────────── Aprobat prin ORDINUL nr. 3.008 din 17 noiembrie 2022, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1172 din 7 decembrie 2022.────────── (a se vedea imaginea asociată) Planul Naţional de Acţiune pentru Abordarea Căilor de Introducere Prioritare a speciilor alogene invazive în România Livrabil Obiectivul specific 3 - Realizarea participativă a planului de acţiune pentru abordarea căilor de introducere prioritare a speciilor alogene invazive din România. Activitatea 3.2. - Elaborarea planului de acţiune pentru abordarea căilor de introducere prioritare Sub-activitatea 3.2.2. Elaborarea participativă a Planului de acţiune pentru abordarea căilor de introducere prioritare a speciilor alogene invazive din România. Proiect Managementul adecvat al speciilor invazive din România, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1143/2014 referitor la prevenirea şi gestionarea introducerii şi răspândirii speciilor alogene invazive - Cod SMIS 2014+ 120008 0. Dicţionar de termeni "specie alogenă" înseamnă orice exemplar viu dintr-o specie, subspecie sau taxon inferior de animale, plante, ciuperci sau microorganisme introdus în afara ariei sale naturale de răspândire; aceasta include orice parte, gameţi, seminţe, ouă sau propagule ale acestor specii, precum şi orice hibrizi, soiuri sau rase care ar putea supravieţui şi s-ar putea reproduce ulterior (sinonime: specie alohtonă, specie străină, specie adventivă); "specie alogenă invazivă" înseamnă o specie alogenă despre a cărei introducere sau răspândire s-a constatat că ameninţă sau are un efect dăunător asupra biodiversităţii şi a serviciilor ecosistemice aferente; "specie alogenă invazivă de interes pentru Uniune" înseamnă o specie alogenă invazivă al cărei efect dăunător a fost considerat ca necesitând desfăşurarea unei acţiuni concertate la nivelul Uniunii Europene şi care se află pe lista oficială de specii alogene invazive aprobată de către Comisia Europeană; "specie alogenă invazivă de interes pentru România" înseamnă o specie alogenă invazivă, alta decât speciile alogene invazive de interes pentru Uniune, pentru care România consideră, pe baza dovezilor ştiinţifice, că efectul dăunător al eliberării şi răspândirii, chiar dacă nu este stabilit cu certitudine, este important pentru teritoriul său sau pentru o parte a acestuia şi impune adoptarea de măsuri; "introducere" înseamnă introducerea unei specii în afara ariei sale naturale de răspândire, ca urmare a intervenţiei umane; "căi de introducere" înseamnă rutele şi mecanismele de introducere şi răspândire a speciilor alogene invazive; "căi de introducere prioritare" înseamnă rutele şi mecanismele de introducere şi răspândire a speciilor alogene invazive identificate ca fiind predilecte pentru o anumită specie sau un grup de specii; "depistare timpurie" înseamnă confirmarea prezenţei unui exemplar sau a unor exemplare ale unei specii alogene invazive în mediu înainte de răspândirea acestora la scară largă (sinonim: detectare precoce); "eradicare" înseamnă eliminarea completă şi permanentă a unei populaţii de specii alogene invazive prin mijloace letale sau neletale; "gestionarea speciilor alogene invazive" înseamnă orice acţiune letală sau neletală care vizează prevenirea introducerii, eradicarea, controlul populaţiei sau izolarea unei populaţii a unei specii alogene invazive, cu minimizarea, în acelaşi timp, a impactului asupra speciilor nevizate şi asupra habitatelor acestora (sinonim: managementul speciilor alogene invazive). 1. Introducere Planul Naţional de Acţiune pentru Abordarea Căilor de Introducere Prioritare (PNAACIP) reprezintă angajamentul autorităţilor publice şi al comunităţii în gestionarea speciilor alogene invazive pentru asigurarea unui mediu adecvat, a unor condiţii de viaţă mai bune şi a unei dezvoltări durabile. Adoptarea PNAACIP este o obligaţie a României stabilită prin Regulamentul (UE) nr. 1143/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 22 octombrie 2014 privind prevenirea şi gestionarea introducerii şi răspândirii speciilor alogene invazive, prin art. 13(2) ("... fiecare stat membru stabileşte şi pune în aplicare un plan unic de acţiune sau un set de planuri de acţiune pentru abordarea căilor de introducere prioritare."). Dincolo de această obligaţie, se conştientizează necesitatea unei abordări preventive a invaziilor biologice, mai ales în contextul în care acestea reprezintă deopotrivă o ameninţare pentru starea de conservare a speciilor şi habitatelor naturale, pentru sănătatea populaţiei şi pentru eficienţa unor activităţi economice. PNAACIP a fost elaborat într-o manieră participativă în cadrul proiectului Managementul adecvat al speciilor alogene invazive din România, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1143/2014, referitor la prevenirea şi gestionarea introducerii şi răspândirii speciilor alogene invazive. Rezultatele studiilor realizate de către experţi în cadrul proiectului au fost completate de contribuţiile reprezentanţilor instituţiilor relevante din Comitetul de coordonare şi din cele patru grupuri de lucru, respectiv: - Grupul de lucru pentru protecţia mediului şi amenajarea teritoriului, alcătuit din reprezentanţi ai următoarelor instituţii: Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, Garda Naţională de Mediu, Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate, Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră, Direcţia Generală a Vămilor, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere, Secretariatul General al Guvernului - Departamentul de Dezvoltare Durabilă, Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii. – Grupul de lucru pentru cercetarea şi monitorizarea speciilor alogene invazive, alcătuit din reprezentanţi ai următoarelor instituţii: Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, Institutul de Stat pentru Testarea şi Înregistrarea Soiurilor, Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Plantelor, Institutul Naţional pentru Sănătate Publică, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Geoecomar, Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare Marină "Grigore Antipa", Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Mediului, Universitatea Ovidius din Constanţa. – Grupul de lucru pentru elaborarea participativă a PNAACIP, alcătuit din reprezentanţi ai următoarelor instituţii: Societatea Ornitologică Română, Coaliţia Natura 2000, Ministerul Culturii şi Cultelor, Ministerul Sănătăţii. – Grupul de lucru pentru gestionarea durabilă a resurselor naturale, alcătuit din reprezentanţi ai următoarelor instituţii: Administraţia Naţională "Apele Române", Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Institutul de Cercetări pentru Pedologie şi Agrochimie, Regia Naţională a Pădurilor, Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură. Grupurile de lucru au avut trei serii de întâlniri, în cadrul cărora au formulat puncte de vedere referitoare la componente din Planul Naţional de Acţiune pentru Abordarea Căilor de Introducere Prioritare, după cum urmează: - Februarie 2020 - constituirea şi aprobarea obiectivelor şi principiilor Planului Naţional de Acţiune pentru Abordarea Căilor de Introducere Prioritare; – Septembrie 2021 - ierarhizarea şi prioritizarea problemelor asociate speciilor alogene invazive din România; – Decembrie 2021 - validarea planului de măsuri pentru gestionarea speciilor alogene invazive din România. Rezultatele au fost validate în cele două şedinţe ale Comitetului de Coordonare pentru elaborarea participativă a Planului Naţional de Acţiune pentru Identificarea Căilor de Introducere Prioritare a Speciilor Alogene Invazive în România (octombrie 2021, februarie 2022). Procesul de consultare s-a realizat în cadrul a opt workshop-uri regionale, desfăşurate online cu reprezentanţi ai celor opt regiuni de dezvoltare din România, la care au participat reprezentanţi ai instituţiilor judeţene şi locale, ai organizaţiilor non-guvernamentale, instituţiilor de învăţământ superior şi de cercetare ştiinţifică. În urma evaluării documentaţiei prezentate, conform adresei Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor DGEICPSC/104504 din data de 9.06.2022, Planul Naţional de Acţiune pentru Abordarea Căilor de Introducere Prioritare nu intră sub incidenţa art. 5 din Hotărârea de Guvern 1076/2004 şi nu se supune procedurii de evaluare de mediu. PNAACIP include o componentă strategică (principii şi obiective), una de diagnoză (specii invazive prioritare pentru intervenţie, căi de introducere prioritare, efecte negative ale speciilor alogene invazive, probleme existente în gestionarea speciilor alogene invazive) şi una operaţională (planul de măsuri şi planul de monitorizare). 2. Principiile Planului Naţional de Acţiune pentru Abordarea Căilor de Introducere Prioritare a speciilor alogene invazive Principiile generale ale PNAACIP sunt următoarele (Fig. 1): ● Principiul precauţiei în stabilirea de populaţii alogene (P1) susţine limitarea introducerii de specii alogene în ecosisteme naturale şi antropice; când acest lucru se impune, este necesară evaluarea detaliată a riscului de invazivitate şi a efectelor potenţiale asupra mediului, populaţiei umane şi economiei; ● Principiul prevenirii introducerii speciilor alogene invazive (P2) presupune controlul căilor de introducere prioritare a speciilor invazive în scopul limitării riscului de introducere intenţionată sau neintenţionată a speciilor alogene invazive; (a se vedea imaginea asociată) Fig. 1 - Principiile Planului Naţional de Acţiune pentru Abordarea Căilor de Introducere Prioritare a speciilor alogene invazive în România ● Principiul intervenţiei prioritare în cazul existenţei riscului sau apariţiei efectelor negative generate de speciile alogene invazive (P3) presupune promovarea de măsuri administrative şi operaţionale pentru eliminarea urgentă, de preferat în stadii incipiente, a cauzelor şi efectelor negative generate de speciile alogene invazive, implicit prin eliminarea directă a acestora; ● Principiul responsabilităţii în gestiunea speciilor alogene invazive (P4) impune asumarea tuturor riscurilor legate de utilizarea de specii alogene invazive de către persoanele fizice şi juridice care le deţin, inclusiv prin acoperirea prejudiciilor generate de acestea; ● Principiul colaborării în domeniul gestionării speciilor alogene invazive (P5) impune acţiunea integrată a tuturor actorilor interesaţi de gestionarea speciilor alogene invazive pentru prevenirea, controlul şi eliminarea efectelor negative generate; ● Principiul informării şi participării publicului în gestionarea speciilor alogene invazive (P6) presupune utilizarea mijloacelor de informare adecvată şi implicarea activă a tuturor factorilor interesaţi de gestionarea speciilor alogene invazive. 3. Obiectivele generale şi specifice ale Planului Naţional de Acţiune pentru Abordarea Căilor de Introducere Prioritare a speciilor alogene invazive Obiectivul general al PNAACIP este de a asigura o gestionare responsabilă a speciilor alogene invazive de interes pentru Uniunea Europeană şi pentru România, în scopul limitării impactului negativ al acestora asupra mediului, societăţii şi economiei. Pentru realizarea acestui scop, obiectivele specifice ale PNAACIP (Fig. 2) sunt reprezentate de: ● O1. Prevenirea stabilirii de noi specii invazive în România prin abordarea căilor de introducere prioritare; ● O2. Detectarea timpurie şi eradicarea rapidă a speciilor alogene invazive noi; ● O3. Monitorizarea speciilor alogene invazive, cu precădere a acelora prioritare pentru Uniunea Europeană şi pentru România; ● O4. Controlul şi/sau eradicarea speciilor alogene invazive, cu precădere a acelora prioritare pentru Uniunea Europeană şi pentru România; ● O5. Conştientizarea publicului, creşterea responsabilităţii acestuia şi creşterea sprijinului acordat de public pentru acţiunile strategice pentru combaterea răspândirii speciilor alogene invazive; ● O6. Întărirea capacităţii administrative şi de gestionare a speciilor alogene invazive; ● O7. Cooperarea naţională şi internaţională pentru îmbunătăţirea gestionării speciilor alogene invazive. Pentru realizarea acestor obiective s-au propus o serie de obiective specifice, care să asigure suport actorilor naţionali, regionali şi locali relevanţi în implementarea unor acţiuni eficiente şi cu rezultate monitorizabile. (a se vedea imaginea asociată) Fig. 2 - Obiectivele specifice ale Planului Naţional pentru Abordarea Căilor de Introducere Prioritare a speciilor alogene invazive în România 4. Specii alogene invazive prioritare pentru intervenţie în România 4.1. Speciile cu invazivitate ridicată din România Luând în considerare magnitudinea efectelor negative asupra mediului şi gradul de invazivitate, au fost considerate ca având un impact potenţial ridicat următoarele categorii specii alogene (Blackburn et al. 2011): ● C3 - Specii alogene scăpate/introduse în sălbăticie care supravieţuiesc şi se reproduc în mediile respective formând noi populaţii stabile ● D1 - Populaţie auto-susţinută a speciei alogene în sălbăticie, din care noi indivizi se dispersează şi supravieţuiesc la distanţă semnificativă faţă de locul iniţial de introducere ● D2 - Populaţie auto-susţinută a speciei alogene în sălbăticie, din care noi indivizi se dispersează, supravieţuiesc şi se reproduc la distanţă semnificativă faţă de locul iniţial ● E - Populaţie complet invazivă, cu indivizi care se dispersează, supravieţuiesc şi se reproduc în mai multe locuri, într-o varietate mai mică sau mai mare de habitate. Speciile considerate cu invazivitate ridicată în România sunt prezentate în tabelul 1, împreună cu căile de introducere comunitară şi extinderea în România. Menţionăm faptul că lista nu este exhaustivă şi că se recomandă actualizări periodice. Tabel 1 - Speciile de plante şi animale cu potenţial invaziv ridicat în România
┌──────────────┬──────────────┬──────────┐
│Denumire │Căi de │Aprecierea│
│ştiinţifică │introducere │extinderii│
│ │ │în România│
├──────────────┼──────────────┼──────────┤
│Callinectes │Dispersie │ │
│sapidus │naturală │Limitată │
│ │secundară │ │
├──────────────┼──────────────┼──────────┤
│ │Transportarea │ │
│Crassostrea │speciei ca bun│Limitată │
│virginica │de consum- │ │
│ │contaminare │ │
├──────────────┼──────────────┼──────────┤
│Eurypanopeus │Asociere cu un│ │
│depressus │mijloc/vector │Limitată │
│ │de transport │ │
├──────────────┼──────────────┼──────────┤
│ │Transportarea │ │
│Magallana │speciei ca bun│Limitată │
│gigas │de consum- │ │
│ │contaminare │ │
├──────────────┼──────────────┼──────────┤
│Denumire │Căi de │Aprecierea│
│ştiinţifică │introducere │extinderii│
│ │ │în România│
├──────────────┼──────────────┼──────────┤
│ │Asociere cu un│Larg │
│Mya arenaria │mijloc/vector │răspândită│
│ │de transport │ │
├──────────────┼──────────────┼──────────┤
│Palaemon │Asociere cu un│ │
│macrodactylus │mijloc/vector │Abundent │
│ │de transport │ │
├──────────────┼──────────────┼──────────┤
│ │Transportarea │ │
│Aedes │speciei ca bun│Larg │
│albopictus │de consum - │răspândită│
│ │contaminare │ │
├──────────────┼──────────────┼──────────┤
│ │Facilitarea │ │
│Corbicula │dispersiei │ │
│fluminalis │naturale - │Limitată │
│ │constituire de│ │
│ │coridoare │ │
├──────────────┼──────────────┼──────────┤
│ │Facilitarea │ │
│Corbicula │dispersiei │ │
│fluminea │naturale - │Limitată │
│ │constituire de│ │
│ │coridoare │ │
├──────────────┼──────────────┼──────────┤
│Dreissena │Dispersie │Larg │
│polymorpha │naturală │răspândită│
│ │secundară │ │
├──────────────┼──────────────┼──────────┤
│ │Facilitarea │ │
│Dreissena │dispersiei │ │
│rostnformis │naturale - │Limitată │
│bugensis │constituire de│ │
│ │coridoare │ │
├──────────────┼──────────────┼──────────┤
│Orconectes │Dispersie │ │
│limosus │naturală │Limitată │
│ │secundară │ │
├──────────────┼──────────────┼──────────┤
│ │Asociere cu un│ │
│ │mijloc/vector │ │
│ │de transport, │ │
│Physella acuta│Facilitarea │Limitată │
│ │dispersiei │ │
│ │naturale - │ │
│ │constituire de│ │
│ │coridoare │ │
├──────────────┼──────────────┼──────────┤
│Pseudosuccinea│Asociere cu un│ │
│columella │mijloc/vector │Limitată │
│ │de transport │ │
├──────────────┼──────────────┼──────────┤
│Argas (Argas) │Asociere cu un│Larg │
│reflexus │mijloc/vector │răspândită│
│ │de transport │ │
├──────────────┼──────────────┼──────────┤
│ │Transportarea │ │
│ │speciei ca bun│ │
│Arion vulgaris│de consum- │Limitată │
│ │eliberare │ │
│ │intenţionată │ │
├──────────────┼──────────────┼──────────┤
│Corythucha │Dispersie │Larg │
│arcuata │naturală │răspândită│
│ │secundară │ │
├──────────────┼──────────────┼──────────┤
│Hyalomma │Asociere cu un│ │
│aegyptium │mijloc/vector │Limitată │
│ │de transport │ │
├──────────────┼──────────────┼──────────┤
│Monomorium │NA │Larg │
│pharaonis │ │răspândită│
├──────────────┼──────────────┼──────────┤
│Phyllonorycter│Dispersie │Local │
│issikii │naturală │abundent │
│ │secundară │ │
├──────────────┼──────────────┼──────────┤
│Riphicephalus │Asociere cu un│ │
│rossicus │mijloc/vector │Limitată │
│ │de transport │ │
├──────────────┼──────────────┼──────────┤
│Varroa │Asociere cu un│Larg │
│destructor │mijloc/vector │răspândită│
│ │de transport │ │
├──────────────┼──────────────┼──────────┤
│Xylosandrus │NA │Limitată │
│germanus │ │ │
├──────────────┼──────────────┼──────────┤
│Denumire │Căi de │Aprecierea│
│ştiinţifică │introducere │extinderii│
│ │ │în România│
├──────────────┼──────────────┼──────────┤
│ │Transportarea │ │
│ │speciei ca bun│ │
│ │de consum - │ │
│ │eliberare │ │
│ │intenţionată; │ │
│ │Transportarea │ │
│ │speciei ca bun│ │
│Alopochen │de consum - │Limitată │
│aegyptiacus │pierdere │ │
│ │neintenţionată│ │
│ │de exemplare; │ │
│ │Facilitarea │ │
│ │dispersiei │ │
│ │naturale - │ │
│ │constituire de│ │
│ │coridoare │ │
├──────────────┼──────────────┼──────────┤
│ │Dispersie │Local │
│Ameiurus melas│naturală │abundent │
│ │secundară │ │
├──────────────┼──────────────┼──────────┤
│ │Transportarea │ │
│ │speciei ca bun│ │
│ │de consum - │ │
│ │eliberare │ │
│ │intenţionată; │ │
│Ameiurus │Facilitarea │Local │
│nebulosus │dispersiei │abundent │
│ │naturale - │ │
│ │constituire de│ │
│ │coridoare; │ │
│ │Dispersie │ │
│ │naturală │ │
│ │secundară │ │
├──────────────┼──────────────┼──────────┤
│ │Transportarea │ │
│ │speciei ca bun│ │
│ │de consum - │ │
│ │eliberare │ │
│ │intenţionată; │ │
│ │Transportarea │ │
│ │speciei ca bun│ │
│ │de consum - │ │
│ │pierdere │ │
│Dama dama │neintenţionată│Limitată │
│ │de exemplare; │ │
│ │Facilitarea │ │
│ │dispersiei │ │
│ │naturale - │ │
│ │constituire de│ │
│ │coridoare; │ │
│ │Dispersie │ │
│ │naturală │ │
│ │secundară │ │
├──────────────┼──────────────┼──────────┤
│ │Transportarea │ │
│ │speciei ca bun│ │
│ │de consum - │ │
│Lepomis │eliberare │Local │
│gibbosus │intenţionată; │abundent │
│ │Dispersie │ │
│ │naturală │ │
│ │secundară │ │
├──────────────┼──────────────┼──────────┤
│ │Transportarea │ │
│ │speciei ca bun│ │
│ │de consum - │ │
│Myocastor │pierdere │ │
│coypus │neintenţionată│Limitată │
│ │de exemplare; │ │
│ │Dispersie │ │
│ │naturală │ │
│ │secundară │ │
├──────────────┼──────────────┼──────────┤
│ │Transportarea │ │
│ │speciei ca bun│ │
│ │de consum - │ │
│ │pierdere │ │
│Neovison vison│neintenţionată│Limitată │
│ │de exemplare; │ │
│ │Dispersie │ │
│ │naturală │ │
│ │secundară │ │
├──────────────┼──────────────┼──────────┤
│ │Transportarea │ │
│ │speciei ca bun│ │
│ │de consum - │ │
│Nyctereutes │pierdere │ │
│procyonoides │neintenţionată│Limitată │
│ │de exemplare; │ │
│ │Dispersie │ │
│ │naturală │ │
│ │secundară │ │
├──────────────┼──────────────┼──────────┤
│ │Transportarea │ │
│ │speciei ca bun│ │
│Oncorhynchus │de consum - │Limitată │
│mykiss │pierdere │ │
│ │neintenţionată│ │
│ │de exemplare │ │
├──────────────┼──────────────┼──────────┤
│ │Transportarea │ │
│ │speciei ca bun│ │
│ │de consum - │ │
│Ondatra │pierdere │ │
│zibethicus │neintenţionată│Limitată │
│ │de exemplare; │ │
│ │Dispersie │ │
│ │naturală │ │
│ │secundară │ │
├──────────────┼──────────────┼──────────┤
│ │Transportarea │ │
│Oryctolagus │speciei ca bun│ │
│cuniculus │de consum - │Limitată │
│ │eliberare │ │
│ │intenţionată │ │
├──────────────┼──────────────┼──────────┤
│ │Facilitarea │ │
│ │dispersiei │ │
│ │naturale - │ │
│Perccottus │constituire de│Larg │
│glenii │coridoare; │răspândită│
│ │Dispersie │ │
│ │naturală │ │
│ │secundară │ │
├──────────────┼──────────────┼──────────┤
│ │Transportarea │ │
│ │speciei ca bun│ │
│ │de consum - │ │
│Phasianus │eliberare │Larg │
│colchicus │intenţionată; │răspândită│
│ │Dispersie │ │
│ │naturală │ │
│ │secundară │ │
├──────────────┼──────────────┼──────────┤
│ │Transportarea │ │
│ │speciei ca bun│ │
│Pseudorasbora │de consum - │Abundenţă │
│parva │contaminare; │ridicată │
│ │Dispersie │ │
│ │naturală │ │
│ │secundară │ │
├──────────────┼──────────────┼──────────┤
│ │Asociere cu un│ │
│ │mijloc/vector │ │
│Rattus │de transport; │Larg │
│norvegicus │Dispersie │răspândită│
│ │naturală │ │
│ │secundară │ │
├──────────────┼──────────────┼──────────┤
│ │Asociere cu un│ │
│ │mijloc/vector │ │
│Rattus rattus │de transport; │Larg │
│ │Dispersie │răspândită│
│ │naturală │ │
│ │secundară │ │
├──────────────┼──────────────┼──────────┤
│ │Transportarea │ │
│ │speciei ca bun│ │
│Salvelinus │de consum - │Larg │
│fontinalis │pierdere │răspândită│
│ │neintenţionată│ │
│ │de exemplare │ │
├──────────────┼──────────────┼──────────┤
│ │Transportarea │ │
│ │speciei ca bun│ │
│Threskiornis │de consum - │Limitată │
│aethiopicus │pierdere │ │
│ │neintenţionată│ │
│ │de exemplare │ │
├──────────────┼──────────────┼──────────┤
│ │Transportarea │ │
│ │speciei ca bun│ │
│ │de consum - │ │
│ │pierdere │ │
│Procyon lotor │neintenţionată│Limitată │
│ │de exemplare; │ │
│ │Asociere cu un│ │
│ │mijloc/vector │ │
│ │de transport │ │
├──────────────┼──────────────┼──────────┤
│ │Specie │Larg │
│Acernegundo │introdusă │răspândită│
│ │intenţionat │ │
├──────────────┼──────────────┼──────────┤
│Ailanthus │Specie │Larg │
│altissima │introdusă │răspândită│
│ │intenţionat │ │
├──────────────┼──────────────┼──────────┤
│Amaranthus │Specie │Larg │
│retroflexus │introdusă │răspândită│
│ │accidental │ │
├──────────────┼──────────────┼──────────┤
│Ambrosia │Specie │Larg │
│artemisiifolia│introdusă │răspândită│
│ │accidental │ │
├──────────────┼──────────────┼──────────┤
│Ambrosia │Specie │Local │
│trifida │introdusă │abundentă │
│ │accidental │ │
├──────────────┼──────────────┼──────────┤
│Amorpha │Specie │Local │
│fruticosa │introdusă │abundentă │
│ │intenţionat │ │
├──────────────┼──────────────┼──────────┤
│Asclepias │Specie │Local │
│syriaca │introdusă │abundentă │
│ │intenţionat │ │
├──────────────┼──────────────┼──────────┤
│Azolla │ │ │
│filiculoides │Specie │Local │
│[sinonim cu │introdusă │abundentă │
│Azolla │accidental │ │
│caroliniana] │ │ │
├──────────────┼──────────────┼──────────┤
│Echinocystis │Specie │Local │
│lobata │introdusă │abundentă │
│ │intenţionat │ │
├──────────────┼──────────────┼──────────┤
│Elaeagnus │Specie │Local │
│angustfolia │introdusă │abundentă │
│ │intenţionat │ │
├──────────────┼──────────────┼──────────┤
│Elodea │Specie │Local │
│canadensis │introdusă │abundentă │
│ │accidental │ │
├──────────────┼──────────────┼──────────┤
│Elodea │Specie │Local │
│nuttallii │introdusă │abundentă │
│ │accidental │ │
├──────────────┼──────────────┼──────────┤
│Erigeron │Specie │Larg │
│annuus subsp. │introdusă │răspândită│
│annuus │accidental │ │
├──────────────┼──────────────┼──────────┤
│Erigeron │Specie │Larg │
│canadensis │introdusă │răspândită│
│ │accidental │ │
├──────────────┼──────────────┼──────────┤
│Fraxinus │Specie │Local │
│pennsylvanica │introdusă │abundentă │
│ │intenţionat │ │
├──────────────┼──────────────┼──────────┤
│Helianthus │Specie │Local │
│tuberosus │introdusă │abundentă │
│ │intenţionat │ │
├──────────────┼──────────────┼──────────┤
│Humulus │Specie │Local │
│scandens │introdusă │abundentă │
│ │intenţionat │ │
├──────────────┼──────────────┼──────────┤
│Impatiens │Specie │Local │
│parvflora │introdusă │abundentă │
│ │intenţionat │ │
├──────────────┼──────────────┼──────────┤
│Impatiens │Specie │Local │
│glandulfera │introdusă │abundentă │
│ │intenţionat │ │
├──────────────┼──────────────┼──────────┤
│Ludwigia │Specie │ │
│peploides │introdusă │Limitată │
│ │accidental │ │
├──────────────┼──────────────┼──────────┤
│Paspalum │Specie │Local │
│distichum │introdusă │abundentă │
│ │accidental │ │
├──────────────┼──────────────┼──────────┤
│Phytolacca │Specie │Larg │
│americana │introdusă │răspândită│
│ │intenţionat │ │
├──────────────┼──────────────┼──────────┤
│Reynoutria x │Specie │Local │
│bohemica │introdusă │abundentă │
│ │intenţionat │ │
├──────────────┼──────────────┼──────────┤
│Reynoutria │Specie │Local │
│japonica │introdusă │abundentă │
│ │intenţionat │ │
├──────────────┼──────────────┼──────────┤
│Rudbeckia │Specie │Local │
│laciniata │introdusă │abundentă │
│ │intenţionat │ │
├──────────────┼──────────────┼──────────┤
│Sicyos │Specie │Local │
│angulatus │introdusă │abundentă │
│ │intenţionat │ │
├──────────────┼──────────────┼──────────┤
│Solidago │Specie │Local │
│canadensis │introdusă │abundentă │
│ │intenţionat │ │
├──────────────┼──────────────┼──────────┤
│Symphyotrichum│Specie │Local │
│lanceolatum │introdusă │abundentă │
│ │intenţionat │ │
├──────────────┼──────────────┼──────────┤
│Xanthium │Specie │ │
│orientale │introdusă │Larg │
│subsp. │accidental │răspândită│
│italicum │ │ │
└──────────────┴──────────────┴──────────┘
4.2. Speciile alogene invazive prioritare pentru intervenţie în România Speciile alogene invazive prioritare în România sunt cele menţionate în Regulamentul (UE) nr. 1143/2014 privind prevenirea şi gestionarea introducerii şi răspândirii speciilor alogene invazive, ele fiind prezentate în tabelul 2. Denumirea ştiinţifică este conformă cu Regulamentul (UE) nr. 1143/2014. Tabel 2 - Specii alogene invazive prioritare în România conform Regulamentului (UE) nr. 1143/2014
┌─────────────┬──────────┬──────────────┐
│Denumire │Nume │Căi de │
│ştiinţifică │vernacular│introducere │
│ │ │identificate │
├─────────────┼──────────┼──────────────┤
│Ailanthus │Cenuşer │Silvicultură, │
│altissima │ │horticultură │
├─────────────┼──────────┼──────────────┤
│ │ │Horticultură, │
│Asclepias │Ceara │scăpat din │
│syriaca │albinei │cultură │
│ │ │(utilizare │
│ │ │apicolă) │
├─────────────┼──────────┼──────────────┤
│ │ │Amenajare │
│Cabomba │ │peisagistică, │
│caroliniana │Cabomba │Eliberare │
│ │ │intenţionată, │
│ │ │acvaristică │
├─────────────┼──────────┼──────────────┤
│ │ │Dispersie │
│Elodea │Ciuma │naturală │
│nuttallii │apelor │secundară, │
│ │ │acvaristică │
├─────────────┼──────────┼──────────────┤
│ │ │Dispersie │
│ │ │naturală │
│ │ │secundară, │
│Heracleum │Brânca │scăpat din │
│sosnowskyi │ursului │cultură │
│ │ │(experimente │
│ │ │pentru │
│ │ │utilizare ca │
│ │ │nutreţ) │
├─────────────┼──────────┼──────────────┤
│ │ │Dispersie │
│Humulus │ │naturală │
│japonicus │Hamei │secundară, │
│(Humulus │japonez │scăpat din │
│scandens) │ │cultură │
│ │ │(specie │
│ │ │ornamentală) │
├─────────────┼──────────┼──────────────┤
│ │ │Dispersie │
│ │ │naturală │
│Impatiens │Slăbănog │secundară, │
│glandulifera │himalayan │scăpat din │
│ │ │cultură │
│ │ │(specie │
│ │ │ornamentală) │
├─────────────┼──────────┼──────────────┤
│ │ │Dispersie │
│ │ │naturală │
│Ludwigia │ │secundară, │
│peploides │- │scăpat din │
│ │ │cultură │
│ │ │(specie │
│ │ │ornamentală) │
├─────────────┼──────────┼──────────────┤
│ │ │Dispersie │
│Myriophyllum │Peniţa │naturală │
│aquaticum │apei │secundară, │
│ │ │acvaristică │
├─────────────┼──────────┼──────────────┤
│ │ │Transportarea │
│ │ │speciei ca bun│
│ │ │de consum - │
│ │ │eliberare │
│ │ │intenţionată; │
│ │ │Transportarea │
│ │ │speciei ca bun│
│Alopochen │Gâsca │de consum - │
│aegyptiacus │egipteană │pierdere │
│ │ │neintenţionată│
│ │ │de exemplare; │
│ │ │Facilitarea │
│ │ │dispersiei │
│ │ │naturale - │
│ │ │constituire de│
│ │ │coridoare │
├─────────────┼──────────┼──────────────┤
│Ameiurus │Somnul │Dispersie │
│melas │pitic │naturală │
│ │negru │secundară │
├─────────────┼──────────┼──────────────┤
│ │ │Transportarea │
│ │ │speciei ca bun│
│ │ │de consum - │
│ │ │eliberare │
│ │ │intenţionată; │
│Ameiurus │Somnul │Facilitarea │
│nebulosus │pitic │dispersiei │
│ │american │naturale - │
│ │ │constituire de│
│ │ │coridoare; │
│ │ │Dispersie │
│ │ │naturală │
│ │ │secundară │
├─────────────┼──────────┼──────────────┤
│Eriocheir │Crab │Asociere cu un│
│sinensis │chinezesc │mijloc/ vector│
│ │ │de transport │
├─────────────┼──────────┼──────────────┤
│ │ │Transportarea │
│ │ │speciei ca bun│
│ │ │de consum - │
│Lepomis │Biban │eliberare │
│gibbosus │soare │intenţionată; │
│ │ │Dispersie │
│ │ │naturală │
│ │ │secundară │
├─────────────┼──────────┼──────────────┤
│ │ │Transportarea │
│ │ │speciei ca bun│
│ │ │de consum - │
│Myocastor │ │pierdere │
│coypus │Nutrie │neintenţionată│
│ │ │de exemplare; │
│ │ │Dispersie │
│ │ │naturală │
│ │ │secundară │
├─────────────┼──────────┼──────────────┤
│ │ │Transportarea │
│ │ │speciei ca bun│
│ │ │de consum - │
│Nyctereutes │ │pierdere │
│procyonoides │Câine enot│neintenţionată│
│ │ │de exemplare; │
│ │ │Dispersie │
│ │ │naturală │
│ │ │secundară │
├─────────────┼──────────┼──────────────┤
│ │ │Transportarea │
│ │ │speciei ca bun│
│ │ │de consum - │
│Ondatra │ │pierdere │
│zibethicus │Bizam │neintenţionată│
│ │ │de exemplare; │
│ │ │Dispersie │
│ │ │naturală │
│ │ │secundară │
├─────────────┼──────────┼──────────────┤
│Orconectes │ │Dispersie │
│limosus │Rac dungat│naturală │
│ │ │secundară │
├─────────────┼──────────┼──────────────┤
│ │ │Facilitarea │
│ │ │dispersiei │
│ │ │naturale - │
│Perccottus │Guvid de │constituire de│
│glenii │Amur │coridoare; │
│ │ │Dispersie │
│ │ │naturală │
│ │ │secundară │
├─────────────┼──────────┼──────────────┤
│ │ │Transportarea │
│Procambarus │Rac │speciei ca bun│
│fallax f. │marmorat │de consum - │
│virginalis │ │eliberare │
│ │ │intenţionată │
├─────────────┼──────────┼──────────────┤
│ │ │Transportarea │
│ │ │speciei ca bun│
│ │ │de consum - │
│ │ │pierdere │
│Procyon lotor│Raton │neintenţionată│
│ │ │de exemplare; │
│ │ │Asociere cu un│
│ │ │mijloc/vector │
│ │ │de transport │
├─────────────┼──────────┼──────────────┤
│ │ │Transportarea │
│ │ │speciei ca bun│
│Pseudorasbora│Murgoi │de consum - │
│parva │bălţat │contaminare; │
│ │ │Dispersie │
│ │ │naturală │
│ │ │secundară │
├─────────────┼──────────┼──────────────┤
│ │ │Transportarea │
│ │ │speciei ca bun│
│Threskiornis │Ibisul │de consum - │
│aethiopicus │sacru │pierdere │
│ │ │neintenţionată│
│ │ │de exemplare │
├─────────────┼──────────┼──────────────┤
│ │ │Transportarea │
│ │ │speciei ca bun│
│ │ │de consum - │
│ │ │eliberare │
│Trachemys │Ţestoasa │intenţionată; │
│scripta │de Florida│Transportarea │
│ │ │speciei ca bun│
│ │ │de consum - │
│ │ │pierdere │
│ │ │neintenţionată│
│ │ │de exemplare │
└─────────────┴──────────┴──────────────┘
Deşi nu au fost semnalate încă pe teritoriul României, trebuie să se acorde o importanţă specială următoarelor specii, care se găsesc pe lista de specii invazive a Uniunii Europene: ● Plante: Acacia saligna (Acacia cyanophylla), Alternanthera philoxeroides, Andropogon virginicus, Baccharis halimifolia, Cardiospermum grandiflorum, Cortaderia jubata, Eichhornia crassipes, Ehrharta calycina, Gunnera tinctoria, Gymnocoronis spilanthoides, Heracleum mantegazzianum, Heracleum persicum, Hydrocotyle ranunculoides, Lagarosiphon major, Lespedeza cuneata (Lespedeza juncea var. sericea), Ludwigia grandiflora, Lygodium japonicum, Lysichiton americanus, Microstegium vimineum, Myriophyllum heterophyllum, Parthenium hysterophorus, Pennisetum setaceum, Persicaria perfoliata, Prosopis juliflora, Pueraria lobata, Salvinia molesta (Salvinia adnata) şi Triadica sebifera (Sapium sebiferum). ● Animale: Acridotheres tristis, Arthurdendyus triangulates, Callosciurus erythraeus, Corvus splendens, Herpestes javanicus, Lithobates catesbeianus, Muntiacus reevesi, Nasua nasua, Orconectes virilis, Oxyura jamaicensis, Pacifastacus leniusculus, Percottus glenii, Plotosus lineatus, Procambarus clarkia, Sciurus carolinensis, Sciurus niger, Tamias sibiricus şi Vespa velutina nigrithorax. 5. Căi de introducere prioritare a speciilor alogene invazive Căile de introducere descriu rutele şi mecanismele de introducere şi răspândire a speciilor alogene invazive. Intensificarea ratei de transfer a oamenilor şi bunurilor la nivel mondial a determinat o accelerare a ratei invaziilor biologice. De aceea, identificarea căilor prin care speciile alogene invazive sunt introduse şi se răspândesc în regiuni noi, precum şi înţelegerea rolului diverselor căi de introducere sunt esenţiale pentru reducerea riscului de invazie, precum şi a impactului speciilor alogene invazive asupra biodiversităţii, sănătăţii populaţiei şi economiei. Pentru speciile alogene invazive stabilite, cu populaţii viabile, cunoaşterea căilor de introducere permite luarea de măsuri pentru a stopa intrarea de noi indivizi. Pentru speciile alogene invazive noi şi/sau care nu au încă populaţii cu răspândire largă, controlul căilor de introducere poate permite întreruperea fluxurilor de indivizi şi a invaziei. Pentru speciile alogene invazive care nu au fost semnalate încă pe teritoriul României, înţelegerea căilor prioritare de introducere poate să reducă riscul de apariţie sau să faciliteze detectarea rapidă şi intervenţia adecvată în scopul limitării riscului de invazie. Documentarea căilor de introducere s-a făcut cu referire la principalele mecanisme de introducere, respectiv introducere intenţionată sau neintenţionată, şi s-a avut în vedere includerea în următoarele categorii majore conform Hulme et al. (2008): ● eliberare - se referă la introducerea intenţionată a organismelor alogene vii în scopul utilizării umane în mediul natural. Exemplele includ controlul biologic, controlul eroziunii, utilizare piscicolă, silvică ori cinegetică, ameliorarea peisajului şi introducerea organismelor ameninţate în scopuri de conservare. ● evadare - se referă la răspândirea speciilor alogene (potenţial) invazive din captivitate (de exemplu: în grădini zoologice, acvarii, grădini botanice; agricultură, horticultură, acvacultură şi maricultură; cercetare ştiinţifică sau programe de reproducere; sau de la păstrarea ca animale de companie) în mediul natural. Prin această cale, organismele au fost iniţial importate în mod intenţionat, dar apoi au scăpat în mod neintenţionat din utilizarea iniţială. Aceasta poate include eliberarea accidentală sau iresponsabilă a organismelor vii. ● contaminare - se referă la introducerea neintenţionată a organismelor vii drept contaminanţi ai mărfurilor, care sunt transferate intenţionat prin comerţ internaţional, asistenţă pentru dezvoltare, ajutor de urgenţă. Exemplele includ dăunători şi boli asociate cu alimente, seminţe, cherestea şi alte produse din agricultură, silvicultură şi piscicultură. ● clandestin - introducere neintenţionată - se referă la transferul organismelor vii ataşate navelor de transport, echipamentelor şi mijloacelor conexe. Mijloacele fizice ale transportului clandestin sunt diverse: apă de balast şi sedimente, biofouling, asociate ambarcaţiunilor, platformelor de petrol şi gaze offshore şi altor nave, echipament de dragare, pescuit, aviaţie civilă, containere maritime şi aeriene. Organismele clandestine pot fi transportate de oricare alt vehicul şi echipament pentru activităţi umane, în activităţi militare, ajutor de urgenţă, ajutor şi răspuns, asistenţă internaţională pentru dezvoltare, dispersarea deşeurilor, plimbări cu barca de agrement, turism (de exemplu, turişti şi bagajele acestora). ● coridor - introducere neintenţionată - coridorul se referă la deplasarea organismelor alogene într-o nouă regiune după construirea infrastructurilor de transport în a căror absenţă nu ar fi fost posibilă răspândirea. Astfel de coridoare trans-biogeografice includ canale internaţionale (conectarea bazinelor hidrografice şi mări) şi tuneluri transfrontaliere care leagă văile montane. ● extindere - se referă la dispersia naturală secundară a speciilor alogene invazive care au fost introduse prin intermediul oricăreia dintre căile anterioare. În România, la data realizării planului, a fost documentată prezenţa a 506 specii alogene: 244 de specii de nevertebrate terestre, 130 de specii de plante, 57 de specii marine, 48 de specii de vertebrate şi 28 de specii de nevertebrate acvatice dulcicole (www.invazive.ccmesi.ro). Informaţiile privind căile de introducere au un grad ridicat de confidenţă pentru majoritatea speciilor (56%), existând dovezi clare, directe, relevante sau provenind din surse de încredere. Informaţii cu grad de confidenţă mediu (dovezi puţine, informaţii indirecte şi/sau contradictorii) sau scăzut (nu sunt disponibile dovezi directe; informaţii puţine, dificil de interpretat; surse nesigure) există pentru 15%, respectiv 20% dintre specii. Dintre cele 506 specii identificate, 9% au calea de pătrundere necunoscută (NA), toate fiind plante (Fig. 3). (a se vedea imaginea asociată) Fig. 3 - Gradul de confidenţă al informaţiilor privind căile de introducere, pe grupe de specii Cele mai multe specii alogene invazive identificate pe teritoriul României aparţin claselor Insecta (41,5%) şi Magnoliopsida (23,3%). Au fost identificate şi specii aparţinând altor clase, printre care Hexanauplia (6,5%), Arachnida (4,5%), Actinopterygii (3,4%). Însumat, speciile aparţinând acestor cinci clase constituie 80,2% dintre speciile alogene invazive identificate. Majoritatea speciilor invazive provin din America de Nord şi Asia, în cazul nevertebratelor acvatice dulcicole, a nevertebratelor terestre, plantelor şi vertebratelor, şi din Oceanele Atlantic şi Pacific, în cazul speciilor marine. Informaţiile defalcate privind originea şi căile de pătrundere sunt detaliate în Fig. 4. (a se vedea imaginea asociată) Fig. 4 - Originea geografică şi căile de introducere ale speciilor alogene pe grupe de specii O serie de nevertebrate terestre şi specii marine sunt considerate criptogenice (au origine necunoscută). În unele cazuri este destul de dificil de stabilit dacă o specie este nativă sau introdusă. Numărul mare de introduceri repetate de-a lungul timpului face istoria invaziei lor neclară. Multe dintre schimburile comerciale care au avut loc în decursul timpului au condus la falsa impresie de cosmopolitism natural, astfel că multe specii introduse accidental sunt considerate în mod eronat native. Cele mai frecvente căi de introducere a speciilor alogene sunt transportul clandestin şi contaminarea, prin cele două căi introducându-se 63% dintre specii. Clandestin, organismele au fost preponderent introduse prin intermediul apei de balast a navelor sau ca fouling, cea mai mare parte fiind specii marine. Introducerea speciilor prin contaminare s-a realizat preponderent prin contaminarea hranei, a plantelor, a seminţelor, ca paraziţi ai plantelor şi animalelor, sau în timpul transportului de materiale. În ceea ce priveşte speciile alogene de interes pentru Uniunea Europeană, cea mai frecventă cale de introducere este prin evadare, urmată la mare distanţă de eliberare/evadare, evadare/extindere de areal şi contaminare. În cazul speciilor care au pătruns prin evadare, originea lor este fie din acvaristică, din rândul animalelor de companie, din grădini botanice sau zoologice, ori dintre speciile utilizate în scop ornamental. Majoritatea speciilor alogene invazive de interes pentru România provin din America de Nord, Asia şi Europa. Cea mai frecventă cale de pătrundere în România pentru aceste specii a fost evadarea, urmată de contaminare, transport clandestin şi extindere. Dintre zonele de pătrundere cu importanţă prioritare a speciilor alogene invazive în România se remarcă fluviul Dunărea, portul Constanţa ţi graniţele cu Republica Moldova şi Ucraina. 6. Activităţi socio-economice relevante pentru gestionarea speciilor alogene invazive în România Prin modul lor de desfăşurare, activităţile economice pot constitui atât căi de introducere, cât şi factori care influenţează răspândirea speciilor alogene invazive. Utilizarea directă sau indirectă a speciilor alogene invazive, folosirea unor materii prime/produse aduse din alte regiuni geografice, conectarea ridicată la fluxuri de transport rutier, feroviar şi naval, intensitatea lor şi responsabilităţile pe care şi le asumă diferiţi actori în raport cu legislaţia de mediu diferenţiază semnificativ activităţile economice cu privire la gestionarea speciilor alogene invazive. 6.1. Agricultura Agricultura este un domeniu cu valenţe multiple, care poate contribui atât la răspândirea speciilor alogene invazive, cât şi la eliminarea lor prin activităţile relaţionate cu creşterea animalelor sau prin cultura plantelor. Managementul suprafeţelor agricole şi tehnicile utilizate reprezintă factori foarte importanţi în ceea ce priveşte favorizarea sau restricţionarea apariţiei şi răspândirii speciilor invazive. Cantitatea şi tipul de pesticide aplicate pot duce la diminuarea sau dispariţia unor specii invazive (plante, insecte), dar şi la creşterea rezistenţei dăunătorilor. În contrast, agricultura organică nu permite utilizarea pesticidelor, astfel că fermierii trebuie să folosească tehnici inovative de control al speciilor invazive cum ar fi rotaţia culturilor, managementul integrat al dăunătorilor, plante însoţitoare sau capcane. Utilizarea tehnicii de biocontrol (introducerea prădătorului/consumatorului natural al unei specii dăunătoare) poate acţiona atât ca factor restrictiv pentru dezvoltarea speciilor invazive (prin eliminarea sau diminuarea populaţiei speciei invazive ţintă), cât şi ca factor favorabil (de exemplu, în situaţia în care o specie invazivă este introdusă pentru a ţine sub control specia ţintă). Utilizarea unor astfel de agenţi biologici necesită studii îndelungate şi o evaluare amănunţită a situaţiei. 6.2. Silvicultură Silvicultura este un domeniu care poate prezenta complementarităţi şi acţiuni concurente cu procesul de gestionare al speciilor alogene invazive, putând contribui atât la introducere şi propagare, cât şi la prevenire sau eliminare. În România au fost introduse mai multe specii de plante alogene sau alogene invazive pentru a fi utilizate în silvicultură. Specii alogene de arbori au fost utilizate în plantaţii pentru producţia de lemn (Fraxinus pennsylvanica - frasin de Pennsylvania), în vederea fabricării bărcilor, a mobilierului şi panourilor (Prunus serotina - mălin american), în dezvoltarea de perdele forestiere (Acer negundo - arţar american, Morus alba - dud alb). Unele specii manifestă o abilitate ridicată de dispersie în România. Pe termen lung, aceste specii pot avea impact semnificativ din punct de vedere ecologic, ducând la perturbarea ciclului nutrienţilor din sol şi la degradarea terenului. Un alt exemplu, este cel al utilizării oţetarului fals (Ailanthus altissima) pentru împădurirea aşa ziselor "coaste neproductive", în această direcţie fiind reprezentativă campania de însămânţare "în mustul zăpezii" pentru o rată de germinare crescută şi o împădurire rapidă din Defileul Dunării. 6.3. Piscicultură/acvacultură Introducerea speciilor alogene în procesul de producţie al fermelor piscicole, creşte riscul de eliberare neintenţionată. Mai mult, pe lângă speciile de pesti, se pot introduce şi alte specii cum ar fi paraziţi ai peştilor. De exemplu, parazitul Schyzocotyle acheilognathi a fost introdus odată cu importul de ciprinide asiatice infestate. Supraexploatarea resurselor piscicole este un factor care generează schimbări ecologice în Marea Neagră. În unele cazuri, modificările produse s-au reflectat în domeniul economic - diminuarea accentuată a stocurilor de peste exploatabile, reducând semnificativ industria piscicolă din unele regiuni ale Mării Negre. 6.4. Vânătoare Modul în care fondul cinegetic este gestionat poate duce la accentuarea problemelor generate de speciile alogene invazive. De exemplu, eliminarea indivizilor unor specii native prin vânătoare poate crea condiţiile pentru proliferarea speciilor alogene invazive. Totodată, pot fi eliminate în mod voit specii native pentru a face loc speciilor alogene cu valoare cinegetică. Un exemplu în acest sens sunt exemplarele de cerb lopătar (Dama dama) aduse din Ungaria şi Austria, pentru uz cinegetic. Pentru introducerea acestei specii în fondurile cinegetice din România s-au amenajat ţarcuri speciale pentru aclimatizare şi reproducere şi au fost reduse populaţiile de prădători (în special lup). Scăpate de sub control sau negestionate, speciile alogene cu valoare cinegetică pot duce la degradarea ecosistemelor naturale. De exemplu, iepurele de vizuină (Oryctolagus cuniculus) a fost introdus pentru îmbunătăţirea fondului cinegetic, dar provoacă eroziunea solurilor prin supra-păşunare şi săparea de vizuini, având un impact negativ asupra speciilor native care depind de habitatele respective. În unele cazuri, specii alogene invazive de interes European sunt gestionate în vederea perpetuării populaţiilor, prin alocarea de cote de recoltă mici (de exemplu, Ondatra zibethicus, Nyctereutes procyonoides). 6.5. Transporturi Odată cu intensificarea transporturilor, în special a celor navale, a crescut şi numărul speciilor alogene invazive asociate cu un astfel de mijloc/vector de transport. În cazul speciilor acvatice, acestea pot fi transportate prin intermediului apei de balast sau ca fouling. În modul acesta, o gamă largă de organisme reuşesc să atingă zone în care pe cale naturală nu ar fi avut nici o şansă să ajungă. Multe dintre acestea nu supravieţuiesc transportului însă o parte dintre specii stabilesc populaţii de sine stătătoare în regiunile nou invadate şi pot deveni invazive. Spre exemplu, melcul marin Rapana venosa (rapana), originar din Marea Japoniei, a fost introdus în Marea Neagră prin intermediul transportului naval. Introducerea acestei moluşte prădătoare în ecosistemul Mării Negre a modificat profund comunităţile native bentale şi a contribuit la declinul populaţiilor de stridii. Transporturile rutiere şi cele feroviare sunt de asemenea importante în introducerea de specii alogene invazive, prin intermediul mărfurilor transportate, dar şi prin transferul neintenţionat de organisme sau părţi din organisme. 6.6. Comerţ Comerţul reprezintă o cale importantă de introducere a speciilor alogene invazive prin metode cum ar fi: ● comerţul cu animale exotice (animale de companie, specii pentru acvariu) şi momeală vie (pentru pescuit sportiv şi recreaţional); ● comerţ cu animale vii; ● comerţ cu plante (material săditor, plante ornamentale); ● comerţ cu alimente de larg consum (cereale, făinoase). Comerţul facilitează transportul seminţelor, patogenilor, artropodelor adulte sau în stadii larvare şi al altor nevertebrate, chiar şi al unor specii de vertebrate. Transporturile de nisip, pietriş, cărbune sau minereuri pot fi şi ele contaminate cu seminţe, artropode sau patogeni. Unul dintre factorii care favorizează potenţialul de invazivitate al speciilor alogene este legat de capacitatea limitată de control al containerelor care transportă mărfuri (ce pot conţine de la microorganisme la reptile şi mamifere), această activitate fiind anevoioasă şi scumpă şi în consecinţă insuficient realizată. Un alt factor care creşte potenţialul de introducere şi răspândire a speciilor alogene invazive este dezvoltarea foarte dinamică a comerţului on-line în special pentru organisme vii. Ricciardi et al. (2007) consideră comerţul on-line ca factor declanşator principal pentru introducerea speciilor alogene invazive şi un risc major pentru biosecuritate. Cauzele creşterii importanţei sale ca factor ce favorizează invazivitatea sunt legate de cadrul legislativ slab dezvoltat referitor la comercializarea on- line (există inclusiv riscul de a nu supune coletele controalelor vamale şi de biosecuritate deoarece nu prezintă semne distinctive de recunoaştere), larga accesibilitate a produselor, costurile scăzute. Identificarea greşită a exemplarelor (ca urmare a apariţiei de comercianţi ce nu sunt instruiţi în domeniu) este întâlnită atât în comerţul on-line, cât şi în cel tradiţional, şi poate reprezenta un factor ce facilitează introducerea de specii cu potenţial invaziv. 6.7. Industrie Industria contribuie la stabilirea şi răspândirea speciilor alogene invazive prin modificările pe care le imprimă mediului natural sau prin gestionarea neconformă a speciilor implicate în diferite procese industriale. Utilizarea speciilor de mamifere alogene invazive în fermele de blănuri poate creşte riscul de eliberare accidentală. Speciile crescute în ferme pentru blănuri din România, de unde unele exemplare au scăpat şi au format populaţii în libertate sunt Myocastor coypus (nutria), Neovison vison (nurca americană), Nyctereutes procyonoides (enot), Ondatra zibethicus (bizam). Activităţile din industriile alimentară şi textilă, care utilizează materii prime de origine vegetală şi animală, pot fi vectori de răspândire ai speciilor alogene invazive, în special în cazul în care implică existenţa unor depozite care pot favoriza instalarea şi dezvoltarea unor populaţii alogene. Un efect indirect al activităţilor industriale, care poate contribui la creşterea vulnerabilităţii la invaziile biologice, este eutrofizarea. De exemplu, pentru regiunile de coastă ale Mării Negre, aceasta a devenit o problemă majoră ducând la modificări structurale ale comunităţilor de organisme. 6.8. Turism La nivel global, turismul este considerat unul din factorii importanţi ai răspândirii speciilor alogene invazive datorită numărului mare de persoane implicate în călătorii internaţionale. Activităţile turistice desfăşurate în ariile protejate cresc riscul introducerii şi răspândirii speciilor alogene invazive în habitate naturale. Factorii care contribuie la accentuarea problemelor generate de speciile alogene invazive sunt creşterea fluxurilor de turişti, în special în zone considerate exotice, diversificarea activităţilor turistice în cadrul zonelor protejate, nivelul de educaţie deficitar al unor turişti în ceea ce priveşte biosecuritatea (manifestat de exemplu prin culegerea unor plante exotice şi transportarea lor în ţara din care provine turistul), lipsa unor reguli clare referitoare la transportul accidental al speciilor invazive, de exemplu prin organisme ce se ataşează pe haine, încălţăminte sau echipamente cum ar fi cele de pescuit. 6.9. Managementul aşezărilor umane şi speciile alogene invazive Managementul aşezărilor umane poate influenţa dinamica populaţiilor speciilor alogene invazive. Relevanţă foarte ridicată o are managementul spaţiilor verzi, care poate contribui la accentuarea problemelor generate de speciile invazive prin: (a) plantarea intenţionată a unor specii alogene considerate valoroase din punct de vedere estetic, cum sunt Fraxinus pennsylvanica, Acer negundo, Prunus serotina, Reynoutria japonica; (b) activităţile de întreţinere, care pot permite dezvoltarea şi diseminarea seminţelor (de exemplu, prin dezvoltarea coronamentului şi implicit creşterea cantităţii de seminţe asociate); (c) activităţile nedocumentate de eliminare a speciilor identificate ca fiind invazive, cum ar fi smulgerea sau tăierea Ailanthus altissima şi Fraxinus pennsylvanica ce determină dezvoltarea unui număr mai mare de indivizi; (d) depozitarea necontrolată de deşeuri din spaţiile verzi, mai ales a părţilor vegetative cu rol important în diseminare, respectiv a crengilor tăiate şi seminţelor. Probleme deosebite pot apărea la grădinile botanice, parcurile dendrologice şi grădinile zoologice, care deţin specii alogene invazive. Pe de altă parte, spaţiile urbane, caracterizate prin fertilitate redusă a solului, prezenţa deşeurilor ori a diferiţilor contaminanţi, limitează diversitatea speciilor ce pot ocupa astfel de habitate. Astfel, unele specii de plante invazive, cum sunt Ailanthus altissima, Amorpha fructicosa şi Ambrosia artemisiifolia pot prolifera în lipsa managementului acestor terenuri. Totodată, terenurile virane şi infrastructurile abandonate pot constitui habitate propice pentru o serie de animale toleranţe, uşor adaptabile la o gamă largă de habitate naturale şi seminaturale, inclusiv habitate antropice. Spre exemplu, speciile Mediodactylus kotschyi (gecko) şi Podarcis siculus (şopârla italiană de ziduri) au stabilit populaţii în habitate care includ elemente de infrastructură şi zidărie abandonate. 6.10. Managementul infrastructurilor de transport şi speciile alogene invazive Infrastructurile de transport sunt pentru multe dintre speciile alogene invazive atât o cale de introducere, cât şi un mediu de extindere a distribuţiei. Accentuarea problemelor generate de speciile alogene invazive ca urmare a diverselor abordări în managementul acestor infrastructuri poate surveni atât în perioada de construire/modernizare, cât şi în cea de operare. Construcţia şi operarea reţelelor de infrastructură modifică caracteristicile ecologice ale habitatelor adiacente, inducând schimbări în modul în care acestea sunt folosite de către speciile de floră şi faună. În perioada de construire a unor infrastructuri sau a intervenţiilor de reabilitare/modernizare a celor existente, există un risc crescut de pătrundere a speciilor alogene invazive. Suprafeţele de teren de pe care a fost îndepărtată vegetaţia naturală (sau suprafeţele pe care se depozitează materialul de lucru) sunt expuse colonizării, iar unele specii vegetale invazive, precum Amorpha fruticosa, pot găsi aici teritoriul optim pentru o dezvoltare rapidă. Totodată, materialul utilizat ca substrat în terasamente şi consolidări poate fi o sursă de introducere a unor specii noi în zona în care au loc lucrările. În perioada de operare a infrastructurii, lipsa managementului vegetaţiei (de exemplu, din zona de protecţie forestieră) poate duce la dispersia speciilor alogene invazive. Exemple de specii care se găsesc sunt: Xanthium orientale (apare mai ales în rigolele colmatate din lungul drumurilor), Sorghum halepense (în zonele de protecţie ale drumurilor). Legat de infrastructurile de transport, relevanţă foarte ridicată pentru gestionarea speciilor alogene invazive o au porturile şi aeroporturile, în special acelea orientate predilect pe trafic de mărfuri. Astfel, Portul Constanţa reprezintă una dintre cele mai importante căi de introducere a speciilor alogene invazive (Anastasiu et al. 2009; Memedemin et al. 2016). 6.11. Managementul plantelor decorative şi al animalelor de companie şi speciile alogene invazive Plantele decorative şi animalele de companie reprezintă expresia unui model de consum din ce în ce mai prezent în aşezările umane din România. În aşezările urbane, ponderea gospodăriilor care deţin un animal de companie depăşeşte 50%, iar cea a gospodăriilor care deţin plante decorative depăşeşte 80%. În aceste condiţii, managementul acestor specii devine foarte important pentru a evita apariţia de efecte negative asupra biodiversităţii, sănătăţii populaţiei umane şi economiei. Atât în cazul speciilor de plante, cât şi în cazul acelora de animale, riscul de propagare în natură este foarte ridicat, în condiţiile în care majoritatea gospodăriilor nu au suficiente dotări pentru limitarea acestuia. Prin eliberare intenţionată, evadare, aruncarea de părţi din organisme cu potenţial de a da dezvolta noi indivizi, spaţiile rezidenţiale se constituie în factori de influenţă foarte importanţi la nivelul aşezărilor umane. Riscurile prezentate cresc atunci când speciile sunt ţinute în exteriorul locuinţelor (ex. grădini). Managementul plantelor decorative şi al animalelor de companie trebuie să ia în considerare eliminarea speciilor alogene invazive, pentru care nu există posibilitate de asigurare a condiţiilor de izolare, precum şi interzicerea comercializării şi introducerii unor exemplare noi. 7. Identificarea efectelor negative asociate speciilor alogene invazive în România Speciile alogene invazive au devenit o prioritate de intervenţie la scară globală ca urmare a efectelor negative generate la nivelul biodiversităţii, sănătăţii populaţiei umane şi economiei. Aceste specii alogene invazive duc la degradarea habitatelor naturale (de exemplu, prin simplificarea comunităţilor biologice, scăderea diversităţii biologice, perturbarea lanţurilor trofice, creşterea competiţiei pentru resurse), afectarea populaţiilor speciilor de plante şi animale native (prin scăderea viabilităţii populaţiilor, modificarea comportamentului indivizilor, scăderea diversităţii genetice etc.), modificarea unor servicii ecosistemice (în special de aprovizionare şi de reglare), amplificarea unor riscuri naturale (de exemplu, incendii de vegetaţie, deshidratarea solurilor, eroziunea solurilor etc.) şi implicit afectarea comunităţilor umane (afectarea securităţii alimentare, influenţarea economiei locale şi regionale, creşterea vulnerabilităţii la boli etc). 7.1. Impactul speciilor alogene invazive asupra biodiversităţii în România Speciile alogene invazive au devenit una dintre cele mai mari ameninţări la adresa biodiversităţii globale (Early et al. 2016). Situaţia este îngrijorătoare şi pentru că impactul negativ al acestora asupra biodiversităţii tinde să se amplifice pe termen lung, în special prin asocierea efectelor negative ale invaziilor biologice cu alţi factori de schimbare, cum ar fi încălzirea globală, extinderea suprafeţelor gestionate antropic şi fragmentarea ecosistemelor naturale. Speciile alogene invazive ameninţă biodiversitatea în multe moduri, efectele acestora observându-se la toate nivelurile de organizare, de la individ la populaţii, specii, comunităţi de organisme şi ecosisteme. Principalele impacturi negative asupra biodiversităţii în România se manifestă prin modificarea comunităţilor biologice, hibridizare, prădătorism şi competiţie excesivă, transmitere de boli şi paraziţi. 7.2. Impactul speciilor alogene invazive asupra sănătăţii publice în România Schindler et al. (2015) subliniază faptul că studiile referitoare la impactul speciilor alogene invazive asupra sănătăţii publice la nivel european sunt relativ recente, orientate către puţine specii şi cu un grad scăzut de detaliere a efectelor. În România, tendinţele sunt similare celor identificate la nivel european, existând puţine studii care au drept obiectiv investigarea impactului speciilor alogene asupra sănătăţii umane (de exemplu, Ianovici & Sîrbu 2007, Fălcuţă et al. 2020). Grupele taxonomice care pot cauza un impact ridicat asupra sănătăţii umane sunt extrem de variate (animale şi plante, terestre şi acvatice), iar severitatea efectelor negative determinate de speciile alogene invazive variază de la stări uşoare de disconfort, fobii, manifestări fizice de tipul iritaţiilor pielii şi alergiilor, până la intoxicaţii sau chiar deces (Mazza et al. 2014). Dintre nevertebrate, 43 de specii alogene de insecte sunt considerate a avea un potenţial impact negativ asupra sănătăţii umane la nivel european. Acestea sunt cuprinse în mai multe ordine, respectiv Hymenoptera (viespi şi furnici), Diptera (ţânţari), Lepidoptera (fluturi), Coleoptera (gândaci), Hemiptera (ploşniţe), Blattodea (carcalaci), Siphonaptera (purici) şi Phthiraptera (păduchi). Efectele pot fi directe, ca urmare a înţepăturilor/muşcăturilor care cauzează dermatite şi reacţii alergice, sau indirecte, prin transmiterea unor agenţi patogeni sau contaminarea hranei şi/sau a locuinţelor (Roques et al. 2018). Ţânţarii (Diptera: Culicidae) sunt consideraţi insectele hematofage cu cea mai mare importanţă medicală, din cauza conexiunii strânse cu activităţile umane (de exemplu, comerţ internaţional cu anvelope uzate), a gradului de ocupare a habitatelor antropizate şi a capacităţii de a transmite boli precum malaria, febra galbenă sau dengue (Romi et al. 2018). De exemplu, Aedes albopictus, o specie de origine asiatică prezentă şi în România, este responsabil pentru primul focar de febră Chikungunya din Europa (Rezza et al. 2007). Anumite specii de fluturi (de exemplu, Hyphantria cunea, Insecta: Lepidoptera) prezintă în stadiul larvar numeroşi peri urticanţi (milioane/individ) utilizaţi pentru protecţie (Burns 2010). Buburuza asiatică, Harmonia axyridis, o specie invazivă larg răspândită la nivel global, formează uneori aglomerări de indivizi în clădiri, putând cauza rinoconjunctivită, astm sau urticarie ocupanţilor (Roy et al. 2016). Ploşniţele (Insecta: Hemiptera), cum ar fi Corythucha ciliata, pot cauza iritaţii ale pielii. Corythucha ciliata este o specie de origine nord americană prezentă şi în România. Deşi în mod normal este fitofagă, în literatura de specialitate au fost semnalate mai multe cazuri în care insecta înţeapă oamenii cu care ajunge în contact (Izri et al. 2015). Un alt exemplu este Cimex lectularius, cunoscută sub denumirea populară de ploşniţă de pat, o specie cosmopolită hematofagă a cărei prezenţă a redevenit comună în ultimele decenii. Explicaţii posibile sunt creşterea rezistenţei la insecticid şi/sau intensificarea transportului internaţional (Akhoundi et al. 2020). Insectele cuprinse în ordinele Siphonaptera (purici) şi Phthiraptera (păduchi) sunt specii ectoparazite, larg răspândite, ce pot afecta sănătatea umană. În Europa au fost semnalate 7 specii alogene de purici (de exemplu, Nosopsyllus fasciatus), dintre care 4 au drept gazdă şobolani şi şoareci, şi 31 specii de păduchi dintre care doar câteva afectează direct omul. Atât puricii cât şi păduchii pot fi vectori pentru diverse bacterii (de exemplu, Yersinia pestis) pe care le pot transmite oamenilor în timpul hrănirii, cauzând boli precum ciuma bubonică sau tifosul murin (Sekeyova et al. 2013). Alte artropode, precum păianjenii şi acarienii (Arthropoda: Arachnida), pot fi relativ uşor transferaţi între diverse regiuni, iar specii aparţinând genurilor Latrodectus şi Loxosceles pot provoacă reacţii severe prin injectarea veninului (Nentwig 2015). Dintre acarieni, de interes pentru sănătatea umană sunt căpuşele, acarienii paraziţi, hematofagi, vectori pentru diverşi agenţi patogeni, şi acarienii "domestici", respectiv forme criptogenice de dimensiuni extrem de mici (sub 0.5 mm) întâlnite în locuinţe, care pot cauza alergii (Simoni & Grandi 2018). În ce priveşte speciile alogene de nevertebrate dulcicole, impactul acestora asupra sănătăţii umane a fost mai puţin documentat comparativ cu impactul ecologic sau economic. Este recunoscut însă faptul că specii de moluşte sau crustacee care servesc drept resursă trofică omului fie direct, fie indirect prin consumul de peste, pot cauza intoxicaţii alimentare sau pot acumula diverse toxine care sunt transferate de-a lungul lanţului trofic. În plus, unele specii pot constitui gazde intermediare pentru agenţi patogeni ce pot produce îmbolnăviri (Souty-Grosset et al. 2018). Efectele negative ale vertebratelor alogene asupra sănătăţii umane pot fi resimţite în mod direct, de exemplu prin consumul unor pesti dulcicoli sau marini. Există însă date în literatură referitoare la potenţialul unor specii terestre de a transmite zoonoze, de exemplu, specia Trachemys scripta, originară din America de Nord şi foarte populară ca animal de companie, poate transmite Salmonella (Back et al. 2016). Multe mamifere alogene (de exemplu, Rattus rattus, Procyon lotor, Ondatra zibethicus) acţionează ca vectori pentru diverşi agenţi patogeni şi contribuie în acest fel la creşterea riscului de îmbolnăvire în regiunea invadată (Al-Sabi et al. 2015). Sănătatea umană poate fi afectată în mod direct de către plante în situaţia în care acestea sunt toxice iar părţi ale plantelor (sau produse derivate) intră în contact cu pielea sau sunt ingerate (de exemplu: Senecio inaequidens, Datura stramonium, Heracleum sosnowskyi). De asemenea, plantele pot exercita potenţial alergen asupra omului, ceea ce generează o serie de efecte cel puţin neplăcute, chiar la scări spaţiale extinse (Lazzaro et al. 2018). Ambrosia artemisiifolia, o plantă de origine nord americană răspândită şi în România, este una dintre puţinele specii invazive al cărei impact direct asupra sănătăţii umane a fost intens cercetat. În Europa, A. artemisiifolia este considerată una dintre principalele cauze ale rinitei alergice. O singură plantă produce miliarde de grăuncioare de polen care pot fi transportate pe distanţe foarte mari. Polenul ei este puternic alergen, cauzând afecţiuni ale căilor respiratorii superioare în perioada august-septembrie. În cazul plantelor, efectele speciilor alogene terestre sunt mai bine documentate decât cele cauzate de speciile dulcicole. În plus, deşi anumite alge şi cianobacterii pot produce înfloriri care duc la contaminarea surselor de apă cu toxine, cu efecte negative cronice şi acute asupra omului, impactul acestora (şi al microorganismelor invazive în general) asupra sănătăţii umane a fost puţin studiat. 7.3. Impactul speciilor alogene invazive asupra economiei în România Pierderile generate de speciile invazive în Europa sunt estimate la 12 miliarde de euro anual (Kettunen et al., 2009), însă sunt considerate semnificativ subestimate din cauza faptului că nu sunt cunoscute toate speciile invazive şi nici toate efectele generate (Vila et al., 2011). Studii recente subliniază faptul că, în ciuda diferenţelor dintre regiuni sau grupe taxonomice, costurile economice asociate efectelor cauzate de invaziile biologice sunt în creştere la nivel global (Haubrock et al. 2022). Domeniile prioritare care receptează cele mai puternice impacturi asociate speciilor alogene invazive sunt: agricultura (21%), silvicultura (20%), piscicultura (19%), comerţul (12%), managementul aşezărilor umane (8%), transporturile (4%) şi managementul spaţiilor verzi (4%). În agricultură, buruienile din culturile agricole produc pierderi însemnate producţiei agricole, atât direct (concurând plantele de cultură şi producând pierderi de recoltă de 10-70% la grâu, 30-95% la porumb, 40-95% la sfecla de zahăr, uneori compromiţând întreaga cultură), cât şi indirect (prin deprecierea fertilităţii solului, îngreunarea executării lucrărilor agricole, reducerea eficienţei economice a investiţiilor realizate pentru irigare, fertilizare, chimizare etc.). Lucrările executate pentru distrugerea buruienilor sunt estimate la 15-20% din costurile de producţie. Dintre speciile alogene invazive frecvente în culturile agricole din România se remarcă Amaranthus powelii, Amaranthus retroflexus, Conyza canadensis, Cuscuta campestris, Datura stramonium, Echinochloa oryzicola, Erigeron annuus, Galinsoga parviflora, Galinsoga quadriradiata, Lycium barbarum, Sorghum halepense, Veronica persica, Xanthium orientale şi Ambrosia artemisiifolia. În silvicultură, se remarcă în special suprafeţele ocupate de salcâm, care reprezintă 255 485 ha (3,8% din suprafaţa cu păduri la nivel naţional), dar care este considerat deja parte din fondul forestier naţional. Impacturi negative în domeniul silvic sunt asociate speciei Amorpha fruticosa, introdusă în Lunca Dunării în asociaţii de Salix spp., în vederea protecţiei malurilor, aceasta ajungând să fie foarte larg răspândită şi să afecteze habitatele naturale din lungul fluviului şi afluenţilor lui, inclusiv în Delta Dunării. În cazul României, este mai bine documentat impactul unor speciile alogene invazive în Marea Neagră, cum ar fi Rapana thomasiana, Mnemiopsis leidyi, Mya arenaria, care au determinat afectarea semnificativă a activităţilor de pescuit. Ctenoforul Mnemiopsis leidyi a produs perturbări serioase şi directe atât în ecosistemul pelagial, cât şi în cel bental. Populaţiile de peşti valoroşi din punct de vedere economic (mai ales cele de hamsie) au suferit un adevărat colaps în perioadele de dezvoltare explozivă a ctenoforului datorită faptului că acesta se poate hrăni cu larve şi alevini şi pentru că este un puternic competitor la hrana peştilor planctonofagi. Dincolo de efectele negative asupra economiei, valoarea reală a pagubelor generate de speciile alogene invazive rămâne încă un subiect complex ce necesită o analiză amănunţită. În domeniul comerţului, transporturilor, turismului şi managementului aşezărilor umane, impactul speciilor alogene invazive este insuficient documentat. 8. Probleme caracteristice gestionării speciilor alogene invazive Problemele principale legate de gestionarea speciilor alogene invazive în România au fost grupate în şase domenii majore de intervenţie: D1. Armonizarea legislaţiei naţionale referitoare la speciile alogene invazive cu prevederile normelor UE Definirea problemelor: 1.1. Lacune în legislaţia din domeniul protecţiei mediului. România înregistrează un deficit de legislaţie în domeniul gestionării speciilor alogene invazive, atât în legislaţia generală, cât şi în cea specifică. Aceste deficienţe se observă în legislaţia din domeniul protecţiei mediului, în legislaţia din alte sectoare de activitate relevante pentru gestionarea speciilor alogene invazive şi în derularea diferitelor proceduri relevante. Ordinul de Ministru nr. 979/2009, singurul act legislativ care vizează direct speciile alogene invazive, este un document cu putere juridică mică şi cu potenţial foarte scăzut de a fi aplicat în condiţiile în care există necorelări cu legislaţia cu putere juridică mai mare. La nivelul legislaţiei primare nu există prevederi care să impună speciile alogene invazive ca ameninţare reală la adresa biodiversităţii, economiei şi sănătăţii umane. Doar OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice menţionează la art. 53 alin. 3 că este contravenţie încălcarea prevederilor art. 7 din Regulamentul (UE) nr. 1143/2014, care vizează interzicerea introducerii intenţionate a speciilor alogene invazive de interes pentru Uniune. În acelaşi document există o definiţie a speciilor invazive, care este diferită de cea existentă în Regulamentul (UE) nr. 1143/2014. Aceasta induce multe confuzii în ceea ce priveşte înţelegerea termenului de specii invazive (de exemplu, include şi speciile autohtone) şi implicit în echivalarea unor sinonimii (alohton, alogen, străin). 1.2. Nivel redus de considerare a aspectelor legate de gestionarea speciilor alogene invazive în legislaţia din alte sectoare de activitate relevante. Legislaţia din alte sectoare de activitate relevante pentru gestionarea speciilor alogene invazive nu include interdicţii/ restricţii sau alte forme de control pentru speciile alogene invazive, care ar putea să prevină apariţia de pierderi. Dimpotrivă, în unele situaţii menţinerea sau introducerea acestor specii este încurajată. Din acest motiv, activităţile de prevenire, control şi eradicare a speciilor alogene invazive nu beneficiază de suport legislativ în niciun sector de activitate. Exemple relevante în acest sens sunt legate de: ● Codul silvic: nu prevede interdicţii/restricţii legate de utilizarea speciilor alogene. Se pot utiliza speciile alogene sau chiar specii alogene invazive pentru lucrări de împădurire fără studii de risc; ● Legea vânătorii: unele specii alogene de interes pentru UE sunt specii de interes cinegetic (de exemplu, câinele enot, bizamul), pentru care se stabilesc cote care trebuie să asigure supravieţuirea populaţiilor ca resursă cinegetică şi nu eradicarea lor. De asemenea, aceste specii nu pot fi eradicate prin vânătoare în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, parcuri naţionale sau în zonele strict protejate de pe teritoriul unor arii protejate; ● Legea apelor: face referire la faptul că popularea corpurilor de apă se face doar cu specii indigene, cu acceptul autorităţii competente în domeniul apelor şi al administratorului în cazul ariilor naturale protejate, însă nu sunt prevăzute sancţiuni pentru încălcarea acestor prevederi; ● Legea transporturilor maritime nu prevede obligativitatea monitorizării apei de balast şi a foulingului pentru navele care debalastează sau care efectuează operaţiuni de carenare în porturi, ca şi a sedimentelor de pe fundul tancurilor de balast, unde se pot afla specii alogene invazive rezistente; ● Legislaţia sectorială din domeniul agricol şi piscicol nu include obligaţii clare de prevenire, monitorizare şi control al speciilor alogene introduse pentru şi asociat activităţilor din agricultură, acvacultură şi piscicultură şi care se pot răspândi şi naturaliza în ecosistemele naturale învecinate. ● Legislaţia din domeniul urbanismului nu introduce interdicţii de utilizare a speciilor alogene invazive în cadrul spaţiilor verzi sau a altor spaţii publice. Legat de activităţile socio-economice, lipsesc procedurile de evaluare a pagubelor generate de speciile alogene invazive, mai ales pentru agricultură, piscicultură/acvacultură, silvicultură şi managementul aşezărilor umane. 1.3. Deficienţe în planificarea strategică şi în procedurile administrative relevante pentru gestionarea speciilor alogene invazive. Gestionarea speciilor alogene invazive necesită o abordare planificată, în contextul în care riscul de pătrundere a unor noi specii şi/sau de răspândire a populaţiilor speciilor alogene invazive deja stabilite este foarte ridicat. Astfel, trebuie acoperit deficitul de planificare strategică legat de abordarea naţională şi regională a căilor de introducere prioritare a speciilor alogene invazive (planuri de management a căilor de pătrundere cu risc maxim), unde se identifică riscul cel mai ridicat (de exemplu, fluviul Dunărea, portul Constanţa, zona de frontieră cu Republica Moldova, activităţile comerciale/transporturi, activităţile agricole, activităţile de acvacultură şi piscicultură). O atenţie specială trebuie acordată specificului regional şi zonelor de interes pentru conservare (arii naturale protejate), la nivelul cărora trebuie să existe planuri operaţionale de intervenţie pentru speciile alogene invazive. Probleme sunt identificate şi în managementul aşezărilor umane, unde spaţiile verzi şi acvatice publice şi private nu integrează, nici în faza de planificare, nici în cele de reglementare, proiectare ori de management efectiv aspecte legate de speciile alogene invazive. Aceste probleme se înregistrează şi la nivelul procedurilor SEA, EIA şi în autorizarea de mediu, unde aspectele referitoare la gestionarea speciilor alogene invazive nu sunt suficient detaliate. D2. Întărirea capacităţii instituţionale Definirea problemelor identificate: 2.1. Capacitate instituţionala limitată pentru gestionarea speciilor alogene invazive. Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor este instituţia responsabilă de gestionarea speciilor alogene invazive. Trebuie însă menţionat că nu există atribuţii explicite legate de gestionarea speciilor alogene invazive în Ordinul de Ministru nr. 1057/06.05.2020 privind aprobarea Regulamentului de Organizare şi Funcţionare a Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor şi nici în Regulamentul de Organizare şi Funcţionare a Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului. Prin urmare, nici structurile teritoriale ale Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului şi Garda Naţională de Mediu nu au atribuţii explicite legate de gestionarea speciilor alogene invazive. Lipsa de atribuţii explicite în documentele de bază ale instituţiilor cu rol cheie în asigurarea gestionării speciilor alogene invazive este dublată de un deficit de personal calificat în prevenirea, controlul, monitorizarea şi eradicarea speciilor alogene invazive. 2.2. Capacitate limitată pentru asigurarea biosecurităţii. La nivelul instituţiilor centrale, judeţene şi locale există o capacitate redusă de control a căilor de intrare a speciilor alogene invazive, inclusiv de detectare timpurie. Cu toate că s-au realizat progrese notabile, încă nu există un sistem de monitorizare a căilor prioritare de introducere şi a populaţiilor speciilor alogene invazive de interes pentru Uniunea Europeană pe deplin funcţional (de exemplu, să permită detectarea timpurie a speciilor nou apărute). În plus, există o capacitate limitată de gestionare a speciilor alogene invazive confiscate sau colectate, inclusiv prin sterilizarea şi/sau distrugerea lor. Acest lucru este determinat nu numai de lipsa unor obligaţii administrative clare, ci şi de lipsa resurselor necesare şi a mecanismelor de finanţare a acţiunilor de prevenire, combatere şi monitorizare a speciilor alogene invazive. 2.3. Coordonarea limitată dintre sectorul administrativ şi cel de cercetare ştiinţifică în gestionarea speciilor alogene invazive. Coordonarea limitată dintre sectorul administrativ şi cel de cercetare ştiinţifică a speciilor alogene invazive influenţează semnificativ eficienţa gestionării speciilor alogene invazive. Fluxul foarte fragmentat de informaţii dintre zona cercetării ştiinţifice şi zona administrativă, precum şi lipsa unei strategii pe termen lung a administraţiei publice, îngreunează considerabil punerea în practică a măsurilor legate de gestionare a speciilor alogene invazive. Capacitatea de integrare a informaţiilor generate prin activităţi de cercetare ştiinţifică este încă limitată, fapt ce contribuie la întârzieri sau la neasumarea promovării unor măsuri de prevenire, control şi/sau combatere a speciilor alogene invazive. 2.4. Capacitatea redusă a administraţiei publice locale şi judeţene de a gestiona problemele asociate speciilor alogene invazive. Administraţia publică locală şi judeţeană are o capacitate redusă de a se implica în gestionarea speciilor alogene invazive, având resurse limitate şi capacitate operativă dependentă de alte instituţii. D3. Creşterea disponibilului de date Definirea problemelor: 3.1. Baza de date deficitară referitoare la distribuţia spaţială şi căile de introducere prioritare a speciilor alogene invazive. Cu toate că s-au realizat progrese notabile prin proiectul Managementul adecvat al speciilor invazive din România, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1143/2014 privind prevenirea şi gestionarea introducerii şi răspândirii speciilor alogene invazive, cofinanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operaţional Infrastructură Mare 2014-2020, există încă un deficit de date semnificativ referitor la distribuţia spaţială şi căile de introducere prioritare a speciilor alogene invazive din România. Cercetările continuă să se realizeze fragmentat, existând numeroşi taxoni, regiuni geografice ori căi de introducere care necesită eforturi susţinute pe perioade lungi de timp. Din acest motiv, raportările realizate către Comisia Europeană şi către alte instituţii internaţionale sunt incomplete şi solicită eforturi semnificative de agregare a datelor. 3.2. Lipsa sistemului de monitorizare permanentă a speciilor alogene invazive şi a căilor de introducere a acestora. Deficitul de informaţie sistematizată referitoare la speciile alogene invazive şi la căile de introducere prioritare a acestora este determinat şi de lipsa unui sistem de monitorizare integrată a speciilor alogene invazive. Astfel, lipsa unui sistem de monitorizare a speciilor alogene invazive îngreunează implicit detectarea, respectiv intervenţia timpurie, în situaţia apariţiei unor noi populaţii şi/sau specii alogene invazive. 3.3. Deficitul de date referitor la efectele generate de speciile alogene invazive asupra sistemelor ecologice şi socio-economice. În acest moment există estimări grosiere ale efectelor ecologice şi socio- economice generate de speciile alogene invazive în România. Evaluarea riscurilor asociate introducerii speciilor alogene în diferite domenii economice se realizează cu date insuficiente, după proceduri incomplete sau chiar lipseşte în anumite cazuri. Astfel, evaluările realizate până în prezent în legătură cu activităţile din sectorul agricol şi piscicol sunt departe de a putea fi generalizate. Momentan, date concrete care să prezinte dimensiunea efectelor negative actuale şi potenţiale ale speciilor alogene invazive asupra speciilor native şi ecosistemelor naturale, inclusiv asupra sănătăţii şi bunăstării populaţiei, aşezărilor umane şi diferitelor domenii ale economiei sunt puţine în România. 3.4. Lipsa bazei de date privind autorizaţiile emise pentru deţinerea şi utilizarea de specii alogene invazive. În acest moment nu există un sistem de emitere de autorizaţii pentru deţinerea şi utilizarea speciilor alogene invazive, conform Regulamentului (UE) nr. 1143/2014. Dezvoltarea acestui sistem de autorizaţii va trebui corelată cu dezvoltarea unei baze de date care să includă detalii referitoare la persoanele juridice care vor deţine şi/sau utiliza specii alogene invazive, cu respectarea condiţiilor impuse de Regulamentul (UE) nr. 1143/2014. D4. Gestionarea căilor de introducere prioritare a speciilor alogene invazive şi a zonelor de intervenţie prioritare. Definirea problemelor: 4.1. Controlul insuficient al introducerii speciilor alogene invazive prin activităţi economice din sectorul primar (agricultură, silvicultură, piscicultură şi acvacultură). Activităţile economice din sectorul primar se constituie în căi de introducere intenţionată şi accidentală a speciilor alogene invazive, beneficiari direcţi ai utilizării speciilor alogene invazive şi/sau un receptor al efectelor negative generate de aceste specii. În România, activităţile economice din sectorul primar receptează un impact negativ din partea populaţiilor de specii alogene. Deşi nu se realizează un management diferenţiat al speciilor alogene, faţă de cel al dăunătorilor în general, este evident că speciile alogene prezintă un interes din ce în ce mai mare din cauza capacităţii lor ridicate de a afecta semnificativ productivitatea. La nivelul activităţilor agricole, speciile alogene necesită un control adaptat contextului naţional (de exemplu, suprafaţa redusă a exploataţiilor agricole, ponderea ridicată a terenurilor agricole abandonate sau neîngrijite). În cazul activităţilor din sectorul silvic, cinegetic şi piscicol din România, încă se promovează utilizarea pe scară largă a unor specii alogene, unele dintre acestea încadrate în categoria speciilor alogene invazive. În acest sens, este necesară o politică mai consistentă care să vizeze descurajarea utilizării speciilor alogene/încurajarea utilizării speciilor native în viitor. 4.2. Controlul insuficient al introducerii speciilor alogene prin activităţi comerciale. Activităţile comerciale (de exemplu comerţul cu animale de companie şi plante decorative) reprezintă una dintre căile de introducere prioritare a speciilor alogene. Problemele cele mai importante sunt legate de faptul că este permis importul şi, ulterior, comercializarea speciilor alogene, uneori chiar a celor din lista de interes pentru UE. 4.3. Controlul insuficient al speciilor alogene în managementul aşezărilor umane şi al reţelelor de infrastructură rutieră şi feroviară. Introducerea de specii alogene în spaţiile publice (în special pe spaţiile verzi), precum şi managementul defectuos al unor terenuri (de exemplu abandonul sau întreţinerea deficitară a acestora sau stimularea unor procese de succesiune ecologică bazate pe specii alogene) contribuie la amplificarea problemelor asociate speciilor alogene. Neglijarea/abandonul speciilor alogene din gospodăriile private (utilizate ca plante decorative sau ca animale de companie) poate fi un alt vector semnificativ de introducere în aşezările umane şi în ecosistemele învecinate. 4.4. Controlul insuficient al speciilor alogene în ariile naturale protejate. Impactul negativ al speciilor alogene invazive asupra speciilor native şi habitatelor naturale este insuficient cunoscut în România, deşi se recunoaşte presiunea şi ameninţarea exercitată de acestea asupra elementelor protejate. Controlul populaţiilor speciilor alogene în ariile naturale protejate necesită considerarea ca prioritate la finanţare, necesitând o abordate mai planificată pentru a atinge eradicarea sau limitarea semnificativă a prezenţei acestora, cu mijloace care să nu permită revenirea invaziei. Este necesară reglementarea extragerii prin mijloace care în acest moment sunt imposibil sau greu de aplicat, de exemplu, vânătoarea acestor specii în zone strict protejate, utilizarea de capcane pentru capturare, aplicarea de erbicide aprobate de UE în mod localizat (injectare, pensulare). Legislaţia ar trebui să permită aplicarea controlată a unor metode agreate la nivel internaţional, cum ar fi exemplele de bune practici în gestionarea etică a vertebratelor alogene invazive recomandate de IUCN (Smith et al. 2022). D5. Informarea publicului şi comunicarea informaţiilor referitoare la speciile alogene invazive Definirea problemelor: 5.1. Conştientizarea şi informarea limitată referitor la ameninţările reprezentate de speciile alogene. Nivelul limitat de conştientizare a ameninţărilor legate de introducerea speciilor alogene invazive este exemplificat prin utilizarea intenţionată a acestora în piscicultură şi acvacultură, silvicultură, vânătoare, horticultură, ca plante decorative şi/sau animale de companie. Astfel, introducerea intenţionată a speciilor alogene invazive, în mare parte nereglementată, este încă la un nivel destul de ridicat. 5.2. Comunicarea deficitară a informaţiilor referitoare la speciile alogene invazive. Campaniile de comunicare destinate publicului larg referitoare la speciile alogene invazive sunt insuficiente, cele existente având un public ţintă limitat (persoane interesate de problematica speciilor alogene invazive, copii), foarte localizat spaţial (de exemplu, în arealul de implementare a unor proiecte), limitat din punct de vedere temporal (ex. derulate doar pe perioada de implementare a proiectelor în cadrul cărora se realizează, pe perioada verii când alergiile sunt mai frecvente). 5.3. Capacitatea redusă de formare profesională a resurselor umane pentru gestionarea speciilor alogene invazive. În prezent nu există programe de educaţie destinate formării profesionale relaţionate direct cu gestionarea speciilor alogene invazive, nici la nivelul universităţilor, nici la alte instituţii implicate în formarea profesională. Formarea de resurse umane este destul de fragmentată şi este relaţionată direct de colaborarea cu experţii din domeniu din institutele de cercetare şi din universităţi. Din acest motiv, la nivelul instituţiilor publice şi private relevante pentru asigurarea diferitelor nivele de gestionare a speciilor alogene invazive nu există expertiză suficientă pentru susţinerea acestor activităţi. 5.4. Implicarea redusă a publicului în gestionarea speciilor alogene. Nivelul de implicare a publicului în gestionarea speciilor alogene este destul de scăzut, chiar dacă se observă o creştere evidentă în ultimii ani. Se remarcă în special creşterea interesului pentru identificarea spaţiilor afectate de ambrozie prin cartare participativă (https://hartaambroziei.ro/). Cu toate acestea, reacţia publicului faţă de efectele negative ale speciilor alogene invazive (instituţii publice, proprietari de terenuri, gestionari de resurse naturale, administratori ai aşezărilor umane, administratori ai ariilor naturale protejate etc.) este încă redusă. Voluntariatul pentru asigurarea eradicării speciilor invazive este punctual, fiind legat de sprijinirea implementării obiectivelor unor proiecte specifice promovate de administraţii de arii protejate, organizaţii non-guvernamentale sau de alte instituţii. D6. Promovarea colaborării naţionale şi internaţionale Definirea problemelor: 6.1. Colaborarea interinstituţională naţională, judeţeană şi locală insuficientă pentru asigurarea gestionării eficiente a speciilor alogene. Întrucât lipsesc procedurile administrative care să clarifice responsabilităţile şi acţiunile derulate de către diferite instituţii în gestionarea speciilor alogene invazive, există un blocaj instituţional în asumarea directă a responsabilităţii derulării diferitelor acţiuni de prevenire, control şi eradicare a speciilor alogene invazive. Această problemă vine deja pe fondul unei colaborări limitate între instituţiile naţionale, judeţene şi locale cu atribuţii din domeniul protecţiei mediului şi între acestea şi cele din alte sectoare de activitate relevante. 6.2. Colaborare insuficientă cu statele din bazinul Dunării şi vecine Mării Negre. Gestionarea speciilor alogene este un obiectiv important la nivelul bazinului hidrografic Dunărea şi în bazinul Mării Negre, existând cadrul instituţional pentru colaborare reprezentat de Convenţia privind cooperarea pentru protecţia şi folosirea durabilă a fluviului Dunărea şi Convenţia privind protecţia Mării Negre împotriva poluării (inclusiv protocoale asociate: Protocol privind conservarea diversităţii biologice şi a peisajului Mării Negre, Protocolul privind protecţia mediului marin al Mării Negre împotriva poluării din surse de pe uscat; Protocolul privind cooperarea în combaterea poluării cu petrol şi alte substanţe nocive, a mediului marin al Mării Negre, în situaţii de urgenţă; Protocol privind protecţia mediului marin al Mării Negre împotriva poluării prin descărcare). Activităţile din transporturi fluviale şi maritime nu integrează în preocupările lor acţiuni suficiente de prevenire, combatere, control şi monitorizare a speciilor alogene invazive, chiar dacă ele reprezintă principalii vectori de introducere a acestora. De asemenea, activităţile de colaborare transfrontalieră pentru asigurarea managementului eficient al ariilor naturale protejate maritime şi din lungul Dunării se limitează la acţiuni de monitorizare. 6.3. Colaborarea limitată cu statele UE şi non-UE pentru gestionarea speciilor invazive, inclusiv prin schimb de bune practici. Colaborarea în cadrul UE legată de gestionarea speciilor alogene invazive se realizează prin intermediul Comisiei Europene, existând iniţiative regionale din ce în ce mai numeroase. Se remarcă proiectul finanţat de Comisia Europeană "Identificarea, evaluarea, comunicarea şi diseminarea celor mai bune practici pentru gestionarea etică a speciilor străine invazive", coordonat de IUCN, care include şase parteneri (APHA, EAZA, Eurogroup for Animals, EARS, Universitatea Newcastle şi IUCN SSC ISSG). Acest proiect are ca scop diseminarea informaţiilor cu privire la cele mai eficiente şi adecvate din punct de vedere etic măsuri de gestionare (scutirea animalelor de orice durere, disconfort sau suferinţă ce poate fi evitată) a celor 22 de specii de vertebrate alogene invazive de interes pentru Uniune, în vederea consolidării capacităţii de implementare a Regulamentului (UE) nr. 1143/2014. Relevant este şi proiectul Interreg Europe cu titlul "Improving policies to protect biodiversity from invasive alien species - INVALIS", care a implicat parteneri din 7 state europene şi a avut ca obiective creşterea capacităţii administraţiei publice de a gestiona speciile alogene invazive, îmbunătăţirea conştientizării publicului interesat asupra impactului asupra biodiversităţii, economiei şi sănătăţii populaţiei (inclusiv prin schimb de bune practici), precum şi asigurarea unor finanţări destinate creşterii rezilienţei ecosistemelor naturale la specii alogene invazive, inclusiv prin acţiuni de eradicare/control a speciilor alogene invazive prioritare. 6.4. Neasumarea şi/sau neîndeplinirea unor obiective internaţionale. România are întârzieri în punerea în aplicare a obiectivelor Regulamentului (UE) nr. 1143/2014, multe dintre acestea fiind planificate a fi îndeplinite în corelare cu proiectul Managementul adecvat al speciilor invazive din România, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1143/2014 privind prevenirea şi gestionarea introducerii şi răspândirii speciilor alogene invazive. De asemenea, este de menţionat faptul că România nu a ratificat încă Convenţia privind Managementul Apelor de Balast (BWM) şi dezvoltarea măsurilor ulterioare de implementare, care prezintă o relevanţă foarte ridicată pentru gestionarea speciilor alogene invazive. 9. Plan de măsuri PNAACIP 9.1. Obiectivele şi activităţile specifice asociate PNAACIP Tabel 3 - Obiectivele şi activităţile specifice ale Planului Naţional pentru Abordarea Căilor de Introducere Prioritare a speciilor alogene invazive în România
┌─────────────────┬───────────────────────┐
│Obiectiv specific│Măsuri specifice │
├─────────────────┼───────────────────────┤
│ │OS.1.1. Îmbunătăţirea │
│ │cadrului legislativ │
│ │naţional necesar pentru│
│ │gestionarea speciilor │
│ │alogene invazive în │
│ │domeniul protecţiei │
│ │mediului şi în alte │
│ │domenii relevante. │
│ ├───────────────────────┤
│ │OS1.2. Asigurarea │
│ │cadrului pentru │
│ │respectarea │
│ │interdicţiilor/ │
│ │restricţiilor la nivel │
│ │naţional privind │
│ │introducerea în mod │
│ │intenţionat sau │
│ │accidental, │
│ │reproducerea, │
│ │creşterea, transportul,│
│ │cumpărarea, vânzarea, │
│ │utilizarea, schimbul, │
│ │păstrarea şi eliberarea│
│ │de specii alogene │
│ │invazive de interes │
│ │pentru Uniunea │
│ │Europeană şi România. │
│ ├───────────────────────┤
│ │OS1.3. Dezvoltarea şi │
│ │implementarea │
│ │sistemului de │
│ │autorizaţii pentru │
│ │deţinerea şi/sau │
│ │utilizarea de specii │
│ │alogene invazive, în │
│ │acord cu Regulamentul │
│ │1143/2014 şi legislaţia│
│ │naţională. │
│ ├───────────────────────┤
│ │OS1.4. Monitorizarea │
│ │permanentă a căilor de │
│ │introducere prioritare,│
│ │inclusiv prin │
│ │instaurarea de │
│ │controale oficiale la │
│ │frontieră privind │
│ │animalele şi plantele, │
│ │cu scopul de a preveni │
│ │introducerea speciilor │
│OS1. Prevenirea │alogene invazive (prin │
│stabilirii de noi│entităţile de control │
│specii alogene │la frontieră). │
│invazive în ├───────────────────────┤
│România prin │OS1.5. Realizarea şi │
│abordarea căilor │actualizarea periodică │
│de introducere │a listei de specii │
│prioritare │alogene invazive de │
│ │interes pentru România,│
│ │în concordanţă cu │
│ │impactul generat de │
│ │acestea asupra │
│ │mediului, societăţii şi│
│ │economiei, şi cu │
│ │capacitatea de a │
│ │interveni. │
│ ├───────────────────────┤
│ │OS1.6. Asigurarea │
│ │funcţionării sistemului│
│ │de supraveghere a │
│ │speciilor alogene │
│ │invazive. │
│ ├───────────────────────┤
│ │OS.1.7. Includerea │
│ │detaliată a aspectelor │
│ │legate de gestionarea │
│ │speciilor alogene │
│ │invazive în procedurile│
│ │de avizare/autorizare a│
│ │activităţilor │
│ │socio-economice. │
│ ├───────────────────────┤
│ │OS1.8. Dezvoltarea de │
│ │planuri detaliate de │
│ │abordare a căilor de │
│ │introducere prioritare │
│ │şi a căilor de │
│ │pătrundere cu risc │
│ │maxim a speciilor │
│ │alogene invazive │
│ │(planuri pentru căi, │
│ │specii sau grupe de │
│ │specii). │
│ ├───────────────────────┤
│ │OS1.9. Introducerea în │
│ │programele de finanţare│
│ │de condiţii care să │
│ │oblige beneficiarii de │
│ │fonduri la promovarea │
│ │de activităţi de │
│ │prevenire, control şi │
│ │eradicare a speciilor │
│ │alogene invazive, în │
│ │special a acelora care │
│ │sunt de interes pentru │
│ │Uniunea Europeană şi │
│ │România. │
├─────────────────┼───────────────────────┤
│ │OS2.1. Acordarea de │
│ │prioritate detectării │
│ │timpurii şi aplicării │
│ │măsurilor de eradicare │
│ │asupra speciilor │
│ │alogene invazive de │
│ │interes pentru Uniune │
│ │şi pentru România care │
│ │pot avea efecte │
│ │dăunătoare majore, │
│ │luând în considerare şi│
│ │costul de punere în │
│ │aplicare, costul lipsei│
│ │de acţiune, eficienţa │
│ │din perspectiva │
│ │costurilor, metodelor │
│OS2. Detectarea │de control şi │
│timpurie şi │aspectelor │
│eradicarea rapidă│socio-economice. │
│a speciilor ├───────────────────────┤
│alogene invazive │OS2.2. Promovarea de │
│ │măsuri de gestionare/ │
│ │eradicare rapidă a │
│ │speciilor alogene │
│ │invazive de interes │
│ │pentru Uniune şi pentru│
│ │România. │
│ ├───────────────────────┤
│ │OS2.3. Dezvoltarea unui│
│ │set de măsuri de │
│ │urgenţă disponibil │
│ │pentru cazuri în care │
│ │specii alogene, care nu│
│ │sunt încă recunoscute │
│ │ca specii alogene │
│ │invazive de interes │
│ │pentru România, devin │
│ │problematice. │
├─────────────────┼───────────────────────┤
│ │OS3.1. Asigurarea │
│ │monitorizării adecvate │
│ │a speciilor alogene │
│ │invazive de interes │
│ │pentru Uniunea │
│ │Europeană şi România şi│
│ │continuarea dezvoltării│
│ │bazei de date │
│ │referitoare la acestea.│
│ ├───────────────────────┤
│ │OS3.2. Realizarea de │
│ │rapoarte regulate │
│ │privind dinamica │
│ │populaţiilor speciilor │
│ │alogene invazive în │
│ │România şi a │
│OS3. │modificărilor privind │
│Monitorizarea │căile de introducere a │
│speciilor alogene│acestora. │
│invazive, cu ├───────────────────────┤
│precădere a │OS3.3. Managementul │
│acelora │bazei de date privind │
│prioritare pentru│autorizaţiile emise │
│Uniunea Europeană│pentru deţinerea/ │
│şi pentru România│utilizarea de specii │
│ │alogene invazive de │
│ │interes pentru Uniunea │
│ │Europeană şi România. │
│ ├───────────────────────┤
│ │OS3.4. Dezvoltarea unei│
│ │proceduri de │
│ │monitorizare şi │
│ │evaluare a pagubelor │
│ │generate de speciile │
│ │alogene invazive, mai │
│ │ales pentru mediu, │
│ │agricultură, │
│ │piscicultură/ │
│ │acvacultură, │
│ │silvicultură şi │
│ │managementul aşezărilor│
│ │umane. │
├─────────────────┼───────────────────────┤
│ │OS4.1. Stabilirea de │
│ │norme specifice privind│
│ │speciile alogene │
│ │invazive de interes │
│ │pentru Uniune care fac │
│ │obiectul activităţilor │
│ │de cercetare │
│ │ştiinţifică şi de │
│ │conservare ex-situ. │
│ ├───────────────────────┤
│ │OS4.2. Asigurarea │
│ │respectării │
│ │obligaţiilor de către │
│ │deţinătorii sau │
│ │utilizatorii de specii │
│ │alogene, precum şi de │
│ │proprietarii şi │
│ │utilizatorii │
│ │terenurilor afectate. │
│ ├───────────────────────┤
│ │OS4.3. Îmbunătăţirea │
│ │controlului speciilor │
│ │alogene invazive în │
│ │cadrul activităţilor │
│ │economice din sectorul │
│ │primar (agricultură, │
│ │silvicultură, │
│ │piscicultură şi │
│ │acvacultură). │
│ ├───────────────────────┤
│ │OS4.4. Asigurarea │
│ │controlului speciilor │
│OS4. Controlul şi│alogene invazive în │
│eradicarea │activităţile │
│speciilor alogene│comerciale. │
│invazive, cu ├───────────────────────┤
│precădere a │OS4.5. Realizarea │
│acelora │controlului speciilor │
│prioritare pentru│alogene invazive în │
│Uniunea Europeană│aşezările umane. │
│şi pentru România├───────────────────────┤
│ │OS4.6. Îmbunătăţirea │
│ │controlului speciilor │
│ │alogene invazive în │
│ │lungul reţelelor de │
│ │infrastructură rutieră │
│ │şi feroviară. │
│ ├───────────────────────┤
│ │OS4.7. Ameliorarea │
│ │controlului speciilor │
│ │alogene invazive în │
│ │porturi şi aeroporturi.│
│ ├───────────────────────┤
│ │OS4.8. Creşterea │
│ │eficienţei │
│ │activităţilor de │
│ │control al speciilor │
│ │alogene invazive în │
│ │arii naturale │
│ │protejate. │
│ ├───────────────────────┤
│ │OS4.9. Implementarea de│
│ │măsuri de restaurare │
│ │ecologică proporţionale│
│ │în vederea consolidării│
│ │rezistenţei │
│ │ecosistemelor la │
│ │invazii biologice, a │
│ │remedierii │
│ │prejudiciului cauzat şi│
│ │a îmbunătăţirii stării │
│ │de conservare a │
│ │speciilor native şi a │
│ │habitatelor acestora. │
├─────────────────┼───────────────────────┤
│ │OS5.1. Creşterea │
│ │gradului de informare │
│ │şi conştientizare a │
│ │publicului, │
│ │instituţiilor publice │
│ │şi a agenţilor │
│ │economici în legătură │
│ │cu problematica │
│OS5. │speciilor alogene cu │
│Conştientizarea │potenţial invaziv şi a │
│şi educarea │invaziilor biologice. │
│publicului, ├───────────────────────┤
│creşterea │OS.5.2. Creşterea │
│responsabilizării│responsabilizării şi a │
│acestuia şi │sprijinului acordat de │
│creşterea │public acţiunilor de │
│sprijinului │gestionare a speciilor │
│acordat de public│alogene invazive. │
│pentru acţiunile ├───────────────────────┤
│strategice de │OS5.3. Creşterea │
│combatere a │gradului de diseminare │
│răspândirii │a informaţiilor │
│speciilor alogene│referitoare la invazii │
│invazive │biologice şi specii │
│ │alogene invazive. │
│ ├───────────────────────┤
│ │OS5.4. Îmbunătăţirea │
│ │potenţialului de │
│ │formare profesională a │
│ │resursei umane pentru │
│ │gestionarea speciilor │
│ │alogene invazive. │
├─────────────────┼───────────────────────┤
│ │OS6.1. Asigurarea │
│ │funcţionalităţii │
│ │structurilor de │
│ │coordonare a gestiunii │
│ │eficiente a speciilor │
│ │alogene invazive la │
│ │nivel naţional, │
│ │judeţean şi local. │
│ ├───────────────────────┤
│ │OS6.2.Operaţionalizarea│
│ │funcţionării Centrului │
│ │de coordonare a │
│ │gestionării speciilor │
│ │alogene invazive. │
│ ├───────────────────────┤
│ │OS6.3. Construirea │
│ │infrastructurii │
│ │necesare pentru │
│ │asigurarea │
│ │biosecurităţii (spaţii │
│OS6. Întărirea │pentru depozitare │
│capacităţii │temporară, stocare şi │
│administrative şi│eliminare specii │
│de management al │alogene invazive). │
│speciilor alogene├───────────────────────┤
│invazive. │OS6.4. Dotarea │
│ │corespunzătoare a │
│ │punctelor de frontieră │
│ │pentru a asigura │
│ │controlul adecvat al │
│ │intrării de specii │
│ │alogene invazive │
│ ├───────────────────────┤
│ │OS6.5. Realizarea de │
│ │protocoale cu ONG-uri, │
│ │grădini zoologice, │
│ │grădini botanice pentru│
│ │preluarea speciilor │
│ │alogene invazive şi │
│ │gestionarea lor │
│ │adecvată │
│ ├───────────────────────┤
│ │O6.6. Îmbunătăţirea │
│ │capacităţii resursei │
│ │umane pentru a asigura │
│ │gestionarea speciilor │
│ │alogene invazive │
├─────────────────┼───────────────────────┤
│ │OS7.1. Dezvoltarea │
│ │mecanismelor de │
│ │cooperare între │
│ │instituţiile publice │
│ │responsabile de │
│ │gestionarea speciilor │
│ │alogene invazive. │
│ ├───────────────────────┤
│ │OS7.2. Îmbunătăţirea │
│ │cooperării între │
│ │instituţiile publice │
│ │responsabile de │
│ │gestionarea speciilor │
│ │alogene invazive şi │
│ │experţi. │
│ ├───────────────────────┤
│ │OS7.3. Asigurarea │
│ │cooperării cu celelalte│
│ │ţări ale Uniunii │
│ │Europene pentru │
│ │coordonarea eforturilor│
│ │de reducere a │
│ │impactului speciilor │
│OS7. Cooperarea │alogene invazive. │
│naţională şi ├───────────────────────┤
│internaţională │OS7.4. Asigurarea │
│pentru │cooperării cu ţările │
│îmbunătăţirea │vecine, inclusiv cu │
│gestionării │cele riverane Mării │
│speciilor alogene│Negre şi din bazinul │
│invazive. │Dunării, pentru │
│ │asigurarea unei │
│ │gestionări eficiente a │
│ │speciilor alogene │
│ │invazive. │
│ ├───────────────────────┤
│ │OS7.5. Asigurarea │
│ │participării României │
│ │în structurile │
│ │consultative ale │
│ │Uniunii Europene şi ale│
│ │altor organizaţii │
│ │internaţionale │
│ │interesate de │
│ │gestionarea speciilor │
│ │alogene invazive │
│ ├───────────────────────┤
│ │OS7.6. Asigurarea │
│ │îndeplinirii │
│ │obligaţiilor faţă de │
│ │Comisia Europeană │
│ │legate de gestionarea │
│ │speciilor alogene │
│ │invazive, inclusiv cele│
│ │legate de raportare. │
└─────────────────┴───────────────────────┘
9.2. Detalierea activităţilor specifice asociate PNAACIP OS1. Prevenirea stabilirii de noi specii alogene invazive în România prin abordarea căilor de introducere prioritare OS.1.1. Îmbunătăţirea cadrului legislativ naţional necesar pentru gestionarea speciilor alogene invazive în domeniul protecţiei mediului şi în alte domenii relevante. Descrierea activităţii: În legătura cu legislaţia din domeniul protecţiei mediului, activitatea va urmări următoarele ţinte: - Includerea în Legea protecţiei mediului a cadrului general necesar pentru asigurarea biosecurităţii, inclusiv legată de speciile alogene invazive, care să fie în concordanţă cu Regulamentul (UE) nr. 1143/2014 (definiţii, atribuţii şi răspunderi ale instituţiilor, persoanelor fizice şi juridice, proceduri necesare, sancţiuni); – Introducerea în OUG 57/2007 sau într-un document legislativ dedicat a componentelor necesare pentru gestionarea speciilor alogene invazive în concordanţă cu Regulamentul (UE) nr. 1143/2014 (lista speciilor alogene invazive de interes pentru UE şi România, sistemul de supraveghere şi sistemul de control oficial al speciilor alogene introduse; procedura de emitere şi monitorizare a autorizaţiilor care să permită unităţilor să deţină, efectueze cercetări sau conservare ex situ în ceea ce priveşte speciile alogene invazive de interes pentru Uniune; Planul Naţional de Acţiune pentru Abordarea Căilor Prioritare de Introducere a Speciilor Alogene Invazive din România) – Revizuirea şi completarea Ordinului de Ministru privind introducerea de specii alohtone, intervenţiile asupra speciilor invazive, precum şi reintroducerea speciilor indigene, astfel încât să includă prevederile Regulamentului (UE) nr. 1143/2014; – Introducerea în documentele legislative care reglementează funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, Comisariatului Naţional al Gărzii de Mediu, Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate a obligaţiilor legate de gestionarea speciilor alogene invazive. În ceea ce priveşte legislaţia din alte domenii relevante pentru gestionarea speciilor alogene invazive se au în vedere: - Introducerea în Legea Apelor a obligativităţii monitorizării apei de balast şi a foulingului pentru navele care debalastează sau care efectuează operaţiuni de carenare în porturi, ca şi a sedimentelor de pe fundul tancurilor de balast. – Introducerea în Codul Silvic a unor interdicţii/restricţii legate de utilizarea speciilor alogene şi eliminarea posibilităţii de utilizare a speciilor alogene pentru lucrări de împădurire; – Introducerea în legislaţia sectorială din domeniul agricol a unor obligaţii clare de prevenire, monitorizare şi control al speciilor alogene introduse pentru şi asociat activităţilor din agricultură şi care se pot răspândi şi stabili în ecosistemele naturale învecinate. – Introducerea în legislaţia sectorială din domeniul piscicol a unor obligaţii clare de prevenire, monitorizare şi control al speciilor alogene introduse pentru şi asociat activităţilor din acvacultură şi piscicultură şi care se pot răspândi şi naturaliza în ecosistemele naturale învecinate. – Eliminarea din prevederile Legii vânătorii a speciilor alogene de interes pentru UE ca specii de interes cinegetic (de exemplu: câinele enot, bizamul), eliminarea cotelor care trebuie să asigure supravieţuirea populaţiilor ca resursă cinegetică şi dezvoltarea unui mecanism care să permită eradicarea prin vânătoare a speciilor alogene invazive în zonele cu regim strict de protecţie; – Introducerea în legislaţia din domeniul amenajării teritoriului şi urbanismului de interdicţii de utilizare a speciilor alogene invazive în cadrul spaţiilor publice şi private. – Introducerea de atribuţii privind controlul apariţiei speciilor alogene invazive la nivelul instituţiilor de control (de exemplu Jandarmeria Română). Instituţia responsabilă: Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor Instituţii partenere: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei Nivel de prioritate: Ridicată Perioada de implementare: 2023-2030 Buget optim: 216.000 lei (27.000 lei/an) Sursă de finanţare: bugetul de stat OS1.2. Asigurarea cadrului pentru respectarea interdicţiilor/restricţiilor la nivel naţional privind introducerea în mod intenţionat sau accidental, reproducerea, creşterea, transportul, cumpărarea, vânzarea, utilizarea, schimbul, păstrarea şi eliberarea de specii alogene invazive de interes pentru Uniunea Europeană şi România. Descrierea activităţii: Activitatea presupune considerarea în legislaţia principală a contravenţiilor şi infracţiunilor relaţionate cu introducerea în mod intenţionat sau accidental, reproducerea, creşterea, transportul, cumpărarea, vânzarea, utilizarea, schimbul, păstrarea şi eliberarea de specii alogene invazive de interes pentru Uniunea Europeană şi pentru România. Instituţia responsabilă: Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor. Nivel de prioritate: Medie Perioada de implementare: 2024-2026 Buget optim: 27.000 lei (9.000 lei/an) Sursă de finanţare: bugetul de stat OS1.3. Dezvoltarea şi implementarea sistemului de autorizaţii pentru deţinerea şi/sau utilizarea de specii alogene invazive, în acord cu Regulamentul (UE) nr. 1143/2014 şi legislaţia naţională. Descrierea activităţii: Activitatea vizează implementarea sistemului de autorizaţii pentru deţinerea şi/sau utilizarea de specii alogene invazive, în acord cu Regulamentul (UE) nr. 1143/2014. Sistemul de autorizaţii va permite monitorizarea speciilor alogene invazive aflate în spaţii izolate corespunzătoare şi care respectă prevederile Regulamentului (UE) nr. 1143/2014. Instituţia responsabilă: Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor. Instituţii partenere: Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului Nivel de prioritate: Ridicată Perioada de implementare: 2023-2030 Buget optim: 336.000 lei (42.000 lei/an) Sursă de finanţare: bugetul de stat, POIM 120008 OS1.4. Monitorizarea permanentă a căilor de introducere prioritare, inclusiv prin instaurarea de controale oficiale la frontieră privind animalele şi plantele, cu scopul de a preveni introducerea speciilor alogene invazive (prin entităţile de control la frontieră). Descrierea activităţii: Activitatea vizează asigurarea monitorizării permanente a căilor de introducere prioritare a speciilor alogene invazive, inclusiv prin instaurarea de controale oficiale la frontieră privind animalele şi plantele, cu scopul de a preveni introducerea speciilor alogene invazive. În colaborare cu Poliţia de Frontieră Română şi Administraţia Naţională a Vămilor se vor organiza maxim două puncte de frontieră pentru importul de specii de plante şi animale, în care se va verifica inclusiv conformitatea din perspectiva Regulamentului (UE) nr. 1143/2014. Se vor asigura bugete adecvate pentru infrastructura şi personalul necesar detectării rapide a speciilor alogene invazive. Se va acorda un nivel de prioritate ridicat Portului Constanţa. Instituţia responsabilă: Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor Instituţii partenere: Administraţia Naţională a Vămilor, Poliţia de Frontieră Română Nivel de prioritate: Ridicat. Perioada de implementare: 2026-2030 Buget optim: 280.000 lei (56.000 lei/an) Sursă de finanţare: bugetul de stat Cheltuieli specifice, altele decât cele salariale: organizarea a 4 puncte de frontieră pentru monitorizarea căilor de introducere ale speciilor alogene invazive. OS1.5. Realizarea şi actualizarea periodică a listei de specii alogene invazive de interes pentru România, în concordanţă cu impactul generat de acestea asupra mediului, societăţii şi economiei, şi cu capacitatea de a interveni. Descrierea activităţii: Se va realiza şi actualiza periodic listei de specii alogene invazive de interes pentru România, considerând impactul acestora, dar şi capacitatea de a asigura fondurile necesare pentru controlul populaţiilor speciilor considerate. Se va realiza minim o actualizare a listei în perioada de implementare. Instituţia responsabilă: Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor Instituţii partenere: Universitatea din Bucureşti, Universitatea Ovidius din Constanţa Nivel de prioritate: Mediu Perioada de implementare: 2023-2030 Buget optim: 216.000 lei (27.000 lei/an) Sursă de finanţare: POIM 120008, bugetul de stat, fonduri europene. OS1.6. Asigurarea funcţionării sistemului de supraveghere a speciilor alogene invazive. Descrierea activităţii: Sistemul de supraveghere a speciilor alogene invazive furnizează date pentru actualizarea continuă a informaţiilor referitoare la distribuţia speciilor alogene invazive de interes pentru Uniunea Europeană şi pentru România. Sistemul presupune colectarea continuă de informaţii referitoare la speciile alogene invazive prin intermediul structurilor teritoriale ale Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, Gărzii Naţionale de Mediu, Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate şi a specialiştilor din institute de cercetare, muzee, universităţi şi alte instituţii relevante. Agenţiile pentru Protecţia Mediului, Comisariatele Gărzii Naţionale de Mediu şi Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate vor realiza anual rapoarte cu prezenţa speciilor alogene invazive de interes pentru Uniunea Europeană şi pentru România la nivelul judeţelor cărora funcţionează. Instituţia responsabilă: Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului Instituţii partenere: Garda Naţională de Mediu, Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate, Jandarmeria Română Nivel de prioritate: Ridicat Perioada de implementare: 2023-2030 Buget optim: 1.932.000 lei (241.500 lei/an) Sursă de finanţare: bugetul de stat OS.1.7. Includerea detaliată a aspectelor legate de gestionarea speciilor alogene invazive în procedurile de avizare/autorizare a activităţilor socio-economice. Descrierea activităţii: Activitatea vizează includerea detaliată în procedurile SEA/EIA şi de autorizare de mediu a aspectelor legate de gestionarea speciilor alogene invazive de interes pentru Uniunea Europeană şi pentru România. Aceasta se poate realiza prin modificarea conţinutului cadru al documentelor ce sunt realizate în cadrul acestor proceduri sau prin intermediul unei recomandări- cadru a Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului privind derularea acestor proceduri. Instituţia responsabilă: Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor Instituţii partenere: Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului Nivel de prioritate: Scăzut Perioada de implementare: 2023-2025 Buget optim: 27.000 lei (9.000 lei/an) Sursă de finanţare: bugetul de stat OS1.8. Dezvoltarea de planuri detaliate de abordare a căilor de introducere prioritare şi a căilor de pătrundere cu risc maxim a speciilor alogene invazive (planuri pentru căi, specii sau grupe de specii). Descrierea activităţii: Activitatea vizează realizarea de planuri detaliate pentru gestionarea speciilor alogene invazive la nivelul căilor de introducere prioritare şi la nivelul speciilor/grupelor de specii cu riscul cel mai ridicat de extindere/impact negativ, unde şi costurile de gestionare sunt acceptabile, iar eficienţa măsurilor de prevenire/eradicare este ridicată. Se va realiza un Ghid pentru dezvoltarea planurilor sectoriale de acţiune pentru speciile cu invazivitate mare. Instituţia responsabilă: Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor Instituţii partenere: Ministerul Transporturilor Nivel de prioritate: Ridicată Perioada de implementare: 2023-2030 Buget optim: 800.000 lei (100.000 lei/an) Sursă de finanţare: POIM 120003, bugetul de stat Cheltuieli specifice, altele decât cele salariale: studii de cercetare pentru elaborarea planurilor de abordare a căilor de pătrundere cu risc maxim pentru (1) Portul Constanţa, (2) aeroportul internaţional Henri Coandă, (3) punctul vamal desemnat pentru introducerea de specii de plante şi animale, (4) fluviul Dunărea, graniţa cu (5) Republica Moldova, (6) Ucraina, (7) Ungaria, (8) Serbia. OS1.9. Introducerea în programele de finanţare de condiţii care să oblige beneficiarii de fonduri la promovarea de activităţi de prevenire, control şi eradicare a speciilor alogene invazive, în special a acelora care sunt de interes pentru Uniunea Europeană şi România Descrierea activităţii: Se are în vedere includerea între condiţiile de finanţare a proiectelor din exerciţiile financiare viitoare a condiţiilor legate de prevenirea, controlul şi eradicarea speciilor alogene invazive de interes pentru Uniunea Europeană şi pentru România, acolo unde dimensiunea populaţiilor permite aceste intervenţii. Instituţia responsabilă: Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei Instituţii partenere: Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale Nivel de prioritate: Medie Perioada de implementare: 2027-2030 Buget optim: 30.000 lei (7.500 lei/an) Sursă de finanţare: bugetul de stat Cheltuieli specifice, altele decât cele salariale: studii de consultanţă pentru introducerea obligaţiilor privind speciilor alogene invazive pentru domeniile (1) agricultură, (2) silvicultură, (3) acvacultură, (4) spaţii verzi. OS2. Detectarea timpurie şi eradicarea rapidă a speciilor alogene invazive OS2.1. Acordarea de prioritate detectării timpurii şi aplicării măsurilor de eradicare asupra speciilor alogene invazive de interes pentru Uniune şi pentru România şi care pot avea efecte dăunătoare majore, luând în considerare şi costul de punere în aplicare, costul lipsei de acţiune, eficienţa din perspectiva costurilor, metodelor de control şi aspectelor socio-economice. Descrierea activităţii: Se are în vedere elaborarea procedurii de detectare timpurie şi intervenţie rapidă în cazul identificării de specii alogene noi din cele care se regăsesc pe Lista speciilor alogene invazive de interes pentru Uniunea Europeană şi România, sau a altora care au potenţial invaziv ridicat, cu prioritate la nivelul ariilor naturale protejate. Aceste vor include cel puţin un Cod de bune practici pentru căile de introducere, prevenirea introducerii şi a răspândirii neintenţionate. Instituţia responsabilă: Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor Instituţii partenere: Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate Nivel de prioritate: Mediu Perioada de implementare: 2024-2025 Buget optim: 224.000 lei (112.000 lei/an) Sursă de finanţare: POIM 120003, bugetul de stat, fonduri europene Cheltuieli specifice, altele decât cele salariale: studii de cercetare pentru realizarea Listei de specii alogene invazive care nu au fost detectate până în prezent pe teritoriul României, dar care au condiţii optime pentru a se extinde. OS2.2. Promovarea de măsuri de gestionare/eradicare rapidă a speciilor alogene invazive de interes pentru Uniune şi pentru România. Descrierea activităţii: Activitatea vizează promovarea de măsuri efective de gestionare/eradicare rapidă a speciilor alogene invazive de interes pentru Uniunea Europeană şi pentru România, ţinând cont de cele mai bune practici. Instituţia responsabilă: Garda Naţională de Mediu Instituţii partenere: Administraţia Naţională a Vămilor, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate Nivel de prioritate: Scăzut Perioada de implementare: 2026-2030 Buget optim: 3.700.000 lei (740.000 lei/an) Sursă de finanţare: bugetul de stat, fonduri europene Cheltuieli specifice, altele decât cele salariale: 10 proiecte pentru eradicarea speciilor alogene invazive. Costurile sunt estimate pentru Reynoutria japonica: 12 000 euro per hectar, Ailanthus altissima: 14 000 euro per hectar, Amorpha fruticosa: 16 000 euro per hectar. OS2.3. Dezvoltarea unui set de măsuri de urgenţă disponibil pentru cazuri în care specii alogene, care nu sunt încă recunoscute ca specii alogene invazive de interes pentru România, devin problematice. Descrierea activităţii: Activitatea vizează dezvoltarea unui set de măsuri de urgenţă care se pot implementa în cazul în care specii alogene generează impacturi semnificative la nivelul biodiversităţii, sănătăţii populaţiei umane şi/sau economiei . Instituţia responsabilă: Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor Instituţii partenere: Garda Naţională de Mediu Nivel de prioritate: Mediu Perioada de implementare: 2028-2030 Buget optim: 36.000 lei (12.000 lei/an) Sursă de finanţare: bugetul de stat OS3. Monitorizarea speciilor alogene invazive, cu precădere a acelora prioritare pentru Uniunea Europeană şi pentru România OS3.1. Asigurarea monitorizării adecvate a speciilor alogene invazive de interes pentru Uniunea Europeană şi România şi continuarea dezvoltării bazei de date referitoare la acestea. Descrierea activităţii: Activităţile de cercetare, monitorizare şi supraveghere a speciilor alogene invazive vor continua utilizând protocoalele dezvoltate în cadrul proiectului Managementul adecvat al speciilor invazive din România, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1143/2014 referitor la prevenirea şi gestionarea introducerii şi răspândirii speciilor alogene invazive (Cod SMIS POIM2014+ 120008). Activităţile vor viza atât validarea datelor din sistemul naţional de supraveghere a speciilor alogene invazive, cât şi colectarea de date noi referitoare la speciile alogene invazive. O prioritate ridicată va fi acordată monitorizării căilor de introducere prioritare. Instituţia responsabilă: Universitatea din Bucureşti Instituţii partenere: Universitatea Ovidius din Constanţa, Muzeul Naţional de Istorie Naturală Grigore Antipa, institutele de cercetare Nivel de prioritate: Ridicată Perioada de implementare: 2023-2030 Buget optim: 40.000.000 lei (5.000.000 lei/an) Sursă de finanţare: POIM 120003, bugetul de stat OS3.2. Realizarea de rapoarte regulate privind dinamica populaţiilor speciilor alogene invazive în România şi a modificărilor privind căile de introducere a acestora. Descrierea activităţii: Activitatea vizează realizarea de rapoarte regulate privind dinamica populaţiilor speciilor alogene invazive în România, inclusiv ale căilor de introducere ale acestora. Se vizează realizarea pe perioada de implementare a PNAACIP a minim a două rapoarte privind dinamica populaţiilor speciilor alogene invazive în România, care să vizeze inclusiv căile de introducere a acestora. Instituţia responsabilă: Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor Instituţii partenere: Universitatea din Bucureşti Nivel de prioritate: Ridicat Perioada de implementare: 2023-2030 Buget optim: 400.000 lei (50.000 lei/an) Sursă de finanţare: bugetul de stat, fonduri europene Cheltuieli specifice, altele decât cele salariale: cheltuieli pentru realizarea unui raport privind dinamica speciilor alogene invazive de interes pentru Uniunea Europeană şi pentru România, identificate anterior şi a unui raport privind căile de introducere prioritare pentru speciile alogene invazive de interes pentru Uniunea Europeană şi pentru România. OS3.3. Managementul bazei de date privind autorizaţiile emise pentru deţinerea/utilizarea de specii alogene invazive de interes pentru Uniunea Europeană şi România. Descrierea activităţii: Se are în vedere organizarea şi managementul bazei de date privind autorizaţiile emise pentru deţinerea/utilizarea de specii alogene invazive de interes pentru Uniunea Europeană şi România. Instituţia responsabilă: Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului. Nivel de prioritate: Ridicat Perioada de implementare: 2024-2030 Buget optim: 63.000 lei (9.000 lei/an) Sursă de finanţare: bugetul de stat OS3.4. Dezvoltarea unei proceduri de monitorizare şi evaluare a pagubelor generate de speciile alogene invazive, mai ales pentru mediu, agricultură, piscicultură/acvacultură, silvicultură şi managementul aşezărilor umane. Descrierea activităţii: Se are în vedere dezvoltarea unei proceduri de evaluare a riscurilor şi a pagubelor generate de speciile alogene invazive, mai ales pentru mediu, agricultură, piscicultură/acvacultură, silvicultură şi managementul aşezărilor umane. Ulterior, pe baza acestor proceduri, se va realiza analiza riscurilor asociate speciilor alogene invazive de interes pentru Uniunea Europeană şi pentru România. Instituţia responsabilă: Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor Instituţii partenere: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Sănătăţii Nivel de prioritate: Mediu Perioada de implementare: 2025-2030 Buget optim: 858.000 lei (143.000 lei/an) Sursă de finanţare: bugetul de stat, fonduri europene Cheltuieli specifice, altele decât cele salariale: cheltuieli pentru 5 studii de cercetate (proceduri monitorizare şi evaluare a pagubelor generate de speciile alogene invazive pentru: (1) ariile naturale protejate, (2) agricultură, (3) piscicultură/acvacultură, (4) silvicultură şi (5) managementul aşezărilor umane. OS4. Controlul şi eradicarea speciilor alogene invazive, cu precădere a acelora prioritare pentru Uniunea Europeană şi pentru România OS4.1. Stabilirea de norme specifice privind speciile alogene invazive de interes pentru Uniune care fac obiectul activităţilor de cercetare ştiinţifică şi de conservare ex situ. Descrierea activităţii: Activitatea vizează stabilirea de norme specifice pentru asigurarea spaţiilor izolate pentru activităţile de cercetare ştiinţifică şi cele de conservare ex-situ, în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) nr. 1143/2014. Instituţia responsabilă: Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor Nivel de prioritate: Mediu Perioada de implementare: 2023-2025 Buget optim: 54.000 lei (18.000 lei/an) Sursă de finanţare: bugetul de stat OS4.2. Asigurarea respectării obligaţiilor de către deţinătorii sau utilizatorii de specii alogene, precum şi de proprietarii şi utilizatorii terenurilor afectate. Descrierea activităţii: Activitatea vizează asigurarea respectării obligaţiilor legate de speciile alogene invazive de către deţinătorii şi/sau utilizatori acestora, precum şi de proprietarii şi utilizatorii terenurilor afectate de speciile alogene invazive. Instituţia responsabilă: Garda Naţională de Mediu Instituţii partenere: Primăriile unităţilor administrativ teritoriale. Nivel de prioritate: Mediu Perioada de implementare: 2027-2030 Buget optim: 1.638.000 lei (409.000 lei/an) Sursă de finanţare: bugetul de stat. OS4.3. Îmbunătăţirea controlului speciilor alogene invazive în cadrul activităţilor economice din sectorul primar (agricultură, silvicultură, piscicultură şi acvacultură). Descrierea activităţii: Activitatea vizează promovarea următoarelor categorii de măsuri, orientate spre controlul speciilor alogene invazive în activităţile economice din sectorul primar: - Eliminarea utilizării speciilor alogene invazive de interes pentru UE şi pentru România în activităţi economice din sectorul primar, ţinând cont şi de actualizările acestor liste; – Limitarea utilizării de specii alogene în activităţi economice din sectorul primar; – Promovarea de măsuri active de control al speciilor alogene invazive, mai ales acolo unde dimensiunea efectelor negative este considerată inacceptabilă; – Alertarea şi eradicarea rapidă a speciilor alogene invazive nou identificate; – Condiţionarea acordării de subvenţii, proiecte şi a altor forme de finanţare de asigurarea unei gestionări corespunzătoare a speciilor alogene invazive. – Dezvoltarea unor linii directoare de bune practici, care minimizează sau elimină introducerile intenţionate şi neintenţionate de specii alogene invazive. – Promovarea de bune practici de prevenire, eradicare şi control a speciilor alogene invazive. Instituţia responsabilă: Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor Instituţii partenere: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Nivel de prioritate: Medie Perioada de implementare: 2025-2030 Buget optim: 3.087.000 lei (514.500 lei/an) Sursă de finanţare: bugetul de stat. OS4.4. Asigurarea controlului speciilor alogene invazive în activităţile comerciale. Descrierea activităţii: Activitatea vizează promovarea următoarelor categorii de măsuri, orientate spre controlul speciilor alogene invazive în activităţile comerciale: - Eliminarea de la comercializare a speciilor alogene invazive de interes pentru UE şi România, ţinând cont şi de actualizările listelor speciilor alogene invazive de interes pentru UE şi România; – Limitarea comercializării de specii alogene, inclusiv ca animale de companie; – Înregistrarea tuturor agenţilor economici care comercializează specii de plante şi animale alogene; – Alertarea şi eradicarea rapidă a speciilor alogene invazive nou identificate în activităţi comerciale; – Dezvoltarea unor linii directoare de bune practici, care minimizează sau elimină introducerile intenţionate şi neintenţionate de specii alogene invazive. – Promovarea de bune practici de prevenire, eradicare şi control a speciilor alogene invazive. Instituţia responsabilă: Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor Instituţii partenere: Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului Nivel de prioritate: Medie. Perioada de implementare: 2025-2030 Buget optim: 2.142.000 lei (357.000 lei/an) Sursă de finanţare: bugetul de stat. OS4.5. Realizarea controlului speciilor alogene invazive în aşezările umane. Descrierea activităţii: Activitatea vizează promovarea următoarelor categorii de măsuri, orientate spre controlul speciilor alogene invazive în aşezările umane: - Eliminarea utilizării speciilor alogene invazive de interes pentru UE şi pentru România în spaţiile verzi, spaţii acvatice şi în alte spaţii publice din aşezările umane, ţinând cont şi de actualizările acestor liste; – Limitarea utilizării de specii alogene în spaţiile verzi, spaţii acvatice şi în alte spaţii publice din aşezările umane; – Promovarea de măsuri active de control al speciilor alogene invazive, mai ales acolo unde dimensiunea efectelor negative este considerată inacceptabilă (de exemplu, terenuri abandonate); – Alertarea şi eradicarea rapidă a speciilor alogene invazive nou identificate în aşezările umane; – Interzicerea totală a eliberării permanente sau temporare a animalelor de companie în afara limitei proprietăţii private şi a intravilanului; – Condiţionarea acordării de subvenţii, proiecte şi a altor forme de finanţare de asigurarea unei gestionări corespunzătoare a speciilor alogene invazive; – Dezvoltarea unor linii directoare de bune practici, care minimizează sau elimină introducerile intenţionate şi neintenţionate de specii alogene invazive. – Promovarea de bune practici de prevenire, eradicare şi control a speciilor alogene invazive. Instituţia responsabilă: Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor Instituţii partenere: Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, Primăriile unităţilor administrativ-teritoriale Nivel de prioritate: Medie Perioada de implementare: 2025-2030 Buget optim: 5.292.000 lei (822.000 lei/an) Sursă de finanţare: bugetul de stat. OS4.6. Îmbunătăţirea controlului speciilor alogene invazive în lungul reţelelor de infrastructură rutieră şi feroviară. Descrierea activităţii: Activitatea vizează promovarea următoarelor categorii de măsuri, orientate spre controlul speciilor alogene invazive în managementul reţelelor de infrastructură rutieră şi feroviară: - Promovarea de măsuri active de control al speciilor alogene invazive, mai ales acolo unde dimensiunea efectelor negative este considerată inacceptabilă; – Alertarea şi eradicarea rapidă a speciilor alogene invazive nou identificate în lungul reţelelor de infrastructură rutieră şi feroviară. – Dezvoltarea unor linii directoare de bune practici, care minimizează sau elimină introducerile intenţionate şi neintenţionate de specii alogene invazive. – Promovarea de bune practici de prevenire, eradicare şi control a speciilor alogene invazive. Instituţia responsabilă: Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor Instituţii partenere: Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere, Societatea Naţională de Transport Feroviar de Călători Nivel de prioritate: Mediu Perioada de implementare: 2025-2030 Buget optim: 2.142.000 lei (357.000 lei/an) Sursă de finanţare: bugetul de stat. OS4.7. Ameliorarea controlului speciilor alogene invazive în porturi şi aeroporturi. Descrierea activităţii: Activitatea vizează promovarea următoarelor categorii de măsuri, orientate spre controlul speciilor alogene invazive în porturi şi aeroporturi: - Promovarea de măsuri active de control al introducerii intenţionate şi neintenţionate de specii alogene invazive prin porturi şi aeroporturi; – Alertarea şi eradicarea rapidă a speciilor alogene invazive nou identificate în porturi şi aeroporturi; Instituţia responsabilă: Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor Instituţii partenere: Administraţiile aeroporturilor, Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime Nivel de prioritate: Mediu Perioada de implementare: 2025-2030 Buget optim: 612.000 lei (102.000 lei/an) Sursă de finanţare: bugetul de stat. OS4.8. Creşterea eficienţei activităţilor de control al speciilor alogene invazive în arii naturale protejate. Descrierea activităţii: Activitatea vizează promovarea următoarelor categorii de măsuri, orientate spre controlul speciilor alogene invazive în arii naturale protejate: - Promovarea de măsuri active de control al speciilor alogene invazive, mai ales acolo unde dimensiunea efectelor negative este considerată inacceptabilă; – Alertarea şi eradicarea rapidă a speciilor alogene invazive nou identificate în ariile naturale protejate; – Dezvoltarea unor linii directoare de bune practici, care minimizează sau elimină introducerile intenţionate şi neintenţionate de specii alogene invazive; – Promovarea de bune practici de prevenire, eradicare şi control a speciilor alogene invazive. Instituţia responsabilă: Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor Instituţii partenere: Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate Nivel de prioritate: Ridicat Perioada de implementare: 2025-2030 Buget optim: 47.500.000 lei (7.916.667 lei/an). Sursă de finanţare: bugetul de stat. OS4.9. Implementarea de măsuri de restaurare ecologică proporţionale în vederea consolidării rezistenţei ecosistemelor la invazii biologice, a remedierii prejudiciului cauzat şi a îmbunătăţirii stării de conservare a speciilor native şi a habitatelor acestora. Descrierea activităţii: Acţiunea vizează identificarea zonelor care necesită măsuri de restaurare ecologică şi implementarea de măsuri de restaurare ecologică activă în vederea consolidării rezistenţei ecosistemelor la invazii biologice, remedierii prejudiciului cauzat şi îmbunătăţirii stării de conservare a speciilor native şi a habitatelor acestora. Instituţia responsabilă: Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor Instituţii partenere: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale Nivel de prioritate: Scăzut Perioada de implementare: 2027-2030 Buget optim: 175.000.000 lei (43.750.000 lei/an) Sursă de finanţare: bugetul de stat, fonduri europene Cheltuieli specifice, altele decât cele salariale: cheltuieli pentru 5 proiecte care promovează măsuri restaurare ecologică proporţionale în vederea consolidării rezistenţei ecosistemelor la invazii, a remedierii prejudiciului cauzat şi a îmbunătăţirii stării de conservare a speciilor native şi a habitatelor acestora (5 proiecte restaurare ecologică * 35,000,000 lei/proiect). OS5. Conştientizarea şi educarea publicului, creşterea responsabilizării acestuia şi creşterea sprijinului acordat de public pentru acţiunile strategice de combatere a răspândirii speciilor alogene invazive OS5.1. Creşterea gradului de informare şi conştientizare a publicului, instituţiilor publice şi a agenţilor economici în legătură cu problematica speciilor alogene cu potenţial invaziv şi a invaziilor biologice. Descrierea activităţii: Activitatea vizează îmbunătăţirea gradului de informare şi conştientizare a publicului, instituţiilor publice şi a agenţilor economici în legătură cu problematica speciilor alogene cu potenţial invaziv şi a invaziilor biologice, prin promovarea următoarelor categorii de acţiuni: - Realizarea de campanii de conştientizare orientate spre îmbunătăţirea cunoştinţelor referitoare la speciile alogene cu potenţial invaziv şi la invaziile biologice; – Realizarea unei campanii de conştientizare pentru promovarea PNAACIP şi a procedurii de autorizare pentru deţinere/utilizare de specii alogene invazive de interes pentru Uniunea Europeană şi România; – Promovarea de activităţi de conştientizare în afara educaţiei formale (de exemplu: participarea universităţilor la evenimente, expoziţii, promovarea de activităţi în Săptămâna Verde şi în Săptămâna Şcoala Altfel, etc.). – Creşterea nivelului de informare privind legislaţia cu privire la speciile alogene invazive la nivelul instituţiilor, agenţilor economici şi publicului larg; – Organizarea anuală a unui eveniment Săptămâna naţională a speciilor alogene invazive, care să crească nivelul de înţelegere al pericolelor asociate invaziilor biologice; – Realizarea de materiale informative care vizează în mod specific specii sau căi de introducere relevante acestui subiect; – Îmbunătăţirea modului de comunicare a informaţiilor referitoare la speciile alogene invazive. Instituţia responsabilă: Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor Instituţii partenere: Ministerul Educaţiei Nivel de prioritate: Ridicat Perioada de implementare: 2023-2030 Buget optim: 1.110.000 lei (137.500 lei/an). Sursă de finanţare: POIM 120003, bugetul de stat, fonduri europene Cheltuieli specifice, altele decât cele salariale: cheltuieli pentru 1 campanie naţională *300.000 lei + 8 campanii regionale * 100.000 lei. OS.5.2. Creşterea responsabilizării şi a sprijinului acordat de public acţiunilor de gestionare a speciilor alogene invazive. Descrierea activităţii: Activitatea vizează creşterea responsabilizării şi a sprijinului acordat de public acţiunilor de gestionare a speciilor alogene invazive de interes pentru Uniunea Europeană şi pentru România, prin: - Creşterea numărului de raportări din partea publicului referitoare la speciile alogene invazive, inclusiv prin metode cum ar fi aplicaţii instalate pe dispozitive de telefonie mobilă; – Creşterea numărului de activităţi de control a speciilor alogene invazive realizate prin intermediul organizaţiilor non-guvernamentale şi grupurilor de iniţiativă civică; – Dezvoltarea unei oferte de activităţi de voluntariat orientată spre gestionarea speciilor alogene invazive; – Dezvoltarea unei reţele naţionale de observatori/avertizori ai prezenţei speciilor alogene invazive. Instituţia responsabilă: Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor Instituţii partenere: ONG-uri Nivel de prioritate: Ridicat Perioada de implementare: 2023-2030 Buget optim: 134.000 lei (16.750 lei/an) Sursă de finanţare: bugetul de stat, fonduri europene Cheltuieli specifice, altele decât cele salariale: cheltuieli pentru 5 iniţiative * 25.000 lei/iniţiativă. OS5.3. Creşterea gradului de diseminare a informaţiilor referitoare la invazii biologice şi specii alogene invazive. Descrierea activităţii: Îmbunătăţirea capacităţii de diseminare a informaţiilor referitoare la speciile alogene invazive se va realiza prin: - Organizarea unui hub cu resurse referitoare la speciile alogene invazive. – Actualizarea continuă a conţinutului website-ului şi contului de social media, realizate în cadrul proiectului POIM "Managementul adecvat al speciilor invazive din România, în conformitate cu Regulamentul UE 1143/2014 referitor la prevenirea şi gestionarea introducerii şi răspândirii speciilor alogene invazive" (Cod SMIS POIM2014+ 120008). – Dezvoltarea unor centre de informare şi consiliere regionale care să asigure suportul pentru promovarea de măsuri care pot contribui la prevenirea şi controlul populaţiilor specii alogene invazive. – Includerea de informaţii referitoare la specii alogene invazive pe paginile web ale instituţiilor din domeniul protecţiei mediului. – Creşterea numărului de website-uri, conturi social-media ori platforme online care promovează informaţii referitoare la speciile alogene invazive. Instituţia responsabilă: Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor Instituţii partenere: Universitatea din Bucureşti Nivel de prioritate: Ridicat Perioada de implementare: 2024-2030 Buget optim: 63.000 lei (9.000 lei/an) Sursă de finanţare: bugetul de stat, fonduri europene Cheltuieli specifice, altele decât cele salariale: cheltuieli pentru 9 seturi de materiale de promovare * 7.0 lei/set. OS5.4. Îmbunătăţirea potenţialului de formare profesională a resursei umane pentru gestionarea speciilor alogene invazive. Descrierea activităţii: Capacitatea de formare profesională a resursei umane pentru gestionarea speciilor alogene invazive se va realiza prin: - Creşterea ocupării forţei de muncă în sectorul gestionare/control speciilor invazive; – Creşterea numărului de persoane cu abilităţi în depistarea rapidă a speciilor alogene invazive; – Creşterea numărului de persoane cu abilităţi în controlul şi eradicarea speciilor alogene invazive asociate diferitelor activităţi economice; – Creşterea numărului de persoane cu un nivel adecvat de cunoaştere a legislaţiei referitoare la gestionarea speciilor alogene invazive; – Dezvoltarea de resurse educaţionale pentru cadrele didactice din învăţământul universitar şi preuniversitar; – Organizarea de studii academice şi vocaţionale în domeniul Invaziilor biologice; – Realizarea de cursuri postuniversitare referitoare la gestionarea speciilor alogene invazive. Instituţia responsabilă: Universitatea din Bucureşti Instituţii partenere: Universitatea Ovidius din Constanţa Nivel de prioritate: Ridicat Perioada de implementare: 2027-2030 Buget optim: 150.000 lei (37.000 lei/an) Sursă de finanţare: bugetul de stat, fonduri europene Cheltuieli specifice, altele decât cele salariale: cheltuieli pentru un program de instruire cu minim 4 cursuri (150.000 lei). OS6. Întărirea capacităţii administrative şi de gestionare a speciilor alogene invazive. OS6.1. Asigurarea funcţionalităţii structurilor de coordonare a gestiunii eficiente a speciilor alogene invazive la nivel naţional, judeţean şi local. Descrierea activităţii: Activitatea vizează asigurarea funcţionalităţii structurilor de coordonare a gestiunii eficiente a speciilor alogene invazive. Clarificarea responsabilităţilor şi a persoanelor responsabile de gestionarea speciilor alogene invazive la nivel naţional, judeţean şi local reprezintă ţinta principală a acestei activităţi. De asemenea, activitatea vizează asigurarea procesului de monitorizare şi evaluare al PNAACIP la nivel naţional, conform prevederilor secţiunilor dedicate. Instituţia responsabilă: Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor Instituţii partenere: Agenţiile pentru Protecţia Mediului, Primăriile unităţilor administrativ-teritoriale. Nivel de prioritate: Ridicată Perioada de implementare: 2023-2025 Buget optim: 378.000 lei (126.000 lei/an) Sursă de finanţare: bugetul de stat. OS6.2. Operaţionalizarea funcţionării Centrului de coordonare a gestionării speciilor alogene invazive. Descrierea activităţii: Activitatea vizează operaţionalizarea funcţionării Centrului de coordonare a gestionării speciilor alogene invazive, organizat în cadrul proiectului Managementul adecvat al speciilor invazive din România, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1143/2014 referitor la prevenirea şi gestionarea introducerii şi răspândirii speciilor alogene invazive (Cod SMIS POIM2014+ 120008), în cadrul Universităţii din Bucureşti. Instituţia responsabilă: Universitatea din Bucureşti Instituţii partenere: Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor Nivel de prioritate: Ridicat Perioada de implementare: 2023-2030 Buget optim: 840.000 lei (105.000 lei/an) Sursă de finanţare: POIM 120003, bugetul de stat. OS6.3. Construirea infrastructurii necesare pentru asigurarea biosecurităţii (spaţii pentru depozitare temporară, stocare şi eliminare specii alogene invazive). Descrierea activităţii: Activitatea vizează dezvoltarea infrastructurii fizice necesare pentru asigurarea biosecurităţii, respectiv a spaţiilor pentru depozitare temporară, stocare şi eliminare specii alogene invazive, cu respectarea normelor în domeniu, a Regulamentului 1143/2014 şi a legislaţiei naţionale. Instituţia responsabilă: Garda Naţională de Mediu Instituţii partenere: Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor Nivel de prioritate: Scăzut Perioada de implementare: 2027-2030 Buget optim: 1,000,000 lei (250,000 lei/an) Sursă de finanţare: bugetul de stat, proiecte europene Cheltuieli specifice, altele decât cele salariale: cheltuieli construire spaţiu (spaţiu pentru depozitare temporară/stocare a speciilor alogene invazive în proximitatea căilor de introducere prioritare a speciilor alogene invazive) - 750.000 lei şi cheltuieli operaţionalizare spaţiu (spaţiu pentru depozitare temporară/stocare a speciilor alogene invazive în proximitatea căilor de introducere prioritare a speciilor alogene invazive) - 250.000 lei. OS6.4. Dotarea corespunzătoare a punctelor de frontieră pentru a asigura controlul adecvat al intrării de specii alogene invazive Descrierea activităţii: Activitatea vizează dotarea corespunzătoare a punctelor de frontieră pentru a asigura controlul adecvat al intrării de specii alogene invazive, inclusiv prin dotarea cu echipamente specifice menite să faciliteze detectarea, controlul şi eradicarea speciilor alogene invazive. Instituţia responsabilă: Poliţia de Frontieră Română Instituţii partenere: Administraţia Naţională a Vămilor, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor Nivel de prioritate: Mediu Perioada de implementare: 2026-2030 Buget optim: 500.000 lei (100.000 lei/an) Sursă de finanţare: bugetul de stat, fonduri europene Cheltuieli specifice, altele decât cele salariale: cheltuieli pentru dotarea de puncte de frontieră - 500.000 lei. OS6.5. Realizarea de protocoale cu ONG-uri, grădini zoologice, grădini botanice pentru preluarea speciilor alogene invazive recoltate Descrierea activităţii: Activitatea vizează accesarea infrastructurii deţinută de ONG-uri, grădini zoologice, ori grădini botanice pentru preluarea speciilor alogene invazive confiscate în punctele de frontieră sau de la agenţii economici. Se urmăreşte realizarea unor protocoale de colaborare echitabile. Instituţia responsabilă: Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor Instituţii partenere: ONG-uri, grădini zoologice, grădini botanice Nivel de prioritate: Mediu Perioada de implementare: 2023-2025 Buget optim: 18.000 lei (6.000 lei/an) Sursă de finanţare: bugetul de stat. O6.6. Îmbunătăţirea capacităţii resursei umane pentru a asigura gestionarea speciilor alogene invazive Descrierea activităţii: Activitatea vizează creşterea numărului de persoane cu competenţe în gestionarea speciilor alogene invazive, atât din perspectiva identificării acestora, cât şi a modului de acţiune prin participarea la sesiuni de instruire. Instituţia responsabilă: Universitatea din Bucureşti Instituţii partenere: Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor Nivel de prioritate: ridicat Perioada de implementare: 2023-2028 Buget optim: 600.000 lei (100.000 lei/an) Sursă de finanţare: POIM 120003, bugetul de stat, fonduri europene Cheltuieli specifice, altele decât cele salariale: cheltuieli pentru 4 cursuri de instruire (150.000 lei per curs). OS7. Cooperarea naţională şi internaţională pentru îmbunătăţirea gestionării speciilor alogene invazive. OS7.1. Dezvoltarea mecanismelor de cooperare între instituţiile publice responsabile de gestionarea speciilor alogene invazive. Descrierea activităţii: Activitatea vizează asigurarea cadrului pentru realizarea monitorizării implementării PNAACIP. Instituţia responsabilă: Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor Nivel de prioritate: Mediu Perioada de implementare: 2023-2024 Buget optim: 12.000 lei (6.000 lei/an) Sursă de finanţare: bugetul de stat. OS7.2. Îmbunătăţirea cooperării între instituţiile publice responsabile de gestionarea speciilor alogene invazive şi experţi. Descrierea activităţii: Activitatea urmăreşte: - Agregarea cercetărilor ştiinţifice referitoare la speciile alogene invazive realizate de diferite instituţii cu preocupări în domeniu; – Integrarea şi utilizarea expertizei instituţiilor implicate în diferite activităţi de cercetare ştiinţifică ce vizează speciile alogene invazive; – Crearea unei baze de date comune care să fie completată de instituţiile ce realizează cercetări în domeniu şi să fie accesibilă sectorului administrativ. Instituţia responsabilă: Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor Instituţii partenere: instituţii de învăţământ superior şi cercetare ştiinţifică Nivel de prioritate: scăzut Perioada de implementare: 2023-2030 Buget optim: 192.000 lei (24.000 lei/an) Sursă de finanţare: bugetul de stat. OS7.3. Asigurarea cooperării cu celelalte ţări ale Uniunii Europene pentru coordonarea eforturilor de reducere a impactului speciilor alogene invazive. Descrierea activităţii: Activitatea vizează: - Aderarea României la Convenţia privind managementul apelor de balast (BMW). – Cooperarea cu autorităţile naţionale din statele din Uniunea Europeană pentru îmbunătăţirea gestionării speciilor alogene invazive; – Dezvoltarea de programe de lucru comune cu statele vecine, inclusiv orientate spre alertarea prezenţei unor specii alogene invazive; – Realizarea de schimburi de bune practici legate de gestionarea speciilor alogene invazive; – Cooperarea cu experţi din statele din Uniunea Europeană pentru îmbunătăţirea gestionării speciilor alogene invazive; – Asigurarea reprezentării României în grupurile de lucru legate de gestionarea speciilor alogene invazive. Instituţia responsabilă: Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor Nivel de prioritate: Mediu Perioada de implementare: 2023-2030 Buget optim: 192.000 lei (24.000 lei/an) Sursă de finanţare: bugetul de stat. OS7.4. Asigurarea cooperării cu ţările vecine, inclusiv cu cele riverane Mării Negre şi din bazinul Dunării, pentru asigurarea unei gestiuni eficiente a speciilor alogene invazive. Descrierea activităţii: Activitatea va urmări: - Intensificarea schimbului de bune practici pentru prevenirea, controlul, combaterea monitorizarea eficientă a speciilor alogene invazive în bazinul Dunării şi Marea Neagră; – Încurajarea cooperării regionale în evaluarea, prevenirea, eradicarea sau controlul riscurilor asociate speciilor alogene invazive, inclusiv prin crearea unor mecanisme de finanţare adecvate. Instituţia responsabilă: Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor Nivel de prioritate: Scăzut Perioada de implementare: 2023-2030 Buget optim: 192.000 lei (24.000 lei/an) Sursă de finanţare: bugetul de stat. OS7.5. Asigurarea participării României în structurile consultative ale Uniunii Europene şi ale altor organizaţii internaţionale interesate de gestionarea speciilor alogene invazive Descrierea activităţii: Activitatea vizează asigurarea participării României în structurile consultative ale Uniunii Europene şi ale altor organizaţii internaţionale interesate de gestionarea speciilor alogene invazive. Instituţia responsabilă: Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor Nivel de prioritate: Ridicat Perioada de implementare: 2023-2030 Buget optim: 192.000 lei (24.000 lei/an) Sursă de finanţare: bugetul de stat. OS7.6. Asigurarea îndeplinirii obligaţiilor faţă de Comisia Europeană legate de gestionarea speciilor alogene invazive, inclusiv cele legate de raportare. Descrierea activităţii: Activitatea va urmări realizarea la termenul stabilit a raportării referitoare la populaţiile speciilor alogene invazive, căile de introducere prioritare şi autorizaţiile acordate pentru speciile alogene invazive. Instituţia responsabilă: Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor Nivel de prioritate: Ridicat Perioada de implementare: 2023-2030 Buget optim: 492.000 lei (61.500 lei/an). Sursă de finanţare: bugetul de stat, proiecte europene Cheltuieli specifice, altele decât cele salariale: cheltuieli pentru realizarea raportului către Comisia Europeană (492.000 lei). 10. Indicatori de rezultat şi ţintele PNAACIP
┌─────────────────┬───────────────────────┬────────────────┬────────────────┐
│Obiectiv specific│Măsuri specifice │Indicator de │Ţinte │
│ │ │rezultat │ │
├─────────────────┼───────────────────────┼────────────────┼────────────────┤
│ │ │ │Modificarea │
│ │ │ │ordinului de │
│ │ │ │ministru privind│
│ │ │ │speciile alogene│
│ │ │ │invazive. │
│ │ │ │Modificarea │
│ │ │ │Legii protecţiei│
│ │ │ │mediului prin │
│ │ │ │includerea │
│ │ │ │aspectelor │
│ │ │ │legate de │
│ │ │ │speciile alogene│
│ │ │ │invazive │
│ │OS.1.1. Îmbunătăţirea │Număr de acte │(inclusiv │
│ │cadrului legislativ │legislative care│sancţiuni). │
│ │naţional necesar pentru│includ aspecte │Modificarea │
│ │gestionarea speciilor │legate de │legilor din alte│
│ │alogene invazive în │gestionarea │domenii │
│ │domeniul protecţiei │speciilor │relevante pin │
│ │mediului şi în alte │alogene invazive│prin includerea │
│ │domenii relevante. │ │aspectelor │
│ │ │ │legate de │
│ │ │ │speciile alogene│
│ │ │ │invazive │
│ │ │ │(inclusiv │
│ │ │ │sancţiuni): de │
│ │ │ │ex. Legea │
│ │ │ │apelor, Codul │
│ │ │ │silvic, Legea │
│ │ │ │privind │
│ │ │ │pescuitul şi │
│ │ │ │acvacultura, │
│ │ │ │Legea fondului │
│ │ │ │cinegetic. │
│ ├───────────────────────┼────────────────┼────────────────┤
│ │ │ │Introducerea │
│ │ │ │explicită a │
│ │ │ │atribuţiilor │
│ │ │ │legate de │
│ │ │ │gestionarea │
│ │ │ │speciilor │
│ │ │ │alogene invazive│
│ │ │ │la nivelul │
│ │ │ │autorităţilor │
│ │ │ │din domeniul │
│ │ │Cadrul pentru │protecţiei │
│ │ │respectarea │mediului (minim,│
│ │ │interdicţiilor/ │Garda Naţională │
│ │OS1.2.Asigurarea │restricţiilor la│de Mediu, │
│ │cadrului pentru │nivel naţional │Agenţia │
│ │respectarea │privind │Naţională pentru│
│ │interdicţiilor/ │introducerea în │Protecţia │
│ │restricţiilor la nivel │mod intenţionat │Mediului, │
│ │naţional privind │sau accidental, │Agenţia │
│ │introducerea în mod │reproducerea, │Naţională pentru│
│ │intenţionat sau │creşterea, │Arii Naturale │
│ │accidental, │transportul, │Protejate). │
│ │reproducerea, │cumpărarea, │Introducerea │
│ │creşterea, transportul,│vânzarea, │explicită a │
│ │cumpărarea, vânzarea, │utilizarea, │sancţiunilor │
│ │utilizarea, schimbul, │schimbul, │introducerea în │
│ │păstrarea şi eliberarea│păstrarea şi │mod intenţionat │
│ │de specii alogene │eliberarea de │sau accidental, │
│ │invazive de interes │specii alogene │reproducerea, │
│ │pentru Uniunea │invazive de │creşterea, │
│ │Europeană şi România. │interes pentru │transportul, │
│ │ │Uniunea │cumpărarea, │
│ │ │Europeană şi │vânzarea, │
│ │ │România │utilizarea, │
│ │ │ │schimbul, │
│ │ │ │păstrarea şi │
│ │ │ │eliberarea de │
│ │ │ │specii alogene │
│ │ │ │invazive de │
│ │ │ │interes pentru │
│ │ │ │Uniunea │
│ │ │ │Europeană şi │
│ │ │ │România în │
│ │ │ │legislaţie. │
│ ├───────────────────────┼────────────────┼────────────────┤
│ │OS1.3. Dezvoltarea şi │ │Organizarea │
│ │implementarea │Sistem de │sistemului │
│ │sistemului de │autorizaţii │naţional de │
│ │autorizaţii pentru │pentru deţinerea│autorizaţii │
│ │deţinerea şi/sau │şi/sau │pentru deţinerea│
│ │utilizarea de specii │utilizarea de │şi/ sau │
│ │alogene invazive, în │specii alogene │utilizarea de │
│ │acord cu Regulamentul │invazive │specii alogene │
│ │1143/2014 şi legislaţia│ │invazive. │
│ │naţională. │ │ │
│ ├───────────────────────┼────────────────┼────────────────┤
│ │ │ │Minimum un punct│
│ │ │ │de frontieră per│
│ │ │ │stat vecin │
│ │ │ │organizat pentru│
│ │ │ │realizarea de │
│ │ │ │controale │
│ │ │ │oficiale │
│ │ │ │referitoare la │
│ │ │ │importul de │
│ │ │Număr de puncte │specii de plante│
│ │ │de frontieră │şi animale. │
│ │ │organizate │100% mărfuri │
│ │ │pentru │încadrate în │
│ │OS1.4. Monitorizarea │realizarea de │codul TARIC ca │
│ │permanentă a căilor de │controale │specii alogene │
│ │introducere prioritare,│oficiale │invazive de │
│ │inclusiv prin │referitoare la │interes pentru │
│ │instaurarea de │importul de │Uniunea │
│ │controale oficiale la │specii de plante│Europeană şi │
│ │frontieră privind │şi animale. │România, fără │
│ │animalele şi plantele, │Număr de │permisiune de │
│ │cu scopul de a preveni │controale la │intrare în ţară.│
│ │introducerea speciilor │frontieră cu │Minimum 25% din │
│ │alogene invazive (prin │respingerea │mărfurile │
│ │entităţile de control │accesului │declarate ca │
│ │la frontieră). │intrării în ţară│plante şi │
│ │ │a speciilor │animale │
│ │ │alogene │(inclusiv ca │
│ │ │invazive. │părţi dintre │
│ │ │ │acestea), │
│ │ │ │verificate din │
│ │ │ │perspectiva │
│ │ │ │declarării │
│ │ │ │conforme (cu │
│ │ │ │urmărirea │
│ │ │ │depistării │
│ │ │ │eventualelor │
│ │ │ │specii alogene │
│ │ │ │invazive). │
│ ├───────────────────────┼────────────────┼────────────────┤
│OS1. Prevenirea │ │ │Realizarea │
│stabilirii de noi│ │ │Listei de specii│
│specii alogene │ │ │alogene invazive│
│invazive în │ │ │de interes │
│România prin │ │ │pentru România, │
│abordarea căilor │OS1.5. Realizarea şi │ │suplimentară │
│de introducere │actualizarea periodică │ │faţă de cea │
│prioritare │a listei de specii │ │existentă la │
│ │alogene invazive de │ │nivelul Uniunii │
│ │interes pentru România,│Număr de specii │Europene. │
│ │în concordanţă cu │alogene invazive│Actualizarea │
│ │impactul generat de │de interes │Listei de specii│
│ │acestea asupra │pentru România. │alogene invazive│
│ │mediului, societăţii şi│ │de interes │
│ │economiei, şi cu │ │pentru România │
│ │capacitatea de a │ │minim o dată la │
│ │interveni. │ │5 ani (poate │
│ │ │ │presupune │
│ │ │ │confirmarea, │
│ │ │ │adăugarea sau │
│ │ │ │eliminarea de │
│ │ │ │specii alogene │
│ │ │ │invazive). │
│ ├───────────────────────┼────────────────┼────────────────┤
│ │ │ │Minimum 500 de │
│ │ │ │înregistrări/an │
│ │ │ │de specii │
│ │ │ │alogene invazive│
│ │ │ │de interes │
│ │ │ │pentru Uniunea │
│ │ │ │Europeană şi │
│ │ │ │România, │
│ │ │ │realizate prin │
│ │ │ │intermediul │
│ │ │Număr de │sistemului de │
│ │ │înregistrări │supraveghere, cu│
│ │OS1.6. Asigurarea │realizate prin │acoperirea │
│ │funcţionării sistemului│sistemul de │echilibrată a │
│ │de supraveghere a │supraveghere a │tuturor │
│ │speciilor alogene │speciilor │judeţelor. │
│ │invazive. │alogene │Minimum 1 raport│
│ │ │invazive. │/an al │
│ │ │ │Agenţiilor │
│ │ │ │judeţene pentru │
│ │ │ │Protecţia │
│ │ │ │Mediului │
│ │ │ │încărcat în │
│ │ │ │sistemul │
│ │ │ │naţional de │
│ │ │ │supraveghere a │
│ │ │ │speciilor │
│ │ │ │alogene │
│ │ │ │invazive. │
│ ├───────────────────────┼────────────────┼────────────────┤
│ │ │ │100% includere │
│ │ │Număr de │de obligaţii de │
│ │ │solicitări de │includere a │
│ │ │includere a │aspectelor │
│ │ │aspectelor │legate de │
│ │OS.1.7. Includerea │legate de │prevenirea │
│ │aspectelor legate de │prevenirea │introducerii şi │
│ │gestionarea speciilor │introducerii şi │controlul │
│ │alogene invazive în │controlul │speciilor │
│ │procedurile de avizare/│speciilor │alogene invazive│
│ │autorizare a │alogene invazive│în procedurile │
│ │activităţilor │în procedurile │de avizare/ │
│ │socio-economice. │de avizare/ │autorizare a │
│ │ │autorizare a │activităţilor │
│ │ │activităţilor │socio-economice │
│ │ │socio-economice │din ariile │
│ │ │ │naturale │
│ │ │ │protejate. │
│ ├───────────────────────┼────────────────┼────────────────┤
│ │ │ │Realizarea │
│ │ │ │Ghidului pentru │
│ │ │ │dezvoltarea │
│ │ │ │planurilor │
│ │ │ │sectoriale │
│ │ │ │pentru speciile │
│ │ │ │cu invazivitate │
│ │ │ │ridicată. │
│ │ │ │Realizarea de │
│ │ │ │planuri de │
│ │ │ │abordare a │
│ │ │ │căilor │
│ │ │ │introducere │
│ │ │ │prioritare │
│ │ │ │(activităţi │
│ │ │ │comerciale, │
│ │OS1.8. Dezvoltarea de │ │agricultură, │
│ │planuri detaliate de │Număr de planuri│piscicultură şi │
│ │abordare a căilor de │de abordare a │acvacultură, │
│ │introducere prioritare │căilor de │silvicultură). │
│ │şi a căilor de │introducere │Realizarea de │
│ │pătrundere cu risc │prioritare şi a │planuri de │
│ │maxim a speciilor │căilor de │abordare a │
│ │alogene invazive │pătrundere cu │căilor de │
│ │(planuri pentru căi, │risc maxim a │pătrundere cu │
│ │specii sau grupe de │speciilor │risc maxim │
│ │specii). │alogene invazive│(minimum pentru │
│ │ │ │Portul │
│ │ │ │Constanţa, │
│ │ │ │aeroportul │
│ │ │ │internaţional │
│ │ │ │Henri Coandă, │
│ │ │ │punctul vamal │
│ │ │ │desemnat pentru │
│ │ │ │introducerea de │
│ │ │ │specii de plante│
│ │ │ │şi animale, │
│ │ │ │fluviul Dunărea,│
│ │ │ │graniţa cu │
│ │ │ │Republica │
│ │ │ │Moldova, │
│ │ │ │Ucraina, │
│ │ │ │Ungaria, │
│ │ │ │Serbia). │
│ ├───────────────────────┼────────────────┼────────────────┤
│ │ │Număr de │ │
│ │ │programe de │ │
│ │ │finanţare cu │ │
│ │ │condiţii care să│ │
│ │OS1.9. Introducerea în │oblige │Considerarea │
│ │programele de finanţare│beneficiarii de │condiţionării │
│ │de condiţii care să │fonduri la │finanţărilor │
│ │oblige beneficiarii de │promovarea de │naţionale şi │
│ │fonduri la promovarea │activităţi de │europene, cel │
│ │de activităţi de │prevenire, │puţin în │
│ │prevenire, control şi │control şi │domeniile │
│ │eradicare a speciilor │eradicare a │agricultură, │
│ │alogene invazive, în │speciilor │silvicultură, │
│ │special a acelora care │alogene │acvacultură, │
│ │sunt de interes pentru │invazive, în │dezvoltarea de │
│ │Uniunea Europeană şi │special a │spaţii verzi. │
│ │România │acelora care │ │
│ │ │sunt de interes │ │
│ │ │pentru Uniunea │ │
│ │ │Europeană şi │ │
│ │ │România. │ │
├─────────────────┼───────────────────────┼────────────────┼────────────────┤
│ │ │ │Realizarea │
│ │ │ │listei de specii│
│ │ │ │alogene invazive│
│ │ │ │care nu au fost │
│ │ │ │detectate până │
│ │ │ │în prezent pe │
│ │ │ │teritoriul │
│ │ │ │României, dar │
│ │ │ │care au condiţii│
│ │ │ │optime pentru a │
│ │OS2.1. Acordarea de │ │se extinde. │
│ │prioritate detectării │ │Detectarea │
│ │timpurii şi aplicării │ │timpurie a │
│ │măsurilor de eradicare │ │speciilor │
│ │asupra speciilor │ │alogene invazive│
│ │alogene invazive de │ │care nu au fost │
│ │interes pentru Uniune │Număr de specii │semnalate până │
│ │şi pentru România, şi │alogene invazive│în prezent pe │
│ │care pot avea efecte │detectate │teritoriul │
│ │dăunătoare majore, │timpuriu. │României, dar │
│ │luând în considerare şi│Număr de măsuri │care pot apărea │
│ │costul de punere în │de eradicare │cu populaţii │
│ │aplicare, costul lipsei│implementate. │izolate sau │
│ │de acţiune, eficienţa │ │concentrate. │
│ │din perspectiva │ │Promovarea de │
│ │costurilor şi a │ │măsuri de │
│ │metodelor de control, │ │eradicare rapidă│
│ │şi aspectele │ │pentru speciilor│
│ │socioeconomice. │ │alogene invazive│
│ │ │ │nou apărute. │
│ │ │ │Realizarea │
│ │ │ │Codului de bune │
│ │ │ │practici pentru │
│ │ │ │căile de │
│ │ │ │introducere, │
│ │ │ │prevenirea │
│ │ │ │introducerii şi │
│ │ │ │a răspândirii │
│ │ │ │neintenţionate. │
│ ├───────────────────────┼────────────────┼────────────────┤
│ │ │ │Promovarea de │
│ │ │ │măsuri de │
│OS2. Detectarea │ │ │eradicare rapidă│
│timpurie şi │ │ │pentru speciilor│
│eradicarea rapidă│ │ │alogene invazive│
│a speciilor │ │ │ce pot avea │
│alogene invazive │ │ │efecte │
│ │ │ │semnificative │
│ │ │ │asupra mediului,│
│ │ │ │considerând │
│ │OS2.2. Promovarea de │ │costul de punere│
│ │măsuri de gestionare/ │ │în aplicare, │
│ │eradicare rapidă a │Număr de măsuri │costul lipsei de│
│ │speciilor alogene │de eradicare │acţiune, │
│ │invazive de interes │implementate. │eficienţa din │
│ │pentru Uniune şi pentru│ │perspectiva │
│ │România. │ │costurilor şi │
│ │ │ │aspectele │
│ │ │ │socioeconomice │
│ │ │ │(minimum 10 │
│ │ │ │proiecte de │
│ │ │ │eradicare │
│ │ │ │implementate pe │
│ │ │ │suprafeţe de 1-5│
│ │ │ │ha, cu suprafaţă│
│ │ │ │totală de 50 │
│ │ │ │ha). │
│ ├───────────────────────┼────────────────┼────────────────┤
│ │ │ │Realizarea unui │
│ │ │ │set de măsuri de│
│ │ │ │urgenţă pentru │
│ │ │ │cazuri în care │
│ │ │Set de măsuri de│specii alogene, │
│ │OS2.3. Dezvoltarea unui│urgenţă pentru │care nu sunt │
│ │set de măsuri de │cazuri în care │încă recunoscute│
│ │urgenţă disponibil │specii alogene, │ca specii │
│ │pentru cazuri în care │care nu sunt │alogene invazive│
│ │specii alogene, care nu│încă recunoscute│de interes │
│ │sunt încă recunoscute │ca specii │pentru România, │
│ │ca specii alogene │alogene invazive│devin │
│ │invazive de interes │de interes │problematice. │
│ │pentru România, devin │pentru România, │Acestea pot fi │
│ │problematice. │devin │anexă a unui act│
│ │ │problematice. │legislativ │
│ │ │ │pentru │
│ │ │ │gestionarea │
│ │ │ │speciilor │
│ │ │ │alogene │
│ │ │ │invazive. │
├─────────────────┼───────────────────────┼────────────────┼────────────────┤
│ │ │ │Realizarea a │
│ │ │ │minimum o │
│ │ │ │campanie de │
│ │ │ │monitorizare │
│ │ │ │naţională per │
│ │ │Număr de │specie alogenă │
│ │ │campanii de │invazivă de │
│ │ │monitorizare per│interes pentru │
│ │ │specie alogenă │Uniunea │
│ │ │invazivă de │Europeană şi │
│ │ │interes pentru │pentru România, │
│ │OS3.1. Asigurarea │Uniunea │identificată │
│ │monitorizării adecvate │Europeană şi │anterior, cu o │
│ │a speciilor alogene │pentru România. │periodicitate de│
│ │invazive de interes │Număr de │minim 5 ani. │
│ │pentru Uniunea │campanii de │Realizarea a │
│ │Europeană şi România şi│monitorizare per│minimum o │
│ │continuarea dezvoltării│cale de │campanie de │
│ │bazei de date │introducere │monitorizare │
│ │referitoare la acestea.│prioritare │naţională cale │
│ │ │pentru speciile │de introducere │
│ │ │alogene invazive│prioritară │
│ │ │de interes │pentru speciile │
│ │ │pentru Uniunea │alogene invazive│
│ │ │Europeană şi │de interes │
│ │ │pentru România. │pentru Uniunea │
│ │ │ │Europeană şi │
│ │ │ │pentru România │
│ │ │ │cu o │
│ │ │ │periodicitate de│
│ │ │ │minimum 5 ani. │
│ ├───────────────────────┼────────────────┼────────────────┤
│ │ │ │Realizarea a │
│ │ │ │minimum un │
│ │ │ │raport privind │
│ │ │ │dinamica │
│ │ │ │speciilor │
│ │ │ │alogene invazive│
│ │ │ │de interes │
│ │ │Număr de │pentru Uniunea │
│ │ │rapoarte privind│Europeană şi │
│ │ │dinamica │pentru România, │
│ │OS3.2. Realizarea de │populaţiilor │identificate │
│ │rapoarte regulate │speciilor │anterior, cu o │
│ │privind dinamica │alogene invazive│periodicitate de│
│O3. Monitorizarea│populaţiilor speciilor │în România. │minim 5 ani. │
│speciilor alogene│alogene invazive în │Număr de │Realizarea a │
│invazive, cu │România şi a │rapoarte privind│minimum un │
│precădere a │modificărilor privind │căile de │raport privind │
│acelora │căile de introducere a │introducere a │căile de │
│prioritare pentru│acestora. │speciilor │introducere │
│Uniunea Europeană│ │alogene invazive│prioritare │
│şi pentru România│ │în România. │pentru speciile │
│ │ │ │alogene invazive│
│ │ │ │de interes │
│ │ │ │pentru Uniunea │
│ │ │ │Europeană şi │
│ │ │ │pentru România │
│ │ │ │cu o │
│ │ │ │periodicitate de│
│ │ │ │minimum 5 ani. │
│ ├───────────────────────┼────────────────┼────────────────┤
│ │ │ │Realizarea │
│ │ │ │anuală a unui │
│ │ │Număr de │raport cu │
│ │ │rapoarte │autorizaţiile │
│ │ │generate din │pentru deţinerea│
│ │OS3.3. Managementul │baza de date │/ utilizarea de │
│ │bazei de date privind │referitoare la │specii alogene │
│ │autorizaţiile emise │autorizaţiile │invazive de │
│ │pentru deţinerea/ │emise pentru │interes pentru │
│ │utilizarea de specii │deţinerea/ │Uniunea │
│ │alogene invazive de │utilizarea de │Europeană şi │
│ │interes pentru Uniunea │specii alogene │România, cu │
│ │Europeană şi România. │invazive de │menţionarea │
│ │ │interes pentru │minimă a │
│ │ │Uniunea │speciilor │
│ │ │Europeană şi │implicate, │
│ │ │România │localizării lor │
│ │ │ │şi a tipului de │
│ │ │ │activitate. │
│ ├───────────────────────┼────────────────┼────────────────┤
│ │ │ │Realizarea de │
│ │ │ │proceduri │
│ │OS3.4. Dezvoltarea unei│ │monitorizare şi │
│ │proceduri de │ │evaluare a │
│ │monitorizare şi │Număr de │pagubelor │
│ │evaluare a pagubelor │proceduri de │generate de │
│ │generate de speciile │monitorizare şi │speciile alogene│
│ │alogene invazive, mai │evaluare a │invazive, minim │
│ │ales pentru mediu, │pagubelor │pentru ariile │
│ │agricultură, │generate de │naturale │
│ │piscicultură/ │speciile alogene│protejate, │
│ │acvacultură, │invazive. │agricultură, │
│ │silvicultură şi │ │piscicultură/ │
│ │managementul aşezărilor│ │acvacultură, │
│ │umane. │ │silvicultură şi │
│ │ │ │managementul │
│ │ │ │aşezărilor umane│
├─────────────────┼───────────────────────┼────────────────┼────────────────┤
│ │ │Set de norme │Realizarea unui │
│ │ │specifice │set de norme │
│ │OS4.1. Stabilirea de │privind speciile│specifice │
│ │norme specifice privind│alogene invazive│privind speciile│
│ │speciile alogene │de interes │alogene invazive│
│ │invazive de interes │pentru Uniune │de interes │
│ │pentru Uniune care fac │care fac │pentru Uniune │
│ │obiectul activităţilor │obiectul │care fac │
│ │de cercetare │activităţilor de│obiectul │
│ │ştiinţifică şi de │cercetare │activităţilor de│
│ │conservare ex-situ. │ştiinţifică şi │cercetare │
│ │ │de conservare │ştiinţifică şi │
│ │ │ex-situ │de conservare │
│ │ │ │ex-situ │
│ ├───────────────────────┼────────────────┼────────────────┤
│ │ │ │Realizarea a │
│ │ │Numărul de │minimum 10 │
│ │ │controale │controale anuale│
│ │ │efectuate pentru│planificate de │
│ │OS4.2. Asigurarea │respectarea │către Garda │
│ │respectării │obligaţiilor de │Naţională de │
│ │obligaţiilor de către │către │Mediu pentru │
│ │deţinătorii sau │deţinătorii sau │respectarea │
│ │utilizatorii de specii │utilizatorii de │obligaţiilor de │
│ │alogene, precum şi de │specii alogene, │deţinătorii sau │
│ │proprietarii şi │precum şi de │utilizatorii de │
│ │utilizatorii │proprietarii şi │specii alogene, │
│ │terenurilor afectate. │utilizatorii │precum şi de │
│ │ │terenurilor │proprietarii şi │
│ │ │afectate │utilizatorii │
│ │ │ │terenurilor │
│ │ │ │afectate. │
│ ├───────────────────────┼────────────────┼────────────────┤
│ │ │ │Realizarea a │
│ │ │ │minimum 10 │
│ │ │ │controale anuale│
│ │ │Numărul de │planificate de │
│ │ │controale │către Garda │
│ │ │efectuate pentru│Naţională de │
│ │ │respectarea │Mediu pentru │
│ │OS4.3. Îmbunătăţirea │obligaţiilor de │respectarea │
│ │controlului speciilor │către │obligaţiilor de │
│ │alogene invazive în │activităţile │către │
│ │cadrul activităţilor │economice din │activităţile │
│ │economice din sectorul │sectorul primar.│economice din │
│ │primar (agricultură, │Numărul de │sectorul primar.│
│ │silvicultură, │intervenţii │Minimum 5 │
│ │piscicultură şi │pentru controlul│intervenţii │
│ │acvacultură). │speciilor │orientate spre │
│ │ │alogene invazive│controlul │
│ │ │în agricultură, │speciilor │
│ │ │piscicultură şi │alogene invazive│
│ │ │acvacultură. │pentru fiecare │
│ │ │ │din domeniile │
│ │ │ │agricultură, │
│ │ │ │piscicultură şi │
│ │ │ │acvacultură. │
│ ├───────────────────────┼────────────────┼────────────────┤
│ │ │ │Realizarea a │
│ │ │ │minimum 10 │
│ │ │Numărul de │controale anuale│
│ │OS4.4. Asigurarea │controale │planificate de │
│ │controlului speciilor │efectuate pentru│către Garda │
│ │alogene invazive în │respectarea │Naţională de │
│ │activităţile │obligaţiilor de │Mediu pentru │
│ │comerciale. │către │respectarea │
│ │ │activităţile │obligaţiilor de │
│ │ │comerciale. │către │
│ │ │ │activităţile │
│ │ │ │comerciale. │
│ ├───────────────────────┼────────────────┼────────────────┤
│ │ │ │Realizarea a │
│ │ │ │minimum 10 │
│O4. Controlul şi │ │ │controale anuale│
│eradicarea │ │Numărul de │planificate de │
│speciilor alogene│ │controale │către Garda │
│invazive, cu │ │efectuate pentru│Naţională de │
│precădere a │ │respectarea │Mediu pentru │
│acelora │ │obligaţiilor de │respectarea │
│prioritare pentru│OS4.5. Realizarea │către │obligaţiilor de │
│Uniunea Europeană│controlului speciilor │autorităţile │către │
│şi pentru România│alogene invazive în │locale. │autorităţile │
│ │aşezările umane. │Numărul de │locale. │
│ │ │intervenţii │Minimum 50 │
│ │ │pentru controlul│intervenţii │
│ │ │speciilor │orientate spre │
│ │ │alogene invazive│controlul │
│ │ │în aşezările │speciilor │
│ │ │umane │alogene invazive│
│ │ │ │pentru fiecare │
│ │ │ │în aşezările │
│ │ │ │umane. │
│ ├───────────────────────┼────────────────┼────────────────┤
│ │ │ │Realizarea a │
│ │ │ │minimum 10 │
│ │ │Numărul de │controale anuale│
│ │ │controale │planificate de │
│ │OS4.6. Îmbunătăţirea │efectuate pentru│către Garda │
│ │controlului speciilor │respectarea │Naţională de │
│ │alogene invazive în │obligaţiilor de │Mediu pentru │
│ │lungul reţelelor de │către │respectarea │
│ │infrastructură rutieră │gestionarii │obligaţiilor de │
│ │şi feroviară. │reţelelor de │către │
│ │ │infrastructură │gestionarii │
│ │ │rutieră şi │reţelelor de │
│ │ │feroviară. │infrastructură │
│ │ │ │rutieră şi │
│ │ │ │feroviară. │
│ ├───────────────────────┼────────────────┼────────────────┤
│ │ │ │Realizarea a │
│ │ │ │minimum 10 │
│ │ │Numărul de │controale anuale│
│ │ │controale │planificate de │
│ │OS4.7. Ameliorarea │efectuate pentru│către Garda │
│ │controlului speciilor │respectarea │Naţională de │
│ │alogene invazive în │obligaţiilor de │Mediu pentru │
│ │porturi şi aeroporturi.│către │respectarea │
│ │ │gestionarii │obligaţiilor de │
│ │ │porturilor şi │către │
│ │ │aeroporturilor. │gestionarii │
│ │ │ │porturilor şi │
│ │ │ │aeroporturilor. │
│ ├───────────────────────┼────────────────┼────────────────┤
│ │ │Numărul de │Promovarea a │
│ │OS4.8. Creşterea │acţiuni pentru │minimum 50 │
│ │eficienţei │controlul │proiecte pentru │
│ │activităţilor de │speciilor │controlul │
│ │control al speciilor │alogene invazive│speciilor │
│ │alogene invazive în │promovate la │alogene invazive│
│ │arii naturale │nivelul ariilor │promovate la │
│ │protejate. │naturale │nivelul ariilor │
│ │ │protejate. │naturale │
│ │ │ │protejate. │
│ ├───────────────────────┼────────────────┼────────────────┤
│ │ │ │Promovarea a │
│ │ │Numărul de │minimum 5 │
│ │ │măsuri │proiecte care │
│ │ │restaurare │promovează │
│ │OS4.9. Implementarea de│ecologică │măsuri │
│ │măsuri de restaurare │proporţionale în│restaurare │
│ │ecologică proporţionale│vederea │ecologică │
│ │în vederea consolidării│consolidării │proporţionale în│
│ │rezistenţei │rezistenţei │vederea │
│ │ecosistemelor la │ecosistemelor la│consolidării │
│ │invazii biologice, a │invazii, a │rezistenţei │
│ │remedierii │remedierii │ecosistemelor la│
│ │prejudiciului cauzat şi│prejudiciului │invazii, a │
│ │a îmbunătăţirii stării │cauzat şi a │remedierii │
│ │de conservare a │îmbunătăţirii │prejudiciului │
│ │speciilor native şi a │stării de │cauzat şi a │
│ │habitatelor acestora. │conservare a │îmbunătăţirii │
│ │ │speciilor native│stării de │
│ │ │şi a habitatelor│conservare a │
│ │ │acestora. │speciilor native│
│ │ │ │şi a habitatelor│
│ │ │ │acestora │
├─────────────────┼───────────────────────┼────────────────┼────────────────┤
│ │ │ │Minimum o │
│ │ │ │campanie/proiect│
│ │ │ │naţional de │
│ │ │ │informare şi │
│ │ │ │conştientizare a│
│ │ │ │publicului/ │
│ │ │ │instituţiilor │
│ │ │ │publice şi │
│ │ │Numărul de │agenţilor │
│ │ │campanii/ │economici în │
│ │OS5.1.Creşterea │proiecte de │legătură cu │
│ │gradului de informare │informare şi │gestionarea │
│ │şi conştientizare a │conştientizare a│speciilor │
│ │publicului, │publicului, │alogene │
│ │instituţiilor publice │instituţiilor │invazive. │
│ │şi a agenţilor │publice şi a │Minimum 8 │
│ │economici în legătură │agenţilor │campanii/ │
│ │cu problematica │economici în │proiecte │
│ │speciilor alogene cu │legătură cu │regionale de │
│ │potenţial invaziv şi a │problematica │informare şi │
│ │invaziilor biologice. │speciilor │conştientizare a│
│ │ │alogene │publicului/ │
│ │ │invazive. │instituţiilor │
│ │ │ │publice şi │
│ │ │ │agenţilor │
│ │ │ │economici în │
│ │ │ │legătură cu │
│ │ │ │gestionarea │
│ │ │ │speciilor │
│ │ │ │alogene │
│ │ │ │invazive. │
│ ├───────────────────────┼────────────────┼────────────────┤
│O5. │ │ │Susţinerea la │
│Conştientizarea │ │ │nivel naţionale,│
│şi educarea │ │Număr de │judeţean şi │
│publicului, │ │iniţiative ale │local a minim 5 │
│creşterea │OS.5.2.Creşterea │ONG- urilor şi │iniţiative │
│responsabilizării│responsabilizării şi a │grupurilor de │orientate spre │
│acestuia şi │sprijinului acordat de │iniţiativă │gestionarea │
│creşterea │public acţiunilor de │publică pentru │speciilor │
│sprijinului │gestionarea speciilor │gestiunea │alogene invazive│
│acordat de public│alogene invazive. │speciilor │prin intermediul│
│pentru acţiunile │ │alogene │ONG-urilor şi │
│strategice de │ │invazive. │grupurilor de │
│combatere a │ │ │iniţiativă │
│răspândirii │ │ │civică. │
│speciilor alogene├───────────────────────┼────────────────┼────────────────┤
│invazive │ │ │Conceperea şi │
│ │ │ │diseminarea de │
│ │ │ │materiale de │
│ │ │Număr de │promovare a │
│ │ │materiale de │bunelor practici│
│ │OS5.3.Creşterea │diseminare │legate de │
│ │gradului de diseminare │realizate │gestionarea │
│ │a informaţiilor │(filme, broşuri │speciilor │
│ │referitoare la invazii │electronice, │alogene invazive│
│ │biologice şi specii │articole şi │(de exemplu: │
│ │alogene invazive. │postări în │filme, broşuri │
│ │ │mediul online │şi alte forme │
│ │ │etc.). │inovative │
│ │ │ │adaptate │
│ │ │ │diferitelor │
│ │ │ │categorii de │
│ │ │ │public). │
│ ├───────────────────────┼────────────────┼────────────────┤
│ │ │ │Organizarea la │
│ │ │ │nivelul │
│ │ │ │instituţiilor de│
│ │ │Numărul de │formare │
│ │OS5.4. Îmbunătăţirea │programe de │profesională (cu│
│ │potenţialului de │formare │prioritate în │
│ │formare profesională a │profesională │Universităţi) de│
│ │resursei umane pentru │relevante pentru│cursuri de │
│ │gestionarea speciilor │gestionarea │perfecţionare/ │
│ │alogene invazive. │speciilor │postuniversitare│
│ │ │alogene │relevante pentru│
│ │ │invazive. │gestionarea │
│ │ │ │speciilor │
│ │ │ │alogene │
│ │ │ │invazive. │
├─────────────────┼───────────────────────┼────────────────┼────────────────┤
│ │ │ │Minimum o │
│ │ │Număr de │monitorizare şi │
│ │ │monitorizări şi │o evaluare a │
│ │ │evaluări privind│implementării │
│ │ │implementarea │PNAACIP │
│ │ │PNNACIP │realizată la 5 │
│ │OS6.1. Asigurarea │Număr de │ani. │
│ │funcţionalităţii │autorităţi │Implicarea a │
│ │structurilor de │judeţene din │minimum 50% │
│ │coordonare a gestiunii │domeniul │dintre │
│ │eficiente a speciilor │protecţiei │autorităţile │
│ │alogene invazive la │mediului care │judeţene din │
│ │nivel naţional, │participă │domeniul │
│ │judeţean şi local. │efectiv la │protecţiei │
│ │ │activităţile de │mediului în │
│ │ │gestionare a │acţiuni de │
│ │ │speciilor │monitorizare │
│ │ │alogene │activă a │
│ │ │invazive. │speciilor │
│ │ │ │alogene invazive│
│ ├───────────────────────┼────────────────┼────────────────┤
│ │ │ │Asigurarea unui │
│ │ │Buget pentru │buget adecvat │
│ │OS6.2.Operaţionalizarea│funcţionarea │pentru │
│ │funcţionării Centrului │adecvată a │funcţionarea │
│ │de coordonare a │Centrului de │Centrului de │
│ │gestionării speciilor │coordonare a │coordonare a │
│ │alogene invazive. │gestionării │gestionării │
│ │ │speciilor │speciilor │
│ │ │alogene invazive│alogene │
│ │ │ │invazive. │
│ ├───────────────────────┼────────────────┼────────────────┤
│ │ │Numărul de │Realizarea a │
│ │ │spaţii pentru │minimum unui │
│ │ │depozitare │spaţiu pentru │
│ │OS6.3. Construirea │temporară/ │depozitare │
│ │infrastructurii │stocare a │temporară/ │
│ │necesare pentru │speciilor │stocare a │
│ │asigurarea │alogene │speciilor │
│ │biosecurităţii (spaţii │invazive. │alogene invazive│
│ │pentru depozitare │Numărul de │în proximitatea │
│ │temporară, stocare şi │spaţii pentru │căilor de │
│ │eliminare specii │eliminarea │introducere │
│ │alogene invazive). │speciilor │prioritare a │
│ │ │alogene │speciilor │
│ │ │invazive. │alogene │
│ │ │ │invazive. │
│OS6. Întărirea ├───────────────────────┼────────────────┼────────────────┤
│capacităţii │ │ │Dotarea adecvată│
│administrative şi│ │ │a minimum unui │
│de management al │ │Număr de puncte │punct de │
│speciilor alogene│OS6.4. Dotarea │de frontieră │frontieră pentru│
│invazive. │corespunzătoare a │dotate pentru a │controlul │
│ │punctelor de frontieră │asigura │adecvat al │
│ │pentru a asigura │controlul │intrării de │
│ │controlul adecvat al │adecvat al │specii alogene │
│ │intrării de specii │intrării de │invazive │
│ │alogene invazive │specii alogene │(prioritate │
│ │ │invazive │maximă pentru │
│ │ │ │zona Portului │
│ │ │ │Constanţa). │
│ ├───────────────────────┼────────────────┼────────────────┤
│ │ │ │Realizarea a │
│ │ │ │minimum 5 │
│ │ │Număr de │protocoale cu │
│ │OS6.5. Realizarea de │protocoale cu │ONG-uri, grădini│
│ │protocoale cu ONG-uri, │ONG- uri, │zoologice, │
│ │grădini zoologice, │grădini │grădini botanice│
│ │grădini botanice pentru│zoologice, │pentru preluarea│
│ │preluarea speciilor │grădini botanice│speciilor │
│ │alogene invazive │pentru preluarea│alogene invazive│
│ │recoltate │speciilor │recoltate din │
│ │ │alogene invazive│mediul natural │
│ │ │recoltate │(cel puţin │
│ │ │ │pentru centrele │
│ │ │ │regionale). │
│ ├───────────────────────┼────────────────┼────────────────┤
│ │ │ │Formarea │
│ │ │ │profesională │
│ │ │ │adecvată, cel │
│ │ │ │puţin pentru │
│ │ │ │funcţionarii │
│ │ │ │implicaţi în │
│ │ │ │gestionarea │
│ │ │ │căilor de │
│ │ │ │introducere │
│ │O6.6. Îmbunătăţirea │Număr de │prioritare a │
│ │capacităţii resursei │persoane │speciilor │
│ │umane pentru a asigura │instruite din │alogene invazive│
│ │gestionarea speciilor │instituţiile │(de exemplu, │
│ │alogene invazive │publice. │personalul din │
│ │ │ │punctele de │
│ │ │ │control vamal, │
│ │ │ │Garda Naţională │
│ │ │ │de Mediu, │
│ │ │ │Agenţia │
│ │ │ │Naţională pentru│
│ │ │ │Protecţia │
│ │ │ │Mediului) - │
│ │ │ │minimum 100 de │
│ │ │ │persoane. │
├─────────────────┼───────────────────────┼────────────────┼────────────────┤
│ │ │Număr de │Realizarea de │
│ │OS7.1. Dezvoltarea │protocoale │protocoale │
│ │mecanismelor de │semnate între │semnate între │
│ │cooperare între │instituţiile │instituţiile │
│ │instituţiile publice │publice, care │publice, care │
│ │responsabile de │includ şi │includ şi │
│ │gestionarea speciilor │gestionarea │gestionarea │
│ │alogene invazive. │speciilor │speciilor │
│ │ │alogene │alogene │
│ │ │invazive. │invazive. │
│ ├───────────────────────┼────────────────┼────────────────┤
│ │ │ │Organizarea de │
│ │ │ │grupuri de lucru│
│ │OS7.2. Îmbunătăţirea │Număr de grupuri│la nivelul │
│ │cooperării între │de lucru pentru │autorităţilor │
│ │instituţiile publice │gestionarea │competente │
│ │responsabile de │speciilor │pentru protecţia│
│ │gestionarea speciilor │alogene invazive│mediului pentru │
│ │alogene invazive şi │cu implicarea │gestionarea │
│ │experţi. │experţilor. │speciilor │
│ │ │ │alogene invazive│
│ │ │ │cu implicarea │
│ │ │ │experţilor. │
│ ├───────────────────────┼────────────────┼────────────────┤
│ │ │ │Participarea la │
│ │ │Număr de │întâlniri │
│ │ │întâlniri cu │oficiale şi │
│ │ │ţările Uniunii │ştiinţifice, │
│ │ │Europene, care │relevante pentru│
│ │ │abordează şi │gestionarea │
│ │ │aspecte legate │speciilor │
│ │OS7.3. Asigurarea │de gestionarea │alogene │
│ │cooperării cu celelalte│speciilor │invazive, altele│
│ │ţări ale Uniunii │alogene │decât cele │
│ │Europene pentru │invazive. │organizate de │
│ │coordonarea eforturilor│Numărul de │către Comisia │
│ │de reducere a │proiecte cu │Europeană. │
│ │impactului speciilor │ţările Uniunii │Participarea la │
│ │alogene invazive. │Europene, care │proiecte care │
│ │ │abordează şi │abordează │
│ │ │aspecte legate │inclusiv │
│ │ │de gestionarea │problematica │
│ │ │speciilor │gestionării │
│ │ │alogene invazive│speciilor │
│ │ │ │alogene │
│ │ │ │invazive. │
│ ├───────────────────────┼────────────────┼────────────────┤
│ │ │ │Participarea la │
│ │ │Număr de │întâlniri │
│ │ │întâlniri cu │oficiale şi │
│ │ │ţările riverane │ştiinţifice, │
│ │ │Mării Negre sau │relevante pentru│
│ │ │din bazinul │gestionarea │
│ │ │Dunării, care │speciilor │
│ │ │abordează şi │alogene │
│O7. Cooperarea │OS7.4. Asigurarea │aspecte legate │invazive, altele│
│naţională şi │cooperării cu ţările │de gestionarea │decât cele │
│internaţională │vecine, inclusiv cu │speciilor │organizate de │
│pentru │cele riverane Mării │alogene │către cu ţările │
│îmbunătăţirea │Negre şi din bazinul │invazive. │riverane Mării │
│gestionării │Dunării, pentru │Numărul de │Negre sau din │
│speciilor alogene│asigurarea unui │proiecte cu │bazinul Dunării.│
│invazive. │gestionarea eficientă │ţările riverane │Participarea la │
│ │al speciilor alogene │Mării Negre sau │proiecte care │
│ │invazive. │din bazinul │abordează │
│ │ │Dunării, care │inclusiv │
│ │ │abordează şi │problematica │
│ │ │aspecte legate │gestionării │
│ │ │de gestionarea │speciilor │
│ │ │speciilor │alogene invazive│
│ │ │alogene invazive│în bazinul Mării│
│ │ │ │Negre sau al │
│ │ │ │Dunării. │
│ ├───────────────────────┼────────────────┼────────────────┤
│ │ │ │Reprezentarea │
│ │ │ │României la un │
│ │ │Număr de membri │nivel adecvat în│
│ │ │în structurile │toate │
│ │ │consultative ale│structurile │
│ │ │Uniunii Europene│consultative ale│
│ │ │şi ale altor │Uniunii Europene│
│ │OS7.5. Asigurarea │organizaţii │şi ale altor │
│ │participării României │internaţionale │organizaţii │
│ │în structurile │interesate de │internaţionale │
│ │consultative ale │gestionarea │interesate de │
│ │Uniunii Europene şi ale│speciilor │gestionarea │
│ │altor organizaţii │alogene │speciilor │
│ │internaţionale │invazive. │alogene │
│ │interesate de │Număr de │invazive. │
│ │gestionarea speciilor │întâlniri │Participarea la │
│ │alogene invazive │oficiale şi │întâlniri │
│ │ │ştiinţifice cu │oficiale şi │
│ │ │participarea │ştiinţifice, │
│ │ │reprezentanţilor│relevante pentru│
│ │ │României. │gestionarea │
│ │ │ │speciilor │
│ │ │ │alogene │
│ │ │ │invazive. │
│ ├───────────────────────┼────────────────┼────────────────┤
│ │ │ │Realizarea la │
│ │ │ │termen a │
│ │ │ │raportărilor │
│ │ │ │către Comisia │
│ │ │ │Europeană cu │
│ │OS7.6. Asigurarea │Număr de │privire la │
│ │îndeplinirii │comunicări către│speciile alogene│
│ │obligaţiilor faţă de │Comisia │invazive. │
│ │Comisia Europeană │Europeană pe │Trimiterea în │
│ │legate de gestionarea │teme legate de │termen a │
│ │speciilor alogene │gestionarea │răspunsurilor la│
│ │invazive, inclusiv cele│speciilor │solicitările │
│ │legate de raportare. │alogene │Comisiei │
│ │ │invazive. │Europene în │
│ │ │ │legătură cu │
│ │ │ │gestionarea │
│ │ │ │speciilor │
│ │ │ │alogene │
│ │ │ │invazive. │
└─────────────────┴───────────────────────┴────────────────┴────────────────┘
11. Repartizarea costurilor pe obiective Tabel 4: Costurile prevăzute după nivelul de prioritate al acţiunilor PNAACIP
┌──────────┬────────┬──────────┬─────────┬─────────┬──────────┬──────────┬──────────┬──────────┬──────────┬──────────┬───────────┐
│Nivel de │ │ │Anul 1 │Anul 2 │Anul 3 │Anul 4 │Anul 5 │Anul 6 │Anul 7 │Anul 8 │ │
│prioritate│Obiectiv│Activitate├─────────┼─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤Total │
│ │ │ │2023 │2024 │2025 │2026 │2027 │2028 │2029 │2030 │ │
├──────────┼────────┼──────────┼─────────┼─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┤
│ │OS1 │OS1.1. │27.000 │27.000 │27.000 │27.000 │27,000 │27.000 │27.000 │27.000 │216.000 │
│ ├────────┼──────────┼─────────┼─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┤
│ │OS1 │OS1.3. │42.000 │42.000 │42.000 │42.000 │42.000 │42.000 │42.000 │42.000 │336.000 │
│ ├────────┼──────────┼─────────┼─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┤
│ │OS1 │OS1.4. │0 │0 │0 │56.000 │56.000 │56.000 │56.000 │56.000 │280.000 │
│ ├────────┼──────────┼─────────┼─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┤
│ │OS1 │OS1.6. │241.500 │241.500 │241.500 │241.500 │241.500 │241.500 │241.500 │241.500 │1.932.000 │
│ ├────────┼──────────┼─────────┼─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┤
│ │OS1 │OS1.8. │100.000 │100.000 │100.000 │100.000 │100.000 │100.000 │100.000 │100.000 │800.000 │
│ ├────────┼──────────┼─────────┼─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┤
│ │OS3 │OS3.1. │5.000.000│5.000.000│5.000.000 │5.000.000 │5.000.000 │5.000.000 │5.000.000 │5.000.000 │40.000.000 │
│ ├────────┼──────────┼─────────┼─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┤
│ │OS3 │OS3.2. │50.000 │50.000 │50.000 │50.000 │50.000 │50.000 │50.000 │50.000 │400.000 │
│ ├────────┼──────────┼─────────┼─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┤
│ │OS3 │OS3.3. │0 │9.000 │9.000 │9.000 │9.000 │9.000 │9.000 │9.000 │63.000 │
│ ├────────┼──────────┼─────────┼─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┤
│ │OS4 │OS4.8. │0 │0 │7.916.667 │7.916.667 │7.916.667 │7.916.667 │7.916.667 │7.916.667 │47.500.000 │
│Ridicat ├────────┼──────────┼─────────┼─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┤
│ │OS5 │OS5.1. │137.500 │137.500 │137.500 │137.500 │137.500 │137.500 │137.500 │137.500 │1.100.000 │
│ ├────────┼──────────┼─────────┼─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┤
│ │OS5 │OS5.2. │16.750 │16.750 │16.750 │16.750 │16.750 │16.750 │16.750 │16.750 │134.000 │
│ ├────────┼──────────┼─────────┼─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┤
│ │OS5 │OS5.3. │0 │9.000 │9.000 │9.000 │9.000 │9.000 │9.000 │9.000 │63.000 │
│ ├────────┼──────────┼─────────┼─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┤
│ │OS5 │OS5.4. │0 │0 │0 │0 │37.500 │37.500 │37.500 │37.500 │150.000 │
│ ├────────┼──────────┼─────────┼─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┤
│ │OS6 │OS6.1. │126.000 │126.000 │126.000 │0 │0 │0 │0 │0 │378.000 │
│ ├────────┼──────────┼─────────┼─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┤
│ │OS6 │OS6.2. │105.000 │105.000 │105.000 │105.000 │105.000 │105.000 │105.000 │105.000 │840.000 │
│ ├────────┼──────────┼─────────┼─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┤
│ │OS6 │OS6.6. │100.000 │100.000 │100.000 │100.000 │100.000 │100.000 │0 │0 │600.000 │
│ ├────────┼──────────┼─────────┼─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┤
│ │OS7 │OS7.5. │24.000 │24.000 │24.000 │24.000 │24.000 │24.000 │24.000 │24.000 │192.000 │
│ ├────────┼──────────┼─────────┼─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┤
│ │OS7 │OS7.6. │61.500 │61.500 │61.500 │61.500 │61.500 │61.500 │61.500 │61.500 │492.000 │
├──────────┴────────┴──────────┼─────────┼─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┤
│Total nivel ridicat prioritate│6.031.250│6.049.250│13.965.917│13.895.917│13.933.417│13.933.417│13.833.417│13.833.417│95.476.000 │
├──────────┬────────┬──────────┼─────────┼─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┤
│ │OS1 │OS1.2. │0 │9.000 │9.000 │9.000 │0 │0 │0 │0 │27.000 │
│ ├────────┼──────────┼─────────┼─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┤
│ │OS1 │OS1.5. │27.000 │27.000 │27.000 │27.000 │27.000 │27.000 │27.000 │27.000 │216.000 │
│ ├────────┼──────────┼─────────┼─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┤
│ │OS1 │OS1.9. │0 │0 │0 │0 │7.500 │7.500 │7.500 │7.500 │30.000 │
│ ├────────┼──────────┼─────────┼─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┤
│ │OS2 │OS2.1. │0 │112.000 │112.000 │0 │0 │0 │0 │0 │224.000 │
│ ├────────┼──────────┼─────────┼─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┤
│ │OS2 │OS2.3. │0 │0 │0 │0 │0 │12.000 │12.000 │12.000 │36.000 │
│ ├────────┼──────────┼─────────┼─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┤
│ │OS3 │OS3.4. │0 │0 │143.000 │143.000 │143.000 │143.000 │143.000 │143.000 │858.000 │
│ ├────────┼──────────┼─────────┼─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┤
│ │OS4 │OS4.1. │18.000 │18.000 │18.000 │0 │0 │0 │0 │0 │54.000 │
│ ├────────┼──────────┼─────────┼─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┤
│ │OS4 │OS4.2. │0 │0 │0 │0 │409.500 │409.500 │409.500 │409.500 │1.638.000 │
│Mediu ├────────┼──────────┼─────────┼─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┤
│ │OS4 │OS4.3. │0 │0 │514.500 │514.500 │514.500 │514.500 │514.500 │514.500 │3.087.000 │
│ ├────────┼──────────┼─────────┼─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┤
│ │OS4 │OS4.4. │0 │0 │357.000 │357.000 │357.000 │357.000 │357.000 │357.000 │2.142.000 │
│ ├────────┼──────────┼─────────┼─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┤
│ │OS4 │OS4.5. │0 │0 │882.000 │882.000 │882.000 │882.000 │882.000 │882.000 │5.292.000 │
│ ├────────┼──────────┼─────────┼─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┤
│ │OS4 │OS4.6. │0 │0 │357.000 │357.000 │357.000 │357.000 │357.000 │357.000 │2.142.000 │
│ ├────────┼──────────┼─────────┼─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┤
│ │OS4 │OS4.7. │0 │0 │102.000 │102.000 │102.000 │102.000 │102.000 │102.000 │612.000 │
│ ├────────┼──────────┼─────────┼─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┤
│ │OS6 │OS6.4. │0 │0 │0 │100.000 │100.000 │100.000 │100.000 │100.000 │500.000 │
│ ├────────┼──────────┼─────────┼─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┤
│ │OS6 │OS6.5. │6.000 │6.000 │6.000 │0 │0 │0 │0 │0 │18.000 │
│ ├────────┼──────────┼─────────┼─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┤
│ │OS7 │OS7.1. │6.000 │6.000 │0 │0 │0 │0 │0 │0 │12.000 │
├──────────┴────────┴──────────┼─────────┼─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┤
│Total nivel mediu prioritate │81.000 │202.000 │2.551.500 │2.515.500 │2.923.500 │2.935.500 │2.935.500 │2.935.500 │17.080.000 │
├──────────┬────────┬──────────┼─────────┼─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┤
│ │OS1 │OS1.7. │9.000 │9,000 │9,000 │0 │0 │0 │0 │0 │27,000 │
│ ├────────┼──────────┼─────────┼─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┤
│ │OS2 │OS2.2. │0 │0 │0 │740,000 │740,000 │740,000 │740,000 │740,000 │3,700,000 │
│ ├────────┼──────────┼─────────┼─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┤
│ │OS4 │OS4.9. │0 │0 │0 │0 │43,750,000│43,750,000│43,750,000│43,750,000│175,000,000│
│Scăzut ├────────┼──────────┼─────────┼─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┤
│ │OS6 │OS6.3. │0 │0 │0 │0 │250,000 │250,000 │250,000 │250,000 │1,000,000 │
│ ├────────┼──────────┼─────────┼─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┤
│ │OS7 │OS7.2. │24.000 │24,000 │24,000 │24,000 │24,000 │24,000 │24,000 │24,000 │192,000 │
│ ├────────┼──────────┼─────────┼─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┤
│ │OS7 │OS7.4. │24.000 │24,000 │24,000 │24,000 │24,000 │24,000 │24,000 │24,000 │192,000 │
├──────────┴────────┴──────────┼─────────┼─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┤
│Total nivel scăzut prioritate │57.000 │57.000 │57.000 │788.000 │44.788.000│44.788.000│44.788.000│44.788.000│180.111.000│
└──────────────────────────────┴─────────┴─────────┴──────────┴──────────┴──────────┴──────────┴──────────┴──────────┴───────────┘
12. Procedura de coordonare, implementare, monitorizare şi evaluare a PNAACIP 12.1. Nivele de coordonare, implementare, monitorizare şi evaluare a PNAACIP Pentru coordonarea, implementarea, monitorizarea şi evaluarea PNAACIP au fost considerate patru nivele ierarhice: 1. Nivelul de decizie (Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor), responsabil de emiterea de documente legislative şi de reglementare cu relevanţă pentru PNAACIP. În implementarea PNAACIP, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor are următoarele atribuţii: a) Să emită acte legislative sau să participe la emiterea de acte legislative, pentru îndeplinirea activităţilor din PNAACIP sau pentru facilitarea implementării lor; b) Să asigure suportul financiar, prin considerarea clară în bugetul de stat a sumelor necesare implementării PNAACIP, cu prioritate a celor urgente şi a acelora relaţionate de obligaţiile României faţă de Uniunea Europeană. c) Să asigure suportul instituţional prin crearea structurii cu rol în coordonarea, implementarea, monitorizarea şi evaluarea a PNAACIP. d) Să asigure mecanismele instituţionale de implementare, monitorizarea şi evaluarea a PNAACIP. 2. Nivelul de coordonare (Direcţia Generală Biodiversitate), responsabil de coordonarea întregului proces de implementare, monitorizare şi evaluare al PNAACIP. Structura de coordonare a PNAACIP cuprinde 1-2 persoane, care vor avea următoarele atribuţii: a) Să realizeze în primul trimestru al anului calendaristic un plan anual de acţiuni prioritare, ţinând cont de activităţile programate în PNAACIP, prioritatea acestora, dar şi de resursele bugetare alocate prin bugetul de stat şi de finanţările în derulare. b) Să realizeze anual raportul anual de monitorizare a stadiului de implementare a PNAACIP. c) Să înştiinţeze responsabilii de implementarea activităţilor din PNAACIP din instituţiile partenere asupra obligaţiilor care le revin. d) Să solicite şi să recepţioneze din partea instituţiilor responsabile de implementarea PNAACIP a tuturor realizărilor şi problemelor întâmpinate. e) Să elaboreze justificări pentru sursele de finanţare necesare implementării PNAACIP. f) Să colaboreze cu unităţile de implementare a programelor naţionale şi europene şi cu alte structuri similare pentru corelarea obiectivelor PNAACIP, cu cele ale proiectelor finanţate din fonduri europene. g) Să urmărească implementarea cât mai eficientă a prevederilor PNAACIP. h) Să organizeze Consiliul Ştiinţific, ca organism consultativ pentru eficientizarea implementării PNAACIP sau, după caz, să solicite consultanţă pentru elaborarea unor studii sau evaluări legate de implementarea PNAACIP. i) să organizeze fluxul de comunicare cu membrii Consiliului Ştiinţific sau cu alţi consultanţi. 3. Nivelul consultativ (Consiliul Ştiinţific şi/sau consultanţi externi), cu rol în asigurarea suportului stiinţific, informaţional şi administrativ pentru implementarea PNAACIP. Nivelul consultativ este opţional în aplicarea prevederilor PNAACIP, fiind constituit din două componente: a) Consiliul Ştiinţific pentru aplicarea PNAACIP format din reprezentanţii instituţiilor responsabile de implementare, ai instituţiilor de învăţământ superior şi cercetare ştiinţifică, muzeelor de ştiinţe ale naturii relevante pentru gestionarea speciilor alogene invazive. b) Consultanţi externi, contractaţi de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor pentru asigurarea suportului tehnic necesar implementării sau monitorizării PNAACIP, care să aibă competenţe dovedite pentru implementarea unor acţiuni. Nivelul consultativ nu este obligatoriu în implementarea PNAACIP şi are următoarele atribuţii: a) Să îndrume nivelul de coordonare şi administrare pentru selectarea corectă a acţiunilor menţionate în planul anual de acţiuni prioritare. b) Să contribuie la realizarea raportului anual de monitorizare a stadiului de implementare a PNAACIP. c) Să realizeze serviciile de consultanţă solicitate de către Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, respectând prevederile contractuale. d) Să contribuie, prin instituţiile pe care le reprezintă, la atingerea ţintelor din PNAACIP. e) Să formuleze recomandări pentru eficientizarea implementării PNAACIP. 4. Nivelul de implementare (instituţii menţionate în Planul de acţiuni) este responsabil direct de aplicarea activităţilor din PNAACIP. Nivelul de implementare este alcătuit din totalitatea instituţiilor implicate în aplicarea activităţilor din PNAACIP, stabilite în Planul de măsuri. Nivelul de implementare este unul operaţional şi vizează promovarea tuturor demersurilor pentru îndeplinirea ţintelor asumate prin PNAACIP. Atribuţiile fiecărei instituţii de pe nivelul de implementare sunt precizate în planul de acţiuni. 12.2. Procedura de monitorizare a implementării PNAACIP Comunicarea interinstituţională şi intrainstituţională eficientă reprezintă una dintre cele mai importante condiţii pentru implementarea cu succes a PNAACIP. Pentru aceasta trebuie se ţină cont de următoarele principii: a) Prima instituţie indicată în planul de acţiuni ca fiind responsabilă pentru implementarea unei acţiuni concrete are calitatea de coordonator al realizării respectivei acţiuni şi stabileşte de comun acord cu restul partenerilor ceea ce va realiza fiecare partener dintre măsurile pe care le implică îndeplinirea acţiunii respective. Acestea îşi exercită funcţiile în conformitate cu prevederile PNAACIP, al Regulamentului propriu de organizare şi funcţionare (ROF), precum şi în conformitate cu prevederile din fişele postului persoanelor desemnate ca responsabile pentru aceste acţiuni, precum şi al prezentei metodologii, în vederea coordonării şi monitorizării implementării PNAACIP. b) Fiecare instituţie cu rol coordonator sau partener (indiferent dacă aparţine nivelului de coordonare sau de implementare) desemnează minim o persoană care are atribuţii privind implementarea acţiunilor şi monitorizarea indicatorilor de realizare a PNAACIP. Fiecare instituţie responsabilă transmite anual către coordonatorul principal al implementării PNAACIP, respectiv nivelul de coordonare, numele peroanelor desemnate şi datele acestora de contact. c) Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, prin Direcţia Generală Biodiversitate, realizează anual un plan de implementare, conform Tabel 5, şi îl trimite tuturor instituţiilor partenere (persoanelor desemnate) obligaţiile ce le revin, conform Tabel 6. d) Fiecare partener în implementarea PNAACIP trimite anual, la datele stabilite de comun acord, informaţii referitoare la stadiul de implementare a PNAACIP, folosind formatul din Tabel 7. e) Direcţia Generală Biodiversitate centralizează toate informaţiile şi evaluează stadiul de implementare a PNAACIP şi le consemnează în raportul anual de monitorizare a implementării - RAMI. RAMI va constitui principalul instrument de monitorizare, pe baza căruia se va evalua progresul înregistrat în implementarea PNAACIP. RAMI va fi elaborat de către Direcţia Generală Biodiversitate în primul semestru al anului următor celui pentru care se realizează raportarea şi va fi publicat pe pagina web a Ministerului Mediului Apelor şi Pădurilor. RAMI va avea o structură menţionată în Tabel 8. Tabel 5 - Conţinut-cadru al Planului anual de implementare al PNAACIP
┌───────┬────────────┬────────┬─────┬─────────┬──────────┬──────────┬───────┐
│ │Instituţii │ │Buget│Surse de │ │Indicatori│Ţinta │
│Acţiuni│responsabile│Perioada│(mii │finanţare│Prioritate│de │PNAACIP│
│ │ │ │lei) │ │ │rezultat │ │
├───────┼────────────┼────────┼─────┼─────────┼──────────┼──────────┼───────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │
└───────┴────────────┴────────┴─────┴─────────┴──────────┴──────────┴───────┘
Tabel 6 - Conţinut-cadru al adresei de informare privind responsabilităţile anuale către instituţiile partenere din nivelul de implementare
┌──┬───────┬─────────────┬──────────┬─────────┬─────────┬─────┐
│ │ │Instituţie │Instituţii│Termen de│Indicator│ │
│An│Acţiune│coordonatoare│partenere │realizare│de │Ţintă│
│ │ │ │ │ │rezultat │ │
├──┼───────┼─────────────┼──────────┼─────────┼─────────┼─────┤
│ │ │ │ │ │ │ │
├──┼───────┼─────────────┼──────────┼─────────┼─────────┼─────┤
│ │ │ │ │ │ │ │
├──┴───────┴─────────────┴──────────┴─────────┴─────────┴─────┤
│Trimis de ......................, din cadrul │
│.................................. │
├─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│La responsabil de implementarea PNAACIP .................... │
│din partea ................................... │
├─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Forma de comunicare: email, fax, telefon (se menţionează │
│explicit adresa sau numărul de telefon/fax la care s-a trimis│
│informarea): ..................................... │
├─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Data trimiterii informării: │
│....................................... │
├─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Data confirmării primirii informării: ...................... │
└─────────────────────────────────────────────────────────────┘
Tabel 7 - Conţinut-cadru al adresei de raportului de monitorizare privind stadiului implementare realizat de instituţiile din nivelul de implementare
┌──┬───────┬─────────┬─────┬───────────┬──────────┬───────────┬───────────┬──────────┐
│ │ │ │ │Rezumatul │ │ │ │ │
│ │ │ │ │şi │ │ │ │ │
│ │ │ │ │rezultatele│ │ │ │Stadiu │
│ │ │ │ │acţiunii │Indicatori│ │ │activitate│
│ │ │Termen de│ │(se vor │raportaţi,│Dificultăţi│ │Realizat/ │
│An│Acţiune│realizare│Ţintă│utila │conform │întâmpinate│Recomandări│nerealizat│
│ │ │ │ │link-uri │PNAACIP │ │ │/ în curs │
│ │ │ │ │pentru │ │ │ │de │
│ │ │ │ │rezultatele│ │ │ │realizare │
│ │ │ │ │accesibile │ │ │ │ │
│ │ │ │ │online) │ │ │ │ │
├──┼───────┼─────────┼─────┼───────────┼──────────┼───────────┼───────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──┼───────┼─────────┼─────┼───────────┼──────────┼───────────┼───────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──┴───────┴─────────┴─────┴───────────┴──────────┴───────────┴───────────┴──────────┤
│Trimis de ...................................., din cadrul │
│.................................... │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│La responsabil de implementarea PNAACIP ................................... din │
│partea ................................. │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Forma de comunicare: email, fax, telefon (se menţionează explicit adresa sau │
│numărul de telefon/fax la care s-a trimis informarea): │
│............................................ │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Data trimiterii raportului: ....................................... │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Data confirmării primirii raportului: ...................... │
└────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Tabel 8 - Format de cuprins al raportului anual de monitorizare a stadiului de implementare a PNAACIP 1. Descrierea generală a acţiunilor întreprinse pentru atingerea ţintelor. 2. Activităţi realizate
┌──┬───────┬─────────┬─────┬───────────┬──────────┬───────────┬───────────┐
│ │ │ │ │Rezumatul │Indicatori│ │ │
│An│Acţiune│Termen de│Ţintă│şi │de │Dificultăţi│Recomandări│
│ │ │realizare│ │rezultatele│rezultat │întâmpinate│ │
│ │ │ │ │acţiunii │ │ │ │
├──┼───────┼─────────┼─────┼───────────┼──────────┼───────────┼───────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │
├──┼───────┼─────────┼─────┼───────────┼──────────┼───────────┼───────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │
└──┴───────┴─────────┴─────┴───────────┴──────────┴───────────┴───────────┘
3. Activităţi în curs de desfăşurare
┌──┬───────┬─────────┬─────┬───────────┬──────────┬────────────┬───────────┐
│ │ │ │ │Rezumatul │Indicatori│ │ │
│An│Acţiune│Termen de│Ţintă│şi │de │Stadiu de │Recomandări│
│ │ │realizare│ │rezultatele│rezultat │implementare│ │
│ │ │ │ │acţiunii │ │ │ │
├──┼───────┼─────────┼─────┼───────────┼──────────┼────────────┼───────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │
├──┼───────┼─────────┼─────┼───────────┼──────────┼────────────┼───────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │
└──┴───────┴─────────┴─────┴───────────┴──────────┴────────────┴───────────┘
4. Activităţi nedemarate
┌──┬───────┬─────────┬─────┬───────────┬──────────┬───────────┬───────────┐
│ │ │ │ │Rezumatul │Indicatori│ │ │
│An│Acţiune│Termen de│Ţintă│şi │de │Cauze ale │Recomandări│
│ │ │realizare│ │rezultatele│rezultat │întârzierii│ │
│ │ │ │ │acţiunii │ │ │ │
├──┼───────┼─────────┼─────┼───────────┼──────────┼───────────┼───────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │
├──┼───────┼─────────┼─────┼───────────┼──────────┼───────────┼───────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │
└──┴───────┴─────────┴─────┴───────────┴──────────┴───────────┴───────────┘
5. Sinteza activităţilor (evoluţia progresului indicatorilor de monitorizare, pondere activităţi întârziate, pondere îndeplinire PNAACIP) 6. Situaţia progresului în atingerea ţintelor din Regulamentul (UE) nr. 1143/2014 7. Sinteza dificultăţilor 8. Propuneri pentru ameliorarea procesului de implementare. 9. Concluzii şi recomandări pentru perioada următoare de implementare 12.3. Procedura de evaluare a PNAACIP Evaluarea PNAACIP se va realiza la minim 5 ani de la aprobare şi va implica analiza detaliată a eficienţei şi eficacităţii îndeplinirii ţintelor stabilite prin PNAACIP, în scopul adaptării acestora la noile condiţii sociale şi economice. Evaluarea va fi coordonată de Direcţia Generală Biodiversitate şi va permite configurarea noii variante a PNAACIP. Evaluarea va include minim următoarele informaţii: 1. Evaluarea stadiului de implementare al măsurilor din PNAACIP, ţinând cont de indicatorii de rezultat şi de ţintele stabilite. 2. Analiza eficienţei funcţionării nivelurilor de implementare a PNAACIP. 3. Inventarierea şi analiza resurselor alocate pentru implementare PNAACIP în comparaţie cu cele stabilite prin PNAACIP. 4. Evaluarea impactului implementării fiecărui obiectiv general şi măsuri din PNAACIP. 5. Analiza eficienţei şi eficacităţii implementării PNAACIP. 6. Evidenţierea progreselor înregistrate în gestiunea speciilor alogene invazive în relaţie cu cerinţele Regulamentul 1143/2014. 7. Analiza dificultăţilor specifice procesului de implementare a PNAACIP. 8. Propuneri de revizuire a PNAACIP. 12.4. Procedura de revizuire a PNAACIP Revizuirea PNAACIP se poate realiza în următoarele situaţii: a. Ca finalitate a procesului de evaluare a PNAACIP, care poate identifica necesităţi clare de revizuire a obiectivelor şi măsurilor. b. Ca solicitare a Comisiei Europene, pentru adaptarea unor măsuri şi ţinte la orientările strategice ale Uniunii Europene în domeniul gestionării speciilor alogene invazive. c. După 7 ani de la aprobarea prezentului plan, ca necesitate de actualizare a măsurilor şi ţintelor la noile realităţi socio-economice. Procesul de revizuire va implica un proces participativ, care presupune organizarea şi funcţionarea unui grup de lucru format de minim instituţiile implicate în implementarea PNAACIP. Revizuirea PNAACIP se va realiza prin Ordin de Ministru, la propunerea Direcţiei Generale Biodiversitate. Bibliografie generală Administraţia Naţională de Meteorologie. 2014. Cod de bune practici agricole, în contextul schimbărilor climatice actuale şi previzibile. Bucureşti, România. Anastasiu, P., G. Negrean, M. Făgăraş, C. Samoilă, and D. Cogălniceanu. 2009. Constanţa harbour (România) as a major gateway and reservoir for alien plant species. Acta Horticolo Botanica Bucureşti. 36:41-60. Anastasiu, P., et al. 2017. Alien Species of EU Concern in România. Transylvanian Review of Systematical and Ecological Research 19(3): 93-106. Anderson, L. G., Rocliffe, S., Haddaway, N. R., Dunn, A.M. 2015. The Role of Tourism and Recreation in the Spread of Non-Native Species: A Systematic Review and Meta-Analysis. PLOS ONE 10:e0140833. Blackburn, T. M., Pysek, P., Bacher, S., Carlton, J. T., Duncan, R. P., Jarosik, V., Wilson, J. R. U., Richardson, D. M. 2011. A proposed unified framework for biological invasions. Trends in Ecology & Evolution 26(7): 333-339. Bradley, B. A., Blumenthal, D. M., Wilcove, D. S., Ziska, L.H. 2010. Predicting plant invasions in an era of global change. Trends in Ecology & Evolution 25:310-318. Canadian Council of Fisheries and Aquaculture Ministers Aquatic Invasive Species Task Group. 2004. A Canadian Action Plan to Address the Threat of Aquatic Invasive Species https://www.dfo-mpo.gc.ca/species-especes/publications/ais-eae/plan/page01-eng.html CEFAS Centre for Environment, Fisheries and Aquaculture Science. www.cefas.co.uk CICES Towards a Common Internaţional Classification of Ecosystem Services (CICES) for Integrated Environmental and Economic Accounting, disponibil la https://cices.eu/ Cogălniceanu, D., Skolka, M., Stănescu, F., Tudor, M., Memedemin, D., Preda, C., Wong, L. J., Pagad, S. 2019. Global Register of Introduced and Invasive Species - România, Invasive Species Specialist Group ISSG Convention on the Conservation of European Wildlife and Natural Habitats, 2019. 39th meeting of the Standing Committee of the Convention on the Conservation of European Wildlife and Natural Habitats (Bern Convention) (Strasbourg, 3-6 December 2019) - Statements by the EU and its Member States (10526/EU XXVII.GP). Council Decision. 1993. Council Decision 93/626/EEC of 25 October 1993 concerning the conclusion of the Convention on Biological Diversity. Official Journal of the European Union. L309: 13. Denis, A., Gabrion, C., Lambert, A. 1983. Presence in France of two parasites of Eastern Asian origin: Diplozoon nipponicum Goto, 1891 (Monogenea) and Bothriocephalus acheilognathi Yamaguti, 1934 (Cestoda) in Cyprinus carpio (Teleostei, Cyprinidae). Bulletin Frangais de Pisciculture 134(289):128- 134. Department for Environment Food & Rural Affairs. 2015. UK The Great Britain Invasive Non-native Species Strategy. https://assets.publishing.service.gov.uk/government/uploads/system/uploads/attachment_data/file/455526/gb-non-native-species-strategy-pb14324.pdf Doroftei, M., et al. 2005. Ecology of some alien plant species in Danube Delta. Ecology 9(1). Dumitraşcu, Monica, Grigorescu, Ines (Editors) (2016), Invasive terrestrial plant species in the Romanian protected areas. A geographical approach, Editura Academiei Române, Bucureşti Dukes, J. S., Mooney, H.A. 1999. Does global change increase the success of biological invaders? Trends in ecology and evolution 14:135-139. Early, R., Bradley, B., Dukes, J. et al. 2016. Global threats from invasive alien species in the twenty-first century and naţional response capacities. Nat Commun 7, 12485. European Commission. 2011. Our life insurance, Our Natural Capital: An EU Biodiversity Strategy to 2020 European Commission, Brussels European Commission. 2014. Regulation (EU) No 1143/2014 of the European Parliament and of the Council of 22 October 2014 on the prevention and management of the introduction and spread of invasive alien species. Official Journal of the European Union L189:4. European Commission. 2016. Commission Implementing Regulation (EU) 2016/1141 of 13 July 2016 adopting a list of invasive alien species of Union concern pursuant to Regulation (EU) No 1143/2014 of the European Parliament and of the Council. Official Journal of the European Union. L189: 4. European Commission. 2016. Commission Implementing Regulation (EU) 2017/1262 of 12 July 2017 adopting a list of invasive alien species of Union concern pursuant to Regulation (EU) No 1143/2014 of the European Parliament and of the Council. Official Journal of the European Union. L182: 37. European Commission. 2017. Commission Implementing Regulation (EU) 2017/1454 of 10 August 2017 specifying the technical formats for reporting by the Member States pursuant to Regulation (EU) No 1143/2014 of the European Parliament and of the Council C/2017/5533. L208:15 European Commission. 2018. Commission Delegated Regulation (EU) 2018/968 of 30 April 2018 supplementing Regulation (EU) No 1143/2014 of the European Parliament and of the Council with regard to risk assessments in relation to invasive alien species C/2018/2526. L174:5 European Commission. 2018. Commission Implementing Regulation (EU) 2016/145 of 4 February 2016 adopting the format of the document serving as evidence for the permit issued by the competent authorities of Member States allowing establishments to carry out certain activities concerning invasive alien species of Union concern pursuant to Regulation (EU) No 1143/2014 of the European Parliament and of the Council. L30:1 Guvernul României. 2013. Strategia naţională şi Planul de acţiune pentru conservarea biodiversităţii 2014 - 2020. Haubrock, P.J., Cuthbert, R.N. Hudgins, E.J., Crystal-Ornelas, R., Kourantidou, M., Moodley, D., Liu, C., Turbelin, A.J., Leroy, B., Courchamp, F. 2022. Geographic and taxonomic trends of rising biological invasion costs. Science of the Total Environment, 152948. Hegyeli, Z., Kecskes, A. 2014. The occurrence of wild-living American Mink Neovison vison in Transylvania, România. Small Carnivore Conservation 51:23-28. Hulme, P. E., Bacher, S., Kenis, M. et al. 2008. Grasping at the routes of biological invasions: a framework for integrating pathways into policy. Journal of Applied Ecology 45:403-414. IPCC. Climate Change 2014: Impacts, Adaptation, and Vulnerability. Part A: Global and Sectoral Aspects. Contribution of Working Group II to the Fifth Assessment Report of the Intergovernmental Panel on Climate Change [Field, C.B., V.R. Barros, D.J. Dokken, K.J. Mach, M.D. Mastrandrea, T.E. Bilir, M. Chatterjee, K.L. Ebi, Y.O. Estrada, R.C. Genova, B. Girma, E.S. Kissel, A.N. Levy, S. MacCracken, P.R. Mastrandrea, and L.L.White (eds.)]. Cambridge University Press, Cambridge, United Kingdom. Internaţional Plant Protection Convention - IPPC. 2013. Pest Risk Analysis for Quarantine Pests. Internaţional Standards for Phytosanitary Measures. n°11: 36. http://www.fao.org/3Za-j1302e.pdf IUCN. 2009. Guidelines on Biofuels and Invasive Species. IUCN, Gland, Switzerland. IUCN. 2021. The IUCN Red List of Threatened Species. Version 2021-2. Prepared by the IUCN Species Survival Commission. McGeoch, M. A., Genovesi, P., Bellingham, P. J., Costello, M. J., McGrannachan, C., Sheppard, A. 2016. Prioritizing species, pathways, and sites to achieve conservation targets for biological invasion. Biological Invasions 18:299-314. Memedemin, D., Anastasiu, P., Preda, C., Negrean, G., Cogălniceanu, D. 2016. Alien plant species turnover in Constanţa harbor (România) in the last decade. Acta Horti Bot. Bucurest. 43:5-18. Ministry of Environment and Food of Danemarca. 2017. Action plan against invasive species.Action plan against invasive species https://eng.mst.dk/media/191170/04_uk_handlingsplan_invasive- arter_a4.pdf Murariu, D., Chisamera, G. 2004. Myocastor coypus Molina, 1782 (Mammalia: Rodentia: Myocastoridae), a new report along the Danube River in România. Travaux du Museum Naţional d'Histoire Naturelle "Grigore Antipa 46:281-287. Naţional Invasive Species Council - U.S. Department of the Interior - Office of the secretary. 2021. Naţional Invasive Species Management Plan https://www.invasivespeciesinfo.gov/naţional-invasive-species-management-plan. Nistorescu, M., Doba, A., Sîrbu, I., Moţ, R., Papp, C.R., Sos, T. Nagy, A.A., (2016). Ghid de bune practici pentru planificarea şi implementarea investiţiilor din sectorul Infrastructură rutieră. Asociaţia "Grupul Milvus". Nobis, M. P., Jaeger, J. A. G., Zimmermann, N. E. 2009. Neophyte species richness at the landscape scale under urban sprawl and climate warming. Diversity and Distributions 15:928-939. Norwegian Ministry of the Environment. 2007. Strategy on Invasive Alien Species, 49 pp. (http://www.regjeringen.no/en/dep/md/documents-and-publications/reports-and-plans/Plans/2007/Norwegian-Strategy-on-Invasive-Alien-Spe.html?id=469655). Otel, V. 2007. Atlasul peştilor din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării. 482. Centrul de Informare Tehnologică Delta Dunării. Petrescu, I., Papadopol, N., Nicolaev, S., 2000. O nouă specie pentru fauna de decapode din apele marine româneşti, Callinectes sapidus Rathbun 1896. Ann. Univ. "Ovidius" Constanţa Biologie-Ecologie: 222-227. Pimentel, D., Zuniga, R., Morrison, D.. 2005. Update on the environmental and economic costs associated with alien-invasive species in the United States. Ecological Economics 52:273-288. Popescu I. 2010. Pescuitul în Marea Neagră. Departamentul tematic B: Politici structurale şi de coeziune. Parlamentul European. Richardson, D. M. 1998. Forestry Trees as Invasive Aliens. Conservation Biology 12:18-26. Primack, R., Pătroescu, M., Rozylowicz, L., lojă, I.C. 2012. Fundamentele conservării diversităţii biologice, Editura AGIR, Bucureşti. Roy H., Groom Q., Adriaens T., Agnello G., Antic M., , Rozylowicz L., Cardoso A.. 2018. Increasing understanding of alien species through citizen science (Alien-CSI). Research Ideas and Outcomes 4: e31412. Sîrbu, C, et al. (2011). New contribution to the study of alien Flora in România. Journal of Plant Development 18. Sîrbu, C., Anastasiu, P., Urziceanu, M., Camen-Comănescu, P., Sîrbu, M.I., Popa, A.M., Iojă, I.C., Gavrilidis, A.A., Oprea, A. 2021, Invasive alien plant species in România of European Union concern, Environmental & Socio-economic Studies, 9, 4: 32-44. Sîrbu C., Miu I.V., Gavrilidis A.A., Grădinaru S.R., Niculae M.I., Preda C., Oprea A., Urziceanu M., Camen- Comanescu P., Nagoda E., Sirbu I.M., Memedemin D., Anastasiu P. 2022. Distribution and pathways of introduction of invasive alien plant species in România, NeoBiota. Stănescu F., Rozylowicz L., Tudor M., Cogălniceanu D. 2020. Alien vertebrates in România - a review. Acta Zoologica Bulgarica 72(4), 583-595. ----- 
