Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 pentru conservarea şi managementul populaţiei de gâscă cu gât roşu - Branta ruficollis, în perioada 2022-2032 Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 pentru conservarea şi managementul populaţiei de gâscă cu gât roşu - Branta ruficollis, în perioada 2022-2032

EMITENT: Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 990 bis din 12 octombrie 2022
Comenteaza legea
──────────
        Aprobat prin ORDINUL nr. 2.480 din 16 septembrie 2022, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 990 din 12 octombrie 2022.
──────────
 (a se vedea imaginea asociată)
                                      Coordonator
                                      Emil Todorov
                             Societatea Ornitologică Română
                        Bd. Hristo Botev nr. 3, ap. 6, Bucureşti
                                     office@sor.ro
        Documentul a fost elaborat în cadrul proiectului LIFE16 NAT/BG/000847
 (a se vedea imaginea asociată)
        Contribuitori
        Ajder Vitalie, Ambrus Laszlo, Amarghioalei Vlad, Avedic Mihai, Bandacu Dan, Baltag Emanuel Ştefan, Barbu Alida, Benko Zoltan, Bugariu Sebastian, Cotoară Andrei, Chirilă Florin, Cotorogea Cornel, Sandu Cristian, Cuzic Viorel, Damoc Dorin, Dima Cornel, Dinu Andrei, Domşa Cristian, Drăgan Dănuţ, Fasolă-Mătăsaru Lucian, Fântână Ciprian, Fuciu Cătălin, Galan Petrişor, Hulea Dan, Ifrim Alexandru, Ion Constantin, Manolache Ionel, Pal Lajos, Petrencu Laurenţiu, Petrescu Daniel, Petrescu Eugen, Simion Mihaela, Simo Imre, Stavarache Florin, Szabo Joszef, Todorova Lavinia, Talpeş Vladimir Horia, Ţibu Paul, Veres-Szaszka Judit, Veres-Szaszka Nandor

        Revizuiri
        Planul Naţional de acţiune pentru conservarea şi managementul populaţiei de gâscă cu gât roşu (Branta ruficollis), în perioada 2022-2032 se revizuieşte şi se actualizează la fiecare zece ani, următoarea revizuire fiind planificată în anul 2032.
        Dacă se vor înregistra modificări semnificative ale stării de conservare a speciei de gâscă cu gât roşu, înainte de anul 2032 atunci actualizarea se va realiza mai devreme.


    Abrevieri
    AEWA - Acordul privind Conservarea Păsărilor de Apă Migratoare African-Eurasiatice
        ARBDD - Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării
        AGVPS - Asociaţia Generală a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi din România
        ANANP - Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate
        ANAR - Administraţia Naţională Apele Române
        ANIF - Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare
        APIA - Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură
        BMB - Balta Mică a Brăilei
        BSPB - Societatea Bulgară pentru Protecţia Păsărilor
        DSVSA - Direcţia Sanitar - Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor
        EIONET - European Environment Information and Observation Network
        GNM - Garda Naţională de Mediu
        GFN - Garda Forestieră Naţională
        IUCN - Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii
        MMAP - Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor
        MADR - Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale
        Natura 2000 - reţeaua ecologică europeană de arii naturale protejate din statele membre ale Uniunii Europene
        OM - Ordin de ministru
        ONG - Organizaţie Non-Guvernamentală
        OUG - Ordonanţă de urgenţă
        PAC - Politica Agricolă Comună
        POIM - Programul Operaţional Infrastructură Mare
        POPAM - Programul Operaţional pentru Pescuit şi Afaceri Maritime
        PUG - Plan Urbanistic General
        PUZ - Plan Urbanistic Zonal
        SOR - Societatea Ornitologică Română
        SPA/APSA - Arie de Protecţie Specială Avifaunistică
        SCI - Situri de Importanţă Comunitară
        UE - Uniunea Europeană
    CBD - Convenţia privind Diversitatea Biologică
        CMS - Convenţia privind Conservarea Speciilor Migratoare de Animale Sălbatice
    CITES - Convenţia privind Comerţul Internaţional cu Specii Periclitate de Faună şi Floră Sălbatică

    CUPRINS
    I. INTRODUCERE
    II. INFORMAŢII DESPRE SPECIE
    2.1. Starea de conservare
    2.2. Efectivele şi distribuţia speciei
    2.3. Biologia speciei
    2.4. Cerinţe privind habitatele în România
    2.5. Reproducerea
    2.6. Zonele de iernare în România
    2.7. Creşterea speciei în captivitate

    III. PRESIUNI ŞI AMENINŢĂRI
        FACTORI NATURALI
        FACTORI BIOLOGICI
        FACTORI ANTROPICI

    IV. MONITORIZAREA POPULAŢIEI DE GÂSCĂ CU GÂT ROSU
    V. CONSERVAREA ŞI MANAGEMENTUL POPULAŢIEI DE GÂSCĂ CU GÂT ROŞU
    VI. MONITORIZAREA ŞI EVALUAREA IMPLEMENTĂRII PLANULUI NAŢIONAL DE ACŢIUNE
    VII. BIBLIOGRAFIE ŞI REFERINŢE
    VIII. ANEXE
    Anexa I - Ariile de Protecţie Specială Avifaunistică (SPA) incluse în reţeaua ecologică Natura 2000 şi importante pentru conservarea speciei de gâscă cu gât roşu (Branta ruficollis)
    Anexa II - Harta Ariilor de Protecţie Specială Avifaunistică (SPA) importante pentru conservarea speciei de gâscă cu gât roşu (Branta ruficollis)
    Anexa III - Sensibilitatea peisajului în sud- estul României pentru conservarea gâştelor cu gât roşu (Branta ruficollis), în raport cu planificarea teritorială strategică şi proiectele individuale de investiţii

    I. INTRODUCERE
        Planul Naţional de acţiune pentru conservarea şi managementul populaţiei de gâscă cu gât roşu (Branta ruficollis), în perioada 2022-2032, a fost elaborat în scopul protecţiei şi conservării acestei specii, în conformitate cu prevederile art. 31, alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011 cu modificările şi completările ulterioare, fiind în concordanţă cu obiectivele şi recomandările din Convenţia privind Conservarea Speciilor Migratoare de Animale Sălbatice (Convenţia de la Bonn), Acordul privind Conservarea Păsărilor de Apă Migratoare African-Eurasiatice (AEWA), Convenţia privind Diversitatea Biologică (CBD) şi Convenţia privind conservarea păsărilor sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa (Convenţia de la Berna).
        Planul Naţional de acţiune pentru conservarea şi managementul populaţiei de gâscă cu gât roşu (Branta ruficollis), în perioada 2022-2032 a fost elaborat de către Societatea Ornitologică Română (SOR), în cadrul proiectului LIFE16 NAT/BG/000847 - "Conservarea speciei de gâscă cu gât roşu (Branta ruficollis) de-a lungul căilor de migraţie", care a avut ca beneficiar Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP), iar ca parteneri SOR, AGVPS şi Administraţia Parcului Natural Balta Mică a Brăilei.
        În perioada de elaborare a documentului, MMAP a organizat cinci grupuri de lucru, la care au fost invitaţi să participe toţi factorii interesaţi de Planul Naţional de acţiune pentru conservarea şi managementul populaţiei de gâscă cu gât roşu (Branta ruficollis).
        Pentru elaborarea Planului Naţional s-a ţinut cont de prevederile Planului internaţional de acţiune pentru conservarea speciei (Cranswick şi colab., 2012).
    Informaţiile conţinute în acest Plan, sunt rezultatul activităţilor de monitorizare şi cercetare ştiinţifică desfăşurate din anul 1989 până în prezent, de către ornitologii SOR şi alţi parteneri, la care s-au adăugat şi datele din bibliografia de referinţă.
        În anii '90, România era considerată o ţară-cheie pentru conservarea speciei de gâscă cu gât roşu (Branta ruficollis), găzduind peste jumătate din populaţia globală a acesteia.
        Legislaţia pentru conservarea speciei de gâscă cu gât roşu:

┌─────────────────┬────────────────────┐
│Legislaţia       │Legislaţia europeană│
│naţională        │                    │
├─────────────────┼────────────────────┤
│OUG nr. 57/2007  │Directiva 2009/147/ │
│privind regimul  │CE a Parlamentului  │
│ariilor naturale │European şi a       │
│protejate,       │Consiliului din 30  │
│conservarea      │noiembrie 2009      │
│habitatelor      │privind conservarea │
│naturale, a      │păsărilor sălbatice │
│florei şi faunei │“Directiva Păsări”. │
│sălbatice,       │Directiva 92/43 CEE │
│aprobată cu      │a Consiliului din 21│
│modificări şi    │mai 1992 privind    │
│completări prin  │conservarea         │
│Legea nr. 49/    │habitatelor naturale│
│2011, cu         │şi a speciilor de   │
│modificările şi  │faună şi floră      │
│completările     │sălbatică -         │
│ulterioare.      │“Directiva Habitate”│
├─────────────────┼────────────────────┤
│Legea nr. 58/1994│                    │
│pentru           │                    │
│ratificarea      │                    │
│Convenţiei       │Convenţia privind   │
│privind          │Diversitatea        │
│Diversitatea     │Biologică           │
│Biologică,       │                    │
│semnată la Rio de│                    │
│Janeiro la 5     │                    │
│iunie 1992       │                    │
├─────────────────┼────────────────────┤
│Legea nr. 13/1993│                    │
│pentru aderarea  │                    │
│României la      │                    │
│Convenţia privind│                    │
│conservarea      │Convenţia de la     │
│vieţii sălbatice │Berna               │
│şi a habitatelor │                    │
│naturale din     │                    │
│Europa, adoptată │                    │
│la Berna la 19   │                    │
│septembrie 1979  │                    │
├─────────────────┼────────────────────┤
│Legea nr. 13/1998│                    │
│pentru aderarea  │                    │
│României la      │                    │
│Convenţia privind│                    │
│conservarea      │                    │
│speciilor        │Convenţia de la Bonn│
│migratoare de    │                    │
│animale          │                    │
│sălbatice,       │                    │
│adoptată la Bonn │                    │
│la 23 iunie 1979 │                    │
├─────────────────┼────────────────────┤
│Legea nr. 89/2000│                    │
│pentru           │                    │
│ratificarea      │                    │
│Acordului privind│                    │
│conservarea      │                    │
│păsărilor de apă │AEWA                │
│migratoare       │                    │
│african-         │                    │
│eurasiatice,     │                    │
│adoptat la Haga  │                    │
│la 16 iunie 1995 │                    │
├─────────────────┼────────────────────┤
│Legea nr. 5/1991 │                    │
│pentru aderarea  │                    │
│României la      │                    │
│Convenţia asupra │                    │
│zonelor umede, de│                    │
│importanţă       │Convenţia Ramsar    │
│internaţională,  │                    │
│în special ca    │                    │
│habitat al       │                    │
│păsărilor        │                    │
│acvatice         │                    │
├─────────────────┼────────────────────┤
│Legea nr. 69/1994│                    │
│pentru aderarea  │                    │
│României la      │                    │
│Convenţia privind│                    │
│comerţul         │                    │
│internaţional cu │                    │
│specii sălbatice │CITES               │
│de faună şi floră│                    │
│pe cale de       │                    │
│dispariţie,      │                    │
│adoptată la      │                    │
│Washington, la 3 │                    │
│martie 1973      │                    │
├─────────────────┼────────────────────┤
│Legea nr. 407/   │                    │
│2006 vânătorii şi│                    │
│a protecţiei     │                    │
│fondului         │                    │
│cinegetic, cu    │                    │
│modificările şi  │                    │
│completările     │                    │
│ulterioare       │                    │
└─────────────────┴────────────────────┘


    Convenţia privind Diversitatea Biologică        România a ratificat Convenţia privind Diversitatea Biologică (CBD) prin Legea nr. 58/1994. Obiectivele CBD sunt conservarea diversităţii biologice, utilizarea durabilă a componentelor sale, împărţirea echitabilă a beneficiilor şi transferul de tehnologie, ţinând cont de dreptul la astfel de resurse şi tehnologii aferente.
        La nivel naţional, sunt elaborate la fiecare 3 ani, rapoarte naţionale privind implementarea Convenţiei fiind stabilit un sistem pentru schimbul de informaţii (Clearing House Mechanism).

    Convenţia privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa
        România a aderat la Convenţia privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa (Convenţia de la Berna) prin Legea nr. 13/1993. Specia de gâscă cu gât roşu este listată în anexa II a Convenţiei de la Berna.
        România s-a angajat să facă eforturi pentru menţinerea şi managementul populaţiilor speciilor incluse în anexele acestei convenţii.
        O atenţie deosebită este acordată speciilor pe cale de dispariţie şi a celor vulnerabile. Speciile enumerate în anexa II necesită o protecţie strictă şi nu trebuie să fie deranjate, capturate, ucise sau traficate.

    Convenţia privind Conservarea Speciilor Migratoare de Animale Sălbatice
        România a aderat la Convenţia privind Conservarea Speciilor Migratoare de Animale Sălbatice (Convenţia de la Bonn), prin Legea nr. 13/1998.
        Specia de gâscă cu gât roşu este inclusă în anexa I a Convenţiei de la Bonn, fiind clasificată ca periclitată pe tot teritoriul sau o parte semnificativă a acestuia.
        România depune eforturi pentru protecţia strictă a acestei specii, prin conservarea şi acolo unde este posibil, refacerea habitatelor speciei, atenuarea barierelor în calea migraţiei şi controlul factorilor care o pot periclita.

    Acordul privind Conservarea Păsărilor de Apă Migratoare African- Eurasiatice
        România a ratificat Acordul privind Conservarea Păsărilor de Apă Migratoare African- Eurasiatice (AEWA) prin Legea nr. 89/2000.
    AEWA promovează conservarea păsărilor de apă migratoare şi a habitatelor acestora în Africa, Europa, Estul Orientului Mijlociu, Asia Centrală, Groenlanda şi arhipelagul canadian.
        Planul de acţiune AEWA stabileşte măsurile care trebuie luate de Părţi, pentru protejarea păsărilor de apă migratoare, în interiorul graniţelor lor naţionale, fiind incluse acţiuni de conservare a speciilor şi habitatelor, managementul activităţilor umane, precum şi măsuri juridice şi de urgenţă.
        Cercetarea, monitorizarea, educaţia, creşterea capacităţii de informare sunt de asemenea cuprinse în AEWA.
        Măsuri speciale de conservării trebuie să se aplice speciilor enumerate în coloana A, a Planului de acţiune AEWA, care include şi gâsca cu gât roşu (Branta ruficollis).

    Convenţia privind zonele umede, de importanţă internaţională, în special ca habitat al păsărilor acvatice
        Prin habitatele în care este răspândită, gâsca cu gât roşu se încadrează în domeniul de aplicare a Convenţiei privind zonele umede de importanţă internaţională, în special ca habitat al păsărilor acvatice (Convenţia Ramsar) la care România a aderat prin Legea nr. 5/1991. Convenţia impune Părţilor să protejeze zonele umede, fiind necesară depunerea tuturor eforturilor, astfel încât să se asigure condiţiile adecvate pentru existenţa speciilor de păsări de apă şi îmbunătăţirea stării lor de conservare.
        În România, siturile Ramsar în care apare gâsca cu gât roşu sunt următoarele: RORMS0001 Delta Dunării, RORMS0009 Bistreţ, RORMS0014 Braţul Borcea, RORMS0019 Dunărea Veche - Braţul Măcin, RORMS0002 Balta Mică a Brăilei, RORMS0010 Iezerul - Călăraşi, RORMS0005 Lacul Techirghiol, RORMS0017 Ostroavele Dunării - Bugeac - Iortmac, RORMS0003, Complexul piscicol Dumbrăviţa-Rotbav, RORMS0011 Confluenţa Olt - Dunăre şi RORMS0012 Suhaia.

    Convenţia privind comerţul internaţional cu specii de faună şi floră sălbatice pe cale de dispariţie
        Gâsca cu gât roşu este inclusă în anexa II a Convenţiei privind comerţul internaţional cu specii de faună şi floră sălbatice pe cale de dispariţie (CITES).
        În toate cazurile în care obiectul exportului, reexportului, importului şi tranzitului îl constituie speciile înscrise în anexele nr. I- III din CITES, persoanele fizice sau juridice interesate să desfăşoare aceste activităţi vor prezenta autorităţii vamale permisul CITES, emis de către Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor.

    Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice
    Gâsca cu gât roşu este inclusă în anexa I a Directivei 2009/147/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice (Directiva Păsări).
    Directiva Păsări subliniază faptul că păsările sălbatice necesită măsuri de conservare eficiente, implementate prin cooperare internaţională, asigurarea protecţiei habitatelor speciilor pe cale de dispariţie, precum şi a speciilor migratoare enumerate în anexa I, în special prin crearea unei reţele de Arii de Protecţie Specială Avifaunistică (SPA-uri). Directiva Păsări interzice activităţile care pun în pericol direct păsările, cum ar fi cele de ucidere intenţionată sau capturare a acestora, distrugerea cuiburilor şi colectarea ouălelor pentru comerţul cu păsări.
        Directiva Păsări impune statelor membre să ia măsuri pentru protecţia, întreţinerea şi refacerea populaţiilor de păsări sălbatice şi a habitatelor acestora dacă este cazul.
        La nivel naţional, gâsca cu gât roşu este menţionată în Anexa nr. 3 a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, ce transpune Directiva Păsări.


    II. INFORMAŢII DESPRE SPECIE
    2.1. Starea de conservare
        Gâsca cu gât roşu este o specie monotipică, cu o populaţie moderat mică, cu tendinţă de scădere într-o perioadă scurtă de timp (BirdLife Internaţional, 2017).
        În prezent are cea mai nefavorabilă stare de conservare dintre toate speciile de gâşte, fiind considerată vulnerabilă, în conformitate cu clasificarea IUCN, prezentând un risc ridicat de dispariţie din cauza declinului continuu al populaţiei, distrugerii habitatului sau supraexploatării de-a lungul căilor de migraţie, cu perspective nefavorabile în viitor.
        În Lista Roşie a păsărilor din Europa, se menţionează că populaţia europeană de gâscă cu gât roşu este în uşoară scădere, iar specia este clasificată în categoria vulnerabilă (BirdLife Internaţional 2021).
        Conform Listei Roşii naţionale, specia este încadrată la categoria "vulnerabilă", fiind interzisă la vânătoare prin Legea nr. 407/2006 vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic, cu modificările şi completările ulterioare. Declinul ei s-ar putea intensifica dacă presiunile şi ameninţările continuă să acţioneze în România şi în celelalte ţări de pe traseul de migraţie.

    2.2. Efectivele şi distribuţia speciei
    Efectivele, distribuţia şi tendinţa populaţiei la nivel global
        Gâsca cu gât roşu este o specie care migrează pe distanţe lungi, cuibărind în Siberia, cu efective mari în peninsula Taimyr (aproximativ 70% din populaţie), dar şi pe celelalte două peninsule adiacente, Gydan şi Yamal. Înainte să ajungă pe coastele de vest ale Mării Negre (Fig. 1), migrează spre sud, prin Rusia, spre nordul Kazahstanului şi apoi spre vest, prin sudul Rusiei şi estul Ucrainei.
 (a se vedea imaginea asociată)
        Fig 1. Distribuţia globală a gâştei cu gât roşu (Branta ruficollis) conform (Cranswick et al., 2012)
        Migraţia de toamnă începe iniţial spre sud, de-a lungul unui coridor îngust, cu o lăţime de numai 100 - 150 km, urmând râul Ob. Prima zonă de odihnă se află în zonele inferioare ale câmpiilor inundabile ale râului Ob, aproape de Cercul polar, în regiunea rusească Yamal- Nenets. Mai la sud, există o zonă de staţionare la mijlocul râului Ob, între Surgut şi râul Vakh, în regiunea Khanty- Mansi.
        Următoarea zonă principală de staţionare se află în nordul Kazahstanului, în jurul pădurii de stepă Tobol-Ishim şi a bazinelor hidrografice ale râurilor Ubagan, Ulkayak şi Irgizin.
        Teritoriile cheie de aici sunt centrate pe regiunea Kostanai din Kazahstan, dar şi în regiunea Kazahstanului de Nord şi în regiunile adiacente Tyumen, Kurgan şi Orenburg din Rusia. După ce ajunge la capătul sudic al Uralilor, migraţia se îndreaptă spre vest, trecând chiar la nord de Marea Caspică, spre următoarea zonă principală de staţionare din depresiunea Manych-Gudilo, în regiunile Rostov, Stavropol şi Kalmykia din Rusia. Datele despre ruta de migraţie sunt dovedite prin multe observaţii, dar şi prin date satelitare obţinute în ultimii 10 ani, acestea contribuind mult la înţelegerea migraţiei speciei.
        Majoritatea populaţiei iernează în prezent în România, Ucraina şi Bulgaria. Câteva sute de păsări continuă să ierneze în Azerbaidjan, pe malul vestic al Mării Caspice. De asemenea, sunt înregistrate exemplare, în mod regulat, în Ungaria, în special în Parcul Naţional Hortobâgy.
        S-a speculat că există locuri necunoscute de odihnă sau de iernare în altă parte a Mării Caspice, în Iran, Irak, Turkmenistan sau Uzbekistan sau în alte părţi din Asia centrală şi Orientul Mijlociu, dar în prezent nu există dovezi ferme pentru a susţine acest lucru. Distribuţia de iarnă a fost semnificativ diferită în trecut: până la sfârşitul anului 1960, o mare parte a populaţiei se găsea de-a lungul coastei de vest a Mării Caspice, în principal în Azerbaidjan, în Iran şi Irak.
        Primăvara, traseul de migraţie este urmat invers. O mare parte din populaţie porneşte spre est din Bulgaria şi România, în a doua jumătate a lunii februarie, (Cranswick et al., 2012).
        Din studiile efectuate până în prezent, evoluţia populaţiei de Branta ruficollis la nivel global este următoarea:

┌──────────────┬───────────────────────┐
│Perioada      │Efective (indivizi)    │
├──────────────┼───────────────────────┤
│1956 - 1967   │60.000                 │
├──────────────┼───────────────────────┤
│1967 - 1990   │25.907                 │
├──────────────┼───────────────────────┤
│1990          │90.000                 │
├──────────────┼───────────────────────┤
│1996          │88.425                 │
├──────────────┼───────────────────────┤
│2001-2002     │23.000                 │
├──────────────┼───────────────────────┤
│2003-2005     │32.100                 │
├──────────────┼───────────────────────┤
│2008          │40.800                 │
├──────────────┼───────────────────────┤
│2009          │44.300                 │
├──────────────┼───────────────────────┤
│2010          │56.860                 │
├──────────────┼───────────────────────┤
│2015          │56.000                 │
└──────────────┴───────────────────────┘


        Cea mai recentă estimare oficială a efectivului populaţiei globale de Branta ruficollis a fost realizată în anul 2015, fiind de circa 44.000 - 56.000 de indivizi (Wetlands Internaţional 2015).

    Efectivul, distribuţia şi tendinţa populaţiei în România
        În România, populaţia de gâscă cu gât roşu este întâlnită în zonele joase din Bărăgan şi Dobrogea, în apropierea lacurilor mari, pe care le foloseşte pentru înnoptare. În iernile mai blânde, câteva mii de gâşte, rămân să ierneze pe teritoriul Ucrainei şi chiar în sudul Rusiei. Când este frig, gâştele se deplasează rapid spre sud, în regiunea Dobrogea de pe teritoriul României şi Bulgariei.
        Prima apariţie în România este din septembrie 1890 când o gâscă cu gât roşu a fost împuşcată la Geaca (Klemm & Kohl 1988). După 1960, gâştele cu gât roşu au fost văzute în stoluri de gârliţe mari, în principal de-a lungul Insulei Mari a Brăilei şi Balta Ialomiţei (Carol 1934, Linţia 1935, Papadopol 1965, Tălpeanu 1963, Tălpeanu 1971, Scott 1939). Papadopol (1965) a descris la Călăraşi, în perioada 1962 -1963, un număr impresionant de gâşte cu gât roşu şi gârliţe mari.
        În 1963, Tălpeanu declara că stoluri de zeci chiar sute de indivizi, apăreau anual în România, în principal în zona Călăraşi.
        În perioada 1964 - 1970, lacurile şi mlaştinile din Insula Mare a Brăilei şi Balta Ialomiţei, situate între Călăraşi, Hârşova şi Brăila au fost drenate şi transformate în terenuri agricole (Bogdan 1971, Dragomir & Ionaşcu 1971, Popescu & Manolache 1971).
        Pe baza datelor colectate de la vânătorii locali, Ciochia şi colab. (1969) şi Tălpeanu (1971) au afirmat că numărul gâştelor cu gât roşu de pe coasta Mării Negre a crescut din 1965. Prezenţa speciei în Dobrogea, în număr mare, a fost confirmată în 7 decembrie 1968. Un stol de păsări între satele Istria şi Sinoe, a fost estimat la 25.000 de gâşte cu gât roşu şi 500.000 de gârliţe mari (Johnson & Hafner 1970, Ciochia şi colab. 1969).
        În perioada 1968 - 1974, gâştele au fost numărate în România în timpul expediţiei IWRB, dar numărul lor a fluctuat (Dijksen & Smith 1974, Johnson & Biber 1971, Lebret 1975, Scott 1970).
        După o lungă perioadă de inactivitate, un nou set de numărători a fost efectuat în perioada 1988 - 1989, iar numărul gâştelor cu gât roşu găsite în Dobrogea nu a depăşit 11.500 de indivizi (Munteanu şi colab. 1989, Munteanu şi colab. 1991, Weber 1990).
        În Dobrogea, în timpul expediţiei din decembrie 1990 - ianuarie 1991, Sutherland & Crockford (1993) şi Vangeluwe & Stassin (1991) au numărat aproximativ 34.000 de exemplare de gâşte cu gât roşu. A fost pentru prima dată când peste 30.000 de gâşte cu gât roşu au fost numărate pe coasta Mării Negre.
        În ianuarie 1992, Vangeluwe & Snethlage (1992) numărau 26.913 de exemplare în Dobrogea, iar în 2001, au fost observate 34.905 gâşte cu gât roşu.
        În perioada 2005 - 2006, a fost înregistrată o scădere substanţială a efectivului acestei specii, ajungându-se la un număr de 16.975 exemplare.
        Din sezonul următor, efectivele au scăzut şi mai mult, ajungând în sezonul 2010 - 2011, să fie înregistrate cele mai mici efective, cu mai puţin de 5000 de exemplare.
        După anul 2011, s-a înregistrat o fluctuaţie a efectivelor.
        Cel mai mare număr înregistrat a fost de 23.641 exemplare, în sezonul 2021/2022.
        În Fig. 2, sunt reprezentate efectivele maxime pe sezon, în sud-estul României, în perioada 2000-2022.
 (a se vedea imaginea asociată)
        Fig. 2. Efective maxime pe sezon, în sud-estul României, în perioada 2000-2022
        Având în vedere îmbunătăţirea adusă în schema de monitorizare a speciei, este posibil ca fluctuaţiile mari ale efectivelor înregistrate să fie determinate de temperaturile relativ crescute în timpul iernii, când o parte din efective se opresc pentru iernare în Ucraina.
        Analiza datelor în perioada 1990 - 2022, arată o tendinţă de scădere semnificativă pe termen lung a efectivelor înregistrate în România, cu magnitudinea între - 13 şi - 38 %, probabil influenţată de modificarea condiţiilor climatice şi de scăderea populaţională la nivel global.
    În prezent, cele mai importante zone pentru specie rămân siturile din sud-estul României, în principal regiunile din Bărăgan, Delta Dunării şi Dobrogea (Fig. 3) declarate mai multe zone de protecţie pentru specie: Balta Albă - Amara - Jirlâu, Ianca - Plopu - Sărat, Lacul Strachina, Iezerul Călăraşi, Gura Ialomiţei - Berteştii de Sus, Parcul Natural Balta Mică a Brăilei, Lacul Oltina, Delta Dunării şi Complexul lagunar Razim-Sinoe.
        Gâştele cu gât roşu preferă aceste regiuni pentru condiţiile favorabile de înnoptare şi hrănire. În ultimii zece ani, distribuţia speciei a rămas neschimbată, în sud-estul ţării.
        Prin observaţii şi studii s-a dovedit că primele gâşte ajung în România la sfârşitul lunii octombrie, în efective de până la zeci de indivizi.
        Scăderea temperaturilor spre sfârşitul lunii noiembrie, duce la o creştere semnificativă a efectivelor, în special în regiunea Bărăganului.
        Al doilea val de exemplare, în număr mai mare, este înregistrat spre sfârşitul lunii decembrie, când efectivele cresc în toată Dobrogea.
        La sfârşitul lunii ianuarie, când lacurile din Bărăgan şi Muntenia sunt îngheţate, iar câmpurile sunt acoperite cu strat de zăpadă, gâştele pleacă spre litoralul românesc, până la îmbunătăţirea condiţiilor meteorologice.
        Din luna februarie, în unele zone ale Bărăganului, gâştele se întorc pentru scurt timp, înainte să pornească în migraţia de primăvară care are loc la începutul lunii martie.
        În afara arealului lor din sud-estul ţării, există numeroase date privind observarea unor exemplare solitare de gâscă cu gât roşu şi grupuri mici de câteva exemplare, amestecate în stoluri cu gârliţe mari, în diferite părţi ale ţării.
        Aceste observaţii sunt în afara arealului de distribuţie a speciei, fiind înregistrate în zone umede sau lacuri din regiunile joase şi deschise din Moldova, Transilvania, Banat, Crişana şi Oltenia.
        Exemplare rătăcite pot apărea şi pe lacurile din zone urbane, precum o observaţie în Bucureşti pe lacul Morii şi un exemplar lângă Cluj pe lacul Floreşti.
        Începând din anul 2011, mai multe proiecte de urmărire satelitară au contribuit semnificativ la înţelegerea mişcărilor gâştelor cu gât roşu, în cartierele de iernare din România.
        În ultimii zece ani, s-a investit în dezvoltarea unei echipe de ornitologi în cadrul SOR, care a dezvoltat abilităţi foarte bune de evaluare ale efectivelor populaţiei, utilizând metode performante, ceea ce a scăzut foarte mult eroarea umană în efectuarea numărătorilor.
        Ultima estimare a efectivului populaţiei naţionale de gâscă cu gât roşu, pentru perioada 20132022, este de aproximativ 9.915- 23.641 de indivizi, care iernează în România, reprezentând circa 42 % din populaţia globală.
        În Fig. 3 este reprezentată distribuţia speciei de gâscă cu gât roşu (Branta ruficollis) în România, în perioada 2000-2022 (grila EEA, 10x10 km, în sistem de proiecţie ETRS89).
 (a se vedea imaginea asociată)
        Fig. 3. Distribuţia speciei de gâscă cu gât roşu (Branta ruficollis) în România, în perioada 2000-2022 (grila EEA, 10x10 km, în sistem de proiecţie ETRS89).

    2.3. Biologia speciei
        Gâsca cu gât roşu (Branta ruficollis) are lungimea corpului de 54-60 cm, anvergura aripilor de 110-125 cm, gâtul scurt şi gros, capul rotund şi ciocul foarte scurt. Are penaj impresionant, roşu-castaniu intens, negru şi alb, imposibil de confundat la distanţă mică, dar surprinzător de şters la distanţă mare, unde aparent este închis, cu o bandă albă, lată pe flancuri.
        În zbor, se evidenţiază gâtul scurt, penajul negru complet sub aripi şi foarte întunecat pe partea dorsală a acestora, negru pe abdomen cu o bandă albă lată la "subsuoară".
        Adulţii au doar două benzi albe distincte (formate de vârfurile supraalarelor primare şi secundare vizibile pe aripa strânsă), pată mare, roşie, pe obraji, înconjurată de o linie subţire, albă.
        La juvenil sunt 4-5 benzi albe, subţiri pe aripa strânsă, pată mică, de un roşu-şters pe obraji (aproape absentă la unii indivizi), înconjurată de bandă albă, lată. Scoate sunete sacadate şi ascuţite, "chi-cui" sau "chi-iic".
        În zbor, stolul de gâşte cu gât roşu are o formă neregulată şi zboară foarte jos uneori, schimbând direcţia de zbor foarte brusc. Acest comportament este foarte evident atunci când gâştele sunt pe câmpurile de hrănire. Între zonele de înnoptare şi câmpurile de hrănire, gâştele cu gât roşu fac stoluri tipice în linii extinse şi mai puţin în formă de V.
        Cel mai frecvent, stolurile de gâşte cu gât roşu stau amestecate cu stolurile de gârliţa mare.

    2.4. Cerinţe privind habitatele în România
        Gâsca cu gât roşu are cerinţe specifice, în ceea ce priveşte habitatele de înnoptare, zonele de hrănire şi combinaţia acestora, în perioada cuprinsă între începutul lunii noiembrie şi prima parte a lunii martie. Pentru a petrece noaptea, gâştele cu gât roşu au nevoie de apă dulce pe suprafeţe extinse, preferându-le pe cele cu apă staţionară.
        O condiţie obligatorie este ca lacurile să nu fie îngheţate, să fie linişte în cursul nopţii, fără deranj uman sau în limite foarte scăzute.
        În unele cazuri, gâştele cu gât roşu pot petrece noaptea şi în ape salmastre, ape curgătoare (de exemplu Dunărea) şi chiar pe mare, atunci când este deranj semnificativ în zonele tradiţionale de înnoptare sau dacă acestea sunt îngheţate.
        Lacurile de înnoptare nu sunt numai pentru a petrece noaptea, specia folosindu-le pentru a bea apă dimineaţa şi la orele de prânz.
        Gâştele sunt prudente iar deranjul produs de activităţile antropice în funcţie de intensitatea acestuia le poate determina să părăsească lacul şi să folosească locuri secundare de înnoptare. Acest lucru poate contribui la pierderi suplimentare de energie şi la scăderea şanselor de supravieţuire în condiţii meteorologice nefavorabile.
        Gâsca cu gât roşu este o specie erbivoră D. Hulea (2002) a efectuat un studiu mult mai detaliat pe speciile de gâscă cu gât roşu şi gârliţa mare ce a contribuit semnificativ la cunoaşterea distribuţiei de Branta ruficollis şi habitatelor speciei în sud-estul României.
        O atenţie specială a fost acordată zonelor de hrănire, tipurilor de culturi selectate de specie şi daunelor produse de aceasta ca urmare a păşunatului pe culturile de grâu. Din studiu a rezultat o estimare de 17-31% a pierderii din producţia de grâu, datorată păşunatului gâştelor.
        În România, în perioada de iarnă, principala sursă de hrană sunt culturile de grâu şi orz (D. Hulea, 2002). La începutul iernii, în perioada noiembrie-decembrie, specia se hrăneşte cu surse de hrană mai bogate caloric, precum boabele de porumb, care se găsesc în cantităţi mari după recoltare.
        Culturile de grâu sunt alese după luna decembrie, însă în regiunile unde porumbul nu este predominant ca şi cultură (precum Dobrogea), gâştele se hrănesc cu grâu de la începutul apariţiei în zonă (E. Todorov, - comm. pers.). Mai rar, gâştele includ în dieta lor rapiţa, precum şi diferite ierburi găsite pe pajişti.
        Efectivele de gâsca cu gât roşu efectuează zilnic zboruri de la locurile de înnoptare, spre locurile de hrănire, cel mai frecvent în stoluri mixte împreună cu efectivele de gârliţa mare. Deplasările spre zonele de hrănire sunt bine cunoscute datorită faptului că există date obţinute cu emiţătoare satelitare.
        Distanţa maximă dintre lacuri şi zonele de hrănire variază între câteva sute de metri şi câţiva zeci de kilometri. Stolurile zboară în căutarea câmpurilor potrivite de hrănire, la o distanţă maximă de 20-30 km faţă de zonele de înnoptare.
        În jurul prânzului, stolurile zboară înapoi spre lacuri, pentru a bea apă. Adăpatul durează 30 minute - 1 oră, după care gâştele se întorc înapoi pentru hrănire.
        Dacă nu este deranj intenţionat şi repetat, gâştele se vor întoarce în acelaşi loc de hrănire. Odată cu apusul soarelui, gâştele se întorc spre locul de înnoptare dar unele continuă să ajungă chiar şi după căderea nopţii.
        Dacă condiţiile sunt favorabile, unele stoluri pot continua să se hrănească noaptea, ieşind pe malurile lacurilor.
        Observaţiile şi datele provenite din studii de telemetrie satelitară, arată că în România, gâştele se hrănesc şi în afara ariilor naturale protejate.
        Zone ca Insula Mare a Brăilei, Balta Ialomiţei şi Călăraşi, au fost identificate ca situri foarte importante unde efectivele pot ajunge la peste 5000 de exemplare.
        Habitatele de hrănire sunt zone deschise, cu cereale încolţite, pe teren plat, cu expoziţie sudică sau estică.
        În mare măsură, disponibilitatea habitatelor de hrănire depinde atât de starea culturilor, cât şi de disponibilitatea, grosimea şi menţinerea stratului de zăpadă.
        Cercetările efectuate, în cadrul proiectului LIFE09/NAT/BG000230, arată că sunt esenţiale în alegerea habitatelor de hrănire, vizibilitatea, zonele liniştite, prezenţa redusă a liniilor electrice aeriene, absenţa turbinele eoliene şi a perdelelor forestiere (Harrison & Hilton, 2014).

    2.5. Reproducerea
        Gâsca cu gât roşu nu se reproduce în România. Gâştele care iernează în România, cuibăresc la cercul polar în Rusia, în peninsulele Gidan, Yamal şi Taimyr, cea din urmă susţinând aproape 70% din populaţia de păsări cuibăritoare (Cranswick şi colab., 2012).
        Uneori pot fi observate exemplare izolate, în unele zone umede din România, din luna aprilie, chiar şi în sezonul de reproducere.

    2.6. Zonele de iernare în România
        Majoritatea populaţiei de gâscă cu gât roşu iernează în prezent în România, Ucraina şi Bulgaria. În România, gâştele ajung la începutul lunii noiembrie, dar efective semnificative sunt întâlnite la începutul lunii decembrie. Specia este întâlnită în zonele joase şi deschise, în special în Bărăgan, Dunăre între Călăraşi şi Tulcea, Delta Dunării şi Dobrogea litorală (Fig. 3), în apropierea lacurilor mari sau a zonelor umede pe care le foloseşte în timpul nopţii. De obicei, gâştele se adună într-un stol compact pe lacurile sau zonele umede, cel mai adesea lângă suprafeţele de stuf de la periferia corpurilor de apă.
        Când lacurile îngheaţă, în special în zona Bărăganului şi a lacurilor de pe Dunăre, la începutul lunii ianuarie, gâştele pot petrece noaptea şi pe gheaţă, în mijlocul lacului, iar apoi părăsesc locul în căutarea acelor zone unde apa nu este încă îngheţată.
        Datorită condiţiilor meteorologice mult mai favorabile şi a temperaturilor ridicate de pe litoral, lacurile din zona Razim-Sinoe oferă un adăpost esenţial până la sfârşitul lunii februarie, când gâştele pornesc în migraţia prenupţială. Uneori există cazuri când stolurile petrec noaptea în câmpuri arabile inundate (E. Todorov - comm. pers.).
        Din locurile de înnoptare, gâştele cu gât roşu pleacă relativ mai târziu decât gârliţele mari şi ajung pe câmpurile de hrănire atunci când acestea şi-au ales deja locul. Acest fenomen este observat şi atunci când ambele specii îşi schimbă locul de hrănire, gâştele cu gât roşu rămânând în zbor, până când gârliţele mari aleg locul de hrănire.
        Cele mai importante zone unde această specie înregistrează efective mari sunt: Balta Albă - Amara - Jirlâu, Ianca - Plopu -Sărat, Lacul Strachina, Iezerul Călăraşi, Lacul Tătaru, Gura Ialomiţei - Berteştii de Sus, Parcul Natural Balta Mică a Brăilei, Delta Dunării, Complexul lagunar Razim-Sinoe şi Lacul Oltina.
    În cartierul de iernare, gâştele pot face deplasări semnificative, de obicei între Ucraina, România şi Bulgaria, atunci când sunt înregistrate condiţii meteorologice nefavorabile sau deranjul este constant.

    2.7. Creşterea speciei în captivitate
        Uneori sunt găsite exemplare rănite prin coliziune de gâscă cu gât roşu ce sunt transportate în centre veterinare din apropierea zonelor unde au fost găsite. Deşi experienţa din alte ţări europene arată că specia este relativ uşor de crescut şi reprodus în captivitate (Kolbe, 1979; Kramer. 1980), reproducerea acesteia în captivitate poate fi luată în considerare în viitor ca opţiune de conservare. Sunt necesare centre sanitar-veterinare de reabilitare a gâştelor rănite, prin coliziune în special în sud-estul ţării, unde se pot recupera pentru a reveni în sălbăticie. În luna februarie 2020, au fost înregistrate câteva cazuri de gâşte cu gât roşu găsite rănite, care au fost recuperate şi eliberate după câteva săptămâni.
        O gâscă a fost salvată de AJVPS - Brăila şi după reabilitarea acesteia, a fost inelată şi eliberată.
        Gâsca cu gât roşu este o specie cu ciclu de viaţă relativ lung şi cu reproducere lentă. În prezent, nu sunt cunoscute în România cazuri de creştere şi reproducere ale speciei în captivitate.


    III. PRESIUNI ŞI AMENINŢĂRI
        Modificări relativ mici în mortalitatea generată de presiuni şi ameninţări, pot afecta semnificativ întreaga populaţie. Gradul de intensitate pentru fiecare presiune şi ameninţare respectă recomandările din Ghidul de planificare strategică pentru managementul durabil al faunei sălbatice, de interes cinegetic (Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice & ProPark, 2014).
        Presiunile pot contribui la mortalitatea gâştelor cu gât roşu sau pot avea un impact negativ asupra stării de conservare a speciei.
        Principalele presiuni sunt următoarele:
        ● modificarea practicilor agricole actuale (înlocuirea culturilor de cereale cu alte culturi agricole sub formă de monoculturi) afectează habitatul de hrănire în locurile de iernare;
        ● deteriorarea şi distrugerea habitatelor;
        ● deranjul produs de diferite activităţi antropice inclusiv cele agricole contribuie la schimbarea locurilor de odihnă şi a celor de hrănire.
        ● schimbările climatice ce pot determina modificarea distribuţiei speciei, prin afectarea calităţii habitatelor.

        Principalele ameninţări sunt determinate de factori naturali, biologici şi antropici după cum urmează:
        FACTORI NATURALI
        Schimbările climatice
        Gradul de intensitate - esenţial
        Schimbările climatice au efecte pe scară largă asupra populaţiei acestei specii influenţând cuibăritul, migraţia şi iernarea. Încălzirea globală şi deplasarea limitei de nord pentru taiga în direcţia tundrei, va duce la o reducere a habitatului de cuibărit a gâştei cu gât roşu. Schimbările climatice pot determina schimbări şi discrepanţe în fenologia speciilor de plante influenţând condiţiile ecologice generale din diferite părţi ale arealului speciei. Supravieţuirea speciei va depinde de capacitatea acesteia de a se adapta rapid la aceste schimbări.
        Modelul climatic pentru gâsca cu gât roşu estimează pierderi în zonele de cuibărit de 67% în cazul unei încălziri globale moderate, până în 2077 şi cu până la 85 % în cazul unei încălziri extreme (Zockler şi Lysenko, 2000).
        Reducerea semnificativă a precipitaţiilor, în anii 2019 şi 2020, a dus la pierderea temporară a câtorva zone-cheie, precum Lacul Tătaru, Gura Ialomiţei, Lacul Beibugeac, Lacul Călăraşi şi Lacul Nuntaşi.
        Un alt aspect asociat acestor schimbări climatice, în special în perioada de toamnă, este reprezentat de dezvoltarea insuficientă a culturilor de grâu, orz şi rapiţă şi reducerea zonelor de hrănire, în perioada de iarnă.


        Ierni geroase şi înzăpezite
        Grad de intensitate - mare
        Iernile geroase şi lungi, cu temperaturi scăzute şi zăpadă abundentă, pot avea un efect negativ semnificativ asupra populaţiei de gâscă cu gât roşu.
        Temperaturile mai scăzute de la sfârşitul toamnei, duc la încetinirea dezvoltării culturilor de grâu, ce poate reduce sursele de hrană disponibile în anumite regiuni, iar pe de altă parte, iernile abundente cu zăpadă, cu perioade prelungite, cresc consumul de energie pentru fiecare exemplar al speciei ce are nevoie să-şi menţină temperatura corpului.
        În acelaşi timp, lacurile fiind îngheţate, determină gâştele să caute alte locuri cu condiţii adecvate. Acestea sunt motivele care duc la creşterea mortalităţii în rândul populaţiei.
        Astfel de condiţii critice de iarnă, pot influenţa păsările să facă migraţii lungi spre sud sau să se disperseze.
        Cazuri similare au fost înregistrate în iernile 2001/2002, 2009/2010 şi 2011/2012, care au condus la o situaţie dificilă.
        Multe gâşte se aflau într-o stare fizică vizibil de slabă, fără rezerve de grăsime acumulate. Acest lucru este semnificativ atunci când se întâmplă în luna februarie, perioadă când păsările acumulează rezervele necesare pentru migraţia prenupţială.
        În aceste condiţii, sute de gâşte pot muri din cauza epuizării fizice, iar o parte a populaţiei îşi va întârzia reproducerea atunci când ajunge în zona de cuibărit din Arctica.


        Vizibilitatea redusă din cauza ceţii şi a altor factori
        Grad de intensitate - mediu
        Vizibilitatea scăzută din cauza ceţii şi a altor factori meteorologici este relativ frecventă în sud-estul României.
        În ianuarie 2020, au fost semnalate cazuri de gâşte cu gât roşu găsite rănite (în curtea unor proprietăţi private), după o perioadă prelungită de ceaţă, în sud-estul României.
        În prezent, nu există date în România privind coliziunea gâştelor cu gât roşu cu liniile electrice de tensiune şi cu turbinele eoliene.



        FACTORI BIOLOGICI
        Influenţa patogenilor şi paraziţilor în zonele de iernare
        Grad de intensitate - mare
        Gâsca cu gât roşu formează aglomerări în cartierul de iernare, specia concentrându-se cu precădere pe suprafeţe mici într-un singur loc, uneori depăşind 30% sau mai mult din populaţia sa globală. În astfel de concentrări se creează condiţii pentru apariţia de boli infecţioase, cum este cazul tulpinii mortale a virusului H5N1, care poate afecta o parte semnificativă a populaţiei.
        Primul caz al virusului H5N1 în România a fost confirmat în anul 2005, la multe păsări sălbatice şi domestice.
        Prezenţa tulpinii patogene H5N1 la gâştele cu gât roşu, a fost confirmată şi pentru alte ţări (Chen şi colab. 2006).
        În Bulgaria au fost raportate cazuri de mortalitate în rândul păsărilor acvatice, în zona lacului Durankulak, inclusiv la gâştele cu gât roşu (B. Nikolov, P. Shurulinkov - comunicare personală).



        FACTORI ANTROPICI
        Deteriorarea şi distrugerea locurilor de înnoptare
        Grad de intensitate - mare
     Gâsca cu gât roşu necesită cerinţe speciale pentru habitatul său specific, aşa cum au fost descrise în Capitolul II.2.4.
        Modificările regimului hidrologic în locurile de înnoptare, au impact negativ asupra populaţiei de Branta ruficollis.
        Exemple de situri unde gâştele au abandonat locurile de înnoptare sunt: ROSPA0077 Măxineni - din cauza abandonării managementului piscicol, o parte din orezăriile şi pajiştile inundabile din ROSPA0111 Berteşti de Sus - Gura Ialomiţei şi ROSPA0051 Iezer Călăraşi - secarea lacului prin întreruperea alimentării acestuia, în august 2020 (Todorov, E. comm. pers.).


        Modificări ale practicilor agricole
        Grad de intensitate - mare
        Modificarea practicilor agricole poate contribui la deteriorarea habitatelor de hrănire, afectând direct starea fizică a păsărilor.
        Aceste modificări constau în:
        ● însămânţarea diferitelor tipuri de culturi, în perioade diferite;
        ● înlocuirea plantelor cerealiere (ca şi cultură principală) cu alte culturi (vii, livezi, grădini de legume, terenuri extinse cu rapiţă, terenuri cu lavandă sau altele) improprii ca sursă de hrană pentru gâşte, reducându-se semnificativ suprafaţa zonelor de hrănire.
        ● însămânţarea întârziată a grâului, din cauza secetelor sau a ploilor abundente; la sosirea gâştelor, grâul nu e încolţit suficient şi determină gâştele să caute alte culturi uneori mult mai departe de locurile de înnoptare, fapt ce contribuie la dispersia populaţiei sau abandonarea locurilor tradiţionale de iernare.

        După anul 1965, se consideră că specia şi-a mutat zona de iernare de la Marea Caspică, la Marea Neagră, ca urmare a înlocuirii plantelor cerealiere cu alte culturi;
        Astfel de cazuri, au fost înregistrate în sud-estul României, în anul 2018, când dezvoltarea culturilor nu a fost suficientă pentru a oferi destulă hrană gâştelor.


        Utilizarea crescută a pesticidelor şi a altor preparate în zonele agricole
        Grad de intensitate - mediu
        Odată cu intensificarea agriculturii, în regiunea din sud-estul României, creşte şi utilizarea îngrăşămintelor chimice şi a altor substanţe pe câmpurile agricole.
        Raticidele, cu toate că au un impact puţin cunoscut la păsări, reprezintă o ameninţare semnificativă.
        În februarie, pe vreme fără zăpadă, tractoarele împrăştie azotat de amoniu pe terenurile agricole unde se hrănesc stolurile de gâşte, existând posibilitatea otrăvirii sau îmbolnăvirii lor.


        Dezvoltarea urbană în locurile de înnoptare şi hrănire
        Grad de intensitate - mic
        Extinderea urbană în habitatele de hrănire sau în apropierea zonelor de înnoptare şi schimbarea categoriei de folosinţă a terenurilor agricole, duce la fragmentarea habitatului, ceea ce face ca zonele respective să devină neatractive pentru specie.
        Modelul de evitare a fragmentării elementelor peisajului efectuat special pentru gâsca cu gât roşu (Harrison, Hilton, 2014), arată fără echivoc că zonele urbane au un efect de dispersie din cauza deranjului produs prin prezenţa oamenilor şi a zgomotului din apropriere.
        Sunt câteva exemple pe malul mării, unde gâştele au abandonat lacuri, precum Siutghiol, Techirghiol şi Mangalia, puternic urbanizate la periferie.


        Construcţia de parcuri eoliene şi alte instalaţii de producere/transport a energiei electrice în locurile de hrănire
        Grad de intensitate - mediu
        Cercetările din Europa de Vest şi de Nord arată că turbinele eoliene au un impact negativ asupra populaţiilor de gâşte.
        Principalul efect înregistrat este de părăsire a zonelor de hrănire care duce la pierderea efectivă a habitatelor cheie (Larsen & Madsen, 2000; Larsen & Clausen, 2002, Madsen & Boertmann, 2008 şi etc.).
        Gâsca cu gât roşu este una din speciile potenţial vulnerabile la coliziunea cu turbinele eoliene (Langston & Pullan, 2003).
        În Dobrogea sunt propuse şi în curs de aprobare peste 4158 de turbine eoliene, din care 1377 sunt operaţionale (Fig. 4).
 (a se vedea imaginea asociată)
        Fig. 4. Corelaţia dintre zonele importante pentru gâsca cu gât roşu (Branta ruficollis) în Dobrogea şi distribuţia parcurilor eoliene. Turbine eoliene autorizate (negru) şi operaţionale (verde) în Dobrogea şi Bărăgan (2021).


        Împuşcarea accidentală
        Grad de intensitate - scăzut
        Gâsca cu gât roşu este o specie protejată prin lege, la care vânătoarea este interzisă.
        Conform Planului Internaţional de acţiune pentru conservarea speciei de gâscă cu gât roşu (Cranswick şi colab., 2012), 3 - 5 % din populaţia mondială este împuşcată mortal sau rănită anual pe întregul traseu de migraţie.
        Gâsca cu gât roşu efectuează zilnic zboruri de la locurile de înnoptare, spre locurile de hrănire, împreună cu stoluri mixte de gârliţa mare. În condiţii de vizibilitate redusă, lumină slabă sau confundarea cu alte specii la care vânătoarea este permisă este posibilă înregistrarea de cazuri de împuşcare accidentală.


        Alungarea gâştelor din zonele de hrănire, de către fermieri
        Grad de intensitate - mediu
        Există cazuri în care unii fermieri alungă intenţionat gâştele, protejându-şi culturile prin evitarea pagubelor produse prin păşunat, în special în fermele cu suprafeţe mai reduse. Alungarea repetată a gâştelor, în perioada ianuarie - februarie, când condiţiile climatice sunt grele, iar gâştele au nevoie să se hrănească mai mult pentru acumularea de grăsime necesară migraţiei prenupţiale, poate afecta semnificativ starea fizică a acestora, din cauza consumului energetic crescut şi a timpului redus de hrănire.
        Deşi activitatea pastorală este interzisă în perioada iernii, se înregistrează cazuri ale prezenţei ovinelor în păşuni, având ca efect deranjul gâştelor.


        Deranjul produs de activităţile de pescuit comercial cu bărci
        Grad de intensitate - mediu
        Deranjul repetat produs prin deplasările cu barca în locurile de înnoptare în perioada noiembrie - februarie, poate determina părăsirea sitului de către gâşte, pentru o perioadă mai lungă de timp sau chiar definitiv.
        Se consideră un deranj semnificativ folosirea bărcilor în locurile de înnoptare în intervalul orar 16:00 P.M. - 9:00 A.M., în perioada când gâştele se strâng în locurile de înnoptare pentru odihnă. Această prevedere se aplică pentru siturile importante pentru gâsca cu gât roşu, conform Fig. 3.


        Deranjul produs de activităţile în timpul liber
        Grad de intensitate - mediu
        Nu sunt rare cazurile de deranj produs de activităţile de agrement, în special fotografiatul şi observaţiile ornitologice.
        Specia este destul de atractivă pentru mulţi fotografi de natură, care uneori, urmăresc stolurile de gâşte ca să ajungă cât se poate de aproape de ele pentru a le fotografia.
        Acelaşi lucru se întâmplă şi cu oamenii pasionaţi de observarea păsărilor.
        Sunt cazuri de nerespectare a normelor etice şi legale privind observaţiile în natură, când oamenii se apropie la distanţă mică de păsări, producând un deranj considerabil asupra unui număr de zeci de mii de gâşte.





    IV. MONITORIZAREA POPULAŢIEI DE GÂSCA CU GÂT ROŞU
        De-a lungul anilor, informaţiile disponibile despre prezenţa gâştei cu gât roşu au fost rezumate şi publicate, iar cea mai consistentă şi detaliată prezentare a surselor de referinţă cu privire la această specie în România, este făcută de Dan Hulea (2002).
        Populaţia de gâscă cu gât roşu care iernează în România, a fost monitorizată anual din 1990, în cadrul Recensământului Internaţional al Păsărilor de Apă.
        După anul 2000, specia a fost monitorizată în cadrul Programului de monitorizare al Grupului Internaţional de Lucru pentru conservarea speciei, sub coordonarea AEWA.
        În România, monitorizarea speciei se efectuează în perioada noiembrie - martie, în sud-estul ţării, de către ornitologi din cadrul SOR, cu finanţare din surse proprii sau din programele POIM şi LIFE.
        În cadrul proiectului LIFE16NATBG000847, "Zbor sigur pentru gâsca cu gât roşu", au fost efectuate mai multe studii specifice, care au avut ca obiectiv cunoaşterea presiunilor asupra speciei, rezultate în urma activităţilor antropice, înţelegerea atitudinii operatorilor economici din domeniul turismului şi a localnicilor din zonele importante pentru conservarea speciei.
        În perioada 2011 - 2020, au fost monitorizate un număr de 20 de exemplare echipate cu emiţătoare satelitare (Petkov 2012, 2021, Simeonov et. al 2012, 2013, 2014, Todorov 2015, 2020) care au petrecut perioade de timp în România (Fig. 5).
 (a se vedea imaginea asociată)
        Fig. 5. Deplasările speciei de gâscă cu gât roşu în zonele de iernare din sud-estul ţării, în perioada 2011-2020, pe baza datelor obţinute de la emiţătoare satelitare
     Hărţile cu zonele cele mai sensibile pentru distribuţia speciei, conform Anexei III la acest Plan, vor constitui suport pentru factorii de decizie în implementarea proiectelor de dezvoltare urbană.

    V. CONSERVAREA ŞI MANAGEMENTUL POPULAŢIEI DE GÂSCĂ CU GÂT ROŞU
        Primele activităţi de conservare ale speciei în România şi îmbunătăţirea stării de conservare a habitatelor acvatice, au fost desfăşurate pe teritoriul Lacului Techirghiol, prin proiectul LIFE04 NAT/R0/000220 implementat în perioada 2005-2009, care a contribuit la stoparea degradării habitatelor, prin instalarea unui sistem de evacuare gravitaţional, ce colectează apa dulce din partea de vest a lacului şi o evacuează în mare, menţinând salinitatea în bazinul cu apă sărată din Lacul Techirghiol.
        Prin achiziţionarea unei suprafeţe de 27,7 ha de teren şi cultivarea acestuia cu cereale, au fost asigurate condiţiile de hrănire în zonă pentru gâsca cu gât roşu.
        Gâsca cu gât roşu este specie protejată în România prin OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, iar toate siturile importante din sud-estul României sunt declarate Arii de Protecţie Specială Avifaunistică (APSA/SPA-uri).
     Specia este inclusă în Formularele Standard Natura 2000 pentru 40 de APSA/SPA-uri, conform Anexei II la acest Plan.
        Dintre acestea, 17 situri au planuri de management aprobate prin ordin al ministrului mediului, iar pentru restul siturilor (23), planurile de management sunt în proces de elaborare.
        În planurile de management ale Ariilor de Protecţie Specială Avifaunistică sunt prevăzute măsuri de conservare ale speciei de gâscă cu gât roşu, ceea ce asigură un nivel suficient şi adecvat din punct de vedere legislativ pentru conservarea speciei şi a habitatelor ei.
        Două dintre situri beneficiază de un statut de protecţie ridicat, respectiv Rezervaţia Biosferei Delta Dunării şi Parcul Natural Balta Mică a Brăilei, care sunt situri Ramsar, zone umede de importanţă internaţională pentru conservarea speciei.
        De asemenea, vânătoarea este interzisă în Aria de Protecţie Specială Avifaunistică R0SPA0031 Delta Dunării şi Complexul Razim-Sinoe, întrucât acestea se suprapun cu Rezervaţia Biosferei Delta Dunării şi cu Parcul Natural Balta Mică a Brăilei.
        În cadrul proiectului LIFE16NATBG000847 partenerii din proiect au desfăşurat o serie de acţiuni de patrulare, în vederea prevenirii braconajului pe teritoriul Parcului Natural Balta Mică a Brăilei şi a Ariei de Protecţie Specială Avifaunistică R0SPA0005 Balta Alba - Amara - Jirlău.
        În perioada 2018-2022, AGVPS, prin structurile sale teritoriale din Buzău şi Brăila, a implementat o schemă suplimentară de patrulare, pe lângă planul de apărare întocmit conform prevederii Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor şi avizat de instituţiile abilitate, pentru prevenirea cazurilor de braconaj pe teritoriul Ariei de Protecţie Specială Avifaunistică ROSPA0004 Balta Albă - Amara - Jirlău şi a altor zone precum: Ianca, Plopu şi Hazarlâc. Nu au fost semnalate cazuri de braconaj.
        Pe teritoriul Parcului Natural Balta Mică a Brăilei au fost reparate două stăvilare care asigurau alimentarea lacurilor cu apă din Dunăre. Totodată, în perioada 2018 - 2019, AJVPS Brăila a asigurat cu eforturi proprii alimentarea cu apă a complexului piscicol Măxineni, în scopul menţinerii condiţiilor de habitat pentru păsările acvatice.
        O mare parte din locurile de hrănire din sud-estul ţării sunt incluse în pachetul 7 - "Terenuri arabile importante ca zone de hrănire pentru gâsca cu gât roşu Branta ruficollis", din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală în România, pentru perioada 2014-2020, ce are ca scop asigurarea sursei de hrană suficientă pentru populaţia de gâscă cu gât roşu.
        În perioada 2015-2018, un număr de 1511 fermieri au aplicat şi au primit peste 28 de milioane de euro pentru menţinerea habitatelor de hrănire în stare optimă pentru gâsca cu gât roşu.
        Obiectivele de conservare sunt următoarele:
        Obiectiv 1. Îmbunătăţirea stării de conservare a speciei şi a habitatelor acesteia;
        Obiectiv 2. Prevenirea fragmentării arealului, din Ariile de Protecţie Specială Avifaunistică (APSA/SPA-uri);
        Obiectiv 3. Reducerea deranjului rezultat din diferite activităţi antropice;
        Obiectiv 4. Creşterea gradului de informare şi conştientizare a publicului, cu privire la importanţa conservării speciei de gâscă cu gât roşu;
        Obiectiv 5. Încurajarea ecoturismului durabil pentru comunităţile locale.

        Măsurile de conservare din Planul Naţional de acţiune pentru conservarea şi managementul populaţiei de gâscă cu gât roşu se implementează în judeţele în care specia este răspândită: Buzău, Brăila, Ialomiţa, Călăraşi, Tulcea şi Constanţa, deşi apar exemplare şi în alte judeţe (Fig. 6).
 (a se vedea imaginea asociată)
        Fig. 6. Implementarea Planului Naţional de acţiune pentru conservarea şi managementul populaţiei de gâscă cu gât roşu (Branta ruficollis) în România.
        Măsuri de conservare
        În Planul Naţional de acţiune sunt identificate 27 de măsuri de conservare pentru specia de gâscă cu gât roşu (Branta ruficollis).
        Prioritatea fiecărei măsuri este stabilită în conformitate cu următoarele criterii:
        Esenţială: o acţiune necesară pentru a preveni un declin mai mare de 50 % din populaţie Mare: o acţiune care este necesară pentru a preveni un declin de peste 20 % din populaţie, în 10 ani sau mai puţin
        Mediu: o acţiune necesară pentru a preveni un declin de mai puţin de 20 % din populaţie, în 20 ani sau mai puţin
        Scăzută: o acţiune care este necesară pentru a preveni scăderea populaţiei locale sau care este probabil să aibă doar un impact redus asupra populaţiei din întreaga ţară.

        Termenul este stabilit după următoarele criterii:
        Imediat: finalizat în anul următor, după aprobarea Planului Naţional de acţiune prin ordin al ministrului mediului, apelor şi pădurilor
        Scurt: finalizat în următorii 1-3 ani
        Mediu: finalizat în următorii 1-5 ani
        Lung: finalizat în următorii 1-10 ani

        În curs: o acţiune care este în curs de implementare şi care ar trebui să continue Finalizată: o acţiune care a fost finalizată în timpul pregătirii Planului Naţional de acţiune Responsabilă cu implementarea măsurii este instituţia principală cu atribuţii referitoare la planificarea, implementarea şi raportarea măsurii respective.
        Când sunt mai multe instituţii, responsabilitatea este împărţită în funcţie de atribuţiile fiecăreia.

    5.1. Elaborarea/revizuirea şi implementarea planurilor de management pentru toate Ariile de Protecţie Specială Avifaunistică (SPA-uri) unde specia este prezentă în Formularele Standard
     Descriere: Elaborarea/revizuirea şi implementarea planurilor de management pentru toate siturile din Anexa I, declarate pentru conservarea speciei Branta ruficollis, este o activitate esenţială pentru conservarea speciei.
        În toate planurile de management noi/revizuite vor fi incluse măsurile specifice, prevăzute în Planul Naţional de acţiune pentru conservarea speciei.
        Prioritate: Mare
        Termen: Permanent
        Responsabili: autoritatea responsabilă pentru protecţia mediului, ANANP, administratorii ariilor naturale protejate, ONG-uri, universităţi, institute de cercetare

    5.2. Propunerile pentru elaborarea documentelor strategice de dezvoltare economică care au impact asupra siturilor pentru conservarea speciei, se vor face ţinând cont de măsurile de conservare din Planul Naţional de acţiune pentru conservarea gâştei cu gât roşu
     Descriere: Măsurile de conservare din acest Plan, vor fi incluse în revizuirea sau elaborarea unor noi documente strategice de dezvoltare economică sau urbană, la nivelul siturilor din Anexa I.
        Prioritate: Mare
        Termen: Permanent
        Responsabili: toţi factorii implicaţi în realizarea şi aprobarea acestora

    5.3. Întărirea capacităţii instituţionale a ANANP, Gărzii Naţionale de Mediu, Gărzii Forestiere şi a gestionarilor fondurilor cinegetice
        Descriere: Implementarea legislaţiei de protecţie a mediului necesită verificări periodice în teren, cu echipamente performante.
        Este important ca structurile menţionate să aibă personal suficient şi dotări corespunzătoare pentru verificarea în teren a implementării legislaţiei privind protecţia mediului, şi a celei cinegetice cu asigurarea pazei necesare.
    Se recomandă angajarea mai multor specialişti, achiziţionarea de maşini de teren şi de echipamente de teren (binocluri, lunete, camere foto, dispozitive de vedere pe timp de noapte, GPS-uri, PC etc.) cu resurse asigurate prin proiecte şi de la bugetul de stat.
        Prioritate: Mare
        Termen: Permanent
        Responsabili: ANANP, administratorii ariilor naturale protejate, GNM, gestionarii fondurilor cinegetice, Garda Forestieră

    5.4. Prevenirea activităţilor de braconaj în siturile din Anexa I Descriere: Una din cele mai importante măsuri, este eficientizarea sistemului de patrulare, monitorizare şi pază, în locurile importante pentru înnoptat şi hrănire.
     Se recomandă organizarea simultană a acţiunilor de patrulare pe fonduri cinegetice învecinate, de minimum două ori pe lună, în perioada 1 noiembrie - 28 februarie, pe teritoriul judeţelor Buzău, Brăila, Tulcea, Constanţa, Ialomiţa şi Călăraşi, în siturile din Anexa I, în condiţiile asigurării resurselor necesare de către autoritatea publică centrală responsabilă de mediu.
        Prioritate: Esenţial
        Termen: Permanent
        Responsabili: gestionarii fondurilor cinegetice, ANANP, administratorii ariilor naturale protejate, Garda Forestieră

    5.5. Actualizarea Formularelor Standard ale siturilor Natura 2000, unde specia este inclusă
     Descriere: Sunt SPA-uri pentru care este necesară actualizarea informaţiei de la punctul 3 "Informaţia ecologică" din Formularele Standard, care se referă la prezenţa speciei şi efectivele populaţionale în sit. Au fost identificate 3 situri (Anexa I) pentru care este propusă scoaterea speciei din Formularul Standard, întrucât specia nu a fost înregistrată recent în situri, iar habitatele identificate nu sunt adecvate.
        Sunt alte 6 situri pentru care au fost propuse modificări ale efectivelor populaţiei, ca urmare a studiilor efectuate recent.
        Prioritate: Mediu
        Termen: Mediu
        Responsabili: autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului, ANANP, administratorii ariilor naturale protejate

    5.6. Construirea unor staţionare pentru animale rănite
        Descriere: Implementarea unor proiecte, prin care să fie înfiinţate cel puţin două centre în sud-estul ţării, care să funcţioneze ca centre de reabilitare pentru fauna sălbatică şi unde să fie tratate şi apoi eliberate exemplarele de păsări rănite din speciile protejate.
        Cadrul legal pentru înfiinţarea acestor centre se regăseşte în OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, art. 39 alin. (1) şi în Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, art. 16 alin. (2), cu modificările şi completările ulterioare.
        Fiecare centru de reabilitare va avea terenuri adecvate, instalaţii şi amenajări specifice, unde pot fi tratate exemplarele rănite, conform OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare.
        Centrele vor asigura condiţii de asistenţă sanitar-veterinară corespunzătoare şi condiţiile necesare recuperării exemplarelor respective.
        Prioritate: Medie
        Termen: Lung
        Responsabili: autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului, ANANP, Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, Administraţia Parcului Natural Balta Mică a Brăilei

    5.7. Refacerea regimului hidrologic al zonelor umede, aflate în stare deteriorată şi menţinerea nivelului hidrologic al zonelor umede din Anexa I Descriere: Un număr mare de zone umede ce funcţionează şi ca pescării sunt în pericol să fie abandonate ca urmare a condiţiilor economice nefavorabile.
        Este necesară subvenţionarea activităţilor din acvacultură în toate zonele în care specia e prezentă în număr mare sau care prezintă potenţial pentru asigurarea condiţiilor de înnoptare. În prezent sunt identificate 2 situri - R0SPA0051 Iezer Călăraşi şi R0SPA0077 Măxineni în stare critică, ce necesită măsuri urgente pentru stabilirea unui regim hidrologic adecvat. Pentru zonele menţionate anterior, trebuie realizate studii de fezabilitate, urmate de elaborarea şi implementarea proiectelor tehnice de reconstrucţie ecologică.
     Desecarea permanentă în zonele umede este interzisă în interiorul siturilor menţionate în Anexa I a acestui Plan. Este acceptată desecarea temporară în zonele umede ca parte a procesului tehnologic unde se practică acvacultura.
        Prioritate: Mare
        Termen: Scurt
        Responsabili: ANPA, MADR, ANANP, administratorii ariilor naturale protejate, ANIF, ANAR, administratorii fermelor piscicole, universităţile, ONG-urile.

    5.8. Realizarea unui studiu despre pagubele produse de speciile de gâşte pe terenurile cu culturi agricole
        Descriere: La începutul anilor 2000, în România a fost efectuat un studiu pe acest subiect, dar datele trebuie actualizate deoarece au fost colectate în zona litorală a Dobrogei, unde condiţiile sunt diferite faţă de zonele din Bărăgan şi Muntenia.
        Uneori sunt înregistrate stoluri mixte de peste 100.000 de exemplare de gârliţe mari, împreună cu gâşte cu gât roşu ce pot produce pagube însemnate pe culturile de toamnă (rapiţă, grâu şi orz) şi genera conflicte cu fermierii.
        Efectuarea unui studiu privind pagubele produse de gâşte este esenţială în stabilirea măsurilor de compensare a fermierilor.
        Prioritate: Mare
        Termen: Scurt
        Responsabili: MADR, Ministerul Finanţelor, autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului, universităţi, institute de cercetare, ONG-uri, gestionarii fondurilor cinegetice

    5.9. Elaborarea şi implementarea schemei de compensaţii şi propunerea în PNS 2022 - 2027, a unui pachet de agro-mediu, dedicat fermierilor ce cultivă terenurile pe care se hrănesc gâştele cu gât roşu (Branta ruficollis)
        Descriere: Măsura prevede asigurarea unui pachet de agro-mediu dedicat fermierilor, care să stimuleze cultivarea suprafeţelor agricole cu cereale preferate de gâştele cu gât roşu (grâu, porumb sau orz).
        Aceasta este una dintre măsurile esenţiale din Planul Naţional de acţiune, care asigură suprafeţe suficiente de hrănire pentru specie.
     Este necesară elaborarea unei scheme de compensaţii de tip Natura 2000, pentru fermierii care înregistrează pierderi de venituri, datorate păşunatului gâştelor în siturile Natura 2000 incluse în Anexa I.
        Prioritate: Mare
        Termen: Mediu
        Responsabili: autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului, MADR, APIA, Ministerul Finanţelor

    5.10. Preluarea şi adaptarea în Planurile de management cinegetic ale fondurilor cinegetice, a măsurilor de conservare pentru gâsca cu gât roşu, din Planurile de management pentru SPA-uri, iar pentru siturile care nu au încă Planuri de management, integrarea măsurilor din Planul Naţional de acţiune.
     Descriere: Integrarea măsurilor de conservare din Planurile de management elaborate pentru SPA-uri în Planurile de management cinegetic ale fondurilor cinegetice , acolo unde acestea se suprapun cu SPA-uri incluse în Anexa I.
        Pentru siturile care nu au încă Planuri de management sau acestea sunt în curs de elaborare se vor integra măsurile de conservare pentru specia Branta ruficollis cuprinse în Planul Naţional de acţiune.
        Prioritate: Mare
        Termen: Permanent
        Responsabili: autoritatea publică centrală pentru silvicultură, RNP "Romsilva", gestionarii fondurilor de vânătoare

    5.11. În siturile din Anexa I a Planului Naţional de acţiune se menţin măsurile luate de gestionarii fondurilor cinegetice, de interzicere a activităţii de vânătoare la speciile de păsări acvatice, în jurul lacurilor, la o distanţă de 300 m de malurile acestora, în perioada 1 noiembrie - 28 februarie
     Descriere: Pentru siturile din Anexa I a Planului Naţional de acţiune, se menţin restricţiile privind interzicerea vânătorii la speciile de păsări acvatice, adoptate de gestionarii fondurilor cinegetice, la o distanţă de 300 m în jurul lacurilor, în perioada 1 noiembrie - 28 februarie. Delimitarea se va face prin folosirea elementelor de peisaj acolo unde este posibil şi prin instalarea de semne de avertizare pe drumurile de acces, acolo unde nu pot fi folosite elemente de peisaj. Această măsură va contribui la diminuarea deranjului produs prin activităţi antropice în locurile de înnoptare, aşa cum recomandă AEWA, prin Ghidul pentru prevenirea împuşcărilor accidentale a speciilor asemănătoare în Palearcticul de Vest (AEWA, 2015) Începând cu anul 2012, AJVPS Buzău şi AJVPS Brăila au stabilit o zonă de linişte, în limitele ROSPA0005 Balta Albă - Amara - Jirlău, unde vânătoarea la toate speciile de păsări este interzisă în perioada 1 noiembrie - 28 februarie.
        Din iniţiativa asociaţiilor de vânătoare, aceeaşi măsură de conservare este implementată şi în siturile R0SPA0111 Berteştii de Sus - Gura Ialomiţei şi R0SPA0051 Iezer Călăraşi.
        Pentru implementarea cu succes a acestei măsuri, pot fi realizate următoarele activităţi:
        ● diseminarea informaţiilor referitoare la instituirea zonei de linişte către membrii şi paznicii asociaţiilor de vânătoare din fiecare fond cinegetic unde a fost instituită măsura;
        ● efectuarea unor cursuri de instruire pentru vânători şi paznici de vânătoare;
        ● instalarea de panouri informative cu reguli ce trebuie respectate în timpul activităţilor de vânătoare la speciile de păsări;
     ● stabilirea limiteleor zonelor de linişte, în format electronic, de tip .shp sau .kml pentru fondurile cinegetice care se suprapun cu ariile protejate din Anexa I şi distribuirea lor către gestionarilor fondurilor cinegetice;
        ● realizarea unei aplicaţii informatice pentru telefonul mobil, care să informeze persoanele interesate despre limitele ariilor naturale protejate, ale limitelor fondurilor de vânătoare şi ale zonelor de linişte desemnate în fondurile de vânătoare.

        Prioritate: Esenţial
        Termen: Permanent
        Responsabili: autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului, administratorii ariilor naturale protejate, AGVPS, gestionarii fondurilor cinegetice

    5.12. Asigurarea unui management adecvat al pajiştilor, conform reglementărilor legislative în vigoare
     Descriere: Pe terenurile incluse în categoria de folosinţă pajişte permanentă, situate în siturile menţionate în Anexa I, sunt interzise următoarele activităţi:
        ● păşunatul în perioada 1 noiembrie - 28 februarie
        ● desecarea şi drenarea pajiştilor
        ● discuirea, scarificarea
        ● împădurirea pajiştilor

        Se recomandă cosirea cel puţin o dată pe an, dacă nu sunt păşunate dar numai după data de 1 august, pentru menţinerea categoriei actuale de folosinţă, precum şi implementarea amenajamentelor pastorale şi a ghidurilor de bune practici în agricultură.
        Prioritate: Medie
        Termen: Permanent
        Responsabili: MADR, proprietarii de terenuri şi animale, autorităţile competente pentru verificarea respectării legislaţiei naţionale, consiliile locale

    5.13. Aplicarea bunelor practici în vederea planificării şi implementării investiţiilor din sectorul energiei eoliene
        Descriere: Această măsură prevede activităţi prin care să se evite afectarea habitatelor caracteristice speciei.
        Se recomandă următoarele activităţi:
     ● restricţionarea amplasării de turbine eoliene, până la o distanţă de 10 km, de la limitele Ariilor de Protecţie Specială Avifaunistică, cuprinse în Anexa I a acestui document, pentru a asigura suprafeţele necesare hrănirii; amplasarea acestora se va face doar în zonele în care a fost parcursă procedura de evaluare adecvată, conform condiţiilor din actele de reglementare.
    ● consultarea "Ghidurilor în vederea planificării şi implementării proiectelor în sectoarele: Infrastructură de transport, Exploatare de microhidrocentrale şi Parcuri eoliene", precum şi a documentului, "Analiză strategică de mediu a dezvoltării centralelor electrice eoliene în România" (Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, 2016), în special harta cu zonele de risc, conform criteriilor sociale şi de mediu pentru zonele de risc I - III, din documentul respectiv.

        Se recomandă următoarele activităţi de prevenire a coliziunii cu turbinele eoliene:
        ● colorarea palelor rotorului;
        ● colorarea bazei turnului;
        ● instalarea de sisteme video pentru detectarea păsărilor;
        ● instalarea de dispozitive cu ultraviolete;
        ● oprirea temporară a turbinelor eoliene;
        ● instalarea unor semnale auditive de avertizare.

        Prioritate: Mediu
        Termen: Permanent
        Responsabili: autoritatea locală pentru protecţia mediului, ANANP, beneficiarii Planului sau ai proiectului, autorităţile competente pentru verificarea respectării legislaţiei naţionale.

    5.14. Prevenirea micşorării suprafeţelor actuale a habitatelor caracteristice pentru gâşte, din Ariile de Protecţie Specială Avifaunistică, menţionate în Anexa I a Planului Naţional de acţiune
     Descriere: Activităţile ce determină reducerea suprafeţelor reprezentate de habitatele caracteristice gâştelor precum: terenurile arabile, pajiştile şi zonele umede din Ariile de Protecţie Specială Avifaunistică menţionate în Anexa I, vor avea un impact semnificativ pentru specie.
        Prioritate: Mare
        Termen: Permanent
        Responsabili: ANANP, administratorii ariilor naturale protejate, beneficiarii Planului sau ai proiectului, autorităţile competente pentru verificarea respectării legislaţiei naţionale;

    5.15. Limitarea accesului cu bărci pentru pescuit în scop comercial, pe lacurile din siturile incluse în Anexa I, în perioada 1 noiembrie - 28 februarie, între orele 16:00 şi 09:00
     Descriere: Pentru prevenirea deranjului produs în locurile de înnoptare, prin deplasarea cu bărci, cu sau fără motor, se limitează folosirea acestora în perioada de 1 noiembrie - 28 februarie, în intervalul orar 16:00 şi 09:00. Se aplică doar pe lacurile naturale din siturile din Anexa I din Planul Naţional de acţiune, cu excepţia teritoriul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării
        Prioritate: Mare
        Termen: Permanent
        Responsabili: autorităţile competente responsabile de verificarea respectării legislaţiei naţionale de mediu

    5.16. Limitarea activităţilor antropice de agrement în zonele de înnoptare şi zonele de hrănire, în perioada 1 noiembrie - 28 februarie
     Descriere: Activităţile antropice neautorizate de autoritatea competentă care pot produce deranj, având ca efect alungarea gâştelor din zonele de înnoptare şi zonele de hrănire din siturile menţionate în Anexa I, a Planului Naţional de acţiune, este interzisă în perioada 1 noiembrie - 28 februarie. Activităţile principale care sunt vizate prin această măsură sunt: sporturile nautice, diferite forme de agrement motorizat şi nemotorizat, zboruri cu aeronave cu pilot sau fără, alte sporturi şi activităţi de agrement.
        Prioritate: Mare
        Termen: Permanent
        Responsabili: ANANP/administratorii ariilor protejate, AGVPS, gestionarii fondurilor de vânătoare

    5.17. Aprobarea PUZ şi PUG, cu respectarea condiţiilor stabilite în Planurile de management ale ariilor naturale protejate
     Descriere: Pentru armonizarea cerinţelor de dezvoltare locală cu măsurile de protecţie ale speciilor şi habitatelor de interes comunitar şi naţional, se vor adopta PUZ şi PUG care vor respecta prevederile Planurilor de management pentru siturile din Anexa 1 a Planului Naţional de acţiune.
        Prioritate: Mare
        Termen: Permanent
        Responsabili: beneficiarii Planului sau ai proiectului, autorităţile competente pentru reglementare din punct de vedere a protecţiei mediului, autorităţi locale

    5.18. Identificarea liniilor electrice de tensiune aeriene ce produc mortalităţi însemnate prin coliziune şi creşterea vizibilităţii acestora prin montarea de dispozitive adecvate
        Descriere: Cel mai frecvent gâştele se lovesc de liniile electrice de tensiune, fie pentru că nu le văd din cauza ceţii, fie pentru că le văd prea târziu şi nu le mai pot evita.
        Păsările de dimensiuni mai mari au această problemă, pentru că nu pot să-şi schimbe brusc direcţia de zbor.
     Această măsură prevede realizarea unui studiu care să identifice zonele cu mortalitate însemnată, pentru teritoriile cuprinse în siturile din Anexa I a Planului Naţional de acţiune, în vederea stabilirii celor mai bune soluţii de marcare a liniilor electrice aeriene de medie şi înaltă tensiune şi marcarea acestora.
        Prioritate: Medie
        Termen: Mediu
        Responsabili: APM-uri, ANANP, administratorii ariilor naturale protejate, proprietarii şi administratori ai liniilor electrice aeriene, ONG-uri

    5.19. Implementarea unui sistem de monitorizare integrat, pe termen lung, a populaţiei de gâşte cu gât roşu care iernează în România
        Descriere: Scopul acestei scheme este de a colecta date cuprinzătoare despre specie, care să sprijine factorii de decizie în luarea măsurilor de conservare necesare.
        Monitorizarea trebuie să cuprindă, pe lângă estimarea efectivelor populaţiei speciei şi minimum următoarele informaţii:
        ● date demografice ale speciei - starea fizică, proporţie adulţi/juvenili
        ● date despre calitatea habitatelor - zonele de înnoptare şi de hrănire
        ● presiuni şi ameninţări
        ● durata perioadelor de hrănire, înnoptare şi a deplasărilor efectuate
    ● distribuţia speciei şi studiul relaţiilor dintre locurile de înnoptare şi locurile de hrănire din sud-estul României, se vor face cu ajutorul telemetriei (satelitare, radio, geolocatoare etc.) şi prin inelare
        ● deplasările stolurilor de gâşte determinate de activităţile antropice
        ● impactul prădătorilor naturali (păsări răpitoare de zi, şacali, câini) asupra populaţiei de gâscă cu gât roşu

        Prioritate: Mare
        Termen: Permanent
        Responsabili: autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului, ANANP, ONG-urile, universităţile, institutele de cercetare, AGVPS, gestionarii ai fondurilor cinegetice

    5.20. Realizarea de studii pentru determinarea acumulării de substanţe toxice în corpul gâştelor cu gât roşu
        Descriere: Scopul acestor studii este să determine nivelul acumulării de substanţe toxice în corpul gâştelor cu gât roşu, care ar putea afecta supravieţuirea şi reproducerea acestora.
        Sunt necesare prelevări de probe biologice (sânge şi ţesuturi), analize specifice ale probelor recoltate.
        Prioritate: Mare
        Termen: Permanent
        Responsabili: ANSVSA, universităţile, institutele de cercetare, gestionarii fondurilor cinegetice, ONG-uri

    5.21. Realizarea de campanii de informare adresate fermierilor din sud-estul României, pentru conştientizarea măsurilor de conservare şi promovarea pachetelor de agro- mediu
        Descriere: Această măsură prevede realizarea periodică a unor campanii de conştientizare ce cuprind evenimente multiple (workshop-uri, website-uri, articole în media, TV şi altele) dedicate fermierilor din judeţele Buzău, Brăila, Ialomiţa, Călăraşi, Tulcea şi Constanţa cu referire la măsurile de conservare şi pachetele de agro-mediu.
        Prioritate: Mare
        Termen: Permanent
        Responsabili: MADR, ANANP, autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului, ONG-uri, universităţile, institutele de cercetare

    5.22. Elaborarea şi întreţinerea panourilor informative şi a indicatoarelor instalate în principalele zone de iernare ale speciei, care menţionează atât prezenţa şi starea de conservare a acesteia cât şi restricţiile necesare în zonă
        Descriere: Scopul acestei măsuri este de a informa şi preveni pierderile accidentale la specia Branta ruficollis.
        În fiecare sit se vor instala panouri informative în locurile cele mai importante pentru specie, pentru a informa corespunzător vânătorii, localnicii şi vizitatorii.
        Prioritate: Mare
        Termen: Permanent
        Responsabili: ANANP, administratorii ariilor naturale protejate, ONG-uri, institute de cercetare, universităţi

    5.23. Realizarea şi instalarea de borne/panouri/indicatoare pentru evidenţierea limitelor ariilor naturale protejate cuprinse în Anexa I la Planul Naţional de acţiune
        Descriere: Scopul acestei măsuri este să prevină riscul de încălcare a regimului de protecţie a Ariilor de Protecţie Specială Avifaunistică.
     În toate SPA-urile din Anexa I la Planul Naţional, aflate în judeţele Buzău, Brăila, Ialomiţa, Călăraşi, Tulcea şi Constanţa este necesară instalarea bornelor vizibile şi distincte pentru evidenţierea limitelor ariilor naturale protejate şi informarea corespunzătoare a vânătorilor, localnicilor şi vizitatorilor.
        Prioritate: Mare
        Termen: Scurt
        Responsabili: ANANP, administratorii ariilor naturale protejate

    5.24. Realizarea unui ghid şi a unei aplicaţii mobile de identificare a speciilor de păsări admise la vânătoare precum şi a celor protejate cu care acestea pot fi confundate, care să fie descărcată şi pe telefoane mobile
        Descriere: Dezvoltarea unei aplicaţii mobile de identificare a speciilor de păsări admise la vânătoare şi a speciilor protejate cu care acestea pot fi confundate, este necesară pentru o pregătire corespunzătoare în desfăşurarea activităţii de vânătoare.
        Aplicaţia se va dezvolta pentru sistemele de operare Android şi iOS şi se va descărca pe telefoane mobile.
        ● elaborarea unui ghid cu fotografii şi text despre păsările acvatice din România, cu accent pe identificarea acestora, măsurile de conservare recomandate şi în literatura necesară pentru pregătirea examenului pentru vânători.
        ● includerea de articole de specialitate în revista naţională a AGVPS şi pe pagina de internet a AGVPS.

        Prioritate: Medie
        Termen: Mediu
        Responsabili: administratorii ariilor naturale protejate, universităţile institutele de cercetare, ONG-urile, gestionarii fondurilor cinegetice

    5.25. Organizarea unor sesiuni educative pentru elevi despre importanţa păsărilor acvatice
        Descriere: Este necesară dezvoltarea unei atitudini pozitive cu privire la conservarea speciei şi întărirea culturii ecologice în zonele-cheie din România.
        Măsura prevede organizarea periodică a unor serii de evenimente educative, dedicate transmiterii de informaţii relevante despre conservarea speciei.
        Prioritate: Medie
        Termen: Permanent
        Responsabili: ANANP, administratorii ariilor naturale protejate, ONG-urile, primăriile, inspectoratele şcolare, AGVPS, gestionarii fondurilor cinegetice

    5.26. Dezvoltarea unei infrastructuri adecvate de vizitare pentru turişti şi fotografi, în vederea promovării ecoturismului în zonele importante pentru specie
     Descriere: Oportunitatea unei dezvoltări durabile a turismului, pornind de la valorile naturale, cu scopul limitării impactului asupra biodiversităţii şi a mediului, presupune construirea de ascunzişuri fotografice şi turnuri de observaţii în locuri adecvate din siturile menţionate în Anexa I a acestui Plan Naţional de acţiune, astfel încât să fie efectuate observaţii la păsări, fără a le deranja.
        Această activitate se va desfăşura cu acceptul sau în parteneriat cu gestionarii fondurilor de vânătoare.
        Este necesară amplasarea a cel puţin unui element de infrastructură (turn de observaţii şi ascunziş pentru fotografiat păsări), în zone care nu deranjează distribuţia speciilor din siturile importante pentru gâşte.
        Prioritate: Medie
        Termen: Permanent
        Responsabili: companiile de turism, administratorii ariilor naturale protejate, ONG-urile, autorităţile locale, gestionarii fondurilor cinegetice

    5.27. Organizarea de cursuri de instruire şi prezentare a valorilor naturale, culturale şi istorice din siturile importante
        Descriere: Cursurile de instruire pot fi realizate în cadrul unor proiecte de promovare turistică a zonelor importante pentru specie şi desfăşurate de către administratorul ariei protejate, în colaborare cu autorităţile locale şi judeţene, cu instituţii de învăţământ şi ONG-uri.
        În cadrul cursurilor de instruire se va pune accent pe identificarea şi conservarea speciei şi pe programe de prezentare a valorilor naturale şi culturale.
        De asemenea, se va face o informare asupra importanţei sitului, a speciilor de păsări pentru care acesta a fost desemnat, cu privire la tradiţii, case memoriale, produse tradiţionale, monumente istorice, situri arheologice şi alte elemente cu semnificaţie istorică.
        Această activitate se poate desfăşura şi în parteneriat cu gestionarii fondurilor cinegetice. Notă: Selecţionarea temelor de cercetare şi desfăşurarea cercetărilor în domeniul cinegetic se realizează prin colaborare cu administratorul, asociaţiile, uniunile sau federaţiile reprezentative la nivel naţional şi internaţional şi gestionarii fondurilor cinegetice.
        Prioritate: Medie
        Termen: Permanent
        Responsabili: AGVPS, gestionarii fondurilor cinegetice, administratorii ariilor naturale protejate, ONG-urile


    VI. MONITORIZAREA ŞI EVALUAREA IMPLEMENTĂRII PLANULUI NAŢIONAL DE ACŢIUNE PENTRU CONSERVAREA ŞI MANAGEMENTUL POPULAŢIEI DE GÂSCĂ CU GÂT ROŞU

┌────┬───────────────┬──────────────┬─────────┬───────────────┬───────────────┐
│Nr. │Măsura         │Presiuni şi   │Termen   │Indicator      │Buget          │
│    │               │ameninţări    │         │               │               │
├────┼───────────────┼──────────────┼─────────┼───────────────┼───────────────┤
│    │Elaborarea/    │              │         │               │               │
│    │revizuirea şi  │              │         │               │               │
│    │implementarea  │              │         │Toate cele 40  │               │
│    │planurilor de  │              │         │de SPA- uri,   │               │
│    │management     │              │         │conform Anexei │               │
│    │pentru toate   │              │         │I din Planul   │               │
│    │Ariile de      │Factori       │         │Naţional de    │Surse de       │
│5.1 │Protecţie      │naturali şi   │Permanent│acţiune, au    │finanţare      │
│    │Specială       │antropici     │         │planuri de     │disponibile    │
│    │Avifaunistică  │              │         │management     │               │
│    │(SPA) unde     │              │         │actualizate şi │               │
│    │specia este    │              │         │aprobate,      │               │
│    │prezentă în    │              │         │               │               │
│    │Formularele    │              │         │               │               │
│    │Standard       │              │         │               │               │
├────┼───────────────┼──────────────┼─────────┼───────────────┼───────────────┤
│    │Propunerile    │              │         │               │               │
│    │pentru         │              │         │               │               │
│    │elaborarea     │              │         │               │               │
│    │documentelor   │Probleme în   │         │               │               │
│    │strategice de  │implementarea │         │               │               │
│    │dezvoltare     │legislaţiei   │         │               │               │
│    │economică care │referitoare la│         │La elaborarea  │               │
│    │au impact      │conservarea   │         │documentelor   │               │
│    │asupra         │speciei în    │         │strategice sunt│Surse de       │
│5.2 │siturilor      │interiorul    │Permanent│integrate şi   │finanţare      │
│    │pentru         │Ariilor de    │         │prevederile din│disponibile    │
│    │conservarea    │Protecţie     │         │Planul Naţional│               │
│    │speciei se vor │Specială      │         │de acţiune     │               │
│    │face ţinând    │Avifaunistică,│         │               │               │
│    │cont de        │cât şi în     │         │               │               │
│    │măsurile de    │afara lor     │         │               │               │
│    │conservare din │              │         │               │               │
│    │Planul Naţional│              │         │               │               │
│    │de acţiune     │              │         │               │               │
├────┼───────────────┼──────────────┼─────────┼───────────────┼───────────────┤
│    │               │Capacitatea   │         │               │               │
│    │               │insuficientă  │         │               │               │
│    │Întărirea      │în            │         │               │               │
│    │capacităţii    │implementarea │         │               │               │
│    │instituţionale │legislaţiei   │         │               │               │
│    │a ANANP, Gărzii│referitoare la│         │Creşterea      │               │
│    │Naţionale de   │conservarea   │         │capacităţii    │Surse de       │
│5.3 │Mediu, Gărzii  │speciei în    │Permanent│instituţionale │finanţare      │
│    │Forestiere şi a│interiorul    │         │a factorilor   │disponibile    │
│    │gestionarilor  │Ariilor de    │         │implicaţi      │               │
│    │fondurilor     │Protecţie     │         │               │               │
│    │cinegetice     │Specială      │         │               │               │
│    │               │Avifaunistică,│         │               │               │
│    │               │cât şi în     │         │               │               │
│    │               │afara lor     │         │               │               │
├────┼───────────────┼──────────────┼─────────┼───────────────┼───────────────┤
│    │               │              │         │Patrularea     │               │
│    │               │              │         │simultană de   │               │
│    │Prevenirea     │              │         │minimum 2 ori  │               │
│    │activităţilor  │              │         │pe lună, în    │Surse de       │
│5.4 │de braconaj în │Afectarea     │Permanent│perioada 1     │finanţare      │
│    │siturile       │populaţiei    │         │noiembrie - 28 │disponibile    │
│    │listate în     │              │         │februarie pe   │               │
│    │Anexa I        │              │         │fondurile      │               │
│    │               │              │         │cinegetice     │               │
│    │               │              │         │învecinate     │               │
├────┼───────────────┼──────────────┼─────────┼───────────────┼───────────────┤
│    │Actualizarea   │              │         │               │               │
│    │Formularelor   │              │         │Formularele    │               │
│    │Standard ale   │Probleme de   │         │Standard sunt  │Surse de       │
│5.5 │siturilor      │natură        │Mediu    │actualizate cu │finanţare      │
│    │Natura 2000    │administrativă│         │cele mai       │disponibile    │
│    │unde specia    │              │         │recente date   │               │
│    │este inclusă   │              │         │               │               │
├────┼───────────────┼──────────────┼─────────┼───────────────┼───────────────┤
│    │Construirea    │Rănirea       │         │Existenţa a    │Surse de       │
│5.6 │unor staţionare│exemplarelor  │Lung     │minimum 2      │finanţare      │
│    │pentru animale │din fauna     │         │centre         │disponibile    │
│    │rănite         │sălbatică     │         │autorizate     │               │
├────┼───────────────┼──────────────┼─────────┼───────────────┼───────────────┤
│    │Refacerea      │              │         │               │               │
│    │regimului      │              │         │               │               │
│    │hidrologic al  │              │         │               │               │
│    │zonelor umede  │Factorul      │         │Regimul        │               │
│    │aflate în stare│antropic si   │         │hidrologic al  │Fonduri        │
│5.7 │deteriorată şi │impactul      │Scurt    │ariilor        │guvernamentale,│
│    │menţinerea     │modificărilor │         │identificate   │LIFE, fonduri  │
│    │nivelului      │climatice     │         │este refăcut   │structurale    │
│    │hidrologic al  │              │         │               │               │
│    │lacurilor şi   │              │         │               │               │
│    │zonelor umede  │              │         │               │               │
│    │din Anexa I    │              │         │               │               │
├────┼───────────────┼──────────────┼─────────┼───────────────┼───────────────┤
│    │Realizarea unui│              │         │Raport cu      │               │
│    │studiu despre  │Factori       │         │rezultatele    │               │
│    │pagubele       │naturali şi   │         │obţinute care  │               │
│5.8 │produse de     │antropici în  │Scurt    │să contribuie  │LIFE, fonduri  │
│    │speciile de    │practicile    │         │la elaborarea  │structurale    │
│    │gâşte          │agricole      │         │schemei de     │               │
│    │culturilor     │              │         │compensare     │               │
│    │agricole       │              │         │pentru fermieri│               │
├────┼───────────────┼──────────────┼─────────┼───────────────┼───────────────┤
│    │Elaborarea şi  │              │         │               │               │
│    │implementarea  │              │         │               │               │
│    │schemei de     │              │         │               │               │
│    │compensaţii şi │Modificări ale│         │               │               │
│    │propunerea în  │practicilor   │         │Existenţa unui │               │
│    │PNS 2022- 2027 │agricole;     │         │pachet de      │               │
│    │a unui pachet  │Alungarea     │         │agro-mediu     │Surse de       │
│5.9 │de agromediu   │gâştelor din  │Mediu    │dedicat        │finanţare      │
│    │dedicat        │zonele de     │         │speciilor de   │disponibile    │
│    │fermierilor ce │hrănire de    │         │gâşte          │               │
│    │cultivă        │către fermieri│         │               │               │
│    │terenurile ,pe │              │         │               │               │
│    │care se hrănesc│              │         │               │               │
│    │gâştele cu gât │              │         │               │               │
│    │roşu           │              │         │               │               │
├────┼───────────────┼──────────────┼─────────┼───────────────┼───────────────┤
│    │Preluarea şi   │              │         │               │               │
│    │adaptarea în   │              │         │               │               │
│    │Planurile de   │              │         │               │               │
│    │management     │              │         │               │               │
│    │cinegetic, a   │              │         │               │               │
│    │măsurilor de   │              │         │Măsurile de    │               │
│    │conservare     │              │         │conservare din │               │
│    │pentru gâscă cu│Lipsa         │         │Planurile de   │               │
│    │gât roşu din   │măsurilor de  │         │management sau │               │
│    │Planurile de   │conservare    │         │din Planul     │Surse de       │
│5.10│management     │pentru gâscă  │Permanent│Naţional de    │finanţare      │
│    │pentru SPA-uri,│cu gât roşu în│         │acţiune        │disponibile    │
│    │iar pentru     │Planurile de  │         │integrate în   │               │
│    │siturile care  │management    │         │Planurile de   │               │
│    │nu au încă     │cinegetic     │         │management     │               │
│    │Planuri de     │              │         │cinegetic      │               │
│    │management     │              │         │               │               │
│    │integrarea     │              │         │               │               │
│    │măsurilor din  │              │         │               │               │
│    │prezentul Plan │              │         │               │               │
│    │National de    │              │         │               │               │
│    │acţiune.       │              │         │               │               │
├────┼───────────────┼──────────────┼─────────┼───────────────┼───────────────┤
│    │În siturile din│              │         │               │               │
│    │Anexa I a      │              │         │               │               │
│    │Planului       │              │         │               │               │
│    │Naţional de    │              │         │               │               │
│    │acţiune se     │              │         │În siturile din│               │
│    │menţin măsurile│              │         │Anexa I a      │               │
│    │luate de       │              │         │Planului       │               │
│    │gestionarii    │              │         │Naţional de    │               │
│    │fondurilor     │              │         │acţiune, în    │               │
│    │cinegetice, de │              │         │jurul lacurilor│               │
│    │interzicere a  │Deranjul      │         │pe o distanţă  │Surse de       │
│5.11│activităţii de │reprezentat de│Permanent│de 300 de metri│finanţare      │
│    │vânătoare la   │activităţile  │         │de la malurile │disponibile    │
│    │speciile de    │antropice     │         │acestora       │               │
│    │păsări         │              │         │activitatea de │               │
│    │acvatice, în   │              │         │vânătoare este │               │
│    │jurul          │              │         │interzisă în   │               │
│    │lacurilor, la o│              │         │perioada 1     │               │
│    │distantă de 300│              │         │noiembrie – 28 │               │
│    │m de malurile  │              │         │februarie      │               │
│    │acestora, în   │              │         │               │               │
│    │perioada 1     │              │         │               │               │
│    │noiembrie - 28 │              │         │               │               │
│    │februarie      │              │         │               │               │
├────┼───────────────┼──────────────┼─────────┼───────────────┼───────────────┤
│    │               │Deteriorarea  │         │               │               │
│    │               │şi distrugerea│         │               │               │
│    │Asigurarea unui│locurile de   │         │Nu sunt        │               │
│    │management     │hrănire;      │         │raportate      │               │
│    │adecvat al     │Modificări ale│         │cazuri care să │Surse de       │
│5.12│pajiştilor,    │practicilor   │Permanent│nu respecte    │finanţare      │
│    │conform        │pastorale;    │         │cerinţele      │disponibile    │
│    │reglementărilor│Alungarea     │         │legate de      │               │
│    │legislative în │gâştelor din  │         │managementul   │               │
│    │vigoare        │zonele de     │         │pajiştilor     │               │
│    │               │hrănire de    │         │               │               │
│    │               │către fermieri│         │               │               │
├────┼───────────────┼──────────────┼─────────┼───────────────┼───────────────┤
│    │               │              │         │Nu sunt        │               │
│    │               │              │         │instalate      │               │
│    │               │              │         │turbine eoliene│               │
│    │               │              │         │la distanţă mai│               │
│    │Aplicarea      │              │         │mică de 10 km  │               │
│    │bunelor        │Pierderea     │         │faţă de limita │               │
│    │practici în    │locurilor de  │         │Ariilor de     │               │
│    │vederea        │hrănire prin  │         │Protecţie      │Surse de       │
│5.13│planificării şi│amplasarea    │Permanent│Specială       │finanţare      │
│    │implementării  │parcurilor    │         │Avifaunistică, │disponibile    │
│    │investiţiilor  │eoliene şi a  │         │menţionate în  │               │
│    │din sectorul   │altor         │         │Anexa I la     │               │
│    │energiei       │instalaţii    │         │Planul Naţional│               │
│    │eoliene        │              │         │de acţiune,    │               │
│    │               │              │         │fără realizarea│               │
│    │               │              │         │procedurii de  │               │
│    │               │              │         │evaluare       │               │
│    │               │              │         │adecvată.      │               │
├────┼───────────────┼──────────────┼─────────┼───────────────┼───────────────┤
│    │Prevenirea     │              │         │               │               │
│    │micşorării     │              │         │               │               │
│    │suprafeţelor   │Pierderea     │         │Nu sunt        │               │
│    │actuale a      │locurilor de  │         │înregistrate   │               │
│    │habitatelor    │hrănire prin  │         │cazuri de      │               │
│    │caracteristice │construirea de│         │pierdere a     │Surse de       │
│5.14│pentru gâşte   │parcuri       │Permanent│locurilor de   │finanţare      │
│    │din Ariile de  │fotovoltaice  │         │hrănire din    │disponibile    │
│    │Protecţie      │şi alte       │         │cauza          │               │
│    │Specială       │instalaţii    │         │proiectelor de │               │
│    │Avifaunistică, │              │         │investiţii     │               │
│    │menţionate în  │              │         │               │               │
│    │Anexa I        │              │         │               │               │
├────┼───────────────┼──────────────┼─────────┼───────────────┼───────────────┤
│    │Limitarea      │              │         │               │               │
│    │accesului cu   │              │         │               │               │
│    │bărci pentru   │              │         │Nu sunt        │               │
│    │pescuit în scop│              │         │înregistrate   │               │
│    │comercial, pe  │Deranjul      │         │cazuri de      │               │
│    │lacurile din   │produs din    │         │deranj         │Surse de       │
│5.15│siturile       │activitatea de│Permanent│intenţionat,   │finanţare      │
│    │incluse în     │pescuit       │         │raportat sau   │disponibile    │
│    │Anexa I, în    │comercial cu  │         │înregistrat în │               │
│    │perioada 1     │bărci         │         │cursul         │               │
│    │noiembrie - 28 │              │         │activităţilor  │               │
│    │februarie,     │              │         │de patrulare   │               │
│    │între orele    │              │         │               │               │
│    │16:00 şi 09:00 │              │         │               │               │
├────┼───────────────┼──────────────┼─────────┼───────────────┼───────────────┤
│    │Limitarea      │              │         │Nu sunt        │               │
│    │activităţilor  │              │         │înregistrate   │               │
│    │antropice de   │              │         │cazuri de      │               │
│    │agrement în    │Deranj        │         │deranj.        │               │
│    │zonele de      │persistent    │         │Instalarea şi  │Surse de       │
│5.16│înnoptare şi   │produs prin   │Permanent│întreţinerea de│finanţare      │
│    │zonele de      │activităţi    │         │panouri pentru │disponibile    │
│    │hrănire, în    │antropice     │         │cele mai       │               │
│    │perioada 1     │              │         │importante     │               │
│    │noiembrie - 28 │              │         │situri         │               │
│    │februarie      │              │         │               │               │
├────┼───────────────┼──────────────┼─────────┼───────────────┼───────────────┤
│    │Aprobarea PUZ  │              │         │Armonizarea    │               │
│    │şi PUG cu      │              │         │cerinţelor de  │               │
│    │respectarea    │              │         │dezvoltare     │               │
│    │condiţiilor    │              │         │locală cu      │               │
│    │stabilite în   │Schimbarea    │         │măsurile de    │Surse de       │
│5.17│Planurilor de  │folosinţei    │Permanent│protecţie ale  │finanţare      │
│    │management ale │terenurilor   │         │speciilor şi   │disponibile    │
│    │ariilor        │              │         │habitatelor de │               │
│    │naturale       │              │         │interes        │               │
│    │protejate      │              │         │comunitar şi   │               │
│    │               │              │         │naţional.      │               │
├────┼───────────────┼──────────────┼─────────┼───────────────┼───────────────┤
│    │Identificarea  │              │         │               │               │
│    │liniilor de    │              │         │Toate          │               │
│    │tensiune       │              │         │segmentele din │               │
│    │aeriene ce     │              │         │liniile aeriene│               │
│    │produc         │Vizibilitatea │         │de transport a │               │
│    │mortalităţi    │redusă din    │         │energiei       │               │
│5.18│însemnate prin │cauza ceţii şi│Mediu    │electrice ce   │Fonduri        │
│    │coliziune şi   │a altor       │         │produc         │structurale    │
│    │creşterea      │factori       │         │mortalităţi    │               │
│    │vizibilităţii  │              │         │însemnate sunt │               │
│    │acestora prin  │              │         │identificate şi│               │
│    │montarea de    │              │         │marcate cu     │               │
│    │dispozitive    │              │         │semne vizibile │               │
│    │adecvate       │              │         │               │               │
├────┼───────────────┼──────────────┼─────────┼───────────────┼───────────────┤
│    │Implementarea  │              │         │               │               │
│    │unui sistem de │              │         │Măsuri de      │               │
│    │monitorizare   │              │         │conservare     │               │
│    │integrat pe    │Reducerea     │         │pentru oprirea │               │
│5.19│termen lung a  │populaţiei de │Permanent│tendinţei de   │LIFE, fonduri  │
│    │populaţiei de  │gâscă cu gât  │         │scădere a      │structurale    │
│    │gâşte cu gât   │roşu          │         │populaţiei de  │               │
│    │roşu care      │              │         │gâscă cu gât   │               │
│    │iernează în    │              │         │roşu           │               │
│    │România        │              │         │               │               │
├────┼───────────────┼──────────────┼─────────┼───────────────┼───────────────┤
│    │               │              │         │Adoptarea de   │               │
│    │               │              │         │măsuri pentru  │               │
│    │Realizarea de  │              │         │reducerea      │               │
│    │studii pentru  │              │         │acumulării de  │               │
│    │determinarea   │Reducerea     │         │substanţe      │               │
│5.20│acumulării de  │populaţiei de │Permanent│toxice în      │LIFE, fonduri  │
│    │substanţe      │gâscă cu gât  │         │corpul         │structurale    │
│    │toxice în      │roşu          │         │gâştelor, prin │               │
│    │corpul gâştelor│              │         │reglementări   │               │
│    │cu gât roşu    │              │         │ale            │               │
│    │               │              │         │autorităţilor  │               │
│    │               │              │         │responsabile   │               │
├────┼───────────────┼──────────────┼─────────┼───────────────┼───────────────┤
│    │               │Nerespectarea │         │               │               │
│    │               │ghidurilor de │         │               │               │
│    │Realizarea de  │bune practici │         │               │               │
│    │campanii de    │cu privire la │         │               │               │
│    │informare      │folosirea     │         │               │               │
│    │adresate       │substanţelor  │         │               │               │
│    │fermierilor din│chimice în sol│         │Respectarea    │               │
│    │sud-estul      │şi apă în     │         │ghidurilor de  │LIFE, fonduri  │
│5.21│României pentru│zonele        │Permanent│bune practici  │structurale    │
│    │conştientizarea│agricole;     │         │agricole       │               │
│    │măsurilor de   │Utilizarea    │         │               │               │
│    │conservare şi  │raticidelor   │         │               │               │
│    │promovarea     │pentru        │         │               │               │
│    │pachetelor     │combaterea    │         │               │               │
│    │agro-mediu     │rozătoarelor  │         │               │               │
│    │               │pe terenurile │         │               │               │
│    │               │agricole      │         │               │               │
├────┼───────────────┼──────────────┼─────────┼───────────────┼───────────────┤
│    │Elaborarea şi  │              │         │               │               │
│    │întreţinerea   │              │         │               │               │
│    │panourilor     │              │         │               │               │
│    │informative şi │              │         │               │               │
│    │a              │Importanţa    │         │               │               │
│    │indicatoarelor │speciei nu    │         │Instalarea şi  │               │
│    │în principalele│este suficient│         │întreţinerea   │               │
│    │zone de iernare│cunoscută în  │         │panourilor     │               │
│5.22│ale speciei,   │rândul        │Permanent│informative şi │LIFE, fonduri  │
│    │care indică    │publicului    │         │a              │structurale    │
│    │prezenţa       │larg şi a     │         │indicatoarelor │               │
│    │speciei de     │factorilor    │         │în siturile din│               │
│    │gâscă cu gât   │interesaţi    │         │Anexa I        │               │
│    │roşu, statutul │              │         │               │               │
│    │de conservare  │              │         │               │               │
│    │şi restricţiile│              │         │               │               │
│    │necesare în    │              │         │               │               │
│    │zonă           │              │         │               │               │
├────┼───────────────┼──────────────┼─────────┼───────────────┼───────────────┤
│    │Realizarea şi  │              │         │               │               │
│    │instalarea de  │Absenţa       │         │               │               │
│    │borne/panouri/ │marcajelor    │         │               │               │
│    │indicatoare    │pentru        │         │Marcaje pentru │               │
│    │pentru         │evidenţierea  │         │evidenţierea   │               │
│5.23│evidenţierea   │limitelor     │Scurt    │limitelor ariei│LIFE, fonduri  │
│    │limitelor      │ariilor       │         │naturale       │structurale    │
│    │ariilor        │naturale      │         │protejate cheie│               │
│    │naturale       │protejate     │         │               │               │
│    │protejate      │cuprinse în   │         │               │               │
│    │cuprinse în    │Anexa I       │         │               │               │
│    │Anexa I        │              │         │               │               │
├────┼───────────────┼──────────────┼─────────┼───────────────┼───────────────┤
│    │Realizarea şi  │              │         │               │               │
│    │implementarea  │              │         │               │               │
│    │unui ghid şi a │              │         │               │               │
│    │unei aplicaţii │              │         │Ghidul şi      │               │
│    │mobile de      │              │         │aplicaţia      │               │
│    │identificare a │              │         │mobilă de      │               │
│    │speciilor de   │              │         │identificare a │               │
│    │păsări admise  │              │         │speciilor de   │               │
│    │la vânătoare şi│              │         │păsări,        │               │
│    │a speciilor    │Importanţa    │         │elaborate şi   │               │
│    │protejate cu   │speciilor este│         │disponibile.   │LIFE, fonduri  │
│5.24│care acestea   │insuficient   │Mediu    │Articole de    │structurale    │
│    │pot fi         │cunoscută     │         │specialitate   │               │
│    │confundate.    │              │         │apărute în     │               │
│    │Includerea de  │              │         │revista        │               │
│    │articole de    │              │         │naţională a    │               │
│    │specialitate în│              │         │AGVPS şi pe    │               │
│    │revista        │              │         │pagina de      │               │
│    │naţională a    │              │         │internet a     │               │
│    │AGVPS şi pe    │              │         │AGVPS.         │               │
│    │pagina de      │              │         │               │               │
│    │internet a     │              │         │               │               │
│    │AGVPS.         │              │         │               │               │
├────┼───────────────┼──────────────┼─────────┼───────────────┼───────────────┤
│    │               │              │         │Minimum o      │               │
│    │               │Importanţa    │         │campanie la    │               │
│    │Organizarea    │speciei nu    │         │fiecare 2 ani  │               │
│    │unor sesiuni   │este suficient│         │este realizată │               │
│    │educative      │cunoscută în  │         │la nivel       │               │
│5.25│pentru elevi   │rândul        │Permanent│naţional.      │LIFE, fonduri  │
│    │despre         │publicului    │         │La nivel       │structurale    │
│    │importanţa     │larg şi a     │         │regional este  │               │
│    │păsărilor      │factorilor    │         │realizat       │               │
│    │acvatice       │interesaţi    │         │minimum 1      │               │
│    │               │              │         │eveniment în   │               │
│    │               │              │         │fiecare judeţ. │               │
├────┼───────────────┼──────────────┼─────────┼───────────────┼───────────────┤
│    │Dezvoltarea    │              │         │               │               │
│    │infrastructurii│              │         │               │               │
│    │adecvate de    │              │         │Minimum 10 arii│               │
│    │vizitare pentru│              │         │au             │               │
│    │turişti şi     │Deranjul      │         │infrastructura │               │
│5.26│fotografi      │produs prin   │Permanent│corespunzătoare│LIFE, fonduri  │
│    │pentru a       │activităţi    │         │pentru         │structurale    │
│    │promova        │neautorizate  │         │implementarea  │               │
│    │ecoturismul în │              │         │activităţii de │               │
│    │zonele         │              │         │ecoturism.     │               │
│    │importante     │              │         │               │               │
│    │pentru specie  │              │         │               │               │
├────┼───────────────┼──────────────┼─────────┼───────────────┼───────────────┤
│    │               │              │         │Sunt organizate│               │
│    │Organizarea de │              │         │cursuri de     │               │
│    │cursuri de     │Importanţa    │         │prezentare a   │               │
│    │instruire şi   │speciei nu    │         │valorilor      │               │
│    │prezentare a   │este suficient│         │naturale,      │               │
│    │valorilor      │cunoscută în  │         │culturale şi   │               │
│5.27│naturale,      │rândul        │Permanent│istorice din   │LIFE, fonduri  │
│    │culturale şi   │publicului    │         │siturile       │structurale    │
│    │istorice din   │larg şi a     │         │importante     │               │
│    │siturile       │factorilor    │         │pentru ghizi   │               │
│    │importante,    │interesaţi    │         │locali în cele │               │
│    │pentru ghizi   │              │         │mai importante │               │
│    │locali         │              │         │10 situri din ţ│               │
│    │               │              │         │ară.           │               │
└────┴───────────────┴──────────────┴─────────┴───────────────┴───────────────┘


    VII. BIBLIOGRAFIE ŞI REFERINŢE
    ● Aarvak, T., V. Vilkov, N. Petkov, S. Rozenfeld & A. Timoshenko. 2012. The main results of the monitoring of condition of the habitats and seasonal geese migrations in Northern and NorthWestern Kazakhstan//Zoological and game management resources in Kazakhstan and adjacent countries. Almaty: 208-213.
        ● Agreement on the conservation of african-eurasian migratory waterbirds. 2015. Technical Report.
        ● Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare. 2016. Analiză strategică de mediu a dezvoltării centralelor electrice eoliene în România. Raporttehnic. Referinţă contract: 30195
        ● Bogdan, O. (1971) Judeţul Ialomiţa - Monografie. Acad. R. S. R. Bucureşti.
        ● Bregnballe, T.& J. Madsen. 2004. Tools in waterfowl reserve management: effects of intermittent hunting adjacent to a shooting-free core area. - Wildlife Biology 10(4): 261-268.
        ● BirdLife Internaţional. 2021. European Red List of Birds. Luxembourg: Publications Office of the European Union.
        ● BirdLife Internaţional. 2017. Branta ruficollis (amended version of 2017 assessment). The IUCN
        ● Red List of Threatened Species 2017. Downloaded on 02 November 2020. https://dx.doi.org/10.2305/IUCN.UK.20173.RLTS.T22679954A118577901.en.
        ● Carol, C. K. (1934) Gâsca cu gât roşu. Carpaţii, 10, 270.
        ● Ciochia, V. & Hafner, H. (1969) Observations sur quelques especes d'oiseaux qui hivernent sur le litorel de la mer Noire et dans le delta du Danube. Lucr. Stat. Cerc. Mar. 3, 307-313.
        ● Chen, H., Li, Y., Li, Z., Shi, J., Shinya, K., Deng, G., Qi, Q., Tian, G., Fan, S., Zhao, H., Sun, Y. and Kawaoka, Y. 2006. Properties and dissemination of H5N1 viruses isolated during an influenza outbreak in migratory waterfowl in Western China. Journal of Virology 80: 5976-5983.
        ● Cranswick, P., L. Raducescu, G. Hilton, N. Petkov. 2012. Internaţional Single Species Action
        ● Plan for the Conservation of the Red-breasted goose (Branta ruficollis). AEWA, Bonn.
        ● CSN Tool web site - https://criticalsites.wetlands.org/en/species/22679954?zoom=3&lat=63.03503931552978&lng= 53.818352222442634&view=map del Hoyo, J., Collar, NJ, Christie, DA, Elliott, A. şi Fishpool, LDC 2014. HBWsi BirdLife
    ● International Illustrated Checklist of the Birds of the World. Volumul 1: non-paserine . Lynx Edicions BirdLife International, Barcelona, Spania şi Cambridge, Marea Britanie.
        ● Dereliev S. 1998. Monitoring of Red-breasted Geese in Bulgaria in the 1990s. - Threatened Waterfowl Specialist Group News, 11: 38-40.
        ● Dereliev, S., Hulea, D. Ivanov, B., W. J. Sutherlands & R. Summers. 2000. The numbers and distribution of the Red-breasted Goose Branta ruficollis at wintering roosts in România and Bulgaria. - Acta Ornithologica, 35, 63-66 p.
        ● Dereliev, S. 2000. Dynamic of numbers and distribution of the Red-breasted goose (Branta ruficollis) in its main wintering range in the region of lakes Shabla and Durankulak in the period 1995 - 2000. MSc thesis, Sofia University.
        ● Dijksen, A. & Smith, E. 1974. Ornithological observations in the Dobrogea, România. IWRB
        ● Bulletin, 37, 58-60.
        ● Dragomir, N. I. & Inascu, M. 1971. Aspecte privind frecvenţa unor specii de păsări acvatice de interes vânătoresc şi faunistic din Delta Dunării şi Balta Brăilei. Peuce: Studii şi comunicări de St. Naturii, Vol. I, 447-455.
        ● Dereliev, S., I. Ivanov, D. Georgiev, Petkov N. and L. Griffin 2005. Results from the monitoring of wintering Red-breasted Geese Branta ruficollis in the region of the lakes Shabla and Durankulak (NE Bulgaria) in 2003-2005. BSPB Technical Series Report No: 1-2005. Sofia, Bulgaria, 8 p.
        ● Dereliev, S., D. Georgiev, I. Ivanov & N. Petkov. 2005b. Status of the Redbreasted Goose (Branta ruficollis) in Bulgaria - In Proceedings of the Red-breasted Goose Conservation Action Workshop, SOR/BirdLife România, Tulcea, România.
        ● Dereliev, S. 2006. The Red-breasted Goose Branta ruficollis in the new millennium: a thriving species or a species on the brink of extinction? Waterbirds around the world. Eds. G.C. Boere, C.A. Galbraith & D.A. Stroud. The Stationery Office, Edinburgh, UK, 619-623 pp.
        ● EIONET, Romanian reporting under art.12 from Birds Directive for the period 2013-2018. (http://cdr.eionet.europa.eu/Converters/run_conversion?file=ro/eu/art12/envxtwkg/RO_birds_r eports_20200727-125003.xml&conv=612&source=remote#A396_W)
        ● Grimmet, R. F. A. & Jones, T. A. 1989. România. ICBP Technical Publication. Cambridge, 9, 579.
    ● Hunter, J. M. & Black, J. M. 1996. International action plan for the Red-breasted goose (Branta ruficollis). In Heredia, B., Rose, L. & Painter, M. Globally threatened birds in Europe - Action plans. Council of Europe Publishing, Strasbourg.
        ● Harrison, AL, & GM Hilton. 2014. Fine-scale distribution of geese in relation to key landscape elements in coastal Dobrudzha, Bulgaria. Preliminary report, WWT Slimbridge, 28 p.
        ● Hulea, D., 2002. Winter feeding ecology of the Red-breasted Goose (Branta ruficollis) - PhD University of East Anglia, Norwich, UK, 154 p.
        ● Iankov, P., A. Timoshenko, E. Todorov, S. Rozenfeld & I. Rusev. 2021. Assessment of hunting activities and pressure at kye sites for the wintering and migration of the Red-breasted goose in Bulgaria, Kazakhstan, România, Russia and Ukraine. Technical Report LIFE16/NAT/BG000847 LIFE for Safe Flight. Sofia, Bulgaria.
        ● Iliev, M., Petkov N.. 2015. Roost count and ground based monitoring of wintering geese in
        ● Dobrudzha 2010-2014. Technial Report under Project LIFE+09/NAT/BG00230, BSPB/BirdLife Bulgaria, Sofia, 45 p.
        ● Iliev, M., Todorov, E., Rusev, I., Petkov, N. Monitoring of wintering geese along the Western
        ● Black Sea coast 2017-2018. Technical Report within the framework of the project LIFE16/NAT/BG/000847 - "Conservation of the Red-breasted Goose along the Global Flyway".
        ● Johnson, A. & Biber, O. 1971. IWRB goose research group mission to eastern Europe December 1970. IWRB Bulletin, 31, 43-51.
        ● Jones, I. L., Whytock, R. C. & Bunnefeld, N. 2017. Assessing motivations for the illegal killing of Lesser White-fronted Geese at key sites in Kazakhstan. AEWA Lesser White-fronted Goose Internaţional Working Group Report Series No. 6, Bonn, Germany.
        ● Kaltschew, B. 1964. Zur Kenntnis der Vogelfauna des Umgebund von Plovdiv (Bulgarien). - Zool. Abh. Staatl. Mus.Tierk., Drezden, 26, 293-397.
    ● Kiss, J. B., Hulea, D., Petrescu, E., Ballon, E. & Marinov, M. 1997. Dobrogea - Romania the main wintering area for Branta ruficollis (Red-breasted goose). ICPDD Annals, 79-96.
        ● Klemm, W. & Kohl, S. 1988. Branta ruficollis. Studia Transilvanica 8/III.
        ● Kolbe, H. 1979. Ornamental Waterfowl> Gesham Books, Old Woking Surrey, 258 p.
        ● Kramer, H. 1980. Bruten europaischer Vogelarten in Gefangenscgaft. - Zool.Garten N.F., Jena, 50, 2/3, 89-137.
        ● Langston R.H.W. & J.D. Pullan. 2003. Windfarms and birds: An analysis of the effects of windfarms on birds, and guidance on environmental assessment criteria and site selection issues. Report by Birdlife Internaţional on behalf of the Bern Convention. Council of Europe.
        ● T-PVS/Inf (2003) 12. See also Bern Convention 'Draft Recommendation' T-PVS (2003) 11 Hunter & Black, 2000.
        ● Larsen, J.K. & J. Madsen.2000. Effects of wind turbines and other physical elements on field utilization by pink-footed geese (Anser brachyrhynchus): a landscape perspective. Landsc Ecol 15: 755-764.
    ● Larsen, J.K. & P. Clausen. 2002. Potential wind park impacts on whooper swans in winter: the risk of collision. Waterbirds 25: 327-330.
        ● Lebret, T. 1975. Geese counts in the Dobrogea, Rumania, IWRB Bulletin, 39/40, 49.
        ● Madsen, J. 1998 Experimental refuges for migratory waterfowl in Danish wetlands. I. Baseline assessment of the disturbance effects of recreaţional activities. Journal of Applied Ecology 35: 386-397.
        ● Madsen, J. 1998b. Experimental refuges for migratory waterfowl in Danish wetlands. II. Tests of hunting disturbance effects. - Journal of Applied Ecology 35: 398-418.
        ● Madsen, J. & A.D. Fox. 1995. Impacts of hunting disturbance on water birds - a review. - Wildlife Biology 1(4):193-207.
        ● Madsen, J. & D. Boertmann. 2008. Animal behavioral adaptation to changing landscapes: springstaging geese habituate to wind farms. Landscape Ecol (2008) 23: 1007-1011.
    ● Mateo R, Petkov N, Lopez-Antia A, Rodriguez-Estival J, Green AJ. Risk assessment of lead poisoning and pesticide exposure in the declining population of red-breasted goose (Branta ruficollis) wintering in Eastern Europe. Environ Res. 2016.
        ● Mateo, Rafael & Toledo, Ronda. 2009. Lead Poisoning in Wild Birds in Europe and the Regulations Adopted by Different Countries. Ingestion of Lead from Spent Ammunition: Implications for Wildlife and Humans. 10.4080/ilsa.2009.0107.
    ● Michev T., L. Profirov. 1997. Evolution des effectifs hivernaux de la Bernache a cou roux en Bulgarie. - Branta, 2: 10-13.
        ● Michev T. & L. Profirov. 2003. Mid-winter numbers of waterbirds in Bulgaria (1997-2001). Results from 25 years of mid-winter counts carried out at the most important Bulgarian wetlands.
        ● Pensoft. Sofia- Moscow, 160 p.
        ● Munteanu, D., Toniuc, N., Weber, P., Szabo, J. & Marinov, M 1989. Evaluarea efectivelor acvatice in cartierele lor de iernare din România (1988, 1989). Ocrot. Nat. 33, 105-112.
        ● Munteanu, D., Weber, P., Szabo, J. Gogu-Bogdan, M. & Marinov, M. 1991. A note on the present status of geese in Rumania. Ardea, 79, 165-166.
        ● Papadopol, A. 1965. Essai sur l'ornithofaune du lac Călăraşi et du Sud-Ouest du marais Borcea (marais Ialomiţa). Travaux, V, 347-380.
    ● Popescu, C. & Manolache, L. 1971. Contribuţii la cunoaşterea modificărilor structurii faunei Mamalia) în zonele îndiguite (cu privire speciala asupra Insulei Mari a Brăilei). PEUCE: Studii şi comunicări de Ştiinţe ale Naturii, Muzeul Delta Dunării Tulcea, Vol. 1, 419-427.
        ● Petkov, N., 2006b. Physical condition and age structure of Red-breasted Geese wintering at Durankulak Lake, Bulgaria, February 2005. TWSG News 15: 70-72.
        ● Petkov, N., 2013. Red-breasted Goose (Branta ruficollis). In: M. Tite (ed) Going, Going, Gone: 100 animals and plants on the verge of extinction, Bloomsbury Publishing, London, UK, 223 p.
        ● Petkov, N., Ivanov, I. Todorov E. &. Kovachev, A. 2011. Wintering Goose Monitoring Scheme in Bulgaria. In: Waterfowl of Northern Eurasia: Geography, Dynamics and Population Management. Internaţional Conference on the Waterfowl of Northern Eurasia (Abstract Book). Elista, Kalmykia, 61 p.
        ● Petkov, N., Popgeorgiev G. & S. Gigov. 2012. Evidence of landscape scale impact of windfarm development in Coastal Dobrudga on the distribution of foraging flocks of Red-breasted Goose (Branta ruficollis) and the Ponto-Anatolian flyway population of Greater White-fronted Goose (Anser albifrons). Abstract and poster presented at 14th WI/IUCN GSG Meeting, Stalkjiar, Norway.
        ● Petkov, N., Ivanov, I., Popgeorgiev, G., Georgiev. D. 2012. Overview of the Importance of Coastal Dobrudga for the Conservation of the Globally Threatened Red-breasted Goose (Branta ruficollis) and Other Wintering Geese and the Impact of Windfarm Development. BSPB Technical report, Sofia, 18 p.
        ● Petkov, N. 2013. Mid-term Report on "Safe Grounds for Redbreasts" LIFE09/NAT/BG 000230 Project, BSPB, Sofia, 203 p.
        ● Petkov, N. 2014. Progress Report on "Safe Grounds for Redbreasts" LIFE09/NAT/BG 000230 Project, BSPB, Sofia, 83 p.
        ● Rose, P. & Taylor V., 1993. Western Palearctic and South Western Asia Waterfowl Census 1993. IWRB, SLimbridge, UK, 215 p.
    ● Rozenfeld, S. 2011. Regulation of Şpring and Autumn Hunting on Waterbirds in the Kumo- Manych Depression, Russian Federation, March 2010-February 2011. AEWA Lesser White- fronted Goose International Working Group Report Series No. 2. Bonn, Germany.
        ● Rozenfeld, S, A. Timoshenko, V. Vilkov 2012b. The result of goose counts on the North- Kazakhstan stopover site in autumn 2012. Casarca 15: 164-175.
        ● Simeonov, P & Possardt, E., 2011. History, background and activities of 'Le Balkan-Bulgaria' Foundation. Goose Bull 12: 34-39.
        ● Simeonov, P & Possardt, E., 2012. First successful satellite tracking of Red-breasted Geese (Branta ruficollis). Goose Bull 14: 18-26.
        ● Simeonov, P, Nagendran, M, Possardt, E & Michels, E 2013. Amazing travels of the Red-breasted Goose Trio Aldo, Teddy II and Pavel Patev. Goose Bull 16: 10-15.
        ● Simeonov, P., Nagendran, Michels, E, Possardt E. & D. Vangeluwe. 2014. Red-breasted Goose: satellite tracking, ecology and conservation. - Dutch Birding 36: 73-86.
        ● Scott, P. 1939. Wild Chorus. Glasgow University press.
        ● Scott, P. 1970. Redbreasts in Rumania. Wildfowl, 21, 37-41.
        ● Spiess, S. S. 1936. Un desen din veacul VII reprezentând o Branta ruficollis. Carpaţii, 10, 274.
        ● Sutherland, W. J. & Crockford, N. J. (1993) Factors affecting the feeding distribution of Redbreasted geese Branta ruficollis wintering in România. Biological Conservation, 63, 61-65.
        ● Taylor, P. D., Fahrig L, Henein K. & Merriam G .1993. Connectivity as a vital element of landscape structure. Oikos 68: 571-573. Talpeanu, M. (1963) Anseriformes of Rumania. Pp. 4548. In: 1st. Euro. Mtg. On Wildfowl Conservation, St.Andrews, Scotland.
        ● Talpeanu, M. 1971. Les anseriformes de Roumanie (II). Travaux, 11, 393-399.
        ● Talpeanu, M. & Paspaleva, M. (1971) Branta ruficollis in România. Ocrot. Nat., Vol. 15, 161164.
    ● Todorov, E. 2020. National monitoring scheme of wintering geese in South-east Romania Retrieved June 19, 2020 from Romanian Ornithological Society electronic database, http://pasaridinromania.sor.ro/.
        ● Vangeluwe, D. & Snethlage, M. 1992. Rapport des investigations sur l'ecologie et la conservation de la Bernache a cou roux Branta ruficollis en Dobroudja (Roumanie & Bulgarie), Janvier 1992. Institut Royal des Sciences Naturelles de Belgique.
        ● Vangeluwe, D. & Stassin, P. 1991. Hivernage de la Bernache a cou roux Branta ruficollis en Dobroudja septentrionale, Roumanie, et revue de statut hivernal de l'epece. Le Gerfaut, 81, 6599.
        ● Weber, P. 1990. Rezervaţia ornitologică Histria - constatări privind situaţia avifaunei de interes cinegetic în toamna anului 1990. Ocrot. Nat., 36, 35-40.
        ● Zockler, C. I. Lysenko. 2000. Water birds on the edge: first circumpolar assessment of climate change impact on Arctic breeding water birds. Cambridge, UK: World Conservation Press.

    VIII. ANEXE    ANEXA 1

    Ariile de Protecţie Specială Avifaunistică (SPA) incluse în Reţeaua ecologică Natura 2000 şi importante pentru conservarea speciei de gâscă cu gât roşu (Branta ruficollis)

┌────┬─────────┬───────────┬─────────┬───────────┬──────────┬──────────────────────────┬──────────┐
│    │         │           │         │           │          │                          │Monitorul │
│    │         │           │         │Populaţia  │Populaţia │                          │Oficial - │
│    │         │           │         │-          │- iernare │                          │Nr. şi    │
│Nr. │Cod      │Denumirea  │Suprafaţă│concentrare│          │Actul normativ de aprobare│data în   │
│crt.│Natura   │sitului    │(ha)     │           │          │a Planului de management  │care s-a  │
│    │2000     │           │         ├───────────┼──────────┤                          │publicat  │
│    │         │           │         │           │          │                          │Planul de │
│    │         │           │         │(min-max)  │(min-max) │                          │management│
│    │         │           │         │           │          │                          │          │
├────┼─────────┼───────────┼─────────┼───────────┼──────────┼──────────────────────────┴──────────┤
│    │         │Balta Albă │         │           │          │                                     │
│1.  │ROSPA0004│- Amara -  │4744     │500-5000   │6500-8000 │Este în proces de elaborare/aprobare.│
│    │         │Jirlău     │         │           │          │                                     │
├────┼─────────┼───────────┼─────────┼───────────┼──────────┼──────────────────────────┬──────────┤
│    │         │           │         │           │          │Hotărârea Guvernului nr.  │          │
│    │         │Balta Mică │         │           │          │538/2011 pentru aprobarea │498 din   │
│2.  │ROSPA0005│a Brăilei  │25802    │200-200    │7000-10000│Planului de management al │13.07.2011│
│    │         │           │         │           │          │Parcului Natural Balta    │          │
│    │         │           │         │           │          │Mică a Brăilei            │          │
├────┼─────────┼───────────┼─────────┼───────────┼──────────┼──────────────────────────┼──────────┤
│    │         │           │         │           │          │Ordinul ministrului       │          │
│    │         │           │         │240-240    │          │mediului, apelor şi       │          │
│    │         │           │         │           │          │pădurilor nr. 1217/2016   │          │
│3.  │ROSPA0006│Balta      │9960     ├───────────┤100-200   │privind aprobarea Planului│1029 din  │
│    │         │Tătaru (>) │         │           │          │de management şi a        │21.12.2016│
│    │         │           │         │350-3200   │          │Regulamentului sitului    │          │
│    │         │           │         │(2012-2020)│          │Natura 2000 ROSPAOOQ6     │          │
│    │         │           │         │           │          │Balta Tătaru              │          │
├────┼─────────┼───────────┼─────────┼───────────┼──────────┼──────────────────────────┼──────────┤
│    │         │           │         │           │          │Ordinul ministrului       │          │
│    │         │           │         │           │          │mediului, apelor şi       │          │
│    │         │           │         │           │600-700   │pădurilor nr. 1079/2016   │          │
│    │         │           │         │           │          │privind aprobarea Planului│          │
│    │         │Beştepe -  │         │           │          │de management şi a        │          │
│4.  │ROSPA0009│Mahmudia   │3654     │n/a        ├──────────┤Regulamentului sitului    │720 din   │
│    │         │(*)        │         │           │          │Natura 2000 ROSPA0009     │19.09.2016│
│    │         │           │         │           │          │Beştepe - Mahmudia şi al  │          │
│    │         │           │         │           │0-0 (2012-│ariei naturale protejate  │          │
│    │         │           │         │           │2020)     │de interes naţional       │          │
│    │         │           │         │           │          │Dealurile Beştepe - cod IV│          │
│    │         │           │         │           │          │59                        │          │
├────┼─────────┼───────────┼─────────┼───────────┼──────────┼──────────────────────────┼──────────┤
│    │         │           │         │           │          │Ordinul ministrului       │          │
│    │         │           │         │           │          │mediului, apelor şi       │          │
│    │         │           │         │           │          │pădurilor nr. 1645/2016   │          │
│    │         │           │         │           │          │privind aprobarea Planului│          │
│    │         │           │         │           │          │de management şi a        │          │
│    │         │           │         │           │          │Regulamentului ariilor    │          │
│    │         │           │         │           │          │naturale protejate        │799 din   │
│5.  │ROSPA0010│Bistreţ    │2057     │20-20      │n/a       │ROSCI0045 Coridorul       │11.10.2016│
│    │         │           │         │           │          │Jiului, ROSPA0023         │          │
│    │         │           │         │           │          │Confluenţa Jiu - Dunăre,  │          │
│    │         │           │         │           │          │ROSPA0010 Bistreţ şi      │          │
│    │         │           │         │           │          │Rezervaţiile Naturale     │          │
│    │         │           │         │           │          │Locul Fosilifer Drănic -  │          │
│    │         │           │         │           │          │2.391 şi Pădurea Zăval -  │          │
│    │         │           │         │           │          │IV. 3 3                   │          │
├────┼─────────┼───────────┼─────────┼───────────┼──────────┼──────────────────────────┼──────────┤
│6.  │ROSPA0012│Braţul     │13299    │n/a        │4500-7000 │Este în proces de         │          │
│    │         │Borcea     │         │           │          │elaborare/aprobare.       │          │
├────┼─────────┼───────────┼─────────┼───────────┼──────────┼──────────────────────────┼──────────┤
│    │         │           │         │           │          │Ordinul ministrului       │          │
│    │         │           │         │           │          │mediului, apelor şi       │          │
│    │         │           │         │           │          │pădurilor nr. 1248/2016   │          │
│    │         │           │         │           │          │privind aprobarea Planului│          │
│    │         │Calafat -  │         │           │          │de management şi a        │          │
│    │         │Ciuperceni │         │           │          │Regulamentului ariilor    │26 din    │
│7.  │ROSPAOQ13│- Dunăre   │29379    │n/a        │n/a       │naturale protejate        │10.01.2017│
│    │         │(*)        │         │           │          │ROSCI0039 Ciuperceni-Desa,│          │
│    │         │           │         │           │          │ROSPA0013                 │          │
│    │         │           │         │           │          │Calafat-Ciuperceni-Dunăre,│          │
│    │         │           │         │           │          │2.392. Ciuperceni-Desa,   │          │
│    │         │           │         │           │          │2.398. Balta Lată, 2.397. │          │
│    │         │           │         │           │          │Balta Neagră              │          │
├────┼─────────┼───────────┼─────────┼───────────┼──────────┼──────────────────────────┼──────────┤
│    │         │           │         │           │          │Ordinul ministrului       │          │
│    │         │           │         │           │          │mediului, apelor şi       │          │
│    │         │           │         │           │          │pădurilor nr. 1185/2016   │          │
│    │         │           │         │2000-2000  │          │privind aprobarea Planului│          │
│    │         │           │         │           │          │de management şi a        │          │
│    │         │           │         │           │          │Regulamentului ariilor    │          │
│    │         │           │         │           │          │naturale protejate        │          │
│    │         │Cheile     │         │           │          │ROSPA0019 Cheile Dobrogei,│          │
│8.  │ROSPA0019│Dobrogei   │10917    ├───────────┤n/a       │ROSCI0215 Recifîi Jurasici│1001 din  │
│    │         │(*)        │         │           │          │Cheia, 2.362 Rezervaţia   │13.12.2016│
│    │         │           │         │           │          │naturală Recifîi Jurasici │          │
│    │         │           │         │           │          │Cheia, 2.356 Rezervaţia   │          │
│    │         │           │         │0-0 (2012- │          │naturală Peştera La Adam, │          │
│    │         │           │         │2020)      │          │2.357 Rezervaţia naturală │          │
│    │         │           │         │           │          │Peştera Gura Dobrogei, B.2│          │
│    │         │           │         │           │          │Rezervaţia naturală Gura  │          │
│    │         │           │         │           │          │Dobrogei                  │          │
│    │         │           │         │           │          │                          │          │
├────┼─────────┼───────────┼─────────┼───────────┼──────────┼──────────────────────────┴──────────┤
│9.  │ROSPA0021│Ciocăneşti │801      │120-130    │n/a       │Nu există sau este în proces de      │
│    │         │- Dunăre   │         │           │          │elaborare.                           │
├────┼─────────┼───────────┼─────────┼───────────┼──────────┼─────────────────────────────────────┤
│    │         │Delta      │         │           │1000-3000 │                                     │
│    │         │Dunării şi │         │           ├──────────┤                                     │
│10. │ROSPA0031│Complexul  │508302   │7000-24000 │6000-     │Este în proces de elaborare/aprobare.│
│    │         │Razim -    │         │           │10000     │                                     │
│    │         │Sinoie (>) │         │           │(2012-    │                                     │
│    │         │           │         │           │2020)     │                                     │
├────┼─────────┼───────────┼─────────┼───────────┼──────────┼──────────────────────────┬──────────┤
│    │         │           │         │           │          │Ordinul ministrului       │          │
│    │         │           │         │           │          │mediului, apelor şi       │          │
│    │         │Dumbrăviţa │         │           │          │pădurilor nr. 999/2016    │          │
│    │         │- Rotbav - │         │           │          │privind aprobarea Planului│554 din   │
│11. │ROSPA0037│Măgura     │4434     │6          │n/a       │de management şi a        │22.07.2016│
│    │         │Codlei     │         │           │          │Regulamentului sitului    │          │
│    │         │           │         │           │          │Natura 2000 ROSPA0037     │          │
│    │         │           │         │           │          │Dumbrăviţa - Rotbav -     │          │
│    │         │           │         │           │          │Măgura Codlei             │          │
├────┼─────────┼───────────┼─────────┼───────────┼──────────┼──────────────────────────┼──────────┤
│    │         │           │         │           │          │Ordinul ministrului       │          │
│    │         │           │         │           │          │mediului, apelor şi       │          │
│    │         │           │         │           │          │pădurilor nr. 1252/2016   │          │
│    │         │           │         │           │          │privind aprobarea Planului│          │
│    │         │           │         │           │          │de management pentru      │          │
│    │         │           │         │           │          │ariile naturale protejate:│          │
│    │         │           │         │           │          │ROSCI0022 Canaralele      │          │
│    │         │           │         │           │          │Dunării, ROSCI0053 Dealul │          │
│    │         │           │         │           │          │Allah Bair, ROSPA0002     │          │
│    │         │           │         │           │          │Allah Bair-Capidava,      │          │
│    │         │           │         │           │          │ROSPA0017 Canaralele de la│          │
│    │         │           │         │           │          │Hârşova, ROSPA0039        │          │
│12. │ROSPA0039│Dunăre -   │16244    │n/a        │120-120   │Dunăre-Ostroave, Reciful  │63 din    │
│    │         │Ostroave   │         │           │          │neojurasic de la Topalu - │25.01.2017│
│    │         │           │         │           │          │2352, Reciful fosilifer   │          │
│    │         │           │         │           │          │Seimenii Mari - 2355,     │          │
│    │         │           │         │           │          │Dealul Allah Bair - 2367, │          │
│    │         │           │         │           │          │Ostrovul Şoimul - IV. 19, │          │
│    │         │           │         │           │          │Celea Mare-Valea lui Ene -│          │
│    │         │           │         │           │          │IV.24, Pădurea Cetate -   │          │
│    │         │           │         │           │          │IV.25, Pădurea Bratca -   │          │
│    │         │           │         │           │          │IV.26, Canaralele din     │          │
│    │         │           │         │           │          │Portul Hârşova - 2.369,   │          │
│    │         │           │         │           │          │Locul fosilifer Cernavodă │          │
│    │         │           │         │           │          │- 2.534, Punctul fosilifer│          │
│    │         │           │         │           │          │Movila Banului            │          │
├────┼─────────┼───────────┼─────────┼───────────┼──────────┼──────────────────────────┴──────────┤
│    │         │Dunărea    │         │           │          │                                     │
│13. │ROSPA0040│Veche -    │19012    │30-30      │2000-5000 │Nu există sau este în proces de      │
│    │         │Braţul     │         │           │          │elaborare.                           │
│    │         │Măcin      │         │           │          │                                     │
├────┼─────────┼───────────┼─────────┼───────────┼──────────┼─────────────────────────────────────┤
│    │         │Eleşteiele │         │           │          │Nu există sau este în proces de      │
│14. │ROSPA0041│Iernut -   │437      │5-20       │n/a       │elaborare.                           │
│    │         │Cipău      │         │           │          │                                     │
├────┼─────────┼───────────┼─────────┼───────────┼──────────┼──────────────────────────┬──────────┤
│    │         │           │         │           │          │Ordinul ministrului       │          │
│    │         │           │         │           │          │mediului, apelor şi       │          │
│    │         │Ianca -    │         │           │          │pădurilor nr. 1215/2016   │          │
│15. │ROSPA0048│Plopu -    │2034     │600-600    │2000-6500 │privind aprobarea Planului│885 din   │
│    │         │Sărat      │         │           │          │de management şi a        │04.11.2016│
│    │         │           │         │           │          │Regulamentului sitului    │          │
│    │         │           │         │           │          │Natura 2000 ROSPAOQ48     │          │
│    │         │           │         │           │          │Ianca - Plopu Sărat       │          │
├────┼─────────┼───────────┼─────────┼───────────┼──────────┼──────────────────────────┴──────────┤
│    │         │Iazurile   │         │           │          │                                     │
│16. │ROSPA0050│Miheşu de  │1186     │5-30       │n/a       │Nu există sau este în proces de      │
│    │         │Câmpie -   │         │           │          │elaborare.                           │
│    │         │Tăureni    │         │           │          │                                     │
├────┼─────────┼───────────┼─────────┼───────────┼──────────┼─────────────────────────────────────┤
│17. │ROSPA0051│Iezerul    │5009     │500-7000   │1500      │Este în proces de elaborare/aprobare.│
│    │         │Călăraşi   │         │           │          │                                     │
├────┼─────────┼───────────┼─────────┼───────────┼──────────┼──────────────────────────┬──────────┤
│    │         │           │         │           │          │Ordinul ministrului       │          │
│    │         │           │         │2000-3000  │700-2500  │mediului, apelor şi       │          │
│    │         │           │         │           │          │pădurilor nr. 950/2016    │          │
│    │         │Lacul      │         ├───────────┼──────────┤privind aprobarea Planului│825 din   │
│18. │ROSPA0052│Beibugeac  │469      │           │          │de management şi a        │19.10.2016│
│    │         │(>)        │         │150-600    │50-200    │Regulamentului sitului    │          │
│    │         │           │         │(2012-2020)│(2012-    │Natura 2000 ROSPA0052     │          │
│    │         │           │         │           │2020)     │Lacul Beibugeac           │          │
│    │         │           │         │           │          │                          │          │
├────┼─────────┼───────────┼─────────┼───────────┼──────────┼──────────────────────────┼──────────┤
│    │         │           │         │           │          │Ordinul ministrului       │          │
│    │         │           │         │           │          │mediului, apelor şi       │          │
│    │         │           │         │           │          │pădurilor nr. 1214/2016   │          │
│    │         │           │         │           │          │privind aprobarea Planului│          │
│    │         │           │         │           │          │de management şi a        │          │
│    │         │           │         │           │20-50     │Regulamentului siturilor  │          │
│19. │ROSPA0053│Lacul      │1385     │230-230    │(2012-    │Natura 2000 ROSCI0149     │771 din   │
│    │         │Bugeac (>) │         │           │2020)     │Pădurea Esechioi - Lacul  │03.10.2016│
│    │         │           │         │           │          │Bugeac şi ROSPA0053 Lacul │          │
│    │         │           │         │           │          │Bugeac şi ale ariilor     │          │
│    │         │           │         │           │          │naturale protejate de     │          │
│    │         │           │         │           │          │interes naţional 2.365    │          │
│    │         │           │         │           │          │Pădurea Esechioi şi IV.28 │          │
│    │         │           │         │           │          │Lacul Bugeac              │          │
├────┼─────────┼───────────┼─────────┼───────────┼──────────┼──────────────────────────┼──────────┤
│    │         │           │         │           │          │Ordinul ministrului       │          │
│    │         │           │         │           │          │mediului, apelor şi       │          │
│    │         │           │         │           │          │pădurilor nr. 1228/2016   │          │
│    │         │           │         │           │          │privind aprobarea Planului│          │
│    │         │           │         │           │          │de management şi a        │          │
│    │         │           │         │           │          │Regulamentului siturilor  │          │
│    │         │           │         │           │          │Natura 2000 ROSCI0172     │          │
│    │         │           │         │           │          │Pădurea şi Valea Canaraua │          │
│    │         │Lacul      │         │           │          │Fetii-Iortmac, ROSPA0008  │25 din    │
│20. │ROSPA0054│Dunăreni   │1270     │400-500    │200-300   │Băneasa- Canaraua Fetii,  │10.01.2017│
│    │         │           │         │           │          │ROSPA0054 Lacul Dunăreni, │          │
│    │         │           │         │           │          │ROSPA0056 Lacul Oltina şi │          │
│    │         │           │         │           │          │al rezervaţiilor naturale │          │
│    │         │           │         │           │          │2.363 Rezervaţia Naturală │          │
│    │         │           │         │           │          │Pădurea Canaraua Fetii,   │          │
│    │         │           │         │           │          │IV.29 Rezervaţia Naturală │          │
│    │         │           │         │           │          │Lacul Dunăreni, IV.27     │          │
│    │         │           │         │           │          │Rezervaţia Naturală Lacul │          │
│    │         │           │         │           │          │Oltina                    │          │
├────┼─────────┼───────────┼─────────┼───────────┼──────────┼──────────────────────────┼──────────┤
│    │         │           │         │           │          │Ordinul ministrului       │          │
│    │         │           │         │           │          │mediului, apelor şi       │          │
│    │         │           │         │           │          │pădurilor nr. 1228/2016   │          │
│    │         │           │         │           │          │privind aprobarea Planului│          │
│    │         │           │         │           │          │de management şi a        │          │
│    │         │           │         │           │          │Regulamentului siturilor  │          │
│    │         │           │         │           │          │Natura 2000 ROSCI0172     │          │
│    │         │           │         │           │          │Pădurea şi Valea Canaraua │          │
│    │         │Lacul      │         │           │          │Fetii-Iortmac, ROSPA0008  │25 din    │
│21. │ROSPA0056│Oltina     │3310     │700-1200   │700-1200  │Băneasa- Canaraua Fetii,  │10.01.2017│
│    │         │           │         │           │          │ROSPA0054 Lacul Dunăreni, │          │
│    │         │           │         │           │          │ROSPA0056 Lacul Oltina şi │          │
│    │         │           │         │           │          │al rezervaţiilor naturale │          │
│    │         │           │         │           │          │2.363 Rezervaţia Naturală │          │
│    │         │           │         │           │          │Pădurea Canaraua Fetii,   │          │
│    │         │           │         │           │          │IV.29 Rezervaţia Naturală │          │
│    │         │           │         │           │          │Lacul Dunăreni, IV.27     │          │
│    │         │           │         │           │          │Rezervaţia Naturală Lacul │          │
│    │         │           │         │           │          │Oltina                    │          │
├────┼─────────┼───────────┼─────────┼───────────┼──────────┼──────────────────────────┴──────────┤
│22. │ROSPA0057│Lacul      │1859     │120-120    │n/a       │Nu există sau este în proces de      │
│    │         │Siutghiol  │         │           │          │elaborare.                           │
├────┼─────────┼───────────┼─────────┼───────────┼──────────┼──────────────────────────┬──────────┤
│    │         │           │         │           │          │Ordinul ministrului       │          │
│    │         │           │         │           │          │mediului, apelor şi       │          │
│    │         │Lacul      │         │           │          │pădurilor nr. 1176/2016   │          │
│23. │ROSPA0058│Stânca     │2193     │n/a        │5-100     │privind aprobarea Planului│882 din   │
│    │         │Costeşti   │         │           │          │de management şi a        │03.11.2016│
│    │         │           │         │           │          │Regulamentului sitului    │          │
│    │         │           │         │           │          │Natura 2000 ROSPA0058     │          │
│    │         │           │         │           │          │Lacul Stânca- Costeşti    │          │
├────┼─────────┼───────────┼─────────┼───────────┼──────────┼──────────────────────────┼──────────┤
│    │         │           │         │           │          │Ordinul ministrului       │          │
│    │         │           │         │           │          │mediului, apelor şi       │          │
│    │         │           │         │           │          │pădurilor nr. 842/2016    │          │
│    │         │Lacul      │         │           │          │privind aprobarea Planului│632 din   │
│24. │ROSPA0059│Strachina  │2016     │600-700    │200-2200  │de management şi a        │17.08.2016│
│    │         │           │         │           │          │Regulamentului Ariei de   │          │
│    │         │           │         │           │          │Protecţie Specială        │          │
│    │         │           │         │           │          │Avifaunistică ROSPA0059   │          │
│    │         │           │         │           │          │Lacul Strachina           │          │
├────┼─────────┼───────────┼─────────┼───────────┼──────────┼──────────────────────────┴──────────┤
│    │         │Lacurile   │         │           │          │Nu există sau este în proces de      │
│25. │ROSPAOO6O│Taşaul -   │2734     │260-260    │n/a       │elaborare.                           │
│    │         │Corbu      │         │           │          │                                     │
├────┼─────────┼───────────┼─────────┼───────────┼──────────┼─────────────────────────────────────┤
│    │         │           │         │           │600-2000  │                                     │
│    │         │Lacul      │         │           ├──────────┤                                     │
│26. │ROSPAOO6I│Techirghiol│2951     │n/a        │0-50      │Este în proces de elaborare/aprobare.│
│    │         │(>)        │         │           │(2012-    │                                     │
│    │         │           │         │           │2020)     │                                     │
├────┼─────────┼───────────┼─────────┼───────────┼──────────┼─────────────────────────────────────┤
│    │         │Lacurile   │         │           │          │Nu există sau este în proces de      │
│27. │ROSPA0065│Fundata -  │2049     │300-800    │n/a       │elaborare.                           │
│    │         │Amara      │         │           │          │                                     │
├────┼─────────┼───────────┼─────────┼───────────┼──────────┼─────────────────────────────────────┤
│28. │ROSPA0066│Limanu -   │881      │n/a        │400-400   │Nu există sau este în proces de      │
│    │         │Herghelia  │         │           │          │elaborare.                           │
├────┼─────────┼───────────┼─────────┼───────────┼──────────┼─────────────────────────────────────┤
│    │         │Lunca      │         │n/a        │n/a       │                                     │
│    │         │Prutului - │         ├───────────┼──────────┤Nu există sau este în proces de      │
│29. │ROSPA0070│Vlădeşti - │14601    │1-10       │0-10      │elaborare.                           │
│    │         │Frumuşiţa  │         │(2010-2020)│(2010-    │                                     │
│    │         │(>)        │         │           │2020)     │                                     │
├────┼─────────┼───────────┼─────────┼───────────┼──────────┼──────────────────────────┬──────────┤
│    │         │           │         │           │          │Ordinul ministrului       │          │
│    │         │           │         │           │          │mediului, apelor şi       │          │
│    │         │           │         │           │          │pădurilor nr. 949/2016    │          │
│    │         │           │         │           │          │privind aprobarea Planului│          │
│    │         │Lunca      │         │           │          │de management şi a        │651 din   │
│30. │ROSPA0071│Siretului  │37480    │50-100     │5-10      │Regulamentului sitului    │25.08.2016│
│    │         │Inferior   │         │           │          │Natura 2000 ROSPA0071     │          │
│    │         │           │         │           │          │Lunca Siretului Inferior  │          │
│    │         │           │         │           │          │şi al ariilor naturale    │          │
│    │         │           │         │           │          │protejate cu care se      │          │
│    │         │           │         │           │          │suprapune                 │          │
├────┼─────────┼───────────┼─────────┼───────────┼──────────┼──────────────────────────┼──────────┤
│    │         │           │         │           │          │Ordinul ministrului       │          │
│    │         │           │         │           │          │mediului, apelor şi       │          │
│    │         │Marea      │         │           │          │pădurilor nr. 1197/2016   │951 din   │
│31. │ROSPA0076│Neagră     │149143   │200-300    │n/a       │privind aprobarea Planului│25.11.2016│
│    │         │           │         │           │          │de management şi a        │          │
│    │         │           │         │           │          │Regulamentului sitului    │          │
│    │         │           │         │           │          │Natura 2000 Marea Neagră  │          │
├────┼─────────┼───────────┼─────────┼───────────┼──────────┼──────────────────────────┼──────────┤
│    │         │           │         │           │          │Ordinul ministrului       │          │
│    │         │           │         │           │          │mediului, apelor şi       │          │
│    │         │           │         │           │          │pădurilor nr. 1221/2016   │          │
│32. │ROSPA0077│Măxineni   │1537     │780        │n/a       │privind aprobarea Planului│1024 din  │
│    │         │           │         │           │          │de management şi a        │20.12.2016│
│    │         │           │         │           │          │Regulamentului sitului    │          │
│    │         │           │         │           │          │Natura 2000 ROSPA0077     │          │
│    │         │           │         │           │          │Măxineni                  │          │
├────┼─────────┼───────────┼─────────┼───────────┼──────────┼──────────────────────────┴──────────┤
│    │         │Ostrovu    │         │           │          │Nu există sau este în proces de      │
│33. │ROSPA0090│Lung -     │2544     │30         │n/a       │elaborare.                           │
│    │         │Gostinu    │         │           │          │                                     │
├────┼─────────┼───────────┼─────────┼───────────┼──────────┼─────────────────────────────────────┤
│    │         │Pescăria   │         │           │          │                                     │
│34. │ROSPA0097│Cefa -     │12093    │1-9        │n/a       │Nu există sau este în proces de      │
│    │         │Pădurea    │         │           │          │elaborare.                           │
│    │         │Rădvani    │         │           │          │                                     │
├────┼─────────┼───────────┼─────────┼───────────┼──────────┼─────────────────────────────────────┤
│35. │ROSPA0102│Suhaia     │4516     │n/a        │170-1200  │Nu există sau este în proces de      │
│    │         │           │         │           │          │elaborare.                           │
├────┼─────────┼───────────┼─────────┼───────────┼──────────┼─────────────────────────────────────┤
│36. │ROSPA0105│Valea      │6615     │n/a        │30-50     │Nu există sau este în proces de      │
│    │         │Mostiştea  │         │           │          │elaborare.                           │
├────┼─────────┼───────────┼─────────┼───────────┼──────────┼─────────────────────────────────────┤
│    │         │Berteştii  │         │           │          │                                     │
│37. │ROSPA0111│de Sus -   │6865     │n/a        │550-1500  │Este în proces de elaborare/aprobare.│
│    │         │Gura       │         │           │          │                                     │
│    │         │Ialomiţei  │         │           │          │                                     │
├────┼─────────┼───────────┼─────────┼───────────┼──────────┼─────────────────────────────────────┤
│38. │ROSPA0121│Lacul      │15879    │n/a        │500       │Nu există sau este în proces de      │
│    │         │Brateş     │         │           │          │elaborare.                           │
├────┼─────────┼───────────┼─────────┼───────────┼──────────┼─────────────────────────────────────┤
│    │         │Maţa -     │         │           │          │Nu există sau este în proces de      │
│39. │ROSPA0130│Cârja -    │5871     │n/a        │40-50     │elaborare.                           │
│    │         │Rădeanu    │         │           │          │                                     │
├────┼─────────┼───────────┼─────────┼───────────┼──────────┼─────────────────────────────────────┤
│40. │ROSPA0168│Râul Prut  │7659     │n/a        │5-10      │Nu există sau este în proces de      │
│    │         │           │         │           │          │elaborare.                           │
├────┼─────────┼───────────┼─────────┼───────────┼──────────┼─────────────────────────────────────┤
│    │         │Insula Mare│         │           │7000-     │                                     │
│    │n/a      │a Brăilei  │77014    │1000-5000  │10000     │Nu este arie protejată.              │
│    │         │(^)        │         │(2012-2020)│(2012-    │                                     │
│    │         │           │         │           │2020)     │                                     │
├────┼─────────┼───────────┼─────────┼───────────┼──────────┼─────────────────────────────────────┤
│    │         │Balta      │         │500-1000   │1000-5000 │                                     │
│    │n/a      │Ialomiţei  │69350    │(2012-2020)│(2012-    │Nu este arie protejată.              │
│    │         │(^)        │         │           │2020)     │                                     │
├────┼─────────┼───────────┼─────────┼───────────┼──────────┼─────────────────────────────────────┤
│    │         │Balta      │         │1000-5000  │500-1000  │                                     │
│    │n/a      │Călăraşi   │9422     │(2012-     │(2012-    │Nu este arie protejată.              │
│    │         │(^)        │         │2020)      │2020)     │                                     │
└────┴─────────┴───────────┴─────────┴───────────┴──────────┴─────────────────────────────────────┘

        (*) - Situri în care este propusă scoaterea speciei din Formularul Standard;
        (>) - Situri în care este propus modificarea efectivelor în Formularul Standard;
    (^) - Situri care nu sunt desemnate ca arii protejate dar au importanţă internaţională pentru conservarea speciei în România

    ANEXA 2

    Harta Ariilor de Protecţie Specială Avifaunistică (SPA)*1) importante pentru conservarea speciei de gâscă cu gât roşu (Branta ruficollis)
     *1) Numărul la fiecare sit din hartă corespunde cu numărătoarea din Anexa I.

 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA III

    Sensibilitatea peisajului în sud-estul României pentru conservarea gâştelor cu gât roşu (Branta ruficollis), în raport cu planificarea teritorială strategică şi proiectele individuale de investiţii*2)
        *2) Hartă poate fi consultată şi descarcată în format electronic la următorul site, https://www.sor.ro/proiect/monitorizarea-sastelor-cu-sat-rosu/harti/

 (a se vedea imaginea asociată)


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Plan, Alte Institutii,  PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016