Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   PLAN din 21 decembrie 2023  de management al Parcului Natural Grădiştea Muncelului - Cioclovina şi al ariilor naturale protejate suprapuse cu acesta    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 PLAN din 21 decembrie 2023 de management al Parcului Natural Grădiştea Muncelului - Cioclovina şi al ariilor naturale protejate suprapuse cu acesta

EMITENT: Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 87 bis din 30 ianuarie 2024
──────────
    Aprobat prin ORDINUL nr. 3.255 din 21 decembrie 2023, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 87 din 30 ianuarie 2024.
──────────
            PLANUL DE MANAGEMENT AL PARCULUI NATURAL GRĂDIŞTEA MUNCELULUI -
            CIOCLOVINA ŞI AL ARIILOR NATURALE PROTEJATE SUPRAPUSE CU ACESTA

    Cuprins
    CAPITOLUL I. INTRODUCERE
    1.1. Scurtă descriere a planului de management
    1.2. Scurtă descriere a ariilor naturale protejate
    1.3. Cadrul legal referitor la ariile naturale protejate şi la elaborarea planului de management integrat
    1.3.1. Baza legală a planului de management integrat
    1.3.2. Constituire şi funcţionare

    1.4. Procesul de elaborare a planului de management
    1.5. Proceduri de modificare a planului de management
    1.6. Proceduri de implementare a planului de management

        CAPITOLUL II. DESCRIEREA ARIEI NATURALE PROTEJATE
    2.1. Informaţii generale
    2.1.1. Localizare şi acces
    2.1.2. Limitele ariilor naturale protejate
    2.1.3. Zonarea internă a ariilor naturale protejate
    2.1.5. Suprapuneri ale ariilor naturale protejate

    2.2. Descrierea mediului abiotic
    2.2.1. Geologie
    2.2.2. Relief
    2.2.3. Hidrografie
    2.2.4. Clima
    2.2.5. Soluri

    2.3. Descrierea mediului biotic
    2.3.1. Habitate supraterane
    2.3.2. Habitate cavernicole
    2.3.3. Flora de interes conservativ european din situl Natura 2000 ROSCI0087
    2.3.4. Alte specii importante de floră
    2.3.5. Ciupercile
    2.3.6. Fauna

    2.4. Informaţii socio-economice, impacturi
    2.4.1. Comunităţile locale şi factorii interesaţi
    2.4.2. Utilizarea terenului
    2.4.3. Situaţia juridică a terenurilor
    2.4.4. Administratori, gestionari şi utilizatori
    2.4.5. Infrastructură şi construcţii
    2.4.6. Patrimoniu cultural
    2.4.7. Obiective turistice
    2.4.8. Impacturi antropice asupra habitatelor şi speciilor de interes conservativ


        CAPITOLUL III. EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR ŞI HABITATELOR
    3.1. Evaluarea statutului de conservare pentru habitate
    3.1.1. Evaluarea statutului de conservare la habitatele supraterane
    3.1.2. Evaluarea statutului de conservare pentru habitatul 8310

    3.2. Evaluarea statutului de conservare pentru plante
    3.3. Evaluarea statutului de conservare pentru mamifere, altele decât liliecii
    3.4. Evaluarea statutului de conservare pentru lilieci
    3.5. Evaluarea statutului de conservare pentru peşti
    3.6. Evaluarea statutului de conservare pentru amfibieni şi reptile
    3.7. Evaluarea statutului de conservare pentru nevertebrate
    3.8. Evaluarea statutului de conservare pentru păsări

        CAPITOLUL IV. SCOPUL ŞI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT
    4.1. Scopul planului de management
    4.2. Obiective generale, specifice şi activităţi
    4.2.1. Obiective generale, domenii de management
    4.2.2. Obiective specifice şi măsuri


        CAPITOLUL V. PLANUL DE ACTIVITĂŢI
    5.1. Detalierea acţiunilor / măsurilor de conservare
    5.2. Planificarea în timp a activităţilor
    5.3. Estimarea resurselor necesare pentru implementarea planului de management

    CAPITOLUL VI. PLANUL DE MONITORIZARE A ACTIVITĂŢILOR
    BIBLIOGRAFIE
    ANEXA 1 - Cartare păsări
    ANEXA 2 - Stare de conservare păsări
        ANEXA 3 - Măsuri de conservare păsări
    ANEXA 4 - Cartare mamifere
    ANEXA 5 - Stare de conservare mamifere
        ANEXA 6 - Măsuri de conservare mamifere
        ANEXA 7 - Cartare amfibieni, reptile şi nevertebrate
        ANEXA 8 - Stare de conservare amfibieni, reptile şi nevertebrate
        ANEXA 9 - Măsuri de conservare amfibieni, reptile şi nevertebrate
    ANEXA 10 - Cartare peşti
    ANEXA 11 - Stare de conservare peşti
        ANEXA 12 - Măsuri de conservare peşti
        ANEXA 13 - Cartare habitate şi plante
        ANEXA 14 - Stare de conservare habitate şi plante
        ANEXA 15 - Măsuri de conservare habitate şi plante
    ANEXA 16 - Cartare lilieci
    ANEXA 17 - Stare de conservare lilieci
        ANEXA 18 - Măsuri de conservare lilieci şi 8310
        ANEXA 19 - Studiul socioeconomic
        ANEXA 20 - Strategia de vizitare
        ANEXA 21 - Ciuperci identificare
        ANEXA 22 - Lepidoptere şi coleoptere
    ANEXA 23 - Obiective
    ANEXA 24 - Hărţi
    CAP. I
    INTRODUCERE
    1.1. Scurtă descriere a planului de management
     Conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului numărul 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea numărul 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, al Parcului Natural Grădiştea Muncelului - Cioclovina, sitului de interes comunitar ROSCI0087 Grădiştea Muncelului-Ciclovina, ariei de protecţie avifaunistică ROSPA0045 Grădiştea Muncelului-Cioclovina, rezervaţiilor naturale 2.497. Complexul carstic Ponorîci - Cioclovina, 2.499. Peştera Şura Mare, 2.500. Peştera Tecuri, 2.513. Locul fosilifer Ohaba Ponor, 2.522. Cheile Crivadiei, 2.523. Dealul şi Peştera Bolii, 2.531. Cheile Taia, reprezintă documentul oficial cu rol de reglementare pentru administratorii ariilor naturale protejate, precum şi pentru persoanele fizice şi juridice care deţin sau care administrează terenuri şi alte bunuri şi/sau care desfăşoară activităţi în perimetrul şi în vecinătatea ariilor naturale protejate. În planul de management este evaluată şi descrisă situaţia actuală a ariilor naturale protejate fiind definite măsurile de gospodărire necesare conservării lor. Toate ariile naturale protejate menţionate mai sus, ce fac obiectul prezentului plan de management, vor fi denumite în continuare arii naturale protejate aferente Parcului Natural Grădiştea Muncelului Cioclovina.
        Scopul planului de management este de a asigura un cadru legislativ adecvat pentru a menţine sau a îmbunătăţi acolo unde este cazul starea de conservare a speciilor şi habitatelor de importanţă comunitară şi naţională pentru care au fost desemnate ariile protejate aferente Parcului Natural Grădiştea Muncelului Cioclovina.
        Obiectivele planului de management sunt:
    a. Descrierea şi evaluarea situaţiei prezente a ariilor naturale protejate din punct de vedere al biodiversităţii şi al condiţiilor de mediu şi socio-economice;
    b. Definirea obiectivelor de management, precizarea măsurilor de conservare necesare şi reglementarea activităţilor care se pot desfăşura pe teritoriul ariilor şi în imediata lor vecinătate în conformitate cu obiectivele de management propuse;
    c. Planificarea în timp şi spaţiu a măsurilor propuse pentru asigurarea conservării speciilor şi habitatelor de importanţă comunitară şi naţională, în concordanţă cu activităţile tradiţionale ale comunităţilor locale.


    1.2. Scurtă descriere a ariilor naturale protejate
        Zona Grădiştea Muncelului - Cioclovina include o serie de suprafeţe importante pentru conservarea biodiversităţii, precum şi alte valori de patrimoniu cultural şi istoric, de valoare excepţională. Ca atare, aşa cum rezultă şi din titlul planului, sunt prezente mai multe tipuri de arii protejate care se suprapun. Acestea se descriu pe scurt în continuare.
        Parcul Natural Grădiştea Muncelului - Cioclovina, reprezintă o arie naturală protejată cu statut de parc natural, al cărui scop este protecţia şi conservarea unor ansambluri peisagistice în care interacţiunea activităţilor umane cu natura de-a lungul timpului a creat o zonă distinctă, cu valoare semnificativă peisagistică şi culturală, deseori cu o mare diversitate biologică.
     Parcul a fost declarat arie naturală protejată de interes naţional, fiind încadrat, conform Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului numărul 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea numărul 49/2011, în categoria parcurilor naturale, corespunzătoare categoriei V a Uniunii Internaţionale pentru Conservarea Naturii - "Peisaj protejat: arie protejată administrată în principal pentru conservarea peisajului şi recreere".
        Conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului numărul 57/2007 cu modificările şi completările ulterioare, managementul parcului natural urmăreşte menţinerea interacţiunii armonioase a omului cu natura prin protejarea diversităţii habitatelor şi peisajului, promovând păstrarea folosinţelor tradiţionale ale terenurilor, încurajarea şi consolidarea activităţilor, practicilor şi culturii tradiţionale ale populaţiei locale. De asemenea, se oferă publicului posibilităţi de recreere şi turism şi se încurajează activităţile ştiinţifice şi educaţionale.
     Situl de importanţă comunitară ROSCI0087 Grădiştea Muncelului-Ciclovina, a fost instituit prin Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile numărul 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România modificat prin Ordinul ministrului mediului şi pădurilor numărul 2387/2011. Obiectivul de conservare al sitului este menţinerea sau readucerea la o stare de conservare favorabilă a 18 habitate de interes comunitar şi a 29 specii de interes comunitar: 10 specii de mamifere, 3 specii de amfibieni, 4 specii de peşti, 9 specii de nevertebrate şi 3 specii de plante. Aceste habitate şi specii sunt listate în formularul standard al sitului ROSCI0087 Grădiştea Muncelului - Cioclovina.
     Aria de protecţie avifaunistică ROSPA0045 Grădiştea Muncelului-Cioclovina, a fost instituită prin Hotărârea de Guvern numărul 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, modificată şi completată prin Hotărârea de Guvern numărul 971/2011. Obiectivul de conservare al ariei este menţinerea sau readucerea la o stare de conservare favorabilă a 79 de specii de păsări menţionate în formularul standard al sitului ROSPA0045 Grădiştea Muncelului - Cioclovina.
        Rezervaţiile naturale sunt arii naturale protejate ale căror scopuri sunt protecţia şi conservarea unor habitate şi specii naturale importante sub aspect floristic, faunistic, forestier, hidrologic, geologic, speologic, paleontologic, pedologic. Cele din zona Grădiştea Muncelului- Cioclovina sunt de tip speologic, paleontologic şi mixte: speologic - faunistic - floristic şi geologic - floristic - faunistic. Managementul acestor rezervaţii naturale se face diferenţiat, în funcţie de caracteristicile lor, prin măsuri active de gospodărire pentru a asigura menţinerea habitatelor şi/sau în vederea protejării anumitor specii, grupuri de specii sau comunităţi biotice. Pe lângă activităţile ştiinţifice, după caz, pot fi admise activităţi turistice, educaţionale organizate. Sunt admise unele activităţi de valorificare durabilă a unor resurse naturale. Sunt interzise folosinţe ale terenurilor sau exploatarea resurselor care dăunează obiectivelor atribuite.
        Monumente ale naturii sunt reprezentate de peşterile sau sectoarele de peşteră încadrate în clasa B, de importanţă naţională, care se disting prin mărime, raritatea resurselor şi prin potenţial turistic. Cele din zona Grădiştea Muncelului-Cioclovina sunt 2.500. Peştera Tecuri, sectorul dintre intrarea artificială şi cea naturală din Peştera Cioclovina Uscată şi sectorul cuprins între intrare şi Baldachine din 2.499. Peştera Şura Mare. Acestea sunt, conform legii, arii naturale protejate ale căror scopuri sunt protecţia şi conservarea unor elemente naturale cu valoare şi semnificaţie ecologică, ştiinţifică, peisagistică deosebite.
        Managementul monumentelor naturii se face după un regim strict de protecţie care asigură păstrarea trăsăturilor naturale specifice. În funcţie de gradul lor de vulnerabilitate, accesul populaţiei poate fi limitat sau interzis. Monumentele naturii corespund categoriei III a Uniunii Internaţionale pentru Conservarea Naturii "Monument natural: arie protejată administrată în special pentru conservarea elementelor naturale, specifice".
        Rezervaţiile ştiinţifice sunt reprezentate în cazul de faţă de peşterile sau tronsoanele acestora incluse în clasa A - având valoare excepţională, reprezentative pentru patrimoniul speologic naţional şi internaţional. În această categorie sunt incluse Peştera Cioclovina Uscată - cu excepţia sectorului dintre intrarea artificială şi cea naturală, Peştera din Valea Călianului sau Valea Stânii - ambele făcând parte din 2.497. Complexul carstic Ponorîci - Cioclovina - şi 2.499. Peştera Şura Mare - cu excepţia sectorului cuprins între intrare şi Baldachine. Aceste rezervaţii ştiinţifice sunt incluse în zona de protecţie strictă a parcului.
        Managementul rezervaţiilor ştiinţifice asigură un regim strict de protecţie prin care habitatele sunt păstrate într-o stare pe cât posibil neperturbată. În aceste zone se interzice desfăşurarea oricăror activităţi umane, cu excepţia activităţilor de cercetare, educaţie şi de ecoturism cu limitările descrise în planurile de management, cu avizul emis de APNGMC şi autorizaţia obţinută de la Comisia Patrimoniului Speologic. Rezervaţiile ştiinţifice corespund categoriei I a Uniunii Internaţionale pentru Conservarea Naturii - "Rezervaţie Naturală Strictă: arie protejată, administrată în principal în scopuri ştiinţifice".
        O situaţie tabelară a rezervaţiilor şi monumentelor naturii din zona Grădiştea Muncelului - Cioclovina este prezentată în tabelul următor:
        Rezervaţii şi monumente ale naturii
        Tabelul nr. 1

┌───────┬───────────┬───────────┬─────────────────────────┐
│ │ │Localizare │ │
│Codul │Denumire, │si │ │
│L5/2000│Categoria │suprafaţa │Scurtă caracterizare │
│poziţia│şi Tipul*1)│-conform │ │
│ │ │Legii 5/200│ │
├───────┼───────────┼───────────┼─────────────────────────┤
│ │ │ │Altitudinea 500-1147 m, │
│ │ │ │în total 68 cavităţi │
│ │ │ │naturale printre care: │
│ │ │ │Ponorîci-Cioclovina cu │
│ │ │ │Apă -clasa B, Peştera │
│ │ │ │Cioclovina Uscată -clasa │
│ │ │ │A, cu excepţia sectorului│
│ │ │ │dintre intrarea │
│ │ │ │artificială şi cea │
│ │ │ │naturală - clasa B, │
│ │ │ │peştera din Valea │
│ │ │ │Călianului -Clasa A. │
│ │ │ │Sistem de galerii │
│ │ │ │subterane de 7890 m şi o │
│ │ │ │denivelare de 174 m. │
│ │ │ │Peştera Ponorîci - │
│ │ │ │Cioclovina cu Apă are │
│ │ │ │două intrări: prin │
│ │ │ │Cioclovina, Sala │
│ │ │ │Tezaurului în care au │
│ │ │ │fost descoperite mărgele │
│ │ │ │de chihlimbar, Sala Mare,│
│ │ │ │Galeria Lacurilor şi │
│ │ │ │Galeria Baldachinelor iar│
│ │ │ │din sens opus prin │
│ │ │ │Ponorîci, Marea │
│ │ │ │Confluenţă, Galeria │
│ │ │ │Marilor Gururi şi │
│ │ │ │Planşee. Diversitate: │
│ │ │ │speologică, │
│ │ │ │paleontologică - depozite│
│ │Complexul │ │de guano-fosfaţi, resturi│
│ │carstic │ │scheletice de mamifere │
│ │Ponorîci - │ │cuaternare, faunistică şi│
│ │Cioclovina │ │floristică. Deasupra, │
│ │- Peştera │ │făgete pe calcare, │
│ │Cioclovina │ │stâncării cu vegetaţie │
│ │Uscată -1, │ │mezofilă şi │
│ │s,m; - │ │mezotermofilă, pajişti │
│ │sectorul │ │xerotermofile │
│ │dintre │ │colinar-montane, pajişti │
│ │intrarea │Comuna │mezofile şi tufărişuri. │
│ │artificială│Boşorod, │Complexul carstic │
│2.497. │şi naturală│satul │reprezintă perimetrul de │
│ │- III, s, m│Cioclovina,│protecţie al peşterilor. │
│ │- Peştera │1,5 ha │În peştera Cioclovina │
│ │Ponorîci - │ │Uscată s-a descoperit o │
│ │Cioclovina │ │calotă craniană de om de │
│ │cu Apă - │ │Cro-Magnon. │
│ │III, s, m- │ │Depozitul de │
│ │Peştera din│ │guano-fosfaţi a fost │
│ │Valea │ │exploatat industrial în │
│ │Stânii - │ │secolul trecut. Suprafaţa│
│ │Valea │ │de 1,5 ha prevăzută în │
│ │Călianului │ │Legea 5/2000, se │
│ │-1, s │ │consideră cu totul │
│ │ │ │insuficientă pentru │
│ │ │ │protejarea acestui sistem│
│ │ │ │complex. │
│ │ │ │Peştera din Valea │
│ │ │ │Călianului are lungime de│
│ │ │ │1500 m şi o denivelare │
│ │ │ │165 m. Descoperită în │
│ │ │ │1983, are 2 sectoare cu │
│ │ │ │formaţiuni de aragonit │
│ │ │ │stalagmitice, perle de │
│ │ │ │peşteră, forme de │
│ │ │ │coroziune şi eroziune. │
│ │ │ │Cuprinde: Sala cu │
│ │ │ │aragonit, Sala │
│ │ │ │Balconului, Sala Marelui │
│ │ │ │Horn, Sala cu helictite, │
│ │ │ │stilobite, lumânări, │
│ │ │ │baldachine, gururi, perle│
│ │ │ │de cavernă, Lacul │
│ │ │ │suspendat şi Galeria │
│ │ │ │Nouă. │
│ │ │ │Sistemul include multiple│
│ │ │ │colonii de hibernare de │
│ │ │ │lilieci, printre care şi │
│ │ │ │una dintre cele mai mari │
│ │ │ │agregări de R. │
│ │ │ │hipposideros din România,│
│ │ │ │cu aprox. 800 de │
│ │ │ │exemplare combinat pentru│
│ │ │ │toate peşterile din │
│ │ │ │sistemul carstic. │
├───────┼───────────┼───────────┼─────────────────────────┤
│ │ │ │Peşteră de clasa A cu │
│ │ │ │excepţia sectorului de la│
│ │ │ │intrare până la │
│ │ │ │Baldachine, care este de │
│ │ │ │clasa B. Cavitate │
│ │ │ │naturală de referinţă │
│ │Peştera │ │pentru Munţii Şureanu. │
│ │Şura Mare │ │Cuprinde galerii largi, │
│ │Peştera │ │extrem de înalte pe râul │
│ │Şura Mare │ │Ohaba, cu cascade şi │
│ │-1, s, m; │Comuna Pui │lacuri. În loc de │
│2.499. │sectorul de│satul │stalagmite avenacee │
│ │la intrare │Ohaba, 5,0 │întâlnim baldachine │
│ │până la │ha │specifice şi gururi, în │
│ │Baldachine │ │Sala Mare. Canionul │
│ │- III, s, │ │Ohabei Ponorului are │
│ │m. │ │lungimea de 4 km. Peştera│
│ │ │ │găzduieşte printre cele │
│ │ │ │mai mari colonii de │
│ │ │ │lilieci, │
│ │ │ │Pipistrelluspipistrellus,│
│ │ │ │şi Miniopterus │
│ │ │ │schreibersii în hibernare│
│ │ │ │din Europa. │
├───────┼───────────┼───────────┼─────────────────────────┤
│ │ │ │Este încadrată în clasa │
│ │ │ │B. Lungimea este de 485 │
│ │ │ │m, iar denivelarea de 49 │
│ │ │ │m. Formaţiuni │
│ │ │ │stalagmitice, coraliforme│
│ │ │ │şi monocristale. Cuprinde│
│ │ │ │o stalagmită │
│ │ │ │spectaculoasă cu │
│ │ │ │înălţime: de 7 m, de │
│ │ │ │culoare albă cu reflexe │
│ │ │Comuna │roze. Mai cuprinde │
│ │Peştera │Baru, satul│stalactite, stalagmite, │
│2.500. │Tecuri - │Petros, 2,0│gururi, cristalictite, │
│ │III, s │ha │helictite. A fost │
│ │ │ │prăduită. Declarată │
│ │ │ │monument al naturii în │
│ │ │ │1954. Găzduieşte │
│ │ │ │coleopterul endemic │
│ │ │ │Sophrochaeta dacica. │
│ │ │ │Reprezintă adăpost de │
│ │ │ │hibernare pentru mai │
│ │ │ │multe specii de lilieci, │
│ │ │ │de ex. M. myotis, M. │
│ │ │ │blythii şi R. │
│ │ │ │ferrumequinum. │
├───────┼───────────┼───────────┼─────────────────────────┤
│ │Punctul │Comuna Pui │Rezervaţie paleontologică│
│ │fosilifer │satele │ce adăposteşte moluşte │
│2513 │Ohaba Ponor│Ohaba şi │fosile, bivalve, │
│ │- IV, p │Ponor, 10,0│gastropode şi amoniţi, de│
│ │ │ha │vârstă Cretacică. │
├───────┼───────────┼───────────┼─────────────────────────┤
│ │ │ │Rezervaţia naturală este │
│ │ │ │amplasată lângă │
│ │ │ │monumentul feudal Turnul │
│ │ │ │Crivadiei. Are o │
│ │ │ │deosebită valoare │
│ │ │ │peisagistică şi │
│ │ │ │floristică, constituind o│
│ │ │ │enclavă de specii │
│ │ │ │termofile şi elemente │
│ │ │ │dacice şi daco-balcanice,│
│ │ │Comuna │inclusiv 4 specii │
│ │Cheile │Băniţa, │endemice: Thymus comosus,│
│2522 │Crivadiei -│satul │Hepatica transsilvanica, │
│ │IV, m │Crivadia, │Symphytum cordatum şi │
│ │ │10,0 ha │Sorbus borbasii şi 2 │
│ │ │ │specii rare: Dianthus │
│ │ │ │petraeus şi Sesleria │
│ │ │ │rigida. Se întâlnesc şi │
│ │ │ │exemplare de liliac │
│ │ │ │sălbatic, Syringa │
│ │ │ │vulgaris, mojdrean, │
│ │ │ │Fraxinus ornus şi sorb, │
│ │ │ │Sorbus borbasii. Aici │
│ │ │ │este prezentă şi vipera │
│ │ │ │cu corn, Vipera │
│ │ │ │ammodytes. │
├───────┼───────────┼───────────┼─────────────────────────┤
│ │ │ │Ansamblu floristic, │
│ │ │ │peisagistic şi speologic.│
│ │ │ │Dealul Bolii adăposteşte │
│ │ │ │specii termofile, liliac │
│ │ │ │sălbatic - Syringa │
│ │Dealul şi │ │vulgaris, mojdrean - │
│ │Peştera │ │Fraxinus ornus, precum şi│
│ │Bolii │Comuna │endemitele Hepatica │
│ │Dealul │Băniţa │transsilvanica şi Sorbus │
│2523 │Bolii - IV,│satul │borbasii. │
│ │m │Băniţa 10,0│Peştera Bolii, clasa B, │
│ │Peştera │ha │este lungă de 455 m şi │
│ │Bolii - │ │străbătută de apele │
│ │III, m │ │pârâului Jupânesei. │
│ │ │ │Aici s-au descoperit şi │
│ │ │ │vestigiile unei aşezări │
│ │ │ │eneolitice, precum şi │
│ │ │ │fragmente ale unei faune │
│ │ │ │pleistocene. │
├───────┼───────────┼───────────┼─────────────────────────┤
│ │ │ │Rezervaţia naturală este │
│ │ │ │amplasată la nord de │
│ │ │ │oraşul Petrila, pe Valea │
│ │ │ │Tăii care străbate │
│ │ │ │cheile. │
│ │ │ │Are o deosebită valoare │
│ │Cheile Taia│Oraşul │peisagistică şi │
│2.531. │- IV, m │Petrila, │floristică, constituind o│
│ │ │2,0 ha │enclavă de specii │
│ │ │ │termofile de pe versanţii│
│ │ │ │calcaroşi cum sunt │
│ │ │ │Syringa vulgaris, │
│ │ │ │Dianthus sp., Saxifraga │
│ │ │ │sp., Fraxinus ornus, │
│ │ │ │Euphorbia sp. │
└───────┴───────────┴───────────┴─────────────────────────┘

        *1) Categorii de arii protejate: I - Rezervaţii Ştiinţifice; III - Monument al naturii; IV - Rezervaţie naturală. Tipul ariei protejate: b - botanică; z - zoologică; g - geologică; s - speologică; p - paleontologică; f - forestieră; m - mixtă; u - zonă umedă; pj - peisagistică

     Pe lângă aceste arii naturale protejate, zona Grădiştea Muncelului-Cioclovina adăposteşte numeroase valori de patrimoniu cultural de interes naţional şi internaţional. O prezentare succintă a acestora se găseşte la subcapitolul 2.4.6. Se poate deci concluziona că zona include o paletă largă de valori naturale, culturale şi istorice. Ca atare, obiectivele administraţiei ariilor protejate sunt complexe şi diferite. Existenţa tuturor acestor valori şi importanţa unei integrări armonioase a activităţilor umane cu componentele mediului înconjurător, necesită elaborarea şi implementarea unui plan de management specific. Prin urmare, în conformitate cu principiile moderne ale conservării naturii, planul de management trebuie să integreze interesele de conservare a biodiversităţii cu cele de dezvoltare socio-economică durabilă ale comunităţilor locale, ţinând deci cont de trăsăturile tradiţionale, culturale şi spirituale specifice zonei din raza ariilor protejate. Pentru atingerea acestui deziderat, este necesară adoptarea unor strategii adecvate, care să cuprindă o serie de măsuri cu caracter integrat, bazate pe cunoaşterea cât mai detaliată a situaţiei existente şi stabilirea unor obiective realiste. Existenţa unor obiective comune şi a consensului privind modalităţile de atingere ale acestora, reprezintă condiţia fundamentală pentru obţinerea suportului necesar derulării activităţilor din ariile protejate vizate.

    1.3. Cadrul legal referitor la ariile naturale protejate şi la elaborarea planului de management integrat
    1.3.1. Baza legală a planului de management integrat
     Elaborarea şi aprobarea Planului de Management se face în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului numărul 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea numărul 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare. Conform Art. 21, alin. (7) din OUG 57/2007, în cazul suprapunerii totale a ariilor naturale protejate, se va realiza un singur plan de management, ţinând cont de respectarea categoriei celei mai restrictive de management. În cazul suprapunerii parţiale a ariilor naturale protejate, planurile de management ale acestora se elaborează astfel încât în zonele de suprapunere să existe o corelare a măsurilor de conservare, cu respectarea categoriei celei mai restrictive de management. În cazul de faţă, având în vedere atât procentul mare de suprapunere între ariile protejate existente - vezi subcapitolul 2.1.4., cât şi faptul că toate ariile sunt în administrarea aceleiaşi entităţi, planul este unul integrat, asigurând un management integrat al tuturor ariilor la care face referire.

    1.3.2. Constituire şi funcţionare
        Parcul Natural Grădiştea Muncelului - Cioclovina a fost înfiinţat la nivel judeţean în anul 1979 prin Decizia numărul 452 a Comitetului executiv al Consiliului Popular al judeţului Hunedoara şi reconfirmat în anul 1997 prin Hotărârea Consiliului Judeţean numărul 13. În anul 2000, odată cu apariţia Legii numărul 5/2000, Parcul Natural Grădiştea Muncelului - Cioclovina este declarat arie naturală protejată de interes naţional, fiind încadrat, conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului numărul 57/2007, cu modificările şi completările ulterioare, în categoria parcurilor naturale, corespunzătoare categoriei V a Uniunii Internaţionale pentru Conservarea Naturii.
        Administrarea Parcului Natural Grădiştea Muncelului Cioclovina şi a siturilor omonime, a rezervaţiilor naturale şi a monumentului naturii care se suprapun acestuia, este asigurată de către APNGMC - unitate cu personalitate juridică cu statut de filială aflată în subordinea Regiei Naţionale a Pădurilor, denumită în continuare RNP-Romsilva, în baza contractului de administrare nr. 5201/102/08.10.2014 încheiat între MMSC şi RNP - Romsilva, modificat prin actul adiţional nr. 653/114/01.08.2017 încheiat între ANANP şi RNP - Romsilva şi a contractului de cesiune nr. 140/2291/19.11.2014 încheiat între RNP - Romsilva şi APNGMC modificat prin Actul adiţional nr. 1, înregistrat cu nr. 133/1902/07.08.2021.
        Administrarea ariilor protejate aferente Parcului Natural Grădiştea Muncelului-Cioclovina se face în principal în baza următoarelor acte normative:
    A. Legislaţie cu privire la protecţia mediului:
    a) Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului numărul 57/2007, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată prin Legea 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare;
    b) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului numărul 195/2005 - privind protecţia mediului, aprobată prin Legea 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
    c) Hotărâre de Guvern 230/04.03.2003 privind delimitarea rezervaţiilor biosferei, parcurilor naţionale şi parcurilor naturale şi constituirea administraţiilor acestora, cu modificările şi completările ulterioare;
    d) Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile numărul 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România modificat şi completat prin Ordinul numărul 2387 din 29 septembrie 2011, cu modificările şi completările ulterioare;
    e) Hotărârea de Guvern numărul 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, modificată şi completată prin Hotărârea de Guvern numărul 971/2011, cu modificările şi completările ulterioare;
    f) Ordinul ministrului mediului, apelor şi pădurilor numărul 1822/2020 pentru aprobarea metodologiei de atribuire în administrare a ariilor naturale protejate;
    g) Legea numărul 5/06.03.2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - Zone Protejate, modificată şi completată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului numărul 49 din 2016, cu modificările şi completările ulterioare;
    h) Legea apelor numărul 107/1996 cu completările şi modificările ulterioare.

    B. Legislaţia privind fondul forestier, cinegetic şi piscicol:
    a) Legea numărul 46/2008 - Codul Silvic, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
    b) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului numărul 139/2005 privind administrarea pădurilor din România, cu modificările şi completările ulterioare;
    c) Ordinul ministrului mediului şi pădurilor numărul 1540/2011 pentru aprobarea instrucţiunilor privind termenele, modalităţile şi perioadele de colectare, scoatere şi transport al materialului lemnos, cu modificările şi completările ulterioare;
    d) Legea numărul 171/2010 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice, cu modificările şi completările ulterioare;
    e) Ordonanţa de urgenţă a guvernului 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura, aprobată prin Legea nr. 38/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
    f) Hotărârea Guvernului numărul 923/2020 pentru aprobarea unor măsuri tranzitorii necesare aplicării unitare a normelor referitoare la provenienţa, circulaţia şi comercializarea materialelor lemnoase, la regimul spaţiilor de depozitare a materialelor lemnoase şi al instalaţiilor de prelucrat lemn rotund, precum şi a celor privind provenienţa şi circulaţia materialelor lemnoase destinate consumului propriu al proprietarului;
    g) Legea numărul 407/2006 vânătorii şi protecţiei fondului cinegetic, cu modificările şi completările ulterioare.

    C. Legislaţie privind monumentele istorice şi siturile arheologice:
    a) Hotărârea Guvernului numărul 493/2004, privind aprobarea Metodologiei privind monitorizarea monumentelor istorice înscrise în Lista patrimoniului mondial şi a metodologiei privind elaborarea şi conţinutul - cadru al planurilor de protecţie şi gestiune a monumentelor istorice înscrise în lista patrimoniului mondial, cu modificările şi completările ulterioare;
    b) Hotărârea Guvernului numărul 1268/2010 privind Programul de protecţie şi gestiune a monumentelor istorice înscrise în Lista patrimoniului mondial UNESCO, cu modificările şi completările ulterioare;
    c) Ordonanţa de Guvern numărul 43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zonă de interes naţional, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
    d) Ordonanţa de Guvern numărul 47/2000 privind stabilirea unor măsuri de protecţie a monumentelor istorice care fac parte din Lista patrimoniului mondial, aprobată cu modificări şi completări prin legea numărul 564/2001, cu modificările şi completările ulterioare;
    e) Legea numărul 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
    f) Hotărârea de Guvern numărul 1293/2004 pentru aprobarea Planului de amenajare a teritoriului Cetăţile Dacice din Munţii Orăştiei;
    g) Legea numărul 23/2020 privind regimul juridic al Cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei, care fac parte din Lista patrimoniului mondial UNESCO şi unele măsuri pentru protejarea acestora;

    D. Convenţii internaţionale, directive şi alte norme europene
    a) Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de faună şi floră sălbatică, actualizată;
    b) Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice, actualizată;
    c) Directiva 2007/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2007 privind evaluarea şi gestionarea riscurilor de inundaţii;
    d) Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei;
    e) Decizia 93/626/CEE a Consiliului din 25 octombrie 1993 privind încheierea Convenţiei privind diversitatea biologică.
    f) Convenţia de la Bonn din 23 iunie 1979 privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice, adoptată de România prin legea numărul 13 din 08/01/1998.
    g) Convenţia de la Berna din 19 septembrie 1979 privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa, adoptată de România prin legea numărul 13 din 11/03/1993.
    h) Convenţia de la Washington din 3 martie 1973 privind comerţul cu specii sălbatice de faună şi floră pe cale de dispariţie, adoptată de România prin legea numărul 69 din 15/07/1994.
    i) Convenţia de la Florenţa din 20 octombrie privind peisajul, adoptată de România prin legea numărul 536 din 23/07/2002.




    1.4. Procesul de elaborare a planului de management
     Instituirea siturilor de importanţă comunitară şi a ariilor de protecţie avifaunistică dar şi existenţa diferitelor tipuri de arii protejate de interes naţional şi a monumentelor istorice, reclamă elaborarea unui plan de management integrat adaptat situaţiei existente în zona Grădiştea Muncelului - Cioclovina. Ca atare, a fost necesară revizuirea planului de management existent, aprobat în anul 2013 conform H.G. nr. 1049/2013, prin includerea tuturor informaţiilor necesare unei gestionări eficiente a elementelor de interes conservativ în acord cu obiectivele de conservare urmărite - atât a celor de interes natural şi cultural. Documentul actual reprezintă deci o îmbinare a informaţiilor existente în planul de management anterior cu cele nou culese cu ocazia cercetărilor în teren, întreprinse special pentru acest scop. Studiile de inventariere şi cartografiere au fost realizate de către experţi, în cadrul proiectului "Revizuirea Planului de Management integrat pentru Parcul Natural Grădiştea Muncelului Cioclovina - ROSCI0087 şi ROSPA0045, implementat în perioada 2013-2015 şi au vizat toate grupele taxonomice de interes. Elaborarea unui astfel de plan a reprezentat un proces complex, care a presupus participarea factorilor interesaţi şi implicaţi în activităţile din parc. Pentru a se asigura participarea acestora, s-au desfăşurat o serie de activităţi atât în faza de pregătire cât şi pe parcursul lucrărilor de elaborare a planului şi anume:
    a. informarea publicului, prin intermediul mass-media, asupra demarării procesului de elaborare a planului;
    b. invitarea grupurilor de interese, a reprezentanţilor din cadrul Consiliului Ştiinţific şi ai Consiliului Consultativ de Administrare şi implicarea acestora în procesul de elaborare a planului;
    c. difuzarea spre consultare, către toţi cei interesaţi, a rezultatelor obţinute de către grupul de lucru pentru elaborarea planului.

     Lista factorilor implicaţi în elaborarea şi implementarea planului de management este prezentată la subcapitolul 2.4.1

    1.5. Proceduri de modificare a planului de management
        Planul de management integrat al ariilor protejate aferente Parcului Natural Grădiştea Muncelului - Cioclovina trebuie privit ca un instrument de lucru. Ca atare, pentru a fi eficient acesta trebuie să fie permanent adaptat realităţilor şi particularităţilor zonei. Necesităţile de conservare a biodiversităţii, nevoile de trai ale comunităţilor din zonă, fenomenele naturale imprevizibile şi rezultatele monitorizării efectelor aplicării planului, pot determina schimbarea măsurilor de conservare propuse.
        Modificarea planului se face la propunerea administraţiei, cu respectarea procedurii de aprobare, după cum urmează:
    a. la 10 ani după publicarea în Monitorul Oficial a aprobării acestuia prin ordin al autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului;
    b. când anumite prevederi din planul de management nu mai corespund unor modificări legislative apărute ulterior aprobării acestuia.

        În cazul în care se impun modificări ale planului de management, înainte de expirarea celor 10 ani pentru care acesta a fost conceput, acestea se pot realiza cu aprobarea modificărilor prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, apelor şi pădurilor, în baza avizelor autorităţilor publice centrale din domeniul culturii, dezvoltării regionale şi administraţiei publice şi al agriculturii şi dezvoltării rurale, în baza avizului ANANP şi a actului de reglementare emis de autoritatea competentă pentru protecţia mediului.
        Aşadar, planul de management cuprinde unele prevederi care iau în considerare, pe cât posibil, factorii ce ar putea schimba situaţia actuală, permiţând astfel o flexibilitate în luarea deciziilor, fără a compromite obiectivul principal, acela de conservare a mediului natural pentru care au fost desemnate ariile protejate în cauză.

    1.6. Proceduri de implementare a planului de management
        Responsabilitatea implementării planului de management integrat revine administratorului în conformitate cu prevederile din contractul de administrare şi cu normele legale în vigoare.
        Organizarea activităţilor se va realiza de către administraţie, în colaborare permanentă cu factorii interesaţi : RNP-Romsilva, administraţii publice locale, Autoritatea publică centrală şi judeţeană pentru protecţia Mediului, Garda Forestieră, Garda Naţională de Mediu - Comisariatul Judeţean Hunedoara, Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Hunedoara, Direcţia pentru Agricultură a judeţului Hunedoara, Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate şi structura teritorială, Direcţia Judeţeană pentru Cultură Hunedoara, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, Comisia Patrimoniului Speologic, proprietari şi administratori de terenuri, instituţii academice şi de cercetare, ONG-uri, specialişti şi alţii asemenea.
     În conformitate cu prevederile Legii numărul 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, cu modificările şi completările ulterioare, după aprobarea planului de management, autorităţile administraţiei publice locale competente au obligaţia actualizării documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi a documentaţiilor de urbanism, prin integrarea prevederilor referitoare la ariile protejate vizate de planurile de management. Astfel, în vederea localizării cu exactitate a ariilor protejate în documentaţiile de amenajare a teritoriului şi urbanism, în piesele grafice/desenate ale documentaţiilor vor fi incluse şi limitele ariilor naturale protejate.
     Avizul administratorului ariilor este necesar la elaborarea sau actualizarea documentaţiilor de amenajarea teritoriului şi urbanism ce cuprind şi suprafeţe ale ariilor naturale protejate sau sunt în imediata vecinătate a acestor arii. Planurile de amenajare a teritoriului, cele de dezvoltare locală şi naţională, precum şi orice alte planuri de exploatare/utilizare a resurselor naturale din ariile naturale protejate vor fi armonizate de către autorităţile emitente cu prevederile planului de management, conform art. 21, alin. (5) din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului numărul 57/2007, cu completările şi modificările ulterioare.

    CAP. II
    DESCRIEREA ARIEI NATURALE PROTEJATE
    2.1. Informaţii generale
    2.1.1. Localizare şi acces
        Peste suprafaţa parcului, aşa cum reiese din capitolul 2.1.4. se suprapun aproape integral ariile de importanţă comunitară: Situl de importanţă comunitară ROSCI0087 Grădiştea Muncelului-Ciclovina şi Aria de protecţie avifaunistică ROSPA0045 Grădiştea Muncelului- Cioclovina. În interiorul parcului şi implicit în interiorul siturilor Natura 2000 sunt incluse rezervaţiile care fac obiectul planului de management. Excepţie face Rezervaţia 2.531. Cheile Taia, care este inclusă doar în Situl de importanţă comunitară ROSCI0087 Grădiştea Muncelului- Ciclovina, în porţiunea acestuia care nu se suprapune peste parcul natural şi Aria de protecţie avifaunistică ROSPA0045 Grădiştea Muncelului-Cioclovina.
        Din punct de vedere geografic, ariile naturale protejate aferente Parcului Natural Grădiştea Muncelului - Cioclovina sunt situate în vestul ţării, în Munţii Şureanu - cu subdiviziunile Munţii Orăştiei şi ai Sebeşului - din Carpaţii Meridionali, arealul acestora fiind mărginit de depresiunile Haţegului la vest şi Orăştiei la nord. Suprafaţa ariilor, cuprinde păduri întinse, precum şi alte folosinţe ale terenurilor - păşuni, fâneţe, teren arabil, zone carstice, cursuri de ape, monumente istorice, situri arheologice şi aşezări umane.
        O serie de vârfuri muntoase şi drumuri constituie puncte de reper în delimitarea perimetrului care include ariile, după cum urmează:
    - Nord: Prisaca - 1219 m, Brusturelu - 1229 m, Groape - 1283.5 m, Godeanu - 1656.2 m, Poarta Scârnei -1554 m;
    – Est: Steaua Mică - 1674 m, Steaua Mare - 1730.2 m, Jigorul Mare -1498.7 m, La Zapoje - 1223.5 m;
    – Sud: D.N. 66 Simeria - Petroşani între Peştera Bolii şi Baru, prin pasul Merişor - 752 m;
    – Vest: Muncelu Mare - 944.2 m, Şipoteni, Măgura - 803.6 m, Lăutu - 910 m, Rotundei, Secuiului - 948 m, Vărgău - 781.2 m şi Chicera - 775.1 m.

     Din punct de vedere administrativ, zona este cuprinsă în întregime în judeţul Hunedoara. Unităţile administrativ - teritoriale care deţin terenuri în arealul ariilor naturale protejate sunt următoarele: Băniţa, Baru, Boşorod, Orăştioara de Sus, Petrila, Petroşani şi Pui. Harta şi o situaţie succintă a unităţilor administrativ-teritoriale care deţin terenuri în arealul de la Grădiştea Muncelului - Cioclovina este prezentată în subcapitolul 2.4.1.
        Accesul în ariile protejate se poate face prin staţiile de căi ferate: Orăştie, Călan, Pui, Baru Mare şi Băniţa, precum şi de pe drumul naţional 66 din localităţile Călan spre Boşorod şi Luncani, Pui spre Ohaba Ponor, Baru şi Băniţa. De pe drumul european 68, prin Orăştie-Costeşti şi pe drumul judeţean 705A, se poate ajunge la Sarmizegetusa - Regia. Între diferitele puncte de interes turistic există drumuri comunale, forestiere, precum şi numeroase trasee / poteci turistice descrise sau nedescrise, marcate sau nemarcate.

    2.1.2. Limitele ariilor naturale protejate
     Prin Hotărârea Guvernului numărul 230/2003 sunt date limitele geografice ale parcului, suprafaţa totală a Parcului Natural Grădiştea Muncelului - Cioclovina, calculată pe baza vectorilor GIS, fiind de 38.116,34 ha. Odată cu declararea siturilor Natura 2000, suprafaţa totală a zonei administrate este de 39.855,20 ha. Limitele parcului sunt preluate din Hotărârea Guvernului 230/2003, secţiunea N, fiind descrise în cele ce urmează:
        Limita nordică porneşte din şaua Poarta Scârnii 1554 m şi urmăreşte spre vest interfluviul dintre Râul Grădişte şi Râul Sibişel, până în Vârful Prisaca 1216 m, trecând prin cota 1604.5 m, Culmea Godeanului 1620.4 m, Vârful Godeanu 1656.2 m, Culmea Muncelului 1563.7 m, Culmea Ulmului 1231 m, Cioaca Ulmului, Poiana Hafia, Vârful Groape 1283.5 m, Dealul Izvoarele 1233 m şi Vârful Brusturelu 1229 m. Din Vârful Prisaca 1219 m, limita coboară prin Dâlma Cireşului în nordul localităţii Costeşti, la podul peste Râul Grădişte.
    - Limita vestică porneşte din localitatea Costeşti, de la podul peste Râul Grădişte, urmărind în amonte malul stâng al râului Orăştie / Grădiştea până la confluenţa cu pârâul Vinţii şi continuă în amonte pe acesta până la confluenţa cu pârâul Poienii. De la confluenţă urmăreşte amonte malul stâng al pârâului Poienii, pe la est de Muchia Feţei până în Vârful Chicera / Chicioara 775.1 m, de unde intră pe interfluviul principal dintre valea Făeragului şi Valea Luncanilor, trece peste Dealul Merişorului 781 m, Vârful Văgău 781,2 m, Dealul Prihodişte, până în Vârful Scaiului 948 m, din care coboară pe o culme secundară la confluenţa de sub obârşia pârâului Scaiului. Limita urmăreşte în aval pârâul Scaiului până la confluenţa cu Valea Luncanilor, apoi continuă în amonte pe Valea Luncanilor până la confluenţa cu Valea Morii / pârâul Cioclovina. De la confluenţă în amonte, Valea Luncanilor este denumită Valea Vânătorului. Limita urmăreşte în amonte malul stâng al Văii Vânătorului până la confluenţa situată la NNV de Vârful Lăuţu 910 m şi urcă în acesta pe o culme secundară. În continuare limita coboară spre SSE, pe o culme secundară, în pârâul Văratecu, pe care îl urmează în aval până la confluenţa cu Valea Dreptu. Urmăreşte în amonte Valea Dreptu circa 1.3 km până la limita pădurii şi urcă în Vârful Măgura 803.6 m, trecând prin cota 616 m. Din vârful Măgura limita coboară prin Dealul Coroi 678 m în valea Ohaba, la confluenţa acesteia cu pârâul care iese din Peştera Şura Mare şi urmăreşte în aval pârâul Ohaba până la confluenţa cu pârâul Şipotele. De la confluenţă limita continuă în amonte pe pârâul Şipotele circa 900 m, până în vestul cătunului Şipoteni ocolind pe la vest şi sud peşterile din valea Şipotele şi Cascadei, după care urcă în versantul stâng al pârâului Şipotele prin Dumbrava şi cota 662 m. De aici se orientează spre S, prin Vf. Muncelu Mare 944.2 m, pe la partea superioară a abruptului, iar de la extremitatea sudică a acestuia coboară în valea Strei, în partea de N a localităţii Petros, pe culmea secundară între bornele silvice 4 şi 5. În continuare limita traversează Streiul şi urcă pe o culme secundară pe interfluviul dintre Strei şi Pârâul lui Balmoş. Urmează spre S acest interfluviu şi coboară în localitatea Crivadia la podul peste Pârâul lui Balmoş.
    – Limita sudică o constituie drumul naţional DN 66 Simeria - Petroşani, din localitatea Crivadia, prin pasul Merişor-Băniţa 752 m, până la intersecţia cu drumul vicinal Peştera-Jupâneasa de pe partea stângă a DN 66.
    – Limita estică porneşte din DN 66 şi urmăreşte drumul vicinal Peştera-Jupâneasa până în cătunul Jupâneasa, la podul peste valea Jupâneasa, apoi urcă spre V în cumpăna de ape dintre bazinele hidrografice Jigoreasa şi Jupâneasa, pe care o urmează spre N prin cota 951 m, Dealul Dâlmoş 1085 m., Vârful La Zapoje 1223.9 m, Vârful Jigoru Mare 1498.7 m, Vârful Muntelui 1451.5 m, până în Vârful Capul Muntelui 1377 m. În continuare limita coboară pe o culme secundară la confluenţa văii Streiului cu pârâul Pravăţ, urcă în amonte pe malul stâng al văii Streiului până la confluenţa cu Valea Scorţarului, pe care o urmează în amonte până în şaua de sub Vârful Steaua Mare 1730.2 m, îşi menţine apoi direcţia spre N, pe interfluviul principal dintre Valea Streiului şi Valea Grădiştei, pe culmea Steaua şi trece prin cotele 1674 m, 1665 m, 1659 m, 1631.5 m, până în şaua Poarta Scârnii 1554 m.

        Limitele sitului de interes comunitar au fost stabilite prin Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile numărul 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările şi completările ulterioare, şi sunt disponibile în baza de date a administraţiei parcului şi pe pagina de internet a autorităţii centrale responsabile de protecţia mediului. Faţă de limitele existente, conform studiilor de inventariere şi cartare a habitatelor şi speciilor pentru care a fost declarat situl Natura 2000 ROSCI0087 Grădiştea Muncelului - Ciclovina, desfăşurate în perioada 2014-2015, au fost surprinse următoarele aspecte cu referire la unele suprafeţe pe care sunt edificate obiective cu rol hidroenergetic localizate în sectorul superior al Cheilor Taia incluse în ROSCI0087 Grădiştea Muncelului - Cioclovina:
    - suprafeţele în cauză sunt aflate în afara Rezervaţiei Cheile Taia, sector aflat amonte de rezervaţie, precum şi în afara Parcului Natural Grădiştea Muncelului-Cioclovina şi doar parţial sunt în ROSCI0087 Grădiştea Muncelului-Ciclovina;
    – în conformitate cu informaţiile culese din teren se constată că în zona superioară Cheilor Taia, în special în suprafaţa pe care se află amplasamentul MHC Taia, habitatele identificate, prezentate în anexa 24 Hărţi, figurile 1 şi 2, nu sunt corespondenţe cu cele din categoriile aferente Natura 2000;
    – pe suprafaţa destinată clădirii MHC şi cele adiacente nu au fost identificate alte specii de floră sau faună de interes comunitar;

        Având în vedere argumentele de mai sus şi ţinând cont de faptul că preluarea de ape pentru MHC se face amonte de situl Natura 2000, aval de MHC realizându-se doar debuşarea apelor uzinate.
        Limitele ariei de protecţie avifaunistică au fost stabilite prin Hotărârea de Guvern numărul 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările şi completările ulterioare, şi sunt disponibile pe pagina de internet a autorităţii centrale responsabile de protecţia mediului.
        Limitele rezervaţiilor au fost stabilite în cadrul proiectului "Realizarea de seturi de date spaţiale în conformitate cu specificaţiile tehnice INSPIRE pentru ariile naturale protejate, inclusiv a siturilor Natura 2000, având în vedere optimizarea facilităţilor de administrare a acestora", însă acestea nu au fost aprobate până în prezent printr-un act normativ.

    2.1.3. Zonarea internă a ariilor naturale protejate
     Dintre toate ariile naturale protejate aferente Parcului Natural Grădiştea Muncelului - Cioclovina, singura care necesită o zonare internă este parcul natural. Zonarea internă a Parcului Natural Grădiştea Muncelului - Cioclovina s-a făcut în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului numărul 57/2007, cu modificările şi completările ulterioare, corelată cu Ordinul Ministrului 552/2003, prin definirea şi delimitarea, după caz, a zonei de protecţie strictă, zonei de protecţie integrală, zonei de management durabil şi a zonei de dezvoltare durabilă a activităţilor umane.
        Faţă de ediţia anterioară a planului, în documentul actual sunt operate modificări ale zonelor de protecţie strictă, de protecţie integrală, de management durabil şi de dezvoltare durabilă a activităţilor umane. Zona de protecţie strictă s-a modificat prin includerea pădurilor cvasi-virgine din zona Grădiştea Muncelului - Cioclovina, cu o suprafaţă de 579.23 ha, cuprinse în Catalogul pădurilor virgine şi cvasi-virgine din România, conform legislaţiei în vigoare. Zona de protecţie integrală s-a modificat prin excluderea unor suprafeţe şi includerea altora. Excluderea anumitor suprafeţe s-a realizat pentru asigurarea managementului corespunzător al obiectivelor patrimoniului cultural suprapuse zonei de protecţie integrală, respectiv pentru a permite activităţi de cercetare arheologică, fie ele preventive şi/sau sistematice, conservarea şi restaurarea monumentelor, cu respectarea legislaţiei aferente protecţiei monumentului De altfel, pe acest motiv, în versiunea anterioară a planului au fost deja excluse 21.5 ha - 18.3 ha în situl Sarmizegetusa Regia şi alte 3.2 ha în situl Piatra Roşie. Suprafeţele propuse a fi incluse în zona de protecţie integrală sunt reprezentate de arborete cu valoare ridicată pentru biodiversitate. Aceste modificări sunt detaliate în continuare.
        Suprafeţe nou incluse în Zona de protecţie strictă
        Zona de protecţie strictă se extinde prin includerea pădurilor cvasi-virgine din zona Grădiştea Muncelului - Cioclovina în suprafaţă de 579.23 ha, cuprinse în Catalogul pădurilor virgine şi cvasi-virgine din România, conform legislaţiei în vigoare.
        Aceste păduri sunt grupate în 3 zone, respectiv Tâmpu, Valea Mică şi Costeşti.
        Harta acestora ce regăseşte în anexa 24 Hărţi.
        Suprafeţe nou incluse în Zona de protecţie integrală
        În urma analizelor detaliate în teren efectuate în anii 2014-2015 atât în cadrul proiectului de revizuire a planului cât şi în cadrul lucrărilor de reamenajare a pădurilor din Ocolul Silvic Grădişte, respectiv Unitatea de Producţie IV Cetate, s-a constatat prezenţa unei subparcele silvice cu valoare conservativă ridicată din punct de vedere al biodiversităţii care nu era inclusă în zona de protecţie integrală din versiunea anterioară a planului de management.
        Subparcela vizată este încadrată, prin amenajamentul silvic, în tipul I funcţional, gospodărirea ei făcându-se la fel ca pentru arboretele din zona de protecţie integrală a Parcului Natural Grădiştea Muncelului Cioclovina. Situaţia acesteia este prezentată în tabelul următor:
        Subparcele silvice incluse în Zona de Protecţia Integrală cu ocazia revizuirii planului de management
        Tabelul nr. 2

┌───────┬──────────┬───────────────────┐
│Numărul│Subparcela│Motivare │
│crt. │silvică │ │
├───────┴──────────┴───────────────────┤
│Suprafeţe adiacente zonei Codrilor │
│Seculari Tâmpu │
├───────┬──────────┬───────────────────┤
│ │ │structură relativ │
│1 │100A │plurienă, vârsta │
│ │ │170 ani │
└───────┴──────────┴───────────────────┘


        Suprafeţele aferente subparcelelor silvice 100 C şi 100 D nu sunt incluse la momentul actual în zona de protecţie integrală întrucât sunt regenerări tinere, nedefinite încă sub raportul compoziţiei. Ca atare, pentru atingerea compoziţiei tipului natural de pădure sunt necesare intervenţii cu lucrări de îngrijire. După stabilizarea compoziţiei, se pot include în zona de protecţie integrală, cu ocazia revizuirilor viitoare ale planului de management. Situaţia este prezentată în anexa 24 Hărţi, figura 3.
        Suprafeţe excluse din Zona de protecţie integrală
        Zona Şura Mare-Cioclovina-Piatra Roşie
        În această zonă este inclus şi situl arheologic din patrimoniul UNESCO - Cetatea Piatra Roşie. În versiunea anterioară a planului de management erau prevăzute la excludere din zona de protecţie integrală 3.2 ha, aferente cetăţii Piatra Roşie.
        Perimetrul sitului arheologic furnizat de către Institutul Naţional al Patrimoniului a fost înscris în Lista patrimoniului mondial, situaţia acestuia fiind descrisă în anexa 24 Hărţi, figura 6.
        Ca atare, pentru conservarea şi restaurarea monumentului, se exclude din zona de protecţie integrală suprafaţa aferentă sitului arheologic - 8.82 ha, suprafaţă care se include în zona de dezvoltare durabilă a activităţilor umane, cu menţiunea că lucrările vor fi permise doar pentru cercetări arheologice, fie ele preventive şi/sau sistematice, protejarea, conservarea, consolidarea şi punerea în valoare a monumentului şi cu respectarea legislaţiei aferente protecţiei monumentului. Porţiunile din cadrul subparcelelor silvice care intră în perimetrul sitului, vor fi delimitate ca subparcele silvice separate pe hărţile amenajistice cu proxima ocazie de către administratorul fondului forestier.
        Tot aici este prezent şi situl arheologic Vârful Ţâfla. În cazul acestuia se exclude suprafaţa aferentă zonei de protecţie a sitului - 4.86 ha - din zona de protecţie integrală şi se include în zona de management durabil, cu menţiunea că lucrările vor fi permise doar pentru cercetări arheologice, fie ele preventive şi/sau sistematice, conservarea şi restaurarea monumentului şi cu respectarea legislaţiei aferente protecţiei monumentului.
        Având în vedere existenţa unor terenuri puternic antropizate unde se regăsesc construcţii aparţinând satelor Cioclovina, Alunu, Ohaba Ponor, Federi cu o suprafaţă de 5.87 ha acestea se exclud din zona de protecţie integrală şi se includ în zona de dezvoltare durabilă a activităţilor umane.
        Zona Sarmizegetusa Regia.
        În urma analizelor detaliate în teren efectuate în anii 2014-2015 atât în cadrul proiectului de revizuire a planului cât şi în cadrul lucrărilor de reamenajare a pădurilor din Unitatea de Producţie IV Cetate, Ocolul Silvic Grădişte, s-a constatat că nu toate subparcelele silvice incluse au valoare conservativă ridicată din punct de vedere al biodiversităţii, nefiind justificată menţinerea în zona de protecţia integrală. Cele aflate în această situaţie sunt:
    - fie arborete în care compoziţia a fost alterată antropic - cazul subparcelelor 21 B, 21 C, 21 D, 22 B, 22 D, 23 A, 23 E, 23 G, 26 A, 26C, 34 A, 35 B, 37 A, care au vârste de 15 - 50 ani, consistenţe 0.7 - 1.0 şi sunt în general plantate cu răşinoase pe 20 - 90 % din suprafaţă deşi sunt în arealul făgetelor pure montane;
    – fie cu consistenţe reduse datorită intervenţiilor antropice sau perturbărilor naturale - cazul arboretelor bătrâne din parcelele 21-23, cu consistenţe reduse, 0.3 - 0.6, ca urmare a tăierilor de produse principale executate înainte de includerea lor în zona de protecţie integrală sau ca urmare a unor doborâturi de vânt produse ulterior. În plus, acestea nici nu constituie o suprafaţă compactă şi nici nu au suprafeţe mai mari de 11 ha, alternând cu arborete tinere.

        Ca atare, se exclud din zona de protecţie integrală parcelele silvice 21-23 cu subparcelele aferente, totalizând 91.39 ha, şi subparcelele silvice u.a. 26 A, 34 A, 35 B şi 37 A, totalizând 37.53 ha.
        În plus, limitele elaborate de Institutul Naţional al Patrimoniului delimitează situl arheologic, cu o suprafaţă 18.29 ha ce reprezintă zona sacră a cetăţii Sarmizegetusa Regia.
        Ca atare, pentru conservarea şi restaurarea monumentului, se exclude din zona de protecţie integrală suprafaţa aferentă sitului arheologic, cu o suprafaţă de 18.29 ha. Porţiunile din cadrul subparcelelor silvice care intră în acest perimetru, vor fi delimitate ca subparcele silvice separate pe hărţile amenajistice cu proxima ocazie, de către administratorul fondului forestier. În plus, având în vedere faptul că singurele arborete cu vârste înaintate sunt în zona de interes arheologic din jurul sitului arheologic, ocupă suprafeţe relativ reduse şi au fost supuse în timp unor intervenţii antropice, acestea se elimină din zona de protecţie integrală.
        Suprafaţa de 18.29 ha aferentă sitului arheologic precum şi perimetrele ce însumează o suprafaţă de 139.99 ha, în care sunt preconizate a fi efectuate cercetări arheologice sistematice sau lucrări de protejare, conservare şi consolidare a monumentelor se includ în zona de dezvoltare durabilă a activităţilor umane, cu menţiunea că lucrările vor fi permise doar pentru cercetări arheologice, fie ele preventive şi/sau sistematice, protejarea, conservarea, consolidarea şi punerea în valoare a monumentului şi cu respectarea legislaţiei aferente protecţiei monumentului, cu respectarea legislaţiei aferente protecţiei monumentului. Restul suprafeţei se include în zona de management durabil a parcului. Situaţia este prezentată în anexa 24 Hărţi, figurile 8 şi 9.
        Ca urmare a modificărilor survenite se renunţă la zona de protecţie integrală din această locaţie.
        Zona Cetatea Feţele Albe
        În urma analizelor detaliate în teren efectuate în anii 2014-2015 atât în cadrul proiectului de revizuire a planului cât şi în cadrul lucrărilor de reamenajare a pădurilor administrate de Ocolul Silvic Grădişte, s-a constatat că toate subparcelele silvice incluse nu au valoare conservativă ridicată din punct de vedere al biodiversităţii. Acestea sunt reprezentate de arborete relativ tinere, 40-60 ani, cu structuri modificate antropic - compoziţia este modificată prin introducerea speciilor de răşinoase pe 20-50% din suprafaţă, în arealul făgetelor montane pure. Din punct de vedere al conservării monumentelor de patrimoniu, aici este localizat situl arheologic Cetatea Feţele Albe, care, după ultimele descoperiri, pare a fi un cartier al Sarmizegetusei Regia. Pentru conservarea şi cercetarea acestui sit pot fi necesare lucrări şi intervenţii care ar fi fost incompatibile cu statutul zonei de protecţie integrală. Ca atare, având în vedere motivele enumerate mai sus, se exclud din zona de protecţie integrală subparcelele silvice 9, 10A, 10B, şi 11 la 14 - din UP IV Cetate, aferente trupului Cetatea Feţele Albe. Suprafaţa de 8,37 ha aferentă sitului arheologic, se desemnează ca zonă de dezvoltare durabilă a activităţilor umane, cu menţiunea că lucrările vor fi permise doar pentru cercetări arheologice, fie ele preventive şi/sau sistematice, protejarea, conservarea, consolidarea şi punerea în valoare a monumentului, cu respectarea legislaţiei aferente protecţiei monumentului. Porţiunile din cadrul subparcelelor silvice care intră în perimetrul zonei de protecţie a sitului, vor fi delimitate ca subparcele silvice separate pe hărţile amenajistice cu proxima ocazie de către administratorul fondului forestier. Restul suprafeţei se include în zona de management durabil a parcului. Situaţia este prezentată în anexa 24 Hărţi, figura 10.
        Zona Dealul şi Peştera Bolii
        În această zonă este inclus şi situl arheologic din patrimoniul UNESCO - Cetatea Băniţa.
        Perimetrul sitului arheologic furnizat de către Institutul Naţional al Patrimoniului, a fost înscris în Lista patrimoniului mondial. Situaţia este descrisă în anexa 24 Hărţi, figura 11.
        Ca atare, pentru conservarea şi restaurarea monumentului, se exclude din zona de protecţie integrală suprafaţa aferentă sitului arheologic - 9.2 ha, suprafaţă care se include în zona de dezvoltare durabilă a activităţilor umane, cu menţiunea că lucrările vor fi permise doar pentru cercetări arheologice, fie ele preventive şi/sau sistematice, protejarea, conservarea, consolidarea şi punerea în valoare a monumentului şi cu respectarea legislaţiei aferente protecţiei monumentului.
        Având în vedere existenţa unor terenuri puternic antropizate unde se regăsesc construcţii aparţinând satului Băniţa cu o suprafaţă de 25.62 ha, acestea se exclud din zona de protecţie integrală şi se includ în zona de dezvoltare durabilă a activităţilor umane.
        Zona Costeşti - Cetăţuia - Blidaru
        În această zonă sunt incluse şi siturile arheologice din patrimoniul UNESCO - Cetatea Costeşti - Blidaru şi Costeşti - Cetăţuie. Perimetrele siturilor arheologice, furnizate de către Institutul Naţional al Patrimoniului, au fost înscrise în Lista patrimoniului mondial. Situaţia este descrisă în anexa 24 Hărţi, figura 13.
        Ca atare, pentru conservarea şi restaurarea monumentelor, se exclud din zona de protecţie integrală suprafeţele aferente siturilor arheologice, 2.84 ha pentru Costeşti - Blidaru şi respectiv 9.35 ha pentru Costeşti - Cetăţuie, precum şi perimetrele ce însumează o suprafaţă de 70.99 ha, în care sunt preconizate a fi efectuate cercetări arheologice sistematice sau lucrări de protejare, conservare şi consolidare a monumentelor. Situaţia este prezentată în anexa 24 Hărţi, figura 14.
        Aceste suprafeţe se includ în zona de dezvoltare durabilă a activităţilor umane, cu menţiunea că lucrările vor fi permise doar pentru cercetări arheologice, fie ele preventive şi/sau sistematice, protejarea, conservarea, consolidarea şi punerea în valoare a monumentului şi cu respectarea legislaţiei aferente protecţiei monumentului. Porţiunile din cadrul subparcelelor silvice care intră în perimetrul siturilor arheologice, vor fi delimitate ca subparcele silvice separate pe hărţile amenajistice cu proxima ocazie de către administratorul fondului forestier.
        Având în vedere existenţa în zonă a unor terenuri puternic antropizate unde se regăsesc construcţii aparţinând satului Costeşti cu o suprafaţă de 71.43 ha acestea se exclud din zona de protecţie integrală şi se includ în zona de dezvoltare durabilă a activităţilor umane.
        Zona Cheile Crivadiei - Comărnicel - Perete
        Terenurile puternic antropizate unde se regăsesc construcţii aparţinând satului Merişor, cu o suprafaţă de 11.57 ha, se exclud din zona de protecţie integrală şi se includ în zona de dezvoltare durabilă a activităţilor umane.
        Zona Punctul fosilifer Ohaba Ponor
        Terenurile puternic antropizate unde se regăsesc construcţii aparţinând satului Federi, cu o suprafaţă de 2.39. ha, se exclud din zona de protecţie integrală şi se includ în zona de dezvoltare durabilă a activităţilor umane.
        Suprafaţele aferente zonării interne sunt după cum urmează: zona de protecţie integrală - 7.417,45 ha, zona de protecţie strictă - 579,23 ha, zona de management durabil - 28.904,4, iar zona de dezvoltare durabilă - 1.215,26 ha.
        În continuare se descriu detaliat zonele parcului natural.
    A. ZONA DE PROTECŢIE STRICTĂ
        Conform legislaţiei în vigoare, această zonă include zonele din parc de mare importanţă ştiinţifică, ce cuprind atât rezervaţii ştiinţifice, cât şi zone sălbatice în care nu au existat intervenţii antropice sau nivelul acestora a fost foarte redus. În aceste zone se interzice desfăşurarea oricăror activităţi umane, cu excepţia activităţilor de cercetare, educaţie ecologică, activităţi de ecoturism, cu limitările descrise în planurile de management. Zona de protecţie strictă din Parcul Natural Grădiştea Muncelului - Cioclovina include peşterile din clasa A, care reprezintă rezervaţii ştiinţifice, şi arboretele cvasi-virgine incluse în Catalogul pădurilor virgine şi cvasi-virgine din România.
        Astfel, zona de protecţie strictă include:
    a) Peştera Şura Mare, zona aflată în amonte de Baldachine
        Localizare: - se află situată pe teritoriul administrativ al comunei Pui, satul Ohaba Ponor.
     Categorie: - rezervaţie ştiinţifică; în conformitate cu sistemul de clasificare al peşterilor, aceasta se încadrează în clasa A - Ordinul numărul 604/2005 pentru aprobarea clasificării peşterilor şi a sectoarelor de peşteri - arii naturale protejate, cod 2.499.
        Acces: se face din localitatea Ohaba Ponor pe Valea Ponorului.

    b) Peştera din Valea Călianului / P. din Valea Stânii
        Localizare: - se află situată pe teritoriul administrativ al comunei Pui şi face parte din Complexul Carstic Ponorîci - Cioclovina.
     Categorie: - rezervaţie ştiinţifică; în conformitate cu sistemul de clasificare al peşterilor, aceasta se încadrează în clasa A - Ord. numărul 604/2005, cod 2.497
        Acces: se face din localitatea Ohaba Ponor pe drumul forestier Ponor - Ponorîci; din localitatea Luncani pe drumul forestier Cioclovina.

    c) Peştera Cioclovina Uscată, exceptând sectorul dintre intrarea artificială şi cea naturală
        Localizare: - se află situată pe teritoriul administrativ al comunei Boşorod, satul Cioclovina şi face parte din Complexul Carstic Ponorîci - Cioclovina.
        Categorie: - rezervaţie ştiinţifică; în conformitate cu sistemul de clasificare al peşterilor, aceasta se încadrează în clasa A - Ord. numărul 604/2005, cod 2.497
        Acces: se face pe drumul forestier Luncani - Cioclovina.
        Orice descoperire nouă, sector de peşteră sau joncţiune, făcută într-o peşteră de clasă A, primeşte statutul de protecţie strictă până la cercetarea şi clasificarea ei conform legii.

    d) Codrii seculari Tâmpu
    1. Limite: zona cuprinde arboretele naturale din bazinetul Tâmpu, U.P. IV Cetate, u.a. 96A, 96B, 97A, 98, 99A şi 101A în suprafaţă de 124.07 ha.
    2. Căi de acces: Drumul judeţean de pe Valea Grădiştei şi apoi pe Drumul forestier de pe Valea Tâmpului.

    e) Codrii seculari Valea Mică
    1. Limite: zona cuprinde arboretele naturale din bazinetul Valea Mică, U.P. IV Cetate, u.a. 167A, 167C, 167D, 167E, 168A, 168C, 169, 170A, 170B, 171A, 172A, 172B, 172C, 173, 174A, 174B, 175A, 175B, 175C, 176B, 179A, 179B, 179C, 180, 181, 182, 184A, 184B în suprafaţă de 401.11 ha.
    2. Căi de acces: din Drumul judeţean de pe Valea Grădiştei pe Drumul forestier de pe Valea Mică.

    f) Codrii Seculari Costeşti
    1. Limite: zona cuprinde subparcelele silvice 44A, 44B şi 44C din U.P. VI Costeşti în suprafaţă de 54.05 ha.
    2. Căi de acces: pe Drumul judeţean 705A până în Costeşti. De acolo pe drum de pământ până în Costeşti Deal unde se află trupul de pădure.



    B. ZONA DE PROTECŢIE INTEGRALĂ
        Conform legislaţiei în vigoare, această zonă include cele mai valoroase bunuri ale patrimoniului natural din interiorul parcului natural. Ca atare, cu anumite excepţii descrise de lege, sunt interzise orice forme de exploatare sau utilizare a resurselor naturale, precum şi orice forme de folosire a terenurilor, incompatibile cu scopul de protecţie şi/sau de conservare precum şi activităţile de construcţii-investiţii, cu excepţia celor destinate administrării ariei naturale protejate şi/sau activităţilor de cercetare ştiinţifică ori a celor destinate asigurării siguranţei naţionale sau prevenirii unor calamităţi naturale.
        În Parcul Natural Grădiştea Muncelului - Cioclovina zona de protecţie integrală are o suprafaţă de 7417.45 ha şi include următoarele zone: 1. Şura Mare - Cioclovina - Piatra Roşie; 2. Cheile Crivadiei - Comărnicel - Perete; 3. Complexul carstic Răchiţeaua - Tecuri; 4. Dealul şi Peştera Bolii; 5. Costeşti - Cetăţuia - Blidaru; 6. Păşunea Jigoru - Vf. Muntelui; 7. Tâmpu; 8. Codrii seculari Porumbelu - Râgla; 9. Punctul fosilifer Ohaba Ponor. Acestea se descriu detaliat în continuare.
    1. Şura Mare-Cioclovina-Piatra Roşie
    1.1. Limite:
        Limita sudică: - de la Vârful Tăul Negru limita urmăreşte Culmea Blidarului înspre vest, trecând prin bornele 406, 407, 415, 409, 411, 424, 425, 423, coboară pe pârâul Şipoţel până la intersecţia cu culmea Bordului, apoi urcă pe culme până în borna 364 - bornele se află în U.P. I Fizeşti, O.S. Pui
        Limita vestică: - începe din borna 364, continuă pe liziera unităţii amenajistice 121 prin bornele 365, 363, coboară la borna 305, Valea Ohaba, borna 304, după care urcă pe liziera estică a u.a. 98, se continuă prin bornele 298, 299, 282, urmează liziera u.a. 90 până în borna 281, urcă pe culme până în borna 280, după care se continuă pe liziera u.a. 90 până în borna 288 bis. De aici urcă în borna 289 şi continuă pe liziera u.a. 91 şi 92 prin bornele 294, 601, 602, 293, 603, urmează liziera vestică a u.a. 84 şi 83B, se continuă pe limita dintre u.a. 83A şi 83B, culme, liziera nordică a u.a. 83A prin bornele 266 şi 265. Din borna 265 traversează pajiştea Dealul Padeşului până la liziera u.a. 82, prin bornele 263, 264, 262, urcă în drumul de pe culmea Federului pe care îl urmează până la intersecţia cu culmea Dealul Robului. Se continuă pe această culme până la liziera u.a. 61, ocoleşte pe liziera acesteia prin bornele 212, 740, 739, 215, apoi urmează culmea Dealul Robului până la intersecţia cu culmea Vânătorului şi în continuare se desfăşoară pe această culme spre vest până la intersecţia cu culmea lui Neag, bornele şi u.a-rile enumerate până aici fac parte din U.P. I Fizeşti, O.S. Pui. De aici limita se desfăşoară în O.S. Retezat, U.P. I Luncani, pe culmea lui Neag. În continuare, limita urcă pe pârâul Cioclovina până la confluenţa cu pârâul care coboară din u.a. 93, urmează liziera u.a. 93 prin bornele 262, 261, 260, 259, 258, se continuă pe culmea cu Vârful Ţâfla până în borna 250, după care coboară pe liziera u.a. 92 prin bornele 253, 610, 611, 254, 255, 252. De aici urmează liziera u.a. 91 prin bornele 496, 495 şi 194.
        Limita nordică: - începe din borna 194, urcă pe culmea dintre u.a. 71 şi 72 prin bornele 193, 182 şi 183, pe liziera u.a. 67 prin bornele 578, 580, 581, 583, 584, 180, pe liziera u.a. 66 şi 67 prin bornele 572, 573, 574, 176, 178, 575, 576, 179, 181, 590. De aici coboară pe drumul de acces la cetate până în pârâul Roşia şi urcă pe acesta până în borna 198. Din această bornă urcă pe liziera u.a. 73 până la prima extremitate estică a acesteia din care traversează pajiştea până în borna 200 - u.a. 74 şi 204. Din borna 204 urmează liziera u.a. 75 prin bornele 593, 207, 598, 597, 596. De aici se continuă pe culme în amonte prin bornele 165, 163, 162, 217, urmează pârâul din u.a. 79 şi iese în culme prin bornele 603 şi 603 bis. Limita urmează apoi culmea care separă OS Pui de OS Grădişte, prin bornele 509, 510, Vârful Chicera Izvoare, 529, 530, 536, 537, culmea Pustiosul, 539, 542, 544, 546, bornele sunt din U.P. I Fizeşti, O.S. Pui până în Vârful Porumbelul Mare.
        Limita estică: - pleacă din Vârful Porumbelul Mare şi urmăreşte culmea ce separă bazinele hidrografice Valea Ponorului de bazinul Valea Streiului, prin Vârful Porumbelul Mic, Vârful Paltina, Culmea Paltinei, Vârful Bulzului, Culmea Lolei, Vârful Tăul Negru.
        În această zonă, se delimitează zona de dezvoltare durabilă a activităţilor umane în perimetrul sitului arheologic Piatra Roşie, în suprafaţă de 8.82 ha. De asemenea, se delimitează ca zone de dezvoltare durabilă a activităţilor umane terenurile construite în suprafaţă de 2.66 aparţinând satelor Alunu, Cioclovina, Federi, Ohaba Ponor.
        Suprafaţa de 4.86 ha aferentă sitului arheologic Vârful Ţâfla, în apropierea satului Cioclovina, zona subparcelelor silvice 88 A şi 88 B şi bornei 244 din Unitatea de Producţie I Luncani, se include în zona de management durabil al parcului.

    1.2. Suprafaţa totală: 5183.46 ha
    1.3. Valori de patrimoniu natural, cultural şi istoric:
    a. Rezervaţii şi monumente ale naturii:
        a.1. Clasificate:
    i. Complexul carstic Ponorîci- Cioclovina cu cele două peşteri "Ponorâci- Cioclovina cu Apă" - clasa B şi "Cioclovina Uscată" - Ordinul numărul 604/2005, cod 2.497 - clasa A şi B.
    ii. Peştera din Valea Călianu - Ordinul numărul 604/2005 cod 2.497, care se identifică cu Peştera din Valea Stânii în toponimia locală - clasa A.
    iii. Peştera Şura Mare - Ordinul numărul 604/2005 cod 2.499 - clasa A şi B.

        a.2. Neclasificate:
    i. Codrii seculari de la obârşia Valea Ohabei, din UP I Fizeşti u.a. 109; 111B; 112; 113 din O.S. Pui în suprafaţă de 64.4 ha.
    ii. Codrii seculari de la obârşia Valea Ponorului, din UP I Fizeşti, u.a.199A, 200A; 201; 206; 209 din O.S. Pui în suprafaţă de 160.5 ha.
    iii. Peştera lui Cocolbea, Peştera Cocean conform lucrării Peşterile României din 1955, care în toponimia locală se identifică cu Peştera Şura Mică.


    b. Monumente şi situri arheologice
    i. Situl arheologic de la Ohaba Ponor, punct "Peştera Bordu Mare" - cod HD-I-s-A-03202 - Ordinul Ministrului numărul 2314/2004 privind aprobarea Listei monumentelor istorice, modificată prin Ordinul numărul 2361 din 12 iulie 2010 pentru Modificarea anexei numărul 1 la Ordinul Ministrului numărul 2314/2004 privind aprobarea Listei monumentelor istorice, actualizată, şi a Listei monumentelor istorice dispărute.
    ii. Fortificaţia dacică de la Cioclovina - cod HD-I-s-A-03175 - Ordinul Ministrului numărul 2314/2004 cu modificările şi completările ulterioare.
    iii. Aşezare din paleoliticul mijlociu de la Peştera Mare, Peştera de Apă şi Troianu din satul Cioclovina - cod HD-I-s-A 03176 - Ordinul Ministrului numărul 2314/2004 cu modificările şi completările ulterioare.


    1.4. Aşezări umane
    a. satele Alunu şi Cioclovina, aparţinătoare comunei Boşorod.
    b. satele Federi, Fizeşti şi Ohaba Ponor, aparţinând comunei Pui.

    1.5. Căi de acces
    a. Drum public nemodernizat Boşorod - Luncani şi apoi pe drumul forestier de pe Valea Luncani şi Pârâul Cioclovina
    b. Drum public modernizat din DN 66 spre Ponor-Ohaba Ponor şi apoi pe Drumul forestier pe Ponor - Ponorîci
    c. Drum forestier Valea lui Ion


    2. Cheile Crivadiei - Comărnicel - Perete
    2.1. Limite:
        Limita sudică: - începe de la borna 130, UP I Băniţa, O.S. Petroşani, şi urmează limita u.a. 29, prin borna 75, se continuă pe limita u.a. 21 până în borna 74, după care traversează limita dintre O.S. Petroşani şi O.S. Pui prin borna 155, UP III Baru, O.S. Pui, după care se continuă pe limita u.a. 74 până în Valea Cerbului. De aici coboară pe Valea Cerbului până la intersecţia cu DN 66, se continuă spre vest pe la nord de gospodăriile şi livezile locuitorilor satului Merişor până la intersecţia cu pârâul Cheia. De la această intersecţie se continuă pe limita intravilanului localităţii Merişor şi pârâul de la est de u.a. 37 până în borna 70, urmează liziera u.a. 37 până în dreptul Vârfului Runcuri, traversează pajiştea spre vest până în acest vârf, după care coboară pe culme spre sud, pe la est de u.a. 35. De aici urmează liziera sudică a u.a. 35 prin borna 68, până la intersecţia cu pârâul Crivadia, apoi urmează cursul pârâului Mraconi până la intersecţia cu şoseaua DN 66. Limita continuă pe drumul naţional în direcţia Petros până la intersecţia cu culmea care coboară dinspre nord de pe pajiştea Crivadia, în dreptul curbei de la urcarea şoselei spre viaduct. Limita vestică: - începe de la DN 66, pe culmea de pe pajiştea Crivadiei pe limita parcelei 12, UP III Baru, OS Pui, şi împarte păşunea Fânaţele Crivadiei, trecând prin bornele 19, 27 şi 30, UP III Baru, OS Pui.
        Limita nordică: - începe de la borna 30 şi urmează culmea dintre u.a. 15 şi 16, urcă pe Valea Jghiabului până în borna 47, se continuă pe limita estică a u.a. 27 până în drumul forestier şi apoi merge pe acesta până în borna 50. De aici urmează limita dintre u.a. 30 şi 31 până în borna 51, se continuă pe limita dintre u.a. 32 şi 31 prin bornele 59 şi 57, apoi prin borna 58 şi limita sudică a u.a. 29, ajunge în borna 46. În continuare, urmează limita dintre u.a. 26 şi 39 până în borna 41 şi se continuă pe limita dintre u.a. 39 şi 40 până în borna 86. De aici urmează liziera pădurii către est prin bornele 87, 98, 113 şi 137, se continuă pe limita dintre u.a. 67 şi 68, 73 şi 74, trece prin bornele 138, 139, traversează limita dintre OS Pui şi OS Petroşani, după care se continuă în OS Petroşani pe limita dintre u.a. 21 şi 22, limita dintre u.a. 27 şi 22, prin bornele 76, 77, 117. Din borna 117 urmează limita dintre păşunea împădurită şi pajiştea Perete până în borna 116.
        Limita estică: - se situează în O.S. Petroşani, UP I Băniţa şi începe de la borna 116, continuă spre sud pe limita u.a. 44 şi 33 prin bornele 122, 121, coboară pe pârâul Purcarului până în borna 131 şi apoi continuă pe liziera sudică a u.a. 30 până în borna 130.
        În această zonă se delimitează ca zone de dezvoltare durabilă a activităţilor umane terenurile construite în suprafaţă de 7.69 aparţinând satului Merişor.

    2.2. Suprafaţa totală: este de 1015.38 ha.
    2.3. Valori de patrimoniu natural, cultural şi istoric
    a. Rezervaţii şi monumente ale naturii
        a.1. Clasificate:
    i. Cheile Crivadiei Cod 2.522. - Legea nr. 5/2000

        a.2. Neclasificate:
    i. Peştera Gaura Oanei, Peştera Ţepoasa
    ii. Peşterile de pe Valea Cerbului
    iii. Peştera Izvorani şi Cascada de pe Valea Cheii
    iv. Avenul din Tecanul Rotund


    b. Monumente şi situri arheologice
        b.1. Clasificate:
    i) Turnul Crivadia - Cod HD-II-m-A-03304



    2.4. Aşezări umane - sălaşe dispersate
    2.5. Căi de acces - Drumul forestier Valea Jghiabului care pleacă din localitatea Crivadia de la intersecţia cu Drumul Naţional 66; din Drumul Naţional 66, Dealul Băniţei, pe Drumul Forestier Valea Purcarului, cu ramificaţie pe Valea Gura Teii.

    3. Complexul carstic Răchiţeaua - Tecuri
    3.1. Limite:
        Limita sudică: - începe de la intersecţia Culmea Dealul Poienii cu Culmea Tecane, se îndreaptă spre sud-vest urmărind Culmea Dealul Poienii până la borna 360, UP II Stânga Strei, OS Pui, de unde urmăreşte firul Văii Bojiţa prin bornele 357, 356, 363, 365, 354, 405 şi 369, UP II Stânga Strei, OS Pui.
        Limita vestică: - de la borna 369, UP II Stânga Strei, OS Pui, se îndreaptă înspre nord pe marginea fondului forestier trecând prin bornele 342, 340, 338, 336, 335, UP II Stânga Strei, OS Pui, până la borna 325, UP II Stânga Strei, OS Pui.
        Limita nordică: - de la borna 325, UP II Stânga Strei, OS Pui, urmăreşte Valea Dealul Poienii prin bornele 331, 376 şi 313, UP I Stânga Strei, OS Pui, pe marginea parcelelor 172, 171, 170 şi 169, UP II Stânga Strei, OS Pui.
        Limita estică: - de la borna 313, UP II Stânga Strei, OS Pui, se îndreaptă înspre sud-est urmărind în continuare bornele 292, 291, 327, 346, 288, UP II Stânga Strei, OS Pui, pe marginea parcelelor 169, 179, 180, UP II Stânga Strei, OS Pui, de unde se suprapune pe Culmea Dâlma Urzicari prin bornele 347, 349 bis, 286 şi 285, UP II Stânga Strei, OS Pui, pe limita fondului forestier cu păşunea Dealul Poienii. De aici se continuă prin bornele 284, 277, 275, 273, 271, ajungând la Culmea Dealul Poienii pe care se suprapune, continuându-se spre sud până la intersecţia cu Culmea Tecane.

    3.2. Suprafaţa totală: este de 574.1 ha.
    3.3. Valori de patrimoniu natural, cultural şi istoric:
    a. Rezervaţii şi monumente ale naturii
        a.1. Clasificate:
    i. Avenul Ponorul Răchiţeaua - Ordinul numărul 604/2005 cod 2500 - clasa B.
    ii. Peştera Tecuri - Ordinul numărul 604/2005 cod 2.500 - clasa B.
    iii. Peştera Sifonului de la Şipot - Ordinul numărul 604/2005 cod 2.500 - clasa B.

        a.2. Neclasificate:
    i) Peştera Pălăriei
    ii) Avenul Răchiţeaua



    3.4. Aşezări umane: nu sunt.
    3.5. Căi de acces - Drumul forestier Valea Streiului; Drumul forestier Valea Jgheabului.

    4. Dealul şi Peştera Bolii
    4.1. Limite: se află pe teritoriul administrativ al comunei Băniţa, la nord de Cetatea Dacică Băniţa;
    4.2. Suprafaţa totală: este de 21.39 ha.
    4.3. Valori de patrimoniu natural, cultural şi istoric:
    a. Rezervaţii şi monumente ale naturii
        a.1. Clasificate:
    i) Dealul şi Peştera Bolii - cod 2.523. Conform Ordinului de Ministru numărul 604/2005 Peştera Bolii este încadrată în clasa B şi astfel devine monument al naturii. În anul 2013 pe baza unor studii Comisia Patrimoniului Speologic a aprobat declasarea de la clasa B la clasa C pentru Galeria Activă şi a înaintat o propunere în acest sens autorităţii centrale. Declasarea nu a fost însă aprobată până în prezent de autoritatea naţională. În cazul în care se va aproba, Galeria Activă va deveni rezervaţie naturală.



    4.4. Aşezări umane: sălaşe dispersate.
    4.5. Căi de acces - din Drumul Naţional 66 pe Drumul forestier Valea Jupâneasa şi Drumul forestier Valea Jigoreasa

    5. Costeşti - Cetăţuia - Blidaru
    5.1. Limite:
        Limita sudică: din borna 356 urcă pe Pârâul Blidarului pe limita u.a. 123 prin bornele 355, 354, până în borna 366, ocoleşte situl arheologic, continuă pe limita u.a.125, 134, Valea Făeragului, se continuă pe limita u.a. 135, Valea Merişorului.
        Limita vestică: pe limita u.a.136 şi 137.
        Limita nordică: de la limita u.a. 137 în aval pe Valea Poienii şi Valea Vinţii.
        Limita estică: din Valea Vinţii, pe limita perimetrului construibil al satului Costeşti, până la Valea Făeragu, Valea Chiştişoarei şi Valea Blidarului, până la confluenţa dintre Valea Blidarului şi Valea Grădiştei, borna 356.
        În interiorul zonei descrise se delimitează zone de dezvoltare durabilă a activităţilor umane astfel: 2.84 ha la Costeşti - Blidaru, suprafaţă aferentă sitului arheologic, şi 1.78 ha terenuri construite aparţinând satului Costeşti.

    5.2. Suprafaţa totală: este de 252.17 ha.
    5.3. Aşezări umane: câteva locuinţe dispersate.
    5.4. Căi de acces - din drumul judeţean de pe Valea Grădiştei pe Valea Făeragului.

    6. Păşunea Jigoru - Vf Muntelui
    6.1. Limite: include păşunea de pe muntele Jigoru Mare pe limita fondului forestier prin bornele 226, 224, 223, 222, 220, 218, 216, 214, 213, 209, 437, 436, 208, 212, 197, 199, 198, 200, urcă pe culme în Vârful Muntelui şi se continuă pe Culmea Jigorului spre sud până în borna 226.
    6.2. Suprafaţa totală a zonei este de 231.01 ha păşune.
    6.3. Valori de patrimoniu natural, cultural şi istoric
    b. Monumente şi situri arheologice
    i) Castrul roman pe platoul "Jigorul Mare" - cod HD-I-s-A-03157 - Ordinul Ministrului numărul 2314/2004 cu modificările şi completările ulterioare;


    6.4. Aşezări umane: nu sunt; există stâni
    6.5. Căi de acces - Drumul forestier de pe Valea Galbena, Drumul Forestier de pe Valea Taia, Drumul forestier de pe Valea Roşia, Drumul forestier de pe Valea Streiului.

    7. Tâmpu
    7.1. Limite: zona cuprinde arboretele naturale din bazinetul Tâmpu, U.P. IV Cetate, u.a. 99C şi 100A în suprafaţă de 14.32 ha.
    7.2. Căi de acces: Drumul judeţean de pe Valea Grădiştei şi apoi pe Drumul forestier de pe Valea Tâmpului.

    8. Codrii seculari Porumbelu - Râgla
    8.1. Limite: zona cuprinde arboretele naturale din U.P. I Dreapta Strei, u.a. 90A, 92, 93, 95B, în suprafaţă de 116.21 ha.
    8.2. Căi de acces: Drumul forestier de pe Valea Streiului şi Pârâul Răchiţele

    9. Punctul fosilifer Ohaba Ponor
    9.1. Limite: se află situat pe teritoriul administrativ al comunei Pui, satul Ohaba Ponor, având o suprafaţă de 9.41 ha.
    9.2. Căi de acces: accesul în această zonă se face pe drumul judeţean Ponor - Ohaba Ponor.



    C. ZONA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A ACTIVITĂŢILOR UMANE
        Conform legislaţiei în vigoare, această zonă include zonele în care se permit activităţi de investiţii/dezvoltare, cu prioritate cele de interes turistic, dar cu respectarea principiului de utilizare durabilă a resurselor naturale şi de prevenire a oricăror efecte negative semnificative asupra biodiversităţii. Zona de dezvoltare durabilă a activităţilor umane din Parcul Natural Grădiştea Muncelului - Cioclovina, este reprezentată de:
    a. Zonele cu construcţii aferente localităţilor de pe teritoriul parcului, delimitate conform hărţii nr. 14.2 din Anexa nr. 24.
    b. Suprafeţele aferente siturilor arheologice Costeşti - Cetăţuie, Costeşti Blidaru, Piatra Roşie, Băniţa, Sarmizegetusa Regia, Feţele Albe, delimitate conform hărţilor nr. 6, nr. 8, nr. 11 şi nr. 13 din Anexa nr. 24;
    c. Perimetrele în care sunt preconizate a fi efectuate cercetări arheologice sistematice sau lucrări de protejare, conservare şi consolidare a monumentelor, delimitate în zonele Costeşti - Cetăţuie, Costeşti - Blidaru, Sarmizegetusa Regia, Meleia, conform hărţilor nr. 8, nr. 14 şi nr. 14.1. din Anexa 24.
    d. Amenajarea hidrotehnică existentă de pe Valea Godeanu şi Grădişte;
    e. Infrastructura rutieră.

        În ceea ce priveşte intravilanul localităţilor, la data elaborării planului nu existau Planuri de Urbanism Generale finalizate şi aprobate. În cazul comunei Orăştioara de Sus, un asemenea plan este elaborat - fără a fi aprobat - şi astfel a fost posibilă delimitarea cu o precizie mai bună a zonei de dezvoltare durabilă a activităţilor umane. Pe măsură ce se vor elabora şi aproba, în conformitate cu prevederile legislaţiei de urbanism cât şi a celei de conservare a biodiversităţii, Planurile de Urbanism Generale şi pentru celelalte unităţi administrativ-teritoriale, se vor actualiza limitele acestei zone.



    2.1.5. Suprapuneri ale ariilor naturale protejate
        Cele 10 arii naturale protejate ocupă în mare acelaşi areal, parcul şi siturile Natura 2000 având un contur similar în timp ce rezervaţiile sunt incluse în acestea. Modul de suprapunere al ariilor protejate care fac obiectul prezentului plan de management integrat şi procentele de suprapunere sunt prezentate în tabelul de mai jos.
        Suprapunerea ariilor protejate de la Grădiştea Muncelului - Cioclovina
        Tabelul nr. 3

┌─────────┬─────────────────────┬─────────┬───────────────────────────────┐
│ │ │ │Suprafaţă/proporţie suprapunere│
│ │ │ │cu │
│ │ │ ├───────────┬─────────┬─────────┤
│Cod │Denumire │Suprafaţă│Parcul │ │ │
│ │ │ │Natural │ │ │
│ │ │ │Grădiştea │ROSPA0045│ROSCI0087│
│ │ │ │Muncelului-│ │ │
│ │ │ │Cioclovina │ │ │
├─────────┼─────────────────────┼─────────┼───────────┼─────────┼─────────┤
│ │Parcul Natural │ │38116,34/ │37922,72 │38015,15/│
│PNGM-C │Grădiştea Muncelului │38116,34 │100% │/ 99% │100% │
│ │Cioclovina │ │ │ │ │
├─────────┼─────────────────────┼─────────┼───────────┼─────────┼─────────┤
│ │Aria de Protecţie │ │ │ │ │
│ROSPA0045│Avifaunistică │38106,80 │37922,72/ │38106,80/│37926,98 │
│ │Grădiştea │ │100% │100% │/ 100% │
│ │Muncelului-Cioclovina│ │ │ │ │
├─────────┼─────────────────────┼─────────┼───────────┼─────────┼─────────┤
│ │Situl de importanţă │ │38015,15/ │37926,98 │39855,20/│
│ROSCI0087│comunitară Grădiştea │39855,20 │95% │/ 95% │100% │
│ │Muncelului-Ciclovina │ │ │ │ │
├─────────┼─────────────────────┼─────────┼───────────┼─────────┼─────────┤
│ │Rezervaţia Complexul │ │1550,11 / │1550,19/ │1550,19/ │
│2.497. │Carstic Ponorîci │1550,11 │100% │100% │100% │
│ │Cioclovina │ │ │ │ │
├─────────┼─────────────────────┼─────────┼───────────┼─────────┼─────────┤
│2.499. │Rezervaţia Peştera │3795,28 │3795,28 / │3782,49/ │3793,43 /│
│ │Şura Mare │ │100% │100% │100% │
├─────────┼─────────────────────┼─────────┼───────────┼─────────┼─────────┤
│2.500. │Rezervaţia Peştera │535,69 │535,69/ │535,69/ │535,69 / │
│ │Tecuri │ │100% │100% │100% │
├─────────┼─────────────────────┼─────────┼───────────┼─────────┼─────────┤
│2.513. │Rezervaţia Locul │11,84 │11,84/ 100%│11,84/ │11,84/ │
│ │Fosilifer Ohaba Ponor│ │ │100% │100% │
├─────────┼─────────────────────┼─────────┼───────────┼─────────┼─────────┤
│2.522. │Rezervaţia Cheile │265,86 │265,86/ │262,66 / │262,89 / │
│ │Crivadiei │ │100% │99% │99% │
├─────────┼─────────────────────┼─────────┼───────────┼─────────┼─────────┤
│2.523. │Rezervaţia Dealul şi │46,65 │46,65 / │44,64 / │44,96 / │
│ │Peştera Bolii │ │100% │96% │96% │
├─────────┼─────────────────────┼─────────┼───────────┼─────────┼─────────┤
│2.531. │Rezervaţia Cheile │52,32 │0 / 0% │0 / 0% │49,07 / │
│ │Taia │ │ │ │94% │
└─────────┴─────────────────────┴─────────┴───────────┴─────────┴─────────┘


        Notă: cu excepţia diferenţelor de suprapunere între Parcul Natural Grădiştea Muncelului - Cioclovina şi situl de importanţă comunitară ROSCI0087 Grădiştea Muncelului-Ciclovina şi dintre acest sit şi ROSPA0045 Grădiştea Muncelului-Cioclovina, celelalte diferenţe se datorează cel mai probabil unor trasării ale limitelor pe baza unor materiale cartografice de scări diferite şi precizii diferite. Rezervaţia Cheile Taia nu se suprapune deloc cu Parcul Natural Grădiştea Muncelului - Cioclovina şi ROSPA0045.
        Harta cu situaţia amplasării ariilor naturale protejate este prezentată în anexa 24 Hărţi, figura 15.


    2.2. Descrierea mediului abiotic
    2.2.1. Geologie
        Din punct de vedere geologic munţii Sebeşului sunt o subdiviziune a munţilor Şureanu, care formează partea nord - vestică a Carpaţilor Meridionali. Formaţiunile cele mai vechi din Carpaţii Meridionali sunt de vârstă Precambrian Superior - Paleozoic şi aparţin celor două unităţi majore: Autohtonul Danubian şi Pânza Getică. Structura geologică a masivului Şureanu aparţine în întregime Pânzei Getice, Domeniul Getic. Aceasta este alcătuită din roci metamorfice de vârstă Precambrian superior, care în partea centrală, nordică şi estică a parcului este reprezentată prin şisturi cristaline şi granitoide la zi, iar în partea vestică şi sud-vestică -între Băniţa şi Pui - Grădiştea de Munte, la contactul cu estul bazinului depresionar Haţeg, din Geoparcul Dinozaurilor Ţara Haţegului- prin formaţiuni sedimentare de vârstă Paleozoic - Mezozoic în special călcare şi gresii.
        În cadrul rocilor metamorfice se disting trei formaţiuni: a plagiognaiselor, a gnaiselor cuarţo-feldspatice şi a plagiognaiselor şi micaşisturilor.
        Sedimentarul din Domeniul Getic este format din:
    a. Formaţiuni paleozoice, Permian, alcătuite din gresii şi conglomerate violacee, care se dezvoltă în sectorul Cioclovina - Piatra Roşie şi la sud de Grădiştea de Munte.
    b. Formaţiuni mezozoice, Jurasic - Cretacic, alcătuite din:
    i. conglomerate, gresii şi argilo - silite, Jurasic inferior, în facies de "Gresten", care aflorează în sectorul Cioclovina - Piatra Roşie şi în sudul zonei Vârtoapele - Grădiştea de Munte; vârsta Liasică a acestui pachet este dovedită prin flora fosilă, identificată şi descrisă de Laufer în 1924: Cladophlebis labifolia, Cladophlebis raciborskii, Ctenis orovilensis;
    ii. gresii calcaroase, călcare bioclastice, marno-călcare şi biomicrite, Aalenian - Oxfordian, ce se dezvoltă în sectorul Cioclovina;
    iii. călcare micritice, biomicrite peloide şi nodulare, călcare biolitice, Oxfordian superior - Tithonic, cu răspândire mare peste formaţiunile descrise anterior;
    iv. călcare de tip "Urgonian", Jurasic superior - Apţian inferior; această stivă de călcare ajunge pe alocuri la grosimi de 500 m, în ele determinându-se numeroase forme de Belemnites pistiliformis, Aplosmilia nuda şi Aplosmilia thurmanii; la partea superioară a stivei de călcare aspectul litologic se schimbă trecând la calcarenite şi grezo-călcare. Astăzi se admite că peste calcarele de vârstă neojurasică s-au depus calcarele recifale urgoniene; cele două entităţi stratigrafice nu au fost delimitate cartografic până în prezent;
    v. complexul bauxitic, Apţian superior - Albian ce se dezvoltă ca petice pe raza sectorului Comarnic - Poieni şi Pui; aceste depozite reziduale de bauxită au fost depuse în excavaţii, pe suprafaţa carstificată a calcarelor urgoniene, ele nereprezentând un nivel continuu, ci acumulări locale de grosimi reduse;
    vi. complexul grezos - conglomeratic, Cenomanian inferior - ce acoperă complexul bauxitic; spre partea superioară a pachetului, microconglomeratele trec la gresii cafenii - gălbui, în care apar nivele fosilifere bogate în gasteropode, rudişti, corali şi orbitoline; speciile reprezentative sunt Nerinea, Incavata bronn, Itruvia abbreviata, Praeradiolites fleuriansus, Eoradiolites rousseli, Durania connectens, Sphaerulites astrei, Medeela sp.; pe baza acestor fosile s-a delimitat rezervaţia naturală paleontologică de la Ohaba Ponor;
    vii. complexul marnos, Cenomanian mediu, bogat în fosile de la Federi;
    viii. complexul grezos - argilos, Cenomanian superior, de la Merişor;
    ix. gresiile de Măgura, Coniacian;
    x. complexul marno - grezos, Sarmaţian - Campanian, reprezentat prin marne şi gresii de Fizeşti bogate în floră şi faună fosilă; cele mai cunoscute forme sunt: Manteliceras mantelli, Calycoceras sp., Anisocardia hermitei, Arca carinata, Siliqua petyersi, Unio cretaceus, Protocardia hillana, Actaeonella caucasica.
    xi. complexul flişoid, Campanian superior -Maestrichtian inferior.

        În figura 16 din anexa 24 Hărţi se prezintă harta cu vârsta geologică a rocilor precum şi harta substratelor prezente în arealul de la Grădiştea Muncelului - Cioclovina.

    2.2.2. Relief
    2.2.2.1. Unităţi de relief
        Din punct de vedere al marilor unităţi de relief, sunt prezente următoarele unităţi morfologice: câmpie/luncă, deal/podiş sau munte. Acestea au fost determinate pe bază de analiză GIS a hărţii cu unităţile de relief la nivel naţional, a hărţii cu unităţile majore de relief şi a modelului digital de elevaţie din cadrul arealului studiat. Tabelul următor prezintă procentul de participare al fiecărei categorii în cadrul arealului studiat.
        Distribuţia procentuală a unităţilor majore de relief în arealul studiat
        Tabelul nr. 4

┌─────────────┬────────────────────────┐
│Unitatea de │Procent ocupare în │
│relief │arealul studiat │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Luncă │25% │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Câmpie │3% │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Dealuri/ │56% │
│podişuri │ │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Munte │16% │
└─────────────┴────────────────────────┘


        În ceea ce priveşte unităţile de relief, prin analiza GIS a hărţii unităţilor de relief la nivel naţional elaborată de Posea şi Badea în 1984, arealul ariilor protejate de la Grădiştea Muncelului - Cioclovina se suprapune în principal peste Munţii Şureanu şi marginal peste două unităţi de altitudine joasă, Depresiunea Haţegului -din cadrul Depresiunii Haţeg - Orăştie - şi Dealurile Cugirului - din Culoarul Orăştiei. Posea, în 2006, împarte Munţii Şurean în Culmea lui Pătru, mai înaltă, şi Podişul Dacic -jumătatea vestică a Munţilor Şureanu, cu vârfuri în jur de 1000 m altitudine. Figura 17 din anexa 24 Hărţi prezintă această situaţie a unităţilor de relief.
        Procentele ocupate de către fiecare unitate de relief existentă la nivelul ariilor naturale protejate, prin raportare la suprafaţa totală a zonei luate în studiu, prezentate în tabelul următor.
        Procentele de ocupare a suprafeţelor pentru unităţile de relief din cadrul ariilor naturale protejate*2)
        *2) Teodor E.S., Petan A. and Berzovan A., 2013 - Cercetări perieghetice pe platforma Luncani I. Târsa şi Poiana Omului, ESTuar, Nr. 1

        Tabelul nr. 5

┌───────────────┬────────────┬─────────┐
│Unitatea de │Subgrupa │Procent │
│relief │ │ocupare │
├───────────────┼────────────┼─────────┤
│ │Podişul │88.4% │
│ │Dacic │ │
│Munţii Şureanu ├────────────┼─────────┤
│ │Culmea lui │9.2% │
│ │Pătru │ │
├───────────────┼────────────┼─────────┤
│Depresiunea │Depresiunea │2.2% │
│Haţeg - Orăştie│Haţegului │ │
├───────────────┼────────────┼─────────┤
│Culoarul │Dealurile │0.2% │
│Orăştie │Cugirului │ │
└───────────────┴────────────┴─────────┘


        Din punct de vedere al altitudinilor, relieful este unul variat cu diferenţe de nivel pornind de la aproximativ 350 m până la 1700 m altitudine, cu o altitudine medie de 952 m. Treptele hipsometrice, determinate prin analiză GIS şi exprimate pentru intervale echivalente de 200 m, împreună cu procentele ocupate de către fiecare dintre acestea la nivelul arealului ariilor naturale protejate, se prezintă în tabelul următor.
        Procentele de ocupare a suprafeţelor pentru treptele hipsometrice din cadrul sitului
        Tabelul nr. 6

┌──┬───────────────────┬───────────────┐
│Nr│Treapta │Procent ocupare│
│ │hipsometrică │ │
├──┼───────────────────┼───────────────┤
│1 │200 - 400 │<1% │
├──┼───────────────────┼───────────────┤
│2 │400 - 600 │6% │
├──┼───────────────────┼───────────────┤
│3 │600 - 800 │21% │
├──┼───────────────────┼───────────────┤
│4 │800- 1000 │31% │
├──┼───────────────────┼───────────────┤
│5 │1000- 1200 │28% │
├──┼───────────────────┼───────────────┤
│6 │1200 - 1400 │11% │
├──┼───────────────────┼───────────────┤
│7 │1400- 1600 │2% │
├──┼───────────────────┼───────────────┤
│8 │1600- 1800 │<1% │
└──┴───────────────────┴───────────────┘



    2.2.2.2. Expoziţia versanţilor
        În zona ariilor protejate în cauză, ponderea expoziţiei versanţilor, determinată prin analiză GIS, este prezentată în tabelul următor.
        Procentele de distribuţie a expoziţiei versanţilor din cadrul ariilor protejate, rezultate prin prelucrarea datelor din baza de date
        Tabelul nr. 7

┌───────────────┬──────────────────────┐
│Expoziţia │Procent ocupare │
├───────────────┼──────────────────────┤
│N │10% │
├───────────────┼──────────────────────┤
│NE │8% │
├───────────────┼──────────────────────┤
│E │9% │
├───────────────┼──────────────────────┤
│SE │12% │
├───────────────┼──────────────────────┤
│S │14% │
├───────────────┼──────────────────────┤
│SV │15% │
├───────────────┼──────────────────────┤
│V │17% │
├───────────────┼──────────────────────┤
│NV │15% │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Zonă plană │<1% │
└───────────────┴──────────────────────┘


        Din punct de vedere al influenţei asupra faunei şi florei, expoziţia se distribuie astfel:
    - Însorită - S şi SV - 29%
    – Parţial însorită - V şi SE - 29%
    – Umbrită - N şi NE - 18%
    – Parţial umbrită - E şi NV - 24%

        Harta de distribuţie a expoziţiilor versanţilor este prezentată în figura 18 din anexa 24 Hărţi.

    2.2.2.3. Pante
        În ceea ce priveşte înclinarea terenului, aceasta este variată, de la terenuri plane până la versanţi cu înclinare peste 50%. În tabelul următor, pentru fiecare din intervalele 0-2, 2-5, 5-10 10-20, 20-30, 30-50 şi peste 50 grade, se prezintă procentul de ocupare în raport cu suprafaţa ariilor naturale protejate, procent calculat prin analiză GIS.
        Procentele de ocupare a suprafeţelor pentru pantele din cadrul ariilor naturale protejate, rezultate prin prelucrarea datelor din baza de date
        Tabelul nr. 8

┌────────────────────┬─────────────────┐
│Intervale de pantă │Procent ocupare │
├────────────────────┼─────────────────┤
│0-2 │2% │
├────────────────────┼─────────────────┤
│2-5 │4% │
├────────────────────┼─────────────────┤
│5-10 │13% │
├────────────────────┼─────────────────┤
│10-20 │41% │
├────────────────────┼─────────────────┤
│20-30 │32% │
├────────────────────┼─────────────────┤
│30-50 │7% │
├────────────────────┼─────────────────┤
│peste 50 │sub 1% │
└────────────────────┴─────────────────┘


        Harta de distribuţie a pantelor în arealul de a Grădiştea Muncelului - Cioclovina se prezintă în figura 19 din anexa 24 Hărţi.

    2.2.2.4. Caracterizarea geomorfologică şi influenţa proceselor geomorfologice asupra speciilor şi habitatelor
        Formele de relief prezente în ariile naturale protejate aferente Parcului Natural Grădiştea Muncelului Cioclovina sunt strâns legate de tipurile de rocă existente aici. Astfel, prezenţa calcarelor şi contactele litologice calcar-cristalin rup monotonia peisajului prin prezenţa versanţilor abrupţi, a stâncilor izolate şi a cheilor. Fenomene carstice de suprafaţă şi de adâncime, foarte spectaculoase, sunt grupate în nord-vestul şi sud-vestul munţilor, în patru nuclee cu extensiuni diferite: lângă Grădiştea de Munte - în Dealul Vârtoapele, între localităţile Cioclovina şi Baru, în zona Crivadia - Băniţa - Peştera Bolii şi ultimul perimetru, la nord-est de Depresiunea Petroşani, în Culmea Piatra Leşului - Cheile Tăii. Din punct de vedere al reliefului, ariile protejate în cauză se găsesc în zona montană şi de dealuri înalte, cu porţiuni nesemnificative la altitudini joase, la zona de contact cu depresiunile. Culmile largi coboară la 800 m, fiind fragmentate în sud şi reprezentând ultimul complex de nivelare, Gornoviţa, care în vest poartă numele de Platforma Luncanilor - deformată de mişcări tectonice şi fragmentată de eroziune, pătrunzând în văi, la obârşia cărora apar bazinete suspendate. Platforma prezintă un grad înaintat de umanizare a peisajului, fiind una din cele trei vechi suprafeţe de eroziune identificate în aceşti munţi, deformată de mişcări tectonice şi fragmentată de eroziune. Ea s-a format în Ponţian şi se găseşte la altitudini de 800-1100 m. Platforma de eroziune se dezvoltă pe toată latura externă a acestor munţi, pătrunzând sub formă de umeri şi pe marile văi, la obârşia cărora apar unele bazinete suspendate. Către Strei, platforma prezintă un abrupt de circa 500 m. Bazinul Streiului face legătura între Munţii Şureanu şi Munţii Retezat.
        Toată latura de vest a Munţilor Şureanu, mai fragmentată şi mai greu accesibilă, este aproape în întregime împădurită, deosebită de partea dinspre valea Grădiştei, unde se află aşezările de înălţime, înconjurate de fâneţe şi păşuni. Această suprafaţă retează cuvertura calcaroasă de vârstă jurasică pe care s-a format un relief carstic variat. Formele exocarstice sunt reprezentate prin doline, cu diametre de la 2-3 m până la 60 m - Trufaş, 1961, concentrate în aria Ponorîci, unde se află şi cunoscutele depresiuni carstice Ponorîci şi Fundătura Ponorului şi cele endocarstice: peşteri, avene şi altele asemenea. Dintre peşteri, cele mai lungi sunt cele de la Ponorîci - Cioclovina, 6560 m şi Şura Mare, 6183 m. Cele mai multe peşteri sunt active, străbătute de cursuri subterane. Unele sunt cunoscute pentru urmele de cultură materială, provenite încă din paleolitic.
        Diversitatea structurii geologice, în special prezenţa calcarelor, cât şi a celei geomorfologice, în special versanţii cu înclinări şi expoziţii diverse favorizează prezenţa numeroaselor specii de plante şi animale pentru care au fost instituite ariile protejate, oferind acestora condiţii de existenţă foarte bune, chiar pe fondul unei gospodăriri a resurselor naturale pe perioade foarte îndelungate. Prezenţa fenomenelor exo şi endocarstice completează tabloul divers al zonei, oferind habitat unor specii rare de faună şi floră, în special speciilor de lilieci, peşterile din zonă fiind recunoscute pentru diversitatea de specii dar mai ales pentru coloniile impresionante pe care le adăpostesc.
        În continuare sunt descrise cele mai importante unităţi carstice din zona ariilor protejate de la Grădiştea Muncelului - Cioclovina.
        COMPLEXUL CARSTIC CĂLIANU - PONORÎCI - CICLOVINA CU APĂ - Bazinul carstic 2063*3)
        *3) informaţii preluate de la www.karstgeology.com;http://www.speo-csm.ro/munţii-sureanu.html

        Perimetrul carstic Călianu-Ponorîci-Ciclovina cu Apă, cunoscut şi sub numele de Platforma Luncani, este cuprins între cristalin la nord şi est şi Valea Streiului la vest şi sud. Cuprinsă altimetric între 500m şi 1147m - Vârful Plopi, regiunea se încadrează carstului de tip "platou suspendat". Deşi modestă ca întindere -40 kmp, de aproximativ 20 km lungime şi 2-6 km lăţime, această masă de calcar, datorită masivităţii şi omogenităţii sale, oferă surprize plăcute atât în ceea ce priveşte peisajul de suprafaţă, cât şi în dezvoltarea sistemului de galerii subterane - http://www.speo-csm.ro/munţii-sureanu.html.
        Din punct de vedere hidrologic, suprafaţa analizată se suprapune părţii superioare a bazinelor râurilor Călianu şi Valea Morii. De la contactul şist-călcare, cursul subaerian al acestor râuri este scurt, ele dispărând în subteran şi formând un sistem vast de galerii. Valea Morii prezintă un traseu subteran în peşterile Ponorîci-Ciclovina cu Apă, captând aici şi o parte din reţeaua subterană a Peşterii Călianu.
        Originalitatea acestei zone o dă îmbinarea formelor reliefului carstic cu formele de locuire arhaice. Prezenţa toponimelor legate de carst are rezonanţe dacice. Avantajele prezentate de relieful exocarstic au fost foarte bine valorificate de daci, prin puncte de supraveghere - Vf. Ţâfla; peştera ca adăpost, dar şi de către români -văile de doline - pentru drumul roman; interfluviile dintre văile dolinare pentru castre; izvoarele carstice - permanente surse de apă potabilă.
        Importanţa perimetrului descris este triplă: peisagistică, ştiinţifică, cultural-istorică. Importanţa peisagistică este rezultatul alternanţei cristalinului cu relief greoi, cu calcarele ce impun dezvoltarea unui relief accidentat. Modelarea excepţională a reliefului carstic este favorizată de factorii hidrologici, climatici, litologici şi structurali.
        Exocarstul este foarte bine reprezentat prin:
    - Lapiezuri: libere -în vecinătatea Avenului de Ponorîci; îngropate; semiîngropate -în apropierea Peşterii Călianu, zona Triscioare, Platoul Troian
    – Doline, denumite local şi "cătane" sau "tecane" sunt specifice între peşterile Ponorîci şi Cioclovina cu Apă, în zona Triscioare. Văile dolinare indică traseul subteran al galeriilor. Valea seacă Albiile urmăreşte la suprafaţă traseul subteran la Pârâului Ponorîci, Valea Morii, captat acum în depresiunea omonimă. Valea seacă a Troianului indică cursul subteran al pârâului Călianu în peştera cu acelaşi nume. Unele doline adăpostesc lacuri carstice permanente, cum este cel de la Puianu;
    – Depresiune de tip "uvală", semnalată de Valer Trufaş în 1986 la sud de Dealul Arsului;
    – Depresiune de contact carstic, după M. Bleahu), micropolie după Valeria Velcea - depresiunea Ponorîci, situată pe Valea Morii, amonte de peştera cu acelaşi nume;
    – Văile în "fund de sac" -Valea Morii, văile oarbe -văile Călianu şi Ponorîci- şi văile în trepte antitetice - Valea Albiile.

        Endocarstul este reprezentat de peşteri şi avene de o mare complexitate morfologică şi genetică, în prezent fiind inventariate 68 de cavităţi. Cele mai importante prin dimensiuni, morfogeneză şi concreţionare sunt: Peştera Ponorîci-Ciclovina cu Apă, Peştera din Valea Călianului -Peştera din Valea Stânii), Peştera Cioclovina Uscată, Avenul de la Ştiubei, Avenul de după Troian.
        Peştera din Valea Călianului -D=1541m, d=165m, se dezvoltă pe contactul litologic călcare-şist cristalin şi în două tipuri de roci carbonatice -călcare cu silice rubanate şi călcare recifale. Este cea mai concreţionată peşteră din sistem. Provenienţa celui de al doilea activ nu a fost identificată. Are statutul de rezervaţie ştiinţifică datorită particularităţilor de formare.
        Peştera Cioclovina Uscată -D = 2002.5m, d = 121.7m, dezvoltată pe trei nivele, prezintă la cota -65 m un activ permanent a cărui provenienţă şi direcţie de drenare nu au fost identificate. Este locul de descoperire al celui mai vechi craniu de Homo sapiens fosilis din România, descoperirea a patru strate paleolitice suprapuse, descrierea în premiera mondială a unui nou mineral - Ardealitul, şi un important depozit de guano-fosfat. Merită menţionată bogăţia şi raritatea formaţiunilor din sectorul terminal şi dezvoltarea unei colonii de lilieci în sectorul fosil al peşterii. Împreună cu Peştera Cioclovina cu Apă, P. Cioclovina Uscată oferă adăpost pentru probabil cea mai mare populaţie de hibernare al Rhinolophus hipposideros din România, cu peste 800 de exemplare combinat pentru cele 2 peşteri (date de monitorizare CCCL 2019-2021). Sursele de alimentare ale activului temporar din acest sector sunt pierderile difuze din Platoul Triscioare.
        Peştera Ponorîci-Cioclovina cu Apă -D=6713m, d=154m, este cea mai mare din sistemul carstic. Reprezintă o străpungere hidrogeologică a apelor Călianului şi a Ponorîciului. Adăposteşte colonii de lilieci în perioada de hibernare şi de maternitate. Împreună cu Peştera Cioclovina Uscată, P. Cioclovina cu Apă oferă adăpost pentru probabil cea mai mare populaţie de hibernare al Rhinolophus hipposideros din România, cu peste 800 de exemplare combinat pentru cele 2 peşteri (date de monitorizare CCCL 2019-2021). Este locul de descoperire a unui important tezaur hallstattian: 600 de obiecte de podoabă din metal şi câteva mii de mărgele din chihlimbar, ceramică şi sticlă colorată.
        Din punct de vedere hidrogeologic, Platforma Luncani are încă multe aspecte neclarificate cu privire la provenienţa şi descărcarea apelor din subteran. De menţionat că densitatea mică a populaţiei umane din platforma carstică nu prezintă un risc major pentru impurificarea apelor subterane cu ape menajere, dar accesibilitatea mediului montan marginal a dus la dezvoltarea stânelor. Este de dorit evitarea supratârlirii, un exemplu de stâni prost amplasate fiind cele din apropierea intrărilor în peşterile Călianu şi Ponorîci sau în amonte de acestea, în zona cristalinului.
        Importanţa cultural-istorică constă în vechimea umanizării spaţiului analizat, dar şi în necesitatea conservării siturilor paleontologice şi arheologice, a mediului de viaţă rural-montan cu specific carstic.
        PERIMETRUL ŞURA MARE - FUNDĂTURA PONORULUI - PLATOUL LOLA - Bazinul carstic 2065*4)
        *4) informaţii preluate de la www.karstgeology.com;http://www.speo-csm.ro/munţii-sureanu.html

        Situat pe dreapta văii Streiului, amonte de confluenţa cu Valea Ponorului, perimetrul analizat face parte din "Bazinul Streiului, amonte de Livadia, versantul drept". Cuprinde cele mai importante cavităţi ale Munţilor Şureanu, din punct de vedere al dimensiunilor, concreţionării şi al faunei subterane.
        Din punct de vedere hidrologic, suprafaţa analizată se suprapune bazinelor râurilor Ponorului, Hobenilor şi Şipoţel. De la contactul şist-călcare, cursul subaerian al acestor râuri este scurt, ele dispărând în subteran şi formând un sistem vast de galerii. Văile Hobenilor şi Ponorului prezintă un traseu subteran în peştera Şura Mare, fapt demonstrat prin colorări succesive. Sursele de alimentare ale peşterii Şura Mică -Peştera lui Cocolbea- nu au fost identificate. Având în vedere poziţia platoului suspendat Lola -300-440m deasupra talvegului râului Petros, şi lipsa unor izvoare cu debite considerabile la baza abruptului calcaros al Petrosului, s-a tras concluzia că apele de aici se drenează parţial sau total spre Peştera Şura Mică.
        Peştera Şura Mare reprezintă exurgenţa apelor de la Lunca Ponorului. Peştera se remarcă prin deschiderea intrării, 8-12m lăţime şi aproape 40m înălţime, marmite uriaşe şi carene. Aici a fost semnalată a doua colonie de hibernare ca mărime din ţara noastră, aparţinând speciilor Pipistrellus pipistrellus şi Miniopterus schreibersii. Alături de aceştia există în peşteră şi o colonie de hibernare de Rhinolophus ferrumequinum, precum şi exemplare de Rhinolophus hipposideros, Myotis myotis, Myotis blythii, Barbastella barbastellus şi Nyctalus noctula. Peştera Şura Mare adăposteşte în perioada de vară şi o colonie de aproximativ 5000 de exemplare a trei specii: Myotis myotis, Myotis blythii şi Miniopterus schreibersii (date de monitorizare CCCL 2019-2021).
        Peştera Şura Mică -Peştera lui Cocolbea- este cunoscută ca posibila resurgenţă a apelor din platoul carstic Lola. Adăposteşte de asemenea colonii de lilieci. Este interesantă şi prin fenomenul de formare a tufului calcaros în galeria de la intrare.
        Avenul din Dosul Lăcşorului se numără printre cele mai adânci din ţara, fiind format dintr-un puţ de 155m, la baza căruia se desfac două galerii ce coboară până la peste 260m. Activul subteran alimentează activul din Şura Mare.
        Lacurile carstice permanente completează complexitatea morfologică a acestui perimetru. Amintim Tăul Negru, situat la sud de Vârful Lola, 1033.8m, şi acumulările de apă din cariera Comarnic. Originalitatea cadrului montan constă în îmbinarea prielnică locuirii a pantelor cu expunere sudică, a microclimatelor de adăpost din depresiunile carstice şi umidităţii ridicate. Exemplul cel mai bun îl constituie Fundătura Ponorului - Luncile Hobenilor, care constituie locul de adunare al turmelor de oi din mărginimea Ţării Haţegului.
        Existenţa resurselor de bauxită şi exploatarea acestora în cariera de la Comarnic, aval de Luncile Hobenilor, cât şi în subteran, a dus la modificarea circulaţiei naturale a apelor în carst şi la formarea haldelor de steril la suprafaţă.
        Necesitatea protejării bazinelor de recepţie a râurilor ce formează activele subterane se impune având în vedere importanţa endocarstului, dar şi presiunea antropică mult mai mare în acest spaţiu exocarstic, activele subterane din peşterile menţionate constituind singurele surse de apă potabilă pentru satele situate în aval, şi anume Ponor şi Ohaba Ponor, şi cătunele din spaţiul montan: Fundătura Ponorului, Hobeni, şi Lola.
        PERIMETRUL CARSTIC POIANA - TECURI - ŞIPOT - Bazinul carstic 2066*5)
        *5) informaţii preluate de la www.karstgeology.com;http://www.speo-csm.ro/munţii-sureanu.html

        Cu aspect de platou suspendat între 800 m şi 1318 m, această regiune cuprinde peşteri importante ca denivelare şi dezvoltare: Peştera Tecuri - D=838m, d=41m, Peştera Sifonului - D=1003m, d=32m, Ponorul Răchiţeaua - D= 2394m, d=243.4m, Peştera din Valea Clenjii - D=1182 m, d=127m. Peştera Tecuri a fost descoperită la începutul secolului XX, fiind cercetată din 1952 de către V. Puşcariu şi T. Orhidan. Ea cuprinde un impresionant dom stalagmitic de 7m înălţime. Fenomene exocarstice interesante sunt pierderile de ape de la Poiana şi ponorul Vacii. Reprezentativă pentru această zonă este "Groapa de la Tăul fără Fund". În interiorul ei se formează un curs de apă care se pierde în Peştera de la Tăul fără Fund. Aceasta nu este singura dolină de surpare din regiune, dar are cele mai mari dimensiuni.
        BAZINUL CARSTIC 2068 - BĂNIŢA*6)
        *6) informaţii preluate de la www.karstgeology.com;http://www.speo-csm.ro/munţii-sureanu.html

        PERIMETRUL CARSTIC COMĂRNICEL - VÂRTOAPE - BĂNIŢA
        Situat în continuarea bazinelor carstice 2066 şi 2067, calcarele din acest sector se prezintă sub forma unei borduri montane marginale. Deşi relieful exocarstic este foarte bine reprezentat, endocarstul nu oferă cavităţi de dimensiunile celor din perimetrele descrise anterior. Este interesant de amintit alternanţa sectoarelor de chei, Izvoreni-Valea Babei, cu câmpurile de doline din platouri, Izvoreni, Vârful Fetii, Dealul Comarnicului, Vârtoape) şi stânci calcaroase precum Piatra Brânduşii. Sursele de alimentare cu apă potabilă a localităţii Băniţa -Jitoni- provin parţial din acest perimetru calcaros, Izvorul de la Moară fiind o resurgenţă a cărei ape provin în mare măsura din Valea Babei.
        PERIMETRUL CARSTIC DEALUL ŞI PEŞTERA BOLII
        Dealul Bolii reprezintă de fapt o bară calcaroasă străpunsă subteran de către Pârâul Jupâneasa. Acesta a fost iniţial afluent al Băniţei, având talvegul cu 25-30m mai ridicat faţă de nivelul actual. Atras de nivelul de bază mai jos al Bazinului Petroşani, râul şi-a adâncit valea, în sectorul amonte al cheilor observându-se patru nivele de eroziune. Interesant este şi bazinetul depresionar central, rezultat al confluenţei din chei. Datorită lucrărilor de amplasare a căii ferate Simeria - Petroşani, sectorul aval al cheilor a fost lărgit antropic.
        Peştera Bolii reprezintă o străpungere a Văii Jupâneasa. Cu aspectul unui tunel meandrat, peştera are o lăţime de 10-20 m şi înălţimi de 3-10 m şi este importantă pentru urmele de locuire descoperite, acestea acoperind toată cronologia arheologică. Este singura peşteră amenajată din punct de vedere turistic.
        Prin introducerea unui albedou mai ridicat, calcarele creează un microclimat specific, favorabil dezvoltării elementelor floristice şi faunistice de stâncărie, care includ numeroase endemisme şi specii sudice: Juniperus sabina, Syringa vulgaris, Fraxinus ornus, Sorbus borbasii, Spiraea chamaedryfolia, Hepatica transsilvanica, Asperula capitata, Doronicum columnae.


    2.2.3. Hidrografie
        Zona de la Grădiştea Muncelului-Cioclovina constituie un uriaş castel natural de ape subterane şi de suprafaţă. Bazinele hidrografice prezente în cadrul ariei naturale protejate sunt descrise în tabelul următor.
        Lista ierarhizată a bazinelor hidrografice şi ponderea lor în cadrul arealului ariilor naturale protejate
        Tabelul nr. 9

┌──┬──────────┬─────────────┬─────┬─────────┬─────────┬────────┐
│ │ │ │ │ │Suprafaţă│Pondere │
│ │ │ │Ordin│Suprafaţă│bazin în │din │
│Nr│Nume bazin│Cod bazin │bazin│totală │arealul │arealul │
│ │ │ │ │bazin- ha│protejat │protejat│
│ │ │ │ │ │-ha │-% │
├──┼──────────┼─────────────┼─────┼─────────┼─────────┼────────┤
│1 │Valea Rea │IV_1.114.3 │3 │1398 │1367 │3% │
├──┼──────────┼─────────────┼─────┼─────────┼─────────┼────────┤
│2 │Anineş │IV_1.114.2 │3 │2707 │2652 │7% │
│ │-Gârbava │ │ │ │ │ │
├──┼──────────┼─────────────┼─────┼─────────┼─────────┼────────┤
│3 │Făierag │IV_1.114.4 │3 │925 │925 │2% │
├──┼──────────┼─────────────┼─────┼─────────┼─────────┼────────┤
│4 │Şes │IV_1.114.1 │3 │1406 │1385 │3% │
├──┼──────────┼─────────────┼─────┼─────────┼─────────┼────────┤
│5 │Stângul │IV_1.117.19.2│4 │1865 │1865 │5% │
│ │-Alun │ │ │ │ │ │
├──┼──────────┼─────────────┼─────┼─────────┼─────────┼────────┤
│6 │Ohaba │IV_1.117.6 │3 │4355 │3822 │10% │
├──┼──────────┼─────────────┼─────┼─────────┼─────────┼────────┤
│ │Valea │ │ │ │ │ │
│7 │Morii │IV_1.117.19.1│4 │1425 │1425 │4% │
│ │Ponor │ │ │ │ │ │
├──┼──────────┼─────────────┼─────┼─────────┼─────────┼────────┤
│8 │Vâratec │IV_1.117.8 │3 │2606 │1429 │4% │
├──┼──────────┼─────────────┼─────┼─────────┼─────────┼────────┤
│9 │Jigoreasa │IV_1.117.2 │3 │1394 │1330 │3% │
├──┼──────────┼─────────────┼─────┼─────────┼─────────┼────────┤
│10│Jigoreasa │VII_1.15.8.1 │4 │1206 │1144 │3% │
├──┼──────────┼─────────────┼─────┼─────────┼─────────┼────────┤
│11│Crivadia │IV_1.117.3 │3 │3358 │2484 │6% │
├──┼──────────┼─────────────┼─────┼─────────┼─────────┼────────┤
│12│Valea │VII_1.15.8.3 │4 │1236 │720 │2% │
│ │Roşie │ │ │ │ │ │
├──┼──────────┼─────────────┼─────┼─────────┼─────────┼────────┤
│13│Valea │IV_1.117.19 │4 │8469 │1520 │4% │
│ │Luncanilor│ │ │ │ │ │
├──┼──────────┼─────────────┼─────┼─────────┼─────────┼────────┤
│14│Strei │IV_1.117 │2 │35704 │7777 │20% │
├──┼──────────┼─────────────┼─────┼─────────┼─────────┼────────┤
│ │Orăştie │ │ │ │ │ │
│15│-Beriu, │IV_1.114 │2 │17059 │7414 │19% │
│ │Grădiştea,│ │ │ │ │ │
│ │Godeanu │ │ │ │ │ │
├──┼──────────┼─────────────┼─────┼─────────┼─────────┼────────┤
│16│Taia │VII_1.15.6 │3 │4637 │233 │1% │
├──┼──────────┼─────────────┼─────┼─────────┼─────────┼────────┤
│17│Băniţa │VII_1.15.8 │3 │3131 │1555 │4% │
├──┼──────────┼─────────────┼─────┼─────────┼─────────┼────────┤
│ │Jupâneasa │ │ │ │ │ │
│18│Jigoru, │VII_1.15.8.2 │4 │2604 │763 │2% │
│ │Dragu │ │ │ │ │ │
└──┴──────────┴─────────────┴─────┴─────────┴─────────┴────────┘


        Harta bazinelor hidrografice este prezentată în figura 20 din anexa 24 Hărţi. O imagine asupra reţelei hidrografice este prezentată în figura 21 din anexa 24 Hărţi.
        Caracterizarea hidrografică şi influenţa hidrografiei asupra speciilor şi habitatelor
        Destul de bogat ramificată, reţeaua hidrografică este colectată de Râul Grădişte, denumit din amonte în aval Godeanu, Beriu sau Apa Oraşului, şi de Râul Strei, la obârşie Petros, ambele cu vărsare în Mureş. Afluenţii principali ai Grădiştei sunt Anineşul, Valea Mică, Valea Rea pe dreapta şi văile Gerosu, Pustiosu, Petrosu şi Făeragu pe stânga. Volumul de apă pe care îl transportă anual în Mureş este de 63 milioane mc, din care 22 milioane mc revin Sibişelului.
        Streiul - îşi are obârşia sub culmea Dealul Negru-Mlăcile-Şinca. Numai cursul său superior, unde poartă numele de Petros, străbate zona montană. În localitatea Baru părăseşte munţii, ocolindu-i apoi pe la sud şi vest. Afluenţii principali ai Râului Strei sunt Jigoreasa, Crivadia, Ohaba, Cioclovina şi Luncani, cel din urmă străbătând peştera Ponorîci-Cioclovina cu Apă.
        Jiul/Jiul de Est - cu afluenţii săi de pe dreapta: Sterminosu, Bilele, Răscoala, Taia, Băniţa al cărei curs superior, pârâul Babii, este ameninţat cu captarea de pârâul Crivadia, completează reţeaua hidrografică a parcului.
        Apele subterane apar atât în zona rocilor metamorfice cât şi a celor calcaroase, sub forma unor izvoare cu debite importante, în primul caz şi sub forma unor cursuri subterane de apă cu lungimi de sute şi chiar mii de metri în zona calcarelor. Apele subterane din zonele calcaroase pot fi întâlnite şi în reţelele de fisuri şi goluri carstice. Ele sunt alimentate atât prin infiltraţiile rezultate din precipitaţii, cât şi prin ponoare: Ponorîci, Fundătura Ponorului, Lunca Priporului, Lola, Poiana Clenjii, Răchiţeaua şi altele asemenea. În interiorul masivului calcaros, drenajul poate avea zeci de km lungime şi sute de metri denivelare. Apariţia la zi ale acestor cursuri de apă subterane se face de regulă la baza masivului, uneori prin fenomene de resurgenţă: Şura Mare, Cioclovina cu Apă, Şipot, Cocolbea, Izvoreni, Gaura Frânţoanei, Plăişorului, Stanul Ciuţii şi altele asemenea. Principalele cursuri de apă de suprafaţă din văi carstice:
        Principale cursuri de apă de suprafaţă din văi carstice reprezintă, în cazul de faţă, acele văi care se dezvoltă în mare parte pe carst şi/sau traversează o zonă carstică. Ele au parametri morfologici importanţi. Nu sunt incluse în această descriere văi precum Ponorîci sau Ponorului, care deşi au dat naştere la cele mai importante peşteri din această zonă, nu se integrează în condiţiile enumerate mai sus, fiind văi oarbe. Unul din elementele comune ale văilor prezentate în continuare, pe direcţia vest - est, este caracterul regresiv al acestora.
        Valea Văratec - este situată în partea vestică a zonei carstice a Munţilor Şureanu, între Dealul Arsului şi Dealul Muchia. Din lungimea sa de aproximativ 4,5 km, jumătatea superioară este temporar activă, având un caracter de curgere permanentă doar de la resurgenţa Peşterii Vârfaţe, în jos. Este o vale formată relativ recent, partea sa superioară fiind iniţial tributară sistemului Cioclovina Uscată, alături de zona Triscioare.
        Valea Jgheabului - este situată în partea estică a văii Văratec, cu care prin unire formează Valea Fizeşti. În cea mai mare parte ea are un aspect de canion, şi un caracter de curgere permanentă numai în jumătatea inferioară.
        Cele două văi, Văratec şi a Jgheabului, formează practic Bazinul 2069; restul văilor şi al sistemelor de ponoare sunt tributare acestora. După confluenţa lor, la contactul cu gresia este poziţionat cunoscutul cuib fosilifer cretacic de la Fizeşti.
        Valea Cheii - este poziţionată între Piatra Muntenilor şi Dealul Fruntea Mare; reţeaua hidrografică ocupă aproape în întregime suprafaţa satului Federi. Din lungimea totală de aproape 3 km, numai treimea inferioară are un caracter permanent, deşi au fost perioade când şi această zonă a fost secată. Valea are aspectul unui canion, având secţiuni verticale de 5-6 m, pe care în perioadele ploioase şi la topirea zăpezilor se formează puternice cascade. În partea superioară valea intră în contact cu bauxita, fapt care face ca atunci când sunt debite mari, apa să primească o coloraţie puternică.
        Valea Ohaba - este una din cele mai importante văi, atât ca lungime şi denivelare, dar mai ales datorită faptului că este tributară mai multor sisteme carstice, care traversează această zonă. Ea se dezvoltă din dreptul Bulzului şi trece pe lângă Dealul Mătuşanului, Comarnice şi ajunge până la Ohaba Ponor, unde se uneşte cu valea Şipotului/Cocolbea. Valea este un alt tip de "vale seacă" spre deosebire de primele trei, având în partea superioară zone cu un caracter de curgere permanentă, în partea inferioară devenind temporară. În partea superioară se pot semnala 2 sau 3 zone cu curgere permanentă, cu lungimi de zeci sau sute de metri, dar fără debite importante. Zona superioară a văii este cel mai probabil tributară Peşterii Şura Mare, formând unul din afluenţii de pe stânga care apar în partea superioară a acesteia. Partea inferioară a văii are un caracter de curgere temporară şi un aspect de mini-canion, începând de la Comarnice.
        Valea Bordului - este poziţionată în partea sudică a Bordului Mare, fiind practic o continuare a Văii Priporului. Ea se activează numai în perioadele de viitură, fapt datorat originii ei tectonice şi existenţei galeriilor sistemului Cocolbea, situat sub nivelul acesteia.
        Valea Priporului - începe de la Vârful Tămaşu şi trece aval de resurgenţa Fântâna Socilor, întinzându-se până în dreptul părţii superioare a Văii Bordului. Pe o porţiune de 400 m, începând de la Fântâna Socilor şi până la primul ponor, valea are un caracter de curgere permanentă. La debite mari, apa este preluată de o succesiune de ponoare şi prezintă pierderi difuze. Ultimul ponor se află chiar lângă drumul forestier ce urcă pe Valea lui Ion spre Fundătura. În zona acestui ultim ponor se află şi vechea legătură dintre Valea Bordului şi Valea Priporului; ea se prezintă sub forma unei mici trepte antitetice de maxim 2 m. Ulterior cele două văi au evoluat independent, Valea Bordului adâncindu-se foarte mult şi astfel, Valea Priporului a rămas suspendată faţă de aceasta.
        Valea lui Ion - este poziţionată în partea sudică a Peşterii Cocolbea şi ajunge până la nord de satul Ponor. Jumătatea superioară se dezvoltă pe călcare, având în general şi un caracter de curgere temporară, iar cea inferioară are un caracter de curgere permanentă. Unul din afluenţii Văii lui Ion, este Valea Plăişorului, cu o lungime de peste un km, dezvoltată pe călcare. Ea se împarte într-o zonă superioară cu curgere permanentă şi una inferioară cu curgere temporară.
        Valea Lola - este "suspendată" în versantul drept al Văii Petros, la aproximativ 5 km amonte de Baru Mare. Având o denivelare de 520 m, ea reprezintă una din văile cu cea mai mare denivelare din zonă, din care 300 m pe abruptul Petrosului. În cea mai mare parte valea este seacă, existând curgeri permanente numai pe câteva tronsoane din partea superioară. Apele se pierd în ponoare la scurt timp de la apariţie, traseul lor constituind o problemă care trebuie rezolvată.
        Valea Pârâul Mare - se formează sub Dealul Dreptului şi se uneşte la sud cu Streiul. Valea prezintă o diversitate morfologică pronunţată, dar este lipsită de importanţă speologică, întrucât până în prezent nu au fost descoperite peşteri. Pe parcursul ei apar şi mici cascade.
        Valea Petros - este cea mai importantă vale din această zonă carstică, fiind singura care a reuşit să traverseze bara de calcar şi să ajungă la fundamentul cristalin. Formarea Văii Petros, care practic împarte carstul din Şureanu în două structuri aproximativ egale ca suprafaţă, a avut un efect major în reorganizarea drenajului în carst. Defileul Văii Petros este una din cele mai impresionante zone sub raport peisagistic din judeţul Hunedoara, el remarcându-se prin abrupturile calcaroase de aproape 300 m şi numeroasele turnuri calcaroase.
        Valea Tecuri - este "suspendată" în versantul stâng al Văii Petros, la aproximativ 6.5 km amonte de Baru Mare. Legătura sa hidrogeologică până în Petros este reprezentată de frumoasa vale a Şipotului. Valea Tecuri ar putea reprezenta un model elocvent pentru văile cu trepte antitetice şi chiar pentru văile seci. Pe traseul său prezintă mai multe trepte antitetice, mai mult sau mai puţin dezvoltate, reprezentate de diferite pierderi, ponoare, cu caracter permanent Ponorîci, Răchiţeaua, Clenjii, sau temporar aval de Ponorîci. Cea mai mare parte a văii este seacă, pierderile de apă situându-se în partea superioară; în partea inferioară se formează pe porţiuni scurte cursuri temporare de apă, numai în cazul precipitaţiilor abundente sau la topirea zăpezilor.
        Valea Munceilor - este situată la sud de Valea Tecuri, fiind perpendiculară pe aceasta. Ea se varsă în Crivadia, în localitatea cu acelaşi nume. Iniţial Valea Munceilor s-a format la contactul dintre călcare şi cristalin. Odată cu adâncirea ei, jumătatea superioară şi-a păstrat cursul, calcarele rămânând suspendate pe versantul stâng; în jumătatea inferioară au avut loc modificări ale cursului de apă în zonele calcaroase. La intrarea în aceste zone, apa a dat naştere la o vale cu numeroase ponoare şi peşteri, transformată ulterior în Jgheabului, situat în aval de Peştera Gaura Oanei şi prezintă numeroase cascade.
        Valea Crivadia - este considerată porţiunea cuprinsă între confluenţa Valea Cerbului - Valea Feţii şi confluenţa Văii Crivadia cu Valea Munceilor / Jgheabului. Ea constituie zona marginală sudică a calcarelor, acolo unde blocul Şureanu se întâlneşte cu blocul Retezat. În partea inferioară a văii s-a format o porţiune de chei foarte spectaculoase, Cheile Crivadiei, cu o lăţime de 3-4 m la bază şi o înălţime a pereţilor de 60-70 m.
        Valea Şipot, Valea Cheia, Valea Feţii - reprezintă principalele drenaje ale apelor din platoul Comarnice; izvoarele acestora se află la baza abruptului ce mărgineşte la sud acest platou dolinar. Văile se caracterizează prin pante mari şi prin porţiuni de canion care apar pe parcursul lor.
        Valea Cerbului - este valea care întruneşte cele mai importante aspecte carstice ale zonei, cu cea mai lungă vale carstică, de aproape 8 km, exceptând Valea Petros, cea mai mare denivelare, peste 700 m, şi izvoare aflate la cea mai mare altitudine, 1370 m. Totodată, Valea Cerbului este cea mai estică vale a Bazinului Strei. Pe parcursul ei există mai multe pierderi şi apariţii ale apei, existând posibilitatea ca o parte a debitului să fie drenată de la / spre o vale vecină, pierderea apelor unui râu de pasaj.
        Valea Babei - este valea cea mai vestică ce drenează apele spre Jiu. Are în general pe tot parcursul ei un regim permanent, existând numai în partea inferioară o pierdere difuză care are legătură cu Izvorul Morii.
        Valea Purcarului - constituie perechea văii Babei, cu care se uneşte în spatele cătunului Jitoni.
        Valea Dâlja, Valea Costeşti - traversează calcarele numai pe o porţiune mediană a acestora, dând naştere la porţiuni de chei, uneori cu aspect de canion. În versanţii lor s-au format peşteri de mici dimensiuni. Ambele au un regim hidrologic permanent.
        Existenţa numeroaselor cursuri de apă supraterane cât şi a celor subterane care au dat naştere fenomenelor endocarstice, asigură o resursă bogată şi un habitat divers tuturor speciilor de plante şi animale pentru care au fost desemnate ariile protejate.
    2.2.3.1. Managementul apelor în aria de implementare a Planului de Management
        În România, aspectele cantitative ale gestionării resurselor de apă sunt reglementate şi implementate prin Schema Directoare de Amenajare şi Management a Bazinului Hidrografic ce reprezintă instrumentul de planificare în domeniul apelor. Schema directoare integrează cele două componente ale planificării şi managementului respectiv, Planul de Management Bazinal şi Planul de Amenajare a Bazinului Hidrografic.
     La nivelul suprafeţei pe care se implementează actualul plan de management, gestionarea corpurilor de apă va fi asigurată în perioada 2021-2026 prin următoarele planuri de management al bazinelor hidrografice - Planul de Management al Bazinului Hidrografic Mureş respectiv, Planul de Management al Bazinului Hidrografic Jiu. Prin urmare prevederile acestora, împreună cu cele ale Planurilor de Management al Riscului la Inundaţii Mureş respectiv, Jiu se aplică pentru toate corpurile de apă din aria aria de acţiune a actualului plan, cu menţiunea că respectarea legislaţiei de mediu este obligatorie. În acest sens pe suprafaţa ariilor naturale protejate se asigură corelarea prevederilor celor patru Directive Europene - Directiva Păsări, Directiva Habitate, Directiva Cadru Apă, Directiva Inundaţii.


    2.2.4. Clima
        Cele mai importante caracteristici climatice ale Munţilor Şureanu sunt date de regimul temperaturii aerului, regimul precipitaţiilor şi al vântului, a căror evoluţie în timp şi spaţiu sunt determinate de factorii genetici ca suprafaţa activă, radiaţia solară şi circulaţia generală a maselor de aer, în interdependenţă cu particularităţile locale de relief şi expunere. Datele climatice caracteristice arealului ariilor naturale protejate aferente Parcului Natural Grădiştea Muncelului - Cioclovina au fost evaluate cu ajutorul programului WorldClim.
        Condiţiile climatice ale zonei pot fi caracterizate global printr-o temperatură medie anuală de 3 -7° C, cu variaţii în funcţie de altitudine şi o cantitate medie multianuală de precipitaţii ce variază între 550-600 mm în părţile de nord, vest şi sud ale parcului şi depăşesc 1000 mm în zonele cu altitudini de peste 1700 m.
        Temperatura maximă absolută este de 38°C, înregistrată la 06.08.1946, iar minima absolută este de -34°C, înregistrată în ianuarie 1963. În partea nord-vestică a arealului, datorită pătrunderii maselor de aer cald din Câmpia Banato-Crişana, temperaturile medii anuale au valorile cele mai mari, în timp ce către Depresiunea Petroşani, media anuală este mai mică datorită frecventelor inversiuni termice, Trufaş, 1986.
        Cerul se menţine senin 80-100 zile pe an, iar cerul noros cca. 100 zile. Numărul de zile cu cer acoperit se ridică la 160-190 zile, dar nu în toate aceste zile se întrunesc condiţii favorabile căderii precipitaţiilor. Durata de strălucire a soarelui este în medie de 1700-1900 ore/an.
        Referitor la regimul eolian, în partea nordică a parcului au o frecvenţă mai mare vânturile vestice, canalizate pe culoarul Mureşului, iar în sud-est predomină vânturile din sud şi nord.
        Intervalul posibil cu strat de zăpadă este cuprins între 80-200 zile. Grosimea stratului de zăpadă creşte treptat, dar în mod diferenţiat în funcţie de altitudine, mediile decadice ale acesteia atingând valori maxime de 8-10 cm la sfârşitul lunii ianuarie în zonele joase, în timp ce la altitudini mari această grosime depăşeşte 60 cm. Deseori în timpul iernii au loc topiri parţiale, întrerupte de îngheţ şi acumulări noi de zăpadă.
        Ceaţa se produce de obicei în perioadele reci şi umede ale anului. Un rol important în procesul de condensare a vaporilor de apă şi de formare a ceţii îl joacă răcirile adiabatice ale aerului ascendent, dar ceaţa se produce şi în cazul răcirilor radiative sau datorită evaporării în urma ploilor.
        Consecinţele schimbărilor climatice, ce se manifestă la nivel global în ultima perioadă, se fac simţite şi în interiorul Parcului Natural Grădiştea Muncelului - Cioclovina, ele manifestându- se prin: furtuni violente ce au produs doborâturi în arborete, precipitaţii abundente în perioade scurte de timp ce au afectat drumurile locale şi o iarnă 2006-2007 neobişnuit de caldă şi lipsită de zăpezi la altitudini joase şi mijlocii.
        În figura 22 din anexa 24 Hărţi se prezintă harta temperaturilor şi precipitaţiilor medii multianuale din arealul ariilor protejate.

    2.2.5. Soluri
        Solurile de pe teritoriul parcului sunt în strânsă legătură cu materialul parental, condiţiile climatice, precum şi cu vegetaţia, fiind reprezentate în special de cambisoluri - districambosoluri - fostele soluri brune-acide şi eutricambosolurile - fostele soluri brune eumezobazice- spre nord şi est, în zona pădurilor de foioase şi de amestec. Sub molidişuri se întâlnesc districambosoluri, iar în luncile râurilor preluvosoluri şi aluviosoluri. Eutricambosolurile sunt bine reprezentate pe conglomerate, gresii cu ciment calcaros, sub pădurea de foioase şi de amestec, într-un climat umed.
        Distribuţia tipurilor de sol în arealul ariilor naturale protejate aferente Parcului Natural Grădiştea Muncelului Cioclovina este reprezentată în figura 23 din anexa 24 Hărţi.
        Districambosolurile au la suprafaţă o litieră de câţiva cm grosime, care, sub acţiunea microorganismelor suferă o descompunere lentă, dar incompletă. Când se întâlnesc pe suprafeţe netede sau slab înclinate, ele prezintă o podzolire humico-feriiluvială incipientă.
        Eutricambosolurile sunt bine reprezentate pe conglomerate, gresii cu ciment calcaros, sub pădurea de foioase şi de amestec, într-un climat umed. Ele au un conţinut mare de material scheletic, din care se eliberează cationi bazici ce menţin solul nepodzolit.
        În perimetrul parcului, se mai întâlnesc soluri aluviale, hidromorfe, rendzine şi soluri roşii, Terra Rossa.
        Solurile aluviale apar în luncile Grădiştei, Luncanilor şi Petrosului; cele hidromorfe, soluri negre de fâneaţă umedă, apar insular pe văile Grădiştei, Petrosului şi Tăii.
        Rocile carbonatice din zona Cioclovina - Ohaba Ponor - Băniţa, au favorizat formarea rendzinelor şi a solurilor roşii. Rendzinele s-au format pe călcare în condiţii de umiditate ridicată, caracteristică solurilor de pădure şi au un areal redus Dosul Vârtoapelor - Grădişte şi Cioclovina. Pe ele există păşuni, fâneţe şi foarte rar sunt ocupate de pădure. Solurile relicte de tipul Terra Rossa s-au format într-un climat mai cald şi pe călcare cu un conţinut bogat în oxizi de fier slab hidrataţi, Trufaş, 1986.
        În cadrul păşunilor, predomină solurile brun acide, brune feriiluviale, rendzinele şi solurile brune luvice.


    2.3. Descrierea mediului biotic
    2.3.1. Habitate supraterane
        Formularul standard al sitului ROSCI0087 Grădiştea Muncelului Cioclovina menţionează următoarele habitate de interes conservativ european:
    - 4060 Tufărişuri alpine şi boreale
    – 40A0* Tufărişuri subcontinentale şi peripanonice
    – 6110* Comunităţi rupicole calcifile sau pajişti bazifite din Alysso-Sedion albi;
    – 6210* Pajişti uscate seminaturale şi faciesuri cu tufărişuri pe substrat calcaros - Festuco-Brometalia;
    – 6230* Pajişti de Nardus bogate în specii, pe substraturi silicatice din zone montane
    – 6410 Pajişti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase - Molinion caeruleae;
    – 6430 Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile;
    – 6520 Fâneţe montane;
    – 7230 Mlaştini alcaline
    – 8210 Versanţi stâncoşi calcaroşi cu vegetaţie chasmofitică
    – 9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum;
    – 9130 Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum;
    – 9150 Păduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion;
    – 9180* Păduri din Tilio-Acerion pe versanţi abrupţi, grohotişuri şi ravene;
    – 91E0* Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior - Alnion incanae, Salicion albae;
    – 91M0 Păduri balcano-panonice de cer şi gorun
    – 91V0 Păduri dacice de fag -Symphyto-Fagion;
    – 9410 Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană - Vaccinio-Piceetea;

    Datele privind habitatele de pe raza parcului cuprinse în precedentul plan de management, colectate din surse bibliografice în cea mai mare parte, au fost completate prin studii detaliate de teren efectuate în perioada septembrie 2014 - iulie 2015 pe întreaga suprafaţă a Parcului Natural Grădiştea Muncelului Cioclovina, suprapus cu situl Natura 2000 ROSCI0087. Ca urmare a acestor studii, dintre toate habitatele menţionate în formularul standard al sitului Natura 2000 ROSCI0087 Grădiştea Muncelului Cioclovina ca obiective de conservare, nu a fost identificat habitatul 6110* - Comunităţi rupicole calcifile sau pajişti bazifile din Alysso-Sedion albi. În urma parcurgerii terenului au fost identificate următoarele habitate, care nu apăreau anterior în formularul standard al ROSCI0087 Grădiştea Muncelului Cioclovina:
    - 4060 Tufărişuri alpine şi boreale
    – 40A0* Tufărişuri subcontinentale peri-panonice
    – 6230* Pajişti montane de Nardus bogate în specii, pe substraturi silicioase
    – 7230 Mlaştini alcaline
    – 91M0 Păduri balcano-panonice de cer şi gorun

        Pe lângă cele menţionate, în teren a mai fost identificat următorul habitat:
    - 5130 Formaţiuni de Juniperus communis în lande şi pajişti calcifile

        Habitate de pădure fără corespondent Natura 2000: R4129 Păduri dacice de gorun - Quercus petraea- şi fag -Fagus sylvatica- cu Festuca drymeia şi R4130, R4129 Păduri dacice de gorun -Quercuspetraea- şi fag -Fagus sylvatica- cu Lembotropis nigricans.
        În tabelele de mai jos sunt redate habitatele europene întâlnite la nivelul sitului şi corespondenţele cu habitatele româneşti aferente acestora, ca şi distribuţia habitatelor pe administratori şi proprietari. Identificarea şi cartarea habitatelor s-a soldat cu stocarea în baza de date a parcului, inclusiv cu date spaţiale, a tuturor caracteristicilor biotice şi abiotice ale unităţilor de habitat de pe teritoriul ariei naturale protejate. Detalii privind rezultatele inventarierii şi cartării habitatelor supraterane sunt redate în anexa 13 la prezentul plan de management, împreună cu trăsăturile caracteristice ale fiecărui habitat identificat.
        Hărţile de distribuţie ale habitatelor identificate sunt cuprinse în anexa 24 Hărţi - figurile 24-42.

┌─────┬────────────────────┬─────────┬─────┬───────────────┬─────────┐
│Cod │Denumire habitat EU │Suprafaţă│Cod │Denumire │Suprafaţă│
│EU │ │ha │RO │habitat RO │- ha │
├─────┼────────────────────┼─────────┼─────┼───────────────┼─────────┤
│ │ │ │ │Tufărişuri │ │
│ │ │ │ │sud-est │ │
│ │ │ │R3111│carpatice de │476,94 │
│ │ │ │ │afin - │ │
│ │ │ │ │Vaccinium │ │
│ │Tufărişuri alpine şi│ │ │myrtillus │ │
│4060 │boreale │479,77 ├─────┼───────────────┼─────────┤
│ │ │ │ │Tufărişuri │ │
│ │ │ │ │sud-est │ │
│ │ │ │R3115│carpatice de │2,83 │
│ │ │ │ │cetină cu negi │ │
│ │ │ │ │- Juniperus │ │
│ │ │ │ │sabina │ │
├─────┼────────────────────┼─────────┼─────┼───────────────┼─────────┤
│ │ │ │ │Tufărişuri │ │
│ │ │ │ │sud-est │ │
│ │Tufărişuri │ │ │carpatice de │ │
│40A0*│subcontinentale │476,01 │R3127│liliac -Syringa│476,01 │
│ │peri- panonice │ │ │vulgaris- şi │ │
│ │ │ │ │mojdrean │ │
│ │ │ │ │-Fraxinus ornus│ │
├─────┼────────────────────┼─────────┼─────┼───────────────┼─────────┤
│ │ │ │ │Comunităţi │ │
│ │ │ │ │sud-est │ │
│ │ │ │ │carpatice din │ │
│ │Versanţi stâncoşi cu│ │ │fisuri de │ │
│8210 │vegetaţie │75,46 │R6218│stânci │75,46 │
│ │chasmofitică pe roci│ │ │calcaroase cu │ │
│ │calcaroase │ │ │Asplenium │ │
│ │ │ │ │trichomanes şi │ │
│ │ │ │ │Asplenium │ │
│ │ │ │ │ruta-muraria │ │
├─────┼────────────────────┼─────────┼─────┼───────────────┼─────────┤
│ │Pajişti uscate │ │ │Pajişti dacice │ │
│ │seminaturale şi │ │ │de Bromus │ │
│ │faciesuri cu │ │ │erectus, │ │
│6210*│tufărişuri pe │384,55 │R3408│Festuca │384.55 │
│ │substrat calcaros - │ │ │rupicola şi │ │
│ │Festuco-Brometalia │ │ │Koeleria │ │
│ │ │ │ │macrantha │ │
├─────┼────────────────────┼─────────┼─────┼───────────────┼─────────┤
│ │Pajişti cu Molinia │ │ │ │ │
│ │pe soluri │ │ │Pajişti dacice │ │
│6410 │calcaroase, turboase│14,93 │R3710│de Molinia │14,93 │
│ │sau argiloase │ │ │caerulea │ │
│ │-Molinion caeruleae │ │ │ │ │
├─────┼────────────────────┼─────────┼─────┼───────────────┼─────────┤
│ │Pajişti montane de │ │ │Pajişti sud-est│ │
│ │Nardus bogate în │ │ │carpatice de │ │
│6230*│specii, pe │105,48 │R3609│ţăpoşică │105,48 │
│ │substraturi │ │ │-Nardus stricta│ │
│ │silicioase │ │ │- şi Viola │ │
│ │ │ │ │declinata │ │
├─────┼────────────────────┼─────────┼─────┼───────────────┼─────────┤
│ │Comunităţi de │ │ │Comunităţi │ │
│ │lizieră cu ierburi │ │ │daco-getice cu │ │
│ │înalte higrofile de │ │ │Angelica │ │
│6430 │la nivelul │19,35 │R3708│sylvestris, │19,35 │
│ │câmpiilor, până la │ │ │Crepis paludosa│ │
│ │cel montan şi alpin │ │ │şi Scirpus │ │
│ │ │ │ │sylvaticus │ │
├─────┼────────────────────┼─────────┼─────┼───────────────┼─────────┤
│ │ │ │ │Pajişti sud-est│ │
│ │ │ │ │carpatice de │ │
│6520 │Fâneţe montane │4037,08 │R3803│Agrostis │4037,08 │
│ │ │ │ │capillaris şi │ │
│ │ │ │ │Festuca rubra │ │
├─────┼────────────────────┼─────────┼─────┼───────────────┼─────────┤
│ │ │ │ │Mlaştini │ │
│ │ │ │ │sud-est │ │
│ │ │ │ │carpatice, │ │
│7230 │Mlaştini alcaline │23,75 │R5405│eutrofe cu │23,75 │
│ │ │ │ │Carex flava şi │ │
│ │ │ │ │Eriophorum │ │
│ │ │ │ │latifolium │ │
├─────┼────────────────────┼─────────┼─────┼───────────────┼─────────┤
│ │ │ │ │Păduri sud-est │ │
│ │ │ │ │carpatice de │ │
│ │ │ │ │molid -Picea │ │
│ │ │ │ │abies, │ │
│ │ │ │R4102│fag-Fagus │820,95 │
│ │ │ │ │sylvatica - şi │ │
│ │ │ │ │brad -Abies │ │
│ │ │ │ │alba - cu │ │
│ │ │ │ │Hieracium │ │
│ │ │ │ │rotundatum │ │
│ │ │ ├─────┼───────────────┼─────────┤
│ │ │ │ │Păduri sud-est │ │
│ │ │ │ │carpatice de │ │
│ │ │ │ │fag -Fagus │ │
│ │ │ │R4105│sylvatica- şi │1985,12 │
│ │ │ │ │brad -Abies │ │
│ │ │ │ │alba - cu │ │
│ │ │ │ │Festuca drymeia│ │
│ │ │ ├─────┼───────────────┼─────────┤
│ │ │ │ │Păduri sud-est │ │
│9110 │Păduri de fag de tip│10204,7 │ │carpatice de │ │
│ │Luzulo- Fagetum │ │ │fag -Fagus │ │
│ │ │ │R4106│sylvatica- şi │21,88 │
│ │ │ │ │brad -Abies │ │
│ │ │ │ │alba - cu │ │
│ │ │ │ │Hieracium │ │
│ │ │ │ │rotundatum │ │
│ │ │ ├─────┼───────────────┼─────────┤
│ │ │ │ │Păduri sud-est │ │
│ │ │ │ │carpatice de │ │
│ │ │ │ │fag -Fagus │ │
│ │ │ │R4107│sylvatica- şi │193,17 │
│ │ │ │ │brad -Abies │ │
│ │ │ │ │alba - cu │ │
│ │ │ │ │Vaccinium │ │
│ │ │ │ │myrtillus │ │
│ │ │ ├─────┼───────────────┼─────────┤
│ │ │ │ │Păduri sud-est │ │
│ │ │ │ │carpatice de │ │
│ │ │ │R4110│fag -Fagus │7183,62 │
│ │ │ │ │sylvatica- cu │ │
│ │ │ │ │Festuca drymeia│ │
├─────┼────────────────────┼─────────┼─────┼───────────────┼─────────┤
│ │ │ │ │Păduri dacice │ │
│ │ │ │ │de fag -Fagus │ │
│ │ │ │ │sylvatica- şi │ │
│9130 │Păduri de fag de tip│1210,88 │R4118│carpen - │1210,88 │
│ │Asperulo- Fagetum │ │ │Carpinus │ │
│ │ │ │ │betulus- cu │ │
│ │ │ │ │Dentaria │ │
│ │ │ │ │bulbifera │ │
├─────┼────────────────────┼─────────┼─────┼───────────────┼─────────┤
│ │ │ │ │Păduri sud-est │ │
│ │ │ │ │carpatice de │ │
│ │Păduri │ │ │fag -Fagus │ │
│9150 │medio-europene de │3523,70 │R4111│sylvatica- şi │3523,70 │
│ │fag din │ │ │brad -Abies │ │
│ │Cephalanthero-Fagion│ │ │alba - cu │ │
│ │ │ │ │Cephalanthera │ │
│ │ │ │ │damassonium │ │
├─────┼────────────────────┼─────────┼─────┼───────────────┼─────────┤
│ │ │ │ │Păduri sud-est │ │
│ │ │ │ │carpatice de │ │
│ │ │ │ │frasin │ │
│ │Păduri din │ │ │-Fraxinus │ │
│ │Tilio-Acerion pe │ │ │excelsior, │ │
│9180*│versanţi abrupţi, │22,44 │R4117│paltin -Acer │22,44 │
│ │grohotişuri şi │ │ │pseudoplatanus,│ │
│ │ravene │ │ │ulm - Ulmus │ │
│ │ │ │ │glabra- cu │ │
│ │ │ │ │Lunaria │ │
│ │ │ │ │rediviva │ │
├─────┼────────────────────┼─────────┼─────┼───────────────┼─────────┤
│ │ │ │ │Păduri sud-est │ │
│ │ │ │ │carpatice de │ │
│ │ │ │R4401│anin alb -Alnus│77,57 │
│ │ │ │ │incana- cu │ │
│ │Păduri aluviale cu │ │ │Telekia │ │
│ │Alnus glutinosa şi │ │ │speciosa │ │
│ │Fraxinus excelsior │ ├─────┼───────────────┼─────────┤
│91E0*│-Alno- Padion, │77,57 │ │Păduri │ │
│ │Alnion incanae, │ │ │daco-getice de │ │
│ │Salicion albae │ │ │lunci colinare │ │
│ │ │ │R4402│de anin negru │10,36 │
│ │ │ │ │-Alnus │ │
│ │ │ │ │glutinosa- cu │ │
│ │ │ │ │Stellaria │ │
│ │ │ │ │nemorum │ │
├─────┼────────────────────┼─────────┼─────┼───────────────┼─────────┤
│ │ │ │ │Păduri dacice │ │
│ │ │ │ │de cer -Quercus│ │
│ │Păduri │ │ │cerris- şi │ │
│91M0 │balcano-panonice de │133,68 │R4152│carpen - │133,68 │
│ │cer şi gorun │ │ │Carpinus │ │
│ │ │ │ │betulus- cu │ │
│ │ │ │ │Digitalis │ │
│ │ │ │ │grandiflora │ │
├─────┼────────────────────┼─────────┼─────┼───────────────┼─────────┤
│ │ │ │ │Păduri sud-est │ │
│ │ │ │ │carpatice de │ │
│ │ │ │ │molid -Picea │ │
│ │ │ │ │abies, fag │ │
│ │ │ │R4101│-Fagus │280,07 │
│ │ │ │ │sylvatica - şi │ │
│ │ │ │ │brad -Abies │ │
│ │Păduri dacice de fag│ │ │alba - cu │ │
│91V0 │-Symphyto- Fagion │11024,5 │ │Pulmonaria │ │
│ │ │ │ │rubra │ │
│ │ │ ├─────┼───────────────┼─────────┤
│ │ │ │ │Păduri sud-est │ │
│ │ │ │ │carpatice de │ │
│ │ │ │R4109│fag -Fagus │10744,44 │
│ │ │ │ │sylvatica- cu │ │
│ │ │ │ │symphytum │ │
│ │ │ │ │cordatum │ │
├─────┼────────────────────┼─────────┼─────┼───────────────┼─────────┤
│ │ │ │ │Păduri sud-est │ │
│ │Păduri acidofile de │ │ │carpatice de │ │
│ │Picea abies din │ │ │molid -Picea │ │
│9410 │regiunea montană - │687,41 │R4208│abies- şi brad │687,35 │
│ │Vaccinio- Piceetea │ │ │-Abies alba - │ │
│ │ │ │ │cu Luzula │ │
│ │ │ │ │sylvatica │ │
├─────┼────────────────────┼─────────┼─────┼───────────────┼─────────┤
│ │Formaţiuni de │ │ │ │ │
│5130 │Juniperus communis │96,4 │R0 │ │96,4 │
│ │în lande sau pajişti│ │ │ │ │
│ │calcifile │ │ │ │ │
├─────┼────────────────────┼─────────┼─────┼───────────────┼─────────┤
│ │ │ │ │Păduri dacice │ │
│ │ │ │ │de gorun │ │
│ │ │ │ │-Quercus │ │
│ │ │ │R4129│petraea- şi fag│637,89 │
│ │ │ │ │- Fagus │ │
│ │ │ │ │sylvatica- cu │ │
│ │ │ │ │Festuca drymeia│ │
│ │ │ ├─────┼───────────────┼─────────┤
│ │ │ │ │Păduri dacice │ │
│R0 │Fără cod Natura 2000│7247,4 │ │de gorun │ │
│ │ │ │ │-Quercus │ │
│ │ │ │R4130│petraea- şi fag│62,53 │
│ │ │ │ │- Fagus │ │
│ │ │ │ │sylvatica- cu │ │
│ │ │ │ │Lembotropis │ │
│ │ │ │ │nigricans │ │
│ │ │ ├─────┼───────────────┼─────────┤
│ │ │ │Fără │ │6546,97 │
│ │ │ │cod │ │ │
├─────┴────────────────────┴─────────┴─────┴───────────────┼─────────┤
│TOTAL │39855,41 │
└──────────────────────────────────────────────────────────┴─────────┘


                       Suprafaţa habitatelor de interes naţional şi comunitar în funcţie de administratori
        Tabelul nr. 11

┌──────┬─────┬───────────────────────────────────────────────────────────────────┬────────┐
│Cod │ │Administrator -ha │ │
│Natura│Cod ├─────────┬─────────────┬────────┬─────────┬───────┬───────┬────────┤Total │
│2000 │RO │Carpatina│Fără │Grădişte│Petroşani│Pui │Retezat│Valea │ │
│ │ │Petrila │administrator│ │ │ │ │Orăştiei│ │
├──────┼─────┼─────────┼─────────────┼────────┼─────────┼───────┼───────┼────────┼────────┤
│ │R3111│ │470,16 │ │ │6,78 │ │ │476,94 │
│4060 ├─────┼─────────┼─────────────┼────────┼─────────┼───────┼───────┼────────┼────────┤
│ │R3115│ │2,83 │ │ │ │ │ │2,83 │
├──────┼─────┼─────────┼─────────────┼────────┼─────────┼───────┼───────┼────────┼────────┤
│40A0* │R3127│0,68 │295,01 │ │42,85 │124,37 │13,10 │ │476,01 │
├──────┼─────┼─────────┼─────────────┼────────┼─────────┼───────┼───────┼────────┼────────┤
│5130 │R0 │ │96,40 │ │ │ │ │ │96,40 │
├──────┼─────┼─────────┼─────────────┼────────┼─────────┼───────┼───────┼────────┼────────┤
│8210 │R6218│53,81 │9,66 │ │7,88 │1,96 │2,15 │ │75,46 │
├──────┼─────┼─────────┼─────────────┼────────┼─────────┼───────┼───────┼────────┼────────┤
│6210* │R3408│ │384,55 │ │ │ │ │ │384,55 │
├──────┼─────┼─────────┼─────────────┼────────┼─────────┼───────┼───────┼────────┼────────┤
│6230* │R3609│ │105,48 │ │ │ │ │ │105,48 │
├──────┼─────┼─────────┼─────────────┼────────┼─────────┼───────┼───────┼────────┼────────┤
│6410 │R3710│ │14,93 │ │ │ │ │ │14,93 │
├──────┼─────┼─────────┼─────────────┼────────┼─────────┼───────┼───────┼────────┼────────┤
│6430 │R3708│ │19,32 │ │ │0,03 │ │ │19,35 │
├──────┼─────┼─────────┼─────────────┼────────┼─────────┼───────┼───────┼────────┼────────┤
│6520 │R3803│10,32 │3898,56 │83,14 │1,51 │26,38 │17,18 │ │4037,08 │
├──────┼─────┼─────────┼─────────────┼────────┼─────────┼───────┼───────┼────────┼────────┤
│7230 │R5405│ │23,75 │ │ │ │ │ │23,75 │
├──────┼─────┼─────────┼─────────────┼────────┼─────────┼───────┼───────┼────────┼────────┤
│ │R4102│ │ │820,95 │ │ │ │ │820,95 │
│ ├─────┼─────────┼─────────────┼────────┼─────────┼───────┼───────┼────────┼────────┤
│ │R4105│ │10,78 │1974,35 │ │ │ │ │1985,12 │
│ ├─────┼─────────┼─────────────┼────────┼─────────┼───────┼───────┼────────┼────────┤
│9110 │R4106│ │ │ │ │ │ │21,88 │21,88 │
│ ├─────┼─────────┼─────────────┼────────┼─────────┼───────┼───────┼────────┼────────┤
│ │R4107│7,71 │0,73 │112,88 │5,64 │47,61 │18,60 │ │193,17 │
│ ├─────┼─────────┼─────────────┼────────┼─────────┼───────┼───────┼────────┼────────┤
│ │R4110│1074,37 │481,10 │783,00 │496,13 │2986,83│1242,66│119,52 │7183,62 │
├──────┼─────┼─────────┼─────────────┼────────┼─────────┼───────┼───────┼────────┼────────┤
│9130 │R4118│ │79,21 │1003,22 │ │46,06 │22,36 │60,04 │1210,88 │
├──────┼─────┼─────────┼─────────────┼────────┼─────────┼───────┼───────┼────────┼────────┤
│9150 │R4111│670,87 │499,10 │276,32 │151,49 │1849,41│76,51 │ │3523,70 │
├──────┼─────┼─────────┼─────────────┼────────┼─────────┼───────┼───────┼────────┼────────┤
│9180* │R4117│16,77 │ │5,67 │ │ │ │ │22,44 │
├──────┼─────┼─────────┼─────────────┼────────┼─────────┼───────┼───────┼────────┼────────┤
│ │R4401│ │66,19 │6,49 │0,35 │2,87 │1,68 │ │77,57 │
│91E0* ├─────┼─────────┼─────────────┼────────┼─────────┼───────┼───────┼────────┼────────┤
│ │R4402│1,82 │3,59 │ │ │3,39 │1,56 │ │10,36 │
├──────┼─────┼─────────┼─────────────┼────────┼─────────┼───────┼───────┼────────┼────────┤
│91M0 │R4152│ │20,38 │ │ │113,31 │ │ │133,68 │
├──────┼─────┼─────────┼─────────────┼────────┼─────────┼───────┼───────┼────────┼────────┤
│ │R4101│163,28 │2,34 │79,99 │24,09 │10,37 │ │ │280,07 │
│91V0 ├─────┼─────────┼─────────────┼────────┼─────────┼───────┼───────┼────────┼────────┤
│ │R4109│1375,40 │583,00 │4512,44 │1528,85 │1989,01│629,07 │126,67 │10744,44│
├──────┼─────┼─────────┼─────────────┼────────┼─────────┼───────┼───────┼────────┼────────┤
│9410 │R4208│ │ │620,76 │ │66,60 │ │ │687,35 │
├──────┼─────┼─────────┼─────────────┼────────┼─────────┼───────┼───────┼────────┼────────┤
│ │R0 │84,35 │5293,55 │108,99 │112,88 │613,01 │282,78 │51,40 │6546,97 │
├──────┼─────┼─────────┼─────────────┼────────┼─────────┼───────┼───────┼────────┼────────┤
│R0 │R4129│2,75 │48,83 │269,92 │ │ │198,18 │118,21 │637,89 │
├──────┼─────┼─────────┼─────────────┼────────┼─────────┼───────┼───────┼────────┼────────┤
│ │R4130│ │ │57,20 │ │ │ │5,33 │62,53 │
├──────┴─────┼─────────┼─────────────┼────────┼─────────┼───────┼───────┼────────┼────────┤
│Total │3462,12 │12409,44 │10715,34│2371,67 │7887,97│2505,83│503,04 │39855,41│
└────────────┴─────────┴─────────────┴────────┴─────────┴───────┴───────┴────────┴────────┘


                      Suprafaţa habitatelor de interes naţional şi comunitar în funcţie de proprietar
        Tabelul nr. 12

┌─────┬───┬────────┬───────┬────────────┬────────────┬────────────┬────────────┬────────────┬────────────┬────────┬──────────┬───────┬───────┐
│COD │Cod│Persoane│Statul │Composesorat│Composesorat│Composesorat│Composesorat│Composesorat│Composesorat│Primăria│Primăria │SC │ │
│EU │RO │fizice │român │Boşorod │Costeşti │Crivadia │Măgura Pui │Merişor │Petros │Baru │Orăştioara│Rotunda│Total │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │SRL │ │
├─────┼───┼────────┼───────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────┼──────────┼───────┼───────┤
│ │R31│470,14 │6,80 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │476,94 │
│ │11 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│4060 ├───┼────────┼───────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────┼──────────┼───────┼───────┤
│ │R31│2,83 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │2,83 │
│ │15 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼───┼────────┼───────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────┼──────────┼───────┼───────┤
│40A0*│R31│290,63 │184,70 │ │ │ │ │ │0,68 │ │ │ │476,01 │
│ │27 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼───┼────────┼───────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────┼──────────┼───────┼───────┤
│5130 │R0 │96,4 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │96,40 │
├─────┼───┼────────┼───────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────┼──────────┼───────┼───────┤
│8210 │R62│2,55 │19,10 │ │ │ │ │ │53,81 │ │ │ │75,46 │
│ │18 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼───┼────────┼───────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────┼──────────┼───────┼───────┤
│6210*│R34│383,05 │1,50 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │384,55 │
│ │08 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼───┼────────┼───────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────┼──────────┼───────┼───────┤
│6230*│R36│105,48 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │105,48 │
│ │09 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼───┼────────┼───────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────┼──────────┼───────┼───────┤
│6410 │R37│14,93 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │14,93 │
│ │10 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼───┼────────┼───────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────┼──────────┼───────┼───────┤
│6430 │R37│19,35 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │19,35 │
│ │08 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼───┼────────┼───────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────┼──────────┼───────┼───────┤
│6520 │R38│3904,01 │106,20 │8,07 │ │0,56 │6,50 │1,42 │10,32 │ │ │ │4037, │
│ │03 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │08 │
├─────┼───┼────────┼───────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────┼──────────┼───────┼───────┤
│7230 │R54│23,75 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │23,75 │
│ │05 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼───┼────────┼───────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────┼──────────┼───────┼───────┤
│ │R41│3,95 │817,00 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │820,95 │
│ │02 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├───┼────────┼───────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────┼──────────┼───────┼───────┤
│ │R41│10,82 │1974,30│ │ │ │ │ │ │ │ │ │1985,12│
│ │05 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├───┼────────┼───────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────┼──────────┼───────┼───────┤
│9110 │R41│0 │ │ │21,88 │ │ │ │ │ │ │ │21,88 │
│ │06 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├───┼────────┼───────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────┼──────────┼───────┼───────┤
│ │R41│0 │185,50 │ │ │ │ │ │7,71 │ │ │ │193,17 │
│ │07 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├───┼────────┼───────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────┼──────────┼───────┼───────┤
│ │R41│724,1 │5021,00│46,76 │25,45 │ │178,50 │18,63 │817,96 │65,92 │94,07 │191,23 │7183,62│
│ │10 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼───┼────────┼───────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────┼──────────┼───────┼───────┤
│9130 │R41│94,37 │985,50 │70,97 │30,56 │ │ │ │ │ │29,47 │ │1210,88│
│ │18 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼───┼────────┼───────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────┼──────────┼───────┼───────┤
│9150 │R41│268,7 │2045,50│ │ │218,78 │210,87 │106,96 │658,92 │13,97 │ │ │3523,70│
│ │11 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼───┼────────┼───────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────┼──────────┼───────┼───────┤
│9180*│R41│0 │5,70 │ │ │ │ │ │16,77 │ │ │ │22,44 │
│ │17 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼───┼────────┼───────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────┼──────────┼───────┼───────┤
│91E0*│R44│66,17 │11,40 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │77,57 │
│ │01 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼───┼────────┼───────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────┼──────────┼───────┼───────┤
│ │R44│2,84 │5,70 │ │ │ │ │ │1,82 │ │ │ │10,36 │
│ │02 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼───┼────────┼───────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────┼──────────┼───────┼───────┤
│91M0 │R41│17,92 │115,80 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │133,68 │
│ │52 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼───┼────────┼───────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────┼──────────┼───────┼───────┤
│ │R41│0 │114,50 │ │ │ │ │ │ │165,62 │ │ │280,07 │
│ │01 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│91V0 ├───┼────────┼───────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────┼──────────┼───────┼───────┤
│ │R41│280,57 │8793,10│5,76 │ │ │ │162,95 │829,04 │431,77 │126,67 │114,58 │10744,4│
│ │09 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼───┼────────┼───────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────┼──────────┼───────┼───────┤
│9410 │R42│0 │687,40 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │687,35 │
│ │08 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼───┼────────┼───────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────┼──────────┼───────┼───────┤
│ │R0 │5171,39 │1210,40│3,03 │16,00 │7,71 │12,18 │4,63 │80,45 │3,44 │37,27 │0,46 │6546, │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │97 │
│ ├───┼────────┼───────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────┼──────────┼───────┼───────┤
│R0 │R41│91,32 │389,0 0│36,61 │51,50 │ │ │ │2,75 │ │66,70 │ │637,89 │
│ │29 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├───┼────────┼───────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────┼──────────┼───────┼───────┤
│ │R41│0 │57,20 │ │5,33 │ │ │ │ │ │ │ │62,53 │
│ │30 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼───┼────────┼───────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────┼──────────┼───────┼───────┤
│Total│ │12045,29│22737,3│171,21 │150,72 │227,06 │408,05 │294,58 │2480,22 │680,73 │354,18 │306,28 │39855 │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │,4 │
└─────┴───┴────────┴───────┴────────────┴────────────┴────────────┴────────────┴────────────┴────────────┴────────┴──────────┴───────┴───────┘



    2.3.2. Habitate cavernicole
        Formularul standard Natura 2000 al sitului ROSCI0047 include habitatul 8310 - Peşteri nedeschise accesului publicului. Conform definiţiei din manualul european de interpretare, Comisia Europeană, 2007, habitatul 8310 include peşteri care sunt închise accesului publicului, împreună cu apele care le cuprind, stătătoare şi curgătoare şi care adăpostesc specii endemice sau strict specializate - troglobiontele, sau care sunt indispensabile conservării unor specii din Anexa II a Directivei Habitate, de exemplu lilieci, amfibieni.
        În vederea identificării prezenţei habitatului, complementar identificării speciilor de vertebrate caracteristice habitatului, s-au selectat în cadrul fiecărei peşteri ce a făcut obiectul inventarierii 10 suprafeţe cu dimensiunea de 5x5 m în vederea identificării celorlalte specii caracteristice. În peşterile care au permis vizitarea completă s-au efectuat identificări în toată lungimea accesibilă a peşterii. Trebuie menţionat faptul că metodologia de identificare şi cartare a speciilor de lilieci a ţinut cont de prezenţa habitatului şi de nivelul calitativ al acestuia la nivelul peşterilor studiate în cadrul proiectului. Pe lângă aproximarea suprafeţei habitatului, echipele de teren au realizat monitorizarea unor parametri esenţiali pentru populaţiile speciilor de lilieci, parametri urmăriţi şi în cazul habitatului 8310. Aceşti parametri sunt temperatura la nivelul coloniei şi umiditatea relativă a aerului la nivelul coloniei.
        Plantele caracteristice sunt muşchii, de exemplu Schistostegapennata şi alge care formează un covor la intrarea în peşteră. Nevertebratele terestre sunt reprezentate în special de coleoptere, aparţinând familiilor Bathysciinae şi Trechinae, care sunt carnivore şi au o distribuţie foarte restrânsă. Nevertebratele acvatice cavernicole sunt reprezentate de specii endemice, în general crustacee, Isopoda, Amphipoda, Syncarida, Copepoda, inclusiv aşa-numite "fosile vii". Sunt prezente de asemenea moluşte acvatice aparţinând familiei Hydrobiidae.
        Habitatul 8310 a fost studiat/investigat într-un număr de 13 peşteri, investigaţii amănunţite fiind efectuate după cum urmează: Peştera Ponorîci, Peştera Cioclovina Uscată, Peştera Cioclovina cu Apă, Peştera Şura Mare, Peştera lui Cocolbea, Peştera Frânţoanei, Peştera Bolii, Peştera Gaura Oanei, Peştera Tecuri. Detalii privind inventarierea şi cartarea habitatului 8310 sunt redate în anexa 16 la prezentul plan de management.
        Harta distribuţie habitatului 8310 este prezentată în anexa 24 Hărţi - figura 43.

    2.3.3. Flora de interes conservativ european din situl Natura 2000 ROSCI0087
        Flora de interes conservativ european cuprinde 3 specii: Campanula serrata - cod 4070, Dicranum viride - cod 1381 şi Tozzia carpathica - cod 4116. Inventarierea speciilor de plante din sit s-a efectuat în intervalul septembrie - noiembrie 2014 şi martie - iunie 2015, prin observaţii pe transecte şi în cadrul ridicărilor fitocenologice pentru descrierea habitatelor, care au avut caracter de inventarieri integrale. Pentru speciile de interes conservativ, listate în formularul standard al sitului Natura 2000 ROSCI0087 Grădiştea Muncelului Cioclovina s-au făcut observaţii de teren detaliate, repetate în diverse perioade ale sezonului de vegetaţie, în habitatele lor potenţiale. Pentru cartografiere s-a folosit programul QGIS. Detalii privind inventarierea şi cartarea speciilor de plante sunt redate în anexa 13 la prezentul plan de management.
        Cele trei specii sunt menţionate în formularul standard al sitului ROSCI0087 ca având populaţii rare. Dintre ele, Campanula serrata a fost singura specie identificată. Dicranum viride nu a fost identificată în sit pe durata studiilor, astfel că statutul ei de prezenţă în sit este incert. Cu toate acestea, pentru toate cele trei specii au fost identificate habitate adecvate. Hărţile de distribuţie ale speciilor Campanula serrata şi Dicranum viride sunt prezentate în anexa 24 Hărţi, figurile 44 şi 45. Detalii privind inventarierea şi cartarea celor două specii cartate sunt redate în anexa 13 la prezentul plan de management.
        Prezenţa speciei Campanula serrata pe teritoriul sitului este menţionată de Vinţan în 2014 şi Vasile Sanda în 2008, sursele bibliografice analizate situând specia ca aparţinând asociaţiei Violo declinatae Nardetum. Prezenţa speciei Campanula serrata a fost confirmată pe muntele Jigorul Mare.
        În ceea ce priveşte speciile Dicranum viride şi Tozzia carpathica, nu s-au identificat sursele citărilor lor în cadrul sitului şi nu sunt la această dată disponibile informaţii suplimentare referitoare la asociaţiile vegetale unde acestea sunt prezente. Ca atare, e nevoie de repetarea căutărilor în sit pentru validarea speciilor, mai ales că în cuprinsul ariilor există habitate potenţiale.

    2.3.4. Alte specii importante de floră
        Precedentul plan de management conţine o listă foarte detaliată şi laborios elaborată a plantelor identificate pe raza parcului. Pentru completarea acesteia, cu ocazie identificării şi cartării habitatelor, activitate ce a însemnat parcurgerea integrală a terenului, s-au efectuat un număr de 445 relevee floristice conform metodologie Braun Blanquet în sezoanele de vegetaţie ale anilor 2014 şi 2015.
        Importantă de menţionat este prezenţa speciei Narcissus poeticus ssp. radiiflorus, cu distribuţie grupată în zona Vârfului Jigoru Mare unde a fost confirmată prezenţa habitatului 4060. Zona identificată pe care se află o populaţie semnificativă a speciei se află la o altitudine mare - peste 1500 m - faţă de alte populaţii descrise la nivel naţional. Acest fapt reprezintă un reper important sub aspectul conservării acestor suprafeţe. Datele privind distribuţia speciei au fost incluse în baza de date în scopul monitorizării speciei în continuare.
        În tabelul de mai jos este redată lista speciilor rare identificate pe teritoriul Parcului Natural Grădiştea Muncelului - Cioclovina. Ca urmare a lucrărilor de teren, în anexa 13 la prezentul plan de management se regăseşte întregul conspect al florei vasculare, pe baza releveelor executate.
               Lista speciilor rare sub aspectul populaţiei din ROSCI0087
        Tabelul nr. 13

┌──────────────┬────────────────┬───────────────┬─────────┬──────────┬────────────┐
│ │ │ │Listă │ │ │
│Specie │Familie │Ordin │roşie/ │Categorie │Endemicitate│
│ │ │ │lege/ │sozologică│ │
│ │ │ │Convenţie│ │ │
├──────────────┼────────────────┼───────────────┼─────────┼──────────┼────────────┤
│Anacamptis │ │ │ │ │ │
│pyramidalis L.│Orchidaceae │Orchidales │LRN 1994 │R │ │
│L.C.MRichard │ │ │ │ │ │
├──────────────┼────────────────┼───────────────┼─────────┼──────────┼────────────┤
│Aconitum │ │ │ │ │ │
│moldavicum │Ranunculaceae │Ranunculales │- │- │End Carp │
│Hacq. │ │ │ │ │ │
├──────────────┼────────────────┼───────────────┼─────────┼──────────┼────────────┤
│Botrychium │ │ │ │ │ │
│lunaria L. │Ophioglossaceae │Ophioglossales │ │ │ │
│Swartz │ │ │ │ │ │
├──────────────┼────────────────┼───────────────┼─────────┼──────────┼────────────┤
│Campanula │Campanulaceae │Campanulales │LRN 1994;│R │Send │
│abietina L. │ │ │2003 │ │ │
├──────────────┼────────────────┼───────────────┼─────────┼──────────┼────────────┤
│Cephalanthera │ │ │LRN 1994,│ │ │
│damasonium │Orchidaceae │Orchidales │CITES │R │- │
│Druce │ │ │ │ │ │
├──────────────┼────────────────┼───────────────┼─────────┼──────────┼────────────┤
│Cephalanthera │ │ │LRN 1994,│ │ │
│longifolia │Orchidaceae │Orchidales │CITES │R │- │
│Fritsch. │ │ │ │ │ │
├──────────────┼────────────────┼───────────────┼─────────┼──────────┼────────────┤
│Cephalanthera │ │ │ │ │ │
│rubraL. │Orchidaceae │Orchidales │LRN 1994 │R │ │
│L.C.MRichard │ │ │ │ │ │
├──────────────┼────────────────┼───────────────┼─────────┼──────────┼────────────┤
│Cephalaria │ │ │ │ │ │
│radiata Griseb│Dipsacaceae │Dipsacales │ │ │ │
│et Schenk │ │ │ │ │ │
├──────────────┼────────────────┼───────────────┼─────────┼──────────┼────────────┤
│Coeloglossum │ │ │ │ │ │
│viride L. │Orchidaceae │Orchidales │LRN 1994 │R │ │
│Hartman │ │ │ │ │ │
├──────────────┼────────────────┼───────────────┼─────────┼──────────┼────────────┤
│Corallorrhiza │ │ │ │ │ │
│trifida │Orchidaceae │Orchidales │ │ │ │
│Chatel. │ │ │ │ │ │
├──────────────┼────────────────┼───────────────┼─────────┼──────────┼────────────┤
│Dactylorhiza │ │ │LRN 1994;│ │ │
│incarnata Soo │Orchidaceae │Orchidales │2003, │R │ │
│ │ │ │CITES │ │ │
├──────────────┼────────────────┼───────────────┼─────────┼──────────┼────────────┤
│Dactylorhiza │ │ │LRN 1994;│ │ │
│maculata L. │Orchidaceae │Orchidales │2003, │R │ │
│Soo │ │ │CITES │ │ │
├──────────────┼────────────────┼───────────────┼─────────┼──────────┼────────────┤
│Dactylorhiza │ │ │ │ │ │
│sambucina L. │Orchidaceae │Orchidales │LRN 1994 │R │- │
│Soo │ │ │ │ │ │
├──────────────┼────────────────┼───────────────┼─────────┼──────────┼────────────┤
│Dentaria │ │ │ │ │ │
│glandulosa │Brassicaceae │Capparales │- │- │End Carp │
│Waldst. and │ │ │ │ │ │
│Kit. │ │ │ │ │ │
├──────────────┼────────────────┼───────────────┼─────────┼──────────┼────────────┤
│Dianthus │ │ │ │ │ │
│spiculifolius │Caryophyllaceae │Caryophyllales │LRN 2003 │VU │End Carp │
│Schur. │ │ │ │ │ │
├──────────────┼────────────────┼───────────────┼─────────┼──────────┼────────────┤
│Edraianthus │ │ │ │ │ │
│graminifolius │Campanulaceae │Campanulales │ │ │ │
│L. A. DC │ │ │ │ │ │
├──────────────┼────────────────┼───────────────┼─────────┼──────────┼────────────┤
│Epipactis │ │ │ │ │ │
│helleborine L.│Orchidaceae │Orchidales │CITES │R │- │
│Crantz │ │ │ │ │ │
├──────────────┼────────────────┼───────────────┼─────────┼──────────┼────────────┤
│Epipactis │ │ │ │ │ │
│microphylla │Orchidaceae │Orchidales │ │ │ │
│Ehrh Swartz │ │ │ │ │ │
├──────────────┼────────────────┼───────────────┼─────────┼──────────┼────────────┤
│Galanthus │Amaryllidaceae │Liliales │LRN 2003 │VU │- │
│nivalis L. │ │ │ │ │ │
├──────────────┼────────────────┼───────────────┼─────────┼──────────┼────────────┤
│Gymnadenia │ │ │LRN 1994,│ │ │
│conopsea L. R.│Orchidaceae │Orchidales │CITES │R │- │
│Br. │ │ │ │ │ │
├──────────────┼────────────────┼───────────────┼─────────┼──────────┼────────────┤
│Hepatica │ │ │LRN 1994;│ │ │
│transsilvanica│Ranunculaceae │Ranunculales │2003 │R │End │
│Fuss │ │ │ │ │ │
├──────────────┼────────────────┼───────────────┼─────────┼──────────┼────────────┤
│Herminium │ │ │ │ │ │
│monorchis L. │Orchidaceae │Orchidales │ │ │ │
│R. Br. │ │ │ │ │ │
├──────────────┼────────────────┼───────────────┼─────────┼──────────┼────────────┤
│Huperzia │Lycopodiaceae │Lycopodiales │LRN 2003,│VU │- │
│selago │ │ │Dir.Hab. │ │ │
├──────────────┼────────────────┼───────────────┼─────────┼──────────┼────────────┤
│Juniperus │Cupressaceae │Pinales │LRN 1994;│VU │- │
│sabina L. │ │ │2003 │ │ │
├──────────────┼────────────────┼───────────────┼─────────┼──────────┼────────────┤
│Listera ovata │Orchidaceae │Orchidales │LRN 1994,│R │ │
│L. R.Br. │ │ │CITES │ │ │
├──────────────┼────────────────┼───────────────┼─────────┼──────────┼────────────┤
│Limodorum │ │ │ │ │ │
│abortivum L. │Orchidaceae │Orchidales │ │ │ │
│Swartz │ │ │ │ │ │
├──────────────┼────────────────┼───────────────┼─────────┼──────────┼────────────┤
│Narcissus │Amaryllidaceae │Liliales │ │ │ │
│poeticus L. │ │ │ │ │ │
├──────────────┼────────────────┼───────────────┼─────────┼──────────┼────────────┤
│Neottia │ │ │LRN 1994,│ │ │
│nidus-avis L. │Orchidaceae │Orchidales │CITES │R │ │
│L.C.M. Richard│ │ │ │ │ │
├──────────────┼────────────────┼───────────────┼─────────┼──────────┼────────────┤
│Ophioglossum │Ophioglossaceae │Ophiglossales │LRN 2003 │VU │- │
│vulgatum L. │ │ │ │ │ │
├──────────────┼────────────────┼───────────────┼─────────┼──────────┼────────────┤
│Orchis │ │ │LRN 1994;│ │ │
│coriophora L. │Orchidaceae │Orchidales │2003, │R │ │
│ │ │ │CITES │ │ │
├──────────────┼────────────────┼───────────────┼─────────┼──────────┼────────────┤
│Orchis │Orchidaceae │Orchidales │LRN 1994 │R │ │
│laxiflora Lam.│ │ │ │ │ │
├──────────────┼────────────────┼───────────────┼─────────┼──────────┼────────────┤
│Orchis mascula│ │ │LRN 1994;│ │ │
│L. L. Subsp. │Orchidaceae │Orchidales │2003, │R │- │
│Signifera Vest│ │ │CITES │ │ │
│Soo │ │ │ │ │ │
├──────────────┼────────────────┼───────────────┼─────────┼──────────┼────────────┤
│Orchis morio │ │ │LRN 1994;│ │ │
│L. Subsp. │Orchidaceae │Orchidales │2003, │R │- │
│Morio │ │ │CITES │ │ │
├──────────────┼────────────────┼───────────────┼─────────┼──────────┼────────────┤
│Orchis │Orchidaceae │Orchidales │LRN 1994 │R │ │
│ustulata L. │ │ │ │ │ │
├──────────────┼────────────────┼───────────────┼─────────┼──────────┼────────────┤
│Orchis │ │ │ │ │ │
│tridentata │Orchidaceae │Orchidales │LRN 1994 │R │ │
│Scop. │ │ │ │ │ │
├──────────────┼────────────────┼───────────────┼─────────┼──────────┼────────────┤
│Plantago │ │ │ │ │ │
│holosteum │Plantaginaceae │Plantaginales │ │ │ │
│Scop. │ │ │ │ │ │
├──────────────┼────────────────┼───────────────┼─────────┼──────────┼────────────┤
│Platanthera │ │ │LRN 1994,│ │ │
│bifolia L. L. │Orchidaceae │Orchidales │CITES │R │- │
│Rich. │ │ │ │ │ │
├──────────────┼────────────────┼───────────────┼─────────┼──────────┼────────────┤
│Platanthera │ │ │ │ │ │
│clorantha │Orchidaceae │Orchidales │LRN 1994 │R │ │
│Cust. Reichenb│ │ │ │ │ │
├──────────────┼────────────────┼───────────────┼─────────┼──────────┼────────────┤
│Pulsatilla │ │ │ │ │ │
│patens L. │Ranunculaceae │Ranunculales │ │ │ │
│Miller │ │ │ │ │ │
├──────────────┼────────────────┼───────────────┼─────────┼──────────┼────────────┤
│Sempervivum │Crassulaceae │Saxifragales │LRN 1994 │R │- │
│montanum L. │ │ │ │ │ │
├──────────────┼────────────────┼───────────────┼─────────┼──────────┼────────────┤
│Sorbus │Rosaceae │Rosales │ │ │ │
│borbasii Jav │ │ │ │ │ │
├──────────────┼────────────────┼───────────────┼─────────┼──────────┼────────────┤
│Sorbus dacica │Rosaceae │Rosales │ │ │ │
│Borbas │ │ │ │ │ │
├──────────────┼────────────────┼───────────────┼─────────┼──────────┼────────────┤
│Symphytum │ │ │ │ │ │
│cordatum │Boraginaceae │ │- │- │End Carp │
│Waldst. and │ │ │ │ │ │
│Kit. ex Willd.│ │ │ │ │ │
├──────────────┼────────────────┼───────────────┼─────────┼──────────┼────────────┤
│Taxus baccata │Taxaceae │Taxales │WLT 1998;│VU │- │
│L. │ │ │LRN 2003 │ │ │
├──────────────┼────────────────┼───────────────┼─────────┼──────────┼────────────┤
│Thymus comosus│ │ │ │ │ │
│Heuff. ex. │Lamiaceae │Lamiales │LRN 1994 │VU │End │
│Grieseb │ │ │ │ │ │
├──────────────┼────────────────┼───────────────┼─────────┼──────────┼────────────┤
│Tozzia alpina │ │ │LRN 1994,│ │ │
│L. subsp. │ │ │Dir. │ │ │
│carpatica │Scrophulariaceae│Scrophulariales│Hab., │VU │- │
│Wolszczak │ │ │O.G. 236/│ │ │
│Hayek │ │ │2000 │ │ │
├──────────────┼────────────────┼───────────────┼─────────┼──────────┼────────────┤
│Viola │Violaceae │Violales │- │- │End Carp │
│declinata │ │ │ │ │ │
└──────────────┴────────────────┴───────────────┴─────────┴──────────┴────────────┘



    2.3.5. Ciupercile
        În privinţa macromicetelor, un studiu preliminar efectuat de o echipă de cercetători francezi a stabilit prezenţa unui număr de 20 specii asociate, de regulă, lemnului mort în pădurile naturale / seculare din pădurea Tâmpu şi de 26 specii în făgetul din jurul sitului arheologic Sarmizegetusa Regia, GEVFP, 2006. Lista completă a speciilor de ciuperci identificate până în prezent este prezentată în anexa 21 la prezentul plan de management.

    2.3.6. Fauna
        Planul de management precedent menţionează succint, fără a furniza detalii privind distribuţia şi starea de conservare, prezenţa următoarelor specii de mamifere: ursul brun - Ursus arctos, lupul - Canis lupus, râsul - Lynx lynx, vulpea - Vulpes vulpes, jderul - Martes martes, pisica sălbatică - Felis silvestris, cerbul carpatin - Cervus elaphus, căprior - Capreolus capreolus, mistreţul - Sus scrofa, bursucul - Meles meles, veveriţa - Sciurus vulgaris, dihorul - Mustela putorius, hermelina - Mustela erminea, şi vidra - Lutra lutra.
        În ceea ce priveşte speciile de lilieci, în planul de management precedent sunt menţionate, pe baze documentare, un număr de 13 specii de lilieci, Rhinolophus ferrumequinum, Rhinolophus hipposideros, Myotis myotis, Myotis blythii, Myotis mystacinus, Myotis capaccinii, Myotis oxygnatus, Nyctalus noctula, Plecotus auritus, Barbastella barbastellus, Miniopterus schereibersi, Pipistrellus pipistrellus, Plecotus austriacus, la unele dintre ele fiind menţionate şi numărul estimativ de indivizi prezenţi în arie, sursa datelor fiind studii de inventariere efectuate în anii 1960-1970.
        Dintre speciile de peşti, precedentul plan de management menţionează, fără a furniza date privind distribuţia sau efectivele, următoarele specii: păstrăvul - Salmo trutta, lipanul - Thymallus thymallus, cleanul - Leuciscus leuciscus, zglăvoaca - Cottus gobio şi boişteanul - Phoxinus phoxinus.
        În baza studiilor consacrate herpetofaunei, efectuate de cercetătorul I. Ghira în anul 2004, în planul de management precedent sunt menţionate în perimetrul parcului 9 specii de amfibieni şi 11 specii de reptile: Salamandra salamandra, Triturus vulgaris ampelensis, Triturus cristatus, Bombina variegata, Hyla arborea, Bufo bufo, Bufo viridis, Rana dalmatina, Rana temporaria, Rana ridibunda, Lacerta viridis, Lacerta agilis, Lacerta vivipara, Podarcis muralis, Anguis fragilis colchicus, Natrix natrix, Natrix tessellata, Elaphe longissimus, Coronella austriaca, Vipera berus, Vipera ammodytes.
        Păsările menţionate în precedentul plan de management, de asemenea iară detalierea efectivelor, a distribuţiei şi stării de conservare, sunt următoarele: uliul porumbar - Accipiter nisus, acvila mică - Hieraaetus pennatus, şorecarul comun - Buteo buteo, vânturelul roşu - Falco tinnunculus, şoimul călător - Falco peregrinus. Printre speciile de păsări mai mult sau mai puţin comune ecosistemelor de pădure, sunt menţionate: ciocănitoarea mare - Dendrocopos major, coţofana - Pica pica, gaiţa - Garrulus glandarius, presura galbenă - Emberiza citrinella, cucul - Cuculus canorus, corbul - Corvus corax, cucuveaua - Athene noctua şi mierla - Turdus merula.
        Contribuţii importante la cunoaşterea faunei de lepidoptere a adus Burnaz, care în urma cercetărilor efectuate între anii 1990-1996 a identificat un număr de 448 specii de macrolepidoptere în zona carstică Ponorîci-Cioclovina. În urma studiilor întreprinse în anul 2004, au fost înregistrate 114 specii de lepidoptere, dintre care 29 aparţin fluturilor diurni, Rhopalocera, şi 85 celor nocturni, Heterocera. Printre speciile diurne se numără unii taxoni mai puţin răspândiţi pe teritoriul ţării noastre, precum Neptis hylas, specie de interes naţional strict protejată în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului numărul 57/2007, cu modificările şi completările ulterioare, Hipparchia fagi, Pyronia tithonus, Minois dryas, Scolitantides orion lariana, Euplagia quadripunctaria. Lepidopterele diurne identificate aparţin unor tipuri ecologice diverse: euribionte ca de exemplu Vanessa atalanta, mezofile şi mezohigrofile tipice pentru pădure ca Pararge aegeria tircis, Hipparchia fagi, Minois dryas şi altele asemenea, specii ce preferă habitate deschise de tipul pajiştilor mezoxerofile până la mezohigrofile ca Lycaena virgaureae, Lycaena tityrus, Everes argiades, Melanargia galathea, Araschnia levana, Pyronia tithonus, xerofile Scolitantides orion lariana.
        Dintre coleoptere, trei specii se remarcă prin importanţa lor: Sophnochaeta dacica, specie endemică identificată în Peştera Tecuri, Duvaluis budai, specie rară identificată în Peştera Ponorîci, şi Procerus gigas, cel mai mare gândac din România, identificat în Grădiştea Muncelului. Un studiu efectuat de o echipă multidisciplinară de cercetători francezi, a stabilit în vara anului 2005 în pădurile naturale din zona Tâmpu şi Grădişte, prezenţa unui număr de 45 specii de coleoptere saproxilice, aparţinând la 18 familii, localizate pe lemnul mort din aceste păduri. Dintre acestea, 3 specii constituie indicatori cerţi ai naturalităţii, continuităţii şi maturităţii acestor ecosisteme. Ele sunt: Endomychus thoracicus, Ceruchus chrysomelinus şi Triphyllus bicolor, GEVFP, 2006.
        Până în prezent în perimetrul parcului a fost identificate un număr de 18 specii de ortoptere aparţinând la 8 familii. Lista completă a acestora se află în anexa 22 la prezentul plan de management.
        În perioada septembrie 2014 - iulie 2015 au fost efectuate investigaţii amănunţite de teren pentru cartarea şi inventarierea speciilor de faună ce constituie obiective de conservare pentru situl Natura 2000 ROSCI0087 Grădiştea Muncelului Cioclovina, în cadrul proiectului POS Mediu "Revizuirea Planului de management integrat pentru Parcul Natural Grădiştea Muncelului Cioclovina: ROSCI0087, ROSPA0045". Prezentul plan de management face, în rândurile care urmează, referire directă la speciile pentru care au fost efectuate aceste investigaţii.
    2.3.6.1. Mamifere, fără specii de lilieci
        Lista speciilor de mamifere de interes conservativ european, fără speciile de lilieci tratate separat cuprinde 4 specii: Canis lupus, lupul - cod 1352, Ursus arctos, ursul - cod 1354, Lutra lutra, vidra - cod 1355 şi Lynx lynx, râsul - cod 1361. În afară de aceste 4 specii s-au făcut studii de cartare şi inventariere pentru speciile Felis silvestris, pisica sălbatică şi Martes martes, jderul de pădure. Pentru aceste specii, s-au făcut observaţii de teren detaliate, repetate în diverse perioade ale anului, în habitatele lor potenţiale. Pentru cartografiere s-a folosit programul QGIS. În cele ce urmează sunt redate rezultatele cele mai importante privind cartarea şi inventarierea speciilor de mamifere enumerate mai sus. Detalii privind această activitate sunt redate în anexa 4 la prezentul plan de management.
        Lupul, Canis lupus
        Pentru lup s-a utilizat metoda inventarierii semnelor şi metoda "wolf howling", aplicate pe pătrate de monitorizare de 1x1 km distribuite pe toată suprafaţa sitului pe baza unui procedeu random/stratificat. Aplicarea metodelor a urmărit cartarea spaţială a distribuţiei speciei în cadrul sitului, respectiv identificarea numărului de lupi. În cadrul unui pătrat de 1x1 km, au fost parcurse între 1 şi 3 transecte cu o lungime de 1 km. Semne de prezenţă au fost colectate în două treceri, una în perioada octombrie - noiembrie 2014 şi una în perioada ianuarie 2015, majoritatea urmelor fiind însă înregistrate în luna ianuarie, când stratul format de zăpadă a permis observarea mai facilă a urmelor de lupi.
        Prelucrarea setului de date colectate a determinat o estimare a numărului mediu minim la nivelul de 49 exemplare de lup. Datele arată o concentrare a semnelor de prezenţă în partea de nord est a sitului - anexa 24 Hărţi, figura 46. Dinamica populaţiei în spaţiu însă se poate schimba de la un an la altul prin apariţia unor noi haite respectiv din unirea celor existente în perioada de iarnă. Deşi în anumite zone ale sitului nu au fost identificate urme de lup nu înseamnă că zona nu este ocupată de lupi, habitatul lupului acoperind practic întreaga suprafaţă a sitului.
        În ceea ce priveşte favorabilitatea habitatului pentru hrană, vizuini şi rendezvous, datele colectate şi prelucrate au determinat cartarea zonelor favorabile speciei, redate în anexa 24 Hărţi, figura 47.
        Ursul, Ursus arctos
        Pentru urs s-a utilizat metoda inventarierii semnelor şi metoda staţiilor de urmărire, aplicate pe pătrate de monitorizare de 1x1 km distribuite pe toată suprafaţa sitului pe baza unui procedeu random/stratificat. Aplicarea metodelor a urmărit cartarea spaţială a distribuţiei speciei în cadrul sitului, respectiv identificarea numărului de exemplare de urs. În cadrul unui pătrat de 1x1 km, au fost parcurse între 1 şi 3 transecte cu o lungime între 1 şi 1.2 km. Din totalul de 20 zone de monitorizare, pentru urs, au fost identificate urme în 6 de zone de monitorizare. Semne de prezenţă au fost colectate în două treceri, una în perioada octombrie - noiembrie 2014 şi una în perioada ianuarie 2015, majoritatea urmelor fiind însă înregistrate în luna ianuarie când stratul de zăpadă a permis observarea mai facilă a urmelor de urşi. Prelucrarea setului de date colectate a determinat o estimare a numărului mediu minim la nivelul de 80 exemplare de urs. Datele arată o concentrare a semnelor de prezenţă în partea de est a sitului - anexa 24 Hărţi figura 48. Deşi în anumite zone ale sitului nu au fost identificate urme de urs nu înseamnă că zona nu este ocupată, habitatul ursului acoperind practic întreaga suprafaţă a sitului.
        În ceea ce priveşte favorabilitatea habitatului pentru hrănire intensivă şi bârloguri, datele colectate şi prelucrate au determinat cartarea zonelor favorabile speciei, redate în anexa 24 Hărţi figura 49.
        Râsul, Lynx lynx
        Pentru râs s-a utilizat metoda inventarierii semnelor şi metoda staţiilor de urmărire, aplicate pe pătrate de monitorizare de 1x1 km distribuite pe toată suprafaţa sitului pe baza unui procedeu random/stratificat. Aplicarea metodelor a urmărit cartarea spaţială a distribuţiei speciei în cadrul sitului, respectiv identificare numărului de exemplare. În cadrul unui pătrat de 1x1 km, au fost parcurse între 1 şi 3 transecte cu o lungime între 1 şi 1.5 km. Din totalul de 20 zone de monitorizare, pentru râs, au fost identificate urme în 2 de zone de monitorizare. Semne de prezenţă au fost colectate în două treceri, una în perioada octombrie - noiembrie 2014 şi una în perioada ianuarie 2015, majoritatea urmelor fiind însă înregistrate în luna ianuarie când stratul de zăpadă a permis observarea mai facilă a urmelor. Prelucrarea setului de date colectate a determinat o estimare a numărului mediu minim la nivelul de 21 exemplare de râs. Datele arată o concentrare a semnelor de prezenţă în partea de vest şi est a sitului anexa 24 Hărţi figura 50. Habitatul râsului acoperă practic întreaga suprafaţă a sitului. Cartarea zonelor favorabile speciei este redată în anexa 24 Hărţi figura 51.
        Vidra, Lutra lutra
        Pentru vidră, metoda aplicată a constat în inventarierea semnelor - excremente, jeleuri anale, urmelor imprimate pe zăpadă, pământ şi nisip - şi analiza spaţială a distribuţiei familiilor, studiu bazat pe biologia şi etologia speciei. După selectarea randomizat/stratificată a ploturilor de monitorizare, de 1x1 km, urmele au fost căutate de-a lungul cursurilor de apă din ploturile selecţionate în zonele optime pentru căutarea urmelor şi excrementelor. În cadrul zonelor parcurse au fost analizate cu preponderenţă unităţile de monitorizare la confluenţa râurilor sau la nivelul podurilor de trecere peste râuri, locul unde vidra îşi marchează teritoriul. Din totalul de 12 zone de monitorizare pentru vidră, a fost identificată specia în 11 zone de monitorizare. Semne de prezenţă au fost colectate în două treceri, una în perioada octombrie - noiembrie 2014 şi una în perioada ianuarie 2015, majoritatea urmelor fiind însă înregistrate în luna ianuarie. Prelucrarea setului de date colectate a determinat o estimare a numărului mediu minim la nivelul de 60 exemplare de vidră adică circa 12 familii. Datele arată o concentrare a semnelor de prezenţă de-a lungul văilor apelor curgătoare din partea de est a sitului anexa 24 Hărţi figura 52. Cartarea zonelor favorabile speciei este redată în anexa 24 Hărţi figura 53.
        Pisica sălbatică, Felis silvestris
        Pentru pisica sălbatică s-a utilizat metoda inventarierii semnelor, aplicată pe pătrate de monitorizare de 1x1 km distribuite pe toată suprafaţa sitului pe baza unui procedeu random /stratificat. Aplicarea metodei a urmărit cartarea spaţială a distribuţiei speciei în cadrul sitului, respectiv identificarea numărului de pisici sălbatice. În cadrul unui pătrat de 1x1 km, au fost parcurse între 1 şi 3 transecte cu o lungime de 1 km. Semne de prezenţă au fost colectate în două treceri, una în perioada octombrie - noiembrie 2014 şi una în perioada ianuarie 2015, majoritatea urmelor fiind însă înregistrate în luna ianuarie când stratul de zăpadă a permis observarea mai facilă a urmelor de pisică sălbatică. Transectul a fost parcurs pe drumurile forestiere existente, pe culmile şi văile principale. Din totalul de 20 zone de monitorizare pentru pisică sălbatică s-au identificat urme în două zone de monitorizare. Prelucrarea setului de date colectate a determinat o estimare a numărului mediu minim la nivelul de 42 exemplare de pisică sălbatică. Datele arată o concentrare a semnelor de prezenţă în partea de centru - est a sitului anexa 24 Hărţi figura 54. Habitatul pisicii sălbatice acoperă practic întreaga suprafaţă a sitului.
        Cartarea zonelor favorabile speciei este redată în anexa 24 Hărţi figura 55.
        Jderul, Martes martes
        Pentru jder s-a utilizat metoda inventarierii semnelor, aplicată pe pătrate de monitorizare de 1x1 km distribuite pe toată suprafaţa sitului pe baza unui procedeu random /stratificat. Aplicarea metodei a urmărit cartarea spaţială a distribuţiei speciei în cadrul sitului, respectiv identificare numărului de exemplare de jder. În cadrul unui pătrat de 1x1 km, au fost parcurse între 1 şi 3 transecte cu o lungime de 1 km. Semne de prezenţă au fost colectate în două treceri, una în perioada octombrie - noiembrie 2014 şi una în perioada ianuarie 2015, majoritatea urmelor fiind însă înregistrate în luna ianuarie când stratul de zăpadă a permis observarea mai facilă a urmelor. Transectul a fost parcurs pe drumurile forestiere existente, pe culmile şi văile principale. Din totalul de 10 pătrate de 1x1 km alocate speciei Martes martes, au fost identificate urme în două zone de monitorizare. Prelucrarea setului de date colectate a determinat o estimare a numărului mediu minim la nivelul de 63 exemplare de jder. Datele arată o concentrare a semnelor de prezenţă în partea de centru a sitului anexa 24 Hărţi figura 56. Habitatul jderului acoperă practic întreaga suprafaţă a sitului. Cartarea zonelor favorabile speciei este redată în anexa 24 Hărţi figura 57.

    2.3.6.2. Lilieci
        Lista speciilor de lilieci de interes conservativ european cuprinde 6 specii: Rhinolophus ferrumequinum - cod 1303, Rhinolophus hipposideros - cod 1303, Myotis myotis - cod 1324, Myotis blythii - cod 1307, Barbastella barbastellus - 1308 şi Miniopterus schreibersi, cod 1310. Pentru aceste specii s-a realizat inventarierea şi cartarea prin observaţii de teren detaliate efectuate în perioada octombrie 2014 - martie 2015, la care se adaugă date de monitorizare din perioada 2017-2021 (CCCL) şi literatura existentă. Pentru cartografiere s-a folosit programul QGIS. Metodologiile aplicate în teren pentru inventarierea şi cartarea speciilor de lilieci au fost următoarele: metoda observaţiilor directe în adăposturi - au fost numărate/estimate exemplarele observate/specie în adăposturi de maternitate; metoda observaţiilor directe în adăposturi- au fost numărate/estimate numărul exemplarelor observate/specie în adăposturi de hibernare; metoda înregistrării în puncte fixe pe toată durata sezonului activ, numărul punctelor depinzând de mărimea habitatului; metoda transectelor lineare nocturne pe toată durata sezonului activ; metoda observaţiilor directe prin capturare în plasa chiropterologică, în perioada de împerechere - au fost efectuate constatări privitoare la sănătatea indivizilor - gradul de parazitare externă; observaţii asupra habitatelor de hrănire sau altele şi asupra gradului de conservare a acestora din aprilie până în octombrie; observaţii asupra adăposturilor şi asupra gradului de conservare a acestora. Observaţiile au fost făcute atât cantitativ - numărarea/estimarea populaţiilor de lilieci din adăposturi, cât şi calitativ - înregistrări cu detectorul de ultrasunete în intrarea peşterilor pentru identificarea unor specii greu de identificat în alt mod, transecte pentru cartarea unor zone de activitate, cum ar fi teritoriile de hrănire. În tabelele de mai jos sunt redate sintetic rezultatele activităţii de inventariere a speciilor de lilieci. Detaliile privind activitatea de inventariere şi cartare a speciilor de lilieci sunt redate în anexa 16 la prezentul plan de management.
        Distribuţia speciilor vizate împreună cu estimarea efectivelor este disponibilă în anexa 24 Hărţi figura 58-63.
                Specii de lilieci identificate şi estimări populaţionale în funcţie de ecologia speciilor -octombrie 2014- martie 2015 şi date de monitorizare ale Centrului pentru Cercetarea şi Conservarea Liliecilor din 2019 - 2021
        Tabelul nr. 14

┌─────────────┬─────────────┬─────────────┬─────────────┬─────────────┬────────────┐
│ │ │Efective │Efective │Efective │Efective │
│Peştera │Specia │populaţionale│populaţionale│populaţionale│aproximative│
│ │ │perioada de │perioada de │restul anului│pentru │
│ │ │hibernare │maternitate │ │adăpost │
├─────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┼────────────┤
│ │Rhinolophus │25 │- │10 │25 │
│ │hipposideros │ │ │ │ │
│ ├─────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┼────────────┤
│ │Rhinolophus │300 │- │270 │300 │
│ │ferrumequinum│ │ │ │ │
│ ├─────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┼────────────┤
│ │Myotis myotis│200 │600 │100 │600-1000 │
│ │/ blythii │ │ │ │ │
│ ├─────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┼────────────┤
│Peştera Şura │Barbastella │20 │- │- │20 │
│Mare │barbastellus │ │ │ │ │
│ ├─────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┼────────────┤
│ │Nyctalus │600 │- │50 │600-1000 │
│ │noctula │ │ │ │ │
│ ├─────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┼────────────┤
│ │Miniopterus │20000-24000 │100 │1000 │24000 │
│ │schreibersii │ │ │ │ │
│ ├─────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┼────────────┤
│ │Pipistrellus │24000-37500 │- │5000 │37000-40000 │
│ │pipistrellus │ │ │ │ │
├─────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┼────────────┤
│Peştera lui │Pipistrellus │ │ │ │ │
│Cocolbea-Şura│pipistrellus │- │100 │— │100 │
│Mică │ │ │ │ │ │
├─────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┼────────────┤
│ │Rhinolophus │249-393 │- │97 │250-400 │
│ │ferrumequinum│ │ │ │ │
│ ├─────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┼────────────┤
│ │Rhinolophus │236-380 │- │22 │300-400 │
│ │hipposideros │ │ │ │ │
│ ├─────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┼────────────┤
│ │Miniopterus │100 │- │10 │100 │
│ │schreibersii │ │ │ │ │
│Peştera ├─────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┼────────────┤
│Cioclovina cu│Nyctalus │50 │200 │200 │500 │
│Apă │noctula │ │ │ │ │
│ ├─────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┼────────────┤
│ │Myotis │- │5 │5 │5 │
│ │nattereri │ │ │ │ │
│ ├─────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┼────────────┤
│ │Myotis myotis│50 │- │2 │50 │
│ │/ blythii │ │ │ │ │
│ ├─────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┼────────────┤
│ │Barbastella │1 │- │- │1-10 │
│ │barbastellus │ │ │ │ │
├─────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┼────────────┤
│ │Rhinolophus │41 │ │ │41 │
│ │ferrumequinum│ │ │ │ │
│ ├─────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┼────────────┤
│ │Rhinolophus │1 │ │ │1 │
│ │hipposideros │ │ │ │ │
│Peştera Bolii├─────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┼────────────┤
│ │Miniopterus │8 │ │50 │50-100 │
│ │schreibersii │ │ │ │ │
│ ├─────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┼────────────┤
│ │Barbastella │3 │ │ │3 │
│ │barbastellus │ │ │ │ │
├─────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┼────────────┤
│ │Rhinolophus │179-283 │ │ │200-300 │
│ │ferrumequinum│ │ │ │ │
│ ├─────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┼────────────┤
│ │Myotis myotis│492 │ │198 │500 │
│ │/ blythii │ │ │ │ │
│ ├─────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┼────────────┤
│ │Myotis │ │ │ │ │
│Peştera │nattereri │ │ │ │ │
│Cioclovina ├─────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┼────────────┤
│Uscată │Myotis │1 │ │ │1-10 │
│ │emarginatus │ │ │ │ │
│ ├─────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┼────────────┤
│ │Rhinolophus │183-394 │ │ │200-400 │
│ │hipposideros │ │ │ │ │
│ ├─────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┼────────────┤
│ │Barbastella │1 │ │ │1-10 │
│ │barbastellus │ │ │ │ │
├─────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┼────────────┤
│ │Rhinolophus │5 │- │- │5 │
│ │hipposideros │ │ │ │ │
│ ├─────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┼────────────┤
│Peştera │Rhinolophus │2 │- │- │2 │
│Cioclovina 2 │ferrumequinum│ │ │ │ │
│ ├─────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┼────────────┤
│ │Myotis myotis│5 │- │- │5 │
│ │/ blythii │ │ │ │ │
├─────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┼────────────┤
│ │Myotis myotis│1 │ │ │1-10 │
│ │/ blythii │ │ │ │ │
│ ├─────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┼────────────┤
│Peştera Gaura│Rhinolophus │7 │ │ │10 │
│Oanei │hipposideros │ │ │ │ │
│ ├─────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┼────────────┤
│ │Rhinolophus │9 │ │ │10 │
│ │ferrumequinum│ │ │ │ │
├─────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┼────────────┤
│ │Rhinolophus │21 │- │10 │21 │
│ │hipposideros │ │ │ │ │
│ ├─────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┼────────────┤
│ │Myotis myotis│260 │- │50 │260 │
│Peştera │/ blythii │ │ │ │ │
│Ponorîci ├─────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┼────────────┤
│ │Myotis │ │ │5 │5 │
│ │nattereri │ │ │ │ │
│ ├─────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┼────────────┤
│ │Plecotus │ │ │1 │1 │
│ │austriacus │ │ │ │ │
├─────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┼────────────┤
│ │Myotis myotis│170 │ │ │150-200 │
│ │/ blythii │ │ │ │ │
│ ├─────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┼────────────┤
│ │Rhinolophus │10 │ │ │10-20 │
│ │ferrumequinum│ │ │ │ │
│Peştera ├─────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┼────────────┤
│Tecuri │Rhinolophus │3 │ │ │3-10 │
│ │hipposideros │ │ │ │ │
│ ├─────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┼────────────┤
│ │Myotis │ │ │ │ │
│ │mystacinus / │1 │ │ │1 │
│ │brandtii │ │ │ │ │
├─────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┼────────────┤
│Galeria │Rhinolophus │ │ │ │ │
│numărul 2 de │ferrumequinum│ │1 │ │1 │
│la Făguleţ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┼────────────┤
│Galeria de la│Rhinolophus │ │5 │ │5 │
│Hodineală │ferrumequinum│ │ │ │ │
├─────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┼────────────┤
│Galeria de la│Rhinolophus │ │1 │ │1 │
│Strâmtori 1 │ferrumequinum│ │ │ │ │
├─────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┼────────────┤
│Galeria de la│Rhinolophus │ │5 │ │5 │
│Strâmtori 2 │ferrumequinum│ │ │ │ │
└─────────────┴─────────────┴─────────────┴─────────────┴─────────────┴────────────┘


                       Efectivele speciilor de lilieci la nivelul sitului în peşterile în care este prezent habitatul 8310
        Tabelul nr. 15

┌─────────────┬───────┬──────────┬─────────────────┬────────┬───────┬───────┬───────┬─────────┐
│ │Peştera│ │Peştera │ │ │ │ │ │
│ │Şura │Peştera │Cioclovina │Peştera │Peştera│Peştera│Peştera│ │
│Specia │Mare + │Cioclovina│Uscată+Cioclovina│Ponorîci│Tecuri │Bolii │Gaura │Total │
│ │Şura │cu Apă │2 │ │ │ │Oanei │ │
│ │Mică │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼───────┼──────────┼─────────────────┼────────┼───────┼───────┼───────┼─────────┤
│Rhinolophus │300 │400 │300 │- │20 │45 │10 │1000-1500│
│ferrumequinum│ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼───────┼──────────┼─────────────────┼────────┼───────┼───────┼───────┼─────────┤
│Rhinolophus │50 │400 │400 │25 │10 │5 │10 │1000-1500│
│hipposideros │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼───────┼──────────┼─────────────────┼────────┼───────┼───────┼───────┼─────────┤
│Myotis myotis│600 │25 │300 │15 │120 │- │6 │500-1000 │
├─────────────┼───────┼──────────┼─────────────────┼────────┼───────┼───────┼───────┼─────────┤
│Myotis │400 │25 │200 │15 │80 │- │4 │400-800 │
│blythii │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼───────┼──────────┼─────────────────┼────────┼───────┼───────┼───────┼─────────┤
│Myotis │- │- │10 │- │- │- │- │50 │
│emarginatus │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼───────┼──────────┼─────────────────┼────────┼───────┼───────┼───────┼─────────┤
│Barbastella │20 │10 │10 │- │- │3 │- │100 │
│barbastellus │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼───────┼──────────┼─────────────────┼────────┼───────┼───────┼───────┼─────────┤
│Miniopterus │24000 │- │- │- │- │100 │- │24000 │
│schreibersii │ │ │ │ │ │ │ │ │
└─────────────┴───────┴──────────┴─────────────────┴────────┴───────┴───────┴───────┴─────────┘



    2.3.6.3. Peşti
        Lista speciilor de peşti de interes conservativ european cuprinde 4 specii: Barbus meridionalis, mreana vânătă - cod 1138, Cottus gobio, zglăvoacă - cod 1163, Sabanejewia aurata, fâţă - cod 1146 şi Eudontomyzon danfordi, chişcar - cod 4123. Ultimele date bibliografice despre aceste specii de peşti datează din perioada 1960-1970 - Bănărescu, 1964. Inventarierea şi cartarea acestor specii s-a realizat în perioada februarie - mai 2015 prin colectarea de date în cadrul a 87 staţii de colectare amplasate în sit sau în afara acestuia, pe următoarele cursuri de apă: Valea Sub Cetatea Costeşti, Pârâul Făerag, Valea Rea, Pârâul Voineagu, Valea Anineş - Gârbava, Grădişte, Strei, Jgheabu - Crivadia, Ruseşti/Răchita - Crivadia, Vale, Crivadia, Cioclovina, Ohaba - Ponor, Pârâul Fizeşti, Valea Alunu, Valea Scaiu. Coordonatele staţiilor de colectare şi rezultatele pentru fiecare în parte sunt incluse în baza de date. Colectarea probelor cantitative de ihtiofaună a fost realizată prin metoda capturării prin electronarcoză, în unitatea de timp şi efort, pe secţiuni longitudinale de 100/50 m lungime. Punctele de colectare nu s-au limitat doar la interiorul sitului ci au fost efectuate investigaţii în sectoarele din aval ale cursurilor de apă respective - Strei şi Grădişte - în zone limitrofe ariei protejate, măsurile de management pentru aceste specii neputându-se aplica cu rezultate bune doar pe sectoarele incluse pentru moment în aria protejată. Pentru cartografiere s-a folosit programul QGIS. În cele ce urmează sunt redate rezultatele cele mai importante privind cartarea şi inventarierea speciilor de peşti enumerate mai sus. Detalii privind rezultatele acestei activităţi sunt redate în anexa 10 la prezentul plan de management.
        Zgăvloaca, Cottus gobio
        În vederea inventarierii şi cartării speciei Cottus gobio în Parcul Natural Grădiştea Muncelului-Cioclovina suprapus cu ROSCI0087 Grădiştea Muncelului Cioclovina, într-o primă etapă au fost realizate deplasări de-a lungul cursurilor de apă din zona de referinţă pentru identificarea habitatelor caracteristice - sectoare lotice din zona montană şi submontană. Aceste habitate sunt prezente în bazinele hidrografice Grădişte şi Strei. În aceste două bazine hidrografice au fost realizate colectări cantitative prin metoda electrofishingului, specia nefiind întâlnită în timpul colectărilor în alte cursuri de apă. Coordonatele sectoarelor de râu în care a fost identificată specia au fost introduse în baza de date şi au permis elaborarea hărţii de distribuţie a speciei prezentată în anexa 24 Hărţi figura 64. Estimarea mărimii populaţiei speciei la nivelul sitului a fost făcută pe baza indicelui de captură per unitate de efort, obţinându-se un interval de variaţie în urma calculării unei valori minime şi maxime. De asemenea s-a luat în calcul şi mărimea suprafeţei habitatului adecvat - 12 ha. Astfel a fost estimată valoarea mărimii populaţionale la nivelul sitului ca fiind de peste 1000 indivizi aparţinând speciei Cottus gobio.
        Chişcarul, Eudontomyzon danfordi
        În vederea inventarierii şi cartării speciei Eudontomyzon danfordi în Parcul Natural Grădiştea Muncelului-Cioclovina suprapus cu ROSCI0087 Grădiştea Muncelului Cioclovina, într- o primă etapă au fost realizate deplasări de-a lungul cursurilor de apă din zona de referinţă pentru identificarea habitatelor caracteristice - sectoare lotice din zona montană şi submontană. Aceste habitate sunt prezente în bazinele hidrografice Grădişte şi Strei. În aceste două bazine hidrografice au fost realizate colectări cantitative prin metoda electrofishingului, specia fiind întâlnită în timpul colectărilor numai în cursul de apă Strei. Coordonatele sectoarelor de râu în care a fost identificată specia au fost introduse în baza de date şi au permis elaborarea hărţii de distribuţie a speciei prezentată în anexa 24 Hărţi figura 65. Estimarea mărimii populaţiei speciei la nivelul sitului a fost făcută pe baza indicelui de captură per unitate de efort, obţinându-se un interval de variaţie în urma calculării unei valori minime şi maxime. De asemenea s-a luat în calcul şi mărimea suprafeţei habitatului adecvat - 9 ha. Astfel a fost estimată valoarea mărimii populaţionale la nivelul sitului ca fiind de peste 800 indivizi aparţinând speciei Eudontomyzon danfordi.
        Mreana vânătă Barbus meridionalis
        Din analiza referinţelor bibliografice cu privire la semnalarea speciei în cadrul ariei protejate reiese că specia Barbus meridionalis a fost citată în râul Grădişte la confluenţa cu Mureşul şi în Strei semnificativ în aval de situl de interes - Bănărescu, 1964. Nu au fost confirmări ulterioare până la studiul efectuat în perioada februarie - mai 2015 care a identificat prezenţa acestei specii în râul Grădişte mult mai în amonte de confluenţa cu Mureşul, în afara ariei naturale protejate, după cum rezultă din anexa 24 Hărţi figura 66.
        Fâţa, Sabanejewia aurata
        Din analiza referinţelor bibliografice cu privire la semnalarea speciei în cadrul ariei protejate reiese că specia Sabanejewia aurata a fost citată din râul Grădişte în cursul inferior în zona localităţii Orăştie şi în Strei semnificativ în aval de situl de interes, Bănărescu, 1964. Nu au fost confirmări ulterioare până la studiul efectuat în perioada februarie - mai 2015 care a identificat prezenţa acestei specii în râul Grădişte mai în amonte de localitatea Beriu, în afara ariei naturale protejate, după cum rezultă din anexa 24 Hărţi figura 67.

    2.3.6.4. Amfibieni şi reptile
        Lista speciilor de interes conservativ ce au făcut obiectul cercetărilor cuprinde 14 specii, din care primele două listate ca obiective de conservare în formularul standard al sitului ROSCI0087 Grădiştea Muncelului Cioclovina: Bombina variegata, cod 1193, Triturus vulgaris ampelensis, cod 4008, Triturus cristatus, Salamandra salamandra, Hyla arborea, Rana temporaria, Rana dalmatina, Vipera ammodytes, Coronella austriaca, Lacerta viridis, Podarcis muralis, Elaphe longissima, Natrix tesselata şi Anguis fragilis.
        Inventarierea acestor specii în teren a luat ca bază de pornire un caroiaj 2 x 2 km din care s-au ales 78 pătrate în care s-au planificat activităţi de teren, teritoriul ales acoperind semnificativ arealul ţintă din punct de vedere statistic pentru o estimare corectă a arealelor rămase în afara zonelor propriu-zis inventariate. Pentru identificarea şi cartarea habitatelor umede s-au efectuat transecte de 500 m pentru fiecare tip de habitat identificat în pătratul de 2 x 2 km. Habitatele ţintă au fost pajiştile de tip păşuni sau fâneţe, pădurile de foioase sau conifere, marginile de pădure, tufărişurile. Fiecare apă temporară a fost fotografiată pentru prezenţa şi starea vegetaţiei sau calitatea apei. În cazul apelor curgătoare s-a realizat un transect de 500 m de-a lungul firului apei pentru a identifica secţiunile folosite pentru reproducere. Transectele planificate pentru identificarea şi cartarea habitatelor umede au fost folosite în paralel şi pentru inventarierea, cartarea şi identificarea stării de conservare a habitatelor terestre ocupate de amfibieni şi reptile. Metodele folosite au fost cea a transectului vizual acvatic diurn şi/sau a transectului liniar activ acvatic diurn şi metoda transectului vizual terestru diurn. La finalul activităţii de inventariere şi cartare a speciilor de amfibieni şi reptile au rezultat trasee marcate cu receptorul GPS de aproximativ 1678 km, parcurse cu maşina şi pe jos în interiorul ariei naturale protejate ROSCI0087 Grădiştea Muncelului Cioclovina. Transectele au atins 116 careuri 2x2 km faţă de cele 78 de careuri selectate anterior în metodologia de inventariere. Observaţiile s-au înregistrat îndeosebi pe văi dar şi pe pajiştile de joasă altitudine şi cele alpine. Toate datele înregistrate, împreună cu informaţiile spaţiale specifice au fost introduse în baza de date a parcului, aceasta conţinând astfel 1513 înregistrări, din care 1158 pentru amfibieni, 310 pentru reptile şi 45 pentru alte puncte de interes herpetologic. Inventarierea a avut loc în perioada aprilie - iunie 2015. Detalii privind rezultatele inventarierii şi cartării speciilor de amfibieni şi reptile sunt redate în anexa 7 la prezentul plan de management.
        Distribuţiile speciilor la nivel de sit sunt prezentate în anexa 24 Hărţi, figurile 68-81.
        Izvoraşul cu burtă galbenă, Bombina variegata
        Izvoraşul cu burtă galbenă a fost identificat în 335 habitate acvatice în intervalul altitudinal 375 m - 1294 m. Au fost numărate 2004 exemplare în stadiu de adult, 152 subadulţi, 4 juvenili, 400 larve şi 285 de ponte. Specia este comună în interiorul sitului la nivelul habitatelor favorabile. Tritonul comun transilvănean, Triturus vulgaris ampelensis
        Tritonul comun transilvănean a fost identificat în 54 habitate acvatice în intervalul altitudinal 408 m - 1357 m. Au fost numărate 388 exemplare în stadiu de adult şi 3 larve. Specia este comună în interiorul sitului la nivelul habitatelor favorabile.
        Tritonul cu creastă, Triturus cristatus
        Specia este o prezenţă foarte rară în situl studiat. Specia este prezentă în bălţi temporare cu suprafeţe între 15 şi 300 mp în intervalul altitudinal 591 m - 809 m. În cadrul studiului de inventariere, a fost identificată în 5 habitate acvatice diferite în care erau prezenţi 62 indivizi, 55 adulţi şi 7 subadulţi.
        Salamandra, Salamandra salamandra
        Specia este o prezenţă comună în situl studiat. Specia este prezentă în păduri de foioase sau de amestec, iar în stadiu larvar o regăsim în bălţi temporare cu suprafeţe de până la 60 mp formate în şanţuri, canale, în pârâiaşe sau mlaştini. În cadrul studiului de inventariere, a fost identificată în 55 habitate diferite în care erau prezenţi 277 de indivizi: 17 adulţi, 7 subadulţi, 4 metamorfi, 30 juvenili şi 219 larve.
        Brotăcelul, Hyla arborea
        Este o specie foarte rară la nivelul ariei naturale protejate şi a fost identificată doar în 3 habitate diferite.
        Broasca roşie de munte, Rana temporaria
        Este o specie comună în situl analizat, fiind prezentă în marea majoritate a bazinelor hidrografice studiate. Prezenţa ei este relativ uşor de observat dacă inventarierea are loc în perioada de reproducere, adică în lunile martie-aprilie, şi este legată de prezenţa habitatelor acvatice permanente sau temporare, necesare împerecherii şi dezvoltării larvare. Habitatele acvatice folosite pentru reproducere au suprafeţe de până la 1500 mp. În cadrul studiului de inventariere, a fost identificată în 343 habitate diferite în care erau prezenţi 211 adulţi, 4 subadulţi, 1 metamorf, 2 juvenili, 3730 larve şi 4471 ponte.
        Broasca roşie de pădure, Rana dalmatina
        Este o specie rară şi marginală în situl analizat, fiind prezentă în partea vestică, nord şi sud- vestică a ariei naturale protejate. Prezenţa ei este relativ uşor de observat dacă inventarierea are loc în perioada de reproducere, adică în lunile martie-aprilie, şi este legată de prezenţa habitatelor acvatice permanente sau temporare, necesare împerecherii şi dezvoltării larvare. Habitatele acvatice folosite pentru reproducere au suprafeţe de până la 500 mp. În cadrul studiului de inventariere, a fost identificată în 28 habitate diferite în care erau prezenţi 9 adulţi, 1 juvenil, peste 200 larve şi 192 ponte.
        Vipera cu corn, Vipera ammodytes
        Specia este o prezenţă rară în situl studiat. În cadrul studiului de inventariere, specia a fost identificată în 10 locaţii.
        Şarpele de alun, Coronella austriaca
        Specia este o prezenţă rară în situl studiat. În cadrul studiului de inventariere, au fost identificaţi 5 adulţi.
        Guşterul, Lacerta viridis
        Specia este o prezenţă destul de rară în situl studiat. În cadrul studiului de inventariere, au fost identificate 62 exemplare: 57 adulţi şi 5 subadulţi.
        Şopârla de zid, Podarcis muralis
        Specia este destul de răspândită pe teritoriul sitului studiat, prezenţa sa fiind semnalată, în cadrul studiului de inventariere, în 79 puncte.
        Şarpele lui Esculap, Elaphe longissima
        Specia este o prezenţă rară în situl studiat. În cadrul studiului de inventariere, au fost identificate 3 exemplare: 2 masculi şi o femelă.
        Şarpele de apă, Natrix tessellata
        Specia este o prezenţă foarte rară în situl studiat. În cadrul studiului de inventariere, a fost identificat un singur exemplar în interiorul ariei naturale protejate şi un alt exemplar în afara ariei naturale protejate.
        Năpârca, Anguis fragilis
        Specia este o specie destul de rară la nivelul sitului studiat, prezenţa sa fiind observată în 27 puncte.

    2.3.6.5. Nevertebrate
        Lista speciilor de interes conservativ ce au făcut obiectul cercetărilor cuprinde 13 specii, din care primele nouă listate ca obiective de conservare în formularul standard al sitului ROSCI0087 Grădiştea Muncelului Cioclovina: Euphydryas aurinia, cod 1065, Callimorpha quadripunctaria, cod 1078, Austropotamobius torrentium, cod 1093, Eriogaster catax, cod 1074 Gortyna borelii lunata, cod 4035, Lycaena dispar, cod 1060, Pilemia tigrina, cod 4020, Rosalia alpina, cod 1087, Osmoderma eremita, cod 1084, Astacus astacus, Maculinea alcon, Colias myrmidone şi Parnassius mnemosyne.
    2.3.6.5.1. Lepidoptere
        Inventarierea acestor specii în teren a luat ca bază de pornire un caroiaj 1 x 1 km din care s-au ales iniţial 90 pătrate în care s-au planificat activităţi de teren, criteriile folosite fiind legate de accesibilitate, prezenţa habitatelor potenţiale şi reprezentativitate. Metodele folosite au fost cea a transectului vizual şi cea a colectării cu capcane luminoase. La finalul activităţii de inventariere şi cartare a speciilor de lepidoptere au rezultat trasee marcate cu receptorul GPS de aproximativ 1190 km parcurse cu maşina şi pe jos în interiorul ariei naturale protejate ROSCI0087 Grădiştea Muncelului Cioclovina. Transectele, cu lungimi între 100 şi 2000 m au atins 120 careuri 1x1 km faţă de cele 90 de careuri selectate anterior în metodologia de inventariere. Toate datele înregistrate, împreună cu informaţiile spaţiale specifice au fost introduse în baza de date a parcului. Inventarierea a avut loc în perioada aprilie - iunie 2015. Detalii privind rezultatele inventarierii şi cartării speciilor de lepidoptere sunt redate în anexa 7 la prezentul plan de management. Distribuţiile speciilor la nivel de sit sunt prezentate în anexa 24 Hărţi, figurile 82-90.
        Fluturele roşu dungat, Callimorpha quadripunctaria
        Prezenţa speciei pe suprafaţa sitului nu a putut fi confirmată, în ciuda adoptării unei metodologii alternative, şi anume căutarea activă a larvelor pe plantele gazdă. Cu toate acestea nu putem exclude posibilitatea existenţei ei deoarece prezenţa plantelor gazdă a fost confirmată. Planta gazdă Eupatorium cannabinum se regăseşte în cadrul habitatelor R4402 şi R4401, prezenţa habitatelor fiind confirmată pe o suprafaţă de 87.93 ha.
        Fluturele marmorat aurinia, Euphydryas aurinia
        Prezenţa speciei pe suprafaţa ariei naturale protejate nu a putut fi confirmată, însă cu toate acestea, nu putem exclude posibilitatea existenţei ei deoarece prezenţa plantelor gazdă a fost confirmată. Planta gazdă Succisa pratensis se regăseşte în cadrul habitatului 6410 - Pajişti cu Molinia pe soluri carbonatice, turboase sau luto-nisipoase - Molinion caeruleae.
        Fluturele roşu de mlaştină, Lycaena dispar
        Specia a fost prezentă într-un singur pătrat din cele 5 pătrate în care s-a identificat habitatul potenţial.
        Molia catax, Eriogaster catax
        Evaluarea speciei s-a realizat cu ajutorul metodei capcanelor luminoase, însă s-a recurs şi la utilizarea metodei de căutare activă şi colectare a indivizilor aflaţi în stadiu larvar de pe plantele gazdă. Prezenţa speciei pe suprafaţa ariilor naturale protejate nu a putut fi confirmată, însă cu toate acestea nu putem exclude posibilitatea existenţei ei deoarece prezenţa plantelor gazdă a fost confirmată. Astfel, pe baza distribuţiei habitatelor potenţiale, au fost selectate 2 pătrate pentru monitorizarea ulterioară cu dimensiunea de 1x1 km pentru specia Eriogaster catax, având distribuţie grupată central-vestică.
        Gortyna borelii lunata
        Inventarierea speciei s-a realizat cu ajutorul metodei capcanelor luminoase, însă s-a recurs şi la utilizarea metodei de căutare activă şi colectare a indivizilor aflaţi în stadiu larvar de pe plantele gazdă. Prezenţa speciei pe suprafaţa ariilor naturale protejate nu a putut fi confirmată, însă cu toate acestea nu putem exclude posibilitatea existenţei ei deoarece prezenţa plantelor gazdă a fost confirmată. Astfel, pe baza distribuţiei habitatelor potenţiale, a fost selectat 1 pătrat pentru monitorizarea ulterioară cu dimensiunea de 1x1 km pentru specia Gortyna borelii lunata, având distribuţie marginală, la limita sud-estică a sitului.
        Albăstrelul mare al cimbrişorului, Maculinea arion
        În cadrul activităţii de inventariere au fost colectaţi 3 indivizi aparţinând speciei şi au fost confirmate 5 pătrate cu dimensiunea de 1x1 km în care este prezent habitat potenţial.
        Albăstrelul comun de genţiană, Maculinea alcon
        În cadrul activităţii de inventariere au fost colectaţi 2 indivizi aparţinând speciei.
        Apollo negru, Parnassius mnemosyne
        În cadrul activităţii de inventariere au fost colectaţi 19 indivizi aparţinând speciei.
        Albiliţa portocalie, Colias myrmidone
        În cadrul activităţii de inventariere nu a fost colectat nici un individ aparţinând speciei, habitatul caracteristic al speciei fiind confirmat totuşi, în aceste zone fiind recomandată monitorizarea în continuare a speciei.

    2.3.6.5.2. Coleoptere
        În singura resursă bibliografică referitoare la prezenţa speciilor de interes în zona sitului - Speciile de animale Natura 2000 din România, prezenţa speciilor Pilemia tigrina şi Rosalia alpina este semnalată doar la nivel general, fără localizare specifică şi fără a exista semnalări confirmate în literatura de specialitate în cadrul sitului. Osmoderma eremita nu este raportată la nivelul sitului în nicio lucrare de specialitate sau de popularizare. Inventarierea acestor specii în teren a luat ca bază de pornire un caroiaj 1 x 1 km din care s-au ales iniţial 62 pătrate în care s-au planificat activităţi de teren, criteriile folosite fiind legate de accesibilitate, prezenţa habitatelor potenţiale şi reprezentativitate. Metoda de bază folosită a fost cea a căutărilor active. La finalul activităţii de inventariere şi cartare a speciilor de coleoptere au rezultat trasee marcate cu receptorul GPS de aproximativ 879 km parcurse cu maşina şi pe jos în interiorul ariei naturale protejate ROSCI0087 Grădiştea Muncelului Cioclovina. Căutările au atins 64 careuri 1x1 km faţă de cele 62 de careuri selectate anterior în metodologia de inventariere. Toate datele înregistrate, împreună cu informaţiile spaţiale specifice au fost introduse în baza de date a parcului Inventarierea a avut loc în perioada aprilie - iunie 2015. Detalii privind rezultatele inventarierii şi cartării speciilor de coleoptere sunt redate în anexa 7 la prezentul plan de management.
        Distribuţiile speciilor la nivel de sit sunt prezentate în anexa 24 Hărţi, figurile 91-93.
        Gândacul pustnic, Osmoderma eremita
        Din cele 64 de pieţe de probă parcurse au fost identificate 15 pătrate de probă -1x1 km- cu arborete de foioase pure şi în amestec, respectiv arborete de stejar şi gorun cu o vârstă de până în 150 de ani şi fag bătrân scorburos cu vârstă de peste 200 ani, acestea fiind considerate potenţial favorabile prezenţei speciei Osmoderma eremita. În urma verificărilor active nu au fost descoperite indicii ale prezenţei speciei în pieţele de probă studiate. De asemenea, în vederea identificării speciei au fost aplicate şi metode pasive de inventariere, respectiv capcanele Barber. Capcanele au fost parţial umplute cu alcool etilic 70%, fiind lăsate în teren timp de aproximativ o lună. Aplicând metoda capcanelor Barber nu au fost identificaţi indivizi de Osmoderma eremita. Considerând istoricul semnalărilor speciei de-a lungul timpului în aria protejată, alături de datele culese în teren -calitatea potenţialului habitat- putem afirma că prezenţa speciei în limitele sitului este incertă.
        Croitorul mare al fagului, Rosalia alpina
        Din cele 64 de pătrate de probă investigate, au fost efectuate observaţii pentru inventarierea speciei Rosalia alpina în 37, considerate ca fiind potenţial favorabile prezenţei acesteia. S-a procedat la parcurgerea unor transecte atât în interiorul pădurii, cu vizualizarea arborilor debilitaţi cât şi la inspectarea unităţilor lemnoase -stive, buşteni- rezultate în urma exploatărilor şi depozitate de-a lungul drumurilor forestiere. În urma verificărilor active prezenţa speciei a fost confirmată. Putem afirma cu certitudine că specia este prezentă în cadrul sitului.
        Croitorul marmorat, Pilemia tigrina
        Din totalul de 64 de pieţe de probă parcurse în cadrul sitului, au fost efectuate observaţii asupra speciei Pilemia tigrina în 24 pătrate de probă. Pătratele de probă selectate au fost considerate ca având potenţial de a adăposti habitatul caracteristic speciei, respectiv zone cu substrat calcaros la vedere, aflorimente calcaroase cu pantă accesibilă, grohotişuri calcaroase sau zone ruderale şi semiruderale din lunca râurilor principale şi afluenţilor de dimensiuni relativ mari. Pilemia tigrina nu a fost identificată în niciuna din cele 24 de pătrate de probă. De asemenea, Anchusa barrelieri, planta considerată gazda principală a speciei, nu a fost identificată în niciuna din zonele investigate. O singură specie din genul Anchusa, şi anume Anchusa officinalis, a fost identificată în trei pătrate de probă, fără a găzdui exemplare de Pilemia tigrina. Datele prelevate în perioada de teren nu au evidenţiat existenţa speciei în pătratele de probă studiate, prezenţa habitatului potenţial al speciei, format în genere din zone uscate sau ruderale care găzduiesc specii ale genului Anchusa, care acoperă suprafeţe extrem de reduse, posibilitatea existenţei acesteia în aria protejată este problematică, iar specia poate fi considerată cel mult ca având o prezenţă incertă.

    2.3.6.5.3. Raci
        Studiul în teren pentru inventarierea şi cartarea distribuţiei speciilor Austropotamobius torrentium şi Astacus astacus s-a realizat în perioada mai - iulie 2015. În prima etapă au fost realizate deplasări de-a lungul cursurilor de apă din zona de referinţă pentru identificarea habitatelor caracteristice celor două specii de raci de interes. Au fost identificate 16 sectoare de râu cu habitate adecvate pentru Austropotamobius torrentium şi 28 sectoare de râu pentru Astacus astacus. În aceste sectoare de râu au fost făcute colectări cantitative prin metoda capturării directe - metoda cea mai adecvată pentru scopul prezentului studiu şi caracteristicile râurilor din zona de referinţă. Principiul metodei se bazează pe capturarea cu mâna a exemplarelor din albia râului. Indivizii capturaţi după identificare şi numărare au fost eliberaţi în locul de capturare. Pentru ca rezultatele să prezinte relevanţă cantitativă capturarea s-a făcut pe o lungime de râu de 50 m, în unitatea de timp şi efort, iar rezultatele sunt exprimate utilizând indicele de captură per unitatea de efort.
        Distribuţiile speciilor la nivel de sit sunt prezentate în anexa 24 Hărţi, figurile 94-95.
        Racul de ponoare, Austropotamobius torrentium
        Din analiza bibliografiei cu privire la semnalarea speciei în cadrul sitului reiese că Austropotamobius torrentium a fost semnalată în zona de referinţă în Bretea Streiului, pârâul Tinovia - Băcescu, 1967; Pârvulescu and Petrescu, 2010. În zona sitului au fost realizate colectări cantitative din 16 sectoare de râu situate pe râurile Ohaba, Cioclovina şi afluenţii, Crivadia. Specia a fost identificată în 13 sectoare, indicele de captură per unitatea de efort variind între 3 şi 14.
                            Lista punctelor de inventariere pentru specia Austropotamobius torrentium
        Tabelul nr. 16

┌───────┬──────────┬──────┬──────────────────────┬──────────┬─────────────┐
│ │ │ │ │Indice de │ │
│ │ │ │Coordonate GPS │captură │ │
│ │ │ │ │per │ │
│Numărul│Râu │Cod ├──────────┬───────────┤unitatea │Stare habitat│
│crt. │ │staţie│ │ │de │caracteristic│
│ │ │ │Latitudine│Longitudine│efort-ind.│ │
│ │ │ │N’ │E’ │/50m x 30 │ │
│ │ │ │ │ │min- │ │
├───────┼──────────┼──────┼──────────┼───────────┼──────────┼─────────────┤
│ │Ohaba │O1 │45°31'43" │23°08'44” │4 │bună │
├───────┼──────────┼──────┼──────────┼───────────┼──────────┼─────────────┤
│ │Ohaba │O2 │45°32'1" │23°8'10” │6 │excelentă │
├───────┼──────────┼──────┼──────────┼───────────┼──────────┼─────────────┤
│ │Ohaba │O3 │45°32'9" │23°8'17” │9 │excelentă │
├───────┼──────────┼──────┼──────────┼───────────┼──────────┼─────────────┤
│ │Ohaba │O4 │45°32'18" │23°8'19” │10 │excelentă │
├───────┼──────────┼──────┼──────────┼───────────┼──────────┼─────────────┤
│ │Ohaba │O5 │45°32'27" │23°8'25” │11 │excelentă │
├───────┼──────────┼──────┼──────────┼───────────┼──────────┼─────────────┤
│ │Cioclovina│C1 │45°34'58" │23°8'12” │12 │excelentă │
├───────┼──────────┼──────┼──────────┼───────────┼──────────┼─────────────┤
│ │Cioclovina│C2 │45°35'20" │23°7'47” │14 │excelentă │
├───────┼──────────┼──────┼──────────┼───────────┼──────────┼─────────────┤
│ │Cioclovina│C3 │45°36'10" │23°7'44” │10 │excelentă │
├───────┼──────────┼──────┼──────────┼───────────┼──────────┼─────────────┤
│ │Afluent │V1 │45°36'56" │23°8'2” │7 │bună │
│ │Cioclovina│ │ │ │ │ │
├───────┼──────────┼──────┼──────────┼───────────┼──────────┼─────────────┤
│ │Afluent │V2 │45°37'4" │23°7'28” │8 │bună │
│ │Cioclovina│ │ │ │ │ │
├───────┼──────────┼──────┼──────────┼───────────┼──────────┼─────────────┤
│ │Afluent │V3 │45°36'39" │23°07'37” │5 │bună │
│ │Cioclovina│ │ │ │ │ │
├───────┼──────────┼──────┼──────────┼───────────┼──────────┼─────────────┤
│ │Crivadia │Cr1 │45°27'41" │23°12'35” │3 │moderată │
├───────┼──────────┼──────┼──────────┼───────────┼──────────┼─────────────┤
│ │Crivadia │Cr2 │45°27'55" │23°15'17” │3 │moderată │
└───────┴──────────┴──────┴──────────┴───────────┴──────────┴─────────────┘


        Racul de râu, Astacus astacus
        În activitatea de teren au fost realizate colectări cantitative din 28 sectoare de râu situate pe râurile Anineş, Grădişte, Valea Rea, Făerag, specia fiind identificată în 15 sectoare.
                   Punctele de inventariere a speciei Astacus astacus
        Tabelul nr. 17

┌───────┬────────┬──────┬────────────────────────┬─────┬─────────────┐
│ │ │ │Coordonate GPS │CPUE │ │
│ │ │ │ │-ind.│ │
│Numărul│Râu │Cod ├───────────┬────────────┤/50m │Stare habitat│
│crt. │ │staţie│Latitudine │Longitudine │x 30 │caracteristic│
│ │ │ │N’ │E’ │min- │ │
│ │ │ │ │ │ │ │
├───────┼────────┼──────┼───────────┼────────────┼─────┼─────────────┤
│1 │Anineş │GA7 │45°40'38,6"│23°14'34” │4 │bună │
├───────┼────────┼──────┼───────────┼────────────┼─────┼─────────────┤
│2 │Anineş │GA8 │45°37'55,2"│23°15'10,4” │4 │moderată │
├───────┼────────┼──────┼───────────┼────────────┼─────┼─────────────┤
│3 │Anineş │GA9 │45°37'39,4"│23°14'39,4” │5 │bună │
├───────┼────────┼──────┼───────────┼────────────┼─────┼─────────────┤
│4 │Anineş │GA10 │45°38'01,4"│23°13'54,3” │7 │bună │
├───────┼────────┼──────┼───────────┼────────────┼─────┼─────────────┤
│5 │Anineş │GA11 │45°37'58,3"│23°12'53,4” │2 │moderată │
├───────┼────────┼──────┼───────────┼────────────┼─────┼─────────────┤
│6 │Grădişte│G1 │45.654966 │23.184211 │9 │moderată │
├───────┼────────┼──────┼───────────┼────────────┼─────┼─────────────┤
│7 │Grădişte│G2 │45.664068 │23.172967 │6 │moderată │
├───────┼────────┼──────┼───────────┼────────────┼─────┼─────────────┤
│8 │Grădişte│G3 │45°40'34,5"│23°09'54,5” │8 │moderată │
├───────┼────────┼──────┼───────────┼────────────┼─────┼─────────────┤
│9 │Valea │GVR3 │45°39'29,9"│23°13'30,02”│1 │moderată │
│ │Rea │ │ │ │ │ │
├───────┼────────┼──────┼───────────┼────────────┼─────┼─────────────┤
│10 │Valea │GVR4 │45°39'41,7"│23°12'40,8” │3 │moderată │
│ │Rea │ │ │ │ │ │
├───────┼────────┼──────┼───────────┼────────────┼─────┼─────────────┤
│11 │Valea │GVR7 │45°39'16,7"│23°11'16,1” │5 │bună │
│ │Rea │ │ │ │ │ │
├───────┼────────┼──────┼───────────┼────────────┼─────┼─────────────┤
│12 │Făerag │GF2 │45°40'28,3"│23°09'23,4” │4 │bună │
├───────┼────────┼──────┼───────────┼────────────┼─────┼─────────────┤
│13 │Făerag │GF3 │45°40'04,5"│23°09'07,1” │2 │moderată │
├───────┼────────┼──────┼───────────┼────────────┼─────┼─────────────┤
│14 │Făerag │GF4 │45°39'42,4"│23°08'37,0” │2 │moderată │
├───────┼────────┼──────┼───────────┼────────────┼─────┼─────────────┤
│15 │Făerag │GF5 │45°39'14,6"│23°08'40,7” │1 │moderată │
└───────┴────────┴──────┴───────────┴────────────┴─────┴─────────────┘




    2.3.6.6. Păsări
        În cadrul ROSPA0045 Grădiştea Muncelului - Cioclovina, fişa standard Natura 2000 conţine 20 de specii de interes comunitar, iar restul până la 79 sunt specii cu migraţie regulată în sit nemenţionate în anexa I a Directivei Păsări. Pentru toate aceste specii, dar şi pentru câteva altele s-a realizat inventarierea şi cartarea prin observaţii de teren detaliate efectuate în perioada octombrie 2014-iulie 2015. Pentru cartografiere s-a folosit programul QGIS. Metodologiile de lucru utilizate au fost grupate pe specii cu cerinţe similare în ceea ce priveşte metoda de evaluare, astfel încât acoperirea tuturor speciilor ţintă să fie făcută complet şi cât mai eficient. Ca urmare a activităţilor de teren s-a colectat un mare volum de informaţii ce a fost introdus în baza de date a parcului. În tabelul de mai jos sunt redate metodologiile utilizate pentru speciile investigate, şi detalii centralizate privind activitatea de teren efectuată.
                     Centralizator privind activitatea de teren şi metodologiile utilizate pentru inventarierea şi cartarea speciilor de păsări
        Tabelul nr. 18

┌────┬──────────────┬─────────────┬──────────┬─────────┬────────────┐
│ │ │ │ │Tip │Număr │
│ │ │ │ │locaţii │înregistrări│
│Nr. │Specia │Metodologia │Perioada │evaluate │centralizate│
│crt.│ │ │ │/ Număr │în baza de │
│ │ │ │ │locaţii │date │
│ │ │ │ │evaluate │specifică │
├────┼──────────────┼─────────────┼──────────┼─────────┼────────────┤
│1 │Ficedula │ │ │ │ │
│ │albicollis │ │ │ │ │
├────┼──────────────┤ │ │ │ │
│2 │Ficedula parva│ │ │ │ │
├────┼──────────────┤ │ │ │ │
│3 │Lanius │ │ │ │ │
│ │collurio │ │ │ │ │
├────┼──────────────┤ │ │ │ │
│4 │Lullula │ │ │ │ │
│ │arborea │ │ │ │ │
├────┼──────────────┤ │ │ │ │
│5 │Alauda │ │ │ │ │
│ │arvensis │ │ │ │ │
├────┼──────────────┤ │ │ │ │
│6 │Anthus │ │ │ │ │
│ │trivialis │ │ │ │ │
├────┼──────────────┤ │ │ │ │
│7 │Apus apus │ │ │ │ │
├────┼──────────────┤ │ │ │ │
│8 │Apus melba │ │ │ │ │
├────┼──────────────┤ │ │ │ │
│9 │Carduelis │ │ │ │ │
│ │cannabina │ │ │ │ │
├────┼──────────────┤ │ │ │ │
│10 │Carduelis │ │ │ │ │
│ │carduelis │ │ │ │ │
├────┼──────────────┤ │ │ │ │
│11 │Carduelis │ │ │ │ │
│ │chloris │ │ │ │ │
├────┼──────────────┤ │ │ │ │
│12 │Carduelis │ │ │ │ │
│ │spinus │ │ │ │ │
├────┼──────────────┤ │ │ │ │
│13 │Coccothraustes│ │ │ │ │
│ │coccothraustes│ │ │ │ │
├────┼──────────────┤ │ │ │ │
│14 │Sylvia curruca│ │ │ │ │
├────┼──────────────┤ │ │ │ │
│15 │Coturnix │ │ │ │ │
│ │coturnix │ │ │ │ │
├────┼──────────────┤ │ │ │ │
│16 │Columba │ │ │ │ │
│ │palumbus │ │ │ │ │
├────┼──────────────┤ │ │ │ │
│17 │Cuculus │ │ │ │ │
│ │canorus │ │ │ │ │
├────┼──────────────┤ │ │ │ │
│18 │Delichon │ │ │ │ │
│ │urbica │ │ │ │ │
├────┼──────────────┤ │ │ │ │
│19 │Emberiza cia │ │ │ │ │
├────┼──────────────┤ │ │ │ │
│20 │Erithacus │ │ │ │ │
│ │rubecula │ │ │ │ │
├────┼──────────────┤ │ │ │ │
│21 │Falco │ │ │ │ │
│ │tinnunculus │ │ │ │ │
├────┼──────────────┤ │ │ │ │
│22 │Ficedula │ │ │ │ │
│ │hypoleuca │ │ │ │ │
├────┼──────────────┤ │ │ │ │
│23 │Fringilla │ │ │ │ │
│ │coelebs │ │ │ │ │
├────┼──────────────┤ │ │ │ │
│24 │Hippolais │ │ │ │ │
│ │icterina │ │ │ │ │
├────┼──────────────┤ │ │ │ │
│25 │Hirundo │ │ │ │ │
│ │daurica │ │ │ │ │
├────┼──────────────┤ │ │ │ │
│26 │Hirundo │ │ │ │ │
│ │rustica │ │ │ │ │
├────┼──────────────┤ │ │ │ │
│27 │Jynx torquilla│ │ │ │ │
├────┼──────────────┤ │ │ │ │
│28 │Luscinia │ │ │ │ │
│ │megarhynchos │Metodologia │ │ │ │
├────┼──────────────┤pentru │ │ │ │
│29 │Miliaria │monitorizarea│ │ │ │
│ │calandra │păsărilor │15 │ │990 │
├────┼──────────────┤comune │aprilie-15│Puncte │ │
│30 │Monticola │-specii │mai 16 mai│fixe / │ │
│ │saxatilis │comune cu │- 15 iunie│167 │ │
├────┼──────────────┤distribuţie │ │ │ │
│31 │Motacilla alba│relativ │ │ │ │
├────┼──────────────┤continuă │ │ │ │
│32 │Motacilla │ │ │ │ │
│ │cinerea │ │ │ │ │
├────┼──────────────┤ │ │ │ │
│33 │Muscicapa │ │ │ │ │
│ │striata │ │ │ │ │
├────┼──────────────┤ │ │ │ │
│34 │Oenanthe │ │ │ │ │
│ │oenanthe │ │ │ │ │
├────┼──────────────┤ │ │ │ │
│35 │Phoenicurus │ │ │ │ │
│ │ochruros │ │ │ │ │
├────┼──────────────┤ │ │ │ │
│36 │Phoenicurus │ │ │ │ │
│ │phoenicurus │ │ │ │ │
├────┼──────────────┤ │ │ │ │
│37 │Phylloscopus │ │ │ │ │
│ │collybita │ │ │ │ │
├────┼──────────────┤ │ │ │ │
│38 │Phylloscopus │ │ │ │ │
│ │trochilus │ │ │ │ │
├────┼──────────────┤ │ │ │ │
│39 │Prunella │ │ │ │ │
│ │modularis │ │ │ │ │
├────┼──────────────┤ │ │ │ │
│40 │Pyrrhula │ │ │ │ │
│ │pyrrhula │ │ │ │ │
├────┼──────────────┤ │ │ │ │
│41 │Regulus │ │ │ │ │
│ │ignicapillus │ │ │ │ │
├────┼──────────────┤ │ │ │ │
│42 │Regulus │ │ │ │ │
│ │regulus │ │ │ │ │
├────┼──────────────┤ │ │ │ │
│43 │Saxicola │ │ │ │ │
│ │rubetra │ │ │ │ │
├────┼──────────────┤ │ │ │ │
│44 │Saxicola │ │ │ │ │
│ │torquata │ │ │ │ │
├────┼──────────────┤ │ │ │ │
│45 │Serinus │ │ │ │ │
│ │serinus │ │ │ │ │
├────┼──────────────┤ │ │ │ │
│46 │Streptopelia │ │ │ │ │
│ │turtur │ │ │ │ │
├────┼──────────────┤ │ │ │ │
│47 │Sturnus │ │ │ │ │
│ │vulgaris │ │ │ │ │
├────┼──────────────┤ │ │ │ │
│48 │Sylvia │ │ │ │ │
│ │atricapilla │ │ │ │ │
├────┼──────────────┤ │ │ │ │
│49 │Sylvia │ │ │ │ │
│ │communis │ │ │ │ │
├────┼──────────────┤ │ │ │ │
│50 │Turdus merula │ │ │ │ │
├────┼──────────────┤ │ │ │ │
│51 │Turdus │ │ │ │ │
│ │philomelos │ │ │ │ │
├────┼──────────────┤ │ │ │ │
│52 │Turdus pilaris│ │ │ │ │
├────┼──────────────┤ │ │ │ │
│53 │Turdus │ │ │ │ │
│ │torquatus │ │ │ │ │
├────┼──────────────┤ │ │ │ │
│54 │Turdus │ │ │ │ │
│ │viscivorus │ │ │ │ │
├────┼──────────────┤ │ │ │ │
│55 │Upupa epops │ │ │ │ │
├────┼──────────────┤ │ │ │ │
│56 │Garrulus │ │ │ │ │
│ │glandarius │ │ │ │ │
├────┼──────────────┤ │ │ │ │
│57 │Oriolus │ │ │ │ │
│ │oriolus │ │ │ │ │
├────┼──────────────┤ │ │ ├────────────┤
│58 │Monticola │ │ │ │ │
│ │saxatilis │ │ │ │ │
├────┼──────────────┼─────────────┼──────────┼─────────┼────────────┤
│59 │Picus canus │ │ │ │ │
├────┼──────────────┤ │ │ │ │
│60 │Dendrocopos │ │10 │ │ │
│ │leucotos │Metodologie │martie–31 │ │ │
├────┼──────────────┤pentru │martie │Puncte │107 │
│61 │Dendrocopos │ciocănitori │1 aprilie │fixe / 50│ │
│ │medius │ │– 20 │ │ │
├────┼──────────────┤ │aprilie │ │ │
│62 │Dryocopus │ │ │ │ │
│ │martius │ │ │ │ │
├────┼──────────────┼─────────────┼──────────┼─────────┼────────────┤
│63 │Crex crex │ │ │ │ │
├────┼──────────────┤ │ │ │ │
│64 │Caprimulgus │Metodologia │ │ │ │
│ │europaeus │pentru specii│15 mai - │Puncte │56 │
├────┼──────────────┤crepusculare │15 iunie │fixe / 40│ │
│65 │Asio otus │şi nocturne │ │ │ │
├────┼──────────────┤ │ │ │ │
│66 │Otus scops │ │ │ │ │
├────┼──────────────┼─────────────┼──────────┼─────────┼────────────┤
│ │ │Metodologia │1 │Transecte│ │
│67 │Bonasa bonasia│pentru │octombrie │/ 101500 │135 │
│ │ │ieruncă │– 15 │metri │ │
│ │ │ │noiembrie │ │ │
├────┼──────────────┼─────────────┼──────────┼─────────┼────────────┤
│ │ │ │1 │ │ │
│ │ │ │octombrie │ │ │
│ │Glaucidium │Metodologia │- 15 │Puncte │ │
│68 │passerinum │pentru │decembrie │fixe / 50│26 │
│ │ │ciuvică │10 │ │ │
│ │ │ │ianuarie -│ │ │
│ │ │ │20 aprilie│ │ │
├────┼──────────────┼─────────────┼──────────┼─────────┼────────────┤
│ │Tetrao │Metodologia │15 martie │Transecte│ │
│69 │urogallus │pentru cocoş │- 15 mai │/ 4500 │0 │
│ │ │de munte │ │metri │ │
├────┼──────────────┼─────────────┼──────────┼─────────┼────────────┤
│70 │Pernis │ │ │ │ │
│ │apivorus │ │ │ │ │
├────┼──────────────┤ │ │ │ │
│71 │Ciconia nigra │ │ │ │ │
├────┼──────────────┤ │ │ │ │
│72 │Aquila │ │ │ │ │
│ │pomarina │ │ │ │ │
├────┼──────────────┤Metodologia │ │ │ │
│73 │Circaetus │pentru specii│15 iunie -│Puncte │ │
│ │gallicus │răpitoare de │31 iulie │fixe / 30│84 │
├────┼──────────────┤zi │ │ │ │
│74 │Accipiter │ │ │ │ │
│ │gentilis │ │ │ │ │
├────┼──────────────┤ │ │ │ │
│75 │Falco Subbuteo│ │ │ │ │
├────┼──────────────┤ │ │ │ │
│76 │Buteo buteo │ │ │ │ │
├────┼──────────────┤ │ │ │ │
│77 │Corvus corax │ │ │ │ │
├────┼──────────────┼─────────────┼──────────┼─────────┼────────────┤
│78 │Bubo bubo │ │ │ │ │
├────┼──────────────┤Metodologia │1 │ │ │
│79 │Aegolius │pentru specii│octombrie │Puncte │ │
│ │funereus │răpitoare de │– 31 │fixe / 40│56 │
├────┼──────────────┤noapte │martie │ │ │
│80 │Strix │ │ │ │ │
│ │uralensis │ │ │ │ │
├────┼──────────────┼─────────────┼──────────┼─────────┼────────────┤
│81 │Buteo lagopus │ │ │ │ │
├────┼──────────────┤ │ │ │ │
│82 │Fringila │ │ │ │ │
│ │montifringilla│Metodologia │ │ │ │
├────┼──────────────┤pentru specii│15 │ │ │
│83 │Lanius │ocazionale │octombrie │Puncte │ │
│ │excubitor │care iernează│– 15 │fixe / 60│55 │
├────┼──────────────┤sau se află │martie │ │ │
│84 │Falco │în migraţie │ │ │ │
│ │peregrinus │ │ │ │ │
├────┼──────────────┤ │ │ │ │
│85 │Aquila │ │ │ │ │
│ │chrysaetos │ │ │ │ │
└────┴──────────────┴─────────────┴──────────┴─────────┴────────────┘


        Pe baza datelor colectate s-a estimat arealul de distribuţie şi efectivul pentru toate speciile pentru care volumul de date colectat a permis acest lucru. În tabelul de mai jos sunt redate aceste elemente, cu specificarea speciilor a căror prezenţă nu a fost observată. Detalii privind activitatea de inventariere şi cartare, efectivele şi distribuţiile speciilor sunt redate în anexa 1 la prezentul plan de management.
                   Estimări privind mărimea habitatului şi efectivele populaţionale ale speciilor de interes comunitar de pe raza ROSPA0045 Grădiştea Muncelului Cioclovina
        Tabelul nr. 19

┌───┬──────────────┬───────────┬───────────────┐
│ │ │Suprafaţa │Efectiv │
│Nr.│Specia │estimată a │estimate la │
│ │ │habitatului│nivelul sitului│
│ │ │-ha │ │
├───┴──────────────┴───────────┴───────────────┤
│Speciile de păsări de interes comunitar ce se │
│regăsesc în Anexa I a Directivei Consiliului │
│2009/146/CE │
├───┬──────────────┬───────────┬───────────────┤
│1 │Pernis │32300 │30-40 p │
│ │apivorus │ │ │
├───┼──────────────┼───────────┼───────────────┤
│2 │Bonasa bonasia│28600 │325-350 p │
├───┼──────────────┼───────────┼───────────────┤
│ │ │ │Habitat │
│3 │Crex crex │1200 │favorabil dar │
│ │ │ │specia nu a │
│ │ │ │fost observată │
├───┼──────────────┼───────────┼───────────────┤
│ │ │ │Habitat │
│4 │Bubo bubo │11500 │favorabil dar │
│ │ │ │specia nu a │
│ │ │ │fost observată │
├───┼──────────────┼───────────┼───────────────┤
│ │ │ │Habitat │
│5 │Aegolius │2000 │favorabil dar │
│ │funereus │ │specia nu a │
│ │ │ │fost observată │
├───┼──────────────┼───────────┼───────────────┤
│6 │Glaucidium │7100 │2-4p │
│ │passerinum │ │ │
├───┼──────────────┼───────────┼───────────────┤
│7 │Strix │30000 │17-21 p │
│ │uralensis │ │ │
├───┼──────────────┼───────────┼───────────────┤
│8 │Caprimulgus │20000 │5-10 p │
│ │europaeus │ │ │
├───┼──────────────┼───────────┼───────────────┤
│9 │Picus canus │16300 │180-200 p │
├───┼──────────────┼───────────┼───────────────┤
│10 │Dendrocopos │22500 │140-210 p │
│ │leucotos │ │ │
├───┼──────────────┼───────────┼───────────────┤
│ │ │ │Specia a fost │
│ │ │ │observată în │
│ │ │ │cadrul │
│ │ │ │monitorizărilor│
│11 │Ciconia nigra │13300 │desfăşurate de │
│ │ │ │administraţia │
│ │ │ │parcului în │
│ │ │ │perioada │
│ │ │ │2015-2021. │
├───┼──────────────┼───────────┼───────────────┤
│12 │Aquila │13300 │1-3p │
│ │pomarina │ │ │
├───┼──────────────┼───────────┼───────────────┤
│13 │Circaetus │13300 │4-7p │
│ │gallicus │ │ │
├───┼──────────────┼───────────┼───────────────┤
│4 │Dendrocopos │700 │11-22 p │
│ │medius │ │ │
├───┼──────────────┼───────────┼───────────────┤
│15 │Dryocopus │30000 │200-250 p │
│ │martius │ │ │
├───┼──────────────┼───────────┼───────────────┤
│16 │Ficedula │25600 │2500-3300 p │
│ │albicollis │ │ │
├───┼──────────────┼───────────┼───────────────┤
│17 │Ficedula parva│22500 │730 - 970 p │
├───┼──────────────┼───────────┼───────────────┤
│18 │Lanius │6300 │250-300 p │
│ │collurio │ │ │
├───┼──────────────┼───────────┼───────────────┤
│19 │Lullula │5800 │360-480 p │
│ │arborea │ │ │
├───┼──────────────┼───────────┼───────────────┤
│ │ │ │Habitat │
│20 │Tetrao │1100 │favorabil dar │
│ │urogallus │ │specia nu a │
│ │ │ │fost observată │
├───┴──────────────┴───────────┴───────────────┤
│Specii de păsări cu migraţie regulată │
│nemenţionate în anexa I a Directivei │
│Consiliului 2009/147/EC │
├───┬──────────────┬───────────┬───────────────┤
│21 │Accipiter │38000 │10-15 p │
│ │gentilis │ │ │
├───┼──────────────┼───────────┼───────────────┤
│ │ │ │Habitat │
│22 │Alauda │10000 │favorabil dar │
│ │arvensis │ │specia nu a │
│ │ │ │fost observată │
├───┼──────────────┼───────────┼───────────────┤
│ │ │ │Habitat │
│23 │Anthus │5800 │favorabil dar │
│ │trivialis │ │specia nu a │
│ │ │ │fost observată │
├───┼──────────────┼───────────┼───────────────┤
│ │ │ │Habitat │
│24 │Apus apus │1360 │favorabil dar │
│ │ │ │specia nu a │
│ │ │ │fost observată │
├───┼──────────────┼───────────┼───────────────┤
│ │ │ │Habitat │
│25 │Apus melba │1360 │favorabil dar │
│ │ │ │specia nu a │
│ │ │ │fost observată │
├───┼──────────────┼───────────┼───────────────┤
│ │ │ │Specia a fost │
│ │ │ │observată în │
│ │ │ │cadrul │
│ │ │ │monitorizărilor│
│26 │Asio otus │20000 │desfăşurate de │
│ │ │ │administraţia │
│ │ │ │parcului în │
│ │ │ │perioada │
│ │ │ │2015-2021. │
├───┼──────────────┼───────────┼───────────────┤
│27 │Buteo buteo │38000 │45 - 65 p │
├───┼──────────────┼───────────┼───────────────┤
│ │ │Nu a fost │ │
│28 │Buteo lagopus │identificat│Posibil iernare│
│ │ │habitatul │ocazională │
│ │ │favorabil │ │
├───┼──────────────┼───────────┼───────────────┤
│ │ │ │Habitat │
│29 │Carduelis │7700 │favorabil dar │
│ │cannabina │ │specia nu a │
│ │ │ │fost observată │
├───┼──────────────┼───────────┼───────────────┤
│ │ │ │Habitat │
│30 │Carduelis │7700 │favorabil dar │
│ │carduelis │ │specia nu a │
│ │ │ │fost observată │
├───┼──────────────┼───────────┼───────────────┤
│ │ │ │Habitat │
│31 │Carduelis │7700 │favorabil dar │
│ │chloris │ │specia nu a │
│ │ │ │fost observată │
├───┼──────────────┼───────────┼───────────────┤
│ │ │ │Habitat │
│32 │Carduelis │4600 │favorabil dar │
│ │spinus │ │specia nu a │
│ │ │ │fost observată │
├───┼──────────────┼───────────┼───────────────┤
│ │ │ │Habitat │
│33 │Coccothraustes│23300 │favorabil dar │
│ │coccothraustes│ │specia nu a │
│ │ │ │fost observată │
├───┼──────────────┼───────────┼───────────────┤
│ │ │ │Habitat │
│34 │Sylvia curruca│5800 │favorabil dar │
│ │ │ │specia nu a │
│ │ │ │fost observată │
├───┼──────────────┼───────────┼───────────────┤
│ │ │ │Habitat │
│35 │Coturnix │1200 │favorabil dar │
│ │coturnix │ │specia nu a │
│ │ │ │fost observată │
├───┼──────────────┼───────────┼───────────────┤
│ │ │ │Specia a fost │
│ │ │ │observată în │
│ │ │ │cadrul │
│ │Columba │ │monitorizărilor│
│36 │palumbus │23300 │desfăşurate de │
│ │ │ │administraţia │
│ │ │ │parcului în │
│ │ │ │perioada │
│ │ │ │2015-2021. │
├───┼──────────────┼───────────┼───────────────┤
│ │ │ │Specia a fost │
│ │ │ │observată în │
│ │ │ │cadrul │
│ │Cuculus │ │monitorizărilor│
│37 │canorus │30000 │desfăşurate de │
│ │ │ │administraţia │
│ │ │ │parcului în │
│ │ │ │perioada │
│ │ │ │2015-2021. │
├───┼──────────────┼───────────┼───────────────┤
│ │ │ │Habitat │
│38 │Delichon │5500 │favorabil dar │
│ │urbica │ │specia nu a │
│ │ │ │fost observată │
├───┼──────────────┼───────────┼───────────────┤
│ │ │ │Habitat │
│39 │Emberiza cia │2900 │favorabil dar │
│ │ │ │specia nu a │
│ │ │ │fost observată │
├───┼──────────────┼───────────┼───────────────┤
│ │ │ │Specia a fost │
│ │ │ │observată în │
│ │ │ │cadrul │
│ │Erithacus │ │monitorizărilor│
│40 │rubecula │28000 │desfăşurate de │
│ │ │ │administraţia │
│ │ │ │parcului în │
│ │ │ │perioada │
│ │ │ │2015-2021. │
├───┼──────────────┼───────────┼───────────────┤
│41 │Falco subbuteo│4400 │1-5 p │
├───┼──────────────┼───────────┼───────────────┤
│42 │Falco │10000 │10-15 p │
│ │tinnunculus │ │ │
├───┼──────────────┼───────────┼───────────────┤
│ │ │ │Specia nu a │
│ │ │Nu a fost │fost │
│ │Ficedula │identificat│identificată ca│
│43 │hypoleuca │habitatul │şi │
│ │ │favorabil │cuibăritoare. │
│ │ │ │Posibil să nu │
│ │ │ │cuibărească │
├───┼──────────────┼───────────┼───────────────┤
│44 │Fringilla │28000 │- │
│ │coelebs │ │ │
├───┼──────────────┼───────────┼───────────────┤
│ │ │ │Posibil iernare│
│ │ │ │ocazională. │
│ │ │ │Specia a fost │
│ │ │Nu a fost │observată în │
│ │Fringila │identificat│cadrul │
│45 │montifringilla│habitatul │monitorizărilor│
│ │ │favorabil │desfăşurate de │
│ │ │ │administraţia │
│ │ │ │parcului în │
│ │ │ │perioada │
│ │ │ │2015-2021. │
├───┼──────────────┼───────────┼───────────────┤
│ │ │ │Specia nu a │
│ │ │Nu a fost │fost │
│ │Hippolais │identificat│identificată ca│
│46 │icterina │habitatul │şi │
│ │ │favorabil │cuibăritoare. │
│ │ │ │Posibil să nu │
│ │ │ │cuibărească │
├───┼──────────────┼───────────┼───────────────┤
│ │ │ │Specia nu a │
│ │ │Nu a fost │fost │
│ │Hirundo │identificat│identificată ca│
│47 │daurica │habitatul │şi │
│ │ │favorabil │cuibăritoare. │
│ │ │ │Posibil să nu │
│ │ │ │cuibărească │
├───┼──────────────┼───────────┼───────────────┤
│ │ │ │Habitat │
│48 │Hirundo │1200 │favorabil dar │
│ │rustica │ │specia nu a │
│ │ │ │fost observată │
├───┼──────────────┼───────────┼───────────────┤
│ │ │ │Habitat │
│49 │Jynx torquilla│1500 │favorabil dar │
│ │ │ │specia nu a │
│ │ │ │fost observată │
├───┼──────────────┼───────────┼───────────────┤
│ │ │Nu a fost │ │
│50 │Lanius │identificat│Posibil iernare│
│ │excubitor │habitatul │ocazională │
│ │ │favorabil │ │
├───┼──────────────┼───────────┼───────────────┤
│ │ │Nu a fost │ │
│51 │Luscinia │identificat│- │
│ │megarhynchos │habitatul │ │
│ │ │favorabil │ │
├───┼──────────────┼───────────┼───────────────┤
│ │ │ │Habitat │
│52 │Miliaria │1200 │favorabil dar │
│ │calandra │ │specia nu a │
│ │ │ │fost observată │
├───┼──────────────┼───────────┼───────────────┤
│ │ │ │Habitat │
│53 │Monticola │1360 │favorabil dar │
│ │saxatilis │ │specia nu a │
│ │ │ │fost observată │
├───┼──────────────┼───────────┼───────────────┤
│ │ │ │Specia a fost │
│ │ │ │observată în │
│ │ │ │cadrul │
│ │ │ │monitorizărilor│
│54 │Motacilla alba│7700 │desfăşurate de │
│ │ │ │administraţia │
│ │ │ │parcului în │
│ │ │ │perioada │
│ │ │ │2015-2021. │
├───┼──────────────┼───────────┼───────────────┤
│ │ │ │Specia a fost │
│ │ │ │observată în │
│ │ │ │cadrul │
│ │Motacilla │ │monitorizărilor│
│55 │cinerea │850 │desfăşurate de │
│ │ │ │administraţia │
│ │ │ │parcului în │
│ │ │ │perioada │
│ │ │ │2015-2021. │
├───┼──────────────┼───────────┼───────────────┤
│ │ │ │Habitat │
│56 │Muscicapa │20000 │favorabil dar │
│ │striata │ │specia nu a │
│ │ │ │fost observată │
├───┼──────────────┼───────────┼───────────────┤
│ │ │ │Habitat │
│57 │Oenanthe │2900 │favorabil dar │
│ │oenanthe │ │specia nu a │
│ │ │ │fost observată │
├───┼──────────────┼───────────┼───────────────┤
│ │ │ │Habitat │
│58 │Otus scops │5500 │favorabil dar │
│ │ │ │specia nu a │
│ │ │ │fost observată │
├───┼──────────────┼───────────┼───────────────┤
│ │ │ │Habitat │
│59 │Phoenicurus │5500 │favorabil dar │
│ │ochruros │ │specia nu a │
│ │ │ │fost observată │
├───┼──────────────┼───────────┼───────────────┤
│ │ │ │Habitat │
│60 │Phoenicurus │30000 │favorabil dar │
│ │phoenicurus │ │specia nu a │
│ │ │ │fost observată │
├───┼──────────────┼───────────┼───────────────┤
│ │ │ │Habitat │
│61 │Phylloscopus │28000 │favorabil dar │
│ │collybita │ │specia nu a │
│ │ │ │fost observată │
├───┼──────────────┼───────────┼───────────────┤
│ │ │ │Specia nu a │
│ │ │Nu a fost │fost │
│ │Phylloscopus │identificat│identificată ca│
│62 │trochilus │habitatul │şi │
│ │ │favorabil │cuibăritoare. │
│ │ │ │Posibil să nu │
│ │ │ │cuibărească │
├───┼──────────────┼───────────┼───────────────┤
│ │ │ │Habitat │
│63 │Prunella │1100 │favorabil dar │
│ │modularis │ │specia nu a │
│ │ │ │fost observată │
├───┼──────────────┼───────────┼───────────────┤
│ │ │ │Habitat │
│64 │Pyrrhula │7100 │favorabil dar │
│ │pyrrhula │ │specia nu a │
│ │ │ │fost observată │
├───┼──────────────┼───────────┼───────────────┤
│ │ │ │Habitat │
│65 │Regulus │7100 │favorabil dar │
│ │ignicapillus │ │specia nu a │
│ │ │ │fost observată │
├───┼──────────────┼───────────┼───────────────┤
│ │ │ │Specia a fost │
│ │ │ │observată în │
│ │ │ │cadrul │
│ │Regulus │ │monitorizărilor│
│66 │regulus │7100 │desfăşurate de │
│ │ │ │administraţia │
│ │ │ │parcului în │
│ │ │ │perioada │
│ │ │ │2015-2021. │
├───┼──────────────┼───────────┼───────────────┤
│ │ │ │Habitat │
│67 │Saxicola │1200 │favorabil dar │
│ │rubetra │ │specia nu a │
│ │ │ │fost observată │
├───┼──────────────┼───────────┼───────────────┤
│ │ │Nu a fost │ │
│68 │Saxicola │identificat│- │
│ │torquata │habitatul │ │
│ │ │favorabil │ │
├───┼──────────────┼───────────┼───────────────┤
│ │ │ │Specia a fost │
│ │ │ │observată în │
│ │ │ │cadrul │
│ │Serinus │ │monitorizărilor│
│69 │serinus │1000 │desfăşurate de │
│ │ │ │administraţia │
│ │ │ │parcului în │
│ │ │ │perioada │
│ │ │ │2015-2021. │
├───┼──────────────┼───────────┼───────────────┤
│ │ │ │Specia nu a │
│ │ │Nu a fost │fost │
│ │Streptopelia │identificat│identificată ca│
│70 │turtur │habitatul │şi │
│ │ │favorabil │cuibăritoare. │
│ │ │ │Posibil să nu │
│ │ │ │cuibărească │
├───┼──────────────┼───────────┼───────────────┤
│ │ │ │Habitat │
│71 │Sturnus │7700 │favorabil dar │
│ │vulgaris │ │specia nu a │
│ │ │ │fost observată │
├───┼──────────────┼───────────┼───────────────┤
│ │ │ │Habitat │
│72 │Sylvia │23300 │favorabil dar │
│ │atricapilla │ │specia nu a │
│ │ │ │fost observată │
├───┼──────────────┼───────────┼───────────────┤
│ │ │ │Habitat │
│73 │Sylvia │5800 │favorabil dar │
│ │communis │ │specia nu a │
│ │ │ │fost observată │
├───┼──────────────┼───────────┼───────────────┤
│ │ │ │Specia a fost │
│ │ │ │observată în │
│ │ │ │cadrul │
│ │ │ │monitorizărilor│
│74 │Turdus merula │38000 │desfăşurate de │
│ │ │ │administraţia │
│ │ │ │parcului în │
│ │ │ │perioada │
│ │ │ │2015-2021. │
├───┼──────────────┼───────────┼───────────────┤
│ │ │ │Habitat │
│75 │Turdus │28000 │favorabil dar │
│ │philomelos │ │specia nu a │
│ │ │ │fost observată │
├───┼──────────────┼───────────┼───────────────┤
│ │ │ │Specia a fost │
│ │ │ │observată în │
│ │ │ │cadrul │
│ │ │ │monitorizărilor│
│76 │Turdus pilaris│110 │desfăşurate de │
│ │ │ │administraţia │
│ │ │ │parcului în │
│ │ │ │perioada │
│ │ │ │2015-2021. │
├───┼──────────────┼───────────┼───────────────┤
│ │ │ │Habitat │
│77 │Turdus │180 │favorabil dar │
│ │torquatus │ │specia nu a │
│ │ │ │fost observată │
├───┼──────────────┼───────────┼───────────────┤
│ │ │ │Habitat │
│78 │Turdus │24000 │favorabil dar │
│ │viscivorus │ │specia nu a │
│ │ │ │fost observată │
├───┼──────────────┼───────────┼───────────────┤
│ │ │ │Specia a fost │
│ │ │ │observată în │
│ │ │ │cadrul │
│ │ │ │monitorizărilor│
│79 │Upupa epops │1200 │desfăşurate de │
│ │ │ │administraţia │
│ │ │ │parcului în │
│ │ │ │perioada │
│ │ │ │2015-2021. │
├───┴──────────────┴───────────┴───────────────┤
│Alte specii de interes conservativ, neincluse │
│în formularul standard al sitului │
├───┬──────────────┬───────────┬───────────────┤
│80 │Falco │1360 │2-4p │
│ │peregrinus │ │ │
├───┼──────────────┼───────────┼───────────────┤
│81 │Aquila │1360 │0-1 p │
│ │chrysaetos │ │ │
├───┼──────────────┼───────────┼───────────────┤
│82 │Accipiter │38000 │15-20p │
│ │nissus │ │ │
├───┼──────────────┼───────────┼───────────────┤
│ │ │ │Specia a fost │
│ │ │ │observată în │
│ │ │ │cadrul │
│ │ │ │monitorizărilor│
│83 │Corvus corax │5000 │desfăşurate de │
│ │ │ │administraţia │
│ │ │ │parcului în │
│ │ │ │perioada │
│ │ │ │2015-2021. │
├───┼──────────────┼───────────┼───────────────┤
│ │ │Nu a fost │ │
│84 │Oriolus │identificat│- │
│ │oriolus │habitatul │ │
│ │ │favorabil │ │
├───┼──────────────┼───────────┼───────────────┤
│ │ │Nu a fost │ │
│85 │Garrulus │identificat│- │
│ │glandarius │habitatul │ │
│ │ │favorabil │ │
└───┴──────────────┴───────────┴───────────────┘


        Pentru speciile al căror habitat favorabil a fost identificat pe raza sitului Natura 2000 ROSPA0045 Grădiştea Muncelului Cioclovina s-au întocmit hărţi de distribuţie prezentate în anexa 24 Hărţi, figurile 96-167.



    2.4. Informaţii socio-economice, impacturi
    2.4.1. Comunităţile locale şi factorii interesaţi
    A. Comunităţi locale
        Din punct de vedere administrativ, unităţile administrativ-teritoriale -u.a.t.- care deţin terenuri în arealul ariilor naturale protejate sunt: Băniţa, Baru, Boşorod, Orăştioara de Sus, Petrila, Petroşani şi Pui. Harta cu limitele acestor unităţi administrativ-teritoriale la nivelul arealului de la Grădiştea Muncelului - Cioclovina se prezintă în anexa 24 Hărţi, figura 168.
        În tabelul următor, prin analiza GIS a hărţii unităţilor administrativ-teritoriale la nivel naţional pusă la dispoziţie de către Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, se prezintă proporţia ocupată de fiecare u.a.t. din totalul suprafeţei acestor arii precum şi proporţia din suprafaţa deţinută de u.a.t. inclusă în arealul protejat.
                       Situaţia suprafeţelor la nivel de unitate administrativ-teritorială din arealul ariilor protejate aferente Parcului Natural Grădiştea Muncelului - Cioclovina
        Tabelul nr. 20

┌─────────────┬────────────┬────────────┐
│ │Procent din │Procent din │
│Unitatea │u.a.t. │arealul │
│administrativ│inclus în │protejat │
│-teritorială │arealul │deţinut de │
│ │protejat │u.a.t │
├─────────────┼────────────┼────────────┤
│BĂNIŢA │62% │12% │
├─────────────┼────────────┼────────────┤
│BARU │41% │15% │
├─────────────┼────────────┼────────────┤
│BOŞOROD │42% │13% │
├─────────────┼────────────┼────────────┤
│ORĂŞTIOARA DE│59% │34% │
│SUS │ │ │
├─────────────┼────────────┼────────────┤
│PETRILA │2% │1% │
├─────────────┼────────────┼────────────┤
│PETROŞANI │4% │2% │
├─────────────┼────────────┼────────────┤
│PUI │38% │22% │
└─────────────┴────────────┴────────────┘


        Caracterizarea unităţilor administrativ-teritoriale
        Geografic, localităţile din zona Grădiştea Muncelului - Cioclovina sunt amplasate, în cea mai mare parte, între Valea Grădiştei - Costeşti, Grădiştea de Munte, Luncani, Federi, Fizeşti, Ponor, Petros şi Valea Streiului. Celelalte localităţi Crivadia, Merişor, Băniţa, sunt aşezate de-a lungul D.N. 66 începând de la Crivadia până la Peştera Bolii, în partea de sud-est a arealului. Oraşele Petrila şi Petroşani sunt localizate în zona de sud, în afara limitelor ariilor protejate.
        Zona care a prezentat cel mai intens interes pentru specialiştii etnografi a fost şi este zona "Platforma Luncanilor", denumire care a fost folosită pentru prima dată în anul 1950 de Ion Conea şi M. Kandel şi care reprezintă ultimul complex de nivelare, Gornoviţa, o parte individualizată a Munţilor Şureanu din Carpaţii Meridionali. Vechimea şi continuitatea populării acestei zone de munte este atestată de urme ale omului paleolitic la Cioclovina, fosile umane şi unelte neolitice la Ţâfla, aşezare aparţinând neoliticului. Cele mai multe dovezi ale existenţei oamenilor în zonele înalte ale platformei şi în apropierea ei, aparţin perioadei preromane şi române, întreaga regiune adăpostind centrul administrativ al statului dac, respectiv al provinciei române Dacia Felix.
        Gospodăriile răspândite pe întreaga suprafaţă a platformei şi împrejurimile acesteia sunt grupate în trei comune: Boşorod, Orăştioara de Sus şi Pui. Întreaga zonă este presărată cu gospodării risipite, situate fiecare în mijlocul propriei moşii agricole sau grupate mai multe la un loc în crânguri, grupe de 5-6 gospodării aparţinând de obicei familiilor înrudite. După locul de amplasare al satelor au fost identificate următoarele tipuri de aşezări pe cuprinsul platformei:
    a) aşezările de înălţime: amplasate pe porţiunile rămase întregi ale platformei şi care au o structură risipită, Târsa, Prihodişte, amplasate la o altitudine de 900-950 m;
    b) aşezările pe interfluvii: Alunu, Cioclovina şi cătunul de la Piatra Roşie au o structură risipită, gospodăriile înşirându-se între 500-800 m altitudinal. Morfologia terenului, ca şi expoziţia au condiţionat alegerea locului;
    c) aşezările de vale: amplasate de-a lungul Văii Luncanilor, Luncani, şi care au o structură mai puţin risipită.

        În ceea ce priveşte stilul arhitectural al construcţiilor, acesta este specific "momârlanilor", casa fiind amplasată în mijlocul proprietăţii sau la limita dintre mai multe proprietăţi, în cazul în care gospodăriile sunt grupate în mici crânguri. Gospodăriile cu curte închisă şi întărită, cu ocol întărit, sunt întâlnite frecvent, ele devenind mici fortăreţe de lemn - material oferit din abundenţă de pădurile din apropiere - pe alocuri cu piatră şi cărămizi. Materialul folosit cel mai des în construcţie este lemnul, grajdurile şi aşezările temporare fiind şi astăzi construite în totalitate din lemn. În cazul caselor noi, cărămida a devenit materialul cel mai des folosit. Evoluţia numărului de gospodării este în strânsă legătură cu dinamica populaţiei.
        Ca activităţi economice principale se regăsesc agricultura, zootehnia, turismul şi exploatarea lemnului. Principala ocupaţie a locuitorilor din zonă este creşterea animalelor. Elementele tradiţionale îmbinate cu tehnici moderne introduse pentru uşurarea muncii, au rămas mărturii menite să ateste vechimea acestei îndeletniciri. Teritoriul, în trecut aproape în exclusivitate pastoral, luncănenii fiind cunoscuţi oieri, cunoaşte în prezent introducerea, pe lângă activităţile de îngrijire a vitelor şi pe cea a îndeletnicirilor agricole, prin cultivarea plantelor, cum ar fi porumbul, secara, cartofii şi altele asemenea, şi valorificarea pomilor fructiferi. Păstoritul pendulator este practicat la stânele aflate în munţii Retezat şi Şureanu. Începând cu luna mai, familiile aparţinând unor grupuri de case aflate în relativă apropiere, îşi adună vitele şi oile, trimiţându-le la cea mai apropiată stână aflată la o zi sau două de mers. Aici animalele vor fi păzite de unul sau doi ciobani, de mulsul şi de prepararea laptelui ocupându-se băciţele care vor locui permanent la stână, fără să coboare în sat până la sfârşitul verii. Băciţele sunt alese din rândul femeilor de peste 50 ani, cele tinere rămânând să îngrijească de gospodărie şi, din când în când, să transporte produsele gata preparate, de la stână la gospodăria din sat.
        Zona Parcului Natural Grădiştea Muncelului Cioclovina fiind în majoritate dominată de terenuri înclinate şi situate la altitudini mijlocii spre mari, nu este foarte favorabilă agriculturii. Fermele de obicei sunt de tip familial şi nu includ terenuri prea întinse, de cele mai multe ori limitându-se la terenuri limitrofe casei. Ca atare, de cele mai multe ori este vorba de o agricultură de subzistenţă. Produsele rezultate sunt utilizate în casă sau valorificate pe pieţele din comunele sau oraşele din apropiere.
        Evoluţia populaţiei în aceste zone a fost fluctuantă de-a lungul timpului, în ultimele decenii fiind însă caracterizată de o scădere continuă. În perioada de după al doilea război mondial, odată cu dezvoltarea industriei şi modernizarea oraşelor şi reşedinţelor de comune, în special prin introducerea energiei electrice, scăderea populaţiei se datora exodului populaţiei din satele de munte către oraşele din apropiere. Mirajul oraşului pe de o parte şi dezvoltarea reşedinţei de comună, pe de altă parte, i-a determinat pe locuitorii satelor de înălţime să-şi părăsească gospodăriile, acestea căpătând deseori caracter temporar. Chiar dacă declinul industriei cu impact major asupra fabricilor şi exploatărilor miniere din judeţ, ce a caracterizat perioada de după decembrie 1989, a determinat întoarcerea multor familii în zona rurală, acest fenomen nu a fost unul de durată şi nici nu a dus la revigorarea satelor. Odată cu accesul forţei de muncă pe piaţa europeană şi chiar în afara acesteia, tot mai mulţi locuitori ai zonei, în special tineri, mulţi dintre ei cu familii, au plecat să muncească în afara graniţelor ţării. În majoritatea cazurilor decizia de a pleca se datorează condiţiilor din ce în ce mai grele de trai: lipsa locurilor de muncă, şomajul crescut, salariile mici, incertitudinea socială, condiţii de viaţă din ce în ce mai grele, lipsa unei pieţe stabile a produselor din gospodării şi concurenţa neloială cu companiile mari. Această tendinţă negativă a efectivului populaţiei este dovedită şi la recensământul din anul 2011, când se înregistrează scăderi faţă de cifrele ultimei evaluări de acest gen. Impactul asupra viitorului aşezărilor este şi mai grav, având în vedere că exodul recent, în general al tinerilor, duce nu numai la scăderea numărului de locuitori ci mai ales îmbătrânirea populaţiei rămase în sate.
        Dotările tehnico-utilitare ale comunităţilor locale au evoluat în ultima perioadă, în special pe baza accesării fondurilor europene, însă în continuare sunt modeste. O situaţie la nivelul anului 2013 este prezentată în tabelul următor.
                  Utilităţi publice din anul 2013, pentru localităţile aflate în interiorul suprafeţei ariilor naturale protejate aferente Parcului Natural Grădiştea Muncelului Cioclovina
        Tabelul nr. 21

┌──────────────┬───────────────────────┐
│Utilităţi │Localitate │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Apă │Petroşani, Petrila, │
│ │Baru, Boşorod, Pui │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Canalizare │Petroşani, Petrila │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Staţie epurare│Petroşani, Petrila │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Încălzire cu │Petroşani, Petrila, │
│gaze │Baru │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Colectare │Petroşani, Petrila │
│deşeuri │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Încălzire cu │Petroşani, Petrila, │
│lemne │Băniţa, Baru, Boşorod, │
│ │Orăştioara de Sus, Pui │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Comunicaţii - │Petroşani, Petrila, │
│telefonie fixă│Băniţa, Baru, Boşorod, │
│şi mobilă │Orăştioara de Sus, Pui │
└──────────────┴───────────────────────┘


        Pentru a conserva comunităţile locale, în special cele de munte, cele mai afectate de declinul populaţiei, trebuie găsite soluţii. În acest sens trebuie exploatate eficient punctele tari ale zonei, atât din punct de vedere al resurselor cât şi din punct de vedere socio-economic, cum sunt:
    - existenţa unor sate cu cultură caracteristică aparte, arhitectură tradiţională, mod de viaţă tradiţional şi cu obiceiuri folclorice bine conservate. Acestea se remarcă prin păstrarea moştenirii culturale şi spirituale şi transmiterea mai departe a meseriilor tradiţionale zonei: artizanat, artă populară, zootehnie şi agricultură tradiţională;
    – existenţa monumentelor incluse în patrimoniul UNESCO- Sarmizegetusa Regia, Costeşti - Cetăţuie, Costeşti - Blidaru, Piatra Roşie, Băniţa;
    – existenţa unui peisaj atractiv pentru turism în special prezenţa fenomenelor carstice de mare valoare speologică şi turistică: Tecuri, Peştera Bolii, Ponorîci, Cioclovina Uscată, Şura Mare;
    – existenţa activităţilor tradiţionale -cositul, păstoritul, olăritul- şi sărbătorilor -festivalul de la Costeşti, cu o tradiţie de câteva zeci de ani precum şi a nedeilor, care pot fi valorificate ca atracţie pentru turişti;
    – primării care manifestă interes pentru identificarea şi soluţionarea problemelor, pentru elaborarea şi implementarea de proiecte pentru dezvoltare rurală durabilă.

        Pentru valorificarea promptă şi eficientă a acestor puncte tari se impun activităţi în parteneriat cu autorităţile locale cum sunt:
    - Amenajarea unor centre şi puncte de informare turistice;
    – Sprijinirea şi stimularea activităţilor de turism, în special cultural, rural, speologic, ecoturism;
    – Accesarea unor proiecte cu finanţare europeană pentru îmbunătăţirea condiţiilor de trai - infrastructură, apă, canalizare- şi a infrastructurii de vizitare;
    – Accesarea de fonduri europene pentru promovarea şi conservarea tradiţiilor locale;
    – Accesarea de fonduri europene pentru promovarea fermelor mici cu produse tradiţionale în scopul conservării modului de viaţă tradiţional. Pentru viabilitatea acestor ferme, un punct important este asigurarea desfacerii produselor organice de calitate pe piaţa românească sau chiar pe pieţele externe.


    B. Factori interesaţi
        Având în vedere suprafaţa considerabilă a arealului în cauză şi diversitatea cât şi complexitatea acestuia din punct de vedere economic, al biodiversităţii dar şi cultural -istoric, spectrul factorilor interesaţi este bogat. În continuare se prezintă o listă a acestora, fără a avea pretenţia de a fi exhaustivă:
        Instituţii cu rol de reglementare şi control - Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Culturii, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Economiei, Comerţului şi Turismului, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, Ministerul Transporturilor, Ministerul Fondurilor Europene, Ministerul Justiţiei. Subunităţile acestora în teritoriu - Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate şi serviciul teritorial Hunedoara, Agenţia pentru Protecţia Mediului Hunedoara, Garda Naţională de Mediu - Comisariatul Judeţean Hunedoara, Direcţia Judeţeană pentru Cultură Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional, Consiliul Judeţean Hunedoara, Instituţia Prefectului Judeţului Hunedoara, Poliţia Judeţului Hunedoara - Serviciul Patrimoniu, Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală a Judeţului Hunedoara, Direcţia Silvică Hunedoara, Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Hunedoara, Inspectoratul Şcolar Judeţean Hunedoara, Serviciul Public Salvamont Hunedoara, Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Române - Deva, Administraţia Naţională Apele Române - Sucursala Hunedoara, ANANP, CPS.
        Administratori de terenuri şi resurse
        Regia Naţională a Pădurilor - ROMSILVA, care administrează fonduri cinegetice şi păduri proprietate de stat prin cele patru ocoale silvice: Grădişte, Retezat, Pui, Petroşani din cadrul Direcţiei Silvice Hunedoara.
        Ocoalele Silvice private Valea Orăştiei şi Carpatina Petrila care administrează pădurile proprietate privată ale persoanelor fizice şi juridice şi proprietate publică a unităţilor administrativ - teritoriale.
        Consiliile locale ale comunelor şi oraşelor cu terenuri incluse în arealul protejat. Primăriile: Orăştioara de Sus, Boşorod, Pui, Baru, Băniţa, Petroşani şi Petrila care deţin păduri, pajişti şi intravilan pe teritoriul arealului protejat care sunt interesate în gospodărirea durabilă a acestora.
        Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură, prin Serviciul Regional Oltenia, Punctul de lucru Hunedoara care administrează resursele acvatice vii, structurile de pescuit şi acvacultură.
        S.C. Hidroelectrica S.A., sucursala hidrocentrale Haţeg.
        Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi - Hunedoara şi asociaţiile de vânătoare private care gestionează fondurile de vânătoare şi pescuit în ape de munte.
        Organizaţii neguvernamentale: Clubul Speologilor "Proteus" Hunedoara, Asociaţia Clubul Sporturilor Montane Hunedoara, Asociaţia de Ecologie şi Intervenţii în caz de inundaţii Petro Aqua Petroşani, Cercetaşii României - Centrul Local Hunedoara, Asociaţia de Turism Montan Kogaion - Orăştie, Dacia Revival Internaţional Society, Asociaţia Speologică "Focul Viu" Bucureşti, Clubul Sportiv Făerag, Asociaţia Centrul pentru Cercetarea şi Conservarea Liliecilor.
        Persoanele fizice şi juridice -Asociaţiile Composesorale Merişor, Măgura Pui, Boşorod, Petros, Costeşti, Crivadia- care deţin terenuri în proprietate în parc.
        Instituţii de educaţie şi de cercetare: universităţi, institute, licee, şcoli.


    2.4.2. Utilizarea terenului
        Principalele categorii de folosinţă din cadrul ariilor naturale protejate sunt: păduri, păşuni, fâneţe şi zone antropizate. În tabelul următor se prezintă o situaţie succintă a acestor categorii.
        Ponderea şi utilizările terenurilor
        Tabelul nr. 22

┌───────┬───────────┬─────────┬─────────┐
│ │ │ │Ponderea │
│ │ │Suprafaţa│din │
│ │ │totală │suprafaţa│
│Numărul│Clasă CLC │ocupată -│ariilor │
│ │ │ha │naturale │
│ │ │ │protejate│
│ │ │ │- % │
├───────┼───────────┼─────────┼─────────┤
│1. │Pădure │31081 │78% │
├───────┼───────────┼─────────┼─────────┤
│2. │Pajişti │2997 │8% │
├───────┼───────────┼─────────┼─────────┤
│3. │Fâneţe │3138 │8% │
├───────┼───────────┼─────────┼─────────┤
│4. │Zone │2605 │7% │
│ │antropizate│ │ │
└───────┴───────────┴─────────┴─────────┘


        Distribuţia principalelor tipuri de folosinţe ale terenurilor în arealul de la Grădiştea Muncelului - Cioclovina se prezintă în anexa 24 Hărţi, figura 169.
        În ceea ce priveşte utilizarea terenurilor la nivelul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale, situaţia este prezentată în tabelul următor:
        Lista tipurilor de utilizări ale terenului la nivel de unitate administrativ-teritorială
        Tabelul nr. 23

┌──────────┬───────────┬─────────┬─────────┐
│ │ │Suprafaţa│Ponderea │
│ │ │totală │din │
│UAT │Clasă CLC │ocupată │suprafaţa│
│ │ │în UAT │UAT │
│ │ │[ha] │[%] │
├──────────┼───────────┼─────────┼─────────┤
│ │Fâneţe │487.0 │6% │
│ ├───────────┼─────────┼─────────┤
│ │Pădure │2785.6 │36% │
│Băniţa ├───────────┼─────────┼─────────┤
│ │Pajişti │327.3 │4% │
│ ├───────────┼─────────┼─────────┤
│ │Zone │1197.4 │15% │
│ │antropizate│ │ │
├──────────┼───────────┼─────────┼─────────┤
│ │Fâneţe │70.4 │<1% │
│ ├───────────┼─────────┼─────────┤
│ │Pădure │4786.7 │33% │
│Baru ├───────────┼─────────┼─────────┤
│ │Pajişti │926.2 │6% │
│ ├───────────┼─────────┼─────────┤
│ │Zone │173.1 │1% │
│ │antropizate│ │ │
├──────────┼───────────┼─────────┼─────────┤
│ │Fâneţe │509.2 │<1% │
│ ├───────────┼─────────┼─────────┤
│ │Pădure │4106.5 │4% │
│Boşorod ├───────────┼─────────┼─────────┤
│ │Pajişti │93.4 │<1% │
│ ├───────────┼─────────┼─────────┤
│ │Zone │648.3 │1% │
│ │antropizate│ │ │
├──────────┼───────────┼─────────┼─────────┤
│ │Fâneţe │187.0 │1% │
│ ├───────────┼─────────┼─────────┤
│ │Pădure │12221.9 │53% │
│Orăştioara├───────────┼─────────┼─────────┤
│de Sus │Pajişti │591.3 │3% │
│ ├───────────┼─────────┼─────────┤
│ │Zone │494.3 │2% │
│ │antropizate│ │ │
├──────────┼───────────┼─────────┼─────────┤
│ │Fâneţe │2.9 │<1% │
│ ├───────────┼─────────┼─────────┤
│Petrila │Pădure │386.8 │1% │
│ ├───────────┼─────────┼─────────┤
│ │Pajişti │79.4 │<1% │
├──────────┼───────────┼─────────┼─────────┤
│ │Pădure │674.2 │3% │
│ ├───────────┼─────────┼─────────┤
│Petroşani │Pajişti │235.1 │1% │
│ ├───────────┼─────────┼─────────┤
│ │Zone │16.5 │<1% │
│ │antropizate│ │ │
├──────────┼───────────┼─────────┼─────────┤
│ │Fâneţe │1881.2 │8% │
│ ├───────────┼─────────┼─────────┤
│ │Pădure │6082.1 │27% │
│Pui ├───────────┼─────────┼─────────┤
│ │Pajişti │348.8 │2% │
│ ├───────────┼─────────┼─────────┤
│ │Zone │467.2 │2% │
│ │antropizate│ │ │
└──────────┴───────────┴─────────┴─────────┘


        Caracterizarea utilizării terenurilor
        Pădurile: Sunt administrate conform amenajamentelor silvice. În raza ariilor naturale protejate administrate nu au fost semnalate tăieri ilegale în fondul forestier de stat sau al altor deţinători.
        Păşunile: Păşunatul este în general extensiv şi nu a afectat starea de conservare a biodiversităţii în aceste suprafeţe. În anumite zone există o tendinţă de succesiune spre vegetaţie lemnoasă din cauza reducerii numărului de animale şi a abandonului.
        Fâneţele: În fâneţe se desfăşoară activităţi tradiţionale, cositul şi păşunatul după cosit cu un număr foarte mic de animale, de către proprietarii acestora. Se extrag mici cantităţi de material lemnos pentru activităţi gospodăreşti sub directa supraveghere a ocoalelor silvice. Nu se folosesc îngrăşăminte chimice, iar fertilizarea se face cu îngrăşăminte organice - gunoi de grajd. Aceste fâneţe prezintă, în general, o stare relativ bună de conservare şi o biodiversitate relativ ridicată.

    2.4.3. Situaţia juridică a terenurilor
        Situaţia juridică a terenurilor din arealul format de ariile naturale protejate aferente Parcului Natural Grădiştea Muncelului Cioclovina reprezintă un mozaic de tipuri de proprietăţi format atât din domeniul statului cât şi din proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale şi proprietate privată. În tabelul următor se prezintă categoriile de proprietăţi şi suprafaţa ocupată în cadrul zonei studiate.
        Categoriile de proprietăţi şi suprafaţa ocupată în cadrul suprafeţei ariilor naturale protejate aferente Parcului Natural Grădiştea Muncelului Cioclovina
        Tabelul nr. 24

┌──────────────┬─────────────┬─────────┐
│Categorie de │Proprietar │Suprafaţa│
│proprietate │ │-ha │
├──────────────┼─────────────┼─────────┤
│ │Total │3777 │
│ ├─────────────┼─────────┤
│ │Composesorat │162 │
│ │Boşorod │ │
│ ├─────────────┼─────────┤
│ │Composesorat │218 │
│ │Costeşti │ │
│ ├─────────────┼─────────┤
│ │Composesorat │227 │
│Composesorate │Crivadia │ │
│ ├─────────────┼─────────┤
│ │Composesorat │409 │
│ │Măgura Pui │ │
│ ├─────────────┼─────────┤
│ │Composesorat │288 │
│ │Merişor │ │
│ ├─────────────┼─────────┤
│ │Composesorat │2473 │
│ │Petros │ │
├──────────────┼─────────────┼─────────┤
│ │Total │27 │
│ ├─────────────┼─────────┤
│ │Parohia │17 │
│ │Federi │ │
│Parohii ├─────────────┼─────────┤
│ │Parohia │9 │
│ │Merişor │ │
│ ├─────────────┼─────────┤
│ │Parohia │1 │
│ │Ocoliş │ │
├──────────────┼─────────────┼─────────┤
│ │Total │12735 │
│ ├─────────────┼─────────┤
│ │Fâneţe │3138 │
│ ├─────────────┼─────────┤
│ │Pajişti │2605 │
│Persoane ├─────────────┼─────────┤
│fizice │Păduri │1231 │
│ ├─────────────┼─────────┤
│ │Gospodării │2997 │
│ ├─────────────┼─────────┤
│ │Păşuni │2714 │
│ │împădurite │ │
├──────────────┼─────────────┼─────────┤
│ │Total │307 │
│Persoane ├─────────────┼─────────┤
│juridice │SC Rotunda │307 │
│ │SRL │ │
├──────────────┼─────────────┼─────────┤
│ │Total │1095 │
│ ├─────────────┼─────────┤
│ │Primăria Baru│672 │
│ ├─────────────┼─────────┤
│ │Primăria │400 │
│Primării │Orăştioara │ │
│ ├─────────────┼─────────┤
│ │Primăria │2 │
│ │Boşorod │ │
│ ├─────────────┼─────────┤
│ │Primăria Pui │21 │
├──────────────┼─────────────┼─────────┤
│ │Total │53 │
│ ├─────────────┼─────────┤
│ │Şcoala Federi│28 │
│Scoli ├─────────────┼─────────┤
│ │Şcoala │10 │
│ │Merişor │ │
│ ├─────────────┼─────────┤
│ │Şcoala Ocoliş│15 │
├──────────────┼─────────────┼─────────┤
│ │Total │21877 │
│ ├─────────────┼─────────┤
│ │Ocolul Silvic│6825 │
│ │Pui │ │
│ ├─────────────┼─────────┤
│ │Ocolul Silvic│10319 │
│Statul Român │Grădişte │ │
│ ├─────────────┼─────────┤
│ │Ocolul Silvic│2375 │
│ │Retezat │ │
│ ├─────────────┼─────────┤
│ │Ocolul Silvic│2357 │
│ │Petroşani │ │
├──────────────┴─────────────┼─────────┤
│Total Suprafaţă │39820 │
└────────────────────────────┴─────────┘


        Proporţiile terenurilor - atât forestiere cât şi non-forestiere, în funcţie de situaţia juridică, se distribuie după cum urmează: domeniul public al statului şi unităţilor administrativ-teritoriale acoperă 55% în timp ce restul de 45% reprezintă proprietate privată a statului, a unităţilor administrativ-teritoriale şi a altor proprietari. O situaţie mai detaliată este prezentată în tabelul următor.
        Proporţiile terenurilor din cadrul ariilor naturale protejate în funcţie de situaţia juridică conform bazei de date a administraţiei
        Tabelul nr. 25

┌──────────────────────────────────┬─────────┐
│ │Procent │
│ │din │
│ │suprafaţa│
│Domeniu │Ariilor │
│ │Naturale │
│ │Protejate│
│ │- % │
├────────┬─────────────────────────┼─────────┤
│ │domeniul public al │55% │
│ │statului │ │
│ ├─────────────────────────┼─────────┤
│Domeniul│domeniul public al │ │
│Public │unităţilor │21% │
│ │administrativ-teritoriale│ │
│ ├─────────────────────────┼─────────┤
│ │Total domeniul public │76% │
├────────┼─────────────────────────┼─────────┤
│ │domeniul privat al │<1% │
│ │statului │ │
│ ├─────────────────────────┼─────────┤
│ │domeniul privat al │ │
│ │unităţilor │3% │
│ │administrativ-teritoriale│ │
│Domeniul├─────────────────────────┼─────────┤
│Privat │proprietatea privată a │11% │
│ │persoanelor fizice │ │
│ ├─────────────────────────┼─────────┤
│ │proprietatea privată a │10% │
│ │persoanelor juridice │ │
│ ├─────────────────────────┼─────────┤
│ │Total domeniu privat │24% │
└────────┴─────────────────────────┴─────────┘


        Harta cu situaţia juridică a terenurilor din cadrul ariilor naturale protejate se prezintă în anexa 24 Hărţi, figura 170.

    2.4.4. Administratori, gestionari şi utilizatori
        Pădurile reprezintă aproximativ 70% din suprafaţa reprezentată de ariile naturale protejate aferente Parcului Natural Grădiştea Muncelului Cioclovina, fiind diversificate nu doar ca şi structură şi compoziţie ci şi sub raportul proprietăţii şi administrării. Astfel, pădurile aflate în proprietatea statului, sunt administrate de către Direcţia Silvică Hunedoara -subunitate a Regiei Naţionale a Pădurilor - ROMSILVA- prin ocoalele silvice Grădişte, Retezat, Pui şi Petroşani. Acestea mai administrează şi suprafeţe reduse ale altor deţinători: primării, composesorate, biserici, şcoli şi persoane fizice. Există şi două ocoale silvice private: Valea Orăştiei şi Carpatina - Petrila. Acestea administrează păduri proprietate publică ale oraşelor şi comunelor dar şi păduri aflate în proprietate privată aparţinând composesoratelor, şcolilor, parohiilor şi persoanelor fizice. Trebuie subliniat faptul că silvicultura este strict reglementată la nivel naţional, indiferent de forma de proprietate, fiind aplicată pe baza de amenajamente silvice. Ca atare, respectarea regimului silvic dar şi compensarea pierderilor aduse proprietarilor ca urmare a restricţiilor de conservare, sunt două condiţii de bază pentru conservarea capitalului natural reprezentat de ariile naturale protejate aferente Parcului Natural Grădiştea Muncelului Cioclovina.
        În zona studiată, păşunile se află în administrarea celor 5 comune: Orăştioara de Sus, Boşorod, Pui, Baru şi Băniţa şi sunt păşunate de animalele locuitorilor din comunele mai sus amintite. Trebuie menţionată aici o suprafaţă de cca 2817 ha ce este în prezent ocupată preponderent de vegetaţie lemnoasă -neinclusă în fond forestier.
        Fâneţele, care ocupă o suprafaţă de aproximativ 3138 ha, sunt folosite de către populaţia locală în scopul obţinerii de furaje pentru animale.
        Terenurile agricole şi livezile sunt prezente ca anexe ale gospodăriilor aflate în special în intravilanul localităţilor, care acoperă o suprafaţă de aproximativ 1500 de hectare.
        Conform datelor deţinute de Garda Forestieră, cele 7 fonduri cinegetice care se suprapun peste arealul ariilor protejate sunt administrate de Direcţia Silvică Hunedoara, Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi - Hunedoara şi Asociaţia Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Căpăţâna. Situaţia este redată în tabelul 27.
        Fondurile cinegetice din zona ariilor naturale protejate aferente Parcului Natural Grădiştea Muncelului Cioclovina şi gestionarii acestora
        Tabelul nr. 26

┌───────┬───────────┬──────────────────┐
│ │Numărul si │ │
│Numărul│Denumirea │Gestionar │
│curent │Fondului │ │
│ │Cinegetic │ │
├───────┼───────────┼──────────────────┤
│ │ │Asociaţia │
│ │ │Judeţeană a │
│1 │33 Costeşti│Vânătorilor şi │
│ │ │Pescarilor │
│ │ │Sportivi - │
│ │ │Hunedoara │
├───────┼───────────┼──────────────────┤
│2 │34 Godeanu │Direcţia Silvică │
│ │ │Hunedoara │
├───────┼───────────┼──────────────────┤
│ │ │Asociaţia │
│3 │50 Ursici │Vânătorilor şi │
│ │ │Pescarilor │
│ │ │Sportivi Căpăţâna │
├───────┼───────────┼──────────────────┤
│ │ │Asociaţia │
│ │ │Judeţeană a │
│4 │57 Federi │Vânătorilor şi │
│ │ │Pescarilor │
│ │ │Sportivi - │
│ │ │Hunedoara │
├───────┼───────────┼──────────────────┤
│5 │60 Valea │Direcţia Silvică │
│ │Streiului │Hunedoara │
├───────┼───────────┼──────────────────┤
│ │ │Asociaţia │
│ │ │Judeţeană a │
│6 │61 Băniţa │Vânătorilor şi │
│ │ │Pescarilor │
│ │ │Sportivi - │
│ │ │Hunedoara │
├───────┼───────────┼──────────────────┤
│ │ │Asociaţia │
│ │ │Judeţeană a │
│7 │67 Auşelul │Vânătorilor şi │
│ │ │Pescarilor │
│ │ │Sportivi - │
│ │ │Hunedoara │
└───────┴───────────┴──────────────────┘



    2.4.5. Infrastructură şi construcţii
     În ceea ce priveşte infrastructura rutieră şi feroviară, aşa cum s-a subliniat la subcapitolul 2.1.1, în zona ariilor protejate accesul este asigurat atât prin cale ferată, pe rutele Arad-Bucureşti şi Simeria - Petroşani, cât şi pe drumuri naţionale, judeţene şi comunale. Reţeaua de acces este completată de drumuri forestiere şi trasee turistice care predomină în partea interioară a arealului, în timp ce celelalte sunt caracteristice mai mult zonelor periferice. O situaţie a căilor de acces este prezentată în anexa 24 Hărţi, figura 171.
        În ceea ce priveşte zonele construite, acestea se regăsesc în special în intravilanul localităţilor, care acoperă o suprafaţă de aproximativ 1500 de hectare. O hartă a perimetrului construit al localităţilor este redată în anexa 24 Hărţi, figura 172. Suprafeţele construite sunt concentrate în zonele marginale ale arealului ariilor protejate aferente Parcului Natural Grădiştea Muncelului Cioclovina. Singurele locaţii din interiorul perimetrului sunt reprezentate de satele risipite de munte din zona Grădiştea de Munte şi Platforma Luncanilor. Acestea au un impact negativ minor asupra elementelor de biodiversitate, adăugând valoare zonei prin tradiţiile păstrate care asigură nu doar o atracţie turistică ci şi o gospodărire durabilă a resurselor naturale. Întrucât la momentul elaborării planului nu au fost finalizate şi aprobate Planurile Urbanistice Generale ale comunelor de pe raza ariilor protejate, harta din anexa 24, figura 172 are un caracter orientativ. Pe măsura finalizării acestor planuri în conformitate cu prevederile legale care ţin de urbanism dar şi de conservarea biodiversităţii, această hartă se va actualiza şi va avea o precizie mai ridicată.

    2.4.6. Patrimoniu cultural
        Zona ariilor naturale protejate aferente Parcului Natural Grădiştea Muncelului-Cioclovina adăposteşte numeroase valori de patrimoniu cultural de interes naţional şi internaţional fiind reprezentate de monumentele istorice şi etnografice, complexele paleolitice şi de sistemul de fortificaţii dacice din Munţii Orăştiei. Toate aceste valori, împreună cu valorile naturale, în special fenomenele carstice, dau un caracter de unicitate ansamblului de arii protejate.
        O prezentare a celor mai importante valori de patrimoniu se face în anexa 23 la prezentul plan de management. Trebuie menţionat faptul că potenţialul zonei din punct de vedere al vestigiilor arheologice este încă incomplet explorat. Ca atare, pe lângă obiectivele menţionate în anexă, pot exista multe altele încă nedescoperite. Zona cu cea mai mare concentraţie a acestor valori este cea de nord, în perimetrul Costeşti - Grădiştea de Munte - Prihodişte, şi de la Grădiştea de Munte spre est până la limita parcului.
        Dintre toate vestigiile cunoscute, începând din anul 1999, cetăţile dacice Sarmizegetusa Regia - Grădiştea de Munte, Costeşti - Cetăţuia, Costeşti - Blidaru, Luncani - Piatra Roşie şi Băniţa au fost incluse de către UNESCO în Lista Patrimoniului Mondial. O scurtă descriere a acestor monumente se face în tabelul următor:
        Monumentele istorice din zona Grădiştea Muncelului - Cioclovina înscrise în Lista Patrimoniului Mondial - UNESCO
        Tabelul nr. 27

┌──────────────┬──────────────┬──────────────┬────────────┐
│ │ │ │Comentarii │
│Cod LMI │Monument │Unitatea │descriere, │
│ │Istoric │administrativă│starea de │
│ │ │ │conservare │
├──────────────┴──────────────┴──────────────┴────────────┤
│Directiva Monumente Istorice şi Situri Arheologice. │
├──────────────┬──────────────┬──────────────┬────────────┤
│ │ │ │„Dealul │
│ │ │ │Bolii”, sec │
│HD-I-s-A-03156│Cetatea dacică│Sat Băniţa, │II a. Chr. -│
│ │de la Băniţa │Com. Băniţa │epoca │
│ │ │ │medievală │
│ │ │ │timpurie; │
├──────────────┼──────────────┼──────────────┼────────────┤
│ │Fortificaţia │Sat Ocolişu │,,Blidaru”, │
│ │dacică de la │Mic, Com. │sec. I a. │
│HD-I-s-A-03181│Costeşti, │Orăştioara de │Chr. - sec. │
│ │punct │Sus │II p. Chr. │
│ │„Blidaru” │ │ │
├──────────────┼──────────────┼──────────────┼────────────┤
│ │Cetatea dacică│Sat Costeşti, │„Cetăţuia │
│ │de la │Com. │înaltă”, │
│HD-I-s-A-03177│Costeşti, │Orăştioara de │sec. I a. │
│ │punct │Sus │Chr. - sec │
│ │“Cetăţuia” │ │II p. Chr. │
├──────────────┼──────────────┼──────────────┼────────────┤
│ │Situl │Sat Grădiştea │„Dealul │
│ │arheologic │de Munte, Com.│Grădiştii”, │
│HD-I-s-A-03190│Sarmizegetusa,│Orăştioara de │epoca dacică│
│ │punct “Dealul │Sus │- epoca │
│ │Grădiştii” │ │romană │
├──────────────┼──────────────┼──────────────┼────────────┤
│ │ │ │Dealul │
│ │ │ │„Piatra │
│ │ │ │Roşie” la S │
│ │ │ │de satul │
│ │ │ │Boşorod, │
│ │ │ │între Valea │
│ │ │ │Luncanilor, │
│ │ │Sat Luncani │Valea Roşie │
│HD-I-s-A-03200│Fortificaţie │-Alun, Com. │şi Valea │
│ │ │Boşorod │Stângului; │
│ │ │ │sec. I a. │
│ │ │ │Chr. - sec. │
│ │ │ │I p. Chr., │
│ │ │ │epoca │
│ │ │ │geto-dacică,│
│ │ │ │cultura │
│ │ │ │dacică │
└──────────────┴──────────────┴──────────────┴────────────┘


    Localizarea pe hartă a acestor monumente se prezintă în anexa 24 Hărţi, figura 173. Detaliile asupra zonării lor din punct de vedere al legislaţiei din domeniul patrimoniului sunt prezentate la subcapitolul 2.1.3.

    2.4.7. Obiective turistice
        Arealul ariilor protejate aferente Parcului Natural Grădiştea Muncelului - Cioclovina cuprinde un complex de obiective de o deosebită importanţă arheologică, antropologică, etnografică, geologică, speologică, faunistică şi floristică. Ca atare, potenţialul pentru turism este ridicat şi în acelaşi timp diversificat. Datorită existenţei cetăţilor dacice şi a peşterilor, zona este din ce în ce mai vizitată de turişti şi speologi, mai ales în timpul sezonului cald. În plus tradiţiile şi ritualurile arhaice întâlnite în toate anotimpurile, de la nedei, nunţi şi până la sărbătorile de iarnă cu Jocul Căluşarilor pot oferi sejururi în toate localităţile din interiorul şi din jurul parcului. În în anexa 24 Hărţi, figura 174 se prezintă punctele de interes din arealul ariilor protejate aferente Parcului Natural Grădiştea Muncelului Cioclovina.
        În zona ariilor protejate s-au identificat următoarele tipuri de turism:
    a. Turism cultural - cetăţile dacice Sarmizegetusa Regia, Costeşti - Cetăţuia, Blidaru, Piatra Roşie, Feţele Albe şi Băniţa, biserici, obiceiuri, tradiţii şi altele asemenea în localităţile din areal, în special din zona Platformei Luncanilor, Costeşti şi Grădiştea de Munte;
    b. Turism pentru observarea vieţii sălbatice;
    c. Turism speologic, practicat cu precădere de membri ai cluburilor de speologie în peşterile vizitabile;
    d. Turism ştiinţific - de explorare: geologică şi paleontologică, arheologică şi altele asemenea;
    e. Agroturism foarte puţin dezvoltat în prezent, întrucât în zonă sunt numai câteva pensiuni;
    f. Ecoturism;
    g. Cicloturism;
    h. Schi de tură;
    i. Sporturi extreme;
    j. Alpinism.

        În ceea ce priveşte infrastructura pentru turism şi recreere, în prezent aceasta este insuficient dezvoltată. Mai multe detalii se prezintă în anexa 20 la prezentul plan de management. Accesul turiştilor în parc se face fie pe drumuri fie pe trasee turistice. O parte din trasee au fost refăcute cu ajutorul Serviciului Public Salvamont şi a altor voluntari. Drumul judeţean până la Sarmizegetusa Regia este în curs de amenajare. În rest, drumurile comunale şi forestiere permit accesul în majoritatea zonelor parcului, deşi majoritatea acestor căi de acces nu sunt modernizate. Există un spaţiu de campare special amenajat pe Valea Albă. Pentru cazare există câteva pensiuni şi cabane, în special în Orăştie, zona Costeşti, Baru Mare, Pui şi Băniţa.
        O hartă cu infrastructura de vizitare necesară în viitor este prezentată în anexa 20 la prezentul plan de management, împreună cu harta zonării din punct de vedere turistic a Parcului Natural Grădiştea Muncelului Cioclovina.

    2.4.8. Impacturi antropice asupra habitatelor şi speciilor de interes conservativ
        Metodologia de evaluare a activităţilor cu potenţial impact a fost dezvoltată iniţial pentru raportarea formularelor Natura 2000 către Comisia Europeană şi aprobată prin Decizia Comisiei 97/266/EC modificată ulterior prin Decizia Comisiei 2011/484/UE privind formularul standard pentru siturile Natura 2000. Această metodologie a fost adaptată pentru a fi aplicată şi la nivelul fiecărei specii şi tip de habitat din aria naturală protejată în sensul evaluării doar a activităţilor cu impact negativ.
        În acest sens, pentru evaluarea impacturilor sunt furnizate informaţiile necesare pentru:
    - Evaluarea activităţilor cu impact asupra ariei naturale protejate, în general;
    – Evaluarea activităţilor cu impact asupra speciilor de interes conservativ.

        Din punct de vedere al temporalităţii activităţilor cu potenţial impact acestea trebuie clasificate în două categorii: presiuni actuale şi ameninţări viitoare. Definiţiile acestor două categorii sunt următoarele:
    - Presiune actuală P - acea activitate cu potenţial impact negativ asupra stării de conservare a speciilor sau tipurilor de habitate de interes conservativ, care se desfăşoară în prezent, sau care s-a derulat în trecut, dar ale cărui efecte negative încă persistă.
    – Ameninţare viitoare A - acea activitate cu potenţial impact negativ asupra stării de conservare a speciilor sau tipurilor de habitate de interes conservativ, care este preconizată să se deruleze în viitor. Nu poate fi considerată ameninţare viitoare o presiune actuală decât dacă se preconizează o creştere semnificativă a intensităţii sau o schimbare a localizării presiunii actuale.

    2.4.8.1. Ameninţări şi presiuni pentru habitatele supraterane
        Ameninţările şi presiunile identificate cu ocazia activităţilor de teren din perioada octombrie 2014-iunie 2015 sunt redate în anexa 14 la prezentul plan de management.
    2.4.8.1.1. Presiuni actuale asupra habitatelor terestre
        Pe baza observaţiilor efectuate în teren în perioada septembrie 2014-mai 2015 şi actualizate pe baza activităţilor de monitorizare desfăşurate de administraţia parcului şi colaboratori în perioada 2015-2021, au fost identificate principalele presiuni actuale asupra habitatelor, cauze principale ale stării nefavorabile de conservare pentru anumite unităţi de habitat. Ele sunt redate centralizat în tabelul de mai jos, în baza de date existând detalierea presiunilor pe fiecare unitate de habitat în parte. Unele dintre presiuni se manifestă pe mai multe unităţi de habitat.
        Suprafeţe afectate de presiunile actuale asupra habitatelor supraterane
        Tabelul nr. 28

┌───────────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────────┐
│ │4060│40A0│5130│6110│6210│6230│6410│6430│6520 │
│Presiuni ├──┬─┼──┬─┼──┬─┼──┬─┼──┬─┼──┬─┼──┬─┼──┬─┼───┬────┤
│ │ha│%│Ha│%│ha│%│ha│%│ha│%│ha│%│ha│%│ha│%│ha │% │
├───────────┼──┼─┼──┼─┼──┼─┼──┼─┼──┼─┼──┼─┼──┼─┼──┼─┼───┼────┤
│A03.03 - │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│abandonarea│n/│ │n/│ │n/│ │n/│ │n/│ │n/│ │n/│ │n/│ │n/a│ │
│/ lipsa │a │ │a │ │a │ │a │ │a │ │a │ │a │ │a │ │ │ │
│cosirii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────┼──┼─┼──┼─┼──┼─┼──┼─┼──┼─┼──┼─┼──┼─┼──┼─┼───┼────┤
│F04.02 - │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│colectarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│(ciuperci, │n/│ │n/│ │n/│ │n/│ │n/│ │n/│ │n/│ │n/│ │0,4│0,0%│
│licheni, │a │ │a │ │a │ │a │ │a │ │a │ │a │ │a │ │ │ │
│fructe de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│pădure etc)│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────┼──┼─┼──┼─┼──┼─┼──┼─┼──┼─┼──┼─┼──┼─┼──┼─┼───┼────┤
│101 - │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│specii │n/│ │n/│ │n/│ │n/│ │n/│ │n/│ │n/│ │n/│ │ │ │
│invazive │a │ │a │ │a │ │a │ │a │ │a │ │a │ │a │ │n/a│ │
│non- native│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│(alogene) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└───────────┴──┴─┴──┴─┴──┴─┴──┴─┴──┴─┴──┴─┴──┴─┴──┴─┴───┴────┘


┌───────────┬────┬───────────┬──────────┬──────────┬────┬────┬────┬───────────┬────┐
│ │7230│9110 │9130 │9150 │9180│91E0│91M0│91V0 │9410│
│Presiuni ├──┬─┼──────┬────┼─────┬────┼─────┬────┼──┬─┼──┬─┼──┬─┼──────┬────┼──┬─┤
│ │ha│%│Ha │% │ha │% │ha │% │ha│%│ha│%│ha│%│ha │% │ha│%│
├───────────┼──┼─┼──────┼────┼─────┼────┼─────┼────┼──┼─┼──┼─┼──┼─┼──────┼────┼──┼─┤
│B02.01.02 –│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│replantarea│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│pădurii │n/│ │ │ │ │ │ │ │n/│ │n/│ │n/│ │ │ │n/│ │
│(arbori │a │ │2272,7│22,3│217,4│18,0│659,4│18,7│a │ │a │ │a │ │3035,8│27,5│a │ │
│nenativi) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│alohtone în│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│compoziţie │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└───────────┴──┴─┴──────┴────┴─────┴────┴─────┴────┴──┴─┴──┴─┴──┴─┴──────┴────┴──┴─┘



    2.4.8.1.2. Ameninţări potenţiale asupra habitatelor forestiere
        Ameninţări potenţiale care afectează habitatele forestiere
        Tabelul nr. 29

┌────────────┬───────────┬─────────────┐
│ │ │Habitate │
│Ameninţarea │Intensitate│posibil a fi │
│ │ │afectate │
├────────────┼───────────┼─────────────┤
│B02.03 - │ │ │
│îndepărtarea│Scăzută │91E0* │
│lăstărişului│ │ │
├────────────┼───────────┼─────────────┤
│D01.02 - │ │ │
│drumuri, │Ridicată │91E0*,9410 │
│autostrăzi │ │ │
├────────────┼───────────┼─────────────┤
│D01.02 - │ │9110, 9130, │
│drumuri, │Scăzută │9150, 91E0*, │
│autostrăzi │ │91M0, 91V0, │
│ │ │9410 │
├────────────┼───────────┼─────────────┤
│I02 - specii│ │ │
│native │Scăzută │9410 │
│(indigene) │ │ │
│problematice│ │ │
├────────────┼───────────┼─────────────┤
│ │ │9110, 9130, │
│J01.01 - │Scăzută │9150, 9180*, │
│incendii │ │91E0*, 91M0, │
│ │ │91V0, 9410 │
├────────────┼───────────┼─────────────┤
│M01 - │ │ │
│Schimbarea │Scăzută │9410 │
│condiţiilor │ │ │
│abiotice │ │ │
└────────────┴───────────┴─────────────┘



    2.4.8.1.3. Ameninţări potenţiale pentru habitatele terestre neforestiere
        Ameninţări potenţiale ce afectează habitatele neforestiere
        Tabelul nr. 30

┌───────────────┬───────────┬──────────┐
│ │ │Habitate │
│Ameninţarea │Intensitate│posibil a │
│ │ │fi │
│ │ │afectate │
├───────────────┼───────────┼──────────┤
│A03.03 - │ │6210, │
│abandonarea/ │Medie │6230, │
│lipsa cosirii │ │6520, 5130│
├───────────────┼───────────┼──────────┤
│I01 - specii │ │ │
│invazive │Medie │40A0*, │
│non-native │ │6210, 6520│
│(alogene) │ │ │
├───────────────┼───────────┼──────────┤
│K01.03 - secare│Scăzută │6410,6430,│
│ │ │7230 │
├───────────────┼───────────┼──────────┤
│J01.01 - │Scăzută │4060, 8210│
│incendii │ │ │
└───────────────┴───────────┴──────────┘




    2.4.8.2. Ameninţări şi presiuni asupra habitatului 8310
        Habitatul 8310 - peşteri închise publicului a fost identificat în 13 locaţii pe teritoriul ariei naturale protejate, aşa cum rezultă şi din harta de distribuţie a habitatului. Presiunile actuale şi ameninţările au fost evaluate cu ocazia lucrărilor de teren efectuate în perioada octombrie 2014- martie 2015 şi au fost actualizate pe baza activităţilor de monitorizare desfăşurate de administraţia parcului şi colaboratori în perioada 2015-2021 şi sunt detaliate în anexa 17 la prezentul plan de management. Identificarea ameninţărilor a folosit modelul şi codificarea SINCRON. Astfel, principalele presiuni actuale, ce reprezintă şi ameninţări viitoare în absenţa implementării unor măsuri generale de management sunt următoarele şi toate au o intensitate a impactului scăzută:
        Presiunea actuală:
    - G01.04.02 Speologie
    – G01.04.03 Vizite de agrement în peşteri
    – G05 Alte intruziuni şi dezechilibre umane
    – G05.04 Vandalism

        Ameninţări viitoare:
    - G01.04.02 Speologie
    – G01.04.03 Vizite de agrement în peşteri
    – G05 Alte intruziuni şi dezechilibre umane
    – G05.04 Vandalism


    2.4.8.3. Ameninţări şi presiuni asupra speciilor de plante de interes conservativ european
        Ameninţările şi presiunile identificate cu ocazia activităţilor de teren din perioada octombrie 2014 - iunie 2015 şi actualizate pe baza activităţilor de monitorizare desfăşurate de administraţia parcului şi colaboratori în perioada 2015-2021 sunt redate în anexa 14 la prezentul plan de management.
        Centralizator pe specii privind impactul asupra speciilor de plante de interes european
        Tabelul nr. 3l

┌─────────┬────────────┬──────────┬───────────┐
│Specie │Presiuni si │Localizare│Intensitate│
│ │ameninţări │ │ │
├─────────┼────────────┼──────────┼───────────┤
│ │M02.01 │ │ │
│ │Înlocuirea │ │ │
│ │şi │ │Medie │
│ │deteriorarea│Conform │ │
│Campanula│habitatului │anexa 24 │ │
│serrata ├────────────┤Hărţi, ├───────────┤
│ │K02.01 │figura │ │
│ │schimbarea │176. │ │
│ │compoziţiei │ │Medie │
│ │de specii │ │ │
│ │(succesiune)│ │ │
├─────────┼────────────┼──────────┼───────────┤
│ │B03 │ │ │
│ │Exploatare │Conform │ │
│Dicranum │forestieră │anexa 24 │ │
│viride │fără │Hărţi, │Medie │
│ │replantare │figura │ │
│ │sau refacere│175. │ │
│ │naturală │ │ │
└─────────┴────────────┴──────────┴───────────┘



    2.4.8.4. Ameninţări şi presiuni asupra speciilor mamifere, altele decât liliecii
        Ameninţările şi presiunile identificate cu ocazia activităţilor de teren din perioada octombrie 2014- ianuarie 2015 şi actualizate pe baza activităţilor de monitorizare desfăşurate de administraţia parcului şi colaboratori în perioada 2015-2021 sunt redate în anexa 5 la prezentul plan de management.
        Centralizator pe specii privind impactul asupra speciilor de mamifere de interes european, altele decât liliecii
        Tabelul nr. 32

┌──────────┬──────────────┬──────────┬───────────┐
│Specie │Presiuni │Localizare│Intensitate│
├──────────┼──────────────┼──────────┼───────────┤
│ │B02 - │ │ │
│ │Gestionarea şi│ │ │
│ │utilizarea │ │Scăzută │
│ │pădurii şi │ │ │
│ │plantaţiei │ │ │
│ ├──────────────┤ ├───────────┤
│ │E01.01 - │ │ │
│ │urbanizare │ │Medie │
│ │continuă │ │ │
│ ├──────────────┤ ├───────────┤
│ │F04.02 - │ │ │
│ │colectarea │ │ │
│ │(ciuperci, │ │Ridicată │
│ │licheni, │ │ │
│Ursus │fructe de │ │ │
│arctos │pădure etc) │ │ │
│ ├──────────────┤ ├───────────┤
│ │G01.03.02 - │ │ │
│ │Conducerea în │ │ │
│ │afara drumului│ │Scăzută │
│ │a vehiculelor │ │ │
│ │motorizate │ │ │
│ ├──────────────┤ ├───────────┤
│ │G01.08 - alte │ │ │
│ │activităţi │ │ │
│ │sportive şi │ │Medie │
│ │recreative în │ │ │
│ │aer liber │ │ │
│ ├──────────────┤ ├───────────┤
│ │J01.01 - │ │Scăzută │
│ │incendii │ │ │
├──────────┼──────────────┤ ├───────────┤
│ │B02 - │ │ │
│ │Gestionarea şi│ │ │
│ │utilizarea │ │Scăzută │
│ │pădurii şi │ │ │
│ │plantaţiei │ │ │
│ ├──────────────┤ ├───────────┤
│ │E01.01 - │ │ │
│ │urbanizare │ │Scăzută │
│ │continuă │ │ │
│ ├──────────────┤ ├───────────┤
│ │F03.01 - │ │Medie │
│ │Vânătoare │ │ │
│ ├──────────────┤ ├───────────┤
│ │G01.03.02 - │ │ │
│ │Conducerea în │ │ │
│Canis │afara drumului│ │Scăzută │
│lupus │a vehiculelor │ │ │
│ │motorizate │ │ │
│ ├──────────────┤ ├───────────┤
│ │G01.08 - alte │ │ │
│ │activităţi │ │ │
│ │sportive şi │ │Medie │
│ │recreative în │ │ │
│ │aer liber │ │ │
│ ├──────────────┤ ├───────────┤
│ │G05 - Alte │ │ │
│ │intruziuni şi │ │Medie │
│ │dezechilibre │ │ │
│ │umane │ │ │
│ ├──────────────┤ ├───────────┤
│ │J01.01 - │ │Scăzută │
│ │incendii │ │ │
├──────────┼──────────────┤Conform ├───────────┤
│ │B02 - │anexa 24 │ │
│ │Gestionarea şi│Hărţi, │ │
│ │utilizarea │figurile │Scăzută │
│ │pădurii şi │177-181 │ │
│ │plantaţiei │ │ │
│ ├──────────────┤ ├───────────┤
│ │F03.01 - │ │Medie │
│ │Vânătoare │ │ │
│ ├──────────────┤ ├───────────┤
│ │G01.03.02 - │ │ │
│ │Conducerea în │ │ │
│ │afara drumului│ │Scăzută │
│ │a vehiculelor │ │ │
│Lynx lynx │motorizate │ │ │
│ ├──────────────┤ ├───────────┤
│ │G01.08 - alte │ │ │
│ │activităţi │ │ │
│ │sportive şi │ │Medie │
│ │recreative în │ │ │
│ │aer liber │ │ │
│ ├──────────────┤ ├───────────┤
│ │G05 - Alte │ │ │
│ │intruziuni şi │ │Medie │
│ │dezechilibre │ │ │
│ │umane │ │ │
│ ├──────────────┤ ├───────────┤
│ │J01.01 - │ │Scăzută │
│ │incendii │ │ │
├──────────┼──────────────┤ ├───────────┤
│Martes │J01.01 - │ │Scăzută │
│martes │incendii │ │ │
├──────────┼──────────────┤ ├───────────┤
│ │F03.01 - │ │Medie │
│ │Vânătoare │ │ │
│ ├──────────────┤ ├───────────┤
│ │I03.01 - │ │ │
│ │poluare │ │Scăzută │
│ │genetică │ │ │
│ │(animale) │ │ │
│Felis ├──────────────┤ ├───────────┤
│silvestris│J01.01 - │ │Scăzută │
│ │incendii │ │ │
│ ├──────────────┤ ├───────────┤
│ │K03.03 - │ │ │
│ │introducere a │ │ │
│ │unor boli │ │Scăzută │
│ │(patogeni │ │ │
│ │microbieni) │ │ │
├──────────┼──────────────┤ ├───────────┤
│ │F02.03 - │ │ │
│ │Pescuit de │ │Scăzută │
│ │agrement │ │ │
│ ├──────────────┤ ├───────────┤
│ │F03.02.03 - │ │ │
│ │capcane, │ │Scăzută │
│ │otrăvire, │ │ │
│ │braconaj │ │ │
│Lutra ├──────────────┤ ├───────────┤
│lutra │J02.05.05 - │ │ │
│ │hidrocentrale │ │Scăzută │
│ │mici, │ │ │
│ │stavilare │ │ │
│ ├──────────────┤ ├───────────┤
│ │J02.06.06 - │ │ │
│ │captări de apă│ │ │
│ │de suprafaţă │ │Scăzută │
│ │pentru │ │ │
│ │hidro-centrale│ │ │
├──────────┼──────────────┼──────────┼───────────┤
│Specie │Ameninţări │Localizare│Intensitate│
├──────────┼──────────────┼──────────┼───────────┤
│ │D01.02 - │ │ │
│ │drumuri, │ │Scăzută │
│ │autostrăzi │ │ │
│ ├──────────────┤ ├───────────┤
│ │D01.04 - căi │ │ │
│ │ferate, căi │ │Scăzută │
│ │ferate de mare│ │ │
│ │viteză │ │ │
│ ├──────────────┤ ├───────────┤
│ │E01.01 - │ │ │
│Ursus │urbanizare │ │Scăzută │
│arctos │continuă │ │ │
│ ├──────────────┤ ├───────────┤
│ │F03.01 - │ │Scăzută │
│ │Vânătoare │ │ │
│ ├──────────────┤ ├───────────┤
│ │F03.02.03 - │ │ │
│ │capcane, │ │Scăzută │
│ │otrăvire, │ │ │
│ │braconaj │ │ │
│ ├──────────────┤ ├───────────┤
│ │J01.01 - │ │Scăzută │
│ │Incendii │ │ │
├──────────┼──────────────┤ ├───────────┤
│ │D01.02 - │ │ │
│ │drumuri, │ │Scăzută │
│ │autostrăzi │ │ │
│ ├──────────────┤ ├───────────┤
│ │E01.01 - │ │ │
│ │urbanizare │ │Scăzută │
│ │continuă │ │ │
│ ├──────────────┤ ├───────────┤
│Canis │F03.01 - │ │Scăzută │
│lupus │Vânătoare │ │ │
│ ├──────────────┤ ├───────────┤
│ │F03.02.03 - │ │ │
│ │capcane, │ │Scăzută │
│ │otrăvire, │ │ │
│ │braconaj │ │ │
│ ├──────────────┤ ├───────────┤
│ │J01.01 - │ │Scăzută │
│ │Incendii │ │ │
├──────────┼──────────────┤ ├───────────┤
│ │D01.02 - │ │ │
│ │drumuri, │ │Scăzută │
│ │autostrăzi │ │ │
│ ├──────────────┤ ├───────────┤
│ │E01.01 - │ │ │
│ │urbanizare │ │Scăzută │
│ │continuă │ │ │
│ ├──────────────┤ ├───────────┤
│Lynx lynx │F03.01 - │ │Scăzută │
│ │Vânătoare │ │ │
│ ├──────────────┤ ├───────────┤
│ │F03.02.03 - │ │ │
│ │capcane, │ │Scăzută │
│ │otrăvire, │Conform │ │
│ │braconaj │anexa 24 │ │
│ ├──────────────┤Hărţi, ├───────────┤
│ │J01.01 - │figurile │Scăzută │
│ │Incendii │177-181 │ │
├──────────┼──────────────┤ ├───────────┤
│Martes │J01.01 - │ │Scăzută │
│martes │Incendii │ │ │
├──────────┼──────────────┤ ├───────────┤
│ │D01.02 - │ │ │
│ │drumuri, │ │Scăzută │
│ │autostrăzi │ │ │
│ ├──────────────┤ ├───────────┤
│ │E01.01 - │ │ │
│ │urbanizare │ │Scăzută │
│ │continuă │ │ │
│ ├──────────────┤ ├───────────┤
│Felis │F03.01 - │ │Scăzută │
│silvestris│Vânătoare │ │ │
│ ├──────────────┤ ├───────────┤
│ │F03.02.03 - │ │ │
│ │capcane, │ │Scăzută │
│ │otrăvire, │ │ │
│ │braconaj │ │ │
│ ├──────────────┤ ├───────────┤
│ │J01.01 - │ │Scăzută │
│ │Incendii │ │ │
├──────────┼──────────────┤ ├───────────┤
│ │B02 - │ │ │
│ │gestionarea şi│ │ │
│ │utilizarea │ │Scăzută │
│ │pădurii şi │ │ │
│ │plantaţiei │ │ │
│ ├──────────────┤ ├───────────┤
│ │D01.02 - │ │ │
│ │drumuri, │ │Scăzută │
│ │autostrăzi │ │ │
│ ├──────────────┤ ├───────────┤
│ │J02.06.02 - │ │ │
│ │captări de apă│ │ │
│ │de suprafaţă │ │Scăzută │
│ │pentru │ │ │
│ │alimentarea cu│ │ │
│ │apă │ │ │
│Lutra ├──────────────┤ ├───────────┤
│lutra │J02.05.05 - │ │ │
│ │hidrocentrale │ │Ridicată │
│ │mici, │ │ │
│ │stavilare │ │ │
│ ├──────────────┤ ├───────────┤
│ │J02.06.06 - │ │ │
│ │captări de apă│ │ │
│ │de suprafaţă │ │Ridicată │
│ │pentru │ │ │
│ │hidro-centrale│ │ │
│ ├──────────────┤ ├───────────┤
│ │J02.12.02 - │ │ │
│ │diguri de │ │ │
│ │apărare pentru│ │Scăzută │
│ │inundaţii în │ │ │
│ │sistemele de │ │ │
│ │apă interioare│ │ │
└──────────┴────────