────────── Aprobat prin ORDINUL nr. 1.640 din 12 august 2016, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 922 din 16 noiembrie 2016.────────── CUPRINS 1. INTRODUCERE 1.1. Scurtă descriere a Planului de management 1.2. Cadrul legal referitor la aria naturală protejată şi la elaborarea Planului de management 1.3. Procesul de elaborare a Planului de management 1.4. Procedura de modificare şi actualizare a Planului de management 1.5. Procedura de implementare a Planului de management 2. DESCRIEREA ARIEI NATURALE PROTEJATE 2.1. Informaţii generale 2.1.1. Localizarea ariei naturale protejate 2.1.2. Limitele ariei naturale protejate 2.2. Mediul abiotic 2.2.1. Relief şi geomorfologie 2.2.2. Geologie 2.2.3. Hidrologie 2.2.4. Clima 2.2.5. Soluri şi subsoluri 2.3. Mediul biotic 2.3.1. Ecosisteme 2.3.2. Habitate 2.3.3. Flora de importanţă comunitară 2.3.4. Fauna de importanţă comunitară 2.4. Informaţii socio-economice, culturale, impacturi şi ameninţări 2.4.1. Informaţii socio-economice şi culturale 2.4.2. Impacturi şi ameninţări 3. EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR DE FAUNĂ 3.1. Evaluarea stării de conservare a fiecărei specii de faună de interes comunitar din Formularul Standard Natura 2000 4. SCOPUL ŞI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT 4.1. Scopul Planului de management 4.2. Obiectivele Planului de management 5. PLANUL DE ACTIVITĂŢI 5.1. Resurse necesare implementării Planului de management 6. PLANUL DE MONITORIZARE A ACTIVITĂŢILOR BIBLIOGRAFIE ŞI REFERINŢE ANEXE Anexa nr. 1 la Planul de management - Harta localizării sitului ROSCI0363 Râul Moldova între Oniceni şi Miteşti Anexa nr. 2 la Planul de management - Harta cu limitele ariei protejate şi unităţile administrativ-teritoriale Anexa nr. 3 la Planul de management - Harta geomorfologică Anexa nr. 4 la Planul de management - Harta geologică Anexa nr. 5 la Planul de management - Harta hidrologică Anexa nr. 6 la Planul de management - Harta solurilor Anexa nr. 7 la Planul de management - Harta peisajului Anexa nr. 8 la Planul de management - Harta obiectivelor de infrastructură şi construcţii Anexa nr. 9 la Planul de management - Harta patrimoniului cultural Anexa nr. 10 la Planul de management - Harta utilizării terenurilor Anexa nr. 11 la Planul de management - Harta tipurilor de proprietate a terenurilor Anexa nr. 12 la Planul de management - Harta formelor de administrare a terenurilor Anexa nr. 13 la Planul de management - Hărţile de distribuţie pentru speciile de interes comunitar Anexa nr. 14 la Planul de management - Hărţile presiunilor - impacturi trecute şi prezente Anexa nr. 15 la Planul de management - Hărţile ameninţărilor - impacturi viitoare previzibile Anexa nr. 16 la Planul de management - Lista unităţilor amenajistice şi a unităţilor de producţie de pe raza ariei protejate Anexa nr 17 la Planul de management - Alte specii relevante care nu sunt menţionate în Formularul Standard Natura 2000 LISTĂ DE ABREVIERI DN - Drum Naţional DC - Drum Comunal S.C. - Societate Comercială S.R.L. - Societate cu Răspundere Limitată 1. INTRODUCERE 1.1. Scurtă descriere a Planului de management Situl ROSC10363 Râul Moldova între Oniceni şi Miteşti, a fost declarat prin Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările şi completările ulterioare. 1.2. Cadrul legal referitor la aria naturală protejată şi la elaborarea Planului de management Elaborarea şi aprobarea planului de management s-a realizat în baza următoarelor acte normative: a) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare; b) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare; c) Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările şi completările ulterioare; d) Ordinul ministrului mediului şi schimbărilor climatice nr. 1052/2014 privind aprobarea Metodologiei de atribuire în administrare şi custodie a ariilor naturale protejate, cu modificările ulterioare. e) Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare; f) Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 3836/2010 privind aprobarea Metodologiei de avizare a tarifelor instituite de către administratorii/custozii ariilor naturale protejate pentru vizitarea ariilor naturale protejate, pentru analizarea documentaţiilor şi eliberarea de avize conform legii, pentru fotografiatul şi filmatul în scop comercial; g) Legea nr. 101/2011 pentru prevenirea şi sancţionarea unor fapte privind degradarea mediului, republicată; h) Ordinul ministrului mediului şi ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 203/14/2009 privind Procedura de stabilire a derogărilor de la măsurile de protecţie a speciilor de floră şi faună sălbatice; i) Ordinul ministrului mediului nr. 464/2009 pentru aprobarea Normelor tehnice privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor de control şi inspecţie în domeniul protecţiei mediului, cu modificările şi completările ulterioare; j) Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 410/2008 pentru aprobarea Procedurii de autorizare a activităţilor de recoltare, capturare şi/sau achiziţie şi/sau comercializare, pe teritoriul naţional sau la export, a florilor de mină, a fosilelor de plante şi fosilelor de animale vertebrate şi nevertebrate, precum şi a plantelor şi animalelor din floră şi, respectiv, faună sălbatice şi a importului acestora, cu modificările şi completările ulterioare; k) Ordinul ministrului mediului nr. 979/2009 privind introducerea de specii alohtone, intervenţiile asupra speciilor invazive, precum şi reintroducerea speciilor indigene prevăzute în anexele nr. 4A şi 4B la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, pe teritoriul naţional; l) Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; m) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 139/2005 privind administrarea pădurilor din România, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 38/2006, cu modificările şi completările ulterioare; n) Legea nr. 171/2010 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice, cu modificările şi completările ulterioare; o) Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 3814/2012 pentru aprobarea Normelor tehnice privind modificarea prevederilor amenajamentelor silvice şi schimbarea categoriei de folosinţă a terenurilor din fondul forestier, cu modificările şi completările ulterioare. p) Legea nr. 100/2010 privind împădurirea terenurilor degradate; q) Legea nr. 407/2006 vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic, cu modificările şi completările ulterioare; r) Hotărârea Guvernului nr. 1679/2008 privind modalitatea de acordare a despăgubirilor prevăzute de Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, precum şi obligaţiile ce revin gestionarilor fondurilor cinegetice şi proprietarilor de culturi agricole, silvice şi de animale domestice pentru prevenirea pagubelor; s) Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi al ministrului mediului şi pădurilor nr. 44/1195/2011 pentru aprobarea Normelor privind accesul la resursele acvatice vii din domeniul public al statului în vederea practicării pescuitului comercial în habitatele piscicole naturale din ariile naturale protejate, cu modificările şi completările ulterioare; t) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 317/2009, cu modificările şi completările ulterioare; u) Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi ministrului mediului şi pădurilor nr. 159/1266/2011 privind aprobarea condiţiilor de practicare a pescuitului recreativ/sportiv, regulamentului de practicare a pescuitului recreativ/sportiv şi modelelor permiselor de pescuit recreativ/sportiv în ariile naturale protejate. v) Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; w) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, cu modificările şi completările ulterioare; x) Hotărârea Guvernului nr. 1064/2013 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, cu modificările şi completările ulterioare; y) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015 - 2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 104/2015, cu modificările şi completările ulterioare; z) Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, ministrului mediului, apelor şi pădurilor şi al preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 352/636/54/2015 pentru aprobarea normelor privind ecocondiţionalitatea în cadrul schemelor şi măsurilor de sprijin pentru fermieri în România, cu modificările şi completările ulterioare; aa) Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, cu modificările şi completările ulterioare; bb) Hotărârea Guvernului nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe, cu modificările şi completările ulterioare; cc) Ordinul ministrului mediului şi pădurilor, ministrului administraţiei şi internelor, ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi ministrului dezvoltării regionale şi turismului nr. 135/76/84/1284/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice şi private; dd) Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potenţiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar; ee) Legea nr. 86/2000 pentru ratificarea Convenţiei privind accesul la informaţie, participarea publicului la luarea deciziei şi accesul la justiţie în probleme de mediu, semnată la Aarhus la 25 iunie 1998; ff) Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, cu modificările şi completările ulterioare; gg) Hotărârea Guvernului nr. 878/2005 privind accesul publicului la informaţia privind mediul, cu modificările şi completările ulterioare; hh) Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de faună şi floră sălbatică - Directiva Habitate; ii) Hotărârea Guvernului nr.1081/2013 privind aprobarea Strategiei naţionale şi a Planului de acţiune pentru conservarea biodiversităţii 2014-2020; jj) Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 799/2012 privind aprobarea Normativului de conţinut al documentaţiilor tehnice de fundamentare necesare obţinerii avizului de gospodărire a apelor şi a autorizaţiei de gospodărire a apelor; kk) Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2260/2008 privind aprobarea Normelor metodologice de clasare şi inventariere a monumentelor istorice, cu modificările ulterioare; ll) Lege nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. 1.3. Procesul de elaborare al Planului de management Planul de management a fost elaborat prin implicarea factorilor interesaţi, conform legislaţiei în vigoare. Prezentul Plan de management s-a elaborat în cadrul proiectului realizat în cadrul Programului Operaţional Sectorial "Mediu", Axa Prioritară 4 - Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protecţia naturii, POS Mediu Axa 4: Managementul durabil al trei arii protejate situate pe râul Moldova prin componenta "Realizare şi gestionare baze date, colectare date G1S, elaborare planuri de monitorizare şi management pentru ariile protejate ROSCI0363 Râul Moldova între Oniceni şi Miteşti, ROSCI0364 Râul Moldova între Tupilaţi şi Roman, ROSCI0365 Râul Moldova între Păltinoasa şi Ruşi". Elaborarea Planului, conform cerinţelor contractuale ale proiectului şi prevederilor legale în vigoare, a urmat mai multe etape, astfel: a) demararea activităţilor de colectare, analizare şi interpretare a datelor de ordin general disponibile, precum şi de completare a acestora cu date rezultate din studiile existente, publicate sau nepublicate; b) efectuarea studiilor de inventariere, identificarea presiunilor şi ameninţărilor şi de evaluare a stării de conservare a speciilor pentru care a fost desemnată aria protejată, prin implicarea experţilor pentru fiecare domeniu; c) propunerea de măsuri de conservare pentru fiecare specie de interes comunitar s-a avut în vederea asigurării stării de conservare favorabilă; d) analizarea studiilor, a livrabilelor şi bazei de date existente; e) elaborarea Planului de management de către experţi, în colaborare cu beneficiarul şi alţi factori interesaţi; f) consultarea şi implicarea factorilor interesaţi, prin realizarea a două întâlniri publice, conform cerinţelor legislaţiei în vigoare şi a prevederilor contractuale din proiect; g) parcurgerea etapelor procedurii de mediu, conform legislaţiei în vigoare. 1.4. Procedura de modificare şi actualizare a Planului de management Modificarea şi actualizarea Planului de management se va face conform prevederilor legale în vigoare. 1.5. Procedura de implementare a Planului de management Responsabilitatea implementării Planului de management revine custodelui şi partenerilor acestuia. Aplicarea măsurilor incluse în Plan este obligatorie pentru toate persoanele fizice şi juridice care desfăşoară activităţi sau au interese pe suprafaţa vizată de acesta, conform legislaţiei în vigoare. Organizarea activităţilor se va realiza de către custode şi parteneri, în colaborare permanentă cu factorii interesaţi. Responsabilitatea implementării fiecărei acţiuni/măsuri de management este specificată în capitolul privind Planul de acţiuni. Prevederile Planului de management vor fi integrate în planurile de amenajare a teritoriului judeţean şi în planurile urbanistice generale, demersuri care vor fi realizate de administraţia publică locală. 2. DESCRIEREA ARIEI NATURALE PROTEJATE 2.1. Informaţii generale 2.1.1. Localizarea ariei naturale protejate Aria protejată aparţine administrativ regiunii Nord-Est şi este localizată în judeţele Iaşi - 54% adică 1736,1 ha, Neamţ - 32% adică 1028,8 ha şi Suceava - 14% adică 450,1 ha. Situl se află pe teritoriul comunelor Drăgăneşti, Păstrăveni, Răuceşti, Timişeşti, Urecheni, Ţibucani - din judeţul Neamţ, Cristeşti, Mirosloveşti, Moţca - din judeţul Iaşi, Drăguşeni şi Forăşti - din judeţul Suceava. Aria protejată se situează în podişul Moldovei, districtul câmpiilor piemontane. Harta localizării ariei naturale protejate este inclusă în Anexa nr. 1 la Planul de management. 2.1.2. Limitele ariei naturale protejate Limitele sitului sunt disponibile pe pagina de internet a autorităţii publice centrale responsabile cu protecţia mediului. Harta cu limitele ariei naturale protejate este inclusă în Anexa nr. 2 la Planul de management. 2.2. Mediul abiotic 2.2.1. Relief şi geomorfologie Aria protejată se situează în podişul Moldovei, districtul câmpiilor piemontane cu caracter de eroziune şi de acumulare cuaternare de prundişuri, nisipuri şi luturi nisipoase, formate în continuarea evoluţiei câmpiilor piemontane miopliocene cu terase etajate larg dezvoltate în evantai, conuri de dejecţie şi şesuri întinse, cu o reţea hidrografică puternică şi cu bogate ape subterane, situate aproape la suprafaţă. Relieful are fragmentare deluroasă, cu văi relativ largi şi versanţi cu pante domoale, rareori cu pante repezi şi cu procese de eroziune şi alunecări. Câmpiile aluviale de luncă, situate în albia râului Moldova sunt inundabile, cu numeroase meandre, bălţi şi microrelief de terase joase. Harta geomorfologică este inclusă în este inclusă în Anexa nr. 3 la Planul de management. 2.2.2. Geologie Situl de importanţă comunitară ROSCI0363 Râul Moldova între Oniceni şi Miteşti este amplasat în albia minoră şi majoră a râului Moldova şi a evoluat pe un complex aluvionar, alcătuit din pietrişuri şi nisipuri de vârstă Holocen superior depuse peste depozite de vârstă Basarabeană. În acest complex de natură detritică, sunt depuse straturi discontinue de aluviuni, având culoarea galben-cafenie. În compoziţia acestora, se întâlnesc elemente ce provin din formaţiunile de fliş şi cristalin ale Carpaţilor şi Subcarpaţilor Orientali, în care predomină cuarţul, cuarţitele şi gresiile cuarţitice. În zona şesului Moldovei, din punct de vedere hidrogeologic, se evidenţiază existenţa unui singur strat freatic. Acesta este dezvoltat de-o parte şi de alta a râului depăşind limitele şesului actual spre lateral. Acviferul este liber, cu o direcţie de curgere paralelă cu râul Moldova excepţie făcând zonele de confluenţă unde se constată o inflexiune spre est. În cadrul luncii se diferenţiază şi ape subterane cantonate în depozite proluviale, coluviale de la baza teraselor înalte şi în zona de contact cu versanţii. În ceea ce priveşte regimul de alimentare al apelor freatice s-a remarcat o strânsă legătură între râu şi freatic cu un decalaj de timp între infiltrare şi răspunsul freatic de 20 - 30 zile în jumătatea superioară a şesului Moldovei şi de 40 - 45 zile în jumătatea inferioară. Nivelul maxim al apelor este atins, aproape în fiecare an, în luna iunie. Cele mai scăzute niveluri se înregistrează în lunile ianuarie - februarie când râul se alimentează, în exclusivitate din subteran. Harta geologică este inclusă în Anexa nr. 4 la Planul de management. 2.2.3. Hidrologie Din punct de vedere hidrologic, suprafeţele sitului de importanţă comunitară aparţin albiei minore a râului Moldova. Din hidrograful scurgerii medii lunare şi anuale în anii ploioşi, rezultă existenţa unor valori mari, mai ales în două perioade ale anului, respectiv lunile mai şi iulie. În anii ploioşi, valorile debitelor medii ale lunilor de vară sunt de 5 ori mai mari decât valorile medii anuale, iar în sezonul rece, de 2 - 5 ori. Alimentarea de suprafaţă şi subterană a râului Moldova se face în principal din precipitaţii acestea fiind sub formă lichidă - ploi sau solidă - zăpezi. Există, de asemenea, şi o alimentare din bazinele vecine care se realizează prin capetele unor straturi geologice. Harta hidrologică este inclusă în Anexa nr. 5 la Planul de management. 2.2.4. Clima Din punct de vedere termic, datorită suprapunerii ariei protejate pe culoarul râului Moldova care se întinde de-a lungul unor variate forme de relief, se manifestă o mare variaţie termică. Din punct de vedere climatic, zona se încadrează în ţinutul temperat continental est european, care prezintă şi unele caracteristici de tranziţie de la unele nuanţe umede, oceanice şi subbaltice, în cursul superior, către altele mai excesive în cursul inferior, la care se adaugă foehnizarea maselor de aer ce coboară pe versanţii estici ai Carpaţilor Orientali. Dispunerea văii Moldovei pe direcţia NV-SE, forma sa de culoar, permite canalizarea maselor de aer pe această direcţie şi formarea, în special în sezonul rece, a numeroase inversiuni termice. Precipitaţiile medii anuale au valori medii de 503,6 l/mp. Din punct de vedere al repartiţiei precipitaţiilor medii lunare, în timpul anului, cele mai mari cantităţi de precipitaţii cad în sezonul cald, 60 - 70%, luna cea mai umedă fiind luna iulie. Vântul are viteze mai mari în intervalul decembrie-februarie, depăşind frecvent 40 m/s în zona superioară a sitului, iar în luna august acestea scad până la calm atmosferic - fenomen ce înregistrează un procent anual ridicat, în sudul ariei naturale. 2.2.5. Soluri şi subsoluri Din punct de vedere pedologie, în sit, ansamblu condiţiilor geologice, geomorfologice, hidrologice şi climatice, au determinat formarea unor tipuri de soluri specifice, determinate de existenţa unui surplus de umiditate provenit din apa freatică, dar şi a unor fenomene excesive cum sunt de exemplu: inundaţii, viituri, rupturi de maluri, care au contribuit la apariţia, în mare parte a solurilor aluviale, neevoluate sau erodate - protisoluri. Harta pedologică este inclusă în Anexa nr. 6 la Planul de management. 2.3. Mediul biotic 2.3.1. Ecosisteme Trei tipuri majore de ecosisteme acoperă suprafaţa sitului: ecosisteme acvatice, ecosisteme forestiere şi ecosisteme de terenuri deschise de tipul agro-ecosistemelor. 2.3.2. Habitate 2.3.2.1. Habitate Natura 2000 Habitatele de interes comunitar, incluse în Anexa I a Directivei 92/43/CEE, nu fac obiectul declarării şi managementului ariei protejate. Sunt necesare cercetări ulterioare pentru eventuala identificare a prezenţei acestora pe teritoriul sitului. 2.3.2.2. Habitate după clasificarea naţională Pentru studiul habitatelor şi identificarea lor după clasificarea naţională sunt necesare cercetări ulterioare. 2.3.3. Flora de importanţă comunitară 2.3.3.1. Plante inferioare Speciile de plante de importanţă comunitară, incluse în Anexa II a Directivei 92/43/CEE, nu fac obiectul declarării şi managementului ariei protejate. Sunt necesare cercetări ulterioare pentru eventuala identificare a prezenţei acestora pe teritoriul sitului. 2.3.3.2. Plante superioare Plantele de interes comunitar, incluse în Anexa II a Directivei 92/43/CEE, nu fac obiectul declarării şi managementului ariei protejate. Sunt necesare cercetări ulterioare pentru eventuala identificare a prezenţei acestora pe teritoriul sitului. 2.3.4. Fauna de importanţă comunitară Situl a fost desemnat pentru protejarea: speciilor de peşti de importanţă comunitară - Barbus petenyi sinonim Barbus meridionalis, Rhodeus sericeus amarus, Gobio wanoscopus, Sabanejewia aurata şi Cobitis taenia, speciilor de amfibieni de importanţă comunitară - Bombina variegata, Bombina bombina şi Triturus cristatus; speciilor de mamifere de importanţă comunitară - Lutra lutra şi Spermophilus citellus. Toate speciile de interes comunitar citate în Formularul Standard al sitului ROSCI0363 Râul Moldova între Oniceni şi Miteşti au fost identificate în aria protejată în urma studiilor realizate în teren. 2.3.4.2. Ihtiofaună Situl a fost desemnat pentru protejarea speciilor de peşti de importanţă comunitară - Barbus petenyi sinonim Barbus meridionalis, Rhodeus sericeus amarus, Gobio uranoscopus, Sabanejewia aurata şi Cobitis taenia. În tabelul nr. 1 se descriu toate speciile de peşti de importanţă comunitară din Formularul Standard Natura 2000 al sitului ROSCI0363 Râul Moldova între Oniceni şi Miteşti, identificate pe teritoriul sitului, prin proiectul POS Mediu Axa 4. Descrierea, habitatul şi distribuţia speciilor de peşti de interes comunitar din situl ROSCI0363 Râul Moldova între Oniceni şi Miteşti Tabelul nr. 1
┌────┬───────────┬─────────────────────┐
│Nr. │Parametru │Descriere │
│crt.│ │ │
├────┼───────────┼─────────────────────┤
│ │Denumirea │Barbus petenyi │
│1. │ştiinţifică│sinonim Barbus │
│ │ │meridionalis │
├────┼───────────┼─────────────────────┤
│2. │Denumirea │mreană vânătă, │
│ │comună │moioagă │
├────┼───────────┼─────────────────────┤
│ │ │Morfologie externă. │
│ │ │Peşte mijlociu, având│
│ │ │corpul alungit, │
│ │ │rotund, puţin │
│ │ │comprimat lateral. │
│ │ │Abdomenul este │
│ │ │rotunjit, capul mare │
│ │ │cu ochi mici, botul │
│ │ │lung şi proeminent. │
│ │ │Buzele sunt cărnoase,│
│ │ │îndeosebi cea │
│ │ │inferioară care este │
│ │ │divizată în 2 sau 3 │
│ │ │lobi. Ultima radie │
│ │ │simplă a dorsalei │
│ │ │este flexibilă şi │
│ │ │neosificată. Corpul │
│ │ │are pete întunecate. │
│ │ │Dimensiunea maximă │
│ │ │este de 28 cm. │
│ │ │Dimorfismul sexual se│
│ │ │manifestă mai ales │
│ │ │prin lungimea mai │
│ │ │mare a înotătoarei │
│ │ │anale la masculi. │
│ │ │Determinarea sexelor │
│ │ │se face cu multă │
│ │ │precizie în perioada │
│ │ │de reproducere, │
│ │ │deoarece la masculi │
│ │ │pot fi observaţi, pe │
│ │ │partea dorsală a │
│ │ │capului, tuberculi │
│ │ │albicioşi. Tot în │
│ │ │acest interval │
│ │ │femelele au abdomenul│
│ │ │mai bombat, iar │
│ │ │masculii au abdomenul│
│ │ │mai tare şi mai │
│ │ │zvelt. │
│ │ │Colorit. Spinarea │
│ │ │este brună-ruginie │
│ │ │închis, cu pete mai │
│ │Descrierea │întunecate şi altele │
│3. │speciei - │mai deschise; │
│ │morfologie,│flancurile sunt │
│ │biologie │galbene-ruginii cu │
│ │ │pete, Înotătoarea │
│ │ │ventrală │
│ │ │gălbuie-deschis, │
│ │ │dorsala şi caudala au│
│ │ │pete puternice, │
│ │ │celelalte înotătoare │
│ │ │sunt galbene. │
│ │ │Mustăţile galbene, │
│ │ │fără axă roşie. │
│ │ │Sub aspect │
│ │ │morfologic, mreana │
│ │ │vânătă se aseamănă cu│
│ │ │mreana - Barbus │
│ │ │barbus. Marmoraţiile │
│ │ │de pe partea dorsală,│
│ │ │flancuri şi │
│ │ │înotătoare îi conferă│
│ │ │un aspect particular.│
│ │ │Un alt caracter care │
│ │ │o deosebeşte de │
│ │ │mreană - Barbus │
│ │ │barbus îl reprezintă │
│ │ │lipsa unei axe roşii │
│ │ │pe prelungirile │
│ │ │tegumentare. │
│ │ │Se hrăneşte în primul│
│ │ │rând cu nevertebrate │
│ │ │acvatice de fund - │
│ │ │tendipedide, │
│ │ │efemeroptere, │
│ │ │tricoptere, gamaride,│
│ │ │oligochete - mai rar │
│ │ │cu vegetale. Acest │
│ │ │regim alimentar poate│
│ │ │fi completat cu alge,│
│ │ │resturi vegetale şi │
│ │ │icre. Indivizii │
│ │ │adulţi se pot hrăni │
│ │ │şi cu puiet de peşte.│
│ │ │Nu se hrăneşte în │
│ │ │perioada de │
│ │ │reproducere şi în │
│ │ │timpul iernii. │
├────┼───────────┼─────────────────────┤
│ │ │Trăieşte mai ales în │
│ │ │râurile şi pâraiele │
│ │ │din regiunea de munte│
│ │ │şi partea superioară │
│ │ │a regiunii colinarc. │
│ │ │Este prezent în │
│ │ │majoritatea râurilor │
│ │ │care izvorăsc din │
│ │ │podişuri sau dealuri,│
│ │ │lipseşte numai din │
│ │ │cursul lor superior. │
│ │ │Trăieşte atât în │
│ │ │râuri pietroase, │
│ │ │rapide şi reci, cât │
│ │ │şi în unele pâraie │
│4. │Habitat │mai nămoloase din │
│ │ │zona de munte care │
│ │ │vara se încălzesc │
│ │ │puternic. Arată │
│ │ │preferinţă mai ales │
│ │ │pentru porţiunile cu │
│ │ │fund pietros şi │
│ │ │curent puternic. │
│ │ │Reproducerea are loc │
│ │ │primăvara, uneori │
│ │ │până la sfârşitul │
│ │ │verii. │
│ │ │Fiind o specie │
│ │ │sedentară se │
│ │ │reproduce, se │
│ │ │hrăneşte şi iernează │
│ │ │în acelaşi loc. │
├────┼───────────┼─────────────────────┤
│ │ │Specie răspândită în │
│ │ │cea mai mare parte a │
│ │ │ţării, mai ales în │
│ │ │zona de deal şi de │
│ │ │munte. Telcean & │
│ │ │Bănărescu în 2002 o │
│ │ │categorizează la │
│ │ │speciile care şi-au │
│ │Distribuţia│menţinut arealul de │
│5. │în România │răspândire şi │
│ │ │abundenţa în ultimii │
│ │ │ani, fiind prezentă │
│ │ │în cursul superior al│
│ │ │tuturor râurilor ce │
│ │ │izvorăsc la munte, cu│
│ │ │excepţia Begheiului │
│ │ │şi Timişului, │
│ │ │începând din zona │
│ │ │păstrăvului. │
├────┼───────────┼─────────────────────┤
│ │ │Specia a fost găsită │
│ │ │în următoarele ape: │
│ │ │pârâul Topoliţa, │
│ │Distribuţia│pârâul Umbrari, │
│6. │în aria │pârâul Neamţ, în râul│
│ │protejată │Moldova lângă │
│ │ │localitatea Lunca │
│ │ │Moldovei şi în pârâul│
│ │ │Strieşti. │
├────┼───────────┼─────────────────────┤
│ │Tipul │ │
│ │populaţiei │Populaţie permanentă │
│7, │speciei în │- sedentară/ │
│ │aria │rezidentă. │
│ │protejată │ │
├────┼───────────┼─────────────────────┤
│ │Mărimea │ │
│ │populaţiei │Minim 1.496.936 de │
│8. │speciei în │indivizi. │
│ │aria │ │
│ │protejată │ │
├────┼───────────┼─────────────────────┤
│ │Calitatea │ │
│ │datelor │Medic - date estimate│
│ │referitoare│pe baza extrapolării │
│9. │la │şi/sau modelării │
│ │populaţia │datelor obţinute prin│
│ │speciei din│măsurători parţiale. │
│ │aria │ │
│ │protejată │ │
├────┼───────────┼─────────────────────┤
│ │Raportul │ │
│ │dintre │ │
│ │mărimea │ │
│ │populaţiei │Nu se cunoaşte │
│10. │speciei în │populaţia naţională. │
│ │aria │ │
│ │protejată │ │
│ │şi cea │ │
│ │naţională │ │
├────┼───────────┼─────────────────────┤
│1. │Denumirea │Rhodeus sericeus │
│ │ştiinţifică│amarus │
├────┼───────────┼─────────────────────┤
│2. │Denumirea │boarţă │
│ │comună │ │
├────┼───────────┼─────────────────────┤
│ │ │Morfologie externă. │
│ │ │Corpul este înalt şi │
│ │ │puternic comprimat │
│ │ │lateral. Profilul │
│ │ │dorsal şi cel ventral│
│ │ │sunt convexe. Gura │
│ │ │este mică, │
│ │ │subterminală, │
│ │ │semilunară, │
│ │ │deschiderea ci ajunge│
│ │ │până sub nări. Buzele│
│ │ │sunt subţiri şi │
│ │ │întregi. Pedunculul │
│ │ │este scund şi │
│ │ │comprimat lateral. │
│ │ │Marginea dorsalei │
│ │ │este uşor convexă. │
│ │ │Pectoralele sunt │
│ │ │scurte, rotunjite la │
│ │ │vârf. Solzii mari, │
│ │ │mult mai înalţi decât│
│ │ │lungi, persistenţi. │
│ │ │Linia laterală │
│ │ │scurtă. De obicei │
│ │ │atinge între 30 şi 60│
│ │ │mm lungime tară │
│ │ │caudală şi 38-72 mm │
│ │ │lungime totală. Talia│
│ │ │maximă este de 78 mm.│
│ │ │Colorit. Partea │
│ │ │dorsală a corpului │
│ │ │este cenuşie-gălbuie,│
│ │ │uneori spre verzuie, │
│ │ │flancurile sunt albe,│
│ │ │tară luciu metalic, │
│ │ │dorsala şi caudala │
│ │ │sunt cenuşii, │
│ │ │celelalte înotătoare │
│ │ │au nuanţe spre roşu, │
│ │ │în lungul jumătăţii │
│ │ │posterioare a │
│ │ │corpului şi a │
│ │ │pedunculului caudal │
│ │ │prezintă o dungă │
│ │ │verzuie foarte │
│ │ │evidentă. │
│ │Descrierea │Dimorfismul sexual │
│ │speciei - │este foarte evident, │
│3. │morfologie,│se manifestă pe tot │
│ │biologie │cursul anului. │
│ │ │Masculii sunt mai │
│ │ │mari, au corpul mai │
│ │ │înalt şi coloritul │
│ │ │mai intens. În │
│ │ │perioada de │
│ │ │reproducere masculul │
│ │ │capătă un colorit │
│ │ │deosebit de frumos: │
│ │ │operculul şi partea │
│ │ │anterioară a │
│ │ │abdomenului sunt │
│ │ │portocalii sau roze; │
│ │ │dunga din lungul │
│ │ │corpului devine verde│
│ │ │ca smaraldul, anala │
│ │ │roşie şi apare o │
│ │ │erupţie de butoni │
│ │ │albi pe buza │
│ │ │superioară şi │
│ │ │deasupra ochiului. │
│ │ │Femelele au papila │
│ │ │genitală alungită sub│
│ │ │forma unui ovipozitor│
│ │ │de 5-8 mm. În │
│ │ │perioada de │
│ │ │reproducere femelele │
│ │ │îşi păstrează │
│ │ │coloritul mat, │
│ │ │ovipozitorul devine │
│ │ │portocaliu şi se │
│ │ │alungeşte, ajungând │
│ │ │să depăşească mult │
│ │ │baza caudalei. Cu │
│ │ │ajutorul │
│ │ │ovipozitorului icrele│
│ │ │sunt depuse în │
│ │ │cavitatea branhială a│
│ │ │lamelibranhiatelor │
│ │ │din genurile Unio şi │
│ │ │Anodonta. │
│ │ │Se hrăneşte cu alge │
│ │ │filamentoase şi │
│ │ │unicelulare, resturi │
│ │ │de plante superioare │
│ │ │şi detritus; │
│ │ │întâmplător ingerează│
│ │ │şi organisme animale.│
├────┼───────────┼─────────────────────┤
│ │ │Trăieşte exclusiv în │
│ │ │ape dulci. Preferă │
│ │ │apele stătătoare sau │
│ │ │încete, dar se poate │
│ │ │întâlni şi în plin │
│ │ │curent până aproape │
│4. │Habitat │de zona montană a │
│ │ │râurilor. Răspândirea│
│ │ │sa este legată de │
│ │ │prezenţa │
│ │ │lamelibranhiatelor │
│ │ │Unio sau Anodonta. │
│ │ │Nu întreprinde │
│ │ │migraţii. │
├────┼───────────┼─────────────────────┤
│ │ │Specie cu o │
│ │ │raspândire largă în │
│ │ │România. Distribuţia │
│ │ │în România: Dunăre de│
│ │ │la Baziaş până la │
│ │ │vărsare şi │
│ │ │majoritatea bălţilor │
│ │ │luncii inundabile şi │
│ │ │ale deltei. Lipseşte │
│5. │Distribuţia│în Razelm, abundent │
│ │în România │în lacul Tăbăcăria, │
│ │ │la nord de Constanţa,│
│ │ │probabil şi în │
│ │ │celelalte lacuri │
│ │ │litorale. Există în │
│ │ │majoritatea râurilor │
│ │ │şi mai ales în │
│ │ │braţele moarte şi │
│ │ │bălţile din lungul │
│ │ │lor. │
├────┼───────────┼─────────────────────┤
│ │ │Specia a fost │
│ │ │identificată în │
│ │ │următoarele ape din │
│ │Distribuţia│interiorul │
│6. │în aria │sitului:pârâul │
│ │protejată │Cristeşti, pârâul │
│ │ │Topoliţa, pârâul │
│ │ │Râşca şi pârâul │
│ │ │Stroeşti. │
├────┼───────────┼─────────────────────┤
│ │Tipul │ │
│ │populaţiei │Populaţie permanentă │
│7. │speciei în │- sedentară/ │
│ │aria │rezidentă. │
│ │protejată │ │
├────┼───────────┼─────────────────────┤
│ │Mărimea │Minim 45.704 de │
│ │populaţiei │indivizi - interval │
│8. │speciei în │10.000-50.000 │
│ │aria │indivizi. │
│ │protejată │ │
├────┼───────────┼─────────────────────┤
│ │Calitatea │ │
│ │datelor │Medie - date estimate│
│ │referitoare│pe baza extrapolării │
│9. │la │şi/sau modelării │
│ │populaţia │datelor obţinute prin│
│ │speciei din│măsurători parţiale. │
│ │aria │ │
│ │protejată │ │
├────┼───────────┼─────────────────────┤
│ │Raportul │ │
│ │dintre │ │
│ │mărimea │ │
│ │populaţiei │Nu se cunoaşte │
│10. │speciei în │populaţia naţională. │
│ │aria │ │
│ │protejată │ │
│ │şi cea │ │
│ │naţională │ │
├────┼───────────┼─────────────────────┤
│1. │Denumirea │Gobio uranoscopus │
│ │ştiinţifică│ │
├────┼───────────┼─────────────────────┤
│2. │Denumirea │porcuşor de vad │
│ │comună │ │
├────┼───────────┼─────────────────────┤
│ │ │Morfologie externă. │
│ │ │Corpul este alungit, │
│ │ │gros, cilindric, │
│ │ │necomprimat lateral. │
│ │ │Grosimea este puţin │
│ │ │mai mică decât │
│ │ │înălţimea. Profilul │
│ │ │dorsal este slab │
│ │ │convex, iar cel │
│ │ │ventral orizontal. │
│ │ │Botul este ascuţit, │
│ │ │aproape totdeauna mai│
│ │ │lung decât spaţiul │
│ │ │postorbital. Ochii │
│ │ │privesc mai mult în │
│ │ │sus. Mustăţile sunt │
│ │ │mult mai dezvoltate │
│ │ │decât la celelalte │
│ │ │specii ale genului. │
│ │ │Înotătoarele ventrale│
│ │ │se inserează exact │
│ │ │sub inserţia dorsalei│
│ │ │sau puţin mai în │
│ │ │urmă. Vârful │
│ │ │pectoralelor uneori │
│ │ │depăşeşte inserţia │
│ │ │ventralelor, alteori │
│ │ │nici nu o atinge. │
│ │ │Caudala este adânc │
│ │ │scobită, lobii ei │
│ │ │sunt rotunjiţi, │
│ │ │egali, sau cel │
│ │ │inferior cu foarte │
│ │ │puţin mai lung. │
│ │ │Marginea dorsalei │
│ │ │este uşor scobită. │
│ │ │Pieptul şi istmul │
│ │Descrierea │sunt complet │
│3. │speciei - │acoperite cu solzi. │
│ │morfologie,│Colorit. Faţa dorsală│
│ │biologie │este cenuşie-verzuie │
│ │ │sau brună cu nuanţe │
│ │ │roşcate; solzii │
│ │ │spatelui au margine │
│ │ │neagră. În urma │
│ │ │dorsalei sunt 2-3 │
│ │ │pete negricioase │
│ │ │mari, foarte │
│ │ │evidente, care dau un│
│ │ │aspect brăzdat. Pe │
│ │ │laturile corpului │
│ │ │sunt 7-10 pete mari │
│ │ │rotunde, rar │
│ │ │alungite. Faţa │
│ │ │ventrală este │
│ │ │alb-gălbuie. La baza │
│ │ │înotătoarei caudale │
│ │ │sunt două pete albe │
│ │ │foarte evidente. Pe │
│ │ │solzii liniei │
│ │ │laterale sunt două │
│ │ │puncte mici negre, │
│ │ │slab pronunţate. Pe │
│ │ │radiile înotătoarelor│
│ │ │dorsală şi caudală, │
│ │ │rar şi ale altor │
│ │ │înotătoare, se află │
│ │ │două rânduri de pete │
│ │ │negre, mai slabe ca │
│ │ │la Gobio gobio. │
│ │ │Dimensiuni - ajunge │
│ │ │până la 10,5 cm tară │
│ │ │caudală şi la 12,3 cm│
│ │ │lungime totală. │
│ │ │Variabilitate. │
│ │ │Coloritul variază │
│ │ │mult şi în cadrul │
│ │ │aceleiaşi populaţii. │
├────┼───────────┼─────────────────────┤
│ │ │Trăieşte în râuri de │
│ │ │munte şi deal, cu │
│ │ │precădere la vaduri │
│ │ │şi în repezişuri, │
│ │ │unde apa are viteze │
│ │ │de 70-115 cm/s, iar │
│ │ │fundul e bolovănos. │
│ │ │Uneori ajunge şi la │
│4. │Habitat │şes, dar numai în │
│ │ │repezişuri. Puietul │
│ │ │stă în apă mai lină, │
│ │ │uneori pe fund │
│ │ │nisipos. Deşi în │
│ │ │anumite repezişuri se│
│ │ │întâlnesc mulţi │
│ │ │indivizi, nu formează│
│ │ │niciodată adevărate │
│ │ │cârduri. │
├────┼───────────┼─────────────────────┤
│ │ │Specie prezentă în │
│ │ │regiunea superioară a│
│ │ │râurilor de deal şi │
│ │ │de munte cu viteză │
│ │ │mare: Vişeu, Someş, │
│ │ │Someşul Mare, Someşul│
│ │ │Mic, Crasna, Crişul │
│ │ │Repede, Crişul Negru,│
│ │Distribuţia│Mureş, Arieş, Târnava│
│5. │în România │Mare, Bega, Timiş, │
│ │ │Nera, Cerna, Gilort, │
│ │ │Jiu, Olt, Sâmbăta, │
│ │ │Cibin, Râul Brezii, │
│ │ │Argeş, Dâmboviţa, │
│ │ │Ialomiţa, Suceava, │
│ │ │Moldova, Moldoviţa, │
│ │ │Bistriţa, Zalău. În │
│ │ │Dunăre a fost citată │
│ │ │numai la Cazane. │
├────┼───────────┼─────────────────────┤
│ │ │Specia a fost găsită │
│ │ │în următoarele ape │
│ │ │din interiorul │
│ │ │sitului: în râul │
│ │Distribuţia│Moldova lângă │
│6. │în aria │localitatea Lunca │
│ │protejată │Moldovei şi tot în │
│ │ │râul Moldova între │
│ │ │localităţile Ungheni │
│ │ │şi Drăguşeni, pârâul │
│ │ │Neamţ şi pârâul │
│ │ │Umbrari. │
├────┼───────────┼─────────────────────┤
│ │Tipul │ │
│ │populaţiei │Populaţie permanentă │
│7. │speciei în │– sedentară/ │
│ │aria │rezidentă. │
│ │protejată │ │
├────┼───────────┼─────────────────────┤
│ │Mărimea │Minim 728.231 de │
│ │populaţiei │indivizi - interval │
│8. │speciei în │500.000-1.000.000 │
│ │aria │indivizi. │
│ │protejată │ │
├────┼───────────┼─────────────────────┤
│ │Calitatea │ │
│ │datelor │Medie - date estimate│
│ │referitoare│pe baza extrapolării │
│9. │la │şi/sau modelării │
│ │populaţia │datelor obţinute prin│
│ │speciei din│măsurători parţiale │
│ │aria │ │
│ │protejată │ │
├────┼───────────┼─────────────────────┤
│ │Raportul │ │
│ │dintre │ │
│ │mărimea │ │
│ │populaţiei │Nu se cunoaşte │
│10. │speciei în │populaţia naţională. │
│ │aria │ │
│ │protejată │ │
│ │şi cea │ │
│ │naţională │ │
├────┼───────────┼─────────────────────┤
│1. │Denumirea │Sabanejewia aurata │
│ │ştiinţifică│ │
├────┼───────────┼─────────────────────┤
│2. │Denumirea │câră, faţă │
│ │comună │ │
├────┼───────────┼─────────────────────┤
│ │ │Morfologie externă. │
│ │ │Corpul este de │
│ │ │înălţime variabilă, │
│ │ │fiind moderat │
│ │ │comprimat lateral. │
│ │ │Spinul suborbitar │
│ │ │este puternic, cu │
│ │ │două ramuri │
│ │ │divergente, ramura │
│ │ │mare este puternic │
│ │ │curbată. Ochii sunt │
│ │ │apropiaţi; spaţiul │
│ │ │interorbital este │
│ │ │plan, egal sau puţin │
│ │ │mai mare sau mai mic │
│ │ │decât ochiul. Nara │
│ │ │anterioară este │
│ │ │prelungită sub forma │
│ │ │unui tub. Pedunculul │
│ │ │caudal are o creastă │
│ │ │adipoasă, mai │
│ │ │dezvoltată în │
│ │ │perioada de │
│ │ │reproducere; limita │
│ │ │anterioară a acestei │
│ │ │creste coincide cu │
│ │ │vârful dorsalei când │
│ │ │această înotătoare │
│ │ │este culcată. Specia │
│ │ │nu prezintă creastă │
│ │ │adipoasă ventrală. │
│ │ │Inserţia ventralelor │
│ │ │este situată la o │
│ │ │mică distanţă în urma│
│ │ │marginii anterioare a│
│ │ │bazei dorsale. │
│ │ │Înotătoarea caudală │
│ │ │este uşor trunchiată.│
│ │ │Pectoralele şi │
│ │ │ventralele sunt │
│ │ │rotunjite, marginea │
│ │Descrierea │dorsalei şi a analei │
│3. │speciei - │dreaptă. │
│ │morfologie,│Colorit. Fondul este │
│ │biologie │alb-gălbui, uneori │
│ │ │către auriu. Dorsal │
│ │ │prezintă 10-14, │
│ │ │rareori 8-9 sau 15-16│
│ │ │pete; acestea sunt │
│ │ │mai lungi decât late,│
│ │ │lungimea lor e mai │
│ │ │mare sau egală cu │
│ │ │distanţa dintre ele. │
│ │ │Petele laterale in │
│ │ │număr de 10-13, │
│ │ │rareori 8-9 sau 14, │
│ │ │au formă variată. │
│ │ │Între petele dorsale │
│ │ │şi cele laterale │
│ │ │există o pigmentaţie │
│ │ │abundentă alcătuită │
│ │ │din pete mărunte şi │
│ │ │neregulate, mai mult │
│ │ │sau mai puţin │
│ │ │anastomozate în │
│ │ │reţea. Această │
│ │ │pigmentaţie se │
│ │ │întinde până la │
│ │ │caudală. La baza │
│ │ │caudalei se află câte│
│ │ │o pată cenuşie │
│ │ │dorsală şi una │
│ │ │ventrală, care, în │
│ │ │general, sunt mici şi│
│ │ │distanţate. │
│ │ │Variabilitatea │
│ │ │coloritului este │
│ │ │foarte mare. │
│ │ │Dimorfism sexual. │
│ │ │Corpul masculilor are│
│ │ │două îngroşări │
│ │ │laterale înaintea │
│ │ │dorsalei. Dimorfismul│
│ │ │sexual este mai │
│ │ │pronunţat în perioada│
│ │ │de reproducere. │
├────┼───────────┼─────────────────────┤
│ │ │Trăieşte în râuri, │
│ │ │începând de la munte │
│ │ │până la şes; preferă │
│ │ │fundul cu prundiş │
│ │ │amestecat cu nisip, │
│ │ │dar se întâlneşte │
│ │ │frecvent şi în │
│ │ │porţiunile exclusiv │
│ │ │nisipoase ale │
│ │ │râurilor. Destul de │
│4. │Habitat │frecvent se │
│ │ │întâlneşte şi pe fund│
│ │ │argilos, sub malurile│
│ │ │verticale, la │
│ │ │rădăcinile sălciilor.│
│ │ │În râurile nisipoase,│
│ │ │cea mai mare parte a │
│ │ │timpului se îngroapă │
│ │ │în nisip. Lipseşte în│
│ │ │râuri nămoloase. Nu │
│ │ │întreprinde migraţii │
│ │ │periodice. │
├────┼───────────┼─────────────────────┤
│ │ │Specia este prezentă │
│ │Distribuţia│în majoritatea │
│5. │în România │râurilor din ţară, în│
│ │ │zona de deal şi de │
│ │ │munte. │
├────┼───────────┼─────────────────────┤
│ │ │Specia a fost găsită │
│ │ │în următoarele ape │
│ │ │din interiorul │
│ │ │sitului: Râul Moldova│
│ │Distribuţia│lângă localitatea │
│6. │în aria │Lunca Moldovei, baltă│
│ │protejată -│temporară lângă │
│ │descriptiv │localitatea Lunca │
│ │ │Moldovei şi într-un │
│ │ │pârâu lângă │
│ │ │localitatea │
│ │ │Zvorăneşti. │
├────┼───────────┼─────────────────────┤
│ │Tipul │ │
│ │populaţiei │Populaţie permanentă │
│7. │speciei în │- sedentară/ │
│ │aria │rezidentă. │
│ │protejată │ │
├────┼───────────┼─────────────────────┤
│ │Mărimea │Minim 1.697.740 de │
│ │populaţiei │indivizi - interval │
│8. │speciei în │1.500.000-2.000.000 │
│ │aria │indivizi. │
│ │protejată │ │
├────┼───────────┼─────────────────────┤
│ │Calitatea │ │
│ │datelor │Medie - date estimate│
│ │referitoare│pe baza extrapolării │
│9. │la │şi/sau modelării │
│ │populaţia │datelor obţinute prin│
│ │speciei din│măsurători parţiale. │
│ │aria │ │
│ │protejată │ │
├────┼───────────┼─────────────────────┤
│ │Raportul │ │
│ │dintre │ │
│ │mărimea │ │
│ │populaţiei │Nu se cunoaşte │
│10. │speciei în │populaţia naţională. │
│ │aria │ │
│ │protejată │ │
│ │şi cea │ │
│ │naţională │ │
├────┼───────────┼─────────────────────┤
│1. │Denumirea │Cobitis taenia │
│ │ştiinţifică│ │
├────┼───────────┼─────────────────────┤
│2. │Denumirea │zvârlugă │
│ │comună │ │
├────┼───────────┼─────────────────────┤
│ │ │Morfologie externă. │
│ │ │Corpul este gros sau │
│ │ │moderat comprimat │
│ │ │lateral. Profilele │
│ │ │dorsal şi ventral │
│ │ │sunt aproape │
│ │ │orizontale. Spinul │
│ │ │suborbital este │
│ │ │situat înaintea şi │
│ │ │sub jumătatea │
│ │ │anterioară a │
│ │ │ochiului, cele două │
│ │ │ramuri ale spinului │
│ │ │sunt moderat │
│ │ │divergente, ramura │
│ │ │scurtă are circa │
│ │ │jumătatea lungimii │
│ │ │ramurii lungi. Cele │
│ │ │două jumătăţi ale │
│ │ │buzei inferioare sunt│
│ │ │subdivizate de câteva│
│ │ │brazde, în general │
│ │ │puţin adânci, în câte│
│ │ │3-4 lobi. Pedunculul │
│ │ │caudal are, în partea│
│ │ │sa posterioară, o │
│ │ │carenă dorsală şi una│
│ │ │ventrală, ultima mai │
│ │ │dezvoltată. Inserţia │
│ │ │ventralei este │
│ │ │situată puţin în urma│
│ │ │celei a dorsalei. │
│ │ │Caudala este │
│ │ │trunchiată sau uşor │
│ │ │scobită, pectoralele │
│ │ │şi ventralele │
│ │ │rotunjite. │
│ │ │Solzii sunt │
│ │ │imbricaţi, subovali, │
│ │ │cu zona focală mică │
│ │ │şi excentrică. Linia │
│ │ │laterală este scurtă,│
│ │ │în general nu │
│ │ │depăşeşte înotătoarea│
│ │ │pectorală. │
│ │Descrierea │Colorit. Fondul este │
│3. │speciei - │alb-gălbui cu pete │
│ │morfologie,│dorsale mici, │
│ │biologie │apropiate în număr │
│ │ │variabil. Pigmentaţia│
│ │ │laterală a corpului │
│ │ │cuprinde patru zone │
│ │ │longitudinale │
│ │ │diferite: două │
│ │ │pigmentaţii │
│ │ │intermediare, care │
│ │ │constau în punctuaţii│
│ │ │fine şi apropiate, │
│ │ │cea latero-dorsală │
│ │ │alcătuită din pete │
│ │ │înguste, şi │
│ │ │pigmentaţia laterală │
│ │ │din pete pătrate, în │
│ │ │număr variabil. La │
│ │ │multe, exemplare │
│ │ │petele alungite ale │
│ │ │pigmentaţiei │
│ │ │latero-dorsale se │
│ │ │unesc formând o dungă│
│ │ │aproape continuă, iar│
│ │ │petele laterale se │
│ │ │apropie mult între │
│ │ │ele. La baza │
│ │ │caudalei, în colţul │
│ │ │superior, există o │
│ │ │pată neagră, foarte │
│ │ │evidentă. Capul are │
│ │ │pete mărunte şi o │
│ │ │dungă oblică, de la │
│ │ │ceafă până la gură. │
│ │ │Dimorfism sexual. La │
│ │ │femele, radia a treia│
│ │ │a pectoralei este mai│
│ │ │lungă; la masculi │
│ │ │radia a doua este │
│ │ │îngroşată, iar la │
│ │ │baza primei radii │
│ │ │există o piesă │
│ │ │scheletică în general│
│ │ │rotunjită. Ca │
│ │ │lungime, femelele │
│ │ │ating până la 11,5 │
│ │ │cm, iar masculii până│
│ │ │la 9,3 cm. │
├────┼───────────┼─────────────────────┤
│ │ │Trăieşte în ape lent │
│ │ │curgătoare, cu fund │
│ │ │nisipos, argilos, │
│ │ │mâlos, │
│ │ │mai rar pietros, cât │
│ │ │şi în ape stătătoare,│
│ │ │evitându-le însă în │
│ │ │general pe cele │
│4. │Habitat │foarte înmâlite. │
│ │ │Adesea se îngroapă │
│ │ │complet în mâl sau în│
│ │ │nisip; se hrăneşte │
│ │ │mai mult noaptea. Are│
│ │ │respiraţie │
│ │ │intestinală, scoasă │
│ │ │din apă, emite un │
│ │ │sunet. │
├────┼───────────┼─────────────────────┤
│ │ │Prezentă în │
│5. │Distribuţia│majoritatea râurilor │
│ │în România │din ţară în zona de │
│ │ │deal şi de şes. │
├────┼───────────┼─────────────────────┤
│ │ │Specia a fost găsită │
│ │ │în următoarele ape │
│ │ │din interiorul │
│ │ │sitului: pârâul │
│ │ │Strieşti, râul │
│ │ │Moldova lângă │
│ │Distribuţia│localitatea Lunca │
│6. │în aria │Moldovei, pârâul │
│ │protejată │Neamţ, pârâu lângă │
│ │ │localitatea │
│ │ │Zvorăneşti, pârâul │
│ │ │Râşca şi în râul │
│ │ │Moldova între │
│ │ │localităţile Ungheni │
│ │ │şi Drăguşeni. │
├────┼───────────┼─────────────────────┤
│ │Tipul │ │
│ │populaţiei │Populaţie permanentă │
│7. │speciei în │- sedentară/rezidentă│
│ │aria │ │
│ │protejată │ │
├────┼───────────┼─────────────────────┤
│ │Mărimea │Minim 243.280 de │
│ │populaţiei │indivizi - interval │
│8. │speciei în │100.000-500.000 │
│ │aria │indivizi. │
│ │protejată │ │
├────┼───────────┼─────────────────────┤
│ │Calitatea │ │
│ │datelor │Medie - date estimate│
│ │referitoare│pe baza extrapolării │
│9. │la │şi/sau modelării │
│ │populaţia │datelor obţinute prin│
│ │speciei din│măsurători parţiale. │
│ │aria │ │
│ │protejată │ │
├────┼───────────┼─────────────────────┤
│ │Raportul │ │
│ │dintre │ │
│ │mărimea │ │
│ │populaţiei │Nu se cunoaşte │
│10. │speciei în │populaţia naţională. │
│ │aria │ │
│ │protejată │ │
│ │şi cea │ │
│ │naţională │ │
└────┴───────────┴─────────────────────┘
Hărţile de distribuţie pentru speciile de peşti sunt incluse în Anexa nr. 13 la Planul de management. 2.3.4.3. Herpetofaună Situl a fost desemnat pentru protejarea speciilor de amfibieni de importanţă comunitară - Bombina variegata, Bombina bombina şi Triturus cristatus. Se descriu toate speciile de amfibieni de interes comunitar din Formularul Standard Natura 2000 al sitului, identificate pe teritoriul sitului, prin proiectul POS Mediu Axa 4. Descrierea, habitatul şi distribuţia speciilor de peşti de interes comunitar din situl ROSCI0363 Râul Moldova între Oniceni şi Miteşti este prezentată în tabelul nr. 2. Râul Moldova între Oniceni şi Miteşti este prezentată în tabelul nr. 2. Descrierea, habitatul şi distribuţia speciilor de amfibieni de interes comunitar din situl ROSCI0363 Râul Moldova între Oniceni şi Miteşti Tabelul nr. 2
┌────┬───────────┬─────────────────────┐
│Nr. │Parametru │Descriere │
│crt.│ │ │
├────┼───────────┼─────────────────────┤
│1. │Denumirea │Bombina variegata │
│ │ştiinţifică│ │
├────┼───────────┼─────────────────────┤
│ │Denumirea │izvoraşul sau buhaiul│
│2. │comună │de baltă cu burta │
│ │ │galbenă │
├────┼───────────┼─────────────────────┤
│ │ │Izvoraşul sau buhaiul│
│ │ │de baltă cu burta │
│ │ │galbenă este o specie│
│ │ │vicariantă cu Bombina│
│ │ │bombina. Destul de │
│ │ │asemănătoare din │
│ │ │punct de vedere │
│ │ │morfologic, Bombina │
│ │ │variegata se distinge│
│ │ │de Bombina bombina │
│ │ │prin faptul că prima │
│ │ │are capul mai mult │
│ │ │lung decât lat, botul│
│ │ │ascuţit şi ochii mai │
│ │ │mici. Cuta gulară │
│ │ │este slab dezvoltată.│
│ │ │Pe partea dorsală │
│ │ │prezintă verucozităţi│
│ │ │dispuse neregulat şi │
│ │ │terminate cu un spin │
│ │ │cornos negru în vârf │
│ │ │înconjurat de mulţi │
│ │ │spini comoşi mici. │
│ │ │Coloritul dorsal este│
│ │ │cenuşiu-deschis, │
│ │ │cenuşiu-brun, │
│ │ │măsliniu uniform sau │
│ │ │pătat cu negru; de │
│ │ │obicei prezintă o │
│ │ │pereche de pete negre│
│ │ │între umeri şi o pată│
│ │ │la mijlocul spatelui.│
│ │ │Ventral, prezintă │
│ │ │pete cenuşii sau │
│ │ │negre pe un fond │
│ │ │galben deschis, │
│ │ │predominantă fiind │
│ │ │culoarea galbenă; │
│ │ │uneori apar şi pete │
│ │ │albe, în special în │
│ │ │cadrul marmoraţiilor │
│ │ │închise de pe piept. │
│ │Descrierea │Bombina variegata are│
│3. │speciei - │vârful degetelor de │
│ │morfologie,│culoare galbenă. │
│ │biologie │Petele galbene de pe │
│ │ │lars şi metatars sunt│
│ │ │unite la Bombina │
│ │ │variegata iar pata │
│ │ │galbenă de pe membrul│
│ │ │anterior este de │
│ │ │obicei continuă până │
│ │ │spre zona pectorală. │
│ │ │Masculii de Bombina │
│ │ │variegata formează │
│ │ │calozităţi nupţiale │
│ │ │în perioada de │
│ │ │reproducere. Spre │
│ │ │deosebire de Bombina │
│ │ │bombina, frecvenţa │
│ │ │sunetelor emise de │
│ │ │mascul este mai mare │
│ │ │- o dată pe secundă. │
│ │ │Bombina variegata │
│ │ │secretă o substanţă │
│ │ │toxică atunci când │
│ │ │este ameninţată şi │
│ │ │prezintă un │
│ │ │comportament de │
│ │ │avertizare │
│ │ │-”Unken-reflex”. Este│
│ │ │o specie euritopă, │
│ │ │preponderent │
│ │ │acvatică, socială, │
│ │ │activă atât ziua cât │
│ │ │şi noaptea. │
│ │ │Spectrul trofic │
│ │ │cuprinde araneide, │
│ │ │izopode, heteroptere,│
│ │ │coleoptere - larve şi│
│ │ │adulţi, himenoptere -│
│ │ │formicide, cynipide, │
│ │ │ichneumonide, diptere│
│ │ │- culicide, │
│ │ │brahicere, colembole,│
│ │ │lepidoptere, │
│ │ │dermaptere şi │
│ │ │homoptere. │
├────┼───────────┼─────────────────────┤
│ │ │Preferă bălţile │
│ │ │temporare, fără │
│ │ │vegetaţie sau │
│ │ │acoperite într- un │
│ │ │procent redus cu │
│ │ │vegetaţie. Poate fi │
│ │ │prezentă în toată │
│ │ │ţara, de la │
│4. │Habitat │altitudini de │
│ │ │aproximativ 150 m │
│ │ │până spre 2000 m, │
│ │ │fiind asociată mai │
│ │ │mult zonei de deal şi│
│ │ │munte, nedepăşind de │
│ │ │obicei limitele │
│ │ │superioare ale │
│ │ │pădurilor. │
├────┼───────────┼─────────────────────┤
│ │ │În România, specia │
│ │ │este predominant │
│ │ │răspândită în │
│ │ │Transilvania, lipsind│
│ │ │din unele zone │
│ │ │geografice precum │
│ │ │Dobrogea. │
│ │ │Cauzele reducerii │
│ │ │efectivelor la nivel │
│ │ │naţional sunt │
│ │ │defrişările care │
│ │ │produc eroziune şi │
│ │Distribuţia│scurgere rapidă de │
│5. │în România │suprafaţă a apelor │
│ │ │meteorice sau │
│ │ │dispariţia │
│ │ │băltoacelor, │
│ │ │extinderea │
│ │ │facilităţilor de │
│ │ │turism şi poluarea │
│ │ │apelor de munte, │
│ │ │folosirea │
│ │ │pesticidelor în │
│ │ │agricultură şi │
│ │ │silvicultură, │
│ │ │captarea unor cursuri│
│ │ │de apă. │
├────┼───────────┼─────────────────────┤
│ │ │Specia este comună la│
│ │ │nivelul sitului, │
│ │ │chiar dacă │
│ │ │predominant în │
│ │ │combinaţii hibride cu│
│ │ │specia vicariantă │
│ │ │Bombina bombina, │
│ │ │între aceste 2 specii│
│ │ │având loc procesul de│
│ │ │hibridare │
│ │Distribuţia│introgresivă în │
│6. │în aria │zonele situate la │
│ │protejată │altitudini cuprinse │
│ │ │între 90 m şi 300 m, │
│ │ │uneori chiar 400 m, │
│ │ │în România. A fost │
│ │ │identificată în zona │
│ │ │localităţilor: │
│ │ │Timişeşti, Preuteşti,│
│ │ │Drăguşeni, Cristeşti,│
│ │ │Mirosloveşti, Moţca, │
│ │ │Zvorăneşti şi │
│ │ │Şoimăreşti, │
├────┼───────────┼─────────────────────┤
│ │Tipul │ │
│ │populaţiei │Populaţie permanentă │
│7. │speciei în │- sedentară/ │
│ │aria │rezidentă. │
│ │protejată │ │
├────┼───────────┼─────────────────────┤
│ │Mărimea │ │
│ │populaţiei │10.000 - 50.000 │
│8. │speciei în │indivizi. │
│ │aria │ │
│ │protejată │ │
├────┼───────────┼─────────────────────┤
│ │Calitatea │ │
│ │datelor │Medie - date estimate│
│ │referitoare│pe baza extrapolării │
│9. │la │şi/sau modelării │
│ │populaţia │datelor obţinute prin│
│ │speciei din│măsurători parţiale. │
│ │aria │ │
│ │protejată │ │
├────┼───────────┼─────────────────────┤
│ │Raportul │ │
│ │dintre │ │
│ │mărimea │ │
│ │populaţiei │Nu se cunoaşte │
│10. │speciei în │populaţia naţională. │
│ │aria │ │
│ │protejată │ │
│ │şi cea │ │
│ │naţională │ │
├────┼───────────┼─────────────────────┤
│1. │Denumirea │Bombina bombina │
│ │ştiinţifică│ │
├────┼───────────┼─────────────────────┤
│ │ │ │
├────┼───────────┼─────────────────────┤
│ │Denumirea │buhaiul de baltă sau │
│2. │comună │izvoraşul cu burtă │
│ │ │roşie │
├────┼───────────┼─────────────────────┤
│ │ │Este o specie de │
│ │ │talie mică - în │
│ │ │general sub 5 cm - cu│
│ │ │corp îndesat, │
│ │ │aplatizat, cu │
│ │ │numeroase veruci pe │
│ │ │partea dorsală, iar │
│ │ │pe partea ventrală │
│ │ │este intens colorată,│
│ │ │prezentând un model │
│ │ │de colorare unic per │
│ │ │individ. Specia are │
│ │ │un colorit dorsal │
│ │ │măsliniu, │
│ │ │cenuşiu-deschis, rar │
│ │ │cenuşiu-închis sau │
│ │ │verde-oliv; sunt │
│ │ │prezente pete dorsale│
│ │ │închise la culoare │
│ │ │sau verzi ce │
│ │ │reprezintă aglomerări│
│ │ │de negi glandulari. │
│ │ │Pupilele au formă │
│ │ │triunghiulară sau │
│ │ │cordiformă. Negii │
│ │ │dorsali sunt rotunzi │
│ │ │sau ovali, cu un │
│ │ │punct negru în │
│ │ │centru. Modelul │
│ │ │ventral este alcătuit│
│ │ │din pete portocalii │
│ │ │spre roşii, pe un │
│ │Descrierea │fond închis sau │
│3. │speciei - │negru, adesea punctat│
│ │morfologie,│relativ uniform cu │
│ │biologie │pete mici albe. │
│ │ │Vârfurile degetelor │
│ │ │sunt negre, niciodată│
│ │ │galbene sau │
│ │ │portocalii. Masculii │
│ │ │formează în perioada │
│ │ │de reproducere │
│ │ │calozităţi nupţiale │
│ │ │pe partea interioară │
│ │ │a membrelor │
│ │ │anterioare. Aceştia │
│ │ │au saci vocali │
│ │ │interni şi capul lor │
│ │ │este mai lat decât al│
│ │ │femelelor. Culoarea │
│ │ │ventrală intensă │
│ │ │semnifică │
│ │ │toxicitatea, │
│ │ │izvoraşii secretă o │
│ │ │substanţă toxică │
│ │ │atunci când sunt │
│ │ │ameninţaţi - culoare │
│ │ │pe care o şi expun │
│ │ │ostentativ, atunci │
│ │ │când se simt │
│ │ │ameninţaţi. Postura │
│ │ │sau poziţia arcuită a│
│ │ │corpului cu expunerea│
│ │ │bărbiei şi a │
│ │ │membrelor anterioare │
│ │ │şi posterioare este │
│ │ │denumită │
│ │ │„Unken-reflex”. │
├────┼───────────┼─────────────────────┤
│ │ │Este prezentă în │
│ │ │diferite habitate │
│ │ │acvatice permanente │
│ │ │şi temporare, putând │
│ │ │folosi pentru │
│ │ │reproducere bălţi, │
│ │ │canale, zonele │
│ │ │marginale ale │
│ │ │lacurilor, zone │
│4, │Habitat │inundate, mlaştini, │
│ │ │adăpători, uneori │
│ │ │chiar ape lin │
│ │ │curgătoare, fiind │
│ │ │puţin pretenţioasă. │
│ │ │Distribuţia │
│ │ │altitudinală a │
│ │ │speciei se │
│ │ │încadrează, de │
│ │ │obicei, în intervalul│
│ │ │0-400 m. │
├────┼───────────┼─────────────────────┤
│ │ │Este răspândită pe │
│ │ │aproape întreg │
│5. │Distribuţia│teritoriul României, │
│ │în România │exceptând zonele │
│ │ │înalte ale lanţului │
│ │ │carpatic │
├────┼───────────┼─────────────────────┤
│ │ │Specia este frecventă│
│ │ │la nivelul sitului, │
│ │ │chiar dacă │
│ │ │predominant în │
│ │ │combinaţii hibride cu│
│ │ │specia vicariantă │
│ │Distribuţia│Bombina variegata, │
│6. │în aria │între aceste 2 specii│
│ │protejată │având loc procesul de│
│ │ │hibridare │
│ │ │introgresivă. A fost │
│ │ │observată în zona │
│ │ │localităţilor │
│ │ │Verşeni, Timişeşti şi│
│ │ │Drăguşeni. │
├────┼───────────┼─────────────────────┤
│ │Tipul │ │
│ │populaţiei │Populaţie permanentă │
│7. │speciei în │- sedentară/ │
│ │aria │rezidentă. │
│ │protejată │ │
├────┼───────────┼─────────────────────┤
│ │Mărimea │ │
│ │populaţiei │1.000 - 50.000 │
│8. │speciei în │indivizi. │
│ │aria │ │
│ │protejată │ │
├────┼───────────┼─────────────────────┤
│ │Calitatea │ │
│ │datelor │Medie - date estimate│
│ │referitoare│pe baza extrapolării │
│9. │la │şi/sau modelării │
│ │populaţia │datelor obţinute prin│
│ │speciei din│măsurători parţiale. │
│ │aria │ │
│ │protejată │ │
├────┼───────────┼─────────────────────┤
│ │Raportul │ │
│ │dintre │ │
│ │mărimea │ │
│ │populaţiei │Nu se cunoaşte │
│10. │speciei în │populaţia naţională. │
│ │aria │ │
│ │protejată │ │
│ │şi cea │ │
│ │naţională │ │
├────┼───────────┼─────────────────────┤
│1. │Denumirea │Tritunts cristams │
│ │ştiinţifică│ │
├────┼───────────┼─────────────────────┤
│2. │Denumirea │tritonul cu creastă │
│ │comună │ │
├────┼───────────┼─────────────────────┤
│ │ │- Triturus cristatus │
│ │ │este o specie de │
│ │ │amfibieni din ordinul│
│ │ │Caudata - amfibieni │
│ │ │ce posedă coadă, │
│ │ │familia │
│ │ │Salamandridae. Este a│
│ │ │doua cea mai marc │
│ │ │specie de tritoni din│
│ │ │România, având │
│ │ │dimensiuni de până la│
│ │ │16 cm. Corpul este │
│ │ │robust, oval în │
│ │ │secţiune, cu botul │
│ │ │rotunjit, Lungimea │
│ │ │cozii este mai mică │
│ │ │sau egală cu cea a │
│ │ │corpului. Specia │
│ │ │prezintă cută gulară,│
│ │ │iar pielea este │
│ │ │rugoasă. La tritonul │
│ │ │cu creastă, daca se │
│ │ │întind, membrele │
│ │ │anterioare şi cele │
│ │ │posterioare se ating.│
│ │ │Din punct de vedere │
│ │ │al coloritului │
│ │ │dorsal, specia │
│ │ │variază de la │
│ │ │brun-închis sau │
│ │ │măsliniu spre negru, │
│ │ │uneori cu puncte │
│ │ │negre vizibile. Pe │
│ │ │lateral şi pe guşă │
│ │ │apar adesea puncte │
│ │ │albe. Ventral │
│ │Descrierea │prezintă pete negre │
│ │speciei - │pe un fond galben şi │
│3. │morfologie,│uneori portocaliu, │
│ │biologie │fond care este │
│ │ │predominant; petele │
│ │ │formează un model, │
│ │ │uneori mozaicat, unic│
│ │ │pentru fiecare │
│ │ │individ. │
│ │ │Dimorfism sexual. │
│ │ │Masculul prezintă, în│
│ │ │perioada de │
│ │ │reproducere, o │
│ │ │creastă înaltă, │
│ │ │zimţată, care începe │
│ │ │din dreptul │
│ │ │ochilor şi se │
│ │ │întrerupe în dreptul │
│ │ │membrelor │
│ │ │posterioare. Masculul│
│ │ │prezintă de asemenea │
│ │ │o creastă caudală │
│ │ │pronunţată şi o dungă│
│ │ │sidefie pe lateralele│
│ │ │cozii, asemănătoare │
│ │ │unei frunze de │
│ │ │salcie. La femele │
│ │ │creasta caudală este │
│ │ │mult mai redusă, iar │
│ │ │partea inferioară a │
│ │ │cozii este colorată │
│ │ │cu galben. Pe partea │
│ │ │dorsală, femelele au │
│ │ │o uşoară tivitură în │
│ │ │loc de creastă. │
│ │ │Femelele au cloaca │
│ │ │mai puţin umflată │
│ │ │decât a masculilor şi│
│ │ │spre deosebire de │
│ │ │aceştia este colorată│
│ │ │cu galben. │
├────┼───────────┼─────────────────────┤
│ │ │Tritonul cu creastă │
│ │ │are două faze de-a │
│ │ │lungul unui sezon: o │
│ │ │fază acvatică, din │
│ │ │martie până în iunie,│
│ │ │când poate fi │
│ │ │întâlnit în bălţi │
│ │ │permanente sau │
│ │ │temporare, cu │
│ │ │vegetaţie dezvoltată,│
│ │ │aflată într-un stadiu│
│ │ │succesional mai │
│ │ │avansat sau în │
│ │ │izvoare limnocrene, │
│ │ │uneori chiar canale │
│4. │Habitat │de irigaţii, │
│ │ │adăpători sau iazuri │
│ │ │artificiale; după │
│ │ │luna iunie poate fi │
│ │ │găsit pe uscat, în │
│ │ │apropierea corpurilor│
│ │ │de apă sau în zone │
│ │ │care îi asigură un │
│ │ │anumit grad de │
│ │ │umiditate. Din │
│ │ │octombrie se retrage │
│ │ │la hibernare, sub │
│ │ │pietre, buşteni, în │
│ │ │galerii ale unor │
│ │ │micromamifere sau în │
│ │ │crăpăturile solului. │
├────┼───────────┼─────────────────────┤
│ │ │În România, specia │
│ │ │este răspândită din │
│ │ │zona de câmpie până │
│ │ │în zona de munte, │
│ │Distribuţia│către altitudini de │
│5. │în România │1500 m. Lipseşte din │
│ │ │lunca şi Delta │
│ │ │Dunării, unde este │
│ │ │înlocuită de tritonul│
│ │ │dobrogean - Triturus │
│ │ │dobrogicus. │
├────┼───────────┼─────────────────────┤
│ │ │Specia a fost │
│ │ │semnalată în │
│ │ │literatură la │
│ │Distribuţia│Cristeşti, iar în │
│6. │în aria │cadrul studiilor │
│ │protejată │efectuate în teren, │
│ │ │specia a fost │
│ │ │observată pe raza │
│ │ │comunei Drăguşeni. │
├────┼───────────┼─────────────────────┤
│ │Tipul │ │
│ │populaţiei │Populaţie permanentă │
│7. │speciei în │- sedentară/rezidentă│
│ │aria │ │
│ │protejată │ │
├────┼───────────┼─────────────────────┤
│ │Mărimea │ │
│ │populaţiei │Estimată ca fiind │
│8. │speciei în │între 100 şi 500 │
│ │aria │indivizi. │
│ │protejată │ │
├────┼───────────┼─────────────────────┤
│ │Calitatea │ │
│ │datelor │Medie - date estimate│
│ │referitoare│pe baza extrapolării │
│9. │la │şi/sau modelării │
│ │populaţia │datelor obţinute prin│
│ │speciei din│măsurători parţiale. │
│ │aria │ │
│ │protejată │ │
├────┼───────────┼─────────────────────┤
│ │Raportul │ │
│ │dintre │ │
│ │mărimea │ │
│ │populaţiei │Nu se cunoaşte │
│10. │speciei în │populaţia naţională. │
│ │aria │ │
│ │protejată │ │
│ │şi cea │ │
│ │naţională │ │
└────┴───────────┴─────────────────────┘
Hărţile de distribuţie pentru speciile de amfibieni sunt incluse în Anexa nr. 13 la Planul de management. 2.3.4.4. Avifaună Speciile de păsări de importanţă comunitară incluse în Anexa I a Directivei 2009/147/CE, referitoare la conservarea speciilor de păsări care se regăsesc în mod natural în situl ROSCI0363 Râul Moldova între Oniceni şi Miteşti nu au făcut obiectul prezentului proiect. Sunt necesare cercetări ulterioare pentru eventuala identificare a prezenţei acestora pe teritoriul sitului. 2.3.4.5. Mamifere Situl a fost desemnat pentru protejarea speciilor de mamifere de interes comunitar - Lutra lutra şi Spermophilus citellus, acestea fiind identificate pe suprafaţa ariei naturale protejate în cadrul studiilor efectuate. Descrierea este prezentată în tabelul nr. 3. Descrierea, habitatul şi distribuţia speciilor de mamifere, în situl ROSCI0363 Râul Moldova între Oniceni şi Miteşti Tabelul nr. 3
┌────┬────────────┬────────────────────┐
│Nr. │Parametru │Descriere │
│Crt.│ │ │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│1. │Denumirea │Lutra lutra │
│ │ştiinţifică │ │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│2. │Denumirea │vidră │
│ │comună │ │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│ │ │Corpul vidrei poate │
│ │ │ajunge până la 1 m │
│ │ │lungime şi o │
│ │ │greutate de 4-5 kg │
│ │ │pentru femele şi │
│ │ │până la 6-8 kg în │
│ │ │cazul masculilor. │
│ │ │Blana are o culoare │
│ │ │generală castaniu - │
│ │ │închis, cu o nuanţă │
│ │ │mai deschisă pe │
│ │ │abdomen. Capul este │
│ │ │plat, botul lat, │
│ │ │mustăţi lungi şi │
│ │ │aspre, iar urechile │
│ │ │mici şi rotunjite. │
│ │ │Coada este de 35-45 │
│ │ │cm, groasă la bază │
│ │ │subţiindu-se spre │
│ │ │vârf şi este │
│ │ │folosită la înaintat│
│ │ │şi cârmuit. Degetele│
│ │Descrierea │prezintă membrană │
│3. │speciei - │interdigitală, │
│ │morfologie, │ajutând foarte mult │
│ │biologie │la înot. Picioarele │
│ │ │sunt scurte iar │
│ │ │labele, late. La │
│ │ │fiecare labă, vidra │
│ │ │are 5 degete cu │
│ │ │membrană. Urma labei│
│ │ │anterioare este │
│ │ │alungită şi prezintă│
│ │ │de cele mai multe │
│ │ │ori şi urma │
│ │ │călcâiului. Unna │
│ │ │labei posterioare │
│ │ │este perfect rotundă│
│ │ │cu diametru de 5-7 │
│ │ │cm. Ghearele sunt │
│ │ │foarte mici şi apar │
│ │ │ca nişte vârfuri │
│ │ │minuscule. Capul │
│ │ │estre mic, de formă │
│ │ │hidrodinamică, iar │
│ │ │ochii şi urechile │
│ │ │sunt adaptate la │
│ │ │mediul de viaţă. │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│ │ │Vidra ocupă │
│ │ │habitatele acvatice │
│ │ │cu resurse bogate de│
│ │ │hrană - peşte, │
│ │ │crustacee şi │
│ │ │amfibieni, │
│4. │Habitat │distribuţia sa │
│ │ │acoperind atât │
│ │ │zonele montane cât │
│ │ │şi pe cele de deal │
│ │ │şi câmpie. Se │
│ │ │adăposteşte în │
│ │ │vizuini săpate în │
│ │ │malul apelor. │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│ │ │În România specia │
│ │ │este răspândită atât│
│ │Distribuţia │în zonele montane - │
│5. │în România │până la aproximativ │
│ │ │1500 m altitudine, │
│ │ │cât şi cele de deal │
│ │ │sau câmpie. │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│ │ │Distribuţia speciei │
│ │ │pe suprafaţa ariei │
│ │ │protejate este │
│ │ │discontinuă din │
│ │ │cauza gradului mare │
│ │ │de antropizare a │
│ │ │zonei determinată de│
│ │ │prezenţa │
│ │ │balastierelor, a │
│ │ │drumurilor, │
│ │Distribuţia │existenţa a │
│6. │în aria │numeroase turme de │
│ │protejată │oi şi distanţele │
│ │ │mici dintre │
│ │ │localităţi şi │
│ │ │malurile râului. │
│ │ │Semne ale prezenţei │
│ │ │speciei au fost │
│ │ │identificate în zona│
│ │ │localităţilor: │
│ │ │Timişeşti, │
│ │ │Păstrăveni, │
│ │ │Mirosloveşti. │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│ │Tipul │ │
│ │populaţiei │Populaţie permanentă│
│7. │speciei în │- sedentară/ │
│ │aria │rezidentă. │
│ │protejată │ │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│ │ │Estimata ca fiind de│
│ │Mărimea │18 indivizi pe │
│ │populaţiei │întreaga suprafaţă a│
│8, │speciei în │sitului, │
│ │aria │corespunzând unei │
│ │protejată │densităţi de 0,0055 │
│ │ │indivizi/ha. │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│ │Calitatea │Medie - date │
│ │datelor │estimate pe baza │
│ │referitoare │extrapolării şi/sau │
│9. │la populaţia│modelării datelor │
│ │speciei din │obţinute prin │
│ │aria │măsurători parţiale.│
│ │protejată │ │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│ │Raportul │ │
│ │dintre │ │
│ │mărimea │ │
│ │populaţiei │Nu se cunoaşte │
│10. │speciei în │populaţia naţională.│
│ │aria │ │
│ │protejată şi│ │
│ │cea │ │
│ │naţională │ │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│1. │Denumirea │Spermophilus │
│ │ştiinţifică │citellus │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│2. │Denumirea │Şuiţă, ţâstar, │
│ │comună │popândău │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│ │ │Este un rozător de │
│ │ │talie relativ mare │
│ │ │cu lungimea cap + │
│ │ │trunchi = 19-22 cm, │
│ │ │acoperit de blană de│
│ │ │culoare brun │
│ │ │gălbuie; capul este │
│ │ │mic şi uşor teşit, │
│ │ │pavilioanele │
│ │ │urechilor sunt mici,│
│ │ │iar membrele şi │
│ │ │coada sunt scurte. │
│ │ │Craniul are │
│ │ │apofizele │
│ │ │supraorbitale │
│ │Descrierea │dezvoltate, iar │
│3. │speciei │bulele timpanice │
│ │(morfologie,│sunt uşor alungite. │
│ │biologie) │Premolarii superiori│
│ │ │sunt bine │
│ │ │dezvoltaţi, iar │
│ │ │molarii au creste │
│ │ │transversale şi │
│ │ │cuspide interne │
│ │ │înalte de forma │
│ │ │literii U, cu │
│ │ │deschidere spre │
│ │ │exterior. Culoarea │
│ │ │incisivilor pe │
│ │ │partea exterioară │
│ │ │este alb-gălbuie, │
│ │ │iar partea distală a│
│ │ │incisivilor este │
│ │ │oblică. │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│ │ │Este întâlnit în │
│ │ │zona de stepă, în │
│ │ │biotopuri foarte │
│ │ │diferite precum: │
│4. │Habitat │pajişti, terenuri cu│
│ │ │plante furajere │
│ │ │perene - lucernă, │
│ │ │trifoi, livezi, │
│ │ │ajungând până la │
│ │ │liziera pădurilor. │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│ │ │În România, │
│ │ │popândăul este │
│ │ │întâlnit în afara │
│5. │Distribuţia │arcului carpatic, │
│ │în România │urcând până la o │
│ │ │altitudine de 450 m │
│ │ │- dealul Pietricica,│
│ │ │Piatra Neamţ. │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│ │ │Distribuţia speciei │
│ │ │pe suprafaţa ariei │
│ │ │protejate este │
│ │ │discontinuă şi acest│
│ │ │lucru este │
│ │ │determinat de gradul│
│ │ │marc de antropizare │
│ │Distribuţia │a zonei: prezenţa │
│6. │în aria │balastierelor, a │
│ │protejată │drumurilor şi │
│ │ │existenţa a │
│ │ │numeroase turme de │
│ │ │oi. Prezenţa speciei│
│ │ │a fost semnalată în │
│ │ │zona localităţilor: │
│ │ │Mirosloveşti, │
│ │ │Urecheni, Cristeşti,│
│ │ │Răuceşti. │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│ │Tipul │ │
│ │populaţiei │Populaţie permanentă│
│7. │speciei în │- sedentară/ │
│ │aria │rezidentă. │
│ │protejată │ │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│ │ │Estimată ca fiind de│
│ │Mărimea │circa 40 indivizi pe│
│ │populaţiei │întreaga suprafaţă a│
│8. │speciei în │sitului, │
│ │aria │corespunzând unei │
│ │protejată │densităţi de 0,0125 │
│ │ │indivizi/ha. │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│ │Calitatea │Medie - date │
│ │datelor │estimate pe baza │
│ │referitoare │extrapolării şi/sau │
│9. │la populaţia│modelării datelor │
│ │speciei din │obţinute prin │
│ │aria │măsurători parţiale.│
│ │protejată │ │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│ │Raportul │ │
│ │dintre │ │
│ │mărimea │ │
│ │populaţiei │Nu se cunoaşte │
│10. │speciei în │populaţia naţională.│
│ │aria │ │
│ │protejată şi│ │
│ │cea │ │
│ │naţională │ │
└────┴────────────┴────────────────────┘
Hărţile de distribuţie pentru speciile de mamifere sunt incluse în Anexa nr. 13 la Planul de management. 2.4. Informaţii socio-economice, culturale, impacturi şi ameninţări 2.4.1. Informaţii socio-economice şi culturale 2.4.1.1. Comunităţile locale şi factorii interesaţi Unităţile administrative-teritoriale care au suprafeţe cuprinse în ROSCI0363 Râul Moldova între Oniceni şi Miteşti sunt: a) în judeţul Suceava: comunele Drăguşeni şi Forăşti; b) în judeţul Neamţ: comunele Drăgăneşti, Păstrăveni, Răuceşti, Timişeşti, Urecheni şi Ţibucani; c) în judeţul Iaşi: comunele Cristeşti, Mirosloveşti şi Moţca. Conform datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică, populaţia interesată este de 43826 de persoane. Dinamica populaţiei în localităţile studiate este prezentată în tabelul nr. 4. Dinamica populaţiei în unităţile administrativ - teritoriale cu suprafeţe incluse în situl ROSCI0363 Râul Moldova între Oniceni şi Miteşti, în perioada 2007 - 2012 Tabelul nr. 4
┌─────────────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┐
│Unitate │ │ │ │ │ │ │
│administrativ│2007 │2008 │2009 │2010 │2011 │2012 │
│- teritorială│ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Comuna │1852 │1912 │1898 │1921 │1911 │1852 │
│Drăgăneşti │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Comuna │4006 │3981 │3974 │3980 │3990 │3970 │
│Păstrăveni │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Comuna │8644 │8645 │8649 │8674 │8673 │8638 │
│Răuceşti │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Comuna │4032 │4070 │4066 │4067 │4088 │4059 │
│Timişeşti │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Comuna │4205 │4150 │4103 │4092 │4069 │4026 │
│Urecheni │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Comuna │4475 │4469 │4428 │4423 │4382 │4475 │
│Ţibucani │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Comuna │4320 │4320 │4275 │4268 │4267 │4243 │
│Cristeşti │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Comuna │4848 │4765 │4722 │4688 │4626 │- │
│Mirosloveşti │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Comuna Moţca │5186 │5194 │5167 │5192 │5198 │5201 │
├─────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Comuna │2639 │2636 │2631 │2576 │2583 │2552 │
│Drăguşeni _ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Comuna │4944 │4913 │4883 │4879 │4873 │4810 │
│Forăşti │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Total │49151│49055│48796│48760│48660│43826│
└─────────────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┘
Conform datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică, populaţia din zona ariei protejate ROSCI0363 Râul Moldova între Oniceni şi Miteşti, se află în declin continuu, tară ca acesta să fie foarte accentuat. Scăderea este de 10,83%, în cei 6 ani, pentru care există date disponibile. Structura populaţiei pe sexe Structura populaţiei pe sexe în unităţile administrativ teritoriale care au suprafeţe incluse în situl ROSCI0363 Râul Moldova între Oniceni şi Miteşti are o tendinţă descrescătoare, aceasta fiind mai pronunţată în cazul bărbaţilor. Acest lucru poate determina continuarea declinului populaţiei, schimbarea raporturilor în structura ocupaţională, o înclinare a balanţei în favoarea unor ocupaţii specific feminine, iar în lipsa acestora, migraţia forţei de muncă spre alte zone. Structura pe categorii de vârstă La nivelul localităţilor care au suprafeţe incluse în situl ROSCI0363 Râul Moldova între Oniceni şi Miteşti, populaţia de peste 60 ani arc o pondere de 27,33% iar populaţia cu vârste cuprinse între 20 şi 60 are o pondere de 46,87%. Structura populaţiei în funcţie de studiile absolvite Situaţia este îngrijorătoare, în principal în mediul rural, în privinţa învăţământului: 7% din populaţie este neşcolarizată şi un procent de circa 60% din populaţie are cel mult studii gimnaziale. Acest lucru influenţează situaţia ariei naturale protejate astfel: a) se vor dezvolta cu precădere activităţi ce nu necesită studii aprofundate, respectiv agricultura, în principal de subzistenţă, ceea ce într-o bună măsură, dacă este practicată în mod tradiţional, conduce la protejarea speciilor şi habitatelor acestora; b) situaţia şcolară identificată reprezintă o ameninţare prin lipsa de informare, receptivitate, prin lipsa oportunităţilor şi tendinţa de încălcare a legislaţiei din motive de supravieţuire. Forţa de muncă Conform studiului socio-economic realizat în cadrul proiectului în care a fost elaborat şi Planul de management, rata şomajului este ridicată, ceea ce creează premizele unei continue depopulări. Turismul în situl ROSCI0363 Râul Moldova între Oniceni şi Miteşti Structurile de primire turistică sunt puţine, ceea ce arată o nevoie scăzută şi o valorificare slabă a potenţialului turistic, mai ales a turismului cultural şi al ecoturismului. Este de dorit ca documentele programatice să prevadă măsuri de creştere economică, de valorificare a potenţialului local. Date relevante sunt prezentate în tabelele nr. 5, 6, 7. Efectele pozitive asupra comunităţii întregii zone analizate sunt următoarele: a) atragerea de investitori străini şi creşterea numărului de locuri de muncă în turism - axat preponderent pe observarea speciilor, turism de evenimente, turism cultural, tabere de creaţie artistică; b) creşterea gradului de socializare; c) locurile de muncă generate vor crea un relativ confort social, atât prin veniturile rezultate, cât şi prin stabilitatea acestora; d) dezvoltarea, concomitent cu măsurile de conservare a biodiversităţii, a capacităţii de atragere a turiştilor va genera satisfacţie pentru agenţii de turism. Dezvoltarea economică, prin atragere de investitori străini, creşterea numărului de locuri de muncă şi creşterea capacităţii financiare are impact pozitiv prin: a) stimularea accesului la surse de informare şi o capacitate sporită de înţelegere a problemelor de protecţia mediului; b) creşterea numărului de parteneriate public-private cu investitori străini, în vederea realizării unor proiecte de anvergură; c) menţinerea populaţiei active în localităţile din zona ariei naturale, care va continua desfăşurarea activităţilor tradiţionale; d) dezvoltarea de tehnologii noi, cu productivitate ridicată şi nepoluante. Numărul structurilor de cazare turistică, în localităţile limitrofe sitului ROSCI0363 Râul Moldova între Oniceni şi Miteşti, în perioada 2009-2012 Tabelul nr. 5
┌──────────┬──────┬──────┬──────┬──────┐
│Localităţi│Anul │Anul │Anul │Anul │
│ │2009 │2010 │2011 │2012 │
├──────────┴──────┴──────┴──────┴──────┤
│Număr │
├──────────┬──────┬──────┬──────┬──────┤
│Răuceşti │1 │2 │2 │2 │
├──────────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Moţca │1 │1 │1 │1 │
├──────────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Drăguşeni │2 │2 │2 │2 │
├──────────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Total │4 │5 │5 │5 │
└──────────┴──────┴──────┴──────┴──────┘
Dinamica vizitatorilor în structuri de cazare turistică, în localităţile limitrofe sitului ROSCI0363 Râul Moldova între Oniceni şi Miteşti, în perioada 2009-2012 Tabelul nr. 6
┌──────────┬──────┬──────┬──────┬──────┐
│Localităţi│Anul │Anul │Anul │Anul │
│ │2009 │2010 │2011 │2012 │
├──────────┴──────┴──────┴──────┴──────┤
│Număr │
├──────────┬──────┬──────┬──────┬──────┤
│Răuceşti │3994 │4109 │4893 │3827 │
├──────────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Moţca │1450 │1149 │1150 │944 │
├──────────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Drăguşeni │951 │632 │414 │329 │
├──────────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Total │6395 │5890 │6457 │5100 │
└──────────┴──────┴──────┴──────┴──────┘
Situaţia înnoptărilor în structuri de cazare turistică, din localităţile limitrofe sitului ROSCI0363 Râul Moldova între Oniceni şi Miteşti, în perioada 2009-2012 Tabelul nr. 7
┌──────────┬──────┬──────┬──────┬──────┐
│Localităţi│Anul │Anul │Anul │Anul │
│ │2009 │2010 │2011 │2012 │
├──────────┴──────┴──────┴──────┴──────┤
│Număr │
├──────────┬──────┬──────┬──────┬──────┤
│Răuceşti │12006 │11189 │13762 │10173 │
├──────────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Moţca │1847 │1378 │1438 │944 │
├──────────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Drăguşeni │1450 │995 │642 │712 │
├──────────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Total │15303 │13562 │15842 │11829 │
└──────────┴──────┴──────┴──────┴──────┘
Estimăm că Planul de management va avea un impact pozitiv asupra comunităţilor locale, prin: scutirea de la plata impozitului pe teren - conform legislaţiei de mediu, posibilitatea etichetării "Natura 2000" a produselor obţinute în sit, posibilitatea obţinerii de plăţi compensatorii, un grad de informare şi conştientizare mai ridicat prin educarea elevilor din zonă, implicarea populaţiei locale în diverse acţiuni menite să conserve aria protejată şi să promoveze valorile naturale, culturale şi economice ale zonei. Sintetizând datele din studiul socio-economic, s-au identificat următoarele categorii de factori interesaţi: a) proprietarii şi administratorii terenurilor; b) administraţiile locale - primării, consilii locale; judeţene - consilii judeţene; c) instituţiile prefecţilor; d) autorităţile locale pentru protecţia mediului - Agenţia pentru Protecţia Mediului Neamţ, Agenţia pentru Protecţia Mediului Suceava şi Agenţia pentru Protecţia Mediului Iaşi; Garda Naţională de Mediu - comisariate judeţene, Garda Forestieră; e) gestionarii resurselor naturale din sit: societăţi comerciale, Administraţia Naţională Apele Române, asociaţiile de vânătoare şi pescuit, ocoalele silvice; f) Agenţia Naţională pentru Piscicultura şi Acvacultură; g) Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale; h) Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură; i) Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România S.A. - Direcţia Regională Drumuri şi Poduri; j) unităţile de învăţământ din localităţile limitrofe. 2.4.1.2. Utilizarea terenurilor Din punct de vedere al caracteristicilor sitului, în raport cu clasificarea CORINE Land Cover, aici se regăsesc, următoarele clase de habitate: 34% râuri, 5% culturi - teren arabil, 59% păşuni, 2% păduri de foioase. Modul principal de utilizare a terenului este: a) management silvic pentru pădure; b) managementul apelor curgătoare şi prevenirii inundaţiilor pentru râul Moldova; c) păşunat extensiv pentru terenurile deschise - pajişti; d) agricultură; e) exploatări miniere de suprafaţă. Categoriile de utilizare a terenului sunt prezentate în tabelul nr. 8. Categoriile de utilizare a terenului Tabelul nr. 8
┌──────────────────────────┬───────────┐
│Categoriile de utilizare a│Suprafaţa -│
│teren │ha │
├──────────────────────────┼───────────┤
│Ape curgătoare │965,3 │
├──────────────────────────┼───────────┤
│Curţi construcţii │213,5 │
├──────────────────────────┼───────────┤
│Drumuri │11,7 │
├──────────────────────────┼───────────┤
│Pădure │95,7 │
├──────────────────────────┼───────────┤
│Păşune │860,4 │
├──────────────────────────┼───────────┤
│Păşune împădurită │52,4 │
├──────────────────────────┼───────────┤
│Teren arabil │250,3 │
├──────────────────────────┼───────────┤
│Teren neproductiv │765,7 │
├──────────────────────────┼───────────┤
│Total │3215 │
└──────────────────────────┴───────────┘
Harta categoriilor de utilizare a terenului este inclusă în Anexa nr. 10 la Planul de management. Pentru păduri, lista unităţilor amenajistice şi a unităţilor de producţie de pe raza ariei naturale protejate este inclusă în Anexa nr. 16 la Planul de management. 2.4.1.3. Situaţia juridică a terenurilor În sit, există diferiţi proprietari de terenuri, informaţiile obţinute de la instituţiile relevante, evidenţiind situaţia prezentată în tabelul nr. 9. Proprietarii terenurilor din situl ROSCI0363 Râul Moldova între Oniceni şi Miteşti Tabelul nr. 9
┌────────────────────────────┬─────────┐
│Proprietarii de terenuri │Suprafaţa│
│ │- ha │
├────────────────────────────┼─────────┤
│Consiliul Local al Primăriei│76,26 │
│Cristeşti │ │
├────────────────────────────┼─────────┤
│Consiliul Local al Primăriei│157,62 │
│Drăgăneşti │ │
├────────────────────────────┼─────────┤
│Consiliul Local al Primăriei│30,34 │
│Drăguşeni │ │
├────────────────────────────┼─────────┤
│Consiliul Local al Primăriei│56,86 │
│Forăşti │ │
├────────────────────────────┼─────────┤
│Consiliul Local al Primăriei│374,73 │
│Mirosloveşti │ │
├────────────────────────────┼─────────┤
│Consiliul Local al Primăriei│109,54 │
│Moţca │ │
├────────────────────────────┼─────────┤
│Consiliul Local al Primăriei│14,68 │
│Păstrăveni │ │
├────────────────────────────┼─────────┤
│Consiliul Local al Primăriei│22,57 │
│Răuceşti │ │
├────────────────────────────┼─────────┤
│Consiliul Local al Primăriei│0,36 │
│Ţibucani │ │
├────────────────────────────┼─────────┤
│Consiliul Local al Primăriei│51,57 │
│Timişeşti │ │
├────────────────────────────┼─────────┤
│Consiliul Local al Primăriei│6,68 │
│Urecheni │ │
├────────────────────────────┼─────────┤
│Fond forestier proprietate │55,23 │
│privată a persoanelor fizice│ │
├────────────────────────────┼─────────┤
│Fond forestier proprietate │46,31 │
│publică a statului │ │
├────────────────────────────┼─────────┤
│Întreprindere individuală │0,97 │
├────────────────────────────┼─────────┤
│Persoane fizice │232,45 │
├────────────────────────────┼─────────┤
│Persoane juridice │379,63 │
├────────────────────────────┼─────────┤
│Statul român │1599,2 │
├────────────────────────────┼─────────┤
│Total │3215 │
└────────────────────────────┴─────────┘
Harta tipurilor de proprietate este inclusă în Anexa nr. 11 la Planul de management, 2.4.1.4. Administratori şi gestionari Managementul apelor şi al lucrărilor hidrotehnice de pe teritoriul ariei naturale protejate este realizat de Administraţia Naţională "Apele Române", cu respectarea legislaţiei în vigoare. Administratorii terenurilor din situl ROSCI0363 Râul Moldova între Oniceni şi Miteşti sunt prezentaţi în tabelul nr. 10. Harta formelor de administrare a terenurilor este inclusă în Anexa nr. 12 la Planul de management. Administratorii terenurilor din situl ROSCI0363 Râul Moldova între Oniceni şi Miteşti Tabelul nr. 10
┌────────────────────────────┬─────────┐
│Administratorii de terenuri │Suprafaţa│
│ │- ha │
├────────────────────────────┼─────────┤
│Administraţia Naţională │1598,48 │
│Apele Romane │ │
├────────────────────────────┼─────────┤
│Compania Naţională de │ │
│Autostrăzi şi Drumuri │0,51 │
│Naţionale din România-S.A. │ │
├────────────────────────────┼─────────┤
│Consiliul Local al Primăriei│76,26 │
│Cristeşti │ │
├────────────────────────────┼─────────┤
│Consiliul Local al Primăriei│157,62 │
│Drăgăneşti │ │
├────────────────────────────┼─────────┤
│Consiliul Local al Primăriei│30,34 │
│Drăguşeni │ │
├────────────────────────────┼─────────┤
│Consiliul Local al Primăriei│56,86 │
│Forăşti │ │
├────────────────────────────┼─────────┤
│Consiliul Local al Primăriei│374,73 │
│Mirosloveşti │ │
├────────────────────────────┼─────────┤
│Consiliul Local al Primăriei│109,54 │
│Moţca │ │
├────────────────────────────┼─────────┤
│Consiliul Local al Primăriei│14,68 │
│Păstrăveni │ │
├────────────────────────────┼─────────┤
│Consiliul Local al Primăriei│22,57 │
│Răuceşti │ │
├────────────────────────────┼─────────┤
│Consiliul Local al Primăriei│0,36 │
│Ţibucani │ │
├────────────────────────────┼─────────┤
│Consiliul Local al Primăriei│51,57 │
│Timişeşti │ │
├────────────────────────────┼─────────┤
│Consiliul Local al Primăriei│6.68 │
│Urecheni │ │
├────────────────────────────┼─────────┤
│Întreprindere individuală │0,97 │
├────────────────────────────┼─────────┤
│Persoane fizice │287,68 │
├────────────────────────────┼─────────┤
│Persoane juridice │244,89 │
├────────────────────────────┼─────────┤
│Persoane juridice - │134,96 │
│concesionare │ │
├────────────────────────────┼─────────┤
│Regia Naţională a Pădurilor │ │
│- Romsilva, Ocolul Silvic │11,60 │
│Fălticeni │ │
├────────────────────────────┼─────────┤
│Regia Naţională a Pădurilor │ │
│– Romsilva, Ocolul Silvic │34,71 │
│Paşcani │ │
├────────────────────────────┼─────────┤
│Total │3215 │
└────────────────────────────┴─────────┘
2.4.1.5. Infrastructură şi construcţii Din punct de vedere al infrastructurii şi construcţiilor unităţile administrativ - teritoriale care au suprafeţe incluse în situl ROSCI0363 Râul Moldova între Oniceni şi Miteşti, se caracterizează după cum urmează: Comuna Drăgăneşti Este străbătută de şoseaua judeţeană DJ155B, care o leagă spre sud de Timişeşti - unde se intersectează cu DN15B, şi Urecheni şi spre nord, în judeţul Suceava, de Boroaia - unde se termină în DN15C. Comuna Păstrăveni Teritoriul comunei este traversat de următoarele drumuri principale care asigură legături cu alte comune sau localităţi ale comunei: drumul judeţean DJ 155 I Humuleşti - Totoeşti care asigură legătura cu oraşul Târgu Neamţ şi intră pe teritoriul comunei dinspre localitatea Urecheni şi iese din teritoriu spre localitatea Davideni; drumul comunal DC 19 Păstrăveni-Rădeni; drumul comunal DC 21 Păstrăveni - Lunca Moldovei - Timişeşti pe o distanţă de 5 km. Comuna Răuceşti Comuna nu este străbătută de căi de acces modernizate, drumurile sunt, în general, pietruite, accesul este dificil. Comuna Timişeşti Este străbătută de şoseaua naţională DN15B, care leagă Târgu Neamţ de DN 2. Lângă Timişeşti. acest drum se intersectează cu şoseaua judeţeană DJ 155B, care duce spre sud la Urecheni şi spre nord la Drăgăneşti şi mai departe în judeţul Suceava la Boroaia - unde se termină în DN 15C. Comuna Urecheni Este străbătută de şoseaua judeţeană DJ 1551, care o leagă spre vest de Petricani, Grumăzeşti şi Târgu Neamţ, unde se termină în DN 15C, şi spre sud-est de Păstrăveni,Ţibucani, Tupilaţi, Bârgăuani, unde se intersectează cu DN 15D, Făurei, Secuieni şi Români. La Urecheni, din acest drum se ramifică şoseaua judeţeană DJ 155B, care duce spre nord la Timişeşti. Comuna Ţibucani Este străbătută de şoseaua judeţeană DJ 1551, care o leagă spre nord de Păstrăveni, Urecheni şi Târgu Neamţ şi spre sud de Tupilaţi. Comuna Cristeşti Este străbătută de şoseaua naţională DN 2, care leagă Romanul de Suceava. La Cristeşti, din acest drum se ramifică şoseaua naţională DN 15B către Târgu Neamţ. Comuna Mirosloveşti Este străbătută de şoseaua naţională DN 2, care leagă Romanul de Suceava. Comuna Moţca Este străbătută de şoseaua naţională DN 2, care leagă Romanul de Suceava. Comuna Drăguşeni Comuna este străbătută de DN 2, care leagă Romanul de Suceava. Comuna Forăşti Comuna este străbătută de şoseaua naţională DN 2, care leagă Romanul de Suceava. Harta obiectivelor de infrastructură şi construcţii este inclusă în Anexa nr. 8 la Planul de management. 2.4.1.6. Patrimoniu cultural Din punct de vedere al patrimoniului cultural unităţile administrativ - teritoriale care au suprafeţe incluse în situl ROSCI0363 Râul Moldova între Oniceni şi Miteşti cuprind o serie de elemente prezentate în cele ce urmează. Obiectivele de patrimoniu menţionate nu sunt situate în aria naturală protejate, dar sunt importante din perspectiva dezvoltării turismului în zona sitului. Comuna Drăgăneşti Singurul obiectiv din comuna Drăgăneşti inclus în lista monumentelor istorice din judeţul Neamţ ca monument de interes local este situl arheologic de "la Temelie" - lângă satul Orţăşti, sit ce cuprinde urmele unei aşezări din secolele al XIV-lea-al XVI-lea. Comuna Păstrăveni Pe teritoriu comunei nu există zone cu valoare de patrimoniu construit. Comuna Răuceşti Singurul obiectiv din comuna Răuceşti inclus în lista monumentelor istorice din judeţul Neamţ, ca monument de interes local este situl arheologic de pe dealul Munteni, din satul Răuceşti, unde se află urmele unei aşezări eneolitice aparţinând culturii Cucuteni, faza B. Comuna Timişeşti Pe teritoriu comunei nu există zone cu valoare de patrimoniu construit. Comuna Urecheni Pe teritoriu comunei nu există zone cu valoare de patrimoniu construit. Comuna Ţibucani Din comuna Ţibucani, trei obiective sunt incluse în lista monumentelor istorice din judeţul Neamţ ca monumente de interes local. Unul este un sit arheologic, aflat la Davideni, în punctul "la Izvoare-Spieşti", sit ce cuprinde urmele unor aşezări din Epoca Bronzului târziu - cultura Nouă, Latene-ul târziu, perioada Halstatt şi Epoca Migraţiilor, secolele al VI-lea - al VIII-lea. Celelalte două sunt clasificate ca monumente de arhitectură: ansamblul bisericii "Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul" - secolele al XVIII-lea al IX-lea, din satul Davideni şi ansamblul schitului Ţibucani - din perioada 1701-1900 din satul Ţibucani, ansamblu alcătuit din biserica de lemn "Maria Magdalena", turnul-clopotniţă şi chilii. Comuna Cristeşti Pe teritoriu comunei nu există zone cu valoare de patrimoniu construit. Comuna Mirosloveşti Singurul obiectiv din comuna Mirosloveşti inclus în lista monumentelor istorice din judeţul Iaşi ca monument de interes local este biserica de lemn "Cuvioasa Paraschiva", datând din 1535 şi clasificată ca monument de arhitectură. Comuna Moţca Singurul obiectiv din comuna Moţca inclus în lista monumentelor istorice din judeţul Iaşi ca monument de interes local este situl arheologic de la "Silişte" situat la circa 200 m sud-vest de satul Motca, unde s-a identificat vechea vatră a satului, datând din prima jumătate a secolului al XIV-lea - secolul al XVII-lea, localizat în afara sitului. Comuna Drăguşeni Trei obiective din comuna Drăguşeni sunt incluse în lista monumentelor istorice din judeţul Suceava ca monumente de interes local, toate fiind clasificate ca monumente de arhitectură: biserica de lemn din Drăguşeni - datată 1780 şi aflată în cimitirul satului Drăguşeni şi hanul Drăguşeni, construit în perioada 1832 - 1841. Necropola tumulară de la Broşteni, punct "Valea Morii", pe drumul Broşteni-Tătăruşi, este înscrisă în Lista monumentelor din patrimonial cultural naţional al României. Comuna Forăşti Biserica de lemn din Forăşti - monument istoric atestat documentar în anul 1764; este situată în cimitirul satului. Harta patrimoniului cultural este inclusă în Anexa nr. 9 la Planul de management. 2.4.1.7. Peisajul Aspectul zonei este în majoritate cel de podiş, relief cu fragmentare deluroasă, cu văi relativ largi şi versanţi cu pante domoale, rareori cu pante repezi şi cu procese de eroziune şi alunecări. În lungul albiei Moldovei, peisajul este caracterizat prin câmpuri aluviale de luncă, frecvent inundabile, cu numeroase meandre, bălţi şi microrelief de terase joase. Pe suprafaţa sitului sunt prezente habitate naturale şi antropizate. Pajiştile sunt prezente la nivelul teraselor albiei râului Moldova, pe unii versanţi erodaţi şi afectaţi de alunecări. În lunca Moldovei sunt prezente zăvoaie care cuprind plop alb - Populus alba, răchită - Salix fragilis şi subarboret de cătina albă - Hippophae rhamnoides. Suprafeţele cultivate sunt utilizate pentru cultura porumbului, florii soarelui, lucernei şi grâului pe arii reduse. Câmpurile cultivate apar mozaicat, suprafeţele nefiind supuse agriculturii intensive, de tip monocultură. Peisajul ariei protejate este puternic antropizat. Harta peisajului este inclusă în Anexa nr. 7 la Planul de management. 2.4.2. Impacturi şi ameninţări 2.4.2.1. Presiuni - impacturi trecute şi prezente Presiunile au fost identificate şi evaluate ca intensitate în cadrul studiilor realizate în teren. Presiunile - impacturile trecute şi prezente sunt sintetizate în tabelul nr. 11, ţinându-se cont de impacturile actuale şi potenţiale evaluate la toate speciile de interes comunitar din sit. Hărţi ale presiunilor - impacturi trecute şi prezente sunt incluse în Anexa nr. 14 la Planul de management. 2.4.2.2. Ameninţări asupra sitului ROSCI0363 Râul Moldova între Oniceni şi Miteşti Ameninţările previzibile sau potenţiale sunt sintetizate în tabelul nr. 12, ţinându-se cont de impacturile potenţiale evaluate la toate speciile de importanţă comunitară din sit. Hărţile ameninţărilor previzibile sunt incluse în Anexa nr. 15 la Planul de management. 3. EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR DE FAUNĂ 3.1. Evaluarea stării de conservare a fiecărei specii de faună de interes comunitar din Formularul Standard Natura 2000 Evaluarea stării de conservare a fiecărei specii de importanţă comunitară s-a realizat pe baza informaţiilor colectate din teren. Sinteza evaluării stării de conservare a fiecărei specii este redată în tabelul nr. 13. Presiuni şi impacturi asupra sitului ROSCI0363 Râul Moldova între Oniceni şi Miteşti Tabelul nr. 11
┌──────────┬──────────────┬────────────┬───────────┬─────────────┐
│ │Codul şi │ │ │Fauna pentru │
│Cod │denumirea │Intensitatea│Localizare │care este │
│ │presiunii │presiunii │ │valabilă │
│ │ │ │ │presiunea │
├──────────┼──────────────┼────────────┼───────────┼─────────────┤
│ │Reducerea │ │Barajul de │ │
│ │conectivităţii│ │la Roman, │ │
│J03.02. │de habitat, │Ridicată │cu efect │Speciile de │
│ │din cauze │ │asupra │peşti │
│ │antropice │ │întregului │ │
│ │ │ │râu │ │
├──────────┼──────────────┼────────────┼───────────┼─────────────┤
│ │ │ │Pe lot │ │
│ │Extragere de │ │parcursul │Speciile de │
│C01.01. │nisip şi │Medie │râului │peşti şi │
│ │pietriş │ │Moldova din│amfibieni │
│ │ │ │sit │ │
├──────────┼──────────────┼────────────┼───────────┼─────────────┤
│ │ │ │Pe tot │ │
│ │ │ │parcursul │ │
│ │Polumpa apelor│ │râului │ │
│ │de suprafaţă -│ │Moldova, │ │
│ │limnice, │ │afluenţilor│Speciile de │
│H01. │terestre, │Slabă │săi din sit│peşti şi │
│ │marine şi │ │şi a │amfibieni │
│ │salmastre │ │bălţilor │ │
│ │ │ │permanente │ │
│ │ │ │şi │ │
│ │ │ │temporare │ │
├──────────┼──────────────┼────────────┼───────────┼─────────────┤
│ │ │ │Pe tot │ │
│ │ │ │parcursul │ │
│ │ │ │râului │ │
│ │ │ │Moldova, │ │
│ │Specii │ │afluenţilor│Speciile de │
│I.01. │invazive │Medie │săi din sit│peşti şi │
│ │non-native │ │şi a │amfibieni │
│ │ │ │bălţilor │ │
│ │ │ │permanente │ │
│ │ │ │şi │ │
│ │ │ │temporare │ │
├──────────┼──────────────┼────────────┼───────────┼─────────────┤
│ │Creşterea │ │ │ │
│ │animalelor, │ │Malurile │Speciile de │
│A05.01. │Păşunatul │Slabă │râurilor în│amfibieni şi │
│A04.02.05.│ne-intensiv în│ │zone cu │mamifere │
│ │amestec de │ │păşuni │ │
│ │animale │ │ │ │
├──────────┼──────────────┼────────────┼───────────┼─────────────┤
│ │ │ │Bălţi │Speciile de │
│K01.02. │Colmatare │Slabă │permanente │amfibieni │
│ │ │ │- Drăguşeni│ │
├──────────┼──────────────┼────────────┼───────────┼─────────────┤
│ │ │ │Zonele │ │
│ │ │ │traversate │Speciile de │
│D01.02. │Trafic auto │Slabă │de drumuri │amfibieni şi │
│ │ │ │auto din │ │
│ │ │ │sit │ │
├──────────┼──────────────┼────────────┼───────────┼─────────────┤
│ │ │ │Toată │Speciile de │
│E03.01 │Depozitarea │Medie │suprafaţa │amfibieni şi │
│ │deşeurilor │ │ariei │mamifere │
│ │ │ │protejate │ │
├──────────┼──────────────┼────────────┼───────────┼─────────────┤
│ │Acumularea de │ │Bălţi │Speciile de │
│K01.02. │materie │Slabă │temporare │peşti şi │
│ │organică │ │şi │amfibieni │
│ │ │ │permanente │ │
├──────────┼──────────────┼────────────┼───────────┼─────────────┤
│ │ │ │Întreaga │Bombina │
│I.02. │Hibridizare │Slabă │suprafaţă a│bombina şi │
│ │ │ │sitului │Bombina │
│ │ │ │ │variegata │
├──────────┼──────────────┼────────────┼───────────┼─────────────┤
│ │Drumuri, │ │Întreaga │Spermophyllus│
│D01.01. │poteci │Medie │suprafaţă a│citellus │
│ │ │ │sitului │ │
└──────────┴──────────────┴────────────┴───────────┴─────────────┘
Ameninţări asupra sitului ROSCI0363 Râul Moldova între Oniceni şi Miteşti Tabelul nr. 12
┌───────┬──────────────┬────────────┬───────────┬─────────────┐
│ │Codul şi │ │ │Fauna pentru │
│Cod │denumirea │Intensitatea│Localizare │care este │
│ │ameninţării │ameninţării │ │valabilă │
│ │ │ │ │ameninţarea │
├───────┼──────────────┼────────────┼───────────┼─────────────┤
│ │Reducerea │ │Barajul de │ │
│ │conectivităţii│ │la Roman, │Speciile de │
│J03.02.│de habitat, │Ridicată │cu efect │peşti şi │
│ │din cauze │ │asupra │amfibieni │
│ │antropice │ │întregului │ │
│ │ │ │râu │ │
├───────┼──────────────┼────────────┼───────────┼─────────────┤
│ │ │ │Pe tot │ │
│ │Extracţia de │ │parcursul │Speciile de │
│C01.01.│agregate │Medie │râului │peşti şi │
│ │minerale │ │Moldova din│amfibieni │
│ │ │ │sit │ │
├───────┼──────────────┼────────────┼───────────┼─────────────┤
│ │ │ │Pe lot │ │
│ │ │ │parcursul │ │
│ │Poluarea │ │râului │ │
│ │apelor de │ │Moldova, │ │
│ │suprafaţă - │ │afluenţilor│Speciile de │
│H01. │limnice; │Slabă │săi din sit│peşti şi │
│ │terestre, │ │şi a │amfibieni │
│ │marine şi │ │bălţilor │ │
│ │salmastre │ │permanente │ │
│ │ │ │şi │ │
│ │ │ │temporare │ │
├───────┼──────────────┼────────────┼───────────┼─────────────┤
│ │ │ │Pe tot │ │
│ │ │ │parcursul │ │
│ │ │ │râului │ │
│ │ │ │Moldova, │ │
│ │Specii inazive│ │afluenţilor│Speciile de │
│I01. │non-native │Medie │săi din sit│peşti şi │
│ │ │ │şi a │amfibieni │
│ │ │ │bălţilor │ │
│ │ │ │permanente │ │
│ │ │ │şi │ │
│ │ │ │temporare │ │
├───────┼──────────────┼────────────┼───────────┼─────────────┤
│ │ │ │Pe tot │ │
│ │ │ │parcursul │ │
│ │ │ │râului │ │
│ │ │ │Moldova, │ │
│ │Înlăturarea de│ │afluenţilor│Speciile de │
│J02.02.│sedimente - │Medie │săi din sit│peşti şi │
│ │mâl... │ │şi a │amfibieni │
│ │ │ │bălţilor │ │
│ │ │ │permanente │ │
│ │ │ │şi │ │
│ │ │ │temporare │ │
├───────┼──────────────┼────────────┼───────────┼─────────────┤
│ │ │ │Pe tot │ │
│ │ │ │parcursul │ │
│ │ │ │râului │ │
│ │ │ │Moldova, │ │
│ │ │ │afluenţilor│Speciile de │
│K01.03.│Secare │Medie │săi din sit│peşti şi │
│ │ │ │şi a │amfibieni │
│ │ │ │bălţilor │ │
│ │ │ │permanente │ │
│ │ │ │şi │ │
│ │ │ │temporare │ │
├───────┼──────────────┼────────────┼───────────┼─────────────┤
│ │ │ │Malurile │Speciile de │
│A05.01.│Creşterea │Slabă │râurilor în│amfibieni şi │
│ │animalelor │ │zone cu │mamifere │
│ │ │ │păşuni │ │
├───────┼──────────────┼────────────┼───────────┼─────────────┤
│ │ │ │Bălţi │Speciile de │
│K01.02.│Colmatare │Slabă │permanente │amfibieni │
│ │ │ │- Drăguşeni│ │
├───────┼──────────────┼────────────┼───────────┼─────────────┤
│ │Alte │ │Sectoarele │ │
│B07. │activităţi │ │cu fond │Speciile de │
│ │silvice │ │forestier -│amfibieni │
│ │ │ │Drăguşeni │ │
├───────┼──────────────┼────────────┼───────────┼─────────────┤
│ │ │ │Zona │ │
│D01.02.│Drumuri auto │Ridicată │drumurilor │Speciile de │
│ │ │ │auto - │amfibieni │
│ │ │ │Drăguşeni │ │
├───────┼──────────────┼────────────┼───────────┼─────────────┤
│ │Secete şi │ │Toată │Speciile de │
│M01.02.│precipitaţii │Slabă │suprafaţa │amfibieni şi │
│ │reduse │ │sitului │peşti │
├───────┼──────────────┼────────────┼───────────┼─────────────┤
│ │ │ │Toată │Speciile de │
│E03.01.│Depozitarea │Medie │suprafaţa │amfibieni şi │
│ │deşeurilor │ │ariei │mamifere │
│ │ │ │protejate │ │
├───────┼──────────────┼────────────┼───────────┼─────────────┤
│ │Acumularea de │ │Bălţi │Speciile de │
│K01.02.│materie │Slabă │temporare │peşti şi │
│ │organică │ │şi │amfibieni │
│ │ │ │permanente │ │
├───────┼──────────────┼────────────┼───────────┼─────────────┤
│ │ │ │Toată │Toate │
│K01.04.│Inundare │Medie │suprafaţa │speciile de │
│ │ │ │ariei │interes │
│ │ │ │protejate │comunitar │
├───────┼──────────────┼────────────┼───────────┼─────────────┤
│ │ │ │Întreaga │Bombina │
│I.02. │Hibridizare │Slabă │suprafaţă a│bombina şi │
│ │ │ │sitului │Bombina │
│ │ │ │ │variegata │
├───────┼──────────────┼────────────┼───────────┼─────────────┤
│ │Drumuri, │ │Întreaga │Spermophyllus│
│D01.01.│poteci │Medie │suprafaţă a│citelhis │
│ │ │ │sitului │ │
└───────┴──────────────┴────────────┴───────────┴─────────────┘
Evaluarea stării de conservare a fiecărei specii de importanţă comunitară Tabelul nr. 13
┌────┬────────────┬─────────────────────────────────────────────────────┐
│ │ │Evaluarea stării de conservare din punct de vedere │
│Nr. │ │al: │
│crt.│Specia ├────────────┬────────────┬──────────────┬────────────┤
│ │ │populaţiei │habitatului │perspectivelor│globală │
│ │ │ │ │speciei │ │
├────┼────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┤
│1 │Cobitis │favorabilă │favorabilă │favorabilă │favorabilă │
│ │taenia │ │ │ │ │
├────┼────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┤
│2 │Sabanejewia │favorabilă │favorabilă │favorabilă │favorabilă │
│ │aurata │ │ │ │ │
├────┼────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┤
│3 │Gobio │favorabilă │favorabilă │favorabilă │favorabilă │
│ │uranoscopus │ │ │ │ │
├────┼────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┤
│ │Rhodeus │nefavorabilă│nefavorabilă│ │nefavorabilă│
│4 │sericeus │- inadecvată│- inadecvată│favorabilă │- inadecvată│
│ │amarus │ │ │ │ │
├────┼────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┤
│ │Barbus │ │ │ │ │
│ │-petenyi │ │ │ │ │
│5 │sinonim │favorabilă │favorabilă │favorabilă │favorabilă │
│ │Barbus │ │ │ │ │
│ │meridionalis│ │ │ │ │
├────┼────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┤
│6 │Triturus │nefavorabilă│nefavorabilă│favorabilă │nefavorabilă│
│ │cristatus │- inadecvată│- inadecvată│ │- inadecvată│
├────┼────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┤
│7 │Bombina │favorabilă │favorabilă │favorabilă │favorabilă │
│ │bombina │ │ │ │ │
├────┼────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┤
│8 │Bombina │favorabilă │favorabilă │favorabilă │favorabilă │
│ │variegata │ │ │ │ │
├────┼────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┤
│9 │Lutra lutra │nefavorabilă│nefavorabilă│favorabilă │nefavorabilă│
│ │ │- inadecvată│- inadecvată│ │- inadecvată│
├────┼────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┤
│10 │Spermophilus│nefavorabilă│nefavorabilă│favorabilă │nefavorabilă│
│ │citellus │- inadecvată│- inadecvată│ │- inadecvată│
└────┴────────────┴────────────┴────────────┴──────────────┴────────────┘
4. SCOPUL ŞI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT 4.1. Scopul Planului de management Scopul Planului de management este asigurarea stării de conservare favorabilă a speciilor de interes comunitar din aria naturală protejată, precum şi menţinerea serviciilor ecosistemelor din sit. 4.2. Obiectivele Planului de management A. Asigurarea stării de conservare favorabilă pentru toate speciilor de interes comunitar şi habitatelor acestora din sit. B. Promovarea şi aplicarea unor forme de vizitare şi turism în concordanţă cu obiectivele de conservare ale sitului. C. Îmbunătăţirea atitudinii populaţiei faţă de valorile naturale ale sitului, prin informare, conştientizare, implicare şi educare a tinerei generaţii în spiritul protecţiei naturii. D. Asigurarea unui management integrat eficient şi adaptabil în vederea realizării obiectivelor. Obiective specifice Au fost stabilite următoarele obiective specifice: Obiectiv specific 1: Continuarea activităţilor de identificare şi cartare a speciilor de interes comunitar şi a habitatelor acestora. Obiectiv specific 2: Monitorizarea stării de conservare a speciilor de interes comunitar şi a habitatelor acestora. Obiectiv specific 3: Aplicarea măsurilor pentru asigurarea stării de conservare favorabilă a speciilor de interes comunitar şi a habitatelor acestora. Obiectiv specific 4: Facilitarea practicării unor forme de vizitare şi turism în concordanţă cu obiectivele de conservare ale sitului. Obiectiv specific 5: Conştientizarea publicului şi comunicarea eficientă cu factorii interesaţi. Obiectiv specific 6: Educaţia ecologică a tinerilor în concordanţă cu obiectivele de conservare ale sitului. Obiectiv specific 7: Asigurarea echipamentului şi infrastructurii de funcţionare necesare ariei protejate Obiectiv specific 8: Asigurarea personalului necesar custodelui pentru administrarea ariei naturale protejate Obiectiv specific 9: Realizarea de instruiri, documente strategice de planificare, rapoarte adecvate Obiectiv specific 1: Continuarea activităţilor de identificare şi cartare a speciilor de interes comunitar şi a habitatelor acestora a) Continuarea identificării şi cartării speciilor de interes comunitar Se vor realiza în continuare activităţi de identificare şi cartare a speciilor de interes comunitar. Datele primare din teren vor fi notate în carnet, punctele şi poligoanele încărcate în GPS, apoi toate datele încărcate în baza electronică de date. Orice nouă specie de interes comunitar va fi luată în considerare. Activitatea se va aplica pe întreaga suprafaţă a sitului, în mod continuu. Specii vizate: toate speciile de interes comunitar. Localizarea măsurii propuse: întreaga zonă a sitului. Responsabil: custodele Partenerii pentru implementare sunt reprezentaţi de: specialişti în domeniu, institute de cercetare. Prioritate: 1. Resurse: umane - personalul custodelui, specialişti biologi; materiale: echipamente de teren, consumabile; de timp: după necesităţi, pe parcursul celor 5 ani. Indicatori de realizare a activităţii: raport anual privind identificarea speciilor noi şi/sau identificarea celor prezente în noi zone. b) Identificarea şi cartarea habitatelor de interes comunitar Se vor realiza în continuare activităţi de identificare şi cartare a habitatelor speciilor de interes comunitar. Datele primare din teren vor fi notate în carnet sau direct în baza de date, punctele/poligoanele încărcate în GPS, apoi toate datele încărcate în baza electronică de date la birou. Orice habitat nou de interes va fi luat în considerare. Habitate vizate: toate habitatele de interes comunitar. Localizarea activităţii propuse: activitatea se va realiza pe întreaga suprafaţă a sitului. Indicatori de realizare a activităţii: raport anual privind identificarea habitatelor noi şi/sau identificarea celor prezente în noi zone. Responsabil: custodele Partenerii pentru implementare sunt reprezentaţi de: specialişti în domeniu, institute de cercetare. Prioritate: 1. Resurse: umane - personalul custodelui, specialişti biologi; materiale: echipamente de teren, consumabile; de timp: după necesităţi, pe parcursul celor 5 ani. Obiectiv specific 2: Monitorizarea stării de conservare a speciilor a) Actualizarea permanentă a informaţiilor privind speciile de interes comunitar prin monitorizarea acestora Scopul acestei activităţi este acela de a evalua eficienţa măsurilor de management în conservarea elementelor protejate din sit. Activitatea se referă la monitorizarea speciilor de interes comunitar, conform planului de monitorizare. Monitorizarea în teren se va concentra pe specie, habitatul caracteristic şi ameninţări. Specii vizate: toate speciile de interes comunitar. Localizarea activităţii propuse: activitatea se va realiza pe întreaga suprafaţă a sitului, în punctele şi pe transectele de monitorizare selectate de către custode. Indicatori de realizare a activităţii: informaţii actualizate - raport anual privind starea de conservare a speciilor de interes comunitar. Responsabil: custodele Partenerii pentru implementare sunt reprezentaţi de: specialişti în domeniu, institute de cercetare. Prioritate: 1. Resurse: umane - personalul custodelui, specialişti biologi; materiale: echipamente de teren, consumabile; de timp: periodic, pe parcursul celor 5 ani. b) Evaluarea anuală a stării de conservare a speciilor de interes comunitar În urma raportului de monitorizare, se va demara etapa de evaluare a stării de conservare, printr-un raport anual. Evaluarea stării de conservare a speciilor va urma etapele standard - evaluarea din punct de vedere al suprafeţei, perspectivelor speciei şi evaluarea globală. De asemenea, se vor monitoriza speciile invazive şi alogene. Specii vizate: toate speciile de interes comunitar. Localizarea activităţii propuse: evaluarea se va realiza pentru întreaga suprafaţă a ariei naturale protejate. Indicatori de realizare a activităţii: raport anual privind starea de conservare a speciilor de interes comunitar. Responsabil: custodele Partenerii pentru implementare sunt reprezentaţi de: specialişti în domeniu, institute de cercetare. Prioritate: 1. Resurse: umane - personalul custodelui, specialişti biologi; materiale: echipamente de birou, consumabile; de timp: periodic, pe parcursul celor 5 ani. Obiectiv specific 3: Aplicarea măsurilor pentru asigurarea stării de conservare favorabilă a speciilor de interes comunitar a) Depistarea şi eliminarea surselor de poluare cu deşeuri menajere Se vor realiza controale în teren împreună cu reprezentanţi ai instituţiilor abilitate în gestionarea depozitării deşeurilor în vederea identificării zonelor cu deşeuri depozitate necorespunzător. Aceste zone vor fi menţionate într-un raport al activităţii de control şi se vor urma căile legale pentru eliminarea acestora din sit şi pentru a preîntâmpina depozitarea necorespunzătoare a acestora: aplicarea de amenzi contravenţionale; găsirea unor soluţii pentru un management mai eficient al deşeurilor la nivel local; colectarea deşeurilor din sit cu voluntari, membrii ai comunităţilor locale; activităţi de patrulare şi control în zonele vulnerabile. O parte din deşeurile menajere sunt depozitate de localnici în cuveta lacustră a bălţilor. Chiar dacă o parte din deşeuri provin din zonele situate în amonte, iar măsurile de management vizează planul local, o creştere a gradului de conştientizare asupra problemelor de mediu poate ameliora efectele acestui factor. De asemenea, este necesară curăţarea cuvetelor lacustre de deşeurile ce duc la colmatarea habitatelor "sursă" pentru speciile de amfibieni - bălţi cu un număr ridicat de indivizi. Specii vizate: toate speciile de peşti, amfibieni şi mamifere de interes comunitar. Localizarea măsurii propuse: întreaga suprafaţă a sitului. Indicatori de realizare a activităţii: surse de poluare depistate şi eliminate. Responsabil: custodele Partenerii pentru implementare sunt reprezentaţi de: autorităţi ale administraţiei publice locale, Poliţie Locală, Inspectoratul Judeţean al Poliţiei, Administraţia Naţională Apele Române, agenţii judeţene pentru protecţia mediului, Garda Naţională de Mediu - comisariate judeţene, proprietari şi administratori de terenuri. Prioritate: 1. Resurse: umane - personalul custodelui; materiale: echipamente de teren, echipamente de birou, consumabile; de timp: continuu, pe parcursul celor 5 ani. b) Realizarea şi întreţinerea de scări de peşti în zona barajelor Barajul de la Roman constituie o presiune continuă, pentru că opreşte conectivitatea dintre populaţiile din amonte şi din aval de baraj. O măsură de management pe termen lung o reprezintă întreţinerea scării pentru peşti de la barajul de la Roman. Specii vizate: toate speciile de peşti de interes comunitar. Localizarea măsurii propuse: zona barajului de la Roman. Indicatori de realizare a activităţii: scări de peşti realizate şi funcţionale; conectivitatea habitatului menţinută; raport. Responsabil: custodele Partenerii pentru implementare sunt reprezentaţi de: autorităţi ale administraţiei publice locale, Administraţia Naţională Apele Române, Garda Naţională de Mediu - comisariate judeţene, societăţi economice interesate. Prioritate: 2. Resurse: umane - personalul custodelui; materiale: echipamente de teren, echipamente de birou, consumabile; de timp: după necesităţi, pe parcursul celor 5 ani. c) Interzicerea introducerii speciilor invazive de peşti Se va interzice introducerea speciilor invazive de peşti, precum Carassius gibelio, Prseudorasbora parva, Lepomis gibbosus, Ictalurus nebulosus şi altele asemenea. Speciile de peşti cu un caracter invaziv, intră în competiţie cu speciile protejate şi odată introduse sunt aproape imposibil de eliminat. Această competiţie, pentru hrană şi habitat, se finalizează cu un declin al speciilor protejate. Se va realiza un control strict în vederea prevenirii introducerii şi răspândirii speciilor de peşti cu potenţial invaziv. Se interzice deversarea apei provenite de la amenajările piscicole din zona sitului ROSCI0363 Râul Moldova între Oniceni şi Miteşti în cursul de apă al râului şi al afluenţilor săi. Specii vizate: toate speciile de peşti de interes comunitar. Localizarea măsurii propuse: toate bălţile artificiale şi naturale din sit, întregul curs al râului Moldova şi al afluenţilor săi. Indicatori de realizare a activităţii: în teren nu sunt identificate specii invazive de peşti; raport. Responsabil: custodele Partenerii pentru implementare sunt reprezentaţi de: autorităţi ale administraţiei publice locale, Administraţia Naţională "Apele Române", agenţii pentru protecţia mediului, Garda Naţională de Mediu - comisariate judeţene, Poliţie Locală, proprietari şi administratori de terenuri. Prioritate: 1. Resurse: umane - personalul custodelui; materiale: echipamente de teren, echipamente de birou, consumabile; de timp: după necesităţi, pe parcursul celor 5 ani. d) Implementarea restricţiilor prevăzute în regulament privind accesul motorizat în anumite zone, aprinderea focurilor, producerea de zgomote puternice, aruncarea deşeurilor, colectarea speciilor de floră şi faună În aria naturală protejată se interzice accesul cu mijloace motorizate în afara drumurilor publice, cu excepţia celor ce aparţin custodelui, firmelor care execută lucrări autorizate în perimetrul ariei, a autovehiculelor de intervenţie în caz de necesitate precum şi a celor aparţinând instituţiilor care se ocupă cu ordinea publică, controlul şi autorizarea activităţilor, siguranţa naţională şi situaţiile de urgenţă. Este interzis accesul cu ambarcaţiuni motorizate, cu excepţia custodelui, al asociaţiilor de pescari care au autorizaţie de organizare a pescuitului recreativ - sportiv pe râul Moldova şi a celor aparţinând instituţiilor care se ocupă cu ordinea publică, controlul şi autorizarea activităţilor, siguranţa naţională şi situaţiile de urgenţă. Pe teritoriul ariei naturale protejate aprinderea focurilor pentru campare sau grătare este restricţionată la zonele special amenajate. Este interzisă aprinderea focului în fondul forestier sau la o distanţă mai mică de 50 metri de limita acestuia, precum şi colectarea sau defrişarea vegetaţiei lemnoase pentru foc. Este interzisă arderea vegetaţiei lemnoase sau ierboase de pe teritoriul sitului. Este interzisă producerea de zgomote puternice - emisii de zgomote din difuzoare, claxoane, etc - pe suprafaţa ariei naturale protejate, cu excepţia celor provenite de la activităţile autorizate. Deşeurile rezultate din activităţile de turism sau vizitare vor fi depuse la punctele de colectare din localităţile limitrofe. Deşeurile rezultate din activităţile autorizate în interiorul ariei naturale protejate vor fi gestionate în conformitate cu legislaţia în vigoare, fiind eliminate de pe amplasamente prin firme autorizate. Este interzisă depozitarea deşeurilor pe suprafeţe incluse în aria naturală protejată indiferent de compoziţia sau provenienţa lor. Colectarea speciilor de plante medicinale comune se face numai de către membri comunităţii locale şi în limita capacităţii de suport a ecosistemelor -2 kg pentru uz familiare şi pe bază de autorizaţie pentru uz comercial. Colectarea de specii de floră şi faună în scop ştiinţific sau de cercetare se face numai cu acordul scris al custodelui şi cu respectarea prevederilor legale. Este interzisă colectarea de ouă ale speciilor de păsări, a speciilor de amfibieni, capturarea puilor speciilor de mamifere. Se vor realiza acţiuni de patrulare şi control în teren, împreună cu reprezentanţi ai instituţiilor abilitate. Specii vizate: toate speciile de peşti, amfibieni şi mamifere, de interes comunitar. Localizarea măsurii propuse: întreaga suprafaţă a sitului. Indicatori de realizare a activităţii: menţinerea număr de acţiuni de patrulare/control; scăderea numărului de avertismente/contravenţii; raport. Responsabil: custodele Partenerii pentru implementare sunt reprezentaţi de: autorităţi ale administraţiei publice locale. Administraţia Naţională Apele Române, Garda Naţională de Mediu - comisariate judeţene, Poliţie Locală, Inspectoratul Judeţean al Poliţiei, proprietari şi administratori de terenuri. Prioritate: 1. Resurse: umane - personalul custodelui; materiale: echipamente de teren, echipamente de birou, consumabile; de timp: continuu, pe parcursul celor 5 ani. e) Lobby pentru realizarea unor reţele de canalizare eficiente în localităţile limitrofe Se vor realiza întâlniri cu administraţiile locale şi instituţiile relevante în vederea identificării de soluţii, surse de finanţare, scrierea şi depunerea de proiecte pentru eficientizarea reţelelor de canalizare ale localităţilor limitrofe râului Moldova care deversează ape menajere în cursurile de apă. Specii vizate: toate speciile de peşti, amfibieni şi mamifere, de interes comunitar. Localizarea măsurii propuse: localităţile de pe întreaga suprafaţă a sitului. Indicatori de realizare a activităţii: îmbunătăţirea sistemului de canalizare al localităţilor limitrofe sitului. Responsabil: custodele Partenerii pentru implementare sunt reprezentaţi de: autorităţi ale administraţiei publice locale, Administraţia Naţională Apele Române, agenţii pentru protecţia mediului, Garda Naţională de Mediu - comisariate judeţene proprietari şi administratori de terenuri. Prioritate: 1. Resurse: umane - personalul custodelui; materiale: echipamente de teren, echipamente de birou, consumabile; de timp: continuu, pc parcursul celor 5 ani. f) Monitorizarea lucrărilor de pe cursul râului Moldova pentru respectarea măsurilor de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar În vederea realizării de lucrări pe râul Moldova, se vor impune următoarele măsuri: i. realizarea acestor lucrări în afara perioadei de reproducere a speciilor de peşti de interes comunitar - majoritatea speciilor ihtiofaunei de interes comunitar îşi depun ponta pe substrat nisipos şi pietros aflat în zone cu adâncime mică a apei - în vecinătatea malurilor, riscând astfel să fie compromisă întreaga generaţie prin activităţile realizate; ii. este interzisă orice formă de excavare a aluviunilor din albie cu excepţia lucrărilor de regularizare şi decolmatare a albiei, avizate de custode; iii. se interzice realizarea lucrărilor direct în albia râului, în perioada de vulnerabilitate a speciilor de peşti de interes comunitar, respectiv 01 aprilie - 01 octombrie; iv. în perioada de vulnerabilitate poate fi aprobată doar realizarea de lucrări de decolmatare, reprofilare şi regularizare numai utilizând tehnologia de excavare "în bazin închis" cu condiţia ca digul temporar care închide zona propusă pentru excavare şi o separă de cursul râului Moldova să fie executat înaintea începerii perioadei de depunere a pontei de către speciile de peşti de interes comunitar - cel târziu până la sfârşitul lunii martie. Digul temporar va fi excavat numai după finalizarea perioadei de reproducere a speciilor de peşti de interes comunitar, respectiv după 1 octombrie; v. se interzice tranzitarea cursului râului, prin apă, cu orice mijloace de transport sau utilaje, când situaţia o impune se vor folosi podurile de acces existente sau, în cazuri de forţă majoră, vor fi amenajate poduri temporare din tuburi de beton; vi. se interzice îndepărtarea sedimentelor pe porţiuni mai mari de 1 km, de-a lungul râului Moldova. Boarţa îşi depune icrele cu ajutorul ovipozitorului în cavitatea branhială a lamelibranhiatelor din genurile Unio şi Knodonta. Supravieţuirea speciei depinde de lamelibranhiate, iar lamelibranhiatele sunt excavate împreună cu sedimentele; vii. se va urmări menţinerea unei distanţe de cel puţin 2 km între lucrările de regularizare, decolmatare şi reprofilare, cu excepţia situaţiilor când această activitate se desfăşoară în vederea prevenirii riscului de inundare a zonelor de locuit, a infrastructurii de transport şi în cazuri ce ţin de siguranţa naţională; viii. controlul strict al lucrărilor de regularizare, decolmatare şi reprofilare ale albiei râului Moldova de către autorităţi, astfel încât să se asigure respectarea condiţiilor din actele de reglementare emise de autorităţile competente pentru protecţia mediului şi din regulamentul sitului; ix. se va urmări ca adâncimea maximă de excavare în cazul lucrărilor de decolmatare să nu depăşească cota de talveg a râului Moldova, din zona perimetrului de lucru; x. se va interzice amplasarea de noi staţii de sortare - spălare - concasare agregate minerale pe suprafeţe sitului ROSC10363 Râul Moldova între Oniceni şi Miteşti; xi. apa utilizată de staţiile de spălare - sortare la spălarea agregatelor minerale va fi reintrodusă în râu numai după o decantare corespunzătoare. Depozitarea aluviunilor dislocate în cadrul lucrărilor de decolmatare avizate se va face în afara albiei majore a râului Moldova şi a habitatelor de pajişte. Specii vizate: toate speciile de peşti, amfibieni şi mamifere de interes comunitar. Localizarea măsurii propuse: zonele în care există sau se avizează noi lucrări pe întregul curs al râului Moldova din sit. Indicatori de realizare a activităţii: menţinerea speciilor de interes comunitar într-o stare de conservare favorabilă; lucrările de decolmatare şi regularizare respectă prevederile Planului de management şi condiţiile din avizele şi autorizaţiile de mediu; raport. Responsabil: custodele Partenerii pentru implementare sunt reprezentaţi de: autorităţi ale administraţiei publice locale, Administraţia Naţională Apele Române, agenţii pentru protecţia mediului, Garda Naţională de Mediu - comisariate judeţene, proprietari şi administratori de terenuri. Prioritate: 1. Resurse: umane - personalul custodelui; materiale: echipamente de teren, echipamente de birou, consumabile; de timp: continuu, pe parcursul celor 5 ani. g) Desemnarea unor "zone de linişte", unde nu vor fi executate lucrări de decolmatare în albie pe parcursul implementării Planului de management Pe parcursul implementării Planului de management, se vor desemna anual "zone de linişte", de unde nu se poate extrage nisip şi pietriş. Desemnarea acestor zone se va face de către custode, după consultarea Administraţiei Bazinale de Apă Siret - Sistemul Hidrotehnic Independent Paşcani, cu avizul Agenţiei pentru Protecţia Mediului. Zonele vor avea aproximativ 3 km lungime, de-a lungul cursului de apă al sitului Moldova şi vor fi monitorizate permanent de custode. Specii vizate: toate speciile de peşti, amfibieni şi mamifere de interes comunitar. Localizarea măsurii propuse: întregul curs al râului Moldova şi al afluenţilor săi. Indicatori de realizare a activităţii: desemnarea anuală a "zonelor de linişte"; raport. Responsabil: custodele Partenerii pentru implementare sunt reprezentaţi de: autorităţi ale administraţiei publice locale, Administraţia Naţională Apele Române, agenţii pentru protecţia mediului, Garda Naţională de Mediu - comisariate judeţene, proprietari şi administratori de terenuri. Prioritate: 1. Resurse: umane - personalul custodelui; materiale: echipamente de teren, echipamente de birou, consumabile; de timp: continuu, pe parcursul celor 5 ani. h) Monitorizarea realizării lucrărilor prevăzute în Programul de Gospodărire a Apelor cu respectarea strictă a legislaţiei în vigoare Activităţile specifice de gospodărire a apelor cum sunt: realizarea lucrărilor prevăzute în planul tehnic anual de exploatare şi întreţinere; realizarea lucrărilor de investiţii propuse prin schema de amenajare a bazinului Siret; măsuri de protecţie împotriva animalelor care periclitează siguranţa şi integritatea digurilor; intervenţii de urgenţă ale autorităţilor de gospodărire a apelor în cazuri excepţionale se vor face cu respectarea avizelor/autorizaţiilor şi cu un impact cât mai redus asupra speciilor care fac obiectul protejării acestei zone. Specii vizate: toate speciile de interes comunitar. Localizarea măsurii propuse: întregul curs al râului Moldova şi al afluenţilor săi. Indicatori de realizare a activităţii: număr de controale. Responsabil: custodele Partenerii pentru implementare sunt reprezentaţi de: Administraţia Naţională Apele Române, agenţii judeţene pentru protecţia mediului, Garda Naţională de Mediu - comisariate judeţene. Prioritate: 1. Resurse: umane - personalul custodelui; materiale: echipamente de teren, echipamente de birou, consumabile; de timp: continuu, pe parcursul celor 5 ani. i) Interzicerea construirii de baraje, praguri şi altor construcţii similare în albia râului Moldova şi ale afluenţilor principali, care pot constitui obstacole pentru speciile de peşti Se va interzice construirea barajelor, obstacolelor, pragurilor în albia râului Moldova sau afluenţilor săi, care împiedică mişcarea speciilor de peşti - orice obstacol mai înalt de 20 de cm. Consolidarea malurilor trebuie să fie avizată de către custode, pentru a împiedica omogenizarea habitatelor. Lucrările de prevenire a inundaţiilor vor fi executate fără distrugerea malurilor, betonare pe zone extinse şi fără construirea pragurilor de fund care să constituie obstacole pentru speciile de peşti. Lucrările de consolidare a malurilor vor fi efectuate, cu excepţia situaţiilor de urgenţă, în afara perioadei de reproducere a speciilor de ihtiofaună de interes comunitar, pe segmente de râu care să nu depăşească 2 km lungime, în cazul lucrărilor de mare amploare. În timpul execuţiei acestor investiţi utilajele şi mijloacele de transport utilizate nu vor tranzita cursul râului. Când situaţia o impune se vor folosi podurile de acces existente sau, în cazuri de forţă majoră, vor fi amenajate poduri temporare din tuburi de beton. Utilajele folosite la lucrările de consolidare a malurilor vor lucra de pe mal, cu excepţia situaţiilor excepţionale când nu este posibilă execuţia lucrărilor fără a atinge mediul acvatic. Având în vedere că albia râului Moldova este largă, iar cursul despletit, pentru lucrările de consolidare a malurilor, în perioadele cu debit mic, se va face dirijarea cursului râului către malul opus, prin diguri temporare din pietriş. Devierile de curs nu vor fi executate, în nicio situaţie, în perioada de vulnerabilitate ridicată a speciilor de peşti de interes comunitar, respectiv 01 aprilie - 01 octombrie. Specii vizate: toate speciile de peşti, amfibieni şi mamifere de interes comunitar. Localizarea măsurii propuse: întregul curs al râului Moldova şi al afluenţilor săi. Indicatori de realizare a activităţii: lipsa din teren a unor lucrări noi; raport. Responsabil: custodele Partenerii pentru implementare sunt reprezentaţi de: autorităţi ale administraţiei publice locale, Administraţia Naţională Apele Române, agenţii pentru protecţia mediului, Garda Naţională de Mediu - comisariate judeţene, proprietari şi administratori de terenuri. Prioritate: 1. Resurse: umane - personalul custodelui; materiale: echipamente de teren, echipamente de birou, consumabile; de timp: continuu, pe parcursul celor 5 ani. j) Menţinerea habitatelor acvatice folosite pentru reproducere de speciile de amfibieni Se vor interzice sau limita desecările, drenările, regularizările apelor curgătoare - tăierea meandrelor, betonarea sau pavarea fundului apelor. Pentru menţinerea bălţilor folosite pentru reproducere de către speciile de amfibieni se interzic desecările, drenările sau orice alte măsuri de regularizare a apelor curgătoare, de exemplu tăierea meandrelor, betonarea sau pavarea fundului apelor. Excepţie fac doar activităţile de reconstrucţie ecologică, acestea fiind permise doar cu acordul scris al custodelui. Se interzic intervenţiile de orice natură în zonele cu habitate "sursă" pentru metapopulaţiile speciilor de amfibieni. Aceste habitate vor fi monitorizate de către custodele sitului. Acumularea de materie organică poate duce la colmatarea habitatelor acvatice utilizate pentru reproducere de către amfibieni şi indirect scăderea diversităţii genetice prin izolarea habitatelor de reproducere. Un nivel scăzut al apei în bălţi poate creşte expunerea faţă de prădători a larvelor şi pontei. Bălţile pot seca mai repede iar larvele de amfibieni nu au suficient timp pentru a se metamorfoza. Este necesară monitorizarea acestor habitate şi decolmatarea acestora dacă înainte de perioada de reproducere a speciilor de amfibieni acestea au o adâncime mai mică de 10 cm. Specii vizate: toate speciile de amfibieni şi mamifere, de interes comunitar. Localizarea măsurii propuse: toată suprafaţa sitului, de exemplu bălţile din zonele localităţilor Verşeni, Timişeşti, Preuteşti, Zvorăneşti. Indicatori de realizare a activităţii: număr de bălţi menţinute într-o stare favorabilă speciilor de amfibieni. Responsabil: custodele Partenerii pentru implementare sunt reprezentaţi de: autorităţi ale administraţiei publice locale, Administraţia Naţională Apele Române, agenţii pentru protecţia mediului, Garda Naţională de Mediu - comisariate judeţene, proprietari şi administratori de terenuri. Prioritate: 1. Resurse: umane - personalul custodelui; materiale: echipamente de teren, echipamente de birou, consumabile; de timp: continuu, pe parcursul celor 5 ani. k) Limitarea păşunatului şi refacerea covorului ierbos din sit, în zonele unde acesta este degradat Se impune limitarea numărului de animale care păşunează în sit între 0,3 şi 1,0 U.V.M. - unitate vită mare/ha de păşune şi interzicerea păşunatului în perioada 30 noiembrie - 01 aprilie. Unitatea vită mare aduce la un numitor comun numărul de animale pe specii în funcţie de conţinutul de azot din dejecţii. Dacă se consideră ca etalon bovinele de 1 -2 ani, atunci în funcţie de cantitatea de azot excretată de fiecare tip de animal rezultă următoarea conversie a numărului de animale în unităţi UVM: tauri, vaci şi alte bovine de mai mult de doi ani, ecvidee de mai mult de şase luni - 1,0 UVM; bovine între şase luni şi doi ani - 0,6 UVM; bovine de mai puţin de şase luni - 0,4 UVM; ovine - 0,15 UVM; caprine -0,15 UVM; scroafe reproducătoare cu greutate mai mare de 50 kg - 0,5 UVM; alte porcine - 0,3 UVM. Se recomandă limitarea/interzicerea pentru o perioadă a păşunatului, până la refacerea covorului vegetal distrus din sit, pentru a nu favoriza eroziunea şi colmatarea habitatului acvatic şi deranjul puternic al speciilor de mamifere în special al popândăului. În măsura în care se va considera necesar, se vor putea realiza activităţi de refacere a covorului vegetal, cu acordul proprietarilor de terenuri. În acest caz se vor realiza înierbări cu specii autohtone, în cea mai mare parte prin supraînsămânţare. Se vor folosi tehnologii care să nu afecteze speciile de interes comunitar, în special specia Spermophilus citellus. Specii vizate: toate speciile de peşti, amfibieni şi mamifere de interes comunitar. Indicatori de realizare a activităţii: număr de animale pe păşune, hectare de pajişti refăcute; raport. Responsabil: custodele Partenerii pentru implementare sunt reprezentaţi de: autorităţi ale administraţiei publice locale, Administraţia Naţională Apele Române, agenţii pentru protecţia mediului, Garda Naţională de Mediu - comisariate judeţene, proprietari şi administratori de terenuri. Prioritate: 2. Resurse: umane - personalul custodelui; materiale: echipamente de teren, echipamente de birou, consumabile; de timp: continuu, pe parcursul celor 5 ani. l) Conservarea zonelor cu bălţi şi a zonelor umede din habitatele forestiere şi amenajarea de noi habitate Se va încheia un protocol de colaborare cu Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva, Ocolul Silvic Fălticeni şi Ocolul Silvic Paşcani, pentru instruirea personalului silvic cu privire la importanţa conservării habitatelor acvatice - bălţi temporare, permanente, mlaştini, izvoare limnocrene, pâraie care băltesc, şanţuri/canale din fondul forestier administrat. Recomandăm realizarea unui ghid de instruire simplu, cu mult material grafic, elaborat în colaborare cu ingineri silvici, precum şi susţinerea unor sesiuni de instruire la sediile ocoalelor silvice, cu recomandări practice de ocrotire a habitatelor acvatice utilizate de amfibieni. Se vor realiza sesiuni de instruire a personalului silvic, privind ocrotirea bălţilor temporare şi permanente existente în fondul forestier, astfel ca acesta să aibă în vedere aceste habitate în momentul în care vor desfăşura activităţi silvice - exploatare forestiera, igienizare, pregătire şi transport material lemnos. Habitatele acvatice vor putea fi amenajate în afara fondului forestier, fără a se schimba categoria de folosinţă a terenului. Mai multe specii de amfibieni vor prolifera ca urmare a aplicării acestei măsuri: Rana dalmatina, Triturus vulgaris, Bombina variegata, Bombina bombina, Bufa bufa, Hyla arborea şi alte specii. Amenajarea unor habitate acvatice - bălţi se va efectua în afara fondului forestier, la limita acestuia, pentru a putea beneficia de umbra coronamentului arborilor, în zonele de habitat rezultate ca favorabile în urma modelării ecologice, această măsură fiind una care va scădea impactul presiunilor date de trecerea cu animalele pe drumurile comunale şi colmatarea observată în cazul mai multor bălţi. O reţea de bălţi, suficient de apropiate între ele ca să permită fluxul de gene - poate susţine o structură dinamică a populaţiilor din zonă. Zonele favorabile pentru tritonul cu creastă sunt situate în nordul sitului ROSCI0363, unde pe ambele maluri se află câte o pădure - Şoimăreşti şi Drăguşeni. Pe teren au fost observate însă habitate potenţial favorabile şi în zona de sud a sitului, pe malul drept al râului Moldova, unde se află alunecări de teren şi o zonă întinsă cu tufărişuri şi zone umede de luncă. Se recomandă amenajarea unor habitate acvatice în afara fondului forestier, din 500 în 500 m, ştiind că tritonii cu creastă migrează până la 800 m. Vor exista astfel 8 habitate acvatice în vecinătatea pădurii din dreptul localităţii Drăguşeni - malul stâng al râului Moldova; 7 create artificial şi 1 format natural, pe o lungime de 4.4 km. Pe malul drept, în afara pădurii de luncă din dreptul localităţii Şoimăreşti se vor amenaja 5 bălţi la distanţe între 400 şi 500 m între ele, pe lungimea pădurii - de aproximativ 2000 m. în zona de sud a sitului, în dreptul localităţii Davideni, există pe malul drept al râului Moldova o zonă potenţial favorabilă, cu un ecosistem de pajişte de luncă, un mal înalt afectat de alunecări de terasă şi fenomene de ravenare şi un ecosistem de tufărişuri de luncă, cu o continuitate a habitatelor favorabile de aproximativ 3 km liniari. În această zonă nu au fost observate exemplare de triton cu creastă, însă au fost observate habitate acvatice cu caracteristici ce le-ar putea face candidate bune pentru prezenţa acestuia, în cazul în care se va considera fezabil, se vor lua în calcul 2-3 habitate acvatice din zona de tufărişuri, în afara fondului forestier - mai în amonte şi se vor mai amenaja 3-4 habitate acvatice artificiale, cu caracteristicile structurale de mai jos. În cazul în care se va considera fezabil, se vor putea realiza repopulări cu exemplare de triton cu creastă, din zona de nord sau din situl învecinat în aval. Între cele 3 zone unde recomandăm realizarea de habitate acvatice artificiale nu există conectivitate şi probabil nu va putea exista niciodată, limitele sitului urmărind prea strict conturul luncii râului Moldova, existând obstacole dificile sau imposibil de surmontat de către tritonul cu creastă: gârle cu mal înalt, plaje de nisip, zone antropizate, braţe moarte. Aceste 3 zone sunt aproape de situri vecine, care au ca obiectiv de conservare tritonul cu creastă, însă doar cu situl din aval ROSCI0364 Râul Moldova între Tupilaţi şi Roman ar putea exista o conectivitate eficientă cu o zonă în care ar putea exista tritonul cu creastă. Habitatele acvatice amenajate în afara fondului forestier, în tufărişuri sau ecosisteme de pajişte trebuie să aibă dimensiuni de între 18 x 18 m sau 20 x 20 m, pentru a atinge valori între 2000 şi 2500 mp ale suprafeţelor însumate, prag de la care se consideră că metapopulaţiile pot fi viabile. Habitatele acvatice ar trebui să fie situate la marginea fondului forestier, nu mai departe de 50 m, să aibă adâncimi maxime de aproximativ 1 m şi o zonă de adâncime sub 50 cm, de cel puţin 25% din suprafeţele acestora, să aibă malurile cu pante între 20 şi 40°, substratul trebuie să fie din argilă compactată, cu un strat de nisip deasupra, să aibă umbră oferită de coronament între 50 şi 100%. Se recomandă realizarea unor grămezi de lemn mort şi/sau pietre în apropierea acestor habitate acvatice, pentru facilitarea hibernării în condiţii sigure a tritonilor cu creastă. Specii vizate: toate speciile de amfibieni şi mamifere, de interes comunitar. Localizarea măsurii propuse: conservarea habitatelor speciilor de amfibieni va fi realizată pe toată suprafaţa sitului; amenajarea de noi habitate acvatice va fi realizată în pădurile din nordul sitului, din dreptul localităţilor Şoimăreşti şi Drăguşeni şi pajiştile şi tufărişurile de luncă din sudul sitului, în dreptul localităţii Davideni Indicatori de realizare a activităţii: număr de bălţi conservate, număr de bălţi noi amenajate; raport. Responsabil: custodele Partenerii pentru implementare sunt reprezentaţi de: autorităţi ale administraţiei publice locale, agenţii pentru protecţia mediului, Garda Naţională de Mediu - comisariate judeţene, proprietarii şi administratorii de terenuri. Prioritate: 1. Resurse: umane - personalul custodelui; materiale: echipamente de teren, echipamente de birou, consumabile; de timp: continuu, pe parcursul celor 5 ani. m) Adaptarea managementului forestier la necesităţile de conservare ale speciilor de interes comunitar Se recomandă: - păstrarea elementelor lineare de vegetaţie, de exemplu: şiruri de arbori, garduri vii, care oferă conexiune între diferite trupuri de pădure; – menţinerea unui număr de 3-10 adăposturi, scorburi, pe hectar, acesta însemnând 4-6 arbori cu scorburi/ha; – păstrarea unei diversităţi naturale cu arbori şi arbuşti din specii autohtone; – menţinerea lemnului mort în pădure - a minim un arbore uscat la ha, atât în picioare cât şi la sol, pentru a favoriza menţinerea diversităţii speciilor de insecte; – realizarea de reîmpăduriri cu specii indigene, fag, stejar, plop; – menţinerea pajiştilor şi poienilor; – interzicerea înlocuirii pădurilor de tip natural-fundamental cu arborete formate din specii alohtone sau modificate genetic - plop euro-american, salcâm, stejar roşu, oţetar; – menţinerea suprafeţelor de apă stătătoare şi curgătoare în păduri; – folosirea pesticidelor în tratarea diferiţilor dăunători din pădurile de pe teritoriul sitului trebuie făcută doar în situaţii excepţionale, cu avizul custodelui. Specii vizate: toate speciile de peşti, amfibieni şi mamifere de interes comunitar. Localizarea măsurii propuse: toate zonele din sit cu habitate forestiere. Indicatori de realizare a activităţii: menţinerea speciilor de interes comunitar într-o stare de conservare favorabilă; elemente de vegetaţie menţinute în teren; raport. Responsabil: custodele Partenerii pentru implementare sunt reprezentaţi de: autorităţi ale administraţiei publice locale, Administraţia Naţională Apele Române, agenţii pentru protecţia mediului. Garda Naţională de Mediu - comisariate judeţene, proprietari şi administratori de terenuri. Prioritate: 2. Resurse: umane - personalul custodelui; materiale: echipamente de teren, echipamente de birou, consumabile; de timp: continuu, pe parcursul celor 5 ani. n) Limitarea realizării de noi drumuri de acces în sit Deoarece situl este străbătut de numeroase drumuri de pământ şi drumuri de exploatare, se recomandă menţinerea doar a celor care sunt absolut necesare. Se va interzice realizare de noi drumuri, cu excepţia cazurilor în care prin documentaţii avizate se demonstrează că acestea sunt absolut necesare. Specii vizate: popândăul, toate speciile de peşti, amfibieni şi mamifere, de interes comunitar. Localizarea măsurii propuse: întreaga suprafaţă a sitului. Indicatori de realizare a activităţii: număr de drumuri noi de acces; raport. Responsabil: custodele Partenerii pentru implementare sunt reprezentaţi de: autorităţi ale administraţiei publice locale, Administraţia Naţională Apele Române, agenţii pentru protecţia mediului, Garda Naţională de Mediu - comisariate judeţene, proprietari şi administratori de terenuri. Prioritate: 2. Resurse: umane - personalul custodelui; materiale: echipamente de teren, echipamente de birou, consumabile; de timp: continuu, pe parcursul celor 5 ani. o) Includerea prevederilor Planului de management al sitului în amenajamentele silvice După aprobarea Planurilor de management, conform prevederilor legale în vigoare, respectiv Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare - Art. 24, alineatul (1) "amenajamentele silvice ale unităţilor de producţie/proprietăţilor ce intră în componenţa ariilor naturale protejate vor fi revizuite în mod obligatoriu în termen de 12 luni de la aprobarea planurilor de management. Până la revizuirea amenajamentelor silvice nu se vor aplica de către administratorii fondului forestier din acestea decât acele prevederi care sunt conforme legislaţiei specifice ariilor naturale protejate şi planurilor de management în vigoare." Specii vizate: toate speciile de peşti, amfibieni şi mamifere, de interes comunitar. Localizarea măsurii propuse: în toate zonele cu habitate forestiere acoperite de amenajamentele silvice. Indicatori de realizare a activităţii: amenajamente silvice adecvate statutului de arie protejată al zonei; raport. Responsabil: custodele Partenerii pentru implementare sunt reprezentaţi de: autorităţi ale administraţiei publice locale, agenţii pentru protecţia mediului, Garda Naţională de Mediu - comisariate judeţene, direcţii şi ocoale silvice proprietari şi administratori de terenuri. Prioritate: 1. Resurse: umane - personalul custodelui; materiale: echipamente de teren, echipamente de birou, consumabile; de timp: după necesităţi, pe parcursul celor 5 ani. p) Includerea prevederilor Planului de management al sitului, în Planul de Urbanism General, Planul de Urbanism Zonal Custodele va informa instituţiile responsabile cu privire la prevederile de mai jos şi va verifica respectarea acestora pentru teritoriul ariei protejate. În piesele grafice/desenate ale documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi urbanism vor fi incluse, prin grija autorităţilor administraţiei publice locale competente, limitele sitului ROSC10363 Râul Moldova între Oniceni şi Miteşti. Autorităţile administraţiei publice locale competente şi administratorii de terenuri au obligaţia de a actualiza documentaţiile de amenajare a teritoriului şi urbanism, prin integrarea în cuprinsul lor a prevederilor referitoare la situl ROSC10363 Râul Moldova între Oniceni şi Miteşti. Documentaţiile de amenajare a teritoriului şi urbanism realizate ulterior aprobării prezentului Plan, vor include prevederi referitoare la situl ROSCI0363 Râul Moldova între Oniceni şi Miteşti. La elaborarea şi la actualizarea documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi urbanism ce cuprind şi suprafeţe din situl ROSCI0363 Râul Moldova între Oniceni şi Miteşti sau din imediata vecinătate a acestuia este necesar avizul custodelui. Specii vizate: toate speciile de peşti, amfibieni şi mamifere de interes comunitar. Localizarea măsurii propuse: întreaga suprafaţă a sitului Indicatori de realizare a activităţii: planuri urbanistice generale şi zonale adecvate statutului de arie protejată al zonei; management adecvat al terenurilor; raport. Responsabil: custodele Partenerii pentru implementare sunt reprezentaţi de: autorităţi ale administraţiei publice locale, Administraţia Naţională Apele Române, agenţii pentru protecţia mediului, Garda Naţională de Mediu - comisariate judeţene, proprietari şi administratori de terenuri Prioritate: 1. Resurse: umane - personalul custodelui; materiale: echipamente de teren, echipamente de birou, consumabile; de timp: după necesităţi, pe parcursul celor 5 ani. q) Interzicerea sau, după caz, limitarea schimbării modului de utilizare a terenurilor din sit Schimbarea modului de utilizare al terenurilor de la pajişte sau arabil la perimetru construit va fi interzisă. Pot fi avizate doar schimbări temporare ale modului de folosinţă ale unor mici suprafeţe de teren de maxim 2 ha fiecare dar fără a depăşi însumate 5% din clasa de habitat respectivă la nivelul sitului. Specii vizate: toate speciile de peşti, amfibieni şi mamifere de interes comunitar. Localizarea măsurii propuse: întreaga suprafaţă a sitului Indicatori de realizare a activităţii: management adecvat al terenurilor, menţinerea modului de utilizare al terenurilor; raport. Responsabil: custodele Partenerii pentru implementare sunt reprezentaţi de: autorităţi ale administraţiei publice locale, Administraţia Naţională Apele Române, agenţii pentru protecţia mediului, Garda Naţională de Mediu - comisariate judeţene, proprietari şi administratori de terenuri. Prioritate: 1. Resurse: umane - personalul custodelui; materiale: echipamente de teren, echipamente de birou, consumabile; de timp: continuu, pe parcursul celor 5 ani. r) Implementarea unor măsuri de conservare noi, în funcţie de rezultatele monitorizării din teren, ori de câte ori este necesar Custodele ariei protejate va implementa măsurile de conservare recomandate anterior dar va implementa şi alte măsuri noi, eventual măsuri de reconstrucţie ecologică, în funcţie de rezultatele monitorizărilor. Specii vizate: toate speciile de peşti, amfibieni şi mamifere de interes comunitar. Localizarea măsurii propuse: întreaga suprafaţă a sitului. Indicatori de realizare a activităţii: măsuri noi de conservare propuse, număr şi suprafaţă zone cu reconstrucţie ecologică; raport. Responsabil: custodele Partenerii pentru implementare sunt reprezentaţi de: autorităţi ale administraţiei publice locale, Administraţia Naţională Apele Române, agenţii pentru protecţia mediului, Garda Naţională de Mediu - comisariate judeţene, proprietari şi administratori de terenuri. Prioritate: 1. Resurse: umane - personalul custodelui; materiale: echipamente de teren, echipamente de birou, consumabile; de timp: continuu, pe parcursul celor 5 ani. Obiectiv specific 4: Facilitarea practicării unor forme de vizitare şi turism în concordanţă cu obiectivele de conservare ale sitului a) Amenajarea unor puncte cheie de observare a biodiversităţii şi întreţinerea amenajărilor Specii vizate: toate speciile de peşti, amfibieni şi mamifere, de interes comunitar. Localizarea măsurii propuse: se va stabili în urma consultării factorilor interesaţi Indicatori de realizare a activităţii: număr de puncte de observare amenajate. Responsabil: custodele Partenerii pentru implementare sunt reprezentaţi de: autorităţi ale administraţiei publice locale, asociaţii locale de turism, proprietari şi administratori de terenuri. Prioritate: 2. Resurse: umane - personalul custodelui; materiale: echipamente de teren, consumabile, panouri informative, amenajări diverse; de timp: continuu, pe parcursul celor 5 ani. b) Amenajarea unor trasee ecoturistice şi întreţinerea amenajărilor Specii vizate: toate speciile de peşti, amfibieni şi mamifere, de interes comunitar. Localizarea măsurii propuse: se va stabili în urma consultării factorilor interesaţi Indicatori de realizare a activităţii: număr trasee ecoturistice amenajate. Responsabil: custodele Partenerii pentru implementare sunt reprezentaţi de: Autorităţi ale administraţiei publice locale, asociaţii locale de turism, proprietari şi administratori de terenuri, proprietari de structuri turistice şi de cazare. Prioritate: 2. Resurse: umane - personalul custodelui; materiale: echipamente de teren,, consumabile, panouri, amenajări diverse; de timp: continuu, pe parcursul celor 5 ani. c) Instalarea de panouri şi indicatoare în principalele puncte de interes şi întreţinerea acestora Specii vizate: toate speciile de peşti, amfibieni şi mamifere, de interes comunitar. Localizarea măsurii propuse: se va stabili în urma consultării factorilor interesaţi Indicatori de realizare a activităţii: număr de panouri şi indicatoare amplasate. Responsabil: custodele Partenerii pentru implementare sunt reprezentaţi de: autorităţi ale administraţiei publice locale, asociaţii locale de turism, proprietari şi administratori de terenuri. Prioritate: 2. Resurse: umane - personalul custodelui; materiale: echipamente de teren, panouri, indicatoare; de timp: continuu, pe parcursul celor 5 ani. d) Amenajarea de puncte de informare, eventual a unui centru de vizitare şi întreţinerea acestora Specii vizate: toate speciile de peşti, amfibieni şi mamifere, de interes comunitar. Localizarea măsurii propuse: se va stabili în urma consultării factorilor interesaţi Indicatori de realizare a activităţii: număr puncte de informare, centru vizitare, locuri de campare amenajate. Responsabil: custodele. Partenerii pentru implementare sunt reprezentaţi de: autorităţi ale administraţiei publice locale, asociaţii locale de turism, proprietari şi administratori de terenuri, proprietari de structuri turistice şi de cazare. Prioritate: 3. Resurse: umane - personalul custodelui; materiale: echipamente de teren, echipamente de birou, consumabile, puncte de informare, centru de vizitare; de timp: continuu, pe parcursul celor 5 ani. e) Prezentarea, prin intermediul birourilor şi mijloacelor de informare turistică ale localităţilor limitrofe, a unor informaţii detaliate cu privire la aria protejată şi atracţia turistică Specii vizate: toate speciile de peşti, amfibieni şi mamifere, de interes comunitar. Localizarea măsurii propuse: se va stabili în urma consultării factorilor interesaţi Indicatori de realizare a activităţii: număr de prezentări. Responsabil: custodele Partenerii pentru implementare sunt reprezentaţi de: autorităţi ale administraţiei publice locale, asociaţii locale de turism, birouri promovare turism, consilii judeţene. Prioritate: 2. Resurse: umane - personalul custodelui; materiale: echipamente de teren, echipamente de birou, consumabile; de timp: continuu, pe parcursul celor 5 ani. f) Crearea şi promovarea unui portofoliu de activităţi sportive pentru aria protejată Se va crea şi promova un portofoliu de activităţi sportive pentru aria protejată - drumeţie, alergare, maraton şi conectarea acestuia cu manifestările turistice şi sportive din zonă Specii vizate: toate speciile de peşti, amfibieni şi mamifere, de interes comunitar. Localizarea măsurii propuse: se va stabili în urma consultării factorilor interesaţi Indicatori de realizare a activităţii: portofoliu de activităţi sportive creat şi promovat. Responsabil: custodele Partenerii pentru implementare sunt reprezentaţi de: autorităţi ale administraţiei publice locale, inspectorate şcolare judeţene, asociaţii locale de turism, Ministerul Tineretului şi Sportului, consilii judeţene. Prioritate: 2. Resurse: umane - personalul custodelui; materiale: echipamente de teren, echipamente de birou, consumabile; de timp: după necesităţi, pe parcursul celor 5 ani. g) Crearea şi promovarea unui portofoliu de activităţi vizând cunoaşterea speciilor şi habitatelor sitului de tipul unui turism ştiinţific, cu ghizi special instruiţi Specii vizate: toate speciile de peşti, amfibieni şi mamifere, de interes comunitar. Localizarea măsurii propuse: se va stabili în urma consultării factorilor interesaţi Indicatori de realizare a activităţii: număr de vizitatori informaţi; număr prezentări realizate, portofoliu de activităţi vizând cunoaşterea speciilor şi habitatelor sitului creat şi promovat; număr de grupuri ghidate. Responsabil: custodele Partenerii pentru implementare sunt reprezentaţi de: autorităţi ale administraţiei publice locale, inspectorate şcolare judeţene, asociaţii locale de turism, Ministerul Tineretului şi Sportului, consilii judeţene. Prioritate: 3. Resurse: umane - personalul custodelui; materiale: echipamente de teren, echipamente de birou, consumabile; de timp: după necesităţi, pe parcursul celor 5 ani. h) Informarea vizitatorilor cu privire la valorile ariei naturale protejate şi a regulilor de vizitare Specii vizate: toate speciile de peşti, amfibieni şi mamifere, de interes comunitar. Localizarea măsurii propuse: valabilă pentru întreaga suprafaţă a sitului. Indicatori de realizare a activităţii: impactul negativ al vizitării este minim - turiştii au un comportament adecvat; raport. Responsabil: custodele Partenerii pentru implementare sunt reprezentaţi de: autorităţi ale administraţiei publice locale. Prioritate: 1. Resurse: umane - personalul custodelui; materiale: echipamente de teren, echipamente de birou, consumabile, material informative; de timp: continuu, pe parcursul celor 5 ani. i) Crearea şi implementarea unui sistem de rangeri voluntari din rândul tinerilor din localităţile învecinate sitului Specii vizate: toate speciile de peşti, amfibieni şi mamifere, de interes comunitar. Localizarea măsurii propuse: valabilă pentru întreaga suprafaţă a sitului. Indicatori de realizare a activităţii: număr rangeri voluntari; număr acţiuni realizate. Responsabil: custodele. Partenerii pentru implementare sunt reprezentaţi de: autorităţi ale administraţiei publice locale, inspectorate şcolare judeţene. Prioritate: 1 Resurse: umane - personalul custodelui; materiale: echipamente de teren, echipamente de birou, consumabile; de timp: continuu, pe parcursul celor 5 ani. Obiectiv specific 5: Conştientizarea publicului şi comunicarea eficientă cu factorii interesaţi a) Realizarea de întâlniri periodice cu factorii interesaţi Plecând de la ideea că populaţia locală reprezintă actorul principal al existenţei şi managementului sitului, una din modalităţile de informare, conştientizare, consultare şi implicare o reprezintă discuţiile deschise pe diverse teme de interes, cu grupuri de proprietari, administratori de teren, reprezentanţi ai autorităţilor locale sau altor factori de interes. Se propune organizarea a minimum o întâlnire pe an, însă dacă există interes şi este necesar, numărul discuţiilor organizate poate fi mai mare. Este vizat întregul sit, cu toate comunităţile locale şi interesele socio-economice ce interferează cu situl. Specii vizate: toate speciile de peşti, amfibieni şi mamifere, de interes comunitar. Localizarea măsurii propuse: valabilă pentru întreaga suprafaţă a sitului. Indicatori de realizare a activităţii: număr de întâlniri realizate în comunităţile locale, număr factori interesaţi informaţi. Responsabil: custodele Partenerii pentru implementare sunt reprezentaţi de: asociaţii locale de turism, proprietari şi administratori de terenuri, inspectorate şcolare judeţene, Administraţia Naţională Apele Române, agenţii judeţene pentru protecţia mediului, Garda Naţională de Mediu - comisariate judeţene. Prioritate: 1. Resurse: umane - personalul custodelui; materiale: echipamente de teren, echipamente de birou, consumabile; de timp: periodic, pe parcursul celor 5 ani. b) Promovarea Ghidului privind cele mai bune practici agricole şi a Codului pentru bune condiţii agricole şi de mediu în rândul agricultorilor care deţin terenuri pe teritoriul sitului Specii vizate: toate speciile de peşti, amfibieni şi mamifere, de interes comunitar. Localizarea măsurii propuse: valabilă pentru întreaga suprafaţă a sitului. Indicatori de realizare a activităţii: număr întâlniri cu comunităţile locale. Responsabil: custodele Partenerii pentru implementare sunt reprezentaţi de: autorităţi ale administraţiei publice locale, proprietari şi administratori de terenuri. Prioritate: 2. Resurse: umane - personalul custodelui; materiale: echipamente de teren, echipamente de birou, consumabile; de timp: după necesităţi, pe parcursul celor 5 ani. c) Dezvoltarea de parteneriate cu persoane şi instituţii relevante Specii vizate: toate speciile de peşti, amfibieni şi mamifere, de interes comunitar. Localizarea măsurii propuse: valabilă pentru întreaga suprafaţă a sitului. Indicatori de realizare a activităţii: număr de parteneriate realizate. Responsabil: custodele Partenerii pentru implementare sunt reprezentaţi de: autorităţi ale administraţiei publice locale, asociaţii locale de turism, proprietari terenuri, inspectorate şcolare. Prioritate: 1. Resurse: umane - personalul custodelui; materiale: echipamente de teren, echipamente de birou, consumabile; de timp: după necesităţi, pe parcursul celor 5 ani. d) Informarea şi conştientizarea localnicilor cu privire la aria protejată, valorile naturale şi oportunităţile de valorificare durabilă Specii vizate: toate speciile de peşti, amfibieni şi mamifere, de interes comunitar. Localizarea măsurii propuse: valabilă pentru întreaga suprafaţă a sitului. Indicatori de realizare a activităţii: număr de întâlniri realizate; număr de materiale informative distribuite. Responsabil: custodele Partenerii pentru implementare sunt reprezentaţi de: autorităţi ale administraţiei publice locale, asociaţii locale de turism, proprietari şi administratori de terenuri. Prioritate: 1. Resurse: umane - personalul custodelui; materiale: echipamente de teren, echipamente de birou, consumabile; de timp: continuu, pe parcursul celor 5 ani. e) Promovarea ariei protejate naturale, a sitului pe pagina web a custodelui, pe diverse medii de socializare online Specii vizate: toate speciile de peşti, amfibieni şi mamifere, de interes comunitar. Localizarea măsurii propuse: valabilă pentru întreaga suprafaţă a sitului. Indicatori de realizare a activităţii: pagină web funcţională şi actualizată; număr de actualizări anuale. Responsabil: custodele Partenerii pentru implementare sunt reprezentaţi de: specialişti în domeniu. Prioritate: 1. Resurse: umane - personalul custodelui; materiale: echipamente de teren, echipamente de birou, consumabile; de timp: continuu, pe parcursul celor 5 ani. f) Realizarea şi promovarea materialelor informative pentru panourile de informare pe traseele turistice Specii vizate: toate speciile de peşti, amfibieni şi mamifere, de interes comunitar. Localizarea măsurii propuse: valabilă pentru întreaga suprafaţă a sitului. Indicatori de realizare a activităţii: număr panouri informative realizate. Responsabil: custodele Partenerii pentru implementare sunt reprezentaţi de: autorităţi ale administraţiei publice locale, asociaţii locale de turism, proprietari terenuri. Prioritate: 1. Resurse: umane - personalul custodelui; materiale: echipamente de teren, echipamente de birou, consumabile; de timp: după necesităţi, pe parcursul celor 5 ani. g) Promovarea naţională şi internaţională a sitului, ca şi destinaţie turistică Specii vizate: toate speciile de peşti, amfibieni şi mamifere, de interes comunitar. Localizarea măsurii propuse: valabilă pentru întreaga suprafaţă a sitului. Indicatori de realizare a activităţii: număr de publicaţii şi apariţii media ce conţin informaţii despre sit. Responsabil: custodele Partenerii pentru implementare sunt reprezentaţi de: autorităţi ale administraţiei publice locale, asociaţii locale de turism, Ministerul Tineretului şi Sportului, consilii judeţene. Prioritate: 2. Resurse: umane - personalul custodelui; materiale: echipamente de teren, echipamente de birou, consumabile; de timp: după necesităţi, pe parcursul celor 5 ani. h) Conceperea şi distribuirea siglei sitului către producătorii locali de produse tradiţionale Specii vizate: toate speciile de peşti, amfibieni şi mamifere, de interes comunitar. Localizarea măsurii propuse: valabilă pentru întreaga suprafaţă a sitului. Indicatori de realizare a activităţii: siglă concepută şi distribuită. Responsabil: custodele Partenerii pentru implementare sunt reprezentaţi de: autorităţi ale administraţiei publice locale, asociaţii locale de turism, producători locali. Prioritate: 3. Resurse: umane - personalul custodelui; materiale: echipamente de teren, echipamente de birou, consumabile; de timp: după necesităţi, pe parcursul celor 5 ani. i) Prezentarea produselor tradiţionale locale etichetate cu sigla sitului pe paginile web existente. Specii vizate: toate speciile de peşti, amfibieni şi mamifere, de interes comunitar. Localizarea măsurii propuse: valabilă pentru întreaga suprafaţă a sitului. Indicatori de realizare a activităţii: număr produse tradiţionale etichetate. Responsabil: custodele Partenerii pentru implementare sunt reprezentaţi de: autorităţi ale administraţiei publice locale, asociaţii locale de turism, producători locali. Prioritate: 3. Resurse: umane - personalul custodelui; materiale: echipamente de teren, echipamente de birou, consumabile; de timp: după necesităţi, pe parcursul celor 5 ani. Obiectiv specific 6: Educaţia ecologică a tinerilor în concordanţă cu obiectivele de conservare ale sitului a) Promovarea ghidului educativ pentru copii Ghidul educativ destinat elevilor, realizat prin proiectul POS Managementul durabil al trei arii protejate situate pe râul Moldova, va fi prezentat în toate şcolile localităţilor limitrofe sitului. Specii vizate: toate speciile de peşti, amfibieni şi mamifere de interes comunitar. Localizarea măsurii propuse: toate şcolile din localităţile limitrofe ariei protejate. Indicatori de realizare a activităţii: număr exemplare ghid distribuite. Responsabil: custodele Partenerii pentru implementare sunt reprezentaţi de: autorităţi ale administraţiei publice locale, profesori din şcoli. Inspectorate Şcolare Judeţene. Prioritate: 2. Resurse: umane - personalul custodelui; materiale: echipamente de teren, echipamente de birou, consumabile, ghiduri tipărite; de timp: periodic, pe parcursul celor 5 ani. b) Implementarea de activităţi educative în aria protejată şi la sediile instituţiilor şcolare Specii vizate: toate speciile de peşti, amfibieni şi mamifere, de interes comunitar. Localizarea măsurii propuse: valabilă pentru întreaga suprafaţă a sitului. Indicatori de realizare a activităţii: minimum 2 prezentări anual; număr de elevi participanţi. Responsabil: custodele Partenerii pentru implementare sunt reprezentaţi de: autorităţi ale administraţiei publice locale, profesori din şcoli, inspectorate şcolare judeţene. Prioritate: 2. Resurse: umane - personalul custodelui; materiale: echipamente de teren, echipamente de birou, consumabile; de timp: periodic, pe parcursul celor 5 ani. Obiectiv specific 7: Asigurarea echipamentului şi infrastructurii de funcţionare necesare ariei protejate a) Realizare şi echipare punct de lucru custode Specii vizate: toate speciile de peşti, amfibieni şi mamifere de interes comunitar. Localizarea măsurii propuse: valabilă pentru întreaga suprafaţă a sitului. Indicatori de realizare a activităţii: punct de lucru echipat. Responsabil: custodele Partenerii pentru implementare sunt reprezentaţi de: autorităţi ale administraţiei publice locale, operatori în turism, producători locali. Prioritate: 2. Resurse: umane - personalul custodelui; materiale: echipamente de teren, echipamente de birou, consumabile, punct de lucru; de timp: continuu, pe parcursul celor 5 ani. b) Marcarea prin panouri a limitelor ariei protejate pe teren şi menţinerea acestora Limitele vor fi marcate prin panouri, şi semne convenţionale. Specii vizate: toate speciile de peşti, amfibieni şi mamifere de interes comunitar. Localizarea măsurii propuse: valabilă pentru întreaga suprafaţă a sitului. Indicatori de realizare a activităţii: număr panouri cu limite amplasate. Responsabil: custodele Partenerii pentru implementare sunt reprezentaţi de: autorităţi ale administraţiei publice locale, proprietari de terenuri. Prioritate: 1. Resurse: umane - personalul custodelui; materiale: echipamente de teren, echipamente de birou, consumabile; de timp: continuu, pe parcursul celor 5 ani. c) Realizarea, montarea şi întreţinerea panourilor indicatoare, panourilor de avertizare şi a panourilor informative Specii vizate: toate speciile de peşti, amfibieni şi mamifere de interes comunitar. Localizarea măsurii propuse: valabilă pentru întreaga suprafaţă a sitului. Indicatori de realizare a activităţii: număr de panouri indicatoare, panouri de avertizare şi panouri informative. Responsabil: custodele Partenerii pentru implementare sunt reprezentaţi de: autorităţi ale administraţiei publice locale, proprietari de terenuri. Prioritate: 1. Resurse: umane - personalul custodelui; materiale: echipamente de teren, echipamente de birou, consumabile, panouri indicatoare, panouri informative; de timp: continuu, pe parcursul celor 5 ani. d) Asigurarea de dotări şi echipament de teren adecvat Activitatea are un caracter direct protectiv pentru sit, prin patrulări efectuate în vederea prevenirii unor probleme şi ameninţări în sit. În acţiunile de patrulare şi pază este implicat personalul custodelui, dar şi voluntari. Pentru ca astfel de acţiuni să fie eficiente, trebuie asigurat echipamentul necesar, format din mijloace auto, binocluri, night-vision, GPS, precum şi alte dotări considerate necesare de către custode. Sunt luate în considerare toate habitatele şi speciile de interes comunitar. Specii vizate: toate speciile de peşti, amfibieni şi mamifere de interes comunitar. Localizarea măsurii propuse: valabilă pentru întreaga suprafaţă a sitului. Indicatori de realizare a activităţii: existenţa unor dotări şi echipament de teren adecvate; rapoarte de activitate. Responsabil: custodele Prioritate: 1. Resurse: umane - personalul custodelui; materiale: echipamente de teren, consumabile; de timp: după necesităţi, pe parcursul celor 5 ani. e) Asigurarea de echipament de birou adecvat Se vor achiziţiona echipamente necesare bunei funcţionări a echipei custodelui: calculatoare, imprimantă, soft-uri cu licenţă. Specii vizate: toate speciile de peşti, amfibieni şi mamifere de interes comunitar. Localizarea măsurii propuse: valabilă pentru întreaga suprafaţă a sitului. Indicatori de realizare a activităţii: existenţa unui echipament adecvat; rapoarte de activitate. Responsabil: custodele Prioritate: 1. Resurse: umane - personalul custodelui; materiale: echipamente de birou, consumabile; de timp: după necesităţi, pe parcursul celor 5 ani. Obiectiv specific 8: Asigurarea personalului necesar custodelui pentru administrarea ariei naturale protejate a) Adaptarea organigramei custodelui la necesităţile de aplicare ale Planului de management Indicatori de realizare a activităţii: organigramă adecvată. Responsabil: custodele Prioritate: 1. Resurse: umane - personalul custodelui; materiale: echipamente de birou, consumabile; de timp: după necesităţi, pe parcursul celor 5 ani. b) Evaluarea nevoilor de formare a personalului implicat în managementul sitului Specii vizate: toate speciile de peşti, amfibieni şi mamifere de interes comunitar. Localizarea măsurii propuse: valabilă pentru întreaga suprafaţă a sitului. Indicatori de realizare a activităţii: raport anual de privind necesarul de instruire. Responsabil: custodele Prioritate: 1. Resurse: umane - personalul custodelui; materiale: echipamente de birou, consumabile; de timp: după necesităţi, pe parcursul celor 5 ani. c) Participarea custodelui la cursuri de instruire, schimburi de experienţă în domeniul ariilor naturale protejate Pentru ca administrarea şi managementul sitului să fie eficiente este necesar ca anual să se organizeze instruiri cu personalul implicat. Temele de instruire sunt în principal legate de administrarea propriu-zisă şi de acţiunile din Planul de management, punându-se accent pe acţiunile de pază şi patrulare şi de monitorizare. Instruirile vor fi făcute şi în funcţie de anumite situaţii concrete care impun acest lucru. în fiecare an se va concepe un raport de instruire în funcţie de temele discutate. De asemenea, pregătirea personalului în vederea recunoaşterii în teren a populaţiilor speciilor de interes comunitar şi a habitatelor acestora este imperios necesară. Cunoaşterea speciilor de interes comunitar, a habitatelor acestora şi a localizării acestora în teren de către angajaţii custodelui şi partenerii pentru implementarea Planului de management este obligatorie pentru implementarea eficientă a măsurilor de conservare care vizează aceste elemente. Această activitate va fi realizată la începutul implementării Planului de management de către toţi angajaţii custodelui, sub îndrumarea specialiştilor. Fiecare angajat nou al ariei protejate va fi instruit pentru a putea recunoaşte speciile de interes comunitar. Specii vizate: toate speciile de peşti, amfibieni şi mamifere de interes comunitar. Localizarea măsurii propuse: valabilă pentru întreaga suprafaţă a sitului. Indicatori de realizare a activităţii: raport anual de instruire sau rapoarte intermediare dacă sunt necesare. Responsabil: custodele Parteneri: specialişti în domeniu. Prioritate: 2. Resurse: umane - personalul custodelui; materiale: echipamente de teren, echipamente de birou, consumabile; de timp: continuu, pe parcursul celor 5 ani. Obiectiv specific 9: Realizarea şi coordonarea eficientă a activităţilor administrative a) Realizarea unui plan de lucru anual cu bugetul necesar implementării Custodele va realiza la începutul fiecărui an, un plan de lucru în care se vor detalia măsurile de management care vor trebui aplicate, zonele în care vor fi aplicate, resursele umane şi resursele financiare alocate. Acest plan de lucru va reprezenta de fapt o detaliere a măsurilor de management de Planul de management. Specii vizate: toate speciile de peşti, amfibieni şi mamifere de interes comunitar. Localizarea măsurii propuse: valabilă pentru întreaga suprafaţă a sitului. Indicatori de realizare a activităţii: activităţi bine organizate. Responsabil: custodele Prioritate: 1. Resurse: umane - personalul custodelui; materiale: echipamente de birou, consumabile; de timp: periodic, pe parcursul celor 5 ani. b) Elaborarea rapoartelor de activitate şi financiare Specii vizate: toate speciile de peşti, amfibieni şi mamifere de interes comunitar. Localizarea măsurii propuse: valabilă pentru întreaga suprafaţă a sitului. Indicatori de realizare a activităţii: număr de rapoarte elaborate. Responsabil: custodele Prioritate: 1. Resurse: umane - personalul custodelui; materiale: echipamente de birou, consumabile; de timp: periodic, pe parcursul celor 5 ani. c) Trimiterea şi completarea rapoartelor în funcţie de solicitările autorităţilor Custodele raportează activitatea de custodie către autoritatea de protecţia mediului, sub forma raportului anual de exercitare a custodiei. Prin acest raport se prezintă toate aspectele relevante de la nivelul sitului şi în final starea ariei protejate. De asemenea, se pot întocmi şi alte tipuri de rapoarte sau baze de date solicitate de autoritate. Acţiunea are în vedere întregul sit. Specii vizate: toate speciile de peşti, amfibieni şi mamifere de interes comunitar. Localizarea măsurii propuse: valabilă pentru întreaga suprafaţă a sitului. Indicatori de realizare a activităţii: starea ariei naturale protejate cunoscută; rapoarte. Responsabil: custodele Prioritate: 2. Resurse: umane - personalul custodelui; materiale: echipamente de teren, echipamente de birou, consumabile; de timp: după necesităţi, pe parcursul celor 5 ani. d) Monitorizarea implementării Planului de management Măsurile şi activităţile planului de management necesită a fi monitorizate în vederea asigurării îndeplinirii lor. Fiecare măsură/activitate în parte se va monitoriza după aplicare, prin verificarea indicatorilor specifici de realizare. Specii vizate: toate speciile de peşti, amfibieni şi mamifere de interes comunitar. Localizarea măsurii propuse: valabilă pentru întreaga suprafaţă a sitului. Indicatori de realizare a activităţii: acţiunile din Planul de management realizate. Responsabil: custodele Prioritate: 2. Resurse: umane - personalul custodelui; materiale: echipamente de teren, echipamente de birou, consumabile; de timp: periodic, pe parcursul celor 5 ani. e) Identificarea şi accesarea surselor de finanţare Una din cele mai importante măsuri privind acoperirea unor cheltuieli administrative şi de management ale sitului, este atragerea de fonduri prin diverse programe/proiecte. Specii vizate: toate speciile de peşti, amfibieni şi mamifere de interes comunitar. Localizarea măsurii propuse: valabilă pentru întreaga suprafaţă a sitului. Indicatori de realizare a activităţii: acţiunile din Planul de management realizate; cereri de finanţare completate pentru proiecte cu diverse finanţări. Responsabil: custodele Prioritate: 2. Resurse: umane - personalul custodelui; materiale: echipamente de birou, consumabile; de timp: după necesităţi, pe parcursul celor 5 ani. f) Realizarea de patrulări periodice pe teritoriul sitului Specii vizate: toate speciile de peşti, amfibieni şi mamifere de interes comunitar. Localizarea măsurii propuse: valabilă pentru întreaga suprafaţă a sitului. Indicatori de realizare a activităţii: patrularea ariei în mod regulat; rapoarte de patrulare. Responsabil: custodele Partenerii pentru implementare sunt reprezentaţi de: Poliţie Locală, Garda Naţională de Mediu - comisariate judeţene, Inspectoratul Judeţean al Poliţiei. Prioritate: 1. Resurse: umane - personalul custodelui; materiale: echipamente de teren, echipamente de birou, consumabile; de timp: continuu, pe parcursul celor 5 ani. g) Eliberarea de avize pentru planuri, proiecte, activităţi care se realizează pe teritoriul sitului Custodele va evalua impactul planurilor şi proiectelor propuse a fi realizate pe teritoriul sitului prin studierea documentaţiei depuse de către solicitanţi şi pe baza observaţiilor din teren, în urma evaluării custodele va elibera avize - negative/pozitive/cu restricţii. Specii vizate: toate speciile de peşti, amfibieni şi mamifere de interes comunitar. Localizarea măsurii propuse: valabilă pentru întreaga suprafaţă a sitului. Indicatori de realizare a activităţii: avize - negative/pozitive/cu restricţii. Responsabil: custodele Prioritate: 1. Resurse: umane - personalul custodelui; materiale: echipamente de teren, echipamente de birou, consumabile; de timp: continuu, pe parcursul celor 5 ani. h) Actualizarea permanentă a bazei de date Specii vizate: toate speciile de peşti, amfibieni şi mamifere de interes comunitar. Localizarea măsurii propuse: valabilă pentru întreaga suprafaţă a sitului. Indicatori de realizare a activităţii: baza de date actualizată. Responsabil: custodele este responsabil pentru implementarea acestei măsuri. Prioritate: 1. Resurse: umane - personalul custodelui; materiale: echipamente de birou, consumabile; de timp: continuu, pe parcursul celor 5 ani. i) Evaluarea rezultatelor implementării Planului de management în al V-lea an şi elaborarea noului Plan Specii vizate: toate speciile de peşti, amfibieni şi mamifere de interes comunitar. Localizarea măsurii propuse: valabilă pentru întreaga suprafaţă a sitului. Indicatori de realizare a activităţii: raport final de activitate; Plan de management revizuit. Responsabil: custodele. Prioritate: 1. Resurse: umane - personalul custodelui; materiale: echipamente de teren, echipamente de birou, consumabile; de timp: după necesităţi, pe parcursul celor 5 ani. 5. PLANUL DE ACTIVITĂŢI Măsurile propuse pentru îndeplinirea obiectivelor Tabelul nr. 14 (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) 5.1. Resursele necesare implementării Planului de management Estimarea resurselor necesare implementării Planului de management, va fi făcută de custodele sitului, în planul anual de acţiune, ţinând cont de măsurile de conservare prevăzute în Planul de management. Finanţarea activităţilor custodelui se poate asigura din fonduri provenite: a) din bugetul de stat sau al autorităţilor locale; b) din activităţi proprii şi conform art. 30 alin. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare; c) din sistemul de tarife instituite de custode pentru vizitarea ariilor naturale protejate, analizarea documentaţiilor şi eliberarea de avize conform legii, pentru fotografiatul şi filmatul în scop comercial, în conformitate cu prevederile legale în vigoare; d) din amenzi; e) din proiecte cu finanţare, elaborate de custode sau în colaborare cu alte organizaţii/instituţii şi finanţate prin programe locale, naţionale sau internaţionale; f) din subvenţii, donaţii, sponsorizări, contribuţii şi altele asemenea. Tarifele stabilite de custode, vor fi făcute publice pe website-ul ariei naturale protejate. 6. PLANUL DE MONITORIZARE AL ACTIVITĂŢILOR Planul de monitorizare al activităţilor Tabelul nr. 15
┌───────────────┬────────────────────────┐
│ │Asigurarea faptului că │
│ │aplicarea Planului de │
│ │management este │
│ │sistematic monitorizată,│
│Măsuri │înregistrată şi evaluată│
│ │şi că planul este │
│ │adaptat corespunzător │
│ ├─────────┬──────────────┤
│ │Frecvenţa│Indicatorul │
│ │ │monitorizat │
├───────────────┼─────────┼──────────────┤
│ │ │Rapoarte de │
│Continuarea │ │activitate, │
│identificării │ │bază de date │
│şi speciilor de│ │specii şi │
│interes │p │habitate, │
│comunitar │ │hărţi de │
│cartării │ │distribuţie │
│ │ │specii şi │
│ │ │habitate │
├───────────────┼─────────┼──────────────┤
│ │ │Raport anual │
│Identificarea │ │privind │
│şi cartarea │ │identificarea │
│habitatelor de │P │habitatelor │
│interes │ │noi sau │
│comunitar │ │identificarea │
│ │ │celor prezente│
│ │ │în noi zone │
├───────────────┼─────────┼──────────────┤
│Actualizarea │ │Informaţii │
│permanentă a │ │actualizate - │
│informaţiilor │ │raport anual │
│privind │ │privind starea│
│speciile de │P │de conservare │
│interes │ │a speciilor de│
│comunitar prin │ │interes │
│monitorizarea │ │comunitar │
│acestora │ │ │
├───────────────┼─────────┼──────────────┤
│Evaluarea │ │Raport anual │
│anuală a stării│ │privind starea│
│de conservare a│P │de conservare │
│speciilor de │ │a speciilor de│
│interes │ │interes │
│comunitar │ │comunitar │
├───────────────┼─────────┼──────────────┤
│Depistarea şi │ │ │
│eliminarea │ │Surse de │
│surselor de │C │poluare │
│poluare cu │ │depistate şi │
│deşeuri │ │eliminate │
│menajere │ │ │
├───────────────┼─────────┼──────────────┤
│ │ │Raport │
│Realizarea şi │ │activitate, │
│întreţinerea de│ │scări de peşti│
│scări de peşti │N │realizate şi │
│în zona │ │funcţionale; │
│barajelor │ │conectivitatea│
│ │ │habitatului │
│ │ │menţinută │
├───────────────┼─────────┼──────────────┤
│Interzicerea │ │In sit nu sunt│
│introducerii │ │identificate │
│speciilor │C │noi specii │
│invazive de │ │invazive de │
│peşti │ │peşti; raport │
├───────────────┼─────────┼──────────────┤
│Implementarea │ │ │
│restricţiilor │ │ │
│prevăzute în │ │Menţinerea │
│Regulament, │ │speciilor de │
│privind accesul│ │interes │
│motorizat în │ │comunitar │
│anumite zone, │ │într-o stare │
│aprinderea │ │de conservare │
│focurilor, │C │favorabilă; │
│producerea de │ │scăderea │
│zgomote │ │numărului de │
│puternice, │ │avertismente │
│aruncarea │ │şi │
│deşeurilor, │ │contravenţii; │
│colectarea │ │raport │
│speciilor de │ │ │
│floră şi faună │ │ │
├───────────────┼─────────┼──────────────┤
│Lobby pentru │ │ │
│realizarea unor│ │Îmbunătăţirea │
│reţele de │ │sistemului de │
│canalizare │C │canalizare al │
│eficiente în │ │localităţilor │
│localităţile │ │limitrofe │
│limitrofe │ │sitului │
│sitului │ │ │
├───────────────┼─────────┼──────────────┤
│ │ │Menţinerea │
│Promovarea │ │speciilor de │
│lucrărilor bine│ │interes │
│justificate de │ │comunitar │
│regularizare, │ │într-o stare │
│decolmatare, │ │de conservare │
│reprofilare a │ │favorabilă; │
│cursului râului│ │lucrările de │
│care respectă │ │decolmatare şi│
│măsurile │C │regularizare │
│adecvate │ │respectă │
│conservării │ │prevederile │
│speciilor de │ │Planului de │
│interes │ │management şi │
│comunitar şi │ │condiţiile din│
│monitorizarea │ │avizele şi │
│acestor │ │autorizaţiile │
│activităţi │ │de mediu; │
│ │ │raport │
├───────────────┼─────────┼──────────────┤
│Desemnarea unor│ │Desemnarea │
│„zone de │ │anuală a │
│linişte”, unde │P │„zonelor de │
│nu vor fi │ │linişte”; │
│executate │ │raport │
│lucrări în sit.│ │ │
├───────────────┼─────────┼──────────────┤
│Monitorizarea │ │ │
│lucrărilor │ │ │
│prevăzute în │ │ │
│Programul de │ │ │
│Gospodărire a │C │Număr de │
│Apelor cu │ │controale │
│respectarea │ │ │
│strictă a │ │ │
│legislaţiei în │ │ │
│vigoare │ │ │
├───────────────┼─────────┼──────────────┤
│Interzicerea │ │ │
│construirii de │ │ │
│baraje, praguri│ │ │
│şi altor │ │ │
│construcţii │ │ │
│similare în │ │Lipsa din │
│albia râului │ │teren a unor │
│Moldova şi ale │C │lucrări noi; │
│afluenţilor │ │raport │
│principali, │ │ │
│care pot │ │ │
│constitui │ │ │
│obstacole │ │ │
│pentru speciile│ │ │
│de peşti │ │ │
├───────────────┼─────────┼──────────────┤
│Menţinerea │ │Număr de bălţi│
│habitatelor │ │menţinute │
│acvatice │ │într-o stare │
│folosite pentru│C │favorabilă │
│reproducere de │ │speciilor de │
│speciile de │ │amfibieni. │
│amfibieni │ │ │
├───────────────┼─────────┼──────────────┤
│Limitarea │ │Număr de │
│păşunatului şi │ │animale pe │
│refacerea │ │păşune, │
│covorului │C │hectare de │
│ierbos din sit,│ │pajişti │
│în zonele unde │ │refăcute; │
│acesta este │ │raport │
│degradat │ │ │
├───────────────┼─────────┼──────────────┤
│Conservarea │ │ │
│zonelor cu │ │ │
│bălţi şi a │ │Număr de bălţi│
│zonelor umede │ │conservate, │
│din habitatele │N │număr de bălţi│
│forestiere şi │ │noi amenajate;│
│amenajarea de │ │raport │
│noi habitate │ │ │
│umede │ │ │
├───────────────┼─────────┼──────────────┤
│ │ │Menţinerea │
│Adaptarea │ │speciilor de │
│managementului │ │interes │
│forestier la │ │comunitar │
│necesităţile de│ │într-o stare │
│conservare ale │P │de conservare │
│speciilor de │ │favorabilă; │
│interes │ │elemente de │
│comunitar │ │vegetaţie │
│ │ │menţinute în │
│ │ │teren; raport │
├───────────────┼─────────┼──────────────┤
│Limitarea │ │Număr de │
│realizării de │C │drumuri noi de│
│noi drumuri de │ │acces; raport │
│acces în sit │ │ │
├───────────────┼─────────┼──────────────┤
│Includerea │ │Amenajamente │
│prevederilor │ │silvice │
│Planului de │ │adecvate │
│management al │N │statutului de │
│sitului în │ │arie protejată│
│amenajamentele │ │al zonei; │
│silvice │ │raport │
├───────────────┼─────────┼──────────────┤
│Includerea │ │Planuri │
│prevederilor │ │urbanistice │
│Planului de │ │generale şi │
│management al │ │zonale │
│sitului în │ │adecvate │
│planurile de │N │statutului de │
│urbanism - │ │arie protejată│
│planuri │ │al zonei; │
│urbanistice │ │management │
│generale şi │ │adecvat al │
│locale │ │terenurilor; │
│ │ │raport │
├───────────────┼─────────┼──────────────┤
│Interzicerea │ │Management │
│sau, după caz, │ │adecvat al │
│limitarea │ │terenurilor, │
│schimbării │C │menţinerea │
│modului de │ │modului de │
│utilizare a │ │utilizare al │
│terenurilor din│ │terenurilor; │
│sit │ │raport │
├───────────────┼─────────┼──────────────┤
│Implementarea │ │Măsuri noi de │
│unor măsuri de │ │conservare │
│conservare, în │ │propuse, număr│
│funcţie de │ │şi suprafaţă │
│rezultatele │C │zone cu │
│monitorizării │ │reconstrucţie │
│din teren, ori │ │ecologică; │
│de câte ori │ │raport │
│este necesar │ │ │
├───────────────┼─────────┼──────────────┤
│Amenajarea unor│ │ │
│puncte-cheie de│ │Număr de │
│observare a │N │puncte de │
│biodiversităţii│ │observare │
│şi întreţinerea│ │amenajate │
│amenajărilor │ │ │
├───────────────┼─────────┼──────────────┤
│Amenajarea unor│ │ │
│trasee │ │Număr trasee │
│ecoturistice şi│C │ecoturistice │
│întreţinerea │ │amenajate │
│amenajărilor │ │ │
├───────────────┼─────────┼──────────────┤
│Instalarea de │ │ │
│panouri şi │ │ │
│indicatoare în │ │Număr de │
│principalele │C │panouri şi │
│puncte de │ │indicatoare │
│interes şi │ │amplasate │
│întreţinerea │ │ │
│acestora │ │ │
├───────────────┼─────────┼──────────────┤
│Amenajarea de │ │Număr puncte │
│puncte de │ │de informare, │
│informare - │ │centru │
│eventual a unui│C │vizitare, │
│centru de │ │locuri de │
│vizitare şi │ │campare │
│întreţinerea │ │amenajate │
│acestora │ │ │
├───────────────┼─────────┼──────────────┤
│Prezentarea, │ │ │
│prin │ │ │
│intermediul │ │ │
│birourilor şi │ │ │
│mijloacelor de │ │ │
│informare │ │ │
│turistică ale │ │Număr de │
│localităţilor │C │prezentări │
│limitrofe, a │ │ │
│unor informaţii│ │ │
│detaliate cu │ │ │
│privire aria │ │ │
│protejată ca │ │ │
│sit şi atracţie│ │ │
│turistică │ │ │
├───────────────┼─────────┼──────────────┤
│Crearea şi │ │ │
│promovarea unui│ │Portofoliu de │
│portofoliu de │N │activităţi │
│activităţi │ │sportive creat│
│sportive pentru│ │şi promovat │
│aria protejată │ │ │
├───────────────┼─────────┼──────────────┤
│ │ │Număr │
│Crearea şi │ │vizitatori │
│promovarea unui│ │informaţi; │
│portofoliu de │ │număr │
│activităţi │ │prezentări │
│vizând │ │realizate, │
│cunoaşterea │ │portofoliu de │
│speciilor şi │ │activităţi │
│habitatelor │N │vizând │
│sitului de │ │cunoaşterea │
│tipul unui │ │speciilor şi │
│turism │ │habitatelor │
│ştiinţific, cu │ │sitului creat │
│ghizi special │ │şi promovat; │
│instruiţi │ │număr de │
│ │ │grupuri │
│ │ │ghidate. │
├───────────────┼─────────┼──────────────┤
│Informarea │ │Impactul │
│vizitatorilor │ │negativ al │
│cu privire la │ │vizitării este│
│valorile ariei │C │minim - │
│naturale │ │turiştii au un│
│protejate şi a │ │comportament │
│regulilor de │ │adecvat; │
│vizitare │ │raport │
├───────────────┼─────────┼──────────────┤
│Crearea şi │ │ │
│implementarea │ │ │
│unui sistem de │ │Număr rangeri │
│rangeri │ │voluntari; │
│voluntari din │C │număr de │
│rândul │ │acţiuni │
│tinerilor din │ │realizate │
│localităţile │ │ │
│adiacente │ │ │
├───────────────┼─────────┼──────────────┤
│ │ │Număr de │
│Realizarea de │ │întâlniri │
│întâlniri │ │realizate în │
│periodice cu │P │comunităţile │
│factorii │ │locale, număr │
│interesaţi │ │factori │
│ │ │interesaţi │
│ │ │informaţi │
├───────────────┼─────────┼──────────────┤
│Promovarea │ │ │
│Ghidului │ │ │
│privind cele │ │ │
│mai bune │ │ │
│practici │ │ │
│agricole şi a │ │Număr │
│Codului pentru │ │întâlniri în │
│bune condiţii │N │comunităţile │
│agricole şi de │ │locale │
│mediu - în │ │ │
│rândul │ │ │
│agricultorilor │ │ │
│de pe │ │ │
│teritoriul │ │ │
│sitului │ │ │
├───────────────┼─────────┼──────────────┤
│Dezvoltarea de │ │ │
│parteneriate cu│ │Număr de │
│persoane şi │N │parteneriate │
│instituţii │ │realizate │
│relevante │ │ │
├───────────────┼─────────┼──────────────┤
│Informare şi │ │ │
│conştientizare │ │ │
│localnici cu │ │Număr de │
│privire la │ │întâlniri │
│ariile │ │realizate; │
│protejate, │C │număr de │
│valorile │ │materiale │
│naturale şi │ │informative │
│oportunităţile │ │distribuite │
│de valorificare│ │ │
│durabilă │ │ │
├───────────────┼─────────┼──────────────┤
│Promovarea │ │ │
│ariei protejate│ │Pagină web │
│naturale, a │ │funcţională şi│
│sitului pe │ │actualizată; │
│pagina web a │C │număr de │
│custodelui, pe │ │actualizări │
│diverse medii │ │anuale │
│de socializare │ │ │
│online │ │ │
├───────────────┼─────────┼──────────────┤
│Realizarea şi │ │ │
│promovarea │ │ │
│materialelor │ │ │
│informative │ │Număr panouri │
│pentru │N │informative │
│panourile de │ │realizate │
│informare pe │ │ │
│traseele │ │ │
│turistice │ │ │
├───────────────┼─────────┼──────────────┤
│Promovarea │ │Număr de │
│naţională şi │ │publicaţii şi │
│internaţională │N │apariţii media│
│a sitului, ca │ │ce conţin │
│şi destinaţie │ │informaţii │
│turistică │ │despre sit │
├───────────────┼─────────┼──────────────┤
│Consultarea │ │ │
│arhivelor cu │ │Raport cu │
│privire la │N │informaţiile │
│tradiţii vechi │ │existente │
│în vederea │ │ │
│promovării lor │ │ │
├───────────────┼─────────┼──────────────┤
│Conceperea şi │ │ │
│distribuirea │ │ │
│siglei sitului │ │Siglă │
│către │N │concepută şi │
│producătorii │ │distribuită │
│locali de │ │ │
│produse │ │ │
│tradiţionale │ │ │
├───────────────┼─────────┼──────────────┤
│Prezentarea │ │ │
│produselor │ │ │
│tradiţionale │ │Număr produse │
│locale │N │tradiţionale │
│etichetate cu │ │etichetate │
│sigla sitului │ │ │
│pe paginile web│ │ │
│existente │ │ │
├───────────────┼─────────┼──────────────┤
│Promovarea │ │Număr │
│ghidului │P │exemplare ghid│
│educativ pentru│ │distribuite │
│copii │ │ │
├───────────────┼─────────┼──────────────┤
│Implementarea │ │ │
│de activităţi │ │Minimum 2 │
│educative în │ │prezentări │
│aria protejată │P │anual; număr │
│şi la sediile │ │de elevi │
│instituţiilor │ │participanţi │
│şcolare │ │ │
├───────────────┼─────────┼──────────────┤
│Realizare şi │ │ │
│echipare punct │N │Punct de lucru│
│de lucru │ │echipat │
│custode │ │ │
├───────────────┼─────────┼──────────────┤
│Marcarea prin │ │ │
│panouri a │ │ │
│limitelor ariei│ │Număr panouri │
│protejate pe │C │cu limite │
│teren şi │ │amplasate │
│menţinerea │ │ │
│acestora │ │ │
├───────────────┼─────────┼──────────────┤
│Realizarea, │ │ │
│montarea şi │ │Număr de │
│întreţinerea │ │panouri │
│panourilor │ │indicatoare, │
│indicatoare, │C │panouri de │
│panourilor de │ │avertizare şi │
│avertizare şi a│ │a panourilor │
│panourilor │ │informative │
│informative │ │ │
├───────────────┼─────────┼──────────────┤
│ │ │Existenţa unor│
│Asigurarea de │ │dotări şi │
│dotări şi │ │echipament de │
│echipament de │N │teren │
│teren adecvat │ │adecvate; │
│ │ │rapoarte de │
│ │ │activitate │
├───────────────┼─────────┼──────────────┤
│ │ │Existenţa unui│
│Asigurarea de │ │echipament │
│echipament de │N │adecvat; │
│birou adecvat │ │rapoarte de │
│ │ │activitate │
├───────────────┼─────────┼──────────────┤
│Adaptarea │ │ │
│organigramei │ │ │
│custodelui la │ │Organigramă │
│necesităţile de│N │adecvată │
│aplicare ale │ │ │
│Planului de │ │ │
│management │ │ │
├───────────────┼─────────┼──────────────┤
│Evaluarea │ │ │
│nevoilor de │ │Raport anual │
│formare a │ │privind │
│personalului │N │necesarul de │
│implicat în │ │instruire │
│managementul │ │ │
│sitului │ │ │
├───────────────┼─────────┼──────────────┤
│Participarea │ │ │
│custodelui la │ │ │
│cursuri de │ │Raport anual │
│instruire, │ │de instruire │
│schimburi de │N │sau rapoarte │
│experienţă în │ │intermediare │
│domeniul │ │dacă sunt │
│ariilor │ │necesare │
│naturale │ │ │
│protejate │ │ │
├───────────────┼─────────┼──────────────┤
│Monitorizarea │ │Fişe de │
│pregătirii, │C │apreciere │
│competenţei │ │ │
├───────────────┼─────────┼──────────────┤
│şi │ │Formulare de │
│performanţelor │ │evaluare │
│personalului │ │ │
├───────────────┼─────────┼──────────────┤
│Analiza anuală │ │ │
│a realizării │ │ │
│Planului de │ │ │
│management şi │ │Raport anual │
│adaptarea în │P │Modificări │
│consecinţă a │ │operate │
│acţiunilor din │ │ │
│planul de │ │ │
│management │ │ │
├───────────────┼─────────┼──────────────┤
│Realizarea unui│ │ │
│plan de lucru │ │Plan de lucru │
│anual cu │P │şi financiar │
│bugetul necesar│ │anual │
│implementării │ │ │
├───────────────┼─────────┼──────────────┤
│Elaborarea │ │Număr de │
│rapoartelor de │P │rapoarte │
│activitate şi │ │elaborat │
│financiare │ │ │
├───────────────┼─────────┼──────────────┤
│Trimiterea şi │ │Starea ariei │
│completarea │ │naturale │
│rapoartelor în │N │protejate │
│funcţie de │ │cunoscută; │
│solicitările │ │rapoarte │
│autorităţilor │ │ │
├───────────────┼─────────┼──────────────┤
│Monitorizarea │ │Acţiunile din │
│implementării │P │planul de │
│Planului de │ │management │
│management │ │realizate │
├───────────────┼─────────┼──────────────┤
│ │ │Acţiunile din │
│ │ │Planul de │
│ │ │management │
│Identificarea │ │realizate; │
│şi accesarea │ │cereri de │
│surselor de │N │finanţare │
│finanţare │ │completate │
│ │ │pentru │
│ │ │proiecte cu │
│ │ │diverse │
│ │ │finanţări │
├───────────────┼─────────┼──────────────┤
│Realizarea de │ │Patrularea │
│patrulări │ │ariei în mod │
│periodice pe │C │regulat; │
│teritoriul │ │rapoarte de │
│sitului │ │patrulare │
├───────────────┼─────────┼──────────────┤
│Eliberarea de │ │ │
│avize pentru │ │Număr avize - │
│planurile şi │ │negative/ │
│proiectele care│C │pozitive/cu │
│se realizează │ │restricţii │
│pe teritoriul │ │ │
│sitului │ │ │
├───────────────┼─────────┼──────────────┤
│Actualizarea │ │Baza de date │
│permanentă a │C │actualizată │
│bazei de date │ │ │
├───────────────┼─────────┼──────────────┤
│Evaluarea │ │ │
│rezultatelor │ │Raport final │
│implementării │ │de activitate,│
│Planului de │N │Plan de │
│management în │ │management │
│al V-lea an şi │ │revizuit │
│elaborarea │ │ │
│noului Plan │ │ │
├───────────────┼─────────┼──────────────┤
│Monitorizarea │ │ │
│documentaţiilor│c │Registru de │
│realizate de │ │intrări ieşiri│
│custode │ │ │
├───────────────┼─────────┼──────────────┤
│Monitorizarea │ │Număr │
│activităţilor │ │activităţi │
│interne şi │ │interne şi │
│externe, │ │externe │
│activităţi │C │Număr │
│înregistrate │ │documente │
│documente │ │oficiale, │
│oficiale şi │ │acorduri │
│acorduri │ │ │
├───────────────┼─────────┼──────────────┤
│Producerea de │ │ │
│minute şi │ │Minute şi │
│procese verbale│C │procese │
│în urma │ │verbale │
│întâlnirilor de│ │ │
│lucru, şedinţe │ │ │
├───────────────┼─────────┼──────────────┤
│Realizarea unui│ │ │
│sistem de │ │ │
│raportare a │C │Raportări │
│activităţilor │ │ │
│personalului │ │ │
├───────────────┼─────────┼──────────────┤
│Menţinerea │ │ │
│înregistrărilor│ │ │
│veniturilor │C │Acte contabile│
│financiare ale │ │ │
│ariei protejate│ │ │
└───────────────┴─────────┴──────────────┘
Legendă: Frecvenţa: C - continuu; P - periodic; N - în funcţie de necesităţi. BIBLIOGRAFIE ŞI REFERINŢE Apetroaie D., 1973 - Comunităţile de peşti din râurile Suceava şi Moldova care convieţuiesc cu specia Eudontomyzon mariae, Ocrotirea Naturii, 6: 34-58, Suceava. Bănărescu P., 1964 - Pisces-Osteichthyes. Fauna R.P.R. XIII, Editura Academiei R.P.R. Bucureşti. Burton E.C., Gray M.J., Schmutzer A.C., Miller D.L., 2009 - Diferenţial responses of postmetamorphic amphibians tocattle grazing in wetlands. J. Wildlife Manage, 73: 269-277. Călinescu R. I., 1931 - Mamiferele României. Repartiţia şi problemele lor geografice-economice, Imprimeria Naţională, Bucureşti. Chiriac E., Dănilă I., 1983 - Recherches sur la parasitofaune de souslik Citellus cittelus L. dans la Moldavie de Nord. Analele Universităţii Bucureşti, Biologie, 32: 43-46, Bucureşti. Cogălniceanu D., 1997 - Metode şi tehnici în studiul ecologiei amfibienilor, Editura Universităţii Bucureşti. Cogălniceanu D., 2002 - Amfibienii din România. Ghid de teren. Naturalia Practica no. 5. Colecţia de Biologie-Ecologie, Editura Ars Docendi, Universitatea din Bucureşti. Cogălniceanu D., 1997 - Practicum de ecologie a amfibienilor, Editura Universităţii din Bucureşti. Cogălniceanu D., Aioanei F., Bogdan M., 2000 - Amfibienii din România. Determinator, Editura Ars Docendi, Bucureşti. Cogălniceanu D., Szekely P., Samoilă C., Iosif R., Tudor M., Plăiaşu R., Stănescu F., Rozylowicz L., 2013 - Diversity and distribution of amphibians in România. ZooKeys 296: 35-57. Cooke A.S., Arnold H.R., 2003 - Night counting, netting and population dynamics of crested newts - Triturus cristatus. Herpctological Bulletin 84:5-14. Covaciu-Marcov S.D., Cicort-Lucaciu A.S., Sas I, Strugariu A., Cacuci P., Gherghel I., 2008 - Contributions to the knowledge regarding the composition and geographical distribution of the herpetofauna from Northern Moldavia - Suceava and Botoşani Counties, România, North-Western Journal of Zoology 4: 25-47, Editura Universităţii Oradea. Davideanu G., Davideanu A., 2004 - Date asupra ihtiofaunei râului Moldova. Studii şi Comunicări Muzeul Naţional Brukenthal, Ştiinţe Naturale 29, Sibiu. Franklin J., 2009 - Mapping species distributions: spaţial inference and prediction, Cambridge University Press. Fuhn, I.E., 1960 - Amphibia. Fauna R.P.R., Editura Academiei Române, Bucureşti. Gustafson D. H., Andersen A. S., Mikusinski G., Malmgren J. C., 2009 - Pond quality determinants of occurrence patterns of great crested newts- Triturus cristatus, Journal of Herpetology, 43(2): 300-310. Halliday T., 2005 - Amphibians. Ecological Census Methods, 2nd Edition, Sutherland W., ed., Cambridge University Press. Hamar M., 1967 - Din viaţa rozătoarelor, Editura Ştiinţifică, Bucureşti. Hausleithner C., 2013 - The European ground squirrel Monitoring Network Lower Austria, Austrian League for Nature Conservation. Hayer W.R., Donnelly M.A., Mc Diarmid R.W., Hayek L.C., Foster M.S., 1994 - Measuring and Monitoring Biological Diversity: Standard Methods for Amphibians, 60-107, Washington DC, Smithsonian Institution Press. Iftime A. 2005 - Amphibia, în Cartea roşie a vertebratelor din România, ed. Botnariuc N., Tatole V., Editura Academiei Române şi Muzeul Naţional Istorie Naturală "Grigore Antipa", Bucureşti. Kottelat M., Freyhof J., 2007 - Handbook of European freshwater fishes, Kottelat, Cornol, Switzerland and Freyhof, Berlin, Germany. Madej Z. 1973 - Ecology of European fire-bellied toads Bombina (Oken 1816). Przgel. Zool. Wroclaw 17: 200 - 204. Marsh D. M., P. C. Trenham, 2001 - Metapopulation Dynamics and Amphibian Conservation, Conservation Biology, 50: 40-49. Meeskee C., Schneeweiss N., Briggs, L., 2009 - Action A.3: Criteria For Favourable Conservation Status For Populations Of European Pond Turtles, Fire-Bellied Toads And Great Crested Newts, Project LIFE05NAT/LT/000094 "Protection of European pond turtle and threatened amphibians in the North European lowlands". Olsen Lars Henrik, 2012 - Animalele şi urmele lor, Editura MAST, Bucureşti. Pop D. A., Chiţu, Z., 2013a - Landslides and Herpetofauna: a Preliminary Evaluation of Habitat Suitability, Travaux du Museum Naţional d'Histoire Naturelle "Grigore Antipa", 56: 205-219, Bucureşti. Popescu A., Murariu, D., 2001 - Rodentia. Mammalia, Fauna României, Vol. XVI, Fascicula II, Editura Academiei Romană, Bucureşti. Popovici M., 2006 - Biodiversitatea mamiferelor mici din diferite agroecosisteme din nordul Moldovei, România. Teză de doctorat, Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" Iaşi. Pricop F., Battes W., Ureche D., Stoica L, 2004 - Metodologia de monitorizare a ihtiofaunei din bazinele acvatice naturale şi antropice: 27-34 Vasile Goldiş University Press, Arad. Schmutzer A.C., Gray M.J., Burton E.C., Miller D.L., 2008 - Impacts of cattle on amphibian larvae and the aquatic environment, Freshwater Biology 53: 2613-2625. Simionescu V., 1965 - Contribuţii la cunoaşterea sistematicii şi răspândirii geografice a faunei de rozătoare - Glires din Moldova, Analele Ştiinţifice ale Universităţii "Al. I. Cuza", seria nouă, Secţiunea II, Biologie, Tomul XI, Fasc. 1: 127-141, Iaşi. Simionescu V., 1970 - Cercetări privind dinamica populaţiei mamiferelor mici din câteva tipuri de biocenoze naturale din Moldova. Societatea de Ştiinţe Biologice din R.S.R., Comunicări de zoologie, 289-304. Strugariu A., Gherghel I., Huţuleac-Volosciuc M.V., Săhlean T.C., Sas I., Săhlean T.C., Puşcaşu C.M., 2006 - Preliminary data concerning the distribution of amphibian fauna in Suceava County, România, Analele Universităţii din Oradea, Fascicula Biologie 13: 39-47. Tatole V., Iftime A., Stan M., Iorgu E. Iorgu I., Oţel V., 2009 - Speciile de animale Natura 2000 din România, Imperium Print, Bucureşti. Vornicu B., Davideanu G., Davideanu A., 2006 - Data concerning the fish communities of the Moldova River - România, Acta Ihtiologica Romanica, 293-304. Vornicu B., 2009 - Cercetări privind ihtiofauna râului Moldova. Teză de doctorat, Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" Iaşi. ***) 2004 - Plan de Management Sit Natura 2000, propunerea unui ghid metodologic, Twining Project Phare 2004/1B/EN - 03. ***) 2006 - Recomandări pentru planurile de management pentru situri Natura 2000 în România, Twining Project RO2006/1B/EN-02 Phase 11. ***) - "Procesul de elaborare a planurilor de management pentru arii protejate din România" - manual şi instrumente - elaborat de Michael R. Appleton în cadrul proiectului "Managementul conservării biodiversităţii în România" - facilitare şi asistenţă tehnică în schimbările instituţionale, proiect al Băncii Mondiale numărul RO-GE-44176. ***) 2014 - Raport final al contractului "Realizarea studii de inventariere, cartare şi evaluare a stării de conservare a speciilor, studiul ameninţărilor şi studiu socio-economic pentru ariile ROSCI0363 Râul Moldova între Oniceni şi Miteşti, ROSCI0364 Râul Moldova între Tupilaţi şi Roman, ROSCI0365 Râul Moldova între Păltinoasa şi Ruşi", în cadrul proiectului "Managementul durabil al trei arii protejate situate pe Râul Moldova", S.C. BIOME MANAGEMENT S.R.L. ***) 2014 - Structura planului de management şi recomandări de completare în scopul integrării respectivelor planuri de management în SINCRON şi Structura recomandată a datelor geospaţiale ce fac parte integrantă din planul de management în scopul integrării respectivelor date în SINCRON" realizat în cadrul proiectului "Sistem integrat de Management şi Conştientizare în România a Reţelei Natura 2000-SINCRON", proiect derulat de către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, în parteneriat cu Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice, disponibil online http://www.anpm.ro/proiect-sincron/-/asset_publisher/M5dL2rWIKHI6/content/structura-plan-de-management-date-geospaţiale-nomenclatoare-sincron?_101_INSTANCEM5dL2rWIKHI6_ ANEXA 1 la Planul de management Harta localizării sitului ROSCI0363 Râul Moldova între Oniceni şi Miteşti (a se vedea imaginea asociată) ANEXA 2 la Planul de management Harta cu limitele ariei protejate şi unităţile administrativ-teritoriale (a se vedea imaginea asociată) ANEXA 3 la Planul de management Harta geomorfologică (a se vedea imaginea asociată) ANEXA 4 la Planul de management Harta geologică (a se vedea imaginea asociată) ANEXA 5 la Planul de management Harta hidrologică (a se vedea imaginea asociată) ANEXA 6 la Planul de management Harta solurilor (a se vedea imaginea asociată) ANEXA 7 la Planul de management Harta peisajului (a se vedea imaginea asociată) ANEXA 8 la Planul de management Harta obiectivelor de infrastructură şi construcţii (a se vedea imaginea asociată) ANEXA 9 la Planul de management Harta patrimoniului cultural (a se vedea imaginea asociată) ANEXA 10 la Planul de management Harta utilizării terenurilor (a se vedea imaginea asociată) ANEXA 11 la Planul de management Harta tipurilor de proprietate a terenurilor (a se vedea imaginea asociată) ANEXA 12 la Planul de management Harta formelor de administrare a terenurilor (a se vedea imaginea asociată) Harta parcelelor silvice de pe suprafaţa sitului ROSCI0363 Râul Moldova între Oniceni şi Miteşti (a se vedea imaginea asociată) ANEXA 13 la Planul de management Hărţi de distribuţie pentru speciile de interes comunitar Hartă de distribuţie a speciei Barbus meridionalis sinonim Barbus petenyi (a se vedea imaginea asociată) Hartă de distribuţie a speciei Rhodeus sericeus amarus (a se vedea imaginea asociată) Hartă de distribuţie a speciei Gobio uranoscopus (a se vedea imaginea asociată) Hartă de distribuţie a speciei Sabanejewia aurata (a se vedea imaginea asociată) Hartă de distribuţie a speciei Cobitis taenia (a se vedea imaginea asociată) Hartă de distribuţie a speciei Triturus cristatus (a se vedea imaginea asociată) Hartă de distribuţie a speciei Bombina variegata (a se vedea imaginea asociată) Hartă de distribuţie a speciei Bombina bombina (a se vedea imaginea asociată) Hartă de distribuţie a speciei Lutra lutra (a se vedea imaginea asociată) Hartă de distribuţie a speciei Spermophilus citellus (a se vedea imaginea asociată) ANEXA 14 la Planul de management Hărţi ale presiunilor trecute şi prezente asupra tuturor speciilor de interes comunitar Harta presiunii Păşunatul ne-intensiv în amestec de animale (a se vedea imaginea asociată) Harta presiunii Creşterea animalelor (a se vedea imaginea asociată) Harta presiunii Extragere de nisip şi pietriş (a se vedea imaginea asociată) Harta presiunii Drumuri, poteci (a se vedea imaginea asociată) Harta presiunii Trafic auto (a se vedea imaginea asociată) Harta presiunii Depozitarea deşeurilor (a se vedea imaginea asociată) Harta presiunii Poluarea apelor de suprafaţă - limnice, terestre, marine şi salmastre (a se vedea imaginea asociată) Harta presiunii Specii invazive non-native (a se vedea imaginea asociată) Harta presiunii Hibridizare (a se vedea imaginea asociată) Harta presiunii Reducerea conectivităţii de habitat, din cauze antropice (a se vedea imaginea asociată) Harta presiunii Colmatare (a se vedea imaginea asociată) ANEXA 15 la Planul de management Hărţi ale ameninţărilor previzibile asupra tuturor speciilor de interes comunitar Harta ameninţării Păşunatul ne-intensiv în amestec de animale (a se vedea imaginea asociată) Harta ameninţării Creşterea animalelor (a se vedea imaginea asociată) Harta ameninţării Extragere de nisip şi pietriş (a se vedea imaginea asociată) Harta ameninţării Drumuri, poteci (a se vedea imaginea asociată) Harta ameninţării Trafic auto (a se vedea imaginea asociată) Harta ameninţării Depozitarea deşeurilor (a se vedea imaginea asociată) Harta ameninţării Poluarea apelor de suprafaţă - limnice, terestre, marine şi salmastre (a se vedea imaginea asociată) Harta ameninţării Specii invazive non-native (a se vedea imaginea asociată) Harta ameninţării Hibridizare (a se vedea imaginea asociată) Harta ameninţării Reducerea conectivităţii de habitat, din cauze antropice (a se vedea imaginea asociată) Harta ameninţării Colmatare (a se vedea imaginea asociată) ANEXA 16 la Planul de management Lista unităţilor amenajistice şi a unităţilor de producţie de pe raza ariei protejate
┌─────────┬─────────┬───────┬──────────┬────────────┬───────────┬─────────┐
│ │Denumire │ │ │Unitate │ │ │
│Ocol │unitate │Parcela│Subparcela│amenajistică│Forma de │Suprafaţă│
│silvic │de │ │ │- UA │proprietate│- ha │
│ │producţie│ │ │ │ │ │
├─────────┼─────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
│Fălticeni│V │90 │90PP │PP │privat │28,77 │
│ │Fundoaia │ │ │ │ │ │
├─────────┼─────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
│Fălticeni│V │89 │89PP2 │PP2 │privat │21,3 │
│ │Fundoaia │ │ │ │ │ │
├─────────┼─────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
│Fălticeni│V │89 │89A │A │stat │1,72 │
│ │Fundoaia │ │ │ │ │ │
├─────────┼─────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
│Fălticeni│V │89 │89PP1 │PP1 │privat │4,98 │
│ │Fundoaia │ │ │ │ │ │
├─────────┼─────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
│Fălticeni│V │89 │89B │B │stat │10,13 │
│ │Fundoaia │ │ │ │ │ │
├─────────┼─────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
│Paşcani │I Paşcani│117 │117PP │PP │privat │16,69 │
├─────────┼─────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
│Paşcani │I Paşcani│117 │117C │C │stat │8,39 │
├─────────┼─────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
│Paşcani │II │106 │106A │A │stat │12,88 │
│ │Tătăruşi │ │ │ │ │ │
├─────────┼─────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
│Paşcani │II │106 │106VV │VV │stat │1,18 │
│ │Tătăruşi │ │ │ │ │ │
├─────────┼─────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
│Paşcani │II │106 │106NN1 │NN1 │stat │4,02 │
│ │Tătăruşi │ │ │ │ │ │
├─────────┼─────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
│Paşcani │II │107 │107 │ │stat │6,07 │
│ │Tătăruşi │ │ │ │ │ │
├─────────┼─────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
│Paşcani │II │108 │108NN │NN │stat │3,86 │
│ │Tătăruşi │ │ │ │ │ │
├─────────┼─────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
│Paşcani │II │108 │108A │A │stat │8,45 │
│ │Tătăruşi │ │ │ │ │ │
├─────────┼─────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
│Paşcani │II │106 │106NN2 │NN2 │stat │0,72 │
│ │Tătăruşi │ │ │ │ │ │
├─────────┼─────────┼───────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
│Total │ │ │ │ │ │129,16 │
└─────────┴─────────┴───────┴──────────┴────────────┴───────────┴─────────┘
ANEXA 17 la Planul de management Alte specii relevante care nu sunt menţionate în Formularul Standard Natura 2000 al sitului ROSCI0363 Râul Moldova între Oniceni şi Miteşti În urma studiilor realizate în teren, în sit au fost identificate 2 specii de peşti de interes comunitar, incluse în Anexa II a Directivei 92/43/CEE, considerate relevante pentru ROSCI0363 Râul Moldova între Oniceni şi Miteşti - specii care nu sunt menţionate în Formularul Standard Natura 2000 al sitului. Misgurnus fossilis - ţipar, chişcar Distribuţie în aria protejată: specia a fost găsită într-un pârâu lângă localitatea Zvorăneşti. Mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată: minim 620 de indivizi. Starea de conservare din punct de vedere al populaţiei specie: favorabilă. Starea de conservare din punct de vedere al habitatului specie: favorabilă. Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor: favorabilă. Starea globală de conservare a specie: favorabilă. Romanogobio kessleri sinonim Gobio kessleri - porcuşor de nisip Distribuţie în aria protejată: specia a fost găsită în râul Moldova. Mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată: minim 932.647 de indivizi. Starea de conservare din punct de vedere al populaţiei specie: favorabilă. Starea de conservare din punct de vedere al habitatului specie: favorabilă. Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor: favorabilă. Starea globală de conservare a specie: favorabilă. Hartă de distribuţie a speciei Misgurnus fossilis (a se vedea imaginea asociată) Hartă de distribuţie a speciei Romanogobio kessleri (a se vedea imaginea asociată) ---- 
