Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie
 PLAN DE MANAGEMENT din 8 iunie 2016 al sitului Natura 2000 ROSCI0103 Lunca Buzăului
Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   PLAN DE MANAGEMENT din 8 iunie 2016  al sitului Natura 2000 ROSCI0103 Lunca Buzăului    Twitter Facebook
Cautare document

 PLAN DE MANAGEMENT din 8 iunie 2016 al sitului Natura 2000 ROSCI0103 Lunca Buzăului

EMITENT: Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 705 bis din 12 septembrie 2016

──────────
        Aprobat prin Ordinul nr. 1075/2016, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 705 din 12 septembrie 2016.
──────────

    1. Introducere
    1.1. Scurtă descriere a Planului de management
        În vederea conservării patrimoniului său natural, Uniunea Europeană utilizează drept instrument principal o reţea de arii naturale protejate cunoscută sub numele de Reţeaua ecologică Natura 2000. Aceasta include cele mai importante arii protejate pentru protecţia animalelor, plantelor şi habitatelor vulnerabile din Europa, cu scopul de a menţine pe termen lung aceste habitate şi specii şi, dacă este necesar, de a le restaura pentru a atinge un statut de conservare favorabil. Este formată din Arii Speciale de Conservare (SAC-uri)/Situri de Importanţă Comunitară (SCI-uri), constituite conform prevederilor Directivei Habitate (Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de floră şi a faună sălbatice) şi Arii de Protecţie Specială Avifaunistică (SPA-uri), constituite în baza prevederilor Directivei Păsări (Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European şi Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice).
        Aria naturală protejată Lunca Buzăului a fost declarată Sit de Importanţă Comunitară (SCI) prin Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările şi completările ulterioare, iar codul de identificare al sitului este ROSCI0103.
        Fiind încadrat ca SCI, criteriile care au stat la baza desemnării acestei arii protejate au fost pur ştiinţifice, în spiritul prevederilor Directivei Habitate (92/43/CEE), zona incluzând o paletă largă de valori naturale şi culturale. Existenţa tuturor acestor valori şi necesitatea integrării armonioase a acestora în contextul conservării atributelor naturale, gospodăririi durabile a resurselor naturale, conservării peisajului şi tradiţiilor locale, promovării educaţiei şi conştientizării cu privire la importanţa ariilor protejate şi încurajării dezvoltării durabile a zonei pe baza acestor valori necesită elaborarea şi implementarea unui plan de management specific.
        Date fiind atributele naturale ale zonei, atât din punct de vedere conservativ, cât şi în ceea ce priveşte resursele naturale, crearea planului de management a pornit de la premisa că, de-a lungul timpului, capitalul natural al zonei a fost modificat prin utilizarea de către sistemele socio-economice umane, iar utilizarea durabilă a acestui capital necesită o gamă complexă de măsuri, de la absenţa sau reducerea la minimum a activităţii umane (în unele zone şi/sau perioade) până la regimuri variate de utilizare durabilă.
        Astfel, obiectivele de management ale ariei protejate Lunca Buzăului sunt complexe, în acord cu principiile general valabile ale managementului ariilor naturale protejate, fiind în acelaşi timp determinate şi adaptate la specificul local - condiţiile economice, sociale şi culturale ale comunităţii locale, fără a avea intenţia de a bloca activităţile economice în cadrul sitului. Astfel, se garantează îndeplinirea obiectivului major al ariei protejate şi anume satisfacerea necesităţilor de conservare ale naturii prin armonizarea cerinţelor privind dezvoltarea durabilă a comunităţilor locale de pe raza ariei protejate.
        În consecinţă, elaborarea planului de management al sitului presupune, pe lângă cunoaşterea cât mai detaliată a situaţiei existente, iniţierea şi desfăşurarea unui larg proces consultativ, prin implicarea activă a tuturor factorilor interesaţi. Acest proces facilitează definirea unor obiective de conservare realiste şi obţinerea consensului privind modalităţile de atingere ale acestora, reprezentând condiţia fundamentală pentru obţinerea suportului necesar implementării planului operaţional de măsuri şi derulării activităţilor din aria protejată.
        Totodată, trebuie luat în calcul impactul negativ al activităţilor umane asupra habitatelor şi speciilor de interes conservativ, îndeosebi cel produs de activităţile economice (de exemplu, extragerea agregatelor minerale, amenajările hidrotehnice), ca şi cel pe care îl produce un management necorespunzător al deşeurilor asupra capitalului natural al zonei.
        Prima parte a planului de management conţine informaţii referitoare la descrierea ariei protejate structurată pe domenii de interes, de la descrierea generală a ariei protejate până la detalierea în diferite grade a caracteristicilor mediului abiotic, a atributelor biologice precum şi evaluarea statutului actual al acestora, subliniind aspectele care justifică definirea măsurilor. În partea a doua, sunt definite scopul, obiectivele precum şi planul de măsuri, cu detalierea acţiunilor, responsabilităţilor aferente, resurselor necesare şi a orizontului de timp în vederea îndeplinirii obiectivelor propuse, iar în final este prezentată activitatea de monitorizare a planului de management. În anexele documentului sunt prezentate hărţile detaliate şi liste de specii identificate.
        Astfel, privit în contextul mai larg al dezvoltării durabile a zonei, în care satisfacerea nevoii de dezvoltare economică se face în armonie cu respectarea cerinţelor de protecţie a biodiversităţii, acest document reprezintă baza unui management eficient al ariei naturale protejate Lunca Buzăului. Planul de management va sta la baza activităţii custodelui sitului Natura 2000 Lunca Buzăului şi se constituie ca document de referinţă pentru planificarea şi organizarea tuturor acţiunilor ulterioare, pe o perioadă de cinci ani.
        Măsurile prevăzute în cadrul planului de management au ca prioritate respectarea obiectivelor de conservare dictate de categoria ariei naturale protejate, conform legislaţiei în vigoare. Astfel, este prioritară asigurarea (menţinerea sau îmbunătăţirea) statutului favorabil de conservare pentru speciile şi habitatele a căror prezenţă şi stare au condus la desemnarea Luncii Buzăului ca Sit de Importanţă Comunitară şi, prin urmare, parte a reţelei europene de arii naturale protejate Natura 2000.

    1.2. Scurtă descriere a ariei naturale protejate
        Aria protejată Lunca Buzăului se întinde de-a lungul râului Buzău pe o lungime de 110 km şi ocupă o suprafaţă totală de 6.987 ha în judeţele Buzău (86% din suprafaţa ariei protejate) şi Brăila (14%); în dezvoltarea sa longitudinală străbate trei regiuni biogeografice: alpină, continentală şi stepică.
        Aria protejată Lunca Buzăului a fost desemnată sit Natura 2000 în vederea protejării şi conservării a:
    - 5 tipuri de habitate dintre care unul este prioritar la nivel european (Vegetaţie lemnoasă cu Salix eleagnos de-a lungul râurilor montane - răchită, Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba - salcie albă şi plop alb, Galerii ripariene şi tufărişuri - cătina roşie, Pajişti şi mlaştini sărăturate panonice şi ponto-sarmatice, Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetaţie Littorelletea uniflorae şi/sau Isoeto-Najuncetea - vegetaţie perenă, acvatică);
    – speciei de mamifere Spermophilus citellus - popândăul;
    – a trei specii de amfibieni (Triturus dobrogicus - tritonul dobrogean, Bombina bombina - buhaiul de baltă cu burta roşie şi Bombina variegata - buhaiul de baltă cu burta galbenă);
    – speciei de reptile Emys orbicularis - ţestoasa de apă europeană;
    – a patru specii de peşti (Gobio uranoscopus - petroşelul, Barbus meridionalis - mreana vânătă, Cobitis taenia - zvârluga, Gobio kessleri - porcuşorul de nisip);
    – speciei de nevertebrate Cerambyx cerdo - croitorul mare al stejarului;
    – a două specii de plante (Agrimonia pilosa - turiţa, Eleocharis carniolica - pipiriguţul)

        Aria protejată se află localizată preponderent în zona de câmpie, la o altitudine medie de 94 m, plecând de la altitudinea minimă de 37 m şi ajungând la cea maximă de 460m, cu un climat temperat-continental, cu caracteristici termice şi hidrice specifice regiunilor temperat continentale excesive.
        Peisajul cel mai răspândit este reprezentat de plajele de nisip care ocupă o treime din suprafaţă şi sunt întâlnite de-a lungul râului Buzău şi pe marginea lacurilor. Terenurile cu potenţial agricol ocupă locul al doilea ca întindere - pajişti naturale, păşuni, culturi şi terenuri arabile. Pădurile de foioase sunt de asemenea larg răspândite, ele ocupând aproape un sfert din aria sitului.
        Zăvoaiele au o structură foarte variată, de la simple aglomerări de plante până la structura obişnuită de pădure, fiind diferenţiate clar în funcţie de altitudine. Zăvoaiele de câmpie sunt formate din plop alb şi negru, sălcii sau amestec de plop cu sălcii. Specia dominantă în zăvoaiele de deal este aninul negru, asociat cu aninul alb în zonele mai înalte şi cu plopul alb, salcia, ulmul în zonele mai joase.
        Principalele activităţi socio-economice care au impact asupra ariei protejate sunt depozitarea deşeurilor menajere şi a materialelor inerte, modificarea funcţiilor hidrografice, extracţia de agregate minerale, poluarea apei şi braconajul.

    1.3. Cadrul legal referitor la aria naturală protejată şi la elaborarea Planului de management
        Situl ROSCI0103 Lunca Buzăului a fost înfiinţat prin Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007 cu modificările şi completările ulterioare.
        Custodele legal al ariei protejate este Universitatea Ecologică din Bucureşti prin Centrul de Studii pentru Arii Naturale Protejate, în baza Convenţiei de custodie nr. 215/29.03.2011, încheiată cu autoritatea publică centrală în domeniul protecţiei mediului.
        Cadrul legislativ care reglementează elaborarea Planului de management pentru situl Natura 2000 ROSCI0103 Lunca Buzăului este reprezentat de către:
    - Directiva nr. 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de floră şi faună sălbatice;
    – Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
    – Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare;
    – Legea apelor nr. 107/1996, cu completările şi modificările ulterioare;
    – Legea nr. 46/2008 - Codul Silvic, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
    – Legea nr. 13/1993 pentru aderarea României la Convenţia privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa, adoptată la Berna, la 19 septembrie 1979;
    – Legea nr. 58/1994 pentru ratificarea Convenţiei privind diversitatea biologică, adoptată la Rio de Janeiro, la 5 iunie 1994;
    – Ordinul ministrului mediului şi schimbărilor climatice nr. 1052/2014 privind aprobarea Metodologiei de atribuire în administrare şi custodie a ariilor naturale protejate, cu modificările ulterioare.


    1.4. Procesul de elaborare a Planului de management
        Elaborarea Planului de Management pentru situl Natura 2000 Lunca Buzăului - ROSCI0103 s-a realizat în cadrul proiectului Plan de management, consultare publică şi campanie de conştientizare pentru Siturile Natura 2000 ROSCI0103 Lunca Buzăului şi ROSCI0199 Platoul Meledic, implementat de către Universitatea Ecologică din Bucureşti şi finanţat prin Programul Operaţional Sectorial Mediu, Axa Prioritară 4 - Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protecţia naturii.
        Elaborarea Planului de management al sitului Natura 2000 Lunca Buzăului a reprezentat o premisă esenţială pentru identificarea şi, ulterior, pentru implementarea măsurilor corespunzătoare de protecţie a biodiversităţii şi de asigurare a stării ecologice favorabile pentru habitatele şi speciile de interes comunitar pentru care a fost declarat situl.
        Procesul de elaborare a avut în vedere condiţiile socio-economice şi ecologice specifice zonei Luncii Buzăului şi a utilizat metodologia consacrată la nivel european, precum şi recomandările specifice elaborate la nivel naţional.
        Astfel, investigaţiile care au constat atât în activităţi pe teren cât şi documentare de birou s-au concentrat pe caracterizarea zonei Luncii Buzăului atât din punct de vedere al atributelor naturale - mediul abiotic, faună şi floră, cât şi al aspectelor socio-economice relevante în procesul de planificare. În ceea ce priveşte studierea faunei şi florei protejate, investigările s-au axat pe caracterizarea tipurilor de habitate şi speciilor de interes conservativ, din punct de vedere al stării actuale de conservare a acestora la nivelul sitului, precum şi al identificării presiunilor şi ameninţărilor la care acestea sunt supuse prin prisma interacţiunilor cu sistemele socio-umane locale.
        Pe baza inventarierilor realizate în teren, coroborate cu datele bibliografice şi cu concluziile privind starea de conservare a speciilor şi habitatelor din situl Lunca Buzăului, au fost identificate presiunile actuale şi ameninţările potenţiale, avându-se în vedere totodată şi folosinţele terenurilor şi tendinţele privind aceste folosinţe. Astfel, s-a remarcat mai ales tendinţa de ruderalizare a peisajului, în special din cauza accesibilităţii sitului pentru depozitarea ilegală a deşeurilor, precum şi fragmentarea habitatelor acvatice şi de zonă umedă adiacente acestora, ca urmare a impactului indus de numeroasele balastiere existente în perimetrul sitului.
        Măsurile de management propuse au fost formulate în vederea reducerii impactului ameninţărilor existente şi a celor potenţiale identificate, precum şi în vederea menţinerii sau atingerii stării de conservare favorabile a habitatelor şi speciilor de interes comunitar pentru care situl a fost declarat.
        Proiectul planului de management integrat a fost supus dezbaterii publice iar observaţiile factorilor interesaţi au fost luate în considerare la redactarea formei finale a planului.

    1.5. Istoricul revizuirilor şi modificărilor planului de management
        Cadrul general al managementului Luncii Buzăului în ansamblu a fost acoperit până în prezent de obiectivele planificării din domeniul gestionării resurselor de apă la nivel naţional şi regional: Planul de management Bazinal Buzău-Ialomiţa respectiv Planul de amenajare bazinal Buzău - Ialomiţa precum şi planuri urbanistice zonale/locale, fără însă ca în acest cadru să fie definite obiective generale şi specifice de protecţie a biodiversităţii.
        Un alt document strategic, şi anume Planul local de acţiune pentru mediu al Judeţului Buzău (PLAM), aprobat prin Hotărârea Consiliului Judeţean Buzău nr. 159/29 august 2013, detaliază programul pe termen mediu şi lung pentru soluţionarea problemelor de mediu identificate la nivelul judeţului. Din punct de vederea al biodiversităţii, documentul identifică printre punctele tari existenţa unui capital natural valoros inclus în reţeaua europeană şi naţională de arii naturale protejate, "cu un cadru natural şi biodiversitate bine conservate în arealele neatropizate sau în perimetrul ariilor protejate. Tot ca puncte tari sunt enumerate includerea măsurilor de protejare şi conservare a speciilor şi habitatelor din acestea în planurile urbanistice şi regulamentele acestora. Dar planul de urbanism general (PUG) al municipiului Buzău face referinţe de ordin general la aria protejată, fără a detalia presiuni sau eventuale măsuri de conservare identificate pentru porţiunea ariei protejate aflată pe raza municipiului (239,43 ha care cuprinde malul stâng al râului şi o parte din luciul de apă). Mai mult decât atât, nici regulamentul asociat PUG nu conţine prevederi referitoare la restricţii care se impun în vederea conservării biodiversităţii.
        Însă, chiar dacă în ceea ce priveşte biodiversitatea, acţiunile propuse de PLAM Buzău au un caracter general şi nu-şi propun de exemplu şi finanţarea unor măsuri specifice în arii protejate, o reală oportunitate pentru asigurarea succesului unor măsuri prevăzute în prezentul Plan de management este reprezentată de implementarea Sistemului de management Integrat al deşeurilor pentru Judeţul Buzău de către Consiliul Judeţean Buzău, administraţii locale şi operatori.
        Prezentul Plan de management reprezintă primul document de această natură care vizează exclusiv gestionarea sitului Natura 2000 Lunca Buzăului.


    2. Descrierea ariei naturale protejate
    2.1. Informaţii Generale
    2.1.1. Localizarea ariei naturale protejate
    Situl ROSCI0103 Lunca Buzăului se află localizat în România, întinzându-se în proporţie de 86% în judeţul Buzău şi 14% în judeţul Brăila. Localizarea ariei naturale protejate la nivel naţional, judeţean, cât şi la nivel local este prezentată în Anexa 1 la planul de management Figura 1.
        Unităţile administrativ-teritoriale care au terenuri cuprinse în interiorul sitului ROSCI0103 sunt următoarele, din amonte în aval: com. Siriu, oraş Nehoiu, oraş Pătârlagele, com. Pănătău, com. Cislău, com. Vipereşti, com. Măgura, com. Pîrscov, com. Unguriu, com. Berca, com. Săpoca, com. Verneşti, municipiul Buzău, com. Mărăcineni, com. Vadu Paşii, com. Săgeata, com. Ţinteşti, com. Gălbinaşi, com. Cilibia, com. Robeasca pentru judeţul. Buzău şi com. Galbenu, com. Jirlău, com. Surdila-Greci, oraşul Făurei, com. Vişani, pentru judeţul Brăila.

    Tabel 1
        Ponderea suprafeţelor aferente unităţilor administrativ - teritoriale care sunt cuprinse în aria protejată Lunca Buzăului

┌─────────────────────┬────────────────┐
│Unitate Administrativ│% din suprafaţa │
│Teritorială │UAT acoperită de│
│ │aria protejată │
├─────────────────────┴────────────────┤
│Judeţul Buzău │
├─────────────────────┬────────────────┤
│Berca │2% │
├─────────────────────┼────────────────┤
│Buzău │4% │
├─────────────────────┼────────────────┤
│C.A. Rosetti │6% │
├─────────────────────┼────────────────┤
│Cilibia │7% │
├─────────────────────┼────────────────┤
│Cislău │2% │
├─────────────────────┼────────────────┤
│Gălbinaşi │9% │
├─────────────────────┼────────────────┤
│Măgura │6% │
├─────────────────────┼────────────────┤
│Mărăcineni │10% │
├─────────────────────┼────────────────┤
│Nehoiu │< 1% │
├─────────────────────┼────────────────┤
│Pănătău │3% │
├─────────────────────┼────────────────┤
│Pârscov │2% │
├─────────────────────┼────────────────┤
│Pătârlagele │2% │
├─────────────────────┼────────────────┤
│Săgeata │9% │
├─────────────────────┼────────────────┤
│Săpoca │10% │
├─────────────────────┼────────────────┤
│Unguriu │8% │
├─────────────────────┼────────────────┤
│Vadu Paşii │6% │
├─────────────────────┼────────────────┤
│Verneşti │2% │
├─────────────────────┼────────────────┤
│Vipereşti │2% │
├─────────────────────┴────────────────┤
│Judeţul Brăila │
├─────────────────────┬────────────────┤
│Făurei │8% │
├─────────────────────┼────────────────┤
│Galbenu │< 1% │
├─────────────────────┼────────────────┤
│Jirlău │9% │
├─────────────────────┼────────────────┤
│Surdila-Greci │2% │
├─────────────────────┼────────────────┤
│Vişani │2% │
└─────────────────────┴────────────────┘

        Cel mai nordic (şi în amonte) punct al sitului ROSCI0103 este situat în zona localităţii Colţu Pietrii, având coordonatele geografice 45°28'17.11N şi 26°16'37.51E şi o altitudine de 460 m, iar cel mai din aval punct al sitului se află în zona localităţii Vişani, la coordonatele geografice 45° 8'22.49N şi 27°16'55.32E şi o altitudine minimă de 37 m. Cel mai sudic punct al sitului se află în zona loc. Bentu (jud. Buzău), la coordonatele geografice 45° 3'42.93N şi 26°59'11.35E şi o altitudine de 61 m.
        Din punct de vedere al infrastructurii rutiere, de-a lungul sitului se desfăşoară drumul DN10 între Siriu şi municipiul Buzău şi DN2B între municipiul Buzău şi oraşul Făurei în aval, ambele drumuri naţionale fiind situate pe malul drept al râului Buzău. Pe malul stâng se află mai multe drumuri judeţene sau locale, care fac legătura între diferitele localităţi aflate în apropierea sitului, fără însă a avea o continuitate din amonte (Siriu) până în aval (Vişani). Din drumurile naţionale şi cele judeţene/locale de pe ambele maluri pornesc drumuri locale, care ajung până în lunca râului, în dreptul fiecărei localităţi limitrofe râului Buzău, cât şi în afara localităţilor. De-a lungul sitului există şi 2 linii de cale ferată, care pot asigura accesul în aria naturală protejată: Buzău - Nehoiu şi Buzău - Brăila.
        Principalele căi de acces în situl Natura 2000 Lunca Buzăului sunt reprezentate de:
    - drumul naţional DN 10, amplasat pe direcţie generală NV-SE de-a lungul zonei de luncă, pe sectorul dintre localităţile Lunca Priporului şi Buzău;
    – drumul naţional DN2B, amplasat pe direcţie generală V-E, în sectorul dintre localităţile Buzău şi Făurei;
    – drumul judeţean DK203K, amplasat pe malul stâng de-a lungul zonei de luncă, între localităţile Săpoca şi Moşeşti;
    – drumul judeţean DJ203, amplasat relativ perpendicular pe aliniamentul luncii, în zona localităţii Jirlău;
    – şoseaua de centură a oraşului Buzău, în sectorul corespunzător;
    – drumul naţional DN2, ce intersectează situl pe direcţie NE-SV în zona oraşului Buzău;
    – drumul judeţean DJ203G, în zona localităţii Pârscov - din direcţie sudică;
    – drumul judeţean DJ203G, în zona localităţii Pârscov - din direcţie nordică;
    – drumul judeţean DJ102B, în zona localităţii Gura Bâscei - din direcţie vestică;
    – drumul comunal DC69, în zona localităţii Sibiciu de Sus - din direcţie nordică;
    – cale ferată - magistrala secundară 504, Buzău - Nehoiaşu, în lungime de 73 km şi parte din magistrala secundară 702, tronsonul Buzău - Făurei.


    2.1.2. Limitele ariei naturale protejate
     Situl Natura 2000 Lunca Buzăului se dezvoltă pe un aliniament general NV - SE. Din punct de vedere geomorfologic, arealul se limitează aproape exclusiv la zona de luncă a râului Buzău, între localităţile Colţul Pietrii (extrema NV) şi Vişani (extremă E), având un caracter discontinuu. (Anexa 1 la planul de management, Figura 2).
        Limitele sitului încep din amonte, în dreptul munţilor Podu Calului (malul stâng al râului Buzău) şi a culmii Monteoru (malul drept al râului Buzău), la 2,5 km în aval de barajul lacului de acumulare Siriu. Format din 12 porţiuni, situl ROSCI0103 străbate apoi dealurile Cornetului şi Blidişelului, cotind spre est, în depresiunea Cislăului, datorită dealului Ciolanu, apoi uşor spre sud-est, în dreptul depresiunii Nişcov şi a dealului Pâclelor, unde se află celebrii Vulcani noroioşi. Situl străbate apoi glacisurile Pietroaselor şi Râmnicului şi se termină având în stânga conul Buzăului şi în dreapta Câmpia Râmnicului, fiind chiar în unitatea de relief numită Lunca Buzăului.
        Lungimea în linie dreaptă între cele două puncte extreme este de 86,7 km iar lungimea reală de cca. 114 km. Lăţimea maximă de 6,5 km se înregistrează în zona Moşeşti. (măsurată pe vale, sub forma unui segment continuu). Coordonatele Stereo 70 ale punctelor extreme sunt:
    - Limită extremă nord - vest - X = 599910.929, Y = 442095.080;
    – Limită extremă sud - est - X = 679575.208, Y = 397721.090.

        Pe parcursul lor, din direcţia NV spre direcţia SE, limitele sitului ROSCI0103, aşa cum rezultă din actul normativ de constituire a acestuia, se învecinează succesiv cu teritoriul următoarelor localităţi:
    - Mal stâng: Colţul Pietrii, Nehoiu, Mlăjet, Sibiciu de Sus, Sibiciu de Jos, Zahareşti, Gura Bâscei, Ruşavăţ, Ursoaia, Plătici, Bădila, Pârscov, Robeşti, Răteşti, Berca, Pleşcoi, Săpoca, Potoceni, Mărăcineni, Vadul Paşii, Sănceşti, Dâmbroca, Borduşani, Săgeata, Belic, Găvăneşti, Baniţa, Vişani.
    – Mal drept: Păltineni, Chirleşti, Valea Lupului, Pătârlagele, Lunca, Mărunţişu, Cislău, Ciuta, Măgura, Cândeşti, Verneşti, Buzău, Bentu, Cilibia.

        Perimetrul sitului ROSCI0103 - Lunca Buzăului se învecinează în general cu terenurile intravilane sau suprafeţele agricole aparţinând localităţilor precizate, acest aspect fiind foarte evident în zona inferioară, în care valea se dezvoltă în relief specific de câmpie.
        Mai menţionăm faptul că situl Natura 2000 Lunca Buzăului nu se suprapune cu alte arii naturale protejate şi nici nu există o zonare internă a acestuia.


    2.2. Mediul Abiotic
    2.2.1. Geomorfologie
        Suprafaţa bazinului hidrografic Buzău se desfăşoară pe trei mari trepte de relief: munţi 25%, dealuri 25% şi câmpie 50%. Varietatea formelor de relief şi a alcătuirii geologice a imprimat şi diversitatea celorlalte elemente ale cadrului natural. Aria protejată Lunca Buzăului este plasată în principal în zona de deal şi de câmpie a bazinului hidrografic al râului Buzău, doar partea nordică fiind plasată în zona masivelor muntoase: Siriu (cu creasta Mălaiei şi vârful Siriu de 1659 m), Monteroru şi culmea Ivăneţ, care face trecerea la Subcarpaţii Buzăului.
        Din punct de vedere geomorfologic, arealul sitului Lunca Buzăului ROSCI0103 se suprapune zonei de nord - est a Platformei Valahe, dar partea de nord (zona de izvorâre a râului Buzău) face parte din Carpaţii de Curbură. Astfel, aria protejată este plasată în întregime în lunca Buzăului care străbate zona colinară în zona montană şi subcarpatică, terasele Buzăului în zona subcarpatică şi zona de câmpie (terase joase Mărăcineni, Măgura -Unguriu, Nord Vadul Paşii, Scurteşti, Gălbinaşi, terase inferioare - Mărăcineni). În zona de câmpie (la sud de Mărăcineni), în funcţie de geneza depozitelor sedimentare, se identifică trei tipuri de zone: zona cu depozite aluvial-proluviale, zona cu depozite deluvial-proluviale şi zona depozitelor de mlaştină.
        Dealurile sunt reprezentate prin Subcarpaţii Buzăului, îmbinare de culmi deluroase cu depresiuni, bazinete şi înşeunări, cu altitudinile culmilor cuprinse între 400-800 m. Delimitarea dintre zona muntoasă şi cea subcarpatică se face printr-o denivelare de circa 200 m, bine marcată între Sibiciu şi Lopătari. Zona colinară este afectată de numeroase alunecări de teren, stabilizate sau consolidate. Dezvoltarea acestor alunecări este favorizată de constituţia litologică a formaţiunilor geologice, panta versanţilor şi starea de umiditate. Din fericire, alunecările de teren nu afectează habitatele ariei protejate.
        Câmpia (cu altitudine de la 40 m la 120 m) se întinde în jumătatea sud-estică a bazinului hidrografic al râului Buzău. Face parte din marea unitate a Câmpiei Române şi prezintă o asociaţie de interfluvii, văi şi terase. Se subdivide în patru unităţi principale:
    - Câmpia Gherghiţei, care are contact tectonic cu subcarpaţii;
    – Câmpia Bărăganului de mijloc, care ocupă în mare interfluviul dintre Călmăţui şi Ialomiţa şi are înclinare către sud-est;
    – Câmpia Buzău-Călmăţui, care are aspectul unei lunci comune ce se dezvoltă între două râuri: începe printr-un larg con de dejecţie, pe sub care o parte din apele Buzăului, dar mai ales ale Niscovului, se preling către Călmăţui;
    – Câmpia Râmnicului, deşi situată la marginea subcarpaţilor, reprezintă o zonă mai puţin afectată de subsidenţă.


    2.2.2. Geologie
        Formaţiunile geologice din zona sitului Lunca Buzăului sunt de origine paleozoică, mezozoică şi neozoică, din zona cristalino-mezozoică, zona flişului cretacic şi paleogen, având următoarea stratigrafie: seria curbicorticală (albiană), seria gresiei de Sita-Tătaru (vraconiană), stratele de Teliu (vraconian-cenomaniană), seria gresiei fine cu inocerami (turonianul superior)
        Din punct de vedere litologic, formaţiunile din zona montană sunt reprezentate prin alternanţă de gresii, marne, argile, şisturi şi mai rar conglomerate (toate strâns cutate, formând uneori cute - solzi, aliniate pe direcţia NE - SV), roci silicioase (şisturi cristaline, gresii silicioase, conglomerate), roci carbonatice (călcare, gresii calcaroase, marnocalcare, dolomite), roci organogene (călcare recifale, depozite bituminoase).
        Zona subcarpatică şi zona cutelor este în faciesul oligocen, ce cuprinde o succesiune de tufite şi depozite bituminoase, alcătuite din şisturi disodilice în care se intercalează menilite, marne argiloase şi strate subţiri de gresie de Kliwa, roci silicioase şi carbonatice (gresii silicioase şi carbonatice). Rocile organogene, alcătuite din şisturi argiloase bituminoase, cărbuni şi călcare organogene au fost depuse cu precădere în miocen şi pliocen.
        Zona de câmpie este reprezentată litologic prin roci arenitice şi pelitice (bolovănişuri, pietrişuri, nisipuri, marne, argile şi mâluri) acoperite de depozite groase de loess (30-40 m), având intercalate marne şi nisipuri cu grosimi cuprinse între 2 şi 6 m.
        Vârsta depozitelor ce aflorează în aria de dezvoltare strictă a ariei protejate Lunca Buzăului este cuprinsă între Paleogen şi Neozoic: fliş de vârstă Paleogen, molasa subcarpatică de vârstă Mio- Pliocen, iar aluviunile din câmpie de vârstă Cuaternar (Pleistocen inferior - Holocen).

    2.2.3. Hidrologie
        Bazinul hidrografic al râului Buzău este alcătuit dintr-o serie de subbazine hidrografice conform evidenţei Atlasului Cadastrului Apelor din România- Partea 1, (Tabelul 2) subbazine care din punct de vedere administrativ se extind în şase judeţe (Buzău, Brăila, Covasna, Prahova, Braşov şi Vrancea, cu o pondere de 92% pentru judeţele Buzău, Brăila şi Covasna.

    Tabel 2
        Subazinele bazinului hidrografic al râului Buzău (Cadastrul Apelor din România, Partea 1, 1992)

┌────────────────────────┬─────────────┐
│Denumire subbazin │Suprafaţa │
│hidrografic │(kmp) │
├────────────────────────┼─────────────┤
│Buzău (Amonte confl │779,0 │
│Bâsca) │ │
├────────────────────────┼─────────────┤
│Bâsca (Bâsca Mare) │783,0 │
├────────────────────────┼─────────────┤
│Nehoiu │36,0 │
├────────────────────────┼─────────────┤
│Ciptoraşul │21,0 │
├────────────────────────┼─────────────┤
│Cătiaşu │20,0 │
├────────────────────────┼─────────────┤
│Sibiciu │47,0 │
├────────────────────────┼─────────────┤
│Muscel │20,0 │
├────────────────────────┼─────────────┤
│Pănătău │25,0 │
├────────────────────────┼─────────────┤
│Bâsca Chiojdului │340,0 │
├────────────────────────┼─────────────┤
│Ruşavăţ │15,0 │
├────────────────────────┼─────────────┤
│Bălăneasa │190,0 │
├────────────────────────┼─────────────┤
│Sărăţel │187,0 │
├────────────────────────┼─────────────┤
│Pâclele (Murătoarea) │20,0 │
├────────────────────────┼─────────────┤
│Slănic │425,0 │
├────────────────────────┼─────────────┤
│Blăjanca (Blăjani) │147,0 │
├────────────────────────┼─────────────┤
│Niscov │213,0 │
├────────────────────────┼─────────────┤
│Valea Largă │36,0 │
├────────────────────────┼─────────────┤
│Câlnău │208,0 │
├────────────────────────┼─────────────┤
│Coştei │81,0 │
├────────────────────────┼─────────────┤
│Valea Boului │420,0 │
├────────────────────────┼─────────────┤
│Săraţel │96.95 │
├────────────────────────┼─────────────┤
│Alte sub bazine │1622,0 │
├────────────────────────┼─────────────┤
│TOTAL BH BUZĂU │5.505,0 │
└────────────────────────┴─────────────┘

        Râul Buzău are un bazin hidrografic de circa 5.505 kmp, dar 80% din stocul său anual se formează pe porţiunea superioară a bazinului hidrografic, în amonte de localitatea Nehoiu. Râul are în regim natural un grad ridicat de torenţialitate, debitele fiind cuprinse între 0,560 mc/s (ianuarie 1064, la staţia hidrometrică Măgura) şi 2.200 mc/s (iulie 1975, la staţia hidrometrică Baniţa).
        Râul Buzău îşi are originea în munţii Ciucaşului de la altitudinea de circa 1800 m. De aici, râul se îndreaptă cu pante mari spre culoarul Întorsurii Buzăului, unde are un curs leneş şi sinuos. O caracteristică a Bazinului hidrografic al râului Buzău este faptul că cei mai mulţi afluenţi îi primeşte din partea stângă. Bazinul are 102 afluenţi codificaţi, râul Buzău fiind transcarpatic, având izvoare pe rama nordică a Carpaţilor de Curbură. Densitatea hidrografică a bazinului este de 0.31km/kmp.
        Aspectul văii Buzăului se schimbă profund la intrarea în zona subcarpatică. În această regiune, transportul solid al râurilor atinge valori maxime şi din cauza despăduririlor masive; tot aici se simte influenţa salinităţii în regimul hidrochimic al afluenţilor din stânga Buzăului.
        În zona de câmpie începe desfăşurarea marelui con de dejecţie al Buzăului, care se desfăşoară în evantai spre sud, zona de despletire în mai multe braţe. Această tendinţă de părăsire a cursului spre nord se observă până la confluenţa cu ultimul său afluent din dreapta, de fapt un curs părăsit al său, Buzoelul (S=110 kmp, L=25 km), care se găseşte în lunca sa externă, pe tot sectorul inferior, Buzăul fiind meandrat puternic. Pe această porţiune, râul Buzău este însoţit şi de o serie de lacuri de tip liman fluviatil, cu bazine hidrografice relativ mari, dar care nu au practic scurgere spre Buzău decât în perioadele cu ape mari. Mineralizarea lacurilor este relativ ridicată.
        Volumul maxim al curgerii totale se înregistrează în luna mai, în partea superioară a spaţiului hidrografic, şi în aprilie pentru partea mijlocie şi inferioară, iar pentru perioada aprilie-iunie, volumul scurs are o pondere de circa 50% în timpul unui an mediu:
    - Debitul maxim s-a înregistrat în iulie 1975 (p=2%): râul Buzău în secţiunea spaţiului hidrografic Baniţa - 2200 mc/s.
    – Debit maxim cu probabilitatea de depăşire de 1% şi 5% pentru Buzău la secţiunea spaţiului hidrografic Baniţa = 2.815 mc/s (p=1%) şi 1725 mc/s (p=5%);

        Fiind un bazin de recepţie cu un aport hidrologic apreciabil, datorită condiţiilor climatice, Bazinul Hidrografic Buzău prezintă şi o curgere minimă mai important ce se poate evidenţia astfel:
    - Qmin lunar =3,20 mc/s pentru p= 95%;
    – Qmin zi = 2,30 mc/s pentru p= 80%;
    – Qmin zi = 1,90 mc/s pentru p= 90%;
    – Qmin zi = 1,60 mc/s pentru p= 95%.

        În ceea ce priveşte lacurile de acumulare ale râului Buzău acestea sunt:
    - Acumularea Siriu - este situată pe valea superioară a râului Buzău, în zona comunei Siriu, în amonte de aria protejată Lunca Buzăului, are o suprafaţă de 5 kmp şi o adâncime medie de 45 m, principalele utilităţi fiind:
        ● alimentarea cu apă potabilă şi industrială a localităţilor din aval (Siriu, Nehoiaşu, Nehoiu, Mlajet) şi a municipiului Buzău, la asigurarea de 97%, cu un debit maxim de 2.5 mc/s;
        ● irigarea a 50.000 ha teren agricol în judeţele Buzău şi Brăila;
        ● producerea de energie electrică - centrala hidroelectrică (CHE) Nehoiaşu, amplasată în aval de barajul Siriu, la Nehoiaşu, în zona de confluenţă a râului Bâsca cu râul Buzău.

    – Acumularea Cândeşti - este un lac de acumulare amplasat pe râul Buzău, la 19 km în amonte de oraşul Buzău, în zona comunei Cândeşti, cu o suprafaţă de 0,74 kmp şi o adâncime medie de 5 m şi asigură:
        ● regularizarea debitelor râului Buzău în aval de acumulare;
        ● producerea de energie electrică prin CHE Cândeşti, CHE Verneşti şi CHE Simileasca;
        ● satisfacerea necesarului de apă pentru irigaţii în Câmpia Buzăului.


        Debitul minim necesar a fi asigurat în albie aval de barajul Siriu pentru menţinerea scurgerii salubre este de 0,150 mc/s; acesta este asigurat din infiltraţiile prin frontul de retenţie al barajului, din debitul pârâurilor Caşoca, Ghergheşti şi debitul livrat printr-o vană conică.
        Resursele de apă subterană din spaţiul hidrografic Buzău - Ialomiţa însumează 1.184 mil.mc/an (37,5 mc/s), din care 584 mil.mc/an (18,5 mc/s) reprezintă resurse freatice, iar 603 mil.mc/an (19,1 mc s) resurse de adâncime. Cele mai importante resurse subterane aferente orizonturilor acvifere freatice şi de adâncime medie sau mare (situate aproximativ între 30 - 50 m şi 300 m) sunt localizate în depozitele aluvionare de lunci şi terase ale râurilor, în bazinele conurilor aluvionare, precum şi în hidrostructurile aparţinând stratelor de Cândeşti, nisipurilor de Mostiştea şi stratelor de Frăţeşti. Hidrostructurile corespunzătoare conului aluvionar al râului Buzău sunt considerate ca având o importanţă deosebită, mai ales datorită gradelor avansate de solicitare pentru satisfacerea cerinţelor de apă ale folosinţelor. Potenţialul acvifer al conului aluvionar Buzău - Călmăţui are cca 4,0 mc/s.

    2.2.4. Clima
        Sitului Natura 2000 Lunca Buzăului îi este caracteristic un climat temperat continental, cu veri foarte calde şi uscate (cu precipitaţii cel mai adesea sub formă de averse) şi ierni reci, marcate din când în când de viscole puternice, dar şi de intervale de încălzire care provoacă topirea stratului de zăpadă. Sunt evidente diferenţieri între partea nord-vestică, cu temperaturi mai scăzute şi precipitaţii mai mari cantitativ şi partea sud-estică, cu temperaturi mai ridicate şi un grad mare de ariditate.
        Repartiţia precipitaţiilor, ca şi cea a temperaturii, urmăreşte marile forme de relief:
    - precipitaţiile medii anuale variază de la 400 mm/an în Bărăgan la 1200 mm/an în zona montană înaltă;
    – temperatura medie anuală variază de la 0°C la munte la +11°C la câmpie.

        În bazinul hidrografic Buzău, precipitaţiile sunt mai abundente în partea sa superioară (zona montană), comparativ cu partea de mijloc şi inferioară a bazinului, ca urmare a descărcării maselor de aer umed oceanic pe direcţia nord - sud şi totodată a scăderii altitudinilor reliefului. Semestrul cel mai ploios este aprilie-septembrie, iar în cel rece cantitatea de precipitaţii căzută este mai redusă, deoarece circulaţia generală atmosferică este sub regimul anticiclonal.
        Depresiunile şi bazinetele dezvoltate în zona montană şi pe reţeaua hidrografică secundară din subcarpaţi înregistrează temperaturi medii anuale mai scăzute faţă de zonele interfluviale, ca urmare a inversiunilor de temperatură, deosebit de frecvente. Regiunile de câmpie şi de deal înregistrează timp de 9-10 luni pe an valori de peste 0 grade C, în timp ce în zona montană, numai opt luni depăşesc această valoare. Data medie a apariţiei primei zile de îngheţ este, în regiunea montană, 1 octombrie, în Subcarpaţi în jurul datei de 20 octombrie, iar la câmpie în prima decadă a lunii noiembrie.
        Circulaţia generală a atmosferei este caracterizată prin frecvenţa mare a advecţiilor de aer temperat-oceanic din V şi NV (care ajunge însă puternic transformat), advecţii de asemenea frecvente, de mase de aer temperat-continental din sectorul estic şi pătrunderi mai puţin frecvente ale aerului tropical din S şi SV şi advecţii, relativ rare, de aer artic din Nord.
        Pentru monitorizarea parametrilor climatici, în bazinul Buzău există 8 staţii meteorologice importante: Penteleu, Pătârlagele, Întorsura Buzăului, Râmnicu Sărat, Lăcăuţi, Bisoca şi Buzău.
        Principalele caracteristici climatice ale zonei, raportate la municipiul Buzău, sunt prezentate în Tabelul 3.

    Tabel 3
        Caracteristici climatice principale pentru municipiul Buzău

┌───────────────────────────┬──────────┐
│Parametru │UM │
├───────────────────────────┴──────────┤
│Regimul temperaturilor │
├───────────────────────────┬──────────┤
│temperatura medie anuală │10,8 °C │
├───────────────────────────┼──────────┤
│media lunii ianuarie │- 3,0 °C │
├───────────────────────────┼──────────┤
│media lunii iulie │22,5 °C │
├───────────────────────────┼──────────┤
│temperatura minimă absolută│- 29,6 °C │
│(24 ianuarie 1942) │ │
├───────────────────────────┼──────────┤
│temperatura maximă absolută│39,6 °C │
│(17 august 1952) │ │
├───────────────────────────┼──────────┤
│numărul mediu anual al │ │
│zilelor de iarnă │ │
│(temperaturi maxime sub 0 │19 │
│°C) │ │
├───────────────────────────┼──────────┤
│numărul mediu anual al │ │
│zilelor de îngheţ │ │
│(temperaturi minime sub 0 │75 │
│°C) │ │
├───────────────────────────┼──────────┤
│numărul mediu anual al │ │
│zilelor de vară │ │
│(temperaturi maxime peste │125 │
│25 °C) │ │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Adâncimea maximă de îngheţ │0,8 - 0,9 │
│ │m │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Radiaţia solară anuală │125,0 kcal│
│ │/cmc*an │
├───────────────────────────┴──────────┤
│Regimul precipitaţiilor │
├───────────────────────────┬──────────┤
│medie anuală │512,1 mm │
├───────────────────────────┼──────────┤
│media lunii martie │25,6 mm │
├───────────────────────────┼──────────┤
│media lunii iunie │80,0 mm │
├───────────────────────────┼──────────┤
│cantitatea maximă de │ │
│precipitaţii în 24 ore │78,7 mm │
│(5 septembrie 1904) │ │
├───────────────────────────┴──────────┤
│Nebulozitatea │
├───────────────────────────┬──────────┤
│iarna-primavara │6-7 │
├───────────────────────────┼──────────┤
│vara-începutul toamnei │3,5 - 5,5 │
├───────────────────────────┴──────────┤
│Umiditatea relativă │
├───────────────────────────┬──────────┤
│media lunii ianuarie │80 % │
├───────────────────────────┼──────────┤
│media lunii iulie │56 % │
├───────────────────────────┴──────────┤
│Regimul vânturilor │
├───────────────────────────┬──────────┤
│Viteza medie multianuală la│1,4 - 5,8 │
│10 m înălţime │m/s │
├───────────────────────────┼──────────┤
│N 11,6 % │3,5 m/s │
├───────────────────────────┼──────────┤
│NE 25,4 % │5,8 m/s │
├───────────────────────────┼──────────┤
│E 1,9 % │2,4 m/s │
├───────────────────────────┼──────────┤
│SE 1,2 % │2,4 m/s │
├───────────────────────────┼──────────┤
│S 2,1 % │2,2 m/s │
├───────────────────────────┼──────────┤
│SV 11,8 % │3,9 m/s │
├───────────────────────────┼──────────┤
│V 2,1 % │2,4 m/s │
├───────────────────────────┼──────────┤
│NV 9,3 % │2,8 m/s │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Frecvenţa anuală a calmului│34,6 % < │
│atmosferic │0,5 m/s │
└───────────────────────────┴──────────┘

        Fenomenele meteorologice deosebite cu manifestare în zona Luncii Buzăului sunt:
        Pe perioada de iarnă:
    - chiciura şi poleiul;
    – viscolul;
    – fenomenele de îngheţ care au efecte negative asupra solului, cu date pentru Buzău: data medie a primului îngheţ este 2 octombrie; data medie a ultimului îngheţ este 27 martie; data celui mai timpuriu îngheţ poate să se producă la 27 septembrie; data celui mai târziu îngheţ poate să se producă la 7 mai.

        Pe perioadele de toamnă şi de primăvară:
    - bruma, din a doua parte a lunii septembrie şi până la începutul lunii mai;
    – ceaţa.

        Pe perioada de vară:
    - seceta prelungită, care produce uscarea vegetaţiei, scăderea nivelului pânzei freatice şi ariditatea solului;
    – grindina;
    – ploile torenţiale care determină viituri şi inundaţii în luncă, creşteri importante ale nivelului pânzei freatice şi băltirea apelor pe suprafeţele joase de teren.


    2.2.5. Soluri
        În lunca râului Buzău, în aria protejată ROSCI0103 Lunca Buzăului, sunt dezvoltate soluri aluviale şi protosoluri aluviale, sărăturate în zona cursului inferior. Cartarea de teren nu a permis identificarea unor diferenţe semnificative care să determine influenţe asupra speciilor şi habitatelor descrise în lunca Buzăului.
        Solurile aluviale se caracterizează printr-un stadiu incipient de solificare dezvoltate pe cele mai recente depozite fluviale depuse în timpul revărsărilor. La fertilitatea lor contribuie şi regimul hidric aflat sub influenţa apelor freatice din luncă. Pentru folosirea în condiţii optime a solurilor aluviale, cea mai mare parte a luncilor (din judeţul Brăila) a fost scoasă de sub influenţa inundaţiilor prin îndiguiri.
        Sub influenţa predominantă a unui exces de umiditate de lungă durată s-au format o serie de soluri hidromorfe, reprezentate prin lăcovişti şi soluri gleice în diverse stadii de evoluţie. Apa freatică se află la adâncimi mai mici de 1,5-2 m şi este slab mineralizată (0,5 - 1,5 g/l). Deşi sunt bogate în humus, aceste soluri prezintă proprietăţi fizice şi biologice puţin favorabile plantelor de cultură, fiind folosite de regulă ca păşuni.

    2.2.6. Riscuri naturale
    - Seismele - Teritoriul judeţului Buzău este amplasat sub influenţa celei mai active zone seismice din ţara noastră - regiunea seismogenă Vrancea. Riscul major în caz de cutremure de pământ este accentuat de existenţa unei situaţii economice care nu permite luarea unor măsuri eficiente de consolidare a clădirilor cu probleme structurale;
    – Procese geomorfologice actuale şi degradarea terenurilor sunt grupate în zona câmpiei interfluviatile şi a luncilor râurilor împreună cu albiile minore. Specificitatea câmpiei Buzăului este prezenţa cursurilor largi, meandrate şi cu numeroase braţe părăsite ale râului Buzău, cunoscute sub numele de buzoiele, pe de o parte, şi de crovuri şi dune, pe de altă parte. Degradarea terenurilor este legată atât de de excesul de apă care se acumulează în anii ploioşi în "buzoaie" şi "crovuri" şi prezintă fenomene de băltire şi, pe alocuri, sărăturare, cât şi de de acţiunea eoliană asupra solurilor nude, lipsite de vegetaţie;
    – Tasarea este favorizată de prezenţa depozitelor loessoide, care acoperă toată suprafaţa câmpiei, şi de lipsa locală a drenajului superficial al apelor provenite din ploi şi din topirea zăpezilor - unde apele din precipitaţii stagnează un timp mai îndelungat pe suprafeţe de teren, de timpul crovurilor şi albiilor părăsite, fiind prezente fenomenele de băltire şi acumulările de coloizi;
    – Pluviodenudarea, spălarea în suprafaţă, se manifestă pe suprafeţe restrânse datorită reliefului uşor vălurit. Se poate observa totuşi în sectoarele puţin înclinate şi luate în cultură. Pantele au favorizat procesele de pantă tipice: şiroirea sau ravenarea;
    – Eroziunea în suprafaţă apare pe pantele cu înclinări mai mari de 40° - 45°.
    – Excesul de apă este legat de acumularea apelor meteorice în văile părăsite şi crovuri ce favorizează băltirea şi înmlăştinirea;
    – Inundaţiile reprezintă riscuri naturale care se manifestă pe teritoriul unor comune;
    – Procesele aluvionare se desfăşoară în albia majoră a râului. Acumulările de tip proluvio- coluvial sunt puse în evidenţă de numeroasele schimbări ale cursului de apă şi de meandrări;
    – Eroziunea laterală de mal apare numai în timpul viiturilor mari în concavităţile de meandru ale râului Buzău. Determină prăbuşiri şi surpări de mal;
    – Procese eoliene sunt favorizate de existenţa nisipurilor fine. Uscăciunea de vară permite eroziunea eoliană a câmpiei dezgolite.


    2.3. Mediul Biotic
    2.3.1. Ecosisteme
        Valea Buzăului, în aval de Siriu, nu a suferit modificări fundamentale în ultima sută de ani. Culoarul care astăzi formează situl Natura 2000 Lunca Buzăului era şi acum mai bine de 100 de ani folosit ca zona agricolă (păşuni, fâneţe, terenuri arabile), zonă în care se păstrau ceva mai multe porţiuni cu un grad mai mare de naturaleţe decât astăzi.
        În Subcarpaţii dintre Rm. Sărat şi Buzău a avut loc, după 1990, o fragmentare accentuată a peisajului, determinată mai ales de reducerea cu aproximativ 10% a ecosistemelor forestiere. Fragmentarea a fost însoţită şi de reducerea suparafeţei bucăţilor de mozaic din peisaj, ceea ce a dus la creşterea gradului de izolare a fragmentelor.
        Majoritatea ecosistemelor de luncă, rămase pe teritorii fragmentate, sunt puternic degradate şi adesea ocupate de biocenoze secundare cu participarea plantelor ruderale, halofite etc.
        Se consideră că ruralitatea este un factor determinant în dinamica şi complexitatea complexelor de ecosisteme/a peisajului.
        Principalul factor natural care determină formele de vegetaţie şi implicit tipurile de ecosisteme este relieful.
        De la Lunca Priporului, în aval de barajul Siriu şi până la Gura-Bâscii-Cislău predomină relieful deluros, altitudinea scăzând treptat de la 450 la 250 m; până la Gura Bâscei Buzăul curge de la nord la sud, urmând apoi o deviere de aproape 90° spre est, însoţită de lărgirea văii în sectorul Cislău-Vipereşti. În aval de Vipereşti valea se îngustează, până la Pârscov, după care se lărgeşte din nou, căpătând aspectul caracteristic cursului colinar. Din aval de Săpoca începe sectorul de câmpie, cu multe meandre ale albiei minore şi plaje de nisip.
        În lungul Buzăului au fost desemnate trei arii depresionare de mici dimensiuni: depresiunea Pătârlagele, depresiunea Cislău şi depresiunea Pârscov.
        Lunca Buzăului străbate trei regiuni biogeografice: regiunea alpină (de la Siriu la Nehoiu/Sibiciu de Sus) regiunea continentală (de la Nehoiu la Săpoca) şi regiunea stepică (de la Săpoca la Vişani).
        Coridorul riveran al Buzăului din perimetrul Sitului Lunca Buzăului este inclus în categoriile de vegetaţie potenţială U3.1 şi U5, conform clasificării europene:
    - păduri aluviale de esenţe tari (Quercus, Ulmus, Fraxinus) în combinaţie cu esenţe moi (Salix, Populus) de la Siriu până în aval de Ciuta; (sector A)
    – păduri aluviale continentale de esenţe moi, în combinaţie cu tufărişuri aluviale de Tamarix; fragmente de stepă joasă. (sector B)

        Drenajul, îndiguirile, reducerea suprafeţelor de păduri naturale şi cultivarea pajiştilor au dus la situaţia în care terenurile arabile au devenit tot mai susceptibile la uscăciune. Deşi în urmă cu 100-200 de ani se înregistrau veri foarte secetoase, rezerva de apă subterană de atunci era mult mai mare decât în prezent.
        Lunca Buzăului este în mod natural bogată în specii de plante, această bogăţie fiind urmarea diversităţii de habitate şi de zone ecotonale, determinată de variaţia condiţiilor hidrologice şi sedimentare.
        Menţinerea condiţiilor hidrologice naturale este necesară pentru menţinerea diversităţii speciilor vegetale, acestea fiind în general slab competitoare, dar bine adaptate la variaţiile abiotice. Din această cauză, specii puternic competitive (ex. Eryngium campestre) se răspândesc în habitatele care-şi pierd ritmul natural de perturbare - pajişti abandonate.
        În perimetrul luncii Buzăului, inclus în situl Natura 2000 cu acelaşi nume, au fost identificate următoarele categorii de ecosisteme, utilizând criteriul vegetaţiei dominante:
    A. Ecosisteme terestre
    1. Ecosisteme forestiere naturale:
    - Zăvoaie de plop şi salcie, cu frecvente arinişuri, în locurile mai joase, frecvent inundate;
    – Păduri propriu-zise, de esenţe tari, cu precădere frăsinete şi stejărete.

    2. Ecosisteme forestiere plantate: salcâm, plop negru;
    3. Ecosisteme de pajişte:
    - Pajişti meso-higrofile de luncă, în sectorul Sibiciu-Pârscov;
    – Pajişti meso-xerofile, în sectorul Pârscov - Sapoca;
    – Stepe sărăturate, panonice şi vest-pontice cu Festuca peudovina - la gura de vărsare a Slănicului, Câlnăului, în zona Beilic, pe digurile de la Berca;
    – Pajişti degradate, invadate de Eleagnos angustifolia- foste păşuni, păşunate intens acum 20-25 ani; scăderea numărului de animale în gospodăriile rurale a dus la declanşarea succesiunii ecologice în aceste pajişti, într-o primă fază având loc extinderea buruienilor, iar în faza a doua a tufărişurilor, mai ales a sălcioarei.

    4. Ecosisteme de tufărişuri:
    - Tufărişuri dominate de Tamarix ramossisima;
    – Tufărişuri cu cătina albă şi păducel;
    – Tufărişuri cu măceş, porumbar, lemn câinesc, viţă sălbatică, prun sălbatic.

    5. Ecosisteme agricole - terenuri cultivate;
    6. Alte sisteme antropizate.

    B. Ecosisteme acvatice
    1. Ecosistemul lotic Buzău şi al afluenţilor;
    2. Ecosisteme lentice:
    - Bălţi naturale şi amenajate;
    – Iazuri rezultate din exploatarea balastului;
    – Zone umede temporare.



        Coridorul riparian actual este caracterizat de următoarele formaţiuni care reprezintă un mozaic de habitate succesionale:
    - Plaje (depozite) de pietrişuri şi găleţi, fără vegetaţie sau cu puţină vegetaţie ierboasă;
    – Plaje (depozite) de pietrişuri, găleţi şi nisip grosier, colonizate de sălciişuri (Salix) de până la 1,5 m înălţime;
    – Meandre izolate, cu vegetaţie erbacee hidrofită (cu Phragmites, Typha, Carex);
    – Ostroave cu tufărişuri dense - Crataegus, Ligustrum, Prunus şi exemplare de Populus nigra.


    2.3.2. Habitate
        Fiind un sit cu localizare în lungul râului Buzău, habitatele componente sunt în principal cele de luncă. O evaluare a vegetaţiei potenţiale, obtinută pe baza Hărţii zonelor de vegetaţie a României, Enculescu, 1938, ne arată următoarea structură:
    - Sectorul Siriu-confluenţă Bâsca (amonte Nehoiu), 521 m alt. - subzona coniferelor;
    – De la confluenţa cu Bâsca la confluenţa cu Bălăneasa (Pârscov) - zona fagului;
    – De la Pârscov la confluenţa cu Slănicul (Cândeşti) - subzona stejarului;
    – De la Cândeşti la Galbenu (Moşeşti) - subzona antestepei;
    – De la Galbenu (Moşeşti) spre est - zona stepei, cu pete de vegetaţie halofilă continentală;
    – Spre est, până la vărsarea în Siret - vegetaţie de nisipuri continentale.

        Vegetaţia tipică de luncă inundabilă şi păduri de esenţe moi: de la Cândeşti la Buzău şi de la Buzău la Galbenu, cu întreruperi, până la extremitatea estică a sitului.
        În prezent, habitatele ariei protejate Lunca Buzăului pot fi încadrate în patru categorii:
    - Habitate dependente de regimul de inundabilitate - sălciişuri, vegetaţia ostroavelor, prundişurile; habitate de prundiş cu vegetaţie sau fără vegetaţie; habitate de nisip, cu vegetaţie sau fără vegetaţie;
    – Habitatele lotice (cu două tipuri de sectoare Rhitral - metarhitral şi hiporhitral şi Potamal - epipotamal);
    – Habitate de terasă;
    – Habitate rezultate din exploatarea resurselor minerale neenergetice.

        Din amonte în aval, habitatele Natura 2000 formează un mozaic determinat tocmai de fragmentarea vegetaţiei iniţiale. Astfel, habitatul 3240 - cătina albă şi Salix elaeagnos ocupă zonele din treimea superioară a sitului, fără a fi compact, întrerupt mai ales de sălciişuri. În continuare, de-a lungul râului Buzău apare distribuit habitatul 92A0 - Păduri galerie cu salcie albă şi plop alb până la limita estică a sitului, în amestec cu habitatul 92D0 - Tufărişurile cu cătina roşie, acesta din urmă variabil ca întindere şi aflat în diferite stadii de complexitate.
        Inventarierea tipurilor de habitate de interes conservativ listate în Formularul Standard de caracterizare a sitului s-a făcut pornind de la analiza hărţilor de vegetaţie şi a surselor bibliografice, urmată de verificarea informaţiilor in situ, prin campanii de teren.
        Tabelul 4 prezintă cerinţele ecologice specifice pentru fiecare dintre tipurile de habitate de interes conservativ, cerinţe care au stat la baza organizării deplasărilor în teren. Astfel, identificarea s-a făcut pe baza determinării speciilor edificatoare (cele care asigură o acoperire de peste 50%) şi a speciilor caracteristice (cele care formează asociaţia vegetală caracteristică pentru habitat).

    Tabel 4
        Condiţii ecologice specifice tipurilor de habitate de interes comunitar din situl Natura 2000 Lunca Buzăului:

┌───────┬─────────────────┬────────────┐
│Cod │Condiţii │ │
│Habitat│ecologice │Observaţii │
│Natura │ │ │
│2000 │ │ │
├───────┼─────────────────┼────────────┤
│ │Regim hidrologic │ │
│ │normal, permiţând│Sălciişurile│
│ │inundaţii │au │
│92A0 │periodice, mal │capacitate │
│ │consolidat sau │mare de │
│ │plaje de │refacere. │
│ │pietrişuri │ │
│ │grosiere într-o │ │
│ │matrice siltică. │ │
├───────┼─────────────────┼────────────┤
│ │Ostroave │Tufele de │
│ │consolidate, │Hippophae │
│3240 │inundate │formează o │
│ │periodic, │matrice │
│ │umiditate │densă, │
│ │permanentă │protectivă │
│ │ │ │
├───────┼─────────────────┼────────────┤
│ │Terenuri │ │
│ │loessoide, │Tamarix are │
│92D0 │însorite, plane, │o mare │
│ │situate în │capacitate │
│ │albia majoră şi │de extindere│
│ │chiar pe malurile│ │
│ │joase │ │
├───────┼─────────────────┼────────────┤
│ │Terenuri de tip │Habitat │
│ │solonceac, cu │extrem de │
│ │tendinţă de │restrâns │
│1530* │sărăturare, │practic doar│
│ │pajişti păşunate │urme ale │
│ │şi chiar │vegetaţiei │
│ │suprapăşunate cu │tipice de │
│ │resturi de │stepă │
│ │vegetaţie stepică│de altădată │
│ │ │ │
├───────┼─────────────────┼────────────┤
│ │Pietrişuri şi │ │
│ │prundişuri într-o│Habitat │
│ │matrice mâloasă │destructurat│
│3130 │permanent umede, │datorită │
│ │la limita de │deteriorării│
│ │inundabilitate, │regimului │
│ │terenuri plane cu│hidrologic │
│ │vegetaţie │al │
│ │palustră │Buzăului │
│ │ │ │
└───────┴─────────────────┴────────────┘


    Tabel 5
        Habitatele de interes conservativ prezente în aria protejată Lunca Buzăului şi corespondenţa acestora cu habitatele după clasificarea naţională

┌─────────────────────────┬────────────────────┐
│Habitat de interes │Corespondenţa cu │
│conservativ │tipul de habitat │
│ │după clasificarea │
│ │naţională │
├──────┬──────────────────┼─────┬──────────────┤
│Cod │Denumire │Cod │Denumire │
│Natura│ │ │ │
│2000 │ │ │ │
├──────┴──────────────────┴─────┴──────────────┤
│Habitate listate în formularul standard │
├──────┬──────────────────┬─────┬──────────────┤
│ │ │ │Tufărişuri │
│ │ │ │danubiene de │
│ │Vegetaţie lemnoasă│ │cătina │
│3240 │cu Salix │R4417│albă │
│ │eleagnos de-a │ │(Hippopha+1/2 │
│ │lungul râurilor │ │rhamnoides) │
│ │montane │ │şi răchită │
│ │ │ │albă │
│ │ │ │(Salix │
│ │ │ │elaeagnos) │
├──────┼──────────────────┼─────┼──────────────┤
│ │ │ │Păduri dacice │
│ │ │ │- getice de │
│ │ │R4405│plop │
│ │ │ │negru (Populus│
│ │ │ │nigra) cu │
│ │ │ │Rubus │
│92A0 │Zăvoaie cu Salix │ │caesius │
│ │alba şi Populus ├─────┼──────────────┤
│ │alba │ │Păduri │
│ │ │ │danubian - │
│ │ │R4406│panonice de │
│ │ │ │luncă de plop │
│ │ │ │alb │
│ │ │ │(Populus alba)│
│ │ │ │cu Rubus │
│ │ │ │caesius │
│ │ ├─────┼──────────────┤
│ │ │ │Păduri │
│ │ │ │danubiene de │
│ │ │R4407│salcie albă │
│ │ │ │(Salix alba) │
│ │ │ │cu Rubus │
│ │ │ │caesius │
├──────┼──────────────────┼─────┼──────────────┤
│ │Galerii ripariene │ │Tufărişuri │
│92D0 │şi tufărişuri │R4422│danubiene de │
│ │(Nerio-Tamaricetea│ │cătina │
│ │şi │ │roşie (Tamarix│
│ │Securinegion │ │ramosissima) │
│ │tinctoriae) │ │ │
├──────┼──────────────────┼─────┼──────────────┤
│ │Pajişti şi │ │Pajişti │
│ │mlaştini │ │ponto-panonice│
│1530* │sărăturate │R1531│de │
│ │panonice şi │ │Festuca │
│ │ponto-sarmatice │ │pseudovina şi │
│ │ │ │Achillea │
│ │ │ │collina │
├──────┼──────────────────┼─────┼──────────────┤
│ │Ape stătătoare │ │Comunităţi │
│ │oligotrofe până │ │danubiene cu │
│3130 │la mezotrofe cu │R2211│Cyperus │
│ │vegetaţie din │ │fuscus şi C. │
│ │Littorelletea │ │flavescens │
│ │uniflorae şi/sau │ │ │
│ │Iso+1/ │ │ │
│ │2to-Nanojuncetea │ │ │
├──────┴──────────────────┴─────┴──────────────┤
│Habitate care nu apar în formularul standard │
│dar au fost identificate în │
│teren │
├──────┬──────────────────┬─────┬──────────────┤
│ │ │ │Păduri │
│ │ │ │daco-getice de│
│ │ │ │lunci │
│ │ │R4402│colinare de │
│ │ │ │anin negru │
│ │Păduri aluviale cu│ │(Alnus │
│ │Alnus │ │glutinosa) cu │
│91E0* │glutinosa şi │ │Stellaria │
│ │Fraxinus excelsior│ │nemorum │
│ │(Alno-Padion, ├─────┼──────────────┤
│ │Alnion incanae, │ │Păduri │
│ │Salicion albae) │ │daco-getice de│
│ │ │R4405│plop │
│ │ │ │negru (Populus│
│ │ │ │nigra) cu │
│ │ │ │Rubus │
│ │ │ │caesius │
│ │ ├─────┼──────────────┤
│ │ │ │Păduri │
│ │ │ │danubiene de │
│ │ │R4407│salcie albă │
│ │ │ │(Salix alba) │
│ │ │ │cu Rubus │
│ │ │ │caesius │
├──────┼──────────────────┼─────┼──────────────┤
│ │ │ │Păduri │
│ │Păduri mixte de │ │danubian - │
│ │luncă de Quercus │ │panonice de │
│ │robur, Ulmus │ │luncă, mixte, │
│91F0 │laevis şi Ulmus │R4404│de stejar │
│ │minor, Fraxinus │ │pedunculat │
│ │excelsior sau │ │(Quercus │
│ │Fraxinus │ │robur), │
│ │angustifolia din │ │frasini │
│ │lungul │ │(Fraxinus │
│ │marilor râuri │ │spp.) şi ulmi │
│ │(Ulmenion minoris)│ │(Ulmus spp.) │
│ │ │ │cu Festuca │
│ │ │ │gigantea │
├──────┼──────────────────┼─────┼──────────────┤
│ │ │ │Pajişti ponto │
│ │ │R3418│panonice de │
│ │ │ │Agropyron │
│ │ │ │cristatum şi │
│62C0* │Stepe │ │Chokia │
│ │ponto-sarmatice │ │crostata │
│ │ ├─────┼──────────────┤
│ │ │ │Pajişti │
│ │ │ │vest-pontice │
│ │ │ │cu Poa │
│ │ │R3420│bulbosa, │
│ │ │ │Artemisia │
│ │ │ │austriaca, │
│ │ │ │Cynodon │
│ │ │ │dactylon şi │
│ │ │ │Poa │
│ │ │ │angustifolia │
├──────┼──────────────────┼─────┼──────────────┤
│ │Comunităţi de │ │ │
│6430 │lizieră cu ierburi│ │Fără │
│ │înalte higrofile │ │corespondenţă │
│ │de la câmpie şi │ │ │
│ │din etajul montan,│ │ │
│ │până în cel │ │ │
│ │alpin │ │ │
└──────┴──────────────────┴─────┴──────────────┘

    Distribuţia tuturor acestor habitate este prezentată în Anexa 1 la planul de management,Figura 3 şi detaliat în Figurile 4-26.
        3240 Vegetaţie lemnoasă cu Salix elaeagnos de-a lungul cursurilor de apă montane
     Asociaţia se instalează în locul pădurilor defrişate, dezvoltându-se un strat compact de arbuşti (Crataegus monogyna, Prunus spinosa care însoţesc tufele de cătina albă). În Lunca Buzăului este prezentă mai ales pe ostroavele din sectorul Păltineni-Mlăjet-Sibiciu (Anexa 1 la planul de management.Figura 4).
        Suprafaţa ocupată de acest habitat la nivelul sitului Natura 2000 Lunca Buzăului este de 3,19 ha, adică un procent de 0,005%.

        92A0 Păduri-galerii (zăvoaie) de Salix alba şi Populus alba
        În acest habitat sunt incluse numai pădurile de plop alb, pure sau amestecate cu salcie albă, care se dezvoltă pe soluri aluviale mai evoluate şi prezintă un cortegiu mai numeros de specii. Dintre acestea se remarcă ca diferenţiale Fraxinus angustifolia, Vitis vinifera subsp. sylvestris, Galium rubioides şi unele transgresive din clasele Querco-Fagetea şi Quercetea pubescentis, precum Ulmus laevis, U. minor, Acer campestre, Brachypodium sylvaticum, Asparagus verticillatus, A. tenuifolius, A. officinalis.
        În aria protejată Lunca Buzăului acest tip de habitat se dezvoltă pe soluri aluviale, bogate în detritus organic şi formează o bordură în lungul râului, în zona de influenţă a apelor mari dar şi în zona terestră, mai uscată, aici evoluând ca formaţiuni pioniere. Datorită scăderii nivelului apei ca urmare a influenţei lucrărilor hidrotehnice, au mai degrabă caracter de asociaţii tranzitorii. Din acest motiv nu sunt foarte compacte mai ales în zona din aval şi sunt întrerupte de plantaţii forestiere de plop negru şi salcâm. De asemenea, păşunatul poate modifica structura asociaţiei.
     În Lunca Buzăului (Anexa 1 la planul de management Figurile 5 - 11) acest habitat are cea mai mare răspândire în comparaţie cu celelalte habitate Natura 2000 şi prezintă variaţii în privinţa asociaţiilor vegetale: în sectoarele cu mal argilos-mâlos (ex. Găvăneşti) apare o bordură de stuf (subasociaţia phragmitetosum în cadrul asociaţiei Salicetum albae-fragilis); pe terasa joasă (ex. Săgeata) asociaţia reprezintă probabil un rest, mai aridizat, al unei formaţiuni altadată umedă, formată doar din plop alb şi negru şi salcie albă, delimitată de o plantaţie de salcâm. Totodată, este evidentă întrepătrunderea cu habitatul 92D0, mai ales între Cândeşti şi Săpoca. Suprafaţa ocupată de acest habitat la nivelul sitului este de 128,37 ha (1,84 % din suprafaţa totală a sitului).

        92D0 Galerii şi tufărişuri sud-europene de luncă (Nerio-Tamaricetea şi Securinegion tinctoriae)
     În aria protejată Lunca Buzăului, sectorul favorabil instalării acestui tip de habitat este mai ales în aval de municipiul Buzău (Anexa 1 la planul de management Figurile 12 şi 13). Pentru zăvoaiele râului Buzău sunt citate specii halofile ca Artemisia maritima ssp salina, Atriplex hastata, Chenopodium glaucum, Festuca pseudovina, Spergularia maritima, Crispsis aculeata, Juncus gerardii.
        În literatură se menţionează că pentru vegetaţia luncilor vegetaţia de stufărişuri este reprezentată îndeosebi de Calamagrostio-Tamaricetum ramosissimae ce se instalează cu precădere pe terasele inferioare ale râurilor din regiunea de câmpie. Specia caracteristică şi dominantă, Tamarix ramosissima, cu o acoperire de 50-75%, este acompaniată de Calamagrostis epigeios şi de elemente ale ordinului Tamaricetalia, ca: Oenothera biennis, Urtica dioica, Salix fragilis, Populus alba şi ale alianţei Agrostion stoloniferae, ca: Agostis stolonifera, Poa angustifolia, Rorippa sylvestris, Trifolium repens, Taraxacum officinale, Trifolium fragiferum, Elymus repens. Suprafaţa ocupată de acest habitat la nivelul sitului este de 385,45 ha (5,51 % din suprafaţa totală a sitului).

        1530* Mlaştini şi stepe sărăturate panonice (şi vest-panonice)
     În aria protejată Lunca Buzăului Habitatul 1530* este puţin prezent în sit, reprezentând doar o enclavă a vegetaţiei stepice halofile prezentă astăzi mai ales în bazinul Calmaţuiului şi în perimetrele Balta Albă şi Amara (făcând referire doar la zone apropiate de Lunca Buzăului). La nivelul Luncii Buzăului, acest habitat este reprezentat de pajişti pe soluri slab sărăturate şi semi- aride, păşunate moderat. Distribuţia habitatului la nivelul sitului este prezentă în Anexa 1 la planul de management, Figurile 14 şi 15, iar suprafaţa ocupată la nivelul sitului este de 2,03 ha (0,03 % din suprafaţa totală a sitului).
        Asociaţia identificată este Achilleo-Festucetum pseudovinae, cu specia edificatoare Festuca pseudovina şi elemente indicatoare Achillea setacea şi Achillea collina. Habitatul tipic a fost identificat la punctele de confluenţă cu râurile Câlnău şi Slănic şi pe panta digului de la Berca, aici vegetaţia fiind folosită ca suport de un număr foarte mare de gasteropode din specia Helicella obvia (cel puţin pentru sudul şi sud-estul României, acest gasteropod este caracteristic habitatului 1530* şi nu Helicopsis striata).
        La Bentu a fost identificată o asociaţie asemănătoare (la fel de bogată în exemplare de Helicella obvia) situată la marginea dinspre râu a unei pajişti invadate de Elaeagnos angustifolia, Eryngium campestre, Polygonum aviculare şi Plantago media.

        3130 Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetaţie din Littorelletea uniflorae şi/sau Isoeto-Nanojuncetea
        Pe teritoriul sitului ROSCI0103 Lunca Buzăului, habitatul de apă dulce 3130 Ape oligotrofe din câmpii nisipoase, cu un conţinut foarte redus de minerale (Littorelletalia uniflorae), a fost identificat pe o suprafaţă de 42 mp în sectorul Mărunţişu, sub malul stâng al Buzăului, pe o plajă de mâl. Conform Formularului Standard de caracterizare al ROSCI0103 Lunca Buzăului, procentul din aria protejată acoperită de acest habitat reprezentă 0,01 % însă procentul real, calculat pe baza rezultatelor cartărilor efectuate în teren este mult mai mic (0,00006%). Plaja de mâl este protejată de un mic ostrov şi pare a fi permanent umedă, inundată periodic. Au fost numărate 122 exemplare de Eleocharis palustris şi doar 3 exemplare de Eleocharis acicularis. Nu a fost găsită specia Eleocharis carniolica dar prezenţa acestui rest de habitat ne arată că au existat condiţii pentru E. carniolica.
     În timp, datorită modificării regimului hidrologic al luncii şi datorită unui proces lent dar continuu de eutrofizare speciile din Littorelletea uniflorae au dispărut, fiind înlocuite cu specii cu valoare conservativă redusă. Din aceleaşi cauze s-a înregistrat şi reducerea drastică, până la probabila dispariţie din sit, a speciei Eleocharis carniolica. Astfel, la nivelul Luncii Buzăului, habitatul 3130 este reprezentat de specii ale clasei Isoeto-Nanojunctea, asociaţiile Cyperetum flavescenti şi Juncetum bufonii, iar tipul de habitat corespunzător conform clasificării Habitatelor din România este R2211- Comunităţi danubiene cu Cyperus fuscus şi C. flavescens. Distribuţia habitatului 3130 în cadrul ariei protejate Lunca Buzăului este prezentată în Anexa 1 la planul de management - Figura 16.

        91E0* Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae)
        Corespondenţa fitosociologică: Stellaria nemori-Alnetum glutinosae (clasa Querco-Fagetea).
        Corespondenţa conform Clasificării Habitatelor din România - R 4402: Păduri daco-getice de lunci colinare de anin negru (Alnus glutinosa) cu Stellaria nemorum.
        Pădurea formează un culoar în lungul Buzăului, pe ambele maluri, în al doilea fragment al sitului (din amonte în aval) şi este formată din Alnus glutinosa, Salix alba, Salix fragilis, Populus alba, cu un strat compact de Rubus caesius şi tufe rare de Crataegus monogyna. Aici, habitatul are aspect de pădure densă, întunecoasă, umedă.

        Habitatul 91E0 include asociaţii atât din clasa Querco-Fagetea, cât şi din clasa Salicetea purpureae. În Lunca Buzăului habitatul este reprezentat de asociaţia Stellaria nemori-Alnetum glutinosae (clasa Querco-Fagetea) numai în partea superioară, în al doilea fragment al sitului. În restul luncii apare asociaţia Salicetum albae-fragilis, comună şi pentru habitatul 92A0.
        Asociaţia Salicetum albae-fragilis este de tip mezo-higrofil şi se instalează pe soluri aluviale, formând zăvoaie pe malurile râurilor. Stratul ierbos este bogat, iar stratul arbuştior este variabil. Poate conţine elemente din clasa Querco-Fagetea.
        Habitatele 92A0 şi 91E0* se suprapun parţial şi se recomandă includerea în 92A0 a pădurilor de plop alb în amestec cu salcie albă - păduri galerie, pe soluri mai uşoare şi cu stratul de arbuşti foarte bine dezvoltat - este un habitat pionier. Habitatul 91E0* se dezvoltă pe soluri stabilizate, stratul de arbuşti este slab dezvoltat sau lipseşte, aspect mai pregnant de pădure şi nu de zăvoi.
        În aval de cea de-a doua porţiune a sitului, habitatul 91E0 este reprezentat de asociaţia Salicetum albae, plopul negru fiind semnificativ, şi de Telekio speciosae-Alnetum incanae.
     Suprafaţa totală care este acoperită de acest tip de habitat în cadul sitului Lunca Buzăului este de 7,54 ha (0,11 % din suprafaţa totală)., iar distribuţia habitatului în cadrul sitului este prezentată în Anexa 1 la planul de management Figurile 17 - 19.
        Habitatul 91F0 Păduri mixte de luncă de Quercus robur, Ulmus laevis şi Ulmus minor,Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris)
        Corespondenţa fitosociologică: Fraxino danubialis-Ulmetum.
     La Poşta, habitatul este format din două benzi de pădure, un amestec de frasin şi stejar, cu o bordură compactă de Crataegus monogyna şi Prunus spinosa. Suprafaţa ocupată de habitatul 91F0 la nivelul sitului este de 1,89 ha (0,03 % din suprafaţa totală a sitului), iar harta distribuţiei este prezentată în Anexa 1 la planul de management, Figura 20.

        Habitatul 62C0* Stepe ponto-sarmatice
        Corespunde tipurilor R3418 Pajişti ponto-panonice de Agropyron cristatum şi Kochia prostrata - (corespondenţa fitosociologică Agropyretum pectiniforme), respectiv R3420 Pajişti vest- pontice de Poa bulbosa, Artemisia austriaca, Cynodon dactylon şi Poa angustifolia (corespondenţă fitosociologică: Artemisio austriacae-Poetum bulbosae), conform Clasificării Habitatelor din România.

        Habitatul 62C0* de la Bentu
        Habitatul este localizat sub forma unor insule, într-un mozaic de habitate format din parcele forestiere de plop şi salcâm, tufărişuri cu Tamarix şi Prunus spinosa, păşuni invadate de Elaeagnos angustifolia, porţiuni mai umede, cu stuf.
        La Săgeata, habitatul 62C0* se prezintă sub forma unei benzi situate la limita dintre pădurea de plop şi salcie şi o fostă păşune, invadată de Elaeagnos angustifolia. La Gura Câlnăului, acest habitat înconjoară rămăşiţele habitatului 1530 şi are aspect insular, dezvoltat pe un teren denivelat, la ieşirea din localitate.
     Suprafaţa ocupată de habitatul 62C0* la nivelul sitului este de 4,47 ha (0,064% din suprafaţa sitului)iar distribuţia acestuia este prezentată în Anexa 1 la planul de management Figurile 21 - 22.

        Habitatul 6430 Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la câmpie şi din etajul montan, până în cel alpin
        În Lunca Buzăului, acest tip de habitat are un grad mare de naturaleţe, fiind răspândit pe mici suprafeţe puţin influenţate antropic (maluri de râu rămase în afara lucrărilor hidrotehnice, ostroave de pietriş rezultate din procesele de depunere, terenuri nefolosite pentru păşunat, cu un amestec de ierburi şi tufărişuri). În condiţiile Luncii Buzăului, habitatul 6430 include comunităţi din ordinul Convolvuletalia sepium dar şi comunităţi ale ordinelor Phragmitetalia şi Nasturtio- Glycerietalia (alianţa Phalaridion arundinaceae).
        În sectorul dintre Păltineni şi Cislău-Vipereşti, asociaţiile caracteristice habitatului 6430 se dezvoltă pe ostroave sau plaje de pietriş spălate permanent de curentul apei. În valea adâncă de la Păltineni, cursul Buzăului formează atât plaje de pietriş, inundate annual, cât şi ostroave puţin înalte, destul de bine consolidate, favorabile dezvoltării vegetaţiei ierboase, caracteristice. Zona are un aspect natural şi oferă habitate propice pentru avifaună. În acest sector albia este mai largă şi râul formează mai multe ostroave de pietriş pe care se instalează habitatul 6430. Habitatul este izolat de malul răului de un culoar de sălcii, accesul fiind dificil, ceea ce asigură condiţii bune de conservare. Tot în sectorul dintre Păltineni şi Cislău, habitatul apare şi sub forma asociaţiei Typhetum latifoliae, pe culoarul dintre râu şi sălciişuri.
        În sectorul între Stânceşti şi până în aval de Săgeata, habitatul apare foarte fragmentat, doar mici pâlcuri de Typhetum pe malul râului.
     Suprafaţa ocupată de habitatul 6430 la nivelul sitului este de 0,30 ha, iar distribuţia la nivelul sitului este prezentată în Anexa 1 la planul de management, Figurile 23-26.
        În ceea ce priveşte tipurile de habitate conform clasificării naţionale identificate în teren şi distribuţia acestora la nivelul ariei protejate Lunca Buzăului, informaţiile sunt sintetizate în Tabelul 6.


    Tabel 6
    Tipuri de habitate după clasificarea naţională identificate în situl Natura 2000 Lunca Buzăului

┌─────┬───────────────┬─────────────┬───────────┐
│ │Nume habitat │ │Distribuţie│
│Cod │după │Corespondenţă│şi/sau │
│ │clasificarea │habitate │Observaţii │
│ │naţională │Natura 2000 │ │
│ │ │(cod) │ │
│ │ │ │ │
├─────┼───────────────┼─────────────┼───────────┤
│ │Comunităţi │ │ │
│R2210│danubiene cu │- │Sibiciu de │
│ │Bolboschoenus │ │Jos │
│ │maritimus şi │ │ │
│ │Schoenoplectus │ │ │
│ │tabernaemontani│ │ │
├─────┼───────────────┼─────────────┼───────────┤
│ │ │ │Aval com. │
│ │Comunităţi │ │Siriu- la │
│R2211│danubiene cu │3130 │malul │
│ │Cyperus fuscus │ │apei │
│ │şi C. │ │Păltineni -│
│ │flavescens │ │la malul │
│ │ │ │apei │
├─────┼───────────────┼─────────────┼───────────┤
│ │Comunităţi │ │Sibiciu de │
│R2213│danubiene cu │3130 │Sus Sibiciu│
│ │Eleocharis │ │de jos │
│ │acicularis, pe │ │Mărunţişu │
│ │plaja de │ │ │
│ │pietriş cu mici│ │ │
│ │ochiuri de apă │ │ │
├─────┼───────────────┼─────────────┼───────────┤
│ │Păduri dacice -│ │Aval com. │
│R4405│getice de plop │92A0 │Siriu │
│ │negru (Populus │ │ │
│ │nigra) cu │ │ │
│ │Rubus caesius │ │ │
├─────┼───────────────┼─────────────┼───────────┤
│ │ │ │Aval com. │
│ │ │ │Siriu - │
│ │ │ │Tufărişuri │
│ │ │ │compacte la│
│ │ │ │ieşirea │
│ │ │ │spre │
│ │ │ │şosea, │
│ │ │ │structură │
│ │R 4406 Păduri │ │globulară │
│R4406│danubian- │92A0 │sau │
│ │pontice de plop│ │piramidală,│
│ │alb cu Rubus │ │având spre │
│ │caesius │ │râu stratul│
│ │ │ │înalt de │
│ │ │ │plop alb │
│ │ │ │ulm şi │
│ │ │ │frasin; │
│ │ │ │Tufe mari │
│ │ │ │de │
│ │ │ │Clematis │
│ │ │ │vitalba │
│ │ │ │Ciuta - │
│ │ │ │Bandă │
│ │ │ │compactă la│
│ │ │ │exterior cu│
│ │ │ │cătina albă│
│ │ │ │şi │
│ │ │ │păducel │
├─────┼───────────────┼─────────────┼───────────┤
│ │ │ │Păltineni -│
│ │ │ │pe │
│ │ │ │ostroavele │
│ │Tufărişuri de │ │de │
│R4416│salcie │- │pietriş │
│ │(Salix │ │Sibiciu de │
│ │triandra) │ │Sus - pe │
│ │ │ │pietriş │
│ │ │ │(zăvoi │
│ │ │ │dens), │
│ │ │ │gunoaie │
│ │ │ │depozitate │
├─────┼───────────────┼─────────────┼───────────┤
│ │ │ │Sibiciu de │
│ │ │ │Jos - cu │
│ │ │ │structură │
│ │ │ │compactă, │
│ │Tufărişuri │ │în 4 │
│ │danubiene de │ │straturi: │
│ │cătina │ │strat │
│R4417│albă │3240 │ierbos, │
│ │(Hippopha+1/2 │ │strat de │
│ │rhamnoides) │ │cătina │
│ │şi răchită albă│ │albă, strat│
│ │(Salix │ │de sălcii │
│ │eleagnos) │ │cu │
│ │ │ │salcâm │
│ │ │ │intercalat,│
│ │ │ │strat de │
│ │ │ │plop de 8- │
│ │ │ │10 m │
│ │ │ │înălţime; │
│ │ │ │Ciuta │
│ │ │ │Aval │
│ │ │ │Păltineni │
│ │ │ │Mlăjet │
├─────┼───────────────┼─────────────┼───────────┤
│ │ │ │Găvăneşti, │
│ │ │ │zăvoi │
│ │Tufărişuri │ │inundabil │
│ │danubiene de │ │pe │
│R4422│cătina │92D0 │ambele │
│ │roşie (Tamarix │ │maluri, iar│
│ │ramosissima) │ │pe malul │
│ │ │ │stâng intră│
│ │ │ │în contact │
│ │ │ │cu │
│ │ │ │pajişte cu │
│ │ │ │Helicopsis │
├─────┼───────────────┼─────────────┼───────────┤
│ │ │ │Sibiciu de │
│ │Comunităţi │ │Sus - Pe │
│R5305│danubiene cu │- │ostroave │
│ │Typha │ │de pietriş │
│ │angustifolia şi│ │şi la malul│
│ │Typha │ │braţului │
│ │latifolia │ │aproape │
│ │ │ │secat │
│ │ │ │Gura Bâscei│
├─────┼───────────────┼─────────────┼───────────┤
│ │ │ │Ojasca - la│
│ │ │ │malul apei │
│ │Comunităţi │ │(în faţa │
│R5309│danubiene cu │- │digului) │
│ │Phragmites │ │Săgeata - │
│ │australis şi │ │în │
│ │Schoenoplectus │ │perimetrul │
│ │lacustris │ │Concivia │
│ │ │ │SRL │
│ │ │ │Găvăneşti -│
│ │ │ │la malul │
│ │ │ │apei │
└─────┴───────────────┴─────────────┴───────────┘

        În concluzie, habitatul cel mai bine reprezentat în lunca Buzăului este 92A0 - păduri galerie cu Salix alba şi Populus alba, identificat atât în sectoarele din amonte de municipiul Buzău cât şi în sectoarele din aval; Habitatele 3240 - vegetaţie lemnoasă cu Salix eleagnos în lungul râurilor montane şi 92D0 - tufărişuri de luncă cu Tamarix sunt destul de bine reprezentate, însă cu o distribuţie mai fragmentată.
        Pentru habitatul 3240 este foarte caracteristică dezvoltarea asociaţiei R4414 - tufărişuri danubiene de cătina albă şi răchită albă iar pentru habitatul 92D0, dezvoltarea asociaţiei R4422 - tufărişuri danubiene de cătina roşie.
        Mult mai localizat şi ocupând suprafeţe mici este habitatul 1530 - mlaştini şi stepe sărăturate panonice- sector bine identificat, la Bentu. S-a remarcat dezvoltarea populaţiilor gasteropodului Helicella obvia în mai multe asociaţii vegetale de pe terenuri uscate, cât şi pe digurile de la Berca.

    2.3.3. Flora de interes conservativ
     În aria Sitului ROSCI0103 Lunca Buzăului au fost identificate 135 de specii de plante, dintre care 35 de specii de arbori şi arbuşti aparţinând unui număr de 17 familii şi 100 de specii de plante erbacee aparţinând unui număr de 33 familii (Anexa 2 la planul de management. Tabelele 41 şi 42).
        Niciuna dintre speciile de plante identificate nu are statut de conservare şi nici statut special de protecţie, acestea neregăsindu-se în Cartea roşie a plantelor vasculare din România sau în anexeleOrdonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare.

    Tabel 7
        Flora de interes conservativ, conform Formularului Standard a sitului ROSCI0103 şi observaţii referitoare la distribuţia acesteia în aria protejată Lunca Buzăului

┌──────┬────────────┬─────────┬────────────┬─────────┬────────────┐
│ │Specia de │ │OUG nr. 57/ │Convenţia│Distribuţia │
│ │interes │ │2007 │de la │la nivelul │
│Cod │conservativ │Directiva│cu │Berna │ariei │
│Natura│conform │Habitate │modificările│(Legea │protejate şi│
│2000 │Formularului│92/43/CEE│şi │nr. 13/ │/sau │
│ │Standard al │ │completările│1993) │alte │
│ │ROSCI0103 │ │ulterioare │ │observaţii │
│ │ │ │ │ │ │
├──────┼────────────┼─────────┼────────────┼─────────┼────────────┤
│1939 │Agrimonia │Anexa II │Anexa nr. 3 │- │Nu a fost │
│ │pilosa │ │ │ │identificată│
│ │ │ │ │ │în teren │
├──────┼────────────┼─────────┼────────────┼─────────┼────────────┤
│1898 │Eleocharis │Anexa II │Anexa nr. 3 │Anexa 1 │Nu a fost │
│ │carniolica │ │ │ │identificată│
│ │ │ │ │ │în teren │
└──────┴────────────┴─────────┴────────────┴─────────┴────────────┘

        Speciile de interes comunitar Agrimonia pilosa (turiţa mare) şi Eleocharis carniolica (pipiriguţ) nu au fost găsite în aria sitului Natura 2000 Lunca Buzăului în perioada iulie 2012- septembrie 2013. Absenţa acestor specii din sit a fost semnalată şi în urma Studiului privind impactul activităţii de extracţie nisip şi pietriş asupra caracteristicilor sitului de importanţă comunitară Lunca Buzăului şi zona adiacentă (inclusiv asupra speciilor din Anexa IV a Directivei Habitate), realizat în anul 2010 de Muzeul Naţional de Istorie Naturală Grigore Antipa. Cauza cea mai probabilă a absenţei speciilor Agrimonia pilosa şi Eleocharis carniolica din sit este existenţa în lunca Buzăului a unor condiţii abiotice nefavorabile dezvoltării acestor specii. Conform datelor din literatură\, lunca Buzăului nu este inclusă în arealul de răspândire a acestor două specii în România.
     Inventarierea florei sitului Natura 2000 Lunca Buzăului a permis identificarea a 22 de asociaţii vegetale prezentate în Anexa 2 la planul de management, Tabelul 42. Dintre acestea, 8 asociaţii vegetale care definesc habitate listate şi nelistate în Formularul Standard Natura 2000 al sitului, au valoare conservativă potenţială (tabelul 8).

    Tabel 8
        Asociaţiile vegetale din situl ROSCI0103 Lunca Buzăulu care au valoare conservativă potenţială şi habitatele pe care le definesc:

┌────┬──────────────────┬──────────────┬────────────┐
│Nr. │Asociaţie vegetală│Specii │Habitat │
│crt.│ │edificatoare │ │
│ │ │ │ │
├────┼──────────────────┼──────────────┼────────────┤
│1. │Populetum albae │Populus alba │92A0 Zăvoaie│
│ │ │ │cu Salix │
│ │ │ │alba şi │
├────┼──────────────────┼──────────────┤Populus alba│
│ │ │Salix alba, │ │
│2. │Salici-Populetum │Populus alba │ │
│ │ │ │ │
├────┼──────────────────┼──────────────┼────────────┤
│ │ │ │92D0 Galerii│
│ │ │ │ripariene şi│
│3. │Tamaricetum │Tamarix │tufărişuri │
│ │ramosissimi │ramosissima │(Nerio- │
│ │ │ │Tamaricetea │
│ │ │ │şi │
│ │ │ │Securinegion│
│ │ │ │tinctoriae) │
├────┼──────────────────┼──────────────┼────────────┤
│ │Alnetum │Alnus │ │
│4. │glutinosae_Incanae│glutinosa, │91E0* Păduri│
│ │ │Alnus incana │aluviale cu │
│ │ │ │Alnus │
├────┼──────────────────┼──────────────┤glutinosa şi│
│5. │Alnetum incanae │Alnus incana │Fraxinus │
│ │ │ │excelsior │
├────┼──────────────────┼──────────────┤(Alno-Pdion,│
│ │Alno-Salicetum │Alnus │Alnion │
│6. │cinereae │glutinosa, │incanae, │
│ │ │Salix cinerea │Salicion │
│ │ │ │albae) │
├────┼──────────────────┼──────────────┤ │
│ │ │Alnus │ │
│7. │Alno-Salicetum │glutinosa, │ │
│ │rosmarinifoliae │Salix │ │
│ │ │rosmarinifolia│ │
│ │ │ │ │
├────┼──────────────────┼──────────────┤ │
│ │Alno-Salicetum │Alnus │ │
│8. │triandrae │glutinosa, │ │
│ │ │Salix triandra│ │
│ │ │ │ │
└────┴──────────────────┴──────────────┴────────────┘

        Pentru tipurile de habitate listate în Formularul Standard Natura 2000 al sitului au fost identificate următoarele asociaţii vegetale:
    - Asociaţia Populetum albae şi Asociaţia Salici-Populetum pentru habitatul 92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba;
    – Asociaţia Tamaricetum ramosissimi pentru habitatul 92D0 Galerii ripariene şi tufărişuri (Nerio-Tamaricetea şi Securinegion tinctoriae).

        Cu toate că în Formularul Standard Natura 2000 al sitului nu este listat habitatul prioritar 91E0* Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae), în teren au fost identificate 5 asociaţii vegetale - Asociaţia Alnetum glutinosae -Incanae, Asociaţia Alnetum incanae, Asociaţia Alno - Salicetum cinereae, Asociaţia Alno -Salicetum rosmarinifoliae, Asociaţia Alno - Salicetum triandrae, care definesc acest tip de habitat şi care reprezintă argumente ce susţin existenţa habitatului în sit. Având în vedere că la nivel european regularizarea marginilor de râu a condus la reducerea considerabilă a ponderii acestui habitat şi faptul că în România există suprafeţe în care se mai menţine, propunem ca asociaţiile vegetale ce caracterizează acest habitat să aibă valoare conservativă. Aceeaşi propunere o facem şi pentru asociaţiile Populetum albae, Salici-Populetum şi Tamaricetum ramosissimi, care sunt definitorii pentru habitatele de interes comunitar 92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba şi 92D0 Galerii ripariene şi tufărişuri (Nerio-Tamaricetea şi Securinegion tinctoriae).

    2.3.4. Fauna de interes conservativ
    2.3.4.1. Fauna de nevertebrate
     În aria sitului Natura 2000 Lunca Buzăului au fost identificate până în prezent 143 specii de nevertebrate (Anexa 2 la planul de management - Tabel 43), dintre care 119 specii de insecte. Dintre acestea, 3 specii sunt listate în Anexa II a Directivei Habitate 92/43/CEE (Specii animale şi vegetale de interes comunitar a căror conservare necesită desemnarea unor arii speciale de conservare), respectiv Anexa 3 a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare. (Specii de plante şi de animale a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare şi a ariilor de protecţie specială avifaunistică): coleopterul Lucanus cervus (rădaşca) şi lepidopterele Lycaena dispar (fluturaşul purpuriu) şi Callimorpha quadripunctaria (fluturele vărgat).

    Tabel 9
        Specii de nevertebrate de interes conservativ din aria protejată Lunca Buzăului şi statutul de protecţie al acestora, conform legislaţiei comunitare, naţionale şi europene:

┌──────┬───────────────┬─────────┬────────────┬──────────┬────────────┐
│ │ │ │OUG nr. 57/ │Convenţia │ │
│Cod │Specia de │Directiva│2007 │de la │Observaţii │
│Natura│interes │Habitate │cu │Berna │ │
│2000 │conservativ │92/43/CEE│modificările│(Legea nr.│ │
│ │ │ │şi │13/1993) │ │
│ │ │ │completările│ │ │
│ │ │ │ulterioare │ │ │
├──────┼───────────────┼─────────┼────────────┼──────────┼────────────┤
│ │ │ │ │Anexa II │Deşi este │
│1088 │Cerambyx cerdo │Anexa II,│Anexa 3 │(specii │listată în │
│ │(croitorul mare│Anexa IV │Anexa 4A │strict │formularul │
│ │al │ │ │protejate)│standard, │
│ │stejarului) │ │ │ │nu a fost │
│ │ │ │ │ │identificată│
│ │ │ │ │ │în teren. │
├──────┼───────────────┼─────────┼────────────┼──────────┼────────────┤
│ │ │ │ │Anexa III │Identificată│
│1083 │Lucanus cervus │Anexa II │Anexa 3 │(specii │în teren, │
│ │(rădaşca) │ │Anexa 4A │de fauna │lipseşte din│
│ │ │ │ │protejate)│Formularul │
│ │ │ │ │ │Standard. │
├──────┼───────────────┼─────────┼────────────┼──────────┼────────────┤
│ │ │ │ │ │Identificată│
│1060 │Lycaena dispar │Anexa II,│Anexa 3 │Anexa II │în teren, │
│ │(fluturaşul │Anexa IV │Anexa 4A │ │lipseşte din│
│ │purpuriu) │ │ │ │Formularul │
│ │ │ │ │ │Standard. │
├──────┼───────────────┼─────────┼────────────┼──────────┼────────────┤
│ │Callimorpha │ │ │ │Identificată│
│1078 │quadripunctaria│Anexa II,│Anexa 3 │1 │în teren, │
│ │(fluturele │ │ │ │lipseşte din│
│ │vărgat) │ │ │ │Formularul │
│ │ │ │ │ │Standard. │
└──────┴───────────────┴─────────┴────────────┴──────────┴────────────┘

        Cerambyx cerdo (croitorul mare al stejarului)
        Cerambyx cerdo (croitorul mare al stejarului) este un coleopter de dimensiuni mari (50-110 mm lungime), al cărui stadiu larvar se dezvoltă sub scoarţa şi în lemnul arborilor, în principal de stejar (Quercus sp.). Preferă arborii bătrâni, cu vârsta de 120-140 de ani, expuşi radiaţiilor solare, arbori izolaţi în luminişuri sau la marginea pădurii, mai ales cei parţial atacaţi de alţi dăunători.
        Inventarierea speciei Cerambyx cerdo în situl ROSCI0103 Lunca Buzăului s-a realizat în perioada iulie 2012 - septembrie 2013, prin căutarea activă, pe transecte, a arborilor colonizaţi şi a adulţilor în habitatele forestiere cu condiţii potenţial favorabile speciei din aria sitului: parcelele forestiere din pădurile de luncă de tip stejăreto-frasineto-ulmete şi stejăreto-frasinete din trunchiul de pădure Bentu-Mânzu-Cilibia ce conţin specii de Quercus cu vârsta de peste 30 ani; zona împădurită cu fag şi alte specii de foioase din localitatea Ciuta, care este situată la o distanţă mai mică de 500 m de pădurile întinse de stejar din afara sitului.
     Distribuţia habitatelor forestiere cu condiţii potenţial favorabile speciei Cerambyx cerdo în situl ROSCI0103 Lunca Buzăului este prezentată Anexa 1 la planul de management Figura 27. În habitatele investigate nu au fost identificaţi adulţi de Cerambyx cerdo, resturi ale corpului unor exemplare adulte de croitor mare sau arbori cu urme recente ale activităţii larvelor de croitor mare sau cu găuri de ieşire ale adulţilor.
        Considerăm că prezenţa speciei Cerambyx cerdo în habitatele forestiere din aria sitului este puţin probabilă, deoarece nu au fost detectate condiţiile de habitat necesare dezvoltării larvei speciei: stejari bătrâni şi în descompunere, habitate semideschise cu exemplare bătrâne de Quercus sp (cu vârsta de peste 100 ani). De altfel, Formularul Standard de caracterizare a sitului (ROSCI0103) indică în rubrica de caracterizare a populaţiei pentru această specie calificativul D care semnifică faptul că populaţia la nivelul sitului este nesemnificativă în raport cu populaţia la nivel naţional. De aceea, Planul de management propune pentru această specie monitorizarea habitatele forestiere cu condiţii potenţial favorabile speciei din aria sitului în următorii 3 ani. Dacă se va dovedi că specia Cerambyx cerdo nu este reprezentată în sit printr-o populaţie viabilă, se va propune scoaterea acesteia din Formularul Standard Natura 2000 al sitului.

        Lucanus cervus (rădaşca)
        Lucanus cervus este un coleopter de dimensiuni mari, a cărui larvă se dezvoltă în lemnul umed aflat în descompunere al unui număr mare de specii de, precum speciile genurilor Quercus, Fagus, Salix, Populus, Tilia, Aesculus.
     În situl ROSCI0103 Lunca Buzăului specia Lucanus cervus a fost detectată până în prezent în pădurile de luncă de tip stejăreto-frăsineto-ulmete şi stejăreto-frăsinete din trunchiul de pădure Bentu-Mânzu-Cilibia şi în zona împădurită cu fag şi alte specii de foioase din localitatea Ciuta (Anexa 1 la planul de management, Figura 28). Condiţiile de habitat care determină prezenţa speciei saproxilofage Lucanus cervus în habitatele forestiere din aria sitului sunt: prezenţa cioturilor de stejar şi a arborilor scorburoşi şi/sau parţial uscaţi de fag, în ale căror reziduuri putrezite se dezvoltă larva de rădaşcă.

        Lycaena dispar (fluturaşul purpuriu sau fluturaşul de foc)
        Lycaena dispar este un fluture diurn de dimensiuni mici (14-21 mm anvergura aripii) caracteristic habitatelor umede. Larvele acestui fluture se hrănesc pe frunzele plantelor din genul Rumex şi iernează între frunzele ofilite de la baza plantelor gazdă.
     În situl ROSCI0103 Lunca Buzăului specia Lycaena dispar este prezentă în habitatele palustre şi/sau în zonele umede adiacente din zona montană, colinară şi de câmpie (distribuţia este prezentată în Anexa 1 la planul de management, Figura 29), adulţii putând fi întâlniţi şi la distanţă de habitatele caracteristice larvelor. Habitatele frecventate de adulţi în vederea hrănirii şi copulaţiei sunt reprezentate de zonele cu vegetaţie ierbacee iubitoare de umiditate, deasă şi relativ înaltă (0,5-1,0 m), de la marginea sau din interiorul habitatelor de interes comunitar 92D0 Galerii ripariene şi tufărişuri (Nerio-Tamaricetea şi Securinegion tinctoriae) şi 92A0 Zăvoaie de Salix alba şi Populus alba şi a arinişurilor de arin alb (Alnus incana), în care sunt prezente plante de Mentha longifolia, Lythrum salicaria şi Cirsium vulgare, care constituie sursă de nectar pentru adulţi.

        Callimorpha quadripunctaria (fluturele vărgat)
        Callimorpha quadripunctaria este un fluture nocturn cu activitate diurnă, de dimensiuni medii (48-55 mm anvergura aripilor), prezent în pădurile de foioase, mai ales în zona colinar- submontană.
     În aria protejată Lunca Buzăului specia Callimorpha quadripunctaria a fost detectată în partea din amonte a sitului, între localităţile Colţu Pietrii şi Sibiciul de Sus (Anexa 1 la planul de management Figura 30), în habitatele forestiere de pe malul râului, la marginea dinspre apă a acestora, bogată în vegetaţie şi în luminişurile nu foarte uscate.
        Specia Callimorpha quadripunctaria poate fi folosită ca "specie umbrelă pentru protecţia altor taxoni. Prin conservarea habitatului acestei specii în aria sitului ROSCI0103 Lunca Buzăului se asigură protecţia şi conservarea tuturor componentelor biodiversităţii habitatelor forestiere din zona colinară a sitului (sectorul Nehoiu-Sibiciu de Sus), care reprezintă partea din aria protejată cu cel mai mare grad de naturaleţe.
        În ceea ce priveşte fauna de macronevertebrate bentonice, din analiza datelor de distribuţie a acestora au reieşit câteva consideraţii preliminare: din compararea modelelor de distribuţie caracteristice râurilor din România cu situaţia din râul Buzău, se constată o fragmentare evidentă a habitatelor bentonice - această fragmentare este urmarea atât a lucrărilor hidrotehnice, de tip baraje, diguri cât şi a celor ocazionale (rectificarea albiei de la an la an); în sectorul din amonte de Ciuta, distribuţia macronevertebartelor bentonice este continuă şi corespunde celei din râurile puţin deranjate de lucrări hidrotehnice, iar în aval s-a constatat fragmentarea distribuţiei şi chiar întreruprea continuităţii longitudinale a habitatului lotic. Din aval de Berca şi până spre sectorul dominat de substrat nisipos (Baniţa-pod Jirlău-Făurei) s-a constatat o sărăcire puternică a asociaţiilor bentonice, cu predominanţa oligochetelor şi chironomidelor.


    2.3.4.2. Ihtiofauna
        Ihtiofauna actuală a Buzăului este rezultatul unui proces care a implicat factori naturali regionali, factori naturali locali (în sens istoric) şi factorul uman, reflectând modificările suferite de acest curs de apă în ultimii 40 de ani, ca urmare a exploatării balastului şi a amenajărilor hidrotehnice. Astfel, s-a redus indicele de împletire şi a avut loc fenomenul de autocaptare a meandrelor, lungimea râului reducându-se, în intervalul menţionat. Componenţa comunităţii de peşti a fost determinată de caracteristicile întregului bazin, productivitatea ecosistemelor terestre şi acvatice, heterogenitatea habitatelor.
        Pentru sectorul cuprins în perimetrul sitului Natura 2000 este de presupus că ihtiofauna a fost dintotdeauna asemănătoare celei din alte râuri colinare şi de câmpie de dimensiunile Buzăului.
        Specia dominantă acestui tip de râuri este cleanul (Leuciscus cephalus), cu exigenţe reduse faţă de calitatea mediului acvatic, suportând perioade de eutrofizare mult mai bine ca alte specii.
        Speciile de interes comunitar (Tabelul 10) sunt elemente valoroase ale comunităţilor de peşti: moioaga sau mreana vânătă (Barbus meridionalis) împreună cu cei doi porcuşori (Gobio uranoscopus şi Gobio kesslerii) sunt factori de control pentru populaţiile de macronevertebrate bentonice, iar zvârluga (Cobitis taenia) este un factor de control pentru asociaţiile psamofile.

    Tabel 10
        Speciile de peşti de interes conservativ în aria protejată Lunca Buzăului şi statutul acestora conform legislaţiei naţionale, comunitare şi internaţionale

┌──────┬────────────┬────────────┬─────────┬──────────┬───────────┐
│ │Specia de │OUG nr. 57/ │ │ │Distribuţia│
│ │interes │2007 │ │Convenţia │la nivelul │
│Cod │conservativ │cu │Directiva│de la │ariei │
│Natura│conform │modificările│Habitate │Berna │protejate │
│2000 │FSd │şi │92/43/CEE│ │şi/sau │
│ │ROSCI0103 │completările│ │ │alte │
│ │ │ulterioare │ │ │observaţii │
│ │ │ │ │ │ │
├──────┼────────────┼────────────┼─────────┼──────────┼───────────┤
│ │Gobio │ │ │Anexa nr. │Sector │
│1122 │uranoscopus │Anexa nr. 3 │Anexa II │III │Siriu-Berca│
│ │ │ │ │(specii de│ │
│ │ │ │ │faună │ │
│ │ │ │ │protejate)│ │
├──────┼────────────┼────────────┼─────────┼──────────┼───────────┤
│1138 │Barbus │Anexa nr. 3 │Anexa II │Anexa nr. │Sector │
│ │meridionalis│ │ │III │Siriu-Berca│
├──────┼────────────┼────────────┼─────────┼──────────┼───────────┤
│1149 │Cobitis │Anexa nr. 3 │Anexa II │Anexa nr. │Zone │
│ │taenia │ │ │III │nisipoase │
├──────┼────────────┼────────────┼─────────┼──────────┼───────────┤
│2511 │Gobio │Anexa nr. 3 │Anexa II │Anexa nr. │ │
│ │kessleri │ │ │III │ │
└──────┴────────────┴────────────┴─────────┴──────────┴───────────┘

        Distribuţia acestor 4 specii este fragmentată datorită barierelor artificiale create pe râu prin realizarea amenajărilor hidrotehnice. Studiul ştiinţific nu a putut concluziona deocamdată dacă afluenţii Buzăului pot reprezenta refugii şi totodată rezervoare de indivizi pentru aceste specii ( cu alte cuvinte, dacă recrutarea de indivizi este favorizată de habitatele afluenţilor).
     Măsurile de management ce vor fi propuse în cadrul Capitolului 4 al Planului de management sunt adaptate atât la situaţia actuală a acestor specii, cât şi la tendinţele dinamicii naturale şi induse antropic ale râului Buzău.
        Ihtiofauna Buzăului a fost studiată mai curând sporadic până în anii 2000 În comparaţie cu datele de acum 50 de ani, se remarcă dispariţia speciilor Rutilus rutilus, Vimba vimba carinata şi semnalarea unui invadator, Pseudorasbora parva.
    Comparând datele publicate cu identificările din teren ilustrate pe larg în cadrul studiului ştiinţific care fundamentează prezentul Plan de management, sectorul de râu inclus în aria protejată Lunca Buzăului oferă condiţii trofice şi de habitat pentru următoarele specii, în total 19: Leuciscus cephalus cephalus L., 1758, Phoxinus phoxinus phoxinus L., 1758, Alburnoides bipunctatus bipunctatus Bloch, 1782, Chondrostoma nasus nasus L., 1758, Gobio gobio obtusirostris Valenciennes, 1844, Gobio kessleri kessleri Dybowski, 1862, Gobio uranoscopus Agassiz, 1828, Pseudorasbora parva Schlegel, 1842, Barbus barbus barbus L., 1758, Barbus meridionalis petenyi Heckel, 1847, Cyprinus carpio carpio L., 1758, Carassius carassius L., 1758, Carassius auratus gibelio Bloch, 1782, Orthrias barbatulus L., 1758, Cobitis taenia taenia L., 1758, Sabanejewia aurata vallachica Nalbant, 1957, Silurus glanis L., 1758, Stizostedion lucioperca L. 1758, Cottus gobio gobio L., 1758.
     Gobio (Romanogobio) uranoscopus şi G. kesslerii sunt localizate în bazinul Dunării, în sectoare de mici dimensiuni, sunt specii ameninţate care şi-au redus drastic arealul. În Anexa 1 la planul de management, Figurile 31 şi 32 prezintă distribuţia speciei Gobio uranoscopus, respectiv a speciei Gobio kessleri la nivelul sectorului râului Buzău care este cuprins în aria protejată Lunca Buzăului. Indivizii de G. keslerii sunt predominant pelagici şi sunt activi mai ales după-amiaza şi dimineaţa devreme, iar indivizii de G. uranoscopus sunt mai mult bentonici şi sunt activi seara şi în prima parte a nopţii.
        Perioada de reproducere se întinde între aprilie şi iulie (10-12 săptămâni) pentru G. kesslerii şi între mai şi august (12-15 săptămâni) pentru G. uranoscopus, la ambele specii indivizii împerechindu-se de mai multe ori. Atingerea temperaturii apei de 12 grade C este un stimul pentru maturarea gameţilor. Masculii şi femelele se aglomerează în curent puternic (0,5-1 m/s) (spre deosebire de Gobio gobio care preferă curent slab, de 0,1 m/s), la suprafaţa apei. Eliberarea şi fecundarea icrelor are loc în a doua jumătate a nopţii şi dimineaţa devreme. Icrele fecundate sunt duse de curent şi se lipesc rapid de orice substrat disponibil, deplasarea în curent fiind scurtă, până la 30 secunde; deci, ouăle se ataşează de substrat destul de aproape de sectorul de împerechere. G. uranoscopus şi G. kesslerii sunt reproducători pelagici şi nu depind pentru împerechere de un substrat anume. Masculii de G. uranoscopus, înainte de a se ridica la suprafaţa apei, se poziţionează în zona bentosului şi au un comportament agresiv unii faţă de alţii.
        Barbus meridionalis (B. meridionalis petenyi) face parte dintr-un grup de taxoni (genul Barbus) care au supravieţuit separat în refugii glaciare în timpul pleistocenului. Este o specie reofilă aflată în declin, prezentă în cursul mijlociu al râurilor. Râul Buzău se află pe limita estică a arealului său.
        Întreprinde migraţii de reproducere primăvara, femelele pe distanţe mai mari decât masculii, datorită localizării lor în mai multe tipuri de habitate cu caracter lentic, în afara perioadei de reproducere (cu alte cuvinte, se deplasează din zone mai depărtate). Masculii ajung în sectorul propice cu o săptamână înaintea începerii sezonului de reproducere. Femelele rămân în habitatul de reproducere aproximativ 48 de ore, după care fie se odihnesc pe substratul de pietriş- bolovăniş, fie înoată în aval spre habitatul de locuire din perioada de vară.
     Deci, pentru această specie sunt necesare cel puţin două tipuri de habitat, unul pentru reproducere, primăvara, şi unul pentru locuire/hrănire în perioada de vară-iarnă. (distribuţia speciei este prezentată în Anexa 1 la planul de management, Figura 33). Având în vedere preferinţele trofice (specie bentofagă: zoobentos - larve de chironomide, efemeroptere, trihoptere mai ales vara dar şi fitobentos toamna), habitatul de locuire este caracteristic sectorului aval Cislău până la barajul Berca, iar habitatul de reproducere este caracteristic sectorului amonte Cislău, până spre zona cu aflorimente de gresii (Paltineni-Sibiciu). De menţionat că mreana vânătă are un spectru trofic mai îngust decât mreana obişnuită (Barbus barbus), aceasta din urmă consumând o varietate mai mare de organisme bentonice. Astfel, din punct de vedere trofic, sectorul favorabil pentru Barbus meridionalis este, în cea mai mare parte, suprapus sectorului cu Oligoneuriella rhenana.
        Cobitis taenia, ca de altfel şi celelalte specii ale genului Cobitis, are o nişă ecologică foarte îngustă, specializată (parametrii: temperatura, prezenţa/absenţa vegetaţiei, densitatea nisipului) şi nu poate supravieţui în afara acesteia. Deşi arealul speciei este foarte larg, în cadrul acestui areal specia este foarte localizată. Dependenţa strictă de un habitat tipic o face foarte vulnerabilă şi astfel a căpătat statutul de specie ameninţată. Dar, paradoxal, această nişă ecologică îngustă a permis speciilor genului Cobitis să supravieţuiască în mici fragmente de habitat şi să facă faţă perturbărilor naturale sau celor determinate de activitatea umană.
     Habitatul de reproducere în râul Buzău pentru Cobitis taenia este distribuit cu precădere în aval de podul Jirlău-Făurei, în mici porţiuni ale malului, liniştite, neperturbate şi bogate în vegetaţie acvatică, mai ales alge filamentoase (Anexa 1 la planul de management, Figura 34 - Harta distribuţiei pentru Cobitis taenia la nivelul ariei protejate Lunca Buzăului). În sectorul din amonte şi aval de Berca există, de asemenea, mici porţiuni în malurile unde apa are curs lent şi se acumulează detritus fin şi se dezvoltă mici câmpuri de vegetaţie acvatică, propice depunerii icrelor.
        Adulţii depun icrele în vegetaţie, preferând câmpurile de macrofite sau alge filamentoase, în curent slab. Ouăle se dezvoltă în condiţii de fluctuaţie a oxigenului dizolvat, dar pe măsură ce se derulează fazele de dezvoltare, nevoia de oxigen creşte.
        Alevinii de Cobitis taenia au nevoie de adăpostul vegetaţiei dense (alge filamentoase sau macrofite acvatice), altfel fiind rapid consumaţi fie de alte specii de peşti, fie de nevertebrate prădătoare (larve de odonate sau coleoptere). Prezintă fototactism negativ, sunt puţin mobili şi suportă variaţii ale oxigenului dizolvat, fiind mai curând euriooxibionţi. Nu suportă temperaturi scăzute (sub 15°C), dar se dezvoltă bine chiar dacă regimul termic este mai ridicat.
        Adulţii sunt prezenţi în habitate nisipoase, mai rar în cele pietroase. Hrănirea se desfăşoară într- un ciclu sezonier, redusă sau absentă iarna şi foarte activă la mijlocul verii. Hrana este alcatuită predominant din organisme mărunte, chidoride, copepode şi rizopode mai ales, aceste grupe taxonomice variind în hrană în funcţie de abundenţa lor. Cobitis taenia preferă pentru hrănire habitatele pelofile.
        Din datele existente reiese că această specie tolerează temperaturile mai ridicate ale apei şi cantităţile mai mici de oxigen dizolvat, dar este foarte sensibilă la schimbarea habitatului: pat nisipos pentru adulţi, suficient de afânat pentru a permite adăpostirea în nisip şi vegetaţia densă pentru ouă şi alevini.
        Habitatul de depunere a icrelor este reprezentat de zonele cu vegetaţie densă, curent slab şi adâncime mică, mai ales la mal şi în meandre. Astfel, este necesară menţinerea diversităţii morfologice a râului şi mai ales diversitatea morfologică a malurilor în sectorul Păltineni- Măgura.
        Pe baza datelor obţinute în teren (capturi, colectări de nevertebrate, schiţe, fotografii, observaţii, interviuri cu pescarii) se poate identifica o primă zonare a sectoarelor râului Buzău (din perimetrul sitului ROSCI0103), zonele fiind delimitate de bariere artificiale, de netrecut pentru ihtiofaună:
    i. Sector comuna Siriu - baraj Berca (Cândeşti); barajul este o barieră puternică, nu este prevăzut cu scară pentru peşti. Sectorul este într-o stare ecologică destul de bună şi este, din punct de vedere peisagistic, destul de atrăgător. În sector sunt prezente speciile Barbus meridionalis petenyi, Gobio kesslerii şi Gobio uranoscopus;
    ii. Sectorul aval baraj Berca - porţiunea dintre cele două poduri (rutier şi CFR) de la Mărăcineni; se resimte influenţa barajului, mai ales în imediata apropiere (modificarea semnificativă a componenţei faunei bentonice - dispariţia speciilor reofile stenotope, apariţia briozoarelor pe substratul pietros şi a filmului de bacterii). La cele două poduri menţionate există câte un prag deversor care funcţionează de asemenea ca barieră pentru circulaţia ihtiofaunei;
    iii. Sectorul Mărăcineni-Beilic, puternic impactat de balastiere. Albia este permanent deranjată, vegetaţia malurilor este săracă, în apropierea albiei sunt multe deşeuri. Predomină amestecul de pietriş şi nisip. În aval de municipiul Buzău calitatea apei este precară, efectele deversărilor urbane manifestându-se până spre localitatea Baniţa;
    iv. Sectorul Beilic-Vişani se remarcă printr-o revenire a calităţii ecologice a râului, patul albiei este nisipos, din loc în loc apar insule de pietriş în care se concentrează fauna bentonică. Malurile sunt în parte împădurite; R. kesslerii, R. uranoscopus şi B. meridionalis sunt considerate specii sensibile, puţin toleranţe la schimbarea condiţiilor de mediu


    Tabel 11
        Condiţii actuale de habitat pentru ihtiofaună

┌────────────┬──────────────────────────────────┬──────────┬───────────────────┬─────────────┬──────────┐
│Specia │Biotop │Activitate│Habitat │Spectrul │Sector de │
│ ├──────────┬───────────┬───────────┼──────────┼───────────┬───────┤trofic │râu │
│ │Preferinţe│Substrat │Temp. │Diurnă- │Reproducere│Hrănire│ │ │
│ │pentru │Toleranţă │optimă │nocturnă │ │ │ │ │
│ │curent │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼──────────┼───────────┼───────────┼──────────┼───────────┼───────┼─────────────┼──────────┤
│ │ │Pietriş, │ │Seara şi │ │ │ │ │
│Romanogo bio│0,5-1 m/S │găleţi │12-20°C │prima │În masa │Pietriş│Nevertebrate │Siriu- │
│uranoscopus │ │Nu │ │parte │apei │găleţi │bentonice, │Găvăneşti │
│ │ │tolerează │ │a nopţii │ │ │detritus │ │
│ │ │reducere a │ │ │ │ │ │ │
│ │ │oxigenului │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼──────────┼───────────┼───────────┼──────────┼───────────┼───────┼─────────────┼──────────┤
│ │ │Pietriş, │ │După │ │ │ │ │
│Romanogo bio│0,5 m/s │găleţi │12-20°C │amiaza │În masa │Pietriş│Nevertebrate │Siriu- │
│kesslerii │ │Nu │ │şi │apei │găleţi │bentonice, │Găvăneşti │
│ │ │tolerează │ │dimineaţa │ │ │detritus │ │
│ │ │reducere a │ │devreme │ │ │ │ │
│ │ │oxigenului │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼──────────┼───────────┼───────────┼──────────┼───────────┼───────┼─────────────┼──────────┤
│ │ │Nisipos │Peste 15°C,│ │ │ │Copepode, │ │
│Cobitis │0,1-0,3m/s│Tolerează │suportă şi │Alevinii │Vegetaţie │Habita-│protozoare; │Aval Buzău│
│taenia │ │degradarea │temperaturi│sunt │acvatică │te │alevinii │ │
│ │ │calităţii │mai │nocturne, │densă (alge│psamo- │consumă alge │ │
│ │ │apei │ridicate în│adulţii │filamentoa-│file şi│şi │ │
│ │ │ │cursul │diurni │se şi │pelofi-│protozoare │ │
│ │ │ │verii │ │macrofite),│le │ │ │
│ │ │ │ │ │la mal, │ │ │ │
│ │ │ │ │ │zonă │ │ │ │
│ │ │ │ │ │liniştită │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼──────────┼───────────┼───────────┼──────────┼───────────┼───────┼─────────────┼──────────┤
│ │ │Pietriş, │ │ │ │ │ │ │
│ │ │găleţi │Maximum │ │ │ │Efemeroptere,│ │
│Barbus │0,5-1 m/s │Specie │25°C │Diurnă │Pietriş şi │Sub- │trihoptere, │Siriu- │
│meridionalis│ │intolerantă│ │ │bolovăniş │strat │chironomide, │Mărăcineni│
│ │ │la │ │ │ │pietros│gamaride, │ │
│ │ │degradarea │ │ │ │apă │oligochete, │ │
│ │ │calităţii │ │ │ │limpede│detritus │ │
│ │ │apei şi │ │ │ │ │vegetal; │ │
│ │ │scăderea │ │ │ │ │adulţii │ │
│ │ │oxigenului │ │ │ │ │consumă │ │
│ │ │dizolvat │ │ │ │ │inclusiv │ │
│ │ │ │ │ │ │ │puiet │ │
│ │ │ │ │ │ │ │de peşte şi │ │
│ │ │ │ │ │ │ │alevini │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└────────────┴──────────┴───────────┴───────────┴──────────┴───────────┴───────┴─────────────┴──────────┘

        Corelând datele privind prezenţa speciilor de ihtiofaună cu datele privind distribuţia macronevertebratelor bentonice se poate concluziona că, în momentul de faţă, condiţiile de mediu pentru ihtiofaună nu sunt cele mai favorabile.

    2.3.4.3. Herpetofaună
        Speciile de herpetofaună de interes conservativ care sunt prezentate în formularul Standard de caracterizare a sitului Natura 2000 Lunca Buzăului, statutul legal de protecţie conferit prin legislaţia naţională, europeană sau prin convenţii internaţionale, precum şi statutul de conservare al acestora conform Cărţii Roşii a Vertebratelor din România, sunt prezentate în Tabelul 12.

    Tabel 12
        Specii de amfibieni şi reptile conform Formularului Standard al sitului ROSCI0103

┌───────────┬─────────┬───────────┬─────────┬─────────┬───────┐
│Specia │Denumire │Statut de │Convenţia│Directiva│OUG 57/│
│ │populară │conservare │Berna │Habitate │2007 │
│ │ │cf. CRVR*) │(anexe) │(anexe) │(anexe)│
│ │ │ │ │ │ │
├───────────┼─────────┼───────────┼─────────┼─────────┼───────┤
│ │Buhaiul │ │ │ │ │
│Bombina │de baltă │Aproape │II │II, IV │3, 4A │
│bombina │(izvoraş)│ameninţată │ │ │ │
│ │cu burta │ │ │ │ │
│ │roşie │ │ │ │ │
├───────────┼─────────┼───────────┼─────────┼─────────┼───────┤
│ │Buhaiul │ │ │ │ │
│Bombina │de baltă │Aproape │II │II, IV │3, 4A │
│variegata │(izvoraş)│ameninţată │ │ │ │
│ │cu burta │ │ │ │ │
│ │galbenă │ │ │ │ │
├───────────┼─────────┼───────────┼─────────┼─────────┼───────┤
│Triturus │Tritonul │Periclitată│II │II, IV │3, 4A │
│dobrogicus │dobrogean│ │ │ │ │
├───────────┼─────────┼───────────┼─────────┼─────────┼───────┤
│Emys │Ţestoasa │ │ │ │ │
│orbicularis│de lac │Vulnerabilă│II │II, IV │3, 4A │
│ │europeană│ │ │ │ │
└───────────┴─────────┴───────────┴─────────┴─────────┴───────┘

        *) CRVR = Cartea Roşie a Vertebratelor din România
        Buhaiul de baltă (izvoraş) cu burta roşie - Bombina bombina este o broască de dimensiuni reduse (până la 5 cm lungime), având pe spate culori cenuşiu-deschis, măsliniu sau mai rar verzui, cu negi de culoare neagră, iar pe abdomen un model de culori vii, între portocaliu şi roşu, pe un fond negru (acesta fiind predominant). Coloritul viu de pe abdomen, împreună cu o poziţie specifică de expunere a acestuia (ridicarea bărbiei şi a membrelor anterioare) reprezintă un mod de avertizare a faptului că specia este foarte toxică.
     Buhaiul de baltă cu burta roşie este o specie cu activitate atât diurnă, cât şi nocturnă, preponderent acvatică, ce poate fi întâlnită între lunile martie şi septembrie (rareori octombrie) în zone inundate (naturale sau de origine antropică), bălţi temporare şi permanente, canale de irigaţii, mlaştini sau braţe moarte, foste exploatări de balast inundate, cu vegetaţie bogată, între altitudinile de 41 de metri (podul Jirlău-Făurei, DJ 203) şi 110 m (Verneşti). - Anexa 1 la planul de management, Figura 35 - Harta distribuţiei speciei Bombina bombina la nivelul ariei protejate Lunca Buzăului. La nivelul ţării a fost semnalată până la 400 de metri, existând o zonă de suprapunere cu buhaiul de baltă cu burta galbenă, între 100 şi 400 de metri, unde aceste 2 specii pot hibrida. Poate fi recunoscut după sunetele specifice pe care le emit masculii în perioada de reproducere (aprilie-august) şi care pot fi redate astfel: unk-unk-unk.
        Buhaiul de baltă (izvoraş) cu burta galbenă - Bombina variegata are dimensiuni similare celui cu burta roşie (până în 5 cm lungime), având pe spate un colorit cenuşiu-deschis, cenuşiu-închis sau măsliniu, cu pete negre, cu un tegument aspru, cu mulţi negi glandulari (prin care secretă o substanţă toxică, ce îl apără de prădători). Pe abdomen, coloritul viu formează un model unic individual, cu pete cenuşii până la negre, pe un fond galben. La fel ca şi la buhaiul de baltă cu burta roşie, coloritul viu de pe abdomen, împreună cu o poziţie specifică prin care buhaiul îl expune, avertizează asupra toxicităţii acestuia. Buhaiul de baltă cu burta galbenă este o specie cu activitate atât diurnă, cât şi nocturnă, mult mai puţin pretenţioasă în privinţa habitatelor acvatice de reproducere şi hrănire decât buhaiul de baltă cu burta roşie.
     Astfel, fiind o specie de deal şi munte, buhaiul de baltă cu burta galbenă poate fi întâlnită în mici băltoace temporare sau bălţi permanente, formate pe drumuri de pământ din fondul forestier sau în albiile majore şi minore ale râului Buzău şi ale afluenţilor acestuia (Bâsca Chiojdului, Sibiciu), în izvoare care băltesc, ochiuri de apă sau chiar albia râului Buzău, în zonele cu viteză mică de curgere, de la altitudini de 187 m (loc. Ciuta) până la altitudini de 480 m (Siriu - Colţu Pietrii), la capătul din amonte al sitului Lunca Buzăului (Anexa 1 la planul de management, Figura 36 - Harta distribuţiei speciei Bombina variegata la nivelul ariei protejate Lunca Buzăului).
        La nivelul ţării, specia a putut fi observată până la altitudini de aproape 2000 m. Sunetele emise de masculii acestei specii sunt puţin asemănătoare celor emise de buhaiul de baltă cu burta roşie, putând fi redate prin huu-huu-huu.
        Tritonul dobrogean - Triturus dobrogicus este o specie de şes predominant acvatică, asociată luncilor râurilor mari, zonelor inundabile şi Deltei Dunării. Având o formă zveltă, tritonul dobrogean are un corp lung (o lungime totală de până la 15 cm), astfel încât membrele întinse în lungul corpului nu se ating. Are un colorit dorsal brun-roşcat până la brun-gălbui, cu puncte negre; flancurile prezintă uneori puţine puncte albe, iar pe abdomen prezintă o culoare galben- portocaliu până la roşu-portocaliu, cu pete negre, care adesea tind să formeze o linie mediană. Masculul în perioada de reproducere prezintă o creastă dorsală dinţată, întreruptă în zona cloacei. Specia nu a putut fi observată la nivelul sitului Lunca Buzăului, deşi există habitate prielnice în aval de municipiul Buzău şi până la limita din aval a sitului, fără a avea însă o bună conectivitate (braţe moarte cu vegetaţie palustră bogată, bălţi formate în foste exploatări de balast, cu vegetaţie de stuf, canale de irigaţii, zone inundate de pierderi din sistemul de irigaţii) însă acestea se află totuşi la limita altitudinală superioară a arealului de distribuţie. Aceste considerente fac probabilă lipsa speciei din situl Lunca Buzăului.
        Ţestoasa de lac europeană - Emys orbicularis este singura specie de ţestoasă acvatică din România, având, spre deosebire de ţestoasele terestre (ţestoasa dobrogeană şi ţestoasa lui Hermann), o carapace teşită, circulară sau eliptică, unită de plastron printr-un ligament. Capul este brun-pal până la negru, punctat cu pete mici galbene, care imită foarte bine lintiţa. Membrele au aceeaşi culoare de fond şi pete galbene, la fel ca pe cap, cele anterioare având 4 gheare, iar cele posterioare 5. Masculii pot fi diferenţiaţi de femele prin faptul că au plastronul puţin concav şi au irisul portocaliu spre roşu. Lungimea carapacei variază între 14 şi 20 cm la exemplarele adulte.
        Ţestoasa de lac europeană este asociată habitatelor acvatice stătătoare sau lin curgătoare, inclusiv hibernarea având loc în apă (în mâlul bălţilor sau lacurilor cu vegetaţie bogată). Un loc important în ecologia ţestoasei de lac îl ocupă zonele de sorire (buşteni căzuţi în apă, maluri cu pantă lină, din nisip, pietriş sau chiar beton, cu expoziţie sudică sau estică). Deşi ţestoasa de lac este destul de fidelă habitatelor de reproducere şi depunere a ouălelor, sunt documentate frecvente cazuri de migraţie (fie între locurile de reproducere şi cele de depunere a ouălelor, sau între habitatele de hrănire şi reproducere şi cele de hibernare, sau în vederea identificării unor habitate mai bune). Distanţa maximă de migraţie documentată este de 4 km.
     La nivelul Luncii Buzăului, ţestoasa de lac a putut fi observată, în amonte, pe un braţ lin curgător al râului Bâsca Chiojdului (loc. Gura Bâşcei, alt. 263 m), cu vegetaţie bogată palustră şi de luncă, într-un canal de aducţiune a apei pentru staţia de sortare a balastierei Pârscov, într-o zonă inundată de izvoare de terasă, în fond forestier (loc. Ojasca), pe malul stâng al lacului de acumulare de la Berca, într-o zonă în care alternează stufărişul cu maluri line de aluviuni, şi în aval de mun. Buzău în iazuri sau bălţi formate în foste exploatări de balast din terasa râului Buzău (Vadu Paşii, Tăbărăşti-Gălbinaşi) şi în bazinele fermei piscicole Costei (com. Robeasca, alt. 53 m) - Anexa 1 la planul de management, Figura 37 prezintă Harta distribuţiei speciei Emys orbicularis la nivelul ariei protejate Lunca Buzăului.

    2.3.4.4. Avifaună
     Pe perioada studiului întreprins în intervalul 2012-2013, în aria sitului a fost identificat un număr însemnat de specii de păsări listate în anexele Directivei Păsări - 2009/147/CE. În zona Lacului Costeiu a fost identificat un număr mare de specii de păsări - 32 specii prezentate în Anexa 2 la planul de management, Tabelul 44, unele dintre acestea având efective importante.
        Aceste observaţii ne fac să considerăm această zonă importantă din punct de vedere avifaunistic.
        La aceasta contribuie şi faptul că lacul este inclus în perimetrul Ariei de Importanţă Avifaunistică RO074 Balta Albă-Amara-Jirlău, conform programului Important Bird Areas al BirdLife Internaţional, implementat în România de către Societatea Ornitologică Română (BirdLife România) şi Asociaţia pentru Protecţia Păsărilor şi a Naturii Grupul Milvus.
        O altă zonă importantă din punct de vedere avifaunistic este Pădurea Cilibia, unde au fost identificate două specii importante de păsări: vulturul codalb (Haliaeetus albicilla) şi buha (Bubo bubo).
        Pe malul stâng al râului Buzău, în apropierea localităţii Vişani, a fost identificată o colonie mixtă în formare de păsări acvatice, alcătuită din cormoran mare (Phalacrocorax carbo), lopătar (Platalea leucorodia), stârc cenuşiu (Ardea cinerea) şi egretă mică (Egretta garzetta).

    2.3.4.5. Mamifere
    Situl Lunca Buzăului a fost desemnat sit de importanţă comunitară pentru protecţia unei singure specii de mamifere: Spermophilus citellus (popândăul, al cărui statut legal de protecţie este ilustrat în Tabelul 13.

    Tabel 13
        Statutul de protecţie al popândăului conform legislaţiei internaţionale, comunitare şi naţionale

┌──────┬────────────┬─────────┬─────────┬───────┐
│ │ │Convenţia│ │ │
│Cod │Specia │de la │Directiva│OUG nr.│
│Natura│ │Berna │Habitate │57/2007│
│2000 │ │(Legea │(anexe) │(anexe)│
│ │ │nr. 13/ │ │ │
│ │ │1993) │ │ │
├──────┼────────────┼─────────┼─────────┼───────┤
│ │Spermophilus│ │ │Anexa │
│1335 │citellus │Anexa II │Anexa II,│3, │
│ │(popândău, │ │Anexa IV │Anexa │
│ │şuiţă) │ │ │4A │
└──────┴────────────┴─────────┴─────────┴───────┘

        Spermophilus citellus (popândău, şuiţă) este o specie de rozătoare tericolă de galerie, de talie mijlocie. Populează zona de stepă, neîmpădurită, fiind prezent în biotopuri foarte diferite, majoritatea afectate de impactul antropic: islazuri, păşuni, pajişti, terenuri cultivate sau înierbate, râpe, diguri, margini înierbate de drumuri, haturi, liziera pădurilor etc. Cu toate acestea, preferă habitatele stepice cu vegetaţie ierboasă scundă şi foarte scundă (păşuni şi suprafeţe înierbate), cu soluri uşoare şi bine drenate, unde îşi sapă galeriile. În culturile agricole se deplasează numai pentru căutarea hranei, reţeaua de galerii fiind amplasată la marginea acestora, în zonele necultivate. Poate fi prezent în mod permanent în terenurile cultivate cu plante perene (pentru a peîntâmpina distrugerea galeriilor), precum culturile de trifoi sau lucernă. Din cauza reducerii resurselor trofice în aria sa de distribuţie, popândăul populează şi habitate cu condiţii ecologice suboptime speciei, cu soluri mai grele sau inundate ocazional.
        Specia Spermophilus citellus este prezentă în natură sub forma unor populaţii slab structurate, cunoscute sub denumirea de "agregări" sau "colonii". Colonia este un grup definit teritorial, care este separat spaţial de alte grupuri care populează aceeaşi regiune; astfel de grupuri sunt capabile să realizeze schimb de indivizi între ele în cadrul populaţiei locale. În colonia de popândăi, fiecare individ are propriul sistem de galerii. Galeriile pot avea una sau mai multe deschideri, iar culoarele lor pot fi uneori ramificate. În solurile favorabile, popândăii construiesc două tipuri de galerii: galerii temporare (de refugiu), în care se ascund provizoriu şi se hrănesc şi galerii permanente (galerii locuinţă), în care se nasc, trăiesc, îşi adună provizii, hibernează, nasc şi îşi cresc puii. Un singur individ are mai multe galerii temporare, aşezate la diferite distanţe de galeria permenentă. Galeriile temporare sunt galerii simple sau prevăzute cu o cameră la capătul lor, cu o singură deschidere, situate la o adâncime de 20-40 cm şi având o lungime diferită, de la 30-40 cm până la 3-6 m. Galeriile permanente au o structură mai complicată, cu o ieşire verticală şi una oblică sau cu 3-4 ieşiri verticale şi sunt situate, de obicei, la o adâncime de 80 cm.
     În situl ROSCI0103 Lunca Buzăului specia Spermophilus citellus este prezentă pe ambele părţi ale râului Buzău, în zona de câmpie şi colinară (Anexa 1 la planul de managementFigura 38 Distribuţia speciei Spermophilus citellus), în habitatele stepice deschise şi semideschise, cu vegetaţie ierbacee scundă sau puţin înaltă şi sol favorabil săpării şi menţinerii galeriilor. Inventarierea speciei s-a realizat în perioada iulie 2012- octombrie 2013, prin căutarea directă a deschiderilor galeriilor şi a indivizilor activi în habitatele cu condiţii potenţial favorabile din aria sitului.
        De fiecare parte a râului Buzău distribuţia popândăului are aspectul unei reţele: un ansamblu de suprafeţe ocupate de specie, situate cu preponderenţă în sectorul Berca-Moşeşti, între care există continuitate prin intermediul unor elemente lineare ale teritoriului (coridoare) situate în imediata apropiere a râului sau la distanţă de acesta, în care specia este, de asemenea, prezentă. Această distribuţie este determinată de modul de repartizare a zonelor deschise cu condiţii favorabile speciei în aria sitului şi în afara acestuia, de migrare a speciei în biotopuri mai puţin specifice (margini de pădure, luminişuri de pădure sau terenuri defrişate din interiorul pădurilor de luncă, zone deschise în interiorul habitatelor cu Tamarix ramossisima şi/sau Elaeagnos angustifolia, biotopuri rezultate în urma exploatării agregatelor minerale din albia râului, diguri de protecţie a malurilor râului etc.) şi de menţinerea legăturii dintre suprafeţele ocupate de specie prin intermediul zonelor necultivate situate de-a lungul râului (de cele mai multe ori folosite ca păşune), a zonelor excavate de pe malurile râului, a zonelor de pe marginea şoselelor situate la limita sau în afara sitului, a marginilor culturilor agricole din sit sau din vecinătatea acestuia.
        Habitatele ocupate de popândău în aria sitului sunt diverse şi reprezentate prin: pajişti stepice şi xero-mezofile; habitate cu Tamarix ramossisima (cătina roşie), dintre care unele formează habitatul 92D0 Galerii ripariene şi tufărişuri (Nerio-Tamaricetea şi Securinegion tinctoriae); margini de culturi agricole; răzoare şi dâmburi de pământ din interiorul terenurilor agricole; liziere ale habitatului 92A0 Zăvoaie de Salix alba şi Populus alba şi ale altor tipuri de păduri de luncă din aria sitului; zone defrişate sau luminişuri din interiorul pădurilor de foioase; habitate mixte, alcătuite din pajişti stepice şi habitate cu Tamarix ramosissima sau Elaeagnos angustifolia; habitate caracteristice biotopurilor rezultate în urma exploatării agregatelor minerale din albia râului; vegetaţie stepică puţin înaltă de pe digurile de protecţie a malurilor râului. Cu toate acestea, principalele habitate populate de popândău în aria sitului sunt pajiştile stepice situate în apropierea zonei inundabile a râului Buzău.
        În aria sitului, Spermophilus citellus preferă zonele cu vegetaţie ierboasă scundă, bine drenate, din interiorul habitatelor cu Tamarix ramossisima şi pajiştile stepice sau xero-mezofile cu soluri uşoare. În habitatele mai puţin specifice, popândăul preferă pentru construirea galeriilor dâmburile de pământ, chiar şi cele cu sol pietros şi zonele mai înalte, lipsite de arbuşti.
        Habitatele deschise din aria sitului în care nu este prezent popândăul sunt terenurile înierbate cu un nivel ridicat al apei freatice, păşunile degradate din zona colinară şi păşunile cu vegetaţie ierboasă înaltă, aflate într-un stadiu succesional nefavorabil speciei.
        Pajiştile populate de Spermophilus citellus în aria Sitului Lunca Buzăului se caracterizează printr-o vegetaţie xerofilă sau mezoxerofilă şi un grad diferit de degradare, prin ruderalizare. S-a observat că prezenţa şi densitatea galeriilor de popândău pe digurile de protecţie a malului râului Buzău depind de structura acestora. Pe porţiunile de dig întărite cu armătură de beton (de ex. în zona localităţii Valea Nucului sau cu sol în mare parte pietros (de ex. în zona localităţii Mâţeşti, popândăul nu construieşte galerii sau construieşte un număr mic de galerii temporare (de refugiu) în cazul în care pe dig se dezvoltă o vegetaţie favorabilă hrănirii lui, iar solul poate fi excavat pe unele porţiuni.
        Presiunea antropică în habitatele ocupate de popândău în aria sitului se exercită în principal ca rezultat al depozitării deşeurilor din gospodării (deşeuri menajere, gunoi de grajd, deşeuri din construcţii).


    2.3.5. Alte specii relevante
    2.3.5.1. Flora
        În situl ROSCI0103 Lunca Buzăului nu au fost identificate specii de plante de interes comunitar, iar din cele 33 de specii de plante listate în Formularul Standard Natura 2000 al sitului la secţiunea 3.3 Alte specii importante de floră şi faună au fost identificate numai 15 specii în perioada iulie 2012-septembrie 2013, şi anume: Alnus incana, Alnus glutinosa, Agrimonia eupatoria, Hippophae rhamnoides, Populus alba, Populus nigra, Rhamnus cathartica, Ranunculus repens, Rubus caesius, Salix alba, Salix fragilis, Salix triandra, Tamarix ramosissima,Telekia speciosa, Verbascum blattaria.
    Într-un studiu anterior realizat în aria sitului de Muzeul Naţional de Istorie Naturală "Grigore Antipa" a fost semnalată existenţa a 32 din cele 33 de specii de plante considerate importante şi listate în Formularul Standard Natura 2000 al sitului. Majoritatea speciilor de plante erbacee existente în situl Lunca Buzăului sunt specii ruderale, ceea ce indică o puternică influenţă antropică cu efecte de degradare asupra florei. În sit sunt prezente şi specii de plante potenţial invazive: Ailanthus altissima, Amorpha fructicosa, Elaeagnus angustifolia, Erigeron canadensis, Ambrosia sp., Xanthium italicum, Xanthium spinosum. Deocamdată, cu excepţia sălcioarei (Elaeagnus angustifolia) şi a amorfei, aceste specii nu şi-au manifestat potenţialul invaziv.

    2.3.5.2. Fauna
    Tabel 14
        Fauna de interes conservativ, conform Formularului Standard de caracterizare al ROSCI0103 şi observaţii referitoare la distribuţia acestei în aria protejată lunca Buzăului

┌────────────┬─────────────────────────┐
│Specia de │Distribuţia la nivelul │
│interes │ariei protejate şi/sau │
│conservativ │alte observaţii │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Bufo bufo │com. Cislău - terasa │
│ │râului Buzău │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │com. Vadu Paşii, baltă │
│Bufo viridis│formată într-o fostă │
│ │exploatare de balast din │
│ │terasa râului │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │com. Vadu Paşii, baltă │
│Hyla arborea│formată într-o fostă │
│ │exploatare de balast din │
│ │terasa râului │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Pelobates │nu a fost identificată în│
│syriacus │perioada 2012 - 2013 │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Salamandra │loc. Colţu Pietrii, în │
│salamandra │apropierea limitelor │
│ │sitului, într-o fostă │
│ │galerie în gresie, │
│ │inundată │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Triturus │nu a fost identificată în│
│alpestris │perioada 2012 - 2013 │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │distribuţie largă la │
│Lacerta │nivelul sitului Lunca │
│agilis │Buzăului, începând din │
│ │amonte de loc. Colţu │
│ │Pietrii, până la podul │
│ │Jirlău-Făurei, în aval │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Lacerta │nu a fost identificată în│
│praticola │perioada 2012 - 2013 │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Lacerta │loc. Drâgânoi, Sibiciu, │
│viridis │Zahareşti, Cislău, │
│ │Ciuta, Ojasca, Berca, │
│ │Vadu Paşii, Poşta, Jirlău│
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │loc. Colţu Pietrii, în │
│ │albia râului Buzău, │
│Natrix │loc. Sibiciu de Sus, în │
│tessellata │albia minoră, pe un │
│ │braţ lin al râului Buzău,│
│ │în aval de confluenţa │
│ │Sibiciu-Buzău; Păltineni,│
│ │loc. Cislău, pe albia │
│ │minoră a Buzăului, loc. │
│ │Vadu Paşii, în │
│ │apropierea podului de │
│ │tuburi peste Buzău │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Alburnoides │cea mai frecventă specie │
│bipunctatus │ │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Chondrostoma│frecventă în capturile │
│nasus │pescarilor sportive │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Gobio gobio │în sectorul Siriu - │
│ │Găvăneşti │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Leuciscus │frecventă în capturile │
│cephalus │pescarilor sportive │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Sabanejewia │în sectorul Siriu - │
│balcanica │Găvăneşti │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Apatura │neidentificată în teren │
│metis │în perioada 2012-2013 │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Saga pedo │neidentificată în teren │
│ │în perioada 2012-2013 │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Lepus │populează păşunile şi │
│europaeus │habitatele cu arbuşti de │
│ │pe malurile râului Buzău,│
│ │precum şi pădurile de │
│ │luncă │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Neomys │neidentificată în teren │
│anomalus │în perioada 2012-2013 │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │populează habitatele │
│ │forestiere din aria │
│Sus scrofa │sitului - trunchiul de │
│ │pădure │
│ │Bentu-Mânzu-Cilibia, │
│ │pădurile de luncă din │
│ │aval │
│ │de Lacul Costeiu │
└────────────┴─────────────────────────┘

        În aria Sitului ROSCI0103 Lunca Buzăului, pe lângă specia Spermophilus citellus, au fost identificate, pe baza observaţiilor directe şi a urmelor de activitate, alte 7 specii de mamifere: Talpa europaea (cârtiţă), Lepus europaeus (iepure), Orictolagus cuniculus (lapin), Sus scrofa (mistreţ), Vulpes vulpes (vulpe), Mustela nivalis (nevăstuica) şi Meles meles (bursuc sau viezure). Dintre acestea, speciile Lepus europaeus şi Sus scrofa sunt listate în Anexa 5B a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare. (Specii de interes naţional. Specii de animale şi de plante de interes naţional a căror prelevare din natură şi exploatare fac obiectul măsurilor de management).
        Specia Neomys anomalus (chiţcan mic de apă), care este listată în Formularul Standard Natura 2000 al sitului la secţiunea 3.3. Alte specii importante de floră şi faună, nu a fost detectată până în prezent în aria sitului.
        În ceea ce priveşte speciile de peşti, comparând datele existente, publicate şi corelând cu identificările în teren, sectoarele râului Buzău incluse în situl Natura 2000 Lunca Buzăului oferă condiţii trofice şi de habitat pentru următoarele specii, în total 19: Leuciscus cephalus cephalus L., 1758, Phoxinus phoxinus phoxinus L., 1758, Alburnoides bipunctatus bipunctatus Bloch, 1782, Chondrostoma nasus nasus L., 1758, Gobio gobio obtusirostris Valenciennes, 1844, Gobio kessleri kessleri Dybowski, 1862, Gobio uranoscopus Agassiz, 1828, Pseudorasbora parva Schlegel, 1842, Barbus barbus barbus L., 1758, Barbus meridionalis petenyi Heckel, 1847, Cyprinus carpio carpio L., 1758, Carassius carassius L., 1758, Carassius auratus gibelio Bloch, 1782, Orthrias barbatulus L., 1758, Cobitis taenia taenia L., 1758, Sabanejewia aurata vallachica Nalbant, 1957, Silurus glanis L., 1758, Stizostedion lucioperca L. 1758, Cottus gobio gobio L., 1758.
        Cea mai frecventă specie şi prezentând totodată abundenţe mari este Alburnoides bipunctatus, spectrul trofic al acesteia fiind foarte larg şi valenţa ecologică mai mare comparativ cu alte specii. Phoxinus phoxinus este localizat strict în zona Siriu, Cobitis taenia apare cu precădere în sectoarele dominate de nisipuri, Leuciscus cephalus, Barbus barbus şi Chondrostoma nasus sunt frecvente în capturile pescarilor sportivi.

    Tabel 15
        Fauna de interes conservativ identificată în aria protejată Lunca Buzăului, însă nelistată în Formularul Standard de caracterizare al ROSCI0103

┌───────────────┬─────────────────┬────────────────────┐
│ │Statut legal de │ │
│Specia de │protecţie │Observaţii │
│interes ├───────┬─────────┤ │
│conservativ │OUG │Directiva│ │
│ │nr. 57/│Habitate │ │
│ │2007 │ │ │
├───────────────┼───────┼─────────┼────────────────────┤
│ │Anexa │ │loc. Colţu Pietrii, │
│Rana temporaria│4B │Anexa V │loc. Drâgânoi, pe un│
│ │ │ │ostrov │
│ │ │ │împădurit │
├───────────────┼───────┼─────────┼────────────────────┤
│ │ │ │loc. Drăgănoi, pe un│
│ │ │ │ostrov împădurit, │
│ │ │ │loc. │
│Rana dalmatina │Anexa │Anexa IV │Lunca, pe albia │
│ │4A │ │minoră, loc. Gura │
│ │ │ │Bâscei, pe o │
│ │ │ │porţiune de albie │
│ │ │ │seacă, loc. Măgura, │
│ │ │ │în bălţile │
│ │ │ │temporare formate pe│
│ │ │ │drumurile din fondul│
│ │ │ │forestier │
├───────────────┼───────┼─────────┼────────────────────┤
│ │ │ │loc. Colţu Pietrii, │
│Podarcis │Anexa │Anexa IV │pe bolovanii din │
│muralis │4A │ │albia │
│ │ │ │majoră a râului │
│ │ │ │Buzău │
├───────────────┼───────┼─────────┼────────────────────┤
│ │ │ │pădurile de luncă de│
│ │ │ │tip │
│ │ │ │stejăreto-frăsineto-│
│ │ │ │ulmete şi │
│Lucanus cervus │Anexele│Anexa II │stejăreto-frăsinete │
│ │3 │ │din trunchiul de │
│ │şi 4A │ │pădure │
│ │ │ │Bentu-Mânzu-Cilibia │
│ │ │ │şi în zona │
│ │ │ │împădurită │
│ │ │ │cu fag şi alte │
│ │ │ │specii de foioase │
│ │ │ │din localitatea │
│ │ │ │Ciuta │
├───────────────┼───────┼─────────┼────────────────────┤
│ │ │ │habitate palustre şi│
│Lycaena dispar │Anexa 3│Anexa II,│/sau în zonele umede│
│ │ │Anexa IV │adiacente din zona │
│ │ │ │montană, colinară şi│
│ │ │ │de │
│ │ │ │câmpie │
├───────────────┼───────┼─────────┼────────────────────┤
│ │ │ │habitatele │
│ │ │ │forestiere de pe │
│ │ │ │malul râului, la │
│ │ │ │marginea dinspre apă│
│Callimorpha │Anexa 3│Anexa II │a acestora, bogată │
│quadripunctaria│ │ │în │
│ │ │ │vegetaţie şi în │
│ │ │ │luminişurile nu │
│ │ │ │foarte uscate │
│ │ │ │între localităţile │
│ │ │ │Colţu Pietrii şi │
│ │ │ │Sibiciul de │
│ │ │ │Sus │
└───────────────┴───────┴─────────┴────────────────────┘




    2.4. Informaţii socio-economice, impacturi şi ameninţări
    2.4.1. Informaţii Socio-economice şi culturale
    2.4.1.1. Comunităţile locale şi factorii interesaţi
        Aria protejată Lunca Buzăului are 86% din suprafaţă repartizată pe teritoriul judeţului Buzău, în localităţile Siriu, Nehoiu, Pătârlagele, Pănătău, Cislău, Vipereşti, Măgura, Pârscov, Unguriu, Berca, Săpoca, Verneşti, Mărăcineni, Buzău, C.A.Rosetti, Vadu Paşii, Gălbinaşi, Săgeata, Cilibia, Robeasca, şi 14% pe teritoriul judeţului Brăila, în localităţile Făurei, Galbenu, Jirlău, Surdila-Greci şi Vişani. Comunităţile locale au un rol extrem de important în atingerea obiectivelor de conservare ale sitului Natura 2000 Lunca Buzăului, deoarece, pornind de la documentele programatice relevante la nivel regional şi până la planurile de dezvoltare ale comunităţilor, sunt şi vor fi manifestate atât în mod direct, cât şi indirect, o serie de influenţe asupra planului de management elaborat pentru sit.
        Fiind o zonă preponderent agrară, comunităţile locale doresc implementarea unor programe de dezvoltare integrată a zonei, însă experienţa în planificare strategică şi implementarea unor planuri de acţiune locală care să reflecte necesităţile reale şi care să fie în beneficiul comunităţilor locale este redusă. Astfel, este necesară promovarea unor strategii şi planuri de dezvoltare care să aibă ca temă centrală durabilitatea, această abordare fiind în interesul pe termen lung al comunităţilor locale, garantând în acelaşi timp şi succesul planului de management pentru aria protejată.
        Din acest punct de vedere, existenţa ariei protejate Lunca Buzăului, care include o serie de atribute naturale şi culturale valoroase şi recunoscute la nivel naţional şi european, reprezintă o oportunitate pentru atragerea de finanţări pe programe de dezvoltare durabilă şi dezvoltarea unor activităţi economice cu pondere limitată în economia zonei. Promovarea tradiţiilor şi produselor tradiţionale ale zonei ar contribui la sporirea ponderii acestora în economia comunităţilor locale, alături de dezvoltarea agro-turismului şi ecoturismului.
        Caracteristicile generale demografice pentru judeţele Buzău şi Brăila sunt următoarele:
    - vârsta medie a populaţiei este în creştere, fiind majoritar formată din persoane de peste 60 ani;
    – se înregistrează o scădere semnificativă a populaţiei tinere (pe grupa de vârstă 0-14 ani);
    – populaţia tinde să se concentreze în zona rurală în comune mai degrabă, decât în sate (aici declinul fiind evident);
    – în ciuda numărului mai mare al naşterilor în mediul rural, s-a constatat un spor natural mai mare în zona urbană, cauzată probabil de migrarea populaţiei;
    – populaţia are ca ocupaţii de bază agricultura şi silvicultura;
    – industria extractivă are cea mai mare pondere în sectorul industrial.

        Principalele surse de venituri provin, în ordinea importanţei, din: agricultură, creşterea animalelor, prelucrarea lemnului, industrie, industrie extractivă, comerţ şi activităţi de turism. Zona rurală are o tendinţă de îmbătrânire a populaţiei şi de migrare, mai ales în străinătate. Principalele surse de venituri provin, în ordinea importanţei, din: agricultură, creşterea animalelor, prelucrarea lemnului, industrie, comerţ şi activităţi de turism.
        ● Gradul de informare şi conştientizare cu privire la aria protejată
        Gradul de informare şi conştientizare la nivelul comunităţilor din situl Natura 2000 Lunca Buzăului şi din zona limitrofă cu privire la existenţa ariei protejate şi atitudinea populaţiei faţă de necesităţile de conservare a biodiversităţii (în special a habitatelor şi speciilor de interes comunitar), au fost evaluate în baza unei campanii de cercetare sociologică, bazată pe chestionarea unui public ţintă reprezentativ.
        Campania de intervievare s-a desfăşurat în perioada iulie 2012 - octombrie 2012, utilizând chestionare care au fost formulate ţinând cont de mediul de provenienţă (urban şi rural), nivelul de studii precum şi de preocupări şi stilul de viaţă al locuitorilor din sit. Au fost vizate mai multe categorii de factori interesaţi şi s-a urmărit strângerea de informaţii utile despre planul de management şi nivelul de informare al publicului referitor la existenţa Sitului Natura 2000 Lunca Buzăului.

        ● Factorii interesaţi
        Informaţiile referitoare la analiza factorilor interesaţi sunt grupate în funcţie de tipul de influenţă (ca interes, locaţie, efecte) pe care o exercită asupra sitului, după cum urmează:
        Factori interesaţi primari - Sunt cei a căror activitate are o influenţă directă şi sunt reprezentaţi de instituţiile care dau permise/avize de desfăşurare a activităţilor sau care finanţează realizarea unui management durabil al conservării speciilor şi habitatelor din ariile naturale protejate - autorităţi naţionale/regionale/administratorii sitului, la care se adaugă şi factorii ai căror activitate este direct influenţată de existenţa ariei protejate în zona lor (Rientjes S. et al., 2000.):
    - Custode Sit Natura 2000 ROSCI0103 - Universitatea Ecologică din Bucureşti prin Centrul de Studii pentru Arii Naturale Protejate;
    – Autoritatea publică centrală în domeniul protecţiei mediului;
    – Administraţia Naţională Apele Române;
    – Agenţia Natională de Protecţia Mediului;
    – Populaţia locală din localităţile de pe raza sitului (lista completă a acestora a fost aminitită anterior);
    – Turişti/vizitatori, vânători, pescari.

        Factori interesaţi secundari - cei ai căror activitate are o influenţă indirectă asupra ariei protejate:
    - Instituţii locale: Agenţia de Protecţia Mediului Brăila, Garda de Mediu Buzău şi Brăila, Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Buzău şi Brăila, Regia Naţională a Pădurilor Romsilva, Direcţiile Silvice Buzău şi Brăila, OI Galaţi, Administraţia Bazinală de Apă Buzău-Ialomiţa, Administraţia Domeniului Statului, Agenţia Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură - Brăila şi Buzău, AJVPS Brăila şi Buzău, Sistemul de Gospodărire al Apelor - Brăila şi Buzău;
    – Societăţi comerciale ce au ca activitate exploatarea resurselor naturale locale: Alizor Elin, Aquaris, Baum Construct, Concas, Concivia, Conprif, Conferic, Gecotrans Extract Agregate, Lafarge Agregate Betoane, Romconstruct, Romoil 2003, Şerbănică Petrotrans, Topocad, Urbis Serv SRL, Sinergia Bio Power, Somaco Grup Prefabricate, Prodragremin, Oel Company, Nikost Impex Agregate, Mecanoconstruct, Logistic.

        Factorii interesaţi terţiari - sunt reprezentaţi de factorii locali care nu au legatură cu aria protejată, dar pot influenţa opinia publică:
    - consilii judeţene/primării/consilii comunale, biserica, profesorii;
    – ONG-uri/voluntari de mediu: Asociaţia de Dezvoltare Comunitară Nehoiu, Asociaţia Grupul de Acţiune Locală Valea Buzăului, Asociaţia voluntarilor de mediu afiliaţi Gărzii de mediu Buzău, Asociaţia Învăţătorilor Buzoieni (Pătârlagele), Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Dunărea Brăila;
    – mass media locală: Focus TV, Radio România Actualităţi, Realitatea TV, Buzău TV, TV SAT Buzău, Prima TV, Pro TV, Campus TV. Multe din trustrurile mass-media au şi presă locală: Scurt pe doi, Opinia, Şansa Buzoiană, Jurnalul Campus TV.




    2.4.1.2. Modul de utilizare, situaţia juridică, administratorii şi gestionarii terenurilor din aria protejată
        Conform claselor de utilizarea a terenului, Corine Land Cover, în arealul aferent sitului Lunca Buzăului se găsesc 17 clase diferite de utilizare, acestea fiind: acumulări de apă; areale cu vegetaţie rară; cursuri de apă; livezi; mlaştini; păduri de foioase; păduri mixte; pajişti naturale; păşuni secundare; plaje, dune, renii; spaţiu urban discontinuu şi spaţiu rural; terenuri arabile neirigate; terenuri predominant agricole în amestec cu vegetaţie naturală; unităţi industriale sau comerciale; vii; zone de culturi complexe şi zone de tranziţie cu arbuşti (în general defrişate).
        Dintr-o suprafaţă totală de 6987 ha a sitului Lunca Buzăului, zonele cu plaje, dune, renii acoperă cea mai mare parte a sitului, aproximativ 25.5%, şi o suprafaţă de 17781612 mp; pe locul secund se situează zonele cu păduri de foioase, ce acoperă aproximativ 21% din suprafaţa totală. La polul opus, se găsesc zonele cu Unităţi industriale sau comerciale, cu o suprafaţă de 12024.8 mp, ce acoperă 0.01% din suprafaţa totală, şi zonele cu vii, ce acoperă 0.05% din suprafaţa totală. Suprafaţa şi procentajul celorlalte zone sunt reprezentate în tabelul 16.

    Tabel 16
        Utilizarea terenurilor conform clasificării Corine Land Cover (exprimată ca suprafaţă şi procentual) din aria protejată Lunca Buzăului

┌──────────────────┬─────────┬─────────┐
│Tip de utilizare a│ │Procentaj│
│terenului │Suprafaţa│din │
│ │(ha) │suprafaţa│
│ │ │totală │
│ │ │(%) │
├──────────────────┼─────────┼─────────┤
│Acumulări de apă │136.55 │1.95 │
├──────────────────┼─────────┼─────────┤
│Areale cu │25.46 │0.36 │
│vegetaţie rară │ │ │
├──────────────────┼─────────┼─────────┤
│Cursuri de apă │454.91 │6.51 │
├──────────────────┼─────────┼─────────┤
│Livezi │108.61 │1.55 │
├──────────────────┼─────────┼─────────┤
│Mlaştini │111.21 │1.59 │
├──────────────────┼─────────┼─────────┤
│Păduri de foioase │1465.67 │20.98 │
├──────────────────┼─────────┼─────────┤
│Păduri mixte │14.32 │0.20 │
├──────────────────┼─────────┼─────────┤
│Pajişti naturale │194.54 │2.78 │
├──────────────────┼─────────┼─────────┤
│Păşuni secundare │968.60 │13.86 │
├──────────────────┼─────────┼─────────┤
│Plaje, dune, renii│1778.16 │25.45 │
├──────────────────┼─────────┼─────────┤
│Spaţiu urban │206.86 │2.96 │
│discontinuu şi │ │ │
│spaţiu rural │ │ │
├──────────────────┼─────────┼─────────┤
│Terenuri arabile │613.43 │8.78 │
│neirigate │ │ │
├──────────────────┼─────────┼─────────┤
│Terenuri │ │ │
│predominant │513.42 │7.35 │
│agricole │ │ │
│în amestec cu │ │ │
│vegetaţie matură │ │ │
├──────────────────┼─────────┼─────────┤
│Unităţi │1.20 │0.02 │
│industriale sau │ │ │
│comerciale │ │ │
├──────────────────┼─────────┼─────────┤
│Vii │3.60 │0.05 │
├──────────────────┼─────────┼─────────┤
│Zone de culturi │138.77 │1.98 │
│complexe │ │ │
├──────────────────┼─────────┼─────────┤
│Zone de tranziţie │ │ │
│cu arbuşti │251.18 │3.60 │
│(în general │ │ │
│defrişate) │ │ │
├──────────────────┼─────────┼─────────┤
│Suprafaţă totală │6987 │100% │
└──────────────────┴─────────┴─────────┘

        Situaţia juridică actuală pentru terenurile aflate în interiorul sitului Lunca Buzăului este sintetizată în tabelul 17. Datele provin de la Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate imobiliară - ANCPI-2012, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Îmbunătăţiri Funciare - ISPIF-2010, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură - APIA-2013, Primăriile Siriu, Nehoiu, Pătârlagele, Pănătău - 2013.
     Conform prevederilor Legii nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, apele din domeniul public sunt administrate de către Administraţia Naţională Apele Române. Astfel, A.B.A. Buzău-Ialomiţa este administratorul cursului de apă şi al albiei minore ale râului Buzău, însă datele referitoare la suprafeţele aflate în administrare nu sunt momentan disponibile, cadastrul apelor nefiind finalizat. În Anexa 3 la planul de management, Tabelele 45-46, este prezentată situaţia tipurilor de proprietate pe parcele şi localităţi, proprietarii acestora, suprafeţele aferente şi tipurile de folosinţă.

    Tabel 17
        Situaţia juridică a terenurilor cuprinse în aria protejată Lunca Buzăului:

┌────────────────────────────┬─────────┐
│ │Procent │
│Domeniu │suprafaţă│
│ │din │
│ │aria │
│ │protejată│
│ │(%) │
├───────────┬────────────────┼─────────┤
│ │Domeniul public │2.08 │
│Domeniu │al UAT (DAT) │ │
│Public ├────────────────┼─────────┤
│ │Domeniul privat │0.68 │
│ │al UAT (DPT) │ │
│ ├────────────────┼─────────┤
│ │Total Domeniu │2.76 │
│ │Public │ │
├───────────┼────────────────┼─────────┤
│ │Proprietate │ │
│ │privată a │1.82 │
│ │persoanelor │ │
│Domeniu │fizice │ │
│privat ├────────────────┼─────────┤
│ │Proprietate │ │
│ │privată a │3.33 │
│ │persoanelor │ │
│ │juridice │ │
│ ├────────────────┼─────────┤
│ │Total │ │
│ │proprietate │5.14 │
│ │privată │ │
├───────────┼────────────────┼─────────┤
│ │Total procent │ │
│ │pentru care nu │ │
│Proprietate│s-a putut │84,19 │
│necunoscută│documenta │ │
│ │încadrarea │ │
│ │(inclusiv DS şi │ │
│ │DPS) │ │
├───────────┴────────────────┴─────────┤
│Legendă │
│PF: proprietatea privată a persoanelor│
│fizice, │
│PJ: proprietatea privată a persoanelor│
│juridice, │
│DS: domeniul public al statului, │
│DPS: domeniul privat al statului, │
│DAT: domeniul public al unităţilor │
│administrativ-teritoriale, │
│DPT: domeniul privat al unităţilor │
│administrativ- teritoriale. │
└──────────────────────────────────────┘


    2.4.1.3. Amenajări hidrotehnice prezente în sit
        Conform prevederilor Legii nr. 5/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate, unităţile administrativ teritoriale de pe raza sitului Lunca Buzăului care sunt afectate de inundaţii având ca origine cursurile de apă sunt: mun. Buzău, oraşul Nehoiu şi comunele Berca, Săgeata, Verneşti şi Vipereşti.
        Pentru localităţile de pe raza sitului aflate în judeţul Buzău un inventar al obiectivelor aflate în zone de risc la inundaţii şi al lucrărilor hidrotehnice de apărare existente apar inventariate pe site- ul ANAR (http://www.rowater.ro/dabuzau/, luna mai 2014).

    2.4.1.4. Patrimoniu cultural
        Ca entitate etnografică în care se întrepătrund elemente specifice ale culturii populare româneşti din cele 3 provincii române care se întalnesc aici - Muntenia, Transilvania şi Moldova, bazinul râului Buzău are câte ceva din toate dar, în acelaşi timp, şi propria identitate, datorată predominării spaţiului rural, aşezării satelor în lungul văilor, existenţei unor puternice şi vechi centre religioase şi monahale, existenţei unor cătune izolate unde vechile tradiţii au fost mult timp transmise din generaţie în generaţie.
        Diversitatea culturală, completată de geodiversitate şi biodiversitate, reprezintă baza dezvoltării socio-economice a zonei. Dezvoltarea eco/agro/geo-turismului, revigorarea activităţilor tradiţionale (prelucrarea lemnului, ţesături, olărit), stoparea migraţiei, îmbunătăţirea calităţii vieţii au la bază păstrarea şi valorizarea acestor tradiţii.
        Evenimentele specifice sunt legate mai ales de târguri şi festivaluri cum ar fi Plaiul Cucului (Pătârlagele) şi Parada Gospodarilor (Săpoca), Festivalul cârnaţilor de Pleşcoi, precum şi festivaluri folclorice ca Toamna Buzoiană şi Pe urme de Baladă. Patrimoniul cultural şi istoric este inegal repartizat.
     Deşi urmele de locuire sunt frecvent semnalate, nu există situri arheologice amenajate. Cele mai importante situri culturale protejate sunt mănăstirile (Răteşti, Găvanu, Poiana Mărului) şi cele aproximativ 30 de chilii, locuinţe rupestre şi biserici din zona Aluniş - Nucu. Tabelul 23 rezumă calendarul sărbătorilor, târgurilor şi altor evenimente relevante pentru patrimoniul cultural al zonei, precum şi elementele de patrimoniu natural aflate în vecinătatea sitului.

    Tabel 18
        Calendarul obiceiurilor locale şi a principalelor elemente ale patrimoniului cultural şi natural din zona sitului ROSCI0103, grupate pe localităţi

┌─────────────┬──────────────────┬──────────────────┐
│ │Calendar obiceiuri│Obiective │
│Localitate │locale │culturale/naturale│
│ │(sărbători, │ │
│ │târguri) │ │
├─────────────┼──────────────────┼──────────────────┤
│ │ │Mănăstirea de la │
│ │Pe Plaiul Şoimului│Răteşti │
│ │(29 iunie) │Conacul boieresc │
│Comuna Berca │Festivalul │de la Răteşti │
│ │cârnaţilor de │Plaiul Şoimului/ │
│ │Pleşcoi (prima │Poiana Şoimului │
│ │sâmbătă din │Mănăstirea Berca │
│ │octombrie) │Lacul de acumulare│
│ │ │Berca │
│ │ │Crucea │
│ │ │Dorobanţului │
│ │ │Vulcanii noroioşi │
│ │ │(Pâclele Mari) │
├─────────────┼──────────────────┼──────────────────┤
│ │ │Centrul vechi: │
│ │Toamna Buzoiană │Palatul Comunal, │
│ │(septembrie) │Palatul Fiscal, │
│Mun. Buzău │Mă uit pe vale la │Parcul Crâng, │
│ │Buzău │Strada Târgului │
│ │(septembrie-Parcul│(sec XVII-XVIII). │
│ │Tineretului) │Casa Vergu Mănăilă│
│ │Festivalul │(sec XVIII) │
│ │bucatelor │Conacul şi parcul │
│ │tradiţionale de la│Marghiloman │
│ │Buzău │Stejarul secular │
│ │Târgul Drăgaica │Parcul Tineretului│
│ │(iunie) │Complexul │
│ │ │Episcopal Muzeul │
│ │ │Judeţean │
├─────────────┼──────────────────┼──────────────────┤
│ │Legendele │Ruinele Mănăstirii│
│ │Cislăului (ultima │Cislău │
│ │săptămână din │(Buda-Crăciuneşti)│
│Com. Cislău │august) │Biserica de lemn │
│ │Colindele │"Înălţarea │
│ │Cislăului (ultima │Domnului │
│ │zi de şcoală │(Buda-Crăciuneşti)│
│ │înainte de │Biserica "Naşterea│
│ │vacanţa de iarnă) │Domnului │
│ │Târguri │(Cislău) │
│ │săptămânale │Statuia eroului │
│ │(vinerea) │Neacşu (Cislău) │
│ │ │Herghelia Cislău │
│ │ │ │
├─────────────┼──────────────────┼──────────────────┤
│ │ │Biserica Sf. │
│Com. │Sărbătoarea │Nicolae (Tărăbaşi │
│Gălbinaşi │Satului │şi │
│ │(29 iunie) │Gălbinaşi) │
│ │ │Biserica Sf. │
│ │ │Împăraţi │
│ │ │Constantin şi │
│ │ │Elena (Bentu) │
├─────────────┼──────────────────┼──────────────────┤
│ │ │Tabăra de │
│ │ │sculptură în │
│ │Târgul Sf. Petru │piatră │
│Com. Măgura │şi Pavel │(calcar cochilifer│
│ │ │de la Năeni şi │
│ │ │Ciuta) │
│ │ │Biserica Maicii │
│ │ │Domnului (1762) │
│ │ │Mănăstirea Ciolanu│
│ │ │Vulcanii │
│ │ │Noroioşi, │
│ │ │Izvoarele termale │
├─────────────┼──────────────────┼──────────────────┤
│Com. │Ziua Comunei │Conacul Albanopol │
│Mărăcineni │(prima duminică │(sec. XVIII) │
│ │octombrie) │ │
├─────────────┼──────────────────┼──────────────────┤
│ │ │Biserica de lemn │
│ │ │Sfinţii Împăraţi │
│ │Târguri │(sec. XIX) │
│Oraşul Nehoiu│săptămânale │Biserica Adormirea│
│ │(duminica) │Maicii Domnului │
│ │ │(sec. XVIII) │
│ │ │2 situri │
│ │ │arheologice: situl│
│ │ │Mlajet │
│ │ │(sec. XI-XII) şi o│
│ │ │aşezare │
│ │ │medievală (sec. │
│ │ │XVII) │
├─────────────┼──────────────────┼──────────────────┤
│ │ │Biserica "Sfinţii │
│ │ │Arhangheli Mihail │
│ │ │şi Gavriil (1545) │
│ │ │Sit arheologic din│
│ │ │Epoca Bronzului │
│ │ │(mil.III şi II │
│ │ │î.e.n.) │
│ │ │Casa Cleopatra │
│ │Floare de tei │Melidoneanu │
│Com. Pănătău │(iulie-august) │(sec. XX) │
│ │ │Biserica de lemn │
│ │ │"Naşterea Maicii │
│ │ │Domnului (1838) │
│ │ │Biserica Cuvioasa │
│ │ │Paraschiva (1876) │
│ │ │Cruci de piatră │
│ │ │din diferite │
│ │ │epoci: │
│ │ │în faţa bisericii │
│ │ │din Pănătău │
│ │ │(1790), în faţa │
│ │ │bisericii din │
│ │ │Plăişor (1793), │
│ │ │cea de la muchea │
│ │ │Priporului din │
│ │ │acelaşi sat │
│ │ │(1825), │
│ │ │în faţa │
│ │ │cimitirului din │
│ │ │Sibiciu de │
│ │ │Jos (1741) şi în │
│ │ │grădina lui │
│ │ │N. Toma din │
│ │ │acelaşi sat │
│ │ │(1842). │
├─────────────┼──────────────────┼──────────────────┤
│ │Târgul "Poet │ │
│Com. Pârscov │Vasile │Casa memorială │
│ │Voiculescu │Vasile Voiculescu │
│ │(octombrie) │ │
│ │Târg săptămânal │ │
│ │(marţea) │ │
├─────────────┼──────────────────┼──────────────────┤
│ │ │Biserica "Sf. │
│ │ │Nicolae │
│ │Târgul Cucului │(Măruntişu) │
│Oraş │(prima │Hanul Vechi │
│Pătârlagele │duminică după │(Poieni) │
│ │Paşti) │Deanul Burduşoaiei│
│ │Zilele oraşului │(sec. V-VIII) │
│ │Pătârlagele │Casa cu Prăvălie │
│ │(octombrie) │(1916) │
│ │ │Biserica Naşterii │
│ │ │Domnului (1794) │
│ │ │Biserica de lemn │
│ │ │Sf. Gheorghe │
│ │ │(sec. XVIII) │
├─────────────┼──────────────────┼──────────────────┤
│Com. Robeasca│Hramul Bisericii │ │
│ │Robeasca │ │
│ │(8 noiembrie) │ │
├─────────────┼──────────────────┼──────────────────┤
│ │Ziua comunei │Biserica Sfântu │
│Com. Săgeata │Săgeata │Nicolae (sec. XIX)│
│ │(15 august) │Balta Costeiu │
│ │Târg săptămânal │ │
│ │(miercurea) │ │
├─────────────┼──────────────────┼──────────────────┤
│ │ │Biserica parohială│
│ │ │Mâţeşti (1692) │
│ │Parada │Situri │
│Com. Săpoca │Gospodarilor │arheologice: Cula │
│ │(a III-a duminică │Săpocii │
│ │din │(epoca bronzului │
│ │septembrie) │mil. III-II i.e.n)│
│ │ │şi aşezare şi │
│ │ │necropolă din │
│ │ │epoca │
│ │ │migraţiilor │
├─────────────┼──────────────────┼──────────────────┤
│ │ │Lacul fără fund │
│ │ │sau Lacul │
│ │Serbarea │Vulturilor, lac │
│ │câmpenească Cât e │periglaciar │
│ │Siriul de mare! pe│(altitudine de │
│ │malul │1.420 m) │
│Com. Siriu │lacului Siriu │Colţii Balei - │
│ │(denumire dată │culmile Bocârnea │
│ │după cântecul de │şi │
│ │muzică │Mălâia │
│ │populară al │Cabana │
│ │cunoscutului │Harţagu-Hadaragu │
│ │interpret Benone │(punctul │
│ │Sinulescu, │care a marcat │
│ │originar din │graniţa cu │
│ │Siriu) - prima │Transilvania până │
│ │duminică de după │la UNIREA de la │
│ │Sfânta Maria │1918) │
│ │ │Barajul şi lacul │
│ │ │de acumulare Siriu│
│ │ │fostele Băi Siriu │
│ │ │Muzeul │
│ │ │Chihlimbarului de │
│ │ │la Colţi │
│ │ │Aşezările rupestre│
│ │ │de la Aluniş- │
│ │ │Colţi-Bozioru. │
├─────────────┼──────────────────┼──────────────────┤
│ │ │2 situri │
│ │ │arheologice: │
│ │ │aşezare │
│ │ │aparţinând │
│ │Roua de Bărăgan │culturii dacilor │
│Com. Ţinteşti│(prima │liberi │
│ │duminică din │"Derii de Sus │
│ │septembrie) │(sec. III e.n.) şi│
│ │ │o │
│ │ │aşezare aparţinând│
│ │ │culturii │
│ │ │Gumelniţa din │
│ │ │eneolitic │
│ │ │(mil. IV î.e.n.) │
│ │ │Pădurea Frasinu │
│ │ │(rezervaţie │
│ │ │naturală) │
│ │ │Conacul Garoflid │
│ │ │(sec. XIX) │
├─────────────┼──────────────────┼──────────────────┤
│Com. Unguriu │Sărbătoarea │Sit arheologic - │
│ │Cărbunelui │aşezare medievală │
│ │(august) │ │
├─────────────┼──────────────────┼──────────────────┤
│ │ │Biserica Buna │
│ │ │Vestire (1715) │
│ │ │Biserica Adormirea│
│ │ │Maicii Domnului │
│ │ │Conacul │
│ │ │Cândeştilor │
│ │Ziua Comunei │Crucea dintre vii │
│Com. Verneşti│(Sf. Marie Mare - │(1724) │
│ │15 august) │Situri │
│ │ │arheologice: │
│ │ │aşezare │
│ │ │sec. III-IV │
│ │ │(Zoreşti) şi sec. │
│ │ │VII │
│ │ │(Cândeştii de │
│ │ │Jos), aşezări │
│ │ │epoca │
│ │ │neolitică şi epoca│
│ │ │fierului │
│ │ │(Săsenii Vechi) │
│ │ │Ruinele Cetăţii │
│ │ │dacice - │
│ │ │Carlomaneşti │
│ │ │(descoperite în │
│ │ │1970) │
├─────────────┼──────────────────┼──────────────────┤
│ │ │Schituri rupestre │
│Com. │Sărbătoarea │(sec. XII-XV) │
│Vipereşti │Fânului (iulie) │Biserica Adormirea│
│ │Târg (noiembrie) │Maicii Domnului │
│ │ │(1849) │
│ │ │Biserica Sfinţii │
│ │ │Împăraţi (1792) │
├─────────────┼──────────────────┼──────────────────┤
│ │Zilele oraşului │ │
│ │Făurei (mai) │Biserica "Sf. Ioan│
│Oraş Făurei │Festivalul "Flori │Botezătorul │
│ │de câmpie │(1938) │
│ │(mai) │ │
│ │Ziua şcolii (23 │ │
│ │aprilie - │ │
│ │Sf. Mare Mucenic │ │
│ │Gheorghe) │ │
├─────────────┼──────────────────┼──────────────────┤
│Com. Galbenu │Târguri │Sit arheologic │
│ │săptămânale │Podul Grecului │
│ │(miercurea) │(neolitic) │
├─────────────┼──────────────────┼──────────────────┤
│ │ │Lacul Jirlău │
│ │ │Biserica Sf. │
│ │Ziua Comunei (8 │Nicolae │
│Com. Jirlău │septembrie - │(1865) │
│ │Sf. Marie Mică) │Statuia Eroilor │
│ │Târg săptămânal │(1916-1919) │
│ │(vinerea) │Troiţa (1908), │
│ │ │Cruce 64 conom │
│ │ │(sec. XIX), Cruce │
│ │ │de hotar (1890) │
│ │ │Situri │
│ │ │arheologice: La │
│ │ │Lutărie │
│ │ │(sec. IV-V) │
├─────────────┼──────────────────┼──────────────────┤
│ │Ziua Comunei │Biserica "Sf. │
│ │(prima sâmbătă │Ierarh Nicolae │
│ │după începerea │(1943) │
│Com. │anului şcolar) │Monumentul Eroilor│
│Surdila-Greci│Întâlnirea Fiii │(1877,1916-1919) │
│ │satului │Situri │
│ │(o dată la 5 ani │arheologice: │
│ │în data │Movila Burici, │
│ │sărbătoririi zilei│Movila Târlele │
│ │comunei) │Mortului (sec. IV)│
│ │Cupa Surdilă Greci│Cruce votivă │
│ │la oină │ │
│ │Ziua Şcolii (6 │ │
│ │decembrie - │ │
│ │Sf. Nicolae) │ │
├─────────────┼──────────────────┼──────────────────┤
│ │Ziua Comunei (21 │ │
│ │mai - │Lacul Câineni - │
│Vişani │Sf. Constantin şi │staţiune │
│ │Elena) │balneoterapeutică │
│ │Târguri │Sit arheologic │
│ │săptămânale │"Movila Grâului" │
│ │(marţi, │ │
│ │vineri) │ │
└─────────────┴──────────────────┴──────────────────┘



    2.4.2. Impacturi - presiuni (impacturi trecute şi prezente) şi ameninţări (impacturi viitoare previzibile)
        Una dintre problemele semnificative ale râului Buzău în ceea ce priveşte biodiversitatea este fragmentarea puternică a habitatelor lotice, cauzată de balastiere, regularizări şi baraje, fragmentare ce afectează atât regimul hidrologic, cât şi rata naturală de sedimentare. Un alt aspect care agravează impactul fragmentării habitatelor ripariene este şi conectivitatea limitată a sectoarelor protejate din care este format situl Lunca Buzăului de-a lungul râului Buzău, singura legătură dintre acestea fiind cursul de apă.
        În urma studiului de fundamentare, efectuat în intervalul 2012 - 2013, cele mai importante ameninţări la adresa biodiversităţii identificate în această arie protejată sunt reprezentate de către depozitarea ilegală a deşeurilor (de natură menajeră, a celor inerte şi a celor industriale), activităţi de extragere a agregatelor minerale din albia şi din terasa râului, poluarea apei şi braconajul ihtiofaunei.
        Situl este vulnerabil în mare măsură din cauza exploatărilor de balast din albia râului Buzău. Astfel, în sit şi vecinătatea lui, există foarte multe activităţi de extracţie de agregate minerale, atât din albie cât şi din terasă. Conform Planului de management al spaţiului hidrografic Buzău- Ialomiţa (http://www.rowater.ro) această presiune poate fi considerată importantă mai ales în cazul în care apar efecte negative, de natură:
    - hidraulică, constând în modificarea regimului natural al curgerii apei şi implicit al transportului de aluviuni;
    – morfologică, constând în declanşarea şi/sau amplificarea unor procese de eroziune şi/sau depunere aluvionară în sectorul de influenţă al balastierei;
    – hidrogeologică, constând în modificarea regimului natural al nivelurilor apelor subterane din zona adiacentă;
    – poluantă, constând din alterarea calităţii apelor de suprafaţă ca urmare a deversărilor tehnologice poluante de la utilajele din cadrul balastierelor.

        Impactului activităţilor de extracţie i se adaugă şi tasarea determinată de utilaje şi mijloace de transport utilizate pentru desfăşurarea acestora. Această presiune poate avea un impact negativ semnificativ mai ales în cazurile în care condiţiile specifice impuse prin actele de reglementare specifice (cum ar fi acordul de mediu şi autorizaţia de gospodărire a apelor) nu sunt respectate.
        Depozitarea necontrolată a rumeguşului rezultat din activitatea gaterelor reprezintă una dintre ameninţările la adresa funcţionării sistemelor ecologice ale cursului râului Buzău din zona montană a sitului Lunca Buzăului. De la gatere, rumeguşul poate ajunge în apă, dar este prea puţin transportat în aval, fixându-se pe sedimentele pietroase, efectul fiind astfel localizat la acele sectoare de râu.
        O potenţială ameninţare la adresa integrităţii sitului este reprezentată de către valorificarea potenţialul hidroenergetic al râului Buzău în zona montană, fără a fi luate în considerare necesităţile de ordin conservativ ale zonei. Acest impediment poate fi surmontat prin implicarea custodelui în iniţiativele de pre-planificare pentru râul Buzău pentru identificarea zonelor de excludere, a celor nefavorabile şi a celor favorabile acestui tip de investiţii.
        O potenţială ameninţare la succesul implementării planului de management al sitului şi atingerea obiectivelor de conservare poate fi considerat şi nivelul scăzut de conştientizare al factorilor interesaţi din zonă în ceea ce priveşte statutul ariei protejate, a importanţei din punct de vedere floristic şi faunistic, precum şi importanţa menţinerii atributelor naturale pentru garantarea unei dezvoltări durabile a comunităţilor locale.
        Sinteza presiunilor şi ameninţărilor (risc potenţial) asupra habitatelor şi speciilor de interes comunitar de pe teritoriul sitului Natura 2000 Lunca Buzăului, cu descriere a localizării precum şi a nivelului impactului, sunt prezentate în cele ce urmează, în tabelele 19, 20 şi 21.

    Legenda Tabel 19

┌────────────┬────────────┬────────────┐
│Impact/ │Impact/ │Impact/ │
│Ameninţare │Ameninţare │Ameninţare │
│minoră │moderată │majoră │
├────────────┼────────────┼────────────┤
│Necesită │Necesită │ │
│monitorizare│acţiuni │Necesită │
│dar │specifice │acţiuni de │
│nu şi │de │management │
│acţiuni │management │cu │
│specifice │cât mai │prioritate │
│de │curând │ │
│management │posibil │ │
├────────────┼────────────┼────────────┤
│* │** │*** │
│ │ │ │
│ │ │ │
└────────────┴────────────┴────────────┘


    Tabel 19
        Presiunile şi ameninţările asupra habitatelor şi speciilor de interes comunitar de pe teritoriul sitului Natura 2000 Lunca Buzăului

┌──────────────────┬─────────────────┬────────────────────┬───────────────────────┐
│ │Cod Specie/Cod │ │Nivel impact │
│Domeniu şi Cod │Habitat │Explicaţii │ │
│Activitate/Impact │afectat │(Localizare, impact)├─────────────┬─────────┤
│ │ │ │Actual │Potenţial│
│ │ │ │(Intensitate)│(Risc) │
│ │ │ │ │ │
├──────────────────┴─────────────────┴────────────────────┴─────────────┴─────────┤
│A. AGRICULTURA │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│A 02 Modificarea practicilor de cultivare │
├──────────────────┬─────────────────┬────────────────────┬─────────────┬─────────┤
│ │ │Este prezentă pe │ │ │
│ │ │câteva canale de │ │ │
│ │ │drenaj/irigaţii, │ │ │
│A02.01 Agricultură│1188 Bombina │în apropierea unor │necunoscut │** │
│intensivă │bombina │terenuri unde se │ │ │
│ │ │practică │ │ │
│ │ │agricultură │ │ │
│ │ │intensivă (risc: │ │ │
│ │ │utilizarea │ │ │
│ │ │pesticidelor │ │ │
│ │ │şi amendamentelor) │ │ │
├──────────────────┼─────────────────┼────────────────────┼─────────────┼─────────┤
│ │ │Reducerea resurselor│ │ │
│ │ │trofice ca urmare a │ │ │
│ │ │înlocuirii │ │ │
│A02.02 Schimbarea │1335 Spermophilus│culturilor de │* │** │
│culturii │citellus │cereale păioase cu │ │ │
│ │ │culturi de legume │ │ │
│ │ │în aval de │ │ │
│ │ │localitatea Săgeata │ │ │
│ │ │(teritoriu situat în│ │ │
│ │ │sit) │ │ │
├──────────────────┴─────────────────┴────────────────────┴─────────────┴─────────┤
│A04 Păşunat │
├──────────────────┬─────────────────┬────────────────────┬─────────────┬─────────┤
│ │ │Terenul din jurul │ │ │
│ │ │habitatului este │ │ │
│ │ │afectat de │ │ │
│ │Habitat 92D0 │deplasarea turmelor │ │ │
│ │Galerii │şi de păşunat │* │* │
│ │ripariene şi │Obţinerea │ │ │
│ │tufărişuri │sprijinului din │ │ │
│ │(Nerio- │partea autorităţilor│ │ │
│ │Tamaricetea şi │locale pentru │ │ │
│ │Securinegion │stimularea │ │ │
│A04.02.02 │tinctoriae) │populaţiei să │ │ │
│Păşunatul │ │folosească │ │ │
│neintensiv al │ │păşunile în mod │ │ │
│oilor │ │tradiţional │ │ │
│ │ │ │ │ │
│ ├─────────────────┼────────────────────┼─────────────┼─────────┤
│ │ │Degradarea şi │ │ │
│ │ │reducerea │ │ │
│ │ │habitatului ca │ │ │
│ │ │urmare a │ │ │
│ │ │păşunatului redus şi│ │ │
│ │1335 │neuniform în │ │ │
│ │Spermophilus │următoarele │** │*** │
│ │citellus │teritorii cartate: │ │ │
│ │ │aval Cislău, mal │ │ │
│ │ │drept; Gălbinaşi │ │ │
│ │ │mal drept; Bentu, │ │ │
│ │ │mal drept; Beilic, │ │ │
│ │ │mal stâng; aval │ │ │
│ │ │Găvăneşti, mal │ │ │
│ │ │stâng; Cilibia, mal │ │ │
│ │ │drept; │ │ │
│ │ │Găvăneşti-Moviliţa, │ │ │
│ │ │mal stâng │ │ │
├──────────────────┼─────────────────┼────────────────────┼─────────────┼─────────┤
│ │ │În zona Bentu, │ │ │
│ │ │terenul din jurul │ │ │
│ │ │habitatului este │ │ │
│ │Habitat 1530* │puternic afectat de │ │ │
│ │Pajişti şi │extinderea speciei │*** │*** │
│ │mlaştini │invazive │ │ │
│ │sărăturate │Elaeagnus │ │ │
│ │panonice şi │angustifolia │ │ │
│ │ponto-sarmatice │(sălcioara) │ │ │
│A04.03 Abandonarea│ │favorizată de │ │ │
│sistemelor │ │reducerea drastică a│ │ │
│pastorale, lipsa │ │păşunatului │ │ │
│păşunatului ├─────────────────┼────────────────────┼─────────────┼─────────┤
│ │ │Degradarea │ │ │
│ │ │habitatului în lipsa│ │ │
│ │ │păşunatului în │ │ │
│ │ │următoarele │ │ │
│ │1335 │teritorii cartate: │ │ │
│ │Spermophilus │aval Cislău, mal │** │*** │
│ │citellus │drept; Gălbinaşi, │ │ │
│ │ │mal drept; Bentu, │ │ │
│ │ │mal drept; │ │ │
│ │ │Beilic, mal stâng; │ │ │
│ │ │aval Găvăneşti, mal │ │ │
│ │ │stâng; │ │ │
│ │ │Cilibia, mal drept; │ │ │
│ │ │Găvăneşti- Moviliţa,│ │ │
│ │ │mal stâng │ │ │
├──────────────────┼─────────────────┼────────────────────┼─────────────┼─────────┤
│ │ │Degradarea │ │ │
│ │ │habitatului, │ │ │
│ │ │reducerea resurselor│ │ │
│ │ │trofice │ │ │
│A04.01.02 │1335 │în următoarele │** │** │
│Păşunatul intensiv│Spermophilus │teritorii cartate: │ │ │
│al oilor │citellus │Mărăcineni amonte │ │ │
│ │ │pod, mal stâng; │ │ │
│ │ │Scurteşti-Stânceşti,│ │ │
│ │ │mal stâng; │ │ │
│ │ │Dâmbroca, mal stâng;│ │ │
│ │ │Baniţa, mal stâng; │ │ │
│ │ │Cotu Ciorii, │ │ │
│ │ │mal drept │ │ │
├──────────────────┼─────────────────┼────────────────────┼─────────────┼─────────┤
│ │ │Degradarea │ │ │
│ │ │habitatului, │ │ │
│ │ │reducerea resurselor│ │ │
│ │1335 │trofice │ │ │
│A04.01.05 │Spermophilus │în următoarele │** │** │
│Păşunatul intensiv│citellus │teritorii cartate: │ │ │
│în amestec de │ │Mărăcineni amonte │ │ │
│animale │ │pod, mal stâng; │ │ │
│ │ │Scurteşti-Stânceşti,│ │ │
│ │ │mal stâng; │ │ │
│ │ │Beilic, mal stâng; │ │ │
│ │ │Baniţa, mal stâng │ │ │
├──────────────────┼─────────────────┼────────────────────┼─────────────┼─────────┤
│ │ │Riscul contaminării │ │ │
│ │ │cu nitraţi a apei │ │ │
│ │ │din canalul de │ │ │
│ │ │irigaţii din zona │ │ │
│ │ │Săgeata, unde au │ │ │
│ │ │fost observate │ │ │
│ │ │exemplare de B. │ │ │
│ │ │bombina. Populaţiile│ │ │
│A06.01.01 culturi │1188 Bombina │de B. bombina │necunoscut │** │
│anuale intensive │bombina │s-au retras probabil│ │ │
│pentru producţia │ │din zonele unde au │ │ │
│de alimente/ │ │fost │ │ │
│ │ │realizate │ │ │
│ │ │îmbunătăţiri │ │ │
│ │ │funciare (desecări) │ │ │
│ │ │în │ │ │
│ │ │canalele de irigaţii│ │ │
│ │ │şi puţinele zone mai│ │ │
│ │ │joase, │ │ │
│ │ │care se inundă │ │ │
│ │ │datorită ridicării │ │ │
│ │ │nivelului │ │ │
│ │ │piezometric, în zona│ │ │
│ │ │agricolă de la │ │ │
│ │ │ieşirea din loc. │ │ │
│ │ │Săgeata spre Beilic │ │ │
├──────────────────┼─────────────────┼────────────────────┼─────────────┼─────────┤
│ │ │Riscul contaminării │ │ │
│ │ │cu nitraţi a apei │ │ │
│ │ │din canalul de │ │ │
│ │ │irigaţii din zona │ │ │
│ │ │Săgeata, unde au │ │ │
│ │ │fost observate │ │ │
│ │ │exemplare de B. │ │ │
│ │ │bombina. Populaţiile│ │ │
│A 08 Fertilizare │1188 Bombina │de B. bombina │ │ │
│ │bombina │s-au retras probabil│ │ │
│ │ │din zonele unde au │ │ │
│ │ │fost │ │ │
│ │ │realizate │ │ │
│ │ │îmbunătăţiri │ │ │
│ │ │funciare (desecări) │ │ │
│ │ │în │ │ │
│ │ │canalele de irigaţii│ │ │
│ │ │şi puţinele zone mai│ │ │
│ │ │joase, │ │ │
│ │ │care se inundă │ │ │
│ │ │datorită ridicării │ │ │
│ │ │nivelului │ │ │
│ │ │piezometric, în zona│ │ │
│ │ │agricolă de la │ │ │
│ │ │ieşirea din loc. │ │ │
│ │ │Săgeata spre Beilic │ │ │
├──────────────────┴─────────────────┴────────────────────┴─────────────┴─────────┤
│B. SILVICULTURA │
├──────────────────┬─────────────────┬────────────────────┬─────────────┬─────────┤
│ │ │Eliminarea │ │ │
│ │ │cioturilor de arbori│ │ │
│ │1088 Lucanus │în care se dezvoltă │ │ │
│B 02.02 Curăţarea │cervus │larva de rădaşcă; │* │*** │
│pădurii │ │corpurile de pădure │ │ │
│ │ │din zona │ │ │
│ │ │Bentu-Cilibia şi în │ │ │
│ │ │zona împădurită din │ │ │
│ │ │localitatea │ │ │
│ │ │Ciuta │ │ │
├──────────────────┼─────────────────┼────────────────────┼─────────────┼─────────┤
│ │ │Eliminarea arborilor│ │ │
│ │ │bătrâni cu reziduuri│ │ │
│ │ │lemnoase │ │ │
│ │1088 Lucanus │putrezite şi a │ │ │
│B02.04 │cervus │arborilor uscaţi în │* │*** │
│Îndepărtarea │ │care se dezvoltă │ │ │
│arborilor uscaţi │ │larva de rădaşcă; │ │ │
│sau în curs de │ │corpurile de pădure │ │ │
│uscare │ │din zona │ │ │
│ │ │Bentu-Cilibia şi în │ │ │
│ │ │zona împădurită din │ │ │
│ │ │localitatea │ │ │
│ │ │Ciuta │ │ │
├──────────────────┴─────────────────┴────────────────────┴─────────────┴─────────┤
│C. MINERIT, EXTRACŢIE DE MATERIALE ŞI PRODUCŢIE DE ENERGIE │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│C01 Extragere materiale inerte │
├──────────────────┬─────────────────┬────────────────────┬─────────────┬─────────┤
│ │ │Funcţionarea │ │ │
│ │ │balastierelor care │ │ │
│ │1122 Gobio │extrag agregate │ │ │
│ │uranoscopus │minerale din plajele│*** │*** │
│ │ │rîului şi folosesc │ │ │
│ │ │apa râului │ │ │
│ │ │pentru spălarea │ │ │
│ │ │agregatelor minerale│ │ │
│ │ │De la Pârscov păna │ │ │
│ │ │la Săgeata │ │ │
│ ├─────────────────┼────────────────────┼─────────────┼─────────┤
│ │ │Funcţionarea │ │ │
│ │ │balastierelor care │ │ │
│ │ │extrag agregate │ │ │
│ │ │minerale din plajele│ │ │
│ │ │rîului şi folosesc │ │ │
│ │ │apa râului │ │ │
│ │ │pentru spălarea │ │ │
│ │1138 Barbus │agregatelor minerale│* │** │
│ │meridionalis │afectează în │ │ │
│C01.01 Extragere │ │mod direct │ │ │
│de nisip şi │ │habitatele de │ │ │
│pietriş │ │hrănire şi │ │ │
│ │ │reproducere - │ │ │
│ │ │colmatare cu │ │ │
│ │ │sedimente fine │ │ │
│ │ │rezultate din │ │ │
│ │ │procesul │ │ │
│ │ │de extracţie şi din │ │ │
│ │ │spălarea agregatelor│ │ │
│ │ │De la Pârscov păna │ │ │
│ │ │la Săgeata │ │ │
│ ├─────────────────┼────────────────────┼─────────────┼─────────┤
│ │ │Funcţionarea │ │ │
│ │ │balastierelor care │ │ │
│ │1149 Cobitis │extrag agregate │ │ │
│ │taenia │minerale din plajele│** │*** │
│ │ │râului şi folosesc │ │ │
│ │ │apa râului │ │ │
│ │ │pentru spălarea │ │ │
│ │ │agregatelor minerale│ │ │
│ │ │De la Pârscov pănă │ │ │
│ │ │la Săgeata │ │ │
│ ├─────────────────┼────────────────────┼─────────────┼─────────┤
│ │ │Funcţionarea │ │ │
│ │ │balastierelor care │ │ │
│ │ │extrag agregate │ │ │
│ │ │minerale din plajele│ │ │
│ │ │rîului şi folosesc │ │ │
│ │ │apa râului │ │ │
│ │2511 Gobio │pentru spălarea │ │ │
│ │kessleri │agregatelor minerale│** │* │
│ │ │afectează în │ │ │
│ │ │mod direct │ │ │
│ │ │habitatele de │ │ │
│ │ │hrănire şi │ │ │
│ │ │reproducere - │ │ │
│ │ │colmatare cu │ │ │
│ │ │sedimente fine │ │ │
│ │ │rezultate din │ │ │
│ │ │procesul │ │ │
│ │ │de extracţie şi din │ │ │
│ │ │spălarea agregatelor│ │ │
│ │ │De la Pârscov până │ │ │
│ │ │la Săgeata │ │ │
├──────────────────┼─────────────────┼────────────────────┼─────────────┼─────────┤
│ │ │Tăierea vegetaţiei │ │ │
│ │ │riverane, mai ales a│ │ │
│ │ │tufelor de │ │ │
│ │ │Tamarix ramossisima │ │ │
│ │ │poate depăşi │ │ │
│ │ │capacitatea de │ │ │
│ │ │refacere a speciei. │ │ │
│ │ │Monitorizarea │ │ │
│ │Habitat 92D0 │tendinţei dinamicii │ │ │
│ │Galerii │habitatului, │** │* │
│ │ripariene şi │determinată de │ │ │
│ │tufărişuri │extinderea speciei │ │ │
│ │(Nerio- │Tamarix │ │ │
│ │Tamaricetea şi │ramossisima pe │ │ │
│ │Securinegion │terenurile │ │ │
│ │tinctoriae) │abandonate-degradate│ │ │
│ │ │şi │ │ │
│ │ │colaborarea cu │ │ │
│ │ │autorităţile locale │ │ │
│ │ │pentru limitarea │ │ │
│ │ │acţiunilor de │ │ │
│ │ │eliminare prin │ │ │
│ │ │tăiere-săpare a │ │ │
│ │ │tufelor │ │ │
│ │ │de Tamarix în limita│ │ │
│ │ │terenurilor care au │ │ │
│ │ │o folosinţă │ │ │
│ │ │clară │ │ │
│ │ │De la Pârscov pănă │ │ │
│ │ │la Săgeata │ │ │
│ ├─────────────────┼────────────────────┼─────────────┼─────────┤
│C01.01.01 Cariere │ │Doar în cazul în │ │ │
│de nisip şi │ │care acestea sunt │ │ │
│pietriş │ │instalate în │ │ │
│ │ │terasa râului Buzău,│ │ │
│ │ │în zone umede, în │ │ │
│ │1188 Bombina │care era │ │ │
│ │bombina │instalată vegetaţie │* │** │
│ │ │hidrofilă şi zona │ │ │
│ │ │era periodic │ │ │
│ │ │inundată de freatic;│ │ │
│ │ │altfel, activitatea │ │ │
│ │ │de mai sus │ │ │
│ │ │poate fi benefică, │ │ │
│ │ │dacă forma negativă │ │ │
│ │ │de relief │ │ │
│ │ │rezultată este │ │ │
│ │ │lăsată să se │ │ │
│ │ │revegeteze în regim │ │ │
│ │ │natural │ │ │
│ ├─────────────────┼────────────────────┼─────────────┼─────────┤
│ │ │Doar în cazul în │ │ │
│ │ │care acestea sunt │ │ │
│ │ │instalate în │ │ │
│ │ │terasa râului Buzău,│ │ │
│ │ │în zone umede, în │ │ │
│ │ │care era │ │ │
│ │ │instalată vegetaţie │ │ │
│ │1193 Bombina │hidrofilă şi zona │* │** │
│ │variegata │era periodic │ │ │
│ │ │inundată de freatic;│ │ │
│ │ │altfel, activitatea │ │ │
│ │ │de mai sus │ │ │
│ │ │poate fi benefică, │ │ │
│ │ │dacă forma negativă │ │ │
│ │ │de relief │ │ │
│ │ │rezultată este │ │ │
│ │ │lăsată să se │ │ │
│ │ │revegeteze în regim │ │ │
│ │ │natural; astfel de │ │ │
│ │ │activităţi au loc în│ │ │
│ │ │zona │ │ │
│ │ │Vipereşti - Cislău │ │ │
│ │ │şi Pârscov │ │ │
│ ├─────────────────┼────────────────────┼─────────────┼─────────┤
│ │ │Doar în cazul în │ │ │
│ │ │care acestea sunt │ │ │
│ │ │instalate în │ │ │
│ │ │terasa râului Buzău,│ │ │
│ │ │în zone umede, în │ │ │
│ │ │care era │ │ │
│ │ │instalată vegetaţie │ │ │
│ │1220 Emys │hidrofilă şi zona │ │ │
│ │orbicularis │era periodic │* │** │
│ │ │inundată de freatic;│ │ │
│ │ │altfel, activitatea │ │ │
│ │ │de mai sus │ │ │
│ │ │poate fi benefică, │ │ │
│ │ │dacă forma negativă │ │ │
│ │ │de relief │ │ │
│ │ │rezultată este │ │ │
│ │ │lăsată să se │ │ │
│ │ │revegeteze în regim │ │ │
│ │ │natural sau chiar în│ │ │
│ │ │cazul în care este │ │ │
│ │ │amenajat un │ │ │
│ │ │iaz piscicol, specia│ │ │
│ │ │hrănindu-se şi cu │ │ │
│ │ │puiet de │ │ │
│ │ │peşte │ │ │
├──────────────────┴─────────────────┴────────────────────┴─────────────┴─────────┤
│E. URBANIZARE, DEZVOLTARE REZIDENŢIALĂ ŞI COMERCIALĂ │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│E01 Zone urbanizate, locuinţe umane │
├──────────────────┬─────────────────┬────────────────────┬─────────────┬─────────┤
│ │ │Cel puţin zona de la│ │ │
│ │ │Gura Câlnăului este │ │ │
│ │ │foarte │ │ │
│ │ │aproape de comună şi│ │ │
│ │ │de municipiul Buzău.│ │ │
│ │Habitat 1530* │Habitatul │ │ │
│E01.02 Urbanizare │Pajişti │este foarte │** │ │
│discontinuă │şi mlaştini │vulnerabil mai ales │ │ │
│ │sărăturate │ca urmare a │ │ │
│ │panonice şi │restrângerii │ │ │
│ │ponto-sarmatice │drastice a │ │ │
│ │ │suprafeţei, iar │ │ │
│ │ │menţinerea │ │ │
│ │ │structurii actuale │ │ │
│ │ │este dependentă de │ │ │
│ │ │prezenţa │ │ │
│ │ │animalelor la │ │ │
│ │ │păşunat │ │ │
├──────────────────┴─────────────────┴────────────────────┴─────────────┴─────────┤
│E 03 Depozitare deşeuri │
├──────────────────┬─────────────────┬────────────────────┬─────────────┬─────────┤
│ │ │La marginea satelor │ │ │
│ │ │se formează depozite│ │ │
│ │ │de deşeuri │ │ │
│ │ │din gospodărie, │ │ │
│ │Habitat 92D0 │vântul şi │ │ │
│ │Galerii │precipitaţiile le │* │** │
│ │ripariene şi │transportă în │ │ │
│ │tufărişuri │tufărişurile de │ │ │
│ │(Nerio- │cătina roşie; există│ │ │
│ │Tamaricetea şi │riscul simplificării│ │ │
│ │Securinegion │şi degradării │ │ │
│ │tinctoriae) │structurii │ │ │
│ │ │habitatului, prin │ │ │
│ │ │dispariţia speciilor│ │ │
│ │ │caracteristice. │ │ │
│ │ │De la Pârscov pănă │ │ │
│ │ │la Săgeata │ │ │
│E 03.01 Descărcare├─────────────────┼────────────────────┼─────────────┼─────────┤
│deşeuri menajere │ │Degradarea │ │ │
│ │ │habitatului şi │ │ │
│ │ │reducerea resurselor│ │ │
│ │ │trofice prin │ │ │
│ │1335 │ruderalizare în │** │*** │
│ │Spermophilus │majoritatea │ │ │
│ │citellus │teritoriilor în care│ │ │
│ │ │a fost identificată │ │ │
│ │ │specia. │ │ │
│ │ │Teritoriile cele mai│ │ │
│ │ │afectate sunt cele │ │ │
│ │ │de la │ │ │
│ │ │Căpăţâneşti şi │ │ │
│ │ │Scurteşti-Stâncceşti│ │ │
│ ├─────────────────┼────────────────────┼─────────────┼─────────┤
│ │ │Degradarea │ │ │
│ │ │habitatului │ │ │
│ │ │caracteristic larvei│ │ │
│ │1060 Lycaena │şi │* │** │
│ │dispar │adultului: habitate │ │ │
│ │ │palustre şi zone │ │ │
│ │ │umede adiacente │ │ │
│ │ │din zona montană, │ │ │
│ │ │colinară şi de │ │ │
│ │ │câmpie │ │ │
│ ├─────────────────┼────────────────────┼─────────────┼─────────┤
│ │ │Degradarea │ │ │
│ │ │habitatului │ │ │
│ │ │caracteristic larvei│ │ │
│ │1078* Callimorpha│şi │* │** │
│ │quadripunctaria │adultului: habitate │ │ │
│ │ │forestiere de pe │ │ │
│ │ │malul râului, │ │ │
│ │ │în zona colinară a │ │ │
│ │ │sitului │ │ │
│ ├─────────────────┼────────────────────┼─────────────┼─────────┤
│ │1188 Bombina │Intreaga arie de │* │** │
│ │bombina │răspândire a speciei│ │ │
│ │ │Verneşti - Robeasca │ │ │
│ ├─────────────────┼────────────────────┼─────────────┼─────────┤
│ │1193 Bombina │Intreaga arie de │* │** │
│ │variegata │răspândire a speciei│ │ │
│ │ │Siriu - Pârscov │ │ │
│ ├─────────────────┼────────────────────┼─────────────┼─────────┤
│ │1220 Emys │Intreaga arie de │* │** │
│ │orbicularis │răspândire a speciei│ │ │
│ │ │Cislău - Robeasca │ │ │
├──────────────────┼─────────────────┼────────────────────┼─────────────┼─────────┤
│ │1188 Bombina │Zona mun. Buzău - │* │* │
│ │bombina │Vadu Paşii │ │ │
│ ├─────────────────┼────────────────────┼─────────────┼─────────┤
│E03.02 Depozitarea│ │Zona Berca, unde au │ │ │
│deşeurilor │1193 Bombina │fost observate │** │** │
│industriale │variegata │deşeuri legate de │ │ │
│ │ │activitatea de │ │ │
│ │ │stocare a petrolului│ │ │
│ ├─────────────────┼────────────────────┼─────────────┼─────────┤
│ │1220 Emys │Zona Berca, zona │ │ │
│ │orbicularis │mun. Buzău - Vadu │** │** │
│ │ │Paşii │ │ │
├──────────────────┼─────────────────┼────────────────────┼─────────────┼─────────┤
│ │ │Localnicii aruncă │ │ │
│ │Habitat 92D0 │între tufele de │ │ │
│ │Galerii │cătina roşie │** │* │
│ │ripariene şi │deşeuri din │ │ │
│ │tufărişuri │construcţii (moloz),│ │ │
│ │(Nerio- │cutii, pet-uri, │ │ │
│ │Tamaricetea şi │resturi textile │ │ │
│ │Securinegion │Între Mărăcineni şi │ │ │
│ │tinctoriae) │Vadu Paşii │ │ │
│ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │
│ ├─────────────────┼────────────────────┼─────────────┼─────────┤
│ │ │Localnicii aruncă │ │ │
│ │Habitat 1530* │deşeuri din │ │ │
│ │Pajişti │construcţii (moloz),│** │** │
│ │şi mlaştini │cutii, pet-uri, │ │ │
│ │sărăturate │resturi textile Gura│ │ │
│ │panonice şi │Câlnăului │ │ │
│E03.03 Depozitare │ponto-sarmatice │ │ │ │
│deşeuri inerte │ │ │ │ │
│ ├─────────────────┼────────────────────┼─────────────┼─────────┤
│ │ │În special în │ │ │
│ │ │legătură cu │ │ │
│ │ │exploatări de nisip │ │ │
│ │1188 Bombina │şi │** │** │
│ │bombina │pietriş, în sectorul│ │ │
│ │ │Verneşti - Săgeata │ │ │
│ │ │dar şi │ │ │
│ │ │depozite de deşeuri │ │ │
│ │ │din construcţii, │ │ │
│ │ │depuse ilegal │ │ │
│ │ │de localnici │ │ │
│ ├─────────────────┼────────────────────┼─────────────┼─────────┤
│ │ │În special în │ │ │
│ │ │legătură cu │ │ │
│ │1193 Bombina │exploatări de nisip │** │** │
│ │variegata │şi │ │ │
│ │ │pietriş, în sectorul│ │ │
│ │ │Vipereşti - Cislău │ │ │
│ │ │şi Pârscov │ │ │
│ ├─────────────────┼────────────────────┼─────────────┼─────────┤
│ │ │În special în │ │ │
│ │ │legătură cu │ │ │
│ │ │exploatări de nisip │ │ │
│ │1220 Emys │şi │** │** │
│ │orbicularis │pietriş, în sectorul│ │ │
│ │ │Verneşti - Săgeata │ │ │
│ │ │dar şi │ │ │
│ │ │depozite de deşeuri │ │ │
│ │ │din construcţii, │ │ │
│ │ │depuse ilegal │ │ │
│ │ │de localnici │ │ │
│ ├─────────────────┼────────────────────┼─────────────┼─────────┤
│ │ │Rumeguşul rezultat │ │ │
│ │ │de la gatere - │ │ │
│ │ │Particulele de │ │ │
│ │ │rumeguş obturează │ │ │
│ │Toţi peştii │microspaţiile din │** │** │
│ │ │sediment şi │ │ │
│ │ │împiedică │ │ │
│ │ │dezvoltarea faunei │ │ │
│ │ │bentonice care este │ │ │
│ │ │consumată de │ │ │
│ │ │populaţiile de peşti│ │ │
│ │ │Colţu Pietrii - │ │ │
│ │ │Ciuta (Părscov) │ │ │
├──────────────────┼─────────────────┼────────────────────┼─────────────┼─────────┤
│ │1188 Bombina │În mai multe zone, │ │ │
│ │bombina │pe sectorul Verneşti│* │* │
│ │ │- Robeasca │ │ │
│E 03.04 Depozitare├─────────────────┼────────────────────┼─────────────┼─────────┤
│alte tipuri de │1193 Bombina │În mai multe zone, │ │ │
│deşeuri │variegata │pe sectorul Siriu - │* │* │
│ │ │Berca │ │ │
│ ├─────────────────┼────────────────────┼─────────────┼─────────┤
│ │1220 Emys │În mai multe zone, │ │ │
│ │orbicularis │pe sectorul Cislău -│* │* │
│ │ │Robeasca │ │ │
├──────────────────┴─────────────────┴────────────────────┴─────────────┴─────────┤
│F FOLOSIREA RESURSELOR BIOLOGICE, ALTELE DECÂT AGRICULTURA ŞI SILVICULTURA │
├──────────────────┬─────────────────┬────────────────────┬─────────────┬─────────┤
│ │ │Lacul Coştei - fostă│ │ │
│ │ │mostişte amenajată │ │ │
│ │ │pentru fermă │ │ │
│ │ │piscicolă - probabil│ │ │
│ │ │fost habitat al │ │ │
│ │ │speciei │ │ │
│ │ │Măsuri propuse: │ │ │
│ │ │- identificarea unei│ │ │
│ │ │surse de finanţare │ │ │
│ │ │şi │ │ │
│F 01.01 Ferme │1188 Bombina │propunerea unui │* │* │
│piscicole │bombina │proiect de │ │ │
│ │ │reconstrucţie │ │ │
│ │ │ecologică a │ │ │
│ │ │unei porţiuni din │ │ │
│ │ │amenajarea piscicolă│ │ │
│ │ │Coştei (o │ │ │
│ │ │parte fiind │ │ │
│ │ │abandonată la ora │ │ │
│ │ │actuală); │ │ │
│ │ │- identificarea unei│ │ │
│ │ │modalităţi/ │ │ │
│ │ │oportunităţi de │ │ │
│ │ │parteneriat cu │ │ │
│ │ │concesionarul │ │ │
│ │ │amenajării Coştei, │ │ │
│ │ │pentru implementarea│ │ │
│ │ │proiectului de │ │ │
│ │ │reconstrucţie │ │ │
│ │ │ecologică pentru B. │ │ │
│ │ │bombina şi E. │ │ │
│ │ │orbicularis │ │ │
├──────────────────┴─────────────────┴────────────────────┴─────────────┴─────────┤
│F 02 Pescuit │
├──────────────────┬─────────────────┬────────────────────┬─────────────┬─────────┤
│ │ │Specia este pescuită│ │ │
│ │ │activ │ │ │
│ │ │Este necesară o │ │ │
│ │ │estimarea periodică │ │ │
│ │ │a capturilor de │ │ │
│ │1138 Barbus │ihtiofaună ale │** │** │
│ │meridionalis │pescarilor sportivi,│ │ │
│ │ │pentru a stabili │ │ │
│ │ │cele mai potrivite │ │ │
│ │ │măsuri de diminuare │ │ │
│ │ │a presiunii │ │ │
│ │ │asupra populaţiei de│ │ │
│ │ │moioagă. │ │ │
│ │ │Colţu Pietrii - Gura│ │ │
│F 02.03 Pescuit │ │Bâscei, Săgeata - │ │ │
│sportiv │ │Vişani │ │ │
│(de recreere) ├─────────────────┼────────────────────┼─────────────┼─────────┤
│ │ │Accidental, │ │ │
│ │1149 Cobitis │exemplare de Cobitis│ │ │
│ │taenia │taenia pot fi │* │* │
│ │ │capturate cu undiţa │ │ │
│ │ │Colţu Pietrii - Gura│ │ │
│ │ │Bâscei, Săgeata - │ │ │
│ │ │Vişani │ │ │
│ ├─────────────────┼────────────────────┼─────────────┼─────────┤
│ │ │Accidental, │ │ │
│ │2511 Gobio │exemplare de Gobio │ │ │
│ │kessleri │kesslerii pot fi │* │* │
│ │ │capturate cu undiţa │ │ │
│ │ │Colţu Pietrii - Gura│ │ │
│ │ │Bâscei, Săgeata - │ │ │
│ │ │Vişani │ │ │
│ ├─────────────────┼────────────────────┼─────────────┼─────────┤
│ │ │Exemplare de │ │ │
│ │ │ţestoasă de lac pot │ │ │
│ │ │fi capturate │ │ │
│ │ │accidental şi │ │ │
│ │1220 Emys │omorâte, fiind │ │ │
│ │orbicularis │considerate de unii │** │** │
│ │ │pescari ca fiind │ │ │
│ │ │dăunătoare pentru │ │ │
│ │ │puietul de peşte. │ │ │
│ │ │Acest impact poate │ │ │
│ │ │fi prezent în │ │ │
│ │ │special pe iazurile │ │ │
│ │ │de pescuit ce au │ │ │
│ │ │fost amenajate în │ │ │
│ │ │foste exploatări │ │ │
│ │ │de balast │ │ │
│ │ │Săpoca-Beilic │ │ │
├──────────────────┼─────────────────┼────────────────────┼─────────────┼─────────┤
│ │ │Deşi G. uranoscopus │ │ │
│ │ │nu este o specie de │ │ │
│ │ │interes │ │ │
│ │1122 Gobio │alimentar-comercial,│ │ │
│ │uranoscopus │metodele folosite de│*** │*** │
│ │ │braconieri │ │ │
│ │ │(curent electric) │ │ │
│ │ │afectează destul de │ │ │
│ │ │serios │ │ │
│ │ │populaţiile Colţu │ │ │
│ │ │Pietrii - Gura │ │ │
│ │ │Bâscei, │ │ │
│ │ │Săgeata - Vişani │ │ │
│ ├─────────────────┼────────────────────┼─────────────┼─────────┤
│F 05.04 Braconaj │ │Metodele folosite de│ │ │
│ │ │braconieri (curent │ │ │
│ │1138 │electric) │ │ │
│ │Barbus │afectează destul de │*** │** │
│ │meridionalis │serios populaţiile, │ │ │
│ │ │exterminând │ │ │
│ │ │mai ales juvenilii │ │ │
│ │ │Colţu Pietrii - Gura│ │ │
│ │ │Bâscei, Săgeata - │ │ │
│ │ │Vişani │ │ │
│ ├─────────────────┼────────────────────┼─────────────┼─────────┤
│ │ │Deşi C. taenia nu │ │ │
│ │ │este o specie de │ │ │
│ │ │interes │ │ │
│ │1149 Cobitis │alimentar-comercial,│ │ │
│ │taenia │metodele folosite de│*** │*** │
│ │ │braconieri │ │ │
│ │ │(curent electric) │ │ │
│ │ │afectează destul de │ │ │
│ │ │serios │ │ │
│ │ │populaţiile Colţu │ │ │
│ │ │Pietrii - Gura │ │ │
│ │ │Bâscei, │ │ │
│ │ │Săgeata - Vişani │ │ │
│ ├─────────────────┼────────────────────┼─────────────┼─────────┤
│ │ │Metodele folosite de│ │ │
│ │ │braconieri (curent │ │ │
│ │2511 Gobio │electric) │ │ │
│ │kessleri │afectează destul de │*** │** │
│ │ │serios populaţiile, │ │ │
│ │ │exterminând │ │ │
│ │ │mai ales juvenilii │ │ │
│ │ │Colţu Pietrii - Gura│ │ │
│ │ │Bâscei, │ │ │
│ │ │Săgeata - Vişani │ │ │
├──────────────────┴─────────────────┴────────────────────┴─────────────┴─────────┤
│G. INTRUZIUNI ŞI DEZECHILIBRE UMANE │
├──────────────────┬─────────────────┬────────────────────┬─────────────┬─────────┤
│ │ │Pătrunderea cu │ │ │
│ │ │vehicule tractate de│ │ │
│ │ │animale în zona │ │ │
│ │ │podului │ │ │
│ │1188 Bombina │Jirlău-Făurei, malul│* │* │
│ │bombina │drept al râului │ │ │
│ │ │Buzău, │ │ │
│ │ │pe drumuri de pământ│ │ │
│ │ │forestiere, care │ │ │
│G01.02 Mersul pe │ │vara păstrează │ │ │
│jos, călărie şi │ │bălţi temporare, în │ │ │
│vehicule │ │care specia poate │ │ │
│non-motorizate │ │supravieţui │ │ │
│ │ │secetei │ │ │
│ ├─────────────────┼────────────────────┼─────────────┼─────────┤
│ │ │Pătrunderea cu │ │ │
│ │ │vehicule tractate de│ │ │
│ │ │animale (în mai │ │ │
│ │ │multe zone de-a │ │ │
│ │1193 Bombina │lungul ariei de │* │* │
│ │variegata │distribuţie, pe │ │ │
│ │ │drumuri de pământ │ │ │
│ │ │forestiere, care │ │ │
│ │ │vara păstrează │ │ │
│ │ │bălţi temporare, în │ │ │
│ │ │care specia poate │ │ │
│ │ │supravieţui │ │ │
│ │ │secetei şi se poate │ │ │
│ │ │reproduce │ │ │
├──────────────────┴─────────────────┴────────────────────┴─────────────┴─────────┤
│G02 Sport şi agrement │
├──────────────────┬─────────────────┬────────────────────┬─────────────┬─────────┤
│ │Habitat 92A0 │Turiştii ocazionali │* │ │
│G02.09 Wildlife │Zăvoaie │Păltineni pâna la │ │ │
│watching │cu Salix alba şi │Pârscov │ │ │
│ │Populus alba │ │ │ │
│ ├─────────────────┼────────────────────┼─────────────┼─────────┤
│ │Habitat 3240 │Turiştii ocazionali │ │ │
│ │Vegetaţie │Colţu Pietrii - │* │ │
│ │lemnoasă cu Salix│Mărunţişu │ │ │
│ │eleagnos de-a │ │ │ │
│ │lungul │ │ │ │
│ │râurilor montane │ │ │ │
├──────────────────┼─────────────────┼────────────────────┼─────────────┼─────────┤
│ │ │Degradarea │ │ │
│ │ │habitatului │ │ │
│ │ │caracteristic larvei│ │ │
│ │1060 Lycaena │şi │* │** │
│ │dispar │adultului: habitate │ │ │
│ │ │palustre şi zone │ │ │
│G 08.01 Alte │ │umede adiacente │ │ │
│activităţi │ │din zona montană, │ │ │
│sportive şi │ │colinară şi de │ │ │
│recreative în aer │ │câmpie. │ │ │
│liber - turism de ├─────────────────┼────────────────────┼─────────────┼─────────┤
│week-end │ │Degradarea │ │ │
│ │ │habitatului │ │ │
│ │ │caracteristic larvei│ │ │
│ │1078* Callimorpha│şi │* │** │
│ │quadripunctaria │adultului: habitate │ │ │
│ │ │forestiere de pe │ │ │
│ │ │malul râului, │ │ │
│ │ │în zona colinară a │ │ │
│ │ │sitului. │ │ │
├──────────────────┴─────────────────┴────────────────────┴─────────────┴─────────┤
│H. POLUARE │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│H 01 Poluarea apelor de suprafaţă │
├──────────────────┬─────────────────┬────────────────────┬─────────────┬─────────┤
│ │ │În cazul canalelor │ │ │
│H01.05 poluare │1188 Bombina │de drenaj/irigare │** │** │
│difuză a apelor de│bombina │din zona │ │ │
│suprafaţă, │ │Săgeata, unde a fost│ │ │
│datorită │ │observată specia │ │ │
│activităţilor │ │ │ │ │
│agricole │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │
├──────────────────┼─────────────────┼────────────────────┼─────────────┼─────────┤
│ │ │Specia este │ │ │
│ │ │recunoscută ca fiind│ │ │
│ │1122 Gobio │sensibilă la │* │** │
│ │uranoscopus │poluare │ │ │
│ │ │Nehoiu, Pătârlagele,│ │ │
│ │ │Gura Bâscei, │ │ │
│ │ │Berca,Buzău, │ │ │
│ │ │Vadu Paşii (Coco │ │ │
│ │ │Rico) │ │ │
│ ├─────────────────┼────────────────────┼─────────────┼─────────┤
│H01.08 Poluarea │ │Sunt afectaţi mai │ │ │
│difuză a apelor de│1138 │ales juvenilii │ │ │
│suprafaţă cauzată │Barbus │Nehoiu, Pătârlagele,│** │* │
│de apa de │meridionalis │Gura Bâscei, Berca, │ │ │
│canalizare │ │Buzău, │ │ │
│menajeră şi de ape│ │Vadu Paşii (Coco │ │ │
│uzate │ │Rico) │ │ │
│ ├─────────────────┼────────────────────┼─────────────┼─────────┤
│ │ │Specia este │ │ │
│ │ │recunoscută ca fiind│ │ │
│ │1149 Cobitis │foarte sensibilă la │*** │*** │
│ │taenia │poluare │ │ │
│ │ │Nehoiu, Pătârlagele,│ │ │
│ │ │Gura Bâscei, Berca, │ │ │
│ │ │Buzău, │ │ │
│ │ │Vadu Paşii (Coco │ │ │
│ │ │Rico) │ │ │
│ ├─────────────────┼────────────────────┼─────────────┼─────────┤
│ │ │Gobio kesslerii, ca │ │ │
│ │ │şi celelalte specii │ │ │
│ │ │ale genului, │ │ │
│ │2511 Gobio │este recunoscută ca │** │* │
│ │kessleri │fiind sensibilă la │ │ │
│ │ │poluare │ │ │
│ │ │Nehoiu, Pătârlagele,│ │ │
│ │ │Gura Bâscei, Berca, │ │ │
│ │ │Buzău, │ │ │
│ │ │Vadu Paşii (Coco │ │ │
│ │ │Rico) │ │ │
├──────────────────┼─────────────────┼────────────────────┼─────────────┼─────────┤
│ │ │În mai multe zone, │ │ │
│ │1188 Bombina │pe toată aria de │* │* │
│ │bombina │răspândire a │ │ │
│ │ │speciei - Verneşti -│ │ │
│ │ │Robeasca │ │ │
│H05.01 gunoaie şi ├─────────────────┼────────────────────┼─────────────┼─────────┤
│deşeuri solide │ │În mai multe zone, │ │ │
│ │1193 Bombina │pe toată aria de │ │ │
│ │variegata │răspândire a │* │* │
│ │ │speciei - pod │ │ │
│ │ │Pănătău, Cislău - │ │ │
│ │ │Gura Bâscei, │ │ │
│ │ │pod Pârscov │ │ │
│ ├─────────────────┼────────────────────┼─────────────┼─────────┤
│ │ │În mai multe zone, │ │ │
│ │1220 Emys │pe toată aria de │* │* │
│ │orbicularis │răspândire a │ │ │
│ │ │speciei - Cislău - │ │ │
│ │ │Robeasca │ │ │
├──────────────────┴─────────────────┴────────────────────┴─────────────┴─────────┤
│I. SPECII INVAZIVE, ALTE PROBLEME ALE SPECIILOR ŞI GENELE │
├──────────────────┬─────────────────┬────────────────────┬─────────────┬─────────┤
│ │ │Degradarea şi │ │ │
│ │ │reducerea │ │ │
│ │ │habitatului prin │ │ │
│ │ │invazia │ │ │
│ │ │speciilor arbustive │ │ │
│ │ │Elaeagnos │ │ │
│ │ │angustifolia şi │ │ │
│ │ │Tamarix ramossisima.│ │ │
│ │ │Teritoriile │ │ │
│ │ │afectate: Săpoca, │ │ │
│ │ │mal stâng; Mâţeşti, │ │ │
│I 02.01 Specii │1335 │mal stâng; Potoceni,│** │*** │
│native │Spermophilus │mal stâng; Verneşti,│ │ │
│problematice │citellus │mal drept; │ │ │
│ │ │Căpăţâneşti, mal │ │ │
│ │ │drept; Buzău, mal │ │ │
│ │ │drept; │ │ │
│ │ │Mărăcineni, mal │ │ │
│ │ │stâng şi mal drept; │ │ │
│ │ │Gura Câlnăului, │ │ │
│ │ │mal stâng; │ │ │
│ │ │Scurteşti-Stânceşti,│ │ │
│ │ │mal stâng; Dâmbroca,│ │ │
│ │ │mal stâng; │ │ │
│ │ │Gălbinaşi, mal │ │ │
│ │ │drept; Bentu, mal │ │ │
│ │ │drept; │ │ │
│ │ │Poşta amonte, mal │ │ │
│ │ │drept; Găvăneşti │ │ │
│ │ │amonte, mal │ │ │
│ │ │stâng, lângă râu; │ │ │
│ │ │Cilibia, mal drept; │ │ │
│ │ │Baniţa, mal │ │ │
│ │ │stâng; Moşeşti, mal │ │ │
│ │ │drept │ │ │
├──────────────────┴─────────────────┴────────────────────┴─────────────┴─────────┤
│J MODIFICĂRI ALE SISTEMULUI NATURAL │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│J 02 Modificări antropice în sistemele hidraulice │
├──────────────────┬─────────────────┬────────────────────┬─────────────┬─────────┤
│ │ │Habitatul este │ │ │
│ │ │dependent de un │ │ │
│ │Habitat 3240 │regim hidrologic │ │ │
│ │Vegetaţie │normal al râului iar│** │*** │
│ │lemnoasă cu Salix│lucrările de │ │ │
│ │eleagnos de-a │canalizare şi │ │ │
│ │lungul │deviere a cursului │ │ │
│ │râurilor montane │pot perturba acest │ │ │
│ │ │regim │ │ │
│ │ │Coţu Pietrii (Siriu)│ │ │
│ │ │şi Mărunţişu │ │ │
│ ├─────────────────┼────────────────────┼─────────────┼─────────┤
│ │ │Afectarea regimului │ │ │
│ │ │hidrologic poate │ │ │
│ │Habitat 92A0 │limita │** │*** │
│ │Zăvoaie │accesibilitatea apei│ │ │
│ │cu Salix alba şi │freatice pentru │ │ │
│ │Populus alba │speciile │ │ │
│ │ │caracteristice │ │ │
│ │ │Păltineni - Pârscov │ │ │
│ ├─────────────────┼────────────────────┼─────────────┼─────────┤
│ │ │Sunt afectate │ │ │
│ │ │habitatele de │ │ │
│ │ │hrănire substratul │ │ │
│ │ │bolovani- pietriş şi│ │ │
│ │1122 Gobio │habitatul de │ │ │
│ │uranoscopus │reproducere │*** │*** │
│ │ │(substratul cu │ │ │
│ │ │pietriş). │ │ │
│ │ │Gradul mare de │ │ │
│ │ │reofilie a speciei o│ │ │
│ │ │face foarte │ │ │
│ │ │sensibilă la │ │ │
│ │ │reducerea vitezei de│ │ │
│ │ │curgere a apei │ │ │
│ │ │Păltineni - Gura │ │ │
│ │ │Bâscei │ │ │
│J02.03 Canalizarea├─────────────────┼────────────────────┼─────────────┼─────────┤
│şi devierea │ │Sunt afectate │ │ │
│cursului de apă │ │habitatele de │ │ │
│ │ │hrănire (zonele de │ │ │
│ │1138 Barbus │pietriş şi bolovăniş│* │** │
│ │meridionalis │bogate în specii de │ │ │
│ │ │nevertebrate │ │ │
│ │ │bentonice) şi │ │ │
│ │ │habitatele de │ │ │
│ │ │reproducere │ │ │
│ │ │(pietrişul) │ │ │
│ │ │Păltineni - Gura │ │ │
│ │ │Bâscei │ │ │
│ ├─────────────────┼────────────────────┼─────────────┼─────────┤
│ │ │Sunt afectate │ │ │
│ │ │habitatele de │ │ │
│ │1149 Cobitis │hrănire (substratul │ │ │
│ │taenia │organic şi │*** │*** │
│ │ │substratul │ │ │
│ │ │nisip-pietriş) şi │ │ │
│ │ │habitatul de │ │ │
│ │ │reproducere │ │ │
│ │ │(vegetaţia acvatică)│ │ │
│ │ │Vadu Paşii - Vişani │ │ │
│ ├─────────────────┼────────────────────┼─────────────┼─────────┤
│ │ │Sunt afectate │ │ │
│ │ │habitatele de │ │ │
│ │ │hrănire (zonele de │ │ │
│ │2511 Gobio │pietriş şi bolovăniş│** │** │
│ │kessleri │bogate în specii de │ │ │
│ │ │nevertebrate │ │ │
│ │ │bentonice) şi │ │ │
│ │ │habitatele de │ │ │
│ │ │reproducere │ │ │
│ │ │(pietrişul) │ │ │
│ │ │Păltineni - Gura │ │ │
│ │ │Bâscei │ │ │
│ ├─────────────────┼────────────────────┼─────────────┼─────────┤
│ │ │Regularizări ale │ │ │
│ │ │râului Buzău şi │ │ │
│ │ │limitarea │ │ │
│ │ │dezvoltării braţelor│ │ │
│ │ │moarte ale râului │ │ │
│ │ │Buzău, în │ │ │
│ │ │sectorul Verneşti - │ │ │
│ │1188 Bombina │Săgeata, unde sunt │** │** │
│ │bombina │perimetre de │ │ │
│ │ │exploatare pietriş │ │ │
│ │ │şi nisip din │ │ │
│ │ │albiamajoră. │ │ │
│ │ │Această activitate a│ │ │
│ │ │luat amploare în │ │ │
│ │ │ultimii 50 de │ │ │
│ │ │ani şi a dus la │ │ │
│ │ │reducerea suprefeţei│ │ │
│ │ │zonelor umede │ │ │
│ │ │ale luncii Buzăului,│ │ │
│ │ │în care probabil a │ │ │
│ │ │fost │ │ │
│ │ │prezentă şi specia │ │ │
│ │ │Bombina bombina │ │ │
│ ├─────────────────┼────────────────────┼─────────────┼─────────┤
│ │ │Regularizări şi │ │ │
│ │ │devieri ale │ │ │
│ │ │cursurilor de apă - │ │ │
│ │ │regularizări ale │ │ │
│ │ │râului Buzău şi │ │ │
│ │ │limitarea │ │ │
│ │ │dezvoltării braţelor│ │ │
│ │ │moarte ale râului │ │ │
│ │1220 Emys │Buzău, în │** │** │
│ │orbicularis │sectorul Verneşti - │ │ │
│ │ │Săgeata, unde sunt │ │ │
│ │ │perimetre de │ │ │
│ │ │exploatare pietriş │ │ │
│ │ │şi nisip din albia │ │ │
│ │ │majoră. │ │ │
│ │ │Această activitate a│ │ │
│ │ │luat amploare în │ │ │
│ │ │ultimii 50 de │ │ │
│ │ │ani şi a dus la │ │ │
│ │ │reducerea suprefeţei│ │ │
│ │ │zonelor umede │ │ │
│ │ │ale luncii Buzăului,│ │ │
│ │ │în care probabil a │ │ │
│ │ │fost │ │ │
│ │ │prezentă şi specia │ │ │
│ │ │Emys orbicularis │ │ │
├──────────────────┼─────────────────┼────────────────────┼─────────────┼─────────┤
│ │Habitat 92D0 │Corectarea malurilor│ │ │
│J02.03.02 Lucrări │Galerii │afectează │** │* │
│de rectificare │ripariene şi │tufărişurile de │ │ │
│ │tufărişuri │cătina roşie Pârscov│ │ │
│ │(NerioTamaricetea│- Beilic │ │ │
│ │şi │ │ │ │
│ │Securinegion │ │ │ │
│ │tinctoriae) │ │ │ │
│ │ │ │ │ │
├──────────────────┼─────────────────┼────────────────────┼─────────────┼─────────┤
│ │Habitat 3240 │Habitatul este │ │ │
│ │Vegetaţie │dependent de un │* │** │
│ │lemnoasă cu Salix│regim hidrologic │ │ │
│ │eleagnos de-a │normal al râului │ │ │
│ │lungul │Colţu │ │ │
│ │râurilor montane │Pietrii-Mărunţişu │ │ │
│ │ │ │ │ │
│ ├─────────────────┼────────────────────┼─────────────┼─────────┤
│ │Habitat 92A0 │Habitatul este │ │ │
│ │Zăvoaie │dependent de un │* │** │
│ │cu Salix alba şi │regim hidrologic │ │ │
│ │Populus alba │normal al râului │ │ │
│ │ │Păltinei-Pârscov │ │ │
│ ├─────────────────┼────────────────────┼─────────────┼─────────┤
│ │ │Lipsa inundaţiilor, │ │ │
│ │ │datorată │ │ │
│ │ │regularizărilor │ │ │
│ │ │râului │ │ │
│J02.04.02 │ │Buzău şi a │ │ │
│Reducerea │ │îmbunătăţirilor │ │ │
│inundabilităţii │ │funciare limitrofe │ │ │
│ │1188 Bombina │luncii │ │ │
│ │bombina │acestuia, a dus la │** │** │
│ │ │scăderea │ │ │
│ │ │suprafeţelor zonelor│ │ │
│ │ │umede specifice unei│ │ │
│ │ │lunci a unui râu de │ │ │
│ │ │dimensiuni │ │ │
│ │ │şi debit medii, în │ │ │
│ │ │ultimii 60 de ani; │ │ │
│ │ │acest impact │ │ │
│ │ │este legat şi de │ │ │
│ │ │activitatea de │ │ │
│ │ │regularizare şi │ │ │
│ │ │modificare a │ │ │
│ │ │cursurilor inerne de│ │ │
│ │ │apă J02.05.02 │ │ │
│ ├─────────────────┼────────────────────┼─────────────┼─────────┤
│ │ │Lipsa inundaţiilor, │ │ │
│ │ │datorată │ │ │
│ │ │regularizărilor │ │ │
│ │ │râului │ │ │
│ │ │Buzău şi a │ │ │
│ │ │îmbunătăţirilor │ │ │
│ │ │funciare limitrofe │ │ │
│ │1220 Emys │luncii │ │ │
│ │orbicularis │acestuia, a dus la │** │** │
│ │ │scăderea │ │ │
│ │ │suprafeţelor zonelor│ │ │
│ │ │umede specifice unei│ │ │
│ │ │lunci a unui râu de │ │ │
│ │ │dimensiuni │ │ │
│ │ │şi debit medii, în │ │ │
│ │ │ultimii 60 de ani; │ │ │
│ │ │acest impact │ │ │
│ │ │este legat şi de │ │ │
│ │ │activitatea de │ │ │
│ │ │regularizare şi │ │ │
│ │ │modificare a │ │ │
│ │ │cursurilor inerne de│ │ │
│ │ │apă J02.05.02 │ │ │
├──────────────────┼─────────────────┼────────────────────┼─────────────┼─────────┤
│ │ │Sunt afectate │ │ │
│ │ │habitatele de │ │ │
│ │1122 Gobio │hrănire (substratul │ │ │
│ │uranoscopus │organic şi │** │*** │
│ │ │substratul │ │ │
│ │ │nisip-pietriş) şi │ │ │
│ │ │habitatul de │ │ │
│ │ │reproducere │ │ │
│ │ │(vegetaţia acvatică)│ │ │
│ │ │Mlăjet - Gura Bâscei│ │ │
│ ├─────────────────┼────────────────────┼─────────────┼─────────┤
│ │ │Se creează bariere │ │ │
│J02.05.03 │ │temporare care │ │ │
│Modificarea │ │contribuie la │ │ │
│structurii │1138 Barbus │izolarea grupurilor │* │* │
│cursului de apă │meridionalis │(cârdurilor) de │ │ │
│ │ │indivizi, cu │ │ │
│ │ │repercusiuni, în │ │ │
│ │ │timp, la nivelul │ │ │
│ │ │diversităţii │ │ │
│ │ │genetice │ │ │
│ │ │Colţu Pietrii - Vadu│ │ │
│ │ │Paşii │ │ │
│ ├─────────────────┼────────────────────┼─────────────┼─────────┤
│ │ │Sunt afectate │ │ │
│ │ │habitatele de │ │ │
│ │1149 Cobitis │hrănire (substratul │ │ │
│ │taenia │organic şi │** │*** │
│ │ │substratul │ │ │
│ │ │nisip-pietriş) şi │ │ │
│ │ │habitatul de │ │ │
│ │ │reproducere │ │ │
│ │ │(vegetaţia acvatică)│ │ │
│ │ │Vadu Paşii-Vişani │ │ │
│ ├─────────────────┼────────────────────┼─────────────┼─────────┤
│ │ │Se creează bariere │ │ │
│ │ │temporare care │ │ │
│ │2511 Gobio │contribuie la │ │ │
│ │kessleri │izolarea grupurilor │* │** │
│ │ │(cârdurilor) de │ │ │
│ │ │indivizi, cu │ │ │
│ │ │repercusiuni, în │ │ │
│ │ │timp, la nivelul │ │ │
│ │ │diversităţii │ │ │
│ │ │genetice │ │ │
│ │ │Mlăjet - Gura Bâscei│ │ │
├──────────────────┼─────────────────┼────────────────────┼─────────────┼─────────┤
│ │Habitat 3240 │Modificarea │ │ │
│ │Vegetaţie │raportului dintre │*** │*** │
│ │lemnoasă cu Salix│râu şi habitatele │ │ │
│ │eleagnos de-a │riverane Colţu │ │ │
│ │lungul │Pietrii - Mărunţişu │ │ │
│ │râurilor montane │ │ │ │
│ │ │ │ │ │
│ ├─────────────────┼────────────────────┼─────────────┼─────────┤
│ │ │Modificarea │ │ │
│ │Habitat 92A0 │raportului dintre │* │*** │
│ │Zăvoaie │râu şi habitatele │ │ │
│ │cu Salix alba şi │riverane Colţu │ │ │
│J02.05.05 │Populus alba │Pietrii - Pârscov │ │ │
│Microhidrocentrale│ │ │ │ │
│praguri ├─────────────────┼────────────────────┼─────────────┼─────────┤
│ │ │Construirea MHC │ │ │
│ │ │afectează grav patul│ │ │
│ │1122 Gobio │albiei şi │*** │*** │
│ │uranoscopus │modifică compoziţia │ │ │
│ │ │granulometrică a │ │ │
│ │ │sedimentelor │ │ │
│ │ │Colţu Pietrii - │ │ │
│ │ │Pârscov │ │ │
│ ├─────────────────┼────────────────────┼─────────────┼─────────┤
│ │ │Variaţiile de debit │ │ │
│ │1138 │pot afecta │ │ │
│ │Barbus │deplasarea │** │** │
│ │meridionalis │indivizilor maturi │ │ │
│ │ │Colţu Pietrii - │ │ │
│ │ │Pârscov │ │ │
│ ├─────────────────┼────────────────────┼─────────────┼─────────┤
│ │ │Construirea MHC │ │ │
│ │ │afectează grav patul│ │ │
│ │1149 Cobitis │albiei şi │*** │*** │
│ │taenia │modifică compoziţia │ │ │
│ │ │granulometrică a │ │ │
│ │ │sedimentelor │ │ │
│ │ │Colţu Pietrii - │ │ │
│ │ │Pârscov │ │ │
│ ├─────────────────┼────────────────────┼─────────────┼─────────┤
│ │ │Construirea MHC │ │ │
│ │ │afectează grav patul│ │ │
│ │2511 Gobio │albiei şi │*** │** │
│ │kessleri │modifică compoziţia │ │ │
│ │ │granulometrică a │ │ │
│ │ │sedimentelor │ │ │
│ │ │Colţu Pietrii - │ │ │
│ │ │Pârscov │ │ │
├──────────────────┼─────────────────┼────────────────────┼─────────────┼─────────┤
│ │Habitat 3240 │Modificarea │ │ │
│ │Vegetaţie │raportului dintre │* │* │
│ │lemnoasă cu │râu şi habitatele │ │ │
│ │Salix eleagnos │riverane │ │ │
│ │de-a │Nehoiu-Pătârlagele │ │ │
│ │lungul râurilor │ │ │ │
│ │montane │ │ │ │
│J02.06.02 Captări ├─────────────────┼────────────────────┼─────────────┼─────────┤
│pentru alimentarea│ │Reducerea temporară │ │ │
│cu apă a │1122 Gobio │a debitului poate │* │* │
│localităţilor │uranoscopus │afecta │ │ │
│ │ │habitatele de │ │ │
│ │ │reproducere │ │ │
│ │ │Nehoiu-Pătârlagele │ │ │
│ ├─────────────────┼────────────────────┼─────────────┼─────────┤
│ │ │Reducerea temporară │ │ │
│ │1138 Barbus │a debitului poate │* │* │
│ │meridionalis │afecta │ │ │
│ │ │habitatele de │ │ │
│ │ │reproducere │ │ │
│ │ │Nehoiu-Pătârlagele │ │ │
│ ├─────────────────┼────────────────────┼─────────────┼─────────┤
│ │ │Reducerea temporară │ │ │
│ │1149 Cobitis │a debitului poate │* │** │
│ │taenia │afecta │ │ │
│ │ │habitatele de │ │ │
│ │ │reproducere │ │ │
│ │ │Nehoiu-Pătârlagele │ │ │
│ ├─────────────────┼────────────────────┼─────────────┼─────────┤
│ │ │Reducerea temporară │ │ │
│ │2511 Gobio │a debitului poate │* │* │
│ │kessleri │afecta │ │ │
│ │ │habitatele de │ │ │
│ │ │reproducere │ │ │
│ │ │Nehoiu-Pătârlagele │ │ │
├──────────────────┼─────────────────┼────────────────────┼─────────────┼─────────┤
│ │ │Reducerea temporară │ │ │
│ │1122 Gobio │a debitului poate │* │** │
│ │uranoscopus │afecta │ │ │
│ │ │habitatele de │ │ │
│ │ │reproducere │ │ │
│ │ │Pârscov - Beilic │ │ │
│J02.06.05 ├─────────────────┼────────────────────┼─────────────┼─────────┤
│Captări de ape de │ │Reducerea temporară │ │ │
│suprafaţă pentru │1138 Barbus │a debitului poate │* │* │
│ferme piscicole │meridionalis │afecta │ │ │
│ │ │habitatele de │ │ │
│ │ │reproducere │ │ │
│ │ │Pârscov - Beilic │ │ │
│ ├─────────────────┼────────────────────┼─────────────┼─────────┤
│ │ │Reducerea temporară │ │ │
│ │1149 Cobitis │a debitului poate │* │** │
│ │taenia │afecta │ │ │
│ │ │habitatele de │ │ │
│ │ │reproducere │ │ │
│ │ │Pârscov - Beilic │ │ │
│ ├─────────────────┼────────────────────┼─────────────┼─────────┤
│ │ │Reducerea temporară │ │ │
│ │2511 Gobio │a debitului poate │* │* │
│ │kessleri │afecta │ │ │
│ │ │habitatele de │ │ │
│ │ │reproducere │ │ │
│ │ │Pârscov - Beilic │ │ │
├──────────────────┼─────────────────┼────────────────────┼─────────────┼─────────┤
│ │Habitat 3240 │Perturbarea │ │ │
│ │Vegetaţie │comunicării dintre │* │* │
│ │lemnoasă cu Salix│râu şi habitatele │ │ │
│ │eleagnos de-a │riverane Colţu │ │ │
│ │lungul │Pietrii │ │ │
│ │râurilor montane │ │ │ │
│ │ │ │ │ │
│ ├─────────────────┼────────────────────┼─────────────┼─────────┤
│ │ │Perturbarea │ │ │
│ │Habitat 92A0 │comunicării dintre │* │* │
│ │Zăvoaie │râu şi habitatele │ │ │
│ │cu Salix alba şi │riverane Colţu │ │ │
│ │Populus alba │Pietrii-Părscov │ │ │
│ │ │ │ │ │
│ ├─────────────────┼────────────────────┼─────────────┼─────────┤
│ │ │Sunt afectate │ │ │
│J02.12.02 Diguri │ │habitatele de │ │ │
│de apărare pentru │ │hrănire (substratul │ │ │
│inundaţii │1122 Gobio │bolovani-pietriş) şi│** │* │
│ │uranoscopus │habitatul de │ │ │
│ │ │reproducere │ │ │
│ │ │(substratul cu │ │ │
│ │ │pietriş) Colţu │ │ │
│ │ │Pietrii - Gura │ │ │
│ │ │Bâscei │ │ │
│ ├─────────────────┼────────────────────┼─────────────┼─────────┤
│ │ │Sunt afectate │ │ │
│ │ │habitatele de │ │ │
│ │ │hrănire (zonele de │ │ │
│ │1138 Barbus │pietriş şi bolovăniş│* │* │
│ │meridionalis │bogate în specii de │ │ │
│ │ │nevertebrate │ │ │
│ │ │bentonice) şi │ │ │
│ │ │habitatele de │ │ │
│ │ │reproducere │ │ │
│ │ │(pietrişul) │ │ │
│ │ │Colţu Pietrii - Gura│ │ │
│ │ │Bâscei │ │ │
│ ├─────────────────┼────────────────────┼─────────────┼─────────┤
│ │ │Sunt afectate │ │ │
│ │ │habitatele de │ │ │
│ │1149 Cobitis │hrănire (substratul │ │ │
│ │taenia │organic şi │** │** │
│ │ │substratul │ │ │
│ │ │nisip-pietriş) şi │ │ │
│ │ │habitatul de │ │ │
│ │ │reproducere │ │ │
│ │ │(vegetaţia acvatică)│ │ │
│ │ │Pârscov Vadu Paşii │ │ │
│ ├─────────────────┼────────────────────┼─────────────┼─────────┤
│ │ │Sunt afectate │ │ │
│ │ │habitatele de │ │ │
│ │ │hrănire (zonele de │ │ │
│ │2511 Gobio │pietriş şi bolovăniş│** │* │
│ │kessleri │bogate în specii de │ │ │
│ │ │nevertebrate │ │ │
│ │ │bentonice) şi │ │ │
│ │ │habitatele de │ │ │
│ │ │reproducere │ │ │
│ │ │(pietrişul) │ │ │
│ │ │Colţu Pietrii - Gura│ │ │
│ │ │Bâscei │ │ │
├──────────────────┴─────────────────┴────────────────────┴─────────────┴─────────┤
│J03 Modificări ale ecosistemului │
├──────────────────┬─────────────────┬────────────────────┬─────────────┬─────────┤
│ │ │Rectificarea │ │ │
│ │ │malurilor poate │ │ │
│ │ │afecta gradul de │ │ │
│ │1122 Gobio │turbiditate; │*** │** │
│ │uranoscopus │creşterea │ │ │
│ │ │turbidităţii în urma│ │ │
│ │ │exploatării │ │ │
│J03.01 Reducerea │ │balastului afectează│ │ │
│sau pierderea de │ │habitatele de nisip │ │ │
│caracteristici │ │şi pietriş │ │ │
│specifice de │ │Gura Bâscei - │ │ │
│habitat │ │Mărăcineni │ │ │
│ ├─────────────────┼────────────────────┼─────────────┼─────────┤
│ │ │Rectificarea │ │ │
│ │ │malurilor poate │ │ │
│ │ │afecta calitatea │ │ │
│ │1149 Cobitis │vegetaţiei acvatice;│*** │** │
│ │taenia │creşterea │ │ │
│ │ │turbidităţii în urma│ │ │
│ │ │exploatării │ │ │
│ │ │balastului afectează│ │ │
│ │ │habitatele de nisip │ │ │
│ │ │şi pietriş Vadu │ │ │
│ │ │Paşii - Vişani │ │ │
├──────────────────┼─────────────────┼────────────────────┼─────────────┼─────────┤
│ │Habitat 3240 │Fragmentare la │ │ │
│ │Vegetaţie │nivelul peisajului │* │* │
│ │lemnoasă cu Salix│Colţu Pietrii - │ │ │
│ │eleagnos de-a │Mărunţişu │ │ │
│ │lungul │ │ │ │
│ │râurilor montane │ │ │ │
│ ├─────────────────┼────────────────────┼─────────────┼─────────┤
│ │Habitat 92D0 │Fragmentare datorată│ │ │
│ │Galerii │distrugerii │* │ │
│ │ripariene şi │intenţionate a │ │ │
│ │tufărişuri │cătinei, de către │ │ │
│ │(Nerio- │localnici │ │ │
│ │Tamaricetea şi │Pârscov-Săgeata │ │ │
│ │Securinegion │ │ │ │
│ │tinctoriae) │ │ │ │
│ │ │ │ │ │
│ ├─────────────────┼────────────────────┼─────────────┼─────────┤
│ │ │Fragmentare datorată│ │ │
│ │Habitat 1530* │abandonării │ │ │
│ │Pajişti │practicilor │*** │*** │
│ │şi mlaştini │tradiţionale - │ │ │
│ │sărăturate │păşunat │ │ │
│J03.02 Reducerea │panonice şi │Gura Câlnăului şi │ │ │
│antropică a │ponto-sarmatice │Bentu │ │ │
│conectivităţii │ │ │ │ │
│habitatului ├─────────────────┼────────────────────┼─────────────┼─────────┤
│ │ │Fragmentare la │ │ │
│ │Habitat 92A0 │nivelul peisajului │* │* │
│ │Zăvoaie │întregului sit │ │ │
│ │cu Salix alba şi │Colţu Pietrii - │ │ │
│ │Populus alba │Vişani │ │ │
│ │ │ │ │ │
│ ├─────────────────┼────────────────────┼─────────────┼─────────┤
│ │ │Fragmentare │ │ │
│ │1122 Gobio │determinată de │*** │ │
│ │uranoscopus │barajul Berca şi │ │ │
│ │ │pragurile deversoare│ │ │
│ │ │de la Mărăcineni │ │ │
│ ├─────────────────┼────────────────────┼─────────────┼─────────┤
│ │ │Fragmentare │ │ │
│ │1149 Cobitis │determinată de │*** │*** │
│ │taenia │barajul Berca şi │ │ │
│ │ │pragurile deversoare│ │ │
│ │ │de la Mărăcineni │ │ │
│ ├─────────────────┼────────────────────┼─────────────┼─────────┤
│ │ │Fragmentare │ │ │
│ │2511 Gobio │determinată de │** │* │
│ │kessleri │barajul Berca şi │ │ │
│ │ │pragurile deversoare│ │ │
│ │ │de la Mărăcineni │ │ │
│ ├─────────────────┼────────────────────┼─────────────┼─────────┤
│ │ │Singurele căi de │ │ │
│ │ │migraţie care pot fi│ │ │
│ │1220 Emys │utilizate de │ │ │
│ │orbicularis │ţestoasa de lac sunt│** │** │
│ │ │canale de aducţiune │ │ │
│ │ │apă (ANIF), │ │ │
│ │ │canale de drenaj/ │ │ │
│ │ │irigaţie, câteva │ │ │
│ │ │braţe moarte ale │ │ │
│ │ │râului Buzău │ │ │
│ ├─────────────────┼────────────────────┼─────────────┼─────────┤
│ │ │Modificări antropice│ │ │
│ │ │ale conectivităţii │ │ │
│ │ │habitatelor, │ │ │
│ │ │datorită │ │ │
│ │ │regularizărilor │ │ │
│ │ │râului Buzău, a │ │ │
│ │ │dispariţiei │ │ │
│ │ │unor zone umede şi │ │ │
│ │1188 Bombina │braţe moarte, a │** │** │
│ │bombina │dispariţiei unor │ │ │
│ │ │habitate de tip │ │ │
│ │ │mostişte (Costei), a│ │ │
│ │ │îmbunătăţirilor │ │ │
│ │ │funciare din ultimii│ │ │
│ │ │60 de ani. Singurele│ │ │
│ │ │căi de │ │ │
│ │ │migraţie, pe care au│ │ │
│ │ │fost observate │ │ │
│ │ │exemplare ale │ │ │
│ │ │speciei, sunt canale│ │ │
│ │ │de aducţiune apă │ │ │
│ │ │(ANIF), canale │ │ │
│ │ │de drenaj/irigaţie, │ │ │
│ │ │un braţ mort al │ │ │
│ │ │râului Buzău din │ │ │
│ │ │zona com. Săgeata │ │ │
├──────────────────┼─────────────────┼────────────────────┼─────────────┼─────────┤
│ │ │Deşi G. uranoscopus │ │ │
│ │ │nu este o specie │ │ │
│ │ │migratoare │ │ │
│ │1122 Gobio │propriu-zisă, pentru│** │** │
│ │uranoscopus │menţinerea │ │ │
│ │ │structurii genetice │ │ │
│ │ │este necesar │ │ │
│ │ │schimbul de indivizi│ │ │
│ │ │între micile │ │ │
│ │ │grupări formate pe │ │ │
│ │ │cursul râului │ │ │
│ │ │Berca │ │ │
│ ├─────────────────┼────────────────────┼─────────────┼─────────┤
│ │ │Deşi C. taenia nu │ │ │
│ │ │este o specie │ │ │
│ │ │migratoare │ │ │
│ │1149 Cobitis │propriu-zisă, pentru│** │** │
│ │taenia │menţinerea │ │ │
│ │ │structurii genetice │ │ │
│ │ │este necesar │ │ │
│ │ │schimbul de indivizi│ │ │
│ │ │între micile │ │ │
│ │ │grupări formate pe │ │ │
│ │ │cursul râului │ │ │
│ │ │Berca │ │ │
│ ├─────────────────┼────────────────────┼─────────────┼─────────┤
│ │B. meridionalis │Berca │ │ │
│ ├─────────────────┼────────────────────┼─────────────┼─────────┤
│ │ │Deşi G. kesslerii nu│ │ │
│J03.02.01 Bariere │ │este o specie │ │ │
│de migraţie │ │migratoare │ │ │
│ │2511 Gobio │propriu-zisă, pentru│** │** │
│ │kessleri │menţinerea │ │ │
│ │ │structurii genetice │ │ │
│ │ │este necesar │ │ │
│ │ │schimbul de indivizi│ │ │
│ │ │între micile │ │ │
│ │ │grupări formate pe │ │ │
│ │ │cursul râului │ │ │
│ │ │Berca │ │ │
│ ├─────────────────┼────────────────────┼─────────────┼─────────┤
│ │ │Restrângerea │ │ │
│ │ │drastică în ultimii │ │ │
│ │ │60 de ani a zonelor │ │ │
│ │ │umede (braţe moarte,│ │ │
│ │ │în special) în │ │ │
│ │ │sectorul │ │ │
│ │ │Berca - Săgeata, │ │ │
│ │ │dată de extinderea │ │ │
│ │ │terenurilor │ │ │
│ │ │agricole, a │ │ │
│ │ │terenului intravilan│ │ │
│ │ │şi a filozofiei │ │ │
│ │ │inginereşti în │ │ │
│ │ │privinţa │ │ │
│ │ │amenajărilor │ │ │
│ │ │hidrografice │ │ │
│ │ │(regularizări, │ │ │
│ │ │reprofilări, apărări│ │ │
│ │1220 Emys │de mal etc.), a │ │ │
│ │orbicularis │făcut ca puţinele │** │** │
│ │ │habitate favorabile │ │ │
│ │ │speciei să fie │ │ │
│ │ │slab interconectate.│ │ │
│ │ │Potenţialele rute de│ │ │
│ │ │migraţie │ │ │
│ │ │favorabile sunt │ │ │
│ │ │relativ puţine (de │ │ │
│ │ │ex. Canalul ANIF │ │ │
│ │ │dintre pod Vadu │ │ │
│ │ │Paşii şi loc. │ │ │
│ │ │Săgeata), iar rutele│ │ │
│ │ │de migraţie cu │ │ │
│ │ │permeabilitate mică │ │ │
│ │ │a matricei de │ │ │
│ │ │habitat presupun │ │ │
│ │ │riscuri foarte mari │ │ │
│ │ │pentru specie. │ │ │
│ │ │În vederea reducerii│ │ │
│ │ │riscurilor reducerii│ │ │
│ │ │numerice │ │ │
│ │ │şi degradării │ │ │
│ │ │genetice a │ │ │
│ │ │efectivelor │ │ │
│ │ │populaţiilor │ │ │
│ │ │de la nivelul Luncii│ │ │
│ │ │Buzăului, este │ │ │
│ │ │necesară │ │ │
│ │ │creşterea suprafeţei│ │ │
│ │ │habitatelor │ │ │
│ │ │favorabile şi │ │ │
│ │ │realizarea unor │ │ │
│ │ │coridoare verzi, │ │ │
│ │ │care să │ │ │
│ │ │restabilească │ │ │
│ │ │conectivitatea │ │ │
│ │ │dintre acestea │ │ │
├──────────────────┴─────────────────┴────────────────────┴─────────────┴─────────┤
│K. PROCESELE NATURALE BIOTICE ŞI ABIOTICE │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│K01 procese abiotice naturale │
├──────────────────┬─────────────────┬────────────────────┬─────────────┬─────────┤
│ │Habitat 92D0 │Deplasarea turmelor │ │ │
│ │Galerii │de oi │* │- │
│K01.01 Eroziune │ripariene şi │Pârscov - Săgeata │ │ │
│ │tufărişuri │ │ │ │
│ │(Nerio- │ │ │ │
│ │Tamaricetea şi │ │ │ │
│ │Securinegion │ │ │ │
│ │tinctoriae) │ │ │ │
│ ├─────────────────┼────────────────────┼─────────────┼─────────┤
│ │Habitat 1530* │Rărirea stratului │ │ │
│ │Pajişti │vegetal favorizează │** │* │
│ │şi mlaştini │eroziunea │ │ │
│ │sărăturate │eoliană Gura │ │ │
│ │panonice şi │Câlnăului │ │ │
│ │ponto-sarmatice │ │ │ │
│ │ │ │ │ │
├──────────────────┼─────────────────┼────────────────────┼─────────────┼─────────┤
│ │ │Reducerea │ │ │
│ │ │habitatului şi a │ │ │
│ │ │resurselor trofice │ │ │
│ │1335 │prin │ │ │
│K 01.04 Inundarea │Spermophilus │inundarea │* │** │
│ │citellus │teritoriilor situate│ │ │
│ │ │în imediata │ │ │
│ │ │apropiere │ │ │
│ │ │a albiei minore a │ │ │
│ │ │râului sau în │ │ │
│ │ │apropierea zonelor │ │ │
│ │ │umede din luncă │ │ │
├──────────────────┴─────────────────┴────────────────────┴─────────────┴─────────┤
│K 02 Evoluţie Biocenotică, succesiune │
├──────────────────┬─────────────────┬────────────────────┬─────────────┬─────────┤
│ │Habitat 3240 │Amestecare cu Salix │ │ │
│ │Vegetaţie │alba │* │** │
│ │lemnoasă cu Salix│Mlăjet │ │ │
│ │eleagnos de-a │ │ │ │
│ │lungul │ │ │ │
│ │râurilor montane │ │ │ │
│ ├─────────────────┼────────────────────┼─────────────┼─────────┤
│ │ │Reducerea ponderii │ │ │
│ │Habitat 1530* │speciilor │ │ │
│ │Pajişti │edificatoare în │*** │*** │
│ │şi mlaştini │favoarea speciilor │ │ │
│ │sărăturate │caracteristice │ │ │
│ │panonice şi │stepelor │ │ │
│ │ponto-sarmatice │ponto-sarmatice │ │ │
│ │ │Bentu │ │ │
│ ├─────────────────┼────────────────────┼─────────────┼─────────┤
│ │ │Suprapunerea │ │ │
│ │ │parţială cu │ │ │
│ │Habitat 92A0 │habitatul pădurilor │* │** │
│ │Zăvoaie │mixte │ │ │
│ │cu Salix alba şi │de luncă poate │ │ │
│K02.01 Modificări │Populus alba │determina amestecul │ │ │
│în compoziţia în │ │de specii │ │ │
│specii │ │Mărunţişu - Pârscov │ │ │
│ ├─────────────────┼────────────────────┼─────────────┼─────────┤
│ │ │Modificările │ │ │
│ │ │granulometriei │ │ │
│ │ │sedimentelor │ │ │
│ │1122 Gobio │afectează │ │ │
│ │uranoscopus │structura faunei de │** │** │
│ │ │macronevertebrate │ │ │
│ │ │bentonice │ │ │
│ │ │reofile care │ │ │
│ │ │reprezintă hrana │ │ │
│ │ │importantă pentru │ │ │
│ │ │G. uranoscopus │ │ │
│ │ │Colţu pietrii - Gura│ │ │
│ │ │Bâscei │ │ │
│ ├─────────────────┼────────────────────┼─────────────┼─────────┤
│ │ │Modificările │ │ │
│ │ │granulometriei │ │ │
│ │ │sedimentelor │ │ │
│ │1138 │afectează │ │ │
│ │Barbus │structura faunei de │* │* │
│ │meridionalis │macronevertebrate │ │ │
│ │ │bentonice │ │ │
│ │ │reofile care │ │ │
│ │ │reprezintă hrana │ │ │
│ │ │importantă pentru │ │ │
│ │ │B. Meridionalis │ │ │
│ │ │Colţu pietrii - Gura│ │ │
│ │ │Bâscei │ │ │
│ ├─────────────────┼────────────────────┼─────────────┼─────────┤
│ │ │Comunitatea │ │ │
│ │ │ihtiofaunei Buzăului│ │ │
│ │ │are o structura │ │ │
│ │1149 Cobitis │determinată în timp │* │** │
│ │taenia │de factori naturali │ │ │
│ │ │şi │ │ │
│ │ │antropici; factorii │ │ │
│ │ │antropici pot │ │ │
│ │ │modifica în │ │ │
│ │ │prezent structura │ │ │
│ │ │Colţu pietrii - Gura│ │ │
│ │ │Bâscei │ │ │
│ ├─────────────────┼────────────────────┼─────────────┼─────────┤
│ │ │Modificările │ │ │
│ │ │granulometriei │ │ │
│ │ │sedimentelor │ │ │
│ │2511 Gobio │afectează │ │ │
│ │kessleri │structura faunei de │* │* │
│ │ │macronevertebrate │ │ │
│ │ │bentonice │ │ │
│ │ │reofile care │ │ │
│ │ │reprezintă hrana │ │ │
│ │ │importantă pentru │ │ │
│ │ │G. Kesslerii │ │ │
│ │ │Colţu pietrii - Gura│ │ │
│ │ │Bâscei │ │ │
└──────────────────┴─────────────────┴────────────────────┴─────────────┴─────────┘


    Tabel 20
        Ameninţări potenţiale asupra speciilor de interes comunitar identificate în sit însă nelistate în Formularul Standard al ROSCI0103

┌───────────────┬────────────┬────────────────┐
│ │Ameninţare │ │
│Specia │potenţială │Măsuri propuse │
│ │(cod şi │ │
│ │denumire) │ │
├───────────────┼────────────┼────────────────┤
│ │ │monitorizarea │
│ │ │biodiversităţii │
│ │ │în habitatele │
│ │ │forestiere din │
│ │ │aria │
│ │ │sitului în │
│ │ │vederea cartării│
│ │ │complete a │
│ │ │speciei şi │
│ │ │evaluării │
│ │ │efectelor │
│ │ │măsurilor de │
│ │ │conservare │
│ │Degradarea │colaborarea cu │
│ │habitatului │ocoalele silvice│
│ │favorabil │care │
│ │(Reissmann │administrează │
│ │2007, Van │ecosistemele │
│Lucanus cervus │Helsdingen │forestiere în │
│ │et al. │care este │
│ │1996) prin: │prezentă specia │
│ │B02.02 │în vederea │
│ │Curăţarea │realizării │
│ │pădurii │unui management │
│ │B02.04 │forestier care │
│ │Îndepărtarea│să conducă la │
│ │arborilor │conservarea │
│ │uscaţi │microhabitatelor│
│ │sau în curs │caracteristice │
│ │de uscare │larvei de │
│ │ │rădaşcă, │
│ │ │reprezentate │
│ │ │de arbori │
│ │ │bătrâni şi │
│ │ │parţial atacaţi │
│ │ │de │
│ │ │saproxilofagi, │
│ │ │arbori │
│ │ │uscaţi, parţial │
│ │ │uscaţi, │
│ │ │scorburoşi sau │
│ │ │cu fisuri la │
│ │ │nivelul │
│ │ │scoarţei, arbori│
│ │ │căzuţi şi │
│ │ │cioturi rămase │
│ │ │după tăierea │
│ │ │arborilor │
├───────────────┼────────────┼────────────────┤
│ │ │monitorizarea │
│ │ │speciei în │
│ │ │habitatele │
│ │ │palustre şi în │
│ │ │zonele umede │
│ │ │adiacente din │
│ │ │aria sitului în │
│ │ │vederea cartării│
│ │ │complete a │
│ │ │speciei şi │
│ │Degradarea │evaluării │
│ │habitatului │efectelor │
│ │favorabil │măsurilor de │
│ │prin: │consevare │
│ │E03.01 │conservarea │
│Lycaena dispar │Depozitarea │habitatului │
│ │deşeurilor │favorabil larvei│
│ │menajere │şi adultului din│
│ │G01.08 Alte │aria │
│ │activităţi │sitului, prin │
│ │sportive şi │menţinerea în │
│ │recreative │stare naturală a│
│ │în aer liber│zonelor din │
│ │- turism de │proximitatea │
│ │week-end │râului Buzău şi │
│ │ │prin informarea │
│ │ │populaţiei │
│ │ │locale │
│ │ │şi a turiştilor │
│ │ │în legătură cu │
│ │ │efectele │
│ │ │negative ale │
│ │ │depozitării │
│ │ │deşeurilor │
│ │ │menajere în │
│ │ │apropierea │
│ │ │râului şi a │
│ │ │practicării unui│
│ │ │turism inadecvat│
├───────────────┼────────────┼────────────────┤
│ │ │monitorizarea │
│ │ │speciei în │
│ │ │pădurile de │
│ │ │foioase din zona│
│ │ │colinară │
│ │ │a sitului în │
│ │ │vederea cartării│
│ │ │complete a │
│ │ │speciei şi │
│ │ │evaluării │
│ │Degradarea │efectelor │
│ │habitatului │măsurilor de │
│ │favorabil cu│consevare │
│ │afectarea │conservarea │
│ │plantelor pe│habitatului │
│ │care se │caracteristic │
│ │hrănesc │speciei, prin │
│ │larvele │menţinerea │
│ │(Plantago │în stare │
│ │sp., │naturală a │
│ │Trifolium │habitatelor │
│ │sp., │forestiere din │
│Callimorpha │Urtica sp.) │proximitatea │
│quadripunctaria│şi adulţii │râului Buzău în │
│ │(Eupatorium │zona colinară a │
│ │cannabimun, │sitului şi │
│ │Rubus sp., │informarea │
│ │Origanum │populaţiei │
│ │sp., │locale şi a │
│ │Mentha sp.) │turiştilor în │
│ │(Rakosy │legătură cu │
│ │2008b) prin:│efectele │
│ │E03.01 │negative ale │
│ │Depozitarea │depozitării │
│ │deşeurilor │deşeurilor în │
│ │menajere │apropierea │
│ │G01.08 - │râului şi a │
│ │Alte │practicării unui│
│ │activităţi │turism inadecvat│
│ │sportive şi │colaborarea cu │
│ │recreative │ocoalele │
│ │în aer liber│silvice în │
│ │- turism de │vederea │
│ │week-end │realizării unui │
│ │ │management │
│ │ │forestier care │
│ │ │să │
│ │ │evite pe cât │
│ │ │posibil │
│ │ │aplicarea de │
│ │ │tratamente cu │
│ │ │substanţe │
│ │ │chimice toxice │
│ │ │în pădurile de │
│ │ │foioase din zona│
│ │ │colinară a │
│ │ │sitului │
└───────────────┴────────────┴────────────────┘


    Tabel 21
        Principalele ameninţări la adresa structurii asociaţiilor vegetale cu potenţială valoare conservativă din situl ROSCI0103 Lunca Buzăului

┌─────────────┬──────────────────┬───────────┬─────────────────────────────┐
│ │ │ │Impact │
│Habitat │Asociaţie vegetală│Ameninţări │ │
│ │ │Cod/ ├──────────────┬──────────────┤
│ │ │Denumire │Existent │Potenţial │
│ │ │ │ │ │
│ │ │ ├────┬────┬────┼────┬────┬────┤
│ │ │ │Min.│Med.│Max.│Min.│Med.│Max.│
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼──────────────────┼───────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │ │B03 │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Exploatarea│ │ │ │ │ │ │
│ │ │forestieră │ │ │ │ │ │ │
│ │ │fără │ │ │ │ │ │ │
│ │ │replantare │ │ │ │ │ │ │
│ │Populetum albae │sau │ │X │ │ │ │ │
│ │ │refacere │ │ │ │ │ │ │
│92A0 Zăvoaie │ │naturală │ │ │ │ │ │ │
│cu │ │E03.01 │ │X │ │ │ │ │
│Salix alba şi│ │Depozitarea│ │ │ │ │ │ │
│Populus alba │ │de │ │ │ │ │ │ │
│ │ │deşeuri │ │ │ │ │ │ │
│ │ │menajere/ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │deşeuri │ │ │ │ │ │ │
│ │ │provenite │ │ │ │ │ │ │
│ │ │din baze de│ │ │ │ │ │ │
│ │ │agrement │ │ │ │ │ │ │
│ ├──────────────────┼───────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │ │B03 │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Exploatarea│ │ │ │ │ │ │
│ │Salici_Populetum │forestieră │ │ │ │ │X │ │
│ │ │fără │ │ │ │ │ │ │
│ │ │replantare │ │ │ │ │ │ │
│ │ │sau │ │ │ │ │ │ │
│ │ │refacere │ │ │ │ │ │ │
│ │ │naturală │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼──────────────────┼───────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │ │A04.01 │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Păşunat │ │ │ │ │ │ │
│ │ │intensiv │ │ │ │ │ │ │
│ │ │E03.01 │ │ │ │ │ │ │
│92D0 Galerii │ │Depozitarea│ │ │ │ │ │ │
│ripariene şi │Tamaricetum │de │ │ │X │ │ │ │
│tufărişuri │ramosissimi │deşeuri │ │X │ │ │ │ │
│(Nerio- │ │menajere/ │ │ │ │ │ │ │
│Tamaricetea │ │deşeuri │ │ │ │ │ │ │
│şi │ │provenite │ │ │ │ │ │ │
│Securinegion │ │din baze de│ │X │ │ │ │ │
│tinctoriae) -│ │agrement │ │ │ │ │ │ │
│Asociaţia │ │I01 Specii │ │X │ │ │ │ │
│Tamaricetum │ │invazive │ │ │ │ │ │ │
│ramosissimi │ │non-native │ │ │ │ │ │ │
│ │ │(alogene) │ │ │ │ │ │ │
│ │ │C01.01 │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Extragere │ │ │ │ │ │ │
│ │ │de nisip │ │ │ │ │ │ │
│ │ │şi pietriş │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼──────────────────┼───────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │Alnetum │B03 │ │ │ │ │ │ │
│ │glutinosae_Incanae│Exploatarea│ │ │ │ │ │ │
│ │ │forestieră │ │ │ │ │ │ │
│ │ │fără │ │ │ │ │ │ │
│91E0* Păduri ├──────────────────┤replantare │ │ │ │ │ │ │
│aluviale cu │ │sau │ │ │ │ │ │ │
│Alnus │Alnetum incanae │refacere │ │ │ │X │ │ │
│glutinosa şi │ │naturală │ │ │ │ │ │ │
│Fraxinus │ │E03.01 │ │ │ │ │ │ │
│excelsior ├──────────────────┤Depozitarea│ │X │ │ │ │ │
│(Alno-Padion,│ │de │ │ │ │ │ │ │
│Alnion │Alno_Salicetum │deşeuri │ │ │ │ │ │ │
│incanae, │cinereae │menajere/ │ │ │ │ │ │ │
│Salicion │ │deşeuri │ │ │ │X │ │ │
│albae) │ │provenite │ │ │ │ │ │ │
│ ├──────────────────┤din baze de│ │ │ │ │ │X │
│ │ │agrement │ │ │ │ │ │ │
│ │Alno_Salicetum │C01.01 │ │ │ │ │ │ │
│ │rosmarinifoliae │Extragere │ │ │ │ │ │ │
│ │ │de nisip şi│ │ │ │ │ │ │
│ │ │pietriş │ │ │ │ │ │ │
│ ├──────────────────┤J02.03.02 │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Lucrări de │ │ │ │ │ │ │
│ │Alno_Salicetum │rectificare│ │ │ │ │ │ │
│ │triandrae │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└─────────────┴──────────────────┴───────────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┘




    3. Evaluarea stării de conservare a speciilor şi habitatelor
    3.1. Evaluarea stării de conservare a fiecărui habitat de interes conservativ
        Metodologia de evaluare a stării de conservare a habitatelor pentru care aria protejată Lunca Buzăului a fost declarată sit de importanţă comunitară este tehnica semaforului (Combroux & Schwoerer, 2007), iar criteriile care au stat la baza evaluării acesteia sunt: suprafaţa ocupată, structura şi funcţiile specifice, precum şi perspectivele de viitor.
        Pentru fiecare dintre cele cinci tipuri de habitate identificate la nivelul ariei protejate, prezentarea analizei criteriilor menţionate anterior este făcută în Tabelele 22-26.
        Starea de conservare a habitatelor este ilustrată folosind umătoarele coduri de culoare:

┌──────────┬─────────────┬────────────────┬───────────┐
│Favorabilă│Nefavorabilă-│Nefavorabilă-rea│Necunoscută│
│ │inadecvată │ │ │
└──────────┴─────────────┴────────────────┴───────────┘



    Tabel 22
        Evaluarea stării de conservare a Habitatului 3240 - Vegetaţie lemnoasă cu Salix eleagnos de-a lungul râurilor montane, la nivelul sitului Lunca Buzăului

┌─────────────┬─────────────┬───────────────────┐
│Atribut/ │Starea de │Evaluare │
│Parametru │conservare │ │
│ │(indicator) │ │
├─────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│ │ │În perimetrul │
│ │ │sitului habitatul │
│ │ │ocupă o suprafaţă │
│ │ │de 3,19 ha. │
│ │ │Calitatea datelor │
│ │ │utilizate pentru │
│ │ │estimarea │
│ │ │suprafeţei, bună. │
│ │ │Raportul dintre │
│ │ │suprafaţa ocupată │
│ │ │de habitat în │
│ │ │cadrul sitului │
│ │ │şi suprafaţa │
│ │ │ocupată de habitat │
│ │ │la nivel naţional │
│ │ │este de 2-3%. │
│ │ │Suprafaţa de │
│ │ │referinţă pentru │
│ │ │starea favorabilă a│
│ │ │habitatului │
│ │ │3240 în situl Lunca│
│ │ │Buzăului este de 50│
│ │ │ha. Această │
│ │ │suprafaţă a │
│ │ │fost estimată după │
│ │ │vizitarea │
│ │ │întregului sit şi │
│ │ │după analiza │
│ │ │asociaţiilor │
│ │ │vegetale de luncă -│
│Suprafaţa │Nefavorabilă-│păduri, zăvoaie │
│habitatului │Inadecvată │dense ce │
│ │ │reprezintă un │
│ │ │procent de 12-15% │
│ │ │din suprafaţa │
│ │ │sitului │
│ │ │(asociaţia │
│ │ │Hippophae-Salicetum│
│ │ │ealeagni) │
│ │ │Totodată, s-a avut │
│ │ │în vedere │
│ │ │preferinţa │
│ │ │habitatului 3240 │
│ │ │pentru │
│ │ │ostroavele de │
│ │ │pietriş, înalte şi │
│ │ │consolidate, │
│ │ │dezvoltate în │
│ │ │prima treime a │
│ │ │sitului. │
│ │ │Raportul dintre │
│ │ │suprafaţa de │
│ │ │referinţă pentru │
│ │ │starea favorabilă │
│ │ │a habitatului şi │
│ │ │suprafaţa actuală │
│ │ │ocupată este mai │
│ │ │mare ( > ). │
│ │ │Tendinţa actuală a │
│ │ │habitatului este │
│ │ │stabilă. │
│ │ │Calitatea datelor │
│ │ │este bună. │
│ │ │Magnitudinea │
│ │ │tendinţei actuale a│
│ │ │suprafeţei nu a │
│ │ │fost estimată. │
│ │ │Nu există date │
│ │ │suficiente pentru │
│ │ │caracterizarea │
│ │ │schimbărilor │
│ │ │tiparului de │
│ │ │distribuţie al │
│ │ │suprafeţelor │
│ │ │habitatului. │
│ │ │Tendinţa actuală │
│ │ │este stabilă, însă │
│ │ │suprafaţa ocupată │
│ │ │este mai │
│ │ │mică decât │
│ │ │suprafaţa de │
│ │ │referinţă. │
├─────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│ │ │Structura şi │
│ │ │funcţiile │
│ │ │habitatului, │
│ │ │incluzând şi │
│ │ │speciile sale │
│ │ │tipice, nu se află │
│Structură şi │Nefavorabilă-│în condiţii bune, │
│funcţii │Inadecvată │dar nici mai mult │
│ │ │de 25% │
│ │ │din suprafaţă nu │
│ │ │este deteriorată în│
│ │ │ceea ce priveşte │
│ │ │structura │
│ │ │şi funcţiile sale │
│ │ │(incluzând şi │
│ │ │speciile sale │
│ │ │tipice). │
├─────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│ │ │Tendinţa viitoare │
│ │ │este stabilă. │
│ │ │Raportul dintre │
│ │ │suprafaţa de │
│ │ │referinţă pentru │
│ │ │starea favorabilă │
│ │ │şi suprafaţa │
│ │ │habitatului în │
│Perspectivele│Nefavorabilă-│viitor, mai mare ( │
│habitatului │Inadecvată │> ). │
│ │ │Perspective │
│ │ │inadecvate. │
│ │ │Efectul cumulat al │
│ │ │impacturilor, │
│ │ │mediu. │
│ │ │Viabilitatea pe │
│ │ │termen lung ar │
│ │ │putea fi asigurată │
│ │ │prin eforturi │
│ │ │însă este nesigură.│
│ │ │Nivelul presiunilor│
│ │ │actuale: mediu. │
│ │ │Impacturi │
│ │ │semnificative. │
├─────────────┼─────────────┼───────────────────┤
│ │ │Cel puţin un │
│ │NEFAVORABILĂ │indicator │
│Stare de │- │portocaliu, dar │
│Conservare │INADECVATĂ │niciun indicator │
│globală │ │roşu. │
│ │ │ │
│ │ │ │
└─────────────┴─────────────┴───────────────────┘


    Tabel 23
        Evaluarea stării de conservare a Habitatului 92A0 - Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba la nivelul sitului Lunca Buzăului

┌─────────────┬───────────┬────────────────┐
│Atribut/ │Starea de │Evaluare │
│Parametru │conservare │ │
│ │(indicator)│ │
├─────────────┼───────────┼────────────────┤
│ │ │În perimetrul │
│ │ │sitului │
│ │ │habitatul ocupă │
│ │ │o suprafaţă de │
│ │ │128,38 ha. │
│ │ │Calitatea │
│ │ │datelor │
│ │ │utilizate pentru│
│ │ │estimarea │
│ │ │suprafeţei, │
│ │ │bună. │
│ │ │Raportul dintre │
│ │ │suprafaţa │
│ │ │ocupată de │
│ │ │habitat în │
│ │ │cadrul sitului │
│ │ │şi suprafaţa │
│ │ │ocupată de │
│ │ │habitat la nivel│
│ │ │naţional este de│
│ │ │3-4%. │
│ │ │Suprafaţa de │
│ │ │referinţă pentru│
│ │ │starea │
│ │ │favorabilă a │
│ │ │habitatului │
│ │ │92A0 în situl │
│ │ │Lunca Buzăului │
│ │ │este de 150 ha. │
│ │ │Această │
│ │ │suprafaţă │
│ │ │a fost estimată │
│ │ │după vizitarea │
│ │ │întregului sit │
│ │ │şi după analiza │
│ │ │asociaţiilor │
│ │ │vegetale de │
│Suprafaţa │Favorabilă │luncă - păduri, │
│habitatului │ │zăvoaie dense ce│
│ │ │reprezintă un │
│ │ │procent de │
│ │ │12-15% din │
│ │ │suprafaţa │
│ │ │sitului │
│ │ │(asociaţia │
│ │ │Salicetum │
│ │ │albae-fragilis).│
│ │ │A fost avut în │
│ │ │vedere şi │
│ │ │nivelul de │
│ │ │inundabilitate │
│ │ │al malurilor, în│
│ │ │treimea │
│ │ │superioară │
│ │ │şi în treimea │
│ │ │inferioară a │
│ │ │sitului. │
│ │ │Raportul dintre │
│ │ │suprafaţa de │
│ │ │referinţă pentru│
│ │ │starea │
│ │ │favorabilă │
│ │ │a habitatului şi│
│ │ │suprafaţa │
│ │ │actuală ocupată │
│ │ │este aproximativ│
│ │ │egal (≈). │
│ │ │Tendinţa actuală│
│ │ │a habitatului │
│ │ │este stabilă. │
│ │ │Calitatea │
│ │ │datelor este │
│ │ │bună. │
│ │ │Magnitudinea │
│ │ │tendinţei │
│ │ │actuale a │
│ │ │suprafeţei nu a │
│ │ │fost estimată. │
│ │ │Nu există date │
│ │ │suficiente │
│ │ │privind │
│ │ │schimbările │
│ │ │tiparului de │
│ │ │distribuţie al │
│ │ │suprafeţelor │
│ │ │habitatului. │
│ │ │Tendinţă │
│ │ │stabilă. │
│ │ │Suprafaţa nu │
│ │ │este mai mică │
│ │ │decât suprafaţa │
│ │ │de │
│ │ │referinţă. │
│ │ │Schimbări │
│ │ │nesemnificative │
│ │ │în tiparul de │
│ │ │distribuţie. │
├─────────────┼───────────┼────────────────┤
│ │ │Structura şi │
│ │ │funcţiile │
│ │ │habitatului, │
│Structură şi │Favorabilă │incluzând şi │
│funcţii │ │speciile sale │
│ │ │tipice, se află │
│ │ │în condiţii │
│ │ │bune, fără │
│ │ │deteriorări │
│ │ │semnificative. │
├─────────────┼───────────┼────────────────┤
│ │ │Tendinţa │
│ │ │viitoare este │
│ │ │stabilă. │
│ │ │Raportul dintre │
│ │ │suprafaţa de │
│ │ │referinţă pentru│
│ │ │starea │
│ │ │favorabilă │
│ │ │şi suprafaţa │
│ │ │habitatului în │
│Perspectivele│Favorabilă │viitor, │
│habitatului │ │aproximativ │
│ │ │egală (≈). │
│ │ │Perspective │
│ │ │bune. │
│ │ │Efectul cumulat │
│ │ │al impacturilor,│
│ │ │mediu. │
│ │ │Viabilitatea pe │
│ │ │termen lung este│
│ │ │asigurată. │
│ │ │Nivelul │
│ │ │presiunilor │
│ │ │actuale: mediu. │
│ │ │Impacturi fără │
│ │ │efect │
│ │ │semnificativ. │
│ │ │Viabilitate │
│ │ │asigurată. │
├─────────────┼───────────┼────────────────┤
│Stare de │FAVORABILĂ │Toţi indicatorii│
│conservare │ │verzi. │
│globală │ │ │
│ │ │ │
└─────────────┴───────────┴────────────────┘


    Tabel 24
        Evaluarea stării de conservare a Habitatului 92D0 - Galerii ripariene şi tufărişuri (Nerio-Tamaricetea şi Securinegion tinctoriae) la nivelul sitului Lunca Buzăului

┌─────────────┬───────────┬─────────────────────────┐
│Atribut/ │Starea de │Evaluare │
│Parametru │conservare │ │
│ │(indicator)│ │
├─────────────┼───────────┼─────────────────────────┤
│ │ │În perimetrul sitului │
│ │ │habitatul ocupă o │
│ │ │suprafaţă de 385,45 ha. │
│ │ │Calitatea datelor │
│ │ │utilizate pentru │
│ │ │estimarea suprafeţei, │
│ │ │bună. │
│ │ │Raportul dintre suprafaţa│
│ │ │ocupată de habitat în │
│ │ │cadrul sitului │
│ │ │şi suprafaţa ocupată de │
│ │ │habitat la nivel naţional│
│ │ │este de 2-3%. │
│ │ │Suprafaţa de referinţă │
│ │ │pentru starea favorabilă │
│ │ │a habitatului │
│ │ │92D0 în situl Lunca │
│ │ │Buzăului este de 90- 100 │
│Suprafaţa │Favorabilă │ha. Această │
│habitatului │ │suprafaţă a fost estimată│
│ │ │după vizitarea întregului│
│ │ │sit şi după │
│ │ │analiza asociaţiilor │
│ │ │vegetale de luncă - │
│ │ │păduri, zăvoaie dense │
│ │ │ce reprezintă un procent │
│ │ │de 12-15% din suprafaţa │
│ │ │sitului │
│ │ │(asociaţia │
│ │ │Calamagrostio-Tamaricetum│
│ │ │ramosissimae. │
│ │ │Raportul dintre suprafaţa│
│ │ │de referinţă pentru │
│ │ │starea favorabilă │
│ │ │a habitatului şi │
│ │ │suprafaţa actuală ocupată│
│ │ │este aproximativ │
│ │ │egal (≈). │
│ │ │Tendinţa actuală a │
│ │ │habitatului este stabilă.│
│ │ │Calitatea datelor este │
│ │ │bună. │
│ │ │Magnitudinea tendinţei │
│ │ │actuale a suprafeţei nu a│
│ │ │fost estimată. │
│ │ │Nu există date suficiente│
│ │ │privind schimbările │
│ │ │tiparului de │
│ │ │distribuţie al │
│ │ │suprafeţelor habitatului.│
│ │ │Tendinţă stabilă. │
│ │ │Suprafaţa nu este mai │
│ │ │mică decât suprafaţa de │
│ │ │referinţă. Schimbări │
│ │ │nesemnificative în │
│ │ │tiparul de distribuţie. │
├─────────────┼───────────┼─────────────────────────┤
│ │ │Structura şi funcţiile │
│ │ │habitatului, incluzând şi│
│Structură şi │Favorabilă │speciile sale │
│funcţii │ │tipice, se află în │
│ │ │condiţii bune, fără │
│ │ │deteriorări │
│ │ │semnificative. │
├─────────────┼───────────┼─────────────────────────┤
│ │ │Tendinţa viitoare este │
│ │ │stabilă. │
│ │ │Raportul dintre suprafaţa│
│ │ │de referinţă pentru │
│ │ │starea │
│Perspectivele│Favorabilă │favorabilă şi suprafaţa │
│habitatului │ │habitatului în viitor, │
│ │ │aproximativ │
│ │ │egală (≈). │
│ │ │Perspective bune. │
│ │ │Efectul cumulat al │
│ │ │impacturilor, mediu. │
│ │ │Viabilitatea pe termen │
│ │ │lung este asigurată. │
│ │ │Nivelul presiunilor │
│ │ │actuale: mediu. │
│ │ │Impacturi fără efect │
│ │ │semnificativ. │
│ │ │Viabilitatea asigurată. │
├─────────────┼───────────┼─────────────────────────┤
│Stare de │FAVORABILĂ │Toţi indicatorii verzi. │
│consevare │ │ │
│globală │ │ │
└─────────────┴───────────┴─────────────────────────┘


    Tabel 25
        Evaluarea stării de conservare a Habitatului 1530* - Pajişti şi mlaştini sărăturate panonice şi ponto-sarmatice, la nivelul sitului Lunca Buzăului

┌─────────────┬─────────────┬───────────────┐
│Atribut/ │Starea de │Evaluare │
│Parametru │conservare │ │
│ │(indicator) │ │
├─────────────┼─────────────┼───────────────┤
│ │ │În perimetrul │
│ │ │sitului │
│ │ │habitatul ocupă│
│ │ │o suprafaţă de │
│ │ │2,03 ha. │
│ │ │Calitatea │
│ │ │datelor │
│ │ │utilizate │
│ │ │pentru │
│ │ │estimarea │
│ │ │suprafeţei, │
│ │ │bună. │
│ │ │Raportul dintre│
│ │ │suprafaţa │
│ │ │ocupată de │
│ │ │habitat în │
│ │ │cadrul sitului │
│ │ │şi suprafaţa │
│ │ │ocupată de │
│ │ │habitat la │
│ │ │nivel naţional │
│ │ │este de 0,10% │
│ │ │Suprafaţa de │
│ │ │referinţă │
│ │ │pentru starea │
│ │ │favorabilă a │
│ │ │habitatului │
│ │ │1530 în situl │
│ │ │Lunca Buzăului │
│ │ │este de 5 ha. │
│ │ │Această │
│ │ │suprafaţă a │
│ │ │fost estimată │
│ │ │după vizitarea │
│ │ │întregului sit │
│ │ │şi după analiza│
│ │ │asociaţiilor │
│Suprafaţa │Nefavorabilă-│vegetale de │
│habitatului │inadecvată │stepă, care │
│ │ │reprezintă un │
│ │ │procent de │
│ │ │2-3% din │
│ │ │suprafaţa │
│ │ │sitului. │
│ │ │Habitatul 1530 │
│ │ │este │
│ │ │caracteristic │
│ │ │terenurilor │
│ │ │situate la Gura│
│ │ │Câlnăului şi la│
│ │ │Berca, terenuri│
│ │ │păşunate şi pe │
│ │ │care se │
│ │ │dezvoltă │
│ │ │populaţii dense│
│ │ │de Helicella │
│ │ │obvia. │
│ │ │Raportul dintre│
│ │ │suprafaţa de │
│ │ │referinţă │
│ │ │pentru starea │
│ │ │favorabilă │
│ │ │a habitatului │
│ │ │şi suprafaţa │
│ │ │actuală ocupată│
│ │ │este mult mai │
│ │ │mare │
│ │ │(>>). Suprafaţa│
│ │ │actuală este o │
│ │ │rămăşiţă a ceea│
│ │ │ce-a fost │
│ │ │odinioară acest│
│ │ │habitat. │
│ │ │Tendinţa │
│ │ │actuală a │
│ │ │habitatului │
│ │ │este │
│ │ │descrescătoare.│
│ │ │Calitatea │
│ │ │datelor este │
│ │ │bună. │
│ │ │Magnitudinea │
│ │ │tendinţei │
│ │ │actuale a │
│ │ │suprafeţei nu a│
│ │ │fost estimată. │
│ │ │Nu există date │
│ │ │suficiente │
│ │ │privind │
│ │ │schimbările │
│ │ │tiparului de │
│ │ │distribuţie al │
│ │ │suprafeţelor │
│ │ │habitatului. │
│ │ │Tendinţa este │
│ │ │stabilă. │
├─────────────┼─────────────┼───────────────┤
│ │ │Mai mult de 25%│
│ │ │din suprafaţa │
│ │ │habitatului │
│ │ │este │
│ │ │deteriorată în │
│Structură şi │Nefavorabilă-│ceea ce │
│funcţii │inadecvată │priveşte │
│ │ │structura şi │
│ │ │funcţiile │
│ │ │habitatului │
│ │ │(incluzând │
│ │ │şi speciile │
│ │ │sale tipice). │
├─────────────┼─────────────┼───────────────┤
│ │ │Tendinţa │
│ │ │viitoare este │
│ │ │descrescătoare.│
│ │ │Raportul dintre│
│ │ │suprafaţa de │
│ │ │referinţă │
│ │ │pentru starea │
│ │ │favorabilă │
│ │ │şi suprafaţa │
│ │Nefavorabilă │habitatului în │
│Perspectivele│- │viitor, mai │
│habitatului │inadecvată │mare ( > ). │
│ │ │Perspective │
│ │ │inadecvate. │
│ │ │Efectul cumulat│
│ │ │al │
│ │ │impacturilor, │
│ │ │mediu. │
│ │ │Viabilitatea pe│
│ │ │termen lung nu │
│ │ │este asigurată.│
│ │ │Nivelul │
│ │ │presiunilor │
│ │ │actuale: mediu.│
│ │ │Impacturi │
│ │ │semnificative. │
│ │ │Viabilitate │
│ │ │nesigură. │
├─────────────┼─────────────┼───────────────┤
│ │ │Cel puţin un │
│ │ │indicator │
│Stare de │NEFAVORABIL- │portocaliu, dar│
│conservare │INADECVATĂ │niciun │
│globală │ │indicator roşu.│
│ │ │ │
│ │ │ │
└─────────────┴─────────────┴───────────────┘


    Tabel 26
        Evaluarea stării de conservare a Habitatului 3130 - Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetaţie din Littorelletea uniflorae şi/sau Isoδto-Nanojuncetea, la nivelul sitului Lunca Buzăului

┌─────────────┬────────────────┬───────────────┐
│Atribut/ │Starea de │Evaluare │
│Parametru │conservare │ │
│ │(indicator) │ │
├─────────────┼────────────────┼───────────────┤
│ │ │În perimetrul │
│ │ │sitului, │
│ │ │habitatul ocupă│
│ │ │o suprafaţă de │
│ │ │0,00042 │
│ │ │ha (42 mp). │
│ │ │Calitatea │
│ │ │datelor │
│ │ │utilizate │
│ │ │pentru │
│ │ │estimarea │
│ │ │suprafeţei este│
│ │ │bună. │
│ │ │Raportul dintre│
│ │ │suprafaţa │
│ │ │ocupată de │
│ │ │habitat în │
│ │ │cadrul sitului │
│ │ │şi suprafaţa │
│ │ │ocupată de │
│ │ │habitat la │
│ │ │nivel naţional │
│ │ │este de │
│ │ │0,004-0,005%. │
│ │ │Suprafaţa de │
│ │ │referinţă │
│ │ │pentru starea │
│ │ │favorabilă a │
│ │ │habitatului │
│ │ │3130 în situl │
│ │ │Lunca Buzăului │
│ │ │este de 0,5 ha.│
│ │ │Această │
│ │ │suprafaţă │
│Suprafaţa │Nefavorabil- │a fost estimată│
│habitatului │inadecvată │după vizitarea │
│ │ │întregului sit │
│ │ │şi după │
│ │ │identificarea │
│ │ │zonelor │
│ │ │potenţiale │
│ │ │pentru acest │
│ │ │habitat, în │
│ │ │sectorul dintre│
│ │ │Mărunţişu şi │
│ │ │Pârscov. │
│ │ │Suprafaţa │
│ │ │ocupată de │
│ │ │habitat în sit │
│ │ │este mai mică │
│ │ │cu mai mult de │
│ │ │10% faţă de │
│ │ │suprafaţa de │
│ │ │referinţă │
│ │ │pentru starea │
│ │ │favorabilă. │
│ │ │Declin sever │
│ │ │al suprafeţei. │
│ │ │Raportul dintre│
│ │ │suprafaţa de │
│ │ │referinţă │
│ │ │pentru starea │
│ │ │favorabilă │
│ │ │a habitatului │
│ │ │şi suprafaţa │
│ │ │actuală ocupată│
│ │ │este mult mai │
│ │ │mare │
│ │ │(>>). │
│ │ │Tendinţa │
│ │ │actuală a │
│ │ │habitatului │
│ │ │este │
│ │ │descrescătoare.│
│ │ │Calitatea │
│ │ │datelor este │
│ │ │bună. │
│ │ │Magnitudinea │
│ │ │tendinţei │
│ │ │actuale a │
│ │ │suprafeţei nu a│
│ │ │fost estimată. │
│ │ │Nu există date │
│ │ │suficiente │
│ │ │privind │
│ │ │schimbările │
│ │ │tiparului de │
│ │ │distribuţie al │
│ │ │suprafeţelor │
│ │ │habitatului. │
├─────────────┼────────────────┼───────────────┤
│ │ │Mai mult de 25%│
│ │ │din suprafaţa │
│ │ │habitatului │
│ │ │este │
│ │ │deteriorată în │
│Structură şi │Nefavorabilă- │ceea ce │
│funcţii │inadecvată │priveşte │
│ │ │structura şi │
│ │ │funcţiile │
│ │ │habitatului │
│ │ │(incluzând │
│ │ │şi speciile │
│ │ │sale tipice). │
├─────────────┼────────────────┼───────────────┤
│ │ │Tendinţa │
│ │ │viitoare este │
│ │ │descrescătoare.│
│ │ │Raportul dintre│
│ │ │suprafaţa de │
│ │ │referinţă │
│ │ │pentru starea │
│ │ │favorabilă │
│ │ │şi suprafaţa │
│ │ │habitatului în │
│Perspectivele│Nefavorabilă-rea│viitor, mai │
│habitatului │ │mare ( > ). │
│ │ │Perspective │
│ │ │rele. │
│ │ │Efectul cumulat│
│ │ │al │
│ │ │impacturilor, │
│ │ │mediu. │
│ │ │Viabilitatea pe│
│ │ │termen lung nu │
│ │ │este asigurată.│
│ │ │Impacturi │
│ │ │semnificative. │
│ │ │Viabilitatea │
│ │ │nesigură. │
│ │ │Nivelul │
│ │ │presiunilor │
│ │ │actuale: mediu.│
├─────────────┼────────────────┼───────────────┤
│ │ │Cel puţin un │
│ │ │indicator │
│Stare de │NEFAVORABILĂ- │portocaliu dar │
│conservare │INADECVATĂ │niciun │
│globală │ │indicator roşu.│
│ │ │ │
│ │ │ │
└─────────────┴────────────────┴───────────────┘


    3.2. Evaluarea stării de conservare a fiecărei specii de interes conservativ
        Evaluarea stării de conservare a speciilor de nevertebrate terestre şi mamifere pentru care a fost desemnat situl ROSCI0103 Lunca Buzăului s-a realizat pe baza indicaţiilor din Ghidul Metodologic - Evaluarea statutului de conservare al habitatelor şi speciilor de interes comunitar din România, folosind tehnica semafor. Conform ghidului menţionat, starea de conservare a unei specii se evaluează pe baza următoarelor atribute/parametri: aria naturală de repartiţie a speciei, statutul populaţiei speciei, statutul habitatului speciei şi perspectivele viitoare asociate speciei. Pentru fiecare din aceste atribute se stabileşte un statut (favorabil, nefavorabil neadecvat, nefavorabil total neadecvat sau necunoscut) în funcţie de datele şi de cunoştinţele disponibile. În cazul unei arii protejate, pentru aria naturală de repartiţie a speciei se ia în considerare distribuţia locală a speciei (răspândirea speciei în cadrul ariei protejate).
        Reperele utilizate pentru evaluarea statutului fiecărui atribut/parametru în parte au fost stabilite pe baza informaţiilor colectate din teren şi a celor rezultate în urma documentării bibliografice. Acestea au fost corelate cu recomandările Comisiei Europene cu privire la evaluarea stării de conservare a habitatelor şi speciilor, în vederea raportării conform art. 17 din Directiva Habitate 92/43/CEE.
        3.2.1 Evaluarea stării de conservare a speciilor de mamifere
        Spermophilus citellus (popândăul)
        Starea de conservare a speciei Spermophilus citellus a fost evaluată pe baza următoarelor atribute/parametri: distribuţia locală a speciei, evaluată pe baza modului de distribuţie a speciei î