Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   PLAN DE MANAGEMENT din 8 iunie 2016  al sitului de importanţă comunitară ROSCI0049 Crişul Negru    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 PLAN DE MANAGEMENT din 8 iunie 2016 al sitului de importanţă comunitară ROSCI0049 Crişul Negru

EMITENT: Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 610 bis din 10 august 2016
──────────
        Aprobat de Ordinul 1.074 din 8 iunie 2016, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 610 din 10 august 2016.
──────────

    CUPRINS
    CAP. 1
    INTRODUCERE ŞI CONTEXT
    1.1. Scurtă descriere a planului de management
    1.2. Scurtă descriere a sitului
    1.3. Cadrul legal referitor la sit şi la elaborarea planului de management
    1.4. Procesul de elaborare
    1.5. Procedura de implementare a planului de management
    CAP. 2
    DESCRIEREA ARIEI NATURALE PROTEJATE
    2.1. Informaţii generale
    2.1.1. Localizarea şi limitele sitului
    2.1.2. Zonarea internă a sitului
    2.1.3. Suprapuneri cu alte arii naturale protejate

    2.2. Mediul abiotic
    2.2.1. Geologie
    2.2.2. Geomorfologie
    2.2.3. Hidrologie
    2.2.4. Clima
    2.2.5. Soluri

    2.3. Mediul biotic
    2.3.1. Ecosisteme
    2.3.2. Habitatele de interes conservativ
    2.3.3. Speciile de interes conservativ
    2.3.4. Alte specii identificate

    2.4. Informaţii socio-economice, impacturi şi ameninţări
    2.4.1. Informaţii socio-economice şi culturale
    2.4.2. Impacturi şi ameninţări

    CAP. 3
    EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR ŞI HABITATELOR
    3.1. Evaluarea stării de conservare a habitatelor de interes conservativ
    3.2. Evaluarea stării de conservare a speciilor de interes conservativ
    3.2.1. Evaluarea stării de conservare pentru speciile de peşti
    3.2.2. Evaluarea stării de conservare pentru speciile de nevertebrate
    3.2.3. Evaluarea stării de conservare pentru speciile de mamifere
    3.2.4. Evaluarea stării de conservare pentru speciile de amfibieni şi reptile

    CAP. 4
    SCOPUL ŞI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT
    4.1. Scopul planului de management
    4.2. Obiective generale şi specifice
    4.2.1. Obiective generale
    4.2.2. Obiective specifice
    4.2.3. Măsuri de conservare activă propuse

    CAP. 5
    PLANUL DE ACTIVITĂŢI- ACŢIUNI ŞI MONITORIZAREA ACESTORA
    5.1. Planul de activităţi/acţiuni/măsuri
    5.2. Plan de monitorizare a activităţilor
    5.3. Resurse şi buget
    CAP. 6
    BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
    Anexa nr. 1. Harta localizării
    Anexa nr. 2. Harta suprapunerii cu alte arii protejate
    Anexa nr. 3. Harta geologică_est
    Anexa nr. 4. Harta geologică_vest
    Anexa nr. 5. Harta hidrologică_est
    Anexa nr. 6. Harta hidrologică_vest
    Anexa nr. 7. Harta pedologică_est
    Anexa nr. 8. Harta pedologică_vest
    Anexa nr. 9. Distribuţia habitatului 91E0*
    Anexa nr. 10. Distribuţia habitatului 3150
    Anexa nr. 11. Distribuţia habitatului 3270
    Anexa nr. 12. Distribuţia habitatului 6430
    Anexa nr. 13. Distribuţia speciilor de peşti_1
    Anexa nr. 14. Distribuţia speciilor de peşti_2
    Anexa nr. 15. Distribuţia speciilor de peşti_3
    Anexa nr. 16. Distribuţia speciilor de peşti_4
    Anexa nr. 17. Distribuţia speciilor de nevertebrate
    Anexa nr. 18. Distribuţia speciilor de amfibieni şi reptile
    Anexa nr. 19. Distribuţia speciilor de păsări_1
    Anexa nr. 20. Distribuţia speciilor de păsări_2
    Anexa nr. 21. Distribuţia speciilor de păsări_3
    Anexa nr. 22. Distribuţia speciilor de păsări_4
    Anexa nr. 23. Distribuţia speciilor de păsări_5
    Anexa nr. 24. Distribuţia speciilor de păsări_6
    Anexa nr. 25. Distribuţia speciilor de păsări_7
    Anexa nr. 26. Ameninţările potenţiale asupra speciilor şi habitatelor de interes comunitar
    CAP. 1
    INTRODUCERE ŞI CONTEXT
    1.1. Scurtă descriere a planului de management
        Prezentul plan de management este elaborat în cadrul proiectului POS Mediu Elaborarea Planurilor de management măsuri de management integrat şi întărirea capacităţii instituţionale de administrare a siturilor ROSCI0049 Crişul Negru, ROSCI0050 Crişul Repede amonte de Oradea şi ROSPA0123 Lacurile de acumulare de pe Crişul Repede, ROSCI0061 Defileul Crişului Negru, ROSCI0104 Lunca Inferioară a Crişului Repede, ROSCI0068 Diosig şi ROSCI0262 Valea Iadei,cod SMIS 36504. Beneficiarul este Asociaţia Pescarilor Sportivi Aqua Crisius Oradea.
        Prezentul plan de management a fost elaborat de către asocierea SC EPMC Consulting SRL - SC KVB Economic SA în cadrul contractului Elaborarea Planurilor de management măsuri de management integrat şi întărirea capacităţii instituţionale de administrare a siturilor ROSCI0049 Crişul Negru, ROSCI0050 Crişul Repede amonte de Oradea şi ROSPA0123 Lacurile de acumulare de pe Crişul Repede, ROSCI0061 Defileul Crişului Negru, ROSCI0104 Lunca Inferioară a Crişului Repede, ROSCI0068 Diosig şi ROSCI0262 Valea Iadei.
        Măsurile prevăzute au ca scop asigurarea unui statut favorabil de conservare pentru speciile şi habitatele de interes comunitar prezente în sit şi ţin cont de condiţiile economice, sociale şi culturale ale comunităţilor locale, prioritate având însă obiectivele de conservare ce au stat la baza desemnării sitului, respectiv habitatele şi speciile de interes comunitar prezente în sit.
        Respectarea planului de management şi a regulamentului este obligatorie pentru custozii sau administratorii ariilor naturale protejate, pentru autorităţile care reglementează activităţi pe teritoriul ariilor naturale protejate, precum şi pentru persoanele fizice şi juridice care deţin sau care administrează terenuri şi alte bunuri, respectiv care desfăşoară activităţi în perimetrul şi în vecinătatea sitului.
        Având în vedere că teritoriul vizat este încadrat simultan în arii protejate de categorii diferite (sit de importanţă comunitară, arie de protecţie specială avifaunistică), prezentul plan de management urmăreşte asigurarea stării de conservare favorabile a obiectivelor de conservare ale celor două categorii de arii naturale protejate.
        Durata de implementare a prezentului plan de management este de 5 ani de la aprobarea acestuia.

    1.2. Scurtă descriere a sitului
        Siturile de importanţă comunitară ROSCI0049 Crişul Negru şi ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru au fost înfiinţate prin Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv prin Hotărârea Guvernului nr. 1284/2007 privind declararea ariilor speciale de protecţie avifaunistică,ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările şi completările ulterioare. Reţeaua de arii protejate "Natura 2000" reprezintă instrumentul principal al Uniunii Europene în vederea conservării stării naturale a unor habitate şi specii a căror importanţă impune instituirea unui regim de protecţie.
        ROSCI0049 Crişul Negru a fost desemnat pentru conservarea zăvoaielor cu salcie şi plop, a mai multor specii de peşti şi a scoicii de râu. ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru a fost declarat în vederea protecţiei a nu mai puţin de 145 de specii de păsări, sedentare sau de pasaj.

    1.3. Cadrul legal referitor la sit şi la elaborarea planului de management
        Elaborarea planului de management a ţinut cont de prevederile următoarelor acte normative relevante:
    1. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare;
    2. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
    3. Hotărâre Guvernului nr. 230/2003 privind delimitarea rezervaţiilor biosferei, parcurilor naţionale şi parcurilor naturale şi constituirea administraţiilor acestora;
    4. Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările şi completările ulterioare;
    5. Hotărârea Guvernului nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările şi completările ulterioare;
    6. Ordinul ministrului mediului şi schimbărilor climatice nr. 1052/2014 privind aprobarea Metodologiei de atribuire a administrării şi a custodiei ariilor naturale protejate, cu modificările ulterioare;
    7. Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului nr. 552/2003 privind aprobarea zonării interioare a parcurilor naţionale şi a parcurilor naturale, din punct de vedere al necesităţii de conservare a diversităţii biologice;
    8. Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare;
    9. Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 3836/2012 privind aprobarea Metodologiei de avizare a tarifelor instituite de către administratorii/custozii ariilor naturale protejate pentru vizitarea ariilor naturale protejate, pentru analizarea documentaţiilor şi eliberarea de avize conform legii, pentru fotografiatul şi filmatul în scop comercial;
    10. Legea nr. 101/2011 pentru prevenirea şi sancţionarea unor fapte privind degradarea mediului, republicată;
    11. Ordinul ministrului mediului şi ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 14/2009 privind Procedura de stabilire a derogărilor de la măsurile de protecţie a speciilor de floră şi de faună sălbatice;
    12. Ordinul ministrului mediului nr. 464/2009 pentru aprobarea Normelor tehnice privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor de control şi inspecţie în domeniul protecţiei mediului, cu modificările şi completările ulterioare;
    13. Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 410/2008 pentru aprobarea Procedurii de autorizare a activităţilor de recoltare, capturare şi/sau achiziţie şi/sau comercializare, pe teritoriul naţional sau la export, a florilor de mină, a fosilelor de plante şi fosilelor de animale vertebrate şi nevertebrate, precum şi a plantelor şi animalelor din floră şi, respectiv, faună sălbatice şi a importului acestora, cu modificările şi completările ulterioare;
    14. Ordinul ministrului mediului nr. 979/2009 privind introducerea de specii alohtone, intervenţiile asupra speciilor invazive, precum şi reintroducerea speciilor indigene prevăzute în anexele nr. 4A şi 4B la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a faunei şi florei sălbatice, pe teritoriul naţional;
    15. Legea nr. 46/2008 Codul silvic, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
    16. Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 1540/2011 pentru aprobarea Instrucţiunilor privind termenele, modalităţile şi perioadele de colectare, scoatere şi transport al materialului lemnos, cu modificările şi completările ulterioare;
    17. Legea nr. 171/2010 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice, cu modificările şi completările ulterioare;
    18. Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 3814/2012 pentru aprobarea Normelor tehnice privind modificarea prevederilor amenajamentelor silvice şi schimbarea categoriei de folosinţă a terenurilor din fondul forestier, cu modificările şi completările ulterioare;
    19. Legea nr. 100/2010 privind împădurirea terenurilor degradate;
    20. Legea nr. 407/2006 vânătorii şi protecţiei fondului cinegetic, cu modificările şi completările ulterioare;
    21. Hotărârea Guvernului nr. 1679/2008 privind modalitatea de acordare a despăgubirilor prevăzute de Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, precum şi obligaţiile ce revin gestionarilor fondurilor cinegetice şi proprietarilor de culturi agricole, silvice şi de animale domestice pentru prevenirea pagubelor;
    22. Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi al ministrului mediului şi pădurilor nr. 44/1195/2011 pentru aprobarea Normelor privind accesul la resursele acvatice vii din domeniul public al statului în vederea practicării pescuitului comercial în habitatele piscicole naturale din ariile naturale protejate, cu modificările şi completările ulterioare;
    23. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 317/2009, cu modificările şi completările ulterioare;
    24. Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi ministrului mediului şi pădurilor nr. 159/1266/2011 privind aprobarea condiţiilor de practicare a pescuitului recreativ/sportiv, regulamentului de practicare a pescuitului recreativ/sportiv şi modelelor permiselor de pescuit recreativ/sportiv în ariile naturale protejate;
    25. Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
    26. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, cu modificările şi completările ulterioare;
    27. Hotărârea Guvernului nr. 1064/2013 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, cu modificările şi completările ulterioare;
    28. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015 - 2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 104/2015, cu modificările şi completările ulterioare;
    29. Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, ministrului mediului, apelor şi pădurilor, preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 352/636/54/2015 pentru aprobarea normelor privind ecocondiţionalitatea în cadrul schemelor şi măsurilor de sprijin pentru fermieri în România, cu modificările şi completările ulterioare;
    30. Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, cu modificările şi completările ulterioare;
    31. Hotărârea Guvernului nr. 493/2004, privind aprobarea Metodologiei privind monitorizarea monumentelor istorice înscrise în Lista patrimoniului mondial şi a Metodologiei privind elaborarea şi conţinutul - cadru al planurilor de protecţie şi gestiune a monumentelor istorice înscrise în Lista patrimoniului mondial;
    32. Hotărârea Guvernului nr. 1268/2010 privind aprobarea Programului de protecţie şi gestiune a monumentelor istorice înscrise în Lista patrimoniului mondial UNESCO, cu modificările şi completările ulterioare;
    33. Ordonanţa Guvernului nr. 43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
    34. Ordonanţa Guvernului nr. 47/2000 privind stabilirea unor măsuri de protecţie a monumentelor istorice care fac parte din Lista patrimoniului mondial;
    35. Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
    36. Hotărâre Guvernului nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe, cu modificările şi completările ulterioare;
    37. Ordinul ministrului mediului şi pădurilor, ministrului administraţiei şi internelor, ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi ministrului dezvoltării regionale şi turismului nr. 135/76/84/1284/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice şi private;
    38. Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potenţiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar;
    39. Legea nr. 86/2000 pentru ratificarea Convenţiei privind accesul la informaţie, participarea publicului la luarea deciziei şi accesul la justiţie în probleme de mediu, semnată la Aarhus la 25 iunie 1998;
    40. Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, cu modificările şi completările ulterioare;
    41. Hotărârea Guvernului nr. 878/2005 privind accesul publicului la informaţia privind mediul, cu modificările şi completările ulterioare;
    42. Ordinul ministrului mediului şi schimbărilor climatice nr. 1327/2014 privind aprobarea Planului naţional de acţiune pentru conservarea acvilei ţipătoare mici (Aquila pomarina) şi a Ghidului pentru managementul corespunzător al habitatului acvilei ţipătoare mici;
    43. Ordinul ministrului mediului şi schimbărilor climatice nr. 1992/2014 pentru aprobarea planurilor naţionale de acţiune pentru cormoranul mic (Phalacrocorax pygmeus) şi pentru raţa roşie (Aythya nyroca).
    44. Directiva nr. 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de faună şi floră sălbatică (Directiva Habitate).


    1.4. Procesul de elaborare
        În procesul de elaborare a planului de management s-a avut în vedere faptul că buna administrare a sitului este influenţată decisiv de acurateţea, complexitatea, relevanţa şi operaţionalitatea planului de management realizat.
        Prezentul planul de management se bazează fundamental pe rezultatele studiilor realizate în cadrul proiectului Elaborarea Planurilor de management măsuri de management integrat şi întărirea capacităţii instituţionale de administrare a siturilor ROSCI0049 Crişul Negru, ROSCI0050 Crişul Repede amonte de Oradea şi ROSPA0123 Lacurile de acumulare de pe Crişul Repede, ROSCI0061 Defileul Crişului Negru, ROSCI0104 Lunca Inferioară a Crişului Repede, ROSCI0068 Diosig şi ROSCI0262 Valea Iadei. Astfel au fost realizate următoarele studii care au stat la baza întocmirii planului de management:
    1. Inventarierea şi cartarea speciilor de interes comunitar;
    2. Inventarierea şi cartarea habitatelor de interes prioritar şi comunitar;
    3. Cartarea modului de utilizare a terenului, a formelor de proprietate şi administratorilor de terenuri;
    4. Evaluarea stării de conservare a habitatelor de interes comunitar;
    5. Evaluarea stării de conservare a speciilor de interes comunitar;
    6. Evaluarea ameninţărilor potenţiale asupra habitatelor şi speciilor;
    7. Realizarea studiului privind necesitatea refacerii conectivităţii longitudinale cu Plan de măsuri pentru ROSCI0049 Crişul Negru;
    8. Inventarierea caracteristicilor naturale şi biotopului - geologie, geomorfologie şi hidrologie, soluri;
    9. Elaborarea planului de management.

        Planul de management a fost conceput ca un instrument care va permite asigurarea prezenţei şi conservării în condiţii optime a habitatelor şi speciilor ce au determinat individualizarea acestei zone ca sit de interes comunitar şi arie de protecţie specială avifaunistică, respectiv a celor ce au fost identificate suplimentar în cadrul studiilor menţionate anterior.
        O atenţie deosebită a fost acordată şi individualizării posibilelor forme de utilizare a teritoriului compatibile cu scopul de conservare a habitatelor şi speciilor protejate.
        Pe toată durata elaborării planului de management, au existat consultări permanente cu factorii interesaţi locali, publici şi privaţi, cu scopul de a prezenta şi a face cunoscută activitatea şi rezultatele etapizate ale elaborării planului de management, au fost solicitate opiniile actorilor locali cu privire la diversele măsuri ce urmează a fi adoptate în scopul rezolvării problematicilor existente şi informaţii referitoare la percepţia şi nevoile populaţiei pentru a crea posibilitatea adoptării de reguli comune acceptate de comunitate în vederea realizării obiectivelor de conservare şi protecţie.
        Planul de management a fost agreat de către factorii interesaţi datorită în primul rând abordării participative care s-a manifestat pe tot parcursul elaborării planului. Opinia factorilor interesaţi a fost luată în considerare în cadrul consultărilor publice organizate.
        Până în prezent, pentru siturile analizate nu a fost elaborat un plan de management.

    1.5. Procedura de implementare a planului de management
        Planul de management va fi implementat de către custode, pe o perioadă de 5 ani, în conformitate cu prevederile acestuia şi ale legislaţiei în vigoare.
        Aplicarea măsurilor sale este obligatorie pentru toate persoanele fizice şi juridice care desfăşoară activităţi sau au interese pe suprafaţa sitului, conform legislaţiei în vigoare. Organizarea activităţilor se va realiza de către custode şi parteneri, în colaborare permanentă cu factorii de interes.
        Prevederile Planului de management, în conformitate cu legislaţia în vigoare, vor fi integrate în alte planuri, precum cele de amenajare a teritoriului, de dezvoltare locală sau naţională care vor fi armonizate de către autorităţile responsabile.

    CAP. 2
    DESCRIEREA SITULUI
    2.1. Informaţii generale
    2.1.1. Localizarea şi limitele sitului
        Situl vizat de plan are o suprafaţă totală de 1850 ha şi este localizat în Câmpia Crişurilor, extins de-a lungul culoarului Crişului Negru, până la ieşirea acestuia din ţară. De fapt, situl cuprinde cursul râului şi, în medie, câte 100 de metri din teritoriile învecinate, atât de pe partea dreaptă a văii, cât şi de pe stânga acesteia.
        Harta localizării sitului în context geografic general este prezentată în Anexa nr. 1.
        Din punct de vedere administrativ, arealul este localizat în cea mai mare parte pe teritoriul judeţului Bihor, dar trece, într-o măsură mică, şi pe teritoriul judeţului Arad. Aria protejată se suprapune teritoriului administrativ al comunelor Şoimi, Căpâlna, Batăr, Cociuba Mare, Tinca, Ciumeghiu, Avram Iancu, Mişca şi Zerind şi străbate localităţile Suplacu de Tinca, Căpâlna, Ginta, Rîpa, Tinca, Tăut, Talpoş, Tămaşda, Ant, Zerind şi Iermata Neagră.
        Limita sitului este neregulată şi foarte sinuoasă, la fel ca şi traseul Crişului Negru, pe care îl urmăreşte.
        Coordonatele geografice care aproximează extremităţile sitului sunt:
    1. spre nord, a fost ales un punct situat pe dreapta culoarului râului, în apropiere de localitatea Rîpa cu valorile de 2200'56" Est şi 46046'36" Nord;
    2. spre vest 21025'53" Est şi 46041'38" Nord marcat într-un punct aflat la extremitatea vestică, punct localizat în albia Crişului Negru situat chiar pe graniţa de stat cu Ungaria;
    3. cel mai sudic punct se găseşte pe teritoriul localităţii Zerind din judeţul Arad localitate situată pe stânga râului, cu valorile: 21031'49" Est şi 46037'28" Nord;
    4. extremitatea estică se găseşte tot pe culoar, în apropiere de localitatea Şoimi şi de intrarea în defileul Crişului Negru de la Şoimi-Borz şi are valorile: 2207'3.5" Est şi 46041'27" Nord.


    2.1.2. Zonarea internă a sitului
        În cadrul siturilor Natura 2000 nu se prevede zonare internă, însă măsurile de management pot duce la apariţia unor zone cu anumite restricţii sau permisivităţi în ceea ce priveşte formele de utilizare a teritoriului, cu scopul de conservare a habitatelor şi speciilor protejate. În cazul sitului analizat, suprafaţa redusă, morfologia şi fragmentarea teritorială nu presupun o accesibilitate ridicată a acesteia pentru anumiţi vectori de impact, astfel încât nu se impune zonarea internă a acesteia.

    2.1.3. Suprapuneri cu alte arii naturale protejate
        Situl se suprapune parţial cu aria de protecţie specială avifaunistică ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru. Suprafaţa din ROSPA0015 care se suprapune cu ROSCI0049 a fost atribuită în custodia Aqua Crisius prin actul adiţional nr. 1/23.02.2012 la Convenţia de custodie nr. 151/07.07.2010.
        Harta suprapunerii cu alte arii protejate este prezentată în Anexa nr. 2.


    2.2. Mediul abiotic
    2.2.1. Geologie
        În analiza geologică au fost folosite, în afara materialelor bibliografice, hărţile geologice la scară 1:200.000, foile: Şimleul Silvaniei 1967, Oradea 1965 şi Arad 1965.
        Din punct de vedere geologic Câmpia Crişurilor, care face parte din unitatea geografică superioară numită Câmpia de Vest fiind o subunitate a acesteia, aparţine unui spaţiu depresionar foarte larg, mult extins spre vest dincolo de graniţa României, numit Depresiunea Panonică. Pe teritoriul ţării noastre se găseşte o mică parte de la marginea estică a Depresiunii Panonice, aşa cum s-a arătat, foarte larg dezvoltată spre vest, pe teritoriul Ungariei. Limita Depresiunii Panonice este dată de o falie profundă care trece pe la vest de Munţii Apuseni şi care poate fi urmărită pe aliniamentul Moneasa - Oradea - Carei. Suprapuse acestei falii, la suprafaţă apar izvoare de ape termale utilizate balnear în mai multe localităţi dintre care Moneasa, Oradea, Tăşnad sunt printre cele mai cunoscute.
        Stratigrafia - subasmentul Depresiunii Panonice de sub Câmpia Crişurilor prezintă o suprapunere a două unităţi stratigrafice distincte: fundamentul, puternic cutat şi metamorfozat şi cuvertura sedimentară, groasă, care îl acoperă şi care formează în fapt, substratul Câmpiei Crişurilor.
        Fundamentul cristalin a fost atins în câteva foraje realizate de-a lungul liniei de falie amintite. Este compus din şisturi cristaline dure, metamorfozate puternic în condiţii de mezozonă şi de catazonă. Nu apare la suprafaţă şi ca urmare nu prezintă interes pentru studiul de faţă.
        Cuvertura sedimentară a luat naştere în două etape, una corespunzătoare Paleogenului şi Miocenului inferior şi alta corespunzătoare Miocenului Superior şi Pliocenului. Pentru studiul teritoriului sitului vizat sunt ceva mai importante formaţiunile depuse în faza a doua de sedimentare Miocen-Pliocene mai noi, dar şi acestea sunt acoperite în cea mai mare parte de formaţiunile Cuaternare, Holocen.
        Formaţiunile miocene sunt reprezentate de calcare nisipoase, nisipuri şi brecii vulcanice şi au fost depuse în intervalul Badenian-Sarmaţian. Pe teritoriul culoarului aflorează pe suprafeţe restrânse, de 16,19 ha ce reprezintă doar 0,87% din teritoriul în studiu. Apar în deschidere în frontul de terasă dintre localităţile Căpâlna şi Ginta, de pe dreapta Crişului Negru.
        În Pliocen au fost depuse formaţiuni de tipul argilelor nisipoase, nisipurilor şi pietrişurilor în intervalul Ponţian-Dacian. Ca şi anterior în cazul formaţiunilor miocene, şi acestea aflorează pe suprafeţe foarte restrânse, tot în cazul unor fronturi de terase de pe dreapta râului pe foarte mici suprafeţe de lângă localitatea Tinca şi Rîpa. Însumate, aceste suprafeţe nu depăşesc 7,43 hectare, ceea ce reprezintă 0,40% din suprafaţa totală a culoarului.
        Ocurenţele reduse ale formaţiunilor Miocene şi Pliocene se datorează faptului că sunt acoperite în cea mai mare parte de formaţiuni depuse de-a lungul întregii perioade a Cuaternarului, mai ales în Holocen. Într-o prezentare a formaţiunilor Holocene care ţine cont de vârsta acestor depozite primele ar fi depozitele de pietrişuri şi nisipuri, care intră în alcătuirea teraselor superioare ale Crişului deţin 13,68 ha, adică, 0,73%, secondate de depozitele aluvial- proluviale, apar pe 8,72 ha/0,47% din total şi urmate de depozitele deluviale dispuse sub forma unor mici areale, pe malul drept al văii, în sectoarele median şi superior al acesteia şi ocupă 21,23 ha/1,14%. În final, cele mai noi depozite, care se găsesc şi în volumul cel mai mare şi însumează o suprafaţă de 1782,2 ha/96,36% din total, practic ocupă tot spaţiul cuprins între limitele ariei protejate şi în mare parte, le acoperă pe toate celelalte amintite anterior. Sunt alcătuite din pietrişuri, nisipuri şi nisipuri argiloase.
        Harta geologică a sitului este prezentată în Anexa nr. 3 şi Anexa nr. 4.

    2.2.2. Geomorfologie
        Teritoriul sitului, aşa cum a fost arătat şi mai sus, se suprapune pe toată extensia spaţială a Câmpiei Crişurilor de la contactul acesteia cu spaţiul montan sau deluros, până la graniţa de vest a ţării.
        Limita câmpiei spre dealurile situate la vestul Munţilor Apuseni este marcată de contactul dintre formaţiunile cuaternare ale câmpiei cu cele pliocene ale dealurilor reflectat printr-o denivelare ce oscilează între 30-200 m; pe teritoriul arealului protejat, denivelarea este bine marcată în dreptul localităţilor Suplacu de Tinca, Căpîlna, Ginta.
        Fundamentul cristalin al câmpiei a fost afectat de importante procese de faliere a ceea ce a determinat formarea unui sistem de falii care a transformat fundamental într-un sistem de grabene. Grabenele au constituit regiuni labile, de subsidenţă, ce au influenţat puternic direcţia de drenaj a reţelei hidrografice şi formarea unor întinse arii mlăştinoase. Curburile mari ale culoarului de vale pe care le execută Crişul Negru în drumul lui prin câmpie, prima cu orientare sud-vest, până la Zerind în judeţul Arad şi cea de-a doua spre nord-est, până la ieşirea râului din România şi mai încolo, precum şi existenţa unor areale de înmlăştinire pe traseu, pot fi explicate prin influenţa pe care o au aceste grabene asupra reliefului de suprafaţă al câmpiei.
        Aspectele generale ale reliefului câmpiei au fost determinate de erodarea piemonturilor din dealurile de la est şi acumularea materialului rezultat sub forma unor câmpii piemontane într-un proces ce urmărea retragerea spre vest a lacului panonic de acţiunea de aluvionare a râurilor actuale în holocen, datorită mişcărilor de subsidenţă şi sub influenţa modificărilor paleoclimatice succesive. Ca urmare formele de relief se dispun longitudinal şi etajat, de la est la vest, în două trepte distincte morfogenetic şi morfografic: o câmpie înaltă de glacisuri şi una joasă aluvială.
        Câmpia înaltă formează o fâşie dispusă la marginea vestică a dealurilor ce mărginesc spaţiul montan. Treimea superioară a culoarului Crişului Negru de la ieşirea din defileul de la Şoimuş şi până aproximativ în dreptul localităţii Talpoş străbate această treaptă superioară a Câmpiei Crişurilor. Această parte deţine o pondere de 53,15% din totalul suprafeţei ariei protejate.
        Altitudinile în care se înscrie câmpia înaltă aici sunt între 100 m spre câmpia joasă de la vest şi 150 m la intrarea în defileu, în spaţiul montan.
        Un tip aparte îl reprezintă microrelieful dezvoltat pe soluri sărăturate de la Zerind, exprimat prin microdepresiuni legate între ele prin şănţuleţe, deasupra cărora se ridică microforme pozitive cu aspecte insulare de grinduri şi popine. Procesele de înmlăştinire şi sărăturare a solurilor sunt determinate de pantele foarte reduse şi drenajul deficitar.
        Unităţile geografice şi gradul de participare a acestora în cadrul sitului sunt prezentate în Tabelul nr. 1.

    Tabelul nr. 1
        Unităţile geografice şi gradul de participare a acestora în cadrul sitului

┌─────┬────────────────┬───────┬───────┐
│ │Unitatea │Aria în│ │
│Număr│geografică şi de│hectare│Procent│
│ │relif │ │ │
├─────┼────────────────┼───────┼───────┤
│1 │Câmpia înaltă, │866,58 │46,84 │
│ │relief de câmpie│ │ │
│ │piemontană │ │ │
├─────┼────────────────┼───────┼───────┤
│ │Câmpia joasă, │ │ │
│2 │relief de câmpie│983,46 │53,15 │
│ │de │ │ │
│ │subsidenţă │ │ │
└─────┴────────────────┴───────┴───────┘


        Morfologia şi morfometria reliefului
        Elementele cantitative de analiză a reliefului stau la baza aprecierilor calitative a acestuia sub aspectul favorabilităţii sau a restrictivităţii diferitelor aspecte de mediu asupra cărora îşi exercită o influenţă deosebită, influenţează scurgerea în albie, tipologia solurilor şi existenţa anumitor formaţiuni vegetale, precum şi o influenţă asupra activităţilor umane de valorificare a spaţiului geografic.
        Dintre numeroşii indicatori geomorfologici cantitativi vom prezenta câţiva cu rol determinant în evoluţia şi morfologia văii.

        Hipsometria
        Dispunerea treptelor altimetrice este redată prin intermediul hărţii hipsometrice şi a treptelor de relief. Analiza hipsometrică şi stabilirea valorilor de prag a intervalelor treptelor de relief s-a făcut conform cu standardul cerut.
        În urma analizei hărţii hipsometrice se constată prezenţa a 2 trepte de relief ce se încadrează între 83 m în zona ieşire a Crişului Negru de pe teritoriul României şi 151 m altitudine pe podul terase în satul Căpâlna. Amplitudinea absolută a reliefului măsoară aşadar 168 m, obţinuţi pe o lungime a culoarului de peste 50 km, măsurată aerian. Asta arată o pantă de scurgere foarte redusă.
        Analiza distribuţiei fâşiilor altimetrice arată o dispunerea acestor trepte după cum urmează:
    1. treapta 1, cu altitudinile cuprinse între 87-100 m, se suprapune câmpiei joase din Câmpia Crişurilor. Deţine o pondere de 51,19% din totalul suprafeţei ariei protejate;
    2. treapta 2, între 100 şi 151 m reprezintă 48,80% din totalul suprafeţei ariei şi se suprapune treptei câmpiei înalte piemontane.

        Putem concluziona că treptele de relief se desfăşoară în 2 niveluri: primul suprapus câmpiei joase, cu o funcţionalitate şi dinamică specific arealelor slab înclinate, iar cel de-al doilea suprapus câmpiei înalte, cu o dinamică a proceselor ceva mai activă, în spaţiul de la contactul câmpiei cu dealurile piemontane.
        Intervalele hispometrice şi valorile acestora de ocupare în procente în cadrul sitului sunt prezentate în Tabelul nr. 2.

    Tabelul nr. 2
        Intervalele hipsometrice şi valorile acestora de ocupare în procente în cadrul sitului

┌─────┬─────────────────┬──────────────┐
│Număr│Intervale │Procent de │
│ │hipsometrice │ocupare │
├─────┼─────────────────┼──────────────┤
│1 │87-100 m │51,19 │
├─────┼─────────────────┼──────────────┤
│2 │100-151 m │48,80 │
└─────┴─────────────────┴──────────────┘



        Geodeclivitatea
        Unul dintre indicatorii care reflectă cel mai bine intensitatea şi dinamica proceselor geomorfologice îl reprezintă panta.
        Modul de îmbinare a categoriilor de pante reflectă parţial etajarea treptelor de relief, dar o evidenţiere mult mai fidelă este aceea a modului de îmbinare a densităţii şi adâncimii fragmentării. Valorile pantelor sunt distribuite neuniform în cuprinsul arealului protejat.
        Analiza pantelor permite identificarea stadiului de evoluţie la care a ajuns relieful în procesul său evolutiv, la funcţiile pe care le capătă prin aceasta diferitele suprafeţe, posibilităţile de utilizare antropică a terenurilor, precum valorificarea agricolă sau dezvoltarea infrastructurii.
        Din analiza hărţii înclinării versanţilor se observă o distribuţie a valorilor unghiurilor de pantă în corelaţie cu ceilalţi indicatori geomorfologici; astfel intervalul de 0-2 grade ocupă un procent foarte mare din total, peste 76,75%, fapt explicat de relieful neted al câmpiei şi al culoarului de vale. Clasa de pante de 2,1-5 grade deţine de asemenea o proporţie însemnată, 22,30%, având aceeaşi explicaţie ca şi anterior. De aici se remarcă o scădere bruscă a ponderii claselor care urmează astfel că, a treia clasă, cea de 5,1-10 grade deţine doar 0,78% din suprafaţa totală şi este reprezentată de câteva mici suprafeţe în câmpia înaltă, pe dreapta culoarului, în dreptul localităţilor Rîpa, Ginta şi Căpâlna. Asociate acestor suprafeţe apar şi cele care au pantele cu valorile cele mai mari din areal, repezentând clasa de 10-13,44 grade şi care deţine cea mai mică pondere dintre toate, 0,14%.
        Intervalele de pantă şi valorile acestora de ocupare în procente în cadrul sitului sunt prezentate în Tabelul nr. 3.

    Tabelul nr. 3
    Intervalele de pantă şi valorile acestora de ocupare în procente în cadrul sitului

┌─────┬───────────────────┬────────────┐
│Număr│Intervale de pantă │Procent de │
│ │în grade │ocupare │
├─────┼───────────────────┼────────────┤
│1 │0 - 2 │76,75 │
├─────┼───────────────────┼────────────┤
│2 │2,1 - 5 │22,30 │
├─────┼───────────────────┼────────────┤
│3 │5,1 - 10 │0,78 │
├─────┼───────────────────┼────────────┤
│4 │10,1 - 13.44 │0,14 │
└─────┴───────────────────┴────────────┘


        Expoziţia versanţilor are un rol deosebit pentru procesele geomorfologice, în special în declanşarea, tipul şi intensitatea proceselor de meteorizaţie. Orientarea versanţilor controlează prin durata insolaţiei şi unghiul de pantă, regimul caloric al suprafeţei terestre, rezultând de aici o gamă foarte largă de modificări la nivelul rocilor şi solului, respectiv modificări ale umidităţii, ale covorului vegetal şi ale proceselor geomorfologice. Din acest punct de vedere, contraste importante se remarcă între versanţii nordici şi cei sudici, putându-se ajunge până la o valoare de 10°-15°C diferenţă. Acest fapt va impune pentru versanţii sudici: dispariţia rapidă a zăpezii, durata mai redusă a proceselor de nivo-ablaţie şi, în schimb, dominanţa proceselor de pluvio-ablaţie. Umiditatea diferită pe cele două categorii de versanţi umbriţi şi însoriţi va influenţa şi chiar impune anumite procese de meteorizaţie. Astfel, pe versanţii însoriţi, cu umiditatea redusă în timpul anului, principalele procese de meteorizaţie vor fi cele fizice, respectiv dezagregările, pentru ca versanţii cu expoziţie nordică şi umiditate ridicată să fie afectaţi în principal de procese chimice, respectiv alterarea. Ca urmare, şi produsele de meteorizaţie se vor diferenţia pe versanţii însoriţi faţă de cei umbriţi.
        Cu toate că este un indicator pur calitativ, efectele expoziţiei au o importanţă deosebită în declanşarea şi întreţinerea a numeroase procese geomorfologice, în intensitatea şi dinamica acestora. În plus, dictează direct şi/sau indirect geneza şi evoluţia altor elemente din mediu: tipurile de vegetaţie, categoriile de sol, gradul de umiditate din sol.
        Categoriile de expoziţie ţin cont de cantitatea de radiaţie solară care ajunge la suprafaţa versanţilor, fapt dictat de modul cum se realizează orientarea versanţilor raportată la punctele cardinale; se disting: versanţii însoriţi cu expunere sudică şi sud-vestică, semiînsoriţi, cu expunere sud-estică şi vestică, semiumbriţi, cu expunere estică şi nord-vestică şi umbriţi, cu expunere nordică şi nord-estică. La aceştia se adaugă şi suprafeţele plane considerate a primi aceeaşi cantitate de radiaţie calorică indiferent pe ce unitate de relief sunt localizate.
        Situl ROSCI0049 Crişul Negru prezintă o formă alungită pe direcţia est-vest conform cu dispunerea culoarului de vale. Ca urmare a caracteristicilor morfografice ale reliefului câmpiei, la care se adaugă incidenţa radiaţiei solare la nivelul suprafeţei topografice se remarcă o distribuţie echilibrată procentual a tipurilor de versanţi, ierarhizaţi după orientarea faţă de punctele cardinale. Totuşi apar unele diferenţieri dictate de asimetria reliefului.
        Orientările suprafeţelor şi procentul acestora de ocupare în cadrul sitului sunt ilustrate în Tabelul nr. 4.

    Tabelul nr. 4
        Orientările suprafeţelor şi procentul acestora de ocupare în cadrul sitului

┌─────┬────────────────────┬───────────┐
│Număr│Expoziţia │Procent de │
│ │versanţilor │ocupare │
├─────┼────────────────────┼───────────┤
│1 │nordică │12,42 │
├─────┼────────────────────┼───────────┤
│2 │nord-estică │10,61 │
├─────┼────────────────────┼───────────┤
│3 │estică │11,65 │
├─────┼────────────────────┼───────────┤
│4 │sud-estică │11,82 │
├─────┼────────────────────┼───────────┤
│5 │sudică │12,35 │
├─────┼────────────────────┼───────────┤
│6 │sud-vestică │11,50 │
├─────┼────────────────────┼───────────┤
│7 │vestică │12,59 │
├─────┼────────────────────┼───────────┤
│8 │nord-vestică │12,34 │
├─────┼────────────────────┼───────────┤
│9 │suprafeţe plate, │4,68 │
│ │fără orientare │ │
└─────┴────────────────────┴───────────┘


        În cazul suprafeţelor cu expunere nordică şi nord-estică topirea zăpezilor şi dezgheţul se produc mai târziu şi mai lent, sunt puţin expuşi eroziunii peliculare şi afectaţi în principal de procesele de alterare. În schimb, versanţii cu valori ridicate ale insolaţiei sunt degajaţi rapid de zăpadă şi îngheţ şi afectaţi de timpuriu şi pe o perioadă lungă din an de procesele de pluvioablaţie, creep, şiroire.

    2.2.3. Hidrologie
        Bazinul hidrografic al Crişului Negru reprezintă colectorul principal în partea centrală a Câmpiei Crişurilor polarizând cursurile de apă atât dinspre nord cât şi dinspre sud. În cuprinsul câmpiei, râul Crişul Negru are un caracter alohton, izvoarele acestuia fiind situate în Munţii Bihorului sub vârful Cucurbăta Mare, de 1848 m. În schimb câmpia este sediul unui număr mare de cursuri de apă care izvorăsc aici şi îi străbat suprafaţa. Acestea sunt puternic influenţate de condiţiile climatice din câmpie şi au un caracter temporar.
        Direcţia cursurilor de apă este predominantă sud-nord, conformă cu direcţia de drenaj a râurilor care se află în relaţie cu înclinarea generală a reliefului, lucrările de regularizări a cursurilor de apă şi folosirea apelor din râuri în perioadele de secetă pentru irigaţii fac ca debitul natural să fie greu de determinat.
        În general regimul hidrologic al Crişului Negru şi al râurilor afluente acestuia prezintă un maxim în intervalul februarie-martie şi un minim în lunile august-octombrie. În privinţa viiturilor acestea pot să apară în orice perioadă a anului pe râurile şi pâraiele mici neîndiguite.
        Scurgerea medie multianuală specifică este redusă, ea fiind de numai 1-3l/s/kmp, în timp ce scurgerea medie specifică de aluviuni este relative ridicată, ceea ce determină procese de colmatare a ariilor joase înmlăştinite şi a canalelor. În timpul iernii formaţiunile de gheaţă apar în a doua decadă a lunii noiembrie pe Crişul Negru. În câmpia joasă lucrările agrotehnice ameliorative au creat o reţea de canale cu o densitate ridicată, de 0,54km/kmp în vestul Canalului Colector. Apariţia acestora a modificat hidrografia câmpiei unde numeroase mlaştini au fost transformate în heleşteie. Cu toate lucrările ameliorative realizate caracteristica de seamă a câmpiei rămâne aceea de regiune cu exces de umiditate.
        Localizarea principalelor bazine hidrografice în sit este prezentată în Tabelul nr. 5.

    Tabelul nr. 5
        Localizarea principalelor bazine hidrografice pe teritoriu sitului

┌─────┬──────────┬───────────┬─────────────────────┐
│Număr│Unitatea │Bazin │Afluenţi │
│ │geografică│hidrografic│ │
│ │ │ │ │
├─────┼──────────┼───────────┼─────────────────────┤
│ │Câmpia │Crişul │De dreapta: │
│1 │Crişurilor│Negru │1. Pârâu Crişu Mort │
│ │ │ │2. Pârâu Holoda │
│ │ │ │3. Puste │
│ │ │ │4. Pârâu Valea Nouă │
│ │ │ │5. Pârâu Culişer │
│ │ │ │6. Canalul Colector │
│ │ │ │al │
│ │ │ │Crişurilor │
│ │ │ │7. Pârâu Foca │
│ │ │ │De stânga: │
│ │ │ │1. Răchest │
│ │ │ │2. Beliu │
│ │ │ │3. Pârâu Crişul Mic │
│ │ │ │4. Pârâu Rătăşel │
│ │ │ │5. Pârâu Crişu Mort │
│ │ │ │6. Pocluşa │
│ │ │ │7. Şoimul │
│ │ │ │8. Pârâu Leveşel │
│ │ │ │9. Pârâu Sartoşu │
│ │ │ │Morii │
│ │ │ │10. Pârâu Teuz │
│ │ │ │11. Pârâul Frunziş │
│ │ │ │12. Canalul │
│ │ │ │Haniaş-Vărşand-Zerind│
└─────┴──────────┴───────────┴─────────────────────┘


        Harta hidrologică este prezentată în Anexa nr. 5 şi în Anexa nr. 6.

    2.2.4. Clima
        Situl împărtăşeşte aceleaşi trăsături climatice cu cele care caracterizează Câmpia Crişurilor. Advecţia maselor de aer de la vest, nord-vest şi sud-vest determină o climă cu un caracter relative uniform, dar particularităţile suprafeţei active, caracterizate de alternanţa terenurilor cultivate cu pâlcuri de pădure, păşuni, terenuri mlăştinoase şi lacustre, au o importanţă deosebită în variabilitatea proceselor şi fenomenelor climatice, respective pentru formarea topoclimatelor.
        Media temperaturilor multianuale este de 10,5°C la Chişineu-Criş şi uşor mai scăzute la contactul cu spaţiul montan, 9,5-10°C. În timpul iernii apar inversiuni termice, fenomen obişnuit pentru întreaga câmpie, datorită intensificării circulaţiei anticiclonale; iernile în câmpie sunt blânde, fără geruri puternice, ca o reflectare a circulaţiei maselor de aer vestice. Tot ca o consecinţă a acestora apar desprimăvărări rapide şi veri cu valori termice reduse. Din octombrie temperaturile scad brusc mediile multianuale variind între 17,0°C în septembrie şi 6,0°C în noiembrie. Se remarcă aşadar o scădere de peste 10°C într-un interval destul de scurt datorită răcirii aerului prin procese radiative şi creşterii advecţiei aerului rece ca urmare a acţiunii dorsalei anticiclonului euroasiatic. Din cauza inversiunilor termice primul îngheţ apare în a doua sau a treia decadă a lunii octombrie, iar ultimul îngheţ în a doua decadă a lunii aprilie, rezultă un număr de 188 zile fără îngheţ. Apar diferenţieri de temperaturi induse şi de calitatea suprafeţei active; astfel între câmpia înaltă şi câmpia joasă apare o diferenţă de temperatură cuprinsă între 0,5°C-1,7°C. Mlaştinile şi lăcoviştile scad temperaturi cu 2-4°C, iar pădurile din câmpia înaltă chiar cu mai mult.
        Creşterea spre est a altitudinilor obligă masele de aer vestice umede să intre într-o mişcare ascendentă, ceea ce va determina o creştere a pluviozităţii în acelaşi sens. Media multianuală a precipitaţiilor este la Chişineu Criş de 543,8 mm, la Tinca de 530,5 mm, în timp ce la limita cu dealurile şi cu spaţiul montan ajung la 700mm. Regimul pluviometric de-a lungul unui an prezintă un maxim înregistrat între lunile mai-iunie, cu valori de 70,1-82,7 mm ca urmare a activităţii ciclonilor oceanici şi a intensificării proceselor convective. Valorile minime se înregistrează în septembrie-octombrie, de 38,3-48,6 mm datorită predominării regimului anticiclonal de la sfârşitul verii.
        Stratul de zăpadă se menţine în medie 40 zile/an, în unii ani coboară chiar sub 10 zile şi are o grosime redusă, de 37,8cm la Chişineu Criş.
        Vânturile din sectorul sudic au cea mai mare frecvenţă, de 17,4% la Oradea şi cele dinspre nord, de 11,3% la Oradea. În apropierea dealurilor şi a spaţiului montan apare o circulaţie locală, mişcare a aerului de tip munte-vale, sesizabilă şi în culoarul Crişului Negru.

    2.2.5. Soluri
        Solurile reprezintă elementele din mediu care sintetizează cel mai bine intercondiţionarea factorilor din mediul natural.
        În situl ROSCI0049 Crişul Negru, varietatea petrografică, climatul cu influenţe specific şi mai ales existenţă unor topoclimate, expoziţia versanţilor şi tipurile distincte de vegetaţie au generat apariţia unor tipuri de soluri aparţinând mai multor clase.
        Din analiza hărţilor solurilor la scara 1:200.000, foile Şimleul Silvaniei 1994, Oradea 1971 şi Arad 1990, dar şi din datele obţinute în teren, se observă o mare varietate de soluri împărţite în clase, tipuri şi subtipuri. Pentru uşurinţa înţelegerii acestei prezentări şi pentru coroborarea ei direct cu lucrările mai vechi despre aria protejată, în legenda hărţii solurilor a fost folosită terminologia mai nouă, cea care se foloseşte actualmente în mod curent, dar în text este folosită atât terminologia nouă cât şi cea veche.
        O caracteristică a tuturor solurilor din cadrul culoarului este aceea că toate se dezvoltă pe depozite fluviaţile şi fluvio-lacustre recente şi ca urmare suferă procese de gleizare şi pseudogleizare.
        În cuprinsul teritoriului protejat au fost identificate următoarele categorii:
    1. Soluri minerale condiţionate de topografia terenurilor - aici fiind identificate soluri din clasa Fluvisolurilor reprezentate de fluvisoluri eutrice sau solurile aluviale, fluvisolurile calcarice, sau solurile aluviale carbonatice şi semicarbonatice şi de protosolurile aluviale; clasa clasa Gleisolurilor cu gleisoluridistrice sau solurile gleice şi pseudogleice şi geisoluri molice sau lăcovişti.
    2. Soluri minerale condiţionate materialul parental - aici se includ soluri din clasa Vertisolurilor, vertisolurile eutrice.
    3. Soluri minerale condiţionate de timp, în cadrul cărora se includ Cambisolurile: cambisoluri eutrice sau solurile brune eu-mezobazice

    1. Soluri minerale condiţionate de topografia terenurilor
        Fluvisoluri sunt soluri tinere, puţin evoluate, care au luat naştere pe seama depozitelor aluviale, respectiv pietrişuri, nisipuri, nisipurile argiloase din lunca Crişului Negru şi pe luncile văilor afluente.
        În cazul ariei protejate Crişul Negru, fluvisolurile, aşa cum este şi firesc, ocupă cea mai mare suprafaţă, 96,26% din totalul suprafeţei protejate aşa încât toate celelalte tipuri de soluri participă cu proporţii foarte reduse. Procentajul acesta este distribuit pe tipuri de fluvisoluri după cum urmează: fluvisolurile eutrice în asociaţie cu protosolurile aluviale deţin 50,41% din total, protosolurile aluviale singulare deţin 45,85%, iar fluvisolurile calcarice au un procent foarte redus, de doar 0,0018%, practic sunt nesemnificative în situaţia pedologică a ariei protejate.
        Fluvisolurile eutrice sau solurile aluviale sunt mai grosier texturate şi au condiţii de drenaj intern mai bune. S-au format pe depozitele fluviaţile provenite din roci bazice şi intermediare.
        Fluvisolurile calcarice care apar în lunca Crişului Negru şi pe luncile râurilor afluenţi ai acestuia în care sunt aduse materiale carbonatice provenite din solurile formate pe loess, marne sau alte materiale cu carbonaţi. Orizontul bioacumulativ este mai profund şi mai închis la culoare, solul are reacţie neutră sau slab alcalină şi conţinut mare de nutrienţi, fapt ce le conferă o fertilitate mare.
        Protosolurile aluviale sunt solurile aluviale cele mai slab evoluate, corespunzând primului stadiu de evoluţie de presolificare.
        În privinţa fertilităţii şi productivităţii agricole, fluvisolurile de aici sunt relativ fertile fiind bine asigurate cu nutrienţi deoarece materialul sedimentat în albii provine din depozite solificate din partea superioară a bazinelor hidrografice.
        Gleisolurile - reprezentate în arealul protejat prin tipurile gleisoluri districe şi gleisoluri molice, se găsesc răspândite pe suprafeţe foarte reduse, doar 0,42% din suprafaţa totală a zonei protejate. Sunt răspândite sub forma unor mici areale izolate în special pe malul drept al coridorului Crişului Negru, în partea mediană şi terminal a bazinului hidrografic.
        Principala caracteristică morfologică a gleisolurilor este culoarea neutră, verzuie, cenuşie sau albăstrie, culori care variază în funcţie de compoziţia mineralogică şi granulometrică.
        Gleisolurile molice din cuprinsul arealului protejat sunt soluri cu un procent relativ ridicat în baze în care predomină Ca şi Mg. Se formează pe terenuri acoperite cu o bogată fitocenoză ierboasă.

    2. Soluri minerale condiţionate de materialul parental - aici se includ soluri din clasa Vertisolurilor, vertisolurile eutrice. În clasificarea Organizaţiei pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite poartă numele de vertisoluri tipice şi/sau cromice.
        Chiar dacă în ansamblul general al Câmpiei Crişurilor solurile din clasa vertisolurilor ocupă suprafeţe importante, pe cuprinsul arealului protejat prezenţa acestora este foarte redusă, aproximativ 0,04% din totalul suprafeţei analizate. Acestea apar sub forma unui areal, în treimea inferioară a cursului de apă. În general vertisolurile au o importanţă majoră datorită caracteristicilor fizico-chimice, a comportamentului acestora şi a gradului de fertilitate pe care îl au.

    3. Soluri minerale condiţionate de timp - fac tranziţia între solurile slab dezvoltate, aşa cum sunt Regosolurile şi Fluvisolurile, spre solurile moderat/puternic diferenţiate, de aceea nu întâmplător se găsesc în combinaţie cu acestea.
        Cambisolurile - sunt reprezentate în arealul protejat printr-un singur tip de sol cambisolurile eutrice, cu două varietăţi, tipice şi gleizate.
        Aici sunt răspândite în special în treimea mediană a suprafeţei protejate şi mai ales în treimea superioară a culoarului Crişului Negru şi ocupă 3,26% din total. Se găsesc răspândite atât pe partea dreaptă a râului dar frecvenţa mai mare de apariţie este pe partea stângă.
        Cambisolurile eutrice sau soluri brune eu-mezobazice, în arealul sitului au avut ca material parental diferite tipuri de depozite geologice: pietrişurile şi nisipurile holocene "preferate" de acest tip de sol, depozitele loessoide, nisipurile, nisipurile argiloase şi pietrişurile care se găsesc fie pe interfluviile ce mărginesc pe dreapta şi pe stânga culoarul Crişului Negru, sau sunt plasate în interiorul acestui culoar. O constantă a tuturor acestor depozite o constituie bogăţia în elemente chimice bazice ca urmare a slabei debazificări a acestora prin procesele pedogenetice. În condiţiile unor cantităţi de precipitaţiile relative reduse, levigarea şi debazificarea acestor soluri este slabă deoarece există o eliberare continuă de baze în urma proceselor de alterare ale rocilor din subasment, acest fapt permiţând o continuare a proceselor pedogenetice de formare a solului.

        Harta solurilor este prezentată în Anexa nr. 7 şi Anexa nr. 8.


    2.3. Mediul biotic
    2.3.1. Ecosisteme
        Dat fiind că expresia habitatele naturale sunt definite în Directiva 92/43/CEE ca: "areale terestre sau acvatice care se disting prin anumite caracteristici geografice, abiotice şi biotice naturale sau seminaturale" şi că termenul ecosistem nu apare în cuprinsul acestui act legislativ, că între cele două concepte poate exista o sinonimie, în continuare se vor considera ca ecosisteme categoriile de habitate conform manualului românesc de interpretare a habitatelor.
        Categoriile de ecosisteme din ROSCI0049 Crişul Negru sunt enumerate în Tabelul nr. 6.

    Tabel nr. 6
    Categorii de ecosisteme

┌─────┬────────────────────────────────┐
│Număr│Categoria de ecosisteme │
├─────┼────────────────────────────────┤
│1 │Ape curgătoare │
├─────┼────────────────────────────────┤
│2 │Pajişti umede seminaturale cu │
│ │ierburi înalte │
├─────┼────────────────────────────────┤
│3 │Mlaştini şi pajişti sărăturate │
│ │atlantice şi continentale │
├─────┼────────────────────────────────┤
│4 │Păduri temperate europene │
├─────┼────────────────────────────────┤
│ │Ecosisteme agricole, horticole │
│5 │şi domestice regulat cultivate │
│ │sau │
│ │recent luate în cultură │
├─────┼────────────────────────────────┤
│ │Zone construite, situri │
│6 │industriale şi alte habitate │
│ │industriale │
├─────┼────────────────────────────────┤
│7 │Complexe de habitate │
└─────┴────────────────────────────────┘


    2.3.2. Habitatele de interes conservativ
        În formularul standard al sitului este menţionat următorul habitat de interes comunitar aflat pe anexa II a Directivei 92/43/CEE:
    1. 92A0 - Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba, ale cărui habitate corespondente în sistemul românesc de clasificare sunt R4405 Păduri dacice-getice de plop negru (Populus nigra) cu Rubus caenius, R4406 Păduri danubian-panonice de luncă de plop alb (Populus alba) cu Rubus caesius, R4407 Păduri danubiene de luncă de salcie albă (Salix alba) cu Rubus caesius, R4408 Păduri danubiene de salcie albă (Salix alba) cu Lycopus exaltatus, R4409 Păduri danubiene de luncă de stejar pedunculat (Quercus robur) şi brumăriu (Q. peduculiflora) cu Fraxinus pallisae, R4410 Păduri danubiene deltaice mixte de stejari (Quercus sp.) şi frasini (Fraxinus sp.) cu Galium rubioides, R4411 Păduri danubiene deltaice mixte de stejari (Quercus sp.), frasini (Fraxinus sp.) şi anin negru (Alnus glutinosa) cu Galium rubioides.

        Cercetările în teren au infirmat prezenţa habitatului 92A0 şi au evidenţiat prezenţa pe teritoriul sitului a următoarelor habitate:
    1. 91E0* - Păduri aluviale de Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnionincanae, Salicion albae), ale cărui habitate corespondente în sistemul românesc de clasificare sunt R4401 Păduri sud-estice carpatice de anin alb (Alnus incana) cu Telekia speciosa, R4402 Păduri dacice-getice de lunci colinare de anin negru (Alnus glutinosa) cu Stellaria nemorum
    2. 3150 - Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie de Magnopotamion sau Hydrocharition, ale cărui habitate corespondente în sistemul românesc de clasificare sunt R2202 Comunităţi danubiene cu Lemna minor, L. trisulca, Spirodela polyrhiza şi Wolffia arrhiza, R2203 Comunităţi danubiene cu Salvinia natans, Marsilea quadrifoli, Azolla caroliana şi A. filiculoides, R2204 Comunităţi danubiene cu Riccia fluitans şi Ricciocarpus natans, R2205 Comunităţi danubiene cu Hydrocharis morsus-ranae, Stratiotes aloides şi Utricularia vulgaris, R2206 Comunităţi danubiene cu Potamogeton perfoliatus, P. gramineus, P.lucens, Elodea canadeusis şi Najas marina şi R5304 Comunităţi danubiene cu Sparganium erectum, Berula erecta şi Sium latifolium
    3. 3270 - Râuri cu maluri nămoloase, cu vegetaţie din Chenopodion rubri p.p. şi Bidention p. p., al cărui habitat corespondent în sistemul românesc de clasificare este R5312 Comunităţi ponto-danubiene cu Bidens tripartita, Echinochloa crusgalli şi Polygonum hidropiper
    4. 6430 - Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la câmpie şi din etajul montan până în cel alpin, ale cărui habitate corespondente în sistemul românesc de clasificare sunt R3613 Pajişti sud-estice carpatice de Carduus kerneri, Festuca carpatica şi Trisetum fuscum, R3701 Comunităţi sud-est carpatice de buruienişuri înalte cu Aconitum tauricum, R3702 Comunităţi sud-est carpatice de buruienişuri înalte cu Adenostyles alliaria şi Doronicum austriacum, R3703 Comunităţi sud-est carpatice de buruienişuri înalte cu Cirsium waldsteinii şi Heracleum sphondylium ssp. transilvanicum, R3704 Comunităţi sud-est carpatice de buruienişuri înalte cu Senecio aubalpinus şi ştevia stânelor (Rumex alpinus), R3705 Comunităţi sud-est carpatice de buruienişuri înalte cu Rumex obtusifolia şi Urtica dioica, R3706 Comunităţi sud-est carpatice de buruienişuri înalte cu Petasites kablikianus, R3707 Comunităţi sud-est carpatice de buruienişuri înalte cu Telekia speciosa şi Petasites hybridus, R3708 Comunităţi daco-getice cu Angelica sylvestris, Crepis paludosa şi Scirpus sylvaticus şi R3714 Comunităţi daco-getice cu Filipendula culmaria, Geranium palustre şi Chaerophyllum hirsutum.

        91E0* - Păduri aluviale de Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnionincanae, Salicion albae). Habitat distribuit pe toată lungimea râului Crişul Negru în sit, dar cu întreruperi mai ales în perimetrul şi apropierea aşezărilor umane, în apropierea podurilor şi a altor lucrări hidrotehnice. Constituit mai ales din fitocenoze arborescente ripariene dominate de specii de salcie, Salicetum fragilis Passarge 1957 şi Salicetum albae Issler 1924, punctate pe alocuri de exemplare remarcabile de plop negru Populus nigra. Pătrunderea speciilor invazive este pe alocuri severă, dintre acestea remarcându-se Parthenocissus quinquefolius, Helianthus tuberosus, Impatiens balsamina (totuşi, sub 2% din extinderea habitatului la nivel local). Trebuie remarcat că, dintre toate râurile din Câmpia de Vest, cu excepţia Mureşului în teritoriul Parcului Natural Lunca Mureşului, Crişul Negru are cel mai bine conservat habitat de păduri ripariene galerii 91E0*, dar şi cel mai lung şi deci mai consistent ca suprafaţă. Suprafaţa habitatului în sit este de 555 ha. Harta distribuţiei habitatului 91E0* se regăseşte în Anexa nr. 9.
        3150 - Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie de Magnopotamion sau Hydrocharition. Habitatul apare fragmentar în cadrul sitului, în două situaţii: în arelele de curgere mai lină a râului, mai ales în dreptul malurilor concave opuse reniilor, ca şi în bălţile din lunca Crişului Negru, cele mai multe dintre acestea fiind braţe laterale abandonate ale râului, denumite belciuge. Fitocenozele identificate aparţin asociaţiilor de lintiţă Lemnetum minoris So6 1927, celor de iarba - râului Potamogetonetum lucentis Hueck 1931; Potamogetonetum perfoliati Koch 1926, Potamo-Ceratophylletum submersi Pop 1962, Ceratophylletum demersi Hild 1956. Habitatul este un foarte important habitat de hrănire şi adăpost pentru numeroase specii de peşti şi nevertebrate. Suprafaţa habitatului în sit este de 2 ha. Harta distribuţiei habitatului 3150 se regăseşte în Anexa nr. 10.
        3270 - Râuri cu maluri nămoloase, cu vegetaţie din Chenopodion rubri p.p. şi Bidention p. p. Habitatul apare pe suprafeţe destul de mari, deşi fragmentare, pe aluviunile crude,atât în lungul malurilor Crişului Negru, cât şi pe numeroasele ostroave din lungul cursului acestuia. Fitocenozele identificate aparţin asociaţiilor Bidenti - Polygonetum hydropiperis Lohm. in Tiixen 1950, Polygono lapathifolii - Bidentetum Klika 1935, Echinochloo - Polygonetum lapathifolii So6 et Csiiros 1974, Xanthio strumarii - Bidentetum tripartitae Timar 1947; Bidentetum cernui Kobenza 1948 Slavnic 1951. Suprafaţa habitatului în sit este de 30 ha. Harta distribuţiei habitatului 3270 se regăseşte în Anexa nr. 11.
        6430 - Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la câmpie şi din etajul montan până în cel alpin. Habitat cu distribuţie fragmentară, întâlnit numai în lungul braţelor laterale ale Crişului Negru şi în lungul bălţilor din luncă. Fitocenozele aparţin asociaţiilor Scirpetum sylvatici Ralski 1931 em. Schwich 1944. Fitocenozele habitatului alternează în lungul canalelor cu habitate non-Natura 2000, cum ar fi fitocenoze de Typha şi Phragmites australis. Suprafaţa habitatului în sit este de 31 ha. Harta distribuţiei habitatului 6430 se regăseşte în Anexa nr. 12.

    2.3.3. Speciile de interes conservativ
    2.3.3.1 Peşti
        În formularul standard al sitului sunt menţionate următoarele specii de peşti de interes comunitar aflate pe anexa II a Directivei 92/43/CEE:
    1. Barbus meridionalis
    2. Gobio kessleri
    3. Rhodeus sericeus amarus
    4. Zingel zingel
    5. Gobio uranoscopus
    6. Gymnocephalus baloni
    7. Cobitis taenia
    8. Gymnocephalus schraetzer
    9. Sabanejewia aurata
    10. Zingel streber
    11. Aspius aspius
    12. Gobio albipinnatus
    13. Misgurnus fossilis

        Cercetările desfăşurate în teren au infirmat prezenţa speciei Misgurnus fossilis. De asemenea, s-a constatat că în ceea ce priveşte specia Gobio albipinnatus, menţionată în formularul standard, cercetările în teren au relevat de fapt prezenţa în sit a subspeciei Gobio albipinnatus vladykov.
        Barbus meridionalis - mreana vânătă. Specie rezidentă, cu prezenţă marginală în sit. Specia este întâlnită în partea superioară a sitului, preferând zonele cu curs rapid şi apă cu un conţinut ridicat în oxigen dizolvat.
        Gobio kessleri - porcuşorul de nisip. Specie rezidentă, larg răspândită în sit. Specia apare atât în ape caracteristice cu curent mediu-puternic şi adâncime relativ redusă, cât şi în zone cu sedimente stabile.
        Rhodeus sericeus amarus - boarţă. Specie rezidentă, larg răspândită în sit, habitează în condiţii foarte bune, fiind cea mai abundentă specie de interes comunitar de peşti prezentă în sit.
        Zingel zingel - pietrar. Specie rezidentă, larg răspândită în sit. Prezentă în special în sectorul mijlociu (Râpa -Talpoş) cu debit şi substrat adecvat. A fost identificată atât în partea superioară a sitului (cel mai din amonte punct studiat), cât şi în partea inferioară a sitului (cel mai din aval sector studiat). Absenţa lui din sectoarele relativ antropizate ale râului (în principal zona Ginta) este perfect justificabilă, specia fiind foarte sensibilă la îndiguiri, regularizări şi poluare.
        Gobio uranoscopus - porcuşorul de vad. Specie rezidentă, cu prezenţă izolată în sit. Specia a fost întâlnită rar, până în raza localităţii Ginta. Mai în aval nu a fost identificată. Condiţiile de habitare disponibile în sit sunt inadecvate speciei.
        Gymnocephalus baloni - ghiborţul de râu. Specie rezidentă, cu prezenţă marginală în sit, întâlnită doar în sectorul din aval al sitului, aproape de graniţa cu Ungaria. Totuşi, populaţia este relativ bine reprezentată. S-a putut observa o corelaţie între sectoarele cu pietre pentru protecţia malurilor şi prezenţa speciei. În amonte de Iermata Neagră specia nu a fost identificată.
        Cobitis taenia - zvârluga. Specie rezidentă, cu prezenţă izolată în sit, întâlnită în special în sectoare cu viteză de curgere lentă. Nu a fost identificată amonte de Ginta, substratul preponderent pietros nu îi este favorabil habitării. În sectoarele inferioare, cu substrat nisipos specia a fost identificată mult mai des.
        Gymnocephalus schraetzer - răspăr. Specie rezidentă, întâlnită foarte rar, exclusiv în sectorul inferior al sitului. Preferă ecosistemele acvatice reofile, populând apele lin curgătoare din zonele de şes sau chiar colinare, cu facies nisipos, argilos sau pietros.
        Sabanejewia aurata - dunarinţă. Specie rezidentă relativ abundentă în sit. Prezentă în special în sectoare cu curent mediu sau lent, adâncime relativ redusă, aproximativ 1 m, şi vegetaţie acvatică abundentă. Sectorul superior al sitului prezintă condiţii paţial inadecvate habitării speciei - repezişuri, substrat bolovănos, curent rapid. Prezentă în special în sectoare cu curent mediu sau lent, adâncime relativ redusă, circa 1 m, şi vegetaţie acvatică abundentă. În sectoarele cu substrat exclusiv nisipos specia nu a fost semnificativ mai abundentă comparativ cu sectoarele cu substrat mixt, format din prundiş şi nisip.
        Zingel streber - fusar. Specie rezidentă relativ abundentă în sit. Prezentă în special în sectorul mijlociu, Ginta-Talpoş, cu debit şi substrat adecvat. A fost identificată pe raza localităţii Talpoş, între Batăr şi Talpoş fiind o populaţie relativ numeroasă. Cursul mai lent al râului în sectorul inferior justifică absenţa speciei.
        Aspius aspius - avat. Specie rezidentă, larg răspândită în sit. Prezentă în aval de Ginta, unde pragul de beton de pe raza localităţii reprezintă un punct de fragmentare a habitatului speciei, imposibil de traversat în amonte. Au fost identificaţi numeroşi juvenili aparţinând Aspius aspius, semn că populaţia prezintă diferite clase de vârstă. Fiind o specie sensibilă la zgomot, prin prezenţa elementelor străine în habitatul său o face relativ dificil de capturat prin pescuit ştiinţific.
        Gobio albipinnatus vladykovi - porcuşorul de şes. Specie rezidentă, relativ abundentă în sit, în toate sectoarele râului. A fost identificată atât în partea superioară a sitului, în cel mai din amonte punct studiat, cât şi în partea inferioară a sitului, la cel mai din aval sector studiat. În sectoarele inferioare specia este mai abundentă, fapt perfect explicabil prin preferinţa faţă de sistemele acvatice reofile având un curs mai lent. Între Râpa şi Tinca a fost identificată o populaţie numeroasă.
        Hărţile distribuţiei speciilor de peşti sunt prezentate în Anexele nr. 13, nr. 14, nr. 15 şi nr. 16.

    2.3.3.2 Nevertebrate
        În formularul standard al sitului este menţionată următoarea specie de nevertebrate de interes comunitar aflată pe anexa II a Directivei nr. 92/43/CEE:
        Unio crassus - scoica de râu. Specie rezidentă, cu abundenţă foarte ridicată în sit, distribuită relativ uniform pe toată lungimea sitului şi mai rar în bălţile şi braţele moarte din apropiere.
        Harta distribuţiei speciei de nevertebrate este prezentată în Anexa nr. 17.

    2.3.3.3 Mamifere
        În formularul standard al sitului este menţionată următoarea specie de mamifere de interes comunitar aflată pe anexa II a Directivei nr. 92/43/CEE:
        Myotis dasycneme - liliacul de iaz. Specie rezidentă, relativ comună în sit. Vara poate fi găsit aproape exclusiv la altitudini mici, în zona de şes, dar în perioada de hibernare apare şi în zona montană. Vânează în general peste suprafeţe de apă calmă, râuri, canale late, lacuri, iazuri. Are un zbor rapid, iar deasupra apei zboară la o înălţime mai mare decât liliacul de apă. Mai rar poate fi observat vânând deasupra pajiştilor sau la marginea pădurilor.

    2.3.3.4. Amfibieni şi reptile
        În formularul standard al sitului sunt menţionate următoarele specii de amfibieni şi reptile de interes comunitar aflate pe anexa II a Directivei Habitate:
    1. Triturus cristatus
    2. Bombina variegata
    3. Emys orbicularis
    4. Triturus dobrogicus
    5. Bombina bombina

        Triturus cristatus - tritonul cu creastă. Specia nu a fost identificată pe suprafaţa sitului în anul 2015, dar nu se exclude prezenţa acesteia. Două populaţii au fost identificate la distanţe cuprinse între 300 şi 700m de limita sitului. Specia beneficiază de puţine habitate favorabile pe suprafaţa sitului. Trebuie menţionat însă faptul că habitatele de reproducere identificate se află foarte aproape de limita sitului sau chiar în afara acestuia.
        Bombina variegata - buhai de baltă cu burta galbenă. Specie rezidentă, cu prezenţă marginală în sit, acesta aflându-se la limita arealului speciei. Habitatele favorabile, precum şi exemplarele identificate, se regăsesc preponderent în extrema estică a sitului.
        Emys orbicularis - ţestoasa de apă. Specie rezidentă, larg răspândită în sit, deţine habitat favorabil în malurile bogate în vegetaţie ale porţiunilor cu curgere lină a râului şi în canalele şi bălţile din sit şi din apropierea acestuia.
        Triturus dobrogicus - triton cu creastă dunărean. Specie rezidentă, identificată doar în afara limitelor sitului, în general în bălţile şi canalele de irigaţie situate în imediata vecinătate a acestuia.
        Bombina bombina - buhai de baltă cu burta roşie. Specia se regăseşte în număr redus pe suprafaţa sitului datorită arealului marginal al acesteia. Specia a fost identificată în general în bălţi şi canale de irigaţie din proximitatea sitului, dar situate totuşi în afara limitelor acestuia.
        Harta distribuţiei speciilor de amfibieni şi reptile este prezentată în Anexa nr. 18.

    2.3.3.5. Păsări
        Speciile de păsări vizate de proiect şi care se regăsesc în formularul standard al sitului ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru sunt listate în Tabelul nr. 7. Speciile marcate cu "*" nu au fost identificate în sit.

    Tabelul nr. 7
        Specii de păsări

┌─────┬────┬───────────────────────────┐
│Număr│Cod │Specie │
├─────┼────┼───────────────────────────┤
│1. │A403│Buteo rufinus │
├─────┼────┼───────────────────────────┤
│2. │A196│Chlidonias hybridus │
├─────┼────┼───────────────────────────┤
│3. │A197│Chlidonias niger │
├─────┼────┼───────────────────────────┤
│4. │A234│Picus canus │
├─────┼────┼───────────────────────────┤
│5. │A032│Plegadis falcinellus* │
├─────┼────┼───────────────────────────┤
│6. │A140│Pluvialis apricaria* │
├─────┼────┼───────────────────────────┤
│7. │A080│Circaetus gallicus │
├─────┼────┼───────────────────────────┤
│8. │A081│Circus aeruginosus │
├─────┼────┼───────────────────────────┤
│9. │A084│Circus pygargus * │
├─────┼────┼───────────────────────────┤
│10. │A103│Falco peregrinus * │
├─────┼────┼───────────────────────────┤
│11. │A127│Grus grus * │
├─────┼────┼───────────────────────────┤
│12. │A092│Hieraaetus pennatus * │
├─────┼────┼───────────────────────────┤
│13. │A131│Himantopus himantopus * │
├─────┼────┼───────────────────────────┤
│14. │A075│Haliaeetus albicilla * │
├─────┼────┼───────────────────────────┤
│15. │A339│Lanius minor │
├─────┼────┼───────────────────────────┤
│16. │A176│Larus melanocephalus * │
├─────┼────┼───────────────────────────┤
│17. │A073│Milvus migrans * │
├─────┼────┼───────────────────────────┤
│18. │A255│Anthus campestris │
├─────┼────┼───────────────────────────┤
│19. │A272│Luscinia svecica * │
├─────┼────┼───────────────────────────┤
│20. │A229│Alcedo atthis │
├─────┼────┼───────────────────────────┤
│21. │A082│Circus cyaneus │
├─────┼────┼───────────────────────────┤
│22. │A231│Coracias garrulus * │
├─────┼────┼───────────────────────────┤
│23. │A238│Dendrocopos medius │
├─────┼────┼───────────────────────────┤
│24. │A097│Falco vespertinus │
├─────┼────┼───────────────────────────┤
│25. │A338│Lanius collurio │
├─────┼────┼───────────────────────────┤
│26. │A246│Lullula arborea │
├─────┼────┼───────────────────────────┤
│27. │A031│Ciconia ciconia │
├─────┼────┼───────────────────────────┤
│28. │A060│Aythya nyroca * │
├─────┼────┼───────────────────────────┤
│29. │A122│Crex crex │
├─────┼────┼───────────────────────────┤
│30. │A293│Acrocephalus melanopogon * │
├─────┼────┼───────────────────────────┤
│31. │A404│Aquila heliaca * │
├─────┼────┼───────────────────────────┤
│32. │A089│Aquila pomarina │
├─────┼────┼───────────────────────────┤
│33. │A024│Ardeola ralloides * │
├─────┼────┼───────────────────────────┤
│34. │A222│Asio flammeus * │
├─────┼────┼───────────────────────────┤
│35. │A021│Botaurus stellaris * │
├─────┼────┼───────────────────────────┤
│36. │A224│Caprimulgus europaeus │
├─────┼────┼───────────────────────────┤
│37. │A429│Dendrocopos syriacus │
├─────┼────┼───────────────────────────┤
│38. │A236│Dryocopus martius │
├─────┼────┼───────────────────────────┤
│39. │A026│Egretta garzetta │
├─────┼────┼───────────────────────────┤
│40. │A027│Egretta alba │
├─────┼────┼───────────────────────────┤
│41. │A098│Falco columbarius* │
├─────┼────┼───────────────────────────┤
│42. │A072│Pernis apivorus │
├─────┼────┼───────────────────────────┤
│43. │A034│Platalea leucorodia* │
├─────┼────┼───────────────────────────┤
│44. │A120│Porzana parva * │
├─────┼────┼───────────────────────────┤
│45. │A193│Sterna hirundo * │
├─────┼────┼───────────────────────────┤
│46. │A132│Recurvirostra avosetta* │
├─────┼────┼───────────────────────────┤
│47. │A029│Ardea purpurea * │
├─────┼────┼───────────────────────────┤
│48. │A030│Ciconia nigra │
├─────┼────┼───────────────────────────┤
│49. │A511│Falco cherrug * │
├─────┼────┼───────────────────────────┤
│50. │A002│Gavia arctica * │
├─────┼────┼───────────────────────────┤
│51. │A001│Gavia stellata * │
├─────┼────┼───────────────────────────┤
│52. │A068│Mergus albellus* │
├─────┼────┼───────────────────────────┤
│53. │A094│Pandion haliaetus* │
├─────┼────┼───────────────────────────┤
│54. │A393│Phalacrocorax pygmeus* │
├─────┼────┼───────────────────────────┤
│55. │A307│Sylvia nisoria │
├─────┼────┼───────────────────────────┤
│56. │A151│Philomachus pugnax * │
├─────┼────┼───────────────────────────┤
│57. │A023│Nycticorax nycticorax * │
├─────┼────┼───────────────────────────┤
│58. │A022│Ixobrychus minutus * │
├─────┼────┼───────────────────────────┤
│59. │A166│Tringa glareola * │
├─────┼────┼───────────────────────────┤
│60. │A164│Tringa nebularia * │
├─────┼────┼───────────────────────────┤
│61. │A165│Tringa ochropus* │
├─────┼────┼───────────────────────────┤
│62. │A163│Tringa stagnatilis* │
├─────┼────┼───────────────────────────┤
│63. │A162│Tringa totanus * │
├─────┼────┼───────────────────────────┤
│64. │A283│Turdus merula │
├─────┼────┼───────────────────────────┤
│65. │A285│Turdus philomelos │
├─────┼────┼───────────────────────────┤
│66. │A287│Turdus viscivorus │
├─────┼────┼───────────────────────────┤
│67. │A232│Upupa epop │
├─────┼────┼───────────────────────────┤
│68. │A043│Anser anser │
├─────┼────┼───────────────────────────┤
│69. │A259│Anthus spinoletta* │
├─────┼────┼───────────────────────────┤
│70. │A147│Calidris ferruginea* │
├─────┼────┼───────────────────────────┤
│71. │A146│Calidris temminckii* │
├─────┼────┼───────────────────────────┤
│72. │A137│Charadrius hiaticula * │
├─────┼────┼───────────────────────────┤
│73. │A373│Coccothraustes │
│ │ │coccothraustes │
├─────┼────┼───────────────────────────┤
│74. │A207│Columba oenas │
├─────┼────┼───────────────────────────┤
│75. │A113│Coturnix coturnix │
├─────┼────┼───────────────────────────┤
│76. │A208│Columba palumbus │
├─────┼────┼───────────────────────────┤
│77. │A212│Cuculus canorus │
├─────┼────┼───────────────────────────┤
│78. │A036│Cygnus olor │
├─────┼────┼───────────────────────────┤
│79. │A253│Delichon urbica │
├─────┼────┼───────────────────────────┤
│80. │A383│Miliaria calandra │
├─────┼────┼───────────────────────────┤
│81. │A123│Gallinula chloropus │
├─────┼────┼───────────────────────────┤
│82. │A299│Hippolais icterina * │
├─────┼────┼───────────────────────────┤
│83. │A251│Hirundo rustica │
├─────┼────┼───────────────────────────┤
│84. │A233│Jynx torquilla │
├─────┼────┼───────────────────────────┤
│85. │A183│Larus fuscus * │
├─────┼────┼───────────────────────────┤
│86. │A150│Limicola falcinellus* │
├─────┼────┼───────────────────────────┤
│87. │A291│Locustella fluviatilis * │
├─────┼────┼───────────────────────────┤
│88. │A292│Locustella luscinioides* │
├─────┼────┼───────────────────────────┤
│89. │A290│Locustella naevia * │
├─────┼────┼───────────────────────────┤
│90. │A270│Luscinia luscinia * │
├─────┼────┼───────────────────────────┤
│91. │A271│Luscinia megarhynchos │
├─────┼────┼───────────────────────────┤
│92. │A262│Motacilla alba │
├─────┼────┼───────────────────────────┤
│93. │A260│Motacilla flava │
├─────┼────┼───────────────────────────┤
│94. │A319│Muscicapa striata │
├─────┼────┼───────────────────────────┤
│95. │A277│Oenanthe oenanthe │
├─────┼────┼───────────────────────────┤
│96. │A337│Oriolus oriolus │
├─────┼────┼───────────────────────────┤
│97. │A273│Phoenicurus ochruros │
├─────┼────┼───────────────────────────┤
│98. │A274│Phoenicurus phoenicurus │
├─────┼────┼───────────────────────────┤
│99. │A315│Phylloscopus collybita │
├─────┼────┼───────────────────────────┤
│100. │A314│Phylloscopus sibilatrix * │
├─────┼────┼───────────────────────────┤
│101. │A141│Pluvialis squatarola * │
├─────┼────┼───────────────────────────┤
│102. │A006│Podiceps grisegena * │
├─────┼────┼───────────────────────────┤
│103. │A008│Podiceps nigricollis * │
├─────┼────┼───────────────────────────┤
│104. │A118│Rallus aquaticus * │
├─────┼────┼───────────────────────────┤
│105. │A336│Remiz pendulinus* │
├─────┼────┼───────────────────────────┤
│106. │A249│Riparia riparia* │
├─────┼────┼───────────────────────────┤
│107. │A275│Saxicola rubetra │
├─────┼────┼───────────────────────────┤
│108. │A276│Saxicola torquata │
├─────┼────┼───────────────────────────┤
│109. │A361│Serinus serinus │
├─────┼────┼───────────────────────────┤
│110. │A210│Streptopelia turtur │
├─────┼────┼───────────────────────────┤
│111. │A351│Sturnus vulgaris │
├─────┼────┼───────────────────────────┤
│112. │A311│Sylvia atricapilla │
├─────┼────┼───────────────────────────┤
│113. │A310│Sylvia borin │
├─────┼────┼───────────────────────────┤
│114. │A308│Sylvia curruca │
├─────┼────┼───────────────────────────┤
│115. │A048│Tadorna tadorna* │
├─────┼────┼───────────────────────────┤
│116. │A182│Larus canus │
├─────┼────┼───────────────────────────┤
│117. │A054│Anas acuta * │
├─────┼────┼───────────────────────────┤
│118. │A056│Anas clypeata* │
├─────┼────┼───────────────────────────┤
│119. │A052│Anas crecca │
├─────┼────┼───────────────────────────┤
│120. │A050│Anas penelope* │
├─────┼────┼───────────────────────────┤
│121. │A053│Anas platyrhynchos │
├─────┼────┼───────────────────────────┤
│122. │A055│Anas querquedula │
├─────┼────┼───────────────────────────┤
│123. │A051│Anas strepera * │
├─────┼────┼───────────────────────────┤
│124. │A028│Ardea cinerea │
├─────┼────┼───────────────────────────┤
│125. │A059│Aythya ferina │
├─────┼────┼───────────────────────────┤
│126. │A061│Aythya fuligula * │
├─────┼────┼───────────────────────────┤
│127. │A067│Bucephala clangula* │
├─────┼────┼───────────────────────────┤
│128. │A149│Calidris alpina * │
├─────┼────┼───────────────────────────┤
│129. │A136│Charadrius dubius* │
├─────┼────┼───────────────────────────┤
│130. │A348│Corvus frugilegus │
├─────┼────┼───────────────────────────┤
│131. │A096│Falco tinnunculus │
├─────┼────┼───────────────────────────┤
│132. │A125│Fulica atra │
├─────┼────┼───────────────────────────┤
│133. │A153│Gallinago gallinago │
├─────┼────┼───────────────────────────┤
│134. │A179│Larus ridibundus │
├─────┼────┼───────────────────────────┤
│135. │A459│Larus cachinnans │
├─────┼────┼───────────────────────────┤
│136. │A156│Limosa limosa * │
├─────┼────┼───────────────────────────┤
│137. │A070│Mergus merganser* │
├─────┼────┼───────────────────────────┤
│138. │A160│Numenius arquata* │
├─────┼────┼───────────────────────────┤
│139. │A158│Numenius phaeopus │
├─────┼────┼───────────────────────────┤
│140. │A017│Phalacrocorax carbo │
├─────┼────┼───────────────────────────┤
│141. │A005│Podiceps cristatus │
├─────┼────┼───────────────────────────┤
│142. │A004│Tachybaptus ruficollis │
├─────┼────┼───────────────────────────┤
│143. │A161│Tringa erythropus* │
├─────┼────┼───────────────────────────┤
│144. │A142│Vanellus vanellus │
├─────┼────┼───────────────────────────┤
│145. │A394│Anser albifrons albifrons │
└─────┴────┴───────────────────────────┘


        Buteo rufinus - şorecar mare. Specie de pasaj, identificată punctiform în zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crişul Negru şi ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru, observată în terenurile deschise în perioada pasajului de toamnă.
        Chlidonias hybridus - chirighiţă cu obraz alb. Specie cuibăritoare şi de pasaj, nu au fost identificate cuiburi, dar foloseşte zonele umede din zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crişul Negru şi ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru pentru hrănire în timpul sezonului de reproducere. Are o distribuţie punctiformă în apropierea zonelor umede din zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crişul Negru şi ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru.
        Chlidonias niger - chirighiţă neagră. Specie cuibăritoare şi de pasaj, nu au fost identificate cuiburi, dar foloseşte zonele umede din zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crişul Negru şi ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru pentru hrănire în timpul sezonului de reproducere. Are o distribuţie punctiformă în apropierea zonelor umede din zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crişul Negru şi ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru.
        Picus canus - gheonoaie sură. Specie rezidentă, larg răspândită în zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crişul Negru şi ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru, prezentă în toate pădurile caducifoliate din zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crişul Negru şi ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru, pe care le foloseşte ca habitate de reproducere şi hrănire.
        Circaetus gallicus - şerpar. Specie cu prezenţă marginală, cu abundenţă rară, foloseşte habitatele forestiere din zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crişul Negru şi ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru pentru reproducere şi cele deschise sau semideschise pentru hrănire.
        Circus aeruginosus - erete de stuf. Specie clocitoare, rară în zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crişul Negru şi ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru, datorită lipsei habitatelor specifice în care cuibăreşte - stufărişuri extinse. Indivizi aparţinând acestei specii pot fi observaţi şi în timpul sezonului de reproducere şi de pasaj. Distribuţia speciei se suprapune cu distribuţia terenurilor deschise şi a zonelor umede din zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crişul Negru şi ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru.
        Lanius minor - sfrâncioc cu frunte neagră. Specie de clocitoare, oaspete de vară în zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crişul Negru şi ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru, relativ comună, dar nu abundentă. Distribuţia speciei se suprapune cu zonele cu arbuşti înalţi, terenuri cu pâlcuri de arbori şi lizierele de pădure.
        Anthus campestris - fâsa de câmp. Specie de clocitoare, migratoare, oaspete de vară, comună, dar nu abundentă, identificată în habitate deschise, aride din zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crişul Negru şi ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru, respectiv în păşunile cu arbuşti.
        Alcedo atthis - pescărel albastru. Specie clocitoare, oaspete de vară, relativ comună în zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crişul Negru şi ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru, identificată punctiform în zonale cu maluri abrupte.
        Circus cyaneus - erete vânăt. Este specie de pasaj şi/sau oaspete de iarnă în zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crişul Negru şi ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru (prezent între lunile septembrie - martie), relativ rară şi cu distribuţie punctiformă în habitatele deschise, respectiv păşuni şi terenuri agricole.
        Dendrocopos medius - ciocănitoare de stejar. Specie rezidentă, comună în habitatele forestiere din zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crişul Negru şi ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru.
        Falco vespertinus - vânturelul de seară. Specie de pasaj şi reproducere, cu distribuţie ce acoperă toată zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crişul Negru şi ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru, cu o abundenţă mai ridicată o are în zona habitatelor deschise şi în vecinătatea habitatelor forestiere.
        Lanius collurio - sfrâncioc roşiatic. Specie clocitoare, oaspete de vară în zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crişul Negru şi ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru, larg răspândită, cu distribuţie ce se suprapune cu habitatele semideschise şi tufărişurile de pe marginea apei.
        Lullula arborea - ciocârlia de pădure. Specie prezentă în zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crişul Negru şi ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru pentru reproducere, larg răspândită în jurul habitatelor forestiere, unde este prezentă în principal la liziera acestora.
        Ciconia ciconia - barză. Specie clocitoare şi de pasaj în zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crişul Negru şi ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru. În sezonul de reproducere se hrănesc inclusiv în interiorul limitelor zonei de suprapunere dintre ROSCI0049 Crişul Negru şi ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru, în terenurile deschise (păşuni şi terenuri agricole). În pasaj poate fi observată în întreaga zonă de suprapunere dintre ROSCI0049 Crişul Negru şi ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru, iar toamna pe terenurile agricole proaspăt arate din jur.
        Crex crex - cristei de câmp. Specie clocitoare, rară în zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crişul Negru şi ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru datorită lipsei habitatelor specifice în care cuibăreşte - pajişti umede. Indivizi aparţinând acestei specii pot fi observaţi şi în timpul sezonului de reproducere şi de pasaj. Distribuţia speciei se suprapune culturilor de cereale păioase din lunca râului.
        Caprimulgus europaeus - caprimulg. Specie clocitoare, migratoare, oaspete de vară, cu abundenţă rară în zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crişul Negru şi ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru. Distribuţia speciei se suprapune cu distribuţia habitatelor forestiere din zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crişul Negru şi ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru.
        Dendrocopos syriacus - ciocănitoare de grădină. Specie rezidentă, comună în toate habitatele forestiere şi în jurul aşezărilor umane.
        Dryocopus martius - ciocănitoare neagră. Specie rezidentă, comună în toate habitatele forestiere, pe care le foloseşte ca habitat de reproducere şi hrănire.
        Egretta garzetta - egretă mică. Specie clocitoare şi de pasaj, relativ comună în sudul zonei de suprapunere dintre ROSCI0049 Crişul Negru şi ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru, identificată în timpul sezonului de reproducere şi în perioada de pasaj în jurul zonelor umede.
        Egretta alba - egretă mare. Specie de pasaj, cu prezenţă rară, identificată în perioada de pasaj în jurul zonelor umede din zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crişul Negru şi ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru.
        Pernis apivorus - viespar. Specie cu distribuţie ce acoperă întreaga zonă de suprapunere dintre ROSCI0049 Crişul Negru şi ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru, dar are o abundenţă mai scăzută. Specia foloseşte habitatele deschise şi semideschise pentru hrănire şi habitatele forestiere pentru reproducere. Posibilitatea cuibăririi în zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crişul Negru şi ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru este foarte mare însă nu au fost identificate cuiburi.
        Ciconia nigra - barza neagră. Specie prezentă relativ rar în zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crişul Negru şi ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru, în perioada de reproducere şi de pasaj. Distribuţia ei se suprapune cu distribuţia habitatelor forestiere şi a zonelor umede.
        Sylvia nisoria - silvie porumbacă. Specie rară în zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crişul Negru şi ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru, distribuită punctiform, prezentă la liziera pădurilor şi în habitatele semideschise, pe care le foloseşte pentru reproducere şi hrănire.
        Turdus merula - mierlă. Specie comună, larg răspândită în zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crişul Negru şi ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru, prezentă omogen în toate habitatele cu vegetaţie lemnoasă din zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crişul Negru şi ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru (pădurile, dar şi în zonele semi-deschise cu pâlcuri de arbori).
        Turdus philomelos - sturz cântător. Specie relativ comună în păduri, unde este prezentă pentru reproducere. În perioada de pasaj este prezentă şi în pâlcurile de arbori. A fost identificată în majoritatea habitatelor deschise de pe întreaga zonă de suprapunere dintre ROSCI0049 Crişul Negru şi ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru, cuibăreşte în ecosistemele forestiere şi se hrăneşte inclusiv în terenuri deschise, păşuni.
        Turdus viscivorus - sturz de vâsc. Specie clocitoare şi de pasaj, relativ comună, dar nu abundentă, distribuită fragmentar, în toate habitatele forestiere din zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crişul Negru şi ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru.
        Upupa epops - pupăza. Specie clocitoare, migratoare, oaspete de vară, comună, dar nu abundentă.
        Anser anser - gâsca de vară. Specie relativ comună în perioada de pasaj, cu distribuţie punctiformă în zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crişul Negru şi ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru, nu cloceşte în zonă, dar a fost observată în perioada de reproducere.
        Coccothraustes coccothraustes - botgros. Specie rezidentă, larg răspândită, cu prezenţă comună. Distribuţia speciei se suprapune cu distribuţia habitatelor forestiere din zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crişul Negru şi ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru. Este întâlnită în toate corpurile de pădure sau zonele de tufăriş extinse.
        Columba oenas - porumbel de scorbură. Specie clocitoare, relativ comună în zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crişul Negru şi ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru, distribuită omogen în toate habitatele forestiere, în care cuibăreşte, şi în cele deschise, în care se hrăneşte.
        Coturnix coturnix - prepeliţa. Specie de clocitoare, migratoare, oaspete de vară, cu prezenţă rară în zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crişul Negru şi ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru. Distribuţia speciei se suprapune cu distribuţia habitatelor caracteristice, respectiv terenuri agricole cultivate cu cerelale păioase, dar şi în pajişti umede.
        Columba palumbus - porumbel gulerat. Specie clocitoare migratoare, oaspete de vară, comună în zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crişul Negru şi ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru, distribuită în zona habitatelor forestiere.
        Cuculus canorus - cuc. Specie comună, larg răspândită în zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crişul Negru şi ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru, distribuită omogen în toată zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crişul Negru şi ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru, prezentă în toate habitatele forestiere şi în pâlcurile de arbori de pe malul Crişului Negru.
        Cygnus olor - lebăda de vară. Specie clocitoare în zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crişul Negru şi ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru, comună şi abundentă, cu distribuţie omogenă în toată zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crişul Negru şi ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru, acoperă atât habitatele forestiere, cât şi pe cele deschise. Foloseşte albia râului şi terenurile deschise din jur pentru a se hrăni, dar deseori se hrăneşte şi deasupra habitatelor forestiere.
        Delichon urbica - lăstunul de casă. Specie clocitoare, comună şi abundentă, cu distribuţie omogenă în toată zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crişul Negru şi ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru, acoperă atât habitatele forestiere, cât şi pe cele deschise. Cuibăreşte cu abundenţă în aşezările umane. Foloseşte albia râului şi terenurile deschise din jur pentru a se hrăni, dar deseori se hrăneşte şi deasupra habitatelor forestiere.
        Miliaria calandra - presură sură. Specie clocitoare, oaspete de vară, larg răspândită, distribuită în habitatele deschise din zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crişul Negru şi ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru.
        Gallinula chloropus - găinuşa de baltă. Specie clocitoare, parţial migratoare, relativ comună, prezentă punctiform şi relativ omogen, în efective reduse, în apropierea vegetaţiei palustre din zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crişul Negru şi ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru, însă cuibăritoare în puţine puncte.
        Hirundo rustica - rândunica. Specie clocitoare şi de pasaj, comună, dar nu abundentă, cu distribuţie omogenă în toată zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crişul Negru şi ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru, acoperă atât habitatele forestiere, cât şi pe cele deschise. Cuibăreşte cu abundenţă în aşezările umane. Foloseşte albia râului şi terenurile deschise din jur pentru a se hrăni, dar deseori se hrăneşte şi deasupra habitatelor forestiere.
        Jynx torquilla - capântortură. Specie clocitoare, migratoare, oaspete de vară, rară în zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crişul Negru şi ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru, distribuită punctiform în habitatele forestiere.
        Luscinia megarhynchos - privighetoare roşcată. Specie clocitoare, destul de comună în pădurile şi zăvoaiele umede extinse de pe malul apelor, cu distribuţie fragmentară, suprapusă cu habitatele forestiere.Specia a fost observată în majoritatea zăvoaielor de pe malul râurilor, în special acolo unde râul traversează o pădure sau trece pe la marginea ei.
        Motacilla alba - codobatură albă. Specie cuibăritoare, cu abundenţă ridicată, cu distribuţie omogenă la nivelul habitatelor deschise din zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crişul Negru şi ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru, cu o abundenţă mai mare în zona terenurilor agricole.
        Motacilla flava - codobatură galbenă. Specie cuibăritoare, relativ comună, distribuită în zona habitatelor deschise şi semideschise din apropierea apelor.
        Muscicapa striata - muscar sur. Specie prezentă în zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crişul Negru şi ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru pentru reproducere, relativ comună în păduri.
        Oenanthe oenanthe - pietrar sur. Specie cuibăritoare şi de pasaj, relativ comună, dar nu abundentă, cu distribuţie punctiformă ce se suprapune cu habitatele deschise, uscate cu aglomerări de pietre şi pietriş.
        Oriolus oriolus - grangur. Specie cuibăritoare în zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crişul Negru şi ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru, comună, dar nu abundentă, distribuită punctiform, în zona habitatelor forestiere. Este întâlnită în toate corpurile de pădure sau zonele de tufăriş extinse.
        Phoenicurus ochruros - codroş de munte. Specie cuibăritoare, comună şi larg răspândită, distribuită în habitatele semideschise din zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crişul Negru şi ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru. Este întâlnită cu precădere în zonele cu pâlcuri de arbori şi tufăriş.
        Phoenicurus phoenicurus - codroş de pădure. Specie prezentă în zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crişul Negru şi ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru pentru reproducere, relativ comună în habitatele închise şi în jurul acestora.
        Phylloscopus collybita - pitulice mică. Specie prezentă în zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crişul Negru şi ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru pentru reproducere şi pasaj. Este distribuită în pădurile din sit, iar în perioada de pasaj, şi în pâlcurile de arbori.
        Saxicola rubetra - mărăcinar mare. Specie cuibăritoare, comună în zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crişul Negru şi ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru, cu distribuţie omogenă, în majoritatea habitatelor deschise.
        Saxicola torquata - mărăcinar negru. Specie prezentă în zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crişul Negru şi ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru pentru pasaj şi reproducere, relativ comună, prezentă în habitatele deschise şi aride.
        Serinus serinus - cănăraş. Specie rară în zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crişul Negru şi ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru, pe care îl frecventează pentru cuibărit şi pasaj. Distribuţia speciei se suprapune cu distribuţia lizierelor şi a tufărişurilor din zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crişul Negru şi ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru.
        Streptopelia turtur - turturică. Specie de clocitoare, migratoare, oaspete de vară, larg răspândită în zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crişul Negru şi ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru. Distribuţia speciei se suprapune cu distribuţia habitatelor caracteristice: zonele cu terenuri agricole şi pajişti cu benzi forestiere (arbuşti şi arbori), sau cu arbuşti şi arbori izolaţi.
        Sturnus vulgaris - graur. Specie prezentă în zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crişul Negru şi ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru pentru reproducere şi pasaj. Specia este prezentă în habitate deschise şi semideschise, însă în sezonul de reproducere are o abundenţă ridicată şi în pădurile din sit.
        Sylvia atricapilla - silvie cu cap negru. Specie cuibăritoare, comună în zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crişul Negru şi ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru, distribuită omogen în toate habitatele forestiere şi semideschise.
        Sylvia borin - silvie de zăvoi. Specie cuibăritoare, rară în habitatele forestiere şi semideschise dar comună în jurul aşezărilor umane.
        Sylvia curruca - silvie mică. Specie cuibăritoare, comună în zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crişul Negru şi ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru, cu distribuţie omogenă în toate habitatele semideschise şi deschise. Ocupă tufele din zonele deschise de pe marginea drumurilor sau de pe răzoarele terenurilor agricole, dar poate fi identificată şi în crângurile din interiorul pădurilor sau de pe liziera acestora.
        Larus canus - pescăruş sur. Specie de pasaj, rară, distribuită punctiform în apropierea zonelor umede.
        Anas crecca - raţă mică. Specie relativ comună în perioada de pasaj, distribuită punctiform în jurul habitatelor umede.
        Anas platyrhynchos - raţă mare. Specie comună atât în perioada de pasaj, dar şi de reproducere, prezentă în zona habitatelor umede.
        Anas querquedula - raţă cârâitoare. Specie relativ comună în zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crişul Negru şi ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru în perioada de pasaj, dar rară în perioada de reproducere. Este distribuită punctiform în habitatele umede din zonă.
        Ardea cinerea - stârc cenuşiu. Specie comună, de pasaj şi posibil clocitoare în zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crişul Negru şi ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru. Este distribuită punctiform în habitatele umede.
        Aythya ferina - raţă cu cap castaniu. Specie de pasaj, dar şi clocitoare, cu prezenţă rară în zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crişul Negru şi ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru, în zona habitatelor umede.
        Corvus frugilegus - cioara de semănătură. Specie clocitoare, sedentară, abundentă pe terenurile agricole din zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crişul Negru şi ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru.
        Falco tinnunculus - vânturel roşu. Specie comună, dar nu abundentă, rezidentă, prezentă puntiform în toată zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crişul Negru şi ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru.
        Fulica atra - lişiţa. Specie clocitoare, parţial migratoare, comună, dar nu abundentă, cu distribuţie omogenă în toată zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crişul Negru şi ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru, dar cuibăritoare în principal în zona iazurilor din sudul sitului.
        Gallinago gallinago - becaţina comună. Specie de pasaj, destul de comună în perioada de pasaj, dar nu abundentă, distribuită punctiform în zona iazurilor din sudul zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crişul Negru şi ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru, dar şi pe malul râurilor.
        Larus ridibundus - pescăruş râzător. Specie de pasaj, dar foloseşte zonele umede din zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crişul Negru şi ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru pentru hrănire şi în timpul sezonului de reproducere. Este relativ comună şi distribuită punctiform în toată zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crişul Negru şi ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru, cu abundenţă mai mare însă în zona iazurilor din sud.
        Larus cachinnans - pescăruş argintiu pontic. Specie sedentară, relativ rară în zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crişul Negru şi ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru. Este relativ comună şi distribuită punctiform în toată zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crişul Negru şi ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru, cu abundenţă mai mare însă în zona iazurilor din sud.
        Numenius phaeopus - culic mic. Specie de pasaj, foarte rară în zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crişul Negru şi ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru, cu distribuţie ce se suprapune habitatelor umede şi habitatelor deschise din jurul acestora.
        Phalacrocorax carbo - cormoran mare. Specie de pasaj, dar foloseşte zonele umede din zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crişul Negru şi ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru pentru hrănire în timpul sezonului de reproducere. Este relativ comună, fiind distribuită punctiform în toate habitatele umede.
        Podiceps cristatus - corcodel mare. Comună în toată zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crişul Negru şi ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru atât în perioada de pasaj, dar şi în cea de reproducere. Are o distribuţie punctiformă în toate habitatele zonelor umede.
        Tachybaptus ruficollis - corcodel mic. Specie cuibăritoare, dar şi de pasaj, mai abundentă în pasaj şi distribuită punctiform în toate habitatele umede din zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crişul Negru şi ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru.
        Vanellus vanellus - nagâţ. Specie cuibăritoare şi de pasaj, relativ comună în timpul perioadei de pasaj şi mai puţin abundentă în perioada de reproducere. Ocupă toate habitatele deschise din zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crişul Negru şi ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru.
        Anser albifrons albifrons - gârliţa mare. Specie relativ comună în perioada de pasaj, cu distribuţie punctiformă în habitatele umede din zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crişul Negru şi ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru.
        Aquila pomarina - acvilă ţipătoare mică. Specie a fost localizată în zona de sud a sitului, în habitatele deschise. A fost observată în timpul perioadei de reproducere, cu abundenţă scăzută.
        Hărţile distribuţiei speciilor de păsări sunt prezentate în Anexele nr. 19, nr. 20, nr. 21, nr. 22, nr. 23, nr. 24 şi nr. 25.


    2.3.4. Alte specii identificate
        Cercetările derulate în teren în anul 2015, au relevat prezenţa pe teritoriul sitului a speciilor de mamifere de interes comunitar Lutra lutra şi Spermophillus citellus, precum şi a altor specii importante cum ar fi Natrix tessellata, Lota lota, Proterorhinus semilunaris.
        Lutra lutra - vidra. Este o specie rezidentă, care găseşte habitate specifice favorabile în sit, având astfel perspective bune de evoluţie, în ciuda unei populaţii relativ reduse în prezent.
        Spermophillus citellus - popândăul. Specie rezidentă, prezentă în zona digului Crişului Negru şi pe islazurile folosite ca păşuni pentru oi, vaci şi cai, respectiv pe terenurile arabile.


    2.4. Informaţii socio-economice, impacturi şi ameninţări
    2.4.1. Informaţii socio-economice şi culturale
    2.4.1.1 Comunităţile locale şi factorii interesaţi
        Situl de importanţă comunitară ROSCI0049 Crişul Negru, suprapus cu aria de protecţie specială avifaunistică ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru acoperă teritoriul administrativ-teritorial al comunelor Căpâlna, Batăr, Tinca, Avram Iancu, Ciumegiu, Şoimi şi Cociuba Mare din judeţul Bihor şi Zerind şi Mişca din judeţul Arad, cu o populaţie totală de 32383 de locuitori.
        Structura pe grupe de vârstă a populaţiei unităţilor administrativ-teritoriale pe suprafeţele cărora se desfăşoară situl analizat indică un dezechilibru între grupele de vârstă, precum şi o tendinţă de îmbătrânire a populaţiei, datele statistice actuale relevând discrepanţe între grupele de vârstă, populaţia vârstnică şi populaţia adultă reprezentând cumulat este 73% din total, în timp ce populaţia tânără reprezintă puţin sub 27% din totalul populaţiei, conform Recensământului populaţiei şi al locuinţelor din 2011.
 (a se vedea imaginea asociată)
        Figura nr. 1. Ponderea pe grupe de vârstă a populaţiei unităţilor administrativ-teritoriale pe suprafeţele cărora se desfăşoară situl
        Din totalul localităţilor unităţilor administrativ-teritoriale prezentate mai sus, 13 se suprapun teritorial cu situl studiat, respectiv:
    1. Sânnicolau de Beiuş - cu 122 locuitori;
    2. Suplacu de Tinca - cu 411 locuitori;
    3. Căpâlna - cu 333 locuitori;
    4. Ginta - cu 309 locuitori;
    5. Tăut - cu 889 locuitori;
    6. Talpoş - cu 1719 locuitori;
    7. Tinca - cu 4614 locuitori;
    8. Batăr - cu 1448 locuitori;
    9. Râpa - cu 615 locuitori;
    10. Tămaşda - cu 1224 locuitori;
    11. Ant - cu 172 locuitori;
    12. Zerind - cu 829 locuitori;
    13. Iermata Neagră - cu 491 locuitori.

        Din populaţia totală a comunelor pe teritoriul cărora se desfăşoară siturile studiate, aproximativ jumătate dintre locuitori, respectiv 13176 locuitori, aparţin unor localităţi incluse în teritoriul celor două situri.
        În ceea ce priveşte aspectele socio-economice ale comunelor, principalele activităţi economice desfăşurate vizează:
    1. cultivarea terenurilor şi creşterea animalelor;
    2. activităţi de prelucrare a lemnului;
    3. activităţile comerciale.

        În Tabelul nr. 8 este prezentată situaţia exploataţiilor agricole existente la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale, conform Recensământului general agricol din 2010.

    Tabelul nr. 8
        Exploataţii agricole existente în unităţile administrativ-teritoriale

┌─────────────────────────┬─────────────────────────────────┐
│Denumire unitate │Exploataţii agricole în 2010 │
│administrativ-teritorială├─────────────┬─────────────┬─────┤
│ │Exploataţii │Exploataţii │Total│
│ │agricole fără│agricole cu │ │
│ │personalitate│personalitate│ │
│ │juridică │juridică │ │
├─────────────────────────┴─────────────┴─────────────┴─────┤
│ROSCI0049 şi ROSPA0015 │
├─────────────────────────┬─────────────┬─────────────┬─────┤
│Căpâlna │928 │12 │940 │
├─────────────────────────┼─────────────┼─────────────┼─────┤
│Batăr │1366 │21 │1387 │
├─────────────────────────┼─────────────┼─────────────┼─────┤
│Tinca │2192 │21 │2213 │
├─────────────────────────┼─────────────┼─────────────┼─────┤
│Avram Iancu │801 │11 │812 │
├─────────────────────────┼─────────────┼─────────────┼─────┤
│Cociuba Mare │1294 │12 │1306 │
├─────────────────────────┼─────────────┼─────────────┼─────┤
│Ciumeghiu │1075 │31 │1106 │
├─────────────────────────┼─────────────┼─────────────┼─────┤
│Şoimi │936 │10 │946 │
├─────────────────────────┼─────────────┼─────────────┼─────┤
│Zerind │427 │11 │438 │
├─────────────────────────┼─────────────┼─────────────┼─────┤
│Mişca │927 │15 │942 │
├─────────────────────────┼─────────────┼─────────────┼─────┤
│Total │9946 │144 │10090│
└─────────────────────────┴─────────────┴─────────────┴─────┘


        Observând situaţia ilustrată mai sus, se remarcă un număr foarte ridicat de exploataţii agricole fără personalitate juridică, fapt care denotă prezenţa dominantă a iniţiativelor individuale în desfăşurarea activităţii agricole.
        Activitatea economică predominant agrară la nivelul comunelor este reflectată şi într-o pondere destul de ridicată a populaţiei ocupate în sectorul agricol. Astfel, 52% din populaţia totală a comunelor desfăşoară activitate de muncă în domeniul agricol. Din aceasta, cea mai ridicată pondere a persoanelor ocupate în agricultură este întâlnită în cazul persoanelor vârstnice, respectiv 30%, conform informaţiilor ilustrate în Tabelul nr. 9.

    Tabelul nr. 9
        Populaţie care desfăşoară activitate de muncă în domeniul agricol

┌──────────────┬─────────────────────────────┬─────┐
│Denumire │Grupe de vârstă │ │
│unitate ├───┬────┬────┬────┬────┬─────┤Total│
│administrativ-│15 │25 -│35 -│45 -│55 -│65 şi│ │
│teritorială │- │34 │44 │54 │64 │peste│ │
│ │24 │ │ │ │ │ │ │
├──────────────┴───┴────┴────┴────┴────┴─────┴─────┤
│ROSCI0049 şi ROSPA0015 │
├──────────────┬───┬────┬────┬────┬────┬─────┬─────┤
│Căpâlna │51 │96 │227 │204 │457 │596 │1631 │
├──────────────┼───┼────┼────┼────┼────┼─────┼─────┤
│Batăr │87 │256 │436 │392 │515 │609 │2295 │
├──────────────┼───┼────┼────┼────┼────┼─────┼─────┤
│Tinca │144│351 │635 │624 │791 │1037 │3582 │
├──────────────┼───┼────┼────┼────┼────┼─────┼─────┤
│Avram Iancu │26 │127 │260 │241 │277 │311 │1242 │
├──────────────┼───┼────┼────┼────┼────┼─────┼─────┤
│Cociuba Mare │75 │190 │406 │359 │411 │529 │1970 │
├──────────────┼───┼────┼────┼────┼────┼─────┼─────┤
│Ciumeghiu │127│253 │341 │357 │454 │759 │2291 │
├──────────────┼───┼────┼────┼────┼────┼─────┼─────┤
│Şoimi │116│131 │239 │262 │434 │585 │1767 │
├──────────────┼───┼────┼────┼────┼────┼─────┼─────┤
│Zerind │31 │74 │134 │132 │177 │199 │747 │
├──────────────┼───┼────┼────┼────┼────┼─────┼─────┤
│Mişca │30 │128 │274 │241 │305 │471 │1449 │
├──────────────┼───┼────┼────┼────┼────┼─────┼─────┤
│Total │687│1606│2952│2812│3821│5096 │16974│
└──────────────┴───┴────┴────┴────┴────┴─────┴─────┘


        În ceea ce priveşte activitatea culturală a comunelor pe care se suprapun siturile analizate, se remarcă următoarele obiective de importanţă culturală:
    1. Biserica de lemn "Sfântul Nicolae" din Căpâlna, datând din 1724;
    2. Biserica de lemn "Sfântul Ierarh Nicolae" din Săldăbagiu, comuna Căpâlna, din 1769;
    3. Castelul Moskovits, din localitatea Arpăşel, comuna Batăr din 1850;
    4. Biserica de lemn "Sfântul Gheorghe" din Tăut, comuna Batăr, din 1789.

        Factorii interesaţi de implementarea planului de management sunt prezentaţi în Tabelul nr. 10.

    Tabelul nr. 10
        Factori interesaţi de implementarea planului de management

┌──────┬──────────────────┬──────────────────┬───────────────┬────────────────┐
│ │ │Cum sunt afectate │ │Acţiuni posibile│
│Număr │Factorul interesat│interesele │Capacitatea şi │care să se │
│curent│şi │acestuia de │motivaţia de a │adreseze │
│ │principalele sale │probleme │face schimbări │intereselor │
│ │caracteristici │ │ │factorului │
│ │ │ │ │interesat │
├──────┴──────────────────┴──────────────────┴───────────────┴────────────────┤
│Autorităţi locale şi entităţi subordonate │
├──────┬──────────────────┬──────────────────┬───────────────┬────────────────┤
│ │Consiliul Judeţean│Dezvoltarea │ │ │
│ │Bihor, consiliile │infrastructurii │Dezvoltarea │Consultarea │
│1 │locale ale │de transport, │socio-economică│publicului │
│ │comunelor │turistice, │fără efecte │posibil afectat │
│ │Căpâlna, Batăr, │edilitare, traseul│negative asupra│de │
│ │Tinca, │sau │capitalului │instituirea │
│ │Avram Iancu, │amplasamentul │natural │regimului de │
│ │Cociuba │acestora │ │protecţie. │
│ │Mare, Ciumeghiu, │putând interfera │ │ │
│ │Şoimi, │cu situl │ │ │
│ │Zerind şi Mişca │ │ │ │
│ │ │ │ │ │
├──────┼──────────────────┼──────────────────┼───────────────┼────────────────┤
│ │ │ │Informarea │ │
│ │ │Responsabile │comunităţilor │ │
│ │ │pentru │locale asupra │Îmbunătăţirea │
│ │ │elaborarea actelor│statutului de │activităţilor │
│ │Agenţia pentru │de │protecţie. Cei │specifice │
│2 │Protecţia Mediului│reglementare ale │mai ridicaţi │conservării │
│ │Bihor şi Agenţia │activităţilor │indici de │biodiversităţii │
│ │pentru │propuse în │biodiversitate │printr-un │
│ │Protecţia Mediului│arii naturale │se │management │
│ │Arad │protejate şi │întâlnesc în │responsabil al │
│ │ │în vecinătatea │arii naturale │ariilor naturale│
│ │ │acestora. │protejate │protejate │
│ │ │Responsabile │astfel că, prin│ │
│ │ │pentru │administrarea │ │
│ │ │conservarea │eficientă a │ │
│ │ │biodiversităţii │acestora se │ │
│ │ │ │realizează │ │
│ │ │ │implicit şi │ │
│ │ │ │conservarea │ │
│ │ │ │biodiversităţii│ │
├──────┼──────────────────┼──────────────────┼───────────────┼────────────────┤
│ │ │ │Autoritatea are│Constată faptele│
│ │ │ │printre │ce │
│ │ │Autoritate │atribuţii şi │constituie │
│ │Garda Naţională de│responsabilă cu │controlul │contravenţii şi │
│3 │Mediu, │controlul │modului de │aplică │
│ │Comisariatul │aplicării │respectare a │sancţiunile │
│ │Judeţean Bihor, │prevederilor │legislaţiei de │contravenţionale│
│ │Comisariatul │planului de │mediu privind │în domeniul │
│ │Judeţean │management. │ariile naturale│protecţiei │
│ │Arad │ │protejate, │mediului pentru │
│ │ │ │conservarea │încălcarea │
│ │ │ │habitatelor │prevederilor │
│ │ │ │naturale, a │planului de │
│ │ │ │florei, faunei │management sau │
│ │ │ │sălbatice şi │ale │
│ │ │ │acvaculturii. │regulamentului. │
├──────┼──────────────────┼──────────────────┼───────────────┼────────────────┤
│ │ │Posibilă impunere │ │ │
│ │ │a unor │Utilizarea │Promovarea │
│ │Garda Forestieră │restricţii de │raţională a │posibilităţilor │
│4 │Oradea │exploatare a │resurselor │de utilizare │
│ │şi Garda │fondului forestier│naturale şi │durabilă a │
│ │Forestieră │şi │promovarea │resurselor │
│ │Arad │cinegetic ca │produselor │naturale şi a │
│ │ │urmare a │ecologice │mărcilor locale │
│ │ │includerii │ │ │
│ │ │acestora în │ │ │
│ │ │Reţeaua Natura │ │ │
│ │ │2000 │ │ │
├──────┼──────────────────┼──────────────────┼───────────────┼────────────────┤
│ │ │Posibilă impunere │ │ │
│ │ │a unor │Utilizarea │Promovarea │
│ │Direcţia Agricolă │restricţii de │eficientă a │posibilităţilor │
│5 │Bihor │exploatare pe │resureselor │de utilizare │
│ │şi Direcţia │terenurile │naturale şi │durabilă a │
│ │Agricolă │agricole ca │tendinţa │resurselor │
│ │Arad │urmare a │europeană de │naturale şi a │
│ │ │includerii │promovare a │mărcilor locale │
│ │ │acestora │produselor │ │
│ │ │în Reţeaua Natura │ecologice │ │
│ │ │2000 │ │ │
├──────┴──────────────────┴──────────────────┴───────────────┴────────────────┤
│Instituţii academice │
├──────┬──────────────────┬──────────────────┬───────────────┬────────────────┤
│ │ │ │ │Specialiştii │
│ │ │ │ │acestor │
│ │ │Activitatea de │Aceste │instituţii deţin│
│ │ │cercetare │instituţii │un rol │
│ │ │practică în │deţin │determinant în │
│ │Universitatea din │domeniul │specialişti │realizarea │
│6 │Oradea, │conservării │valoroşi în │studiilor │
│ │facultăţile │biodiversităţii │domeniul │ştiinţifice în │
│ │care au │se desfăşoară în │protecţiei │ariile naturale │
│ │specializări în │mare măsură │mediului, │protejate. │
│ │domeniul │în ariile naturale│direct │În urma │
│ │protecţiei │protejate │interesaţi de │derulării │
│ │mediului │De asemenea, │promovarea şi │proiectului, se │
│ │ │activităţile │administrarea │doreşte │
│ │ │didactice din │eficientă a │conştientizarea │
│ │ │domeniul │ariilor │reprezentanţilor│
│ │ │ariilor naturale │naturale │acestor │
│ │ │protejate │protejate. │instituţii │
│ │ │implică şi │ │asupra │
│ │ │practica în │ │importanţei │
│ │ │astfel de zone. │ │Reţelei Natura │
│ │ │ │ │2000 şi ulterior│
│ │ │ │ │implicarea │
│ │ │ │ │activă în │
│ │ │ │ │gestionarea │
│ │ │ │ │ariilor naturale│
│ │ │ │ │protejate. │
├──────┴──────────────────┴──────────────────┴───────────────┴────────────────┤
│Organizaţii non-guvernamentale │
├──────┬──────────────────┬──────────────────┬───────────────┬────────────────┤
│ │ │Creşterea │Sunt │ │
│ │Organizaţii │capacităţii de │principalele │Sunt potenţiali │
│ │non-guvernamentale│administrare a │organizaţii │parteneri ai │
│7 │ce │ariilor │implicate până │custodelui în │
│ │activează în │naturale protejate│în prezent în │implementarea │
│ │domeniul │în cadrul │gestionarea │unor măsuri din │
│ │protecţiei │organizaţiilor │ariilor │planul de │
│ │mediului │non-guvernamentale│naturale │management. │
│ │ │care │protejate prin │ │
│ │ │activează în │preluarea în │ │
│ │ │domeniul │custodie │ │
│ │ │protecţiei │ │ │
│ │ │mediului │ │ │
├──────┼──────────────────┼──────────────────┼───────────────┼────────────────┤
│ │ │ │Dezvoltarea │ │
│ │ │ │socială, │ │
│ │ │Susţinerea │economică şi │Promovarea │
│ │Organizaţii │dezvoltării │culturală fără │posibilităţilor │
│8 │non-guvernamentale│sociale, economice│efecte negative│de integrare a │
│ │ce │şi │asupra │dezvoltării │
│ │activează în │culturale poate │capitalului │umane şi │
│ │domeniul │interacţiona │natural. │culturale cu │
│ │socio-cultural │cu regimul de │Promovarea │gestionarea │
│ │ │protecţie. │aspectelor │raţională a │
│ │ │ │culturale │resurselor │
│ │ │ │integrate în │naturale │
│ │ │ │contextul │ │
│ │ │ │gestionării │ │
│ │ │ │raţionale │ │
│ │ │ │ariilor │ │
│ │ │ │naturale │ │
│ │ │ │protejate │ │
├──────┼──────────────────┼──────────────────┼───────────────┼────────────────┤
│ │ │Posibilă impunere │ │ │
│ │ │a unor │Utilizarea │Promovarea │
│ │Utilizatori ai │restricţii de │raţională a │posibilităţilor │
│9 │resurselor │exploatare a │resureselor │de utilizare │
│ │naturale de │fondului cinegetic│naturale şi │durabilă a │
│ │ex. asociaţii de │şi │promovarea │resurselor │
│ │vânătoare-pescuit │piscicol ca urmare│produselor │naturale şi a │
│ │ │a │ecologice │mărcilor locale │
│ │ │includerii │ │ │
│ │ │acestora în │ │ │
│ │ │Reţeaua Natura │ │ │
│ │ │2000 │ │ │
├──────┴──────────────────┴──────────────────┴───────────────┴────────────────┤
│Sectorul privat │
├──────┬──────────────────┬──────────────────┬───────────────┬────────────────┤
│ │ │Posibilă impunere │Utilizarea │ │
│ │ │a unor │eficientă a │Promovarea │
│10 │Asociaţii ale │restricţii de │resurselor │posibilităţilor │
│ │fermierilor │exploatare pe │naturale şi │de utilizare │
│ │ │terenuri agricole │tendinţa │durabilă a │
│ │ │ca urmare │europeană de │resurselor │
│ │ │a includerii │promovare a │naturale şi a │
│ │ │acestora în │produselor │mărcilor locale │
│ │ │Reţeaua Natura │ecologice │ │
│ │ │2000 │ │ │
├──────┼──────────────────┼──────────────────┼───────────────┼────────────────┤
│ │ │Posibilă impunere │Utilizarea │Promovarea │
│ │Membrii │a unor │eficientă a │posibilităţilor │
│11 │comunităţilor │restricţii ca │resurselor │de utilizare │
│ │locale │urmare a │naturale şi │durabilă a │
│ │ │includerii zonei │tendinţa │resurselor │
│ │ │în │europeană de │existente şi a │
│ │ │Reţeaua Natura │promovare a │mărcilor locale │
│ │ │2000 │produselor │ │
│ │ │ │ecologice │ │
├──────┼──────────────────┼──────────────────┼───────────────┼────────────────┤
│ │ │Posibilă impunere │Utilizarea │ │
│ │ │a unor │eficientă a │Promovarea │
│12 │Proprietari şi │restricţii de │resurselor │posibilităţilor │
│ │utilizatori ai │exploatare pe │naturale şi │de utilizare │
│ │terenurilor │terenuri agricole │tendinţa │durabilă a │
│ │ │ca urmare │europeană de │resurselor │
│ │ │a includerii │promovare a │naturale şi a │
│ │ │acestora în │produselor │mărcilor locale │
│ │ │Reţeaua Natura │ecologice │ │
│ │ │2000 │ │ │
├──────┼──────────────────┼──────────────────┼───────────────┼────────────────┤
│ │Camera de Comerţ │ │ │ │
│ │şi │Posibile │Utilizarea │Promovarea │
│13 │Industrie Bihor, │restricţii pentru │eficientă a │posibilităţilor │
│ │Camera │dezvoltarea │resurselor │de utilizare │
│ │de Comerţ şi │industrială din │naturale │durabilă a │
│ │Industrie │anumite sectoare │ │resurselor │
│ │Arad, grupuri din │de │ │naturale şi a │
│ │sectorul de │activitate │ │mărcilor locale │
│ │industrie, │ │ │ │
│ │afaceri │ │ │ │
│ │individuale şi │ │ │ │
│ │antreprenori │ │ │ │
└──────┴──────────────────┴──────────────────┴───────────────┴────────────────┘



    2.4.1.2 Utilizarea terenurilor
        Utilizarea terenului prezintă aspecte puternic contrastante la nivelul ariei protejate în analiză, diferenţierile fiind impuse de o serie de factori ca: relieful, petrografia diferită a substratului, topoclimate diferite, expoziţia versanţilor, vegetaţie şi tipuri de soluri.
        Au fost identificate în cadrul sitului ROSCI0049 Crişul Negru 10 clase de utilizare conforme nomenclaturii "Corine Land Cover" care vor fi prezentate în cele ce urmează în funcţie de dimensiunea acestora.
        Cea mai extinsă clasă este cea a cursurilor de apă, aşa cum arată şi numele, se suprapune axului principal al văii. Deţine o suprafaţă de 805,82 ha, respectiv 43,32% din sit.
        Clasa terenurilor arabile neirigate urmează, cu un areal ce măsoară 655,98 ha, respectiv 35,26% din sit. Se prezintă sub forma unor areale localizate la nivelul culoarului de vale, în zona de luncă.
        Clasa următoare cea a terenurilor predominant agricole în amestec cu vegetaţie naturală însumează o suprafaţă de 257,95 ha, respectiv 13,86% din sit.
        Clasa intitulată spaţiul urban discontinuu şi spaţiul rural aşa cum arată şi numele, asamblează spaţiile din interiorul localităţilor situate de o parte şi de alta a culoarului de râu. Ca dimensiune ocupă 52,23 ha, respectiv 2,80% din sit.
        Clasa următoare este cea a zonelor de tranziţie cu arbuşti, în general defrişate, care ocupă 23,74 ha, respectiv 1,27% din sit.
        Urmează clasa suprafeţele acoperite cu păduri de foioase care ocupă 48,82 ha, respectiv 2,62% din sit. Este localizată pe dreapta râului sub forma unui areal compact.
        Următoarea clasă, cea a zonelor de culturi complexe apare sub forma unor areale de dimensiuni reduse, situate atât pe stânga cât şi pe dreapta culoarului Crişului Negru. Deţin doar 6,428 ha, respectiv 0,34% din sit.
        Clasa viilor este următoarea, localizate sub forma unui singur areal. Însumează 4,85 ha, respectiv 0,26% din sit.
        Clasa păşunilor secundare deţine 4,08 ha, respectiv 0,22% din sit. Însoţesc pădurile de foioase mărginind limitele acestora; de fapt păşunile secundare se formază pe măsura retragerii pădurilor de foioase prin defrişare.
        Ultima clasă este cea a mlaştinilor care ocupă doar 0,02 ha ceea ce înseamnă 0,001% din total.
        Sumarizate, clasele de utilizare a terenurilor şi suprafeţele ocupate de acestea în sit, ca suprafaţă şi procent, sunt prezentate în Tabelul nr. 11.

    Tabelul nr. 11
        Clasele "Corine Land Cover" şi suprafeţele ocupate de acestea în hectare şi %

┌─────┬────────────┬─────────┬─────────┐
│ │ │Suprafaţa│Ponderea │
│Număr│Clasă Corine│totală │din │
│ │Land Cover │ocupată │suprafaţa│
│ │ │în │sitului │
│ │ │hectare │ │
├─────┼────────────┼─────────┼─────────┤
│1 │Cursuri de │805,82 │43,32 │
│ │apă │ │ │
├─────┼────────────┼─────────┼─────────┤
│ │Terenuri │ │ │
│2 │arabile │655,98 │35,26 │
│ │neirigate │ │ │
├─────┼────────────┼─────────┼─────────┤
│ │Terenuri │ │ │
│3 │predominant │257,95 │13,86 │
│ │agricole │ │ │
│ │în amestec │ │ │
│ │cu vegetaţie│ │ │
│ │naturală │ │ │
├─────┼────────────┼─────────┼─────────┤
│ │Spaţiu urban│ │ │
│4 │discontinuu │52,23 │2,80 │
│ │şi │ │ │
│ │spaţiu rural│ │ │
├─────┼────────────┼─────────┼─────────┤
│ │Zone de │ │ │
│5 │tranziţie cu│23,74 │1,27 │
│ │arbuşti, │ │ │
│ │în general │ │ │
│ │defrişate │ │ │
├─────┼────────────┼─────────┼─────────┤
│6 │Păduri de │48,82 │2,62 │
│ │foioase │ │ │
├─────┼────────────┼─────────┼─────────┤
│ │Zone de │ │ │
│7 │culturi │6,428 │0,34 │
│ │complexe │ │ │
├─────┼────────────┼─────────┼─────────┤
│8 │Vii │4,85 │0,26 │
├─────┼────────────┼─────────┼─────────┤
│9 │Păşuni │4,08 │0,22 │
│ │secundare │ │ │
├─────┼────────────┼─────────┼─────────┤
│10 │Mlaştini │0,02 │0,001 │
└─────┴────────────┴─────────┴─────────┘



    2.4.1.3 Situaţia juridică a terenurilor
        Analiza situaţiei juridice a terenurilor s-a bazat pe datele existente la Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară la momentul elaborării planului de management, respectiv s-au luat în calcul toate terenurile intabulate şi reprezentate pe hărţile cadastrale.
        Centralizarea situaţiei juridice a terenurilor este realizată în Tabelul nr. 12.

    Tabelul nr. 12
        Centralizarea situaţiei juridice a terenurilor

┌────────────────────────────┬─────────┐
│ │Suprafaţa│
│Domeniu │în │
│ │sit în │
│ │hectare │
├───────────┬────────────────┼─────────┤
│ │domeniul public │42,24 │
│Domeniul │al statului │ │
│Public ├────────────────┼─────────┤
│ │domeniul privat │0,04 │
│ │al statului │ │
│ ├────────────────┼─────────┤
│ │Total domeniul │42,28 │
│ │public │ │
├───────────┼────────────────┼─────────┤
│ │proprietatea │ │
│ │privată a │299,4 │
│Proprietate│persoanelor │ │
│Privată │fizice │ │
│ ├────────────────┼─────────┤
│ │proprietatea │ │
│ │privată a │227 │
│ │persoanelor │ │
│ │juridice │ │
│ ├────────────────┼─────────┤
│ │Total │ │
│ │proprietate │526,4 │
│ │privată │ │
├───────────┼────────────────┼─────────┤
│Teren │ │1281,32 │
│neintabulat│ │ │
└───────────┴────────────────┴─────────┘




    2.4.2. Impacturi şi ameninţări
        Campaniile din teren au pus în evidenţă anumite activităţi umane care pot pune în pericol integritatea ariei protejate, a habitatelor şi speciilor existente în cadrul acesteia, chiar dacă unele nu se desfăşoară teritorial în sit, ci mai degrabă în zonele din proximitate, însă în mod indirect îşi pot răsfrânge impactul şi asupra teritoriului ariei protejate. În cadrul sitului vizat, activităţile antropice sunt relativ intense, ca urmare a accesului facil. Activitatea umană în sit este reprezentată în principal de activităţi agro-pastorale.
        Activităţile agro-pastorale au influenţe directe asupra vegetaţiei şi solurilor, cu repercusiuni ulterioare şi asupra altor componente ale mediului. Pe scurt, aceste impacturi sunt:
    1. reducerea dimensiunii agregatelor de sol şi scăderea infiltraţiei, crescând astfel scurgerea superficială de versant;
    2. eliminarea completă a vegetaţiei pe unele suprafeţe prin păşunat intensiv şi crearea condiţiilor optime pentru acţiunea agenţilor geomorfologici;
    3. accelerarea solifluxiunii datorită cărărilor făcute de animale şi prin amenajările diverse ale păşunilor naturale;
    4. reducerea unor specii vegetale şi înlocuirea lor cu altele de productivitate mai mică;
    5. modificarea accentuată a biodiversităţii speciilor, atât floristice, cât şi faunistice;
    6. schimbări în morfometria plantelor;
    7. fragmentarea habitatelor speciilor sălbatice, acestea retrăgându-se în domeniul forestier.

    Celelalte activităţi umane desfăşurate în sau în proximitatea sitului pot afecta obiectivele de conservare a ariei protejate prin activităţi de pescuit şi vânătoare nelegale, deversare de ape neepurate/în corpurile de apă, depozitare de deşeuri, accentuarea eutrofizării lacurilor prin aportul artificial cu substanţe nutritive utilizate pe terenurile agricole.
        Principalele presiuni şi ameninţări identificate în sit sunt redate în Tabelul nr. 13.

    Tabelul nr. 13
        Presiuni şi ameninţări identificate în ROSCI0049 Crişul Negru

┌─────┬────────────┬──────────┬───────────┬─────────────┬──────────────┐
│Număr│Denumire/ │Tip │Intensitate│Categorii de │Localizarea │
│ │descriere │ │ │organisme │ │
│ │ │ │ │afectate │ │
├─────┼────────────┼──────────┼───────────┼─────────────┼──────────────┤
│ │ │ │ │Barbus │ │
│ │ │ │ │carpathicus │ │
│ │ │ │ │Romanogobio │ │
│ │ │Presiune │ │kessleri │În special în │
│ │ │actuală/ │Scăzută │Rhodeus │apropierea │
│ │ │Ameninţare│ │sericeus │zonelor │
│ │ │viitoare │ │amarus │locuite │
│ │ │ │ │Zingel zingel│ │
│ │ │ │ │Romanogobio │ │
│ │ │ │ │uranoscopus │ │
│ │ │ │ │Gymnocephalus│ │
│ │ │ │ │baloni │ │
│ │ │ │ │Gymnocephalus│ │
│ │ │ │ │schraetser │ │
│ │ │ │ │Zingel │ │
│ │ │ │ │streber │ │
│ │ │ │ │Aspius aspius│ │
│1 │F02.03 │ │ │Romanogobio │ │
│ │Pescuit │ │ │vladykovi │ │
│ │de ├──────────┼───────────┼─────────────┼──────────────┤
│ │agrement │ │ │ │Presiunea se │
│ │ │ │ │ │manifestă pe │
│ │ │ │ │ │toată │
│ │ │ │ │ │suprafaţa │
│ │ │ │ │ │sitului. │
│ │ │ │ │ │Trebuie ţinut │
│ │ │ │ │ │seama că │
│ │ │ │ │ │habitate │
│ │ │ │ │ │favorabile │
│ │ │ │ │ │speciei │
│ │ │ │ │ │se regăsesc cu│
│ │ │ │ │ │preponderenţă │
│ │ │Presiune │ │Emys │în │
│ │ │actuală/ │Medie │orbicularis │afara │
│ │ │Ameninţare│ │ │limitelor, │
│ │ │viitoare │ │ │astfel, unele │
│ │ │ │ │ │măsuri de │
│ │ │ │ │ │conservare │
│ │ │ │ │ │trebuiesc │
│ │ │ │ │ │aplicate │
│ │ │ │ │ │zonelor │
│ │ │ │ │ │învecinate. │
│ │ │ │ │ │Îndiguirile au│
│ │ │ │ │ │prejudiciat │
│ │ │ │ │ │foarte │
│ │ │ │ │ │mult habitatul│
│ │ │ │ │ │acestei │
│ │ │ │ │ │specii, în │
│ │ │ │ │ │prezent, pe │
│ │ │ │ │ │suprafaţa │
│ │ │ │ │ │sitului, │
│ │ │ │ │ │specia │
│ │ │ │ │ │foloseşte doar│
│ │ │ │ │ │râul, nefiind │
│ │ │ │ │ │identificată │
│ │ │ │ │ │decât în una │
│ │ │ │ │ │din cele │
│ │ │ │ │ │câteva bălţi │
│ │ │ │ │ │existente. │
├─────┼────────────┼──────────┼───────────┼─────────────┼──────────────┤
│ │ │ │ │Barbus │ │
│ │ │ │ │carpathicus │ │
│ │ │ │ │Romanogobio │ │
│ │ │ │ │kessleri │ │
│ │ │Presiune │ │Rhodeus │În special în │
│ │ │actuală/ │Scăzută │sericeus │apropierea │
│ │ │Ameninţare│ │amarus │zonelor │
│ │ │viitoare │ │Zingel zingel│locuite │
│ │ │ │ │Romanogobio │ │
│ │ │ │ │uranoscopus │ │
│ │ │ │ │Gymnocephalus│ │
│ │ │ │ │baloni │ │
│ │ │ │ │Cobitis │ │
│ │ │ │ │elongatoides │ │
│ │ │ │ │Gymnocephalus│ │
│ │ │ │ │schraetser │ │
│ │ │ │ │Sabanejewia │ │
│ │ │ │ │balcanica │ │
│ │ │ │ │Zingel │ │
│ │ │ │ │streber │ │
│ │ │ │ │Aspius aspius│ │
│ │ │ │ │Romanogobio │ │
│ │ │ │ │vladykovi │ │
│ │ ├──────────┼───────────┼─────────────┼──────────────┤
│ │ │ │ │ │Presiunea se │
│ │ │ │ │ │manifestă pe │
│ │ │ │ │ │toată │
│ │ │ │ │ │suprafaţa │
│ │ │ │ │ │sitului, în │
│ │ │Presiune │ │ │principal prin│
│ │ │actuală/ │Medie │Myotis │poluare cu ape│
│ │ │Ameninţare│ │dasycneme │menajere şi │
│ │ │viitoare │ │ │substanţe │
│ │ │ │ │ │chimice │
│ │ │ │ │ │utilizate în │
│ │ │ │ │ │agricultură, │
│ │ │ │ │ │care pot │
│ │ │ │ │ │afecta │
│ │ │ │ │ │nevertebratele│
│ │ │ │ │ │mici │
│ │ │ │ │ │care │
│ │ │ │ │ │constituie │
│ │ │ │ │ │hrana speciei.│
│ │ ├──────────┼───────────┼─────────────┼──────────────┤
│ │ │ │ │ │Presiunea se │
│ │ │ │ │ │manifestă pe │
│ │ │ │ │ │toată │
│ │ │ │ │ │suprafaţa │
│ │ │ │ │ │sitului. │
│2 │H01 │ │ │ │Trebuie avut │
│ │Poluarea │ │ │ │în │
│ │apelor de │ │ │ │vedere faptul │
│ │suprafaţă │ │ │ │că, specia nu │
│ │(limnice, │Presiune │ │Triturus │a fost │
│ │terestre, │actuală/ │Medie │cristatus │identificată │
│ │marine şi │Ameninţare│ │ │în timpul │
│ │salmastre) │viitoare │ │ │cercetărilor │
│ │ │ │ │ │în interiorul │
│ │ │ │ │ │limitelor │
│ │ │ │ │ │sitului. │
│ │ │ │ │ │Habitate │
│ │ │ │ │ │favorabile │
│ │ │ │ │ │speciei se │
│ │ │ │ │ │regăsesc cu │
│ │ │ │ │ │preponderenţă │
│ │ │ │ │ │în afara │
│ │ │ │ │ │limitelor, │
│ │ │ │ │ │astfel, unele │
│ │ │ │ │ │măsuri de │
│ │ │ │ │ │conservare │
│ │ │ │ │ │trebuiesc │
│ │ │ │ │ │aplicate │
│ │ │ │ │ │zonelor │
│ │ │ │ │ │învecinate. │
│ │ ├──────────┼───────────┼─────────────┼──────────────┤
│ │ │ │ │ │Presiunea se │
│ │ │ │ │ │manifestă pe │
│ │ │ │ │ │toată │
│ │ │ │ │ │suprafaţa │
│ │ │ │ │ │sitului. │
│ │ │ │ │ │Trebuie avut │
│ │ │ │ │ │în │
│ │ │ │ │ │vedere faptul │
│ │ │ │ │ │că, specia nu │
│ │ │Presiune │ │Triturus │a fost │
│ │ │actuală/ │Medie │dobrogicus │identificată │
│ │ │Ameninţare│ │ │în timpul │
│ │ │viitoare │ │ │cercetărilor │
│ │ │ │ │ │în interiorul │
│ │ │ │ │ │limitelor │
│ │ │ │ │ │sitului. │
│ │ │ │ │ │Habitate │
│ │ │ │ │ │favorabile │
│ │ │ │ │ │speciei se │
│ │ │ │ │ │regăsesc cu │
│ │ │ │ │ │preponderenţă │
│ │ │ │ │ │în afara │
│ │ │ │ │ │limitelor, │
│ │ │ │ │ │astfel, unele │
│ │ │ │ │ │măsuri de │
│ │ │ │ │ │conservare │
│ │ │ │ │ │trebuiesc │
│ │ │ │ │ │aplicate │
│ │ │ │ │ │zonelor │
│ │ │ │ │ │învecinate. │
│ │ ├──────────┼───────────┼─────────────┼──────────────┤
│ │ │ │ │ │Presiunea se │
│ │ │ │ │ │manifestă pe │
│ │ │ │ │ │toată │
│ │ │ │ │ │suprafaţa │
│ │ │ │ │ │sitului. │
│ │ │ │ │ │Specia │
│ │ │Presiune │ │ │rezistentă │
│ │ │actuală/ │Scăzută │Bombina │la aceste │
│ │ │Ameninţare│ │variegata │presiuni. │
│ │ │viitoare │ │ │Habitate │
│ │ │ │ │ │favorabile │
│ │ │ │ │ │speciei se │
│ │ │ │ │ │regăsesc cu │
│ │ │ │ │ │preponderenţă │
│ │ │ │ │ │în afara │
│ │ │ │ │ │limitelor, │
│ │ │ │ │ │astfel, unele │
│ │ │ │ │ │măsuri de │
│ │ │ │ │ │conservare │
│ │ │ │ │ │trebuiesc │
│ │ │ │ │ │aplicate │
│ │ │ │ │ │zonelor │
│ │ │ │ │ │învecinate. │
│ │ ├──────────┼───────────┼─────────────┼──────────────┤
│ │ │ │ │ │Presiunea se │
│ │ │ │ │ │manifestă pe │
│ │ │ │ │ │toată │
│ │ │ │ │ │suprafaţa │
│ │ │ │ │ │sitului. │
│ │ │ │ │ │Trebuie avut │
│ │ │ │ │ │în │
│ │ │ │ │ │vedere faptul │
│ │ │ │ │ │că, specia nu │
│ │ │Presiune │ │Bombina │a fost │
│ │ │actuală/ │Medie │bombina │identificată │
│ │ │Ameninţare│ │ │în timpul │
│ │ │viitoare │ │ │cercetărilor │
│ │ │ │ │ │în interiorul │
│ │ │ │ │ │limitelor │
│ │ │ │ │ │sitului. │
│ │ │ │ │ │Habitate │
│ │ │ │ │ │favorabile │
│ │ │ │ │ │speciei se │
│ │ │ │ │ │regăsesc cu │
│ │ │ │ │ │preponderenţă │
│ │ │ │ │ │în afara │
│ │ │ │ │ │limitelor, │
│ │ │ │ │ │astfel, unele │
│ │ │ │ │ │măsuri de │
│ │ │ │ │ │conservare │
│ │ │ │ │ │trebuiesc │
│ │ │ │ │ │aplicate │
│ │ │ │ │ │zonelor │
│ │ │ │ │ │învecinate. │
├─────┼────────────┼──────────┼───────────┼─────────────┼──────────────┤
│ │ │ │ │Barbus │ │
│ │ │Presiune │ │carpathicus │În special în │
│3 │F03.02.03 │actuală/ │Scăzută │Zingel zingel│apropierea │
│ │Capcane, │Ameninţare│ │Gymnocephalus│zonelor │
│ │otrăvire, │viitoare │ │baloni │locuite │
│ │braconaj │ │ │Gymnocephalus│ │
│ │ │ │ │schraetser │ │
│ │ │ │ │Zingel │ │
│ │ │ │ │streber │ │
│ │ │ │ │Aspius aspius│ │
├─────┼────────────┼──────────┼───────────┼─────────────┼──────────────┤
│ │ │ │ │Barbus │S-au întâlnit │
│ │ │ │ │carpathicus │plaje/depozite│
│ │ │ │ │Romanogobio │aluvionare de │
│ │ │Presiune │ │kessleri │unde se extrag│
│4 │J02.05.02 │actuală/ │Scăzută │Rhodeus │resurse │
│ │Modificarea │Ameninţare│ │sericeus │minerale de │
│ │structurii │viitoare │ │amarus │către │
│ │cursurilor │ │ │Zingel zingel│localnici. │
│ │de apa │ │ │Romanogobio │Speciile pot │
│ │continentale│ │ │uranoscopus │fi afectate │
│ │ │ │ │Cobitis │dacă aceste │
│ │ │ │ │elongatoides │exploatări se │
│ │ │ │ │Gymnocephalus│extind. │
│ │ │ │ │schraetser │ │
│ │ │ │ │Sabanejewia │ │
│ │ │ │ │balcanica │ │
│ │ │ │ │Zingel │ │
│ │ │ │ │streber │ │
│ │ │ │ │Aspius aspius│ │
│ │ │ │ │Romanogobio │ │
│ │ │ │ │vladykovi │ │
├─────┼────────────┼──────────┼───────────┼─────────────┼──────────────┤
│ │ │ │ │ │Presiunea se │
│ │ │ │ │ │manifestă │
│ │ │ │ │ │relativ │
│ │ │ │ │ │constant pe │
│ │ │Presiune │ │Triturus │suprafaţa │
│ │ │actuală/ │Medie │cristatus │sitului, cu │
│ │ │Ameninţare│ │ │precădere în │
│ │ │viitoare │ │ │partea │
│ │ │ │ │ │centrală şi de│
│ │ │ │ │ │est şi în │
│ │ │ │ │ │extremitatea │
│ │ │ │ │ │vestică, în │
│ │ │ │ │ │funcţie de │
│ │ │ │ │ │proximitatea │
│ │ │ │ │ │de │
│ │ │ │ │ │localităţi. │
│ │ ├──────────┼───────────┼─────────────┼──────────────┤
│ │ │ │ │ │Presiunea se │
│ │ │ │ │ │manifestă pe │
│ │ │ │ │ │toată │
│ │ │ │ │ │suprafaţa │
│ │ │ │ │ │sitului. │
│ │ │ │ │ │Trebuie avut │
│ │ │ │ │ │în │
│ │ │ │ │ │vedere faptul │
│ │ │ │ │ │că, specia nu │
│ │ │Presiune │ │Triturus │a fost │
│ │ │actuală/ │Medie │dobrogicus │identificată │
│ │ │Ameninţare│ │ │în timpul │
│ │ │viitoare │ │ │cercetărilor │
│ │ │ │ │ │în interiorul │
│ │ │ │ │ │limitelor │
│ │ │ │ │ │sitului. │
│ │ │ │ │ │Habitate │
│ │ │ │ │ │favorabile │
│ │ │ │ │ │speciei se │
│ │ │ │ │ │regăsesc cu │
│ │ │ │ │ │preponderenţă │
│ │ │ │ │ │în afara │
│ │ │ │ │ │limitelor, │
│ │ │ │ │ │astfel, unele │
│ │ │ │ │ │măsuri de │
│ │ │ │ │ │conservare │
│ │ │ │ │ │trebuiesc │
│ │ │ │ │ │aplicate │
│5 │G01.03.01 │ │ │ │zonelor │
│ │Conducerea │ │ │ │învecinate. │
│ │obişnuită a ├──────────┼───────────┼─────────────┼──────────────┤
│ │vehiculelor │ │ │ │Presiunea se │
│ │motorizate │ │ │ │manifestă pe │
│ │ │ │ │ │toată │
│ │ │ │ │ │suprafaţa │
│ │ │ │ │ │sitului. │
│ │ │ │ │ │Cauzele │
│ │ │ │ │ │principale │
│ │ │ │ │ │sunt utilajele│
│ │ │Presiune │ │Bombina │agricole │
│ │ │actuală/ │Medie │variegata │şi de │
│ │ │Ameninţare│ │ │transport a │
│ │ │viitoare │ │ │agregatelor │
│ │ │ │ │ │extrase din │
│ │ │ │ │ │sit. Habitate │
│ │ │ │ │ │favorabile │
│ │ │ │ │ │speciei se │
│ │ │ │ │ │regăsesc cu │
│ │ │ │ │ │preponderenţă │
│ │ │ │ │ │în afara │
│ │ │ │ │ │limitelor, │
│ │ │ │ │ │astfel, unele │
│ │ │ │ │ │măsuri de │
│ │ │ │ │ │conservare │
│ │ │ │ │ │trebuiesc │
│ │ │ │ │ │aplicate │
│ │ │ │ │ │zonelor │
│ │ │ │ │ │învecinate. │
│ │ ├──────────┼───────────┼─────────────┼──────────────┤
│ │ │ │ │ │Presiunea se │
│ │ │ │ │ │manifestă pe │
│ │ │ │ │ │toată │
│ │ │ │ │ │suprafaţa │
│ │ │ │ │ │sitului, mai │
│ │ │ │ │ │ales în │
│ │ │ │ │ │apropierea │
│ │ │ │ │ │localităţilor.│
│ │ │ │ │ │Trebuie │
│ │ │ │ │ │avut în vedere│
│ │ │Presiune │ │Bombina │faptul că, │
│ │ │actuală/ │Medie │bombina │specia nu │
│ │ │Ameninţare│ │ │a fost │
│ │ │viitoare │ │ │identificată │
│ │ │ │ │ │în timpul │
│ │ │ │ │ │cercetărilor │
│ │ │ │ │ │în interiorul │
│ │ │ │ │ │limitelor │
│ │ │ │ │ │sitului. │
│ │ │ │ │ │Habitate │
│ │ │ │ │ │favorabile şi │
│ │ │ │ │ │populaţii │
│ │ │ │ │ │însemnate se │
│ │ │ │ │ │regăsesc cu │
│ │ │ │ │ │preponderenţă │
│ │ │ │ │ │în afara │
│ │ │ │ │ │limitelor, │
│ │ │ │ │ │astfel, unele │
│ │ │ │ │ │măsuri de │
│ │ │ │ │ │conservare │
│ │ │ │ │ │trebuiesc │
│ │ │ │ │ │aplicate │
│ │ │ │ │ │zonelor │
│ │ │ │ │ │învecinate. │
│ │ ├──────────┼───────────┼─────────────┼──────────────┤
│ │ │ │ │ │Presiunea se │
│ │ │ │ │ │manifestă │
│ │ │ │ │ │relativ │
│ │ │ │ │ │constant pe │
│ │ │Presiune │ │Emys │suprafaţa │
│ │ │actuală/ │Medie │orbicularis │sitului, cu │
│ │ │Ameninţare│ │ │precădere în │
│ │ │viitoare │ │ │partea │
│ │ │ │ │ │centrală şi de│
│ │ │ │ │ │est şi în │
│ │ │ │ │ │extremitatea │
│ │ │ │ │ │vestică, în │
│ │ │ │ │ │funcţie de │
│ │ │ │ │ │proximitatea │
│ │ │ │ │ │de │
│ │ │ │ │ │localităţi. │
│ │ ├──────────┼───────────┼─────────────┼──────────────┤
│ │ │ │ │ │Presiunea se │
│ │ │ │ │ │manifestă │
│ │ │ │ │ │relativ │
│ │ │ │ │ │constant pe │
│ │ │Presiune │ │Toate │suprafaţa │
│ │ │actuală/ │Medie │speciile de │sitului, cu │
│ │ │Ameninţare│ │păsări │precădere în │
│ │ │viitoare │ │ │partea │
│ │ │ │ │ │centrală şi de│
│ │ │ │ │ │est şi în │
│ │ │ │ │ │extremitatea │
│ │ │ │ │ │vestică, în │
│ │ │ │ │ │funcţie de │
│ │ │ │ │ │proximitatea │
│ │ │ │ │ │de │
│ │ │ │ │ │localităţi. │
├─────┼────────────┼──────────┼───────────┼─────────────┼──────────────┤
│ │ │ │ │ │În albia │
│ │ │ │ │ │minoră a │
│ │ │Presiune │ │ │Crişului │
│ │ │actuală/ │Scăzută │Romanogobio │Negru, în │
│ │ │Ameninţare│ │kessleri │special în │
│ │ │viitoare │ │ │sectorul │
│ │ │ │ │ │superior al │
│ │ │ │ │ │sitului, în │
│ │ │ │ │ │porţiunile cu │
│ │ │ │ │ │vaduri. │
│ │ ├──────────┼───────────┼─────────────┼──────────────┤
│ │ │ │ │ │Presiunea se │
│ │ │ │ │ │manifestă │
│ │ │ │ │ │relativ │
│ │ │ │ │ │constant pe │
│ │ │Presiune │ │Triturus │suprafaţa │
│ │ │actuală/ │Medie │cristatus │sitului, cu │
│ │ │Ameninţare│ │ │precădere în │
│ │ │viitoare │ │ │partea │
│ │ │ │ │ │centrală şi de│
│ │ │ │ │ │est şi în │
│ │ │ │ │ │extremitatea │
│ │ │ │ │ │vestică, în │
│ │ │ │ │ │funcţie de │
│ │ │ │ │ │proximitatea │
│ │ │ │ │ │de │
│ │ │ │ │ │localităţi. │
│ │ ├──────────┼───────────┼─────────────┼──────────────┤
│ │ │ │ │ │Presiunea se │
│ │ │ │ │ │manifestă pe │
│ │ │ │ │ │toată │
│ │ │ │ │ │suprafaţa │
│ │ │ │ │ │sitului. │
│ │ │ │ │ │Trebuie avut │
│ │ │ │ │ │în │
│ │ │ │ │ │vedere faptul │
│ │ │ │ │ │că, specia nu │
│ │ │Presiune │ │Triturus │a fost │
│ │ │actuală/ │Medie │dobrogicus │identificată │
│ │ │Ameninţare│ │ │în timpul │
│ │ │viitoare │ │ │cercetărilor │
│ │ │ │ │ │în interiorul │
│ │ │ │ │ │limitelor │
│ │ │ │ │ │sitului. │
│ │ │ │ │ │Habitate │
│ │ │ │ │ │favorabile │
│ │ │ │ │ │speciei se │
│ │ │ │ │ │regăsesc cu │
│6 │G01.03.02 │ │ │ │preponderenţă │
│ │Conducerea │ │ │ │în afara │
│ │în afara │ │ │ │limitelor, │
│ │drumului a │ │ │ │astfel, unele │
│ │vehiculelor │ │ │ │măsuri de │
│ │motorizate │ │ │ │conservare │
│ │ │ │ │ │trebuiesc │
│ │ │ │ │ │aplicate │
│ │ │ │ │ │zonelor │
│ │ │ │ │ │învecinate. │
│ │ ├──────────┼───────────┼─────────────┼──────────────┤
│ │ │ │ │ │Presiunea se │
│ │ │ │ │ │manifestă pe │
│ │ │ │ │ │toată │
│ │ │ │ │ │suprafaţa │
│ │ │ │ │ │sitului. │
│ │ │ │ │ │Cauzele │
│ │ │ │ │ │principale │
│ │ │ │ │ │sunt utilajele│
│ │ │Presiune │ │Bombina │agricole │
│ │ │actuală/ │Medie │variegata │şi de │
│ │ │Ameninţare│ │ │transport ale │
│ │ │viitoare │ │ │agregatelor │
│ │ │ │ │ │extrase din │
│ │ │ │ │ │sit. Habitate │
│ │ │ │ │ │favorabile │
│ │ │ │ │ │speciei se │
│ │ │ │ │ │regăsesc cu │
│ │ │ │ │ │preponderenţă │
│ │ │ │ │ │în afara │
│ │ │ │ │ │limitelor, │
│ │ │ │ │ │astfel, unele │
│ │ │ │ │ │măsuri de │
│ │ │ │ │ │conservare │
│ │ │ │ │ │trebuiesc │
│ │ │ │ │ │aplicate │
│ │ │ │ │ │zonelor │
│ │ │ │ │ │învecinate. │
│ │ ├──────────┼───────────┼─────────────┼──────────────┤
│ │ │ │ │ │Presiunea se │
│ │ │ │ │ │manifestă pe │
│ │ │ │ │ │toată │
│ │ │ │ │ │suprafaţa │
│ │ │ │ │ │sitului, mai │
│ │ │ │ │ │ales în │
│ │ │ │ │ │apropierea │
│ │ │ │ │ │localităţilor.│
│ │ │ │ │ │Trebuie │
│ │ │ │ │ │avut în vedere│
│ │ │Presiune │ │Bombina │faptul că, │
│ │ │actuală/ │Medie │bombina │specia nu │
│ │ │Ameninţare│ │ │a fost │
│ │ │viitoare │ │ │identificată │
│ │ │ │ │ │în timpul │
│ │ │ │ │ │cercetărilor │
│ │ │ │ │ │în interiorul │
│ │ │ │ │ │limitelor │
│ │ │ │ │ │sitului. │
│ │ │ │ │ │Habitate │
│ │ │ │ │ │favorabile şi │
│ │ │ │ │ │populaţii │
│ │ │ │ │ │însemnate se │
│ │ │ │ │ │regăsesc cu │
│ │ │ │ │ │preponderenţă │
│ │ │ │ │ │în afara │
│ │ │ │ │ │limitelor, │
│ │ │ │ │ │astfel, unele │
│ │ │ │ │ │măsuri de │
│ │ │ │ │ │conservare │
│ │ │ │ │ │trebuiesc │
│ │ │ │ │ │aplicate │
│ │ │ │ │ │zonelor │
│ │ │ │ │ │învecinate. │
│ │ ├──────────┼───────────┼─────────────┼──────────────┤
│ │ │ │ │ │Presiunea se │
│ │ │ │ │ │manifestă │
│ │ │ │ │ │relativ │
│ │ │ │ │ │constant pe │
│ │ │Presiune │ │Emys │suprafaţa │
│ │ │actuală/ │Medie │orbicularis │sitului, cu │
│ │ │Ameninţare│ │ │precădere în │
│ │ │viitoare │ │ │partea │
│ │ │ │ │ │centrală şi de│
│ │ │ │ │ │est şi în │
│ │ │ │ │ │extremitatea │
│ │ │ │ │ │vestică, în │
│ │ │ │ │ │funcţie de │
│ │ │ │ │ │proximitatea │
│ │ │ │ │ │de │
│ │ │ │ │ │localităţi. │
│ │ ├──────────┼───────────┼─────────────┼──────────────┤
│ │ │ │ │ │Presiunea se │
│ │ │ │ │ │manifestă │
│ │ │ │ │ │relativ │
│ │ │ │ │ │constant pe │
│ │ │Presiune │ │Toate │suprafaţa │
│ │ │actuală/ │Medie │speciile de │sitului, cu │
│ │ │Ameninţare│ │păsări │precădere în │
│ │ │viitoare │ │ │partea │
│ │ │ │ │ │centrală şi de│
│ │ │ │ │ │est şi în │
│ │ │ │ │ │extremitatea │
│ │ │ │ │ │vestică, în │
│ │ │ │ │ │funcţie de │
│ │ │ │ │ │proximitatea │
│ │ │ │ │ │de │
│ │ │ │ │ │localităţi. │
├─────┼────────────┼──────────┼───────────┼─────────────┼──────────────┤
│ │ │ │ │ │Specia │
│ │ │Presiune │ │Rhodeus │pătrunde în │
│ │ │actuală/ │Scăzută │sericeus │braţele moarte│
│ │ │Ameninţare│ │amarus │şi │
│ │ │viitoare │ │ │lacurile │
│ │ │ │ │ │alimentate de │
│ │ │ │ │ │cursul │
│ │ │ │ │ │principal. │
│ │ ├──────────┼───────────┼─────────────┼──────────────┤
│ │ │ │ │ │În vecinătatea│
│ │ │ │ │ │sitului, la │
│ │ │ │ │ │acest │
│ │ │ │ │ │moment, │
│ │ │ │ │ │agricultura se│
│ │ │Presiune │ │Triturus │desfăşoară │
│ │ │actuală/ │Medie │cristatus │preponderent │
│ │ │Ameninţare│ │ │extensiv. │
│ │ │viitoare │ │ │Totuşi, sunt │
│ │ │ │ │ │suprafeţe │
│ │ │ │ │ │însemnate │
│ │ │ │ │ │cultivate │
│ │ │ │ │ │intensiv, care│
│ │ │ │ │ │nu mai permit │
│ │ ├──────────┼───────────┼─────────────┤existenţa │
│ │ │ │ │ │habitatelor │
│ │ │ │ │ │favorabile, │
│ │ │ │ │ │perioadei │
│7 │J03.02 │ │ │ │terestre a │
│ │Reducerea │ │ │ │speciilor. │
│ │conectivită-│Presiune │ │Triturus │Trebuie avut │
│ │ţii de │actuală/ │Medie │dobrogicus │însă în vedere│
│ │habitat, din│Ameninţare│ │ │ca │
│ │cauze │viitoare │ │ │practicile │
│ │antropice │ │ │ │agricole să nu│
│ │ │ │ │ │se schimbe │
│ │ │ │ │ │în viitor şi │
│ │ │ │ │ │să se impună │
│ │ │ │ │ │păstrarea │
│ │ │ │ │ │unor fâşii cu │
│ │ │ │ │ │vegetaţie │
│ │ │ │ │ │arbustivă şi │
│ │ │ │ │ │forestieră │
│ │ │ │ │ │naturală între│
│ │ │ │ │ │parcele. │
│ │ │ │ │ │ │
│ │ ├──────────┼───────────┼─────────────┼──────────────┤
│ │ │ │ │ │Presiunea se │
│ │ │ │ │ │manifestă pe │
│ │ │ │ │ │toată │
│ │ │ │ │ │suprafaţa │
│ │ │ │ │ │sitului. │
│ │ │ │ │ │Trebuie ţinut │
│ │ │ │ │ │seama că │
│ │ │ │ │ │habitate │
│ │ │ │ │ │favorabile │
│ │ │ │ │ │speciei │
│ │ │ │ │ │se regăsesc cu│
│ │ │ │ │ │preponderenţă │
│ │ │Presiune │ │Emys │în │
│ │ │actuală/ │Medie │orbicularis │afara │
│ │ │Ameninţare│ │ │limitelor, │
│ │ │viitoare │ │ │astfel, unele │
│ │ │ │ │ │măsuri de │
│ │ │ │ │ │conservare │
│ │ │ │ │ │trebuiesc │
│ │ │ │ │ │aplicate │
│ │ │ │ │ │zonelor │
│ │ │ │ │ │învecinate. │
│ │ │ │ │ │Îndiguirile au│
│ │ │ │ │ │prejudiciat │
│ │ │ │ │ │foarte │
│ │ │ │ │ │mult habitatul│
│ │ │ │ │ │acestei │
│ │ │ │ │ │specii, în │
│ │ │ │ │ │prezent, pe │
│ │ │ │ │ │suprafaţa │
│ │ │ │ │ │sitului, │
│ │ │ │ │ │specia │
│ │ │ │ │ │foloseşte doar│
│ │ │ │ │ │râul, nefiind │
│ │ │ │ │ │identificată │
│ │ │ │ │ │decât în una │
│ │ │ │ │ │din cele │
│ │ │ │ │ │câteva bălţi │
│ │ │ │ │ │existente. │
├─────┼────────────┼──────────┼───────────┼─────────────┼──────────────┤
│ │ │Presiune │ │Rhodeus │În special în │
│8 │F05.02 │actuală/ │Scăzută │sericeus │apropierea │
│ │Pescuit de │Ameninţare│ │amarus │zonelor │
│ │scoici │viitoare │ │ │locuite. │
│ │ │ │ │ │ │
├─────┼────────────┼──────────┼───────────┼─────────────┼──────────────┤
│ │ │ │ │ │Presiunea se │
│ │ │ │ │ │manifestă pe │
│ │ │ │ │ │toată │
│ │ │ │ │ │suprafaţa │
│ │ │ │ │ │sitului, în │
│ │ │Presiune │ │ │principal prin│
│ │ │actuală/ │Medie │Myotis │poluare cu ape│
│ │ │Ameninţare│ │dasycneme │menajere şi │
│ │ │viitoare │ │ │substanţe │
│ │ │ │ │ │chimice │
│ │ │ │ │ │utilizate în │
│ │ │ │ │ │agricultură, │
│ │ │ │ │ │care pot │
│ │ │ │ │ │afecta │
│ │ │ │ │ │nevertebratele│
│ │ │ │ │ │mici │
│ │ │ │ │ │care │
│ │ │ │ │ │constituie │
│ │ │ │ │ │hrana speciei.│
│ │ ├──────────┼───────────┼─────────────┼──────────────┤
│ │ │ │ │ │În vecinătatea│
│ │ │ │ │ │sitului, la │
│ │A07 │ │ │ │acest │
│ │Utilizarea │Presiune │ │ │moment, │
│ │produselor │actuală/ │Scăzută │Unio crassus │agricultura se│
│ │biocide, │Ameninţare│ │ │desfăşoară, │
│ │hormoni şi │viitoare │ │ │preponderent │
│ │substanţe │ │ │ │extensiv. │
│ │chimice │ │ │ │Trebuie avut │
│ │ │ │ │ │însă în vedere│
│ │ │ │ │ │ca practicile │
│ │ │ │ │ │să nu │
│ │ │ │ │ │se schimbe în │
│ │ │ │ │ │viitor. │
│ │ ├──────────┼───────────┼─────────────┼──────────────┤
│ │ │ │ │ │În vecinătatea│
│ │ │ │ │ │sitului, la │
│ │ │ │ │ │acest │
│ │ │ │ │ │moment, │
│ │ │ │ │ │agricultura se│
│ │ │ │ │ │desfăşoară, │
│ │ │ │ │ │preponderent │
│ │ │ │ │ │extensiv. │
│ │ │ │ │ │Totuşi, sunt │
│ │ │ │ │ │suprafeţe │
│ │ │Presiune │ │Toate │însemnate │
│ │ │actuală/ │Medie │speciile de │cultivate │
│ │ │Ameninţare│ │păsări │intensiv, pe │
│ │ │viitoare │ │ │care este │
│ │ │ │ │ │posibil să se │
│ │ │ │ │ │utilizeze │
│ │ │ │ │ │astfel de │
│ │ │ │ │ │substanţe. │
│ │ │ │ │ │Substanţele │
│ │ │ │ │ │biocide │
│ │ │ │ │ │afectează │
│ │ │ │ │ │direct │
│ │ │ │ │ │prin otrăvire,│
│ │ │ │ │ │cât şi │
│ │ │ │ │ │indirect - se │
│ │ │ │ │ │acumulează la │
│ │ │ │ │ │nivelul │
│ │ │ │ │ │lanţului │
│ │ │ │ │ │trofic, │
│ │ │ │ │ │speciile de │
│ │ │ │ │ │păsări din │
│ │ │ │ │ │sit. │
├─────┼────────────┼──────────┼───────────┼─────────────┼──────────────┤
│ │ │ │ │ │Presiuile se │
│ │ │ │ │ │manifestă în │
│ │ │Presiune │ │Myotis │afara │
│9 │E06.01 │actuală/ │Ridicată │dasycneme │sitului, în │
│ │Demolarea de│Ameninţare│ │ │localităţile │
│ │clădiri şi │viitoare │ │ │din │
│ │structuri │ │ │ │proximitatea │
│ │umane │ │ │ │acestuia, dar │
│ │ │ │ │ │trebuie │
│ │ │ │ │ │avută în │
│ │ │ │ │ │considerare, │
│ │ │ │ │ │având o │
│ │ │ │ │ │importanţă │
│ │ │ │ │ │foarte mare, │
│ │ │ │ │ │deoarece │
├─────┼────────────┼──────────┼───────────┼─────────────┤specia │
│ │ │ │ │ │foloseşte ca │
│ │ │ │ │ │adăposturi de │
│ │ │Presiune │ │Myotis │vară │
│10 │E06.02 │actuală/ │Ridicată │dasycneme │preponderent │
│ │Reconstruc- │Ameninţare│ │ │clădiri, │
│ │ţia, │viitoare │ │ │poduri, │
│ │renovarea │ │ │ │cavităţi ale │
│ │clădirilor │ │ │ │zidurilor şi │
│ │ │ │ │ │turnuri de │
│ │ │ │ │ │biserici. │
│ │ │ │ │ │ │
├─────┼────────────┼──────────┼───────────┼─────────────┤ │
│ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │
│ │ │Presiune │ │Myotis │ │
│11 │G05.08 │actuală/ │Ridicată │dasycneme │ │
│ │Închiderea │Ameninţare│ │ │ │
│ │peşterilor │viitoare │ │ │ │
│ │sau a │ │ │ │ │
│ │galeriilor │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │
├─────┼────────────┼──────────┼───────────┼─────────────┼──────────────┤
│ │ │ │ │ │Presiunea se │
│ │ │ │ │ │manifestă pe │
│ │ │ │ │ │toată │
│ │ │ │ │ │suprafaţa │
│ │ │ │ │ │sitului. De │
│ │ │Presiune │ │Myotis │asemenea, │
│ │ │actuală/ │Medie │dasycneme │pădurile din │
│ │ │Ameninţare│ │ │jurul sitului │
│ │ │viitoare │ │ │sunt de │
│ │ │ │ │ │asemenea │
│ │ │ │ │ │foarte │
│12 │B02.02 │ │ │ │importante │
│ │Curăţarea │ │ │ │deoarece │
│ │pădurii │ │ │ │sunt folosite │
│ │ │ │ │ │ca adăposturi │
│ │ │ │ │ │de vară │
│ │ │ │ │ │de către │
│ │ │ │ │ │specie. │
│ │ ├──────────┼───────────┼─────────────┼──────────────┤
│ │ │ │ │ │Presiunea se │
│ │ │ │ │ │manifestă pe │
│ │ │ │ │ │toată │
│ │ │ │ │ │suprafaţa │
│ │ │Presiune │ │Toate │sitului. De │
│ │ │actuală/ │Medie │speciile de │asemenea, │
│ │ │Ameninţare│ │păsări │pădurile din │
│ │ │viitoare │ │ │jurul sitului │
│ │ │ │ │ │sunt de │
│ │ │ │ │ │asemenea │
│ │ │ │ │ │foarte │
│ │ │ │ │ │importante │
│ │ │ │ │ │deoarece │
│ │ │ │ │ │sunt folosite │
│ │ │ │ │ │de speciile de│
│ │ │ │ │ │psări │
│ │ │ │ │ │din sit. │
├─────┼────────────┼──────────┼───────────┼─────────────┼──────────────┤
│ │ │ │ │ │Presiunea se │
│ │ │ │ │ │manifestă pe │
│ │ │ │ │ │toată │
│ │ │ │ │ │suprafaţa │
│ │ │ │ │ │sitului. De │
│ │ │Presiune │ │Myotis │asemenea, │
│ │ │actuală/ │Medie │dasycneme │pădurile din │
│ │ │Ameninţare│ │ │jurul sitului │
│ │ │viitoare │ │ │sunt de │
│ │ │ │ │ │asemenea │
│ │ │ │ │ │foarte │
│13 │B02.04 │ │ │ │importante │
│ │Îndepărtarea│ │ │ │deoarece │
│ │arborilor │ │ │ │sunt folosite │
│ │uscaţi sau │ │ │ │ca adăposturi │
│ │în curs de │ │ │ │de vară │
│ │uscare │ │ │ │de către │
│ │ │ │ │ │specie. │
│ │ ├──────────┼───────────┼─────────────┼──────────────┤
│ │ │ │ │ │Presiunea se │
│ │ │ │ │ │manifestă pe │
│ │ │ │ │ │toată │
│ │ │ │ │ │suprafaţa │
│ │ │Presiune │ │Toate │sitului. De │
│ │ │actuală/ │Medie │speciile de │asemenea, │
│ │ │Ameninţare│ │păsări │pădurile din │
│ │ │viitoare │ │ │jurul sitului │
│ │ │ │ │ │sunt de │
│ │ │ │ │ │asemenea │
│ │ │ │ │ │foarte │
│ │ │ │ │ │importante │
│ │ │ │ │ │deoarece │
│ │ │ │ │ │sunt folosite │
│ │ │ │ │ │de speciile de│
│ │ │ │ │ │psări │
│ │ │ │ │ │din sit. │
├─────┼────────────┼──────────┼───────────┼─────────────┼──────────────┤
│ │ │ │ │ │Presiunea se │
│ │ │ │ │ │manifestă pe │
│ │ │ │ │ │toată │
│ │ │ │ │ │suprafaţa │
│ │ │Presiune │ │Myotis │sitului. │
│ │B03 │actuală/ │Medie │dasycneme │Pădurile din │
│ │Exploatare │Ameninţare│ │ │jurul sitului │
│ │forestieră │viitoare │ │ │sunt de │
│ │fără │ │ │ │asemenea │
│ │replantare │ │ │ │foarte │
│14 │sau refacere│ │ │ │importante │
│ │naturală │ │ │ │deoarece sunt │
│ │ │ │ │ │folosite ca │
│ │ │ │ │ │adăposturi de │
│ │ │ │ │ │vară de │
│ │ │ │ │ │către specie. │
│ │ │ │ │ │ │
│ ├────────────┼──────────┼───────────┼─────────────┼──────────────┤
│ │ │ │ │ │Presiunea se │
│ │ │ │ │ │manifestă pe │
│ │ │ │ │ │toată │
│ │ │ │ │ │suprafaţa │
│ │ │Presiune │ │Toate │sitului. │
│ │ │actuală/ │Medie │speciile de │Pădurile din │
│ │ │Ameninţare│ │păsări │jurul sitului │
│ │ │viitoare │ │ │sunt de │
│ │ │ │ │ │asemenea │
│ │ │ │ │ │foarte │
│ │ │ │ │ │importante │
│ │ │ │ │ │deoarece sunt │
│ │ │ │ │ │folosite de │
│ │ │ │ │ │speciile de │
│ │ │ │ │ │păsări din │
│ │ │ │ │ │sit. │
├─────┼────────────┼──────────┼───────────┼─────────────┼──────────────┤
│ │ │ │ │ │Presiunea se │
│ │ │ │ │ │manifestă │
│ │ │ │ │ │relativ │
│ │ │ │ │ │constant pe │
│ │ │Presiune │ │Triturus │suprafaţa │
│ │ │actuală/ │Medie │cristatus │sitului, cu │
│ │ │Ameninţare│ │ │precădere în │
│ │ │viitoare │ │ │partea │
│ │ │ │ │ │centrală şi de│
│ │ │ │ │ │est şi în │
│ │ │ │ │ │extremitatea │
│ │ │ │ │ │vestică, în │
│ │ │ │ │ │funcţie de │
│ │ │ │ │ │proximitatea │
│ │ │ │ │ │de │
│ │ │ │ │ │localităţi. │
│ │ ├──────────┼───────────┼─────────────┼──────────────┤
│ │ │ │ │ │Presiunea se │
│ │ │ │ │ │manifestă pe │
│ │ │ │ │ │toată │
│ │ │ │ │ │suprafaţa │
│ │ │ │ │ │sitului. │
│ │ │ │ │ │Trebuie avut │
│ │ │ │ │ │în │
│ │ │ │ │ │vedere faptul │
│ │ │ │ │ │că, specia nu │
│ │ │Presiune │ │Triturus │a fost │
│ │ │actuală/ │Medie │dobrogicus │identificată │
│ │ │Ameninţare│ │ │în timpul │
│ │ │viitoare │ │ │cercetărilor │
│ │ │ │ │ │în interiorul │
│ │ │ │ │ │limitelor │
│ │ │ │ │ │sitului. │
│ │ │ │ │ │Habitate │
│ │ │ │ │ │favorabile │
│ │ │ │ │ │speciei se │
│ │ │ │ │ │regăsesc cu │
│ │ │ │ │ │preponderenţă │
│ │ │ │ │ │în afara │
│ │ │ │ │ │limitelor, │
│ │ │ │ │ │astfel, unele │
│ │ │ │ │ │măsuri de │
│ │ │ │ │ │conservare │
│ │ │ │ │ │trebuiesc │
│ │ │ │ │ │aplicate │
│15 │K01.03 │ │ │ │zonelor │
│ │Secare │ │ │ │învecinate. │
│ │ ├──────────┼───────────┼─────────────┼──────────────┤
│ │ │ │ │ │Presiunea se │
│ │ │ │ │ │manifestă pe │
│ │ │ │ │ │toată │
│ │ │ │ │ │suprafaţa │
│ │ │ │ │ │sitului. │
│ │ │ │ │ │Specia │
│ │ │Presiune │ │ │rezistentă │
│ │ │actuală/ │Medie │Bombina │la aceste │
│ │ │Ameninţare│ │variegata │presiuni. │
│ │ │viitoare │ │ │Habitate │
│ │ │ │ │ │favorabile │
│ │ │ │ │ │speciei se │
│ │ │ │ │ │regăsesc cu │
│ │ │ │ │ │preponderenţă │
│ │ │ │ │ │în afara │
│ │ │ │ │ │limitelor, │
│ │ │ │ │ │astfel, unele │
│ │ │ │ │ │măsuri de │
│ │ │ │ │ │conservare │
│ │ │ │ │ │trebuiesc │
│ │ │ │ │ │aplicate │
│ │ │ │ │ │zonelor │
│ │ │ │ │ │învecinate. │
│ │ ├──────────┼───────────┼─────────────┼──────────────┤
│ │ │ │ │ │Presiunea se │
│ │ │ │ │ │manifestă pe │
│ │ │ │ │ │toată │
│ │ │ │ │ │suprafaţa │
│ │ │ │ │ │sitului. │
│ │ │ │ │ │Trebuie avut │
│ │ │ │ │ │în │
│ │ │ │ │ │vedere faptul │
│ │ │ │ │ │că, specia nu │
│ │ │Presiune │ │Bombina │a fost │
│ │ │actuală/ │Medie │bombina │identificată │
│ │ │Ameninţare│ │ │în timpul │
│ │ │viitoare │ │ │cercetărilor │
│ │ │ │ │ │în interiorul │
│ │ │ │ │ │limitelor │
│ │ │ │ │ │sitului. │
│ │ │ │ │ │Habitate │
│ │ │ │ │ │favorabile │
│ │ │ │ │ │speciei se │
│ │ │ │ │ │regăsesc cu │
│ │ │ │ │ │preponderenţă │
│ │ │ │ │ │în afara │
│ │ │ │ │ │limitelor, │
│ │ │ │ │ │astfel, unele │
│ │ │ │ │ │măsuri de │
│ │ │ │ │ │conservare │
│ │ │ │ │ │trebuiesc │
│ │ │ │ │ │aplicate │
│ │ │ │ │ │zonelor │
│ │ │ │ │ │învecinate. │
│ │ ├──────────┼───────────┼─────────────┼──────────────┤
│ │ │ │ │ │Presiunea se │
│ │ │ │ │ │manifestă pe │
│ │ │ │ │ │toată │
│ │ │ │ │ │suprafaţa │
│ │ │ │ │ │sitului. │
│ │ │ │ │ │Trebuie ţinut │
│ │ │ │ │ │seama că │
│ │ │ │ │ │habitate │
│ │ │ │ │ │favorabile │
│ │ │ │ │ │speciei │
│ │ │ │ │ │se regăsesc cu│
│ │ │ │ │ │preponderenţă │
│ │ │Presiune │ │Emys │în │
│ │ │actuală/ │Medie │orbicularis │afara │
│ │ │Ameninţare│ │ │limitelor, │
│ │ │viitoare │ │ │astfel, unele │
│ │ │ │ │ │măsuri de │
│ │ │ │ │ │conservare │
│ │ │ │ │ │trebuiesc │
│ │ │ │ │ │aplicate │
│ │ │ │ │ │zonelor │
│ │ │ │ │ │învecinate. │
│ │ │ │ │ │Îndiguirile au│
│ │ │ │ │ │prejudiciat │
│ │ │ │ │ │foarte │
│ │ │ │ │ │mult habitatul│
│ │ │ │ │ │acestei │
│ │ │ │ │ │specii, în │
│ │ │ │ │ │prezent, pe │
│ │ │ │ │ │suprafaţa │
│ │ │ │ │ │sitului, │
│ │ │ │ │ │specia │
│ │ │ │ │ │foloseşte doar│
│ │ │ │ │ │râul, nefiind │
│ │ │ │ │ │identificată │
│ │ │ │ │ │decât în una │
│ │ │ │ │ │din cele │
│ │ │ │ │ │câteva bălţi │
│ │ │ │ │ │existente. │
├─────┼────────────┼──────────┼───────────┼─────────────┼──────────────┤
│ │ │ │ │ │Presiunea se │
│ │ │ │ │ │manifestă │
│ │ │ │ │ │relativ │
│ │ │ │ │ │constant pe │
│ │ │Presiune │ │Toate │suprafaţa │
│ │ │actuală/ │Medie │speciile de │sitului, cu │
│ │ │Ameninţare│ │păsări │precădere în │
│ │ │viitoare │ │ │partea │
│ │ │ │ │ │centrală şi de│
│ │ │ │ │ │est şi în │
│ │ │ │ │ │extremitatea │
│ │ │ │ │ │vestică, în │
│ │ │ │ │ │funcţie de │
│ │ │ │ │ │proximitatea │
│ │ │ │ │ │de │
│ │ │ │ │ │localităţi. │
│ │ ├──────────┼───────────┼─────────────┼──────────────┤
│ │ │ │ │ │Presiunea se │
│ │ │ │ │ │manifestă pe │
│ │ │ │ │ │toată │
│ │ │ │ │ │suprafaţa │
│ │ │ │ │ │sitului, mai │
│ │ │ │ │ │ales în │
│ │ │ │ │ │apropierea │
│ │ │ │ │ │localităţilor.│
│ │ │ │ │ │Trebuie │
│ │ │ │ │ │avut în vedere│
│ │ │Presiune │ │Bombina │faptul că, │
│ │ │actuală/ │Medie │bombina │specia nu │
│ │ │Ameninţare│ │ │a fost │
│ │ │viitoare │ │ │identificată │
│ │ │ │ │ │în timpul │
│ │ │ │ │ │cercetărilor │
│ │ │ │ │ │în interiorul │
│ │ │ │ │ │limitelor │
│16 │G05.11 │ │ │ │sitului. │
│ │Moartea sau │ │ │ │Habitate │
│ │rănirea prin│ │ │ │favorabile şi │
│ │coliziune │ │ │ │populaţii │
│ │ │ │ │ │însemnate se │
│ │ │ │ │ │regăsesc cu │
│ │ │ │ │ │preponderenţă │
│ │ │ │ │ │în afara │
│ │ │ │ │ │limitelor, │
│ │ │ │ │ │astfel, unele │
│ │ │ │ │ │măsuri de │
│ │ │ │ │ │conservare │
│ │ │ │ │ │trebuiesc │
│ │ │ │ │ │aplicate │
│ │ │ │ │ │zonelor │
│ │ │ │ │ │învecinate. │
│ │ ├──────────┼───────────┼─────────────┼──────────────┤
│ │ │ │ │ │Presiunea se │
│ │ │ │ │ │manifestă pe │
│ │ │ │ │ │toată │
│ │ │ │ │ │suprafaţa │
│ │ │ │ │ │sitului. │
│ │ │ │ │ │Cauzele │
│ │ │ │ │ │principale │
│ │ │ │ │ │sunt utilajele│
│ │ │Presiune │ │Bombina │agricole │
│ │ │actuală/ │Medie │variegata │şi de │
│ │ │Ameninţare│ │ │transport a │
│ │ │viitoare │ │ │agregatelor │
│ │ │ │ │ │extrase din │
│ │ │ │ │ │sit. Habitate │
│ │ │ │ │ │favorabile │
│ │ │ │ │ │speciei se │
│ │ │ │ │ │regăsesc cu │
│ │ │ │ │ │preponderenţă │
│ │ │ │ │ │în afara │
│ │ │ │ │ │limitelor, │
│ │ │ │ │ │astfel, unele │
│ │ │ │ │ │măsuri de │
│ │ │ │ │ │conservare │
│ │ │ │ │ │trebuiesc │
│ │ │ │ │ │aplicate │
│ │ │ │ │ │zonelor │
│ │ │ │ │ │învecinate. │
│ │ ├──────────┼───────────┼─────────────┼──────────────┤
│ │ │ │ │ │Presiunea se │
│ │ │ │ │ │manifestă pe │
│ │ │ │ │ │toată │
│ │ │ │ │ │suprafaţa │
│ │ │ │ │ │sitului. │
│ │ │ │ │ │Trebuie avut │
│ │ │ │ │ │în │
│ │ │ │ │ │vedere faptul │
│ │ │ │ │ │că, specia nu │
│ │ │Presiune │ │Triturus │a fost │
│ │ │actuală/ │Medie │dobrogicus │identificată │
│ │ │Ameninţare│ │ │în timpul │
│ │ │viitoare │ │ │cercetărilor │
│ │ │ │ │ │în interiorul │
│ │ │ │ │ │limitelor │
│ │ │ │ │ │sitului. │
│ │ │ │ │ │Habitate │
│ │ │ │ │ │favorabile │
│ │ │ │ │ │speciei se │
│ │ │ │ │ │regăsesc cu │
│ │ │ │ │ │preponderenţă │
│ │ │ │ │ │în afara │
│ │ │ │ │ │limitelor, │
│ │ │ │ │ │astfel, unele │
│ │ │ │ │ │măsuri de │
│ │ │ │ │ │conservare │
│ │ │ │ │ │trebuiesc │
│ │ │ │ │ │aplicate │
│ │ │ │ │ │zonelor │
│ │ │ │ │ │învecinate. │
├─────┼────────────┼──────────┼───────────┼─────────────┼──────────────┤
│ │ │ │ │ │În vecinătatea│
│ │ │ │ │ │sitului, la │
│ │ │ │ │ │acest │
│ │ │Presiune │ │ │moment, │
│ │ │actuală/ │Scăzută │Unio crassus │agricultura se│
│ │ │Ameninţare│ │ │desfăşoară, │
│ │ │viitoare │ │ │preponderent │
│ │ │ │ │ │extensiv. │
│ │ │ │ │ │Trebuie avut │
│ │ │ │ │ │însă în vedere│
│ │ │ │ │ │ca practicile │
│ │ │ │ │ │să nu │
│ │ │ │ │ │se schimbe în │
│ │ │ │ │ │viitor. │
│ │ ├──────────┼───────────┼─────────────┼──────────────┤
│ │ │ │ │ │În vecinătatea│
│17 │A08 │ │ │ │sitului, la │
│ │Fertilizarea│ │ │ │acest │
│ │(cu │ │ │ │moment, │
│ │îngrăşământ)│ │ │ │agricultura se│
│ │ │Presiune │ │Triturus │desfăşoară, │
│ │ │actuală/ │Medie │dobrogicus │preponderent │
│ │ │Ameninţare│ │ │extensiv. │
│ │ │viitoare │ │ │Totuşi, sunt │
│ │ │ │ │ │suprafeţe │
│ │ │ │ │ │însemnate │
│ │ │ │ │ │cultivate │
│ │ │ │ │ │intensiv, care│
│ │ │ │ │ │nu mai permite│
│ │ ├──────────┼───────────┼─────────────┤existenţa │
│ │ │ │ │ │habitatelor │
│ │ │ │ │ │favorabile │
│ │ │ │ │ │perioadei │
│ │ │ │ │ │terestre a │
│ │ │ │ │ │speciilor. │
│ │ │Presiune │ │Triturus │Trebuie avut │
│ │ │actuală/ │Medie │cristatus │însă în vedere│
│ │ │Ameninţare│ │ │ca │
│ │ │viitoare │ │ │practicile │
│ │ │ │ │ │agricole să nu│
│ │ │ │ │ │se schimbe │
│ │ │ │ │ │în viitor şi │
│ │ │ │ │ │să se impună │
│ │ │ │ │ │păstrarea │
│ │ │ │ │ │unor fâşii cu │
│ │ │ │ │ │vegetaţie │
│ │ │ │ │ │arbustivă şi │
│ │ │ │ │ │forestieră │
│ │ │ │ │ │naturală între│
│ │ │ │ │ │parcele. │
│ │ │ │ │ │ │
├─────┼────────────┼──────────┼───────────┼─────────────┼──────────────┤
│ │ │ │ │ │În vecinătatea│
│ │ │ │ │ │sitului, la │
│ │ │ │ │ │acest │
│ │ │Presiune │ │ │moment, │
│ │ │actuală/ │Scăzută │Unio crassus │agricultura se│
│ │ │Ameninţare│ │ │desfăşoară, │
│ │ │viitoare │ │ │preponderent │
│ │ │ │ │ │extensiv. │
│ │ │ │ │ │Trebuie avut │
│ │ │ │ │ │însă în vedere│
│ │ │ │ │ │ca practicile │
│ │ │ │ │ │să nu │
│ │ │ │ │ │se schimbe în │
│ │ │ │ │ │viitor. │
│ │ ├──────────┼───────────┼─────────────┼──────────────┤
│ │ │ │ │ │În vecinătatea│
│18 │A02.01 │ │ │ │sitului, la │
│ │Agricultură │ │ │ │acest │
│ │intensivă │ │ │ │moment, │
│ │ │ │ │ │agricultura se│
│ │ │Presiune │ │Triturus │desfăşoară, │
│ │ │actuală/ │Medie │dobrogicus │preponderent │
│ │ │Ameninţare│ │ │extensiv. │
│ │ │viitoare │ │ │Totuşi, sunt │
│ │ │ │ │ │suprafeţe │
│ │ │ │ │ │însemnate │
│ │ │ │ │ │cultivate │
│ │ │ │ │ │intensiv, care│
│ │ │ │ │ │nu mai permite│
│ │ ├──────────┼───────────┼─────────────┤existenţa │
│ │ │ │ │ │habitatelor │
│ │ │ │ │ │favorabile │
│ │ │ │ │ │perioadei │
│ │ │ │ │ │terestre a │
│ │ │ │ │ │speciilor. │
│ │ │Presiune │ │Triturus │Trebuie avut │
│ │ │actuală/ │Medie │cristatus │însă în vedere│
│ │ │Ameninţare│ │ │ca │
│ │ │viitoare │ │ │practicile │
│ │ │ │ │ │agricole să nu│
│ │ │ │ │ │se schimbe │
│ │ │ │ │ │în viitor şi │
│ │ │ │ │ │să se impună │
│ │ │ │ │ │păstrarea │
│ │ │ │ │ │unor fâşii cu │
│ │ │ │ │ │vegetaţie │
│ │ │ │ │ │arbustivă şi │
│ │ │ │ │ │forestieră │
│ │ │ │ │ │naturală între│
│ │ │ │ │ │parcele. │
│ │ │ │ │ │ │
├─────┼────────────┼──────────┼───────────┼─────────────┼──────────────┤
│ │ │ │ │ │Există │
│ │ │ │ │ │aproximativ 9 │
│ │ │Presiune │ │ │perimetre de │
│ │ │actuală/ │Scăzută │Emys │unde se │
│ │ │Ameninţare│ │orbicularis │extrage │
│ │ │viitoare │ │ │nisipul. 3 │
│ │ │ │ │ │dintre │
│ │ │ │ │ │acestea sunt │
│19 │C01.01 │ │ │ │de amploare │
│ │Extrager e │ │ │ │mai mare. │
│ │de nisip şi ├──────────┼───────────┼─────────────┼──────────────┤
│ │pietriş │ │ │ │Există │
│ │ │ │ │ │aproximativ 9 │
│ │ │Presiune │ │ │perimetre de │
│ │ │actuală/ │Scăzută │Unio crassus │unde se │
│ │ │Ameninţare│ │ │extrage │
│ │ │viitoare │ │ │nisipul. 3 │
│ │ │ │ │ │dintre │
│ │ │ │ │ │acestea sunt │
│ │ │ │ │ │de amploare │
│ │ │ │ │ │mai mare. │
│ │ ├──────────┼───────────┼─────────────┼──────────────┤
│ │ │Presiune │ │Habitatul │Tot arealul │
│ │ │actuală/ │Medie │3150 │habitatului │
│ │ │Ameninţare│ │ │ │
│ │ │viitoare │ │ │ │
├─────┼────────────┼──────────┼───────────┼─────────────┼──────────────┤
│ │ │ │ │ │Presiunea se │
│ │ │ │ │ │manifestă pe │
│ │ │ │ │ │toată │
│ │ │ │ │ │suprafaţa │
│ │ │ │ │ │sitului. │
│ │ │ │ │ │Trebuie ţinut │
│ │ │ │ │ │seama că │
│ │ │ │ │ │habitate │
│ │ │ │ │ │favorabile │
│ │ │ │ │ │speciei │
│ │ │ │ │ │se regăsesc cu│
│ │ │ │ │ │preponderenţă │
│ │ │Presiune │ │Emys │în │
│20 │F03.02.01 │actuală/ │Scăzută │orbicularis │afara │
│ │Colectare de│Ameninţare│ │ │limitelor, │
│ │animale │viitoare │ │ │astfel, unele │
│ │ │ │ │ │măsuri de │
│ │ │ │ │ │conservare │
│ │ │ │ │ │trebuiesc │
│ │ │ │ │ │aplicate │
│ │ │ │ │ │zonelor │
│ │ │ │ │ │învecinate. │
│ │ │ │ │ │Îndiguirile au│
│ │ │ │ │ │prejudiciat │
│ │ │ │ │ │foarte │
│ │ │ │ │ │mult habitatul│
│ │ │ │ │ │acestei │
│ │ │ │ │ │specii, în │
│ │ │ │ │ │prezent, pe │
│ │ │ │ │ │suprafaţa │
│ │ │ │ │ │sitului, │
│ │ │ │ │ │specia │
│ │ │ │ │ │foloseşte doar│
│ │ │ │ │ │râul, nefiind │
│ │ │ │ │ │identificată │
│ │ │ │ │ │decât în una │
│ │ │ │ │ │din cele │
│ │ │ │ │ │câteva bălţi │
│ │ │ │ │ │existente. │
├─────┼────────────┼──────────┼───────────┼─────────────┼──────────────┤
│ │ │ │ │ │Presiunea se │
│ │ │ │ │ │manifestă pe │
│ │ │ │ │ │toată │
│ │ │ │ │ │suprafaţa │
│ │ │ │ │ │sitului. │
│ │ │ │ │ │Trebuie ţinut │
│ │ │ │ │ │seama că │
│ │ │ │ │ │habitate │
│ │ │ │ │ │favorabile │
│ │ │ │ │ │speciei │
│ │ │ │ │ │se regăsesc cu│
│ │ │ │ │ │preponderenţă │
│ │ │Presiune │ │Emys │în │
│21 │K02.03 │actuală/ │Medie │orbicularis │afara │
│ │Eutrofizare │Ameninţare│ │ │limitelor, │
│ │ │viitoare │ │ │astfel, unele │
│ │ │ │ │ │măsuri de │
│ │ │ │ │ │conservare │
│ │ │ │ │ │trebuiesc │
│ │ │ │ │ │aplicate │
│ │ │ │ │ │zonelor │
│ │ │ │ │ │învecinate. │
│ │ │ │ │ │Îndiguirile au│
│ │ │ │ │ │prejudiciat │
│ │ │ │ │ │foarte │
│ │ │ │ │ │mult habitatul│
│ │ │ │ │ │acestei │
│ │ │ │ │ │specii, în │
│ │ │ │ │ │prezent, pe │
│ │ │ │ │ │suprafaţa │
│ │ │ │ │ │sitului, │
│ │ │ │ │ │specia │
│ │ │ │ │ │foloseşte doar│
│ │ │ │ │ │râul, nefiind │
│ │ │ │ │ │identificată │
│ │ │ │ │ │decât în una │
│ │ │ │ │ │din cele │
│ │ │ │ │ │câteva bălţi │
│ │ │ │ │ │existente. │
├─────┼────────────┼──────────┼───────────┼─────────────┼──────────────┤
│ │ │ │ │ │Presiunea se │
│ │ │ │ │ │manifestă pe │
│ │ │ │ │ │toată │
│ │ │ │ │ │suprafaţa │
│ │ │ │ │ │sitului. │
│ │ │ │ │ │Trebuie ţinut │
│ │ │ │ │ │seama că │
│ │ │ │ │ │habitate │
│ │ │ │ │ │favorabile │
│ │ │ │ │ │speciei │
│ │ │ │ │ │se regăsesc cu│
│ │ │ │ │ │preponderenţă │
│ │ │Presiune │ │Emys │în │
│22 │J01.01 │actuală/ │Medie │orbicularis │afara │
│ │Incendii │Ameninţare│ │ │limitelor, │
│ │ │viitoare │ │ │astfel, unele │
│ │ │ │ │ │măsuri de │
│ │ │ │ │ │conservare │
│ │ │ │ │ │trebuiesc │
│ │ │ │ │ │aplicate │
│ │ │ │ │ │zonelor │
│ │ │ │ │ │învecinate. │
│ │ │ │ │ │Îndiguirile au│
│ │ │ │ │ │prejudiciat │
│ │ │ │ │ │foarte │
│ │ │ │ │ │mult habitatul│
│ │ │ │ │ │acestei │
│ │ │ │ │ │specii, în │
│ │ │ │ │ │prezent, pe │
│ │ │ │ │ │suprafaţa │
│ │ │ │ │ │sitului, │
│ │ │ │ │ │specia │
│ │ │ │ │ │foloseşte doar│
│ │ │ │ │ │râul, nefiind │
│ │ │ │ │ │identificată │
│ │ │ │ │ │decât în una │
│ │ │ │ │ │din cele │
│ │ │ │ │ │câteva bălţi │
│ │ │ │ │ │existente. │
├─────┼────────────┼──────────┼───────────┼─────────────┼──────────────┤
│ │ │Presiune │ │Habitate, │Tot arealul │
│23 │Suprapăşunat│actuală/ │Medie │mamifere/ │ocupat de │
│ │ │Ameninţare│ │Habitat 6430,│habitate. │
│ │ │viitoare │ │Spermophillus│ │
│ │ │ │ │citellus │ │
├─────┼────────────┼──────────┼───────────┼─────────────┼──────────────┤
│ │ │Presiune │ │Habitate/ │Tot arealul │
│24 │Specii │actuală │Medie │Habitat │ocupat de │
│ │invazive/ │ │ │91E0*, │habitate. │
│ │alogene │ │ │habitat 3150,│ │
│ │ │ │ │habitat 6430.│ │
├─────┼────────────┼──────────┼───────────┼─────────────┼──────────────┤
│ │ │Presiune │ │Habitate/ │Tot arealul │
│25 │Defrişări │actuală/ │Medie │Habitat 91E0*│ocupat de │
│ │ │Ameninţare│ │ │habitate. │
│ │ │viitoare │ │ │ │
└─────┴────────────┴──────────┴───────────┴─────────────┴──────────────┘




    CAP. 3
    EVALUAREA STĂRII DE CONSERVAREA SPECIILOR ŞI HABITATELOR
        Suprafeţele de referinţă pentru starea favorabilă de conservare a habitatelor au fost considerate suprafeţele rezultate din studiul de fundamentare a planului, deoarece nu există studii anterioare detaliate de corologie a fiecărui habitat.
        În cazurile speciilor şi grupelor de specii, aprecierea stării de conservare s-a făcut pe baza unui algoritm, ponderea fiecărui atribut fiind dictată de caracteristicile biologice şi ecologice, respectiv suprafeţe necesare pentru hrănire, intensitatea presiunilor, caracteristicile monotopului.
        Perspectivele speciei/habitatului depind de tipul şi intensitatea impacturilor trecute şi prezente, presiuni, şi viitoare, ameninţări. În numeroase cazuri, impacturile negative se datorează unor intervenţii antropice din trecut, ale căror efecte se manifestă şi vor continua să se manifeste pe perioade mai lungi decât durata de implementare a planului de management. Aprecierea prezenţei şi intensităţii/magnitudinii fiecărui impact a fost făcută de experţi, pe o scară simplă, cu următoarele calificative: "S" = slabă, "M" = medie, "R" = ridicată. Atât pentru specii, cât şi pentru habitate, chiar dacă au fost constatate variaţii în intensitatea ameninţării/presiunii pe cuprinsul sitului, a fost ales nivelul constatat pe cea mai mare parte din suprafaţa habitatului/habitatului speciei în sit.
        Deoarece atât în cazul habitatelor, cât şi al speciilor a trebuit să se aleagă o singură stare de conservare din cele patru: favorabilă, nefavorabilă inadecvată, nefavorabilă rea şi necunoscută, fără stări intermediare, starea de conservare dominantă pentru habitat, deci care reprezintă cea mai mare suprafaţă în sit, a fost extrapolată pentru situaţia globală a habitatului. La fel, în cazul speciilor, starea de conservare a populaţiei majoritare a devenit prin extrapolare starea de conservare globală a speciei în sit.
    3.1. Evaluarea stării de conservare a habitatelor de interes conservativ
        91E0* - Păduri aluviale de Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnionincanae, Salicion albae). Habitat în stare de conservare favorabilă, cu habitat stabil ca suprafaţă, cu structură şi funcţii bine conservate, cu excepţia unor mici areale afectate de pătrunderea unor specii invazive. Impacturile sunt de intensitate medie şi vizează în primul rând activităţi de defrişare ilegală, desfăşurate cu precădere pe timpul iernii. Din punctul de vedere al repartiţiei şi al perspectivelor viitoare, starea de conservare a habitatului este una favorabilă.
        3150 - Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie de Magnopotamion sau Hydrocharition. Habitat în stare de conservare nefavorabilă-inadecvată, cu suprafaţă în descreştere, cu structură şi funcţii slab conservate, cu excepţia unor mici areale, şi cu impacturi ce l-ar putea afecta serios pe viitor: poluare, eutrofizare, specii invazive, dragare. Din punctul de vedere al repartiţiei, starea de conservare a habitatului este nefavorabilă - inadecvată, în ceea ce priveşte perspectivele viitoare, starea de conservare a habitatului este una nefavorabilă - rea.
        3270 - Râuri cu maluri nămoloase, cu vegetaţie din Chenopodion rubri p.p. şi Bidention p. Habitatul beneficiază la nivelul sitului de o stare de conservare favorabilă, datorită în primul rând bunei adaptabilităţi şi senzitivităţii mai scăzute la impact a speciilor edificatoare şi nu datorită lipsei presiunilor. Speciile edificatoare, în primul rând Polygonum hydropiper, Polygonum lapathifolium, Bidens tripartita, Bidens cernuus, Xanthium strumarium edifică asociaţii pioniere pe aluviunile crude de râuri şi produc propagule, seminţe sau părţi vegetative plutitoare care odată fixate dau naştere la noi indivizi care se răspândesc foarte uşor. Sistemul reproductiv, în sens demografic - populaţional, şi ecologia acestora le fac deci foarte greu de extirpat dintr-un areal, astfel încât habitatul este destul de puţin afectat de presiuni. Din punctul de vedere al repartiţiei şi al perspectivelor viitoare, starea de conservare a habitatului este una favorabilă.
        6430 - Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la câmpie şi din etajul montan până în cel alpin. Habitatul este descris la nivelul sitului de o stare favorabilă de conservare, în ciuda suprafeţei relativ reduse pe care o ocupă, este stabil în ceea ce priveşte structura şi funcţiile ecologice. Presiunile sunt reduse ca intensitate, cea mai importantă fiind invaziile de specii alohtone care afectează habitatul în unele porţiuni. Din punctul de vedere al repartiţiei şi al perspectivelor viitoare, starea de conservare a habitatului este una favorabilă.

    3.2. Evaluarea stării de conservare a speciilor de interes conservativ
    3.2.1. Evaluarea stării de conservare pentru speciile de peşti
        Barbus meridionalis - mreana vânătă. Specia se află la momentul actual într-o stare de conservare nefavorabil inadecvată, cu o populaţie cuprinsă între 100 şi 500 de indivizi, dar în descreştere, cu o structură a populaţiei pe vârstă ce deviază puţin de la normal şi cu presiuni antropice de intensitate medie reprezentate prin braconaj, poluare, pescuit de agrement, extragere agregate minerale, invazia unor specii alogene şi modificarea structurii cursurilor de apă. În ceea ce priveşte perspectivele speciei în viitor, aceastea sunt nefavorabile - rele, starea de conservare fiind inadecvată din punctul de vedere al populaţiei şi nefavorabilă - inadecvată din punctul de vedere al habitatului speciei.
        Gobio kessleri - porcuşorul de nisip. Specia se află la momentul actual într-o stare de conservare favorabilă, cu o populaţie relativ robustă cuprinsă între 1000 şi 5000 de indivizi, cu o structură a populaţiei pe vârstă ce nu deviază de la normal şi cu presiuni antropice de intensitate scăzută reprezentate prin braconaj, poluare, pescuit de agrement, extragere agregate minerale, invazia unor specii alogene şi modificarea structurii cursurilor de apă. În ceea ce priveşte perspectivele speciei în viitor, aceastea sunt favorabile, starea de conservare fiind favorabilă atât din punctul de vedere al populaţiei, cât şi din punctul de vedere al habitatului speciei.
        Rhodeus sericeus amarus - boarţă. Specia se află la momentul actual într-o stare de conservare favorabilă, cu o populaţie numeroasă cuprinsă între 10000 şi 50000 de indivizi, cu o structură a populaţiei pe vârstă ce nu deviază de la normal şi cu presiuni antropice de intensitate scăzută reprezentate prin braconaj, poluare, pescuit de agrement, extragere agregate minerale, invazia unor specii alogene şi modificarea structurii cursurilor de apă. În ceea ce priveşte perspectivele speciei în viitor, aceastea sunt favorabile, starea de conservare fiind favorabilă atât din punctul de vedere al populaţiei, cât şi din punctul de vedere al habitatului speciei.
        Zingel zingel - pietrar. Specia se află la momentul actual într-o stare de conservare favorabilă, cu o populaţie relativ robustă cuprinsă între 100 şi 500 de indivizi, dar mai mică decât populaţia de referinţă pentru starea de conservare favorabilă, respectiv 500 - 1000 de indivizi, cu o structură a populaţiei pe vârstă ce nu deviază de la normal şi cu presiuni antropice de intensitate scăzută reprezentate prin braconaj, poluare, pescuit de agrement, extragere agregate minerale, invazia unor specii alogene şi modificarea structurii cursurilor de apă. În ceea ce priveşte perspectivele speciei în viitor, aceastea sunt favorabile, starea de conservare fiind favorabilă atât din punctul de vedere al populaţiei, cât şi din punctul de vedere al habitatului speciei.
        Gobio uranoscopus - porcuşorul de vad. Specia se află la momentul actual într-o stare de conservare nefavorabil inadecvată, cu o populaţie cuprinsă între 100 şi 500 de indivizi, dar în descreştere, cu o structură a populaţiei pe vârstă ce nu deviază de la normal şi cu presiuni antropice de intensitate medie reprezentate prin braconaj, poluare, pescuit de agrement, extragere agregate minerale, invazia unor specii alogene şi modificarea structurii cursurilor de apă. Starea de conservare nefavorabilă inadecvată este în primul rând determinată de condiţiile oferite de habitate, care sunt îndeplinite doar parţial pe sectoare relativ scurte. În ceea ce priveşte perspectivele speciei în viitor, aceastea sunt nefavorabile - rele, starea de conservare fiind nefavorabilă - inadecvată atât din punctul de vedere al populaţiei, cât şi din punctul de vedere al habitatului speciei.
        Gymnocephalus baloni - ghiborţul de râu. Specia se află la momentul actual într-o stare de conservare nefavorabil inadecvată, cu o populaţie cuprinsă între 100 şi 500 de indivizi, în descreştere şi mai mică decât populaţia de referinţă pentru starea de conservare favorabilă, respectiv 500 - 1000 de indivizi, cu o structură a populaţiei pe vârstă ce nu deviază de la normal şi cu presiuni antropice de intensitate scăzută reprezentate prin braconaj, poluare, pescuit de agrement, extragere agregate minerale, invazia unor specii alogene şi modificarea structurii cursurilor de apă. Starea de conservare nefavorabilă inadecvată este în primul rând determinată de condiţiile oferite de habitate, care sunt îndeplinite doar parţial pe sectoare relativ scurte. În ceea ce priveşte perspectivele speciei în viitor, aceastea sunt nefavorabile - inadecvate, starea de conservare fiind favorabilă atât din punctul de vedere al populaţiei, cât şi din punctul de vedere al habitatului speciei.
        Cobitis taenia - zvârluga. Specie în stare de conservare nefavorabilă inadecvată, cu populaţie în descreştere, cuprinsă în prezent între 100 şi 500 de indivizi, cu o structură a populaţiei pe vârstă ce deviază puţin de la normal şi cu presiuni antropice de intensitate medie reprezentate prin braconaj, poluare, pescuit de agrement, extragere agregate minerale, invazia unor specii alogene şi modificarea structurii cursurilor de apă. Specia este întâlnită foarte rar în sit, dar starea globală de conservare a speciei a fost apreciată ca fiind nefavorabilă - inadecvată, nu rea, deoarece starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei este apreciată ca fiind favorabilă. Abundenţa rară poate pune în pericol existenţa speciei în viitor, inclusiv din cauze genetice. În ceea ce priveşte perspectivele speciei în viitor, aceastea sunt nefavorabile - rele, starea de conservare fiind nefavorabilă - inadecvată din punctul de vedere al populaţiei şi favorabilă din punctul de vedere al habitatului speciei.
        Gymnocephalus schraetzer - răspăr. Specie în stare de conservare nefavorabilă inadecvată, cu populaţie în descreştere, cuprinsă în prezent între 10 şi 50 de indivizi, de zece ori mai mică decât populaţia de referinţă pentru starea de conservare favorabilă, cu o structură populaţiei pe vârstă ce deviază de la normal şi cu presiuni antropice de intensitate medie reprezentate prin braconaj, poluare, pescuit de agrement, extragere agregate minerale, invazia unor specii alogene şi modificarea structurii cursurilor de apă. Specia este întâlnită extrem de rar în sit, dar starea globală de conservare a speciei a fost apreciată ca fiind nefavorabilă - inadecvată, nu rea, deoarece starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei este apreciată ca fiind favorabilă. Abundenţa rară poate pune în pericol existenţa speciei în viitor, inclusiv din cauze genetice. În ceea ce priveşte perspectivele speciei în viitor, aceastea sunt nefavorabile - rele, starea de conservare fiind nefavorabilă - rea din punctul de vedere al populaţiei şi favorabilă din punctul de vedere al habitatului speciei.
        Sabanejewia aurata - dunarinţă. Specia se află la momentul actual într-o stare de conservare favorabilă, cu o populaţie relativ robustă cuprinsă între 1000 şi 5000 de indivizi, dar mai mică decât populaţia de referinţă pentru starea de conservare favorabilă, respectiv 5000 - 10000 de indivizi, cu o structură a populaţiei pe vârstă ce nu deviază de la normal şi cu presiuni antropice de intensitate scăzută reprezentate prin braconaj, poluare, pescuit de agrement, extragere agregate minerale, invazia unor specii alogene şi modificarea structurii cursurilor de apă. În ceea ce priveşte perspectivele speciei în viitor, aceastea sunt favorabile, starea de conservare fiind favorabilă atât din punctul de vedere al populaţiei, cât şi din punctul de vedere al habitatului speciei.
        Zingel streber - fusar. Specia se află la momentul actual într-o stare de conservare favorabilă, cu o populaţie relativ robustă cuprinsă între 100 şi 500 de indivizi, dar mai mică decât populaţia de referinţă pentru starea de conservare favorabilă, respectiv 500 - 1000 de indivizi, cu o structură a populaţiei pe vârstă ce nu deviază de la normal şi cu presiuni antropice de intensitate scăzută reprezentate prin braconaj, poluare, pescuit de agrement, extragere agregate minerale, invazia unor specii alogene şi modificarea structurii cursurilor de apă. Starea de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei a fost apreciată ca fiind favorabilă, chiar dacă mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată este mai mică decât mărimea populaţiei de referinţă pentru starea favorabilă. Specia are o distribuţie largă în sit, iar populaţia se află în expansiune din punct de vedere numeric. În ceea ce priveşte perspectivele speciei în viitor, aceastea sunt favorabile, starea de conservare fiind favorabilă atât din punctul de vedere al populaţiei, cât şi din punctul de vedere al habitatului speciei.
        Aspius aspius - avat. Specia se află la momentul actual într-o stare de conservare favorabilă, cu o populaţie relativ robustă cuprinsă între 500 şi 1000 de indivizi, aproximativ egală cu populaţia de referinţă pentru starea de conservare favorabilă, cu o structură a populaţiei pe vârstă ce nu deviază de la normal şi cu presiuni antropice de intensitate scăzută reprezentate prin braconaj, poluare, pescuit de agrement, extragere agregate minerale, invazia unor specii alogene şi modificarea structurii cursurilor de apă. În ceea ce priveşte perspectivele speciei în viitor, aceastea sunt favorabile, starea de conservare fiind favorabilă atât din punctul de vedere al populaţiei, cât şi din punctul de vedere al habitatului speciei.
        Gobio albipinnatus vladykovi - porcuşorul de şes. Specia se află la momentul actual într-o stare de conservare favorabilă, cu o populaţie relativ robustă cuprinsă între 1000 şi 5000 de indivizi, aproximativ egală cu populaţia de referinţă pentru starea de conservare favorabilă, cu o structură a populaţiei pe vârstă ce nu deviază de la normal şi cu presiuni antropice de intensitate scăzută reprezentate prin braconaj, poluare, pescuit de agrement, extragere agregate minerale, invazia unor specii alogene şi modificarea structurii cursurilor de apă. În ceea ce priveşte perspectivele speciei în viitor, aceastea sunt favorabile, starea de conservare fiind favorabilă atât din punctul de vedere al populaţiei, cât şi din punctul de vedere al habitatului speciei.

    3.2.2. Evaluarea stării de conservare pentru speciile de nevertebrate
        Unio crassus - scoica de râu. Specia se află la momentul actual într-o stare de conservare favorabilă, cu o populaţie robustă cuprinsă între 4 milioane şi 8 milioane de indivizi, aproximativ egală cu populaţia de referinţă pentru starea de conservare favorabilă, cu un habitat de circa 500 de hectare, aproximativ egal cu suprafaţa habitatului considerată adecvată speciei în sit şi cu presiuni antropice de intensitate medie reprezentate prin poluarea apelor de suprafaţă, utilizarea produselor biocide, hormoni şi substanţe chimice, extragere de agregate minerale, agricultură intensivă. În ceea ce priveşte perspectivele speciei în viitor, aceastea sunt favorabile, starea de conservare fiind favorabilă din punctul de vedere al populaţiei, dar nefavorabilă - inadecvată din punctul de vedere al habitatului speciei.

    3.2.3. Evaluarea stării de conservare pentru speciile de mamifere
        Myotis dasycneme - liliacul de iaz. Specia se află la momentul actual într-o stare de conservare favorabilă, cu o populaţie relativ robustă cuprinsă între 50 şi 100 de indivizi, aproximativ egală cu populaţia de referinţă pentru starea de conservare favorabilă, cu un habitat de circa 1800 de hectare, aproximativ egal cu suprafaţa habitatului considerată adecvată speciei în sit şi cu presiuni antropice de intensitate medie reprezentate prin defrişare, îndepărtarea arborilor uscaţi, construcţia de infrastructură, renovarea clădirilor, închiderea peşterilor sau galeriilor şi poluare luminoasă. În ceea ce priveşte perspectivele speciei în viitor, aceastea sunt favorabile, starea de conservare fiind favorabilă atât din punctul de vedere al populaţiei, cât şi din punctul de vedere al habitatului speciei.
        Lutra lutra - vidra. Specia se află la momentul actual într-o stare de conservare nefavorabilă-inadecvată, populaţia actuală, de 1-10 indivizi este mai mică decât mărimea populaţiei de referinţă pentru starea de conservare favorabilă - 16-20 indivizi. Presiunile identificate la adresa speciei în sit au fost considerate de intensitate medie şi vizează activităţi de braconaj, poluare, incendii de vegetaţie, reducerea conectivităţii de habitat, conducerea vehiculelor motorizate, exploatare de agregate minerale.
        Spermophillus citellus - popândăul. Specia se află la momentul actual într-o stare de conservare nefavorabilă-inadecvată, deoarece populaţia actuală, de circa 500-600 indivizi este mai mică decât mărimea populaţiei de referinţă pentru starea de conservare favorabilă. Habitatul speciei în sit suferă o degradare continuă ca efect al unor presiuni antropice precum schimbarea categoriilor de folosinţă, antropizare, incendii de vegetaţie, persecuţia directă, mortalitate rutieră, braconaj.

    3.2.4. Evaluarea stării de conservare pentru speciile de amfibieni şi reptile
        Triturus cristatus - triton cu creastă. Specia se află la momentul actual într-o stare de conservare nefavorabilă inadecvată, cu o populaţie relativ robustă cuprinsă între 100 şi 200 de indivizi, aproximativ egală cu populaţia de referinţă pentru starea de conservare favorabilă, cu un habitat de circa 5 hectare, de patru ori mai mic decât suprafaţa habitatului considerată adecvată speciei în sit şi cu presiuni antropice de intensitate medie reprezentate prin păşunat intensiv, conducerea vehiculelor motorizate, poluarea apelor de suprafaţă, agricultură intensivă, schimbarea folosinţei terenurilor, incendii, utilizarea produselor biocide, hormoni şi substanţe chimice, păşunatul în pădure, reducerea conectivităţii de habitat din cauze naturale sau antropice, secare, eutrofizare. În ceea ce priveşte perspectivele speciei în viitor, aceastea sunt nefavorabile - inadecvate, starea de conservare fiind favorabilă din punctul de vedere al populaţiei, dar nevaforabilă - inadecvată din punctul de vedere al habitatului speciei.
        Bombina variegata - buhai de baltă cu burtă galbenă. Specia se află la momentul actual într-o stare de conservare nefavorabilă inadecvată, cu o populaţie relativ robustă cuprinsă între 50 şi 100 de indivizi, de circa patru ori mai mică decât populaţia de referinţă pentru starea de conservare favorabilă, estimată la o valoare cuprinsă între 200 şi 500 de indivizi, cu un habitat de circa 10 hectare, jumătate ca valoare din suprafaţa habitatului considerată adecvată speciei în sit şi cu presiuni antropice de intensitate medie reprezentate prin păşunat intensiv, conducerea vehiculelor motorizate, poluarea apelor de suprafaţă, agricultură intensivă, incendii, schimbarea folosinţei terenurilor, utilizarea produselor biocide, hormoni şi substanţe chimice, păşunatul în pădure, reducerea conectivităţii de habitat din cauze naturale sau antropice, secare, eutrofizare. În ceea ce priveşte perspectivele speciei în viitor, aceastea sunt nefavorabile-inadecvate, starea de conservare fiind nefavorabilă - inadecvată din punctul de vedere al populaţiei, dar favorabilă din punctul de vedere al habitatului speciei.
        Emys orbicularis - ţestoasa de apă. Specia se află la momentul actual într-o stare de conservare nefavorabilă inadecvată, cu o populaţie relativ robustă cuprinsă între 200 şi 400 de indivizi, puţin mai mică decât populaţia de referinţă pentru starea de conservare favorabilă, respectiv 200-500 de indivizi, cu un habitat de circa 500 hectare, apropiat ca valoare de suprafaţa habitatului considerată adecvată speciei în sit şi cu presiuni antropice de intensitate medie reprezentate prin păşunat intensiv, conducerea vehiculelor motorizate, poluarea apelor de suprafaţă, pescuit de agrement, agricultură intensivă, schimbarea folosinţei terenurilor, utilizarea produselor biocide, hormoni şi substanţe chimice, păşunatul în pădure, reducerea conectivităţii de habitat din cauze naturale sau antropice, secare, eutrofizare. În ceea ce priveşte perspectivele speciei în viitor, aceastea sunt necunoscute, dar în niciun caz nu favorabile, starea de conservare fiind favorabilă din punctul de vedere al populaţiei, dar nevaforabilă - inadecvată din punctul de vedere al habitatului speciei.
        Triturus dobrogicus - triton cu creastă dunărean. Specia se află la momentul actual într-o stare de conservare nefavorabilă inadecvată, cu o populaţie relativ robustă cuprinsă între 100 şi 300 de indivizi, aproximativ egală cu populaţia de referinţă pentru starea de conservare favorabilă, cu un habitat de circa 5 hectare, de patru ori mai mic ca valoare faţă de suprafaţa habitatului considerată adecvată speciei în sit şi cu presiuni antropice de intensitate medie reprezentate prin păşunat intensiv, conducerea vehiculelor motorizate, poluarea apelor de suprafaţă, agricultură intensivă, schimbarea folosinţei terenurilor, utilizarea produselor biocide, hormoni şi substanţe chimice, păşunatul în pădure, reducerea conectivităţii de habitat din cauze naturale sau antropice, secare, eutrofizare. În ceea ce priveşte perspectivele speciei în viitor, aceastea sunt nefavorabile - inadecvate, starea de conservare fiind favorabilă atât din punctul de vedere al populaţiei, dar nevaforabilă - inadecvată din punctul de vedere al habitatului speciei.
        Bombina bombina - buhai de baltă cu burtă roşie. Specia se află la momentul actual într-o stare de conservare nefavorabilă inadecvată, cu o populaţie relativ robustă cuprinsă între 500 şi 1000 de indivizi, aproximativ egală cu populaţia de referinţă pentru starea de conservare favorabilă, cu un habitat de circa 5 hectare, de asemenea apropiat ca valoare cu sup favorabile, starea de conservare fiind favorabilă din punctul de vedere al populaţiei, dar nevaforabilă - inadecvată din punctul de vedere al habitatului speciei.

    3.2.5. Evaluarea stării de conservare pentru speciile de păsări de interes comunitar
        Evaluarea stării de conservare a fost făcută doar pentru speciile de păsări a căror prezenţă în sit a fost confirmată de cercetările de teren derulate în anul 2014. Rezultatele evaluării stării de conservare a speciilor de păsări sunt prezentate în Tabelul nr. 14.

    Tabelul nr. 14
        Evaluarea stării de conservare pentru speciile de păsări

┌─────┬──────────────┬──────────┬──────────┐
│ │ │Mărimea │ │
│ │ │populaţie │ │
│Număr│Specie │în sit/ │Stare de │
│ │ │Mărimea │conservare│
│ │ │populaţiei│globală │
│ │ │pentru │ │
│ │ │starea de │ │
│ │ │conservare│ │
│ │ │favorabilă│ │
├─────┼──────────────┼──────────┼──────────┤
│ │ │1-2 │ │
│1. │Buteo rufinus │perechi/1 │Favorabilă│
│ │ │pereche │ │
├─────┼──────────────┼──────────┼──────────┤
│ │Chlidonias │8-15 │ │
│2. │hybridus │perechi/10│Favorabilă│
│ │ │perechi │ │
├─────┼──────────────┼──────────┼──────────┤
│ │Chlidonias │5-15 │ │
│3. │niger │perechi/10│Favorabilă│
│ │ │perechi │ │
├─────┼──────────────┼──────────┼──────────┤
│ │ │20-40 │ │
│4. │Picus canus │perechi/30│Favorabilă│
│ │ │perechi │ │
├─────┼──────────────┼──────────┼──────────┤
│ │Circaetus │1-2 │ │
│5. │gallicus │perechi/1 │Favorabilă│
│ │ │pereche │ │
├─────┼──────────────┼──────────┼──────────┤
│ │Circus │1-2 │ │
│6. │aeruginosus │perechi/2 │Favorabilă│
│ │ │perechi │ │
├─────┼──────────────┼──────────┼──────────┤
│ │ │3-6 │ │
│7. │Lanius minor │perechi/5 │Favorabilă│
│ │ │perechi │ │
├─────┼──────────────┼──────────┼──────────┤
│ │Anthus │20-30 │ │
│8. │campestris │perechi/25│Favorabilă│
│ │ │perechi │ │
├─────┼──────────────┼──────────┼──────────┤
│ │ │25-40 │ │
│9. │Alcedo atthis │perechi/30│Favorabilă│
│ │ │perechi │ │
├─────┼──────────────┼──────────┼──────────┤
│ │ │10-20 │ │
│10. │Circus cyaneus│indivizi/ │Favorabilă│
│ │ │15 │ │
│ │ │indivizi │ │
├─────┼──────────────┼──────────┼──────────┤
│ │Dendrocopos │20-40 │ │
│11. │medius │perechi/30│Favorabilă│
│ │ │perechi │ │
├─────┼──────────────┼──────────┼──────────┤
│ │Falco │2-4 │ │
│12. │vespertinus │perechi/3 │Favorabilă│
│ │ │perechi │ │
├─────┼──────────────┼──────────┼──────────┤
│ │Lanius │20-40 │ │
│13. │collurio │perechi/30│Favorabilă│
│ │ │perechi │ │
├─────┼──────────────┼──────────┼──────────┤
│ │Lullula │10-20 │ │
│14. │arborea │perechi/15│Favorabilă│
│ │ │perechi │ │
├─────┼──────────────┼──────────┼──────────┤
│ │Ciconia │20-30 │ │
│15. │ciconia │perechi/25│Favorabilă│
│ │ │perechi │ │
├─────┼──────────────┼──────────┼──────────┤
│ │ │5-15 │ │
│16. │Crex crex │masculi │Favorabilă│
│ │ │cântători/│ │
│ │ │10 masculi│ │
│ │ │cântători │ │
├─────┼──────────────┼──────────┼──────────┤
│17. │Aquila │1 pereche/│Favorabilă│
│ │pomarina │1 pereche │ │
├─────┼──────────────┼──────────┼──────────┤
│ │Caprimulgus │10-20 │ │
│18. │europaeus │perechi/15│Favorabilă│
│ │ │perechi │ │
├─────┼──────────────┼──────────┼──────────┤
│ │Dendrocopos │30-70 │ │
│19. │syriacus │perechi 50│Favorabilă│
│ │ │perechi │ │
├─────┼──────────────┼──────────┼──────────┤
│ │Dryocopus │10-20 │ │
│20. │martius │perechi/15│Favorabilă│
│ │ │perechi │ │
├─────┼──────────────┼──────────┼──────────┤
│ │Egretta │10-20 │ │
│21. │garzetta │perechi/15│Favorabilă│
│ │ │perechi │ │
├─────┼──────────────┼──────────┼──────────┤
│ │ │10-20 │ │
│22. │Egretta alba │perechi/15│Favorabilă│
│ │ │perechi │ │
├─────┼──────────────┼──────────┼──────────┤
│ │Pernis │1-2 │ │
│23. │apivorus │perechi/1 │Favorabilă│
│ │ │pereche │ │
├─────┼──────────────┼──────────┼──────────┤
│ │ │10-20 │ │
│24. │Ciconia nigra │indivizi/ │Favorabilă│
│ │ │15 │ │
│ │ │indivizi │ │
├─────┼──────────────┼──────────┼──────────┤
│ │ │5-15 │ │
│25. │Sylvia nisoria│perechi/10│Favorabilă│
│ │ │perechi │ │
├─────┼──────────────┼──────────┼──────────┤
│ │ │20-30 │ │
│26. │Turdus merula │perechi/25│Favorabilă│
│ │ │perechi │ │
├─────┼──────────────┼──────────┼──────────┤
│ │Turdus │20-40 │ │
│27. │philomelos │perechi/30│Favorabilă│
│ │ │perechi │ │
├─────┼──────────────┼──────────┼──────────┤
│ │Turdus │20-30 │ │
│28. │viscivorus │perechi/25│Favorabilă│
│ │ │perechi │ │
├─────┼──────────────┼──────────┼──────────┤
│ │ │20-40 │ │
│29. │Upupa epops │perechi/30│Favorabilă│
│ │ │perechi │ │
├─────┼──────────────┼──────────┼──────────┤
│ │ │1000-1500 │ │
│30. │Anser anser │indivizi/ │Favorabilă│
│ │ │1200 │ │
│ │ │indivizi │ │
├─────┼──────────────┼──────────┼──────────┤
│ │ │10-30 │ │
│31. │Coccothraustes│perechi/15│Favorabilă│
│ │coccothraustes│perechi │ │
│ │ │ │ │
├─────┼──────────────┼──────────┼──────────┤
│ │ │40-50 │ │
│32. │Columba oenas │perechi/45│Favorabilă│
│ │ │perechi │ │
├─────┼──────────────┼──────────┼──────────┤
│ │Coturnix │10-20 │ │
│33. │coturnix │perechi/15│Favorabilă│
│ │ │perechi │ │
├─────┼──────────────┼──────────┼──────────┤
│ │Columba │40-60 │ │
│34. │palumbus │perechi/15│Favorabilă│
│ │ │perechi │ │
├─────┼──────────────┼──────────┼──────────┤
│ │Cuculus │10-30 │ │
│35. │canorus │masculi/20│Favorabilă│
│ │ │masculi │ │
├─────┼──────────────┼──────────┼──────────┤
│ │ │1-3 │ │
│36. │Cygnus olor │perechi/2 │Favorabilă│
│ │ │perechi │ │
├─────┼──────────────┼──────────┼──────────┤
│ │Delichon │80-120 │ │
│37. │urbica │perechi/ │Favorabilă│
│ │ │100 │ │
│ │ │perechi │ │
├─────┼──────────────┼──────────┼──────────┤
│ │Miliaria │30-50 │ │
│38. │calandra │perechi/40│Favorabilă│
│ │ │perechi │ │
├─────┼──────────────┼──────────┼──────────┤
│ │Gallinula │10-20 │ │
│39. │chloropus │perechi/15│Favorabilă│
│ │ │perechi │ │
├─────┼──────────────┼──────────┼──────────┤
│ │Hirundo │100-150 │ │
│40. │rustica │perechi/ │Favorabilă│
│ │ │120 │ │
│ │ │perechi │ │
├─────┼──────────────┼──────────┼──────────┤
│ │ │5-10 │ │
│41. │Jynx torquilla│perechi/8 │Favorabilă│
│ │ │perechi │ │
├─────┼──────────────┼──────────┼──────────┤
│ │Luscinia │10-30 │ │
│42. │megarhynchos │perechi/20│Favorabilă│
│ │ │perechi │ │
├─────┼──────────────┼──────────┼──────────┤
│ │ │30-80 │ │
│43. │Motacilla alba│perechi/50│Favorabilă│
│ │ │perechi │ │
├─────┼──────────────┼──────────┼──────────┤
│ │Motacilla │20-40 │ │
│44. │flava │perechi/30│Favorabilă│
│ │ │perechi │ │
├─────┼──────────────┼──────────┼──────────┤
│ │Muscicapa │20-40 │ │
│45. │striata │perechi/30│Favorabilă│
│ │ │perechi │ │
├─────┼──────────────┼──────────┼──────────┤
│ │Oenanthe │20-50 │ │
│46. │oenanthe │perechi/30│Favorabilă│
│ │ │perechi │ │
├─────┼──────────────┼──────────┼──────────┤
│ │Oriolus │5-15 │ │
│47. │oriolus │perechi/10│Favorabilă│
│ │ │perechi │ │
├─────┼──────────────┼──────────┼──────────┤
│ │Phoenicurus │10-30 │ │
│48. │ochruros │perechi/20│Favorabilă│
│ │ │perechi │ │
├─────┼──────────────┼──────────┼──────────┤
│ │Phoenicurus │20-30 │ │
│49. │phoenicurus │perechi/25│Favorabilă│
│ │ │perechi │ │
├─────┼──────────────┼──────────┼──────────┤
│ │Phylloscopus │50-100 │ │
│50. │collybita │perechi/60│Favorabilă│
│ │ │perechi │ │
├─────┼──────────────┼──────────┼──────────┤
│ │Saxicola │30-50 │ │
│51. │rubetra │perechi/40│Favorabilă│
│ │ │perechi │ │
├─────┼──────────────┼──────────┼──────────┤
│ │Saxicola │20-40 │ │
│52. │torquata │perechi/30│Favorabilă│
│ │ │perechi │ │
├─────┼──────────────┼──────────┼──────────┤
│ │Serinus │5-20 │ │
│53. │serinus │perechi/10│Favorabilă│
│ │ │perechi │ │
├─────┼──────────────┼──────────┼──────────┤
│ │Streptopelia │20-50 │ │
│54. │turtur │perechi/30│Favorabilă│
│ │ │perechi │ │
├─────┼──────────────┼──────────┼──────────┤
│ │Sturnus │80-150 │ │
│55. │vulgaris │perechi/ │Favorabilă│
│ │ │100 │ │
│ │ │perechi │ │
├─────┼──────────────┼──────────┼──────────┤
│ │Sylvia │30-70 │ │
│56. │atricapilla │perechi/50│Favorabilă│
│ │ │perechi │ │
├─────┼──────────────┼──────────┼──────────┤
│ │ │20-40 │ │
│57. │Sylvia borin │perechi/30│Favorabilă│
│ │ │perechi │ │
├─────┼──────────────┼──────────┼──────────┤
│ │ │30-50 │ │
│58. │Sylvia curruca│perechi/40│Favorabilă│
│ │ │perechi │ │
├─────┼──────────────┼──────────┼──────────┤
│ │ │5-15 │ │
│59. │Larus canus │indivizi/ │Favorabilă│
│ │ │10 │ │
│ │ │indivizi │ │
├─────┼──────────────┼──────────┼──────────┤
│ │ │5-15 │ │
│60. │Anas crecca │perechi/10│Favorabilă│
│ │ │perechi │ │
├─────┼──────────────┼──────────┼──────────┤
│ │Anas │50-60 │ │
│61. │platyrhynchos │perechi/50│Favorabilă│
│ │ │perechi │ │
├─────┼──────────────┼──────────┼──────────┤
│ │Anas │5-8 │ │
│62. │querquedula │perechi/7 │Favorabilă│
│ │ │perechi │ │
├─────┼──────────────┼──────────┼──────────┤
│ │ │10-20 │ │
│63. │Ardea cinerea │perechi/15│Favorabilă│
│ │ │perechi │ │
├─────┼──────────────┼──────────┼──────────┤
│ │ │40-80 │ │
│64. │Aythya ferina │indivizi/ │Favorabilă│
│ │ │50 │ │
│ │ │indivizi │ │
├─────┼──────────────┼──────────┼──────────┤
│ │Corvus │120-200 │ │
│65. │frugilegus │perechi/ │Favorabilă│
│ │ │160 │ │
│ │ │perechi │ │
├─────┼──────────────┼──────────┼──────────┤
│ │Falco │4-8 │ │
│66. │tinnunculus │perechi/6 │Favorabilă│
│ │ │perechi │ │
├─────┼──────────────┼──────────┼──────────┤
│ │ │10-20 │ │
│67. │Fulica atra │perechi/15│Favorabilă│
│ │ │perechi │ │
├─────┼──────────────┼──────────┼──────────┤
│ │Gallinago │20-50 │ │
│68. │gallinago │indivizi/ │Favorabilă│
│ │ │30 │ │
│ │ │indivizi │ │
├─────┼──────────────┼──────────┼──────────┤
│ │Larus │15-30 │ │
│69. │ridibundus │perechi/20│Favorabilă│
│ │ │perechi │ │
├─────┼──────────────┼──────────┼──────────┤
│ │Larus │10-20 │ │
│70. │cachinnans │perechi/15│Favorabilă│
│ │ │perechi │ │
├─────┼──────────────┼──────────┼──────────┤
│ │Numenius │5-15 │ │
│71. │phaeopus │perechi/10│Favorabilă│
│ │ │perechi │ │
├─────┼──────────────┼──────────┼──────────┤
│ │Phalacrocorax │10-20 │ │
│72. │carbo │perechi/15│Favorabilă│
│ │ │perechi │ │
├─────┼──────────────┼──────────┼──────────┤
│ │Podiceps │10-15 │ │
│73. │cristatus │perechi/10│Favorabilă│
│ │ │perechi │ │
├─────┼──────────────┼──────────┼──────────┤
│ │Tachybaptus │5-10 │ │
│74. │ruficollis │perechi/7 │Favorabilă│
│ │ │perechi │ │
├─────┼──────────────┼──────────┼──────────┤
│ │Vanellus │40-60 │ │
│75. │vanellus │perechi/50│Favorabilă│
│ │ │perechi │ │
├─────┼──────────────┼──────────┼──────────┤
│ │Anser │1000-2000 │ │
│76. │albifrons │indivizi/ │Favorabilă│
│ │albifrons │1500 │ │
│ │ │indivizi │ │
└─────┴──────────────┴──────────┴──────────┘




    CAP. 4
    SCOPUL ŞI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT
    4.1. Scopul planului de management
        Pe baza informaţiilor prezentate în capitolele anterioare şi a evaluării efectuate referitor la nevoile de conservare a sitului, acest capitol descrie structura şi conţinutul componentei operaţionale a planului de management. Având în vedere domeniile variate care necesită a fi abordate în efortul de păstrare şi promovare a valorilor sitului, acestea au fost separate în obiective generale distincte.
        Scopul managementului integrat al sitului ROSCI0049 Crişul Negru suprapus cu ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru îl constituie conservarea habitatelor şi speciilor de interes comunitar prezente aici şi dezvoltarea durabilă a comunităţilor din zonă prin păstrarea activităţilor tradiţionale şi ecoturism.

    4.2. Obiective generale şi specifice
    4.2.1. Obiective generale
        Pentru definirea obiectivelor generale ale planului de management se vor aborda 4 teme pe perioada implementării. Cele patru teme sunt:
        Tema nr. 1 - Managementul biodiversităţii;
        Tema nr. 2 - Dezvoltare durabilă;
        Tema nr. 3 - Conştientizare şi educaţie;
        Tema nr. 4 - Administrarea şi managementul efectiv al sitului


    Tabelul nr. 15
        Obiective generale şi specifice

┌──────────────────────────────────────────────────────────┐
│Teme │
├───────────────┬─────────────┬──────────────┬─────────────┤
│ │ │ │Tema nr. 4 │
│Tema nr. 1 │Tema nr. 2 │Tema nr. 3 │Administrarea│
│Managementul │Dezvoltare │Conştientizare│şi │
│biodiversităţii│durabilă │şi educaţie │managementul │
│ │ │ │efectiv al │
│ │ │ │sitului │
├───────────────┴─────────────┴──────────────┴─────────────┤
│Obiectivele generale │
├───────────────┬─────────────┬──────────────┬─────────────┤
│ │Obiectiv │Obiectiv │Obiectiv │
│Obiectiv │general │general │general │
│general │nr. 2 - │nr. 3 - │nr. 4 - │
│nr. 1 - │Promovarea │Creşterea │Asigurarea │
│Menţinerea │unei │gradului de │unui │
│/ameliorarea │dezvoltări │informare a │management │
│stării de │urbane │publicului │eficient şi │
│conservare │durabile a │referitor la │adaptabil al │
│identificate │localităţilor│valorile │sitului prin │
│pentru │aflate pe │naturale │susţinerea │
│habitatele │teritoriul │ale sitului şi│unei │
│şi speciile de │sau în │la │structuri │
│interes │vecinătatea │activităţile │funcţionale │
│comunitar │sitului prin │cu │de │
│pentru care a │păstrarea │impact negativ│management pe│
│fost │activităţilor│asupra │durata de │
│desemnat situl │tradiţionale │acestora. │aplicare │
│Natura 2000 │şi │ │a planului de│
│ │dezvoltarea │ │management. │
│ │activităţilor│ │ │
│ │de │ │ │
│ │ecoturism │ │ │
└───────────────┴─────────────┴──────────────┴─────────────┘



    4.2.2. Obiective specifice
        Tabelul nr. 16 include obiectivele specifice ale fiecărui obiectiv general. Pentru atingerea acestor obiective specifice se vor dezvolta activităţi distincte sau măsuri restrictive în funcţie de complexitatea obiectivului specific.

    Tabelul nr. 16
        Obiective specifice ale planului de management

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Obiective generale │Obiective │
│ │specifice │
├───────────────────┼──────────────────┤
│ │Obiectiv specific │
│ │nr. 1 Continuarea │
│ │identificării şi │
│ │cartării speciilor│
│ │şi habitatelor de │
│ │interes comunitar │
│ ├──────────────────┤
│ │Obiectiv specific │
│ │nr. 2 │
│ │Monitorizarea │
│ │stării de │
│Obiectiv general │conservare a │
│nr. 1 - Menţinerea │speciilor şi │
│sau ameliorarea │habitatelor de │
│stării de │interes comunitar │
│conservare ├──────────────────┤
│identificate pentru│Obiectiv specific │
│habitatele şi │nr. 3 Aplicarea │
│speciile de interes│măsurilor pentru │
│comunitar pentru │asigurarea stării │
│care a fost │de │
│desemnat situl │conservare │
│Natura 2000 │favorabilă a │
│ │habitatelor │
│ │şi speciilor de │
│ │interes comunitar │
│ ├──────────────────┤
│ │Obiectiv specific │
│ │nr. 4 │
│ │Îmbunătăţirea │
│ │managementului │
│ │terenurilor din │
│ │sit, │
│ │astfel încât │
│ │acesta să │
│ │contribuie la │
│ │menţinerea/ │
│ │aducerea la starea│
│ │de │
│ │conservare │
│ │favorabilă a │
│ │habitatelor │
│ │şi speciilor de │
│ │interes comunitar │
│ ├──────────────────┤
│ │Obiectiv specific │
│ │nr. 5 Aplicare │
│ │unui │
│ │set de măsuri │
│ │pentru refacerea │
│ │conectivităţii │
│ │longitudinale a │
│ │Crişului Negru în │
│ │ROSCI 0049; │
├───────────────────┼──────────────────┤
│ │Obiectiv specific │
│ │nr. 6 Promovarea │
│ │unor forme de │
│Obiectiv general │vizitare şi turism│
│nr. 2 - Promovarea │în │
│unei dezvoltări │concordanţă cu │
│durabile a │obiectivele de │
│localităţilor │conservare ale │
│aflate pe │sitului Natura │
│teritoriul sau │2000 │
│în vecinătatea ├──────────────────┤
│sitului prin │Obietciv specific │
│păstrarea │nr. 7 Promovarea │
│activităţilor │realizării şi │
│tradiţionale şi │comercializării de│
│dezvoltarea │produse │
│activităţilor de │tradiţionale, │
│ecoturism │etichetate cu │
│ │sigla siturilor │
│ ├──────────────────┤
│ │Obiectiv specific │
│ │nr. 8 Promovarea │
│ │utilizării │
│ │durabile a │
│ │pajiştilor şi │
│ │terenurilor umede │
│ ├──────────────────┤
│ │Obiectiv specific │
│ │nr. 9 Promovarea │
│ │utilizării │
│ │durabile a │
│ │terenurilor │
│ │forestiere │
├───────────────────┼──────────────────┤
│ │Obiectiv specific │
│ │nr. 10 Susţinerea │
│ │şi promovarea │
│Obiectiv general │educaţiei │
│nr. 3 - Creşterea │ecologice │
│gradului de │prin realizarea de│
│informare a │activităţi │
│publicului │educative pe tema │
│referitor la │conservării │
│valorile naturale │naturii │
│ale ├──────────────────┤
│sitului şi │Obiectiv specific │
│activităţile cu │nr. 11 │
│impact │Îmbunătăţirea │
│negativ asupra │atitudinii │
│acestora │factorilor │
│ │interesaţi prin │
│ │informare şi │
│ │conştientizare cu │
│ │privire la │
│ │valorile │
│ │naturale din │
│ │interiorul │
│ │siturilor │
│ │Natura 2000 │
├───────────────────┼──────────────────┤
│ │Obiectiv specific │
│ │nr. 12 │
│ │Îmbunătăţirea │
│ │logisticii │
│ │necesare │
│ │pentru exercitarea│
│ │eficientă a │
│ │atribuţiunilor │
│ │custodelui │
│Obiectiv general ├──────────────────┤
│nr. 4 - Asigurarea │Obiectiv specific │
│unui management │nr. 13 Asigurarea │
│eficient şi │integrităţii │
│adaptabil │sitului şi a │
│al sitului prin │respectării │
│susţinerea unei │planului de │
│structuri │management prin │
│funcţionale de │controale │
│management pe │periodice │
│durata de aplicare ├──────────────────┤
│a planului de │Obiectiv specific │
│management │nr. 14 Asigurarea │
│ │finanţării/ │
│ │bugetului necesar │
│ │pentru │
│ │implementarea │
│ │planului de │
│ │management │
│ ├──────────────────┤
│ │Obiectiv specific │
│ │nr. 15 Asigurarea │
│ │unui nivel adecvat│
│ │de pregătire a │
│ │personalului │
│ │implicat în │
│ │gestionarea │
│ │custodiei sitului │
│ ├──────────────────┤
│ │Obiectiv specific │
│ │nr. 16 │
│ │Actualizarea │
│ │formularului │
│ │standard de │
│ │caracterizare a │
│ │sitului Natura │
│ │2000 │
│ │ROSCI0049 Crişul │
│ │Negru │
└───────────────────┴──────────────────┘



    4.2.3. Măsuri de conservare activă propuse
        În Tabelul nr. 17 sunt redate măsurile de conservare active propuse în vederea menţinerii, îmbunătăţirii stării de conservare a habitatelor şi speciilor de interes comunitar din sit.

    Tabelul nr. 17
        Măsuri de conservare activă

┌───────────────┬──────────────────────┐
│Denumire │Măsură de management │
│habitat sau │propusă │
│specie de │ │
│interes │ │
│comunitar │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Reglementarea │
│ │activităţilor │
│ │antropice precum │
│ │exploatarea │
│ │materialului lemnos şi│
│91E0* Păduri │păşunatul pe │
│aluviale │suprafeţele acoperite │
│de Alnus │cu habitate de interes│
│glutinosa şi │comunitar │
│Fraxinus ├──────────────────────┤
│excelsior │Controlul speciilor │
│ │invazive │
│ ├──────────────────────┤
│ │Control strict al │
│ │aplicării legii care │
│ │interzice │
│ │folosirea focului │
│ │pentru îndepărtarea │
│ │vegetaţiei │
│ │nedorite │
│ ├──────────────────────┤
│ │Reconstrucţia │
│ │ecologică a │
│ │habitatelor degradate │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Îndepărtarea speciilor│
│6430 Comunităţi│invazive │
│de ├──────────────────────┤
│lizieră cu │Control strict al │
│ierburi │aplicării legii care │
│înalte │interzice │
│higrofile de │folosirea focului │
│la nivelul de │pentru îndepărtarea │
│câmpie, │vegetaţiei │
│până de la cel │nedorite │
│montan ├──────────────────────┤
│şi alpin │Reglementarea │
│ │perioadei în care se │
│ │permite păşunatul │
│ │şi a intensităţii │
│ │acestuia │
├───────────────┼──────────────────────┤
│3270 Râuri cu │ │
│maluri │Controlul │
│nămoloase cu │activităţilor │
│vegetaţie din │antropice în zona de │
│Chenopodion │dezvoltare a acestor │
│rubri │habitate │
│p.p. şi │ │
│Bidention ├──────────────────────┤
│p.p. │ │
│3150 - Lacuri │Îndepărtarea speciilor│
│eutrofe │invazive │
│naturale cu │ │
│vegetaţie │ │
│de │ │
│Magnopotamion │ │
│sau │ │
│Hydrocharition,│ │
│ │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Controlul │
│ │activităţilor │
│ │antropice precum │
│ │circulaţia │
│ │motorizată, │
│ │construirea de │
│ │drumuri, braconajul şi│
│ │exploatările │
│Myotis │forestiere în zona │
│dasycneme, │habitatului specific │
│Lutra lutra, │al speciilor de │
│Spermophilus │mamifere │
│citellus ├──────────────────────┤
│ │Reglementarea │
│ │perioadei în care se │
│ │permite păşunatul │
│ │şi controlul acestuia │
│ ├──────────────────────┤
│ │Control strict al │
│ │aplicării legii care │
│ │interzice │
│ │folosirea focului │
│ │pentru îndepărtarea │
│ │vegetaţiei │
│ │nedorite │
│ ├──────────────────────┤
│ │Reglementarea │
│ │folosirii substanţelor│
│ │chimice pe │
│ │terenurile arabile din│
│ │interiorul şi │
│ │proximitatea │
│ │sitului │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Controlul │
│ │activităţilor │
│ │antropice în zona │
│Triturus │habitatului │
│cristatus, │specific al speciilor │
│Bombina │de amfibieni şi │
│variegata, │reptile │
│Emys ├──────────────────────┤
│orbicularis, │Menţinerea, cel puţin │
│Triturus │la starea şi suprafaţa│
│dobrogicus, │actuală a │
│Bombina bombina│habitatelor acvatice │
│ │de reproducere şi │
│ │monitorizarea │
│ │acumulărilor temporare│
│ │şi permanente de apă │
│ │din sit │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Prevenirea şi │
│ │combaterea │
│ │braconajului şi a │
│ │pescuitul │
│ │excesiv │
│ ├──────────────────────┤
│ │Reglementarea │
│Barbus │condiţiilor de pescuit│
│meridionalis, │pentru speciile │
│Gobio kessleri,│de peşti: Barbus │
│Rhodeus │meridionalis, Gobio │
│sericeus │kessleri, Rhodeus │
│amarus, Zingel │sericeus amarus, │
│zingel │Zingel zingel, Gobio │
│Gobio │uranoscopus, │
│uranoscopus, │Gymnocephalus baloni, │
│Gymnocephalus │Cobitis taenia, │
│baloni, │Gymnocephalus │
│Cobitis taenia,│schraetzer, │
│Gymnocephalus │Sabanejewia aurata, │
│schraetzer, │Zingel streber, Aspius│
│Sabanejewia │aspius, Gobio │
│aurata, │albipinnatus, Gobio │
│Zingel streber,│albipinnatus │
│Aspius aspius, │vladykovi │
│Gobio ├──────────────────────┤
│albipinnatus, │Reglementarea │
│Gobio │perioadelor de │
│albipinnatus │execuţie a lucrărilor │
│vladykovi │de │
│ │amenajare în albia │
│ │minoră şi în albia │
│ │majoră a │
│ │ecosistemelor acvatice│
│ │reofile │
│ ├──────────────────────┤
│ │Reducerea riscului de │
│ │consangvinizare a │
│ │speciilor de │
│ │peşti │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Reglementarea │
│ │folosirii substanţelor│
│ │chimice pe │
│ │terenurile arabile din│
│ │interiorul şi │
│Unio crassus │proximitatea │
│ │sitului │
│ ├──────────────────────┤
│ │Asigurarea stării de │
│ │conservare favorabilă │
│ │pentru │
│ │speciile de păsări de │
│ │interes comunitar │
│ ├──────────────────────┤
│ │Instituirea unui │
│ │management eficient al│
│ │deşeurilor în │
│ │sit şi în proximitate │
│ ├──────────────────────┤
│ │Controlul strict al │
│ │activităţilor de │
│ │braconaj │
└───────────────┴──────────────────────┘




    CAP. 5
    PLANUL DE ACTIVITĂŢI - ACŢIUNI ŞI MONITORIZAREA ACESTORA
        Activităţile sunt cele mai simple şi explicite prevederi ale planului de management, acestea contribuind în mod nemijlocit la atingerea obiectivelor specifice ale planului. Obiectivele pot necesita pentru a fi realizate, una sau mai multe acţiuni în funcţie de complexitate.
        Următoarele tabele includ planurile de acţiune detaliate pentru atingerea obiectivelor generale şi specifice ale planului de management.
        La fiecare acţiune de management se regăsesc următoarele informaţii:
    - Indicatorul de cuantificare: acesta va facilita monitorizarea implementării planului prin precizarea modului în care aplicarea cu succes poate fi măsurată.
    – Indicatorul de prioritizare: este folosit un sistem de prioritate pe trei nivele, după cum urmeză:
        ● Prioritatea 1: Acţiuni decisive pentru atingerea obiectivelor planului. Aceste acţiuni trebuie realizate, chiar în detrimentul altor acţiuni
        ● Prioritatea 2: Acţiuni care sunt importante pentru atingerea obiectivelor. Trebuie depuse toate eforturile pentru realizarea acestei acţiuni. Trebuie să existe motive întemeiate pentru eşuarea realizării acesteia.
        ● Prioritatea 3: Acţiuni de dorit a fi realizate, dar nu critice pentru atingerea ţintei şi a obiectivelor planului. Investiţii pentru realizarea acestor acţiuni trebuie făcute doar atunci când există certitudinea că acţiunile prioritate 1 şi 2 vor fi realizate.

    – Un grafic de implementare în timp: indică în ce an/ani trebuie implementată acţiunea.
    – Asumare a responsabilităţilor: include organizaţia responsabilă de implementare şi partenerii esenţiali pentru aceasta.

    5.1. Planul de activităţi/acţiuni/măsuri

┌───────────────────┬──────────────┬────┬─────────────────────────────┬────────────┬───────────────────┐
│ │ │ │Activitatea la nivel de │ │Parteneri pentru │
│Acţiuni/măsuri │Indicatori de │Pri-│semestru │Responsabil │implementare │
│ │cuantificare │ori-├─────┬─────┬─────┬─────┬─────┤pentru │ │
│ │ │tate│Anul │Anul │Anul │Anul │Anul │implementare│ │
│ │ │ │1 │2 │3 │4 │5 │ │ │
│ │ │ ├──┬──┼──┬──┼──┬──┼──┬──┼──┬──┤ │ │
│ │ │ │S1│S2│S1│S2│S1│S2│S1│S2│S1│S2│ │ │
├───────────────────┴──────────────┴────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴────────────┴───────────────────┤
│Obiectiv general nr. 1. Managementul biodiversităţii │
│Obiectiv specific nr. 1. Continuarea identificării şi cartării speciilor şi │
│habitatelor de interes comunitar │
├───────────────────┬──────────────┬────┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬────────────┬───────────────────┤
│Continuarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│identificării şi │Număr de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Institute de │
│cartării │habitate │1 │ │ │X │X │X │X │X │X │X │X │Custode │cercetare şi │
│speciilor şi │sau specii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │academice, │
│habitatelor de │cartate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │specialişti în │
│interes │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │domeniu │
│comunitar │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┴──────────────┴────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴────────────┴───────────────────┤
│Obiectiv general nr. 1. Managementul biodiversităţii │
│Obiectiv specific nr. 2. Monitorizarea stării de conservare a speciilor şi │
│habitatelor │
├───────────────────┬──────────────┬────┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬────────────┬───────────────────┤
│Actualizarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│permanentă a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Institute de │
│informaţiilor │1 inventar de │1 │X │X │X │X │X │X │X │X │X │X │Custode │cercetare şi │
│privind speciile şi│monitorizare a│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │academice, │
│habitatele de │speciilor şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │specialişti în │
│interes │habitatelor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │domeniu │
│comunitar │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────────────┼────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────┼───────────────────┤
│Evaluarea anuală │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│sau la minimum 2 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Institute de │
│ani a │Raport privind│1 │ │ │X │X │ │X │X │ │X │X │Custode │cercetare şi │
│stării de │starea de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │academice, │
│conservare a │conservare a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │specialişti în │
│speciilor şi │speciilor şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │domeniu │
│habitatelor de │habitatelor de│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│interes comunitar │interes │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │comunitar │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┴──────────────┴────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴────────────┴───────────────────┤
│Obiectiv general nr. 1. Managementul biodiversităţii │
│Obiectiv specific nr. 3. Aplicarea măsurilor pentru asigurarea stării de │
│conservare favorabilă a habitatelor şi speciilor de interes comunitar │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Asigurarea stării de conservare favorabilă pentru habitatele forestiere de │
│interes comunitar: 91E0* │
├───────────────────┬──────────────┬────┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬────────────┬───────────────────┤
│Reglementarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│extragerii de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Direcţia Silvică │
│material │Raport anual │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Bihor, │
│lemnos prin │privind │1 │X │X │X │X │X │X │X │X │X │X │Custode │Direcţia Silvică │
│controlul tăierilor│lucrările │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Arad, Garda │
│ilegale, │silvice din │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │de Mediu Bihor, │
│inclusiv a celor │sit │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Garda de │
│care se fac pentru │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Mediu Arad │
│amenajarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│cursurilor de apă │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────────────┼────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────┼───────────────────┤
│Controlul speciilor│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│invazive prin: │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│a. îndepărtarea │Număr de ha │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Organizaţii │
│manuală sau │reabilitate │1 │X │X │X │X │X │X │X │X │X │X │Custode │non-guvernamentale,│
│mecanică a │Raport privind│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │voluntari │
│acestora │distribuţia │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│b. controlul │speciilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│periodic - o dată │invazive în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│pe an - │sit │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│privind dezvoltarea│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│speciilor invazive │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────────────┼────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────┼───────────────────┤
│Interzicerea │Număr de turme│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Garda de Mediu │
│accesului turmelor │de │1 │X │X │X │X │X │X │X │X │X │X │Custode │Bihor, Garda │
│de │oi existente │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │de Mediu Arad, │
│animale în │în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │primării │
│habitatul forestier│zonă; Număr de│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │avertismente/ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │contravenţii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │aplicate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────────────┼────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────┼───────────────────┤
│Interzicerea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│incendierilor de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Garda de Mediu │
│vegetaţie │Număr de │1 │X │X │X │X │X │X │X │X │X │X │Custode │Bihor, Garda │
│în sit în general, │avertismente/ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │de Mediu Arad, │
│dar în mod special │contravenţii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │primării │
│în │aplicate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│vecinătatea acestui│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│habitat │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────────────┼────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────┼───────────────────┤
│Reconstrucţia │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Primării locale, │
│ecologică a │Inventarieri │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Administraţia │
│malurilor │periodice │1 │ │X │ │X │ │X │ │X │ │X │ │Naţională Apele │
│degradate, folosind│anuale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Române, │
│speciile │a suprafeţei │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Administraţia │
│edificatoare │ocupate de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Bazinală Crişuri, │
│ale habitatului │habitatul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │custode, │
│91E0* │91E0* │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │voluntari, │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │organizaţii │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │non-guvernamentale │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┴──────────────┴────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴────────────┴───────────────────┤
│Asigurarea stării de conservare favorabilă pentru tipurile de habitate │
│ierboase: 6430 │
├───────────────────┬──────────────┬────┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬────────────┬───────────────────┤
│Îndepărtarea │Număr de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│speciilor invazive │hectare │1 │X │X │X │X │X │X │X │X │X │X │Custode │Organizaţii │
│prin │reabilitate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │non-guvernamentale,│
│mijloace manuale │Raport privind│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │voluntari │
│sau mecanice │distribuţia │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │primării │
│ │speciilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │invazive în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │sit │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────────────┼────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────┼───────────────────┤
│Control strict al │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│aplicării legii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Garda de Mediu │
│care │Număr de │1 │X │X │X │X │X │X │X │X │X │X │Custode │Bihor, Garda │
│interzice folosirea│avertismente/ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │de Mediu Arad, │
│focului pentru │contravenţii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │primării │
│îndepărtarea │aplicate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│vegetaţiei nedorite│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│în zona │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│habitatului 6430 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────────────┼────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────┼───────────────────┤
│Reglementarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Agenţia pentru │
│perioadei în care │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Plăţi şi │
│se │Raport de │1 │ │X │ │X │ │X │ │X │ │X │Custode │Intervenţii în │
│permite păşunatul │monitorizare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Agricultură │
│şi a intensităţii │Număr de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Bihor, Agenţia │
│acestuia în zona │avertismente/ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │pentru Plăţi │
│habitatului 6430 │contravenţii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │şi Intervenţii în │
│ │aplicate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Agricultură │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Arad, localnici │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┴──────────────┴────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴────────────┴───────────────────┤
│Asigurarea stării de conservare favorabilă pentru tipurile de habitate acvatice │
│/umede: 3270, 3150 │
├───────────────────┬──────────────┬────┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬────────────┬───────────────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Primării, Consiliul│
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Judeţean │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Bihor, Consiliul │
│Limitarea şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Judeţean │
│controlul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Arad, Agenţia │
│activităţilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │pentru │
│antropice în zona │Raport privind│1 │X │X │X │X │X │X │X │X │X │X │Custode │Protecţia Mediului │
│de dezvoltare a │monitorizarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Bihor, │
│acestor │activităţilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Agenţia pentru │
│habitate: dragare, │antropice în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Protecţia │
│lucrări │cele │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Mediului Arad, │
│hidrotehnice, │două zone │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Garda de Mediu │
│poluare, turism, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Bihor, Garda de │
│pescuit │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Mediu Arad, │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Administraţa │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Naţională Apele │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Române - │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Administraţia │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Bazinală Crişuri, │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Administraţia │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Naţională │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │pentru Îmbunătăţiri│
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Funciare │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Raport privind │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │distribuţia │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │speciilor invazive │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │în sit │
├───────────────────┼──────────────┼────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────┼───────────────────┤
│Îndepărtarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│speciilor invazive │Număr de ha │1 │X │X │X │X │X │X │X │X │X │X │Custode │Organizaţii │
│prin │reabilitate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │non-guvernamentale,│
│mijloace manuale │Raport privind│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │voluntari, primării│
│sau mecanice │distribuţia │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │speciilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │invazive în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │sit │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┴──────────────┴────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴────────────┴───────────────────┤
│Asigurarea stării de conservare favorabilă pentru speciile de mamifere de │
│interes comunitar │
├───────────────────┬──────────────┬────┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬────────────┬───────────────────┤
│Limitarea şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│controlul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Primării, Consiliul│
│activităţilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Judeţean │
│antropice în zona │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Bihor, Consiliul │
│habitatului │Raport privind│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Judeţean │
│specific al │monitorizarea │1 │X │X │X │X │X │X │X │X │X │X │Custode │Arad, Agenţia │
│speciilor de │activităţilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │pentru │
│mamifere: │antropice în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Protecţia Mediului │
│antropizare, │cele │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Bihor, │
│circulaţie │două zone │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Agenţia pentru │
│motorizată, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Protecţia │
│poluare, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Mediului Arad, │
│construcţie de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Garda de Mediu │
│drumuri, braconaj, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Bihor, Garda de │
│exploatări │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Mediu Arad │
│forestiere │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────────────┼────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────┼───────────────────┤
│Reglementarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Agenţia pentru │
│perioadei în care │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Plăţi şi │
│se │Raport de │1 │X │X │X │X │X │X │X │X │X │X │Custode │Intervenţii în │
│permite păşunatul │monitorizare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Agricultură │
│şi controlul │Număr de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Bihor, Agenţia │
│acestuia │avertismente/ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │pentru Plăţi │
│ │contravenţii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │şi Intervenţii în │
│ │aplicate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Agricultură │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Arad, localnici │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────────────┼────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────┼───────────────────┤
│Control strict al │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│aplicării legii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Garda de Mediu │
│care │Număr de │1 │X │X │X │X │X │X │X │X │X │X │Custode │Bihor, Garda │
│interzice folosirea│avertismente/ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │de mediu Arad, │
│focului pentru │contravenţii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │primării │
│îndepărtarea │aplicate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│vegetaţiei nedorite│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────────────┼────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────┼───────────────────┤
│Reglementarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│folosirii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│substanţelor │Număr de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│chimice pe │întâlniri de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│terenurile arabile │conştientizare│1 │X │X │X │X │X │X │X │X │X │X │Custode │Primării, localnici│
│din │a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│interiorul şi │problemei │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│proximitatea │utilizării │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│sitului, până │substanţelor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│la o distanţă de │biocide în sit│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│200 m de limita │şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│acestuia │în apropierea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │sitului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │Număr de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │mortalităţi la│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │speciile de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │interes │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │comunitar │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │pentru care │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │constatarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │este │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │posibilă │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────────────┼────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────┼───────────────────┤
│Controlul strict al│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Garda de Mediu │
│activităţilor de │Număr de │1 │X │X │X │X │X │X │X │X │X │X │Custode │Bihor, Garda │
│braconaj, în primul│avertismente/ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │de Mediu Arad, │
│rând pentru specia │contravenţii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │primării │
│Lutra lutra │aplicate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┴──────────────┴────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴────────────┴───────────────────┤
│Asigurarea stării de conservare favorabilă pentru speciile de amfibieni şi │
│reptile de interes comunitar │
├───────────────────┬──────────────┬────┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬────────────┬───────────────────┤
│Limitarea şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│controlul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Primării, Consiliul│
│activităţilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Judeţean │
│antropice în zona │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Bihor, Consiliul │
│habitatului │Raport privind│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Judeţean │
│specific al │monitorizarea │1 │X │X │X │X │X │X │X │X │X │X │Custode │Arad, Agenţia │
│speciilor de │activităţilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │pentru │
│amfibieni şi │antropice în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Protecţia Mediului │
│reptile: │cele │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Bihor, │
│antropizare, │două zone │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Agenţia pentru │
│circulaţie │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Protecţia │
│motorizată, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Mediului Arad, │
│poluare, pescuit, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Garda de Mediu │
│construcţie de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Bihor, Garda de │
│drumuri │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Mediu Arad │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────────────┼────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────┼───────────────────┤
│Monitorizarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Specialişti, │
│acumulărilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │institute de │
│temporare şi │Rapoarte │1 │X │X │X │X │X │X │X │X │X │X │Custode │cercetare, │
│permanente de apă │monitorizare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Administraţia │
│din sit │anuale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Naţională Apele │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Române - │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Administraţia │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Bazinală │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Crişuri │
├───────────────────┼──────────────┼────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────┼───────────────────┤
│Menţinerea, cel │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│puţin la starea şi │Hectare de │1 │X │X │X │X │X │X │X │X │X │X │Custode │Organizaţii │
│suprafaţa actuală a│habitate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │non-guvernamentale,│
│habitatelor │menţinute │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │voluntari │
│acvatice de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│reproducere │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────────────┼────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────┼───────────────────┤
│Prevenirea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│colmatării zonelor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│umede de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│reproducere - │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│menţinerea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Comunităţi locale, │
│adăpătorilor de │Rapoarte │1 │X │X │X │X │X │X │X │X │X │X │Custode │proprietari de │
│pe păşuni, │monitorizare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │animale/ │
│menţinerea │anuale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │proprietari de │
│canalelor de drenaj│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │stâne │
│a culturilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│agricole şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│fâneţelor prin │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│realizarea de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│acorduri scrise cu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│proprietarii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│acestora │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────────────┼────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────┼───────────────────┤
│Menţinerea sau │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│construirea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│hibernaculelor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│grămezi de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│bolovani, cioate, │Rapoarte de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Custode │Organizaţii │
│buturugi, │monitorizare, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │non-guvernamentale,│
│crengi, în │hărţi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │voluntari │
│apropierea │realizate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│habitatelor de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│reproducere şi în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│zona de ecoton a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│habitatelor de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│hrănire din │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│perioada │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│terestră │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────────────┼────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────┼───────────────────┤
│Reducerea/ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│eliminarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│circulaţiei │Număr de │1 │X │X │X │X │X │X │X │X │X │X │Custode │Jandarmeria Română,│
│motorizate în afara│sancţiuni │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Poliţia │
│drumurilor publice │aplicate, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│din interiorul │rapoarte │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│siturilor Natura │patrulare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│2000 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────────────┼────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────┼───────────────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Primării, Consiliul│
│Reglementarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Judeţean │
│extinderii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Bihor, Consiliul │
│aşezărilor umane │Număr de │1 │X │X │X │X │X │X │X │X │X │X │Custode │Judeţean │
│în cadrul sitului │solicitări de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Arad, Agenţia │
│ROSCI0049 Crişul │avize pentru │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │pentru │
│Negru │schimbarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Protecţia Mediului │
│ │categoriei de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Bihor, │
│ │folosinţă │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Agenţia pentru │
│ │Număr de avize│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Protecţia │
│ │favorabile │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Mediului Arad, │
│ │acordate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Garda de Mediu │
│ │Număr de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Bihor, Garda de │
│ │avertismente/ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Mediu Arad │
│ │contravenţii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │aplicate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┴──────────────┴────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴────────────┴───────────────────┤
│Asigurarea stării de conservare favorabilă pentru speciile de peşti de interes │
│comunitar │
├───────────────────┬──────────────┬────┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬────────────┬───────────────────┤
│Prevenirea şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Jandarmeria Română,│
│combaterea │Număr de │1 │X │X │X │X │X │X │X │X │X │X │Custode │Poliţia, │
│braconajului şi │contravenţii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Garda de Mediu │
│a pescuitul excesiv│aplicate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Bihor, Garda │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │de Mediu Arad │
├───────────────────┼──────────────┼────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────┼───────────────────┤
│Reglementarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│capturării │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│speciilor de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│peşti de interes │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│comunitar: │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Jandarmeria Română,│
│1.Barbus │Număr de │1 │X │X │X │X │X │X │X │X │X │X │Custode │Poliţia, │
│meridionalis │contravenţii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Garda de Mediu │
│2.Gobio kessleri │aplicate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Bihor, Garda │
│3.Rhodeus sericeus │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │de Mediu Arad │
│amarus │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│4.Zingel zingel │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│5.Gobio uranoscopus│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│6.Gymnocephalus │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│baloni │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│7.Cobitis taenia │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│8.Gymnocephalus │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│schraetzer │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│9.Sabanejewia │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│aurata │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│10.Zingel streber │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│11. Aspius aspius │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│12. Gobio │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│albipinnatus │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│vladykovi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────────────┼────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────┼───────────────────┤
│În perioadele de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│migraţie, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│reproducere, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│predezvoltare şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│iernare a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│organismelor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│acvatice, respectiv│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Jandarmeria Română,│
│februarie-iulie, │Număr de │1 │X │X │X │X │X │X │X │X │X │X │Custode │Poliţia, │
│octombrie-ianuarie,│contravenţii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Garda de Mediu │
│nu va fi permisă │aplicate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Bihor, Garda │
│executarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │de Mediu Arad │
│lucrărilor de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│amenajare în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│albia minoră şi în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│albia majoră a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ecosistemelor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│acvatice reofile │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│unde s-au │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│identificat specii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de peşti de interes│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│comunitar, cu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│excepţia lucrărilor│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│impuse │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de situaţii de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│urgenţă │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────────────┼────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────┼───────────────────┤
│Înlăturarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│barierelor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│artificiale sau │Număr de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Primării, │
│naturale pentru a │lucrări │1 │X │X │X │X │X │X │X │X │X │X │Custode │organizaţii │
│elimina apariţia │efectuate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │non-guvernamentale,│
│fenomenului de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │voluntari. │
│consangvinizare, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│riscul de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│consangvinizare a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│speciilor de peşti │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┴──────────────┴────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴────────────┴───────────────────┤
│Asigurarea stării de conservare favorabilă pentru speciile de nevertebrate de │
│interes comunitar │
├───────────────────┬──────────────┬────┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬────────────┬───────────────────┤
│Interzicerea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│folosirii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│substanţelor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│chimice pe │Număr de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│terenurile arabile │întâlniri de │1 │X │X │X │X │X │X │X │X │X │X │Custode │Primării, localnici│
│din │conştientizare│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│interiorul şi │a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│proximitatea │problemei │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│sitului, până │utilizării │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│la o distanţă de │substanţelor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│200 m de limita │biocide în sit│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│acestuia, în │şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│vederea evitării │în apropierea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│poluării │sitului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│apei │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┴──────────────┴────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴────────────┴───────────────────┤
│Asigurarea stării de conservare favorabilă pentru speciile de păsări de interes │
│comunitar │
├───────────────────┬──────────────┬────┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬────────────┬───────────────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Primării, Agenţia │
│Instituirea unui │Inventar al │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │pentru │
│management eficient│locurilor de │2 │X │X │X │X │X │X │X │X │X │X │Custode │Protecţia Mediului │
│al │depozitare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Bihor, │
│deşeurilor în sit │ilegală a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Agenţia pentru │
│şi în proximitate │deşeurilor în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Protecţia │
│ │sit │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Mediului Arad, │
│ │Număr de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Garda de Mediu │
│ │campanii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Bihor, Garda de │
│ │de ecologizare│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Mediu Arad │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────────────┼────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────┼───────────────────┤
│Interzicerea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│folosirii │Număr de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│substanţelor │întâlniri de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│chimice pe │conştientizare│1 │X │X │X │X │X │X │X │X │X │X │Custode │Primării │
│terenurile arabile │a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│din │problemei │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│interiorul şi │utilizării │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│proximitatea │substanţelor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│sitului │biocide în sit│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │în apropierea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │sitului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │Număr de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │mortalităţi la│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │speciile de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │interes │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │comunitar │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │pentru care │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │constatarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │este │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │posibilă │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────────────┼────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────┼───────────────────┤
│Controlul strict al│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Jandarmeria Română,│
│activităţilor de │Număr de │1 │X │X │X │X │X │X │X │X │X │X │Custode │Poliţia, │
│braconaj │contravenţii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Garda de Mediu │
│ │aplicate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Bihor, Garda │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │de Mediu Arad │
├───────────────────┴──────────────┴────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴────────────┴───────────────────┤
│Obiectiv general nr. 1. Managementul biodiversităţii │
│Obiectiv specific nr. 4. Îmbunătăţirea managementului terenurilor din sit, │
│astfel încât acesta să contribuie la menţinerea stării de conservare │
│favorabile a habitatelor şi speciilor de interes comunitar │
├───────────────────┬──────────────┬────┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬────────────┬───────────────────┤
│Interzicerea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│schimbării modului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│actual de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Primării, Consiliul│
│utilizare a │Număr de │1 │X │X │X │X │X │X │X │X │X │X │Custode │Judeţean │
│suprafeţelor de │solicitări de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Bihor, Consiliul │
│teren │avize pentru │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Judeţean │
│acoperite de │schimbarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Arad │
│habitate de interes│categoriei de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│comunitar sau care │folosinţă │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│reprezintă habitate│Număr de avize│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ale speciilor de │favorabile │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│interes comunitar │acordate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │Număr de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │avertismente/ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │contravenţii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │aplicate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┴──────────────┴────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴────────────┴───────────────────┤
│Obiectiv specific nr. 5. Aplicarea unui set de măsuri pentru refacerea │
│conectivităţii longitudinale a Crişului Negru în ROSCI 0049 │
├───────────────────┬──────────────┬────┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬────────────┬───────────────────┤
│Amplasarea unei │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Primării, Consiliul│
│scări de peşti la │Scară de peşti│2 │ │ │ │ │ │ │ │ │x │x │Custode │Judeţean │
│pragul │realizată │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Bihor, Consiliul │
│de beton Ginta │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Judeţean │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Arad, organizaţii │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │non-guvernamentale │
├───────────────────┼──────────────┼────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────┼───────────────────┤
│Amenajarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Primării, Consiliul│
│corespunzătoare │Amenajare │2 │ │ │ │ │ │ │ │ │x │x │Custode │Judeţean │
│braţelor │realizată │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Bihor, Consiliul │
│moarte Râpa, Tinca │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Judeţean │
│şi Tăut │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Arad, organizaţii │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │non-guvernamentale │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┴──────────────┴────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴────────────┴───────────────────┤
│Obiectiv general nr. 2. Promovarea unei dezvoltări durabile a localităţilor │
│aflate pe teritoriul sau în vecinătatea sitului prin păstrarea │
│activităţilor agricole tradiţionale şi dezvoltarea activităţilor de ecoturism │
│Obiectiv specific nr. 6. Promovarea unor forme de vizitare şi turism în │
│concordanţă cu obiectivele de conservare ale siturilor │
├───────────────────┬──────────────┬────┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬────────────┬───────────────────┤
│ │Număr de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Realizarea de │elemente │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Voluntari, │
│infrastructură de │de │3 │ │ │x │x │x │x │x │x │x │x │Custode │organizaţii │
│vizitare │infrastructură│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │non-guvernamentale,│
│ │proiectate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │primării │
│ │Număr de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │elemente │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │infrastructură│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │realizate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────────────┼────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────┼───────────────────┤
│Amenajarea şi │Număr de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Voluntari, │
│întreţinerea unor │puncte │2 │ │ │x │x │x │x │x │x │x │x │Custode │organizaţii │
│puncte │de observare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │non-guvernamentale,│
│cheie de observare │proiectate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │primării │
│a biodiversităţii │Număr de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │puncte │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │de observare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │realizate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────────────┼────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────┼───────────────────┤
│Crearea şi │Număr de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│întreţinerea unor │trasee │2 │ │ │ │ │x │x │x │x │x │x │Custode │Voluntari, │
│trasee │proiectate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │organizaţii │
│ecoturistice │Număr de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │non-guvernamentale │
│ │trasee │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │realizate/ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │marcate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │în teren │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────────────┼────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────┼───────────────────┤
│Instalarea de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│panouri şi │Număr panouri │2 │ │ │ │ │x │x │ │ │ │ │Custode │Voluntari, │
│indicatoare în │şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │organizaţii │
│principalele puncte│indicatoare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │non-guvernamentale │
│de interes │montate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────────────┼────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────┼───────────────────┤
│Realizarea unor │Număr hărţi │2 │ │ │ │ │x │x │ │ │ │ │Custode │Firme de Sisteme │
│hărţi ecoturistice │realizate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Informaţionale │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Geografice │
├───────────────────┼──────────────┼────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────┼───────────────────┤
│Informare şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│conştientizare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│localnici cu │Număr de │1 │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │Custode │ │
│privire la ariile │întâlniri, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│protejate, valorile│minim │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│naturale şi │2 pe an │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│oportunităţile de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│valorificare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│durabilă │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┴──────────────┴────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴────────────┴───────────────────┤
│Obiectiv general nr. 2. Promovarea unei dezvoltări durabile a localităţilor │
│aflate pe teritoriul sau în vecinătatea sitului prin păstrarea │
│activităţilor agricole tradiţionale şi dezvoltarea activităţilor de ecoturism │
│Obiectiv specific nr. 7. Promovarea realizării şi comercializării de produse │
│tradiţionale, etichetate cu sigla siturilor │
├───────────────────┬──────────────┬────┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬────────────┬───────────────────┤
│Conceperea şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Firme de │
│distribuirea siglei│Sigla │2 │ │ │ │ │x │x │ │ │ │ │Custode │publicitate, │
│sitului │concepută │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │comunitatea locală,│
│către producătorii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │primării │
│locali de produse │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│tradiţionale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────────────┼────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────┼───────────────────┤
│Promovarea │Număr de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Firme de │
│produselor │produse │3 │ │ │ │ │ │ │x │x │x │x │Custode │publicitate, │
│tradiţionale locale│tradiţionale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │comunitatea locală,│
│etichetate cu sigla│produse │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │primării │
│sitului │Număr de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │evenimente la │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │care sunt │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │promovate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │produse │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │locale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┴──────────────┴────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴────────────┴───────────────────┤
│Obiectiv general nr. 2. Promovarea unei dezvoltări durabile a localităţilor │
│aflate pe teritoriul sau în vecinătatea sitului prin păstrarea │
│activităţilor agricole tradiţionale şi dezvoltarea activităţilor de ecoturism │
│Obiectiv specific nr. 8. Promovarea utilizării durabile a pajiştilor - păşuni, │
│fâneţe │
├───────────────────┬──────────────┬────┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬────────────┬───────────────────┤
│Încurajarea │Inventar al │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│practicilor │proprietarilor│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│tradiţionale de │de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Proprietari de │
│cosire manuală │terenuri │1 │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │Custode │teren, │
│acolo unde │agricole │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │primării │
│suprafeţele de │în sit │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│teren permit acest │Număr de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│lucru │discuţii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │/întâlniri de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │conştientizare│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │importanţei │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │cositului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │pentru │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │obiectivele de│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │conservare ale│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │sitului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │Număr de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │proiecte │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │de obţinere de│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │fonduri pentru│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │stimularea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │activităţilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │tradiţionale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────────────┼────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────┼───────────────────┤
│Realizarea unui tip│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de păşunat în acord│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│cu practicile │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│dezvoltării │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│durabile şi în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│conformitate cu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│practicile │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Comunităţi locale, │
│tradiţionale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │proprietari de │
│locale prin: │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │animale/proprietari│
│- favorizarea │Număr turme de│1 │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │Custode │de stâne, │
│păşunatului cu │ovine/caprine │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │primării, Oficiul │
│bovine în │Număr turme de│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │pentru │
│dauna păşunatului │bovine │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Studii Pedologice │
│cu ovine sau │Studiu privind│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │şi │
│caprine │bonitatea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Agrochimice Bihor, │
│- realizarea unui │pajiştilor şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Oficiul │
│studiu privind │intensitatea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │pentru Studii │
│bonitatea │păşunatului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Pedologice şi │
│pajiştilor şi │Valoare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Agrochimice Arad, │
│stabilirea │încărcare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │universităţi în │
│capacităţii de │de animale/ha │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │domeniul │
│suport a acestora │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ştiinţelor │
│în ceea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │agricole. │
│ce priveşte │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│încărcătura │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│- realizarea unor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│monitorizări │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│privind │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│intensitatea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│păşunatului şi a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│numărului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de animale păşunate│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────────────┼────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────┼───────────────────┤
│Iniţierea unor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│acţiuni de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│informare/ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Comunităţi locale, │
│conştientizare │Număr de │1 │ │x │ │x │ │x │ │x │ │x │Custode │primării, │
│asupra regulilor │întâlniri, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │asociaţii de │
│de gestionare │minim 1/an │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │fermieri │
│durabilă a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│pajiştilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│pentru deţinătorii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│şi/sau utilizatorii│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│acestora │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┴──────────────┴────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴────────────┴───────────────────┤
│Obiectiv general nr. 2. Promovarea unei dezvoltări durabile a localităţilor │
│aflate pe teritoriul sau în vecinătatea sitului prin păstrarea │
│activităţilor agricole tradiţionale şi dezvoltarea activităţilor de ecoturism │
│Obiectiv specific nr. 9. Promovarea utilizării durabile a terenurilor │
│forestiere │
├───────────────────┬──────────────┬────┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬────────────┬───────────────────┤
│Interzicerea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│tăierii arboretelor│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de anin │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Direcţia Silvică │
│ce fac parte din │Număr de │1 │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │Custode │Bihor, Garda │
│habitatul 91E0* │controale în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │de Mediu Bihor, │
│care se │teren, Număr │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Direcţia │
│găsesc de-a lungul │de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Silvică Arad, Garda│
│cursurilor de apă │contravenţii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │de Mediu │
│din │aplicate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Arad │
│interiorul sitului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Natura 2000 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┴──────────────┴────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴────────────┴───────────────────┤
│Obiectiv general nr. 3. Creşterea gradului de informare a publicului referitor │
│la valorile naturale ale sitului şi la activităţile cu impact │
│negativ asupra acestora │
│Obiectiv specific nr. 10. Susţinerea şi promovarea educaţiei ecologice prin │
│realizarea de activităţi educative pe tema conservării naturii │
├───────────────────┬──────────────┬────┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬────────────┬───────────────────┤
│Prezentări tematice│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Inspectoratul │
│în şcolile din │1 prezentare/ │2 │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │Custode │Şcolar │
│localităţile │an │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Judeţean Bihor, │
│limitrofe sitului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Inspectoratul │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Şcolar Judeţean │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Arad, şcoli │
├───────────────────┴──────────────┴────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴────────────┴───────────────────┤
│Obiectiv general nr. 3. Creşterea gradului de informare a publicului referitor │
│la valorile naturale ale sitului şi la activităţile cu impact │
│negativ asupra acestora │
│Obiectiv specific nr. 11. Îmbunătăţirea atitudinii factorilor interesaţi prin │
│informare şi conştientizare cu privire la valorile naturale din │
│interiorul sitului NATURA 2000 │
├───────────────────┬──────────────┬────┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬────────────┬───────────────────┤
│Întâlniri cu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│comunităţile locale│1 prezentare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Comunităţi locale, │
│şi alţi │anual cu │2 │ │x │ │x │ │x │ │x │ │x │Custode │Inspectoratul │
│factori de interes │ocazia │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Şcolar Judeţean │
│privind │unor zile │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Bihor, │
│managementul │tematice │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Inspectoratul │
│siturilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Şcolar Judeţean │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Arad, şcoli │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────────────┼────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────┼───────────────────┤
│Proiectarea şi │Număr panouri │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│montarea panourilor│montate în │1 │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │Custode │Voluntari │
│informative şi de │teren │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│avertizare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────────────┼────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────┼───────────────────┤
│Promovarea sitului │Număr articole│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│şi a acţiunilor de │în │3 │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │Custode │Instituţii media │
│management în mass │presă, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│- media │emisiuni │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │TV │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┴──────────────┴────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴────────────┴───────────────────┤
│Obiectiv general nr. 4. Asigurarea unui management eficient şi adaptabil al │
│sitului prin susţinerea unei structuri funcţionale de management pe │
│durata de aplicare a planului de management │
│Obiectiv specific nr. 12. Îmbunătăţirea logisticii necesare pentru exercitarea │
│eficientă a atribuţiilor custodelui │
├───────────────────┬──────────────┬────┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬────────────┬───────────────────┤
│Asigurarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│echipamentului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│pentru │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│patrulare, │Inventar al │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│observaţii şi │echipamentelor│1 │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │Custode │ │
│monitorizări: │de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│binocluri, GPS, │teren │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│aparate foto, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│echipamente │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de pescuit │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│electric, mijloace │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│auto. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┴──────────────┴────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴────────────┴───────────────────┤
│Obiectiv nr. 4. Asigurarea unui management eficient şi adaptabil al sitului │
│prin susţinerea unei structuri funcţionale de management pe durata │
│de aplicare a planului de management │
│Obiectiv specific nr. 13. Asigurarea integrităţii siturilor şi a respectării │
│planului de management prin controale periodice │
├───────────────────┬──────────────┬────┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬────────────┬───────────────────┤
│Monitorizarea │Număr de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│implementării │acţiuni │1 │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │Custode │ │
│planului de │din plan │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│management │realizate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────────────┼────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────┼───────────────────┤
│Realizarea de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│patrule periodice │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│pe │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│teritoriul sitului │Număr de │1 │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │Custode │ │
│pentru urmărirea │rangeri │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│respectării │Rapoarte de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│activităţilor de │patrulare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│mai sus şi a │Număr │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│regulamentului/ │contravenţii/ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│planului de │avertismente │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│management │aplicate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────────────┼────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────┼───────────────────┤
│Pregătirea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│evaluării planului │Raport de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de │evaluare al │1 │ │ │ │ │ │ │ │ │x │x │Custode │ │
│management în al │implementării │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│V-lea an şi │planului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│întocmirea │Realizarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│noului plan │plan │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │de management │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │versiunea 2 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┴──────────────┴────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴────────────┴───────────────────┤
│Obiectiv nr. 4. Asigurarea unui management eficient şi adaptabil al sitului │
│prin susţinerea unei structuri funcţionale de management pe durata │
│de aplicare a planului de management │
│Obiectiv specific nr. 14. Asigurarea finanţării/bugetului necesar pentru │
│implementarea planului de management │
├───────────────────┬──────────────┬────┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬────────────┬───────────────────┤
│Realizarea unui │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│plan de lucru anual│Plan de lucru │1 │ │x │ │x │ │x │ │x │ │x │Custode │ │
│cu │anual şi buget│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│bugetul necesar │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│implementării │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────────────┼────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────┼───────────────────┤
│Identificarea şi │Număr cereri │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│accesarea de │de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Firme de │
│fonduri │finanţare │1 │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │Custode │consultanţă, │
│prin programe/ │completate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Experţi │
│proiecte în vederea│pentru │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │individuali, │
│aplicării unui │proiecte cu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │institute de │
│management eficient│diverse │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │cercetare │
│al │finanţări │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│sitului │Număr de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │proiecte │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │câştigate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┴──────────────┴────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴────────────┴───────────────────┤
│Obiectiv nr. 4. Asigurarea unui management eficient şi adaptabil al sitului │
│prin susţinerea unei structuri funcţionale de management pe durata │
│de aplicare a planului de management │
│Obiectiv specific nr. 15. Asigurarea unui nivel adecvat de pregătire a │
│personalului implicat în gestionarea siturilor │
├───────────────────┬──────────────┬────┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬────────────┬───────────────────┤
│Evaluarea nevoilor │Raport de │1 │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │Custode │ │
│de formare a │evaluare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│personalului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────────────┼────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────┼───────────────────┤
│Desfăşurarea şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Experţi │
│participarea la │1 curs/an/ │1 │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │Custode │individuali, │
│cursuri │membru │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │institute de │
│de instruire │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │cercetare │
│necesare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼──────────────┼────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────┼───────────────────┤
│Participarea la │1 participare/│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Experţi │
│conferinţe de │an/ │3 │ │x │ │x │ │x │ │x │ │x │Custode │individuali, │
│specialitate │colectiv │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │institute de │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │cercetare │
├───────────────────┼──────────────┼────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────┼───────────────────┤
│Rapoarte către │Raport anual │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Autorităţi publice │
│autorităţi │privind │1 │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │Custode │de │
│ │custodia │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │reglementare şi │
│ │Raport anual │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │control în │
│ │privind starea│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │domeniul mediului │
│ │sitului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┴──────────────┴────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴────────────┴───────────────────┤
│Obiectiv nr. 4. Asigurarea unui management eficient şi adaptabil al sitului │
│prin susţinerea unei structuri funcţionale de management pe durata de │
│aplicare a planului de management │
│Obiectiv specific nr. 16. Actualizarea formularului standard de caracterizare a │
│sitului NATURA 2000 │
├───────────────────┬──────────────┬────┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬────────────┬───────────────────┤
│Elaborarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│propunerii de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│actualizare a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│formularului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│standard în funcţie│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│rezultatele │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│studiilor: │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│- eliminarea │Formular │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Experţi │
│habitatului 92A0; │standard │1 │x │x │ │ │ │ │ │ │ │ │Custode │individuali, │
│- adăugarea │actualizat │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │institute de │
│habitatelor 91E0*, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │cercetare │
│3150, 3270 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│şi 6430; │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│- eliminarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│speciei de peşti │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Misgurnus │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│fossilis; │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│- adăugarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│speciilor de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│mamifere │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Lutra lutra şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Spermophilus │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│citellus; │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│- înlocuirea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│speciei de peşti │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Gobio │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│albipinnatus cu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│specia Gobio │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│albipinnatus │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│vladykovi. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└───────────────────┴──────────────┴────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴────────────┴───────────────────┘


    5.2. Plan de monitorizare a activităţilor
    Tabelul nr. 18.
        Planul de monitorizare a activităţilor

┌───────────────────┬──────────────┬─────────┐
│Modalitatea/ │ │Frecvenţa│
│mijloacele de │Evidenţa │R - │
│monitorizare │monitorizării │Regulat │
│ │ │C - │
│ │ │Continuu │
│ │ │N - Dacă │
│ │ │este │
│ │ │nevoie │
├───────────────────┼──────────────┼─────────┤
│Continuarea │Număr de │ │
│identificării şi │habitate sau │C │
│cartării speciilor │specii cartate│ │
│şi habitatelor de │ │ │
│interes comunitar │ │ │
├───────────────────┼──────────────┼─────────┤
│Actualizarea │ │ │
│permanentă a │1 inventar de │ │
│informaţiilor │monitorizare a│C │
│privind │speciilor şi │ │
│speciile şi │habitatelor │ │
│habitatele de │ │ │
│interes comunitar │ │ │
├───────────────────┼──────────────┼─────────┤
│Evaluarea anuală │Raport privind│ │
│sau la minimum 2 │starea de │ │
│ani a stării │conservare a │R │
│de conservare a │speciilor │ │
│speciilor şi │şi habitatelor│ │
│habitatelor de │de interes │ │
│interes comunitar │comunitar │ │
│ │ │ │
├───────────────────┼──────────────┼─────────┤
│Reglementarea │ │ │
│extragerii de │Raport anual │ │
│material lemnos │privind │ │
│prin controlul │lucrările │R │
│tăierilor ilegale, │silvice din │ │
│inclusiv a │sit │ │
│celor care se fac │ │ │
│pentru amenajarea │ │ │
│cursurilor │ │ │
│de apă │ │ │
├───────────────────┼──────────────┼─────────┤
│Controlul speciilor│ │ │
│invazive prin: │Număr de ha │ │
│a. îndepărtarea │reabilitate │ │
│manuală sau │Raport privind│R │
│mecanică a acestora│distribuţia │ │
│b. controlul │speciilor │ │
│periodic - odată pe│invazive │ │
│an - privind │în sit │ │
│dezvoltarea │ │ │
│speciilor invazive │ │ │
├───────────────────┼──────────────┼─────────┤
│ │Număr de turme│ │
│ │de oi │ │
│Interzicerea │existente în │ │
│accesului turmelor │zonă; │C │
│de animale în │Număr de │ │
│habitatul forestier│avertismente/ │ │
│ │contravenţii │ │
│ │aplicate │ │
├───────────────────┼──────────────┼─────────┤
│Interzicerea │Număr de │ │
│incendierilor de │avertismente/ │ │
│vegetaţie în sit │contravenţii │C │
│în general, dar în │aplicate │ │
│mod special în │ │ │
│vecinătatea │ │ │
│acestui habitat │ │ │
├───────────────────┼──────────────┼─────────┤
│Reconstrucţia │Inventarieri │ │
│ecologică a │periodice │ │
│malurilor │anuale a │R │
│degradate, │suprafeţei │ │
│folosind speciile │ocupate de │ │
│edificatoare ale │habitatul │ │
│habitatului │91E0* │ │
│91E0* │ │ │
├───────────────────┼──────────────┼─────────┤
│Îndepărtarea │Număr de ha │ │
│speciilor invazive │reabilitate │ │
│prin mijloace │Raport privind│R │
│manuale sau │distribuţia │ │
│mecanice │speciilor │ │
│ │invazive │ │
│ │în sit │ │
├───────────────────┼──────────────┼─────────┤
│Control strict al │ │ │
│aplicării legii │Număr de │ │
│care │avertismente/ │ │
│interzice folosirea│contravenţii │C │
│focului pentru │aplicate │ │
│îndepărtarea │ │ │
│vegetaţiei nedorite│ │ │
│în zona habitatului│ │ │
│6430 │ │ │
├───────────────────┼──────────────┼─────────┤
│Reglementarea │Raport de │ │
│perioadei în care │monitorizare │ │
│se permite │Număr de │R │
│păşunatul şi a │avertismente/ │ │
│intensităţii │contravenţii │ │
│acestuia în zona │aplicate │ │
│habitatului 6430 │ │ │
├───────────────────┼──────────────┼─────────┤
│Limitarea şi │ │ │
│controlul │ │ │
│activităţilor │Raport privind│ │
│antropice │monitorizarea │R │
│în zona de │activităţilor │ │
│dezvoltare a │antropice în │ │
│acestor habitate: │cele două zone│ │
│dragare, lucrări │ │ │
│hidrotehnice, │ │ │
│poluare, turism, │ │ │
│pescuit │ │ │
├───────────────────┼──────────────┼─────────┤
│Îndepărtarea │Număr de ha │ │
│speciilor invazive │reabilitate │ │
│prin mijloace │Raport privind│R │
│manuale sau │distribuţia │ │
│mecanice │speciilor │ │
│ │invazive │ │
│ │în sit │ │
├───────────────────┼──────────────┼─────────┤
│Limitarea şi │ │ │
│controlul │ │ │
│activităţilor │ │ │
│antropice │ │ │
│în zona habitatului│Raport privind│ │
│specific al │monitorizarea │R │
│speciilor de │activităţilor │ │
│mamifere: │antropice în │ │
│antropizare, │cele douăzone │ │
│circulaţie │ │ │
│motorizată, │ │ │
│poluare, │ │ │
│construcţie de │ │ │
│drumuri, braconaj, │ │ │
│exploatări │ │ │
│forestiere │ │ │
├───────────────────┼──────────────┼─────────┤
│Reglementarea │Raport de │ │
│perioadei în care │monitorizare │ │
│se permite │Număr de │R │
│păşunatul şi │avertismente/ │ │
│controlul acestuia │contravenţii │ │
│ │aplicate │ │
├───────────────────┼──────────────┼─────────┤
│Control strict al │Număr de │ │
│aplicării legii │avertismente/ │ │
│care │contravenţii │R │
│interzice folosirea│aplicate │ │
│focului pentru │ │ │
│îndepărtarea │ │ │
│vegetaţiei nedorite│ │ │
├───────────────────┼──────────────┼─────────┤
│ │Număr de │ │
│ │întâlniri de │ │
│ │conştientizare│ │
│Reglementarea │a │ │
│folosirii │problemei │ │
│substanţelor │utilizării │ │
│chimice pe │substanţelor │ │
│terenurile arabile │biocide în │R │
│din interiorul şi │sit şi în │ │
│proximitatea │apropierea │ │
│sitului, până la o │sitului │ │
│distanţă de │Număr de │ │
│200 m de limita │mortalităţi la│ │
│acestuia │speciile de │ │
│ │interes │ │
│ │comunitar │ │
│ │pentru care │ │
│ │constatarea │ │
│ │este posibilă │ │
├───────────────────┼──────────────┼─────────┤
│Controlul strict al│Număr de │ │
│activităţilor de │avertismente/ │ │
│braconaj, │contravenţii │C │
│în primul rând │aplicate │ │
│pentru specia Lutra│ │ │
│lutra │ │ │
├───────────────────┼──────────────┼─────────┤
│Limitarea şi │ │ │
│controlul │ │ │
│activităţilor │ │ │
│antropice │Raport privind│ │
│în zona habitatului│monitorizarea │ │
│specific al │activităţilor │R │
│speciilor de │antropice în │ │
│amfibieni şi │cele două zone│ │
│reptile: │ │ │
│antropizare, │ │ │
│circulaţie │ │ │
│motorizată, │ │ │
│poluare, pescuit, │ │ │
│construcţie de │ │ │
│drumuri │ │ │
├───────────────────┼──────────────┼─────────┤
│Monitorizarea │Rapoarte │ │
│acumulărilor │monitorizare │R │
│temporare şi │anuale │ │
│permanente de apă │ │ │
│din sit │ │ │
├───────────────────┼──────────────┼─────────┤
│Prevenirea │ │ │
│colmatării zonelor │ │ │
│umede de │ │ │
│reproducere - │Rapoarte │ │
│menţinerea │monitorizare │R │
│adăpătorilor de pe │anuale │ │
│păşuni, menţinerea │ │ │
│canalelor de drenaj│ │ │
│a │ │ │
│culturilor agricole│ │ │
│şi fâneţelor prin │ │ │
│realizarea de │ │ │
│acorduri scrise cu │ │ │
│proprietarii │ │ │
│acestora │ │ │
├───────────────────┼──────────────┼─────────┤
│Menţinerea sau │ │ │
│construirea │ │ │
│hibernaculelor, │Rapoarte de │ │
│grămezi de │monitorizare, │ │
│bolovani, cioate, │hărţi │R │
│buturugi, crengi, │realizate │ │
│în apropierea │ │ │
│habitatelor de │ │ │
│reproducere şi în │ │ │
│zona de ecoton a │ │ │
│habitatelor de │ │ │
│hrănire din │ │ │
│perioada terestră │ │ │
├───────────────────┼──────────────┼─────────┤
│Reducerea/ │ │ │
│eliminarea │Număr de │ │
│circulaţiei │sancţiuni │ │
│motorizate în │aplicate, │C │
│afara drumurilor │rapoarte │ │
│publice din │patrulare │ │
│interiorul │ │ │
│siturilor Natura │ │ │
│2000 │ │ │
├───────────────────┼──────────────┼─────────┤
│ │Număr de │ │
│ │solicitări de │ │
│Reglementarea │avize pentru │ │
│extinderii │schimbarea │ │
│aşezărilor umane în│categoriei de │N │
│cadrul sitului │folosinţă │ │
│ROSCI0049 Crişul │Număr de avize│ │
│Negru │favorabile │ │
│ │acordate │ │
│ │Număr de │ │
│ │avertismente/ │ │
│ │contravenţii │ │
│ │aplicate │ │
├───────────────────┼──────────────┼─────────┤
│Prevenirea şi │Număr de │ │
│combaterea │contravenţii │C │
│braconajului şi a │aplicate │ │
│pescuitul excesiv │ │ │
├───────────────────┼──────────────┼─────────┤
│Reglementarea │ │ │
│capturării │ │ │
│speciilor de peşti │ │ │
│de │ │ │
│interes comunitar: │Număr de │ │
│1.Barbus │contravenţii │C │
│meridionalis │aplicate │ │
│2.Gobio kessleri │ │ │
│3.Rhodeus sericeus │ │ │
│amarus │ │ │
│4.Zingel zingel │ │ │
│5.Gobio uranoscopus│ │ │
│6.Gymnocephalus │ │ │
│baloni │ │ │
│7.Cobitis taenia │ │ │
│8.Gymnocephalus │ │ │
│schraetzer │ │ │
│9.Sabanejewia │ │ │
│aurata │ │ │
│10.Zingel streber │ │ │
│11. Aspius aspius │ │ │
│12. Gobio │ │ │
│albipinnatus │ │ │
│vladykovi │ │ │
├───────────────────┼──────────────┼─────────┤
│În perioadele de │ │ │
│migraţie, │ │ │
│reproducere, │ │ │
│predezvoltare şi │ │ │
│iernare a │ │ │
│organismelor │ │ │
│acvatice, respectiv│ │ │
│februarie-iulie, │Număr de │ │
│octombrie-ianuarie,│contravenţii │C │
│nu va fi permisă │aplicate │ │
│executarea │ │ │
│lucrărilor de │ │ │
│amenajare în albia │ │ │
│minoră şi în │ │ │
│albia majoră a │ │ │
│ecosistemelor │ │ │
│acvatice reofile │ │ │
│unde s-au │ │ │
│identificat specii │ │ │
│de peşti de │ │ │
│interes comunitar, │ │ │
│cu excepţia │ │ │
│lucrărilor │ │ │
│impuse de situaţii │ │ │
│de urgenţă │ │ │
├───────────────────┼──────────────┼─────────┤
│Înlăturarea │ │ │
│barierelor │ │ │
│artificiale sau │Număr de │ │
│naturale │lucrări │R │
│pentru a elimina │efectuate │ │
│apariţia │ │ │
│fenomenului de │ │ │
│consagvinizare, │ │ │
│riscul de │ │ │
│consagvinizare a │ │ │
│speciilor de peşti │ │ │
├───────────────────┼──────────────┼─────────┤
│Interzicerea │Număr de │ │
│folosirii │întâlniri de │ │
│substanţelor │conştientizare│ │
│chimice pe │a │ │
│terenurile arabile │problemei │R │
│din interiorul şi │utilizării │ │
│proximitatea │substanţelor │ │
│sitului, până la o │biocide în │ │
│distanţă de │sit şi în │ │
│200 m de limita │apropierea │ │
│acestuia, în │sitului │ │
│vederea evitării │ │ │
│poluării apei │ │ │
├───────────────────┼──────────────┼─────────┤
│ │Inventar al │ │
│Instituirea unui │locurilor de │ │
│management eficient│depozitare │ │
│al │ilegală a │C │
│deşeurilor în sit │deşeurilor în │ │
│şi în proximitate │sit │ │
│ │Număr de │ │
│ │campanii de │ │
│ │ecologizare │ │
├───────────────────┼──────────────┼─────────┤
│ │Număr de │ │
│ │întâlniri de │ │
│ │conştientizare│ │
│ │a │ │
│Interzicerea │problemei │ │
│folosirii │utilizării │ │
│substanţelor │substanţelor │ │
│chimice pe │biocide în │C │
│terenurile arabile │sit şi în │ │
│din interiorul şi │apropierea │ │
│proximitatea │sitului │ │
│sitului │Număr de │ │
│ │mortalităţi la│ │
│ │speciile de │ │
│ │interes │ │
│ │comunitar │ │
│ │pentru care │ │
│ │constatarea │ │
│ │este posibilă │ │
├───────────────────┼──────────────┼─────────┤
│Controlul strict al│Număr de │ │
│activităţilor de │contravenţii │C │
│braconaj │aplicate │ │
├───────────────────┼──────────────┼─────────┤
│ │Număr de │ │
│Interzicerea │solicitări de │ │
│schimbării modului │avize pentru │ │
│actual de │schimbarea │ │
│utilizare a │categoriei de │R │
│suprafeţelor de │folosinţă │ │
│teren acoperite de │Număr de avize│ │
│habitate de interes│favorabile │ │
│comunitar sau care │acordate │ │
│reprezintă habitate│Număr de │ │
│ale speciilor de │avertismente/ │ │
│interes │contravenţii │ │
│comunitar │aplicate │ │
│ │ │ │
├───────────────────┼──────────────┼─────────┤
│Amplasarea unei │Scară de peşti│ │
│scări de peşti la │realizată │N │
│pragul de │ │ │
│beton Ginta │ │ │
├───────────────────┼──────────────┼─────────┤
│Amenajarea │Amenajare │ │
│corespunzătoare │realizată │N │
│braţelor moarte │ │ │
│Râpa, Tinca şi Tăut│ │ │
├───────────────────┼──────────────┼─────────┤
│ │Număr de │ │
│ │elemente de │ │
│Realizarea de │infrastructură│ │
│infrastructură de │proiectate │N │
│vizitare │Număr de │ │
│ │elemente de │ │
│ │infrastructură│ │
│ │realizate │ │
├───────────────────┼──────────────┼─────────┤
│ │Număr de │ │
│Amenajarea şi │puncte de │ │
│întreţinerea unor │observare │ │
│puncte cheie de │proiectate │C │
│observare a │Număr de │ │
│biodiversităţii │puncte de │ │
│ │observare │ │
│ │realizate │ │
├───────────────────┼──────────────┼─────────┤
│ │Număr de │ │
│ │trasee │ │
│Crearea şi │proiectate │ │
│întreţinerea unor │Număr de │C │
│trasee │trasee │ │
│ecoturistice │realizate/ │ │
│ │marcate în │ │
│ │teren │ │
├───────────────────┼──────────────┼─────────┤
│Instalarea de │Număr panouri │ │
│panouri şi │şi indicatoare│C │
│indicatoare în │montate │ │
│principalele puncte│ │ │
│de interes │ │ │
├───────────────────┼──────────────┼─────────┤
│Realizarea unor │Număr harţi │C │
│hărţi ecoturistice │realizate │ │
├───────────────────┼──────────────┼─────────┤
│Informare şi │ │ │
│conştientizare │ │ │
│localnici cu │Număr de │ │
│privire la ariile │întâlniri, │R │
│protejate, valorile│minim 2 pe an │ │
│naturale │ │ │
│şi oportunităţile │ │ │
│de valorificare │ │ │
│durabilă │ │ │
├───────────────────┼──────────────┼─────────┤
│Conceperea şi │ │ │
│distribuirea siglei│Sigla │ │
│sitului către │concepută │N │
│producătorii locali│ │ │
│de produse │ │ │
│tradiţionale │ │ │
├───────────────────┼──────────────┼─────────┤
│ │Număr de │ │
│Promovarea │produse │ │
│produselor │tradiţionale │ │
│tradiţionale locale│produse │R │
│etichetate cu sigla│Număr de │ │
│sitului │evenimente la │ │
│ │care sunt │ │
│ │promovate │ │
│ │produse locale│ │
├───────────────────┼──────────────┼─────────┤
│ │Inventar al │ │
│ │proprietarilor│ │
│ │de terenuri │ │
│ │agricole │ │
│ │în sit │ │
│Încurajarea │Număr de │ │
│practicilor │discuţii/ │ │
│tradiţionale de │întâlniri de │ │
│cosire │conştientizare│R │
│manuală acolo unde │a │ │
│suprafeţele de │importanţei │ │
│teren permit │cositului │ │
│acest lucru │pentru │ │
│ │obiectivele de│ │
│ │conservare ale│ │
│ │sitului │ │
│ │Număr de │ │
│ │proiecte de │ │
│ │obţinere de │ │
│ │fonduri pentru│ │
│ │stimularea │ │
│ │activităţilor │ │
│ │tradiţionale │ │
├───────────────────┼──────────────┼─────────┤
│Realizarea unui tip│ │ │
│de păşunat în acord│ │ │
│cu │ │ │
│practicile │ │ │
│dezvoltării │ │ │
│durabile şi în │ │ │
│conformitate cu │Număr turme de│ │
│practicile │ovine/caprine │ │
│tradiţionale locale│Număr turme de│ │
│prin: │bovine │ │
│- favorizarea │Studiu privind│C │
│păşunatului cu │bonitatea │ │
│bovine în dauna │pajiştilor şi │ │
│păşunatului cu │intensitatea │ │
│ovine sau caprine │păşunatului │ │
│- realizarea unui │Valoare │ │
│studiu privind │încărcare de │ │
│bonitatea │animale/ha │ │
│pajiştilor şi │ │ │
│stabilirea │ │ │
│capacităţii de │ │ │
│suport │ │ │
│a acestora în ceea │ │ │
│ce priveşte │ │ │
│încărcătura │ │ │
│- realizarea unor │ │ │
│monitorizări │ │ │
│privind │ │ │
│intensitatea │ │ │
│păşunatului şi a │ │ │
│numărului de │ │ │
│animale păşunate │ │ │
├───────────────────┼──────────────┼─────────┤
│Iniţierea unor │ │ │
│acţiuni de │ │ │
│informare/ │Număr de │ │
│conştientizare │întâlniri, │R │
│asupra regulilor de│minim 1/an │ │
│gestionare durabilă│ │ │
│a pajiştilor pentru│ │ │
│deţinătorii şi/sau │ │ │
│utilizatorii │ │ │
│acestora │ │ │
├───────────────────┼──────────────┼─────────┤
│Interzicerea │ │ │
│tăierii arboretelor│Număr de │ │
│de anin ce fac │controale în │ │
│parte din habitatul│teren, │C │
│91E0* care se │Număr de │ │
│găsesc de-a │contravenţii │ │
│lungul cursurilor │aplicate │ │
│de apă din │ │ │
│interiorul sitului │ │ │
│Natura 2000 │ │ │
├───────────────────┼──────────────┼─────────┤
│Prezentări tematice│Număr de │ │
│în şcolile din │prezentări │R │
│localităţile │anuale │ │
│limitrofe sitului │realizate │ │
│ │ │ │
├───────────────────┼──────────────┼─────────┤
│Întâlniri cu │Număr de │ │
│comunităţile locale│prezentări │ │
│şi alţi │anuale cu │R │
│factori de interes │ocazia unor │ │
│privind │zile │ │
│managementul │tematice │ │
│siturilor │ │ │
├───────────────────┼──────────────┼─────────┤
│Proiectarea şi │Număr panouri │ │
│montarea panourilor│montate în │R │
│informative │teren │ │
│şi de avertizare │ │ │
├───────────────────┼──────────────┼─────────┤
│Promovarea sitului │Număr articole│ │
│şi a acţiunilor de │în presă, │R │
│management în mass │emisiuni TV │ │
│- media │ │ │
├───────────────────┼──────────────┼─────────┤
│Asigurarea │ │ │
│echipamentului │ │ │
│pentru patrulare, │Inventar al │ │
│observaţii şi │echipamentelor│R │
│monitorizări: │de teren │ │
│binocluri, GPS, │ │ │
│aparate foto, │ │ │
│echipamente de │ │ │
│pescuit electric │ │ │
│mijloace auto etc. │ │ │
├───────────────────┼──────────────┼─────────┤
│Realizarea de │ │ │
│patrule periodice │Număr de │ │
│pe teritoriul │rangeri │ │
│sitului pentru │Rapoarte de │C │
│urmărirea │patrulare │ │
│respectării │Număr │ │
│activităţilor de │contravenţii/ │ │
│mai sus şi a │avertismente │ │
│regulamentului/ │aplicate │ │
│planului de │ │ │
│management │ │ │
├───────────────────┼──────────────┼─────────┤
│Pregătirea │Raport de │ │
│evaluării planului │evaluare al │ │
│de management în │implementării │R │
│al V-lea an şi │planului │ │
│întocmirea noului │Plan de │ │
│plan │management │ │
│ │versiunea 2 │ │
├───────────────────┼──────────────┼─────────┤
│Realizarea unui │ │ │
│plan de lucru anual│Plan de lucru │R │
│cu bugetul │anual şi buget│ │
│necesar │ │ │
│implementării │ │ │
├───────────────────┼──────────────┼─────────┤
│ │Număr cereri │ │
│Identificarea şi │de finanţare │ │
│accesarea de │completate │ │
│fonduri prin │pentru │C │
│programe/proiecte │proiecte cu │ │
│în vederea │diverse │ │
│aplicării unui │finanţări │ │
│management eficient│Număr de │ │
│al sitului │proiecte │ │
│ │câştigate │ │
├───────────────────┼──────────────┼─────────┤
│Evaluarea nevoilor │Raport de │ │
│de formare a │evaluare │R │
│personalului │ │ │
├───────────────────┼──────────────┼─────────┤
│Desfăşurarea şi │Număr de │ │
│participarea la │cursuri/an/ │R │
│cursuri de │membru │ │
│instruire necesare │ │ │
├───────────────────┼──────────────┼─────────┤
│Participarea la │Număr de │ │
│conferinţe de │participări/an│R │
│specialitate │/colectiv │ │
├───────────────────┼──────────────┼─────────┤
│ │Raport anual │ │
│Rapoarte către │privind │ │
│autorităţi │custodia │R │
│ │Raport anual │ │
│ │privind starea│ │
│ │sitului │ │
├───────────────────┼──────────────┼─────────┤
│Elaborarea │ │ │
│propunerii de │ │ │
│actualizare a │ │ │
│formularului │ │ │
│standard în funcţie│ │ │
│de rezultatele │ │ │
│studiilor: │ │ │
│- eliminarea │Formular │ │
│habitatului 92A0; │standard │N │
│- adăugarea │actualizat │ │
│habitatelor 91E0*, │ │ │
│3150, 3270 şi │ │ │
│6430; │ │ │
│- eliminarea │ │ │
│speciei de peşti │ │ │
│Misgurnus │ │ │
│fossilis; │ │ │
│- adăugarea │ │ │
│speciilor de │ │ │
│mamifere Lutra │ │ │
│lutra │ │ │
│şi Spermophilus │ │ │
│citellus; │ │ │
│- înlocuirea │ │ │
│speciei de peşti │ │ │
│Gobio │ │ │
│albipinnatus cu │ │ │
│specia Gobio │ │ │
│albipinnatus │ │ │
│vladykovi. │ │ │
└───────────────────┴──────────────┴─────────┘



    5.3. Resurse şi buget
        Bugetul alcătuit şi prezentat în Tabelele nr. 19 şi nr. 20 este unul estimativ, iar dată fiind complexitatea măsurilor şi acţiunilor prevăzute în plan, este posibil să apară nevoia de a efectua unele modificări în buget, în momentul implementării acestora.

    Tabelul nr. 19.
        Bugetul planului de management al siturilor ROSCI0049 Crişul Negru şi ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru

┌────────────────────────────────────┬───────────┐
│ROSCI0049 Crişul Negru şi ROSPA0015 │ │
│Câmpia Crişului Alb şi Crişului │ │
│Negru │ │
├───────────────┬────────────────────┴───────────┤
│Programe şi │Necesar de finanţare │
│sub-programe ├───────────────┬────────────────┤
│ │Scenariu │Scenariu optim**│
│ │critic* │ │
│ ├─────┬─────────┼─────┬──────────┤
│ │Ore │Fonduri │Ore │Fonduri │
│ │lucru│ │lucru│ │
├───────────────┼─────┼─────────┼─────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │
├───────────────┼─────┼─────────┼─────┼──────────┤
│P1 Managementul│ │ │ │ │
│biodiversităţii│ │ │ │ │
├───────────────┼─────┼─────────┼─────┼──────────┤
│1.1. │ │ │ │ │
│Inventariere şi│819 │65,536 │1024 │81920.00 │
│cartare │ │ │ │ │
├───────────────┼─────┼─────────┼─────┼──────────┤
│1.2. │ │ │ │ │
│Monitorizare │154 │12,288 │192 │15360.00 │
│stării de │ │ │ │ │
│conservare │ │ │ │ │
├───────────────┼─────┼─────────┼─────┼──────────┤
│1.3. Pază, │ │ │ │ │
│implementare │ │ │ │ │
│reglementări şi│5818 │185,792 │7272 │232240.00 │
│măsuri │ │ │ │ │
│specifice de │ │ │ │ │
│protecţie │ │ │ │ │
├───────────────┼─────┼─────────┼─────┼──────────┤
│1.4. │ │ │ │ │
│Managementul │ │ │ │ │
│datelor │ │ │ │ │
├───────────────┼─────┼─────────┼─────┼──────────┤
│1.5. (Re) │ │ │ │ │
│introducere │ │ │ │ │
│specii │ │ │ │ │
│(extincte) │ │ │ │ │
├───────────────┼─────┼─────────┼─────┼──────────┤
│1.6. │ │ │ │ │
│Reconstrucţie │ │ │96 │2790.00 │
│ecologică │ │ │ │ │
├───────────────┼─────┼─────────┼─────┼──────────┤
│Subtotal P1 │ │ │ │ │
│costuri │6790 │263,616 │8584 │332310.00 │
│operaţionale │ │ │ │ │
│anuale │ │ │ │ │
├───────────────┼─────┼─────────┼─────┼──────────┤
│Investiţii P1 -│ │ │ │ │
│5 ani - durata │ │ │ │ │
│planului de │ │ │ │ │
│management │ │ │ │ │
├───────────────┼─────┼─────────┼─────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │
├───────────────┼─────┼─────────┼─────┼──────────┤
│P2 Turism │ │ │ │ │
├───────────────┼─────┼─────────┼─────┼──────────┤
│2.1. │ │ │ │ │
│Infrastructura │102 │8,192 │128 │10240.00 │
│de vizitare │ │ │ │ │
├───────────────┼─────┼─────────┼─────┼──────────┤
│2.2. Servicii, │ │ │ │ │
│facilităţi de │256 │20,480 │320 │25600.00 │
│vizitare şi │ │ │ │ │
│promovarea │ │ │ │ │
│turismului │ │ │ │ │
├───────────────┼─────┼─────────┼─────┼──────────┤
│2.3. │ │ │ │ │
│Managementul │0 │0 │ │ │
│vizitatorilor │ │ │ │ │
├───────────────┼─────┼─────────┼─────┼──────────┤
│Subtotal P2 │ │ │ │ │
│costuri │358 │28,672 │448 │35840.00 │
│operaţionale │ │ │ │ │
│anuale │ │ │ │ │
├───────────────┼─────┼─────────┼─────┼──────────┤
│Investiţii P2 -│ │ │ │ │
│5 ani - durata │ │ │ │1350000.00│
│planului de │ │ │ │ │
│management │ │ │ │ │
├───────────────┼─────┼─────────┼─────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │
├───────────────┼─────┼─────────┼─────┼──────────┤
│P3 │ │ │ │ │
│Conştientizare,│ │ │ │ │
│conservare │ │ │ │ │
│tradiţii │ │ │ │ │
│şi comunităţi │ │ │ │ │
│locale │ │ │ │ │
├───────────────┼─────┼─────────┼─────┼──────────┤
│3.1. Tradiţii │115 │11,360 │144 │14200.00 │
│şi comunităţi │ │ │ │ │
├───────────────┼─────┼─────────┼─────┼──────────┤
│3.2. │ │ │ │ │
│Conştientizare │141 │14,968 │176 │18710.00 │
│şi comunicare │ │ │ │ │
├───────────────┼─────┼─────────┼─────┼──────────┤
│3.3. Educaţie │256 │21,840 │320 │27300.00 │
│ecologică │ │ │ │ │
├───────────────┼─────┼─────────┼─────┼──────────┤
│P3 Subtotal │ │ │ │ │
│costuri │512 │48,168 │640 │60210.00 │
│operaţionale │ │ │ │ │
│anuale │ │ │ │ │
├───────────────┼─────┼─────────┼─────┼──────────┤
│Investiţii P3 -│ │ │ │ │
│5 ani - durata │ │ │ │ │
│planului de │ │ │ │ │
│management │ │ │ │ │
├───────────────┼─────┼─────────┼─────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │
├───────────────┼─────┼─────────┼─────┼──────────┤
│P4 Management │ │ │ │ │
│şi Administrare│ │ │ │ │
├───────────────┼─────┼─────────┼─────┼──────────┤
│4.1. Echipament│ │ │ │ │
│şi │ │106,240 │80 │132800.00 │
│infrastructura │ │ │ │ │
│de funcţionare │ │ │ │ │
├───────────────┼─────┼─────────┼─────┼──────────┤
│4.2. Personal │ │ │ │ │
│conducere, │154 │12,288 │192 │15360.00 │
│coordonare, │ │ │ │ │
│administrare │ │ │ │ │
├───────────────┼─────┼─────────┼─────┼──────────┤
│4.3. Documente │ │ │ │ │
│strategice şi │691 │56,896 │864 │71120.00 │
│de planificare │ │ │ │ │
├───────────────┼─────┼─────────┼─────┼──────────┤
│4.4. Instruire │38 │21,600 │48 │27000.00 │
│personal │ │ │ │ │
├───────────────┼─────┼─────────┼─────┼──────────┤
│P4 Subtotal │ │ │ │ │
│costuri │883 │197,024 │1184 │246280.00 │
│operaţionale │ │ │ │ │
│anuale │ │ │ │ │
├───────────────┼─────┼─────────┼─────┼──────────┤
│Investiţii P4 -│ │ │ │ │
│5 ani - durata │ │ │ │ │
│planului de │ │ │ │ │
│management │ │ │ │ │
├───────────────┼─────┼─────────┼─────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │
├───────────────┼─────┼─────────┼─────┼──────────┤
│Total costuri │ │ │ │ │
│operaţionale │8544 │537,480 │10856│674,640 │
│anuale │ │ │ │ │
├───────────────┼─────┼─────────┼─────┼──────────┤
│Investitii │ │1,080,000│ │1,350,000 │
│totale - 5 ani │ │ │ │ │
├───────────────┼─────┼─────────┼─────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │
├───────────────┼─────┼─────────┼─────┼──────────┤
│Total finanţare│ │ │ │ │
│plan de │ │3,767,400│ │4,723,200 │
│management - 5 │ │ │ │ │
│ani │ │ │ │ │
└───────────────┴─────┴─────────┴─────┴──────────┘



    Tabelul nr. 20.
        Bugetul detaliat al planului de management al siturilor ROSCI0049 Crişul Negru şi ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru

┌─────┬──────────────────┬──────────┬──────────────────────────────┬─────────────────────┐
│Număr│Obiective │Resurse │Resurse materiale altele decat│Resurse financiare │
│Crt. │ │umane │cele necesare dotării │estimate │
│ │ │ │permanente a custodelui │ │
│ │ │ │ │ │
├─────┼──────────────────┼──────────┼────────────┬───────┬─────────┼───────┬─────────────┤
│ │ │Total │Denumire │Unitate│Cantitate│Total │Sursa fonduri│
│ │ │zile/om │ │de │ │RON │ │
│ │ │ │ │masură │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┴──────────────────┴──────────┴────────────┴───────┴─────────┴───────┴─────────────┤
│Obiectiv general nr. 1. Managementul biodiversităţii │
│Obiectiv specific nr. 1. Continuarea identificării şi cartării speciilor şi │
│habitatelor de interes │
│comunitar │
├─────┬──────────────────┬──────────┬────────────┬───────┬─────────┬───────┬─────────────┤
│ │Continuarea │ │ │ │ │ │Fonduri │
│1 │identificării │40 zile x │ │ │ │409600 │europene │
│ │şi cartării │4 persoane│ │ │ │ │POS Mediu, │
│ │speciilor şi │x 4 ani x │ │ │ │ │donaţii, │
│ │habitatelor de │640 RON/zi│ │ │ │ │sponsorizări,│
│ │interes │ │ │ │ │ │fonduri │
│ │comunitar │ │ │ │ │ │publice │
│ │ │ │ │ │ │ │- primării │
│ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┴──────────────────┴──────────┴────────────┴───────┴─────────┴───────┴─────────────┤
│Obiectiv general nr. 1. Managementul biodiversităţii │
│Obiectiv specific nr. 2. Monitorizarea stării de conservare a speciilor şi │
│habitatelor │
├─────┬──────────────────┬──────────┬────────────┬───────┬─────────┬───────┬─────────────┤
│ │Actualizarea │ │ │ │ │ │ │
│2 │permanentă a │6 zile x │ │ │ │23040 │ │
│ │informaţiilor │2 persoane│ │ │ │ │Fonduri │
│ │privind │x 3 ani x │ │ │ │ │europene │
│ │speciile şi │640 RON/zi│ │ │ │ │POS Mediu, │
│ │habitatele de │ │ │ │ │ │donaţii, │
│ │interes comunitar │ │ │ │ │ │sponsorizări,│
├─────┼──────────────────┼──────────┼────────────┼───────┼─────────┼───────┤fonduri │
│ │Evaluarea anuală │ │ │ │ │ │publice │
│ │sau la │ │ │ │ │ │- primării │
│3 │minimum 2 ani a │7 zile x │ │ │ │53760 │ │
│ │stării de │4 persoane│ │ │ │ │ │
│ │conservare a │x 3 ani x │ │ │ │ │ │
│ │speciilor şi │640 RON/zi│ │ │ │ │ │
│ │habitatelor de │ │ │ │ │ │ │
│ │interes │ │ │ │ │ │ │
│ │comunitar │ │ │ │ │ │ │
├─────┴──────────────────┴──────────┴────────────┴───────┴─────────┴───────┴─────────────┤
│Obiectiv general nr. 1. Managementul biodiversităţii │
│Obiectiv specific nr. 3. Aplicarea măsurilor pentru asigurarea stării de │
│conservare favorabilă a │
│habitatelor şi speciilor de interes comunitar │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Asigurarea stării de conservare favorabilă pentru habitatele forestiere de │
│interes comunitar: 91E0* │
├─────┬──────────────────┬──────────┬────────────┬───────┬─────────┬───────┬─────────────┤
│ │Reglementarea │ │ │ │ │ │ │
│ │extragerii │ │ │ │ │ │ │
│4 │de material lemnos│15 zile x │Combustibil:│ │ │34875 │ │
│ │prin │2 persoane│15 zile x │ │ │ │ │
│ │controlul │x 200 RON/│5 ani x │ │ │ │ │
│ │tăierilor │zi x 5 ani│65 RON/zi │ │ │ │ │
│ │ilegale, inclusiv │ │ │ │ │ │ │
│ │a celor │ │ │ │ │ │ │
│ │care se fac pentru│ │ │ │ │ │ │
│ │amenajarea │ │ │ │ │ │Fonduri │
│ │cursurilor de │ │ │ │ │ │europene │
│ │apă │ │ │ │ │ │POS Mediu, │
├─────┼──────────────────┼──────────┼────────────┼───────┼─────────┼───────┤donaţii, │
│ │Controlul │ │ │ │ │ │sponsorizări,│
│ │speciilor │ │ │ │ │ │fonduri │
│ │invazive prin: │ │ │ │ │ │publice │
│5 │a. îndepărtarea │5 zile x │ │ │ │5000 │- primării │
│ │manuală │2 persoane│ │ │ │ │ │
│ │sau mecanică a │x 100 RON/│ │ │ │ │ │
│ │acestora; │zi x 5 ani│ │ │ │ │ │
│ │b. controlul │ │ │ │ │ │ │
│ │periodic - o │ │ │ │ │ │ │
│ │dată pe an - │ │ │ │ │ │ │
│ │privind │ │ │ │ │ │ │
│ │dezvoltarea │ │ │ │ │ │ │
│ │speciilor │ │ │ │ │ │ │
│ │invazive │ │ │ │ │ │ │
├─────┼──────────────────┼──────────┼────────────┼───────┼─────────┼───────┤ │
│ │Interzicerea │ │ │ │ │ │ │
│6 │accesului │13 zile x │Combustibil:│ │ │30225 │ │
│ │turmelor de │2 persoane│13 zile x │ │ │ │ │
│ │animale în │x 200 RON/│5 ani x │ │ │ │ │
│ │habitatul │zi x 5 ani│65 RON/zi │ │ │ │ │
│ │forestier │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼──────────────────┼──────────┼────────────┼───────┼─────────┼───────┤ │
│ │Interzicerea │ │ │ │ │ │ │
│ │incendiilor │ │ │ │ │ │ │
│7 │de vegetaţie în │7 zile x │Combustibil:│ │ │16275 │ │
│ │sit în │2 persoane│7 zile x │ │ │ │ │
│ │general, dar în │x 200 RON/│5 ani x │ │ │ │ │
│ │mod │zi x 5 ani│65 RON/zi │ │ │ │ │
│ │special în │ │ │ │ │ │ │
│ │vecinătatea │ │ │ │ │ │ │
│ │acestui habitat │ │ │ │ │ │ │
├─────┼──────────────────┼──────────┼────────────┼───────┼─────────┼───────┤ │
│ │Reconstrucţia │ │ │ │ │ │ │
│8 │ecologică a │6 zile x │Combustibil:│ │ │13950 │ │
│ │malurilor │2 persoane│6 zile x │ │ │ │ │
│ │degradate, │x 200 RON/│5 ani x │ │ │ │ │
│ │folosind speciile │zi x 5 ani│65 RON/zi │ │ │ │ │
│ │edificatoare ale │ │ │ │ │ │ │
│ │habitatului 91E0* │ │ │ │ │ │ │
├─────┴──────────────────┴──────────┴────────────┴───────┴─────────┴───────┴─────────────┤
│Asigurarea stării de conservare favorabilă pentru tipurile de habitate │
│ierboase: 6430 │
├─────┬──────────────────┬──────────┬────────────┬───────┬─────────┬───────┬─────────────┤
│ │Îndepărtarea │ │ │ │ │ │ │
│9 │speciilor │5 zile x │ │ │ │5000 │ │
│ │invazive prin │2 persoane│ │ │ │ │ │
│ │mijloace │x 100 RON/│ │ │ │ │ │
│ │manuale sau │zi x 5 ani│ │ │ │ │Fonduri │
│ │mecanice │ │ │ │ │ │europene │
│ │ │ │ │ │ │ │POS Mediu, │
├─────┼──────────────────┼──────────┼────────────┼───────┼─────────┼───────┤donaţii, │
│ │Control strict al │ │ │ │ │ │sponsorizări,│
│10 │aplicării legii │10 zile x │Combustibil:│ │ │23250 │fonduri │
│ │care │2 persoane│10 zile x │ │ │ │publice │
│ │interzice │x 200 RON/│5 ani x │ │ │ │- primării │
│ │folosirea │zi x 5 ani│65 RON/zi │ │ │ │ │
│ │focului pentru │ │ │ │ │ │ │
│ │îndepărtarea │ │ │ │ │ │ │
│ │vegetaţiei │ │ │ │ │ │ │
│ │nedorite în zona │ │ │ │ │ │ │
│ │habitatului 6430 │ │ │ │ │ │ │
├─────┼──────────────────┼──────────┼────────────┼───────┼─────────┼───────┤ │
│ │Reglementarea │ │ │ │ │ │ │
│ │perioadei în │ │ │ │ │ │ │
│11 │care se permite │14 zile x │Combustibil:│ │ │32550 │ │
│ │păşunatul │2 persoane│14 zile x │ │ │ │ │
│ │şi a intensităţii │x 200 RON/│5 ani x │ │ │ │ │
│ │acestuia │zi x 5 ani│65 RON/zi │ │ │ │ │
│ │în zona │ │ │ │ │ │ │
│ │habitatului 6430 │ │ │ │ │ │ │
├─────┴──────────────────┴──────────┴────────────┴───────┴─────────┴───────┴─────────────┤
│Asigurarea stării de conservare favorabilă pentru tipurile de habitate acvatice │
│şi umede: 3270 şi 3150 │
├─────┬──────────────────┬──────────┬────────────┬───────┬─────────┬───────┬─────────────┤
│ │Limitarea şi │ │ │ │ │ │ │
│ │controlul │ │ │ │ │ │ │
│ │activităţilor │ │ │ │ │ │ │
│12 │antropice în │23 zile x │Combustibil:│ │ │53475 │Fonduri │
│ │zona de dezvoltare│2 persoane│23 zile x │ │ │ │europene │
│ │a │x 200 RON/│5 ani x │ │ │ │POS Mediu, │
│ │acestor habitate: │zi x 5 ani│65 RON/zi │ │ │ │donaţii, │
│ │dragare, │ │ │ │ │ │sponsorizări,│
│ │lucrări │ │ │ │ │ │fonduri │
│ │hidrotehnice, │ │ │ │ │ │publice │
│ │poluare, turism şi│ │ │ │ │ │- primării │
│ │pescuit │ │ │ │ │ │ │
├─────┼──────────────────┼──────────┼────────────┼───────┼─────────┼───────┤ │
│ │Îndepărtarea │ │ │ │ │ │ │
│13 │speciilor │10 zile x │ │ │ │10000 │ │
│ │invazive prin │2 persoane│ │ │ │ │ │
│ │mijloace │x 100 RON/│ │ │ │ │ │
│ │manuale sau │zi x 5 ani│ │ │ │ │ │
│ │mecanice. │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┴──────────────────┴──────────┴────────────┴───────┴─────────┴───────┴─────────────┤
│Asigurarea stării de conservare favorabilă pentru speciile de mamifere de │
│interes comunitar │
├─────┬──────────────────┬──────────┬────────────┬───────┬─────────┬───────┬─────────────┤
│ │Limitarea şi │ │ │ │ │ │ │
│ │controlul │ │ │ │ │ │ │
│ │activităţilor │ │ │ │ │ │ │
│ │antropice în │ │ │ │ │ │ │
│14 │zona habitatului │9 zile x │Combustibil:│ │ │20925 │ │
│ │specific │2 persoane│9 zile x │ │ │ │ │
│ │al speciilor de │x 5 ani x │5 ani x │ │ │ │ │
│ │mamifere: │200 RON/zi│65 RON/zi │ │ │ │ │
│ │antropizare, │ │ │ │ │ │ │
│ │circulaţie │ │ │ │ │ │ │
│ │motorizată, │ │ │ │ │ │Fonduri │
│ │poluare, │ │ │ │ │ │europene │
│ │construcţie de │ │ │ │ │ │POS Mediu, │
│ │drumuri, │ │ │ │ │ │donaţii, │
│ │braconaj, │ │ │ │ │ │sponsorizări,│
│ │exploatări │ │ │ │ │ │fonduri │
│ │forestiere │ │ │ │ │ │publice │
├─────┼──────────────────┼──────────┼────────────┼───────┼─────────┼───────┤- primării │
│ │Reglementarea │ │ │ │ │ │ │
│15 │perioadei în │8 zile x │Combustibil:│ │ │18600 │ │
│ │care se permite │2 persoane│8 zile x │ │ │ │ │
│ │păşunatul │x 5 ani x │5 ani x │ │ │ │ │
│ │şi controlul │200 RON/zi│65 RON/zi │ │ │ │ │
│ │acestuia │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼──────────────────┼──────────┼────────────┼───────┼─────────┼───────┤ │
│ │Control strict al │ │ │ │ │ │ │
│16 │aplicării legii │8 zile x │Combustibil:│ │ │18600 │ │
│ │care │2 persoane│8 zile x │ │ │ │ │
│ │interzice │x 5 ani x │5 ani x │ │ │ │ │
│ │folosirea │200 RON/zi│65 RON/zi │ │ │ │ │
│ │focului pentru │ │ │ │ │ │ │
│ │îndepărtarea │ │ │ │ │ │ │
│ │vegetaţiei │ │ │ │ │ │ │
│ │nedorite │ │ │ │ │ │ │
├─────┼──────────────────┼──────────┼────────────┼───────┼─────────┼───────┤ │
│ │Reglementarea │ │ │ │ │ │ │
│ │folosirii │ │ │ │ │ │ │
│17 │substanţelor │10 zile x │Combustibil:│ │ │23250 │ │
│ │chimice pe │2 persoane│10 zile x │ │ │ │ │
│ │terenurile arabile│x 5 ani x │5 ani x │ │ │ │ │
│ │din │200 RON/zi│65 RON/zi │ │ │ │ │
│ │interiorul şi │ │ │ │ │ │ │
│ │proximitatea │ │ │ │ │ │ │
│ │sitului, până la o│ │ │ │ │ │ │
│ │distanţă de 200 m │ │ │ │ │ │ │
│ │de │ │ │ │ │ │ │
│ │limita acestuia │ │ │ │ │ │ │
├─────┼──────────────────┼──────────┼────────────┼───────┼─────────┼───────┤ │
│ │Controlul strict │ │ │ │ │ │ │
│18 │al │10 zile x │Combustibil:│ │ │23250 │ │
│ │activităţilor de │2 persoane│10 zile x │ │ │ │ │
│ │braconaj, │x 5 ani x │5 ani x │ │ │ │ │
│ │în primul rând │200 RON/zi│65 RON/zi │ │ │ │ │
│ │pentru │ │ │ │ │ │ │
│ │specia Lutra lutra│ │ │ │ │ │ │
├─────┴──────────────────┴──────────┴────────────┴───────┴─────────┴───────┴─────────────┤
│Asigurarea stării de conservare favorabilă pentru speciile de amfibieni şi │
│reptile de interes comunitar │
├─────┬──────────────────┬──────────┬────────────┬───────┬─────────┬───────┬─────────────┤
│ │Limitarea şi │ │ │ │ │ │ │
│ │controlul │ │ │ │ │ │ │
│ │activităţilor │ │ │ │ │ │ │
│19 │antropice în │9 zile x │Combustibil:│ │ │20925 │ │
│ │zona habitatului │2 persoane│9 zile x │ │ │ │ │
│ │specific │x 5 ani x │5 ani x │ │ │ │ │
│ │al speciilor de │200 RON/zi│65 RON/zi │ │ │ │ │
│ │amfibieni │ │ │ │ │ │ │
│ │şi reptile: │ │ │ │ │ │ │
│ │circulaţie │ │ │ │ │ │ │
│ │motorizată, │ │ │ │ │ │ │
│ │poluare, │ │ │ │ │ │ │
│ │pescuit, │ │ │ │ │ │ │
│ │construcţie de │ │ │ │ │ │ │
│ │drumuri │ │ │ │ │ │ │
├─────┼──────────────────┼──────────┼────────────┼───────┼─────────┼───────┤ │
│ │Monitorizarea │ │ │ │ │ │ │
│20 │acumulărilor │6 zile x │Combustibil:│ │ │13950 │Fonduri │
│ │temporare şi │2 persoane│6 zile x │ │ │ │europene │
│ │permanente de │x 200 RON/│5 ani x │ │ │ │POS Mediu, │
│ │apă din sit │zi x 5 ani│65 RON/zi │ │ │ │donaţii, │
│ │ │ │ │ │ │ │sponsorizări,│
├─────┼──────────────────┼──────────┼────────────┼───────┼─────────┼───────┤fonduri │
│ │Menţinerea, cel │ │ │ │ │ │publice │
│ │puţin la │ │ │ │ │ │- primării │
│21 │starea şi │5 zile x │Combustibil:│ │ │11625 │ │
│ │suprafaţa │2 persoane│5 zile x │ │ │ │ │
│ │actuale a │x 200 RON/│5 ani x │ │ │ │ │
│ │habitatelor │zi x 5 ani│65 RON/zi │ │ │ │ │
│ │acvatice de │ │ │ │ │ │ │
│ │reproducere │ │ │ │ │ │ │
├─────┼──────────────────┼──────────┼────────────┼───────┼─────────┼───────┤ │
│ │Prevenirea │ │ │ │ │ │ │
│ │colmatării │ │ │ │ │ │ │
│ │zonelor umede de │ │ │ │ │ │ │
│ │reproducere - │ │ │ │ │ │ │
│22 │menţinerea │3 zile x │Combustibil:│ │ │6975 │ │
│ │adăpătorilor de pe│2 persoane│3 zile x │ │ │ │ │
│ │păşuni, │x 200 RON/│5 ani x │ │ │ │ │
│ │menţinerea │zi x 5 ani│65 RON/zi │ │ │ │ │
│ │canalelor de │ │ │ │ │ │ │
│ │drenaj a │ │ │ │ │ │ │
│ │culturilor │ │ │ │ │ │ │
│ │agricole şi │ │ │ │ │ │ │
│ │fâneţelor prin │ │ │ │ │ │ │
│ │realizarea de │ │ │ │ │ │ │
│ │acorduri │ │ │ │ │ │ │
│ │scrise cu │ │ │ │ │ │ │
│ │proprietarii │ │ │ │ │ │ │
│ │acestora │ │ │ │ │ │ │
├─────┼──────────────────┼──────────┼────────────┼───────┼─────────┼───────┤ │
│ │Menţinerea sau │ │ │ │ │ │ │
│ │construirea │ │ │ │ │ │ │
│ │hibernaculelor │ │ │ │ │ │ │
│ │respectiv a │ │ │ │ │ │ │
│23 │grămezilor de │4 zile x │Combustibil:│ │ │9300 │ │
│ │bolovani, │2 persoane│4 zile x │ │ │ │ │
│ │cioate, buturugi, │x 200 RON/│5 ani x │ │ │ │ │
│ │crengi │zi x 5 ani│65 RON/zi │ │ │ │ │
│ │în apropierea │ │ │ │ │ │ │
│ │habitatelor │ │ │ │ │ │ │
│ │de reproducere şi │ │ │ │ │ │ │
│ │în zona │ │ │ │ │ │ │
│ │de ecoton a │ │ │ │ │ │ │
│ │habitatelor de │ │ │ │ │ │ │
│ │hrănire din │ │ │ │ │ │ │
│ │perioada │ │ │ │ │ │ │
│ │terestră │ │ │ │ │ │ │
├─────┼──────────────────┼──────────┼────────────┼───────┼─────────┼───────┤ │
│ │Reducerea/ │ │ │ │ │ │ │
│ │eliminarea │ │ │ │ │ │ │
│24 │circulaţiei │6 zile x │Combustibil:│ │ │13950 │ │
│ │motorizate în │2 persoane│6 zile x │ │ │ │ │
│ │afara drumurilor │x 5 ani x │5 ani x │ │ │ │ │
│ │publice │200 RON/zi│65 RON/zi │ │ │ │ │
│ │din interiorul │ │ │ │ │ │ │
│ │siturilor │ │ │ │ │ │ │
│ │Natura 2000 │ │ │ │ │ │ │
├─────┼──────────────────┼──────────┼────────────┼───────┼─────────┼───────┤ │
│ │Reglementarea │ │ │ │ │ │ │
│25 │extinderii │6 zile x │Combustibil:│ │ │13950 │ │
│ │aşezărilor umane │2 persoane│6 zile x │ │ │ │ │
│ │în cadrul │x 5 ani x │5 ani x │ │ │ │ │
│ │sitului ROSCI0049 │200 RON/zi│65 RON/zi │ │ │ │ │
│ │Crişul │ │ │ │ │ │ │
│ │Negru │ │ │ │ │ │ │
├─────┴──────────────────┴──────────┴────────────┴───────┴─────────┴───────┴─────────────┤
│Asigurarea stării de conservare favorabilă pentru speciile de nevertebrate de │
│interes comunitar │
├─────┬──────────────────┬──────────┬────────────┬───────┬─────────┬───────┬─────────────┤
│ │Interzicerea │ │ │ │ │ │ │
│ │folosirii │ │ │ │ │ │ │
│ │substanţelor │ │ │ │ │ │ │
│26 │chimice pe │10 zile x │Combustibil:│ │ │23250 │ │
│ │terenurile arabile│2 persoane│10 zile x │ │ │ │ │
│ │din │x 200 RON/│5 ani x │ │ │ │ │
│ │interiorul şi │zi x 5 ani│65 RON/zi │ │ │ │ │
│ │proximitatea │ │ │ │ │ │ │
│ │sitului, până la o│ │ │ │ │ │ │
│ │distanţă de 200 m │ │ │ │ │ │ │
│ │de │ │ │ │ │ │ │
│ │limita acestuia în│ │ │ │ │ │ │
│ │vederea │ │ │ │ │ │ │
│ │evitării poluării │ │ │ │ │ │ │
│ │apei │ │ │ │ │ │ │
├─────┴──────────────────┴──────────┴────────────┴───────┴─────────┴───────┴─────────────┤
│Asigurarea stării de conservare favorabilă pentru speciile de peşti de interes │
│comunitar │
├─────┬──────────────────┬──────────┬────────────┬───────┬─────────┬───────┬─────────────┤
│27 │Prevenirea şi │12 zile x │Combustibil:│ │ │27900 │ │
│ │combaterea │2 persoane│12 zile x │ │ │ │ │
│ │braconajului şi a │x 200 RON/│5 ani x │ │ │ │ │
│ │pescuitul excesiv │zi x 5 ani│65 RON/zi │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼──────────────────┼──────────┼────────────┼───────┼─────────┼───────┤ │
│ │Reglementarea │ │ │ │ │ │ │
│ │capturării │ │ │ │ │ │ │
│ │speciilor de peşti│ │ │ │ │ │ │
│ │de │ │ │ │ │ │ │
│ │interes comunitar:│ │ │ │ │ │ │
│28 │Barbus │10 zile x │Combustibil:│ │ │23250 │ │
│ │meridionalis, │2 persoane│10 zile x │ │ │ │ │
│ │Gobio │x 200 RON/│5 ani x │ │ │ │ │
│ │kessleri, Rhodeus │zi x 5 ani│65 RON/zi │ │ │ │ │
│ │sericeus │ │ │ │ │ │ │
│ │amarus, Zingel │ │ │ │ │ │ │
│ │zingel, │ │ │ │ │ │ │
│ │Gobio uranoscopus,│ │ │ │ │ │ │
│ │Gymnocephalus │ │ │ │ │ │ │
│ │baloni, │ │ │ │ │ │ │
│ │Cobitis taenia, │ │ │ │ │ │ │
│ │Gymnocephalus │ │ │ │ │ │ │
│ │schraetzer, │ │ │ │ │ │ │
│ │Sabanejewia │ │ │ │ │ │ │
│ │aurata, Zingel │ │ │ │ │ │ │
│ │streber, Aspius │ │ │ │ │ │ │
│ │aspius, │ │ │ │ │ │ │
│ │Gobio albipinnatus│ │ │ │ │ │ │
│ │vladykovi │ │ │ │ │ │ │
├─────┼──────────────────┼──────────┼────────────┼───────┼─────────┼───────┤ │
│ │În perioadele de │ │ │ │ │ │ │
│ │migraţie, │ │ │ │ │ │ │
│ │reproducere, │ │ │ │ │ │ │
│ │predezvoltare │ │ │ │ │ │ │
│ │şi iernare a │ │ │ │ │ │ │
│ │organismelor │ │ │ │ │ │ │
│ │acvatice, │ │ │ │ │ │ │
│29 │respectiv │10 zile x │Combustibil:│ │ │23250 │ │
│ │februarie-iulie, │2 persoane│10 zile x │ │ │ │ │
│ │octombrie-ianuarie│x 200 RON/│5 ani x │ │ │ │ │
│ │nu va │zi x 5 ani│65 RON/zi │ │ │ │ │
│ │fi permisă │ │ │ │ │ │ │
│ │executarea │ │ │ │ │ │ │
│ │lucrărilor de │ │ │ │ │ │ │
│ │amenajare în │ │ │ │ │ │ │
│ │albia minoră şi în│ │ │ │ │ │ │
│ │albia │ │ │ │ │ │ │
│ │majoră a │ │ │ │ │ │ │
│ │ecosistemelor │ │ │ │ │ │ │
│ │acvatice reofile │ │ │ │ │ │ │
│ │unde s-au │ │ │ │ │ │ │
│ │identificat specii│ │ │ │ │ │ │
│ │de │ │ │ │ │ │ │
│ │peşti de interes │ │ │ │ │ │ │
│ │comunitar │ │ │ │ │ │ │
│ │cu excepţia │ │ │ │ │ │ │
│ │lucrărilor │ │ │ │ │ │ │
│ │impuse de situaţii│ │ │ │ │ │ │
│ │de │ │ │ │ │ │ │
│ │urgenţă │ │ │ │ │ │ │
├─────┼──────────────────┼──────────┼────────────┼───────┼─────────┼───────┤ │
│ │Înlăturarea │ │ │ │ │ │ │
│ │barierelor │ │ │ │ │ │ │
│30 │artificiale sau │3 zile x │Combustibil:│ │ │6975 │ │
│ │naturale │2 persoane│3 zile x │ │ │ │ │
│ │pentru a elimina │x 200 RON/│5 ani x │ │ │ │ │
│ │apariţia │zi x 5 ani│65 RON/zi │ │ │ │ │
│ │fenomenului de │ │ │ │ │ │ │
│ │consangvinizare │ │ │ │ │ │ │
│ │riscul de │ │ │ │ │ │ │
│ │consangvinizare a │ │ │ │ │ │ │
│ │speciilor de peşti│ │ │ │ │ │ │
├─────┴──────────────────┴──────────┴────────────┴───────┴─────────┴───────┴─────────────┤
│Asigurarea stării de conservare favorabilă pentru speciile de păsări de interes │
│comunitar │
├─────┬──────────────────┬──────────┬────────────┬───────┬─────────┬───────┬─────────────┤
│ │Instituirea unui │ │ │ │ │ │ │
│31 │management │10 zile x │Combustibil:│ │ │23250 │ │
│ │eficient al │2 persoane│10 zile x │ │ │ │ │
│ │deşeurilor în sit │x 200 RON/│5 ani x │ │ │ │ │
│ │şi în │zi x 5 ani│65 RON/zi │ │ │ │ │
│ │proximitate │ │ │ │ │ │ │
├─────┼──────────────────┼──────────┼────────────┼───────┼─────────┼───────┤ │
│ │Interzicerea │ │ │ │ │ │ │
│ │folosirii │ │ │ │ │ │ │
│32 │substanţelor │10 zile x │Combustibil:│ │ │23250 │ │
│ │chimice pe │2 persoane│10 zile x │ │ │ │ │
│ │terenurile arabile│x 200 RON/│5 ani x │ │ │ │ │
│ │din │zi x 5 ani│65 RON/zi │ │ │ │ │
│ │interiorul şi │ │ │ │ │ │ │
│ │proximitatea │ │ │ │ │ │ │
│ │sitului │ │ │ │ │ │ │
├─────┼──────────────────┼──────────┼────────────┼───────┼─────────┼───────┤ │
│ │Controlul strict │ │ │ │ │ │ │
│33 │al │10 zile x │Combustibil:│ │ │23250 │ │
│ │activităţilor de │2 persoane│10 zile x │ │ │ │ │
│ │braconaj │x 5 ani x │5 ani x │ │ │ │ │
│ │ │200 RON/zi│65 RON/zi │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┴──────────────────┴──────────┴────────────┴───────┴─────────┴───────┴─────────────┤
│Obiectiv general nr. 1. Managementul biodiversităţii │
│Obiectiv specific nr. 4. Îmbunătăţirea managementului terenurilor din sit, │
│astfel încât acesta să │
│contribuie la menţinerea stării de conservare favorabile a habitatelor şi │
│speciilor de interes │
│comunitar │
├─────┬──────────────────┬──────────┬────────────┬───────┬─────────┬───────┬─────────────┤
│ │Interzicerea │ │ │ │ │ │ │
│ │schimbării │ │ │ │ │ │ │
│ │modului actual de │ │ │ │ │ │Fonduri │
│34 │utilizare a │Incluse la│ │ │ │ │europene │
│ │suprafeţelor │măsurile │ │ │ │ │POS Mediu, │
│ │de teren acoperite│Numărul 4,│ │ │ │ │donaţii, │
│ │de │6, 11, 12,│ │ │ │ │sponsorizări,│
│ │habitate de │15, 16, │ │ │ │ │fonduri │
│ │interes │17, 19, 20│ │ │ │ │publice │
│ │comunitar sau care│şi 26 │ │ │ │ │- primării │
│ │reprezintă │ │ │ │ │ │ │
│ │habitate ale │ │ │ │ │ │ │
│ │speciilor de │ │ │ │ │ │ │
│ │interes │ │ │ │ │ │ │
│ │comunitar. │ │ │ │ │ │ │
├─────┴──────────────────┴──────────┴────────────┴───────┴─────────┴───────┴─────────────┤
│Obiectiv general nr. 1. Managementul biodiversităţii │
│Obiectiv specific nr. 5. Aplicarea unui set de măsuri pentru refacerea │
│conectivităţii longitudinale a │
│Crişului Negru în ROSCI0049 │
├─────┬──────────────────┬──────────┬────────────┬───────┬─────────┬───────┬─────────────┤
│ │Amplasarea unei │ │Lucrări de │ │ │ │ │
│35 │scări de │10 zile x │construcţie │ │ │24000 │ │
│ │peşti la pragul de│2 persoane│= │ │ │ │ │
│ │beton │x 200 │20000 RON │ │ │ │ │
│ │Ginta │RON/zi │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼──────────────────┼──────────┼────────────┼───────┼─────────┼───────┤ │
│ │Amenajarea │ │Lucrări de │ │ │ │ │
│36 │corespunzătoare │20 zile x │construcţie │ │ │38000 │ │
│ │a braţelor moarte │2 persoane│= │ │ │ │ │
│ │Râpa, │x 200 RON/│30000 RON │ │ │ │ │
│ │Tinca şi Tăut │zi │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┴──────────────────┴──────────┴────────────┴───────┴─────────┴───────┴─────────────┤
│Obiectiv general nr. 2. Promovarea unei dezvoltări durabile a localităţilor │
│aflate pe teritoriul sau │
│în vecinătatea sitului prin păstrarea activităţilor agricole tradiţionale şi │
│stimularea activităţilor │
│turistice │
│Obiectiv specific nr. 6. Promovarea unor forme de vizitare şi turism în │
│concordanţă cu obiectivele de │
│conservare ale sitului │
├─────┬──────────────────┬──────────┬────────────┬───────┬─────────┬───────┬─────────────┤
│ │Realizarea de │1 pers x │ │ │ │51200 │ │
│37 │infrastructură de │20 zile x │ │ │ │ │ │
│ │vizitare │4 ani x │ │ │ │ │ │
│ │ │640 RON/zi│ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ ├──────────┼────────────┼───────┼─────────┼───────┤ │
│ │ │ │Lucrări de │ │ │1350000│Fonduri │
│ │ │ │proiectare, │ │ │ │europene │
│ │ │ │construcţie,│ │ │ │POS Mediu, │
│ │ │ │întreţinere,│ │ │ │donaţii, │
│ │ │ │design, │ │ │ │sponsorizări,│
│ │ │ │tipărire = │ │ │ │fonduri │
│ │ │ │1350000 │ │ │ │publice │
│ │ │ │ │ │ │ │- primării │
├─────┼──────────────────┼──────────┼────────────┼───────┼─────────┼───────┤ │
│ │Amenajarea şi │ │ │ │ │ │ │
│38 │întreţinerea │1 persoană│ │ │ │64000 │ │
│ │unor puncte cheie │x 20 zile │ │ │ │ │ │
│ │de │x 5 ani x │ │ │ │ │ │
│ │observare a │640 RON/zi│ │ │ │ │ │
│ │biodiversităţii │ │ │ │ │ │ │
├─────┼──────────────────┼──────────┼────────────┼───────┼─────────┼───────┤ │
│ │Crearea şi │ │ │ │ │ │ │
│39 │întreţinerea │1 persoană│ │ │ │38400 │ │
│ │unor trasee │x 20 zile │ │ │ │ │ │
│ │ecoturistice │x 3 ani x │ │ │ │ │ │
│ │ │640 RON/zi│ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼──────────────────┼──────────┼────────────┼───────┼─────────┼───────┤ │
│ │Instalarea de │ │ │ │ │ │ │
│40 │panouri şi │1 persoană│ │ │ │12800 │ │
│ │indicatoare în │x 20 zile │ │ │ │ │ │
│ │principalele │x 1 an x │ │ │ │ │ │
│ │puncte de │640 RON/zi│ │ │ │ │ │
│ │interes │ │ │ │ │ │ │
├─────┼──────────────────┼──────────┼────────────┼───────┼─────────┼───────┤ │
│41 │Realizarea unor │1 persoană│ │ │ │12800 │ │
│ │hărţi │x 20 zile │ │ │ │ │ │
│ │ecoturistice │x 1 an x │ │ │ │ │ │
│ │ │640 RON/zi│ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼──────────────────┼──────────┼────────────┼───────┼─────────┼───────┤ │
│ │Informare şi │ │ │ │ │ │ │
│ │conştientizare │ │ │ │ │ │ │
│42 │localnici │2 zile x │ │ │ │12800 │ │
│ │cu privire la │2 persoane│ │ │ │ │ │
│ │ariile │x 5 ani x │ │ │ │ │ │
│ │protejate, │640 RON/zi│ │ │ │ │ │
│ │valorile │ │ │ │ │ │ │
│ │naturale şi │ │ │ │ │ │ │
│ │oportunităţile │ │ │ │ │ │ │
│ │de valorificare │ │ │ │ │ │ │
│ │durabilă │ │ │ │ │ │ │
├─────┴──────────────────┴──────────┴────────────┴───────┴─────────┴───────┴─────────────┤
│Obiectiv general nr. 2. Promovarea unei dezvoltări durabile a localităţilor │
│aflate pe teritoriul sau │
│în vecinătatea sitului prin păstrarea activităţilor agricole tradiţionale şi │
│stimularea activităţilor │
│turistice │
│Obiectiv specific nr. 7. Promovarea realizării şi comercializării de produse │
│tradiţionale, etichetate │
│cu sigla sitului │
├─────┬──────────────────┬──────────┬────────────┬───────┬─────────┬───────┬─────────────┤
│ │Conceperea şi │ │ │ │ │ │ │
│ │distribuirea │ │Design, │ │ │ │ │
│43 │siglei sitului │1 persoană│consultări, │ │ │20000 │Fonduri │
│ │către │x 10 zile │distribuire │ │ │ │europene │
│ │producătorii │x 500 RON/│= │ │ │ │POS Mediu, │
│ │locali de │zi │15000 lei │ │ │ │donaţii, │
│ │produse │ │ │ │ │ │sponsorizări,│
│ │tradiţionale │ │ │ │ │ │fonduri │
│ │ │ │ │ │ │ │publice │
│ │ │ │ │ │ │ │- primării │
├─────┼──────────────────┼──────────┼────────────┼───────┼─────────┼───────┤ │
│ │Promovarea │ │ │ │ │ │ │
│44 │produselor │1 persoană│ │ │ │10000 │ │
│ │tradiţionale │x 20 zile │ │ │ │ │ │
│ │locale │x 500 RON/│ │ │ │ │ │
│ │etichetate cu │zi │ │ │ │ │ │
│ │sigla │ │ │ │ │ │ │
│ │sitului │ │ │ │ │ │ │
├─────┴──────────────────┴──────────┴────────────┴───────┴─────────┴───────┴─────────────┤
│Obiectiv general nr. 2. Promovarea unei dezvoltări durabile a localităţilor │
│aflate pe teritoriul sau │
│în vecinătatea sitului prin păstrarea activităţilor agricole tradiţionale şi │
│stimularea activităţilor │
│turistice │
│Obiectiv specific nr. 8. Promovarea utilizării durabile a pajiştilor - păşuni, │
│fâneţe │
├─────┬──────────────────┬──────────┬────────────┬───────┬─────────┬───────┬─────────────┤
│ │Încurajarea │ │ │ │ │ │ │
│ │practicilor │ │ │ │ │ │ │
│45 │tradiţionale de │2 persoane│Combustibil:│ │ │14100 │ │
│ │cosire │x 2 zile x│4 zile x │ │ │ │ │
│ │manuală acolo unde│5 ani x │5 ani x │ │ │ │ │
│ │suprafeţele de │640 RON/zi│65 RON/zi │ │ │ │ │
│ │teren │ │ │ │ │ │ │
│ │permit acest │ │ │ │ │ │ │
│ │lucru. │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼──────────────────┼──────────┼────────────┼───────┼─────────┼───────┤ │
│ │Realizarea unui │ │ │ │ │ │Fonduri │
│ │tip de │ │ │ │ │ │europene │
│ │păşunat în acord │ │ │ │ │ │POS Mediu, │
│ │cu │ │ │ │ │ │donaţii, │
│ │practicile │ │ │ │ │ │sponsorizări,│
│ │dezvoltării │ │ │ │ │ │fonduri │
│ │durabile şi în │ │ │ │ │ │publice │
│46 │conformitate cu │2 persoane│Combustibil:│ │ │14100 │- primării │
│ │practicile │x 2 zile x│4 zile x │ │ │ │ │
│ │tradiţionale │5 ani x │5 ani x │ │ │ │ │
│ │locale prin: │640 RON/zi│65 RON/zi │ │ │ │ │
│ │- favorizarea │ │ │ │ │ │ │
│ │păşunatului │ │ │ │ │ │ │
│ │cu bovine în dauna│ │ │ │ │ │ │
│ │păşunatului cu │ │ │ │ │ │ │
│ │ovine sau │ │ │ │ │ │ │
│ │caprine │ │ │ │ │ │ │
│ │- realizarea unui │ │ │ │ │ │ │
│ │studiu │ │ │ │ │ │ │
│ │privind bonitatea │ │ │ │ │ │ │
│ │pajiştilor şi │ │ │ │ │ │ │
│ │stabilirea │ │ │ │ │ │ │
│ │capacităţii de │ │ │ │ │ │ │
│ │suport a │ │ │ │ │ │ │
│ │acestora în ceea │ │ │ │ │ │ │
│ │ce │ │ │ │ │ │ │
│ │priveşte │ │ │ │ │ │ │
│ │încărcătura - │ │ │ │ │ │ │
│ │realizarea unor │ │ │ │ │ │ │
│ │monitorizări │ │ │ │ │ │ │
│ │privind │ │ │ │ │ │ │
│ │intensitatea │ │ │ │ │ │ │
│ │păşunatului │ │ │ │ │ │ │
│ │şi a numărului de │ │ │ │ │ │ │
│ │animale │ │ │ │ │ │ │
│ │păşunate │ │ │ │ │ │ │
├─────┼──────────────────┼──────────┼────────────┼───────┼─────────┼───────┤ │
│ │Iniţierea unor │ │ │ │ │ │ │
│ │acţiuni de │ │ │ │ │ │ │
│47 │informare/conştien│2 persoane│Combustibil:│ │ │7050 │ │
│ │tizare │x 1 zi x │2 zile x │ │ │ │ │
│ │asupra regulilor │5 ani x │5 ani x │ │ │ │ │
│ │de │640 RON/zi│65 RON/zi │ │ │ │ │
│ │gestionare │ │ │ │ │ │ │
│ │durabilă a │ │ │ │ │ │ │
│ │pajiştilor pentru │ │ │ │ │ │ │
│ │deţinătorii şi/sau│ │ │ │ │ │ │
│ │utilizatorii │ │ │ │ │ │ │
│ │acestora. │ │ │ │ │ │ │
├─────┴──────────────────┴──────────┴────────────┴───────┴─────────┴───────┴─────────────┤
│Obiectiv general nr. 2. Promovarea unei dezvoltări durabile a localităţilor │
│aflate pe teritoriul sau │
│în vecinătatea sitului prin păstrarea activităţilor agricole tradiţionale şi │
│stimularea activităţilor │
│turistice │
│Obiectiv specific nr. 9. Promovarea utilizării durabile a terenurilor │
│forestiere │
├─────┬──────────────────┬──────────┬────────────┬───────┬─────────┬───────┬─────────────┤
│ │Interzicerea │ │ │ │ │ │ │
│ │tăierii │ │ │ │ │ │ │
│ │arboretelor de │ │ │ │ │ │Fonduri │
│48 │anin ce fac │1 persoană│Combustibil:│ │ │35250 │europene │
│ │parte din │x 10 zile │10 zile x │ │ │ │POS Mediu, │
│ │habitatul 91E0* │x 5 ani x │5 ani x │ │ │ │donaţii, │
│ │care se găsesc │640 RON/zi│65 RON/zi │ │ │ │sponsorizări │
│ │de-a lungul │ │ │ │ │ │fonduri │
│ │cursurilor de apă │ │ │ │ │ │publice │
│ │din │ │ │ │ │ │- primării │
│ │interiorul sitului│ │ │ │ │ │ │
│ │Natura │ │ │ │ │ │ │
│ │2000 │ │ │ │ │ │ │
├─────┴──────────────────┴──────────┴────────────┴───────┴─────────┴───────┴─────────────┤
│Obiectiv general nr. 3. Creşterea gradului de informare a publicului referitor │
│la valorile naturale │
│ale sitului şi la activităţile cu impact negativ asupra acestora │
│Obiectiv specific nr. 10. Susţinerea şi promovarea educaţiei ecologice prin │
│realizarea de activităţi │
│educative pe tema conservării naturii │
├─────┬──────────────────┬──────────┬────────────┬───────┬─────────┬───────┬─────────────┤
│ │Prezentări │ │Obiecte │ │ │ │Fonduri │
│49 │tematice în │2 persoane│promoţionale│Bucată │1000 │136500 │europene │
│ │şcolile din │x 20 zile │30 RON/ │materi-│materiale│ │POS Mediu, │
│ │localităţile │x 5 ani x │bucată │ale │publici- │ │donaţii, │
│ │limitrofe sitului │500 RON/zi│combustibil │publi- │tare │ │sponsorizări,│
│ │ │ │20 zile x │citare │ │ │fonduri │
│ │ │ │5 ani x │ │ │ │publice │
│ │ │ │65 RON/zi │ │ │ │- primării │
│ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┴──────────────────┴──────────┴────────────┴───────┴─────────┴───────┴─────────────┤
│Obiectiv general nr. 3. Creşterea gradului de informare a publicului referitor │
│la valorile naturale │
│ale sitului şi la activităţile cu impact negativ asupra acestora │
│Obiectiv specific nr. 11. Îmbunătăţirea atitudinii factorilor interesaţi prin │
│informare şi │
│conştientizare cu privire la valorile naturale din interiorul sitului NATURA │
│2000 │
├─────┬──────────────────┬──────────┬────────────┬───────┬─────────┬───────┬─────────────┤
│ │Întâlniri cu │ │ │ │ │ │ │
│50 │comunităţile │1 persoană│Combustibil:│ │ │28250 │ │
│ │locale şi alţi │x 10 zile │10 zile x │ │ │ │Fonduri │
│ │factori de │x 5 ani x │5 ani x │ │ │ │europene │
│ │interes privind │500 RON/zi│65 RON/zi │ │ │ │POS Mediu, │
│ │managementul │ │ │ │ │ │donaţii, │
│ │sitului │ │ │ │ │ │sponsorizări,│
├─────┼──────────────────┼──────────┼────────────┼───────┼─────────┼───────┤fonduri │
│ │Proiectarea şi │ │Obiecte │ │ │ │publice │
│51 │montarea │ │promoţionale│Bucată │1000 │30000 │- primării │
│ │panourilor │ │30 RON/ │materi-│ │ │ │
│ │informative şi │ │bucată │ale │ │ │ │
│ │de avertizare │ │ │publi- │ │ │ │
│ │ │ │ │citare │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼──────────────────┼──────────┼────────────┼───────┼─────────┼───────┤ │
│ │ │1 persoană│Combustibil:│ │ │14125 │ │
│ │ │x 5 zile x│5 zile x │ │ │ │ │
│ │ │5 ani x │5 ani x │ │ │ │ │
│ │ │500 RON/zi│65 RON/zi │ │ │ │ │
├─────┼──────────────────┼──────────┼────────────┼───────┼─────────┼───────┤ │
│ │Promovarea sitului│ │ │ │ │ │ │
│52 │şi a │1 persoană│Combustibil:│ │ │14125 │ │
│ │acţiunilor de │x 5 zile x│5 zile x │ │ │ │ │
│ │management │5 ani x │5 ani x │ │ │ │ │
│ │în mass - media │500 RON/zi│65 RON/zi │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┴──────────────────┴──────────┴────────────┴───────┴─────────┴───────┴─────────────┤
│Obiectiv general nr. 4 Asigurarea unui management eficient şi adaptabil al │
│sitului prin susţinerea │
│unei structuri funcţionale de management pe durata de aplicare a planului de │
│management │
│Obiectiv specific nr. 12. Îmbunătăţirea logisticii necesare pentru exercitarea │
│eficientă a │
│atribuţiilor custodelui │
├─────┬──────────────────┬──────────┬────────────┬───────┬─────────┬───────┬─────────────┤
│ │ │1 pers x │ │ │ │32000 │ │
│ │ │10 zile x │ │ │ │ │ │
│ │Asigurarea │5 ani x │ │ │ │ │ │
│ │echipamentului │640 lei/zi│ │ │ │ │Fonduri │
│53 │pentru patrulare, │ │ │ │ │ │europene │
│ │observaţii şi ├──────────┼────────────┼───────┼─────────┼───────┤POS Mediu, │
│ │monitorizări: │ │Calculatoare│Buc │10 │80000 │donaţii, │
│ │binocluri, │ │de teren │ │ │ │sponsorizări,│
│ │GPS, aparate foto,│ │ │ │ │ │fonduri │
│ │echipamente de ├──────────┼────────────┼───────┼─────────┼───────┤publice │
│ │pescuit │ │Vehicule de │Buc │2 │270000 │- primării │
│ │electric, mijloace│ │teren │ │ │ │ │
│ │auto. │ │ │ │ │ │ │
│ │ ├──────────┼────────────┼───────┼─────────┼───────┤ │
│ │ │ │Sediu, │ │ │ │ │
│ │ │ │chirie │Luni │60 │96000 │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ ├──────────┼────────────┼───────┼─────────┼───────┤ │
│ │ │ │Achiziţie │ │ │120000 │ │
│ │ │ │imagini │ │ │ │ │
│ │ │ │satelitare, │ │ │ │ │
│ │ │ │hărţi │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ ├──────────┼────────────┼───────┼─────────┼───────┤ │
│ │ │ │Echipament │Buc │1 │54000 │ │
│ │ │ │pescuit │ │ │ │ │
│ │ │ │electric │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ ├──────────┼────────────┼───────┼─────────┼───────┤ │
│ │ │ │Îmbrăcăminte│Set │4 │12000 │ │
│ │ │ │de teren │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┴──────────────────┴──────────┴────────────┴───────┴─────────┴───────┴─────────────┤
│Obiectiv general nr. 4 Asigurarea unui management eficient şi adaptabil al │
│sitului prin susţinerea │
│unei structuri funcţionale de management pe durata de aplicare a planului de │
│management │
│Obiectiv specific nr. 13. Asigurarea integrităţii sitului şi a respectării │
│planului de management prin │
│controale periodice │
├─────┬──────────────────┬──────────┬────────────┬───────┬─────────┬───────┬─────────────┤
│54 │Monitorizarea │ │ │ │ │ │ │
│ │implementării │ │ │ │ │ │ │
│ │planului de │ │Combustibil │ │ │ │ │
│ │managemen │1 pers x │= │ │ │483625 │Fonduri │
│ │ │365 zile/ │65 lei/zi x │ │ │ │europene │
│ │ │an x │365 x 5 ani │ │ │ │POS Mediu, │
│ │ │200 RON x │= │ │ │ │donaţii, │
├─────┼──────────────────┤5 ani │118625 lei │ │ │ │sponsorizări,│
│ │Realizarea de │ │ │ │ │ │fonduri │
│ │patrule │ │ │ │ │ │publice │
│55 │periodice pe │ │ │ │ │ │- primării │
│ │teritoriul │ │ │ │ │ │ │
│ │sitului pentru │ │ │ │ │ │ │
│ │urmărirea │ │ │ │ │ │ │
│ │respectării │ │ │ │ │ │ │
│ │activităţilor │ │ │ │ │ │ │
│ │de mai sus şi a │ │ │ │ │ │ │
│ │regulamentului/ │ │ │ │ │ │ │
│ │planului │ │ │ │ │ │ │
│ │de management │ │ │ │ │ │ │
├─────┼──────────────────┼──────────┼────────────┼───────┼─────────┼───────┤ │
│ │Pregătirea │ │ │ │ │ │ │
│56 │evaluării │35 zile x │ │ │ │89600 │ │
│ │planului de │4 persoane│ │ │ │ │ │
│ │management în │x 640 lei/│ │ │ │ │ │
│ │al V-lea an şi │zi │ │ │ │ │ │
│ │întocmirea │ │ │ │ │ │ │
│ │noului plan │ │ │ │ │ │ │
├─────┴──────────────────┴──────────┴────────────┴───────┴─────────┴───────┴─────────────┤
│Obiectiv general nr. 4 Asigurarea unui management eficient şi adaptabil al │
│sitului prin susţinerea │
│unei structuri funcţionale de management pe durata de aplicare a planului de │
│management │
│Obiectiv specific nr. 14. Asigurarea finanţării/bugetului necesar pentru │
│implementarea planului de │
│management │
├─────┬──────────────────┬──────────┬────────────┬───────┬─────────┬───────┬─────────────┤
│ │Realizarea unui │ │ │ │ │ │ │
│57 │plan de │1 persoană│Consumabile │ │ │131500 │ │
│ │lucru anual cu │x 40 zile │3500 RON │ │ │ │ │
│ │bugetul │x 5 ani x │ │ │ │ │Fonduri │
│ │necesar │640 RON/zi│ │ │ │ │europene │
│ │implementări │ │ │ │ │ │POS Mediu, │
│ │ │ │ │ │ │ │donaţii, │
├─────┼──────────────────┼──────────┼────────────┼───────┼─────────┼───────┤sponsorizări,│
│ │Identificarea şi │ │ │ │ │ │fonduri │
│ │accesarea │ │ │ │ │ │publice │
│58 │de fonduri prin │1 persoană│Consumabile │ │ │134500 │- primării │
│ │programe/ │x 40 zile │6500 RON │ │ │ │ │
│ │proiecte în │x 5 ani x │ │ │ │ │ │
│ │vederea │640 RON/zi│ │ │ │ │ │
│ │aplicării unui │ │ │ │ │ │ │
│ │management │ │ │ │ │ │ │
│ │eficient al │ │ │ │ │ │ │
│ │sitului │ │ │ │ │ │ │
├─────┴──────────────────┴──────────┴────────────┴───────┴─────────┴───────┴─────────────┤
│Obiectiv general nr. 4 Asigurarea unui management eficient şi adaptabil al │
│sitului prin susţinerea │
│unei structuri funcţionale de management pe durata de aplicare a planului de │
│management │
│Obiectiv specific nr. 15. Asigurarea unui nivel adecvat de pregătire a │
│personalului implicat în │
│gestionarea sitului │
├─────┬──────────────────┬──────────┬────────────┬───────┬─────────┬───────┬─────────────┤
│ │Evaluarea nevoilor│ │ │ │ │ │ │
│59 │de │ │Taxe cursuri│ │ │ │Fonduri │
│ │formare a │3 persoane│/ │ │ │135000 │europene │
│ │personalului │x 2 │conferinţe, │ │ │ │POS Mediu, │
├─────┼──────────────────┤evenimente│transport, ├───────┼─────────┤ │donaţii, │
│60 │Desfăşurarea şi │x 5 ani x │cazare, │ │ │ │sponsorizări,│
│ │participarea la │4500 RON │diurnă │ │ │ │fonduri │
│ │cursuri de │ │ │ │ │ │publice │
│ │instruire necesare│ │ │ │ │ │- primării │
├─────┼──────────────────┤ │ ├───────┼─────────┤ │ │
│61 │Participarea la │ │ │ │ │ │ │
│ │conferinţe │ │ │ │ │ │ │
│ │de specialitate │ │ │ │ │ │ │
├─────┼──────────────────┼──────────┼────────────┼───────┼─────────┼───────┤ │
│62 │Rapoarte către │1 persoană│ │ │ │64000 │ │
│ │autorităţi │x 20 zile │ │ │ │ │ │
│ │ │x 5 ani x │ │ │ │ │ │
│ │ │640 Ron/zi│ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┴──────────────────┴──────────┴────────────┴───────┴─────────┴───────┴─────────────┤
│Obiectiv general nr. 4 Asigurarea unui management eficient şi adaptabil al │
│sitului prin susţinerea │
│unei structuri funcţionale de management pe durata de aplicare a planului de │
│management │
│Obiectiv specific nr. 16. Actualizarea formularului standard de caracterizare a │
│sitului NATURA 2000 │
├─────┬──────────────────┬──────────┬────────────┬───────┬─────────┬───────┬─────────────┤
│ │Elaborarea │ │ │ │ │ │ │
│ │propunerii de │ │ │ │ │ │ │
│ │actualizare a │ │ │ │ │ │ │
│ │formularului │ │ │ │ │ │ │
│ │standard în │ │ │ │ │ │ │
│ │funcţie de │ │ │ │ │ │ │
│ │rezultatele │ │ │ │ │ │ │
│63 │studiilor: │1 persoană│ │ │ │12800 │ │
│ │eliminarea │x 20 zile │ │ │ │ │ │
│ │habitatului │x 640 RON/│ │ │ │ │ │
│ │92A0; adăugarea │zi │ │ │ │ │ │
│ │habitatelor 91E0*,│ │ │ │ │ │ │
│ │3150, │ │ │ │ │ │ │
│ │3270 şi 6430; │ │ │ │ │ │ │
│ │eliminarea │ │ │ │ │ │ │
│ │speciei de peşti │ │ │ │ │ │ │
│ │Misgurnus │ │ │ │ │ │ │
│ │fossilis; │ │ │ │ │ │ │
│ │adăugarea │ │ │ │ │ │ │
│ │speciilor de │ │ │ │ │ │ │
│ │mamifere │ │ │ │ │ │ │
│ │Lutra lutra şi │ │ │ │ │ │ │
│ │Spermophilus │ │ │ │ │ │ │
│ │citellus; │ │ │ │ │ │ │
│ │înlocuirea speciei│ │ │ │ │ │ │
│ │de │ │ │ │ │ │ │
│ │peşti Gobio │ │ │ │ │ │ │
│ │albipinnatus │ │ │ │ │ │ │
│ │cu specia Gobio │ │ │ │ │ │ │
│ │albipinnatus │ │ │ │ │ │ │
│ │vladykovi. │ │ │ │ │ │ │
├─────┴──────────────────┴──────────┴────────────┴───────┴─────────┼───────┼─────────────┤
│TOTAL │4723200│ │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────┴───────┴─────────────┘



    CAP. 6
    BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
        Bădărău, A.S., 2013 - 3270 Râuri cu maluri nămoloase din Chenopodion rubri şi Bidention, in: Brînzan, T (coord. ed.), 2013 - Catalogul habitatelor, speciilor şi siturilor Natura 2000 în România, SC Exclus Prod S.R.L. & R.A. Monitorul Oficial, Bucureşti, p. 35.
        Botnariuc, N., Tatole, V. (Edit.) (2005) - Cartea Roşie a Vertebratelor din România. Academia Română şi Muzeul Naţional de Istorie Naturală "Grigore Antipa" Bucureşti.
        Doniţă N., Popescu A., Paucă-Comănescu M., Mihăilescu S., Biriş I. A. (2006) - Habitatele din România. Modificări conform amendamentelor, Edit. Tehnică Silvică, Bucureşti.
        Doniţă, N., Ivan, D., Coldea, Gh. Sanda, V., Popescu, A, Chifu, T., Paucă-Comănescu, M., Mititelu, D., Boşcaiu, N. (1992) - Vegetaţia României, Ed.Tehnică Agricolă, Bucureşti.
        Doniţă, N., Păucă-Compnescu, M., Popescu A., Mihăilescu, S., Biriş, I.A. (2005) - Habitatele din România, Editura Tehnică Silvică Bucureşti, pp. 496.
        Gasc, J.P., et al. Atlas of Amphibians and Reptiles in Europe.
        Ivan, D., Doniţă, N., Coldea, Gh. Sanda, V., Popescu, A, Chifu, T., Boşcaiu, N, A., Mititelu, D., Paucă-Comănescu, M. (1993) - Vegetation potentielle de la Roumanie, Braun-Blanquetia, 9: 3-79.
        Rozylowicz L, Cogălniceanu D, Szekely P, Samoilă C, Ruben I, Tudor M, Plăiaşu R, Stănescu F (2013) - Diversity and distribution of amphibians in România. ZooKeys 296: 35- 57.
        Sanda, V., Ollerer, K., Burescu, P., (2008) - Fitocenozele din România: sintaxonomie, strucutură, dinamică şi evoluţie, Ed. ARS Docendi, Bucureşti.
    ANEXA 1
 Harta localizării sitului
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 2
Harta suprapunerii cu alte arii protejate
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 3
Harta geologică_est
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 4
Harta geologică_vest
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 5
Harta hidrologică_est
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 6
Harta hidrologică_vest
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 7
Harta pedologică_est
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 8
Harta pedologică_vest
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 9
Distribuţia habitatului 91E0*
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 10
Distribuţia habitatului 3150
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 11
Distribuţia habitatului 3270
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 12
Distribuţia habitatului 6430
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 13
Distribuţia speciilor de peşti_1
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 14
Distribuţia speciilor de peşti_2
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 15
Distribuţia speciilor de peşti_3
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 16
Distribuţia speciilor de peşti_4
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 17
Distribuţia speciilor de nevertebrate
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 18
Distribuţia speciilor de amfibieni şi reptile
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 19
Distribuţia speciilor de păsări_1
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 20
Distribuţia speciilor de păsări_2
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 21
Distribuţia speciilor de păsări_3
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 22
Distribuţia speciilor de păsări_4
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 23
Distribuţia speciilor de păsări_5
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 24
Distribuţia speciilor de păsări_6
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 25
Distribuţia speciilor de păsări_7
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 26
Ameninţările potenţiale asupra speciilor şi habitatelor de interes comunitar
 (a se vedea imaginea asociată)

                                         -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016