Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   PLAN DE MANAGEMENT din 31 mai 2016  integrat al sitului de importanţă comunitară ROSCI0176 Pădurea Tătăruşi şi al rezervaţiei naturale Pădurea Tătăruşi    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 PLAN DE MANAGEMENT din 31 mai 2016 integrat al sitului de importanţă comunitară ROSCI0176 Pădurea Tătăruşi şi al rezervaţiei naturale Pădurea Tătăruşi

EMITENT: Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 601 bis din 8 august 2016
──────────
    Aprobat prin Ordinul nr. 1.017/2016 publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. nr. 601 din 08 august 2016
──────────

     LISTĂ DE ABREVIERI
     DJ - Drum Judeţean
     GNM - Garda Naţională de Mediu
     IUCN - Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii (Internaţional Union for Conservation of Nature)
     ONG - Organizaţie Non-Guvernamentală
     PUG - Plan Urbanistic General
     PUZ - Plan Urbanistic Zonal
     PATJ - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean
     u.a. - unitate amenajistică
     U.P. - Unitate de Producţie

     CUPRINS
    CAP. 1
    INTRODUCERE
    1.1. Scurtă descriere a planului de management
    1.2. Scurtă descriere a ariilor naturale protejate
    1.3. Cadrul legal referitor la aria protejată şi la elaborarea planului de management
    1.4. Procesul de elaborare a planului de management
    1.5. Procedura de implementare a planului de management
    CAP. 2
    DESCRIEREA ARIILOR NATURALE
    2.1. Informaţii generale
    2.1.1. Localizarea ariei naturale protejate
    2.1.2. Limitele ariilor naturale protejate
    2.1.3. Suprapuneri cu alte arii naturale protejate

    2.2. Mediul abiotic
    2.2.1. Geomorfologia
    2.2.2. Geologia
    2.2.3. Hidrografia
    2.2.4. Clima
    2.2.5. Solurile

    2.3. Mediul biotic
    2.3.1. Habitate Natura 2000
    2.3.2. Flora de interes conservativ
    2.3.3. Fauna de interes conservativ
    2.3.4. Alte specii de floră şi faună relevante

    2.4. Informaţii socio-economice, impacturi şi ameninţări
    2.4.1. Informaţii socio-economice şi culturale
    2.4.1.2. Utilizarea terenurilor
    2.4.1.3. Situaţia juridică a terenurilor, administratori şi gestionari

    2.4.2. Impacturi
    2.4.2.1. Presiuni
    2.4.2.2. Ameninţări


    CAP. 3
    EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE PENTRU SPECIILE ŞI HABITATELE DE INTERES CONSERVATIV
    3.1. Evaluarea stării de conservare a habitatelor de interes conservativ
    3.2. Evaluarea stării de conservare a speciilor de interes conservativ
    3.2.1. Evaluarea stării de conservare pentru Cypripedium calceolus
    3.2.2. Evaluarea stării de conservare pentru Isophya stysi

    CAP. 4
    SCOPUL ŞI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT
    4.1. Scopul planului de management
    4.2. Obiective generale, specifice şi acţiuni
    4.2.1. Obiective generale
    4.2.2. Obiective specifice şi acţiuni

    CAP. 5
    PLANUL DE ACTIVITĂŢI
    5.1. Acţiuni/măsuri de management propuse pentru îndeplinirea obiectivelor
    5.1.1. Acţiuni/măsuri de management propuse pentru gospodărirea habitatelor forestiere
    5.1.1.1. Măsuri necesare menţinerii stării de conservare favorabile

    5.1.2. Măsuri propuse pentru conservarea speciilor de plante de interes conservativ în ariile protejate Pădurea Tătăruşi
    5.1.3. Măsuri propuse pentru conservarea speciei de nevertebrate Isophya stysi în situl de importanţă comunitară Pădurea Tătăruşi
    5.1.4. Monitorizarea speciilor şi habitatelor de interes conservativ
    5.1.5. Acţiuni care vizează desfăşurarea activităţilor de prevenire şi gestionare a incendiilor şi a altor calamităţi naturale

    5.2. Planul de acţiuni
    5.3. Resurse umane, financiare, instituţionale pentru fiecare acţiune
    CAP. 6
    PLANUL DE MONITORIZARE A ACTIVITĂŢILOR
     BIBLIOGRAFIE

    ANEXE LA PLANUL DE MANAGEMENT
    Anexa 1 la Planul de management
     Angajamentul bugetar
     Anexa 2 la Planul de management
     Localizarea la nivel naţional a sitului de importanţă comunitară ROSCI0176 Pădurea Tătăruşi şi a rezervaţiei naturale 2.546 Pădurea Tătăruşi
     Anexa 3 la Planul de management
     Localizarea la nivel local a sitului de importanţă comunitară ROSCI0176 Pădurea Tătăruşi şi a rezervaţiei naturale 2.546 Pădurea Tătăruşi
     Anexa 4 la Planul de management
     Harta suprapunerilor rezervaţiei naturale 2546 Pădurea Tătăruşi cu situl de importanţă comunitară ROSCI0176 Pădurea Tătăruşi
     Anexa 5 la Planul de management
     Localizarea geomorfologică a rezervaţiei naturale Pădurea Tătăruşi şi situl de importanţă comunitară ROSCI0176 Pădurea Tătăruşi
     Anexa 6 la Planul de management
     Limitele actuale ale rezervaţiei naturale 2.546 Pădurea Tătăruşi
     Anexa 7 la Planul de management
     Limitele propuse pentru rezervaţia naturală 2.546 Pădurea Tătăruşi
     Anexa 8 la Planul de management
     Harta de distribuţie a habitatelor
    CAP. 1
    INTRODUCERE
    1.1. Scurtă descriere a planului de management
     Planul de management al sitului de importanţă comunitară ROSCI0176 Pădurea Tătăruşi şi al rezervaţiei naturale 2.546 Pădurea Tătăruşi reprezintă documentul oficial prin care se reglementează desfăşurarea tuturor activităţilor de pe cuprinsul acestor arii naturale protejate, precum şi din imediata vecinătate a lor. În planul de management este evaluată şi descrisă situaţia actuală a ariilor naturale protejate fiind definite măsurile de gospodărire necesare conservării lor.
     Scopul planului de management este de a asigura un cadru legislativ adecvat pentru a menţine sau a îmbunătăţi, acolo unde este cazul, starea favorabilă de conservare a speciilor şi habitatelor de importanţă comunitară şi naţională pentru care au fost desemnate cele două arii protejate.
     Obiectivele planului de management sunt:
    a) Descrierea şi evaluarea situaţiei prezente a ariilor naturale protejate din punct de vedere al biodiversităţii şi al condiţiilor de mediu şi socio-economice;
    b) Definirea obiectivelor de management, precizarea acţiunilor de conservare necesare şi reglementarea activităţilor care se pot desfăşura pe teritoriul ariilor şi în imediata lor vecinătate în conformitate cu obiectivele de management propuse;
    c) Planificarea în timp şi spaţiu a măsurilor propuse pentru asigurarea conservării speciilor şi habitatelor de importanţă comunitară şi naţională, în concordanţă cu activităţile tradiţionale ale comunităţilor locale.


    1.2. Scurtă descriere a ariilor naturale protejate
     Planul de management se referă la două arii naturale protejate din categorii diferite, un sit de importanţă comunitară şi o rezervaţie naturală. Este vorba despre situl de importanţă comunitară ROSCI0176 Pădurea Tătăruşi, desemnat prin Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, în a cărui suprafaţă este inclusă şi rezervaţia naturală 2.546 Pădurea Tătăruşi, desemnată arie naturală protejată de interes naţional prin Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a- zone protejate - poziţia 2.546 din Anexa I.
     Situl Natura 2000 ROSCI0176 Pădurea Tătăruşi a fost declarat pentru conservarea habitatelor de importanţă comunitară 9130 Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetumprecum şi a două specii prezente în anexa II a Directivei 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de floră şi faună sălbatice: Cypripedium calceolus, cod 1902,denumită popular papucul doamnei şi isophya stysi, cod 4050, denumită popular cosaş.
     Aria protejată de interes naţional 2.546 Pădurea Tătăruşi a fost declarată pentru conservarea pădurii de fag, Fagus sylvatica, de 130 ani unde este prezent insular şi Fagus taurica de dimensiuni impresionante.
     Din punct de vedere al modului în care trebuie atins scopul ariilor în cauză - conservarea speciilor şi habitatelor pentru care au fost desemnate- se prevede conservarea prin intervenţii active de gospodărire. Astfel, pentru situl de importanţă comunitară, conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor natural, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, sunt prevăzute a fi aplicate măsurile de conservare necesare menţinerii sau refacerii la o stare de conservare favorabilă a habitatelor naturale şi populaţiilor speciilor de importanţă comunitară pentru care situl este desemnat. Rezervaţia naturală este inclusă în categoria IV IUCN, care conform definiţiei se referă la zone terestre şi/sau marine supuse unor intervenţii active de management pentru a asigura menţinerea habitatelor şi/sau îndeplinirea necesităţilor anumitor specii. Ca atare şi aceasta este o arie protejată administrată pentru conservarea naturii prin intervenţii active de management.

    1.3. Cadrul legal referitor la aria protejată şi la elaborarea planului de management
     Acest plan de management este elaborat în concordanţă cu următoarele acte normative:
    a) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare;
    b) Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate;
    c) Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România cu modificările şi completările ulterioare;
    d) Ordinul ministrului mediului şi schimbărilor climatice nr. 1052/2014 privind aprobarea Metodologiei de atribuire în administrare şi custodie a ariilor naturale protejate cu modificările ulterioare;
    e) Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, cu modificările şi completările ulterioare;
    f) Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.


    1.4. Procesul de elaborare a planului de management
     Planul de Management este elaborat ca un proces transparent, prin implicarea şi consultarea factorilor interesaţi, conform legislaţiei în vigoare. Procesul de elaborare a planului de management s-a desfăşurat în mai multe etape:
    a) Evaluarea zonei: cartarea limitelor ariilor protejate, a formelor de proprietate asupra terenurilor, a regimului de administraţie şi a folosinţei terenurilor din ariile protejate; analiza mediului socio-economic şi mediului fizic- geologie, geomorfologie, hidrografie, climă şi soluri;
    b) Evaluarea elementelor de biodiversitate: identificarea şi cartarea în teren a habitatelor şi arealelor speciilor care fac obiectul conservării în aria protejată; identificarea potenţialelor ameninţări la adresa speciilor şi habitatelor de importanţă comunitară şi naţională; evaluarea stării de conservare a acestora;
    c) Fixarea obiectivelor de management, elaborarea măsurilor de gospodărire pentru îndeplinirea obiectivelor şi planificarea acestora în timp şi spaţiu: elaborarea planului de acţiune.

     Pentru culegerea datelor necesare acestor paşi au fost derulate studii specifice în cadrul proiectului "Model de management privind arii naturale protejate atribuite în custodie în judeţele Neamţ şi Iaşi"; Beneficiar: Asociaţia Ecoturistică Prietenii Pădurii Bălţăteşti. Elaborarea propriu-zisă a planului de management are la bază informaţiile din aceste studii, extrase integral sau prelucrate. Acolo unde a fost necesar, au mai fost folosite informaţii din alte surse - legislaţie, lucrări de specialitate şi altele.

    1.5. Procedura de implementare a planului de management
     Responsabilitatea implementării planului revine custodelui în conformitate cu prevederile din convenţia de custodie nr. 110/5.03.2010 încheiată între autoritatea pentru protecţia mediului şi Direcţia Silvică Iaşi. Organizarea activităţilor se va realiza de către custode, în colaborare permanentă cu factorii de interes - administraţii publice locale, Agenţia pentru Protecţia Mediului Iaşi, Comisariatul de Regim Silvic şi Vânătoare Suceava, Garda de Mediu- Comisariatul judeţean iaşi, proprietari şi administratori de terenuri, instituţii academice şi de cercetare, ONG-uri, specialişti şi alţii.
     După aprobarea planului de management, autorităţile administraţiei publice locale competente au obligaţia actualizării documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi a documentaţiilor de urbanism locale, prin integrarea prevederilor referitoare la ariile protejate aflate în discuţie în cuprinsul acestor planuri. Astfel, în vederea localizării cu exactitate a ariilor protejate în documentaţiile de amenajare a teritoriului şi urbanism, în piesele grafice/desenate ale documentaţiilor vor fi incluse şi limitele ariilor naturale protejate. Avizul custodelui ariei este necesar la elaborarea sau actualizarea documentaţiilor de amenajarea teritoriului şi urbanism ce cuprind şi suprafeţe ale ariilor naturale protejate sau sunt în imediata vecinătate a acestora. Instituţia prefectului, în virtutea atribuţiilor legale conferite, va veghea asupra îndeplinirii de către autorităţile administraţiei publice locale a sarcinilor/răspunderilor care le revin sau care au fost asumate de către acestea.
     Pentru ca valoarea practică a informaţiilor culese din teren să fie una ridicată, s-a realizat o aplicaţie dedicată de management a ariilor naturale protejate, cu ajutorul căreia să fie gestionate atât informaţiile spaţiale referitoare la învelişul vegetal dar şi a informaţiilor legate de mediul abiotic: geologie, geomorfologie, sol, climă.

    CAP. 2
     DESCRIEREA ARIILOR NATURALE
    2.1. Informaţii generale
     Primele intenţii de conservare a patrimoniului natural din Pădurea Tătăruşi datează din perioada anilor 1990, fiind înfiinţată ca arie naturală protejată de interes local în anul 1994 prin Hotărârea Consiliului Judeţean Iaşi nr. 8/1994. Ulterior, prin Legea nr. 5/2000, Pădurea Tătăruşi a fost desemnată arie naturală protejată de interes naţional, cod 2.546, suprafaţa 49,9 ha. Conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, Pădurea Tătăruşi se încadrează în categoria rezervaţiilor naturale, de tip forestier, iar după clasificarea IUCN se încadrează în categoria IV, tip F - forestier şi anume arie de conservare a habitatelor/speciilor prin intervenţii active de gospodărire.
     Zona de la Pădurea Tătăruşi, datorită valorii sale din punct de vedere conservativ, a fost desemnată prin Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007, cu modificările şi completările ulterioare, ROSCI0176Pădurea Tătăruşi, pe o suprafaţă de 55 ha. Scopul desemnării îl reprezintă conservarea habitatului de importanţă comunitară 9130 Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum dar şi a speciei de plante de importanţă comunitară Cypripedium calceolus, cod 1902, denumită popular papucul doamnei şi a speciei de nevertebrate Isophya stysi, cod 4050, denumită popular cosaş.
    2.1.1. Localizarea ariei naturale protejate
     Ariile naturale din perimetrul Pădurea Tătăruşi sunt localizate în Podişul Sucevei, aproximativ la jumătatea distanţei dintre râurile Siret şi Moldova, la extremitatea nord-vestică a judeţului Iaşi, la graniţa cu judeţul Suceava. Mai precis, ariile protejate se află în teritoriul sudic al comunei Tătăruşi- judeţul Iaşi şi la vest faţă de comuna Conteşti- judeţul Suceava, în apropierea drumului judeţean DJ 208. Din punct de vedere administrativ, ariile sunt localizate în judeţul Iaşi, raza comunei Tătăruşi.
     Din punct de vedere al administraţiei silvice, în situl de importanţă comunitară ROSCI0176 Pădurea Tătăruşi care include şi rezervaţia naturală 2546 Pădurea Tătăruşi, sunt cuprinse subparcele silvice 48 A şi 49 A din U.P II Tătăruşi. Întreaga suprafaţă de fond forestier este în administrarea Ocolului Silvic Paşcani, subunitate a Direcţiei Silvice Iaşi.
     Coordonatele sunt:
    a) Latitudine: 47° 18'44" N;
    b) Longitudine: 26° 37'4" E.

     Conform SRTM, altitudinea medie faţă de nivelul mării este de 357 m. Cea minimă este de 292 m iar cea maximă de 395 m.
     Accesul către aria naturală protejată se face mai uşor din satul Conteşti, pe drumul judeţean DJ 208, iar de aici spre vest circa 700 m până la limita sitului prin intermediul unor drumuri de câmp, utilizate pentru accesul la culturile agricole din zonă care însă sunt mai greu practicabile, mai ales în perioadele cu umezeală. Alte variante de a ajunge în sit sunt: pe DJ 208 F dinspre comuna Tătăruşi până la ieşirea din localitate, iar de aici, pe drumuri comunale sau agricole spre sud-est către sit.

    2.1.2. Limitele ariilor naturale protejate
     Limitele rezervaţiei naturale 2.546 Pădurea Tătăruşi şi ale sitului de importanţă comunitară ROSCI0176 Pădurea Tătăruşi sunt reprezentate în figura 2.

    2.1.3. Suprapuneri cu alte arii naturale protejate
     Limitele rezervaţiei naturale 2546 Pădurea Tătăruşi şi ale sitului de importanţă comunitară ROSCI0176 Pădurea Tătăruşi se suprapun. Rezervaţia naturală Pădurea Tătăruşi are însă o suprafaţă mai mică de 49,9 ha şi este parţial, însă majoritar inclusă în suprafaţa sitului de importanţă comunitară rosci0176 Pădurea Tătăruşi - 55 ha. În urma analizei GIS a rezultat harta suprapunerilor existente în ariile naturale protejate Pădurea Tătăruşi. Suprafaţa pe care cele două arii naturale protejate se suprapun este de 50,35 ha.


    2.2. Mediul abiotic
    2.2.1. Geomorfologia
     Suprafaţa aferentă ariilor protejate Pădurea Tătăruşi este situată din punct de vedere al microreliefului pe versant, cu configuraţia în general ondulată, expoziţia S-E şi înclinarea medie a terenului de până la 23 grade. Din punct de vedere al macroreliefului, situl se încadrează în Podişul Sucevei, aflat în nord-estul Podişului Moldovei. Acolo se află cele mai mari altitudini din Podişul Moldovei, ajungând la aproximativ 700 m. La nord este mărginit de frontiera cu ucraina, la sud podişul Bârladului, la est,Câmpia Moldovei şi respectiv la vest Carpaţii orientali şi subcarpaţii Moldovei. Este format din: Podişul Dragomirnei, Dealul Mare, Podişul Sucevei şi Podişul Fălticenilor şi Depresiunea Rădăuţi. Podişul Sucevei este irigat în totalitate de râul Siret împreună cu afluenţii lui. Contactul cu zona montană este foarte strâns, Podişul Moldovei fiind aici lipit de Carpaţii Orientali. Pe o mică porţiune se dezvoltă o depresiune mai largă, Depresiunea Rădăuţi. Podişul Sucevei se continuă şi la est de Valea Şiretului, printr-o culme deluroasă, formată din roci mai dure, care se termină printr-un abrupt spre Câmpia Moldovei.
     Relieful are interfluvii cu poduri largi uşor înclinate spre sud-est, fragmentate în general longitudinal. Văile au caracter de culoare largi cu lunci extinse şi terase.


     Tabelul nr. 1
     Unităţile majore de relief şi procentul de ocupare în situl de importanţă comunitară ROSCIO176 Pădurea Tătăruşi şi rezervaţia naturală 2.546 Pădurea Tătăruşi

┌───────────────────────┬──────────────┐
│Unitatea majoră de │Procent │
│relief │ocupare │
├───────────────────────┼──────────────┤
│Deal/Podiş │100% │
└───────────────────────┴──────────────┘


     Tabelul nr. 2
     Unităţile de relief şi procentul de ocupare în situl de importanţă comunitară ROSCIO176 Pădurea Tătăruşi şi rezervaţia naturală 2.546 Pădurea Tătăruşi

┌────────────────────┬─────────────────┐
│Unitatea de relief │Procent ocupare │
├────────────────────┼─────────────────┤
│Podişul Sucevei │100% │
└────────────────────┴─────────────────┘


     Tabelul nr. 3
     Trepte hipsometrice şi procentul de ocupare în situl de importanţă comunitară ROSCIO176 Pădurea Tătăruşi şi rezervaţia naturală 2.546 Pădurea Tătăruşi

┌─────────────────────┬────────────────┐
│Treapta hipsometrică │Procent ocupare │
├─────────────────────┼────────────────┤
│250 - 300 │1% │
├─────────────────────┼────────────────┤
│300 - 350 │35% │
├─────────────────────┼────────────────┤
│350 - 400 │64% │
└─────────────────────┴────────────────┘


     Tabelul nr. 4
     Ponderea expoziţiei versanţilor în situl de importanţă comunitară ROSCIO176 Pădurea Tătăruşi şi rezervaţia naturală 2.546 Pădurea Tătăruşi

┌────┬────────────┬────────────────────┐
│Nr. │Expoziţia │Procent ocupare │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│1 │N │11% │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│2 │NE │72% │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│3 │E │12% │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│4 │SE │3% │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│5 │S │0% │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│6 │SV │0% │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│7 │V │0% │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│8 │NV │2% │
└────┴────────────┴────────────────────┘


     Tabelul nr. 5
     Ponderea pantelor în situl de importanţă comunitară ROSCIO176 Pădurea Tătăruşi şi rezervaţia naturală 2.546 Pădurea Tătăruşi

┌───┬──────────────────┬───────────────┐
│Nr.│Intervale de pantă│Procent ocupare│
│ │% │ │
├───┼──────────────────┼───────────────┤
│1 │0-2 │4% │
├───┼──────────────────┼───────────────┤
│2 │2-5 │13% │
├───┼──────────────────┼───────────────┤
│3 │5-10 │26% │
├───┼──────────────────┼───────────────┤
│4 │10-20 │58% │
└───┴──────────────────┴───────────────┘

    2.2.2. Geologia
     Situl de importanţă comunitară ROSCI0176 Pădurea Tătăruşi şi rezervaţia naturală 2.546 Pădurea Tătăruşi se găsesc în Podişul Sucevei ce are un relief structural în care straturile cu roci dure alternează cu cele moi, datorită eroziunii apelor. Platforma Moldovenească este structurată pe verticală în două componente majore, soclul situat la adâncimi de peste 1000 m, format din roci cristaline de vârstă mezoproterozoică şi cuvertură depusă în diferite perioade geologice, alcătuită din alternanţe litologice sedimentare.
     Podişul Sucevei s-a format în orogeneza Alpină târzie, format din strate sedimentare aduse din Carpaţi. Contactul cu zona montană este foarte strâns, Podişul Moldovei fiind aici lipit de Carpaţii Orientali.Podişul Sucevei este alcătuit din gresii, pietrişuri, nisipuri şi argile. Straturile sunt înclinate în direcţia N-S. Podişul este astfel unul foarte fragmentat, cu masive mici, prezentând alternanţă de coline şi văi largi şi lungi.
     În cadrul sitului de importanţă comunitară ROSCI0176 Pădurea Tătăruşi şi al rezervaţiei naturale 2.546 Pădurea Tătăruşi, stratele de suprafaţă sunt depozite sedimentare sarmaţiene.

    2.2.3. Hidrografia
     Zona se încadrează în bazinul hidrografic al Şiretului. Mai precis, aria protejată se situează în bazinul mijlociu al râului Siret.
     Bazinul hidrografic Siret este amplasat în partea de est - nord-est a ţării fiind cel mai mare bazin hidrografic de pe teritoriul României. Râul Siret este cel mai important afluent al Dunării, având un debit mediu multianual, la vărsare, de circa 250 mc/s şi reprezintă cel mai mare bazin hidrografic de pe teritoriul României. Suprafaţa ocupată de bazinul Siret în judeţul Iaşi este una mică, suprapunându-se doar peste partea vestică a acestuia şi însumând 960 kmp, respectiv 3,4% din suprafaţa totală a bazinului hidrografic. Altitudinea medie a bazinului este de 515 m, iar panta medie a râului Siret este de 0,5 la mie. Pe teritoriul României, în bazinul hidrografic Siret au fost codificate 734 cursuri de apă, însumând o reţea hidrografica în lungime de 10280 kilometri.Principalele cursuri de apă din bazinul hidrografic Siret sunt afluenţi de dreapta ai râului Siret care colectează toate apele de pe versantul de est al Carpaţilor Orientali şi anume râurile Suceava, Moldova, Bistriţa, Trotuş, Putna, Râmnicu Sărat şi râul Buzău. Pe partea stângă are un singur afluent mai important, râul Bârlad.
     Situl de importanţă comunitară ROSCI0176 Pădurea Tătăruşi şi rezervaţia naturală 2.546 Pădurea Tătăruşi se află pe versantul stâng al unui bazinet torenţial cu orientare spre nord, numit pârâul Boeşti, afluent al râului Conţeasca.

    2.2.4. Clima
     Situl de importanţă comunitară ROSCI0176 Pădurea Tătăruşi şi rezervaţia naturală 2.546 Pădurea Tătăruşi se încadrează conform Geografiei României din 1983 în ţinutul climatic de dealuri şi podişuri joase, subţinutul climatic Subcarpaţii şi Podişul Moldovei, districtul pădure, topoclimatul complex Podişul Sucevei. Datorită poziţiei geografice, climatul continental este destul de pronunţat. Totodată, clima în zonă este influenţată şi de alţi factori, mai importanţi fiind radiaţia solară şi circulaţia generală a maselor de aer pe direcţia văii Şiretului, N-S, care canalizează curenţii de aer. După sistemul de clasificare Koppen, zona analizată se încadrează în climatul Dfb.

     Regimul termic
    Temperatura medie anuală este de 8,5 grade Celsius la Staţia Meteorologică Paşcani şi de 9,5 grade Celsius la Staţia Meteorologică Iaşi. Temperatura medie a lunii ianuarie - între -3 şi -4 grade Celsius, iar a lunii iulie între 21 şi 22 grade Celsius. Temperatura medie a anotimpului cald este de 21 grade Celsius, iar a celui rece de -2 grade Celsius. Temperatura maximă absolută lunară a fost de 40,0 grade Celsius, iar minima absolută lunară de -30,6 grade Celsius. Situarea într-o zonă de climă de dealuri şi podişuri cu altitudini în jur de 200 m determină o durată anuală de strălucire a soarelui de 2000 ore. Durata medie a perioadei lipsite de îngheţ este de 167 zile. Suma temperaturilor medii zilnice pozitive se cifrează la 3000, cea mai redusă din întreg Podişul Moldovei, iar numărul mediu anual de zile senine este de 80 - 100. Temperaturile medii de vară scad de la est, 20 grade Celsius către vest, 16 grade Celsius. Iarna, de asemenea se constată -5 grade Celsius în vest şi -4 grade Celsius în est, ceea ce arată rolul moderator al influenţei nord - vestice.Primul îngheţ se produce în medie în intervalul 11-20 octombrie, iar ultimul îngheţ are loc în perioada 10-25 aprilie.

     Regimul pluviometric
     Precipitaţiile medii anuale ating valorile de 520 mm la Staţia Meteorologică Iaşi, respectiv 540 mm la Paşcani. Cel mai secetos anotimp este iarna, atingându-se un cuantum mediu de precipitaţii de circa 90-100 mm. Vara, cuantumul precipitaţiilor este de circa 200 mm. În perioada de vegetaţie cad în medie precipitaţii totalizând 360-400 mm, iar evapotranspiraţia potenţială se situează în jur de 620 mm, ceea ce generează un deficit al precipitaţiilor atmosferice în perioada de vegetaţie de circa 220-260 mm. Valoarea medie anuală a umezelii relative a aerului este de 77%. Indicele de ariditate anual variază între 26 în estul Podişului Moldovei şi 35 în partea de vest a podişului.

     Regimul eolian
     Vânturile cele mai frecvente bat pe direcţia N-S. Particularitatea climatică decurge din situarea podişului sub influenţa curenţilor de aer nord- vestici, manifestată prin vânturi dominante de nord - vest. În medie anual, frecvenţa cea mai mare, 28,7 % şi o viteză medie de 3,1 m/s o au vânturile din nord N-N/V. Iarna, vânturile din nord sunt aducătoare de zăpadă şi foarte frecvent de viscole, iar vara transportă aer cald accentuând perioadele de secetă.

     Factorii climatogeni
     Factorii climatogeni care au o influenţă directă asupra variaţiei în timp şi spaţiu a elementelor climatice sunt: radiaţia solară, dinamica atmosferei şi suprafaţa adiacentă. Perimetrul analizat primeşte o cantitate de radiaţii solare de circa 90 kcal/cmp. Suprafaţa subiacentă, prin care se înţelege suprafaţa terestră cu toate particularităţile ei - morfologice, hidrografice, biopedogeografice şi altele, influenţate sau nu de activitatea antropică, are un rol activ în transformarea energiei solare radiante în energie calorică, generând toate procesele şi fenomenele climatice din stratul inferior de aer. Particularităţile suprafeţei active au o importanţă deosebită în formarea unor topoclimate şi microclimate specifice.

    2.2.5. Solurile
     Solurile întâlnite în interiorul ariei naturale protejate Pădurea Tătăruşi sunt din clasa luvisoluri, şi anume luvosoluri haplice, cu o corespondenţă în Sistemul Român de Taxonomie a Solurilor predominant tipice şi albice. Luvosolurile prezintă următoarea succesiune de orizonturi pe profil: O-Ao-El/Ea-Bt-C, aşadar diferenţa între acestea şi preluvosoluri este reprezentată de prezenţa unui orizont intermediar între orizontul superior A şi B respectiv orizontul eluvial, ce s-a format prin spălarea solurilor uşor solubile şi remanenţa unor particule grosiere ce dau o notă caracteristică acestui orizont. Sunt soluri mai puţin fertile decât preluvosolurile, în special datorită regimului de aerisire şi umiditate, fiind uneori prea compacte datorită procentului mare de argilă. Fertilitatea lor depinde şi de forma de relief pe care sunt întâlnite, fiind mai puţin fertile pe coame şi în treimea superioară a versanţilor, datorită insolaţiei din timpul verii şi a volumului edafic util mai scăzut.Regimul aerohidric este defectuos, apa străbate uşor orizonturile superioare şi stagnează deasupra orizontului Bt, astfel încât în perioadele umede prezintă exces de apă, iar în cele uscate deficit de apă.Conţinutul de humus este sub 2%, iar humusul este mai bogat în acizi fulvici şi de calitate inferioară. Gradul de saturaţie în baze scade până la 50%, iar pH-ul scade uneori sub 5. Aprovizionarea cu substanţe nutritive şi activitatea microbiologică sunt mai slabe.În general troficitatea minerală este mijlocie sau mijlocie spre superioară. Pentru speciile forestiere, troficitatea azotată este de asemenea, satisfăcătoare. Pe versanţii umbriţi, arboretele de gorun, gorun cu fag şi făgetele pure sunt de clase mai ridicate de producţie decât cele de pe versanţii însoriţi.


    2.3. Mediul biotic În Pădurea Tătăruşi se urmăreşte protecţia şi conservarea habitatului de importanţă comunitară 9130 Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum, a unei specii de plante prezente în anexa II a Directivei 92/43/CEE, Cypripedium calceolus, cod 1902,denumită popular papucul doamnei, iar dintre nevertebrate, a speciei Isophya stysi, cod 4050, denumită popular cosaş. Pentru aceste specii şi habitate s-a realizat cartarea cu ajutorul tehnicilor moderne şi în special cu ajutorul sistemelor de informaţie geografică - GIS şi a sistemelor de poziţionare globală.
     Pentru a se putea reprezenta cât mai concludent distribuţia speciilor de interes conservativ, având în vedere suprafaţa şi configuraţia spaţială a suprafeţei protejate, s-a utilizat un caroiaj de tip pătrat cu latura de 30 m. Prezenţa fiecărei populaţii a unei specii de interes conservativ a fost ulterior evaluată şi validată la nivel de pătrat în vederea realizării unei hărţi tematice privind distribuţia acelei specii.
     Identificarea habitatelor s-a făcut prin recunoaşterea fitocenozelor care le caracterizează şi anume prin luarea în considerare a speciilor edificatoare, în general dominante şi indicatoare ecologic şi/sau cenologic, precum şi prin recunoaşterea caracteristicilor biotopului, în primul rând localizare geografică, altitudine, relief, rocă şi sol.
     Informaţiile culese în teren s-au prelucrat cu software GIS, în vederea integrării datelor geospaţiale în baza de date GIS şi realizarea hărţii de distribuţie a habitatelor şi a celorlalte hărţi tematice realizate. Odată cu cartarea speciilor pentru care a fost declarată aria naturală protejată s-au făcut observaţii cu privire la alte specii importante de floră şi faună, fără însă a se face lucrări de cartare sau inventariere detaliate.
    2.3.1. Habitate Natura 2000
    Activitatea de identificare şi inventariere a tipurilor de habitate forestiere în teren s-a desfăşurat în perioada 20.06.2013-15.07.2013. Pentru eficienţă maximă a fost adoptată metoda de eşantionaj subiectiv- calitativă, uzuală în domeniul tipologiei forestiere şi amenajărilor silvice şi pe care o considerăm cea mai potrivită pentru ecosistemele forestiere. Metoda se bazează pe observaţii şi estimaţii realizate cu ocazia parcurgerii terenului pe transecte, pentru a identifica discontinuităţile de omogenitate ale arboretelor. Unitatea de bază a studiului a constituit-o subparcelarul silvic, în primul rând datorită faptului că gradul de omogenitate al subparcelelor silvice este în general superior celui pretins de tipurile de habitate forestiere Natura 2000 şi în al doilea rând pentru că astfel va exista o legătură biunivocă între amenajamentul silvic şi planul de management al ariei naturale protejate. Astfel au fost culese date referitoare la: stratul arborilor- compoziţie, acoperire, specii diseminate, stratul arbustiv - compoziţie, acoperire, specii diseminate, seminţiş - compoziţie, acoperire, mod de regenerare, specii diseminate şi stratul ierbos - acoperire, plus un inventar sumar la nivelul fiecărui sit. În plus au fost înregistrate imagini foto digitale, cu zone reprezentative de pe traseul eşantionajului. Ca bază de pornire au fost folosite hărţile amenajistice, la scara 1:20000, care au fost retuşate pe baza ortofotoplanurilor, la scara 1:5000. Situaţiile neclare din materialul cartografic, semnalate din faza de birou, au fost clarificate. De asemenea acolo unde au apărut probleme legate de o separare insuficientă a subparcelarului silvic din punct de vedere al habitatelor de importanţă comunitară - în aceeaşi subparcelă au fost identificate două habitate -şi eventuale erori de trasare a limitelor au fost remediate prin măsurători terestre cu receptoare GPS, direct pe hărţile încărcate anterior, de la birou. Ulterior toate rezultatele obţinute au fost integrate în baza de date GIS.
     Pe toată suprafaţa sitului a fost identificat habitatul forestier de interes comunitar 9130, în conformitate cu formularul standard al sitului. Tipul de habitat românesc care corespunde habitatului identificat pe teren în ROSCI0176 este R4118 Păduri dacice de fag şi carpen, cu Dentaria bulbifera.
     Distribuţia habitatelor forestiere, pe subparcele silvice, este prezentată în tabelul 6.Elementele de caracterizare a vegetaţiei forestiere din habitatele Natura 2000 identificate, se prezintă în tabelul 7.
     Vegetaţia erbacee cuprinde specii diverse, dintre care amintim ferigi comune, pochivnic, asparagus cu frunze subţiri, sânziene de pădure, mătrăgună alături de multe altele.
     Ca urmare, a rezultat distribuţia habitatelor la nivelul ariei protejate prezentată în anexa 2 a prezentului plan de management.

     Tabelul nr. 6
     Distribuţia habitatelor forestiere în situl de importanţă comunitară Pădurea Tătăruşi

┌───────┬───────┬──────────┬────────────┬────────────┬───────┬──────────┐
│ │Ocolul │Unitatea │Unitatea │Suprafaţa │Habitat│ │
│Judeţul│silvic │de │amenajistică│aproximativă│Natura │Observaţii│
│ │ │producţie │ │ha │2000 │ │
│ │ │ │ │ │ │ │
├───────┼───────┼──────────┼────────────┼────────────┼───────┼──────────┤
│ │ │II │48 A │28.6 │9130 │- │
│Iaşi │Paşcani│Tătăruşi │ │ │ │ │
│ │ │ ├────────────┼────────────┼───────┼──────────┤
│ │ │ │49 A │24.4 │9130 │- │
│ │ │ │ │ │ │ │
├───────┴───────┴──────────┴────────────┼────────────┼───────┼──────────┤
│Total │53.0 │- │- │
└───────────────────────────────────────┴────────────┴───────┴──────────┘


     Tabelul nr. 7
     Caracteristici ale vegetaţiei forestiere în situl de importanţă comunitară Pădurea Tătăruşi

┌────┬─────────────────────────────────┬───────────────────────────────┬────────────────────┬─────────┐
│ │Stratul arborilor: │Seminţiş sau tineret: │Subarboret: │Stratul │
│U.a.│ │ │ │ierbos │
│ ├──────────┬───────────┬──────────┼──────────┬─────────┬──────────┼──────────┬─────────┼─────────┤
│ │Compoziţie│Consistenţă│Mod │Compoziţie│Acoperire│Mod │Specii │Acoperire│Acoperire│
│ │ │ │regenerare│ │ │regenerare│ │ │ │
├────┼──────────┼───────────┼──────────┼──────────┼─────────┼──────────┼──────────┼─────────┼─────────┤
│48 A│10FA │0.8 │100% │10FA │0.8 │100% │Soc, salbă│- │0.1 │
│ │ │ │sămânţă │ │ │sămânţă │moale,alun│ │ │
├────┼──────────┼───────────┼──────────┼──────────┼─────────┼──────────┼──────────┼─────────┼─────────┤
│49 A│10FA │0.8 │100% │10FA │0.8 │100% │Soc, salbă│ │0.1 │
│ │ │ │sămânţă │ │ │sămânţă │moale,alun│- │ │
│ │ │ │ │ │ │ │sânger, │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │măceş, mur│ │ │
└────┴──────────┴───────────┴──────────┴──────────┴─────────┴──────────┴──────────┴─────────┴─────────┘


    2.3.2. Flora de interes conservativ
     Formularul standard al sitului Natura 2000 Pădurea Tătăruşi menţionează prezenţa speciei Cypripedium calceolus, papucul doamnei.
     Cypripedium calceolus este una dintre cele mai emblematice specii de plante ocrotite. La nivel internaţional, este protejată prin Convenţia de la Berna- Convenţia pentru conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale- în anexa I, Directiva 92/43/CEE- în anexele II şi IV şi prin Convenţia de la Washington- Convenţia privind comerţul internaţional cu specii sălbatice de faună şi floră pe cale de dispariţie - în anexa II. În plus, în cadrul fiecărui stat european şi în Rusia, beneficiază de protecţie la nivel naţional.
     În România specia este protejată prin lege, încă din anul 1938, fiind considerată monument al naturii. În momentul de faţă se regăseşte în anexa nr. 4A, a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare. În anexa respectivă sunt enumerate speciile de animale şi plante, de interes comunitar, care necesită o protecţie strictă.
     Activitatea de identificare şi cartare a speciei a început cu analiza datelor din amenajamentele silvice, referitoare la zonele analizate, confruntându-le totodată cu cele mai recente ortofotoplanuri disponibile. Pe baza acestei analize s-a realizat o hartă potenţială a prezenţei speciei în aria naturală protejată analizată. În etapa de birou au fost pregătite copii ale hărţilor amenajistice, copii după descrierea fiecărei subparcele silvice din suprafeţele analizate şi o copie după harta silvică, cu subparcelarul silvic şi bornele silvice, suprapusă peste ortofotoplanuri. Pe aceasta din urmă au fost însemnate şi limitele ariilor naturale protejate - situri de importanţă comunitară şi rezervaţii naturale. Hărţile astfel echipate au fost încărcate, în format electronic, în receptoare GPS. Totodată a fost elaborată o metodologie de cartare şi evaluare a speciei şi au fost tipărite formularele necesare preluării datelor de teren. Înainte de parcurgerea terenului au fost purtate discuţii, cu specialişti de la Grădina Botanică Iaşi şi cu personal de la Direcţia Silvică Iaşi şi Ocolul Silvic Paşcani, care administrează pădurile studiate, referitoare la prezenţa sau absenţa speciei urmărite.
     Pentru identificarea speciei, s-a parcurs terenul pe transecte, urmărindu-se să se acopere o suprafaţă cât mai mare şi să se investigheze toate structurile biocenotice şi condiţiile micro-staţionale existente şi favorabile pentru specia Cypripedium calceolus.Totodată s-a realizat şi un inventar floristic sumar, pentru a oferi un plus de informaţii, de utilizat în procesul de fundamentare a planurilor de management ale acestor arii naturale protejate.
     Cercetările pe teren s-au desfăşurat atât în anul 2013, cât şi în anul 2014. Din păcate, nu fost identificată specia Cypripedium calceolus în sit, deşi habitatul este favorabil. Însă nu foarte departe, la aproximativ 2.8 km în linie dreaptă, în subparcela 16 C, au fost observate mai multe exemplare, atât cu tulpini fertile cât şi sterile. Inventarul floristic sumar realizat cu această ocazie este prezentat în tabelul următor:

     Tabelul nr. 8
     Inventarul floristic al speciilor de plante întâlnite în situl de importanţă comunitară ROSCIO176 Pădurea Tătăruşi şi rezervaţia naturală 2.546 Pădurea Tătăruşi

┌──────────────┬──────────────┬───────────────┐
│Acer campestre│Equisetum │Neottia │
│ │hyemale │nidus-avis │
├──────────────┼──────────────┼───────────────┤
│Acer │Equisetum │Paris │
│platanoides │telmateia │quadrifolia │
├──────────────┼──────────────┼───────────────┤
│Acer │Erigeron │Petasytes sp. │
│pseudoplatanus│annuus │ │
├──────────────┼──────────────┼───────────────┤
│Achillea │Erigeron │Plantago │
│millefolium │cannadensis │lanceolata │
├──────────────┼──────────────┼───────────────┤
│Actaea spicata│Eupatorium │Plantago major │
│ │cannabinum │ │
├──────────────┼──────────────┼───────────────┤
│Aegopodium │Euphorbia │Platanthera │
│podagraria │amygdaloides │chlorantha │
├──────────────┼──────────────┼───────────────┤
│Agrimonia │Evonymus │Poa │
│eupatoria │europaeus │angustifolia │
├──────────────┼──────────────┼───────────────┤
│Ajuga reptans │Fagus │Poa nemoralis │
│ │sylvatica │ │
├──────────────┼──────────────┼───────────────┤
│Alliaria │Festuca │Poa pratensis │
│petiolata │gigantea │ │
├──────────────┼──────────────┼───────────────┤
│Arctium lappa │Fragaria vesca│Poa sp. │
├──────────────┼──────────────┼───────────────┤
│Asarum │Galeopsis │Polygonatum │
│europaeum │bifida │multiflorum │
├──────────────┼──────────────┼───────────────┤
│Astragalus │Galeopsis │Polygonum │
│glycyphyllos │speciosa │dumetorum? │
├──────────────┼──────────────┼───────────────┤
│Athyrium │Galinsoga sp. │Polygonum sp. │
│filix-femina │ │ │
├──────────────┼──────────────┼───────────────┤
│Atropa │Galium aparine│Populus tremula│
│belladona │ │ │
├──────────────┼──────────────┼───────────────┤
│Bellis │Galium │Potentilla │
│perennis │odoratum │argentea │
├──────────────┼──────────────┼───────────────┤
│Bidens │Galium │Prunella │
│tripartita │schutesii │vulgaris │
├──────────────┼──────────────┼───────────────┤
│Brachypodium │Geranium │Pulmonaria │
│sylvaticum │robertianum │obscura │
├──────────────┼──────────────┼───────────────┤
│Calamagrostis │Geum urbanum │Quercus petraea│
│epigeios │ │ │
├──────────────┼──────────────┼───────────────┤
│Campanula │Glechoma │Ranunculus │
│rapunculoides │hederacea │fallax │
├──────────────┼──────────────┼───────────────┤
│Campanula │Glechoma │Ranunculus │
│trachelium │hirsuta │lanuginosus │
├──────────────┼──────────────┼───────────────┤
│Cardamine │Gymnocarpium │Ranunculus │
│impatiens │dryopteris │repens │
├──────────────┼──────────────┼───────────────┤
│Carex divulsa │Gymnocarpium │Robinia │
│ │robertianum │pseudoacacia │
├──────────────┼──────────────┼───────────────┤
│Carex pendula │Hedera helix │Rosa canina │
├──────────────┼──────────────┼───────────────┤
│Carex pilosa │Hepatica │Rubus hirtus │
│ │nobilis │ │
├──────────────┼──────────────┼───────────────┤
│Carex remota │Hieracium │Rumex │
│ │bauhinii? │obtusifolius? │
├──────────────┼──────────────┼───────────────┤
│Carex │Hieracium │Salix caprea │
│sylvatica │lachenalii │ │
├──────────────┼──────────────┼───────────────┤
│Carpinus │Hieracium │Salvia │
│betulus │murorum? │glutinosa │
├──────────────┼──────────────┼───────────────┤
│Centaurea sp. │Hieracium │Sambucus nigra │
│ │pilosella │ │
├──────────────┼──────────────┼───────────────┤
│Cephalanthera │Hieracium │Sanicula │
│longifolia │sabaudum │europaea │
├──────────────┼──────────────┼───────────────┤
│Cerasus avium │Hypericum │Scrophularia │
│ │hirsutum │nodosa │
├──────────────┼──────────────┼───────────────┤
│Chaerophyllum │Hypericum │Scutellaria │
│temulum │perforatum │galericulata │
├──────────────┼──────────────┼───────────────┤
│Chelidonium │Impatiens │Setaria pumila │
│majus │noli-tangere │ │
├──────────────┼──────────────┼───────────────┤
│Chrysosplenium│Juncus effusus│Solanum │
│alternifolium │ │dulcamara │
│ │ │ │
├──────────────┼──────────────┼───────────────┤
│Circaea │Juncus │Stachys │
│lutetiana │bufonius │palustris │
├──────────────┼──────────────┼───────────────┤
│Cirsium │Lactuca sp. │Stachys │
│vulgare │ │sylvatica │
├──────────────┼──────────────┼───────────────┤
│Cirsium │Lamium │Stellaria │
│arvense │galeobdolon │holostea │
├──────────────┼──────────────┼───────────────┤
│Clematis │Lamium │Stellaria media│
│vitalba │maculatum │ │
├──────────────┼──────────────┼───────────────┤
│Clinopodium │Lapsana │Tanacetum │
│vulgare │communis │vulgare │
├──────────────┼──────────────┼───────────────┤
│Convallaria │Lathyrus │Taraxacum │
│majalis │pratensis │officinale │
├──────────────┼──────────────┼───────────────┤
│Cornus │Lathyrus │Telekia │
│sanguinea │venetus │speciosa │
├──────────────┼──────────────┼───────────────┤
│Coryllus │Lathyrus │Tilia cordata │
│avelana │vernus │ │
├──────────────┼──────────────┼───────────────┤
│Crataegus │Leontodon │Torilis │
│monogyna │autumnalis │arvensis │
├──────────────┼──────────────┼───────────────┤
│Crepis │Leucanthemum │Trifolium │
│biennis? │vulgare │pratense │
├──────────────┼──────────────┼───────────────┤
│Cruciată │Lolium perenne│Trifolium │
│glabra │ │repens │
├──────────────┼──────────────┼───────────────┤
│Dactylis │Lotus │Trifolium │
│glomerata │corniculatus │resupinatum │
├──────────────┼──────────────┼───────────────┤
│Daucus carota │Lycopus │Trifolium sp. │
│ │europaeus │ │
├──────────────┼──────────────┼───────────────┤
│Dentaria │Lysimachia │Tussilago │
│bulbifera │nummularia │farfara │
├──────────────┼──────────────┼───────────────┤
│Dipsacus │Lythrum │Urtica dioica │
│pilosus │salicaria │ │
├──────────────┼──────────────┼───────────────┤
│Dipsacus │Maianthemum │Valeriana │
│fullonum │bifolium │sambucifolia │
├──────────────┼──────────────┼───────────────┤
│Dryopteris │Melica nutans │Veronica │
│filix-mas │ │beccabunga │
├──────────────┼──────────────┼───────────────┤
│Epilobium │Melittis │Veronica │
│angustifolium │melissophyllum│chamaedrys │
├──────────────┼──────────────┼───────────────┤
│Epilobium │Mentha │Veronica │
│collinum │longifolia │montana │
├──────────────┼──────────────┼───────────────┤
│Epilobium │Milium effusum│Vicia dumetorum│
│lamyi │ │ │
├──────────────┼──────────────┼───────────────┤
│Epilobium sp. │Moehringia │Vicia sepium │
│ │trinervia │ │
├──────────────┼──────────────┼───────────────┤
│Epipactis │Mycelis │Vicia sp. │
│helleborine │muralis │ │
├──────────────┼──────────────┼───────────────┤
│Epipactis │Myosotis │Viola │
│purpurata │ramosissima │reichenbachiana│
├──────────────┼──────────────┼───────────────┤
│Equisetum │ │ │
│arvense │ │ │
└──────────────┴──────────────┴───────────────┘

    Dintre acestea Cephalanthera longifolia, Epipactis helleborine, Epipactis purpurata, Platanthera chlorantha şi Neottia nidus-avis se regăsesc pe Lista Roşie a plantelor superioare din România elaborată de Oltean şi colaboratorii în anul 1994.
     Prin urmare, în situl de importanţă comunitară ROSCI0176 Pădurea Tătăruşi habitatul este favorabil, dar specia nu fost regăsită, deşi, la indicaţiile personalului de teren al O.S. Paşcani, nu foarte departe de aria protejată, la circa 2-3 km în linie dreaptă, planta a fost identificată. Rămâne deschisă oportunitatea ca dacă, pe viitor, personalul silvic de teren sau custodele acestor arii naturale protejate sau alţi experţi, vor identifica specia papucul doamnei- fie ca exemplare izolate, fie ca grupe de indivizi sau populaţii, putând exista seminţe, juvenili sau adulţi în stadiu de dormanţă, precum şi protocormi subpământeni, care nu au putut fi identificaţi în perioada culegerii datelor de teren, din anii 2013- 2014, să recurgă la o inventariere a indivizilor, potrivit metodologiei consacrate.

    2.3.3. Fauna de interes conservativ
     Situl de importanţă comunitară Pădurea Tătăruşi este important pentru specia de nevertebrate Isophya stysi, cod 4050.
     Din punct de vedere sistematic Isophya stysi face parte din subfamilia Phaneropterinae, familia Tettigoniidae, suprafamilia Tettigonioidea, subordinul Ensifera, Ordinul Orthoptera. Lungimea corpului: 20-23 mm la mascul, 20-24 la femelă. Este una dintre cele mai mari specii de Isophya din Moldova. Cosaşul are culoarea corpului verde cu antenele de culoare gălbuie. Vârful vertexului este mult mai subţire decât primul articol antenal, aproximativ jumătate din acesta. Tegminele masculului sunt late, cu lobul posterior alungit, mare. Lungimea lor este mai mare decât a pronotului. Cercii sunt groşi la bază şi subţiri spre vârf, curbaţi puternic. Ovipozitorul are o lungime mijlocie, cu o medie de aproximativ 10 mm, are o curbura uşor accentuată şi este puţin lăţit în partea apicală .
     Fiind o specie rară, endemică, în literatura de specialitate se întâlnesc puţine date despre biologia sa. Trăieşte în pajişti şi poieni mezofile din apropierea pădurilor din interiorul bazinului carpatic şi din zona subcarpaţilor Orientali. Se întâlneşte pe ierburi înalte şi pe tufişuri mici de Ribes, Prunus şi altele.Specia este exclusiv fitofagă.
     Specia iernează în stadiu de ou. Larvele eclozează în lunile martie-aprilie. Adulţii apar la sfârşitul lunii mai până la sfârşitul lunii iulie. Uneori pot fi observaţi însorindu-se pe tufe. În perioada de împerechere masculii emit sunete. Emisia sunetului se face cu ajutorul unui aparat special numit aparat stridulator, iar sunetul produs se numeşte stridulaţie. La Isophya stridulaţia se produce prin frecarea elitrelor una de alta. Masculii de Isophya stysi scot sunete foarte scurte. Cele 2-6 sunete produse de deschiderea aripilor sunt scurte şi puternice, închiderea tegminelor făcându-se sacadat.Frecvenţa sunetului este cuprinsă între 15-29 kHz - Iorgu şi Iorgu, 2008.
     Aria de răspândire se limitează la bazinul Carpatic: Slovacia, estul Ungariei, România, Polonia, Ucraina. În România specia este comună în Munţii Apuseni, în Transilvania şi rară în Carpaţii Orientali şi în unele păduri din Podişul Moldovei. În Moldova, specia a fost semnalată izolat la Potoci, lângă lacul de acumulare Izvorul Muntelui şi în zona Paşcanilor. Prezenţa speciei în zona Paşcanilor reprezintă cel mai estic punct din arealul de răspândire al speciei - Iorgu şi Iorgu, 2008.
     Pentru colectarea speciei s-a utilizat metoda filetării, care presupune efectuarea de cosiri repetate a vegetaţiei cu ajutorul fileului entomologic - 30 cm diametru, aceasta fiind metoda cea mai utilizată în general pentru colectarea ortopterelor. A fost vizată vegetaţia semiarbustivă din marginea pădurii şi cea ierboasă adiacentă. Filetările au fost concentrate de-a lungul marginii sudice a sitului şi în marginea de nord situată paralel cu calea ferată.
     Deasemenea, metoda prelevării cu mâna este o altă metodă utilizată pentru capturarea speciilor arboricole şi arbusticole. Capturarea speciilor arboricole se mai face şi prin scuturarea crengilor copacilor sau ale arbuştilor deasupra unei umbrele entomologice. Determinarea materialului în teren s-a realizat prin analiza morfologiei externe folosind cheile de determinare realizate de Kis, 1976, Iorgu şi Iorgu, 2008.
    În urma deplasărilor în teren efectuate în lunile august şi septembrie 2013, în afara perioadei de apariţie a adulţilor, nu am putut identifica specia de interes comunitar Isophya stysi, nici în cadrul sitului ROSCI0176 Pădurea Tătăruşi şi nici în apropierea acestuia. Am putut în schimb să observăm potenţialele zone propice pentru specie şi am constatat, corelând datele din teren cu datele de biologie a speciei că strict în interiorul sitului nu sunt condiţii favorabile existenţei acesteia. Locuri favorabile speciei credem că se găsesc în marginea sudică a sitului şi mai ales în imediata vecinătate a sitului în partea de sud est într-o poiană - 47.307599°N, 26.623593°E, în care se găseşte vegetaţie semiarbustivă formată din tufe întinse de Rubus. Pentru a verifica existenţa speciei în marginile sitului, s-au efectuat deplasări în teren şi în anul următor, în perioada de apariţie a adulţilor, respectiv lunile iunie-iulie.
     Specia Isophya stysi este pentru întâia dată semnalată în Codrii Paşcanilor de Iorgu, 2008. Autorul studiază mai multe poieni de mari dimensiuni în interiorul codrilor şi semnalează specia din două suprafeţe deschise de teren, dintre care una mărgineşte situl Pădurea Homiţa spre sud, aflată aproximativ în spatele Cabanei Codrii Paşcanilor situată pe DN 28A. Analizând harta punctelor de colectare/observare a ortopterelor în Codrii Paşcanilor, se poate observa că nu au existat puncte de colectare în situl Tătăruşi sau în imediata apropiere a acestuia. De asemenea, literatura de specialitate ulterioară lui Iorgu - 2008, nu semnalează specia în aria protejată Tătăruşi, ceea ce ne face să credem că Isophya stysi a fost introdusă în formularul standard Natura 2000 al sitului Pădurea Tătăruşi prin aprecierea potenţialelor similitudini de habitat dintre împrejurimile sitului Homiţa unde specia Isophya stysia fost semnalată - Iorgu, 2008 - şi cele din situl Pădurea Tătăruşi, ambele arii protejate fiind situate în Codrii Paşcanilor la aproximativ 4 km unul de celălalt. Aşadar, strict în interiorul sitului nu se întâlnesc condiţii favorabile existenţei speciei.
     A fost verificată vegetaţia semiarbustivă şi ierboasă de-a lungul marginilor sitului spre partea de sud, dar prezenţa speciei nu a fost identificată. De asemenea au fost evaluate şi potenţialele habitate favorabile, pe baza observaţiilor din teren corelate cu datele literaturii de specialitate legate de preferinţele de habitat ale speciei. S-a constatat că strict în interiorul sitului Pădurea Tătăruşi nu există condiţii favorabile speciei Isophya stysi.
     În perioada 29-30 iulie 2014 au fost reluate cercetările de teren şi au fost efectuate deplasări în situl Pădurea Tătăruşi pentru identificarea speciei Isophya stysi şi a habitatului favorabil acesteia. În urma activităţii de teren specia Isophya stysi nu a fost întâlnită, dar au fost identificate câteva potenţiale zone favorabile acesteia.
     În concluzie, în perioada efectuării terenului specia Isophya stysi nu a fost identificată în situl ROSCI0161 Pădurea Tătăruşi. Au fost identificate câteva zone în limita sudică şi în vecinătatea sud estică a sitului ce adăpostesc un potenţialul habitat al speciei.Potenţiale locuri favorabile speciei se găsesc în marginea sudică a sitului şi mai ales imediata vecinătate a sitului în partea sud estică, unde există poieni cu vegetaţie semiarbustivă formată din specii de Rubus, Sambucus şi altele- 47.307599°N, 26.623593°E; 47.307786°N, 26.623469°E.

    2.3.3. Alte specii de floră şi faună relevante
     Următoarele specii de importanţă comunitară au fost identificate în situl Pădurea Tătăruşi: Lucanus cervus- Linnaeus 1758 şi Callimorpha / Euplagia quadripunctaria - Poda, 1761.


    2.4. Informaţii socio-economice,impacturi şi ameninţări
    2.4.1. Informaţii socio-economice şi culturale
     Datele cuprinse în această secţiune se referă în principal la teritoriul comunei pe raza căreia este localizat situl şi se bazează pe studiul socio-economic al zonei efectuat odată cu activitatea de elaborare a studiilor privind biodiversitatea în procesul de elaborare a planului de management.
    2.4.1.1. Comunităţile locale şi factorii interesaţi
     Aspecte demografice
     În comuna Tătăruşi, populaţia este de 5409 locuitori, din care 2717 de sex masculin şi 2692 de sex feminin, conform recensământului din 2011, cu peste 99% locuitori de etnie română. Pe teritoriul judeţului Iaşi s-a observat o creştere importantă a numărului de locuitori până în anul 1992, după care numărul de locuitori a rămas oarecum constant, iar la ultimul recensământ s-a constatat o scădere a acestuia cu 5,45%.
     O analiză detaliată pe clase de vârstă cu amplitudinea de 5 ani indică la nivelul comunei Tătăruşi că până la vârsta de 50 de ani numărul populaţiei de sex masculin este mai mare decât cel al populaţiei feminine, după care se observă un trend descendent.Raportându- ne doar la clasele de vârstă, observăm că la vârsta cuprinsă între 35-45 ani se înregistrează cel mai mare număr al populaţiei, lucru ce are un impact pozitiv asupra forţei de muncă şi implicit al economiei regiunii. În comună şomajul se menţine relativ constant, observându-se că rata de ocupare a populaţiei este mai mare vara - datorită ponderii activităţilor agricole şi mai scăzută în lunile de iarnă.La nivelul judeţului Iaşi se observă păstrarea tendinţei descrescătoare a nivelului şomajului, dar şi a păstrării diferenţelor între şomajul feminin, 4,87% şi cel masculin, 5,61%, diferenţă care se păstrează aproape constantă de-a lungul ultimilor doi ani, sursa: Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă.

     Activităţi economice
     Majoritatea locuitorilor lucrează pe cont propriu, în special în agricultură, unde productivitatea şi veniturile medii continuă să rămână scăzute în legătură şi cu specificităţi legate de sol, relief, climă, biodiversitate şi altele.Locuitorii se ocupă cu agricultura şi exploatarea lemnului şi sunt în mare parte dependenţi de facilităţile oferite de oraşul Paşcani, aflat la 17 km distanţă.
     Având în vedere că în comuna Tătăruşi circa 2640 ha au categoria de folosinţă - arabil, 377 ha sunt cu păşuni, 53 ha cu fâneţe şi circa 150 ha sunt livezi, activităţile preponderente sunt agricultura şi creşterea animalelor.
     Pentru principalele culturi, producţia nu este constantă şi se situează cu mult sub potenţial. Aproximativ două treimi, 69%, din suprafaţa cultivată este destinată cerealelor şi mai ales culturilor de grâu şi porumb. Suprafaţa ambelor culturi a fluctuat mult pe parcursul perioadei de tranziţie, ajungând în prezent la niveluri care se situează cu puţin peste cele de la sfârşitul anilor 1980. Suprafeţele ocupate de principalele culturi sunt după cum urmează: porumb boabe - 730 ha, ovăz de primăvară - 418 ha, floarea soarelui - 84 ha, grâu toamnă - 427 ha, cartofi toamnă - 145 ha, trifoi - 322 ha, lucernă - 100 ha. Restul suprafeţei arabile este cultivată cu orzoaică primăvară, rădăcinoase şi sfeclă furaj.
     Principalele căi de comunicaţie de pe teritoriul administrativ al comunei Tătăruşi sunt rutiere. Reţeaua de drumuri clasificate din comuna Tătăruşi se sprijină pe:
    a) DN 28, Iaşi - Tg. Frumos;
    b) DN 28A, Tg. Frumos - Paşcani;
    c) DJ 208, Paşcani - Heci;
    d) DJ 208F, Heci - Tătăruşi.

     Drumurile comunale pornesc sau se termină în drumuri judeţene, iar drumurile săteşti interioare sunt din pământ şi pornesc fie din drumurile judeţene fie din drumurile comunale.
     Patrimoniul cultural şi istoric al zonei
     Localitatea Tătăruşi şi cele adiacente nu au obiective culturale deosebite, dar populaţia izolată în aceste sate se remarcă prin longevitate şi prin legendele sale. O legendă transcrisă în 1894 de la un bătrân de peste 100 de ani explică astfel denumirea satului: "de peste cinci-şase veacuri trăiau pe aici tătarii. Cei veniţi de peste munte, din Ardeal, i-au alungat pe tătari, nemairămânând decât o femeie care se căsători cu un rus, iar lor li s-a zis "tătăruşi", fiindcă erau neam de tătari şi ruşi. Sămânţa lor s-a pierdut, dar numele satului a rămas Tătăruşi". Altă legendă a fost culeasă de Serafim Ionescu în 1894 de la moş Toader al lui Vasile care avea 105 ani. Astfel, demult, prin bungetele pădurilor de la Tătăruşi se ascundeau nişte tâlhari "într-un loc mai înalt". În zilele de sărbătoare, aceştia se năpusteau mascaţi asupra horelor din sat şi furau fetele frumoase. Bătrânii le spuneau celor mici că în păduri trăiesc nişte zmei răi care au nişte curţi. De atunci, locul se numeşte "Curţile Zmeilor", mai ales că acolo sunt nişte grote care ar fi putut servi ca adăpost pentru tâlhari. Curţile Zmeilor au fost folosite şi ca punct de observaţie unde se aprindea focul pentru a fi anunţate năvălirile tătarilor pe Valea Moldovei şi Valea Şiretului.
     În ceea ce priveşte patrimoniul istoric al comunei Tătăruşi, acesta este reprezentat de monumentele istorice Biserica Tătăruşi şi Biserica Pietrosu.
     Construcţia bisericii Pietrosu s-a realizat la începutul secolului XIX. Acesta a fost construită de către boierul Vasile Vasilovici Coroi pentru oamenii ce lucrau pe pământurile sale pentru ca aceştia să aibă un locaş de rugăciune. Biserica este construită din piatră şi cărămidă, acoperită în prezent cu tablă zincată iar bolţile din lemn tencuit. Biserica Tătăruşi a fost construită în anul 1843.
    Comuna se găseşte la 6 km de Mănăstirea Probota, ctitorie a lui Petru Rareş şi la 4 km de Schitul Sf. Gheorghe de la Broşteni, la amândouă locaşuri putându-se ajunge pe drum forestier.

     Turism
     Datorită frumuseţilor locale dar şi a istoriei sale, comuna Tătăruşi poate oferi posibilitatea desfăşurării mai multor activităţi turistice. Un exemplu ar fi pentru iubitorii de natură vizitarea Pădurii Tătăruşi. Aici pe lângă diversitatea de arbori, turiştii pot admira şi elemente rare în ţara noastră precum orhideea papucul doamnei. Un alt tip de turism destinat în special persoanelor mai în vârstă ar fi cel ecumenic, turiştii putând vizita bisericile din comună ce sunt şi monumente istorice. Primul aspect ce trebuie îmbunătăţit pentru ca turismul rural, agroturismul şi silvoturismul să se dezvolte se referă la infrastructura drumurilor şi a unităţilor de cazare, prin îmbunătăţirea, respectiv crearea acestora la nivelul standardelor europene. Deasemenea, este necesară implementarea unor planuri de promovare a agropensiunilor din judeţul Iaşi, în special prin intermediul Internetului.
     Factori interesaţi
     Factorii interesaţi au fost identificaţi şi consultaţi pe parcursul a două runde de întâlniri, ultima în octombrie 2014, organizate în comună. Lista cuprinde autorităţile publice locale, Garda de Mediu- Comisariatul Judeţean Iaşi, Agenţia pentru Protecţia Mediului Iaşi, Direcţia Silvică Iaşi, organizaţii non-guvernamentale, instituţii didactice şi de cercetare. Întâlnirile cu factorii de interes pot fi considerate foarte importante şi productive, mai ales prin prisma faptului că s-a construit o relaţie de colaborare între toţi factorii interesaţi referitor la situl Natura 2000 ROSCI0176 Pădurea Tătăruşi. Atât autorităţile locale cât şi administratorul fondului forestier din zonă au înţeles necesitatea protecţiei naturii în zonă, chiar şi având interese directe din punct de vedere economic. Toate elementele planului de management au fost analizate deschis împreună cu factorii de interes, iar această formă a sa include concluziile discuţiilor purtate, ceea ce permite ca acţiunile de protecţie a naturii în situl vizat să fie realizate în continuare pe baze solide, care să protejeze şi să asigure cele mai bune condiţii pentru conservarea biodiversităţii din zonă.

    2.4.1.2. Utilizarea terenurilor
     Suprafaţa terenurilor este inclusă în fond forestier având, în totalitate, folosinţa pădure- subparcelele silvice 48 A şi 49 A - aproximativ 53 ha.

     Tabelul nr. 9
     Categoriile de folosinţă şi procentul de ocupare în situl ROSCIO176 Pădurea Tătăruşi

┌────────────┬───────────┬─────────────┐
│ │Suprafaţă │Ponderea din │
│Categorie de│totală │suprafaţa │
│folosinţă │ocupată │ariei │
│ │[ha] │naturale │
│ │ │protejate [%]│
├────────────┼───────────┼─────────────┤
│Păduri de │ │ │
│foioase, cod│53 │100 │
│311 │ │ │
└────────────┴───────────┴─────────────┘

    Terenurile limitrofe ariilor protejate reprezintă în mare parte păduri administrate de Ocolul Silvic Paşcani ori terenuri agricole în partea de sud-est, proprietate fie a persoanelor fizice din Conteşti, fie a unităţii administrativ teritoriale.

    2.4.1.3. Situaţia juridică a terenurilor, administratori şi gestionari
     A fost identificată o singură formă de proprietate - fond forestier proprietate publică a statului, aflat în administrarea RNP - Romsilva, Direcţia Silvică Iaşi, Ocolul Silvic Paşcani.

     Tabelul nr. 10
     Tipul de proprietate şi procentul de ocupare în situl ROSCIO176 Pădurea Tătăruşi

┌───────────────────────┬──────────────┐
│ │Procent din │
│Domeniu │suprafaţa │
│ │ariilor │
│ │naturale │
│ │protejate [%] │
├────────┬──────────────┼──────────────┤
│ │domeniul │ │
│Domeniul│public al │100 │
│public │statului- DS │ │
│ ├──────────────┼──────────────┤
│ │Total domeniul│100 │
│ │public - DP │ │
└────────┴──────────────┴──────────────┘


     Tabelul nr. 11
     Repartiţia suprafeţei în funcţie de administrator în situl ROSCIO176 Pădurea Tătăruşi

┌─────────────────┬────────────────────┐
│Adminstrator/ │Procent din │
│Custode │suprafaţa ariei │
│ │naturale protejate │
│ │[%] │
├─────────────────┼────────────────────┤
│RNP-Romsilva, │ │
│Direcţia │ │
│Silvică Iaşi, │100% │
│Ocolul │ │
│Silvic Paşcani │ │
└─────────────────┴────────────────────┘



    2.4.2. Impacturi
    2.4.2.1. Presiuni
     Presiuni la adresa habitatelor de interes conservativ
     Tabelul nr. 12
     Presiunile identificate la adresa habitatelor de interes conservativ din situl de importanţă comunitară Pădurea Tătăruşi

┌────────────┬───────┬─────────────────┐
│Unitate │Tip │Presiuni │
│amenajistică│habitat│identificate │
│ │ │ │
├────────────┼───────┼─────────────────┤
│ │ │Păşunatul şi │
│48A │9130 │trecerea │
│ │ │animalelor │
│ │ │domestice │
├────────────┼───────┼─────────────────┤
│ │ │Păşunatul şi │
│ │ │trecerea │
│ │ │animalelor │
│49A │9130 │domestice; │
│ │ │În zona bornei │
│ │ │106, aproximativ │
│ │ │0.5 ha cu │
│ │ │uscare puternică │
│ │ │şi consistenţă │
│ │ │0.3 │
└────────────┴───────┴─────────────────┘


     Presiuni la adresa speciilor de floră de interes conservativ
     Posibile ameninţări la adresa speciei Cypripedium calceolus constituie:
    a) seminţişul şi tineretul bine dezvoltate care asigură o acoperire de 80 % din suprafaţa celor 2 subparcele din sit;
    b) păşunatul şi trecerea animalelor domestice prin sit. Presiuni la adresa speciilor de faună de interes conservativ


     Tabelul nr. 13
     Lista presiunilor actuale asupra speciei Isophya stysi şi a habitatului acesteia în situl ROSCIO176 Pădurea Tătăruşi

┌───┬──────────┬───────────────────────┐
│Cod│Activitate│Observaţii │
├───┼──────────┼───────────────────────┤
│ │ │Păşunatul cu vaci şi oi│
│ │ │are loc atât în │
│ │ │interiorul │
│ │ │sitului, cât şi în │
│ │ │limita sudică şi sud │
│ │ │estică │
│ │ │într-o zonă de │
│140│Păşunatul │tufărişuri de mur şi │
│ │ │ierburi înalte │
│ │ │identificată ca │
│ │ │potenţial habitat al │
│ │ │speciei │
│ │ │Isophya stysi. Datorită│
│ │ │păşunatului │
│ │ │necontrolat, │
│ │ │impactul se produce mai│
│ │ │ales asupra vegetaţiei │
│ │ │ierboase înalte, care │
│ │ │se reduce ca întindere,│
│ │ │iar │
│ │ │în acest fel dispar │
│ │ │trăsăturile mozaicate, │
│ │ │specifice habitatului │
│ │ │speciei Isophya stysi. │
└───┴──────────┴───────────────────────┘


    2.4.2.2. Ameninţări
     Ameninţări la adresa habitatelor de interes conservativ

     Tabelul nr 14
     Ameninţările identificate la adresa habitatelor de interes conservativ din situl de importanţă comunitară Pădurea Tătăruşi

┌────────────┬───────┬─────────────────┐
│Unitate │Tip │Ameninţări │
│amenajistică│habitat│identificate │
│ │ │ │
├────────────┼───────┼─────────────────┤
│ │ │Păşunatul şi │
│48A │9130 │trecerea │
│ │ │animalelor │
│ │ │domestice │
├────────────┼───────┼─────────────────┤
│ │ │Păşunatul şi │
│ │ │trecerea │
│49A │9130 │animalelor │
│ │ │domestice │
│ │ │fenomenul de │
│ │ │uscare │
└────────────┴───────┴─────────────────┘

    Insuficienţa lemnului mort din pădure, păşunatul şi trecerea animalelor domestice, precum şi fenomenul de uscare ce se manifestă în partea sudică a sitului constituie totuşi probleme de importanţă secundară.
     Ameninţări la adresa speciilor de floră de interes conservativ
     În cazul în care se identifică exemplare de papucul doamnei în zonele din situl natura 2000 situate în afara rezervaţiei naturale, pot apare situaţii când executarea unor lucrări silvice să dăuneze stării de conservare a speciei.

     Ameninţări la adresa speciilor de fauna de interes conservativ
     Tabelul nr. 15
     Lista ameninţărilor viitoare asupra speciei Isophya stysi şi a habitatului acesteia în situl ROSCIO176 Pădurea Tătăruşi

┌───┬─────────────┬────────────────────┐
│Cod│Activitate │Observaţii │
├───┼─────────────┼────────────────────┤
│ │ │Activitatea are │
│ │ │perspective a se │
│ │ │desfăşura şi │
│ │ │pe viitor atât pe │
│ │ │limita sudică cât şi│
│140│Păşunatul │în │
│ │ │limita sud estică a │
│ │ │sitului, în zona cu │
│ │ │tufă- │
│ │ │rişuri de Rubus, iar│
│ │ │dacă s-ar │
│ │ │intensifica │
│ │ │potenţialul habitat │
│ │ │al speciei s-ar │
│ │ │deteriora │
│ │ │şi reduce. │
├───┼─────────────┼────────────────────┤
│ │ │Deşi actualmente │
│ │ │activitatea │
│ │ │stagnează este │
│ │ │posibil ca pe viitor│
│ │ │să se intensifice şi│
│ │ │să │
│ │ │afecteze zona │
│ │ │tufărişurilor de mur│
│ │ │cu ierburi │
│151│Eliminarea │înalte, ceea ce ar │
│ │tufărişurilor│pune în pericol │
│ │şi arbuştilor│potenţia- │
│ │ │lul habitat al │
│ │ │speciei Isophya │
│ │ │stysi prin │
│ │ │reducerea acestuia │
│ │ │şi pierderea │
│ │ │trăsăturilor │
│ │ │specifice. │
│ │ │Activitatea s-ar │
│ │ │putea produce ca │
│ │ │urmare a unor │
│ │ │lucrări de îngrijire│
│ │ │a arbore- │
│ │ │telor executate în │
│ │ │limita sitului sau a│
│ │ │conversiei │
│ │ │suprafeţei de teren │
│ │ │în teren │
│ │ │arabil. │
└───┴─────────────┴────────────────────┘




    CAP. 3
    EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE PENTRU SPECIILE ŞI HABITATELE DE INTERES CONSERVATIV
    3.1. Evaluarea stării de conservare a habitatelor de interes conservativ
     Conform Directivei nr. 92/43/CEE, starea de conservare a unui habitat este dată de totalitatea factorilor ce acţionează asupra sa şi asupra speciilor tipice şi care îi poate afecta pe termen lung răspândirea, structura şi funcţiile, precum şi supravieţuirea speciilor tipice. Această stare se consideră favorabilă atunci când sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
    a) arealul natural al habitatului şi suprafeţele pe care le acoperă în cadrul acestui areal sunt stabile sau în creştere;
    b) habitatul are structura şi funcţiile specifice necesare pentru conservarea sa pe termen lung, iar probabilitatea menţinerii acestora în viitorul previzibil este mare;
    c) speciile care îi sunt caracteristice se află într-o stare de conservare favorabilă.

     În ceea ce priveşte habitatele de importanţă comunitară luate în studiu, considerăm că menţinerea structurii naturale şi a funcţiilor specifice pădurilor în cauză va conduce la menţinerea speciilor caracteristice într-o stare de conservare favorabilă şi ca atare va fi îndeplinită şi cea de-a treia condiţie necesară pentru asigurarea unei stări de conservare favorabilă la nivel de habitat. De aceea studiul de faţă se concentrează în special pe structura arboretelor.
     În plus, starea de conservare, aşa cum este definită în primul paragraf, se referă la habitat ca întreg la nivel de sit şi nu la porţiuni din acesta, în speţă arborete individuale din cadrul sitului. Cu toate acestea, din motive tehnico-organizatorice - situaţii complexe sub raportul proprietăţii, administrării, fragmentării habitatului şi altele, considerăm că aceasta trebuie să fie evaluată la nivelul fiecărui arboret, ca unitate elementară în gospodărirea pădurilor, folosind ca model de referinţă structura tipurilor natural fundamentale de pădure. Astfel, dacă fiecare arboret va prezenta o stare de conservare favorabilă cu atât mai mult suma lor - întreaga suprafaţă a habitatului la nivel de sit, va fi într-o astfel de stare. În plus, existenţa unei porţiuni mici într-o stare nefavorabilă conservării ar putea trece neobservată, efectul ei asupra întregului ar putea fi considerat drept nesemnificativ, în cazul în care habitatul este evaluat ca întreg şi nu la nivel de arboret individual.
     Plecând de la această abordare, în vederea evaluării stării de conservare a unui habitat forestier s-au analizat indicatorii propuşi de Candrea şi colaboratorii în anul 2009, redaţi în tabelul de mai jos.

     Tabelul nr. 16
     Indicatori pentru evaluarea stării favorabile de conservare, extras din Candrea şi alţii 2OO9

┌──────────────┬─────────────────┬──────────────────────┐
│Indicatorul │ │Valoarea │
│supus │Mod de exprimare │indicatorului: │
│evaluării │ ├───────────┬──────────┤
│ │ │Normală │Pragul │
│ │ │ │acceptabil│
├──────────────┴─────────────────┴───────────┴──────────┤
│1. Suprafaţa │
├──────────────┬─────────────────┬───────────┬──────────┤
│ │ │≥1 la │Minim 1 │
│1.1. Suprafaţa│hectare │arboretele │ │
│minimă │ │pure │ │
│ │ ├───────────┼──────────┤
│ │ │≥3 la │Minim 3 │
│ │ │arboretele │ │
│ │ │amestecate │ │
├──────────────┼─────────────────┼───────────┼──────────┤
│ │% de │ │ │
│ │diminuare-privită│ │ │
│1.2. Dinamica │ca distrugere │0 │Maxim 5 │
│suprafeţei │atât a │ │ │
│ │biotopului cât şi│ │ │
│ │a │ │ │
│ │biocenozei, din │ │ │
│ │supra- │ │ │
│ │faţa subparcelei │ │ │
├──────────────┴─────────────────┴───────────┴──────────┤
│2. Etajul arborilor │
├──────────────┬─────────────────┬───────────┬──────────┤
│ │ │80- 100 în │ │
│ │ │cazul │ │
│ │% de participare │arboretelor│Minim 60 │
│ │a │pure │ │
│2.1. │speciilor │sau │ │
│Compoziţia │principale │constituite│ │
│ │de bază în │doar din │ │
│ │compoziţia │specii │ │
│ │arboretului, │principale │ │
│ │potrivit │de │ │
│ │tipului natural │bază │ │
│ │fundamental de ├───────────┼──────────┤
│ │pădure │50 - 70 în │ │
│ │ │cazul │ │
│ │ │arboretelor│Minim 40 │
│ │ │de │ │
│ │ │amestec │ │
│ │ │dintre │ │
│ │ │specii │ │
│ │ │principa- │ │
│ │ │le de bază │ │
│ │ │şi │ │
│ │ │alte specii│ │
├──────────────┼─────────────────┼───────────┼──────────┤
│2.2. Specii │% din compoziţia │0 │Maxim 20 │
│alohtone │arboretului │ │ │
├──────────────┼─────────────────┼───────────┼──────────┤
│ │% de arbori │ │ │
│2.3. Mod de │regeneraţi │100 │Minim 60 │
│regenerare │din sămânţă din │ │ │
│ │total │ │ │
│ │arboret │ │ │
├──────────────┼─────────────────┼───────────┼──────────┤
│ │ │80- 100 în │ │
│2.4. │ │cazul │Minim 70 │
│Consistenţa- │% de închidere a │habitatelor│ │
│cu excepţia │coronamentului la│de │ │
│arboretelor în│nivel de arboret │pădure │ │
│curs de │ ├───────────┼──────────┤
│regenerare │ │30 - 50 în │ │
│ │ │cazul │Minim 20 │
│ │ │habitatelor│ │
│ │ │de │ │
│ │ │rarişte │ │
├──────────────┼─────────────────┼───────────┼──────────┤
│2.5. Numărul │ │4- 5 în │ │
│de │Număr de arbori │arborete │Minim 3 │
│arbori uscaţi │la │de până la │ │
│pe │hectar │80 │ │
│picior, cu │ │ani │ │
│excepţia │ ├───────────┼──────────┤
│arbore- │ │2- 3 în │ │
│telor sub 20 │ │arborete │Minim 1 │
│ani │ │de peste 80│ │
│ │ │ani │ │
├──────────────┼─────────────────┼───────────┼──────────┤
│2.6. Numărul │ │4- 5 în │ │
│de │ │arborete │Minim 3 │
│arbori aflaţi │Număr de arbori │de până la │ │
│în │la │80 │ │
│curs de │hectar │ani │ │
│descompu- │ │ │ │
│nere pe sol, │ ├───────────┼──────────┤
│cu │ │2- 3 în │ │
│excepţia │ │arborete │Minim 1 │
│arboretelor │ │de peste 80│ │
│sub │ │ani │ │
│20 ani │ │ │ │
│ │ │ │ │
├──────────────┴─────────────────┴───────────┴──────────┤
│3. Seminţişul - doar în arboretele sau terenurile în │
│curs de regenerare │
├──────────────┬─────────────────┬───────────┬──────────┤
│ │ │80- 100 în │ │
│ │ │cazul │ │
│ │% de participare │arboretelor│Minim 60 │
│ │a │pure │ │
│3.1. │speciilor │sau │ │
│Compoziţia │principale │constituite│ │
│ │de bază în │doar din │ │
│ │compoziţia │specii │ │
│ │arboretului, │principale │ │
│ │potrivit │de │ │
│ │tipului natural │bază │ │
│ │fundamental de ├───────────┼──────────┤
│ │pădure │50 - 70 în │ │
│ │ │cazul │ │
│ │ │arboretelor│Minim 40 │
│ │ │de │ │
│ │ │amestec │ │
│ │ │dintre │ │
│ │ │specii │ │
│ │ │princi- │ │
│ │ │pale de │ │
│ │ │bază şi │ │
│ │ │alte specii│ │
├──────────────┼─────────────────┼───────────┼──────────┤
│ │% de acoperire pe│ │ │
│3.2. Specii │care │0 │Maxim 20 │
│alohtone │îl realizează │ │ │
│ │speciile │ │ │
│ │alohtone din │ │ │
│ │total │ │ │
│ │subparcelă │ │ │
├──────────────┼─────────────────┼───────────┼──────────┤
│ │% de acoperire pe│ │ │
│3.3. Mod de │care │100 │Minim 70 %│
│regenerare │îl realizează │ │ │
│ │exemplarele │ │ │
│ │regenerate │ │ │
│ │din sămânţă din │ │ │
│ │total │ │ │
│ │seminţiş │ │ │
├──────────────┼─────────────────┼───────────┼──────────┤
│ │% de acoperire pe│ │ │
│ │care │≥80 în │ │
│ │îl realizează │cazul │Minim 70 │
│ │seminţi- │habitatelor│ │
│3.4. Grad de │şului plus │de │ │
│acoperire │arborii │pădure │ │
│ │bătrâni, unde │ │ │
│ │există - ├───────────┼──────────┤
│ │în cazul │ │ │
│ │arboretelor │>30 în │ │
│ │în care se aplică│cazul │Minim 20 │
│ │tratamente bazate│habitatelor│ │
│ │pe │de │ │
│ │regenerare sub │rarişte │ │
│ │masiv, │ │ │
│ │din total arboret│ │ │
│ │ │ │ │
├──────────────┴─────────────────┴───────────┴──────────┤
│4. Subarboretul - doar în arboretele cu vârstă de peste│
│30 ani │
├──────────────┬─────────────────┬───────────┬──────────┤
│ │% de acoperire │ │ │
│4.1. Specii │din │0 │Maxim 20 │
│alohtone │suprafaţa │ │ │
│ │arboretului │ │ │
├──────────────┴─────────────────┴───────────┴──────────┤
│5. Stratul ierbos - doar în arboretele cu vârstă de │
│peste 30 ani │
├──────────────┬─────────────────┬───────────┬──────────┤
│ │% de acoperire │ │ │
│4.2. Specii │din │0 │Maxim 20 │
│alohtone │suprafaţa │ │ │
│ │arboretului │ │ │
├──────────────┴─────────────────┴───────────┴──────────┤
│6. Perturbări │
├──────────────┬─────────────────┬───────────┬──────────┤
│ │% din suprafaţa │ │ │
│6.1. Suprafaţa│arboretului pe │0 │Maxim 10 │
│afectată a │care │ │ │
│etaju- │existenţa │ │ │
│lui arborilor │etajului │ │ │
│ │arborilor este │ │ │
│ │pusă în │ │ │
│ │pericol │ │ │
├──────────────┼─────────────────┼───────────┼──────────┤
│ │% din suprafaţa │ │ │
│6.2. Suprafaţa│arboretului pe │0 │Maxim 20 │
│afectată a │care │ │ │
│seminţişului │existenţa │ │ │
│ │seminţişului │ │ │
│ │este pusă în │ │ │
│ │pericol │ │ │
├──────────────┼─────────────────┼───────────┼──────────┤
│ │% din suprafaţa │ │ │
│6.3. Suprafaţa│arboretului pe │0 │Maxim 20 │
│afectată a │care │ │ │
│subarboretului│existenţa │ │ │
│ │subarboretu- │ │ │
│ │lui este pusă în │ │ │
│ │pericol │ │ │
├──────────────┼─────────────────┼───────────┼──────────┤
│ │% din suprafaţa │ │ │
│6.4. Suprafaţa│arboretului pe │0 │Maxim 20 │
│afectată a │care │ │ │
│stratului │existenţa │ │ │
│ierbos │stratului │ │ │
│ │ierbos este pusă │ │ │
│ │în │ │ │
│ │pericol │ │ │
└──────────────┴─────────────────┴───────────┴──────────┘

    Din punct de vedere al amenajamentului silvic cele 2 arborete au fost zonate funcţional drept rezervaţie ştiinţifică, ele fiind de fapt rezervaţie naturală.
     În tabelul de mai jos se prezintă aprecierea stării de conservare a habitatelor forestiere din Pădurea Tătăruşi. Se constată că toate arborete din ariile naturale protejate au starea de conservare favorabilă.

     Tabelul nr. 17
     Aprecierea stării de conservare a habitatelor forestiere din situl de importanţă comunitară Pădurea Tătăruşi

┌────┬───────┬──────────────────────────────────┬───────────────┬───────────┐
│u.a.│Tip │Stare de conservare: │Ameninţări │Observaţii │
│ │habitat├──────────┬───────────────────────┤identificate │ │
│ │ │Favorabilă│Inadecvată sau │ │ │
│ │ │ │nefavorabilă: │ │ │
│ │ ├──────────┼────────┬────────┬─────┤ │ │
│ │ │Supraf. │Inadecv.│Nefavor.│Cauza│ │ │
│ │ │ha │ha │ha │ │ │ │
├────┼───────┼──────────┼────────┼────────┼─────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │Nu sunt │
│ │ │ │ │ │ │ │suficienţi │
│ │ │ │ │ │ │ │arbori │
│ │ │ │ │ │ │ │uscaţi pe │
│48 A│9130 │28.6 │- │- │- │Păşunatul şi │picior şi │
│ │ │ │ │ │ │trecerea anima-│la sol; │
│ │ │ │ │ │ │lelor domestice│Vătămări de│
│ │ │ │ │ │ │ │intensitate│
│ │ │ │ │ │ │ │slabă │
│ │ │ │ │ │ │ │produse │
│ │ │ │ │ │ │ │păturii │
│ │ │ │ │ │ │ │ierboase de│
│ │ │ │ │ │ │ │animalele │
│ │ │ │ │ │ │ │domestice │
├────┼───────┼──────────┼────────┼────────┼─────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │Nu sunt │
│ │ │ │ │ │ │ │suficienţi │
│ │ │ │ │ │ │ │arbori │
│ │ │ │ │ │ │ │uscaţi pe │
│49 A│9130 │24.4 │- │- │- │Păşunatul şi │picior şi │
│ │ │ │ │ │ │trecerea anima-│la sol; │
│ │ │ │ │ │ │lelor domestice│Vătămări de│
│ │ │ │ │ │ │În zona bornei │intensitate│
│ │ │ │ │ │ │106,aproximativ│slabă │
│ │ │ │ │ │ │0.5 ha cu │produse │
│ │ │ │ │ │ │uscare puterni-│păturii │
│ │ │ │ │ │ │că şi consis- │ierboase de│
│ │ │ │ │ │ │tenţă 0.3 │animalele │
│ │ │ │ │ │ │ │domestice │
│ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┴───────┼──────────┼────────┼────────┼─────┼───────────────┼───────────┤
│Total │53.0 │- │- │- │- │- │
│ │100% │ │ │ │ │ │
└────────────┴──────────┴────────┴────────┴─────┴───────────────┴───────────┘


     Tabelul nr. 18
     Evidenţierea neconcordanţelor din amenajamentul silvic la nivel de unitate amenajistică în cadrul sitului de importanţă comunitară Pădurea Tătăruşi

┌──────────────────────────────┬────────────────────────────────────────┐
│Conform identificării pe teren│Conform amenajamentului silvic │
├─────┬─────┬───────┬──────────┼───────────┬──────────┬──────┬──────────┤
│ │ │Habitat│Compoziţia│Grupa │ │Tipul │ │
│u.a. │Supr.│Natura │pentru │funcţională│Tipul │de │Compoziţia│
│ │ha │2000 │stratul │/ │funcţional│pădure│ │
│ │ │ │arborilor │Categoria │ │ │ │
│ │ │ │ │funcţională│ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼─────┼───────┼──────────┼───────────┼──────────┼──────┼──────────┤
│48 A │28.6 │9130 │10FA │1-5D │ │4211 │10FA │
├─────┼─────┼───────┼──────────┼───────────┼──────────┼──────┼──────────┤
│49 A │24.4 │9130 │10FA │1-5D │ │4211 │10FA │
├─────┼─────┼───────┼──────────┼───────────┼──────────┼──────┼──────────┤
│Total│53.0 │ │ │ │ │ │ │
└─────┴─────┴───────┴──────────┴───────────┴──────────┴──────┴──────────┘

    În cadrul tabelului de mai sus au fost subliniate deficienţele referitoare la încadrarea în categoria funcţională. Încadrarea corespunzătoare ca rezervaţie naturală presupune stabilirea categoriei funcţionale 1-5C, tipul funcţional TI.

    3.2. Evaluarea stării de conservare a speciilor de interes conservativ
    3.2.1. Evaluarea stării de conservare pentru Cypripedium calceolus
     Metodologia de evaluare a stării de conservare a speciei, prezentată în continuare, poate fi utilizată pe viitor în cazul în care cercetări ulterioare vor descoperi planta şi în cadrul sitului de importanţă comunitară Pădurea Tătăruşi în care momentan nu a fost identificată.
     Starea de conservare a unei specii este rezultatul sumei influenţelor care acţionează asupra acesteia şi care îi pot afecta pe termen lung distribuţia şi abundenţa populaţiilor. Starea de conservare va fi considerată favorabilă atunci când, sunt îndeplinite simultan următoarele condiţii:
    a) datele referitoare la populaţia speciei în cauză arată că aceasta continuă sau este susceptibilă să continue, pe termen lung, să fie o componentă viabilă a habitatului său natural;
    b) aria de repartiţie naturală nu se reduce şi nu riscă să se reducă într-un viitor previzibil;
    c) există şi probabil va exista un habitat destul de întins pentru ca populaţiile sale să se menţină pe termen lung.

     Cu toate că definiţia stării de conservare prezentată mai sus este cuprinzătoare, evaluarea sa în practică este dificil de realizat. Ca urmare, pentru practicieni, prezentarea unor indicatori simplu de aplicat în practică, uşor de determinat şi cu praguri clare, este necesară şi indispensabilă. În cazul speciilor este important ca pe lângă anumiţi parametrii populaţionali ai acestora să fie determinate şi cele mai importante caracteristici ale habitatelor, care pot influenţa direct viaţa acestor specii.
     La stabilirea indicatorilor pentru evaluarea stării favorabile de conservare a speciei Cypripedium calceolus, s-a avut în vedere că aceasta este o specie perenă, de obicei nu formează populaţii numeroase, are polenizare entomofilă şi trăieşte în păduri, cel puţin în cazul analizat. Evaluarea se va realiza separat la nivelul fiecărei populaţii identificate, populaţia fiind definită ca suma indivizilor situaţi la o distanţă de maxim 1500 m - egală cu distanţa optimă pe care o parcurge o insectă polenizatoare la un drum casă - floare, faţă de cel mai apropiat vecin.

     Tabelul nr. 19
     Indicatori pentru evaluarea stării favorabile de conservare a speciei Cypripedium calceolus

┌───────────────┬──────────────┬───────────────────────┐
│Indicatorul │Mod de │Valoarea indicatorului:│
│supus evaluării│exprimare ├────────────┬──────────┤
│ │ │Normală │Pragul │
│ │ │ │acceptabil│
├───────────────┴──────────────┴────────────┴──────────┤
│1. Habitatul │
├───────────────┬──────────────┬────────────┬──────────┤
│ │ │ │Minim 0.5;│
│1.1. Suprafaţa │ │ │stare │
│minimă │hectare │≥ 0.5 │inadecvată│
│favorabilă │ │ │0.3- 0.4 │
│ │ │ │ │
├───────────────┼──────────────┼────────────┼──────────┤
│ │% de │ │ │
│ │diminuare, │ │Maxim 10; │
│1.2. Dinamica │privită ca │0 │stare │
│suprafeţei │distrugere a │ │inadecvată│
│favorabile │biotopului şi │ │11 - 20 │
│ │/ │ │ │
│ │sau a │ │ │
│ │biocenozei │ │ │
│ │din suprafaţa │ │ │
│ │de │ │ │
│ │habitat │ │ │
│ │favorabil │ │ │
├───────────────┼──────────────┼────────────┼──────────┤
│ │% de închidere│ │Minim 70; │
│1.3.Consistenţa│a │≥ 80 │stare │
│coronamentului │coronamentului│ │inadecvată│
│ │la │ │60 - 69 │
│ │nivelul │ │ │
│ │arborilor │ │ │
├───────────────┼──────────────┼────────────┼──────────┤
│ │% de acoperire│ │ │
│ │pe │ │Maxim 30; │
│1.4. Grad de │care îl │≤ 20 │stare │
│acoperire │realizea- │ │inadecvată│
│realizat de │ză │ │31 - 40 │
│seminţiş sau/şi│seminţişului │ │ │
│tineret + │sau tineretul │ │ │
│subarboret + │+ │ │ │
│ierburi înalte │subarboretul +│ │ │
│ │ierburile │ │ │
│ │înalte │ │ │
│ │ │ │ │
├───────────────┴──────────────┴────────────┴──────────┤
│2. Populaţia │
├───────────────┬──────────────┬────────────┬──────────┤
│ │ │≥ 50;conform│ │
│ │ │proiectu- │ │
│ │ │lui Phare │ │
│ │ │"Natura 2000│Minim 50; │
│2.1. Efectivul │Număr de │în România │stare │
│total al │exempla- │species fact│inadecvată│
│populaţiei │re / tulpini │sheets - │40 - 49 │
│ │ │2008", │ │
│ │ │limita │ │
│ │ │minimă │ │
│ │ │acceptabilă │ │
│ │ │pentru │ │
│ │ │mărimea │ │
│ │ │popula- │ │
│ │ │ţiei este de│ │
│ │ │3-15 │ │
│ │ │fitoindivizi│ │
├───────────────┼──────────────┼────────────┼──────────┤
│ │ │ │Maxim 10; │
│2.2. Dinamica │% de diminuare│0 │stare │
│populaţiei │ │ │inadecvată│
│ │ │ │11 - 20 │
├───────────────┼──────────────┼────────────┼──────────┤
│ │ │≥ 50; │ │
│ │ │conform │ │
│ │ │proiectu- │ │
│ │ │lui Phare │ │
│ │% din numărul │"Natura 2000│Minim 50; │
│2.3. Ponderea │total de │în România │stare │
│plantelor cu │exempla- │species fact│inadecvată│
│flori │re/ tulpini │sheets - │40 - 49 │
│ │ │2008", │ │
│ │ │limita │ │
│ │ │minimă │ │
│ │ │acceptabilă │ │
│ │ │pentru rata │ │
│ │ │de supra- │ │
│ │ │vieţuire │ │
│ │ │este de 50 %│ │
│ │ │fitoindivizi│ │
│ │ │maturi │ │
├───────────────┼──────────────┼────────────┼──────────┤
│ │% de diminuare│ │Maxim 5; │
│2.4. Ponderea │din suprafaţa │0 │stare │
│suprafeţei │populaţiei pe │ │inadecvată│
│populaţiei │care existenţa│ │6 - 10 │
│afectată de │acesteia este │ │ │
│factori │pusă în │ │ │
│perturbatori │pericol │ │ │
│biotici sau │ │ │ │
│abiotici │ │ │ │
│ │ │ │ │
└───────────────┴──────────────┴────────────┴──────────┘

    În cadrul sitului de importanţă comunitară Pădurea Tătăruşi habitatul este favorabil speciei, fapt dovedit de prezenţa altor specii de orhidee şi de existenţa, la o distanţă de 2 - 3 km de sit, a unei populaţii de Cypripedium calceolus, în condiţii staţionale asemănătoare. Prin urmare, în situl de importanţă comunitară ROSCI0176 Pădurea Tătăruşi specia nu a fost identificată, totuşi condiţiile staţionale sunt favorabile, constituind premisa unor noi căutări în anii următori, precum şi a unui posibil viitor proiect de reintroducere.
     Chiar dacă momentan specia nu a fost identificată, pe viitor este de dorit ca acţiunea de căutare să continue, atât în interiorul ariilor naturale cât şi în arboretele din apropiere, aceasta pentru că siturile analizate au suprafaţă redusă şi este posibil ca populaţiile de papucul doamnei - adesea formate din exemplare izolate sau grupuri mici de fitoindivizi, situate la distanţă unele de altele - să se extindă şi în afara respectivelor arii naturale protejate. În plus, pentru că este vorba de o specie cu statut de monument al naturii în România, este necesar, pe cât posibil, ca populaţiile să fie privite pe ansamblu, menţinându-se sau îmbunătăţindu-se interconectarea grupurilor sau/ şi indivizilor, iar în cazul în care se vor obţine rezultate pozitive să se ia măsurile adecvate pentru asigurarea stării favorabile de conservare ale acestei specii.

    3.2.2. Evaluarea stării de conservare pentru Isophya stysi
     Rezultate privind evaluarea stării de conservare pentru specia Isophya stysi sunt redate în tabelele de mai jos.

     Tabelul nr. 20
     Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei Isophya stysi din punct de vedere al populaţiei

┌────┬───────────────┬─────────────────┐
│Nr. │Parametru │Descriere │
├────┼───────────────┼─────────────────┤
│A.1.│Isophya stysi │Cod 4050 │
├────┼───────────────┼─────────────────┤
│ │Tipul │presupus │
│ │populaţiei │permanentă, │
│A.2.│speciei în │totuşi nu a │
│ │aria naturală │fost observat │
│ │protejată │nici un exemplar │
│ │ │din această │
│ │ │specie │
├────┼───────────────┼─────────────────┤
│ │Mărimea │ │
│A.3.│populaţiei │x - necunoscută │
│ │speciei în │ │
│ │aria naturală │ │
│ │protejată │ │
└────┴───────────────┴─────────────────┘


     Tabelul nr. 21
     Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al populaţiei speciei Isophya stysi

┌──────────┬─────────────┬────────────────┬────────────┐
│Favorabilă│Nefavorabilă-│Nefavorabilă-Rea│Necunoscută │
│ │Inadecvată │ │ │
├──────────┼─────────────┼────────────────┼────────────┤
│ │ │ │nu există │
│ │ │ │date, │
│ │ │ │datele │
│ │ │ │existente │
│ │ │ │sunt │
│ │ │ │insuficiente│
└──────────┴─────────────┴────────────────┴────────────┘


     Tabelul nr. 22
     Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei Isophya stysi din punct de vedere al habitatului speciei

┌─────┬────────────────┬────────────────┐
│Nr. │Parametru │Descriere │
├─────┼────────────────┼────────────────┤
│A.1. │Isophya stysi │Cod 4050 │
├─────┼────────────────┼────────────────┤
│ │ │presupus │
│ │Tipul populaţiei│permanentă, │
│A.2. │speciei în aria │totuşi nu a fost│
│ │naturală │observat niciun │
│ │protejată │exemplar din │
│ │ │această │
│ │ │specie │
├─────┼────────────────┼────────────────┤
│ │Suprafaţa │potenţialul │
│ │habitatului │habitat al │
│B.3. │speciei în aria │speciei se │
│ │naturală │suprapune pe │
│ │protejată │limita sudică şi│
│ │ │sud │
│ │ │estică a sitului│
├─────┼────────────────┼────────────────┤
│ │Calitatea │bună - │
│B.4. │datelor pentru │inventarieri │
│ │suprafaţa │complete │
│ │habitatului │ │
│ │speciei │ │
├─────┼────────────────┼────────────────┤
│ │Raportul dintre │ │
│ │suprafaţa │ │
│ │adecvată a │ │
│B.5. │habitatului │x - necunoscut │
│ │speciei şi │ │
│ │suprafaţa │ │
│ │actuală a │ │
│ │habitatului │ │
│ │speciei │ │
├─────┼────────────────┼────────────────┤
│ │Tendinţa actuală│- - │
│B.6. │a suprafeţei │descrescătoare │
│ │habitatului │ │
│ │speciei │ │
├─────┼────────────────┼────────────────┤
│ │Calitatea │ │
│ │datelor privind │bună - │
│B.7. │tendinţa │inventarieri │
│ │actuală a │complete │
│ │suprafeţei │ │
│ │habitatului │ │
│ │speciei │ │
├─────┼────────────────┼────────────────┤
│ │Calitatea │ │
│B.8. │habitatului │bună - adecvată │
│ │speciei în aria │ │
│ │naturală │ │
│ │protejată │ │
├─────┼────────────────┼────────────────┤
│ │Tendinţa actuală│- - │
│B.9. │a calităţii │descrescătoare │
│ │habita- │ │
│ │tului speciei │ │
├─────┼────────────────┼────────────────┤
│ │Calitatea │ │
│ │datelor privind │bună - │
│B.10.│tendinţa │inventarieri │
│ │actuală a │complete │
│ │calităţii │ │
│ │habitatului │ │
│ │speciei │ │
├─────┼────────────────┼────────────────┤
│ │Tendinţa actuală│ │
│ │globală a │ │
│ │habitatu- │ │
│B.11.│lui speciei în │- - │
│ │funcţie de │descrescătoare │
│ │tendinţa │ │
│ │suprafeţei şi de│ │
│ │tendinţa │ │
│ │calităţii │ │
│ │habitatului │ │
│ │speciei │ │
├─────┼────────────────┼────────────────┤
│ │Starea de │ │
│ │conservare din │ │
│B.12.│punct de │FV - favorabilă │
│ │vedere al │ │
│ │habitatului │ │
│ │speciei │ │
├─────┼────────────────┼────────────────┤
│ │Tendinţa stării │ │
│B.13.│de conservare │- - │
│ │din │descrescătoare │
│ │punct de vedere │ │
│ │al habitatului │ │
│ │speciei │ │
└─────┴────────────────┴────────────────┘


     Tabelul nr. 23
     Matricea pentru evaluarea tendinţei globale a habitatului speciei Isophya stysi

┌──────────────┬───────────────────────┐
│ │Combinaţia dintre │
│Tendinţa │Tendinţa actuală a │
│ │suprafeţei habitatului │
│ │speciei şi │
│ │Tendinţa actuală a │
│ │calităţii │
│ │habitatului speciei │
├──────────────┼───────────────────────┤
│- │-/- │
│descrescătoare│ │
└──────────────┴───────────────────────┘


     Tabelul nr. 24
     Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei Isophya stysi

┌────────────┬────────────┬────────────┬───────────┐
│Favorabilă │Nefavorabilă│Nefavorabilă│Necunoscută│
│ │- │- │ │
│ │inadecvată │rea │ │
├────────────┼────────────┼────────────┼───────────┤
│Calitatea │ │ │ │
│actuală a │ │ │ │
│habitatului │ │ │ │
│speciei ar │ │ │ │
│permite │ │ │ │
│supravieţui-│ │ │ │
│rea acesteia│ │ │ │
│în timp, │ │ │ │
│dacă s-ar │ │ │ │
│implementa │ │ │ │
│măsuri │ │ │ │
│adecvate de │ │ │ │
│management. │ │ │ │
└────────────┴────────────┴────────────┴───────────┘


     Tabelul nr. 25
     Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei isophya stysi din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor

┌────┬────────────────┬────────────────┐
│Nr. │Parametru │Descriere │
├────┼────────────────┼────────────────┤
│A.1.│Isophya stysi │Cod 4050 │
├────┼────────────────┼────────────────┤
│ │ │presupus │
│ │Tipul populaţiei│permanentă, │
│A.2.│speciei │totuşi │
│ │în aria naturală│nu a fost │
│ │protejată │observat nici un│
│ │ │exemplar din │
│ │ │această specie │
├────┼────────────────┼────────────────┤
│ │Tendinţa │ │
│C.3.│viitoare a │x - necunoscută │
│ │mărimii │ │
│ │populaţiei │ │
└────┴────────────────┴────────────────┘


     Tabelul nr. 26
     Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei Isophya stysi în cadrul ariei naturale protejate Pădurea Tătăruşi

┌────┬────────────────┬────────────────┐
│Nr. │Parametru │Descriere │
├────┼────────────────┼────────────────┤
│A.1.│Isophya stysi │Cod 4050 │
├────┼────────────────┼────────────────┤
│ │ │presupus │
│ │Tipul populaţiei│permanentă, │
│A.2.│speciei │totuşi │
│ │în aria naturală│nu a fost │
│ │protejată │observat nici un│
│ │ │exemplar din │
│ │ │această specie │
├────┼────────────────┼────────────────┤
│D.3.│Starea globală │x - necunoscută │
│ │de conservare │ │
│ │a speciei │ │
└────┴────────────────┴────────────────┘

    Prin cumularea rezultatelor s-a obţinut matricea pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei Isophya stysi în situl de importanţă comunitară, ROSCI0176 Pădurea Tătăruşi.

     Tabelul nr. 27
     Matricea de evaluare a stării globale de conservare a speciei Isophya stysi

┌──────────┬────────────┬────────────┬───────────┐
│Favorabilă│Nefavorabilă│Nefavorabilă│Necunoscută│
│ │- │- rea │ │
│ │inadecvată │ │ │
├──────────┼────────────┼────────────┼───────────┤
│ │ │ │nu există │
│ │ │ │date │
│ │ │ │suficiente │
└──────────┴────────────┴────────────┴───────────┘



    CAP. 4
    SCOPUL ŞI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT
    4.1. Scopul planului de management
     Scopul managementului sitului Natura 2000 ROSCI0176 Pădurea Tătăruşi şi a rezervaţiei naturale 2.546 Pădurea Tătăruşi este de a menţine starea în condiţii favorabile sau de a o îmbunătăţi acolo unde este cazul prin intervenţii active de management de conservare a speciilor şi habitatelor de importanţă comunitară pentru care au fost desemnate ariile naturale protejate.

    4.2. Obiective generale, specifice şi acţiuni
    4.2.1. Obiective generale
    a) Gestionarea Habitatului forestier 9130 Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum
    b) Gestionarea speciei de plante Cypripedium calceolus
    c) Gestionarea speciei de nevertebrate Isophya stysi
    d) Administrarea şi managementul efectiv al sitului Natura 2000 ROSCI0176 Pădurea Tătăruşi şi al rezervaţiei naturale Pădurea Tătăruşi.

    4.2.2. Obiective specifice şi acţiuni
     Tabelul nr. 28
     Obiective generale, obiective specifice şi acţiuni ce trebuiesc implementate pentru managementul sitului Natura 2000 Pădurea Tătăruşi şi al rezervaţiei naturale Pădurea Tătăruşi

┌──────────────────────────────────────┐
│Obiectiv general: Gestionarea │
│habitatului forestier 9130 Păduri de │
│fag de tip │
│Asperulo- Fagetum │
├──────────────────────────────────────┤
│Obiectiv specific 1: Conservarea │
│habitatului forestier de importanţă │
│comunitară 9130 │
│în situl de importanţă comunitară │
│Pădurea Tătăruşi şi rezervaţia │
│naturală Pădurea │
│Tătăruşi │
├───────┬──────────────────────────────┤
│ │1.1.Realizarea lucrărilor │
│ │silvice necesare - ajutorarea │
│ │regenerării naturale │
│Acţiuni├──────────────────────────────┤
│ │1.2.Promovarea speciilor │
│ │edificatoare de arbori prin │
│ │promovarea seminţişului │
│ │valoros al speciilor locale │
│ ├──────────────────────────────┤
│ │1.3.Controlul tăierilor │
│ │ilegale │
│ ├──────────────────────────────┤
│ │1.4.Controlul păşunatului │
│ │ilegal │
├───────┴──────────────────────────────┤
│Obiectiv specific 2: Monitorizarea │
│stării de conservare a habitatului │
│forestier de │
│importanţă comunitară 9130 în situl de│
│importanţă comunitară Pădurea Tătăruşi│
│şi │
│rezervaţia naturală Pădurea Tătăruşi │
├───────┬──────────────────────────────┤
│ │2.1. Actualizarea permanentă a│
│ │informaţiilor privind │
│Acţiuni│habitatul │
│ ├──────────────────────────────┤
│ │2.2. Evaluarea periodică a │
│ │stării de conservare a │
│ │habitatului │
│ ├──────────────────────────────┤
│ │2.3. Monitorizarea │
│ │populaţiilor de ungulate │
├───────┴──────────────────────────────┤
│Obiectiv general: Gestionarea speciei │
│de plante Cypripedium calceolus │
├──────────────────────────────────────┤
│Obiectiv specific 3: Conservarea │
│populaţiei de Cypripedium calceolus în│
│situl de │
│importanţă comunitară Pădurea Tătăruşi│
├───────┬──────────────────────────────┤
│ │3.1. Menţinerea condiţiilor de│
│ │habitat - împiedicarea │
│Acţiuni│împăduririi naturale │
│ │sau artificiale şi a │
│ │cultivării ochiurilor din │
│ │pădure │
│ ├──────────────────────────────┤
│ │3.2. Interzicerea culegerii │
│ │plantelor din această specie │
├───────┴──────────────────────────────┤
│Obiectiv specific 4: Monitorizarea │
│stării de conservare a populaţiei de │
│Cypripedium │
│calceolus în situl de importanţă │
│comunitară Pădurea Tătăruşi │
├───────┬──────────────────────────────┤
│ │4.1. Actualizarea │
│ │informaţiilor privind │
│Acţiuni│populaţia de Cypripedium │
│ │calceolus │
│ ├──────────────────────────────┤
│ │4.2. Evaluarea anuală a stării│
│ │de conservare a speciei │
├───────┴──────────────────────────────┤
│Obiectiv general: Gestionarea speciei │
│de nevertebrate Isophya stysi │
├──────────────────────────────────────┤
│Obiectiv specific 5: Îmbunătăţirea │
│stării de conservare şi conservarea │
│populaţiei de │
│Isophya stysi în situl de importanţă │
│comunitară Pădurea Tătăruşi │
├───────┬──────────────────────────────┤
│Acţiuni│5.1. Asigurarea condiţiilor de│
│ │habitat │
├───────┴──────────────────────────────┤
│Obiectiv specific 6: Monitorizarea │
│stării de conservare a populaţiei de │
│Isophya stysi │
│situl de importanţă comunitară Pădurea│
│Tătăruşi │
├───────┬──────────────────────────────┤
│ │6.1. Actualizarea │
│ │informaţiilor privind │
│ │populaţia speciei │
│Acţiuni├──────────────────────────────┤
│ │6.2. Evaluarea anuală a stării│
│ │de conservare a populaţiei │
│ │speciei │
│ ├──────────────────────────────┤
│ │6.3. Monitorizarea │
│ │implementării măsurilor de │
│ │conservare │
├───────┴──────────────────────────────┤
│Obiectiv general: Administrarea şi │
│managementul efectiv al sitului Natura│
│2000 │
│ROSCI0176 Pădurea Tătăruşi şi al │
│rezervaţiei naturale Pădurea Tătăruşi │
├──────────────────────────────────────┤
│Obiectiv specific 7: Gestionarea │
│activităţilor antropice în situl de │
│importanţă │
│comunitară Pădurea Tătăruşi şi │
│rezervaţia naturală Pădurea Tătăruşi │
├───────┬──────────────────────────────┤
│ │7.1. Elaborarea unui plan de │
│ │pază pentru ariile naturale │
│ │protejate │
│ ├──────────────────────────────┤
│ │7.2. Interzicerea şi controlul│
│Acţiuni│depozitării gunoaielor în cele│
│ │două arii │
│ │naturale protejate │
│ ├──────────────────────────────┤
│ │7.3. Interzicerea aprinderii │
│ │focului în ariile naturale │
│ │protejate şi a │
│ │arderii vegetaţiei pe terenuri│
│ │limitrofe │
│ ├──────────────────────────────┤
│ │7.4. Interzicerea păşunatului │
│ │şi limitarea tranzitului │
│ │animalelor domestice │
│ │prin cele două arii naturale │
│ │protejate │
├───────┴──────────────────────────────┤
│Obiectiv specific 8: Conştientizarea │
│şi informarea populaţiei locale din │
│zonă │
├───────┬──────────────────────────────┤
│ │8.1. Realizarea unui punct de │
│ │informare turistică pentru │
│ │cele două arii │
│ │naturale protejate, la unul │
│ │din sediile - punctele de │
│ │lucru, ale custodelui │
│Acţiuni├──────────────────────────────┤
│ │8.2.Promovarea celor două arii│
│ │naturale protejate pe pagina │
│ │web a custodelui │
│ ├──────────────────────────────┤
│ │8.3. Realizarea de acţiuni de │
│ │informare a populaţiei din │
│ │zonă cu ocazia unor │
│ │evenimente legate de protecţia│
│ │mediului │
│ ├──────────────────────────────┤
│ │8.4. Realizarea unor │
│ │parteneriate cu şcolile din │
│ │zonă pentru promovarea │
│ │celor două arii protejate şi a│
│ │protecţiei mediului │
├───────┴──────────────────────────────┤
│Obiectiv specific 9: Revizuirea │
│limitelor sitului de importanţă │
│comunitară Pădurea │
│Tătăruşi şi ale rezervaţiei naturale │
│Pădurea Tătăruşi │
├───────┬──────────────────────────────┤
│Acţiuni│9.1. Revizuirea limitelor │
│ │celor două arii naturale │
│ │ │
└───────┴──────────────────────────────┘



    CAP. 5
    PLANUL DE ACTIVITĂŢI
    5.1. Acţiuni/măsuri de management propuse pentru îndeplinirea obiectivelor
    5.1.1. Acţiuni/măsuri de management propuse pentru gospodărirea habitatelor forestiere
     În ceea ce priveşte modul actual de planificare şi aplicare a managementului pădurilor, habitatele forestiere sunt incluse în fondul forestier naţional, administrarea acestora fiind supusă regimului silvic şi deci reglementată prin legislaţia naţională. Ca urmare, gospodărirea pădurilor se face prin amenajamente silvice, elaborate de către entităţi specializate, nu de către proprietari sau administratori, autorizate de către autoritatea centrală ce răspunde de silvicultură prin utilizarea norme unitare la nivel naţional, indiferent de natura proprietăţii şi de forma de administrare, aprobate de autoritatea naţională care răspunde de silvicultură. Activitatea de amenajare a pădurilor se bazează pe principii ce urmăresc gospodărirea durabilă a pădurilor: principiul continuităţii exercitării funcţiilor atribuite pădurii, principiul exercitării optimale şi durabile a funcţiilor multiple de producţie ori de protecţie, principiul valorificării optimale şi durabile a resurselor pădurii, principiul estetic, principiul conservării şi ameliorării biodiversităţii. În plus, silvicultura în România promovează tipul natural de pădure şi regenerarea naturală din sămânţă a arboretelor. Se poate deci afirma că, mai ales când este vorba de conservarea habitatului forestier în sine, modul actual de gospodărire al pădurilor, conform instrucţiunilor în vigoare, nu trebuie modificat foarte mult pentru a corespunde cerinţelor de conservare a habitatelor forestiere de interes comunitar. Se poate deci afirma că, mai ales când este vorba de conservarea habitatului forestier în sine, modul actual de gospodărire al pădurilor, conform instrucţiunilor în vigoare, nu trebuie modificat foarte mult pentru a corespunde cerinţelor de conservare a habitatelor forestiere de interes comunitar.
     Chiar dacă statutul legal al modului de gospodărire este definitivat şi funcţional, aplicarea în practică a măsurilor trebuie urmărită cu atenţie de către organele în drept. Ca atare, atât în habitatele forestiere de interes comunitar dar şi în pădurile din imediata vecinătate a acestora, aplicarea lucrărilor silvice trebuie să respecte cu stricteţe prevederile planurilor de gospodărire şi a instrucţiunilor în vigoare. Aceasta mai ales datorită faptului că siturile Natura 2000, pe lângă valoarea ştiinţifică şi turistică, trebuie să reprezinte zone model de conservare prin gospodărire activă. Ca atare, la exploatarea masei lemnoase din habitatele forestiere se vor respecta cu stricteţe regulile silvice prevăzute în actele normative în vigoare. Cu atât mai mult vor trebui luate măsuri proactive de stopare a tăierilor ilegale dacă acestea vor apărea.
     Pe baza experienţei acumulate în alte zone ale Reţelei Natura 2000 şi printr-un proces de monitorizare a efectelor managementului în situri, măsurile de gospodărire, respectiv planurile vor trebui adaptate continuu la realităţile din teren, pentru a asigura conservarea eficientă a speciilor şi habitatelor.
     Punctul de pornire în analiza măsurilor ce se impun pentru o gospodărire eficientă a habitatelor forestiere luate în studiu îl reprezintă informaţiile referitoare la starea actuală de conservare precum şi eventualele ameninţări ce pot afecta starea de conservare a acestora. În continuare, se prezintă pentru habitatul forestier măsurile necesare în general pentru menţinerea şi refacerea stării de conservare favorabile. Acestea reprezintă măsuri ce pot fi aplicate pe termen lung şi nu neapărat cele necesare în prezent. Măsurile necesare în prezent şi pe termen relativ scurt vor fi de asemenea subliniate pentru habitatul identificat.
     Măsurile propuse sunt descrise în două mari categorii: cele necesare menţinerii unei stări de conservare favorabile - pentru arboretele care au o stare bună la momentul actual, şi cele necesare refacerii stării de conservare favorabile - pentru arboretele care au o stare de conservare inadecvată sau chiar nefavorabilă.
    5.1.1.1. Măsuri necesare menţinerii stării de conservare favorabile
    A. MĂSURI SILVICULTURALE
     Conform sistemului de clasificare funcţională din România, pădurile de fag din Pădurea Tătăruşi sunt încadrate din punct de vedere al grupei funcţionale în Grupa 1 -Vegetaţie forestieră cu funcţii speciale de protecţie. Nu există la acest moment în cadrul ariei naturale protejate Pădurea Tătăruşi arborete încadrate în Grupa a 2-a - Vegetaţie forestieră cu funcţii de producţie şi protecţie. În funcţie de aceste 2 grupe, se individualizează păduri care sunt excluse de la reglementarea procesului de producţie - din categoria I funcţională şi păduri în care recoltarea de masă lemnoasă este o activitate importantă şi ca atare se reglementează procesul de producţie - cele din categoria II funcţională. Posibilitatea schimbării în timp a zonării funcţionale pentru unele arborete impune ca în continuare să se prezinte măsurile necesare în ambele situaţii.
    I. Arborete în care se reglementează procesul de producţie - incluse în Grupa a II-a funcţională
     În arboretele cu rol important de producţie sunt necesare următoarele măsuri de gospodărire:
     Lucrări de îngrijire şi conducere a arboretelor tinere:
     La degajări:
    a) constau în ruperea vârfurilor speciilor copleşitoare, cum sunt mesteacănul, salcia căprească şi plopul tremurător, care dăunează fagului prin acţiune mecanică;
    b) prin degajări se extrag şi exemplare de fag înfurcite, rănite, cu fibra torsă, precum şi cele cu tendinţă de lăbărţare a coroanei;
    c) lucrările vor promova fenotipurile valoroase şi exemplarele de fag regenerate din sămânţă în detrimentul celor din lăstari şi drajoni;
    d) acolo unde speciile de amestec nu sunt numeroase şi au putere redusă de copleşire, degajările încep mai târziu decât la alte specii;
    e) periodicitatea degajărilor este de 2-4 ani, putând fi executate în tot timpul perioadei de vegetaţie;

     La curăţiri:
    a) se efectuează începând cu stadiul de nuieliş, când arboretele realizează înălţimea superioară de 8-10 m;
    b) se extrag în primul rând exemplarele rănite, cele cu vârful rupt, apoi cele cu trunchiuri strâmbe, crăcoase şi înfurcite, cele provenite din lăstari şi cele care nu se încadrează în ritmul normal de creştere a majorităţii arborilor şi au tendinţa să devină predominante, lărgindu-şi coroana, în dauna creşterii celor din jurul lor;
    c) se va acorda o atenţie deosebită formelor genetice de fag cu însuşiri superioare - fag cu ramuri subţiri, inserate orizontal, cu scoarţa netedă, fără "mustăţi chinezeşti", cu înmugurire târzie, eliminându-se cu prioritate şi treptat exemplarele cu coroana sub formă de "mătură", bifurcaţi şi altele;
    d) periodicitatea lucrărilor va fi corelată cu particularităţile fiecărui arboret, dar de obicei va fi de 3- 5 ani; se vor executa, de regulă, două curăţiri;

     La rărituri:
    a) se vor aplica rărituri selective şi combinaţii ale metodei de sus cu cea de jos, intervenind atât în plafonul superior, cât şi în cel inferior; se vor aplica începând cu vârsta de 25-30 ani;
    b) în privinţa speciilor de promovat, se va acţiona potrivit celor menţionate pentru degajări şi curăţiri;
    c) deoarece fagul reacţionează puternic în urma efectuării răriturilor, activându-şi creşterea şi dezvoltându-şi coroana, răriturile vor putea avea intensitate mai mare decât se obişnuieşte pentru speciile de umbră; densitatea optimă sub raportul producţiei totale de lemn, al calităţii şi al efectelor de protecţie este de 0.85-0.90;
    d) prin efectuarea de rărituri în făgete se va urmări creşterea calităţii lemnului produs, iar în acest scop se va aplica metoda selectivă; se vor alege şi însemna arborii de viitor, circa 250-300 la hectar, criteriile de alegere fiind: trunchiul cilindric, scoarţa netedă şi lipsită de "mustăţi chinezeşti", fusul prelungit la vârf sau cât mai sus în coroană, fără înfurciri, ramuri subţiri şi aşezate cât mai orizontal, dar niciodată dispuse sub formă de mătură; se dă prioritate formelor genetice cu înmugurire târzie;
    e) consistenţa se va reduce atât cât va permite structura arboretului sau particularităţile staţiunii, respectiv până la 0.8 sau până la 0.75, cu condiţia ca, în acest ultim caz arboretul să aibă un subetaj şi un subarboret bine reprezentat pentru a preîntâmpina astfel dereglările ecologice- înţelenirea solului, pârlirea scoarţei arborilor, apariţia dăunătorilor;
    f) se va interveni relativ forte în plafonul superior pentru a favoriza dezvoltarea arborilor de viitor; în plafonul inferior se intervine foarte slab, pentru a proteja solul şi tulpinile arborilor de valoare;
    g) la prima răritură intensitatea extragerilor va fi moderată, mai ales la arboretele neparcurse cu lucrări de îngrijire;
    h) periodicitatea răriturilor va fi la început de 6-10 ani, iar mai târziu de 8-10 ani; intervenţiile continuă în mod normal până la 70-80 ani, dacă arboretele au fost parcurse până atunci sistematic cu lucrări de îngrijire, fiind necesare circa 5 rărituri.

     La tăieri de igienă:
    a) acestea se vor aplica, în special, în ultima pătrime a ciclului de viaţă al arboretelor, socotit până la atingerea vârstei exploatabilităţii, cu recomandarea de a menţine 1-5 arbori uscaţi/ha, căzuţi sau/şi în picioare, pentru conservarea biodiversităţii.

     La tăierile de regenerare:
    a) în general arboretele vor fi exploatate la vârsta exploatabilităţii tehnice, când se recomandă aplicarea tratamentului tăierilor progresive;
    b) perioada de regenerare a arboretelor va fi de 15-30 ani, cu 3- 4 tăieri. Se vor deschide treptat ochiuri care vor fi lărgite pe măsură ce seminţişul se dezvoltă. Sunt de preferat ochiurile de formă eliptică, cu axa mare pe direcţia est-vest în staţiunile cu deficit de umiditate, cu axa mare pe direcţia nord-sud pe versanţii umbriţi sau cu axa mare perpendiculară pe linia de cea mai mare pantă pe versanţii puternic înclinaţi, cu diametrul de 0.5 - 1.0 înălţimi de arbore cu îndepărtarea totală a arboretului bătrân sau de 1.0 - 2.0 înălţimi de arbore cu rărire uniformă a ochiului;
    c) în cazul tăierilor de deschidere a ochiurilor, consistenţa din ochiuri se va reduce la 0.4 - 0.5. Dacă există deja seminţişuri instalate, arborii pot fi extraşi chiar integral şi odată cu ei se va elimina şi subarboretul. Doar dacă există seminţişuri deja instalate, ochiurile vor fi deschise cu prioritate în aceste locuri, nu se va ţine cont de anul de fructificaţie;
    d) tăierile de lărgire şi luminare a ochiurilor vor înainta în general spre marginea cea mai bine regenerată a ochiurilor care asigură cele mai bune condiţii de instalare şi dezvoltare. Acestea se vor aplica doar iarna pe zăpadă şi vor ţine seama de anii de fructificaţie doar dacă nu s-a instalat suficient seminţiş;
    e) tăierile de racordare se vor executa doar iarna pe zăpadă şi doar dacă seminţişul speciilor edificatoare este instalat pe cel puţin 70 % din suprafaţă şi într-o proporţie apropiată de cea caracteristică tipului natural fundamental de pădure;

     La exploatarea arboretelor, se vor respecta următoarele reguli:
    a) doborârea arborilor şi colectarea materialului lemnos se vor face astfel încât să nu se rănească arborii remanenţi şi să nu se distrugă porţiunile cu seminţiş deja instalat;
    b) este indicat ca recoltarea masei lemnoase să se facă iarna pe zăpadă, pentru a nu se vătăma seminţişul existent, solul şi anumite specii cu valoare conservativă ridicată;
    c) pentru protejarea solului, se vor evita extragerile de masă lemnoasă în perioadele ploioase;
    d) parchetele se vor curăţa corespunzător de resturile de exploatare;
    e) reţeaua de drumuri de colectare trebuie să fie optim dimensionată - eficienţă maximă cu prejudicii minime;
    f) pentru protejarea solului împotriva înierbării, a menţinerii unui mediu mai umed dar şi pentru favorizarea rectitudinii trunchiurilor şi elagajului, vor fi promovate subarboretul şi speciile arborescente de subetaj;
    g) dacă există zone cu specii rare - plante sau animale, acestea vor fi gospodărite conform cerinţelor de conservare ale acestora;


    II. Arborete în care nu se reglementează procesul de producţie - incluse în Grupa I funcţională
     Arboretele fără rol productiv din ROSCI0176 Pădurea Tătăruşi sunt încadrate prin amenajamentul silvic în grupa I funcţională, fiind supuse regimului de ocrotire integrală - nu se execută niciun fel de lucrări silvice.
     În continuare sunt prezentate măsuri generale privind gospodărirea arboretelor prin lucrări speciale de conservare.Acestea urmăresc asigurarea continuităţii pădurii şi menţinerea arboretelor într-o stare corespunzătoare îndeplinirii funcţiei de protecţie atribuite. Reglementarea aplicării acestui tip de lucrări - intervenţii strict necesare din punct de vedere al conservării unui habitat sau a unei specii şi nu din punct de vedere economic, permit astfel o intervenţie promptă şi evitarea degradării stării de conservare. Chiar dacă modul lor de aplicare seamănă într-o anumită măsură cu lucrările silviculturale clasice, trebuie înţeles că lucrările speciale de conservare trebuie aplicate doar în cazurile în care starea de conservare a habitatului este în pericol, de exemplu invazia unei specii, succesiunea spre un alt tip de habitat, dispariţia unei părţi din habitat datorită unor calamităţi naturale sau intervenţii antropice şi nu urmăresc scopuri economice.


    B. ALTE INTERVENŢII
     Alte măsuri necesare menţinerii stării de conservare favorabilă a habitatelor:
    a) pentru protejarea solului împotriva înierbării, a menţinerii unui mediu mai umed dar şi pentru favorizarea rectitudinii trunchiurilor şi elagajului fagului, va fi promovat subarboretul. Acolo unde speciile de subarboret lipsesc şi nu se instalează în mod natural, aceste specii pot fi introduse pe cale artificială;
    b) se va interzice păşunatul în pădure, în special în zonele cu regenerare sau unde se urmăreşte instalarea regenerării naturale;
    c) aprinderea focului va fi permisă doar în zone special amenajate din afara habitatului. Având în vedere pericolul extinderii în fond forestier a unor incendii produse în terenurile limitrofe, arderea resturilor vegetale de pe terenurile agricole învecinate se va face doar cu acceptul autorităţii competente pentru protecţia mediului şi cu informarea în prealabil a serviciilor publice comunitare pentru situaţii de urgenţă, conform prevederilor art. 94, litera n, din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului. nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
    d) se va interzice abandonarea în habitat a deşeurilor de orice natură.

     La nivelul subparcelelor silvice 48 A şi 49 A cuprinse în ariile naturale protejate Pădurea Tătăruşi au fost formulate următoarele măsuri pentru menţinerea stării favorabile de conservare a habitatelor:

     Tabelul nr. 29
     Măsuri pentru menţinerea stării de conservare favorabile a habitatului forestier din ariile protejate Pădurea Tătăruşi

┌────┬───────┬─────────┬───────────────┐
│u.a.│Tip │Suprafaţa│Măsuri │
│ │habitat│ha │ │
├────┼───────┼─────────┼───────────────┤
│ │ │ │Interzicerea │
│ │ │ │păşunatului şi │
│ │ │ │a trecerii │
│ │ │ │animalelor │
│48 A│9130 │28.6 │domestice; │
│ │ │ │Menţinerea a │
│ │ │ │minim 2 arbori │
│ │ │ │uscaţi la ha, │
│ │ │ │atât în │
│ │ │ │picioare cât şi│
│ │ │ │la sol │
├────┼───────┼─────────┼───────────────┤
│ │ │ │Interzicerea │
│ │ │ │păşunatului şi │
│ │ │ │a trecerii │
│ │ │ │animalelor │
│ │ │ │domestice; │
│ │ │ │Dacă este │
│ │ │ │posibil, │
│ │ │ │arboretul │
│ │ │ │făcând parte │
│ │ │ │din │
│ │ │ │rezervaţie │
│ │ │ │naturală, să se│
│ │ │ │extragă arborii│
│ │ │ │complet │
│ │ │ │sau aproape │
│ │ │ │complet uscaţi │
│ │ │ │din zona bornei│
│ │ │ │106, iar │
│ │ │ │în suprafaţa │
│ │ │ │respectivă dacă│
│ │ │ │nu se │
│ │ │ │regenerează │
│ │ │ │natural din │
│ │ │ │arborii rămaşi │
│ │ │ │- executându-se│
│ │ │ │şi lu- │
│ │ │ │crări de │
│49 A│9130 │24.4 │mobilizare a │
│ │ │ │solului, să se │
│ │ │ │execute semănă-│
│ │ │ │turi directe │
│ │ │ │sau eventual să│
│ │ │ │se planteze │
│ │ │ │puieţi │
│ │ │ │obţinuţi din │
│ │ │ │regenerări │
│ │ │ │naturale sau │
│ │ │ │din seminţe de │
│ │ │ │la arbori din │
│ │ │ │sit, din specii│
│ │ │ │corespunzătoare│
│ │ │ │tipu- │
│ │ │ │lui natural de │
│ │ │ │pădure. Va fi │
│ │ │ │totodată │
│ │ │ │promovat │
│ │ │ │seminţişul │
│ │ │ │valoros al │
│ │ │ │speciilor │
│ │ │ │locale, într-o │
│ │ │ │proporţie │
│ │ │ │potrivită │
│ │ │ │tipului natural│
│ │ │ │de pădure. │
│ │ │ │Plantaţiile şi/│
│ │ │ │sau │
│ │ │ │regenerările │
│ │ │ │vor fi ulterior│
│ │ │ │atent │
│ │ │ │monitorizate şi│
│ │ │ │se vor executa │
│ │ │ │lucrări de │
│ │ │ │îngrijire. │
│ │ │ │Lucrările se │
│ │ │ │vor executa cu │
│ │ │ │mare atenţie la│
│ │ │ │existenţa │
│ │ │ │speciilor rare │
│ │ │ │de plante; │
│ │ │ │Menţinerea a │
│ │ │ │minim 2 arbori │
│ │ │ │uscaţi la ha, │
│ │ │ │atât în │
│ │ │ │picioare cât şi│
│ │ │ │la sol │
├────┴───────┼─────────┼───────────────┤
│Total │53.0 │- │
└────────────┴─────────┴───────────────┘

    Din punct de vedere al amenajamentului silvic aflat în vigoare, cele 2 subparcele ale sitului sunt supuse regimului de ocrotire integrală - nu se execută niciun fel de lucrări silvice. Referitor la ameninţările identificate:
    a) trebuie exact precizată, şi materializată pe teren, limita rezervaţiei naturale şi a sitului de importanţă comunitară;
    b) trebuie interzise păşunatul cu animale domestice, cât şi trecerea acestora prin sit - opţiunea este stabilirea unei rute ocolitoare către păşunile învecinate;
    c) trebuie luate măsuri pentru asigurarea regenerării zonei afectate de uscare de intensitate puternică;
    d) în viitorul amenajament silvic trebuie să se remedieze mica eroare legată de zonarea funcţională.

     Ţinând cont că rezervaţiile naturale corespund categoriei IV IUCN, în care sunt permise măsuri active de gospodărire în vederea menţinerii habitatelor şi/speciilor în stare favorabilă de conservare, inclusiv unele activităţi de valorificare durabilă a unor resurse natural, potrivit Legii 49/2011, ar fi de dorit ca planul de management să detalieze măsurile care trebuie luate în cazul unor calamităţi potenţiale - uscări anormale, gradaţii de insecte, doborâturi de vânt, rupturi de zăpadă şi altele asemenea, astfel încât să se poată interveni operativ, fără a mai fi necesară obţinerea unor derogări suplimentare care implică costuri suplimentare şi timp lung până la aprobare.



    5.1.2. Măsuri propuse pentru conservarea speciilor de plante de interes conservativ în ariile protejate Pădurea Tătăruşi
     În cazul în care, pe viitor, vor fi identificate populaţii de Cypripedium calceolus, aflate într-o stare favorabilă de conservare, definită conform indicatorilor prezentaţi anterior, este necesar ca acestea, inclusiv o porţiune suficient de mare din pădurea în care cresc, să fie excluse de la orice intervenţie antropică negativă. Pentru aceasta este necesar ca:
    a) suprafaţa în cauză să fie bine delimitată în teren, arborii care delimitează perimetrul în cauză pot fi vopsiţi cu semne distinctive;
    b) în cazul în care există riscul ca florile, sau întreaga plantă, să fie recoltate în scopuri decorative, în perioada înfloririi este necesar să se asigure pază permanentă, eventual prin voluntari. În acest caz se vor evita şi popularizarea prezenţei speciei şi organizarea unor petreceri câmpeneşti în apropiere;
    c) să se interzică strict păşunatul cu animale domestice şi trecerea acestora prin ariile naturale protejate, iar în cazul în care acest lucru este greu de controlat, se poate recurge la împrejmuirea perimetrului delimitat, de preferat folosind materiale locale, cât mai puţin prelucrate, care să se încadreze în ambianţa naturală a pădurii, sau se pot utiliza substanţe repelente;
    d) să se supravegheze îndeaproape efectivele de ierbivore sălbatice, ca acestea să nu devină supradimensionate, evitându-se şi concentrarea acestora în zonele ţintă, atât în perioada de vegetaţie a speciei urmărite, cât şi în cea de repaus, doar dacă problemele sunt create de mistreţi. În cazul în care aceste deziderate sunt greu de realizat, se poate împrejmui perimetrul delimitat, respectând cele prescrise în paragraful anterior, sau se pot utiliza substanţe repelente. Totodată pot fi înfiinţate hrănitori pentru speciile periculoase, la o distanţă rezonabilă faţă de populaţiile de Papucul doamnei;
    e) să se monitorizeze atent factorii biotici şi abiotici -integritatea solului şi staţiunii, regimul de umiditate şi lumină- care interacţionează cu populaţia de Papucul doamnei, pentru a se preveni eventualele schimbări cu efect negativ;
    f) în cazul în care zona de pădure, în care creşte Cypripedium calceolus, nu face parte dintr-o rezervaţie naturală, prin zonarea amenajistică trebuie să se suplinească această lipsă şi o porţiune de arboret suficient de mare trebuie delimitată ca subparcelă aparte şi încadrată în tipul I sau II funcţional, arborete supuse regimului de ocrotire integrală, respectiv supuse regimului de conservare deosebită - în tipul I funcţional mai ales dacă este vorba de arborete bătrâne, în tipul II mai ales dacă este vorba de arborete tinere. Totodată trebuie să se renunţe de îndată la aplicarea lucrărilor silvice propuse, prin amenajamentul aflat în vigoare la data identificării speciei, dacă prin acestea este posibil să se influenţeze negativ populaţia de Cypripedium sau habitatul din jurul acesteia - este vorba în special de cazul unor eventuale tăieri de produse principale. Se va acorda maximă atenţie oricăror lucrări silvice ce se execută în perimetrul populaţiei, urmărindu-se mai ales menţinerea unei consistenţe de minim 0.7 în cazul în care se recoltează arbori cu diametrul mai mare de 20 cm, este preferabil ca doborâtul şi colectarea să se facă iarna când solul este îngheţat şi acoperit cu zăpadă şi pe cât posibil prin aceste acţiuni să se evite zonele în care efectiv se află plantele - marcarea arborilor se va face în timpul sezonului de vegetaţie al speciei Cypripedium calceolus, concomitent cu evidenţierea suprafeţei în care efectiv se află plantele, cu ajutorul unor ţăruşi sau cu vopsea pe arborii remanenţi;
    g) să se ţină sub control populaţiile melcului Helix pomatia - melcul de livadă.

     Se impune ca orice eventuale restricţii impuse de managementul speciei Cypripedium calceolus, atât în aria protejată cât şi eventual în arborete din apropiere în care această specie este sau va fi identificată, să fie analizate cu toţi factorii de interes -mai ales cu administratorii şi proprietarii de pădure- şi după acceptarea lor să se încheie contracte ferme, între custode, fiind implicate eventual şi agenţiile judeţene pentru protecţia mediului, şi proprietari -în special cei particulari- în care să fie stipulate clar obligaţiile părţilor, inclusiv cuantumul, modalitatea şi data până la care se vor acorda compensaţiile stabilite.
     O altă măsură specifică va fi încurajarea şi sprijinirea cercetărilor ştiinţifice ulterioare pentru studierea în continuare a biodiversităţii, având ca rezultat şi actualizarea formularului standard Natura 2000. În cadrul acestei activităţi se vor căuta modalităţi de finanţare a cercetărilor ştiinţifice care să includă inventarierea tuturor speciilor prezente pe suprafaţa sitului şi nemenţionate la desemnarea ca arie naturală protejată/sit Natura 2000.

    5.1.3. Măsuri propuse pentru conservarea speciei de nevertebrate Isophya stysi în situl de importanţă comunitară Pădurea Tătăruşi
     Măsuri generale de management pentru conservarea speciei de nevertebrate Isophya stysi în situl de importanţă comunitară Pădurea Tătăruşi:
    a) păstrarea eterogenităţii ecosistemului forestier -menţinerea structurii şi compoziţiei naturale, a poienilor şi luminişurilor şi altele;
    b) interzicerea arderii vegetaţiei erbacee şi arbustive din sit;
    c) interzicerea suprapăşunatului şi menţinerea unui păşunat tradiţional în poienile din vecinătatea sitului;
    d) evitarea târlirii pajiştilor din vecinătatea sitului, care determină înlocuirea comunităţilor vegetale specifice;
    e) interzicerea/limitarea folosirii de ierbicide, îngrăşămintelor chimice sau ale altor tratamente chimice în cadrul sitului sau în imediata apropiere a acestuia;
    f) educarea şi conştientizarea continuă a populaţiei locale asupra necesităţii ocrotirii speciilor şi a habitatelor din situl ROSCI0176 Pădurea Tătăruşi şi vecinătatea acestuia cu prezentarea schemelor pentru compensaţii proprietarilor de terenuri din zona sitului.

     Măsuri specifice de management pentru conservarea speciei de nevertebrate Isophya stysi şi în situl de importanţă comunitară Pădurea Tătăruşi:
    a) retrasarea limitei sitului cu includerea unei zone cu tufărişuri dese de Rubus şi ierburi înalte, aproximativ 0.30 ha din marginea sud estică a Pădurii Tătăruşi, identificată ca potenţialul habitat al speciei Isophya stysi;
    b) se recomandă ca zona cu tufărişuri de mur situată în imediata vecinătate a sitului să fie protejată prin delimitarea acesteia cu stabilirea unor limite clare, în care se va interzice cositul şi păşunatul necontrolat, şi orice altă activitate antropică cu impact negativ, dar se va permite efectuarea periodică a unui minim de păşunat extensiv, controlat, care să conserve trăsăturile caracteristice de habitat, respectiv aspectul mozaicat al zonei, cu tufărişuri în alternanţă cu vegetaţie ierboasă înaltă;
    c) menţinerea tufărişurilor din marginea sudică şi sud estică a sitului;
    d) interzicerea păşunatului şi cositului în marginea sitului şi menţinerea unei benzi late de 5 m cu vegetaţiei ierboasă înaltă ca potenţială zonă de refugiu şi coridor de deplasare pentru Isophya stysi;
    e) interzicerea păşunatului în cadrul sitului;
    f) interzicerea conversiei suprafeţei acoperite cu tufărişuri din imediata apropiere a sitului Pădurea Tătăruşi în terenuri arabile;
    g) monitorizarea periodică a activităţilor umane desfăşurate în sit şi mai ales în zonele identificate ca adăpostind potenţialul habitat al speciei Isophya stysi, respectiv tufărişurile de Rubus cu ierburi înalte din marginea sudică şi sud estică a sitului;
    h) monitorizarea periodică a speciei şi habitatului acesteia pe baza protocolului de monitorizare.


    5.1.4. Monitorizarea speciilor şi habitatelor de interes conservativ
     Pentru a creşte eficienţa măsurilor de management în conservarea speciilor şi habitatelor pentru care au fost declarate situl ROSCI0176 Pădurea Tătăruşi şi rezervaţia naturală 2.546 Pădurea Tătăruşi, este foarte important să se urmărească în timp efectele acestor măsuri. În acest sens, pentru fiecare obiectiv de interes conservativ, specie sau habitat, au fost elaborate protocoale de monitorizare a stării de conservare. Acestea conţin următoarele:
    a) întrebări posibile de monitorizare, derivate din acţiunile de management;
    b) măsură/indicator;
    c) justificare;
    d) atribute;
    e) eşantionare - numărul transectelor/ zonelor pentru monitorizare, distribuţia şi selecţia transectelor/ zonelor pentru monitorizare, dimensiunea transectelor/ zonelor pentru monitorizare, localizarea/ marcarea transectelor în teren;
    f) protocoale de colectarea datelor- informaţii detaliate privind natura datelor şi modalitatea de colectare a acestora, formatul de colectare a datelor, asigurarea calităţii şi mecanisme de standardizare, frecvenţa şi sincronizarea monitorizării;
    g) managementul şi analiza datelor- stocarea şi managementul datelor, analiza datelor, modalitatea de prezentare a rezultatelor responsabilului cu managementul sitului;
    h) alocarea resurselor necesare monitorizării - personal implicat, resurse/echipamente necesare;
    i) fişă standard de monitorizare.

     Indicatorii aleşi şi frecvenţa monitorizării sunt stabilite în conformitate cu particularităţile fiecărui habitat şi a fiecărei specii. Pentru ROSCI0176 şi rezervaţia naturală 2.546 Pădurea Tătăruşi se propune următorul plan:

     Tabelul nr. 31
     Plan de monitorizare pentru situl de importanţă comunitară Pădurea Tătăruşi şi rezervaţia naturală Pădurea Tătăruşi

┌────────────────┬──────────┬──────────────┐
│Specia/habitatul│Frecvenţa │Perioada │
├────────────────┼──────────┼──────────────┤
│ │cu ocazia │ │
│ │amenajării│ │
│9130 Păduri de │la 10 ani │ │
│fag de tip │sau │mai-septembrie│
│Asperulo-Fagetum│la 5 ani │ │
│ │pentru │ │
│ │arboretele│ │
│ │în curs │ │
│ │de │ │
│ │regenerare│ │
├────────────────┼──────────┼──────────────┤
│Cypripedium │anual │mai- iunie │
│calceolus │ │ │
├────────────────┼──────────┼──────────────┤
│Isophya stysi │anual │iunie- iulie │
└────────────────┴──────────┴──────────────┘

    Cu toate că definiţia stării de conservare prezentată anterior este cuprinzătoare, evaluarea sa în practică este dificil de realizat. Ca urmare, pentru practicieni, prezentarea unor indicatori simplu de aplicat în practică - uşor de determinat, definit de praguri clare, este necesară şi indispensabilă. Detalii asupra metodelor ce trebuie urmate şi a indicatorilor ce trebuie utilizaţi sunt prezentate detaliat în protocoalele de monitorizare.

    5.1.5. Acţiuni care vizează desfăşurarea activităţilor de prevenire şi gestionare a incendiilor şi a altor calamităţi naturale
     Custodele ariilor protejate vizate de prezentul plan de management dispune de personal pregătit în domeniul prevenirii şi gestionării incendiilor, urmând să continue acţiunile pe care le desfăşoară în mod normal pentru pregătirea personalului care deserveşte ariile naturale protejate precum şi pentru asigurarea dotării cu mijloace tehnice adecvate de intervenţie. De altfel, interzicerea utilizării focului deschis pentru diverse activităţi în perimetrul protejat este o măsură inclusă în planul de acţiuni.
     Direcţia Silvică Iaşi dispune de planuri de intervenţie detaliate pentru cazurile de forţă majoră care includ întreaga suprafaţă a fondului forestier aflat în administrare, inclusiv suprafaţa ariilor protejate ce fac obiectul prezentului plan de management. Aceste planuri de intervenţie evidenţiază modalităţile şi mijloacele de intervenţie pentru limitarea şi/sau înlăturarea efectelor produse de calamităţile naturale inerente.


    5.2. Planul de acţiuni
     Pe baza obiectivelor de management şi a măsurilor propuse pentru conservarea habitatelor şi speciilor, în continuare se prezintă planul de acţiuni.

     Tabelul nr. 32
     Plan de acţiuni

┌────┬─────────────┬───────────────┬─────────────┬──────────────┬────────────┐
│Nr. │Acţiuni │Rezultatul │Indicatori de│Resurse umane │Resurse │
│ │ │scontat │realizat │ │financiare │
├────┴─────────────┴───────────────┴─────────────┴──────────────┴────────────┤
│Obiectiv 1: Conservarea habitatului forestier de importanţă comunitară 9130 │
│în situl de importanţă comunitară Pădurea Tătăruşi şi rezervaţia │
│naturală Pădurea Tătăruşi │
├────┬─────────────┬───────────────┬─────────────┬──────────────┬────────────┤
│ │ │ │ │O persoană │ │
│ │ │ │ │însărcinată │ │
│ │Realizarea │Gestionare │ │cu │Cheltuieli │
│ │lucrărilor │durabilă a │Lucrări │supravegherea │salariale │
│1.1.│silvice │arboretului şi │silvice │modu- │şi pentru │
│ │necesare - │menţinerea │executate │lui de │deplasări │
│ │ajutorarea │tipului natural│conform │elaborare şi │periodice pe│
│ │regenerării │de pădure │nevoilor de │aplicare a │teren - │
│ │naturale │ │conservare │amenajamen- │cca 4000 RON│
│ │ │ │ │telor silvice │/lună, │
│ │ │ │ │şi │12 luni pe │
│ │ │ │ │supravegherea │an, 5 ani │
│ │ │ │ │altor │ │
│ │ │ │ │activităţi │ │
│ │ │ │ │externalizate,│ │
│ │ │ │ │respectiv │ │
│ │ │ │ │cooperarea cu │ │
│ │ │ │ │partenerii │ │
├────┼─────────────┼───────────────┼─────────────┼──────────────┴────────────┤
│ │Promovarea │Proporţie │Proporţie │ │
│ │speciilor │ridicată a │ridicată a │ │
│ │edifica- │speciilor │speciilor │ │
│1.2.│toare de │edificatoare de│edificatoare,│Vezi acţiunea 1.1. │
│ │arbori prin │habitat - │cel puţin la │ │
│ │promovarea │conform │nivelul │ │
│ │seminţişului │pragului pentru│corespunzător│ │
│ │valoros al │o stare de │tipului │ │
│ │speciilor │conserva- │natural de │ │
│ │locale │re favorabilă │pădure │ │
│ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼───────────────┼─────────────┼───────────────────────────┤
│ │Controlul │Menţinerea │Lipsa │ │
│1.3.│tăierilor │pădurii în │tăierilor în │Vezi acţiunea 1.1. │
│ │ilegale │stare │delict │ │
│ │ │corespunzătoare│ │ │
├────┼─────────────┼───────────────┼─────────────┼───────────────────────────┤
│ │Controlul │Menţinerea │Lipsa zonelor│ │
│1.4.│păşunatului │pădurii în │afectate de │Vezi acţiunea 1.1. │
│ │ilegal │stare │păşunat │ │
│ │ │corespunzătoare│ │ │
├────┴─────────────┴───────────────┴─────────────┴───────────────────────────┤
│Obiectiv 2. Monitorizarea stării de conservare a habitatului forestier de │
│importanţă comunitară 9130 în situl de importanţă comunitară Pădurea │
│Tătăruşi şi rezervaţia naturală Pădurea Tătăruşi │
├────┬─────────────┬───────────────┬─────────────┬───────────────────────────┤
│ │Actualizarea │Oferirea de │ │ │
│2.1.│permanentă a │informaţii │Informaţii │Vezi acţiunea 1.1. │
│ │informaţiilor│actuale │actualizate │ │
│ │privind │asupra │ │ │
│ │habitatul │habitatului │ │ │
│ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼───────────────┼─────────────┼───────────────────────────┤
│ │ │Menţinerea │ │ │
│ │ │într-o starea │ │ │
│ │ │favorabilă │ │ │
│ │Evaluarea │sau │Rapoarte │ │
│2.2.│periodică a │surprinderea │periodice │Vezi acţiunea 1.1. │
│ │stării │acelor situaţii│privind │ │
│ │de conservare│de │starea de │ │
│ │a habitatului│natură să │conservare a │ │
│ │ │afecteze │habitatului │ │
│ │ │integritatea │ │ │
│ │ │habitatului şi │ │ │
│ │ │care pot fi │ │ │
│ │ │remediate │ │ │
├────┼─────────────┼───────────────┼─────────────┼───────────────────────────┤
│ │ │ │Raport │ │
│ │Monitorizarea│Limitarea │privind │ │
│2.3.│populaţiilor │pagubelor │populaţiile │Vezi acţiunea 1.1. │
│ │de │produse pădurii│de ungulate │ │
│ │ungulate │de către │prezente şi │ │
│ │ │ungulate │eventuale │ │
│ │ │ │pagube aduse │ │
│ │ │ │regenerării │ │
│ │ │ │speciilor │ │
│ │ │ │edificatoare │ │
├────┴─────────────┴───────────────┴─────────────┴───────────────────────────┤
│Obiectiv 3. Conservarea populaţiei de Cypripedium calceolus în situl de │
│importanţă comunitară Pădurea Tătăruşi │
├────┬─────────────┬───────────────┬─────────────┬───────────────────────────┤
│ │Menţinerea │ │ │ │
│ │condiţiilor │ │ │ │
│ │de │Ochiuri şi │Habitat │ │
│3.1.│habitat - │arborete │propice │Vezi acţiunea 1.1. │
│ │împiedicarea │poieniţe │speciei │ │
│ │împăduririi │ │ │ │
│ │naturale sau │ │ │ │
│ │artificiale │ │ │ │
│ │şi a │ │ │ │
│ │cultivării │ │ │ │
│ │ochiurilor │ │ │ │
│ │din pădure │ │ │ │
├────┼─────────────┼───────────────┼─────────────┼───────────────────────────┤
│ │Interzicerea │Creşterea/ │Populaţie de │ │
│3.2.│culegerii │menţinerea │papucul │Vezi acţiunea 1.1. │
│ │plantelor din│numărului de │doamnei │ │
│ │această │indivizi din │stabilă sau │ │
│ │specie │această specie │chiar │ │
│ │ │ │în creştere │ │
├────┴─────────────┴───────────────┴─────────────┴───────────────────────────┤
│Obiectiv 4. Monitorizarea stării de conservare a populaţiei de Cypripedium │
│calceolus în situl de importanţă comunitară Pădurea Tătăruşi │
├────┬─────────────┬───────────────┬─────────────┬──────────────┬────────────┤
│ │Actualizarea │Oferirea de │ │ │ │
│ │informaţiilor│informaţii │Informaţii │ │Cheltuieli │
│4.1.│privind │actuale │actualizate │ │salariale │
│ │populaţia de │asupra │ │ │şi pentru │
│ │Cypripedium │populaţiei │ │O persoană │deplasări │
│ │calceolus │speciei │ │însărcinată │periodice pe│
│ │ │ │ │cu studierea │teren - │
├────┼─────────────┼───────────────┼─────────────┤speciilor, │cca 4000 RON│
│ │ │Menţinerea │ │îmbunătăţirea │în │
│ │ │într-o stare │ │stării de │fiecare an, │
│ │ │favorabilă │ │conservare şi │plăti- │
│ │Evaluarea │sau │Raport anual │monitoriza- │bili în luna│
│4.2.│anuală a │surprinderea │privind │rea speciilor │în care │
│ │stării de │acelor situaţii│starea de │- o lună │are loc │
│ │conservare a │de │conservare a │pe an │activitatea,│
│ │speciei │natură să │speciei │ │5 ani │
│ │ │afecteze │ │ │Cheltuieli │
│ │ │integritatea │ │ │materiale │
│ │ │speciilor şi │ │ │pentru │
│ │ │care pot fi │ │ │echipamente │
│ │ │remediate │ │ │de │
│ │ │ │ │ │monitorizare│
│ │ │ │ │ │2500RON în │
│ │ │ │ │ │primul an │
│ │ │ │ │ │ │
├────┴─────────────┴───────────────┴─────────────┴──────────────┴────────────┤
│Obiectiv 5.Îmbunătăţirea stării de conservare şi conservarea populaţiei de │
│Isophya stysi în situl de importanţă comunitară Pădurea Tătăruşi │
├────┬─────────────┬───────────────┬─────────────┬───────────────────────────┤
│ │ │Conservarea │ │ │
│ │ │speciilor │ │ │
│ │Asigurarea │lemnoase din │Habitat │ │
│5.1.│condiţiilor │genurile │propice │Vezi acţiunea 1.1. │
│ │de │Crataegus, │pentru │ │
│ │habitat │Rosa, Sambucus,│Isophya stysi│ │
│ │ │Rubus, │ │ │
│ │ │preferate de │ │ │
│ │ │cosaş │ │ │
├────┴─────────────┴───────────────┴─────────────┴───────────────────────────┤
│Obiectiv 6. Monitorizarea stării de conservare a populaţiei de Isophya stysi│
│situl de importanţă comunitară Pădurea Tătăruşi │
├────┬─────────────┬───────────────┬─────────────┬──────────────┬────────────┤
│ │Actualizarea │Oferirea de │ │ │ │
│ │informaţiilor│informaţii │Informaţii │ │Cheltuieli │
│6.1.│privind │actuale │actualizate │ │salariale │
│ │populaţia │asupra │ │O persoană │şi pentru │
│ │speciei │populaţiei │ │însărcinată cu│deplasări │
│ │ │speciei │ │aplicarea │periodice pe│
├────┼─────────────┼───────────────┼─────────────┤planului de │teren - │
│ │Evaluarea │Surprinderea │Raport │monitorizare a│4000 RON în │
│ │anuală a │unor situaţii │privind │speciilor │fiecare │
│6.2.│stării de │în măsură │starea de │în sensul │an, │
│ │conservare a │să ameninţe │conservare a │verificării │plătibili în│
│ │populaţiei │conservarea │populaţiei │eficienţei │luna în care│
│ │speciei │speciei │speciei │măsurilor de │are loc │
│ │ │ │ │conservare - o│activitatea,│
├────┼─────────────┼───────────────┼─────────────┤lună pe an │5 ani │
│ │ │Implementarea │Măsuri de │ │Cheltuieli │
│ │Monitorizarea│corectă a │conservare │ │materiale │
│6.3.│implementării│măsurilor de │corect │ │pentru │
│ │măsurilor de │conservare. │implementate │ │echipamente │
│ │conservare │Îmbunătăţirea │şi │ │de │
│ │ │măsurilor │îmbunătăţite │ │monitorizare│
│ │ │de conservare │periodic │ │2500RON în │
│ │ │în timp │ │ │primul an │
│ │ │ │ │ │ │
├────┴─────────────┴───────────────┴─────────────┴──────────────┴────────────┤
│Obiectiv 7. Gestionarea activităţilor antropice în situl de importanţă │
│comunitară Pădurea Tătăruşi şi rezervaţia naturală Pădurea Tătăruşi │
├────┬─────────────┬───────────────┬─────────────┬───────────────────────────┤
│ │ │Reglementarea │ │ │
│ │Elaborarea │accesului, ce │ │ │
│ │unui plan de │duce la │Plan de pază │ │
│7.1.│pază │limitarea │funcţional │Vezi acţiunea 1.1. │
│ │pentru ariile│daunelor asupra│ │ │
│ │naturale │integrită- │ │ │
│ │protejate │ţii ariilor │ │ │
│ │ │naturale │ │ │
│ │ │protejate │ │ │
├────┼─────────────┼───────────────┼─────────────┼───────────────────────────┤
│ │Interzicerea │O arie │ │ │
│7.2.│şi controlul │protejată │Lipsa │Vezi acţiunea 1.1. │
│ │depozitării │curată │gunoaielor │ │
│ │gunoaielor în│ │ │ │
│ │cele două │ │ │ │
│ │arii naturale│ │ │ │
│ │protejate │ │ │ │
├────┼─────────────┼───────────────┼─────────────┼───────────────────────────┤
│ │Interzicerea │ │Lipsa │ │
│ │aprinderii │ │incendiilor │ │
│7.3.│focului în │Conservarea │de │Vezi acţiunea 1.1. │
│ │ariile │fitocenozelor │vegetaţie în │ │
│ │naturale │ │cele două │ │
│ │protejate şi │ │arii │ │
│ │a arderii │ │protejate │ │
│ │vegetaţiei pe│ │ │ │
│ │terenuri │ │ │ │
│ │limitrofe │ │ │ │
├────┼─────────────┼───────────────┼─────────────┼───────────────────────────┤
│ │ │ │Lipsa │ │
│ │ │Regenerare bună│efectelor │ │
│ │Interzicerea │a speciilor de │negative │ │
│ │păşunatului │arbori │ale │ │
│ │şi │edificatoare de│păşunatului │ │
│7.4.│limitarea │habitat. │asupra │Vezi acţiunea 1.1. │
│ │tranzitului │Evitarea │regenerării │ │
│ │animalelor │producerii │speciilor de │ │
│ │domestice │fenomenelor de │arbori │ │
│ │prin │tasare şi │edificatoare │ │
│ │cele două │eroziune a │de │ │
│ │arii naturale│solului │habitat şi a │ │
│ │protejate │ │celor de │ │
│ │ │ │plante şi │ │
│ │ │ │asupra │ │
│ │ │ │solului │ │
├────┴─────────────┴───────────────┴─────────────┴───────────────────────────┤
│Obiectiv 8. Conştientizarea şi informarea populaţiei locale din zonă │
├────┬─────────────┬───────────────┬─────────────┬──────────────┬────────────┤
│ │Realizarea │ │ │ │Cheltuieli │
│ │unui punct de│ │ │ │pentru │
│ │informare │Facilitarea │ │ │amenajarea │
│ │turistică │accesului la │Birou │Vezi acţiunea │şi │
│8.1.│pentru │informaţii │funcţional de│1.1. │înzestrarea │
│ │cele două │pentru turişti │informare │ │punctu- │
│ │arii naturale│şi populaţia │turistică │ │lui de │
│ │protejate, la│locală │ │ │informare - │
│ │unul din │ │ │ │5.000 RON în│
│ │sediile - │ │ │ │primul │
│ │punctele de │ │ │ │an │
│ │lucru, │ │ │ │Întreţinerea│
│ │ale │ │ │ │anuală │
│ │custodelui │ │ │ │a punctului │
│ │ │ │ │ │de │
│ │ │ │ │ │informare │
│ │ │ │ │ │1000 RON/an,│
│ │ │ │ │ │4 ani │
├────┼─────────────┼───────────────┼─────────────┼──────────────┼────────────┤
│ │ │ │ │ │Cheltuieli │
│ │Promovarea │Facilitarea │ │ │salariale │
│ │celor două │accesului la │Pagină web │O persoană │o persoană │
│8.2.│arii │informaţii │funcţională │însărcinată cu│2000 RON/ │
│ │naturale │pentru turişti │şi │actualizarea │lună 1 lună │
│ │protejate pe │şi populaţia │permanent │permanentă a │în │
│ │pagina │locală │actualizată │site-ului │primul an │
│ │web a │ │ │ │Cheltuieli │
│ │custodelui │ │ │ │pentru │
│ │ │ │ │ │întreţinerea│
│ │ │ │ │ │/găzdui- │
│ │ │ │ │ │rea │
│ │ │ │ │ │site-ului │
│ │ │ │ │ │2000 RON/an,│
│ │ │ │ │ │5 ani │
├────┼─────────────┼───────────────┼─────────────┼──────────────┴────────────┤
│ │Realizarea de│ │ │ │
│ │acţiuni de │ │ │ │
│ │informare a │Informarea │Acţiuni de │ │
│8.3.│populaţiei │populaţiei │informare, │Vezi acţiunea 1.1. │
│ │din │locale şi a │comunicate de│ │
│ │zonă cu │turiştilor │presă │ │
│ │ocazia unor │ │ │ │
│ │evenimente │ │ │ │
│ │legate de │ │ │ │
│ │protecţia │ │ │ │
│ │mediului │ │ │ │
├────┼─────────────┼───────────────┼─────────────┼───────────────────────────┤
│ │Realizarea │ │ │ │
│ │unor │ │ │ │
│ │parteneriate │Creşterea │Parteneriate │ │
│8.4.│cu şcolile │respectului │cu şcolile │Vezi acţiunea 1.1. │
│ │din zonă │pentru natură │din zonă şi │ │
│ │pentru │în rândul │realizarea de│ │
│ │promovarea │elevilor │prezentări │ │
│ │celor două │ │tematice │ │
│ │arii │ │elevilor │ │
│ │protejate şi │ │ │ │
│ │a protecţiei │ │ │ │
│ │mediului │ │ │ │
└────┴─────────────┴───────────────┴─────────────┴───────────────────────────┘

    Administrarea şi gestiunea terenului se va face ţinându-se cont cu prioritate de principiile de conservare ale ariei naturale protejate, atât documentaţiile de amenajare a teritoriului şi urbanism - PUZ, PUG, PATJ, precum şi Amenajamentele silvice, trebuie să fie actualizate şi armonizate cu prevederile din cadrul prezentului Plan de management, conform legislaţiei specifice în vigoare, cu avizul custodelui/administratorului.
     În conformitate cu prevederile Legii nr. 350/2001, cu modificările şi completările ulterioare, în cadrul planului de management/regulamentului ariei naturale protejate, după aprobarea planului de management/regulamentului ariei naturale protejate, autorităţile administraţiei publice locale competente au obligaţia să actualizeze documentaţiile de amenajare a teritoriului şi documentaţiile de urbanism, prin integrarea în cuprinsul acestor documentaţii a prevederilor referitoare la aria naturală protejată.

    5.3. Resurse umane, financiare, instituţionale pentru fiecare acţiune
     Din punct de vedere instituţional, situl Natura 2000 Pădurea Tătăruşi şi rezervaţia naturală Pădurea Tătăruşi sunt în custodia RNP Romsilva - Direcţia Silvică Iaşi, conform Convenţiei de custodie nr. 110/05.03.2010. La nivelul custodelui există o persoană responsabilă pentru aria protejată avută în custodie. În teren, paza şi controlul sunt asigurate permanent de personal de teren.
     De menţionat faptul că, după cum rezultă şi din cele ce urmează, resursele financiare necesare implementării planului de acţiuni nu sunt foarte mari, după cum şi necesarul de personal cu însărcinări pe linia implementării planului de management nu este excesiv. Relativ restrictiv rămâne nivelul de instruire al personalului cu atribuţii pe linia implementării unora dintre acţiunile stabilite.
     Deasemenea, acţiunile ce necesită resurse financiare mai semnificative, reprezintă activităţi care sunt desfăşurate în mod curent de către custode şi reprezintă obligaţii de serviciu. Activităţile care nu sunt deja în sarcina custodelui, sunt însă eligibile pentru numeroase surse de finanţare, unele dintre ele cu finanţare 100%.
     Resursele umane şi financiare identificate respectiv estimate în tabelul 32 se referă la întreaga perioadă de aplicare a planului de management, la nivelul organizaţiei însărcinate cu custodia ariei.
    Bugetul centralizat estimativ necesar implementării măsurilor din planul de management este redat în anexa 1 la planul de management. Tabelul de mai jos prezintă calendarul de implementare al planului de acţiuni şi posibilii parteneri.

     Tabelul nr. 33
     Calendarul de implementare al planului de acţiuni

┌─────────────┬─────────────┬───────────┬────────────────────────────────────────────┬───────────────┐
│ │ │ │Activitatea la nivel de semestru │ │
│ACŢIUNI │Indicatori de│Prioritatea│ │Parteneri │
│ │realizare │ ├────────┬────────┬────────┬────────┬────────┤pentru │
│ │ │ │Anul 1 │Anul 2 │Anul 3 │Anul 4 │Anul 5 │implementare │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ ├────┬───┼────┬───┼───┬────┼───┬────┼───┬────┤ │
│ │ │ │S1 │S2 │S1 │S2 │S1 │S2 │S1 │S2 │S1 │S2 │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┴─────────────┴───────────┴────┴───┴────┴───┴───┴────┴───┴────┴───┴────┴───────────────┤
│Obiectiv 1. Conservarea habitatului forestier de importanţă comunitară 9130 în │
│situl de importanţă comunitară Pădurea Tătăruşi şi │
│rezervaţia naturală Pădurea Tătăruşi │
├─────────────┬─────────────┬───────────┬────┬───┬────┬───┬───┬────┬───┬────┬───┬────┬───────────────┤
│1.1. │Lucrări │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Realizarea │silvice │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Administratorii│
│lucrărilor │executate │1 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │de │
│silvice │conform nevo-│ │────│───│────│───│───│────│───│────│───│───→│terenuri │
│necesare - │ilor de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │forestiere │
│ajutorarea │conservare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│regenerării │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│naturale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼─────────────┼───────────┼────┼───┼────┼───┼───┼────┼───┼────┼───┼────┼───────────────┤
│1.2. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Promovarea │Proporţie │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│speciilor │ridicată a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Administratorii│
│edificatoare │speciilor │1 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │de │
│de arbori │edificatoare,│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │terenuri │
│prin │cel puţin la │ │────│───│────│───│───│────│───│────│───│───→│forestiere │
│promovarea │nivelul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│seminţişului │corespunzător│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│valoros al │tipului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│speciilor │natural de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│locale │pădure │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼─────────────┼───────────┼────┼───┼────┼───┼───┼────┼───┼────┼───┼────┼───────────────┤
│1.3. │Lipsa │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Administratorii│
│Controlul │tăierilor în │1 │────│───│────│───│───│────│───│────│───│───→│de │
│tăierilor │delict │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │terenuri │
│ilegale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │forestiere │
├─────────────┼─────────────┼───────────┼────┼───┼────┼───┼───┼────┼───┼────┼───┼────┼───────────────┤
│1.4. │Lipsa zonelor│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Administratorii│
│Controlul │afectate │1 │────│───│────│───│───│────│───│────│───│───→│de │
│păşunatului │de păşunat │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │terenuri │
│ilegal │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │forestiere │
├─────────────┴─────────────┴───────────┴────┴───┴────┴───┴───┴────┴───┴────┴───┴────┴───────────────┤
│Obiectiv 2. Monitorizarea stării de conservare a habitatului forestier de │
│importanţă comunitară 9130 în situl de importanţă │
│comunitară Pădurea Tătăruşi şi rezervaţia naturală Pădurea Tătăruşi │
├─────────────┬─────────────┬───────────┬────┬───┬────┬───┬───┬────┬───┬────┬───┬────┬───────────────┤
│2.1. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Actualizarea │Informaţii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Administratorii│
│permanen- │actualizate │2 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │de │
│tă a │ │ │────│───│────│───│───│────│───│────│───│───→│terenuri │
│informaţiilor│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │forestiere │
│privind │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│habitatul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼─────────────┼───────────┼────┼───┼────┼───┼───┼────┼───┼────┼───┼────┼───────────────┤
│2.2. │Rapoarte │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Administratorii│
│Evaluarea │periodice │2 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │de │
│periodică a │privind │ │────│───│────│───│───│────│───│────│───│───→│terenuri │
│stării de │starea de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │forestiere │
│conservare a │conservare a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│habitatului │habitatului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼─────────────┼───────────┼────┼───┼────┼───┼───┼────┼───┼────┼───┼────┼───────────────┤
│ │Raport │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│2.3. │privind │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Administratorii│
│Monitorizarea│popula- │1 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │de │
│popula- │ţiile de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │terenuri │
│ţiilor de │ungulate │ │────│───│────│───│───│────│───│────│───│───→│forestiere │
│ungulate │prezente şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │şi │
│ │eventualele │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │administratorul│
│ │pagube aduse │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │fondului de │
│ │regeneră- │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │vânătoare │
│ │rii speciilor│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │edificatoare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┴─────────────┴───────────┴────┴───┴────┴───┴───┴────┴───┴────┴───┴────┴───────────────┤
│Obiectiv 3. Conservarea populaţiei Cypripedium calceolus în situl de importanţă │
│comunitară Pădurea Tătăruşi │
├─────────────┬─────────────┬───────────┬────┬───┬────┬───┬───┬────┬───┬────┬───┬────┬───────────────┤
│3.1. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Menţinerea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│condiţiilor │Habitat │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Administratorii│
│de habitat- │propice │1 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │de │
│împiedicarea │speciei │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │terenuri │
│împăduririi │ │ │────│───│────│───│───│────│───│────│───│───→│forestiere │
│naturale sau │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│artificiale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│şi a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│cultivării │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ochiurilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│din pădure │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼─────────────┼───────────┼────┼───┼────┼───┼───┼────┼───┼────┼───┼────┼───────────────┤
│3.2. │Populaţie de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Administratorii│
│Interzicerea │papucul │1 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │de │
│culegerii │doamnei │ │────│───│────│───│───│────│───│────│───│───→│terenuri │
│plantelor din│stabilă sau │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │forestiere, │
│această │chiar în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │comunitatea │
│specie │creştere │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │locală │
├─────────────┴─────────────┴───────────┴────┴───┴────┴───┴───┴────┴───┴────┴───┴────┴───────────────┤
│Obiectiv 4. Monitorizarea stării de conservare a populaţiei de Cypripedium │
│calceolus în situl de importanţă comunitară │
│Pădurea Tătăruşi │
├─────────────┬─────────────┬───────────┬────┬───┬────┬───┬───┬────┬───┬────┬───┬────┬───────────────┤
│4.1. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Actualizarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│informa- │Informaţii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Specialişti în │
│ţiilor │actualizate │2 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │domeniul │
│privind │ │ │────│───│────│───│───│────│───│────│───│───→│botanicii │
│populaţia │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Cypripedium │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│calceolus │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼─────────────┼───────────┼────┼───┼────┼───┼───┼────┼───┼────┼───┼────┼───────────────┤
│4.2. │Raport anual │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Evaluarea │privind │2 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Specialişti în │
│anuală a │starea de │ │────│───│────│───│───│────│───│────│───│───→│domeniul │
│stării de │conservare a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │botanicii │
│conservare a │speciei │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│speciei │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┴─────────────┴───────────┴────┴───┴────┴───┴───┴────┴───┴────┴───┴────┴───────────────┤
│Obiectiv 5. Îmbunătăţirea stării de conservare şi conservarea populaţiei de │
│Isophya stysi în situl de importanţă comunitară │
│Pădurea Tătăruşi │
├─────────────┬─────────────┬───────────┬────┬───┬────┬───┬───┬────┬───┬────┬───┬────┬───────────────┤
│5.1. │Habitat │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Administratorii│
│Asigurarea │propice │1 │────│───│────│───│───│────│───│────│───│───→│de │
│condiţiilor │pentru │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │terenuri │
│de habitat │Isophya stysi│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │forestiere, │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │comunitatea │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │locală │
├─────────────┴─────────────┴───────────┴────┴───┴────┴───┴───┴────┴───┴────┴───┴────┴───────────────┤
│Obiectiv 6. Monitorizarea stării de conservare a populaţiei de Isophya stysi │
│situl de importanţă comunitară Pădurea Tătăruşi │
├─────────────┬─────────────┬───────────┬────┬───┬────┬───┬───┬────┬───┬────┬───┬────┬───────────────┤
│6.1. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Actualizarea │Informaţii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│informa- │actualizate │2 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Specialişti în │
│ţiilor │ │ │────│───│────│───│───│────│───│────│───│───→│domeniu │
│privind │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│populaţia │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│speciei │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼─────────────┼───────────┼────┼───┼────┼───┼───┼────┼───┼────┼───┼────┼───────────────┤
│6.2. │Raport │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Evaluarea │privind │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│anuală a │starea │2 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Specialişti în │
│stării de │de conservare│ │────│───│────│───│───│────│───│────│───│───→│domeniu │
│conservare a │a popula- │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│populaţiei │ţiei speciei │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│speciei │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼─────────────┼───────────┼────┼───┼────┼───┼───┼────┼───┼────┼───┼────┼───────────────┤
│ │Măsuri de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│6.3. │conservare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Monitorizarea│corect │2 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Specialişti în │
│implementării│implementate │ │ │ │────│───│───│────│───│────│───│───→│domeniu │
│măsurilor de │şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│conservare │îmbunătăţite │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │periodic │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┴─────────────┴───────────┴────┴───┴────┴───┴───┴────┴───┴────┴───┴────┴───────────────┤
│Obiectiv 7. Gestionarea activităţilor antropice în situl de importanţă │
│comunitară Pădurea Tătăruşi şi rezervaţia naturală │
│Pădurea Tătăruşi │
├─────────────┬─────────────┬───────────┬────┬───┬────┬───┬───┬────┬───┬────┬───┬────┬───────────────┤
│7.1. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Administratorii│
│Elaborarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │de │
│unui plan │Plan de pază │1 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │terenuri │
│de pază │funcţional │ │────│──→│ │ │ │ │ │ │ │ │forestiere, │
│pentru ariile│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │autorităţi │
│natu- │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │publice │
│rale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │locale, │
│protejate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │instituţii │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │de control │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼─────────────┼───────────┼────┼───┼────┼───┼───┼────┼───┼────┼───┼────┼───────────────┤
│7.2. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Administratorii│
│Interzicerea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │de │
│şi │Lipsa │2 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │terenuri │
│controlul │gunoaielor │ │────│───│────│───│───│────│───│────│───│───→│forestiere, │
│depozitării │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │autorităţi │
│gunoaielor în│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │publice │
│cele două │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │locale, │
│arii naturale│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │instituţii │
│protejate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │de control │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼─────────────┼───────────┼────┼───┼────┼───┼───┼────┼───┼────┼───┼────┼───────────────┤
│7.3. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Interzicerea │Lipsa │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Administratorii│
│aprinderii │incendiilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │de │
│focului în │de │2 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │terenuri │
│ariile │vegetaţie în │ │────│───│────│───│───│────│───│────│───│───→│forestiere, │
│naturale │cele două │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │autorităţi │
│protejate │arii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │publice │
│şi a arderii │protejate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │locale, │
│vegetaţiei pe│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │instituţii │
│terenuri │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │de control │
│limitrofe │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼─────────────┼───────────┼────┼───┼────┼───┼───┼────┼───┼────┼───┼────┼───────────────┤
│7.4. │Lipsa │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Interzicerea │efectelor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│păşunatu- │negati- │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Administratorii│
│lui şi │ve ale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │de │
│limitarea │păşunatului │2 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │terenuri │
│tranzitu- │asupra │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │forestiere, │
│lui │regenerării │ │────│───│────│───│───│────│───│────│───│───→│autorităţi │
│animalelor │speciilor de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │publice │
│domestice │arbori │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │locale, │
│prin cele │edificatoare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │instituţii │
│două arii │de habitat │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │de control │
│naturale │şi a celor de│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│protejate │plante şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │asupra │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │solului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┴─────────────┴───────────┴────┴───┴────┴───┴───┴────┴───┴────┴───┴────┴───────────────┤
│Obiectiv 8. Conştientizarea şi informarea populaţiei locale din zonă │
├─────────────┬─────────────┬───────────┬────┬───┬────┬───┬───┬────┬───┬────┬───┬────┬───────────────┤
│8.1. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Realizarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│unui punct │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de informare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│turistică │Birou │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Administratorii│
│pentru cele │funcţional de│1 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │de │
│două arii │informare │ │────│──→│ │ │ │ │ │ │ │ │terenuri │
│natu- │turistică │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │forestiere, │
│rale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │specialişti în │
│protejate, la│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │domeniu │
│unul din │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│sediile- │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│punctele de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│lucru, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│custodelui │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼─────────────┼───────────┼────┼───┼────┼───┼───┼────┼───┼────┼───┼────┼───────────────┤
│8.2. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Promovarea │Pagină web │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Administratorii│
│celor două │funcţională │2 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │de │
│arii naturale│şi permanent │ │────│───│────│───│───│────│───│────│───│───→│terenuri │
│protejate pe │actualizată │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │forestiere, │
│pagina web a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │specialişti în │
│custodelui │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │domeniu │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼─────────────┼───────────┼────┼───┼────┼───┼───┼────┼───┼────┼───┼────┼───────────────┤
│8.3. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Realizarea de│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│acţiuni │Acţiuni de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Specialişti în │
│de informare │informare, │2 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │domeniu, │
│a populaţiei │comunicate de│ │────│───│────│───│───│────│───│────│───│───→│autorităţi │
│din zonă cu │presă │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │locale │
│ocazia unor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│evenimente │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│legate de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│protecţia │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│mediului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼─────────────┼───────────┼────┼───┼────┼───┼───┼────┼───┼────┼───┼────┼───────────────┤
│8.4. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Realizarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│unor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│parteneriate │Parteneriate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Specialişti în │
│cu şcolile │cu şcolile │1 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │domeniu, │
│din │din zonă şi │ │────│───│────│───│───│────│───│────│───│───→│Inspectora- │
│zonă pentru │realizarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │tul Şcolar │
│promovarea │de prezentări│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Judeţean, │
│celor două │tematice │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │autorităţi │
│arii │elevilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │locale │
│protejate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│şi a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│protecţiei │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│mediului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└─────────────┴─────────────┴───────────┴────┴───┴────┴───┴───┴────┴───┴────┴───┴────┴───────────────┘


    CAP. 6
    PLANUL DE MONITORIZARE A ACTIVITĂŢILOR
     Tabelul nr. 34
     Planul de monitorizare a activităţilor

┌─────────────────────┬─────────────┬───────────┐
│Obiective/acţiuni │Indicatori │Planificare│
├─────────────────────┴─────────────┴───────────┤
│Obiectiv general: Gestionarea habitatului │
│forestier 9130 Păduri de fag de tip Asperulo- │
│Fagetum │
├───────────────────────────────────────────────┤
│Obiectiv specific 1: Conservarea habitatului │
│forestier de importanţă comunitară 9130 în │
│situl de importanţă comunitară Pădurea Tătăruşi│
│şi rezervaţia naturală Pădurea Tătăruşi │
├───────┬─────────────┬─────────────┬───────────┤
│ │1.1. │ │ │
│ │Realizarea │Lucrări │ │
│ │lucrărilor │silvice │Permanent │
│ │silvice │executate │ │
│ │necesare - │conform │ │
│ │ajutorarea │nevoilor de │ │
│ │regenerării │conservare │ │
│ │naturale │ │ │
│Acţiuni├─────────────┼─────────────┼───────────┤
│ │1.2. │ │ │
│ │Promovarea │Proporţie │ │
│ │speciilor │ridicată a │ │
│ │edificatoare │speciilor │Permanent │
│ │de arbori │edificatoare,│ │
│ │prin │cel puţin la │ │
│ │promovarea │nivelul │ │
│ │seminţişului │corespunzător│ │
│ │valoros al │tipului │ │
│ │speciilor │natural de │ │
│ │locale │pădure │ │
│ │ │ │ │
│ ├─────────────┼─────────────┼───────────┤
│ │1.3. │Lipsa │ │
│ │Controlul │tăierilor în │Permanent │
│ │tăierilor │delict │ │
│ │ilegale │ │ │
│ ├─────────────┼─────────────┼───────────┤
│ │1.4. │Lipsa zonelor│ │
│ │Controlul │afectate de │Permanent │
│ │păşunatului │păşunat │ │
│ │ilegal │ │ │
├───────┴─────────────┴─────────────┴───────────┤
│Obiectiv specific 2: Monitorizarea stării de │
│conservare a habitatului forestier de │
│importanţă comunitară 9130 în situl de │
│importanţă comunitară Pădurea Tătăruşi şi │
│rezervaţia naturală Pădurea Tătăruşi │
├───────┬─────────────┬─────────────┬───────────┤
│ │2.1. │ │ │
│ │Actualizarea │Informaţii │ │
│ │permanentă │actualizate │Anual │
│ │a │ │ │
│ │informaţiilor│ │ │
│ │privind │ │ │
│Acţiuni│habitatul │ │ │
│ ├─────────────┼─────────────┼───────────┤
│ │2.2. │Rapoarte │ │
│ │Evaluarea │periodice │După 5 ani │
│ │periodică a │privind │ │
│ │stării de │starea de │ │
│ │conservare a │conservare a │ │
│ │habitatului │habitatului │ │
│ ├─────────────┼─────────────┼───────────┤
│ │ │Raport │ │
│ │2.3. │privind │ │
│ │Monitorizarea│populaţii- │ │
│ │populaţii- │le de │Anual │
│ │lor de │ungulate │ │
│ │ungulate │prezente │ │
│ │ │şi eventuale │ │
│ │ │pagube aduse │ │
│ │ │regenerării │ │
│ │ │speciilor │ │
│ │ │edificatoare │ │
├───────┴─────────────┴─────────────┴───────────┤
│Obiectiv general: Gestionarea speciei de plante│
│Cypripedium calceolus │
├───────────────────────────────────────────────┤
│Obiectiv specific 3: Conservarea populaţiei de │
│Cypripedium calceolus în situl de │
│importanţă comunitară Pădurea Tătăruşi │
├───────┬─────────────┬─────────────┬───────────┤
│ │3.1. │ │ │
│ │Menţinerea │ │ │
│ │condiţiilor │Habitat │ │
│ │de habitat - │propice │Permanent │
│ │împiedicarea │speciei │ │
│Acţiuni│împăduririi │ │ │
│ │naturale sau │ │ │
│ │artificiale │ │ │
│ │şi a │ │ │
│ │cultivării │ │ │
│ │ochiurilor │ │ │
│ │din pădure │ │ │
│ ├─────────────┼─────────────┼───────────┤
│ │3.2. │Populaţie de │ │
│ │Interzicerea │papucul │ │
│ │culegerii │doamnei │Permanent │
│ │plantelor din│stabilă sau │ │
│ │această │chiar │ │
│ │specie │în creştere │ │
│ │ │ │ │
├───────┴─────────────┴─────────────┴───────────┤
│Obiectiv specific 4: Monitorizarea stării de │
│conservare a populaţiei de Cypripedium │
│calceolus în situl de importanţă comunitară │
│Pădurea Tătăruşi │
├───────┬─────────────┬─────────────┬───────────┤
│ │4.1. │ │ │
│ │Actualizarea │Informaţii │ │
│ │informaţii- │actualizate │Permanent │
│Acţiuni│lor privind │ │ │
│ │populaţia de │ │ │
│ │Cypripedium │ │ │
│ │calceolus │ │ │
│ ├─────────────┼─────────────┼───────────┤
│ │4.2. │Raport anual │ │
│ │Evaluarea │privind │Anual │
│ │anuală a │starea de │ │
│ │stării de │conservare a │ │
│ │conservare a │speciei │ │
│ │speciei │ │ │
├───────┴─────────────┴─────────────┴───────────┤
│Obiectiv general: Gestionarea speciei de │
│nevertebrate Isophya stysi │
├───────────────────────────────────────────────┤
│Obiectiv specific 5: Îmbunătăţirea stării de │
│conservare şi conservarea populaţiei de │
│Isophya stysi în situl de importanţă comunitară│
│Pădurea Tătăruşi │
├───────┬─────────────┬─────────────┬───────────┤
│ │5.1. │Habitat │ │
│Acţiuni│Asigurarea │propice │Permanent │
│ │condiţiilor │pentru │ │
│ │de habitat │Isophya stysi│ │
├───────┴─────────────┴─────────────┴───────────┤
│Obiectiv specific 6: Monitorizarea stării de │
│conservare a populaţiei de Isophya stysi │
│în situl de importanţă comunitară Pădurea │
│Tătăruşi │
├───────┬─────────────┬─────────────┬───────────┤
│ │6.1. │ │ │
│ │Actualizarea │Informaţii │ │
│ │informaţii- │actualizate │Anual │
│ │lor privind │ │ │
│ │populaţia │ │ │
│ │speciei │ │ │
│Acţiuni├─────────────┼─────────────┼───────────┤
│ │6.2. │Raport │ │
│ │Evaluarea │privind │ │
│ │anuală a │starea de │Anual │
│ │stării de │conservare a │ │
│ │conservare a │populaţiei │ │
│ │populaţiei │speciei │ │
│ │speciei │ │ │
│ ├─────────────┼─────────────┼───────────┤
│ │ │Măsuri de │ │
│ │6.3. │conservare │ │
│ │Monitorizarea│corect │Anual │
│ │implementării│implementate │ │
│ │măsurilor de │şi │ │
│ │conservare │îmbunătăţite │ │
│ │ │periodic │ │
├───────┴─────────────┴─────────────┴───────────┤
│Obiectiv general:Administrarea şi managementul │
│efectiv al sitului Natura 2000 ROSCI0176 │
│Pădurea Tătăruşi şi al rezervaţiei naturale │
│Pădurea Tătăruşi │
├───────────────────────────────────────────────┤
│Obiectiv specific 7: Gestionarea activităţilor │
│antropice în situl de importanţă │
│comunitară Pădurea Tătăruşi şi rezervaţia │
│naturală Pădurea Tătăruşi │
├───────┬─────────────┬─────────────┬───────────┤
│ │7.1. │ │ │
│ │Elaborarea │Plan de pază │După primul│
│ │unui plan de │funcţional │an │
│ │pază pentru │ │ │
│ │ariile │ │ │
│ │naturale │ │ │
│ │protejate │ │ │
│ ├─────────────┼─────────────┼───────────┤
│ │7.2. │ │ │
│ │Interzicerea │ │ │
│ │şi contro- │Lipsa │Permanent │
│ │lul │gunoaielor │ │
│Acţiuni│depozitării │ │ │
│ │gunoaielor în│ │ │
│ │cele două │ │ │
│ │arii naturale│ │ │
│ │protejate │ │ │
│ ├─────────────┼─────────────┼───────────┤
│ │7.3. │ │ │
│ │Interzicerea │Lipsa │ │
│ │aprinderii │incendiilor │ │
│ │focului în │de │Permanent │
│ │ariile │vegetaţie în │ │
│ │naturale │cele două │ │
│ │protejate şi │arii │ │
│ │a arderii │protejate │ │
│ │vegetaţiei pe│ │ │
│ │terenuri │ │ │
│ │limitrofe │ │ │
│ ├─────────────┼─────────────┼───────────┤
│ │ │Lipsa │ │
│ │ │efectelor │ │
│ │7.4. │negative │ │
│ │Interzicerea │ale │ │
│ │păşunatului │păşunatului │ │
│ │şi limitarea │asupra │Permanent │
│ │tranzitului │regenerării │ │
│ │animalelor │speciilor de │ │
│ │domestice │arbori │ │
│ │prin │edificatoare │ │
│ │cele două │de │ │
│ │arii naturale│habitat şi a │ │
│ │protejate │celor de │ │
│ │ │plante şi │ │
│ │ │asupra │ │
│ │ │solului │ │
├───────┴─────────────┴─────────────┴───────────┤
│Obiectiv specific 8: Conştientizarea şi │
│informarea populaţiei locale din zonă │
├───────┬─────────────┬─────────────┬───────────┤
│ │8.1. │ │ │
│ │Realizarea │ │ │
│ │unui punct de│ │ │
│ │informare │Birou │ │
│ │turistică │funcţional de│După primul│
│ │pentru │informare │an │
│ │cele două │turistică │ │
│ │arii naturale│ │ │
│ │protejate, la│ │ │
│ │unul din │ │ │
│ │sediile - │ │ │
│ │punctele de │ │ │
│ │lucru, │ │ │
│ │ale │ │ │
│Acţiuni│custodelui │ │ │
│ ├─────────────┼─────────────┼───────────┤
│ │8.2. │Pagină web │ │
│ │Promovarea │funcţională │După primul│
│ │celor două │şi │an │
│ │arii naturale│permanent │ │
│ │protejate pe │actualizată │ │
│ │pagina web a │ │ │
│ │custodelui │ │ │
│ ├─────────────┼─────────────┼───────────┤
│ │8.3. │ │ │
│ │Realizarea de│ │ │
│ │acţiuni de │Acţiuni de │ │
│ │informare a │informare, │Permanent │
│ │populaţiei │comunicate de│ │
│ │din │presă │ │
│ │zonă cu │ │ │
│ │ocazia unor │ │ │
│ │evenimen- │ │ │
│ │te legate de │ │ │
│ │protecţia │ │ │
│ │mediului │ │ │
│ ├─────────────┼─────────────┼───────────┤
│ │8.4. │ │ │
│ │Realizarea │ │ │
│ │unor │ │ │
│ │parteneriate │Parteneriate │ │
│ │cu şcolile │cu şcolile │Permanent │
│ │din │din zonă şi │ │
│ │zonă pentru │realizarea de│ │
│ │promovarea │prezentări │ │
│ │celor │tematice │ │
│ │două arii │elevilor │ │
│ │protejate şi │ │ │
│ │a │ │ │
│ │protecţiei │ │ │
│ │mediului │ │ │
└───────┴─────────────┴─────────────┴───────────┘


     BIBLIOGRAFIE
     Agasyan, A., Avci, A., Tuniyev, B., Lymberakis, P., Andren, C., Cogalniceanu, D., Wilkinson, J., Ananjeva, N., Uz.im, N., Orlov, N., Podloucky, R., Tuniyev, S., Kaya, U., Crnobrnja Isailovic, J., Vogrin, M., Corti, C., Perez Mellado, V., Sa-Sousa, P., Cheylan, M., Pleguezuelos, J., Kyek, M., Westerstrom, A., Nettmann, H.K., Borczyk, B., Sterijovski, B. & Schmidt, B., 2010 - Lacerta agilis. In: IUCN 2011. IUCN Red List of Threatened Species. Version 2011.2. < www.iucnredlist.org>.
     Appleton, M. R., 2002 - Protected area management planning in România - A Manual and Toolkit. Fauna & Flora Internaţional
     Borza, A., Boşcaiu, N., 1965 - Introducere în studiul covorului vegetal. Editura Academiei Române, Bucureşti.
     Bruun B., Delin H., Svensson L., Singer A., Zetterstrom D., 1999 - Păsările din România şi Europa, Hamlyn Guide
     Candrea Bozga Şt. B., Lazăr G., Tudoran Gh. M., Stăncioiu P. T., 2009 - Habitate forestiere de interes comunitar incluse în proiectul LIFE05NAT/RO/000176: "Habitate prioritare alpine, subalpine şi forestiere din România" - Monitorizarea stării de conservare. Editura Universităţii Transilvania din Braşov, 74 pg.
     Candrea - Bozga Şt.B., Indreica A. V., Lazăr G., Niţă M. D., Ştefan V., Vlăduţi S., 2011 - Raport floristic - Sit de importanţă comunitară ROSCI0209 Racâş-Hida "Gestionarea durabilă a patrimoniului natural din Aria Naturală Protejată Racâş-Hida - sit de interes comunitar" COD: 7050; Beneficiar: Agenţia pentru Protecţia Mediului Sălaj.
     Ciocârlan, V., 2000 - Flora ilustrată a României. Editura Ceres, Bucureşti.
     Ciochia V., 1984 -Dinamica şi migraţia păsărilor, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti Ciochia V., 1992 - Păsările clocitoare din România, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti Constantinescu N., 1976 - Conducerea arboretelor, vol. I şi II. Editura Ceres, Bucureşti
     Doniţă N., Popescu A, Paucă-Comănescu M, Mihăilescu S., Biriş I. A., 2005-a. Habitatele din România, Editura Tehnică-Silvică, Bucureşti, 496 p.
     Doniţă N., Popescu A, Paucă-Comănescu M, Mihăilescu S., Biriş I. A., 2005 b - Habitatele din România - Modificări conform amendamentelor propuse de România şi Bulgaria la Directiva Habitate 92/43/EEC, Editura Tehnică-Silvică, Bucureşti, 95 p.
     Florescu I., 1991 - Tratamente silviculturale. Editura Ceres, Bucureşti
     Florescu, I., Nicolescu, N. V., 1998 - Silvicultură, Vol. II - Silvotehnica. Editura Universităţii Transilvania din Braşov, 194 p
     Gafta D., O. Mountford, eds., 2008 - Manual de interpretare a habitatelor Natura 2000 din România, Editura Rosprint, Cluj-Napoca, 101 pg.
     Giurgiu, V., 1988 - Amenajarea pădurilor cu funcţii multiple. Editura Ceres, Bucureşti.
     Golob, A., 2005 - Challenges and opportunities in the practical implementation of the birds and habitats directives in Slovenian forests. Paginile 105 - 114 în: Legal aspects of European Forest Sustainable Development - Proceedings of the 6th IUFRO Internaţional Symposium, I.V. Abrudan, F. Schmithusen şi P. Herbst editori. Editura Universităţii Transilvania din Braşov
     Haralamb A. M., 1963 - Cultura speciilor forestiere, ediţia a II-a, revizuită şi adăugită. Editura Agro-Silvică de Stat, Bucureşti
     Isailovic Jelka Crnobrnja, Milan Vogrin, Claudia Corti, Valentin Perez Mellado, Paulo Sa- Sousa, Marc Cheylan, Juan Pleguezuelos, Hans Konrad Nettmann, Bogoljub Sterijovski, Petros Lymberakis, Richard Podloucky, Dan Cogalniceanu, Aziz Avci, 2009 - Lacerta viridis. In: IUCN 2011. IUCN Red List of Threatened Species. Version 2011. 2. < www.iucnredlist.org>
     Leahu, I., 2001 - Amenajarea Pădurilor. Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 616 p. Negruţiu A., 1983 - Vânătoare şi Salmonicultură. Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti Posea Gr., Badea L., 1984 - România. Unităţile de relief. Regionarea geomorfologică, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti.
     Săvulescu, T., ed, 1952 - 1976 - Flora României vol. I - XIII, Editura Academiei Române. Snow, D. W. & Perrins, C. M., 1998 - The Birds of the Western Palearctic Concise Edition, Vol. 1, UK
     Snow, D. W. & Perrins, C. M., 1998 - The Birds of the Western Palearctic Concise Edition, Vol. 2, UK
     Stăncioiu P. T., Lazăr G., Tudoran Gh. M., Candrea Bozga Şt. B., Predoiu Gh., Şofletea N., 2008 - Habitate forestiere de interes comunitar incluse în proiectul LIFE05NAT/RO/000176: "Habitate prioritare alpine, subalpine şi forestiere din România" - Măsuri de gospodărire. Editura Universităţii Transilvania din Braşov, 184 pg.
     Svensson, L., Grant, P. J., Mullarney, K., Zetterstrom, D., 1999 - Ed. Harper Collins, Collins Bird Guide, UK
     Vlad I., Chiriţă C., Doniţă N., Petrescu L., 1997 - Silvicultură pe baze ecosistemice. Editura Academiei Române, Bucureşti
     *** Institutul Geologic, 1968 - Harta Geologică 1:200.000 vol. 22. Bârlad, redactată de C. Ghenea, A. Ghenea, E. Saulea. Comitetul de Stat al Geologiei, Bucureşti
     *** I.G.F.C.O.T., 1992 - Atlasul cadastrului apelor din România. Harta hidrografică a României, scara 1:100.000, Institutul de Geodezie, Fotogrametrie, Cartografie şi Organizarea Teritoriului, Bucureşti
     *** Comisia Europeană - Directiva 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de floră şi faună sălbatice
     *** Comisia Europeană, 2007 - Interpretation Manual of European Union Habitats, EUR27, http://ec.europa.eu/environment/nature/legislation/habitatsdirective/docs/2007_07_im. pdf
     *** Comisia Europeană, 2004 - NOTE TO THE HABITATS COMMITTEE: Assessment monitoring and reporting of conservation status Preparing the 2001-2007 report under Article 17 of the Habitats Directive DocHab-04-03/03 rev.3
     *** MAPPM 2000 - 2. Norme tehnice pentru îngrijirea şi conducerea arboretelor, 211 p. Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului
     *** MAPPM 2000 - 3. Norme tehnice privind alegerea şi aplicarea tratamentelor, 211 p. Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului
     *** MAPPM 2000 - 5. Norme tehnice pentru amenajarea pădurilor, 163 p. Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului
     *** Monitorul Oficial 29 noiembrie 2011 - Anexele 1-4 la Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 2387/2011 pentru modificarea Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România
     *** O.M. nr. 1540 din 3 iunie 2011 pentru aprobarea Instrucţiunilor privind termenele, modalităţile şi perioadele de colectare, scoatere şi transport al materialului lemons
     *** OMMDD 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România modificat şi completat prin ordinul nr. 2387/2011
     *** OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice cu modificările şi completările din Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare
     *** WorldClim - Global Climate Data - Free climate data for ecological modeling and GIS - http://www.worldclim.org/
    ANEXA 1

    la Planul de management
     Angajamentul bugetar

┌────┬────────────┬─────────────────────────────┬──────┐
│Nr. │Tip de │Valoare cheltuieli - lei - în│Total │
│crt.│cheltuieli │anul │lei │
│ │ ├─────┬─────┬─────┬─────┬─────┤ │
│ │ │1 │2 │3 │4 │5 │ │
├────┼────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────┤
│ │Cheltuieli │ │ │ │ │ │ │
│ │salariale │ │ │ │ │ │ │
│1 │-vezi A1, │48000│48000│48000│48000│48000│240000│
│ │A2, A3, A4, │ │ │ │ │ │ │
│ │A5, A6, A7, │ │ │ │ │ │ │
│ │A8, A9 │ │ │ │ │ │ │
├────┼────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────┤
│ │Cheltuieli │ │ │ │ │ │ │
│ │activităţi │ │ │ │ │ │ │
│2 │externa- │8000 │8000 │8000 │8000 │8000 │40000 │
│ │lizate - │ │ │ │ │ │ │
│ │acţiunile │ │ │ │ │ │ │
│ │4.1., 4.2., │ │ │ │ │ │ │
│ │6.1., 6.2., │ │ │ │ │ │ │
│ │6.3. │ │ │ │ │ │ │
├────┼────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────┤
│ │Realizare şi│ │ │ │ │ │ │
│ │întreţinere │ │ │ │ │ │ │
│3 │pagină/ │4000 │2000 │2000 │2000 │2000 │12000 │
│ │subpagina │ │ │ │ │ │ │
│ │web - │ │ │ │ │ │ │
│ │acţiunea │ │ │ │ │ │ │
│ │8.2. │ │ │ │ │ │ │
├────┼────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────┤
│ │Amenajare şi│ │ │ │ │ │ │
│ │întreţinere │ │ │ │ │ │ │
│4 │punct │5000 │1000 │1000 │1000 │1000 │9000 │
│ │de informare│ │ │ │ │ │ │
│ │-acţiunea │ │ │ │ │ │ │
│ │8.1. │ │ │ │ │ │ │
├────┼────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────┤
│ │Cheltuieli │ │ │ │ │ │ │
│ │materiale/ │ │ │ │ │ │ │
│5 │echipa- │5000 │0 │0 │0 │0 │5000 │
│ │mente pentru│ │ │ │ │ │ │
│ │monitorizare│ │ │ │ │ │ │
│ │- │ │ │ │ │ │ │
│ │acţiunile │ │ │ │ │ │ │
│ │4.2., 6.3. │ │ │ │ │ │ │
├────┴────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────┤
│Alte cheltuieli │7000 │5900 │5900 │5900 │5900 │30600 │
│-neprevăzute 10% │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────┤
│Total │77000│64900│64900│64900│64900│336600│
└─────────────────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴──────┘


    ANEXA 2

    la Planul de management
    Localizarea la nivel naţional a sitului de importanţă comunitară ROSCIO176 Pădurea Tătăruşi
    şi a rezervaţiei naturale 2.546 Pădurea Tătăruşi
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 3

    la Planul de management
    Localizarea la nivel local a sitului de importanţă comunitară ROSCIO176 Pădurea Tătăruşi
    şi a rezervaţiei naturale 2.546 Pădurea Tătăruşi
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 4

    la Planul de management
    Harta suprapunerilor rezervaţiei naturale 2546 Pădurea Tătăruşi
    cu situl de importanţă comunitară ROSCIO176 Pădurea Tătăruşi
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 5

    la Planul de management
    Localizarea geomorfologică a rezervaţiei naturale 2.546 Pădurea Tătăruşi
    şi situl de importanţă comunitară ROSCIO176 Pădurea Tătăruşi
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 6

    la Planul de management
     Limitele actuale ale rezervaţiei naturale 2.546 Pădurea Tătăruşi
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 7

    la Planul de management
     Limitele propuse pentru rezervaţia naturală 2.546 Pădurea Tătăruşi
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 8

    la Planul de management
     Harta de distribuţie a habitatelor
 (a se vedea imaginea asociată)

     -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016