Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   PLAN DE MANAGEMENT din 3 mai 2016  al sitului de importanţă comunitară ROSCI0238 Suatu-Cojocna-Crairât    Twitter Facebook
Cautare document

 PLAN DE MANAGEMENT din 3 mai 2016 al sitului de importanţă comunitară ROSCI0238 Suatu-Cojocna-Crairât

EMITENT: Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 426 bis din 7 iunie 2016
──────────
    Aprobat prin Ordinul nr. 840 din 3 mai 2016, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 426 din 07 iunie 2016
──────────

    CUPRINS
    CAP. 1
    INTRODUCERE ŞI CONTEXT
    1.1. Scurtă descriere a planului de management
    1.2. Scurtă descriere a sitului
    1.3. Cadrul legal referitor la sit şi la elaborarea planului de management
    1.4. Procesul de elaborare şi aprobarea planului de management
    1.5. Istoricul revizuirilor şi modificărilor planului de management
    1.6. Procedura de implementare a planului de management
    CAP. 2
    DESCRIEREA SITULUI
    2.1. Informaţii generale
    2.1.1. Localizarea şi limitele sitului
    2.1.2. Zonarea internă a sitului
    2.1.3. Suprapuneri cu alte arii naturale protejate

    2.2. Mediul abiotic
    2.2.1. Geologie
    2.2.2. Geomorfologie
    2.2.3. Hidrologie
    2.2.4. Clima
    2.2.5. Soluri

    2.3. Mediul biotic
    2.3.1. Ecosisteme
    2.3.2. Habitatele de interes conservativ
    2.3.3. Speciile de interes conservativ

    2.4. Informaţii socio-economice, impacturi şi ameninţări
    2.4.1. Informaţii socio-economice şi culturale
    2.4.2. Impacturi

    CAP. 3
    EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR ŞI HABITATELOR
    3.1. Evaluarea stării de conservare a habitatelor de interes conservativ
    3.2. Evaluarea stării de conservare a speciilor de interes conservativ
    3.2.1. Evaluarea stării de conservare pentru speciile de plante
    3.2.2. Evaluarea stării de conservare pentru speciile de nevertebrate
    3.2.3. Evaluarea stării de conservare pentru speciile de mamifere
    3.2.4. Evaluarea stării de conservare pentru speciile de păsări

    CAP. 4
    SCOPUL ŞI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT
    4.1. Scopul planului de management
    4.2. Obiective generale şi specifice
    4.2.1. Obiective generale
    4.2.2. Obiective specifice

    CAP. 5
    PLANUL DE ACTIVITĂŢI - ACŢIUNI- ŞI MONITORIZAREA ACESTORA
    5.1. Planul de activităţi
    CAP. 6
    BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

    ANEXE
     Anexa nr. 1. Harta distribuţiei habitatelor
     Anexa nr. 2. Harta distribuţiei speciilor de plante
     Anexa nr. 3. Harta distribuţiei speciilor de nevertebrate
     Anexa nr. 4. Harta distribuţiei speciilor de mamifere
     Anexa nr. 5. Harta distribuţiei speciilor de păsări
     Anexa nr. 6. Bugetul Planului de Management
    CAP. 1
    INTRODUCERE ŞI CONTEXT
    1.1. Scurtă descriere a planului de management
     Prezentul plan de management este elaborat în cadrul proiectului POS Mediu Managementul durabil al sitului Natura 2000 ROSCI0238 Suatu - Cojocna - Crairât, Beneficiar: Agenţia pentru Protecţia Mediului Cluj.
     Planul de management este un document oficial al unui proces de management continuu, capabil să asigure gospodărirea eficientă şi adaptativă a ariei naturale protejate pentru care a fost elaborat.
     Obligativitatea elaborării planului de management, conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, îi aparţine custodelui. Planul de Management se avizează de către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, respectiv de către structurile din subordinea acesteia, după caz, şi se aprobă prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, cu avizul autorităţii publice centrale din domeniul culturii şi consultarea autorităţilor publice centrale din domeniul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, agriculturii şi silviculturii. În situaţia în care planurile de management sunt elaborate în cadrul unor proiecte cu finanţare naţională/europeană, acestea pot fi elaborate şi de către alte entităţi şi însuşite de către custozi.
     Prezentul plan de management a fost elaborat de către SC ENG Green SRL în cadrul contractului Servicii de realizare a planului de management al sitului Natura 2000 ROSCI0238 Suatu - Cojocna - Crairât.
     Măsurile prevăzute au ca scop asigurarea unui statut favorabil de conservare pentru speciile şi habitatele de interes comunitar prezente în sit şi ţin cont de condiţiile economice, sociale şi culturale ale comunităţilor locale, prioritate având însă obiectivele de conservare ce au stat la baza desemnării sitului, respectiv habitatele şi speciile de interes comunitar prezente în sit.
     Respectarea planului de management şi a regulamentului este obligatorie pentru custozii/administratorii ariilor naturale protejate, pentru autorităţile care reglementează activităţi pe teritoriul ariilor naturale protejate, precum şi pentru persoanele fizice şi juridice care deţin sau care administrează terenuri şi alte bunuri, respectiv care desfăşoară activităţi în perimetrul şi în vecinătatea sitului.
     Durata de implementare a prezentului PM este de 5 ani de la aprobarea acestuia.

    1.2. Scurtă descriere a sitului
     ROSCI0238 Suatu-Cojocna-Crairât a fost declarat sit de importanţă comunitară în baza Ordinului ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările şi completările ulterioare. Situl ROSCI0238 a înglobat 3 situri desemnate anterior prin Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007 cu modificările şi completările ulterioare şi anume: ROSCI0238 Suatu-Ghiriş, ROSCI0017 Căian şi ROSCI0261 Valea Florilor. La momentul actual, situl are o suprafaţă de 4146 ha şi se suprapune parţial, cu 170,44 ha, peste ROSPA0113 Cânepişti şi peste rezervaţiile naturale Suatu I şi Suatu II. La momentul elaborării planului de management, situl nu era încredinţat în custodie.
     În ansamblul său, situl este o colecţie de poligoane de pajişti de stepă mezoxerofile şi xerofile transilvane pe versanţi abrupţi formate din habitatele 6240* şi 6210*, alternând cu pajişti mezofile de tip pratostepic şi păduri de stejar şi gorun continentale silvostepice corespunzătoare habitatului 91I0*.

    1.3. Cadrul legal referitor la sit şi la elaborarea planului de management
     Conform legislaţiei comunitare/naţionale, următoarele regimuri de protecţie au fost instituite pe teritoriul arealului de interes:
    a) Arie protejată de interes comunitar - sit de importanţă comunitară şi arie de protecţie specială avifaunistică;
    b) Arie protejată de interes naţional - rezervaţie naturală.

     Elaborarea planului de management a ţinut cont de prevederile următoarelor acte normative relevante:
    a) Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a- zone protejate;
    b) Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările şi completările ulterioare;
    c) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare;
    d) Legea nr. 46/2008 Codul silvic republicată,cu modificările şi completările ulterioare;
    e) Ordinul nr. 410/2008 pentru aprobarea Procedurii de autorizare a activităţilor de recoltare, capturare şi/sau achiziţie şi/sau comercializare, pe teritoriul naţional sau la export, a florilor de mină, a fosilelor de plante şi fosilelor de animale vertebrate şi nevertebrate, precum şi a plantelor şi animalelor din flora şi, respectiv, fauna sălbatică şi a importului acestora, cu modificările şi completările ulterioare;
    f) Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potenţiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar;
    g) Hotărârea Guvernului nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările şi completările ulterioare.


    1.4. Procesul de elaborare şi aprobarea planului de management
     În procesul de elaborare a planului de management s-a avut în vedere faptul că buna administrare a sitului este influenţată decisiv de acurateţea, complexitatea, relevanţa şi operaţionalitatea planului de management realizat.
     Prezentul plan de management se bazează fundamental pe rezultatele studiilor realizate în cadrul proiectului Servicii de realizare a planului de management al sitului Natura 2000 ROSCI0238 Suatu - Cojocna - Crairât. Astfel au fost realizate următoarele studii care au stat la baza întocmirii planului de managament:
    1. Studiu geografic, geologic, pedologic, studiu privind formele de proprietate şi categoriile de folosinţă ale terenurilor;
    2. Inventarierea şi cartarea habitatelor;
    3. Inventarierea şi cartarea speciilor;
    4. Evaluarea stării de conservare a speciilor şi habitatelor;
    5. Stabilirea strategiilor de consevare a speciilor şi habitatelor;
    6. Elaborarea bazei de date GIS.

     Planul de Management a fost conceput ca un instrument care va permite asigurarea prezenţei şi conservării în condiţii optime a habitatelor şi speciilor ce au determinat individualizarea acestei zone ca sit de importanţă comunitară, respectiv a celor ce au fost identificate suplimentar în cadrul studiilor menţionate anterior.
     S-a urmărit ca acesta să furnizeze custodelui, administraţiilor publice interesate precum şi altor factori interesaţi, indicaţii precise pentru un management sustenabil performant şi pentru menţinerea sau îmbunătăţirea stării de conservare a speciilor şi habitatelor din interiorul ariei protejate.
     O atenţie deosebită a fost acordată şi individualizării posibilelor forme de utilizare a teritoriului compatibile cu scopul de conservare a habitatelor şi speciilor protejate.
     Actualizarea documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi urbanism incluse în perimetrul ROSCI0238 Suatu-Cojocna-Crairât va fi realizată de către autorităţile administraţiilor publice responsabile, prin integrarea în aceste documentaţii a prevederilor planului de management. În cuprinsul pieselor grafice/desenate ale documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi urbanism actualizate vor fi prezentate limitele sitului Natura 2000 ROSCI0238 Suatu-Cojocna-Crairât. Modificarea şi actualizarea documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi urbanism se va realiza cu avizul administratorului/custodelui sitului Natura 2000 ROSCI0238 Suatu-Cojocna-Crairât.
     Pe toată durata elaborării Planului de Management, au existat consultări permanente cufactorii interesaţi locali, publici şi privaţi, cu scopul de a prezenta şi a face cunoscută activitatea şi rezultatele etapizate ale elaborării Planului de Management, au fost solicitate opiniile actorilor locali cu privire la diversele măsuri ce urmează a fi adoptate în scopul rezolvării conflictelor existente şi informaţii referitoare la percepţia şi nevoile populaţiei pentru a crea posibilitatea adoptării de reguli comune acceptate de comunitate în vederea realizării obiectivelor de conservare şi protecţie.
     Planul de Management a fost agreat de către factorii interesaţi datorită în primul rând abordării participative care s-a manifestat pe tot parcursul elaborării lui. Opinia factorilor interesaţi a fost luată în considerare în cadrul consultărilor publice organizate.
     Revizuirea planului de management se va face la 5 ani de la data intrării în vigoare a acestuia, până la aprobarea formei revizuite fiind valabil planul de management adoptat.
     În cazul în care se impun schimbări în planul de management, competenţa aprobării acestora revine autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, cu respectarea procedurilor legale de revizuire.

    1.5. Istoricul revizuirilor şi modificărilor planului de management
     Până în prezent, pentru situl Natura 2000 ROSCI0238 Suatu - Cojocna - Crairât nu a fost elaborat un plan de management.

    1.6. Procedura de implementare a planului de management
     După elaborarea participativă şi aprobarea planului de management, se va trece la implementarea acestuia. Pentru aceasta, pe baza planului de management aprobat, se va elabora în fiecare an un plan de lucru care să detalieze acţiunile cuprinse în planul de management şi să permită realizarea efectivă a obiectivelor specifice.
     Planul de lucru anual se elaborează de către custode şi are drept scop punerea în practică a planului de management pentru fiecare acţiune în parte, precum şi reanalizarea şi actualizarea, acolo unde este cazul, a unor prevederi cuprinse în planul de management, a unor priorităţi sau termene, luându-se în considerare situaţia curentă, atât a celei ce ţine strict de situl de interes comunitar, cât şi a resurselor de management, respectiv a interesului economic şi social al comunităţii locale.
     Prin prezentarea planului de lucru anual factorilor interesaţi se va realiza consultarea referitoare la modul de punere în aplicare a planului de management, a oportunităţii unor modificări, respectiv a gradului de implicare a fiecărei instituţii pentru implementarea acţiunilor şi atingerea obiectivelor.

    CAP. 2
    DESCRIEREA SITULUI
    2.1. Informaţii generale
    2.1.1. Localizarea şi limitele sitului
     ROSCI0238 Suatu - Cojocna - Crairât este localizat în partea de vest a Câmpiei Transilvaniei, care la rândul ei este parte integrantă a Depresiunii Transilvaniei.
     Coordonatele geografice ale întregului areal au fost calculate luându-se în considerare punctele extreme; astfel în extremitatea vestică avem valoarea 23°43'54"E, la nord de satul Aiton, în timp ce în extremitatea estică a arealului a fost calculată valoarea de 24°00'26,58" E, punct situat la est de satul Suatu. În privinţa latitudinilor, punctul cel mai nordic se află în apropiere de satul Căianu şi are valoarea de 46°48'26" lat. N, iar extremitatea sudică are valoarea de 46°37'13" şi este situată în apropiere de localitatea Turda, în dealurile din nordul acesteia.
     În fapt ROSCI0238 Suatu - Cojocna - Crairât se compune din 18 poligoane ale căror dimensiuni şi forme sunt dintre cele mai diverse. Suprafaţa cu dimensiunea cea mai redusă măsoară 21.28 ha, în timp ce suprafaţa cu dimensiunea cea mai mare măsoară 805 ha. În total cele 18 suprafeţe ocupă 4146,213 ha.
    1. Trupul 1 - 183,22 ha - se suprapune în cea mai mare parte cu teritoriul fostului sit Natura 2000 Valea Florilor, com. Ploscoş.
    2. Trupul 2 - 31,55 ha - se învecinează cu trupul 1 şi cuprinde un versant cu expoziţie sud- vestică a Dealului Crairât, com. Ploscoş.
    3. Trupul 3 - 445,08 ha - se învecinează cu trupul 2 şi cuprinde cea mai mare parte a Dealului Lobodaş, com. Ploscoş şi com. Cojocna.
    4. Trupul 4 - 771,74 ha - cuprinde suprafeţe din Dealul Bătăilor, Dealul Botoşu Mare, Dealul Straja Mare, Dealul Darvaştău, com. Cojocna.
    5. Trupul 5 - 74,21 ha - cuprinde Dealul Botoşu Mic şi Izvoarele Văii Botoş, com. Cojocna.
    6. Trupul 6 - 804,98 ha - este cel mai mare din cadrul sitului, are o formă alungită, cu orientare N-S. Cuprinde suprafeţe din mai multe unităţi de relief dintre care amintim: Dealul Straja Mică, Dealul Albiilor, Valea Caldă Mare, Dealul Ascuţit, Dealul Cămăraşului, Valea Fâneaţa Vacilor etc. Orientarea versanţilor este preponderent vestică. Se suprapune peste 3 UAT: com. Aiton, com. Ploscoş, mun. Turda. (a se vedea imaginea asociată)
     Figura 1. Harta distribuţiei teritoriale a ROSCI0238

    7. Trupul 7 - 275,93 ha - este cunoscut sub toponimul de Fâneţele din Sus şi este localizat între localităţile Aiton şi Boju. Se suprapune peste 3 UAT: com. Apahida, com. Aiton, com. Feleacu.
    8. Trupul 8 - 28,26 ha - cuprinde un versant cu expoziţie preponderent vestică a Dealului Păduricii, în imediata proximitate a localităţii Bodrog, com. Apahida.
    9. Trupul 9 - 21,28 ha - este cel mai mic din cadrul sitului, cuprinde un fragment de versant cu expoziţie vestică a Dealului Ceroiu, com. Cojocna.
    10. Trupul 10 - 99,84 ha - se întinde de o parte şi alta a "Vârfului Dealului", mărginindu-se în acest fel cu Valea Cojocnei la vest şi Pârâul Căianului la est, com. Cojocna.
    11. Trupul 11 - 62,68 ha - se află între Valea Cojocnei şi vârful Dealului Fundăturii, cuprinzând mare Cojocna. parte din versantul cu expoziţie sud-sud-vestică a Dealului Biboruş, com.
    12. Trupul 12 - 90,83 ha - este reprezentat de versantul cu expoziţie sud-vestică a Dealului Erdănimea, versantul nord-estic al Văii Săcăluşa, com. Cojocna.
    13. Trupul 13 - 48,55 ha - se află la nordul Staţiunii Experimentale a USAMV, pe un versant cu expoziţie preponderent sudică, com. Cojocna.
    14. Trupul 14 - 224,94 ha - se suprapune în cea mai mare parte cu teritoriul fostului sit Natura 2000 Căian, com. Cojocna şi com. Suatu.
    15. Trupul 15 - 201,65 ha - cuprinde cea mai mare parte a Dealului Fedeu, la est de Valea Căianului. Se suprapune peste 3 UAT: com. Căianu, com. Cojocna, com. Suatu.
    16. Trupul 16 - 201,65 ha - se suprapune în cea mai mare parte cu teritoriul fostului sit Natura 2000 Suatu-Ghiriş. Se suprapune peste 2 UAT: com. Mociu şi com. Suatu.
    17. Trupul 17 - 25,86 ha - se află pe versantul sud-sud-vestic al Vârfului Neazoşului, la nord de DN16, com. Căianu.
    18. Trupul 18 - 147,48 ha - se află pe Valea Dezmirului, cuprinzând o zonă umedă, de mlaştină, la vest de DJ 161A. Se suprapune peste 2 UAT: com. Apahida şi com. Cojocna.

     Principalele rute de acces în sit sunt:
    1. DN1 Cluj-Turda;
    2. DJ 103G - Tureni-Ceanu Mic-Aiton-Gheorgheni;
    3. DJ 161A- Apahida - Morişti - Cojocna - Iuriu de Câmpie - Strucut - Ceanu Mare;
    4. DJ 161B-Ceanu Mare - Andici - Mortesti - Ploscoş - Turda;
    5. DJ 161H-DN 16 - Suatu;
    6. DJ1618 Turda - Ploscoş;
    7. DC 69 Ploscoş-Valea Florilor-Lobodoş;
    8. DC 76 Boju-Cojocna;
    9. DC 48 Dâmburile-Suatu;
    10. DJ 105S Cluj Napoca- Bodrog-Boju;
    11. DN 16 Apahida- Corpadea-Căianu Vamă-Căianu Mic-Ghirişu Român-Mociu.


    2.1.2. Zonarea internă a sitului
     În cadrul siturilor Natura 2000 nu se prevede zonare internă, însă măsurile de management pot duce la apariţia unor zone cu anumite restricţii sau permisivităţi în ceea ce priveşte formele de utilizare a teritoriului în raport cu scopul de conservare a habitatelor şi speciilor protejate. În cazul sitului analizat, suprafaţa redusă, morfologia şi fragmentarea teritorială nu presupun o accesibilitate ridicată a acestuia pentru anumiţi vectori de impact, astfel încât nu se impune zonarea internă a sitului.
     În cadrul sitului de interes comunitar există o rezervaţie naturală - 2.326. Fânaţele Suatu, pe teritoriul căreia activităţile antropice vor ţine cont de prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare şi anume: "în rezervaţiile naturale nu sunt permise activităţi de utilizare a resurselor naturale. Prin excepţie, sunt permise numai acele intervenţii care au drept scopuri protejarea şi promovarea obiectivului pentru care au fost constituite şi unele activităţi de valorificare durabilă a anumitor resurse naturale".
     Principalul obiectiv de conservare îl constituie endemismul local Astragalus peterfii. De remarcat este şi specia de Nepeta ucranica, plantată aici de Alexandru Borza în perioada interbelică, fapt rămas nepublicat şi care explică starea majoritar vegetativă a populaţiei speciei în perimetru. Alături de aceste specii mai există în perimetrul rezervaţiei specii de plante rare precum Iris pontica, Astragalus dasyanthus, Ephedra distachya. De asemenea, sunt prezente şi suprafeţe foarte bine conservate ale habitatelor 6240*, 6210*, 40A0*.

    2.1.3. Suprapuneri cu alte arii naturale protejate
    Situl analizat se suprapune parţial peste următoarele arii protejate de interes naţional sau comunitar:
    1. ROSPA0113 Cânepişti;
    2. Rezervaţia naturală 2.326. Fânaţele Suatu (I şi II);

    Tabelul nr. 1
    Lista suprapunerilor cu alte arii protejate

┌────┬──────────────────────────────┬─────────┐
│ │ │Suprafaţă│
│ │Arie cu care se suprapune │totală │
│Nr. │ │suprapusă│
│Crt.├─────────┬─────────┬──────────┤[ha] │
│ │ │ │ │ │
│ │Cod │Denumire │Tip │ │
│ │ │ │ │ │
├────┼─────────┼─────────┼──────────┼─────────┤
│1 │ROSPA0113│Cânepişti│Sit Natura│170,44 │
│ │ │ │2000 │ │
├────┼─────────┼─────────┼──────────┼─────────┤
│2 │2.326. │Fânaţele │Rezervaţie│ │
│ │ │Suatu │naturală │9,2 │
│ │ │ │ │ │
└────┴─────────┴─────────┴──────────┴─────────┘





    2.2. Mediul abiotic
    2.2.1. Geologie
     Într-o prezentare completă a geologiei sitului trebuie să se aibă în vedere faptul că acesta se suprapune peste teritoriul geografic al părţii de sud-vest a Câmpiei Transilvaniei, astfel încât o analiză exhaustivă va presupune integrarea evoluţiei geologice a teritoriului studiat în istoria geologică a întregii suprafeţe de câmpie, din punct de vedere al evoluţiei paleogeografice, structurii geologice, petrografiei şi tectonicii.
     Evoluţia Câmpiei Transilvaniei în sens geologic este în concordanţă cu cea a Depresiunii Transilvaniei. Regiunea studiată se înscrie orogenului carpatic, cu elemente post-tectogenetice - depozitele de molasă. Acestea sunt primele evidenţiate, la sfârşitul Miocenului inferior, după tectogeneza stirică veche când are loc schiţarea întregii depresiuni transilvane. Apariţia tufului de Dej, apoi depune rea formaţiunii cu sare badeniană, reprezintă etapa de conturare şi definire a ariei depresionare, dar, în plus, prezintă o importanţă deosebită pentru Câmpia Transilvaniei, deoarece aceste elemente geologice au un rol definitoriu în morfologia sa de detaliu. În momentul în care subsidenţa este reluată în Badenianul superior şi continuată în Sarmaţian şi Pannonian reapare fenomenul de depunere a formaţiunilor de molasă, care afectează parţial extremităţile Câmpiei Transilvaniei.
     Conform lui Mrazec şi Jekelius, 1927, domurile din partea sudică a Câmpiei se înscriu în cadrul domurilor circulare sau elipsoidale, de factură criptodiapiră, cu masivele de sare ascunse, care nu au străpuns depozitele badeniene de deasupra. Vorbind de diapir, trebuie remarcat faptul că o relevanţă deosebită morfologică o au stockurile de sare ce apar în arealul Cojocna - Sic sau sub forma unor adevărate cute bordiere în partea estică pe aliniamentul Sărăţel - partea SE a Câmpiei. În parte aceste cute marginale se suprapun cu arii de falii.
     În Câmpia Transilvaniei strate helveţiene se întâlnesc în perimetrele Sic, Puini, Căianu, Ghiurbercu, Mociu, Sărmaş, reprezentate printr-un complex marnos-argilos, cu intercalaţii de nisipuri, gresii şi, mai rar, pietrişuri, cu intercalaţii microfaunistice caracteristice stratelor de Hida. Tufurile dacitice, cunoscute sub numele de tufuri de Dej, alcătuiesc un puternic orizont, având grosimi de până la 200 de metri în cuprinsul regiunii, acestea fiind responsabile de evoluţia reliefului omniprezent de tip cuestă. În succesiunea stratigrafică, peste tuful de Dej se situează orizontul de sare badenian, care apare spre suprafaţă pe marginea dinspre vest şi nord- est a Câmpiei Transilvaniei - Sic, Cojocna, chiar la zi -, pentru ca apoi să se afunde spre centrul regiunii: Puini - 1100 m, Căianu - 1200 m, Mociu - 1500-1700 m, Sărmăşel - 2000 m, Sărmaş - 2300 m, Zau de Câmpie până la 2800 m, Band - 3000m. Peste orizontul de sare se întâlneşte un strat de argile şi marne pe întinse suprafeţe.
     Tot badenian este şi tuful de Ghiriş ce cuprinde o succesiune de strate marnoase cu intercalaţii de nisipuri şi gresii. În sud-vestul regiunii, la est de Turda, se întâlneşte tuful de Hădăreni, iar mai la nord, pe valea Căianului, tuful de Gădalin, la 200 de metri sub tuful de Ghiriş. Compoziţia acestor tufuri le face responsabile de dezvoltarea reliefului monoclinal al regiunii studiate. Cu ajutorul tufului de Ghiriş s-au pus în evidenţă structurile de domuri din Câmpia Transilvaniei.
     Depozitele sarmaţiene au fost puse în evidenţă prin orizonturile inferior şi mediu, volhinian şi bessarabian. Se întâlnesc spre centrul regiunii, demonstrând direcţia de retragere a lacului pliocen şi sedimetarea mai târzie a acestor sectoare. De asemenea, aceste strate mai tinere corespund cu ariile de maximă concentrare a reţelelor secundare ale râurilor interioare - Fizeşul şi Pârâul de Câmpie în sectoarele superioare şi mediane, Căianul şi Gădălinul în sectoarele superioare. Sunt caracterizate prin depozite de marne şi nisipuri în alternanţă cu intercalaţii de gresii. Nisipurile, ca o caracteristică, se găsesc în partea superioară a sarmaţianului, formând bancuri, întrerupte de pachete de marne compacte. Aceasta alternanţă nisip-marnă generează în Câmpia Transilvaniei binecunoscutele alunecări de teren de tip glimee, care afectează şi substratul geologic profund. În perimetrul Turda-Cojocna sarmaţianul se caracterizează prin prezenţa marnelor cenuşii şi a argilelor cenuşii, a gresiilor, nisipurilor şi calcarelor dolomitice.
     Depozitele panoniene se grupează în sudul şi sud-estul regiunii şi sunt predominate de strate nisipoase şi argile nisipoase. Corespund cu ariile de maximă eroziune laterală a Mureşului şi asocierea acesteia cu fenomene active de prăbuşiri şi ravenaţie.
     Toate formele de relief şi dinamica actuală sunt puse în evidenţă de structura stratelor geologice. Acestea au o orientare generală nord-vest - sud-est şi o înclinare preponderentă sud- vest - nord-est sau chiar vest-est pentru centrul regiunii. Responsabilă de înclinarea stratelor este zona de lăsare tectonică din centrul Câmpiei Transilvaniei, unde fundamentul coboară progresiv până la 5000 m în sectorul Sărmaş-Mociu şi care a antrenat treptat deformarea unităţilor geologice superioare. Ca o trăsătură specifică a reliefului se remarcă reliefului monoclinal ce dă naştere la versanţi în cuestă şi reversuri monoclinale.
     Reversurile monoclinale corespund cu înclinarea stratelor badenianului - tuful de Hădăreni şi, în special, tuful de Ghiriş - cu 2-8° E-NE şi având lungimi de 2-3 km, rareori mai mult, din cauza incidenţei râurilor secundare. Acest lucru creează imaginea unui relief aparent accidentat, chiar dacă în proporţie de 64% pantele nu depăşesc 10°, peste 90% din teritoriul câmpiei înscriindu-se între 0-15°. Pante de 15-30° apar doar pe frunţile de cuestă, unde determină apariţia glimeelor insecvente însoţite de prăbuşiri, cum este de exemplu la Suatu, Dâmbul de Lut.
     Sectoarele interfluviale şi cele de luncă au valori reduse, de 5° şi sub 5°, în timp ce reversurile monoclinale şi treimea superioară a frunţilor de cuestă înregistrează valori de 5-15°. Alunecările de teren conforme cu înclinarea stratelor dau naştere la puternice şiruri de alunecare ce afectează cursul râurilor, deviindu-le direcţia de curgere iniţială - Frata, Bozieş, Mociu, Crăieşti, Suatu, Bărăi, Urmeniş.
     Valori mai mari se înregistrează în partea nordică a Câmpiei Transilvaniei, unde avem 8-9° frecvent, şi chiar peste 10°, la valea Unguraşului, 7-9° în perimetrele marginale sud-vestice şi sud-estice, apoi estice şi vestice, în opoziţie cu arealul lacului Zau, 4-5°. În partea sudică a regiunii relieful este mai estompat datorită predominanţei formaţiunilor friabile, permeabile şi impermeabile ca nisipurile şi marnele. Structura mai dură, de tufuri şi gresii, impune un peisaj de "ţigle" sau "ţiglăi". Sunt evidenţiate succesiunile de cueste, cu uşoară înclinare, care furnizează informaţii despre localizarea domurilor şi a cuvetelor sinclinale. Se impune relieful asimetric, atât la nivelul văilor subsecvente, cât şi al culmilor.
     În zonele marginale, cuestele se suprapun peste diapirul vestic: sistemul de cueste din Dealurile Gădălinului-cuesta Văii Gădălinului, menţionată şi de V. Gârbacea şi Florina Grecu, 1981, cuesta Căianului, pe valea cu acelaşi nume, cuesta Ghiurbercu, cu expoziţie sud-vestică, cuesta Suatului, pe valea omonimă, cu expoziţie sud-vestică, cuesta Ghirişului, cu expoziţie sud- vestică, cuesta Mociului. Sistemul de terase şi asimetria văii sunt martori ai acestui tip de evoluţie, I. Mac, 1965. Cuestele marginale regiunii sunt accentuate şi de mişcările de subsidenţă dinspre Mureş sau de coborârea continuă a nivelului de bază al Someşului Mic înspre Dej.

    2.2.2. Geomorfologie
    Morfologia
     De la Someş la Mureş şi de la Valea Dipşei la Valea Florilor se impune un relief de dealuri şi coline, cu o altitudine de 450-600 m, care sunt mărginite de versanţi monoclinali şi în cuestă, însoţite de văi largi cu numeroase iazuri. Regiune de coline, în general domoale, deseori disimetrice, despărţite prin văi relativ largi şi mlăştinoase ori cu lacuri pantele mai domoale sunt afectate de celebrele alunecări în cuiburi, ori în mormane, ce reprezintă caracteristici devenite clasice ale Câmpiei Transilvaniei.
     Caracterul de izolare centrală a Câmpiei Transilvaniei este dat de elementele morfografice şi morfologice, precum şi de elementele hidrografice specifice, dar şi de caracterele geografico- umane. Astfel, relieful uniform altitudinal şi energia redusă de relief, depozitele din materiale friabile şi prezenţa alunecărilor masive de teren, văile câmpiei cu caracterul lor radiar-excentric, incompetente, cvasi-absenţa teraselor, pseudo-luncile, prezenţa iazurilor, la care se adaugă exportul demografic, întăresc aspectul de izolare centrală a acestei unităţi.
     În caracterizarea reliefului un rol însemnat îl au elementele morfometrice şi morfografice.
     Fragmentarea orizontală a reliefului este o problemă morfohidrografică interesantă şi importantă în acelaşi timp, deoarece are relevanţă în studiul utilizării terenului, al repartiţiei şi dezvoltării reţelei de aşezări şi a reţelei de comunicaţii. Acoperirea fitopedologică este, de asemenea, în corelaţie directă cu acest aspect. Apar diferenţieri areale profunde între Câmpia Someşană şi Câmpia Mureşană, dar şi în cadrul acestor subunităţi. Acest parametru înregistrează în bazinul Luduşului valori cuprinse între 0,50 km/kmp pe reversurile monoclinale şi 3,00 km/kmp pe frunţile de cuestă şi în sectorul izvoarelor. În bazinul Fizeşului fragmentarea este mai redusă în partea nordică - 0,35-0,45 km/kmp, acolo unde, în schimb, este energia de relief mai mare, şi mai ridicată în partea central sudică, cu procese de eroziune mai evidente - 0,50 km/kmp.
     Chiar dacă aceste valori pot fi comparate cu cele din Podişul Someşan sau Podişul Târnavelor, este de remarcat faptul că aceste valori sunt datorate într-o proporţie covârşitoare sectoarelor de văi nepermanente, ceea ce îndepărtează posibilitatea corelaţiei, cel puţin din punct de vedere al capacităţii de susţinere ecologică.
     Pe lângă existenţa reliefului monoclinal, caracteristice pentru această regiune sunt: frecvenţa proceselor de versant, tipice pentru Câmpia Transivaniei fiind aluneăcrile de teren de tip glimee, şi extensiunea mare a luncilor, neconformă cu regimul de scurgere al râurilor şi debitul lor, fapt pentru care se pot defini ca "pseudolunci".

    Relieful colinar şi structurile de domuri şi cute diapire
     Relieful pe domuri. Este asociat faciesului intern al Depresiunii Transilvaniei şi este alcătuit dintr-o alternanţă de strate marno-argiloase, marne nisipoase, nisipuri, gresii care înmagazinează gazul metan. Etapa postpanoniană duce la modificări însemnate a structurii şi poziţionării în cadrul câmpiei a domurilor.
     Sub controlul unor nivele de baza regionale, dar mai ales locale se realizează accelerări sau încetiniri în ritmul modelării reliefului, funcţie preluată de reţeaua hidrografică, sau după caz, de procesele de acumulare fluviatilă. Se produc decompensări izostatice, cu influenţarea evoluţiei diapirismului si domurilor. Prin intermediul reţelei hidrografice, depozitele gazeifere cunosc transferări spaţiale, concomitent cu influenţarea directă a structurilor salifere, precum şi a brahianticlinalelor.
     Structurile salifere şi domurile s-au influenţat reciproc în evoluţia lor, astfel încât cutele diapire au deviat forma şi poziţia iniţială a domurilor, orientarea generală a domurilor în Câmpia Transilvaniei fiind nord vest-sud est, conformă cu orientarea generală a structurii.
     Formarea reţelei secundare duce la segmentarea domurilor şi brahianticlinalelor, dar va fi influenţată ulterior şi de poziţionarea acestora. În cazul acestor râuri poziţia marginală în raport cu structurile de domuri sau brahianticlinale va influenţa dinamica vale-versant, cu crearea reţelelor terţiare, torenţiale, perpendiculare pe cele secundare. Acestea duc la o resegmentare a domurilor sub influenţa proceselor active de versant -ravenaţie, torenţialitate - stimulate de substratul friabil şi panta accentuată. Pe lângă procesul de resegmentare a domurilor, dinamica acestora este influenţată de procesele de teşire-aplatizare sau de acumulare complexă.
     Domurile care se înscriu în cadrul domurilor marginale Depresiunii Transilvaniei sunt influenţate de un diapirism mai accentuat şi orientarea cutelor pe direcţia nord-vest sud-est, sau chiar nord-sud. Peisajul generat de astfel de relief este cel al suprafeţelor structurale bine conturate, cu cueste şi văi subsecvente, al reliefului de glimee consecvente - Sărmaşu, Răzoare, Miheşu de Câmpie, Cămăraşu, Năoiu. Desprinderea acestora se realizează în treimea superioară a versantului, iar acumularea are loc spre baza acestuia.
     Caracteristice în sectorul Cămărăş - Sărmăşel sunt glacizările bine conturate de la baza frunţilor de cuestă, cu remodelarea pseudoluncii, care în afara ariilor de confluenţe hidrografice lipseşte.
     În bazinetele torenţiale, cu formaţiuni coluviale foarte răspândite, se dezvoltă scurgerile noroioase, favorizate de prezenţa marnelor şi argilelor. Pe versanţii înclinaţi, asociaţi frunţilor de cuestă, se formează prăbuşiri care compartimentează versantul sub forma de şiruri piramidale, la Sărmaş, Sărmăşel.
     În perimetrele interdomale există o frecvenţă mare a ariilor de convergenţă hidrografică la nivelul reţelei terţiare. Modelarea actuală este în concordanţă cu treapta de relief mai coborâtă, dată de zona maximă de inflexiune a reliefului în centrul Câmpiei Transilvaniei, eroziunea torenţială la nivelul versanţilor fiind mai scăzută. Ca urmare, peisajul va fi dominat de amfiteatre de deraziune şi glacizări deluvio-coluviale la baza reversurilor de cuestă, alunecări lenticulare.
     În afara reţelelor de domuri se înscriu domurile Puini şi Mociu, din apropierea sitului, definite ca domuri detip izolat. Aceste domuri se înscriu în caracterul morfologic tipic al Câmpiei Transilvaniei: cueste, reversuri monoclinale.
     Relieful pe cute diapire. Orizontul de sare imprimă depozitelor de deasupra sa un caracter de modelare propriu. Cauzele locale şi regionale au determinat o mare varietate a formelor de diapirism: brahianticlinale, dom, masive de sare, lentile de sare. Depozitele badeniene ocupă poziţiile marginale Câmpiei Transilvaniei, îndeosebi partea vestică, suprapuse sitului în cajul localităţilor Cojocna, Boju, dar şi din alte părţi, cum ar fi cele nordică şi nord-estică. Poziţia şi structura cutelor diapire relevă evoluţia orizontului de sare în funcţie de ariile de subsidenţă şi ariile de convergenţă hidrografică, precum şi de evoluţia reţelelor de râuri în funcţie de prezenţa unor arii depresionare de tip graben - poarta Mociului, sau culoarul Buza-Mociu.
     Diapirul introduce modificări în hidro-morfologia iniţială printr-o dinamică de versant accentuată - glimee, ravenaţie, curgeri noroioase, glacizări deluvio-coluviale - cu influenţă directă asupra fizionomiei albiei râurilor. În acest sens putem aminti alunecările de teren care deviază cursul râurilor: de la Bărăi, Săcălaia, Sic, Căian, Suatu.
     Versanţii de pe flancurile anticlinalelor sunt caracterizaţi prin raportul frunte de cuestă/revers monoclinal. Modelarea actuală impune retragere şi resegmentare, cu predominarea proceselor de rill-wash, ravenaţie şi torenţialitate, dar şi creeping. Procesul complex de eroziune- acumulare este semnalat prin glacizări deluvio-coluviale, aplatizări şi teşiri.
     Caracteristice pentru relieful pe cute diapire sunt cuestele angulare, situate la intersecţia văilor secundare cu cele terţiare, confluente în unghi drept, dar ambele având caracter subsecvent, de exemplu confluenţa Vaida-Cămăraş cu Suatu, confluenţa Bărăilor cu Căianu.

    Relieful fluviatil
     Cvasiabsenţa teraselor, văile impresionant de largi în comparaţie cu aportul hidric din albie, sculptate în cuaternar, similitudinile fizionomice şi de dinamică a scurgerii între râurile aparţinând unor bazine hidrografice diferite, prezenţa pseudoluncilor ca efect al imposibilităţii de drenare a materialelor coluviale şi deluviale acumulate în perioade periglaciare, sunt caracteristici ale reliefului fluviatil monoton al Câmpiei Transilvaniei din zona studiată. În profil longitudinal, râurile principale prezintă porţiuni de îngustări, acolo unde intersectează strate mai dure de tipul tufurilor, gresiilor sau argilelor grezoase. Corelat cu acest aspect, apare şi devierea cursului general de curgere, imediat după depăşirea obstacolului litologic. Acolo unde râurile intersectează domurile sau brahianticlinalele - Sărmăşel, Sărmaş - apar inversiunile de relief, respectiv butonierele.

    Morfodinamica versanţilor
     Procesele de modelare a versanţilor se înregistrează diferenţiat în cadrul regiunii. Aici, contactul dintre cutele diapire de la Cojocna, Sic şi structurile de brahianticlinale de la Mociu, Puini şi domuri de la Sărmaş, Sărmăşel, impun o morfodinamica specifică: alunecări de teren masive, ravenaţie intensă, la Aiton, Suatu.
     Ariile de lăsare neotectonică, din perimetrele de întâlnire a morfostructurilor amintite anterior, se individualizează prin ritmuri lente ale morfodinamicii versanţilor. Lăsările neotectonice s-au manifestat intens, ceea ce a determinat o tendinţă geomorfologică de agradare, concretizată în dezvoltarea formelor de acumulare, cum ar fi pseudoluncile, glacisurile bazale, conurile de depunere în sectoarele de convergenţe hidrografice. Culoarele joase au rolul de nivele de bază locale pentru reţelele de râuri din interiorul regiunii, toate de ordin secundar, care drenează blocurile morfostructurale. În schimb, versanţii acestor sectoare suportă modelări prin alunecări de teren, procesul fiind stimulat de drenajul mult încetinit.
     Versanţii au două sectoare caracteristice: superior şi mediu, de eroziune şi inferior, de acumulare, astfel că întotdeauna versanţii vor avea o formă convexă la baza şi concavă în partea superioară - dl. Fegheu, la vest de Căianu, dl. Ghiriş. O altă problemă este vârsta depozitelor de versant: depozitele deluvio - coluviale sunt de vârstă periglaciară, depozite detritice de tuf angular - aria Cânepişti, în timp ce depozitele cu maximă extensiune, cele deluvio - coluviale cu concentraţie de humus sunt recente, postneolitice. Diferenţele majore în structură şi mod de manifestare morfodinamică sunt rezultatul modului lor de formare: aport substanţial de material de eroziune de pe versant în condiţii pluviale, respectiv remanieri de material relativ fin granulat în condiţii pluviale restrictive.
     Relieful structural şi dinamica asociată. Relieful monoclinal este cvasipermanent în arealul analizat, dând naştere proceselor de eroziune tipice şi diferenţiate pe cele două flancuri. Relieful colinar jos tipic, este influenţat în fizionomie de specificul structural. Relieful monoclinal generalizat este concretizat spaţial prin apariţia ansamblului de cueste şi reversuri monoclinale bine individualizate, văi subsecvente la care subscriu cursurile principale de ape din sit şi o morfodinamică a versanţilor tipică: alunecările de teren consecvente şi insecvente.
     Morfodinamica îmbracă forme variate conforme cu caracterul agenţilor modelatori, gradul de concentrare a acestora, litologia, structura, intensitatea proceselor geomorfologice. Ariile cu morfodinamică accentuată sunt condiţionate de existenţa morfostructurilor - cute diapire, brahianticlinale şi domuri - sau se suprapun peste aliniamente ce corespund dislocaţiilor tectonice reactivate neotectonic. Aceste morfostructuri imprimă reliefului aspecte de podişuri joase sau de masiveacoperite de depozite terţiare cu relief de platouri joase. Între aceste arii elevate există structuri tip culoar, cum ar fi culoarul sau "poarta" Mociului, pe care se grefează valea Ghirişului.
     Alunecările de teren de tip glimee, studiate de V. Gârbacea, T. Morariu, I. Mac, s-au produs în formaţiuni sedimentare monoclinale sau uşor cutate, cu strate permeabile dispuse pe un strat marno-argilos. Este edificatoare relaţia dintre glimee şi formaţiunile sarmaţianului sau la limita dintre sarmaţian şi etajele inferioare şi superioare. Formele sub care se prezintă glimeele sunt diverse, "de la simple movile sau forme izolate alungite, până la morfologia complexă cu o multitudine de forme pozitive şi negative, de 100-200 ha, de tipul movilelor în două sau mai multe şiruri de alunecare, fragmentate de şiruri depresionare ocupate de mlaştini sau lacuri". Alunecările masive de teren - cunoscute în aria studiată sub numele de grueţi, copârşae, dâmburi sau domburi - îşi leagă evoluţia de "existenţa rocilor eterogene şi a apelor subterane prezente la suprafaţa pachetelor de marne şi argile impermeabile, dar şi de climatul rece şi umed al postglaciarului".
     Cele mai edificatoare în acest sens sunt alunecările de teren de tip glimee de la Suatu, Dâmburile, Aruncuta şi Aiton.
     Frecvenţa alunecărilor de teren îşi are explicaţia, în afară de constituţia litologică, în alternanţa perioadelor de precipitaţii.
     Procesele de versant sunt asociate între ele, organismele torenţiale, în cazul de faţă, chiar dacă numai incipiente, bazale, contribuie la modelarea ultimelor şiruri de alunecare; practic, înclinările pe reversul monoclinal, alunecările de tip glimee declanşate pe acesta şi segmentarea bazală creată de organismele torenţiale la Aruncuta şi Dâmburile, sau în alte arii cu alunecări de tip glimee. Ţinând cont de faptul că la cele mai multe alunecări de teren cornişa de desprindere este slab pusă în evidenţă, comparativ cu şirurile masive de alunecare, iar în unele cazuri fostele culmi interfluviale au glisat şi au creat movilele incipiente, rezultă că morfologia actuală a este strâns legată de evoluţia de ansamblu a arealului, mai ales în ceea ce priveşte interfluviile şi culmile.
     Alunecările de teren de tip glimee, studiate de T. Morariu, V. Gârbacea, I. Mac şi alţii, alături de pseudolunci, efect al caracterului incompetent al râurilor din regiune şi acumulărilor coluvio-proluviale neevacuate de la bază versanţilor, precum şi relieful de tip cuestă, reprezintă componentele morfologice esenţiale ale peisajului sitului.

    Morfometria
     Analiza aspectelor morfologice şi morfometrice reprezintă una dintre cele mai importante abordări în vederea înţelegerii modului de formare şi al evoluţiei peisajului actual al sitului ROSCI0238 Suatu - Cojocna - Crairât.
     Elementele cantitative de analiză a reliefului stau la baza aprecierilor calitative a acestuia sub aspectul favorabilităţii sau a restrictivităţii diferitelor aspecte de mediu asupra cărora îşi exercită o influenţă deosebită, influenţează scurgerea pe versant şi în albie, tipologia solurilor şi existenţa anumitor formaţiuni vegetale şi au o influenţă asupra activităţilor umane în vederea valorificării a spaţiului geografic. Trăsăturile importante ce caracterizează relieful de aici sunt: prezenţa reliefului monoclinal, înclinarea generală de la vest spre est, prezenţa unor culoare de vale adânci. Indicatori geomorfologici cantitativi cu rol determinant în evoluţia şi morfologia arealului studiat vor fi prezentaţi în ceea ce urmează.

    Hipsometria
     Din punct de vedere al hipsometriei, relieful sitului se dispune pe un ecart altitudinal de 331,8 metri, între 302 m şi 633,8 m.
     Pentru analiza hipsometriei a fost realizată harta hipsometrică folosindu-se baza topografică la scară 1:25.000.
     Analiza hărţii hipsometrice permite observarea aceleiaşi situaţii remarcate şi anterior, o dispunere în trepte a reliefului de la vest spre est, la vest existând valorile cele mai ridicate şi progresiv spre est valori mai coborâte. Acest lucru este în conformitate cu înclinarea generală a reliefului de aici, dinspre marginea Câmpiei Transilvaniei mai ridicat, spre partea centrală a acesteia, unde apar ariile de lăsare neotectonică.
     Analiza comparativă a hipsogramei şi histogramei ne permite observarea raporturilor ce se stabilesc între diferitele suprafeţe din punct de vedere altitudinal.
     Analiza distribuţiei fâşiilor altimetrice arată un puternic dezechilibru din punct de vedere al extinderii în suprafaţă a acestor fâşii. Pentru o mai bună imagine a distribuirii altitudinale a reliefului s-a realizat o analiză combinată între fâşiile altimetrice şi treptele de relief. Astfel, joasă, treapta albiilor cursurilor de apă şi a formelor de contact morfohidrologicse dispune între altitudinea cea mai redusă în acest ecart altimetric fiind cuprinsă suprafaţa albiei minore a albiei majore şi acolo unde apare, pe suprafeţe restrânse, a luncilor. Ocupă o suprafaţă relativ însemnată procentual de cca. 39%.
     Următoare treaptă, cea de 400-500 m, are cea mai mare extensie în suprafaţă, deţinând procentual 50.63% din total. Este treapta versanţilor şi a interfluviilor mai joase, treaptă care domină în relieful sitului. La acest nivel avem cea mai intensă morfodinamică a reliefului.
     Treapta de 500-600 m ocupă suprafeţe mult mai restrânse deoarece estensia acesteia se rezumă la nivelul interfluviilor principale; procentual deţine doar 9.98% din totalul suprafeţei analizate.
     În final treapta superioară de peste 600 m ocupă cea mai redusă suprafaţă, de doar 0.36%; apariţia acesteia se remarcă doar în partea de vest a sitului, în cadrul arealului nr. 5 care este localizat la vest de localitatea Boju. Este vorba de o suprafaţă restrânsă dezvoltată la nivelul unui interfluviu superior.
     Putem concluziona că treptele de relief se desfăşoară pe câteva nivele: primul nivel cel al albiei minore, majore şi al luncii, la care se adaugă glacisurile şi formele de contact morfologic, apoi treapta versanţilor şi în final treapta interfluviilor principale.

    Densitatea şi adâncimea fragmentării reliefului
     Sunt indici morfometrici care ne indică repartiţia spaţială a intensităţii eroziunii fluviale şi evoluţiei reţelei de văi precum şi omogenitatea sau eterogenitatea litologică. Valorile densităţii şi adâncimii fragmentării au fost calculate pe baza D.E.M.-ului obţinut cu ajutorul curbelor de nivel de pe hărţile topografice la scara 1:25.000.
     Densitatea fragmentării reliefului a fost calculată avându-se în vedere totalitatea văilor din arealul studiat; valorile de lungime în km ale văilor au fost raportate la kmp de suprafaţă.
     Din analiza hărţii densităţii fragmentării se observă că arealele cu valori ridicate apar, aşa cum şi era de aşteptat în cazul aliniamentelor principale de văi unde cursul principal şi afluenţii acestuia furnizează valori mai mari de densitate. Cele mai reduse valori de < 0,2 km/kmp apar pe interfluviile principale.

    Adâncimea fragmentării reliefului.
     Adâncimea fragmentării reliefului reprezintă un indicator morfometric important în exprimarea peisajului geomorfologic care prezintă diferenţele altimetrice pe verticală, rezultat al ratelor de adâncire a râului în timp şi un factor condiţionant pentru evaluarea dinamicii şi frecvenţei proceselor de modelare.
     Harta energiei reliefului a fost calculată folosindu-se valori medii ale adâncimii fragmentării şi nu cele maxime. Calculul s-a realizat prin diferenţa dintre valoarea altimetrică maximă şi cea minimă de pe o suprafaţă standard de 1 kmp. Valoarea diferenţei obţinute a fost mediată pentru a se obţine valoarea cea mai apropiată de realitatea din teren.
     Valorile adâncimii fragmentării sunt distribuite neuniform în cadrul sitului. Acestea urmăresc parţial distribuţia valorilor densităţii fragmentării.
     Geodeclivitatea este indicatorul morfometric care determină cel mai mult geneza şi intensitatea procesele geomorfologice actuale.
     Au fost elaborate şase clase de pante pe baza criteriului genetic. Conform acestui criteriu pantele până la 2 grade sunt considerate ca limită superioară a arealelor dominate de modelarea fluvială şi de acumulările de apă. Pantele de 2-5 grade sunt specifice zonelor de contact dintre vale şi versant sau între versant şi culmile interfluviale cu procese de eroziune uşoară sau acumulare deluvio-coluvio-proluvială. Între 5-10 şi 10-20 grade domină procesele de deplasare în masă pe versanţi, iar peste această valoare până la 30 grade au loc intense procese de eroziune difuză, surpări şi şioiri. Pantele de peste 30 grade reprezintă limita pentru mobilizarea depozitelor de versant nefixate.
     Modul de îmbinare a categoriilor de pante reflectă parţial etajarea treptelor de relief, dar o evidenţiere mult mai fidelă este aceea a modului de îmbinare a densităţii şi adâncimii fragmentării. Se observă astfel că cele mai mari valori ale unghiului de pantă apar acolo unde atât densitatea cât şi adâncimea fragmentării au valori ridicate. Valorile pantelor sunt distribuite neuniform în cuprinsul sitului.
     Astfel clasa de 0-2 grade este specifică arealelor grefate fie pe porţiuni ale interfluviilor superioare fie la nivelul unor lunci şi albii de văi. Procentual ocupă suprafeţe restrânse aprox. 4 % din întreaga suprafaţă a sitului.
     Valorile de 2-5 grade apar în sectoarele de racord dintre alibi şi lunci cu glacisurile şi pe racordul dintre intefluvii şi versanţi. Ponderea acestora se ridica undeva la 18% din totalul suprafeţei sitului. Categoria sectoarelor mediu înclinate de 5-10 grade ocupă cea mai mare pondere, 41.32% din total, dominând în principal pe versanţi şi secundar pe interfluvii. Clasa valorică de 10-20 şi 20-30 grade include aproape în totalitate versanţii mai înclinaţi din cadrul sectoarelor de vale. Acestea împreună deţin un procent de 35.75% din total.
     În final clasa cu valori de peste 30 grade, care deţine şi un procent foarte redus de cca. 0.05%, apare doar în cazuri izolate aşa cum sunt situaţiile unor aflorimente geologice, cornişele fronturilor de cuestă, dar şi pe versanţii monticulilor alunecărilor de tip glimee ori pe râpele de desprindere ale alunecărilor.
     Tabelul nr. 2
     Intervalele de pantă şi valorile acestora de ocupare în procente în cadrul sitului

┌────┬────────────────┬────────────────┐
│Nr. │ │ │
│crt.│Intervale de │Procent de │
│ │pantă │ocupare │
├────┼────────────────┼────────────────┤
│1 │0 - 2 grade │4.07834 │
├────┼────────────────┼────────────────┤
│2 │2,1 - 5 grade │18.7147 │
├────┼────────────────┼────────────────┤
│3 │5,1 - 10 grade │41.32066 │
├────┼────────────────┼────────────────┤
│4 │10,1 - 20 grade │32.19245 │
├────┼────────────────┼────────────────┤
│5 │20,1 - 30 grade │3.644072 │
├────┼────────────────┼────────────────┤
│6 │30,1 - 36 grade │0.049778 │
└────┴────────────────┴────────────────┘



     Expoziţia versanţilor are un rol deosebit pentru procesele geomorfologice în special în declanşarea, tipul şi intensitatea proceselor de meteorizaţie. Orientarea versanţilor controlează prin durata insolaţiei şi unghiul de pantă, regimul caloric al suprafeţei terestre, rezultând de aici o gamă foarte largă de modificări la nivelul rocilor şi solului. Din acest punct de vedere, contraste importante se remarcă între versanţii nordici şi cei sudici putându-se ajunge până la o valoare de 100-150 C diferenţă. Acest fapt va impune pentru versanţii sudici: dispariţia rapidă a zăpezii, durata mai redusă a proceselor de nivo-ablaţie şi în schimb dominanţa proceselor de pluvio- ablaţie. Umiditatea diferită pe cele două categorii de versanţi umbriţi şi însoriţi va influenţa şi chiar impune anumite procese de meteorizaţie. Astfel pe versanţii însoriţi, cu umiditatea redusă în timpul anului principalele procese de meteorizaţie vor fi cele fizice, dezagregările, pentru ca versanţii cu expoziţie nordică şi umiditate ridicată să fie afectaţi în principal de procese chimice, alterarea. Ca urmare şi produsele meteorizaţie se vor diferenţia pe versanţii însoriţi faţă de cei umbriţi.
     Cu toate că este un indicator pur calitativ efectele expoziţiei au o importanţă deosebită în declanşarea şi întreţinerea a numeroase procese geomorfologice, în intensitatea şi dinamica acestora. În plus, dictează direct şi/sau indirect alte elemente din mediu: tipurile de vegetaţie, categoriile de sol, gradul de umiditate din sol, etc.
     Categoriile de expoziţie ţin cont de cantitatea de radiaţie solară care ajunge la suprafaţa versanţilor, fapt dictat de modul cum se realizează orientarea versanţilor raportată la punctele cardinale; se disting: versanţii însoriţi cu expunere S şi SV, semiînsoriţi, spre SE şi V, semiumbriţi, spre E şi NV şi umbriţi, spre N şi NE.
     Înclinarea generală a arealului de la vest la est a determinat o pondere relativ echilibrată între versanţii umbriţi şi semiumbriţi şi cei însoriţi şi semiînsoriţi. Procentual, versanţii umbriţi şi semiumbriţi însumează cca. 53.66% din totalul suprafeţei sitului. Pe aceşti versanţi topirea zăpezilor şi dezgheţul se produc mai târziu şi mai lent, sunt puţin expuşi eroziunii peliculare şi afectaţi în principal de procesele de alterare.
     Dispunerea văilor principale pe direcţie iniţial sud vest-nord est a determinat ca toţi versanţii de dreapta ai acestora să aibă o expoziţie semi-însorită sau însorită. Procentual, acest tip de versanţi ocupă cca. 46.30% din total. Aceşti versanţi sunt degajaţi rapid de zăpadă şi îngheţ şi afectaţi de timpuriu şi pe o perioadă lungă din an de procesele de pluvioablaţie, creep, şiroire.
     Suprafeţele plane deţin o pondere foarte redusă, de cca0.13%.
     Pe baza indicilor geomorfologici cantitativi şi calitativi putem afirma că funcţionalitatea şi dinamica geomorfologică a arealului prezintă două aspecte: pe versanţi, cu o energie a reliefului şi pante mai accentuate se remarcă o dinamică mai intensă a proceselor geomorfologice, pe când în albiile râurilor, în lunci, dar şi pe interfluvii, cu energie de relief mică şi pante domoale se remarcă o dinamică şi o intensitate redusă a proceselor geomorfologice.
     Tabelul nr. 3
     Orientările suprafeţelor şi procentul acestora de ocupare în cadrul sitului

┌────┬────────────────┬────────────────┐
│Nr. │ │ │
│Crt.│Expoziţia │Procent de │
│ │versanţilor │ocupare % │
├────┼────────────────┼────────────────┤
│1 │N │9.555605 │
├────┼────────────────┼────────────────┤
│2 │NE │13.13102 │
├────┼────────────────┼────────────────┤
│3 │E │9.979574 │
├────┼────────────────┼────────────────┤
│4 │SE │5.961311 │
├────┼────────────────┼────────────────┤
│5 │S │8.18586 │
├────┼────────────────┼────────────────┤
│6 │SV │15.64908 │
├────┼────────────────┼────────────────┤
│7 │V │16.37859 │
├────┼────────────────┼────────────────┤
│8 │NV │13.13788 │
├────┼────────────────┼────────────────┤
│9 │Suprafeţe plate │0.137318 │
└────┴────────────────┴────────────────┘





    2.2.3. Hidrologie
    Apele freatice
     Cantitatea şi calitatea apelor freatice reprezintă probleme ce au condiţionat dezvoltarea economică şi socială a habitatelor rurale şi au determinat amenajarea şi întreţinerea antropică a lacurilor create natural. Nivelul freatic este caracterizat de discontinuitate areală şi neuniformitate în privinţa adâncimii, cu consecinţă directă în alimentarea reţelei hidrografice de suprafaţă. Aceasta din urmă este alimentată pluvial sau pluvio-nival, ponderea freaticului fiind foarte redusă, aproximativ 18-20%.
     Apele freatice au o importanţă deosebită în cadrul regiunii relevând posibilitatea de dezvoltare a localităţilor sau amplasarea altora şi susţinerea unei agriculturi eficiente. Condiţiile fizico-geografice permit acumularea diferenţiată a apelor freatice la diferite adâncimi şi dau un caracter destul de asemănător al acestora pe cuprinsul regiunii studiate.
     Alimentarea stratului freatic se realizează prin infiltraţii directe din precipitaţii, aport subteran sau superficial de pe versanţi şi din reţeaua de râuri. În general, predominanţa formaţiunilor impermeabile aproape de suprafaţă, favorizează scurgerea în detrimentul infiltraţiei, astfel încât pânzele freatice căpătă un caracter insuficient şi superficial.
     Acumularea apelor freatice este posibilă în prezenţa depozitelor badeniene de argile şi marne, cu intercalaţii de nisipuri şi nisipuri grezoase. În cadrul depozitelor sarmaţiene se asigură o acumulare bogată a apelor freatice, aici nisipurile având o grosime apreciabilă. Cuaternarul reprezentat de depozite aluvio-coluviale şi deluviale creează, la baza versanţilor în cuestă şi de-a lungul "pseudoluncilor", zone cu exces de umiditate, cu influenţă negativă asupra calităţii apelor freatice.
     Adâncimea stratului freatic este influenţată de structură, pe cuestele principale nivelul fiind la 4-5 m sau chiar la 6 m, pe cuestele secundare la o adâncime mai mică, 3-5 m, în timp ce pe reversuri se găseşte la 6-7 m. Evident, valori opuse se înregistrează între lunci, 0-3 m, şi interfluvii, peste 7 m. Volumul redus al apelor freatice imprimă caracterul temporar sau intermitent marii majorităţi a apelor de suprafaţă în perioada de vară şi la începutul toamnei. La acestea se adaugă valoarea evapotranspiraţiei reale care în intervalul aprilie - octombrie, este de 550-600 mm, creând un deficit anual de 50-100 mm, jumătate din această valoare înregistrându- se în lunile de vară, cu consecinţe directe negative în cultura plantelor şi dezvoltarea vegetaţiei naturale.
     În corelaţie cu caracteristicile stratului freatic apare o altă componentă importantă a peisajului, fenomenul de înmlăştinire. Cauza rezidă în prezenţa stratului impermeabil marno- argilos aproape de suprafaţă, ridicând stratul freatic la 0,5-1 m, alături de lipsa unei pante accentuate în profilul văilor şi lăţimea considerabilă a pseudo-luncilor cu forma lor cvasiorizontală. Fenomenul de înmlăştinire se resimte în văile larg deschise, ex. Suatu - 66 ha Ca urmare în cele mai multe cazuri localităţile nu sunt amplasate în lunci, preferându-se versanţii slab înclinaţi sau bazinele de recepţie ale văilor secundare.

    Apele de suprafaţă
     Râurile care formează reţeaua hidrografică a sitului de interes comunitar aparţin la două bazine hidrografice majore: bazinul Someşului Mic şi bazinul Mureşului. Tributare Someşului Mic direct sau prin intermediul unor cursuri colectoare enumerate de la est spre vest sunt: Pârâul Suatu cu afluenţii Valea Bercheş, Valea de după Pădure, care la rândul ei are ca afluent Valea Surducului şi Valea Ghiriş, Pârâul Căianuluicu afluentul Valea Seleş, Pârâul Cojocna, cu afluenţii Valea Sărată, Valea Rojutu, Valea Ceroiu şi Valea Biboruş şi Pârâul Mărăloiu. Acesta din urmă este singurul afluent direct al Someşului Mic, toate celelalte fiind colectate de către Valea Gădălinului.
     Tributare bazinului Mureşului prin intermediul râului Arieş sunt: Valea Caldă Marecu afluentul Valea Fâneaţa Vacilor, care la rândul ei colectează apele Văii Sarganului şi Valea Florilorcu afluentul Valea Lungă Mare.
     Orientarea generală est-vest a râurilor mari este conformă cu provenienţa şi cu direcţia de transport a sedimentelor pliocene, precum şi cu panta reliefului iniţial, apărut dupa retragerea apelor pliocene. Acesta prezenta o cădere spre două direcţii: nord-vest şi sud-vest, reprezentând o caracteristică a întregului bazin transilvan. În Câmpia Transilvaniei râurile mari marginale, amintite mai sus respectă această direcţie de curgere. Someşul Mic, de asemenea, se îndreaptă pe direcţia sud-nord spre zona de evacuare pliocenă din nord-vest.
     Mureşul se înscrie pe o linie de fractură ce se suprapune peste înclinarea generală iniţială est-vest a reliefului pliocen, râul păstrându-şi caracterul consecvent pe care îl au râurile mari ce delimitează Câmpia Transilvaniei pe trei laturi. Râurile din interiorul regiunii, cu direcţie nord- sud, Valea Caldă Mare şi Valea Florilor, perpendiculare pe Arieş, se înscriu pe sectoarele de lăsare neotectonică dintre morfostructurile regiunii, dar au cursul influenţat şi de structura de domuri, prezentând în mod frecvent un caracter subsecvent.
     Între Apahida şi Dej, Someşul Mic corespunde generaţiei de râuri adaptate marilor dislocaţii tectonice reluate de mobilitatea mişcărilor petrecute imediat după retragerea apelor lacustre pliocene. Corespunde unei zone de fracturi pe care o urmează râul, ce se continuă până la Dej. Această fractură pe direcţia sud-nord este "matca" pentru organizarea cursurilor de apă afluente Someşului Mic pe aceeaşi direcţie: Căianul şi Gădălinul.
     Mişcările de subsidenţă în cazul Mureşului par a fi, în acest caz, mult mai ample decât la Someşul Mic. Afluenţul Mureşului, Arieşul, va fi influenţat în scurgerea lui de nivelul de bază local al acestuia, cu efect direct în modelarea puternică a frunţilor de cuestă.
     Reţeaua interioară cuprinde râuri cu debite scăzute; Gădălinul are 0,61 mc/s, aşa încât toate celelalte râuri ale sitului vor avea valori ale debitelor mai reduse, cu un regim de scurgere semipermanent sau intermitent, exceptând râurile al căror regim a fost modificat prin acumulările lacustre antropice sau naturale, ca în cazul râurilor Valea Caldă Mare şi Valea Sarganului. Aşa cum se poate observa, debitul râurilor nu este corelat cu suprafaţa de colectare a apelor, fiind tributar regimului precipitaţiilor care are un evident caracter uniform.
     Alimentarea fiind pluvio-nivală, se înregistrează viituri în lunile martie-aprilie, ca urmare a topirii zăpezilor şi în mai-iulie în urma ploilor cu caracter torenţial.
     O altă problemă o reprezintă scurgerea medie, maximă şi minimă, cu influenţă directă asupra valorificării agricole a terenurilor. Scurgerea medie fluviatilă în Câmpia Transilvaniei, înregistrată pe perioada 1950-1970, are valori cuprinse între 50-100 mm în majoritatea bazinelor hidrografice.
     Scurgerea maximă are loc în perioada apelor mari de primavară şi în timpul viiturilor de la începutul verii, iar scurgerea minimă are loc în timpul verii şi iernii. Din analizele anotimpuale rezultă o variaţie mare a debitelor: pe Gădalin primăvara se înregistrează 0,79 mc/s, iar toamna 0,20mc/s. În analiza regiunii se constată o aridizare progresivă, semnalată din 1983-1985, cu un maxim în 1990, cu efect în diminuarea scurgerii dar şi în diminuarea variaţiilor anotimpuale.
     Substratul format din formaţiuni miocene uşor erodabile creează premisele unei încărcări considerabile a râurilor cu aluviuni în suspensie. Râurile de aici, conform studiilor mai vechi, au valori inferioare ale turbidităţii, între 300-500 g/mc, explicaţia constând în energia de relief ceva mai redusă din cuprinsul bazinelor hidrografice respective. În schimb, studiile mai recente, dau valori superioare pentru bazinele din nordul regiunii, de aproximativ 1 kg/mc, ceea ce denotă o activitate umană mai intensă, resimţită nu în dinamica defrişărilor, ci în utilizarea neraţională a terenurilor agricole.
     Făcând o corelaţie morfo-hidrografică în profil transversal, la râurile din sit se pot distinge patru subsectoare hidro-geomorfologice:
    1. canalul etiajului, în amonte larg de 0,5-1 m, în aval nedepăşind 3-4 metri, uneori cu repezişuri datorate interceptării gresiilor sau, mai rar, a tufurilor;
    2. albia minoră, care în funcţie de coerenţa rocilor poate să fie cu maluri joase, puţin prinse în vegetaţie, sau cu maluri înalte, cu o vegetaţie mai abundentă;
    3. albia majoră periodicăeste ocupată de viituri cel puţin o dată pe an;
    4. albia majoră excepţională este asociată celor mai mari creşteri de nivel şi nu se distinge decât în cursul inferior al râurilor, unde lunca este foarte extinsă. La râurile mai mici, acest sector este delimitat de însăşi baza versanţilor.

     Tabelul nr. 4
     Localizarea principalelor bazine hidrografice pe teritoriul sitului

┌────┬────────────┬────────────────────┐
│ │ │ │
│Nr. │Bazinul │ │
│Crt.│hidrografice│Afluenţi principali │
│ │Someş │ │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│ │ │Valea Bercheş, Valea│
│1 │Pârâul Suatu│de după Pădure sau │
│ │ │Valea Surducului şi │
│ │ │Valea Ghiriş │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│2 │Pârâul │Valea Seleş │
│ │Căianului │ │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│3 │Pârâul │Valea Sărată, Valea │
│ │Cojocna │Rojutu, Valea Ceroiu│
│ │ │şi Valea Biboruş │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│4 │Pârâul │ │
│ │Mărăloiu │ │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│ │Bazinul │ │
│5 │hidrografice│ │
│ │Mureş │ │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│ │Valea Caldă │Valea Fâneaţa │
│6 │Mare │Vacilor sau Valea │
│ │ │Sarganului │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│7 │Valea │Valea Lungă Mare │
│ │Florilor │ │
└────┴────────────┴────────────────────┘



     Unităţile lacustre din sits-au format, după unele accepţiuni mai vechi, în primele secole de creştinizare a populaţiei maghiare din Transilvania, aproximativ în sec.XII-XIII. Alte accepţiuni consideră formarea lacurilor legată de retragerea lacului ponţian spre bazinul panonic, fundul de mare intrând sub acţiunea agenţilor de modelare, care au dus la adâncirea treptată a reţelei hidrografice şi la formarea bazinelor actuale. După unii autori rolul antropic se reduce la folosirea condiţiilor fizico-geografice naturale preexistente pentru construirea digurilor şi retenţia unei mai maricantităţi de ape. Cea mai verosimilă explicaţie a formării lacurilor în Câmpia Transilvaniei este cea care tratează geneza şi evoluţia conform cu reţeaua hidrografică din regiune şi aceasta în corelaţie cu nivelul de bază al râurilor mari marginale, Someşele şi Mureşul. Pe baza analizelor de polen prelevate din unele arii de luncă, s-a concluzionat că lacurile au luat naştere în boreal - atlantic, acum 7000-8000 ani, în condiţiile unui climat răcoros, postglaciar. Această afirmaţie ar răsturna ipoteza formării lacurilor prin intervenţie antropică, în perioada feudală. Analizele de polen efectuate la fostul lac de la Suatu şi la Geaca indică prezenţa lacurilor acum 9000-10000 de ani, deci foarte probabil înaintea dezvoltării unor comunităţi omeneşti. Totuşi, conform accepţiunilor actuale, climatul în boreal era unul cald şi arid, comparativ cu situaţia de azi, iar în atlantic, corespunzând tot optimului climatic, mai rece decât în boreal, dar mai umed, cu o trecere graduală ulterioară la o etapă mai aridă şi mai caldă. Concluzia care se desprinde este aceea că lacurile din Câmpia Transilvaniei s-ar fi putut forma cu predilecţie în atlantic.
     Cercetări mai recente, în arealul fostei acumulări Căianu, dezvăluie faptul că originea lacurilor este mult mai recentă, subatlantică, aproximativ 2000 de ani, înainte de această perioadă existând probabil ochiuri de apă în arii de luncă.
     Formarea lacurilor în Câmpia Transilvaniei are la bază mai multe argumente folosite de-a lungul timpului de mai mulţi cercetători. Astfel, panta, deci declivitatea redusă în profilul longitudinal al râurilor este un argument. Valori foarte reduse ale pantei se înregistrează în secţiunile mediane ale râurilor, acolo unde au apărut unităţile lacustre.
     Un alt argument este intersectarea formaţiunilor geologice mai dure, de tipul tufurilor dacitice, sau gresiilor, care duc la îngustarea pe sectoare a văilor. Apa stagnează în mici bazinete încadrate de zone de îngustare. Corelate cu debitul, panta redusă şi cantitatea de precipitaţii înregistrate în regiunea studiată, aceste zone de îngustare reprezintă reale obstacole geomorfologice în profilul longitudinal al râurilor. Prezenţa sării la Cojocna a dus la favorizarea adâncirii cuvetelor lacustre, ceea ce indică faptul că diapirul a constituit factor local în evoluţia sa, iar pretabilitatea sa la eroziune a contracarat dinamica colmatării.
     Colmatarea continuă a lacurilor este un fenomen larg întâlnit, este cauza adâncimii lor reduse şi reprezintă un indiciu al evoluţiei lor. Procesul pare să fi fost continuu, astfel că în spatele unităţilor lacustre colmatate, redirijate ca obstacole naturale, s-ar putea forma noi lacuri.
     Activitatea antropică a favorizat, după cele mai multe accepţiuni, retenţia apei în unităţi lacustre în zonele de îngustare a văilor sau în ariile de confluenţă, adică acolo unde caracterul văii permite acest tip de amenajare.
     Unităţile lacustre, alături de râurile cu caracter incompetent şi calitatea inferioară, necorespunzătoare, a apelor freatice, creează componenta hidrografică esenţială a peisajului Câmpiei Transilvaniei.

    2.2.4. Clima
     Analiza elementelor climatice ce caracterizează situl nu poate fi făcută decât în contextul mai larg al abordării climei în tot spaţiu geografic al Câmpiei Transilvaniei, cu particularizări pentru teritoriul studiat. Datele şi informaţiile de ordin climatic au fost obţinute în principal de la staţia meteorologică de la Sărmaşu, dar şi de la alte staţii aflate în vecinătate, cum ar fi cea de la Turda.
     Datorită localizăriisitului, în partea de vest a Câmpiei Transilvaniei, se face simţită influenţă centrilor barici de acţiune dinspre Atlantic şi a celor din nord şi ca urmare, cea mai mare parte din an deasupra acestei regiuni este prezentă circulaţia de componentă vestică şi nordică.
     Climatul Câmpiei Transilvaniei este caracterizat prin cvasiuniformitate a manifestărilor elementelor sale componente, deşi la nivel topoclimatic există unele diferenţieri. Astfel, diferenţele cele mai accentuate sunt între nordul nemoral şi sudul silvostepic, iar, ca influenţă a proximităţii Munţilor Apuseni, binecunoscuta "umbră" de precipitaţii din sectorul SV, în opoziţie cu sectorul estic, unde masele de aer de factură oceanică se refac. Corelaţia actuală între elementele climatice şi dezvoltarea covorului vegetal trebuie înţeleasă ca o rezultantă a dinamicii în timp, şi poate fi extinsă la analize complexe, în care să fie incluse şi alte componente - suportul edafic sau activitatea antropică, o retrospectivă climatică la nivelul secvenţelor holocenului rezolvă probleme legate de aceste corelaţii, fie că este vorba de corelaţii pedo- climatice, hidro-climatice sau fito-climatice.
     Temperatura aerului, ca şi componentă climatică importantă din perspectivă ecologică, înregistrează 8,5 - 9° C, sub influenţa foehnizării în umbra Trascăului.
     În partea de V incidenţa lacurilor şi a reliefului mai înalt duce la diferenţe de temperatură de 1, chiar 1,5° C între văi şi culmi, sub influenţa complementară a ceţurilor de vară. Mediile lunare depăşesc 5° C din luna aprilie până în octombrie inclusiv.
     Numărul zilelor de vară din martie pînă în octombrie depăşeşte 75 zile; zilele de îngheţ şi brumă sunt frecvente în martie şi rare în aprilie, posibile în mai şi septembrie, frecvente în octombrie. Ultimul îngheţ este la 24 aprilie, iar primul la 8 octombrie, rezultînd un număr de 167 zile fără îngheţ.
     Temperaturile medii ale lunilor extreme arată, la rândul lor, uşoare diferenţe locale. Media lunii ianuarie este de -3°, -4° C la nivelul întregii regiuni, variaţiile nord-sud fiind sub un grad. În schimb, în luna iulie, se înregistrează 17-18° C în vest şi sud-vestul câmpiei, chiar uşor peste această valoare în extremitatea sud-vestică. Tendinţa de continentalizare din partea sud-vestică este, aşadar, consecinţă pluvială şi nu termică. Asociat cu temperaturile mai ridicate, evapotranspiraţia reală în lunile fără îngheţ, aprilie - octombrie, este de 550-600 mm, creând un deficit anual de 50-100 mm, cu consecinţe directe negative în cultura plantelor.
     Decalajul între partea nordică a sitului este evident prin analiza primeizilecuîngheţ. Jumătatea sudică a regiunii înregistrează prima zi cu îngheţ în prima decadă a lunii octombrie în timp ce sectorului nordic, nord-vestic îi corespunde ultima decadă a lunii septembrie. În extremitatea sudică, sud-vestică prima zi cu îngheţ este spre a doua decadă a lunii octombrie. Data de 6 octombrie, ca primă zi cu îngheţ, delimitează clar cele două sectoare ale Câmpiei Transilvaniei. Fenomenul opus, ultimazicuîngheţ, este înregistrat în ultima decadă a lui aprilie, dealurile mai înalte din nordul Câmpiei semnalându-l la începutul lunii mai.
     Diferenţele climatice între partea N-NV şi cea S-SV se manifestă cel mai clar în cantitatea de precipitaţii: 650 mm, respectiv sub 550 mm/an.
     Consecinţele asupra fizionomiei reţelei hidrografice sunt în relaţie directă cu altimetria şi fragmentarea reliefului: incidenţa mai mare a reţelelor semipermanente în SV şi debitul superior al râurilor din NV. Datele pluviometrice culese de la staţia Turda pe intervalul 1949-1997 relevă o medie de 495,9 mm, ceea ce creează o amplitudine la nivelul câmpiei de 200 mm, care este impresionantă având în vedere suprafaţa acesteia şi relativa uniformitate altimetrică.
     Referitor la regimul precipitaţiilor se remarcă o uniformitate a datelor înregistrate de staţiile meteo. Mersul lunar al precipitaţiilor este comparabil, diferenţe însemnate apărând la cantitatea totală anuală şi lunară. Între lunile sezonului rece şi cele ale sezonului cald există de asemenea diferenţe. De exemplu, fără excepţie, peste jumătate din cantitatea de precipitaţii cade în intervalul mai-iulie, cu luna iunie cea mai umedă pe ansamblul anului.
     Uneori precipitaţiile cad într-un interval scurt de timp, au caracter torenţial şi favorizează declanşarea sau reactivarea proceselor de versant. Corelat cu fizionomia bazinelor de recepţie a râurilor, cu incapacitatea de transfer a albiilor şi panta redusă în profil longitudinal, ploile torenţiale din iunie-iulie reprezintă un pericol real de inundaţii.
     Deficitele de apă în sol şi atmosferă se înregistrează primăvara în martie şi în perioada august - septembrie, indicele de ariditate de Martonne înregistrând valori de 25-35, mai ridicate în ianuarie, mai mici în septembrie şi martie.
     Tabelul de mai sus arată elocvent raportul dintre situarea staţiei în cadrul Câmpiei şi expresiile climatice la nivel local. Umbra de precipitaţii din spatele Trascăului creează premisele declanşării ploilor torenţiale convective, fapt constatat în datele staţiei Turda.
     Regimul precipitaţiilor multianuale se remarcă prin fluctuaţii apreciabile, în medie o dată la şapte ani înregistrându-se abateri semnificative negative, superioare celor pozitive. Astfel, consecinţele directe sunt în regimul alimentării râurilor şi producţia agricolă fluctuantă. Din 1985 se înregistrează discrepanţe pluviale în cantitatea de precipitaţii pe ani consecutivi, dar şi abateri constante de la media anuală şi multianuală, care au indus probleme grave de gestiune agricolă.

    2.2.5. Soluri
     Solurile reprezintă elementele din mediu care sintetizează cel mai bine intercondiţionarea factorilor din învelişul geografic.
     În cadrul ROSCI0238, varietatea petrografică, climatul cu influenţe vestice şi submontane, o anumită expoziţie a versanţilor şi tipurile distincte de vegetaţie au determinat apariţia unor tipuri de soluri aparţinând mai multor clase.
     Din analiza hărţilor solurilor la scara 1:200.000, foile Turda 1988 şi Cluj 1994,se observă o varietate de soluri împărţite în clase, tipuri şi subtipuri. Prezentarea acestora se va face atât după Sistemul de Clasificare FAO/UNESCO, cât şi după Sistemul Român de Taxonomie a Solurilor.
     În cuprinsul sitului au fost identificate câteva categorii importante:
    1. Soluri minerale condiţionate de topografia terenurilor - aici fiind identificate soluri din clasa Leptosoluri/Litosoluri, Regosolurilor/Regosoluri, clasa Fluvisolurilor/Soluri aluviale şi clasa Gleisolurilor/Lăcovişti.
    2. Soluri minerale condiţionate de materialul parental - aici se includ soluri din clasa Vertisolurilor/Verstisoluri.
    3. Soluri minerale condiţionate de timp, în cadrul cărora se includ Cambisolurile/Soluri brune eu-mezobazice, toate acestea având la rândul lor diferite subtipuri introduse de caracterele diagnostice, structurale şi/sau texturale.
    4. Soluri minerale condiţionate de climatul arid - unde intră clasa solurilor slab-moderat diferenţiate halomorfe, iar în cadrul acestora fiind identificate în sit solurile din clasa Solonceacuri/Soloneţuri.
    5. Soluri minerale condiţionate de climatul temperat continental moderat sau excesiv - care includ marea clasă a Cernoziomurilor/Cernoziomuri.
    6. Soluri minerale condiţionate de climatul temperat umed - din această clasă fiind prezente în sit solurile din clasa Luvisolurilor/Soluri brune.

     În prezentarea acestor clase de soluri, cu unităţile, tipurile şi subtipurile lor pe harta pedologică ataşată acestui capitol, s-a ţinut cont de răspândirea lor în teritoriu şi de modul în care acestea se combină pe cuprinsul sitului.
    1. Soluri minerale condiţionate de topografia terenurilor - aici fiind identificate soluri din clasele Leptosoluri/Litosoluri, Regosolurilor/Regosoluri, clasa Fluvisolurilor/Soluri aluviale şi clasa Gleisolurilor/Lăcovişti. Leptosolurile sunt specifice suprafeţelor mai înclinate unde are loc îndepărtarea lentă, dar continuă, a materialelor fine rezultate prin meteorizaţie de către curenţii peliculari de apă, ceea ce conferă solurilor un pronunţat caracter scheletic.
     Factorul pedogenetic dominant pentru acest tip de sol îl reprezintă prezenţa rocii aproape de suprafaţă, datorită denudaţiei.
     În funcţie de unitatea de relief în care se formează, acest tip de soluri poate căpăta caractere foarte diferite; astfel, pe rocile dure, superficial poziţionate, solificarea este foarte slabă, luând naştere soluri cu un profil scurt, de 0-30 cm.
     Leptosolurile rendzice au un profil scurt, format din orizonturile Am - R orizonturile Amolic şi roca de bază, R, şi au luat naştere pe rocile compacte bazice. În ROSCI0238, aceste tipuri de roci ocupă areale restrânse, prezentând totuşi o concentrare mai mare în arealul nr. 11 şi arealul nr. 9. Leptosolurile rendzice au o textură argiloasă, culori închise, cu diferenţiere texturală slabă, saturaţia în baze sporită, V>80%, reacţie slab acidă/slab alcalină şi capacitate de schimb cationic mare.
     Cu toate că se formează în condiţii de umiditate, acizii humici rezultaţi sunt rapid neutralizaţi de către CaCO3 care provine din rocile carbonatice ce formează substratul.
     Au un potenţial de fertilitate bun în cazul în care profilul de sol nu este foarte scurt.
     Ca suprafaţă ocupată, leptosolurile atât în apariţii singulare cât şi în combinaţie cu cambisolurile eutrice, deţin doar cca. 1.16% din totalul suprafeţei.
     Regosolurile, care includ regosolurile şi erodisolurile, cele două clase fiind amestecate în teren şi în aceelaşi timp şi în combinaţie cu cambisolurile eutrice ocupă o suprafaţă de cca. 13.1% din totalul suprafeţei. Se găsesc răspândite în principal pe suprafeţele înclinate, aşa cum sunt fronturile de cueste, dar şi fronturile alunecărilor de teren.
     Sunt soluri minerale foarte slab dezvoltate, practic o acumulare de fragmente mineralogice fine aflate în primul stadiu de transformare pedogenetică. Denumirea de regosol semnifică un sol tânăr, neevoluat. Au un profil slab diferenţiat, de tipul celor cu orizonturile diagnostice Ao - R. În SRTS, acestea se regăsesc sub aceeaşi denumire, regosol şi erodisol.
     Au luat naştere în urma proceselor de dezagregare, prin crioclastism şi/sau haloclastism. Procesul de solificare în cazul acestora este foarte lent, astfel că "solul" este incomplet dezvoltat, fără orizonturi diagnostice bine precizate. Însuşirile şi proprietăţile lor depind în mare măsură de materialul parental din care provin şi de condiţiile topoclimatice specifice fiecărei trepte altitudinale din sit. Sunt sărace în humus şi nutrienţi. Textura este foarte variată, de la nisipoasă pânăla argiloasă în funcţie de materialul parental şi nediferenţiată pe profil.
     În cazul erodisolurilor apare fenomenul de "trunchiere", care are ca rezultat îndepărtarea unuia sau mai multor orizonturi pedogenetice, aşa cum este cazul şi aici. Rezultatul se materializează într-o fertilitate foarte redusă, de multe ori aceste soluri neputând întreţine vegetaţie de niciun fel. Profilul erodisolurilor este de tipul Ap - C.
     Fluvisolurile, ce cuprind tipurile: fluvisolurile eutrice, protosolurile aluviale, sunt foarte puţin răspândite pe teritoriul sitului, ocupă cca. 0.019% în totalul suprafeţei şi apar doar pe Valea Ghirişului.
     Au compoziţie mineralogical eterogenă şi, la inundaţii, sunt supuse procesului de "îmbogăţire" a acestei fracţiuni mineralogice prin aport de noi sedimente.
     În cadrul depozitelor aluviale ce constituie materialul parental al acestora, datorită influenţei râului, se remarcă o bună sortare a materialelor componente atât în profil longitudinal, dar mai ales transversal; materialele mai grosiere din punct de vedere granulometric sunt depozitate în apropierea albiei minore a râului, în timp ce materialele din ce în ce mai fine sunt depuse spre periferiile arealului de luncă.
     Procesul de pedogeneză este iniţiat de maturarea sedimentelor fluviale. În secţiunea superioară a profilului de sol, prin retragerea apei şi pătrunderea aerului, are loc debutul transformării materiei organice prin descompunere şi humificare. Concomitent, în secţiunile inferioare, sub influenţa nivelului freatic ridicat al apei, compuşii minerali rămân sub stare redusă, ceea ce va determina apariţia unor culori neutre imprimate de oxizi feroşi şi manganoşi. Acolo unde nivelul freatic oscilează cu alternanţa proceselor de oxidare şi reducere, va apărea o mozaicare a culorilor, cu culori neutral pentru zonele de reducere şi culori roşcate/gălbui pentru zonele de oxidare.
     Fluvisolurile au o caracteristică comună ce le deosebeşte de celelalte tipuri de soluri, şi anume faptul că periodic sunt aluvionate în timpul inundaţiilor, ceea ce conduce la o înălţare a depozitelor. Procesul de îmbogăţire cu noi sedimente întrerupe transformările pedogenetice ce au deja loc aici, "vechiul" sol format fiind acoperit şi îngropat la diferite adâncimi. Ca urmare, noul material depus reia ciclul solificării şi al evoluţiei pedogenetice în condiţii similare.
     Solurile din albia Ghirişului sunt de tipul fluvisolurilor eutrice în sistemul FAO-UNESCO sau a solurilor aluviale în SRTS, au o saturaţie în baze scăzută, V < 50%, datorită spălării intense a sărurilor şi o capacitate de schimb cationic diferită, în funcţie de prezenţa mineralelor argiloase care stimulează acest schimb de ioni. Capacitatea de schimb cationic a solurilor din luncă va fi mai redusă în partea internă şi mediană, în timp ce spre periferie, odată cu creşterea procentului de minerale argiloase creşte şi capacitatea de schimb.
    Fluvisolurile eutrice sunt mai grosier texturate şi au condiţii de drenaj intern mai bune. Profilul fluvisolurilor eutrice este de tip Ao - C.
    Fluvisolurile salice au un profil de tipul Aosc - Csa şi prezintă un orizont salic îmbogăţit în săruri între primii 50-125 cm. Îmbogăţirea în săruri are loc prin transportul lateral sau ascensional al acestora, în cazul suprafeţelor mai înalte şi uscate care pot suferi un grad de uscăciune mai ridicat.
    Protosolurile aluviale sunt solurile cele mai slab evoluate din această clasă, reprezentând stadiul iniţial de evoluţie pedogenetică, de presolificare. În cadrul acestui tip, se deosebesc protosolurile aluviale tipice cu un profil de tipul Ao - C, la care se adaugă protosolurile aluviale gleizate cu profil de tipul Ao - CGo.
    În privinţa fertilităţii şi productivităţii agricole, fluvisolurile de aici sunt relativ fertile fiind bine asigurate cu nutrienţi deoarece materialul sedimentat în albii provine din depozite solificate din partea superioară a bazinelor hidrografice sau din depozitele de pe versanţi.
    Gleisolurile - reprezentate în sit prin tipul gleisoluri molice, se găsesc răspândite pe aprox. 4.57% din suprafaţa totală a sitului. Sunt răspândite sub forma unor mici areale izolate pe toată suprafaţa în studiu. În SRTS aceste soluri sunt echivalente cu tipul de sol denumit Lăcovişte, subtipul mlăştinos.
    Gleisolurile molice sunt soluri hidromorfe care au luat naştere în condiţiile unui surplus permanent de apă freatică condiţie ce se realizează uşor în albiile largi ale râurilor având în vedere nivelul hidrostatic foarte ridicat. Sunt dominante procesele de reducere în aceste soluri. Conţin Fe^+ şi/sau au un rH < 19. Uneori partea superioară a profilului de sol poate avea caracteristici specifice procesului de oxidare datorită condiţilor alternative de umezire-uscare.
    Principala caracteristică morfologică a gleisolurilor este culoarea neutră, verzuie, cenuşie sau albăstrie, culori care variază în funcţie de compoziţia mineralorgică şi granulometrică.
    Gleisolurile molice din cuprinsul sitului sunt soluri cu un procent relativ ridicat în baze în care predomină Ca şi Mg. Se formează pe terenuri acoperite cu o bogată fitocenoză ierboasă din decompunerea căreia rezultă orizontul Am. Epipedonul acestor soluri are o structură bine dezvoltată, stabilă hidric, este bogat în humus, de 4-12%, şi are capacitate de schimb cationic mare.

    2. Soluri minerale condiţionate de materialul parental - aici se includ soluri din clasa Vertisolurilor. Acestea apar doar în combinaţie cu faeoziomurile, având un indice de răspândire mare sub formă de areale isolate şi deţin o pondere de 9.89% din totalul suprafeţei.
     Vertisolurile au o importanţă majoră datorită caracteristicilor fizico-chimice, a comportamentului acestora şi a gradului de fertilitate pe care îl au.Vertisolurile sunt slab sau cel mult moderat dezvoltate şi sunt localizate pe spaţiile undematerialul parental este alcătuit din nisipuri sau argile. În sezonul uscat prezintă crăpături importante de cel puţin 1 cm lărgime pe o porţiune de până la 50 cm. Pe profil, în orizonturile situate între 25 şi 100 cm sunt prezente feţe de alunecare care se întretaie dând naştere unor agregate structurale mari, prismatice sau paralelipipedice separate sub un unghi de 10 până la 60 grade, numit orizont vertic, de unde şi numele acestor soluri.
     Cu toate deficienţele produse de proprietăţile fizice, densitate mare datorită prezenţei argilei în cantitate mare, vertisolurile sunt destul de fertile, dar prezintă dificultăţi în aplicarea tehnologiilor agricole fiind prea compacte în perioada uscată şi prea plastice în cea umedă aşa încât au o perioadă optimă de lucru foarte scurtă.

    3. Soluri minerale condiţionate de timp - fac tranziţia între solurile slab dezvoltate, aşa cum sunt Regosolurile şi Fluvisolurile, spre solurile moderat/puternic diferenţiate, Luvisolurile, de aceea nu întâmplător se găsesc în combinaţie cu acestea.
     Cambisolurile - sunt reprezentate în sit printr-un singur tip de sol, cambisolurile eutrice, cu câteva varietăţi: tipice, erodate, gleizate.
     Ocupă aproximativ 3.1% din totalul suprafeţei aici fiind incluse şi situaţiile în care acestea apar combinate cu Leptosolurile sau cu Regosolurile şi Erodisolurile.
     Cambisolurile eutrice, în sistem FAO-UNESCO,sau soluri brune eu-mezobazice, după nomenclatura SRTS, în arealul sitului au avut ca material parental diferite tipuri de depozite geologice: depozitele loessoide, nisipurile, nisipurile argiloase şi pietrişurile care se găsesc pe interfluviile cele mai înalte din sit. O constantă a tuturor acestor depozite o constituie bogăţia în elemente chimice bazice ca urmare a slabei debazificări a acestora prin procesele pedogenetice.
     Au un profil pedogenetic de tipul Ao - Bv - C, iar datorită faptului că materialul parental pe care s-au format este bogat în săruri chimice au un grad de saturaţie în baze ridicat şi un pH slab alcalin. În condiţiile unor cantităţi de precipitaţiile relative reduse, levigarea şi debazificarea acestor soluri este slabă deoarece există o eliberare continuă de baze în urma proceselor de alterare ale rocilor din subasment, acest fapt permiţând o continuare a proceselor pedogenetice de formare a solului.
     Cambisolurile eutrice au textură fină aici, au o structură bine definită şi o bioacumulare sporită, unde predomină acizii huminici.
     În cuprinsul sitului, conform cu SRTS, solurile brune eu-mezobazice apar cu următoarele subtipuri: tipice cu profil Ao - Bv - C, gleizate cu profil Ao - Bv - CgoGr, A ocric, B cambic şi orizontul parental C combinat cu orizontul Go materialul parental de oxido-reducere sau gleizat sau combinat cu orizontul Gr - de reducere sau gleic.

    4. Soluri minerale condiţionate de climatul arid - unde intră clasa solurilor slab- moderat diferenţiate halomorfe, iar în cadrul acestora fiind identificate în sit solurile din clasa Solonceacu şi Soloneţuri. În SRTS poartă aceeaşi denumire de Soloneţuri. În teren soloneţurile haplice sunt reprezentate prin două varietăţi, tipice şi luvice.
     Suprafaţa ocupată de acestea este foarte de redusă, de cca. 0.16% din totalul suprafeţei sitului. Din punct de vedere al ocurenţei, apar doar în arealul cutelor diapire.
     Soloneţurile au luat naştere prin procesul de salinizare-desalinizare periodică a solului datorită apei meteorice, a apei de irigaţie şi a apelor din pânza freatică, precum şi datorită faptului că în substratul cutelor diapire există lentil de sare.
     Aşa cum am arătat, aceste soluri sunt slab până la moderat diferenţiate structural şi/sau textural, sunt condiţionate de prezenţa unor roci alterate în alte perioade climatice decât cele actuale dar care în prezent suferă de o levigare absentă sau foarte redusă ceea ce permite acumulare în exces de săruri solubile. Ca urmare, soloneţurile au un conţinut ridicat de Na schimbabilîn complexul coloidal al orizontului iluvial. Datorită drenajului slab sunt afectate de salinizare în partea inferioară a profilului sau în materialul parental. Prezintă o diferenţiere clară de conţinut de argilă sub forma unui orizont iluvial care este foarte compact şi puţin permeabil. pH-ul soloneţurilor este puternic alcalin în orizontul Btna şi cele de dedesubt de acesta şi neutru sau slab alcalin în orizonturile de deasupra.
     Caracteristic pentru soloneţuri este prezenţa ionului de Na în procent de peste 15% din capacitatea de schimb cationic cu efecte nefavorabile asupra solului cum ar fi:
    a) acţiune puternic dispersantă asupra coloizilor din sol care migrează în profunzime unde sub acţiunea coagulantă a sărurilor se depun formând orizontul iluvial Btna; prin aceasta, partea superioară a profilului de sol este puternic sărăcită în elemente chimice necesare plantelor;
    b) degradarea structurii solului, cu agregatele de sol care se desfac, solul devenind impermeabil şi plastic în stare umedă; în stare uscată solul devine foarte compact şi dur, fiind dificil de prelucrat agricol;
    c) scăderea accentuată a porozităţii totale, ceea ce influenţează negativ regimul hidric şi de aeraţie al solului; ca urmare, apare o scădere drastică a fertilităţii solului.

     Soloneţurile haplice tipice au un profil de tipul Ao - Btna - C, sunt deschise la culoare, fără caractere de hidromorfie dominante. Orizontul Ao este adesea subţire, de culoare cenuşiu deschis şi pudrat cu silice. Orizontul Btna începe după primii 20-25 cm ai profilului de sol, are grosimi de 50-80 cm, structură columnară sau prismatică şi culoare marmorată. Deoarece orizontul Btna poate începe de la foarte mică adâncime, proprietăţile soloneţurilor sunt condiţionate de caracteristicile acestui orizont.
     În privinţa soloneţurilor haplice luvice profilul este similar ca în cazul celor tipice doar că materialul parental C poate fi însoţit de un orizont Go, de oxido-reducere sau gleizat, iar între orizonturile A şi B apare în acest caz un orizont intens spălat numit El; astfel, în acest caz, profilul este de forma Ao - El - Btna - CGo.

    5. Soluri minerale condiţionate de climatul temperat continental, moderat sau excesiv, care includ marea clasă a Cernoziomurilor, dintre care în sit se găsesc tipurile: cernoziomurile haplice şi cernoziomurile luvice, fiecare dintre acestea cu subtipurile şi varietăţile lor. În SRTS cernoziomurile haplice sunt denumite cernoziomuri cambice, iar cernoziomurile luvice apar ca cernoziomuri argiloiluviale.
     Suprafaţa totală cu cernoziomuri este de >62% din totalul suprafeţei sitului astfel încât plasează această clasă de soluri pe locul întâi ca procent de ocupare în teritoriu. Cele mai răspândite sunt cele din tipul cernoziomurilor haplice, care ocupă cea mai mare parte, în timp ce cernoziomurile luvice ocupă o suprafaţă foarte redusă.
     O caracteristică importantă a cernoziomurilor o reprezintă acumularea sporită de humus în partea superioară şi mediană a profilului de sol ca urmare a existenţei unui covor vegetal destul de bogat. Ca urmare, debazificarea este redusă, solurile de acest tip fiind saturate cu baze, în special Ca. Astfel, cernoziomurile sunt definite ca soluri intens humificate, cu un orizont A molic închis la culoare, bine structurat şi dezvoltat în adâncime, cu acumulări friabile de carbonat de calciu în primi 125 cm ai profilului de sol.
     Diferenţele fizico-chimice ale cernoziomurilor sunt determinate de caracteristicile topoclimatice, hidrologice şi de substrat specifice diferitelor suprafeţe ale teritoriului situluiConstituenţii solubili ai mineralelor argiloase eliberaţi prin meteorizaţie sunt acumulaţi pe loc sau levigaţi descendent pe profilul de sol şi acumulaţi sub formă de eflorescenţe concreţiuni sau pelicule cutanate. Sărurile uşor solubile sunt îndepărtate complet în schimb ce carbonaţii de calciu, mai greu solubili sunt transportaţişi redepuşi la diferite adâncimi în funcţie de valoarea pluviometrică a zonei; cand se acumulează la peste 50 cm. adâncime se formează cernoziomurile haplice şi cele luvice.
     Cernoziomurile haplice - s-au dezvoltat pe depozite minerale mai puţin carbonatate decât în cazul cernoziomurilor calcice, situaţie care, dublată de prezenţa unui volum de apă mai ridicat a favorizat alterarea mineralelor din depozite cu o uşoară direcţie spre argilizare in situ. În aceste condiţii, levigarea sărurilor pe profil este mai intensă, iar debazificarea mai accentuată. Între orizonturile A şi C se poate să apară un orizont Bv, cu structură mai mare şi proprietăţi fizice uşor deficitare. Aceste soluri sunt debazificate, au o reacţie slab acidă, celelalte caracteristici fiind similare cu ale carnoziomurilor calcice.
     Cernoziomurile haplice apar în trei varietăţi: tipice, erodate şi gleizate. Cele tipice au un profil de forma Am - Bv - C; la cele gleizate faţă de cele tipice în profil se mai adaugă orizonturile Go de oxido-reducere sau Gr de reducere sau gleic, în timp ce în cazul celor erodate părţi din orizontul A şi uneori chiar şi din B pot sa lipsească datorită eroziunii.
     Cernoziomurile luvice, cel de-al treilea tip de cernoziomuri din cuprinsul sitului apar, aşa cum am arătat anterior, pe suprafeţe foarte restrânse.
     Au un profil de tipul Am - Bt - C - A molic, B textural şi materialul parental C.
     Acestea reprezintă o formă extremă de evoluţie în clasa cernoziomurilor cu apariţia unui orizont iluvial argilic Bt sub orizontul Am. Alterarea şi levigarea mai pronunţate care caracterizează cernoziomurile luvice au determinat o debazificare mai accentuată a orizonturilor superioare şi o acumulare de baze şi de argilă în orizonturile inferioare. Proprietăţile chimice şi de troficitate sunt favorabile: reacţie slab acidă, eubazice, conţinut şi rezervă de humus ridicate.

    6. Soluri minerale condiţionate de climatul temperat umed - din această clasă fiind prezente în arealul studiat solurile din clasa Luvisolurilor, cu tipurile: luvisolurile haplice. În SRTS luvisolurile haplice poartă numele de soluri brune argiloiluviale şi soluri brune luvice.
     Luvisolurile ocupă cca 8% din total. În privinţa formelor de relief, luvisolurile apar pe suprafeţele mai înalte, bine drenate.
     Luvisolurile iau naştere în condiţiile unor aporturi sporite de apă provenită din precipitaţii, ceea ce va determina profunde transformări pe profilul pedologic, solurile găsindu-se actualmente într-un stadiu avansat de evoluţie, cu o importantă diferenţiere texturală şi structurală, levigare şi îndepărtare accentuată a sărurilor solubile şi redistribuire a acestora la adâncime pe profil, ca urmare rezultând o debazificare moderată şi un pH mai acid. Aporturile ulterioare de depozite loessoide şi aluviuni fluviale, care au fost aduse aici după depunerea depozitelor principale care formează materialul parental al acestor soluri, au contribuit la accentuarea diferenţierilor morfologice şi granulometrice ale luvisolurilor.
     Luvisolurile s-au format pe materiale neconsolidate, predominant acide şi intermediare în condiţii topoclimatice ceva mai umede. Au evoluat din regosoluri sau cambisoluri.
     Luvisolurile haplice, apar sub arealele cu umiditate şi evapotranspiraţie moderate, materiale parentale uşor acide şi sub o vegetaţie de pădure de foioase. Profilul acestor soluri este de tipul Ao - Bt - C, iar uneori, în situaţiile în care levigarea pe profil este mai intensă, are forma Ao - E - Bt - C.
     Transformarea activă a materiei organice încorporată în sol, favorizează formarea unor cantităţi mai mici de acizi humici, neutralizaţi de bazele existente. În situaţia în care mediul este slab acid, compuşii de Fe devin oxidaţi şi imobili, iar solul capătă o culoare brună în partea superioară şi brun-gălbuie în cea inferioară. O parte din bazele eliberate prin procesul de hidroliză sunt reţinute de mineralele argiloase, cea mai mare parte a acestora însă sunt spălate pe profil, aşa încât profilul luvisolurilor haplice nu există condiţii de formare a unui orizont Cca.
     Luvisolurile haplice apar sub forma a trei varietăţi: tipice, erodate şi pseudogleizate. Caracteristicile şi comportamentul acestor varietăţi sunt similare cu cele descrise la alte tipuri de soluri.




    2.3. Mediul biotic
    2.3.1. Ecosisteme
     Conceptul de ecosistem este anterior celui de habitat, în accepţiunea lui din Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind habitatele naturale şi a speciilor de floră şi faună sălbatice (Directiva Habitate). În mod curent, în ecologie, prin ecosistem se înţelege o unitate funcţională a naturii, constituită dintr-o comunitate stabilă de organisme aflate în interrelaţii complexe - biocenoză -, într-un mediu abiotic relativ unitar - biotop. Termenul de habitat este folosit cu diverse semnificaţii, dintre care cea mai comună este aceea de mediu, deopotrivă abiotic şi biotic, în care trăieşte o populaţie sau o specie, având sinonimul monotop. Atât prin ecosistem, cât şi prin habitat putem înţelege entităţi concrete, delimitabile, măsurabile, la un moment dat, cât şi tipuri de ecosisteme, respectiv de habitate. În tipologia ecosistemelor se operează cu diverse criterii, precum gradul de naturalitate, tipul biotopului, cantitatea de energie ce tranzitează anual ecosistemul etc., la diverse scări spaţiale. Prima apropiere între cele două concepte, ecosistem şi habitat, a fost stabilită în Europa de Vest prin publicarea sistemului CORINE Biotopes în 1991, înlocuit ulterior de clasificarea Palearctic. În 1992, Directiva 92/43/CEE propune o clasificare a habitatelor europene - sistemul Natura 2000, precizat ulterior în ediţiile manualului european de interpretare -, în special cele rare, ameninţate şi care necesită luarea unor măsuri de protecţie. Sistemul european de referinţă pentru habitate este EUNIS Habitats.
     Dat fiind că expresia habitat natural este definită în Directiva 92/43/CEE ca: "areale terestre sau acvatice care se disting prin anumite caracteristici geografice, abiotice şi biotice naturale sau seminaturale" şi că termenul ecosistem nu apare în cuprinsul acestui act legislativ, că între cele două concepte există o sinonimie, în continuare se vor considera ca ecosisteme categoriile (subclasele) de habitate conform manualului românesc de interpretare a habitatelor.
    Tabelul nr. 5
    Categoriile de ecosisteme din ROSCI0238

┌────┬──────────────┬──────────────────┐
│Nr. │Categoria de │Tipul de habitat │
│crt.│ecosisteme │din aria protejată│
├────┼──────────────┼──────────────────┤
│ │Mlaştini şi │ │
│ │pajişti │ │
│1 │sărăturate │1530*, 1310 │
│ │atlantice şi │ │
│ │continentale │ │
├────┼──────────────┼──────────────────┤
│ │Tufărişuri şi │ │
│2 │lande │40A0* │
│ │temperate │ │
├────┼──────────────┼──────────────────┤
│3 │Pajişti │6510 │
│ │naturale │ │
├────┼──────────────┼──────────────────┤
│ │Pajişti │ │
│ │xerofile │ │
│4 │seminaturale │6240*, 6210 │
│ │şi facies cu │ │
│ │tufişuri │ │
├────┼──────────────┼──────────────────┤
│ │Pajişti umede │ │
│5 │seminaturale │6430 │
│ │cu ierburi │ │
│ │înalte │ │
├────┼──────────────┼──────────────────┤
│ │Păduri │ │
│6 │temperate │91I0 │
│ │europene │ │
├────┼──────────────┼──────────────────┤
│ │Ecosisteme │ │
│ │agricole, │ │
│ │horticole │categoria EUNIS I1│
│7 │şidomestice │- culturi agricole│
│ │regulat │şi grădini de │
│ │cultivate sau │legume │
│ │recent luate │ │
│ │în cultură*1) │ │
├────┼──────────────┼──────────────────┤
│ │ │categoriile EUNIS │
│ │ │J1 - construcţii │
│ │ │din sate şi oraşe │
│ │ │-, J2 - │
│ │Zone │construcţii cu │
│ │construite, │densitate mică -, │
│8 │situri │J4 - reţele de │
│ │industriale şi│transport şi alte │
│ │alte habitate │zone construite cu│
│ │industriale*1)│suprafaţă dură, J5│
│ │ │- oglinzi de apă │
│ │ │foarte artificiale│
│ │ │şi structuri │
│ │ │conexe │
├────┼──────────────┼──────────────────┤
│ │ │categoria EUNIS │
│ │ │X25 - grădini │
│ │Complexe de │domesticedin sate │
│9 │habitate │şi zone periferice│
│ │ │urbane, cu │
│ │ │suprafeţe mai mici│
│ │ │de 0,5 ha │
└────┴──────────────┴──────────────────┘



    2.3.2 Habitatele de interes conservativ
     Habitatele existente pe teritoriul ROSCI0238 Suatu - Cojocna - Crairât, conform formularului standard, sunt:
    1. 6510 - Pajişti de altitudine joasă - Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis; cod habitat în clasificarea naţională: R3802
    2. 91I0 * - Vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp; cod habitat în clasificarea naţională: R4146
    3. 6240 * - Pajişti stepice subpanonice; coduri habitat în clasificarea naţională: R3414, R3415, R3501
    4. 40A0 * - Tufărişuri subcontinentale peri - panonice; cod habitat în clasificarea naţională: R3121
    5. 1530 * - Pajişti şi mlaştini sărăturate panonice şi ponto - sarmatice; cod habitat în clasificarea naţională: R1530

     La acestea se mai adaugă două habitate, identificate ca fiind prezente în timpul campaniilor de teren:
    6. 1310 - Comunităţi de Salicornia şi alte specii anuale care colonizează terenurile mâloase şi nisipoase; cod habitat în clasificarea naţională:R1518
    7. 6210 - Pajişti xerofile seminaturale şi facies cu tufişuri pe substrate calcaroase - Festuco- Brometalia- * situri importante pentru orhidee; coduri habitat în clasificarea naţională: R3404, R3408, R3413

     Harta distribuţiei habitatelor de interes comunitar în cadrul sitului este prezentată în Anexa nr. 1 la prezentul plan de management.

    Habitatul 91I0* - Vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp.
     Pădurile de silvostepă eurosiberiene cu gorun, stejar, carpen şi arţar tătărăsc alcătuiesc zece poligoane de pădure relativ bine conservate pe teritoriul de nord - est al sitului, în suprafaţă de circa 357 ha. Dintre cele zece poligoane, doar cinci ocupă suprafeţe mai importante, ce variază între 158 şi 34 hectare, restul poligoanelor având suprafeţe sub 10 hectare.
     Cel mai important pâlc de pădure este situat în imediata vecinătate a localităţii Suatu, la nord-est, fiind cunoscut sub denumirea de Pădurea Tărcata. Sub raportul suprafeţei, al doilea pâlc forestier este situat în zona Dl. Seleşului, Pădurea Seleşului, pe valea Pr. Căianului.
     Pâlcurile trei şi patru ocupă suprafeţe aproximativ egale, de 35 hectare, poligonul situat în imediata vecinătate a Pădurii Tărcata, respectiv de 34 hectare, poligonul situat în imediata vecinătate a Pd. Seleşului, pe versantul opus al Văii Seleşului faţă de poligonul al doilea.
     Practic, se constată concentrarea acestor poligoane forestiere în cele două zone descrise, restul poligoanelor, reduse ca suprafaţă, fiind, de fapt, localizate între cele patru poligoane majore menţionate.
     Fitocenozele se încadrează în asociaţia de silvostepă transilvană Aceri tatarici-Quercetum roboris Z6lyomi 1957, comună în silvostepa din Câmpia Transilvaniei. Aceste mici insule forestiere au fost bine conservate de către proprietari în timpurile medievale, având în vedere suprafeţele reduse ocupate de către păduri în regiune. Din păcate, în perioada modernă, păşunatul cu porci în aceste păduri toamna devenise o practică larg răspândită, iar în ultima perioadă nu constituie un eveniment rar intrarea turmelor de oi în păduri, ceea ce duce la degradarea sinuziei lor ierbacee. Vârsta arborilor în rare cazuri trece de 80 de ani ceea ce dovedeşte exploatarea destul de intensă a lemnului în ultimele secole.
     Caracterul silvostepic al acestor păduri este arătat de proporţia foarte ridicată a speciilor rezistente la continentalismul climatic, Quercus robur, Acer tataricum, Staphyllea pinnata, fenomen nemaiîntâlnit în alte părţi ale Transilvaniei unde aceste specii sunt rare sau absente în păduri. Absenţa totală a speciei Quercus pubescens în silvostepa Câmpiei Transilvaniei, care este frecventă mai la sud, în Podişul Târnavelor şi mai la nord, în arealul Dej - Gherla dar şi spre vest, la vest de Cluj-Napoca, constituie, de asemenea, un fapt semnificativ pentru a ilustra climatul mai rece şi mai uscat, continental din arealul sitului.

    Habitatul 6240 * - Pajişti stepice subpanonice
     Acesta este habitatul cel mai valoros din sit, pentru care acesta a fost în primul rând conturat. La o analiză a distribuţiei spaţiale se constată concentrarea segmentelor acestui habitat în aceleaşi zone precum habitatul precedent, 91I0.
     Este răspândit în "petece" de dimensiuni reduse la nivelul întregului sit, ocupând suprafeţe mai însemnate în zona localităţii Suatu pe pantele cu expoziţie sudică şi sud-vestică de la nord de localitate, înzona Dl.Viilor şi Vf. Costinitu.
     A doua zonă de concentrare a habitatului este pe V.Căianu, unde habitatul ocupă suprafeţe insulare pe frontul cuestelor subsecvente ce se dezvoltă pe afluenţii de dreapta ai văii. Acestea prezintă o expoziţie în principal sudică, cu pante semnificative ce favorizează acest tip de habitat.
     Ultimele suprafeţe mai însemnate se întâlnesc la sud-vest de localitatea Crairât, la partea superioară a văii unui afluent temporar al pârâului Fîneaţa Vacilor.
     La nivelul sitului suprafaţa ocupată de acest habitat este de 55 hectare.
     Caracterul insular al ROSCI0238 a fost stabilit în primul rând pentru a cuprinde toate porţiunile de pajişti stepice rămase bine conservate în silvostepa din sud - vestul Câmpiei Transilvaniei. Speciile rare Nepeta ucranica, Iris pontica, Centaurea trinervia, Astragalus exscapus, Astragalus dasyanthus, Ephedra distachya, Rhaponticoides ruthenica, Crepis pannonica, Goniolimon tataricum, specia endemică locală Astragalus peterfii, specia endemică regională Cephalaria radiata, sunt cei mai preţioşi taxoni din cadrul sitului şi toţi au cea mai mare parte a populaţiilor lor în acest habitat. Ca atare, speciile de plante cele mai importante pentru sit se găsesc în cea mai mare parte în habitatul 6240*.
     Starea de conservare favorabilă a pajiştilor stepice este uşor de constatat prin identificarea unor populaţii bogate ale uneia sau mai multor specii "indicatoare" în acest sens - Dictamnus albus, Echium russicum, Plantago argentea, Serratula radiata, Crambe tataria, Peucedanum tauricum, Salvia nutans. Aceste specii sunt natural comune în pajiştile stepice din Câmpia Transilvaniei, dar dispar rapid sub impactul suprapăşunatului cu ovine, mai ales primele patru. Pe măsura intensificării suprapăşunatului şi a distrugerii structurii iniţiale a pajiştilor, se înmulţesc speciile ruderale iar unele specii native, neconsumate de oi, inţial subordonate în fitocenozele originare se înmulţesc excesiv, devenind codominante: Stipa capillata, Botriochloa ischaemum, Salvia nemorosa, Centaurea micranthos.
     Principalele asociaţii prezente în cadrul habitatului 6240* în sit sunt Festuco rupicolae - Caricetum humilis, Koelerietum macranthae.
     Pe pantele însorite din silvostepa transilvană ar însemna să apară un mozaic de pajişti transilvane stepice, formate din fitocenoze ale asociaţiilor menţionate în paragraful anterior, şi pajişti stepice ponto-sarmatice, 62C0* cu diferite specii de Stipa, ceea ce nu corespunde realităţii. Pajiştile de Stipa xerofile şi mezoxerofile transilvane aparţin tot habitatului 6240* prin structura lor floristică şi istoria şi poziţia lor biogeografică. De aceea fitocenologii din Muntenia, Moldova şi Dobrogea au descris alianţe şi asociaţii diferite de cele din Transilvania pentru a include într-un context diferit pajiştile cu Stipa din aceste regiuni, care trebuie încadrate în habitatul 62C0*. Acesta din urmă nu există în Transilvania.
    Asociaţiile Stipetum capillatae, Botriochloetum ischaemi nu reprezintă decât faciesuri degradate ale fitocenozelor precedente, prin suprapăşunat cu ovine.

    Habitatul 40A0 * Tufărişuri subcontinentale peri-panonice
     Acest habitat este extrem de heterogen din punct de vedere ecologic şi fitocenologic, incluzând comunităţi arbustive foarte diferite, de la cele cu Syringa josikaea din luncile râurilor din Apusenii de nord şi cele saxifile cu Spiraea ulmifolia, până la cele stepice xerofile cu Amygdalus nana, Cerasus pumila şi Rosa spinosissima.
     În arealul sitului există doar mici porţiuni de fitocenoze arbustive cu migdal pitic - Amygdalus nana, insulare, răspândite în cadrul pajiştilor habitatului 6240, de obicei la partea superioară a versanţilor abrupţi de tip front de cuestă însorit. Am observat în urma studierii atente a tufărişurilor de migdal pitic că aceste fitocenoze, în pofida unor opinii, se instalează rapid pe porţiunile unde solul este deranjat, prin săparea ocazională de şanţuri sau adăugarea periodică de sol din arături, la limita dintre pajiştile stepice şi terenurile arabile situată, de regulă, la partea superioară a interfluviilor asimetrice de tip front de cuestă din Câmpia Transilvaniei. Totuşi, în cea mai mare parte aceste fitocenoze sunt în restrângere masivă din cauza incendierii lor frecvente primăvara de către ciobani, fapt ce duce la eliminarea lor totală din multe porţiuni.
     Fitocenozele de migdal pitic se încadrează asociaţiei Prunetum tenellae. Într-un singur loc din apropierea sitului există şi o mică porţiune de tufăriş cu vişin de stepă Prunetum fruticosae, între Huci, Straja şi Boj Cătun. În interiorul ROSCI0238 nu a fost încă semnalate fitocenoze ale acestei asociaţii.
     Din punctul de vedere al răspândirii habitatului, suprafeţele cele mai importante se întâlnesc în sectorul central al sitului, în jurul localităţii Cojocna. Suprafaţa totală ocupată de acest habitat este de 345 hectare, însă suprafaţa medie a unui poligon de tufărişuri este de doar 2,12 hectare. Acest fapt indică heterogenitatea distribuţiei habitatului în cadrul sitului.

    Habitatul 6210* Pajişti xerofile seminatural şi facies cu tufişuri pe substrate calcaroase (Festuco -Brometalia) (* situri importante pentru orhidee)
     Acest habitat de pajişti mezoxerofile apare mozaicat cu pajiştile stepice transilvane "subpanonice" în porţiunile mai puţin înclinate şi mai puţin uscate ale versanţilor semiînsoriţi şi însoriţi, şi pe platouri. Principalele asociaţii din interiorul sitului sunt Brachypodio pinnati- Festucetum rupicolae Ghişa 1962; Carici humilis-Brachypodietum pinnati So6 1947; Danthonio-Brachypodietum pinnati So6 1946; Polygalo majoris-Brachypodietum pinnati Wagner 1941; Festuco rupicolae-Danthonietum provincialis Csuros et al. 1961, Thymo pannonici-Stipetum stenophyllae Sanda et al. 1998, Danthonio-Stipetum stenophyllae Ghişa 1941. Speciile indicatoare de bună conservare sunt aceleaşi ca la habitatul 6240*.
     Suprafeţele ocupate de acest tip de habitat în cadrul sitului sunt mai mari decât cele ocupate de pajiştile habitatului 6240*, dar limita între fitocenozele xerofile şi mezoxerofile ale acestuia şi fitocenozele mezoxerofile incluse în habitatul 6210* este foarte greu de trasat pe teren, iar caracterul arbitrar al includerii unor asociaţii de pajişti mezoxerofile în habitatul 6240* sau 6210 este evident. Speciile rare şi endemice menţionate mai sus ca fiind prezente în habitatul 6240* apar şi în pajiştile habitatului 6210 învecinate, dar cu efective mai reduse.
     Speciile de orhidee prezente în pajiştile acestui habitat în regiune sunt Orchis militaris, Orchis morio şi Orchis ustulata, dar efectivul acestora s-a redus foarte mult în ultimii 25 de ani din cauza păşunatului cu ovine.
     Suprafaţa totală ocupată de acest habitat este de 836 hectare, fiind practic aproape cel mai răspândit habitat la nivelul sitului. Habitatul este distribuit uniform, suprafeţele cele mai semnificative întâlnindu-se în partea de sud-vest a sitului în zona Vf. Straja Mică, precum şi în zona localităţilot Lobodaş şi Crairât.
     În arealele menţionate anterior suprafaţa poligoanelor acestui habitat depăşeşte 50 ha, suprafaţe însemnate întâlnindu-se însă şi în zona localităţii Căianu, Dl. Seleuşului.

    Habitatul 6510 Pajişti de altitudine joasă (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis)
     Deşi în cea mai mare parte a ţării aceste pajişti sunt considerate de origine secundară, în silvostepa transilvană, pe cernoziomurile şi feoziomurile din Câmpia Transilvaniei, multe din fitocenozele de pajişti mezofile au un caracter primar, fiind pajişti de pratostepă, element caracteristic peisajelor de silvostepă. Cele mai multe areale ocupate de astfel de pajişti, cândva comune în arealele de silvostepă din ţară au fost distruse, solurile lor cu orizonturi molice profunde, bogat humifere, cu regim de umiditate optim şi deci foarte fertile fiind arate în cea mai mare parte, iar porţiunile ce nu au putut fi transformate în terenuri agricole din cauza unui microrelief mai accidentat generat de alunecările de teren au fost transformate în păşuni de vite.
     Porţiuni importante din aceste pajişti au fost însă bine conservate până la începutul secolului XX sub forma fânaţelor ce existau în moşia oricărui sat din silvostepa Câmpiei Transilvaniei, dar acestea au fost distruse şi transformate în teren arabil sau păşuni în urma "inovaţiilor" agronomice din anii 20 ai secolului trecut care au vizat înlocuirea rolului fânaţelor naturale de către culturile furajere. Astfel s-au pierdut pentru totdeauna unele dintre cele mai valoroase ecosisteme naturale din România. Porţiuni de pratostepe mai bine conservate există pe areale foarte restrânse în sit, ultimele suprafeţe de fâneţe rămase fiind degradate pe suprafeţe foarte mari începând cu secolul XXI prin practica închirierii fâneţelor ca păşuni de oi. Aceasta a apărut deoarece populaţia practicantă a unui stil de viaţă tradiţional, ce includea cositul manual, din satele din perimetrul sitului a dispărut biologic, iar generaţiile actuale care nu mai văd necesitatea cosirii fâneţelor obţin prin închiriere o sursă de venit suplimentară.
     Pratostepele din sit, rămase bine conservate pe areale foarte restrânse, includ specii relicte anticulturale devenite foarte rare în flora ţării prin distrugerea habitatului lor precum Serratula lycopifolia, Serratula wolffii, Bulbocodium vernum.
     Acest habitat ocupă suprafeţe în sumă de de aproape 1938 hectare, fiind astfel cel mai răspândit habitat la livelul sitului. Practic ocupă suprafeţe întregi în cadrul unor "insule" ale sitului, ca de pildă în zona localităţilor Aiton şi Boju.

    Habitatul 1530 * Pajişti şi mlaştini sărăturate panonice şi ponto- sarmatice şi 1310 - ComunităJi de Salicornia şi alte specii anuale care colonizează terenurile mâloase şi nisipoase
     Habitatele 1530* şi 1310 apar mozaicat pe fundul plat al depresiunii de tip butonieră de anticlinal de la Budaştău, unde se formează un complex de asociaţii vegetale de pajişti halofile încă bine păstrate de o rară frumuseţe. Suprafaţa ocupată de habitatele 1530* şi 1310 mozaicate este de 100% din cele 9,1 ha din segmentul Budaştău al ROSCI0238.
     Habitatul 1530* singur apare în alte două poligoane din sit, la Ploscoş - Valea Lunga Mică şi la Tunel, la obârşia văii Letiţa.
     După habitatele 6240* şi 6210*, habitatele 1530* şi 1310 conţin cel mai important număr de specii rare de plante din cadrul sitului. Acestea sunt speciile halofile Peucedanum officinale, Peucedanul latifolium, Plantago cornuti, Iris spuria.

    2.3.3. Speciile de interes conservativ
    2.3.3.1. Plante
     În formularul standard al sitului, se menţionează prezenţa pe suprafaţa acestuia a următoarelor specii de plante de interes comunitar:
    1. 4098 Iris humilis;
    2. 4087 Serratula lycopifolia;
    3. 4097 Iris aphylla L. ssp. Hungarica;
    4. 2132 Astragalus peterfii Javorka;
    5. 4067 Echium russicum L.
    6. 4091 Crambe tataria

     Harta distribuţiei speciilor de plante de interes comunitar în sit este redată în Anexa nr. 2 la prezentul plan de management.

    4098 Iris humilis Georgi ssp. arenaria (Waldst. & Kit.) A.Love et D.Love
     Această specie stepică petrofilă şi arenofilă pontică - panonică nu există pe teritoriul sitului. Menţionarea acesteia în formular se datorează cel mai probabil unei confuzii asupra evoluţiei concepţiilor taxonomice privitoare la speciile de Iris din flora noastră. Astfel, specia rară stepică xerofilă Iris pontica Zapal, cu mai multe populaţii prezente în sit, cele mai multe din România, era denumită iniţial Iris humilis M. Bieberstein. Aceasta a fost probabil sursa confuziei şi a includerii neavenite a speciei Iris humilis Georgi în fişa standard.
     Cele mai apropiate locaţii de Iris humilis Georgi se află mult în afara sitului, pe stâncăriile de calcar de la Cheile Turzii, inclusiv Dealul Lupului la sud-est de cheile propriu-zise şi Cheile Borzeşti.

    4087 Serratula lycopifolia (Vill.) A.Kern
     Specia este tipic silvostepică, caracteristică pratostepelor cu cernoziomuri şi feoziomuri profunde şi are un areal pontic - panonic cu mici exclave în Alpii Maritimi francezi. Este extrem de sensibilă la suprapăşunatul cu ovine şi dispare rapid din fânaţele bine conservate când acestea sunt păşunate cu ovine, chiar temporar primăvara şi toamna. Deşi se poate înmulţi vegetativ foarte viguros, ea dispare rapid, după cum aminteam mai sus, sub influenţa impactului antropic. Era asociată peste tot cu o altă specie a genului, foarte rară şi ea şi cu o ecologie identică, Serratula wolffii Andrae.
     Din păcate, compararea situaţiei actuale cu cea menţionată de autorii din secolul XIX şi cu cea cunoscută începând cu anul 1987, au relevat distrugerea unor suprafeţe mari de habitat de pratostepă prin transformarea fâneţelor ancestrale de pratostepă în teren arabil sau păşune, fapt care a condus şi la degradarea a populaţiilor de Serratula lycopifolia şi Serratula wolffii.
     Astfel, fâneţele de la izvolarele văii Florilor, astăzi incluse în sit, au fost în secolul XX păşunate cu ovine în perioada de primăvară şi toamnă. Ambele specii de Serratula au dispărut de aici, deşi aceste pajişti sunt încă folosite ca fâneţe, din cauza păşunatului de toamnă - iarnă - primăvară, care de la începutul secolului XX este continuu. Degradarea acestor fâneţe a fost accelerată, odată cu invazia unor specii ruderale sau sporirea numărului unor specii favorizate de suprapăşunat. Un singur exemplar al speciei a fost găsit aici în anul 2003 de către dr. Andrei Crişan, fapt ce atestă regresul puternic şi la ora actuală extincţia locală a speciei.
     Fâneţele de pe flancul nordic al dealului Straja Mare până la izvoarele văii Letiţei aveau în anii 1873-1877 populaţii bogate de Serratula lycopifolia şi Serratula wolffii din care o parte importantă se mai păstrau în anul 1987 când noi am vizitat prima dată aceste pajişti. În anul 1989 o mare parte a acestora a fost arată, iar pe o întindere şi mai mare a început păşunatul cu oi de toamnă şi primăvară, devenit continuu peste iarnă şi aici, odată cu începutul secolului XX. Am putut astfel documenta prin propria experienţă, pe o perioadă de 27 de ani regresul foare puternic al populaţiilor locale a celor două specii de Serratula.
     În iunie 2015 mai existau două grupuri populaţionale în fânaţele de la est de Dl. Straja Mare: într-o fâşie de fâneaţă rămasă izolată între terenurile agricole, centrată în jurul coordonatelor 46°42'20.55"N / 23°50'39.25"E (359 de exemplare) şi în jurul coordonatelor 46°42'12.04"N / 23°51'12.77"E (97 exemplare).

    4097 Iris aphylla L. ssp. hungarica
     Este o specie stepică- silvostepică sarmatic - central europeană. Subspecia hungarica nu mai este considerată ca fiind valabilă de către Flora Europaea şi ultimele tratate privind flora României. Specia este cunoscută din corpul principal al sitului - din arealul fâneţelor de la Straja Mare, unde exemplarele sunt întâlnite între glimeele aflate la nord-est de vârf. Populaţia inventariată în iunie 2015 este de 28 de exemplare.

    2132 Astragalus peterfii Javorka
     Specie endemică locală descrisă în anul 1916. Morfologic este identică cu Astragalus pallescens Bieberstein din estul Ucrainei. Aceasta din urmă este însă o specie tetraploidă, pe când specia transilvană este octoploidă. Există două populaţii ale speciei - prima, cea de la Suatu pe Dl. Banffy: 15.430 de exemplare în luna iunie 2015, extinse mult în afara rezervaţiei Suatu 1 şi cea de la Căianu - Dl. Fedeului, descrisă prima dată de către N. Roman în 1996, ce conţinea 7970 de exemplare în iunie 2015.

    4067 Echium russicum L. şi 4091 Crambe tataria Sebeok
     Sunt două specii stepice panonic - sarmatice indicatoare ale unei bune stări de conservare ale pajiştilor stepice transilvane. Populaţiile celor două specii sunt mari în cadrul sitului şi sunt evaluate la peste 20.000 de exemplare la ambele specii.

    2.3.3.2. Nevertebrate
     În formularul standard al ROSCI0238 figurează următoarele specii de nevertebrate:
    1. Lucanus cervus;
    2. Cucullia mixta;
    3. Lycaena dispar;
    4. Catopta thrips;
    5. Pseudophilotes bavius.

     Harta distribuţiei speciilor de nevertebrate de interes comunitar din sit este redată în Anexa nr. 3 la prezentul plan de management.
     De asemenea, conform formularului standard, încă 11 taxoni de nevertebrate sunt consideraţi importanţi la nivelul sitului: Colias chrysotheme - Gălbiorul de stepă, Conisania poelli ostrogovichi, Cucullia mixta lorica, Cucullia xeranthemi, Eupithecia gratiosata, Maculinea arion - Albăstrelul mare al cimbrişorului, Muschampia cribrellum- Căposul transilvan, Kretania Plebeius sephirus - Albăstrelul zefir, Proserpinus proserpina - Sfingidul proserpina, Pyrgus sidae - Căposul cu pete portocalii şi Sphenoptera antiqua. .

    Lucanus cervus
     În situl ROSCI0328 specia Lucanus cervus apare în pădurile de sau dominate de cvercete. Adulţii speciei pot fi întâlniţi şi în afara pădurilor, la distanţe de aproximativ 300-600 m faţă de limita habitatului primordial. Arealul potenţial de răspândire al speciei Lucanus cervus în situl este de aproximativ 289 ha, cca. 7% din sit şi este reprezentat de pădurile de cvercete.
     În cadrul sitului, adulţii speciei au fost semnalaţi în: Pădurea Spinii Raţiului şi Pădurea Tărcată din com. Suatu, respectiv Pădurea Seleşului din com. Cojocna.

    Cucullia mixta
     Specia nu a fost întâlnită pe teritoriul sitului în urma investigaţiilor efectuate în teren în cursul anului 2015. Specia nu a mai fost semnalată în zonă de peste 10 ani.
     Pe suprafaţa sitului vizat, specia a fost semnalată în rezervaţia Suatu I şi lângă Căian de către Laszlo Rakosy şi Cristina Cremene în anul 1999, respectiv 2002.

    Lycaena dispar
     Specia apare în habitate umede, chiar şi în zone puternic antropizate, pentru că larvele trăiesc pe specii de măcriş - Rumex hydrolapathum, R. aquaticus-, specific acestui habitat. Teoretic pot apărea multe populaţii în special de-a lungul cursurilor de apă. Tipurile de habitate caracteristice: fâneţe umede-mlăştinoase, mlaştini, zone inundabile, maluri de rîuri şi lacuri. Situl ROSCI0238 poate să găzduiască câteva populaţii destul de fragile, pe malurile cursurilor de apă, precum şi în unele zone cu umiditatea ridicată, unde există planta gazdă. Având în vedere că situl cuprinde în cea mai mare parte pajişti xerice, există destul de puţine zone care găzduiesc habitatul potenţial al speciei, aproximativ 108 ha, cca. 3% din sit, în zonele: Valea Fâneaţa Vacilor, Valea Caldă Mare, Izvoarele Pârâului Zăpodie, Mlaştina de pe Valea Dezmirului, Botoş, Pârâul Cojocna, Pârâul Căianului, Pârâul Suatu cu afluentul Valea de după Pădure. Pe teritoriul situl nu a fost identificat niciun individ de Lycaena dispar. În vecinătatea unui poligon al sitului, la o distanţă de cca. 90 m de limită, mai exact la baza Dealului Ceroiu, pe Valea Rojuţu, afluent drept al Văii Cojocna, a fost identificat un mascul de Lycaena dispar în data de 18 mai 2015. Individul face parte din prima generaţie, teritorială, astfel că se poate considera că în zona respectivă este cantonată o mică populaţie a acestei specii. Localizarea populaţiei în afara graniţelor sitului limitează însă aplicabilitatea unor măsuri eficiente de conservare.

    Pseudophilotes bavius
     Studiul dinamicii populaţionale, realizate în perioada 2004-2012 asupra efectivelor din Suatu, demonstrează faptul că aceeaşi populaţie poate avea o dinamică populaţională multianuală foarte variată. Însă trendul general al acestei populaţii este unul de declin. Cea mai cunoscută şi cercetată populaţie de Ps. bavius hungarica din cadrul sitului este la Suatu, pe versantul S-SV al Dealului "Deasupra Satului". Studii de Capturare-Marcare-Recapturare s-au efectuat atât pe suprafaţa rezervaţiei naturale Suatu I cât şi pe terasele învecinate care au fost cultivate cu viţă de vie cu aproximativ 25-30 de ani în urmă.
     De asemenea Ps. bavius hungarica a mai fost identificat, atât în stadiu de adult, cât şi ca larvă, pe Dealul Gorgan, care reprezintă cea mai vestică semnalare a speciei.
     Câteva exemplare, femele, au fost cartate în alte două fragmente ale sitului: lângă Căian, pe versantul SV al Dealului Neazoşului, la marginea plantaţiei de pin şi lângă Cojocna, pe versantul V al "Vârfului Dealului".

    Catopta thrips
     Specia are o prezenţă rară în zona sitului şi foloseşte ca habitat pâlcurile de habitate stepice de soluri loessoide, unde abundenţa plantei gazdă atinge sau depăşeşte pragul de 50 tulpini pe o suprafaţă de 0,5-4 ha.
     În timpul cercetărilor de teren efectuate în luna iunie 2015, specia a fost identificată în vecinătatea rezervaţiei naturale Suatu I - 1 exemplar, respectiv pe Dealul Gorgan din localitatea Valea Florilor - 4 exemplare.

    2.3.3.3. Mamifere
     În formularul standard al ROSCI0238 este menţionată prezenţa următoarei specii de chiroptere:
    1. Rhinolophus hipposideros.

     Harta distribuţiei speciilor de mamifere de interes comunitar din sit este redată în Anexa nr. 4 la prezentul plan de management.

    Rhinolophus hipposideros
     Specia are o prezenţă certă în sit, în timpul perioadei active - mai - octombrie; foloseşte pentru hrănire şi adăpost corpurile de pădure din sit, zonele de lizieră şi habitatele deschise din apropierea localităţilor. Nu au fost identificate habitate de hibernare ale speciei. Distribuţia speciei acoperă în mare parte ariile unde există corpuri de pădure şi unele zone din apropierea unor localităţi aflate pe limita sitului, respectiv Ghirişu Român, Suatu, Căianu, Boju, Cojocna. Din analiza efectuată, nu a rezultat existenţa unor colonii de chiroptere în podurile bisericilor din aceste localităţi, însă, cu toate acestea, posibilitatea existenţei unor mici colonii şi maternităţi de R. hipposideros în unele clădiri din aceste localităţi este mare.

    2.3.3.4. Păsări
     Studiile efectuate au scos în evidenţă prezenţa certă în sit a următoarelor specii de păsări:
    1. Circus cyaneus
    2. Falco vespertinus
    3. Anthus campestris
    4. Lanius collurio
    5. Corvus frugilegus

     Harta distribuţiei speciilor de păsăsri de interes comunitar din sit este redată în Anexa nr. 5 la prezentul plan de management.

    Circus cyaneus
     Specia este prezentă în aria de suprapunere dintre ROSPA0113 şi situl vizat, foloseşte habitatele din arie ca habitate de hrănire.Pe terenurile agricole şi pajiştile din zona au fost observaţi 3 indivizi.

    Falco vespertinus
     Specia este prezentă în aria de suprapunere dintre ROSPA0113 şi situl analizat în perioada de reproducere, însă foloseşte aria pentru hrănire; nu au fost identificate cuiburi.

    Anthus campestris
     Specia este prezentă în aria de suprapunere dintre ROSPA0113 şi situl vizat, foloseşte habitatele din arie, ca habitate de hrănire şi reproducere. Pe terenurile agricole şi pajiştile din zonă au fost observaţi 2 indivizi.

    Lanius collurio
     Specia este prezentă în aria de suprapunere dintre ROSPA0113 şi situl analizat, foloseşte habitatele din arie ca habitate de reproducere şi hrănire.A fost identificată în zonele cu tufărişuri. Au fost identificate 2- 3 perechi.

    Corvus frugilegus
     Specia este prezentă în aria de suprapunere dintre ROSPA0113 şi situl analizat, foloseşte habitatele din arie ca habitate de hrănire. Pe terenurile agricole din zonă au fost observaţi între 12 şi 35 indivizi.



    2.4. Informaţii socio-economice, impacturi şi ameninţări
    2.4.1. Informaţii socio-economice şi culturale
    2.4.1.1. Comunităţile locale şi factorii interesaţi
     Teritoriul sitului, deosebit de fragmentat, se suprapune peste teritoriul administrativ al următoarelor comune/oraşe:
    1. Mociu
    2. Suatu
    3. Căianu
    4. Cojocna
    5. Apahida
    6. Turda
    7. Feleacu
    8. Aiton
    9. Ploscoş

     Din punct de vedere socio-economic, zona sitului se prezintă ca o regiune eminamente rurală, oraşul Turda fiind situat marginal.
     Pattern-ul de "câmpie" are valoare autentică, dacă se are în vedere utilizarea agrară a spaţiului geografic şi ocupaţia de bază a locuitorilor. La aceasta se mai adaugă apa potabilă de slabă calitate, infrastructura slab dezvoltată, suprapusă peste un relief relativ accidentat, lăsarea "în umbră" a acestei regiuni din punct de vedere politico-administrativ şi edilitar, şi, într-o oarecare măsură, condamnarea sa la condiţia de spaţiu agrar.
     La o primă evaluare se constată o scădere accentuată a populaţiei localităţilor din sit în ultimii 20-30 de ani. Această scădere a populaţiei este pusă pe seama sporului migratoriu negativ - export demografic, a efectului de îmbătrânire a populaţiei, cu o creştere însemnată a mortalităţii generale.
     Un indicator demografic interesant şi foarte important este dinamica populaţiei, analiza acestuia relevând o uniformitate absolută a scăderii demografice la nivelul zonei astfel, populaţia prezentă a localităţilor din sit depăşeşte cu puţin valoarea de 80% din totalul anului 1966. Toţi factorii enunţaţi mai sus se constituie în cauze de dezechilibrare ireversibilă a structurii demografice în regiunea vizată.
     Structura populaţiei pe grupe de vârstă indică un puternic dezechilibru între grupele de vârstă, precum şi o puternică tendinţă de îmbătrânire a populaţiei, datele statistice actuale relevând discrepanţe puternice între grupele de vârstă, respectiv creşterea exagerată a populaţiei vârstnice, cu consecinţe directe asupra evoluţiei economice, utilizării terenului şi a echilibrului ecologic.
     Tabelul nr. 6
     Factorii interesaţi

┌──────────────┬───────────────┬───────────────┬────────────────┐
│Factorul │Cum sunt │Capacitatea şi │Acţiuni posibile│
│interesat şi │afectate │motivaţia │care să se │
│principalele │interesele │de a face │adreseze │
│sale │acestuia de │schimbări │intereselor │
│caracteristici│probleme │ │factorului │
│ │ │ │interesat │
├──────────────┴───────────────┴───────────────┴────────────────┤
│Guvern şi entităţi subordonate acestuia │
├──────────────┬───────────────┬───────────────┬────────────────┤
│ │Responsabil de │ │ │
│Autoritatea │stabilirea │Responsabil de │ │
│publică │modalităţilor │menţinerea │Aprobă planurile│
│centrală care │de administrare│stării de │de management │
│răspunde │a ariilor │consevare │ │
│de protecţia │naturale │favorabile a │ │
│mediului │protejate │habitatelor │ │
│ │de interes │şi speciilor de│ │
│ │naţional, │interes │ │
│ │comunitar şi │comunitar │ │
│ │internaţional │ │ │
├──────────────┼───────────────┼───────────────┼────────────────┤
│ │Posibila │ │Promovarea │
│Autoritatea │impunere a unor│Utilizarea │posibilităţilor │
│publică │restricţii de │eficientă a │de │
│centrală care │exploatare pe │resureslor │utilizare │
│răspunde │terenuri │naturale şi │durabilă a │
│de agricultură│agricole, ca │tendinţa │resurselor │
│şi │urmare │europeană de │naturale şi a │
│dezvoltare │a includerii │promovare a │mărcilor locale │
│rurală │acestora în │produselor │ │
│ │Reţeaua Natura │ecologice │ │
│ │2000 │ │ │
├──────────────┼───────────────┼───────────────┼────────────────┤
│ │Posibile │ │ │
│ │restricţii │ │Promovarea │
│ │pentru │Ariile naturale│posibilităţilor │
│Autorităţile │crearea │protejate │de │
│publice │infrastructurii│includ în │exploatare a │
│centrale care │de │general peisaje│potenţialului │
│răspund de │turism şi │spectaculoase │turistic şi a │
│dezvoltare │pentru │şi obiective │mărcilor locale;│
│regională şi │utilizarea │naturale care │autorizarea │
│de turism │anumitor │reprezintă │documentelor de │
│ │resurse │puncte de │urbanism │
│ │naturale în │atracţie pentru│inclusiv pentru │
│ │ariile naturale│turişti │localităţile din│
│ │protejate │ │sit │
│ │ │ │ │
├──────────────┼───────────────┼───────────────┼────────────────┤
│ │ │Cei mai │ │
│ │ │ridicaţi indici│Îmbunătăţirea │
│Agenţia │ │de │activităţilor │
│Naţională │Responsabilă │biodiversitate │specifice │
│pentru │pentru │se │conservării │
│Protecţia │conservarea │întâlnesc în │biodiversităţii │
│Mediului │biodiversităţii│arii naturale │printr-un │
│ │ │protejate │management │
│ │ │astfel că, prin│responsabil al │
│ │ │administrarea │ariilor naturale│
│ │ │eficientă a │protejate │
│ │ │acestora se │ │
│ │ │realizeaza │ │
│ │ │implicit şi │ │
│ │ │conservarea │ │
│ │ │biodiversităţii│ │
├──────────────┴───────────────┴───────────────┴────────────────┤
│Autorităţi locale şi entităţi subordonate │
├──────────────┬───────────────┬───────────────┬────────────────┤
│ │Obiectivele de │Dezvoltarea │Consultarea │
│Consiliul │conservare pot │socioeconomică │publicului │
│Judeţean Cluj,│fi periclitate │fără efecte │posibil │
│Consilii │de anumite │negative │afectat de │
│locale │proiecte de │asupra │instituirea │
│ │dezvoltare │capitalului │regimului de │
│ │ │natural │protecţie │
├──────────────┼───────────────┼───────────────┼────────────────┤
│ │ │Informarea │ │
│ │Responsabilă │comunităţilor │ │
│ │pentru │locale asupra │Îmbunătăţirea │
│ │elaborarea │statului de │activităţilor │
│Agenţia pentru│actelor de │protecţie Cei │specifice │
│Protecţia │reglementare a │mai ridicaţi │conservării │
│Mediului Cluj │activităţilor │indici de │biodiversităţii │
│ │propuse în arii│biodiversitate │printr-un │
│ │naturale │se întâlnesc în│management │
│ │protejate şi în│arii │responsabil al │
│ │vecinătatea │naturale │ariilor naturale│
│ │acestora. │protejate │protejate │
│ │Responsabilă │astfel │ │
│ │pentru │că, prin │ │
│ │conservarea │administrarea │ │
│ │biodiversităţii│eficientă a │ │
│ │ │acestora se │ │
│ │ │realizează │ │
│ │ │implicit şi │ │
│ │ │conservarea │ │
│ │ │biodiversităţii│ │
├──────────────┼───────────────┼───────────────┼────────────────┤
│ │ │ │Constată faptele│
│ │ │Autoritatea are│ce constituie │
│ │ │printre │contravenţii şi │
│ │Autoritate │atribuţii şi │aplică │
│Garda │responsabilă cu│controlul │sancţiunile │
│Naţională de │controlul │modului de │contravenţionale│
│Mediu │aplicării │respectare a │în │
│Cluj │prevederilor │legislaţiei de │domeniul │
│ │planului de │mediu │protecţiei │
│ │management │privind ariile │mediului │
│ │ │naturale │pentru │
│ │ │protejate, │încălcarea │
│ │ │conservarea │prevederilor │
│ │ │habitatelor │planului de │
│ │ │naturale, a │management sau │
│ │ │florei, faunei │ale │
│ │ │sălbatice │regulamentului │
│ │ │şi acvaculturii│ │
│ │ │ │ │
├──────────────┼───────────────┼───────────────┼────────────────┤
│ │Posibila │ │ │
│ │impunere a unor│ │Promovarea │
│Garda │restricţii de │Utilizarea │posibilităţiilor│
│Forestieră │exploatare a │raţională a │de │
│Cluj │fondului │resurselor │utilizare │
│ │forestier şi │forestiere │durabilă a │
│ │cinegetic ca │ │terenurilor │
│ │urmare a │ │forestiere │
│ │includerii │ │ │
│ │acestora în │ │ │
│ │Reţeaua Natura │ │ │
│ │2000 │ │ │
├──────────────┼───────────────┼───────────────┼────────────────┤
│ │Posibila │ │ │
│ │impunere a unor│ │Promovarea │
│Direcţia │restricţii de │Utilizarea │posibilităţilor │
│Agricolă │exploatare pe │durabilă a │de │
│ │terenuri │terenurilor │utilizare │
│ │agricole ca │ │durabilă a │
│ │urmare a │ │terenurilor │
│ │includerii │ │ │
│ │acestora în │ │ │
│ │Reţeaua Natura │ │ │
│ │2000 │ │ │
├──────────────┴───────────────┴───────────────┴────────────────┤
│Instituţii academice │
├──────────────┬───────────────┬───────────────┬────────────────┤
│ │Activitatea de │ │ │
│Universităţile│cercetare │Aceste │ │
│din │practică în │instituţii │ │
│judeţul Cluj │domeniul │deţin │Specialiştii │
│care au │conservării │specialişti │acestor │
│specializări │biodiversităţii│valoroşi în │instituţii │
│în domeniul │se desfasoară │domeniul │deţin un rol │
│protecţiei │în mare masură │protecţiei │determinant în │
│mediului: │în ariile │mediului, │realizarea │
│Universitatea │naturale │direct │studiilor │
│Babeş- │protejate. │interesaţi de │ştiinţifice în │
│Bolyai │De asemenea, │promovarea │ariile naturale │
│Cluj-Napoca, │activităţile │şi │protejate. │
│Institutul de │didactice din │administrarea │ │
│Cercetări │domeniul arii │eficientă │ │
│Biologice │naturale │a ariilor │ │
│Cluj-Napoca │protejate │naturale │ │
│ │implică │protejate. │ │
│ │şi practica în │ │ │
│ │astfel de │ │ │
│ │zone. │ │ │
├──────────────┴───────────────┴───────────────┴────────────────┤
│Organizaţii non-guvernamentale │
├──────────────┬───────────────┬───────────────┬────────────────┤
│ │Creşterea │Sunt │ │
│ │capacităţii de │principalele │ │
│ │administrare a │organizaţii │Sunt potenţiali │
│Protecţia │ariilor │implicate până │parteneri în │
│mediului │naturale │în prezent în │implementarea │
│ │protejate în │gestionarea │unor măsuri din │
│ │cadrul │ariilor │planul de │
│ │organizaţiilor │naturale │management. │
│ │non- │protejate │ │
│ │guvernamentale │prin preluarea │ │
│ │care activează │în │ │
│ │în domeniul │custodie. │ │
│ │protecţiei │ │ │
│ │mediului │ │ │
├──────────────┼───────────────┼───────────────┼────────────────┤
│ │ │Dezvoltarea │ │
│ │ │socială, │Promovarea │
│ │ │economică şi │posibilităţilor │
│ │Susţinerea │culturală │de │
│Dezvoltare │dezvoltării │fără efecte │integrare a │
│umană, │sociale, │negative │dezvoltării │
│cultură şi │economice şi │asupra │umane │
│drepturi │culturale poate│capitalului │şi culturale cu │
│ │interacţiona │natural. │gestionarea │
│ │cu regimul de │Promovarea │raţională a │
│ │protecţie. │aspectelor │resurselor │
│ │ │culturale │naturale │
│ │ │integrate în │ │
│ │ │contextul │ │
│ │ │gestionarii │ │
│ │ │raţionale a │ │
│ │ │ariilor │ │
│ │ │naturale │ │
│ │ │protejate │ │
├──────────────┴───────────────┴───────────────┴────────────────┤
│Sectorul privat │
├──────────────┬───────────────┬───────────────┬────────────────┤
│ │Posibila │ │Promovarea │
│Asociaţii ale │impunere a unor│Utilizarea │posibilităţilor │
│fermierilor; │restricţii de │eficientă a │de │
│Membrii │exploatare pe │resurselor │utilizare │
│comunităţilor │terenuri │naturale şi │durabilă a │
│locale; │agricole ca │tendinţa │resurselor │
│Proprietari şi│urmare a │europeană de │naturale şi a │
│utilizatori ai│includerii │promovare a │mărcilor locale │
│terenurilor; │acestora în │produselor │ │
│Asociaţii │Reţeaua Natura │ecologice │ │
│de vânătoare/ │2000 │ │ │
│pescuit. │ │ │ │
│ │ │ │ │
├──────────────┼───────────────┼───────────────┼────────────────┤
│ │Posibile │ │Promovarea │
│Camera de │restricţii │Utilizarea │posibilităţilor │
│comerţ; │pentru │eficientă a │de │
│Grupuri din │dezvoltarea │resurselor │utilizare │
│sectorul de │industrială din│naturale, a │durabilă a │
│industrie; │anumite │produselor şi │resurselor │
│Afaceri │sectoare de │mărcilor │naturale şi a │
│individuale şi│activitate. │locale │mărcilor locale │
│antreprenori │ │ │ │
│ │ │ │ │
└──────────────┴───────────────┴───────────────┴────────────────┘




    2.4.1.2. Utilizarea terenurilor
     Utilizarea terenului prezintă aspecte puternic contrastante la nivelul sitului în analiză, diferenţierile fiind impuse de o serie de factori ca: tipul de relief specific zonei colinare, de culoare de vale şi de lunci, petrografia diferită a substratului, topoclimate diferite impuse de topografia terenului, vegetaţie, tipuri de soluri şi chiar tradiţia unor intervenţii antropice specifice în teritoriu.
     Întocmirea hărţii utilizării terenurilor s-a bazat pe lista tipurilor de utilizări ale terenului conform bazei de date "Corine Land Cover", care sunt identificate în cadrul sitului în analiză şi pe baza hărţii topografice la nivel naţional la scara 1:100.000. Ca urmare au fost identificate 11 clase de utilizare conform cu nomenclatura "CLC" care vor fi prezentate în ceea ce urmează în funcţie de dimensiunea acestora.
     Cea mai extinsă extinsă clasă este cea reprezentată de suprafeţele acoperite cu păşunisecundare care ocupă 1653.56 ha, ceea ce reprezintă 39.88% din suprafaţă totală a sitului.
     Următoarea clasă importantă ca dimensiune este cea a terenurilor predominant agricole în amestec cu vegetaţie naturală care se extind pe 1066.92 ha, adică 25.73% din total.
     Clasa terenuri arabile neirigate se extinde pe 793.37 ha, ceea ce reprezintă 19.13% din total. Este foarte eterogen răspândită în teritoriul sitului.
     Clasa păduri de foioasese extinde pe 322.05 ha, care înseamnă 7.76% din total.
     Clasa următoare este cea a zonelor de culturi complexe care ocupă 101.43 ha, corespondent cu 2.44% din totalul suprafeţei sitului. Suprafeţele care compun această clasă prezintă, de asemenea, un grad de împrăştiere avansat, fiind întâlnite peste tot în cuprinsul teritoriului analizat.
     Clasa terenurilor ocupate de vii se extinde pe 68.93 ha, adică 1.66% din totalul suprafeţei sitului. Se dezvoltă cu precădere pe fronturile de cueste din partea estică a teritoriului, în apropierea localităţii Suatu.
     Următoarea clasă este denumită spaţiu urban discontinuu şi spaţiu rural. Din punct de vedere dimensional ocupă o suprafaţă destul de redusă la nivelul întregului teritoriu al sitului, 54.43 ha, ceea ce înseamnă 1.31%; arealele ce compun această clasă prezintă, în schimb, un grad mare de împrăştiere.
     Clasa zone de tranziţie cu arbuşti, în general defrişate, ocupă 42.55 ha, adică 1.02%.
     Clasa livezilor deţine 35.50 ha, adică 0.85% din total.
     Clasa care asamblează unităţi industriale sau comerciale, ocupă o suprafaţă de 3.87ha, adică 0.09%.
     Ultima clasă, cea a pădurilor de conifere, apare pe un areal foarte restrâns la baza dealului Fedeu. Este vorba de un areal care măsoară 3.55 ha, şi reprezintă 0.08%.
     Sistematizat, informaţia referitoare la modul de utilizare a terenurilor este prezentată în Tabelul nr. 7.
     Tabelul nr. 7
     Clasele "CLC" şi suprafeţele ocupate de acestea în ha şi %

┌───┬──────────────┬─────────┬─────────┐
│ │ │Suprafaţa│Ponderea │
│Nr.│Clasă CLC │totală │din │
│ │ │ocupată -│suprafaţa│
│ │ │ha │sitului -│
│ │ │ │% │
├───┼──────────────┼─────────┼─────────┤
│1 │Păşuni │1653.56 │39.8812 │
│ │secundare │ │ │
├───┼──────────────┼─────────┼─────────┤
│ │Terenuri │ │ │
│ │predominant │ │ │
│2 │agricole în │ │ │
│ │amestec cu │1066.92 │25.7324 │
│ │vegetaţie │ │ │
│ │naturală │ │ │
├───┼──────────────┼─────────┼─────────┤
│ │Terenuri │ │ │
│3 │arabile │793.376 │19.1349 │
│ │neirigate │ │ │
├───┼──────────────┼─────────┼─────────┤
│4 │Păduri de │322.057 │7.76749 │
│ │foioase │ │ │
├───┼──────────────┼─────────┼─────────┤
│ │Zone de │ │ │
│5 │culturi │101.431 │2.44635 │
│ │complexe │ │ │
├───┼──────────────┼─────────┼─────────┤
│6 │Vii │68.953 │1.66303 │
├───┼──────────────┼─────────┼─────────┤
│7 │Spaţiu urban │ │ │
│ │discontinuu şi│54.4374 │1.31294 │
│ │spaţiu rural │ │ │
├───┼──────────────┼─────────┼─────────┤
│ │Zone de │ │ │
│8 │tranziţie cu │ │ │
│ │arbuşti, │42.5526 │1.0263 │
│ │în general │ │ │
│ │defrişate │ │ │
├───┼──────────────┼─────────┼─────────┤
│9 │Livezi │35.5026 │0.856265 │
├───┼──────────────┼─────────┼─────────┤
│ │Unităţi │ │ │
│10 │industriale │ │ │
│ │sau │3.87087 │0.093359 │
│ │comerciale │ │ │
├───┼──────────────┼─────────┼─────────┤
│11 │Păduri de │3.5554 │0.08575 │
│ │conifere │ │ │
└───┴──────────────┴─────────┴─────────┘




    2.4.1.3. Situaţia juridică a terenurilor
     Tabelul nr. 8
     Centralizarea situaţiei juridice a terenurilor

┌────────────────────────────┬─────────┐
│ │Procent │
│Domeniu │din │
│ │suprafaţa│
│ │sitului │
│ │[%] │
├───────────┬────────────────┼─────────┤
│ │domeniul public │27,35 │
│ │al statului - DS│ │
│Domeniul ├────────────────┼─────────┤
│Public │domeniul privat │ │
│ │al statului - │6,01 │
│ │DPS │ │
│ ├────────────────┼─────────┤
│ │Total domeniul │33,36 │
│ │public - DP │ │
├───────────┼────────────────┼─────────┤
│ │proprietatea │ │
│ │privată a │ │
│ │persoanelor │60,63 │
│Proprietate│fizice - PF │ │
│Privată ├────────────────┼─────────┤
│ │proprietatea │ │
│ │privată a │ │
│ │persoanelor │6,01 │
│ │juridice - PJ │ │
│ ├────────────────┼─────────┤
│ │Total │ │
│ │proprietate │66,64 │
│ │privată - PP │ │
└───────────┴────────────────┴─────────┘




    2.4.1.4. Infrastructură şi construcţii
     Pe suprafaţa sitului au fost identificate următoarele categorii de infrastructură/construcţii:
    1. Suprafeţe de intravilan cu funcţia de locuire, respectiv o serie de construcţii rezidenţiale din localităţile Boju, Cojocna, Crairât, Falca şi Ghirişu Român;
    2. Infrastructură rutieră şi căi ferate: o serie de drumuri comunale, drumuri de exploatare, DJ 161H sector Suatu, DN 16 sector Ghirişu Român-Căianu Mic, CF 7 Cluj-Napoca-Câmpia Turzii.



    2.4.2. Impacturi
     Pe suprafaţa ROSCI0238 Suatu-Cojocna-Crairât, activităţile antropice sunt relativ intense, ca urmare a accesului relativ facil. Activitatea umană în sit este reprezentată în principal de activităţi agro-pastoraleşi activităţi forestiere.
     Majoritatea impacturilor identificate s-au manifestat atât în trecut, cât şi în prezent, fiind actualmente identficate ca presiuni, cât şi ca ameninţări, astfel încât acestea vor fi tratate unitar.

┌────┬──────────────┬──────────┬────────────┬─────────────┐
│ │ │ │Categorii de│Măsuri de │
│Nr. │Denumire/ │ │organisme │management │
│Crt.│descriere │Tip │afectate / │propuse │
│ │ │ │specii │ │
├────┼──────────────┼──────────┼────────────┼─────────────┤
│ │ │ │ │Reglementarea│
│ │ │ │ │extragerii de│
│ │ │ │ │material │
│ │ │ │ │lemnos prin: │
│ │ │ │ │a. controlul │
│ │Management │ │ │tăierilor │
│ │forestier │ │Habitate/ │ilegale │
│1 │necorelat cu │Presiune │nevertebrate│b. │
│ │cerinţele │actuală/ │/ │interzicerea │
│ │ecologice ale │Ameninţare│păsări/ │tăierilor │
│ │speciilor │viitoare │mamifere │rase │
│ │de interees │ │ │c. păstrarea │
│ │comunitar │ │ │unui număr de│
│ │ │ │ │aproximativ │
│ │ │ │ │trei arbori │
│ │ │ │ │bătrâni pe │
│ │ │ │ │hectar │
│ │ │ │ │d. păstrarea │
│ │ │ │ │a cel puţin │
│ │ │ │ │doi arbori │
│ │ │ │ │căzuţi, lemn │
│ │ │ │ │mort, pe │
│ │ │ │ │hectar │
├────┼──────────────┼──────────┼────────────┼─────────────┤
│ │ │ │ │Controlul │
│ │ │ │ │strict al │
│2 │Păşunatul în │Presiune │Habitate │accesului │
│ │pădure │actuală/ │ │turmelor │
│ │ │Ameninţare│ │de oi în │
│ │ │viitoare │ │habitatul │
│ │ │ │ │forestier │
│ │ │ │ │ │
├────┼──────────────┼──────────┼────────────┼─────────────┤
│ │ │ │ │Controlul │
│ │ │ │ │speciilor │
│ │ │ │ │invazive │
│ │ │ │ │prin: │
│ │Pătrunderea │ │ │a. │
│3 │unor specii │Presiune │Habitate │îndepărtarea │
│ │invazive │actuală/ │ │manuală sau │
│ │ │Ameninţare│ │mecanică a │
│ │ │viitoare │ │acestora │
│ │ │ │ │b. controlul │
│ │ │ │ │periodic │
│ │ │ │ │-odată pe an │
│ │ │ │ │privind │
│ │ │ │ │dezvoltarea │
│ │ │ │ │speciilor │
│ │ │ │ │invazive │
├────┼──────────────┼──────────┼────────────┼─────────────┤
│ │ │ │ │Limitarea │
│ │ │ │ │construirii │
│ │ │ │ │de drumuri │
│ │ │ │ │forestiere în│
│ │ │ │ │sit. │
│ │ │ │ │Limitarea │
│ │ │ │ │extinderii │
│ │ │ │ │aşezărilor │
│ │ │ │ │umane în │
│ │ │ │ │cadrul │
│ │ │ │ │sitului. │
│ │Reducerea │ │Habitate/ │Păstrarea │
│ │conectivităţii│ │nevertebrate│modului │
│4 │de │Ameninţare│/ │actual de │
│ │habitat din │viitoare │mamifere/ │utilizare a │
│ │cauze │ │păsări │terenurilor │
│ │antropice │ │ │pentru │
│ │ │ │ │suprafeţele │
│ │ │ │ │acoperite de │
│ │ │ │ │habitate de │
│ │ │ │ │interes │
│ │ │ │ │comunitar sau│
│ │ │ │ │care │
│ │ │ │ │reprezintă │
│ │ │ │ │habitate ale │
│ │ │ │ │speciilor de │
│ │ │ │ │interes │
│ │ │ │ │comunitar, │
│ │ │ │ │mai ales │
│ │ │ │ │conversia │
│ │ │ │ │dinspre │
│ │ │ │ │pajişte │
│ │ │ │ │înspre teren │
│ │ │ │ │arabil/livezi│
│ │ │ │ │/ │
│ │ │ │ │teren pentru │
│ │ │ │ │construcţii │
├────┼──────────────┼──────────┼────────────┼─────────────┤
│ │ │ │ │Controlul │
│ │ │ │ │strict al │
│ │Recoltarea de │Presiune │ │activităţilor│
│5 │plante rare/ │actuală/ │Plante │de │
│ │prioritare │Ameninţare│ │degradare/ │
│ │ │viitoare │ │cules a │
│ │ │ │ │plantelor │
│ │ │ │ │rare/ │
│ │ │ │ │prioritare │
├────┼──────────────┼──────────┼────────────┼─────────────┤
│ │ │ │ │Păstrarea │
│ │ │ │ │modului │
│ │ │ │ │actual de │
│ │ │ │ │utilizare │
│ │ │ │ │a terenurilor│
│ │ │ │ │pentru │
│ │Schimbarea │ │ │suprafeţele │
│ │modului de │ │ │acoperite de │
│ │utilizare a │Presiune │ │habitate de │
│6 │terenurilor - │actuală/ │Habitate │interes │
│ │abandonare, │Ameninţare│ │comunitar sau│
│ │transformare │viitoare │ │care │
│ │în terenuri │ │ │reprezintă │
│ │arabile, │ │ │habitate │
│ │în primul rând│ │ │ale speciilor│
│ │ │ │ │de interes │
│ │ │ │ │comunitar, │
│ │ │ │ │mai ales │
│ │ │ │ │conversia │
│ │ │ │ │dinspre │
│ │ │ │ │pajişte │
│ │ │ │ │înspre teren │
│ │ │ │ │arabil/livezi│
│ │ │ │ │/teren │
│ │ │ │ │pentru │
│ │ │ │ │construcţii │
├────┼──────────────┼──────────┼────────────┼─────────────┤
│ │ │ │ │Controlul │
│ │Incendierea │ │ │strict al │
│7 │vegetaţiei în │Presiune │Habitate/ │activităţilor│
│ │scopul │actuală/ │plante/ │de │
│ │curăţării │Ameninţare│nevertebrate│incendiere a │
│ │pajiştilor │viitoare │ │vegetaţiei în│
│ │ │ │ │sit │
│ │ │ │ │ │
├────┼──────────────┼──────────┼────────────┼─────────────┤
│ │ │ │ │Limitarea │
│ │ │ │ │încărcăturii │
│ │ │ │ │de animale/ha│
│ │ │ │ │la cel mult │
│ │ │ │ │0.7 UVM/ha │
│ │ │ │ │corelat cu │
│ │ │ │ │capacitatea │
│ │ │ │ │de suport a │
│ │ │ │ │păşunilor. │
│ │Păşunatul │ │ │Reglementarea│
│8 │intensiv al │Presiune │Habitate / │perioadei în │
│ │oilor │actuală/ │Nevertebrate│care se │
│ │ │Ameninţare│/păsări │permite │
│ │ │viitoare │ │păşunatul: │
│ │ │ │ │recomandat │
│ │ │ │ │între │
│ │ │ │ │15 aprilie şi│
│ │ │ │ │31 octombrie.│
│ │ │ │ │Mutarea │
│ │ │ │ │turmelor de │
│ │ │ │ │oi dintr-o │
│ │ │ │ │zonă în │
│ │ │ │ │alta după o │
│ │ │ │ │perioadă │
│ │ │ │ │calculată în │
│ │ │ │ │funcţie de │
│ │ │ │ │suprafaţă │
│ │ │ │ │păşunii şi │
│ │ │ │ │numărul de │
│ │ │ │ │animale care │
│ │ │ │ │păşunează. │
├────┼──────────────┼──────────┼────────────┼─────────────┤
│ │ │ │ │Evitarea │
│ │Schimbarea │ │ │extragerii │
│9 │compoziţiei de│Presiune │Nevertebrate│selectiv │
│ │specii; │actuală/ │/păsări/ │preferenţiale│
│ │ │Ameninţare│mamifere │a arborilor │
│ │ │viitoare │ │aparţinând │
│ │ │ │ │speciilor de │
│ │ │ │ │Quercus sp. │
│ │ │ │ │ │
├────┼──────────────┼──────────┼────────────┼─────────────┤
│ │ │ │ │Controlul │
│ │Utilizarea │ │ │utilizării │
│ │produselor │Presiune │Nevertebrate│substanţelor │
│10 │biocide, │actuală/ │/păsări │chimice pe │
│ │hormonilor şi │Ameninţare│ │terenurile │
│ │substanţelor │viitoare │ │arabile din │
│ │chimice │ │ │interiorul şi│
│ │ │ │ │proximitatea │
│ │ │ │ │sitului. │
├────┼──────────────┼──────────┼────────────┼─────────────┤
│ │ │ │ │Instituirea │
│ │ │ │Păsări/ │unui │
│11 │Depozitarea │Presiune │nevertebrate│management │
│ │neadecvată a │actuală/ │/ │eficient │
│ │deşeurilor │Ameninţare│habitate │al deşeurilor│
│ │ │viitoare │ │în sit şi în │
│ │ │ │ │proximitate │
│ │ │ │ │ │
├────┼──────────────┼──────────┼────────────┼─────────────┤
│ │ │ │ │Controlul │
│ │ │ │ │activităţilor│
│ │ │Presiune │ │de braconaj │
│12 │Braconaj │actuală/ │Păsări │la │
│ │ │Ameninţare│ │speciile de │
│ │ │viitoare │ │păsări de │
│ │ │ │ │interes │
│ │ │ │ │comunitar din│
│ │ │ │ │sit │
│ │ │ │ │ │
└────┴──────────────┴──────────┴────────────┴─────────────┘



    CAP. 3
    EVALUAREA STĂRII DE CONSERVAREA SPECIILOR ŞI HABITATELOR
    Aspecte legislative referitoare la starea de conservare
     Conform art. 2.2. al Directivei Habitate 92/43 CEE, măsurile prevăzute în Directivă sunt destinate să menţină sau să readucă într-o stare de conservare favorabilă tipurile de habitate naturale şi speciile de floră şi faună sălbatică de importanţă comunitară.
     Prin urmare atingerea şi/sau menţinerea "stării de conservare favorabilă" reprezintă obiectivul care trebuie atins pentru toate habitatele şi speciile de importanţă comunitară.
     Starea de conservare, inclusiv starea de conservare favorabilă sunt definite în Directivă în cadrul art. 1 lit. e) pentru habitate şi art. 1 lit. i) pentru specii astfel:
    "e. Starea de conservare a unui habitat natural reprezintă suma influenţelor ce acţionează asupra unui habitat natural şi asupra speciilor sale specifice şi care ar putea afecta negativ pe termen arealul său natural de distribuţie, structura şi funcţiile sale, precum şi supravieţuirea pe termen lung a speciilor sale specifice.
     Starea de conservare a unui habitat natural este considerată favorabilă dacă:
    1. arealul natural al habitatului şi aria suprafeţelelor ocupate de către habitat sunt stabile sau în creştere; şi
    2. structura şi funcţiile specifice habitatului necesare pentru menţinerea sa pe termen lung există în prezent şi există premisele ca acestea să continue să existe şi în viitorul predictibil; şi
    3. starea de conservare a speciilor sale tipice este favorabilă."

    "i. Starea de conservare a unei specii reprezintă suma influenţelor ce acţionează asupra unei specii şi care ar putea afecta pe termen lung distribuţia şi abundenţa populaţiei acesteia.
     Starea de conservare a unei specii este considerată favorabilă dacă:
    1. datele de dinamică a populaţiei pentru specia respectivă indică faptul că specia se menţine pe termen lung ca element viabil al habitatelor sale naturale; şi
    2. arealul natural al speciei nu se reduce şi nici nu există premisele reducerii în viitorul predictibil; şi
    3. specia dispune şi este foarte probabil că va continua să dispună de un habitat suficient de extins pentru a-şi menţine populaţia pe termen lung."

     Starea de conservare favorabilă poate fi descrisă ca situaţia în care un tip de habitat sau o specie prosperă, atât în ceea ce priveşte suprafaţa şi mărimea populaţiei, cât şi în ceea ce priveşte calitatea populaţiei, inclusiv în sensul capacităţii de reproducere, structurii pe vârste, mortalităţiişi există perspectivele să prospere de asemenea şi în viitor fără modificări semnificative în politicile şi managementul existent. Obiectivul directivei este definit în termeni pozitivi, orientat spre o situaţie favorabilă care trebuie să fie definită, atinsă şi/sau menţinută. Prin urmare, obiectivul Directivei Habitate urmăreşte mai mult decât evitarea dispariţiei tipurilor de habitate sau speciilor.
     Starea de conservare nefavorabilă este împărţită în două clase:
    1. "nefavorabilă-inadecvată" caz în care este necesară o schimbare a politicilor sau managementului pentru a aduce tipul de habitat sau specia în stare de conservare favorabilă, dar nu există nici un pericol de dispariţie în viitorul previzibil;
    2. "nefavorabilă-rea" caz în care tipul de habitat sau specia este în pericol de dispariţie în viitorul previzibil.

     Pentru toate situaţiile în care nu există suficiente informaţii pentru a realiza o evaluare corespunzătoare, starea de conservare este considerată "necunoscută".

    Evaluarea stării de conservare în contextul planului de management
     Evaluarea stării de conservare este crucială în cadrul procesului de elaborare a unui plan de management pentru o arie naturală protejată, deoarece obiectivele specifice, măsurile, activităţile şi regulile necesare pentru fiecare tip de habitat, specie sau grup de specii de interes conservativ, prezente în cuprinsul respectivei arii naturale protejate derivă din starea lor actuală de conservare. Astfel, dacă starea de conservare este evaluată ca favorabilă la momentul elaborării planului de management actual, activităţile din acest plan trebuie să se îndrepte cu predilecţie către menţinerea stării de conservare pe termen lung prin monitorizarea habitatului/speciei, iar regulile şi rezultatele procedurii de evaluare a impactului antropic să prevină şi să combată acele activităţi propuse, al căror impact potenţial ar putea periclita pe viitor actuala stare de conservare favorabilă.
     Dacă starea de conservare a unei specii/unui tip de habitat este evaluată ca "nefavorabilă- inadecvată" sau "nefavorabilă-rea", activităţile din planul de management trebuie să se îndrepte cu predilecţie în sensul îmbunătăţirii acelor parametri care împiedică respectiva specie şi/ sau habitat să ajungă în starea de conservare favorabilă, iar regulile şi rezultatele procedurii de evaluare a impactului antropic să se îndrepte în sensul reducerii sau eliminării efectelor activităţilor prezente, cu impact asupra speciei/tipului de habitat şi interzicerii oricărei activităţi viitoare susceptibile de a afecta şi mai mult specia sau tipul de habitat aflate în stare de conservare nefavorabilă.
     De asemenea, pentru orice plan, proiect sau activitate susceptibilă de a genera un efect negativ asupra unei specii sau unui tip de habitat de interes conservativ este necesară anticiparea evoluţiei stării de conservare a acestora în viitor, inclusiv cu luarea în considerare a impactului cumulat, conform principiului precauţiei.
     În situaţia în care starea de conservare este evaluată ca fiind "necunoscută", activităţile din planul de management trebuie să se îndrepte cu predilecţie către colectarea de date în vederea evaluării stării de conservare pentru acel tip de habitat, specie sau grup de specii, iar regulile şi rezultatele procedurii de evaluare a impactului antropic trebuie să se îndrepte în sensul micşorării efectelor activităţilor prezente cu impact asupra speciei şi limitării sau interzicerii oricărei activităţi viitoare, susceptibile de a afecta specia sau tipul de habitat, conform principiului precauţiei. Trebuie aşadar să se evite situaţia în care specia/tipul de habitat ajunge în stare de conservare nefavorabilă, din cauza inexistenţei sau insuficienţei informaţiilor necesare pentru a putea evalua starea lor de conservare.
     Astfel, măsurile, activităţile şi regulile din planul de management trebuie să fie preventive, efective, adecvate, eficiente, integrate, astfel încât să asigure cadrul necesar pentru ca speciile şi habitatele de interes conservativ să se menţină sau să ajungă în stare de conservare favorabilă.
    3.1. Evaluarea stării de conservare a habitatelor de interes conservativ
    91I0 * - Vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp.
     Evaluarea la nivel naţional: Reprezintă un habitat de silvostepă dezvolatat într-un climat cu accent continental, mai rece şi mai uscat. La nivel naţional, suprafaţa a fost estimată la circa 24200 ha şi este într-o stare de conservare favorabilă.
     Evaluarea la nivelul sitului:
    1. aria de repartiţie: Habitatul ocupă suprafeţe destul de reduse, cele mai importante păduri fiind întîlnite în zona localităţii Suatu şi pe Valea Căianului
    2. suprafaţa acoperită de habitat: circa 160 ha
    3. perspectivele viitoare: nefavorabile
    4. evaluarea statutului de conservare a habitatului: Starea generală de conservare a habitatului este nefavorabilă-inadecvată deoarece, deşi suprafaţa habitatului este stabilă, iar structura şi funcţiile habitatului se încadrează unor condiţii bune, există însă aspecte legate de anumite activităţi, cum ar fi păşunatul în pădure, recoltarea de material lemnos, ce fac ca structura şi funcţiile specifice habitatului să fie afectate.


    6240 * - Pajişti stepice subpanonice
     Evaluarea la nivel naţional: Pajişti de stepă, dominate de graminee cespitoase, camefite şi alte plante perene, ale alianţei Festucion valesiacae şi altor cenotaxoni afini, aceste comunităţi xeroterme se dezvoltă pe pante sudice, cu soluri având profil A-C, pe substrat stâncos şi straturi sedimentare argilo-nisipoase îmbogăţite cu pietriş. Suprafaţa naţională este estimată la 2800 ha şi se găseşte în stare de conservare nefavorabilă-inadecvată Evaluarea la nivelul sitului:
    1. aria de repartiţie: la o analiză a distribuţiei spaţiale se constată concentrarea poligoanelor ocupate de acest habitat în aceleaşi zone cu habitatul 91I0*; habitatul ocupă suprafeţe destul de reduse, fiind răspândit disparat la nivelul întregului sit dar totuşi existând zone de concentrare în zona localităţilor Suatu şi Cojocna
    2. suprafaţa acoperită de habitat: circa 55 ha
    3. perspectivele viitoare: nefavorabile
    4. evaluarea statutului de conservare a habitatului: Starea generală de conservare a habitatului este nefavorabilă-inadecvată, deoarecesuprafaţa actuală este redusă şi supusă ameninţărilor, iar structura şi funcţiile tipului de habitat, inclusiv speciile caracteristice sunt afectate de influenţa antropică, motiv pentru care suprafeţele habitatului 6210* sunt afectate în ceea ce priveşte structura şi funcţiile specifice.


    40A0 * - Tufărişuri subcontinentale peri - panonice
     Evaluarea la nivel naţional:Aria de răspândire la nivel naţional este estimată la circa 43000 ha şi este caracterizat de o stare de conservare nefavorabilă inadecvată.
     Evaluarea la nivelul sitului:
    1. aria de repartiţie: În arealul sitului există doar mici porţiuni de fitocenoze arbustive cu migdal pitic Amygdalus nana, insulare, răspândite în cadrul pajiştilor habitatului 6240, de obicei la partea superioară a versanţilor abrupţi de tip front de cuestă însorit
    2. suprafaţa acoperită de habitat: 10 - 15 ha
    3. perspectivele viitoare:nefavorabile
    4. evaluarea statutului de conservare a habitatului: Starea generală de conservare a habitatului este nefavorabilă-rea, suprafaţa habitatului este în reducere masivă, iar structura şi funcţiile tipului de habitatnu se află în condiţii bune de conservare, o bună parte din suprafeţele ocupate de habitatul40A0*sunt deteriorate în ceea ce priveşte structura şi funcţiile sale.


    1530 * - Pajişti şi mlaştini sărăturate panonice şi ponto - sarmatice
     Evaluarea la nivel naţional: Aria de răspândire la nivel naţional este estimată la circa 2300 ha şi este caracterizat de o stare de conservare nefavorabilă-rea
     Evaluarea la nivelul sitului:
    1. aria de repartiţie: apare mozaicat alături de habitatul 1310 pe fundul plat al depresiunii de tip butonieră de anticlinal de la Budaştău, unde se formează un complex de asociaţii vegetale de pajişti halofile încă bine păstrate, de o rară frumuseţe. Habitatul 1530* singur apare în alte două poligoane din sit, la Ploscoş - Valea Lunga Mică şi la Tunel, la obârşia văii Letiţa
    2. suprafaţa acoperită de habitat: 10 ha
    3. perspectivele viitoare: favorabile
    4. evaluarea statutului de conservare a habitatului: Starea de conservare este favorabilă, structura şi funcţiile habitatului sunt păstrate, iar tendinţa actuală a suprafeţei tipului de habitat este stabilă.


    6510 - Pajişti de altitudine joasă (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis)
     Evaluarea la nivel naţional: habitatul este răspândit în etajul colinar, preferă versanţii mai puţin înclinaţi, cu expoziţie sudică şi sud-estică, la altitudini de 350-700 m, are o arie de repartiţie la nivel naţional de circa 24000 ha şi este în stare de conservare favorabilă
     Evaluarea la nivelul sitului:
    1. aria de repartiţie: fânaţele din localităţile Turda, Aiton, Ploscoş, Apahida, Cojocna, Căianu, Suatu şi Mociu
    2. suprafaţa acoperită de habitat: circa 2000 ha
    3. perspectivele viitoare: nefavorabile
    4. evaluarea statutului de conservare a habitatului: Starea generală de conservare a habitatului este nefavorabilă-inadecvată deoarece, deşi suprafaţa habitatului este stabilă, iar structura şi funcţiile habitatului se încadrează unor condiţii bune, există aspecte legate de anumite activităţi, cum ar fi păşunatul în pădure, recoltarea de material lemnos, ce fac ca structura şi funcţiile specifice habitatului să fie afectate.


    1310 - Comunităţi de Salicornia şi alte specii anuale care colonizează terenurile mâloase şi nisipoase
     Evaluarea la nivel naţional: Aria de răspândire la nivel naţional este estimată la circa 1100 ha şi este caracterizat de o stare de conservare nefavorabilă rea.
     Evaluarea la nivelul sitului:
    1. aria de repartiţie: apare mozaicat alături de habitatul 1530* pe fundul plat al depresiunii de tip butonieră de anticlinal de la Budaştău, unde se formează un complex de asociaţii vegetale de pajişti halofile încă bine păstrate, de o rară frumuseţe
    2. suprafaţa acoperită de habitat: 9 ha
    3. perspectivele viitoare: favorabile
    4. evaluarea statutului de conservare a habitatului: Starea de conservare este favorabilă, structura şi funcţiile habitatului sunt păstrate, iar tendinţa actuală a suprafeţei tipului de habitat este stabilă.


    6210* - Pajişti xerofile seminaturale şi facies cu tufişuri pe substrate calcaroase (Festuco-Brometalia) (* situri importante pentru orhidee)
     Evaluarea la nivel naţional: Aria de răspândire la nivel naţional este estimată la circa 2100 ha şi este caracterizat de o stare de conservare favorabilă
     Evaluarea la nivelul sitului:
    1. aria de repartiţie: Acest habitat de pajişti mezoxerofile apare mozaicat cu pajiştile stepice transilvane "subpanonice" în porţiunile mai puţin înclinate şi mai puţin uscate ale versanţilor semiînsoriţi şi însoriţi şi pe platouri.
    2. suprafaţa acoperită de habitat: circa 840 ha
    3. perspectivele viitoare: nefavorabile
    4. evaluarea statutului de conservare a habitatului: Starea generală de conservare a habitatului este nefavorabilă-inadecvată, în ciuda faptului că suprafaţa habitatului în cadrul sitului este stabilă, deoarece structura şi funcţiile tipului de habitat, inclusiv speciile caracteristice sunt afectate de influenţa antropică, motiv pentru care suprafeţele habitatului 6210* suferă în ceea ce priveşte structura şi funcţiile specifice.


    3.2. Evaluarea stării de conservare a speciilor de interes conservativ
    3.2.1. Evaluarea stării de conservare pentru speciile de plante
    4098 Iris humilis Georgi ssp. arenaria (Waldst. & Kit.) A.Love et D.Love
     Această specie stepică petrofilă şi arenofilă pontică - panonică nu există pe teritoriul sitului. Menţionarea acesteia în formular se datorează cel mai probabil unei confuzii asupra evoluţiei concepţiilor taxonomice privitoare la speciile de Iris din flora noastră. Astfel, specia rară stepică xerofilă Iris pontica Zapal, cu mai multe populaţii prezente în sit, cele mai multe din România, era denumită iniţial Iris humilis M. Bieberstein. Aceasta a fost probabil sursa confuziei şi a includerii neavenite a speciei Iris humilis Georgi în fişa standard.
     Cele mai apropiate locaţii de Iris humilis Georgi se află mult în afara sitului, pe stâncăriile de calcar de la Cheile Turzii, inclusiv Dealul Lupului la sud-est de cheile propriu-zise şi Cheile Borzeşti.

    4087 Serratula lycopifolia (Vill.) A.Kern
     Evaluarea la nivel naţional:Specia este caracteristică pajiştilor jilave din silvostepă ce apar pe cuverturi groase de cernoziomuri foarte fertile. Distrugerea aproape totală a habitatului său este şi cauza pentru care specia este atât de rară, în curs de dispariţie în România. În lucrările mai vechi este menţionată în câteva zeci de locaţii din Transilvania, Munţii Trascău, Subcarpaţii de Curbură şi Dobrogea, aici fiind confundată cu o specie înrudită. În realitate specia a mai rămas în doar trei locaţii sigure la ora actuală în ţară, toate foarte vulnerabile: Fânaţele Clujului, Boj- Cătun şi Focuri, lângă Iaşi.
     Evaluarea la nivelul sitului:
    1. aria de repartiţie: în prezent mai există două grupuri populaţionale în fânaţele de la est de Dl. Straja Mare
    2. populaţia: circa 460 de exemplare
    3. habitatul speciei: circa 100 ha
    4. evaluarea statutului de conservare a speciei: Nefavorabilă inadecvată


    4097 Iris aphylla L. ssp. Hungarica
     Evaluarea la nivel naţional:Există trei habitate distincte, cu condiţii ecologice relativ asemănătoare, deşi îndepărtate ca locaţie, în care se găsesc populaţii mari de stânjenel de stepă. Este vorba despre pajiştile stepice subpanonice 6240*, pajiştile uscate pe substrat calcaros 6210* şi pajiştile panonice de stâncării 6190. Mai precis, pajiştile stepice din Transilvania, în măsura în care nu sunt degradate prin suprapăşunat, sunt un habitat preferat al speciei, dar exemplare ceva mai viguroase se pot afla frecvent în masivele calcaroase sau conglomeratic- calcaroase, rar pe gnaise în Cozia, de altitudine mai redusă din munţi, până la 1500m. Populaţii izolate se află şi în pajiştile stepice ponto-sarmatice 62C0* din Moldova, mai ales la marginea şi în poienile pădurilor din silvostepă unde pajiştile respective sunt mai bine păstrate. Populaţia la nivel naţional nu este cunoscută.
     Evaluarea la nivelul sitului:
    1. aria de repartiţie: Specia este cunoscută din corpul principal al sitului - din arealul fâneţelor de la Straja Mare, unde exemplarele sunt întâlnite între glimeele aflate la nord-est de vârf.
    2. populaţia: 28 exemplare
    3. habitatul speciei: circa 100 de ha
    4. evaluarea statutului de conservare a speciei: Nefavorabilă inadecvată


    2132 Astragalus peterfii Javorka
     Evaluarea la nivel naţional: Specie endemică locală descrisă în anul 1916, prezentă pe Dl. Banffy la Suatu şi Dl. Fedeului la Căianu
     Evaluarea la nivelul sitului:
    1. aria de repartiţie: Dl. Banffy la Suatu şi Dl. Fedeului la Căianu
    2. populaţia: circa 24000 de exemplare
    3. habitatul speciei: circa 200 ha
    4. evaluarea statutului de conservare a speciei: Favorabilă


    4067 Echium russicum L.
     Evaluarea la nivel naţional: Specie stepică panonic - sarmatică indicatoare a unei bune stări de conservare a pajiştilor stepice transilvane. Populaţia naţională nu este cunsocută.
     Evaluarea la nivelul sitului:
    1. aria de repartiţie: habitatele de pajişti de pe suprafaţa sitului
    2. populaţia: circa 20000 de exemplare
    3. habitatul speciei: circa 2000 ha
    4. evaluarea statutului de conservare a speciei: Favorabilă


    4091 Crambe tataria Sebeok
     Evaluarea la nivel naţional: Specie stepică panonic - sarmatică indicatoare a unei bune stări de conservare a pajiştilor stepice transilvane. Populaţia naţională nu este cunsocută.
     Evaluarea la nivelul sitului:
    1. aria de repartiţie: habitatele de pajişti de pe suprafaţa sitului
    2. populaţia: circa 20000 de exemplare
    3. habitatul speciei: circa 2000 ha
    4. evaluarea statutului de conservare a speciei: Favorabilă


    3.2.2. Evaluarea stării de conservare pentru speciile de nevertebrate
    Lucanus cervus-rădaşca
     Evaluarea la nivel naţional: În România specia este prezentă mai ales în zonele cu păduri de gorunete: zona intracarpatică, zona Munţilor Apuseni şi în zone restrânse din Dealurile de Vest, Câmpia de Vest şi Câmpia României, astfel în România este bine reprezentată. În toată literatura veche de peste 20 de ani specia a fost prezentă în toate ecoregiunile din România dar în aceleaşi tipuri de habitat - păduri de foioase şi livezi. Nu este prezentă în zonele alpine şi în pădurile dense de conifere, nici în zonele de stepă, nisipuri sau în zonele lipsite de păduri de foioase
     Evaluarea la nivelul sitului:
    1. aria de repartiţie:În ROSCI0238 specia Lucanus cervus apare în pădurile de sau dominate de cvercete. Adulţii speciei pot fi întâlniţi şi în afara pădurilor, la distanţe de aproximativ 300-600 m faţă de limita habitatului primordial
    2. populaţia:sute de indivizi
    3. habitatul speciei: arealul potenţial de răspândire al speciei Lucanus cervus în sit este de aproximativ 289 ha - cca. 7% din sit - şi este reprezentat de pădurile de cvercete
    4. perspectivele viitoare:favorabile
    5. evaluarea statutului de conservare a speciei:Starea generală de conservare a speciei este favorabilă, populaţia este viguroasă şi stabilă, iar perspectivele speciei se menţin favorabile.


    Cucullia mixta
     Evaluarea la nivel naţional: Specie semnalată recent în fauna României de la Fânaţele Clujului, de la Suatu, de la Viişoara şi Căianu. Din literatura lepidopterofaunistică se cunosc doar câteva populaţii în România. Populaţia naţională este estimată la 500 - 1000 indivizi.
     Evaluarea la nivelul sitului: În urma studiului, nu s-a putut determina starea de conservare, deoarece specia nu a fost identificată în teren; se recomandă continuarea monitorizării speciei.

    Lycaena dispar - fluturele de foc al măcrişului
     Evaluarea la nivel naţional: Este răspândită în toată România, cu excepţia zonelor montane înalte. Lipseşte din munţi, la înălţimi de peste 1200 metri. Literatura lepidopterofaunistică menţionează sute de populaţii în România, dispersate pe întreg teritoriul ţării, cu excepţia etajului subalpin şi alpin din Carpaţi.
     Evaluarea la nivelul sitului:
    1. aria de repartiţie: Având în vedere că situl cuprinde în cea mai mare parte pajişti xerice, există destul de puţine zone care găzduiesc habitatul potenţial al speciei: Valea Fâneaţa Vacilor, Valea Caldă Mare - Crairât, Izvoarele Pârâului Zăpodie, Mlaştina de pe Valea Dezmirului, Botoş, Pârâul Cojocna, Pârâul Căianului, Pârâul Suatu cu afluentul Valea de după Pădure. Pe teritoriul sitului nu a fost identificat niciun individ de Lycaena dispar. În vecinătatea unui poligon al sitului, la o distanţă de cca. 90 m de limita sitului, mai exact la baza Dealului Ceroiu, pe Valea Rojuţu, afluent drept al Văii Cojocna, a fost identificat un mascul de Lycaena dispar în data de 18 mai 2015. Individul face parte din prima generaţie teritorială, astfel că se poate considera că în zona respectivă este cantonată o mică populaţie a acestei specii
    2. populaţia: Sub 10 indivizi
    3. habitatul speciei: aproximativ 100 ha, cca. 3% din sit
    4. perspectivele viitoare: nefavorabile - populaţiile acestei specii pe teritoriul sitului nu au condiţii pentru revenirea la o stare favorabilă de conservare
    5. evaluarea statutului de conservare a speciei: Starea generală de conservare a speciei a fost estimată ca fiind nefavorabilă-rea, întrucât populaţia este foarte redusă numeric; practic a fost identificat un singur exemplar, în afara limitelor sitului, cea mai mare parte din habitatele potenţiale ale speciei, atât din interiorul, cât şi din vecinătate, sunt incendiate primăvara pentru îndepărtarea vegetaţiei nedorite, iar populaţia acestei specii nu are condiţii pentru revenirea la o stare favorabilă de conservare


    Pseudophilotes bavius - albăstrelul transilvan
     Evaluarea la nivel naţional: În România se întâlnesc 2 subspecii. Subspecia din Dobrogea, Pseudophilotes bavius egea, descoperită în 1988, a fost semnalată din 5 zone: Canaraua Fetii, Dumbrăveni, Şipote, Gura Dobrogei şi Dealul Allah Bair. Subspecia endemică din Câmpia Transilvaniei - Ps.bavius hungarica Dioszeghy, 1913 - a fost descrisă din zona localităţii Viţa, jud.Bistriţa-Năsăud, ulterior fiind semnalată în judeţele Cluj - Suatu, Bărăi, Fânaţele Clujului, Frata, Viişoara, Cheile Turzii, Juc-Herghelie, Valea Florilor, Alba - Teiuş, Blaj - şi Sibiu - Dealul Zakel. Pentru subspecia Pseudophilotes bavius hungarica sunt cunoscute câteva populaţii izolate în Câmpia Transilvaniei şi din sudul Transilvaniei.
     Evaluarea la nivelul sitului:
    1. aria de repartiţie: Suatu pe versantul S-SV al Dealului "Deasupra Satului", Dealul Gorgan - Valea Florilor, lângă Căian - pe versantul SV al Dealului Neazoşului, la marginea plantaţiei de pin şi lângă Cojocna - pe versantul vestic al "Vârfului Dealului"
    2. populaţia: 500 - 700 de indivizi
    3. habitatul speciei: cca 300 ha
    4. perspectivele viitoare: nefavorabile - efectivele reduse ale acestei specii în combinaţie parazitismul sau alţi factori interni şi cu creşterea gradului de fragmentare/izolare ale populaţiilor pot să ducă la o reducere definitivă a mărimii populaţiilor
    5. evaluarea statutului de conservare a speciei: Starea generală de conservare a speciei a fost estimată ca fiind nefavorabilă-inadecvată, întrucât specia prezintă fluctuaţii îngrijorătoare ale mărimii populaţiei, cel mai probabil din cauza parazitismului în stadiu larvar; în lipsa unor activităţi concrete de management, habitatul speciei tinde să devină din ce în ce mai fragmentat sau chiar distrus, iar efectivele reduse ale acestei specii în combinaţie cu parazitismul sau alţi factori internişi cu creşterea gradului de fragmentare/izolare a populaţiilor pot să ducă la o reducere definitivă a mărimii populaţiilor.


    Catopta thrips
     Evaluarea la nivel naţional: În România a fost semnalat în centrul Transilvaniei şi Dobrogea, dar se cunosc şi semnalări mai vechi în Moldova - Iaşi, Podul Iloaiei. În Câmpia Transilvaniei s-a semnalat la Sucutard, Cluj, Jucu de Sus, Fânaţele Clujului, Viişoara şi Suatu. Se cunosc semnalări vechi şi în sudul Transilvaniei - Sighişoara, Târnava Mare. În Dobrogea a fost semnalat de la Visterna - Gura Dobrogei, Dumbrăveni, Hagieni - Mănăstirea Limanu, Urluia şi Vederoasa
     Evaluarea la nivelul sitului:
    1. aria de repartiţie: specia este răspândită în habitate stepice de soluri loessoide, unde abundenţa plantei gazdă tinde să atingă pragul de 50 tulpini pe o suprafaţă de 0,5-4 ha
    2. populaţia: zeci de indivizi
    3. habitatul speciei: circa 300 ha
    4. perspectivele viitoare: nefavorabilă - efectivele reduse ale acestei specii în combinaţie cu creşterea gradului de fragmentare/izolare a populaţiilor pot să ducă la o reducere definitivă a mărimii populaţiilor
    5. evaluarea statutului de conservare a speciei: Starea generală de conservare a speciei a fost estimată ca fiind nefavorabilă-inadecvată, întrucât populaţiile acestei specii sunt fragmentate şi prezintă efective reduse numeric, habitatul speciei tinde să devină din ce în ce mai fragmentat sau chiar distrus în lipsa unor măsuri de management, iar efectivele reduse ale acestei specii în combinaţie cu creşterea gradului de fragmentare/izolare a populaţiilor pot să ducă la o reducere definitivă a mărimii populaţiilor


    3.2.3. Evaluarea stării de conservare pentru speciile de mamifere
    Rhinolophus hipposideros - liliacul mic cu potcoavă
     Evaluarea la nivel naţional: Specia este prezentă în tot arcul carpatic, în zonele carstice, dar şi în Dobrogea. În România este prezent în toată ţara. Specia a fost înregistrată la altitudini cuprise între 60 m şi 1.117 m, cel mai frecvent între 300-600 m
     Evaluarea la nivelul sitului:
    1. aria de repartiţie: Distribuţia speciei acoperă în mare parte ariile unde există corpuri de pădure şi unele zone din apropierea unor localităţi aflate pe limita sitului - Ghirişu Român, Suatu, Căianu, Boju, Cojocna
    2. populaţia:20 - 30 indivizi
    3. habitatul speciei: circa 400 ha
    4. perspectivele viitoare: favorabile
    5. evaluarea statutului de conservare a speciei: Starea speciei de chiroptere prezente în sit a fost încadrată ca nefavorabilă-inadecvată, din cauza, în primul rând, a managementului forestier care degradează/reduce habitatul speciei, dar şi a unor activităţi antropice precum păşunatul în pădure sau extinderea aşezărilor umane.


    3.2.4. Evaluarea stării de conservare pentru speciile de păsări
    Corvus frugilegus - cioara de semănătură
     Evaluarea la nivel naţional: Prezentă în principal în zona colinară şi mai ales de câmpie, cu precădere în sudul ţării şi în Banat. Populaţia estimată în România este de 50000-100000 de perechi
     Evaluarea la nivelul sitului:
    1. aria de repartiţie: Foloseşte terenurile arabile din aria de suprapunere dintre ROSPA0113 şi ROSCIO0238 ca habitate de hrănire
    2. populaţia: 12 - 35 indivizi.
    3. habitatul speciei: circa 2000 ha
    4. perspectivele viitoare: favorabile
    5. evaluarea statutului de conservare a speciei: Favorabil


    Lanius collurio - sfrâncior roşiatic
     Evaluarea la nivel naţional:Răspândită în toată ţara în zonele de deal şi câmpie, acolo unde există habitat favorabil. Populaţia naţională este estimată la 400 000 - 800 000 de perechi
     Evaluarea la nivelul sitului:
    1. aria de repartiţie:Foloseşte habitatele de tufărişuri în special din aria de suprapunere dintre ROSPA0113 şi ROSCIO0238 ca habitate reproducere şi hrănire
    2. populaţia: 2 - 3 perechi
    3. habitatul speciei:circa 1000 ha
    4. perspectivele viitoare:favorabile
    5. evaluarea statutului de conservare a speciei:Favorabil


    Falco vespertinus - vânturel de seară
     Evaluarea la nivel naţional: Cu o populaţie estimată la 300 - 600 de perechi, specia este prezentă în toată ţara, cu efective mai semnificative în sudul şi sud-estul ţării
     Evaluarea la nivelul sitului:
    1. aria de repartiţie: Specia este prezentă în aria de suprapunere dintre ROSPA0113 şi ROSCIO0238 în perioada de reproducere, însă foloseşte aria pentru hrănire; nu au fost identificate cuiburi
    2. populaţia:1 - 2 perechi
    3. habitatul speciei: circa 1500 ha
    4. perspectivele viitoare: favorabile
    5. evaluarea statutului de conservare a specie: Favorabil


    Circus cyaneus - erete vânăt
     Evaluarea la nivel naţional: Specie de pasaj şi oaspete de iarnă în România, în special în zonele de câmpie şi colinare
     Evaluarea la nivelul sitului:
    1. aria de repartiţie: Specia este prezentă în aria de suprapunere dintre ROSPA0113 şi ROSCIO0238, foloseşte habitatele din arie - terenuri agricole, pajişti - ca habitate de hrănire
    2. populaţia: 3 - 5 indivizi
    3. habitatul speciei: circa 2000 ha
    4. perspectivele viitoare: favorabile
    5. evaluarea statutului de conservare a specie:Favorabil


    Anthus campestris - fâsa de câmp
     Evaluarea la nivel naţional: Cu o populaţie naţională de 150-220 mii perechi clocitoare, specia este răspândită în zonele de câmpie şi mai rar în etajul colinar, în terenuri aride.
     Evaluarea la nivelul sitului:
    1. aria de repartiţie: Specia este prezentă în aria de suprapunere dintre ROSPA0113 şi ROSCIO0238, foloseşte habitatele din arie, ca habitate de hrănire şi reproducere
    2. populaţia: 2 - 4 indivizi
    3. habitatul speciei: circa 2000 ha
    4. perspectivele viitoare: favorabile
    5. evaluarea statului de conservare a specie: Favorabil



    CAP. 4
    SCOPUL ŞI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT
    4.1. Scopul planului de management
     Pe baza informaţiilor prezentate în capitolele anterioare şi a evaluării efectuate referitor la nevoile de conservare a sitului, acest capitol descrie structura şi conţinutul componentei operaţionale a planului de management. Având în vedere domeniile variate care necesită a fi abordate în efortul de păstrare şi promovare a valorilor sitului, acestea au fost separate în obiective generale distincte. Obiectivele generale sunt apoi împărţite în obiective specifice - SMART - şi lista acţiunilor care trebuiesc implementate în vederea atingerii obiectivelor specifice de conservare.
     Scopul managementului ROSCI0238 Suatu-Cojocna-Crairât îl constituie conservarea ecosistemelor de pajişti şi păduri silvostepice şi dezvoltarea durabilă a comunităţilor din zonă prin păstrarea activităţilor agricole tradiţionale şi ecoturism.

    4.2. Obiective generale şi specifice
    4.2.1. Obiective generale
     Pentru definirea obiectivelor generale ale planului de management s-au abordat 4 teme pe perioada implementării. Cele patru teme sunt:
     TM 1- Managementul biodiversităţii;
     TM 2 - Dezvoltare durabilă;
     TM 3 - Conştientizare şi educaţie;
     TM 4 - Administrarea şi managementul efectiv al sitului.
     Tabelul nr. 9
     Obiective generale şi specifice

┌──────────────────────────────────────────────────────────┐
│Teme │
├───────────────┬─────────────┬──────────────┬─────────────┤
│ │ │TM 3. │TM 4. │
│TM 1. │TM 2. │Conştientizare│Administrarea│
│Managementul │Dezvoltare │şi │şi │
│biodiversităţii│durabilă │educaţie │managementul │
│ │ │ │efectiv al │
│ │ │ │sitului │
├───────────────┴─────────────┴──────────────┴─────────────┤
│Obiectivele generale │
├───────────────┬─────────────┬──────────────┬─────────────┤
│ │ │ │OG 4 - │
│ │OG │ │Asigurarea │
│OG 1 - │2-Promovarea │ │unui │
│Menţinerea/ │unei │OG 3-Creşterea│management │
│ameliorarea │dezvoltări │gradului │eficient şi │
│stării │urbane │de informare a│adaptabil al │
│de conservare │durabile │publicului │sitului │
│identificate │a │referitor la │prin │
│pentru │localităţilor│valorile │susţinerea │
│habitatele şi │aflate pe │naturale ale │unei │
│speciile de │teritoriul │sitului şi la │structuri │
│interes │sau │activităţile │funcţionale │
│comunitar │în │cu impact │de management│
│pentru │vecinătatea │negativ asupra│pe durata │
│care a fost │sitului prin │acestora. │de aplicare a│
│desemnat situl │păstrarea │ │planului │
│Natura 2000 │activităţilor│ │de │
│ │agricole │ │management. │
│ │tradiţionale │ │ │
│ │şi │ │ │
│ │stimularea │ │ │
│ │activităţilor│ │ │
│ │turistice │ │ │
│ │ │ │ │
│ │ │ │ │
└───────────────┴─────────────┴──────────────┴─────────────┘





    4.2.2. Obiective specifice
     Următorul tabel include obiectivele specifice ale fiecărui obiectiv general. Pentru atingerea acestor obiective specifice se vor dezvolta activităţi distincte sau măsuri restrictive în funcţie de complexitatea obiectivului specific.
     Tabelul nr. 10
     Obiective specifice

┌──────────────┬───────────────────────┐
│Obiective │Obiective specifice │
│generale │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │OS 1 Continuarea │
│ │identificării şi │
│ │cartării │
│ │speciilor şi │
│ │habitatelor de interes │
│ │comunitar │
│ ├───────────────────────┤
│OG 1 - │OS 2 Monitorizarea │
│Menţinerea sau│stării de conservare a │
│ameliorarea │speciilor şi │
│stării de │habitatelor │
│conservare ├───────────────────────┤
│identificate │OS 3 Aplicarea │
│pentru │măsurilor pentru │
│habitatele şi │asigurarea │
│speciile │stării de conservare │
│de interes │favorabilă a │
│comunitar │habitatelor şi │
│pentru │speciilor de interes │
│care a fost │comunitar │
│desemnat situl├───────────────────────┤
│Natura 2000 │OS 4 Asigurarea stării │
│ │de conservare │
│ │favorabilă │
│ │a habitatelor, │
│ │speciilor de plante şi │
│ │de │
│ │nevertebrate care au │
│ │stat la baza declarării│
│ │Rezervaţiilor Naturale │
│ │Suatu I şi Suatu II │
│ ├───────────────────────┤
│ │OS 5 Îmbunătăţirea │
│ │managementului │
│ │terenurilor │
│ │din sit, astfel încât │
│ │acesta să contribuie la│
│ │menţinerea stării de │
│ │conservare favorabile a│
│ │habitatelor şi │
│ │speciilor de interes │
│ │comunitar │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │OS 6 Promovarea unor │
│OG 2 - │forme de vizitare şi │
│Promovarea │turism │
│unei │în concordanţă cu │
│dezvoltări │obiectivele de │
│durabile a │conservare ale │
│localităţilor │sitului Natura 2000 │
│aflate pe ├───────────────────────┤
│teritoriul sau│OS 7 Promovarea │
│în vecinătatea│realizării şi │
│sitului prin │comercializării de │
│păstrarea │produse tradiţionale, │
│activităţilor │etichetate cu sigla │
│agricole │sitului │
│tradiţionale ├───────────────────────┤
│şi ecoturism │OS 8 Promovarea │
│ │utilizării durabile a │
│ │pajiştilor │
│ │- păşuni, fâneţe │
│ ├───────────────────────┤
│ │OS 9Promovarea │
│ │utilizării durabile a │
│ │terenurilor │
│ │forestiere │
├──────────────┼───────────────────────┤
│OG 3 - │OS 10 Susţinerea şi │
│Creşterea │promovarea educaţiei │
│gradului de │ecologice prin │
│informare a │realizarea de │
│publicului │activităţi │
│referitor la │educative pe tema │
│valorile │conservării naturii │
│naturale ale ├───────────────────────┤
│sitului şi │OS 11 Îmbunătăţirea │
│activităţile │atitudinii factorilor │
│cu impact │interesaţi prin │
│negativ asupra│informare şi │
│acestora │conştientizare cu │
│ │privire la valorile │
│ │naturale din interiorul│
│ │sitului Natura 2000 │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │OS 12 Îmbunătăţirea │
│ │logisticii necesare │
│ │pentru │
│ │exercitarea eficientă a│
│ │atribuţiunilor │
│ │custodelui │
│OG 4 - ├───────────────────────┤
│Asigurarea │OS 13 Asigurarea │
│unui │integrităţii sitului şi│
│management │a │
│eficient şi │respectării planului de│
│adaptabil al │management prin │
│sitului prin │controale periodice │
│susţinerea ├───────────────────────┤
│unei structuri│OS 14 Asigurarea │
│funcţionale de│finanţării/bugetului │
│management pe │necesar │
│durata de │pentru implementarea │
│aplicare a │planului de management │
│planului ├───────────────────────┤
│de management │OS 15 Asigurarea unui │
│ │nivel adecvat de │
│ │pregătire │
│ │a personalului implicat│
│ │în gestionarea │
│ │custodiei │
│ │sitului │
│ ├───────────────────────┤
│ │OS 16 Realizarea │
│ │raportărilor necesare │
│ │către │
│ │autorităţilor │
│ │competente din domeniul│
│ │protecţiei │
│ │mediului │
│ ├───────────────────────┤
│ │OS 17 Actualizarea │
│ │formularului standard │
│ │de │
│ │caracterizare a sitului│
│ │Natura 2000 │
└──────────────┴───────────────────────┘





    CAP. 5
    PLANUL DE ACTIVITĂŢI-ACŢIUNI- ŞI MONITORIZAREA ACESTORA
     Activităţile sunt cele mai simple şi explicite prevederi ale planului de management, acestea contribuind în mod nemijlocit la atingerea obiectivelor specifice ale planului. Obiectivele pot necesita pentru a fi realizate, una sau mai multe acţiuni,în funcţie de complexitate.
     Următoarele tabele includ planurile de acţiune detaliate pentru atingerea obiectivelor generale şi specifice ale planului de management.
     La fiecare acţiune de management se regăsesc următoarele informaţii:
    a) Indicatorul de cuantificare: acesta va facilita monitorizarea implementării planului prin precizarea modului în care aplicarea cu succes poate fi măsurată.
    b) Indicatorul de prioritizare: este folosit un sistem de prioritate pe trei nivele, după cum urmeză:
    1) Prioritatea 1: Acţiuni decisive pentru atingerea obiectivelor planului. Aceste acţiuni trebuie realizate, chiar în detrimentul altor acţiuni
    2) Prioritatea 2: Acţiuni care sunt importante pentru atingerea obiectivelor. Trebuie depuse toate eforturile pentru realizarea acestei acţiuni. Trebuie să existe motive întemeiate pentru eşuarea realizării acesteia.
    3) Prioritatea 3: Acţiuni de dorit a fi realizate, dar nu critice pentru atingerea ţintei şi a obiectivelor planului. Investiţii pentru realizarea acestor acţiuni trebuie făcute doar atunci când există certitudinea că acţiunile prioritate 1 şi 2 vor fi realizate.

    c) Un grafic de implementare în timp: indică în ce an/ani trebuie implementată acţiunea.
    d) Asumare a responsabilităţilor: include organizaţia responsabilă de implementare şi partenerii esenţiali pentru aceasta.

    5.1. Planul de activităţi

┌────┬───────────────┬─────────────┬────┬─────────────────────────────┬────────────┬────────────┐
│ │ │ │ │Activitatea la nivel de │ │ │
│Nr. │ │Indicatori de│Pri-│semestru │Responsabil │Parteneri │
│Crt.│Acţiuni │cuantificare │ori-├─────┬─────┬─────┬─────┬─────┤pentru │pentru │
│ │ │ │tate│Anul │Anul │Anul │Anul │Anul │implementare│implementare│
│ │ │ │ │1 │2 │3 │4 │5 │ │ │
│ │ │ │ ├──┬──┼──┬──┼──┬──┼──┬──┼──┬──┤ │ │
│ │ │ │ │S1│S2│S1│S2│S1│S2│S1│S2│S1│S2│ │ │
├────┼───────────────┴─────────────┴────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴────────────┴────────────┤
│ │Obiectiv general 1. Managementul biodiversităţii │
│ │Obiectiv specific 1. Continuarea identificării şi cartării speciilor şi │
│ │habitatelor de interes comunitar │
├────┼───────────────┬─────────────┬────┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬────────────┬────────────┤
│ │Continuarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │identificării │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│1 │şi cartării │Număr de │1 │ │ │x │x │x │x │x │x │x │x │Custode │Institute de│
│ │speciilor şi │habitate sau │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │cercetare şi│
│ │habitatelor de │specii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │academice, │
│ │interes │cartate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │specialişti │
│ │comunitar │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │în domeniu │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼───────────────┴─────────────┴────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴────────────┴────────────┤
│ │Obiectiv general 1. Managementul biodiversităţii │
│ │Obiectiv specific 2: Monitorizarea stării de conservare a speciilor şi │
│ │habitatelor │
├────┼───────────────┬─────────────┬────┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬────────────┬────────────┤
│ │Actualizarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │permanentă a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│2 │informaţiilor │1 inventar de│1 │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │Custode │Institute de│
│ │privind │monitorizare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │cercetare şi│
│ │speciile şi │a speciilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │academice, │
│ │habitatele de │şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │specialişti │
│ │interes │habitatelor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │în domeniu │
│ │comunitar │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼───────────────┼─────────────┼────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────┼────────────┤
│ │Evaluarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │anuală sau la │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │minimum 2 ani │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│3 │a stării de │Raport │1 │ │ │x │x │ │x │x │ │x │x │Custode │Institute de│
│ │conservare a │privind │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │cercetare şi│
│ │speciilor şi │starea de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │academice, │
│ │habitatelor de │conservare a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │specialişti │
│ │interes │speciilor şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │în domeniu │
│ │comunitar │habitatelor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │de interes │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │comunitar │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼───────────────┴─────────────┴────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴────────────┴────────────┤
│ │Obiectiv general 1. Managementul biodiversităţii │
│ │Obiectiv specific 3: Aplicarea măsurilor pentru asigurarea stării de conservare │
│ │favorabilă a habitatelor şi speciilor de interes │
│ │comunitar │
├────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │Asigurarea stării de conservare favorabilă pentru habitatele forestiere 91I0* │
│ │de interes comunitar │
├────┼───────────────┬─────────────┬────┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬────────────┬────────────┤
│ │Reglementarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │extragerii de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │material │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │lemnos prin: │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │a. controlul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│4 │tăierilor │Raport anual │1 │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │Custode │Ocolul │
│ │ilegale │privind │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Silvic Mociu│
│ │b. interzicerea│lucrările │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Direcţia │
│ │tăierilor rase │silvice din │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Silvică │
│ │c. păstrarea │sit │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │unui număr de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │aproximativ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │trei arbori │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │bătrîni la │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │hectar │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │d. păstrarea a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │cel puţin doi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │arbori │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │căzuţi, lemn │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │mort, la hectar│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼───────────────┼─────────────┼────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────┼────────────┤
│ │Controlul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │speciilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │invazive prin: │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │a. îndepărtarea│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │manuală sau │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│5 │mecanică │Nr de ha │1 │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │Custode │ONG, │
│ │a acestora │reabilitate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │voluntari │
│ │b. controlul │Raport │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │periodic odată │privind │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │pe an │distribuţia │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │privind │speciilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │dezvoltarea │invazive în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │speciilor │sit │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │invazive │Nr de turme │1 │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │Custode │Garda de │
│ │Controlul │de oi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Mediu, │
│ │strict al │existente în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │primării │
│ │accesului │zonă; Nr de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │turmelor de oi │avertismente/│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │în habitatul │contravenţii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │forestier │aplicate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼───────────────┼─────────────┼────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────┼────────────┤
│ │Controlul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │strict al │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │activităţilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│6 │de │Nr de │1 │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │Custode │Garda de │
│ │incendiere a │avertismente/│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Mediu, │
│ │vegetaţiei în │contravenţii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │primării │
│ │sit, dar │aplicate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │în mod special │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │în vecinătatea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │acestui │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │habitat │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼───────────────┴─────────────┴────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴────────────┴────────────┤
│ │Asigurarea stării de conservare favorabilă pentru tipurile de habitate de │
│ │pajişte (6210, 6240, 6510) şi de tufărişuri (40A0*) │
│ │de interes comunitar │
├────┼───────────────┬─────────────┬────┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬────────────┬────────────┤
│ │Îndepărtarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │speciilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│7 │invazive prin │Nr de ha │1 │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │Custode │ONG, │
│ │mijloace │reabilitate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │voluntari, │
│ │manuale sau │Raport │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │primarii │
│ │mecanice │privind │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │distribuţia │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │speciilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │invazive în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │sit │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼───────────────┼─────────────┼────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────┼────────────┤
│ │Controlul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │strict al │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│8 │activităţilor │Nr de │1 │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │Custode │Garda de │
│ │de │avertismente/│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Mediu, │
│ │incendiere a │contravenţii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │primării │
│ │vegetaţiei în │aplicate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │sit │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼───────────────┼─────────────┼────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────┼────────────┤
│ │Controlul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │strict al │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│9 │activităţilor │Nr de │1 │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │Custode │Garda de │
│ │de │avertismente/│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Mediu, │
│ │degradare/cules│contravenţii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │primării │
│ │a plantelor │aplicate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │rare/ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │prioritare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼───────────────┴─────────────┴────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴────────────┴────────────┤
│ │Asigurarea stării de conservare favorabilă pentru tipurile de habitate de │
│ │sărături de interes comunitar (1530* şi 1310) │
├────┼───────────────┬─────────────┬────┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬────────────┬────────────┤
│ │Controlul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │strict al │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │activităţilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │antropice în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │cele trei zone │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│10 │unde se │Raport │1 │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │Custode │Primării, │
│ │întâlnesc │privind │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Consilul │
│ │aceste │monitorizarea│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Judeţean, │
│ │habitate: │activităţilor│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │APM, Garda │
│ │Budaştău, │antropice în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │de Mediu │
│ │Ploscoş - Valea│cele trei │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │Lunga Mică şi │zone │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │la │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │Tunel - obârşia│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │văii Letiţa │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼───────────────┴─────────────┴────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴────────────┴────────────┤
│ │Asigurarea stării de conservare favorabilă pentru speciile de nevertebrate de │
│ │interes comunitar │
├────┼───────────────┬─────────────┬────┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬────────────┬────────────┤
│ │Limitarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │încărcăturii de│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │animale/ha │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│11 │la cel mult 0.7│Inventar al │1 │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │Custode │APIA, │
│ │UVM/ha corelat │crescătorilor│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │localnici │
│ │cu │de animale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │capacitatea de │din zona │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │suport a │sitului şi al│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │păşunilor. │proprietari- │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │lor de teren │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼───────────────┼─────────────┼────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────┼────────────┤
│ │Reglementarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │perioadei în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │care se │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│12 │permite │Raport de │1 │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │Custode │APIA, │
│ │păşunatul: │monitorizare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │localnici │
│ │recomandat │Nr de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │între │avertismente/│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │15 aprilie şi │contravenţii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │31 octombrie. │aplicate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼───────────────┼─────────────┼────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────┼────────────┤
│ │Control strict │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │al aplicării │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │legii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│13 │care interzice │Nr de │1 │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │Custode │Garda de │
│ │folosirea │avertismente/│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Mediu, │
│ │focului │contra venţii│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │primării │
│ │pentru │aplicate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │îndepărtarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │vegetaţiei │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │nedorite. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼───────────────┼─────────────┼────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────┼────────────┤
│ │Evitarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │extragerii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│14 │selectiv │Raport anual │1 │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │Custode │Direcţia │
│ │preferenţiale a│privind │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Silvică, │
│ │arborilor │lucrările │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Ocolul │
│ │aparţinând │silvice din │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Silvic Mociu│
│ │speciilor de │sit │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │Quercus sp. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼───────────────┼─────────────┼────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────┼────────────┤
│ │Îndepărtarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│15 │controlată/ │Nr de ha de │2 │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │Custode │ONG, │
│ │progresivă a │pe care s-a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │voluntari, │
│ │plantaţiilor de│îndepărtat │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │primării │
│ │salcâm │salcâmul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼───────────────┼─────────────┼────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────┼────────────┤
│ │Controlul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │utilizării │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │substanţelor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│16 │chimice pe │Nr de │1 │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │Custode │Primării, │
│ │terenurile │întâlniri de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │localnici │
│ │arabile din │conştienţi- │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │interiorul şi │zare a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │proximitatea │problemei │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │sitului. │utilizării │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │substanţelor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │biocide în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │sit şi în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │apropierea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │sitului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Nr de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │mortalităţi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │la speciile │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │de interes │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │comunitar │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │pentru care │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │constatarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │este posibilă│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼───────────────┼─────────────┼────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────┼────────────┤
│ │Curăţarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │pajiştilor cu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│17 │păstrarea a │Ha de pajişte│2 │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │Custode │APIA, │
│ │20% din │curăţate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │localnici │
│ │suprafaţă ei │adecvat │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │acoperită cu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │tufişuri │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼───────────────┴─────────────┴────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴────────────┴────────────┤
│ │Asigurarea stării de conservare favorabilă pentru speciile de mamifere de │
│ │interes comunitar │
├────┼───────────────┬─────────────┬────┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬────────────┬────────────┤
│ │Menţinerea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │suprafeţei şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│18 │funcţiilor │Suprafaţa │1 │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │Custode │Direcţia │
│ │habitatelor │acoperită cu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Silvică, │
│ │forestiere din │habitate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Ocolul │
│ │sit │forestiere în│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Silvic Mociu│
│ │ │sit │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼───────────────┼─────────────┼────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────┼────────────┤
│ │Lucrările de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │îngrijire şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │conducere a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │arboretelor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │tinere să se │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │realizeze cu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│19 │dirijarea │Raport anual │1 │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │Custode │Direcţia │
│ │compoziţiei │privind │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Silvică, │
│ │arboretelor │lucrările │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Ocolul │
│ │înspre tipul │silvice din │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Silvic Mociu│
│ │natural │sit │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │fundamental de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │pădure şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │înspre │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │structuri │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │orizontale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │şi verticale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │cât mai │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │diversificate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼───────────────┼─────────────┼────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────┼────────────┤
│ │Controlul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │utilizării │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │substanţelor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│20 │chimice pe │Nr de │1 │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │Custode │Primării, │
│ │terenurile │întâlniri de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │localnici │
│ │arabile din │conştient- │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │interiorul şi │zare a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │proximitatea │problemei │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │sitului. │utilizării │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │substanţelor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │biocide în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │şi în apropi-│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │erea sitului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Nr de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │mortalităţi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │la speciile │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │de interes │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │comunitar │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │pentru care │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │constatarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │este posibilă│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼───────────────┼─────────────┼────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────┼────────────┤
│ │Reglementarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │extragerii de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │material │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │lemnos prin: │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │a. controlul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │tăierilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│21 │ilegale │Raport anual │1 │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │Custode │Direcţia │
│ │b. interzicerea│privind │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Silvică, │
│ │tăierilor rase │lucrările │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Ocolul │
│ │c. păstrarea │silvice din │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Silvic Mociu│
│ │unui număr de │sit │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │aproximativ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │trei arbori │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │bătrâni la │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │hectar │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │d. păstrarea a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │cel puţin doi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │arbori │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │căzuţi, lemn │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │mort, la hectar│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │sau cel │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │puţin 5% │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼───────────────┼─────────────┼────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────┼────────────┤
│ │Limitarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│22 │construirii de │Km de drumuri│2 │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │Custode │Direcţia │
│ │drumuri │forestiere │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Silvică, │
│ │forestiere în │nou propuse │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Ocolul │
│ │sit. │Nr de avize │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Silvic Mociu│
│ │ │favorabile │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │acordate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Nr de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │avertismente/│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │contravenţii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │aplicate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼───────────────┼─────────────┼────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────┼────────────┤
│ │Limitarea şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │reglementarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │păşunatului, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │prin mutarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │turmelor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│23 │de oi dintr-o │Inventar al │1 │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │Custode │Primării, │
│ │zonă în alta │crescătorilor│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │localnici │
│ │după o │de animale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │perioadă │din zona │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │calculată în │sitului şi al│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │funcţie de │proprieta- │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │suprafaţă │rilor de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │păşunii şi │teren │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │numărul de │Nr de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │animale care │discuţii de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │păşunează. │informare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │purtate cu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │crescătorii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │de animale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼───────────────┼─────────────┼────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────┼────────────┤
│ │Limitarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │extinderii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│24 │aşezărilor │Nr de │1 │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │Custode │Primării, │
│ │umane │solicitări de│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Consiliul │
│ │în cadrul │avize pentru │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Judeţean, │
│ │sitului. │schimbarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │APM, Garda │
│ │ │categoriei de│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │de Mediu │
│ │ │folosinţă │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Nr de avize │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │favorabile │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │acordate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Nr de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │avertismente/│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │contravenţii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │aplicate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼───────────────┴─────────────┴────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴────────────┴────────────┤
│ │Asigurarea stării de conservare favorabilă pentru speciile de păsări de interes │
│ │comunitar │
├────┼───────────────┬─────────────┬────┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬────────────┬────────────┤
│ │Instituirea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│25 │unui management│Inventar al │2 │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │Custode │Primării, │
│ │eficient │locurilor de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │APM, Garda │
│ │al deşeurilor │depozitare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │de Mediu │
│ │în sit şi │ilegală a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │în proximitate │deşeurilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │în sit │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Nr de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │campanii de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ecologizare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼───────────────┼─────────────┼────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────┼────────────┤
│ │Controlul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │utilizării │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │substanţelor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│26 │chimice pe │Nr de │1 │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │Custode │Primării │
│ │terenurile │întâlniri de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │arabile din │conştienţi- │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │interiorul şi │zare a pro- │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │proximitatea │blemei │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │sitului. │utilizării │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │substanţelor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │biocide în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │sit şi în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │apropierea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │sitului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Nr de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │mortalităţi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │la speciile │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │de interes │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │comunitar │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │pentru care │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │constatarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │este posibilă│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼───────────────┼─────────────┼────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────┼────────────┤
│ │Limitarea şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │reglementarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │păşunatului, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │prin mutarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│27 │turmelor de │Inventar al │1 │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │Custode │Primării, │
│ │oi dintr-o zonă│crescătorilor│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │localnici │
│ │în alta după o │de animale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │perioadă │din zona │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │calculată în │sitului şi al│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │funcţie de │proprieta- │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │suprafaţă │rilor de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │păşunii şi │teren │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │numărul de │Nr de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │animale care │discuţii de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │păşunează. │informare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │purtate cu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │crescătorii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │de animale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼───────────────┴─────────────┴────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴────────────┴────────────┤
│ │Obiectiv general 1. Managementul biodiversităţii │
│ │Obiectiv specific 4. Asigurarea stării de conservare favorabilă a habitatelor, │
│ │speciilor de plante şi de nevertebrate care au stat │
│ │la baza declarării Rezervaţiilor Naturale Suatu I şi Suatu II │
├────┼───────────────┬─────────────┬────┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬────────────┬────────────┤
│ │Păstrarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│28 │modului actual │Nr de │1 │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │Custode │Primării, │
│ │de utilizare │solicitări de│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Consiliul │
│ │a terenurilor │avize pentru │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Judeţean │
│ │din perimetrul │schimbarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │rezervaţiilor │categoriei de│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │folosinţă │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Nr de avize │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │favorabile │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │acordate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Nr de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │avertismente/│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │contravenţii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │aplicate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼───────────────┼─────────────┼────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────┼────────────┤
│ │Controlul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │strict al │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │oricăror │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│29 │activităţi │Nr de │1 │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │Custode │Primării, │
│ │umane, cu │avertismente/│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Consiliul │
│ │excepţia celor │contravenţii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Judeţean │
│ │de utilizare │aplicate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │durabilă a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │pajiştilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │prin practici │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │tradiţionale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼───────────────┴─────────────┴────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴────────────┴────────────┤
│ │Obiectiv general 1. Managementul biodiversităţii │
│ │Obiectiv specific 5. Îmbunătăţirea managementului terenurilor din sit, astfel │
│ │încât acesta să contribuie la menţinerea stării de │
│ │conservare favorabile a habitatelor şi speciilor de interes comunitar │
├────┼───────────────┬─────────────┬────┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬────────────┬────────────┤
│ │Păstrarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │modului actual │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │de utilizare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │a terenurilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │pentru │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │suprafeţele │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │acoperite de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│30 │habitate de │Nr de │1 │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │Custode │Primării, │
│ │interes │solicitări de│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Consiliul │
│ │comunitar sau │avize pentru │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Judeţean │
│ │care reprezintă│schimbarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │habitate ale │categoriei │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │speciilor de │de folosinţă │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │interes │Nr de avize │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │comunitar, mai │favorabile │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ales conversia │acordate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │dinspre │Nr de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │pajişte înspre │avertismente/│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │teren arabil/ │contravenţii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │livezi/ │aplicate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │teren pentru │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │construcţii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼───────────────┴─────────────┴────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴────────────┴────────────┤
│ │Obiectiv general 2. Promovarea unei dezvoltări durabile a localităţilor aflate │
│ │pe teritoriul sau în vecinătatea sitului prin │
│ │păstrarea activităţilor agricole tradiţionale şi stimularea activităţilor │
│ │turistice │
│ │Obiectiv specific 6. Promovarea unor forme de vizitare şi turism în concordanţă │
│ │cu obiectivele de conservare ale sitului │
├────┼───────────────┬─────────────┬────┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬────────────┬────────────┤
│ │Realizarea de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│31 │infrastructură │Nr de │3 │ │ │x │x │x │x │x │x │x │x │Custode │Voluntari, │
│ │de │elemente de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ONG, │
│ │vizitare │infrastruc- │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │primării │
│ │ │tură │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │proiectate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Nr de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │elemente de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │infrastruc- │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │tură │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │realizate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼───────────────┼─────────────┼────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────┼────────────┤
│ │Amenajarea şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│32 │întreţinerea │Nr de puncte │2 │ │ │x │x │x │x │x │x │x │x │Custode │Voluntari, │
│ │unor │de observare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ONG, │
│ │puncte cheie de│proiectate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │primării │
│ │observare a │Nr de puncte │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │biodiversităţii│de observare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │realizate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼───────────────┼─────────────┼────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────┼────────────┤
│ │Crearea şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│33 │întreţinerea │Nr de trasee │2 │ │ │ │ │x │x │x │x │x │x │Custode │Voluntari, │
│ │unor trasee │proiectate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ONG │
│ │ecoturistice │Nr de trasee │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │realizate/ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │marcate în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │teren │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼───────────────┼─────────────┼────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────┼────────────┤
│ │Instalarea de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │panouri şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│34 │indicatoare │Nr panouri şi│2 │ │ │ │ │x │x │ │ │ │ │Custode │Voluntari, │
│ │în principalele│indicatoare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ONG │
│ │puncte de │montate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │interes │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼───────────────┼─────────────┼────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────┼────────────┤
│ │Realizarea unor│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│35 │hărţi │Nr harţi │2 │ │ │ │ │x │x │ │ │ │ │Custode │Voluntari, │
│ │ecoturistice │realizate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ONG │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼───────────────┼─────────────┼────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────┼────────────┤
│ │Informare şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │conştientizare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │localnici │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│36 │cu privire la │Număr de │1 │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │Custode │ │
│ │ariile │întâlniri, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │protejate, │minim 2/an │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │valorile │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │naturale şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │oportunităţile │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │de valorificare│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │durabilă │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼───────────────┴─────────────┴────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴────────────┴────────────┤
│ │Obiectiv general 2. Promovarea unei dezvoltări durabile a localităţilor aflate │
│ │pe teritoriul sau în vecinătatea sitului prin │
│ │păstrarea activităţilor agricole tradiţionale şi stimularea activităţilor │
│ │turistice │
│ │Obiectiv specific 7. Promovarea realizării şi comercializării de produse │
│ │tradiţionale, etichetate cu sigla sitului │
├────┼───────────────┬─────────────┬────┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬────────────┬────────────┤
│ │Conceperea şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │distribuirea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│37 │siglei │Sigla │2 │ │ │ │ │x │x │ │ │ │ │Custode │Firme de │
│ │sitului către │concepută │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │publicitate,│
│ │producătorii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │comunitatea │
│ │locali de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │locală, │
│ │produse │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │primării │
│ │tradiţionale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼───────────────┼─────────────┼────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────┼────────────┤
│ │Promovarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │produselor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│38 │tradiţionale │Nr de produse│3 │ │ │ │ │ │ │x │x │x │x │Custode │Firme de │
│ │locale │tradiţionale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │publicitate,│
│ │etichetate cu │produse │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │comunitatea │
│ │sigla sitului │Nr de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │locală, │
│ │ │evenimente la│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │primării │
│ │ │care sunt │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │promovate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │produse │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │locale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼───────────────┴─────────────┴────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴────────────┴────────────┤
│ │Obiectiv general 2. Promovarea unei dezvoltări durabile a localităţilor aflate │
│ │pe teritoriul sau în vecinătatea sitului prin │
│ │păstrarea activităţilor agricole tradiţionale şi stimularea activităţilor │
│ │turistice │
│ │Obiectiv specific 8. Promovarea utilizării durabile a pajiştilor - păşuni, │
│ │fâneţe │
├────┼───────────────┬─────────────┬────┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬────────────┬────────────┤
│ │Încurajarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │practicilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │tradiţionale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │de cosire │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │manuală acolo │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │unde │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │suprafeţele de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│39 │teren permit │Inventar al │1 │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │Custode │Proprietari │
│ │acest │proprieta- │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │de teren, │
│ │lucru: │rilor de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │primării │
│ │- cosirea de │terenuri │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │2-3 ori pe an; │agricole în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │- cosirea după │sit │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │perioadele de │Nr de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │fructificare şi│discuţii/ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │diseminare în │întâlniri de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │cazul │conştienţi- │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │speciiilor │zare a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │periclitate │importanţei │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │- cosirea │cositului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │repetată │pentru │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │înaintea │obiectivele │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │fructificării │de conservare│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │pentru speciile│ale sitului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │invazive │Nr de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │proiecte de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │obţinere de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │fonduri │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │pentru │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │stimularea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │activităţilor│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │tradiţionale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼───────────────┼─────────────┼────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────┼────────────┤
│ │Realizarea unui│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │tip de păşunat │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │acord cu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │practicile │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │dezvoltării │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │durabile şi în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │conformitate cu│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│40 │practicile │Nr turme de │1 │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │Custode │Comunităţi │
│ │tradiţionale │ovine/caprine│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │locale, │
│ │locale prin: │Nr turme de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │proprietari │
│ │- favorizarea │bovine │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │de animale │
│ │păşunatului cu │Raport │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │/proprietari│
│ │bovine │privind │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │de stâne, │
│ │în raport cu │bonitatea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │primării │
│ │păşunatul cu │pajiştilor şi│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ovine sau │intensitatea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │caprine │păşunatului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │- realizarea │Valoare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │unor │încărcare de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │monitorizări │animale/ha │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │privind │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │intensitatea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │păşunatului şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │a numărului de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │animale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │păşunate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼───────────────┼─────────────┼────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────┼────────────┤
│ │Iniţierea unor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │acţiuni de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │informare/ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │conştientizare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│41 │asupra │Număr de │1 │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │Custode │Comunităţi │
│ │regulilor de │întâlniri, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │locale, │
│ │gestionare │minim 1/an │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │primării, │
│ │durabilă a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │asociaţii de│
│ │pajiştilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │fermieri │
│ │pentru │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │deţinătorii şi/│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │sau │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │utilizatorii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │acestora. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼───────────────┴─────────────┴────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴────────────┴────────────┤
│ │Obiectiv general 2. Promovarea unei dezvoltări durabile a localităţilor aflate │
│ │pe teritoriul sau în vecinătatea sitului prin │
│ │păstrarea activităţilor agricole tradiţionale şi stimularea activităţilor │
│ │turistice │
│ │Obiectiv specific 9. Promovarea utilizării durabile a terenurilor forestiere │
├────┼───────────────┬─────────────┬────┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬────────────┬────────────┤
│ │Includerea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │prevederilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│42 │planului de │Amenajament │1 │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │Custode │Direcţia │
│ │management în │silvic │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Silvică Cluj│
│ │amenajamentele │corelat cu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Ocolul │
│ │silvice │planul de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Silvic Mociu│
│ │ │management │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼───────────────┴─────────────┴────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴────────────┴────────────┤
│ │Obiectiv General 3. Creşterea gradului de informare a publicului referitor la │
│ │valorile naturale ale sitului şi la activităţile │
│ │cu impact negativ asupra acestora Obiectiv specific 10.Susţinerea şi promovarea │
│ │educaţiei ecologice prin realizarea de │
│ │activităţi educative pe tema conservării naturii │
├────┼───────────────┬─────────────┬────┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬────────────┬────────────┤
│ │Prezentări │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │tematice în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│43 │şcolile din │1 prezentare/│2 │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │Custode │Inspecto- │
│ │localităţile │an │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ratul Şcolar│
│ │limitrofe │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Judeţean, │
│ │sitului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │şcoli │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼───────────────┴─────────────┴────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴────────────┴────────────┤
│ │Obiectiv General 3. Creşterea gradului de informare a publicului referitor la │
│ │valorile naturale ale sitului şi la activităţile cu │
│ │impact negativ asupra acestora │
│ │Obiectiv specific 11. Îmbunătăţirea atitudinii factorilor interesaţi prin │
│ │informare şi conştientizare cu privire la valorile │
│ │naturale din interiorul sitului NATURA 2000 │
├────┼───────────────┬─────────────┬────┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬────────────┬────────────┤
│ │Întâlniri cu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │comunităţile │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│44 │locale şi │1 prezentare │2 │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │Custode │Comunităţi │
│ │alţi factori de│anual cu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │locale, │
│ │interes privind│ocazia unor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Inspectora- │
│ │managementul │zile tematice│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │tul Şcolar │
│ │sitului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Judeţean, │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │şcoli │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼───────────────┼─────────────┼────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────┼────────────┤
│ │Proiectarea şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│45 │montarea │Nr panouri │1 │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │Custode │Voluntari │
│ │panourilor │montate în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │informative şi │teren │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │de avertizare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼───────────────┼─────────────┼────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────┼────────────┤
│ │Promovarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│46 │sitului şi a │Nr articole │3 │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │Custode │Instituţii │
│ │acţiunilor de │în presă, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │media │
│ │management în │emisiuni TV │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │mass - media │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼───────────────┴─────────────┴────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴────────────┴────────────┤
│ │Obiectiv general 4 Asigurarea unui management eficient şi adaptabil al sitului │
│ │prin susţinerea unei structuri funcţionale de │
│ │management pe durata de aplicare a planului de management │
│ │Obiectiv specific 12. Îmbunătăţirea logisticii necesare pentru exercitarea │
│ │eficientă a atribuţiilor custodelui │
├────┼───────────────┬─────────────┬────┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬────────────┬────────────┤
│ │Asigurarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │echipamentului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │pentru │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │patrulare, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│47 │observaţii şi │Inventar al │1 │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │Custode │ │
│ │monitorizări: │echipamente- │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │binocluri, │lor de teren │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │night- │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │vision, lunete/│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │spective │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ornitologice, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │GPS, mijloace │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │auto etc. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼───────────────┴─────────────┴────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴────────────┴────────────┤
│ │Obiectiv 4 Asigurarea unui management eficient şi adaptabil al sitului prin │
│ │susţinerea unei structuri funcţionale de management │
│ │pe durata de aplicare a planului de management │
│ │Obiectiv specific 13. Asigurarea integrităţii sitului şi a respectării planului │
│ │de management prin controale periodice │
├────┼───────────────┬─────────────┬────┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬────────────┬────────────┤
│ │Monitorizarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│48 │implementării │Nr de acţiuni│1 │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │Custode │ │
│ │planului │din plan │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │de management │realizate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼───────────────┼─────────────┼────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────┼────────────┤
│ │Realizarea de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │patrule │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │periodice pe │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │teritoriul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│49 │sitului pentru │Nr de agenţi │1 │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │Custode │ │
│ │urmărirea │de teren │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │respectării │Rapoarte de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │activităţilor │patrulare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │de mai sus │Nr │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │şi a │contravenţii/│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │regulamentului/│avertis mente│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │planului de │aplicate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │management │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼───────────────┼─────────────┼────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────┼────────────┤
│ │Pregătirea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │evaluării │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│50 │planului de │Raport de │1 │ │ │ │ │ │ │ │ │x │x │Custode │ │
│ │management în │evaluare al │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │al V-lea an şi │implementării│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │întocmirea │planului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │noului plan │Plan de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │management │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │versiunea 2 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼───────────────┴─────────────┴────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴────────────┴────────────┤
│ │Obiectiv 4 Asigurarea unui management eficient şi adaptabil al sitului prin │
│ │susţinerea unei structuri funcţionale de management pe │
│ │durata de aplicare a planului de management │
│ │Obiectiv specific 14. Asigurarea finanţării/bugetului necesar pentru │
│ │implementarea planului de management │
├────┼───────────────┬─────────────┬────┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬────────────┬────────────┤
│ │Realizarea unui│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │plan de lucru │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│51 │anual │Plan de lucru│1 │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │Custode │ │
│ │cu bugetul │anual şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │necesar │buget │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │implementării │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼───────────────┼─────────────┼────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────┼────────────┤
│ │Identificarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │şi accesarea de│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │fonduri │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│52 │prin programe/ │Număr cereri │1 │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │Custode │Firme de │
│ │proiecte în │de finanţare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │consultanţă,│
│ │vederea │completate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Experţi │
│ │aplicării unui │pentru │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │individuali,│
│ │management │proiecte cu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │institute de│
│ │eficient │diverse │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │cercetare │
│ │al sitului │finanţări │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │Nr de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │proiecte │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │câştigate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼───────────────┴─────────────┴────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴────────────┴────────────┤
│ │Obiectiv 4 Asigurarea unui management eficient şi adaptabil al sitului prin │
│ │susţinerea unei structuri funcţionale de management │
│ │pe durata de aplicare a planului de management │
│ │Obiectiv specific 15. Asigurarea unui nivel adecvat de pregătire a personalului │
│ │implicat în gestionarea sitului │
├────┼───────────────┬─────────────┬────┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬────────────┬────────────┤
│ │Evaluarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│53 │nevoilor de │Raport de │1 │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │Custode │ │
│ │formare a │evaluare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │personalului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼───────────────┼─────────────┼────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────┼────────────┤
│ │Desfăşurarea şi│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│54 │participarea la│1 curs/an/ │1 │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │Custode │Experţi │
│ │cursuri de │membru │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │individuali,│
│ │instruire │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │institute de│
│ │necesare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │cercetare │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼───────────────┼─────────────┼────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────┼────────────┤
│55 │Participarea la│1 participare│3 │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │Custode │Experţi │
│ │conferinţe de │/an/colectiv │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │individuali,│
│ │specialitate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │institute de│
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │cercetare │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼───────────────┴─────────────┴────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴────────────┴────────────┤
│ │Obiectiv 4 Asigurarea unui management eficient şi adaptabil al sitului prin │
│ │susţinerea unei structuri funcţionale de management │
│ │pe durata de aplicare a planului de management │
│ │Obiectiv specific 16. Realizarea raportărilor necesare către autorităţile │
│ │competente în domeniul protecţiei mediului │
├────┼───────────────┬─────────────┬────┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬────────────┬────────────┤
│56 │Rapoarte către │Raport anual │1 │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │Custode │Autorităţi │
│ │autorităţi │privind │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │publice de │
│ │ │custodia │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │reglementare│
│ │ │Raport anual │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │şi control │
│ │ │privind │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │în domeniul │
│ │ │starea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │mediului │
│ │ │sitului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼───────────────┴─────────────┴────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴────────────┴────────────┤
│ │Obiectiv 4 Asigurarea unui management eficient şi adaptabil al sitului prin │
│ │susţinerea unei structuri funcţionale de management │
│ │pe durata de aplicare a planului de management │
│ │Obiectiv specific 17. Actualizarea formularului standard de caracterizare a │
│ │sitului NATURA 2000 │
├────┼───────────────┬─────────────┬────┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬────────────┬────────────┤
│ │Elaborarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│57 │propunerii de │Formular │1 │x │x │ │ │ │ │ │ │ │ │Custode │Experţi │
│ │actualizare │standard │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │individuali,│
│ │a formularului │actualizat │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │institute de│
│ │standard │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │corectare │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└────┴───────────────┴─────────────┴────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴────────────┴────────────┘


    CAP. 6
    BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
     Alec, A. (2010) - Interrelaţia între substratul geologic şi populaţiile unor specii de halofile rare din bazinul Transilvaniei. Rezumatul tezei de doctorat, UBB Cluj-Napoca.
     Bădărău, Al. S., Coldea, Gh., Groza, Gh., Gudasz, C., (1999) - Biogeografia unui element endemic pentru Câmpia Transilvaniei, Astragalus exscapus ssp. transsilvanicus. SUBB, Geogr., Cluj-Napoca, 2.
     Bădărău, Al. S., Groza, Gh., Oncu, M., Peştina, C., (1997) - Bulbocodium versicolor (Ker.- Gawl.) Spreng., element silvostepic sarmatic, în flora Câmpiei Transilvaniei. SUBB, Geogr., 1-2, Cluj-Napoca.
     Bădărău, Al.S. (2005) - Transformări ale peisajului din Câmpia Transilvaniei, cu accent asupra aspectelor biogeografice. Rezumatul tezei de doctorat, UBB Cluj-Napoca.
     Bădărău, Al.S., Dezsi, Şt., Comes, O. (2000) - Analiza biogeograficăa două specii relicte xerofile din Câmpia Transilvaniei: Nepeta ucranicaşi Centaurea trinervia Steph., SUBB, Geographia, 45(1):51-68.
     Bădărău, Al.S., Dezsi, Şt., Comes, O. (2001) - Cercetări biogeografice asupra speciilor stepice- silvostepice de Astragalus L. din Depresiunea Transilvaniei (II). SUBB, Geographia 46: 51- 67.
     Brînzan T. (redactor) 2013. Catalogul habitatelor, speciilor şi siturilor Natura 2000 în România. Editura Fundaţia Centrul Naţional pentru Dezvoltare Durabilă. Bucureşti: Exclus Prod.
     Coldea, Gh., Bădărău, Al. S., Pendea, F., (2000) - Centaurea ruthenica Lam. has not dissapeared for the flora of Transylvania. Contr. Bot., Cluj-Napoca, 41.
     Cramp S. & Simmons K.E.L. (1977) The Birds of the Western Palearctic Volume I. Oxford University Press, Oxford, New York, 722 p.
     Cramp S. & Simmons K.E.L. (1980) The Birds of the Western Palearctic Volume II. Oxford University Press, Oxford, New York, 695 p.
     Cramp S. & Simmons K.E.L. (1983) The Birds of the Western Palearctic Volume III. Oxford University Press, Oxford, New York, 913 p.
     Cremene C., Rakosy L., Erhardt A. 2002. Diversity of Macrolepidoptera în steppe habitats of Căianu Mic (Cluj). Entomologica Romanica 7, 5-14.
     Crişan A., Sitar C., Craioveanu C., Rakosy L. 2011. The Protected Transylvanian Blue (Pseudophilotes bavius hungarica): new information on the morphology and biology. Nota Lepidopterologica 34(2):163 - 168.
     Crişan A., Sitar C., Craioveanu C., Vizauer T.-C., Rakosy L. 2014. Multiannual population size estimates and mobility of the endemic Pseudophilotes bavius hungarica (Lepidoptera: Lycaenidae) from Transylvania (România). North-western Journal of Zoology 10 (Supplement 1): 115-124.
     Dincă V. Cuvelier S., Molgaard M. S. 2011. Distribution and conservation status of Pseudophilotes bavius (Lepidoptera: Lycaenidae) în Dobrogea (south-eastern România). Phegea 39 (2):59-67.
     Dombrowski, R.R., 1912. Ornis Românie Die Wogelwelt Rumănien's. Staatsdruckerei. Bucukarest.
     Freyn, J., (1876) - Az 1871-73 evben Magyarorszag keleti reszeiben gyujtott novenyek jegyzeke. Kozli Borbas V., Math. Termesztud., Kozl., XIII, 65, Budapest.
     Ghişa, E., (1942) - Staţiunile cu Nepeta ucranica L. din România. BGBMBC, XXII, Timişoara.
     Ghişa, E., (1971) - Rezervaţia botanică de la Suatu. Ocrotirea Naturii, 2, Bucureşti.
     Javorka, S., (1916) - Astragalus peterfii Jav. Schedae ad Floram Hungaricam Exsiccatam a Sectiona Botanica Musei Nationalis Hungarici Editam. Centuria IV. Frity Armin Konyv., Budapst.
     Jutzeler D., Rakosy L., Bros E. 1997. Observation et elevage de Pseudophilotes bavius (Eversmann, 1832) des environs de Cluj; distribution de cette espece en Roumanie. Une nouvelle plante nouriciere de Colias alfacariensis (Ribbe, 1905). Bulletin de la Societe Entomologique de Mulhouse: Avril-juin:23-30.
     Konig F. 1992. Morphologische, biologische une okologische Daten uber Philotes bavius hungarica Dioszeghy 1913. Lepidoptera. Lycaenidae. Entomologische Zeitschrift, Jhg. 102, Nr. 9-10: 168-172, 188-191.
     Linţia, D., 1955. Păsările din R.P.R., Vol.II şi III, Ed. Academia RPR, Bucureşti.
     Maloş, C. (2011) - Corelaţii între geologia, procesele geomorfologice şi starea unor specii rare de plante din bazinul Transilvaniei. Rezumatul tezei de doctorat, UBB Cluj-Napoca.
     Munteanu, D., 1999. În: Bruun, B., Delin, H., Svensson, L., Păsările din România şi Europa- Determinator ilustrat. Octopus Publishing Group Ltd.
     Munteanu, D., 2009. Păsări rare, vulnerabile şi periclitate în România. Alma Mater, Cluj- Napoca.
     Rakosy L. 1983. Problema ocrotirii lepidopterelor în România, exemplificări din judeţul Cluj. Ocrotirea Naturii şi a Mediului Înconjurător 27:32-36.
     Rakosy L. 1999. Lepidopterologische Biodiversitat eines kleinraumigen steppenartigen Naturschutzgebietes în Siebenbiirgn (Suatu, Transsylvaniein, Rumănien)/Biodiversitatea lepidopterologică dintr-o rezervaţie naturală stepică, cu suprafaţă restrânsă din Transilvania (Suatu, România). Entomologica Romanica 4:49-68.
     Rakosy L. 2012. Specii de fluturi indicatoare pentru pajiştile uscate cu Înaltă Valoare Naturală din Transilvania. Fundaţia Adept & Societatea Lepidopterologică Română.
     Rakosy L. 2013. Fluturii diurni din România. Cunoaştere, protecţie, conservare. Editura Mega Cluj-Napoca.
     Resmeriţă, I., (1967) - Fitocenoze din Câmpia Transilvaniei cu Nepeta ucranica L. Stud. Cerc. Biol., Bot., IX, 1, Bucureşti.
     Roman, N., Roman, S., Heltmann, H., (1996) - Beitrage zur Verbreitung von Pflanzenarten în der siebenburgischer Heide und der angrenzeden Gebieten. Stapfia, 45, 135-150.
     Snow D.W. & Perrins, C.M. (1998) The Birds of the Western Palearctic Concise Edition Volume 1. Oxford University Press, Oxford, New York, 1 051 p.
     Soo, R., (1943) - Az Erdely Medence endemikus es reliktum novenyfajai. Acta Geobot. Hung., V, Debrecen.
     Soo, R., (1946) - Az Erdely Mezoseg erdei novenyfajainak elterjedese. Erdeszeti Kiserletek, XLVI, XLVII, Budapest.
     Soo, R., (1949a) - Les associations vegetales de moyenne Transylvanie, II. Acta Geobot. Hung., VI, Debrecen.
     Soo, R., (1949b) - Prodromus florae regionis Mezoseg (Transsilvaniae centralis). Florae Pannonico-Carpaticae (Olim Hungaricae) Criticae, VII,Debrecen.
     Wolff, G., (1865) - Botanische Ruckerinnerung. Verhandlungen und Mitteilungen des Siebenburgischen Vereins fur Naturwissenschaften, XIV, Hermannstadt.
     Wolff, G., (1877) - Jegyzeke nehany Torda kornyeken elofordulo ritkabb novenynek-melyet sajat eszleletei alapjan osszeallitatt. Magyar Novenytani Lapok, I, Kolozsvart.
     *** DIRECTIVA CONSILUILUI EUROPEI 2009/174 EC privind conservarea păsărilor sălbatice adoptată la 30 noiembrie 2009.
     *** HOTĂRÂREA GUVERNULUI ROMÂNIEI nr. 1284/2007 privind declararea ariilor speciale de protecţie avifaunistică ca parte integrantă a reţelei europene Natura 2000 în România, Monit. Oficial, 739, octombrie 2007.
     *** HOTĂRÂREA GUVERNULUI ROMÂNIEI nr. 971/2011 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr 1284/2007 privind declararea ariilor speciale de protecţie avifaunistică ca parte integrantă a reţelei europene Natura 2000 în România, Monit. Oficial, 739, octombrie 2007.
     *** LEGEA NR. 49 DIN 13 APRILIE 2011 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr 57/2007 privind regimul ariilor natural protejate conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, Monit. Oficial, 262 din 13 aprilie 2009.
     *** ORDONANŢA DE URGENŢĂ NR. 57 DIN 20 IUNIE 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. Monit. Oficial, 442, 29 iunie 2007.
    ANEXA 1
Harta distribuţiei habitatelor
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 2
Harta distribuţiei speciilor de plante
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 3
Harta distribuţiei speciilor de nevertebrate
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 4
Harta distribuţiei speciilor de mamifere
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 5
Harta distribuţiei speciilor de păsări
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 6
Bugetul Planului de Management

┌────────────────────────────────────────┬───────┐
│ROSCI0238 Suatu-Cojocna-Crairât │4987325│
├───────────────┬────────────────────────┴───────┤
│Programe şi │NECESAR DE FINANŢARE │
│sub-programe ├───────────────┬────────────────┤
│ │Scenariu │Scenariu optim**│
│ │critic* │ │
├───────────────┼─────┬─────────┼─────┬──────────┤
│ │Ore │Fonduri │Ore │Fonduri │
│ │lucru│ │lucru│ │
├───────────────┴─────┴─────────┴─────┴──────────┤
│ │
├───────────────┬─────┬─────────┬────────────────┤
│P1 Managementul│ │ │ │
│biodiversităţii│ │ │ │
├───────────────┼─────┼─────────┼─────┬──────────┤
│1.1. │ │ │ │ │
│Inventariere si│6144 │98,304 │7680 │122880.00 │
│cartare │ │ │ │ │
├───────────────┼─────┼─────────┼─────┼──────────┤
│1.2. │ │ │ │ │
│Monitorizare │768 │12,288 │960 │15360.00 │
│stării de │ │ │ │ │
│conservare │ │ │ │ │
├───────────────┼─────┼─────────┼─────┼──────────┤
│1.3. Paza, │ │ │ │ │
│implementare │ │ │ │ │
│reglementări şi│ │ │ │ │
│măsuri │12800│77,600 │16000│97000.00 │
│specifice de │ │ │ │ │
│protecţie │ │ │ │ │
├───────────────┼─────┼─────────┼─────┼──────────┤
│Subtotal P1 │ │ │ │ │
│costuri │19712│188,192 │24640│235240.00 │
│operaţionale │ │ │ │ │
│anuale │ │ │ │ │
├───────────────┼─────┼─────────┼─────┼──────────┤
│Investiţii P1 -│ │ │ │ │
│5 ani (durata │ │ │ │ │
│planului de │ │ │ │ │
│management) │ │ │ │ │
├───────────────┼─────┼─────────┼─────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │
├───────────────┼─────┼─────────┼─────┼──────────┤
│P2 Turism │ │ │ │ │
├───────────────┼─────┼─────────┼─────┼──────────┤
│2.1. │ │ │ │ │
│Infrastructura │512 │8,192 │640 │10,240 │
│de vizitare │ │ │ │ │
├───────────────┼─────┼─────────┼─────┼──────────┤
│2.2. Servicii, │ │ │ │ │
│facilităţi de │ │ │ │ │
│vizitare şi │256 │4,096 │320 │5,120 │
│promovarea │ │ │ │ │
│turismului │ │ │ │ │
├───────────────┼─────┼─────────┼─────┼──────────┤
│2.3. │ │ │ │ │
│Managementul │1024 │16,384 │1280 │20,480 │
│vizitatorilor │ │ │ │ │
├───────────────┼─────┼─────────┼─────┼──────────┤
│Subtotal P2 │ │ │ │ │
│costuri │1792 │28,672 │2240 │35,840 │
│operaţionale │ │ │ │ │
│anuale │ │ │ │ │
├───────────────┼─────┼─────────┼─────┼──────────┤
│Investiţii P2 -│ │ │ │ │
│5 ani (durata │ │ │ │ │
│planului de │ │ │ │1350000.00│
│management) │ │ │ │ │
├───────────────┼─────┼─────────┼─────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │
├───────────────┼─────┼─────────┼─────┼──────────┤
│P3 │ │ │ │ │
│Conştientizare,│ │ │ │ │
│conservare │ │ │ │ │
│tradiţii şi │ │ │ │ │
│comunităţi │ │ │ │ │
│locale │ │ │ │ │
├───────────────┼─────┼─────────┼─────┼──────────┤
│3.1. Tradiţii │832 │16,080 │1040 │20,100 │
│şi comunităţi │ │ │ │ │
├───────────────┼─────┼─────────┼─────┼──────────┤
│3.2. │ │ │ │ │
│Conştientizare │640 │13,840 │800 │17300 │
│si comunicare │ │ │ │ │
├───────────────┼─────┼─────────┼─────┼──────────┤
│3.3. Educaţie │1280 │21,840 │1600 │27,300 │
│ecologica │ │ │ │ │
├───────────────┼─────┼─────────┼─────┼──────────┤
│P3 Subtotal │ │ │ │ │
│costuri │2752 │51,760 │3440 │64,700 │
│operaţionale │ │ │ │ │
│anuale │ │ │ │ │
├───────────────┼─────┼─────────┼─────┼──────────┤
│Investiţii P3 -│ │ │ │ │
│5 ani (durata │ │ │ │ │
│planului │ │ │ │ │
│de management) │ │ │ │ │
├───────────────┼─────┼─────────┼─────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │
├───────────────┼─────┼─────────┼─────┼──────────┤
│P4 Management │ │ │ │ │
│şi Administrare│ │ │ │ │
├───────────────┼─────┼─────────┼─────┼──────────┤
│4.1. Echipament│ │ │ │ │
│şi │ │101,120 │ │126,400 │
│infrastructura │ │ │ │ │
│de funcţionare │ │ │ │ │
├───────────────┼─────┼─────────┼─────┼──────────┤
│4.2. Personal │ │ │ │ │
│conducere, │23360│178,340 │29200│222925.00 │
│coordonare, │ │ │ │ │
│administrare │ │ │ │ │
├───────────────┼─────┼─────────┼─────┼──────────┤
│4.3. Documente │ │ │ │ │
│strategice şi │768 │12,288 │960 │15,360 │
│de planificare │ │ │ │ │
├───────────────┼─────┼─────────┼─────┼──────────┤
│4.4. Instruire │480 │21,600 │600 │27,000 │
│personal │ │ │ │ │
├───────────────┼─────┼─────────┼─────┼──────────┤
│P4 Subtotal │ │ │ │ │
│costuri │24608│313,348 │30760│391,685 │
│operaţionale │ │ │ │ │
│anuale │ │ │ │ │
├───────────────┼─────┼─────────┼─────┼──────────┤
│Investiţii P4 -│ │ │ │ │
│5 ani (durata │ │ │ │ │
│planului de │ │ │ │ │
│management) │ │ │ │ │
├───────────────┼─────┼─────────┼─────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │
├───────────────┼─────┼─────────┼─────┼──────────┤
│Total costuri │ │ │ │ │
│operaţionale │48864│581,972 │61080│727,465 │
│anuale │ │ │ │ │
├───────────────┼─────┼─────────┼─────┼──────────┤
│Investiţii │ │1,080,000│ │1,350,000 │
│totale (5 ani) │ │ │ │ │
├───────────────┼─────┼─────────┼─────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │
├───────────────┼─────┼─────────┼─────┼──────────┤
│TOTAL FINANŢARE│ │ │ │ │
│PLAN DE │ │3,989,860│ │4,987,325 │
│MANAGEMENT │ │ │ │ │
│(5ANI) │ │ │ │ │
├───────────────┴─────┴─────────┴─────┴──────────┤
│* Scenariu critic = Nivelul de finanţare pentru │
│misiunea critică este acela care permite │
│atingerea │
│cerinţelor de bază pentru funcţionarea ariei │
│protejate. Funcţiile misiunii critice sunt acele│
│activităţi care sunt obligatorii conform legii; │
│obligatorii pentru îndeplinirea unui anumit │
│mandat; │
│obligatorii pentru a asigura o experienţă │
│plăcută şi în siguranţă a vizitatorilor în aria │
│protejată; │
│obligatorii pentru a asigura protecţia │
│resurselor naturale şi culturale la un nivel de │
│bază. │
│** Scenariu optim = Nivelul de finaţare pentru │
│misiunea optimă este acela care permite │
│atingerea în │
│întregime a scopurilor şi obiectivelor fiecărui │
│program. Trebuie să fie scopuri şi obiective │
│realiste │
│care să se poată atinge în condiţiile în care │
│fondurile ar fi disponibile. Ele trebuie să │
│reflecte │
│starea ideală care depăşeşte cerinţele minime │
│impuse legal, se ridică la nivelul aşteptărilor │
│finanţatorilor, îmbunătăţesc starea resurselor │
│naturale şi culturale în AP şi ating pe deplin │
│obiectivele arie protejate. │
└────────────────────────────────────────────────┘


     -----

Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice