────────── Aprobat prin ORDINUL nr. 1.198 din 28 iunie 2016, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.018 din 19 decembrie 2016.────────── CUPRINS CAP. 1 INTRODUCERE ŞI CONTEXT 1.1. SCURTA DESCRIERE A PLANULUI DE MANAGEMENT 1.2. LEGISLAŢIA PRIVIND ÎNFIINŢAREA, REGLEMENTARE ŞI ADMINISTRAREA GEOPARCULUI PLATOUL MEHEDINŢI ŞI A ARIILOR PROTEJATE DIN ACEASTĂ ZONĂ 1.2.1. Baza legală pentru în fiinţarea şi reglementarea regimului de arie protejată a Geoparcului Platoul Mehedinţi şi a ariilor protejate din această zonă 1.3. PROCESUL DE ELABORARE A PLANULUI DE MANAGEMENT 1.3.1. Calendarul de elaborare 1.3.2. Aprobare şi revizuire 1.3.3. Implementarea Planului de Management 1.4. ARII NATURALE DIN ZONA GEOPARCULUI PLATOUL MEHEDINŢI 1.4.1. Geoparcul Platoul Mehedinţi. Scopul înfiinţării 1.4.3. Situri NATURA 2000 1.4.2.1. ROSC10198 Platoul Mehedinţi 1.4.2.2. ROSPA0035 Domogled - Valea Cernei 1.4.3. Rezervaţii naturale CAP. 2. DESCRIERE 2.1. DESCRIERE GENERALĂ 2.1.1. Localizare şi acces 2.1.2. Resurse de management şi infrastructură 2.1.3. Hărţile Geoparcului Platoul Mehedinţi 2.1.4. Limitele, zonarea interioară şi vecinătatea. Suprafaţa operaţională a Planului de Management 2.1.4.1. Limitele şi zonarea interioară 2.1.5. Perioada de timp: obiective, ţinte, paşi 2.2. DESCRIEREA MEDIULUI FIZIC AL GEOPARCULUI PLATOUL MEHEDINŢI ŞI ARIILOR NATURALE DIN ZONA ACESTUIA 2.2.1. Geologie 2.2.2. Morfostructura 2.2.3. Relieful 2.2.4. Hidrologia 2.2.5. Clima 2.2.6. Solurile 2.3. DESCRIEREA MEDIULUI BIOLOGIC AL GEOPARCULUI PLATOUL MEHEDINŢI ŞI ARIILOR NATURALE DIN ZONA ACESTUIA 2.3.1. Lista elementelor criteriu ce au stat la baza desemnării Geoparcului Platoul Mehedinţi 2.3.2. Lista elementelor criteriu ce au stat la baza desemnării ROSCI0198 Platoul Mehedinţi 2.3.3. Lista speciilor de păsări ce au stat la baza desemnării ROSPA0035 Domogled - Valea Cernei 2.3.4. Lista elementelor criteriu identificate în urma studiilor de teren întreprinse în perioada 2013-2014 2.3.5. Sinteza elementelor criteriu din domeniul biodiversităţii ce stau la baza deciziilor de conservare a teritoriului Geoparcului Platoul Mehedinţi 2.5. ABUNDENŢA/POPULAŢIA ELEMENTELOR REPREZENTATIVE DIN ANEXELE DIRECTIVELOR SAU ALTE SPECII IMPORTANTE - DUPĂ CAZ 2.6. DATE REFERITOARE LA CELE MAI IMPORTANTE BIOTOPURI - TIPURI DE HABITATE - ANEXA I DIRECTIVA 92/43/CEE - ASOCIAŢII VEGETALE, DUPĂ CAZ 2.6.1. Tipuri de habitate Natura 2000 2.6.2. Habitate după clasificarea naţională 2.7. HĂRŢI CU DISTRIBUŢIA SPECIILOR/HABITATELOR ÎN SIT 2.8. PROCESE ŞI RELAŢII ECOLOGICE, SOCIO-ECONOMICE 2.9. STAREA ACTUALĂ DE CONSERVARE A HABITATELOR ŞI SPECIILOR 2.10. INFORMAŢII SOCIO-ECONOMICE ŞI CULTURALE 2.10.1. Sărbători tradiţionale 2.10.2. Repere arhitecturale şi culturale 2.10.3. Utilizarea terenurilor 2.10.4. Situaţia juridică a terenurilor 2.10.5. Administratori şi gestionari CAP. 3 EVALUAREA PRINCIPALELOR ASPECTE LEGATE DE SPECIFICUL GEOPARCULUI PLATOUL MEHEDINŢI ŞI ARIILOR PROTEJATE DIN ACEASTĂ ZONĂ 3.1. EVALUAREA ASPECTELOR LEGATE DE BIODIVERSITATE. PRESIUNI ŞI AMENINŢĂRI 3.2. PRESIUNI ŞI AMENINŢĂRI ASUPRA STĂRII DE CONSERVARE A BIODIVERSITĂŢII GEOPARCULUI PLATOUL MEHEDINŢI ŞI SITURILOR NATURA 2000 DIN ZONA ACESTUIA. 3.3. EVALUAREA ASPECTELOR LEGATE DE COMUNITăţILE LOCALE 3.4. EVALUAREA ASPECTELOR LEGATE DE TURISM ŞI RECREERE. ANALIZA SWOT 3.5. EVALUAREA ASPECTELOR LEGATE DE EDUCAŢIE ŞI CONŞTIENTIZARE PUBLICĂ 3.6. EVALUAREA CAPACITĂŢII DE MANAGEMENT A AGPMH CAP. 4 MĂSURI SPECIALE DE PROTEJARE ŞI CONSERVARE A HABITATELOR ŞI SPECIILOR DIN GEOPARCULUI PLATOUL MEHEDINŢI ŞI DIN SITURILE NATURA 2000 AFLATE ÎN ZONA ACESTUIA CAP. 5 PLANUL DE ACŢIUNI CAP. 6 MONITORIZAREA IMPLEMENTĂRII PLANULUI DE MANAGEMENT CAP. 7 BIBLIOGRAFIE Anexa 1 la Planul de management - BUget estimativ pentru implementarea Planului de management Anexa 2 la Planul de management - Hărţi Anexa 2.1 Limite administrative Anexa 2.2 Categorii de folosinţă a terenurilor, cu evidenţierea tipului de proprietate Anexa 2.3 Zonarea internă Anexa 2.4 Numărul de specii identificate la nivelul fiecărui cvadrat de la nivelul Geoparcului Platoul Mehedinţi Anexa 2.5 Suprapunerea numărului de specii identificate la nivelul Geoparcului Platoul Mehedinţi cu zonele de protecţie integrală Anexa 3 la Planul de management - Suprapunerea relevanţei măsurilor de conservare de aplicat pentru speciile de interes conservativ din Geoparcul Platoul Mehedinţi Anexa 4 la Planul de management - Fişele speciilor şi habitatelor de interes conservativ ABREVIERI
┌────────────┬─────────────────────────┐
│ANPA │Agenţia Naţională pentru │
│ │Pescuit şi Acvacultură │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Agenţia pentru Plăţi şi │
│APIA │Intervenţii în │
│ │Agricultură │
├────────────┼─────────────────────────┤
│APM │Agenţia pentru Protecţia │
│ │Mediului │
├────────────┼─────────────────────────┤
│AGPMh │Administraţia Geoparcului│
│ │Platoul Mehedinţi │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Br. - Bl. │Metoda Braun-Blanquet │
├────────────┼─────────────────────────┤
│CCA │Consiliul Consultativ de │
│ │Administrare │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Comisia pentru Ocrotirea │
│CMN │Monumentelor Naturii - │
│ │Academia Română │
├────────────┼─────────────────────────┤
│CŞ │Consiliul Ştiinţific │
├────────────┼─────────────────────────┤
│DAF │Drum auto forestier │
├────────────┼─────────────────────────┤
│DN │Drum Naţional │
├────────────┼─────────────────────────┤
│DS │Direcţia Silvică │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Direcţia Sanitar │
│DSVSA │Veterinară şi pentru │
│ │Siguranţa Alimentelor │
├────────────┼─────────────────────────┤
│E81 │Drum European 81 │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Sistemul European de │
│EUNIS │Informaţii despre Natură │
│ │- European Nature │
│ │Information System │
├────────────┼─────────────────────────┤
│EEC │Comunitatea Economică │
│ │Europeană │
├────────────┼─────────────────────────┤
│FC │Fond cinegetic │
├────────────┼─────────────────────────┤
│FFI │Fauna&Flora International│
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Fondul Global de Mediu - │
│GEF - UNDP │Programul Naţiunilor │
│ │Unite pentru Dezvoltare │
├────────────┼─────────────────────────┤
│GPMh │Geoparcul Platoul │
│ │Mehedinţi │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Sistemul Geografic de │
│GIS │Informaţii - Geographic │
│ │Information System │
├────────────┼─────────────────────────┤
│GF │Grupa funcţională │
├────────────┼─────────────────────────┤
│H.G. │Hotărârea Guvernului │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ICAS │Institutul de Cercetări │
│ │şi Amenajări Sivice │
├────────────┼─────────────────────────┤
│I.C. BIOL. │Institutul de Cercetări │
│ │Biologice │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Infrastructura pentru │
│ │Informaţii Spaţiale în │
│INSPIRE │Comunitatea Europeană - │
│ │Infrastructure for │
│ │Spatial Information in │
│ │the European Community │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Institutul de Geodezie, │
│IGFCOT │Fotogrammetrie, │
│ │Cartografie şi │
│ │Organizarea Teritoriului │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Inspectoratul Teritorial │
│ITRSV │de Regim Silvic şi │
│ │Vânătoare │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Uniunea Internaţională │
│IUCN │pentru Conservarea │
│ │Naturii │
├────────────┼─────────────────────────┤
│IT │Tehnologia Informaţiei - │
│ │Information Technology │
├────────────┼─────────────────────────┤
│MADR │Ministerul Agriculturii │
│ │şi Dezvoltării Rurale │
├────────────┼─────────────────────────┤
│MMSC │Ministerul Mediului şi │
│ │Schimbărilor Climatice │
├────────────┼─────────────────────────┤
│MMAP │Ministerul Mediului, │
│ │Apelor şi Pădurilor │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Ordinul ministrului │
│OMAPAM │Agriculturii, Pădurilor, │
│ │Apelor şi Mediului │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ONG │Organizaţie │
│ │non-guvernamentală │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Ordin - pentru │
│Ord. │clasificare plante şi │
│ │animale │
├────────────┼─────────────────────────┤
│O.U.G. │Ordonanţă de Urgenţă a │
│ │Guvernului │
├────────────┼─────────────────────────┤
│OS │Ocol silvic │
├────────────┼─────────────────────────┤
│PATJ │Plan de amenajare a │
│ │teritoriului judeţean │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Persoană fizică - în │
│PF │tabele, pentru suprafeţe │
│ │de teren) │
├────────────┼─────────────────────────┤
│POS Mediu │Programul Operaţional │
│ │Sectorial de Mediu │
├────────────┼─────────────────────────┤
│PUG │Plan de Urbanism General │
├────────────┼─────────────────────────┤
│PUZ │Plan de Urbanism Zonal │
├────────────┼─────────────────────────┤
│RNP-ROMSILVA│Regia Naţională a │
│ │Pădurilor-Romsilva │
├────────────┼─────────────────────────┤
│"ROMSILVA" -│Regia Autonomă a │
│R.A. │Pădurilor " ROMSILVA" - │
│ │R.A. │
├────────────┼─────────────────────────┤
│SNCFR │Societatea Naţională │
│ │Căile Ferate Române │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Situri de Importanţă │
│SCI │Comunitară - Sites of │
│ │Comunity Importance │
├────────────┼─────────────────────────┤
│sec. │secol │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Arii de Protecţie │
│SPA │Speciale Avifaunistice - │
│ │Special Protection Areas │
├────────────┼─────────────────────────┤
│spp. │specii │
├────────────┼─────────────────────────┤
│subas. │subasociaţie │
├────────────┼─────────────────────────┤
│subsp. │subspecie │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Supraf - ha.│Suprafaţa în hectare - în│
│ │tabele │
├────────────┼─────────────────────────┤
│syn. │sinonim │
├────────────┼─────────────────────────┤
│UA, ua │Unitate amenajistică │
├────────────┼─────────────────────────┤
│u.a.t., UAT │Unitate administrativ │
│ │teritorială │
├────────────┼─────────────────────────┤
│UP │Unitate de producţie │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Organizaţia Naţiunilor │
│ │Unite pentru Educaţie, │
│UNESCO │Ştiinţă şi Cultură - │
│ │United Nations │
│ │Educational, Scientific │
│ │and Cultural Organization│
├────────────┼─────────────────────────┤
│ZCD │Zonă de conservare │
│ │durabilă │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ZDD │Zonă de dezvoltare │
│ │durabilă │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ZPI │Zonă de protecţie │
│ │integrală │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Fondul Mondial pentru │
│WWF │Natură - World Wide Fund │
│ │for Nature │
└────────────┴─────────────────────────┘
CAP. 1 INTRODUCERE ŞI CONTEXT Premise La nivelul anului 2008, în baza unor studii realizate de colectivul Muzeului Naţional de Istorie Naturală "Grigore Antipa" a fost întocmită o primă propunere de Plan de management. Prezentul document a realizat o revizuire a acestui Plan iniţial propus, contribuind la detalierea acestuia. Ce este un Plan de management? De la bun început arătăm că prezentul Plan de management, prin tema de studiu propusă, a fost axat în mod prioritar pe stabilirea unor măsuri de gestiune conservative a biodiversităţii, considerat a fi factorul de mediu ce este supus unor categorii de risc înalte, impunându-se luarea unor măsuri urgente şi responsabile de protecţie. Aspectele de geologie sunt oarecum bine definite la ora actuală, existând Planuri de management proprii pentru unele obiective, în special peşteri. O definire a noţiunii de Plan de management transpare din Ordonanţa de Urgenţă nr. 57/20.06.2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare - ca fiind documentele în măsură a coordona şi reglementa activităţile de la nivelul teritoriului ariei protejate în cauză. Prin intermediul Planului de management urmează a se arăta: - ce anume se protejează în interiorul Geoparcului Platoul Mehedinţi? – unde anume este nevoie a fi protejate elementele valoroase ale Geoparcului Platoul Mehedinţi? – cum anume se poate realiza conservarea patrimoniului Geoparcului Platoul Mehedinţi? – care sunt responsabilităţile de mediu ce trebuiesc asumate în cazul demarării unor iniţiative de promovare a unor planuri sau proiecte de dezvoltare economică, socială sau de orice altă natură? Practic, un Plan de management reprezintă "Manualul de utilizare" al unui teritoriu, încercând să acopere toate spectrele posibile de abordare, integrând un număr cât mai mare din elementele de maximă relevanţă, centrat fiind însă pe ideea fundamentală de conservare a patrimoniului natural, fără însă a neglija dreptul inalienabil, firesc de dezvoltare al comunităţilor locale. Un Plan de management trebuie să asigure dezvoltarea durabilă a unei regiuni, identificând acele căi care îşi dovedesc viabilitatea şi relevanţa atât pe plan socio-economic cât şi faţă de mediu. Un Plan de management trebuie să reprezinte un model de dezvoltare durabilă, în măsură a exploata plenar, la un nivel înalt, potenţialul local, în beneficiul comunităţilor. Comunităţile locale trebuie să fie atrase de partea administraţiei Geoparcului Platoul Mehedinţi, cuprinse în rândul aliaţilor acesteia, fiind chemate a înţelege importanţa conservării patrimoniului de bunuri comune şi de valorizare durabilă a acestora, ca singură cale viabilă de propăşire. Iniţiativele acestora trebuie astfel canalizate încât să nu contravină sau să se opună eforturilor de conservare şi să se găsească cele mai potrivite soluţii de sprijinire şi încurajare a demersurilor ce se suprapun cu obiectivele Planului de management. Ce nu este un Plan de management? Un Plan de management nu trebuie să devină un instrument de coerciţie, în baza căruia să se înfrâneze iniţiative de dezvoltare socio-economică sau exploatare a unor resurse naturale, trebuind însă a face posibilă o calculare cât mai exactă a sarcinii ecologice şi a responsabilităţilor faţă de mediu şi/sau comunităţile locale, astfel încât zestrea comună să nu fie afectată ci dimpotrivă să poată fi amplificată. Prin aplicarea măsurilor cuprinse în Planul de management se vor putea cuantifica eventualele pierderi de la nivelul capitalului natural de trecut în sarcina entităţii responsabile de producerea lor în vederea remedierii, răspunzând astfel principiului ce stă la fundamentul întregului sistem legislativ de mediu: poluatorul plăteşte. Domeniu de aplicare Prin specificul temei contractate, domeniul de aplicare al prezentului Plan de management este reprezentat de teritoriul Geoparcului Platoul Mehedinţi. Dat fiind faptul că în jumătatea sa nord-vestică Geoparcul se suprapune cu situl de importanţă comunitară ROSCI0198 Platoul Mehedinţi, elemente criteriu ce au stat la baza desemnării sitului, au fost integrate în propunerea de gestiune. La acestea se adaugă şi 17 arii protejate de interes naţional ce sunt anvelopate de perimetrul Geoparcului, dar şi Rezervaţia natural de interes naţional Pădurea Gorganu, situată în afara perimetrului Geoparcului Platoul Mehedinţi, însă cuprinsă în ROSCI0198 Platoul Mehedinţi. De asemenea în zona nordică a Geoparcului se mai suprapun perimeter aparţinând ROSPA0035 Domogled - Valea Cernei. 1.1. Scurtă descriere a Planului de Management Prezentul Plan de Management constituie documentul care integrează o sinteză a valorilor naturale specifice Geoparcului Platoul Mehedinţi şi a siturilor de interes comunitar ROSCI0198 Platoul Mehedinţi şi ROSPA0035 Domogled Valea Cernei, respectiv a unor arii naturale protejate de interes naţional. Prin Planul de acţiuni sunt stabilite activităţile planificate pe o perioadă de 5 ani şi condiţiile în care acestea se pot desfăşura, atât în perimetrul ariei protejate cât şi în vecinătate, astfel încât Administraţia Geoparcului Platoul Mehedinţi, împreună cu alţi parteneri, să realizeze obiectivele manageriale propuse prin prezentul Plan de Management. Elaborarea Planului de Management s-a făcut cu avizul Consiliului Ştiinţific şi consultarea factorilor interesaţi, posibil afectaţi de măsurile propuse, armonizându-se principiile moderne de conservare a biodiversităţii ariilor protejate şi peisajului, cu cele de dezvoltare durabilă a comunităţilor locale, precum şi a promovării ecoturismului şi educaţiei ecologice. Din Planul de Management fac parte anexele în care sunt prezentate informaţii grafice generate şi detaliate pentru administrarea Geoparcului Platoul Mehedinţi şi a ariilor naturale protejate din zona acestuia. Perioada de valabilitate a acestui Plan de Management este de 5 ani, de la aprobarea lui. 1.2. Legislaţia privind înfiinţarea, reglementarea şi administrarea Geoparcului Platoul Mehedinţi şi a ariilor protejate din această zonă 1.2.1. Baza legală pentru înfiinţarea şi reglementarea regimului de arie protejată a Geoparcului Platoul Mehedinţi şi a ariilor protejate din această zonă Elaborarea planurilor de management, conform prevederilor legale, reprezintă o sarcină a Administraţiei Geoparcului Platoul Mehedinţi, asumată inclusiv prin contractul de administrare încheiat între Consiliu Judeţean Mehedinţi şi Autoritatea centrală de mediu, cu nr. 102712/SB/22.11.2005. Baza legală de înfiinţare a Geoparcului Platoul Mehedinţi este reprezentată de Hotărârea Guvernului nr. 2151/2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. Managementul Geoparcului Platoul Mehedinţi se desfăşoară în concordanţă cu legislaţia română în vigoare, fiind totodată armonizat cu principiile rezultate din conferinţele, convenţiile şi protocoalele internaţionale, precum şi cu Directivele Uniunii Europene. În continuare sunt enumerate, în ordine cronologică, actele normative de referinţă care au stat la baza elaborării Planului de management: - Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare; – Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare; – Hotărârea Guvernului nr. 230/2003 privind delimitarea rezervaţiilor biosferei, parcurilor naţionale şi parcurilor naturale şi constituirea administraţiilor acestora; – Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările şi completările ulterioare; – Hotărârea Guvernului nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările şi completările ulterioare. – Ordinul ministrului mediului şi schimbărilor climatice nr. 1052/2014 privind aprobarea Metodologiei de atribuire în administrare şi custodie a ariilor naturale protejate, cu modificările ulterioare. – Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate; – Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului nr. 552/2003 privind aprobarea zonării interioare a parcurilor naţionale şi a parcurilor naturale, din punct de vedere al necesităţii de conservare a diversităţii biologice; – Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare; – Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 3836/2010 privind aprobarea Metodologiei de avizare a tarifelor instituite de către administratorii/custozii ariilor naturale protejate pentru vizitarea ariilor naturale protejate, pentru analizarea documentaţiilor şi eliberarea de avize conform legii, pentru fotografiatul şi filmatul în scop comercial; – Legea nr. 101/2011 pentru prevenirea şi sancţionarea unor fapte privind degradarea mediului, republicată; – Ordinul ministrului mediului şi ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 203/14/2009 privind Procedura de stabilire a derogărilor de la măsurile de protecţie a speciilor de floră şi faună sălbatice; – Ordinul ministrului mediului nr. 464/2009 pentru aprobarea Normelor tehnice privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor de control şi inspecţie în domeniul protecţiei mediului, cu modificările şi completările ulterioare; – Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 410/2008 pentru aprobarea Procedurii de autorizare a activităţilor de recoltare, capturare şi/sau achiziţie şi/sau comercializare, pe teritoriul naţional sau la export, a florilor de mină, a fosilelor de plante şi fosilelor de animale vertebrate şi nevertebrate, precum şi a plantelor şi animalelor din floră şi, respectiv, faună sălbatice şi a importului acestora, cu modificările şi completările ulterioare; – Ordinul ministrului mediului nr. 979/2009 privind introducerea de specii alohtone, intervenţiile asupra speciilor invazive, precum şi reintroducerea speciilor indigene prevăzute în anexele nr. 4A şi 4B la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, pe teritoriul naţional; – Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; – Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 139/2005 privind administrarea pădurilor din România, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 38/2006, cu modificările şi completările ulterioare; – Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 1540/2011 pentru aprobarea Instrucţiunilor privind termenele, modalităţile şi perioadele de colectare, scoatere şi transport al materialului lemnos, cu modificările şi completările ulterioare; – Legea nr. 171/2010 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice, cu modificările şi completările ulterioare; – Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 3814/2012 pentru aprobarea Normelor tehnice privind modificarea prevederilor amenajamentelor silvice şi schimbarea categoriei de folosinţă a terenurilor din fondul forestier, cu modificările şi completările ulterioare. – Legea nr. 100/2010 privind împădurirea terenurilor degradate; – Legea nr. 407/2006 vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic, cu modificările şi completările ulterioare; – Hotărârea Guvernului nr. 1679/2008 privind modalitatea de acordare a despăgubirilor prevăzute de Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, precum şi obligaţiile ce revin gestionarilor fondurilor cinegetice şi proprietarilor de culturi agricole, silvice şi de animale domestice pentru prevenirea pagubelor. – Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi ministrului mediului şi pădurilor nr. 159/1266/2011 privind aprobarea condiţiilor de practicare a pescuitului recreativ/sportiv, regulamentului de practicare a pescuitului recreativ/sportiv şi modelelor permiselor de pescuit recreativ/sportiv în ariile naturale protejate. – Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; – Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, cu modificările şi completările ulterioare; – Hotărârea Guvernului nr. 1064/2013 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, cu modificările şi completările ulterioare; – Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 104/2015, cu modificările şi completările ulterioare; – Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, ministrului mediului, apelor şi pădurilor şi al preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 352/636/54/2015 pentru aprobarea normelor privind ecocondiţionalitatea în cadrul schemelor şi măsurilor de sprijin pentru fermieri în România, cu modificările şi completările ulterioare; – Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, cu modificările şi completările ulterioare – Hotărârea Guvernului nr. 493/2004 privind aprobarea Metodologiei privind monitorizarea monumentelor istorice înscrise în Lista patrimoniului mondial şi a Metodologiei privind elaborarea şi conţinutul - cadru al planurilor de protecţie şi gestiune a monumentelor istorice înscrise în Lista patrimoniului mondial; – Hotărârea Guvernului nr. 1268/2010 privind aprobarea Programului de protecţie şi gestiune a monumentelor istorice înscrise în Lista patrimoniului mondial UNESCO, cu modificările şi completările ulterioare; – Ordonanţa Guvernului nr. 43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; – Ordonanţa Guvernului nr. 47/2000 privind stabilirea unor măsuri de protecţie a monumentelor istorice care fac parte din Lista patrimoniului mondial; – Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. – Hotărâre Guvernului nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe, cu modificările şi completările ulterioare; – Ordinul ministrului mediului şi pădurilor, ministrului administraţiei şi internelor, ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi ministrului dezvoltării regionale şi turismului nr. 135/76/84/1284/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice şi private; – Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potenţiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar; – Legea nr. 86/2000 pentru ratificarea Convenţiei privind accesul la informaţie, participarea publicului la luarea deciziei şi accesul la justiţie în probleme de mediu, semnată la Aarhus la 25 iunie 1998 – Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, cu modificările şi completările ulterioare; – Hotărârea Guvernului nr. 878/2005 privind accesul publicului la informaţia privind mediul, cu modificările şi completările ulterioare; – Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice (Directiva Păsări) – Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de faună şi floră sălbatică (Directiva Habitate) – Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 604/2005 pentru aprobarea Clasificării peşterilor şi a sectoarelor de peşteri arii naturale protejate; 1.3. Procesul de elaborare a Planului de Management a. Baza legală Planul de Management al Geoparcului Platoul Mehedinţi s-a elaborat în baza prevederilor art. 21 alin. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, unde se menţionează că: "Planurile de management şi regulamentele ariilor natural protejate care au structuri de administrare special constituite, se elaborează de către administratorii acestora, prin consultarea consiliilor consultative de administrare, se avizează de către consiliile ştiinţifice şi se aprobă prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, apelor şi pădurilor, emis în baza avizelor autorităţilor publice centrale din domeniul culturii, dezvoltării regionale şi administraţiei publice şi al agriculturii şi dezvoltării rurale." b. Elaborare La elaborarea prezentului Plan de management s-a pornit de la matricea impusă de cadrul legislativ - a se vedea secţiunea Baza legală a Planului de management şi ghidurile de elaborare a Planurilor de management, în acest sens o atenţie particulară fiind îndreptată spre manualul elaborat în cadrul Proiectului Managementul Conservării Biodiversităţii din România - Facilitare şi asistenţă tehnică în schimbările instituţionale - Proiect al Băncii Mondiale RO-GE-44176. Ca termene de referinţă au fost consultate şi alte documente similare realizate pentru arii naturale protejate de la nivel naţional. La fundamentarea Planului de management s-a ţinut cont de documentaţiile tehnice şi ştiinţifice elaborate până în prezent, lucrările cu caracter ştiinţific publicate, mai cu seamă de Raportul final - 2008 întocmit de către colectivul Muzeului Naţional de Istorie "Grigore Antipa" în scopul fundamentării primei versiuni a propunerii de Plan de management pentru Geoparcul Platoul Mehedinţi. Pe lângă aspectele de ordin tehnic şi ştiinţific de actualitate relevate pe parcursul unor etape de studiu anterioare, au fost inserate o serie întreagă de date actualizate, obţinute în urma studiilor de teren întreprinse în perioada august 2013 - iunie 2015, în cadrul temei de Revizuire a planului de management pentru Geoparcul Platoul Mehedinţi. În paralel a fost derulat şi un contract privind monitorizarea speciilor şi habitatelor din Geoparcul Platoul Mehedinţi în scopul îmbunătăţirii managementului şi atingerii obiectivelor de conservare a biodiversităţii coordonat de Lect. Dr. Nicolai CRĂCIUN, Prof. Dr, Lotus MEŞTER, Dr. Adrian IONAŞCU. Rezultatele obţinute, puse la dispoziţie de către Administraţia Geoparcului Platoul Mehedinţi la data de 20.04.2015, au fost integrate în prezentul Plan de management. c. Consultare Conform cerinţelor impuse prin documentele de contractare, s-a solicitat realizarea unui număr de trei sesiuni de dezbatere şi consultare a propunerii de Plan de management pentru Geoparcul Platoul Mehedinţi. Lucrările sesiunilor de dezbatere şi consultare au fost aduse la cunoştiinţa publicului larg şi opiniei publice prin afişare la sediul Consiliului Judeţean Mehedinţi, a Agenţiei de Protecţie a Mediului Mehedinţi, sediile fiecărei primării de pe raza Geoparcului Platoul Mehedinţi şi prin mass-media. Pe durata fiecărei sesiuni de dezbatere şi consultare a fost încheiată câte o Minută. Pe întreaga durată a parcursului urmat de actualizarea Planului de management, au fost asumate mai multe etape de analiză cu reprezentanţii Administraţiei Geoparcului Platoul Mehedinţi, ai instituţiilor şi autorităţilor locale, astfel că obiectivul de asigurare a colaborării inter-instituţionale a fost asigurat pe deplin. În scopul atingerii obiectivului de transparenţă, deschidere şi largă consultare publică în realizarea propunerii de reactualizare a Planului de Management pentru Geoparcul Platoul Mehedinţi, pe site-ul firmei - www.studiidemediu.ro a fost creată o secţiune distinctă unde s-a putut urmări parcursul documentaţiilor. Realizarea noii propuneri de Plan de management s-a bucurat astfel de un cadru deschis, transparent şi participativ, răspunzând astfel pe deplin cerinţelor legale şi formale ce privesc întocmirea unor astfel de documentaţii. În ceea ce priveşte procedura administrativă parcursă - iniţiere procedură SEA, conform legislaţiei specifice în vigoare, urmărind algoritmul propus pentru emiterea actelor de reglementare, dat fiind faptul că Planul serveşte şi este necesar managementului sitului, actul de reglementare a fost emis fără parcurgerea etapelor de întocmire a Raportului de mediu. APM Mh a emis decizia prin care, în baza prevederilor legale, propunerea de Plan de management nu mai necesită emiterea altui act de reglementare -Aviz de mediu prin parcurgerea altor etape din cadrul procedurii SEA. d. Actualizare şi modificare Planul de management, conform definiţiei, reprezintă un instrument de gestiune al unei arii naturale protejate, dinamic, ce se bucură de o anumită flexibilitate. Dat fiind faptul că prin intermediul Planului de management se doreşte a se arăta: ce anume este protejat?; unde anume se regăsesc elementele de protejat? şi cum anume se face protecţia elementelor valoroase? şi ţinând cont de dinamica factorilor de mediu, situaţiile se impun a se actualiza periodic. Apariţia unor noi obiective cu valoare de patrimoniu, identificarea unor noi metodologii de conservare, promovarea unor tehnologii noi, prietenoase, de valorizare durabilă a resurselor, lărgirea perspectivelor de implementare a unor acţiuni - spre exemplu prin accesarea de instrumente financiare noi, toate dau posibilitatea apariţiei unor căi noi de abordare. Astfel, actualizarea Planului de management trebuie să reprezinte o sarcină permanentă, ce solicită o implicare înaltă a echipei de administrare, ce are rolul primar în integrarea informaţiei, dar şi a celorlalte structuri asociate: Consiliu Consultativ, Consiliu Ştiinţific, instituţii, autorităţi, actori implicaţi. Se propune o reluare a procesului de revizuire şi avizare conformă o dată la 5 ani, perioadă de timp necesară şi suficientă pentru actualizarea şi completarea informaţiilor, precum şi pentru reorganizarea şi reaşezarea planurilor de acţiune. Conţinutul Planului de management a fost pre-stabilit de către Administratorul Geoparcului Platoul Mehedinţi, Consiliul Judeţan Mehedinţi. 1.3.1. Calendarul de elaborare O primă formă a Planului de management a fost propusă în anul 2008, în urma unor studii de fundamentare întreprinse de un colectiv al Muzeului Naţional de Istorie Naturală "Grigore Antipa" - MNINGA. Documentaţia de la acea dată au atins aspecte legate de: - proceduri administrative; – Geografie - limite, propuneri de zonare, descrieri, climă, peisaj, hidrografie; – Geologie şi geomorfologie; – Floră, faună şi habitate; – Cultură şi tradiţii; – Evaluarea factorilor de influenţă/limitatori; – Plan de acţiuni; – Propunere de plan de monitorizare; – Propunere de regulament; – Anexe grafice. În ceea ce privesc datele de documentare, acestea rămân relativ limitate, existând puţine studii sistematice, cu caracter ştiinţific, în măsură a aduce contribuţii la o mai bună cunoaştere a elementelor cu valoare conservativă de la nivelul GPMh. O listă a elementelor de documentare la care s-a făcut apel în construirea prezentului Plan de management este prezentată în Capitolul 7 a Planului de management. Cu toate acestea, pornind de la studiile întreprinse de colectivul MNINGA, finalizate în anul 2008, s-a putut realiza o puternică bază de ancorare pentru demararea unor studii de ecologie mai complexe ce au permis interpretări statistice, fapt ce a conferit o mai mare pertinenţă şi greutate concluziilor trase şi a înlesnit proiectarea unui plan de acţiuni ancorat în realităţi obiective. Rezultatele obţinute de echipa MNINGA au fost coroborate şi utilizate ca termene de comparaţie cu informaţiile obţinute de echipele USI, la ora actuală sumându-se un set de date extrem de valoroase asupra elementelor de interes conservativ de la nivelul GPMh. 1.3.2. Aprobare şi revizuire Conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, Planul de management se aprobă prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, apelor şi pădurilor, în baza avizelor autorităţilor publice centrale din domeniul culturii, dezvoltării regionale şi administraţiei publice şi al agriculturii şi dezvoltării rurale. În scopul aprobării acestui document, au fost parcurse următoarele etape: 1. informarea Consiliului Consultativ de Administrare, 2. avizul Consiliului Ştiinţific, 3. analizarea şi promovarea spre aprobare de către autoritatea de mediu, Revizuirea Planului de Management se va face la 5 ani de la aprobarea lui. Modificarea Planului de Management se face printr-o procedură similară celei de aprobare a lui. 1.3.3. Implementarea Planului de Management Responsabilitatea implementării Planului de Management revine AGPMh. Implementarea se realizează prin acţiuni planificate în baza planurilor anuale de lucru. Consiliul Ştiinţific evaluează modul în care sunt aplicate şi îndeplinite măsurile prevăzute în Planul de Management şi prezintă anual sau ori de câte ori este necesar Academiei Române şi autorităţii centrale pentru protecţia mediului informări cuprinzând constatări, propuneri, recomandări. Activităţile din planul de lucru anual se implementează astfel: - în mod direct de către AGPMH prin responsabilii de activităţi, – pe bază de contracte sau protocoale/parteneriate, prin implicarea unor specialişti din ţară sau străinătate (persoane fizice sau juridice specializate, organizaţii neguvernamentale, instituţii, servicii publice, administraţii, organisme cu activitate în domeniu şi altele asemenea). În acest caz, AGPMH supraveghează dacă implementarea acestor activităţi se face conform caietelor de sarcini sau se încadrează în prevederile stabilite. 1.4. Arii naturale protejate din zona Geoparcului Platoul Mehedinţi 1.4.1. Geoparcul Platoul Mehedinţi. Scopul înfiinţării Scopul Planului de menagement trebuie să răspundă definirii conforme Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare -art. 5 alin. 2, corespondente categoriei de arie protejată sub forma căreia acesta a fost constituit, ca Parc natural,-categoria V IUCN. Planul de management va avea ca scop: protecţia şi conservarea unor ansambluri peisagistice în care interacţiunea activităţilor umane cu natura de-a lungul timpului a creat o zonă distinctă, cu valoare semnificativă peisagistică şi/sau culturală, deseori cu o mare diversitate biologică; de asemenea, se oferă publicului posibilităţi de recreere şi turism şi se încurajează activităţile ştiinţifice şi educaţionale. În zona de suprapunere cu perimetrul sitului ROSCI0198 Platoul Mehedinţi, scopul va trebui să integreze şi principiile de conservare specifice, centrate pe sistemul de elemente criteriu: cele 10 categorii de habitate 26 de specii de faună şi 2 specii de floră. Scopul de protecţie a Rezervaţiei naturale Pădurea Gorganu se suprapune cu interesul conservativ al celor 17 Rezervaţii naturale de interes naţional cuprinse în anvelopa Geoparcului Platoul Mehedinţi. Principii Pornind de la setul de 9 principii ce stau la baza legislaţiei de mediu, dată fiind natura Planului de management, considerăm oportună o integrare a acestora, după cum urmează: a. Principiul integrării cerinţelor de mediu în celelalte politici sectoriale Pornind de la însemnătatea vitală a elementelor de mediu, ca bun general al tuturor, de a cărei beneficii trebuie să profite întreaga comunitate, dar faţă de care există responsabilităţi legate de gestiunea corectă şi coerentă a tuturor factorilor de mediu, se impune ca odată stabilite cerinţele de mediu, de acestea să se ţină seama la nivelul întregului set de politici strategice de dezvoltare şi amenajare a teritoriului. Devine astfel vitală identificarea prin Planul de management, a întregului set de cerinţe de mediu relevante la nivelul teritoriului studiat, atât pentru menţinerea peisajului, interacţiunilor umane cu natura, -ca element derivat din obiectul de conservare corespondent categoriei V IUCN - Parcuri Naturale, cât şi a elementelor criteriu -, habitate şi specii ce au stat la baza desemnării sitului Natura 2000. b. Principiul precauţiei în luarea deciziei În baza acestui principiu trebuie ancorat întregul demers administrativ şi de gestiune, măsurile de asumat trebuind a fi extrem de solid argumentate, justificate atât din punct de vedere al relevanţei pentru comunităţile locale cât şi în ceea ce priveşte racordarea la obiectivele de conservare, efectele asociate trebuind a rămâne previzibile în totalitate şi gestionabile în ansamblul lor. În baza principiului precauţionar, nu se poate exclude întregul set de activităţi economice, ca fundament pentru negarea oricărei iniţiative -"no-go concept". Proiectele de acceptat vor trebui să fie însoţite de o abordare cât mai completă de soluţii de minimizare -, anulare a impactului, întreaga durată de existenţă a proiectului -, fazele pre-proiect, construcţie, operare/funcţionare, închidere fiind îndeaproape monitorizată în baza unor planuri coerente, eficiente şi relevante, astfel încât orice deviere spre producerea unor efecte cu impact potenţial asupra patrimoniului de conservat să fie din timp percepute şi combătute. Rezultatele programelor de monitorizare vor avea o valoare deosebită în aplicarea pe viitor a principiului precauţiei în luarea deciziei, prin extrapolare, fiind în măsură a contura din ce în ce mai exact nivelul de responsabilitate de mediu şi socială asociată fiecărei categorii de proiect. Aplicarea principiului precauţiei în luarea deciziilor este fundamental pentru prezervarea ansamblului elementelor de patrimoniu, evitarea continuării degradării, demonstrat fiind faptul că soluţii cum ar fi succesiunea naturală de vegetaţie rămân mult mai viabile în refacerea factorilor de mediu decât asumarea unor măsuri costisitoare, hazardate de remediere. Cu toate acestea, de acest principiu nu trebuie abuzat, negând orice fel de iniţiative. Dimpotrivă, iniţiativele de dezvoltare trebuiesc încurajate, rolul administratorului fiind acela de a ghida modul de implementare. Situaţia este de dublu avantaj -"win-win", atât pentru investitor, care se asigură că a luat toate măsurile pentru a-şi securiza investiţia, respectiv comunităţile locale care profită direct şi indirect de pe urma investiţiei, dar şi pentru administraţia perimetrului protejat -şi implicit a factorilor de mediu, ce pe de o parte dobândeşte o expertiză deosebită în gestiunea factorilor de mediu, contribuind la multiplicarea atributelor pozitive asupra factorilor de mediu. Aplicarea principiului precauţiei în luarea deciziei implică aşadar deţinerea unei expertize înalte în domeniile de relevanţă pentru administrarea perimetrelor de protecţie, pornind de la cunoştiinţe de biologie, ecologie, inginerie şi până la stăpânirea unor noţiuni de economie, sociologie. Expertiza în domeniile tehnice şi ştiinţifice trebuie dublată de o experienţă corespunzătoare în domeniile administrativ şi juridic. Aplicarea corectă a acestui principiu poate conduce la o dezvoltare pe baze cu adevărat durabile a întregului areal administrat, oferind un model creşterea economică sustenabilă, pe termen lung, ce ţine cont şi valorizează în mod corect oportunităţile locale - patrimoniu uman, arhitectural, peisaj, resurse natural. Puterea exemplului dată de o astfel de abordare, se constituie ca un model de replicat la nivelul unor comunităţi învecinate, chiar şi în condiţiile în care acestea nu se regăsesc în spaţii protejate, oferind un ghid procedural ce poate conduce la o creştere a conştientizării şi responsabilităţii comunităţilor locale faţă de valorile naturale. c. Principiul acţiunii preventive Principiul măsurii preventive presupune asumarea unei atitudini pro-active, de implicare responsabilă. În acest sens trebuie foarte bine cunoscute atât elementele ce fac obiectul şi scopul conservării - de la interacţiunile activităţilor umane cu natura, peisaj, biodiversitate, cât exigenţele impuse de conservarea acestora, căile, modalităţile şi tehnologiile de îmbunătăţire a stării acestora de conservare. În acest sens Planul de management va trebui însoţit de un plan de acţiune clar, concis, cu termene şi obiective clar stabilite, la care să se adauge un set de criterii de evaluare a performanţelor, astfel ca periodic acţiunile de ordin preventiv să poată fi corect dimensionate. Administraţia se va implica activ în construirea unui set de norme de bune practici de aplicat, promovând parteneriate şi mecanisme stimulative, în domeniile de interes pentru conservarea patrimoniul natural. Sunt avute în vedere regulamente legate de bune practici arhitecturale, de practicare a turismului, de încurajate a practicilor agricole, sau exploatare a unor resurse naturale, pentru care vor fi aplicate măsuri de încurajare, stimulare şi suport instituţional. d. Principiul reţinerii poluanţilor la sursă Acest principiu presupune realizarea unui inventar complet al surselor cu impact potenţial asupra elementelor de interes conservativ urmând a stabili pentru fiecare dintre aceştia, în colaborare cu instituţiile din domeniu, soluţii pentru limitarea şi reţinerea poluanţilor la sursă. Pasul următor., de aplicare a principiului "poluatorul plăteşte" va fi în măsură a crea un cadru de înalta responsabilitate şi conştientizare a responsabilităţilor faţă de mediu, comunitate şi moştenirea comună. e. Principiul "poluatorul plăteşte" La acest principiu se face adeseori apel în aplicarea legislaţiei de mediu, funcţionând ca o modalitate de coerciţie destul de eficientă. Cu toate acestea apar unele limitări legate de oportunitatea utilizării acestui instrument. În cazul în care exploatarea unei resurse sau operarea unui proiect este în măsură a se realiza fără a depăşi pragul de suportabilitate financiară impus de sistemul de compensaţii către mediu, în plus aceste costuri fiind incluse în valoarea finală a produselor finite şi astfel transferate către consumatori, principiul îşi pierde eficacitatea. Măsurile de responsabilizare trebuie să meargă în perimetrul unei arii naturale protejate mai departe de acest principiu şi să impună prin sistemul de monitorizare desfăşurat, prin aplicarea principiilor de aplicare a precauţiei în luarea deciziei şi al acţiunii preventive standarde de responsabilitate socială şi de mediu ce exced prevederile legale în vigoare, prefigurând tendinţe viitoare de dezvoltare. Astfel, ariile naturale protejate devin creuzete tehnologice în care urmează a se aplica cele mai înalte standarde de calitate, prin adoptarea celor mai avansate tehnologii, ce ţin cont în mare măsură de minimizarea efectelor antagonice asupra mediului şi sănătăţii umane. f. Principiul conservării biodiversităţii şi a ecosistemelor specifice cadrului biogeografic natural Recunoscând valoarea ştiinţifică, ecologică, genetică, socială, economică, educaţională, culturală, recreativă şi estetică a biodiversităţii, la nivelul Geoparcului Platoul Mehedinţi, aceasta trebuie privită în mod distinct, ca element de individualitate, cu valoare patrimonială, centrală, pentru a cărui conservare trebuiesc asumate eforturi semnificative. Cerinţa de conservare "in situ " a biodiversităţii rămâne fundamentală, reprezentând cea mai viabilă, eficientă şi relevantă soluţie, cu implicaţii ce sunt relevate la nivelul unui număr mare de planuri de acţiune. Utilizarea cu adevărat durabilă a resurselor este în măsură a genera suficiente resurse în special materiale şi financiare pentru a se garanta abordarea unor soluţii -fie punctuale, fie de ordin geneal pentru refacerea unor sistemelor naturale afectate sau ameliorarea stării unor factori de mediu. În lipsa unui cadru investiţional adecvat, astfel de măsuri directe nu pot fi abordate, însă funcţionarea sub imperiul întregului set de principii menţionate mai sus, va fi în măsură a conduce către o stare de prosperitate a întregului ansamblu de elemente de la nivelul Geoparcului Platoul Mehedinţi. g. Principiul de utilizare durabilă a resurselor naturale Principiul de utilizare durabilă a resurselor naturale trebuie să îşi găsească aplicarea pe o scară cât mai largă, perimetrele de protecţie, aşa cum este cazul Geoparcului Platoului Mehedinţi sau a sitului ROSCI0198 Platoul Mehedinţi, ce beneficiază de structuri proprii de administrare şi vor avea la îndemână un instrument integrat de promovare a acestui principiu, reprezentat de Planul de management, trebuie să se transforme într-un proiect pilot de promovare şi de ilustrare a viabilităţii soluţilor de dezvoltare pe termen lung, o materializare a codurilor de bune practici. Aşa cum s-a arătat în explicitarea principiului precauţiei în luarea deciziilor, promovarea practicilor de dezvoltare durabilă trebuie să presupună abordări benefice pentru cât mai multe părţi -"win-win", descalificând din start abordări negaţioniste -de tipul "no-go" în lipsa unor analize detaliate şi pertinente a soluţiilor asumate, a relevanţei pentru ansamblul elementelor de la nivelul Geoparcului Platoul Mehedinţi. h. Principiul de informare şi participare a publicului la luarea deciziilor, precum şi accesul la justiţie în probleme de mediu Consultarea comunităţilor locale cu privire la toate aspectele legate de construirea, de aplicarea şi ulterior de amendarea Planului de management trebuie să devină un element central al actului de administrare al Geoparcului Platoul Mehedinţi. Administraţia va trebui să îşi construiască un sistem cât mai permeabil şi transparent de comunicare bidirecţională prin care să recepţioneze întregul spectru legat de doleanţele, năzuinţele, speranţele, opiniile, ideile, comunităţilor locale, pe care să şi le însuşească, jucând un loc de mediator cu celelalte instituţii cu responsabilităţi în domeniu, urmând pe cât posibil să le armonizeze în normele de aplicare ale Planului de management. Este de aşteptat a se realiza o strategie de comunicare, bazată pe un plan coerent, funcţional de consultare a comunităţilor locale, în scopul creerii unui cadru participativ de acţiune. Se vor identifica soluţii de delegare a unor atribuţii sau responsabilităţi punctuale, ca secvenţe de derulare a acţiunilor prevăzute în Planul de management, către comunităţile locale, persoane fizice sau juridice, instituţii, autorităţi. Platforma de comunicare directă cu administraţia, reprezentată de Consiliul Consultativ al Geoparcului Platoul Mehedinţi este în funcţiune, însă demersurile din cadrul acesteia trebuie să depăşească stadiul actual, încărcat de formalism, întreaga activitate trebuind să devină mai concretă şi mai aplicată, răspunzând nevoilor punctuale de acţiune. În ceea ce priveşte componenta legată de accesul la justiţie în probleme de mediu, prin Planul de management, odată cu prezentarea bazei legale, dar şi a altor componente legate de normele juridice, devine evidentă şi utilitatea ca instrument de creştere a accesibilităţii la actul de justiţie. În acest sens, atât prin conţinutul însăşi al Planului de management, cât şi prin preluarea şi explicitarea unor termeni, norme sau definiţii cu caracter juridic sau desprinse din sistemul legislativ, se va facilita înţelegerea în mai bune condiţiuni a literei şi spiritului legii. Doar printr-o comunicare eficientă pot fi evitate atitudini ostile ale comunităţilor locale, ce de regulă se opun oricăror modificări sau tendinţe de schimbare, din teama de a nu le fi perturbate modalităţile de existenţă. Cu cât comunităţile locale sunt mai ancorate în moduri de viaţă tradiţionale, cu rădăcini adânci ancestrale, devin mai recluzive, apărând o rezistenţă la pătrunderea noului. Aspectul devine extrem de important la nivelul ariilor naturale protejate, unde tocmai unul din temeiurile de protecţie este reprezentat de păstrarea relaţiilor tradiţionale. Căile de comunicare trebuie astfel atent alese, astfel încât mesajele să fie corect înţelese, iar comunităţile locale să fie transformate în aliaţi puternici ai demersurilor de conservare şi părţi implicate ale structurilor de administrare. i. Principiul dezvoltării colaborării internaţionale pentru protecţia mediului Acest principiu capătă o relevanţă particulară din prisma situării zonelor de protecţie - Geoparcul Platoul Mehedinţi, respectiv situl ROSCI0198 Platoul Mehedinţi, în proximitatea graniţei sudice de Stat, limita sudică proximală a Geoparcului Platoul Mehedinţi, aflându-se la aproximativ 5 km în linie dreaptă faţă de Serbia şi la aproximativ 50km în linie dreaptă faţă de Bulgaria. Situaţia de proximitate îşi păstrează actualitatea în condiţiile în care în imediata vecinătate a limitei sudice a Geoparcului Platoul Mehedinţi, se regăseşte unul din principalele puncte de trecere a frontierei de Stat-Porţile-de-Fier. Poziţia particulară a Geoparcului Platoul Mehedinţi şi a sitului ROSCI0198 Platoul Mehedinţi, face ca orice iniţiativă de colaborare internaţională, să capete o relevanţă deosebită, arealul acestor arii naturale protejate putând fi exploatat ca o platformă de promovare a unor proiecte comune, transfrontaliere, de materializare a unor demersuri din plan ştiinţific, economic, tehnic, administrativ, cultural, ş.a.m.d, promovând schimbul intercultural, colaborarea internaţională şi promovarea unor valori comune. Mai mult, patrimoniul extrem de divers, cu o mare valoare din punct de vedere peisager, cultural, natural, dă posibilitatea unor multiple abordări, unidirecţionale sau integratoare. Parcul Natural Geoparcul Platoul Mehedinţi a luat fiinţă prin Hotărârea Guvernului nr. 2151/2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. Dat fiind faptul că în majoritatea documentelor sau la nivelul celor mai multe referinţe, zona ţintă apare sub denumirea generică de "Geoparcul Platoul Mehedinţi", în continuarea documentului vom folosi această denumire sau acronimul asociat acesteia -GPMh. Documentaţia de fundamentare a fost depusă la Academia Romană, însă în ciuda eforturilor de a o regăsi spre analiză, aceasta nu mai este disponibilă. Geoparcul Platoul Mehedinţi a fost înfiinţat urmărind criteriile formulate de Internaţional Union for Conservation of Nature -IUCN corespondente categoriei V - Parcuri Naturale, dar şi criteriul distinct definit prin Prin Legea nr. 329 din 2009 de aprobare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare de Geoparc. Parcului Natural Geoparcul Mehedinţi, i se suprapune -parţial situl Natura 2000 ROSCI0198 Platoul Mehedinţi, desemnat prin Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007, cu modificările şi completările ulterioare. Suprapunerea celor două perimetre de protecţie nu este fidelă, situl Natura 2000 acoperind aproximativ 50% din suprafaţa Geoparcului, depăşindu-l însă în zona nordică; spre vest limitele nu se suprapun fidel, însă la sud suprapunerea rămâne destul de exactă. Limitele Parcului Natural Geoparcul Platoul Mehedinţi sunt descrise în Hotărârea Guvernului nr. 2151/2004, acoperind o suprafaţă de 106.000 ha. Limitele ROSCI0198 Platoul Mehedinţi sunt prezentate pe pagina web a autorităţii centrale pentru protecţia mediului. La nivelul României, s-a ales desemnarea unui număr de două geoparcuri, fiind vorba aici de Geoparcul Dinozaurilor "Ţara Haţegului", desemnat pentru conservarea depozitelor preistorice de fosile, respectiv Geoparcul Platoul Mehedinţi. În anvelopa de protecţie a Geoparcului Platoul Mehedinţi mai sunt cuprinse şi o serie de arii naturale protejate de interes naţional desemnate prin Legea nr. 5/2000; lista iniţială a ariilor naturale protejate de interes naţional a fost completată prin Hotărârea Guvernului nr. 2151/2004 - Peştera Isverna. Pornind de la definiţiile categoriilor de arii naturale protejate ce au stat la baza declarării statutului de protecţie al Geoparcului Platoul Mehedinţi, transpar seturile de obiective de protejat de la nivelul Geoparcului Platoul Mehedinţi. Acesta reprezintă un perimetru la nivelul căruia elementele de protejat sunt reprezentate de elementele de interes geologic în mod particular, la care se adaugă cele de interes, arheologic, peisager, cultural şi interacţiunile acestora cu factorul de mediu antropic generat de comunităţile locale, asupra cărora se suprapune interesul conservativ ecologic şi de comnservare a unor elemente criteriu -habitate, floră şi faună. Soluţiile de gestiune a acestui perimetru trebuie să se bazeze pe practici durabile, prietenoase faţă de mediu, în măsură a face demonstraţia unei gestiuni sustenabile. Pe lângă promovarea activităţilor tradiţionale, sunt avute în vedere promovarea turismului dar şi utilizarea responsabilă a unor resurse prin promovarea tehnologiilor novatoare. 1.4.3. Situri NATURA 2000 1.4.2.1. ROSCI0198 Platoul Mehedinţi Conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare: - situl de importanţă comunitară este situl/aria care, în regiunea sau în regiunile biogeografice în care există, contribuie semnificativ la menţinerea ori restaurarea la o stare de conservare favorabilă a habitatelor naturale prevăzute în Anexa nr. 2 sau a speciilor de interes comunitar prevăzute în Anexa nr. 3 şi care contribuie semnificativ la coerenţa reţelei Natura 2000 şi/sau contribuie semnificativ la menţinerea diversităţii biologice în regiunea ori regiunile biogeografice respective. Pentru speciile de animale cu areal larg de răspândire, siturile de importanţă comunitară trebuie să corespundă zonelor din areal în care sunt prezenţi factori abiotici şi biotici esenţiali pentru existenţa şi reproducerea acestor specii. Prin Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007, cu modificările şi completările ulterioare, suprafaţa Geoparcului Platoul Mehedinţi a fost declarată sit de importanţă comunitară, în baza Directivei 92/43/CEE, având codul ROSCI0198 Platoul Mehedinţi. Suprafaţa acestui sit este de 53.593,986 ha, fiiind cuprins în cea mai mare parte în cadrul Geoparcului Platoul Mehedinţi. Conform prevederilor Directivei 92/43/CEE şi a legislaţiei româneşti, obiectivul principal al administrării ROSCI0198 Platoul Mehedinţi este menţinerea într-o stare de conservare favorabilă a habitatelor naturale şi speciilor din acest sit. Prin măsurile de management impuse prin Planul de Acţiuni se va urmări ca: - arealul natural şi suprafeţele pe care le acoperă habitatele Natura 2000 să fie stabile sau în creştere, – habitatele Natura 2000 să-şi menţină structura şi funcţiile specifice necesare pentru conservarea lor pe termen lung, – dinamica populaţiilor speciilor să indice faptul ca acestea se menţin şi au şanse să se menţină pe termen lung ca o componentă viabilă a habitatului natural, – arealul natural al speciilor nu se reduce şi nu există riscul să se reducă în viitorul previzibil. 1.4.2.2. ROSPA0035 Domogled - Valea Cernei Conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare: - ariile de protecţie avifaunistică sunt ariile naturale protejate ale căror scopuri sunt conservarea, menţinerea şi, acolo unde este cazul, refacerea la o stare de conservare favorabilă a speciilor de păsări şi a habitatelor specifice, desemnate pentru protecţia de păsări migratoare, mai ales a celor prevăzute în anexele nr. 3 şi 4 A. Prin Hotărârea Guvernului nr. 1284/2007, cu modificările şi completările ulterioare, suprafaţa Geoparcului Platoul Mehedinţi a fost inclusă în aria de protecţie specială avifaunistică ROSPA0035 Domogled - Valea Cernei. Conform Directivei 2009/147/CE şi a legislaţiei româneşti, obiectivul principal al administrării ROSPA0035 Domogled - Valea Cernei, este protecţia, managementul şi controlul speciilor de păsări, precum şi stabilirea regulilor pentru conservarea lor. Măsurile pentru atingerea acestui obiectiv vor viza speciile de păsări, ouăle acestora, cuiburile şi habitatele lor. Prin măsurile de management impuse prin Planul de Acţiuni, pentru menţinerea într-o stare de conservare favorabilă a speciilor de păsări din acest sit Natura 2000, se va urmări ca: - dinamica populaţiilor speciilor să indice faptul că aceastea se menţin şi sunt şanse să se menţină pe termen lung ca o componentă viabilă a habitatului natural, – arealul natural al speciilor nu se reduce şi nu există riscul să se reducă în viitorul previzibil. 1.4.3. Rezervaţii naturale Ariile naturale protejate în cauză sunt prezentate într-o formă sintetică, sub forma matricii de mai jos: Tabel nr. 1
┌──────────────────┬─────────┬─────────┐
│Denumire │Suprafaţă│Categorie│
│ │(ha) │IUCN │
├──────────────────┼─────────┼─────────┤
│2.595 Peştera │1 │III │
│Epuran │ │ │
├──────────────────┼─────────┼─────────┤
│2.596 Izvorul şi │ │ │
│stâncăriile de la │25 │IV │
│Camăna │ │ │
├──────────────────┼─────────┼─────────┤
│2.600 Pădurea de │20 │IV │
│liliac Ponoarele │ │ │
├──────────────────┼─────────┼─────────┤
│2.601 Tufărişurile│ │ │
│mediteraneene de │10 │IV │
│la Isverna │ │ │
├──────────────────┼─────────┼─────────┤
│2.602 Vârful lui │ │ │
│Stan (partajat cu │ │ │
│teritoriul PN │120 │IV │
│Domogled - Valea │ │ │
│Cernei) │ │ │
├──────────────────┼─────────┼─────────┤
│2.604 Pădurea │30 │IV │
│Borovăţ │ │ │
├──────────────────┼─────────┼─────────┤
│2.606 Pădurea │60 │IV │
│Drăghiceanu │ │ │
├──────────────────┼─────────┼─────────┤
│2.613 Complexul │100 │III │
│carstic Ponoarele │ │ │
├──────────────────┼─────────┼─────────┤
│2.614 Pereţii │ │ │
│calcaroşi de la │60 │IV │
│Izvoarele Cosuştei│ │ │
├──────────────────┼─────────┼─────────┤
│2.615 Cheile │50 │IV │
│Coşuştei │ │ │
├──────────────────┼─────────┼─────────┤
│2.616 Cornetul │ │ │
│babelor şi │40 │IV │
│Cerboanei │ │ │
├──────────────────┼─────────┼─────────┤
│2.617 Cornetul │12 │IV │
│Piatra Incălecată │ │ │
├──────────────────┼─────────┼─────────┤
│2.618 Cheile │ │ │
│Topolniţei şi │60 │III │
│Peştera Topolniţei│ │ │
├──────────────────┼─────────┼─────────┤
│2.619 Cornetul │30 │IV │
│Bălţii │ │ │
├──────────────────┼─────────┼─────────┤
│2.620 Cornetul │ │ │
│Văii şi Valea │40 │IV │
│Mănăstirii │ │ │
├──────────────────┼─────────┼─────────┤
│2.623 Tufărişurile│ │ │
│mediteraneene │60 │IV │
│Cornetul │ │ │
│Obârşia-Cloşani │ │ │
├──────────────────┼─────────┼─────────┤
│37 Peştera Izverna│2 │IV │
└──────────────────┴─────────┴─────────┘
1.3. Baza legală a elaborării Planului de Management Planul de Management al Geoparcului Platoul Mehedinţi s-a elaborat în baza prevederilor art. 21 alin. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, unde se menţionează că: "Planurile de management şi regulamentele ariilor natural protejate care au structuri de administrare special constituite, se elaborează de către administratorii acestora, prin consultarea consiliilor consultative de administrare, se avizează de către consiliile ştiinţifice şi se aprobă prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, apelor şi pădurilor, emis în baza avizelor autorităţilor publice centrale din domeniul culturii, dezvoltării regionale şi administraţiei publice şi al agriculturii şi dezvoltării rurale." CAP. 2 DESCRIERE 2.1. Descriere generală Platoul Mehedinţi apare ca o entitate distinct individualizată a Arcului Carpatic, situată la extremitatea sudic-vestică a acestuia, delimitat fiind la vest de culmea Munţilor Mehedinţi, iar la est de Piemontul Getic. 2.1.1. Localizare şi acces În cadrul Carpaţilor Meridionali, Platoul Mehedinţi este o unitate puţin întinsă ca suprafaţă, dar delimitată clar faţă de regiunile vecine. Astfel, Depresiunea Orşovei şi Valea Cernei îl desparte de Munţii Almaj spre vest, Defileul Dunării, spre sud, de Podişul Miroci din Serbia - unitate cu multe trăsături comune Podişului Mehedinţi. Limita estică, către Piemontul Getic, este dată de un aliniament de mici depresiuni separate prin şei - ulucul depresionar estic, iar în nord-est, Valea Motrului separă platoul de Subcarpaţii Getici, această limită fiind constituită din diferenţieri de ordin geologic şi de fizionomie. Faţă de Munţii Mehedinţi, situaţi la vest, limita urmăreşte un aliniament individualizat atât prin diferenţieri litologice - călcare în munte şi cristalin în podiş, cât şi altitudinale - 1000-1200 m altitudine, în munte şi 500-600 m altitudine absolută în podiş. În plus, apar diferenţieri floristice şi deosebiri în utilizarea terenurilor. Individualitatea Platoului Mehedinţi a fost observată încă din 1896 de către L. MRAZEC, dar originalitatea sa a fost explicată de Emmanuel de Martonne care-l numeşte şi clasifică drept podiş. Principalele elemente de infrastructură de la nivelul sitului sunt reprezentate de căile de acces rutiere: - DJ 670 Malovăţ - Godeanu, ce se continuă cu DJ 671E Godeanu - Baia-de-Aramă; – DJ 671 Drobeta-Turnu-Severin - Baia-de-Aramă - ce mărgineşte latura estică a Geoparcului Platoul Mehedinţi; – DN 67D Herculane - Baia-de-Aramă; De la nivelul principalelor căi de acces rutiere ce leagă localităţile din cuprinsul teritoriului Geoparcului Platoul Mehedinţi, se desprinde o reţea bine conturată de 10 trasee turistice omologate de Ministerul Dezvoltării şi Turismului, după cum urmează: - Traseul Bala - Bala de Sus - Buseşti - Dîlma - Rudina; – Traseul Balta - Lunca Ponorâtului - Crovul lui Răscraci - Peştera Mare de la Balta; – Traseul La Varniţă - Cornetul Prosăcului - Peştera Epuran; – Traseul La Varniţă - Gaura lui Ciocârdie; – Traseul Izverna - Poiana Beletina; – Traseul Izverna - Şaua Crovul Mare; – Traseul Gornenţi - Creasta Munţilor Mehedinţi - Poiana Balta Cerbului; – Traseul Podeni - Creasta Munţilor Mehedinţi - La Ciucioare; – Traseul Podul lui Dumnezeu - Lacul carstic Zăton; Traseul Versant drept din Cheile Băluţei; 2.1.2. Resurse de management şi infrastructură Administraţia Geoparcului Platoul Mehedinţi îşi are sediul în localitatea Drobeta Turnu-Severin beneficiind în cadrul clădirii Consiliului Judeţean Mehedinţi - str. Traian nr. 89 de mai multe spaţii de birouri. De asemenea, în localitatea Cireşu, AGPM mai deţine un centru de vizitare şi administrativ. Administraţia Geoparcului Platoul Mehedinţi dispune şi de o valoroasă bază ştiinţifică necesară cercetării capitalului natural din zona ariei protejate: - biblioteca parcului, – echipamente de studiu în teren; – echipamente de teren pentru personalul angajat. Pentru atingerea obiectivelor de management, AGPMH va întocmi şi depune proiecte la finanţatori, cu scopul de a folosi oportunităţile de finanţare în domeniul ariilor naturale protejate. AGPMH are elaborat un plan de venituri proprii pentru susţinerea unor activităţi pe termen lung. Colaborarea cu persoane fizice, instituţii şi alte organizaţii din ţară şi străinătate se face pe bază de acorduri/contracte de parteneriat. 2.1.3. Hărţile Geoparcului Platoul Mehedinţi Pentru întreaga suprafaţă a GPMh, administraţia dispune de harta generală. Acest material cartografic a fost realizat pe baza temelor GIS. Având la bază această hartă, administraţia poate consulta pentru conformitate hărţile silvice, scara 1:20.000 şi 1:50.000, pentru proprietarii şi administratorii de terenuri forestiere din zona ariei protejate. AGPMH deţine planuri de bază scara 1:5.000 IGFCOT, planuri care acoperă complet zona Geoparcului Platoul Mehedinţi şi a siturilor Natura 2000 din zona acestuia. AGPMH foloseşte tehnologia GIS pentru prelucrarea datelor geografice, utilizând programele speciale în acest domeniu, prin care se actualizează straturile de bază cu informaţiile noi pentru realizarea hărţilor necesare. Conform acestor tehnici, sau folosind materialele cartografice oficiale existente despre Geoparcului Platoul Mehedinţi şi siturile Natura 2000 din zona acestuia, au fost realizate şi hărţi de distribuţie a habitatelor şi speciilor de interes conservativ de la nivelul GPMh, precum şi mai multe hărţi tematice - hartă a reţelelor hidrografice, hărţi climatice, hărţi de analiză a nişelor ecologice ale speciilor de interes conservativ, harta de relevanţă a zonelor cuprinse în GPMh, harta zonării interne. 2.1.4. Limitele, zonarea interioară şi vecinătatea. Suprafaţa operaţională a Planului de Management 2.1.4.1. Limitele şi zonarea interioară Limitele actualizate ale ariilor naturale protejate ce fac obiectul prezentului Plan de management, în formă actualizată, sunt afişate pe site-ul web al Ministerului Mediului Apelor şi Pădurilor. Limitele Geoparcului Platoul Mehedinţi au fost stabilite prin Hotărârea Guvernului nr. 230/2003 privind delimitarea rezervaţiilor biosferei, parcurilor naţionale şi parcurilor naturale şi constituirea administraţiilor acestora. Limitele exterioare ale Geoparcului Platoul Mehedinţi au fost materializate în teren prin semnele distinctive reglementate prin actul normativ menţionat mai sus, respectiv pătrat roşu având laturile între 10 şi 15 cm, înconjurat de o bandă albă având lăţimea între 2 şi 4 cm. Modificarea limitelor Geoparcului Platoul Mehedinţi se poate face la propunerea AGPMh, cu avizul Consiliului Ştiinţific, în baza unor acte legislative emise de Guvernul României. Zonarea interioară În scopul unei trasări cât mai obiective a limitelor zonelor interne, a fost propus următorul algoritm: - în primul rând s-a ţinut cont de elementele de desemnare stabilite prin Legea nr. 5/2000, din acest punct de vedere cel mai important element fiind reprezentat de definirea suprafeţei. Practic, acesta rămâne cel mai important atribut, cu o puternică valoare juridică; – în cel de-al doilea rând, s-a ţinut cont de propunerile de delimitare realizate în procese anterioare, un element de referinţă fiind reprezentat de propunerile de delimitări realizate prin proiectul GEF/WB "Managementul Conservării Biodiversităţii" derulat prin Ministerul Mediului în perioada 1999-2005, acestea nefiind aprobate printr-un act normativ; – în cel de-al treilea rând, au fost luate în considerare elementele naturale cu valoare patrimonială, a căror conservare se impune în mod obiectiv. Au fost astfel preluate şi integrate o serie întreagă de date arealografice desprinse din studii anterioare, precum şi în foarte mare măsură elemente de dată recentă desprinse din parcurgerea studiilor de teren asumate în cadrul temei de revizuire a planului de management. Au fost astfel analizate punctele de prezenţă ale unor specii de interes conservativ, suprafeţele ocupate de habitate valoroase, amplasamentul unor elemente geologice valoroase. – în cel de-al patrulea rând au fost luate în considerare observaţiile justificate ale comunităţilor locale, a unor specialişti din domeniu sau orice alte opinii pertinente în măsură a conduce la o trasare cu o cât mai mare acurateţe a limitelor, în cadrul proceselor de consultare. – în cel de-al cincelea rând s-a ţinut cont pe cât posibil ca delimitarea să urmărească elemente ale cadrului natural, uşor decelabile în teren - liziere, culmi, creşte, căi de acces, cursuri de ape, curbe de nivel. Ulterior trasărilor realizate în baza criteriilor considerate, modelele propunerilor de zonare internă au fost discutate cu reprezentanţii Administraţiei Geoparcului Platoul Mehedinţi, ai Consiliului Ştiinţific, dar şi în cadrul unei sesiuni comune cu delegaţi ai companiei Open-Gov implicată în proiectul de re-trasare a unor limite ale ariilor naturale protejate de la nivel naţional, astfel încât să se asigure o convergenţă a informaţiei cartografice. Propunerile de trasare au fost apoi discutate, pe rând în cadrul fiecărei primării de pe teritoriul acoperit de Geoparcul Platoul Mehedinţi, cu primarii sau alţi reprezentanţi ai comunităţii locale. În cadrul acestor întâlniri, au fost încheiate Minute de şedinţă în care au fost consemnate toate aspectele discutate. S-a pornit de la identificarea cartografică şi în teren a zonelor de protecţie integrală, ce păstrează cele mai valoroase elemente de interes conservativ de la nivelul Geoparcului Platoul Mehedinţi, încercându-se o delimitare cât mai fidelă şi cât mai restrictivă, astfel încât nici activităţile socio-economice ale comunităţilor locale să nu fie limitate excesiv. S-a procedat astfel pe cât posibil la extragerea zonelor de locuire, a gospodăriilor sau a terenurilor cultivate, păstrându-se astfel doar zonele naturale. Acolo unde perimetrele de protecţie integrală instituite s-au suprapus cu astfel de obiective, prin normele de gestiune s-au făcut specificări cât mai concrete, astfel încât să nu apară disfuncţionalităţi sau situaţii conflictuale. Un astfel de caz este cel al unor perimetre de protecţie integrală desemnate pentru areale de suprafaţă ale unor peşteri şi care se suprapun chiar cu zone de intravilan - cazul complexului carstic de la Ponoare unde s-au propus limitări în ceea ce privesc excavările, forajele, lucrările de fundare, însă activităţile curente - de la suprafaţă nu se justifică a fi limitate excesiv. Prin parcurgerea algoritmului prezentat mai sus, s-a asigurat un climat obiectiv şi transparent prin care s-au desemnat limitele zonelor de protecţie integrală, întocmindu-se pentru fiecare dintre acestea fişe distincte, prin care se fac precizări punctuale de gestiune. Definirea zonelor de protecţie de la nivelul Geoparcului Platoul Mehedinţi I. Zonele de protecţie integrală - reprezintă aproximativ 3.31% din suprafaţă GPMh, totalizând 3526.09 ha; - sunt definite ca fiind acele zone ce cuprind cele mai valoroase bunuri ale patrimoniului natural din interiorul ariilor naturale protejate. – în cadrul acestor perimetre, în afara perimetrelor rezervaţiilor ştiinţifice cu regim strict de protecţie se pot desfăşura următoarele activităţi: a. ştiinţifice şi educative; b. activităţi de ecoturism care nu necesită realizarea de construcţii-investiţii; c. utilizarea raţională a pajiştilor pentru cosit şi/sau păşunat numai cu animale domestice, proprietatea membrilor comunităţilor care deţin păşuni sau care deţin dreptul de utilizare a acestora în orice formă recunoscută prin legislaţia naţională în vigoare, pe suprafeţele, în perioadele şi cu speciile şi efectivele avizate de administraţia parcului, astfel încât să nu fie afectate habitatele naturale şi speciile de floră şi faună prezente; d. localizarea şi stingerea operativă a incendiilor; e. intervenţiile pentru menţinerea habitatelor în vederea protejării anumitor specii, grupuri de specii sau comunităţi biotice care constituie obiectul protecţiei, în baza aprobării autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, a planului de acţiune provizoriu, elaborat în acest scop de consiliul ştiinţific şi valabil până la intrarea în vigoare a planului de management; f. intervenţiile în scopul reconstrucţiei ecologice a ecosistemelor naturale şi al reabilitării unor ecosisteme necorespunzătoare sau degradate, la propunerea administraţiei şi cu avizul consiliului ştiinţific, în baza aprobării de către autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului; g. acţiunile de înlăturare a efectelor unor calamităţi, la propunerea administraţiei ariei naturale protejate, cu avizul consiliului ştiinţific, în baza aprobării autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului. În cazul în care calamităţile afectează suprafeţe de pădure, acţiunile de înlăturare a efectelor acestora se fac la propunerea administraţiei ariei naturale protejate, cu avizul consiliului ştiinţific, în baza aprobării autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură; h. acţiunile de prevenire a înmulţirii în masă a dăunătorilor forestieri, care nu necesită extrageri de arbori, şi acţiunile de monitorizare a acestora; acţiunile de combatere a înmulţirii în masă a dăunătorilor forestieri, care necesită evacuarea materialului lemnos din pădure, în cazul în care apar focare de înmulţire, la propunerea administraţiei ariei naturale protejate, cu avizul consiliului ştiinţific şi în baza aprobării autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură. II. Zonele de dezvoltare durabilă - reprezintă aproximativ 53.1% din suprafaţă GPMh, totalizând 56547.98 ha; - sunt definite ca fiind acele zone în care se permit activităţi de investiţii/dezvoltare, cu prioritate cele de interes turistic, dar cu respectarea principiului de utilizare durabilă a resurselor naturale şi de prevenire a oricăror efecte negative semnificative asupra biodiversităţii. – în cadrul acestor perimetre, se pot desfăşura următoarele activităţi: a. activităţi de vânătoare, în zonele de dezvoltare durabilă din parcurile naturale; b. activităţi tradiţionale de cultivare a terenurilor agricole şi de creştere a animalelor; c. activităţi de pescuit sportiv, industrial şi piscicultură; d. activităţi de exploatare a resurselor minerale neregenerabile, dacă această posibilitate este prevăzută în planul de management al parcului şi dacă reprezintă o activitate tradiţională; e. lucrări de îngrijire şi conducere a arboretelor şi lucrări de conservare; f. aplicarea de tratamente silvice care promovează regenerarea pe cale naturală a arboretelor: tratamentul tăierilor de transformare spre grădinărit, tratamentul tăierilor grădinărite şi cvasigrădinărite, tratamentul tăierilor progresive clasice sau în margine de masiv, tratamentul tăierilor succesive clasice ori în margine de masiv, tratamentul tăierilor în crâng în salcâmete şi zăvoaie de plop şi salcie. În zonele de dezvoltare durabilă din parcurile naţionale se pot aplica tratamentul tăierilor rase în arboretele de molid pe suprafeţe de maximum 1 ha, precum şi tratamentul tăierilor rase în parchete mici în arboretele de plop euramerican. În zonele de dezvoltare durabilă din parcurile naturale se poate aplica şi tratamentul tăierilor rase în parchete mici în arboretele de molid pe suprafeţe de maximum 1 ha şi plop euramerican; g. activităţi specifice modului de producţie ecologic de cultivare a terenului agricol şi creşterea animalelor, în conformitate cu legislaţia specifică din sistemul de agricultură ecologică; h. alte activităţi tradiţionale efectuate de comunităţile locale. III. Zonele de management durabil - denumite şi zone tampon, reprezintă aproximativ 43.58% din suprafaţă GPMh, totalizând 46417.52 ha; - sunt definite ca fiind acele zone ce nu se includ în zonele cu protecţie integrală, strictă sau de dezvoltare durabilă a activităţilor umane şi care fac trecerea între zonele cu protecţie integrală şi cele de dezvoltare durabilă; – în cadrul acestor perimetre, se pot desfăşura următoarele activităţi: a) ştiinţifice şi educative; b) activităţi de ecoturism care nu necesită realizarea de construcţii-investiţii; c) utilizarea raţională a pajiştilor pentru cosit şi/sau păşunat numai cu animale domestice, de către proprietarii care deţin păşuni sau care deţin dreptul de utilizare a acestora în orice formă recunoscută prin legislaţia naţională în vigoare, pe suprafeţele, în perioadele şi cu speciile şi efectivele avizate de administraţia parcului, astfel încât să nu fie afectate habitatele naturale şi speciile de floră şi faună prezente; d) localizarea şi stingerea operativă a incendiilor; e) intervenţiile pentru menţinerea habitatelor în vederea protejării anumitor specii, grupuri de specii sau comunităţi biotice care constituie obiectul protecţiei, cu aprobarea planului de acţiune provizoriu de către autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului, plan elaborat în acest scop de consiliul ştiinţific al parcului şi valabil până la intrarea în vigoare a planului de management; f) intervenţiile în scopul reconstrucţiei ecologice a ecosistemelor naturale şi al reabilitării unor ecosisteme necorespunzătoare sau degradate, la propunerea consiliului ştiinţific al ariei naturale protejate, cu aprobarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului; g) acţiunile de înlăturare a efectelor unor calamităţi, cu acordul administraţiei ariei naturale protejate, emis în baza aprobării autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului. În cazul în care calamităţile afectează suprafeţe de pădure, acţiunile de înlăturare a efectelor acestora se fac cu acordul administraţiei ariei naturale protejate, emis în baza aprobării autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură; h) activităţile de protecţie a pădurilor, acţiunile de prevenire a înmulţirii în masă a dăunătorilor forestieri, care necesită evacuarea materialului lemnos din pădure în cantităţi care depăşesc prevederile amenajamentelor, se fac cu acordul administraţiei ariei naturale protejate, emis în baza aprobării autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură; i) activităţi tradiţionale de utilizare a unor resurse regenerabile, în limita capacităţii productive şi de suport a ecosistemelor, prin tehnologii cu impact redus, precum recoltarea de fructe de pădure, de ciuperci şi de plante medicinale, cu respectarea normativelor în vigoare. Acestea se pot desfăşura numai de persoanele fizice şi juridice care deţin/administrează terenuri în interiorul parcului sau de comunităţile locale, cu aprobarea administraţiei ariei naturale protejate; j) activităţi tradiţionale de cultivare a terenurilor agricole şi de creştere a animalelor, precum şi alte activităţi tradiţionale efectuate de comunităţile locale; k) lucrări de îngrijire şi conducere a arboretelor şi lucrări de conservare; l) aplicarea de tratamente silvice care promovează regenerarea pe cale naturală a arboretelor: tratamentul tăierilor de transformare spre grădinărit, tratamentul tăierilor grădinărite şi cvasigrădinărite, tratamentul tăierilor progresive clasice sau în margine de masiv, tratamentul tăierilor succesive clasice sau în margine de masiv, tratamentul tăierilor în crâng, în salcâmete şi în zăvoaie de plop şi salcie. În cazul arboretelor de plop euramerican se poate aplica şi tratamentul tăierilor rase în parchete mici, iar în arboretele de molid, tăieri rase pe parcelele de maximum 1 ha; Fişele pentru fiecare zonă de protecţie integrală sunt prezentate mai jos. În anexa nr. 4 la Planul de management sunt prezentate în mod sintetic elementele de floră şi faună identificate la nivelul fiecăruia astfel de areal. Cheile Coşuştei Suprafeţe de referinţă
┌────────┬─────────────────────┬───────┐
│Iniţial │Propunere conform L 5│PM │
│ │/2000 │ │
├────────┼─────────────────────┼───────┤
│719,346 │50 ha │749,98 │
│ha │ │ha │
└────────┴─────────────────────┴───────┘
Comune: Isverna, Balta, Ilovăţ, Bala. Cvadrate: 98, 116, 117, 118, 119, 120 Obiectiv de protecţie: valoarea şi calitatea peisajului, habitate particulare - parietale, chei, microcavernamente. Trasare: cea mai mare parte a localităţii Cerna Vârf a fost extrasă din delimitarea perimetrul trasat anterior; s-a procedat la o delimitare utilizându-se conturul arboretelor - limite de u.a dar şi elemente convenţionale - curbe de nivel în special în zona cheilor, astfel încât să se poată delimita strict perimetrul de interes conservativ. Valoare conservativă: aria conservată oferă condiţii ecologice de habitat particulare, inaccesibilitatea unor perimetre oferind zone de refugiu şi linişte unor specii de faună de interes conservativ. Propuneri de gestiune: este de dorit ca zonele forestiere, mai cu seamă cele de pe parcursul Cheilor Coşuştei să devină perimetre intangibile, în care orice fel de exploatări de masă lemnoasă să fie interzise. De altfel funcţia de protecţie a acestor arborete derivă şi din morfologia versanţilor cu înclinaţii foarte mari, adeseori verticali. Vor fi de asemenea interzise orice fel de exploatări de resurse minerale - fie că este vorba de exploatări în carieră sau prelevări de balastru din albii. Orice activităţi de vânătoare, pescuit, vor fi strict interzise. Activităţile de păşunat vor fi atent reglementate, încărcarea maximă admisă urmând a fi de maximum 0,6 UVM/ha. Se va încuraja păşunatul cu vite mari - cabaline, bovine, limitându-se pe cât posibil păşunatul cu ovine, iar cel cu caprine urmând a fi interzis. Se va permite scoaterea la păşunat doar a animalelor cu tratamentele veterinare la zi. Nu se va permite accesul câinilor însoţitori, prezenţa acestora nefiind justificată: zonele de păşune sunt bine delimitate, conducerea sau supravegherea animalelor putându-se face cu facilitate, iar din zonă lipsesc semnalări ale speciilor de carnivore mari ce ar putea produce pagube şeptelului. Perioada de păşunat va fi cuprinsă între 15 mai şi 15 august, pentru a da posibilitate speciilor valoroase furajere a se dezvolta. În perioadele ploioase şi la mai puţin de 24 de ore de la ultima ploaie se va interzice scoaterea la păşunat a vitelor în scopul evitării tasării solului. Se va interzice strict adăparea vitelor direct din corpuri de apă naturale. Pentru adăpare se vor utiliza puncte distinct amenajate, de tipul bazinelor, alimentate din fântâni sau izvoare. De jur împrejurul punctelor de adăpare, pe o suprafaţă de minimum 100 mp se va aşterne pietriş grosier, pentru a se evita înămolirea, tasarea şi pătrunderea unor specii de floră adventive/ruderale. Se va interzice amplasarea de adăposturi pentru animale pentru a se evita târlirea. Se va încuraja conversia păşunilor în fânaţe. Cositul fânului se va face pe cât posibil manual, sau făcându-se apel la cositori mecanice de mici dimensiuni. Se va încuraja cositul alternativ, pe suprafeţe mici, în tablă de şah sau fâşii, astfel încât să se permită speciilor de microvertebrate şi nevertebrate să se retragă în zone limitrofe. Se vor păstra coridoare necosite la limitele de proprietăţi în benzi de minimum 0,5 m lăţime. Se va încuraja dezvoltarea la limitele de proprietăţi şi în lungul căilor de acces a haturilor, coridoarelor verzi şi maurilor, precum şi a unor benzi cu specii ierboase ce nu vor fi cosite. Se vor căuta soluţii de reabilitare a căii de acces ce urmăreşte traseul Cheilor Coşuştei. Eventualele zone de refugiu,parcaje sau zone de campare se vor realiza doar în afara zonei de protecţie integrală şi în mod obligatoriu vor fi dotate cu: - toalete cu bazin vidanjabil tratat chimic; – vetre de foc amenajate; – loc de depozitare a lemnelor pentru foc; – loc de depozitare a deşeurilor menajere; – punct de refugiu acoperit şi dotat cu cel puţin o masă şi scaune - sau bănci pentru minimum 8 persoane; Se vor amenaja trasee turistice după cum urmează: - un traseu de vizitare pe firul văii - fundul cheilor; – câte un traseu de vizitare pe culmile proximale - culmea văilor; Traseele se vor marca distinct, indicându-se prin panouri gradul de dificultate, punctul de localizare, durata traseului, informaţii cu privire la elemente naturale, restricţii. Se impune asumarea unui program de igienizare a Cheilor Coşuştei, în prezent puternic afectate de resturi menajere, în special purtate de ape dinspre localităţile din amonte. Astfel, ca măsură de prevenire a poluării cu deşeuri menajere, se impune instalarea unui grătar de retenţie în aval de ultima gospodărie din satul Cerna Vârf. O astfel de măsură ar contribui şi la creşterea gradului de conştientizare a populaţiei locale faţă de aspectele legate de problematica de mediu. Cheile Topolniţei şi Peştera Topolniţei Suprafeţe de referinţă
┌────────┬─────────────────────┬───────┐
│Iniţial │Propunere conform L 5│PM │
│ │/2000 │ │
├────────┼─────────────────────┼───────┤
│228,635 │60 ha │277,27 │
│ha │ │ha │
└────────┴─────────────────────┴───────┘
Comune: Cireşu, Godeanu Cvadrate: 28, 29, 42, 43, 44. Obiectiv de protecţie: Peştera Topolniţa, fenomenele endocarstice, dar şi cele exocarstice - Cheile Topolniţei, valoarea şi calitatea peisajului, habitate particulare - parietale, chei, microcavernamente. Trasare: o propunere de trasare s-a realizat anterior, când prin efortul speologilor a fost delimitat arealul de suprafaţă ce asigură o protecţie eficientă a sistemelor de cavernamente. S-a respectat astfel propunerea realizată în acest sens. Valoare conservativă: Peştera Topolniţa a fost descrisă ca fiind una dintre cele mai grandioase fenomene carstice, fiind a doua ca mărime din România, al cărei reţele de galerii depăşeşte 10 km. Peştera este rezultatul al captării subterane a patru ape: Topolniţa, Găurinţi, Ponorăţul, Prosăcul, ce au săpat de-a lungul erelor geologice galerii şi săli uriaşe dând naştere unor bizare forme subterane de relief şi concreţiuni spectaculoase. Un interes ştiinţific aparte este suscitat de biocenozele şi comunităţile troglobionte ce formează adevărate lanţuri trofice cu elemente constitutive - specii, multe endemice. Specii de interes conservativ: din peştera Topolniţa au fost semnalate mai multe specii de interes conservativ de chiroptere. Propuneri de gestiune: de-a lungul timpului au apărut mai multe propuneri de amenajare a peşterii în scop turistic, existând şi o zi a Peşterii Topolniţa, în cea de-a treia duminici a lunii august. Ar fi de preferat ca eventual un sector scurt al peşterii, dinspre portalul de resurgenţă al văii Topolniţa să fie amenajat pentru vizitare, păstrându-se intact restul galeriilor, ce conservă elemente cu valoare inestimabilă din punct de vedere ştiinţific. De asemenea, ar fi de preferat ca Sărbătoarea Peşterii Topolniţa să se desfăşoare în afara zonei de protecţie strictă, eventual pe pajiştea plană de la intersecţia drumului Cireşu-Jupâneşti cu drumul ce duce către satul Marga, ferind astfel zona Cheilor Topolniţei de episoade de disturbare accentuată, ştiut fiind faptul că din această zonă este şi singura semnalare a speciei de şoim călător - Falco peregrinus, ce probabil cuibăreşte undeva pe pereţii abrupţi din care se deschide şi portalul Topolniţei. În zona de protecţie integrală se va interzice cu desăvârşire realizarea oricăror noi construcţii, activităţi de exploatare lemnoasă sau de piatră - deschidere de cariere sau balastru. Pentru Peştera Topolniţa a fost propus un Plan de management distinct de către Institutul de Speologie "Emil Racoviţa" şi Asociaţia de Turism Montan şi Ecologie "Speoalpin-Mh" cu titlu "Planul de Management al Complexului carstic Epuran - Topolniţa şi ariile sale protejate: "Peştera Epuran", "Cheile Topolniţei şi Peştera Topolniţei". Complexul carstic de la Ponoarele Suprafeţe de referinţă
┌────────┬─────────────────────┬───────┐
│Iniţial │Propunere conform L 5│PM │
│ │/2000 │ │
├────────┼─────────────────────┼───────┤
│662,916 │100 ha │231,62 │
│ha │ │ha │
└────────┴─────────────────────┴───────┘
Comune: Ponoarele, Baia de Arama Cvadrate: 140, 158, 159, 175. Obiectiv de protecţie: valoarea şi calitatea peisajului, habitate particulare. Complexul carstic de la Ponoare apare sculptat într-un masiv de şisturi cristaline şi călcare de vârstă Jurasică, ce sub acţiunea factorilor de mediu au dat naştere unui peisaj complex, presărat de doline, lapiezuri, acumulări temporare de ape - Zătonul Mare, Zătonul Mic, dar şi un spectaculos Pod Natural - singurul din România şi o Peşteră - Peştera de la Ponoare - în lungime de 734 m. Trasare: variantele anterioare de delimitare au fost realizate mai grosier, fiind delimitat un areal ce cuprindea cea mai mare parte a localităţii Ponoare. Spre a limita elementele de constrângere, prin delimitarea actuală s-a încercat eliminarea zonelor de locuire şi înglobarea principalelor elemente de interes conservativ: Podul lui Dumnezeu, Zătonul Mic, Zătonul Mare, dar şi importante câmpuri de lapiezuri, doline şi arealul de suprafaţă al Peşterii Ponoare. Valoare conservativă: Elementul major de interes conservativ este reprezentat de podul natural - Podul lui Dumnezeu, prin unicitatea lui. La acest element se adaugă numeroasele fenomene exo şi endocarstice, arealul prezentându-se ca o lecţie deschisă ce ilustrează complexitatea fenomenelor carstice. Specii de interes conservativ: În Peştera Ponoare se regăsesc şi importante colonii de lilieci, amintind aici prezenţa speciilor Rhinolophus euryale şi R. ferrumequinum. Propuneri de gestiune: în perimetrul de protecţie integrală vor fi interzise următoarele activităţi: - orice fel de exploatări de masă lemnoasă sau resurse minerale; – orice fel de amenajări sau construcţii ce presupun lucrări de fundare şi/sau excavare; – orice fel de activităţi de vânătoare; Activităţile de păşunat vor fi atent reglementate, încărcarea maximă admisă urmând a fi de maximum 0,6 UVM/ha. Se va încuraja păşunatul cu vite mari - cabaline, bovine, limitându-se pe cât posibil păşunatul cu ovine, iar cel cu caprine urmând a fi interzis. Se va permite scoaterea la păşunat doar a animalelor cu tratamentele veterinare la zi. Se va interzice amplasarea de adăposturi pentru animale pentru a se evita târlirea. Nu se va permite accesul câinilor însoţitori, prezenţa acestora nefiind justificată: zonele de păşune sunt relativ bine delimitate, conducerea sau supravegherea animalelor putându-se face cu facilitate, iar din zonă lipsesc semnalări ale speciilor de carnivore mari ce ar putea produce pagube şeptelului. Perioada de păşunat va fi cuprinsă între 15 mai şi 15 august, pentru a da posibilitate speciilor valoroase furajere a se dezvolta. În perioadele ploioase şi la mai puţin de 24 de ore de la ultima ploaie se va interzice scoaterea la păşunat a vitelor în scopul evitării tasării solului. Se va interzice strict adăparea vitelor direct din corpuri de apă naturale. Pentru adăpare se vor utiliza puncte distinct amenajate, de tipul bazinelor, alimentate din fântâni sau izvoare. De jur împrejurul punctelor de adăpare, pe o suprafaţă de minimum 100 mp se va aşterne pietriş grosier, pentru a se evita înămolirea, tasarea şi pătrunderea unor specii de floră adventive/ruderale. Se va încuraja conversia păşunilor în fânaţe. Cositul fânului se va face pe cât posibil manual, sau făcându-se apel la cositori mecanice de mici dimensiuni. Se va încuraja cositul alternativ, pe suprafeţe mici, în tablă de şah sau fâşii, astfel încât să se permită speciilor de microvertebrate şi nevertebrate să se retragă în zone limitrofe. Se vor păstra coridoare necosite la limitele de proprietăţi în benzi de minimum 0,5 m lăţime. Se va încuraja dezvoltarea la limitele de proprietăţi şi în lungul căilor de acces a haturilor, coridoarelor verzi şi maurilor, precum şi a unor benzi cu specii ierboase ce nu vor fi cosite. Parcajele sau zonele de campare se vor realiza doar în afara zonei de protecţie integrală şi în mod obligatoriu vor fi dotate cu: - toalete cu bazin vidanjabil tratat chimic sau racordate la reţeaua locală de canalizare; – vetre de foc amenajate; – loc de depozitare a lemnelor pentru foc; – loc de depozitare a deşeurilor menajere; – punct de refugiu acoperit şi dotat cu cel puţin o masă şi scaune (sau bănci) pentru minimum 8 persoane; Se va amenaja un traseu turistic în circuit, ce va parcurge principalele elemente de interes. Traseul se va marca distinct, indicându-se prin panouri gradul de dificultate, punctul de localizare, durata traseului, informaţii cu privire la elemente naturale, restricţii. Este de dorit a se amenaja un punct de informare care să cuprindă imagini din peştera Ponoare, iar accesul să rămână restricţionat, astfel încât coloniile de lilieci să nu fie tulburate. Cornetul Babelor şi Cerboanei Suprafeţe de referinţă
┌────────┬─────────────────────┬───────┐
│Iniţial │Propunere conform L 5│PM │
│ │/2000 │ │
├────────┼─────────────────────┼───────┤
│850,865 │40 ha │709,83 │
│ha │ │ha │
└────────┴─────────────────────┴───────┘
Comune: Isverna, Balta Cvadrate: 81, 82, 98, 99, 100, 120. Obiectiv de protecţie: cornetele de la nivelul Geoparcului Platoul Mehedinţi, reprezintă forme de relief particulare, de tipul unor corpuri piramidale masive, abrupte, care prin particularităţile de substrat şi expoziţie, au creat premisele instalării unor mozaicuri de habitate, a unor cline de tranziţie de la mezo şi chiar higrofil la xero-termofil. Condiţiile morfologice particulare, ale unui teren accidentat, abrupt, au limitat intervenţiile umane, impactul pe alocuri rămânând minor. Astfel, în ciuda limitării spaţiale, insulare, asemeni unor arce, cornetele devin păstrătoarele unei biodiversităţi înalte, deosebit de interesante prin prezenţa unor elemente particulare, în special a celor legate de mediile xero-termofile. Obiectivul de protecţie devine astfel unul mixt, atât peisager, datorat conformaţiei morfologice particulare, spectaculoase a acestor forme de relief, cât şi a numeroaselor şi interesantelor elemente ale viului asociate acestora. Trasare: o primă trasare a unei zone de protecţie s-a făcut prin Propunerea de Plan de management înaintată în anul 2005 de RNP Romsilva prin DS Drobeta Turnu-Severin, ce cuprindea ua 97B, ua97C, ua97D, ua98, ua121A, ua121B, totalizând 132,2ha; o variantă ulterioară a cuprins o suprafaţă de 850,86 ha. Varianta existentă de trasare a fost rafinată, astfel încât cea mai mare parte a zonelor utilizate în scop agricol - în special păşuni, gospodării disparate, să fie excluse în scopul evitării unor situaţii conflictuale. Elementul de interes major, reprezentat de arboretul instalat pe cornete a fost cuprins în cea mai mare parte, păstrându-se şi o legătură cu perimetrul de protecţie integrală al Cheilor Coşuştei. Valoare conservativă: este dată de morfologia geologică particulară dar şi de elementele de floră şi faună. În compoziţia arboretelor se regăsesc specii particulare, amintind aici cărpiniţa - Carpinus orientalis, fagul balcanic - Fagus moesiaca, alunul turcesc - Corylus colurna şi liliacul - Syringa vulgaris. Dintre speciile de faună au fost semnalate scorpionul carpatic - Euscorpius carpathicus sau şarpele rău - Coluber jugularis caspius. Astfel ambientul se apropie de cel mediteranean. Conform documentaţiilor silvice, cea mai mare parte a arboretelor au fost incluse în Grupa I funcţională - pădure cu rol de protecţie şi producţie - subgrupa 5C: păduri de interes ştiinţific şi de ocrotire a genofondului şi ecofondului forestier, astfel că gradul de conservare al arboretelor este bun, intervenţiile în general datorându-se unor activităţi necontrolate. Propuneri de gestiune: O primă propunere de gestiune s-a făcut prin propunerea de Plan de management înaintată de RNP Romsilva prin DS Drobeta Turnu-Severin în anul 2005, ce cuprindea un set de norme generale de gestiune conservativă. La nivelul acestui perimetru de protecţie integrală urmează a fi interzise următoarele activităţi: - orice fel de exploatări de masă lemnoasă sau resurse minerale; – orice fel de amenajări sau construcţii; – orice fel de activităţi de vânătoare; Activităţile de păşunat vor fi atent reglementate, încărcarea maximă admisă urmând a fi de maximum 0,6 UVM/ha. Se va încuraja păşunatul cu vite mari - cabaline, bovine, limitându-se pe cât posibil păşunatul cu ovine, iar cel cu caprine urmând a fi interzis. Se va permite scoaterea la păşunat doar a animalelor cu tratamentele veterinare la zi. Se va interzice amplasarea de adăposturi pentru animale pentru a se evita târlirea. Nu se va permite accesul câinilor însoţitori, prezenţa acestora nefiind justificată: zonele de păşune sunt relativ bine delimitate, conducerea sau supravegherea animalelor putându-se face cu facilitate, iar din zonă lipsesc semnalări ale speciilor de carnivore mari ce ar putea produce pagube şeptelului. Perioada de păşunat va fi cuprinsă între 15 mai şi 15 august, pentru a da posibilitate speciilor valoroase furajere a se dezvolta. În perioadele ploioase şi la mai puţin de 24 de ore de la ultima ploaie se va interzice scoaterea la păşunat a vitelor în scopul evitării tasării solului. Se va interzice strict adăparea vitelor direct din corpuri de apă naturale. Pentru adăpare se vor utiliza puncte distinct amenajate, de tipul bazinelor, alimentate din fântâni sau izvoare. De jur împrejurul punctelor de adăpare, pe o suprafaţă de minimum 100 mp se va aşterne pietriş grosier, pentru a se evita înămolirea, tasarea şi pătrunderea unor specii de floră adventive/ruderale. Se va încuraja conversia păşunilor în fânaţe. Cositul fânului se va face pe cât posibil manual, sau făcându-se apel la cositori mecanice de mici dimensiuni. Se va încuraja cositul alternativ, pe suprafeţe mici, în tablă de şah sau fâşii, astfel încât să se permită speciilor de microvertebrate şi nevertebrate să se retragă în zone limitrofe. Se vor păstra coridoare necosite la limitele de proprietăţi în benzi de minimum 0,5 m lăţime. Se va încuraja dezvoltarea la limitele de proprietăţi şi în lungul căilor de acces a haturilor, coridoarelor verzi şi maurilor, precum şi a unor benzi cu specii ierboase ce nu vor fi cosite. Parcajele sau zonele de campare se vor realiza doar în afara zonei de protecţie integrală şi în mod obligatoriu vor fi dotate cu: - toalete cu bazin vidanjabil tratat chimic sau racordate la reţeaua locală de canalizare; – vetre de foc amenajate; – loc de depozitare a lemnelor pentru foc; – loc de depozitare a deşeurilor menajere; – punct de refugiu acoperit şi dotat cu cel puţin o masă şi scaune - sau bănci pentru minimum 8 persoane; Se va amenaja un traseu turistic în circuit, ce va parcurge principalele elemente de interes. Traseul se va marca distinct, indicându-se prin panouri gradul de dificultate, punctul de localizare, durata traseului, informaţii cu privire la elemente naturale, restricţii. Cornetul Băii şi Valea Mănăstirii Suprafeţe de referinţă
┌────────┬─────────────────────┬───────┐
│Iniţial │Propunere conform L 5│PM │
│ │/2000 │ │
├────────┼─────────────────────┼───────┤
│149,985 │40 ha │120,35 │
│ha │ │ha │
└────────┴─────────────────────┴───────┘
Comune: Baia de Aramă Cvadrate: 176, 192. Obiectiv de protecţie: mixt - peisager, floră şi faună. Trasare: o primă trasare a unei zone de protecţie s-a făcut prin Propunerea de Plan de management înaintată în anul 2005 de RNP Romsilva prin DS Drobeta Turnu-Severin. Varianta existentă de trasare a fost rafinată, astfel încât zonele utilizate în scop agricol, gospodării disparate, etc. să fie excluse în scopul evitării unor situaţii conflictuale. Elementul de interes major, reprezentat de arboretul instalat pe cornetul cu expoziţie sudică a fost cuprins în cea mai mare parte, păstrându-se şi o prelungire ce urmăreşte Valea Mănăstirii. Valoare conservativă: este dată de morfologia geologică particulară dar şi de elementele de floră şi faună. În compoziţia arboretelor se regăsesc specii particulare, amintind aici, alunul turcesc - Corylus colurna, ghimpele - Ruscus aculeatus, liliacul - Syringa vulgaris, ienupărul - Juniperus communis. Dintre speciile de faună au fost semnalate scorpionul carpatic - Euscorpius carpathicus sau şarpele rău - Coluber jugularis caspius, bălaurul - Elaphe longissima, vipera cu corn - Vipera ammodytes. Astfel ambientul se apropie de cel mediteranean. Propuneri de gestiune: O primă propunere de gestiune s-a făcut prin propunerea de Plan de management înaintată de RNP Romsilva prin DS Drobeta Turnu-Severin în anul 2005, ce cuprindea un set de norme generale de gestiune conservativă. La nivelul acestui perimetru de protecţie integrală urmează a fi interzise următoarele activităţi: - orice fel de exploatări de masă lemnoasă sau resurse minerale; – orice fel de amenajări sau construcţii; – orice fel de activităţi de vânătoare; Activităţile de păşunat vor fi interzise, date fiind prevederile legale în vigoare ce interzic orice fel de păşunat la nivelul trupurilor forestiere. Parcajele sau zonele de campare se vor realiza doar în afara zonei de protecţie integrală şi în mod obligatoriu vor fi dotate cu: - toalete cu bazin vidanjabil tratat chimic sau racordate la reţeaua locală de canalizare; – vetre de foc amenajate; – loc de depozitare a lemnelor pentru foc; – loc de depozitare a deşeurilor menajere; – punct de refugiu acoperit şi dotat cu cel puţin o masă şi scaune - sau bănci pentru minimum 8 persoane; Se va amenaja un traseu turistic în circuit, ce va parcurge principalele elemente de interes. Traseul se va marca distinct, indicându-se prin panouri gradul de dificultate, punctul de localizare, durata traseului, informaţii cu privire la elemente naturale, restricţii. Cornetul Bălţii Suprafeţe de referinţă
┌────────┬─────────────────────┬───────┐
│Iniţial │Propunere conform L 5│PM │
│ │/2000 │ │
├────────┼─────────────────────┼───────┤
│934,684 │30 ha │82,31 │
│ha │ │ha │
└────────┴─────────────────────┴───────┘
Comune: Balta Cvadrate: 62, 80, 81. Obiectiv de protecţie: mixt - peisager, floră şi faună. Trasare: o primă trasare a unei zone de protecţie s-a făcut prin Propunerea de Plan de management înaintată în anul 2005 de RNP Romsilva prin DS Drobeta Turnu-Severin. Varianta existentă de trasare a fost rafinată, astfel încât pe cât posibil zone utilizate în scop agricol, gospodării disparate, să fie excluse în scopul evitării unor situaţii conflictuale. Elementul de interes major, reprezentat de arboretul instalat pe cornetul cu expoziţie sudică a fost cuprins în cea mai mare parte, păstrându-se şi o prelungire ce urmăreşte Valea Mănăstirii. Valoare conservativă: este dată de morfologia geologică particulară dar şi de elementele de floră şi faună. În compoziţia arboretelor se regăsesc specii particulare, amintind aici, alunul turcesc - Corylus colurna, liliacul - Syringa vulgaris, cărpiniţa - Carpinus orientalis, vişinul turcesc - Prunus mahaleb şi scumpia - Cottnus coggygria. Dintre speciile de faună au fost semnalate scorpionul carpatic - Euscorpius carpathicus, şarpele rău - Coluber jugularis caspius, ţestoasa de apă - Emys orbicularis, broasca săpătoare - Pelobates fuscus, liliacul mare cu potcoavă - Rhinolophus ferrumequinum. Astfel ambientul se apropie de cel mediteranean. Propuneri de gestiune: este de dorit ca zonele forestiere, să devină perimetre intangibile, în care orice fel de exploatări de masă lemnoasă să fie interzise. Vor fi de asemenea interzise orice fel de exploatări de resurse minerale. Activităţile de păşunat vor fi atent reglementate, încărcarea maximă admisă urmând a fi de maximum 0,6 UVM/ha. Se va încuraja păşunatul cu vite mari - cabaline, bovine, limitându-se pe cât posibil păşunatul cu ovine, iar cel cu caprine urmând a fi interzis. Se va permite scoaterea la păşunat doar a animalelor cu tratamentele veterinare la zi. Nu se va permite accesul câinilor însoţitori, prezenţa acestora nefiind justificată: zonele de păşune sunt bine delimitate, conducerea sau supravegherea animalelor putându-se face cu facilitate, iar din zonă lipsesc semnalări ale speciilor de carnivore mari ce ar putea produce pagube şeptelului. Perioada de păşunat va fi cuprinsă între 15 mai şi 15 august, pentru a da posibilitate speciilor valoroase furajere a se dezvolta. În perioadele ploioase şi la mai puţin de 24 de ore de la ultima ploaie se va interzice scoaterea la păşunat a vitelor în scopul evitării tasării solului. Se va interzice strict adăparea vitelor direct din corpuri de apă naturale. Pentru adăpare se vor utiliza puncte distinct amenajate, de tipul bazinelor, alimentate din fântâni sau izvoare. De jur împrejurul punctelor de adăpare, pe o suprafaţă de minimum 100 mp se va aşterne pietriş grosier, pentru a se evita înămolirea, tasarea şi pătrunderea unor specii de floră adventive/ruderale. Se va interzice amplasarea de adăposturi pentru animale pentru a se evita târlirea. În perimetrele arabile se va limita administrarea de produse chimice, optându-se spre soluţii asociate agriculturii organice. Se va încuraja conversia terenurilor arabile şi a păşunilor în fânaţe. Cositul fânului se va face pe cât posibil manual, sau făcându-se apel la cositori mecanice de mici dimensiuni. Se va încuraja cositul alternativ, pe suprafeţe mici, în tablă de şah sau fâşii, astfel încât să se permită speciilor de microvertebrate şi nevertebrate să se retragă în zone limitrofe. Se vor păstra coridoare necosite la limitele de proprietăţi în benzi de minimum 0,5 m lăţime. Se va încuraja dezvoltarea la limitele de proprietăţi şi în lungul căilor de acces a haturilor, coridoarelor verzi şi maurilor, precum şi a unor benzi cu specii ierboase ce nu vor fi cosite. Se vor căuta soluţii de reabilitare a căii de acces ce face legătura dintre Balta şi Sfodea. Eventualele zone de refugiu, parcaje sau zone de campare se vor realiza doar în afara zonei de protecţie integrală şi în mod obligatoriu vor fi dotate cu: - toalete cu bazin vidanjabil tratat chimic; – vetre de foc amenajate; – loc de depozitare a lemnelor pentru foc; – loc de depozitare a deşeurilor menajere; – punct de refugiu acoperit şi dotat cu cel puţin o masă şi scaune - sau bănci pentru minimum 8 persoane; Se impune asumarea unui program de igienizare a cursurilor de ape, a marginilor de drumuri, cu accent asupra zonelor proximale localităţii Balta, în prezent puternic afectate de resturi menajere. Se va amenaja un traseu turistic în circuit, ce va parcurge principalele elemente de interes. Traseul se va marca distinct, indicându-se prin panouri gradul de dificultate, punctul de localizare, durata traseului, informaţii cu privire la elemente naturale, restricţii. Cornetul Piatra Incălecată Suprafeţe de referinţă
┌────────┬─────────────────────┬───────┐
│Iniţial │Propunere conform L 5│PM │
│ │/2000 │ │
├────────┼─────────────────────┼───────┤
│468,854 │12 ha │25,08 │
│ha │ │ha │
└────────┴─────────────────────┴───────┘
Comune: Isverna. Cvadrate: 121 Obiectiv de protecţie: mixt - peisager, floră şi faună. Trasare: o primă trasare a unei zone de protecţie s-a făcut prin Propunerea de Plan de management înaintată în anul 2005 de RNP Romsilva prin DS Drobeta Turnu-Severin. Varianta existentă de trasare a fost rafinată, astfel încât pe cât posibil zone utilizate în scop agricol, gospodării disparate, etc., să fie excluse în scopul evitării unor situaţii conflictuale. Elementul de interes major, reprezentat de arboretul instalat pe cornet. Valoare conservativă: este dată de morfologia geologică particulară dar şi de elementele de floră şi faună. În compoziţia arboretelor se regăsesc specii particulare, amintind aici, cărpiniţa - Carpinus orientalis, liliacul - Syringa vulgaris, dârmoxul - Viburnum lantana. Dintre speciile de faună au fost semnalate scorpionul carpatic - Euscorpius carpathicus. Astfel ambientul se apropie de cel mediteranean. Propuneri de gestiune: este de dorit ca zonele forestiere, să devină perimetre intangibile, în care orice fel de exploatări de masă lemnoasă să fie interzise. Vor fi de asemenea interzise orice fel de exploatări de resurse minerale. Activităţile de păşunat vor fi atent reglementate, încărcarea maximă admisă urmând a fi de maximum 0,6 UVM/ha. Se va încuraja păşunatul cu vite mari - cabaline, bovine, limitându-se pe cât posibil păşunatul cu ovine, iar cel cu caprine urmând a fi interzis. Se va permite scoaterea la păşunat doar a animalelor cu tratamentele veterinare la zi. Nu se va permite accesul câinilor însoţitori, prezenţa acestora nefiind justificată: zonele de păşune sunt bine delimitate, conducerea sau supravegherea animalelor putându-se face cu facilitate, iar din zonă lipsesc semnalări ale speciilor de carnivore mari ce ar putea produce pagube şeptelului. Perioada de păşunat va fi cuprinsă între 15 mai şi 15 august, pentru a da posibilitate speciilor valoroase furajere a se dezvolta. În perioadele ploioase şi la mai puţin de 24 de ore de la ultima ploaie se va interzice scoaterea la păşunat a vitelor în scopul evitării tasării solului. Se va interzice strict adăparea vitelor direct din corpuri de apă naturale. Pentru adăpare se vor utiliza puncte distinct amenajate, de tipul bazinelor, alimentate din fântâni sau izvoare. De jur împrejurul punctelor de adăpare, pe o suprafaţă de minimum 100 mp se va aşterne pietriş grosier, pentru a se evita înămolirea, tasarea şi pătrunderea unor specii de floră adventive/ruderale. Se va interzice amplasarea de adăposturi pentru animale pentru a se evita târlirea. Se va încuraja conversia păşunilor în fânaţe. Cositul fânului se va face pe cât posibil manual, sau făcându-se apel la cositori mecanice de mici dimensiuni. Se va încuraja cositul alternativ, pe suprafeţe mici, în tablă de şah sau fâşii, astfel încât să se permită speciilor de microvertebrate şi nevertebrate să se retragă în zone limitrofe. Se vor păstra coridoare necosite la limitele de proprietăţi în benzi de minimum 0,5 m lăţime. Se va încuraja dezvoltarea la limitele de proprietăţi şi în lungul căilor de acces a haturilor, coridoarelor verzi şi maurilor, precum şi a unor benzi cu specii ierboase ce nu vor fi cosite. Se vor căuta soluţii de reabilitare a căii de acces ce face legătura dintre Balta şi Sfodea. Eventualele zone de refugiu, parcaje sau zone de campare se vor realiza doar în afara zonei de protecţie integrală şi în mod obligatoriu vor fi dotate cu: - toalete cu bazin vidanjabil tratat chimic; – vetre de foc amenajate; – loc de depozitare a lemnelor pentru foc; – loc de depozitare a deşeurilor menajere; – punct de refugiu acoperit şi dotat cu cel puţin o masă şi scaune - sau bănci pentru minimum 8 persoane; Se va amenaja un traseu turistic în circuit, ce va parcurge principalele elemente de interes. Traseul se va marca distinct, indicându-se prin panouri gradul de dificultate, punctul de localizare, durata traseului, informaţii cu privire la elemente naturale, restricţii. Izvorul şi stâncăriile de la Camăna Suprafeţe de referinţă
┌────────┬─────────────────────┬───────┐
│Iniţial │Propunere conform L 5│PM │
│ │/2000 │ │
├────────┼─────────────────────┼───────┤
│126,821 │25 ha │242,65 │
│ha │ │ha │
└────────┴─────────────────────┴───────┘
Comune: Mehadia, Podeni Cvadrate: 12, 21 Obiectiv de protecţie: mixt - peisager, floră şi faună. Trasare: o primă trasare a unei zone de protecţie s-a făcut prin Propunerea de Plan de management înaintată în anul 2005 de RNP Romsilva prin DS Drobeta Turnu-Severin. Valoare conservativă: Elementul de interes major este reprezentat de habitatele montane de pădure, văi, abrupturi şi pereţi calcaroşi. Pe lângă specii mediteraneene de floră, cum sunt alunul turcesc - Corylus avellana, liliacul - Syringa vulgaris, apar specii montane ca ienupărul - Juniperus communis, vulturica - Hieracium transsylvanicum, garofiţa băbăţeanu - Dianthus banaticus, scaiete roşu - Erodium purpureum, feriga - Notolena maranthae. Dintre speciile de faună amintim prezenţa viperei cu corn - Vipera ammodytes, a ţestoasei bănăţene - Testudo hermanni, a acvilei de munte - Aquila chrysaetos, pisicii sălbatice - Felis silvestris. Propuneri de gestiune: este de dorit ca zonele forestiere, să devină perimetre intangibile, în care orice fel de exploatări de masă lemnoasă să fie interzise. De altfel funcţia de protecţie a acestor arborete derivă şi din morfologia unor versanţi cu înclinaţii foarte mari, adeseori verticali. La nivelul acestui perimetru de protecţie integrală urmează a fi interzise următoarele activităţi: - orice fel de exploatări de masă lemnoasă sau resurse minerale; – orice fel de amenajări sau construcţii; – orice fel de activităţi de vânătoare; Activităţile de păşunat vor fi atent reglementate, încărcarea maximă admisă urmând a fi de maximum 0,4 UVM/ha. Se va încuraja păşunatul cu vite mari - cabaline, bovine, limitându-se pe cât posibil păşunatul cu ovine, iar cel cu caprine urmând a fi interzis. Se va permite scoaterea la păşunat doar a animalelor cu tratamentele veterinare la zi. Turmele vor fi însoţite de câini de turmă/cireadă în număr de 2 până la maxim 4 în cazul turme de oi ce depăşesc 100 de capete. Pentru fiecare fracţiune de 100 de capete, se vor putea alătura câte 2 câini ciobăneşti de talie mare. Perioada de păşunat va fi cuprinsă între 20 mai şi 10 august, pentru a da posibilitate speciilor valoroase furajere a se dezvolta. În perioadele ploioase şi la mai puţin de 24 de ore de la ultima ploaie se va interzice scoaterea la păşunat a animalelor în scopul evitării tasării solului. Se va interzice strict adăparea animalelor direct din corpuri de apă naturale. Pentru adăpare se vor utiliza puncte distinct amenajate, de tipul bazinelor, alimentate din fântâni sau izvoare. De jur împrejurul punctelor de adăpare, pe o suprafaţă de minimum 100 mp se va aşterne pietriş grosier, pentru a se evita înămolirea, tasarea şi pătrunderea unor specii de floră adventive/ruderale. Se va interzice amplasarea de adăposturi sau stâne pentru animale pentru a se evita târlirea. Se va încuraja conversia păşunilor în fânaţe. Cositul fânului se va face pe cât posibil manual, sau făcându-se apel la cositori mecanice de mici dimensiuni. Se va încuraja cositul alternativ, pe suprafeţe mici, în tablă de şah sau fâşii, astfel încât să se permită speciilor de microvertebrate şi nevertebrate să se retragă în zone limitrofe. Se vor păstra coridoare necosite la limitele de proprietăţi în benzi de minimum 0,5 m lăţime. Se va încuraja dezvoltarea la limitele de proprietăţi şi în lungul căilor de acces a haturilor, coridoarelor verzi şi maurilor, precum şi a unor benzi cu specii ierboase ce nu vor fi cosite. Se vor căuta soluţii de reabilitare a căii de acces pe amplasamentul vechiului drum grăniceresc. Eventualele zone de refugiu, parcaje sau zone de campare se vor realiza doar în afara zonei de protecţie integrală şi în mod obligatoriu vor fi dotate cu: - toalete cu bazin vidanjabil tratat chimic; – vetre de foc amenajate; – loc de depozitare a lemnelor pentru foc; – loc de depozitare a deşeurilor menajere; – punct de refugiu acoperit şi dotat cu cel puţin o masă şi scaune - sau bănci pentru minimum 8 persoane; Se va amenaja un traseu turistic în circuit, ce va parcurge principalele elemente de interes. Traseul se va marca distinct, indicându-se prin panouri gradul de dificultate, punctul de localizare, durata traseului, informaţii cu privire la elemente naturale, restricţii, etc. Pădurea Borovăţ Suprafeţe de referinţă
┌───────┬──────────────────────┬───────┐
│Iniţial│Propunere conform L 5/│PM │
│ │2000 │ │
├───────┼──────────────────────┼───────┤
│30 ha │30 ha │33,82 │
│ │ │ha │
└───────┴──────────────────────┴───────┘
Comune: Izvoru Bârzii, Godeanu Cvadrate: 56, 57 Obiectiv de protecţie: floră: arboret de pin negru - Pinus nigra ssp. banatica. Trasare: o primă trasare a unei zone de protecţie s-a făcut prin Propunerea de Plan de management înaintată în anul 2005 de RNP Romsilva prin DS Drobeta Turnu-Severin. Varianta existentă de trasare a fost rafinată, astfel încât zonele utilizate în scop agricol, să fie excluse în scopul evitării unor situaţii conflictuale. Valoare conservativă: este dată de prezenţa pinului bănăţean - Pinus nigra ssp. banatica. Propuneri de gestiune: O primă propunere de gestiune s-a făcut prin propunerea de Plan de management înaintată de RNP Romsilva prin DS Drobeta Turnu-Severin în anul 2005, ce cuprindea un set de norme generale de gestiune conservativă. La nivelul acestui perimetru de protecţie integrală urmează a fi interzise următoarele activităţi: - orice fel de exploatări de masă lemnoasă sau resurse minerale; – orice fel de amenajări sau construcţii; – orice fel de activităţi de vânătoare; Activităţile de păşunat vor fi interzise, date fiind prevederile legale în vigoare ce interzic orice fel de păşunat la nivelul trupurilor forestiere. Parcajele sau zonele de campare se vor realiza doar în afara zonei de protecţie integrală şi în mod obligatoriu vor fi dotate cu: - toalete cu bazin vidanjabil tratat chimic sau racordate la reţeaua locală de canalizare; – vetre de foc amenajate; – loc de depozitare a lemnelor pentru foc; – loc de depozitare a deşeurilor menajere; – punct de refugiu acoperit şi dotat cu cel puţin o masă şi scaune - sau bănci pentru minimum 8 persoane; Se va amenaja un traseu turistic în circuit, ce va parcurge principalele elemente de interes. Traseul se va marca distinct, indicându-se prin panouri gradul de dificultate, punctul de localizare, durata traseului, informaţii cu privire la elemente naturale, restricţii, etc. Pădurea de liliac Ponoarele Suprafeţe de referinţă
┌────────┬─────────────────────┬───────┐
│Iniţial │Propunere conform L 5│PM │
│ │/2000 │ │
├────────┼─────────────────────┼───────┤
│617,469 │20 ha │142,97 │
│ha │ │ha │
└────────┴─────────────────────┴───────┘
Comune: Ponoarele, Isverna Cvadrate: 139, 157, 158 Obiectiv de protecţie: floră: arboret cu un bogat strat arbustiv constituit în principal din liliac - Syringa vulgaris. Trasare: Varianta existentă de trasare a fost realizată în baza datelor din teren privind distribuţia speciei de interes conservativ pentru care acest perimetru a fost desemnat: liliacul - Syringa vulgaris. Cea mai mare parte a zonelor utilizate în scop agricol, gospodării izolate, să fie excluse în scopul evitării unor situaţii conflictuale. Valoare conservativă: este dată de prezenţa liliacului - Syringa vulgaris. Propuneri de gestiune: Ţinând cont de obiectul conservării, reprezentat de liliac - Syringa vulgaris, o abordare non-intervenţionistă nu este de dorit. Dimpotrivă, liliacul, prin cerinţele sale ecologice, se dezvoltă în condiţiile existenţei unei păduri deschise, luminoase. Astfel gestiunea arboretelor se va face conform tehnologiilor aferente codrului grădinărit, ce urmăreşte deschiderea de ochiuri. Vor fi extrase exemplarele lemnoase în următoarea ordine: 1. Specii alohtone, invazive ca: salcâmul - Robinia pseudaccacia, cenuşerul - Ailanthus altissima, dar şi nucul - Juglans regia; 2. Exemplare crescute din cioate; Nu se vor extrage sub nici un pretext exemplare de arbori din flora spontană - cvercinee, fac. a căror diametru la înălţimea de 1m de sol atinge sau depăşeşte 80 cm. În cazul în care densităţile şi dimensiunea arborilor va conduce la o închidere a coronamentului, se va permite extragerea treptată a exemplarelor, chiar şi de dimensiuni mari, astfel încât tufărişurile de liliac să se poată menţine. Se va menţine pe amplasament lemn mort, după cum urmează: - cioatele rezultate din extragerea de material lemnos; – trunchiuri şi crăci groase, inclusiv arbori uscaţi pe picior - min. 10 mc/ha; – min. 3 stive de crengi uscate/ha, cu un volum total de min. 2 mc.; La nivelul acestui perimetru de protecţie integrală urmează a fi interzise următoarele activităţi: - orice fel de amenajări sau construcţii permanente; – orice fel de activităţi de vânătoare; Activităţile de păşunat vor fi atent reglementate, încărcarea maximă admisă urmând a fi de maximum 0,6 UVM/ha. Se va încuraja păşunatul cu vite mari - cabaline, bovine, limitându-se pe cât posibil păşunatul cu ovine, iar cel cu caprine urmând a fi interzis. Se va permite scoaterea la păşunat doar a animalelor cu tratamentele veterinare la zi. Nu se va permite accesul câinilor însoţitori, prezenţa acestora nefiind justificată: zonele de păşune sunt bine delimitate, conducerea sau supravegherea animalelor putându-se face cu facilitate, iar din zonă lipsesc semnalări ale speciilor de carnivore mari ce ar putea produce pagube şeptelului. Perioada de păşunat va fi cuprinsă între 15 mai şi 15 august, pentru a da posibilitate speciilor valoroase furajere a se dezvolta. În perioadele ploioase şi la mai puţin de 24 de ore de la ultima ploaie se va interzice scoaterea la păşunat a vitelor în scopul evitării tasării solului. Se va interzice strict adăparea vitelor direct din corpuri de apă naturale. Pentru adăpare se vor utiliza puncte distinct amenajate, de tipul bazinelor, alimentate din fântâni sau izvoare. De jur împrejurul punctelor de adăpare, pe o suprafaţă de minimum 100 mp se va aşterne pietriş grosier, pentru a se evita înămolirea, tasarea şi pătrunderea unor specii de floră adventive/ruderale. Se va interzice amplasarea de adăposturi pentru animale pentru a se evita târlirea. Se va încuraja conversia păşunilor în fânaţe. Cositul fânului se va face pe cât posibil manual, sau făcându-se apel la cositori mecanice de mici dimensiuni. Se va încuraja cositul alternativ, pe suprafeţe mici, în tablă de şah sau fâşii, astfel încât să se permită speciilor de microvertebrate şi nevertebrate să se retragă în zone limitrofe. Se vor păstra coridoare necosite la limitele de proprietăţi în benzi de minimum 0,5 m lăţime. Se va încuraja dezvoltarea la limitele de proprietăţi şi în lungul căilor de acces a haturilor, coridoarelor verzi şi maurilor, precum şi a unor benzi cu specii ierboase ce nu vor fi cosite. Parcajele sau zonele de campare se vor realiza doar în afara zonei de protecţie integrală şi în mod obligatoriu vor fi dotate cu: - toalete cu bazin vidanjabil tratat chimic sau racordate la reţeaua locală de canalizare; – vetre de foc amenajate; – loc de depozitare a lemnelor pentru foc; – loc de depozitare a deşeurilor menajere; – punct de refugiu acoperit şi dotat cu cel puţin o masă şi scaune - sau bănci pentru minimum 8 persoane; Se va amenaja un traseu turistic în circuit, ce va parcurge principalele elemente de interes. Traseul se va marca distinct, indicându-se prin panouri gradul de dificultate, punctul de localizare, durata traseului, informaţii cu privire la elemente naturale, restricţii. Pădurea Drăghiceanu Suprafeţe de referinţă
┌───────┬────────────────────────┬─────┐
│Iniţial│Propunere conform L 5/ │PM │
│ │2000 │ │
├───────┼────────────────────────┼─────┤
│60 ha │60 ha │42,48│
└───────┴────────────────────────┴─────┘
Comune: Obârşia - Cloşani, Baia de Aramă Cvadrate: 105, 106, 126 Obiectiv de protecţie: floră Trasare: Varianta existentă de trasare Propuneri de gestiune: La nivelul acestui perimetru de protecţie integrală urmează a fi interzise următoarele activităţi: - orice fel de exploatări de masă lemnoasă sau resurse minerale; – orice fel de amenajări sau construcţii; – orice fel de activităţi de vânătoare; Activităţile de păşunat vor fi interzise, date fiind prevederile legale în vigoare ce interzic orice fel de păşunat la nivelul trupurilor forestiere. Parcajele sau zonele de campare se vor realiza doar în afara zonei de protecţie integrală şi în mod obligatoriu vor fi dotate cu: - toalete cu bazin vidanjabil tratat chimic sau racordate la reţeaua locală de canalizare; – vetre de foc amenajate; – loc de depozitare a lemnelor pentru foc; – loc de depozitare a deşeurilor menajere; – punct de refugiu acoperit şi dotat cu cel puţin o masă şi scaune - sau bănci pentru minimum 8 persoane; Se va amenaja un traseu turistic în circuit, ce va parcurge principalele elemente de interes. Traseul se va marca distinct, indicându-se prin panouri gradul de dificultate, punctul de localizare, durata traseului, informaţii cu privire la elemente naturale, restricţii. Pereţii calcaroşi de la izvoarele Coşuştei Suprafeţe de referinţă
┌────────┬─────────────────────┬───────┐
│Iniţial │Propunere conform L 5│PM │
│ │/2000 │ │
├────────┼─────────────────────┼───────┤
│102,526 │60 ha │147,50 │
│ha │ │ha │
└────────┴─────────────────────┴───────┘
Comune: Balta Cvadrate: 34, 35 Obiectiv de protecţie: mixt - geologic, peisager, floră şi faună. Trasare: o primă trasare a unei zone de protecţie s-a făcut prin Propunerea de Plan de management înaintată în anul 2005 de RNP Romsilva prin DS Drobeta Turnu-Severin, ce cuprindea ua28, ua29, ua31A, ua31B, ua31C, ua31D, totalizând 62ha; Varianta de trasare realizată a exclus perimetre agricole - în special păşuni, gospodării disparate, în scopul evitării unor situaţii conflictuale. Valoare conservativă: este dată de morfologia geologică particulară dar şi de elementele de floră şi faună. În compoziţia arboretelor se regăsesc specii particulare, amintind aici cărpiniţa - Carpinus orientalis, fagul balcanic - Fagus moesiaca, alunul turcesc - Corylus colurna şi scumpia -Cotinus coggygria. Dintre speciile de faună au fost semnalate scorpionul carpatic - Euscorpius carpathicus, şarpele rău - Coluber jugularis caspius, vipera cu corn - Vipera ammodytes. Astfel ambientul se apropie de cel mediteranean. Propuneri de gestiune: O primă propunere de gestiune s-a făcut prin propunerea de Plan de management înaintată de RNP Romsilva prin DS Drobeta Turnu-Severin în anul 2005, ce cuprindea un set de norme generale de gestiune conservativă. La nivelul acestui perimetru de protecţie integrală urmează a fi interzise următoarele activităţi: - orice fel de exploatări de masă lemnoasă sau resurse minerale; – orice fel de amenajări sau construcţii; – orice fel de activităţi de vânătoare; Activităţile de păşunat vor fi atent reglementate, încărcarea maximă admisă urmând a fi de maximum 0,6 UVM/ha. Se va încuraja păşunatul cu vite mari - cabaline, bovine, limitându-se pe cât posibil păşunatul cu ovine, iar cel cu caprine urmând a fi interzis. Se va permite scoaterea la păşunat doar a animalelor cu tratamentele veterinare la zi. Se va interzice amplasarea de adăposturi pentru animale pentru a se evita târlirea. Nu se va permite accesul câinilor însoţitori, prezenţa acestora nefiind justificată: zonele de păşune sunt relativ bine delimitate, conducerea sau supravegherea animalelor putându-se face cu facilitate, iar din zonă lipsesc semnalări ale speciilor de carnivore mari ce ar putea produce pagube şeptelului. Perioada de păşunat va fi cuprinsă între 15 mai şi 15 august, pentru a da posibilitate speciilor valoroase furajere a se dezvolta. În perioadele ploioase şi la mai puţin de 24 de ore de la ultima ploaie se va interzice scoaterea la păşunat a vitelor în scopul evitării tasării solului. Se va interzice strict adăparea vitelor direct din corpuri de apă naturale. Pentru adăpare se vor utiliza puncte distinct amenajate, de tipul bazinelor, alimentate din fântâni sau izvoare. De jur împrejurul punctelor de adăpare, pe o suprafaţă de minimum 100 mp se va aşterne pietriş grosier, pentru a se evita înămolirea, tasarea şi pătrunderea unor specii de floră adventive/ruderale. Se va încuraja conversia păşunilor în fânaţe. Cositul fânului se va face pe cât posibil manual, sau făcându-se apel la cositori mecanice de mici dimensiuni. Se va încuraja cositul alternativ, pe suprafeţe mici, în tablă de şah sau fâşii, astfel încât să se permită speciilor de microvertebrate şi nevertebrate să se retragă în zone limitrofe. Se vor păstra coridoare necosite la limitele de proprietăţi în benzi de minimum 0,5 m lăţime. Se va încuraja dezvoltarea la limitele de proprietăţi şi în lungul căilor de acces a haturilor, coridoarelor verzi şi maurilor, precum şi a unor benzi cu specii ierboase ce nu vor fi cosite. Parcajele sau zonele de campare se vor realiza doar în afara zonei de protecţie integrală şi în mod obligatoriu vor fi dotate cu: - toalete cu bazin vidanjabil tratat chimic sau racordate la reţeaua locală de canalizare; – vetre de foc amenajate; – loc de depozitare a lemnelor pentru foc; – loc de depozitare a deşeurilor menajere; – punct de refugiu acoperit şi dotat cu cel puţin o masă şi scaune - sau bănci pentru minimum 8 persoane; Se va amenaja un traseu turistic în circuit, ce va parcurge principalele elemente de interes. Traseul se va marca distinct, indicându-se prin panouri gradul de dificultate, punctul de localizare, durata traseului, informaţii cu privire la elemente naturale, restricţii. Peştera Epuran Suprafeţe de referinţă
┌───────┬──────────────────────┬───────┐
│Iniţial│Propunere conform L 5/│PM │
│ │2000 │ │
├───────┼──────────────────────┼───────┤
│73,73 │1 ha │67,67 │
│ha │ │ha │
└───────┴──────────────────────┴───────┘
Comune: Cireşu, Godeanu Cvadrate: 43, 44 Obiectiv de protecţie: Peştera Epuran, fenomenele endocarstice, dar şi cele exocarstice. Trasare: o propunere de trasare s-a realizat anterior, când prin efortul speologilor a fost delimitat arealul de suprafaţă ce asigură o protecţie eficientă a sistemelor de cavernamente. S-a respectat astfel propunerea realizată în acest sens. Valoare conservativă: Peştera Epuran este unul din obiectivele speologice foarte importante din România, renumită pe plan internaţional. Valoarea sa constă în dimensiunile foarte mari ale componentelor reţelei subterane - săli, galerii, diaclaze, puţuri, forme de excavare şi speleoteme rare, deosebite, fragile şi de o mare frumuseţe - unice pentru România, prezenţa coloniilor de lilieci, stare de conservare foarte bună. Specii de interes conservativ: din peştera Epuran au fost semnalate speciile de interes conservativ de chiroptere: Miniopterus schreibersii, Rhinolophus blasii Propuneri de gestiune: administrarea şi managementul rezervaţiei trebuie să respecte prevederile regulamentului. În zona de protecţie strictă a peşterii nu pot să pătrundă decât persoanele autorizate. Accesul în subteran trebuie să respecte zonele şi sectoarele rezervaţiei. Pentru Peştera Epuran a fost propus un Plan de management distinct de către Institutul de Speologie "Emil Racoviţa" şi Asociaţia de Turism Montan şi Ecologie "Speoalpin-Mh" cu titlu "Planul de Management al Complexului carstic Epuran - Topolniţa şi ariile sale protejate: "Peştera Epuran", "Cheile Topolniţei şi Peştera Topolniţei". Tufărişurile mediteraneene de la Isverna Suprafeţe de referinţă
┌────────┬─────────────────────┬───────┐
│Iniţial │Propunere conform L 5│PM │
│ │/2000 │ │
├────────┼─────────────────────┼───────┤
│499,874 │10 ha │339,89 │
│ha │ │ha │
└────────┴─────────────────────┴───────┘
Comune: Isverna, Balta Cvadrate: 82, 84, 99, 100, 101, 119, 120, 121. Obiectiv de protecţie: mixt - geologic, peisager, floră şi faună. Trasare: Varianta de trasare realizată a exclus perimetre agricole - în special păşuni, gospodării disparate, în scopul evitării unor situaţii conflictuale. Valoare conservativă: este dată de morfologia geologică particulară dar şi de elementele de floră şi faună. În compoziţia arboretelor se regăsesc specii particulare, amintind aici cărpiniţa - Carpinus orientalis, fagul balcanic - Fagus moesiaca, alunul turcesc - Corylus colurna şi scumpia - Cotinus coggygria. Dintre speciile de faună au fost semnalate scorpionul carpatic - Euscorpius carpathicus, şarpele rău - Coluber jugularis caspius, vipera cu corn - Vipera ammodytes. Astfel ambientul se apropie de cel mediteranean. Propuneri de gestiune: La nivelul acestui perimetru de protecţie integrală urmează a fi interzise următoarele activităţi: - orice fel de exploatări de masă lemnoasă sau resurse minerale; – orice fel de amenajări sau construcţii; – orice fel de activităţi de vânătoare; Activităţile de păşunat vor fi atent reglementate, încărcarea maximă admisă urmând a fi de maximum 0,6 UVM/ha. Se va încuraja păşunatul cu vite mari - cabaline, bovine, limitându-se pe cât posibil păşunatul cu ovine, iar cel cu caprine urmând a fi interzis. Se va permite scoaterea la păşunat doar a animalelor cu tratamentele veterinare la zi. Se va interzice amplasarea de adăposturi pentru animale pentru a se evita târlirea. Nu se va permite accesul câinilor însoţitori, prezenţa acestora nefiind justificată: zonele de păşune sunt relativ bine delimitate, conducerea sau supravegherea animalelor putându-se face cu facilitate, iar din zonă lipsesc semnalări ale speciilor de carnivore mari ce ar putea produce pagube şeptelului. Perioada de păşunat va fi cuprinsă între 15 mai şi 15 august, pentru a da posibilitate speciilor valoroase furajere a se dezvolta. În perioadele ploioase şi la mai puţin de 24 de ore de la ultima ploaie se va interzice scoaterea la păşunat a vitelor în scopul evitării tasării solului. Se va interzice strict adăparea vitelor direct din corpuri de apă naturale. Pentru adăpare se vor utiliza puncte distinct amenajate, de tipul bazinelor, alimentate din fântâni sau izvoare. De jur împrejurul punctelor de adăpare, pe o suprafaţă de minimum 100 mp se va aşterne pietriş grosier, pentru a se evita înămolirea, tasarea şi pătrunderea unor specii de floră adventive/ruderale. Se va încuraja conversia păşunilor în fânaţe. Cositul fânului se va face pe cât posibil manual, sau făcându-se apel la cositori mecanice de mici dimensiuni. Se va încuraja cositul alternativ, pe suprafeţe mici, în tablă de şah sau fâşii, astfel încât să se permită speciilor de microvertebrate şi nevertebrate să se retragă în zone limitrofe. Se vor păstra coridoare necosite la limitele de proprietăţi în benzi de minimum 0,5 m lăţime. Se va încuraja dezvoltarea la limitele de proprietăţi şi în lungul căilor de acces a haturilor, coridoarelor verzi şi maurilor, precum şi a unor benzi cu specii ierboase ce nu vor fi cosite. Parcajele sau zonele de campare se vor realiza doar în afara zonei de protecţie integrală şi în mod obligatoriu vor fi dotate cu: - toalete cu bazin vidanjabil tratat chimic sau racordate la reţeaua locală de canalizare; – vetre de foc amenajate; – loc de depozitare a lemnelor pentru foc; – loc de depozitare a deşeurilor menajere; – punct de refugiu acoperit şi dotat cu cel puţin o masă şi scaune - sau bănci pentru minimum 8 persoane; Se va amenaja un traseu turistic în circuit, ce va parcurge principalele elemente de interes. Traseul se va marca distinct, indicându-se prin panouri gradul de dificultate, punctul de localizare, durata traseului, informaţii cu privire la elemente naturale, restricţii. Vârful lui Stan Suprafeţe de referinţă
┌────────┬──────────────────────┬──────┐
│Iniţial │Propunere conform L 5/│PM* │
│ │2000 │ │
├────────┼──────────────────────┼──────┤
│710,373 │120 ha │75,9 │
│ha │ │ha │
└────────┴──────────────────────┴──────┘
* suprafaţa corespondentă Geoparcului Platoul Mehedinţi Comune: Isverna Cvadrate: 68, 69, 86 Obiectiv de protecţie: mixt - geologic, peisager, floră şi faună. Trasare: Varianta de trasare realizată a exclus perimetre agricole - în special păşuni, gospodării disparate, în scopul evitării unor situaţii conflictuale. Valoare conservativă: este dată de morfologia geologică particulară dar şi de elementele de floră şi faună. În compoziţia arboretelor se regăsesc specii particulare, amintind aici cărpiniţa - Carpinus orientalis, fagul balcanic - Fagus moesiaca, alunul turcesc - Corylus colurna şi scumpia - Cotinus coggygria. Dintre speciile de faună au fost semnalate scorpionul carpatic - Euscorpius carpathicus, şarpele rău - Coluber jugularis caspius, vipera cu corn - Vipera ammodytes. Astfel ambientul se apropie de cel mediteranean. Propuneri de gestiune: La nivelul acestui perimetru de protecţie integrală urmează a fi interzise următoarele activităţi: - orice fel de exploatări de masă lemnoasă sau resurse minerale; – orice fel de amenajări sau construcţii; – orice fel de activităţi de vânătoare; Activităţile de păşunat vor fi atent reglementate, încărcarea maximă admisă urmând a fi de maximum 0,5 UVM/ha. Se va încuraja păşunatul cu vite mari - cabaline, bovine, limitându-se pe cât posibil păşunatul cu ovine, iar cel cu caprine urmând a fi interzis. Se va permite scoaterea la păşunat doar a animalelor cu tratamentele veterinare la zi. Se va interzice amplasarea de adăposturi pentru animale pentru a se evita târlirea. Nu se va permite accesul câinilor însoţitori, prezenţa acestora nefiind justificată: zonele de păşune sunt relativ bine delimitate, conducerea sau supravegherea animalelor putându-se face cu facilitate, iar din zonă lipsesc semnalări ale speciilor de carnivore mari ce ar putea produce pagube şeptelului. Perioada de păşunat va fi cuprinsă între 20 mai şi 10 august, pentru a da posibilitate speciilor valoroase furajere a se dezvolta. În perioadele ploioase şi la mai puţin de 24 de ore de la ultima ploaie se va interzice scoaterea la păşunat a vitelor în scopul evitării tasării solului. Se va interzice strict adăparea vitelor direct din corpuri de apă naturale. Pentru adăpare se vor utiliza puncte distinct amenajate, de tipul bazinelor, alimentate din fântâni sau izvoare. De jur împrejurul punctelor de adăpare, pe o suprafaţă de minimum 100 mp se va aşterne pietriş grosier, pentru a se evita înămolirea, tasarea şi pătrunderea unor specii de floră adventive/ruderale. Se va încuraja conversia păşunilor în fânaţe. Cositul fânului se va face pe cât posibil manual, sau făcându-se apel la cositori mecanice de mici dimensiuni. Se va încuraja cositul alternativ, pe suprafeţe mici, în tablă de şah sau fâşii, astfel încât să se permită speciilor de microvertebrate şi nevertebrate să se retragă în zone limitrofe. Se vor păstra coridoare necosite la limitele de proprietăţi în benzi de minimum 0,5 m lăţime. Se va încuraja dezvoltarea la limitele de proprietăţi şi în lungul căilor de acces a haturilor, coridoarelor verzi şi maurilor, precum şi a unor benzi cu specii ierboase ce nu vor fi cosite. Parcajele sau zonele de campare se vor realiza doar în afara zonei de protecţie integrală şi în mod obligatoriu vor fi dotate cu: - toalete cu bazin vidanjabil tratat chimic sau racordate la reţeaua locală de canalizare; – vetre de foc amenajate; – loc de depozitare a lemnelor pentru foc; – loc de depozitare a deşeurilor menajere; – punct de refugiu acoperit şi dotat cu cel puţin o masă şi scaune - sau bănci pentru minimum 8 persoane; Se va amenaja un traseu turistic în circuit, ce va parcurge principalele elemente de interes. Traseul se va marca distinct, indicându-se prin panouri gradul de dificultate, punctul de localizare, durata traseului, informaţii cu privire la elemente naturale, restricţii. Pădurea Gorganu Suprafeţe de referinţă
┌───────┬──────────────────────┬───────┐
│Iniţial│Propunere conform L 5/│PM │
│ │2000 │ │
├───────┼──────────────────────┼───────┤
│49,60 │21,30 ha │49,60 │
│ha │ │ha │
└───────┴──────────────────────┴───────┘
Comuna: Obârşia-Cloşani Cvadrate: 145 Obiectiv de protecţie: forestier Trasare: Varianta existentă de trasare Valoare conservativă: Propuneri de gestiune: La nivelul acestui perimetru urmează a fi interzise următoarele activităţi: - orice fel de exploatări de masă lemnoasă sau resurse minerale; – orice fel de amenajări sau construcţii; – orice fel de activităţi de vânătoare; Activităţile de păşunat vor fi interzise, date fiind prevederile legale în vigoare ce interzic orice fel de păşunat la nivelul trupurilor forestiere. Parcajele sau zonele de campare se vor realiza doar în afara zonei de protecţie integrală şi în mod obligatoriu vor fi dotate cu: - toalete cu bazin vidanjabil tratat chimic sau racordate la reţeaua locală de canalizare; – vetre de foc amenajate; – loc de depozitare a lemnelor pentru foc; – loc de depozitare a deşeurilor menajere; – punct de refugiu acoperit şi dotat cu cel puţin o masă şi scaune - sau bănci pentru minimum 8 persoane; Se va amenaja un traseu turistic în circuit, ce va parcurge principalele elemente de interes. Traseul se va marca distinct, indicându-se prin panouri gradul de dificultate, punctul de localizare, durata traseului, informaţii cu privire la elemente naturale, restricţii. Mlaştina de la Obârşia Cloşani Propunere: 5,99 ha; Comune: Obârşia - Cloşani; Cvadrate: 105 Obiectiv de protecţie: botanic Trasare: Trasarea delimitează strict zona de interes conservativ. Perimetrul propus este situat la limita cu Parcul Natural Domogled-Valea Cernei, la intersecţia drumurilor forestiere care merg spre Poiana Mică şi, respectiv, Pădurea Drăghiceanu, spre V. Gorganului şi Motru Sec şi spre Dealul Furca Caprei. Valoare conservativă: este dată de prezenţa unor specii de floră de interes ştiinţific. Este o suprafaţă ocupată de o mlaştina situată pe trei nivele - turbărie cu Eriophorum vaginatum, E. angustifolium, Sphagnum sp., Juniperus communis şi Molinia caerulea. Mlaştina de la nivelul superior are cea mai interesantă fizionomie, centrul fiind mult mai bombat, iar apa persistând chiar şi în timpul verii. Este situată la o altitudine de aproximativ 1020-1025 m, cu coordonatele aproximative: 45°02'52.657"N, 22°39'45.349"E, în partea de SV a unei pajişti mari - Poiana Mare, în vecinătatea unei păduri seculare de fag, proximal faţă de limita cu Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei. Acesta este alimentată doar de precipitaţii. Din ea se scurge un firicel de apă, pe stratul de turbă, care o conectează cu următoarele mlaştini invadate de Juniperus communis. De remarcat aici prezenţa speciei Molinia caerulea, care realizează o acoperire de aprosimativ 80%. Mlaştina centrală este uşor convexă. Am putut măsura aproximativ 2 m de turbă. Partea convexă este acoperită de vegetaţie densă în care este de remarcat, mai ales în luna mai, dominanţa speciei Eriophorum vaginatum, plantă tipică de mlaştină. Au fost identificate aici: Gentiana asclepiadea, Juncus articulatus, Juncus bufonius, Lycopodium clavatum, Campanula serrata, Vaccinium vitis-idaea, Caltha palustris. Mlaştina sudică este cea situată la poalele pădurii de fag, imediat ce se iese în pajişte de pe drumul forestier. La periferia estică a acesteia există mai multe lacuri mici, probabil adâncite artificial, toate cu apă, în special în primăvară, apă care mai târziu se evaporă. Şi acolo stratul de turbă este mai mare de 1 m grosime. Specii importante: Carex canescens, Carex echinata subsp. echinata, Carex nigra, subsp. dacica, Carex ovalis, Eleocharis carniolica, Eriophorum angustifolium, Eriophorum vaginatum, Juncus bufonius, Peplis portula, Polytrichum commune var. perigoniale, Vaccinium myrtillus, Vaccinium vitis-idaea, Vaccinium uliginosus subsp. uliginosus, Molinia caerulea, Nardus stricta, Sphagnum cuspidatum, Sphagnum palustre, Thelypteris palustris, Hypericum humifusum. Specii de interes ştiinţific: Rumex thyrsiflorus, Vaccinium uliginosum Justificări legate de alocarea statutului de protecţie: 1. Conservă specii de plante şi animale relicte, plante rare de interes naţional şi european. 2. Depozitul de turbă oferă posibilitatea de a reconstitui istoria cuaternară. Studiul mlaştinilor ne poate furniza informaţii cu privire la schimbările climatice din ultimii 8000 ani. Turba este un mediu bun de conservare: polen, seminţe şi fructe care au căzut în urmă cu mii de ani în turbă au fost păstrate în stare excelentă. Studiul acestor elemente din stratul de turbă ne oferă, de asemenea, posibilitatea de a prezice viitoarele modificări. 3. Conservă biocoenoze care indică probleme ecologice şi fiziologice. 4. Sunt situate în cel mai sudic punct al Munţilor Carpaţi. Elemente criteriu Natura 2000: Campanula serrata, Bombina variegata; habitatul 7110* Turbării active Propuneri de gestiune: La nivelul acestui perimetru de protecţie integrală urmează a fi interzise următoarele activităţi: - orice fel de amenajări sau construcţii; – orice fel de activităţi de vânătoare; – orice fel de activităţi de păşunat sau exploatare agricolă; Se va practica o dată la doi ani o cosire târzie, în perioada de îngheţ. Feriga invazivă Pteridium aquilinium se va extrage prin cosire, materialul vegetal rezultat urmând a fi îndepărtat de pe amplasament. Se va amenaja un traseu turistic în circuit, ce va parcurge principalele elemente de interes. Traseul se va marca distinct, indicându-se prin panouri gradul de dificultate, punctul de localizare, durata traseului, informaţii cu privire la elemente naturale, restricţii. Se propune realizarea în teren a unei demarcări şi instalarea unor panouri de avertizare şi informare. Zonele umede Balta Propunere: 95,11 ha; Comune: Balta, Podeni; Cvadrate: 47, 48, 64 Obiectiv de protecţie: botanic Trasare: Trasarea delimitează strict zona de interes conservativ. De-a lungul pârâului Balta se dezvoltă interesante păduri ripariene, de tipul zăvoaielor, dominate de arin negru. Aici a fost identificată şi specia de interes comunitar Lindernia procumbens. Arinişul se continuă de-a lungul pârâului, care strânge afluenţii din nord-vest, dinspre localităţile Costeşti, Prejna şi Gornoviţa formându-se, astfel, în lunca largă, în anii ploioşi, o baltă. La un moment dat arinişul se pierde în pajiştile mezo-higrofile din "balta" de la Balta. Luncă largă, situată între localităţile Balta - la sud şi Costeşti, Prejna şi Gornoviţa la Nord. Balta de la N de localitatea Balta este deosebit de importantă nu numai din punctul de vedere al vegetaţiei actuale dar şi pentru că ea conservă un strat de turbă ce poate oferi imagine asupra evoluţiei vegetaţiei postglaciare din zonă. Cum astfel de depozite turboase nu prea există în această parte a ţării, mlaştina de aici este deosebit de importantă pentru tot SV-ul ţării. Probele au fost luate în partea de E a depresiunii şi arată o destul de recentă retragere a apelor unui lac ce a existat aici. Se remarcă abundenţa deosebită a polenului de arin, după care această plantă a cunoscut un regres destul de accentuat, până azi - Lupşa Viorica & Măgălie Elena. 1971. Analiza s-a făcut în asociaţia: Schoenoplectetum lacustris - Eggl. 1933 Schmele 1939. Valoare conservativă: este dată de prezenţa unor specii de floră de interes ştiinţific. Elemente criteriu Natura 2000: Bombina variegata; habitatele 6440 Pajişti aluviale cu Cnidion dubii; 91E0* Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior - Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae). Propuneri de gestiune: La nivelul acestui perimetru de protecţie integrală urmează a fi interzise următoarele activităţi: - orice fel de amenajări sau construcţii; – orice fel de activităţi de vânătoare; – orice fel de exploatări de masă lemnoasă; – orice fel de amenajări hidrotehnice sau captări de ape în amonte, pe o distanţă de cel puţin 1000 m. – orice fel de activităţi de păşunat sau exploatare agricolă; – orice fel de exploatări de resurse naturale minerale - balastru. Se va amenaja un traseu turistic în circuit, ce va parcurge principalele elemente de interes. Traseul se va marca distinct, indicându-se prin panouri gradul de dificultate, punctul de localizare, durata traseului, informaţii cu privire la elemente naturale, restricţii. Se propune realizarea în teren a unei demarcări şi instalarea unor panouri de avertizare şi informare. Valea Topolova Propunere: 11,40 ha; Comune: Podeni, Cireşu; Cvadrate: 18, 19 Obiectiv de protecţie: mixt - peisager, floră şi faună Trasare: conform elementele de conservare din teren Valoare conservativă: se remarcă prezenţa unor habitate interesante murale, de stâncării - încă ne-evaluate din punct de vedere fitocenotic, dar şi prezenţa habitatelor de interes conservativ 6430, 40A0*, 6210* şi 91L0. Dintre speciile de interes conservativ a fost identificată prezenţa speciilor: Cerambyx cerdo, Testudo hermanni, Lucanus cervus. Propuneri de gestiune: La nivelul acestui perimetru de protecţie integrală urmează a fi interzise următoarele activităţi: - orice fel de amenajări sau construcţii; – orice fel de activităţi de vânătoare; – orice fel de exploatări de masă lemnoasă; – orice fel de amenajări hidrotehnice sau captări de ape în amonte, pe o distanţă de cel puţin 1000 m. – orice fel de activităţi de păşunat sau exploatare agricolă; – orice fel de exploatări de resurse naturale minerale. Se va amenaja un traseu turistic în circuit, ce va parcurge principalele elemente de interes. Autorităţile locale vor întreprinde măsuri de sprijinire a deţinătorilor de terenuri ce aplică normele de gestiune prin mecanisme stimulative - diminuarea impozitului pe teren. Dealul cu Serpentinite Propunere: 59,04 ha; Comune: Podeni, Balta; Cvadrate: 22, 23, 34 Obiectiv de protecţie: botanic Mlaştina Buseşti Propunere: 3,51 ha; Comuna: Isverna; Cvadrate: 139 Obiectiv de protecţie: botanic 2.1.5. Perioada de timp: obiective, ţinte, paşi Obiectivele de conservare de la nivelul Geoparcului Platoul Mehedinţi, aşa cum au fost acestea prezentate în secţiunea 1.3., pot fi rezumate prin sintagma de dezvoltare durabilă. Se doreşte astfel prezervarea patrimoniului natural, dar şi dezvoltarea socio-economică a comunităţilor locale, astfel încât să fie surmontate elementele de disparitate faţă de alte zone de la nivelul judeţului Mehedinţi, respectiv de la nivel naţional. Principalele măsuri de asumat sunt prezentate sintetic, sub forma unei matrici la nivelul căreia s-a realizat o suprapunere a relevanţei măsurilor de conservare pentru speciile de interes conservativ de la nivelul Geoparcului Platoul Mehedinţi, cu fiecare dintre elementele- ţintă ce fac obiectul gestiunii conservative de la nivelul Geoparcului Platoul Mehedinţi. Au fost considerate astfel un număr de 17 măsuri ce au păstrat relevanţa cea mai mare întâlnită în parte la nivelul fiecărui element-ţintă analizat, după cum urmează: 1. Interzicerea incendierii pajiştilor; 2. Limitarea accesului, controlul activităţilor turistice; 3. Limitarea unor practici agricole şi a utilizării pesticidelor; 4. Gestiunea deşeurilor, controlul depozitărilor; 5. Limitarea exploatării de resurse naturale minerale; 6. Limitarea unor practici silvice, adaptarea managementului forestier; 7. Asumarea unor măsuri non-intervenţioniste, succesiune naturală de vegetaţie; 8. Interzicerea oricăror intervenţii la nivelul zonelor ripariene; 9. Interzicerea oricăror intervenţii la nivelul zonelor de scurgere a apelor/zonelor umede; 10. Măsuri active de restaurare ecologică a habitatelor; 11. Măsuri active de protecţie a populaţiilor; 12. Măsuri active de reintroducere, recolonizare, înmulţire; 13. Interzicerea oricăror măsuri de afectare directă - extragere, captură, vânătoare; 14. Măsuri active de reducere a poluării/deversărilor; 15. Acţiuni de informare, educare şi conştientizare; 16. Aplicarea măsurilor de cosire târzie; 17. Măsuri indirecte de conservare prin asigurarea de surse trofice suplimentare/alternative, crearea de nişe adăpost; Situaţia UP-urilor, conform amenajamentelor silvice în vigoare în anul 2015, la nivelul GPMh, este prezentată şi sub forma unui tabel de corespondenţe. Tabel nr. 2
┌────────────┬───────┬────────┬──────────────────────┬──────────────┬─────────────────┬──────────┐
│Denumire │ │Denu │Zonă protectie │Zonă tampon │Zonă propunere │ │
│zonă │Ocol │mire │integrală Directia │Directia │integrală propusa│Zonă │
│propunere │Silvic │U.P. │Silvica │Silvica │initial │tampon │
│integrală │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼───────┼────────┼──────────────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │125B;125NN2;126 │ │
│Izvorul şi │ │ │126NN,125N N1,125A,125│127A,126A, │NN;126A;pasune; │E; 121; │
│stâncăriile │Severin│UP II │B,124NN,12 4lege │126B,124A, │124;123;123A;123 │120; 119E;│
│de la Camăna│ │Podeni │funciara,122 │122A,122N │B;124A;124NN;12 │126B ;127A│
│ │ │ │NN2,122,124, │N1,122d │2A;122B;125A;12 │ │
│ │ │ │ │ │2;122NN1;122D; │ │
├────────────┼───────┼────────┼──────────────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │267;91;93B;93D;9 │207A;93A; │
│ │ │ │ │ │3C;93;94A;94E;94 │95A; 95B; │
│ │ │ │ │100B,100B │B;94D;94C;96C;9 │84;114A;1 │
│ │ │ │119,120,98,9 │C,100Leg.fu │6A;96B;100A;100; │13;113A; │
│Cornetul │Ocolul │UP IV │7B,97C,97D, │nciara,267,9 │100C;100B;99;98; │113E;t │
│Babelor şi │Silvic │Balta │99,96B,100A,99D,121A,1│1,94B,94C,9 │97B;97A;97C;97D │eren in │
│Cerboanei │Tarniţa│ │21B │6C,96A,97 │121A;121B;122A; │afara │
│ │ │ │ │A,122A,118 │122B;122;120;119 │fondului │
│ │ │ │ │ │;118;117;116A;11 │forestier │
│ │ │ │ │ │6B;116C;116;115 │N-S; │
│ │ │ │ │ │A;EE26; │ │
├────────────┼───────┼────────┼──────────────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │NV 276; │
│ │ │ │ │ │ │276F; │
│ │ │ │ │ │ │276E; │
│ │ │ │ │ │ │277B;276C;│
│ │ │ │ │ │ │277; N │
│ │ │ │ │ │ │teren │
│ │ │ │ │ │ │arabil de │
│ │ │ │ │ │ │la b.278 │
│ │ │ │ │ │ │până la │
│ │ │ │ │ │84;275;EE;277M M;│b.257; │
│ │ │ │ │ │87;123;EE;82;1 │124C;124A;│
│ │ │ │ │ │25B;125;125A;123 │teren │
│ │ │ │ │ │NN;teren in afara│arabil de │
│ │ │ │ │ │fondului │la b. 742 │
│ │ │ │ │ │forestier;129; │până la │
│ │ │ │ │ │126;1 27B;127C; │b.720; │
│ │ │ │79E,E19,80N 1,80Lege │ │EE30;1 28;127A; │133D; │
│ │ │UP IV │funciara,80E, │79,80B,80C, │127NN;8 8;88D; │134;; │
│ │Tarniţa│Balta │86N,87B,88 A,88B,88N1,│87A,E24,88 │88A;88NN1 ;88C; │147A;148A;│
│ │ │ │88N2,92B,12 │D,127C,E30,128│EE24;87;87A ;87B;│149A 149; │
│ │ │ │6,127A,127, 127N │ │86A;23EE;80 A; │149B; │
│Cheile │ │ │ │ │80C;80;80B;88 E; │150B; 68; │
│Coşuştei │ │ │ │ │80NN;79E;79;E │72A; 78C; │
│ │ │ │ │ │E19;79B;133;133 │79A; 79D; │
│ │ │ │ │ │D;79A;133A;71A; │80D;; E- │
│ │ │ │ │ │133C;133B;EE32; │teren │
│ │ │ │ │ │71;70;147B;148B; │arabil; │
│ │ │ │ │ │279;150A;69; │90B; 88; │
│ │ │ │ │ │ │89C;90; │
│ │ │ │ │ │ │90B; 90C; │
│ │ │ │ │ │ │90D; 92; │
│ │ │ │ │ │ │92B; 93A; │
│ │ │ │ │ │ │95A; teren│
│ │ │ │ │ │ │arabil de │
│ │ │ │ │ │ │la b.198 │
│ │ │ │ │ │ │la b. 550;│
│ │ │ │ │ │ │84 │
│ ├───────┼────────┼──────────────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │85A;85D;86N;59B ;│85B;86B; │
│ │ │U.P.IX │85A;85D;86 N;59B;59A;5│85B;86B;89 D; │59A;59E;59D;58 E;│89D;5 9I; │
│ │Topolni│Coşuşte │9E;59D;58E; 148;149;E;│59I;60A; 60E; │148;149;E;64E;6 │60A;60E;60│
│ │ţa │a │64 E;64A;64I;6 4F;63A;│60D;61 A;63A; │4A;64I;64F;63A;6 │D;61A;63A;│
│ │ │ │63H; 63I;63F;149 │63B; 64B;65G; │3H;63I;63F;149 │63 B;64B; │
│ │ │ │ │ │ │65G; │
├────────────┼───────┼────────┼──────────────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────┤
│Cornetul │Tarniţa│UP IV │187B;187A;1 91;193; │teren │187B;187A;191;19 │teren │
│Bălţii │ │Balta │192,1 64 │extravilan │3;192 │extravilan│
├────────────┼───────┼────────┼──────────────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │S 167; │
│ │ │ │ │ │ │S-Sv │
│ │ │ │ │ │28;EE13;28A;E14; │Păşune; │
│Pereţii │ │UP V │ │ │28B; teren in │27A; 27C; │
│calcaroşi de│Tarniţa│Coşuşte │28,29,31A,3 1B,31C │27A,27B,27 │afara ff;29A;29B;│35C;35D; │
│la Izvoarele│ │a │ │C,27D,30A, 32A│29;29 C; teren in│55EE; 32A;│
│Coşuştei │ │ │ │ │afara ff;31C;31B;│30C;30B;3 │
│ │ │ │ │ │EE22; 31A; │0A; 225B; │
│ │ │ │ │ │ │226B;229A;│
│ │ │ │ │ │ │EE16; │
├────────────┼───────┼────────┼──────────────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │Teren in afara │53A;59A; │
│Tufărişurile│ │UP V │53A,53B,53 Lege │ │ff,b.129la │59B;5 6A; │
│mediteranee │Tarniţa│Coşuşte │funciara,106 │teren │b162,ua54a;44A; │52A;51A;50│
│ne de la │ │a │A,106B,106 V │extravilan │44B; EE39;47; │A;49A;48; │
│Isverna │ │ │ │ │52B; 54A; 55B; │45A; 54B; │
│ │ │ │ │ │54C; │43; 106B; │
├────────────┼───────┼────────┼──────────────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │69E; 69G; 69B; │ │
│Cornetul │ │U.P. VII│ │66B,67C,67 │69C; 69D; 68B; │64B; 65C; │
│Băii şi │Baia de│Baia de │66A,66C,66 D,66G,66F,6│D,68A,68B, │68A;67A; 67C;67D;│65A;65B;6 │
│Valea │Aramă │Aramă │6E,67A,67B, 68C,69B │68D,69A,69 │66B; 66C; 66F; │9F; 69A; │
│Mânăstirii │ │ │ │C,69D, │66A; 66D;66G; │72E; │
│ │ │ │ │ │66E; 65D; │ │
├────────────┼───────┼────────┼──────────────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────┤
│Pădurea de │Baia de│U.P. VII│ │ │ │41A;92;94;│
│liliac │Aramă │Baia de │85; 92; │41A;92;94;4 2 │85; 92; │42 │
│Ponoarele │ │Aramă │ │ │ │ │
├────────────┼───────┼────────┼──────────────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────┤
│Complexul │ │ │190; 191B; 192A;192C; │ │190; 191B; 192A; │ │
│Carstic │- │- │192B; 192E; 192D; 192;│193 │192C; 192B; 192E;│193 │
│Ponoarele │ │ │39; 9; │ │192D; 192;39; 9; │ │
├────────────┼───────┼────────┼──────────────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │192;191; │
│ │ │ │ │ │ │190;19 4; │
│ │ │ │ │ │ │190a;190B;│
│ │ │ │ │ │ │19 0N │
│ │ │ │ │ │ │191A;191B;│
│ │ │ │ │ │ │191 C; │
│ │ │ │ │190A,190N, │ │191D;191E;│
│Pădurea │Topolni│U.P. VI │ │57A,56C,56 │ │1 91F; │
│Borovaţ │ţa │Topolniţ│193A; 193B; 193N; │N1,194A,19 │193A; 193B; 193N;│191G; │
│ │ │a │ │3C,191A,19 2A │ │191H;191N;│
│ │ │ │ │ │ │192A;192B;│
│ │ │ │ │ │ │192 C; │
│ │ │ │ │ │ │192D;192E;│
│ │ │ │ │ │ │194A;194B;│
│ │ │ │ │ │ │194C; │
│ │ │ │ │ │ │194D;194E;│
│ │ │ │ │ │ │194P │
├────────────┼───────┼────────┼──────────────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────┤
│ │ │ │131A,131B,1 │ │114A;114N;167;1 │167A;165A;│
│Cheile │ │ │66A,167A,16 │168A,114A, │15B;117A;121B;1 │165 N; │
│Topolniţei │Topolni│U.P. VI │7B,167C,268 A,268B,131│115A,115B, │21C;131A;131B;1 │164A;164B;│
│şi Peştera │ţa │Topolniţ│N1,131N2,16 │121A,132,1 │31C;131D;131E;1 │1 61C; │
│Topolniţa │ │a │6N,167D,167 │65,118, │31N;166;132A;13 │160A;160 │
│ │ │ │E,167N1,167 │ │2B;132C;132N;13 │N;120; │
│ │ │ │N2,117A,117 B,117N │ │2E;121A;121N │119A;11 9B│
├────────────┼───────┼────────┼──────────────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────┤
│Peştera │Topolni│U.P. VI │ │121A,132,1 │133A; 133E;130A; │160N; │
│Epuran │ţa │Topolniţ│130N1,121N │33,134, │130N; 130E;134A; │134N1;13 │
│ │ │a │ │ │134E │4;129 │
├────────────┼───────┼────────┼──────────────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────┤
│ │ │ │19A;19B;20 A;21A;21B;2│ │19A;19B;20A;21A ;│ │
│ │ │U.P. I │1E;21D;21C; 21E;21F; │ │21B;21E;21D;21 C;│12C;10A; │
│Pădurea │Padeş │Motru │22A ;22B;22C;22 G;22E;│12C;10A;8 A;7;│21E;21F;22A;22 B;│8A;7; 6A; │
│Gorganu │ │Sec │22H;2 2D;23A;23B; 23D;│6A;6C; 24A │22C;22G;22E;2 2H;│6C;24A │
│ │ │ │23E;23F │ │22D;23A;23B; 23D;│ │
│ │ │ │ │ │23E;23F │ │
├────────────┼───────┼────────┼──────────────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────┤
│Pădurea │Baia de│U.P. VII│ │teren │103;104;105;106;1│ │
│Drăghicean u│Aramă │Baia de │103;104;105; 106;107 │extravilan │07 │ │
│ │ │Aramă │ │ │ │ │
├────────────┼───────┼────────┼──────────────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────┤
│Tufărişurile│ │ │ │ │ │ │
│Mediteranee │Baia de│U.P. VII│în afara fondului │98A;98NN; 99A;│în afara fondului│98A;98NN; │
│ne Cornetul │Aramă │Baia de │forestier │135 │forestier │99A ;135 │
│Obarsa │ │Aramă │ │ │ │ │
│Closani │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼───────┼────────┼──────────────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────┤
│Cornetul │ │U.P. IV │ │ │ │ │
│Piatra │Tarniţa│Balta │272A;272B │110; 110A │272A;272B │110; 110A │
│Încălecată │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼───────┼────────┼──────────────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────┤
│ │Baia de│U.P. VII│ │ │ │217;217A; │
│ │Aramă │Baia de │- │217;217A;2 17C│- │217C │
│ │ │Arama │ │ │ │ │
│ ├───────┼────────┼──────────────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │Borna │52A;54B; │
│Vârful lui │ │ │Borna 153,154,163, │ │153,154,163,165,6│55A;5 6; │
│Stan │ │U.P.V │165,641; 56C; 56MM; │79D, 69C, 68B,│41; 56C; 56MM; │57B;63B; │
│ │Tarniţa│Coşuşte │57C; 64; 65A; 67A; │57D, 56 LEG, │57C; 64; 65A; │68;6 7A; │
│ │ │a │67NN; borna 254la │00 │67A; 67NN; borna │79D, 69C, │
│ │ │ │b.141la b.141;NV │ │254la b.141la │68B, 57D, │
│ │ │ │limita parc │ │b.141;NV limita │56 LEG, 00│
│ │ │ │ │ │parc │ │
├────────────┼───────┼────────┼──────────────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │106B, 43, │
│ │ │ │ │ │ │45A, │
│ │ │ │ │ │ │45NN1, │
│Tufărişurile│ │ │ │ │în afara fondului│EE39, │
│Mediteranee │ │U.P.V │53A,53B,53 Lege │teren │forestier, 54A, │49NN, 49A,│
│ne de la │Tarniţa│Coşuşte │funciara,106 │extravilan │54C, 52B, 44B, │50A, 50NN,│
│Isverna │ │a │A,106B,106 V │ │44A. │51A, 51NN,│
│ │ │ │ │ │ │52A, EE40,│
│ │ │ │ │ │ │54B, 55B, │
│ │ │ │ │ │ │56A, 59A, │
│ │ │ │ │ │ │53A. │
├────────────┼───────┼────────┼──────────────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │În afara fondului│ │
│Mlaştina │Baia de│U.P. VII│În afara fondului │ │forestier 235; │102A;103D;│
│Obârşia │Aramă │Baia de │forestier │102A;103D; 102│234; 233;225;227;│102 226; │
│Cloşani │ │Aramă │ │ │232; 231;230;229;│224 │
│ │ │ │ │ │238; │ │
├────────────┼───────┼────────┼──────────────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────┤
│ │Drobeta│ │Nu este de acord DS │ │ │18A;72C; │
│Topolova │Turnu │U.P. II │Mehedinti,au deja │ │73A;72A;72E; 72F;│72B;7 2D; │
│ │Severin│Podeni │aprobate,investitii de│ │ │74B;E40;73│
│ │ │ │drumuri forestiere │ │ │B, 18B │
├────────────┼───────┼────────┼──────────────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────┤
│Propunere │ │UP IV │ │207;207B;2 08;│ │207;207B; │
│Gornoviţa - │Tarniţa│Balta │- │210 │- │208;2 10 │
│Balta │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼───────┼────────┼──────────────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────┤
│Mlaştină │ │ │Intravilan, │ │Intravilan, │ │
│Buseşti │ │ │localitatea Buseşti │- │localitatea │- │
│ │ │ │ │ │Buseşti │ │
├────────────┼───────┼────────┼──────────────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │48A; 48I; 48H; │48C; 50A; │
│ │ │ │48A; 48I; 48H; 48D; │48C; 50A; 51A;│48D; 54A; 54NN; │51A; 53A; │
│Complexul │ │U.P. VII│54A; 54NN;54D; 55B; │53A; 53B; 55D;│54D; 55B; 55G; │53B; 55D; │
│Carstic de │Baia de│Baia de │55G; 55E; 54C; 54E; │55F;55A; 59A; │55E; 54C; 54E; │55F;55A; │
│la Ponoarele│Aramă │Aramă │54B; de la b.181 la │31E; 32E; 33C;│54B; de la b.181 │59A; 31E; │
│ │ │ │b.182teren in afara │33PP;33B; 33D;│la b.182teren in │32E; 33C; │
│ │ │ │ff. │205A; │afara ff. │33PP;33B; │
│ │ │ │ │ │ │33D; 205A;│
└────────────┴───────┴────────┴──────────────────────┴──────────────┴─────────────────┴──────────┘
2.2. Descrierea mediului fizic al Geoparcului Platoul Mehedinţi şi ariilor naturale din zona acestuia 2.2.1. Geologie Geneza şi individualizarea Platoului Mehedinţi este de natură tectonică şi strâns legată de formarea Carpaţilor, în timpul orogenezei alpine de la sfârşitul mezozoicului şi continuată în Neozoic, în timpul ultimelor eforturi de înălţare a lanţului montan, podişul fiind o treaptă scufundată a Carpaţilor. Teritoriul sau are un caracter de unicitate, deoarece aparţine geo-structural Carpaţilor Meridionali şi geomorfologic, unităţilor de podiş - caz unic in România. Structura geologică a platoului cuprinde următoarele unităţi - domenii structural-tectonice: Autohtonul Danubian, Pânza Getică şi Pânza de Severin, aceasta din urmă fiind intercalată între primele două. Rocile cristaline - paragnaise, micaşisturi, curaţite, amfibolite, migmatite sunt prezente în fundamentul autohtonului, alături de graniţe şi în Pânza Getică reprezintă peste jumătate din alcătuirea petrografică a podişului, restul suprafeţelor fiind situate pe rocile sedimentare ale autohtonului şi pânzelor, respectiv: călcare Jurasic superior-Cretacic inferior - de care se leagă carsificarea, sedimentarul cretacic post-tectonic al autohtonului şi Pânzei de Severin - Strate de Sinaia identice cu cele din fişul Orientalilor şi sedimentul Mio-Pliocen post-tectonic, prezent în Bazinul Bahna, în zona Jidoştiţa-Bahna şi într-o fâşie îngustă cu aspect de culoar situată între Bahna şi Ponoarele. În bordura estică a Platoului Mehedinţi, suprafaţa Geoparcul se extinde pe o fâşie îngustă din Piemontul Getic - Piemontul Coşuştei, care fosilizează fruntea Pânzei Getice şi este alcătuită din roci detritice miocene - conglomerate pietroase şi pietros-nisipoase, argile, marne, şi depozite aluvionare cuaternare şi recente. 2.2.2. Morfostructura Structura geologică este dominate de şisturi cristaline epimetamorfice însoţite de mase magmatice. Învelişul sedimentary este alcătuit din formaţiuni paleozoice şi mezozoice, cărora li se adaugă depozitele Neogene - spre SE. În Podişul Mehedinţi, apar la zi două din zonele de sedimentare ale Domeniului Danubian - Cerna şi Coşuştea - împreună cu şisturile cristaline mezometamorfice din bază. Carstul din Podişul Mehedinţi aparţine danubianului, fiind constituit din călcare Jurasice. Dispunerea suprafeţei calcaroase şi diferenţele de carstificare permit divizarea în patru subunităţi cu particularităţi morfologice, hidrologice şi evolutive distincte, după cum urmează: a. Carstul nordic - Zona carstică Baia de Aramă - Ponoarele, cuprinsă între Valea Brebina - la nord şi aliniamentul Lacului Zăton: călcare Badenian-apţiene; – Zona carstică Gărdăneasa - Băluţa, este un platou carstic înclinat uşor spre est, a cărei margine vestică se găseşte suspendată faţă de zona Baia de Aramă - Ponoarele; b. Carstul din partea central-nordică - Zona carstică occidentală, având o limită geologică tranşantă la nord, spre sud, morfologia devenind vizibil erodată, dând naştere Cornetului Babei; – Zona carstică orientală se prezintă sub forma unor benzi înguste îngropate în depozite de fliş, de unde şi aspectul discontinuu sau insular; c. Carstul din partea central-sudică - Zona carstică Cornetul Bălţii - Cornetul lui Bobic; – Zona carstică Faţa Radului - Sfodea; – Sectorul carstic Peştera Mare de la Balta; d. Carstul sudic - Sistemul carstic Epuran - Topolniţa; 2.2.3. Relieful Geomorfologia Platoului Mehedinţi reflectă fidel constituţia geologică a terenului evoluţia tectonică şi sculpturală a teritoriului. Relieful este dispus în benzi paralele, dispuse pe direcţie NE-SV, care urmăresc direcţia structurilor geologice principale şi sunt delimitate de aliniamente tectonice, fiind, totodată, decalate altitudinal între ele. Datorită diferenţelor petrografice şi de duritate dintre benzi, pe teritoriul Geoparcului Mehedinţi s-au individualizat, în urma ciclurilor de nivelare carpatice şi eroziunii exercitate de reţeaua hidrografică următoarele unităţi şi subunităţi de relief: - flancul estic al Munţilor Mehedinţi - bordură montană situata între 600-1000 m altitudine alcătuită din abrupturi calcaroase, dispuse în trepte şi fragmentate de obârşia unor mici văi suspendate; – unitatea deluroasă vestică - alcătuită din şisturile cristaline ale Pânzei Getice - Petecul de Bahna şi desparţită de bordura montană printr-un uluc depresionar format de către bazinetele de obârşie ale văilor Brebina, Coşuştea, Topolniţa şi Bahna; cuprinde culmi şi platouri bine nivelate, fragmentate transversal de reţeaua hidrografică; în sectorul nord-vestic al unităţii există situat pe ofiolitele şi sedimentarul Pânzei de Severin, relieful este masiv şi mult mai înalt - Vârful Paharnicului, 885 m altitudine; – ulucul depresionar central - situat pe roci sedimentare friabile de vârstă miocenă, care se extinde între Baia de Aramă şi Orşova, cu o îngustare între Bahna şi Cireşu - datorată prezenţei cristalinului; – unitatea de podiş, centrală şi estică - suprafeţe interfluviale nivelate, formate pe călcare, sedimentar cretacic - zonele Cerna-Jiu şi Coşuştea şi şisturi cristaline - Petecul de Mehedinţi al Pânzei Getice, structura fiind dispusă în benzi longitudinale paralele, proeminente, puţin fragmentate, delimitate de versanţi abrupţi generaţi de falii şi decroşări; – ulucul piemontan estic şi sud-estic - unitate aparţinând Piemontului Getic şi alcătuită dintr-o alternanţă de culmi deluroase erodate şi bazinete de eroziune formate la ieşirea văilor din rocile cristaline ale structurii carpatice. Aspectul general al Platoului Mehedinţi este dat, pe de o parte, de contrastul dintre unităţile de platou - nivelate şi relativ înălţate şi reţeaua de văi şi depresiuni adâncită pe marginile interfluviale şi, pe de altă parte, de contrastul dintre suprafaţa platoului şi benzile de calcar, mai dure, care au rămas în relief prin culmi şi martori proeminanţi - cornetele calcaroase distincte, în peisaj, prin înălţimea lor mare, masivitatea relativă şi forma specifică. Evoluţia Platoului Mehedinţi a fost afectată de toate ciclurile de nivelare carpatice, geograful Emm. de MARTONNE considerând că "E greu să găseşti un exemplu mai tipic de peneplenă dominată de înălţimi izolate din calcar sau cristalin, care sunt martori ai primei faze de eroziune", referindu-se la suprafaţa Râul Şes care retează interfluviile la 500-600 m. altitudine şi la cornetele calcaroase sau la câteva dealuri mai înalte care se înalţă deasupra suprafeţei de nivelare. Relieful carstic Carstul descrie relieful format pe călcare şi roci înrudite cu acestea, iar denumirea lui provine de la regiunea Karst din Slovenia, unde a fost descris pentru prima oară. Relieful său se clasifică în forme endocarstice reprezentate de peşteri şi avene şi în forme exocarstice care cuprind lapiezurile, dolinele uvalele şi poliile; regiunile carstice se întâlnesc frecvent chei, abrupturi calcaroase şi forme de relief rezidual de genul crestelor, turnurilor. În Platoul Mehedinţi, calcarele ocupă cu puţin peste 5% din suprafaţă, dar relieful dezvoltat pe acestea constituie principalele elemente ale patrimoniului geologic şi geomorfologic. Două sute de peşteri - printre care Topolniţa are o dezvoltare de 21,5 km şi trei altele, peste 3 km - individualizarea, prin decuparea barelor, a cornetelor calcaroase şi a numeroase depresiuni de captare carstică, dezvoltarea unor importante câmpuri de lapiezuri şi existenţa unui renumit Pod Natural, la Ponoarele, sunt numai câteva dintre coordonatele carstului. Carstul din Platoul Mehedinţi este un carst format în bare calcaroase, nivelate şi fragmentate, în care reţeaua de văi, captată în subteran, a format mari sisteme de peşteri. Pe suprafaţa barei calcaroase s-au format fie platouri carstice acoperite de lapiezuri, doline, văi cu doline sau văi seci - cornetele Prosăcului, Jupâneşti, Sfodei, Bobic, Băluţei, Gărdănesei, fie cornete calcaroase înalte, cu forme conice, tronconice sau cu aspect de creastă - Cerboanea, 803 m, Babelor, 771 m, Bălţii 701 m, Ponoarelor. Pe marginea cornetelor calcaroase, râurile care vin dinspre vest, de pe formaţiuni impermeabile, sunt captate în subteran, prin ponoare şi guri de peşteră, formând, în aval, văi seci, iar în amonte, depresiuni carstice cu lunci aluviale întinse - Peţimea, Ponorăţ, Prejna- Gornoviţa, Izverna-Nadanova, Zăton, Ponoarele). Cea mai spectaculoasă depresiune este cea de la Zăton, care împreună cu Dealul cu Lapiezuri, Peştera Podului, Podul lui Dumnezeu şi Peştera Bulba formează un complex carstic unicat în România. Prin contrast cu podişul, carstul din marginea estică a Munţilor Mehedinţi este un carst de platou calcaros suspendat - altitudini de 800-1000 m, cu platouri somitale şi abrupturi spectaculoase şi de mari dimensiuni - Groapa lui Iorgovan, pe marginea cărora se descarcă drenaje subterane cu debite bogate - Izvoarele Coşuştei, Peştera Izverna, Izbucul Obârşiei. Peisajului carstic i se alatură şi câteva sectoare de chei înguste, dar nu foarte lungi, formate prin traversarea barelor calcaroase de către unele văi mai importante - cheile Topolniţei, Coşuştei, Băluţei. Peşterile sunt, la rândul lor, elemente de patrimoniu foarte importante prin dimensiuni, morfologie, mineralogie, biospeologie şi, nu în ultimul rând, prin frumuseţea şi spectaculozitatea lor. Sunt de amintit sistemul Epuran - Topolniţa, cu un cavernament gigantic, morfologie complexă şi galerii deosebit de frumoase şi spectaculoase - comuna Cireşu, peşterile Sfodea, Curecea şi Balta, importante pentru morfologia şi hidrografia lor - comuna Balta, Peştera Izverna, un unicat prin caracteristicile sale hidrocarstice şi peşterile din sistemul carstic Zăton-Bulba, cu elemente morfologice şi hidrocarstice unicat. Majoritatea acestor peşteri sunt arii protejate clasificate în clasa de importanţă A. Dintre toate formele şi fenomenele carstice, Podul Natural de la Ponoarele - Podul lui Dumnezeu - un rest rămas din prăbuşirea unei porţiuni din tavanul Peşterii Podului - comuna Ponoarele - reprezintă, alături peşterile Topolniţa, Epuran, Bulba, Câmpul de Lapiezuri de la Ponoarele şi Lacul Zăton elemente emblematice şi de primă valoare ale Geoparcului Platoul Mehedinţi. 2.2.4. Hidrologia Reţeaua hidrografică este dominată de afluenţii direcţi ai Dunării - mai importanţi fiind Bahna, Jidoştiţa şi Topolniţa şi cei din bazinul Motrului - care este afluent al Jiului şi prin acesta al Dunării: Coşuştea, Huşniţa, Brebina, Bulba, şi Motrul însuşi. Râul Motru reprezintă cel mai mare râu din judeţ având o lungime de 134 km şi o suprafaţă de bazin de 1895 kmp. Motru primeşte ca afluenţi pe dreapta râul Motru Sec. Suprafaţa de bazin 81 kmp. Lungimea cursului de râu 17 km. Aval de Motru Sec tot pe dreapta primeşte afluentul Motruşor. Lungimea cursului de râu 7 km. Suprafaţa de bazin 12 kmp. Tot pe partea dreapta aval primeşte ca afluent râul Brebina care izvorăşte din zona carstică şi străbate vechea exploatare minieră de cupru de la Mărăşeşti. Lungimea cursului de râu 20 km. Suprafaţa de bazin 77 kmp. Râul Brebina primeşte ca afluent râul Bulba. Lungimea râului este de 32.5 km. Suprafaţa de bazin 14.9 kmp. Motru mai primeşte ca afluenţi - secţiuni Satelit: Crainici cu o suprafata bazin de 193 kmp şi lungime curs râu 18 km. Iupca cu supr. bazin 56 kmp şi lungime 16 km. Ohaba cu supr.bazin 66 kmp şi lungime 15km. Pe partea dreapta Motru primeşte doi afluenţi Peşteana şi Lupsa. Peşteana - supr.bazin 85 kmp şi lungime 22 km. Lupşa - supr. bazin 16 kmp şi lungime de 8 km. Aval tot pe partea dreapta Motru primeşte ca afluent râul Coşustea. Suprafaţa de bazin 437 kmp şi o lungime de 75 km. Cosustea izvorăşte din zona calcaroasă a munţilor Mehedinţi - peştera Izverna. Până la confluenţa cu râul Motru, Coşuştea primeşte ca afluent râul Coşuştea Mică cu o suprafaţă de bazin - 64 kmp şi o lungime de 25 km. Există şi o reţea bogată de ape subterane, încă insuficient cartată, cu exurgenţe importante la Izverna, Bulba şi pe cursul superior al Coşuştei - aici sunt izvoare carstice cu debite de 1000-2000 l/s, şi insurgenţe majore la Ponoare-Zăton şi Jupâneşti - "la lac". Topolniţa intră de asemenea în subteran pe o scurtă porţiune. Lacuri. Cel mai important este cel de la Balta, pe Topolniţa. Este interesant şi lacul intermitent carstic Zăton, de la Ponoare - cu scurgere prin sifon în subteran. 2.2.5. Clima Zona se încadrează în sistemul climatic al Carpaţilor Meridionali, ce aparţine domeniului temperat continental cu influenţe mediteraneene, beneficiind de un climat temperat umed, cu veri calde şi ierni blânde. Regimul termic Datorită influenţei circulaţiei aerului cald de origine mediteraneană, temperatura aerului înregistrează valori mai ridicate în comparaţie cu alte unităţi, asemănătoare din punct de vedere geografic, de la nivel naţional. Amplitudinile termice medii anuale sunt relativ mici - 21,4 - 21,6°C, demonstrând caracterul moderat al climatului. Temperaturile minime absolute sunt legate de stagnarea maselor de aer rece de circulaţie estică. În aceste condiţii temperatura aerului poate scădea până la -25°C. Valorile minime ale temperaturilor se înregistrează în luna ianuarie - temperatura medie: - 2,3°C, temperatura minimă: -27,5°C iar valoarea maximă se înregistrează în luna iulie - temperatura medie: 20,2°C, temperatura maximă: 38,5°C. În sezonul de iarnă 2013-2014, s-a înregistrat o dinamică particulară a temperaturilor, episoadele cu temperaturi sub 0°C fiind reduse, izolate. Umiditatea relativă Umiditatea relativă se distribuie neuniform pe teritoriu, datorită influenţei surselor locale de evaporare, gradului de acoperire cu vegetaţie şi altitudinii zonei. Valorile medii anuale ale umidităţii relative a aerului oscilează în jur de 70%. Precipitaţiile atmosferice Datorită situării regiunii sub incidenţa maselor de aer ale circulaţiei V şi SV, cantităţile de precipitaţii sunt relativ ridicate. Repartiţia cantităţii de precipitaţii în timpul unui an este diferită de cea a restului ţării, făcându-se simţită influenţa mediteraneană, caracterizată prin două maxime: unul în lunile mai-iunie în zonele mai joase şi iunie-iulie în zonele înalte, iar altul, secundar, mai sărac în precipitaţii, în octombrie-noiembrie. Minimele se produc la sfârşitul verii şi începutul toamnei - august-septembrie şi la sfârşitul iernii - februarie-martie. Predomină în general precipitaţiile lichide, cele solide sub formă de ninsoare fiind mai rare. O frecvenţă mai mare în sezonul de iarnă o are lapoviţa. Stratul de zăpadă nu durează foarte mult - circa 30-40 de zile/an în condiţiile în care numărul zilelor cu ninsoare sunt sub 20 zile/an. Grosimea medie a stratului de zăpadă atinge valoarea cea mai mare în februarie, putând ajunge la 10-15 cm. În zona studiată lunile cu precipitaţiile medii cele mai mari sunt, de regulă, mai - precipitaţii medii atmosferice: 98,4 mm şi iunie - precipitaţii medii atmosferice: 102,1 mm, urmate de un maximum în toamnă. Cantitatea medie anuală de precipitaţii este de 925 mm. În perioada rece a anului, o parte din precipitaţii cad sub formă de zăpadă. Grosimea medie decadică a stratului de zăpadă este maximă în luna ianuarie - medie: 14,4 cm, urmată de lunile februarie - medie: 8,7 cm şi decembrie - medie: 5,8 cm. O particularitate a anului 2014 a fost reprezentată de cantităţile mari de ploi ce au fost prezente în sezonul de primăvară şi vară. Astfel, în lunile: - aprilie - s-au înregistrat precipitaţii însumând 208 mm - 16.04: 45mm; 17.04:69mm; 18.04:25mm; 24.04:28 mm; – mai - s-au înregistrat precipitaţii însumând 294 mm - 03.05: 47mm; 04.05:38mm; 14.05: 83mm; 15.05:41mm; 22.05: 29 mm; – iunie - s-au înregistrat precipitaţii însumând 142 mm - 19.06: 46mm; 25.06:52 mm Practic în cele 3 luni s-a înregistrat o cantitate de aproximativ 70% din valoarea precipitaţiilor medii anuale. Regimul eolian Aceste parametru variază în funcţie de condiţiile locale de relief. Deşi predomină zilele cu vânt - 62% vânt şi 38% calm, acestea au o intensitate redusă - 1,8-5,5 m/s şi nu provoacă pagube deosebite. Direcţiile principale din care bat vânturile sunt de la E la V şi de la NV la SE. 2.2.6. Solurile Principalele soluri din Geoparcului Platoul Mehedinţi reflectă influenţa puternică a particularităţilor morfologice ale reliefului asupra naturii şi a distribuţiei acestora. Altitudinea specifică munţilor mijlocii determină distribuirea etajată a solurilor. Partea superioară a munţilor este acoperită de spodosoluri, iar cea inferioară este reprezentată de soluri din clasa cambisolurilor. Solurile brun acide sunt asociate cu litosoluri. 2.3. Descrierea mediului biologic al Geoparcului Platoul Mehedinţi şi ariilor naturale din zona acestuia Lista speciilor-criteriu Natura 2000, a fost completată cu un număr de 69 de specii, considerate importante în gestiunea conservativă a Geoparcului, după cum urmează:
┌────────────┬──────────────┬──────────┐
│Neptis hylas│Dendros │Aegithalos│
│ │syriacus │caudatus │
├────────────┼──────────────┼──────────┤
│Triturus │Dryocopus │Sitta │
│vulgaris │martius │europaea │
├────────────┼──────────────┼──────────┤
│Pelobates │Ficedula parva│Cinclus │
│fuscus │ │cinclus │
├────────────┼──────────────┼──────────┤
│Bufo bufo │Pernis │Muscicapa │
│ │apivorus │striata │
├────────────┼──────────────┼──────────┤
│Bufo viridis│Picus canus │Prunella │
│ │ │modularis │
├────────────┼──────────────┼──────────┤
│Rana │Sylvia │ │
│ridibunda │nissoria │ │
├────────────┼──────────────┼──────────┤
│Rana │Lullula │ │
│dalmatina │arborea │ │
├────────────┼──────────────┼──────────┤
│Rana │Lanius │ │
│temporaria │collurio │ │
├────────────┼──────────────┼──────────┤
│Hyla arborea│Falco │ │
│ │peregrinus │ │
├────────────┼──────────────┼──────────┤
│Salamandra │Ficedula │ │
│salamandra │albicollis │ │
├────────────┼──────────────┼──────────┤
│Lacerta │Ciconia │ │
│viridis │ciconia │ │
├────────────┼──────────────┼──────────┤
│Lacerta │Ciconia nigra │ │
│agilis │ │ │
├────────────┼──────────────┼──────────┤
│Lacerta │Falco │ │
│praticola │tinnunculus │ │
├────────────┼──────────────┼──────────┤
│Podarcis │Falco subbuteo│ │
│muralis │ │ │
├────────────┼──────────────┼──────────┤
│Anguis │Corvus corax │ │
│fragilis │ │ │
├────────────┼──────────────┼──────────┤
│Coronella │Upupa epops │ │
│austriaca │ │ │
├────────────┼──────────────┼──────────┤
│Vipera │Actitis │ │
│ammodytes │hypoleucos │ │
├────────────┼──────────────┼──────────┤
│Neomys │Athene noctua │ │
│anomalus │ │ │
├────────────┼──────────────┼──────────┤
│Sciurus │Otus scops │ │
│vulgaris │ │ │
├────────────┼──────────────┼──────────┤
│Felis │Phoenicurus │ │
│sivestris │phoenicurus │ │
├────────────┼──────────────┼──────────┤
│Cervus │Erithacus │ │
│elaphus │rubecula │ │
├────────────┼──────────────┼──────────┤
│Capreolus │Motacilla │ │
│capreolus │cinerea │ │
├────────────┼──────────────┼──────────┤
│Sus scrofa │Motacilla alba│ │
├────────────┼──────────────┼──────────┤
│Aquila │Carduelis │ │
│chrysaetos │chloris │ │
├────────────┼──────────────┼──────────┤
│Bonasa │Carduelis │ │
│bonasia │cannabina │ │
├────────────┼──────────────┼──────────┤
│Bubo bubo │Carduelis │ │
│ │carduelis │ │
├────────────┼──────────────┼──────────┤
│Caprimulgus │Coccothraustes│ │
│europaeus │ │ │
├────────────┼──────────────┼──────────┤
│Circaetus │coccothraustes│ │
│gallicus │ │ │
├────────────┼──────────────┼──────────┤
│Dendrocopos │Emberiza cia │ │
│leucotos │ │ │
├────────────┼──────────────┼──────────┤
│Dendrocopos │Merops │ │
│medius │apiaster │ │
├────────────┼──────────────┼──────────┤
│Strix │Picus viridis │ │
│uralensis │ │ │
├────────────┼──────────────┼──────────┤
│Emberiza │Oriolus │ │
│hortulana │oriolus │ │
└────────────┴──────────────┴──────────┘
2.3.1. Lista elementelor criteriu ce au stat la baza desemnării Geoparcului Platoul Mehedinţi Pentru Geoparcul Platoul Mehedinţi, au fost considerate, în ansamblu, ca elemente ale biodiversităţii, de interes conservativ, un număr de 13 categorii de habitate şi 84 specii de faună şi 2 specii de floră, după cum urmează: a. Habitate 1. 40A0* Tufărişuri subcontinentale peri-panonice 2. 6210* Pajişti uscate seminaturale şi faciesuri cu tufărişuri pe substrat calcaros - Festuco-Brometalia) 3. 6430 Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor până la cel montan şi alpin 4. 6520 Fâneţe montane 5. 8160* - R6115 Comunităţi daco-balcanice pioniere pe grohotişuri mobile cu Achnatherum calamagrostis 6. 8310 Peşteri în care accesul publicului este interzis 7. 9110 Păduri de fag de tipul Luzulo-Fagetum 8. 9150 Păduri sud-est carpatice de fag - Fagus sylvatica şi brad - Abies alba cu Cephalanthera damasconium 9. 9180* Păduri din Tilio-Acerion pe versanţi abrupţi, grohotişuri şi ravene 10. 91K0 Păduri ilirice de Fagus sylvatica - Aremonio-Fagion 11. 91L0 Păduri ilirice de stejar cu carpen - Erythronio-Carpiniorn 12. 91E0* - R4402 Păduri daco-getice de lunci colinare de anin negru - Alnus glutinosa cu Stellaria nemorum 13. 9530* - R4218 Păduri-rarişti sud-est carpatice de pin negru - Pinus nigra ssp. banatica cu Genista radiata TOTAL 13 HABITATE b. Specii Nevertebrate - 8 specii 1. Neptis hylas 2. Coenagrion mercuriale 3. Lucanus cervus 4. Cerambyx cerdo 5. Morimus funereus 6. Austropotamobius torrentium 7. Chilostoma banaticum 8. Paracaloptenus caloptenoides Peşti - 3 specii 9. Barbus meridionalis 10. Sabanejewia aurata 11. Cottus gobio Amfibieni şi reptile - 20 de specii 12. Bombina variegata 13. Triturus cristatus 14. Salamandra salamandra 15. Triturus vulgaris vulgaris 16. Pelobates fuscus 17. Bufo bufo 18. Rana ridibunda 19. Rana dalmatina 20. Rana temporaria 21. Bufo viridis 22. Hyla arborea 23. Testudo hermanni 24. Emys orbicularis 25. Lacerta viridis 26. Lacerta agilis 27. Lacerta praticola 28. Podarcis muralis 29. Anguis fragilis 30. Coronella austriaca 31. Vipera ammodytes Mamifere - 18 specii 32. Rhinolophus hipposideros 33. Rhinolophus euryale 34. Rhinolophus blasii 35. Miniopterus schreibersi 36. Myotis capaccinii 37. Myotis bechsteini 38. Rhinolophus ferrumequinum 39. Myotis myotis 40. Myotis blythii 41. Barbastella barbastellus 42. Neomys anomalus 43. Sciurus vulgaris 44. Canis lupus 45. Ursus arctos 46. Felis silvestris 47. Cervus elaphus 48. Capreolus capreolus 49. Sus scrofa Plante - 2 specii 50. Himantoglossum caprinum 51. Campanula serrata Păsări - 35 de specii 52. Ciconia nigra 53. Ciconia ciconia 54. Circaetus gallicus 55. Falco tinnunculus 56. Falco subbuteo 57. Actitis hypoleucos 58. Athene noctua 59. Otus scops 60. Upupa epops 61. Merops apiaster 62. Picus viridis 63. Picus canus 64. Dendrocopos syriacus 65. Dendrocopos medius 66. Dendrocotos leucotos 67. Lullula arborea 68. Oriolus oriolus 69. Corvus corax 70. Aegithalos caudatus 71. Sitta europaea caesia 72. Cinclus cinclus aquaticus 73. Ficedula albicollis 74. Ficedula parva 75. Muscicapa striata 76. Prunella modularis 77. Phoenicurus phoenicurus 78. Erithacus rubecula 79. Motacila cinerea 80. Motacila alba 81. Lanius collurio 82. Carduelis chloris 83. Carduelis cannabina 84. Carduelis carduelis 85. Coccothraustes coccothraustes 86. Emberiza cia TOTAL 86 SPECII 2.3.2. Lista elementelor criteriu ce au stat la baza desemnării ROSCI0198 Platoul Mehedinţi Lista elementelor criteriu - habitate şi specii ce au stat la baza desemnării sitului ROSCI0198 Platoul Mehedinţi este preluată din Formularul standard publicat prin Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2011, cu modificările şi completările ulterioare şi cuprinde 10 categorii de habitate şi 28 de specii, după cum urmează: a. Habitate 1. 40A0* Tufărişuri subcontinentale peri-panonice 2. 6210* Pajişti uscate seminaturale şi faccesuri cu tufărişuri pe substrat calcaos - Festuco- Brometalia 3. 6430 Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor până la cel montan şi alpin 4. 6520 Fâneţe montane 5. 8310 Peşteri în care accesul publicului este interzis 6. 9110 Păduri de fag de tipul Luzulo-Fagetum 7. 9150 Păduri sud-est carpatice de fag - Fagus sylvatica şi brad - Abies alba cu Cephalanthera damasconium 8. 9180* Păduri din Tilio-Acerion pe versanţi abrupţi, grohotişuri şi ravene 9. 91K0 Păduri ilirice de Fagus sylvatica - Aremonio-Fagion 10. 91L0 Păduri ilirice de stejar cu carpen - Erythronio-Carpiniorn TOTAL 10 HABITATE b. Specii Nevertebrate - 7 specii 1. Coenagrion mercuriale 2. Lucanus cervus 3. Cerambyx cerdo 4. Morimus funereus 5. Austropotamobius torrentium 6. Chilostoma banaticum 7. Paracaloptenus caloptenoides Peşti - 3 specii 8. Barbus meridionalis 9. Sabanejewia aurata 10. Cottus gobio Amfibieni şi reptile - 4 de specii 11. Bombina variegata 12. Triturus cristatus 13. Testudo hermanni 14. Emys orbicularis Mamifere - 18 specii 15. Rhinolophus hipposideros 16. Rhinolophus euryale 17. Rhinolophus blasii 18. Miniopterus schreibersi 19. Myotis capaccinii 20. Myotis bechsteini 21. Rhinolophus ferrumequinum 22. Myotis myotis 23. Myotis blythii 24. Barbastella barbastellus 25. Canis lupus 26. Ursus arctos Plante - 2 specii 27. Himantoglossum caprinum 28. Campanula serrata TOTAL 28 SPECII Studiile de teren parcurse de colectivul MNINGA până la nivelul anului 2008, au confirmat prezenţa unor elemente criteriu, fiind în măsură a aduce date asupra unor atribute legate de răspândirea acestora, starea populaţiilor, dinamică. 2.3.3. Lista speciilor de păsări ce au stat la baza desemnării ROSPA0035 Domogled - Valea Cernei În formularul standard al ROSPA0035 Domogled-Valea Cernei sunt menţionate 19 specii de păsări: - Aquila chrysaetos – Bonasa bonasia – Bubo bubo – Caprimulgus europaeus – Circaetus gallicus – Dendrocopos leucotos – Dendrocopos medius – Dendrocopos syriacus – Dryocopus martius – Falco peregrinus – Ficedula albicollis – Ficedula parva – Pernis apivorus – Picus canus – Sylvia nisoria – Strix uralensis – Lullula arborea – Lanius collurio – Emberiza hortulana 2.3.4. Lista elementelor criteriu identificate în urma studiilor de teren întreprinse în perioada 2013-2014 În urma studiilor de teren întreprinse de SC U.S.I. SRL, statutul de protecţie al perimetrului Geoparcului Platoul Mehedinţi a fost întărit prin semnalarea unor noi specii de interes conservativ, după cum urmează: 1. Eriogaster catax; 2. Rosalia alpina; 3. Callimorpha quadripunctaria. Fişă de semnalare pentru specia Eriogaster catax Localitatea: Cocorova, com. Cocorova, jud. Mehedinţi; două puncte de colectare Coordonate: 1. 44°45'4.28"N; 22°50'46.46"E; 2. 44°45'4.29"N; 22°50'56.90"E (a se vedea imaginea asociată) Data observaţiei: 08-09.10.2013 Metoda: ecran luminos, sursă de lumină superactinică 60W+bec vapori de mercur 250 W, alimentate de la generator electric; Descriere habitat: versant silvostepic, cu tufărişuri dense de Crataegus monogyna, Prunus spinosa şi Rosa sp., cu orientare sudică, ruderalizat parţial - pe locul unei foste vii instalate în terase. Fişă de semnalare pentru specia Rosalia alpina Localitatea: Pădure fag în lungul DJ 607B, com. Izvoru Bârzii, jud. Mehedinţi; un punct de colectare Coordonate: 1. 44°45'21.52"N; 22°32'30.68"E; (a se vedea imaginea asociată) Data observaţiei: 03.07.2014 Metoda: observaţie directă Descriere habitat: pădure de fag Fişă de semnalare pentru specia Callimorpha quadripunctaria Localitatea: Specie frecvent întâlnită, în mai multe localităţi, de regulă în poieni, liziere dar şi în livezi şi grădini. Specia a fost semnalată la capcană luminoasă de la cabana Salvamont Cireşu, Pădurea Bălvăneşti, Baia de Aramă, Valea Slătinicului Mare. Coordonate: 1. 44°48'42.13"N; 22°31'13.48"E. 2. 44°48'18.92"N; 22°38'2.07"E. 3. 44°58'45.46"N; 22°48'6.90"E. 4. 44°43'22.62"N; 22°32'43.57"E. (a se vedea imaginea asociată) Data observaţiei: 01.07.2014 Valea Slătinicului Mare; 01.07.2014 cabana Salvamont Cireşu; 02.07.2014 Pădurea Bălvăneşti; 10.07.2014 Baia de Aramă Metoda: observaţie directă; colectare; Descriere habitat: liziere, tufărişuri 2.3.5. Sinteza elementelor criteriu din domeniul biodiversităţii ce stau la baza deciziilor de conservare a teritoriului Geoparcului Platoul Mehedinţi O sinteză a elementelor criteriu aparţinând biodiversităţii, este prezentată sintetic în matricea de mai jos, fiind marcate cu bold cele ce au făcut obiectul studiilor de fundamentare pentru prezentul Plan de management, conform termenilor de contractare: Tabelul nr. 3
┌─────┬────────────────────┬───────┬─────────┬──────┬───┐
│Nr. │Element criteriu │Geoparc│ROSCI0198│MNINGA│USI│
│crt. │ │ │ROSPA0035│ │ │
├─────┴────────────────────┴───────┴─────────┴──────┴───┤
│Habitate │
├─────┬────────────────────┬───────┬─────────┬──────┬───┤
│ │40A0* Tufărişuri │ │ │ │ │
│1. │subcontinentale │X │X │X │X │
│ │peri- panonice │ │ │ │ │
├─────┼────────────────────┼───────┼─────────┼──────┼───┤
│ │5130 Formaţiuni de │ │ │ │ │
│2. │Juniperus communis │- │- │X │- │
│ │pe tufărişuri sau │ │ │ │ │
│ │păşuni calcaroase │ │ │ │ │
├─────┼────────────────────┼───────┼─────────┼──────┼───┤
│ │6210* Pajişti uscate│ │ │ │ │
│ │seminaturale şi │ │ │ │ │
│3. │faciesuri cu │X │X │X │X │
│ │tufărişuri pe │ │ │ │ │
│ │substrat calcaos - │ │ │ │ │
│ │Festaco-Brometalia │ │ │ │ │
├─────┼────────────────────┼───────┼─────────┼──────┼───┤
│ │6430 Comunităţi de │ │ │ │ │
│ │lizieră cu ierburi │ │ │ │ │
│4. │înalte htgrofile de │X │X │X │X │
│ │la nivelul câmpiilor│ │ │ │ │
│ │până la cel montan │ │ │ │ │
│ │şi alpin │ │ │ │ │
├─────┼────────────────────┼───────┼─────────┼──────┼───┤
│5. │6520 Fâneţe montane │X │X │X │X │
├─────┼────────────────────┼───────┼─────────┼──────┼───┤
│ │8160* -R6115 │ │ │ │ │
│ │Comunităţi │ │ │ │ │
│ │daco-balcaniee │ │ │ │ │
│6. │pioniere pe │X │- │X │X │
│ │grohotişuri mobile │ │ │ │ │
│ │cu Achnatherum │ │ │ │ │
│ │calamagrostis │ │ │ │ │
├─────┼────────────────────┼───────┼─────────┼──────┼───┤
│ │8310 Peşteri în care│ │ │ │ │
│7. │accesul publicului │X │X │X │X │
│ │este interzis │ │ │ │ │
├─────┼────────────────────┼───────┼─────────┼──────┼───┤
│ │9110 Păduri de fag │ │ │ │ │
│8. │de tipul Luzuio- │X │X │- │X │
│ │Fagetum │ │ │ │ │
├─────┼────────────────────┼───────┼─────────┼──────┼───┤
│ │9150 Păduri sud-est │ │ │ │ │
│ │carpatice de fag - │ │ │ │ │
│9. │Fagus sylvatica şi │X │X │X │X │
│ │brad -Abies alba cu │ │ │ │ │
│ │Cephalanthera │ │ │ │ │
│ │damasconium │ │ │ │ │
├─────┼────────────────────┼───────┼─────────┼──────┼───┤
│ │9180* Păduri din │ │ │ │ │
│10. │Tilio-Acerion pe │X │X │X │X │
│ │versanţi abrupţi, │ │ │ │ │
│ │grohotişuri şfravene│ │ │ │ │
├─────┼────────────────────┼───────┼─────────┼──────┼───┤
│ │91 K0 Păduri ilirice│ │ │ │ │
│11. │de Fagus sylvatica -│X │X │X │X │
│ │Aremonio-Fagion │ │ │ │ │
├─────┼────────────────────┼───────┼─────────┼──────┼───┤
│ │91L0 Păduri ilirice │ │ │ │ │
│12. │de stejar cu carpen │X │X │X │X │
│ │- │ │ │ │ │
│ │Etyţhronio-Carpiniom│ │ │ │ │
├─────┼────────────────────┼───────┼─────────┼──────┼───┤
│ │91 E0* -R4402 Păduri│ │ │ │ │
│ │daco-getice dc lunci│ │ │ │ │
│13. │colinare de anin │X │- │X │X │
│ │negru -Alnus │ │ │ │ │
│ │glutinosa cu Stei │ │ │ │ │
│ │Iar ia nemorttm │ │ │ │ │
├─────┼────────────────────┼───────┼─────────┼──────┼───┤
│ │9530* -R4218 │ │ │ │ │
│ │Păduri-rarişti │ │ │ │ │
│14. │sud-est carpatice de│X │- │X │X │
│ │pin negru -Pinus │ │ │ │ │
│ │nigra ssp. banatica │ │ │ │ │
│ │cu Gen ista radiata │ │ │ │ │
├─────┴────────────────────┴───────┴─────────┴──────┴───┤
│Specii nevertebrate │
├─────┬────────────────────┬───────┬─────────┬──────┬───┤
│15. │Neptis hylas │X │- │X │X │
├─────┼────────────────────┼───────┼─────────┼──────┼───┤
│16. │Coenagrion │X │X │- │ │
│ │mercuriale │ │ │ │ │
├─────┼────────────────────┼───────┼─────────┼──────┼───┤
│17. │Lueanus cervus │X │X │X │X │
├─────┼────────────────────┼───────┼─────────┼──────┼───┤
│18. │Cerambyx cerdo │X │X │- │ │
├─────┼────────────────────┼───────┼─────────┼──────┼───┤
│19. │Morimus funereus │X │X │X │X │
├─────┼────────────────────┼───────┼─────────┼──────┼───┤
│20. │Austropotamobius │X │X │X │X │
│ │torrent htm │ │ │ │ │
├─────┼────────────────────┼───────┼─────────┼──────┼───┤
│21. │Chilostoma banaticum│X │X │- │- │
├─────┼────────────────────┼───────┼─────────┼──────┼───┤
│22. │Paracaloptenus │X │X │X │X │
│ │caloptenoides │ │ │ │ │
├─────┴────────────────────┴───────┴─────────┴──────┴───┤
│Specii peşti │
├─────┬────────────────────┬───────┬─────────┬──────┬───┤
│23. │Barbus meridionaiis │X │X │X │X │
├─────┼────────────────────┼───────┼─────────┼──────┼───┤
│24. │Sabanejewia aurata │X │X │X │X │
├─────┼────────────────────┼───────┼─────────┼──────┼───┤
│25. │Cottus gobio │X │X │X │X │
├─────┴────────────────────┴───────┴─────────┴──────┴───┤
│Specii de amfibieni şi reptile │
├─────┬────────────────────┬───────┬─────────┬──────┬───┤
│26. │Bombina variegata │X │X │X │X │
├─────┼────────────────────┼───────┼─────────┼──────┼───┤
│27. │Triturus cristatus │X │X │X │X │
├─────┼────────────────────┼───────┼─────────┼──────┼───┤
│28. │Salamandra │X │- │X │X │
│ │salamandra │ │ │ │ │
├─────┼────────────────────┼───────┼─────────┼──────┼───┤
│29. │Triturus vulgaris │X │- │X │X │
│ │vulgaris │ │ │ │ │
├─────┼────────────────────┼───────┼─────────┼──────┼───┤
│30. │Pelobates fuscus │X │- │X │- │
├─────┼────────────────────┼───────┼─────────┼──────┼───┤
│31. │Bufo bufo │X │- │X │X │
├─────┼────────────────────┼───────┼─────────┼──────┼───┤
│32. │Rana escalenta │- │- │X │X │
├─────┼────────────────────┼───────┼─────────┼──────┼───┤
│33, │Rana ridihunda │X │- │X │X │
├─────┼────────────────────┼───────┼─────────┼──────┼───┤
│34. │Rana dalmatina │X │- │X │X │
├─────┼────────────────────┼───────┼─────────┼──────┼───┤
│35. │Rana temporaria │X │- │X │X │
├─────┼────────────────────┼───────┼─────────┼──────┼───┤
│36. │Bufo viridis │X │- │X │X │
├─────┼────────────────────┼───────┼─────────┼──────┼───┤
│37. │Hyia arbórea │X │- │X │X │
├─────┼────────────────────┼───────┼─────────┼──────┼───┤
│38. │Testudo hermanni │X │X │X │X │
├─────┼────────────────────┼───────┼─────────┼──────┼───┤
│39. │A blepharus │- │- │X │- │
│ │kitaibelli │ │ │ │ │
├─────┼────────────────────┼───────┼─────────┼──────┼───┤
│40. │Emys orbicularis │X │X │X │X │
├─────┼────────────────────┼───────┼─────────┼──────┼───┤
│41. │Lacerta viridis │X │- │X │X │
├─────┼────────────────────┼───────┼─────────┼──────┼───┤
│42. │Lacerta agilis │X │- │X │X │
├─────┼────────────────────┼───────┼─────────┼──────┼───┤
│43. │Lacerta praticola │X │- │X │X │
├─────┼────────────────────┼───────┼─────────┼──────┼───┤
│44. │Lacerta vivípara │- │- │X │X │
├─────┼────────────────────┼───────┼─────────┼──────┼───┤
│45. │Podareis muralis │X │- │X │X │
├─────┼────────────────────┼───────┼─────────┼──────┼───┤
│46. │Anguis frágil is │X │- │X │X │
├─────┼────────────────────┼───────┼─────────┼──────┼───┤
│47. │Coronelía austríaca │X │- │X │- │
├─────┼────────────────────┼───────┼─────────┼──────┼───┤
│48. │Natrix natrix │- │- │X │X │
├─────┼────────────────────┼───────┼─────────┼──────┼───┤
│49. │Natrix tesselata │- │- │X │- │
├─────┼────────────────────┼───────┼─────────┼──────┼───┤
│50. │Coíuber caspias │- │- │X │- │
├─────┼────────────────────┼───────┼─────────┼──────┼───┤
│51. │Vípera ammodytes │X │- │X │X │
├─────┼────────────────────┼───────┼─────────┼──────┼───┤
│52. │Vípera berus │- │- │X │X │
├─────┴────────────────────┴───────┴─────────┴──────┴───┤
│Specii de mamifere │
├─────┬────────────────────┬───────┬─────────┬──────┬───┤
│53. │Erinaceus concolor │- │- │X │X │
├─────┼────────────────────┼───────┼─────────┼──────┼───┤
│54. │Crocidura suaveolens│- │- │X │X │
├─────┼────────────────────┼───────┼─────────┼──────┼───┤
│55. │Rhinolophus │X │X │X │X │
│ │hipposideros │ │ │ │ │
├─────┼────────────────────┼───────┼─────────┼──────┼───┤
│56. │Rhinolophus euryale │X │X │- │X │
├─────┼────────────────────┼───────┼─────────┼──────┼───┤
│57. │Rhinolophus blasii │X │X │X │X │
├─────┼────────────────────┼───────┼─────────┼──────┼───┤
│58. │Miniopterus │X │X │X │X │
│ │schreibersi │ │ │ │ │
├─────┼────────────────────┼───────┼─────────┼──────┼───┤
│59. │Myotis capaccinii │X │X │X │- │
├─────┼────────────────────┼───────┼─────────┼──────┼───┤
│60. │Myotis bechsteini │X │X │X │- │
├─────┼────────────────────┼───────┼─────────┼──────┼───┤
│61. │Rhinolophus │X │X │X │X │
│ │ferrumequinum │ │ │ │ │
├─────┼────────────────────┼───────┼─────────┼──────┼───┤
│62. │Myotis myotis │X │X │X │X │
├─────┼────────────────────┼───────┼─────────┼──────┼───┤
│63. │Myotis blythii │X │X │- │X │
├─────┼────────────────────┼───────┼─────────┼──────┼───┤
│64, │Barbastella │X │X │- │- │
│ │barbastellus │ │ │ │ │
├─────┼────────────────────┼───────┼─────────┼──────┼───┤
│65. │Plecotus auritus │- │- │X │X │
├─────┼────────────────────┼───────┼─────────┼──────┼───┤
│66. │Neomys anómalas │X │- │X │X │
├─────┼────────────────────┼───────┼─────────┼──────┼───┤
│67. │Sciurus vulgaris │X │- │X │X │
├─────┼────────────────────┼───────┼─────────┼──────┼───┤
│68. │Myoxus glis │- │- │X │X │
├─────┼────────────────────┼───────┼─────────┼──────┼───┤
│69. │Martes martes │- │- │X │X │
├─────┼────────────────────┼───────┼─────────┼──────┼───┤
│70. │Caniş lupus │X │X │X │X │
├─────┼────────────────────┼───────┼─────────┼──────┼───┤
│71. │Ursus arctos │X │X │X │X │
├─────┼────────────────────┼───────┼─────────┼──────┼───┤
│72. │Felis silvestris │X │- │X │X │
├─────┼────────────────────┼───────┼─────────┼──────┼───┤
│73. │Cervus elaphus │X │- │X │X │
├─────┼────────────────────┼───────┼─────────┼──────┼───┤
│74. │Capreolus capreolus │X │- │X │X │
├─────┼────────────────────┼───────┼─────────┼──────┼───┤
│75. │Sus scrofa │X │- │X │X │
├─────┴────────────────────┴───────┴─────────┴──────┴───┤
│Specii de plante │
├─────┬────────────────────┬───────┬─────────┬──────┬───┤
│76. │Himantoglossum │X │X │X │- │
│ │caprinum │ │ │ │ │
├─────┼────────────────────┼───────┼─────────┼──────┼───┤
│77. │Campanula serrata │X │X │- │X │
├─────┼────────────────────┴───────┴─────────┴──────┴───┤
│ │Specii de păsări │
├─────┼────────────────────┬───────┬─────────┬──────┬───┤
│78. │Actitis hypoleitcos │X │- │X │X │
├─────┼────────────────────┼───────┼─────────┼──────┼───┤
│79. │A egithalos caudatus│X │- │X │X │
├─────┼────────────────────┼───────┼─────────┼──────┼───┤
│80. │A lauda arvensis │- │- │X │X │
├─────┼────────────────────┼───────┼─────────┼──────┼───┤
│81. │Alcedo atthis │- │- │X │X │
├─────┼────────────────────┼───────┼─────────┼──────┼───┤
│82. │Anas platyrhynchos │- │- │X │X │
├─────┼────────────────────┼───────┼─────────┼──────┼───┤
│83. │Anas querquedula │- │- │X │- │
├─────┼────────────────────┼───────┼─────────┼──────┼───┤
│84. │Anthus trivialis │- │- │X │X │
├─────┼────────────────────┼───────┼─────────┼──────┼───┤
│85. │Apus apus │- │- │X │X │
├────┬┴────────────────────┼───────┼─────────┼──────┼───┤
│86. │Apus melba │- │- │X │X │
├────┼─────────────────────┼───────┼─────────┼──────┼───┤
│87. │Aguila chrysaetos │- │X │X │X │
├────┼─────────────────────┼───────┼─────────┼──────┼───┤
│88. │Aguila heliaca │- │- │X │X │
├────┼─────────────────────┼───────┼─────────┼──────┼───┤
│89. │Aguila pomarina │- │- │X │X │
├────┼─────────────────────┼───────┼─────────┼──────┼───┤
│90. │Ardea cinerea │- │- │X │X │
├────┼─────────────────────┼───────┼─────────┼──────┼───┤
│91. │Asió otus │- │- │X │X │
├────┼─────────────────────┼───────┼─────────┼──────┼───┤
│92. │Athene noctua │X │- │X │X │
├────┼─────────────────────┼───────┼─────────┼──────┼───┤
│93. │Bonasa bonasia │- │X │X │X │
├────┼─────────────────────┼───────┼─────────┼──────┼───┤
│94. │Buho hubo │- │X │X │X │
├────┼─────────────────────┼───────┼─────────┼──────┼───┤
│95. │Buteo buteo │- │- │X │X │
├────┼─────────────────────┼───────┼─────────┼──────┼───┤
│96. │Caprimulgus europaeus│- │X │X │X │
├────┼─────────────────────┼───────┼─────────┼──────┼───┤
│97. │Carduelis carmabina │X │- │X │X │
├────┼─────────────────────┼───────┼─────────┼──────┼───┤
│98. │Carduelis carduelis │X │- │X │X │
├────┼─────────────────────┼───────┼─────────┼──────┼───┤
│99. │Carduelis chloris │X │- │X │X │
├────┼─────────────────────┼───────┼─────────┼──────┼───┤
│100.│Certhia familiaris │- │- │X │X │
├────┼─────────────────────┼───────┼─────────┼──────┼───┤
│101.│Charadrius duhius │- │- │X │X │
│ │curonicus │ │ │ │ │
├────┼─────────────────────┼───────┼─────────┼──────┼───┤
│102.│Ciconia ciconia │X │- │X │X │
├────┼─────────────────────┼───────┼─────────┼──────┼───┤
│103.│Ciconia nigra │X │- │X │X │
├────┼─────────────────────┼───────┼─────────┼──────┼───┤
│104.│Cinclus cindus │X │- │X │X │
│ │aquaticus │ │ │ │ │
├────┼─────────────────────┼───────┼─────────┼──────┼───┤
│105.│Ci rea etus gallicus │X │X │X │X │
├────┼─────────────────────┼───────┼─────────┼──────┼───┤
│106.│Coccothraustes │X │- │X │X │
│ │coccothraustes │ │ │ │ │
├────┼─────────────────────┼───────┼─────────┼──────┼───┤
│107.│Columba oenas │- │- │X │X │
├────┼─────────────────────┼───────┼─────────┼──────┼───┤
│108.│Columba palumbus │- │- │X │X │
├────┼─────────────────────┼───────┼─────────┼──────┼───┤
│109.│Corvus corax │X │- │X │X │
├────┼─────────────────────┼───────┼─────────┼──────┼───┤
│110.│Corvus corone cornix │- │- │X │X │
├────┼─────────────────────┼───────┼─────────┼──────┼───┤
│111.│Corvas monedula │- │- │X │X │
├────┼─────────────────────┼───────┼─────────┼──────┼───┤
│112.│Coturnix cotiirnix │- │- │X │X │
├────┼─────────────────────┼───────┼─────────┼──────┼───┤
│113.│Cuculus canorus │- │- │X │X │
├────┼─────────────────────┼───────┼─────────┼──────┼───┤
│114.│Delichon urbica │- │- │X │X │
├────┼─────────────────────┼───────┼─────────┼──────┼───┤
│115.│Dendrocopos leucotos │X │X │X │X │
├────┼─────────────────────┼───────┼─────────┼──────┼───┤
│116.│Dendrocopos major │- │- │X │X │
├────┼─────────────────────┼───────┼─────────┼──────┼───┤
│117.│Dendrocopos medius │X │X │X │X │
├────┼─────────────────────┼───────┼────────┬┴──────┼───┤
│118.│Dendrocopos minor │- │- │X │X │
├────┼─────────────────────┼───────┼────────┼───────┼───┤
│119.│Dendrocopos syriacus │X │X │X │X │
├────┼─────────────────────┼───────┼────────┼───────┼───┤
│120.│Dryocopus martius │- │X │X │X │
├────┼─────────────────────┼───────┼────────┼───────┼───┤
│121.│Emberiza cia │X │- │X │X │
├────┼─────────────────────┼───────┼────────┼───────┼───┤
│122.│Emberiza cirlus │- │- │X │X │
├────┼─────────────────────┼───────┼────────┼───────┼───┤
│123.│Emberiza citrinella │- │- │X │X │
├────┼─────────────────────┼───────┼────────┼───────┼───┤
│124.│Emberiza hortulana │- │X │- │X │
├────┼─────────────────────┼───────┼────────┼───────┼───┤
│125.│Erithacus rubecula │X │- │X │X │
├────┼─────────────────────┼───────┼────────┼───────┼───┤
│126,│Falco coíumbarius │- │- │X │X │
├────┼─────────────────────┼───────┼────────┼───────┼───┤
│127.│Falco peregrinas │- │X │- │X │
├────┼─────────────────────┼───────┼────────┼───────┼───┤
│128.│Falco subhuleo │X │- │X │X │
├────┼─────────────────────┼───────┼────────┼───────┼───┤
│129.│Falco tinnunculus │X │- │X │X │
├────┼─────────────────────┼───────┼────────┼───────┼───┤
│130.│Ficedula albicollis │X │X │X │X │
├────┼─────────────────────┼───────┼────────┼───────┼───┤
│131.│Ficedula parva │X │X │X │X │
├────┼─────────────────────┼───────┼────────┼───────┼───┤
│132.│Fringilla coelebs │- │- │X │X │
├────┼─────────────────────┼───────┼────────┼───────┼───┤
│133.│Fringilla │- │- │X │X │
│ │montifringilla │ │ │ │ │
├────┼─────────────────────┼───────┼────────┼───────┼───┤
│134.│Fúlica atra │- │- │X │X │
├────┼─────────────────────┼───────┼────────┼───────┼───┤
│135.│Galerida cristata │- │- │X │X │
├────┼─────────────────────┼───────┼────────┼───────┼───┤
│136.│Gallínula chloropus │- │- │X │X │
├────┼─────────────────────┼───────┼────────┼───────┼───┤
│137.│Garrulus glandarius │- │- │X │X │
├────┼─────────────────────┼───────┼────────┼───────┼───┤
│138.│Hieraeetus pennatus │- │- │X │X │
├────┼─────────────────────┼───────┼────────┼───────┼───┤
│139.│Hippolais icterina │- │- │X │X │
├────┼─────────────────────┼───────┼────────┼───────┼───┤
│140.│Hirimdo daurica rufa │- │- │X │- │
├────┼─────────────────────┼───────┼────────┼───────┼───┤
│141.│H\'a1rundo rustica │- │- │X │X │
├────┼─────────────────────┼───────┼────────┼───────┼───┤
│142.│Jynx torquilla │- │- │X │X │
├────┼─────────────────────┼───────┼────────┼───────┼───┤
│143.│Lanius collurio │X │X │X │X │
├────┼─────────────────────┼───────┼────────┼───────┼───┤
│144.│Lanius minor │- │- │X │X │
├────┼─────────────────────┼───────┼────────┼───────┼───┤
│145.│Lullula arborea │X │X │X │X │
├────┼─────────────────────┼───────┼────────┼───────┼───┤
│146.│Luscinia luscinia │- │- │X │X │
├────┼─────────────────────┼───────┼────────┼───────┼───┤
│147.│Luscinia megarhynchos│- │- │X │X │
├────┼─────────────────────┼───────┼────────┼───────┼───┤
│148.│Merops apiaster │X │- │X │X │
├────┼─────────────────────┼───────┼────────┼───────┼───┤
│149.│Montícola saxatilis │- │- │X │X │
├────┼─────────────────────┼───────┼────────┼───────┼───┤
│150.│Motacila alba │X │- │X │X │
├────┼─────────────────────┼───────┼────────┼───────┼───┤
│151.│Motacila cinerea │X │- │X │X │
├────┼─────────────────────┼───────┼────────┼───────┼───┤
│152.│Motacila flava │- │- │X │X │
├────┼─────────────────────┼───────┼────────┼───────┼───┤
│153.│Muscícapa striata │X │- │X │X │
├────┼─────────────────────┼───────┼────────┼───────┼───┤
│154.│Oenanthe hispánico │- │- │X │- │
├────┼─────────────────────┼───────┼────────┼───────┼───┤
│155.│Oenanthe oenanthe │- │- │X │X │
├────┼─────────────────────┼───────┼────────┼───────┼───┤
│156.│Oriolus oriolus │X │- │X │X │
├────┼─────────────────────┼───────┼────────┼───────┼───┤
│157.│Otus scops │X │- │X │X │
├────┼─────────────────────┼───────┼────────┼───────┼───┤
│158,│Parus ater │- │- │X │X │
├────┼─────────────────────┼───────┼────────┼───────┼───┤
│159.│Parus caeruleus │- │- │X │X │
├────┼─────────────────────┼───────┼────────┼───────┼───┤
│160.│Parus cristatus │- │- │X │X │
├────┼─────────────────────┼───────┼────────┼───────┼───┤
│161.│Parus lugubris │- │- │X │X │
├────┼─────────────────────┼───────┼────────┼───────┼───┤
│162.│Parus major │- │- │X │X │
├────┼─────────────────────┼───────┼────────┼───────┼───┤
│163.│Parus palus tris │- │- │X │X │
├────┼─────────────────────┼───────┼────────┼───────┼───┤
│164.│Passer domesticus │- │- │X │X │
├────┼─────────────────────┼───────┼────────┼───────┼───┤
│165.│Passer hispan io lens│- │- │X │- │
│ │is │ │ │ │ │
├────┼─────────────────────┼───────┼────────┼───────┼───┤
│166.│Passer montanas │- │- │X │X │
├────┼─────────────────────┼───────┼────────┼───────┼───┤
│167.│Perdix perdix │- │- │X │X │
├────┼─────────────────────┼───────┼────────┼───────┼───┤
│168.│Pernis apivorus │- │X │X │X │
├────┼─────────────────────┼───────┼────────┼───────┼───┤
│169.│Phasianus colchicus │- │- │X │X │
├────┼─────────────────────┼───────┼────────┼───────┼───┤
│170.│Phoenicunis ochruros │- │- │X │X │
├────┼─────────────────────┼───────┼────────┼───────┼───┤
│171.│Phoenicians │X │- │X │X │
│ │phoenicurus │ │ │ │ │
├────┼─────────────────────┼───────┼────────┼───────┼───┤
│172.│PhyUoscopus collybita│- │- │X │X │
├────┼─────────────────────┼───────┼────────┼───────┼───┤
│173.│Phylloscopus │- │- │X │X │
│ │sibilatrix │ │ │ │ │
├────┼─────────────────────┼───────┼────────┼───────┼───┤
│174.│Pica pica pica │- │- │X │X │
├────┼─────────────────────┼───────┼────────┼───────┼───┤
│175.│Picoides tridactylus │- │- │X │X │
├────┼─────────────────────┼───────┼────────┼───────┼───┤
│176.│Picus canus │X │X │X │X │
├────┼─────────────────────┼───────┼────────┼───────┼───┤
│177.│Picus viridis │X │- │X │X │
├────┼─────────────────────┼───────┼────────┼───────┼───┤
│178.│Prunella modularis │X │- │X │X │
├────┼─────────────────────┼───────┼────────┼───────┼───┤
│179.│Ptyonoprocne │- │- │X │- │
│ │rupestris │ │ │ │ │
├────┼─────────────────────┼───────┼────────┼───────┼───┤
│180.│Pyrrhula pyrrhula │- │- │X │X │
├────┼─────────────────────┼───────┼────────┼───────┼───┤
│181.│Regulus ignicapillus │- │- │X │X │
├────┼─────────────────────┼───────┼────────┼───────┼──┬┤
│182.│Saxícola rubetra │- │- │X │X ││
├────┼─────────────────────┼───────┼────────┼───────┼──┼┤
│183.│Saxícola torquata │- │- │X │X ││
├────┼─────────────────────┼───────┼────────┼───────┼──┼┤
│184.│Serinus serinus │- │- │X │X ││
├────┼─────────────────────┼───────┼────────┼───────┼──┼┤
│185.│Sitia europaea caesia│X │- │X │X ││
├────┼─────────────────────┼───────┼────────┼───────┼──┼┤
│186.│Streptopelia decaocto│- │- │X │X ││
├────┼─────────────────────┼───────┼────────┼───────┼──┼┤
│187.│Streptopelia turtur │- │- │X │X ││
├────┼─────────────────────┼───────┼────────┼───────┼──┼┤
│188.│Strix aluco │- │- │X │X ││
├────┼─────────────────────┼───────┼────────┼───────┼──┼┤
│189.│Strix uralensis │- │X │- │X ││
├────┼─────────────────────┼───────┼────────┼───────┼──┼┤
│190.│Sturmis vulgaris │- │- │X │X ││
├────┼─────────────────────┼───────┼────────┼───────┼──┼┤
│191.│Sylvia atricapilla │- │- │X │X ││
├────┼─────────────────────┼───────┼────────┼───────┼──┼┤
│192.│Sylvia communis │- │- │X │X ││
├────┼─────────────────────┼───────┼────────┼───────┼──┼┤
│193.│Sylvia curruca │- │- │X │X ││
├────┼─────────────────────┼───────┼────────┼───────┼──┼┤
│194.│Sylvia nissoria │- │X │- │X ││
├────┼─────────────────────┼───────┼────────┼───────┼──┼┤
│195.│Troglodytes │- │- │X │X ││
│ │troglodytes │ │ │ │ ││
├────┼─────────────────────┼───────┼────────┼───────┼──┼┤
│196.│Turdus iliacus │- │- │X │X ││
├────┼─────────────────────┼───────┼────────┼───────┼──┼┤
│197.│Turdus merula │- │- │X │X ││
├────┼─────────────────────┼───────┼────────┼───────┼──┼┤
│198.│Turdus philomelos │- │- │X │X ││
├────┼─────────────────────┼───────┼────────┼───────┼──┼┤
│199.│Turdus pilaris │- │- │X │X ││
├────┼─────────────────────┼───────┼────────┼───────┼──┼┤
│200.│Turdus torquatus │- │- │X │X ││
├────┼─────────────────────┼───────┼────────┼───────┼──┼┤
│201.│Turdus viscivorus │- │- │X │X ││
├────┼─────────────────────┼───────┼────────┼───────┼──┼┤
│202.│Upupa epops │X │- │X │X ││
├────┼─────────────────────┼───────┼────────┼───────┼──┼┤
│203.│Vanellus vanellus │- │- │X │X ││
└────┴─────────────────────┴───────┴────────┴───────┴──┴┘
Pentru fiecare din elementele criteriu a fost întocmită o fişă sintetică anaitică ce cuprinde toate elementele relevante cu privire la biologia, ecologia, răspândirea - la nivel naţional şi la nivelul Geoparcului Platoul Mehedinţi, măsuri de gestiune conservativă. În baza acestor fişe s-au stabilit măsurile de conservare aplicabile la nivelul GPMh. 2.4. Informaţii biologice/ecologice Pentru fiecare specie în parte a fost întocmită o Fişă sintetică, ce cuprinde aspecte asupra biologiei şi ecologiei fiecărei specii de interes conservative. 2.5. Abundenţa/populaţia elementelor reprezentative din anexele Directivelor sau alte specii importante - după caz La estimarea abundenţei/populaţiilor elementelor reprezentative din anexele Directivelor sau a altor specii importante au fost luate în considerare atât date anterioare - publicaţii, studii, informaţii transmise personal de specialişti, cât şi date preluate de la populaţia locală - în cazul unor specii familiare, făcându-se însă în cea mai mare parte în baza studiilor de teren realizate în perioada 2013-2014 de corpul de experţi implicaţi în realizarea temei. Metodologia de lucru a presupus următoarele etape: - cuantificarea numărului de indivizi de pe suprafeţe de probă reprezentative; – evaluarea spaţială a domeniului arealografic potenţial prin analiza diferenţiată a cerinţelor ecologice ale fiecărei specii în parte, făcând apel la tehnologia GIS; – alegerea unui interval de estimare relevant pentru fiecare specie în parte, fiind considerate - pentru majoritatea speciilor doar stadiile adulte şi făcând excepţie de stadiile preimaginale - ponte, larve, pupe, juvenili, subadulţi; un astfel de model rămâne superpozabil sistemelor existente şi dezvoltate la nivel naţional/internaţional, relevanţa cuantificării păstrându-se în mod obiectiv: Situaţia este prezentată sintetic, în ordine alfabetică, în matricea de mai jos: Tabel nr. 4
┌────────────────┬─────────────────────┐
│Specii │Abundenţă/populaţie │
├────────────────┼─────────────────────┤
│Actitis │Specie comună. │
│hypoleucos │Populaţie estimată: │
│ │150-400 perechi; │
├────────────────┼─────────────────────┤
│AegithaJos │Specie comună. │
│caudătus │Populaţie estimată: │
│ │100-300 perechi; │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Specie relativ │
│ │comună, însă cu o │
│Anguis fragilis │prezenţă discretă. │
│ │Populaţie estimată: │
│ │3.000-5.000 exemplare│
│ │adulte; │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Specie cu areal mare,│
│ │ce acoperă şi areale │
│ │din PN Domogled- │
│A quila │Valea Cernei, │
│chrysaetos │observabilă în zonele│
│ │înalte. │
│ │Populaţie estimată: │
│ │1-2 perechi; │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Specie comună. │
│Athene noctua │Populaţie estimată: │
│ │50-80 perechi; │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Specia a fost │
│ │semnalată de pe │
│ │cursul superior al │
│Austropotamobius│văilor Coşuştei şi │
│torrentium │Isvema. │
│ │Populaţie estimată: │
│ │50-100 exemplare │
│ │adulte. │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Specia nu a fost │
│ │regăsită în decursul │
│ │studiilor anterioare │
│Barbastelîa │- 2007-2008 sau ce au│
│barbastellus │stat la baza │
│ │fundamentării │
│ │prezentului Plan de │
│ │management │
│ │-2013-2015. │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Specie relativ comună│
│Barbus │în cursurile de apă. │
│meridionaîis │Populaţie estimată: │
│ │15.000-20.000 │
│ │exemplare adulte; │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Prezenţă comună, │
│ │asociată de regulă │
│ │habitatelor -în │
│ │contextul Geaparculw │
│Bombina │Platoul Mehedinţi │
│variegata │antropice/ │
│ │antropizate; │
│ │Populaţie estimată: │
│ │30.000-50.000 │
│ │exemplare adulte; │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Specia nu a fost │
│ │regăsită în decursul │
│ │studiilor anterioare │
│ │- 2007-2008 sau ce au│
│ │stat la baza │
│ │fundamentării │
│ │prezentului Plan de │
│ │management │
│Bon asa bonasîa │-2013-2015. Cu toate │
│ │acestea, dat fiind │
│ │comportamentul extrem│
│ │de sfios al speciei, │
│ │prezenţa este │
│ │considerată cel puţin│
│ │ca potenţială, în │
│ │zonele mai înalte; │
│ │Populaţie estimată: │
│ │2-10 perechi; │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │O singură semnalare │
│ │certă din zona │
│Bubo buba │Obârşia Cloşani. │
│ │Populaţie estimată: │
│ │1-2 perechi. │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Larg răspândită, însă│
│ │cu prezenţă discretă;│
│Bufo bufo │Populaţie estimată: │
│ │1.000-2.000 exemplare│
│ │adulte; │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Specie mai puţin │
│ │comună decât B. bufa,│
│Bufo viridis │cu prezenţă discretă.│
│ │Populaţie estimată: │
│ │300-500 exemplare │
│ │adulte; │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Haiticurile rămân │
│ │extrem de mobile, │
│ │acoperind şi areale │
│Caniş lupus │din PN Domogled-Valea│
│ │Cernei. │
│ │Populaţie estimată: │
│ │4-5 indivizi adulţi; │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Specie comună. │
│Capreolus │Populaţie estimată: │
│capreolus │200-300 exemplare │
│ │adulte; │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Specie relativ comună│
│Caprimulgus │însă discretă. │
│europaeus │Populaţie estimată: │
│ │100-200 pciociii; │
├────────────────┼─────────────────────┤
│Carduelis │Specie comună. │
│cannabina │Populaţie estimată: │
│ │300-600 perechi; │
├────────────────┼─────────────────────┤
│Carduelis │Specie comună │
│carduelis │Populaţie estimată: │
│ │300-600 perechi; │
├────────────────┼─────────────────────┤
│Carduelis │Specie comună. │
│chloris │Populaţie estimată: │
│ │300-600 perechi; │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Specie rară, │
│ │localizată la nivelul│
│Cerambyx cerdo │stejăretelor; │
│ │Populaţie estimată: │
│ │500-1000 exemplare │
│ │adulte; │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Specie extrem de │
│ │mobilă, prezentă în │
│ │mare parte din │
│ │Geoparcul Platoul │
│Cervus elaphus │Mehedinţi, observabil│
│ │în mod curent în │
│ │zonele înalte. │
│ │Populaţie estimată: │
│ │50-100exemplare │
│ │adulte; │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Specia nu a fost │
│ │regăsită în decursul │
│ │studiilor anterioare │
│ │- │
│Chilosfoma │2007-2008 sau cc au │
│banaticnm │stat la baza │
│ │fundamentării │
│ │prezentului Plan de │
│ │management │
│ │-2013-2015. │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Specie comună în │
│ │special în zonele │
│Ciconia cicon ia│joase ale Geoparcului│
│ │Platoul Mehedinţi. │
│ │Populaţie estimată: │
│ │100-150 perechi; │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │O singură semnalare │
│ │certă de la Peştera │
│ │Topolniţa; mai multe │
│ │osbervaţii ocazionale│
│Ciconia nigra │în etajele mai înalte│
│ │spre limita cu PN │
│ │Doinogled - Valea │
│ │Cernei, │
│ │Populaţie estimată: 1│
│ │pereche. │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Specie prezentă în │
│ │lungul cursurilor mai│
│Cinclus cinclus │importante de ape. │
│ │Populaţie estimată: │
│ │30-50 perechi; │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Specie observată în │
│Circaetus │zonele joase -SE. │
│gallicus │Populaţie estimată: │
│ │3-5 perechi; │
├────────────────┼─────────────────────┤
│Coccothraustes │Specie comună. │
│coccothraustes │Populaţie estimată: │
│ │100-200 perechi; │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Specia a fost │
│ │întâlnită în amonte │
│ │de localitatea │
│ │Rudina, în │
│Coenagrion │proximitatea │
│mercuriale │localităţii Bârda şi │
│ │NE de localitatea │
│ │Schitul Topolniţei. │
│ │Populaţie estimate: │
│ │50-100 exemplare │
│ │adulte; │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Specie cu prezenţă │
│ │discretă, relativ │
│ │greu de observat, dai│
│Coronella │fiind faptul că se │
│austriaca │retrage rapid în │
│ │locurile de adăpost. │
│ │Populaţie estimata: │
│ │1.000-1.500 exemplare│
│ │adulte; │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Specie care acoperă │
│ │însă teritorii vaste.│
│Corvus corax ├─────────────────────┤
│ │Populaţie estimată: │
│ │50-70 perechi; │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Specie prezentă în │
│ │multe din cursurile │
│ │de ape, în special │
│Cottus gobio │spre etajele mai │
│ │înalte. │
│ │Populaţie estimată: │
│ │5.000-10.000 │
│ │exemplare adulte; │
├────────────────┼─────────────────────┤
│Dendrocopos │Specie rară. │
│leucotos │Populaţie estimată: │
│ │20-30 perechi; │
├────────────────┼─────────────────────┤
│Dendrocopos │Specie comună. │
│medius │Populaţie estimată: │
│ │50-100 perechi; │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Specie mai comună în │
│ │zonele mai joase şi │
│Dendrocopus │în preajma │
│syriacus │localităţilor; │
│ │Populaţie estimată: │
│ │20-30 perechi; │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Specie rară, în │
│Dryocopus │special în zonele │
│martins │înalte. │
│ │Populaţie estimată: │
│ │20-30 perechi; │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Specie comună. │
│Emberiza cia │Populaţie estimată: │
│ │50 perechi; │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Specie relativ │
│ │comună, prezentă în │
│Emberiza │special în zonele mai│
│hortulana │joase. │
│ │Populaţie estimată: │
│ │50-100 perechi; │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Specie localizată, │
│ │semnalată de la │
│ │nivelul câtorva │
│Emvs orbicularis│bălţi. │
│ │Populaţie estimată: │
│ │50-100 exemplare │
│ │adulte; │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Specie relativ │
│Erithacus │comună. │
│rubecula │Populaţie estimată: │
│ │100 perechi; │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │O singură semnalare │
│ │certă dc la Peştera │
│Falco peregrinus│Topolniţa. │
│ │Populaţie estimată: 1│
│ │pereche. │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Specie localizată. │
│Falco subbuteo │Populaţie estimată: │
│ │10-150 perechi; │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Specic comună. │
│Falco tinmmculus│Populaţie estimată: │
│ │30-50 perechi; │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Specie cu prezenţă │
│ │discretă. │
│Felis silvestris│Populaţie estimată: │
│ │500-100 exemplare │
│ │adulte; │
├────────────────┼─────────────────────┤
│Ficedula │Specie comună. │
│albicollis │Populaţie estimată: │
│ │200-300 perechi; │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Specie relativ │
│ │comună, prezentă în │
│Ficedula parva │special în zonele mai│
│ │joase. │
│ │Populaţie estimată: │
│ │50-100 perechi; │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Specie localizată, │
│ │apărând de regulă în │
│ │zonele mai joase ale │
│ │Geoparcului, de │
│Hyla arbórea │regulă în etajul │
│ │stejarului. │
│ │Populaţie estimată: │
│ │1.000-2.000 exemplare│
│ │adulte; │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Specie comună. │
│Lacerta agilis │Populaţie estimată: │
│ │50.000-100.000 │
│ │exemplare adulte; │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Specie comună. │
│Lacerta │Populaţie estimată: │
│praticola │50.000-100.000 │
│ │exemplare adulte; │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Specie comună. │
│Lacerta viridis │Populaţie estimată: │
│ │50.000-100.000 │
│ │exemplare adulte; │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Specie localizată. │
│Lanius collurio │Populaţie estimată: │
│ │50-100 perechi; │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Specie localizată la │
│ │nivelul stejăretelor;│
│Lucamts cervus │Populaţie estimată: │
│ │30.000 - 100.000 │
│ │exemplare adulte; │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Specie localizată. │
│Lullula arbórea │Populaţie estimată: │
│ │50-100 perechi; │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Specie comună, │
│ │prezentă în special │
│Merops apiaster │în zonele joase. │
│ │Populaţie estimată: │
│ │50-200 perechi; │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Specia a fost │
│ │semnalată de la │
│ │Topolniţa, Obârşia │
│Miniopterus │Cloşani, Baia de │
│schreibersii │Aramă şi Isverna. │
│ │Populaţie estimată: │
│ │50-150 exemplare │
│ │adulte; │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Specie localizată în │
│ │arboretele decidue │
│Morimus │sau de amestec; │
│ftunereus │Populaţie estimată: │
│ │3.000 - 5.000 │
│ │exemplare adulte; │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Specie comună. │
│Motacilla alba │Populaţie estimată; │
│ │500-1000 perechi; │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Spccic relativ │
│ │comună, întâlnită în │
│ │special în etajele │
│ │mai înalte pe timpul │
│Motaciiia │verii. însă primăvara│
│cinerea │devreme şi toamna │
│ │poate fi întânită în │
│ │zonele mai joase- │
│ │pasaj. │
│ │Populaţie estimată: │
│ │300 perechi; │
├────────────────┼─────────────────────┤
│Muscícapa │Specie comună. │
│striata │Populaţie estimată: │
│ │200-300 perechi; │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Specia a fost │
│ │semnalată de la │
│Myotis │Cireşu. │
│bechsteinii ├─────────────────────┤
│ │Populaţie estimată: │
│ │50-150 exemplare │
│ │adulte; │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Specia nu a fost │
│ │regăsită în decursul │
│ │studiilor anterioare │
│ │- 2007-2008 sau ce au│
│Myotis blythii │stat la baza │
│ │fundamentării │
│ │prezentului Plan de │
│ │management │
│ │-2013-2015. │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Specia a fost │
│ │semnalată de la │
│Myotis │Cireşu şi Baia de │
│capaccinii │Aramă. Populaţie │
│ │estimată: 50-150 │
│ │exemplare adulte; │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Specia a fost │
│ │semnalată de la │
│ │Obârşia Cloşani, │
│Myotis myotis │Isvema şi Baia de │
│ │Aramă. │
│ │Populaţie estimată: │
│ │200-300 exemplare │
│ │adulte; │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Specia a fost │
│ │semnalată de la Baia │
│ │de Aramă, Cireşu, │
│Neontys anomahis│Motrn Sec şi Bulba; │
│ │Populaţie estimată: │
│ │10.000-20.000 │
│ │exemplare; │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Specie localizată; │
│Neptis hylcts │Populaţie estimată: │
│ │10.000-30.000 │
│ │exemplare adulte; │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Specie întâlnită │
│ │relativ comunîn │
│Oriolus oriolus │special în zonele mai│
│ │joase şi lunci. │
│ │Populaţie estimată: │
│ │100-200 perechi; │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Specie localizată. │
│Otus scops │Populaţie estimată: │
│ │8-10 perechi; │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Specie localizată în │
│ │zona pajiştilor │
│Paracaloptenus │uscate, cu sol │
│caloptenoides │scheletic; │
│ │Populaţie estimată: │
│ │300-1000 exemplare │
│ │adulte; │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Specia nu a fost │
│ │întâlnită în teren în│
│ │perioada studiilor de│
│Pelobates fuscus│teren din 2013-2014; │
│ │o singură semnalare a│
│ │fost făcută în anul │
│ │2007 -un singur │
│ │exemplar de la Balta.│
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Specie observată în │
│Pernis apivorus │zonele joase -SE. │
│ │Populaţie estimată: │
│ │1-2 perechi; │
├────────────────┼─────────────────────┤
│Phoenicurus │Specie comună. │
│phoenicurus │Populaţie estimată: │
│ │300-500 perechi; │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Specie comună. │
│Picus canus │Populaţie estimată: │
│ │50-100 perechi; │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Specie întâlnită │
│ │frecvent, în special │
│Picus viridis │în zonele mai înalte.│
│ │Populaţie estimată: │
│ │50-200 perechi; │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Specie comună. │
│ ├─────────────────────┤
│Podarcis muralis│Populaţie estimată: │
│ │150.000-500.000 │
│ │exemplare adulte; │
├────────────────┼─────────────────────┤
│Prunella │Specie comună. │
│modularis │Populaţie estimată: │
│ │200-400 perechi; │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Specie comună. │
│Rana dalmatina │Populaţie estimată: │
│ │5.000-10.000 │
│ │exemplare adulte; │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Specie comună în │
│ │zonele de băltire, │
│ │mlaştini, iazuri, │
│ │tăuri, apărând şi în │
│Rana ridibunda │pajiştile inundate │
│ │temporar. │
│ │Populaţie estimată: │
│ │3.000-4.000 exemplare│
│ │adulte; │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Specie comună. │
│Rana temporaria │Populaţie estimată: │
│ │5.000-10,000 │
│ │exemplare adulte; │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Specia a fost │
│ │semnalată de la │
│ │Topolniţa, Obârşia │
│Rhinolophus │Cloşani, Isverna şi │
│blasii │Baia de Aramă. │
│ │Populaţie estimată: │
│ │200-300 exemplare │
│ │adulte; │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Specia a fost │
│ │semnalată de la │
│Rhinolophus │C'ireşu, Ponoare, şi │
│euryale │Baia de Aramă. │
│ │Populaţie estimată: │
│ │300-500 exemplare │
│ │adulte; │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Specia a fost │
│ │semnalată de la │
│ │Cireşu, Obârşia │
│ │Cloşani, Balta, │
│Rhinolophus │Isverna, Motru Sec, │
│ferntmeqttinum │Ponoare şi Baia de │
│ │Aramă. │
│ │Populaţie estimată: │
│ │300-500 exemplare │
│ │adulte; │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Specia a fost │
│ │semnalată de la │
│Rhinolophus │Cireşu şi Isverna. │
│hipposideros │Populaţie estimată: │
│ │50-100 exemplare │
│ │adulte; │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Specia nu a fost │
│ │regăsită în decursul │
│ │studiilor anterioare │
│Sahanejewia │- 2007-2008 sau ce au│
│auretía │stat la baza │
│ │fundamentării │
│ │prezentului Plan de │
│ │management │
│ │-2013-2015. │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Specie localizată, │
│ │apărând de regulă în │
│Salamandra │etajele mai înalte │
│salamandra │ale Geoparcuiui. │
│ │Populaţie estimată: │
│ │1.000-2.000 exemplare│
│ │adulte; │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Specie comună. │
│Sciurus vulgaris│Populaţie estimate: │
│ │100-200 exemplare; │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Specie comună. │
│Sitia europaea │Populaţie estimată: │
│ │400-600 perechi; │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Specie observată │
│ │sporadic în zonele │
│Strix uralensis │mai înalte -N-NNV │
│ │Populaţie: 2-3 │
│ │perechi │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Specie comună. │
│Sus scrofa │Populaţie estimată: │
│ │300-500 exemplare │
│ │adulte; │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Specie comună. │
│Sylvia nissoria │Populaţie estimată: │
│ │150-300 perechi; │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Specia este prezentă │
│ │în etajele joase. │
│Testudo hermanni│Populaţie estimată: │
│ │500-1000 exemplare │
│ │adulte; │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Prezenţă localizată; │
│Triturus │Populaţie estimată: │
│cristatus │200-300 exemplare │
│ │adulte; │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Prezenţă localizată; │
│Triturus │Populaţie estimată: │
│vulgaris │200-300 exemplare │
│ │adulte; │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Specic comună. │
│Upupa epops │Populaţie estimată: │
│ │150-300 perechi; │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Specie cu un areal │
│ │foarte mare ce │
│ │acoperă zone şi din │
│ │PN Domogled-Valea │
│ │Cernei, prezent în │
│Ursus arctos │special în zona │
│ │înaltă; 5-7 semnalări│
│ │certe în perioada │
│ │2013-2014; │
│ │Populaţie estimată: │
│ │2-3 indivizi adulţi. │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Specie localizată. │
│Vipera ammodytes│Populaţie estimată: │
│ │300-500 exemplare │
│ │adulte; │
└────────────────┴─────────────────────┘
2.6. Date referitoare la cele mai importante biotopuri - tipuri de habitate (Anexa I Directiva "Habitate") - asociaţii vegetale, după caz Descrierea, analiza şi clasificarea vegetaţiei naturale prin metoda fitosociologică este una dintre tematicile preferate şi consacrate în ştiinţa românească. Manualul de interpretare a habitatelor din Uniunea Europeană - EUR 27 face însă uz de tipuri de habitate, uneori cu scurte referinţe cenotaxonomice. O primă încercare de legătură între cele două abordări a reprezentat-o clasificarea multiplă din monografia lui Doniţă et al. - 2005, 2006. O interpretare reală însă, a acestor habitate, Natura 2000, prezente în România, din punct de vedere al vegetaţiei - asociaţiilor vegetale corespunzătoare este realizată în "Manualul de interpretare a habitatelor" - Gafta & Mountford, 2008. Habitatul, în accepţiunea dată în Directiva Habitate şi preluată pentru programul Natura 2000, reprezintă de fapt un ecosistem sau grup de ecosisteme - Doniţă et al., 2005. Acest lucru rezultă evident din denumirea şi descrierea tipurilor de habitate, în care se fac referiri nu numai la caracteristicile ecotopului, dar în special la cele ale biocenozelor ce ocupă staţiunile respective. Un cenotaxon - elementar sau inferior trebuie să corespundă unui singur tip de habitat Natura 2000, condiţie impusă de necesitatea individualizării cât mai clare a tipurilor de habitate. Această corespondenţă s-a realizat ţinând cont de optimul ecologic al comunităţilor vegetale, deoarece unele pot apărea - sub formă de subasociaţii sau variante regionale - în mai multe tipuri de habitate. Unui tip de habitat Natura 2000 îi pot corespunde mai multe asociaţii vegetale sau cenotaxoni inferiori, atât datorită conotaţiei ecologice relativ largi atribuită tipului de habitat, cât şi numeroaselor combinaţii de specii vegetale - "species assemblages" ce se pot forma în staţiuni diferite, dar ecologic echivalente. Simpla prezenţă a unor specii de plante, indicate în Manualul de interpretare a habitatelor din UE ca importante pentru caracterizarea şi identificarea unor tipuri de habitate, nu implică obligatoriu existenţa în teren a habitatelor corespunzătoare. În general, speciile de recunoaştere trebuie să fie integrate în biocenoze bine conturate, a căror sinecologie reflectă condiţiile abiotice ale habitatului respectiv. În cele ce urmează sunt prezentate în mod succint aspectele cele mai relevante asupra habitatelor de interes conservativ de la nivelul Geoparcului Platoul Mehedinţi: 2.6.1. Tipuri de habitate Natura 2000 Definirea categoriilor de habitate a pornit de la Manualul de interpretare a habitatelor europene, continuând cu realizarea corespondenţelor de la nivel naţional, în baza releveelor botanice realizate pe amplasamentele studiate. O distribuţie a habitatelor de interes conservativ, identificate este prezentată în cartogramele de mai jos. 40A0 * Tufărişuri subcontinentale peri-panonice Tufărişurile peripanonice se instalează pe cornetele calcaroase - care marchează aliniamentul de călcare jurasice din cadrul autohtonului danubian, desfăşurat pe direcţia NE-SV, situate între unitatea podişurilor - est şi zona depresionară -centru a Podişului Mehedinţi. Această zonă calcaroasă este străbătută de numeroare râuri, cum ar fi Coşuştea, Topolniţa, Camena, care formează chei şi alte formaţiuni calcaroase, numite cornete, cele mai populare fiind: Cornetul Cerboanii - 810 m, Cornetul Babelor - 770 m şi Cornetul Bălţii - 701 m; altele, cu altitudine mai mică - sub 575 m, se întâlnesc în zona Ponoarele: Răiculeşti, Băluţa şi Gărdăneasa. Vegetaţia acestor cornete este reprezentată de tufărişuri de liliac - Syringa vulgaris, mojdrean - Fraxinus ornus şi corn - Cornus mas, de unde şi numele de cornet pe care-l poartă aceste formaţiuni. Răspândirea habitatului în geoparc: Cireşu, Jupâneşti, Marga, Ponoare, Isverna, Camena, Gorganu. Ameninţări: degradarea prin păşunat când este în contact cu pajişti, defrişare pentru mărirea suprafeţelor de păşunat sau a unor culturi, incendierea, intrarea în succesiune - în caz de habitat secundar. Recoltarea rămurelelor înflorite de liliac pentru comercializare, nerespectarea normelor de exploatare, turismul necontrolat. De aici necesitatea unor măsuri sporite de control. 6210 * Pajişti uscate seminaturale şi faciesuri cu tufărişuri pe substrat calcaros - Festuco-Brometalia Pajişti calcaroase, xerofile până la mezoxerofile, din Festuco-Brometea. Acest habitat este format, în Geoparcul Platoul Mehediinţi, din pajişti stepice sau subcontinentale - Festucetalia valesiacae. Aceste pajişti au origine parţial naturală, parţial antropogenică: ele sunt pajişti secundare defrişărilor pădurilor de gorun şi carpen - Brachypodio pinnati-Festucetum rupicolae şi Danthonio-Brachypodietum pinnati, pajişti secundare instalate pe locul unor livezi sau vii părăsite/desfiinţate - Agrostio-Festucetum valesiacae. Răspândirea habitatului în geoparc: Jupâneşti, Cireşu, Ponoare, Marga, Godeanu, Gorganu, Selişte, Isverna, Cornetul mic, Bahna, Sfodea, Zăton, Păuneşti. Ameninţări: suprapăşunatul cu oi sau capre; invazia pajiştilor de către specii de arbuşti: arbuştii reduc cantitatea de nutrienţi din sol şi diversitatea speciilor ierboase de pe pajişti. Cele mai agresive specii care se pot extinde pe pajişti sunt păducelul - Crataegus monogyna şi porumbarul - Prunus spinosa, trandafirul sălbatic - Rosa canina şi salcâmul - Robinia pseudoacacia; incendierea necontrolată, care favorizează invazia cu specii ruderale şi arbuşti spinoşi; eroziunea solului; exploatarea de calcar; înmulţirea speciilor ruderale şi străine - alohtone; turismul; poluare atmosferică; intensificarea folosirii ca pajişte; utilizarea îngrăşămintelor cu azot; folosirea ariei habitatului pentru împădurire, mai ales cu pini. Practicile de management au rolul de a minimaliza sau de a stopa acţiunea factorilor de impact asupra habitatului. Vot fi emişi în funcţie de factorii de impact. Întreţinerea în mod tradiţional a acestor pajişti are următoarele beneficii: ● Reducerea sau prevenirea eroziunii solului, în special în zone instabile din punct de vedere geologic, cu pante erodate; ● Stocarea carbonului atmosferic, care altfel contribuie la schimbarea climatică; ● Asigurarea unei bănci de gene pentru plante cultivate, medicinale şi horticole; ● Pajiştile bogate în floră spontană generează venituri pentru industria turismului oferind spaţiul perfect pentru drumeţii, călărie, activităţi artistice. 6430 Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan şi alpin Comunităţi higrofile şi nitrofile de ierburi înalte, de-a lungul cursurilor de apă şi lizierelor forestiere, aparţinând ordinelor Glechometalia hederaceae şi Convolvuletalia sepium - Senecion fluviatilis, Aegopodion podagrariae, Convolvulion sepium, Filipendulion. Răspândirea habitatului în geoparc: Valea Topolniţa, Valea Coşuştea, Valea Bahnei, Camăna, Isverna, Podeni. Ameninţări: realizarea desecărilor, a defrişărilor, incendierilor şi a construirii de drumuri forestiere, introducerea de specii colonizatoare şi invazive. 6520 Fâneţe montane În teritoriul studiat există pajişti utilizate în regim de fâneţe dominate de Agrostis capillaris, cu absenţa specie Festuca rubra. Aceste fitocenoze aparţin as. Anthoxantho - Agrostetum capillare Silinger 1933 - sin.: Agrostetum tenuis Szafer, Pawl. et Kulkz. 1923 Agrostetum tenuis montanum Islerr 1933, Agrostetum tenuis biharicum Resmeriţă 1965, Festuceto- Agrostetum tenuis montanum Csuros et Resmeriţă 1960, Hypochoeri radicatae-Agrostetum tenuis I. Pop. Acestea ocupă platouri, pante, chiar terase mai înalte ale luncilor. Asociaţia este foarte apropiată ca alcătuire floristică şi areal de as. Festuco rubrae-Agrostetum capillare Horvat 1951 - Festuco-Agrostietum Csuros et Kaptalan 1964, fapt pentru care este foarte greu de delimitat de aceasta. Răspândirea habitatului în geoparc: Jupâneşti, zona Cireşu, Bunoaica, Schitul Topolniţa, Buseşti, Coşuştea, Polom, Ponoare, spre Băluţa, Isvera. Ameninţări: suprapăşunatul cu oi sau capre; invazia pajiştilor de către specii de arbuşti: arbuştii reduc cantitatea de nutrienţi din sol şi diversitatea speciilor ierboase de pe pajişti. Cele mai agresive specii care se pot extinde pe pajişti sunt păducelul - Crataegus monogyna şi porumbarul - Prunus spinosa, trandafirul sălbatic - Rosa canina şi salcâmul - Robinia pseudoacacia; incendierea necontrolată, care favorizează invazia cu specii ruderale şi arbuşti spinoşi; eroziunea solului; exploatarea de calcar; înmulţirea speciilor ruderale şi străine - alohtone; intensificarea folosirii ca pajişte; utilizarea îngrăşămintelor cu azot; folosirea ariei habitatului pentru împădurire, mai ales cu pini. 9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum Habitatul se dezvoltă pe versanţi mediu până la puternic înclinaţi, cu diferite expoziţii, pe culmi, pe roci calcaroase, gresii calcaroase, conglomerate şi intruziuni magmatice mezozoice, pe soluri brune de pădure profunde, cu mult pietriş şi pe soluri moderat acide, mezobazice, puternic levigate, sărace în humus. Este reprezentat de făgetele ce aparţin cl. Fagetalia sylvaticae Pawowski in Pawowski et al. 1928: păduri medio-europene colinare de fag cu Luzula luzuloides, fiind edificat de Fagus sylvatica şi având ca specie caracteristică pe Festuca drymeia. Răspândirea habitatului în geoparc: pădurea Camena, Pădurea de la Poiana Mică, Ciolanul Mare la limita Geoparcului, pădurile de la Piatra Gornăţenilor, Valea Coşuştei, Culmea Coşuştei, Isverna - supra Potcoava, Pădurile de la Furca Lupşei. Ameninţări: În urma intervenţiilor de natură antropică prin care se extrag speciile de mai mare valoare economică, precum fagul, compoziţia pădurilor se poate deregla în favoarea carpenului. Ca urmare, s-ar putea înregistra o scădere a capacităţii protective a noilor arborete. Ameninţările potenţiale mai pot apare şi în legătură cu nerespectarea normelor de exploatare, atunci când vătămările solului şi distrugerea seminţişului şi a stratului ierbaceu ajung să depăşească limitele normale. De aici necesitatea unor măsuri sporite de control. 9150 Păduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion Având în vedere că făgetele subtermofile din sud-vestul ţării reprezintă o tranziţie între făgetele carpatice - Symphyto-Fagion şi cele ilirice - Aremonio-Fagion şi sunt extrazonale în ţara noastră, deoarece apar exclusiv pe substrate carbonatice, aria cercetată a fost bara calcaroasă care se întinde începând de la Camena - Colţul Pietrii până spre Motru Sec. Habitatul este reprezentat prin varianta românească: R4111 Păduri sud-est carpatice de fag - Fagus sylvatica şi brad - Abies alba cu Cephalanthera damasonium. Răspândirea habitatului în geoparc: Camena - Colţul Pietrii - inclusiv, Ciolanu Mare, Piatra Coşuştei, Culmea Coşuştei, Pietrele Albe, Isverna - pădurile din imediata apropiere a tufărişurilor peripanonice, Potcoava, Valea Domnişoarelor - spre Beletina, Pietrele Cerbului spre Vârful lui Stan, limita cu PNDVC la Godeanu, pădurile de la Poiana Mică, Vârtoape şi de pe valea Gorganu, spre Motru Sec. Ameninţări: management forestier intensiv, ciclu de producţie prea scurt, defrişări, poluare atmosferică, reîmpăduriri cu alte esenţe lemnoase decât cele caracteristice locului, densitate mare a vântului, care să împiedice regenerarea prin roadere a lujerilor tineri. În urma intervenţiilor de natură antropică prin care se extrag speciile de mai mare valoare economică, precum fagul, compoziţia pădurilor se poate deregla în favoarea carpenului. 91K0 Păduri ilirice de Fagus sylvatica - Aremonio-Fagion Făgetele subtermofile din sud-vestul ţării reprezintă o tranziţie între făgetele carpatice - Symphyto-Fagion şi cele ilirice - Aremonio-Fagion şi sunt extrazonale în ţara noastră, deoarece apar exclusiv pe substrate carbonatice. Habitatul Natura 2000 91K0 este reprezentat în teritoriul Geoparcului prin variantele: R4112 Păduri balcanice de fag - Fagus sylvatica cu Aremonia agrimonoides; R4115 Păduri balcanice de fag - Fagus sylvatica cu Geranium macrorrhizum; R4121 Păduri balcanice de fag - Fagus sylvatica şi alun turcesc - Corylus colurna cu Knautia drymeia. Răspândirea habitatului în geoparc: Culmea Coşuştei, Camena, Crovul lui Gherghină, Piatra Coşuştea, Culmea Coşuştea, Isverna - Potcoava, Valea Domnişoarelor, pădurile de la Godeanu - Piatra Plânsului, Valea Gorganu, Vârtoape. Ameninţări: În urma intervenţiilor de natură antropică prin care se extrag speciile de mai mare valoare economică, precum fagul compoziţia pădurilor se poate deregla în favoarea carpenului. De asemenea extragerea alunului turcesc - Corylus colurna - specie de pe LRN. Ca urmare, s-ar putea înregistra o scădere a capacităţii protective a noilor arborete. Ameninţările potenţiale mai pot apare şi în legătură cu nerespectarea nerespectarea normelor de exploatare, atunci când vătămările solului şi distrugerea seminţişului şi a stratului ierbaceu ajung să depăşească limitele normale. De aici necesitatea unor măsuri sporite de control. 91L0 Păduri ilirice de stejar cu carpen - Erythronio-Carpinion Habitatul 91L0 este reprezentat în teritoriu de variant R4127 Păduri mixte de stejar - Quercus dalechampii, fag - Fagus sylvatica şi tei argintiu - Tilia tomentosa cu Erythronium dens-canis. Se dezvoltă pe versanţi slab-mediu înclinaţi, cu expoziţii diverse, funduri de văi, coame, platouri, pe diverse roci: molase, marne, gresii calcaroase, pe soluri de tip eutricambosol, profunde, slab acide, eubazice, hidric optimale, eutrofice. Răspândirea habitatului în geoparc: Jupâneşti, Valea Bahnei, zona Cireşu - Peţime la sorb, Valea Topolniţei: între Sfodea şi Schitul de Jos Topolniţa, Cornetul Băii, Pistriţa. Ameninţări: management forestier intensiv, ciclu de producţie prea scurt, defrişări, poluare atmosferică, reîmpăduriri cu alte esenţe lemnoase decât cele caracteristice locului, densitate mare a vântului, care să împiedice regenerarea prin roadere a lujerilor tineri. În urma intervenţiilor de natură antropică prin care se extrag speciile de mai mare valoare economică, precum fagul, stejarul, compoziţia pădurilor se poate deregla în favoarea carpenului. Ca urmare, s-ar putea înregistra o scădere a capacităţii protective a noilor arborete. Ameninţările potenţiale mai pot apare şi în legătură cu nerespectarea normelor de exploatare, atunci când vătămările solului şi distrugerea seminţişului şi a stratului ierbaceu ajung să depăşească limitele normale. De aici necesitatea unor măsuri sporite de control. 9180* Păduri din Tilio-Acerion pe versanţi abrupţi, grohotişuri şi ravene Păduri mixte formate din specii de amestec - Acer pseudoplatanus, Fraxinus excelsior, Ulmus glabra, Tilia cordata de pe grohotişuri, versanţi stâncoşi abrupţi sau coluvii grosiere ale versanţilor, în special pe substrate calcaroase, dar şi pe substraturi silicatice. Răspândirea habitatului în geoparc: Schitu Topolniţa - Mânăstirea Topolniţa; Bahna, Coşuştea. Ameninţări: construcţia de drumuri forestiere; distrugerea regenerărilor naturale în habitatele forestiere; nerespectarea normelor silvice. 8310 Peşteri în care accesul publicului este interzis Peşteri închise accesului public, inclusiv lacurile şi izvoarele subterane ale acestora, ce adăpostesc specii specializate sau strict endemice, sau care au o importanţă deosebită pentru conservarea speciilor din Anexa II - ex. lilieci, amfibieni. Răspândirea habitatului în geoparc: peşterile Isverna, Topolniţa, Epuran, Ponoare Ameninţări: construcţia de drumuri forestiere;distrugerea regenerărilor naturale în habitatele forestiere; nerespectarea normelor silvice. 8160* Comunităţi daco-balcanice pioniere pe grohotişuri mobile cu Achnatherum calamagrostis Grohotişurile calcaroase sau marnoase din etajele colinar şi montan, ce se extind în regiunile montane - alpine şi subalpine, adesea în staţiuni uscate şi calde, în asociere cu comunităţi vegetale din Stipetalia calamagrostis. Răspândirea habitatului în geoparc: au fost identificate areale punctiforme în zona stâncăriilor de la Isverna Ameninţări: Păşunatul în special cu caprine. 9530* Păduri-rarişti sud-est carpatice de pin negru - Pinus nigra ssp. banatica cu Genista radiata Păduri din etajul montan mediteranean, pe substrat dolomitic - mare toleranţă la magneziu, dominate de pini din grupul Pinus nigra, adesea cu o structură densă. Rariştile de pin negru - Pinus nigra subsp. pallasiana din Banat reprezintă o disjuncţie nordică a pinetelor din vestul Peninsulei Balcanice - subtipul 42.62. Răspândirea habitatului în geoparc: au fost identificate areale punctiforme, marcate prin prezenţa elementului caracteristic: Pinus nigra ssp. Banatica în zona Camăna Ameninţări: Exploatări forestiere; neadaptarea managementului forestier. 91E0* Păduri aluviale de Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior - Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae Păduri de luncă de Fraxinus excelsior şi Alnus glutinosa ale cursurilor de apă din zona de câmpie şi etajul colinar ai Europei temperate şi boreale - 44.3: Alno-Padion; păduri de luncă de Alnus incana ale râurilor montane şi submontane din Alpi şi Apeninii de nord - 44.2: Alnion incanae; galerii arborescente formate din exemplare înalte de Salix alba, S. fragilis şi Populus nigra de-a lungul râurilor medio-europene, în etajul submontan, colinar şi zona de câmpie - 44.13: Salicion albae. Toate tipurile apar pe soluri grele - în general bogate în depozite aluviale, inundate periodic de creşterea nivelului râului - sau pârâului cel puţin o dată pe an, însă altfel bine drenate şi aerate în perioada în care debitul apei este scăzut. Stratul ierbos include întotdeauna numeroase specii de talie mare - Filipendula ulmaria, Angelica sylvestris, Cardamine spp., Rumex sanguineus, Carex spp., Cirsium oleraceum şi poate conţine diverse geofite vernale, precum Ranunculus ficaria, Anemone nemorosa, A. ranunculoides, Corydalis solida. Acest habitat include mai multe subtipuri: păduri de frasin şi anin ale izvoarelor şi râurilor aferente - 44.31 - Carici remotae-Fraxinetum; păduri de frasin şi anin ale râurilor cu curgere rapidă - 44.32 - Stellario-Alnetum glutinosae; păduri de frasin şi anin ale râurilor cu curgere lentă - 44.33 - Pruno-Fraxinetum, Ulmo-Fraxinetum; galerii montane de anin alb - 44.21 - Calamagrosti variae-Alnetum incanae Moor 1958; galerii submontane de anin alb - 44.22 - Equiseto hyemalis-Alnetum incanae Moor 1958; păduri-galerii de salcie albă - 44.13 Salicion albae. Majoritatea acestor păduri se află în contact cu pajişti umede sau cu păduri de ravene - Tilio-Acerion. Poate fi observată uneori o succesiune către Carpinion a frăsinetelor. Vegetaţia întâlnită în cadrul habitatului cuprinde următoarii cenotaxoni: Telekio speciosae- Alnetum incanae Coldea - 1986 1991; Stellario nemorum-Alnetum glutinosae - Kastner 1938 Lohmeyer 1957; Carici brizoidis- Alnetum glutinosae Horvat 1938 em. Oberd. 1953; Carici remotae- Fraxinetum Koch ex Faber 1936; Pruno padi-Fraxinetum Oberdorfer 1953; Salicetum fragilis Passarge 1957; Salicetum albae Issler 1924. Răspândirea habitatului în geoparc: au fost identificate areale punctiforme, în zona localităţilor Costeşti şi Prejna. Ameninţări: Exploatări forestiere; neadaptarea managementului forestier; afectarea zonelor ripariene; activităţi pastorale necontrolate - în special creşterea caprinelor. 2.6.2. Habitate după clasificarea naţională În Tabelul de mai jos sunt prezentate Habitatele Natura 2000 din sit precum şi corespondenţa la nivel naţional după Doniţă et. al., 2005. Tabelul nr. 5
┌────────────────────────┬─────────────┐
│ │Habitate │
│ │corespondente│
│Habitatul Natura 2000 │după │
│ │clasificarea │
│ │naţională │
├────────────────────────┼─────────────┤
│40A0 * Tufărişuri │R3116, R3123,│
│subcontinentale │R3126, R3127,│
│peri-panonice │ │
├────────────────────────┼─────────────┤
│6210 * Pajişti uscate │ │
│seminaturale şi │ │
│faciesuri cu tufărişuri │R3414 │
│pe substrat calcaros │ │
│-Festuco-Brometalia │ │
├────────────────────────┼─────────────┤
│6430 Comunităţi de │ │
│lizieră cu ierburi │ │
│înalte higrofile de la │R3707 │
│nivelul câmpiilor, până │ │
│la cel montan şi alpin │ │
├────────────────────────┼─────────────┤
│6520 Fâneţe montane │R3803, R3804 │
├────────────────────────┼─────────────┤
│8310 Peşteri în care │ │
│accesul publicului este │R6501 │
│interzis │ │
├────────────────────────┼─────────────┤
│9110 Păduri de fag de │R4110 │
│tip Luzulo-Fagetum │ │
├────────────────────────┼─────────────┤
│9150 Păduri │ │
│medio-europene de fag │R4111 │
│din Cephalanthero-Fagion│ │
├────────────────────────┼─────────────┤
│9180 * Păduri din │ │
│Tilio-Acerion pe │R4117 │
│versanţi abrupţi, │ │
│grohotişuri şi ravene │ │
├────────────────────────┼─────────────┤
│91K0 Păduri ilirice de │R4112, R4I15.│
│Fagus sylvatica │R412I │
│-Arerhonio-Fagion │ │
├────────────────────────┼─────────────┤
│91L0 Păduri ilirice de │ │
│stejar cu carpen │R4127 │
│-Eiythronio-Carpinion │ │
└────────────────────────┴─────────────┘
2.7. Hărţi cu distribuţia speciilor/habitatelor în sit La realizarea hărţilor s-au utilizat date extrase din baza de date întocmită în cadrul temei, ce a cuprins aproximativ 12.000 de intrări. Baza de date a cuprins informaţii asupra distribuţiei speciilor, desprinse din studii publicate sau puse la dispoziţie de către beneficiar - propunerea de Realizare şi implementare a planului de management pentru Geoparcul Platoul Mehedinţi realizată de Muzeul Naţional de Istorie Naturală "Grigore Antipa, Raportul privind monitorizarea speciilor şi habitatelor din Geoparcul Platoul Mehedinţi în scopul îmbunătăţirii managementului şi atingerii obiectivelor de conservare a biodiversităţii - coordonat de Lect. Dr. Nicolai Crăciun, Prof. Dr. Lotus Meşter, Dr. Adrian Ionaşcu, dar mai cu seamă date colectate direct din teren de către echipele implicate în monitorizarea şi cartarea speciilor ce au funcţionat în cadrul temei contractate de SC USI SRL. S-a făcut apel la platforma BIMS - Biodiversity Information Management System, dezvoltată de Autoritatea Centrală pentru Mediu, conform Propunerii Tehnice înaintate în cadrul procedurii de atribuire privind Revizuirea Planului de management al Geoparcului Platoul Mehedinţi. Sistemul informatic a cuprins date cu privire la răspândirea unor specii de floră şi faună, ce înglobează atât informaţia de bază - denumirea genului şi speciei, codul individual al taxonului, localizarea toponimică şi în format de localizare în sistem de coordonate cât şi elemente cu privire la atributele legate de specie - data semnalării, număr de exemplare, observaţii, după caz, în funcţie de informaţia existentă. Pentru cartarea distribuţiei, monitorizarea şi evaluarea elementelor criteriu din cadrul Geoparcului Platoul Mehedinţi s-a avut în vedere Ghidul european de monitorizare care recomandă o grilă de 10X10 Km pentru suprafaţa terestră şi 50x50 km pentru cea marină. Acest fapt se poate realiza numai la nivel naţional, deoarece la nivel regional/local nu se poate face această corelare. În cazul de faţă fiind nevoie de doar 16 astfel de grile pentru a acoperi suprafaţa întregului geoparc şi a zonelor limitrofe. Astfel, acurateţea de lucru devine slabă, valoarea informaţiei diminuându-se considerabil. Deşi în Propunerea tehnică s-a considerat o scară de lucru cu cvadrate de 10x10 kmp, în urma unei analize amănunţite s-a concluzionat că scara de lucru este prea puţin relevantă, informaţia devenind lipsită de specificitate, mult diluată, ne-fiind în măsură a conduce la măsuri de gestiune coerente. Drept pentru aceasta, s-a optat pentru o scară de lucru mai detaliată - cu un nivel de detaliu de 16 ori mai mare, cu cvadrate de 2,5x2,5 kmp. Astfel, ţinând cont de teritoriul din cadrul limitelor Geoparcului Platoul Mehedinţi şi ariile protejate suprapuse acestuia, s-a realizat o împărţire în grile de 2,5x2,5 Km care se suprapun peste caroiajul foilor de hartă româneşti 1:5000 reproiectate în Stereo '70 rezultând, 227 situri de observare. Indicativele de corespondenţă a cvadratelor cu foile de hartă - trapezele cartografice, sunt prezentate în anexe. Transpunerea informaţiei pe suport cartografic a permis generarea hărţilor de distribuţie a speciilor. Pornind de la exigenţele ecologice ale speciilor, continuând cu o analiză atentă a terenului şi integrând datele de răspândire ale speciilor, s-a realizat o modelare a nişei ecologice pentru fiecare specie în parte, modelându-se nişa ecologică a acestora şi delimitându-se arealul de răspândire unde sunt întrunite condiţiile optime de habitat şi unde măsurile de conservare trebuiesc a fi luate cu prioritate. Hărţile cu distribuţia speciilor din cuprinsul Geoparcului Platoul Mehedinţi sunt prezentate în anexe, în ordine alfabetică, pentru fiecare element parte. 2.8. Procese şi relaţii ecologice, socio-economice La nivelul Geoparcului Platoul Mehedinţi, au fost identificate ca posibile direcţii de susţinere a unor activităţi cu caracter economic cele din sferele: 1. Exploatării de resurse naturale 1.a. Silvicultura Activităţile silvoculturale ocupă în prezent o suprafaţă semnificativă la nivelul Geoparcului Platoul Mehedinţi, exploatarea forsetieră continuând în prezent pe suprafeţe extinse, în general în conformitate cu prevederile cuprinse în amenajamentele silvice. Este de dorit ca: - în continuare exploatarea forestieră să se orienteze spre o extragere a exemplarelor mai puţin valoroase - specii extrazonale, alohtone, invazive, debile, crescute din cioate, şi păstrarea speciilor valoroase, în special a celor bătrâne. – ca vârsta medie a arboretelor să crească, iar cel puţin o parte din lemnul mort - cioate, trunchiuri uscate pe picior, ramuri, să se păstreze pe amplasamente. – ca cea mai mare parte din resursă să fie utilizată şi/sau procesată local, ca lemn pentru construcţii, combustibil sau pentru revigorarea unor industrii locale de prelucrare şi meşteşugăreşti. – resursele secundare ale pădurii - vânat, fructe de pădure, ciuperci, să fie intens promovate şi valorificate cu prioritate de către comunităţile locale, prin intermediul cărora să se sprijine şi să se dezvolte iniţiative ce vizează creşterea valorii adăugate, prin care să se genereze şi un brand local. 1.b. Exploatarea resurselor minerale Exploatarea resurselor minerale nu trebuie privită ca o activitate prohibită pe teritoriul Geoparcului Platoul Mehedinţi, ca element opus însăşi temeiului de conservare al arealului. Cu toate acestea, rămâne prioritar interesul de conservare a naturii şi peisajelor, drept pentru care se impune luarea unor măsuri corect dimensionate menite a diminua amprenta proiectelor în cauză, fiind de dorit o aplicare a abordărilor de tip Biodiversity offset ce presupun: - realizarea unei evaluări ante proiect însoţită de o cuantificare a valorii intrinseci a elementelor susceptibile de a face obiectul impactului; – asumarea unui program coerent şi relevant de monitorizare pe toată durata de viaţă a obiectivului prin care să se stabilească dinamica factorilor de mediu şi să faciliteze evaluarea permanentă a relevanţei soluţiilor asumate; – aplicarea unor măsuri viabile de restaurare ecologică menite a stinge impactul generat, încă din etapele iniţiale ale proiectului de exploatare; Astfel, standardele de mediu aplicate trebuie să exceadă prevederile de ordin general, raliindu-se obiectivelor de conservare ale Geoparcului Platoul Mehedinţi. Arătăm aici şi relevanţa Ghidului "Non-energy lege mineral extraction and Natura 2000" editat de Comisia Europeană - ianuarie 2010 aplicabil cel puţin la nivelul perimetrului desemnat ca SCI. Este de dorit: - a se încuraja iniţiative locale de exploatare a resurselor minerale în cadrul unor perimetre restrânse, de mici dimensiuni - până la 3 ha care să asigure fluxul de materiale de construcţie locale atât de necesar pentru modernizarea şi extinderea infrastructurii tehnico-edilitare, ca premisă de dezvoltare a ansamblului socio-economic de la nivelul Geoparcului Platoul Mehedinţi; – a se încuraja iniţiative legate de exploatarea şi valorificarea resurselor de ape minerale şi/sau plate prin sprijinirea comunităţilor locale în a-şi dezvolta propriile puncte de îmbuteliere sau chiar procesare secundară - producerea de sucuri; astfel de proiecte pot fi integrate în soluţiile de realizare a reţelelor de ape potabile; 1.c Utilizarea resurselor energetice alternative Gradul înalt de izolare a comunităţilor locale, dispersia conacelor, face viabilă abordarea unor soluţii de utilizare a energiilor alternative, neconvenţionale, impactul de mediu, inclusiv cel asupra peisajului rămânând mai modest exprimat decât în cazul extinderii şi modernizării reţelelor aeriene. Eficienţa economică va fi la rândul său mai înaltă, o astfel de soluţie putând reprezenta un model de abordare sustenabilă. Este de dorit ca astfel de proiecte energetice să deservească în primul rând comunităţile locale, fiind orientate spre satisfacerea nevoilor proprii, fireşti de dezvoltare şi mai puţin orientate spre o producţie economică. 2. Practicile agricole 2.a. Posibilităţile de înfiinţare a unor culturi agricole înalt productive rămâne limitată la nivelul Geoparcului Platoul Mehedinţi datorită particularităţilor ecologice ale teritoriului. O valorificare în acest sens va urmări dezvoltarea ramurilor pomiculturii - aşa cum este cazul vastelor livezi din zonele de est ale Geoparcului Platoul Mehedinţi. În rest practicile agricole rămân limitate la cele tradiţionale, de subzistenţă. O soluţie în acest sens ar putea veni ca urmare a bio- şi/sau eco-certificării unor produse sau de asociere cu un brand local prin care să se poată justifica o creştere a valorii de piaţă şi generarea de venituri către populaţia locală. 2.b. Soluţiile cele mai potrivite din punct de vedere regional sunt cele legate de ramurile zootehnice, teritoriul pretându-se în ansamblul său la creşterea animalelor - în special vite mari. Se impune aplicarea unor măsuri judicioase, adecvate, de utilizare a resurselor, stabilindu-se în mod atent capacitatea de suport a pajiştilor - în baza amenajamentelor silvo-pastorale, dar şi organizarea atentă a punctelor de adăpare şi adăpost temporar. 3. Dezvoltarea turismului Dezvoltarea acestui sector economic ar fi în măsură a genera alternative viabile, extrem de profitabile pentru comunităţile locale. Cu toate acestea dependenţa strictă de infrastructură - atât căi de comunicaţie cât şi facilităţile de cazare, la care se adaugă lipsa unor reţele de prestatori de servicii - spre exemplu, nu există nici un fel de facilităţi de cazare, hotelizare, alimentaţie publică - cu excepţia unor modeste puncte de alimentare săteşti face ca întreg teritoriul Geoparcului Platoul Mehedinţi să rămână puţin permeabil turismului. 2.9. Starea actuală de conservare a habitatelor şi speciilor Conceptul de "statut de conservare favorabil" este definit în articolul 1 al directivei habitate în funcţie de dinamica populaţiilor de specii, tendinţe în răspândirea speciilor şi habitatelor şi de restul zonei de habitate. - Natura 2000 şi pădurile, C.E. Articolul 4 al Directivei 92/43/CEE afirmă în mod clar că de îndată ce o arie este constituită ca sit de importanţă comunitară, aceasta trebuie tratată în conformitate cu prevederile Articolului 6. Înainte de orice se vor lua măsuri ca practicile de utilizare a terenului să nu provoace degradarea valorilor de conservare ale sitului. Obiectivele impuse de Directiva 92/43/CEE impun menţinerea sau îmbunătăţirea statutului de conservare a habitatelor de interes comunitar. În fapt această stare de conservare trebuie asigurată pentru habitate la nivelul întregii ţări, în funcţie de reprezentativitatea fiecărui tip de habitat, urmând a fi stabilite măsurile necesare. În cazul unui habitat forestier, starea de conservare este dată de totalitatea factorilor ce acţionează asupra sa şi asupra speciilor tipice şi care îi poate afecta pe termen lung răspândirea, structura şi funcţiile, precum şi supravieţuirea speciilor tipice. Această stare se consideră favorabilă atunci când sunt îndeplinite condiţiile - Directiva 92/43/CEE, Comisia Europeană 1992: - arealul natural al habitatului şi suprafeţele pe care le acoperă în cadrul acestui areal sunt stabile sau în creştere; – habitatul are structura şi funcţiile specifice necesare pentru conservarea sa pe termen lung, iar probabilitatea menţinerii acestora în viitorul previzibil este mare; – speciile care îi sunt caracteristice se află într-o stare de conservare favorabilă. Condiţiile regăsite în zona investigată conformă starea de favorabilitate a habitatelor prin menţinerea stabilă a arealului acestora şi lipsa unor intervenţii drastice de limitare a posibilităţilor de menţinere pe anumite suprafeţe - de exemplu tăieri rase. Evaluarea stării de conservare pentru toate elementele de interes conservative de la nivelul Geoparcului Platoul Mehedinţi, este prezentată sintetic în matricea de mai jos: Tabel nr. 6
┌───────────────────────────┬──────────┐
│Element criteriu │Stare de │
│ │conservare│
├───────────────────────────┼──────────┤
│40A0* Tufărişuri │ │
│subcontinentale │Favorabil │
│peri-panonice │ │
├───────────────────────────┼──────────┤
│5130 Formaţiuni de │ │
│Juniperus communis pe │Favorabil │
│tufărişuri sau păşuni │ │
│calcaroase │ │
├───────────────────────────┼──────────┤
│6210* Pajişti uscate │ │
│seminaturale şi faccesuri │Favorabil │
│cu tufărişuri pe substrat │ │
│calcaos -Festuco Brometalia│ │
├───────────────────────────┼──────────┤
│6430 Comunităţi de lizieră │ │
│cu ierburi înalte higrofile│Favorabil │
│de la nivelul câmpiilor │ │
│până la cel montan şi alpin│ │
├───────────────────────────┼──────────┤
│6520 Fâneţe montane │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│8160* -R6115 Comunităţi │ │
│daco-balcanice pioniere pe │Favorabil │
│grohotişuri mobile cu │ │
│Achnatherum calamagrostis │ │
├───────────────────────────┼──────────┤
│8310 Peşteri în care │ │
│accesul publicului este │Favorabil │
│interzis │ │
├───────────────────────────┼──────────┤
│9110 Păduri de fag de tipul│Favorabil │
│Luzulo-Fagetum │ │
├───────────────────────────┼──────────┤
│9150 Păduri sud-est │ │
│carpatice de fag -Fagus │ │
│sylvatica şi brad -Abies │Favorabil │
│alba cu Cephalanthera │ │
│damassotiium │ │
├───────────────────────────┼──────────┤
│9180* Păduri din │ │
│Tilio-Accrion pc versanţi │Favorabil │
│abrupţi, grohotişuri │ │
│şiravene │ │
├───────────────────────────┼──────────┤
│91K0 Păduri ilirice de │ │
│Fagus sylvatica │Favorabil │
│-Aremonio-Fagion │ │
├───────────────────────────┼──────────┤
│91L0 Păduri ilirice de │ │
│stejar cu carpen │Favorabil │
│-Erythronio-Carpiniori │ │
├───────────────────────────┼──────────┤
│91E0* -R4402 Păduri │ │
│daco-getice de lunci │ │
│colinare de anin negru │Favorabil │
│-Almts glutinosa cu │ │
│Stellaria nemorum │ │
├───────────────────────────┼──────────┤
│9530* -R4218 Păduri-rarişti│ │
│sud-est caipatice de pin │Favorabil │
│negru -Pinus nigra ssp. │ │
│banatica cu Genista radiata│ │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Neptis hylas │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Coenagrion mercuriale │Neconoscut│
├───────────────────────────┼──────────┤
│Lucanus cervits │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Ceratnbyx cerdo │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Morimus fimereus │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Austropotamobius torrentium│Necunoscut│
├───────────────────────────┼──────────┤
│Chilostoma banaticum │Necunoscut│
├───────────────────────────┼──────────┤
│Paracaloptenus │Favorabil │
│caloptenoides │ │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Barbus meridionalis │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Sabanejewia aurata │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Cottus gobio │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Bombina variegata │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Triturus cristatus │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Salamandra salamandra │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Triturus vulgaris vulgaris │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Pelobates fuscus │Neconoscut│
├───────────────────────────┼──────────┤
│Bufo bufo │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Rana esculenta │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Rana ridibunda │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Rana dalmatina │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Rana temporaria │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Bufo viridis │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Hy la arbórea │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Testudo hermanni │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│A blepharus kitaihelli │Neconoscut│
├───────────────────────────┼──────────┤
│Emys orbicularis │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Lacerta viridis │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Lacerta agilis │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Lacerta praticoía │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Lacerta vivípara │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Podareis muralis │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Anguis fragilis │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Coronelía austriaca │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Natrix natrix │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Natrix tesselata │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Coluber caspius │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Vípera ammodytes │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Vípera berus │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Erinaceus concolor │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│C rocidura suaveolens │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Rhinolophus hipposideros │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Rhinolophus euryale │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Rhinolophus blasii │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Miniopterus schreibersi │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Myotis capaccinii │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Myotis bechsteini │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Rhinolophus ferrumequinum │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Myotis myotis │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Myotis blythii │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Barbastella barbastellus │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Plecotus auritus │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Neomys anomalus │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Sciurus vulgaris │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Myoxus glis │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Maries martes │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Caniş lupus │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Ursus arctos │Neadecvat │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Felis silvestris │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Cervus elaphus │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Capreolus capreolus │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Sus scrofa │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Himantoglossum caprinum │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Campanulla serrata │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Anas platyrhynchos │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Anas querquedula │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Ardea cinerea │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Ciconia nigra │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Ciconia ciconia │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Pernis apivorus │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Aquila pomarina │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Aquila chrysaetos │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Aquila heliaca │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Hieraeetus pennatus │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Circaetus gallicus │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Buteo buteo │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Falco tinnunculus │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Falco subbuteo │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Falco columbarios │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Falco peregrinas │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Coturnix coturnix │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Perdix perdix │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Bonasa bonasia │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Phasianus colchicus │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Gallínula chloropus │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Fúlica atra │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Actitis hypoleucos │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Charadrius dubius curonicus│Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Vanellus vanellus │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Columba palumbus │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Columba oenas │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Streptopelia decaocto │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Streptopelia turtur │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Cucu/us canorus │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Buho hubo │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Strix uralensis │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Strix aluco │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Athene noctua │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Asio otus │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Otus scops │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Caprimidgus europaeus │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Apus apus │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Apus melba │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Alcedo atthis │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Upupa epops │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Merops apiaster │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Jynx torquilla │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Picus viridis │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Picus canus │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Dendrocopos major │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Dendrocopos syriacus │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Dendrocopos medius │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Dendrocopos leucotos │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Dendrocopos minor │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Dryocopus martius │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Picoides tridactylus │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Alauda arvensis │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Galerida cristata │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Lullula arhorea │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Hirundo rustica │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Hirundo daurica rufa │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Delichon urbica │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Ptyonoprocne rupestris │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Oriolus oriolus │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Garrulus glandarius │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Pica pica pica │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Corvus monedula │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Corvus corone cornix │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Corvus corax │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Parus palustris │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Parus lugubris │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Parus cristatus │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Parus ater │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Parus caeruleus │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Parus major │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Aegithalos caudatus │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Sitta europaea caesia │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Certhiafamiliaris │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Cinclus cinclus aquaticus │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Traglodytes troglodytes │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Sylvia atricapitta │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Sylvia curruca │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Sylvia communis │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Sylvia nissoria │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Hippolais icterina │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Phylloscopus collybita │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Phylloscopus sibilatrix │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Regulus ignicapillus │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Ficedula albicollis │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Ficedula parva │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Muscícapa striata │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Prunella modularis │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Saxícola rubetra │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Saxícola torquata │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Oenanthe oenanthe │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Oenanthe hispánico │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Montícola saxatilis │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Phoenicurus ochmros │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Phoenicurus phoenícurus │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Erithacus rubecula │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Luscinia megarhynchos │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Luscinia luscinia │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Turdus torquaíus │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Turdus menrula │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Turdus philomelos │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Turdus viscivorus │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Turdus pilaris │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Turdus ilíacus │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Anthus trivialís │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Motacila cinerea │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Motacila alba │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Motacila flava │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Lanius collurio │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Lanius minor │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Stumus vulgaris │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Passer domesticus │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Passer montanus │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Passer hispaniolensis │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Fringilla coelebs │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Fringilla montifringilla │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Serinus serinus │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Carduelís chloris │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Carduelis cannabina │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Carduelís carduelis │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Pyrrhula pyrrhula │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Emberiza citrinella │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Emberiza hortulana │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Emberiza cia │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Emberiza cirlus │Favorabil │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Coccothraustes │Favorabil │
│coccothraustes │ │
└───────────────────────────┴──────────┘
2.10. Informaţii socio-economice şi culturale 2.10.1. Sărbători tradiţionale În majoritatea localităţilor din cuprinsul Geoparcului Platoul Mehedinţi se desfăşoară annual manifestări tradiţionale legate de diverse evenimente, asociate unor date din calendarul religios, tradiţional sau laic, amintind aici: - Sărbătoarea liliacului: com. Ponoarele - a doua duminică a lunii mai din fiecare an; – Festivalul de ceramică populară de la Şiseşti; – Sărbătoarea Peşterii Topolniţa: com. Cireşu – Festivalul de muzică populară Ponoare, Ponoare! – Sărbătoarea Peşterii de la Balta; – Măsurişul oilor - satele montane; – Sărbătoarile Fii satului: comunele Ilovăţ, Cireşu - Bunoaica; – Festivalul Oalelor şi Sarmalelor: comuna Şiseşti; – Festivalul naţional de folclor Munte, munte, brad frumos! - Baia de Aramă; – Nedeile - asociate unor sărbători religioase, organizate la diverse date. 2.10.2. Repere arhitecturale şi culturale Conform Legii nr. 5 din 2000 de amenajare a teritoriului naţional, secţiunea a III-a arii protejate, la nivelul Geoparcului Platoul Mehedinţi sunt prezente următoarele elemente de reper de ordin arhitectural şi cultural: - Biserica Sf. Dumitru Oraşul Baia de Aramă, satul Negoieşti – Biserica Sf. Nicolae Comuna Balta, satul Valea Ursului – Schitul Topolniţa Comuna Izvorul Bârzii, satul Schitul Topolniţei – Casa Polina Omir Comuna Siseşti, satul Siseşti – Casa de lemn Maria Moaca Comuna Izvorul Bârzii, satul Schitul Topolniţei – Trei mori de lemn Comuna Ponoarele, satul Ponoarele – Unităţi administrativ-teritoriale cu concentrare foarte mare a patrimoniului construit cu valoare culturală de interes naţional: Baia de Aramă, Balta, Brezniţa-Ocol, Izvorul Bârzii, Ponoarele, Siseşti La nivelul Geoparcului Platoul Mehedinţi se remarcă soluţiile arhitecturale tradiţionale ce au făcut apel nu doar la o iscusită îmbinare a materialelor locale, dar şi la o arhitectură aparte, cu o funcţionalitate înaltă. Gospodăriile tradiţionale, denumite "conace", sunt risipite în teritoriu, renarcându-se existenţa ocoalelor împrejmuite de ziduri înalte de piatră, comune în unele sectoare cu spaţiile destinate locuirii sau anexelor gospodăreşti. În vetrele satelor structura comasată a conacelor conduce la apariţia unor uliţe delimitate de structuri murale continue, umbrite. Se remarcă structura unor elemente funcţionale conexe gospodăriilor, cum sunt beciurile, adăposturile de animale sau vărăriile, ce sunt semi-îngropate în pământ, ca soluţie ingenioasă de eficientizare energetică prin creşterea inerţiei termice, oferind un climat răcoros pe timpul verii şi o bună izolare şi conservare a temperaturii pe timpul iernii. 2.10.3. Utilizarea terenurilor Modul de utilizare a terenurilor evidenţiază profilul funcţional al unei unităţi administrative, precum şi modul de intervenţie al factorului antropic în mediul natural. În lipsa unei cartări cadastrale exacte, o evaluare a categoriilor de folosinţă s-a realizat după Formularul standard de desemnare a sitului, la nivelul căruia sunt listate următoarele categorii, descrise după sistemul CORINE - CLC: Tabel nr. 7
┌───┬────────────────────────┬─────────┐
│ │CLC │ │
│Cod│ROSCI0198 Platoul │Suprafaţă│
│ │Mehedinţi si Geoparcul │ │
│ │Platoul Mehedinţi │ │
├───┼────────────────────────┼─────────┤
│112│Spaţiu urban discontinuu│3415.95 │
│ │şi spaţiu rural │ │
├───┼────────────────────────┼─────────┤
│211│Terenuri arabile │4363.94 │
│ │neirigate │ │
├───┼────────────────────────┼─────────┤
│221│Vii │913.94 │
├───┼────────────────────────┼─────────┤
│222│Livezi │2140.19 │
├───┼────────────────────────┼─────────┤
│231│Păşuni secundare │22428.28 │
├───┼────────────────────────┼─────────┤
│242│Zone de culturi complexe│3122.69 │
├───┼────────────────────────┼─────────┤
│ │Terenuri predominant │ │
│243│agricole în amestec cu │17834.32 │
│ │vegetatie │ │
├───┼────────────────────────┼─────────┤
│311│Păduri de foioase │44755.87 │
├───┼────────────────────────┼─────────┤
│312│Păduri de conifere │246.5 │
├───┼────────────────────────┼─────────┤
│313│Păduri mixte │4263.59 │
├───┼────────────────────────┼─────────┤
│321│Pajişti naturale │31.93 │
├───┼────────────────────────┼─────────┤
│ │Zone de tranziţie cu │ │
│324│arbuşti -în general │5206.66 │
│ │defrişate │ │
├───┼────────────────────────┼─────────┤
│332│Stâncării │63.53 │
├───┼────────────────────────┼─────────┤
│333│Areale cu vegetaţie rară│69.86 │
└───┴────────────────────────┴─────────┘
2.10.4. Situaţia juridică a terenurilor O situaţie din punct de vedere juridic asupra terenurilor nu poate fi realizată cu exactitate la ora actuală, în lipsa unui cadastru exact al proprietăţilor, a numărului mare de situaţii litigioase, dar şi a lipsei datelor de identificare a proprietarilor actuali. Cu toate acestea relevanţa acestui demers rămâne limitată, aplicarea legislaţiei specifice în vigoare, prin care regimul de arie naturală protejată este stabilit indiferent de destinaţia şi situaţia juridică terenului, iar respectarea acestui regim este obligatorie. Astfel, normele de gestiune conservativă din cadrul prezentului Plan de management, vor deveni imperative şi prioritare, aplicarea acestora însă trebuind să se realizeze cu respectarea prevederilor legale, ţinându-se cont de condiţiile economice, sociale şi culturale ale comunităţilor locale, precum şi de particularităţile regionale şi locale ale zonei. 2.10.5. Administratori şi gestionari O situaţie din punct de vedere al sistemelor de administrare şi gestiune a terenurilor nu poate fi realizată cu exactitate la ora actuală, în lipsa unui cadastru exact al proprietăţilor, a numărului mare de situaţii litigioase, dar şi a lipsei datelor de identificare a proprietarilor actuali, precum şi a unor situaţii exacte legate de drepturile de uzufruct asupra terenurilor. Aşa cum se arată şi în secţiunea anterioară. administrarea şi gestiunea terenului se va face ţinându-se cont cu prioritate de principiile de conservare ale sitului, atât Planurile de amenajare a teritoriului - PUG, PUZ, PATJ, precum şi Amenajamentele silvice, trebuind a fi actualizate şi armonizate cu prevederile din cadrul prezentului Plan de management, conform legislaţiei specifice în vigoare. Responsabilitatea de administrare revine Administraţiei Geoparcului Platoul Mehedinţi, în baza Convenţiei de administrare încheiată cu Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor. CAP. 3 EVALUAREA PRINCIPALELOR ASPECTE LEGATE DE SPECIFICUL GEOPARCULUI PLATOUL MEHEDINŢI ŞI ARIILOR PROTEJATE DIN ACEASTĂ ZONĂ 3.1. Evaluarea aspectelor legate de biodiversitate. Presiuni şi ameninţări În Geoparcului Platoul Mehedinţi întâlnim o mare varietate de tipuri de păduri naturale şi seminaturale alături de o suprafaţă relativ mică de pajişti montane. Acest ansamblu păduri - pajişti alcătuieşte o reţea de ecosisteme valoroase pentru conservarea biodiversităţii parcului, cotaţia maximă fiind în zonele de protecţie integrală. În cele ce urmează prezentăm câteva dintre categoriile de impact cele mai importante, evidente şi răspândite întâlnite la nivelul Geoparcului Platoul Mehedinţi: Metoda de studiu pentru analiza categoriilor de impact Pentru a fi în măsură a evalua starea de conservare a perimetrului studiat, în modul cel mai obiectiv cu putinţă şi pentru a putea obţine o analiză comparabilă, atât în timp, cât şi din punct de vedere spaţial, s-a aplicat o metodologie de analiză a fiecărei categorii de impact preluând sistemul codificat de la nivelul siturilor Natura 2000. Pornind de la principiul propus de Leopold pentru evaluarea impactului asupra mediului, larg utilizat în documentaţiile tehnice de specialitate, am adaptat la categoriile de impact considerate atributele "magnitudine", respectiv "importanţa". Atributul magnitudine este utilizat în acest context pentru a exprima scara de extindere a impactului. Exprimarea scării de extindere a impactului este facuta procentual, iar pentru o mai bună ilustrare, s-a utilizat un cod de culori: Atributul importanţa este utilizat în acest context pentru a exprima semnificaţia impactului. Exprimarea semnificaţiei impactului este facuta procentual, iar pentru o mai buna ilustrare, s-a utilizat un cod de culori. Pentru interpretarea impactului cumulat, este propusă o înmulţire a notelor alocate indicilor magnitudine cu intensitate. Se obţine astfel o notă a impactului cumulat cuantificabilă şi comparabilă între diferitele alternative sau stări/faze ale etapelor de management. Scorul calculat pentru categoriile de impact este prezentat sintetic în Anexa nr. 3 . Celor 168 de categorii de impact le revine un scor echivalent cu "0" pentru zonele pristine, virgine, de unde lipseşte orice fel de impact antropic. O astfel de situaţie rămâne însă ipotetică şi improbabilă dată fiind extinderea unor categorii de impact antropic ce vin să afecteze chiar şi indirect suprafeţe extinse - de exemplu ploi acide, schimbări climatice - manifeste prin efecte superpozabile unor categorii de impact: uscare, evoluţie ecocenotică. Pe de altă parte, într-un caz ipotetic, de impact maximal, unde într-o anumită zonă dată să fie manifeste toate categoriile de impact, la o magnitudine şi intensitate maximală, scorul va fi de 168 X 10 X 10 = 16.800 pentru fiecare element criteriu - specie sau habitat. Astfel, plaja de manifestare devine una extrem de largă. Se poate obţine un scor înalt datorită unei manifestări extinse a magnitudinii şi importanţei diferitelor categorii de impact, fără însă atinge valori individual calculate semnificative, astfel încât manifestarea acestora să se reflecte asupra elementelor criteriu doar ipotetic, indirect. În acelaşi timp se poate obţine un scor scăzut, însă manifestarea unei categorii de impact asupra unui element criteriu să facă fie deosebit de înaltă, compromiţându-i starea de conservare. Scorul de obţinut nu este în măsura a oglindi cu suficientă fidelitate nivelul impactului cumulat al tuturor categoriilor de impact. Scorul rezultat permite însă o comparare între diferite faze de implementare a Planului de management, eventuale alternative ale acestuia, abordări locale. Este bine ca pentru fiecare categorie să fie discutată situaţia pre- respectiv post-implementare, pentru a se putea observa şi cuantifica efectul asupra fiecărui element criteriu. Scorul impactului cumulat rămâne o valoare relativă, deschizând însă calea spre o facilă comparare, aşa cum arătăm mai sus între diferite alternative sau stări/faze ale Planului de management. La analiza elementelor de risc şi presiune ce au fost identificate la nivelul Geoparcului Platoul Mehedinţi, scorul total - general a fost evaluat la 35545 de puncte - vezi Anexa 3, în timp ce scorul cumulat pentru elementele criteriu ce au stat la baza desemnării sitului a fost de 16117 puncte - vezi Anexa 4. Comparând scorul obţinut cu situaţia de la nivelul altor situri sau proiecte cu impact potenţial asupra factorilor de mediu, putem afirma că acesta se situează pe o treaptă relativ înaltă, ce indică un risc major asupra elementelor de conservat, impunându-se asumarea unor măsuri active de gestiune în scopul limitării şi acolo unde este posibil a stingerii efectelor. Categoriile de impact cu efectul cel mai înalt sunt cele asociate defrişării pădurilor - .164 şi a exploatării fără reîmpădurire -.167 - câte 3238 puncte, remarcându-se un impact major de asemenea al activităţilor de ardere - incendiere - cu un scor de 1818 puncte - scor înalt atât la nivelul întregului sit cât mai cu seamă la nivelul elementelor criteriu ce au stat la baza desemnării sitului. Scoruri înalte ale impactului au fost obţinute şi pentru categoriile de impact asociate braconajului, depozitării necontrolate de deşeuri şi poluării cursurilor de ape. Situaţia reflectă în fapt starea de fapte de la nivelul Geoparcului Mehedinţi, unde de la bun început se remarcă un management defectuos, nepotrivit, al arboretelor, cu extragerea selectivă a exemplarelor valoroase, tăieri rase, mobilizări de material lemnos din zone lipsite de drumuri forestiere cu târârea lemnului şi degradarea accentuată a factorilor de mediu - în special sol şi apă, activităţi ce se desfăşoară în unele perimetre necontrolat, lipsind un plan unitar de gestiune. Se remarcă cantitatea redusă de lemn mort de la nivelul arboretelor strâns în mod constant de către comunităţile locale. O prezenţa laxă, necontrolată, a comunităţilor locale conduce la un deranj permanent al habitatelor naturale. Se impune aşadar o abordare integrată, unitară, decisă în direcţia gestiunii conservative, pe următoarele direcţii prioritare: 1. Adaptarea gestiunii forestiere la obiectivele de conservare prin: a. păstrarea arborilor bătrâni - peste 100 ani, la densităţi de minimum 5 exemplare/ha; b. renunţarea la tăierile rase şi adaptarea lucrărilor conform normelor de exploatare T1 sau codru-grădinărit, respectiv abandonarea oricăror lucrări şi intervenţii în zonele de protecţie strictă; excepţie se va face în zonele unde se doreşte păstrarea tufărişurilor de liliac - Syringa vulgaris unde se va permite o extragere a arborilor, păstrându-se densităţi reduse de 500-800 arbori maturi/ha, aspectul arboretului rămânând deschis - pădure rară; c. păstrarea subarboretului; d. renunţarea la extragerea lemnului mort şi păstrarea a cel puţin 2 arbori uscaţi pe picior/ha, a unui număr de minimu 10 cioate sau trunchiuri prăbuşite/ha şi a unor volume de minimum 10 mc/ha de ramuri uscate în 3-5 pile; e. interzicerea târârii - corhănirii lemnului; f. extragerea cu prioritate a speciilro invazive - salcâm, cenuşer; g. asumarea acţiunilor de reîmpădurire doar cu specii autohtone, caracteristice etajului de vegetaţie; h. realizarea de microhabitate, nişe adăpost şi hrănitori; 2. Un control mai bun al practicilor agricole şi interzicerea incendierii pajiştilor; 3. O gestiune adecvată a deşeurilor; 4. Iniţierea unor măsuri active de igienizare a albiilor; Iniţierea unui program de educare, informare şi responsabilizare a comunităţilor locale. 102. Tundere/tăiere Suprafeţele utilizate pentru asigurarea materialului vegetal pentru creşterea animalelor ocupă un procent important din suprafeţele agricole. Odată cu creşterea etajelor altitudinale, balanţa se schimbă în favoarea asigurării materialului furajer, existând constrângeri importante în posibilităţile de instalare a unor culturi agricole. Spre zonele mai joase, posibilităţile de păşunare sunt mai extinse - spaţial şi temporar, astfel încât cererea de material vegetal furajer este mai redusă. Recoltarea fânului în mod tradiţional, prin intermediul a două episoade de cosire, reprezintă una din tehnicile adoptate şi în conservarea naturii pentru creşterea indicilor de biodiversitate. Fânaţele păstrează un număr mare de specii de floră, fiindu-le asociate specii valoroase de faună. Cositul tradiţional, prin ritmul lent de intervenţie şi suprafeţele limitate afectate, dau posibilitate speciilor de faună să se retragă, surprinzând de asemenea speciile de floră în etape de anteză diferite, inclusiv de fructificaţie, fapt ce permite o bună propagare şi menţinerea diversităţii botanice. În plus, la nivelul limitelor de proprietate sau a unor limite naturale se păstrează bogate zone de ecoton cu buruienişuri perene şi tufărişuri ce reprezintă valoroase rezervoare de biodiversitate. Episoadele de cosire repetată, în afara perioadelor de fructificaţie ale speciilor ierboase - în special dicotiledonate, conduc la o pauperizare a covorului vegetal şi distorsiunea acestuia spre un facies dominat de specii de graminee. Astfel, productivitatea şi capacitatea de suport a fânaţelor scade semnificativ, nivelul de biodiversitate scăzând de asemenea drastic. La nivelul unor fânaţe situate în proximitatea căilor de acces sau insuficient supravegheate s-a observat un fenomen de cosire abuzivă, necontrolată, repetată ce a condus la distorsiunea profundă a zonelor marginale, fiind expuse suplimentar fenomenelor de ruderalizare. În funcţie de obiectivul de conservare de la nivelul unei anumite regiuni, episoadele de cosire pot fi adaptate, astfel încât să se asigure şi supravieţuirea speciei ţintă. În cazul unei specii de floră, cosirea se va realiza la sfârşitul fructificaţiei şi împrăştierea seminţelor; în cazul unei specii de faună cosirea se va realiza la finele perioadelor sensibile - ex. pentru specii de păsări, cum ar fi cârstelul de câmp - Crex crex, ce cuibăresc pe sol, la sfârşitul perioadei de cuibărit; pentru o specie de fluture, la terminarea ciclului biologic. Practicarea cosirilor în tablă de şah sau în alternanţă poate asigura supravieţuirea speciilor asociate fânaţelor şi implicit menţinerea unor indici de biodiversitate înalţi. Din păcate, aplicarea Politicilor Agricole Comune, contravine pe alocuri principiilor durabile de exploatare a fânaţelor, impunând termene limită, inclusiv în realizarea cosirilor, la care trebuie să se conformeze toţi deţinătorii de terenuri. Fără a exista o corelare a ritmurilor ecosistemice locale cu calendarul impus de politicile agrare de acordare a subvenţiilor, îşi fac apariţia fenomene de pauperizare a fânaţelor prin aplicarea mult prea timpurie a cosirilor. Cosirile necontrolate din zone ruderale, de ecoton, rigole, conduc la întreruperi ale unor habitate ce funcţionează ca adevărate coridoare ecologice, cu relevanţă deosebită pentru speciile de - microfaună. Cosirile necontrolate din zonele de lizieră, sau chiar de la interiorul pădurilor - luminişuri, poieni, enclave au un impact deosebit, speciile de faună de interes cinegetic fiind private de surse importante de hrană. Impactul cosirilor mecanizate - fie că este vorba de mijloace de mare capacitate sau motocositori este amplificat de capacitatea mare de lucru, ce conduce la o denudare rapidă a covorului vegetal şi limitează posibilităţile de retragere a speciilor de faună şi anulează posibilitatea păstrării unor zone limitrofe de refugiu. În plus riscul de impact direct - mortalitate pentru multe specii de faună este cu mult mai mare. Acţiunea neselectivă, extrem de brutală a cositorilor mecanice, duce la distrugerea cuiburilor de la sol, omorârea speciilor de microfaună - herpetofaună, mici mamifere, insecte. Reglarea sistemelor de cosire la un nivel foarte jos, aproape de sol, conduce la îndepărtarea în totalitate a părţilor supraterane a speciilor vegetale, eliminând orice posibilitate de utilizare a sursei trofice până la refacerea covorului vegetal, ce poate dura până la 10-14 zile; în cazul cosirilor mecanice, majoritatea micro-habitatelor - muşuroaie, mici denivelări, sunt eliminate, întreaga tarla de lucru devenind uniformizată, monotonă. Practicile recente de balotare a fânului şi transportul acestuia imediat după uscare în perimetre adăpostite, conduce la eliminarea unor alte micro-habitate reprezentate de căpiţe. La nivelul căpiţelor ce se păstrau în unele cazuri până spre primăvara următoare, se adăposteau o serie întreagă de specii de faună, păstrându-se la nivelul tarlalelor cantităţi însemnate de propaguli - seminţe de plante, ponte de insecte, ce colonizau rapid fânaţele-sursă. La nivelul Geoparcului Platoul Mehedinţi se observă o accentuare a fenomenelor de cosire mecanică, chiar şi în cazul suprafeţelor reduse; de la nivelul tarlalelor extinse fânul cosit şi uscat este balotat şi transportat la scurtă vreme. 140. Păşunat Impactul asociat păşunatului de regulă este asociat efectelor necontrolate ale acestuia, manifeste odată cu instalarea suprapăşunării. Suprapăşunarea duce la o pauperizare severă a covorului vegetal, dispariţia aproape în totalitate a speciilor de dicotiledonate, apariţia unor martori torenţiali şi erozivi, tasare a solurilor, pe de altă parte. Stabilirea unui echilibru legat de păşunat este extrem de importantă pentru ariilor protejate ce în esenţa lor îşi propun în fapt promovarea activităţilor tradiţionale, prietenoase mediului, aşa cum este cazul creşterii animalelor în sisteme de stabulaţie deschise, semi-libere. Instalarea suprapăşunatului conduce la o degradare rapidă a pajiştilor, fenomenul fiind urmat de efecte ce anulează capacitatea de suport a pajiştilor - alunecări de terenuri, eroziuni, invazia cu specii ruderale. Impactul păşunatului în zonele forestiere este şi mai însemnat. Vitele nu numai că ajung să consume sursa trofică a speciilor de interes cinegetic - ce apoi în căutare de hrană pătrund în culturi unde produc daune însemnate, dar afectează profund structura pădurii, îndepărtând subarboretul, deranjând speciile cuibăritoare de la nivelele joase. Asociat activităţilor de păşunat îi sunt asociate fenomenele de târlire şi adăpare. În condiţile în care la nivelul păşunilor nu sunt organizate corespunzător spaţii de târlire, fenomene de tasare, ruderalizare şi suprapăşunat devin extrem, reversibilitatea fenomenelor ajungând să depăşească câteva decade. De asemenea, dacă în proximitatea păşunilor nu sunt organizate puncte de adăpare în măsură a satisface nevoile şeptelului, vor apărea afectări grave ale habitatelor adiacente, un efect deosebit de sever instalându-se acolo unde animalele sunt lăsate sau chiar îndrumate să se adape din cursurile sau suprafeţele de ape naturale. Afectarea malurilor devine profundă, iar valoroasele asociaţii vegetale ripariene sunt complet distruse. Păşunatul necontrolat este practicat la nivelul zonei studiate şi în interiorul unor formaţiuni nemorale, în special în interiorul pădurilor - rare de cvercinee - zona Brezniţa, fenomenul având un aport suplimentar în simplificarea biocenozelor. 141. Abandonarea sistemelor pastorale Această categorie de impact se opune păşunatului - suprapăşunatului şi se instalează atunci când capacitatea de suport a pajiştilor nu este satisfăcută. Ca urmare se instalează o succesiune de vegetaţie ce tinde spre împădurire, trecând însă printr-o serie întreagă de faze şi etape la nivelul cărora apar speciile de floră pioniere, alohtone sau invazive, într-un ritm accelerat, efectele asociate conducând la proliferarea unor specii de faună ubicviste. Etapa iniţială dominată de speciile pioniere şi invazive poate să se întindă pe mai multe decade. În consecinţă, capacitatea de suport a pajiştilor este anulată, biodiversitatea scăzând drastic. 160. Managementul general al pădurilor Managementul general al pădurilor rămâne orientat relativ îngust, spre producţia primară de masă lemnoasă, aspectele legate de conservarea unor funcţii sau servicii derivate fiind de regulă ignorate. Cu toate acestea rămân, din păcate, adeseori limitate la nivel declarativ, iniţiative legate de o redirecţionare a intereselor de gestiune forestieră. În ceea ce priveşte gestiunea trupurilor forestiere, tendinţa a fost de rezinificare - promovare a arboretelor de răşinoase în detrimentul celor de amestec şi de foioase. Impactul acestei categorii rămâne semnificativ, fiind în măsură a conduce la o afectare în ansamblu a sitului, dar şi în mod direct a unei mari părţi a elementelor criteriu asociate acestuia. 164. Defrişarea pădurilor Lucrările de defrişare a pădurilor reprezintă una dintre categoriile de impact cu cea mai mare semnificaţie. Acţiunilor directe, de înlăturare a unei categorii de habitat cu dezvoltare spaţială tridimensională, li se alătură un important cortegiu de categorii de impact indirect. Impactul lucrărilor de defrişare creşte proporţional cu suprafaţa afectată şi depinde de tehnologia utilizată. Cu cât recoltarea masei lemnoase este mai drastică, mergând până la tăierile rase, cu atât intensitatea creşte. De asemenea, cu cât tehnicile de recoltare sunt mai agresive, cu atât posibilităţile de refacere a factorilor de mediu în general devin mai reduse. Impactul se răsfrânge asupra tuturor factorilor de mediu: sol - subsol, apă, aer şi biodiversitate. Dimensiunea amprentei ecologice a acestei categorii de impact este deosebit de adâncă, fiind afectate funcţii - funcţia suport, funcţia de filtrare, funcţia reglatoare, fixare a solurilor, servicii - generare de oxigen, cadru de relaxare şi imprimând la nivel regional o serie întreagă de disfuncţii legate de fragmentare, amplificarea efectelor de margine, accelerarea degradării, creşterea vulnerabilităţii la impact, contribuţie la simplificarea biocenozelor. 180. Arderea Arderea vegetaţiei reprezintă unul dintre cele mai agresive categorii de impact, afectând profund biocenozele. Efectele directe, legate de distrugerea speciilor de microfaună dar şi a unor specii de talie mare - au fost semnalate cazuri în care arderea stufului a condus la moartea puilor de câteva luni de mistreţ, a unor vulpi, căprioare sau bursuci, fiind afectate cuiburile unor specii de păsări, distrugerea germenilor de plante, volatilizarea stratelor - orizonturilor superficiale fertile organice ale solurilor, sunt dublate de efecte indirecte ce au ca efect amplificarea fenomenelor erozive sau distorsiunea covorului ierbos - devin favorizate speciile de graminee, sau cele cu rizomi profunzi, în detrimentul unor specii dicotiledonate, cu valoare mare nutritivă. Scăparea de sub control a focurilor de mirişti au condus adeseori la afectarea unor trupuri de pădure, culturi agricole sau alte bunuri - anexe gospodăreşti, locuinţe. Repetarea cu o frecvenţă mare - cel puţin de două ori pe an: primăvara devreme şi toamna târziu a acestor intervenţii ce se doresc a conduce la "curăţarea" păşunilor a condus la o pauperizare profundă a acestora, fiind accelerate procesele de aridizare, instalându-se un facies xeric, stepic, dominat de graminee, cu o slabă capacitate de suport şi o ofertă trofică modestă din punct de vedere calitativ. Astfel, apare o expunere la suprapăşunare şi o pierdere a funcţiilor acestora. Arborii izolaţi, ce reprezintă elemente de reper bio-eco-cenotic, în urma incendierilor repetate sunt afectaţi la nivelul trunchiului, ajungând în cele din urmă să se uşte. Zonele de tufărişuri ce oferă adăpost unui număr mare de specii, sunt afectate, incendierile repetate provocând o uscare treptată a acestora, în cele din urmă fiind înlăturate în totalitate. 243. Punerea de capcane, otrăvirea, braconajul Braconajul este un delict grav comis în mod direct asupra speciilor de faună, ce urmăreşte obţinerea acelorlaşi efecte ca şi prin acţiunea de vânătoare, însă fără a respecta condiţiile legale de desfăşurare a acesteia. Ignorarea regulilor - sportive de vânătoare, ce presupun utilizarea de capcane, mijloace interzise, uciderea - captura pe perioade de prohibiţie sunt în măsură a conduce la destabilizări grave ale nivelelor populaţionale. Uciderea animalelor se face de multe ori fără scrupule, ignorându-se orice norme de sportivitate, adeseori cu mijloace inumane, lipsind de multe ori chiar orişice motivaţie legată de uciderea animalelor. Utilizarea unor metode neselective, cum ar fi otrăvurile, conduce la afectarea în masă a speciilor de faună şi introducerea în lanţurile trofice a unor substanţe nocive, cu remanenţă mare, ce pot afecta pe scară mare - spaţial şi temporar biocenozele. Otrăvirile accidentale a unor specii domestice, sau chiar copii, la care se adaugă impactul asupra apelor curgătoare, pot reprezenta un factor major de risc. Utilizarea capcanelor reprezintă o metodă nedescriminatorie de capturare a speciilor de faună ce în multe cazuri conduce la uciderea unor animale domestice sau chiar rănirea gravă a unor persoane. Laţurile amplasate în pădure de cele mai multe ori produc o ucidere lipsită de rost a faunei, adeseori braconierul uitând locul de amplasare al acestora, sau vizitându-le mult prea târziu pentru a mai utiliza prada. Astfel vânatul este ucis zadarnic. 421. Depozitarea reziduurilor menajere Depozitarea - necontrolată a reziduurilor menajere are un impact semnificativ asupra factorilor de mediu, în special sol - ocupare, poluare, dar şi apă - ca urmare a spălării zonelor de depozitare de apele pluviale, aer - surse generatoare de mirosuri, biodiversitate - contribuie la proliferarea speciilor sinantrope, ruderale, parazite, nedorite; induc o distorsiune semnificativă a covorului vegetal. Această categorie de impact apare manifestă în acele regiuni unde sistemele de gospodărire a deşeurilor nu sunt bine puse la punct şi se menţin deficienţe de ordin organizatoric, logistic. Apare astfel o practică curent întâlnită de a depozita deşeuri menajere în afara satelor, în anumite puncte - uneori zone depresionare: şanţuri, gropi de împrumut, unde periodic sunt incendiate pentru a fi redus volumul acestora. O altă soluţie adeseori întâlnită este cea a depozitării deşeurilor în proximitatea malurilor, de unde la ape mari sunt spălate şi purtate spre aval. La nivelul Geoparcului Platoul Mehedinţi, această problematică rămâne deosebit de prezentă, acutizându-se în anumite zone unde apar adevărate depozite necontrolate, extinse de deşeuri menajere. 623. Vehicule motorizate Vehiculele motorizate - în special cele off-road, dar şi unele utilaje agricole cum sunt tractoarele sunt în măsură a pătrunde adând în interiorul habitatelor naturale, chiar şi în lipsa unor căi de acces structurate, conducând la un impact semnificativ asupra biostratelor. Cel mai adesea este vorba de instalarea efectelor asociate tasării, eroziunii, dar şi poluarea fonică, stress-ul indus unor specii de faună datorită prezenţei, poluarea aeurlui dar şi a solului - prin scurgeri accidentale de hidrocarburi. Zonele afectate sunt supuse unor procese degradative şi de distorsiune şi datorită pătrunderii - active şi pasive a unor specii sinantrope, ruderale, invazive, astfel că impactul devine unul complex. 3.2. Presiuni şi ameninţări asupra stării de conservare a biodiversităţii Geoparcului Platoul Mehedinţi şi siturilor Natura 2000 din zona acestuia. La nivelul întregului geoparc şi a siturilor Natura 2000 din zona acestuia, până la elaborarea Planului de Management, au fost identificate şi câteva ameninţări asupra unor habitate şi specii: - intensificarea activităţilor turistice, cu efecte negative pentru biodiversitate şi peisaje, din cauza recoltării de material biologic cu valoare conservativă, a abandonării de deşeuri, tulburarea liniştii animalelor sălbatice, – exploatarea nedurabilă a resurselor, în special a lemnului în zona de conservare durabilă, – incendiile, – braconajul, – presiunea pentru schimbare a categoriei de folosinţă a unor suprafeţe de teren, din pădure, prin scoatere din fondul forestier şi transformarea în teren pentru construcţii. – lipsa unor soluţii de gestiune a deşeurilor generate în interiorul comunităţilor locale A fost parcursă o evaluare a nivelului de afectare pentru fiecare element de interes conservativ în parte a fiecărei categorii de impact. Situaţia este prezentată sintetic în Anexa nr. 4. O Suprapunere a relevanţei măsurilor de conservare de aplicat pentru speciile de interes conservativ din Geoparcul Platoul Mehedinţi este prezentată în Anexa nr. 5. 3.3. Evaluarea aspectelor legate de comunităţile locale Comunităţile locale joacă un rol deosebit de important în realizarea scopului şi obiectivelor de management ale GPMh. Un număr mare de proprietari au terenuri în parc, fapt ce impune ca AGPMH să armonizeze scopul şi obiectivele, ţinând cont şi de interesele proprietarilor de terenuri în elaborarea strategiilor şi a planurilor de lucru. Comunităţile din zona rurală a Geoparcului Platoul Mehedinţi se confruntă în prezent cu probleme economice şi sociale mai grele. Cu toate acestea, aici se găsesc o mulţime de oameni care sunt purtători ai adevăratelor valori culturale româneşti. Tradiţiile şi meşteşugurile vechi mai dăinuie încă în rândul acestor comunităţi. Puţinele familii noi care vor să continue viaţa în aceste locuri, caută aşezămintele din apropierea instituţiilor de bază ale localităţilor: şcoală, biserică. Aceste comunităţi, prin administraţiile locale, au în diferite stadii, proiecte care vizează îmbunătăţirea infrastructurii şi aşteaptă surse de finanţare. Prezenţa Geoparcului Platoul Mehedinţi şi legătura dintre acestă arie protejată şi comunităţi, ar putea oferi potenţialilor finanţatori un motiv în plus pentru a susţine aceste proiecte şi a demara noi investiţii. De asemenea, Geoparcului Platoul Mehedinţi constituie o oportunitate pentru promovarea zonei, prin atragerea de finanţări pe programe de dezvoltare durabilă în special pentru activităţi legate de turism, impunând astfel zona pe piaţa turistică naţională şi internaţională. Tradiţiile şi produsele tradiţionale nu sunt suficient promovate pe piaţă şi au o pondere redusă în viaţa economică a comunităţilor. Prezenţa Geoparcului Platoul Mehedinţi - arie naturală protejată de interes naţional şi european, poate convinge autorităţile în a acorda o atenţie sporită investiţiilor şi dezvoltării economice a acestor zone. 3.4. Evaluarea aspectelor legate de turism şi recreere. Analiza SWOT Analiza SWOT Puncte tari: - parcul este situat în zona central-sudică a ţării, având o bună accesibilitate pentru vizitare, atât pe şosele cât şi pe calea ferată, – prezenţa peisajelor cu relief montan deosebit de frumoase, – prezenţa a numeroase elemente naturale de interes ştiinţific major: floră, faună, geologie, hidrologie, – prezenţa unor elemente de interes cultural şi istoric, – biodiversitate bogată: inversiuni de aşezare pe verticală şi asocieri interesante ale speciilor de plante, specii de floră şi faună de importanţă comunitară, specii rare, – carstul – condiţii naturale, – trasee turistice interesante, – păstrarea unor obiceiuri şi tradiţii . Puncte slabe: - infrastructura de transport în zona comunităţilor din vecinătatea GPMh, este în general necorespunzătoare, – insuficiente servicii turistice şi produse turistice recunoscute pe piaţă, atât în interiorul geoparcului cât şi în zona comunităţilor, – insuficientă publicitate şi mediatizare a unor evenimente culturale - ex. târgurile, festivalurile specifice din zona unor comunităţi. – programe turistice puţine, – gradul de confort scăzut în unele unităţi de cazare, Oportunităţi: - creşte interesul turiştilor străini şi români pentru ecoturism în viitor, – existenţa unui cadru juridic naţional ce promovează ecoturismul în ariile naturale protejate; – interesul unor instrumente financiare naţionale şi internaţionale pentru susţinerea ariilor naturale protejate, – zona comunităţilor adiacente geoparcului are numeroase elemente culturale valoroase, – existenţa în zona geoparcului a unui număr mare de persoane tinere calificate în turism sau geografie, disponibile pentru a lucra în domeniul turismului, – existenţa unui flux turistic important, în creştere, în apropierea geoparcului, – preocupări la nivel regional şi naţional pentru dezvoltarea durabilă a zonei geoparcului cu accent pe ecoturism. Ameninţări: - pierderea biodiversităţii unor zone frecventate de turiştii şi vizitatorii care nu respectă regulile de vizitare, – afectarea frumuseţii peisajului din cauza unor lucrări de infrastructură, – modernizarea sau pierderea tradiţiilor în zona comunităţilor, – schimbarea categoriei de folosinţă a terenurilor, – poluare a mediului din cauza abandonării deşeurilor, – tulburarea liniştii naturii, deranjarea unor specii de faună, – pericol de incendii. 3.5. Evaluarea aspectelor legate de educaţie şi conştientizare publică Scopul principal de protecţie şi conservare a unor eşantioane reprezentative pentru spaţiul biogeografic naţional, cuprinzând elemente naturale cu valoare deosebită din Geoparcului Platoul Mehedinţi şi siturile Natura 2000 din zona acestuia, se realizează şi prin educaţie şi conştientizare publică a factorilor de interes. Mulţimea posibilităţilor pentru educaţia/informarea publicului larg, este dată în primul rând de diversitatea ecosistemelor, bogăţia de plante şi animale, prezenţa habitatelor încă nealterate sau foarte puţin influenţate de prezenţa omului, frumuseţea aparte a peisajelor. Aceste valori fac din Geoparcului Platoul Mehedinţi un adevărat muzeu al naturii. Zonele degradate sau afectate de activităţile economice, aspectele negative ale activităţilor turistice, constituie repere de analiză pentru înlăturarea lor în viitor, la nivelul întregului geoparc. Principalele activităţi pentru educaţia de mediu şi conştientizarea publică a unor grupuri ţintă, vor urmărit în special: - realizarea şi distribuirea de materiale informative şi promoţionale în unităţi de învăţământ, pe la diferite autorităţi, instituţii etc, – acţiuni pentru celebrarea unor evenimente speciale legate de mediu: Ziua Mondială a Zonelor Umede, Ziua Mondială a Apei, Ziua Pământului, Ziua Europeană a Parcurilor, Ziua Internaţională a Mediului, Ziua pentru Protecţia Stratului de Ozon, Ziua Păsărilor şi a Arborilor, Ziua Geoparcului, Luna Plantării Arborilor etc, – expoziţii de desene, afişe cu tematică ecologică, caravane de fotografie cu imagini din Geoparc, bannere despre educaţie ecologică şi altele asemenea, – concursuri şi alte activităţi dedicate elevilor, pe teme specifice educaţiei pentru mediu: vizite la unităţi de învăţământ pentru predarea unor lecţii pe probleme de mediu, prezentări de filme despre Geoparc, organizarea şi desfăşurarea de Tabere ecologice şi Tabere Ranger Junior pentru elevi şi studenţi, – amplasarea în teren a unor panouri informative cu reguli de vizitare şi informaţii despre flora şi fauna din geoparc pentru turişti şi vizitatori, – prezentarea unor informaţii pe site-ul geoparcului, – publicarea unor articole în presa scrisă, realizarea de reportaje radio-tv despre Geoparc, – organizarea în colaborare cu administraţiile publice locale şi ONG-uri a unor târguri de ecoturism şi de produse culinare tradiţionale din zona Geoparcului. Efectul acestor activităţi nu este suficient pentru conştientizarea şi educarea publicului şi a factorilor interesaţi în scopul obţinerii sprijinului de a realiza obiectivele geoparcului. Cauza principală este că la nivel naţional, problemelor de conservare a naturii încă nu li se acordă importanţa cuvenită. 3.6. Evaluarea capacităţii de management a AGPMH La baza administrării Geoparcului Platoul Mehedinţi şi a ariilor naturale protejate din această zonă, pentru perioada de implemetare a prezentului Plan de Management, stă Contractul de Administrare. Zona Geoparcului Platoul Mehedinţi are o infrastructură insuficient dezvoltată şi modernizată. Cabanele şi refugiile nu oferă condiţii optime de cazare. Marcajul traseelor turistice poartă multe semne ale unor acţiuni desfăşurate până la înfiinţarea AGPMh, cu aspect inestetic sau pe alocuri chiar greşit. Consiliul Ştiiţific al GPMh, prin atribuţiile şi responsabilităţile din regulament, sprijină echipa AGPMH pentru îndeplinirea sarcinilor manageriale ale ariei protejate. Consiliul Consultativ, în cea mai mare parte a abordării unor probleme ce privesc mai ales zona de conservare durabilă, respectă statutul geoparcului. Proprietarii pădurilor situate în zona de protecţie integrală solicită despăgubiri pentru restricţiile de utilizare a resurselor din această zonă. În general, în domeniul utilizării terenurilor şi deci a resurselor, de către proprietari şi administratori, se înregistrează cele mai mari dificultăţi. Măsurile de gospodărire propuse în amenajamentele silvice şi prevederile referitoare la biodiversitate şi peisaje trebuie adaptate unui parc natural pentru a se putea atinge mai uşor scopul şi obiectivele de conservare. AGPMH implică cu succes şi alţi parteneri în realizarea unor acţiuni în geoparc. Un mare număr de voluntari aparţinând în special unor ONG-uri de mediu sunt deja de ani buni partenerii AGPMH în lucrări de igienizare, marcare trasee şi monitorizare a fluxului turistic. Diverşi specialişti în domeniul ştiinţelor naturii, efectuează teme de cercetare fie individual, fie cu grupuri de studenţi ai unor şcoli de profil, realizând lucrări de inventarieri mai ales despre flora, fauna şi geologia geoparcului. Mai sunt însă foarte multe zone nestudiate şi, în consecinţă, necatalogate din punct de vedere ştiinţific. Despre aceste zone se cunosc doar puţine generalităţi, fiind posibilă existenţa unor aspecte interesante din punct de vedere ştiinţific, ce pot creşte mult valoarea Geoparcului. CAP. 4 MĂSURI SPECIALE DE PROTEJARE ŞI CONSERVARE A HABITATELOR ŞI SPECIILOR DIN GEOPARCULUI PLATOUL MEHEDINŢI ŞI DIN SITURILE NATURA 2000 AFLATE ÎN ZONA ACESTUIA Pentru atingerea obiectivelor privind protejarea şi conservarea habitatelor şi speciilor din Geoparcului Platoul Mehedinţi şi siturile Natura 2000 din zona acestuia, se vor respecta prevederile legislaţiei ariilor naturale protejate privind desfăşurarea unor activităţi, diferenţiat pe zonele interioare şi în funcţie de distribuţia speciilor/habitatelor pentru siturile Natura 2000. Prin Planul de acţiuni se va urmări implementarea şi a unor măsuri speciale, cu scopul de a se atinge mai bine aceste obiective. Dintre acestea enumerăm: - Supravegherea pe timp de zi/noapte a zonelor vulnerabile în care se pot produce încălcări ale Regulamentului ariilor protejate din zona Geoparcului Platoul Mehedinţi - sustrageri de arbori, braconaj, incendii, distrugeri ale diverselor amenajări, cu o reţea de camere foto trapping şi camere video live. Aceste echipamente vor fi folosite şi în cadrul unor activităţi de monitorizare floră/faună, activităţi turistice, – Restricţionarea sau limitarea accesului în punctele în care acest lucru se impune, prin amplasarea unei reţele de bariere fixe şi mobile, – Efectuarea de patrulări săptămânale, pe cuprinsul ariilor protejate din zona Geoparcului Platoul Mehedinţi de către agenţii de teren ai AGPMH cu organe ale Jandarmeriei Montane, Poliţiei, etc. – Instituirea unui sistem de evacuare a deşeurilor din geoparc şi realizarea de coşuri de gunoi anti-urs care să evite atragerea animalelor sălbatice şi dependenţa lor de resturile menajere, – Combaterea de către gestionarii fondurilor cinegetice a câinilor şi pisicilor hoinare, care aduc pagube directe şi indirecte unor specii de faună, prin tulburarea liniştii, uciderea unor exemplare - în mod special a puilor, distrugerea cuiburilor, a ouălor, răspândirea de boli şi paraziţi, – Menţinerea unui volum de lemn mort în habitatele forestiere. Arborii uscaţi pe picior sau cei căzuţi la pământ, contribuie la menţinerea echilibrului relaţiilor pradă-prădător şi la complexitatea unor lanţuri trofice ce duc la stabilizarea ecosistemelor pădurii. Având în vedere specificul terenurilor forestiere ozia, cu pante în general mari, cu volum edafic relativ mic, se impune menţinerea unui număr de arbori uscaţi pe picior, între 5%-10% din numărul total de arbori uscaţi la ha., în funcţie şi de situaţia concretă din teren, – Referitor la recoltarea masei lemnoase, pentru amplasarea unor noi căi de acces (drumuri forestiere, drumuri de tractor), se vor analiza toate variantele de evitare a traversării cursurilor de apă. În situaţia în care acest lucru nu este posibil, traversarea se va face perpendicular pe cursul de apă şi se vor amplasa podeţe pereate sau tuburi. Pentru speciile de păsări din Situl Natura 2000, avându-se în vedere că acest sit se extinde şi în afara limitelor geoparcului, măsurile ce se vor implementa vor ţine cont de specificul grupelor mari de specii de avifaună şi se vor corobora cu cele propuse la nivelul Parcului Naţional Domogled - Valea Cernei. Dintre acestea, au fost identificate câteva grupe de specii care necesită o atenţie deosebită din partea AGPMH pentru stabilirea unor măsuri speciale: Răpitoarele de zi au nevoie de teritorii largi şi condiţii bune de cuibărit, fiind vulnerabile în special în timpul sezonului de cuibărit. Activităţile umane pot determina părăsirea ouălor sau a puilor de către adulţi. Principiile generale care asigură condiţii necesare pentru protejarea răpitoarelor sunt următoarele: - cuiburile existente nu trebuie distruse indiferent dacă sunt active sau nu, – trebuie identificate toate cuiburile răpitoarelor (acestea sunt alcătuite din crengi uscate şi au dimensiuni considerabile). În pădurile de foioase sunt uşor de identificat în perioada fără frunziş, – activităţile umane trebuie desfăşurate în apropierea cuiburilor doar în afara sezonului de cuibărit, – în perioada de cuibărit este necesară stabilirea unei zone tampon în jurul cuibului în care activităţile umane să fie restricţionate conform biologiei fiecărei specii - cel mai adesea această distanţă variază între 150 - 1000 m, Răpitoarele de noapte - folosesc pentru cuibărit scorburi existente în copacii bătrâni însă pot ocupa şi cuiburile altor specii - şorecar comun, barză neagră, uliu porumbar. Pentru protejarea lor se va urmări ca: - în perioada de cuibărit să se realizeze o zonă tampon în jurul cuibului în care activităţile umane să fie restricţionate conform biologiei fiecărei specii - cel mai adesea această distanţă variază între 150 - 1000 m, – în parchetele în curs de exploatare, pe suprafeţele în care există arbori scorburoşi, să se păstreze un număr suficient dintre aceşti arbori, în scopul asigurării locurile de cuibărit pentru speciile de păsări răpitoare de noapte. Aici se pot amplasa cuiburi artificiale, când nu există suficienţi arbori cu scorburi. Ciocănitorile - cuibăresc în arbori maturi şi scorburoşi. Păstrarea arborilor uscaţi pe picior asigură atât spaţii necesare cuibăritului dar şi resurse de hrană. Avându-se în vedere că numărul ciocănitorilor de munte - Picoides tridactylus depinde de volumul de lemn uscat rămas în picioare pentru protejarea lor se recomandă: - păstrarea a 5%-10% din arborii uscaţi pe picior la ha. în pădurile în care se execută exploatări de masă lemnoasă, – evitarea utilizării pesticidelor neselective cu remanenţă mare. În general, pentru toate speciile de păsări sunt de evitat modificările de habitat precum şi deranjul, în special în perioadele de cuibărit şi creştere a puilor. CAP. 5 PLANUL DE ACŢIUNI În cadrul acestui plan sunt stabilite a se desfăşura acţiuni pe durata celor 5 ani de implementare a Planului de Management pe principalele domenii de activitate şi obiective de management. Pentru mai buna urmărire a realizării lor, acestea au fost programate şi pe semestre. Priorităţile s-au stabilit ţinându-se cont atât de obiectivele majore de management, cât şi de resursele disponibile. Fiecărei acţiuni i s-a asociat o prioritate din cele trei tipuri utilizate. Cele trei priorităţi au următoarea semnificaţie: a) Prioritatea 1: acţiuni care trebuie să se realizeze în perioada de implementare a Planului. Realizarea acestor acţiuni este hotărâtoare pentru întreg planul. b) Prioritatea 2: acţiuni care ar trebui să se realizeze. Există flexibilitate, dar trebuie să existe un motiv temeinic dacă aceste acţiuni nu se vor realiza. c) Prioritatea 3: acţiuni ce ar putea să fie realizate când timpul şi/sau resursele rămân disponibile după îndeplinirea acţiunilor cu prioritatea 1 şi 2. În baza acestui plan de acţiuni, echipa AGPMH va elabora planurile de lucru anuale. Tabelul următor prezintă acest plan de acţiuni: Tabelul nr. 8. Planul de acţiuni pe durata celor 5 ani de implementare a Planului de Management (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) CAP. 6 MONITORIZAREA IMPLEMENTĂRII PLANULUI DE MANAGEMENT Planul de monitoring reprezintă modul prin care se urmăreşte respectarea prevederilor Planului de Management al Geoparcului Platoul Mehedinţi şi modul de desfăşurare a activităţilor. Planul de monitoring conţine programul de înregistrare a evidenţelor privind implementarea acţiunilor prevăzute în planul de management. Monitorizarea implementării activităţilor din planul de acţiuni Tabel nr. 9
┌───────────────┬──────────────────────────────────────┐
│ │Monitorizarea implementării │
│TEMA │activităţilor din planul │
│ │de acţiuni │
├───────────────┼──────────────────────────────────────┤
│ │Monitorizarea sistematică a planului │
│OBIECTIV │de management, înregistrarea şi │
│ │evaluarea rezultatelor şi adaptarea │
│ │corespunzătoare a planului. │
├───────────────┼──────────────┬─────────┬─────────────┤
│ │ │Frecvenţa│ │
│ │ │C- │ │
│MODALITATEA/ │ │continuă │ │
│MIJLOACELE DE │Corespondenţa │P- │Indicatorul │
│MONITORIZARE │cu acţiuni │periodică│monitorizat │
│ │ │N- dacă │ │
│ │ │este │ │
│ │ │nevoie │ │
├───────────────┼──────────────┼─────────┼─────────────┤
│Completarea │ │ │ │
│bazei de date │ │ │ │
│despre flora şi│ │ │Baza de date │
│fauna GPMH prin│ │ │specii/ │
│inventarieri şi│A1,A3-A9, │ │habitate, │
│monitorizări │Al 1,A12,A17, │P │Harţi G1S cu │
│raportate la │ │ │distribuţie │
│sistemul │ │ │specii/ │
│informaţional │ │ │habitate │
│geografic al │ │ │ │
│geoparcului │ │ │ │
├───────────────┼──────────────┼─────────┼─────────────┤
│ │ │ │Formular │
│ │ │ │standard │
│Completarea │A1-A9, A17, │ │Natura 2000 │
│bazei de date │C1, │C │Formulare ale│
│Natura 2000 │C2 │ │Rezervaţiilor│
│ │ │ │din │
│ │ │ │interiorul │
│ │ │ │GPMh │
├───────────────┼──────────────┼─────────┼─────────────┤
│Completarea │ │ │Bază de date │
│bazei de date │ │ │despre │
│despre │ │ │geologie, │
│geologie, │Al, A17 │P │soluri, │
│soluri, │ │ │hidrologie, │
│hidrologie, │ │ │climă. │
│climă │ │ │ │
├───────────────┼──────────────┼─────────┼─────────────┤
│Verificarea │ │ │ │
│anuală a │ │ │Patrule │
│semnelor de │A10,C1,C2,C3 │P │rangeri şi │
│delimitare a │ │ │personal │
│GPMH şi a altor│ │ │aparat AGPMH │
│delimitări │ │ │ │
├───────────────┼──────────────┼─────────┼─────────────┤
│Evaluarea │ │ │ │
│stării de │ │ │ │
│conservare a │ │ │ │
│speciilor şi │ │ │ │
│habitatelor │ │ │ │
│carc prezintă │A1,A3-A9, │P │Rapoarte │
│interes │ │ │anuale │
│conservativ │ │ │ │
│deosebit │ │ │ │
│prioritare, │ │ │ │
│vulnerabile, │ │ │ │
│rare,, │ │ │ │
├───────────────┼──────────────┼─────────┼─────────────┤
│Evalurea anuală│ │ │ │
│a impactului │ │ │ │
│asupra │ │ │ │
│biodiversităţii│ │ │ │
│şi peisajului, │ │ │ │
│produs de │ │ │ │
│traseele │ │ │ │
│turistice, │Bl, B2,B3, │ │Rapoarte │
│locuri de │D5.D6, D10, │P │anuale │
│campare, │DII │ │ │
│drumuri │ │ │ │
│forestiere, │ │ │ │
│amenajările │ │ │ │
│turistice, │ │ │ │
│cabanele şi │ │ │ │
│refugiile │ │ │ │
│turistice │ │ │ │
├───────────────┼──────────────┼─────────┼─────────────┤
│Monitorizarea │ │ │ │
│recoltării │ │ │Rapoarte │
│produselor │C4 │P │anuale │
│nelemnoase │ │ │ │
│-accesorii │ │ │ │
├───────────────┼──────────────┼─────────┼─────────────┤
│Verificarea │ │ │ │
│mijloacelor │ │ │ │
│iixe şi │F6 │c │Liste │
│obiectelor de │ │ │inventar │
│inventar din │ │ │ │
│gestiunea AGPMH│ │ │ │
├───────────────┴┬─────────────┼─────────┼───────
