Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   PLAN DE MANAGEMENT din 27 iunie 2016  al sitului Natura 2000 ROSPA0062 Lacurile de acumulare de pe Argeş    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 PLAN DE MANAGEMENT din 27 iunie 2016 al sitului Natura 2000 ROSPA0062 Lacurile de acumulare de pe Argeş

EMITENT: Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 770 bis din 3 octombrie 2016
──────────
        *) Aprobat prin Ordinul nr. 1.183 din 27 iunie 2016, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 770 din 03 octombrie 2016.
──────────

    CUPRINS
    1. INTRODUCERE
    1.1. Scurtă descriere a Planului de management
    1.2. Scurtă descriere a Sitului Lacurile de Acumulare de pe Argeş
    1.3. Cadrul legal referitor la aria naturală protejată şi la elaborarea Planului de management
    1.4. Procesul de elaborare a Planului de management
    1.5. Istoricul revizuirilor şi modificărilor Planului de management
    1.6. Procedura de modificare şi actualizare a Planului de management
    1.7. Procedura de implementare a Planului de management

    2. DESCRIEREA ARIEI NATURALE PROTEJATE
    2.1. Informaţii Generale
    2.1.1. Localizarea ariei naturale protejate
    2.1.2. Limitele ariei naturale protejate
    2.1.3. Suprapuneri cu alte arii naturale protejate

    2.2. Mediul Abiotic
    2.2.1. Geomorfologie
    2.2.2. Geologie
    2.2.3. Hidrologie
    2.2.4. Clima
    2.2.5. Soluri/subsoluri

    2.3. Mediul Biotic
    2.3.1. Ecosisteme
    2.3.2. Habitate
    2.3.2.1. Habitate Natura 2000
    2.3.2.2. Habitate după clasificarea naţională

    2.3.3. Flora de interes conservativ
    2.3.3.1. Plante inferioare
    2.3.3.2. Plante superioare

    2.3.4. Fauna de interes conservativ
    2.3.4.1. Ihtiofauna
    2.3.4.2. Herpetofauna
    2.3.4.3. Avifauna
    2.3.4.4. Mamifere

    2.3.5. Alte habitate şi specii relevante
    2.3.5.1. Flora
    2.3.5.1.1. Analiza şi descrierea asociaţiilor
    2.3.5.1.2. Conspectul asociaţiilor

    2.3.5.2. Fauna
    2.3.5.3. Habitate


    2.4. Informaţii socio-economice, impacturi şi ameninţări
    2.4.1. Informaţii socio-economice şi culturale
    2.4.1.1. Comunităţile locale şi factorii interesaţi
    2.4.1.2. Factorii de interes
    2.4.1.3. Utilizarea terenurilor
    2.4.1.4. Situaţia juridică a terenurilor
    2.4.1.5. Administratori şi gestionari
    2.4.1.6. Infrastructura, construcţii şi agricultură
    2.4.1.7. Structuri turistice - cazare, alimentaţie, agrement
    2.4.1.8. Patrimoniu cultural
    2.4.1.9. Peisajul

    2.4.2. Impacturi
    2.4.2.1. Presiuni - impacturi trecute şi prezente
    2.4.2.2. Ameninţări - impacturi viitoare previzibile



    3. EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR ŞI HABITATELOR
    3.1. Evaluarea stării de conservare a fiecărui habitat identificat
    3.2. Evaluarea stării de conservare a fiecărei specii de interes conservativ
    3.3. Hărţile sitului.

    4. SCOPUL ŞI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT
    4.1. Scopul Planului de management
    4.2. Obiective generale, specifice şi activităţi
    4.2.1. Obiectiv general
    4.2.2. Obiectiv specific


    5. PLANUL DE ACTIVITĂŢI
    6. PLANUL DE MONITORIZARE A ACTIVITĂŢILOR
    7. BIBLIOGRAFIE ŞI REFERINŢE
    8. ANEXE
    1. INTRODUCERE
    1.1. Scurtă descriere a Planului de management
        Planul de management al sitului Natura 2000 ROSPA 0062, Lacurile de acumulare de pe Argeş este documentul care descrie şi evaluează situaţia prezentă a ariei naturale protejate, defineşte obiectivele, precizează acţiunile de conservare necesare şi reglementează activităţile care se pot desfăşura pe teritoriul acestuia, în conformitate cu obiectivele de management.
        Managementul ariilor speciale de protecţie se realizează ca şi pentru ariile speciale de conservare. În mare, obiectivele Planului de management vizează asigurarea unui statut de conservare favorabil al speciilor şi habitatelor naturale de interes conservativ naţional şi/sau comunitar, gestionarea durabilă a resurselor naturale şi conservarea peisajului actual prin menţinerea şi încurajarea activităţilor antropice tradiţionale.
        Scopul Planului de management este acela de a promova un model de gestiune care să permită dezvoltarea durabilă a comunităţilor umane şi conservarea speciilor şi habitatelor de interes comunitar, a diversităţii biologice şi a celorlalte valori ale mediului natural din situl Natura 2000 ROSPA 0062 Lacurile de acumulare de pe Argeş.
        Obiectivele Planului de management vizează asigurarea unui statut de conservare favorabil al tuturor speciilor de interes conservativ naţional şi/sau comunitar şi al habitatelor acestora, gestionarea durabilă a resurselor naturale şi conservarea peisajului actual prin menţinerea şi încurajarea activităţilor antropice tradiţionale.
        Ca regulă generală, respectarea planurilor de management şi a regulamentelor este obligatorie pentru administratorii ariilor naturale protejate, pentru autorităţile care reglementează activităţi pe teritoriul ariilor naturale protejate, precum şi pentru persoanele fizice şi juridice care deţin sau care administrează terenuri şi alte bunuri şi/sau care desfăşoară activităţi în perimetrul şi în vecinătatea ariei naturale protejate.
        Principiile Planului de management urmăresc trasarea unor linii generale pe care se va sprijini acţiunea de realizare a Planului de management.
        Principiul opiniei generale unitare
        Existenţa unei opinii generale comune asupra unui anumit aspect care priveşte situl ROSPA 0062, Lacurile de acumulare de pe Argeş, reprezintă o condiţie esenţială de abordare pluriinstituţională a unor aspecte de care depinde reuşita aplicării prevederilor prezentului Plan de management. Planul de management al sitului Natura 2000 ROSPA 0062 Lacurile de acumulare de pe Argeş, se doreşte a fi un mijloc de armonizare a acţiunilor instituţiilor responsabile de gestionarea resurselor din acest spaţiu, în scopul atingerii obiectivelor legate de conservarea resurselor şi dezvoltarea activităţilor socio-economice. Cooperarea dintre instituţii situate la acelaşi nivel, local, judeţean, naţional, reprezintă elementul cheie de care depinde aplicarea Planului de management.
        Principiul dezvoltării durabile, ameliorării calităţii vieţii şi asigurării coerenţei managementului Conceptul "Dezvoltarea durabilă", înseamnă menţinerea posibilităţilor şi condiţiilor de viaţă pentru generaţiile viitoare, în special a resurselor naturale regenerabile cel puţin la nivelul celor existente pentru generaţia actuală, precum şi redresarea factorilor de mediu afectaţi de poluare.
        Planul de management are în vedere gestionarea patrimoniului natural şi cultural al zonei sitului ROSPA 0062 Lacurile de acumulare de pe Argeş, prin promovarea acţiunilor cu impact nesemnificativ asupra mediului dând posibilitatea dezvoltării socio - economice.
        Principiul respectării autonomiei locale
        Autonomia locală poate reprezenta un instrument de promovare a acţiunilor ce ţin de competenţa acestora în teritoriu fără a fi nevoie de aprobare la niveluri superioare. Importanţa pe care o au administraţiile locale pentru aria naturală protejată este dată de faptul că deciziile de la acest nivel au proiecţie directă în politica locală de mediu.
        Principiul precauţiei şi transparenţei în luarea deciziei
        Orice acţiune sau decizie, indiferent de caracterul ei este analizată din punct de vedere al beneficiilor şi costurilor pe care aceasta le presupune, dar şi din prisma efectelor negative asupra mediului şi asupra colectivităţilor locale. Precauţia nu impune excluderea activităţilor economice dintr-un spaţiu, ci includerea în faza de investiţie a aspectelor ce privesc impactul asupra mediului. Evaluarea impactului asupra mediului realizată în această etapă trebuie să reprezinte un ghid de desfăşurare a activităţilor, beneficiarul investiţiei fiind obligat să îl respecte conform legislaţiei de mediu în vigoare. Principiul precauţiei trebuie să stea la baza tuturor deciziilor care privesc în mod direct sau indirect zona sitului pentru împiedicarea creşterii suprafeţelor degradate, a căror refacere implică costuri semnificative care nu pot fi suportate în acest moment de comunităţile locale.
        Se impune o transparenţă ridicată în luarea deciziilor, situaţiile conflictuale fiind astfel îndepărtate.
        Principiul conservării diversităţii biologice
        Diversitatea biologică prezintă o importanţă deosebită pentru evoluţie şi pentru conservarea ecosistemelor şi speciilor. Cerinţa fundamentală pentru conservarea diversităţii biologice este conservarea "in situ" a ecosistemelor şi habitatelor naturale şi menţinerea şi refacerea populaţiilor viabile de specii în mediul lor natural.
        Planul de management trebuie să urmărească integrarea obiectivelor de conservare şi protecţie a speciilor şi habitatelor de interes naţional şi comunitar, educaţia, informarea şi implicarea publicului în gestionarea patrimoniului sitului Natura 2000.

    1.2. Scurtă descriere a Sitului Lacurile de Acumulare de pe Argeş
        Situl Natura 2000 ROSPA 0062 Lacurile de acumulare de pe Argeş, reprezintă o arie naturală protejată al cărei scop este conservarea unor specii avifaunistice şi habitate importante sub aspect faunistic şi forestier, ţinând cont de modificările suferite, apariţia de noi habitate şi numărul mare de specii de păsări de pasaj pe care le adăposteşte. Situarea geografică a sitului în apropierea zonelor intens locuite şi pronunţat urbanizate, oferă o puternică amprentă caracterului peisagistic şi recreativ.
        Situl ocupă o suprafaţă de 2260 ha, se desfăşoară în zona continentală şi cuprinde Platforma dintre râurile Argeşel şi Argeş, cunoscută sub denumirea geografică de Platforma Argeşului.
        Situl Natura 2000 ROSPA 0062 Lacurile de acumulare de pe Argeş, este constituit în prezent din 6 suprafeţe avifaunistice cu statut de protecţie comunitar.
        Situl Natura 2000 ROSPA 0062 Lacurile de acumulare de pe Argeş
        Tabelul nr. 1

┌───┬────────┬──────┬──────────┬─────────────┐
│Nr.│Denumire│Supra-│ │ │
│ │arie │faţa │Importanţa│Observaţii │
│ │ │ │ocrotirii │ │
├───┼────────┼──────┼──────────┼─────────────┤
│ │ │ │Prezenţa │ │
│1 │Lacul │413 │speciilor │ │
│ │Budeasa │ │de păsări │ │
│ │ │ │de interes│ │
│ │ │ │comunitar │ │
├───┼────────┼──────┼──────────┼─────────────┤
│ │ │ │Prezenţa │Este │
│2 │Lacul │300 │speciilor │declarată şi │
│ │Bascov │ │de păsări │rezervaţie │
│ │ │ │de interes│naturala │
│ │ │ │comunitar │avifaunistică│
├───┼────────┼──────┼──────────┼─────────────┤
│ │ │ │Prezenţa │ │
│3 │Lacul │429 │speciilor │ │
│ │Vâlcele │ │de păsări │ │
│ │ │ │de interes│ │
│ │ │ │comunitar │ │
├───┼────────┼──────┼──────────┼─────────────┤
│ │ │ │Prezenţa │ │
│4 │Lacul │634 │speciilor │ │
│ │Goleşti │ │de păsări │ │
│ │ │ │de interes│ │
│ │ │ │comunitar │ │
├───┼────────┼──────┼──────────┼─────────────┤
│ │Lacul │ │Prezenţa │ │
│5 │Piteşti │122 │speciilor │ │
│ │- │ │de păsări │ │
│ │Prundu │ │de interes│ │
│ │ │ │comunitar │ │
├───┼────────┼──────┼──────────┼─────────────┤
│ │ │ │Prezenţa │ │
│6 │Lacul │165 │speciilor │ │
│ │Zigoneni│ │de păsări │ │
│ │ │ │de interes│ │
│ │ │ │comunitar │ │
├───┼────────┼──────┼──────────┼─────────────┤
│ │ │ │Prezenţa │ │
│7 │Alte │197 │speciilor │ │
│ │terenuri│ │de păsări │ │
│ │ │ │de interes│ │
│ │ │ │comunitar │ │
├───┼────────┼──────┼──────────┼─────────────┤
│ │ │ │Prezenţa │ │
│ │TOTAL │2260 │speciilor │ │
│ │ │ │de păsări │ │
│ │ │ │de interes│ │
│ │ │ │comunitar │ │
└───┴────────┴──────┴──────────┴─────────────┘

        Situl Natura 2000 ROSPA 0062 Lacurile de acumulare de pe Argeş, este amplasat în partea de sud a judeţului Argeş, pe raza teritoriului administrativ al localităţilor Bascov, Băiculeşti, Bradu, Budeasa, Călineşti, Căteasca, Curtea de Argeş, Merişani, Piteşti, Topoloveni şi Ştefăneşti. Situl se întinde din zona localităţii Vâlcele, de-a lungul râului Argeş, până la localitatea Recea - Udeni Zăvoi.
        Restul terenului din zona de tampon a lacurilor ce formează situl, se regăseşte în domeniul public al localităţilor riverane. Sectorul Zigoneni - Goleşti, este localizat între coordonatele latitudinale de 45°44' latitudine nordică şi 45°47' latitudine nordică iar acest fapt pune în evidenţă particularităţile climatice.
        Înainte de anul 2007, zona lacului Bascov este luată în evidenţă ca rezervaţie ornitologică de către Comisia Monumentelor Naturii Argeş şi Muzeul Judeţean Argeş şi propusă spre validare oficială ca arie natural protejată prin Hotărârea nr. 30/2004 a Consiliului Judeţean Argeş, pe o suprafaţă de 162 ha. Administrativ, cuprinde teritorii ale comunelor Bascov şi Budeasa. Ulterior a fost declarat arie de protecţie avifaunistică prin Hotărârea de Guvern nr. 2151/2004, privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone.
        Situl Natura 2000 ROSPA 0062, Lacurile de acumulare de pe Argeş, a fost propus în baza Directivei 2009/147/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice şi declarat prin Hotărârea Guvernului nr. 1284/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată şi încadrarea în categoria de management ca arie de protecţie specială avifaunistică, parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările şi completările ulterioare. Prin Hotărârea nr. 4/1974 a Consiliului Popular al Judeţului Argeş, toate lacurile de baraj de pe râul Argeş, până la Goleşti, au fost declarate "zone umede protejate".
        Descrierea generală a sitului
        Aceste lacuri sunt oligomezotrofice. Apariţia lor a condus la modificarea şi apariţia de noi habitate. Vegetaţia este compusă din răşinoase, fag în amestec cu răşinoase, stejar în zona colinară. În partea mijlocie şi inferioară a cursului, pădurile alternează cu suprafeţe de teren cu altă utilizare-agricolă, livezi, fâneţe.
        Clase de habitate: plaje de nisip, râuri, lacuri, mlaştini, turbării, păduri de conifere.
        Calitate şi importanţă:
        Acest sit este foarte important pentru numărul mare de specii de păsări de pasaj pe care le adăposteşte: Ciconia ciconia, Egretta garzetta, Lanius collurio, Ardeola ralloides, Aythya nyroca, Gavia arctica, Ixobrychus minutus, Lanius minor, Mergus albellus.

        Vulnerabilitate:
        În sit se desfăşoară activităţi antropice: cultivarea terenurilor, îndepărtarea haturilor şi crângurilor, îndepărtarea lăstărişului, exploataţii piscicole.

        Suprafaţă: 2260 ha.
        Lacuri componente: Zigoneni, Vâlcele, Budeasa, Bascov, Piteşti / Prundu, Goleşti.
        Lacurile se află la contactul dintre Câmpia Română, mai exact Câmpia Înaltă a Piteştilor, Platforma Cândeşti, Platforma Argeşului şi Platforma Cotmeana - toate părţi componente ale Podişului Getic. În nord, zona este dominată de Subcarpaţii Getici şi de Munţii Făgăraş.

    1.3. Cadrul legal referitor la aria naturală protejată şi la elaborarea Planului de management
        Tabelul nr. 2

┌────┬─────────────────────────────────┐
│Nr. │ │
│crt.│Acte normative │
├────┴─────────────────────────────────┤
│Legislaţie cu privire la protecţia │
│mediului: │
├────┬─────────────────────────────────┤
│ │Ordonanţa de urgenţă a Guvernului│
│ │nr. 57/2007 privind regimul │
│ │ariilor naturale protejate, │
│ │conservarea habitatelor │
│1 │naturale, a florei şi faunei │
│ │sălbatice, cu modificările şi │
│ │completările ulterioare, aprobată│
│ │cu modificări şi │
│ │completări prin Legea nr. 49/ │
│ │2011, cu modificările şi │
│ │completările ulterioare; │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │Ordonanţa de urgenţă a Guvernului│
│ │nr. 195/2005 privind protecţia │
│2 │mediului, aprobată cu modificări │
│ │şi completări │
│ │prin Legea nr. 265/2006, cu │
│ │modificările şi completările │
│ │ulterioare; │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │Hotărâre Guvernului nr. 230/2003 │
│ │privind delimitarea rezervaţiilor│
│3 │biosferei, parcurilor naţionale │
│ │şi parcurilor │
│ │naturale şi constituirea │
│ │administraţiilor acestora; │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │Ordinul ministrului mediului şi │
│ │dezvoltării durabile nr. 1964/ │
│ │2007 privind instituirea │
│4 │regimului de arie naturală │
│ │protejată a siturilor de │
│ │importanţă comunitară, ca parte │
│ │integrantă a reţelei ecologice │
│ │europene Natura 2000 în │
│ │România, cu modificările şi │
│ │completările ulterioare; │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │Hotărârea Guvernului nr. 1284/ │
│ │2007 privind declararea ariilor │
│ │de protecţie specială │
│5 │avifaunistică ca parte │
│ │integrantă a reţelei ecologice │
│ │europene Natura 2000 în România, │
│ │cu modificările şi completările │
│ │ulterioare; │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │Ordinul ministrului mediului şi │
│ │schimbărilor climatice nr. 1052/ │
│6 │2014 privind aprobarea │
│ │Metodologiei de atribuire │
│ │a administrării şi a custodiei │
│ │ariilor naturale protejate, cu │
│ │modificările ulterioare; │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │Legea nr. 5/2000 privind │
│7 │aprobarea Planului de amenajare a│
│ │teritoriului naţional - Secţiunea│
│ │a III-a - zone │
│ │protejate; │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │Ordinul ministrului agriculturii,│
│ │pădurilor, apelor şi mediului nr.│
│ │552/2003 privind aprobarea │
│8 │zonării interioare │
│ │a parcurilor naţionale şi a │
│ │parcurilor naturale, din punct de│
│ │vedere al necesităţii de │
│ │conservare a diversităţii │
│ │biologice; │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │Legea apelor nr. 107/1996 cu │
│9 │modificările şi completările │
│ │ulterioare; │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │Ordinul ministrului mediului şi │
│ │pădurilor nr. 3836/2012 privind │
│ │aprobarea Metodologiei de avizare│
│ │a tarifelor │
│10 │instituite de către │
│ │administratorii/custozii ariilor │
│ │naturale protejate pentru │
│ │vizitarea ariilor naturale │
│ │protejate, pentru analizarea │
│ │documentaţiilor şi eliberarea de │
│ │avize conform legii, pentru │
│ │fotografiatul şi │
│ │filmatul în scop comercial; │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │Legea nr. 101/2011 pentru │
│11 │prevenirea şi sancţionarea unor │
│ │fapte privind degradarea │
│ │mediului, republicată; │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │Ordinul ministrului mediului şi │
│ │ministrului agriculturii, │
│ │pădurilor şi dezvoltării rurale, │
│12 │nr. 203/14/2009 │
│ │privind Procedura de stabilire a │
│ │derogărilor de la măsurile de │
│ │protecţie a speciilor de floră şi│
│ │faună sălbatice; │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │Ordinul ministrului mediului nr. │
│ │464/2009 pentru aprobarea │
│ │Normelor tehnice privind │
│13 │organizarea şi desfăşurarea │
│ │activităţilor de control şi │
│ │inspecţie în domeniul protecţiei │
│ │mediului, cu modificările şi │
│ │completările ulterioare │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │Ordinul ministrului mediului şi │
│ │dezvoltării durabile nr. 410/2008│
│ │pentru aprobarea Procedurii de │
│ │autorizare a │
│ │activităţilor de recoltare, │
│ │capturare şi/sau achiziţie şi/sau│
│14 │comercializare, pe teritoriul │
│ │naţional sau la │
│ │export, a florilor de mină, a │
│ │fosilelor de plante şi fosilelor │
│ │de animale vertebrate şi │
│ │nevertebrate, precum şi a │
│ │plantelor şi animalelor din floră│
│ │şi, respectiv, faună sălbatice şi│
│ │a importului acestora, cu │
│ │modificările şi │
│ │completările ulterioare; │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │Ordinul ministrului mediului nr. │
│ │979/2009 privind introducerea de │
│ │specii alohtone, intervenţiile │
│ │asupra speciilor │
│ │invazive, precum şi │
│15 │reintroducerea speciilor indigene│
│ │prevăzute în anexele nr. 4A şi 4B│
│ │la Ordonanţa de urgenţă │
│ │a Guvernului nr. 57/2007 privind │
│ │regimul ariilor natural │
│ │protejate, conservarea │
│ │habitatelor natural, a faunei şi │
│ │florei sălbatice, pe teritoriul │
│ │naţional; │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │Legea nr. 46/2008 Codul silvic, │
│16 │republicată, cu modificările şi │
│ │completările ulterioare; │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │Ordonanţa de urgenţă a Guvernului│
│ │nr. 139/2005 privind │
│ │administrarea pădurilor din │
│17 │România, aprobată cu │
│ │modificări şi completări prin │
│ │Legea nr. 38/2006, cu │
│ │modificările şi completările │
│ │ulterioare; │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │Ordinul ministrului mediului şi │
│ │pădurilor nr. 1540/2011 pentru │
│ │aprobarea Instrucţiunilor privind│
│18 │termenele, │
│ │modalităţile şi perioadele de │
│ │colectare, scoatere şi transport │
│ │al materialului lemnos, cu │
│ │modificările şi │
│ │completările ulterioare; │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │Legea nr. 171/2010 privind │
│19 │stabilirea şi sancţionarea │
│ │contravenţiilor silvice, cu │
│ │modificările şi completările │
│ │ulterioare; │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │Ordinul ministrului mediului şi │
│ │pădurilor nr. 3814/2012 pentru │
│ │aprobarea Normelor tehnice │
│20 │privind modificarea │
│ │prevederilor amenajamentelor │
│ │silvice şi schimbarea categoriei │
│ │de folosinţă a terenurilor din │
│ │fondul forestier, │
│ │cu modificările şi completările │
│ │ulterioare; │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │Legea nr. 100/2010 privind │
│21 │împădurirea terenurilor │
│ │degradate; │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │Legea nr. 407/2006 vânătorii şi a│
│22 │protecţiei fondului cinegetic, cu│
│ │modificările şi completările │
│ │ulterioare; │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │Hotărâre Guvernului nr. 1679/2008│
│ │privind modalitatea de acordare a│
│ │despăgubirilor prevăzute de Legea│
│ │vânătorii │
│23 │şi a protecţiei fondului │
│ │cinegetic nr. 407/2006, precum şi│
│ │obligaţiile ce revin │
│ │gestionarilor fondurilor │
│ │cinegetice şi proprietarilor de │
│ │culturi agricole, silvice şi de │
│ │animale domestice pentru │
│ │prevenirea pagubelor; │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │Ordinul ministrului agriculturii │
│ │şi dezvoltării rurale şi al │
│ │ministrului mediului şi pădurilor│
│ │nr. 44/1195/2011 │
│24 │pentru aprobarea Normelor privind│
│ │accesul la resursele acvatice vii│
│ │din domeniul public al statului │
│ │în vederea │
│ │practicării pescuitului comercial│
│ │în habitatele piscicole naturale │
│ │din ariile protejate, cu │
│ │modificările şi │
│ │completările ulterioare; │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │Ordonanţa de urgenţă a Guvernului│
│ │nr. 23/2008 privind pescuitul şi │
│25 │acvacultura, aprobată cu │
│ │modificări şi │
│ │completări prin Legea nr. 317/ │
│ │2009, cu modificările şi │
│ │completările ulterioare; │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │Ordinul ministrului agriculturii │
│ │şi dezvoltării rurale şi │
│ │ministrului mediului şi pădurilor│
│ │nr. 159/1266/2011 │
│26 │privind aprobarea condiţiilor de │
│ │practicare a pescuitului │
│ │recreativ/sportiv, regulamentului│
│ │de practicare a │
│ │pescuitului recreativ/sportiv şi │
│ │modelelor permiselor de pescuit │
│ │recreativ/sportiv în ariile │
│ │naturale protejate; │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │Legea fondului funciar nr. 18/ │
│27 │1991, republicată, cu │
│ │modificările şi completările │
│ │ulterioare; │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │Ordonanţa de urgenţă a guvernului│
│ │nr. 34/2013 privind organizarea, │
│ │administrarea şi exploatarea │
│ │pajiştilor │
│28 │permanente şi pentru modificarea │
│ │şi completarea Legii fondului │
│ │funciar nr. 18/1991, aprobată cu │
│ │modificări şi │
│ │completări prin Legea nr. 86/ │
│ │2014, cu modificările şi │
│ │completările ulterioare; │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │Hotărârea Guvernului nr. 1064/ │
│ │2013 privind aprobarea Normelor │
│ │metodologice pentru aplicarea │
│ │prevederilor │
│29 │Ordonanţei de urgenţă a │
│ │Guvernului nr. 34/2013 privind │
│ │organizarea, administrarea şi │
│ │exploatarea pajiştilor │
│ │permanente şi pentru modificarea │
│ │şi completarea Legii fondului │
│ │funciar nr. 18/1991, cu │
│ │modificările şi │
│ │completările ulterioare; │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │Ordonanţa de urgenţă a Guvernului│
│ │nr. 3/2015 pentru aprobarea │
│ │schemelor de plăţi în agricultură│
│ │în perioada │
│30 │2015 - 2020 şi pentru modificarea│
│ │art. 2 din Legea nr. 36/1991 │
│ │privind societăţile agricole şi │
│ │alte forma de │
│ │asociere în agricultură, aprobată│
│ │cu modificări şi completări prin │
│ │Legea nr. 104/2015, cu │
│ │modificările şi │
│ │completările ulterioare; │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │Ordinul ministrului agriculturii │
│ │şi dezvoltării rurale, │
│ │ministrului mediului, apelor şi │
│ │pădurilor şi al │
│ │preşedintelui Autorităţii │
│31 │Naţionale Sanitare Veterinare şi │
│ │pentru Siguranţa Alimentelor nr. │
│ │352/636/54/2015 │
│ │pentru aprobarea normelor privind│
│ │ecocondiţionalitatea în cadrul │
│ │schemelor şi măsurilor de sprijin│
│ │pentru │
│ │fermieri în România, cu │
│ │modificările şi completările │
│ │ulterioare; │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │Legea nr. 350/2001 privind │
│32 │amenajarea teritoriului şi │
│ │urbanismul, cu modificările şi │
│ │completările ulterioare │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │Hotărârea Guvernului nr. 493/ │
│ │2004, privind aprobarea │
│ │Metodologiei privind │
│ │monitorizarea monumentelor │
│33 │istorice │
│ │înscrise în Lista patrimoniului │
│ │mondial şi a Metodologiei privind│
│ │elaborarea şi conţinutul - cadru │
│ │al planurilor │
│ │de protecţie şi gestiune a │
│ │monumentelor istorice înscrise în│
│ │lista patrimoniului mondial; │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │Hotărârea Guvernului nr. 1268/ │
│ │2010 privind aprobarea │
│34 │Programului de protecţie şi │
│ │gestiune a monumentelor istorice │
│ │înscrise în Lista patrimoniului │
│ │mondial UNESCO, cu modificările │
│ │şi completările ulterioare; │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │Ordonanţa Guvernului nr. 43/2000 │
│ │privind protecţia patrimoniului │
│35 │arheologic şi declararea unor │
│ │situri arheologice │
│ │ca zone de interes naţional, │
│ │republicată, cu modificările şi │
│ │completările ulterioare; │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │Ordonanţa Guvernului nr. 47/2000 │
│ │privind stabilirea unor măsuri de│
│36 │protecţie a monumentelor istorice│
│ │care fac │
│ │parte din Lista patrimoniului │
│ │mondial; │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │Legea nr. 422/2001 privind │
│37 │protejarea monumentelor istorice,│
│ │republicată, cu modificările şi │
│ │completările │
│ │ulterioare. │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │Hotărâre Guvernului nr. 1076/2004│
│ │privind stabilirea procedurii de │
│38 │realizare a evaluării de mediu │
│ │pentru planuri │
│ │şi programe, cu modificările şi │
│ │completările ulterioare; │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │Ordinul ministrului mediului şi │
│ │pădurilor, ministrului │
│ │administraţiei şi internelor, │
│ │ministrului agriculturii şi │
│39 │dezvoltării rurale şi ministrului│
│ │dezvoltării regionale şi │
│ │turismului nr. 135/76/84/1284/ │
│ │2010 privind aprobarea │
│ │Metodologiei de aplicare a │
│ │evaluării impactului asupra │
│ │mediului pentru proiecte publice │
│ │şi private; │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │Ordinul ministrului mediului şi │
│ │pădurilor nr. 19/2010 pentru │
│ │aprobarea Ghidului metodologic │
│40 │privind evaluarea │
│ │adecvată a efectelor potenţiale │
│ │ale planurilor sau proiectelor │
│ │asupra ariilor naturale protejate│
│ │de interes │
│ │comunitar; │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │Legea nr. 86/2000 pentru │
│ │ratificarea Convenţiei privind │
│41 │accesul la informaţie, │
│ │participarea publicului la luarea│
│ │deciziei şi accesul la justiţie │
│ │în probleme de mediu, semnată la │
│ │Aarhus la 25 iunie 1998 │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │Legea nr. 544/2001 privind │
│42 │liberul acces la informaţiile de │
│ │interes public, cu modificările │
│ │şi completările │
│ │ulterioare; │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │Hotărârea Guvernului nr. 878/2005│
│43 │privind accesul publicului la │
│ │informaţia privind mediul, cu │
│ │modificările şi │
│ │completările ulterioare; │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │Directiva 2009/147/CE a │
│44 │Parlamentului European şi a │
│ │Consiliului din 30 noiembrie 2009│
│ │privind conservarea │
│ │păsărilor sălbatice │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │Directiva 92/43/CEE a Consiliului│
│45 │din 21 mai 1992 privind │
│ │conservarea habitatelor naturale │
│ │şi a speciilor de │
│ │faună şi floră sălbatică │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │Ordinul ministrului mediului şi │
│ │schimbărilor climatice nr. 1327/ │
│ │2014 privind aprobarea Planului │
│46 │naţional de │
│ │acţiune pentru conservarea │
│ │acvilei ţipătoare mici (Aquila │
│ │pomarina) şi a Ghidului pentru │
│ │managementul │
│ │corespunzător al habitatului │
│ │acvilei ţipătoare mici; │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │Ordinul ministrului mediului şi │
│ │schimbărilor climatice nr. 1992/ │
│47 │2014 pentru aprobarea planurilor │
│ │naţionale de │
│ │acţiune pentru cormoranul mic │
│ │(Phalacrocorax pygmeus) şi pentru│
│ │raţa roşie (Aythya nyroca). │
└────┴─────────────────────────────────┘

        La data elaborării Planului de management custodele ariei protejate este Fundaţia Eco-Montan 2000, care a implementat proiectul "Management durabil şi conştientizare publică în situl Natura 2000, Lacurile de acumulare de pe Argeş," cod SMIS-CSNR 36314, pe parcursul a 32 de luni.

    1.4. Procesul de elaborare a Planului de management
        Procesul de elaborare a Planului a cuprins următoarele etape:
    1. Elaborarea studiilor de inventariere faună şi floră care fundamentează măsurile de management, privind inventarul speciilor şi situaţia habitatului;
    2. Interpretarea rezultatelor campaniilor de măsurare din cadrul studiilor de bază;
    3. Formularea măsurilor de management general ale sitului;
    4. Consultarea publică, a factorilor interesaţi, pentru a se asigura fezabilitatea şi acceptarea Planului de management;
    5. Elaborarea Rapoartelor de progres;
    6. Îmbunătăţirea Planului de management ca urmare a Rapoartelor de progres;
    7. Aprobarea Planului de management;
    8. Multiplicarea şi diseminarea Planului de management.

        Un comitet ştiinţific alcătuit din reprezentanţii beneficiarului, ai partenerilor şi personalităţi ştiinţifice a verificat studiile de bază şi Planul de management.
        Elaborarea Planului de management s-a făcut conform ghidului "Procesul de elaborare a planurilor de management pentru arii protejate din România"- manual şi instrumente - elaborat de Michael R Appleton în cadrul proiectului "Managementul conservării biodiversităţii în România" - facilitare şi asistenţă tehnică în schimbările internaţionale, proiect al Băncii Mondiale numărul RO-GE-44176 şi Proietului Sincron. Acesta devine un proces continuu, pornind de la cercetare şi strângerea de informaţii, evaluare şi analiză, până la elaborarea planului, implementarea lui urmată de monitorizare şi revizuire.
        Au fost parcurse etapele de preparare a planificării, strângere şi grupare a informaţiei, definire a scopului, identificarea obiectivelor, identificarea unui set de acţiuni şi indicatori, desemnarea unei priorităţi şi planificarea în timp pentru fiecare acţiune, urmând să se realizeze şi asigurarea aprobării planului, legalizarea şi publicarea lui.
        Redactarea Planului de management pentru situl Natura 2000 ROSPA 0062 Lacurile de Acumulare de pe Argeş, a început în anul 2012, fiind precedată de elaborarea măsurilor minime de conservare şi de Regulamentul ariei protejate. În etapa următoare, au fost căutate informaţii bibliografice recente referitoare la biodiversitatea zonei aflate în limitele ariei naturale protejate. Cu acest prilej s-a constatat faptul că nu există foarte multe lucrări publicate legate de subiectul dorit.
     Studiul florei şi vegetaţiei din zona lacurilor se regăsesc în lucrările de specialitate, care sunt amintite la cap. 7 "Bibliografie şi referinţe".
        O mare parte din flora bazinului Argeş se regăseşte în colecţia Muzeului Judeţului Argeş, rod al cercetării efectuate în timp de: Radu Stancu, Petruţa Pestroiu, Teodora Mavrodin, Valeriu Alexiu şi alţii.
        Studiul avifaunei a beneficiat de aportul adus de profesorul Radu Gava şi mai tinerii săi colaboratori, Denisa Conete sau Adrian Mestecăneanu. Ihtiofauna a fost mai bine cercetată, studiile lui Grigore Antipa -1909, Mihai Băcescu - 1943, dar mai ales cele efectuate de regretatul academician Petre Bănărescu - 1957 - 2003, constituie momente de referinţă pentru specialiştii în ihtiologia de ape dulci.
        În etapa de teren desfăşurată încă din anul 2012, s-a procedat în special la cartarea tipurilor de habitate şi reevaluarea speciilor existente.
        Astfel, echipa de bază, a parcurs în elaborarea Planului de management, următoarele etape:
    - Identificarea contextului legal al planificării;
    – Identificarea factorilor interesaţi în elaborarea unui plan de participare a acestora;
    – Strângerea şi gruparea informaţiei;
    – Definirea obiectivului general, a temelor principale de management şi a obiectivelor;
    – Desemnarea priorităţilor, planificării în timp şi a colaboratorilor-cheie;
    – Identificarea şi planificarea acţiunilor de monitorizare.

        Etapele ulterioare elaborării Planului de management sunt responsabilitatea custodelui, după cum urmează:
    - Aprobarea, Publicarea şi Difuzarea - Diseminarea,
    – Lansare formală şi evenimente de difuzare,
    – Elaborarea Planurilor de lucru anuale,
    – Elaborarea Planului de comunicare.

        Pentru realizarea Planului de management a fost adoptată o metodologie de lucru specifică, ce a urmărit identificarea principalelor oportunităţi şi ameninţări, a măsurilor ce pot avea rezultate concrete şi a indicatorilor de monitorizare a rezultatelor.
        Au urmat apoi consultări ale factorilor interesaţi şi solicitarea avizului de mediu.
        Consultarea tuturor factorilor interesaţi cu privire la Planul de management revine custodelui, calendarul de consultare va cuprinde minimum două întâlniri, la termene stabilite conform proiectului POS MEDIU.
    - prima după obţinerea avizului de mediu, înainte de trimiterea spre avizare la Autoritatea competentă de Mediu a Planului de management.
    – a doua întâlnire va avea loc în partea de implementare a proiectului, în cadrul acesteia fiind prezentat Planul de management aprobat conform cerinţelor.


    1.5. Istoricul revizuirilor şi modificărilor Planului de management
        Pentru Situl Natura 2000 ROSPA 0062 Lacurile de acumulare de pe Argeş nu a fost elaborat şi aprobat anterior un plan de management.
        Planul de management al sitului Natura 2000 ROSPA0062 Lacurile de Acumulare de pe Argeş - istoricul ediţiilor, revizuirilor şi modificări
        Tabelul nr. 3

┌────┬──────────┬──────┬───────┬──────────┬───────┬──────────┐
│Nr. │ │ │ │ │ │ │
│crt.│Denumire │Ediţia│Revizia│Modificare│Revizia│Modificare│
│ │ │ │1 │ │2 │ │
├────┼──────────┼──────┼───────┼──────────┼───────┼──────────┤
│ │Planul de │ │ │ │ │ │
│1 │management│1 │- │- │ │ │
│ │al sitului│ │ │ │ │ │
├────┤Natura ├──────┼───────┼──────────┼───────┼──────────┤
│ │2000 │ │ │ │ │ │
│2 │ROSPA0062 │ │ │ │ │ │
│ │Lacurile │ │ │ │ │ │
├────┤de ├──────┼───────┼──────────┼───────┼──────────┤
│ │Acumulare │ │ │ │ │ │
│3 │de pe │ │ │ │ │ │
│ │Argeş │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │
└────┴──────────┴──────┴───────┴──────────┴───────┴──────────┘


    1.6. Procedura de modificare şi actualizare a Planului de management
        Revizuirile Planului de management sunt prezentate sintetic în tabelul nr. 1, Procedura de actualizare, revizuire sau modificare a Planului de management;
        Iniţiativa modificărilor revine custodelui, în conformitate cu schimbările intervenite după finalizarea şi avizarea Planului de management, la propunerea factorilor interesaţi, după caz:
    - modificări legislative care privesc statutul ariei protejate, protecţia biodiversităţii;
    – necesitatea aplicării unor măsuri suplimentare de protecţie în sit;
    – necesitatea introducerii unor noi obiective de cercetare în conservarea biodiversităţii;
    – necesitatea introducerii unor noi obiective conform politicilor viitoare în conservarea biodiversităţii la nivel regional sau comunitar.


    1.7. Procedura de implementare a Planului de management
        Planul de management reprezintă documentul oficial al unui proces continuu şi va fi implementat de către custode, pe o perioadă de 5 ani începând cu anul aprobării acestuia.


    2. DESCRIEREA ARIEI NATURALE PROTEJATE
    2.1. Informaţii Generale
        Din amonte spre aval în situl Natura 2000 ROSPA 0062 Lacurile de Acumulare de pe Argeş sunt următoarele lacuri:
    Lacul Zigoneni
        Lacul de acumulare Zigoneni este situat în aval de Curtea de Argeş, accesul la acesta putându-se realiza de pe drumurile 7C şi 704 H. Are o suprafaţă de 165 ha şi un volum de 13,3 mil. mc de apă, este un lac eutrof, iar din punct de vedere al calităţii apei, se înscrie în clasa a I-a de calitate. Acesta este cuprins între 45° 00' 40" - 45° 04' 44" latitudine nordică şi 24° 39' 20" - 24° 39' 57" longitudine estică. Dealurile din jur sunt acoperite cu păduri de Fagus sylvatica, Carpinus betulus, Quercus robur şi Quercus petraea, livezi cu pomi fructiferi şi culturi agricole - Turcu, 1970, Teză de doctorat.
        În perimetrul lacului, vegetaţia este destul de sărăcăcioasă, fiind prezentă în măsură mai mare la coada lacului. Pe malul drept, există o reminiscenţă a fostelor zăvoaie din zonă.
        Date tehnice - baraj Zigoneni
        Beneficiarul investiţiei este Hidroelectrica S.A. iar construcţia şi echipamentele au fost executate de Hidroconstrucţia S.A., sucursala Argeş. Lucrările s-au executat în perioada anului 1973.
        Cota la coronament este de 395.00 m cu o înălţime a barajului de 27.00 m. Lungimea barajului este de 31.00 m, cu o lungime a digului de 2.812 m şi un volum al acumulării de 313,30 mil.m. Acumularea Zigoneni este realizată cu centrală, barajul de tip etajat cu clapetă, vane segment şi timpan de retenţie cu 3 deschideri de 4,00 x 4,00 la partea inferioară şi o deschidere de creastă de 16,00 x 3,00 la creastă, echipată cu o stavilă, clapetă şi diguri de 437 m la malul drept şi 2.375 la malul stâng. Pe partea stângă a barajului este un descărcător lateral format din 2 galerii de 2,50 x 2,00 echipate cu vane plane. Poate descărca 90 mc/s.
        Centrala Zigoneni este o centrală baraj- tip CB, având o cădere brută de 21,00 m la un debit instalat de 90 mc/s la fel ca toate celelalte centrale de pe Argeş. Are dimensiunile de 33,70 x 36,15 cu latura mică în amonte. Bazinul de liniştire constă dintr-o conductă de beton armat lungă de 60,00 m, care lateral stânga este mărginită de zidul descărcătorului lateral de avarie.
        Canalul de fugă are o lungime de 2.480 m de secţiune trapezoidală cu 20 m lăţime la bază.
        Puterea instalată a CHE Zigoneni este de 15,40 MW şi produce o energie medie de 26.00 GWh/an.


    Lacul Vâlcele
        Barajul Vâlcele face parte din salba de lacuri şi baraje realizate în bazinul superior al râului Argeş, pentru valorificarea potenţialului hidrologic şi hidroenergetic al zonei situate în aval de barajul şi acumularea Vidraru. Acumularea Vâlcele este situată în judeţul Argeş, în lungul drumului naţional DN7, ce leagă municipiile Piteşti şi Curtea de Argeş. Acest lac antropic este cuprins între următoarele coordonate geografice: 44° 58' 27" - 45° 00' 40" latitudine nordică şi 24° 42' 21" - 24° 44' 27" longitudine estică.
        Lacul de acumulare se întinde în amonte de baraj având o lungime de 4850 m, în lungul căii ferate Piteşti - Curtea de Argeş. Conform datelor furnizate de Direcţia Apelor Argeş - Vedea Piteşti, Lacul Vâlcele are o suprafaţă de 429 ha - 41 mil. mc apă. Acesta este un lac eutrof, iar din punct de vedere al calităţii apei, se înscrie în clasa a II-a de calitate conform Registrului Român al Marilor Baraje. Dealurile şi luncile din împrejurimi sunt acoperite cu păduri de foioase, livezi cu pomi fructiferi şi culturi agricole. Vegetaţia palustră tipică este sărăcăcioasă şi ocupă suprafeţe restrânse spre coada lacului.

    Lacul Budeasa
        Acumularea Budeasa este amplasată în bazinul mijlociu al râului Argeş, este cuprinsă între următoarele coordonate geografice: 44° 54' 45" - 44° 56' 31" latitudine nordică şi 24° 46' 41" - 24° 49' 52" longitudine estică, la circa 30-35 km N de oraşul Piteşti, lacul de acumulare desfăşurându-se pe o lungime de 5,5 km, de la coada lacului Bascov până în dreptul comunei Merişani.
        Lăţimea maximă este de 0,8 km, adâncimea maximă de 15 m, iar suprafaţa este de 413 ha.
        Anul punerii în funcţiune este 1978.
        Din punct de vedere al calităţii apei, lacul Budeasa se înscrie în clasa β-mezosaprobă - clasa a II-a de calitate, caracterizat prin gradul de mineralizare a substanţelor organice foarte ridicat şi nutrienţi în cantitate mare, gradul de poluare fiind moderat. Transparenţa apei este în general mare şi cantitatea de oxigen dizolvat foarte crescută.
        Dealurile şi luncile din împrejurimi sunt acoperite cu păduri de foioase, livezi cu pomi fructiferi şi culturi agricole. Vegetaţia palustră tipică este dezvoltată mai mult spre coada lacului.
        Date tehnice - baraj Budeasa
        Gândită iniţial tot ca o centrală pe canal de derivaţie, pe parcursul realizării întregii cascade de pe râul Argeş s-a observat ca acumulările de la Bascov şi Piteşti, executate înainte, au fost puternic colmatate de apele râului Vâlsan care este neregularizat, a cărui confluenţă cu Argeşul era în amonte. Astfel, în locul unei centrale pe canal de derivaţie a fost proiectată şi realizată o acumulare de 54,90 mil mc, formată din versant, diguri, un descărcător de ape mari şi o centrală baraj. Noile debite recalculate după viiturile din 1970 - 72 au ajuns la 750 mc/s pentru asigurarea de 1% şi 1.300 mc/s pentru asigurarea de 0,1%, iar debitul de verificare de 1.950 mc/s. Alte folosinţe pe care le-a satisfăcut această acumulare au fost asigurarea unui debit suplimentar de 1,17 mc /s pentru consumatori, să mărească producţia de energie electrică prin uzinarea debitului râului Vâlsan, să reducă substanţial procesul de colmatare a lacului Bascov, să scoată suplimentar de sub efectul inundaţiilor o suprafaţă de cca 7.000 ha şi să înlocuiască regularizarea unui sector de vale de cca 7 km.
        Rezervarea unui volum important în acumulare pentru atenuarea viiturilor -27,1 mil mc, era necesară întrucât acumulările din amonte ca Zigoneni şi Vâlcele - nu aveau volume prevăzute pentru atenuarea viiturilor, iar efectul de atenuare a lacului Vidraru în secţiunea Piteşti era de max. 10%. Lacul de acumulare Budeasa are o lungime de 5,5 km, este mărginit la malul drept de un dig de protecţie de 4.625 m, iar la malul stâng de un dig de 934 m, care se închide în terasa ce constituie malul lacului pe o altă lungime de 2.500 m. Plin, lacul ocupă o suprafaţă de 643 ha. Barajul este asemănător celorlalte baraje din amonte, de pe cascada Argeşului, de tip etajat, cu timpan de reţinere, 4 deschideri de fund la nivelul talvegului de 4,00 x 4,00 şi 2 de suprafaţă de 4,00 x 8,00 m. Faţă de barajele din amonte se remarcă creşterea numărului de goliri de fund de la 3 la 4, ca urmare a noului afluent Vâlsan. În culeea mal drept este o priză dublă de captare a apei de la suprafaţă sau semi adâncime şi care alimentează Staţia de tratare apă potabilă Budeasa, pentru municipiul Piteşti. Priza este continuată cu o cameră de sedimentare care poate fi spălata, o cameră de admisie şi o cameră a vanelor de unde pleacă 3 conducte, una de 400 mm pentru irigaţii şi două de 1.200 mm către Uzina de Apă Budeasa. La malul stâng există o priză de rezervă pentru alimentarea municipiului Piteşti care se înţeapă în conductele ce pleacă de la malul drept. În deschiderile 1 şi 3 ale barajului, pe creasta descărcătorului, sunt practicate 2 prize tiroleze sub forma unui canal cu grătar, din care pleacă o conductă de legătură cu camera de încărcare a prizei mal stâng şi asigură captarea de rezervă pentru ape de adâncime. CHE Budeasa este o centrală baraj amplasată în frontul de retenţie, având atribuţii, dotări şi capacităţi similare celorlalte lucrări din aval, dar o producţie de energie electrică mai mare datorită căderii mai mari - 15,00 m faţă de 7,70 m.
        Incinta Gălăşeşti: de remarcat că la coada lacului Budeasa este amplasată o incintă, care este despărţită de un dig de protecţie având coronamentul la cota 303,00 şi lungimea de 2.280 m. Este destinată agriculturii, dar şi inundării atunci când nivelurile în lac depăşesc nivelul coronamentului, undeva între viitură cu asigurare de 1% şi 0,1%. Incinta se descarcă printr-un canal în albia naturală a Argeşului, în aval de nodul Budeasa.
        Beneficiarul investiţiei este Hidroelectrica S.A. şi CNAR. Lucrările s-au executat în perioada anului 1971. Cota la coronament este de 288.75 m cu o înălţime a barajului de 21,25 m. Lungimea barajului este de 55.00 m, cu o lungime a digului de 3,571.00 m. Acumularea de capacitate redusă -5,245 mil mc şi 140 ha, este realizată la adăpostul digului mal drept de 2.811 m, a celui de la malul stâng de 760 m şi a terasei naturale de la malul stâng. Ca şi celelalte diguri, etanşarea în adâncime este realizată cu perete continuu din beton sau gelbeton, taluzul udat este etanşat cu perete de beton armat, coronamentul este prevăzut cu o grindă spargeval, iar la piciorul aval al taluzului înierbat este un contra canal de colectare a apelor de infiltraţii. De scos în evidenţă că datorită colmatării, volumul iniţial al acumulării s-a redus de la 5,245 mil mc la 2,408 mil mc.
        Puterea instalată a CHE Budeasa este de 11.50 MW şi produce o energie medie de 15,80 GWh/an.


    Lacul Bascov
        Lacul Bascov are o suprafaţă totală de 300 ha, care cuprinde suprafaţa acvatică /140 ha / precum şi zonele insulare, o adâncime maximă de 10 m şi este amplasat la aproape 2 km amonte de limita nordică a municipiului Piteşti. Este cuprins între următoarele coordonate geografice: 44° 53' 48" - 44° 54' 52" latitudine nordică şi 24° 42' 21" - 24° 50' 56" longitudine estică. Datorită colmatării în decursul a peste 30 ani de exploatare s-au format mai multe insule şi zone stuficole cu suprafaţa totală de 28 ha. Situl se află situat pe raza administrative a comunelor Budeasa-Bascov la o altitudine medie de 256 m.
        Tipul de vegetaţie întâlnit este palustră specifică. Pe lac s-a amenajat şi o bază nautică pentru sporturi olimpice. Apa este încadrată în clasa I de calitate. Datorită aluviunilor, în centrul lacului au apărut trei insule. Acestea, ca şi malurile şi partea dinspre amonte, sunt invadate de o vegetaţie palustră cu stuf, papură, anini şi sălcii, care constituie pe parcursul anului habitate favorabile pentru multe specii de păsări.
        Construit în 1970, el este amplasat la aproape 1 km amonte de confluenţa râului Argeş cu pârâul Bascov şi la aproape 3 km aval de barajul Budeasa. Se află la aproximativ 100 km distanţă faţă de izvoarele Argeşului şi la 300 m altitudine. Serveşte la producerea energiei electrice, ca rezervă de apă a oraşului Piteşti şi pentru agrement.
        Biotopul şi biocenozele nou formate prin apariţia acumulărilor formează un ecosistem nou diferit de cel iniţial. Prin amenajarea acestei construcţii, s-a modificat regimul de curgere al râului Argeş, biotopul din reofil devine lentic. În acest biotop a avut loc o creştere semnificativă a sedimentării suspensiilor, deci apariţia unui facies mâlos pe cuvetă, de asemenea, a avut loc instalarea şi dezvoltarea unei biocenoze dominate de speciile stagnofile şi cosmopolite. În mijlocul lacului datorită depunerilor masive de aluviuni s-a format o insulă care reprezintă un spaţiu propice dezvoltării speciilor de păsări, oferind adăpostul necesar atât speciilor sedentare cât şi celor de pasaj. A fost propusă şi aprobată ocrotirea întregului lac astfel încât să se asigure condiţiile necesare de viaţă pentru toate speciile de plante şi animale existente. Arealul se caracterizează printr-o biodiversitate bogată, reflectată de structura variată a fitocenozelor ierboase şi lemnoase întâlnite în regiune.
        În zona mediană a malurilor drept şi stâng întâlnim o vegetaţie acvatică şi palustră, cu specii ale genului Phragmithes, Typha, Carex, Juncus, alcătuind stufărişuri şi păpurişuri, care, pe malul stâng al lacului, fac trecerea spre zăvoi. Aici întâlnim specii de Salix, Alnus, Populus. Spre coada lacului, pe malul stâng întâlnim un pâlc de conifere reprezentat prin specii de Pynus.
        În interiorul bazinului, colmatarea accentuată a permis instalarea unor porţiuni de uscat, astfel încât, în mijlocul lacului a luat naştere o insulă caracterizată printr-o vegetaţie higro-hidrofilă reprezentată prin specii ale genurilor Carex, Juncus, Phragmites, Typha, precum şi exemplare de Salix sp., Alnus incana, Populus alba, Rosa canina; partea dinspre coada lacului este invadată de o vegetaţie palustră specifică. Dintre speciile submerse sunt prezente specii de Ceratophillum - cosor, Myriophyllum - brădişor, specii de alge verzi.
        În ceea ce priveşte biologia lacului, acesta se încadrează în clasa de saprobitate β-mezosaprobă, cu grad de curăţenie de 60%. Această clasă este caracterizată prin grad ridicat de mineralizare a substanţelor organice, cantitatea de oxigen creşte peste 50%, iar importanţa bacteriilor în ecosistem scade.
        Lacul Bascov este declarat ca arie naturală protejată prin Hotărârea nr. 30/2004 a Consiliului Judeţean Argeş - arie de protecţie specială avifaunistică, având o avifaună bogată în specii, predominând passeriformele. Ulterior a fost declarat arie de protecţie avifaunistică prin Hotărârea Guvernului nr. 2151/2004.
        Schema generală de amenajare a nodului hidroenergetic Bascov este asemănătoare celorlalte noduri, cu oarecare diferenţe date de situaţia geo-morfologică şi iminenta vecinătate a municipiului Piteşti.
        Descărcătorul de ape mari este un stăvilar de tip WES cu profil practic, constituit dintr-un radier masiv, deversor din beton armat, schema statică cuva, în care sunt încastrate culeele şi cele 3 pile intermediare care formează 4 câmpuri deversoare a 12,00 m. Retenţia este realizată cu stavile segment de 12,00 x 5,50 m cu clapeta inclusă de 9,90 x 1,50 m. Disipatorul la această amenajare este într-o singură treaptă, de tip bazin cu dinţi Rebock şi prag şicanat, în lungime de 55,50 m. Este continuat cu o rizbermă mobilă de 55,50 m alcătuită din blocuri de beton şi anrocamente. În culeea mal stâng este amplasată priza principală de apă cu debitul maxim de 6,00 mc /s pentru alimentarea Staţiei de Pompare Bascov, care la rândul ei alimentează Uzina de Apă Budeasa, pentru alimentarea cu apă potabilă a municipiului Piteşti. Priza este urmată de o cameră de spălare, o cameră de vane şi conducta casetată de alimentare din beton armat de 1,20 x 1,80 m.
        În deschiderea nr. 4 a barajului deversor este amplasată o priză de tip tirolez legată printr-o conductă de camera de spălare de la malul stâng. Staţia de pompare pentru irigaţii, aflată în administrarea Institutului Pomicol Mărăcineni, s-a realizat la cca 500 m amonte de baraj, pe digul mal stâng al acumulării. Accesul apei la priză se face printr-o conductă de 400 mm.
        Staţia de pompe este o sursă de rezervă care asigură alimentarea cu apă brută a Uzinei de Apă Budeasa, este amplasată în stânga barajului Bascov şi este deservită de 3 linii tehnologice separate, fiecare fiind echipată cu câte o electropompă cu ax vertical, montată în camera umedă. Partea subterană este constituită dintr-o cuvă din beton armat de 16,50 x 15,50 m care se ridică până la planşeul sălii motoarelor. Aducţiunea apei de la prize în camera de distribuţie a staţiei de pompare, comună celor 3 linii, se face prin conductele casetate. Refularea către Uzina de apă se face prin 2 conducte metalice de 1.000 mm.
        Centrala Bascov este amplasată pe malul drept, în continuarea barajului deversor şi este echipată cu 2 turbine Kaplan de 3,8 MW, care funcţionează cu un debit de 45 mc/s fiecare, la o cădere de 10,5 m, producând 14,30 MW/h în anul hidrologic mediu. Regimul de funcţionare este preponderent la vârful de sarcină de seară şi este dat de rezervele de apă din lacurile de acumulare propriu şi din amonte. Canalul de fugă are o lungime de 2.251 m şi descarcă în vechea albie a Argeşului.

    Lacul Piteşti - Prundu
        Între anii 1967 - 1971, în imediata apropiere a oraşului Piteşti, a fost construit Lacul de acumulare Piteşti-Prundu, cu o suprafaţă de 122 ha, o lungime de 4220 m şi un volum iniţial de 4,5 milioane mc. Este cuprins între următoarele coordonate geografice: 44° 50' 37" - 44° 52' 03" latitudine nordică şi 24° 52' 46" - 24° 54' 15" longitudine estică. A fost realizat în scopuri economice - alimentarea cu apă a S.C. Arpechim Piteşti S.A., a sistemului de irigaţii Ştefăneşti - Călineşti, producerea de energie electrică prin C.H.E. Prundu - dar şi de agrement.
        Colectând totodată şi apele Râului Doamnei, lacul este situat la zona de contact a trei mari unităţi geomorfologice: Piemontul Cândeşti la nord-est, Platforma Cotmeana la nord-vest şi Câmpia Română, cu subunitatea Câmpia Înaltă a Piteştiului, la sud. Face parte din terasa inferioară a râului Argeş, cu o altitudine cuprinsă între 200 şi 300 m.
        Debitele maxime, la staţia hidrologică Piteşti, punctul Ştrand, au fost de 1500 - 1600 mc/s - 1972 - 1979, viiturile datorându-se, în mare măsură, regimului precipitaţiilor relativ uniform în zona de munte, de deal şi de platformă.
        Colmatarea lacului este foarte accentuată ceea ce determină o exploatare fără tranşe de atenuare la viituri. Procesul, care a făcut ca de la un volum iniţial de 4,48 milioane mc să se ajungă azi la un volum maxim de 1,3 milioane mc, a permis, în anumite zone ale sale, dezvoltarea stufărişurilor şi a păpurişurilor, precum şi a altor plante specifice zonelor umede. Acestea oferă locuri propice pentru cuibărit şi refugiu pentru păsările din mediul acvatic sau amfibiu. Barajul este de greutate şi pământ şi are o înălţime de 20 m. Zidurile de racord sunt formate din ziduri de sprijin din beton simplu şi fac legătura între barajul deversor şi barajele laterale. Digurile laterale sunt de tip omogen din balast.
        Lacul este înconjurat de o şosea de centură intens circulată. În amonte, peste râul Argeş şi Râul Doamnei trec alte şosele cu trafic intens către Câmpulung şi Topoloveni. Pe malul drept al acumulării se află oraşul Piteşti, cu Parcul Ştrand şi cartierul Tudor Vladimirescu, iar pe malul stâng, satul Zăvoi, aparţinând de oraşul Ştefăneşti. Tot pe stânga se află clădirea Euromall Piteşti şi centura ocolitoare în regim de autostradă a oraşului Piteşti. Spre cartierul Tudor Vladimirescu s-a amenajat o plajă, iar pe partea stângă s-a construit o autostradă. Pe malul drept, către centrul lacului, pătrunde o limbă de pământ acoperită cu vegetaţie palustră tipică.
        În primăvara anului 2007, a fost distrusă vegetaţia palustră -stufăriş şi păpuriş- şi lemnoasă pe o suprafaţă mare de teren, de pe porţiunea de pământ formată în interiorul lacului, în scopul construirii unei baze de agrement dotată cu: ATV-uri, sky-jeturi, sky nautic, şalupe, avioane pentru şcoală de pilotaj.
        Pentru aceasta, s-a amenajat o pistă de avioane, s-a instalat un turn metalic de observaţie şi s-a creat o pistă de acces auto, favorizând astfel accesul necontrolat al autovehiculelor în zona de cuibărit şi odihnă a păsărilor. Totodată au fost aduse materialele de construcţie pentru amenajarea pistei. Toate aceste acţiuni antropice precum construcţia de clădiri, pistă de avioane, locuri de agrement, deplasarea pe lac a bărcilor cu motor, sky-jeturi contra cost, din această zonă, susţinute de anumiţi factori de decizie, au avut consecinţe grave asupra ornitofaunei lacului Piteşti - distrugerea cuiburilor împreună cu ponta şi puii păsărilor, dar şi deranjarea păsărilor în timpul cuibăritului pe toată suprafaţa lacului. În urma sesizărilor repetate, în anul 2009 lucrările la aerodrom au fost sistate şi zona a fost deranjată doar de pescari şi de localnici. Din punct de vedere al calităţii apei, conform STAS 4706 - 1988, lacul se înscrie în clasa I de calitate. Sunt specifice diatomeele, algele albastre - verzi şi macrofitele acvatice care se găsesc din abundenţă, constituind o sursă importantă de hrană pentru speciile de peşti şi păsări fitofage. Gradul de saprobitate este β-mezosaprob. Fenomenul de înflorire a apelor este redus, manifestându-se pe arii restrânse, în apropierea malurilor, îndeosebi primăvara şi toamna.
        Datorită impactului antropic deosebit de puternic, vegetaţia palustră este totuşi săracă, fiind reprezentată de specii din genurile: Carex, Juncus, Phragmites, Typha, Salix, Alnus, Populus, Juglans. Vara se dezvoltă stufărişuri şi păpurişuri - Phragmites, Typha, precum şi alte plante specifice zonelor umede - Carex, Juncus, Salix, Alnus, Populus. Iarna, în perioadele cu temperaturi negative prelungite, o mare parte din suprafaţa lacului îngheaţă - Conete, D, 2011.
        Date tehnice - baraj Piteşti/Prundu
        Amplasată la cca 3 km în aval de confluenţa cu râul Doamnei, schema generală de amenajare a nodului hidroenergetic Piteşti / Prundu este asemănătoare nodului Bascov. Şi folosinţele sunt asemănătoare, având rolul de a asigura alimentarea cu apă industrială a uzinei ARPECHIM Piteşti cu un debit de până la 6 mc/s, alimentarea cu apă a sistemului de irigaţii Ştefăneşti cu un debit de până la 2,1 mc/s, alimentarea cu 2 mc /s a municipiului Piteşti ca a doua sursă de rezervă, producerea de energie electrică.
        Beneficiarul investiţiei este Hidroelectrica S.A şi ANAR. iar construcţia şi echipamentele au fost executate de Hidroconstrucţia S.A., sucursala Argeş. Lucrările s-au executat în perioada anului 1972. Cota la coronament este de 268.00 m cu o înălţime a barajului de 20.00 m. Lungimea barajului este de 52.00 m, cu o lungime a digului de 5,842.00 m şi un volum al acumulării de 5,842.00 mil. m. Acumularea Piteşti-Prundu este realizată la adăpostul digului mal stâng de 2.390 m lungime, a digului mal drept de 3.452 m lungime, a descărcătorului de ape mari şi a centralei baraj. În digul mal stâng este practicată o breşă de descărcare a debitelor care depăşesc 1.300 mc/s şi care se transmit în vechea albie.
        Barajul este identic cu cel de la Bascov inclusiv alimentarea staţiilor de pompe. Priza principală cu un debit instalat de 6 mc/s, este amplasată în culeea dreapta, iar priza secundară în deschiderea 1 sub forma de priza tiroleză. Priza de irigaţii de 2,10 mc/s, este amplasată în digul mal stâng, la 740 m amonte de baraj.
        Centrala este identică celei de la Bascov cu excepţia arhitecturii.
        Canalul de fugă are o lungime de 2.251 m şi se varsă în albia veche a râului Argeş.
        Puterea instalată: MW 7.70.
        Energia medie: GWh/an 19.60

    Lacul Goleşti
        Lacul de acumulare Goleşti este situat în Câmpia Înaltă a Piteştiului, la sud-vest de Piemontul Cândeşti. Este cuprins între următoarele coordonate geografice: 44° 48' 23" - 44° 50' 03" latitudine nordică şi 24° 55' 03" - 24° 59' 54" longitudine estică. Este un baraj de greutate şi de pământ, construit pe pietrişuri, nisipuri, argile, marne. Ca dimensiuni pot fi menţionate: înălţimea de 32 metri şi lungimea coronamentului de 7866 metri, cei 78,5 milioane de metri cubi de apă acoperind o suprafaţă de 680 ha la încărcarea maximă a acumulării Goleşti.
        Se învecinează pe malul stâng cu un teren agricol aparţinând de localitatea Ştefăneşti, sat Goleşti iar malul drept este mărginit de centura ocolitoare a Piteştiului şi de o zonă împădurită localizată în comuna Oarja. Este mărginit pe o porţiune însemnată de autostradă, care, de altfel, îl şi traversează pe la capătul din amonte împreună cu calea ferată. Barajul de greutate şi pământ, înalt de 32 metri, cu un coronament lung de 7866 m, a fost pus în funcţiune în anul 1983.
        Debitul lacului Goleşti creşte datorită viiturilor, datorate precipitaţiilor relativ uniforme în zona de munte, de deal şi de platformă. Din punct de vedere al calităţii apelor, lacul Goleşti este de tip mezotrof cu tendinţă evidentă de antropizare, datorită faptului că aici sunt deversate apele din staţia de epurare biologică a municipiului Piteşti.
        Amenajările hidrotehnice au provocat transformări puternice ale mediului din zonele limitrofe. Peisajul natural s-a antropizat, luncile, înainte acoperite cu păduri specifice, au fost acoperite de ape sau defrişate şi cultivate cu legume, iar terasele plantate cu viţă de vie şi pomi fructiferi. Aceste mari acumulări de apă au dus la modificări calitative şi cantitative ale avifaunei, iar păsările de baltă, sedentare sau migratoare, atrase de întinsele suprafeţe de apă, sunt prezente permanent în număr din ce în ce mai mare - Munteanu, Mătieş, 1983.
        Din punct de vedere al calităţii apei, conform STAS 4706 - 1988 şi monitorizării efectuate între 2012 - 2015, se înscrie în clasa a II-a de calitate, iar gradul de saprobitate este β-mezosaprob. Transparenţa este în general mare, însă în regiunile joase poate să apară turbiditate cauzată de suspensiile solide provenite din procese naturale, datorită eroziunii induse de activitatea antropică. Suprafaţa sedimentelor foarte fine - mâl, nămol, nisip - este de culoare deschisă sau maronie, iar în zonele unde apare deficit de O(2) pot fi de culoare cenuşie sau negricioasă. Apa corespunde tuturor folosinţelor, dar este folosită pentru potabilitate numai după tratare.
        Colmatarea lentă a permis instalarea vegetaţiei tipice de baltă, dar numai pe porţiuni restrânse - stuf, papură, arini, sălcii - spre coada lacului.

    2.1.1. Localizarea ariei naturale protejate
        Situl Natura 2000 ROSPA 0062 Lacurile de acumulare de pe Argeş este amplasat în partea de sud a judeţului Argeş, pe raza teritoriului administrativ al localităţilor Bascov, Băiculeşti, Bradu, Budeasa, Călineşti, Căteasca, Curtea de Argeş, Merişani, Piteşti, Topoloveni şi Ştefăneşti. Situl se întinde din zona localităţii Vâlcele, de-a lungul râului Argeş, până la localitatea Recea - Udeni Zăvoi. Restul terenului din zona de tampon a lacurilor ce formează situl, se regăseşte în domeniul public al localităţilor riverane.
        Situl Natura 2000 ROSPA 0062 Lacurile de acumulare de pe Argeş, are o suprafaţă de 2260 hectare, cuprinsă între 226 m şi 417 m altitudine, la o medie altitudinală de 292 m, aparţinând de regiunea biogeografică continentală. Suprafaţa apelor variază destul de puţin în funcţie de condiţiile climatice, depinzând de cantitatea de precipitaţii şi de temperatura care duce la evaporarea apei.
        Situl ROSPA 0062 Lacurile de acumulare de pe Argeş este situat între vecinătatea sitului ROSCI0106 Lunca Mijlocie a Argeşului şi cea a sitului ROSCI 0122 Munţii Făgăraş.
        Coordonate extreme: Latitudine N- 45° 00' 40"; Longitudine E -24° 59' 54".
        Regiunea administrativă o reprezintă judeţul Argeş - R0031, unde ponderea este de 100%

    2.1.2. Limitele ariei naturale protejate
        Limitele actualizate în GIS ale sitului Natura 2000 sunt prezentate pe site-ul web al Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor.

    2.1.3. Suprapuneri cu alte arii naturale protejate
        Lacul Bascov este o arie naturală ce corespunde categoriei a IV-a IUCN, situată în judeţul Argeş, pe teritoriul administrativ al comunei Bascov.
        Rezervaţia naturală cu o suprafaţă de 162 hectare, se află în Câmpia Piteştilor, o subdiviziune în partea nordică a Câmpiei Române, în bazinul Argeşului, pe cursul mijlociu al acestuia, lângă drumul european E 81 sau DN 7, în nord - estul satului Bascov.
        La nivel local, rezervaţia a fost declarată arie protejată prin Hotărârea nr. 30/2004 a Consiliului Judeţean Argeş, iar la nivel naţional prin Hotărârea Guvernului nr. 2151/2004 şi este inclusă în aria de protecţie specială avifaunistică - ROSPA 0062 Lacurile de acumulare de pe Argeş. Cele două arii se suprapun pe o suprafaţă de 300 ha.


    2.2. Mediul Abiotic
    2.2.1. Geomorfologie
        Lacurile de pe Argeş ocupă o zonă cuprinsă altitudinal între 417 şi 226 m pe fostul curs al râului Argeş. La ieşirea Argeşului din podiş în câmpie, terasele acestuia se lărgesc şi se efilează rezultând câmpii de terase în evantai. Acest ansamblu de terase a fost influenţat de retragerea lacului getic, înălţarea Piemontului Getic şi de dezvoltarea unor arii subsidente extinse. De asemenea, numărul teraselor scade din Podişul Getic către Câmpia Română, iar cele de câmpie sunt racordabile doar cu cele mijlocii şi inferioare din podiş. Diminuarea numărului de terase ale Argeşului în bazinul mijlociu şi inferior dela 3 la una, se datorează tinereţii acestei văi, precum şi persistenţei Lacului Getic, în această parte a Câmpiei Române. Lunca râului Argeş este în general bine individualizată şi se lăţeşte mult în sud - estul câmpiei. Are în general aspectul unui culoar în care spre sud, râul meandrează uşor în bucle largi. Debitul solid ridicat, la trecerea Argeşului în câmpie, duce la o aluvionare intensă şi ridicarea patului de scurgere care produce divagarea şi pendularea albiei minore a râului, modificarea şi transformarea continuă a morfologiei luncii.
        În zona de confluenţă a Argeşului cu Râul Doamnei, sectorul comun de luncă, precum şi terasa de confluenţă dintre cele două râuri, prezintă fiecare câte o lăţime de câteva sute de metri.
        Realizarea sistemului hidroenergetic de pe Râul Argeş, crearea acestor lacuri de acumulare, îndreptarea şi modificarea cursului râului prin taluzuri au adus modificări importante microreliefului şi proceselor geomorfologice de la nivelul luncii. Interfluviile se află în partea de vest a teritoriului studiat, pe care îl domină cu altitudinea absolută de 436,5 m.

    2.2.2. Geologie
        Principalele elemente de ordin geologic au condiţionat evoluţia şi geneza reliefului şi condiţionează procesele geomorfologice actuale cu implicaţii asupra tuturor componentelor fizico-geografice.
        Din punct de vedere geologic, zona se află situată la contactul a două mari unităţi structural- tectonice, separate de falia pericarpatică Găeşti-Piteşti-Filiaşi-Strehaia-Drobeta Turnu Severin. În nord, se suprapune Depresiunii Getice care corespunde avanfosei carpatice, iar în sud Platformei Moesice. Cuvertura sedimentară care acoperă acest fundament este alcătuită din nisipuri, pietrişuri, argile, precum şi depozite loessoide.
        Teritoriul studiat s-a format şi individualizat, în strânsă legătură cu evoluţia paleogeografică a Piemontului Getic şi a Câmpiei Române, dar mai ales cu evoluţia reţelei hidrografice.
        Câmpie de acumulare fluvio-lacustră, operă a Râului Argeş, ea reprezintă un uriaş con de dejecţie, construit la periferia Podişului Getic. Formarea şi construcţia acestui con de dejecţie a fost influenţată de ridicarea în bloc a Piemontului Getic odată cu întreg edificiul carpatic. De asemenea aria de subsidenţă Titu-Potlogi, a atras cursul râului Argeş spre nord-est, astfel încât acesta şi-a părăsit mereu terasele în evantai până şi-a căpătat cursul actual.
        Din punct de vedere stratigrafic, câmpia are o cuvertură de depozite aluvio-proluvio- deltaice în care alternează pietrişuri, nisipuri, argile, marne, care atestă schimbări de fond ale condiţiilor climatice cuaternare. În Piemontul Getic şi Câmpia Înaltă a Piteştiului predomină formaţiunile levantine şi mai ales cuaternare-pleistocene pe interfluvii "pietrişuri de Cândeşti" iar cele holocene formate din pietrişuri şi loess se localizează în câmpie şi în lungul văilor. Holocenul Superior se dezvoltă cu precădere de-a lungul albiilor râurilor, fiind constituit din pietrişuri, nisipuri şi argile nisipoase aparţinând şesului aluvial - luncă.

    2.2.3. Hidrologie
        Teritoriul aparţine Bazinului Hidrografic al Argeşului - 12.550 kmp, râu cu obârşie montană şi debit permanent. Atât reţeaua hidrografică de suprafaţă, cât şi apele subterane confirmă caracterul zonei, de contact dintre dealurile piemontane şi câmpie, cu deficit de umiditate şi fără un covor vegetal care să asigure o echilibrare a regimului de scurgere.
        Apele subterane
        Pânzele de apă subterane poartă caractere specifice zonei de contact dintre unitatea piemontană şi cea de câmpie. Apele freatice sunt cantonate în depozitele cuaternare ale interfluviilor şi teraselor şi se găsesc în interdependenţă cu apele de suprafaţă şi implicit cu precipitaţiile atmosferice. Configuraţia de ansamblu a reliefului, a reţelei hidrografice imprimă variaţii ale nivelului freatic. Se remarcă oscilaţii ale nivelului freatic condiţionate de influenţele elementelor climatice: vara în timpul secetelor nivelul freatic se consumă prin capilaritate iar toamna acesta se ridică uneori şi se suprapune suprafeţei topografice.
        Apele freatice se află situate în pietrişurile de terasă, la adâncimi de 5-10 m pe terasele superioare, la 3-5 m pe nivelul terasei inferioare, iar în luncă la adâncimi de la 0,5 până la 3 m şi pe alocuri chiar 3-5 m. În lunca Argeşului, pânza freatică se găseşte la mică adâncime şi poate fi captată prin puţuri al căror debit este cuprins între 5-14 l/s, uneori având chiar curgere permanentă.

        Apele de suprafaţă:
        Râul Argeş, principala arteră hidrografică, drenează partea de nord şi nord-vest a judeţului pe care îl străbate pe direcţia nord vest-sud est, pe o lungime de 142 km. Până la Piteşti, Argeşul are o direcţie nord-sud iar la intrarea în Câmpia Piteştiului capătă direcţia nord vest-sud est.
        Principalii săi afluenţi de la nord de Piteşti sunt: Râul Vâlsan şi Râul Doamnei, cu Bratia şi Argeşel. Râul Argeş colectează de pe partea dreaptă, din Piemontul Cotmeana, mai multe cursuri de apă cu regim semipermanent. În perioadele secetoase mai lungi din sezonul cald aceste pâraie pot seca datorită unui bilanţ negativ creat între evaporaţie şi debitul izvoarelor.
        În aval de lacul de acumulare Piteşti, o parte din apele Argeşului au fost orientate către canalul Piteşti. De asemenea, în teritoriul intravilan toate cursurile de apă afluente Argeşului au fost canalizate şi amenajate.
        Debitul mediu multianual al Râului Argeş este de 19,6 mc/s în cursul superior, 40mc/s la ieşirea în câmpie din zona piemontană şi 73 mc/s la vărsarea în Dunăre. Regimul de scurgere al Râului Argeş prezintă variaţii mari de debit în funcţie de cantitatea de precipitaţii înregistrată. În anii secetoşi debitul Râului Argeş scade foarte mult; în 1994 debitul mediu anual la staţia hidrometrică Căteasca situată în aval de Piteşti, a fost de doar 17,7 mc/s iar debitul minim absolut a fost înregistrat în acelaşi an, pe 26 august şi a fost de doar 0.8 mc/s. La aceeaşi staţie hidrometrică, în anul 2005, s-a înregistrat un debit mediu anual de 68,20 mc/s iar debitul maxim absolut a fost atins pe 22 iunie 1979, de 1239 mc/s.
        Datorită configuraţiei reliefului şi a structurii petrografice Râul Argeş prezintă un ridicat potenţial hidroenergetic, mai ales în zona montană şi subcarpatică. Acest potenţial a fost valorificat prin amenajarea mai multor lacuri de baraj: Vidraru, Cerbureni, Curtea de Argeş, Zigoneni, Vâlcele, Budeasa, Bascov, Prundu şi Goleşti. La acestea se adaugă lacurile de acumulare Colibaşi-Mărăcineni-Valea Mare-Podgoria de pe Râul Doamnei, şi lacul Oancea - format prin acumulare ca urmare a canalizării şi îngustării cursului inferior al pârâului Oancea.
        Alimentarea cu apă a râului Argeş este realizată din ape subterane şi din precipitaţii al căror regim influenţează evoluţia debitelor. Râului Argeş îi este specific un regim hidric carpatic, de tip carpatic meridional, caracteristic râurilor ce izvorăsc din Carpaţii Meridionali, care au o alimentare predominant


    2.2.4. Clima
        Suprafaţa relativ omogenă a scoarţei terestre în zona studiată determină variaţii mici în regimul schimbului de căldură şi umiditate între suprafaţa activă şi masele de aer învecinate. Suprafaţa activă subdiacentă cu care aerul intră în contact direct constituie sursa principală de transformare a energiei solare radiate, precum şi de umezire a aerului.
        Poziţia duce la întrepătrunderea influenţelor continentale estice cu influenţele oceanice vestice şi mediteraneene sud-vestice. Ca o consecinţă circulaţia aerului este predominantă din sectoarele vest, sud vest şi est.
        Un rol deosebit de important îl are relieful, poziţia ascunsă printre dealuri, îi conferă zonei un topoclimat de vale, mai blând iarna, fără viscole şi geruri puternice, iar vara cu temperaturi mai moderate decât în regiunile înconjurătoare.
        Lac Goleşti
        Sub raport climatic, zona cercetată se plasează în ţinutul de contact dintre clima continentală de deal şi cea de câmpie. Temperatura medie anuală a aerului variază în jur de 10° C iar precipitaţiile medii se încadrează între 600 şi 700 mm/an. În iernile cu influenţă continentală accentuată, la începutul lunii ianuarie, peste râu se formează podul de gheaţă iar lacul îngheaţă în procent de 75-85%.

        Lac Vâlcele
        Sub raport climatic, zona cercetată se încadrează în ţinutul climei continentale de deal cu temperaturi medii anuale ale aerului în jur de 9°C, iar ale apei de 8 - 9° C. Iarna, temperatura aerului coboară frecvent sub minus 10°C, ceea ce determină ca lacul să fie acoperit în mare parte spre baraj cu un strat de gheaţă.

        Lac Zigoneni
        Clima este continentală de deal cu influenţe montane. Temperatura medie a apei este mai ridicată cu 1-3 grade faţă de cea a aerului, fiind de 6-7°C. Iarna, în perioadele geroase, lacul se acoperă în mare parte cu un strat de gheaţă. Nivelul anual de precipitaţii se situează în jurul valorii de 800 mm - Barco şi Nedelcu, 1974.
        Se poate observa o înăsprire a elementelor climatice din aval către amonte, aspect ce determină dinamica sezonieră a speciilor de păsări.
        Temperatura aerului:
        Prin poziţia sa geografică acest teritoriu este situat în arealul cu temperaturi medii anuale cuprinse între 9-10° C, valori apropiate de temperatura medie la nivelul ţării. Temperatura medie multianuală este de 9,8°C; există însă ani călduroşi, în care media anuală a ajuns la 10,8°C, sau ani friguroşi în care temperatura medie anuală nu a depăşit 8,3°C, cum a fost anul 1940.
        Temperatura medie lunară cea mai scăzută se înregistrează în luna ianuarie şi este de -2,4 °C iar temperatura medie lunară cea mai ridicată se înregistrează în luna iulie şi este de circa 22°C.
        Maxima absolută înregistrată la staţia Piteşti a fost de 39,9°C, în iulie 2007 iar minima absolută de -27°C, în ianuarie 1907, realizându-se astfel o amplitudine absolută de 66,9°C.

        Precipitaţiile
        Din datele pluviometrice ale staţiei Piteşti pentru intervalul 1990-2009 rezultă o cantitate medie multianuală de 648 mm, cantitate reprezentată atât de precipitaţii lichide cât şi solide.
        Există însă ani ploioşi - 2006, când cantitatea totală de precipitaţii poate depăşi 1000 mm, iar în anii secetoşi nici nu atinge 400 mm. Principala caracteristică a distribuţiei precipitaţiilor în cursul anului o constituie caracterul lor neregulat. În timpul verii, după o perioadă excedentară din punct de vedere pluviometric - mai-iunie, urmează o perioadă în care media lunară coboară brusc.
        Cele mai reduse cantităţi de precipitaţii sunt înregistrate în perioada ianuarie-februarie - 35,6-36 mm. În decursul anilor apar frecvent perioade de secetă cu luni în care nu cad deloc precipitaţii, mai ales în lunile iulie-august dar şi perioade excedentare cu luni în care cantitatea de precipitaţii depăşeşte cu mult regimul mediu lunar. Cel mai mare număr de zile cu precipitaţii se înregistrează în lunile mai şi iunie -7,4-9 zile, iar cel mai mic în ianuarie 1,2 zile, cele mai multe zile cu zăpadă 50 zile sunt în ianuarie şi februarie.

        Evapotranspiraţia:
        Aceasta poate atinge anual valori de 660 mm şi efectele se resfrâng cu precădere asupra covorului vegetal, fiind influenţat totodată şi regimul hidrologic al afluenţilor de pe dreapta Argeşului care seacă spre sfârşitul verilor secetoase.
        Umezeala relativă a aerului
        Umezeala relativă a aerului oscilează în jurul valorilor medii anuale de 68 %. În decursul anului valoarea medie oscilează între 78 % iarna la 59 % vara. Maximul de 78 %înregistrându-se în luna noiembrie când advecţia aerului cald şi mai umed dinspre Marea Mediterană este mai frecventă. Minimul de 59 % se înregistrează în intervalul iulie-august datorită valorilor maxime ale regimului termic.

        Circulaţia atmosferică
        Vânturile au o frecvenţă destul de mare atingând un procent de 60 % anual. Cele mai importante sunt vânturile de vest, crivăţul şi austrul, legate de distribuţia principalilor centrii barici. Uneori pe parcursul aceleiaşi zile se pot schimba atât direcţia cât şi intensitatea vântului. Crivăţul bate din est aducând geruri şi viscole iarna, este vânt uscat generat de acţiunea anticiclonică din nord - estul Europei.
        Fenomenul de viscol nu depăşeşte niciodată o durată mai mare de trei zile. El poate avea viteze foarte mari producând pagube prin rupere de pomi, stâlpi. Uneori vara în condiţiile supraîncălzirii suprafeţei terestre iau naştere mişcări violente ale atmosferei numite "vijelii" care pot dezrădăcina arborii mai şubrezi, stâlpii şi provoacă uneori pagube însemnate.
        În ceea ce priveşte manifestarea unor fenomene meteorologice în teritoriu precum îngheţul, bruma, ceaţa, chiciura, şi poleiul, deosebit de importante sunt caracteristicile reliefului.


        Astfel, cele mai scăzute temperaturi se înregistrează pe luncile râurilor Argeş şi Doamnei şi în consecinţă aici se produc cele mai mari îngheţuri şi cele mai groase brume. De asemenea, când ceaţa se formează pe văi, din avale spre amonte, ea poate cuprinde lunca şi terasele inferioare în timp ce terasele superioare pot rămâne libere de ceaţă.
        În concluzie, Situl Natura 2000 ROSPA 0062 Lacurile de acumulare de pe Argeş, aparţine climei temperat - continentale care se caracterizează prin veri calde cu precipitaţii moderate şi ierni nu prea reci cu viscole rare şi frecvente intervale de încălzire care duc la topirea rapidă a stratului de zăpadă. Primăvara concomitent cu creşterea temperaturii, creşte şi cantitatea de precipitaţii, toamna este caldă şi se constată existenţa unui deficit de umiditate.

    2.2.5. Soluri/subsoluri
        Solul reprezintă unul dintre elementele importante ale complexului fizico-geografic, cu implicaţii deosebite în modul de valorificare a terenurilor şi în definirea specificului agricol al zonei. În zonă, depozitul de solidificare s-a format mai întâi pe terase, ducând ulterior la formarea solurilor actuale - soluri mai evoluate pe terasele superioare, mai vechi.
        Pe podurile teraselor s-au dezvoltat preluvosoluri, luvosoluri şi alosoluri, cu atât mai evoluate, cu cât vârsta teraselor este mai mare. Majoritatea preluvosolurilor prezintă un orizont B argilos care le conferă un caracter vertic, şi sunt caracterizate printr-un proces de pseudogleizare generat de stagnarea apei meteorice. Orizontul superior al acestor soluri prezintă o textură mijlocie, rar mijlociu fină.
        Pe versanţii văilor sau pe frunţile teraselor, cu pante moderate, sub 5%, s-au format luvosoluri. Pe pantele mai mari, de la 5% până la 35% caracterizate printr-o erodabilitate ridicată, întâlnim soluri preluvosoluri, regosoluri. Toate pantele se remarcă prin prezenţa pietrişurilor, materialul din baza tuturor teraselor.
        Pe fundurile de vale, în luncile ferite de viituri şi pe terasa inferioară a Argeşului s-au dezvoltat soluri brune eumezobazice. În cadrul luncilor, mai apar aluvisoluri, slab sau moderat gleizate, iar pe suprafeţele cu ape freatice aproape de suprafaţă s-au dezvoltat gleiosoluri mlăştinoase. Aluviosolurile prezintă în general la suprafaţă textură grosieră fiind alcătuite din nisip lutos sau lut nisipos.


    2.3. Mediul Biotic
    2.3.1. Ecosisteme
        Distribuţia vegetaţiei în cele trei unităţi majore de relief - Subcarpaţii Getici, Piemontul Getic şi Câmpia Înaltă a Piteştiului - se înfăţişează diferit remarcându-se o zonalitate - etajare, în altitudine a speciilor şi asociaţiilor vegetale impusă de desfăşurarea reliefului pe o diferenţă altimetrică specifică precum şi de condiţiile geografice caracteristice fiecărei trepte de relief - în special de condiţiile climatice, la care se adaugă rolul şi intervenţia activităţii antropice.
        Vegetaţia zonală include specii şi asociaţii vegetale corespunzătoare etajului de vegetaţie nemoral. Etajul nemoral include pădurile de foioase care sunt dispuse în două subetaje al pădurilor de fag şi al pădurilor de gorun. Făgetele se întind pe suprafeţe însemnate din bazinul superior şi mijlociu al Râului Doamnei. Pădurile de gorun se întâlnesc în zona subcarpatică a muscelelor unde urcă de la 600 m şi până la 800 - 850 m alcătuind gorunetele pure.
        Pajiştile colinare din sectorul mijlociu şi inferior sunt alcătuite din specii precum: Festuca rupicola, Agrostis tenuis, Danthoria provincialis, păiuşul roşu Festuca rubra, trifoiul mărunt Trifolium repens, iarba vântului Agrostis alba, firuţa Poa augustifolia, P. laxa.
        Vegetaţia azonală cuprinde vegetaţia de luncă în componenţa căreia se disting două asociaţii principale: pădurile de luncă, numite şi zăvoaie şi pajiştile de luncă. Activitatea de teren, derulată între anii 2012 - 2015, a evidenţiat faptul ca nu există un tip de habitat de luncă, zăvoaiele după 1990, suferind grave transformări, fiind decimate în mare măsură.
        Vegetaţia acvatică este alcătuită în zona subcarpatică şi piemontană din papură Typha latifolia, stuful Phragmites communis şi rogozul Carex pseudocyperus formând asociaţii heterogene, din crinul de baltă - Botomus umbellatus numit roşeaţă şi mana apei Glyceria aquatica, alături de care se mai găsesc ţipirigul Scyrpus lacustris şi iarba mlaştinii sau rugina Juncus effusus.
        Vegetaţia cultivată se găseşte pe suprafeţe unde predomină culturile agricole şi pomicultura.

    2.3.2. Habitate
    2.3.2.1. Habitate Natura 2000
        În Formularul Standard al sitului nu au fost identificate habitate de interes conservativ. Habitatele identificate în teren sunt descrise la subcapitolul 2.3.5. Alte habitate şi specii relevante.

    2.3.2.2. Habitate după clasificarea naţională
        Habitatele identificate în teren sunt descrise la subcapitolul 2.3.5.3.


    2.3.3. Flora de interes conservativ
    2.3.3.1. Plante inferioare
    2.3.3.2. Plante superioare
        În Formularul Standard nu au fost identificate specii de plante de interes conservativ. Plantele identificate în teren sunt descrise la subcapitolul 2.3.5. Alte habitate şi specii relevante.


    2.3.4. Fauna de interes conservativ
    2.3.4.1. Ihtiofauna
        În Formularul Standard nu au fost identificate specii de peşti de interes conservativ.

    2.3.4.2. Herpetofauna
        În Formularul Standard nu au fost identificate specii de reptile şi amfibieni de interes conservativ.

    2.3.4.3. Avifauna
        Ecologia speciilor de păsări observate în ROSPA 0062 Lacurile de acumulare de pe Argeş în perioada martie 2012 - mai 2013
        Constanta - C - este un indicator ce exprimă continuitatea unei specii într-o anumită zonă şi reprezintă raportul dintre numărul de probe în care apare o anumită specie şi numărul total de probe analizate. În funcţie de valoarea constanţei, speciile se pot grupa în: specii euconstante - C4, prezente în 75,1-100% din probe, specii constante -C3, prezente în 50,1-75% din probe, specii accesorii -C2, prezente în 25,1-50% din probe şi specii accidentale C1, prezente în 1-25% din probe.
        Dominanţa D am calculat-o pornind de la abundenţa absolută. Ea arată ce relaţie se stabileşte între efectivul unei specii şi suma tuturor indivizilor speciilor din aria studiată. În funcţie de valoarea procentajului rezultat, speciile se împart în: specii eudominante W5, când procentajul este de peste 10,1%, specii dominante W4, când procentajul este cuprins între 5,1-10%, specii subdominante W3, când procentajul este cuprins între 2,1-5%, specii recedente W2, când procentajul este cuprins între 1,1-2% şi specii subrecedente W1, când procentajul este sub 1,1%. Indicele de semnificaţie ecologică Dzuba -W, reflectă relaţia dintre indicatorul structural constanţa şi cel productiv, dominanţa arătând poziţia unei specii într-o biocenoză. În funcţie de acest indice se poate realiza o ierarhie a speciilor într-o anumită arie cercetată. După valorile acestui indice, speciile se împart în următoarele categorii: specii eudominante W5 când indicele are valori mai mari de 10%, specii dominante W4, când indicele are valori cuprinse între 5,1 şi 10%, specii subdominante W3, când indicele are valori între 1,1 şi 5%, specii recedente W2, când indicele are valori între 0,1 şi 1% şi specii subrecedente W1, când indicele are valori sub 0,1%.
        Pentru a stabili relaţiile de dominanţă dintre ordinele de păsări identificate în ecosisteme, s-a folosit indicele de relaţie IR.
        În perioada martie 2012 - mai 2013 - perioada de primăvară, pe lacurile din componenţa sitului au fost observate 38 de specii - 40,43% euconstante C4, 32 de specii - 34,04% constante C3 şi 24 de specii -25,53% accesorii C2. Nici o specie - 0% nu a fost accidentală C1.
        Constanţa, dominanţa şi indicele de semnificaţie ecologică Dzuba.
        Tabelul nr. 4

┌───┬─────────────┬─────────┬─────────┬────────────┐
│Nr.│Specia │Categorie│Categorie│Categorie │
│ │ │constanţă│dominanţă│indice de │
│ │ │ │ │semnificaţie│
├───┼─────────────┼─────────┼─────────┼────────────┤
│1. │Podiceps │C4 │D2 │W3 │
│ │cristatus │ │ │ │
├───┼─────────────┼─────────┼─────────┼────────────┤
│2. │Tachybaptus │C2 │D2 │W2 │
│ │ruficollis │ │ │ │
├───┼─────────────┼─────────┼─────────┼────────────┤
│3. │Phalacrocorax│C4 │D4 │W4 │
│ │carbo │ │ │ │
├───┼─────────────┼─────────┼─────────┼────────────┤
│4. │Phalacrocorax│C3 │D2 │W2 │
│ │pygmeus │ │ │ │
├───┼─────────────┼─────────┼─────────┼────────────┤
│5. │Ixobrychus │C3 │D1 │W2 │
│ │minutus │ │ │ │
├───┼─────────────┼─────────┼─────────┼────────────┤
│6. │Egretta │C4 │D1 │W2 │
│ │garzetta │ │ │ │
├───┼─────────────┼─────────┼─────────┼────────────┤
│7. │Egretta alba │C2 │D1 │W1 │
├───┼─────────────┼─────────┼─────────┼────────────┤
│8. │Ardea cinerea│C4 │D1 │W2 │
├───┼─────────────┼─────────┼─────────┼────────────┤
│9. │Nycticorax │C4 │D1 │W2 │
│ │nycticorax │ │ │ │
├───┼─────────────┼─────────┼─────────┼────────────┤
│10.│Ciconia │C4 │D1 │W2 │
│ │ciconia │ │ │ │
├───┼─────────────┼─────────┼─────────┼────────────┤
│11.│Cygnus olor │C4 │D1 │W2 │
├───┼─────────────┼─────────┼─────────┼────────────┤
│12.│Anas │C4 │D5 │W5 │
│ │platyrhynchos│ │ │ │
├───┼─────────────┼─────────┼─────────┼────────────┤
│13.│Anas │C3 │D1 │W2 │
│ │querquedula │ │ │ │
├───┼─────────────┼─────────┼─────────┼────────────┤
│14.│Anas crecca │C3 │D3 │W3 │
├───┼─────────────┼─────────┼─────────┼────────────┤
│15.│Aythya │C4 │D4 │W4 │
│ │fuligula │ │ │ │
├───┼─────────────┼─────────┼─────────┼────────────┤
│16.│Aythya ferina│C4 │D3 │W3 │
├───┼─────────────┼─────────┼─────────┼────────────┤
│17.│Bucephala │C2 │D1 │W1 │
│ │clangula │ │ │ │
├───┼─────────────┼─────────┼─────────┼────────────┤
│18.│Buteo buteo │C2 │D1 │W1 │
├───┼─────────────┼─────────┼─────────┼────────────┤
│19.│Accipiter │C2 │D1 │W1 │
│ │gentilis │ │ │ │
├───┼─────────────┼─────────┼─────────┼────────────┤
│20.│Accipiter │C2 │D1 │W1 │
│ │nisus │ │ │ │
├───┼─────────────┼─────────┼─────────┼────────────┤
│21.│Circus │C3 │D1 │W1 │
│ │aeruginosus │ │ │ │
├───┼─────────────┼─────────┼─────────┼────────────┤
│22.│Falco │C3 │D1 │W1 │
│ │subbuteo │ │ │ │
├───┼─────────────┼─────────┼─────────┼────────────┤
│23.│Falco │C4 │D1 │W2 │
│ │tinnunculus │ │ │ │
├───┼─────────────┼─────────┼─────────┼────────────┤
│24.│Phasianus │C4 │D1 │W2 │
│ │colchicus │ │ │ │
├───┼─────────────┼─────────┼─────────┼────────────┤
│25.│Coturnix │C2 │D1 │W1 │
│ │coturnix │ │ │ │
├───┼─────────────┼─────────┼─────────┼────────────┤
│26.│Rallus │C2 │D1 │W1 │
│ │aquaticus │ │ │ │
├───┼─────────────┼─────────┼─────────┼────────────┤
│27.│Gallinula │C3 │D1 │W2 │
│ │chloropus │ │ │ │
├───┼─────────────┼─────────┼─────────┼────────────┤
│28.│Fulica atra │C4 │D4 │W4 │
├───┼─────────────┼─────────┼─────────┼────────────┤
│29.│Vanellus │C3 │D1 │W2 │
│ │vanellus │ │ │ │
├───┼─────────────┼─────────┼─────────┼────────────┤
│30.│Calidris │C2 │D1 │W1 │
│ │alpina │ │ │ │
├───┼─────────────┼─────────┼─────────┼────────────┤
│31.│Actitis │C2 │D1 │W1 │
│ │hypoleucos │ │ │ │
├───┼─────────────┼─────────┼─────────┼────────────┤
│32.│Tringa │C4 │D1 │W1 │
│ │ochropus │ │ │ │
├───┼─────────────┼─────────┼─────────┼────────────┤
│33.│Tringa │C3 │D1 │W1 │
│ │glareola │ │ │ │
├───┼─────────────┼─────────┼─────────┼────────────┤
│34.│Recurvirostra│C2 │D1 │W1 │
│ │avosetta │ │ │ │
├───┼─────────────┼─────────┼─────────┼────────────┤
│35.│Himantopus │C3 │D1 │W1 │
│ │himantopus │ │ │ │
├───┼─────────────┼─────────┼─────────┼────────────┤
│36.│Larus │C4 │D3 │W3 │
├───┼─────────────┼─────────┼─────────┼────────────┤
│37.│Larus │C4 │D1 │W2 │
│ │ridibundus │ │ │ │
├───┼─────────────┼─────────┼─────────┼────────────┤
│38.│Chlidonias │C3 │D1 │W2 │
│ │hybridus │ │ │ │
├───┼─────────────┼─────────┼─────────┼────────────┤
│39.│Streptopelia │C4 │D1 │W2 │
│ │decaocto │ │ │ │
├───┼─────────────┼─────────┼─────────┼────────────┤
│40.│Cuculus │C3 │D1 │W2 │
│ │canorus │ │ │ │
├───┼─────────────┼─────────┼─────────┼────────────┤
│41.│Apus apus │C2 │D1 │W1 │
├───┼─────────────┼─────────┼─────────┼────────────┤
│42.│Alcedo atthis│C4 │D1 │W2 │
├───┼─────────────┼─────────┼─────────┼────────────┤
│43.│Upupa epops │C4 │D1 │W2 │
├───┼─────────────┼─────────┼─────────┼────────────┤
│44.│Picus viridis│C4 │D1 │W1 │
├───┼─────────────┼─────────┼─────────┼────────────┤
│45.│Picus canus │C2 │D1 │W1 │
├───┼─────────────┼─────────┼─────────┼────────────┤
│46.│Dendrocopos │C2 │D1 │W1 │
│ │major │ │ │ │
├───┼─────────────┼─────────┼─────────┼────────────┤
│47.│Dendrocopos │C2 │D1 │W1 │
│ │syriacus │ │ │ │
├───┼─────────────┼─────────┼─────────┼────────────┤
│48.│Dendrocopos │C2 │D1 │W1 │
│ │medius │ │ │ │
├───┼─────────────┼─────────┼─────────┼────────────┤
│49.│Dendrocopos │C2 │D1 │W1 │
│ │minor │ │ │ │
├───┼─────────────┼─────────┼─────────┼────────────┤
│50.│Galerida │C3 │D1 │W1 │
│ │cristata │ │ │ │
├───┼─────────────┼─────────┼─────────┼────────────┤
│51.│Alauda │C4 │D1 │W2 │
│ │arvenşis │ │ │ │
├───┼─────────────┼─────────┼─────────┼────────────┤
│52.│Riparia │C3 │D2 │W3 │
│ │riparia │ │ │ │
├───┼─────────────┼─────────┼─────────┼────────────┤
│53.│Hirundo │C4 │D3 │W3 │
│ │rustica │ │ │ │
├───┼─────────────┼─────────┼─────────┼────────────┤
│54.│Delichon │C3 │D3 │W3 │
│ │urbica │ │ │ │
├───┼─────────────┼─────────┼─────────┼────────────┤
│55.│Anthus │C4 │D1 │W1 │
│ │trivialis │ │ │ │
├───┼─────────────┼─────────┼─────────┼────────────┤
│56.│Anthus │C2 │D1 │W1 │
│ │campestris │ │ │ │
├───┼─────────────┼─────────┼─────────┼────────────┤
│57.│Motacilla │C3 │D2 │W2 │
│ │flava │ │ │ │
├───┼─────────────┼─────────┼─────────┼────────────┤
│58.│Motacilla │C4 │D2 │W3 │
│ │alba │ │ │ │
├───┼─────────────┼─────────┼─────────┼────────────┤
│59.│Lanius │C3 │D1 │W1 │
│ │collurio │ │ │ │
├───┼─────────────┼─────────┼─────────┼────────────┤
│60.│Oriolus │C3 │D1 │W1 │
│ │oriolus │ │ │ │
├───┼─────────────┼─────────┼─────────┼────────────┤
│61.│Sturnus │C4 │D4 │W4 │
│ │vulgaris │ │ │ │
├───┼─────────────┼─────────┼─────────┼────────────┤
│62.│Garrulus │C4 │D1 │W2 │
│ │glandarius │ │ │ │
├───┼─────────────┼─────────┼─────────┼────────────┤
│63.│Pica pica │C4 │D1 │W3 │
├───┼─────────────┼─────────┼─────────┼────────────┤
│64.│Corvus │C4 │D3 │W3 │
│ │monedula │ │ │ │
├───┼─────────────┼─────────┼─────────┼────────────┤
│65.│Corvus │C4 │D3 │W3 │
│ │frugilegus │ │ │ │
├───┼─────────────┼─────────┼─────────┼────────────┤
│66.│Corvus corone│C4 │D1 │W2 │
│ │cornix │ │ │ │
├───┼─────────────┼─────────┼─────────┼────────────┤
│67.│Corvus corax │C3 │D1 │W2 │
├───┼─────────────┼─────────┼─────────┼────────────┤
│68.│Troglodytes │C3 │D1 │W1 │
│ │troglodytes │ │ │ │
├───┼─────────────┼─────────┼─────────┼────────────┤
│69.│Locustella │C3 │D1 │W1 │
│ │luscinioides │ │ │ │
├───┼─────────────┼─────────┼─────────┼────────────┤
│70.│Locustella │C2 │D1 │W1 │
│ │fluviatilis │ │ │ │
├───┼─────────────┼─────────┼─────────┼────────────┤
│71.│Acrocephalus │C3 │D1 │W2 │
├───┼─────────────┼─────────┼─────────┼────────────┤
│72.│Acrocephalus │C3 │D1 │W2 │
│ │scirpaceus │ │ │ │
├───┼─────────────┼─────────┼─────────┼────────────┤
│73.│Acrocephalus │C3 │D1 │W2 │
│ │arundinaceus │ │ │ │
├───┼─────────────┼─────────┼─────────┼────────────┤
│74.│Sylvia │C3 │D1 │W2 │
│ │communis │ │ │ │
├───┼─────────────┼─────────┼─────────┼────────────┤
│75.│Sylvia │C3 │D1 │W2 │
│ │curruca │ │ │ │
├───┼─────────────┼─────────┼─────────┼────────────┤
│76.│Phylloscopus │C4 │D1 │W2 │
│ │collybita │ │ │ │
├───┼─────────────┼─────────┼─────────┼────────────┤
│77.│Phoenicurus │C3 │D1 │W1 │
│ │ochruros │ │ │ │
├───┼─────────────┼─────────┼─────────┼────────────┤
│78.│Erithacus │C4 │D1 │W2 │
│ │rubecula │ │ │ │
├───┼─────────────┼─────────┼─────────┼────────────┤
│79.│Luscinia │C3 │D1 │W1 │
│ │megarhynchos │ │ │ │
├───┼─────────────┼─────────┼─────────┼────────────┤
│80.│Luscinia │C2 │D1 │W1 │
│ │luscinia │ │ │ │
├───┼─────────────┼─────────┼─────────┼────────────┤
│81.│Turdus merula│C4 │D1 │W2 │
├───┼─────────────┼─────────┼─────────┼────────────┤
│82.│Turdus │C2 │D1 │W1 │
│ │philomelos │ │ │ │
├───┼─────────────┼─────────┼─────────┼────────────┤
│83.│Parus │C3 │D1 │W2 │
│ │caeruleus │ │ │ │
├───┼─────────────┼─────────┼─────────┼────────────┤
│84.│Parus major │C4 │D1 │W2 │
├───┼─────────────┼─────────┼─────────┼────────────┤
│85.│Aegithalos │C2 │D1 │W1 │
│ │caudatus │ │ │ │
├───┼─────────────┼─────────┼─────────┼────────────┤
│86.│Sitta │C2 │D1 │W1 │
│ │europaea │ │ │ │
├───┼─────────────┼─────────┼─────────┼────────────┤
│87.│Passer │C4 │D1 │W2 │
│ │domesticus │ │ │ │
├───┼─────────────┼─────────┼─────────┼────────────┤
│88.│Passer │C4 │D2 │W3 │
│ │montanus │ │ │ │
├───┼─────────────┼─────────┼─────────┼────────────┤
│89.│Fringilla │C3 │D1 │W2 │
│ │coelebs │ │ │ │
├───┼─────────────┼─────────┼─────────┼────────────┤
│90.│Carduelis │C4 │D1 │W2 │
│ │carduelis │ │ │ │
├───┼─────────────┼─────────┼─────────┼────────────┤
│91.│Carduelis │C3 │D1 │W1 │
│ │cannabina │ │ │ │
├───┼─────────────┼─────────┼─────────┼────────────┤
│92.│Emberiza │C4 │D1 │W2 │
│ │schoeniclus │ │ │ │
├───┼─────────────┼─────────┼─────────┼────────────┤
│93.│Miliaria │C3 │D1 │W1 │
│ │calandra │ │ │ │
├───┼─────────────┼─────────┼─────────┼────────────┤
│94.│Emberiza │C2 │D1 │W1 │
│ │citrinella │ │ │ │
└───┴─────────────┴─────────┴─────────┴────────────┘

        Legendă:
        Constanţa: C1 - specii accidentale, C2 - specii accesorii, C3 - specii constante, C4 - specii euconstante; Dominanţa: D1 - specii subrecedente, D2 - specii recedente, D3 - specii subdominante, D4 - specii dominante, D5 - specii eudominante; Indicele de semnificaţie ecologică Dzuba: W1 - specii subrecedente, W2 - specii recedente, W3 - specii subdominante, W4 - specii dominante, W5 - specii eudominante.

        Referitor la dominanţă, 1 specie -1,06% a fost eudominantă / D5, 4 specii 4,26% au fost dominante / D4, 7 specii 7,45% au fost subdominante / D3, 7 specii -7,45% au fost recedente şi 75 de specii - 79,79% au fost subrecedente.
        După indicele de semnificaţie ecologică Dzuba, 1 specie - 1,06% a fost eudominantă / W5, 4 specii /4,26% au fost dominante / W4, 12 specii 12,77% au fost subdominante / W3, 38 de specii /40,43% au fost recedente şi 39 de specii /41,49%, au fost subrecedente.
        Ornitofauna observată în perioada martie - mai 2013 aparţine la 14 ordine - Tab. 4. Ordinele Anseriformes şi Passeriformes au fost în fiecare lună supradominante. Ordinul Pelecaniformes a fost întotdeauna dominant iar ordinul Gruiformes doar în luna martie, pentru ca în lunile aprilie şi mai să fie complementar. Celelalte ordine, luate individual, au fost complementare în fiecare lună.
        Indicele de relaţie al ordinelor de păsări observate pe lacurile de acumulare din componenţa ROSPA0062 în perioada martie - mai 2013.
        Tabelul nr. 5

┌────────────────┬──────┬───────┬─────┬────────┐
│Ordinul │Martie│Aprilie│Mai │Perioadă│
├────────────────┼──────┼───────┼─────┼────────┤
│Podicipediformes│4,94 │1,53 │1,02 │3,19 │
├────────────────┼──────┼───────┼─────┼────────┤
│Pelecaniformes │10,36 │9,1 │7,42 │9,41 │
├────────────────┼──────┼───────┼─────┼────────┤
│Anseriformes │51,1 │25,1 │16,38│36,75 │
├────────────────┼──────┼───────┼─────┼────────┤
│Gruiformes │10,31 │6,77 │6,59 │8,56 │
├────────────────┼──────┼───────┼─────┼────────┤
│Charadriiformes │5,85 │5,99 │4,93 │5,7 │
├────────────────┼──────┼───────┼─────┼────────┤
│Passeriformes │14,8 │46,82 │55,92│32,14 │
├────────────────┼──────┼───────┼─────┼────────┤
│Alte ordine │2,65 │4,7 │7,74 │4,26 │
└────────────────┴──────┴───────┴─────┴────────┘

        Legendă:
        Alte ordine: Ciconiiformes, Falconiformes, Galliformes, Columbiformes, Cuculiformes, Apodiformes, Coraciiformes şi Piciformes.

        Referitor la participarea globală a ordinelor la populaţia de păsări din perioada martie - mai 2013, se constată că ordinele Anseriformes şi Passeriformes au fost supradominante, ordinele Pelecaniformes şi Gruiformes au fost dominante iar celelalte ordine au fost complementare.
        Specii de păsări protejate prin Directiva 2009/147/CE, observate în lunile martie, aprilie, mai Grupul cormorani, pelicani
    Ordinul Pelecaniformes
        Include pelicani, cormorani, faetoni, corbi de mare, păsări gât şarpe, cca 57 de specii, grupate în 6 familii, toate specii legate de apă. Sunt acvatice, marine şi de apă dulce, de talie mare sau mijlocie. Prezintă cioc lung şi puternic, având falca inferioară prevăzută cu un sac gular extensibil, unde îşi adună hrana. Picioarele cu toate cele patru degete unite printr-o membrană interdigitală. Penajul lor este abundant şi des. Puii nidicoli sunt hrăniţi prin regurgitare. În fauna noastră întâlnim două familii, legate de ţinuturi întinse de bălţi şi de zone inundabile, cu mari întinderi de stufărişuri şi păduri de sălcii.

    Familia Phalacrocoracidae
        Cuprinde păsări cu corpul mai zvelt şi mai mic decât al pelicanilor; picioarele plasate în partea posterioară a corpului, pe uscat pasărea se sprijină mai mult pe coadă formată din pene rigide. Zboară cu gâtul întins. Înoată şi se scufundă bine. Ciocul este relativ lung, terminat printr- un cârlig. Când penajul se udă, păsările se expun la soare cu aripile desfăcute, deoarece nu au glande uropigiene.
        Cuibăresc, în general, în colonii simple - cormorani mari sau mixte - cormorani mici, în sălcii sau pe stâncile din apropierea ţărmului. La noi în ţară există trei specii: cormoranul mare - Phalacrocorax carbo, în mare parte sedentar, cormoranul mic - Phalacrocorax pygmeus, oaspete de vară, rar iarna şi cormoranul moţat - Phalacrocorax aristotelis, cu apariţie accidentală. Cormoranul mic este ocrotit, fiind specie vulnerabilă, în principal în Delta Dunării, Insula Mică a Brăilei, dar şi pe lacuri şi bălţi cu vegetaţie abundentă şi sălcii, ca loc de amplasare a cuiburilor. Efectivul: 85% din efectivul european. În Delta Dunării, circa 6000 perechi clocitoare. Pe lacurile cercetate întâlnim două specii: cormoranul mare - Phalacrocorax carbo şi cormoranul mic - Phalacrocorax pygmeus, prezente pe toate cele şase lacuri.

    Phalacrocorax pygmeus - Cormoran mic
        Încadrare sistematică:
        Clasa: Aves
        Ordinul: Pelecaniformes
        Familia: Phalacrocoracidae
        Statutul speciei: IUCN 2010 LC
        Cod specie: A 393
        Statut: specie vulnerabilă.

        Cormoranul mic este ocrotit, fiind specie vulnerabilă pe plan global, dar mai ales în Delta Dunării, Insula Mică a Brăilei, dar şi pe lacuri şi bălţi cu vegetaţie abundentă şi sălcii, ca loc de amplasare a cuiburilor. Efectivul naţional: 85% din efectivul european.
        Penajul este negru cu nuanţe arămii pe aripi, capul fiind negru-cafeniu. Tinerii ventral alb-murdar, având gâtul tot alb; cioc gălbui. În aria cercetată, este prezent pe toate cele 6 lacuri.
        Situaţia în Europa
        Aproximativ 75% din teritoriul arealului cormoranului mic se află în Europa. Efectivul european actual ajunge la 27000 - 37000 perechi clocitoare, două treimi dintre acestea aflându-se în România şi Azerbaidjan. Tendinţe populaţionale pozitive se evidenţiază în prezent în Serbia, Muntenegru şi România, astfel încât populaţia europeană nu este periclitată, în faza actuală. Prezintă tendinţe crescătoare ale efectivelor şi în bazinul mijlociu al râului Argeş.

        Habitatul speciei cuprinde lacuri şi bălţi întinse, cu vegetaţie abundentă, dar şi cu sălcii ca loc de amplasare a cuiburilor. Se hrăneşte pe ape relativ întinse, adesea pe bazinele piscicole abandonate din deltă. Mai ales iarna cormoranii mici se întâlnesc pe lacurile de acumulare cercetate, în special pe lacul Piteşti.
        Efectiv: în România cuibăresc în prezent aproximativ 30% din populaţie europeană de cormorant mic.
        Biologie: Cuibăreşte în colonii mixte împreună cu cormoranul mare, stârci, egrete şi ţigănuşi. Cuiburile sunt construite în sălcii, mai rar în stuf.
        Hrana cormoranului constă din peşti mărunţi şi alte animale acvatice. În ultimele două decenii se constată că tot mai mulţi cormorani mici iernează în ţară, dar nu numai în Dobrogea, ci şi pe ape interioare, mai ales pe lacuri de baraj, cum sunt şi lacurile de acumulare de pe Argeş. Iarna are loc o extindere a ariei de distribuţie a cormoranului mic, pe cuprinsul ţării noastre, în sens centrifug faţă de aria de cuibărit. Menţionăm că în cursul lunilor de vară, păsări imature neclocitoare staţionează şi pe lacurile din bazinul mijlociu al râului Argeş.
        Factori limitativi:
    - asanarea bălţilor de pe cursul inferior al râurilor, transformarea unor bălţi şi lacuri în bazine piscicole;
    – campaniile de combatere a păsărilor ihtiofage;
    – distrugeri ilegale de cuiburi, de către pescari profesionişti, împuşcarea păsărilor care căutau hrana în ferme piscicole;
    – moartea prin înec a păsărilor care intră întâmplător în setcile pescarilor;
    – intoxicarea cu metale grele şi pesticide.

        Statut: specie vulnerabilă
        Redresarea populaţiei de cormoran mic din ţara noastră, care se înregistrează în ultimele două decenii, se datorează atât protecţiei de care beneficiază avifauna, cât şi unei tendinţe pozitive de ansamblu a speciei, observabilă pe aproape întreg arealul ei.

    Grupul stârci, lopătari, berze
    Ordinul Ciconiiformes
        Reuneşte specii, cunoscute sub numele de stârci, egrete, berze, lopătari, ibişi - circa 150 specii incluse în cinci familii. Sunt păsări semiacvatice şi acvatice de talie mare şi mijlocie, cu ciocul, gâtul şi picioarele lungi - picioroange. Degetele anterioare sunt unite printr-o membrană interdigitală, coadă scurtă, aripi late şi rotunde. Majoritatea se hrănesc cu animale mici pe care le prind în ape puţin adânci sau pe vegetaţia acvatică. Unele au penele lungi ornamentale în cursul perioadei de cuibărit. Depune 2-6 ouă, puii nidicoli; majoritatea sunt coloniale.
        Populează regiunile calde şi temperate, lipsind din zonele polare. Sunt răspândite pe malul apelor dulci, curgătoare sau a bălţilor sau a lacurilor şi a terenurilor mlăştinoase. Monogame, cuibăresc în stufărişurile apelor sau în arbori şi arbuşti sau alte obiecte înalte - stâlpi de telegraf - şi chiar pe sol. Ciconiformele sunt larg răspândite în zonele joase, cu bălţi, lacuri şi mlaştini întinse, în special în Delta Dunării. La noi în ţară se regăsesc 3 familii.

    Familia Ardeidae
        Este cea mai numeroasă în specii, cunoscute sub numele de stârci. Cuprinde specii cu cioc drept ascuţit la vârf, zburând lent cu gâtul în formă de "S". Majoritatea cuibăresc în colonii. Unele specii prezintă pene alungite, ornamentale cum este egreta. Cuibăresc în colonii, în arbori dar şi în tufărişuri. Sunt frecvente în zonele cu bălţi întinse şi în cele inundabile cu stufărişuri bogate şi în Delta Dunării. La noi în ţară se întâlnesc 9 specii, 6 oaspeţi de vară: stârcul pitic - Ixobrychus minutus, egreta mică - Egretta garzetta, stârcul galben - Ardeola ralloides, stârcul de cireadă - Bubulcus ibis, stârcul roşu - Ardea purpurea, stârcul de noapte - Nycticorax nycticorax şi restul oaspeţi de vară, rar iarna buhaiul de baltă - Botaurus stellaris, egreta mare - Egretta alba, stârcul cenuşiu - Ardea cinerea din care 6 sunt protejate incluse în Cartea Roşie a Vertebratelor.
    - stârcul de noapte, în deltă circa 4000-5000 perechi, în interiorul ţării 1000-2000 perechi clocitoare;
    – stârcul galben, în deltă 3000-3500 perechi, 30 % din efectivul european;
    – stârcul de cireadă, numărul maxim a fost atins în 1999, de 12 perechi;
    – stârcul roşu, în ţară 800-1200 perechi clocitoare, dintre care 500 cuibăresc în Delta Dunării;
    – egreta mică, 3000 perechi clocitoare, dintre care cca. 2400 în deltă şi circa 600 în interiorul ţării.


    Ixobrychus minutus - Stârc pitic
        De culoare gălbui, creştetul, mijlocul spatelui şi aripile negru-verzui la masculi; cafeniu-roşcat la femele şi pui;
        Situaţia în Europa: în prezent are un statut conservativ nefavorabil - SPEC 3; tendinţa populaţională stabilă. Efectivul total este estimat la 30000 - 41000 perechi clocitoare.
        În România efectivul clocitor este de cca. 10000 - 20000 de perechi. În zona studiată 40 - 70 de perechi, se întâlnesc pe lacurile de acumulare, în special pe lacurile Zigoneni şi Bascov.
        Habitat: regiuni mlăştinoase bogate în vegetaţie, bălţi mari acoperite cu stuf.

    Nycticorax nycticorax - Stârc de noapte
        Încadrare sistematică:
        Clasa Aves
        Ordinul Ardeiformes
        Familia Ardeidae

        Statutul speciei: IUCN 2010 LC
        Statut: specie periclitată
        Adultul se distinge printr-un corp robust şi penajul colorat în negru, gri şi alb; gât şi picioare relativ scurte.
        Situaţia în Europa: statut de conservare nefavorabil - SPEC 3: în declin, cu un efectiv de 60000 - 80000 de perechi. În deltă 4000 - 5000 perechi, în interiorul ţării 1000 - 2000 perechi clocitoare -10% din populaţia europeană. În zona de studiu efectivul clocitor este estimat la 15-30 perechi. S-a constatat că abandonarea unei colonii este ireversibilă, căci perechile de stârci de noapte nu revin niciodată într-un loc pe care l-au părăsit.
        Habitat: bazine acvatice eutrofe - lacuri, bălţi, heleştee sau iazuri, în apropierea cărora sau pe cuprinsul cărora se află vegetaţie arborescentă, zăvoaie, păduri de luncă, păduri de alte tipuri, plantaţii forestiere folosite drept ca habitate de cuibărit. În afara perioadei de reproducere nu mai este legat de vegetaţia lemnoasă. Se hrăneşte în ape puţin adânci, în lungul ţărmurilor sau în mlaştini.
        Statut: specie vulnerabilă

    Egretta alba - Egretă mare
        Penajul este alb uniform. Se acomodează greu cu prezenţa omului în mediul său de viaţă.
        Răspândire generală.
        Specie cosmopolită, răspândită în zonele temperate şi tropicale ale globului, fiind mai abundentă în acestea din urmă. Sedentară sau migratoare.
        Situaţia în Europa: arealul european actual este relativ restrâns şi evident discontinuu.

        Are un statut conservativ favorabil, determinat de tendinţa populaţională pozitivă, recentă şi actuală. Efectivul total este estimat la 11000 - 24000 perechi clocitoare. În aspectul hiemal, mai rar în prevernal, se pot observa cu uşurinţă şi în zona lacurilor de acumulare din bazinul mijlociu al râului Argeş.
        Factorii limitative: în România, efectivele de egrete mici şi mari au scăzut datorită împuşcării lor pentru a li se lua penele ornamentale sau au căzut victime campaniei de combatere a păsărilor ihtiofage.
        Habitat: bălţi şi lacuri întinse, cu stuf şi alte plante palustre. Se hrăneşte în mlaştini şi bălţi, în ape relativ puţin adânci. Exemplarele observate în aspectul hiemal stau pe lângă bălţile neîngheţate.
        Protecţie: este declarată monument al naturii. Protejată prin Legea nr. 13/1993, Convenţia Berna, Anexa 2.
        Statut: specie periclitată.

    Egretta garzetta - Egretă mică
        Complet albă, degetele galbene care contrastează cu picioarele galbene.
        Situaţia în Europa: are un statut conservativ favorabil, determinat de tendinţa populaţională pozitivă, recentă şi actuală. Efectivul european este estimat la 65 000 - 90 000 perechi clocitoare. În timpul verii, egrete mici se pot observa cu uşurinţă şi în zona lacurilor de acumulare din bazinul mijlociu al râului Argeş.
        Habitat: bălţi şi lacuri, de preferinţă mari, cu stufăriş, pâlcuri de arbori, cu întinderi de apă puţin adâncă şi terenuri inundate. În Delta Dunării cuibăreşte mai ales în zăloage. În interiorul ţării cuibăreşte în păduri naturale, plantaţii de salcâm şi pin, zăvoaie. Se hrăneşte în ape stagnante puţin adânci, naturale sau amenajate, sau în lungul malurilor.
        Factorii limitativi: în România, efectivele de egrete mici şi mari au scăzut datorită împuşcării lor pentru a li se lua penele ornamentale sau au căzut victime campaniei de combatere a păsărilor ihtiofage.
        Declararea speciei ca monument al naturii şi interzicerea împuşcării ei, asigurată prin legislaţia de vânătoare, au favorizat sporirea continuă a efectivelor, astfel încât considerăm că în prezent egreta mică nu este periclitată, dar rămâne totuşi o specie vulnerabilă, dependentă de măsurile de protecţie. Protecţie: este declarată monument al naturii.
        Statut: specie vulnerabilă.

    Familia Ciconidae
        Cuprinde berzele. Au aripi lungi şi late. În zbor ţin gâtul şi picioarele întinse. În penaj predomină culoarea alb şi negru: penaj alb cu excepţia remigelor de culoare neagră la barza albă şi penaj negru cu excepţia pieptului şi a abdomenului de culoare neagră la barza neagră.
        Cuibăresc în cupluri solitare, pe arbori sau pe acoperişul caselor. Barza albă este o specie a terenurilor deschise cu preferinţă pentru pajişti şi păşuni umede, iar barza neagră populează regiunile împădurite în apropierea unor lacuri, râuri sau a terenurilor mlăştinoase, ca habitat trofic. Poate fi întâlnită şi pe râuri de munte.
        La noi: barza albă - Ciconia ciconia şi barza neagră - Ciconia nigra, ambele oaspeţi de vară şi specii vulnerabile, înscrise şi în Cartea Roşie:
    - barza albă, efectivul actual este estimat la 4000-6000 perechi clocitoare
    – barza neagră, probabil între 40 şi 120 perechi clocitoare.

        Pe perioada cercetării - 2012 - 2013, a fost înregistrată o singură specie: barza alba - Ciconia ciconia, pe lacurile studiate cu excepţia lacului Piteşti.

    Ciconia ciconia - barză albă
        Încadrare sistematică:
        Clasa Aves
        Ordinul Ciconiiformes
        Familia Ciconiidae

        Statutul speciei: IUCN 2010 LC
        Statut: specie periclitată
        Situaţia în Europa: statut de conservare nefavorabil - SPEC 2; efectivul european este estimat la 200 000 de perechi. Recent, se remarcă o concentrare a berzelor pe văile râurilor mari, în vecinătatea lacurilor de acumulare, ca habitat trofic. Recensământul naţional realizat în 2004 a identificat şi localizat un număr de peste 3 500 de perechi. Succesul cuibăritului depinde de nivelul resurselor trofice, care la rândul său este influenţat, în mare măsură, de condiţiile climatice. Mortalitatea berzelor pe traseul drumurilor lor de migraţie şi în cartierele lor de iernare se resimte direct asupra nivelului populaţiilor clocitoare europene. Efectivul clocitor din zona sitului, estimat la 3-6 perechi.
        Habitat: sate şi periferiile unor oraşe, în ţinuturile joase; rară în unele depresiuni intramontane până la altitudinea de 800 m. Prezenţa perechilor clocitoare este condiţionată de existenţa în apropierea cuiburilor a unor habitate convenabile de hrănire cum sunt pajişti umede, smârcuri, mlaştini.
        Factorii limitativi: restrângerea zonelor umede, în trecut colectivizarea agriculturii care a dus la scăderea biodiversităţii - restrângerea ofertei trofice; "urbanizarea" satelor, extinderea reţelelor electrice de înaltă şi medie tensiune, posibil pericol de accidentare, mai ales pentru păsările tinere prin coliziune sau/şi prin electrocutare, distrugerea deliberată a cuiburilor construite pe stâlpii de electricitate, utilizarea insecticidelor şi rodenticidelor în practica agricolă.
        Statut: specie vulnerabilă.

    Grupul lebede, gâşte, raţe
    Ordinul Anseriformes
        Cuprinde păsări înotătoare, de talie mare, cu gâtul relativ lung. Acest ordin este reprezentat de familia Anatidae, cu circa 160 de specii, ce populează toate regiunile globului mai puţin zonele arctice. Reuneşte păsări acvatice cum ar fi: lebede, gâşte, raţe, călifari, ferestraşi. Păsări înotătoare de talie relativ mare, cu gâtul relativ lung. Bune zburătoare şi unele scufundătoare cu corpul alungit, robust, uşor comprimat dorso-ventral. Penajul este des, compact, cu mult puf, variat, colorat la unele specii cu dimorfism sexual. Ciocul este turtit dorso-ventral şi acoperit de o formaţiune cornoasă moale, iar maxilarul este curbat la vârf, ca o "unghie" peste capătul terminal al mandibulei. Pe marginea ciocului prezintă lamele cornoase un fel de filtru, servind la filtrarea apei şi la tăierea vegetaţiei cu care se hrănesc. Picioarele relativ scurte, tarsul golaş, degetele anterioare unite prin membrană interdigitală completă. Glanda uropigiană este bine dezvoltată. Sunt păsări monogame, dar masculul nu participă de regulă la clocit şi nici la creşterea puilor.
        Cuibăresc în mijlocul vegetaţiei bălţilor, prin lunci sau pe malurile din apropiere, în semănături, scorburi, în arbori, ascuns printre sălcii sau în cuiburile vechi ale altor păsări. Puii sunt nidifugi. Ca hrană folosesc vegetaţia acvatică şi cea din locurile umede, seminţe, precum şi unele nevertebrate acvatice sau din zone de inundaţie. Populează ţinuturile din vecinătatea apelor dulci şi salmastre, fiind deosebit de frecvent, ca specii şi indivizi, în Delta Dunării, precum şi în multe bălţi interioare din zonele joase şi chiar pe lacurile de acumulare. Constituie specii de interes cinegetic.

    Familia Anatidae cuprinde următoarele subfamilii:
        Subfamilia Cygninae grupează lebedele, păsări de apă dulce din genul Cygnus, mari, masive, albe, cu gât lung. Mers greoi, clătinat. Ambele sexe au penaj asemănător având o alură maiestoasă pe apă. În căutarea hranei - de origine vegetală, îşi afundă capul şi gâtul în apă. Sunt răspândite în ţinuturile acvatice şi de inundaţii. Depun 3-10 ouă. Cuibăresc în mijlocul vegetaţiei bălţilor sau în desişuri pe malurile din apropiere. La noi, în ţară există trei specii:
    - lebăda de vară - Cygnus olor, migrator parţial, cuibărind în stufărişuri, pe lacuri, râuri lente şi canale uneori aproape de prezenţa umană;
    – lebăda de iarnă - Cygnus cygnus, oaspete de iarnă, cuibărind în extremitatea nordică a Europei, în tundră pe lacuri şi mlaştini;
    – lebăda mică - Cygnus columbianus, accidentală-cuibărind în tundra arctică.


    Cygnus olor - Lebăda de vară
        Penajul este alb curat, ciocul prevăzut în urma nărilor cu o cocoaşă neagră. Picioarele cafenii sau negre.
        Situaţia în Europa: statut de conservare favorabil - NON-SPEC: stabilă. Efectivul total este estimat la 86 000 - 120 000 perechi. Datorită măsurilor de protecţie se găseşte într-o uşoară expansiune teritorială şi creştere numerică în mai multe ţări. Menţionăm tendinţa păsărilor de a deveni sedentare sau de a se deplasa iarna pe distanţe mai scurte decât o făceau în urmă cu câteva decenii. În România efectivele clocitoare sunt stabile sau în uşoară creştere. În zona sitului Lacurile de acumulare de pe Argeş, efectivul clocitor este estimat la 1 -3 perechi. Lebedele care poposesc iarna pe lacurile de acumulare de pe Argeş, sunt păsări venite din ţinuturile nordice îndepărtate.
        Habitat: lacuri întinse, eutrofe, cu stufăriş abundent şi alte plante palustre, în acelaşi timp cu suprafeţe întinse de apă libere.
        Biologie: lebedele de vară construiesc cuiburi masive în stuf; ponta constă din 5-8 ouă, uneori mai multe depuse în luna aprilie sau începutul lunii mai. Cloceşte doar femela. Păsările adulte prezintă manifestări agresive faţă de alte păsări.
        Factori limitative: fiind protejată prin lege şi, în plus, privită cu simpatie de oameni, nu este direct ameninţată. În trecut era vânată, astăzi un factor de risc îl reprezintă înghiţirea accidentală de către lebede a cârligelor şi greutăţilor de plumb folosite de pescari.
        Alţi factori: lipsa resurselor trofice în iernile foarte aspre dar şi imobilizarea păsărilor în gheaţă în nopţile geroase.
        În iernile aspre este benefică hrănirea păsărilor, cu porumb, pâine, furaje granulate, respective spargerea gheţii în jurul celor rămase captive în gheaţă.
        Statut: specie vulnerabilă.

    Grupul păsărilor de pradă de zi
    Ordinul Falconiformes
        Reprezintă un grup omogen, alcătuit din circa 300 de specii, răspândite aproape pe tot globul, în afara Polineziei orientale şi a Antarcticii. Pot fi găsite la toate altitudinile.
        Se caracterizează printr-o statură robustă, indiferent dacă sunt de talia unui sturz ori a unui condor. Ţinuta este în general, aerodinamică, penajul rigid şi bine lipit de corp, aripile puternice. Guşa este prezentă la toate speciile. Pentru imobilizarea prăzii, speciile, ce răpesc animale active, au cele patru degete prevăzute cu unghii ascuţite şi tăioase. Ciocul este mai mult sau mai puţin curbat, turtit lateral, având la baza mandibulei superioare o porţiune acoperită cu o membrană - ceroma - în care se deschid nările. Principalul lor simţ este văzul. Polimorfismul mutaţional este frecvent la multe specii, precum şi coloritul penajului, care variază cu vârsta.
        Trăiesc în perechi, masculii fiind mai mici decât femelele, cu excepţia vulturidelor. Diferenţa de talie între sexe, în favoarea femelelor, este cu atât mai mare cu cât speciile se hrănesc cu prăzi mai active. Cuibul şi-l instalează pe arbori, stânci, mai rar pe sol. Puii se nasc acoperiţi cu un puf des, colorat deschis sau cenuşiu; sunt nidicoli. Hrana constă din pradă vie, ca nevertebrate, dar mai ales vertebrate. Unele specii consumă resturi de animale sau diferite cadavre, altele fecale, fapt pentru care sunt utile prin rolul lor de "igienişti" ai naturii.
        Ordinul este reprezentat la noi prin două familii: Accipitridae şi Falconidae - Radu D., 1983.

    Familia Accipitridae
        Reprezintă un grup foarte numeros, cu răspândire cosmopolită care, deşi foarte omogen în privinţa caracterelor, prezintă o gamă foarte largă de adaptări biologice în raport cu regimul lor alimentar specific. Talia lor variază de la aceea a unei acvile la cea a unei potârnichi, incluzând specii de la forme robuste şi greoaie la cele zvelte şi sprintene. Cuprinde cele mai îndrăzneţe şi feroce păsări.
        În momentul de faţă, majoritatea speciilor acestei familii sunt mult împuţinate, unele într-un continuu declin numeric, altele dispărute de pe o bună parte a arealului lor sau chiar ameninţate cu totala dispariţie. Cauza este vânarea lor neraţională şi nejustificată de către om, otrăvirea lor prin substanţe toxice destinate altor specii răpitoare, modificarea habitatelor specifice, factori care au avut un efect cu atât mai nociv, cu cât au afectat specii cu prolificitate foarte redusă şi care ating maturitatea sexuală la o vârstă târzie.
        La noi în ţară se întâlnesc 29 de specii, deşi în ultimele decenii unele dintre ele nu au mai fost semnalate.

    Circus aeruginosus - Eretele de stuf
        Are lungimea de 48 - 56 cm. Masculul are penele brun-roşcate, cu aripile şi coada cenuşii; femela este cafenie cu capul şi bordurile aripilor bej. Cuibăreşte în stuf. Depunerea pontei are loc spre sfârşitul lunii aprilie. Cele 4 - 5 ouă albicioase-albăstrui sunt clocite timp de 32 - 33 de zile, mai mult de către femelă. Iarna, migrează în Africa centrală şi de nord-vest, precum şi în sud-vestul Asiei. În iernile blânde se întâlnesc la noi unele exemplare nordice.
        În ţara noastră, este răspândit mai ales în regiunea de câmpie, în stufărişuri întinse.
        Abundenţa maximă, în Delta Dunării.
        Situaţia în Europa: statut de protecţie: "Non-SPEC" specie care nu este concentrată în Europa şi cu statut de conservare favorabil; statut IUCN de ameninţare:
        Mărimea populaţiei europene cuibăritoare: 29000-39000 de perechi, în creştere uşoară
        Efectiv în România: 700-1500 perechi
        În aria protejată a fost observată în lunile aprilie şi mai: 1 - 2 exemplare - în perimetrul lacurilor Zigoneni, Budeasa, Bascov şi Piteşti, în cursul anului 2013.

    Grupul păsărilor de ţărm - limicole
    Ordinul Charadriiformes
    Familia Recurvirostridae
        Cuprinde şapte specii de ciocîntorşi şi piciorongi. Au ciocul lung, fie drept, fie curbat în sus ca la ciocîntorşi. Sunt limicole elegante, colorate în alb şi negru, cu picioare foarte lungi şi cioc subţire pe care îl ţin puţin deschis, şi-l deplasează la suprafaţa mâlului sau în apele puţin adânci în căutarea hranei, de la stânga la dreapta. Ponta cuprinde 3-4 ouă.
        La noi în ţară se întâlnesc două specii ocrotite, ciocîntorsul şi piciorongul - ambele înscrise în Cartea Roşie:
        Cioc întorsul - Recurvirostra avosetta este oaspete de vară, cuibărind în colonii destul de mari în golfurile marine puţin adânci, în lagune şi pe lacurile din stepe. În ţara noastră, cuibăritor în Dobrogea, estul Munteniei, în câteva puncte din lungul Dunării, în amonte de Călăraşi. Populează lacurile salmastre, cu apă mică şi fund noroios, în general lipsite de vegetaţie palustră, pe lângă maluri şi insule. Local pe litoralul mării, pe ţărmurile joase nisipoase, cu vegetaţie sărăcăcioasă, dar şi pe ţărmuri de ape dulci stagnante sau lent curgătoare. Populaţia clocitoare actuală este estimată la 200-350 perechi.
        Piciorongul - Himantopus himantopus, oaspete de vară, cuibărind în sud Europei, în mlaştini puţin adânci şi în lagune, în colonii mici. La noi, în Dobrogea, Delta Dunării, complexul lagunar Razelm -Sinoe, Murighiol şi altele. Populează mlaştinile eutrofe - adâncime maximă, 20-25 cm cu plaje nisipoase sau mâloase şi vegetaţie joasă, smîrcurile. Efectivul cuibăritor: 100-250 perechi din care 50% în zona complexului lagunar Razelm - Sinoe.

        În perioada 2012 - 2013 au fost observate ambele specii: Recurvirostra avosetta pe lacul Zigoneni şi Himantopus himantopus pe lacurile Zigoneni şi Piteşti.
        Himantopus himantopus - Piciorong
        Încadrare sistematică:
        Clasa Aves
        Ordinul Ciconiiformes
        Familia Ciconiidae

        Statutul speciei: IUCN 2010 LC
        Statut: specie periclitată
        Penajul este colorat în alb curat cu negru, cu picioarele surprinzător de lungi, masculul are spate negru, femela cu nuanţe maronii;
        Situaţia în Europa: totalul populaţiei europene este estimat la 28 000 - 56 000 perechi dintre care aproximativ 15 000 se află în Spania. Specia are un Statut de conservare favorabil - NON-SPEC: sigur, deşi se înregistrează diminuări ale unor populaţii locale, ca urmare a modificărilor de habitat. La noi se găsesc câteva sute de perechi clocitoare în Dobrogea. În interiorul ţării, există doar populaţii foarte restrânse numeric.
        Habitat: mlaştini cu apă dulce sau uşor salmastră, puţin adânci - 20 - 25 cm, cu fund mâlos, plaje descoperite cu vegetaţie joasă sau pâlcuri de vegetaţie mai înaltă; maluri joase cu porţiuni mlăştinoase ale apelor lent curgătoare.
        Factori limitativi: perechile cuibăritoare sunt afectate de variaţiile de nivel ale apelor, de prădători precum câini, vulpi, câini-enoţi, pescăruşi, de păşunatul pe ţărmurile bălţilor.
        Protecţie: declarat monument al naturii.
        Statut: specie periclitată

        Recurvirostra avosetta - Ciocîntors, culic
        Încadrare sistematică:
        Clasa Aves
        Ordinul Charadriiformes
        Familia Recurvirostridae

        Statutul speciei: IUCN 2010 LC
        Statut: specie periclitată
        Creştetul, ceafa, gâtul, umerii şi mare parte din aripi negre. Două pete albe pe aripi, în rest tot corpul alb. Ciocul negru. Picioarele cenuşii-albăstrui.
        Situaţia în Europa: statut de conservare favorabil - NON-SPEC: sigur. Efectivul total fiind estimat la 35000 - 50000 perechi, dintre care jumătate se află în peninsula Iberică, Franţa şi Italia; în unele ţări efectivele sunt stabile sau în creştere. Cele mai abundente populaţii cuibăritoare sunt localizate în bazine acvatice artificiale.
        Habitat: lacuri salmastre în mlaştini cu apă mica, cu adâncime sub 20 cm şi fund mâlos, în locuri lipsite de vegetaţie palustră, pe lângă maluri şi insule. Local pe litoralul mării, pe ţărmurile joase nisipoase cu vegetaţie sărăcăcioasă; pe ţărmurile cu nisip sau prundiş ale apelor dulci stagnante sau curgătoare.
        Efectiv: populaţia clocitoare actuală este estimată la 200 - 350 de perechi. Concentrări de până la 300 de exemplare se observă la sfârşitul verii şi toamna, în Dobrogea.
        Factori limitative: principalul factor este deteriorarea habitatelor de cuibărit, prin dezvoltarea şi extinderea stufului în urma îndulcirii apelor. Distrugerea cuiburilor de către vite, câini, copii, posibil şi de către pescăruşul cu picioare galbene şi /sau de către pescăruşul râzător sunt alţi factori.
        Menţinerea unui nivel constant al apei după depunerea ouălor este esenţială pentru asigurarea succesului cuibăritului. Este necesară aplicarea unor măsuri eficiente pentru a opri accesul oamenilor, vitelor şi câinilor în teritoriile unde cuibăresc păsările - garduri de sârmă ghimpată, şanţuri adânci pline cu apă, pază. Îndepărtarea duşmanilor naturali - răpitoare, câini şi alţii.
        Statut: specie vulnerabilă.


    Familia Sternidae
        Cuprinde chirighiţe, chire şi pescăriţe, specii coloniale. Au aripi lungi şi înguste, coadă scobită, cioc ascuţit. Picioarele scurte, cu membrană interdigitală scobită la degete. Prind prada din zbor de la suprafaţa apei. La noi în ţară sunt localizate nouă specii din care: şapte specii oaspeţi de vară - chirighiţa neagră / Chlidonias niger, chirighiţa cu aripi albe / Chlidonias leucopterus, chirighiţa cu obraz alb / Chlidonias hybridus, chiră de mare / Sterna sandvicensis, pescăriţă răzătoare /Sterna nilotica, chiră de baltă / Sterna hirundo, chiră mică / Sterna albifrons o specie de pasaj / pescăriţă mare / Sterna caspia şi o specie accidentală - chira polară / Sterna paradisaea foarte rar pe la noi. În Cartea Roşie sunt înscrise 3 specii:
    - pescăriţa răzătoare / Sterna nilotica cuibăreşte în colonii, rar şi local în sudul Europei, pe bălţi din regiuni de coastă şi pe ţărmuri nisipoase. Mai puţin legată de mare decât restul chirelor. Populaţia europeană este estimată la 5000-8000 perechi, cele mai mari efective aflându-se în Spania - 1800 perechi. În ţara noastră este localizată în zona complexului lagunar Razim unde se presupune că încă mai cuibăreşte. Probabil nu mai multe de 40 de perechi. Populează lacurile puţin adânci, dulci sau salmastre, situate în ţinuturi aride, în apropierea mării. Cuibăreşte pe grinduri sau insule, între pâlcuri de plante scunde.
    – chira de mare Sterna sandvicensis cuibăreşte în colonii, local pe insule de coastă, de obicei pe bancurile de nisip. Efectivul european este evaluat la 70-95 mii perechi. În ţara noastră este observată pe ţărmurile Mării Negre în zona complexului lagunar, precum şi pe Insula Sacalin. Nu există dovezi recente care să ateste cuibăritul actual al chirei de mare pe litoralul românesc. Populează ţărmuri şi dune joase, nisipoase la mare sau în apropierea acesteia, fără vegetaţie sau cu vegetaţie scundă.
    – chira mică Sterna albifrons cuibăreşte în mici colonii pe coaste întinse, nisipoase sau cu pietriş, pe ţărmuri marine şi pe lacuri continentale. Este cea mai mică dintre chire. Populaţia clocitoare europeană însumează circa 37.000 perechi. La noi este observată în complexul lagunar Razim - Sinoe. Efectivul actual, incert, probabil nu mai mult de 300-400 perechi.

        A fost observată o singură specie: Chlidonias hybridus la lacurile Vâlcele, Budeasa, Bascov şi Goleşti.
        Chlidonias hybridus - Chirighiţă cu obraz alb
        Încadrare sistematică:
        Clasa Aves
        Ordinul Charadriiformes
        Familia Sternidae

        Statutul speciei: IUCN 2010 LC
        Statut: specie periclitată
        Prezintă creştetul şi ceafa negre, separate de surul albastru de la gât printr-o linie lată nazo- oculară albicioasă. Mantaua de culoare albă. Obrajii şi gâtul albe. Pieptul sur întunecat, iar abdomenul sur-alb; tectricele subcodale albe. Ciocul roşu-sângeriu. Picioarele roşii.
        Situaţia în Europa: statut de conservare nefavorabil - SPEC 3. Efectivul total este estimat la cca. 7900 - 18000 perechi; efectivele sunt stabile.
        La noi, în ţară, efectivul este estimat între 6000 şi 10000 de perechi, larg răspândite în Delta Dunării şi în zone umede din regiunile de câmpie. În aria studiată efectivul clocitor este de aproximativ 3-7 perechi.
        Habitat: zone umede, terenuri mlăştinoase, ţărmurile apelor.
        Factori limitativi: reducerea şi sistematizarea zonelor umede, modernizarea cursurilor de apă.


    Grupul dumbrăvencelor şi pescăruşilor şi al speciilor înrudite
    Ordinul Coraciiformes
        Acest ordin este foarte heterogen, diferitele familii asemănându-se mai mult prin modul de trai decât prin caracterele lor morfologice şi cu excepţia Todidelor care trăiesc în Antile ori a Momotidelor din continentul american, majoritatea speciilor sunt proprii regiunii tropicale a Lumii Vechi.
        Ciocul, în general, este mare, alungit, dur şi masiv, uneori dezvoltat enorm - păsări rinocer. Capul este mare, picioarele scurte. Penajul rigid este viu colorat. Cuibăresc în scorburi, cavităţi, crăpături de ziduri şi maluri ori găuri subterane. Puii sunt nidicoli. Sunt păsări certăreţe, bănuitoare, vioaie şi neastâmpărate. Hrana este de origine animală. Speciile din familia Bucerotidelor consumă şi fructe.
        Ordinul este reprezentat la noi de 3 familii: Alcedinidae, Meropidae, Coraciidae.

    Familia Alcedinidae
        Alcătuiesc o familie numeroasă, cu peste 100 de specii, răspândite în zonele temperate şi tropicale ale globului. Centrul principal de dispersiune îl constituie arhipelagurile oceanice până în Polinezia Orientală.
        Sunt păsări mult specializate, cu picioarele sindactile, ca şi Meropidele. Au ciocul conic, puternic, drept şi alungit. Aripile sunt scurte şi rotunjite, coada şi picioarele fiind de asemenea scurte. Capul este voluminos comparativ cu mărimea corpului Au un colorit frumos verde, albastru sau roşu. Cuibăresc în scorburi, crăpături de stânci sau în malurile apelor, unde îşi scobesc singure galeriile cuiburilor. Speciile mai primitive au fost arboricole şi se hrăneau mai ales cu insecte, şopârle, rozătoare mici, pe când cele mai evoluate s-au specializat în prinderea peştilor, căzând vertical asupra lor, după o prealabilă pândă de pe o ramură de deasupra apei. La noi în ţară trăieşte o singură specie.

    Alcedo atthis - Pescăraşul albastru
        Are o lungime a corpului de 18 cm. Este prezent la noi tot timpul anului, însă iernile grele cauzează reduceri drastice de efectiv. Are penajul corpului verde-albastru, iar partea inferioară este cărămizie. Când apele bălţilor îngheaţă, îl întâlnim în lungul pâraielor de munte. Cuibăreşte atât în ţinuturile joase, cât şi pe văile râurilor de munte. Cuibul este săpat în maluri şi se află în fundul unor galerii pe care păsările şi le sapă singure. Cuibăreşte din aprilie până în iunie; femela depune 4 - 8 ouă albe, lucioase, pe care le clocesc ambele sexe. Iernează în sudul Europei, nordul Africii şi sud-vestul Asiei, populaţiile care vin din nordul arealului de cuibărit.
        Situaţia în Europa - statut de protecţie - "SPEC 3" - specie neconcentrată în Europa dar cu statut de conservare nefavorabil; statut IUCN de ameninţare.
        Mărimea populaţiei europene cuibăritoare: 39000 - 91000 de perechi, cu efectiv stabil. Efectiv în România: 2000-4000 perechi.
        În aria protejată a fost observată cu efective reduse de 1 - 2 exemplare în lunile martie, aprilie şi mai pe lacurile Budeasa, Bascov şi Piteşti.

    Grupul ciocănitorilor
    Ordinul Piciformes
        Ordinul cuprinde aproape 400 de specii, răspândite în ţinuturile Africii tropicale, Asiei şi Americii. Un număr mai mic de specii sunt răspândite în regiunile temperate şi reci.
        Au degetele zigodactile, adaptate pentru căţărat, fiind păsări aproape exclusiv arboricole; sunt perfect specializate la diferitele medii pe care le populează. Clocesc mai ales în scorburi, dar şi în cavităţi făcute în sol. Puii sunt nidicoli. Exceptând structura picioarelor la care se aseamănă, a penajului şi a formei rotunjite a aripilor, familiile acestui ordin au, în general, mari deosebiri ce le caracterizează.
        Se hrănesc în special cu insecte şi fructe.
        Indicatoridele prezintă un parazitism asemănător cuculidelor.
        Ordinul este reprezentat în ţara noastră de o familie - Picidae.

    Familia Picidae
        Picidele cuprind circa 200 de specii, având cea mai mare specializare pentru locomoţia prin căţărat, precum şi în ceea ce priveşte adaptările structurale. Limba lor foarte lungă, de formă cilindrică, este protractilă, putând fi mult scoasă afară. Diferite larve sau insecte sunt scoase din galeriile trunchiurilor, cu ajutorul unor peri ţepoşi şi a vârfului limbii, care este cleios. Unghiile sunt bine dezvoltate, curbate şi ascuţite. Penele aripilor şi în special cele ale cozii sunt foarte rigide. Penele cozii le servesc ca punct de sprijin la căţăratul pe trunchiuri. Ciocul este conic şi ascuţit, adevărată daltă pentru scobit lemnul arborilor, în căutarea hranei ori pentru realizarea scorburii pentru clocire. În general au talie mijlocie, cele mai mari atingând mărimea unui corb. Sunt, de regulă, păsări sedentare şi se deplasează puţin. Nu sunt bune zburătoare. În Africa şi în Lumea Nouă, unele specii trăiesc pe sol. Scot ţipete puternice. În timpul reproducerii, masculii multor specii produc un tocat puternic, prelungit, ca o bătaie de tobă, lovind cu repeziciune cu ciocul o ramură uscată.
        Hrana constă în special din insecte şi larve. Unele consumă seminţe, fructe şi sug sevă. Altele fac rezerve de hrană pentru timpul neprielnic.
        Prin distrugerea insectelor dăunătoare, sunt foarte utile în pomicultură, silvicultură şi altele. Centrele de concentrare cele mai importante ale Picidelor sunt în America de Sud şi în Indonezia. Ele sunt prezente însă, în toate ţinuturile tropicale şi temperate ale Pământului, cu excepţia insulei Madagascar şi a Oceaniei.
        La noi în ţară trăiesc 10 specii.
        Picus canus - Ghionoaia sura
        Încadrare sistematică:
        Clasa Aves
        Ordinul Piciformes
        Familia Picidae

        Statutul speciei: IUCN 2010 LC
        Statut: specie periclitată
        Măsoară 33 cm în lungime. Este întâlnită mai frecvent decât ghionoaia verde, fiind comună în pădurile de foioase, dar se urcă şi pe văile râurilor. Femela depune ponta prin mai-iunie, constând din 5 - 6 ouă albe, lucioase, care sunt clocite 17 - 18 zile de către ambii parteneri. Seamănă cu ciocănitoarea verde - cu un colorit verde-gălbui cu creştetul şi ceafa roşii, dar capul, gâtul şi partea inferioară sunt cenuşiu-deschise. Masculul are roşu pe frunte. Este o specie sedentară.
        Situaţia în Europa - Statut de protecţie: "SPEC 3" - specie neconcentrată în Europa dar cu statut de conservare nefavorabil; statut IUCN de ameninţare.
        Mărimea populaţiei europene cuibăritoare: 35000 - 62000 de perechi, cu efectiv stabil. Efectiv în România: 20000-50000 perechi.
        În aria protejată au fost observate 2 exemplare în zona lacului Piteşti.

        Dendrocopos syriacus - Ciocănitoare de grădini
        Încadrare sistematică:
        Clasa Aves
        Ordinul Piciformes
        Familia Picidae

        Statutul speciei: IUCN 2010 LC
        Statut: specie periclitată
        Corpul are o lungime de 24 cm. A pătruns de mai multe decenii în ţara noastră, venind din sud. Penajul foarte asemănător cu cel al ciocănitoarei pestriţe mari, dar fără bandă neagră spre roşul cefei. Trăieşte îndeosebi în ţinuturile joase şi mai ales în vecinătatea aşezărilor omeneşti. Ponta este depusă prin luna mai, în scorburi săpate în trunchiurile arborilor, şi constă din 3-5 ouă albe, lucioase, care sunt clocite 12-14 zile, de ambii parteneri. Este o specie sedentară.
        Situaţia în Europa - statut de protecţie - "Non-SPEC" - specie concentrată în Europa şi cu statut de conservare favorabil; statut IUCN de ameninţare.
        Mărimea populaţiei europene cuibăritoare: 30000-64000 perechi, efectivul fiind stabil
        Efectiv în România: 20000-40000 perechi.
        În aria protejată au fost observate în luna aprilie 2 exemplare în perimetrul lacului Vâlcele.

        Dendrocopos medius - Ciocănitoarea de stejar
        Încadrare sistematică:
        Clasa Aves
        Ordinul Piciformes
        Familia Picidae

        Statutul speciei: IUCN 2010 LC
        Statut: specie periclitată
        Lungimea corpului: 21 cm. Apare în majoritatea pădurilor cu frunziş, mai ales în cele de stejar; este o specie mai rară. Urcă şi pe văile râurilor. În lunile mai-iunie femela depune 5-6 ouă albe, lucioase, a căror clocire, timp de 14-15 zile, este asigurată de ambii soţi. Are acelaşi colorit ca şi ciocănitoarea pestriţă - penaj tărcat, alb cu negru, cu roşu pe ceafă şi regiunea subcodală; femela nu are culoarea roşie pe ceafă, dar are roşu şi pe creştet. Este sedentară.
        Situaţia în Europa: Statut de protecţie - "Non-SPEC" - specie concentrată în Europa şi cu statut de conservare favorabil; statut IUCN de ameninţare.
        Mărimea populaţiei europene cuibăritoare: 78000-210000 perechi, efectivul fiind stabil.
        Efectiv în România: 3000 - 10000 perechi.
        În aria protejată a fost observat în luna martie, 1 exemplar în perimetrul lacului Piteşti.



    2.3.4.4. Mamifere
        În Formularul Standard nu au fost identificate specii de mamifere de interes conservativ.


    2.3.5. Alte habitate şi specii relevante
    2.3.5.1. Flora
        Vegetaţia din jurul lacurilor de acumulare de pe Argeş.
        În zona lacurilor de acumulare, majoritatea speciilor identificate sunt plante ierboase hidrofile, terestre sau natante, frecvent submerse - Myriophyllum verticillatum, cu centrul de răspândire circumpolar sau cosmopolit, predominant eurasiatic - Spaganium erectum - sau european - Mentha aquatica, polygonum mite; la noi în ţară aceste specii pot fi întâlnite frecvent în bălţile şi mlaştinile de stepă şi până în etajul pădurilor de fag montan.
        Spectrul ecologic evidenţiază speciile adaptate condiţiilor de umiditate - higrofite, specifice malurilor - Typha sp. şi apelor stagnante sau încet curgătoare - Myriophyllum verticillatum, Lemna minor - puţin adânci, sub 2 m, cu cerinţe mari privind aprovizionarea cu substanţe nutritive eutrofe-mezotrofe, uneori chiar nitrofile - Polygonum mite, Urtica dioica. Se întâlnesc de asemenea specii adaptate unui ph acid - Lemna minor, sau moderat acid - Lythrum salicaria, Lythrum salicaria, Mentha carpatica.
        În zona malurilor acoperite cu vegetaţie forestieră, am remarcat formaţiuni cu Alnus glutinosa, însoţit frecvent de Prunus spinosa, Crataegus monogyna, Rubus caesius şi altele. Dintre speciile ierboase se remarcă: Agrimonia eupatoria, Carex sylvatica, Urtica dioica, Lysimachia nummularia şi altele. Fitocenozele au un grad mediu de încheiere - acoperirea stratului arborescent fiind de 60%, fapt care a favorizat dezvoltarea arbuştilor - grad de acoperire de 45% şi a ierburilor - grad de acoperire de 75%.
        Vegetaţia palustră este reprezentată de specii din genurile: Carex, Juncus, Phragmites, Typha, Salix, Alnus şi altele, la care se adaugă, în unele zone, exemplare izolate de Populus sp. şi Juglans sp.
        Din punct de vedere fitocenologic au fost identificate 9 asociaţii vegetale care se grupează astfel:
        LEMNETEA
        LEMNETALIA MINORIS
        Lemnion minoris
        Lemnetum minoris

        POTAMETEA
        POTAMETALIA
        Ceratophyllion demersi
        Potamo - Ceratophylletum submersi

        ISOETO - NANOJUNCETEA
        NANOCYPERETALIA
        Nanocyperion
        Juncetum bufonii

        PHRAGMITETEA
        PHRAGMITETALIA
        Phragmition australis
        Phragmitetum australis
        Typhetum angustifoliae
        Typhetum latifoliae

        BIDENTETEA TRIPARTITAE
        BIDENTETALIA
        Bidention tripartitae
        Polygono hydropiper-Bidentetum

        STELLARIETEA MEDIAE
        SYSYMBRIETALIA
        Sysymbrion officinalis
        Hordeetum murini

        ARTEMISIETEA VULGARIS
        ONOPORDETALIA ACANTHII
        Arction lappae
        Conietum maculati


    2.3.5.1.1. Analiza şi descrierea asociaţiilor
    2.3.5.1.2. Conspectul asociaţiilor
    Lemnetum minoris
        Asociaţia a fost întâlnită în canalele de evacuare ale lacului Budeasa, de jur-împrejurul bălţilor colmatate şi în bălţi rezultate din ploile abundente. Fitocenozele acestei asociaţii sunt bistratificate, dezvoltându-se în apele lacurilor, bălţilor şi canalelor. Sunt dominate de Lemna minor, care este şi specie caracteristică, având o acoperire de circa 80%, acompaniată de speciile caracteristice pentru alianţa Lemnion, ordinul Lemnetalia şi clasa Potametea: galium palustre, Alisma lanceolatum, Juncus effusus şi altele.
        Stratul submers este alcătuit din speciile: Ceratophyllum demersum, Myriophyllum spicatum, Potamogeton crispus. Asociaţia se găseşte în locuri deschise, dar şi la adăpostul vegetaţiei palustre. Stratul submers este alcătuit în principal din Ceratophyllum demersum. Tendinţa sindinamică a asociaţiei este marcată de prezenţa multor specii caracteristice pentru Phragmitio-Magnocaricetea şi Bidentetea. Asociaţia nu a fost citată până în prezent în lacul Budeasa.

    Potamo - Ceratophylletum submersi
        Fitocenozele asociaţiei se dezvoltă bine în apele lacurilor Vâlcele, Zigoneni şi Budeasa, la adâncimi mici de 60-120 cm. Substratul este un sol argilos, bogat în săruri nutritive, cu reacţie neutră sau uşor bazică. Specia caracteristică şi dominant Ceratophyllum submersum este însoţită de elemente caracteristice ale alianţei şi ordinului Potamogetonetalia pectinati. În structura asociaţiei se mai întâlnesc şi elemente flotante şi submerse de Lemnion şi Hydrocharition care fac adesea dificilă stabilirea poziţiei sintaxonomice a acestor grupări.

    Juncetum bufonii
        Cenozele pioniere de Juncus bufonus vegetează în şanţuri, pe lângă drumuri, acolo unde solul a fost denudat de vegetaţie sau unde s-au acumulat aluviuni. Acoperirea realizată este relativ redusă, iar stratul edificat de Juncus bufonius este scund. Speciile caracteristice pentru cenotaxonii superiori sunt foarte slab reprezentate. O pondere importantă o deţin speciile de pajişti mezohigrofile caracteristice pentru Molinio-Arrhenatheretea, fapt ce arată evoluţia spre asociaţii din această clasă. Asociaţia nu a fost citată până în prezent în lacul Budeasa.

    Phragmitetum australis
        Asociaţia a fost întâlnită pe marginea lacului Budeasa, precum şi într-un loc mlăştinos din apropierea acestuia. Phragmite asutralis - trestia, este specia caracteristică şi dominantă având o înălţime de 2-3 m şi constituind cenoze omogene, cu aspect de pădure în miniatură. Acest fapt permite dezvoltarea unui număr redus de specii în stratul inferior. Uneori, speciile Lemna minor sau Scirpus sylvaticus pot lua o dezvoltare mai mare, ajungând la o acoperire de până la 20%.

    Typhetum angustifoliae
        Asociaţia a fost întâlnită pe malul lacului Budeasa, în ape cu adâncimi de maxim 1 m. De asemenea este foarte răspândită în apropierea bălţilor, a mlaştinilor şi în lungul canalelor cu apă lin curgătoare. Fitocenozele asociaţiei sunt cantonate de obicei între asociaţiile acvatice de pe întinsul lacurilor şi Phragmitetum communis. Preferă apele cu adâncime de până la 1 m, putând înainta spre largul bazinelor acvatice cu adâncimea de până la 1,5 m.
        Fitocenozele acestei asociaţii tind să înlocuiască trestiişurile în teritoriile unde omul intervine în mod repetat. Inventarul floristic al acestei asociaţii însumează un număr mai mare de specii de cormofite acvatice şi palustre. Specia dominantă şi caracteristică este Typha angustifolia care formează un strat uniform cu o înălţime de circa 2 m. În compoziţia floristică a asociaţiei un important rol cenotic îl au şi plantele higrofile cum sunt: Oenanthe aquatica, Alisma lanceolatum, Alisma plantago-aquatica, Myosotis scorpioides, Sparganium erectum, Glyceria fluitans.
        Importanţa economică: papura cu frunza îngustă este recoltată şi folosită de către localnici în industria casnică la împletituri. Deoarece poate suporta oscilaţii mari ale nivelului apei, asociaţia contribuie la colmatarea în timp a bazinelor acvatice.

    Typhetum latifoliae
        Această asociaţie vegetează în câteva bălţi din zona lacului Budeasa. Typha latifolia edifică fitocenoze bine conturate, care se dezvoltă sub forma unor pâlcuri la marginea bălţilor, canalelor, precum şi în zonele mlăştinoase unde apa bălteşte mai tot timpul sezonului vegetal, nedepăşind adâncimea de 40-50 cm. Preferă apele stătătoare eutrofe, cu bioacumulări recente, pe soluri bogate în substanţe nutritive.
        Compoziţia floristică a fitocenozelor acestei asociaţii însumează specii de plante hidrofile, higrofile şi mezo-higrofile. Specia caracteristică şi dominantă este Typha latifolia - papura, care formează un strat uniform cu înălţime de 1,5-2 m. Prezenţa în compoziţia floristică a speciilor din alte clase - Bidentetea, Lemnetea, Potametea - scoate în relief sindinamica asociaţiei şi contactul cu grupări vegetale din aceste clase. De multe ori, Lemna minor are o acoperire ridicată, formând un facies natant.

    Polygono hydropiper-Bidentetum
        Fitocenozele acestei asociaţii se instalează sub forma unor fâşii sau pâlcuri, în lungul malurilor, lacurilor, bălţilor şi canalelor îndiguite. Vegetează pe soluri aluvionale inundate primăvara şi în curs de uscare vara. Este o asociaţie mezo-higrofilă, heliofilă, care se înfiripă vara şi atinge apogeul de dezvoltare abia toamna.
        Asociaţia a fost identificată la marginea unor bălţi colmatate sau în canalele de irigaţie colmatate, vegetând pe aluviuni nisipo-mâloase bogate în materii organice, aflate în descompunere. Este o asociaţie pionieră de buruienării anuale nitrofile şi higrofile. Fizionomia acestei asociaţii este dată de Polygonum hydropiper ca fiind specia caracteristică dominantă cu constanţă maximă şi Bidens tripartita specie caracteristică codominantă, de asemenea cu constanţă maximă.

    Hordeetum murini
        Asociaţia a fost identificată pe marginea drumurilor, pe terenuri gunoite şi pe lângă calea ferată. Specia caracteristică şi edificatoare este Hordeum murinum, care formează un covor compact cu o acoperire de 75-90% şi o înălţime de cca 25 cm. Aceasta este frecvent însoţită de Bromus tectorum, care poate deveni uneori codominantă. Dintre însoţitoarele mai frecvente amintim Atriplex tatarica, Cynodon dactylon, Lepidium ruderale. Fitocenozele acestei asociaţii preferă terenurile bine luminate şi solurile cu textură nisipoasă. Asociaţia a fost întâlnită la Budeasa la Clubul nautic, lângă canalul de la Budeasa Mică şi în canalul de pe marginea drumului spre Budeasa.

    Conietum maculati
        Asociaţia a fost identificată pe locuri unde se depozitează gunoaiele. Specia caracteristică şi edificatoare este Conium maculatum, care formează pâlcuri cu înălţimea de cca 2 m, acoperind celelalte specii însoţitoare care practic dispar din structura cenozelor respective. Totuşi, în zona studiată se constată o pondere mare a speciilor ruderale, anuale, caracteristice pentru Sisymbrietalia şi Stellarietea mediae, cum ar fi: Atriplex tatarica, Amaranthus retroflexus, Plantago major, Convolvulus arvensis, Arctium lappa, Artemisia vulgaris, Solanum nigrum.
        Buruienăriile nitrofile de cucută sunt toxice şi urât mirositoare datorită alcaloidului coniina, putând produce intoxicaţii animalelor care le consumă. Asociaţia a fost întâlnită lângă barajul de la Budeasa.


    2.3.5.2. Fauna
    2.3.5.3. Habitate
        Habitatele identificate în teritoriul studiat sunt:
    1. Comunităţi acvatice cu Lemna minor, Lemna trisulca, Spirodea polyrhiza şi Wolffia arrhizal; - Habitat România R2202;
    2. Comunităţi acvatice cu Potamogeton perfoliatus, Potamogeton gramineus, Elodea canadensis şi Najas marina; - Habitat România R2206;
    3. Comunităţi acvatice cu Cyperus fuscus şi Cyperus flavescens; - Habitat România R2211;
    4. Comunităţi acvatice cu Typha angustifolia şi Typha latifolia; - Habitat România R5305;
    5. Comunităţi acvatice cu Phragmites australis şi Schoenoplectus lacustris; - Habitat România R5309;
    6. Comunităţi ponto-danubiene cu Bidens tripartita, Echinochloa crus-gali işi Polygonum hydropiper; - Habitat România 5312;
    7. Păduri danubiene de salcie albă/Salix alba, cu Lycopus exaltatus; - Habitat România R 4408.

        Valoarea conservativă a habitatelor identificate este redusă sau moderată, cu excepţia celui de pădure.
        Descrierea habitatelor bazată pe parametrii şi valori limită.
        Caracterizarea habitatelor şi a biotopurilor identificate.

    Habitatul acvatic
        Biotopul lacustru este reprezentat de o suprafaţă de aproximativ 2180,7 ha. Acesta constituie teritoriul pentru unele păsări - raţe, lişiţe, găinuşe de baltă iar vegetaţia densă din jurul lacurilor oferă condiţii bune de cuibărire pentru acestea. Stufărişurile sau zonele acoperite de trestie şi de papură, inundate permanent cu apă de mică adâncime, oferă condiţii ideale de cuibărit. Fiind greu accesibil pentru oameni şi prădători, liniştit, acest habitat oferă şi condiţii bune de hrănire pentru majoritatea speciilor care îl populează.

    Habitatul amfibiu
        Liziera pădurii, habitat aflat la interferenţa ecosistemului acvatic cu cel terestru cuprinde zone inundate temporar de ape. La marginea pădurii, în proximitatea lacului, există copaci de înălţimi şi diametre mari, care constituie locuri posibile de cuibărit şi puncte de observaţie pentru numeroase specii, mai ales prădători. Sub scoarţa sau în ţesutul lemnos al copacilor îşi sapă galerii larvele de insecte, aceşti arbori constituind locuri de hrănire pentru numeroase specii de păsări insectivore, mai ales Picidae.
        În zonele de limită a pădurii unde s-au efectuat lucrări de exploatare a masei lemnoase a apărut un bogat lăstăriş, constituind zone de concentrare a unor specii de animale. Plantaţiile de sălcii şi plopi de pe malul lacurilor care menţin o umiditate ridicată tot timpul anului asigură dezvoltarea unei vegetaţii herbacee bogate.
        Păşunile, apărute ca urmare a activităţii antropice, se caracterizează în general prin vegetaţie herbacee, dar în locurile mai joase, temporar inundate de apă, se dezvoltă papură şi uneori stuf.

    Ape continentale / non-marine
    Ape stătătoare dulcicole
    1. Comunităţi acvatice cu Lemna minor, Lemna trisulca, Spirodea polyrhiza şi Wolffia arrhizal; - Habitat România R2202.
        Vegetaţie plutitoare liberă - Lemna minor
        Corespondente:
        NATURA 2000: 3150
        EMERALD: 22.41

        Vegetaţie plutitoare liberă
        CORINE: 22.411 covor de lintiţă /lemna, Spirodea, Wolffia.
        PAL.HAB: 22.411 covor de lintiţă
        EUNIS: C1.221 covor de lintiţă
        Asociaţii vegetale: Lemnetum minoris
        Structura: Stratul natant este dominat de Lemna minor, Lemna trisulca, mai rar Lemna gibba şi Wolffia arrhiza. Uneori aceste fitocenoze apar intercalate în ochiurile de Phragmites australis, Typha angustifolia, Schoenoplectus lacustris.
        Sunt fitocenoze heliofile, sărace în specii, dominante în lacuri şi bălţi eutrofe. În anii secetoşi, fitocenozele de Lemna rezistă şi pe terenurile scurse, dar suficient de umede.
        Stratul submers este alcătuit din Ceratophyllum demersum, Myriophyllum spicatum, mai rar Hippuris vulgaris. Dintre speciile de Phragmitetalia apar izolat Phragmites australis, Butomus umbellatus, Alisma plantago-aquatica.
        Valoare conservativă: moderată.

    2. Comunităţi acvatice cu Potamogeton perfoliatus, Potamogeton gramineus, Elodea canadensis şi Najas marina - Habitat România R2206
        Corespondente: NATURA 2000: 3150
        EMERALD: 22.43 Vegetaţie plutitoare înrădăcinată
        CORINE: 22.421 iazuri cu paturi mari de buruieni /Potamogeton
        PAL.HAB: 22.421 iazuri cu paturi mari de buruieni
        EUNIS: -

        Asociaţii vegetale: Elodeetum canadensis, Potamo-Ceratophylletum submersi
        Structura: speciile dominante Potamogeton lucens, Potamogeton perfoliatus, Elodea canadensis, Myriophyllum spicatum, Ceratophyllum demersum, se dezvoltă în lacuri, bălţi, canale de drenaj, ape stagnante, bogate în substanţe nutritive.
        Valoare conservativă: moderată.
        Stratul submers este alcătuit din ceratophyllum demersum, Myriophyllum spicatum, mai rar Hippuris vulgaris. Dintre speciile de Phragmitetalia apar izolat Phragmites australis, Butomus umbellatus, Alisma plantago-aquatica.

    3. Comunităţi acvatice cu Cyperus fuscus şi Cyperus flavescens; - Habitat România R2211.
        Corespondenţe:
        NATURA 2000: 3130
        EMERALD: -
        CORINE: -
        PAL.HAB: 22.32. Pajişti cu specii amfibii anuale pitice
        EUNIS: C3.51. Pajişti cu specii amfibii anuale pitice

        Asociaţii vegetale: Juncetum bufonii Felfoldy 1942
        Structura: vegetaţia realizează un singur strat alcătuit din: Cyperus fuscus, Juncus bufonius, Centaurium pulchellum, Ranunculus sardous, Eleocharis palustris.
        Valoare conservativă: moderată.

    4. Comunităţi acvatice cu Typha angustifolia şi Typha latifolia - Habitat România R5305
        Corespondenţe:
        NATURA 2000: -
        EMERALD: 22.31. Comunităţi amfibii perene euro-siberiene
        CORINE: 53.13. Paturi de papură /Typha
        PAL: HAB: 53.13. Paturi de papură
        EUNIS: C3.231/232. Paturi de Typha latifolia/ Typha angustifolia

        Asociaţii vegetale: Typhetum angustifoliae; Typhetum latifoliae
        Structură: Fitocenozele sunt edificate de Typha angustifolia, Typha latifolia însoţite de Schoenoplectus lacustris, Glyceria maxima, Alisma plantago-aquatica, iris pseudachorus.
        Dintre speciile natante sau submerse, în păpurişuri pătrund următoarele specii: Lemna minor, Myriophyllum spicatum, Spirodela polyrhiza.
        Valoare conservativă: redusă

    5. Comunităţi acvatice cu Phragmites australis şi Schoenoplectus lacustris; - Habitat România R5309.
        Corespondenţe:
        NATURA 2000: -
        EMERALD: 22.31. Comunităţi euro-siberiene perene amfibii
        CORINE: 53.11. Pat comun de stuf /Phragmites australis
        PAL.HAB: 53.113. Paturi gigant de Phragmites
        EUNIS: C3.21: Paturi de Phragmites australis

        Asociaţii vegetale: Scirpo-Phragmitetum
        Structură: Fitocenozele dominate de Phragmites australis, cu înălţime de până la 2,5-3 m, au fost întâlnite pe malul lacului Budeasa, precum şi într-un loc mlăştinos din apropierea acestuia. Fitocenozele au ca specii însoţitoare: Schoenoplectus lacustris, Typha angustifolia, Glyceria maxima, Alisma plantago-aquatica, Iris pseudachorus, Carex acutiformis. Phragmites australis - trestia - este specia caracteristică şi dominantă, constituind cenoze omogene, compacte, cu indivizi viguroşi, realizând adevărate păduri în miniatură.
        Valoare conservativă: moderată.

    6. Comunităţi ponto-danubiene cu Bidens tripartita, Echinochloa crus-gali işi Polygonum hydropiper - Habitat România 5312
        Corespondenţe:
        NATURA 2000: 3270 Râuri cu maluri nămoloase cu Chenopodium rubri şi Bidention
        EMERALD: -
        CORINE: 24.52. Comunităţi de specii euro-siberiene anuale ale râurilor cu maluri nămoloase
        PAL.HAB: 24.52. Comunităţi de specii euro-siberiene anuale ale râurilor cu maluri nămoloase
        EUNIS: C3.52. Comunităţi cu Bidens

        Asociaţii vegetale: Polygono hydropiper-Bidentetum
        Structură: Fitocenozele acestei asociaţii se întâlnesc sub forma unor fâşii sau pâlcuri, de-a lungul malurilor, lacurilor, bălţilor şi canalelor îndiguite. Vegetează pe soluri aluvionare inundate primăvara şi în curs de uscare vara. Este o asociaţie mezo-higrofilă, heliofilă, care se înfiripă vara şi atinge apogeul de dezvoltare toamna. Asociaţia a fost identificată la marginea unor bălţi colmatate sau în canale în canale de irigaţie colmatate, vegetând pe aluviuni nisipo- mâloase bogate în materii organice, aflate în descompunere. Este o asociaţie pionieră de buruienării anuale nitrofile şi higrofile. Fizionomia acestei asociaţii este dată de Polygonum hidropiper ca fiind specia caracteristică şi dominantă cu constanţă maximă şi Bidens tripartita, specie caracteristică codominantă, de asemenea cu constanţă maximă.
        Valoare conservativă: redusă.
        Păduri şi tufărişuri de luncă şi de mlaştină

    7. Păduri danubiene de salcie albă/Salix alba cu Lycopus exaltatus - Habitat România R4408
        Corespondente:
        NATURA 2000: 92A0 Salix alba and Populus alba galleries
        EMERALD: 44.66 Ponto-Sarmatic mixed popular riverine forest
        CORINE: -
        PAL.HAB: 44.1621 Lower Danube willow galleries
        EUNIS: -

        Asociaţii vegetale: Salicetum albae-fragilis
        Tipuri de ecosisteme: 9818 Zăvoi de salcie cu Polygonum - Lycopus
        Structura: stratul arborilor este compus din salcie /Salix alba, cu exemplare rare de salcie plesnitoare /Salix fragilis, plopi /Populus alba, Populus nigra, foarte rar arin negru /Alnus glutinosa. Stratul arbuştilor lipseşte din cauza inundaţiilor prelungite. Stratul ierburilor şi subarbuştilor este dominat de Polygonum hydropiper, Lycopus europaeus şi se dezvoltă slab şi târziu după retragerea apelor. Compoziţie floristică: specii edificatoare: Salix alba.
        Areal foarte restrâns la coada lacului Goleşti - impropriu spus habitat. Există doar enclave.
        Valoare conservativă: mare.




    2.4. Informaţii socio-economice, impacturi şi ameninţări
    2.4.1. Informaţii socio-economice şi culturale
    2.4.1.1. Comunităţile locale şi factorii interesaţi
        Zona sitului "Lacurile de acumulare de pe Argeş" are un profil economic industrial - agrar, datorat vecinătăţii centrelor industrial - urbane: Piteşti, Curtea de Argeş, Ştefăneşti şi Topoloveni. Celelalte localităţi - Bascov, Băiculeşti, Bradu, Budeasa, Călineşti, Căteasca, Merişani, se încadrează profilului agro-monoindustrial, fiind axate pe cultura cerealelor - cele sudice şi cultura pomilor fructiferi - cele de la nord de Piteşti. Specificul industrial este dat de extracţia resurselor petroliere - petrol şi gaz de sondă, diverse activităţi industriale cu zona de vârf în industria auto.
        Activitatea agricolă se desfăşoară în principal în gospodăriile individuale existând tendinţa fermelor de mare suprafaţă doar pentru localităţile sudice- Bradu, Călineşti şi Căteasca. Aria protejată se găseşte în vecinătatea unor terenuri ocupate de culturi de pomi fructiferi şi terenuri arabile în nord, în timp ce în zona sudică predomină cultura viţei de vie cu renumita podgorie Ştefăneşti- dovada este şi prezenţa Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Biotehnologii în Horticultură, Ştefăneşti, înfiinţat în anul 1959. Domeniile viticole Ştefăneşti situate în zona Podişului Getic, pe interfluviul Platformei Cândeşti, reprezintă vechi podgorii, răspândite pe malul stâng tehnic al Argeşului, cu o expoziţie sud - estică, care beneficiază de o climă ce oferă viţei-de-vie condiţii de dezvoltare speciale.
        Resurse naturale şi energetice din zona sitului ROSPA 0062:
    a. lemn: păduri de foioase pe tot teritoriul;
    b. pietriş, balast utilizate în construcţii: Băiculeşti şi Merişani; în comuna Merişani se află Institutul de Metale Rare, unde în anii 1990 se extrăgeau metale rare ca: titan, magneziu, stronţiu şi uraniu;
    c. argile pentru fabricarea de cărămidă: în zona comunei Budeasa;
    d. resurse forestiere pentru producerea de cherestea, mobilă sau lemn de foc;
    e. reţeaua lacurilor de acumulare pe râul Argeş: Lacul Zigoneni - comuna Băiculeşti, Lacul Vâlcele - comuna Merişani, Lacul Budeasa - comuna Budeasa, Lacul Goleşti - oraş Ştefăneşti;
    f. petrol: Merişani, Băiculeşti;
    g. gaze naturale: Merişani;
    h. hidrocentrale electrice, în localităţile Băiculeşti, Merişani, Budeasa, Piteşti şi Ştefăneşti.

        Piteşti - reşedinţa de judeţ al Argeşului, este un oraş cu o populaţie de 177443 la data de 01.01.2015 reprezentând 6% în plus faţă de numărul total de locuitori stabili înregistraţi de către Institutul Naţional de Statistică în anul 2007.
        Bine conectat cu principalele oraşe învecinate prin infrastructură de transport rutier şi feroviar, Piteştiul este localizat la o răscruce de drumuri, fiind un nod de comunicaţii cu deschidere internă şi internaţională. Legăturile cu importante localităţi ale ţării, dintre care Bucureşti, capitala tării, sunt asigurate prin drumurile europene E 81 / DN A1 - Bucureşti - Piteşti - Şibiu - Cluj-Napoca - Satu-Mare, E.574 - Bacău - Oneşti - Braşov - Piteşti - Craiova, DN7 - Bucureşti - Găeşti - Piteşti şi DN 67B - Piteşti - Smeura - Drăgăşani.
        Municipiul Piteşti este caracterizat de un profil economic de tip secundar - terţiar, predominant fiind sectorului serviciilor, urmat de sectorul industrial, solid şi de tradiţie şi de cel al construcţiilor, care în ultimii ani a înregistrat rezultate remarcabile.
        Existenţa unei forţei de muncă relevantă faţă de media naţională la nivelul Municipiului Piteşti:
        ponderea persoanelor în vârstă de muncă, 77,82% depăşeşte media naţională pentru mediul urban - 74,75%.
        Prezenţa relativ scăzută a populaţiei de tineri şi tendinţa de scădere a acesteia, la nivelul Municipiului Piteşti, ar putea destabiliza echilibrul pieţei muncii pe o perioadă mai lungă: ponderea populaţiei tinere cuprinsă între 0-14 ani este de 12,88%, mai scăzută decât valoarea înregistrată la nivelul mediului urban din judeţul Argeş - 13,45%, precum şi la nivelul României - 13,52.
        Şomajul este în scădere, atingând 7,1% în condiţiile în care la nivel judeţean este de 7,5%; dar rămâne totuşi o mare problemă socială.
        Curtea de Argeş - Are o populaţie de 33.660 locuitori / 2015, predomină comerţul, industria de electrotehnică şi industria prelucrătoare a lemnului. În ultimii ani, accentul este pus pe dezvoltarea unor domenii cum ar fi turismul de tranzit, beneficiind de faptul că reprezintă punctul de plecare al Transfăgărăşanului.
        Topoloveni - Oraşul Topoloveni are o populaţia totală - 10.592 locuitori, 9.042 în mediul urban şi 1.550 în mediu rural. În anul 1968, Topoloveni a fost declarat oraş. De atunci şi până în prezent, el a cunoscut o puternică dezvoltare, economia sa păstrându-şi caracterul industrial-agrar. În anul 2003, la nivelul oraşului Topoloveni se înregistra o rată a şomajului de 6,8%, numărul total al şomerilor în zonă fiind de 1217 persoane, din care 659 bărbaţi şi 558 femei. În Topoloveni, oraşul propriu - zis, numărul şomerilor înregistraţi a fost în 2012, de 318 persoane din care 172 bărbaţi şi 146 femei.
        Ştefăneşti - Cunoscută ca zonă viticolă încă din secolul al XIV-lea, Ştefăneşti - Valea Mare se identifică cu Podgoria Ştefăneşti, ce se întinde pe o lungime de 30 km. Populaţia actualului oraş - din anul 2015 se ridică la 15017 locuitori.
        Comuna Bascov - se află aşezată în zona de contact a locurilor de tranziţie ale Piemontului Getic cu Câmpia Înaltă a Piteştilor. Conform recensământului efectuat în 2011, populaţia comunei Bascov se ridică la 10.218 locuitori, în creştere faţă de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 8.876 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români - 95,93% -. Pentru 3,17% din populaţie, apartenenţa etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocşi - 96,31 %-. Pentru 3,19% din populaţie, nu este cunoscută apartenenţa confesională.
        Comuna Băiculeşti - Are o suprafaţă de 7648 ha şi o populaţie de 6157, în 2015; cea mai mare parte a celei active, lucrează în oraşele vecine - Piteşti şi Curtea de Argeş.
        Comuna Băiculeşti are un număr de 2516 salariaţi şi un număr de 132 de persoane aflate în şomaj, la nivelul anului 2011.
        Bradu - Localitatea Bradu reprezintă tipul aşezării umane - de terasă, tip adunat, care se desfăşoară de-a lungul drumului judeţean DJ 69, plasat în bazinul râurilor Argeş şi Neajlov. În ianuarie 2015, comuna Bradu avea 7527 locuitori.
        Comuna Budeasa este aşezată în partea de nord-vest a judeţului Argeş, la o distanţă de 12 km de municipiul Piteşti. Comuna are o suprafaţă de 42,3 kmp. Conform recensământului efectuat în 2011, populaţia comunei Budeasa se ridică la 4.004 locuitori, în creştere faţă de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 3.838 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români - 95,43%, cu o minoritate de romi - 2,05%. Pentru 2,47% din populaţie, apartenenţa etnică nu este cunoscută.
        Călineşti - Comuna Călineşti este aşezată în partea de sud-est a judeţului Argeş, la confluenţa dintre dealuri şi lunca Argeşului. Comuna Călineşti se află la o distantă de 15 km de oraşul Piteşti, având o suprafaţă de 10.816 ha. Populaţia comunei este în creştere, în prezent fiind 11.175 locuitori.
        Căteasca - Comuna s-a numit la început Tuteanca, apoi şi-a luat numele Căteasca după numele unui proprietar de pământuri numit Cătăneanu. Satele Gruiu, Siliştea şi Cireşu au aparţinut până în anul 1968 de comuna Siliştea care s-a unificat ulterior cu comuna Căteasca. Astăzi are o suprafaţă de 81 km şi o populaţie de 3759 locuitori.
        Comuna Merişani se întinde parţial pe Platforma Cotmeana şi în lunca râului Argeş până la confluenţa cu râul Vâlsan. În comuna Merişani populaţia majoritară este reprezentată de cea română 88% şi populaţia de etnie rromă ce reprezintă 12% din totalul populaţiei ce se ridică la 4620 locuitori - 2015.

        2.4.1.2 Factorii de interes
        Tabelul nr. 6

┌───┬──────────────┬───────────┬─────────────┐
│ │Denumire │ │Aria de │
│Nr.│factor │Tip │interes │
│ │interesat │ │ │
├───┼──────────────┼───────────┼─────────────┤
│1 │Consiliul │Autoritate │Administraţie│
│ │Judeţean Argeş│publică │ │
├───┼──────────────┼───────────┼─────────────┤
│ │Administraţia │ │ │
│2 │Bazinală de │Instituţie │Gospodărirea │
│ │Apă Argeş - │publică │apelor │
│ │Vedea │ │ │
├───┼──────────────┼───────────┼─────────────┤
│ │Primăriile │Autoritate │ │
│3 │localităţilor │publică │Administraţie│
│ │riverane │ │ │
├───┼──────────────┼───────────┼─────────────┤
│ │Agenţia pentru│Instituţie │Protecţia │
│4 │Protecţia │publică │mediului │
│ │Mediului Argeş│ │ │
├───┼──────────────┼───────────┼─────────────┤
│ │Agenţia pentru│ │ │
│ │Dezvoltare │ │ │
│5 │Regională Sud │Instituţie │ │
│ │Muntenia - │publică │Agricultură │
│ │Biroul │ │ │
│ │judeţean Argeş│ │ │
├───┼──────────────┼───────────┼─────────────┤
│ │Asociaţia │ │ │
│6 │Judeţeană a │ │ │
│ │Vânătorilor şi│Societate │Vânătoare, │
│ │Pescarilor │Comercială │pescuit │
│ │Sportivi Argeş│ │ │
├───┼──────────────┼───────────┼─────────────┤
│7 │Muzeul │Instituţie │Cercetare │
│ │Judeţean Argeş│ştiinţifică│ │
├───┼──────────────┼───────────┼─────────────┤
│8 │S.C. │Societate │Energie │
│ │Hidroelectrica│comercială │electrică │
├───┼──────────────┼───────────┼─────────────┤
│ │O.N.G Fundaţia│ │Protecţia │
│9 │"Eco - Montan │ONG │mediului │
│ │2000" │ │ │
└───┴──────────────┴───────────┴─────────────┘


┌──────────────┬───────────────┬───────────────┬──────────────┐
│ │Cum sunt │ │Acţiuni │
│Factorul │afectate │Capacitatea şi │posibile care │
│interesat şi │interesele │motivaţia de a │să se adreseze│
│principalele │acestuia de │face │intereselor │
│sale │probleme │schimbări │factorului │
│caracteristici│ │ │interesat │
│ │ │ │ │
├──────────────┼───────────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │ │În cadrul │
│ │ │ │întâlnirilor │
│ │ │Pregătirea │de consultare │
│ │- verificarea │propunerilor │cu │
│ANAR - │respectării │pentru noi │factorii │
│Administraţia │măsurilor │politici în │interesaţi, se│
│Bazinală │impuse şi │gestionarea │vor consemna │
│de Apă Argeş -│aplicarea de │acumulărilor │şi │
│Vedea │sancţiuni │de apă în │prelua în │
│ │ │conformitate cu│planul de │
│ │ │politica │management │
│ │ │de mediu │opiniile │
│ │ │ │exprimate de │
│ │ │ │specialiştii │
│ │ │ │ANAR - Argeş -│
│ │ │ │Vedea. │
│ │ │ │ │
├──────────────┴───────────────┴───────────────┴──────────────┤
│Autorităţi locale şi entităţi subordonate │
├──────────────┬───────────────┬───────────────┬──────────────┤
│ │ │ │În cadrul │
│ │ │ │sesiunilor de │
│ │Prezenţa unui │ │conştientizare│
│ │sit Natura 2000│ │/ │
│ │pe │Identificarea │informare se │
│ │teritoriul │şi delimitarea │vor prezenta │
│ │administrativ │- │modele de │
│ │al │conform │succes din │
│ │judeţului │Regulamentului │alte ţări ale │
│ │măreşte │general de │UE, referitor │
│ │atractivitatea │urbanism-HG nr.│la modul în │
│ │zonei din punct│525/1996 │care "brandul"│
│Consiliul │de vedere │republicată │Natura 2000 │
│Judeţean Argeş│turistic, │în 2002 - a │poate fi │
│ │oferind │zonelor │folosit în │
│ │oportunităţi de│naturale de │găsirea unor │
│ │dezvoltare │interes │oportunităţi │
│ │a acestui │judeţean şi │de │
│ │sector, │local ce │diversificare │
│ │posibilitatea │necesită │a │
│ │includerii │protecţie; │beneficiilor │
│ │sitului în │mobilizarea │şi creştere a │
│ │programe şi │actorilor │prestigiului │
│ │proiecte │socio-economici│pentru judeţ. │
│ │regionale sau │în acţiuni │În cadrul │
│ │folosirea │de promovare şi│întâlnirilor │
│ │imaginii │conservare a │de │
│ │sitului în │sitului │consultare cu │
│ │cadrul unor │ │factorii │
│ │manifestări │ │interesaţi, se│
│ │socio-culturale│ │vor consemna │
│ │de │ │şi prelua în │
│ │prestigiu. │ │schimbările │
│ │ │ │din │
│ │ │ │documentele │
│ │ │ │viitoare. │
├──────────────┼───────────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │ │În cadrul │
│ │ │ │sesiunilor de │
│ │ │ │conştientizare│
│ │ │ │/ │
│ │ │ │informare se │
│ │ │ │vor prezenta │
│ │Prin legislaţia│ │modele de │
│ │de mediu se │ │succes din │
│ │prevede │Luarea de │alte ţări ale │
│ │obligativitatea│măsuri - │UE, referitor │
│ │autorităţilor │conform │la modul în │
│ │administraţiei │Regulamentului │care "brandul"│
│ │publice locale │general de │Natura 2000 │
│ │de a │urbanism │poate fi │
│Primăriile │prevedea │- HG nr. 525/ │folosit în │
│localităţilor │încadrarea │1996 │găsirea unor │
│riverane │siturilor de │republicată în │oportunităţi │
│ │importanţă │2002, pentru │de │
│ │comunitară în │elaborarea şi/ │diversificare │
│ │planurile │sau │a │
│ │de amenajare a │actualizarea │beneficiilor │
│ │teritoriului şi│documentaţiilor│pentru │
│ │de │de │comunităţile │
│ │urbanism -PUG-.│urbanism şi │locale │
│ │Se măreşte │supunerea spre │şi armonizarea│
│ │atractivitatea │aprobare │măsurilor │
│ │zonei din punct│Consiliilor │conservative │
│ │de │locale. │cu interesele │
│ │vedere │ │de dezvoltare.│
│ │turistic, │ │În cadrul │
│ │oferind │ │întâlnirilor │
│ │oportunităţi de│ │de consultare │
│ │dezvoltare a │ │cu factorii │
│ │acestui sector.│ │interesaţi, se│
│ │ │ │vor consemna │
│ │ │ │şi prelua │
│ │ │ │în planul de │
│ │ │ │management │
│ │ │ │opiniile │
│ │ │ │autorităţii │
│ │ │ │locale cu │
│ │ │ │privire la │
│ │ │ │măsurile de │
│ │ │ │conservare │
├──────────────┴───────────────┴───────────────┴──────────────┤
│Instituţii academice │
├──────────────┬───────────────┬───────────────┬──────────────┤
│ │ │Completarea │ │
│ │Unicitatea │inventarului de│ │
│ │zonei oferă un │specii │Se va solicita│
│ │bogat │din aria │participarea │
│ │material de │protejată, │la │
│Muzeul │studiu │publicarea de │discutarea │
│Judeţean Argeş│specialiştilor;│articole de │măsurilor de │
│ │instituţia a │specialitate, │conservare din│
│ │fost implicată │expertiză │Planul de │
│ │prin │în stabilirea │management al │
│ │cercetare în │măsurilor de │sitului. │
│ │documentarea │conservare │ │
│ │zonei │pentru speciile│ │
│ │ │introduse │ │
│ │ │în fişa │ │
│ │ │standard a │ │
│ │ │sitului │ │
├──────────────┴───────────────┴───────────────┴──────────────┤
│Organizaţii non-guvernamentale │
├──────────────┬───────────────┬───────────────┬──────────────┤
│ │ │ │În cadrul │
│ │ │ │sesiunilor de │
│ │ │ │conştientizare│
│ │ │ │/ │
│ │ │Atragerea │informare se │
│ │Managementul │atenţiei │vor prezenta │
│ │sitului │opiniei publice│modele de │
│ │necesită │asupra │succes din │
│O.N.G Fundaţia│implicarea │stadiului de │alte ţări ale │
│"Eco - │societăţii │conservare, a │UE, referitor │
│Montan 2000" │civile în │măsurilor │la modul în │
│ │probleme de │preconizate de │care sunt │
│ │conştientizare │refacere/ │protejate │
│ │publică │ecologizare şi │siturile │
│ │şi acţiuni de │organizarea │Natura 2000 │
│ │voluntariat. │efectivă │prin │
│ │ │a activităţilor│implicarea │
│ │ │de voluntariat.│tuturor │
│ │ │ │categoriilor │
│ │ │ │de factori │
│ │ │ │interesaţi, │
│ │ │ │precum şi căi │
│ │ │ │de acţiune │
│ │ │ │ale societăţii│
│ │ │ │civile. │
└──────────────┴───────────────┴───────────────┴──────────────┘


    2.4.1.3. Utilizarea terenurilor
        Cea mai mare parte din sit adică 91,2% este reprezentată de lacuri, iar restul suprafeţei este ocupată de diferite tipuri de habitate existente aşa cum au fost ele descrise anterior.
        Utilizarea terenurilor
        Tabelul nr. 7

┌───┬─────────────────────┬────────────┐
│Nr.│Denumire teren │Suprafaţa ha│
├───┼─────────────────────┼────────────┤
│1 │Lacul Budeasa │413 │
├───┼─────────────────────┼────────────┤
│2 │Lacul Bascov │300 │
├───┼─────────────────────┼────────────┤
│3 │Lacul Vâlcele │429 │
├───┼─────────────────────┼────────────┤
│4 │Lacul Goleşti │634 │
├───┼─────────────────────┼────────────┤
│5 │Lacul Piteşti/Prundu │122 │
├───┼─────────────────────┼────────────┤
│6 │Lacul Zigoneni │165 │
├───┼─────────────────────┼────────────┤
│7 │Alte terenuri │197 │
├───┼─────────────────────┼────────────┤
│ │TOTAL │2260 │
└───┴─────────────────────┴────────────┘

        Clasificarea Corinne Land Cover
        Tabelul nr. 8

┌───┬─────────────┬────────────┬───────┐
│Nr.│ │ │ │
│crt│Denumire │Suprafaţa ha│Cod CLC│
│ │teren │ │ │
├───┼─────────────┼────────────┼───────┤
│1 │LACURI │2063 │512 │
├───┼─────────────┼────────────┼───────┤
│2 │MLAŞTINI │177 │411-412│
├───┼─────────────┼────────────┼───────┤
│3 │PĂDURI │10 │311 │
├───┼─────────────┼────────────┼───────┤
│4 │TEREN ARABIL │10 │211-213│
└───┴─────────────┴────────────┴───────┘


    2.4.1.4. Situaţia juridică a terenurilor Situaţia juridică a terenurilor - evaluare procentuală
        Tabelul nr. 9

┌───┬─────────────────────────┬────────┐
│Nr.│Denumire │Procente│
│crt│ │ │
├───┼─────────────────────────┼────────┤
│1 │Domeniul Public al │99,6 │
│ │statului │ │
├───┼─────────────────────────┼────────┤
│2 │Diverşi proprietari teren│0,4 │
│ │arabil │ │
└───┴─────────────────────────┴────────┘

        Situaţia juridică a terenurilor
        Tabelul nr. 10

┌───┬──────────┬─────────┬─────────────┐
│Nr.│ │ │ │
│crt│Denumire │Suprafaţa│Administrare │
│ │teren │ha │ │
├───┼──────────┼─────────┼─────────────┤
│ │Lacul │ │Domeniul │
│1 │Budeasa │413 │public al │
│ │ │ │statului │
├───┼──────────┼─────────┼─────────────┤
│ │Lacul │ │Domeniul │
│2 │Bascov │300 │public al │
│ │ │ │statului │
├───┼──────────┼─────────┼─────────────┤
│ │Lacul │ │Domeniul │
│3 │Vâlcele │429 │public al │
│ │ │ │statului │
├───┼──────────┼─────────┼─────────────┤
│ │Lacul │ │Domeniul │
│4 │Goleşti │634 │public al │
│ │ │ │statului │
├───┼──────────┼─────────┼─────────────┤
│ │Lacul │ │Domeniul │
│5 │Piteşti - │122 │public al │
│ │Prundu │ │statului │
├───┼──────────┼─────────┼─────────────┤
│ │Lacul │ │Domeniul │
│6 │Zigoneni │165 │public al │
│ │ │ │statului │
├───┼──────────┼─────────┼─────────────┤
│7 │Alte │197 │Diverşi │
│ │terenuri │ │proprietari │
├───┼──────────┼─────────┼─────────────┤
│ │TOTAL │2260 │ │
└───┴──────────┴─────────┴─────────────┘

        Situaţia juridică actuală a terenurilor din interiorul sitului este: 91.2% domeniul public al statului şi 8.8% diverşi proprietari. Terenurile se află în extravilan.

    2.4.1.5. Administratori şi gestionari
        Administrator este acea entitate care are responsabilităţi în legatură cu terenul respectiv şi care asigură administrarea acestuia; Gestionar este acea entitate care a fost licenţiată în condiţiile legii şi căreia i se atribuie în gestiune terenul respectiv. "Administrarea şi gestiunea terenului se va face ţinându-se cont cu prioritate de principiile de conservare ale ariei naturale protejate, atât documentaţiile de amenajare a teritoriului şi urbanism - PUZ, PUG, PATJ şi altele asemenea, precum şi Amenajamentele silvice, trebuind a fi actualizate şi armonizate cu prevederile din cadrul prezentului Plan de management, conform legislaţiei specifice în vigoare, cu avizul custodelui". În conformitate cu prevederile Legii nr. 350/2001, cu modificările şi completările ulterioare, după aprobarea planurilor de management, autorităţile administraţiei publice locale competente au obligaţia să actualizeze documentaţiile de amenajare a teritoriului şi documentaţiile de urbanism, prin integrarea în cuprinsul acestor documentaţii a prevederilor referitoare la aria naturală protejată.
        Administratori şi gestionari
        Tabelul nr. 11

┌───┬──────────┬─────────┬─────────────┐
│Nr.│ │ │ │
│crt│Denumire │Suprafaţa│Administrare │
│ │teren │ha │ │
├───┼──────────┼─────────┼─────────────┤
│1 │Lacul │413 │A.B.A. Argeş │
│ │Budeasa │ │- Vedea │
├───┼──────────┼─────────┼─────────────┤
│2 │Lacul │300 │A.B.A. Argeş │
│ │Bascov │ │- Vedea │
├───┼──────────┼─────────┼─────────────┤
│3 │Lacul │429 │A.B.A. Argeş │
│ │Vâlcele │ │- Vedea │
├───┼──────────┼─────────┼─────────────┤
│4 │Lacul │634 │A.B.A. Argeş │
│ │Goleşti │ │- Vedea │
├───┼──────────┼─────────┼─────────────┤
│ │Lacul │ │A.B.A. Argeş │
│5 │Piteşti - │122 │- Vedea │
│ │Prundu │ │ │
├───┼──────────┼─────────┼─────────────┤
│ │Lacul │ │Sucursala │
│6 │Zigoneni │165 │Hidrocentrale│
│ │ │ │Curtea de │
│ │ │ │Argeş │
├───┼──────────┼─────────┼─────────────┤
│7 │Alte │197 │Diverşi │
│ │terenuri │ │proprietari │
├───┼──────────┼─────────┼─────────────┤
│ │TOTAL │2260 │ │
└───┴──────────┴─────────┴─────────────┘


    2.4.1.6. Infrastructura, construcţii şi agricultură
    Transporturi
        Teritoriul administrativ corespunzător sitului ROSPA 0062, "Lacurile de acumulare de pe Argeş" se bucură de o reţea însemnată de căi de comunicaţii rutiere:
    - DN7C Piteşti - Curtea de Argeş care leagă comunele Merişani, Mălureni, Budeasa;
    – DN73 Piteşti - Câmpulung - Ştefăneşti;
    – DN7 Bucureşti - Piteşti la care are acces oraşul Ştefăneşti;
    – E81 Piteşti - Râmnicu Vâlcea;
    – DN 67B /Piteşti - Smeura - Drăgăşani;

        Drumurile de legătură intercomunale sunt numeroase, după cum urmează:
    - DJ 703 K, Merişani - Curtea de Argeş, respectiv Mălureni-Brădet şi Valea Vâlsanului;
    – DJ 703B Leordeni - Căteasca.

        De asemenea, toate localităţile arondate administrativ sitului ROSPA 0062, "Lacurile de acumulare de pe Argeş", au acces la Drumul European E 574 Piteşti - Craiova şi la Autostrada A1 Bucureşti - Piteşti.
        Cât priveşte infrastructura feroviară, zona sitului ROSPA 0062 Lacurile de acumulare de pe Argeş, are o bună legătură cu capitala ţării prin principala cale ferată care străbate de la nord - Curtea de Argeş, la sud / Goleşti - Piteşti - Bucureşti şi Piteşti - Costeşti - Craiova.

    Construcţii
        Principalele construcţii în zona analizată o reprezintă lacurile de acumulare. Vetrele localităţilor au formă liniară, dezvoltându-se longitudinal, pe direcţia nord vest-sud est, în lungul râului Argeş, pe o distanţă de aproximativ 60 Km, între lacurile de acumulare Zigoneni şi Goleşti. Relieful, dispus sub forma unui amfiteatru natural, larg deschis către sud est, a influenţat dezvoltarea şi extinderea în timp a localităţilor. Cadrul natural prielnic, dar şi poziţia sa în cadrul sistemului urban naţional au favorizat atât extinderea în suprafaţă cât şi ascensiunea economică rapidă a localităţilor. În toate localităţile este asigurată alimentarea cu energie electrică şi gaze.
        Principalele companii din domeniul construcţiilor
        Primele cinci cele mai mari companii cu activitate în domeniul construcţiilor, din cele 1124 existente la finele anului 2012, realizează împreună peste 15,0% din cifra de afaceri înregistrată în anul 2012 pe această activitate, la nivelul judeţului, respectiv 376,75 milioane lei şi ocupă peste 7,5% din numărul mediu de salariaţi din acest domeniu de activitate. Aceste companii sunt:
    - Building Astrom SRL - cu sediul în localitatea Smeura, în anul 2012 a realizat o cifră de afaceri de 66,8 milioane lei, un profit de 1,13 milioane lei, având un număr mediu de 312 salariaţi;
    – Zeus SA - cu sediul în municipiul Piteşti, în anul 2012 a realizat o cifră de afaceri de 57,7 milioane lei, profit de 0,32 milioane lei, având un număr mediu de 451 salariaţi;
    – Conarg AG SRL - cu sediul în municipiul Piteşti, în anul 2012 a realizat o cifră de afaceri de 102,3 milioane lei, profit de 11,24 milioane lei, având un număr mediu de 41 salariaţi;
    – Conarg SA - cu sediul în municipiul Piteşti, în anul 2012 a realizat o cifră de afaceri de 43,65 milioane lei, profit în sumă de 3,6 milioane lei, având un număr mediu de 24 salariaţi;
    – Conarg Construct SRL - cu sediul în municipiul Piteşti, în anul 2012 a realizat o cifră de afaceri de 106,3 milioane lei, profit în sumă de 0,25 milioane lei, având un număr mediu de 210 salariaţi.



    Industrie
        Ponderea industriei în economia judeţului
        Potrivit datelor şi informaţiilor publicate în Breviarul Statistic al judeţului Argeş, în anul 2012, industria a contribuit cu 43,0% la formarea P.I.B. al judeţului, cu 55,1% la formarea cifrei de afaceri şi a asigurat locuri de muncă pentru un număr de 63.103 salariaţi, reprezentând 49,0% din personalul unităţilor locale, aproximativ 46,0% din numărul total de salariaţi şi peste 25,0% din populaţia ocupată a judeţului. De asemenea, producţia industrială a asigurat peste 99,0% din exportul realizat la nivelul judeţului, din care exportul de mijloace de transport a reprezentat 67,6%.

        Principalele companii din sectorul industrial:
    1. SC Automobile Dacia SA
        Primul constructor de automobile din România, înfiinţat în anul 1966 la Colibaşi - Mioveni, a fost achiziţionat în anul 1999 de compania Renault - 51,0% din capitalul societăţii care, în prezent, deţine 99,4% din pachetul de acţiuni. Automobile Dacia este a doua marcă a Grupului Renault, ocupă poziţia 10 în topul celor mai valoroase 100 de companii la nivel naţional, poziţia de leader pe piaţa internă cu 26,0% din totalul vânzărilor de vehicule noi - 22.148 vehicule, înregistrează cel mai mare număr de autovehicule vândute, respectiv 359.822 vehicule, din care 337.674 au luat drumul exportului, către 43 de ţări de pe 4 continente. Sub aspect economic şi nu numai, SC Automobile Dacia SA este cea mai puternică companie din judeţul Argeş cu un număr mediu de 13.640 salariaţi.

    2. Johnson Control România SRL
        Înfiinţată în anul 2002, firma este una dintre cele şapte companii mari, localizată pe platforma industrială de la Mioveni, membră a grupului Dacia - Renault. Domeniul principal de activitate este "Fabricarea de articole confecţionate din textile", fiind cel mai mare furnizor de mobilier şi tapiţerii pentru autovehiculele fabricate de Dacia. Este a doua firmă ca mărime din judeţ, după cifra de afaceri.

    3. Renault Mecanique Roumanie SRL
        Înfiinţată în anul 2006 şi localizată, de asemenea, pe platforma industrială de la Mioveni, firma este cel mai mare producător/furnizor de cutii de viteză de tip TL4. Obiectul său de activitate este fabricarea altor piese şi accesorii pentru autovehicule şi motoare de autovehicule". Capacitatea de producţie este de 5.000 bucăţi pe săptămână, cea mai mare parte a producţiei fiind destinată exportului, respectiv către Franţa, Turcia, Marea Britanie şi Japonia, pentru maşinile Renault şi Nissan. Investiţia Grupului în această uzină se ridică la peste 214 milioane euro. În anul 2012 compania a realizat o cifră de afaceri de 513,0 milioane lei şi un profit de 10,1 milioane lei, cu un număr mediu de 629 salariaţi.

    4. Steinel Electronic SRL
        Înfiinţată în anul 2009, pe scheletul fostei întreprinderi IPEE Electroargeş, cu sediul în Curtea de Argeş, firma are ca obiect de activitate, fabricarea subansamblurilor electronice. Produsele societăţii sunt distribuite atât pe piaţa internă cât şi la export, cu un număr mediu de 462 salariaţi.

    5. Bamesa Oţel SA
        Fondată în anul 2005, la Topoloveni, ca joint-venture, de compania Bamesa din Spania şi Arcelor Mital, o multinaţională în domeniul oţelului, firma are ca obiect de activitate furnizarea de produse siderurgice laminate, zincate sau aluminizate, prin utilizarea de tehnologii înalte. 70,0% din producţia realizată este destinată industriei auto româneşti, o parte importantă a producţiei fiind livrată şi la export. Compania urmează să-şi extindă fabrica de la Topoloveni, printr-o investiţie de 66,8 milioane lei, vizându-se o creştere, în următorii cinci ani, a cifrei de afaceri cu 45,0% şi a numărului de personal cu 20,0%.

    6. Caroli Foods Group SRL
        Înfiinţată în anul 1994 în Piteşti, cu participare de capital olandez în proporţie de 99,0%, prin firma Caroli Foods Group BV şi având ca obiect de activitate, "Fabricarea produselor din carne, inclusiv din carne de pasăre", compania a devenit unul dintre cei mai cunoscuţi producători de produse din carne. Are un număr de 1.040 salariaţi.

    7. Dr. Oetker RO SRL
        Înfiinţată în anul 1993, în Curtea de Argeş, cu participare de capital integral german cu tehnologie şi reţetar original "Dr. Oetker", având ca obiect de activitate fabricarea condimentelor şi ingredientelor alimentare. Producţia, destinată atât pieţei interne cât şi exportului, firma ocupând locul 14 în topul celor mai mari firme din judeţ, numărul mediu de salariaţi de 469 persoane.


        Industria de procesare a fructelor şi legumelor
        Complexul de fabrici MGC din cadrul S.C. MGC Internaţional Investments SRL este situat în Topoloveni, judeţul Argeş - o regiune cu tradiţie în agricultură şi cu o istorie bogată în organizarea târgurilor de legume.
        Compania SONIMPEX SERV COM este singurul producător român din domeniul prelucrării şi conservării fructelor fără zahăr adăugat şi fără agenţi de conservare.
        Compania SONIMPEX SERV COM este deţinătoare a certificatului de "cod NATO de agent economic" şi furnizor al Casei Regale a României pentru toate produsele sale.


    Energie
        Schema complexă de amenajare a râului Argeş - până la Goleşti - cuprinde o salbă de 11 acumulări - Vidraru, Oeşti, Cerbureni, Curtea de Argeş, Zigoneni, Vâlcele, Budeasa, Bascov, Piteşti, Prundu şi Goleşti-, 16 uzine electrice, la care se adaugă derivaţiile - r. Doamnei - Vâlsan - Argeş - Vidraru -, Topolog-Argeş - Vidraru.
        Având în vedere că resursa de apă este variabilă atât în timp cât şi în spaţiu, inovaţia a dus la apariţia amenajărilor hidrotehnice ce au funcţii multiple. Cele mai importante sunt cele de gestionare a resursei de apă - stocare şi redistribuire în timp a volumelor de apă în funcţie de necesităţi - şi cele cu rol în apărarea împotriva inundaţiilor. Efectele produse asupra mediului sunt numeroase şi profunde, atât benefice cât şi negative şi afectează toate componentele mediului -relief, climă, vegetaţie, fauna-. Efectele pozitive sunt cele cu referire la domeniul socio-economic prin producerea de energie electrică, asigurarea cu apă a utilizatorilor casnici şi industriali, irigarea terenurilor agricole. Efectele negative se resimt în componentele mediului prin modificarea regimului natural de curgere, modificarea albiilor, dispariţia unor specii de plante şi animale. Amenajările hidrotehnice modifică în mod semnificativ atât morfologia zonei, profilul longitudinal şi regimul de curgere al apei. Prin construcţia barajului se realizează ridicarea nivelului apei şi inundarea zonelor limitrofe albiei. Prin crearea lacului de acumulare transportul aluviunilor, târâte sau în suspensie, se opreşte începând de la coada lacului -zona modificării regimului vitezelor-. Acest fapt conduce la colmatarea lacului, iar în cazul lacurilor cu adâncime mai mică, chiar la crearea de zone deltaice -înmlăştiniri-. Procesul de colmatare este accelerat în cazul inundaţiilor, care tranzitează un debit solid în suspensie şi târât foarte mare, plus cantităţile de aluviuni depozitate în zonele de confluenţă, care la un debit normal nu erau tranzitabile. Erodarea malurilor lacurilor se datorată valurilor în zona cu versanţi uşor erodabili sau cu panta mai mare decât cea naturală. Pentru acumulările din cascada Argeşului mijlociu una din problemele principale o constituie reducerea volumelor acestora, ca rezultat al proceselor intense de colmatare. Oprirea sau reducerea importantă a transportului debitului solid datorată lacului, duce la defluarea în aval a unui debit de apă relativ curată, cu o putere de erodare crescută, care nu mai este în echilibru cu albia existentă. Astfel patul albiei aval de lac va fi erodat progresiv, până când se va reface echilibrul dintre panta patului albiei şi noul transport solid. De asemenea oprirea transportului solid poate produce un dezechilibru serios unde eroziunea naturală nu mai este compensată de depunerile datorate transportului solid - adâncirea albiei la sh Căteasca cu 11 m-.

    Agricultura
        Agricultura practicată în vecinătatea Sitului ROSPA 0062 este una de subzistenţă. În marea majoritate a cazurilor, exploatarea terenurilor agricole se face pentru uz propriu, în aşa numitele ferme de subzistenţă sau semisubzistenţă. Rentabilitatea şi competitivitatea în agricultură sunt scăzute. În prezent, majoritatea agricultorilor muncesc doar pentru nevoile de consum propriu.
        O suprafaţă de 8 ha din suprafaţa agricolă a teritoriului, este ocupată de păşuni, fâneţe şi enclave de pădure, lucru firesc dacă ne gândim la poziţionarea geografică a teritoriului. Acest lucru exprimă un potenţial ridicat pentru dezvoltarea sectorului zootehnic. Trebuie menţionat faptul că împădurirea naturală a păşunilor şi fâneţelor s-a produs pe fondul diminuării sectorului zootehnic şi implicit interesului pentru acest domeniu de activitate.
        În vecinătatea Sitului ROSPA 0062, există plantaţii de pomi fructiferi în special pruni, vişini, peri, nuci - lucru care contribuie în mod clar la creşterea potenţialului de dezvoltare a teritoriului. Sunt amintite localităţile:
    - Merişani - 206 ha;
    – Ştefăneşti - 121 ha;
    – Băiculeşti - 109 ha.

        La nivelul Sitului ROSPA 0062, cea mai mare pondere a culturilor pe suprafeţele arabile este cea a culturilor de porumb şi grâu.

    Dimensiunea exploataţiilor
        Terenurile sunt fărâmiţate excesiv. Majoritatea covârşitoare a exploataţiilor au dimensiuni mici şi nu pot face faţă cerinţelor pieţei: peste 70% dintre exploataţiile agricole au sub 1 ha şi doar 20% din totalul acestora sunt între 1-3 ha. Exploataţii mai mari de peste 5 ha reprezintă doar 2% din totalul exploataţiilor pe teritoriu. De precizat este că doar una singură depăşeşte 100 de ha şi anume, arenda din Ştefăneşti, restul încadrându-se în 15-30 ha.
        Cea mai mare pondere o deţin exploataţiile cu suprafaţă de sub 1 ha, 73% din totalul exploataţiilor, demonstrând un grad de fărâmiţare extrem de mare a terenurilor. Dincolo de lipsa experienţei asocierii, relieful în cea mai mare parte deluros în care ne situăm, nu a încurajat fermierii existenţi la asocieri sau mărirea propriilor exploataţii.
        Statistica din sectorul agricol pe ultimii cinci ani, ne arată faptul că agricultura pare să nu reprezinte o atracţie pentru populaţia activă, însă trebuie avut în vedere că cifrele reprezintă persoane angajate care obţin venituri de tip salarial, lucru rar întâlnit în acest sector de activitate. În realitate însă, numărul persoanelor angajate în agricultură, fie că ne referim la acele persoane care se ocupă de agricultură în propriile ferme şi exploataţii fie că ne referim la zilieri implicaţi periodic, este mult mai mare.
        Din suprafaţa totală administrativă a localităţilor arondate sitului de 66.010 ha, o suprafaţă de 22.977 ha, adică 34,80% din suprafaţa teritoriului, este ocupată de păduri, lucru firesc dacă ne gândim la poziţionarea geografică a teritoriului.
        Cu toate acestea, datorită existenţei unei infrastructuri agricole şi a exploataţiilor renumite de pomicultură şi viticultură, localitatea Ştefăneşti - podgoriile de vie - este pe locul doi în interiorul teritoriului în ceea ce priveşte numărul de angajaţi din agricultură.
        Se detaşează de restul teritoriului localitatea Băiculeşti care are cei mai mulţi salariaţi declaraţi în agricultură - 689 în anul 2011.
        Distribuţia suprafeţelor de teren în funcţie de potenţialul agricol - ha
        Tabelul nr. 12

┌──────────┬──────────┬─────────┬──────┬──────┬──────┐
│ │Total │Suprafaţă│Arabil│Păşuni│Păduri│
│ │suprafaţă │agricolă │ │şi │ │
│ │localitate│ │ │fâneţe│ │
├──────────┼──────────┼─────────┼──────┼──────┼──────┤
│Băiculeşti│7648 │3061 │1270 │1089 │3781 │
├──────────┼──────────┼─────────┼──────┼──────┼──────┤
│Curtea de │7500 │5400 │- │- │3402 │
│Argeş │ │ │ │ │ │
├──────────┼──────────┼─────────┼──────┼──────┼──────┤
│Budeasa │4228 │1764 │801 │699 │1835 │
├──────────┼──────────┼─────────┼──────┼──────┼──────┤
│Căteasca │8200 │6029 │5600 │330 │99 │
├──────────┼──────────┼─────────┼──────┼──────┼──────┤
│Bascov │4095 │3030 │615 │269 │1835 │
├──────────┼──────────┼─────────┼──────┼──────┼──────┤
│Piteşti │4073 │1268 │ │- │1200 │
├──────────┼──────────┼─────────┼──────┼──────┼──────┤
│Bradu │4031 │1392 │741 │167 │151 │
├──────────┼──────────┼─────────┼──────┼──────┼──────┤
│Merişani │6370 │2212 │731 │1107 │2940 │
├──────────┼──────────┼─────────┼──────┼──────┼──────┤
│Topoloveni│3384 │2015 │1200 │582 │389 │
├──────────┼──────────┼─────────┼──────┼──────┼──────┤
│Călineşti │10816 │10371 │1887 │1172 │6038 │
├──────────┼──────────┼─────────┼──────┼──────┼──────┤
│Ştefăneşti│5665 │2975 │1350 │1137 │1307 │
└──────────┴──────────┴─────────┴──────┴──────┴──────┘

        Sursa: Planul de dezvoltare locală - Strategia GAL, Ţinutul Argeşului de Mijloc, 2012

    2.4.1.7. Structuri turistice - cazare, alimentaţie, agrement
        Conform datelor Institutului Naţional de Statistică sunt 63 societăţi comerciale înregistrate pentru a oferi servicii de cazare la nivelul zonei administrative arondate sitului, ROSPA 0062, Lacurile de acumulare de pe Argeş. Numărul total al locurilor de cazare din societăţile înregistrate la nivelul teritoriului este 23.539 locuri. Turismul în zona Sitului ROSPA 0062, s-a dezvoltat ca turism de nişă, de proximitate care serveşte turiştilor aflaţi în tranzit către oraşele medievale argeşene - Curtea de Argeş şi Câmpulung Muscel.
        Teritoriul administrativ al sitului ROSPA 0062, are în componenţă 3 văi importante ca şi culoare de dezvoltare economică - Valea Argeşului, Valea Doamnei şi a râului Vâlsan.
        Situaţia structurilor de cazare
        Tabelul nr. 13

┌───────────────────┬─────────┬────────┐
│Localităţile │Unităţi │Nr. de │
│din Sit │de │locuri │
│ │cazare │ │
├───────────────────┼─────────┼────────┤
│Băiculeşti │1 │10 │
├───────────────────┼─────────┼────────┤
│Budeasa │2 │49 │
├───────────────────┼─────────┼────────┤
│Bradu │3 │20 │
├───────────────────┼─────────┼────────┤
│Curtea de Argeş │11 │300 │
├───────────────────┼─────────┼────────┤
│Bascov │4 │22 │
├───────────────────┼─────────┼────────┤
│Merişani │1 │20 │
├───────────────────┼─────────┼────────┤
│Topoloveni │7 │150 │
├───────────────────┼─────────┼────────┤
│Ştefăneşti │5 │268 │
├───────────────────┼─────────┼────────┤
│Călineşti │1 │40 │
├───────────────────┼─────────┼────────┤
│Piteşti │28 │1460 │
├───────────────────┼─────────┼────────┤
│Căteasca │0 │0 │
└───────────────────┴─────────┴────────┘

        Faţă de această situaţie oficială, se estimează ca numărul locurilor de cazare este de două ori mai mare, prin oferta gospodăriilor care oferă posibilităţi de cazare, dar nu sunt înregistrate în sistemul pensiunilor rurale.
        Ponderea cea mai mare a ocupării unităţilor de cazare o are municipiul Piteşti, urmat de oraşele Curtea de Argeş, Topoloveni şi Ştefăneşti, aici dezvoltându-se mai cu seama turismul de afaceri. De asemenea, merită precizat faptul că în zona Sitului există deja trei Centre de Informare Turistică la Merişani, Piteşti şi Topoloveni, iar altul este planificat ca iniţiativă comună a trei primării din teritoriu - Miceşti, Mărăcineni şi Budeasa.
        Este necesară dezvoltarea echipării teritoriale pentru turism, mai cu seamă pentru îmbunătăţirea turismului de recreere, turismului de afaceri şi turismului cultural-educaţional orientat spre protejarea monumentelor, a modului de viaţă a comunităţilor şi cadrului natural existent.
        Teritoriul administrativ al sitului ROSPA 0062, prezintă interes turistic, fiind aşezată în imediata apropiere a lacurilor de acumulare de pe râul Argeş, unde interesul pentru pescuit dar şi relaxare a riveranilor - Piteşti, Mioveni, Ştefăneşti, Topoloveni - se manifestă tot mai pregnant.

    2.4.1.8. Patrimoniu cultural
        Trecutul istoric înscris în memoria monumentelor religioase şi arhitectonice şi în varietatea tradiţiilor populare este o altă componentă importantă a patrimoniului cultural:
        În zona administrativă a sitului Lacurile de acumulare de pe Argeş - ROSPA 0062 se regăsesc 282 monumente istorice, din totalul de 1023 monumente înregistrate la nivelul judeţului Argeş. Dintre cele 282 monumente, 228 sunt de categoria A - de importanţă naţională şi universală şi 54 de monumente sunt de categoria B - de importanţă locală. Lista completă a monumentelor din teritoriu este prezentată în tabelul nr. 14.
        Dintre monumentele listate, o parte sunt monumente religioase - mânăstiri, biserici, chilii, clopotniţe, cruci de piatră, dar remarcabile pentru teritoriu sunt mai ales monumente de arhitectură civilă - predominând ansamblurile, conacele boiereşti şi casele memoriale ale oamenilor de cultură sau politici ai vremurilor.
        Unele elemente culturale sunt prezentate în sinteza ce urmează: Distribuţia monumentelor pe localităţi
        Tabelul nr. 14

┌────────────┬───────────────────┬─────┐
│Localitate │Nr. Monumente │Total│
│ ├─────────┬─────────┤ │
│ │Categoria│Categoria│ │
│ │A │B │ │
├────────────┼─────────┼─────────┼─────┤
│Curtea de │65 │4 │69 │
│Argeş │ │ │ │
├────────────┼─────────┼─────────┼─────┤
│Băiculeşti │5 │1 │6 │
├────────────┼─────────┼─────────┼─────┤
│Budeasa │16 │2 │18 │
├────────────┼─────────┼─────────┼─────┤
│Bascov │3 │0 │3 │
├────────────┼─────────┼─────────┼─────┤
│Piteşti │83 │18 │101 │
├────────────┼─────────┼─────────┼─────┤
│Bradu │0 │1 │1 │
├────────────┼─────────┼─────────┼─────┤
│Căteasca │0 │2 │2 │
├────────────┼─────────┼─────────┼─────┤
│Călineşti │0 │5 │5 │
├────────────┼─────────┼─────────┼─────┤
│Merişani │9 │11 │20 │
├────────────┼─────────┼─────────┼─────┤
│Topoloveni │8 │2 │10 │
├────────────┼─────────┼─────────┼─────┤
│Ştefăneşti │39 │8 │47 │
├────────────┼─────────┼─────────┼─────┤
│Total │228 │54 │282 │
└────────────┴─────────┴─────────┴─────┘



    2.4.1.9. Peisajul
        Râul Argeş, izvorăşte din munţii Făgăraş, în centrul ţării, vărsându-se, după un traseu de aproximativ 250 km lungime în Dunăre, în zona sudică a ţării -Olteniţa-. Pentru a creşte gradul de utilizare complexă a resurselor hidrografice ale Argeşului, a fost gândită o amenajare a acestui râu, care să satisfacă numeroase cerinţe cum ar fi: alimentări cu apă potabilă pentru populaţie şi industrie, irigaţii combaterea eroziunii solului, piscicultură, prevenirea inundaţiilor, producerea energiei electrice, baze sportive şi de agrement şi chiar navigaţie pe sectorul inferior. Sistemul hidroenergetic Argeş este format din următoarele obiective: - două CHE amonte de barajul Vidraru, Cumpăna şi Vâlsan cu o putere de 5 MW fiecare - CHE Vidraru cu o putere de 220 MW - Sectorul Oieşti - C. de Argeş, cu CHE: Oieşti, Albeşti, Cerbureni, V. Iaşului, C. de Argeş; - Sectorul C. de Argeş - Goleşti cu CHE: Noapteş, Zigoneni, Băiculeşti, Mâniceşti, Vâlcele, Merişani, Budeasa, Bascov, Piteşti, Goleşti - Sectorul Goleşti - Olteniţa cu CHE: Mihăileşti, Adunaţii-Copăceni, Rodovanu, Olteniţa.
        Cu trecerea timpului, lacurile din zona colinară, unde sunt situate şi cele ce compun situl Natura 2000 Lacurile de acumulare de pe Argeş, s-au colmatat. Dacă pentru zona montană fenomenul de transport de debit solid este mai puţin activ datorită preponderenţei zonelor împădurite şi procesul de colmatare al lacurilor este mai puţin intens, problema capătă proporţii îngrijitoare în cea mai mare parte din zona colinară unde, îndeosebi lacurile cu volume relative mici, riscă să fie colmatate rapid.
        Colmatarea lacurilor ca proces în sine, a fost intuit de mult, dar proporţiile, dinamica şi căile de combatere nu au fost abordate cu atenţie; consecinţele negative apărute mai curând sau mai târziu în practica exploatării lacurilor, dovedesc acest mod de abordare.
        Acest proces a avut drept consecinţă, crearea de zone de stufăriş, insule împădurite, grupări de insuliţe ceea ce reprezintă un excelent loc de odihnă, cuibărit şi hrănire pentru păsări. Ansamblurile astfel create pe lacuri impresionează prin densitate culoare şi structură.


    2.4.2. Impacturi
    2.4.2.1. Presiuni - impacturi trecute şi prezente
    Presiuni, ameninţări şi măsuri de management
        Factorul antropic reprezintă sursă generatoare de presiuni şi ameninţări la adresa conservării habitatelor naturale, motiv pentru care în tabelul 15 au fost trecute principalele presiuni şi ameninţări antropice şi măsurile ce se impun a fi luate pentru eliminare sau limitarea efectelor lor. Principalele presiuni şi ameninţări antropice la adresa habitatelor din zonele ripariene limitrofe lacurilor din componenţa ariei de importanţă avifaunistică ROSPA0062 - Lacurile de acumulare de pe Argeş sunt enunţate în continuare: Presiuni şi ameninţări antropice
        Tabelul nr. 15

┌─────────────┬────────────┬───────────────┐
│Presiunea/ │Habitatul │Măsuri de │
│Ameninţarea │ameninţat │management │
├─────────────┼────────────┼───────────────┤
│ │ │- Interzicerea │
│ │ │extragerilor de│
│ │ │masă lemnoasă. │
│ │ │- Tăierile se │
│ │ │vor realiza │
│ │ │numai în cazuri│
│ │ │excepţionale, │
│ │Zăvoi, │sub un │
│Defrişările, │riparian - │control strict │
│de orice │în zonele │şi se va urmări│
│natură şi │cu vegetaţie│declanşarea │
│sub orice │arbustivă │regenerării │
│formă. │sau │naturale │
│ │arborescentă│şi promovarea │
│ │ │nucleelor de │
│ │ │regenerare deja│
│ │ │existente. │
│ │ │- Se va evita │
│ │ │eliminarea │
│ │ │resturilor │
│ │ │vegetale căzute│
│ │ │sau │
│ │ │deranjarea │
│ │ │litierei, acolo│
│ │ │unde există. │
├─────────────┼────────────┼───────────────┤
│Împădurirea │Zăvoi, │- Promovarea │
│cu alte │riparian - │speciilor de │
│specii decât │în zonele │arbori şi │
│cele │cu vegetaţie│arbuşti │
│edificatoare │arbustivă │caracteristice │
│pentru │sau │tipului natural│
│habitat │arborescentă│de zăvoi. │
│ │ │ │
├─────────────┼────────────┼───────────────┤
│ │ │- Drumurile │
│ │ │existente se │
│ │ │păstrează în │
│ │ │măsura în care │
│ │ │nu │
│ │ │afectează grav │
│ │ │habitatul. │
│ │ │- Lucrările de │
│ │ │întreţinere, │
│ │ │reparaţie, │
│Folosirea şi │ │modernizare, │
│întreţinerea │Zăvoi, │reabilitare │
│drumurilor │riparian. │se vor face cu │
│limitrofe. │ │maximă │
│ │ │precauţie, │
│ │ │pentru a nu │
│ │ │deteriora │
│ │ │habitatul în │
│ │ │zona limitrofă │
│ │ │drumului. │
│ │ │- Se va evita │
│ │ │construirea de │
│ │ │drumuri noi - │
│ │ │se acceptă │
│ │ │atunci │
│ │ │când nu există │
│ │ │altă variantă │
│ │ │şi când drumul │
│ │ │respectiv are o│
│ │ │importanţă │
│ │ │vitală. │
├─────────────┼────────────┼───────────────┤
│ │ │- Se va evita │
│ │ │executarea de │
│ │ │lucrări │
│ │ │hidrotehnice de│
│ │ │captare/ │
│ │ │acumulare a │
│ │ │apei, îndiguire│
│ │ │şi/sau forarea │
│ │ │unor puţuri │
│ │ │pentru │
│ │ │captarea şi/sau│
│Executarea de│Zăvoi, │drenarea apei. │
│lucrări │riparian, │- Executarea │
│hidrotehnice.│acvatic. │unor astfel de │
│ │ │lucrări în │
│ │ │zonele │
│ │ │limitrofe se va│
│ │ │realiza după │
│ │ │evaluarea │
│ │ │impactului şi │
│ │ │cu prevederea │
│ │ │unor măsuri │
│ │ │care să │
│ │ │compenseze │
│ │ │efectele │
│ │ │negative asupra│
│ │ │regimului │
│ │ │hidric │
│ │ │şi implicit │
│ │ │asupra │
│ │ │habitatului. │
├─────────────┼────────────┼───────────────┤
│ │ │- Păşunatul şi │
│ │ │trecerea │
│ │ │animalelor │
│ │ │domestice vor │
│ │ │fi │
│Păşunatul şi │ │reglementate │
│trecerea │Zăvoi, │conform │
│animalelor │riparian │prevederilor │
│domestice. │ │legale în │
│ │ │interiorul │
│ │ │sitului │
│ │ │pentru a evita │
│ │ │distrugerea │
│ │ │florei şi │
│ │ │faunei şi │
│ │ │compactarea │
│ │ │solului. │
├─────────────┼────────────┼───────────────┤
│ │ │- Se va │
│ │ │interzice │
│ │ │abandonarea şi │
│ │ │depozitarea în │
│ │ │perimetru │
│ │ │sitului sau în │
│Evacuarea, │ │apropierea │
│acumularea şi│Zăvoi, │acesteia a │
│depozitarea │riparian, │deşeurilor de │
│deşeurilor │acvatic. │orice natură │
│menajere │ │- Amenajarea │
│şi │ │unor locuri │
│industriale │ │speciale, în │
│ │ │afara │
│ │ │habitatelor │
│ │ │protejate │
│ │ │pentru │
│ │ │depozitarea şi │
│ │ │preluarea │
│ │ │deşeurilor. │
├─────────────┼────────────┼───────────────┤
│ │ │- Delimitarea │
│ │ │unor zone │
│ │ │speciale de │
│ │ │protecţie. │
│ │ │- Controlul │
│ │ │accesului în │
│ │ │zonele speciale│
│ │ │de protecţie, │
│ │ │atât în │
│ │ │ceea ce │
│Accesul │ │priveşte │
│necontrolat │Zăvoi, │numărul │
│în │riparian, │persoanelor cât│
│perimetrul │acvatic. │şi frecvenţa │
│sitului. │ │accesului │
│ │ │şi │
│ │ │monitorizarea │
│ │ │persoanelor în │
│ │ │timpul │
│ │ │parcurgerii │
│ │ │acestora. │
│ │ │- Interzicerea │
│ │ │pătrunderii în │
│ │ │perimetrul │
│ │ │zonelor │
│ │ │speciale de │
│ │ │protecţie a │
│ │ │autovehiculelor│
│ │ │de orice fel şi│
│ │ │a atelajelor. │
├─────────────┼────────────┼───────────────┤
│ │ │- Aprinderea │
│ │ │focului şi │
│ │ │fumatul vor fi │
│ │ │interzise în │
│ │ │perimetrul │
│ │ │sitului şi în │
│ │Zăvoi, │vecinătate │
│Incendiile │riparian, │acesteia. │
│ │acvatic. │- Se recomandă │
│ │ │amplasarea de │
│ │ │panouri de │
│ │ │avertizare şi │
│ │ │aplicarea │
│ │ │de sancţiuni │
│ │ │pentru │
│ │ │nerespectarea │
│ │ │acestor │
│ │ │prevederi. │
├─────────────┼────────────┼───────────────┤
│ │ │- Stoparea │
│ │ │extinderii │
│ │ │suprafeţelor │
│ │ │cultivate prin │
│ │ │diminuarea │
│ │ │perimetrului │
│ │ │sitului. │
│ │ │- Constituirea │
│ │ │unei zone │
│ │Zăvoi, │tampon, cu o │
│Agricultura │riparian, │lăţime de cel │
│ │acvatic │puţin 50 │
│ │ │de metri în │
│ │ │jurul │
│ │ │lacurilor. │
│ │ │- Folosirea de │
│ │ │substanţe │
│ │ │fitosanitare şi│
│ │ │îngrăşăminte │
│ │ │chimice │
│ │ │în culturile │
│ │ │agricole │
│ │ │adiacente │
│ │ │sitului se va │
│ │ │efectua în │
│ │ │condiţiile │
│ │ │legislaţiei în │
│ │ │vigoare. │
├─────────────┼────────────┼───────────────┤
│ │ │- Interzicerea │
│ │ │construcţiilor,│
│ │ │de orice │
│ │ │natură, la mai │
│ │ │puţin de │
│ │Zăvoi, │50 m de │
│Urbanizarea │riparian, │suprafaţa apei │
│ │acvatic │- se acceptă │
│ │ │atunci când nu │
│ │ │există altă │
│ │ │variantă şi │
│ │ │când │
│ │ │construcţia │
│ │ │respectivă are │
│ │ │o importanţă │
│ │ │majoră │
└─────────────┴────────────┴───────────────┘



    2.4.2.2. Ameninţări - impacturi viitoare previzibile
        Ameninţările nu sunt specifice fiecărui habitat în parte. Ele sunt comune tuturor habitatelor deoarece lacurile de acumulare sunt similare. Chiar dacă starea de conservare a acestora este pe alocuri alterată prin antropizarea terenurilor -distrugerea vegetaţiei spontane, păşunat, depozitarea necorespunzătoare a deşeurilor menajere sau din construcţii - existenţa habitatelor impune adoptarea măsurilor de reducere / eliminare pe cât posibil a impactului potenţial care, considerând pierderea definitivă a suprafeţelor afectate, poate fi de importanţă crescută.
        Dacă se vor aplica măsuri concrete de reducere a impactului potenţial negativ, generat prin realizarea lucrărilor de construcţie - evitarea generării de praf şi substanţe poluante, evitarea realizării de drumuri de acces noi, evitarea degradării solului decopertat, evitarea tasării solului, evitarea poluării solului cu deşeuri de orice natură, evitarea afectării altor zone decât cele strict avizate pentru realizarea lucrărilor, evitarea degradării /distrugerii speciilor de floră şi de faună, aducerea zonelor afectate la starea iniţială sau la o stare cât mai apropiată de aceasta - efectul asupra habitatelor va fi mediu spre minim considerând ocuparea definitivă a suprafeţei de teren pe care vor fi amplasate construcţiile.
        Principalele ameninţări pe care le provoacă impactul antropic sunt:
    - Poluarea solului şi a apelor prin depozitarea reziduurilor menajere şi industriale;
    – Defrişarea şi fragmentarea zăvoaielor prin amplasarea unor obiective industriale, drumuri, reţele electrice, extinderea domeniului construibil, tăieri ilegale;
    – Drenarea apei şi amenajările hidrotehnice: la coada lacului Goleşti se pot observa variaţii importante ale nivelului apei, zona fiind inundată şi drenată periodic. Se impune interzicerea acestor lucrări care afectează echilibrul hidrologic al zonei. În cazuri excepţionale aceste lucrări pot fi făcute pentru perioade foarte scurte de timp;
    – Pe malul lacului Prundu au fost întâlnite vetre de foc şi vegetaţie arsă. Se impune interzicerea aprinderii focului şi a incendierii vegetaţiei în apropierea luciului apei şi se impune monitorizarea zonei;
    – Păşunatul şi tranzitul animalelor domestice este una dintre problemele cu care se confruntă zona studiată. În urma tranzitului şi a păşunatului se creează poteci, vegetaţia este culcată la pământ, există urme de copite, excremente şi altele. Se impune interzicerea păşunatului şi monitorizarea zonelor respective;

        Acumularea şi eliminarea deşeurilor menajere în cadrul sitului este o altă problemă majoră.
        La coada lacului Goleşti şi pe lacul Prundu şi Budeasa au fost observate cantităţi importante de deşeuri, în special din plastic. Se impune elaborarea unui sistem eficient de colectare şi evacuare a deşeurilor, de orice natură, care să fie implementat la nivelul întregii zone protejate. De asemenea este necesară inspectarea şi igienizarea periodică a zonelor afectate. Nu în ultimul rând, este necesară derularea unor campanii de conştientizare cu privire la importanţa gestionării corecte a deşeurilor, în special a celor nebiodegradabile - plastic, tablă, sticlă, cauciuc.




    3. EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR ŞI HABITATELOR
    3.1. Evaluarea stării de conservare a fiecărui habitat identificat
        Starea de conservare a habitatelor identificate suplimentar faţă de Formularul standard este favorabila. Aceste habitate sunt:
        Habitat România R2202 Comunităţi danubiene cu Lemna minor, L. trisulca, Spirodela polyrhiza şi Wolffia arrhiza
        NATURA 2000: 3150 Natural eutrophic lackes with Magnopotamion or Hydrocharition - type vegetation
        Habitat România R2206 Comunităţi danubiene cu Potamogeton perfoliatus, P. gramineus, P. lucens, Elodea canadenşis şi Najas marina
        NATURA 2000: 3150 Natural eutrophic lackes with Magnopotamion or Hydrocharition - type vegetation
        Habitat România R2211 Comunităţi danubiene cu Cyperus fuscus şi C. flavescens
        NATURA 2000: 3130 Oligotrophic to mesotrophic standing waters with vegetation of the Littorelletea uniflorae and/or Isoeto-Nanojuncetea
        Habitat România R5305 Comunităţi danubiene cu Typha angustifolia şi T. latifolia
        NATURA 2000: -
        Habitat România R5309 Comunităţi danubiene cu Phragmites australis şi Schoenoplectus lacustris
        NATURA 2000:
        Habitat România 5312 Comunităţi ponto-danubiene cu Bidens tripartita, Echinochloa crusgalli şi Polygonum hydropiper
        NATURA 2000: 3270 Râuri cu maluri nămoloase cu Chenopodium rubri şi Bidention Rivers with muddy banks with Chenopodium rubri pp and Bidention vegetation
        R4406 Păduri danubian-panonice de plop alb /Populus alba cu Rubus caesius
        NATURA 2000: 92A0 Salix alba and Populus alba galleries


    3.2. Evaluarea stării de conservare a fiecărei specii de interes conservativ
        Lista speciilor de păsări observate în aspectul hiemal pe Lacurile de acumulare din cadrul ariei de importanţă avifaunistică ROSPA 0062, Lacurile de acumulare de pe Argeş
        Pe toate lacurile de acumulare ale ariei de importanţă avifaunistică ROSPA0062 au fost observate 70 de specii de păsări. Se constată că, în general, numărul speciilor creşte din amonte înspre aval. Excepţie face lacul Bascov, unde deranjul antropic este destul de accentuat, şi lacul Goleşti, unde se practică destul de des vânătoarea.
        Lista avifaunistică a ariei de importanţă avifaunistică ROSPA0062 Lacurile de acumulare de pe Argeş în perioada hiemală 2012 - 2013
        Tabelul nr. 16

┌────┬──────────────┬────────┬───────┬───────┬──────┬───────┬───────┐
│Nr. │ │ │ │ │ │ │ │
│crt.│Specia │Zigoneni│Vâlcele│Budeasa│Bascov│Piteşti│Goleşti│
├────┼──────────────┼────────┼───────┼───────┼──────┼───────┼───────┤
│1. │Gavia arctica │a │a │a │a │p │a │
├────┼──────────────┼────────┼───────┼───────┼──────┼───────┼───────┤
│2. │Podiceps │p │p │p │p │p │p │
│ │cristatus │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────┼────────┼───────┼───────┼──────┼───────┼───────┤
│3. │Podiceps │p │a │p │a │a │a │
│ │nigricollis │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────┼────────┼───────┼───────┼──────┼───────┼───────┤
│4. │Tachybaptus │p │p │p │p │p │p │
│ │ruficollis │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────┼────────┼───────┼───────┼──────┼───────┼───────┤
│5. │Phalacrocorax │p │p │p │p │p │p │
│ │carbo │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────┼────────┼───────┼───────┼──────┼───────┼───────┤
│6. │Phalacrocorax │p │p │p │p │p │p │
│ │pygmeus │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────┼────────┼───────┼───────┼──────┼───────┼───────┤
│7. │Egretta alba │p │p │p │p │a │p │
├────┼──────────────┼────────┼───────┼───────┼──────┼───────┼───────┤
│8. │Ardea cinerea │p │p │p │p │p │p │
├────┼──────────────┼────────┼───────┼───────┼──────┼───────┼───────┤
│9. │Cygnus olor │p │p │p │p │p │p │
├────┼──────────────┼────────┼───────┼───────┼──────┼───────┼───────┤
│10. │Cygnus cygnus │p │p │p │p │p │p │
├────┼──────────────┼────────┼───────┼───────┼──────┼───────┼───────┤
│11. │Anser │a │a │a │a │a │p │
│ │albifrons │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────┼────────┼───────┼───────┼──────┼───────┼───────┤
│12. │Anas │p │p │p │p │p │p │
│ │platyrhynchos │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────┼────────┼───────┼───────┼──────┼───────┼───────┤
│13. │Anas strepera │a │a │p │a │a │a │
├────┼──────────────┼────────┼───────┼───────┼──────┼───────┼───────┤
│14. │Anas acuta │a │a │a │a │p │a │
├────┼──────────────┼────────┼───────┼───────┼──────┼───────┼───────┤
│15. │Anas penelope │p │p │p │a │p │p │
├────┼──────────────┼────────┼───────┼───────┼──────┼───────┼───────┤
│16. │Anas crecca │p │p │p │p │p │p │
├────┼──────────────┼────────┼───────┼───────┼──────┼───────┼───────┤
│17. │Anas clypeata │a │a │p │a │p │p │
├────┼──────────────┼────────┼───────┼───────┼──────┼───────┼───────┤
│18. │Tadorna │a │a │p │a │p │p │
│ │tadorna │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────┼────────┼───────┼───────┼──────┼───────┼───────┤
│19. │Netta rufina │a │p │a │a │a │a │
├────┼──────────────┼────────┼───────┼───────┼──────┼───────┼───────┤
│20. │Aythya │p │p │p │a │p │p │
│ │fuligula │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────┼────────┼───────┼───────┼──────┼───────┼───────┤
│21. │Aythya ferina │p │p │p │a │p │p │
├────┼──────────────┼────────┼───────┼───────┼──────┼───────┼───────┤
│22. │Bucephala │p │p │p │a │p │p │
│ │clangula │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────┼────────┼───────┼───────┼──────┼───────┼───────┤
│23. │Mergus │a │p │p │a │p │a │
│ │albellus │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────┼────────┼───────┼───────┼──────┼───────┼───────┤
│24. │Haliaeetus │p │a │a │a │a │a │
│ │albicilla │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────┼────────┼───────┼───────┼──────┼───────┼───────┤
│25. │Buteo buteo │p │p │p │p │p │p │
├────┼──────────────┼────────┼───────┼───────┼──────┼───────┼───────┤
│26. │Accipiter │a │a │a │a │p │a │
│ │nisus │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────┼────────┼───────┼───────┼──────┼───────┼───────┤
│27. │Falco │a │a │p │a │a │p │
│ │tinnunculus │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────┼────────┼───────┼───────┼──────┼───────┼───────┤
│28. │Phasianus │a │p │a │a │p │p │
│ │colchicus │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────┼────────┼───────┼───────┼──────┼───────┼───────┤
│29. │Gallinula │a │a │a │a │p │a │
│ │chloropus │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────┼────────┼───────┼───────┼──────┼───────┼───────┤
│30. │Fulica atra │p │p │p │p │p │p │
├────┼──────────────┼────────┼───────┼───────┼──────┼───────┼───────┤
│31. │Tringa │a │a │p │a │a │p │
│ │ochropus │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────┼────────┼───────┼───────┼──────┼───────┼───────┤
│32. │Larus │a │a │a │a │p │a │
│ │ichthyaetus │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────┼────────┼───────┼───────┼──────┼───────┼───────┤
│ │Larus │ │ │ │ │ │ │
│33. │cachinnans/ │p │p │p │p │p │p │
│ │michahellis │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────┼────────┼───────┼───────┼──────┼───────┼───────┤
│34. │Larus canus │p │p │p │p │p │p │
├────┼──────────────┼────────┼───────┼───────┼──────┼───────┼───────┤
│35. │Larus │a │p │p │p │p │p │
│ │ridibundus │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────┼────────┼───────┼───────┼──────┼───────┼───────┤
│36. │Streptopelia │a │p │a │p │p │a │
│ │decaocto │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────┼────────┼───────┼───────┼──────┼───────┼───────┤
│37. │Alcedo atthis │a │a │a │p │p │a │
├────┼──────────────┼────────┼───────┼───────┼──────┼───────┼───────┤
│38. │Picus viridis │a │a │p │a │a │a │
├────┼──────────────┼────────┼───────┼───────┼──────┼───────┼───────┤
│39. │Dendrocopos │a │p │a │a │a │p │
│ │major │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────┼────────┼───────┼───────┼──────┼───────┼───────┤
│40. │Dendrocopos │a │a │a │p │a │a │
│ │syriacus │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────┼────────┼───────┼───────┼──────┼───────┼───────┤
│41. │Galerida │a │a │a │a │a │p │
│ │cristata │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────┼────────┼───────┼───────┼──────┼───────┼───────┤
│42. │Anthus │p │a │p │a │p │p │
│ │spinoletta │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────┼────────┼───────┼───────┼──────┼───────┼───────┤
│43. │Motacilla │a │p │p │p │a │a │
│ │cinerea │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────┼────────┼───────┼───────┼──────┼───────┼───────┤
│44. │Lanius │p │a │a │a │a │a │
│ │excubitor │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────┼────────┼───────┼───────┼──────┼───────┼───────┤
│45. │Sturnus │a │a │p │a │p │a │
│ │vulgaris │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────┼────────┼───────┼───────┼──────┼───────┼───────┤
│46. │Garrulus │a │a │a │p │a │p │
│ │glandarius │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────┼────────┼───────┼───────┼──────┼───────┼───────┤
│47. │Pica pica │p │p │p │p │p │p │
├────┼──────────────┼────────┼───────┼───────┼──────┼───────┼───────┤
│48. │Corvus │a │a │a │a │p │p │
│ │monedula │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────┼────────┼───────┼───────┼──────┼───────┼───────┤
│49. │Corvus │a │a │a │a │p │p │
│ │frugilegus │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────┼────────┼───────┼───────┼──────┼───────┼───────┤
│50. │Corvus corone │p │a │p │a │p │p │
│ │cornix │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────┼────────┼───────┼───────┼──────┼───────┼───────┤
│51. │Corvus corax │p │p │p │p │p │p │
├────┼──────────────┼────────┼───────┼───────┼──────┼───────┼───────┤
│52. │Troglodytes │a │a │a │a │p │a │
│ │troglodytes │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────┼────────┼───────┼───────┼──────┼───────┼───────┤
│53. │Turdus merula │p │p │p │p │a │a │
├────┼──────────────┼────────┼───────┼───────┼──────┼───────┼───────┤
│54. │Turdus pilaris│a │p │p │a │a │p │
├────┼──────────────┼────────┼───────┼───────┼──────┼───────┼───────┤
│55. │Parus │a │a │a │a │p │a │
│ │palustris │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────┼────────┼───────┼───────┼──────┼───────┼───────┤
│56. │Parus │a │a │a │p │p │a │
│ │caeruleus │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────┼────────┼───────┼───────┼──────┼───────┼───────┤
│57. │Parus major │p │p │p │p │p │p │
├────┼──────────────┼────────┼───────┼───────┼──────┼───────┼───────┤
│58. │Aegithalos │a │a │a │a │p │a │
│ │caudatus │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────┼────────┼───────┼───────┼──────┼───────┼───────┤
│59. │Passer │a │p │p │p │p │a │
│ │domesticus │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────┼────────┼───────┼───────┼──────┼───────┼───────┤
│60. │Passer │p │a │p │p │a │a │
│ │montanus │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────┼────────┼───────┼───────┼──────┼───────┼───────┤
│61. │Fringilla │a │a │a │p │p │a │
│ │coelebs │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────┼────────┼───────┼───────┼──────┼───────┼───────┤
│62. │Fringilla │a │a │a │a │a │p │
│ │montifringilla│ │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────┼────────┼───────┼───────┼──────┼───────┼───────┤
│63. │Coccothraustes│a │a │a │a │p │p │
│ │coccothraustes│ │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────┼────────┼───────┼───────┼──────┼───────┼───────┤
│64. │Carduelis │a │a │a │a │p │p │
│ │chloris │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────┼────────┼───────┼───────┼──────┼───────┼───────┤
│65. │Carduelis │p │p │p │p │p │a │
│ │spinus │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────┼────────┼───────┼───────┼──────┼───────┼───────┤
│66. │Carduelis │p │p │p │p │p │p │
│ │carduelis │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────┼────────┼───────┼───────┼──────┼───────┼───────┤
│67. │Carduelis │p │p │a │a │a │p │
│ │cannabina │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────┼────────┼───────┼───────┼──────┼───────┼───────┤
│68. │Emberiza │p │p │p │p │p │a │
│ │schoeniclus │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────┼────────┼───────┼───────┼──────┼───────┼───────┤
│69. │Miliaria │a │a │a │a │a │p │
│ │calandra │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────┼────────┼───────┼───────┼──────┼───────┼───────┤
│70. │Emberiza │p │p │p │p │p │p │
│ │citrinella │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────┼────────┼───────┼───────┼──────┼───────┼───────┤
│ │Total specii │33 │36 │42 │32 │49 │43 │
└────┴──────────────┴────────┴───────┴───────┴──────┴───────┴───────┘

        Legendă:
        p - specie prezentă;
        a - specie absentă.


        Statutul actual de conservare al speciilor de păsări observate în perioada de iarnă în perimetrul ariei de importanţă avifaunistică ROSPA0062 Lacurile de acumulare de pe Argeş
        În conformitate cu metodologia de completare a formularelor standard Natura 2000, cea mai mare parte a speciilor de păsări /56 de specii, 80% observate în situl Lacurile de acumulare de pe Argeş au statut de conservare bună /B, iar 14 specii -20% au statut de conservare medie sau redusă. Acestea din urmă sunt specii de păsări vânate frecvent, în special pe lacurile Vâlcele, Budeasa şi Goleşti. Ele au devenit temătoare de oameni, insă stresul datorat vânătorii şi braconajului este resimţit şi de celelalte specii, mai ales de cele protejate.
        În lipsa unor măsuri de protecţie adecvate, şi conservarea altor specii de păsări poate deveni medie sau redusă.
        Statutul de conservare a speciilor de păsări observate în aspectul hiemal în situl Lacurile de acumulare Argeş
        Tabelul nr. 17

┌────┬──────────────────────┬──────────┐
│Nr. │ │Statut │
│crt.│Specia │actual de │
│ │ │conservare│
├────┼──────────────────────┼──────────┤
│1 │Gavia arctica │B │
├────┼──────────────────────┼──────────┤
│2 │Podiceps cristatus │B │
├────┼──────────────────────┼──────────┤
│3 │Podiceps nigricollis │B │
├────┼──────────────────────┼──────────┤
│4 │Tachybaptus ruficollis│B │
├────┼──────────────────────┼──────────┤
│5 │Phalacrocorax carbo │B │
├────┼──────────────────────┼──────────┤
│6 │Phalacrocorax pygmeus │C │
├────┼──────────────────────┼──────────┤
│7 │Egretta alba │C │
├────┼──────────────────────┼──────────┤
│8 │Ardea cinerea │B │
├────┼──────────────────────┼──────────┤
│9 │Cygnus olor │B │
├────┼──────────────────────┼──────────┤
│10 │Cygnus cygnus │C │
├────┼──────────────────────┼──────────┤
│11 │Anser albifrons │C │
├────┼──────────────────────┼──────────┤
│12 │Anas platyrhynchos │C │
├────┼──────────────────────┼──────────┤
│13 │Anas strepera │C │
├────┼──────────────────────┼──────────┤
│14 │Anas acuta │C │
├────┼──────────────────────┼──────────┤
│15 │Anas penelope │C │
├────┼──────────────────────┼──────────┤
│16 │Anas crecca │C │
├────┼──────────────────────┼──────────┤
│17 │Anas clypeata │B │
├────┼──────────────────────┼──────────┤
│18 │Tadorna tadorna │B │
├────┼──────────────────────┼──────────┤
│19 │Netta rufina │B │
├────┼──────────────────────┼──────────┤
│20 │Aythya fuligula │C │
├────┼──────────────────────┼──────────┤
│21 │Aythya ferina │C │
├────┼──────────────────────┼──────────┤
│22 │Bucephala clangula │C │
├────┼──────────────────────┼──────────┤
│23 │Mergus albellus │C │
├────┼──────────────────────┼──────────┤
│24 │Haliaeetus albicilla │C │
├────┼──────────────────────┼──────────┤
│25 │Buteo buteo │B │
├────┼──────────────────────┼──────────┤
│26 │Accipiter nisus │B │
├────┼──────────────────────┼──────────┤
│27 │Falco tinnunculus │B │
├────┼──────────────────────┼──────────┤
│28 │Phasianus colchicus │B │
├────┼──────────────────────┼──────────┤
│29 │Gallinula chloropus │B │
├────┼──────────────────────┼──────────┤
│30 │Fulica atra │B │
├────┼──────────────────────┼──────────┤
│31 │Tringa ochropus │B │
├────┼──────────────────────┼──────────┤
│32 │Larus ichthyaetus │B │
├────┼──────────────────────┼──────────┤
│33 │Larus cachinnans/ │B │
│ │michahellis │ │
├────┼──────────────────────┼──────────┤
│34 │Larus canus │B │
├────┼──────────────────────┼──────────┤
│35 │Larus ridibundus │B │
├────┼──────────────────────┼──────────┤
│36 │Streptopelia decaocto │B │
├────┼──────────────────────┼──────────┤
│37 │Alcedo atthis │B │
├────┼──────────────────────┼──────────┤
│38 │Picus viridis │B │
├────┼──────────────────────┼──────────┤
│39 │Dendrocopos major │B │
├────┼──────────────────────┼──────────┤
│40 │Dendrocopos syriacus │B │
├────┼──────────────────────┼──────────┤
│41 │Galerida cristata │B │
├────┼──────────────────────┼──────────┤
│42 │Anthus spinoletta │B │
├────┼──────────────────────┼──────────┤
│43 │Motacilla cinerea │B │
├────┼──────────────────────┼──────────┤
│44 │Lanius excubitor │B │
├────┼──────────────────────┼──────────┤
│45 │Sturnus vulgaris │B │
├────┼──────────────────────┼──────────┤
│46 │Garrulus glandarius │B │
├────┼──────────────────────┼──────────┤
│47 │Pica pica │B │
├────┼──────────────────────┼──────────┤
│48 │Corvus monedula │B │
├────┼──────────────────────┼──────────┤
│49 │Corvus frugilegus │B │
├────┼──────────────────────┼──────────┤
│50 │Corvus corone cornix │B │
├────┼──────────────────────┼──────────┤
│51 │Corvus corax │B │
├────┼──────────────────────┼──────────┤
│52 │Troglodytes │B │
│ │troglodytes │ │
├────┼──────────────────────┼──────────┤
│53 │Turdus merula │B │
├────┼──────────────────────┼──────────┤
│54 │Turdus pilaris │B │
├────┼──────────────────────┼──────────┤
│55 │Parus palustris │B │
├────┼──────────────────────┼──────────┤
│56 │Parus caeruleus │B │
├────┼──────────────────────┼──────────┤
│57 │Parus major │B │
├────┼──────────────────────┼──────────┤
│58 │Aegithalos caudatus │B │
├────┼──────────────────────┼──────────┤
│59 │Passer domesticus │B │
├────┼──────────────────────┼──────────┤
│60 │Passer montanus │B │
├────┼──────────────────────┼──────────┤
│61 │Fringilla coelebs │B │
├────┼──────────────────────┼──────────┤
│62 │Fringilla │B │
│ │montifringilla │ │
├────┼──────────────────────┼──────────┤
│63 │Coccothraustes │B │
│ │coccothraustes │ │
├────┼──────────────────────┼──────────┤
│64 │Carduelis chloris │B │
├────┼──────────────────────┼──────────┤
│65 │Carduelis spinus │B │
├────┼──────────────────────┼──────────┤
│66 │Carduelis carduelis │B │
├────┼──────────────────────┼──────────┤
│67 │Carduelis cannabina │B │
├────┼──────────────────────┼──────────┤
│68 │Emberiza schoeniclus │B │
├────┼──────────────────────┼──────────┤
│69 │Miliaria calandra │B │
├────┼──────────────────────┼──────────┤
│70 │Emberiza citrinella │B │
└────┴──────────────────────┴──────────┘

        Legendă: B - statut de conservare bună;
                 C - statut de conservare medie sau redusă.

        Evaluarea stării de conservare a speciei
        Tabelul nr. 18

┌───────────┬─────────────────────────────────────────────────┐
│Parametrii │Statut de conservare │
├───────────┼──────────────┬───────────┬───────────┬──────────┤
│Codul │ │ │ │ │
│speciei │ │Nefavorabil│Nefavorabil│Necunoscut│
│A001 │Favorabil / │neadecvat │total │/ │
│Gavia │verde │ │neadecvat │informaţii│
│stellate │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │
├───────────┼──────────────┼───────────┼───────────┼──────────┤
│ │Zona ariei │ │ │ │
│Aria de │protejate este│ │ │ │
│repartiţie │relative │ │ │ │
│ │stabilă şi │- │- │- │
│ │permite │ │ │ │
│ │o stare de │ │ │ │
├───────────┼──────────────┼───────────┼───────────┼──────────┤
│ │Populaţiile │ │ │ │
│Populaţia │pot fi │ │ │ │
│ │menţinute │- │- │- │
│ │pe termen │ │ │ │
├───────────┼──────────────┼───────────┼───────────┼──────────┤
│Habitatul │Habitatul │ │ │ │
│specie │permite │ │ │ │
│ │supravieţuirea│- │- │- │
│ │Specie │ │ │ │
├───────────┼──────────────┼───────────┼───────────┼──────────┤
│Perspective│Specia nu se │ │ │ │
│viitoare │află sub │ │ │ │
│ │presiunea unor│ │ │ │
│ │ameninţări │- │- │- │
│ │care pot să │ │ │ │
└───────────┴──────────────┴───────────┴───────────┴──────────┘

        Grila de interpretare:
    - Favorabil: toate verzi sau trei verzi şi unul necunoscut
    – Nefavorabil neadecvat: Unul sau mai multe portocalii, dar nici unul roşu
    – Nefavorabil total neadecvat: Unul sau mai multe roşii
    – Necunoscut /informaţii insuficiente: Două necunoscute sau mai multe combinate cu verzi sau toate necunoscute

        Concluzii: aplicând grila de interpretare rezultă că statutul de conservare a speciei este în prezent favorabil
        Modul de evaluare a specie s-a făcut conform modelului de mai sus. Datorită numărului mare de specii pentru a simplifica modul de prezentare a fost ales modul sintetic următor: Centralizator al stării de conservare a speciilor avifaunistice
        Tabelul nr. 19

┌────┬──────────────┬─────────┬───────────┬───────────┐
│ │Specii │ │ │ │
│Cod │menţionate în │Favorabil│Nefavorabil│Nefavorabil│
│ │formularul │/ verde │neadecvat │total │
│ │standard │ │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼───────────┼───────────┤
│A001│Gavia stellata│ │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼───────────┼───────────┤
│A002│Gavia arctica │X │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼───────────┼───────────┤
│A021│Botaurus │X │ │ │
│ │stellaris │ │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼───────────┼───────────┤
│A022│Ixobrychus │X │ │ │
│ │minutus │ │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼───────────┼───────────┤
│A023│Nycticorax │X │ │ │
│ │nycticorax │ │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼───────────┼───────────┤
│A024│Ardeola │X │ │ │
│ │ralloides │ │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼───────────┼───────────┤
│A026│Egretta │X │ │ │
│ │garzetta │ │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼───────────┼───────────┤
│A027│Egretta alba │X │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼───────────┼───────────┤
│A031│Ciconia │X │ │ │
│ │ciconia │ │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼───────────┼───────────┤
│A038│Cygnus cygnus │X │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼───────────┼───────────┤
│A060│Aythya nyroca │X │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼───────────┼───────────┤
│A068│Mergus │X │ │ │
│ │albellus │ │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼───────────┼───────────┤
│A081│Circus │ │x │ │
│ │aeruginosus │ │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼───────────┼───────────┤
│A082│Circus cyaneus│X │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼───────────┼───────────┤
│A097│Falco │ │x │ │
│ │vespertinus │ │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼───────────┼───────────┤
│A166│Tringa │X │ │ │
│ │glareola │ │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼───────────┼───────────┤
│A193│Sterna hirundo│X │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼───────────┼───────────┤
│A197│Chlidonias │ │x │ │
│ │niger │ │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼───────────┼───────────┤
│A229│Alcedo atthis │X │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼───────────┼───────────┤
│A307│Sylvia nisoria│X │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼───────────┼───────────┤
│A338│Lanius │X │ │ │
│ │collurio │ │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼───────────┼───────────┤
│A339│Lanius minor │X │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼───────────┼───────────┤
│A393│Phalacrocorax │X │ │ │
│ │pygmeus │ │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼───────────┼───────────┤
│A210│Streptopelia │X │ │ │
│ │turtur │ │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼───────────┼───────────┤
│A212│Cuculus │X │ │ │
│ │canorus │ │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼───────────┼───────────┤
│A218│Athene noctua │x │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼───────────┼───────────┤
│A226│Apus apus │x │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼───────────┼───────────┤
│A228│Apus melba │x │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼───────────┼───────────┤
│A230│Merops │x │ │ │
│ │apiaster │ │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼───────────┼───────────┤
│A232│Upupa epops │x │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼───────────┼───────────┤
│A233│Jynx torquilla│ │x │ │
├────┼──────────────┼─────────┼───────────┼───────────┤
│A235│Picus viridis │x │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼───────────┼───────────┤
│A237│Dendrocopos │x │ │ │
│ │major │ │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼───────────┼───────────┤
│A240│Dendrocopos │ │x │ │
│ │minor │ │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼───────────┼───────────┤
│A244│Galerida │x │ │ │
│ │cristata │ │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼───────────┼───────────┤
│A247│Alauda │x │ │ │
│ │arvensis │ │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼───────────┼───────────┤
│A249│Riparia │x │ │ │
│ │riparia │ │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼───────────┼───────────┤
│A251│Hirundo │x │ │ │
│ │rustica │ │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼───────────┼───────────┤
│A256│Anthus │x │ │ │
│ │trivialis │ │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼───────────┼───────────┤
│A259│Anthus │x │ │ │
│ │spinoletta │ │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼───────────┼───────────┤
│A260│Motacilla │x │ │ │
│ │flava │ │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼───────────┼───────────┤
│A261│Motacilla │x │ │ │
│ │cinerea │ │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼───────────┼───────────┤
│A262│Motacilla alba│x │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼───────────┼───────────┤
│A263│Bombycilla │x │ │ │
│ │garrulus │ │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼───────────┼───────────┤
│A264│Cinclus │x │ │ │
│ │cinclus │ │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼───────────┼───────────┤
│A265│Troglodytes │x │ │ │
│ │troglodytes │ │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼───────────┼───────────┤
│A266│Prunella │x │ │ │
│ │modularis │ │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼───────────┼───────────┤
│A269│Erithacus │x │ │ │
│ │rubecula │ │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼───────────┼───────────┤
│A270│Luscinia │x │ │ │
│ │luscinia │ │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼───────────┼───────────┤
│A271│Luscinia │x │ │ │
│ │megarhynchos │ │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼───────────┼───────────┤
│A273│Phoenicurus │x │ │ │
│ │ochruros │ │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼───────────┼───────────┤
│A274│Phoenicurus │x │ │ │
│ │phoenicurus │ │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼───────────┼───────────┤
│A275│Saxicola │x │ │ │
│ │rubetra │ │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼───────────┼───────────┤
│A276│Saxicola │x │ │ │
│ │torquata │ │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼───────────┼───────────┤
│A277│Oenanthe │x │ │ │
│ │oenanthe │ │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼───────────┼───────────┤
│A283│Turdus merula │x │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼───────────┼───────────┤
│A284│Turdus pilaris│x │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼───────────┼───────────┤
│A285│Turdus │x │ │ │
│ │philomelos │ │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼───────────┼───────────┤
│A287│Turdus │x │ │ │
│ │viscivorus │ │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼───────────┼───────────┤
│A291│Locustella │ │x │ │
│ │fluviatilis │ │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼───────────┼───────────┤
│A292│Locustella │ │x │ │
│ │luscinioides │ │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼───────────┼───────────┤
│A295│Acrocephalus │x │ │ │
│ │schoenobaenus │ │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼───────────┼───────────┤
│A296│Acrocephalus │x │ │ │
│ │palustris │ │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼───────────┼───────────┤
│A297│Acrocephalus │x │ │ │
│ │scirpaceus │ │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼───────────┼───────────┤
│A298│Acrocephalus │x │ │ │
│ │arundinaceus │ │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼───────────┼───────────┤
│A299│Hippolais │x │ │ │
│ │icterina │ │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼───────────┼───────────┤
│A308│Sylvia curruca│x │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼───────────┼───────────┤
│A309│Sylvia │x │ │ │
│ │communis │ │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼───────────┼───────────┤
│A310│Sylvia borin │x │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼───────────┼───────────┤
│A311│Sylvia │x │ │ │
│ │atricapilla │ │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼───────────┼───────────┤
│A314│Phylloscopus │x │ │ │
│ │şibilatrix │ │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼───────────┼───────────┤
│A315│Phylloscopus │x │ │ │
│ │collybita │ │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼───────────┼───────────┤
│A316│Phylloscopus │x │ │ │
│ │trochilus │ │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼───────────┼───────────┤
│A317│Regulus │x │ │ │
│ │regulus │ │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼───────────┼───────────┤
│A318│Regulus │x │ │ │
│ │ignicapillus │ │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼───────────┼───────────┤
│A319│Muscicapa │x │ │ │
│ │striata │ │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼───────────┼───────────┤
│A322│Ficedula │x │ │ │
│ │hypoleuca │ │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼───────────┼───────────┤
│A324│Aegithalos │x │ │ │
│ │caudatus │ │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼───────────┼───────────┤
│A325│Parus │x │ │ │
│ │palustris │ │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼───────────┼───────────┤
│A328│Parus ater │x │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼───────────┼───────────┤
│A329│Parus │x │ │ │
│ │caeruleus │ │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼───────────┼───────────┤
│A330│Parus major │x │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼───────────┼───────────┤
│A332│Sitta europaea│x │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼───────────┼───────────┤
│A334│Certhia │x │ │ │
│ │familiaris │ │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼───────────┼───────────┤
│A336│Remiz │x │ │ │
│ │pendulinus │ │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼───────────┼───────────┤
│A337│Oriolus │x │ │ │
│ │oriolus │ │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼───────────┼───────────┤
│A340│Lanius │x │ │ │
│ │excubitor │ │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼───────────┼───────────┤
│A342│Garrulus │x │ │ │
│ │glandarius │ │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼───────────┼───────────┤
│A343│Pica pica │x │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼───────────┼───────────┤
│A348│Corvus │ │x │ │
│ │frugilegus │ │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼───────────┼───────────┤
│A349│Corvus corone │ │x │ │
├────┼──────────────┼─────────┼───────────┼───────────┤
│A350│Corvus corax │ │x │ │
├────┼──────────────┼─────────┼───────────┼───────────┤
│A351│Sturnus │x │ │ │
│ │vulgaris │ │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼───────────┼───────────┤
│A354│Passer │x │ │ │
│ │domesticus │ │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼───────────┼───────────┤
│A356│Passer │x │ │ │
│ │montanus │ │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼───────────┼───────────┤
│A359│Fringilla │x │ │ │
│ │coelebs │ │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼───────────┼───────────┤
│A360│Fringilla │x │ │ │
│ │montifringilla│ │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼───────────┼───────────┤
│A361│Serinus │x │ │ │
│ │serinus │ │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼───────────┼───────────┤
│A363│Carduelis │x │ │ │
│ │chloris │ │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼───────────┼───────────┤
│A364│Carduelis │x │ │ │
│ │carduelis │ │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼───────────┼───────────┤
│A365│Carduelis │x │ │ │
│ │spinus │ │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼───────────┼───────────┤
│A366│Carduelis │x │ │ │
│ │cannabina │ │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼───────────┼───────────┤
│A368│Carduelis │x │ │ │
│ │flammea │ │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼───────────┼───────────┤
│A372│Pyrrhula │x │ │ │
│ │pyrrhula │ │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼───────────┼───────────┤
│A373│Coccothraustes│x │ │ │
│ │coccothraustes│ │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼───────────┼───────────┤
│A376│Emberiza │x │ │ │
│ │citrinella │ │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼───────────┼───────────┤
│A381│Emberiza │x │ │ │
│ │schoeniclus │ │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼───────────┼───────────┤
│A383│Miliaria │x │ │ │
│ │calandra │ │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼───────────┼───────────┤
│A438│Hippolais │x │ │ │
│ │pallida │ │ │ │
├────┼──────────────┼─────────┼───────────┼───────────┤
│A459│Larus │x │ │ │
│ │cachinnans │ │ │ │
└────┴──────────────┴─────────┴───────────┴───────────┘




    3.3. Hărţile sitului.
        Hărţile sitului sunt prezentate în Anexa 8 la Planul de managemment


    4. SCOPUL ŞI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT
        Ariile de protecţie specială avifaunistică sunt acele arii naturale protejate ale căror scopuri sunt conservarea, menţinerea şi acolo unde este cazul, readucerea într-o stare de conservare favorabilă a speciilor de păsări şi a habitatelor specifice, desemnate pentru protecţia speciilor de păsări migratoare sălbatice, mai ales a celor prevăzute în anexele nr. 3 şi 4 A din Ordonanţa urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare.
        Managementul ariilor speciale de protecţie se realizează ca şi pentru ariile speciale de conservare. În mare, obiectivele Planului de management vizează asigurarea unui statut de conservare favorabil al speciilor şi habitatelor naturale de interes conservative naţional şi/sau comunitar, gestionarea durabilă a resurselor natural şi conservarea peisajului actual prin menţinerea şi încurajarea activităţilor antropice tradiţionale.
    4.1. Scopul Planului de management
        Scopul Planului de management este acela de a promova un model de gestiune care să permită dezvoltarea durabilă a comunităţilor umane şi conservarea speciilor şi habitatelor de interes comunitar, a diversităţii biologice şi a celorlalte valori ale mediului natural din situl Natura 2000
        Lacurile de acumulare de pe Argeş.
        Planul de management trebuie să urmărească integrarea obiectivelor de conservare şi protecţie a speciilor şi habitatelor de interes naţional şi comunitar, educaţia, informarea şi implicarea publicului în gestionarea patrimoniului sitului Natura 2000.
        În mare, aceste obiective vizează asigurarea statutului de conservare a speciilor şi habitatelor în care acestea trăiesc, ţinând cont ca teritoriul în care este amplasat situl este puternic antropizat, iar mediul de viaţă reprezintă rezultatul intervenţiei umane anterioare.

    4.2. Obiective generale, specifice şi activităţi
        Plecând de la argumentele care au stat la baza desemnării acestui areal ca Sit de Importanţă Comunitară în cadrul Reţelei Ecologice Natura 2000 au fost stabilite în baza consultării cu grupurile de interese un set de obiective generale şi specifice.
    4.2.1. Obiectiv general
        Obiectivul general vizează asigurarea statutului de conservare a speciilor şi habitatelor în care acestea trăiesc, ţinând cont că teritoriul în care este amplasat situl este puternic antropizat, iar mediul de viaţă reprezintă rezultatul intervenţiei umane anterioare.
        Obiectiv general: Conservarea speciilor şi habitatelor în care acestea trăiesc şi se înmulţesc.

    4.2.2. Obiectiv specific
        Obiectivele specifice managementului sitului Natura 2000 sunt următoarele:
        Obiectiv specific I. Conservarea şi managementul biodiversităţii speciilor de păsări şi habitatelor acestora.
        Obiectiv specific II: Conştientizare-Informare cu privire la importanţa sitului Natura 2000, a acţiunilor întreprinse, încurajând dezvoltarea deprinderilor şi cunoaşterii asociate cu acestea.
        Obiectiv specific III: Monitorizarea aplicării Planului de management
        Obiectiv specific IV. Adaptarea Planului de management la situaţiile nou apărute




    5. PLANUL DE ACTIVITĂŢI
        Planul de activităţi şi monitorizarea acestuia se realizează de către custode.
        Tabelul nr. 20

┌───┬────────────────────────┬────┬────┬────┬────┬────┬───────────────┐
│Nr.│Activitate │Anul│Anul│Anul│Anul│Anul│Indicator │
│ │ │1 │2 │3 │4 │5 │ │
├───┼────────────────────────┴────┴────┴────┴────┴────┴───────────────┤
│ │Obiectiv specific I. Conservarea şi managementul biodiversităţii │
│ │speciilor de păsări şi │
├───┼────────────────────────┬────┬────┬────┬────┬────┬───────────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │Prezenţa │
│ │Menţinerea structurii │ │ │ │ │ │habitatelor şi │
│1 │naturale a │x │x │x │x │x │speciilor cu │
│ │comunităţilor vegetale │ │ │ │ │ │structuri │
│ │existente │ │ │ │ │ │normale │
│ │ │ │ │ │ │ │Nu există urme │
│ │ │ │ │ │ │ │de │
├───┼────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────────────┤
│2 │Menţinerea nepoluată a │x │x │x │x │x │Menţinerea │
│ │ │ │ │ │ │ │calităţii │
├───┼────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────────────┤
│3 │Menţinerea categoriei şi│ │ │ │ │ │ │
│ │a modului │x │x │x │x │x │Folosinţa │
│ │de folosinţă a │ │ │ │ │ │neschimbată │
├───┼────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────────────┤
│ │Avizarea tuturor │ │ │ │ │ │Număr de avize │
│4 │lucrărilor de │x │x │x │x │x │conform cu │
│ │construcţie de către │ │ │ │ │ │prevederile │
│ │custode │ │ │ │ │ │planului de │
│ │Dacă lucrările se pot │ │ │ │ │ │management │
│ │realiza se │ │ │ │ │ │ │
│ │impun reguli stricte de │ │ │ │ │ │ │
├───┼────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────────────┤
│ │Minimizarea tăierilor │ │ │ │ │ │ │
│5 │ilegale de │ │ │ │ │ │Refacerea │
│ │arbori │x │x │x │x │x │vegetaţiei │
│ │ │ │ │ │ │ │arborescente │
├───┼────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────────────┤
│ │Realizarea de habitate │ │ │ │ │ │ │
│6 │cu o │ │ │ │ │ │Intervenţii cu │
│ │compoziţie şi structura │x │x │x │x │x │un pronunţat │
│ │naturală │ │ │ │ │ │caracter │
│ │ │ │ │ │ │ │conservativ │
├───┼────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │Număr de │
│ │ │ │ │ │ │ │agresiuni │
│ │Minimizarea efectelor │ │ │ │ │ │limitate sau │
│7 │date de │x │x │x │x │x │anulate - │
│ │proximitatea faţă de │ │ │ │ │ │utilizarea │
│ │aşezările │ │ │ │ │ │terenurilor, │
│ │umane │ │ │ │ │ │deşeuri, │
│ │ │ │ │ │ │ │braconaj, etc- │
│ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┼────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────────────┤
│ │Marcarea în teren a │ │ │ │ │ │Limite │
│8 │limitelor │ │x │ │ │ │materializate │
│ │ │ │ │ │ │ │în │
├───┼────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────────────┤
│ │Interzicerea │ │ │ │ │ │ │
│ │construcţiilor cu │ │ │ │ │ │ │
│9 │impact semnificativ, la │ │ │ │ │ │ │
│ │mai puţin │ │ │ │ │ │ │
│ │de 50 m de suprafaţa │ │ │ │ │ │Avizarea │
│ │apei │ │ │ │ │ │corespunzătoare│
│ │- se acceptă atunci când│x │x │x │x │x │a acestor │
│ │nu există │ │ │ │ │ │tipuri de │
│ │altă variantă şi când │ │ │ │ │ │lucrări │
├───┼────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────────────┤
│10 │Continuarea │ │ │ │ │ │ │
│ │identificării şi │x │x │x │x │x │Număr de specii│
│ │cartării speciilor şi │ │ │ │ │ │şi habitate │
├───┼────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────────────┤
│ │Interzicerea extragerii │ │ │ │ │ │ │
│11 │necontrolate de │ │ │ │ │ │ │
│ │materiale de │ │ │ │ │ │Menţinerea │
│ │construcţii în sit/ │x │x │x │x │x │tipurilor de │
│ │pietriş, │ │ │ │ │ │habitate locale│
├───┼────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────────────┤
│ │Reglementarea recoltării│ │ │ │ │ │Recoltarea de │
│12 │de plante │x │x │x │x │x │plante şi │
│ │şi animale din flora şi │ │ │ │ │ │animale din │
│ │fauna │ │ │ │ │ │flora şi fauna │
│ │sălbatică │ │ │ │ │ │sălbatică în │
│ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┼────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────────────┤
│ │Reglementarea │ │ │ │ │ │ │
│ │păşunatului în sit în │ │ │ │ │ │ │
│ │funcţie de tipul │ │ │ │ │ │ │
│13 │habitatului, a │ │ │ │ │ │ │
│ │vegetaţiei existente, a │ │ │ │ │ │ │
│ │numărului │ │ │ │ │ │ │
│ │de animale raportat la │ │ │ │ │ │ │
│ │capacitatea │ │ │ │ │ │ │
│ │de suport a suprafeţelor│ │ │ │ │ │ │
│ │pe care │ │ │ │ │ │Menţinerea │
│ │păşunatul este posibil │x │x │x │x │x │condiţiilor │
│ │Acţiuni de informare, │ │ │ │ │ │biotice şi │
│ │sensibilizare │ │ │ │ │ │abiotice │
│ │în rândul crescătorilor │ │ │ │ │ │ │
│ │de animale │ │ │ │ │ │ │
├───┼────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────────────┤
│ │Evitarea cultivării │ │ │ │ │ │ │
│14 │speciilor cu │ │ │ │ │ │ │
│ │potenţial invaziv şi a │ │ │ │ │ │Menţinerea │
│ │plantelor │x │x │x │x │x │bagajului │
│ │gazde pentru agenţi │ │ │ │ │ │genetic local │
├───┼────────────────────────┴────┴────┴────┴────┴────┴───────────────┤
│ │Obiectiv specific II Conştientizare-Informare cu privire la │
│ │importanţa sitului Natura 2000, a acţiunilor întreprinse, │
│ │încurajând dezvoltarea deprinderilor şi cunoaşterii asociate cu │
├───┼────────────────────────┬────┬────┬────┬────┬────┬───────────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │
│15 │Informarea şi │ │ │ │ │ │Categorii de │
│ │conştientizarea │x │x │x │x │x │grupuri ţintă │
│ │comunităţilor locale │ │ │ │ │ │informate │
│ │ │ │ │ │ │ │Evaluări │
├───┼────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────────────┤
│16 │Campanie │x │x │x │x │x │Număr grupuri │
│ │conştientizare-informare│ │ │ │ │ │ţintă │
├───┼────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────────────┤
│17 │Amplasare panouri │ │ │x │ │ │Număr panouri │
│ │ │ │ │ │ │ │montate │
├───┼────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────────────┤
│18 │Acţiuni cu şcoala │x │x │x │x │x │Număr elevi │
│ │ │ │ │ │ │ │informaţi │
├───┼────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │Număr elemente │
│19 │Întâlniri de informare │x │x │x │x │x │pertinente │
│ │ │ │ │ │ │ │semnalate şi │
├───┼────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────────────┤
│20 │Editarea de materiale │x │x │x │x │x │Număr material │
│ │ │ │ │ │ │ │editate │
├───┼────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────────────┤
│21 │Dezvoltarea unui program│x │X │x │x │x │Număr programe │
├───┼────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────────────┤
│ │Editarea unui buletin │ │ │ │ │ │ │
│22 │informativ │ │ │ │ │ │Număr buletine │
│ │periodic │x │X │x │x │x │informative │
│ │ │ │ │ │ │ │editate şi │
├───┼────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────────────┤
│23 │Actualizarea paginii WEB│x │X │x │x │x │Număr │
│ │ │ │ │ │ │ │actualizări │
├───┼────────────────────────┴────┴────┴────┴────┴────┴───────────────┤
│ │Obiectiv specific III: Monitorizarea aplicării Planului de │
│ │management │
├───┼────────────────────────┬────┬────┬────┬────┬────┬───────────────┤
│24 │Monitorizarea prin │x │x │X │x │x │Realizare │
│ │relevee a │ │ │ │ │ │raport │
├───┼────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────────────┤
│25 │Inventarierea speciilor │ │x │ │x │ │Număr specii │
├───┼────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────────────┤
│26 │Monitorizarea impactului│ │ │ │ │ │ │
│ │procesului │x │x │X │x │x │Grupuri ţintă │
│ │de conştientizare │ │ │ │ │ │evaluate │
├───┼────────────────────────┴────┴────┴────┴────┴────┴───────────────┤
│ │Obiectiv specific IV. Adaptarea Planului de management la │
│ │situaţiile nou apărute │
├───┼────────────────────────┬────┬────┬────┬────┬────┬───────────────┤
│ │Includerea acţiunilor │ │ │ │ │ │ │
│27 │rezultate din │ │ │ │ │ │Evaluarea │
│ │consultare publică şi │ │ │ │ │x │planului │
│ │din │ │ │ │ │ │ │
├───┼────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────────────┤
│ │Acţiuni care dau │ │ │ │ │ │ │
│28 │posibilitatea │ │ │ │ │ │Număr │
│ │publicului să participe │x │x │X │x │x │activităţi │
│ │la │ │ │ │ │ │participative │
└───┴────────────────────────┴────┴────┴────┴────┴────┴───────────────┘


    6. PLANUL DE MONITORIZARE A ACTIVITĂŢILOR Planul de monitorizare a activităţilor
        Tabelul nr. 21

┌───┬────────────────────────┬────────────────────────┬─────────┐
│Nr.│Acţiuni de monitorizat │Indicatori de │Frecvenţa│
│ │ │monitorizare │de │
│ │ │ │evaluare │
├───┼────────────────────────┼────────────────────────┼─────────┤
│ │Menţinerea structurii │Prezenţa habitatelor şi │ │
│1 │naturale a │speciilor cu structuri │ │
│ │comunităţilor vegetale │normale │ │
│ │existente │Nu există urme de │Anual │
│ │ │ │ │
├───┼────────────────────────┼────────────────────────┼─────────┤
│2 │Menţinerea nepoluată a │Menţinerea calităţii │ │
│ │teritoriului │factorilor │Anual │
│ │sitului │de mediu │ │
├───┼────────────────────────┼────────────────────────┼─────────┤
│ │Menţinerea categoriei şi│ │ │
│3 │a modului │ │ │
│ │de folosinţă a │Folosinţa neschimbată │Anual │
│ │terenurilor │ │ │
├───┼────────────────────────┼────────────────────────┼─────────┤
│ │Avizarea tuturor │ │ │
│ │lucrărilor de │Număr de avize conform │ │
│4 │construcţie de către │cu │ │
│ │custode │prevederile Planului de │ │
│ │Dacă lucrările se pot │management │Anual │
│ │realiza se │ │ │
│ │impun reguli stricte de │ │ │
│ │reducere │ │ │
│ │impact şi │ │ │
├───┼────────────────────────┼────────────────────────┼─────────┤
│5 │Minimizarea tăierilor │ │ │
│ │ilegale de │Refacerea vegetaţiei │Anual │
│ │arbori │ │ │
├───┼────────────────────────┼────────────────────────┼─────────┤
│ │Realizarea de habitate │Intervenţii cu un │ │
│6 │cu o │pronunţat │ │
│ │compoziţie şi structură │caracter conservativ │Anual │
│ │naturală │ │ │
├───┼────────────────────────┼────────────────────────┼─────────┤
│ │Minimizarea efectelor │Număr de agresiuni │ │
│7 │date de │limitate sau │ │
│ │proximitatea faţă de │anulate - utilizarea │ │
│ │aşezările │terenurilor, deşeuri, │Anual │
│ │umane │ │ │
├───┼────────────────────────┼────────────────────────┼─────────┤
│8 │Marcarea în teren a │ │ │
│ │limitelor │Limite materializate în │Anul 2 │
│ │sitului │teren │ │
├───┼────────────────────────┼────────────────────────┼─────────┤
│ │Interzicerea │ │ │
│ │construcţiilor, de │Avizarea corespunzătoare│ │
│9 │orice natură, la mai │a │ │
│ │puţin de 50 m │acestor tipuri de │Anual │
│ │de suprafaţa apei │lucrări │ │
│ │- se acceptă atunci când│ │ │
│ │nu există │ │ │
│ │altă variantă şi când │ │ │
│ │construcţia │ │ │
│ │respectivă nu │ │ │
├───┼────────────────────────┼────────────────────────┼─────────┤
│ │Continuarea │Număr de specii şi │ │
│10 │identificării şi │habitate │ │
│ │cartării speciilor şi │identificate şi cartate │Anual │
│ │habitatelor │ │ │
├───┼────────────────────────┼────────────────────────┼─────────┤
│ │Interzicerea extragerii │ │ │
│11 │necontrolate de │Menţinerea tipurilor de │ │
│ │materiale de │habitate locale │Anual │
│ │construcţii în sit - │ │ │
│ │pietriş, │ │ │
│ │nisip, piatră, pământ │ │ │
│ │pentru │ │ │
│ │cărămizi. │ │ │
├───┼────────────────────────┼────────────────────────┼─────────┤
│ │Reglementarea recoltării│ │ │
│ │de plante │Recoltarea de plante şi │ │
│12 │şi animale din flora şi │animale │ │
│ │fauna │din flora şi fauna │ │
│ │sălbatică. Plantarea │sălbatică în │Anual │
│ │unor panouri │condiţii optime │ │
│ │de informare şi │ │ │
│ │avertizare │ │ │
├───┼────────────────────────┼────────────────────────┼─────────┤
│ │Reglementarea │ │ │
│ │păşunatului în sit în │ │ │
│ │funcţie de tipul │ │ │
│13 │habitatului, a │Menţinerea condiţiilor │ │
│ │vegetaţiei existente, a │biotice │Anual │
│ │numărului │şi abiotice │ │
│ │de animale raportat la │ │ │
│ │capacitatea │ │ │
│ │de suport a suprafeţelor│ │ │
│ │pe care │ │ │
│ │păşunatul este posibil │ │ │
│ │Acţiuni de informare, │ │ │
│ │sensibilizare │ │ │
│ │în rândul crescătorilor │ │ │
│ │de animale │ │ │
├───┼────────────────────────┼────────────────────────┼─────────┤
│ │Evitarea cultivării │ │ │
│ │speciilor cu │Menţinerea bagajului │ │
│14 │potenţial invaziv şi a │genetic │ │
│ │plantelor │local │Anual │
│ │gazde pentru agenţi │ │ │
│ │fitopatogeni │ │ │
│ │ai speciilor │ │ │
│ │edificatoare pentru │ │ │
│ │habitatele din sit │ │ │
├───┼────────────────────────┼────────────────────────┼─────────┤
│ │Informarea şi │ │ │
│15 │conştientizarea │Categorii de grupuri │ │
│ │comunităţilor locale │ţintă │ │
│ │prin │informate │Anual │
│ │activităţi tematice │Evaluări conştientizare │ │
│ │aplicate │ │ │
│ │grupurilor ţintă │ │ │
├───┼────────────────────────┼────────────────────────┼─────────┤
│16 │Campanie │Număr grupuri ţintă │ │
│ │conştientizare-informare│conştientizate-informate│Anual │
│ │ │ │ │
├───┼────────────────────────┼────────────────────────┼─────────┤
│17 │Amplasare panouri │Număr panouri montate │Anul 3 │
│ │informative │ │ │
├───┼────────────────────────┼────────────────────────┼─────────┤
│18 │Acţiuni cu şcoala │Număr elevi informaţi │Anual │
├───┼────────────────────────┼────────────────────────┼─────────┤
│19 │Întâlniri de informare │Număr elemente │Anual │
│ │ │pertinente │ │
├───┼────────────────────────┼────────────────────────┼─────────┤
│20 │Editarea de material │ │ │
│ │educaţionale │Număr material editate │Anual │
│ │şi informative │ │ │
├───┼────────────────────────┼────────────────────────┼─────────┤
│21 │Dezvoltarea unui program│ │ │
│ │educativ │Număr programe │Anual │
│ │în şcoli │dezvoltate │ │
├───┼────────────────────────┼────────────────────────┼─────────┤
│22 │Editarea unui buletin │ │ │
│ │informativ │Număr buletine │Anual │
│ │periodic │informative │ │
├───┼────────────────────────┼────────────────────────┼─────────┤
│23 │Actualizarea paginii WEB│Număr actualizări │Anual │
├───┼────────────────────────┼────────────────────────┼─────────┤
│24 │Monitorizarea prin │Realizare raport │ │
│ │relevee a stării │monitorizare │Anual │
│ │de conservare │anual │ │
├───┼────────────────────────┼────────────────────────┼─────────┤
│25 │Inventarierea speciilor │Număr specii │La doi │
│ │invazive │inventariate │ani │
├───┼────────────────────────┼────────────────────────┼─────────┤
│26 │Monitorizarea impactului│Grupuri ţintă evaluate │Anual │
│ │procesului │ │ │
├───┼────────────────────────┼────────────────────────┼─────────┤
│ │Includerea acţiunilor │ │ │
│27 │rezultate din │ │ │
│ │consultare publică şi │ │ │
│ │din │Evaluarea planului │Anul 5 │
│ │observaţiile din teren │ │ │
├───┼────────────────────────┼────────────────────────┼─────────┤
│ │Acţiuni care dau │ │ │
│28 │posibilitatea │ │ │
│ │publicului să participe │Număr activităţi │ │
│ │la │participative │Anual │
│ │activităţi │ │ │
└───┴────────────────────────┴────────────────────────┴─────────┘

        Analiza factorilor interesaţi
        Tabelul nr. 22

┌───────────────┬──────────────┬───────────┐
│Grupurile şi │ │ │
│sub-grupurile │Relaţia dintre│ │
│de │factorul de │Nivel │
│factori │interes şi │participare│
│interesaţi │aria protejată│ │
├───────────────┼──────────────┼───────────┤
│ │Autoritate a │ │
│Consilii │administraţiei│ │
│Judeţene │publice │A │
│ │locale, cu │ │
│ │atribuţii la │ │
├───────────────┼──────────────┼───────────┤
│ │Corp │ │
│ │specializat de│ │
│GNM-Comisariate│inspecţie şi │C │
│judeţene │control în │ │
│ │domeniul │ │
│ │mediului │ │
├───────────────┼──────────────┼───────────┤
│ │Autoritate a │ │
│ │administraţiei│ │
│Primării │publice │ │
│ │locale, cu │C, D, G, F,│
│ │atribuţii la │E │
│ │nivelul │ │
│ │comunei │ │
├───────────────┼──────────────┼───────────┤
│ │Organizaţii cu│ │
│ONG │activitate în │D, E │
│ │domeniu │ │
├───────────────┼──────────────┼───────────┤
│Poliţia │Ordine publică│A │
├───────────────┼──────────────┼───────────┤
│ │Organ de │ │
│ │specialitate │ │
│MMP │al │E │
│ │administraţiei│ │
│ │publice │ │
│ │centrale │ │
├───────────────┼──────────────┼───────────┤
│ │Organ de │ │
│ │specialitate │ │
│ANPM/APM/ ABA │al │A, C, D │
│Argeş - │administraţiei│ │
│ │publice │ │
│ │centrale │ │
├───────────────┼──────────────┼───────────┤
│ │Instituţie de │ │
│Şcoli │învăţământ │C, A │
│ │local │ │
├───────────────┼──────────────┼───────────┤
│Autorităţi │Instituţie de │C, D, A │
│ştiinţifice │specialitate │ │
├───────────────┼──────────────┼───────────┤
│Presa │Promovare │A │
├───────────────┼──────────────┼───────────┤
│Biserica │Conştientizare│A, F │
└───────────────┴──────────────┴───────────┘

        Plan de consultare a factorilor interesaţi
        Tabelul nr. 23

┌────┬────────────────────────┬───────────────┐
│Data│Activităţi de consultare│Grup ţintă │
├────┼────────────────────────┼───────────────┤
│ │Reuniune cu factorii │ │
│2015│interesaţi la nivel │Administraţii │
│ │local pentru analiza │locale │
│ │primei variante de plan │ │
├────┼────────────────────────┼───────────────┤
│ │Reuniune cu factorii │MMAP/ANPM/APM/ │
│2015│interesaţi pentru │ABA Argeş - │
│ │analiza primei variante │Vedea │
│ │de plan │Primării │
│ │ │Autorităţi │
│ │ │ştiinţifice │
│ │ │ONG │
├────┼────────────────────────┼───────────────┤
│ │ │MMAP/ANPM/APM │
│Anul│Prezentare bilanţ anual │Consilii │
│I │ │Judeţene │
│ │ │GNM-Comisariate│
│ │ │judeţene │
│ │ │Primării │
│ │ │Autorităţi │
│ │ │ştiinţifice │
├────┼────────────────────────┼───────────────┤
│ │Activităţi │Comunităţi │
│ │conştientizare-informare│locale │
│ │comunităţi │Şcoli, │
│ │ │ │
├────┼────────────────────────┼───────────────┤
│ │ │MMAP/ANPM/APM │
│Anul│Prezentare bilanţ anual │Consilii │
│II │ │Judeţene │
│ │ │GNM-Comisariate│
│ │ │judeţene │
│ │ │Primării │
│ │ │Autorităţi │
│ │ │ştiinţifice │
│ │ │ONG │
├────┼────────────────────────┼───────────────┤
│ │Activităţi │Comunităţi │
│ │conştientizare-informare│locale │
│ │comunităţi │Şcoli, │
│ │ │ │
├────┼────────────────────────┼───────────────┤
│ │ │MMAP/ANPM/APM │
│Anul│Prezentare bilanţ anual │Consilii │
│III │ │Judeţene │
│ │ │GNM-Comisariate│
│ │ │judeţene │
│ │ │Primării │
│ │ │Autorităţi │
│ │ │ştiinţifice │
│ │ │ONG │
├────┼────────────────────────┼───────────────┤
│ │Activităţi │Comunităţi │
│ │conştientizare-informare│locale │
│ │comunităţi │Şcoli, │
│ │ │ │
├────┼────────────────────────┼───────────────┤
│ │ │MMAP/ANPM/APM │
│Anul│Prezentare bilanţ anual │Consilii │
│IV │ │Judeţene │
│ │ │GNM-Comisariate│
│ │ │judeţene │
│ │ │Primării │
│ │ │Autorităţi │
│ │ │ştiinţifice │
│ │ │ONG │
├────┼────────────────────────┼───────────────┤
│ │Activităţi │Comunităţi │
│ │conştientizare-informare│locale │
│ │comunităţi │Şcoli, │
│ │ │ │
├────┼────────────────────────┼───────────────┤
│ │Prezentare bilanţ anual │MMAP/ANPM/APM/ │
│ │şi adaptarea Planului de│ABA Argeş - │
│Anul│management în funcţie de│Vedea │
│V │observaţiile primite şi │Consilii │
│ │de situaţia reală din │Judeţene │
│ │teren. Realizarea noii │GNM-Comisariate│
│ │versiuni a │judeţene │
│ │planului. │Primării │
│ │ │Autorităţi │
│ │ │ştiinţifice │
│ │ │ONG │
├────┼────────────────────────┼───────────────┤
│ │Activităţi │Comunităţi │
│ │conştientizare-informare│locale │
│ │comunităţi │Şcoli, │
│ │ │ │
└────┴────────────────────────┴───────────────┘

        Buget estimativ
        Tabelul nr. 24
        Evaluare costuri - mii lei -

┌───┬────────────────────────┬────┬────┬────┬────┬────┬───────┐
│Nr.│Activitate │Anul│Anul│Anul│Anul│Anul│Total │
│ │ │1 │2 │3 │4 │5 │costuri│
├───┼────────────────────────┴────┴────┴────┴────┴────┴───────┤
│ │Obiectiv specific I. Conservarea şi managementul │
│ │biodiversităţii speciilor de păsări şi habitatelor │
│ │acestora │
├───┼────────────────────────┬────┬────┬────┬────┬────┬───────┤
│ │Menţinerea structurii │ │ │ │ │ │ │
│1 │naturale a comunităţilor│20 │20 │20 │20 │20 │100 │
│ │vegetale existente │ │ │ │ │ │ │
├───┼────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────┤
│2 │Menţinerea nepoluată a │20 │20 │20 │20 │20 │100 │
│ │teritoriului sitului │ │ │ │ │ │ │
├───┼────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────┤
│ │Menţinerea categoriei şi│ │ │ │ │ │ │
│3 │a modului de folosinţă a│20 │20 │20 │20 │20 │100 │
│ │terenurilor │ │ │ │ │ │ │
├───┼────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────┤
│ │Avizarea tuturor │ │ │ │ │ │ │
│ │lucrărilor de │ │ │ │ │ │ │
│ │construcţie de către │ │ │ │ │ │ │
│4 │custode │ │ │ │ │ │ │
│ │Dacă lucrările se pot │ │ │ │ │ │ │
│ │realiza se impun reguli │20 │20 │20 │20 │20 │100 │
│ │stricte de reducere │ │ │ │ │ │ │
│ │impact şi │ │ │ │ │ │ │
│ │supravegherea atentă │ │ │ │ │ │ │
├───┼────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────┤
│5 │Minimizarea tăierilor │20 │20 │20 │20 │20 │100 │
│ │ilegale de arbori │ │ │ │ │ │ │
├───┼────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────┤
│ │Realizarea de habitate │ │ │ │ │ │ │
│6 │cu o compoziţie şi │20 │20 │20 │20 │20 │100 │
│ │structura naturală │ │ │ │ │ │ │
├───┼────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────┤
│ │Minimizarea efectelor │ │ │ │ │ │ │
│7 │date de proximitatea │20 │20 │20 │20 │20 │100 │
│ │faţă de aşezările umane │ │ │ │ │ │ │
├───┼────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────┤
│8 │Marcarea în teren a │2 │400 │2 │2 │2 │408 │
│ │limitelor sitului │ │ │ │ │ │ │
├───┼────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────┤
│ │Interzicerea │ │ │ │ │ │ │
│ │construcţiilor cu impact│ │ │ │ │ │ │
│ │semnificativ, la mai │ │ │ │ │ │ │
│ │puţin de 50 m de │ │ │ │ │ │ │
│9 │suprafaţa apei - se │ │ │ │ │ │ │
│ │acceptă atunci când nu │ │ │ │ │ │ │
│ │există altă variantă şi │20 │20 │20 │20 │20 │100 │
│ │când │ │ │ │ │ │ │
│ │construcţia respectiva │ │ │ │ │ │ │
│ │nu produce impact │ │ │ │ │ │ │
│ │semnificativ. │ │ │ │ │ │ │
├───┼────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────┤
│ │Continuarea │ │ │ │ │ │ │
│10 │identificării şi │50 │50 │50 │50 │50 │250 │
│ │cartării speciilor şi │ │ │ │ │ │ │
│ │habitatelor │ │ │ │ │ │ │
├───┼────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────┤
│ │Interzicerea extragerii │ │ │ │ │ │ │
│ │necontrolate de material│ │ │ │ │ │ │
│11 │de construcţii în │ │ │ │ │ │ │
│ │sit/pietriş, nisip, │20 │20 │20 │20 │20 │100 │
│ │piatră, pământ pentru │ │ │ │ │ │ │
│ │cărămizi │ │ │ │ │ │ │
├───┼────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────┤
│ │Reglementarea recoltării│ │ │ │ │ │ │
│ │de plante şi animale din│ │ │ │ │ │ │
│12 │flora şi fauna sălbatică│ │ │ │ │ │ │
│ │Plantarea unor panouri │20 │20 │20 │20 │20 │100 │
│ │de informare şi │ │ │ │ │ │ │
│ │avertizare │ │ │ │ │ │ │
├───┼────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────┤
│ │Reglementarea │ │ │ │ │ │ │
│ │păşunatului în sit în │ │ │ │ │ │ │
│ │funcţie de tipul │ │ │ │ │ │ │
│ │habitatului, a │ │ │ │ │ │ │
│ │vegetaţiei existente, a │ │ │ │ │ │ │
│13 │numărului de animale │ │ │ │ │ │ │
│ │raportat la capacitatea │ │ │ │ │ │ │
│ │de │ │ │ │ │ │ │
│ │suport a suprafeţelor pe│20 │20 │20 │20 │20 │100 │
│ │care păşunatul este │ │ │ │ │ │ │
│ │posibil │ │ │ │ │ │ │
│ │Acţiuni de informare, │ │ │ │ │ │ │
│ │sensibilizare în rândul │ │ │ │ │ │ │
│ │crescătorilor de animale│ │ │ │ │ │ │
├───┼────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────┤
│ │Evitarea cultivării │ │ │ │ │ │ │
│ │speciilor cu potenţial │ │ │ │ │ │ │
│ │invaziv şi a plantelor │ │ │ │ │ │ │
│14 │gazde │ │ │ │ │ │ │
│ │pentru agenţi │ │ │ │ │ │ │
│ │fitopatogeni ai │20 │20 │20 │20 │20 │100 │
│ │speciilor edificatoare │ │ │ │ │ │ │
│ │pentru habitatele din │ │ │ │ │ │ │
│ │sit │ │ │ │ │ │ │
├───┼────────────────────────┴────┴────┴────┴────┴────┴───────┤
│ │Obiectiv specific II Conştientizare-Informare cu privire │
│ │la importanţa sitului Natura 2000, a acţiunilor │
│ │întreprinse, │
│ │încurajând dezvoltarea deprinderilor şi cunoaşterii │
│ │asociate cu acestea. │
├───┼────────────────────────┬────┬────┬────┬────┬────┬───────┤
│ │Informarea şi │ │ │ │ │ │ │
│ │conştientizarea │ │ │ │ │ │ │
│15 │comunităţilor locale │ │ │ │ │ │ │
│ │prin activităţi tematice│4 │4 │4 │4 │4 │20 │
│ │aplicate grupurilor │ │ │ │ │ │ │
│ │ţintă │ │ │ │ │ │ │
├───┼────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────┤
│16 │Campanie │4 │4 │4 │4 │4 │20 │
│ │conştientizare-informare│ │ │ │ │ │ │
├───┼────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────┤
│17 │Amplasare panouri │ │ │20 │ │ │20 │
│ │informative │ │ │ │ │ │ │
├───┼────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────┤
│18 │Acţiuni cu şcoala │2 │2 │2 │2 │2 │10 │
├───┼────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────┤
│19 │Întâlniri de informare │2 │2 │2 │2 │2 │10 │
├───┼────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────┤
│ │Editarea de materiale │ │ │ │ │ │ │
│20 │educaţionale şi │5 │5 │5 │5 │5 │25 │
│ │informative │ │ │ │ │ │ │
├───┼────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────┤
│21 │Dezvoltarea unui program│2 │2 │2 │2 │2 │10 │
│ │educativ în şcoli │ │ │ │ │ │ │
├───┼────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────┤
│22 │Editarea unui buletin │5 │5 │5 │5 │5 │25 │
│ │informativ periodic │ │ │ │ │ │ │
├───┼────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────┤
│23 │Actualizarea paginii WEB│5 │5 │5 │5 │5 │25 │
├───┼────────────────────────┴────┴────┴────┴────┴────┴───────┤
│ │Obiectiv specific III: Monitorizarea aplicării Planului │
│ │de management │
├───┼────────────────────────┬────┬────┬────┬────┬────┬───────┤
│ │Monitorizarea prin │ │ │ │ │ │ │
│24 │relevee a stării de │2 │2 │2 │2 │2 │10 │
│ │conservare │ │ │ │ │ │ │
├───┼────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────┤
│25 │Inventarierea speciilor │2 │2 │2 │2 │2 │10 │
│ │invazive │ │ │ │ │ │ │
├───┼────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────┤
│ │Monitorizarea impactului│ │ │ │ │ │ │
│26 │procesului de │2 │2 │2 │2 │2 │10 │
│ │conştientizare │ │ │ │ │ │ │
├───┼────────────────────────┴────┴────┴────┴────┴────┴───────┤
│ │Obiectiv specific IV. Adaptarea Planului de management la│
│ │situaţiile nou apărute │
├───┼────────────────────────┬────┬────┬────┬────┬────┬───────┤
│ │Includerea acţiunilor │ │ │ │ │ │ │
│27 │rezultate din consultare│ │ │ │ │ │ │
│ │publică şi din │ │ │ │ │5 │5 │
│ │observaţiile │ │ │ │ │ │ │
│ │din teren │ │ │ │ │ │ │
├───┼────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────┤
│ │Acţiuni care dau │ │ │ │ │ │ │
│28 │posibilitatea publicului│1 │1 │1 │1 │1 │5 │
│ │să participe la │ │ │ │ │ │ │
│ │activităţi │ │ │ │ │ │ │
├───┼────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────┤
│ │TOTAL │ │ │ │ │ │2063 │
└───┴────────────────────────┴────┴────┴────┴────┴────┴───────┘

        Estimarea de resurse financiare pentru managementul sitului Natura 2000 ROSPA0062 Lacurile de acumulare de pe Argeş pe o perioadă de 5 ani
        Tabelul nr. 25

┌───────────┬───────┬────────────┬───────┐
│Acţiuni │Salarii│Cheltuieli │ │
│ │ │operaţionale│Total │
│ │ │ │optim │
├───────────┼───────┼────────────┼───────┤
│Cheltuieli │1200000│ │1200000│
│directe │ │ │ │
├───────────┼───────┼────────────┼───────┤
│Cheltuieli │ │613000 │613000 │
│materiale │ │ │ │
├───────────┼───────┼────────────┼───────┤
│Cheltuieli │ │250000 │250000 │
│ştiinţifice│ │ │ │
├───────────┼───────┼────────────┼───────┤
│Total buget│ │ │2063000│
└───────────┴───────┴────────────┴───────┘

        Bugetul prezentat este unul estimativ şi nu presupune nici o responsabilitate din partea custodelui ariei protejate iar finanţarea se va asigura din surse externe/ linii de finanţare.

    7. BIBLIOGRAFIE ŞI REFERINŢE
    1. Almăşan, H., Popescu, C, 1963, Răspândirea speciilor de vânat din R.P.R, Studii Cercet. Minist. Ec. Forest, voi. 23 A, p. 35-449.
    2. Andone, C, 1958, Raţa cu ciuf. Vânăt. Pesc. Sportiv, nr. 10-11, p.10.
    3. Antal, V., 1968, Păsările răpitoare din Tg. Mureş, Vânăt. Pese. Sport., nr. 4, p. 23.
    4. Antonescu, C.S., 1967, Biologia apelor, Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti.
    5. Ardelean, G., Beres, I., 2000. Fauna de vertebrale a Maramureşului, Cluj-Napoca.
    6. Aurigi, S., Focardi, S., Hulea, D., ee Renzoni, A., 2000, Organochlorine Contaminatian in Bird's Eggs front the Danube Delta, Environmental Pollution. Vol. 109
    7. Banu, Gh., Bănică, G., 1997, Cuib de privighetoare guşă vânătă la Sf. Gheorghe. Delta Dunării, Bul. Inf. SOR, nr. 2/1997.
    8. Banu, Gh., Bănică, G., 1997, Cuib de Luscinia svecica cyanecula / Meisner 1804, la Sfântu Gheorghe /Deltă - mai 1992, Analele Banatului.Ştiinţele Naturii, Timişoara, vol.3, p. 257-259.
    9. Barco Aurelia, Nedelcu, E., 1974. Judeţul Argeş. Editura Academiei, Bucureşti.
    10. Băcescu M., 1961. Păsările în nomenclatura şi viaţa poporului român. Editura Academiei Republicii Populare Române. Bucureşti.
    11. Bălescu Carmen, 2004, Zoologia vertebratelor. Craiova. Edit. Sitech
    12. Bănică, G., 1992. Observaţie de raţă arămie la Constanţa. Bul.inf.SOR, nr. 1.
    13. Bănică, G., 1995, Călifarul alb - Date asupra arealului de cuibărit din Dobrogea,1994, Vânăt. pesc. rom., no.2, p.27.
    14. Bănică, G., 1996. Raţa cu cap alb. Date din Dobrogea de sud -1991-1996. Vânăt, pesc rom., nr. 8, p. 15.
    15. Bănică, G., 1997, Cormoranul mic iernează pe litoralul dobrogean, Vânăt, pesc. rom, nr.3, p.5.
    16. Bănică. G., 1997, Contribuţie la studiul dinamicii familiei Laridae -Aves în ecosistemul litoral al Dobrogei de Sud -1985-1994, An. Banatului. Şt. nat., 3: 71-82.
    17. Beres, J.,1962, Ornithological observations in the Maramaros, Aquila, vol. 67-68 -1960- 1961, pag. 262-263.
    18. BirdLife Internaţional - 2004, Birds in Europe: Population estimates, trends and Conservation status. Cambridge, UK: BirdLife Internaţional /Conservation Series No. 12.
    19. Blotzheim, U.N., Glutz von, 1989, Handbuch de Vogel Mitteleuropas, Bd. 4, Falconiformes. Wiesbaden.
    20. Bordeianu, I. 1979: Minunata lume a păsărilor, Editura. "Albatros", Bucureşti.
    21. Botnariuc N., 1999. Evoluţia sistemelor biologice supraindividuale. Editura Universităţii din Bucureşti.
    22. Botnariuc N., Tatole Victoria, 2005. Cartea Roşie a Vertebratelor din România - păsări - Munteanu D., Academia Română. Muzeul Naţional de Istorie Naturală "Grigore Antipa", Bucureşti.
    23. Brehm A. E., 1964. Lumea animalelor. Editura ştiinţifică. Bucureşti.
    24. Brehme. S., Muller, T., Redlich, J., 1992, Bird observations in the Danube Delta and in the Dobrogea / România, WIWO Report Nr. 43.
    25. Brezeanu, Gh., Gâştescu P., 1996. Ecosistemele acvatice din România. Caracteristici hidrologice şi limnologice. Mediu Înconjurător, vol.2.
    26. Brezeanu, Gh., Şimon-Gruiţă, A., 2002. Limnologie Generală. Editura HGA, Bucureşti.
    27. Brezeanu Gh., Cioboiu Olivia, 2007, Hidrobiologie ecologică.
    28. Bruun B., Delin H., Svensson L., Singer A., Zetterstrom D., Munteanu D., 1999, Păsările din România şi Europa. Determinator ilustrat. Octopus Publishing Group Ltd.
    29. Cătuneanu I., Korody Gal I., Munteanu D., Paşcovschi S., Vespreanu E., 1978. Fauna Republicii Socialiste România. Aves/Păsări. Vol XV. Fascicula I. Editura Academiei Republicii Socialiste România. Bucureşti.
    30. Cătuneanu, I., 1958, Coloniile de cuibărit din Delta Dunării şi necesitatea creării unor rezervaţii ornitologice, Ocrot. Nat., 3. p. 79-115.
    31. Cătuneanu, I., 1977, Păsările răpitoare din Dobrogea de nord şi situaţia lor actuală, Peuce, 3, p. 419-152.
    32. Cătuneanu, I., 1978, Phalacrocorax pvgmaeus. Fauna R.S. România, vol. 15/1, Aves Bucureşti, p. 289-294.
    33. Ceico, T., Tănase, C., 1994. Pescăruşul cu cap negru cuibăreşte din nou la Murighiol, Bul.Inf. SOR, nr. 1-2, p. 7.
    34. Chiş, T., 2002, Lăcustarul, Vânăt. Român, nr. 1, p. 10.
    35. Cioacă, Doina, 2006, Măsuri de conservare pentru speciile de păsări de interes comunitar din România, dependente de zonele umede, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului
    36. Ciochia V., 1992. Păsările clocitoare din România. Editura Ştiinţifică. Bucureşti.
    37. Ciochia V., 2002. Dicţionarul păsărilor. Editura Pelecanus. Braşov.
    38. Cramp, S., 1983, Handbook of the Birds of Europe, Middle East and North Africa, Vol.3. Oxford, p. 246-250.
    39. Crivelli, A., 1981, The Dalmatian Pelican /Pelicanus crispus Bruch,1832, a Recently World- Endangered Bird Species, Biological Conservation. 20, p. 297-310.
    40. Crivelli, A.J. et al., 1991, Conservation and Management of Pelicans nesting in the Palearctic, ICBP Techn.Publ. No. 12, p. 137-152.
    41. Crivelli, A. J., Nazirides, T., Catsadorakis, G., Hulea, D., Malakou, M., Marinov, M., Shogolev, I., 2000, Status and Population Development of Pygmy cormorant /Phalocrocorax pypmaeus Breeding in the Palearctic, Proc. 5th Medmaravis Symp. 1998, Gozo, Malta, p. 49-60.
    42. Crockford, N. et al., 1996, Action plan for the Corncrake /Crex crex in Europe, Action plans, Council of Europe Publishing, Strassbourg, p. 205-243.
    43. Danford, Ch. D., Brown, J.A.H., 1875, The Birds of Transylvania, Ibis, p. 412-434.
    44. Daroczi, J. Sz., Zeitz, R., 2000, Programul pentru studiul şi protecţia păsărilor răpitoare, Alcedo, nr. 14-15, p. 9, 10.
    45. Dereliev, S., Hulea, D., Ivanov, B., Sutherland, W.J., Summers, R.W., 2000, The numbers and distribution of Red-breasted Goose -Branta ruficollis- at winter roosts in România and Bulgaria. Acta Ornithologica., VoL. 35, nr. 1, p. 63-65.
    46. Dobrowolski A. K., 1997, Bird Diversity in ecotonal habitats, Biodiversity in Land- Inland Water Ecotones, Man and the Bioshere Series, University of Geneva, Swityerland Published by UNESCO Paris and The Parthenon Publishing Group.
    47. Dombrowski, R., 1912, Ornis Romaniae. Bukarest.
    48. Dombrowski, R., 1946. Păsările României. Ornis Romaniae. Fundaţia Regală pentru Literatură şi Artă. Bucureşti.
    49. Dragomir, N., Staraş, M., 1992. Dinamica unor efective de păsări de importanţă faunistică din Delta Dunării şi impactul biologic asupra producţiei piscicole în perioada 1945-1989, Ocrot. Nat. Med. înconj., t. 36, nr. 2, p. 97-104.
    50. Gache, C., 2002. Dinamica avifaunei în bazinul râului Prut, Publicaţiile S.O.R., Nr. 15, Cluj-Napoca.
    51. Gava, R., 1997. Acumulările hidroenergetice de pe râul Argeş, posibile Arii de Importanţă Avifaunistică. Lucrările simpozionului Arii de Importanţă Avifaunistică din România, publicaţiile S.O.R., Nr. 3, Cluj-Napoca.
    52. Gava, R., Mestecăneanu, A., Conete Denisa, Mestecăneanu, F., 2004 - Recensământul păsărilor de baltă de pe lacurile din bazinul mijlociu al râului Argeş, în perioada 2000 - 2004, Argesis, Tom XII, Studii şi comunicări, seria Ştiinţele Naturii, Piteşti
    53. Gombos, A., Szabo, J., 1975, Raţa-arămie /Oxvura leucocephala Scop. în avifauna României, Nymphaea, 3, p. 123-134.
    54. Gomoiu M. T., Onciu Maria, Skolka M., 2004 - Apercu ecologique sur les zones humides. Cas particullier: Delta du Danube, Universite "Ovidius" de Constanta, Faculte des Sciences Naturelles.
    55. Gorman. G., Sergeant, E.D., 1995, Wintering of the Red-breasted geese /Branta ruficollis in South-East Europe, Aquila, voi. 102, p. 21-28.
    56. Gretton, A.,1991. The ecology and conservation of the Slender-billed Curlew /Numenius tenuirostris. ICBD Monograph No. 6 /with contributions from: N. Baccctti, V. Goutner, T. Markus, D. Munteanu, J. Muzinic, A.K. Yurlov, Cambridge.
    57. Guţulescu, I. A., 1971, Un cetăţean al lumii - vulturul pescar, Almanah vân. pese. sport., p. 93-95.
    58. Hodor, C., M. Vâlcu, T. Drăgănoiu, 1998 - Bird assemblage and avifauna dynamics of the Comana Fish Farm, Giurgiu County, România, Analele Universităţii Bucureşti, Biologie. 47: 57-68
    59. Hunter, J.M., Black, J.M., Rusev, I., Michev, T., Munteanu, D., 1999, Red-breasted Goose, Branta ruficollis. în Goose Population of the Western Palearctic, ed. J. Madsen, G. Cracknell, T. Fox. Wetlands Internaţional Publ. No. 48.
    60. Impe. J. Van, 1977, Migration d'automne des Laro-Limicoles en Dobrudja maritime du sud -Roumanie-, Gerfaut, 60: 239-277.
    61. Ionete, L., 1974, Prezenţa berzei negre /Ciconia nigra L. 1758 la Fumureni, jud. Vâlcea, Ocrot. Nat., t. 18. no. 2, p. 191-193.
    62. Ionescu V., 1968. Vertebratele din România. Editura Academiei Republicii Socialiste România. Bucureşti
    62. Kalaber, L., 1975, Date preliminare cu privire la cunoaşterea biologiei viesparului /Pernis apivorus L. 1758 şi a dezvoltării sale postembrionare. St. corn. Muz. Brukenthal. Şt. nat., p. 337-352.
    63. Kalaber, L., 1977, Le statut du Faucon crecerellette /Falco naumanni en Roumaine, Gerfaut, 67, p. 437-446.
    64. Kiss, A., 1999, Avifauna din zonele umede ale Banalului, Timişoara.
    65. Kiss, J.B., 1971, Date preliminare asupra ornitofaunei insulei Sachalin şi rolul ei în migraţie, Peuce, I, p. 479-494.
    66. Kiss, J.B., 1985, Câteva specii de păsări mai rare, observate în Dobrogea de nord, în perioada 1980-1982, Delta Dunării, St. com. ecol. 1, Tulcea, p. 103-108.
    67. Kiss. J.B, 2001, Stârcul de cireadă cuibăreşte in Delta Dunării, Vân. pesc. rom., nr. 3, p. 10 şi 26.
    68. Kiss, J.B., Hulea, D., Petrescu, E., Ballon, E., Marinov. M., 1998, Dobrogea-România, the main wintering area for Branta ruficollis /Red-breasted Goose, An. Şt. Inst. "Delta Dunării", Tulcea, p. 79-87.
    69. Kiss, J., Marinov M. 1990. Situaţia cuibăritului /Ciconia ciconia în Delta Dunării în perioada 1980-1989. Bul. Inf. SOR, nr. 2, p. 4-5.
    70. Kiss, J.B., Szabo, L., 2000, Primul cuibărit al nagăţului cu coada albă în România, Vânăt. pesc român, nr. 12, p. 10.
    71. Klemm, W., 1973, Situaţia codalbului /Haliaetus albicilla şi a şoimului dunărean Falco cherrug danubialis în primăvara anului 1973 pentru Delta Dunării. Peuce, 3, p. 625-628.
    72. Kohl, S., 1983 Falco naumanni Fleischer. in Note-Patrimoniu, Marisia /Târgu-Mureş, vol. 11-12, p. 204.
    73. Kohl, S., 1995, Populaţia şi dinamica berzelor albe /Ciconia ciconia L. în unele comune din jud. Mureş, 1954-1992, Marisia /Muz. Târgu-Mureş, vol. 23-24, p. 419-433.
    74. Kosa, F., Munteanu, D., Pap, L.P., Sandor, A.D., Szabo, D.Z., 1998, Rezultatele recensământului de berze /Ciconia ciconia L. în judeţul Cluj în anul1996, Studia Universitatis Babeş-Bolyai, Biologia, 43/1-2, p. 65-70.
    75. Krivenko, V.G.,1997, Red-crested Pochard, Netta rufina. în: Birds in Europe. Their Conservation Status, BirdLife Series no. 3, ed. G. Tucker, M. Heath, Cambridgc, p. 128-129.
    76. Linţia D., 1954. Păsările din R. P. R. Vol. II. Editura Academiei Republicii Populare Române, Bucureşti.
    77. Linţia D., 1955. Păsările din R. P. R. Vol. III. Editura Academiei Republicii Populare Române, Bucureşti.
    78. Lista Roşie a speciilor de plante şi animale din RBDD, 2000. Fundaţia Aves.
    79. Marinov, M., 1973, Date preliminare asupra ornitofaunei lacului Zaghen, Peuce / Tulcea, III. p. 583-594.
    80. Marinov, M., 1990, Consideraţii privind situaţia codalbului /Huliaetus albicilla şi a şoimului dunărean Falco cherrug- în Delta Dunării /1986-1989, Ocrot.nat. med. înconj. T. 34, nr. 1-2, p. 51-54.
    81. Marinov M., 1998. Introducere în ornitologie. Elemente de ecologie a păsărilor. Societatea Ornitologică Română. Cluj-Napoca.
    82. Marinov, M. 1990, Bucephala clangula pe litoral, Bul. Inf. SOR, nr. 3, p. 12.
    83. Marinov, M., 1995, Tendinţe actuale ale evoluţiei avifaunei din R.B.D.D., An. Şt. Inst. "Delta Dunării", p. 119-121.
    84. Marinov, M., Hulea, D., 1996, Dinamica coloniilor mixte de cormorani şi stârci din Delta Dunării, în perioada 1959-1995, An. Şt. Inst. Delta Dunării, Tulcea, p. 211-226.
    85. Marinov, M., Hulea, D., 1999, Stârcul de cireadă /Bubulcus ibis, o nouă specie cuibăritoare în Delta Dunării. Analele ICPDD Tulcea, vol., p. 32-33.
    86. Mătieş, M.,1977, Date asupra avifaunei Deltei Dunării, complexului lagunar Razelm şi Dobrogei maritime /perioada 1957-1973-. Peuce, vol.5, p. 411-418.
    87. Meiţă, P., 1995, Culic cu cioc subţire în Deltă. Bul. Inf. SOR, nr. 1.
    88. Meiţă, L., Ceico, T., 1997, Pescăruşul cu cap negru -Larus melanocephalus- cuibăreşte din nou în Delta Dunării. Analele Banatului, şt., nat, 3: 253-254.
    89. Mestecăneanu, A., Conete, Maria, Gava, R. -2003-: Data on Anseriformes Presence on Piteşti Lake in Winter of 2002-2003, Studies and Communications, Natural Science series, Vol. VI, Satu Mare County Museum.
    90. Mitruly Aniko, 2002, Avifauna bazinelor acvatice antropice din Podişul Târnavelor, Cluj- Napoca.
    91. Moldovan, I., Szabo. J., jr., Zeitz, R., 1995, Chettuşia leucura - o nouă apariţie în România, Milvus, vol. 2, nr. 1 p.3.
    92. Munteanu, D., 2004, Ariile de Importanţă Avifaunistică din România, Ed. Alma Mater, Cluj- Napoca
    93. Munteanu, D., 1959, Raţa cu cap alb, Vân. Pesc. Sport. no. 4. p. 21-22.
    94. Munteanu D., 2000. Avifauna bazinului montan al Bistriţei Moldoveneşti. Editura Alma Mater. Cluj Napoca: 230-232
    95. Munteanu D., Papadopol A., Weber P., 2002. Atlasul păsărilor clocitoare din România. Ediţia a II-a. Cluj-Napoca.
    96. Munteanu, D., 1967, Cercetări asupra hranei egretei mici -Egretta garzetta L- Ocrot. Nat., t. 11, nr. 2. p. 235-240
    97. Munteanu, D., 1989. România, în: Important Bird Areas in Europe, ICBP, Cambridge.
    98. Munteanu, D., 1995, Current status of the White- headed Duck in România. Thereatened Waterfowl Research Group Newsletter, no. 7. May 1995, p.7-8.
    99. Munteanu, D., 1997, Sturnus roseus în: The EBCC Atlas of European Breeding Birds, ed. W. Hagemeijer şi M. Blair, London, p. 691.
    100. Munteanu, D., 2000, România în: Heath M.F., Evans M.I. eds. Important Bird Areas in Europe, Bird Life Internaţional, Cambridge, vol. II, p. 481-501.
    101. Munteanu, D., 2001, Dicţionar poliglot al speciilor de păsări din România, Ed. III. Publicaţiile Soc. Ornit. Române, nr. 1, p. 10.
    102. Munteanu, D., 2009, Păsări rare, vulnerabile şi periclitate în România, Ed. Alma Mater Cluj-Napoca
    103. Munteanu, D., Weber, P., Szabo, J., Gogu-Bogdan, M., Marinov, M., 1991, A note on the present status of geese in România, Ardea, 79, p.165-166
    104. Munteanu, D., Ranner. A., 1997. Egretta alba, în The EBCC Atlas of European Breeding Birds. ed. W. Hagemeijer, M. Blair. London, p. 49.
    105. Munteanu, D., Weber. P., Papadopol, A.,2002, Atlasul provizoriu al păsărilor clocitoare din România, Ed. II. Publicaţiile SOR nr. 15, Cluj.
    106. Onea, N., 1997, Contribuţii aduse la cunoaşterea ornitofaunei din zona bălţii Vlădeşti, judeţul Galaţi, An. Banatului; Şt. Nat, 3, p. 145-148.
    107. Papadopol, A., 1963, Cercetări asupra păsărilor de pe litoralul Mării Negre şi lacurile litorale Dobrogea, S.Ş.B., Corn. de Zoologie, vol. 2. p. 159-181.
    108. Papadopol, A., 1970, Date noi cu privire la fauna de păsări din Dobrogea şi Delta Dunării, Corn. Zoologie, p. 219-230.
    109. Papadopol, A., 1979, Contribution a la connaissance de l'avifaune des departements d'Argeş et de Dîmboviţa. Trav. Mus. Hist. Nat. "Gr. Antipa", 20, p. 401-422.
    110. Papadopol, A., 1989, L'avifaune de la zone des cours inferieurs des rivieres Argeş, Dâmboviţa, Neajlov et de leurs affluents /Roumania; dynamique saison-niere et aspects ecologiques, Trav. Mus. Hist. Nat. "Gr. Antipa". vol. 30, p. 317-334.
    111. Papadopol, A., Petrescu Angela, 1995, Lacustrine and Forest Complex Comana /România, a very Important Area in the Avifauna dynamics, Trav. Mus. Hist. Nat. "Gr. Antipa", voi. 35, p. 609-626.
    112. Paspaleva Maria, Kiss. J.B., Tălpeanu, M., 1985, Les oiseaux coloniaux dans le Delta du Danube, Trav. Mus. Hist. Nat. "Gr. Antipa", vol. 27, p. 289-304.
    113. Paşcovschi, S., 1959. Câteva observaţii asupra unor păsări răpitoare din fauna ţării noastre, Vân. Pesc.sport., no. 3. p.7-8.
    114. Petrescu Angela, 1998, Unele aspecte privind avifauna pădurilor din Dobrogea de Sud, Armonii Naturale, Museum Arad, vol. 2, p. 71-92.
    115. Pârvu C., 2001. Ecologie generală. Editura tehnică. Bucureşti.
    116. Petrescu, E, 1999, Acvila ţipătoare mare /Aquila clanga, în Delta Dunării, Bul. AIA /Soc. Ornit. Română, nr. 8, p. 4.
    117. Polis Rozalia, 1973, Colonii de ardeidae din nord-vestul României, Nymphaea, p. 41-69.
    118. Puşcariu, V., Filipaşcu, A.,1975, The situation of birds of prey in România, 1970-1974, World Conf. Birds Prey, Vienna, p. 148-152.
    119. Radu D., 1960. Instinctul reproducerii la păsări. Editura Ştiinţifică. Bucureşti.
    120. Radu, D., 1977. Păsările lumii. Ed. Albatros. Bucureşti.
    121. Radu D., 1983. Mic atlas ornitologic. Păsările lumii. Editura Albatros. Bucureşti
    122. Radu, D., 1984. Păsările în peisajele României. Ed. Sport-Turism. Bucureşti.
    123. Radu, D.1979, Păsările din Delta Dunării, Bucureşti.
    124. Radu. D., 1994, Trei mari dispăruţi, Vânăt. pesc. rom., nr. 2, p. 22.
    125. Radu, D., Tălpeanu, M., Nadra. E., 1962, Date certe asupra cuibăritului Vulturului pescar /Pandion haliaetus în RPR, Corn. Acad. R.P.R., vol. 13, nr. 3, p. 353-357.
    126. Ridiche Mirela. 2001, Consideraţii ecologice asupra avifaunei acvatice din bazinele piscicole de la Dunăreni-Bistreţ. Oltenia, St. eoni., Şt. nat., vol.,17, 127-130.
    127. Roberts, J., 2000, România. A Bird-watching and wildlife Guide, Burton expeditions, Bruton.
    128. Rudescu, L., 1960, Călifarul alb, Vânăt. Pese. Sport., no. 10, p. 12-13.
    129. Schmitz. M., Legge. H., Sudfeldt, C. 2001. Fruhjahrdurchzug und Brutvor-kommen der Wasser- und Watvogel im Lagunegebiet Razim-Sinoie an der Ostrumanischen Schwarzmeerkuste. Vogelwele, vol. 122, p. 295-328.
    130. Stănescu, D., 1969, Observaţii asuprii speciilor Recurvirostra avosetta L. 1758 / ciocîntors şi Stema hirundo L. 1758 /chiră într-o colonie mixtă. Ocrot. Nat., t. 13. nr. l, p. 73-82.
    131. Stugren B., 1982. Bazele ecologiei generale. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. Bucureşti: pag. 187-190.
    132. Szombath, Z., 1991, O colonie la Şăulia de Câmpie, jud. Mureş, Bul. Inf. SOR. no.1.
    133. Tălpeanu M., 1969. Cuiburi şi ouă. Editura ştiinţifică. Bucureşti.
    134. Tălpeanu, M., 1966, Les Falconiformes de Roumanie. Trav. Mus Hist Nat. Gr. Antipa, 6, p. 329-338.
    135. Tălpeanu, M.,1969, Raţa arămie /Oxyura leucocephala, pasăre rară în România, Rev. muzeelor, no. 3, p. 256-257.
    136. Tălpeanu, M., 1970, Les anseriformes de Roumanie /Nidification, Hivernage, Trav. Mus. Hist. Nat. "Gr. Antipa", vol. 10, p. 295-305.
    137. Tălpeanu. M., Paspaleva Maria, 1971. Branta ruficollis în România, Ocrot. Nat, voi. 15, p. 161-164.
    138. Tucker, G. M., Heath, M.F. Ed 1994, Bird in Europe. Their Conservation Status. BirdLife Conservation Series. No 3, Cambridge.
    139. Vâlcu, M., 2002, Evaluarea structurii şi rolului asociaţiei de păsări din complexul: Insula Mică a Brăilei - Fundul Mare, Teză de doctorat.
    140. Ward, J., M., Hagemeijer, Michael, J., Blair, 1997: The EBCC Atlas of European Breeding Birds: Their distribution and abundance, T&AD Poyser, London.
    141. Weber, P., 1996, Bestandserfassung, Bestand und Brutergebnisse des Weibstorch in Rummnien in den Jahren 1994 und 1995, Proc. Internat. Sympos. On White Stork, Hamburg, p. 231-235.
    142. Weber, P., 2000, Aves Histriae, Avifauna zonei Histria. Ed. Aves.
    143. Zubakin, V. A., 1988, Larus melanocephalus Temmink, 1820, Ptiţî SSSR, Ceaikovie, red.: V. D. Ilicev şi V. A. Zubakin, Moskva, p. 77-85.
    144. *** http://www.birdlife.org/datazone/index.html
    145. *** http://www.pronatura.ro/legi/ramsar.html
    146. *** BirdsintheEuropeanUnion: http://www.birdlife.org/action/science/species/birds_in_europe/birds_in%20_the_eu.pdf;
    147. *** DirectivaPăsări2009/147/CE: http://ec.europa.eu/environment/nature/legislation/birdsdirective/
    148. *** Legea nr. 13/1993, Convenţia Berna:http://biodiversitate.mmediu.ro/implementation/legislaie/legislai-naional/legislaţie-biodiversitate/Legea_nr._13-1993.rtf/; http://biodiversitate.mmediu.ro/implementation/legislaie/legislaie-naional/legislaţie- biodiversitate/l egea_nr.13-1998_priind_speciile_migratoareCMS_.doc/;
    149. *** Legea nr. 407/2006 cu completări - Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic: http://www.mmediu.ro/beta/wp-content/uploads/2012/08/2012-08- 01_legislaţie_protecţia_naturii_l egea407din2006, legeavanatorii.pdf
    150. *** O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitate; http://www.mmediu.ro/legislaţie/acte_normative/protecţia_naturii/biodiversitate/57-49.pdf.

    Referinţe privind studiul florei şi vegetaţiei din zona lacurilor Argeş
    – Valeriu Alexiu, Cormoflora judeţului Argeş, Editura Ceres, Bucureşti, 2008
    – Vasile Ciocârlan, Flora ilustrată a României, Editura Ceres, Bucureşti 1988
    – Gh. Turcu, Flora şi vegetaţia regiunii deluroase dintre Argeş şi Râul Doamnei-Teze doctorat, 1970;
    – C. Barbulescu, Studiul pajiştilor naturale de deal dintre Argeş şi Dâmboviţa, 1957, Lucrările Ştiinţifice, Institutul Agronomic "Nicolae. Bălcescu", Bucureşti.
    – Popescu Aurel, Sanda Vasile., Doltu M.I., Nedelcu George, Vegetaţia Câmpiei Munteniei, Muzeul Brukenthal, Studii şi Comunicări, Sibiu,1984;

    8. ANEXE    ANEXA 1

        la Planul de management
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 2

        la Planul de management
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 3

        la Planul de management
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 4

        la Planul de management
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 5

        la Planul de management
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 6

        la Planul de management
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 7

        la Planul de management
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 8

        la Planul de management
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 9

        la Planul de management
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 10

        la Planul de management
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 11

        la Planul de management
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 12

        la Planul de management
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 13

        la Planul de management
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 14

        la Planul de management
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 15

        la Planul de management
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 16

        la Planul de management
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 17

        la Planul de management
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 18

        la Planul de management
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 19

        la Planul de management
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 20

        la Planul de management
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 21

        la Planul de management
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 22

        la Planul de management
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 23

        la Planul de management
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 24

        la Planul de management
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 25

        la Planul de management
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 26

        la Planul de management
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 27

        la Planul de management
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 28

        la Planul de management
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 29

        la Planul de management
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 30

        la Planul de management
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 31

        la Planul de management
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 32

        la Planul de management
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 33

        la Planul de management
 (a se vedea imaginea asociată)


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulament