────────── Aprobat prin Ordinul nr. 1.187 din 27 iunie 2016, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 794 din 10 octombrie 2016────────── CUPRINS CAPITOLUL 1. INTRODUCERE ŞI CONTEXT 1.1. Scurtă descriere a planului de management 1.2. Scurtă descriere a ariei naturale protejate 1.3. Cadrul legal referitor la aria naturală protejată şi la elaborarea planului de management 1.4. Procesul de elaborare a planului de management 1.5. Istoricul revizuirilor şi modificărilor planului de management 1.6. Procedura de modificare şi actualizare a planului de management 1.7. Procedura de implementare a planului de management CAPITOLUL 2. DESCRIEREA ARIEI NATURALE PROTEJATE 2.1. Informaţii generale 2.1.1. Localizarea ariei naturale protejate 2.1.2. Limitele ariei naturale protejate 2.1.3. Zonarea internă a ariei naturale protejate 2.1.4. Suprapuneri cu alte arii naturale protejate 2.2. Mediul abiotic 2.2.1. Geologie 2.2.2. Geomorfologie 2.2.3. Hidrologie 2.2.4. Clima 2.2.5. Soluri 2.3. Mediul biotic 2.3.1. Ecosisteme 2.3.2. Habitatele şi speciile de plante de interes comunitar 2.3.3. Fauna de interes conservativ 2.4. Informaţii socio-economice şi culturale 2.4.1. Comunităţile locale şi factorii interesaţi 2.4.2. Utilizarea terenurilor 2.4.3. Situaţia juridică a terenurilor 2.4.4. Impactul antropic în aria naturală protejată CAPITOLUL 3. EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR ŞI HABITATELOR 3.1. Evaluarea stării de conservare a habitatelor de interes conservativ şi măsurile de conservare propuse 3.2. Evaluarea stării de conservare a speciilor de interes conservativ 3.2.1. Evaluarea stării de conservare pentru speciile de mamifere de interes comunitar 3.2.2. Evaluarea stării de conservare pentru speciile de nevertebrate de interes comunitar 3.2.3. Evaluarea stării de conservare pentru speciile de amfibieni şi reptile 3.2.4. Evaluarea stării de conservare pentru speciile de peşti CAPITOLUL 4. SCOPUL ŞI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT 4.1. Scopul planului de management 4.2. Obiective generale şi specifice 4.2.1. Obiective generale 4.2.2. Obiective specifice CAPITOLUL 5. PLANUL DE ACTIVITĂŢI-ACŢIUNI ŞI MONITORIZAREA ACESTORA 5.1. Planul de activităţi 5.2. Resurse şi buget CAPITOLUL 6. BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ ANEXE Anexa nr. 1. Harta localizării ROSCI0032 Anexa nr. 2. Harta geologică Anexa nr. 3. Harta hipsometrică Anexa nr. 4. Harta pantelor Anexa nr. 5. Harta expoziţiei versanţilor Anexa nr. 6. Harta solurilor Anexa nr. 7. Distribuţia habitatelor de interes comunitar Anexa nr. 8. Distribuţia speciilor de nevertebrate de interes comunitar Anexa nr. 9. Distribuţia speciilor de peşti de interes comunitar Anexa nr. 10. Distribuţia speciilor de amfibieni şi reptile de interes comunitar Anexa nr. 11. Distribuţia speciilor de mamifere de interes comunitar CAP. 1 INTRODUCERE ŞI CONTEXT 1.1. Scurtă descriere a planului de management Realizarea planului de management al Sitului Natura 2000 ROSCI0032 şi al Rezervaţiei Naturale Cheile Rudăriei este cerinţă obligatorie a convenţiei de custodie semnată de către custodele sitului Natura 2000, Centrul pentru Protecţia Mediului şi a Bunurilor Culturale din cadrul Universităţii Eftimie Murgu, şi Ministerul Mediului şi Pădurilor. Planul a fost elaborat în cadrul proiectului Elaborarea Planului de Management al ariei protejate Cheile Rudăriei, Cod SMIS - CSNUMĂR 36427. Planul de management este un document oficial al unui proces de management continuu, capabil să asigure gospodărirea eficientă şi adaptativă a ariei naturale protejate pentru care a fost elaborat. Obligativitatea elaborării planului de management, conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, îi aparţine custodelui. Planul de Management se avizează de către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, respectiv de către structurile din subordinea acesteia, după caz, şi se aprobă prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor, cu avizul autorităţilor publice interesate. În situaţia în care planurile de management sunt elaborate în cadrul unor proiecte cu finanţare naţională/europeană, acestea pot fi elaborate şi de către alte entităţi şi însuşite de către custozi. Prezentul plan de management a fost elaborat de către SC EPMC Consulting SRL în cadrul contractului Servicii de elaborare Plan de Management şi realizare studii premergătoare: inventariere, evaluare, statut de conservare, elaborare măsuri de conservare. Măsurile prevăzute în prezentul plan de management au ca scop asigurarea unui statut favorabil de conservare pentru speciile şi habitatele de interes comunitar prezente în sit şi ţin cont de condiţiile economice, sociale şi culturale ale comunităţii locale, precum şi de particularităţile regionale şi locale ale zonei, prioritate având însă obiectivele de conservare ce au stat la baza desemnării ariei protejate, respectiv habitatele şi speciile de interes comunitar prezente în sit, patrimoniul cultural local. Respectarea planului de management şi a regulamentului este obligatorie pentru administratorii ariilor naturale protejate, pentru autorităţile care reglementează activităţi pe teritoriul ariilor naturale protejate, precum şi pentru persoanele fizice şi juridice care deţin sau care administrează terenuri şi alte bunuri sau care desfăşoară activităţi în perimetrul şi în vecinătatea ariei naturale protejate. Ulterior aprobării prezentului plan, autorităţilor administraţiei publice locale le revine obligaţia actualizării documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi a documentaţiilor de urbanism, în sensul integrării prevederilor referitoare la aria naturală protejată de interes naţional şi comunitar în cuprinsul acestora. Elaborarea şi revizuirea documentaţiilor de amenajarea teritoriului şi urbanism se va face cu avizul custodelui ariei naturale protejate. Având în vedere că teritoriul vizat este încadrat simultan în arii protejate de categorii diferite - sit de importanţă comunitară, rezervaţie naturală - prezentul plan de management este integrat, urmărind asigurarea stării de conservare favorabile a obiectivelor de conservare ale tuturor celor trei categorii de arii naturale protejate. Durata de implementare a prezentului PM este de 5 ani de la aprobarea acestuia. 1.2. Scurtă descriere a ariei naturale protejate Aria naturală Cheile Rudăriei are statut de protecţie atât la nivel naţional, cât şi la nivel comunitar: - La nivel naţional: Rezervaţia naturală Cheile Rudăriei, cod 2303 Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate; – La nivel comunitar: Sit Natura 2000 Cheile Rudăriei, cod ROSCI0032, instituit prin Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările şi completările ulterioare. Aria protejată este în custodia Centrului pentru Protecţia Mediului şi a Bunurilor Culturale din cadrul Universităţii Eftimie Murgu din Reşiţa. Din punct de vedere administrativ, aceasta aparţine localităţii Eftimie Murgu, judeţul Caraş Severin. Cât priveşte statutul juridic al terenului, acesta este în proprietatea statului român, 94% din teritoriu fiind administrat de RNP Romsilva - OS Bozovici, UP V Rudăria, parcelele 1-53, 144, 145, 152 şi 154, respectiv 6% de către Primăria Eftimie Murgu, respectiv păşunile şi păşunile împădurite. Tabel nr. 1 Tipuri de habitate prezente în sit conform formularului standard Natura 2000, 2011
┌─────┬─────────────────┬──┬───────────┐
│Cod │Denumire habitat │% │Observaţie │
├─────┼─────────────────┼──┼───────────┤
│ │Comunităţi │ │ │
│ │rupicole │ │Neconfirmat│
│6110*│calcifile sau │1 │în sit în │
│ │pajişti │ │anul 2014 │
│ │bazifite din │ │ │
│ │Alysso-Sedion │ │ │
│ │albi │ │ │
├─────┼─────────────────┼──┼───────────┤
│ │Păduri de │ │ │
│9180*│Tilio-Acerion pe │ │ │
│ │versanţi abrupţi,│10│ │
│ │grohotişuri, │ │ │
│ │ravene │ │ │
├─────┼─────────────────┼──┼───────────┤
│ │Păduri ilirice de│ │ │
│91K0 │Fagus sylvatica │ │Neconfirmat│
│ │(Aremonio-Fagion)│84│în sit în │
│ │ │ │anul 2014 │
├─────┼─────────────────┼──┼───────────┤
│ │Versanţi stâncoşi│ │ │
│8210 │cu vegetaţie │ │Neconfirmat│
│ │chasmofitică pe │1 │în sit în │
│ │roci calcaroase │ │anul 2014 │
└─────┴─────────────────┴──┴───────────┘
Tabel nr. 2 Specii de plante enumerate în anexa II a Directivei nr. 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de faună şi floră sălbatică
┌─────┬─────┬──────────────────────────┐
│Nr. │ │ │
│crt. │Cod │Specie │
├─────┼─────┼──────────────────────────┤
│1. │4066 │Asplenium adulterinum │
└─────┴─────┴──────────────────────────┘
Tabel nr. 3 Specii de amfibieni şi reptile enumerate în anexa II a Directivei nr. 92/43/CEE
┌──────┬──────┬────────────────────────┐
│Nr. │ │ │
│crt. │Cod │Specie │
├──────┼──────┼────────────────────────┤
│1. │1217 │Testudo hermani │
└──────┴──────┴────────────────────────┘
Tabel nr. 4 Specii de peşti enumerate în anexa II a Directivei nr. 92/43/CEE
┌─────┬─────┬─────────────────────────┐
│Nr. │ │ │
│crt. │Cod │Specie │
├─────┼─────┼─────────────────────────┤
│1. │1138 │Barbus meridionalis │
└─────┴─────┴─────────────────────────┘
Tabel nr. 5 Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei nr. 92/43/CEE
┌────┬────┬────────────────────────────┐
│Nr. │ │ │
│crt.│Cod │Specie │
├────┼────┼────────────────────────────┤
│1. │1088│Cerambix cerdo │
├────┼────┼────────────────────────────┤
│2. │1093│Austropotamobius torrentium │
└────┴────┴────────────────────────────┘
1.3. Cadrul legal referitor la aria naturală protejată şi la elaborarea planului de management Elaborarea planului de management a ţinut cont de prevederile actelor normative relevante, aflate în vigoare la data elaborării acestuia, respectiv: a) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare; b) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare; c) Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările şi completările ulterioare; d) Ordinul ministrului mediului şi schimbărilor climatice nr. 1052/2014 privind aprobarea Metodologiei de atribuire în administrare şi custodie a ariilor naturale protejate, cu modificările ulterioare. e) Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare; f) Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 3836/2012 privind aprobarea Metodologiei de avizare a tarifelor instituite de către administratorii/custozii ariilor naturale protejate pentru vizitarea ariilor naturale protejate, pentru analizarea documentaţiilor şi eliberarea de avize conform legii, pentru fotografiatul şi filmatul în scop comercial; g) Legea nr. 101/2011 pentru prevenirea şi sancţionarea unor fapte privind degradarea mediului, republicată; h) Ordinul ministrului mediului şi ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 203/14/2009 privind Procedura de stabilire a derogărilor de la măsurile de protecţie a speciilor de floră şi faună sălbatice; i) Ordinul ministrului mediului nr. 464/2009 pentru aprobarea Normelor tehnice privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor de control şi inspecţie în domeniul protecţiei mediului, cu modificările şi completările ulterioare; j) Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 410/2008 pentru aprobarea Procedurii de autorizare a activităţilor de recoltare, capturare şi/sau achiziţie şi/sau comercializare, pe teritoriul naţional sau la export, a florilor de mină, a fosilelor de plante şi fosilelor de animale vertebrate şi nevertebrate, precum şi a plantelor şi animalelor din floră şi, respectiv, faună sălbatice şi a importului acestora, cu modificările şi completările ulterioare; k) Ordinul ministrului mediului nr. 979/2009 privind introducerea de specii alohtone, intervenţiile asupra speciilor invazive, precum şi reintroducerea speciilor indigene prevăzute în anexele nr. 4A şi 4B la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, pe teritoriul naţional. a) Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; b) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 139/2005 privind administrarea pădurilor din România, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 38/2006, cu modificările şi completările ulterioare; c) Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 1540/2011 pentru aprobarea Instrucţiunilor privind termenele, modalităţile şi perioadele de colectare, scoatere şi transport al materialului lemnos, cu modificările şi completările ulterioare; d) Legea nr. 171/2010 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice, cu modificările şi completările ulterioare; e) Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 3814/2012 pentru aprobarea Normelor tehnice privind modificarea prevederilor amenajamentelor silvice şi schimbarea categoriei de folosinţă a terenurilor din fondul forestier, cu modificările şi completările ulterioare. f) Legea nr. 100/2010 privind împădurirea terenurilor degradate. a) Legea nr. 407/2006 vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic, cu modificările şi completările ulterioare; b) Hotărârea Guvernului nr. 1679/2008 privind modalitatea de acordare a despăgubirilor prevăzute de Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, precum şi obligaţiile ce revin gestionarilor fondurilor cinegetice şi proprietarilor de culturi agricole, silvice şi de animale domestice pentru prevenirea pagubelor. a) Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi al ministrului mediului şi pădurilor nr. 44/1195/2011 pentru aprobarea Normelor privind accesul la resursele acvatice vii din domeniul public al statului în vederea practicării pescuitului comercial în habitatele piscicole naturale din ariile naturale protejate, cu modificările şi completările ulterioare; b) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 317/2009, cu modificările şi completările ulterioare; c) Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi ministrului mediului şi pădurilor nr. 159/1266/2011 privind aprobarea condiţiilor de practicare a pescuitului recreativ/sportiv, regulamentului de practicare a pescuitului recreativ/sportiv şi modelelor permiselor de pescuit recreativ/sportiv în ariile naturale protejate. a) Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; b) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 86/2014, cu modificările şi completările ulterioare; c) Hotărârea Guvernului nr. 1064/2013 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, cu modificările şi completările ulterioare; d) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015 - 2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 104/2015, cu modificările şi completările ulterioare; e) Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, ministrului mediului, apelor şi pădurilor şi al preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 352/636/54/2015 pentru aprobarea normelor privind ecocondiţionalitatea în cadrul schemelor şi măsurilor de sprijin pentru fermieri în România, cu modificările şi completările ulterioare. a) Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, cu modificările şi completările ulterioare. a) Hotărârea Guvernului nr. 493/2004 privind aprobarea Metodologiei privind monitorizarea monumentelor istorice înscrise în Lista patrimoniului mondial şi a Metodologiei privind elaborarea şi conţinutul - cadru al planurilor de protecţie şi gestiune a monumentelor istorice înscrise în Lista patrimoniului mondial; b) Hotărârea Guvernului nr. 1268/2010 privind aprobarea Programului de protecţie şi gestiune a monumentelor istorice înscrise în Lista patrimoniului mondial UNESCO, cu modificările şi completările ulterioare; c) Ordonanţa Guvernului nr. 43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; d) Ordonanţa Guvernului nr. 47/2000 privind stabilirea unor măsuri de protecţie a monumentelor istorice care fac parte din Lista patrimoniului mondial; e) Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. a) Hotărâre Guvernului nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe, cu modificările şi completările ulterioare; b) Ordinul ministrului mediului şi pădurilor, ministrului administraţiei şi internelor, ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi ministrului dezvoltării regionale şi turismului nr. 135/76/84/1284/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice şi private; c) Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potenţiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar. a) Legea nr. 86/2000 pentru ratificarea Convenţiei privind accesul la informaţie, participarea publicului la luarea deciziei şi accesul la justiţie în probleme de mediu, semnată la Aarhus la 25 iunie 1998 b) Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, cu modificările şi completările ulterioare; c) Hotărârea Guvernului nr. 878/2005 privind accesul publicului la informaţia privind mediul, cu modificările şi completările ulterioare. a) Directiva nr. 2009/147/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice; b) Directiva nr. 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de floră şi faună sălbatice. 1.4. Procesul de elaborare a planului de management În procesul de elaborare a planului de management s-a avut în vedere faptul că buna administrare a sitului şi a rezervaţiei sunt influenţate decisiv de acurateţea, complexitatea, relevanţa şi operaţionalitatea planului de management realizat. Prezentul planul de management se bazează fundamental pe rezultatele studiilor realizate în cadrul proiectului "Elaborarea Planului de management al ariei protejate Cheile Rudăriei". Astfel au fost realizate următoarele studii care au stat la baza întocmirii planului de management: - Inventarierea şi cartarea habitatelor; – Inventarierea şi cartarea speciilor; – Inventarierea şi cartarea factorilor antropici şi de impact din aria protejată şi din vecinătate; – Evaluarea stării de conservare a speciilor şi habitatelor; – Elaborarea bazei de date GIS. Planul de Management a fost conceput ca un instrument care va permite asigurarea prezenţei şi conservării, în condiţii optime, ale habitatelor şi speciilor ce au determinat individualizarea acestei zone ca Sit de Interes Comunitar, respectiv a celor ce au fost identificate suplimentar în cadrul studiilor menţionate anterior. S-a urmărit ca acesta să furnizeze custodelui, administraţiilor publice interesate precum şi altor factori interesaţi, indicaţii precise pentru un management sustenabil performant şi pentru menţinerea sau îmbunătăţirea stării de conservare a speciilor şi habitatelor din interiorul ariei protejate. O atenţie deosebită a fost acordată şi individualizării posibilelor forme de utilizare a teritoriului compatibile cu scopul de conservare a habitatelor şi speciilor protejate. Pe toată durata elaborării Planului de Management, au existat consultări permanente cu factori interesaţi locali publici şi privaţi, cu scopul de a prezenta şi a face cunoscută activitatea şi rezultatele etapizate ale elaborării Planului de Management, au fost solicitate opiniile actorilor locali cu privire la diversele măsuri ce urmează a fi adoptate în scopul rezolvării problematicilor existente şi informaţii referitoare la percepţia şi nevoile populaţiei pentru a crea posibilitatea adoptării de reguli comune acceptate de comunitate în vederea realizării obiectivelor de conservare şi protecţie. Planul de Management a fost agreat de către factorii interesaţi datorită în primul rând abordării participative care s-a manifestat pe tot parcursul elaborării planului. Acordul factorilor interesaţi a fost obţinut în cadrul consultărilor publice organizate. 1.5. Istoricul revizuirilor şi modificărilor planului de management Până în prezent, pentru situl NATURA 2000 ROSCI0032 şi pentru Rezervaţia Naturală Cheile Rudăriei nu a fost elaborat un plan de management. 1.6. Procedura de modificare şi actualizare a planului de management Elaborarea Planului de management s-a realizat în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare. Revizuirea acestui Plan de management se va face la fiecare 5 ani de la aprobarea lui. Luând în considerare influenţa factorilor antropici şi naturali, se impune adoptarea unui management adaptativ pentru a putea fi acceptate cu uşurinţă deciziile necesare în astfel de condiţii. Planul de management este conceput în vederea definirii principalelor direcţii de acţiune, astfel încât, pe termen lung, să se poată realiza principalele obiective ale sitului Natura 2000. Acesta cuprinde prevederi care iau în considerare factorii ce ar putea schimba situaţia actuală, permiţând astfel o flexibilitate în luarea deciziilor, fără a compromite obiectivul principal, acela de conservare a habitatelor naturale şi a speciilor de floră şi faună de interes comunitar şi/sau naţional. 1.7. Procedura de implementare a planului de management După elaborarea participativă şi aprobarea planului de management, se va trece la implementarea acestuia. Pentru aceasta, pe baza planului de management aprobat, se va elabora în fiecare an un plan de lucru care să detalieze acţiunile cuprinse în planul de management şi să permită realizarea efectivă a obiectivelor specifice. Planul de lucru anual se elaborează de către custode şi are drept scop punerea în practică a planului de management pentru fiecare acţiune în parte, precum şi reanalizarea şi actualizarea, acolo unde este cazul, a unor prevederi cuprinse în planul de management, a unor priorităţi sau termene. Prin prezentarea planului de lucru anual factorilor interesaţi, se va realiza consultarea referitoare la modul de punere în aplicare a planului de management, a oportunităţii unor modificări, respectiv a gradului de implicare a fiecărei instituţii pentru implementarea acţiunilor şi atingerea obiectivelor. CAP. 2 DESCRIEREA ARIEI NATURALE PROTEJATE 2.1. Informaţii generale 2.1.1. Localizarea ariei naturale protejate Cheile Rudăriei reprezintă o parte integrantă a Munţilor Almăjului care la rândul lor sunt o unitate geologică şi morfologică a Munţilor Banatului. Prin denumirea de Cheile Rudăriei se înţelege de fapt un areal din spaţiul montan al Almăjului care se suprapune cursului de apă al Pârâului Rudăriei acolo unde acesta debuşează din spaţiul montan spre Depresiunea Almăjului sau Bozovici. Harta localizării generale a sitului este prezentată în Anexa nr. 1. 2.1.2. Limitele ariei naturale protejate Limita ariei naturale poate fi urmărită de-a lungul unei linii neregulate ce uneşte o serie de interfluvii şi vârfuri: din comuna Eftimie Murgu limita urcă pe versantul drept al cheilor până în vârful ce domină abruptul de la Faţa Guniştii, apoi mai departe pe interfluviu văii până la vârful Rudina Mare, continuă mai apoi până în apropiere vârful Dealul Prislop, pe care nu îl atinge, coboară apoi pe valea de sub vârful amintit anterior până în albia pârâului Rudăria, continua cca 1 km în aval de-a lungul albiei, urcă apoi pe versantul drept până sub vârful Marinovacea, coboară apoi de-a lungul văii ce curge pe sub vârful Cioaca Mare de 710 m., iar pe sectorul abrupturilor din chei limita urcă pe interfluviul stâng al văii pe care îl urmăreşte până la intrarea în satul Eftimie Murgu unde arealul sitului se închide. 2.1.3. Zonarea internă a ariei naturale protejate În cadrul siturilor Natura 2000 nu se prevede zonare internă, însă măsurile de management pot duce la apariţia unor zone cu anumite restricţii sau permisivităţi în ceea ce priveşte formele de utilizare a teritoriului cu scopul de conservare a habitatelor şi speciilor protejate. În cazul ariei protejate analizate, suprafaţa redusă şi morfologia fac aproape inaccesibil teritoriul în cea mai mare parte, cu excepţia unei fâşii de 50 - 200 m de-a lungul drumului forestier, singurul vector de antropizare a zonei. Restricţiile de accesibilitate fac deci ca impactul antropic în aria protejată să fie foarte redus, astfel încât nu se impune instituirea de zone de restricţii pentru activităţile umane. 2.1.4. Suprapuneri cu alte arii naturale protejate Situl NATURA 2000 ROSCI0032 se suprapune parţial peste Rezervaţia Naturală Cheile Rudăriei. Tabel nr. 6 Suprapunere cu alte arii naturale protejate
┌─────┬────────────────────┬───────────┐
│ │ │Suprafaţă │
│Număr│Denumire │totală / │
│ │ │suprafaţă │
│ │ │de │
│ │ │suprapunere│
├─────┼────────────────────┼───────────┤
│1. │ROSCI0032 Cheile │290 ha / │
│ │Rudăriei │279,3 ha │
├─────┼────────────────────┼───────────┤
│2. │Rezervaţia naturală │298,7 ha/ │
│ │2303Cheile Rudăriei │279,3 ha │
└─────┴────────────────────┴───────────┘
2.2. Mediul abiotic 2.2.1. Geologie Geologia arealului studiat nu poate fi înţeleasă decât în contextul analizei în ansamblu a transformărilor structurale, petrografice şi tectonice suferite Munţii Banatului şi mai exact de Munţii Almăjului pe teritoriul cărora se integrează. Evoluţia geologică a acestui ansamblu a avut loc în strânsă legătură cu tectonica plăcilor şi microplăcilor implicate aici care au condiţionat formarea Autohtonului Danubian şi a Pânzei Getice, unităţi geostructurale şi tectonice în care se include tot spaţiul geografic al Munţilor Banatului. Atât din studiul hărţii geologice cu scara 1:200.000, a hărţilor topografice cu scara 1:25.000, dar şi în teren, se remarcă "discontinuitatea" tectonică Linia Rudăriei, numită şi "accident" tectonic ce apare înspre Nord-Vest la contactul dintre formaţiunile cristaline ale domeniului Danubian ce intră în componenţa Munţilor Almăj şi formaţiunile cristaline şi sedimentare ale Pânzei Getice ce formează fundamentul Depresiunii Almăj. Acest contact este marcat de o discontinuitate geologică manifestată în relief printr-un abrupt al Munţilor Almăjului spre Depresiunea Bozovici de 300-400 metri diferenţă de nivel. Aşa cum se va vedea ulterior, în partea de analiză morfografică şi morfometrică, acest fapt a avut un rol determinant în formarea sectorului de chei al văii Rudăria şi în morfologia reliefului rezervaţiei naturale pe ansamblu. Şisturile cristaline care alcătuiesc partea de Nord-Vest a Munţilor Almăjului, unde se include şi arealulul ariei protejate a Cheilor Rudăriei, aparţin Domeniului Danubian şi sunt compuse în principal din şisturi cristaline prehercinice. Şisturile cristaline s-au format în diverse cicluri geotectonice dar nu întotdeauna şi nu peste tot pot fi stabilite aceste cicluri. În cadrul Domeniului Danubian şisturile cristaline prehercinice au cea mai largă răspândire şi aparţin la două grupe: grupa şisturilor cristaline mezometamorfice şi grupa şisturilor cristaline epimetamorfice. Substratul arealului studiat este compus doar din cele care aparţin primei grupe şi anume a şisturilor cristaline mezometamorfice. Formaţiunile Autohtonului Danubian din zona Rudăria aparţin aşa numitei zone de Ielova care este compusă aici din paragnaise micacee şi şisturi micacee la care se adaugă gnaisele amfibolice şi şisturile amfibolice. Rolul contactului de pe linia tectonică a Rudăriei a fost deosebit implicând transformarea directă, prin metamorfism dinamic, şi indirectă, prin metamorfism de contact, a rocilor cuprinse de aici. Şisturile cristaline din apropierea contactului cu linia tectonice au suferit în ansamblu un metamorfism retrograd. Acesta este un proces metamorfic prin care şisturile cristaline se adaptează unor condiţii de metamorfism mai puţin intens decât cel care a determinat formarea lor iar aceste condiţii s-au realizat atunci când fruntea domeniului Danubian a intrat în contact cu formaţiunile cristaline ale Pânzei Getice. Aşadar avem de-a face aici cu un metamorfism dinamic, cauzat de stres intern localizat în roci). În urma comprimărilor şi a stresului intern foarte puternic dezvoltat în roci acestea s-au transformat; în arealul cheilor Rudăriei, pe versantul drept apar serpentinitele care provin din transformarea amfibolitelor în cadrul metamorfismului dinamic. Amploarea şi intensitatea comprimărilor poate fi observată în multe deschideri în versanţi practicate de-a lungul cheilor atunci când a fost executate lucrări pentru modernizarea şoselei. Se poate observa intensitatea deosebită a comprimărilor şi stresului la care au fost supuse rocile cristaline. Mai mult, comprimările dintre cele două unităţi geotectonice şi geostructurale au determinat aici apariţia unei reţele de fracturi şi fisuri care au afectat formaţiunile cristaline pe mari adâncimi. Aceste fracturi au permis migrarea magmei din adânc spre suprafaţă. Pe altele au fost injectate filoane de cuarţ şi pegmantite feldspatice. Contactul dintre magma şi rocile cristaline a determinat transformări ale acestora din urmă prin fenomenul de metamorfism de contact având ca rezultat formarea migmatitelor metablastice. Migmatitele metablastice au fost puse în evidenţă pe versantul drept al cheilor Rudăriei, pe o fâşie orientată Nord Est-Sud Vest localizată sub vârful Rudina Mare. Formarea reţelei de văi din Munţii Alamăjului şi implicit şi valea ce a dat naştere Cheilor Rudăriei este de vârstă relativ nouă, dar ordonarea în configuraţia actuală s-a făcut printr-o evoluţie îndelungată. Studiile au pus în evidenţă câteva etape de evoluţie importante. În timpul formării suprafeţei de nivelare superioare, exista o reţea veche care a suferit modificări importante provocate de fazele tectonice de mai târziu. Cele mai multe sectoare de văi s-au conturat în timpul perfectării celei de-a doua suprafeţe de nivelare, numită în Munţii Almăjului platforma Cârja. Ca urmare a scufundărilor din Depresiunea Bozovici din apropiere, cea ce a creat pentru spaţiul montan un potenţial de eroziune, râurile au început să sculpteze puternic în şisturile cristaline în tendinţa de a se racorda la altitudinea noului nivel de bază al depresiunii. Eroziunea intensă a continuat în toată perioada ce a urmat creionând încet aspectul cheilor. Cea mai importantă etapă în evoluţia văilor şi în modelarea cheilor s-a petrecut la finele Pliocenului şi începutul Cuaternarului, în Villafranchian, când pe fondul unui climat de tip mediteranean are loc debutul fazei orogenetice valahe care a produs cele mai mari ridicări tectonice în Carpaţi. Chiar dacă aici nu au fost înregistrate valori ale ridicărilor de 1000 m, cum s-a întâmplat în Meridionali, mişcările pe vertical de câteva sute de metri au fost suficiente pentru activarea faliei Linia Rudăriei, mărirea distanţei pe vertical între spaţiul montan şi depresiunea din apropiere şi ca urmare pentru crearea unui nou potenţial de eroziune al râurilor. Eroziunea deosebit de agresivă a ultimilor două milioane de ani a creat aspectul geomorfologic actual al văii cheilor Rudăriei. Harta geologică este prezentată în Anexa nr. 1. 2.2.2. Geomorfologie Analiza aspectelor morfografice şi morfologice reprezintă unul dintre cele mai importante aspecte pentru înţelegerea modului de formare şi al evoluţiei peisajului actual al cheilor. Privit în ansamblu relieful părţii nord-vestice a Munţilor Almăj este puternic influenţat de prezenţa accidentului tectonic Linia Rudăriei ce determină apariţia la contactul cu depresiunea Bozovici a unor versanţi destul de înclinaţi care domină depresiunea cu câteva sute de metri diferenţă altimetrică. Datorită acestei falii, morfologia bazinului hidrografic al văii Rudăria se modifică dinspre amonte spre aval. Dacă în partea superioară a bazinului indicatorii geomorfologici - hipsometria, energia reliefului, pantele versanţilor - au valori mai reduse pe măsura trecerii spre aval, în sectorul de chei, valorile cresc mult. Dacă în mod obişnuit în cadrul bazinelor hidrografice sectoarele din amonte sunt sectoarele cele mai dinamice în timp ce în aval spre zona de debuşare a văilor dinamica aproape se stinge în cazul văii Rudăria din punct de vedere al proceselor geomorfologice sectorul de chei este în momentul de faţă cel mai dinamic sector al întregului bazin hidrografic depăşind mult ca intensitate dinamica sectorului superior. Acest fapt se datorează aceleiaşi prezenţe a liniei tectonice care induce potenţialul ridicat de eroziune al râului aici la gura de debuşare a văii înspre depresiune. Dinamica văii influenţează puternic dinamica versanţilor. În sectorul cheilor apar numeroase abrupturi structurale şi petrografice naturale de menţionat fiind cele de sub Faţa Guniştei. Eroziunea determinată de apa din precipitaţii, eroziunea eoliană şi procesele periglaciare au sculptat pe versanţi forme de tipul stâlpilor, vâlcele scurte cu pantă mare şi caracter torenţial al scurgerii, cum ar fi sectorul de confluenţă a văii principale cu afluentul de dreapta înainte de localitatea Eftimie Murgu, precum şi forme pitoreşti cu aspect antropomorfic cum sunt stâncile Adam şi Eva. Morfografic versanţii văii în sectorul cheilor urmează acelaşi şablon; la partea superioară sunt mai slab înclinaţi deoarece interfluviile superioare ce mărginesc valea aparţin suprafeţei de nivelare a Almăjului. Gradat, pe măsură ce se coboară spre cursul văii înclinarea versanţilor creşte tot mai mult deoarece aceste suprafeţe sunt supuse direct acţiunii cursului de apă. Putem distinge astfel în cazul versanţilor două părţi cu o dinamică şi intensitate a proceselor diferite: partea superioară care începe de la circa 600 m şi continuă până pe cele mai înalte culmi, are o intensitate mai redusă a proceselor geomorfologice şi partea inferioară, sub 600 m, până în axul văii cu cea mai mare dinamică şi intensitate a proceselor geomorfologice. Procesele periglaciare produc cantităţi importante de gelifracte care fie acoperă parţial versanţii fie se acumulează la baza acestora sub forma trenelor de grohotiş. Gravitaţional, multe dintre aceste fragmente de rocă, cu dimensiuni foarte variate - de la câţiva cm diametru până la blocuri de 1-2 m, ajung în albia văii formând depozitele din albie. În urma analizei hărţii hipsometrice se constată prezenţa unor trepte de relief ce se încadrează între 334,4 m în zona de debuşare a văii spre localitatea Eftimie Murgu şi 898 m în extremitatea estică a arealului în Dealul Prislop. Analiza distribuţia fâşiilor altimetrice arată o echilibrare din punct de vedere al extinderii în suprafaţă a acestor fâşii. Treapta albiei cursului de apă se dispune între altitudinea cea mai redusă 334,4 m. şi 410 m., în acest ecart altimetric fiind cuprinsă suprafaţa albiei minore şi, acolo unde apare şi a albiei majore pe sectoare foarte restrânse. Următorul ecart este reprezentat de treaptă formelor de contact morfohidrodinamic acumulate la baza versanţilor şi care se dispun între 410 şi 430 m. Evidenţiată sub forma unor umeri de vale apare treapta de 400-450 m altitudine corespunzătoare suprafeţei de modelare numită în Munţii Almăjului platforma Caraşului. Resturile din această suprafaţă păstrate sub forma umerilor de vale apar în sectorul cheilor pe versantul drept, pe interfluviile de sub Faţa Guniştii şi pe interfluviile de pe versantul stâng localizate aproximativ în acelaşi areal ca şi cele de pe versantul drept. Cea mai extinsă treaptă altimetrică, între 550-800 m, corespunzătoare cu suprafaţa de nivelare Cârja se prezintă aici puternic fragmentată datorită eroziunii astfel că în afara unor interfluvii restrânse situate atât pe dreapta cât şi pe stânga văii treapta este integrate versanţilor. Ultimul ecart altimetric cuprins între 800-1000 m corespunzător primei suprafeţe de nivelare ocupă cele mai restrânse suprafeţe comparative cu celelalte trepte fiind localizată doar pe dreapta văii, pe interfluviul cuprins între vârful Rudina Mare şi Dealul Prislop. Restrângerea acesteia se explică prin intensitatea eroziunii şi dinamica deosebită pe care a avut-o valea în sectorul cheilor ceea ce a determina o reducere în suprafaţă accentuate a interfluviilor unde apărea suprafaţa nivelată. Se poate concluziona că treptele de relief se desfăşoară în patru planuri: primul plan cel al albiei minore, apoi planul suprafeţelor de contact morfohidrodinamic, urmează apoi planul versanţilor unde se localizează cele mai intense procese dinamice şi în final planul suprafeţelor de nivelare cu o funcţionalitate şi dinamică specific suprafeţelor slab înclinate. Harta hipsometrică este prezentată în Anexa nr. 3. Un al doilea indicator geomorfologic cantitativ important este energia reliefului, care prezintă diferenţele altimetrice pe verticală, rezultat al ratelor de adâncire a râului în timp. Cele mai mari valori înregistrate, aşa cum era de aşteptat, se află de-a lungul axului văii Rudăriei; valorile absolute ale energiei reliefului sunt de 325 m, iar cele relative de cca 160-170 m fapt care susţine dinamica accentuată a versanţilor în acest areal. Valori absolute mai reduse, în jurul a 250 m se înregistrează spre extremităţile arealului studiat atât pe partea dreaptă şi cât şi pe stânga văii, acolo unde versanţii intră în arealul suprafeţei nivelate înalte şi îşi reduc înclinarea. Unul dintre indicatorii care reflectă cel mai bine intensitatea şi dinamica proceselor geomorfologice îl reprezintă panta. Din analiza hărţii înclinării versanţilor se observă o distribuţie a valorilor unghiurilor de pantă în corelaţie cu ceilalţi indicatori geomorfologici; astfel cele mai mari valori se înregistrează în partea inferioară a versanţilor, parte a cărui dinamică este în legatură aproape directă cu dinamica albiei. În partea inferioară a versantului drept pe ecartul altitudinal de 400-450 m, sunt cele mai mari valori ce depăşesc 50 grade, fiind vorba de suprafeţele abrupte create în urma adâncirii albiei. Valori între 35-50 grade pe versantul drept apar cu o frecvenţă mare pe fâşiile de versanţi situate în intervalul altimetric 500-700 m, iar pe versantul stâng ocupă cu precădere intervalul altimetric 400-600 m. Comparativ cu versantul drept decalarea de pe versantul stâng apare ca urmare a înclinării generale mai reduse a întregii suprafeţe de versant. Valorile de 35-15 grade apar cu o frecvenţă mai mare în treimea superioară a versanţilor acolo unde unghiurile de înclinare se reduc deoarece acestea fac tranziţia spre suprafeţele interfluviale suborizontale. Interfluviile superioare, resturi ale suprafeţelor de nivelare au valori reduse, între 15-5 grade, pe anumite areale chiar < 5 grade. Cele mai coborâte valori ale înclinări se găsesc în albia Pârâului Rudăria, albia minoră plasându-se în totalitate în intervalul 0,2-5 grade. Ca o remarcă, dacă pentru toate celelalte sectoare de versanţi înclinarea determină şi controlează dinamica şi intensitatea proceselor geomorfologice, în albia văii dinamica este impusă de acţiunea fluviatilă asigurând astfel o intensitate şi o dinamică accentuată a proceselor chiar în contextul unor valori reduse ale pantelor. Harta pantelor este prezentată în Anexa nr. 4. Un alt indicator morfometric important în analiza calitativă a reliefului este expoziţia versanţilor. Cu toate că este un indicator pur calitativ efectele expoziţiei au o importanţă deosebită în declanşarea şi întreţinerea a numeroase procese geomorfologice, în intensitatea şi dinamica acestora. În plus dictează direct şi/sau indirect alte elemente din mediu: tipurile de vegetaţie, categoriile de sol, gradul de umiditate din sol, şi altele asemenea. Categoriile expoziţiei ţin cont de cantitatea de radiaţie solară care ajunge la suprafaţa versanţilor fapt dictat de modul cum se realizează orientarea versanţilor raportată la punctele cardinal; se disting: versanţii însoriţi, semiînsoriţi, semiumbriţi şi umbriţi. Analizând tipologia expoziţie versanţilor pe teritoriul sitului, s-au constatat următoarele: - la modul general există o "simetrie inversă" între expoziţia versanţilor de pe dreapta văii şi cei de pe stânga. Putem vorbi chiar de dispunere în oglindă dar în sens invers între cele două părţi ale văii. Sectoarele de versant de pe dreapta văii se încadrează în proporţie de 90% în categoriile de însoriţi şi semiînsoriţi având orientare sudică, sud-vestică, estică şi vestică în timp ce o proporţie redusă din suprafaţă circa 10% au o orientare nordică, nord-estică şi nord-vestică. În ceea ce priveşte doar versanţii însoriţi şi semiînsoriţi, pe dreapta văii aceştia ocupă o pondere relativ echilibrată în suprafaţă totuşi cu o uşoară dominanţă a versanţilor însoriţi; raportul este de circa 55% versanţi însoriţi şi 45% versanţi semiînsoriţi; – pe stânga văii, în schimb, versanţii umbriţi şi semiumbriţi ocupă cca 90% din suprafaţă în timp ce versanţii semiînsoriţi ocupă cca 9% iar cei însoriţi doar 1%. O analiză doar a versanţilor umbriţi şi semiumbriţi arată un raport echilibrat între cele două categorii de circa 50% la 50%; – ca urmare versanţii de pe dreapta cheilor au o dinamică mai accentuată a proceselor geomorfologice fapt ce se observă în teren; – influenţa în cadrul vegetaţiei se remarcă în teren prin predominanţa speciilor termofile, liliac sălbatic, mojdrean, cer, păiuş de livadă, pe partea dreaptă, în timp ce pe stânga văii apar speciile mai puţin pretenţioase faţă de căldură, cum sunt fagul, alunul, carpenul, şi altele asemenea. Harta expoziţiei versanţilor este prezentată în Anexa nr. 5. 2.2.3. Hidrologie Din punct de vedere hidrologic, situl este drenat de pârâul Rudărica, afluent al Nerei. Cele două izvoare ale pârâului, Rudărica Mare şi Rudărica Mică, izvorăsc din Munţii Sfinecei. Acestea se unesc în apropiere de Alânga Mare şi formează pârâul Rudărica ce străbate Valea Rudăriei şi intră în localitatea care nu până nu demult avea acelaşi nume. Pârâul este descris de debite minime de peste 1 mc/s, afluenţii sunt temporari, formaţi în versanţii stâncoşi, în perioadele cu precipitaţii abundente. 2.2.4. Clima Din punct de vedere climatic, teritoriul comunei Eftimie Murgu este caracterizat de un climat continental, cu vădite influenţe mediteraneene. Temperatura medie anuală este de 9°C, cu maxima absolută de 39°C, iar minima absolută de -21,5°C, la staţia meteorologică Bozovici. Prima zi de îngheţ este situată în jurul datei de 1 octombrie, iar ultima, aproape de 1 mai. Sumele anuale ale precipitaţiilor căzute pe raza comunei Eftimie-Murgu ajung la valoarea de 700 - 750 mm, aceasta datorită în mare măsură frecvenţei mari a maselor de aer umed de origine ciclonală. În semestrul cald, între 1 aprilie şi 30 septembrie, cad în medie 450 mm de apă, ce reprezintă 65% din cantitatea anuală de precipitaţii. În semestrul rece cad restul de 300 - 350 mm, ca urmare a predominării regimului anticiclonic. Din prezentarea acestor valori, rezultă că precipitaţiile au un caracter continental. Cât priveşte mişcarea maselor de aer, sunt cunoscute patru vânturi locale: - Sebeşanul - vechiul nume al Caransebeşului, vânt rece dinspre Nord-Vest; – Bârzâşteanul - bate dinspre Berzasca; – Boarea - vânt secetos bate dinspre vest; – Vântul Mare - bate dinspre Est, iarna aduce zăpadă. 2.2.5. Soluri Solurile reprezintă elementele din mediu care sintetizează cel mai bine intercondiţionarea factorilor din mediul natural. În Munţii Almăjului, varietatea petrografică deosebită, climatul cu influenţe submediteraneene, o anumită expoziţie a versanţilor şi tipuri distincte de vegetaţie a generat crearea unor tipuri de soluri aparţinând la mai multe clase. Din analiza hărţii solurilor 1:200.000, foaia Orşova, 1988, rezultă că în arealul Munţilor Almăj se observă o mare varietate de soluri împărţite în clase, tipuri şi subtipuri. Cambisolurile. Din această clasă în arealul rezervaţiei naturale au fost identificate solurile brune acide tipice şi un subtip al acestora, solurile brune acide litice. Solurile brune acide tipice şi solurile brune acide litice s-au format pe rocile acide de aici sau pe materiale rezultate din meteorizarea acestora. Chiar dacă sunt acoperite cu o vegetaţie ierboasă, apar frecvent pâlcuri sau masive de păduri de fag cu conifere. Caracteristicile edafice ale solurilor brune acide sunt condiţionate de volumul lor edafic util redus, datorită poziţionării superficiale a rocii dure în jur de 20-50 cm. În arealele mai coborâte, se extind solurile brune acide tipice. În aceleaşi zone contactul litic superficial a reprezentat caracter de diagnoză pentru solurile brune acide litice. Aceste soluri sunt situate sub făgete pure sau în amestec cu răşinoase, cu activitate biologică relativ intensă cu formare de humus şi argilizare activă. Luvisolurile. Solurile din această clasă ce apar în rezervaţia naturală sunt soluri brune luvice tipice. Soluri brune luvice tipice sunt specifice arealelor cu umiditate şi evapotranspiraţie echilibrate, materiale parentale moderat acide şi o vegetaţie de foioase. Evoluează din regosoluri sau din cambisoluri, deci aici poate avea ca material parental ambele situaţii. Factorul principal care determină formarea orizonturilor îl reprezintă apa meteorică. Într-un mediu acid aşa cum se întâmplă aici are loc o permanentă alterare şi o distrucţie parţială a materialului, cu formarea de minerale silicatice secundare - argile. Harta solurilor este prezentată în Anexa nr. 6. 2.3. Mediul biotic 2.3.1. Ecosisteme Conceptul de ecosistem este anterior celui de habitat în accepţiunea lui din Directiva nr. 92/43/CEE. În mod curent, în ecologie, prin ecosistem se înţelege o unitate funcţională a naturii, constituită dintr-o comunitate stabilă de organisme aflate în interrelaţii complexe, biocenoză, într-un mediu abiotic relativ unitar, biotop. Termenul de habitat este folosit cu diverse semnificaţii, dintre care cea mai comună este aceea de mediu, abiotic şi biotic, în care trăieşte o populaţie sau o specie, având sinonimul monotop. Atât prin ecosistem, cât şi prin habitat putem înţelege entităţi concrete, delimitabile, măsurabile, la un moment dat, cât şi tipuri de ecosisteme, respectiv de habitate. Dat fiind că expresia habitat natural este definită în Directiva nr. 92/43/CEE ca: "areale terestre sau acvatice care se disting prin anumite caracteristici geografice, abiotice şi biotice naturale sau seminaturale" şi că termenul ecosistem nu apare în cuprinsul acestui act legislativ, că între cele două concepte există o sinonimie, în continuare se vor considera ca ecosisteme categoriile de habitate conform manualului românesc de interpretare a habitatelor. Tabel nr. 7 Ecosisteme în ROSCI0032 Cheile Rudăriei
┌────┬─────────────────────────────────┐
│nr. │ │
│crt.│Categorii de ecosisteme │
├────┼─────────────────────────────────┤
│1. │Ape curgătoare │
├────┼─────────────────────────────────┤
│2. │Tufărişuri şi lande temperate │
├────┼─────────────────────────────────┤
│3. │Tufărişuri temperate şi │
│ │submediteraneene │
├────┼─────────────────────────────────┤
│4. │Pajişti naturale │
├────┼─────────────────────────────────┤
│5. │Versanţi stâncoşi cu vegetaţie │
│ │casmofitică │
├────┼─────────────────────────────────┤
│6. │Alte habitate stâncoase │
├────┼─────────────────────────────────┤
│7. │Păduri temperate europene │
└────┴─────────────────────────────────┘
2.3.2. Habitatele şi speciile de plante de interes comunitar Vegetaţia Cheilor Rudăriei prezintă un caracter submediteranean, cu numeroase specii termofile şi asociaţii vegetale asemănătoare celor din Serbia şi Bulgaria. Substratul acestora este alcătuit în general din roci calcaroase, însă în zona studiată domină şisturile cristaline. Vegetaţia se distribuie etajat iar unele categorii de habitate se pot observa cu uşurinţă: pădurea de luncă din apropierea râului Rudărica, tufărişurile termofilede pe versanţii stâncoşi, pădurile mai mult sau mai puţin compacte, edificate de fag, carpen, tei, mojdrean, liliac, arţari, şi pajiştile de pe culmi, folosite pentru păşunatul oilor. Conform Formularului Standard al ROSCI0032 Cheile Rudăriei, în această arie naturală există 4 tipuri de habitate protejate: - 6110* - Pajişti rupicole calcifile sau bazifile din Alysso-Sedion albi; – 8210 - Versanţi stâncoşi calcaroşi cu vegetaţie casmofitică; – 9180* - Păduri de Tilio-Acerion pe versanţi, grohotişuri şi ravene; – 91K0 - Păduri ilirice de Fagus sylvatica. Dintre speciile de plante, Formularul Standard al ROSCI 0032 Cheile Rudăriei cuprinde: - 4066 - Asplenium adulterinum În urma studiilor de inventariere şi cartare efectuate în procesul de elaborare a planului de management, corelate cu studiul geologic, rezultă că 3 dintre cele 4 habitate din Formularul Standard nu există sau au fost identificate eronat în această arie protejată: - 6110* şi 8210 sunt habitate caracteristice substraturilor calcaroase, însă majoritatea suprafeţelor analizate sunt de natură silicioasă, astfel încât s-a constatat prezenţa habitatelor echivalente, 8220 şi 8230, caracteristice substraturilor silicioase. – habitatul 91K0 nu există în aria protejată, chiar dacă este prezent în areale vecine, cu substrat calcaros; a fost identificat în teren însă habitatul 9110 - Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum, caracteristic pentru soluri mai acide, cu covor vegetal sărac în specii erbacee. Pe de altă parte, au mai fost identificate alte 7 habitate Natura 2000, majoritatea reprezentative pentru această arie protejată. Prin urmare, numărul habitatelor inventariate şi cartate este de 8: - 9180* - Păduri de Tilio-Acerion pe versanţi, grohotişuri şi ravene. Habitatul se întâlneşte pe versanţi în general abrupţi, cu expoziţii variabile, dar preponderent sudice, cu grohotiş mobil sau rocă la suprafaţă. Pantele sunt greu accesibile. Acoperirea vegetaţiei variază mult, de la 30% la 80-90%. Compoziţia floristică este foarte variabilă, corelată cu particularităţile staţiunilor. Frecvent apar specii xero-termofile, submediteraneene, atât în stratul arborilor şi arbuştilor - Acer tataricum, Viburnum opulus, Rhamnus cathartica, Quercus cerris -, cât şi în cel erbaceu. Stratul arbuştilor este bine dezvoltat, cu Sambucus nigra, Cornus sanguinea, Corylus avellana, Crataegus monogyna, Evonymus europaeus. Stratul erbaceu cuprinde şi numeroase specii caracteristice habitatelor învecinate. Datorită plantaţiei existente, pinul invadează şi porţiuni din acest tip de habitat. Suprafaţa ocupată de habitat este de circa 100 ha. – 40A0* - Tufărişuri subcontinentale peripanonice. Habitatul se întâlneşte pe versanţii stâncoşi care delimitează valea râului Rudărica, de la marginea drumului forestier până spre culmi, uneori în dispoziţie mozaicată cu alte tipuri de habitate: 8210, 6110. Suprafaţa habitatului la nivelul ariei protejate este de circa 28 ha. – 6190 - Pajişti panonice de stâncării (Stipo-Festucetalia pallentis). Acest tip de habitat găseşte condiţii optime pe soluri cu substrat calcaros. În Cheile Rudăriei, habitatul este slab reprezentat, ca suprafaţă şi ca alcătuire floristică. Pajiştile sunt situate la limita ariei protejate, sunt păşunate şi afectate de poteci pietonale, chiar dacă drumul de acces auto este în afara limitelor. Pantele sunt variabile, însorite, xerice. Habitatul se găseşte pe platoul care continuă zona de stâncărie, în mozaic cu alte tipuri de habitate, respectiv 6110*, 40A0*. Suprafaţa habitatului în aria protejată este de 12 ha. – 8220 - Versanţi stâncoşi silicatici cu vegetaţie casmofitică. Habitatul este răspândit pe suprafeţe relativ reduse, pe cheile râului Rudărica, pe versanţi stâncoşi cu pante mai mult sau mai puţin abrupte, cu un grad variabil al acoperirii cu vegetaţie. Frecvent este intercalat printre alte tipuri de habitate, inclusiv tufărişuri, 40A0*. Este asociat cu habitatul 8230 - stâncării silicatice cu vegetaţie pionieră. Suprafaţa habitatului în aria protejată este redusă, de circa 3 ha. – 8230 - Stâncării silicatice cu vegetaţie pionieră din Sedo-Sclerantion sau Sedo albi - Veronicion dillenii. Habitatul se întâlneşte pe suprafeţe reduse, pe stâncării mai puţin abrupte: punctiform pe versanţii care delimitează valea râului Rudărica şi pe coama vestică a ariei protejate, intercalat cu habitatele 40A0*, 8220 şi 6190. Suprafaţa habitatului în aria protejată este redusă, de circa 1 ha. – 9110 - Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum. Habitatul ocupă toată partea sud-vestică a ariei protejate, pe expoziţii predominant nordice. Acesta este principalul corp de pădure care aparţine la 9110, deşi fragmente mai mult sau mai puţin reprezentative se întâlnesc şi printre alte tipuri de habitate. Suprafaţa ocupată de habitat la nivelul ariei protejate este de circa 90 ha. – 91E0* - Păduri aluviale de Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior. Habitatul se întâlneşte de-a lungul râului Rudărica, având aninul negru ca specie dominantă. La ieşirea din chei, spre sat, devin dominante speciile de salcie. Suprafaţa ocupată de habitat în sit este de circa 12 ha; – 91M0 - Păduri balcano - panonice de cer şi gorun. Habitatul este răspândit pe pante sudice, xerofile, pe substrat frecvent cu rocă sau grohotiş la suprafaţă, în estul ariei protejate, la altitudini mai scăzute. Suprafaţa habitatului în sit este de circa 64 ha. Harta distribuţiei habitatelor de interes comunitar este prezentată în Anexa nr. 7. Specia de feriguţă, Asplenium adulterinum, nu a fost identificată în teren. Datorită asemănării cu Asplenium trichomanes, este posibil ca aceasta să fi fost citată greşit în literatură. Pe de altă parte, câteva dintre speciile observate în arie în ultimii 10 ani, nu au mai fost identificate în această perioadă. Întreg arealul este supus unui fenomen de aridizare, datorită modificărilor climatice. 2.3.3. Fauna de interes conservativ 2.3.3.1. Nevertebrate În aria protejată ROSCI0032 Cheile Rudăriei, conform Formularului Standard Natura 2000, ar fi prezente următoarele specii de nevertebrate: - Cerambyx cerdo - croitorul mare al stejarului; – Austropotamobius torrentium - racul de ponoare; Studiile efectuate au relevat o prezenţă certă în sit a speciei Austropotamobius torrentium, identificată atât în jumătatea superioară din sit a râului Rudăria, cât şi în torentul situat la limita nord-estică a sitului. Specia este prezentă prin efective reduse, numărul maxim de exemplare capturate fiind de două/capcană. Densitatea redusă a speciei se datorează morfologiei faciesului râului Rudăria, turbidităţii ridicate, nivelului scăzut de oxigen în apă vara, temperaturii ridicate a apei râului şi nu în ultimul rând cauzelor antropice. Din informaţiile culese de la localnici specia nu a prezentat efective însemnate în sit nici în trecut, prezenţa sa fiind cunoscută de către localnici doar în torentul de la limita sitului. Analizând locurile de captură, specia a fost identificată în porţiuni de râu cu maluri verticale umbrite. Cât priveşte specia Cerambyx cerdo, aceasta nu a fost identificată în sit, însă prezenţa sa este posibilă în sit dat fiind faptul că habitatul caracteristic speciei este prezent în sit. Pentru identificarea speciei s-au făcut observaţii directe şi au fost amplasate capcane aeriene cu sucuri dulci. Dată fiind menţionarea sa pe formularul standard şi prezenţa habitatului caracteristic propunem menţionarea sa în sit ca prezenţă posibilă. Analiza a relevat şi prezenţa altor specii prezente în sit şi nemenţionate în formularul standard. Tabel nr. 8 Alte specii de nevertebrate identificate
┌────┬──────┬───────────────┬─────────┬─────────┬─────────┬──────┐
│ │ │Denumire │Denumire │Directiva│Convenţia│IUCN │
│nr. │Cod. │ştiinţifică │populară │Habitate │Berna │Europe│
│crt.│Natura│ │ │(92/43/ │ │ │
│ │2000 │ │ │CEE) │ │ │
│ │ │ │ ├──┬────┬─┼───┬─────┼──────┤
│ │ │ │ │II│IV │V│II │III │Red │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │List │
├────┼──────┼───────────────┼─────────┼──┼────┼─┼───┼─────┼──────┤
│ │ │Cucujus │Gândac de│ │ │ │ │ │ │
│1 │1086 │cinnaberinus │scoarţă │x │x │ │X │ │NT │
│ │ │ │roşu │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────┼───────────────┼─────────┼──┼────┼─┼───┼─────┼──────┤
│2 │4039 │Nymphalis │Fluture │x │x │ │ │ │LC │
│ │ │vaualbum │ţestos │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────┼───────────────┼─────────┼──┼────┼─┼───┼─────┼──────┤
│ │ │Morimus │Croitor │ │ │ │ │ │ │
│3 │1089 │funereus │cenuşiu, │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │croitor │x │x │ │ │ │VU │
│ │ │ │de piatră│ │ │ │ │ │ │
├────┼──────┼───────────────┼─────────┼──┼────┼─┼───┼─────┼──────┤
│ │ │ │Fluture │ │ │ │ │ │ │
│4 │1078 │Callimorpha │vărgat, │ │ │ │ │ │ │
│ │ │quadripunctaria│fluturele│ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │tigru de │x │ │ │ │ │- │
│ │ │ │Jersey │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────┼───────────────┼─────────┼──┼────┼─┼───┼─────┼──────┤
│5 │4046 │Cordulegaster │Calul │x │x │ │ │ │NT │
│ │ │heros │dracului │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────┼───────────────┼─────────┼──┼────┼─┼───┼─────┼──────┤
│6 │4014 │Carabus │Carab │x │x │ │ │ │- │
│ │ │variolosus │ │ │ │ │ │ │ │
└────┴──────┴───────────────┴─────────┴──┴────┴─┴───┴─────┴──────┘
Harta distribuţiei speciilor de nevertebrate de interes comunitar este prezentată în Anexa nr. 8. 2.3.3.2. Ihtiofaună Formularul Standard al Sitului Natura 2000 ROSCI0032 Cheile Rudăriei integrează o singură specie din "tabloul" ihtiofaunistic şi anume Barbus meridionalis - mreana vânătă/moioagă. Interogarea ştiinţifică a sitului a permis inventarierea a 3 specii noi de organisme acvatice care la această oră beneficiază de statut de protecţie la nivel naţional şi comunitar. În acest context propunem ca speciile identificate/inventariate Eudontomyzon danfordi, Cottus gobio, respectiv Gobio albipinnatus vladykovi să fie integrate Formularul Standard al Sitului Natura 2000 ROSCI0032 Cheile Rudăriei. Barbus meridionalis - moioagă. Populaţia de Barbus meridionalis este bine reprezentată la nivelul Sitului Natura 2000 ROSCI0032 Cheile Rudăriei deoarece ecosistemul acvatic reofil din cadrul sitului dispune de/oferă habitate specifice pentru hrănire, odihnă, reproducere şi iernare. Această specie populează tot sectorul de ecosistem acvatic reofil care se află pe teritoriul sitului. Suprafaţa habitatului speciei în aria naturală protejată este de 2-3 ha. Mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată este/a fost estimată la 5.000-10.000 de indivizi, iar tendinţa actuală a mărimii populaţiei este stabilă. Perioadele critice pentru specie sunt perioadele de reproducere - mai-august, respectiv perioada de predezvoltare - iunie-septembrie. Eudontomyzon danfordi - chişcar. Populaţia de Eudontomyzon danfordi este prezentă la nivelul Sitului Natura 2000 ROSCI0032 Cheile Rudăriei deoarece ecosistemul acvatic reofil din cadrul sitului dispune de/oferă habitate specifice pentru hrănire, odihnă, reproducere şi iernare. Specia populează sectorul inferior al ecosistemului acvatic reofil care se află pe teritoriul sitului. Suprafaţa habitatului speciei în aria naturală protejată este de 0,5-1 ha. Mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată este/a fost estimată la 500-1.000 de indivizi, iar tendinţa actuală a mărimii populaţiei este stabilă. Perioadele critice pentru specie sunt perioada de reproducere, aprilie-august, respectiv perioada de predezvoltare, mai-septembrie. Cottus gobio - zglăvoc. Populaţia de zglăvoc este bine reprezentată la nivelul Sitului Natura 2000 ROSCI0032 Cheile Rudăriei deoarece ecosistemul acvatic reofil din cadrul sitului dispune de/oferă habitate specifice pentru hrănire, odihnă, reproducere şi iernare. Specia populează tot sectorul de ecosistem acvatic reofil care se află pe teritoriul sitului. Suprafaţa habitatului speciei în aria naturală protejată este de 1,5-2 ha. Mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată este/a fost estimată la 1.000-5.000 de indivizi, iar tendinţa actuală a mărimii populaţiei este stabilă. Perioadele critice pentru specie sunt perioada de reproducere, mai-august, respectiv perioada de predezvoltare, iunie-septembrie. Gobio albipinnatus vladykovi - porcuşorul de şes. Populaţia de porcuşor de şes este prezentă în vecinătatea Sitului Natura 2000 ROSCI0032 Cheile Rudăriei deoarece ecosistemul acvatic reofil dispune de/oferă habitate specifice pentru hrănire, odihnă, reproducere şi iernare. Mărimea populaţiei speciei este/a fost estimată la 50.000-1.000.000 de indivizi, iar tendinţa actuală a mărimii populaţiei este stabilă. Perioadele critice pentru specie sunt perioada de reproducere, mai-iunie, perioada de predezvoltare, iunie-iulie, respectiv perioada de migrare în gropile de iernare, octombrie-noiembrie. Harta distribuţiei speciilor de peşti de interes comunitar este prezentată în Anexa nr. 9. 2.3.3.3. Amfibieni şi reptile În aria protejată ROSCI0032 Cheile Rudăriei, conform Formularului Standard Natura 2000, sunt prezente următoarele specii de amfibieni şi reptile de interes comunitar: - Testudo hermanni - ţestoasa lui Herman, ţestoasa de uscat bănăţeană. Cercetările efectuate au relevat că specia Testudo hermanni este absentă în sit. Nu au fost găsite nici date bibliografice care să menţioneze prezenţa speciei în sit, absenţa acesteia fiind confirmată şi de către localnici. Menţiunea din formularul standard al sitului ca specie rezidentă este cel mai probabil eronată. Analiza a relevat şi prezenţa altor specii de interes comunitar prezente în sit şi nemenţionate în formularul standard. Tabel nr. 9 Alte specii de amfibieni şi reptile prezente în sit
┌────┬──────┬───────────┬────────┬─────────┬─────────┬──────┐
│nr. │Cod. │Denumire │Denumire│Directiva│Convenţia│IUCN │
│crt.│Natura│ştiinţifică│populară│Habitate │Berna │Europe│
│ │2000 │ │ │92/43/CEE│ │ │
│ │ │ │ ├───┬───┬─┼───┬─────┼──────┤
│ │ │ │ │II │IV │V│II │III │Red │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │List │
├────┼──────┼───────────┼────────┼───┼───┼─┼───┼─────┼──────┤
│ │ │Bombina │Buhai de│ │ │ │ │ │ │
│1 │1193 │variegata │balta cu│ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │burta │x │x │ │x │ │LC │
│ │ │ │galbenă │ │ │ │ │ │ │
└────┴──────┴───────────┴────────┴───┴───┴─┴───┴─────┴──────┘
Harta distribuţiei speciilor de amfibieni şi reptile de interes comunitar este prezentată în Anexa nr. 10. 2.3.3.4 Mamifere Din cele 20 de specii de mamifere terestre identificate la nivelul ROSCI0032 Cheile Rudăriei, una singură este de interes comunitar şi anume Canis lupus. Canis lupus Linnaeus 1758 - lupul. Pe data de 28 martie 2013, în inima sitului, într-o zonă de grohotişuri, a fost filmat un exemplar solitar. De pe filmul de 1 minut exemplarul se observă timp de circa 10 secunde coborând din culme spre valea Rudăriei într-un loc cu grohotişuri, vegetaţie abundentă şi numeroase urme şi culcuşuri de mistreţi şi căprior. În urma analizării imaginilor, a măsurătorilor efectuate în teren ce au luat în calcul poziţia camerei, a potecii şi a animalului a reieşit faptul că exemplarul era un adult cu o înălţime la greabăn de circa 65 cm, mult mai mare decât a vulpii, circa 35-40 cm la greabăn, sau a şacalului, 35-45 cm la grebăn. În ceea ce priveşte statutul speciei în sit, studiile ulterioare cu ajutorul camerelor automate nu au mai surprins acel exemplar sau altele ceea ce poate însemna că specimenul era doar în trecere prin zonă. Totuşi prezenţa speciei Canis lupus în sit, chiar şi temporară, reafirmă valoarea conservativă ridicată a acestuia şi calitatea deosebită a habitatelor protejate de aici. Harta distribuţiei speciilor de mamifere de interes comunitar este prezentată în Anexa nr. 11. 2.4. Informaţii socio-economice şi culturale 2.4.1. Comunităţile locale şi factorii interesaţi Tabel nr. 10 Factorii interesaţi
┌─────────────────┬───────────────┬───────────────┬────────────────┐
│ │Cum sunt │Capacitatea şi │Acţiuni posibile│
│Factorul │afectate │motivaţia de │care să se │
│interesat şi │interesele │a face │adreseze │
│principalele sale│acestuia de │schimbări │intereselor │
│caracteristici │probleme │ │factorului │
│ │ │ │interesat │
├─────────────────┴───────────────┴───────────────┴────────────────┤
│Guvern şi entităţi subordonate acestuia │
├─────────────────┬───────────────┬───────────────┬────────────────┤
│ │Responsabil │Conform │Elaborarea │
│ │pentru adminis-│legislaţiei │planurilor de │
│Ministerul │trarea ariilor │actuale │management şi │
│Mediului, Apelor │naturale │are obligaţia │consultarea │
│şi Pădurilor │protejate de │de │publicului │
│ │interes │administrare a │reprezintă │
│ │naţional │ariilor │aspecte │
│ │şi comunitar şi│naturale │esenţiale pentru│
│ │internaţional │protejate │gestionarea │
│ │ │ │eficientă a │
│ │ │ │ariilor naturale│
│ │ │ │protejate │
├─────────────────┼───────────────┼───────────────┼────────────────┤
│ │Posibila │Utilizarea │Promovarea │
│ │impunere a unor│eficientă a │posibilităţilor │
│Ministerul │restricţii de │resurselor │de │
│Agriculturii şi │exploatare pe │naturale şi │utilizare │
│Dezvoltării │terenuri │tendinţa │durabilă a │
│Rurale │agricole ca │europeană de │resurselor │
│ │urmare a │promo- │naturale şi a │
│ │includerii │vare a │mărcilor locale │
│ │acestora în │produselor │ │
│ │Reţeaua Natura │ecologice │ │
│ │2000 │ │ │
├─────────────────┼───────────────┼───────────────┼────────────────┤
│ │Posibile │ │ │
│ │restricţii │ │ │
│ │pentru │Ariile naturale│Promovarea │
│Ministerul │crearea │protejate │posibilităţilor │
│Dezvoltării │infrastructurii│includ în │de │
│Regionale şi │de │general peisaje│exploatare a │
│Administraţiei │turism şi │spectaculoase │potenţialului │
│Publice │pentru │şi obiective │turistic şi a │
│ │utilizarea │naturale care │mărcilor locale │
│ │anumitor │reprezintă │ │
│ │resurse │puncte de │ │
│ │naturale în │atracţie pentru│ │
│ │ariile naturale│turişti │ │
│ │protejate │ │ │
│ │ │ │ │
├─────────────────┼───────────────┼───────────────┼────────────────┤
│ │ │Cei mai │ │
│ │ │ridicaţi indici│Îmbunătăţirea │
│ │ │de │activităţilor │
│Agenţia Naţională│Responsabilă │biodiversitate │specifice │
│pentru │pentru │se întâlnesc │conservării │
│Protecţia │conservarea │în arii │biodiversităţii │
│Mediului │biodiversităţii│naturale │printr-un mana- │
│ │ │protejate │gement │
│ │ │astfel ca, prin│responsabil al │
│ │ │administra- │ariilor │
│ │ │rea eficientă a│naturale │
│ │ │acestora se │protejate │
│ │ │realizează │ │
│ │ │implicit şi │ │
│ │ │conservarea │ │
│ │ │biodiversităţii│ │
├─────────────────┴───────────────┴───────────────┴────────────────┤
│Autorităţi locale şi entităţi subordonate │
├─────────────────┬───────────────┬───────────────┬────────────────┤
│ │Crearea │ │ │
│ │infrastructurii│Dezvoltarea │Consultarea │
│Consiliul │- de │socio-economică│publicului │
│Judeţean Caraş │transport, │fără efecte │posibil │
│Severin, │turistică - │negative asupra│afectat de │
│Primăria Eftimie │poate │capitalului │instituirea │
│Murgu │afecta starea │natural │regimului de │
│ │de conservare a│ │protecţie │
│ │habitatelor şi │ │ │
│ │speciilor │ │ │
│ │protejate │ │ │
├─────────────────┼───────────────┼───────────────┼────────────────┤
│ │ │Informarea │ │
│ │ │comunităţilor │ │
│ │Responsabile │locale asupra │Îmbunătăţirea │
│ │pentru │statului de │activităţilor │
│Agenţia pentru │elaborarea │protecţie │specifice │
│Protecţia │actelor de │ │conservării │
│Mediului Caraş │reglementare a │Cei mai │biodiver- │
│Severin │activităţilor │ridicaţi indici│sităţii │
│ │propuse în arii│de │printr-un │
│ │naturale │biodiversitate │management │
│ │protejate şi în│se întâlnesc │responsabil al │
│ │vecinătatea │în arii │ariilor naturale│
│ │acestora. │naturale │protejate │
│ │ │protejate │ │
│ │Responsabile │astfel că, prin│ │
│ │pentru conser- │administra- │ │
│ │varea │rea eficientă a│ │
│ │biodiversităţii│acestora se │ │
│ │ │realizează │ │
│ │ │implicit şi │ │
│ │ │conservarea │ │
│ │ │biodiversităţii│ │
├─────────────────┼───────────────┼───────────────┼────────────────┤
│ │ │ │Constată faptele│
│ │ │Autoritatea are│ce constituie │
│ │ │printre │contravenţii şi │
│ │Autoritate │atribuţii şi │aplică │
│Garda Naţională │responsabilă cu│controlul │sancţiunile │
│de Mediu │controlul │modului de │contravenţionale│
│Caraş Severin │aplicării │respectare a │în │
│ │prevede- │legislaţiei de │domeniul │
│ │rilor planului │mediu privind │protecţiei │
│ │de management. │ariile naturale│mediului │
│ │ │protejate, │pentru │
│ │ │conservarea │încălcarea │
│ │ │habitatelor │prevederilor │
│ │ │naturale, a │planului de │
│ │ │florei, faunei │management sau │
│ │ │sălbatice şi │ale │
│ │ │acvaculturii │regulamentului │
│ │ │ │ │
├─────────────────┼───────────────┼───────────────┼────────────────┤
│ │Posibila │ │ │
│Direcţia Silvică │impunere a unor│Utilizarea │Promovarea │
│Bihor / │restricţii de │raţională a │posibilităţilor │
│Garda │exploatare a │resurselor │de utilizare │
│Forestieră Caraş │fondului │naturale şi │durabilă a │
│Severin / │forestier şi │promovarea │resurselor │
│Ocolul Silvic │cinegetic ca │produselor │naturale şi a │
│Bozovici │urmare a │ecologice │mărcilor locale │
│ │includerii │ │ │
│ │acestora în │ │ │
│ │Reţeaua Natura │ │ │
│ │2000 │ │ │
├─────────────────┼───────────────┼───────────────┼────────────────┤
│ │Posibila │ │Promovarea │
│ │impunere a unor│Utilizarea │posibilităţilor │
│ │restricţii de │eficientă a │de │
│Direcţia Agricolă│exploatare pe │resurselor │utilizare │
│ │terenuri │naturale şi │durabilă a │
│ │agricole ca │tendinţa │resurselor │
│ │urmare a │europeană de │naturale şi a │
│ │includerii │promovare a │mărcilor locale │
│ │acestora în │produselor │ │
│ │Reţeaua Natura │ecologice │ │
│ │2000 │ │ │
├─────────────────┴───────────────┴───────────────┴────────────────┤
│Instituţii academice │
├─────────────────┬───────────────┬───────────────┬────────────────┤
│ │ │ │Specialiştii │
│ │ │ │acestor │
│ │Activitatea de │ │instituţii │
│ │cercetare │Aceste │deţin un rol │
│ │practică în │instituţii │determinant în │
│ │domeniul │deţin │realizarea │
│Universitatea │conservarea │specialişti │studiilor │
│Eftimie Murgu │biodiversităţii│valoroşi în │ştiinţifice în │
│Reşiţa, │se desfăşoară │domeniul │ariile naturale │
│Universitatea │în mare măsură │protecţiei │protejate. În │
│Babeş-Bolyai │în ariile │mediului │urma derulării │
│Cluj-Napoca, │naturale │direct │proiectului, se │
│USAMVBT │protejate. │interesaţi de │doreşte │
│Timişoara │De asemenea, │promovarea şi │conştientizarea │
│ │activităţile │administrarea │reprezentanţi- │
│ │didactice din │eficientă a │lor acestor │
│ │domeniul arii │ariilor │instituţii │
│ │naturale │naturale │asupra │
│ │protejate │protejate │importanţei │
│ │implică şi │ │Reţelei Natura │
│ │practică în │ │2000 │
│ │astfel de zone │ │şi ulterior │
│ │ │ │implicarea │
│ │ │ │activă │
│ │ │ │în gestionarea │
│ │ │ │ariilor naturale│
│ │ │ │protejate │
├─────────────────┴───────────────┴───────────────┴────────────────┤
│Organizaţii non-guvernamentale │
├─────────────────┬───────────────┬───────────────┬────────────────┤
│ │ │Sunt │ │
│ │ │principalele │ │
│ │Creşterea │organiza- │ │
│ │capacităţii de │ţii implicate │ │
│ │administrare a │până în │ │
│ │ariilor │prezent în │Sunt potenţiali │
│Protecţia │naturale │gestionarea │parteneri ai │
│mediului │protejate în │ariilor │custodelui în │
│ │cadrul │naturale │implementarea │
│ │organizaţiilor │protejate │unor măsuri din │
│ │non-guverna- │prin preluarea │planul de │
│ │mentale care │în custodie │management │
│ │activează în │dar, planurile │ │
│ │domeniul │de management │ │
│ │protecţiei │întocmite până │ │
│ │mediului │în prezent │ │
│ │ │au deficienţe │ │
│ │ │majore astfel │ │
│ │ │că nu au fost │ │
│ │ │aprobate de │ │
│ │ │către │ │
│ │ │instituţiile │ │
│ │ │abilitate │ │
│ │ │în acest sens │ │
├─────────────────┼───────────────┼───────────────┼────────────────┤
│ │ │Dezvoltarea │ │
│ │ │socială, │Promovarea │
│ │ │economică şi │posibilităţilor │
│ │Susţinerea │culturală fără │de │
│Dezvoltare umană,│dezvoltării │efecte negative│integrare a │
│cultură şi │sociale, │asupra │dezvoltării │
│drepturi │economice şi │capitalului │umane │
│ │culturale poate│natural. │şi culturale cu │
│ │interacţiona │Promovarea │gestionarea │
│ │cu regimul de │aspectelor │raţională a │
│ │protecţie │cultu- │resurselor │
│ │ │rale integrate │naturale │
│ │ │în contextul │ │
│ │ │gestionării │ │
│ │ │raţionale │ │
│ │ │ariilor │ │
│ │ │naturale │ │
│ │ │protejate │ │
├─────────────────┼───────────────┼───────────────┼────────────────┤
│ │Posibila │ │Promovarea │
│ │impunere a unor│Utilizarea │posibilităţilor │
│Utilizatori ai │restricţii de │raţională a │de │
│resurselor │exploatare a │resurselor │utilizare │
│naturale de ex. │fondului │naturale şi │durabilă a │
│asociaţii de │cinegetic şi │promovarea │resurselor │
│vânătoare-pescuit│piscicol ca │produselor │naturale şi a │
│ │urmare a │ecologice │mărcilor locale │
│ │includerii │ │ │
│ │acestora în │ │ │
│ │Reţeaua Natura │ │ │
│ │2000 │ │ │
├─────────────────┴───────────────┴───────────────┴────────────────┤
│Sectorul privat │
├─────────────────┬───────────────┬───────────────┬────────────────┤
│ │Posibilă │Utilizarea │Promovarea │
│ │impunere a unor│eficientă a │posibilităţilor │
│Asociaţii ale │restricţii de │resurselor │de │
│fermierilor │exploatare pe │naturale şi │utilizare │
│ │terenuri │tendinţa │durabilă a │
│ │agricole ca │europeană de │resurselor │
│ │urmare a │promo- │naturale şi a │
│ │includerii │vare a │mărcilor locale │
│ │acestora în │produselor │ │
│ │Reţeaua Natura │ecologice │ │
│ │2000 │ │ │
├─────────────────┼───────────────┼───────────────┼────────────────┤
│ │ │Utilizarea │Promovarea │
│ │Posibilă │eficientă a │posibilităţilor │
│Membrii │impunere a unor│resurselor │de │
│comunităţilor │restricţii ca │naturale şi │utilizare │
│locale │urmare a inclu-│tendinţa │durabilă a │
│ │derii zonei în │europeană de │resurselor │
│ │Reţeaua Natura │promo- │existente şi a │
│ │2000 │vare a │mărcilor locale │
│ │ │produselor │ │
│ │ │ecologice │ │
├─────────────────┼───────────────┼───────────────┼────────────────┤
│ │Posibilă │Utilizarea │Promovarea │
│ │impunere a unor│eficientă a │posibilităţilor │
│Proprietari şi │restricţii de │resurselor │de │
│utilizatori ai │exploatare pe │naturale şi │utilizare │
│terenurilor │terenuri │tendinţa │durabilă a │
│ │agricole ca │europeană de │resurselor │
│ │urmare a │promo- │naturale şi a │
│ │includerii │vare a │mărcilor locale │
│ │acestora în │produselor │ │
│ │Reţeaua Natura │ecologice │ │
│ │2000 │ │ │
├─────────────────┼───────────────┼───────────────┼────────────────┤
│ │Posibile │ │Promovarea │
│Camera de comerţ,│restricţii │Utilizarea │posibilităţilor │
│Grupuri din │pentru │eficientă a │de │
│sectorul de │dezvoltarea │resurselor │utilizare │
│industrie, │industrială din│naturale │durabilă a │
│Afaceri │anumite │ │resurselor │
│individuale şi │sectoare de │ │naturale şi a │
│antreprenori │activitate │ │mărcilor locale │
│ │ │ │ │
└─────────────────┴───────────────┴───────────────┴────────────────┘
2.4.2. Utilizarea terenurilor Tabel nr. 11 Utilizarea terenurilor
┌─────┬─────────────────────┬────┬─────┐
│Număr│Mod de utilizare │% │Ha │
├─────┼─────────────────────┼────┼─────┤
│1. │Pădure │93 │269,7│
├─────┼─────────────────────┼────┼─────┤
│2. │Drumuri forestiere │1 │2,9 │
├─────┼─────────────────────┼────┼─────┤
│3. │Cursuri de apă │0,13│0,4 │
├─────┼─────────────────────┼────┼─────┤
│4. │Construcţii - bazine │ │ │
│ │de apă, │0,34│1 │
│ │construcţii mori │ │ │
├─────┼─────────────────────┼────┼─────┤
│5. │Păşuni şi păşuni │5,53│16 │
│ │împădurite │ │ │
└─────┴─────────────────────┴────┴─────┘
2.4.3. Situaţia juridică a terenurilor Cât priveşte statutul juridic al terenului, acesta este în proprietatea statului român, 94% din teritoriu fiind administrat de RNP Romsilva - OS Bozovici, UP V Rudăria, unităţile de amenajare 1-3, 144, 145, 152 şi 154, respectiv 6% de către Primăria Eftimie Murgu, respectiv păşunile şi păşunile împădurite. 2.4.5. Infrastructură şi construcţii Teritoriul rezervaţiei este relativ izolat. Singurele elemente de infrastructură sunt: - Drumul forestier, asfaltat, care străbate rezervaţia; – Clădirile morilor, situate pe cursul râului Rudărica; – Rezervoarele de apă potabilă ce deservesc localitatea. 2.4.6. Informaţii socio-economice. Patrimoniu cultural Locuind într-o regiune izolată, formată din dealuri şi înconjurată de munţi, locuitorii Almăjului au fost obligaţi multă vreme să-şi asigure traiul printr-o muncă susţinută depusă într-un cadru economic patriarhal. De la începutul secolului şi până la ultimul război mondial, în economia Almăjului s-a încercat o oarecare diversificare prin începerea unei industrii forestiere la Poneasca, sau a unor lucrări miniere: aur la Bozovici, cărbuni la Bozovici, Rudăria, Dolboşeţ, fier la Rudăria şi Gârbovăţ. Preponderentă a rămas tot agricultura cu accent pe zootehnie şi pomicultură, industria laptelui şi fabricarea ţuicii. Comuna Eftimie-Murgu, cu o populaţie de 1628 locuitori, are, în linii generale, caracteristicile economice specifice întregii zone. Suprafaţa totală cuprinsă în perimetru ei cadastral este de 9.902 ha, din care suprafaţa agricolă este de 4.533 ha., iar suprafaţa împădurită de 5.104 ha. Funcţia dominantă a comunei este cea agricolă în sector individual cu profil zootehnic. Potenţialul comunei oferă condiţii pentru dezvoltarea unităţilor de producţie proprii, a sectorului forestier, a pomiculturii şi a turismului. Pe Valea Rudăriei s-au păstrat în mod miraculos 22 de mori cu ciutură, din cele peste 40 câte ar fi existat, după spusele localnicilor. Aşezate asemenea unei salbe de mărgele de-a lungul cursului apei, pe o lungime de 3 km în sat şi în afara satului, morile valorifică potenţialul energetic, relativ modest, al râului Rudăria, datorat unei diferenţe de nivel nesemnificative. Exploatând la maximum avantajele terenului, corectând ingenios aspectele dezavantajoase - prin străpungeri de tunele în stânca dură, prin acumulări în spatele unor baraje din trunchiuri de arbori, prin instalarea morilor pe ambele maluri şi realizarea admisiei pe ambele părţi ale axului hidraulic vertical al roţilor de apă, pe partea dreaptă, tradiţională, obişnuită, ca şi pe partea stângă, netradiţională şi chiar nerituală, ceea ce le-a dat numele de mori îndărătnice, ţăranii din Rudăria au păstrat, generaţie după generaţie, un complex mulinologic monumental şi pitoresc, ingenios şi eficient, capabil să rezolve nevoile de măcinare ale celor câtorva sute de familii din momentul maximei expansiuni a localităţii. Pe fondul transformărilor post revoluţionare, mai multe mori au fost abandonate, ruina ameninţând întregul sit mulinologic. Pericolul dispariţiei acestor veritabile monumente de tehnică populară milenară a crescut. Puterea financiară a proprietarilor pentru repararea şi întreţinerea lor în stare de funcţiune a scăzut aproape de cota zero - www.astra.museum.com/rudăria. Pentru salvarea morilor a intervenit Complexul Naţional Muzeal Astra din Sibiu prin restaurarea lor, permiţând acum funcţionarea eficientă a majorităţii acestora. 2.4.4. Impactul antropic în aria naturală protejată În cadrul ariei protejate Cheile Rudăriei, activităţile antropice sunt de intensitate redusă, datorită în primul rând izolării şi accesului dificil. Activitatea umană în zonă este reprezentată de: - Activităţi forestiere. Pe teritoriul ariei naturale nu se exploatează efectiv masă lemnoasă, activitatea umană în această direcţie fiind prezentă prin: lucrări de întreţinere a pădurii; tranzit pe drumul forestier existent amenajat de-a lungul pârâului. De asemenea, exploatările forestiere ce au loc amonte de rezervaţie îşi pot răsfrânge efectele şi asupra teritoriului cu regim de protecţie; – Activităţi agro-pastorale. În aria protejată se desfăşoară de fapt activităţi agropastorale de tranzit, drumul existent fiind utilizat pentru deplasarea turmelor dinspre vatra localităţii înspre păşunile din amonte, iar teoretic, pot determina impacturi specifice asupra obiectivelor de conservare; – Activităţi turistice. Spaţiul montan analizat dispune de un potenţial turistic deosebit, datorită gradului ridicat de naturalitate în asociere cu peisaje umane tradiţionale, la care se adaugă moştenirea culturală a unei civilizaţii autentice. Exploatarea turistică a potenţialului local este susţinută de următoarele elemente: - dezvoltarea reliefului de tip defileu; – prezenţa unor habitate şi specii protejate foarte valoroase; – existenţa unor întinse suprafeţe acoperite cu păduri, printre care sunt dispersate enclave ierboase, conferind astfel un caracter reconfortant peisajului; – accesul facil către obiective turistice remarcabile din proximitate: Cheile Rudăriei, Morile de apă, Cheile Nerei, Cascada Bigăr şi altele asemenea; – lipsa surselor de poluare industrială, cu excepţia siturilor de prelucrare primară a lemnului; – traversarea regiunii de drumul naţional 57B Oraviţa-Bozovici-Băile Herculane, care facilitează accesul turiştilor; – desfăşurarea unor evenimente de mare amploare cu caracter tradiţional: Rugile, Festivalul Liliacului de la Eftimie Murgu; – existenţa unor obiective cu caracter istoric: Complexul muzeal mulinologic, casa memorială Eftimie Murgu, Casa Memorială Ioan Sârbu. Aceste premise favorabile nu au favorizat însă dezvoltarea unei circulaţii turistice intense prin lipsa dotărilor de infrastructură, în principal de cazare şi transport, a acţiunilor de promovare şi a unui anumit grad de izolare faţă de centrele urbane majore. În ultima perioadă însă afluxul turistic înregistrează creşteri substanţiale datorită extinderii foarte rapide a unei reţele de spaţii de cazare, pensiuni agroturistice acreditate prin organizaţia ANTREC, dar şi moteluri şi cabane, din păcate nu însă în localitatea Eftimie Murgu, ci în altele limitrofe, ca urmare a promovării unor obiective precum Cascada Bigăr şi Cheile Nerei, dar şi a complexului mulinologic Rudăria. Extinderea activităţilor turistice reprezintă o alternativă viabilă a dezvoltării durabile a arealului, dar acest deziderat este realizabil în condiţiile aplicării unui management adecvat care să menţină caracteristicile de mediu ce determină însăşi valoarea turistică a acestuia, atât componente fizice şi biotice naturale, cât şi componente antropice valoroase: construcţii, folclor, modele de viaţă şi cultură caracteristice. Amploarea activităţilor turistice poate atrage după sine două modalităţi contradictorii de interacţiune cu resursele de mediu: (1) degradarea ireversibilă a fizionomiei şi funcţionalităţii environmentale preexistente, limitarea impacturilor putându-se realiza numai prin conştientizarea, cunoaşterea şi adoptarea unor măsuri preventive; (2) stimularea interesului general pentru acest tip de activităţi, determinând regresul ocupaţiilor anterioare ale populaţiei cu implicaţii negative asupra calităţii mediului. Alături de impacturile preponderent pozitive asupra componentelor naturale ale mediului, derivate din abandonarea vechilor practici, activităţile turistice desfăşurate în acest teritoriu determină o serie de impacturi cu un caracter mai pronunţat de specificitate: - impacturi asupra structurilor sociale şi asupra comportamentului uman, prin interacţiunea cu populaţia turistică, pe de o parte şi cu specificul "noilor îndeletniciri", pe de altă parte, înlesnindu-se un contact puternic cu civilizaţia urbană; aceasta atrage după sine un nou mod de viaţă, mai puţin dependent de resurse şi tradiţii, dar conştient de valoarea acestora; – impacturi asupra demografiei exprimate prin modificări ale migraţiilor populaţiei tinere în special înspre areale mai "ofertante" sub aspect ocupaţional şi cultural; – impacturi asupra tradiţiilor, a căror revigorare este strâns legată de apariţia unei "pieţe consumatoare"; – impacturi asupra peisajului prin punerea în valoare a resurselor estetice ale acestuia, păstrarea intactă a specificului şi mai puţin prin măsuri arhitectonice corective, dar şi asezonarea lor cu construcţii mai mult sau mai puţin conforme cu specificul local; – impacturi asupra arealelor protejate existente şi asupra altora care ar putea primi acest statut, prin orientarea fondurilor generate chiar de vizitarea lor către acţiuni de amenajare şi punere în valoare; – impacturi asupra percepţiei exterioare a arealului, turismul făcând parte din categoria activităţilor umane înţelese ca fiind "prietenoase" faţă de starea şi calitatea mediului, fiind uşor asociate cu conceptul de dezvoltare durabilă; – impacturi de ordin politico-administrativ, prin schimbarea statutului de zonă defavorizată odată cu reechilibrarea balanţei dintre potenţialul resurselor şi exploatarea lor antropică. Astfel că se poate concluziona că principalele forme de impact antropic asociate turismului şi efectele generate sunt: Pozitive: un număr mai mare de turişti poate aduce venituri comunităţilor locale prin diversele servicii de cazare, masă sau alte facilităţi oferite, dar şi custodelui ariei protejate pentru a putea susţine în continuare ecoturismul şi dezvoltarea durabilă. Negative: - cantităţi mari de deşeuri menajere lăsate de turişti, inclusiv în rezervaţie, ce duc la poluarea solului, apei şi la poluarea vizuală; – creşterea necontrolată a numărului de vizitatori poate duce la dereglarea ecosistemelor naturale, eroziunea traseelor turistice, creşterea cantităţilor de deşeuri; – circulaţia turiştilor pe trasee nemarcate şi în zone nepermise cauzează deteriorarea unor habitate şi specii fragile; – culegerea sau distrugerea deliberată a unor specii de floră şi faună; – camparea şi crearea de vetre de foc în locuri neamenajate; – poluarea aerului, în special în zona cheilor, datorită gazelor de eşapament şi a prafului produs de autovehicule care afectează flora şi fauna; – circulaţia turiştilor în zone nepermise, zgomotele produse de aceştia deranjează animalele sălbatice, în special în sezonul de împerechere; – traseele de alpinism amplasate necorespunzător deranjează păsările care cuibăresc în zonele stâncoase şi afectează flora din aceste zone; – activitatea de căţărare poate fi dăunătoare prin deschiderea de noi zone şi noi trasee în zone în care pot afecta habitate şi specii prin amenajările realizate şi prin utilizarea traseelor peste capacitatea de suport a acestora. Tabel nr. 12 Presiuni actuale
┌────────────┬──────────┬──────────┬─────────┬─────────────┐
│Denumire │Tip │Habitate/ │Estimarea│Descriere │
│ │ │specii │intensi- │ │
│ │ │afectate │tăţii │ │
│ │ │ │presiunii│ │
│ │ │ │ │ │
├────────────┼──────────┼──────────┼─────────┼─────────────┤
│ │ │ │ │Pinul negru │
│ │ │ │ │din plantaţia│
│B02- │Presiune │Habitat │ │existentă │
│Gestionarea │actuală │40A0*, │Medie │invadează │
│şi │/ │Habitat │ │habitatul de │
│utilizarea │ameninţare│9180* │ │tufărişuri, │
│pădurii │viitoare │ │ │determinând │
│ │ │ │ │reducerea │
│ │ │ │ │suprafeţei │
│ │ │ │ │acestuia şi │
│ │ │ │ │modificarea │
│ │ │ │ │compoziţiei │
│ │ │ │ │floristice. │
├────────────┼──────────┼──────────┼─────────┼─────────────┤
│ │ │ │ │Pinul negru, │
│ │ │ │ │din plantaţia│
│ │ │ │ │existentă, │
│I01 - Specii│Presiune │Habitat │ │invadează │
│invazive │actuală │40A0*, │Medie │habitatul │
│non-native │/ │Habitat │ │de │
│ │ameninţare│9180* │ │tufărişuri, │
│ │viitoare │ │ │determinând │
│ │ │ │ │reducerea │
│ │ │ │ │suprafeţei │
│ │ │ │ │acestuia şi │
│ │ │ │ │modificarea │
│ │ │ │ │compoziţiei │
│ │ │ │ │floristice. │
├────────────┼──────────┼──────────┼─────────┼─────────────┤
│ │ │ │ │Succesiunea │
│ │ │ │ │naturală a │
│ │ │ │ │vegetaţiei şi│
│K02 - │Presiune │Habitat │ │terenul │
│Evoluţie │actuală │40A0*, │Medie │accidentat │
│biocenotică,│/ │Habitat │ │nu permite │
│succesiune │ameninţare│9180* │ │uşor │
│ │viitoare │ │ │intervenţii │
│ │ │ │ │pentru │
│ │ │ │ │controlul │
│ │ │ │ │extinderii │
│ │ │ │ │pinului │
│ │ │ │ │negru. │
├────────────┼──────────┼──────────┼─────────┼─────────────┤
│ │ │ │ │Pajiştile │
│ │ │ │ │sunt situate │
│A04 - │Presiune │Habitat │ │la limita │
│Păşunatul │actuală │6190 │Scăzută │ariei │
│ │ │ │ │protejate, │
│ │ │ │ │sunt păşunate│
│ │ │ │ │şi afectate │
│ │ │ │ │de poteci │
│ │ │ │ │pietonale, │
│ │ │ │ │chiar dacă │
│ │ │ │ │drumul de │
│ │ │ │ │acces auto │
│ │ │ │ │este în afara│
│ │ │ │ │limitelor. │
│ │ │ │ │Chiar │
├────────────┼──────────┼──────────┼─────────┤şi în │
│ │ │ │ │condiţiile │
│ │ │ │ │acestor │
│D01.01 - │ │ │ │presiuni, │
│Poteci, │ │ │ │habitatul are│
│trasee, │ │ │ │perspective │
│trasee │Presiune │Habitat │Scăzută │bune de │
│pentru │actuală │6190 │ │conservare │
│ciclism │ │ │ │în viitor. │
│ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │
├────────────┼──────────┼──────────┼─────────┼─────────────┤
│ │ │ │ │Chiar dacă │
│ │ │ │ │impactul │
│G02.08 - │ │ │ │antropic │
│locuri de │Presiune │Habitat │ │este evident,│
│campare │actuală │91E0* │Scăzută │el afectează │
│şi zone de │ │ │ │în │
│parcare │ │ │ │special zona │
│pentru │ │ │ │de campare şi│
│rulote │ │ │ │nu │
│ │ │ │ │pune în │
│ │ │ │ │pericol │
│ │ │ │ │habitatul │
│ │ │ │ │propriu-zis. │
├────────────┼──────────┼──────────┼─────────┼─────────────┤
│ │ │ │ │Chiar dacă │
│ │ │ │ │impactul │
│G01.03.02 - │ │ │ │antropic │
│conducerea │Presiune │Habitat │ │este evident,│
│în │actuală │91E0*, │Scăzută │el afectează │
│afara │ │Canis │ │în │
│drumului a │ │lupus, │ │special zona │
│vehiculelor │ │ │ │de campare şi│
│motorizate -│ │ │ │nu │
│scăzută │ │ │ │pune în │
│ │ │ │ │pericol │
│ │ │ │ │habitatul │
│ │ │ │ │propriu-zis. │
├────────────┼──────────┼──────────┼─────────┼─────────────┤
│ │ │ │ │Activităţile │
│ │ │ │ │umane de │
│ │ │ │ │diferite │
│ │ │ │ │tipuri: │
│ │ │ │ │recreative, │
│ │ │ │ │petrecerea │
│ │ │ │ │sfârşitului │
│ │ │ │ │de săptămână │
│ │ │ │ │în aer │
│ │ │ │ │liber, │
│ │ │ │ │pescuit │
│ │ │ │ │sportiv, │
│ │ │ │ │drumeţii │
│ │ │ │ │la picior sau│
│ │ │ │ │cu mijloace │
│ │ │ │ │motorizate │
│ │ │ │ │sau │
│ │ │ │ │economice: │
│ │ │ │ │exploatările │
│ │ │ │ │forestiere │
│ │ │ │ │din │
│ │ │ │ │amonte, │
│ │ │ │ │transportul │
│G01 - Sport │ │ │ │materialului │
│în aer liber│ │ │ │lemnos şi a │
│şi │ │ │ │lucrătorilor,│
│activităţi │ │ │ │lucrările de │
│de petrecere│ │ │ │întreţinere a│
│a timpului │ │ │ │drumului │
│liber, │ │ │ │forestier şi │
│activităţi │ │Toate │ │a │
│recreative │Presiune │speciile │Medie │amenajărilor │
│G01.03.02 - │actuală │de │ │hidro de pe │
│conducerea │ │mamifere, │ │cursul │
│în │ │habitat │ │râului │
│afara │ │91E0* │ │Rudăria sunt │
│drumului a │ │ │ │tot atâtea │
│vehiculelor │ │ │ │motive de │
│motorizate │ │ │ │poluare │
│G05.04 - │ │ │ │fonică şi │
│vandalism │ │ │ │perturbare a │
│H05.01 │ │ │ │animalelor │
│- gunoiul şi│ │ │ │sălbatice, │
│deşeurile │ │ │ │care sunt │
│solide │ │ │ │extrem de │
│H06.01.01 - │ │ │ │sensibile în │
│poluarea │ │ │ │special în │
│fonică │ │ │ │perioada │
│cauzată │ │ │ │de primăvară │
│de o sursă │ │ │ │când de │
│neregulată │ │ │ │regulă îşi │
│ │ │ │ │cresc puii. │
│ │ │ │ │Rezultatele │
│ │ │ │ │perturbărilor│
│ │ │ │ │multiple - │
│ │ │ │ │câini liberi,│
│ │ │ │ │activi- │
│ │ │ │ │tate umană │
│ │ │ │ │zilnică pe │
│ │ │ │ │valea │
│ │ │ │ │Rudăriei şi │
│ │ │ │ │pe culmile ce│
│ │ │ │ │o │
│ │ │ │ │străjuiesc - │
│ │ │ │ │împing │
│ │ │ │ │speciile │
│ │ │ │ │sălbatice să │
│ │ │ │ │folosească │
│ │ │ │ │cele mai │
│ │ │ │ │inaccesibile │
│ │ │ │ │şi │
│ │ │ │ │inospitaliere│
│ │ │ │ │habitate din │
│ │ │ │ │cadrul │
│ │ │ │ │sitului. │
│ │ │ │ │Acest fapt a │
│ │ │ │ │fost │
│ │ │ │ │constatat cu │
│ │ │ │ │ajutorul │
│ │ │ │ │camerelor │
│ │ │ │ │automate care│
│ │ │ │ │au surprins │
│ │ │ │ │majoritatea │
│ │ │ │ │speciilor în │
│ │ │ │ │habitatele │
│ │ │ │ │stâncoase şi │
│ │ │ │ │în │
│ │ │ │ │şibliacuri. │
│ │ │ │ │Urmele │
│ │ │ │ │negative ale │
│ │ │ │ │acestor │
│ │ │ │ │presiuni s-au│
│ │ │ │ │observat cel │
│ │ │ │ │mai │
│ │ │ │ │bine la │
│ │ │ │ │căpriori care│
│ │ │ │ │prezentau │
│ │ │ │ │răni serioase│
│ │ │ │ │la nivelul │
│ │ │ │ │membrelor. │
├────────────┼──────────┼──────────┼─────────┼─────────────┤
│ │ │ │ │O altă │
│ │ │ │ │activitate │
│ │ │ │ │care a dus la│
│ │ │ │ │pierderea │
│ │ │ │ │calităţii │
│ │ │ │ │habitatelor │
│ │ │ │ │din cadrul │
│ │ │ │ │sitului a │
│ │ │ │ │fost │
│ │ │ │ │înlocuirea │
│ │ │ │ │pădurii │
│ │ │ │ │originare │
│ │ │ │ │bogate în │
│ │ │ │ │specii │
│ │ │ │ │vegetale cu │
│ │ │ │ │monocultura │
│ │ │ │ │de pin, │
│ │ │ │ │habitat │
│ │ │ │ │sărac în ceea│
│ │ │ │ │ce priveşte │
│ │ │ │ │oferta │
│B01 - │ │Toate │ │de hrană │
│plantarea de│Presiune │habitatele│Medie │conferită │
│pădure │actuală │şi │ │speciilor de │
│pe teren │ │speciile │ │animale │
│deschis │ │prezente │ │ierbivore sau│
│ │ │în sit │ │omnivore. │
│ │ │ │ │De exemplu │
│ │ │ │ │este ştiut │
│ │ │ │ │faptul că │
│ │ │ │ │Sus scrofa, │
│ │ │ │ │Glis glis, │
│ │ │ │ │Muscardinus │
│ │ │ │ │avellanarius,│
│ │ │ │ │diverse alte │
│ │ │ │ │specii de │
│ │ │ │ │rozătoare │
│ │ │ │ │depind mult │
│ │ │ │ │de │
│ │ │ │ │fructificaţia│
│ │ │ │ │stejarilor şi│
│ │ │ │ │a fagilor ale│
│ │ │ │ │căror fructe │
│ │ │ │ │sunt vitale │
│ │ │ │ │în │
│ │ │ │ │timpul │
│ │ │ │ │sezonului │
│ │ │ │ │autumnal. │
│ │ │ │ │Înlocuirea │
│ │ │ │ │fagaceelor cu│
│ │ │ │ │pini a │
│ │ │ │ │dus la │
│ │ │ │ │degradarea │
│ │ │ │ │din punct de │
│ │ │ │ │vedere trofic│
│ │ │ │ │a habitatului│
│ │ │ │ │din │
│ │ │ │ │cadrul │
│ │ │ │ │sitului şi │
│ │ │ │ │implicit la │
│ │ │ │ │scăderea │
│ │ │ │ │numărului │
│ │ │ │ │speciilor │
│ │ │ │ │dependente de│
│ │ │ │ │fructificaţia│
│ │ │ │ │acestora. │
│ │ │ │ │Odată cu │
│ │ │ │ │acestea a │
│ │ │ │ │fost afectat │
│ │ │ │ │şi numărul de│
│ │ │ │ │prădători. │
├────────────┼──────────┼──────────┼─────────┼─────────────┤
│ │ │ │ │Braconajul şi│
│ │ │ │ │pescuitul │
│F05.04 │Presiune │Toate │Medie │induce │
│Braconaj │actuală │speciile │ │un declin │
│ │ │de peşti │ │galopant │
│ │ │ │ │pentru toate │
│ │ │ │ │speciile │
│ │ │ │ │acvatice. │
├────────────┼──────────┼──────────┼─────────┼─────────────┤
│ │ │ │ │Amenajările │
│ │ │ │ │hidrotehnice │
│ │ │ │ │reduc │
│ │ │ │ │semnificativ,│
│J02.06 │ │ │ │mai ales în │
│Captarea │Presiune │Toate │Medie │sezonul cald,│
│apelor de │actuală │speciile │ │adâncimea │
│suprafaţă │ │de peşti │ │medie a │
│ │ │ │ │apei în │
│ │ │ │ │sectorul din │
│ │ │ │ │aval, fapt │
│ │ │ │ │ce alterează │
│ │ │ │ │habitatul │
│ │ │ │ │acvatic │
│ │ │ │ │din toate │
│ │ │ │ │punctele de │
│ │ │ │ │vedere. │
└────────────┴──────────┴──────────┴─────────┴─────────────┘
CAP. 3 EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR ŞI HABITATELOR Starea de conservare a unui habitat/specii este definită în art. 1e, respectiv şi din Directiva Habitate. Criteriile pe baza cărora este stabilită starea de conservare sunt definite de asemenea în Directiva Habitate: pentru habitate - suprafaţa ocupată în sit, structura şi funcţiile, perspectivele; pentru specii: mărimea populaţiei în sit, starea habitatului speciei şi perspectivele. Valorile atributelor din fiecare categorie conduc, printr-o combinaţie algoritmică completată de aprecieri ale experţilor, la definirea stării de conservare pentru categoria respectivă, iar combinarea celor trei stări, la definirea stării globale a habitatului, respectiv a speciei, în sit. Suprafeţele de referinţă pentru starea favorabilă de conservare a habitatelor au fost considerate suprafeţele rezultate din studiul de fundamentare a planului, deoarece nu există studii anterioare detaliate de chorologie a fiecărui habitat. În cazurile speciilor şi grupelor de specii, aprecierea stării de conservare s-a făcut pe baza unui algoritm, ponderea fiecărui atribut fiind dictată de caracteristicile biologice şi ecologice, respectiv suprafeţe necesare pentru hrănire, intensitatea presiunilor, caracteristicile monotopului etc. Perspectivele speciei / habitatului depind de tipul şi intensitatea impacturilor trecute şi prezente, presiuni, şi viitoare, ameninţări. În numeroase cazuri, impacturile negative se datorează unor intervenţii antropice din trecut, ale căror efecte se manifestă şi vor continua să se manifeste pe perioade mai lungi decât durata de implementare a planului de management. Aprecierea prezenţei şi intensităţii / magnitudinii fiecărui impact a fost făcută de experţi, pe o scară simplă, cu următoarele calificative: "S" = slabă, "M" = medie, "R" = ridicată. Atât pentru specii, cât şi pentru habitate, chiar dacă au fost constatate variaţii în intensitatea ameninţării / presiunii pe cuprinsul sitului, a fost ales nivelul constatat pe cea mai mare parte din suprafaţa habitatului / habitatului speciei în sit. Deoarece atât în cazul habitatelor, cât şi al speciilor, a trebuit să se aleagă o singură stare de conservare din cele patru: favorabilă, nefavorabilă inadecvată, nefavorabilă rea şi necunoscută, fără stări intermediare, starea de conservare dominantă pentru habitat, deci care reprezintă cea mai mare suprafaţă în sit, a fost extrapolată pentru situaţia globală a habitatului. La fel, în cazul speciilor, starea de conservare a populaţiei majoritare a devenit prin extrapolare starea de conservare globală a speciei în sit. 3.1. Evaluarea stării de conservare a habitatelor de interes conservativ şi măsurile de conservare propuse 40A0* - Tufărişuri subcontinentale peripanonice. Habitatul, cu o suprafaţă de circa 28 de ha în sit, se află într-o stare de conservare nefavorabilă-rea, din cauza reducerii suprafeţei, comparativ cu datele noastre din ultimii 10 ani. Reducerea suprafeţei habitatului se datorează succesiunii naturale a vegetaţiei, pe de o parte, şi invadării de către Pinus nigra - pinul negru specie iniţial plantată de către silvicultori pe versantul nordic al ariei protejate. Pentru menţinerea habitatului într-o stare de conservare acceptabilă sunt necesare monitorizarea şi controlul extinderii pinului negru, eventual chiar intervenţii de eliminare a acestei specii de pe suprafeţele cele mai reprezentative ale acestui tip de habitat. Totuşi, din cauza terenului accidentat, care nu permite uşor astfel de intervenţii şi datorită succesiunii naturale a vegetaţiei, este previzibilă reducerea suprafeţei habitatului, cel puţin până la un punct. Este posibil ca habitatul să se conserve bine, însă doar în acele zone în care nu se pot instala alte specii decât cele caracteristice acestui tip de habitat, cum sunt versanţii foarte abrupţi. 6190 - Pajişti panonice de stâncării (Stipo - Festucetalia pallentis). Acest tip de habitat găseşte condiţii optime pe soluri cu substrat calcaros. În Cheile Rudăriei, pe substrat silicatic, habitatul este slab reprezentat, ca suprafaţă şi ca alcătuire floristică şi se află în stare de conservare nefavorabilă-inadecvată. Suprafaţa acestuia în sit este de circa 12 ha. Pajiştile sunt situate la limita ariei protejate, sunt păşunate şi afectate de poteci pietonale, chiar dacă drumul de acces auto este în afara limitelor. Pantele sunt variabile, însorite, xerice. Habitatul se găseşte pe platoul care continuă zona de stâncărie, în mozaic cu alte tipuri de habitate, respectiv 6110*, 40A0*. Habitatul este slab reprezentat, ca suprafaţă şi ca alcătuire floristică, având relevanţă scăzută, la nivelul ariei protejate şi la nivel naţional. Principalele presiuni/ameninţări sunt păşunatul excesiv, accesul auto, eroziunea solurilor. Măsurile generale de conservare trebuie să urmărească doar limitarea activităţilor antropice menţionate. Chiar şi în condiţiile prezente, habitatul are perspective bune de conservare în viitor. 8220 - Versanţi stâncoşi silicatici cu vegetaţie casmofitică. Habitatul este răspândit pe suprafeţe relativ reduse, de circa 3 ha, pe cheile râului Rudărica, pe versanţi stâncoşi cu pante mai mult sau mai puţin abrupte, cu un grad variabil al acoperirii cu vegetaţie. Frecvent este intercalat printre alte tipuri de habitate, inclusiv tufărişuri - 40A0*. Este asociat cu habitatul 8230 - stâncării silicatice cu vegetaţie pionieră. Habitatul este întâlnit pe suprafeţe abrupte, greu accesibile, fiind descris de o stare de conservare favorabilă. Menţinerea statutului de arie protejată este suficientă pentru conservarea habitatului. 8230 - Stâncării silicatice cu vegetaţie pionieră din Sedo-Sclerantion sau Sedo albi - Veronicion dillenii. Habitatul se întâlneşte pe suprafeţe reduse, de circa 1 ha, pe stâncării mai puţin abrupte: punctiform pe versanţii care delimitează valea râului Rudărica şi pe coama vestică a ariei protejate, intercalat cu habitatele 40A0*, 8220 şi 6190. La contactul cu pajiştea din habitatul 6190, aceste comunităţi pioniere pot fi influenţate negativ prin păşunat sau acces auto/pietonal. Habitatul este întâlnit pe suprafeţe pietroase, mai izolate şi uneori greu accesibile, astfel că se autoconservă, găsindu-se în stare de conservare favorabilă. Controlul activităţilor de păşunat şi al celor turistice vor contribui la conservarea habitatului. 9110 - Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum. Habitat natural, bine reprezentat, cu stare de conservare favorabilă. Suprafaţa habitatului în sit este de circa 90 ha. Pădurea este compactă, uniformă, cu covor vegetal redus ca număr de specii, caracteristic acestui tip de habitat: Festuca altissima, Luzula luzuloides, Deschampsia flexuosa. Fagul este monodominant pe cea mai mare parte a suprafeţei. Măsuri generale de conservare: menţinerea nealterată a ecosistemelor existente. Pentru protecţia unor specii importante de nevertebrate, se recomandă lăsarea lemnului mort în pădure. Menţinerea statutului de arie protejată, cu promovarea non-intervenţiei silvice sau de altă natură, este suficientă pentru conservarea habitatului. 9180* - Păduri de Tilio-Acerion pe versanţi, grohotişuri şi ravene. Distribuit pe pante mai greu accesibile, cu o suprafaţă de circ a 31 ha, habitatul se autoconservă, pe termen scurt şi mediu. Este însă invadat de pinul negru din plantaţia vecină, fapt care a determinat încadrarea sa la stare de conservare nefavorabilă-inadecvată. este influenţat de particularităţile staţiunilor: suprafeţe golaşe, cu multă rocă la suprafaţă, porţiuni cu grohotiş mobil sau evident xerice, datorită versanţilor foarte abrupţi. Habitatul este prezent în forma lui mai xerică, distribuit mai ales pe pante sudice, cu grohotiş şi stânci la suprafaţă şi pante uneori abrupte. Datorită acestor factori de biotop, habitatul prezintă adesea o combinaţie de specii, cu prezenţa unor taxoni din habitatele învecinate, de exemplu tufărişuri. Efectul invadării cu pin negru necesită o monitorizare constantă, de câţiva ani, astfel încât să se stabilească mai exact impactul acestui factor perturbator, pe termen lung. 91E0* - Păduri aluviale de Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae). Habitatul este în stare de conservare favorabilă şi se întâlneşte de-a lungul râului Rudărica, având aninul negru ca specie dominantă. Suprafaţa acestuia în sit este de circa 12 ha. La ieşirea din chei spre sat devin dominante speciile de salcie. Chiar dacă nu este extins ca suprafaţă, habitatul este în general bine conservat, ocupând doar imediata apropiere a râului. Cursul acestuia este amenajat, în mod tradiţional, pentru captările necesare morilor de apă, conferind zonei un peisaj caracteristic. Spre zona centrală a ariei protejate, la Poiană, există o zonă de campare, aglomerată vara. Activităţile turistice afectează această suprafaţă, prin tasarea solului, vetre de foc şi depozitarea gunoaielor. Ceea ce îngrijorează, este tăierea arborilor din jurul poienii sau de la distanţe mai mari, pentru foc. Turismul trebuie încurajat, însă sunt necesare panouri şi alte acţiuni pentru conştientizarea vizitatorilor, chiar dacă primăria se îngrijeşte de starea acestui loc de campare. Monitorizarea turismului şi conştientizarea vizitatorilor pot produce efecte pozitive în privinţa conservării habitatului, pe termen lung. Chiar dacă suprafaţa habitatului în aria protejată este redusă la valea râului Rudărica, în condiţiile menţinerii stării actuale, habitatul este protejat pe termen lung. Comparativ cu alte arii naturale protejate, habitatul are aici suprafeţe reduse, având relevanţă scăzută la nivel naţional. Însă, datorită amenajărilor cu vechile mori de apă, habitatul dobândeşte valori cultural-istorice de interes naţional şi european. 91M0 - Păduri balcano - panonice de cer şi gorun. Habitatul este răspândit pe pante sudice, xerofile, pe substrat frecvent cu rocă sau grohotiş la suprafaţă, în estul ariei protejate, la altitudini mai scăzute. Suprafaţa acestuia în sit este de circa 64 ha. Compoziţia floristică şi acoperirea vegetaţiei diferă în funcţie de condiţiile de biotop. Starea de conservare este favorabilă. Există însă şi suprafeţe care au fost exploatate silvic; alături de sectoarele dezvoltate pe pante mai instabile, cu mult grohotiş, în care devine dominantă cărpiniţa, acestea au o stare de conservare medie. Menţinerea statutului de arie protejată, cu promovarea non-intervenţiei silvice sau de altă natură, poate asigura conservarea pe termen lung a habitatului. 3.2. Evaluarea stării de conservare a speciilor de interes conservativ 3.2.1. Evaluarea stării de conservare pentru speciile de mamifere de interes comunitar Starea de conservare a speciei de mamifere de interes comunitar din sit, Canis lupus, este necunoscută, având în vedere că cercetarea de teren a relevat doar prezenţa sporadică, a unui singur exemplar, în sit. Au fost identificate însă o serie de ameninţări şi au fost propuse măsuri de conservare, descrise în cele ce urmează. La adresa speciei Canis lupus principalele ameninţări sunt reprezentate de: - Activităţile umane de diferite tipuri: recreative, petrecerea sfârşitului de săptămână în aer liber, pescuit sportiv, drumeţii la picior sau cu mijloace motorizate sau economice: exploatările forestiere din amonte, transportul materialului lemnos şi al lucrătorilor, lucrările de întreţinere a drumului forestier şi a amenajărilor hidro de pe cursul râului. Măsuri de conservare: reglementarea acestor activităţi în perioada 1 aprilie- 30 iunie. - Deteriorarea calităţii trofice a habitatului. Măsuri de conservare: atragerea căpriorilor şi mistreţilor pe teritoriul sitului mai ales în perioada de iarnă prin mijloace specifice: hrană suplimentară; precum şi prin activităţi de descurajare a braconajului în zonele limitrofe sitului. Această activitate o vedem ca o strânsă conlucrare cu administratorii fondurilor de vânătoare învecinate. - Un risc mare pentru speciile de carnivore şi pentru cele care constituie hrana acestora este reprezentat de unii agenţi patogeni precum cei ai rabiei, al tuberculozei, diferiţi paraziţi precum trichinela, ascaris, taenia, şi altele asemenea. Măsuri de conservare: Controlul veterinar riguros al animalelor domestice din zonă: câini, pisici, vaci, cai, oi, deoarece speciile domestice pot constitui vectori în transmiterea unor boli grave de la sau spre speciile sălbatice. Una dintre cele mai grave în special în rândul carnivorelor de talie mică, mijlocie şi mare este turbarea, boală mortală şi extrem de contagioasă. În rândul ierbivorelor, dintre bolile deosebit de grave menţionăm tuberculoza, dar şi o serie de paraziţi. Deocamdată nu am constatat prezenţa unor asemenea maladii grave la animalele sălbatice din sit. Nu excludem evident semnalarea de către personalul fondurilor de vânătoare a cazurilor de animale sălbatice bolnave constatate/observate pe raza suprafeţelor pe care le administrează şi evident luarea de măsuri specifice: extragerea animalelor bolnave, administrarea de medicamente. - Activităţile comunităţii locale. Măsuri de conservare: orice plan de conservare este sortit eşecului în lipsa unui suport din partea localnicilor. Ca atare aceştia trebuie informaţi asupra importanţei speciei în habitatele naturale dar mai ales trebuie ajutaţi în cazul unor eventuale pagube în rândul animalelor domestice. În acest sens, în cazul unor situaţii "nefericite" localnicii ar trebui despăgubiţi material şi totodată încurajaţi să îşi ia măsuri de precauţie: pe timpul nopţii protejarea animalelor domestice prin aducerea lor în ţarcuri sau gospodării. De asemenea trebuie să li se explice clar avantajele economice pe care le pot avea din prezenţa sitului şi a speciilor protejate de animale la nivelul acestuia. Mai concret faptul că pot comercializa produse cu eticheta BIO sau produse agricole care au fost realizate în zone ce protejează marile carnivore ale Europei. Acest fapt combinat cu un management eficient poate conduce la o creştere a veniturilor lor. 3.2.2. Evaluarea stării de conservare pentru speciile de nevertebrate de interes comunitar Tabel nr. 13 Starea de conservare a speciilor de nevertebrate de interes comunitar din sit
┌──────┬────────────────┬───────────────┬───────────────────────┐
│Cod. │Denumire │Populaţie │Stare de conservare │
│Natura│ştiinţifică │ │ │
│2000 │ │ │ │
│ │ │ │ │
├──────┼────────────────┼───────────────┼───────────────────────┤
│1093 │Austropotamobius│10-15 indivizi │Nefavorabilă-inadecvată│
│ │torrentium │ │ │
├──────┼────────────────┼───────────────┼───────────────────────┤
│ │ │Specie cu │ │
│ │ │populaţie │ │
│1086 │Cucujus │nesemnificativă│Stare de conservare │
│ │cinnaberinus │în raport │neevaluată │
│ │ │cu populaţia │ │
│ │ │naţională, a │ │
│ │ │fost │ │
│ │ │identificată │ │
│ │ │într-un │ │
│ │ │singur punct │ │
├──────┼────────────────┼───────────────┼───────────────────────┤
│4039 │Nymphalis │0-10 indivizi │Favorabilă │
│ │vaualbum │ │ │
├──────┼────────────────┼───────────────┼───────────────────────┤
│ │ │Specie cu │ │
│1089 │Morimus funereus│populaţie │ │
│ │ │nesemnificativă│ │
│ │ │în raport │Stare de conservare │
│ │ │cu populaţia │neevaluată │
│ │ │naţională. │ │
├──────┼────────────────┼───────────────┼───────────────────────┤
│1078 │Callimorpha │100-500 │Favorabilă │
│ │quadripunctaria │indivizi │ │
├──────┼────────────────┼───────────────┼───────────────────────┤
│4046 │Cordulegaster │0-10 indivizi │0-10 indivizi │
│ │heros │ │ │
├──────┼────────────────┼───────────────┼───────────────────────┤
│4014 │Carabus │10-15 indivizi │Favorabilă │
│ │variolosus │ │ │
└──────┴────────────────┴───────────────┴───────────────────────┘
Următoarele ameninţări au fost identificate ca periclitând starea de conservare a speciilor de nevertebrate din sit: - Silvicultură: plantare artificială, pe teren deschis, replantarea pădurii: arbori nenativi, curăţarea pădurii, îndepărtarea arborilor uscaţi sau în curs de uscare; – Minerit, extracţia de materiale şi de producţie de energie: extragere de nisip şi pietriş, extragere de piatră; – Urbanizare, dezvoltare rezidenţială şi turism: depozitarea deşeurilor menajere/deşeuri provenite din baze de agrement; – Folosirea resurselor biologice, altele decât agricultura şi silvicultura: pescuit şi recoltarea resurselor acvatice, colectare de animale: insecte,reptile,amfibieni; – Activităţi umane: sport în aer liber şi activităţi de petrecere a timpului liber, activităţi recreative; – Modificări ale sistemului natural: incendii, umplerea şanţurilor, zăgazurilor, heleşteelor, iazurilor, mlaştinilor sau gropilor, canalizare şi deviere de apă, modificarea structurii cursurilor de apă continentale, captări de apă de suprafaţă pentru alimentarea cu apă, reducerea sau pierderea de caracteristici specifice de habitat, reducerea disponibilităţii prăda; În vederea îmbunătăţirii stării de conservare a speciilor de amfibieni şi reptile, se impun următoarele măsuri: Măsuri pentru specii acvatice sau cu dezvoltare acvatică - Austropotamobius torrentium, Cordulegaster heros: - controlul activităţilor care pot aduce modificări parametrilor fizici şi chimici ai apei râului sau afluenţilor acestuia; – evitarea construcţiilor hidrotehnice suplimentare; – management conservativ al vegetaţiei din lunca râului; – interzicerea pescuitului; – interzicerea introducerii de noi specii; – redimensionarea ariei protejate prin includerea în sit cel puţin a cursului superior al râului. Măsuri pentru specii xilofage - Cucujus cinnaberinus, Morimus funereus, Cerambyx cerdo: - conservarea in situ, pe picior sau căzuţi, a arborilor bătrâni, a trunchiurilor putrede şi a unei cantităţi cât mai ridicate de lemn mort; – conservarea arborilor izolaţi din zonele deschise; – reducerea suprafeţelor de răşinoase şi înlocuirea lor treptată cu specii native de foioase. Măsuri pentru specii de zone umede - Carabus variolosus: - menţinerea umidităţii şi a regimului de umbrire pe cursurile temporare, torenţi şi văi prin evitarea lucrărilor de modificare/captare a apelor şi tăierilor. Măsuri pentru alte specii - Nymphalis vaualbum, Callimorpha quadripunctaria: - limitarea păşunatului şi activităţilor cu impact asupra vegetaţiei de lizieră. 3.2.3. Evaluarea stării de conservare pentru speciile de amfibieni şi reptile Singura specie menţionată în formularul standard este Testudo hermanni, care nu a fost însă identificată în sit şi prin urmare starea de conservare a acesteia este necunoscută. Pentru specia Bombina variegata, care a fost identificată în sit suplimentar faţă de formularul standard, au fost identificate presiunile/ameninţările şi au fost propuse măsuri de conservare. Stare de conservare a speciei nu a fost evaluată, deoarece specia are un habitat extrem de redus în sit, a fost identificată în doar un singur punct în sit şi un altul la marginea acestuia. Următoarele ameninţări au fost identificate ca periclitând starea de conservare a speciilor de amfibieni şi reptile din sit: - Urbanizare, dezvoltare rezidenţială şi turism: depozitarea deşeurilor menajere/deşeuri provenite din baze de agrement; – Activităţi umane: sport în aer liber şi activităţi de petrecere a timpului liber, activităţi recreative; – Modificări ale sistemului natural: incendii, umplerea şanţurilor, zăgazurilor, heleşteelor, iazurilor, mlaştinilor sau gropilor, canalizare şi deviere de apă, modificarea structurii cursurilor de apa continentale, captări de apă de suprafaţă pentru alimentarea cu apă, reducerea sau pierderea de caracteristici specifice de habitat, reducerea disponibilităţii prăda. În vederea îmbunătăţirii stării de conservare a speciilor de amfibieni şi reptile, se impun următoarele măsuri: - monitorizarea populaţiilor speciilor şi a habitatelor acestora; – consultarea şi informarea periodică a obiectivelor de conservare în rândul populaţiei şi locale; – lucrările de întreţinere, reparaţii, modernizare a infrastructurii din aria protejată se va face strict în limita zonei de intervenţie fără deteriorarea habitatelor limitrofe; – vor fi folosite doar drumurile şi potecile existente limitându-se accesul publicului în afara căilor de acces amenajate în acest scop; – camparea, focul şi activităţile de agrement vor fi permise doar în locuri amenajate; – asigurarea unităţilor de colectare a deşeurilor în zonele de agrement, respectiv indicarea sancţiunilor pentru abandonarea deşeurilor. 3.2.4. Evaluarea stării de conservare pentru speciile de peşti Tabel nr. 14 Starea de conservare a speciilor de peşti de interes comunitar
┌──────┬────────────┬──────────┬──────────┐
│Cod. │Denumire │Populaţie │Stare de │
│Natura│ştiinţifică │ │conservare│
│2000 │ │ │ │
│ │ │ │ │
├──────┼────────────┼──────────┼──────────┤
│1138 │Barbus │5000-10000│Favorabilă│
│ │meridionalis│indivizi │ │
├──────┼────────────┼──────────┼──────────┤
│4123 │Eudontomyzon│500-1000 │Favorabilă│
│ │danfordi │indivizi │ │
├──────┼────────────┼──────────┼──────────┤
│1163 │Cottus gobio│1000-5000 │Favorabilă│
│ │ │indivizi │ │
├──────┼────────────┼──────────┼──────────┤
│ │Gobio │100-500 │ │
│1124 │albippinatus│indivizi │Favorabilă│
│ │vladykovi │ │ │
└──────┴────────────┴──────────┴──────────┘
Activităţi cu potenţial impact asupra organismelor acvatice sunt/au fost: - Amenajările hidrotehnice temporare sau permanente fără aviz ştiinţific împiedică speciile de peşti să efectueze migraţii specifice; apariţia consangvinizării datorită izolării artificiale; – Deversări accidentale de elemente chimice în pârâul Rudărica: deces instantaneu a populaţiilor de peşti în punctual de deversare; deces indus de bioacumularea substanţelor chimice în ţesuturi, respectiv organe; – Captarea apei de suprafaţă: se reduce volumul mediului abiotic; scade productivitatea naturală; scade biomasa ihtiofaunei; – Depozitarea de deşeuri rezultate pe malul pârâul Rudărica: se schimbă compoziţia chimică şi fizică a apei: scade transparenţa apei; creşte turbiditatea apei; decesul embrionilor datorită faptului că suspensile fine aderă de suprafaţa icrei/icrelor; decesul alevinilor de peşte deoarece nu reuşesc să-şi umple vezica gazoasă ca urmare a faptului că pelicula de tensiune superficială conţine suspensii fine; – Turismul necontrolat: depozitarea de deşeuri pe malul şi în albia pârâului Rudărica; – Braconajul şi pescuitul excesiv: induce un declin galopant pentru toate speciile acvatice; – Barări naturale: împiedică speciile de peşti să efectueze migraţii specifice; apariţia consangvinizării datorită izolării; degradarea genetică a populaţiilor de peşti datorită consangvinizări. Măsurile de reducere a activităţilor cu potenţial impact propuse pentru a menţine starea de conservare la un nivel favorabil sunt: - Reducerea cu 50% a volumului de apă captat pentru apa menajeră. Deficitul de 50% se poate compensa prin utilizarea apei din puţuri forate; – Combaterea/prevenirea braconajul şi a pescuitul excesiv; – Sunt interzise orice tip de activitate în albia minoră a pârâului Rudărica, în perioadele de migraţie, reproducere, predezvoltare şi iernare a organismelor acvatice: februarie-iulie, octombrie-ianuarie; – Instituirea unui regim special de pescuit în cadrul sitului; – În cadrul sitului nu se vor organiza concursuri/competiţii de pescuit sportiv; – Se va menţine un nivel al apei cât mai constant; – Activitatea de cercetare ştiinţifică pe teritoriul sitului se desfăşoară cu avizul/acordul custodelui; – Cercetarea ştiinţifică pe teritoriul sitului va fi orientată, pe cât posibil, spre realizarea scopului primordial, cel de conservare a habitatelor şi speciilor de interes comunitar şi de protecţie; – Elaborarea unui plan local de management turistic, respectiv implementarea acestuia; – Eliminarea amenajărilor hidrotehnice care nu deţin aviz tehnic şi ştiinţific; – Eliminarea amenajărilor hidrotehnice care nu au importanţă muzeală. CAP. 4 SCOPUL ŞI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT 4.1. Scopul planului de management Pe baza informaţiilor prezentate în capitolele anterioare şi a evaluării efectuate referitor la nevoile de conservare a sitului, acest capitol descrie structura şi conţinutul componentei operaţionale a planului de management. Având în vedere domeniile variate care necesită a fi abordate în efortul de păstrare şi promovare a valorilor sitului, acestea au fost separate în obiective generale distincte. Obiectivele generale sunt apoi împărţite în obiective specifice - SMART - şi lista acţiunilor care trebuiesc implementate în vederea atingerii obiectivelor specifice de conservare. Mai jos este prezentată structura planului operaţional. Scopul managementului integrat al ROSCI 0031 Cheile Rudăriei îl constituie conservarea habitatelor şi speciilor de interes comunitar prezente aici şi dezvoltarea durabilă a comunităţilor din zonă prin păstrarea activităţilor tradiţionale şi ecoturism. 4.2. Obiective generale şi specifice 4.2.1. Obiective generale Pentru definirea obiectivelor generale ale planului de management se vor aborda 4 teme pe perioada implementării. Cele patru teme sunt: Tema 1- Managementul biodiversităţii; Tema 2 - Dezvoltare durabilă; Tema 3 - Conştientizare şi educaţie; Tema 4 - Administrarea şi managementul efectiv al sitului. Tabel nr. 15 Obiective generale
┌───────────────┬──────────────────────┐
│Teme │Obiective generale │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Obiectiv general 1 - │
│ │Menţinerea/ameliorarea│
│ │stării de conservare │
│Tema 1. │pentru habitatele şi │
│Managementul │speciile de interes │
│biodiversităţii│comunitar identificate│
│ │în │
│ │cadrul sitului │
│ │Obiectiv general 2 - │
│ │Monitorizarea │
│ │speciilor şi │
│ │habitatelor de interes│
│ │comunitar şi a stării │
│ │de │
│ │conservare a acestora │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Obiectiv general 3 - │
│ │Promovarea unei │
│ │dezvoltări │
│Tema 2. │durabile a │
│Dezvoltare │localităţilor aflate │
│durabilă │pe teritoriul │
│ │sau în vecinătatea │
│ │sitului prin păstrarea│
│ │activităţilor │
│ │tradiţionale şi │
│ │stimularea │
│ │activităţilor │
│ │turistice │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Obiectiv general 4 - │
│Tema 3. │Creşterea gradului de │
│Conştientizare │informare a publicului│
│şi │referitor la valorile │
│educaţie │naturale ale sitului │
│ │şi la activităţile cu │
│ │impact negativ asupra │
│ │acestora. │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Obiectiv general 5 - │
│ │Asigurarea unui │
│Tema 4. │management │
│Administrarea │eficient şi adaptabil │
│şi │al sitului prin │
│managementul │susţinerea │
│efectiv al │unei structuri │
│sitului │funcţionale de │
│ │management pe │
│ │durata de aplicare a │
│ │planului de │
│ │management. │
└───────────────┴──────────────────────┘
4.2.2. Obiective specifice Următorul tabel include obiectivele specifice ale fiecărui obiectiv general. Pentru atingerea acestor obiective specifice se vor dezvolta activităţi distincte sau măsuri restrictive în funcţie de complexitatea obiectivului specific. Tabel nr. 16. Obiective specifice
┌───────────────┬──────────────────────┐
│Obiective │Obiective specifice │
│generale │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Obiectiv │ │
│general 1 - │ │
│Menţinerea sau │Obiectiv specific 1. │
│ameliorarea │Aplicarea măsurilor │
│stării de │specifice pentru │
│conservare │asigurarea stării de │
│pentru │conservare favorabilă │
│habitatele şi │a habitatelor şi │
│speciile de │speciilor de interes │
│interes │comunitar │
│comunitar │ │
│identificate │ │
│în cadrul │ │
│sitului │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Obiectiv │ │
│general 2 - │Obiectiv specific 2. │
│Evaluarea │Monitorizarea │
│periodică a │speciilor │
│speciilor şi │şi habitatelor de │
│habitatelor de │interes comunitar şi a│
│interes │statutului de │
│comunitar │conservare a acestora │
│şi a stării de │ │
│conservare a │ │
│acestora │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Obiectiv specific 3. │
│Obiectiv │Promovarea unor forme │
│general 3 - │de │
│Promovarea unei│vizitare şi turism în │
│dezvoltări │concordanţă cu │
│durabile a │obiectivele de │
│localităţilor │conservare ale sitului│
│aflate │Natura │
│pe teritoriul │2000 │
│sau în ├──────────────────────┤
│vecinătatea │Obiectiv specific 4. │
│sitului prin │Promovarea realizării │
│păstrarea │şi │
│activităţilor │comercializării de │
│tradiţionale şi│produse tradiţionale, │
│ecoturism │etichetate cu sigla │
│ │sitului │
│ ├──────────────────────┤
│ │Obiectiv specific 5. │
│ │Promovarea utilizării │
│ │durabile a pajiştilor │
│ │şi terenurilor umede │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Obiectiv specific 6. │
│Obiectiv │Susţinerea şi │
│general 4 - │promovarea │
│Creşterea │educaţiei ecologice │
│gradului de │prin realizarea de │
│informare │activităţi educative │
│a publicului │pe tema conservării │
│referitor la │naturii │
│valorile ├──────────────────────┤
│naturale ale │Obiectiv specific 7. │
│sitului şi │Îmbunătăţirea │
│activităţile cu│atitudinii │
│impact negativ │factorilor interesaţi │
│asupra acestora│prin informare şi │
│ │conştientizare cu │
│ │privire la valorile │
│ │naturale din │
│ │interiorul sitului │
│ │Natura 2000 │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Obiectiv specific 8. │
│ │Îmbunătăţirea │
│ │logisticii │
│ │necesare pentru │
│ │exercitarea eficientă │
│ │a │
│Obiectiv │atribuţiunilor │
│general 5 - │custodelui │
│Asigurarea unui├──────────────────────┤
│management │Obiectiv specific 9. │
│eficient şi │Asigurarea │
│adaptabil al │integrităţii │
│sitului │sitului şi a │
│prin susţinerea│respectării planului │
│unei structuri │de │
│funcţionale de │management prin │
│management pe │controale periodice │
│durata de ├──────────────────────┤
│aplicare a │Obiectiv specific 10. │
│planului de │Asigurarea finanţării/│
│management │bugetului necesar │
│ │pentru implementarea │
│ │planului de management│
│ ├──────────────────────┤
│ │Obiectiv specific 11. │
│ │Asigurarea unui nivel │
│ │adecvat de pregătire a│
│ │personalului implicat │
│ │în gestionarea │
│ │custodiei sitului │
│ ├──────────────────────┤
│ │Obiectiv specific 12. │
│ │Realizarea │
│ │raportărilor │
│ │necesare către │
│ │autorităţilor │
│ │competente din │
│ │domeniul protecţiei │
│ │mediului │
└───────────────┴──────────────────────┘
CAP. 5 PLANUL DE ACTIVITĂŢI-ACŢIUNI ŞI MONITORIZAREA ACESTORA Activităţile sunt cele mai simple şi explicite prevederi ale planului de management, acestea contribuind în mod nemijlocit la atingerea obiectivelor specifice ale planului. Obiectivele pot necesita pentru a fi realizate, una sau mai multe acţiuni în funcţie de complexitate. Următoarele tabele includ planurile de acţiune detaliate pentru atingerea obiectivelor generale şi specifice ale planului de management. La fiecare acţiune de management se regăsesc următoarele informaţii: - Indicatorul de cuantificare: acesta va facilita monitorizarea implementării planului prin precizarea modului în care aplicarea cu succes poate fi măsurată. – Indicatorul de prioritizare: este folosit un sistem de prioritate pe trei nivele, după cum urmează: ● Prioritatea 1: Acţiuni decisive pentru atingerea obiectivelor planului. Aceste acţiuni trebuie realizate, chiar în detrimentul altor acţiuni ● Prioritatea 2: Acţiuni care sunt importante pentru atingerea obiectivelor. Trebuie depuse toate eforturile pentru realizarea acestei acţiuni. Trebuie să existe motive întemeiate pentru eşuarea realizării acesteia. ● Prioritatea 3: Acţiuni de dorit a fi realizate, dar nu critice pentru atingerea ţintei şi a obiectivelor planului. Investiţii pentru realizarea acestor acţiuni trebuie făcute doar atunci când există certitudinea că acţiunile prioritate 1 şi 2 vor fi realizate. – Un grafic de implementare în timp: indică în ce an/ani trebuie implementată acţiunea. – Asumare a responsabilităţilor: include organizaţia responsabilă de implementare şi partenerii esenţiali pentru aceasta. 5.1. Planul de activităţi
┌───────────────┬──────────────┬──────┬─────────────────────────────┬────────────┬───────────────┐
│ │Indicatori de │ │Activitatea la nivel de │ │ │
│Acţiuni/măsuri │cuantificare │Prio- │semestru │Responsabil │Parteneri │
│ │ │ritate├─────┬─────┬─────┬─────┬─────┤pentru │pentru │
│ │ │ │Anul │Anul │Anul │Anul │Anul │implementare│implementare │
│ │ │ │1 │2 │3 │4 │5 │ │ │
│ │ │ ├──┬──┼──┬──┼──┬──┼──┬──┼──┬──┤ │ │
│ │ │ │S1│S2│S1│S2│S1│S2│S1│S2│S1│S2│ │ │
├───────────────┴──────────────┴──────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴────────────┴───────────────┤
│Obiectiv general 1. Menţinerea sau ameliorarea stării de conservare pentru │
│habitatele şi speciile de interes comunitar identificate în │
│cadrul sitului │
│ │
│Obiectiv specific 1: Aplicarea măsurilor pentru asigurarea stării de conservare │
│favorabilă a habitatelor şi speciilor de interes │
│comunitar │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Asigurarea stării de conservare favorabilă pentru habitatele forestiere de │
│interes comunitar: 9110, 91E0*, 91M0, 9180* │
│ │
├───────────────┬──────────────┬──────┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬────────────┬───────────────┤
│1.1. Controlul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│extragerii de │Număr de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│material lemnos│contravenţii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│din habitatele │aplicate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Direcţia │
│forestiere, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Silvică, │
│inclusiv a │Număr de ha pe│1 │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │Custode │Garda de Mediu │
│celor │care este │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│care se fac │distribuit │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│pentru │habitatul în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│amenajarea │sit. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│cursurilor de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│apă │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼──────────────┼──────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────┼───────────────┤
│1.2. Controlul │Număr de ha │1 │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │Custode │Organizaţii │
│speciilor │reabilitate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │non- │
│invazive │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │guvernamentale,│
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │voluntari │
├───────────────┼──────────────┼──────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────┼───────────────┤
│1.3. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Reconstrucţia │Studiu de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ecologică a │fezabilitate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Primării │
│malurilor │elaborat │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │locale, │
│degradate, │ │1 │ │ │x │x │x │x │x │x │x │x │ │Administraţia │
│folosind │Număr de ha pe│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Naţională Apele│
│speciile │care habitatul│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Române, │
│edificatoare │este │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │custode, │
│ale │reconstruit │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │voluntari, │
│habitatului │ecologic. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Organizaţii │
│91E0* │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │non- │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │guvernamentale │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼──────────────┼──────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────┼───────────────┤
│1.4. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Reglementarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│extragerii de │Raport anual │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│material lemnos│privind │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Direcţia │
│prin controlul │lucrările │1 │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │Custode │Silvică, │
│tăierilor │silvice din │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Garda de Mediu │
│ilegale, │sit │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│inclusiv a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│celor care se │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│fac pentru │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│amenajarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│cursurilor de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│apă │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼──────────────┼──────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────┼───────────────┤
│1.5. Aplicarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│unui management│Număr de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│silvic bazat pe│amenajamente │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│promovarea │silvice │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│regenerărilor │care au inclus│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│naturale şi a │măsurile │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Ocoale silvice │
│unei │pentru │1 │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │Custode │ │
│structuri a │conservarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│arboretelor │habitatelor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│care să │naturale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│menţină │propuse prin │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│habitatul, atât│plan │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ca │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│structură şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│funcţii, cât şi│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ca │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│suprafaţă. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼──────────────┼──────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────┼───────────────┤
│1.6. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Interzicerea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│plantării sau │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│completării cu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│specii aflate │Număr de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│în │amenajamente │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│afara arealului│silvice │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│lor natural în │care au inclus│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│zonele │măsurile │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Ocoale silvice │
│neregenerate │pentru │1 │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │Custode │ │
│din │conservarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│habitatele │habitatelor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│forestiere şi a│naturale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│substituirii │propuse prin │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│speciilor │plan │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│native cu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│specii "repede │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│crescătoare", │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│chiar şi în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│cazul în care │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│acest │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│lucru se face │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│în vederea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│prevenirii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│fenomenelor de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│eroziune a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│solului. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼──────────────┼──────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────┼───────────────┤
│1.7. Informarea│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│celor care │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│intră │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│în pădure │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│asupra │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│posibilităţii │Număr de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│declanşării │panouri de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Primării, │
│unor incendii, │avertizare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │localnici │
│respectiv │amplasate │1 │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │Custode │ │
│elaborarea unor│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│planuri de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│intervenţie │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│rapidă în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│caz de incendiu│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│şi asigurarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│unei baze de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│echipare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│corespunzătoare│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│stingerii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│incendiilor la │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│construcţiile │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│silvice din sit│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┴──────────────┴──────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴────────────┴───────────────┤
│Asigurarea stării de conservare favorabilă pentru tipurile de habitate de │
│tufărişuri: 40A0* │
│ │
├───────────────┬──────────────┬──────┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬────────────┬───────────────┤
│1.8. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Monitorizarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│evoluţiei │Număr de ha de│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│plantaţiei de │extindere / │1 │X │X │X │X │X │X │X │X │X │X │Custode │Specialişti │
│pin negru şi │restrângere a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│adoptarea unor │plantaţiei de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│măsuri de │pin negru. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│stopare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│a invaziei │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│acesteia în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│defavoarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│habitatului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┴──────────────┴──────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴────────────┴───────────────┤
│Asigurarea stării de conservare favorabilă pentru tipurile de habitate de │
│pajişte: 6190 │
│ │
├───────────────┬──────────────┬──────┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬────────────┬───────────────┤
│1.9. Limitarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│şi controlul │Număr de ha de│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Primării, Con- │
│activităţilor │teren ocupate │1 │X │X │X │X │X │X │X │X │X │X │Custode │siliul │
│antropice în │de habitatul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Judeţean, │
│zona │6190 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Agenţia pentru │
│de dezvoltare a│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Protecţia │
│acestui │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Mediului, Garda│
│habitat: │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │de Mediu, │
│păşunat, turism│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Administraţia │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Bazinală a │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Apelor │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Agenţia │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Naţională │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │de Îmbunătăţiri│
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Funciare │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┴──────────────┴──────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴────────────┴───────────────┤
│Asigurarea stării de conservare favorabilă pentru speciile de mamifere de │
│interes comunitar: Canis lupus │
│ │
├───────────────┬──────────────┬──────┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬────────────┬───────────────┤
│1.10. Limitarea│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│şi controlul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│activităţilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│antropice în │Număr de ha de│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│zona │teren adecvate│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Primării, Con- │
│habitatului │ocupate de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │siliul │
│specific al │habitatul │1 │X │X │X │X │X │X │X │X │X │X │Custode │Judeţean, │
│speciilor de │speciilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Agenţia pentru │
│mamifere: │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Protecţia │
│antropizare, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Mediului, │
│circulaţie │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Garda de Mediu │
│motorizată, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│poluare, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│păşunat, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│turism, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│construcţie de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│drumuri │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┴──────────────┴──────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴────────────┴───────────────┤
│Asigurarea stării de conservare favorabilă pentru speciile de amfibieni şi │
│reptile de interes comunitar: Bombina variegata │
│ │
├───────────────┬──────────────┬──────┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬────────────┬───────────────┤
│1.11. Limitarea│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│şi controlul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│activităţilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│antropice în │Număr de ha de│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│zona │teren adecvate│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Primării, Con- │
│habitatului │ocupate de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │siliul │
│specific al │habitatul │1 │X │X │X │X │X │X │X │X │X │X │Custode │Judeţean, │
│speciilor de │speciilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Agenţia pentru │
│amfibieni şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Protecţia │
│reptile: │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Mediului, │
│antropizare, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Garda de Mediu │
│circulaţie │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│motorizată, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│poluare, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│pescuit, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│construcţie de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│drumuri │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼──────────────┼──────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────┼───────────────┤
│1.12. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Menţinerea sau │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│construirea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│hibernaculelor,│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│respectiv │Număr de ha de│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│grămezi de │habitat │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│bolovani, │favorabil │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Organizaţii │
│cioate, │pentru │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │non- │
│buturugi, │speciile │1 │X │X │X │X │X │X │X │X │X │X │Custode │guvernamentale,│
│crengi, în │Bombina │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │voluntari │
│apropierea │variegata. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│habitatelor de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│reproducere şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│zona de ecoton │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│a habitatelor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│hrănire din │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│perioada │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│terestră │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┴──────────────┴──────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴────────────┴───────────────┤
│Asigurarea stării de conservare favorabilă pentru speciile de peşti de interes │
│comunitar: Barbus meridionalis, Cottus gobio, │
│Gobio albippinatus vladykovi, Eudontomyzon danfordi │
│ │
├───────────────┬──────────────┬──────┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬────────────┬───────────────┤
│1.13. │Număr de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Prevenirea şi │contravenţii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Jandarmeria │
│combaterea │aplicate │1 │X │X │X │X │X │X │X │X │X │X │Custode │Română, │
│braconajului şi│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Poliţia, │
│a pescuitului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Garda de Mediu │
│excesiv │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼──────────────┼──────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────┼───────────────┤
│1.14. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Eliberarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│speciilor de │Număr de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Jandarmeria │
│peşti de │contravenţii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Română, │
│interes │aplicate │1 │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │Custode │Poliţia, │
│comunitar │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Garda de Mediu │
│capturate sau │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│prelevate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│intenţionat sau│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│accidental │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼──────────────┼──────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────┼───────────────┤
│1.15. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Reglementarea │Număr de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│lucrărilor │contravenţii │1 │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │Custode │Jandarmeria │
│de amenajare în│aplicate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Română, │
│albia minoră şi│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Poliţia, │
│majoră a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Garda de Mediu │
│ecosistemelor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│reofile │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┴──────────────┴──────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴────────────┴───────────────┤
│Asigurarea stării de conservare favorabilă pentru speciile de nevertebrate de │
│interes comunitar │
│ │
├───────────────┬──────────────┬──────┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬────────────┬───────────────┤
│1.16. În │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│activitatea de │Ha de pajişte │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│curăţare │curăţate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│a pajiştilor, │adecvat │1 │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │Custode │APIA, localnici│
│se recomandă │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│păstrarea a 20%│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│din suprafaţă │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│acoperită cu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│tufişuri │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼──────────────┼──────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────┼───────────────┤
│1.17. Păstrarea│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│în habitatele │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│forestiere a │nr. De arbori │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│unor arbori │bătrâni/căzuţi│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Ocolul Silvic │
│căzuţi │păstraţi în │1 │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │Custode │Bozovici │
│sau pe picior, │habitatele │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│preferabil din │forestiere │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│specii diferite│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│şi aflaţi în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│diverse stadii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de descompunere│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│lemnului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┴──────────────┴──────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴────────────┴───────────────┤
│Obiectiv general 2. Evaluarea periodică a speciilor şi habitatelor de interes │
│comunitar şi a stării de conservare a acestora │
│ │
│Obiectiv specific 2: Monitorizarea speciilor şi habitatelor de interes │
│comunitar din cadrul sitului │
│ │
├───────────────┬──────────────┬──────┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬────────────┬───────────────┤
│2.1. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Actualizarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│permanentă a │1 inventar de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│inventarelor/ │monitorizare a│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Institute de │
│bazei de date │speciilor şi │1 │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │Custode │cercetare şi │
│privind │habitatelor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │academice, │
│speciile şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │specialişti în │
│habitatele │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │domeniu │
│de interes │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│comunitar │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼──────────────┼──────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────┼───────────────┤
│2.2. Evaluarea │Număr de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│anuală sau la │situaţii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│minimum 2 ani a│actualizate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│stării de │privind starea│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Institute de │
│conservare a │de conservare │1 │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │Custode │cercetare şi │
│speciilor şi │a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │academice, │
│habitatelor de │speciilor şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │specialişti în │
│interes │habitatelor de│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │domeniu │
│comunitar │interes │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │comunitar │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┴──────────────┴──────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴────────────┴───────────────┤
│Obiectiv general 3. Promovarea unei dezvoltări durabile a localităţilor aflate │
│pe teritoriul sau în vecinătatea sitului prin păstrarea │
│activităţilor agricole tradiţionale şi stimularea activităţilor turistice │
│ │
│Obiectiv specific 3. Promovarea unor forme de vizitare şi turism în concordanţă │
│cu obiectivele de conservare ale siturilor │
├───────────────┬──────────────┬──────┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬────────────┬───────────────┤
│ │Număr de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│3.1. Realizarea│elemente de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Voluntari, │
│de │infrastructură│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Organizaţii │
│infrastructură │proiectate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │non- │
│de vizitare │ │3 │ │ │x │x │x │x │x │x │x │x │Custode │guvernamentale,│
│ │Număr de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │primării │
│ │elemente de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │infrastructură│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │realizate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼──────────────┼──────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────┼───────────────┤
│3.2. Amenajarea│Număr de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│şi întreţinerea│puncte de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Voluntari, │
│unor puncte │observare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Organizaţii │
│cheie de │proiectate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │non- │
│observare a │ │2 │ │ │x │x │x │x │x │x │x │x │Custode │guvernamentale,│
│biodiversităţii│Număr de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │primării │
│ │puncte de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │observare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │realizate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼──────────────┼──────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────┼───────────────┤
│ │Număr de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│3.3. Crearea şi│trasee │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│întreţinerea │proiectate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Voluntari, │
│unor trasee │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Organizaţii │
│ecoturistice │ │2 │ │ │ │ │x │x │x │x │x │x │Custode │non- │
│ │Număr de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │guvernamentale,│
│ │trasee │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │realizate/ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │marcate în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │teren │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼──────────────┼──────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────┼───────────────┤
│3.4. Instalarea│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de panouri şi │Număr panouri │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Voluntari, │
│indicatoare în │şi indicatoare│2 │ │ │ │ │x │x │ │ │ │ │Custode │Organizaţii │
│principalele │montate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │non- │
│puncte de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │guvernamentale,│
│interes │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼──────────────┼──────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────┼───────────────┤
│3.5. Realizarea│Număr hărţi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Firme de │
│unor hărţi │realizate │2 │ │ │ │ │x │x │ │ │ │ │Custode │Sisteme │
│ecoturistice │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Informaţionale │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Geografice │
├───────────────┼──────────────┼──────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────┼───────────────┤
│3.6. Informare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│conştientizare │Număr de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│localnici cu │întâlniri, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│privire la │minim 2 │1 │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │Custode │ │
│ariile │pe an │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│protejate, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│valorile │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│naturale şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│oportunităţile │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de valorificare│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│durabilă │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┴──────────────┴──────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴────────────┴───────────────┤
│Obiectiv general 3. Promovarea unei dezvoltări durabile a localităţilor aflate │
│pe teritoriul sau în vecinătatea sitului prin păstrarea │
│activităţilor agricole tradiţionale şi stimularea activităţilor turistice │
│ │
│Obiectiv specific 4. Promovarea realizării şi comercializării de produse │
│tradiţionale, etichetate cu sigla siturilor │
│ │
├───────────────┬──────────────┬──────┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬────────────┬───────────────┤
│3.7. Conceperea│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│şi distribuirea│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Firme de │
│siglei sitului │Sigla │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │publicitate, │
│către │concepută │2 │ │ │ │ │x │x │ │ │ │ │Custode │comunitatea │
│producătorii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │locală, │
│locali de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │primării │
│produse │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│tradiţionale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼──────────────┼──────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────┼───────────────┤
│3.8. Promovarea│Număr de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│produselor │produse │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│tradiţionale │tradiţionale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Firme de │
│locale │produse │3 │ │ │ │ │ │ │x │x │x │x │Custode │publicitate, │
│etichetate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │comunitatea │
│cu sigla │Număr de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │locală, │
│sitului │evenimente la │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │primării │
│ │care │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │sunt promovate│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │produse locale│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┴──────────────┴──────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴────────────┴───────────────┤
│Obiectiv general 3. Promovarea unei dezvoltări durabile a localităţilor aflate │
│pe teritoriul sau în vecinătatea sitului prin păstrarea │
│activităţilor agricole tradiţionale şi stimularea activităţilor turistice │
│ │
│Obiectiv specific 5. Promovarea utilizării durabile a pajiştilor - păşuni, │
│fâneţe │
│ │
├───────────────┬──────────────┬──────┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬────────────┬───────────────┤
│ │Inventar al │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │proprietarilor│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │terenuri │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│3.9. │agricole în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Încurajarea │sit │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│practicilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│tradiţionale de│Număr de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Proprietari de │
│cosire manuală │discuţii/ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │teren, │
│acolo unde │întâlniri de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │primării, │
│suprafeţele de │conştientizare│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│teren │a importanţei │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│permit acest │cositului │1 │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │Custode │ │
│lucru │pentru │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │obiectivele │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │de conservare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ale sitului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │Număr de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │proiecte de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │obţinere │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │de fonduri │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │pentru │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │stimularea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │activităţilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │tradiţionale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼──────────────┼──────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────┼───────────────┤
│3.10. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Realizarea unui│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│tip de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│păşunat în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│acord cu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│practicile │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│dezvoltării │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│durabile şi în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│conformitate cu│Număr turme de│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│practicile │ovine/caprine │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Comunităţi │
│tradiţionale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │locale, │
│locale prin: │Număr turme de│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │proprie- │
│- favorizarea │bovine │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │tari de animale│
│păşunatului cu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │/ │
│bovine în dauna│Studiu privind│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │proprietari de │
│păşunatului cu │bonitatea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │stâne, │
│ovine sau │pajiştilor şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │primării, │
│caprine │intensitatea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Oficiul pentru │
│- realizarea │păşunatului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Studii │
│unui studiu │ │1 │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │Custode │Pedologice │
│privind │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │şi Agrochimice,│
│bonitatea │Valoare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │universităţi în│
│pajiştilor şi │încărcare de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │domeniul │
│stabilirea │animale/ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ştiinţelor │
│capacităţii de │ha │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │agricole. │
│suport │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│a acestora în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ceea ce │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│priveşte │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│încărcătura │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│- realizarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│unor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│monitorizări │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│privind │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│intensitatea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│păşunatului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│şi a numărului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de animale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│păşunate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼──────────────┼──────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────┼───────────────┤
│3.11. Iniţierea│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│unor acţiuni de│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│informare/ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│conştientizare │Număr de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Comunităţi │
│asupra │întâlniri, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │locale │
│regulilor de │minim 1/an │1 │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │Custode │primării, │
│gestionare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │asociaţii de │
│durabilă │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │fermieri, │
│a pajiştilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Direcţia │
│pentru │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Agricolă, │
│deţinătorii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Agenţia │
│şi/sau │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │pentru Plăţi şi│
│utilizatorii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Intervenţii în │
│acestora │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Agricultură │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┴──────────────┴──────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴────────────┴───────────────┤
│Obiectiv General 4. Creşterea gradului de informare a publicului referitor la │
│valorile naturale ale sitului şi la activităţile cu impact │
│negativ asupra acestora │
│ │
│Obiectiv specific 6. Susţinerea şi promovarea educaţiei ecologice prin │
│realizarea de activităţi educative pe tema conservării naturii │
│ │
├───────────────┬──────────────┬──────┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬────────────┬───────────────┤
│4.1. Prezentări│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│tematice în │1 prezentare/ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Inspectoratul │
│şcolile din │an │2 │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │Custode │Şcolar │
│localităţile │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Judeţean, │
│limitrofe │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │şcoli │
│sitului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┴──────────────┴──────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴────────────┴───────────────┤
│Obiectiv General 4. Creşterea gradului de informare a publicului referitor la │
│valorile naturale ale sitului şi la activităţile cu impact │
│negativ asupra acestora │
│ │
│Obiectiv specific 7. Îmbunătăţirea atitudinii factorilor interesaţi prin │
│informare şi conştientizare cu privire la valorile naturale din │
│interiorul sitului NATURA 2000 │
│ │
├───────────────┬──────────────┬──────┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬────────────┬───────────────┤
│4.2. Întâlniri │1 prezentare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Comunităţi │
│cu comunităţile│anual cu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │locale │
│locale şi alţi │ocazia │2 │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │Custode │Inspectoratul │
│factori de │unor zile │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Şcolar │
│interes privind│tematice │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Judeţean, │
│managementul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │şcoli │
│siturilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼──────────────┼──────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────┼───────────────┤
│4.3. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Proiectarea şi │Număr panouri │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│montarea │montate în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Voluntari │
│panourilor │teren │1 │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │Custode │ │
│informative şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│avertizare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼──────────────┼──────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────┼───────────────┤
│4.4. Promovarea│Număr articole│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Instituţii │
│sitului şi a │în presă, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │media │
│acţiunilor de │emisiuni TV │3 │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │Custode │ │
│management în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│mass - media │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┴──────────────┴──────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴────────────┴───────────────┤
│Obiectiv general 5. Asigurarea unui management eficient şi adaptabil al sitului │
│prin susţinerea unei structuri funcţionale de management │
│pe durata de aplicare a planului de management │
│ │
│Obiectiv specific 8. Îmbunătăţirea logisticii necesare pentru exercitarea │
│eficientă a atribuţiilor custodelui │
│ │
├───────────────┬──────────────┬──────┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬────────────┬───────────────┤
│5.1. Asigurarea│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│echipamentului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│pentru │Inventar al │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│patrulare, │echipamentelor│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│observaţii şi │de │1 │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │Custode │ │
│monitorizări: │teren │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│binocluri, GPS,│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│aparate foto, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│echipamente de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│pescuit │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│electric │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│mijloace auto │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┴──────────────┴──────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴────────────┴───────────────┤
│Obiectiv 5. Asigurarea unui management eficient şi adaptabil al sitului prin │
│susţinerea unei structuri funcţionale de management pe │
│durata de aplicare a planului de management │
│ │
│Obiectiv specific 9. Asigurarea integrităţii siturilor şi a respectării │
│planului de management prin controale periodice │
│ │
├───────────────┬──────────────┬──────┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬────────────┬───────────────┤
│5.2. │Număr de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Monitorizarea │acţiuni din │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│implementării │plan │1 │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │Custode │ │
│planului de │realizate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│management │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼──────────────┼──────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────┼───────────────┤
│5.3. Realizarea│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de patrule │Număr de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│periodice pe │rangeri │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│teritoriul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│sitului │Rapoarte de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│pentru │patrulare │1 │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │Custode │ │
│urmărirea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│respectării │Număr │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│activităţilor │contravenţii/ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de mai sus şi a│avertismente │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│regulamentului/│aplicate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│planului de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│management │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼──────────────┼──────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────┼───────────────┤
│5.4. Pregătirea│Raport de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│evaluării │evaluare al │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│planului de │implementării │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│management în │planului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│al V-lea an şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│întocmirea │Plan de │1 │ │ │ │ │ │ │ │ │x │x │Custode │ │
│noului │management │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│plan │versiunea 2 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┴──────────────┴──────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴────────────┴───────────────┤
│Obiectiv 5. Asigurarea unui management eficient şi adaptabil al sitului prin │
│susţinerea unei structuri funcţionale de management pe │
│durata de aplicare a planului de management │
│ │
│Obiectiv specific 10. Asigurarea finanţării/bugetului necesar pentru │
│implementarea planului de management │
│ │
├───────────────┬──────────────┬──────┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬────────────┬───────────────┤
│5.5. Realizarea│Plan de lucru │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│unui plan de │anual şi buget│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│lucru anual cu │ │1 │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │Custode │ │
│bugetul necesar│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│implementării │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼──────────────┼──────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────┼───────────────┤
│5.6. │Număr cereri │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Identificarea │de finanţare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│şi accesarea │completate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de fonduri prin│pentru │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Firme de │
│programe/ │proiecte cu │1 │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │Custode │consultanţă, │
│proiecte în │diverse │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Experţi │
│vederea │finanţări │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │individuali, │
│aplicării │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │institute de │
│unui management│Număr de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │cercetare │
│eficient al │proiecte │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│sitului │câştigate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┴──────────────┴──────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴────────────┴───────────────┤
│Obiectiv 5. Asigurarea unui management eficient şi adaptabil al sitului prin │
│susţinerea unei structuri funcţionale de management pe │
│durata de aplicare a planului de management │
│ │
│Obiectiv specific 11. Asigurarea unui nivel adecvat de pregătire a personalului │
│implicat în gestionarea siturilor │
│ │
├───────────────┬──────────────┬──────┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬────────────┬───────────────┤
│5.7. Evaluarea │Raport de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│nevoilor de │evaluare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│formare a │ │1 │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │Custode │ │
│personalului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼──────────────┼──────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────┼───────────────┤
│5.8. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Desfăşurarea şi│1 curs/an/ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Experţi │
│participarea la│membru │1 │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │Custode │individuali, │
│cursuri de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │institute de │
│instruire │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │cercetare │
│necesare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼──────────────┼──────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────┼───────────────┤
│5.9. │1 participare/│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Participarea la│an/colectiv │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Experţi │
│conferinţe │ │3 │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │Custode │individuali, │
│de specialitate│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │institute de │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │cercetare │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┴──────────────┴──────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴────────────┴───────────────┤
│Obiectiv 5. Asigurarea unui management eficient şi adaptabil al sitului prin │
│susţinerea unei structuri funcţionale de management pe │
│durata de aplicare a planului de management │
│ │
│Obiectiv specific 12. Realizarea raportărilor necesare către autorităţile │
│competente în domeniul protecţiei mediului │
│ │
├───────────────┬──────────────┬──────┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬────────────┬───────────────┤
│5.10. Rapoarte │Raport anual │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Autorităţi │
│către │privind │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │publice de │
│autorităţi │custodia │1 │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │Custode │regle- │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │mentare şi │
│ │Raport anual │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │control în │
│ │privind starea│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │domeniul │
│ │sitului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │mediului │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└───────────────┴──────────────┴──────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴────────────┴───────────────┘
5.2. Resurse şi buget Bugetul alcătuit şi prezentat în tabelul de mai jos este unul estimativ şi nu incumbă nicio responsabilitate custodelui ariei naturale protejate.
┌──────────────────────────────────────────────┐
│BUGET PLAN DE MANAGEMENT │
├──────────────────────────────────────────────┤
│ROSCI0032 Cheile Rudăriei │
│ │
├───────────────┬──────────────────────────────┤
│Programe şi │NECESAR DE FINANŢARE │
│sub-programe ├─────────────┬────────────────┤
│ │Scenariu │Scenariu │
│ │critic*) │optim**) │
├───────────────┼─────┬───────┼─────┬──────────┤
│ │Ore │Fonduri│Ore │Fonduri │
│ │lucru│ │lucru│ │
├───────────────┼─────┼───────┼─────┼──────────┤
│P1 Managementul│ │ │ │ │
│biodiversităţii│ │ │ │ │
├───────────────┼─────┼───────┼─────┼──────────┤
│1.1. │ │ │ │ │
│Monitorizarea │3808 │43,128 │4760 │53910.00 │
│stării de │ │ │ │ │
│conservare │ │ │ │ │
├───────────────┼─────┼───────┼─────┼──────────┤
│1.2. Pază, │ │ │ │ │
│implementare │ │ │ │ │
│reglementări şi│ │ │ │ │
│măsuri │10400│66780 │13000│83475.00 │
│specifice de │ │ │ │ │
│protecţie │ │ │ │ │
├───────────────┼─────┼───────┼─────┼──────────┤
│1.3. │ │ │ │ │
│Reconstrucţie │ │ │ │13525.00 │
│ecologică │ │ │ │ │
├───────────────┼─────┼───────┼─────┼──────────┤
│Subtotal P1 │ │ │ │ │
│costuri │14208│109908 │17760│150910.00 │
│operaţionale │ │ │ │ │
│anuale │ │ │ │ │
├───────────────┼─────┼───────┼─────┼──────────┤
│Investiţii P1 -│ │ │ │ │
│5 ani │ │ │ │ │
├───────────────┼─────┼───────┼─────┼──────────┤
│P2 Turism │ │ │ │ │
├───────────────┼─────┼───────┼─────┼──────────┤
│2.1. │ │ │ │ │
│Infrastructură │512 │8192 │640 │10240.00 │
│de vizitare │ │ │ │ │
├───────────────┼─────┼───────┼─────┼──────────┤
│2.2. Servicii, │ │ │ │ │
│facilităţi de │ │ │ │ │
│vizitare şi │256 │4096 │320 │5120.00 │
│promovarea │ │ │ │ │
│turismului │ │ │ │ │
├───────────────┼─────┼───────┼─────┼──────────┤
│2.3. │ │ │ │ │
│Managementul │1024 │16384 │1280 │20480.00 │
│vizitatorilor │ │ │ │ │
├───────────────┼─────┼───────┼─────┼──────────┤
│Subtotal P2 │ │ │ │ │
│costuri │1792 │28672 │2240 │35840.00 │
│operaţionale │ │ │ │ │
│anuale │ │ │ │ │
├───────────────┼─────┼───────┼─────┼──────────┤
│Investiţii P2 -│ │ │ │1350000.00│
│5 ani │ │ │ │ │
├───────────────┼─────┼───────┼─────┼──────────┤
│P3 │ │ │ │ │
│Conştientizare,│ │ │ │ │
│conservare │ │ │ │ │
│tradiţii şi │ │ │ │ │
│comunităţi │ │ │ │ │
│locale │ │ │ │ │
├───────────────┼─────┼───────┼─────┼──────────┤
│3.1. Tradiţii │832 │16080 │1040 │20100.00 │
│şi comunităţi │ │ │ │ │
├───────────────┼─────┼───────┼─────┼──────────┤
│3.2. │ │ │ │ │
│Conştientizare │640 │13840 │800 │17300.00 │
│şi comunicare │ │ │ │ │
├───────────────┼─────┼───────┼─────┼──────────┤
│3.3. Educaţie │1280 │21840 │1600 │27300.00 │
│ecologică │ │ │ │ │
├───────────────┼─────┼───────┼─────┼──────────┤
│P3 Subtotal │ │ │ │ │
│costuri │2752 │51760 │3440 │64700.00 │
│operaţionale │ │ │ │ │
│anuale │ │ │ │ │
├───────────────┼─────┼───────┼─────┼──────────┤
│Investiţii P3 -│ │ │ │ │
│5 ani │ │ │ │ │
├───────────────┼─────┼───────┼─────┼──────────┤
│P4 Management │ │ │ │ │
│şi Administrare│ │ │ │ │
├───────────────┼─────┼───────┼─────┼──────────┤
│4.1. Echipament│ │ │ │ │
│şi │ │ │ │ │
│infrastructură │ │101120 │ │126400.00 │
│de │ │ │ │ │
│funcţionare │ │ │ │ │
├───────────────┼─────┼───────┼─────┼──────────┤
│4.2. Personal │ │ │ │ │
│conducere, │ │ │ │ │
│coordonare, │23360│178340 │29200│222925.00 │
│administrare │ │ │ │ │
├───────────────┼─────┼───────┼─────┼──────────┤
│4.3. Documente │ │ │ │ │
│strategice şi │ │ │ │ │
│de │768 │12288 │960 │15360.00 │
│planificare │ │ │ │ │
├───────────────┼─────┼───────┼─────┼──────────┤
│4.4. Instruire │480 │21600 │600 │27000.00 │
│personal │ │ │ │ │
├───────────────┼─────┼───────┼─────┼──────────┤
│P4 Subtotal │ │ │ │ │
│costuri │24608│313348 │30760│391685.00 │
│operaţionale │ │ │ │ │
│anuale │ │ │ │ │
├───────────────┼─────┼───────┼─────┼──────────┤
│Investiţii P4 -│ │ │ │ │
│5 ani │ │ │ │ │
├───────────────┼─────┼───────┼─────┼──────────┤
│Total costuri │ │ │ │ │
│operaţionale │43360│503688 │54200│643135 │
│anuale - EUR │ │ │ │ │
├───────────────┼─────┼───────┼─────┼──────────┤
│Investiţii │ │1080000│ │1350000 │
│totale - 5 ani │ │ │ │ │
├───────────────┼─────┼───────┼─────┼──────────┤
│TOTAL FINANŢARE│ │ │ │ │
│PLAN DE │ │3598440│ │4565675 │
│MANAGEMENT - │ │ │ │ │
│RON │ │ │ │ │
└───────────────┴─────┴───────┴─────┴──────────┘
────────── *) Scenariu critic = Nivelul de finanţare pentru misiunea critică este acela care permite atingerea cerinţelor de bază pentru funcţionarea ariei protejate. Funcţiile misiunii critice sunt acele activităţi care sunt obligatorii conform legii; obligatorii pentru îndeplinirea unui anumit mandat; obligatorii pentru a asigura o experienţă plăcută şi în siguranţă a vizitatorilor în aria protejată; obligatorii pentru a asigura protecţia resurselor naturale şi culturale la un nivel de bază. **) Scenariu optim = Nivelul de finanţare pentru misiunea optimă este acela care permite atingerea în întregime a scopurilor şi obiectivelor fiecărui program. Trebuie să fie scopuri şi obiective realiste care să se poată atinge în condiţiile în care fondurile ar fi disponibile. Ele trebuie să reflecte starea ideală care depăşeşte cerinţele minime impuse legal, se ridică la nivelul aşteptărilor finanţatorilor, îmbunătăţesc starea resurselor naturale şi culturale în AP şi ating pe deplin obiectivele arie protejate.────────── CAP. 6 BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ Almăjan, I. M., (1994), În afara gloriei, Ed. Renaşterea, Timişoara. Balintoni, Ioan (1997), Geotectonica terenurilor metamorfice din România, Editura Carpatica, Cluj-Napoca. Băcilă Coşa, S., (2001), Ţara Almăjului - Monografie, Ed. Marineasa, Timişoara Borza, Al., (1943), Vegetaţia Banatului în timpul românilor, Bdul. Grăd. bot. Cluj, 23, 3-4, Cluj. Borza, Al., Boşcaiu N., (1965), Introducere în studiul covorului vegetal, Bucureşti. Boşcaiu, N., (1971), Flora şi vegetaţia munţilor Ţarcu - Godeanu şi Cernei, Bucureşti. Botoşăneanu L., Negrea Şt. (1976) Drumeţind prin Munţii Banatului, Ed. Sport - Turism, Bucureşti. Corpade, C. (2002), Funcţiile pădurii şi managementul forestier diferenţiat. Studia UBB, seria Geographia, 1/2002, Cluj-Napoca. Corpade, C., Muntean, O. L. (2005), Eficacitate şi precauţie în planificarea environmentală, Environment & Progress, no. 4, Cluj-Napoca, p. 119-126. Corpade, C., Corpade, A. M., Bodea, C., Muntean O. L. (2005), Impactul activităţilor umane asupra mediului. Studiu de caz: bazinul superior al Arieşului, Environment & Progress, no. 4, Cluj-Napoca, p. 111-118. Corpade, C., Deac, C., Muntean, O. L., Biriş I. (2006), Abordări tematice în ştiinţa mediului: suport de seminar, Editura UTPress, Cluj-Napoca. Grigoriu Alma L., Imbrea Ilinca M., Alda Natalia R., (2005), Vegetation of Cheile Rudăriei (Rudăriei Gorge), south-west of România, Scientific Conference "State-of-the-Art and Problems of Agricultural Science and Education", 19-20 October 2005 - Agricultural University - Plovdiv, Scientific Works, vol. L, book 6, 2005, Bulgaria, p. 345-350. Goudie, A., (1990), The human impact on the natural environment, Ed. Longman, New York. Imbrea Ilinca, Nicolin Alma, (2006), Aspecte privind flora (de stâncărie) a rezervaţiei naturale Cheile Rudăriei, Simpozionul internaţional "Agricultura durabilă - Agricultura viitorului", Ediţia a II-a, 23-24 noiembrie 2006, Craiova, ISSN - 1582-9391, p. 132-136. Kearey, Philip (1996), Dictionary of Geology, Published by Penguin Books, London. Gridan, Teofil (1983), Petrologia - ştiinţă a rocilor, Editura Albatros, Bucureşti. Ianoş, Gheorghe (1999), Pedogeografie, Editura Mirton, Timişoara. Meszaros, Nicolae, Mac, Ioan (1995), Paleogeografia României, Cluj Napoca. Mutihac, Vasile (1990), Structura geologică a teritoriului României, Editura Tehnică, Bucureşti. Olaru M., (1996), Munţii Banatului - resursele turistice, naturale şi antropice, Ed. Hestia, Timişoara. Peia, P., (1979), Flora vasculară a Depresiunii Almăjului (Jud. Caraş-Severin), Teză de doctorat, Univ. Babeş - Bolyai Cluj - Napoca. Posea, Grigore, Popescu, Nicolae, Ielenicz, Mihai (1974), Relieful României, Editura Ştiinţifică, Bucureşti. Puia, M., (1983), Flora spontană din "Cheile Rudăriei" (Lucrare metodico-ştiinţifică pentru obţinerea gradului I), Univ. Bucureşti. Săndulescu, Mircea (1984), Geotectonica României, Editura Tehnică, Bucureşti. Schrott, L., (1972), Flora şi vegetaţia rezervaţiei naturale Beuşniţa - Cheile Nerei (Munţii Aninei), Teză de doctorat, Univ. Bucureşti. Whittow, John (1984), Dictionary of Physical Geography, Published by Penguin Books, London. *** 1983, Geografia României, Geografia Fizică, vol I, Editura Acad. R.S.R., Bucureşti. *** 1987, Geografia României, Carpaţii Româneşti şi Depresiunea Transilvaniei, vol III, Editura Acad. R.S.R., Bucureşti. *** 1968, Harta Geologică 1:200 000, foaia Baia de Aramă, L-34-XXIX, Comitetul de Stat al Geologiei, Institutul Geologic, Bucureşti. *** 1988, Harta Solurilor R.S.R. 1:200 000, foaia Orşova, nr. 32, Institutul de Cercetări pentru Pedologie şi Agronomie, Bucureşti. ANEXA 1 Harta localizării ROSCI0032 (a se vedea imaginea asociată) ANEXA 2 Harta geologică (a se vedea imaginea asociată) ANEXA 3 Harta hipsometrică (a se vedea imaginea asociată) ANEXA 4 Harta pantelor (a se vedea imaginea asociată) ANEXA 5 Harta expoziţiei versanţilor (a se vedea imaginea asociată) ANEXA 6 Harta solurilor (a se vedea imaginea asociată) ANEXA 7 Distribuţia habitatelor de interes comunitar (a se vedea imaginea asociată) ANEXA 8 Distribuţia speciilor de nevertebrate de interes comunitar (a se vedea imaginea asociată) ANEXA 9 Distribuţia speciilor de peşti de interes comunitar (a se vedea imaginea asociată) ANEXA 10 Distribuţia speciilor de amfibieni şi reptile de interes comunitar (a se vedea imaginea asociată) ANEXA 11 Distribuţia speciilor de mamifere de interes comunitar (a se vedea imaginea asociată) ----- 
