Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   PLAN DE MANAGEMENT din 24 iunie 2016  al Parcului Natural Munţii Maramureşului, al sitului de importanţă comunitară ROSCI0124 Munţii Maramureşului, al ariei de protecţie specială avifaunistică ROSPA0131 Munţii Maramureşului şi al ariilor naturale protejate de interes naţional suprapuse    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 PLAN DE MANAGEMENT din 24 iunie 2016 al Parcului Natural Munţii Maramureşului, al sitului de importanţă comunitară ROSCI0124 Munţii Maramureşului, al ariei de protecţie specială avifaunistică ROSPA0131 Munţii Maramureşului şi al ariilor naturale protejate de interes naţional suprapuse

EMITENT: Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 625 bis din 16 august 2016
──────────
        Aprobat prin Ordinul nr. 1.157 din 24 iunie 2016, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 625 din 16 august 2016
──────────

    Cuprins
        CAPITOLUL 1. INTRODUCERE ŞI CONTEXT
    1.1. Scurtă descriere a planului
    1.2. Scurtă descriere a Parcului Natural Munţii Maramureşului
    1.3. Cadrul legal referitor la Parcul Natural Munţii Maramureşului şi la elaborarea planului de management
    1.4. Procesul de elaborare a planului de management
    1.5. Proceduri de modificare a planului de management
    1.6. Proceduri de implementare a planului de management
    1.7. Regulamentul ariei naturale protejate

        CAPITOLUL 2. DESCRIEREA ARIEI NATURALE PROTEJATE
    2.1. Informaţii generale
    2.1.1. Localizarea ariei naturale protejate
    2.1.2. Limitele ariei naturale protejate
    2.1.3. Zonarea internă a ariei naturale protejate
    2.1.4. Suprapuneri cu alte arii naturale protejate

    2.2. Mediul abiotic
    2.2.1. Geomorfologie
    2.2.2. Geologie
    2.2.3. Hidrologie
    2.2.4. Clima
    2.2.5. Solul
    2.2.6. Descrierea substanţelor minerale utile din Parcul Natural Munţii Maramureşului

    2.3. Mediul biotic
    2.3.1. Ecosistemele
    2.3.2. Habitate
        7230 Mlaştini alcaline
        3220 Vegetaţie herbacee de pe malurile râurilor montane
        3240 Vegetaţie lemnoasă cu Salix elongens de-a lungul râurilor montane
        4030 Tufărişuri uscate europene
        4060 Tufărişuri alpine şi boreale
        4070* Tufărişuri de Pinus mugo şi Rhododendron hirsutum (Mugo- Rhododendretum hirsuti)
        4080 Tufărişuri subarctice de Salix spp.
        6150 Pajişti boreale şi alpine pe substrate silicatice
        6190 Pajişti panonice de stâncării -Stipo- Festucetalia pallentis
        8120 Grohotişuri calcaroase şi de şisturi calcaroase din etajul montan până în cel alpin- Thlaspietea rotundifolii
        6190 Pajişti panonice de stâncării -Stipo- Festucetalia pallentis
        8120 Grohotişuri calcaroase şi de şisturi calcaroase din etajul montan până în cel alpin- Thlaspietea rotundifoli
        8210 Versanţi stâncoşi calcaroşi cu vegetaţie casmofitică
        6230* Pajişti montane de Nardus bogate în specii pe substraturi silicioase
        6410 Pajişti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase- Molinion ceruleae
        6430 Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan alpin
        6440 Pajişti aluviale ale văilor râurilor din Cnidion dubii
        6520 Fâneţe montane
        7110* Turbării active
        7140 Mlaştini turboase de tranziţie şi turbării mişcătoare
        7220* Izvoare petrifiante cu formare de traverin- Cratoneurion
        7230- Mlaştini alcaline
        8220 Versanţi stâncoşi cu vegetaţie chasmofitică pe roci silicioase
        8230 Comunităţi pioniere de Sedo- Sclerothion sau Sedo albi- Veronicion silicioase
        91D0* Turbării cu vegetaţie forestieră
        91E0* Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior, Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae
        91V0 Păduri dacice de fag -Symphyto- Fagion
        9110 Păduri de fag de tip Luzulo- Fagetum
        9130 Păduri de fag de tip Asperulo- Fagetum
        9150 Păduri medio- europene de fag din Cephalanthero- Fagion pe substrate calcaroase
        9410 Păduri acidofile de molid- Picea din etajul montan până în cel alpin- Vaccinio- Piceetea

    2.3.3. Flora de interes conservativ
        Buxbaumia viridis- muşchiul de pământ
        Dicranum viride- muşchiul de pământ furculiţă
        Meesia longiseta- muşchi de pământ cu sete lungi
        Campanula serrata- clopoţel
        Ligularia sibirica- curechiu de munte
        Eleocharis carniolica- pipiriguţ
        Cypripedium calceolus- papucul Maicii Domnului
        Liparis loeselii- moşişoare
        Tozzia carpathica- iarba gâtului
        Agrimonia pilosa- turiţă
        Gentiana lutea- ghinţură galbenă

    2.3.4. Fauna de interes conservativ
        Pseudogaurotina excellens
        Rosalia alpina- croitorul fagului
        Pholidoptera transsylvanica- cosaş transilvan
        Carabus hampei- carab
        Carabus zawadszkii- carab
        Colias myrmidone- albiliţa portocalie
        Lycaena dispar- fluturele de foc al măcrişului
        Chilostoma banaticum- melcul bănăţean carenat
        Eudontomyzon danfordi- chişcar
        Hucho hucho- lostriţă
        Thymallus thymallus- lipanul
        Leuciscus souffia- clean dungat
        Gobio uranoscopus- porcuşor de vad
        Barbus meridionalis- moioagă/jamlă
        Sabanejewia aurata- fâţă/ câră
        Cottus gobio- zglăvoc
        Bombina variegata- buhai de baltă cu burta galbenă
        Triturus montandoni- triton carpatic
        Vipera berus- vipera comună
        Bonasa bonasia- ieruncă
        Tetrao urogallus- cocoşul de munte
        Tetrao tetrix- cocoşul de mesteacăn
        Aquila chrysaetos- acvila de munte
        Circaetus gallicus- şerpar
        Pernis apivorus- viespar
        Falco peregrinus- şoimul călător
        Bubo bubo- buha
        Strix uralensis- huhurezul mare
        Aegolius funereus- minuniţă
        Glaucidium passerinum- ciuvică
        Caprimulgus europaeus- caprimulg
        Dendrocopos leucotos- ciocănitoarea cu spatele spatele alb
        Dryocopus martius- ciocănitoarea neagră
        Picoides tridactylus- Ciocănitoarea de munte
        Picus canus- gheonoaie sură
        Ficedula albicoliis- muscarul gulerat
        Ficedula parva- muscarul mic
        Aquila pomarina- acvila ţipătoare mică
        Corvus corax- corbul
        Ciconia nigra- Barza neagră

    2.3.4.5. Mamifere
        Lynx lynx- râsul
        Lutra lutra- vidra
        Rhinolophus hipposideros- liliacul mic cu potcoavă
        Rhinolophus ferrumequinum- liliacul mare cu potcoavă
        Myotis myotis- liliacul comun şi Myotis oxygnatus- liliacul comun mic
        Ursus arctos- ursul brun
        Canis lupus- lupul


    2.4. Informaţii socio-economice şi culturale
    2.4.1. Comunităţile locale şi factorii interesaţi
        Harta unităţilor administrativ-teritoriale de pe suprafaţa parcului este prezentată în Anexa nr. 30 la Planul de management

    2.4.2. Utilizarea terenurilor
    2.4.3. Situaţia juridică a terenurilor
    2.4.4. Administratori şi gestionari
    2.4.5. Infrastructură şi construcţii
    2.4.6. Patrimoniul cultural
    2.4.7. Peisajul


        CAPITOLUL 3. EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR ŞI HABITATELOR
    3.1. Evaluarea stării de conservare a habitatelor de interes conservativ
    3.2. Evaluarea stării de conservare a speciilor de interes conservativ

        CAPITOLUL 4. SCOPUL ŞI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT
    4.1. Scopul planului de management
    4.2. Obiective generale, specifice şi activităţi
    4.2.1. Obiectivul general
    4.2.2. Obiective specifice
    4.2.3. Activităţile planului de management

        CAPITOLUL 5. PLANUL DE ACŢIUNI ŞI MONITORIZAREA ACESTORA
    CAPITOLUL 6. BUGET ORIENTATIV
        CAPITOLUL 7. BIBLIOGRAFIE ŞI REFERINŢE
    CAPITOLUL 8. ANEXE
    CAP. 1
    INTRODUCERE ŞI CONTEXT
        Munţii Maramureşului au fost declaraţi arie protejată de interes naţional, în categoria parcuri naturale, începând cu anul 2005. Principalele motive ale desemnării au fost: prezenţa ultimei populaţii naturale de lostriţă din ţara noastră ca endemit al bazinului Dunărean, prezenţa florei şi faunei emblematice pentru Carpaţi în cadrul unor ecosisteme stabile, existenţa habitatelor naturale pe întinderi mari, precum şi un mod de viaţă tradiţional, direct dependent de resursele naturale şi încă păstrat într-o măsură semnificativă.
    1.1. Scurtă descriere a planului
        Planul de management al Parcului Natural Munţii Maramureşului şi al sitului de importanţă comunitară ROSCI0124 Munţii Maramureşului, al ariei de protecţie specială avifaunistică ROSPA0131 Munţii Maramureşului şi al ariilor naturale protejate de interes naţional suprapuse, denumit în continuare "plan de management al Parcului Natural Munţii Maramureşului este documentul oficial care stabileşte cadrul general de desfăşurare al acţiunilor necesare pentru îndeplinirea obiectivelor de conservare pe întreg teritoriul parcului, acest document stând la baza activităţilor Administraţiei Parcului Natural Munţii Maramureşului.
        Teritoriul Parcului Natural Munţii Maramureşului este reprezentat de aria naturală protejată de interes naţional din categoria V a Uniunii Internaţionale pentru Conservarea Naturii şi include integral atât ariile protejate declarate înainte de înfiinţarea parcului, cât şi cele două arii protejate de importanţă comunitară.
        Respectarea planului de management şi a regulamentului este obligatorie pentru administratorul ariilor naturale protejate, pentru autorităţile care reglementează activităţi pe teritoriul acestora, precum şi pentru persoanele fizice şi juridice care deţin sau care administrează terenuri şi alte bunuri şi/sau care desfăşoară activităţi în perimetrul şi în vecinătatea ariilor naturale protejate.
        Durata de implementare a prezentului plan de management este de 5 ani de la intrarea acestuia în vigoare.

    1.2. Scurtă descriere a Parcului Natural Munţii Maramureşului
        Situat în partea de nord a judeţului Maramureş, Parcul Natural Munţii Maramureşului este o arie naturală protejată destinată conservării peisajului şi tradiţiilor locale, protejării moştenirii naturale, spirituale şi culturale a zonei, gospodăririi durabile a pădurilor şi încurajării turismului bazat pe aceste valori. Suprafaţa acestuia conform Hotărârii Guvernului nr. 2151/2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone este de 148.850 ha.
        Teritoriul parcului include următoarele arii protejate de interes naţional:
    a) rezervaţia naturală faunistică 2.580. Cornu Nedeii - Ciungii Bălăsânii,
    b) rezervaţia naturală 2.586. Vârful Fărcău - Lacul Vinderel - Vârful Mihăilecu,
    c) rezervaţia naturală 2.588. Poiana cu narcise Tomnatec - Sehleanu şi
    d) rezervaţia naturală 2.569. Stâncăriile Sâlhoi - Zâmbroslavele.

        Managementul acestora se face diferenţiat, în funcţie de obiectivele de conservare, prin măsuri/acţiuni care să asigure conservarea valorilor pentru care au fost constituite.
        De asemenea, peste suprafaţa parcului se suprapun, începând cu anul 2007, situl Natura 2000 ROSCI0124 Munţii Maramureşului cu suprafaţă de 106.909 ha şi începând cu anul 2011 situl Natura 2000 ROSPA0131 Munţii Maramureşului cu suprafaţa de 70.972 ha. Cele două arii protejate de interes comunitar necesită măsuri/acţiuni de management adecvate, legale, administrative sau contractuale în scopul menţinerii, îmbunătăţirii sau refacerii statutului favorabil de conservare a speciilor şi/sau habitatelor pentru care au fost desemnate.
        Parcul Natural Munţii Maramureşului include un număr de 10 localităţi, din care şapte sunt amplasate de-a lungul râului Vişeu, iar trei de-a lungul văii Ruscovei - un afluent principal al acestuia. Populaţia totală este de aproximativ 90.000 de locuitori şi s-a ocupat în mod tradiţional de minerit, agricultură extensivă, respectiv silvicultură, exploatarea şi prelucrarea lemnului. În condiţiile falimentării mineritului, celelalte două domenii de activitate au preluat o parte din forţa de muncă, dar şi consecinţele nefaste ale intensificării presiunii pe resursele naturale existente.

    1.3. Cadrul legal referitor la Parcul Natural Munţii Maramureşului şi la elaborarea planului de management
        Parcul Natural Munţii Maramureşului s-a constituit în baza Hotărârii Consiliului Judeţean nr. 27/18.03.2003, fiind apoi desemnată ca arie naturală protejată de interes naţional în baza Hotărârii Guvernului nr. 2151/2004.
        Situl Natura 2000 ROSCI0124 Munţii Maramureşului a fost desemnat prin Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările şi completările ulterioare.
        Prin Hotărârea Guvernului nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările şi completările ulterioare, a fost declarat situl Natura 2000 ROSPA0131 Munţii Maramureşului.
        Rezervaţiile naturale de pe teritoriul Parcului Natural Munţii Maramureşului au fost declarate ca arii naturale protejate de interes naţional prin Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a zone protejate.
        Planul de management este un document oficial al unui proces continuu, capabil să asigure gospodărirea efectivă, eficientă şi adaptativă a ariei naturale protejate pentru care a fost elaborat. Elaborarea şi aprobarea acestuia se fac conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare.
        Altă legislaţie în vigoare care face referire şi are aplicabilitate directă asupra realizării şi implementării planului de management include următoarele acte normative:
    1. Directiva nr. 2009/147/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice (Directiva Păsări)
    2. Directiva nr. 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de faună şi floră sălbatică (Directiva Habitate),
    3. Hotărârea Guvernului nr. 1064/2013 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, cu modificările şi completările ulterioare;
    4. Hotărârea Guvernului nr. 1679/2008 privind modalitatea de acordare a despăgubirilor prevăzute de Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, precum şi obligaţiile ce revin gestionarilor fondurilor cinegetice şi proprietarilor de culturi agricole, silvice şi de animale domestice pentru prevenirea pagubelor.
    5. Hotărârea Guvernului nr. 470/2014 pentru aprobarea Normelor referitoare la provenienţa, circulaţia şi comercializarea materialelor lemnoase, la regimul spaţiilor de depozitare a materialelor lemnoase şi al instalaţiilor de prelucrat lemn rotund, precum şi a unor măsuri de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 995/2010 al Parlamentului European şi al Consiliului din 20 octombrie 2010 de stabilire a obligaţiilor ce revin operatorilor care introduc pe piaţă lemn şi produse din lemn, cu modificările şi completările ulterioare;
    6. Legea nr. 13/1993 pentru aderarea României la Convenţia privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa, adoptată la Berna la 19 septembrie 1979;
    7. Legea nr. 58/1994 pentru ratificarea Convenţiei privind diversitatea biologică, semnată la Rio de Janeiro la 5 iunie 1992;
    8. Legea nr. 13/1998 pentru aderarea României la Convenţia privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice, adoptată la Bonn la 23 iunie 1979;
    9. Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate;
    10. Legea nr. 86/2000 pentru ratificarea Convenţiei privind accesul la informaţie, participarea publicului la luarea deciziei şi accesul la justiţie în probleme de mediu, semnată la Aarhus la 25 iunie 1998;
    11. Legea muntelui nr. 347/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
    12. Legea nr. 389/2006 pentru ratificarea Convenţiei-cadru privind protecţia şi dezvoltarea durabilă a Carpaţilor, adoptată la Kiev la 22 mai 2003;
    13. Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
    14. Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare;
    15. Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
    16. Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
    17. Legea 137/2010 pentru ratificarea Protocolului privind conservarea şi utilizarea durabilă a diversităţii biologice şi a diversităţii peisajelor, adoptat şi semnat la Bucureşti la 19 iunie 2008, la Convenţia-cadru privind protecţia şi dezvoltarea durabilă a Carpaţilor, adoptată la Kiev la 22 mai 2003;
    18. Legea nr. 171/2010 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice, cu modificările şi completările ulterioare;
    19. Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările şi completările ulterioare;
    20. Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 410/2008 pentru aprobarea Procedurii de autorizare a activităţilor de recoltare, capturare şi/sau achiziţie şi/sau comercializare, pe teritoriul naţional sau la export, a florilor de mină, a fosilelor de plante şi fosilelor de animale vertebrate şi nevertebrate, precum şi a plantelor şi animalelor din floră şi, respectiv, faună sălbatice şi a importului acestora, cu modificările şi completările ulterioare;
    21. Ordinul ministrului mediului şi ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 203/14/2009 privind Procedura de stabilire a derogărilor de la măsurile de protecţie a speciilor de floră şi faună sălbatice;
    22. Ordinul ministrului mediului şi pădurilor, ministrului administraţiei şi internelor, ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi ministrului dezvoltării regionale şi turismului nr. 135/76/84/1284/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice şi private;
    23. Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potenţiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar;
    24. Ordinul ministrului mediului şi schimbărilor climatice nr. 1052/2014 privind aprobarea Metodologiei de atribuire în administrare şi custodie a ariilor naturale protejate, cu modificările ulterioare.
    25. Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 1540/2011 pentru aprobarea Instrucţiunilor privind termenele, modalităţile şi perioadele de colectare, scoatere şi transport al materialului lemnos, cu modificările şi completările ulterioare;
    26. Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi al ministrului mediului şi pădurilor nr. 44/1195/2011 pentru aprobarea Normelor privind accesul la resursele acvatice vii din domeniul public al statului în vederea practicării pescuitului comercial în habitatele piscicole naturale din ariile naturale protejate, cu modificările şi completările ulterioare;
    27. Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi ministrului mediului şi pădurilor nr. 159/1266/2011 privind aprobarea condiţiilor de practicare a pescuitului recreativ/sportiv, regulamentului de practicare a pescuitului recreativ/sportiv şi modelelor permiselor de pescuit recreativ/sportiv în ariile naturale protejate.
    28. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
    29. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 317/2009, cu modificările şi completările ulterioare;
    30. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, cu modificările şi completările ulterioare;


    1.4. Procesul de elaborare a planului de management
        Prezentul plan de management are la bază o primă variantă elaborată în cadrul proiectului GEF-UNDP nr. 41462 "Întărirea sistemului de arii protejate din România prin demonstrarea parteneriatului public- privat în Parcul Natural Munţii Maramureşului", derulat în perioada iunie 2005 - iunie 2009, a cărui obiective, atât la nivel local cât şi naţional, au urmărit întărirea capacităţii de management şi constituirea unor modele de gospodărire a ariilor protejate. Prima variantă a planului de management nu a fost aprobată.
        Prezentul plan de management se bazează, de asemenea, pe rezultatele studiilor realizate în cadrul proiectului "Asigurarea unui management corespunzător în cadrul Parcului Natural Munţii Maramureşului prin conservarea biodiversităţii, monitorizare, vizitare, informare şi conştientizare PM- PNMM", Cod SMIS-CSNR 43226. Astfel au fost realizate următoarele studii care au stat la baza întocmirii acestei versiuni a planului de management:
    a) Studiu socio-economic de fundamentare a măsurilor de conservare din planul de management, în conformitate cu prevederile art. 2 alin. (3) al Directivei Habitate şi art. 2 al Directivei Păsări, în cadrul ariei naturale protejate;
    b) Studiu privind impactul, presiunile şi ameninţările asupra habitatelor şi speciilor de importanţă comunitară/naţională din cadrul ariei naturale protejate;
    c) Studiu de evaluare a stării de conservare, inventarieri şi cartografieri pentru păsări;
    d) Studiu de evaluare a stării de conservare, inventarieri şi cartografieri pentru mamifere;
    e) Studiu de evaluare a stării de conservare, inventarieri şi cartografieri pentru amfibieni şi reptile;
    f) Studiu de evaluare a stării de conservare, inventarieri şi cartografieri pentru peşti;
    g) Studiu de evaluare a stării de conservare, inventarieri şi cartografieri pentru nevertebrate;
    h) Studiu de evaluare a stării de conservare, inventarieri şi cartografieri pentru habitate;
    i) Studiu de evaluare a stării de conservare, inventarieri şi cartografieri pentru plante.

        Planul de management a fost conceput ca un instrument care va permite asigurarea prezenţei şi conservării, în condiţii optime, a speciilor şi habitatelor ce au determinat individualizarea acestei zone ca arie naturală protejată de interes naţional şi comunitar. Planul a fost agreat de factorii interesaţi, datorită abordării participative care s-a manifestat pe tot parcursul elaborării acestuia. Existenţa unor obiective comune şi a consensului privind modalităţile de atingere a acestora, reprezintă condiţii fundamentale pentru implementarea cu succes a planului de management.

    1.5. Proceduri de modificare a planului de management
        În cazul în care se impun schimbări în planul de management, competenţa aprobării acestora revine Ministerului Mediului Apelor şi Pădurilor, cu respectarea procedurilor legale, dacă se impun modificări la nivel de obiective şi acţiuni, sau la nivelul regulamentului de funcţionare, cu respectarea procedurii de aprobare descrisă în secţiunea 1.4.

    1.6. Proceduri de implementare a planului de management
        Planul de lucru anual se elaborează de către Administraţia Parcului Natural Munţii Maramureşului şi are drept scop punerea în practică a prevederilor planului de management pentru fiecare obiectiv în parte, precum şi reanalizarea şi actualizarea, acolo unde este cazul, a unor prevederi cuprinse în planul de management, a unor priorităţi sau termene. Prin prezentarea planului de lucru anual şi analizarea în Consiliul Ştiinţific şi Consiliul Consultativ, se va realiza consultarea cu factorii interesaţi, a oportunităţii unor modificări şi respectiv a gradului de implicare a fiecărei instituţii, membre în Consiliul Consultativ pentru implementarea acţiunilor şi atingerea obiectivelor.

    1.7. Regulamentul ariei naturale protejate
        Regulamentul Parcului Natural Munţii Maramureşului, al sitului de importanţă comunitară ROSCI0124 Munţii Maramureşului, al ariei de protecţie specială avifaunistică ROSPA0131 Munţii Maramureşului şi al ariilor naturale protejate de interes naţional suprapuse a fost elaborat de către Administraţia Parcului Natural Munţii Maramureşului, în calitate de administrator conform prevederilor Contractului de administrare nr. 41/21.04.2016, încheiat între Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva, în subordinea căreia se află Administraţia Parcului Natural Munţii Maramureşului şi autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului. Regulamentul respectă prevederile legale în vigoare şi a fost elaborat, de asemenea într-un proces participativ şi consultativ cu implicarea factorilor interesaţi.

    CAP. 2
    DESCRIEREA ARIEI NATURALE PROTEJATE
    2.1. Informaţii generale
    2.1.1. Localizarea ariei naturale protejate
        Situaţi în partea nordică a Carpaţilor Orientali, Munţii Maramureşului se învecinează la est cu Munţii Ţibăului, la sud cu Munţii Rodnei, la sud-vest şi vest cu Depresiunea Maramureşului, iar la nord cu Munţii Rahiv şi Cernahora din Ucraina. Suprafaţa totală a masivului, inclusiv zonele depresionare şi cele de dealuri marginale, este de circa 1.500 kmp. Suprafaţa Parcului Natural Munţii Maramureşului este de 133.621 ha. Harta localizării Parcului Natural Munţii Maramureşului este prezentată în Anexa nr. 1 la Planul de management.

    2.1.2. Limitele ariei naturale protejate
        Limitele Parcului Natural Munţii Maramureşului sunt cele precizare în Hotărârea Guvernului nr. 2151/2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. Harta limitelor Parcului Natural Munţii Maramureşului este prezentată în Anexa nr. 2 la Planul de management.

    2.1.3. Zonarea internă a ariei naturale protejate
        Zonarea internă a Parcului Natural Munţii Maramureşului este realizată ţinând cont de nevoile de conservare a biodiversităţii şi peisajului, dar şi de dezvoltarea economică a zonei, prin activităţi cu impact redus asupra mediului. Harta zonării interne a Parcului Natural Munţii Maramureşului este prezentată în Anexa nr. 3 la Planul de management. Astfel, suprafaţa Parcului Natural Munţii Maramureşului este împărţită în următoarele zone:
    a) Zona de protecţie integrală - 17.619 ha, cuprinde cele mai valoroase bunuri ale patrimoniului natural din interiorul Parcului Natural Munţii Maramureşului;
    b) Zona de management durabil - 75.976 ha, face trecerea între zonele de protecţie integrală şi zonele de dezvoltare durabilă a activităţilor umane;
    c) Zona de dezvoltare durabilă - 40.026 ha, cuprinde intravilanul localităţilor din parc, suprafeţele ocupate de căile de comunicaţii permanente: drumuri naţionale, drumuri judeţene, drumuri comunale, drumuri auto forestiere, căi ferate, căi ferate forestiere cu terasamentele aferente, păşunile montane din afara zonei de protecţie integrală, precum şi suprafeţele din extravilanul localităţilor, care au suferit modificări antropice prin desfăşurarea de activităţi tradiţionale sau prin exploatarea resurselor naturale neregenerabile, indiferent dacă sunt sau nu incluse în circuitul agricol sau silvic.

        Zonele de conservare specială, definite conform Hotărârii Guvernului nr. 2151/2004 sunt asimilate zonelor de protecţie integrală, conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare. Lista suprafeţelor de fond forestier din zona de protecţie integrală este prezentată în Anexa nr. 4 la Planul de management. Lista trupurilor de păşuni montane incluse în zona de protecţie integrală şi coordonatele geografice ale acestora, în sistem de proiecţie Stereo 70 sunt prezentate în Anexa nr. 5 la Planul de management.
        Zonele tampon, definite conform Hotărârii Guvernului nr. 2151/2004 sunt asimilate zonelor de management durabil, conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare.
        Activităţile permise a se desfăşura în cele trei zone ale Parcului Natural Munţii Maramureşului sunt în conformitate cu prevederile Regulamentului şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare.

    2.1.4. Suprapuneri cu alte arii naturale protejate
        În interiorul Parcului Natural Munţii Maramureşului sunt incluse integral următoarele arii naturale protejate:
    a) Rezervaţia naturală faunistică Cornu Nedeii - Ciungii Bălăsânii;
    b) Rezervaţia naturală Vârful Farcău - Lacul Vinderel - Vârful Mihăilecu;
    c) Rezervaţia naturală Poiana cu narcise Tomnatec - Sehleanu;
    d) Rezervaţia naturală Stâncăriile Sâlhoi - Zâmbroslavele;
    e) Situl Natura 2000 ROSCI0124 Munţii Maramureşului cu suprafaţa de 106.909 ha;
    f) Situl Natura 2000 ROSPA0131 Munţii Maramureşului cu suprafaţa de 70.972 ha;

        Suprapunerea ariilor naturale protejate menţionate mai sus este evidenţiată în Anexa nr. 2 la Planul de management.


    2.2. Mediul abiotic
    2.2.1. Geomorfologie
        Fragmentarea morfologică a masivului este o caracteristică a Munţilor Maramureşului, reţeaua hidrografică determinând o separare şi fragmentare a zonelor înalte ale acestuia. Substratul geologic variat determină şi o morfologie extrem de variată a zonelor înalte, ceea ce reprezintă un unicat în Carpaţi. Apar astfel:
    a) Vârfuri dezvoltate pe roci metamorfice dure - Pop Ivan 1.937 m, Şerbanu 1.794 m, Greabăn 1.594 m - au pante extrem de accentuate şi sectoare de culmi pe alocuri cu aspect de custură, văile având frecvent sectoare de cascadă;
    b) Vârfuri formate pe şisturi cristaline micacee - Jupania 1.853 m, Prislopul Cataramei 1.644 m, au aspect mai domol, cu pante mai line;
    c) Vârfuri modelate în roci bazaltice mezozoice - Farcău 1.957 m, Mihăilecu 1.918 m - sunt conturate de eroziune sub forma unor vârfuri proeminente, cu stânci şi rupturi de pantă, atractive şi unice în Carpaţi prin substrat şi altitudine;
    d) Vârfuri modelate în roci eruptive neogene - Toroioaga 1.930 m, Piciorul Caprei 1.804 m, Ţiganu 1.736 m, Măgura 1.601 m - sunt vârfuri proeminente cu pante abrupte, cele mai înalte vârfuri formate din roci intruzive neogene din Carpaţi;
    e) Vârfuri modelate pe călcare şi dolomite cristaline - Zâmbroslăviile 1.603 m, frecvente în Carpaţii Orientali, aici prezente pentru a sublinia varietatea morfologică remarcabilă a sectoarelor înalte ale Munţilor Maramureşului;
    f) Vârfuri modelate în călcare eocene - Podul Cearcănului 1.507 m, Geamănu 1.539 m - au aspectul unor platouri, pentru că depunerea transgresivă a calcarelor peste formaţiunile mai vechi determină o nivelare a denivelărilor preexistente. Remarcabilă este cota ridicată la care apar aceste roci, comparativ cu cea a rocilor similare de pe rama nordică a depresiunii Transilvaniei, ceea ce reflectă o înălţare importantă post-eocenă - în mare parte cuaternară a Munţilor Maramureşului;
    g) Vârfuri formate pe călcare şi dolomite triasice - Petriceaua 1.555 m - relief ruiniform cu ţancuri, custuri şi pereţi stâncoşi, extrem de spectaculos;
    h) Vârfuri formate din gresii - Budescu 1.679 m, Pietrosu Bardăului 1.850 m, Stogu 1.651 m, Copilaşu 1.611 m, Corbu 1.636 m - vârfuri rotunjite, dar proeminente şi uneori cu versanţi abrupţi.

    Reţeaua hidrografică străbate adesea prin roci mai dure, creând defilee atractive. În Munţii Maramureşului sunt prezente defilee în roci metamorfice, pe Vaser între Glâmboca - Cozia - Novicior şi Bardău - Botizu, în gresii cretacice, pe defileul Vişeului dintre Bistra şi confluenţa cu Tisa, sau în călcare pe Ţibău la Prestânci, pe valea Sâlhoi sub Vârful Sâlhoiul Mare 1.563 m.
        Datorită faptului că cele mai înalte vârfuri ale Munţilor Maramureşului au altitudini mai mici de 2.000 m şi a fragmentării ce determină dispunerea izolată a masivelor mai înalte, relieful glaciar este mai slab reprezentat decât în masivele montane vecine, Rodna la sud şi Cernahora la nord. Remarcabil este, însă, faptul că relieful glaciar este modelat pe un substrat geologic variat: şisturi cristaline - Jupania, gresii cretacice - Pietrosul Bardăului, bazalte mezozoice cu intercalaţii de călcare - Vârtop.
        În Parcul Natural Munţii Maramureşului se cunosc în prezent 48 de cavităţi - peşteri şi avene - cu o dezvoltare totală de 1.491,74 m şi o denivelare cumulată de +107,6 m şi - 280,84 m. Raportând dezvoltarea totală la numărul cavităţilor, rezultă o medie de 31,08 m, ceea ce arată că peşterile din Munţii Maramureşului sunt, în general, de mici dimensiuni.
        Cele mai importante cavităţi cercetate până în prezent sunt:
    a) Avenul din Petriceaua - dezvoltare 216 m, denivelare 54,5 m, secţionează complet calcarele triasice până în rocile flişului negru, la contact litologic dezvoltându-se o galerie cu o lungime de cca 100 m;
    b) Peştera Vasile Bologa din Geamănu - dezvoltare 120 m, denivelare - 17,5 m, +2,0 m, frumos concreţionată: stalactite, stalagmite, cruste parietale, cu goluri şi septe de eroziune, potrivită pentru vizitare turistică organizată;
    c) Peştera Mare din piatra Moloşnaia - dezvoltare 190 m, denivelare -7,5 m, + 22,2 m cu depuneri de mondmilch ce se formează şi acum. Poate fi amenajată pentru a fi vizitată de turişti.

    Lista peşterilor şi avenelor din Parcul Natural Munţii Maramureşului şi coordonatele lor geografice sunt prezentate în Anexa nr. 6 la Planul de management.

    2.2.2. Geologie
        Munţii Maramureşului au o lungă istorie a cercetărilor geologice, majoritatea fiind realizate în a doua jumătate a secolului al douăzecilea. Acest masiv are un caracter destul de clar individualizat din punct de vedere geologic, prin structura lui extrem de complexă. Remarcabilă este concentrarea aici a unor roci cu geneză diferită: metamorfică, magmatică şi sedimentară, reprezentate prin suite foarte variate, atât ca litologie, cât şi ca vârstă. Varietatea mare de tipuri de roci determină şi o mare diversitate a aspectelor morfologice, ceea ce crează condiţiile necesare pentru existenţa unei mari varietăţi a florei.
        Structura geologică a Munţilor Maramureşului este caracterizată de larga dezvoltare a pânzelor de şariaj de vârstă cretacică, pânze de soclu ce aparţin Unităţii Dacidelor Mediene. Aceasta este constituită din mai multe unităţi suprapuse prin şariaj, care de jos în sus sunt: pânzele infra-bucovinice, pânza sub- bucovinică şi pânza bucovinică. Studiul detaliat al geologiei şi geomorfologiei Munţilor Maramureşului poate fi consultat la Administraţia Parcului Natural Munţii Maramureşului.

    2.2.3. Hidrologie
        Reţeaua hidrografică este bine dezvoltată, după cum se poate observa în Anexa nr. 7 la Planul de management - Harta reţelei hidrologice din Parcul Natural Munţii Maramureşului, asigurând o scurgere abundentă a apei, cu caracter permanent, tot timpul anului. Caracteristicile principalelor râuri de pe teritoriul parcului sunt prezentate în Tabelul nr. 1.

    Tabelul nr. 1
        Caracteristicile principalelor cursuri de apă din Parcul Natural Munţii Maramureşului

┌────┬──────────┬───────┬─────────┬─────┬──────────┬────────────────────┐
│ │ │ │ │Debit│Afluenţi │ │
│Nr. │Râul │Lungime│Suprafaţa│mediu│principali│Afluenţi secundari │
│Crt.│ │- km- │- kmp- │- mc/│ │ │
│ │ │ │ │s- │ │ │
├────┼──────────┼───────┼─────────┼─────┼──────────┼────────────────────┤
│ │Vişeu │ │ │ │Ţâşla │Valea Rea, Secu, │
│ │Este unul │ │ │ │ │Vinişoru,Ţâşlişoara,│
│1. │dintre cei│80 │1.606 │30,7 │ │Bălăsâna │
│ │mai │ │ │ │ │ │
│ │importanţi│ │ │ ├──────────┼────────────────────┤
│ │afluenţi │ │ │ │Vaser │Novăţ │
│ │ai │ │ │ │ │ │
│ │râului │ │ │ ├──────────┼────────────────────┤
│ │Tisa. │ │ │ │Ruscova │2 │
│ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ ├──────────┼────────────────────┤
│ │ │ │ │ │Frumuşaua │Ialinca, Malonicu │
│ │ │ │ │ │ │Mare, Malonicu Mic, │
│ │ │ │ │ │ │Izvorul Pop Ivan, │
│ │ │ │ │ │ │Hututeanca, Criva │
│ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ ├──────────┼────────────────────┤
│ │ │ │ │ │Bistra │Hlubochi, Topoleu, │
│ │ │ │ │ │ │Ardeleanca, Izvorul │
│ │ │ │ │ │ │Şerban │
│ │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────────┼───────┼─────────┼─────┼──────────┼────────────────────┤
│ │ │ │ │ │Rica │Belinu Mic, Belinu │
│ │Ruscova │ │ │ │ │Mare, Lublianei, │
│2. │Este cel │39 │435 │11,3 │ │Copilaşu, Tarniţa, │
│ │mai mare │ │ │ │ │Pietroşiţa │
│ │afluent al│ │ │ │ │ │
│ │râului │ │ │ ├──────────┼────────────────────┤
│ │Vişeu │ │ │ │Socolău │Roşuşu Mic, Roşuşu │
│ │ │ │ │ │ │Mare, Răchita, │
│ │ │ │ │ │ │Copilaşu,Primăverii,│
│ │ │ │ │ │ │Pauzen │
│ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ ├──────────┼────────────────────┤
│ │ │ │ │ │Repedea │Scorodnâi,Hlubochii,│
│ │ │ │ │ │ │Tomnatec, Plăic, │
│ │ │ │ │ │ │Vinderel, Elma, │
│ │ │ │ │ │ │Smerecini, Polanschi│
│ │ │ │ │ │ │Pietriceaua │
│ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ ├──────────┼────────────────────┤
│ │ │ │ │ │Bardiu │Iasânduschi Mare, │
│ │ │ │ │ │ │Corouli, Medvedjii │
│ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ ├──────────┼────────────────────┤
│ │ │ │ │ │Cvaşniţa │Voloşanca, Leurda │
│ │ │ │ │ │ │ │
└────┴──────────┴───────┴─────────┴─────┴──────────┴────────────────────┘

        Lacurile cele mai importante de pe suprafaţa Parcului Natural Munţii Maramureşului sunt Vinderel şi Tăul Roşu.
        Apele minerale sunt o mare bogăţie a Munţilor Maramureşului, cu o răspândire largă şi compoziţie chimică variată. Au fost inventariate 185 de izvoare minerale în Parcul Natural Munţii Maramureşului, dintre cele 256 surse minerale ale Maramureşului. Este probabil cel mai bogat parc din România în această resursă. Harta izvoarelor minerale din Parcul Natural Munţii Maramureşului este prezentată în Anexa nr. 8 la Planul de management.

    2.2.4. Clima
        Munţii Maramureşului se încadrează în sectorul de climă continental moderată, fiind supuşi permanent influenţei advecţiei maselor de aer vestice de natură oceanică, ale căror caracteristici se reflectă în evoluţia tuturor elementelor climatice.
        Luna cu cele mai scăzute temperaturi medii este luna ianuarie, cu valori între -6°C şi -10°C. Luna iulie are valori medii cuprinse între 18°C şi 20°C. Din aceste valori prezentate rezultă o amplitudine medie anuală între 24 - 30°C, valoarea moderată evidenţiind caracterul de climă continentală temperată moderată cu extreme termice puternice între vară şi iarnă. Regimul termic din Parcul Natural Munţii Maramureşului este prezentat în Anexa nr. 9 la Planul de management.
        Valoarea medie anuală a precipitaţiilor este de 1.100 mm. Anotimpul cel mai bogat în precipitaţii este vara, perioadă în care cad 61% din totalul precipitaţiilor. Cel mai sărac anotimp în precipitaţii este iarna cu 17% din totalul precipitaţiilor. Numărul anual al zilelor cu precipitaţii este de 150-170. Stratul de zăpadă poate să apară încă din luna septembrie, iar ultima ninsoare se poate înregistra ca dată medie în ultima decadă a lunii martie. Stratul de zăpadă se menţine între 120-200 de zile, iar grosimea stratului este cuprinsă între 75 - 150 cm. Perioada de utilizare a păşunilor este limitată la trei luni: iunie, iulie, august. Regimul precipitaţiilor în Parcul Natural Munţii Maramureşului este prezentat în Anexa nr. 10 la Planul de management.

    2.2.5. Solul
        În Munţii Maramureşului domină tipul de scoarţă de alterare autohtonă de mică grosime, din cauza fragmentării şi înclinării pronunţate a versanţilor, care favorizează deplasarea produselor dezagregate şi alterate, aşa cum este precizat în Geografia României, 1983.
        Din grupele mari de soluri, suprafeţe mari ocupă solurile brune acide. Acestea s-au format în zona montană, de la altitudinea de 450 m până la altitudinea de 1.937 m în masivul Pop Ivan, în condiţii de climă rece şi umedă, care face ca materia organică să fie numai parţial descompusă de către microorganisme, procesul foarte lent ducând la acidifierea accentuată a solului. Aceste soluri sunt ocupate de vegetaţie forestieră, fâneţe naturale, păşuni montane şi într-o mică măsură, suprafeţe izolate cultivate cu cartofi şi ovăz, fiind sărace în substanţe nutritive, determină o fertilitate naturală scăzută.
        În grupa solurilor brune acide montane sunt două subtipuri, litice şi tipice, care cuprind întreg bazinul văii Ruscova, până la confluenţa văii Rica cu Socolău şi până la vest, de partea înaltă a masivelor Farcău - Mihăilecu, versantul de pe dreapta văii Vişeului, până la Vişeu de Sus. Aceste soluri s-au format pe roci metamorfice, eruptive, conglomerate, gresii, marne, călcare, şisturi bituminoase, roci cu caracter acid.
        Extinderea pădurilor de răşinoase în dauna altor specii autohtone, în special a fagului, explică predominarea solurilor brune acide şi a solurilor brune feriiluviale - podzolice. Aceste soluri sunt extinse în partea inferioară a arealului, pe versanţi variat înclinaţi şi cumpene înguste, sub păduri de fag şi molid, în care apar uneori - mai ales în molidişurile superioare - Vaccinium sp. şi muşchi. Litosolurile sunt soluri neevoluate, scheletice, care s-au format pe roci eruptive şi metamorfice, ocupând masivele înalte, având o importanţă mică. Solurile brune podzolice au valoare mediocră, fiind mai importante din punct de vedere silvic şi pastoral. Sub pajiştile alpine aflate la peste 1.600 m, întâlnim solurile humico - silicatice. Aluviunile şi solurile aluvionale se întâlnesc pe luncile inundabile ale principalelor cursuri de apă, în special pe cursul văii Vişeului.
        Învelişul de sol este constituit, predominant din: soluri brune acide, soluri brune şi brune feriiluviale - podzolice, substanţele minerale, iar capacitatea de reţinere a apei favorizează dezvoltarea optimă atât a vegetaţiei forestiere, cât şi a pajiştilor naturale, fâneţe şi păşuni montane, resurse naturale valorificate prin activităţile silvopastorale.

    2.2.6. Descrierea substanţelor minerale utile din Parcul Natural Munţii Maramureşului
        Sunt prezente mineralizaţii piritoase, stratiforme de pirită cu zinc, plumb, cupru, intercalate în şisturile cristaline din zona Baia Borşa, mineralizaţii filoniene cuprifere +/- aur, dezvoltate în structura intruzivă Toroiaga-Ţiganu, indicaţii de mineralizaţii de fier, mangan, uraniu şi aur.
        Rocile utile inventariate în Munţii Maramureşului sunt: şisturi bituminoase, travertine şi andezite exploatate în cariere la Baia Borşa, călcare naturale eocene prezente în zona marginală a depresiunii Maramureşului, exploatate în cariere la Valea Vişeului, Bistra şi Borşa, gresii, exploatate ocazional în carierele Hăjmaru Mare - zona Borşa - Fântâna şi Micluşa - Repedea.


    2.3. Mediul biotic
    2.3.1. Ecosistemele
        Ecosistemele bine reprezentate pe suprafaţa parcului sunt: pajiştile, pădurile de fag, pădurile de amestec de fag cu răşinoase, pădurile de molid, tufărişurile montane, ecosistemele acvatice lotice, galeriile de arin, zonele umede ripariene, mlaştinile eutrofe, mlaştinile mezo-oligotrofe, mlaştinile oligotrofe, turbării, izvoarele reofile, tăurile şi stâncăriile.
        Ecosistemele terestre sus menţionate se distribuie la nivelul etajelor de vegetaţie, astfel: etajul deluros de gorunete şi goruneto - făgete situat în zona de deal, la altitudini cuprinse între 300-700 m, etajul montan-premontan - face trecerea de la deal la munte, la altitudini cuprinse între 700-1.200 m, etajul montan de amestecuri - este situat la altitudini cuprinse între 1.000-1.400 m, etajul montan de molidişuri - este situat la limita superioară a pădurii, la altitudini de peste 1.300 m, etajul subalpin începe la limita superioară a pădurii cu tufărişuri montane de jneapăn, ienupăr şi/sau amestec a celor două specii.
        Etajul montan - vegetaţia caracteristică acestui etaj de vegetaţie joacă un rol foarte important pentru protecţia împotriva eroziunii solului şi limitarea efectelor viiturilor. Cel mai important rol al tufărişurilor montane este acela de prevenire a eroziunilor şi reglarea regimul hidrologic. În plus, au o mare importanţă peisagistică şi recreativă. Cele mai întinse suprafeţe cu jnepenişuri se întâlnesc pe masivele: Poloninca, Şerban, Pop Ivan, Pecealu, Bucovinca, Pietrosu Bardăului, Jupania. Caracteristice etajului subalpin sunt şi tufărişurile cu smârdar, care ocupă suprafeţe întinse în masivele Poloninca, Şerban, Pop Ivan, Plai şi pâlcuri sub Vârfurile Toroioaga şi Farcău. O importanţă deosebită o prezintă stâncăriile calcaroase, cu flora caracteristică. Dintre speciile mai valoroase amintim: Leontopodium alpinum şi Campanula carpatica.
        Etajul alpin apare doar fragmentar, ocupând vârfurile celor mai înalţi munţi, precum şi stâncăriile şi abrupturile - îndeosebi cele orientate spre nord.
        Ecosistemele acvatice lotice din Parcul Natural Munţii Maramureşului fac parte din bazinul hidrografic Vişeu, respectiv bazinul hidrografic Tisa. Bazinul Vişeu are o suprafaţă de 1.606 km2, delimitată la nord şi est de Munţii Maramureşului, la sud de Munţii Rodnei, iar la sud-vest şi vest de Dealurile Maramureşului. Aria acestui bazin hidrografic relevă o mare diversitate a formelor de relief, fapt care induce o varietate ridicată a biotopurilor, biocenozelor şi inclusiv a ihtiocenozelor, atât datorită complexităţii geologice şi tectonice care au dat naştere unui relief glaciar, carstic sau exocarstic, cât şi datorită climei.
        Râul Vişeu este un tributar de ordinul doi al Dunării, prin intermediul râului Tisa, având 80 km lungime şi un debit multianual la confluenţa cu râul Tisa de 30.7 m3/s, cu izvoarele în Pasul Prislop, la altitudinea de 1.416 m şi cu confluenţa cu râul Tisa în dreptul localităţii Valea Vişeului. Are o suprafaţă a bazinului de 1.606 km2. În partea sa superioară, de la izvoare şi până în dreptul localităţii Moisei, cursul de apă Vişeu are o înclinare mare a pantei, de 20-50 m/km, şi poartă denumirea locală de Borşa sau Vişeuţ. De la localitatea Moisei, Vişeul intră în Depresiunea Maramureş, unde valea devine în general largă, deşi mai există zone înguste cu chei: Cheile Rădeasa între Moisei şi Vişeu de Sus, Cheile Oblaz între Vişeu de Jos şi Leordina şi Cheile Vişeului între localităţile Bistra şi Valea Vişeului. Dezvoltarea bazinului Vişeu, în principal în zone montane -67%, induce existenţa unei densităţi mari a reţelei hidrografice de 0,7-1 km/km2 şi a unuia dintre cele mai mari debite specifice din România, datorită unei cantităţi a precipitaţiilor de peste 1.100 mm/an.
        În Munţii Maramureşului continuitatea sistemelor lotice este întreruptă natural, uneori prin cascade de dimensiuni semnificative şi serii de praguri, mai mari, dintre care enumerăm: Criva, Tomnatec şi Bardău.
        În bazinul Vişeu, calitatea apei este influenţată local de izvoare minerale cu o compoziţie relativ variată: bicarbonatate, feroase, sulfuroase sau sărate.
        Ecosistemele acvatice lentice din Parcul Natural Munţii Maramureşului sunt mai slab reprezentate. Dintre aceste amintim lacurile Lutoasa, Bârsănescu, Budescul Mare, Măgurii, Tăul Roşu şi Vinderel.
        Zonele umede din Parcul Natural Munţii Maramureşului realizează tranziţia între ecosistemele terestre şi cele acvatice şi sunt reprezentate de: zone umede ripariene, de-a lungul cursurilor de apă ce brăzdează parcul, cu diversitate relativ ridicată, izvoare reofile - a căror vegetaţie prezintă ca specie dominantă Caltha laeta, mlaştini mezo-oligotrofe - prezintă în proporţii relativ egale speciile tipice de tinov precum Sphagnum sp., Eriophorum vaginatum, mlaştini oligotrofe - turbării - edificate de Sphagnum sp., Eriophorum vaginatum, Drosera rotundifolia.

    2.3.2. Habitate
        În formularul standard al Sitului Natura 2000 ROSCI0124 Munţii Maramureşului sunt citate următoarele 18 tipuri de habitate:
    1) 3220 Vegetaţie herbacee de pe malurile râurilor montane
    2) 3240 Vegetaţie lemnoasă cu Salix elongens de-a lungul râurilor montane
    3) 4030 Tufărişuri uscate europene
    4) 4060 Tufărişuri alpine şi boreale
    5) 4070* Tufărişuri de Pinus mugo şi Rhododendron myrtifolium
    6) 4080 Tufărişuri cu specii sub-arctice de Salix
    7) 6150 Pajişti boreale şi alpine pe substrat silicios
    8) 6230* Pajişti montane de Nardus bogate în specii pe substraturi silicioase
    9) 6410 Pajişti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase - Molinion ceruleae
    10) 6430 Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan alpin
    11) 6520 Fâneţe montane
    12) 7110* Turbării active
    13) 7220* Izvoare petrifiante cu formare de traverin - Cratoneurion
    14) 8210 Versanţi stâncoşi cu vegetaţie chasmofitică pe roci calcaroase
    15) 8220 Versanţi stâncoşi cu vegetaţie chasmofitică pe roci silicioase
    16) 8230 Comunităţi pioniere de Sedo - Sclerothion sau Sedo albi- Veronicion silicioase
    17) 91V0 Păduri dacice de fag - Symphyto - Fagio
    18) 9110 Păduri de fag de tip Luzulo - Fagetum

        În urma studiilor efectuate au mai fost identificate, pe lângă habitatele menţionate mai sus, un număr de 10 habitate după cum urmează:
    1) 6190 Pajişti panonice de stâncării - Stipo - Festucetalia pallentis
    2) 6440 Pajişti aluviale ale văilor râurilor din Cnidion dubii
    3) 7140 Mlaştini turboase de tranziţie şi turbării mişcătoare
    4) 7230 Mlaştini alcaline
    5) 8120 Grohotişuri calcaroase şi de şisturi calcaroase din etajul montan până în cel alpin - Thlaspietea rotundifolii
    6) 9130 Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum
    7) 9150 Păduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion pe substrate calcaroase
    8) 91D0* Turbării cu vegetaţie forestieră
    9) 91E0* Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior, Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae
    10) 9410 Păduri acidofile de molid - Picea din etajul montan până în cel alpin - Vaccinio - Piceetea Habitatul 4030 Tufărişuri uscate europene, listat în formularul standard, nu a fost găsit la investigaţiile realizate pe teren. Harta habitatelor Natura 2000 este prezentată în Anexa nr. 11 la Planul de management.

    2.3.2.1. Habitate Natura 2000
        3220 Vegetaţie herbacee de pe malurile râurilor montane
        Suprafaţa acoperită de acest tip de habitat este de 283 ha. Acest tip de habitat, în mod natural este o prezenţă comună în lungul pâraielor cu apă permanentă din etajul boreal până în cel alpin şi subalpin. Totuşi, în etajul subalpin al Munţilor Maramureşului acest habitat este aproape în întregime distrus din cauza păşunatului cu ovine. Se mai păstrează mici segmente în arealele acoperite încă de tufărişurile boreale şi subalpine ale habitatelor 4060, 4070* şi 4080 sau pe pantele sudice foarte abrupte ale Toroiagei, acolo unde nu au intervenit lucrările miniere. Asociaţiile identificate sunt: Caradaminetum opizii, Chrysosplenio alpini - Saxifragetum stellaris care se află pe suprafeţe foarte mici la peste 1.700 m altitudine, numai în masivele foarte înalte: Pop Ivan, Farcău - Mihăilecu, Toroiaga, Pietrosul Bardăului, în areale punctiforme protejate de tufărişuri subalpine. Fitocenozele asociaţiei Philonotido - Calthetum laetae pot fi găsite mai frecvent, tot punctual, până în etajul boreal. Suprafaţa pierdută de fitocenoze din cadrul acestui habitat în cadrul Parcului Natural Munţii Maramureşului, din cauza distrugerii tufărişurilor subalpine ce le adăposteau şi a suprapăşunatului cu ovine este foarte mare.
        3240 Vegetaţie lemnoasă cu Salix elongens de-a lungul râurilor montane
        Din cadrul acestui habitat se găsesc pe aluviuni crude mici pâlcuri de fitocenoze arbustive ce pot fi atribuite asociaţiei Salicetum elaeagni - purpureae, în lunca râurilor Ruscova, Repedea şi Cisla. Suprafaţa însumată a acestora nu trece de 0,8 ha.
        4030 Tufărişuri uscate europene
        Acest tip de habitat, menţionat în formularul standard al sitului ROSCI0124 Munţii Maramureşului, nu a fost găsit la investigaţiile realizate pe teren. Fitocenozele asociaţiei Vaccinio-Callunetum vulgaris sunt absente pe teritoriul Munţilor Maramureşului, iar acolo unde apare Calluna vulgaris, este cu totul subordonată speciilor de Vaccinium, care formează tufărişuri scunde, ce se încadrează habitatului 4060. De asemenea, există mici sectoare de covoare de Calluna care se află incluse în ecosisteme forestiere. Din familia Ericaceae o lipsă remarcabilă în flora Munţilor Maramureşului este Bruckenthalia spiculifolia. Este, de altfel, discutabil dacă landurile uscate europene, habitat arbustiv acidofil tipic atlantic chiar există pe teritoriul României. O particularitate a acestei zone este şi lipsa unor fitocenoze clar conturate de Spriaea ulmifolia - Calamagrostio-Spiraeetum ulmifoliae care s-ar încadra habitatului arbustiv saxicol 40A0*. Astfel de fitocenoze sunt, de altfel, comune în Carpaţi.
        4060 Tufărişuri alpine şi boreale
        Este un habitat natural, larg răspândit în biotopuri naturale, care se întinde pe o suprafaţă estimată de 2.700 ha. Habitatul 4060 este puternic amestecat cu habitatele 4070* şi 4080 cu limite sinuoase, mai ales, în cazul primelor două adesea neclare şi care nu pot fi delimitate cartografic. Habitatul 4060 Tufărişurile cu Juniperus sibirica, este foarte asemănător ca structură, aspect, funcţii cu tufărişurile de Pinus mugo din habitatul 4070* cu care cel mai adesea se amestecă puternic. Astfel, pe harta tipurilor de habitate este precizată categoria "mozaic între habitatul 4060 cu Juniperus sibirica şi habitatul 4070*".
        4070* Tufărişuri de Pinus mugo şi Rhododendron hirsutum (Mugo - Rhododendretum hirsuti)
        Este un habitat natural, larg răspândit, cu o suprafaţă estimată la 450 ha, a cărui asociaţii vegetale sunt reprezentate de Rhododendro myrtifolii - Pinetum mugo, Calamagrostio villosae - Pinetum mugo şi Vaccinio myrtilli - Pinetum mugo. Habitatul 4070* lipseşte din masivul Farcău - Mihăilecu, dar este prezent, pe suprafeţe mari, pe toată culmea Munţilor Maramureşului, ce constituie graniţa cu Ucraina, la altitudini peste 1.500 m, ca şi în culmea Ţibăului din Vârful Cornedeia în Vârful Jupania, Pietrosul Bardăului şi Toroiaga, unde este greu de delimitat de habitatul 4060 - faciesul cu Juniperus sibirica. Cele mai vaste şi compacte întinderi se găsesc în Vârful Comanul.
        4080 Tufărişuri subarctice de Salix spp.
        Este un tip de habitat natural, larg răspândit în biotopuri caracteristice, în Munţii Maramureşului fiind prezent pe o suprafaţă estimată de 40 ha. Asociaţiile vegetale caracteristice acestui tip de habitat sunt: Triseto fusci - Salicetum hastatae; Salicetum bicoloris; Salici - Alnetum viridis. Habitatul 4080 are o dispunere extrem de fragmentară şi suprafeţele ocupate sunt mici. Suprafaţa arinişurilor verzi cu salcie sileziană a fost foarte mult diminuată în trecut. Grupuri compacte, izolate au fost întâlnite în masivul Farcău - Mihăilecu, în timp ce în Pietrosul Bardăului, Pop Ivanul şi Toroiaga sunt intim amestecate, dar bine delimitate cu habitatele 4060 cu Juniperus sibirica şi 4070*. O notă cu totul particulară este dată de către arinişul verde, de pe clina nordică a capătului de est al masivului Pietriceaua, unde ocupă o suprafaţă de circa 3 ha. Pe pante de peste 300 acest ariniş verde cu salcie sileziană, foarte bine conservat, se distinge prin substratul calcaros unde abundă elemente calcifile precum Scabiosa banatica.
        6150 Pajişti boreale şi alpine pe substrate silicatice
        Habitat natural ce ocupă o suprafaţă estimată de 350 ha, are ca specii caracteristice: Juncus trifidus, Carex bigelowii, Carex curvula; Gnaphalium supinum, Potentilla ternate. Acest habitat este reprezentat în cea mai mare parte de pajiştile subalpine şi boreale secundare, dominate de Deschampsia caespitosa ce alcătuiesc fitocenoze ce pot fi încadrate asociaţiei Phleo alpini - Deschampsietum caespitosae. Ele se mozaichează cu pajiştile degradate ale habitatului 6230 şi cu faciesul scund din Ericaceae al habitatului 4060. Numai în jurul celor mai înalte vârfuri, de peste 1.850 m, şi pe umerii şi platourile din jurul acestora se pot găsi suprafeţe foarte restrânse de pajişti, ce pot fi identificate ca fitocenoze ale asociaţiilor Primulo-Caricetum curvulae; Oreochloo - Juncetum trifidi, Luzuletum alpino-pilosae, Soldanello hungaricae-Ranunculetum crenati, Nardo-Gnaphalietum supini, Poo supinae-Cerastietum cerastioidis, Luzuletum alpino-pilosae. Toate sunt de mare valoare conservativă şi diverse din punct de vedere floristic. Suprafaţa ocupată de acestea din urmă nu trece astăzi de 5 ha în tot Parcul Natural Munţii Maramureşului. Pe stâncăriile de bazalte triasice de pe versantul sud - sudestic al Vârfului. Farcău, la 1.700 - 1.800 m, există fitocenoze ale asociaţiei Oreochloo - Juncetum trifidi, ce conţin speciile extrem de rare Trifolium lupinaster ssp. angustifolium, Ranunculus thora. Acest areal trebuie să se menţină în viitor ca zonă de protecţie integrală, eventual cu restricţii la păşunat. De notat este prezenţa rară a unor specii de orhidee în aceste pajişti şi care probabil indică existenţa, în trecut, a unui alt tip de habitat de pajişti cu Nardus mai bogate în specii - 6230*- şi care au avut la un moment dat o valoare conservativă ridicată.
        6190 Pajişti panonice de stâncării - Stipo-Festucetalia pallentis
        8120 Grohotişuri calcaroase şi de şisturi calcaroase din etajul montan până în cel alpin - Thlaspietea rotundifolii
        8210 Versanţi stâncoşi cu vegetaţie chasmofitică pe roci calcaroase
        Aceste trei tipuri de habitate saxicol-calcifile vor fi tratate unitar deoarece se asociază întotdeauna foarte strâns în cadrul masivelor calcaroase, fiind foarte greu de delimitat cartografic. Dintre acestea, doar habitatul 8210 este menţionat în formularul standard al sitului ROSCI0124 Munţii Maramureşului. Stâncăriile calcaroase sunt o prezenţă comună în cadrul Munţilor Maramureşului, în bazinele Ţibăului, Ursului, Sâlhoiului, în cel superior al Ţâşlei şi în bazinele Repedei şi Ruscovei, dar doar sub forma unor insule mici. Cele mai reprezentative masive sunt Pietriceaua, din bazinul Repedei, din partea vestică a masivului Farcău - Mihăilecu şi Pietrele Sâlhoiului. Calcarele ocupă suprafeţe mici, acolo unde lentilele de călcare eocene şi cristaline din masele de roci metamorfice din axa orografică a munţilor au fost scoase la suprafaţă de către eroziunea diferenţiată. Suprafaţa ocupată însumată este de circa 44,6 ha, dar habitatele calcifile saxicole sunt cele mai fragmentate din sit, datorită caracterului lor intrazonal, dependent de răspândirea fragmentară a substratului geologic de care depind strict.
        6190 Pajişti panonice de stâncării - Stipo - Festucetalia pallentis
        Acest habitat nemenţionat în formularul standard a sitului ROSCI0124 Munţii Maramureşului apare mozaicat cu precedentul pe suprafaţa masivelor calcaroase, acolo unde panta permite instalarea unei vegetaţii cu acoperire mai mare şi a unui strat superficial de sol. În masivele calcaroase din estul Munţilor Maramureşului, au fost identificate comunităţi dintr-o singură asociaţie vegetală, Thymo comosi - Festucetum rupicolae. În masivele din centrul şi vestul Munţilor Maramureşului apar, pe suprafeţe mari comunităţi ale asociaţiei Seseli gracilis - Festucetum pallentis, totuşi fără prezenţa speciei diferenţiate geografic Seseli gracile, absentă din Carpaţii nordici.
        8120 Grohotişuri calcaroase şi de şisturi calcaroase din etajul montan până în cel alpin - Thlaspietea rotundifoli
        Deşi acest tip de habitat nu este amintit în formularul standard, habitatul 8210 nu poate exista fără a fi prezent şi habitatul 8120, din motive evidente. Grohotişurile calcaroase sunt prezente sub forma unor trene largi, la baza abrupturilor calcaroase din toate masivele calcaroase, dar mai ales în Pietriceaua, Pietrele Sâlhoiului şi Cearcănu. Habitatul este tipic, fiind prezentă specia caracteristică pentru acest tip de habitat, Galium erectum, în fitocenoze din cadrul celei mai răspândite şi tipice asociaţii pentru habitatul 8120, Thymo comosi - Galietum albi. Structura fitocenozelor este destul de unitară în toţi Munţii Maramureşului. Foarte multe specii de plante migrează în acest habitat din cadrul celor două precedente, 8210 şi 6190. Suprafaţa ocupată de acest tip de habitat este de 15 ha.
        8210 Versanţi stâncoşi calcaroşi cu vegetaţie casmofitică
        În cadrul stâncăriilor calcaroase de joasă altitudine, se includ comunităţile dezvoltate în fisurile de stânci calcaroase din masivele insulare, mici, carbonatice ce apar risipite pe toată suprafaţa masivului. Fitocenoze aparţinând celor mai comune două asociaţii calcifile saxifile, central europene sunt prezente şi aici, respectiv Asplenio - Cystopteridetum fragilis în locurile mai puţin umbrite şi mai puţin umede, iar în cele puternic umbrite aflate adesea chiar la liziera pădurilor care ating baza stâncilor, comunităţi din Asplenio quadrivalenţi - Poetum nemoralis. Aceste fitocenoze acoperă suprafaţa stâncăriilor din cel mai reprezentativ masiv calcaros al Munţilor Maramureşului, Pietriceaua. Micile masive calcaroase din nordul Munţilor Maramureşului, Piatra Arsă şi Comanul Mic adăpostesc populaţii consistente de Leontopodium alpinum în cadrul fitocenozelor din aceleaşi asociaţii. Numai în masivele din jumătatea estică a Munţilor Maramureşului, respectiv din Cearcănul şi bazinele Sâlhoiului şi Ţibăului, se află alături de fitocenozele din asociaţia precedentă şi fitocenoze ale asociaţiei endemice pentru Carpaţii nordici Saxifrago luteo-viridis - Silenetum zawadzkii. Flora calcifilă este destul de reprezentativă, cea mai caracteristică specie fiind endemismul regional al Carpaţilor nordici Silene (Melandrium) zawadskii care este abundentă, după cum precizăm, pe stâncăriile din jumătatea estică a masivului. Din cauza relativei inaccesibilităţi, acest habitat este mult mai ferit ca pajiştile din jur de efectele suprapăşunatului cu ovine. În mod deosebit sunt protejate masivele înconjurate de centuri forestiere: Pietrele Sâlhoiului şi Pietriceaua. Suprafaţa ocupată de acest tip de habitat este de 14,8 ha.
        6230* Pajişti montane de Nardus bogate în specii pe substraturi silicioase
        Pajiştile dominate de Nardus stricta apar între 1.570 - 1.900 m altitudine în etajele boreal şi subalpin şi în cea mai mare parte sunt secundare, provenind din defrişarea molidişurilor şi a tufărişurilor subalpine din habitatele 4060 şi 4070*. Există o mozaicare clară a pajiştilor de Nardus stricta degradate cu cele dominate de Deschampsia caespitosa aparţinând asociaţiei boreale - subalpine Phleo alpini - Deschampsietum caespitosae care acoperă în Munţii Maramureşului şi în alte masive cristaline şi vulcanice din Carpaţi suprafeţe mari în etajul subalpin şi în cel boreal. În măsura în care această asociaţie, larg răspândită nu este menţionată de către ghidul naţional, considerăm necesară încadrarea ei la habitatul 6150 al pajiştilor subalpine şi alpine acidofile pe substrat silicatic. Dealtfel, considerăm că în viitor, pajiştile degradate dominate de Nardus stricta ar trebui încadrate tot la habitatul 6150 fiind sărace şi nu bogate în specii. Pe harta habitatelor, a fost delimitată categoria mozaic al habitatelor 6230*, 6150 şi 4060 - facies cu specii de Vaccinium pentru că cele trei categorii sunt imposibil de delimitat cartografic.
        6410 Pajişti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase - Molinion ceruleae
        Speciile caracteristice sunt: Molinia coerulea, Dianthus superbus, Selinum carvifolia, Cirsium tuberosum, Colchicum autumnale, Inula salicina, Silaum silaus, Sanguisorba officinalis, Serratula tinctoria, Tetragonolobus maritimus. Suprafaţa ocupată este de 1,8 ha. Acest habitat a fost identificat în trei mici lacuri glaciare colmatate, aflate între depozitele morenaice din vastul circ glaciar, de sub culmea Pietrosul Bardăului. Indivizii de Molinia sunt în asociere cu specii de Sphagnum şi sunt mult mai scunzi decât cei de la altitudini mai mari şi de aceea aceste fitocenoze trebuie descrise ca aparţinând unei asociaţii noi. Nu considerăm că aceste moliniete de lac glaciar au vreo legătură cu fitocenozele de Moliniacoerulea cu Sphagnum compactum din Carpaţii nordici, care sunt caracteristice versanţilor şi platourilor subalpine din această regiune, Sphagno compacti - Molinietum coeruleae. În cadrul fitocenozelor se remarcă speciile de turbărie Carex pauciflora, Carex limosa şi unele specii de Sphagnum. Molinietele, aparent uscate la suprafaţă, stau, spre deosebire de sfagnetele degradate din jur, nu pe un strat gros de turbă, ci sunt suspendate pe o "saltea" de apă. Natura deosebită a acestor fitocenoze, cu totul aparte din tăurile glaciare de sub Pietrosul Bardăului necesită un studiu ecologic special, dar ele trebuie ferite de drenare în viitor şi conservate, prin înconjurarea lacurilor glaciare cu centuri compacte de tufărişuri de jneapăn.
        6430 Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan alpin
        Suprafaţa acestui habitat este de 2.891 ha. Aceste comunităţi înalte higrofile sunt foarte variate din punct de vedere floristic şi au un ecart ecologic foarte mare. Sunt alcătuite exclusiv din specii ierbacee înalte foarte viguroase, higrofile, instalate pe soluri aluvionare, crude bogate în nutrienţi. Sunt greu de invadat de către specii străine, deoarece în interiorul fitocenozelor există între specii o competiţie acerbă pentru lumină, spaţiu şi hrană. Din punct de vedere conservativ valoarea lor este mare, aici existând destul de multe specii endemice carpatine, nu numai dintre plante, dar şi dintre nevertebrate. Fiind situate aproape exclusiv în lungul pâraielor montane, sunt destul de dificil de evaluat într-o proporţie mare. O suprafaţă de circa 15% din cea ocupată pe teritoriul Parcului Natural Munţii Maramureşului a fost evaluată din punctul de vedere al stării de conservare. Deşi în Carpaţii Româneşti este o prezenţă frecventă pe pereţii circurilor glaciare şi glacio-nivale, fitocenozele asociaţiei Aconitetum taurici nu au fost întâlnite pe pereţii circurilor glaciare şi glacio-nivale din masivele Pietrosul Bardăului, Farcău - Mihăilecu, Pop Ivan, Toroiaga sau Fântâna Stanchii, în ciuda căutărilor insistente. Chiar şi specia edificatoare este rar întâlnită în întregul areal - cauza fiind distrugerea lor prin călcare de către turmele de oi. O excepţie importantă o constituie bazinul Ţibăului, unde în lungul râului principal şi al afluenţilor de dreapta ai acestuia, peste 60% din lungimea râurilor şi pâraielor este ocupată de fitocenoze ale habitatului 6430.
        6440 Pajişti aluviale ale văilor râurilor din Cnidion dubii
        Apar frecvent în etajul boreal în luncile râurilor montane şi mai ales în depresiunea largă de la izvoarele Sâlhoiului şi Ursului, în locul defrişărilor recente. Este vorba despre fitocenoze cu valoare conservativă relativ redusă la nivel regional şi cu răspândire punctiformă, insulară în cadrul altor habitate, fapt care le face greu de cartografiat.
        6520 Fâneţe montane
        Acest habitat ocupă o suprafaţă de 11.379 ha. Acestea sunt pajişti secundare mezofile plasate într-un larg ecart altitudinal între 600 - 1.600 m. Cele folosite ca fâneţe, în cadrul unui management tradiţional, au o mare diversitate floristică care se reduce foarte mult în cazul păşunilor intensive de ovine. Aceste fâneţe tradiţionale trebuie să fie obiectul unor măsuri de conservare aparte, diferenţiate în cadrul acestui habitat, ele având cu totul altă valoare faţă de păşunile încadrate tot aici. Apreciem că circa 15% din suprafaţa mare ocupată de pajiştile habitatului 6520 sunt reprezentate de fâneţe tradiţionale. Majoritatea fitocenozelor din cadrul habitatului 6520 aparţin asociaţiei Festuco rubrae-Agrostietum capillaris, iar suprafeţe mai reduse pot fi atribuite asociaţiilor Poo-Trisetetum flavescentis, Trisetetum flavescentis şi Anthoxantho - Agrostietum capillaris.
        Nu atribuirea fitocenologică a suprafeţelor de pajişti din cadrul habitatul 6520 este însă importantă, ci găsirea suprafeţelor cu pajişti montane bine conservate, cu grad de ruderalizare scăzut, cu o diversitate floristică ridicată, ceea ce implică şi o diversitate faunistică ridicată. Acestea aparţin, după cum arătăm mai sus fâneţelor tradiţionale din jurul vetrelor aşezărilor umane. Prin contrast, pajiştile habitatului 6520, folosite ca păşuni intensive au o diversitate floristică şi faunistică mult redusă. Cele două categorii, net diferite între ele ca valoare conservativă ale habitatului 6520 sunt uşor de deosebit.
        Fâneţele tradiţionale sunt în Munţii Maramureşului grupate pe suprafeţe foarte mari în jurul aşezărilor umane importante, pe munceii din jurul acestora şi sunt împărţite în mici proprietăţi private, despărţite prin garduri de lemn sau centuri de arbuşti care, chiar ele constituie elemente de valoare ale peisajului rural tradiţional. Fiecare astfel de proprietate - parcelă de fâneaţă are un sălaş - locuinţă temporară- adiacentă. Bogăţia floristică a acestor fâneţe este foarte mare, dar ele vor fi greu de păstrat în viitor. Cele mai importante areale cu astfel de fâneţe tradiţionale, fragmentate în mici proprietăţi cu sălaşe, acoperind muncei întregi sunt următoarele:
    a) clinele nordice ale culmii dintre Vârful. Maxim - Vârful. La Comandă - Vârful Mentalisa, la sud de Poienile de sub Munte;
    b) clinele predominant însorite dintre Vişeul de Sus şi Moisei, la sud de aliniamentul Vârfului Alacului - Vârful Arşiţa - Vârful Lazului - Vârful Cireşului - Vârful Ihoasa;
    c) clinele însorite aflate la vest şi est de Repedea.

        Aceste areale cu fâneţe de mare valoare conservativă din cadrul habitatului 6520 sunt incluse doar parţial în situl ROSCI0124 Munţii Maramureşului.
        Păşunile intensive pentru ovine şi bovine din cadrul habitatului 6520 ocupă suprafeţe mari, între 600 şi 1.500 m. Păşunatul intensiv din ultimele decenii a dus la distrugerea structurii şi compoziţiei floristice a pajiştilor şi chiar la dislocuirea fitocenozelor originale de pajişti montane Festuco rubrae - Agrostietum capillaris cu fitocenoze ubicviste de soluri tasate Lolio - Trifolietum repentis. Acestea din urmă sunt specifice drumurilor de pământ şi cărărilor create de tranzitul oamenilor şi animalelor domestice, de la câmpie până la altitudini de 1.900 m. În momentul în care solul din păşuni atinge un anumit nivel de tasare, fitocenozele originare de pajişti sunt înlocuite de către fitocenoze edificate de Lolium perenne şi Trifolium repens, care se extind de la nivelul drumurilor şi cărărilor şi încep să ocupe suprafeţe mai mari de păşuni, acompaniate de alte specii cu areal larg antropofil precum Lotus corniculatus, Trifolium pratense, Pimpinella saxifraga, Medicago lupulina, Bellis perennis şi altele. Aceste fitocenoze sunt capabile să înlocuiască orice tip de pajişti naturale sau seminaturale sub presiunea păşunatului, fiind edificate de plante cu înălţime mică, foarte fibroase, rezistente la călcare, cu regenerare foarte rapidă după păşunare. Din punct de vedere conservativ şi al valorii diversităţii biologice ele sunt, însă, de valoare foarte mică.
        7110* Turbării active
        Altitudinal, acest tip de habitat este situat începând de la 950 la 2050 m. Suprafaţa habitatului este estimată la 0,15 ha. Prin natura lucrurilor, fitocenozele habitatelor 7110 şi 7140 - Mlaştini turboase de tranziţie şi turbării mişcătoare se mozaichează în toate tinoavele şi turbăriile din Europa Centrală. Astfel, în turbăriile situate la peste 1400 de m altitudine, adeseori perniţele formate de sfagnete - Sphagnetum recurvi, Sphagnetum magellanici încadrate în habitatul 7110, alternează cu asociaţiile de rogoz de turbării - Caricetum limosae, Sphagno - Caricetum rostratae, Caricetum canescenti - nigrae şi altele, ce sunt încadrate în habitatul 7140.
        Relieful puternic fragmentat şi cu energie înaltă al Munţilor Maramureşului nu a permis dezvoltarea pe scară largă a tinoavelor. În estul acestor munţi există un singur areal unde un tinov bombat de tip atlantic se poate instala şi anume în depresiunea tectono-erozivă de la izvoarele Sâlhoiului şi Ursului. Numeroase tinoave bombate active au existat în partea de vest a acestei depresiuni şi au fost distruse în ultimii douăzeci de ani de exploatările forestiere rase, fiind înlocuite de pajiştile higrofile ale habitatelor 6430 şi 6440. Dintre speciile rare în flora noastră am identificat aici pe Carex magellanica ssp. irrigua.
        Cel mai reprezentativ tinov - totuşi foarte slab bombat din Parcul Natural Munţii Maramureşului este Tăul Băiţei cu suprafaţa de 2 ha, la 1.450 m altitudine, din culmea ce duce spre Pietrosul Bardăului, sub Vârful Băiţa. Dacă tinovul de la izvoarele Sâlhoiului este cel mai reprezentativ sub aspectul morfologiei, tinovul Tăul Băiţei este cu siguranţă cel mai preţios sub aspectul fitocenozelor şi al speciilor pe care le conţine. Aici se află o populaţie foarte bogată a speciei extrem de rare Scheuczeria palustris, apoi populaţii consistente ale speciilor rare: Drosera rotundifolia, Carex limosa, Carex pauciflora, Vaccinium oxycoccos ssp. microcarpum, Andromeda polifolia, Empetrum nigrum, Carex canescens, Lycopodium innundatum. În partea de nord a turbăriei există pâlcuri de Pinus mugo. Tăul Obcioarei aflat la izvoarele văii Obcioara Moiseiului, la sud de Vârful Lazului - 1.120 m are aceleaşi specii ca şi Tăul Băiţei şi în plus Betula pubescens, ca specie mai rară. Partea de sud-est este ocupată de moliniete turboase din habitatul 6410. Tăul Preluca Meşghii cu suprafaţa de 0,7 ha este situat la nord de Tăul Băiţei, chiar lângă drumul forestier. Este ocupat de un sfagnet compact cu Eriophorum vaginatum, dar, în afară de Carex pauciflora, aici nu se mai regăsesc speciile rare de turbărie din Tăul Băiţei. Turbăriile din valea Scradei la izvoarele văii Borcutului semnalate sumar de Emil Pop sunt astăzi distruse de păşunat, deşi pâlcuri de Eriophorum latifolium mai există.
        Specia relict glaciar rară Carex magellanica ssp. Irrigua, crescând lângă singurul ochi de apă rămas nedrenat în tinovul bombat-conic activ din parcela 45 B, UP VIII Ţibău, Ocolul Silvic Dragomireşti. Specia este nouă pentru flora Munţilor Maramureşului - mai sunt cunoscute în ţară populaţii doar în tinoavele din Munţii Muntele Mare şi Bihor şi localităţi neconfirmate din Munţii Rodnei, Călimani, Munţii Cibin şi Făgăraş. Populaţia acestei specii este puternic ameninţată de drenarea lagg-ului tinovului, realizată în urma exploatării forestiere din parcela vecină de la nord - 45 A, situată peste pârâul Sâlhoi.
        7140 Mlaştini turboase de tranziţie şi turbării mişcătoare
        Este reprezentat de comunităţi vegetale care formează turbă, dezvoltate la suprafaţa apelor oligotrofice până la mezotrofice, cu caracteristici intermediare între tipurile soligene şi ombrogene. Acestea prezintă o gamă largă de comunităţi de plante. Suprafaţa ocupată de acest tip de habitat este de sub 1 ha.
        7220* Izvoare petrifiante cu formare de traverin - Cratoneurion
        Acest habitat, deşi foarte restrâns în Munţii Maramureşului din cauza arealelor reduse ocupate de călcare, are o semnificaţie cu totul deosebită din cauza prezenţei în cadrul său a unei specii endemice pentru grupa nordică a Carpaţilor Orientali, Cochlearia borzaeana. Aceasta este strict specifică pentru acest tip de habitat, ce în România se găseşte pe suprafeţe mici, fiind extins insular în toţi Carpaţii, habitat ce este specific pentru bioregiunea alpină şi continentală. O asociaţie echivalentă vicariantă cu Cochlearia borzaeana nu a fost descrisă încă în Carpaţii nordici româneşti. Suprafaţa ocupată de habitatul 7220* cu Cochlearia borzaeana este de 0,19 ha. Starea de conservare a habitatului este foarte bună şi constituie locco classico al speciei.
        7230 - Mlaştini alcaline
        Toate fitocenozele din cadrul acestui habitat au fost încadrate la asociaţia larg răspândită de turbărie eutrofă Carici flavae - Eriophoretum latifolii. Aceste fitocenoze apar frecvent la periferia turbăriilor unde se mozaichează fitocenozele habitatelor 7110 şi 7140, dar şi ca numeroase mici areale de câteva zeci de metri pătraţi, răspândite în tot etajul nemoral şi boreal, uneori şi subalpin, între 800 şi 1.600 m altitudine. Aceste mici areale nu sunt decelabile cartografic.
        8220 Versanţi stâncoşi cu vegetaţie chasmofitică pe roci silicioase
        Este un tip de habitat cu dispunere fragmentară, foarte frecvent în arealul şisturilor cristaline din axa Munţilor Maramureşului, apărând atât la baza versanţilor, deasupra văilor cât şi ca mici masive stâncoase pe frontul versanţilor şi pe culmi din etajul montan la altitudini cuprinse între 700 - 1.600 m, cât şi în etajul subalpin şi alpin, la altitudini cuprinse între 1.600 - 1.900 m, bineînţeles având compoziţii floristice şi fitocenologice foarte diferenţiate. Este greu de estimat suprafaţa ocupată de acest tip de habitat, fiind apreciată la circa 25 ha - extrem de diseminată, dar starea de conservare este cu siguranţă pe cel puţin 97% din suprafaţă bună din cauza relativei inaccesibilităţi şi greutăţi în exploatare. În plus, este singurul tip de habitat a cărui suprafaţă este extinsă considerabil în mod direct prin activitatea antropică, prin excavarea bazei versanţilor pentru trasarea drumurilor forestiere în lungul văilor montane. Cel mai frecvent se întâlnesc pe teritoriul Parcului Natural Munţii Maramureşului fitocenozele asociaţiilor central europene saxicole acidofile Asplenio trichomanis - Poetum nemoralis şi Hypno - Polypodietum, între 600 - 1.600 m altitudine.
        8230 Comunităţi pioniere de Sedo - Sclerothion sau Sedo albi - Veronicion silicioase
        Suprafaţa habitatului este estimată la 10 ha. Acest tip de habitat ocupă stâncăriile silicoase însorite, cu micromedii aride de la altitudini joase, sub 1.200 m. Ca urmare a deficitului hidric, această vegetaţie deschisă, este caracterizată de muşchi, licheni şi plante suculente - Crassulaceae. Este întotdeauna mozaicat cu habitatele 8220 şi 8110 fiind practic imposibil de delimitat cartografic. Atât la nivel fitocenologic cât şi în ghidurile naţionale, asociaţiile ce sunt de inclus în acest tip de habitat sunt foarte slab descrise. Totuşi, semnalăm fitocenoze ale asociaţiilor Alyssetum muralis - identificată până acum numai pe stâncăriile silicatice de joasă altitudine din Munţii Gilău şi Sedo acri - Poetum compressae - asociaţie nouă pentru România, pe stâncăriile silicioase, aride de joasă altitudine de pe bordura sudică a Munţilor Maramureşului. Suprafaţa ocupată de acest habitat este dificil de estimat. Starea de conservare este bună, datorită inaccesibilităţii habitatului, putând fi afectată doar punctual de către cariere. În ghidul naţional se include în acest habitat asociaţia Sileno rupestris - Sedetum annuui, care în România apare numai pe teritoriul Munţilor Maramureşului, fiind, de aceea, extrem de importantă la nivel naţional. Această încadrare la habitatul 8230 este însă greşită, deoarece atât autorul care a publicat asociaţia pentru prima dată pe teritoriul României cât şi autorii unei sinteze naţionale fitocenologice sau autori străini care au studiat asociaţia în Franţa, subliniază că este vorba despre fitocenoze de grohotişuri silicioase, aşa cum am constatat şi noi pe valea Cisla, deci încadrate la habitatul 8110.
        91D0* Turbării cu vegetaţie forestieră
        Acesta este un tip de habitat prioritar, având astfel o valoare conservativă foarte ridicată şi cuprinde fitocenoze aflate la altitudini de peste 1.000 m, formate din specii boreale, oligotrofe, mezo-oligoterme, higrofite, acidofile. Habitatul se găseşte în zone cu păduri de conifere şi foioase pe substrat turbos, umed până la ud, cu un nivel permanent ridicat al pânzei freatice, uneori chiar mai înalt decât în zonele din vecinătate. Apa este întotdeauna săracă în nutrienţi. Comunităţile vegetale sunt în general dominate de Picea abies, Betula pubescens, Frangula alnus, diverse alte specii caracteristice turbăriilor sau, mai general, biotopurilor oligotrofe, precum Vaccinium spp., Sphagnum spp., Carex spp.
        Reprezintă zona de graniţă între două habitate distincte, în cadrul parcului fiind prezent izolat, dar în stare naturală, cu o distribuţie fragmentară şi cu o suprafaţă ce însumează 80,89 ha. În ciuda stabilităţii şi coexistenţei îndelungate este un habitat sensibil, care la orice modificare precum: alterarea cursurilor de apă, drenaj, tăieri de arbori, păşunatul intensiv, plantări de alte specii decât cele locale, din habitatul învecinat, poate duce la o schimbare a gradului de aport hidric. Este un habitat care nu are o diversitate vegetală mare, dar are un rol foarte important în conservarea de specii rare sau relicte.
        91E0* Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior, Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae
        În cadrul Parcului Natural Munţii Maramureşului, habitatul este prezent în lungul reţelei hidrografice din zona montană inferioară şi mijlocie, pe luncile inundabile ale văilor, râurilor şi pârâurilor sau terenurilor cu exces de umiditate, ce asigură condiţii optime de dezvoltare a speciilor hidrofile de plante, la altitudini între 400 şi 1.400 m, pe terase joase şi maluri de râuri şi pârâuri, în luncile montane înguste, pe versanţi umezi, pe grindurile nisipoase din preajma albiei râurilor şi pârâurilor, pe luncile dintre grindurile de mal şi locurile de sub terasă, pe terasele joase din marile lunci, în care apa stagnează timp mai îndelungat. Este un habitat prioritar cu valoare conservativă foarte ridicată şi cu răspândire largă, în parc ocupând o suprafaţă de 80,17 ha. Râurile şi pârâurile montane din Munţii Maramureşului, au suferit modificări mari în arealul albiei lor majore sau pe talveg, acolo unde se instalează de obicei acest habitat, din cauza activităţilor forestiere.
        91V0 Păduri dacice de fag - Symphyto - Fagion
        Suprafaţa ocupată de acest tip de habitat, de importanţă conservativă foarte mare este de 38.006 ha. Speciile ce diferenţiază biogeografic şi fitocenologic făgetele carpatice ale habitatului 91V0 sunt: Dentaria glandulosa, Symphitum cordatum, Pulmonaria rubra, Helleborus purpurascens, Euphorbia carniolica, Aconitum moldavicum, Hieracium rotundatum, Asplenium scolopendrium, toate specii endemice carpatice sau carpato-balcanice. Lipsa acestor elemente, de obicei este asociată unor insule de făgete acidofile sau bazifile de tip central - european din habitatele 9110 sau 9130, care sunt dominante în arealele de dealuri înalte din România. Deşi tratate ca un habitat unitar pe baza speciilor diferenţiale, făgetele carpatice cuprind mai multe tipuri de fitocenoze, destul de diferite din punct de vedere ecologic, diferenţiate, în primul rând, după caracteristicile fizice şi geochimice ale substratului. Făgetele dacice pot fi separate în cele acidofile şi respectiv neutrofile. Primele, pot fi identificate pe baza prezenţei speciei carpato-balcanice acidofile Hieracium rotundatum alcătuind fitocenoze încadrate asociaţiei Hieracio rotundati - Fagetum. Natura predominant stâncoasă a substratului şi pantele mari sunt reflectate de prezenţa unor specii ale alianţei Moehringio - Acerenion ale pădurilor de surduc, ce reflectă interferenţa cu fitocenozele asociaţiei Phyllitidi - Fagetum şi cu alte asociaţii de păduri de surduc, separate de aceasta din urmă în habitatul 9180*. Spre limita cu etajul boreal sau în văile adânci afectate de inversiuni termice, în făgete şi făgeto - brădete se amestecă un număr de elemente boreale, provenite din molidişuri.
        9110 Păduri de fag de tip Luzulo - Fagetum
        Acest tip de habitat natural reprezintă pădurile de amestec de molid, cu fag şi brad, cu vulturică, pădurile de fag şi brad cu Festuca drymeia, pădurile de fag şi brad cu vulturică, pădurile de fag şi brad cu afin ori pădurile de fag cu Festuca drymeia. Valoarea conservativă a acestui tip de habitat este redusă, suprafaţa ocupată de acesta în Parcul Natural Munţii Maramureşului fiind de 6.893 ha. Asociaţii vegetale ce pot fi asociate acestui habitat în parcelele investigate sunt: Festuco drymeiae-Fagetum Morariu; Hieracio rotundati-Fagetum, Deschampsio flexuosae-Fagetum. Stratul arborilor este reprezentat de specii precum: Fagus sylvatica, Abies alba, Picea abies, Acer pseudoplatanu. În stratul arbuştilor se întâlnesc specii precum: Corylus avellana, Rubus hirtus, Rubus idaeus. Stratul herbaceu este reprezentat de specii precum: Hieracium rotundatum, Luzula luzuloides, Prenanthes purpurea, Athyrium filix-femina, Dryopteris dilatata, Dryopteris filix-mas, Calamagrostis arundinacea, Doronicum austriacum, Polygonatum verticillatum, Galium odoratum, Lamium galeobdolon, Carex sylvatica, Mycelis muralis, Phegopteris connectilis.
        9130 Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum
        Acest tip de habitat natural reprezintă pădurile dacice de fag şi carpen cu Cardamine bulbifera, Carex pilosa, ori cu Galium odoratum. Pădurile din acest tip de habitat sunt distribuite în etajul colinar şi subetajul montan inferior, mai rar în subetajul montan mijlociu al Carpaţilor româneşti, la altitudini cuprinse între 200-300 şi 850-1.000 m, pe versanţi în general umbriţi, slab până la mediu înclinaţi, cu expoziţii diferite, pe culmi şi platouri, pe roci de tipul molaselor - argile, nisipuri, pietrişuri- pe marne, gresii calcaroase, călcare, şisturi cristaline. Valoarea conservativă a acestuia este redusă, iar suprafaţa identificată a acestui habitat este de 1.412 ha. Asociaţiile vegetale ce pot fi asociate acestui habitat în parcelele investigate sunt: Carpino-Fagetum; Galio schultesii-Fagetum; Lathyro venetus-Fagetum. Stratul arborilor este reprezentat de specii ca: Fagus sylvatica, Fagus sylvatica juv., Picea abies, Picea abies juv., Abies alba, Abies alba juv., Quercus petraea, Quercus petraea juv., Acer pseudoplatanus, Acer pseudoplatanus juv., Populus tremula, Populus tremula juv., Betula pendula, Salix caprea. În stratul arbuştilor sunt întâlnite specii precum: Corylus avellana, Sambucus racemosa, Rubus hirtus, Rubus chloocladus, Rubus idaeus, Vaccinium myrtillus. Stratul herbaceu cuprinde speciile: Galium odoratum, Symphytum cordatum, Athyrium filix-femina, Circaea lutetiana, Dryopteris filix-mas, Luzula luzuloides, Aegopodium podagraria, Gymnocarpium robertianum, Sanicula europaea, Myosotis sylvatica, Cardamine impatiens, Mycelis muralis, Gentiana asclepiadea, Moehringia trinervia, Silene vulgaris.
        9150 Păduri medio-europene de fag din Cephalanthero - Fagion pe substrate calcaroase
        Acest tip de habitat natural reprezintă pădurile xero-termofile de fag dezvoltate pe soluri calcaroase, adesea superficiale, de obicei pe versanţi abrupţi, din domeniile medio-european şi atlantic ale Europei occidentale şi Europei centrale şi central-nordice, în general cu subarboret şi strat herbaceu relativ bine dezvoltat, cu rogozuri - Carex alba, Carex flacca, Carex montana, Carex digitate, graminee - Sesleria albicans, Brachypodium pinnatum, orhidee - Cephalanthera spp., Neottia nidus-avis, Epipactis leptochila, E. helleborine. În cadrul Parcului Natural Munţii Maramureşului habitatul ocupă o suprafaţă de 27,95 ha.
        9410 Păduri acidofile de molid - Picea din etajul montan până în cel alpin - Vaccinio - Piceetea
        Habitat ce include păduri de conifere subalpine şi alpine în care sunt cuprinse două subtipuri: păduri de molid subalpine şi păduri de molid perialpine. Ca structură, conţine un strat al arborilor, compus exclusiv din molid sau cu puţin amestec cu scoruş de munte şi paltin de munte. Stratul arbustiv lipseşte sau este slab dezvoltat. Acest habitat natural reprezintă păduri montane acidofile de molid şi de amestec cu brad şi fag, la altitudini cuprinse între 1.000 m şi 1.850 m, situate pe versanţi aflaţi în variate expoziţii, pe soluri podzolice superficiale, acide, dezvoltate pe roci silicioase sau calcaroase. Stratul herbaceu este reprezentat de speciile: Oxalis acetosella, Soldanella hungarica, Vaccinium myrtillus, Hyloconium spp., Politrichum spp, oferind habitatului o valoare conservativă mare. În interiorul Parcului Natural Munţii Maramureşului acest tip de habitat are o răspândire largă, ocupând o suprafaţă de 37.254 ha.

    2.3.2.2. Habitate după clasificarea naţională
        Plecând de la corespondenţa între tipurile de pădure naturale, descrise de Paşcovchi şi Leandru în 1958 şi Habitatele Natura 2000, s-a efectuat identificarea habitatelor Natura 2000, conform lucrării "Habitatele din România - Modificări conform amendamentelor propuse de România şi Bulgaria la Directiva Habitate" de Doniţă et al.2005b. Această corespondenţă, precum şi tipurile de pădure, staţiune şi sol în cadrul suprafeţei sitului Munţii Maramureşului sunt prezentate în tabelul din Anexa nr. 12 la Planul de management. Harta habitatelor conform clasificării naţionale este prezentată în Anexa nr. 13 la Planul de management.


    2.3.3. Flora de interes conservativ
    2.3.3.1. Plante inferioare
        Buxbaumia viridis - muşchiul de pământ
        Specia este prezentă la Bistra, Crasna Vişeului, Valea Vaserului, Repedea, în cenoze muscinale, asociată în mod constant cu Hypnum cupressiforme.
        Dicranum viride - muşchiul de pământ furculiţă
        Au fost stabilite cel puţin 100 de suprafeţe de probă cu cenoze muscinale corticole. Dintre acestea, specia a fost identificată în 8 puncte, situate pe Valea Vaserului şi în zona Pasului Prislop.
        Meesia longiseta - muşchi de pământ cu sete lungi
        Specia a fost căutată în habitatele favorabile, în sfagnetele instalate pe pantele şi versanţii umezi cu substrat acidofil. Cu toate că s-au identificat astfel de habitate în cel puţin 10 puncte, în special pe valea Vaserului şi zona pasului Prislop, la Şesuri, specia a fost găsită într-un singur trasect, în 2 puncte din cele analizate. În sezonul de vegetaţie 2015 a fost identificată într-un singur trasect, în zona Comanu, pe Valea Vaserului.

    2.3.3.2. Plante superioare
        Campanula serrata - clopoţel
        Este o specie frecventă în pajiştile de tip fâneaţă de pe teritoriul Parcului Natural Munţii Maramureşului. Specia a fost identificată în pajişti din zona Repedea - Farcău - Vinderel, în zona estică a parcului spre pasul Prislop, Valea Crasnei, Bistra.
        Ligularia sibirica - curechiu de munte
        În urma investigaţiilor desfăşurate, atât pe parcursul campaniei de cercetare din vara anului 2015, cât şi cu alte ocazii, această specie nu a fost găsită.
        Eleocharis carniolica - pipiriguţ
        Această specie citată de Ion Resmeriţă în lucrarea sa Flora şi vegetaţia din Maramureş cu unele aspecte de ecologie şi bioproducţie, 1975 - 1987 ca fiind prezentă în zona Vişeu de Sus, la 451 m altitudine, nu a fost găsită în campania de cercetare desfăşurată în vara anului 2015.
        Cypripedium calceolus - papucul Maicii Domnului
        În sezonul de vegetaţie 2015 pe pe teritoriul Parcului Natural Munţii Maramureşului au fost cercetate habitatele cunoscute drept favorabile apariţiei acestei specii, din zona Bistra, dar nu a fost identificată.
        Această specie este citată în literatura de specialitate ca fiind prezentă în zona Bistra - Zaslău şi Lunca la Tisa însă prezenţa ei pe suprafaţa Parcului Natural Munţii Maramureşului este incertă.
        Liparis loeselii - moşişoare
        Deşi au fost cercetate habitatele posibil favorabile, specia nu a fost găsită în sezonul 2015. Citarea ei în formularul standard al sitului ROSCI0124 este posibil să se fi făcut dintr-o eroare.
        Tozzia carpathica - iarba gâtului
        Specia a fost identificată pe valea Vaserului la Preluca Mejdii.
        Agrimonia pilosa - turiţă
        A fost identificată la Repedea, în buruienişurile de la marginea drumului de piatră ce coboară de la Farcău.
        Gentiana lutea - ghinţură galbenă
        În Parcul Natural Munţii Maramureşului a fost găsită în zona Tomnatec, la Toroiaga, Piatra Albă, Pop Ivan şi Şerban la Şuri.
        Harta distribuţiei speciilor de plante din Parcul Natural Munţii Maramureşului este prezentată în Anexa nr. 14 la Planul de management.


    2.3.4. Fauna de interes conservativ
    2.3.4.1. Nevertebrate
        Pseudogaurotina excellens
        Prezenţa speciei a fost semnalată la poalele Vârfului Toroiaga, într-o răritură de molid, la o altitudine de 1.442 m.
        Rosalia alpina - croitorul fagului
        A fost semnalată în parcul Natural Munţii Maramureşului ca fiind prezentă pe Valea Hututeanca - Crasna Vişeului, Valea Bistra - u.a. 73A, izvorul Pop Ivan - u.a. 19, din UP I Bistra, Ocolul Silvic Poieni.
        Pholidoptera transsylvanica - cosaş transilvan
        Cercetările de teren evidenţiază pentru Parcul Natural Munţii Maramureşului o prezenţă accidentală.
        Carabus hampei - carab
        Specia a fost identificată în zona Bistra, la liziera pădurilor de fag.
        Carabus zawadszkii - carab
        Specia nu a fost găsită, deşi este citată ca prezentă în Munţii Maramureşului.
        Colias myrmidone - albiliţa portocalie
        Specia nu a fost găsită, deşi este citată ca prezentă în Munţii Maramureşului.
        Lycaena dispar - fluturele de foc al măcrişului
        Prezenţa speciei este semnalată în habitatele caracteristice din zona Farcău - Vinderel.
        Chilostoma banaticum - melcul bănăţean carenat
        Prezenţa speciei a fost semnalată pe Valea Repedea, Valea Vaserului la Bardău şi Făina şi la Crasna Vişeului.
        Harta distribuţiei speciilor de nevertebrate din Parcul Natural Munţii Maramureşului este prezentată în Anexa nr. 15 la Planul de management.

    2.3.4.2. Ihtiofauna
        Eudontomyzon danfordi - chişcar
        Specia a fost identificată în sectoare ale râurilor: Vişeu, Ruscova, Vaser, Frumuşaua şi Bistra.
        Hucho hucho - lostriţă
        Specie rezidentă în râurile Vişeu şi în tributarii Vaser, Ruscova şi Frumuşaua.
        Thymallus thymallus - lipanul
        Rezident continuu, în ultimul secol, în bazinul Vişeu şi în unii tributari.
        Leuciscus souffia - clean dungat
        Specia a fost identificată în sectoarele râurilor Vişeu, Ruscova, Vaser şi Novăţ.
        Gobio uranoscopus - porcuşor de vad
        Specia a fost identificată în şase sectoare ale râului Vişeu.
        Barbus meridionalis - moioagă/jamlă
        Specia are populaţii stabile în râurile: Vişeu, Ruscova, Repedea, Vaser, Novăţ şi Frumuşaua.
        Sabanejewia aurata - fâţă/câră
        Aceasta a fost semnalată de la Vişeul de Jos până la confluenţa râului Vişeu cu râul Tisa. Situaţia este schimbată în prezent, doar din punct de vedere calitativ, în cursul mijlociu şi inferior al râului, prezentând populaţii stabile, specia găsindu-se în 20 de staţii.
        Cottus gobio - zglăvoc
        Specia Cottus gobio a fost semnalată în Vişeu, de la izvoare până la confluenţa cu râul Tisa şi în toţi tributarii, aproape de zonele de confluenţă cu Vişeul. Zona superioară a Vişeului este problematică în prezent, iar în tributarii săi se găseşte şi mai în amonte decât se cunoştea în trecut.
        Harta distribuţiei speciilor de peşti din Parcul Natural Munţii Maramureşului este prezentată în Anexa nr. 16 la Planul de management.

    2.3.4.3. Herpetofauna
        Bombina variegata - buhai de baltă cu burta galbenă
        Specia a fost semnalată în următoarele zone: Crasna Vişeului, Valea Rica, Valea Socolău, Valea Rea- Vaser, Făina - Vaser, Valea Babei - Vaser, Fântâna Stanchii - Prislop.
        Triturus montandoni - triton carpatic
        Specia a fost semnalată în următoarele zone: Crasna Vişeului, Valea Rica, Valea Socolău, Valea Rea- Vaser, Făina-Vaser, Valea Babei-Vaser.
        Vipera berus - vipera comună
        Specia este frecventă şi abundentă, mai ales în forme melanice în Munţii Maramureşului, în următoarele zone: Crasna Vişeului, Drahmirov, Făina - Vaser, Comanu - Vaser.
        Harta distribuţiei speciilor de amfibieni şi reptile din Parcul Natural Munţii Maramureşului este prezentată în Anexa nr. 17 la Planul de management.

    2.3.4.4. Avifauna
        Bonasa bonasia - ieruncă
        În cadrul parcului cuibăreşte în habitatele specifice, respectiv păduri de foioase şi amestec, dar şi la nivelul jnepenişurilor, în zona de limită a pădurilor de conifere. Harta distribuţiei speciei Bonasa bonasia în Parcul Natural Munţii Maramureşului este prezentată în Anexa nr. 18 la Planul de management.
        Tetrao urogallus - cocoşul de munte
        Pe suprafaţa parcului cuibăreşte în zona pădurilor de molid şi la limita cu jnepenişurile, având mai multe locuri de rotit pe cuprinsul ariei, în special pe culmile înalte. Harta distribuţiei speciei Tetrao urogallus în Parcul Natural Munţii Maramureşului este prezentată în Anexa nr. 19 la Planul de management.
        Tetrao tetrix - cocoşul de mesteacăn
        Specia poate fi întâlnită în răriştile şi tufărişurile de altitudine din estul parcului, în rezervaţia special constituită pentru această specie. Harta distribuţiei speciei Tetrao tetrix în Parcul Natural Munţii Maramureşului este prezentată în Anexa nr. 20 la Planul de management.
        Aquila chrysaetos - acvila de munte
        Specia poate fi întâlnită pe toată suprafaţa parcului, cuibărind punctiform în habitatele forestiere - păduri întinse mature/bătrâne, eventual cu stâncărie la suprafaţă. Vânează mai ales pe terenurile deschise şi semi-deschise. Harta distribuţiei speciei Aquila chrysaetos în Parcul Natural Munţii Maramureşului este prezentată în Anexa nr. 21 la Planul de management.
        Circaetus gallicus - şerpar
        Cuibăreşte în pădurile compacte şi utilizează pentru hrănire terenurile deschise, fiind întâlnită în păduri de foioase şi pajişti. Harta distribuţiei speciei Circaetus gallicus în Parcul Natural Munţii Maramureşului este prezentată în Anexa nr. 22 la Planul de management.
        Pernis apivorus - viespar
        Specia poate fi întâlnită în păduri de foioase şi pajişti, cuibărind în pădurile mature, iar ca terenuri de hrănire preferă habitatele deschise, de tipul poienilor sau pajiştilor. Harta distribuţiei speciei Pernis apivorus în Parcul Natural Munţii Maramureşului este prezentată în Anexa nr. 23 la Planul de management.
        Falco peregrinus - şoimul călător
        Poate cuibări în unele zone cu stâncărie, dar este observat în perioada de pasaj prin exemplare izolate, vânând mai ales pe terenurile deschise, pajişti şi în zona lizierelor, observându-se pe toată suprafaţa parcului. Harta distribuţiei speciei Falco peregrinus în Parcul Natural Munţii Maramureşului este prezentată în Anexa nr. 24 la Planul de management.
        Bubo bubo - buha
        Specia poate fi întâlnită pe toată suprafaţa parcului, cuibărind în zonele forestiere, cu păduri mature/bătrâne, unde poate exista şi stâncărie. Locaţiile de cuibărit se pot modifica în funcţie de modificările structurii pădurii. Vânează şi pe terenuri deschise de tipul pajiştilor sau semi-deschise- liziere, păşuni împădurite. Harta distribuţiei speciei Bubo bubo în Parcul Natural Munţii Maramureşului este prezentată în Anexa nr. 25 la Planul de management.
        Strix uralensis - huhurezul mare
        Cuibăreşte în zonele forestiere, cu păduri mature/bătrâne, fie în păduri de foioase, fie mixte sau de răşinoase. Locaţiile de cuibărit se pot modifica în funcţie de modificările structurii pădurii. Vânează şi pe terenuri deschise de tipul pajiştilor, sau semi-deschise în liziere sau păşuni împădurite, fiind întâlnită pe toate suprafeţele forestiere ale parcului. Harta distribuţiei speciei Strix uralensis în Parcul Natural Munţii Maramureşului este prezentată în Anexa nr. 26 la Planul de management.
        Aegolius funereus - minuniţă
        Specia cuibăreşte în zonele forestiere, cu păduri mature/bătrâne, mai ales de răşinoase şi poate fi întâlnită în toate pădurile de foioase şi molidişuri din parc. Harta distribuţiei speciei Aegolius funereus în Parcul Natural Munţii Maramureşului este prezentată în Anexa nr. 27 la Planul de management.
        Glaucidium passerinum - ciuvică
        Cuibăreşte în pădurile de răşinoase - molidişuri, până la limita superioară a pădurii, putând fi întâlnită în toate pădurile de molid din parc. Harta distribuţiei speciei Glaucidium passerinum în Parcul Natural Munţii Maramureşului este prezentată în Anexa nr. 28 la Planul de management.
        Caprimulgus europaeus - caprimulg
        Specia poate fi întâlnită în toate pădurile şi pajiştile din parc, aceasta cuibăreşte în diverse păduri rare, cu poieni şi alte deschideri. Harta distribuţiei speciei Caprimulgus europaeus în Parcul Natural Munţii Maramureşului este prezentată în Anexa nr. 29 la Planul de management.
        Dendrocopos leucotos - ciocănitoarea cu spatele alb
        Caracterizează pădurile de fag mature/bătrâne din parc, mai ales unde există suficient lemn mort, fiind întâlnită în toate pădurile de foioase de pe suprafaţa ariei protejate. Harta distribuţiei speciei Dendrocopos leucotos în Parcul Natural Munţii Maramureşului este prezentată în Anexa nr. 30 la Planul de management.
        Dryocopus martius - ciocănitoarea neagră
        Este răspândită în toate pădurile mature din parc, unde există arbori mari şi lemn mort. Harta distribuţiei speciei Dryocopus martius în Parcul Natural Munţii Maramureşului este prezentată în Anexa nr. 31 la Planul de management.
        Picoides tridactylus - Ciocănitoarea de munte
        Preferă molidişurile bătrâne, care au lemn mort suficient, putând fi întâlnită în toate pădurile de molid din parc. Harta distribuţiei speciei Picoides tridactylus în Parcul Natural Munţii Maramureşului este prezentată în Anexa nr. 32 la Planul de management.
        Picus canus - gheonoaie sură
        Cuibăreşte în toate pădurile de foioase mature cu lemn mort, mai ales în cele joase, dar şi în luncile apelor curgătoare. Harta distribuţiei speciei Picus canus în Parcul Natural Munţii Maramureşului este prezentată în Anexa nr. 33 la Planul de management.
        Ficedula albicollis - muscarul gulerat
        Specia poate fi întâlnită în toate pădurile de fag din parc, cuibărind frecvent în toate pădurile mature de foioase sau amestec, care îi oferă condiţii prielnice, lemn mort, arbori groşi, scorburoşi, parţial sau total uscaţi. Harta distribuţiei speciei Ficedula albicollis în Parcul Natural Munţii Maramureşului este prezentată în Anexa nr. 34 la Planul de management.
        Ficedula parva - muscarul mic
        Specia poate fi întâlnită în toate pădurile de fag din parc, aceasta cuibărind în pădurile mature/bătrâne de fag, ce au arbori groşi, scorburoşi şi lemn mort pe picior. Preferă porţiunile mai deschise ale pădurii, inclusiv cu subarboret sau regenerare. Harta distribuţiei speciei Ficedula parva în Parcul Natural Munţii Maramureşului este prezentată în Anexa nr. 35 la Planul de management.
        Aquila pomarina - acvila ţipătoare mică
        Cuibărind în păduri de foioase, mai ales în cele de cvercinee, pe terenurile deschise şi semi-deschise, liziere, poieni din păşuni, specia se poate întâlni la limita inferioară a pădurilor de fag şi în gorunete. Harta distribuţiei speciei Aquila pomarina în Parcul Natural Munţii Maramureşului este prezentată în Anexa nr. 36 la Planul de management.
        Corvus corax - corbul
        Specia poate fi întâlnită pe toată suprafaţa parcului, cuibărind în orice tip de pădure, căutându-şi hrana în orice tip de habitat, mai ales pe terenurile deschise, liziere sau în jurul localităţilor. Harta distribuţiei speciei Corvus corax în Parcul Natural Munţii Maramureşului este prezentată în Anexa nr. 37 la Planul de management.
        Ciconia nigra - barza neagră
        Studiile efectuate au evidenţiat că habitatul speciei nu se suprapune peste Parcul Natural Munţii Maramureşului, citarea ei în această arie naturală protejată fiind probabil o eroare.

    2.3.4.5. Mamifere
        Lynx lynx - râsul
        Prezenţa acestei specii în interiorul parcului este certă în zona Piatra Socolăului, Lutoasa, Pietrosul Bardău, Culmea Făget. Efectivele sunt estimate la 18-22 exemplare. Specia frecventează majoritatea habitatelor din interiorul parcului, evitând însă drumurile forestiere intens circulate sau zonele în care activitatea umană este mai intensă: exploatări forestiere, zona adiacentă oraşului, localităţilor, păşunile subalpine.
        Lutra lutra - vidra
        Specia ocupă 100% din habitatele optime din cadrul parcului, fiind prezentă pe toate râurile mari şi pe majoritatea afluenţilor permanenţi ai acestora. Acest fapt duce la concluzia unei tendinţe pozitive, de refacere a populaţiilor de peşti din reţeaua hidrografică a parcului - puternic afectate în trecut, mai ales de poluarea minieră şi ulterior de rumeguş. Specia ocupă permanent bazinul Vişeului, unde s-au putut identifica pe tot parcursul anului diverse semne ale prezenţei speciei: lăsături, amprente plantare, marcaje teritoriale. De-a lungul râului Vişeu au fost identificate 8 familii, specia mai fiind prezentă şi pe Bistra, Topoleu, Frumuşaua, Pop Ivan, Ruscova, Repedea, Tomnatec, Socolau, Rica, Vaser, afluenţii Ţâşlei, Izvorul Ursului, Şesuri. Lipseşte din zonele puternic afectate de baraje şi/sau poluare cu ape de mină, cum ar fi Cisla inferioară.
        Rhinolophus hipposideros - liliacul mic cu potcoavă*1)
──────────
        *1) Sursele bibliografice se regăsesc la pagina 95: Capitolul 7, bibliografie şi referinţe.
──────────
        Specia a fost identificată în mai multe locuri, atât în adăposturi, cât şi în habitate de hrănire. Numărul, în nici unul dintre adăposturile găsite nu depăşea 20 de exemplare. Foloseşte adăposturi în care poate accede prin zbor. A fost identificat în biserici, şcoli, case/adăposturi părăsite din Bistra, Valea Vişeului, Valea Zatisnena - casă părăsită, Topoleu, Runcu, Valea Bistrei, Peştera Tocarnea, Peştera Coreniuc - Valea Senderschi, culmea Făgetului.
        Rhinolophus ferrumequinum - liliacul mare cu potcoavă*2)
──────────
        *2) Sursele bibliografice se regăsesc la pagina 95: Capitolul 7, bibliografie şi referinţe
──────────
        Liliacul mare cu potcoavă necesită un mozaic de habitate cu structură variată, incluzând păduri de foioase, păşuni, livezi, legate între ele de structuri lineare, şiruri de arbori, garduri vii, specia beneficiind de aceste habitate în cadrul parcului. Întâlnit în Poienile de Sub Munte - biserica veche, Piatra Socolăului, Boşotin şi în culmea Făgetului.
        Myotis myotis - liliacul comun şi Myotis oxygnatus - liliacul comun mic*2)
──────────
        *2) Sursele bibliografice se regăsesc la pagina 95: Capitolul 7, bibliografie şi referinţe
──────────
        Liliacul comun, Myotis myotis, şi liliacul comun mic, Myotis oxygnathus, sunt foarte asemănătoare din punct de vedere morfologic, identificarea lor nu este posibilă în cazul exemplarelor observate de la distanţă sau în colonii. În zona parcului, formează colonii mixte care au fost identificate în diverse clădiri din Valea Vişeului, Petrova, Crasna Vişeului, Repedea, Ruscova, Leordina - Petrova, Poienile de Sub Munte, Vişeu de Jos. Prezente 100-200 exemplare adulte în aproape toate locaţiile, la care se adaugă un număr variabil de pui. Apar şi în peştera de sub Vârful Tocarnea şi în celelalte peşteri din parc, însă puţini ca număr din cauza substratului litologic.
        Ursus arctos - ursul brun
        Specia poate utiliza toate habitatele de la nivelul parcului, de la păşunile, livezile şi pădurile din preajma aşezărilor umane până la păşunile subalpine aflate la altitudini de peste 1.400 m. Altitudinal, cele mai numeroase efective sunt prezente în limitele a 700-1.300 m, aceasta fiind zona de păduri de importanţă pentru specie. În perioada de primăvară şi toamnă exemplarele coboară la altitudini mai mici, la 500- 1.1 m, pentru a se hrăni, iar pe parcursul verii urcă la altitudini de 1.000-1.300 m. Pereţii stâncoşi din zonele calcaroase ale parcului oferă numeroase zone de odihnă şi adăpost. Întâlnit frecvent în zona Socolău, Rica, Valea Morii, Bardău, Valea Rea, Comanu Mic. Efectivele estimate sunt de 80 de indivizi.
        Canis lupus - lupul
        Specia este prezentă în aproape toate habitatele Parcului Natural Munţii Maramureşului, cu precădere în jumătatea vestică a acestuia, unde numărul de exemplare este mai mare, ca de altfel şi conectivitatea habitatului cu alte arii unde activităţile umane sunt limitate. Teritoriile haitelor de lupi cuprind suprafeţe mari, ce se extind din zona păşunilor subalpine până în văile Bistrei, Frumuşelei, Ruscovei sau a Vaserului. Pe suprafaţa parcului se estimează a fi prezente aproximativ 80 de exemplare.
        Harta distribuţiei speciilor de mamifere din Parcul Natural Munţii Maramureşului este prezentată în Anexa nr. 38 la Planul de management.



    2.4. Informaţii socio-economice şi culturale
    2.4.1. Comunităţile locale şi factorii interesaţi
        Parcul Natural Munţii Maramureşului include intravilanul a 10 localităţi, din care Bistra, Petrova, Leordina, Vişeu de Jos, Vişeu de Sus, Moisei şi Borşa, sunt amplasate de-a lungul râului Vişeu iar Ruscova, Repedea şi Poienile de Sub Munte, comunităţi de etnici ucrainieni, de-a lungul văii Ruscovei - afluent principal de dreapta al Vişeului. Dintre cele 10 localităţi, Borşa şi Vişeul de Sus sunt oraşe, iar celelalte 8 sunt comune. Singura comună cu sate aparţinătoare este comuna Bistra cu satele: Bistra, Valea Vişeului şi Crasna Vişeului. Analiza datelor statistice existente la nivelul comunităţilor din zona Parcul Natural Munţii Maramureşului relevă situaţia prezentată în Tabelul nr. 2.

    Tabelul nr. 2
        Situaţia comunităţilor din zona Parcului Natural Munţii Maramureşului

┌────┬─────────┬───────────┬─────────┬─────────┐
│Nr. │Comună/ │Atestare │Suprafaţă│Număr │
│crt.│Oraş │documentară│(ha) │locuitori│
│ │ │ │ │ │
├────┼─────────┼───────────┼─────────┼─────────┤
│1. │Vişeu de │secolul al │44.038 │15.037 │
│ │Sus │XVIII-lea │ │ │
├────┼─────────┼───────────┼─────────┼─────────┤
│2. │Borşa │1353 │32.670 │27.611 │
├────┼─────────┼───────────┼─────────┼─────────┤
│ │Bistra │Secolul al │ │ │
│3. │(Valea │XV - lea │13.247 │4.405 │
│ │Vişeului,│ │ │ │
│ │Crasna │ │ │ │
│ │Vişeului)│ │ │ │
├────┼─────────┼───────────┼─────────┼─────────┤
│4. │Leordina │1373 │2.739 │2.893 │
├────┼─────────┼───────────┼─────────┼─────────┤
│5. │Moisei │1213 │11.263 │9.264 │
├────┼─────────┼───────────┼─────────┼─────────┤
│6. │Petrova │1411 │4.205 │2.525 │
├────┼─────────┼───────────┼─────────┼─────────┤
│7. │Poienile │1353 │29.336 │10.073 │
│ │de sub │ │ │ │
│ │Munte │ │ │ │
├────┼─────────┼───────────┼─────────┼─────────┤
│8. │Repedea │1350 │11.525 │4.716 │
├────┼─────────┼───────────┼─────────┼─────────┤
│9. │Vişeu de │1353 │5.600 │5.515 │
│ │Jos │ │ │ │
├────┼─────────┼───────────┼─────────┼─────────┤
│10. │Ruscova │1360 │4.099 │5.541 │
└────┴─────────┴───────────┴─────────┴─────────┘

        Harta unităţilor administrativ-teritoriale de pe suprafaţa parcului este prezentată în Anexa nr. 39 la Planul de management.
        Analiza şi consultarea factorilor interesaţi de regimul de arie protejată al Parcului Natural Munţii Maramureşului este atât o obligaţie legală, cât şi o necesitate. Necesitatea derivă din importanţa conştientizării publice şi din nevoia de asumare şi participare la eforturile de implementare a acestui regim. Beneficiile analizei factorilor interesaţi sunt:
    a) Reducerea riscului de a omite un factor interesat, plecându-se de la o listă exhaustivă a acestora;
    b) Clasificarea factorilor interesaţi în funcţie de criteriile de impact şi influenţare a respectării regimului de arie protejată.

        Lista factorilor interesaţi din Parcul Natural Munţii Maramureşului şi clasificarea acestora este prezentată în Anexa nr. 40 la Planul de management.

    2.4.2. Utilizarea terenurilor
        În urma analizei spectrale a imaginilor satelitare/aeriene de înaltă rezoluţie, s-a efectuat identificarea categoriilor de folosinţă de pe suprafaţa sitului ROSCI0124, situaţie prezentată în Tabelul nr. 3.

    Tabelul nr. 3
        Categorii de folosinţă pe suprafaţa sitului ROSCI0124

┌───────────────────────────┬──────────┐
│Categorii de habitate │Suprafaţa │
│ │(ha) │
├───────────────────────────┼──────────┤
│CC - Curţi Construcţii, │ │
│elemente de infrastructură,│338,84 │
│zone industriale │ │
├───────────────────────────┼──────────┤
│CP - Culturi permanente │ │
│altele decât viile: livezi │3,28 │
│şi altele │ │
├───────────────────────────┼──────────┤
│DR - Drumuri şi căi ferate,│ │
│chiar fiind mai multe de │ │
│unul, având │ │
│intercalate fâşii cu alte │277,00 │
│folosinţe nu mai late de 4 │ │
│m, dar nu │ │
│pentru folosinţa agricolă, │ │
│totul reunit într-un singur│ │
│poligon │ │
├───────────────────────────┼──────────┤
│HB - Luciu de apă │16,33 │
├───────────────────────────┼──────────┤
│HN - Terenuri neproductive │ │
│acoperite cu stuf sau │1.903,74 │
│papură, vegetaţie │ │
│de mlaştină │ │
├───────────────────────────┼──────────┤
│HR - Ape curgătoare │659,14 │
├───────────────────────────┼──────────┤
│MX - Mixtă sau altele (ex. │0,85 │
│grădini de legume) │ │
├───────────────────────────┼──────────┤
│PA - Vegetaţie forestieră, │85.563,10 │
│arbuşti, tufişuri │ │
├───────────────────────────┼──────────┤
│PN - Pietriş, nisipuri, │ │
│stânci, halde steril, gropi│226,96 │
│gunoi şi altele │ │
├───────────────────────────┼──────────┤
│PP - Păşuni permanente │13.855,03 │
├───────────────────────────┼──────────┤
│TA - Teren arabil │2.264,24 │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Total │105.108,51│
└───────────────────────────┴──────────┘

        Distribuţia acestor categorii de folosinţă la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale, de pe suprafaţa ROSCI0124 este prezentată în Anexa nr. 41 la Planul de management. Restul suprafeţei, până la nivelul de 133.621 ha cât însumează parcul, este ocupată, în principal de intravilanul localităţilor.

    2.4.3. Situaţia juridică a terenurilor
        Situaţia juridică a terenurilor la nivelul Parcului Natural Munţii Maramureşului se prezintă în Anexa nr. 42 la Planul de management. Repartiţia intravilanului şi extravilanului din parc, pe unităţi administrativ- teritoriale este prezentată în Tabelul nr. 4.

    Tabelul nr. 4.
        Repartiţia intravilanului şi extravilanului din parc pe unităţi administrativ-teritoriale.

┌───────────┬──────────┬──────────┬─────────┐
│Localitatea│Intravilan│Extravilan│Total │
├───────────┼──────────┼──────────┼─────────┤
│Borşa │3356.55 │24167.27 │27523.82 │
├───────────┼──────────┼──────────┼─────────┤
│Moisei │2001.76 │1311.53 │3313.29 │
├───────────┼──────────┼──────────┼─────────┤
│Vişeu de │2279.33 │39570.27 │41849.6 │
│Sus │ │ │ │
├───────────┼──────────┼──────────┼─────────┤
│Poienile de│1831.52 │27148.16 │28979.68 │
│Sub Munte │ │ │ │
├───────────┼──────────┼──────────┼─────────┤
│Vişeu de │110.95 │3403.32 │3514.27 │
│Jos │ │ │ │
├───────────┼──────────┼──────────┼─────────┤
│Leordina │203.68 │732.36 │936.04 │
├───────────┼──────────┼──────────┼─────────┤
│Ruscova │786.92 │3258.72 │4045.64 │
├───────────┼──────────┼──────────┼─────────┤
│Repedea │686.89 │11042.54 │11729.43 │
├───────────┼──────────┼──────────┼─────────┤
│Bistra │466.68 │10729.44 │11196.12 │
├───────────┼──────────┼──────────┼─────────┤
│Rona de Sus│0 │335.76 │335.76 │
├───────────┼──────────┼──────────┼─────────┤
│Bocicoiu │0 │141.12 │141.12 │
│Mare │ │ │ │
├───────────┼──────────┼──────────┼─────────┤
│Petrova │0 │56.28 │56.28 │
├───────────┼──────────┼──────────┼─────────┤
│Total │11724.28 │121896.77 │133621.05│
└───────────┴──────────┴──────────┴─────────┘


    2.4.4. Administratori şi gestionari
        Administrarea terenurilor din Parcul Natural Munţii Maramureşului este strâns legată de dreptul de proprietate al acestora. În ceea ce priveşte fondul forestier de pe suprafaţa Parcului Natural Munţii Maramureşului, situaţia se prezintă conform Tabelului nr. 5. Restul suprafeţei până la nivelul de 133.621 ha cât însumează parcul, este ocupată în principal de intravilanul localităţilor.

    Tabelul nr. 5
        Dreptul de proprietate şi administrare al fondului forestier din Parcul Natural Munţii Maramureşului

┌──────────────┬─────────────┬─────────┐
│ │Ocoale │ │
│ │silvice care │ │
│Tip │administrează│Suprafaţa│
│proprietate │sau │(ha) │
│ │prestează │ │
│ │servicii │ │
│ │silvice │ │
├──────────────┼─────────────┼─────────┤
│Fondul │Ocolul Silvic│23.233,70│
│forestier │Poieni │ │
│proprietate ├─────────────┼─────────┤
│publică a │Ocolul Silvic│28.230.43│
│statului │Vişeu │ │
│ ├─────────────┼─────────┤
│ │Ocolul Silvic│1.488,60 │
│ │Dragomireşti │ │
├──────────────┼─────────────┼─────────┤
│Total │* │52.952,73│
├──────────────┼─────────────┼─────────┤
│ │Ocolul Silvic│ │
│Fondul │Poieni │4.492.80 │
│forestier │ │ │
│proprietate ├─────────────┼─────────┤
│publică a │Ocolul Silvic│ │
│unităţilor │Vişeu │3.960.50 │
│administrativ-│ │ │
│teritoriale ├─────────────┼─────────┤
│ │Ocolul Silvic│ │
│ │Alpina Borşa │4.975,40 │
│ │ │ │
├──────────────┼─────────────┼─────────┤
│Total │* │13.428,70│
├──────────────┼─────────────┼─────────┤
│ │Ocolul Silvic│ │
│Fondul │Poieni │46.80 │
│forestier │ │ │
│proprietate ├─────────────┼─────────┤
│privată a │Ocolul Silvic│ │
│unităţilor de │Vişeu │1.159,80 │
│cult │ │ │
│şi de ├─────────────┼─────────┤
│învăţământ │Ocolul Silvic│ │
│ │Silva Borşa │7,90 │
│ │ │ │
│ ├─────────────┼─────────┤
│ │Ocolul Silvic│ │
│ │Dragomireşti │76,60 │
│ │ │ │
├──────────────┼─────────────┼─────────┤
│Total │* │1.291,10 │
├──────────────┼─────────────┼─────────┤
│Fondul │Ocolul Silvic│430,10 │
│forestier │Vişeu │ │
│proprietate ├─────────────┼─────────┤
│privată │Ocolul Silvic│ │
│indiviză a │Composesoral │9.444.41 │
│persoanelor │Vişeu │ │
│fizice ├─────────────┼─────────┤
│ │Ocolul Silvic│5.322,50 │
│ │Silva Borşa │ │
├──────────────┼─────────────┼─────────┤
│Total │* │15.197,01│
├──────────────┼─────────────┼─────────┤
│Fondul │Ocolul Silvic│2.554,30 │
│forestier │Poieni │ │
│proprietate ├─────────────┼─────────┤
│privată a │Ocolul Silvic│3.694,80 │
│persoanelor │Vişeu │ │
│fizice ├─────────────┼─────────┤
│ │Ocolul Silvic│2.630,40 │
│ │Dragomireşti │ │
│ ├─────────────┼─────────┤
│ │Ocolul Silvic│116,06 │
│ │Alpina Borşa │ │
├──────────────┼─────────────┼─────────┤
│Total │* │8.995,56 │
├──────────────┼─────────────┴─────────┤
│Total general │91.865,1 │
└──────────────┴───────────────────────┘

        Situaţia fondului forestier de pe suprafaţa Parcului Natural Munţii Maramureşului, inclus în zona de protecţie integrală, este prezentată în Tabelul nr. 6.

    Tabelul nr. 6
        Situaţia fondului forestier de pe suprafaţa Parcului Natural Munţii Maramureşului, inclus în zona de protecţie integrală

┌─────────────────────────┬─────────────┬─────────┐
│ │Ocoale │ │
│ │silvice care │ │
│Tip proprietate │administrează│Suprafaţa│
│ │sau │(ha) │
│ │prestează │ │
│ │servicii │ │
│ │silvice │ │
├─────────────────────────┼─────────────┼─────────┤
│ │Ocolul Silvic│6.837,40 │
│Fondul forestier │Poieni │ │
│proprietate ├─────────────┼─────────┤
│publică a statului │Ocolul Silvic│2.470,10 │
│ │Vişeu │ │
│ ├─────────────┼─────────┤
│ │Ocolul Silvic│760,70 │
│ │Dragomireşti │ │
├─────────────────────────┼─────────────┼─────────┤
│Total │* │10.068,2 │
├─────────────────────────┼─────────────┼─────────┤
│ │Ocolul Silvic│1.223,2 │
│Fondul forestier │Poieni │ │
│proprietate ├─────────────┼─────────┤
│publică a unităţilor │Ocolul Silvic│0,0 │
│administrativ-teritoriale│Vişeu │ │
│ ├─────────────┼─────────┤
│ │Ocolul Silvic│350,4 │
│ │Alpina Borşa │ │
├─────────────────────────┼─────────────┼─────────┤
│Total │* │1.573,6 │
├─────────────────────────┼─────────────┼─────────┤
│Fondul forestier │Ocolul Silvic│0,0 │
│proprietate │Poieni │ │
│privată a unităţilor de ├─────────────┼─────────┤
│cult │Ocolul Silvic│0,0 │
│şi de învăţământ │Vişeu │ │
│ ├─────────────┼─────────┤
│ │Ocolul Silvic│1,0 │
│ │Borşa │ │
├─────────────────────────┼─────────────┼─────────┤
│Total │* │1,0 │
├─────────────────────────┼─────────────┼─────────┤
│ │Ocolul Silvic│232,9 │
│ │Poieni │ │
│Fondul forestier ├─────────────┼─────────┤
│proprietate │Ocolul Silvic│110,0 │
│privată indiviză a │Vişeu │ │
│persoanelor fizice ├─────────────┼─────────┤
│ │Ocolul Silvic│ │
│ │Composesoral │632,7 │
│ │Vişeu │ │
│ ├─────────────┼─────────┤
│ │Ocolul Silvic│166,9 │
│ │Silva Borşa │ │
├─────────────────────────┼─────────────┼─────────┤
│Total │* │1.142,5 │
├─────────────────────────┼─────────────┼─────────┤
│ │pe raza │ │
│ │Ocolului │533,6 │
│Fondul forestier │Silvic Poieni│ │
│proprietate ├─────────────┼─────────┤
│privată a persoanelor │pe raza │ │
│fizice │Ocolului │47,8 │
│ │Silvic Vişeu │ │
│ ├─────────────┼─────────┤
│ │pe raza │ │
│ │Ocolului │139,2 │
│ │Silvic │ │
│ │Dragomireşti │ │
├─────────────────────────┼─────────────┼─────────┤
│Total │* │720,6 │
├─────────────────────────┼─────────────┴─────────┤
│Total general │13.505,9 │
└─────────────────────────┴───────────────────────┘


    2.4.5. Infrastructură şi construcţii
        Parcul Natural Munţii Maramureşului include şi intravilanul localităţilor de pe raza lui, adică inclusiv mediul construit. Clădirile situate în intravilan sunt de o mare diversitate arhitecturală. Se întâlnesc încă tradiţionalele case din lemn, majoritatea vechi şi destul de prost conservate, case din zidărie construite conform proiectelor tip din perioada comunistă şi tot mai des case din zidărie, cu vizibile influenţe vest europene, datorate în principal migraţiei forţei de muncă şi conservatorismului privitor la modul de investire a banilor câştigaţi. Faimoasele biserici din lemn sunt prezente în număr mare, alături de cele din piatră. Pentru păstrarea specificităţii ţinutului maramureşan, împreună cu o echipa de arhitecţi cu experienţa, s-au identificat o serie de recomandări de construire:
    a) folosirea acoperişurilor tradiţionale în două şi patru ape cu pante repezi;
    b) folosirea cu generozitate a lemnului;
    c) folosirea tehnicilor tradiţionale de lucru în lemn:îmbinări în "coadă de rândunica";
    d) ancadramente la uşi, grinzi;
    e) folosirea împletiturilor de nuiele;
    f) perpetuarea ideii prispei, ca element de tranziţie între interior şi exterior;
    g) folosirea obloanelor pentru protejarea ferestrelor şi a uşilor;
    h) folosirea materialelor de finisaj recomandate;
    i) pentru elevaţie - construcţii, împrejmuiri se vor folosi placaj sau zidării de piatră, tencuieli cu praf de piatră;
    j) pentru pereţi, se vor folosi tencuieli simple sau speciale, lemn;
    k) pentru tâmplărie, se va folosi lemn;
    l) pentru balustrade sau împrejmuiri, se vor folosi materiale vopsite cu vopsitorii mate, lemn, împletituri de nuiele;
    m) pentru învelitoare, se va folosi ţiglă ceramică, ţiglă de beton, lemn - şiţă, şindrilă.

        De asemenea, au fost identificate elemente care nu se încadrează în specificul locului şi care ar trebui evitate:
    a) folosirea materialelor strălucitoare: inox, aluminiu, tablă zincată;
    b) folosirea învelitoarelor de azbociment şi a oricărui material care este lucios sau strălucitor;
    c) amplasarea construcţiilor faţă de limitele laterale şi posterioare, la o distanţă mai mică de 1,50 metri. Se vor respecta distanţele între clădiri, impuse de "Normativul de Siguranţă la Foc a construcţiilor", astfel încât să nu fie necesară prevederea zidului antifoc;
    d) ridicarea împrejmuirilor dinspre circulaţiile publice, la o înălţime mai mare de 1,50 metri, cu excepţia porţilor, care pot fi mai înalte;
    e) realizarea împrejmuirilor opace înspre circulaţiile publice. Partea plină, opacă nu va depăşi înălţimea de 60 cm;
    f) folosirea culorilor intense pe suprafeţe mari ale faţadelor care depăşesc 20% din suprafaţă.


    2.4.6. Patrimoniu cultural
        Încă de la începutul secolului al XIV-lea şi până în 1920, Maramureşul avea ca hotare Carpaţii Păduroşi şi Munţii Rodnei, Lăpuşului, Oaşului şi Bârjavei, iar câmpia Tisei se întindea până la Teceu. În secolele XIII-XIV, voievodatul Maramureş era organizat în 7 cnezate, aşezate pe văile râurilor - cnezate de vale, acestea fiind: Cnezatul Cuhea al Bogdăneştilor, Cnezatul Cosăului, Cnezatul Marei, Cnezatul Câmpulungului, Cnezatul Talaborului, Cnezatul Bârjavei şi Cnezatul Varaliei sau sub cetate. Maramureşul, ca şi nume este foarte vechi, pierzându-se în limba unui popor dispărut în negura istoriei, atestat documentar în 1199, când vine în contact cu ungurii.
        Începând din secolul al XIV-lea, vecinul de la apus, regalitatea maghiară îşi face din ce în ce mai mult simţită prezenţa şi în această zonă, infiltrând primele comunităţi de oaspeţi pe valea Tisei. Modelul de organizare politică şi militară al voievodatelor şi cnezatelor de vale a dus la afirmarea identităţii etnice a românilor maramureşeni, care în secolele al XIV-lea şi al XV-lea, în luptele duse împotriva tătarilor şi altor năvălitori, se dovedesc a fi buni organizatori şi oşteni, fiind recunoscuţi în proprietăţile lor din moşi-strămoşi de către regii maghiari, care deja şi-au întins jurisdicţia pe aceste meleaguri. Majoritatea covârşitoare a satelor din Maramureş sunt dintotdeauna româneşti, locuitorii acestora având statut de oameni liberi, la care s-a adăugat rangul de "nemeşi", adică de mici nobili.
        Instituţia de bază a societăţii maramureşene este neamul: neamul mare, care cuprinde pe toţi cei înrudiţi pe linie consangvină şi poartă acelaşi nume de familie şi neamul mic - familia restrânsă. În general, marile neamuri sunt înrudite între ele în cadrul aceleiaşi comunităţi, prin căsătorii între parteneri de acelaşi rang social, iar în situaţia că un neam nu-şi găseşte partener de rangul lui în cadrul comunităţii de origine, trece în altă comunitate. Această particularitate a avut o mare importanţă în menţinerea devălmăşiei asupra proprietăţilor forestiere nemeşeşti.

    2.4.7. Peisajul
        Un element important al peisajului în cadrul Parcului Natural Munţii Maramureşului, îl reprezintă mozaicul habitatelor, categoriilor de folosinţă, dovada utilizării responsabile a resurselor naturale de către comunităţiile locale. Parcul Natural Munţii Maramureşului este situat într-o zonă de graniţă, fapt care i-a asigurat conservarea habitatelor şi speciilor, teritorii întinse de pădure rămânând nefragmentate. Accesul limitat şi lipsa infrastructurii au făcut însă ca suprafaţa parcului să fie greu accesibilă turiştilor. Deasemenea, lipsa hărţilor turistice şi a marcajelor îngreunează accesul turiştilor în parc, localnicii care cunosc zonele nefiind interesaţi de această activitate. Pe Valea Vaserului se înregistrează anual un număr tot mai mare de turişti. Aceştia sunt atraşi, în principal de trenul cu aburi care se deplasează pe o cale ferată îngustă cu ecartament de 760 mm, dar şi de peisajele naturale şi sălbăticia locurilor. Călătoria pe Valea Vaserului este adesea comparată cu o întoarcere în timp. Numărul turiştilor pe Valea Vaserului este în continuă creştere, înregistrându-se aproximativ 25.000 de turişti în 2013, 30.000 în 2014 şi 25.000 în 2015. Preponderent pe timpul verii sunt turiştii români veniţi din întreaga ţară, iar în lunile de toamnă, septembrie - octombrie, proporţia majoritară o deţin străinii - germani, elveţieni, austrieci şi britanici. Infrastructura este aproape inexistentă în partea de vest a parcului, insuficientă în zona Văii Vaserului şi haotic dezvoltată în partea estică - zona Borşa, Borşa Complex.


    CAP. 3
    EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR ŞI HABITATELOR
    3.1. Evaluarea stării de conservare a habitatelor de interes conservativ
        Evaluarea stării de conservare a habitatelor de interes conservativ din Parcul Natural Munţii Maramureşului din punct de vedere al suprafeţei acoperite, al structurii şi funcţiilor specifice şi din punct de vedere al perspectivelor habitatului, presiunile şi ameninţările identificate precum şi măsurile de management propuse sunt prezentate în Tabelul nr. 7 Informaţii sunt prezentate pe larg în Studiu de evaluare a stării de conservare, inventarieri şi cartografieri pentru habitate, realizat în cadrul proiectului "Asigurarea unui management corespunzător în cadrul Parcului Natural Munţii Maramureşului prin conservarea biodiversităţii, monitorizare, vizitare, informare şi conştientizare PM-PNMM", Cod SMIS- CSNR 43226 şi care se află în arhiva Administraţiei Parcului Natural Munţii Maramureşului.

    Tabelul nr. 7
        Evaluarea stării de conservare a habitatelor de interes conservativ

┌─────────────┬──────────────────────────────────────┬─────────────────┬───────────────┬─────────┐
│Tipul de │Starea de conservare din punct de │Presiuni şi │Măsuri de │Suprafaţa│
│habitat │vedere al │ameninţări │management │(ha) │
│ ├────────────┬────────────┬────────────┤identificate │propuse │ │
│ │suprafeţei │structurii │perspective-│ │ │ │
│ │acoperite │şi │lor │ │ │ │
│ │ │funcţiilor │ │ │ │ │
│ │ │specifice │ │ │ │ │
├─────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼─────────────────┼───────────────┼─────────┤
│ │ │ │ │ │Transformarea │ │
│ │ │ │ │ │păşunatului │ │
│ │ │ │ │ │intensiv de pe │ │
│3220 │ │ │ │ │păşunile │ │
│Vegetaţie │Nefavorabilă│Nefavorabilă│Nefavorabilă│Suprapăşunatul şi│alpine - │283 │
│herbacee de │- inadecvată│- inadecvată│- inadecvată│extragerile │subalpine în │ │
│pe │ │ │ │ilegale de │păşunat │ │
│malurile │ │ │ │arbori │tradiţional │ │
│râuri- │ │ │ │ │extensiv; │ │
│lor montane │ │ │ │ │limitarea │ │
│ │ │ │ │ │trecerii │ │
│ │ │ │ │ │turmelor de │ │
│ │ │ │ │ │animale │ │
│ │ │ │ │ │domestice doar │ │
│ │ │ │ │ │prin anumite │ │
│ │ │ │ │ │trasee │ │
│ │ │ │ │ │stabilite în │ │
│ │ │ │ │ │prealabil. │ │
├─────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼─────────────────┼───────────────┼─────────┤
│ │ │ │ │ │Interzicerea │ │
│ │ │ │ │ │executării │ │
│ │ │ │ │ │drenajelor; │ │
│ │ │ │ │ │Evaluarea │ │
│ │ │ │ │ │impactului şi │ │
│ │ │ │ │ │stabilirea unor│ │
│ │ │ │ │ │măsuri în │ │
│3240 │ │ │ │Drenarea; │cazul │ │
│Vegetaţie │Favorabilă │Favorabilă │Favorabilă │Modificări ale │extragerilor şi│0,8 │
│lemnoasă cu │ │ │ │albiei │lucrărilor │ │
│Salix │ │ │ │râului; │efectuate în │ │
│elongens │ │ │ │Construcţiile │albia │ │
│de-a lungul │ │ │ │hidrotehnice; │cursurilor de │ │
│râurilor │ │ │ │Balastierele; │apă, │ │
│montane │ │ │ │ │care pot duce │ │
│ │ │ │ │ │în mod │ │
│ │ │ │ │ │direct la │ │
│ │ │ │ │ │degradarea │ │
│ │ │ │ │ │habitatelor │ │
│ │ │ │ │ │ripariene │ │
│ │ │ │ │ │prin surpări de│ │
│ │ │ │ │ │maluri, │ │
│ │ │ │ │ │tranzitarea │ │
│ │ │ │ │ │habitatelor │ │
│ │ │ │ │ │de interes │ │
│ │ │ │ │ │comunitar şi/ │ │
│ │ │ │ │ │sau indirect, │ │
│ │ │ │ │ │prin │ │
│ │ │ │ │ │coborârea │ │
│ │ │ │ │ │nivelului apei │ │
│ │ │ │ │ │de suprafaţă │ │
│ │ │ │ │ │sau freatică │ │
├─────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼─────────────────┼───────────────┼─────────┤
│ │ │ │ │ │Limitarea │ │
│ │ │ │ │ │acţiunilor de │ │
│ │ │ │ │ │defrişare şi/ │ │
│ │ │ │ │ │sau după caz │ │
│ │ │ │ │ │interzicerea │ │
│ │ │ │ │Extragerile │incendieri- │ │
│4060 │Favorabilă │Favorabilă │Nefavorabilă│ilegale de │lor, pentru │2.700 │
│Tufărişuri │ │ │- inadecvată│arbori şi arbuşti│recâştigarea │ │
│alpi- │ │ │ │pentru obţinerea │suprafeţelor │ │
│ne şi boreale│ │ │ │de │acoperite cu │ │
│ │ │ │ │terenuri de │tufărişuri; │ │
│ │ │ │ │păşunat; │Limitarea │ │
│ │ │ │ │Suprapăşunatul; │realizării de │ │
│ │ │ │ │ │drumuri şi │ │
│ │ │ │ │ │cărări pentru │ │
│ │ │ │ │ │tranzitul │ │
│ │ │ │ │ │sau păşunatul │ │
│ │ │ │ │ │turmelor de │ │
│ │ │ │ │ │animale în │ │
│ │ │ │ │ │interiorul │ │
│ │ │ │ │ │habitatului; │ │
│ │ │ │ │ │Limitarea │ │
│ │ │ │ │ │trecerii │ │
│ │ │ │ │ │turmelor de │ │
│ │ │ │ │ │animale │ │
│ │ │ │ │ │domestice prin │ │
│ │ │ │ │ │habitat. │ │
├─────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼─────────────────┼───────────────┼─────────┤
│ │ │ │ │ │Limitarea │ │
│ │ │ │ │ │acţiunilor de │ │
│ │ │ │ │ │defrişare şi/ │ │
│ │ │ │ │Extragerile │sau după caz │ │
│4070* │ │ │ │ilegale de │interzicerea │ │
│Tufărişuri de│Favorabilă │Favorabilă │Nefavorabilă│arbori şi arbuşti│incendieri- │450 │
│Pinus mugo şi│ │ │- rea │pentru obţinerea │lor pentru │ │
│Rhododendr on│ │ │ │de │recâştigarea │ │
│hirsutum │ │ │ │terenuri de │suprafeţelor │ │
│(Mugo - │ │ │ │păşunat │acoperite cu │ │
│Rhododendre │ │ │ │ │tufărişuri; │ │
│tum │ │ │ │ │Limitarea │ │
│hirsuti) │ │ │ │ │realizării de │ │
│ │ │ │ │ │drumuri şi │ │
│ │ │ │ │ │cărări, pentru │ │
│ │ │ │ │ │tranzitul │ │
│ │ │ │ │ │sau păşunatul │ │
│ │ │ │ │ │turmelor de │ │
│ │ │ │ │ │animale în │ │
│ │ │ │ │ │interiorul │ │
│ │ │ │ │ │habitatului; │ │
├─────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼─────────────────┼───────────────┼─────────┤
│ │ │ │ │ │Limitarea │ │
│ │ │ │ │ │acţiunilor de │ │
│ │ │ │ │ │defrişare şi/ │ │
│ │ │ │ │Extragerile │sau după caz │ │
│ │ │ │ │ilegale de │interzicerea │ │
│4080 │Favorabilă │Favorabilă │Nefavorabilă│arbori pentru │incendieri- │40 │
│Tufărişuri │ │ │- inadecvată│obţine- │lor pentru │ │
│subarctice de│ │ │ │rea de terenuri │recâştigarea │ │
│Salix spp. │ │ │ │de │suprafeţelor │ │
│ │ │ │ │păşunat │acoperite cu │ │
│ │ │ │ │ │tufărişuri; │ │
│ │ │ │ │ │Limitarea │ │
│ │ │ │ │ │realizării de │ │
│ │ │ │ │ │drumuri şi │ │
│ │ │ │ │ │cărări pentru │ │
│ │ │ │ │ │tranzitul sau │ │
│ │ │ │ │ │păşunatul │ │
│ │ │ │ │ │turmelor de │ │
│ │ │ │ │ │animale în │ │
│ │ │ │ │ │interiorul │ │
│ │ │ │ │ │habitatului; │ │
├─────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼─────────────────┼───────────────┼─────────┤
│ │ │ │ │ │Transformarea │ │
│ │ │ │ │ │păşunatului │ │
│ │ │ │ │ │intensiv în │ │
│ │ │ │ │ │păşunat │ │
│ │ │ │ │ │extensiv, de │ │
│ │ │ │ │ │tip │ │
│ │ │ │ │ │tradiţional; │ │
│ │ │ │ │ │Monitorizarea │ │
│ │ │ │ │ │şi limita- │ │
│ │ │ │ │ │rea extinderii │ │
│6150 │Nefavorabilă│Nefavorabilă│Nefavorabilă│Suprapăşunatul cu│speciilor │350 │
│Pajişti │- rea │- rea │- rea │ovine; │invazive şi a │ │
│boreale │ │ │ │ │suprafeţe- │ │
│şi alpine pe │ │ │ │ │lor de │ │
│substrate │ │ │ │ │fitocenoze │ │
│silicatice │ │ │ │ │invazive Lolio │ │
│ │ │ │ │ │- │ │
│ │ │ │ │ │Trifolietum │ │
│ │ │ │ │ │repentis; │ │
│ │ │ │ │ │Identificarea │ │
│ │ │ │ │ │şi │ │
│ │ │ │ │ │inventarierea │ │
│ │ │ │ │ │micilor │ │
│ │ │ │ │ │nuclee rămase │ │
│ │ │ │ │ │dispersate │ │
│ │ │ │ │ │pe teritoriul │ │
│ │ │ │ │ │păşunilor │ │
│ │ │ │ │ │mai bogate în │ │
│ │ │ │ │ │specii, de │ │
│ │ │ │ │ │unde, după │ │
│ │ │ │ │ │reducerea │ │
│ │ │ │ │ │intensităţii │ │
│ │ │ │ │ │păşunatului, │ │
│ │ │ │ │ │speciile │ │
│ │ │ │ │ │eliminate de pe│ │
│ │ │ │ │ │suprafeţe vaste│ │
│ │ │ │ │ │pot │ │
│ │ │ │ │ │iradia din nou │ │
│ │ │ │ │ │în pajişti │ │
│ │ │ │ │ │Interzicerea │ │
│ │ │ │ │ │păşunatului │ │
│ │ │ │ │ │pe cele mai │ │
│ │ │ │ │ │reprezentaţi- │ │
│ │ │ │ │ │ve suprafeţe; │ │
├─────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼─────────────────┼───────────────┼─────────┤
│ │ │ │ │ │Interzicerea │ │
│ │ │ │ │ │păşunatului │ │
│6190 Pajişti │ │ │ │Păşunatul, │pe cele mai │ │
│panonice de │Nefavorabilă│Nefavorabilă│Nefavorabilă│exploatări │reprezentaţi- │14,8 │
│stâncării │- inadecvată│- inadecvată│- inadecvată│de piatră; │ve suprafeţe, │ │
│(Stipo │ │ │ │Ruderalizarea │Neautorizarea │ │
│- │ │ │ │ │de deschi- │ │
│Festucetalia │ │ │ │ │deri de │ │
│pallentis) │ │ │ │ │cariere, │ │
│ │ │ │ │ │monitorizarea │ │
│ │ │ │ │ │extinderii │ │
│ │ │ │ │ │unor specii │ │
│ │ │ │ │ │ruderale; │ │
├─────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼─────────────────┼───────────────┼─────────┤
│ │ │ │ │ │Transformarea │ │
│ │ │ │ │ │păşunatului │ │
│ │ │ │ │ │intensiv în │ │
│ │ │ │ │ │păşunat │ │
│ │ │ │ │ │extensiv, de │ │
│ │ │ │ │ │tip │ │
│ │ │ │ │ │tradiţional; │ │
│ │ │ │ │ │Monitorizarea │ │
│ │ │ │ │ │şi limita- │ │
│ │ │ │ │ │rea extinderii │ │
│6230* Pajişti│Nefavorabilă│Nefavorabilă│Nefavorabilă│Suprapăşunatul cu│speciilor │1.700 │
│montane de │- inadecvată│- rea │- rea │ovine │invazive şi a │ │
│Nardus, │ │ │ │ │suprafeţe- │ │
│bogate │ │ │ │ │lor de │ │
│în specii pe │ │ │ │ │fitocenoze │ │
│substraturi │ │ │ │ │invazive Lolio │ │
│silicioase │ │ │ │ │- │ │
│ │ │ │ │ │Trifolietum │ │
│ │ │ │ │ │repentis; │ │
│ │ │ │ │ │Identificarea │ │
│ │ │ │ │ │şi │ │
│ │ │ │ │ │inventarierea │ │
│ │ │ │ │ │micilor │ │
│ │ │ │ │ │nuclee rămase │ │
│ │ │ │ │ │dispersate │ │
│ │ │ │ │ │pe teritoriul │ │
│ │ │ │ │ │păşunilor │ │
│ │ │ │ │ │mai bogate în │ │
│ │ │ │ │ │specii, de │ │
│ │ │ │ │ │unde, după │ │
│ │ │ │ │ │reducerea │ │
│ │ │ │ │ │intensităţii │ │
│ │ │ │ │ │păşunatului, │ │
│ │ │ │ │ │speciile │ │
│ │ │ │ │ │eliminate de pe│ │
│ │ │ │ │ │suprafeţe vaste│ │
│ │ │ │ │ │pot │ │
│ │ │ │ │ │iradia din nou │ │
│ │ │ │ │ │în pajişti │ │
│ │ │ │ │ │Interzicerea │ │
│ │ │ │ │ │păşunatului │ │
│ │ │ │ │ │pe cele mai │ │
│ │ │ │ │ │reprezentaţi- │ │
│ │ │ │ │ │ve suprafeţe; │ │
├─────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼─────────────────┼───────────────┼─────────┤
│ │ │ │ │ │Controlul │ │
│ │ │ │ │ │periodic în │ │
│6410 Pajişti │ │ │ │ │vederea │ │
│cu │ │ │ │Drenarea │depistării │ │
│Molinia pe │Favorabilă │Favorabilă │Nefavorabilă│suprafeţelor; │eventualelor │1,80 │
│soluri │ │ │- rea │Suprapăşunatul │drenaje; │ │
│calcaroa- │ │ │ │ │Interzicerea │ │
│se, turboase │ │ │ │ │păşunatului │ │
│sau │ │ │ │ │în arealele │ │
│argiloase │ │ │ │ │ocupate de │ │
│(Molinion │ │ │ │ │habitat; │ │
│ceruleae) │ │ │ │ │Urmărirea │ │
│ │ │ │ │ │periodică a │ │
│ │ │ │ │ │efectivului │ │
│ │ │ │ │ │speciilor │ │
│ │ │ │ │ │ţintă pentru │ │
│ │ │ │ │ │conservare; │ │
├─────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼─────────────────┼───────────────┼─────────┤
│ │ │ │ │ │Limitarea │ │
│ │ │ │ │ │numărului de │ │
│ │ │ │ │ │lucrări de-a │ │
│6430 │ │ │ │ │lungul │ │
│Comunităţi │ │ │ │Desţelenirea │albiilor şi │ │
│de lizieră cu│Nefavorabilă│Favorabilă │Nefavorabilă│pajişti- │luncilor │2.891 │
│ierburi │- inadecvată│ │- inadecvată│lor şi │râurilor de │ │
│înalte │ │ │ │transformarea │munte sau în │ │
│higrofile de │ │ │ │lor în arabil; │lungul │ │
│la │ │ │ │Suprapăşunatul; │talvegurilor de│ │
│nivelul │ │ │ │ │drenaj ale │ │
│câmpii- │ │ │ │ │torenţilor; │ │
│lor, până la │ │ │ │ │Stabilirea de │ │
│cel │ │ │ │ │puncte fixe │ │
│montan, alpin│ │ │ │ │de trecere │ │
│ │ │ │ │ │peste pâraie │ │
│ │ │ │ │ │şi albiile │ │
│ │ │ │ │ │râurilor │ │
│ │ │ │ │ │montane, pentru│ │
│ │ │ │ │ │turmele │ │
│ │ │ │ │ │de animale │ │
│ │ │ │ │ │domestice; │ │
├─────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼─────────────────┼───────────────┼─────────┤
│6440 Pajişti │Favorabilă │Favorabilă │Favorabilă │Ameninţările sunt│Nu necesită │ │
│aluviale ale │ │ │ │nesemnificative │măsuri de │ │
│văilor │ │ │ │ │conservare; │ │
│râurilor │ │ │ │ │ │ │
│din Cnidion │ │ │ │ │ │ │
│dubii │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼─────────────────┼───────────────┼─────────┤
│ │ │ │ │ │Menţinerea │ │
│ │ │ │ │ │acestei │ │
│ │ │ │ │ │activităţi │ │
│ │ │ │ │ │tradiţionale │ │
│ │ │ │ │ │prin măsuri de │ │
│ │ │ │ │ │conştientizare │ │
│ │ │ │ │ │pentru a │ │
│ │ │ │ │ │împiedica │ │
│ │ │ │ │ │disoluţia şi │ │
│ │ │ │ │ │fuzionarea │ │
│ │ │ │ │ │fâneţelor în │ │
│ │ │ │ │ │vaste păşuni │ │
│ │ │ │ │ │intensive în │ │
│6520 Fâneţe │Nefavorabilă│Nefavorabilă│Nefavorabilă│Suprapăşunatul şi│viitor │11.379 │
│montane │- rea │- rea │- inadecvată│abandonarea │Transformarea │ │
│ │ │ │ │practici- │păşunatului │ │
│ │ │ │ │lor agricole │intensiv în │ │
│ │ │ │ │tradiţionale; │păşunat │ │
│ │ │ │ │ │extensiv, de │ │
│ │ │ │ │ │tip │ │
│ │ │ │ │ │tradiţional; │ │
│ │ │ │ │ │Monitorizarea │ │
│ │ │ │ │ │şi limita- │ │
│ │ │ │ │ │rea extinderii │ │
│ │ │ │ │ │speciilor │ │
│ │ │ │ │ │invazive şi a │ │
│ │ │ │ │ │suprafeţe- │ │
│ │ │ │ │ │lor de │ │
│ │ │ │ │ │fitocenoze │ │
│ │ │ │ │ │invazive Lolio │ │
│ │ │ │ │ │- │ │
│ │ │ │ │ │Trifolietum │ │
│ │ │ │ │ │repentis; │ │
│ │ │ │ │ │Identificarea │ │
│ │ │ │ │ │şi │ │
│ │ │ │ │ │inventarierea │ │
│ │ │ │ │ │micilor │ │
│ │ │ │ │ │nuclee rămase │ │
│ │ │ │ │ │dispersate │ │
│ │ │ │ │ │pe teritoriul │ │
│ │ │ │ │ │păşunilor │ │
│ │ │ │ │ │mai bogate în │ │
│ │ │ │ │ │specii, de │ │
│ │ │ │ │ │unde, după │ │
│ │ │ │ │ │reducerea │ │
│ │ │ │ │ │intensităţii │ │
│ │ │ │ │ │păşunatului, │ │
│ │ │ │ │ │speciile │ │
│ │ │ │ │ │eliminate de pe│ │
│ │ │ │ │ │suprafeţe vaste│ │
│ │ │ │ │ │pot │ │
│ │ │ │ │ │iradia din nou │ │
│ │ │ │ │ │în pajişti │ │
│ │ │ │ │ │Interzicerea │ │
│ │ │ │ │ │păşunatului │ │
│ │ │ │ │ │pe cele mai │ │
│ │ │ │ │ │reprezentaţi- │ │
│ │ │ │ │ │ve suprafeţe. │ │
├─────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼─────────────────┼───────────────┼─────────┤
│ │ │ │ │ │Controlul │ │
│ │ │ │ │ │periodic pentru│ │
│ │ │ │ │Suprapăşunatul, │depistarea │ │
│7110* │Nefavorabilă│Nefavorabilă│Nefavorabilă│drenarea, │eventualelor │0,15 │
│Turbării │- inadecvată│- inadecvată│- inadecvată│exploatarea │drenaje; │ │
│active │ │ │ │centurilor │Interzicerea │ │
│ │ │ │ │forestiere │păşunatului │ │
│ │ │ │ │din jurul │în arealele │ │
│ │ │ │ │turbăriilor; │ocupate de │ │
│ │ │ │ │ │habitat; │ │
│ │ │ │ │ │Monitorizarea │ │
│ │ │ │ │ │periodică a │ │
│ │ │ │ │ │efectivului │ │
│ │ │ │ │ │speciilor │ │
│ │ │ │ │ │ţintă pentru │ │
│ │ │ │ │ │conservare; │ │
├─────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼─────────────────┼───────────────┼─────────┤
│ │ │ │ │ │Controlul │ │
│ │ │ │ │ │periodic pentru│ │
│ │ │ │ │ │depistarea │ │
│7140 Mlaştini│Nefavorabilă│Nefavorabilă│Nefavorabilă│Suprapăşunatul; │eventualelor │< 1 ha │
│turboase de │- inadecvată│- inadecvată│- inadecvată│Drenarea; │drenaje; │ │
│tranziţie şi │ │ │ │Exploatarea │Interzicerea │ │
│turbării │ │ │ │forestieră │păşunatului │ │
│mişcătoare │ │ │ │în habitatele │în arealele │ │
│ │ │ │ │învecinate; │ocupate de │ │
│ │ │ │ │ │habitat; │ │
│ │ │ │ │ │Monitorizarea │ │
│ │ │ │ │ │periodică a │ │
│ │ │ │ │ │efectivului │ │
│ │ │ │ │ │speciilor │ │
│ │ │ │ │ │ţintă pentru │ │
│ │ │ │ │ │conservare; │ │
├─────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼─────────────────┼───────────────┼─────────┤
│ │ │ │ │ │Controlul │ │
│ │ │ │ │ │periodic pentru│ │
│ │ │ │ │ │depistarea │ │
│ │ │ │ │ │eventualelor │ │
│ │ │ │ │ │drenaje; │ │
│7220* Izvoare│ │ │ │Intervenţii în │Interzicerea │ │
│petrifiante │Favorabilă │Favorabilă │Nefavorabilă│habitatele din │păşunatului │0,19 │
│cu │- adecvată │ │- inadecvată│jur; │în arealele │ │
│formare de │ │ │ │Extragerile │ocupate de │ │
│travertin │ │ │ │ilegale de │habitat; │ │
│(Cratoneurio │ │ │ │arbori; │limitarea │ │
│n) │ │ │ │Suprapăşunatul; │activităţilor │ │
│ │ │ │ │ │silvice şi │ │
│ │ │ │ │ │a păşunatului │ │
│ │ │ │ │ │în habita- │ │
│ │ │ │ │ │tele din jur, │ │
│ │ │ │ │ │în special │ │
│ │ │ │ │ │în amonte, pe o│ │
│ │ │ │ │ │lăţime de │ │
│ │ │ │ │ │200 m; │ │
│ │ │ │ │ │Monitorizarea │ │
│ │ │ │ │ │periodică a │ │
│ │ │ │ │ │efectivului │ │
│ │ │ │ │ │speciilor │ │
│ │ │ │ │ │ţintă pentru │ │
│ │ │ │ │ │conservare; │ │
├─────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼─────────────────┼───────────────┼─────────┤
│ │ │ │ │ │Controlul │ │
│ │ │ │ │ │periodic pentru│ │
│ │ │ │ │Suprapăşunatul, │depistarea │ │
│7230 Mlaştini│Nefavorabilă│Nefavorabilă│Nefavorabilă│drenarea şi │eventualelor │ │
│alcaline │- inadecvată│- inadecvată│- inadecvată│tăierile │drenaje; │ │
│ │ │ │ │necontrolate de │Interzicerea │ │
│ │ │ │ │arbori │păşunatului │ │
│ │ │ │ │în habitatele │în arealele │ │
│ │ │ │ │învecinate; │ocupate de │ │
│ │ │ │ │ │habitat; │ │
│ │ │ │ │ │Monitorizarea │ │
│ │ │ │ │ │periodică a │ │
│ │ │ │ │ │efectivului │ │
│ │ │ │ │ │speciilor │ │
│ │ │ │ │ │ţintă, pentru │ │
│ │ │ │ │ │conservare; │ │
├─────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼─────────────────┼───────────────┼─────────┤
│ │ │ │ │ │Interzicerea │ │
│8110 - │ │ │ │ │păşunatului │ │
│Grohotişuri │ │ │ │ │pe cele mai │ │
│silicatice │Favorabilă │Favorabilă │Favorabilă │Suprapăşunatul; │reprezentaţi- │16 │
│din │ │ │ │Exploatări de │ve suprafeţe; │ │
│etajul montan│ │ │ │piatră; │Neautorizarea │ │
│până în │ │ │ │ │de │ │
│etajul │ │ │ │ │deschideri de │ │
│nival │ │ │ │ │cariere; │ │
│(Androsaceta │ │ │ │ │Monitorizarea │ │
│lia │ │ │ │ │şi │ │
│alpinae şi │ │ │ │ │limitarea │ │
│Galeopsietali│ │ │ │ │extinderii unor│ │
│a │ │ │ │ │specii │ │
│ladani) │ │ │ │ │ruderale; │ │
│ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼─────────────────┼───────────────┼─────────┤
│ │ │ │ │ │Interzicerea │ │
│8120 │ │ │ │ │păşunatului │ │
│Grohotişuri │ │ │ │ │pe cele mai │ │
│calcaroase şi│Nefavorabilă│Nefavorabilă│Nefavorabilă│Păşunatul; │reprezentaţi- │15 │
│de │- inadecvată│- inadecvată│- inadecvată│Exploatări │ve suprafeţe; │ │
│şisturi │ │ │ │de piatră; │Neautorizarea │ │
│calca- │ │ │ │Ruderalizarea; │de deschi- │ │
│roase din │ │ │ │ │deri de │ │
│etajul │ │ │ │ │cariere; │ │
│montan până │ │ │ │ │Monitorizarea │ │
│în │ │ │ │ │şi │ │
│cel alpin │ │ │ │ │limitarea │ │
│(Thlaspietea │ │ │ │ │extinderii unor│ │
│rotundifolii)│ │ │ │ │specii │ │
│ │ │ │ │ │ruderale; │ │
├─────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼─────────────────┼───────────────┼─────────┤
│ │ │ │ │ │Interzicerea │ │
│ │ │ │ │ │păşunatului │ │
│ │ │ │ │Păşunatul; │pe cele mai │ │
│8210 Versanţi│Nefavorabilă│Nefavorabilă│Nefavorabilă│Exploatări de │reprezentaţi- │14,8 │
│stâncoşi cu │- rea │- inadecvată│- inadecvată│piatră; │ve suprafeţe; │ │
│vegetaţie │ │ │ │Ruderalizarea; │Neautorizarea │ │
│chasmofitica │ │ │ │ │de │ │
│ │ │ │ │ │deschideri de │ │
│ │ │ │ │ │cariere; │ │
│ │ │ │ │ │Monitorizarea │ │
│ │ │ │ │ │extinderii │ │
│ │ │ │ │ │unor specii │ │
│ │ │ │ │ │ruderale; │ │
├─────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼─────────────────┼───────────────┼─────────┤
│ │ │ │ │ │Interzicerea │ │
│ │ │ │ │ │păşunatului │ │
│8220 Versanţi│ │ │ │Păşunatul; │pe cele mai │ │
│stâncoşi cu │Favorabilă │Favorabilă │Favorabilă │Exploatări de │reprezentaţi- │25 │
│vegetaţie │ │ │ │piatră; │ve suprafeţe; │ │
│chasmofitica │ │ │ │Lucrările de │Neautorizarea │ │
│pe │ │ │ │întreţinere la │de │ │
│roci │ │ │ │întreţinere la │deschideri de │ │
│silicioase │ │ │ │drumurile │cariere; │ │
│ │ │ │ │forestiere; │Monitorizarea │ │
│ │ │ │ │ │extinderii │ │
│ │ │ │ │ │unor specii │ │
│ │ │ │ │ │ruderale; │ │
├─────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼─────────────────┼───────────────┼─────────┤
│ │ │ │ │ │Interzicerea │ │
│8230 │ │ │ │ │păşunatului │ │
│Comunităţi │ │ │ │Păşunatul; │pe cele mai │ │
│pioniere de │Favorabilă │Favorabilă │Favorabilă │Exploatări de │reprezentaţi- │10 │
│Sedo │ │ │ │piatră; │ve suprafeţe; │ │
│- Sclerothion│ │ │ │Lucrările de │Neautorizarea │ │
│sau Sedo albi│ │ │ │întreţi- │de │ │
│- │ │ │ │nere la drumurile│deschideri de │ │
│Veronicion │ │ │ │forestiere; │cariere; │ │
│silicioase │ │ │ │ │Monitorizarea │ │
│ │ │ │ │ │extinderii │ │
│ │ │ │ │ │unor specii │ │
│ │ │ │ │ │ruderale; │ │
├─────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼─────────────────┼───────────────┼─────────┤
│ │ │ │ │ │Respectarea │ │
│ │ │ │ │ │strictă a │ │
│ │ │ │ │ │regimului │ │
│ │ │ │ │ │silvic conform │ │
│ │ │ │ │ │legislaţiei │ │
│ │ │ │ │ │silvice în │ │
│ │ │ │ │ │vigoare; │ │
│ │ │ │ │ │Aplicarea unui │ │
│ │ │ │ │ │management │ │
│ │ │ │ │ │silvic bazat pe│ │
│ │ │ │ │ │promova- │ │
│ │ │ │ │ │rea │ │
│ │ │ │ │ │regenerărilor │ │
│ │ │ │ │Extragerile │naturale şi a │ │
│91E0* Păduri │ │ │ │ilegale de │unei │ │
│aluviale cu │ │ │ │arbori; │structuri a │ │
│Alnus │Favorabilă │Nefavorabilă│Nefavorabilă│Numeroasele │arboretelor │80,17 │
│glutinosa │ │- rea │- inadecvată│lucrări de │care să menţină│ │
│şi Fraxinus │ │ │ │amelioare │habitatul │ │
│excelsior, │ │ │ │inginereşti │atât ca │ │
│Alno-Padion, │ │ │ │- silvice a │structură şi │ │
│Alnion │ │ │ │eroziunii │funcţii, cât şi│ │
│incanae, │ │ │ │în albie; │ca │ │
│Salicion │ │ │ │Activităţi │suprafaţă; │ │
│albae │ │ │ │forestiere │Evaluarea │ │
│ │ │ │ │localizate pe │impactului şi │ │
│ │ │ │ │malul │stabilirea unor│ │
│ │ │ │ │apelor; │măsuri în │ │
│ │ │ │ │ │cazul │ │
│ │ │ │ │ │extragerilor de│ │
│ │ │ │ │ │pietrişuri din │ │
│ │ │ │ │ │albia │ │
│ │ │ │ │ │cursurilor de │ │
│ │ │ │ │ │apă, care │ │
│ │ │ │ │ │pot afecta în │ │
│ │ │ │ │ │mod direct │ │
│ │ │ │ │ │habitatele │ │
│ │ │ │ │ │ripariene prin │ │
│ │ │ │ │ │surpări de │ │
│ │ │ │ │ │maluri, │ │
│ │ │ │ │ │tranzitarea │ │
│ │ │ │ │ │habitatelor │ │
│ │ │ │ │ │de interes │ │
│ │ │ │ │ │comunitar şi/ │ │
│ │ │ │ │ │sau indirect │ │
│ │ │ │ │ │prin coborâ- │ │
│ │ │ │ │ │rea nivelului │ │
│ │ │ │ │ │apei de │ │
│ │ │ │ │ │suprafaţă sau │ │
│ │ │ │ │ │freatică. │ │
│ │ │ │ │ │Armonizarea │ │
│ │ │ │ │ │promptă şi │ │
│ │ │ │ │ │eficientă a │ │
│ │ │ │ │ │amenajamente- │ │
│ │ │ │ │ │lor silvice cu │ │
│ │ │ │ │ │cerinţele │ │
│ │ │ │ │ │de conservare │ │
│ │ │ │ │ │Natura 2000 │ │
│ │ │ │ │ │în vederea │ │
│ │ │ │ │ │menţinerii │ │
│ │ │ │ │ │unei stări de │ │
│ │ │ │ │ │conservare │ │
│ │ │ │ │ │favorabile a │ │
│ │ │ │ │ │habitatelor │ │
│ │ │ │ │ │de interes │ │
│ │ │ │ │ │comunitar. │ │
├─────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼─────────────────┼───────────────┼─────────┤
│ │ │ │ │ │Interzicerea │ │
│ │ │ │ │ │modificării │ │
│ │ │ │ │ │cursurilor de │ │
│ │ │ │ │ │apă sau a │ │
│ │ │ │ │ │execuţiei de │ │
│ │ │ │ │ │drenaje; │ │
│ │ │ │ │ │Aplicarea unui │ │
│ │ │ │ │ │management │ │
│ │ │ │ │ │silvic bazat pe│ │
│ │ │ │ │ │promova- │ │
│ │ │ │ │ │rea │ │
│ │ │ │ │ │regenerărilor │ │
│ │ │ │ │ │naturale şi a │ │
│ │ │ │ │ │unei │ │
│ │ │ │ │Modificarea │structuri a │ │
│ │ │ │ │cursurilor │arboretelor │ │
│ │ │ │ │de apă; │care să menţină│ │
│91D0* │ │ │ │Drenaj; │habitatul │ │
│Turbării │Favorabilă │Nefavorabilă│Favorabilă │Tăierile în │atât ca │80,89 │
│cu vegetaţie │ │- rea │ │delict; │structură şi │ │
│forestieră │ │ │ │Păşunatul şi │funcţii, cât şi│ │
│ │ │ │ │trecerea │ca │ │
│ │ │ │ │animalelor │suprafaţă; │ │
│ │ │ │ │domestice │Asigurarea │ │
│ │ │ │ │prin habitat; │serviciilor │ │
│ │ │ │ │Împădurirea cu │silvice în mod │ │
│ │ │ │ │alte │corespun- │ │
│ │ │ │ │specii decât cele│zător, pentru │ │
│ │ │ │ │edificatoare │toate │ │
│ │ │ │ │pentru │habitatele │ │
│ │ │ │ │habitat sau cu │forestiere; │ │
│ │ │ │ │alte │Respectarea │ │
│ │ │ │ │provenienţe decât│strictă a │ │
│ │ │ │ │cele │regimului │ │
│ │ │ │ │locale │silvic conform │ │
│ │ │ │ │ │legislaţiei │ │
│ │ │ │ │ │silvice în │ │
│ │ │ │ │ │vigoare; │ │
│ │ │ │ │ │Interzicerea │ │
│ │ │ │ │ │păşunatului │ │
│ │ │ │ │ │în habitatele │ │
│ │ │ │ │ │forestiere │ │
│ │ │ │ │ │şi limitarea │ │
│ │ │ │ │ │trecerii │ │
│ │ │ │ │ │prin fondul │ │
│ │ │ │ │ │forestier, │ │
│ │ │ │ │ │pe anumite │ │
│ │ │ │ │ │trasee │ │
│ │ │ │ │ │stabilite în │ │
│ │ │ │ │ │prealabil; │ │
│ │ │ │ │ │Restricţionarea│ │
│ │ │ │ │ │introdu- │ │
│ │ │ │ │ │cerii altor │ │
│ │ │ │ │ │specii decât │ │
│ │ │ │ │ │cele │ │
│ │ │ │ │ │edificatoare │ │
│ │ │ │ │ │pentru │ │
│ │ │ │ │ │habitat; │ │
│ │ │ │ │ │Armonizarea │ │
│ │ │ │ │ │promptă şi │ │
│ │ │ │ │ │eficientă a │ │
│ │ │ │ │ │amenajamente- │ │
│ │ │ │ │ │lor silvice cu │ │
│ │ │ │ │ │cerinţele │ │
│ │ │ │ │ │de conservare │ │
│ │ │ │ │ │Natura 2000 │ │
│ │ │ │ │ │în vederea │ │
│ │ │ │ │ │menţinerii │ │
│ │ │ │ │ │unei stări de │ │
│ │ │ │ │ │conservare │ │
│ │ │ │ │ │favorabile a │ │
│ │ │ │ │ │habitatelor │ │
│ │ │ │ │ │de interes │ │
│ │ │ │ │ │comunitar. │ │
├─────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼─────────────────┼───────────────┼─────────┤
│ │ │ │ │ │Administrarea/ │ │
│ │ │ │ │ │asigurarea │ │
│ │ │ │ │ │serviciilor │ │
│ │ │ │ │ │silvice în │ │
│ │ │ │ │Extrageri de masă│mod │ │
│ │ │ │ │lemnoasă │corespunzător, │ │
│ │ │ │ │efectuate │pentru │ │
│ │ │ │ │necorespunzător -│toate │ │
│ │ │ │ │amplasarea │habitatele │ │
│ │ │ │ │necorespunzătoare│forestiere; │ │
│ │ │ │ │a │Respectarea │ │
│ │ │ │ │căilor/drumurilor│strictă a │ │
│ │ │ │ │de │regimului │ │
│ │ │ │ │scos- apropiat; │silvic conform │ │
│ │ │ │ │colectarea masei │legislaţiei │ │
│ │ │ │ │lemnoase în │silvice în │ │
│ │ │ │ │lungul │vigoare, a │ │
│ │ │ │ │cursurilor de apă│prevederilor │ │
│91V0 Păduri │Favorabilă │Favorabilă │Favorabilă │permanentă; │amenajamentelor│38.006 │
│dacice de fag│ │ │ │resturi de │silvice, │ │
│(Symphyto - │ │ │ │exploatare │respectiv │ │
│Fagion) │ │ │ │abandonate │aplicarea │ │
│ │ │ │ │în parchet şi │măsurilor │ │
│ │ │ │ │de-a │specifice │ │
│ │ │ │ │lungul cursurilor│gospodăririi │ │
│ │ │ │ │de │habitatelor │ │
│ │ │ │ │apă; aplicarea │de interes │ │
│ │ │ │ │tehnologiei de │comunitar; │ │
│ │ │ │ │exploatare a │Aplicarea unui │ │
│ │ │ │ │arborilor │management │ │
│ │ │ │ │cu coroană - │silvic bazat pe│ │
│ │ │ │ │varianta │promova- │ │
│ │ │ │ │arbori întregi; │rea │ │
│ │ │ │ │menţinerea în │regenerărilor │ │
│ │ │ │ │pădure, │natura- │ │
│ │ │ │ │în perioada │le şi a unei │ │
│ │ │ │ │aprilie - │structuri a │ │
│ │ │ │ │octombrie, a │arboretelor │ │
│ │ │ │ │lemnului │care să │ │
│ │ │ │ │de răşinoase │menţină │ │
│ │ │ │ │necojit; │habitatul, atât│ │
│ │ │ │ │cioatele de molid│ca structură şi│ │
│ │ │ │ │nu │funcţii, │ │
│ │ │ │ │sunt cojite în │cât şi ca │ │
│ │ │ │ │întregime; │suprafaţă; │ │
│ │ │ │ │vătămarea │Instruirea │ │
│ │ │ │ │seminţişului; │prealabilă a │ │
│ │ │ │ │rănirea │operatorilor │ │
│ │ │ │ │arborilor pe │economici, │ │
│ │ │ │ │picior; │pentru a putea │ │
│ │ │ │ │exploatarea masei│dezvolta │ │
│ │ │ │ │lemnoase în │şi implementa │ │
│ │ │ │ │perioadele │în mod │ │
│ │ │ │ │de restricţie; │eficient │ │
│ │ │ │ │colectarea │sistemele "Due │ │
│ │ │ │ │lemnului cu │Diligence" │ │
│ │ │ │ │tractoare în │Armonizarea │ │
│ │ │ │ │perioade- │promptă şi │ │
│ │ │ │ │le cu │eficienţa a │ │
│ │ │ │ │precipitaţii │amenajamente- │ │
│ │ │ │ │abundente; │lor silvice cu │ │
│ │ │ │ │amplasarea │cerinţele │ │
│ │ │ │ │necorespunzătoare│de conservare │ │
│ │ │ │ │a │Natura 2000 │ │
│ │ │ │ │platformelor │în vederea │ │
│ │ │ │ │primare; │menţinerii │ │
│ │ │ │ │Tăierile în │unei stări de │ │
│ │ │ │ │delict; │conservare │ │
│ │ │ │ │Pădurile │favorabile a │ │
│ │ │ │ │neadministra- │habitatelor │ │
│ │ │ │ │te, pentru care │de interes │ │
│ │ │ │ │nu │comunitar. │ │
│ │ │ │ │sunt asigurate │ │ │
│ │ │ │ │servicii silvice;│ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼─────────────────┼───────────────┼─────────┤
│ │ │ │ │Extrageri de masă│ │ │
│ │ │ │ │lemnoasă │ │ │
│ │ │ │ │efectuate │ │ │
│ │ │ │ │necorespunzător -│ │ │
│ │ │ │ │amplasarea │ │ │
│ │ │ │ │necorespun- │ │ │
│ │ │ │ │zătoare a căilor/│ │ │
│ │ │ │ │drumurilor de │Administrarea/ │ │
│ │ │ │ │scos- │asigurarea │ │
│ │ │ │ │apropiat; │serviciilor │ │
│ │ │ │ │colectarea │silvice în │ │
│ │ │ │ │masei lemnoase în│mod │ │
│ │ │ │ │lungul cursurilor│corespunzător, │ │
│ │ │ │ │de │pentru │ │
│ │ │ │ │apă permanentă; │toate │ │
│ │ │ │ │resturi de │habitatele │ │
│ │ │ │ │exploatare │forestiere; │ │
│ │ │ │ │abandonate în │Respectarea │ │
│ │ │ │ │parchet │strictă a │ │
│ │ │ │ │şi de-a lungul │regimului │ │
│ │ │ │ │cursurilor de │silvic conform │ │
│9110 Păduri │ │ │ │apă; │legislaţiei │ │
│de │Favorabilă │Nefavorabilă│Favorabilă │aplicarea │silvice în │6.893 │
│fag de tip │ │- inadecvată│ │tehnologiei │vigoare, a │ │
│Luzulo - │ │ │ │de exploatare a │prevederilor │ │
│Fagetum │ │ │ │arborilor cu │amenajamentelor│ │
│ │ │ │ │coroană - │silvice, │ │
│ │ │ │ │varianta arbori │respectiv │ │
│ │ │ │ │întregi; │aplicarea │ │
│ │ │ │ │menţinerea în │măsurilor │ │
│ │ │ │ │pădure, în │specifice │ │
│ │ │ │ │perioada │gospodăririi │ │
│ │ │ │ │aprilie - │habitatelor │ │
│ │ │ │ │octombrie, a │de interes │ │
│ │ │ │ │lemnului de │comunitar; │ │
│ │ │ │ │răşinoase │Aplicarea unui │ │
│ │ │ │ │necojit; cioatele│management │ │
│ │ │ │ │de │silvic bazat pe│ │
│ │ │ │ │molid nu sunt │promova- │ │
│ │ │ │ │cojite │rea │ │
│ │ │ │ │în întregime; │regenerărilor │ │
│ │ │ │ │vătămarea │naturale şi a │ │
│ │ │ │ │seminţişului; │unei │ │
│ │ │ │ │rănirea │structuri a │ │
│ │ │ │ │arborilor pe │arboretelor │ │
│ │ │ │ │picior; │care să menţină│ │
│ │ │ │ │exploatarea masei│habitatul │ │
│ │ │ │ │lemnoase în │atât ca │ │
│ │ │ │ │perioadele │structură şi │ │
│ │ │ │ │de restricţie; │funcţii, cât şi│ │
│ │ │ │ │colectarea │ca │ │
│ │ │ │ │lemnului cu │suprafaţă; │ │
│ │ │ │ │tractoare în │Armonizarea │ │
│ │ │ │ │perioade- │promptă şi │ │
│ │ │ │ │le cu │eficientă a │ │
│ │ │ │ │precipitaţii │amenajamente- │ │
│ │ │ │ │abundente; │lor silvice cu │ │
│ │ │ │ │amplasarea │cerinţele │ │
│ │ │ │ │necorespunzătoare│de conservare │ │
│ │ │ │ │a │Natura 2000 │ │
│ │ │ │ │platformelor │în vederea │ │
│ │ │ │ │primare; │menţinerii │ │
│ │ │ │ │Gospodărirea │unei stări de │ │
│ │ │ │ │inadecva- │conservare │ │
│ │ │ │ │tă a habitatelor │favorabile a │ │
│ │ │ │ │în │habitatelor │ │
│ │ │ │ │cadrul sitului - │de interes │ │
│ │ │ │ │aplicarea │comunitar. │ │
│ │ │ │ │necorespun- │ │ │
│ │ │ │ │zătoare a │ │ │
│ │ │ │ │prevederilor │ │ │
│ │ │ │ │amenajamentelor │ │ │
│ │ │ │ │silvice, punerea │ │ │
│ │ │ │ │în │ │ │
│ │ │ │ │valoarea a masei │ │ │
│ │ │ │ │lemnoase în mod │ │ │
│ │ │ │ │necorespunzător │ │ │
│ │ │ │ │obiectivelor │ │ │
│ │ │ │ │silvi- │ │ │
│ │ │ │ │culturale impuse │ │ │
│ │ │ │ │de │ │ │
│ │ │ │ │aplicarea │ │ │
│ │ │ │ │corespunză- │ │ │
│ │ │ │ │toare a │ │ │
│ │ │ │ │lucrărilor de │ │ │
│ │ │ │ │îngrijire şi │ │ │
│ │ │ │ │conducere │ │ │
│ │ │ │ │a arboretelor │ │ │
│ │ │ │ │respectiv a │ │ │
│ │ │ │ │tratamen- │ │ │
│ │ │ │ │telor silvice; │ │ │
│ │ │ │ │alăturarea │ │ │
│ │ │ │ │necorespun- │ │ │
│ │ │ │ │zătoare a │ │ │
│ │ │ │ │parchetelor; │ │ │
│ │ │ │ │neaplicarea la │ │ │
│ │ │ │ │timp a │ │ │
│ │ │ │ │lucrărilor de │ │ │
│ │ │ │ │împădurire, │ │ │
│ │ │ │ │completare │ │ │
│ │ │ │ │şi ajutorare a │ │ │
│ │ │ │ │regenerării │ │ │
│ │ │ │ │naturale; │ │ │
│ │ │ │ │utilizarea de │ │ │
│ │ │ │ │specii │ │ │
│ │ │ │ │alohtone, sau │ │ │
│ │ │ │ │specii │ │ │
│ │ │ │ │locale plantate │ │ │
│ │ │ │ │în │ │ │
│ │ │ │ │afara arealului │ │ │
│ │ │ │ │natural │ │ │
├─────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼─────────────────┼───────────────┼─────────┤
│ │ │ │ │ │Administrarea/ │ │
│ │ │ │ │ │asigurarea │ │
│ │ │ │ │ │serviciilor │ │
│ │ │ │ │Extrageri de masă│silvice în │ │
│ │ │ │ │lemnoasă │mod │ │
│ │ │ │ │efectuate │corespunzător, │ │
│ │ │ │ │necorespunzător -│pentru │ │
│ │ │ │ │amplasarea │toate │ │
│ │ │ │ │necorespun- │habitatele │ │
│ │ │ │ │zătoare a căilor/│forestiere; │ │
│ │ │ │ │drumurilor de │Respectarea │ │
│ │ │ │ │scos- │strictă a │ │
│ │ │ │ │apropiat; │regimului │ │
│ │ │ │ │colectarea │silvic conform │ │
│ │ │ │ │masei lemnoase în│legislaţiei │ │
│ │ │ │ │lungul cursurilor│silvice în │ │
│ │ │ │ │de │vigoare, a │ │
│9130 Păduri │Favorabilă │Nefavorabilă│Favorabilă │apă permanentă; │prevederilor │1.412 │
│de │ │- inadecvată│ │resturi │amenajamentelor│ │
│fag de tip │ │ │ │de exploatare │silvice, │ │
│Asperulo- │ │ │ │abando- │respectiv │ │
│Fagetum │ │ │ │nate în parchet │aplicarea │ │
│ │ │ │ │şi │măsurilor │ │
│ │ │ │ │de-a lungul │specifice │ │
│ │ │ │ │cursurilor │gospodăririi │ │
│ │ │ │ │de apă; aplicarea│habitatelor │ │
│ │ │ │ │tehnologiei de │de interes │ │
│ │ │ │ │exploatare a │comunitar; │ │
│ │ │ │ │arborilor │Aplicarea unui │ │
│ │ │ │ │cu coroană - │management │ │
│ │ │ │ │varianta │silvic bazat pe│ │
│ │ │ │ │arbori întregi; │promova- │ │
│ │ │ │ │menţinerea în │rea │ │
│ │ │ │ │pădure, │regenerărilor │ │
│ │ │ │ │în perioada │naturale şi a │ │
│ │ │ │ │aprilie - │unei │ │
│ │ │ │ │octombrie, a │structuri a │ │
│ │ │ │ │lemnului │arboretelor │ │
│ │ │ │ │de răşinoase │care să menţină│ │
│ │ │ │ │necojit; │habitatul │ │
│ │ │ │ │cioatele de molid│atât ca │ │
│ │ │ │ │nu │structură şi │ │
│ │ │ │ │sunt cojite în │funcţii, cât şi│ │
│ │ │ │ │întregime; │ca │ │
│ │ │ │ │vătămarea │suprafaţă; │ │
│ │ │ │ │seminţişului; │Instruirea │ │
│ │ │ │ │rănirea │prealabilă a │ │
│ │ │ │ │arborilor pe │operatorilor │ │
│ │ │ │ │picior; │economici, │ │
│ │ │ │ │exploatarea masei│pentru a putea │ │
│ │ │ │ │lemnoase în │dezvolta │ │
│ │ │ │ │perioadele │şi implementa │ │
│ │ │ │ │de restricţie; │în mod │ │
│ │ │ │ │colectarea │eficient │ │
│ │ │ │ │lemnului cu │sistemele "Due │ │
│ │ │ │ │tractoare în │Diligence"; │ │
│ │ │ │ │perioade- │Armonizarea │ │
│ │ │ │ │le cu │promptă şi │ │
│ │ │ │ │precipitaţii │eficientă a │ │
│ │ │ │ │abundente; │amenajamente- │ │
│ │ │ │ │amplasarea │lor silvice cu │ │
│ │ │ │ │necorespunzătoare│cerinţele │ │
│ │ │ │ │a │de conservare │ │
│ │ │ │ │platformelor │Natura 2000 │ │
│ │ │ │ │primare; │în vederea │ │
│ │ │ │ │Tăierile în │menţinerii │ │
│ │ │ │ │delict; │unei stări de │ │
│ │ │ │ │Pădurile │conservare │ │
│ │ │ │ │neadministra- │favorabile a │ │
│ │ │ │ │te, pentru care │habitatelor │ │
│ │ │ │ │nu │de interes │ │
│ │ │ │ │sunt asigurate │comunitar. │ │
│ │ │ │ │servicii silvice;│ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼─────────────────┼───────────────┼─────────┤
│ │ │ │ │ │Administrarea/ │ │
│ │ │ │ │ │asigurarea │ │
│ │ │ │ │ │serviciilor │ │
│ │ │ │ │ │silvice în │ │
│ │ │ │ │ │mod │ │
│ │ │ │ │ │corespunzător, │ │
│ │ │ │ │ │pentru │ │
│ │ │ │ │Extrageri de masă│toate │ │
│ │ │ │ │lemnoasă │habitatele │ │
│ │ │ │ │efectuate │forestiere; │ │
│ │ │ │ │necorespunzător │Respectarea │ │
│ │ │ │ │amplasarea │strictă a │ │
│ │ │ │ │necorespun- │regimului │ │
│ │ │ │ │zătoare a căilor/│silvic conform │ │
│ │ │ │ │drumurilor de │legislaţiei │ │
│ │ │ │ │scos- │silvice în │ │
│ │ │ │ │apropiat; │vigoare, a │ │
│ │ │ │ │colectarea │prevederilor │ │
│ │ │ │ │masei lemnoase în│amenajamentelor│ │
│ │ │ │ │lungul cursurilor│silvice, │ │
│ │ │ │ │de │respectiv │ │
│9150 Păduri │ │ │ │apă permanentă; │aplicarea │ │
│medio- │Favorabilă │Nefavorabilă│Favorabilă │resturi de │măsurilor │27,95 │
│europene │ │- inadecvată│ │exploatare │specifice │ │
│de fag din │ │ │ │abandonate în │gospodăririi │ │
│Cephalanthe │ │ │ │parchet │habitatelor │ │
│ro- │ │ │ │şi de-a lungul │de interes │ │
│Fagion pe │ │ │ │cursu- │comunitar; │ │
│substrate │ │ │ │rilor de apă; │Aplicarea unui │ │
│calcaroase │ │ │ │aplicarea │management │ │
│ │ │ │ │tehnologiei │silvic bazat pe│ │
│ │ │ │ │de exploatare a │promova- │ │
│ │ │ │ │arborilor cu │rea │ │
│ │ │ │ │coroană - │regenerărilor │ │
│ │ │ │ │varianta arbori │naturale şi a │ │
│ │ │ │ │întregi; │unei │ │
│ │ │ │ │menţinerea în │structuri a │ │
│ │ │ │ │pădure, în │arboretelor │ │
│ │ │ │ │perioada │care să menţină│ │
│ │ │ │ │aprilie │habitatul │ │
│ │ │ │ │octombrie, a │atât ca │ │
│ │ │ │ │lemnului de │structură şi │ │
│ │ │ │ │răşinoase │funcţii, cât şi│ │
│ │ │ │ │necojit; cioatele│ca supra- │ │
│ │ │ │ │de │faţă; │ │
│ │ │ │ │molid nu sunt │Instruirea │ │
│ │ │ │ │cojite │prealabilă a │ │
│ │ │ │ │în întregime; │operatorilor │ │
│ │ │ │ │vătămarea │economici, │ │
│ │ │ │ │seminţişului │pentru a putea │ │
│ │ │ │ │rănirea arborilor│dezvolta │ │
│ │ │ │ │pe │şi implementa │ │
│ │ │ │ │picior; │în mod │ │
│ │ │ │ │exploatarea │eficient │ │
│ │ │ │ │masei lemnoase în│sistemele "Due │ │
│ │ │ │ │perioadele de │Diligence"; │ │
│ │ │ │ │restricţie; │Controlul şi │ │
│ │ │ │ │colectarea │interzicerea │ │
│ │ │ │ │lemnului cu │totală a │ │
│ │ │ │ │tractoare │deplasării │ │
│ │ │ │ │în perioadele cu │motocicletelor,│ │
│ │ │ │ │precipitaţii │ATV- │ │
│ │ │ │ │abundente │urilor, │ │
│ │ │ │ │amplasarea │săniilor cu │ │
│ │ │ │ │necorespun- │motor │ │
│ │ │ │ │zătoare a │autoturismelor │ │
│ │ │ │ │platformelor │sau a │ │
│ │ │ │ │primare; │altor tipuri de│ │
│ │ │ │ │Tăierile în │autovehi- │ │
│ │ │ │ │delict; │cule în afara │ │
│ │ │ │ │Pădurile │drumurilor │ │
│ │ │ │ │neadministra- │special │ │
│ │ │ │ │te, pentru care │amenajate; │ │
│ │ │ │ │nu │Armonizarea │ │
│ │ │ │ │sunt asigurate │promptă şi │ │
│ │ │ │ │servicii silvice;│eficientă a │ │
│ │ │ │ │Construirea de │amenajamente- │ │
│ │ │ │ │noi │lor silvice cu │ │
│ │ │ │ │drumuri │cerinţele │ │
│ │ │ │ │forestiere; │de conservare │ │
│ │ │ │ │ │Natura 2000 │ │
│ │ │ │ │ │în vederea │ │
│ │ │ │ │ │menţinerii │ │
│ │ │ │ │ │unei stări de │ │
│ │ │ │ │ │conservare │ │
│ │ │ │ │ │favorabile a │ │
│ │ │ │ │ │habitatelor │ │
│ │ │ │ │ │de interes │ │
│ │ │ │ │ │comunitar. │ │
├─────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼─────────────────┼───────────────┼─────────┤
│ │ │ │ │Tăieri ilegale de│ │ │
│ │ │ │ │arbori la ras; │ │ │
│ │ │ │ │Pădurile │ │ │
│ │ │ │ │neadministra- │ │ │
│ │ │ │ │te, pentru care │ │ │
│ │ │ │ │nu │ │ │
│ │ │ │ │sunt asigurate │Instruirea │ │
│ │ │ │ │servicii silvice;│prealabilă a │ │
│ │ │ │ │Gospodărirea │operatorilor │ │
│ │ │ │ │inadecva- │economici, │ │
│ │ │ │ │tă a habitatelor │pentru a putea │ │
│ │ │ │ │în │dezvolta │ │
│ │ │ │ │cadrul parcului -│şi implementa │ │
│ │ │ │ │aplicarea │în mod │ │
│ │ │ │ │necorespun- │eficient │ │
│ │ │ │ │zătoare a │sistemele "Due │ │
│ │ │ │ │prevederilor │Diligence"; │ │
│ │ │ │ │amenajamentelor │Administrarea/ │ │
│ │ │ │ │silvi- │asigurarea │ │
│ │ │ │ │ce, punerea în │serviciilor │ │
│ │ │ │ │valoarea a masei │silvice în │ │
│ │ │ │ │lemnoase în mod │mod │ │
│ │ │ │ │necorespunzător │corespunzător, │ │
│ │ │ │ │obiectivelor │pentru │ │
│9410 Păduri │ │ │ │silviculturale │toate │ │
│acidofile de │Favorabilă │Nefavorabilă│Nefavorabilă│impuse │habitatele │37.254 │
│molid (Picea │ │- rea │- inadecvată│de aplicarea │forestiere; │ │
│abies) din │ │ │ │corespun- │Respectarea │ │
│etajul montan│ │ │ │zătoare a │strictă a │ │
│până în cel │ │ │ │lucrărilor │regimului │ │
│alpin │ │ │ │de îngrijire şi │silvic conform │ │
│(Vaccinio │ │ │ │conducere a │legislaţiei │ │
│- Piceetea) │ │ │ │arborete- │silvice în │ │
│ │ │ │ │lor respectiv a │vigoare, a │ │
│ │ │ │ │tratamentelor │prevederilor │ │
│ │ │ │ │silvice; │amenajamentelor│ │
│ │ │ │ │alăturarea │silvice; │ │
│ │ │ │ │necorespun- │Aplicarea unui │ │
│ │ │ │ │zătoare a │management │ │
│ │ │ │ │parchetelor; │silvic bazat pe│ │
│ │ │ │ │neaplicarea la │promova- │ │
│ │ │ │ │timp a │rea │ │
│ │ │ │ │lucrărilor de │regenerărilor │ │
│ │ │ │ │împădu- │naturale şi a │ │
│ │ │ │ │rire, completare │unei │ │
│ │ │ │ │şi │structuri a │ │
│ │ │ │ │ajutorare a │arboretelor │ │
│ │ │ │ │regeneră- │care să menţină│ │
│ │ │ │ │rii naturale; │habitatul │ │
│ │ │ │ │utilizarea de │atât ca │ │
│ │ │ │ │specii │structură şi │ │
│ │ │ │ │alohtone, sau │funcţii, cât şi│ │
│ │ │ │ │specii │ca │ │
│ │ │ │ │locale plantate │suprafaţă; │ │
│ │ │ │ │în │Controlul şi │ │
│ │ │ │ │afara arealului │interzice- │ │
│ │ │ │ │natural; │rea totală a │ │
│ │ │ │ │Extrageri de masă│deplasării │ │
│ │ │ │ │lemnoasă │motocicletelor,│ │
│ │ │ │ │efectuate │ATV- │ │
│ │ │ │ │necorespunzător -│urilor,săniilor│ │
│ │ │ │ │amplasarea │cu motor, │ │
│ │ │ │ │necorespun- │autoturismelor │ │
│ │ │ │ │zătoare a căilor/│sau a │ │
│ │ │ │ │drumurilor de │altor tipuri de│ │
│ │ │ │ │scos- │autovehicule în│ │
│ │ │ │ │apropiat; │afara │ │
│ │ │ │ │colectarea │drumurilor │ │
│ │ │ │ │masei lemnoase în│special │ │
│ │ │ │ │lungul cursurilor│amenajate; │ │
│ │ │ │ │de │Armonizarea │ │
│ │ │ │ │apă permanentă; │promptă şi │ │
│ │ │ │ │resturi de │eficientă a │ │
│ │ │ │ │exploatare │amenajamente- │ │
│ │ │ │ │abandonate în │lor silvice cu │ │
│ │ │ │ │parchet │cerinţele │ │
│ │ │ │ │şi de-a lungul │de conservare │ │
│ │ │ │ │cursu- │Natura 2000 │ │
│ │ │ │ │rilor de apă; │în vederea │ │
│ │ │ │ │aplicarea │menţinerii │ │
│ │ │ │ │tehnologiei │unei stări de │ │
│ │ │ │ │de exploatare a │conservare │ │
│ │ │ │ │arborilor cu │favorabile a │ │
│ │ │ │ │coroană │habitatelor │ │
│ │ │ │ │varianta arbori │de interes │ │
│ │ │ │ │întregi; │comunitar. │ │
│ │ │ │ │menţinerea în │ │ │
│ │ │ │ │pădure, în │ │ │
│ │ │ │ │perioada │ │ │
│ │ │ │ │aprilie - │ │ │
│ │ │ │ │octombrie, a │ │ │
│ │ │ │ │lemnului de │ │ │
│ │ │ │ │răşinoase │ │ │
│ │ │ │ │necojit; cioatele│ │ │
│ │ │ │ │de │ │ │
│ │ │ │ │molid nu sunt │ │ │
│ │ │ │ │cojite │ │ │
│ │ │ │ │în întregime; │ │ │
│ │ │ │ │vătămarea │ │ │
│ │ │ │ │seminţişului; │ │ │
│ │ │ │ │rănirea │ │ │
│ │ │ │ │arborilor pe │ │ │
│ │ │ │ │picior; │ │ │
│ │ │ │ │exploatarea masei│ │ │
│ │ │ │ │lemnoase în │ │ │
│ │ │ │ │perioadele │ │ │
│ │ │ │ │de restricţie; │ │ │
│ │ │ │ │colectarea │ │ │
│ │ │ │ │lemnului cu │ │ │
│ │ │ │ │tractoare în │ │ │
│ │ │ │ │perioade- │ │ │
│ │ │ │ │le cu │ │ │
│ │ │ │ │precipitaţii │ │ │
│ │ │ │ │abundente; │ │ │
│ │ │ │ │amplasarea │ │ │
│ │ │ │ │necorespunzătoare│ │ │
│ │ │ │ │a │ │ │
│ │ │ │ │platformelor │ │ │
│ │ │ │ │primare. │ │ │
│ │ │ │ │Afectarea pe │ │ │
│ │ │ │ │termen │ │ │
│ │ │ │ │lung a covorului │ │ │
│ │ │ │ │vegetal │ │ │
│ │ │ │ │caracteristic │ │ │
│ │ │ │ │acestui tip de │ │ │
│ │ │ │ │habitat │ │ │
└─────────────┴────────────┴────────────┴────────────┴─────────────────┴───────────────┴─────────┘


    3.2. Evaluarea stării de conservare a speciilor de interes conservativ
        Evaluarea stării de conservare a speciilor de plante şi animale de interes conservativ din Parcul Natural Munţii Maramureşului din punct de vedere al populaţiei speciei, al acoperirii habitatului şi al perspectivelor speciei în viitor, presiunile şi ameninţările identificate precum şi măsurile de management propuse sunt prezentate în Tabelul nr. 8. Informaţii detaliate privind evaluarea stării de conservare a speciilor de interes conservativ, încadrarea acestora într-o anumită categorie a stării de conservare sunt prezentate pe larg în Studiile de evaluare a stării de conservare, inventarieri şi cartografieri pentru speciile de interes conservativ, realizate în cadrul proiectului "Asigurarea unui management corespunzător în cadrul Parcului Natural Munţii Maramureşului prin conservarea biodiversităţii, monitorizare, vizitare, informare şi conştientizare PM-PNMM", Cod SMIS-CSNR 43226 şi care se află în arhiva Administraţiei Parcului Natural Munţii Maramureşului.

    Tabelul nr. 8
        Evaluarea stării de conservare a speciilor de interes conservativ

┌───────────────┬───────────────────────────────────────┬──────────────┬────────────────────┐
│ │Starea de conservare din punct de │Ameninţări │Măsuri de management│
│Specia │vedere a │identificate │propuse │
│ ├────────────┬───────────┬──────────────┤ │ │
│ │Populaţiei │Habitatului│Perspectivelor│ │ │
│ │ │acoperit │speciei în │ │ │
│ │ │ │viitor │ │ │
├───────────────┴────────────┴───────────┴──────────────┴──────────────┴────────────────────┤
│Plante │
├───────────────┬────────────┬───────────┬──────────────┬──────────────┬────────────────────┤
│ │ │ │ │ │menţinerea │
│Buxbaumia │ │ │ │ │habitatelor │
│viridis │necunoscut │necunoscut │necunoscut │necunoscut │ripariene; │
│- muşchi de │ │ │ │ │menţinerea de lemn │
│pământ │ │ │ │ │mort în │
│ │ │ │ │ │habitatele │
│ │ │ │ │ │forestiere din zona │
│ │ │ │ │ │ripariană │
├───────────────┼────────────┼───────────┼──────────────┼──────────────┼────────────────────┤
│ │ │ │ │ │menţinerea │
│Dicranum viride│ │ │ │ │habitatelor │
│- │necunoscut │necunoscut │necunoscut │necunoscut │ripariene; │
│muşchi de │ │ │ │ │menţinerea de lemn │
│pământ │ │ │ │ │mort în │
│furculiţă │ │ │ │ │habitatele │
│ │ │ │ │ │forestiere din zona │
│ │ │ │ │ │ripariană │
├───────────────┼────────────┼───────────┼──────────────┼──────────────┼────────────────────┤
│ │ │ │ │ │menţinerea │
│Meesia │ │ │ │ │habitatelor │
│longiseta - │necunoscut │necunoscut │necunoscut │necunoscut │ripariene; │
│muşchi de │ │ │ │ │menţinerea de lemn │
│pământ │ │ │ │ │mort în │
│cu sete lungi │ │ │ │ │habitatele │
│ │ │ │ │ │forestiere din zona │
│ │ │ │ │ │ripariană │
├───────────────┼────────────┼───────────┼──────────────┼──────────────┼────────────────────┤
│ │ │ │ │ │utilizarea │
│Campanula │necunoscut │necunoscut │necunoscut │necunoscut │pajiştilor ca │
│serrata │ │ │ │ │fâneţe; │
│- clopoţel │ │ │ │ │evitarea │
│ │ │ │ │ │suprapăşunatului; │
├───────────────┼────────────┼───────────┼──────────────┼──────────────┼────────────────────┤
│Ligularia │ │ │ │ │monitorizarea │
│sibirica │necunoscut │necunoscut │necunoscut │necunoscut │zonelor mlăştinoase │
│-curechiu de │ │ │ │ │şi controlul │
│munte │ │ │ │ │factorilor │
│ │ │ │ │ │perturbatori │
│ │ │ │ │ │reprezentaţi în │
│ │ │ │ │ │zonele mlăştinoase │
├───────────────┼────────────┼───────────┼──────────────┼──────────────┼────────────────────┤
│ │ │ │ │ │monitorizarea │
│Eleocharis │necunoscut │necunoscut │necunoscut │necunoscut │zonelor mlăştinoase │
│carniolica - │ │ │ │ │şi controlul │
│pipiriguţ │ │ │ │ │factorilor │
│ │ │ │ │ │perturbatori │
│ │ │ │ │ │reprezentaţi în │
│ │ │ │ │ │zonele mlăştinoase │
├───────────────┼────────────┼───────────┼──────────────┼──────────────┼────────────────────┤
│ │ │ │ │ │monitorizarea │
│Liparis │necunoscut │necunoscut │necunoscut │necunoscut │zonelor mlăştinoase │
│loeselii │ │ │ │ │şi controlul │
│- moşişoare │ │ │ │ │factorilor │
│ │ │ │ │ │perturbatori │
│ │ │ │ │ │reprezentaţi în │
│ │ │ │ │ │zonele mlăştinoase │
├───────────────┼────────────┼───────────┼──────────────┼──────────────┼────────────────────┤
│Cypripedium │ │ │ │ │monitorizarea în │
│calceolus- │necunoscut │necunoscut │necunoscut │necunoscut │vederea │
│papucul │ │ │ │ │conservării │
│doamnei │ │ │ │ │habitatului speciei │
│ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼────────────┼───────────┼──────────────┼──────────────┼────────────────────┤
│Tozzia │ │ │ │ │monitorizarea în │
│carpathica │necunoscut │necunoscut │necunoscut │necunoscut │vederea │
│- iarba gâtului│ │ │ │ │conservării │
│ │ │ │ │ │habitatului speciei │
├───────────────┼────────────┼───────────┼──────────────┼──────────────┼────────────────────┤
│Agrimonia │ │ │ │ │monitorizarea în │
│pilosa - │necunoscut │necunoscut │necunoscut │necunoscut │vederea │
│turiţă │ │ │ │ │conservării │
│ │ │ │ │ │habitatului speciei │
├───────────────┼────────────┼───────────┼──────────────┼──────────────┼────────────────────┤
│Gentiana lutea │ │ │ │ │monitorizarea în │
│- │necunoscut │necunoscut │necunoscut │necunoscut │vederea │
│ghinţură │ │ │ │ │conservării │
│galbenă │ │ │ │ │habitatului speciei │
├───────────────┴────────────┴───────────┴──────────────┴──────────────┴────────────────────┤
│Nevertebrate │
├───────────────┬────────────┬───────────┬──────────────┬──────────────┬────────────────────┤
│Chilostoma │ │ │ │ │monitorizarea în │
│banaticum - │necunoscut │necunoscut │necunoscut │necunoscut │vederea │
│melcul │ │ │ │ │conservării │
│bănăţean │ │ │ │ │habitatului speciei │
│carenat │ │ │ │ │ │
├───────────────┼────────────┼───────────┼──────────────┼──────────────┼────────────────────┤
│ │ │ │ │ │păstrarea unor │
│ │ │ │ │ │enclave - habitate │
│Pholidoptera │ │ │ │ │de poiană, conectate│
│transsylvanica │necunoscut │necunoscut │necunoscut │necunoscut │între ele │
│- │ │ │ │ │prin coridoare de │
│cosaş │ │ │ │ │comunicare, │
│transilvan │ │ │ │ │pentru a permite │
│ │ │ │ │ │migrarea │
│ │ │ │ │ │indivizilor şi │
│ │ │ │ │ │menţinerea │
│ │ │ │ │ │integrităţii │
│ │ │ │ │ │populaţiilor │
├───────────────┼────────────┼───────────┼──────────────┼──────────────┼────────────────────┤
│ │ │ │ │ │limitarea tăierilor │
│Carabus hampei │ │ │ │ │rase a │
│- │necunoscut │necunoscut │necunoscut │necunoscut │vegetaţiei │
│carab │ │ │ │ │forestiere; │
│ │ │ │ │ │menţinerea arborilor│
│ │ │ │ │ │căzuţi, │
│ │ │ │ │ │menţinerea lemnului │
│ │ │ │ │ │mort │
├───────────────┼────────────┼───────────┼──────────────┼──────────────┼────────────────────┤
│ │ │ │ │ │limitarea tăierilor │
│Carabus │ │ │ │ │rase a │
│zawadszkii │necunoscut │necunoscut │necunoscut │necunoscut │vegetaţiei │
│- carab │ │ │ │ │forestiere; │
│ │ │ │ │ │menţinerea arborilor│
│ │ │ │ │ │căzuţi, │
│ │ │ │ │ │menţinerea de lemn │
│ │ │ │ │ │mort │
├───────────────┼────────────┼───────────┼──────────────┼──────────────┼────────────────────┤
│ │ │ │ │ │limitarea tăierilor │
│Rosalia alpina │ │ │ │ │rase a │
│- │necunoscut │necunoscut │necunoscut │necunoscut │vegetaţiei │
│croitorul │ │ │ │ │forestiere; │
│fagului │ │ │ │ │menţinerea arborilor│
│ │ │ │ │ │căzuţi, │
│ │ │ │ │ │menţinerea de lemn │
│ │ │ │ │ │mort │
├───────────────┼────────────┼───────────┼──────────────┼──────────────┼────────────────────┤
│ │ │ │ │ │păstrarea │
│Colias │ │ │ │ │destinaţiei │
│myrmidone - │necunoscut │necunoscut │necunoscut │necunoscut │terenurilor │
│albiliţa │ │ │ │ │- habitate de │
│portocalie │ │ │ │ │pajişti mezofile │
│ │ │ │ │ │secundare, cu grad │
│ │ │ │ │ │moderat de │
│ │ │ │ │ │păşunare │
├───────────────┼────────────┼───────────┼──────────────┼──────────────┼────────────────────┤
│ │ │ │ │ │zone umede unde │
│Lycaena dispar │ │ │ │ │vegetează specii │
│- │necunoscut │necunoscut │necunoscut │necunoscut │de Rumex sp., │
│fluturele de │ │ │ │ │caracteristice │
│foc │ │ │ │ │malurilor de ape │
│al măcrişului │ │ │ │ │curgătoare sau │
│ │ │ │ │ │stătătoare şi │
│ │ │ │ │ │zonelor │
│ │ │ │ │ │înmlăştinite │
├───────────────┴────────────┴───────────┴──────────────┴──────────────┴────────────────────┤
│Ihtiofauna │
├───────────────┬────────────┬───────────┬──────────────┬──────────────┬────────────────────┤
│ │ │ │ │ │Respectarea │
│ │ │ │ │ │prevederile │
│ │ │ │ │ │studiilor │
│ │ │ │ │braconajul; │de specialitate │
│ │ │ │ │modificarea │asupra ihtiofau- │
│ │ │ │ │morfodinamicii│nei din Parcului │
│ │ │ │ │naturale │Natural Munţii │
│ │ │ │ │a albiei │Maramureşului la │
│Eudontomyzon │ │ │ │minore şi │realizarea │
│danfordi- │Nefavorabilă│Favorabilă │Favorabilă │fragmentarea │activităţilor de │
│chişcar │- inadecvată│ │ │habitatelor/ │construcţie a │
│ │ │ │ │izolarea │amenajărilor │
│ │ │ │ │populaţiilor; │hidrotehnice:diguri,│
│ │ │ │ │perturbarea │microhidrocentrale, │
│ │ │ │ │regimului │baraje, │
│ │ │ │ │natural al │praguri, precum şi │
│ │ │ │ │debitelor │în ceea ce │
│ │ │ │ │lichide şi │priveşte extragerea │
│ │ │ │ │solide; │volumelor de │
│ │ │ │ │distrugerea │apă de pe cursurile │
│ │ │ │ │vegetaţiei │râurilor din │
│ │ │ │ │ripariene, │parc, transportul │
│ │ │ │ │arboricole │sarcinilor de │
│ │ │ │ │şi arbustive; │lemn, în zona │
│ │ │ │ │poluare │parchetelor de │
│ │ │ │ │asociată │exploatare, se va │
│ │ │ │ │mineritului, │face, pe cât │
│ │ │ │ │poluare │posibil prin │
│ │ │ │ │organică │suspendare sau peste│
│ │ │ │ │ │praguri pereate; │
│ │ │ │ │ │interzicerea │
│ │ │ │ │ │lucrărilor de │
│ │ │ │ │ │"curăţare" a │
│ │ │ │ │ │malurilor cursurilor│
│ │ │ │ │ │de apă de │
│ │ │ │ │ │vegetaţia ripariană │
├───────────────┼────────────┼───────────┼──────────────┼──────────────┼────────────────────┤
│ │ │ │ │ │Respectarea │
│ │ │ │ │ │prevederile │
│ │ │ │ │ │studiilor │
│ │ │ │ │braconajul; │de specialitate │
│ │ │ │ │modificarea │asupra ihtiofau- │
│ │ │ │ │morfodinamicii│nei din Parcului │
│ │ │ │ │naturale │Natural Munţii │
│ │ │ │ │a albiei │Maramureşului la │
│ │ │ │ │minore şi │realizarea │
│Hucho hucho - │Nefavorabilă│Favorabilă │Favorabilă │fragmentarea │activităţilor de │
│lostriţa │- inadecvată│ │ │habitate- │construcţie a │
│ │ │ │ │lor/izolarea │amenajărilor │
│ │ │ │ │populaţiilor; │hidrotehnice:diguri,│
│ │ │ │ │perturbarea │microhidrocentrale, │
│ │ │ │ │regimului │baraje, │
│ │ │ │ │natural al │praguri, precum şi │
│ │ │ │ │debitelor │în ceea ce │
│ │ │ │ │lichide şi │priveşte extragerea │
│ │ │ │ │solide; │volumelor de │
│ │ │ │ │distrugerea │apa de pe cursurile │
│ │ │ │ │vegetaţiei │râurilor din │
│ │ │ │ │ripariene │parc; transportul │
│ │ │ │ │arboricole şi │sarcinilor de │
│ │ │ │ │arbustive; │lemn, în zona │
│ │ │ │ │poluare │parchetelor de │
│ │ │ │ │asociată │exploatare, se va │
│ │ │ │ │mineritului, │face, pe cât │
│ │ │ │ │poluare │posibil prin │
│ │ │ │ │organică │suspendare sau peste│
│ │ │ │ │ │praguri pereate; │
│ │ │ │ │ │interzicerea │
│ │ │ │ │ │lucrărilor de │
│ │ │ │ │ │"curăţare" a │
│ │ │ │ │ │malurilor cursurilor│
│ │ │ │ │ │de apă de │
│ │ │ │ │ │vegetaţia ripariană │
├───────────────┼────────────┼───────────┼──────────────┼──────────────┼────────────────────┤
│ │ │ │ │ │Respectarea │
│ │ │ │ │ │prevederile │
│ │ │ │ │ │studiilor │
│ │ │ │ │braconajul; │de specialitate │
│ │ │ │ │modificarea │asupra ihtiofau- │
│ │ │ │ │morfodinamicii│nei din Parcului │
│ │ │ │ │naturale │Natural Munţii │
│ │ │ │ │a albiei │Maramureşului la │
│Thymallus │ │ │ │minore şi │realizarea │
│thymallus- │Nefavorabilă│Favorabilă │Favorabilă │fragmentarea │activităţilor de │
│lipanul │- inadecvată│ │ │habitatelor/ │construcţie a │
│ │ │ │ │izolarea │amenajărilor │
│ │ │ │ │populaţiilor; │hidrotehnice:diguri,│
│ │ │ │ │perturbarea │microhidrocentrale, │
│ │ │ │ │regimului │baraje, │
│ │ │ │ │natural al │praguri, precum şi │
│ │ │ │ │debitelor │în ceea ce │
│ │ │ │ │lichide şi │priveşte extragerea │
│ │ │ │ │solide; │volumelor de │
│ │ │ │ │distrugerea │apă de pe cursurile │
│ │ │ │ │vegetaţiei │râurilor din │
│ │ │ │ │ripariene │parc; transportul │
│ │ │ │ │arboricole şi │sarcinilor de │
│ │ │ │ │arbustive; │lemn în zona │
│ │ │ │ │poluare │parchetelor de │
│ │ │ │ │asociată │exploatare se va │
│ │ │ │ │mineritului, │face, pe cât │
│ │ │ │ │poluare │posibil prin │
│ │ │ │ │organică; │suspendare sau peste│
│ │ │ │ │"spălarea" │praguri pereate; │
│ │ │ │ │peştilor la │interzicerea │
│ │ │ │ │viitură │lucrărilor de │
│ │ │ │ │ │"curăţare" a │
│ │ │ │ │ │malurilor cursurilor│
│ │ │ │ │ │de apă de │
│ │ │ │ │ │vegetaţia ripariană │
├───────────────┼────────────┼───────────┼──────────────┼──────────────┼────────────────────┤
│ │ │ │ │ │Respectarea │
│ │ │ │ │ │prevederile │
│ │ │ │ │ │studiilor │
│ │ │ │ │braconajul; │de specialitate │
│ │ │ │ │modificarea │asupra ihtiofau- │
│ │ │ │ │morfodinamicii│nei din Parcului │
│ │ │ │ │naturale │Natural Munţii │
│ │ │ │ │a albiei │Maramureşului la │
│Leuciscus │ │ │ │minore şi │realizarea │
│souffia │Nefavorabilă│Favorabilă │Favorabilă │fragmentarea │activităţilor de │
│- clean dungat │- inadecvată│ │ │habitate- │construcţie a │
│ │ │ │ │lor/izolarea │amenajărilor │
│ │ │ │ │populaţiilor; │hidrotehnice:diguri,│
│ │ │ │ │perturbarea │microhidrocentrale, │
│ │ │ │ │regimului │baraje, │
│ │ │ │ │natural al │praguri, precum şi │
│ │ │ │ │debitelor │în ceea ce │
│ │ │ │ │lichide şi │priveşte extragerea │
│ │ │ │ │solide; │volumelor de │
│ │ │ │ │distrugerea │apă de pe cursurile │
│ │ │ │ │vegetaţiei │râurilor din │
│ │ │ │ │ripariene │parc; transportul │
│ │ │ │ │arboricole şi │sarcinilor de │
│ │ │ │ │arbustive; │lemn în zona │
│ │ │ │ │poluare │parchetelor de │
│ │ │ │ │asociată │exploatare se va │
│ │ │ │ │mineritului, │face, pe cât │
│ │ │ │ │poluare │posibil prin │
│ │ │ │ │organică; │suspendare sau peste│
│ │ │ │ │"spălarea" │praguri pereate; │
│ │ │ │ │peştilor la │interzicerea │
│ │ │ │ │viitură │lucrărilor de │
│ │ │ │ │ │"curăţare" a │
│ │ │ │ │ │malurilor cursurilor│
│ │ │ │ │ │de apă de │
│ │ │ │ │ │vegetaţia ripariană │
├───────────────┼────────────┼───────────┼──────────────┼──────────────┼────────────────────┤
│ │ │ │ │ │Respectarea │
│ │ │ │ │ │prevederile │
│ │ │ │ │ │studiilor │
│ │ │ │ │braconajul; │de specialitate │
│ │ │ │ │modificarea │asupra ihtiofau- │
│ │ │ │ │morfodinamicii│nei din Parcului │
│ │ │ │ │naturale │Natural Munţii │
│ │ │ │ │a albiei │Maramureşului la │
│Gobio │ │ │ │minore şi │realizarea │
│uranoscopus │Nefavorabilă│Favorabilă │Favorabilă │fragmentarea │activităţilor de │
│- porcuşor de │- inadecvată│ │ │habitate- │construcţie a │
│vad │ │ │ │lor/izolarea │amenajărilor │
│ │ │ │ │populaţiilor; │hidrotehnice:diguri,│
│ │ │ │ │perturbarea │microhidrocentrale, │
│ │ │ │ │regimului │baraje, │
│ │ │ │ │natural al │praguri, precum şi │
│ │ │ │ │debitelor │în ceea ce │
│ │ │ │ │lichide şi │priveşte extragerea │
│ │ │ │ │solide; │volumelor de │
│ │ │ │ │distrugerea │apă de pe cursurile │
│ │ │ │ │vegetaţiei │râurilor din │
│ │ │ │ │ripariene │parc; transportul │
│ │ │ │ │arboricole şi │sarcinilor de │
│ │ │ │ │arbustive; │lemn, în zona │
│ │ │ │ │poluare │parchetelor de │
│ │ │ │ │asociată │exploatare se va │
│ │ │ │ │mineritului, │face, pe cât │
│ │ │ │ │poluare │posibil prin │
│ │ │ │ │organică │suspendare sau peste│
│ │ │ │ │ │praguri pereate; │
│ │ │ │ │ │interzicerea │
│ │ │ │ │ │lucrărilor de │
│ │ │ │ │ │"curăţare" a │
│ │ │ │ │ │malurilor cursurilor│
│ │ │ │ │ │de apă de vegetaţia │
│ │ │ │ │ │ripariană │
├───────────────┼────────────┼───────────┼──────────────┼──────────────┼────────────────────┤
│ │ │ │ │ │verificări în │
│ │ │ │ │braconajul; │vederea combaterii │
│Barbus │Favorabilă │Favorabilă │Favorabilă │poluare │braconajului; │
│meridionalis - │ │ │ │asociată │crearea de reţele de│
│moioagă/jamlă │ │ │ │mineritului, │canalizare │
│ │ │ │ │poluare │şi staţii de epurare│
│ │ │ │ │organică │a apei, │
│ │ │ │ │ │pentru toţi │
│ │ │ │ │ │utilizatorii de apă │
│ │ │ │ │ │de pe teritoriul │
│ │ │ │ │ │parcului │
├───────────────┼────────────┼───────────┼──────────────┼──────────────┼────────────────────┤
│ │ │ │ │ │verificări în │
│ │ │ │ │poluare │vederea combaterii │
│Sabanejewia │Favorabilă │Favorabilă │Favorabilă │asociată │braconajului; │
│aurata │ │ │ │mineritului, │crearea de reţele de│
│- fâţă/ câră │ │ │ │poluare │canalizare │
│ │ │ │ │organică │şi staţii de epurare│
│ │ │ │ │ │a apei │
│ │ │ │ │ │pentru toţi │
│ │ │ │ │ │utilizatorii de apă │
│ │ │ │ │ │de pe teritoriul │
│ │ │ │ │ │parcului │
├───────────────┼────────────┼───────────┼──────────────┼──────────────┼────────────────────┤
│ │ │ │ │ │Respectarea │
│ │ │ │ │ │prevederile │
│ │ │ │ │ │studiilor │
│ │ │ │ │braconajul; │de specialitate │
│ │ │ │ │modificarea │asupra ihtiofau- │
│ │ │ │ │morfodina- │nei din Parcului │
│ │ │ │ │micii naturale│Natural Munţii │
│ │ │ │ │a albiei │Maramureşului la │
│ │ │ │ │minore şi │realizarea │
│Cottus gobio - │Nefavorabilă│Favorabilă │Favorabilă │fragmentarea │activităţilor de │
│zglăvoc │- inadecvată│ │ │habitatelor/ │construcţie a │
│ │ │ │ │izolarea │amenajărilor │
│ │ │ │ │populaţiilor; │hidrotehnice:diguri,│
│ │ │ │ │perturbarea │microhidrocentrale, │
│ │ │ │ │regimului │baraje, │
│ │ │ │ │natural al │praguri, precum şi │
│ │ │ │ │debitelor │în ceea ce │
│ │ │ │ │lichide şi │priveşte extragerea │
│ │ │ │ │solide; │volumelor de │
│ │ │ │ │distrugerea │apă de pe cursurile │
│ │ │ │ │vegetaţiei │râurilor din │
│ │ │ │ │ripariene │parc; transportul │
│ │ │ │ │arboricole şi │sarcinilor de │
│ │ │ │ │arbustive; │lemn în zona │
│ │ │ │ │poluare │parchetelor de │
│ │ │ │ │asociată │exploatare se va │
│ │ │ │ │mineritului, │face, pe cât │
│ │ │ │ │poluare │posibil prin │
│ │ │ │ │organică │suspendare sau peste│
│ │ │ │ │ │praguri pereate; │
│ │ │ │ │ │interzicerea │
│ │ │ │ │ │lucrărilor de │
│ │ │ │ │ │"curăţare" a │
│ │ │ │ │ │malurilor cursurilor│
│ │ │ │ │ │de apă de │
│ │ │ │ │ │vegetaţia ripariană │
├───────────────┴────────────┴───────────┴──────────────┴──────────────┴────────────────────┤
│Herpetofauna │
├───────────────┬────────────┬───────────┬──────────────┬──────────────┬────────────────────┤
│ │ │ │ │trecerea │limitarea │
│Bombina │ │ │ │vehiculelor │intervenţiilor │
│variegata │Favorabilă │Favorabilă │Favorabilă │prin bălţile │asupra │
│- buhai de │ │ │ │în care │cursurilor de apă; │
│baltă │ │ │ │sunt larvele │păstrarea bălţilor │
│cu burta │ │ │ │sau sunt │şi a ochiuri- │
│galbenă │ │ │ │prezenţi │lor de apă în care │
│ │ │ │ │adulţii, în │sunt prezente │
│ │ │ │ │perioadele de │larve sau adulţi, în│
│ │ │ │ │reproducere; │perioada de │
│ │ │ │ │modificarea/ │reproducere │
│ │ │ │ │dispariţia │ │
│ │ │ │ │habitatelor de│ │
│ │ │ │ │reproducere │ │
├───────────────┼────────────┼───────────┼──────────────┼──────────────┼────────────────────┤
│ │ │ │ │trecerea │limitarea │
│ │ │ │ │vehiculelor │intervenţiilor │
│Triturus │Favorabilă │Favorabilă │Favorabilă │prin bălţile │asupra │
│montandoni- │ │ │ │în care │cursurilor de apă; │
│triton │ │ │ │sunt larvele │păstrarea bălţilor │
│carpatic │ │ │ │sau sunt │şi a ochiuri- │
│ │ │ │ │prezenţi │lor de apă în care │
│ │ │ │ │adulţii în │sunt prezente │
│ │ │ │ │perioadele de │larve sau adulţi în │
│ │ │ │ │reproducere; │perioada de │
│ │ │ │ │modificarea/ │reproducere │
│ │ │ │ │dispariţia │ │
│ │ │ │ │habitatelor de│ │
│ │ │ │ │reproducere │ │
├───────────────┼────────────┼───────────┼──────────────┼──────────────┼────────────────────┤
│ │ │ │ │păşunatul │limitarea │
│Vipera berus - │Favorabilă │Favorabilă │Favorabilă │intensiv; │intervenţiilor │
│vipera comună │ │ │ │alte │asupra │
│ │ │ │ │activităţi │habitatului speciei │
│ │ │ │ │generatoare de│ │
│ │ │ │ │eroziuni │ │
│ │ │ │ │şi degradarea │ │
│ │ │ │ │habitatelor │ │
├───────────────┴────────────┴───────────┴──────────────┴──────────────┴────────────────────┤
│Avifauna │
├───────────────┬────────────┬───────────┬──────────────┬──────────────┬────────────────────┤
│ │ │ │ │ │respectarea │
│ │ │ │ │ │regimului silvic pe │
│ │ │ │ │gestionarea │suprafeţele │
│Tetrao │ │ │ │inadecvată │forestiere; │
│urogallus - │Favorabilă │Favorabilă │Favorabilă │a terenurilor │respectarea │
│cocoşul de │ │ │ │cu │regulamentului de │
│munte │ │ │ │vegetaţie │păşunat pe păşunile │
│ │ │ │ │forestieră; │incluse în │
│ │ │ │ │păşunat; alte │habitatul speciei, │
│ │ │ │ │activităţi │limitarea │
│ │ │ │ │sportive şi │activităţilor de │
│ │ │ │ │recreative; │recoltare a │
│ │ │ │ │braconaj │masei lemnoase şi a │
│ │ │ │ │ │păşunatului │
│ │ │ │ │ │în locurile şi │
│ │ │ │ │ │perioadele de │
│ │ │ │ │ │rotit, limitarea │
│ │ │ │ │ │braconajului. │
├───────────────┼────────────┼───────────┼──────────────┼──────────────┼────────────────────┤
│ │ │ │ │ │respectarea │
│ │ │ │ │ │regimului silvic pe │
│ │ │ │ │gestionarea │suprafeţele │
│ │ │ │ │inadecvată │forestiere; │
│Tetrao tetrix -│Favorabilă │Favorabilă │Favorabilă │a fondului │respectarea │
│cocoşul de │ │ │ │forestier; │regulamentului de │
│mesteacăn │ │ │ │păşunat; │păşunat pe păşunile │
│ │ │ │ │alte │incluse în │
│ │ │ │ │activităţi │habitatul speciei; │
│ │ │ │ │sportive şi │limitarea │
│ │ │ │ │recreative; │activităţilor de │
│ │ │ │ │braconaj │recoltare a masei │
│ │ │ │ │ │lemnoase şi a │
│ │ │ │ │ │păşunatului în │
│ │ │ │ │ │locurile şi │
│ │ │ │ │ │perioadele de rotit,│
│ │ │ │ │ │limitarea │
│ │ │ │ │ │braconajului. │
├───────────────┼────────────┼───────────┼──────────────┼──────────────┼────────────────────┤
│ │ │ │ │ │respectarea │
│ │ │ │ │ │regimului silvic pe │
│ │ │ │ │gestionarea │suprafeţele │
│Bonasa bonasia │Favorabilă │Favorabilă │Favorabilă │inadecvată │forestiere; │
│- │ │ │ │a fondului │respectarea │
│ieruncă │ │ │ │forestier │regulamentului de │
│ │ │ │ │ │păşunat pe păşunile │
│ │ │ │ │ │incluse în │
│ │ │ │ │ │habitatul speciei; │
│ │ │ │ │ │aplicarea │
│ │ │ │ │ │tratamentelor │
│ │ │ │ │ │silvice │
│ │ │ │ │ │ce promovează │
│ │ │ │ │ │perioade lungi de │
│ │ │ │ │ │regenerare. │
├───────────────┼────────────┼───────────┼──────────────┼──────────────┼────────────────────┤
│ │ │ │ │ │respectarea │
│ │ │ │ │ │regimului silvic pe │
│Aquila │ │ │ │gestionarea │suprafeţele │
│chrysaetos │Favorabilă │Favorabilă │Favorabilă │inadecvată │forestiere incluse │
│- acvila de │ │ │ │a fondului │în │
│munte │ │ │ │forestier │habitatul speciei; │
│ │ │ │ │ │aplicarea │
│ │ │ │ │ │tratamentelor │
│ │ │ │ │ │silvice │
│ │ │ │ │ │ce promovează │
│ │ │ │ │ │perioade lungi de │
│ │ │ │ │ │regenerare. │
├───────────────┼────────────┼───────────┼──────────────┼──────────────┼────────────────────┤
│ │ │ │ │ │respectarea │
│ │ │ │ │ │regimului silvic pe │
│ │ │ │ │ │suprafeţele │
│ │ │ │ │ │forestiere incluse │
│Circaetus │ │ │ │gestionarea │în │
│gallicus │Favorabilă │Favorabilă │Favorabilă │inadecvată │habitatul speciei; │
│- şerpar │ │ │ │a fondului │neintervenirea cu │
│ │ │ │ │forestier │lucrări │
│ │ │ │ │ │silviculturale pe o │
│ │ │ │ │ │rază de 100 m │
│ │ │ │ │ │în jurul cuiburilor │
│ │ │ │ │ │active - │
│ │ │ │ │ │parcurgerea │
│ │ │ │ │ │arboretelor cu │
│ │ │ │ │ │lucrări │
│ │ │ │ │ │silviculturale se │
│ │ │ │ │ │poate │
│ │ │ │ │ │realiza doar pe │
│ │ │ │ │ │perioada de iarnă │
├───────────────┼────────────┼───────────┼──────────────┼──────────────┼────────────────────┤
│ │ │ │ │ │respectarea │
│ │ │ │ │ │regimului silvic pe │
│Pernis │ │ │ │gestionarea │suprafeţele │
│apivorus- │Favorabilă │Favorabilă │Favorabilă │inadecvată │forestiere incluse │
│viespar │ │ │ │a fondului │în │
│ │ │ │ │forestier │habitatul speciei; │
│ │ │ │ │ │aplicarea │
│ │ │ │ │ │tratamentelor │
│ │ │ │ │ │silvice │
│ │ │ │ │ │ce promovează │
│ │ │ │ │ │perioade lungi de │
│ │ │ │ │ │regenerare. │
├───────────────┼────────────┼───────────┼──────────────┼──────────────┼────────────────────┤
│ │ │ │ │ │respectarea │
│ │ │ │ │ │regimului silvic pe │
│Falco │ │ │ │gestionarea │suprafeţele │
│peregrinus - │Favorabilă │Favorabilă │Favorabilă │inadecvată │forestiere incluse │
│şoimul călător │ │ │ │a fondului │în │
│ │ │ │ │forestier │habitatul speciei; │
│ │ │ │ │ │aplicarea │
│ │ │ │ │ │tratamentelor │
│ │ │ │ │ │silvice │
│ │ │ │ │ │ce promovează │
│ │ │ │ │ │perioade lungi de │
│ │ │ │ │ │regenerare. │
├───────────────┼────────────┼───────────┼──────────────┼──────────────┼────────────────────┤
│ │ │ │ │ │respectarea │
│ │ │ │ │ │regimului silvic pe │
│ │ │ │ │gestionarea │suprafeţele │
│Bubo bubo- buha│Favorabilă │Favorabilă │Favorabilă │inadecvată │forestiere incluse │
│ │ │ │ │a fondului │în │
│ │ │ │ │forestier │habitatul speciei; │
│ │ │ │ │ │aplicarea │
│ │ │ │ │ │tratamentelor │
│ │ │ │ │ │silvice │
│ │ │ │ │ │ce promovează │
│ │ │ │ │ │perioade lungi de │
│ │ │ │ │ │regenerare. │
├───────────────┼────────────┼───────────┼──────────────┼──────────────┼────────────────────┤
│ │ │ │ │ │respectarea │
│ │ │ │ │ │regimului silvic pe │
│ │ │ │ │ │suprafeţele │
│ │ │ │ │gestionarea │forestiere incluse │
│Strix uralensis│ │ │ │inadecvată │în │
│- │Favorabilă │Favorabilă │Favorabilă │a fondului │habitatul speciei; │
│huhurezul mare │ │ │ │forestier; │menţinerea a minim 3│
│ │ │ │ │îndepărtarea │arbori groşi │
│ │ │ │ │arborilor │scorburoşi sau │
│ │ │ │ │uscaţi sau în │iescari mari la ha │
│ │ │ │ │curs de │pe suprafeţele │
│ │ │ │ │uscare │forestiere incluse │
│ │ │ │ │ │în habitatul │
│ │ │ │ │ │speciei; │
│ │ │ │ │ │aplicarea │
│ │ │ │ │ │tratamentelor │
│ │ │ │ │ │silvice │
│ │ │ │ │ │ce promovează │
│ │ │ │ │ │perioade lungi de │
│ │ │ │ │ │regenerare. │
├───────────────┼────────────┼───────────┼──────────────┼──────────────┼────────────────────┤
│ │ │ │ │ │respectarea │
│ │ │ │ │ │regimului silvic pe │
│ │ │ │ │ │suprafeţele │
│ │ │ │ │gestionarea │forestiere incluse │
│Aegolius │ │ │ │inadecvată │în │
│funereus │Favorabilă │Favorabilă │Favorabilă │a fondului │habitatul speciei; │
│- minuniţă │ │ │ │forestier; │menţinerea a minim 3│
│ │ │ │ │îndepărtarea │arbori groşi │
│ │ │ │ │arborilor │scorburoşi sau │
│ │ │ │ │uscaţi sau în │iescari mari la ha │
│ │ │ │ │curs de │pe suprafeţele │
│ │ │ │ │uscare │forestiere incluse │
│ │ │ │ │ │în habitatul │
│ │ │ │ │ │speciei; │
│ │ │ │ │ │aplicarea │
│ │ │ │ │ │tratamentelor │
│ │ │ │ │ │silvice │
│ │ │ │ │ │ce promovează │
│ │ │ │ │ │perioade lungi de │
│ │ │ │ │ │regenerare. │
├───────────────┼────────────┼───────────┼──────────────┼──────────────┼────────────────────┤
│ │ │ │ │ │respectarea │
│ │ │ │ │ │regimului silvic pe │
│ │ │ │ │ │suprafeţele │
│ │ │ │ │gestionarea │forestiere incluse │
│ │ │ │ │inadecvată │în │
│Glaucidium │Favorabilă │Favorabilă │Favorabilă │a fondului │habitatul speciei; │
│passerinum - │ │ │ │forestier; │menţinerea a minim 3│
│ciuvică │ │ │ │îndepărtarea │arbori groşi │
│ │ │ │ │arborilor │scorburoşi sau │
│ │ │ │ │uscaţi sau în │iescari mari la ha │
│ │ │ │ │curs de │pe suprafeţele │
│ │ │ │ │uscare │forestiere incluse │
│ │ │ │ │ │în habitatul │
│ │ │ │ │ │speciei; │
│ │ │ │ │ │aplicarea │
│ │ │ │ │ │tratamentelor │
│ │ │ │ │ │silvice │
│ │ │ │ │ │ce promovează │
│ │ │ │ │ │perioade lungi de │
│ │ │ │ │ │regenerare. │
├───────────────┼────────────┼───────────┼──────────────┼──────────────┼────────────────────┤
│ │ │ │ │ │respectarea │
│ │ │ │ │gestionarea │regimului silvic pe │
│Caprimulgus │Favorabilă │Favorabilă │Favorabilă │inadecvată │suprafeţele │
│europaeus - │ │ │ │a fondului │forestiere; │
│caprimulg │ │ │ │forestier; │respectarea │
│ │ │ │ │păşunatul │regulamentului de │
│ │ │ │ │ │păşunat pe păşunile │
│ │ │ │ │ │incluse în │
│ │ │ │ │ │habitatul speciei │
├───────────────┼────────────┼───────────┼──────────────┼──────────────┼────────────────────┤
│ │ │ │ │ │respectarea │
│ │ │ │ │ │regimului silvic pe │
│ │ │ │ │ │suprafeţele │
│ │ │ │ │gestionarea │forestiere incluse │
│Dendrocopos │ │ │ │inadecvată │în │
│leucotos - │Favorabilă │Favorabilă │Favorabilă │a fondului │habitatul speciei; │
│ciocănitoarea │ │ │ │forestier; │menţinerea a minim 3│
│cu │ │ │ │îndepărtarea │arbori groşi │
│spatele alb │ │ │ │arborilor │scorburoşi sau │
│ │ │ │ │uscaţi sau în │iescari mari la ha │
│ │ │ │ │curs de │pe suprafeţele │
│ │ │ │ │uscare │forestiere incluse │
│ │ │ │ │ │în habitatul │
│ │ │ │ │ │speciei; │
│ │ │ │ │ │aplicarea │
│ │ │ │ │ │tratamentelor │
│ │ │ │ │ │silvice │
│ │ │ │ │ │ce promovează │
│ │ │ │ │ │perioade lungi de │
│ │ │ │ │ │regenerare. │
├───────────────┼────────────┼───────────┼──────────────┼──────────────┼────────────────────┤
│ │ │ │ │ │respectarea │
│ │ │ │ │ │regimului silvic pe │
│ │ │ │ │ │suprafeţele │
│ │ │ │ │gestionarea │forestiere incluse │
│Dryocopus │ │ │ │inadecvată │în │
│martius │Favorabilă │Favorabilă │Favorabilă │a fondului │habitatul speciei; │
│- ciocănitoarea│ │ │ │forestier; │menţinerea a minim 3│
│neagră │ │ │ │îndepărtarea │arbori groşi │
│ │ │ │ │arborilor │scorburoşi sau │
│ │ │ │ │uscaţi sau în │iescari mari la ha │
│ │ │ │ │curs de │pe suprafeţele │
│ │ │ │ │uscare │forestiere incluse │
│ │ │ │ │ │în habitatul │
│ │ │ │ │ │speciei; │
│ │ │ │ │ │aplicarea │
│ │ │ │ │ │tratamentelor │
│ │ │ │ │ │silvice │
│ │ │ │ │ │ce promovează │
│ │ │ │ │ │perioade lungi de │
│ │ │ │ │ │regenerare. │
├───────────────┼────────────┼───────────┼──────────────┼──────────────┼────────────────────┤
│ │ │ │ │ │respectarea │
│ │ │ │ │ │regimului silvic pe │
│ │ │ │ │ │suprafeţele │
│ │ │ │ │gestionarea │forestiere incluse │
│Picoides │ │ │ │inadecvată │în │
│tridactylus - │Favorabilă │Favorabilă │Favorabilă │a fondului │habitatul speciei; │
│ciocănitoarea │ │ │ │forestier; │menţinerea a minim 3│
│de │ │ │ │îndepărtarea │arbori groşi │
│munte │ │ │ │arborilor │scorburoşi sau │
│ │ │ │ │uscaţi sau în │iescari mari la ha │
│ │ │ │ │curs de │pe suprafeţele │
│ │ │ │ │uscare │forestiere incluse │
│ │ │ │ │ │în habitatul │
│ │ │ │ │ │speciei; │
│ │ │ │ │ │aplicarea │
│ │ │ │ │ │tratamentelor │
│ │ │ │ │ │silvice │
│ │ │ │ │ │ce promovează │
│ │ │ │ │ │perioade lungi de │
│ │ │ │ │ │regenerare. │
├───────────────┼────────────┼───────────┼──────────────┼──────────────┼────────────────────┤
│ │ │ │ │ │respectarea │
│ │ │ │ │ │regimului silvic pe │
│ │ │ │ │ │suprafeţele │
│ │ │ │ │gestionarea │forestiere incluse │
│ │ │ │ │inadecvată │în │
│Picus canus - │Favorabilă │Favorabilă │Favorabilă │a fondului │habitatul speciei; │
│gheonoaie sură │ │ │ │forestier; │menţinerea a minim 3│
│ │ │ │ │îndepărtarea │arbori groşi │
│ │ │ │ │arborilor │scorburoşi sau │
│ │ │ │ │uscaţi sau în │iescari mari la ha │
│ │ │ │ │curs de │pe suprafeţele │
│ │ │ │ │uscare │forestiere incluse │
│ │ │ │ │ │în habitatul │
│ │ │ │ │ │speciei; │
│ │ │ │ │ │aplicarea │
│ │ │ │ │ │tratamentelor │
│ │ │ │ │ │silvice │
│ │ │ │ │ │ce promovează │
│ │ │ │ │ │perioade lungi de │
│ │ │ │ │ │regenerare. │
├───────────────┼────────────┼───────────┼──────────────┼──────────────┼────────────────────┤
│ │ │ │ │ │respectarea │
│ │ │ │ │ │regimului silvic pe │
│ │ │ │ │ │suprafeţele │
│ │ │ │ │gestionarea │forestiere incluse │
│Ficedula │ │ │ │inadecvată │în │
│albicollis - │Favorabilă │Favorabilă │Favorabilă │a fondului │habitatul speciei; │
│muscarul │ │ │ │forestier; │menţinerea a minim 3│
│gulerat │ │ │ │îndepărtarea │arbori groşi │
│ │ │ │ │arborilor │scorburoşi sau │
│ │ │ │ │uscaţi sau în │iescari mari la ha │
│ │ │ │ │curs de │pe suprafeţele │
│ │ │ │ │uscare │forestiere incluse │
│ │ │ │ │ │în habitatul │
│ │ │ │ │ │speciei; │
│ │ │ │ │ │aplicarea │
│ │ │ │ │ │tratamentelor │
│ │ │ │ │ │silvice │
│ │ │ │ │ │ce promovează │
│ │ │ │ │ │perioade lungi de │
│ │ │ │ │ │regenerare. │
├───────────────┼────────────┼───────────┼──────────────┼──────────────┼────────────────────┤
│ │ │ │ │ │respectarea │
│ │ │ │ │ │regimului silvic pe │
│ │ │ │ │ │suprafeţele │
│ │ │ │ │gestionarea │forestiere incluse │
│Ficedula parva │ │ │ │inadecvată │în │
│- │Favorabilă │Favorabilă │Favorabilă │a fondului │habitatul speciei; │
│muscarul mic │ │ │ │forestier; │menţinerea a minim 3│
│ │ │ │ │îndepărtarea │arbori groşi │
│ │ │ │ │arborilor │scorburoşi sau │
│ │ │ │ │uscaţi sau în │iescari mari la ha │
│ │ │ │ │curs de │pe suprafeţele │
│ │ │ │ │uscare │forestiere incluse │
│ │ │ │ │ │în habitatul │
│ │ │ │ │ │speciei; │
│ │ │ │ │ │aplicarea │
│ │ │ │ │ │tratamentelor │
│ │ │ │ │ │silvice │
│ │ │ │ │ │ce promovează │
│ │ │ │ │ │perioade lungi de │
│ │ │ │ │ │regenerare. │
├───────────────┼────────────┼───────────┼──────────────┼──────────────┼────────────────────┤
│ │ │ │ │ │respectarea │
│ │ │ │ │ │regimului silvic pe │
│Aquila │ │ │ │gestionarea │suprafeţele │
│pomarina- │Favorabilă │Favorabilă │Favorabilă │inadecvată │forestiere incluse │
│acvila │ │ │ │a fondului │în │
│ţipătoare │ │ │ │forestier │habitatul speciei; │
│mică │ │ │ │ │aplicarea │
│ │ │ │ │ │tratamentelor │
│ │ │ │ │ │silvice │
│ │ │ │ │ │ce promovează │
│ │ │ │ │ │perioade lungi de │
│ │ │ │ │ │regenerare. │
├───────────────┼────────────┼───────────┼──────────────┼──────────────┼────────────────────┤
│ │ │ │ │ │respectarea │
│ │ │ │ │ │regimului silvic pe │
│ │ │ │ │gestionarea │suprafeţele │
│Corvus corax - │Favorabilă │Favorabilă │Favorabilă │inadecvată │forestiere incluse │
│corbul │ │ │ │a fondului │în │
│ │ │ │ │forestier │habitatul speciei; │
│ │ │ │ │ │aplicarea │
│ │ │ │ │ │tratamentelor │
│ │ │ │ │ │silvice │
│ │ │ │ │ │ce promovează │
│ │ │ │ │ │perioade lungi de │
│ │ │ │ │ │regenerare. │
├───────────────┴────────────┴───────────┴──────────────┴──────────────┴────────────────────┤
│Mamifere │
├───────────────┬────────────┬───────────┬──────────────┬──────────────┬────────────────────┤
│ │ │ │ │întreruperea │limitarea │
│ │ │ │ │conectivi- │activităţilor în │
│ │ │ │ │tăţii prin │zonele │
│ │ │ │ │schimbări │de abrupt şi │
│ │ │ │ │ale folosinţei│stâncării, care │
│ │ │ │ │terenurilor; │reprezintă │
│ │ │ │ │îndepărtarea │principalele locuri │
│ │ │ │ │vegetaţiei │unde specia îşi │
│Ursus arctos - │Favorabilă │Favorabilă │Favorabilă │arbustive │localizează │
│ursul brun │ │ │ │pioniere - │adăposturile de │
│circa 80 de │ │ │ │asociaţiilor │iarnă; │
│exemplare │ │ │ │vegetale │respectarea │
│ │ │ │ │de lizieră sau│regimului silvic pe │
│ │ │ │ │a │suprafeţele │
│ │ │ │ │tufişurilor; │forestiere incluse │
│ │ │ │ │îndepărtarea │în │
│ │ │ │ │arborilor │habitatul speciei; │
│ │ │ │ │uscaţi sau în │aplicarea măsurilor │
│ │ │ │ │curs de │specifice de │
│ │ │ │ │uscare; │gospodărire a │
│ │ │ │ │dezvoltarea │suprafeţelor │
│ │ │ │ │reţelelor │forestiere care să │
│ │ │ │ │de │asigure bază │
│ │ │ │ │comunicaţii; │trofică şi cerinţele│
│ │ │ │ │fragmentarea │de habitat; │
│ │ │ │ │habitatu- │identificarea şi │
│ │ │ │ │lui prin │securizarea │
│ │ │ │ │urbanizare; │culoarelor de │
│ │ │ │ │dezvoltare │trecere prin │
│ │ │ │ │rezidenţială │interzicerea │
│ │ │ │ │şi comercială;│schimbării categori-│
│ │ │ │ │braconaj; │ei de folosinţă a │
│ │ │ │ │intruziuni şi │acestor │
│ │ │ │ │dezechi- │suprafeţe; │
│ │ │ │ │libre │ │
│ │ │ │ │provocate de │ │
│ │ │ │ │factori │ │
│ │ │ │ │antropici │ │
│ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼────────────┼───────────┼──────────────┼──────────────┼────────────────────┤
│ │ │ │ │ │identificarea şi │
│ │ │ │ │ │securizarea │
│ │ │ │ │ │culoarelor de │
│ │ │ │ │ │trecere prin │
│ │ │ │ │ │interzicerea │
│ │ │ │ │întreruperea │schimbării categori-│
│ │ │ │ │conectivi- │ei de folosinţă a │
│ │ │ │ │tăţii prin │acestor │
│ │ │ │ │schimbări │suprafeţe; │
│ │ │ │ │ale folosinţei│limitarea │
│Canis lupus- │Favorabilă │Favorabilă │Favorabilă │terenurilor; │activităţilor în │
│lupul │ │ │ │îndepărtarea │zonele │
│circa 80 de │ │ │ │lăstărişului; │de abrupt şi │
│exemplare │ │ │ │dezvoltarea │stâncării, care │
│ │ │ │ │reţelelor │reprezintă │
│ │ │ │ │de │principalele locuri │
│ │ │ │ │comunicaţii; │unde specia îşi │
│ │ │ │ │fragmentarea │localizează │
│ │ │ │ │habitatu- │vizuinele în │
│ │ │ │ │lui prin │perioada de │
│ │ │ │ │urbanizare; │reproducere; │
│ │ │ │ │dezvoltare │respectarea │
│ │ │ │ │rezidenţială │regimului silvic pe │
│ │ │ │ │şi comercială;│suprafeţele │
│ │ │ │ │braconaj; │forestiere incluse │
│ │ │ │ │intruziuni şi │în │
│ │ │ │ │dezechi- │habitatul speciei; │
│ │ │ │ │libre │aplicarea măsurilor │
│ │ │ │ │provocate de │specifice de │
│ │ │ │ │factori │gospodărire a │
│ │ │ │ │antropici │suprafeţelor │
│ │ │ │ │ │forestiere care să │
│ │ │ │ │ │asigure │
│ │ │ │ │ │cerinţele de habitat│
│ │ │ │ │ │ale speciei; │
│ │ │ │ │ │creşterea la nivelul│
│ │ │ │ │ │potenţialu- │
│ │ │ │ │ │lui a bazei trofice │
│ │ │ │ │ │prin │
│ │ │ │ │ │stabilirea cu cât │
│ │ │ │ │ │mai mare │
│ │ │ │ │ │acurateţe a cotelor │
│ │ │ │ │ │de recoltă │
│ │ │ │ │ │pentru cervide. │
├───────────────┼────────────┼───────────┼──────────────┼──────────────┼────────────────────┤
│ │ │ │ │ │identificarea şi │
│ │ │ │ │ │securizarea │
│ │ │ │ │ │culoarelor de │
│ │ │ │ │întreruperea │trecere prin │
│ │ │ │ │conectivi- │interzicerea │
│ │ │ │ │tăţii prin │schimbării categori-│
│ │ │ │ │schimbări │ei de folosinţă a │
│ │ │ │ │ale folosinţei│acestor │
│ │ │ │ │terenurilor; │suprafeţe; │
│Lynx lynx- │ │ │ │îndepărtarea │respectarea │
│râsul │Favorabilă │Favorabilă │Favorabilă │crânguri- │regimului silvic pe │
│18 - 22 │ │ │ │lor sau a │suprafeţele │
│exemplare │ │ │ │tufişurilor; │forestiere incluse │
│ │ │ │ │îndepărtarea │în │
│ │ │ │ │arborilor │habitatul speciei; │
│ │ │ │ │uscaţi sau în │aplicarea măsurilor │
│ │ │ │ │curs de │specifice de │
│ │ │ │ │uscare; │gospodărire a │
│ │ │ │ │îndepărtarea │suprafeţelor │
│ │ │ │ │lăstărişului; │forestiere care să │
│ │ │ │ │dezvolta- │asigure │
│ │ │ │ │rea reţelelor │cerinţele de habitat│
│ │ │ │ │de │ale speciei; │
│ │ │ │ │comunicaţii; │limitarea │
│ │ │ │ │fragmentarea │activităţilor în │
│ │ │ │ │habitatu- │zonele │
│ │ │ │ │lui prin │de abrupt şi │
│ │ │ │ │urbanizare; │stâncării, care │
│ │ │ │ │dezvoltare │reprezintă │
│ │ │ │ │rezidenţială │principalele locuri │
│ │ │ │ │şi comercială;│unde specia îşi │
│ │ │ │ │braconaj; │localizează │
│ │ │ │ │intruziuni şi │vizuinele în │
│ │ │ │ │dezechilibre │perioada de │
│ │ │ │ │provocate │reproducere; │
│ │ │ │ │de factori │creşterea la nivelul│
│ │ │ │ │antropici │potenţialu- │
│ │ │ │ │ │lui a bazei trofice │
│ │ │ │ │ │prin │
│ │ │ │ │ │stabilirea cu cât │
│ │ │ │ │ │mai mare │
│ │ │ │ │ │acurateţe a cotelor │
│ │ │ │ │ │de recoltă │
│ │ │ │ │ │pentru cervide. │
├───────────────┼────────────┼───────────┼──────────────┼──────────────┼────────────────────┤
│ │ │ │ │ │Interzicerea sau │
│ │ │ │ │ │excluderea │
│ │ │ │ │ │activităţilor de │
│ │ │ │ │întreruperea │construcţie a │
│ │ │ │ │conectivi- │amenajărilor │
│Lutra lutra- │ │ │ │tăţii; │hidrotehnice: diguri│
│vidra │Favorabilă │Favorabilă │Favorabilă │fragmentarea │microhidrocentrale, │
│80 - 100 │ │ │ │habitatului │baraje în │
│exemplare │ │ │ │prin │zonele de │
│ │ │ │ │urbanizare; │distribuţie a │
│ │ │ │ │dezvoltare │speciei; │
│ │ │ │ │rezidenţială; │prevenirea şi │
│ │ │ │ │intruziuni şi │combaterea activi- │
│ │ │ │ │dezechi- │tăţilor ilegale de │
│ │ │ │ │libre │recoltare a │
│ │ │ │ │provocate de │amfibienilor în │
│ │ │ │ │factori │perioadele │
│ │ │ │ │antropici │martie- aprilie şi │
│ │ │ │ │ │iunie - iulie; │
│ │ │ │ │ │prevenirea şi │
│ │ │ │ │ │combaterea │
│ │ │ │ │ │activităţilor de │
│ │ │ │ │ │pescuit ilegal │
│ │ │ │ │ │în perioada iunie - │
│ │ │ │ │ │iulie. │
├───────────────┼────────────┼───────────┼──────────────┼──────────────┼────────────────────┤
│ │ │ │ │ │păstrarea │
│ │ │ │ │ │habitatelor │
│ │ │ │ │ │existente │
│ │ │ │ │ │în jurul intrării │
│ │ │ │ │ │adăposturilor │
│ │ │ │ │schimbări ale │subterane pe cât │
│ │ │ │ │catego- │posibil în │
│ │ │ │ │riilor de │starea lor │
│ │ │ │ │folosinţă a │originală; │
│ │ │ │ │terenurilor în│asigurarea │
│ │ │ │ │locurile │permanenţei │
│ │ │ │ │de hrănire şi │adăpostu- │
│Rhinolophus │ │ │ │în jurul │rilor antropice │
│hipposideros*3)│Favorabilă │Favorabilă │Favorabilă │adăposturilor;│utilizate de │
│- │ │ │ │îndepărtarea │lilieci; │
│liliacul mic cu│ │ │ │arborilor │asigurarea unui │
│potcoavă │ │ │ │uscaţi sau în │management │
│între 2 - 14 │ │ │ │curs de │corespunzător al │
│exemplare / │ │ │ │uscare; │lemnului mort │
│localitate │ │ │ │intruziuni şi │care să ţină seama │
│ │ │ │ │dezechi- │de cerinţele │
│ │ │ │ │libre │ecologice ale │
│ │ │ │ │provocate de │speciei; │
│ │ │ │ │factori │menţinerea │
│ │ │ │ │antropici; │habitatelor de │
│ │ │ │ │deranjul/ │hrănire │
│ │ │ │ │distrugerea │pentru speciile care│
│ │ │ │ │adăposturilor;│vânează în │
│ │ │ │ │împădurirea cu│spaţii deschise; │
│ │ │ │ │alte │protejarea │
│ │ │ │ │specii decât │intrărilor în │
│ │ │ │ │cele │adăposturile │
│ │ │ │ │edificatoare │subterane prin │
│ │ │ │ │pentru │montarea de garduri │
│ │ │ │ │habitat sau cu│sau grilaje │
│ │ │ │ │alte │care permit │
│ │ │ │ │provenienţe │pătrunderea │
│ │ │ │ │decât cele │indivizi- │
│ │ │ │ │locale. │lor speciei, dar nu │
│ │ │ │ │ │şi a omului; │
│ │ │ │ │ │restricţionarea │
│ │ │ │ │ │introducerii în │
│ │ │ │ │ │compoziţia unor │
│ │ │ │ │ │arborete a unor │
│ │ │ │ │ │specii alohtone sau │
│ │ │ │ │ │autohtone │
│ │ │ │ │ │plantate în afara │
│ │ │ │ │ │arealului şi │
│ │ │ │ │ │care nu oferă bază │
│ │ │ │ │ │trofică │
│ │ │ │ │ │necesară. │
├───────────────┼────────────┼───────────┼──────────────┼──────────────┼────────────────────┤
│ │ │ │ │ │păstrarea │
│ │ │ │ │ │habitatelor │
│ │ │ │ │ │existente │
│ │ │ │ │ │în jurul intrării │
│ │ │ │ │schimbări ale │adăposturilor │
│ │ │ │ │catego- │subterane pe cât │
│ │ │ │ │riilor de │posibil în sta- │
│ │ │ │ │folosinţă a │rea lor originală; │
│ │ │ │ │terenurilor în│asigurarea │
│ │ │ │ │locurile │permanenţei │
│Rhinolophus │ │ │ │de hrănire şi │adăposturilor │
│ferrumequinum │ │ │ │în jurul │antropice utilizate │
│*4)- │Nefavorabilă│Favorabilă │Favorabilă │adăposturilor;│de lilieci; │
│liliacul mare │- inadecvată│ │ │îndepărtarea │asigurarea unui │
│cu │ │ │ │arborilor │management │
│potcoavă între │ │ │ │uscaţi sau în │corespunzător al │
│2 - │ │ │ │curs de │lemnului mort │
│4 exemplare / │ │ │ │uscare; │care să ţină seama │
│localitate │ │ │ │intruziuni şi │de cerinţele │
│ │ │ │ │dezechilibre │ecologice ale │
│ │ │ │ │provocate │speciei; menţinerea │
│ │ │ │ │de factori │habitatelor de │
│ │ │ │ │antropici; │hrănire pentru │
│ │ │ │ │deranjul/ │speciile care │
│ │ │ │ │distrugerea │vânează în spaţii │
│ │ │ │ │adăposturilor;│deschise; protejarea│
│ │ │ │ │împădurirea cu│intrărilor │
│ │ │ │ │alte │în adăposturilor │
│ │ │ │ │specii decât │subterane prin │
│ │ │ │ │cele │montarea de garduri │
│ │ │ │ │edificatoare │sau grilaje │
│ │ │ │ │pentru │care permit │
│ │ │ │ │habitat sau cu│pătrunderea │
│ │ │ │ │alte │indivizi- │
│ │ │ │ │provenienţe │lor speciei, dar nu │
│ │ │ │ │decât cele │şi a omului; │
│ │ │ │ │locale. │restricţionarea │
│ │ │ │ │ │introducerii în │
│ │ │ │ │ │compoziţia unor │
│ │ │ │ │ │arborete a unor │
│ │ │ │ │ │specii alohtone sau │
│ │ │ │ │ │autohtone │
│ │ │ │ │ │plantate în afara │
│ │ │ │ │ │arealului şi │
│ │ │ │ │ │care nu oferă bază │
│ │ │ │ │ │trofică │
│ │ │ │ │ │necesară. │
├───────────────┼────────────┼───────────┼──────────────┼──────────────┼────────────────────┤
│ │ │ │ │ │păstrarea │
│ │ │ │ │ │habitatelor │
│ │ │ │ │ │existente │
│ │ │ │ │ │în jurul intrării │
│ │ │ │ │ │adăposturilor │
│ │ │ │ │schimbări ale │subterane pe cât │
│ │ │ │ │catego- │posibil în │
│ │ │ │ │riilor de │starea lor │
│ │ │ │ │folosinţă a │originală; │
│ │ │ │ │terenurilor în│asigurarea │
│ │ │ │ │locurile │permanenţei │
│Myotis myotis -│ │ │ │de hrănire şi │adăposturilor │
│liliacul comun │Favorabilă │Favorabilă │Favorabilă │în jurul │antropice utilizate │
│şi │ │ │ │adăposturilor;│de lilieci; │
│Myotis │ │ │ │îndepărtarea │asigurarea unui │
│oxygnatus*5)- │ │ │ │arborilor │management │
│liliacul comun │ │ │ │uscaţi sau în │corespunzător al │
│mic │ │ │ │curs de │lemnului mort │
│între 100 - 200│ │ │ │uscare; │care să ţină seama │
│exemplare / │ │ │ │intruziuni şi │de cerinţele │
│localitate │ │ │ │dezechi- │ecologice ale │
│ │ │ │ │libre │speciei; menţinerea │
│ │ │ │ │provocate de │habitatelor de │
│ │ │ │ │factori │hrănire pentru │
│ │ │ │ │antropici; │speciile care │
│ │ │ │ │deranjul/ │vânează în spaţii │
│ │ │ │ │distrugerea │deschise; protejarea│
│ │ │ │ │adăposturilor;│intrărilor │
│ │ │ │ │împădurirea cu│în adăposturilor │
│ │ │ │ │alte │subterane prin │
│ │ │ │ │specii decât │montarea de garduri │
│ │ │ │ │cele │sau grilaje │
│ │ │ │ │edificatoare │care permit │
│ │ │ │ │pentru │pătrunderea │
│ │ │ │ │habitat sau cu│indivizi- │
│ │ │ │ │alte │lor speciei, dar nu │
│ │ │ │ │provenienţe │şi a omului; │
│ │ │ │ │decât cele │restricţionarea │
│ │ │ │ │locale. │introducerii în │
│ │ │ │ │ │compoziţia unor │
│ │ │ │ │ │arborete a unor │
│ │ │ │ │ │specii alohtone sau │
│ │ │ │ │ │autohtone │
│ │ │ │ │ │plantate în afara │
│ │ │ │ │ │arealului şi │
│ │ │ │ │ │care nu oferă bază │
│ │ │ │ │ │trofică │
│ │ │ │ │ │necesară. │
└───────────────┴────────────┴───────────┴──────────────┴──────────────┴────────────────────┘

──────────
        *3) Planul de management pentru speciile de lilieci Rhinolophus ferrumequinum, Rhinolophus hipposideros, Myotis myotis, Myotis oxygnathus, Myotis bechsteinii, Barbastella barbastellus, Miniopterus schreibersii" - Realizat în cadrul proiectului LIFE08 NAT/RO/000504 "Conservarea speciilor de lilieci din Munţii Pădurea Craiului, Bihor şi Trascău", finanţat prin instrumentul LIFE al Uniunii Europene, respectiv Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice - 2013, www.batlife.ro
        *4) Planul de management pentru speciile de lilieci Rhinolophus ferrumequinum, Rhinolophus hipposideros, Myotis myotis, Myotis oxygnathus, Myotis bechsteinii, Barbastella barbastellus, Miniopterus schreibersii" - Realizat în cadrul proiectului LIFE08 NAT/RO/000504 "Conservarea speciilor de lilieci din Munţii Pădurea Craiului, Bihor şi Trascău", finanţat prin instrumentul LIFE al Uniunii Europene, respectiv Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice - 2013, www.batlife.ro
        *5) Planul de management pentru speciile de lilieci Rhinolophus ferrumequinum, Rhinolophus hipposideros, Myotis myotis, Myotis oxygnathus, Myotis bechsteinii, Barbastella barbastellus, Miniopterus schreibersii" - Realizat în cadrul proiectului LIFE08 NAT/RO/000504 "Conservarea speciilor de lilieci din Munţii Pădurea Craiului, Bihor şi Trascău", finanţat prin instrumentul LIFE al Uniunii Europene, respectiv Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice - 2013, www.batlife.ro
──────────

    CAP. 4
    SCOPUL ŞI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT
    4.1. Scopul planului de management
        Pe baza informaţiilor prezentate în capitolele anterioare şi a evaluării efectuate referitor la nevoile de conservare ale ariilor naturale protejate, acest capitol descrie structura şi conţinutul componentei operaţionale a planului de management. Având în vedere domeniile variate care necesită a fi abordate, în efortul de păstrare şi promovare a valorilor Parcului Natural Munţii Maramureşului, acestea au fost separate în obiective generale, distincte. Obiectivele generale sunt apoi împărţite în obiective specifice - SMART şi lista acţiunilor ce trebuiesc implementate în vederea atingerii obiectivelor specifice de conservare. Mai jos este prezentată structura planului operaţional.
 (a se vedea imaginea asociată)
        Scopul/obiectivul pe termen lung al Parcului Natural Munţii Maramureşului este: Atingerea şi menţinerea unei stări favorabile de conservare a speciilor şi habitatelor de interes conservativ din Parcul Natural Munţii Maramureşului, conservarea peisajului, respectiv încurajarea păstrării tradiţiilor şi a dezvoltării locale pe baza acestor valori.

    4.2. Obiective generale, specifice şi activităţi
    4.2.1. Obiectivul general
        Pentru atingerea scopului planului de management s-au identificat patru obiective generale:
    a) Managementul diversităţii biologice;
    b) Managementul responsabil al resurselor naturale;
    c) Conştientizare publică şi dezvoltare locală;
    d) Management şi administrare.

        Fiecare dintre aceste obiective generale are câte un obiectiv strategic. Pentru o mai bună structurare a activităţilor, precum şi pentru identificarea mai clară a resurselor materiale şi umane necesare implementării, în cadrul obiective generale s-au conturat obiective specifice - caracterizate prin omogenitatea domeniului vizat şi prin caracteristica SMART pentru fiecare dintre acestea. În Tabelul nr. 9 sunt incluse obiectivele generale şi ţintele de atins pentru fiecare dintre acestea, stabilite pentru perioada de aplicare a planului de management.

    Tabelul nr. 9
        Obiective generale şi ţintele de atins

┌───────────────────────────────────────────────────────────┐
│Obiectivele generale │
├──────────────┬──────────────┬──────────────┬──────────────┤
│A. │B. │C. │D. Management │
│Managementul │Managementul │Conştientizare│şi │
│diversităţii │responsabil al│publică şi │administrare │
│biologice │resurselor │dezvoltare │ │
│ │naturale │locală │ │
├──────────────┴──────────────┴──────────────┴──────────────┤
│Ţintele de atins pentru obiectivele generale │
├──────────────┬──────────────┬──────────────┬──────────────┤
│ │Reglementarea,│ │ │
│Menţinerea/ │monitori- │Comunităţile │ │
│ameliorarea │zarea şi │locale │ │
│stării de │controlul │şi publicul │ │
│conservare a │activităţilor │larg sunt │Întărirea │
│speciilor şi │de utiliza- │informaţi cu │capacităţii │
│habitate- │re a │privire │administrative│
│lor de interes│resurselor │la valorile │şi │
│conservativ de│naturale │Parcului │perfecţionarea│
│pe │din Parcul │Natural Munţii│profesională a│
│suprafaţa │Natural Munţii│Maramureşului,│personalului. │
│Parcului │Maramureşului,│iar │ │
│Natural Munţii│în │dezvoltarea │ │
│Maramureşului,│conformitate │locală se │ │
│pe │cu │sprijină pe │ │
│durata │obiectivele de│aceste │ │
│aplicării │conservare │valori. │ │
│planului de │şi nevoile │ │ │
│management │comunităţilor │ │ │
│ │locale. │ │ │
└──────────────┴──────────────┴──────────────┴──────────────┘


    4.2.2. Obiective specifice
        În Tabelul nr. 10 sunt incluse obiectivele specifice ale fiecărui obiectiv general. Pentru atingerea acestora se vor dezvolta activităţi distincte, în funcţie de complexitatea obiectivului specific.

    Tabelul nr. 10
        Obiectivele specifice ale planului de management

┌────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Obiective specifice │
├──────────────┬──────────────┬───────────────┬──────────────┤
│A1. Cercetare:│B1. │ │ │
│Identificarea,│Managementul │ │ │
│cartarea │forestier: │ │D1. Personal: │
│şi descrierea │Respectarea │C1. Comunicare:│Asigurarea │
│speciilor │regimului │Asigurarea unui│necesarului de│
│şi habitatelor│silvic │cadru │personal şi │
│de inte- │şi practicarea│de comunicare │perfecţionarea│
│res │unui │formală │profesională a│
│conservativ │management │şi facilă cu │acestuia în │
│citate │forestier │comunităţile │vederea │
│în formularele│responsabil, │locale. │implementării │
│standard │pe │ │planului de │
│şi care nu au │perioada de │ │management. │
│fost │implementare a│ │ │
│identificate │planului de │ │ │
│până în │management. │ │ │
│prezent în │ │ │ │
│Parcul Natural│ │ │ │
│Munţii │ │ │ │
│Maramureşului.│ │ │ │
├──────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
│A2. │B2. Produse │ │ │
│Monitorizare: │accesorii ale │ │ │
│Elaborarea şi │pădurii: │ │D2. Echipament│
│implementa- │Colectarea │C2. Promovare: │şi infra- │
│rea unui │sustenabi- │Promovarea │structură de │
│sistem de │lă a │obiectivelor │funcţionare: │
│monitorizare │produselor │de conservare │Asigurarea │
│pentru │accesorii ale │ale │dotărilor │
│evaluarea │pădurii, cu │parcului. │necesare │
│permanentă a │prioritate de │ │pentru │
│stării de │către │ │administrarea │
│conservare a │comunităţile │ │Parcului │
│speciilor şi │locale. │ │Natural Munţii│
│habitatelor │ │ │Maramureşului.│
│de interes │ │ │ │
│conservativ │ │ │ │
│din Parcul │ │ │ │
│Natural Munţii│ │ │ │
│Maramureşului.│ │ │ │
├──────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │ │D3. │
│A3. Măsuri │ │C3.Obiceiuri şi│Relaţionare cu│
│specifice de │B3. Vânătoare │tradiţii: │alte │
│protecţie: │şi pescuit: │Încurajarea │instituţii: │
│Menţinerea/ │Asigurarea şi │tradiţiilor │Dezvoltarea şi│
│ameliorarea │menţinerea │şi a │menţinerea de │
│stării de │nivelului │practicilor │parteneriate │
│conservare │optim al │care │cu instituţii │
│pentru specii-│resurselor │sprijină │cheie pentru │
│le şi │piscicole şi │valorile │implementarea │
│habitatele │cinegetice. │natura- │planului de │
│care │ │le şi culturale│management şi │
│necesită │ │ale │promovarea │
│intervenţii │ │Parcului │valorilor │
│speciale de │ │Natural Munţii │Parcului │
│management. │ │Maramureşului. │Natural │
│ │ │ │Munţii │
│ │ │ │Maramureşului.│
├──────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │C4. Educaţie │ │
│ │ │ecologică şi │D4. Finanţare:│
│ │B4. Păşuni şi │biologică: │Identificarea │
│ │şeptel: │Dezvoltarea şi │şi accesarea │
│ │Exploatarea │implementarea │unor surse de │
│ │păşunilor la │unui pro- │finanţare │
│ │nivelul │gram de │suplimentare, │
│ │capacităţii de│educaţie │în vederea │
│ │suport. │ecologică în │completării │
│ │ │Parcul │nevoilor de │
│ │ │Natural Munţii │administrare │
│ │ │Maramureşului │şi a │
│ │ │şi │îndeplinirii │
│ │ │conştientizare │obiectivelor │
│ │ │a │propuse. │
│ │ │populaţiei, │ │
│ │ │privind │ │
│ │ │utilizarea │ │
│ │ │resurselor │ │
│ │ │naturale │ │
│ │ │nevalorificate.│ │
├──────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │B5. Resurse │C5. Servicii de│D5. │
│ │minerale: │turism: │Implementarea │
│ │Reglementarea │Menţinerea │şi │
│ │exploatării │infrastructu- │monitorizarea │
│ │resurselor │rii uşoare de │planului de │
│ │minerale, în │vizitare şi │management: │
│ │acord │asigurarea │Asigurarea │
│ │cu obiectivele│serviciilor de │transparenţei │
│ │de conservare │turism │şi eficien- │
│ │ale Parcului │specifice - │ţei │
│ │Natural Munţii│informare şi │activităţilor │
│ │Maramureşului.│promovare. │de │
│ │ │ │management. │
└──────────────┴──────────────┴───────────────┴──────────────┘


    4.2.3. Activităţile planului de management
        Activităţile sunt cele mai simple şi explicite prevederi ale planului de management, acestea contribuind în mod nemijlocit la atingerea obiectivelor specifice ale planului. Obiectivele pot necesita, pentru a fi realizate, una sau mai multe acţiuni, în funcţie de complexitate. Acţiunile pot fi, de asemenea, mai simple sau mai complexe, însă trebuie să fie caracterizate de următorii indicatori:
    a) Indicatorul de realizare. Acesta va facilita monitorizarea implementării planului prin precizarea modului în care aplicarea cu succes poate fi măsurată. Orice acţiune trebuie să aibă un indicator clar, simplu, care spune dacă aceasta a fost realizată sau nu.
    b) Un indicator al priorităţii P. Este folosit un sistem de prioritate pe trei nivele, după cum urmează:
    i) Prioritatea 1: Acţiuni decisive pentru atingerea obiectivelor planului. Aceste acţiuni trebuie realizate;
    ii) Prioritatea 2: Acţiuni care sunt importante pentru atingerea obiectivelor. Trebuie depuse toate eforturile pentru realizarea acestei acţiuni. Trebuie să existe motive întemeiate pentru eşuarea realizării acesteia.
    iii) Prioritatea 3: Acţiuni de dorit a fi realizate, dar nu critice pentru atingerea ţintei şi a obiectivelor planului. Investiţiile pentru realizarea acestor acţiuni trebuie făcute doar atunci când există certitudinea că acţiunile prioritate 1 şi 2 vor fi realizate.

    c) Un reper de implementare în timp care indică în ce an/ani trebuie implementată acţiunea.
    d) O asumare a responsabilităţilor. Aceasta include organizaţia responsabilă de implementare şi partenerii esenţiali pentru aceasta.

        Activităţile sunt prezentate în capitolul următor, împreună cu toţi indicatorii care le definesc.


    CAP. 5
    PLANUL DE ACŢIUNI ŞI MONITORIZAREA ACESTORA

┌─────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ │A. Managementul diversităţii biologice │
│Obiectiv general │Menţinerea/ameliorarea stării de conservare a speciilor şi habitatelor de │
│Ţinta │interes conservativ de pe │
│ │suprafaţa Parcului Natural Munţii Maramureşului, pe durata aplicării planului │
│ │de management. │
├─────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Obiectiv specific │A1. Cercetare: Identificarea, cartarea şi descrierea speciilor şi habitatelor │
│ │de interes conservativ │
│ │de pe suprafaţa Parcului Natural Munţii Maramureşului. │
├─────────────────────────────────────┼────────────────────┬─┬──┬──┬──┬──┬──┬────────────────────────────────────────┤
│ACŢIUNI │Indicator │P│AN│AN│AN│AN│AN│Responsabili pentru implementare │
│ │ │ │1 │2 │3 │4 │5 │ │
├─────────────────────────────────────┼────────────────────┼─┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────────────────────────────────┤
│A1.1 Confirmarea/infirmarea prezenţei│Lista actualizată a │1│X │X │X │X │X │Administraţia Parcului Natural Munţii │
│pe suprafaţa Parcului Natural Munţii │speciilor de interes│ │ │ │ │ │ │Maramureşului │
│Maramureşului a speciilor citate │conservativ din │ │ │ │ │ │ │ │
│în formularele standard şi care nu au│Parcul Natural │ │ │ │ │ │ │ │
│fost identificate până în prezent │Munţii Maramureşului│ │ │ │ │ │ │ │
│ │şi formularele │ │ │ │ │ │ │ │
│ │standard actualizate│ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┼────────────────────┼─┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────────────────────────────────┤
│A1.2. Cartarea speciilor confirmate │Harta actualizată a │1│X │X │X │X │X │Administraţia Parcului Natural Munţii │
│la acţiunea A1.1, descrierea lor şi │distribuţiei │ │ │ │ │ │ │Maramureşului │
│evaluarea statutului de conservare │speciilor de interes│ │ │ │ │ │ │ │
│ │conservativ şi │ │ │ │ │ │ │ │
│ │statutul lor de │ │ │ │ │ │ │ │
│ │conservare │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┼────────────────────┴─┴──┴──┴──┴──┴──┴────────────────────────────────────────┤
│Obiectiv general │A. Managementul diversităţii biologice │
├─────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │Menţinerea/ameliorarea stării de conservare a speciilor şi habitatelor de │
│Ţinta │interes conservativ de pe │
│ │suprafaţa Parcului Natural Munţii Maramureşului, pe durata aplicării planului │
│ │de management │
├─────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │A2. Monitorizare:Elaborarea şi implementarea unui sistem de monitorizare │
│Obiectiv specific │pentru evaluarea permanentă │
│ │a stării de conservare a speciilor şi habitatelor de interes conservativ din │
│ │Parcul Natural Munţii │
│ │Maramureşului │
├─────────────────────────────────────┼────────────────────┬─┬──┬──┬──┬──┬──┬────────────────────────────────────────┤
│ACŢIUNI │Indicator │P│AN│AN│AN│AN│AN│Responsabili pentru implementare │
│ │ │ │1 │2 │3 │4 │5 │ │
├─────────────────────────────────────┼────────────────────┼─┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────────────────────────────────┤
│A2.1 Realizarea reţelei de │Reţea de monitoriza-│1│X │X │ │ │ │Administraţia Parcului Natural Munţii │
│monitorizare, inclusiv a protocoale- │re materializată pe │ │ │ │ │ │ │Maramureşului, Administraţia de Apă │
│lor, pentru habitatele de interes │teren şi baza de │ │ │ │ │ │ │Bazinală Someş Tisa │
│conservativ │date asociată │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┼────────────────────┼─┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────────────────────────────────┤
│A2.2 Realizarea reţelei de monitori- │Reţea de monitoriza-│1│X │X │ │ │ │Administraţia Parcului Natural Munţii │
│zare, inclusiv a protocoalelor, │re stabilită şi │ │ │ │ │ │ │Maramureşului, Administraţia de Apă │
│pentru speciile de interes │baza de date │ │ │ │ │ │ │Bazinală Someş Tisa │
│conservativ │asociată │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┼────────────────────┼─┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────────────────────────────────┤
│A2.3 Monitorizarea speciilor şi │Baza de date │1│ │X │X │X │X │Administraţia Parcului Natural Munţii │
│habitatelor de interes conservativ pe│actualizată anual │ │ │ │ │ │ │Maramureşului, Administraţia de Apă │
│baza protocoalelor şi a reţelelor │ │ │ │ │ │ │ │Bazinală Someş Tisa, gestionarii │
│stabilite │ │ │ │ │ │ │ │fondurilor cinegetice şi piscicole │
├─────────────────────────────────────┼────────────────────┼─┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────────────────────────────────┤
│A2.5 Evaluarea efectivelor de interes│Cote de recoltă │2│X │X │X │X │X │Administraţia Parcului Natural Munţii │
│cinegetic şi a speciilor strict │stabilite în │ │ │ │ │ │ │Maramureşului, │
│protejate: lup, urs, râs, pisică │conformitate cu │ │ │ │ │ │ │Gestionarii fondurilor cinegetice de pe │
│sălbatică în vederea fundamentării cu│realitatea │ │ │ │ │ │ │suprafaţa Parcului Natural Munţii │
│acurateţe a cotelor de recoltă şi │ │ │ │ │ │ │ │Maramureşului │
│respectiv a cotelor de intervenţie. │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Monitorizarea efectivelor de │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ungulate, în vederea fundamentării cu│ │ │ │ │ │ │ │ │
│acurateţe sporită a cotelor de │ │ │ │ │ │ │ │ │
│recoltă │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┼────────────────────┴─┴──┴──┴──┴──┴──┴────────────────────────────────────────┤
│Obiectiv general │A. Managementul diversităţii biologice │
├─────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │Menţinerea/ameliorarea stării de conservare a speciilor şi habitatelor de │
│Ţinta │interes conservativ de pe │
│ │suprafaţa Parcului Natural Munţii Maramureşului, pe durata aplicării planului │
│ │de management │
├─────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Obiectiv specific │A3. Măsuri specifice de protecţie: Menţinerea/ ameliorarea stării de │
│ │conservare pentru speciile şi │
│ │habitatele care necesită intervenţii speciale de management │
├─────────────────────────────────────┼────────────────────┬─┬──┬──┬──┬──┬──┬────────────────────────────────────────┤
│ACŢIUNI │Indicator │P│AN│AN│AN│AN│AN│Responsabili pentru implementare │
│ │ │ │1 │2 │3 │4 │5 │ │
├─────────────────────────────────────┼────────────────────┼─┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────────────────────────────────┤
│A.3.1 Desemnarea zonelor de non- │Harta zonelor de │1│X │X │ │ │ │Administraţia Parcului Natural Munţii │
│intervenţie din bazinul hidrografic │protecţie │ │ │ │ │ │ │Maramureşului, │
│Vişeu, pentru asigurarea protecţiei │încorporată în │ │ │ │ │ │ │Administraţia de Apă Bazinală Someş Tisa│
│speciilor Hucho hucho şi Cottus │planul de management│ │ │ │ │ │ │ │
│poecilopus. │bazinal al bazinului│ │ │ │ │ │ │ │
│ │Someş-Tisa │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┼────────────────────┼─┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────────────────────────────────┤
│A.3.2 Monitorizarea permanentă a │Statut de conservare│1│X │X │X │X │X │Administraţia Parcului Natural Munţii │
│suprafeţelor acoperite de habitatul │favorabil pentru │ │ │ │ │ │ │Maramureşului, Agenţia de Plăţi şi │
│6150 Pajişti boreale şi alpine pe │habitatele 6150 şi │ │ │ │ │ │ │Intervenţie pentru Agricultură, │
│substrate silicatice de pe pantele │6410 │ │ │ │ │ │ │Consiliul Local Repedea şi Poienile de │
│sudice ale vârfului Farcău şi 6410 │ │ │ │ │ │ │ │Sub Munte │
│Pajişti cu Molinia coerulea pe soluri│ │ │ │ │ │ │ │ │
│carbonatice, turboase sau luto- │ │ │ │ │ │ │ │ │
│argiloase de sub culmea Pietrosul │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Bardăului - Bucovinca şi │ │ │ │ │ │ │ │ │
│restricţionarea păşunatului pe aceste│ │ │ │ │ │ │ │ │
│suprafeţe. │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┼────────────────────┼─┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────────────────────────────────┤
│A 3.3 Monitorizarea permanentă a │Statut de conservare│1│X │X │X │X │X │Administraţia Parcului Natural Munţii │
│suprafeţelor ocupate de habitatul │favorabil pentru │ │ │ │ │ │ │Maramureşului │
│7110* Turbării active,situate în │habitatul 7110 │ │ │ │ │ │ │ │
│parcela forestieră 45 B de pe raza │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Ocolului Silvic Dragomireşti, UP │ │ │ │ │ │ │ │ │
│VIII Ţibău, în vederea luării │ │ │ │ │ │ │ │ │
│măsurilor necesare menţinerii │ │ │ │ │ │ │ │ │
│statutului favorabil de conservare. │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┼────────────────────┼─┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────────────────────────────────┤
│A.3.4. Monitorizarea permanentă a │Statut de conservare│1│X │X │X │X │X │Administraţia Parcului Natural Munţii │
│suprafeţelor ocupate de habitatul │favorabil pentru │ │ │ │ │ │ │Maramureşului │
│7230 Mlaştini alcaline din zona Tăul │habitatul 7230 │ │ │ │ │ │ │ │
│Băiţei, în vederea luării măsurilor │ │ │ │ │ │ │ │ │
│necesare menţinerii statutului │ │ │ │ │ │ │ │ │
│favorabil de conservare. │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┼────────────────────┼─┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────────────────────────────────┤
│A3.5 Monitorizarea zonelor umede │Fişe de monitorizare│1│X │X │X │X │X │Administraţia Parcului Natural Munţii │
│situate la baza versantului Pop Ivan │ │ │ │ │ │ │ │Maramureşului │
├─────────────────────────────────────┼────────────────────┼─┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────────────────────────────────┤
│A3.6 Realizarea unui plan de acţiune │Plan de acţiune │2│ │ │X │X │X │Administraţia Parcului Natural Munţii │
│pentru reducerea suprafeţei ocupate │testat │ │ │ │ │ │ │Maramureşului, Institutul de Cercetări │
│de specia invazivă Falopia japonica │ │ │ │ │ │ │ │Biologice, Administraţia de Apă Bazinală│
│şi testarea acestuia. │ │ │ │ │ │ │ │Someş Tisa │
├─────────────────────────────────────┼────────────────────┼─┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────────────────────────────────┤
│A3.7 Marcarea limitelor zonelor de │Lungime limită │1│X │X │X │ │ │Administraţia Parcului Natural Munţii │
│protecţie integrală şi a Parcului │marcată │ │ │ │ │ │ │Maramureşului │
│Natural Munţii Maramureşului │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┼────────────────────┴─┴──┴──┴──┴──┴──┴────────────────────────────────────────┤
│Obiectiv general │B. Managementul responsabil al resurselor naturale │
├─────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │Reglementarea,monitorizarea şi controlul activităţilor de utilizare a │
│Ţinta │resurselor naturale din Parcul │
│ │Natural Munţii Maramureşului, în conformitate cu obiectivele de conservare şi │
│ │nevoile comunităţilor │
│ │locale. │
├─────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Obiectiv specific │B1. Managementul forestier: Respectarea regimului silvic şi practicarea unui │
│ │management forestier │
│ │responsabil, pe perioada de implementare a planului de management. │
├─────────────────────────────────────┼────────────────────┬─┬──┬──┬──┬──┬──┬────────────────────────────────────────┤
│ACŢIUNI │Indicator │P│AN│AN│AN│AN│AN│Responsabili pentru implementare │
│ │ │ │1 │2 │3 │4 │5 │ │
├─────────────────────────────────────┼────────────────────┼─┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────────────────────────────────┤
│B.1.1 Armonizarea amenajamentelor │Amenajamente silvice│1│X │X │X │X │X │Administraţia Parcului Natural Munţii │
│silvice cu statutul de arie protejată│armonizate cu Planul│ │ │ │ │ │ │Maramureşului, Ocolul Silvic, Garda │
│şi verificarea anuală a aplicării │de management, acte │ │ │ │ │ │ │Forestieră │
│acestora, cu precădere în habitatele │de constatare şi │ │ │ │ │ │ │ │
│forestiere aflate în stare │fişe de monitorizare│ │ │ │ │ │ │ │
│nefavorabilă de conservare sub │ │ │ │ │ │ │ │ │
│aspectul structurii şi funcţiilor, │ │ │ │ │ │ │ │ │
│respectiv al perspectivelor. │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┼────────────────────┼─┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────────────────────────────────┤
│B.1.2 Verificarea bianuală, cu ocazia│Procese verbale de │1│X │X │X │X │X │Administraţia Parcului Natural Munţii │
│inspecţiilor de fond, a stării de │constatare, acte de │ │ │ │ │ │ │Maramureşului, Ocolul Silvic, Garda │
│conservare şi a respectării regimului│inspecţie │ │ │ │ │ │ │Forestieră │
│silvic în habitatele forestiere │ │ │ │ │ │ │ │ │
│incluse în zona de protecţie │ │ │ │ │ │ │ │ │
│integrală. │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┼────────────────────┼─┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────────────────────────────────┤
│B.1.3 Elaborarea studiului de │Studiu de │2│ │ │X │X │X │Administraţia Parcului Natural Munţii │
│fezabilitate pentru reconstrucţia │fezabilitate │ │ │ │ │ │ │Maramureşului, Ocolul Silvic, Garda │
│ecologică a habitatelor forestiere cu│ │ │ │ │ │ │ │Forestieră, proprietarii de pădure │
│statut nefavorabil de conservare sub │ │ │ │ │ │ │ │ │
│aspectul structurii şi funcţiilor │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┼────────────────────┼─┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────────────────────────────────┤
│B.1.4 Verificarea respectării │Procese verbale de │1│X │X │X │X │X │Administraţia Parcului Natural Munţii │
│măsurilor specifice de gospodărire a │constatare, acte de │ │ │ │ │ │ │Maramureşului, Ocolul Silvic, agenţi │
│pădurilor din parc conform prevederi-│inspecţie │ │ │ │ │ │ │economici │
│lor Regulamentului Parcului Natural │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Munţii Maramureşului, atât de către │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ocoalele silvice cât şi de către │ │ │ │ │ │ │ │ │
│agenţii economici care operează pe │ │ │ │ │ │ │ │ │
│raza Parcului Natural Munţii │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Maramureşului. │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┼────────────────────┼─┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────────────────────────────────┤
│B.1.5 Dezvoltarea participativă a │Documente elaborate │1│X │ │ │ │ │Administraţia Parcului Natural Munţii │
│documentelor suport necesare │ │ │ │ │ │ │ │Maramureşului, Ocolul Silvic │
│respectării prevederilor art. 12 din │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Regulamentul Parcului Natural Munţii │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Maramureşului.:anexa la actul de │ │ │ │ │ │ │ │ │
│punere în valoare, anexa la │ │ │ │ │ │ │ │ │
│autorizaţia de exploatare │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┼────────────────────┴─┴──┴──┴──┴──┴──┴────────────────────────────────────────┤
│Obiectiv general │B. Managementul responsabil al resurselor naturale │
├─────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │Reglementarea,monitorizarea şi controlul activităţilor de utilizare a │
│Ţinta │resurselor naturale din Parcul │
│ │Natural Munţii Maramureşului, în conformitate cu obiectivele de conservare şi │
│ │nevoile comunităţilor │
│ │locale. │
├─────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Obiectiv specific │B2. Produse accesorii ale pădurii: Colectarea sustenabilă a produselor │
│ │accesorii ale pădurii, cu │
│ │prioritate de către comunităţile locale. │
├─────────────────────────────────────┼────────────────────┬─┬──┬──┬──┬──┬──┬────────────────────────────────────────┤
│ACŢIUNI │Indicator │P│AN│AN│AN│AN│AN│Responsabili pentru implementare │
│ │ │ │1 │2 │3 │4 │5 │ │
├─────────────────────────────────────┼────────────────────┼─┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────────────────────────────────┤
│B.2.1Avizarea cantităţilor de produse│Cantităţi avizate în│2│X │X │X │X │X │Administraţia Parcului Natural Munţii │
│accesorii destinate colectării, │conformitate cu │ │ │ │ │ │ │Maramureşului, Agenţia pentru Protecţia │
│ţinând cont de zonarea internă a │bonitatea şi │ │ │ │ │ │ │Mediului, Institutul de Cercetări │
│Parcului Natural Munţii Maramureşului│statutul Parcului │ │ │ │ │ │ │Biologice │
│ │Natural Munţii │ │ │ │ │ │ │ │
│ │Maramureşului │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┼────────────────────┴─┴──┴──┴──┴──┴──┴────────────────────────────────────────┤
│Obiectiv general │B. Managementul responsabil al resurselor naturale │
├─────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │Reglementarea,monitorizarea şi controlul activităţilor de utilizare a │
│Ţinta │resurselor naturale din Parcul │
│ │Natural Munţii Maramureşului, în conformitate cu obiectivele de conservare şi │
│ │nevoile comunităţilor │
│ │locale. │
├─────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Obiectiv specific │B3. Vânătoare şi pescuit: Asigurarea şi menţinerea nivelului optim al │
│ │resurselor piscicole şi │
│ │cinegetice. │
├─────────────────────────────────────┼────────────────────┬─┬──┬──┬──┬──┬──┬────────────────────────────────────────┤
│ACŢIUNI │Indicator │P│AN│AN│AN│AN│AN│Responsabili pentru implementare │
│ │ │ │1 │2 │3 │4 │5 │ │
├─────────────────────────────────────┼────────────────────┼─┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────────────────────────────────┤
│B.3.1 Menţinerea şi/sau refacerea │Avizarea cotelor │1│X │X │X │X │X │Administraţia Parcului Natural Munţii │
│nivelului optim al resurselor de │anuale de recoltă │ │ │ │ │ │ │Maramureşului, Agenţia pentru Protecţia │
│interes cinegetic. │ │ │ │ │ │ │ │Mediului, gestionarii fondurilor │
├─────────────────────────────────────┼────────────────────┼─┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────────────────────────────────┤
│B.3.2 Menţinerea şi/sau refacerea │Avizarea │1│X │X │X │X │X │Administraţia Parcului Natural Munţii │
│nivelului optim al resurselor de │autorizaţiilor de │ │ │ │ │ │ │Maramureşului, Agenţia Naţională pentru │
│interes piscicol. │pescuit eliberate de│ │ │ │ │ │ │Pescuit şi Acvacultură, Agenţia pentru │
│ │către Agenţia │ │ │ │ │ │ │Protecţia Mediului, Garda Naţională de │
│ │Naţională pentru │ │ │ │ │ │ │Mediu, Jandarmeria Română │
│ │Pescuit şi │ │ │ │ │ │ │ │
│ │Acvacultură şi │ │ │ │ │ │ │ │
│ │verificarea │ │ │ │ │ │ │ │
│ │permiselor de │ │ │ │ │ │ │ │
│ │pescuit │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┼────────────────────┼─┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────────────────────────────────┤
│B.3.3 Organizarea de acţiuni comune │ │ │ │ │ │ │ │ │
│cu instituţiile abilitate pentru │ │ │ │ │ │ │ │ │
│combaterea braconajului, minim de │ │ │ │ │ │ │ │ │
│două ori pe an. │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┼────────────────────┴─┴──┴──┴──┴──┴──┴────────────────────────────────────────┤
│Obiectiv general │B. Managementul responsabil al resurselor naturale │
├─────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │Reglementarea,monitorizarea şi controlul activităţilor de utilizare a │
│Ţinta │resurselor naturale din Parcul │
│ │Natural Munţii Maramureşului, în conformitate cu obiectivele de conservare şi │
│ │nevoile comunităţilor │
│ │locale. │
├─────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Obiectiv specific │B4. Păşuni şi şeptel: Exploatarea păşunilor la nivelul capacităţii de suport. │
├─────────────────────────────────────┼────────────────────┬─┬──┬──┬──┬──┬──┬────────────────────────────────────────┤
│ACŢIUNI │Indicator │P│AN│AN│AN│AN│AN│Responsabili pentru implementare │
│ │ │ │1 │2 │3 │4 │5 │ │
├─────────────────────────────────────┼────────────────────┼─┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────────────────────────────────┤
│B.4.1 Avizarea şi verificarea anuală │Avize, acte de │1│X │X │X │X │X │Administraţia Parcului Natural Munţii │
│a respectării amenajamentelor │constatare │ │ │ │ │ │ │Maramureşului, Agenţia Judeţeană pentru │
│pastorale şi a regulamentelor de │ │ │ │ │ │ │ │Ameliorare şi reproducţie în Zootehnie, │
│păşunat. │ │ │ │ │ │ │ │Primării │
├─────────────────────────────────────┼────────────────────┴─┴──┴──┴──┴──┴──┴────────────────────────────────────────┤
│Obiectiv general │B. Managementul responsabil al resurselor naturale │
├─────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │Reglementarea,monitorizarea şi controlul activităţilor de utilizare a │
│Ţinta │resurselor naturale din Parcul │
│ │Natural Munţii Maramureşului, în conformitate cu obiectivele de conservare şi │
│ │nevoile comunităţilor │
│ │locale. │
├─────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Obiectiv specific │B5. Resurse minerale: Reglementarea exploatării resurselor minerale în acord │
│ │cu obiectivele de │
│ │conservare ale Parcului Natural Munţii Maramureşului. │
├─────────────────────────────────────┼────────────────────┬─┬──┬──┬──┬──┬──┬────────────────────────────────────────┤
│ACŢIUNI │Indicator │P│AN│AN│AN│AN│AN│Responsabili pentru implementare │
│ │ │ │1 │2 │3 │4 │5 │ │
├─────────────────────────────────────┼────────────────────┼─┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────────────────────────────────┤
│B.5.1 Avizarea şi verificarea │Avize, acte de │1│X │X │X │X │X │Administraţia Parcului Natural Munţii │
│regimului de exploatare a resurselor │constatare │ │ │ │ │ │ │Maramureşului, SGAMM, Agenţia pentru │
│minerale, regenerabile şi │ │ │ │ │ │ │ │Protecţia Mediului, Garda Naţională de │
│neregenerabile. │ │ │ │ │ │ │ │Mediu, Agenţia Naţională pentru Resurse │
│ │ │ │ │ │ │ │ │Minerale │
├─────────────────────────────────────┼────────────────────┴─┴──┴──┴──┴──┴──┴────────────────────────────────────────┤
│Obiectiv general │C.Comunităţile locale şi publicul larg sunt informaţi cu privire la valorile │
│ │Parcului Natural Munţii │
│ │Maramureşului iar dezvoltarea locală se sprijină pe aceste valori │
├─────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Ţinta │Valorile locale sunt recunoscute, conservate şi promovate. │
├─────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Obiectiv specific │C1. Comunicare: Asigurarea unui cadru de comunicare formală şi facilă cu │
│ │comunităţile locale. │
├─────────────────────────────────────┼────────────────────┬─┬──┬──┬──┬──┬──┬────────────────────────────────────────┤
│ACŢIUNI │Indicator │P│AN│AN│AN│AN│AN│Responsabili pentru implementare │
│ │ │ │1 │2 │3 │4 │5 │ │
├─────────────────────────────────────┼────────────────────┼─┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────────────────────────────────┤
│C1.1 Realizarea de minim 2 întâlniri │Minim 2 întâlniri │1│X │X │X │X │X │Administraţia Parcului Natural Munţii │
│anuale cu factorii interesaţi. │anuale realizate │ │ │ │ │ │ │Maramureşului, Consiliul Consultativ │
├─────────────────────────────────────┼────────────────────┼─┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────────────────────────────────┤
│C1.2 Actualizarea paginii de web şi a│Pagina web şi de │2│X │X │X │X │X │Administraţia Parcului Natural Munţii │
│reţelelor de socializare ale │socializare │ │ │ │ │ │ │Maramureşului │
│Administraţiei Parcului Natural │actualizate │ │ │ │ │ │ │ │
│Munţii Maramureşului. │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┼────────────────────┴─┴──┴──┴──┴──┴──┴────────────────────────────────────────┤
│Obiectiv general │C.Comunităţile locale şi publicul larg sunt informaţi cu privire la valorile │
│ │Parcului Natural Munţii │
│ │Maramureşului iar dezvoltarea locală se sprijină pe aceste valori │
├─────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Ţinta │Valorile locale sunt recunoscute, conservate şi promovate. │
├─────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Obiectiv specific │C2. Promovare: Promovarea obiectivelor de conservare ale parcului. │
├─────────────────────────────────────┼────────────────────┬─┬──┬──┬──┬──┬──┬────────────────────────────────────────┤
│ACŢIUNI │Indicator │P│AN│AN│AN│AN│AN│Responsabili pentru implementare │
│ │ │ │1 │2 │3 │4 │5 │ │
├─────────────────────────────────────┼────────────────────┼─┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────────────────────────────────┤
│C2.1 Realizarea de materiale │Materiale de │2│X │X │X │X │X │Administraţia Parcului Natural Munţii │
│informative şi comunicate de presa şi│promovare şi │ │ │ │ │ │ │Maramureşului │
│diseminarea lor în mass-media. │informare, realizate│ │ │ │ │ │ │ │
│ │şi distribuite │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┼────────────────────┴─┴──┴──┴──┴──┴──┴────────────────────────────────────────┤
│Obiectiv general │C.Comunităţile locale şi publicul larg sunt informaţi cu privire la valorile │
│ │Parcului Natural Munţii │
│ │Maramureşului iar dezvoltarea locală se sprijină pe aceste valori │
├─────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Ţinta │Valorile locale sunt recunoscute, conservate şi promovate. │
├─────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Obiectiv specific │C3. Obiceiuri şi tradiţii: Încurajarea tradiţiilor şi a practicilor care │
│ │sprijină valorile naturale │
│ │şi culturale ale Parcului Natural Munţii Maramureşului. │
├─────────────────────────────────────┼────────────────────┬─┬──┬──┬──┬──┬──┬────────────────────────────────────────┤
│ACŢIUNI │Indicator │P│AN│AN│AN│AN│AN│Responsabili pentru implementare │
│ │ │ │1 │2 │3 │4 │5 │ │
├─────────────────────────────────────┼────────────────────┼─┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────────────────────────────────┤
│C3.1 Sprijinirea unor modele de │Minim un model de │2│ │ │X │X │X │Administraţia Parcului Natural Munţii │
│exploatare sustenabilă a păşunilor, │exploatare │ │ │ │ │ │ │Maramureşului, proprietari/ │
│din punct de vedere al reglementări- │funcţională │ │ │ │ │ │ │administratorii de păşune │
│lor legale şi a practicilor │ │ │ │ │ │ │ │ │
│tradiţionale. │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┼────────────────────┼─┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────────────────────────────────┤
│C3.2 Instruirea responsabililor de │Minim 2 sesiuni de │1│ │x │ │X │ │Administraţia Parcului Natural Munţii │
│urbanism din localităţile de pe raza │instruire organizate│ │ │ │ │ │ │Maramureşului, Ordinul Arhitecţilor din │
│Parcului Natural Munţii Maramureşului│ │ │ │ │ │ │ │România-regiunea NV │
│referitor la impactul şi necesitatea │ │ │ │ │ │ │ │ │
│respectării recomandărilor arhitectu-│ │ │ │ │ │ │ │ │
│rale din planul de management │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┼────────────────────┴─┴──┴──┴──┴──┴──┴────────────────────────────────────────┤
│Obiectiv general │C.Comunităţile locale şi publicul larg sunt informaţi cu privire la valorile │
│ │Parcului Natural Munţii │
│ │Maramureşului iar dezvoltarea locală se sprijină pe aceste valori │
├─────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Ţinta │Valorile locale sunt recunoscute, conservate şi promovate. │
├─────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │C4. Educaţie ecologică şi biologică: Dezvoltarea şi implementarea unui program│
│Obiectiv specific │de educaţie ecologică │
│ │în Parcul Natural Munţii Maramureşului şi conştientizare a populaţiei privind │
│ │utilizarea resurselor │
│ │naturale nevalorificate. │
├─────────────────────────────────────┼────────────────────┬─┬──┬──┬──┬──┬──┬────────────────────────────────────────┤
│ACŢIUNI │Indicator │P│AN│AN│AN│AN│AN│Responsabili pentru implementare │
│ │ │ │1 │2 │3 │4 │5 │ │
├─────────────────────────────────────┼────────────────────┼─┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────────────────────────────────┤
│C4.1 Realizarea anuală a minim 13 │Rapoarte ale │1│X │X │X │X │X │Administraţia Parcului Natural Munţii │
│activităţi de educaţie ecologică şi │activităţilor │ │ │ │ │ │ │Maramureşului, profesori din şcolile de │
│conştientizare a cel puţin 200 de │desfăşurate │ │ │ │ │ │ │pe raza Parcului Natural Munţii │
│persoane din Parcul Natural Munţii │ │ │ │ │ │ │ │Maramureşului │
│Maramureşului- instruiri, concursuri,│ │ │ │ │ │ │ │ │
│prezentări. │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┼────────────────────┴─┴──┴──┴──┴──┴──┴────────────────────────────────────────┤
│Obiectiv general │C.Comunităţile locale şi publicul larg sunt informaţi cu privire la valorile │
│ │Parcului Natural Munţii │
│ │Maramureşului iar dezvoltarea locală se sprijină pe aceste valori │
├─────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Ţinta │Valorile locale sunt recunoscute, conservate şi promovate. │
├─────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Obiectiv specific │C5. Servicii de turism: Menţinerea infrastructurii uşoare de vizitare şi │
│ │asigurarea serviciilor de │
│ │turism specifice - informare şi promovare. │
├─────────────────────────────────────┼────────────────────┬─┬──┬──┬──┬──┬──┬────────────────────────────────────────┤
│ACŢIUNI │Indicator │P│AN│AN│AN│AN│AN│Responsabili pentru implementare │
│ │ │ │1 │2 │3 │4 │5 │ │
├─────────────────────────────────────┼────────────────────┼─┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────────────────────────────────┤
│C5.1 Menţinerea şi îmbunătăţirea │Starea │2│X │X │X │X │X │Administraţia Parcului Natural Munţii │
│celor 11 trasee turistice, 4 tematice│corespunzătoare a │ │ │ │ │ │ │Maramureşului, Serviciu Salvamont │
│şi două de bicicletă din Parcul │traseelor │ │ │ │ │ │ │ │
│Natural Munţii Maramureşului. │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┼────────────────────┼─┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────────────────────────────────┤
│C5.2 Amenajarea şi/sau întreţinere │Refugiu montan │3│X │X │X │X │X │Administraţia Parcului Natural Munţii │
│refugiilor montane în vederea │amenajat │ │ │ │ │ │ │Maramureşului │
│utilizării acestora în circuitul │ │ │ │ │ │ │ │ │
│turistic. │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┼────────────────────┼─┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────────────────────────────────┤
│C5.3 Monitorizarea numărului anual de│Număr anual de │2│X │X │X │X │X │Administraţia Parcului Natural Munţii │
│vizitatori prin identificarea │vizitatori │ │ │ │ │ │ │Maramureşului, Jandarmeria montană │
│gradului de ocupare a facilităţilor │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de cazare din Parcul Natural Munţii │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Maramureşului precum şi a numărului │ │ │ │ │ │ │ │ │
│vizitatorilor Văii Vaserului şi a │ │ │ │ │ │ │ │ │
│altor zone de interes turistic. │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┼────────────────────┴─┴──┴──┴──┴──┴──┴────────────────────────────────────────┤
│Obiectiv general │D. Management şi administrare │
├─────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Ţinta │Întărirea capacităţii de administrare şi perfecţionarea profesională a │
│ │personalului. │
├─────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Obiectiv specific │D1. Personal: Asigurarea necesarului de personal şi perfecţionarea │
│ │profesională a acestuia în │
│ │vederea implementării planului de management. │
├─────────────────────────────────────┼────────────────────┬─┬──┬──┬──┬──┬──┬────────────────────────────────────────┤
│ACŢIUNI │Indicator │P│AN│AN│AN│AN│AN│Responsabili pentru implementare │
│ │ │ │1 │2 │3 │4 │5 │ │
├─────────────────────────────────────┼────────────────────┼─┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────────────────────────────────┤
│D1.1 Recrutarea de personal calificat│Organigrama completă│1│X │X │X │X │X │Administraţia Parcului Natural Munţii │
│menţinerea şi perfecţionarea acestuia│cu personal │ │ │ │ │ │ │Maramureşului │
│ │calificat │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┼────────────────────┼─┼──┼──┼──┼──┼──┼────────────────────────────────────────┤
│D1.2 Evaluarea structurii şi │Evaluare realizată │1│X │ │X │ │X │Administraţia Parcului Natural Munţii │
│capacităţii optime de personal pentru│şi recomandări │ │ │ │ │ │ │Maramureşului │
│buna administrare a Parcului Natural │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Munţii Maramureşului. │ │ │ │ │ │ │ │