Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   PLAN DE MANAGEMENT din 23 mai 2016  al sitului Natura 2000 ROSCI0093 Insulele Stepice Şura Mică - Slimnic    Twitter Facebook
Cautare document

 PLAN DE MANAGEMENT din 23 mai 2016 al sitului Natura 2000 ROSCI0093 Insulele Stepice Şura Mică - Slimnic

EMITENT: Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 14 bis din 6 ianuarie 2017

──────────
        Aprobat prin Ordinul nr. 963 din 23 mai 2016, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 14 bis din 06 ianuarie 2017.
──────────


        Colectivul de elaborare:
        Dumitru Ungureanu - Expert silvicultura şi protecţia mediului
        Marius Bărbos - Expert specii şi habitate
        Constantin Dăgulescu - Expert specii şi habitate
        Marian Proorocu - Expert silvicultura şi protecţia mediului
        Laurian Gheorghe - Expert GIS
        Sînziana Pauliuc - Expert specii şi habitate
        Sonia Popa - Colaborator specii şi habitate
        Ramona Ardelean - Colaborator GIS



    CUPRINS
    1. INTRODUCERE
    1.1. Scurtă descriere a planului de management
    1.2. Scurtă descriere a sitului
    1.3. Cadrul legal referitor la situl Natura 2000 ROSCI0093 Insulele Stepice Şura Mică - Slimnic şi la elaborarea Planului de management
    1.4. Procesul de elaborare a planului de management
    1.5. Istoricul revizuirilor şi modificărilor - Planului de management
    1.6. Procedura de modificare şi actualizare a - Planului de management
    1.7. Procedura de implementare a Planului de management

    2. DESCRIEREA ARIEI NATURALE PROTEJATE
    2.1. Informaţii Generale
    2.1.1. Localizarea sitului
    2.1.2. Limitele sitului
    2.1.3. Suprapuneri cu alte arii naturale protejate

    2.2. Mediul Abiotic
    2.2.1. Geologie
    2.2.2. Relief şi geomorfologie
    2.2.3. Hidrologie
    2.2.4. Clima
    2.2.5. Soluri
    2.2.5. Geologie

    2.3. Mediul Biotic
    2.3.1. Ecosisteme
    2.3.2. Habitate în baza cărora a fost declarat situl
    2.3.3. Specii de floră şi faună pentru care a fost declarat situl
    2.3.4. Alte specii de floră şi faună relevante pentru sit

    2.4. Informaţii socio-economice şi culturale
    2.4.1. Comunităţile locale
    2.4.2. Utilizarea terenului
    2.4.3. Situaţia juridică a terenurilor
    2.4.4. Administratori şi gestionari
    2.4.5. Infrastructură şi construcţii
    2.4.6. Patrimoniu cultural
    2.4.7. Peisajul
    2.4.8. Obiective turistice

    2.5. Activităţi cu potenţial impact - presiuni şi ameninţări
    2.5.1. Lista activităţilor cu potenţial impact
    2.5.2. Hărţile activităţilor cu potenţial impact
    2.5.3. Evaluarea impactului asupra speciilor
    2.5.4. Evaluarea impactului asupra habitatelor


    3. EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR ŞI TIPURILOR DE HABITATE
    3.1. Evaluarea stării de conservare a fiecărei specii de interes conservativ
    3.1.1. Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populaţiei speciei
    3.1.2. Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei
    3.1.3. Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivei speciei
    3.1.4. Evaluarea globală - a speciei

    3.2. Evaluarea stării de conservare a fiecărui tip de habitat de interes conservativ
    3.2.1. Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeţei acoperite de către tipul de habitat
    3.2.2. Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii şi funcţiilor specifice tipului de habitat
    3.2.3. Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al perspectivelor tipului de habitat în viitor
    3.2.4. Evaluarea globală a stării de conservare a tipului de habitat


    4. SCOPUL ŞI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT
    4.1. Scopul planului de management
    4.2. Obiective generale, măsuri generale, măsuri specifice/management şi activităţi
    4.2.1. OG: Asigurarea conservării speciilor şi habitatelor pentru care a fost declarat situl, în sensul menţinerii stării de conservare favorabilă a acestora
    4.2.2. OG: Asigurarea bazei de informaţii/date referitoare la speciile şi habitatele pentru care a fost declarat situl - inclusiv starea de conservare a acestora - cu scopul de a oferi suportul necesar pentru managementul conservării biodiversităţii şi evaluarea eficienţei managementului
    4.2.3. OG: Asigurarea managementului eficient al sitului cu scopul menţinerii stării de conservare favorabilă a speciilor şi habitatelor de interes conservativ.
    4.2.4. OG: Creşterea nivelului de conştientizare - îmbunătăţirea cunoştinţelor şi schimbarea atitudinii şi comportamentului - pentru grupurile interesate care au impact asupra conservării biodiversităţii
    4.2.5. OG: Menţinerea şi promovarea activităţilor durabile de exploatare a resurselor naturale în zonele desemnate acestor activităţi şi reducerea celor nedurabile
    4.2.6. OG: Crearea de oportunităţi pentru desfăşurarea unui turism durabil - prin intermediul valorilor naturale şi culturale - cu scopul limitării impactului asupra mediului


    5. PLANUL DE ACTIVITĂŢI -
    6. BIBLIOGRAFIE ŞI REFERINŢE -
        Anexa nr. 1 - Harta cu limitele sitului
        Anexa nr. 2 - Harta suprapunerilor cu alte arii naturale protejate.
        Anexa nr. 3 - Harta hidrografică incluzând reţeaua hidrografică
        Anexa nr. 4 - Harta hidrografică incluzând reţeaua hidrografică detaliată
        Anexa nr. 5 - Hărţi ecosisteme
        Anexa nr. 6 - Hărţi cu tipurile de habitate din sit
        Anexa nr. 7 - Harta de distribuţie a speciei Emys orbicularis în sit
        Anexa nr. 8 - Harta de distribuţie a speciei Bombina variegata în sit
        Anexa nr. 9 - Harta de distribuţie a speciei Crambe tataria în sit
        Anexa nr. 10 - Harta de distribuţie a speciei Iris aphilla ssp.hungarica în sit
        Anexa nr. 11 - Harta unităţilor administrativ teritoriale
        Anexa nr. 12 - Hărţi cu utilizarea terenului
        Anexa nr. 13 - Harta infrastructurii rutiere şi căilor ferate
        Anexa nr. 14 - Harta zonelor de protecţie integrală şi a zonelor care nu fac obiectul unor măsuri de conservare
    1. INTRODUCERE
    1.1. Scurtă descriere a planului de management
        Planul de management este documentul oficial de prezentare a unei arii naturale protejate prin care se stabilesc obiectivele, măsurile şi resursele pentru realizarea acestor obiective. Planul de management integrează interesele pentru conservarea biodiversităţii, cu cele pentru dezvoltare socio - economică prin utilizarea durabilă a resurselor naturale, cu respectarea trăsăturilor şi activităţilor tradiţionale, culturale şi spirituale ale comunităţilor locale.
        Scopul acestui Plan de Management este:
        Menţinerea stării de conservare favorabilă a speciilor şi habitatelor acestora, pentru care a fost declarat Situl Natura 2000 ROSCI0093 Insulele Stepice Şura Mică - Slimnic, în contextul dezvoltării durabile a comunităţilor locale ce se găsesc pe teritoriul sitului.
        Obiectivele generale sunt:
        ● O1: Asigurarea conservării speciilor şi habitatelor pentru care a fost declarat situl, în sensul menţinerii stării de conservare favorabilă a acestora;
        ● O2: Asigurarea bazei de informaţii/date referitoare la speciile şi habitatele pentru care a fost declarat situl - inclusiv starea de conservare a acestora - cu scopul de a oferi suportul necesar pentru managementul conservării biodiversităţii şi evaluarea eficienţei managementului;
        ● O3: Asigurarea managementului eficient al sitului cu scopul menţinerii stării de conservare favorabilă a speciilor şi habitatelor de interes conservativ;
        ● O4: Creşterea nivelului de conştientizare - îmbunătăţirea cunoştinţelor şi schimbarea atitudinii şi comportamentului - pentru grupurile interesate care au impact asupra conservării biodiversităţii;
        ● O5: Menţinerea şi promovarea activităţilor durabile de exploatare a resurselor naturale în zonele desemnate acestor activităţi şi reducerea celor nedurabile;
        ● O6: Crearea de oportunităţi pentru desfăşurarea unui turism durabil - prin intermediul valorilor naturale şi culturale - cu scopul limitării impactului asupra mediului.

        După avizările necesare conform legislaţiei în vigoare acest Plan de Management devine document oficial cu rol de reglementare pentru custodele sitului, precum şi pentru persoanele fizice şi juridice care deţin sau care administrează terenuri.

    1.2. Scurtă descriere a sitului
        Localizarea: Situl Natura 2000 ROSCI0093 Insulele Stepice Şura Mică- Slimnic este situat în Regiunea de Dezvoltare Centru, în judeţul Sibiu, pe raza administrativ teritorială a următoarelor localităţi: Sibiu - < 1%, Şura Mare - 3%, Şura Mică - < 1% şi Slimnic < 1%.
        Limitele sitului sunt cele indicate în Ordinul Ministrului Mediului şi Pădurilor nr. 2387/2011 pentru modificarea Ordinului ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România şi evidenţiate în anexele 2-5.
        Pe suprafaţa sitului se găseşte ca arie protejată Dealul Zackel- rezervaţie naturală mixtă, cod naţional 2.698, aflată pe teritoriul administrativ al comunei Şura Mare, confirmată prin Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III a - anexa I.

    1.3. Cadrul legal referitor la situl Natura 2000 ROSCI0093 Insulele Stepice Şura Mică - Slimnic şi la elaborarea Planului de management
        Actele normative relevante în contextul aplicării Planului de management sunt următoarele:
    a. Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional, Secţiunea a III-a, zone protejate;
    b. Ordonanţă de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare;
    c. Ordonanţă de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
    d. Hotărârea Guvernului nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe, cu modificările şi completările ulterioare;
    e. Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările şi completările ulterioare;
    f. Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potenţiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar;
    g. Ordinul ministrului mediului şi schimbărilor climatice nr. 1052/2014 privind aprobarea Metodologiei de atribuire în administrare şi custodie a ariilor naturale protejate, cu modificările şi completările ulterioare;
    h. Ordinul ministrului mediului nr. 979/2009 privind introducerea de specii alohtone, intervenţiile asupra speciilor invazive, precum şi reintroducerea speciilor indigene prevăzute în anexele nr. 4A şi 4B la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, pe teritoriul naţional;
    i. Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 207/2006 privind aprobarea conţinutului Formularului Standard Natura 2000 şi a manualului de completare al acestuia;
    j. Ordinul ministrului mediului şi schimbărilor climatice nr. 3836/2012 privind aprobarea Metodologiei de avizare a tarifelor instituite de către administratorii custozii ariilor naturale protejate pentru vizitarea ariilor naturale protejate, pentru analizarea documentaţiilor şi eliberarea de avize conform legii, pentru fotografiatul şi filmatul în scop comercial.
    k. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991 aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 86/2014, cu modificările şi completările ulterioare;
    l. Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, ministerului mediului, apelor şi pădurilor şi a preşedintelui Autorităţii Naţionale şi Sanitar veterinare pentru siguranţa Alimentelor nr. 352/636/54/2015 pentru aprobarea normelor privind ecocondiţionalitatea în cadrul schemelor şi măsurilor de sprijin pentru fermierii în România, cu modificările şi completările ulterioare.


    1.4. Procesul de elaborare a planului de management
        Planul de management al sitului ROSCI0093 Insulele stepice Şura Mică-Slimnic este realizat conform prevederilor legale din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011 şi a Directivei 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992, privind conservarea habitatelor naturale şi speciilor de floră şi faună sălbatice (Habitate).
        Acesta stabileşte, reglementează şi planifică acţiunile necesare pentru menţinerea sau reconstrucţia stării favorabile de conservare a habitatelor naturale şi speciilor de floră şi faună sălbatică de interes comunitar şi naţional menţionate în Formularul Standard.
        În vederea elaborării planului de management pentru situl Natura 2000 ROSCI0093 Insulele Stepice Şura Mică - Slimnic au fost parcurse mai multe etape, vizând evaluarea detaliată a biodiversităţii, evaluarea impactului antropic asupra ariei protejate, stabilirea măsurilor de conservare şi modalităţile de implicare a factorilor interesaţi şi a comunităţilor locale, precum şi parcurgerea procedurii de evaluare de mediu conform legislaţiei în vigoare.
        În scopul evaluării detaliate a biodiversităţii au fost efectuate atât activităţi de laborator cât şi de teren, efectuându-se deplasări pe teritoriul sitului în perioada aprilie-august, anul 2013.
        Au fost culese informaţii relevante în vederea descrierii datelor abiotice aferente sitului, precum şi a ecosistemelor prezente în sit.
        Au fost evaluate calitativ şi cantitativ habitatele precum şi speciile de interes comunitar/ prioritar pe baza cărora a fost desemnat situl Natura 2000, înregistrându-se dacă a fost cazul şi prezenţa altor habitate/specii de interes comunitar care nu apar listate în formularul standard. Aceleaşi activităţi au fost desfăşurate şi pe teritoriul rezervaţiei naturale incluse în sit, în scopul stabilirii măsurilor de management necesare pentru conservarea biodiversităţii în rezervaţia naturală.
        S-a evaluat pe teren şi starea de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar din situl Natura 2000 ROSCI0093 Insulele Stepice Şura Mică - Slimnic.
        Aceste activităţi au permis identificarea şi localizarea pe teren, precum şi cartarea GIS ulterioară, în laborator, a factorilor abiotici, a tipurilor de ecosisteme, a tipurilor de habitate şi a speciilor de animale de interes comunitar pentru care a fost declarat situl, a stării de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar, hărţile respective constituind parte integrantă a planului de management.
        Pentru evaluarea impactului antropic asupra ariei protejate s-au efectuat observaţii detaliate pe teren, vizând identificarea şi inventarierea surselor de impact, localizarea şi intensitatea manifestării acestora, precum şi estimarea modului de afectare a habitatelor sau/şi speciilor vizate.

    1.5. Istoricul revizuirilor şi modificărilor - Planului de management
        În această etapă, nu este cazul pentru revizuiri sau modificări deoarece este primul plan de management elaborat pentru acest sit.

    Tabelul nr. 1
        Formatul tabelului de revizuiri şi modificări al Planului de management

┌───┬────┬───┬───────────┬─────┬──────────┐
│Nr.│Data│Tip│Nr.versiune│Motiv│Observaţii│
├───┼────┼───┼───────────┼─────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │
└───┴────┴───┴───────────┴─────┴──────────┘


    1.6. Procedura de modificare şi actualizare a - Planului de management
        Planul de management se aprobă de către Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor. Revizuirea Planului de Management se va face la 5 ani de la aprobarea lui. În cazul în care se impun schimbări în Planul de Management al sitului, competenţa aprobării acestora revine:
    - Autorităţii Publice Centrale pentru Protecţia Mediului, cu avizul Academiei Române, Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii, dacă se impun modificări la nivel de obiective sau acţiuni, sau la nivelul Regulamentului de organizare şi funcţionare;
    – Custodelui sitului;
    – Factorii interesaţi - reprezentanţi ai comunităţii locale şi ai diverselor instituţii, organizaţii şi grupuri interesate.


    1.7. Procedura de implementare a Planului de management
        Responsabilitatea implementării Planului de Management revine custodelui. Pentru activităţi de cercetare, studii de specialitate, custodele va contracta firme/persoane specializate.
        Pentru activităţile de gospodărire a sitului, custodele va desemna responsabili de activitate din cadrul personalului disponibil şi va lucra, acolo unde este cazul, în colaborare cu organizaţii neguvernamentale specializate, servicii publice sau voluntari, pe bază de contracte de colaborare sau de voluntariat.


    2. DESCRIEREA ARIEI NATURALE PROTEJATE
    2.1. Informaţii Generale
    2.1.1. Localizarea sitului
        Limitele sitului sunt cuprinse între următoarele coordonate: latitudine: N 45°52'49"; longitudine: E 24°8'32", are o suprafaţă de 367 ha, este localizat în Regiunea de Dezvoltare Centru, pe raza judeţului Sibiu şi face parte din Podişul Transilvaniei. Unităţile administrativ teritoriale care au suprafeţe în cadrul sitului sunt cele indicate în tabelul următor:

    Tabelul nr. 2
        Unităţile administrativ teritoriale pe suprafaţa cărora este situat situl ROSCI 0093 Insulele Stepice Şura Mică - Slimnic

┌─────────────┬───────────┬───────────┬────────┐
│ │ │ │Procente│
│Denumire │ │ │- Anexa │
│unitate │Suprafaţa │Suprafaţa │nr. 1 │
│administrativ│localităţii│localităţii│la OMMDD│
│teritorială │- ha │în sit - ha│nr. 2387│
│ │ │ │/ │
│ │ │ │2011 - %│
├─────────────┼───────────┼───────────┼────────┤
│Sibiu │12164 │108,9 │< 1 │
├─────────────┼───────────┼───────────┼────────┤
│Şura Mare │7500 │216,2 │3 │
├─────────────┼───────────┼───────────┼────────┤
│Şura Mică │5000 │12,4 │< 1 │
├─────────────┼───────────┼───────────┼────────┤
│Slimnic │10624 │28,6 │< 1 │
└─────────────┴───────────┴───────────┴────────┘

        Situl Natura 2000 ROSCI0093 Insulele Stepice Şura Mică - Slimnic este localizat în partea sud - vestică a Podişului Transilvaniei, prezentând o importanţă deosebită pentru conservare, deoarece condiţiile fizico-geografice permit integrarea unor insule de stepă specifice sudului României şi Dobrogei în bioregiunea continentală din podişul Transilvaniei.

    2.1.2. Limitele sitului
    A. Limitele Sitului Natura 2000 ROSCI0093 Insulele Stepice Şura Mică - Slimnic sunt prezentate conform hărţilor din Anexa nr. 1 la planul de management

    2.1.3. Suprapuneri cu alte arii naturale protejate
        Situl ROSCI0093 Insulele stepice Şura Mică - Slimnic include în suprafaţa sa rezervaţia naturală Dealul Zackel, prezentată în tabelul de mai jos.

    Tabelul nr. 3
        Lista suprapunerilor sitului cu alte arii protejate

┌────┬─────────────────────────────────────────────────┬──────┬─────────┬──────────┐
│Nr. │Arie cu care se suprapune │Tip │Suprafaţă│Observaţii│
│Crt.├────┬──────────┬───┬─────┬───────────┬───────────┤supra-│totală │ │
│ │Cod │Denumire │Tip│Cate-│Tip │Denumire │punere│suprapusă│ │
│ │ │ │ │gorie│responsabil│responsabil│ │ha │ │
├────┼────┼──────────┼───┼─────┼───────────┼───────────┼──────┼─────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │Agenţia │ │ │Contract │
│1 │2698│Rezervaţia│* │IV │Custode │pentru │I │7,4 │de │
│ │ │Naturală │ │ │ │Protecţia │ │ │custodie │
│ │ │Dealul │ │ │ │Mediului │ │ │nr. 31 │
│ │ │Zackel │ │ │ │Sibiu │ │ │din │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │22.02.2010│
└────┴────┴──────────┴───┴─────┴───────────┴───────────┴──────┴─────────┴──────────┘

    A. Harta suprapunerilor cu alte arii naturale protejate
        Este prezentată în Anexa 2 la planul de management


    2.2. Mediul abiotic
    2.2.1. Geologie
        Situl Natura 2000 ROSCI0093 Insulele Stepice Şura Mică - Slimnic este situat în partea sud - vestică a Podişului Transilvaniei, cuprinzând atât o zonă colinară cât şi o porţiune depresionară care face legătura între zona montană din sudul judeţului şi zona nordică de podiş. Dealurile Transilvaniei se desfăşoară pe cea mai mare parte a unităţii structurale numită de geologi, Depresiunea Transilvaniei, Bazinul Transilvaniei, care s-a schiţat în mezozoicul superior prin dezvoltarea unor linii de fractură profunde care au fragmentat o masă cristalină numită-blocul transilvan- cu caracteristici similare celor din Carpaţi.
        Suprastructura sedimentară este alcătuită din depozite paleogene, miocene şi parţial pliocene. Paleogenul apare larg dezvoltat în nord-vest, între Iara şi Meseş, unde a fost şi cel mai mult studiat, apoi în sud-vest, adică - sectorul Alba Iulia - şi în sud - la intrarea Oltului în defileu -. Alternează faciesuri sedimentare continentale, lacustre, marine ceea ce indică oscilaţii pe verticală ale uscatului limitrof. În cadrul eocenului apar argile vărgate inferioare; marnele vărgate inferioare; marnele vărgate superioare; calcarul grosier superior; marnocalcarele cu numuliţi; marnele cu briozoare. Oligocenul, - faciesuri continentale, marine, salamastre -, are o dezvoltare largă în NV şi SV, în zona sitului ROSCI0093 Insulele Stepice Şura Mică - Slimnic, rocile predominante fiind cele sedimentare, respectiv argile, marne, nisipuri, pietrişuri care s-au depus pe fundamentul Depresiunii Transilvane. Miocenul este alcătuit în cea mai mare parte din depozite marine şi salmastre; către final trece în regim lacustru. Dacă în nord-vest are o dezvoltare completă, în restul bazinului apare doar începând cu badenianul - tortonian - ca urmare a unei subsidenţe active generalizată.
        Burdigalianul este legat de o transgresiune însemnată. Începe cu Stratele de Coruş de - conglomerate, gresii, nisipuri care lateral trec în pelite - şi se încheie cu Stratele de Chechiş de - argile, argile marnoase, marne -.
        Helveţianul are caracter de molasă, -conglomerate, microconglomerate, gresii, nisipuri- depuse în condiţiile ridicării regiunilor limitrofe. Badenianul -tortonian- este marcat de o transgresiune puternică pe fondul unei subsidenţe active şi de erupţii vulcanice intense ce au avut loc în estul bazinului. Ca urmare, în componenţa lui intră: complexul tufului de Dej format din piroclastite cu intercalaţii de marno-argile şi gresii argiloase-, un facies conglomeratic în sud şi recifal în vest, peste care urmează formaţiunea cu sare care are o largă dezvoltare şi cea mai mare grosime între Mureş şi Târnava Mare unde suportă depozite sarmato - pliocene care măsoară circa 4000 m-. Presiunea mare exercitată de acestea au determinat împingerea laterală a sării, proces care a dus, pe de o parte, la dezvoltarea de cute diapire cu poziţie, iar, pe de altă parte, prin înălţarea locală a blocurilor de sare s-a ajuns la domuri şi brahianticlinale situate -la nord de Mureş, în zona centrală structurile Deleni - Copşa Mică - Sângeorgiu de Pădure, în zona sudică, structurile Cristur - Ţelina- separate de sinclinale. La partea superioară sunt şisturile cu radiolari, adică argile brune, marne cu radiolarişi marnele cu Spiralis, -marne, argile, nisipuri, tufuri subţiri Sarmaţianul inferior-mediu, mai exact buglovianul şi volhinianulare dezvoltare în tot bazinul, când a rezultat o molasă cu depozite argilo-marnoase şi nisipuri cu intercalaţii de cinerite; lateral -mai ales în est, apar pietrişuri dintr-un piemont. După basarabianul inferior, ca efect al ridicării Carpaţilor şi probabil al unei lăsări active în centrul bazinului după M. Paucă, 1972, s-au întrerupt legăturile cu Bazinul Panonic şi cu bazinele extracarpatice. Au loc acumulări în sectorul Mureş - Târnave de marne cu intercalaţii de nisipuri, marne, călcare, tuful andezitic de Bazna. După întreruperea legăturilor cu exteriorul, a existat un moment de regresiune urmat de o extindere treptată a lacului. În ponţian, depresiunea se colmatează. Evoluţia Bazinului Transilvaniei a fost determinată de câţiva factori: - coborârea în Neozoic, cu intensităţi deosebite, a blocurilor cristaline care compun fundamentul; - ridicarea, cu intensităţi diferite în timp şi spaţiu, a regiunilor montane limitrofe, de care au depins ritmul acumulării şi caracteristicile faciesurilor; - condiţiile climatice din diferite perioade geologice, care au impus tipul şi ritmul modelării uscatului limitrof; - masa de sare care, sub influenţa presiunii exercitate diferit dinspre Carpaţi care se află în ridicare, dar şi a celei impusă de stivele de sedimente de deasupra depuse în funcţie de grosimea lor, a creat boltiri de tipul domurilor şi cutelor diapire. La acestea s-au adăugat ridicarea mai accentuată din cuaternar a formaţiunilor de la marginea bazinului şi unele presiuni laterale exercitate de către ramura montană în ascensiune. Urmare a acestei evoluţii tectonice, în sectorul din Bazinul Transilvaniei aflat între ramurile carpatice au rezultat trei structuri distincte: domuri în cea mai mare parte, cute diapire pe laturile de est şi vest şi monoclinală în NV, N şi S.

    2.2.2. Relief şi geomorfologie
    2.2.2.1. Unităţi de relief
    a. Altitudini
        Altitudinea minimă = 412 m.s.m.
        Altitudinea maximă = 564 m.s.m.
        Altitudinea medie = 497 m.s.m.

    b. Unităţile de relief şi procentul de ocupare
    Tabelul nr. 4
        Unităţile majore de relief şi procentul de ocupare

┌───┬─────────────────────┬────────────┐
│Nr.│Unitatea majoră de │Procent │
│ │relief │ocupare │
├───┼─────────────────────┼────────────┤
│1 │Deal/Podiş │100% │
└───┴─────────────────────┴────────────┘


    Tabelul nr. 5

┌───┬──────────────────┬───────────────┐
│Nr.│Unitatea de relief│Procent ocupare│
├───┼──────────────────┼───────────────┤
│1 │Deal/Podiş │97% │
├───┼──────────────────┼───────────────┤
│2 │Luncă │3% │
└───┴──────────────────┴───────────────┘


    c. Caracterizarea generală a unităţilor de relief
        Ca şi caracteristică a reliefului ROSCI0093 Insulele Stepice Şura Mică - Slimnic face trecerea între Podişul Hârtibaciului prin culoarul Visei şi Depresiunea Sibiului. Substratul geologic din culoarul Visei este cristalin de epizonă, acoperit de depozite fie terţiare - nisipuri şi marne pannoniene mai exact, pliocene, pentru zona aferentă Podişului Hârtibaciului şi sedimente miocen superior, pentru Podişul Secaşelor, fie cuaternare - terase, lunci şi glacisuri. Relieful bazinului prezintă o puternică asimetrie, pornind de la unitatea centrală - Valea Visei - prezintă şase terase pe partea stângă şi doar una clară pe partea dreaptă în care lunca are o extensie mai mare, fiind continuată pe afluenţii principali, în special pe râul Calva, unde sunt semnalate glacisuri de luncă. Formaţiunile de podiş sunt diferite, cu un aliniament înalt înspre Podişul Secaşelor, cu altitudini absolute de peste 550 m, corespunzător treptei joase a Suprafeţei Secaşelor şi o arie mai lină spre Podişului Hărtibaciului, punctată de rămăşiţele nivelului de glacisuri al acestui podiş. Spre marginea bazinului, afluenţii de partea dreaptă au văi mai abrupte, cu energie de relief mai mare, datorată contactului cu suprafaţa Podişului Hârtibaciului, cu altitudini mai mari, care constituie cumpăna de ape spre Bazinul Hârtibaciului.
        Depresiunea Sibiului, unde se află cea mai mare parte a ROSCI0093 Insulele Stepice Şura Mică - Slimnic, se încadrează în categoria depresiunilor submontane, de contact, relieful acestei unităţi geografice fiind dispus în trepte, sub forma unui amfiteatru, cu orientare nordică, spre râul Cibin. Astfel se distinge relieful dealurilor submontane în partea de sud a depresiunii, relieful piemonturilor pe latura sudică a depresiunii, relieful glaciesurilor şi relieful teraselor şi a luncilor.
        În arealul depresiunii, pe partea dreaptă a râului Cibin se remarcă existenţa a trei terase: prima terasă cu altitudini de altitudine 410-415 m apare dezvoltată în lungul Cibinului între localităţile Gura Râului şi Tălmaciu, a doua terasă cu altitudini de altitudine 420-430 m este bine reprezentat între localităţile Tălmaciu şi Sibiu, extinzându-se în nord până la Valea Rusciorului, iar a treia terasă cu altitudini de altutudine 450-475 m include cea mai mare parte a municipiului Sibiu.


    2.2.2.2. Expoziţia versanţilor
        Expoziţia predominant sudică şi sud-estică a versanţilor din cadrul sitului, şi zona, oarecum deschisă, fără să beneficieze de protecţia unei păduri determină o iradiere puternică a versanţilor, aproximativ 6 luni pe an. Datorită acestor condiţii în sit sunt prezente multe specii de plante sudice, termofile şi xerofile, caracteristice zonelor pontice şi mediteraneene.

    2.2.2.4. Geomorfologie
        Din punct de vedere geomorfologic, Depresiunea Sibiului, unde se află cea mai mare parte a ROSCI0093 Insulele Stepice Şura Mică - Slimnic, se încadrează în categoria depresiunilor submontane, de contact, relieful acestei unităţi geografice fiind dispus în trepte, sub forma unui amfiteatru, cu orientare nordică, spre râul Cibin. Diferenţierile morfologice apărute în cadrul Depresiunii Sibiului, permit gruparea formelor de relief în mai multe tipuri, care se succed de la contactul cu unitatea montană în sud, spre contactul cu unitatea de podiş, în nord. Astfel se distinge relieful dealurilor submontane în partea de sud a depresiunii, relieful piemonturilor pe latura sudică a depresiunii, relieful glaciesurilor şi relieful teraselor şi a luncilor.
        Glacisurile apar ca nişte suprafeţe de racord acoperite cu depozite deluviale şi ajunse la o pantă generală de echilibru dinamic. În cadrul Depresiunii Sibiului se disting două tipuri de glacisuri: de bordură şi deluvio - coluviale. Primele sunt situate în partea de sud a regiunii, reprezentând racordul dintre munte şi câmpia piemontană. Glacisurile deluvio-coluviale apar la contactul cu Podişul Hârtibaciului în partea de nord- est a depresiunii, între localităţile Şura Mare şi Tălmaciu, realizând legătura dintre lunca Cibinului şi unitatea de podiş.


    2.2.3. Hidrografie
    a. Harta hidrografică incluzând reţeaua hidrografică, detaliată
        Este prezentată în Anexa nr. 3 la planul de management

    b. Caracterizarea hidrografică
        Partea sudică şi sud - vestică a ROSCI0093 Insulele Stepice Şura Mică - Slimnic face parte din bazinul hidrografic al Cibinului, parte componentă a Sistemului Hidrografic Olt, zona insulelor stepice Şura Mare - Şura Mică fiind străbătută de Pârâul Strâmb şi Valea Plopilor afluenţi al pârâului Rusciori. Pârâul Rusciori este afluent de stânga al râului Cibin, care colectează apele din munţii Cindrel şi dealurile Hârtibaciului, care funcţie de regimul de precipitaţii căzute, are nivelul hidrodinamic variabil şi influenţează nivelul hidrostatic al apei subterane în perimetru. În zonă se identifică mai multe canale de scurgere şi drenare a apelor de suprafaţă cu direcţia spre pârâul Rusciori. Canalele au adâncimea de -1,0 m -1,70 m, fiind în cea mai mare parte colmatate, având un aspect înmlăştinit. Nivelul pânzei freatice este situat în stratul de pietriş cu nisip şi bolovăniş la adâncimea de: -3,00 m - nivel cu un caracter ascendent funcţie de regimul precipitaţiilor căzute şi de nivelul hidrodinamic al pârâului Rusciori - apa putându-se ridica spre suprafaţă până la cota -1,00 m. Râul Cibin, în lungime de 82 km, are o reţea hidrografică bine dezvoltată cu suprafaţa bazinului de 2194 kmp, panta longitudinală medie fiind de 20 la mie, iar coeficientul de sinuozitate de 2,12.
        Insulele din zona nordică a SCI se încadrează în bazinul hidrografic al Visei, care este parte componentă a Sistemului Hidrografic Mureş, respectiv a subdiviziunii acestuia denumită Mureşul Mijlociu. Reţeaua hidrografică din zona insulelor stepice are drept componentă principală Valea Slimnicului cu cei doi afluenţi mai importanţi Şarba şi Bacea, care se unesc şi se varsă după un parcurs de 15 km în râul Visa, tributar Târnavei Mari pe o suprafaţă a bazinului de 3606 kmp, cu lungimea 221 km. Suprafaţa propriu-zisă a Bazinului Hidrografic al Visei este de aproximativ 555 kmp, iar lungimea cursului principal este de 42 km. Altitudinea medie a bazinului este în jurul valorii de 485 m. Bazinul se suprapune peste Culoarul Visei, ca unitate geografică aparte, peste părţi din Podişurile Hârtibaciului şi Secaşelor şi peste zona de contact a Culoarului Visei cu Culoarul Târnavei Mari, substratul geologic fiind cristalin de epizonă, acoperit de depozite fie terţiare - nisipuri şi marne pannoniene pliocene, pentru zona aferentă Podişului Hârtibaciului şi sedimente miocen superior, pentru Podişul Secaşelor. Reţeaua hidrografică cuprinde Visa, în lungime de 42 de km, cu un debit de 1,69 mc/s şi afluenţii săi; afluenţii de partea stângă sunt râuri scurte, cu debite mici, şi o puternică reţea torenţială, singurul afluent menţionabil fiind Râura, cu o lungime de aproximativ 9-10 km, cu izvoarele în apropiere de Topârcea; afluenţii de partea dreaptă sunt de dimensiuni mai mari, cei mai importanţi fiind Calva sau Mighindoala, cu o lungime de circa 30 de km şi un debit de 0,62 mc/s, şi Slimnicul, de dimensiuni mai reduse decât Calva. Regimul climatic este de tip continental moderat, cu o medie anuală a temperaturilor de 8,8°C la Ocna Sibiului, cu precipitaţii variind, în interiorul bazinului, între 635 şi 660 mm, fapt reliefat şi de valorile de alimentare ale Visei circa 28,5% din subteran, 33% nival şi 38,5% pluvial.


    2.2.4. Clima
    a. Caracterizarea climei şi influenţa ei asupra speciilor şi habitatelor
        Având în vedere că Situl Natura 2000 ROSCI0093 Insulele Stepice Şura Mică - Slimnic este situat în partea sud - vestică a Podişului Transilvaniei, cuprinzând atât o zonă colinară cât şi o porţiune depresionară care face legătura între zona montană din sudul judeţului şi zona nordică de podiş, caracteristicile parametrilor climatici şi regimul de manifestare al acestora sunt determinate de câţiva factori:
        Larga deschidere spre nord-vest ce asigură o circulaţie a maselor de aer predominant din vestul şi nord-vestul continentului. În anotimpul rece, frecvenţă mai mare o au masele de aer de natură maritimă - polară sau arctică legate de activitatea centrilor barici islandez şi scandinav; sunt mase de aer reci şi umede. În anotimpul călduros pătrund şi mase de aer din vestul şi nordul Mediteranei legate de circulaţia sud-vestică; ele aduc precipitaţii, dar asigură şi un regim termic moderat.
        Prezenţa lanţului carpatic care aproape înconjoară regiunea determină, pe de o parte, stagnarea maselor de aer vestice, dar şi împiedică pătrunderea maselor reci continentale estice iarna sau a celor fierbinţi din sud, în timpul verii.
        Desfăşurarea unor masive montane care se termină prin versanţi povârniţi care dezvoltă diferenţe altimetrice de ordinul mai multor sute de metri pe laturile de sud şi de vest ale regiunii favorizează producerea unor efecte foehnale în depresiunile şi dealurile limitrofe contactului, prin descendenţa maselor de aer ce vin din exterior. Acestea se resimt în creşterea bruscă a temperaturilor la începutul primăverii, topirea rapidă a zăpezii, vânturi intense, un număr mai mare de zile cu cer senin.
        ROSCI0093 Insulele Stepice Şura Mică - Slimnic se încadrează în climatul dealurilor, podişurilor joase şi al depresiunilor. Este caracteristic în centrul şi vestul Podişului Transilvaniei, unde dealurile au înălţimi sub 550 m. Diferenţierile topoclimatice sunt impuse mai ales de existenţa culoarelor de vale largi care, adesea, au caracter depresionar şi apoi de manifestările de tip foehnal din sud-vestul şi sudul Transilvaniei. Pe ansamblu, este un climat cu nuanţe mai uscate în comparaţie cu cel din dealurile înalte, fapt care determina apariţia unor specii de plante sudice, termofile şi xerofile, caracteristice zonelor pontice şi mediteraneene.
        Aici, radiaţia solară anuală ajunge la o valoare medie de 115 ... 117 kcal/cmp, peste 80 kcal/cmp/an în sezonul cald. Durata de strălucire a Soarelui este în jur de 2050 ore/an. Regimul termic prezintă valori medii care depăşesc cu circa 1 ... 20°C pe cele din dealurile înalte. Astfel, media anuală urcă de la 8°C la nivelul dealurilor din est la 9°C pe culoarele văi Visei. În timpul iernii, în ianuarie, cea mai mare parte a regiunii se încadrează în spaţiul izotermei de -20°C, mai coborâtă în culoarele de vale din centru unde, masele stagnând se răcesc, creând inversiuni termice. Vara, în iulie, media termică urcă la 18°C în centru şi 20°C în SV. Aceleaşi tendinţe se remarcă în numărul zilelor cu temperaturi caracteristice: 160 - 170, 175 în SV zile fără îngheţ, 110 - 120 zile cu îngheţ, 60 - 80 zile de vară, 10 - 20 zile tropicale. Valorile nebulozităţii medii anuale se păstrează în jur de 5,5 - 6 iar ale umidităţii relative, la 70-75%, mai ridicate în lungul luncilor extinse ale râurilor mari. Zilele senine propriu-zise oscilează între 55-60, iar cele cu cer complet acoperit ajung la 100-120.
        Precipitaţiile scad cantitativ din centru şi est de circa 650-700 mm spre Culoarul Mureşului unde se înregistrează 550 mm. Aceasta face ca, în condiţiile evapotranspiraţiei puternice, în sectorul de SV să se înregistreze un deficit de umiditate de 80-100 mm, îndeosebi în lunile iulie şi august, când se ridică la aproape 45% din valoarea anuală. În regimul de cădere al precipitaţiilor, proces care are loc în circa 120-130 de zile, valorile maxime se produc în intervalul mai-iulie, iunie fiind luna cu căderile cele mai bogate, în jur de 80 mm, iar cele mai reduse în sezonul rece în februarie şi martie cu circa 40-50 mm în centru şi est. Cantităţile maxime de precipitaţii căzute în 24 ore variază în sud-vest între 50-60 mm, iar în centru şi est între 65 şi 100 mm. Ninsorile au loc în circa 20-30 zile, dar stratul de zăpadă se păstrează 40 - 50 de zile, în SV durata fiind mai mică.
        Direcţiile predominante ale vânturilor sunt din vest şi nord-vest. Zona Sibiului, ca şi cea a Transilvaniei, este supusă iarna unor invazii de aer rece şi umed, din nordul şi nord-vestul Europei, aer polar-oceanic, care aduce zăpadă şi ger. Vânturi locale dominante sunt: Vântul local "Mureşan" ce bate dinspre Mureş, brizele de munte şi Vântul Mare "Mâncătorul de zăpadă" care se manifestă la începutul primăverii, în special în depresiunile de la poalele munţilor. Este un vânt fohnic, cald, ce topeşte zăpada. Vara predomină vânturile oceanice umede dinspre vestul Europei, care determină ploi bogate.


    2.2.5. Soluri
        În distribuţia solurilor din Dealurile Transilvaniei, un rol deosebit l-au avut: variaţiile condiţiilor climatice, desfăşurarea pe verticală a reliefului, diferenţierile locale ale rocii de solificare, activitatea umană şi gradul de umiditate. Toţi aceşti factori au permis individualizarea unei regiuni pedogeografice aparte, Transilvania, în cuprinsul căreia există 17 tipuri de soluri, la nivelul clasificării din 1980, respectiv 10, la nivelul celei din 2003, din care cele mai multe sunt soluri zonale, molisoluri - cernisoluri, soluri argiloiluviale - luvisoluri, soluri cambice, intrazonale hidromorfe - hidrisoluri şi halomorfe - salsodisoluri şi slab formate, aluviale - aluviosoluri şi erodisoluri - erodosoluri. Urmărirea desfăşurării tipurilor de sol scoate în evidenţă câteva aspecte:
        ● caracterul mozaicat al distribuţiei lor;
        ● mărimea extrem de diferită a arealelor - de la sub 10 kmp la peste 2.500 kmp;
        ● desfăşurarea principalelor tipuri de soluri zonale, sub forma unor domenii largi care se succed de la periferia regiunii spre culoarul Mureşului.

        În regiunea sitului principalele clase şi tipuri de soluri sunt următoarele:
        Solurilor brune argiloiluviale, preluvosoluri, ocupă partea de est a Câmpiei Transilvaniei, Dealurile Târnavei Mici, cea mai mare parte a Podişului Hârtibaciului, o bună parte din Culoarul Făgăraş-Sibiu-Apold. La ele se remarcă individualizarea orizontului Bt prin iluvierea argilei din orizonturile superioare şi lipsa carbonaţilor. Au fertilitate bună pentru păşuni, fâneţe, pomicultură dar şi pentru culturi cerealiere. Necesită fertilizare, amendamente cu calcar, iar uneori măsuri de combatere a excesului de umiditate în depresiuni şi pe suprafeţe orizontale. Cea mai mare extensiune o au solurile brune luvice, luvosoluri, în est şi nord, apoi solurile brune argiloiluviale, preluvosoluri la vestul şi sud-vestul acestora în Podişul Hârtibaci, Depresiunea Sibiului. Areale mai mici au luvisolurile albice, luvosoluri, pseudogleizate, solurile brun-roşcate, preluvosoluri, şi brune argiloiluviale, adică preluvosoluri - în centrul Câmpiei Transilvaniei. Se remarcă o diferenţiere pe verticală cu luvisoluri albice în bază, îndeosebi la baza versanţilor, unde se adună apă, de unde şi caracterul de pseudogleizare pe care îl au frecvent acestea, brune luvice pe pantele mici şi brune argiloiluviale pe pante mai mari.
        Solurile molice sau cernisoluri. Au un areal larg în centrul şi vestul Câmpiei Transilvaniei, dar şi, pe terasele Mureşului. Predomină cernoziomurile argiloiluviale cum sunt faeziomurile şi cambice, cernoziomurile şi faeziomurile. Sunt soluri determinate de condiţiile bioclimatice. Sunt soluri cu un conţinut bogat în humus, bine structurate şi cu fertilitate bună pentru culturile agricole. Legat de prezenţa calcarelor şi a marnelor s-au dezvoltat soluri molice, cernisoluri de tipul rendzinelor şi pseudorendzinelor, faeziomuri. Primele sunt în câteva areale mici în vestul Podişului Someşan, iar celelalte în arealele foarte largi în Dealurile Târnavei Mici, în dealurile din bazinele văilor Hârtibaci, Visa şi Secaş. Sunt utilizate atât pentru păşuni, fâneţe, cât şi pentru culturi cerealiere, pomicultură; necesită însă îngrăşăminte şi afânare adâncă.
        Solonceacurile, clasa salsodisolurilor, se dezvoltă în areale mici pe argile şi marne sărăturoase din aria cutelor diapire. Nu sunt utilizate decât ca păşuni.
        Solurile neevoluate sunt reprezentate de aluviosoluri din luncile văilor mari. Dealurile Transilvaniei se remarcă prin existenţa unor areale cu soluri aflate în diferite grade de degradare pricinuită de eroziune, spălare în suprafaţă şi alunecări care formează erodisolurile - erodosolurile. Acestea sunt întâlnite aproape peste tot, dar mai ales în Câmpia Transilvaniei şi în Podişul Târnavelor.


    2.3. Mediul biotic
    2.3.1. Ecosisteme
    a. Harta ecosistemelor
        Este prezentată în Anexa nr. 5 la planul de management

    b. Descrierea ecosistemelor şi prezentarea speciilor şi tipurilor de habitate specifice
        În cadrul ROSCI0093 Insulele Stepice Şura Mică - Slimnic ecosistemul caracteristic este cel de pajişte de stepă cu specii termofile şi xerofile.


    2.3.2. Habitate în baza cărora a fost declarat situl
    a. Date generale ale tipului de habitat: date care sunt general valabile pentru habitatul respectiv indiferent de locul unde acesta este întâlnit/semnalat
    b. Date specifice ale tipului de habitat la nivelul sitului: date care sunt caracteristice ale tipului de habitat în cadrul sitului.

    Tabelul nr. 6
        Date generale ale tipului de habitat:

┌───┬──────────────┬─────────────────────────┐
│Nr.│Informaţie/ │Descriere │
│ │Atribut │ │
├───┼──────────────┼─────────────────────────┤
│1. │Clasificarea │ │
│ │tipului de │EC │
│ │habitat │ │
├───┼──────────────┼─────────────────────────┤
│2. │Codul unic al │ │
│ │tipului de │40A0* │
│ │habitat │ │
├───┼──────────────┼─────────────────────────┤
│ │Denumire │Tufărişuri │
│3. │habitat │subcontinentale │
│ │ │peripanonice │
├───┼──────────────┼─────────────────────────┤
│ │Palaearctic │318B, 31.8B12, 31.8B14, │
│4. │Habitats │31.8B131, 31.8B141, │
│ │ │31.8B322 │
├───┼──────────────┼─────────────────────────┤
│ │Habitatele din│R3118, R3121, R3122, │
│5. │România - │R3123, R31124, R3125, │
│ │HdR │R3126, │
│ │ │R3127 │
├───┼──────────────┼─────────────────────────┤
│6. │Habitatele │40A0* │
│ │Natura 2000 │ │
├───┼──────────────┼─────────────────────────┤
│ │ │Calamagrosteto-Spiraeetum│
│ │ │ulmifoliae Resmerita et │
│ │ │Csuros 1966; Spiraeetum │
│ │ │crenatae Morariu et Ularu│
│ │ │1981; Syringo-Genistetum │
│ │ │radiatae Malos 1972; │
│ │ │Asplenio-Syringetum │
│ │ │vulgaris Jakucs et Vida │
│ │ │1959; │
│ │ │Cariceto humilis-Sorbetum│
│ │Asociaţii │dacicae Gergely 1962; │
│7. │vegetale │Corno-Fraxinetum orni Pop│
│ │ │et Hodisan 1964; Syringo-│
│ │ │Fraxinetum orni Borza │
│ │ │1958 em. Resmerita 1972 │
│ │ │după │
│ │ │syn.: │
│ │ │Syringeto-Fraxinetum orni│
│ │ │coryletosum columnae │
│ │ │Borza 1958; Prunetum │
│ │ │tenellae Soo 1947 typicum│
│ │ │după │
│ │ │Syn.: Prunetum nanae │
│ │ │Borza 1931, Amygdaletum │
│ │ │nanae │
│ │ │Soo în 1927 şi 1959; │
│ │ │Prunetum fruticosae │
│ │ │Dziubaltowski 1926; │
│ │ │Syringo-Carpinetum │
│ │ │orientalis │
│ │ │Jakucs 1959; Alno │
│ │ │incanae-Syringetum │
│ │ │josikaeae după │
│ │ │Borza,1965, Raţiu et │
│ │ │al.1984. Evonymo-Prunetum│
│ │ │spinosae după Hueck, 1931│
│ │ │Tx. 1952 em. Pass. et │
│ │ │Hoffim. 1968. │
├───┼──────────────┼─────────────────────────┤
│ │ │Habitatul cuprinde │
│ │ │comunităţi de tufărişuri │
│ │ │continentale cu frunze │
│ │ │căzătoare, cu afinităţi │
│ │ │submediteraneene şi │
│ │ │panonice nord-balcanice. │
│ │Descrierea │Vegetaţia caracteristică │
│8. │generală a │are un pronunţat caracter│
│ │tipului de │termofil, xerofil, cu │
│ │habitat │excepţia asociaţiei │
│ │ │edificată │
│ │ │de Syringa josikaea care │
│ │ │este mezo-higrofilă. │
│ │ │Habitatul se dezvoltă │
│ │ │atât pe substrat calcaros│
│ │ │cât │
│ │ │şi pe substrat silicios, │
│ │ │îndeosebi la marginea de │
│ │ │păduri, formând mozaic de│
│ │ │tufărişuri cu pajişti │
│ │ │stepice cod 6210 şi │
│ │ │elemente de silvostepă │
│ │ │sau plante │
│ │ │din pajiştile panonice │
│ │ │rupicole cod 6190. │
├───┼──────────────┼─────────────────────────┤
│ │ │Spiraea chamaedryfolia, │
│ │ │S. crenata, Calamagrostis│
│ │ │arundinacea, Rosa │
│ │ │pimpinellifolia, │
│ │ │Crataegus │
│ │ │monogyna, Genista │
│ │ │radiata, Euonymus │
│ │ │verrucosus, │
│ │ │Jasminum fruticans, │
│ │Specii │Amygdalus nana syn. │
│9. │caracteristice│Prunus │
│ │ │tenella, Asplenium │
│ │ │ruta-muraria, Fraxinus │
│ │ │ornus, │
│ │ │Dianthus henteri, Daphne │
│ │ │blagayana, Cotinus │
│ │ │coggyria, │
│ │ │Cotoneaster nebrodensis, │
│ │ │Sorbus dacica, S. │
│ │ │borbasii, │
│ │ │Cerasus fruticosa │
│ │ │syn.Prunus fruticosa, │
│ │ │Syringa │
│ │ │josikaea şi S. vulgaris.,│
│ │ │Rosa gallica, Asparagus │
│ │ │officinalis, Teucrium │
│ │ │chamaedrys, Aster │
│ │ │linosyris, │
│ │ │Inula ensifolia, │
│ │ │Peucedanum cervaria │
│ │ │Jurinea mollis. │
├───┼──────────────┼─────────────────────────┤
│ │ │Periferia estică a │
│ │Arealul │Alpilor, Subcarpaţi, │
│10.│tipului de │Depresiunea │
│ │habitat │Transilvaniei, periferia │
│ │ │sudică a Bazinului │
│ │ │Panonic. │
├───┼──────────────┼─────────────────────────┤
│ │ │În 16 SCI-uri: din │
│ │ │silvostepă până în etajul│
│ │ │nemoral │
│ │ │al gorunului, mai rar al │
│ │ │fagului, în Carpaţii │
│ │ │Occidentali, mai exact │
│ │ │Munţii Trascău, Munţii │
│ │ │Vlădeasa, Munţii Gilău, │
│ │ │Carpaţii Meridionali, │
│ │Distribuţia în│Ţara │
│11.│România │Oaşului, Subcarpaţii │
│ │ │Meridionali, Podişul │
│ │ │Mehedinţi, │
│ │ │Defileul Dunării, │
│ │ │Piemontul Olteţului, │
│ │ │Podişul │
│ │ │Transilvaniei şi │
│ │ │depresiunile intramontane│
│ │ │Ciuc, │
│ │ │Covasna, Braşov, │
│ │ │Podişurile Moldovei de │
│ │ │Nord, │
│ │ │Podişurile Moldovei │
│ │ │Centrale, Podişul │
│ │ │Moldovei de │
│ │ │Sud, Podişurile Dobrogei │
│ │ │de Nord, Podişul Dobrogei│
│ │ │de │
│ │ │Sud, Câmpia Banatului, │
│ │ │Câmpia Aradului, Câmpia │
│ │ │Română, adică Bărăganul │
│ │ │Mostiştei, Găvanu-Burdea.│
├───┼──────────────┼─────────────────────────┤
│ │Suprafaţa │ │
│12.│tipului de │ │
│ │habitat la │ │
│ │nivel naţional│Cca. 50 ha │
│ │- ha │ │
├───┼──────────────┼─────────────────────────┤
│ │Calitatea │ │
│13.│datelor │ │
│ │privind │Estimarea expertului │
│ │suprafaţa │ │
└───┴──────────────┴─────────────────────────┘


┌───┬──────────────┬────────────────────────────┐
│Nr.│Informaţie/ │Descriere │
│ │Atribut │ │
├───┼──────────────┼────────────────────────────┤
│1. │Clasificarea │ │
│ │tipului de │EC │
│ │habitat │ │
├───┼──────────────┼────────────────────────────┤
│2. │Codul unic al │ │
│ │tipului de │6210* │
│ │habitat │ │
├───┼──────────────┼────────────────────────────┤
│ │ │Pajişti xerofile │
│3. │Denumire │seminaturale şi facies cu │
│ │habitat │tufişuri │
│ │ │pe substrate calcaroase │
│ │ │Festuco-Brometalia, * situri│
│ │ │importante pentru orhidee │
├───┼──────────────┼────────────────────────────┤
│4. │Palaearctic │ │
│ │Habitats - │34.3162, 34.322, 34.3162 │
│ │PalHab │ │
├───┼──────────────┼────────────────────────────┤
│5. │Habitatele din│R3406, R3408, R3413 │
│ │România │ │
├───┼──────────────┼────────────────────────────┤
│6. │Habitatele │6210* │
│ │Natura 2000 │ │
├───┼──────────────┼────────────────────────────┤
│ │ │Rhinantho rumelici-Brometum │
│ │ │erecti Sanda et Popescu │
│ │ │1999 syn.: Brometum erecti │
│ │ │auct. rom.; Cleistogeno- │
│ │ │Festucetum rupicolae după │
│ │ │Soo 1930), Zolyomi 1958 │
│ │ │corr. Soo 1964; Salvio │
│ │ │nutanti-nemorosae-Festucetum│
│ │Asociaţii │rupicolae Zolyomi 1958; │
│7. │vegetale │Thymo comosi-Caricetum │
│ │ │humilis conform Zolyomi │
│ │ │1931, Morariu et Danciu │
│ │ │1974; Brachypodio │
│ │ │pinnati-Festucetum rupicolae│
│ │ │Ghişa │
│ │ │1962; Carici │
│ │ │humilis-Brachypodietum │
│ │ │pinnati Soo │
│ │ │1947; │
│ │ │Danthonio-Brachypodietum │
│ │ │pinnati Soo 1946; │
│ │ │Polygalo │
│ │ │majoris-Brachypodietum │
│ │ │pinnati Wagner 1941; │
│ │ │Festuco │
│ │ │rupicolae-Danthonietum │
│ │ │provincialis Csuros │
│ │ │et al. 1961; Thymo │
│ │ │pannonici-Stipetum │
│ │ │stenophyllae │
│ │ │Sanda et al. 1998 │
├───┼──────────────┼────────────────────────────┤
│ │ │Habitatul este format din │
│ │ │pajişti calcaroase uscate │
│ │ │sau semiuscate din │
│ │Descrierea │Festuco-Brometea. Include │
│8. │generală a │atât │
│ │tipului de │vegetaţia de pajişti stepice│
│ │habitat │sau subcontinentale │
│ │ │Festucetalia valesiacae cât │
│ │ │şi unele pajişti │
│ │ │secundare din Brometalia │
│ │ │erecti caracteristice │
│ │ │regiunilor sub-mediteraneene│
│ │ │şi atlantice, foarte │
│ │ │bogate în specii de orhidee │
│ │ │Mesobromion. │
├───┼──────────────┼────────────────────────────┤
│ │ │Anthyllis vulneraria s.l., │
│ │ │Brachypodium pinnatum, │
│ │ │Arabis hirsuta, Bromus │
│ │ │inermis, Bromus erectus, │
│ │ │Campanula glomerata, │
│ │ │Centaurea scabiosa, Dianthus│
│ │Specii │carthusianorum, Leontodon │
│9. │caracteristice│hispidus, Medicago │
│ │ │falcata, Orchis mascula, │
│ │ │Orchis militaris, Orchis │
│ │ │morio, Orchis purpurea, │
│ │ │Orchis ustulata, Orchis │
│ │ │coriophora, Orchis palustris│
│ │ │ssp. elegans, Primula │
│ │ │veris, Sanguisorba minor, │
│ │ │Festuca valesiaca, Festuca │
│ │ │rupicola, Stipa capillata, │
│ │ │Veronica prostrata, │
│ │ │Cleistogenes serotina, │
│ │ │Dichanthium ischaemum, │
│ │ │Veronica orchidea, Asperula │
│ │ │cynanchica, Dianthus │
│ │ │armeria, Potentilla │
│ │ │argentea, Inula │
│ │ │oculus-christi, │
│ │ │Tulipa hungarica s.l., │
│ │ │Orlaya grandiflora.. │
├───┼──────────────┼────────────────────────────┤
│ │Arealul │Preponderent Central şi │
│10.│tipului de │Est-European │
│ │habitat │ │
├───┼──────────────┼────────────────────────────┤
│ │ │În 17 SCI-uri: Cheile │
│ │ │Nerei-Beuşniţa, Cheile │
│ │ │Turzii, │
│11.│Distribuţia în│Cheile Vârghişului, Defileul│
│ │România │Crişului Negru, │
│ │ │Domogled-Valea Cernei, │
│ │ │Grădiştea Muncelului │
│ │ │Ciclovina, Nordul Gorjului │
│ │ │de Est, Nordul Gorjului │
│ │ │de Vest, Parcul Natural │
│ │ │Apuseni, Platoul Mehedinţi, │
│ │ │Porţile de Fier, │
│ │ │Semenic-Cheile Caraşului, │
│ │ │Sighişoara-Târnava Mare. │
├───┼──────────────┼────────────────────────────┤
│ │Suprafaţa │ │
│12.│tipului de │50.000 ha dar cele cu *, │
│ │habitat la │adică importante pentru │
│ │nivel naţional│orhidee, reprezintă cel mult│
│ │- ha │3000 ha │
├───┼──────────────┼────────────────────────────┤
│ │Calitatea │ │
│13.│datelor │ │
│ │privind │Estimarea expertului │
│ │suprafaţa │ │
└───┴──────────────┴────────────────────────────┘


┌───┬──────────────┬─────────────────────────┐
│Nr.│Informaţie/ │Descriere │
│ │Atribut │ │
├───┼──────────────┼─────────────────────────┤
│1. │Clasificarea │ │
│ │tipului de │EC │
│ │habitat │ │
├───┼──────────────┼─────────────────────────┤
│2. │Codul unic al │ │
│ │tipului de │6240* │
│ │habitat │ │
├───┼──────────────┼─────────────────────────┤
│3. │Denumire │Pajişti stepice │
│ │habitat │subpanonice │
├───┼──────────────┼─────────────────────────┤
│4. │Palaearctic │ │
│ │Habitats - │34.751, 34.911, 34.951, │
│ │PalHab │34.752 │
├───┼──────────────┼─────────────────────────┤
│5. │Habitatele din│ │
│ │România - │R3411, R3414, T3415, │
│ │HdR │R3501 │
├───┼──────────────┼─────────────────────────┤
│6. │Habitatele │6240* │
│ │Natura 2000 │ │
├───┼──────────────┼─────────────────────────┤
│ │ │Medicagini │
│ │ │minimae-Festucetum │
│ │ │valesiacae Wagner │
│ │ │1941, │
│ │ │Pulsatillo-Festucetum │
│ │ │rupicolae Dostal 1933, │
│ │ │Soo 1963; Dichantietum │
│ │ │ischaemi Krist. 1937, Pop│
│ │ │1977; Agrostio-Festucetum│
│ │ │valesiacae Borisavljevic │
│ │Asociaţii │et al. 1955; Thymo │
│7. │vegetale │pannonici-Chrysopogonetum│
│ │ │grylli │
│ │ │Doniţă et al. 1992; │
│ │ │Danthonio-Chrysopogonetum│
│ │ │grylli │
│ │ │Boşcaiu 1970, 1972; │
│ │ │Campanulo │
│ │ │lingulatae-Brometum │
│ │ │riparii Roman 1974, Sanda│
│ │ │et Popescu 1999; Stipetum│
│ │ │capillatae Hueck 1931, │
│ │ │Krausch 1961; Festuco │
│ │ │rupicolae-Caricetum │
│ │ │humilis Soo 1930, 1947; │
│ │ │Festucetum │
│ │ │valesiaco-rupicolae │
│ │ │Csuros et Kovacs │
│ │ │1962; Koelerietum │
│ │ │macranthae Răvăruţ et al.│
│ │ │1976, │
│ │ │Popescu et Sanda 1988; │
│ │ │Salvio │
│ │ │nutantis-Paeonietum │
│ │ │tenuifoliae Mititelu │
│ │ │1990. │
├───┼──────────────┼─────────────────────────┤
│ │ │Habitatul cuprinde │
│ │ │pajiştile xerofile de pe │
│ │ │pantele │
│ │ │şi platourile din vestul │
│ │ │Transilvaniei, edificate │
│ │ │în │
│ │Descrierea │cea mai mare parte de │
│8. │generală a │speciile Festuca │
│ │tipului de │valesiaca şi │
│ │habitat │Dichanthium ischaemum. │
│ │ │Aceste comunităţi │
│ │ │xeroterme │
│ │ │sunt dezvoltate pe pante │
│ │ │sudice, cu soluri având │
│ │ │profil A-C, pe substrat │
│ │ │stâncos şi straturi │
│ │ │sedimentare │
│ │ │argilo-nisipoase │
│ │ │îmbogăţite cu pietriş. │
│ │ │Aceste pajişti au origine│
│ │ │parţial naturală, parţial│
│ │ │antropogenică conform │
│ │ │Gafta şi Owen coord. │
│ │ │2008. │
├───┼──────────────┼─────────────────────────┤
│ │ │Festuca valesiaca, │
│ │ │Dichanthium ischaemum, │
│ │ │Festuca │
│ │ │rupicola, Stipa │
│ │ │capillata, Iris pumila, │
│ │ │Ranunculus │
│ │ │illyricus, Teucrium │
│ │ │chamaedrys, Potentilla │
│ │ │arenaria, │
│ │Specii │Artemisia austriaca, │
│9. │caracteristice│Scorzonera austriaca, │
│ │ │Astragalus excapus var. │
│ │ │transsilvanicus, │
│ │ │Oxytropis │
│ │ │pilosa, Daphne cneorum, │
│ │ │Carex humilis, Astragalus│
│ │ │austriacus, Medicago │
│ │ │minima, Iris humilis ssp.│
│ │ │arenaria, Astragalus │
│ │ │onobrychis, Hesperis │
│ │ │tristis, │
│ │ │Jurinea mollis ssp. │
│ │ │transsilvanica, Caragana │
│ │ │frutex, │
│ │ │Astragalus peterfii, │
│ │ │Salvia nutans, Salvia │
│ │ │transsilvanica, │
│ │ │Chrysopogon gryllus, │
│ │ │Danthonia │
│ │ │calycina, Carex humilis, │
│ │ │Koeleria macrantha, │
│ │ │Paeonia │
│ │ │tenuifolia. │
├───┼──────────────┼─────────────────────────┤
│ │Arealul │Regiunea Panonică şi │
│10.│tipului de │vecinătatea ei │
│ │habitat │ │
├───┼──────────────┼─────────────────────────┤
│ │ │În 13 SCI-uri: Cheile │
│ │ │Turzii, Fânaţele │
│ │ │Clujului- │
│ │Distribuţia în│Copârşaie, Fânaţele de pe│
│11.│România │Dealul Corhan-Săbed, │
│ │ │situl │
│ │ │"Sighişoara-Târnava │
│ │ │Mare", situl "Valea │
│ │ │Florilor, │
│ │ │Căian", situl "Lacul │
│ │ │Ştiucilor, Sic, Puini, │
│ │ │Valea │
│ │ │Legiilor". │
├───┼──────────────┼─────────────────────────┤
│ │Suprafaţa │ │
│12.│tipului de │ │
│ │habitat la │ │
│ │nivel naţional│200.000 ha │
│ │- ha │ │
├───┼──────────────┼─────────────────────────┤
│ │Calitatea │ │
│13.│datelor │ │
│ │privind │Estimarea expertului │
│ │suprafaţa │ │
└───┴──────────────┴─────────────────────────┘


┌───┬──────────────┬─────────────────────┐
│Nr.│Informaţie/ │Descriere │
│ │Atribut │ │
├───┼──────────────┼─────────────────────┤
│1. │Clasificarea │ │
│ │tipului de │EC │
│ │habitat │ │
├───┼──────────────┼─────────────────────┤
│2. │Codul unic al │ │
│ │tipului de │6410 │
│ │habitat │ │
├───┼──────────────┼─────────────────────┤
│ │ │Pajişti cu Molinia pe│
│3. │Denumire │soluri carbonatice, │
│ │habitat │turboase │
│ │ │sau luto-argiloase │
│ │ │Molinion caeruleae │
├───┼──────────────┼─────────────────────┤
│4. │Palaearctic │ │
│ │Habitats - │34.31-34.34 │
│ │PalHab │ │
├───┼──────────────┼─────────────────────┤
│5. │Habitatele din│R3710, R3711 │
│ │România │ │
├───┼──────────────┼─────────────────────┤
│6. │Habitatele │6410 │
│ │Natura 2000 │ │
├───┼──────────────┼─────────────────────┤
│ │ │Junco-Molinietum │
│ │ │Preising 1951 ex │
│ │ │Klapp 1954; │
│ │ │Peucedano │
│7. │Asociaţii │rocheliani-Molinietum│
│ │vegetale │caeruleae Boşcaiu │
│ │ │1965; Molinio- │
│ │ │Salicetum │
│ │ │rosmarinifoliae │
│ │ │Magyar ex │
│ │ │Soo 1933; Nardo- │
│ │ │Molinietum Gergely │
│ │ │1958. │
├───┼──────────────┼─────────────────────┤
│ │ │Habitatul cuprinde │
│ │ │pajişti cu Molinia │
│ │ │din zona de │
│ │ │câmpie până în etajul│
│ │ │montan, pe soluri mai│
│ │ │mult sau │
│ │ │mai puţin umede şi │
│ │ │sărace în nutrienţi │
│ │ │de azot, │
│ │ │fosfor. Acestea s-au │
│ │ │format în urma unei │
│ │ │exploatări │
│ │ │extensive, ce implică│
│ │ │uneori un cosit │
│ │Descrierea │întârziat spre │
│8. │generală a │sfârşitul anului, sau│
│ │tipului de │corespund unui stadiu│
│ │habitat │de │
│ │ │deteriorare a │
│ │ │mlaştinilor de turbă │
│ │ │drenate. Acest │
│ │ │habitat este │
│ │ │reprezentat prin mai │
│ │ │multe subtipuri: │
│ │ │subtipul 37.311 se │
│ │ │dezvoltă pe soluri │
│ │ │neutro- │
│ │ │alcaline până la │
│ │ │calcaroase, cu nivel │
│ │ │variabil de │
│ │ │apă freatică, fiind │
│ │ │relativ bogat în │
│ │ │specii, │
│ │ │Eu-Molinion; solul │
│ │ │este uneori mlăştinos│
│ │ │şi devine │
│ │ │uscat în timpul │
│ │ │verii; subtipul │
│ │ │37.312 este întâlnit │
│ │ │mai mult pe soluri │
│ │ │acide specifice │
│ │ │pentru Junco- │
│ │ │Molinion, fiind │
│ │ │pajişti sărace în │
│ │ │specii. │
├───┼──────────────┼─────────────────────┤
│ │ │Molinia coerulea, │
│ │ │Dianthus superbus, │
│ │ │Cirsium │
│ │ │tuberosum, Colchicum │
│ │ │autumnale, Narcissus │
│ │ │poeticus │
│ │ │ssp. radiiflorus, │
│ │ │Inula salicina, │
│ │ │Silaum silaus, │
│ │ │Sanguisorba │
│ │ │officinalis, │
│ │ │Serratula tinctoria, │
│9. │Specii │Tetragonolobus │
│ │caracteristice│maritimus, Galium │
│ │ │boreale, Ranunculus │
│ │ │polyanthemos, │
│ │ │Gentiana │
│ │ │pneumonanthe, Juncus │
│ │ │atratus, │
│ │ │Iris sibirica, │
│ │ │Stachys officinalis, │
│ │ │Selinum │
│ │ │carvifolia, Viola │
│ │ │persiciflora, Viola │
│ │ │palustris, │
│ │ │Galium uliginosum, │
│ │ │Crepis paludosa, │
│ │ │Juncus │
│ │ │conglomeratus, │
│ │ │Ophioglossum │
│ │ │vulgatum, Inula │
│ │ │britannica, Lotus │
│ │ │uliginosus, │
│ │ │Potentilla erecta, │
│ │ │Carex pallescens, │
│ │ │Peucedanum │
│ │ │rochelianum. │
├───┼──────────────┼─────────────────────┤
│ │Arealul │ │
│10.│tipului de │Eurasiatic │
│ │habitat │ │
├───┼──────────────┼─────────────────────┤
│ │ │În 20 SCI-uri. │
│ │ │Maramureş, │
│ │ │Depresiunea Ciucului,│
│ │ │Depresiunea Giurgeu, │
│ │ │V. Gurghiului, Ţara │
│ │ │Bârsei, │
│11.│Distribuţia în│Depresiunea │
│ │România │Făgăraşului, │
│ │ │Depresiunea Sibiului,│
│ │ │Ţara │
│ │ │Haţegului, │
│ │ │Depresiunea Horezu, │
│ │ │Munţii Semenic, │
│ │ │Munţii Apuseni, │
│ │ │Bazinul Moldoviţei, │
│ │ │Mt. Ceahlău, │
│ │ │Munţii Nemirei, │
│ │ │Munţii Bistriţei, │
│ │ │jud. Bacău, jud. │
│ │ │Iaşi, jud. Botoşani. │
├───┼──────────────┼─────────────────────┤
│ │Suprafaţa │ │
│12.│tipului de │ │
│ │habitat la │ │
│ │nivel naţional│10.000 ha │
│ │- ha │ │
├───┼──────────────┼─────────────────────┤
│ │Calitatea │ │
│13.│datelor │ │
│ │privind │Estimarea expertului │
│ │suprafaţa │ │
└───┴──────────────┴─────────────────────┘


┌───┬──────────────┬───────────────────────┐
│Nr.│Informaţie/ │Descriere │
│ │Atribut │ │
├───┼──────────────┼───────────────────────┤
│1. │Clasificarea │ │
│ │tipului de │EC │
│ │habitat │ │
├───┼──────────────┼───────────────────────┤
│2. │Codul unic al │ │
│ │tipului de │6430 │
│ │habitat │ │
├───┼──────────────┼───────────────────────┤
│ │ │Comunităţi de lizieră │
│ │Denumire │cu ierburi înalte │
│3. │habitat │higrofile │
│ │ │de la câmpie şi din │
│ │ │etajul montan până în │
│ │ │cel alpin. │
├───┼──────────────┼───────────────────────┤
│4. │Palaearctic │ │
│ │Habitats - │37.7-37.8 │
│ │PalHab │ │
├───┼──────────────┼───────────────────────┤
│ │Habitatele din│R301, R3702, R3703, │
│5. │România │R3706, R3707, R3708, │
│ │ │R3714 │
├───┼──────────────┼───────────────────────┤
│6. │Habitatele │6430 │
│ │Natura 2000 │ │
├───┼──────────────┼───────────────────────┤
│ │ │Aconitetum taurici │
│ │ │Borza 1934 ex Coldea │
│ │ │1990, │
│ │ │Adenostylo-Doronicetum │
│ │ │austriaci Horvat 1956, │
│ │ │syn.: │
│ │ │Adenostyletum alliariae│
│ │ │banaticum Borza 1946; │
│ │ │Cirsio │
│ │ │waldsteinii-Heracleetum│
│ │ │transsilvanici Pawl. ex│
│ │ │Walas 1949, syn.: │
│ │ │Cardueto- Heracleetum │
│ │ │palmati │
│ │ │Beldie 1967, │
│ │ │Heracleetum palmati │
│ │Asociaţii │auct. rom.; │
│7. │vegetale │Petasitetum kablikiani │
│ │ │Szafer et al. 1926, │
│ │ │syn.: │
│ │ │Petasitetum glabrati │
│ │ │Morariu1 943; Telekio- │
│ │ │Petasitetum hybridi │
│ │ │Morariu 1967, Resmeriţă│
│ │ │et Raţiu │
│ │ │1974, syn.: Petasitetum│
│ │ │hybridi auct. rom., │
│ │ │Aegopodio-Petasitetum │
│ │ │hybridi auct. rom., │
│ │ │Telekio- │
│ │ │Petasitetum albae │
│ │ │Beldie 1967, │
│ │ │Petasitetum albae │
│ │ │Dihoru 1975, │
│ │ │Petasiteto-Telekietum │
│ │ │speciosae Morariu │
│ │ │1967; Telekio- │
│ │ │Filipenduletum Coldea │
│ │ │1996; Telekio │
│ │ │speciosae-Aruncetum │
│ │ │dioici Oroian 1998; │
│ │ │Angelico- │
│ │ │Cirsietum oleracei │
│ │ │Tⁿxen 1937; Scirpetum │
│ │ │sylvatici │
│ │ │Ralski 1931 em. Schwich│
│ │ │1944; Filipendulo- │
│ │ │Geranietum palustris │
│ │ │Koch 1926; Chaerophyllo│
│ │ │hirsuti-Filipenduletum │
│ │ │Niemann et al. 1973; │
│ │ │Lysimachio vulgaris- │
│ │ │Filipenduletum │
│ │ │Bal.-Tul. 1978; │
├───┼──────────────┼───────────────────────┤
│ │ │Habitatul cuprinde │
│ │ │comunităţile de lizieră│
│ │ │de pe │
│ │ │malul apelor se │
│ │ │caracterizează prin │
│ │ │specii de talie │
│ │ │înaltă, fiind foarte │
│ │ │diversificate în │
│ │ │componenţa │
│ │ │floristică şi │
│ │ │structură. Tipul de │
│ │ │habitat este │
│ │ │reprezentat prin mai │
│ │ │multe subtipuri. │
│ │ │Subtipul 37.7 │
│ │Descrierea │cuprinde comunităţi │
│8. │generală a │nitrofile de │
│ │tipului de │buruienişuri înalte │
│ │habitat │de pe marginea apelor │
│ │ │şi de-a lungul lizierei│
│ │ │arboretelor. Ele │
│ │ │aparţin ordinelor │
│ │ │Glecometalia │
│ │ │hederaceae şi │
│ │ │Convuletalia sepium │
│ │ │Senecion │
│ │ │fluviatilis, Aegopodion│
│ │ │podagrariae, │
│ │ │Convolvulion │
│ │ │sepium, Filipendulion. │
│ │ │Subtipul este răspândit│
│ │ │în │
│ │ │toată ţara, mai ales în│
│ │ │luncile râurilor, │
│ │ │îndeosebi │
│ │ │pe cursurile lor │
│ │ │mijlocii şi inferioare.│
│ │ │Subtipul │
│ │ │37.8 cuprinde vegetaţia│
│ │ │de talie înaltă de pe │
│ │ │malul │
│ │ │pârâurilor din văile │
│ │ │etajului montan şi │
│ │ │subalpin │
│ │ │aparţinând clasei │
│ │ │Betulo-Adenostyletea. │
│ │ │Subtipul se │
│ │ │întâlneşte de-a lungul │
│ │ │întregului lanţ │
│ │ │carpatic. │
├───┼──────────────┼───────────────────────┤
│ │ │Glechoma hederacea, │
│ │ │Epilobium hirsutum, │
│ │ │Senecio │
│ │ │fluviatilis, │
│ │ │Filipendula ulmaria, │
│ │ │Angelica │
│ │ │archangelica, Petasites│
│ │Specii │hybridus, Cirsium │
│9. │caracteristice│oleraceum, │
│ │ │Chaerophyllum hirsutum,│
│ │ │Aegopodium podagraria, │
│ │ │Alliaria petiolata, │
│ │ │Geranium robertianum, │
│ │ │Silene │
│ │ │dioica, Lamium album, │
│ │ │Crepis paludosa, │
│ │ │Lysimachia │
│ │ │punctata, Aconitum │
│ │ │lycoctonum, Aconitum │
│ │ │napellus, │
│ │ │Geranium sylvaticum, │
│ │ │Trollius europaeus, │
│ │ │Adenostyles │
│ │ │alliariae, Cicerbita │
│ │ │alpina. │
├───┼──────────────┼───────────────────────┤
│ │Arealul │ │
│10.│tipului de │Eurasiatic montan │
│ │habitat │ │
├───┼──────────────┼───────────────────────┤
│ │ │În 65 SCI-uri: │
│ │ │Maramureş, Munţii │
│ │ │Rodna, Bazinul │
│ │ │Sucevei, Bazinul │
│ │ │Jijiei, Bazinul │
│ │ │Bistriţei Aurii, │
│ │ │Mt. Ceahlău, Munţii │
│ │ │Călimani, Bazinul │
│ │ │Bahluiului, │
│ │ │Valea Trotuşului, │
│ │ │Munţii Hăşmaş, Munţii │
│ │ │Gurghiului, │
│ │ │V. Nemţişorului, │
│ │ │Subcarpaţii Neamţului, │
│ │ │Bazinele │
│ │ │Tarcăului şi Neamţului,│
│ │Distribuţia în│Munţii Vrancei, Bazinul│
│11.│România │Tazlăului, Munţii │
│ │ │Harghita, Bazinul │
│ │ │Râmnicului │
│ │ │Sărat, Cheile Tişiţei, │
│ │ │V. Şiretului, Bazinul │
│ │ │Şuşiţa, │
│ │ │Bazinul Milcovului, │
│ │ │Munţii Baraolt, Mt. │
│ │ │Siriu, │
│ │ │Munţii Bucegi, Mt. │
│ │ │Postăvaru, Munţii │
│ │ │Piatra │
│ │ │Craiului, Munţii │
│ │ │Gârbovei, Munţii │
│ │ │Iezer-Păpuşa, │
│ │ │Munţii Făgăraş, Bazinul│
│ │ │superior şi mijlociu al│
│ │ │Oltului, Munţii │
│ │ │Cindrel, Munţii │
│ │ │Sebeşului, Munţii │
│ │ │Lotru, Bazinul │
│ │ │Bistriţei de Vâlcea, │
│ │ │Munţii Parâng, │
│ │ │Munţii Retezat, Munţii │
│ │ │Ţarcu-Godeanu, Munţii │
│ │ │Semenic, Valea │
│ │ │Mraconiei, Culoarul │
│ │ │Timiş-Bega, │
│ │ │Munţii Plopişului, │
│ │ │Munţii Apuseni, │
│ │ │Depresiunea │
│ │ │Gheorgheni, Defileul │
│ │ │Mureşului, Depresiunea │
│ │ │Ciuc, │
│ │ │Munţii Baraolt, Podişul│
│ │ │Târnavelor. │
├───┼──────────────┼───────────────────────┤
│ │Suprafaţa │ │
│12.│tipului de │ │
│ │habitat la │ │
│ │nivel naţional│10.000 ha │
│ │- ha │ │
├───┼──────────────┼───────────────────────┤
│ │Calitatea │ │
│13.│datelor │ │
│ │privind │Estimarea expertului │
│ │suprafaţa │ │
└───┴──────────────┴───────────────────────┘


┌───┬──────────────┬─────────────────────┐
│Nr.│Informaţie/ │Descriere │
│ │Atribut │ │
├───┼──────────────┼─────────────────────┤
│1. │Clasificarea │ │
│ │tipului de │EC │
│ │habitat │ │
├───┼──────────────┼─────────────────────┤
│2. │Codul unic al │ │
│ │tipului de │6440 │
│ │habitat │ │
├───┼──────────────┼─────────────────────┤
│ │Denumire │Pajişti aluviale ale │
│3. │habitat │văilor râurilor din │
│ │ │Cnidion │
│ │ │dubii │
├───┼──────────────┼─────────────────────┤
│4. │Palaearctic │ │
│ │Habitats - │37.23 │
│ │PalHab │ │
├───┼──────────────┼─────────────────────┤
│5. │Habitatele din│R3712, R3715, R3716 │
│ │România │ │
├───┼──────────────┼─────────────────────┤
│6. │Habitatele │6440 │
│ │Natura 2000 │ │
├───┼──────────────┼─────────────────────┤
│ │ │Poetum pratensis │
│ │ │Răvăruţ et al. 1956; │
│ │ │Ranunculo │
│ │ │repentis-Alopecuretum│
│ │ │pratensis Ellmauer │
│ │ │1933; │
│ │ │Agrostio-Festucetum │
│7. │Asociaţii │pratensis Soo 1949; │
│ │vegetale │Agrostietum │
│ │ │stoloniferae, │
│ │ │Ujvarosi 1941 Burduja│
│ │ │et al. 1956; │
│ │ │Poetum silvicolae │
│ │ │Buia et al. 1959; │
│ │ │Alopecuretum │
│ │ │ventricosi Turenschi │
│ │ │1966; Agrostio │
│ │ │Deschampsietum │
│ │ │caespitosae Ujvarosi │
│ │ │1947; Cirsio │
│ │ │cani-Festucetum │
│ │ │pratensis Majovsky ex│
│ │ │Ruzickova 1975. │
├───┼──────────────┼─────────────────────┤
│ │ │Acest tip de habitat │
│ │ │se dezvoltă în │
│ │Descrierea │condiţiile │
│8. │generală a │climatice │
│ │tipului de │continentale şi │
│ │habitat │subcontinentale. │
│ │ │Cuprinde │
│ │ │pajiştile şi fâneţele│
│ │ │aluviale supuse │
│ │ │regimului │
│ │ │periodic de inundare.│
├───┼──────────────┼─────────────────────┤
│ │ │Poa pratensis, │
│ │ │Alopecurus pratensis,│
│ │ │Festuca │
│ │ │pratensis, Agrostis │
│ │ │stolonifera, Poa │
│ │ │trivialis ssp. │
│ │Specii │sylvicola, Ranunculus│
│9. │caracteristice│repens, Deschampsia │
│ │ │cespitosa, │
│ │ │Cirsium canum, │
│ │ │Cnidium dubium, Viola│
│ │ │persicifolia, │
│ │ │Scutellaria │
│ │ │hastifolia, Allium │
│ │ │angulosum, Gratiola │
│ │ │officinalis, Carex │
│ │ │praecox, Clematis │
│ │ │integrifolia, │
│ │ │Juncus atratus, │
│ │ │Lythrum virgatum, │
│ │ │Viola pumila, │
│ │ │Lathyrus palustris. │
├───┼──────────────┼─────────────────────┤
│ │Arealul │ │
│10.│tipului de │Eurasiatic │
│ │habitat │ │
├───┼──────────────┼─────────────────────┤
│ │ │În 14 SCI-uri: │
│ │ │Bazinul Sucevei, │
│ │ │Bazinul Başeului, │
│ │ │Bazinul Jijiei, Valea│
│ │ │Bârladului, Podişul │
│ │ │Central │
│ │ │Moldovenesc, Lunca │
│ │Distribuţia în│Prutului, Lunca │
│11.│România │Şiretului, │
│ │ │Bazinul Bahluieţului,│
│ │ │Câmpia Munteniei, │
│ │ │Podişul │
│ │ │Mehedinţi, Timiş │
│ │ │Bega, Munţii Plopiş, │
│ │ │Defileul │
│ │ │Mureşului, Valea │
│ │ │Gurghiului, Valea │
│ │ │Târnava Mare şi │
│ │ │Mică, Depresiunea │
│ │ │Sibiului, Podişul │
│ │ │Secaşelor, Valea │
│ │ │Oltului, Valea │
│ │ │Someşului Mare, │
│ │ │Crişul Alb, Crişul │
│ │ │Negru, Crişul Repede.│
├───┼──────────────┼─────────────────────┤
│ │Suprafaţa │ │
│12.│tipului de │ │
│ │habitat la │ │
│ │nivel naţional│100.000 ha │
│ │- ha │ │
├───┼──────────────┼─────────────────────┤
│ │Calitatea │ │
│13.│datelor │ │
│ │privind │Estimarea expertului │
│ │suprafaţa │ │
└───┴──────────────┴─────────────────────┘


┌───┬──────────────┬───────────────────────┐
│Nr.│Informaţie/ │Descriere │
│ │Atribut │ │
├───┼──────────────┼───────────────────────┤
│1. │Clasificarea │ │
│ │tipului de │EC │
│ │habitat │ │
├───┼──────────────┼───────────────────────┤
│2. │Codul unic al │ │
│ │tipului de │6510 │
│ │habitat │ │
├───┼──────────────┼───────────────────────┤
│ │Denumire │Fâneţe de joasă │
│3. │habitat │altitudine cu │
│ │ │Alopecurus pratensis, │
│ │ │Sanguisorba officinalis│
├───┼──────────────┼───────────────────────┤
│4. │Palaearctic │ │
│ │Habitats - │38.2 │
│ │PalHab │ │
├───┼──────────────┼───────────────────────┤
│5. │Habitatele din│R3802 │
│ │România │ │
├───┼──────────────┼───────────────────────┤
│6. │Habitatele │6510 │
│ │Natura 2000 │ │
├───┼──────────────┼───────────────────────┤
│ │Asociaţii │Arrhenatheretum │
│7. │vegetale │elatioris Br.-Bl. ex │
│ │ │Scherrer 1925 │
├───┼──────────────┼───────────────────────┤
│ │ │Acest tip de habitat │
│ │ │cuprinde fâneţe bogate │
│ │ │în │
│ │ │specii, dezvoltate pe │
│ │ │soluri slab până la │
│ │ │moderat │
│ │ │fertilizate, din zona │
│ │ │de câmpie până în │
│ │ │etajul │
│ │Descrierea │submontan, aparţinând │
│8. │generală a │alianţelor │
│ │tipului de │Arrhenatherion şi │
│ │habitat │Brachypodio-Centaureion│
│ │ │nemoralis. Aceste │
│ │ │pajişti │
│ │ │exploatate extensiv │
│ │ │prezintă o │
│ │ │biodiversitate foarte │
│ │ │mare, fiind bogate în │
│ │ │plante cu flori, care │
│ │ │le dau │
│ │ │un aspect viu, colorat.│
│ │ │Ele se cosesc abia după│
│ │ │înflorirea majorităţii │
│ │ │speciilor, ritmul de │
│ │ │cosire │
│ │ │fiind o dată sau de │
│ │ │două ori pe an. │
│ │ │Habitatul are │
│ │ │diferite subtipuri, de │
│ │ │la umede până la │
│ │ │uscate. │
├───┼──────────────┼───────────────────────┤
│ │ │Arrhenatherum elatius, │
│ │ │Alopecurus pratensis, │
│ │ │Trisetum flavescens, │
│ │ │Pimpinella major, │
│9. │Specii │Centaurea │
│ │caracteristice│jacea, Crepis biennis, │
│ │ │Knautia arvensis, │
│ │ │Tragopogon │
│ │ │pratensis, Daucus │
│ │ │carota, Leucanthemum │
│ │ │vulgare, │
│ │ │Sanguisorba │
│ │ │officinalis, Campanula │
│ │ │patula, Leontodon │
│ │ │hispidus. │
├───┼──────────────┼───────────────────────┤
│ │Arealul │ │
│10.│tipului de │Eurasiatic │
│ │habitat │ │
├───┼──────────────┼───────────────────────┤
│ │ │În 27 SCI-uri: Habitat │
│ │ │cu largă răspândire în │
│ │ │etajele colinar şi │
│ │Distribuţia în│montan, mai ales în │
│11.│România │Subcarpaţii │
│ │ │Getici, Podişul Getic, │
│ │ │Subcarpaţii Curburii, │
│ │ │Subcarpaţii Moldovei, │
│ │ │Podişul Moldovei, │
│ │ │Depresiunea │
│ │ │colinară a │
│ │ │Transilvaniei, │
│ │ │Dealurile de Vest. │
├───┼──────────────┼───────────────────────┤
│ │Suprafaţa │ │
│12.│tipului de │ │
│ │habitat la │ │
│ │nivel naţional│20.000 ha │
│ │- ha │ │
├───┼──────────────┼───────────────────────┤
│ │Calitatea │ │
│13.│datelor │ │
│ │privind │Estimarea expertului │
│ │suprafaţa │ │
└───┴──────────────┴───────────────────────┘

        Dintre habitatele identificate pe teren, habitatul 62C0* nu este semnalat în fişa standard, ca fiind prezent pe suprafaţa ROSCI0093 Insulele Stepice Şura Mică - Slimnic.

┌───┬──────────────┬────────────────────────┐
│Nr.│Informaţie/ │Descriere │
│ │Atribut │ │
├───┼──────────────┼────────────────────────┤
│1. │Clasificarea │ │
│ │tipului de │EC │
│ │habitat │ │
├───┼──────────────┼────────────────────────┤
│2. │Codul unic al │ │
│ │tipului de │62C0* │
│ │habitat │ │
├───┼──────────────┼────────────────────────┤
│3. │Denumire │Stepe ponto-sarmatice │
│ │habitat │ │
├───┼──────────────┼────────────────────────┤
│4. │Palaearctic │ │
│ │Habitats - │34.92 │
│ │PalHab │ │
├───┼──────────────┼────────────────────────┤
│ │Habitatele din│R3406, R3407, R3409, │
│5. │România │R3418, R3419, R3420, │
│ │ │R3421 │
├───┼──────────────┼────────────────────────┤
│6. │Habitatele │62C0* │
│ │Natura 2000 │ │
├───┼──────────────┼────────────────────────┤
│ │ │Carici humilis-Stipetum │
│ │ │joannis Pop et Hodişan │
│ │ │1985; │
│ │ │Chrysopogono -Caricetum │
│ │ │humilis Zolyomi 1950, │
│ │ │1958; │
│ │ │Danthonio-Stipetum │
│ │ │stenophyllae Ghişa 1941;│
│ │ │Stipetum │
│ │ │stenophyllae Soo 1944; │
│ │ │Stipetum lessingianae │
│ │ │Soo │
│ │ │1927 n.n. 1947; Stipetum│
│ │ │pulcherrimae Soo 1942; │
│ │Asociaţii │Astragalo │
│7. │vegetale │ponticae-Stipetum │
│ │ │ucrainicae Dihoru 1969, │
│ │ │1970 Sanda et Popescu │
│ │ │1999; Stipo ucrainicae │
│ │ │Festucetum valesiacae │
│ │ │Dihoru 1970; Artemisio │
│ │ │austriacae-Poetum │
│ │ │bulbosae Pop 1970; │
│ │ │Cynodonto- │
│ │ │Poetum angustifoliae │
│ │ │Rapaics 1926, Soo 1957; │
│ │ │Koelerio-Artemisietum │
│ │ │lerchianae Dihoru 1970; │
│ │ │Agropyro-Kochietum │
│ │ │prostratae Zolyomi 1957,│
│ │ │1958; │
│ │ │Agropyretum │
│ │ │pectiniformis Prodan │
│ │ │1939, Dihoru 1970; │
│ │ │Taraxaco │
│ │ │serotini-Bothriochloetum│
│ │ │ischaemi Burduja │
│ │ │et al. 1956, Sârbu et │
│ │ │al. 1999; Taraxaco │
│ │ │serotini- │
│ │ │Festucetum valesiacae │
│ │ │Burduja et al. 1956, │
│ │ │Răvăruţ │
│ │ │et al. 1956, Sârbu et │
│ │ │al. 1999; Elytrigietum │
│ │ │hispidi │
│ │ │Dihoru 1970, Popescu et │
│ │ │Sanda 1988. │
├───┼──────────────┼────────────────────────┤
│ │ │Habitatul grupează stepe│
│ │ │ale câmpiilor, │
│ │ │platourilor │
│ │ │şi dealurilor situate la│
│ │ │vest de Marea Neagră, de│
│ │ │Nistru şi bazinele │
│ │ │Transilvaniei şi Traciei│
│ │ │de nord, │
│ │ │inclusiv al cursului │
│ │Descrierea │inferior al Dunării, │
│8. │generală a │limitei │
│ │tipului de │sudice şi văilor │
│ │habitat │platoului podolic, │
│ │ │platoului Rus │
│ │ │Central, platoului │
│ │ │Volgăi, Orenburg şi │
│ │ │Bachkiria, cu │
│ │ │graminee precum Stipa │
│ │ │capillata, Stipa │
│ │ │lessingiana, │
│ │ │Kochia prostrata, │
│ │ │Koeleria lobata sau K. │
│ │ │degeni, │
│ │ │Festuca valesiaca, │
│ │ │Dichanthium ischaemum. │
│ │ │Acest │
│ │ │habitat este reprezentat│
│ │ │de pajişti xerice, │
│ │ │situate │
│ │ │pe diverse expoziţii ale│
│ │ │dealurilor din zonele de│
│ │ │stepă şi silvostepă. │
├───┼──────────────┼────────────────────────┤
│ │ │Festuca valesiaca, │
│ │ │Chrysopogon gryllus, │
│ │ │Dichanthium │
│ │ │ischaemum, Poa │
│ │ │angustifolia, Stipa │
│ │ │capillata, Stipa │
│ │Specii │lessingiana, Stipa │
│9. │caracteristice│pulcherrima, Koeleria │
│ │ │lobata, │
│ │ │Thymus zygioides, Stipa │
│ │ │ucranica, Agropyron │
│ │ │brandzae, A. ponticum, │
│ │ │Kochia prostrata, │
│ │ │Teucrium │
│ │ │polium ssp. capitatum, │
│ │ │Crambe tataria, │
│ │ │Taraxacum │
│ │ │serotinum, Festuca │
│ │ │callieri, Pimpinella │
│ │ │tragium ssp. │
│ │ │lithophila, Satureja │
│ │ │coerulea, Dianthus │
│ │ │pseudarmeria. │
├───┼──────────────┼────────────────────────┤
│ │Arealul │ │
│10.│tipului de │Ponto-Sarmatic │
│ │habitat │ │
├───┼──────────────┼────────────────────────┤
│ │ │În 26 SCI-uri: Insulele │
│11.│Distribuţia în│stepice din Moldova, │
│ │România │judeţul │
│ │ │Vaslui, Suceava, Iaşi şi│
│ │ │Dobrogea, jud. Constanţa│
│ │ │şi Tulcea. │
├───┼──────────────┼────────────────────────┤
│ │Suprafaţa │ │
│12.│tipului de │ │
│ │habitat la │ │
│ │nivel naţional│5.000 ha │
│ │- ha │ │
├───┼──────────────┼────────────────────────┤
│ │Calitatea │ │
│13.│datelor │ │
│ │privind │Estimarea expertului │
│ │suprafaţa │ │
└───┴──────────────┴────────────────────────┘

        Date specifice tipului de habitat la nivelul sitului
        În urma studiilor efectuate pe teren, nu au fost identificate ca fiind prezente toate tipurile de habitate de interes comunitar semnalate în fişele standard, dintre acestea, în ROSCI0093 - Insulele stepice Şura Mică-Slimnic fiind regăsite doar următoarele tipuri de habitate:
        ● 6240* - Pajişti stepice subpanonice;
        ● 62C0* - Stepe ponto-sarmatice. Acest tip de habitat nu este menţionat în formularul standard ca fiind prezent pe suprafaţa ROSCI0093 Insulele Stepice Şura Mică - Slimnic.


    Tabelul nr. 7
        Date specifice tipului de habitat la nivelul sitului

┌───┬────────────┬─────────────────────┐
│Nr.│Informaţie/ │Descriere │
│ │Atribut │ │
├───┼────────────┼─────────────────────┤
│1. │Clasificarea│ │
│ │tipului de │EC │
│ │habitat │ │
├───┼────────────┼─────────────────────┤
│ │Codul unic │ │
│2. │al tipului │6240* Pajişti stepice│
│ │de │subpanonice │
│ │habitat │ │
├───┼────────────┼─────────────────────┤
│ │Distribuţia │ │
│3. │tipului de │Harta distribuţiei │
│ │habitat - │habitatelor anexa nr.│
│ │hartă │6 │
├───┼────────────┼─────────────────────┤
│ │ │Habitatul a fost │
│ │ │regăsit în │
│ │ │următoarele zone: │
│ │ │Dealul │
│ │ │Cucului-Sliminc, │
│ │ │Dealul Rictoi, Valea │
│ │ │Şarba, Dealul │
│ │ │Zakel şi Dealul │
│ │ │Bisericii. Habitatul │
│ │ │cuprinde │
│ │ │pajiştile xerofile │
│ │ │edificate de speciile│
│ │Distribuţia │Festuca │
│4. │tipului de │valesiaca, │
│ │habitat - │Dichanthium ischaemum│
│ │descriere │şi Stipa capillata. │
│ │ │Aceste comunităţi │
│ │ │xeroterme sunt │
│ │ │dezvoltate pe pante │
│ │ │sudice. În │
│ │ │asociaţiile │
│ │ │Medicagini │
│ │ │minimae-Festucetum │
│ │ │valesiacae Wagner │
│ │ │1941, Dichantietum │
│ │ │ischaemi Krist. │
│ │ │1937, Pop 1977; │
│ │ │Agrostio-Festucetum │
│ │ │valesiacae │
│ │ │Borisavljevic et al. │
│ │ │1955; Stipetum │
│ │ │capillatae Hueck │
│ │ │1931, Krausch 1961; │
│ │ │Festuco │
│ │ │rupicolae-Caricetum │
│ │ │humilis Soo 1930, │
│ │ │1947; Festucetum │
│ │ │valesiaco- │
│ │ │rupicolae Csuros et │
│ │ │Kovacs 1962; │
├───┼────────────┼─────────────────────┤
│ │Statutul de │ │
│5. │prezenţă │Ocupă un procent de │
│ │- spaţial │8,1% din suprafaţa │
│ │ │sitului │
├───┼────────────┼─────────────────────┤
│6. │Statutul de │ │
│ │prezenţă │Naturală │
│ │- management│ │
├───┼────────────┼─────────────────────┤
│7. │Suprafaţa │ │
│ │tipului de │29,6 ha, circa 8,1% │
│ │habitat │din sit │
├───┼────────────┼─────────────────────┤
│ │Suprafaţa │ │
│ │din arie │ │
│8. │pentru │ │
│ │tipul de │ │
│ │habitat - │ │
│ │raportată la│0.000001% │
│ │suprafaţa │ │
│ │naţională │ │
├───┼────────────┼─────────────────────┤
│ │Perioada de │ │
│9. │colectare a │ │
│ │datelor din │Mai - August 2013 │
│ │teren │ │
├───┼────────────┼─────────────────────┤
│ │Alte │ │
│10.│informaţii │ │
│ │privind │Studii teren 2013 │
│ │sursele de │ │
│ │informaţii │ │
└───┴────────────┴─────────────────────┘


┌───┬────────────┬─────────────────────┐
│Nr.│Informaţie/ │Descriere │
│ │Atribut │ │
├───┼────────────┼─────────────────────┤
│1. │Clasificarea│ │
│ │tipului de │EC │
│ │habitat │ │
├───┼────────────┼─────────────────────┤
│ │Codul unic │ │
│2. │al tipului │62C0* Stepe │
│ │de │ponto-sarmatice │
│ │habitat │ │
├───┼────────────┼─────────────────────┤
│ │Distribuţia │ │
│3. │tipului de │Harta distribuţiei │
│ │habitat │habitatelor anexa nr.│
│ │hartă │6 │
├───┼────────────┼─────────────────────┤
│ │ │Acest habitat este │
│ │ │reprezentat la │
│ │ │nivelul SCI-ului │
│ │ │prin fitocenoze ale │
│ │ │asociaţiei │
│ │ │Elytrigietum hispidi │
│ │ │Dihoru 1970 Popescu │
│ │ │et Sanda 1988, │
│ │ │identificate pe │
│ │ │Dealul Zakel şi în │
│ │Distribuţia │Valea Sarba. │
│4. │tipului de │Fitocenozele │
│ │habitat - │inventariate sunt │
│ │descriere │bogate în specii │
│ │ │stepice cum sunt │
│ │ │Astragalus │
│ │ │dasyanthus, Crambe │
│ │ │tatarica, Jurinea │
│ │ │mollis, însă, din │
│ │ │păcate, acest habitat│
│ │ │este │
│ │ │ameninţat de │
│ │ │managementul │
│ │ │deficitar aplicat în │
│ │ │aceste pajişti. │
│ │ │Dintre speciile │
│ │ │caracteristice │
│ │ │pentru habitat │
│ │ │menţionăm: Elymus │
│ │ │hispidus, │
│ │ │Dichantium ischaemum,│
│ │ │Festuca valesiaca, │
│ │ │Stipa │
│ │ │capillata, Koeleria │
│ │ │macrantha. │
├───┼────────────┼─────────────────────┤
│5. │Statutul de │ │
│ │prezenţă │Ocupă o suprafaţă de │
│ │- spaţial │0.1% din sit │
├───┼────────────┼─────────────────────┤
│6. │Statutul de │ │
│ │prezenţă │Naturală │
│ │- management│ │
├───┼────────────┼─────────────────────┤
│7. │Suprafaţa │ │
│ │tipului de │0,5 ha, circa 0,1% │
│ │habitat │din sit │
├───┼────────────┼─────────────────────┤
│ │Suprafaţa │ │
│ │din arie │ │
│8. │pentru │ │
│ │tipul de │ │
│ │habitat - │ │
│ │raportată la│0.00000001% │
│ │suprafaţa │ │
│ │naţională │ │
├───┼────────────┼─────────────────────┤
│ │Perioada de │ │
│9. │colectare a │ │
│ │datelor din │Mai - August 2013 │
│ │teren │ │
├───┼────────────┼─────────────────────┤
│ │Alte │ │
│10.│informaţii │ │
│ │privind │Studii teren 2013 │
│ │sursele de │ │
│ │informaţii │ │
└───┴────────────┴─────────────────────┘

    2.3.2.1. Habitate Natura 2000
        În situl ROSCI0093 Insulele stepice Şura Mare - Slimnic, habitatele Natura 2000 citate în Formularul Standard sunt:
    a. 6210* Pajişti xerofile seminaturale şi facies cu tufişuri pe substrate calcaroase de Festuco-Brometalia* situri importante pentru orhidee
        Habitatul este format din pajişti calcaroase uscate sau semiuscate din Festuco-Brometea. Include atât vegetaţia de pajişti stepice sau subcontinentale Festucetalia valesiacae cât şi unele pajişti secundare din Brometalia erecti caracteristice regiunilor sub-mediteraneene şi atlantice, foarte bogate în specii de orhidee, Mesobromion. Acest tip de habitat cu * nu a fost regăsit în sit.

    b. 6240* Pajişti stepice subpanonice
        Acest tip de habitat cuprinde pajişti stepice dominate de graminee cespitoase caracteristice alianţei Festucion valesiacae. Optimul dezvoltării conunităţilor vegetale presupune soluri sărace în nutrienţi şi un regim de folosinţă extensiv.
        Pajiştile stepice identificate în cadrul acestui sit sunt utilizate în prezent ca păşuni de ovine şi bovine, majoritatea fiind exploatate intensiv sau sunt abandonate. Modul de folosinţă inadecvat datorat suprapăşunat, necurăţarea păşunilor, abandonul practicilor agricole tradiţionale corelat cu morfologia reliefului a condus la degradarea acestor pajişti, suprafeţe întinse fiind invadate de buruieni şi de specii arbustive. În condiţii optime, acest tip de habitat găzduieşte specii indicatoare pentru soluri uscate, sărace în nutrienţi.
        Asociaţiile vegetale în baza cărora a fost descris habitatul 6240* la nivelul SCI-ului "Insulele stepice Sura Mica - Slimnic" sunt: Agrostio-Festucetum valesiacae Borisavljevic et al. 1955, Dichantietum ischaemi Krist. 1937, Pop 1977, Festucetum valesiaco-rupicolae Csuros et Kovacs 1962, Festuco rupicolae-Caricetum humilis Soo 1930, 1947, Stipetum capillatae Hueck 1931, Krausch 1961. Fitocenozele încadrate acestor asociaţii au fost regăsite în următoarele zone: Şura Mare, Dealul Cucului-Sliminic, Dealul Ritoi, Valea Sarba, Dealul Zakel şi Dealul Bisericii.
        Dintre speciile caracteristice pentru habitatul 6240* au fost regăsite în acest sit: Festuca valesiaca. Festuca rupicola, Dichanthium ischaeum, Stipa capillata, Teucrium chamaedrys, Carex humilis, Astragalus austriacus, A. onobrychys, Alyssum alyssoides, Medicago minima, Potentilla arenaria. 45% dintre speciile identificate ca fiind caracteristice pentru habitat sunt calificate fie ca rezistente la păşunat, Festuca valesiaca, F. rupicola, Dichanthium ischaeum, Teucrium chamaedrys, fie ca indicatoare pentru pajişti intens folosite Alyssum alyssoides, Medicago minima, Dichanthium ischaeum.

    c. 6410 Pajişti cu Molinia pe soluri carbonatice, turboase sau luto-argiloase de Molinion caeruleae
        Habitatul cuprinde pajişti cu Molinia din zona de câmpie până în etajul montan, pe soluri mai mult sau mai puţin umede şi sărace în nutrienţi azot, fosfor. Acestea s-au format în urma unei exploatări extensive, ce implică uneori un cosit întârziat spre sfârşitul anului, sau corespund unui stadiu de deteriorare a mlaştinilor de turbă drenate. Habitatul nu a fost regăsit în sit.

    d. 6440 Pajişti aluviale ale văilor râurilor din Cnidion dubii
        Acest tip de habitat se dezvoltă în condiţiile climatice continentale şi subcontinentale. Cuprinde pajiştile şi fâneţele aluviale supuse regimului periodic de inundare. Habitatul nu a fost regăsit în sit.

    e. 6510 Fâneţe de joasă altitudine cu Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis
        Acest tip de habitat cuprinde fâneţe bogate în specii, dezvoltate pe soluri slab până la moderat fertilizate, din zona de câmpie până în etajul submontan, aparţinând alianţelor Arrhenatherion şi Brachypodio-Centaureion nemoralis. Aceste pajişti exploatate extensiv prezintă o biodiversitate foarte mare, fiind bogate în plante cu flori, care le dau un aspect viu, colorat. Habitatul nu a fost regăsit în sit.

    f. 6430 Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la câmpie şi din etajul montan până în cel alpin.
        Habitatul cuprinde comunităţile de lizieră de pe malul apelor se caracterizează prin specii de talie înaltă, fiind foarte diversificate în componenţa floristică şi structură. Tipul de habitat este reprezentat prin mai multe subtipuri. Subtipul 37.7 cuprinde comunităţi nitrofile de buruienişuri înalte de pe marginea apelor şi de-a lungul lizierei arboretelor. Ele aparţin speciilor Glecometalia hederaceae şi Convuletalia sepium, Senecion fluviatilis, Aegopodion podagrariae, Convolvulion sepium, Filipendulion. Subtipul este răspândit în toată ţara, mai ales în luncile râurilor, îndeosebi pe cursurile lor mijlocii şi inferioare. Subtipul 37.8 cuprinde vegetaţia de talie înaltă de pe malul pârâurilor din văile etajului montan şi subalpin aparţinând clasei Betulo-Adenostyletea. Subtipul se întâlneşte de-a lungul întregului lanţ carpatic. Acest tip de habitat nu a fost regăsit în sit.

    g. 62C0* Stepe ponto-sarmatice
        Acest tip de habitat nu este semnalat, în fişa standard, ca fiind prezent pe suprafaţa ROSCI0093 Insulele Stepice Şura Mică - Slimnic, însă a fost semnalat în cadrul sitului. Este reprezentat la nivelul SCI-ului prin fitocenoze ale asociaţiei Elytrigietum hispidi Dihoru 1970, Popescu et Sanda 1988, identificate pe Dealul Zakel şi în Valea Şarba. Fitocenozele inventariate sunt bogate în specii stepice de Astragalus dasyanthus, Crambe tatarica, Jurinea mollis, însă, din păcate, acest habitat este ameninţat de managementul deficitar aplicat în aceste pajişti abandonul practicilor agricole tradiţionale, invazia speciilor lemnoase. Dintre speciile caracteristice pentru habitat menţionăm: Elymus hispidus, Dichantium ischaemum, Festuca valesiaca, Stipa capillata, Crambe tataria, Koeleria macrantha.


    2.3.2.2. Habitate după clasificarea naţională
        În situl ROSCI0093 Insulele Stepice Şura Mică - Slimnic, s-au efectuat cercetări în teren în vederea identificării următoarelor habitate conform clasificării naţionale:

    Tabelul nr. 8
        Habitate după clasificarea naţională

┌─────────────────────┬────────────────┐
│Corespondent Natura │Habitat │
│2000 │clasificare │
│ │naţională │
├─────────────────────┼────────────────┤
│6210* Pajişti uscate │R3406, R3408, │
│seminaturale şi │R3413 Habitatul │
│faciesuri cu │cu * nu │
│tufărişuri pe │a fost │
│substrat calcaros │identificat în │
│-Festuco Brometalia │sit. │
├─────────────────────┼────────────────┤
│ │R3411, R3414, │
│6240* Pajişti stepice│T3415, R3501 │
│subpanonice │Habitat │
│ │identificat în │
│ │sit. │
├─────────────────────┼────────────────┤
│6410 Pajişti cu │ │
│Molinia pe soluri │R3710, R3711 │
│calcaroase, │Nu a fost │
│turboase sau │identificat în │
│argiloase - Molinion │sit. │
│caeruleae │ │
├─────────────────────┼────────────────┤
│ │R3712, R3715, │
│6440 Pajişti aluviale│R3716 │
│din Cnidion dubii │Nu a fost │
│ │identificat în │
│ │sit. │
├─────────────────────┼────────────────┤
│6510 Pajişti de │ │
│altitudine joasă - │R3802 │
│Alopecurus │Nu a fost │
│pratensis, │identificat în │
│Sanguisorba │sit. │
│officinalis │ │
├─────────────────────┼────────────────┤
│6430 Comunităţi de │R301, R3702, │
│lizieră cu ierburi │R3703, R3706, │
│înalte │R3707, │
│hidrofile de la │R3708, R3714. Nu│
│nivelul câmpiilor │a fost │
│până la cel │identificat │
│montan şi alpin │în sit. │
├─────────────────────┼────────────────┤
│ │R3118, R3121, │
│40A0* Tufărişuri │R3122, R3123, │
│subcontinentale │R31124, │
│peripanonice │R3125, R3126, │
│ │R3127. Nu a fost│
│ │identificat în │
│ │sit. │
├─────────────────────┼────────────────┤
│ │R3406, R3407, │
│62C0* Stepe │R3409, R3418, │
│ponto-sarmatice │R3419, │
│ │R3420, R3421. │
│ │Habitat │
│ │identificat în │
│ │sit. │
└─────────────────────┴────────────────┘


    2.3.2.3. Hărţile de distribuţie a tipurilor de habitate
        Harta distribuţiei tipurilor de habitate este furnizată pentru toate tipurile de habitate pentru care se realizează evaluarea stării de conservare a biodiversităţii. S-au realizat hărţi care cuprind tipurile de habitate de interes comunitar listate în Formularul standard, şi alte tipuri de habitate de interes comunitar/prioritar. Pentru fiecare tip de habitat, distribuţia este întotdeauna reprezentată ca poligon.
        Pentru fiecare tip de habitat este indicat şi procentul de acoperire în cadrul poligonului ca fiind de 100% deoarece cu ocazia studiilor de teren din anul 2013 a fost posibilă identificarea şi cartarea habitatelor din sit la o scară de 1: 10000.
        Habitatele şi suprafeţele ocupate de acestea în situl ROSCI0093 Insulele Stepice Şura Mică - Slimnic sunt:

    Tabelul nr. 9
        Suprafeţele ocupate de habitate în situl ROSCI0093 Insulele Stepice Şura Mică - Slimnic

┌───────┬─────────┬─────────┬──────────┐
│Habitat│Suprafaţa│Suprafaţa│Procent în│
│ │- mp │- ha │sit - % │
├───────┼─────────┼─────────┼──────────┤
│6240* │296000 │29,6 │8,1 │
├───────┼─────────┼─────────┼──────────┤
│62C0* │5000 │0,5 │0,1 │
└───────┴─────────┴─────────┴──────────┘


    Tabelul nr. 10
        Descrierea parametrilor tipurilor de habitate întâlnite în situl ROSCI0093 Insulele Stepice Şura Mică - Slimnic

┌────┬─────────────────┬───────────────┐
│Cod │Parametru │Descriere │
├────┼─────────────────┼───────────────┤
│ │ │Fişiere │
│ │Localizarea │Geodatabase cu │
│ │tipului de │localizarea │
│A.1.│habitat sau │tipurilor de │
│ │a grupului de │habitate. Vezi │
│ │tipuri de │harta │
│ │habitate - │tipurilor de │
│ │geometrie │habitate din │
│ │ │Anexa │
│ │ │nr. 6 │
├────┼─────────────────┼───────────────┤
│ │Clasificarea │ │
│A.2 │tipurilor de │EC │
│ │habitate │ │
├────┼─────────────────┼───────────────┤
│A.3 │Codul tipului de │6240* │
│ │habitat 1 │ │
├────┼─────────────────┼───────────────┤
│A.4 │Procent tip de │8,1% │
│ │habitat 1 │ │
├────┼─────────────────┼───────────────┤
│A.5.│Codul tipului de │62C0* │
│ │habitat 2 │ │
├────┼─────────────────┼───────────────┤
│A.6.│Procent tip de │0,1% │
│ │habitat 2 │ │
├────┼─────────────────┼───────────────┤
│ │Calitatea datelor│ │
│A.7.│referitoare la │ │
│ │tipul de habitat │Evaluarea │
│ │în locul │expertului │
│ │respectiv │ │
├────┼─────────────────┼───────────────┤
│A.8.│Confidenţialitate│Informaţii │
│ │ │publice │
└────┴─────────────────┴───────────────┘



    2.3.3. Specii de floră şi faună pentru care a fost declarat situl
    A. Date generale ale speciei: date care sunt general valabile pentru specia respectivă indiferent de locul unde aceasta este întâlnită/semnalată
    B. Date specifice speciei la nivelul sitului: date care sunt caracteristice speciei în cadrul ariei studiate.
    2.3.3.1. Plante superioare
    Tabelul nr. 11
        Date generale ale speciei

┌───┬───────────┬──────────────────────┐
│Nr.│Informaţie/│Descriere │
│ │Atribut │ │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│1 │Cod Specie │4091 │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│2 │Denumirea │Crambe tataria │
│ │ştiinţifică│ │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│3 │Denumirea │Târtan, Hodolean, │
│ │populară │Varză tătărească │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │Statutul de│ │
│4 │conservare │ │
│ │în │Vulnerabil │
│ │România │ │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │Planta este ierboasă, │
│ │ │perenă, de talie mare.│
│ │ │Rădăcina este foarte │
│ │ │lungă, până la 120 cm,│
│ │ │groasă │
│ │ │ca braţul, │
│ │ │neagră-brună, la │
│ │ │interior albă, │
│ │ │cărnoasă, │
│ │ │dulce, cu colet │
│ │ │multicapitat. Tulpina │
│ │ │este înaltă, │
│ │ │de 60-90 chiar 100 cm,│
│ │ │colţuroasă, groasă │
│ │ │până la │
│ │ │5 cm, păroasă şi rigid│
│ │ │ramificată, formând o │
│ │ │coroană │
│ │ │extinsă, globuloasă. │
│ │ │Frunzele sunt divizate│
│ │ │în mai mulţi lobi, │
│ │ │înguşti, │
│ │ │alungiţi, cu margini │
│ │ │ondulate şi cu dinţi │
│ │ │mari, │
│ │ │alungiţi. Frunzele │
│ │ │bazale sunt foarte │
│ │ │mari, lung │
│ │ │peţiolate, rombice, de│
│ │ │2-3 ori penat sectate,│
│ │Descrierea │păroase sau │
│5 │speciei │glabrescente, prezintă│
│ │ │lacinii mari, │
│ │ │lanceolate sau ovate. │
│ │ │Frunzele tulpinale │
│ │ │sunt scurt peţiolate, │
│ │ │penat │
│ │ │lobate, cele │
│ │ │superioare bracteante,│
│ │ │simple, liniar │
│ │ │lanceolate. │
│ │ │Faptul că este rudă cu│
│ │ │varza este trădat de │
│ │ │florile │
│ │ │relativ mici, cu patru│
│ │ │petale fiind câteva │
│ │ │mii în │
│ │ │fiecare inflorescenţă │
│ │ │şi de aroma specifică │
│ │ │a │
│ │ │frunzelor. Întreaga │
│ │ │plantă este │
│ │ │comestibilă. │
│ │ │Inflorescenţa este │
│ │ │foarte mare, compusă │
│ │ │din │
│ │ │numeroase raceme │
│ │ │dense, umbeliforme │
│ │ │care se │
│ │ │prelungesc după │
│ │ │înflorire. Pedicelii │
│ │ │floriferi sunt │
│ │ │de 6-10 mm lungime. │
│ │ │Sepalele sunt ovat │
│ │ │lanceolate, │
│ │ │rotunjite la vârf, alb│
│ │ │marginate, lungi de │
│ │ │cca 3 - │
│ │ │3,5 mm. Petalele sunt │
│ │ │albe, alungit ovate, │
│ │ │brusc │
│ │ │îngustate în unguiculă│
│ │ │scurtă, şi au lungimea│
│ │ │de │
│ │ │5-6 mm şi lăţimea de 3│
│ │ │mm. Staminele sunt │
│ │ │lungi de │
│ │ │2,5-3 mm deasupra │
│ │ │mijlocului prezintă un│
│ │ │dinte. │
│ │ │Glandele nectarifere │
│ │ │sunt în număr de 4, │
│ │ │două de │
│ │ │formă semilunară, │
│ │ │înconjoară staminele │
│ │ │scurte, │
│ │ │celelalte două sunt │
│ │ │aşezate la baza │
│ │ │perechilor de │
│ │ │stamine lungi. Fructul│
│ │ │este o siliculă │
│ │ │articulată, │
│ │ │lungă de cca. 5-7 mm. │
│ │ │Sămânţa este │
│ │ │globuloasă, cu │
│ │ │diametrul de cca. 3,5 │
│ │ │mm. │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│6 │Perioade │Perioada de înflorire:│
│ │critice │lunile aprilie - mai. │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │Specia este │
│ │ │caracteristică │
│ │Cerinţe de │pajiştilor aride şi │
│7 │habitat │semiaride de stepă şi │
│ │ │silvostepă, însăşi │
│ │ │ecologia ei │
│ │ │arătând că este o │
│ │ │specialistă a │
│ │ │spaţiilor deschise. │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │Arealul │Ponto-panonic, din │
│8 │speciei │Panonia până în │
│ │ │stepele din │
│ │ │nordul Mării Negre. │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │Cluj - Fânaţele │
│ │ │Clujului, Chiochiş, │
│ │ │Cheţani, Zău de │
│ │ │Câmpie, Iaşi - Iaşi, │
│ │ │Breazu, Mîrzeşti, │
│ │ │Laega, │
│9 │Distribuţia│Epureni, Valea lui │
│ │în România │David, Rădeni, │
│ │ │Păuleni, Vânători, │
│ │ │Vlădeni, Rediu- │
│ │ │Tătari, Horleşti, │
│ │ │Belceşti, │
│ │ │Spinoasa, Suceava- │
│ │ │Fâneţele Ponoare de la│
│ │ │Bosanci, │
│ │ │Dealul Frumoasa, │
│ │ │Botoşani - Leorda, şi │
│ │ │Sibiu - │
│ │ │Insulele stepice din │
│ │ │Şura Mică - Slimnic. │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│10 │Populaţia │Mii de exemplare │
│ │naţională │ │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │Calitatea │ │
│11 │datelor │ │
│ │privind │Estimarea expertului │
│ │populaţia │ │
│ │naţională │ │
└───┴───────────┴──────────────────────┘


┌───┬───────────┬────────────────────────────────┐
│Nr.│Informaţie/│Descriere │
│ │Atribut │ │
├───┼───────────┼────────────────────────────────┤
│1 │Cod Specie │4097 │
├───┼───────────┼────────────────────────────────┤
│2 │Denumirea │Iris aphylla ssp.hungarica │
│ │ştiinţifică│ │
├───┼───────────┼────────────────────────────────┤
│3 │Denumirea │Stânjenel, iris │
│ │populară │ │
├───┼───────────┼────────────────────────────────┤
│ │Statutul de│ │
│4 │conservare │ │
│ │în │Vulnerabil │
│ │România │ │
├───┼───────────┼────────────────────────────────┤
│ │ │Plantă erbacee, perenă, cu un │
│ │ │rizom lung, de 18-22 │
│ │ │mm diametru. Tulpina subţire │
│ │ │este înaltă de 20-30 │
│ │ │cm. Frunzele sunt de lungimea │
│ │ │tulpinii, adesea │
│ │ │foarte arcuite, începând de la │
│ │ │mijloc lent │
│ │Descrierea │îngustate, acuminate, late de │
│5 │speciei │2-3 cm, după înflorire │
│ │ │alungite, cu 5-6 nervuri mai │
│ │ │mult sau mai puţin │
│ │ │evidente. Florile închis │
│ │ │violacee, până la aproape │
│ │ │purpurii, cu tepale interne şi │
│ │ │externe uniform │
│ │ │colorate şi spatul complet │
│ │ │erbaceu. Tepalele externe │
│ │ │sunt evident păroase pe nervură │
│ │ │mediană, cu peri │
│ │ │pluricelulari. Foliolele │
│ │ │spatului umflate, pe │
│ │ │margini îngust membranoase, │
│ │ │adesea violet nuanţate │
│ │ │îndeosebi pe margini şi spre │
│ │ │vârf, lungi de 5 mm şi │
│ │ │late de 18-22 mm. Fructul este │
│ │ │bruniu, alungit │
│ │ │cilindric, obtuz 3-muchiat, lung│
│ │ │de 3-4,5 cm şi de │
│ │ │13-16-24 mm în diametru. │
│ │ │Seminţele sunt ruginii, │
│ │ │alungit ovoidale, lungi de 4-5 │
│ │ │mm, la ambele capete │
│ │ │sau de obicei numai la vârf, │
│ │ │scurt rostrate pe fată, │
│ │ │zbârcite şi alveolate. │
├───┼───────────┼────────────────────────────────┤
│6 │Perioade │Perioada de înflorire este │
│ │critice │mai-iunie şi adesea şi a │
│ │ │doua oară în luna august. │
├───┼───────────┼────────────────────────────────┤
│ │ │Există trei habitate distincte, │
│ │ │cu condiţii │
│ │ │ecologice relativ asemănătoare │
│ │ │deşi îndepărtate ca │
│ │ │locaţie, în care găsim populaţii│
│ │ │mari de stânjenel │
│7 │Cerinţe de │de stepă. Este vorba despre │
│ │habitat │pajiştile stepice │
│ │ │subpanonice cod 6240, pajişti │
│ │ │uscate pe substrat │
│ │ │calcaros cod 6210 şi pajiştile │
│ │ │panonice de stâncării │
│ │ │cod 6910. Deasemenea se pot afla│
│ │ │frecvent în │
│ │ │masivele calcaroase sau │
│ │ │conglomeratic calcaroase de │
│ │ │altitudine mai redusă din munţi,│
│ │ │până la 1500 m. │
│ │ │Populaţii izolate se află şi în │
│ │ │pajiştile stepice │
│ │ │ponto-sarmatice codul 62C0* din │
│ │ │Moldova, mai ales la │
│ │ │marginea şi în poienile │
│ │ │pădurilor din silvostepă │
│ │ │unde pajiştile respective sunt │
│ │ │mai bine păstrate. │
├───┼───────────┼────────────────────────────────┤
│8 │Arealul │Central-Est-European-Continental│
│ │speciei │ │
├───┼───────────┼────────────────────────────────┤
│ │ │Pajiştile stepice din │
│ │ │Transilvania, în măsura în │
│ │ │care nu sunt degradate prin │
│ │ │suprapăşunat - Cluj în │
│ │ │Rezervaţia Naturală Cheile │
│ │ │Turzii, Rezervaţia │
│ │ │Naturală Fânaţele Clujului, │
│ │Distribuţia│Gherla, Boju, Cojocna, │
│9 │în România │Mureş pe Valea Sălardului, │
│ │ │Rezervaţia Zău de Câmpie, │
│ │ │fâneţele de pe Dealul │
│ │ │Corhan-Sabed, Harghita în │
│ │ │Odorheiul Secuiesc, Brăduţ, │
│ │ │Mereşti, Covasna în │
│ │ │Ruşeni, Braşov pe Dealul │
│ │ │Stejerişul Mare, Muntele │
│ │ │Tâmpa, Racoşu de Jos, Sibiu pe │
│ │ │Dealul Zackel, │
│ │ │Dumbrăveni, Guşteriţa, Mediaş, │
│ │ │Merghindeal, Podu │
│ │ │Olt, Roşia, Insulele stepice │
│ │ │Şura Mică- Slimnic, │
│ │ │Tălmaciu, Târnava şi │
│ │ │Târnavioara, Alba pe Valea │
│ │ │Feneşului, Rîmetea, Poiana │
│ │ │Aiudului, Scărişoara │
│ │ │Nouă, Ciumeşti, Foieni, Bihor în│
│ │ │Rezervaţia Defileul │
│ │ │Crişul Repede, Dealul Măgurii, │
│ │ │Bratca, Satu Mare în │
│ │ │Foieni, Arad în Hălmagiu, │
│ │ │Hălmăgel, Dealul Tăuroi şi │
│ │ │Gorgana. │
├───┼───────────┼────────────────────────────────┤
│10 │Populaţia │Mii de exemplare │
│ │naţională │ │
├───┼───────────┼────────────────────────────────┤
│ │Calitatea │ │
│11 │datelor │ │
│ │privind │Estimarea expertului │
│ │populaţia │ │
│ │naţională │ │
└───┴───────────┴────────────────────────────────┘


┌───┬───────────┬──────────────────────┐
│Nr.│Informaţie/│Descriere │
│ │Atribut │ │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│1 │Cod Specie │4067 │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│2 │Denumirea │Echium russicum │
│ │ştiinţifică│ │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│3 │Denumirea │Capul şarpelui │
│ │populară │ │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │Statutul de│ │
│4 │conservare │ │
│ │în │Vulnerabilă │
│ │România │ │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │Plantă erbacee │
│ │ │bianuală, erectă, │
│ │ │rigidă, hispidă, │
│ │ │neramificată, cu │
│ │ │tulpina înaltă de │
│ │ │30-90 cm, │
│ │ │cilindrică, acoperită │
│ │ │cu peri setiformi │
│ │ │albi, │
│ │ │rigizi, la baza │
│ │ │tuberculaţi şi cu peri│
│ │ │scurţi şi │
│ │ │moi. În pământ │
│ │ │prezintă un rizom │
│ │ │lemons subţire, │
│ │ │care nu pătrunde la │
│ │ │mare adâncime, specia │
│ │ │fiind │
│ │ │rezistentă la seceta. │
│ │ │Frunzele bazale liniar│
│ │ │lanceolate formează o │
│ │Descrierea │rozetă. Frunzele │
│5 │speciei │tulpinale │
│ │ │inferioare liniar │
│ │ │lanceolate, atenuate │
│ │ │în peţiol │
│ │ │scurt, sunt lungi de │
│ │ │7-10 cm şi late de │
│ │ │5-10 cm, iar │
│ │ │cele tulpinale │
│ │ │superioare au aceeaşi │
│ │ │forma fiind │
│ │ │însă descrescente. │
│ │ │Inflorescenţa este │
│ │ │cilindrică, │
│ │ │lungă de 25-30 cm. │
│ │ │Florile scurt │
│ │ │pedicelate sunt │
│ │ │roşii închis. │
│ │ │Laciniile caliciului │
│ │ │liniar │
│ │ │lanceolate, acuminate │
│ │ │sunt acoperite cu peri│
│ │ │lungi │
│ │ │şi setiformi. Corola │
│ │ │este tubuloasă, slab │
│ │ │infundibuliforma, │
│ │ │lungă de 12-17 mm, │
│ │ │uşor curbată şi │
│ │ │bilabiată, cu 5 lobi │
│ │ │aproape egali. Tubul │
│ │ │corolei │
│ │ │este de 2 ori sau şi │
│ │ │mai lung decât │
│ │ │caliciul, iar │
│ │ │staminele cu filamente│
│ │ │glabre şi roşietice, │
│ │ │mult │
│ │ │ieşite din corola. │
│ │ │Stilul este lung, │
│ │ │pubescent, de │
│ │ │asemenea mult exert, │
│ │ │cu stigmat subcapitat.│
│ │ │Fructul │
│ │ │este reprezentat de 4 │
│ │ │nucule cu pericarpul │
│ │ │pronunţat │
│ │ │zgrăbunţos │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│6 │Perioade │Înfloreşte în lunile │
│ │critice │mai-iunie. │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │Specia xeromezofită, │
│ │ │subtermofilă este │
│7 │Cerinţe de │caracteristică pentru │
│ │habitat │pajiştile de stepă şi │
│ │ │silvostepă uscate şi │
│ │ │semiuscate, fiind un │
│ │ │foarte bun │
│ │ │indicator al stării de│
│ │ │conservare a acestora.│
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│8 │Arealul │Ponto-panonic │
│ │speciei │ │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │Alba în │
│ │ │Mirăslău-pădurea cu │
│ │ │stejar pufos, Bacău în│
│ │ │Oneşti, Buzău în │
│ │ │Bisoca, Berca, Braşov │
│ │ │pe Muntele │
│ │ │Tâmpa, Cluj în │
│ │ │Fâneţele Clujului, │
│ │ │Suatu, Cheile │
│ │ │Turzii, Gherla, Valea │
│ │ │Florilor, Constanţa în│
│ │ │Pădurea │
│ │ │Esechioi, Dumbrăveni, │
│9 │Distribuţia│Basarabi, Hagieni, │
│ │în România │Dobromir, │
│ │ │Galaţi la Hanul │
│ │ │Conachi, Roscani, │
│ │ │Tuluceşti, Pădurea │
│ │ │Mogos-Matele, Pădurea │
│ │ │Pogăneşti, Giurgiu în │
│ │ │Comana, │
│ │ │Iaşi în Miroslava, │
│ │ │Mârzeşti, Mehedinţi la│
│ │ │Porţile de │
│ │ │Fier, Mureş în Zău de │
│ │ │Câmpie, Prahova la │
│ │ │Gura │
│ │ │Vadului, Sibiu în │
│ │ │Insulele stepice Şura │
│ │ │Mică- │
│ │ │Slimnic, │
│ │ │Blăjel-Movilele de la │
│ │ │Păucea, Suceava la │
│ │ │Moara Nica, Fânaţele │
│ │ │Ponoare, Tulcea în │
│ │ │Delta │
│ │ │Dunării, Munţii │
│ │ │Măcinului, Greci, │
│ │ │Luncaviţa, Teliţa, │
│ │ │Teche, Platoul Babagad│
│ │ │şi Vaslui. │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│10 │Populaţia │Mii de exemplare │
│ │naţională │ │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │Calitatea │ │
│11 │datelor │ │
│ │privind │Estimarea expertului │
│ │populaţia │ │
│ │naţională │ │
└───┴───────────┴──────────────────────┘


┌───┬───────────┬──────────────────────┐
│Nr.│Informaţie/│Descriere │
│ │Atribut │ │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│1 │Cod Specie │4068 │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│2 │Denumirea │Adenofora lilifolia │
│ │ştiinţifică│ │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│3 │Denumirea │Clopuleţe │
│ │populară │ │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │Statutul de│ │
│4 │conservare │ │
│ │în │Vulnerabilă │
│ │România │ │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │Plantă perenă, cu │
│ │ │rădăcina groasă, │
│ │ │pivotantă, │
│ │ │adeseori napiformă. │
│ │ │Tulpina erectă este │
│ │ │înaltă de │
│ │ │30-50-100 cm, simplă │
│ │ │sau ramificată, │
│ │ │cilindrică, │
│ │ │brăzdată în lung, │
│ │ │adeseori glabră, bogat│
│ │ │foliată. │
│ │ │Frunzele alterne, rar │
│ │ │verticilate, glabre, │
│ │ │sunt slab │
│ │ │lucioase pe margini şi│
│ │ │au nervuri slab │
│ │ │păroase, cu │
│ │ │peri mărunţi foarte │
│ │ │fini, pe dos fiind │
│ │ │reticulat │
│ │ │nervate, mai palide. │
│ │ │Frunzele bazale, care │
│ │ │adesea │
│ │ │lipsesc pe timpul │
│ │Descrierea │înfloririi, sunt lung │
│5 │speciei │peţiolate, │
│ │ │cu lamina rotund │
│ │ │cordată, dur serată. │
│ │ │Frunzele │
│ │ │tulpinale inferioare │
│ │ │sunt alungite, │
│ │ │eliptice, sau │
│ │ │uneori liniar │
│ │ │lanceolate, dur │
│ │ │serate, atenuate până │
│ │ │la bază. Frunzele │
│ │ │superioare sunt │
│ │ │asemănătoare cu │
│ │ │cele bazale, accentuat│
│ │ │decrescente, cu baza │
│ │ │îngustată, sesile. │
│ │ │Florile scurt │
│ │ │pedicelate, pendule │
│ │ │cu pediceli subţiri │
│ │ │sunt organizate într-o│
│ │ │inflorescenţă │
│ │ │paniculată. Caliciul │
│ │ │este format din 5 │
│ │ │lacinii mici, │
│ │ │triunghiular │
│ │ │lanceolate, cu │
│ │ │marginea │
│ │ │serată sau întreagă, │
│ │ │cu mult mai scurte │
│ │ │decât │
│ │ │corola. Corola este │
│ │ │lat-campanulata, │
│ │ │5-divizată, cu │
│ │ │lobii scurţi şi │
│ │ │laţiţi, liliachie, de │
│ │ │12-18-20 mm │
│ │ │lungime. Caracteristic│
│ │ │acestei specii este │
│ │ │stilul │
│ │ │lung, exert, cu baza │
│ │ │înconjurată de un disc│
│ │ │nectarifer, tubulos │
│ │ │sau cilindric. Fructul│
│ │ │este o │
│ │ │capsulă piriformă, de │
│ │ │8-12 mm lungime, │
│ │ │prezentând pe │
│ │ │suprafaţa sa │
│ │ │nervaţiuni │
│ │ │proeminente. Seminţele│
│ │ │sunt │
│ │ │aplatizate, ruginii de│
│ │ │2-2,5 mm lungime. │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│6 │Perioade │Perioada de înflorire │
│ │critice │lunile mai-iunie │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │Este o specie de │
│ │ │pajişti cu un regim │
│ │ │echilibrat al │
│ │Cerinţe de │umidităţii, din etajul│
│7 │habitat │colinar înalt până în │
│ │ │cel │
│ │ │montan superior, în │
│ │ │etajul molidului. Este│
│ │ │caracteristic faptul │
│ │ │că mai întotdeauna se │
│ │ │întâlneşte în │
│ │ │populaţii mici, de │
│ │ │doar câţiva │
│ │ │indivizi. │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│8 │Arealul │Eurasiatic-Continental│
│ │speciei │ │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │Cluj în Făget, Dealul │
│ │ │Feleacului, Valea │
│ │ │Morii, │
│ │ │Fânaţele Clujului, │
│ │ │Cojocna, Turda, │
│ │ │Maramureş în │
│ │ │Foeni, Bistriţa Năsăud│
│9 │Distribuţia│în Nimigea, Băgău, │
│ │în România │Buza, │
│ │ │Mureş în Gurghiu, │
│ │ │Joseni, Remetea, Băile│
│ │ │Homorod, │
│ │ │Vlăhiţa, Lueta-Nădaş, │
│ │ │Suceava în Bosanci, │
│ │ │Botişaniţa, │
│ │ │Calafindeşti, Caraş │
│ │ │Severin în Lugoj, │
│ │ │Valea Lungă, Braşov în│
│ │ │Braşov, Prejmer, │
│ │ │Vâlcele, │
│ │ │Dumbrava Vadului, │
│ │ │Sibiu în Cisnădioara, │
│ │ │Valea │
│ │ │Sebeşului, Poplaca. │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│10 │Populaţia │Mii de exemplare │
│ │naţională │ │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │Calitatea │ │
│11 │datelor │ │
│ │privind │Estimarea expertului │
│ │populaţia │ │
│ │naţională │ │
└───┴───────────┴──────────────────────┘


┌───┬───────────┬──────────────────────┐
│Nr.│Informaţie/│Descriere │
│ │Atribut │ │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│1 │Cod Specie │1617 │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│2 │Denumirea │Angelica palustris │
│ │ştiinţifică│ │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│3 │Denumirea │Angelica de baltă │
│ │populară │ │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │Statutul de│ │
│4 │conservare │ │
│ │în │Vulnerabilă │
│ │România │ │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │Planta din familia │
│ │ │umbeliferelor, cu │
│ │ │flori albe, │
│ │ │este înrudită şi are │
│ │ │aspectul caracteristic│
│ │ │unor │
│ │ │plante cultivate cu │
│ │ │care suntem obişnuiţi │
│ │ │ca ţelina, │
│ │ │morcovul, pătrunjelul.│
│ │ │Planta ierboasă │
│ │ │prezintă un │
│ │ │rizom gros, cilindric,│
│ │ │brun, uşor inelat. │
│ │ │Tulpina │
│ │ │este înaltă de 50-125 │
│ │ │cm, erectă, │
│ │ │fistuloasă, │
│5 │Descrierea │puternic costată, cu │
│ │speciei │coastele uşor aripate,│
│ │ │ramificată în partea │
│ │ │superioară. Frunzele │
│ │ │sunt 2-3-4 │
│ │ │penat sectate, cele │
│ │ │bazale şi tulpinale │
│ │ │inferioare, │
│ │ │lung peţiolate, cu │
│ │ │vagina alungită, │
│ │ │amplexicaulă, │
│ │ │foarte puţin umflată. │
│ │ │Frunzele tulpinale │
│ │ │mijlocii │
│ │ │sunt uneori │
│ │ │trifoliate, cele │
│ │ │superioare fiind mici,│
│ │ │cu lamina trisectata │
│ │ │sau redusă numai la │
│ │ │vagină. │
│ │ │Umbelele au 15-30 │
│ │ │radii inegale şi au │
│ │ │flori │
│ │ │numeroase, lung │
│ │ │pedicelate, albe. │
│ │ │Involucrul poate │
│ │ │lipsi sau este │
│ │ │reprezentat prin 1-3 │
│ │ │foliole │
│ │ │lanceolate, iar │
│ │ │involucele au foliole │
│ │ │numeroase. │
│ │ │Fructele sunt lung │
│ │ │pedicelate, mici, │
│ │ │elipsoidale şi │
│ │ │au lungimea de cca. │
│ │ │4,5 mm şi lăţimea de 3│
│ │ │mm. │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│6 │Perioade │ │
│ │critice │ │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │Specia higrofilă │
│ │ │populează mlaştinile │
│ │ │din luncile │
│7 │Cerinţe de │râurilor, habitatul │
│ │habitat │7230, dar deşi acest │
│ │ │tip de │
│ │ │habitat este foarte │
│ │ │extins, planta este │
│ │ │deosebit de │
│ │ │rară, cu un areal în │
│ │ │continuă restrângere. │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │Eurasiatic. La nivel │
│ │ │European a fost │
│8 │Arealul │identificată în │
│ │speciei │habitatele specifice │
│ │ │din Austria, Bulgaria,│
│ │ │Cehia, │
│ │ │Germania, Ungaria, │
│ │ │Rusia. │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │Moldova, la Bacău în │
│ │ │Rezervaţia naturală │
│ │ │"Munţii │
│ │ │Nemira", la " Apa │
│ │ │Roşie" - alt.550-1648 │
│ │ │m, Botoşani │
│ │ │în Rezervaţia naturală│
│ │ │"Turbăria │
│ │ │Lozna-Dersca"- alt │
│ │ │300 m şi Neamţ în │
│ │ │Dragomireşti, în │
│ │Distribuţia│prezent │
│9 │în România │populaţiile din Bacău │
│ │ │şi Neamţ nu au mai │
│ │ │fost │
│ │ │regăsite, fiind sigure│
│ │ │doar cele din │
│ │ │Botoşani. În │
│ │ │Transilvania │
│ │ │populaţiile din │
│ │ │Depresiunea │
│ │ │Făgăraşului │
│ │ │şi Depresiunea │
│ │ │Ciucului la Topliţa, │
│ │ │Ciceu, │
│ │ │Sânsimion, asociate │
│ │ │unor turbării, sunt │
│ │ │foarte mici. │
│ │ │În judeţul Sibiu │
│ │ │specia este menţionată│
│ │ │în zona │
│ │ │oraşului Agnita, Rora │
│ │ │Bârghişului, Rora │
│ │ │Coveşului, │
│ │ │Arpaşu de Jos, Coveş, │
│ │ │Şura Mare şi Ruja. │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│10 │Populaţia │Sute de exemplare │
│ │naţională │ │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │Calitatea │ │
│11 │datelor │ │
│ │privind │Estimarea expertului │
│ │populaţia │ │
│ │naţională │ │
└───┴───────────┴──────────────────────┘


    Tabelul nr. 12
        Date specifice speciei la nivelul sitului

┌───┬────────────┬─────────────────────┐
│Nr.│Informaţie/ │Descriere │
│ │Atribut │ │
├───┼────────────┼─────────────────────┤
│1. │Specia │Crambe tataria │
├───┼────────────┼─────────────────────┤
│ │ │Specia este │
│ │ │caracteristică │
│ │ │pajiştilor aride şi │
│ │ │semiaride de stepă şi│
│ │ │silvostepă. Existenţa│
│ │ │unor │
│ │ │populaţii mari arată │
│ │ │întotdeauna o stare │
│ │ │bună de │
│ │ │conservare a │
│ │ │pajiştilor, specia │
│ │ │nerezistând la │
│ │ │degradarea acestora │
│ │ │prin suprapăşunat. │
│ │ │Este │
│ │ │caracteristică │
│ │ │habitatelor de │
│ │ │pajişti stepice │
│ │ │subpanonice codul │
│ │ │6240, pajişti │
│ │Informaţii │xerofile │
│2. │specifice │seminaturale şi │
│ │speciei │facies cu tufişuri pe│
│ │ │substrate │
│ │ │calcaroase codul │
│ │ │6210, pajişti stepice│
│ │ │panonice pe │
│ │ │loess codul 6250, │
│ │ │stepe ponto-sarmatice│
│ │ │codul 62C0. │
│ │ │Rezultatele obţinute │
│ │ │în urma derulării │
│ │ │studiului │
│ │ │privind prezenţa/ │
│ │ │absenţa speciei de │
│ │ │interes │
│ │ │comunitar, precum şi │
│ │ │valorile indicilor │
│ │ │populaţionali, │
│ │ │efectiv şi stare │
│ │ │fenologică pentru │
│ │ │Crambe tataria, │
│ │ │realizează doar o │
│ │ │radiografie a unei │
│ │ │situaţii existente la│
│ │ │ora actuală, fără a │
│ │ │oferi │
│ │ │informaţii privind │
│ │ │dinamica efectivului │
│ │ │populaţiilor │
│ │ │de-a lungul timpului.│
│ │ │De fapt, s-a stabilit│
│ │ │nivelul │
│ │ │de bază faţă de care │
│ │ │se vor raporta toate │
│ │ │rezultatele │
│ │ │acţiunilor viitoare │
│ │ │de monitorizare. │
│ │ │Starea de conservare │
│ │ │a celor două specii │
│ │ │ţintă se va │
│ │ │putea evalua doar │
│ │ │după cel puţin 3-5 │
│ │ │monitorizări │
│ │ │periodice succesive. │
├───┼────────────┼─────────────────────┤
│3. │Harta │Vezi Anexa nr.9 │
│ │distribuţiei│ │
├───┼────────────┼─────────────────────┤
│ │ │Populaţia de Crambe │
│ │ │tataria, ca urmare a │
│ │ │numărului │
│ │ │relativ mare de │
│ │ │indivizi fertili, │
│ │ │precum şi │
│ │ │numărului de indivizi│
│ │ │juvenili, adică cu │
│ │ │vârsta de │
│4. │Distribuţia │sub 1 an poate fi │
│ │speciei - │considerată ca │
│ │interpretare│aflându-se într-o │
│ │ │stare favorabilă │
│ │ │pentru conservarea │
│ │ │speciei în │
│ │ │arealul SCI Insulele │
│ │ │stepice Şura │
│ │ │Mică-Slimnic, dar │
│ │ │necesită │
│ │ │implementarea, pe │
│ │ │viitor, a unor măsuri│
│ │ │de │
│ │ │management adecvate. │
│ │ │Specia a fost │
│ │ │identificată în │
│ │ │Rezervaţia Dealul │
│ │ │Zackel şi pe Dealul │
│ │ │Rictoi din │
│ │ │zona Slimnic. │
├───┼────────────┼─────────────────────┤
│5. │Statutul de │ │
│ │prezenţă │Rezident │
│ │- temporal │ │
├───┼────────────┼─────────────────────┤
│ │Statutul de │Izolată. Specia apare│
│6. │prezenţă │localizata doar în │
│ │- spaţial │două │
│ │ │insule din sit. │
├───┼────────────┼─────────────────────┤
│7. │Statutul de │ │
│ │prezenţă │Nativă │
│ │- management│ │
├───┼────────────┼─────────────────────┤
│8. │Abundenţă │Medie │
├───┼────────────┼─────────────────────┤
│ │Perioada de │ │
│9. │colectare a │ │
│ │datelor din │Mai - Iulie 2013 │
│ │teren │ │
├───┼────────────┼─────────────────────┤
│ │Alte │ │
│10.│informaţii │ │
│ │privind │- din literatură │
│ │sursele de │ │
│ │informaţii │ │
└───┴────────────┴─────────────────────┘


┌───┬──────────┬───────────────────────┐
│Nr.│Informaţie│Descriere │
│ │/Atribut │ │
├───┼──────────┼───────────────────────┤
│1 │Specia │Echium russicum │
├───┼──────────┼───────────────────────┤
│ │ │Având în vedere │
│ │ │preferinţele ecologice │
│ │ │ale speciei │
│ │ │Echium russicum, zonele│
│ │ │care oferă oferă │
│ │ │condiţii │
│ │ │propice dezvoltării │
│ │ │acesteia sunt │
│ │ │reprezentate de │
│ │ │pajişti xerice şi/sau │
│ │ │xero-mezofile, din │
│ │ │alianţele │
│ │ │Festucion valesiacae │
│ │Informaţii│habitatul 6240 şi │
│2 │specifice │Cirsio- │
│ │speciei │Brachypodion habitatul │
│ │ │6210. De asemenea, │
│ │ │prezenţa │
│ │ │speciei de interes │
│ │ │comunitar este corelată│
│ │ │şi cu o │
│ │ │intensitate mică a │
│ │ │acţiunii factorilor │
│ │ │antropozoogeni, modul │
│ │ │de folosinţă al │
│ │ │terenului, │
│ │ │fertilizare etc.. În │
│ │ │anul 2013 specia nu a │
│ │ │mai fost │
│ │ │regăsită în sit, dar │
│ │ │dispariţia ei este de │
│ │ │dată │
│ │ │recentă, existând │
│ │ │material de herbar la │
│ │ │Muzeul de │
│ │ │Istorie Naturală Sibiu.│
│ │ │Dat fiind faptul că │
│ │ │dispariţia ei din sit │
│ │ │este de dată recentă, │
│ │ │printr-un management │
│ │ │adecvat există │
│ │ │posibilitatea │
│ │ │ca specia să reapară în│
│ │ │viitor. │
├───┼──────────┼───────────────────────┤
│ │Perioada │ │
│ │de │ │
│7 │colectare │ │
│ │a │Mai - Iulie 2013 │
│ │datelor │ │
│ │din teren │ │
├───┼──────────┼───────────────────────┤
│ │Alte │ │
│8 │informaţii│- din literatură │
│ │privind │ │
│ │sursele de│ │
│ │informaţii│ │
└───┴──────────┴───────────────────────┘


┌───┬────────────┬─────────────────────┐
│Nr.│Informaţie/ │Descriere │
│ │Atribut │ │
├───┼────────────┼─────────────────────┤
│1. │Specia │Iris aphilla │
│ │ │ssp.hungarica │
├───┼────────────┼─────────────────────┤
│ │ │Specie bianuală, │
│ │ │ponto-panonică, │
│ │ │xerofilă şi │
│ │ │termofilă, │
│ │ │caracteristică │
│ │ │pajiştilor din │
│ │ │alianţa │
│2. │Informaţii │Festucion rupicolae │
│ │specifice │habitatele 6240 şi │
│ │speciei │6210. De │
│ │ │asemenea, prezenţa │
│ │ │speciei de interes │
│ │ │comunitar este │
│ │ │corelată şi cu o │
│ │ │intensitate mică a │
│ │ │acţiunii │
│ │ │factorilor │
│ │ │antropozoogeni, şi │
│ │ │anume modul de │
│ │ │folosinţă al │
│ │ │terenului şi │
│ │ │fertilizare. │
├───┼────────────┼─────────────────────┤
│ │Distribuţia │ │
│3. │speciei - │Harta distribuţiei │
│ │harta │din Anexa 10 │
│ │distribuţiei│ │
├───┼────────────┼─────────────────────┤
│ │ │În urma observaţiilor│
│ │ │efectuate pe teren, │
│ │ │au fost │
│ │ │identificate un număr│
│ │ │de 12 pâlcuri cu un │
│ │ │total de │
│ │ │249 indivizi de Iris │
│ │ │aphylla ssp. │
│ │ │hungarica, toţi │
│ │ │indivizii fiind │
│ │ │identificaţi în │
│ │ │insula de pe Valea │
│ │Distribuţia │Şarbă. În acest caz, │
│4. │speciei - │starea de conservare │
│ │interpretare│neadecvată │
│ │ │a speciei Iris │
│ │ │aphylla ssp. │
│ │ │hungarica, având în │
│ │ │vedere efectivul │
│ │ │redus al populaţie │
│ │ │din SCI Insulele │
│ │ │stepice Şura Mică - │
│ │ │Slimnic s-ar putea │
│ │ │datora tocmai │
│ │ │lipsei intervenţiei │
│ │ │antropice ceea ce a │
│ │ │dus la │
│ │ │instalarea şi │
│ │ │extinderea altor │
│ │ │specii, cum sunt cele│
│ │ │de tufişuri, arbuşti,│
│ │ │precum şi a unor │
│ │ │specii │
│ │ │invazive ierboase │
│ │ │care au dus la │
│ │ │modificarea │
│ │ │ecosistemul ierbos şi│
│ │ │apariţia altor tipuri│
│ │ │de │
│ │ │asociaţii vegetale. │
├───┼────────────┼─────────────────────┤
│5. │Statutul de │ │
│ │prezenţă - │Rezident │
│ │temporal │ │
├───┼────────────┼─────────────────────┤
│6. │Statutul de │ │
│ │prezenţă - │Izolată │
│ │spaţial │ │
├───┼────────────┼─────────────────────┤
│7. │Statutul de │ │
│ │prezenţă - │Nativă │
│ │management │ │
├───┼────────────┼─────────────────────┤
│8. │Abundenţă │Relativ scăzută │
├───┼────────────┼─────────────────────┤
│ │Perioada de │ │
│9. │colectare a │ │
│ │datelor din │Mai - Iulie 2013 │
│ │teren │ │
├───┼────────────┼─────────────────────┤
│ │Alte │ │
│10.│informaţii │ │
│ │privind │Din literatură │
│ │sursele de │ │
│ │informaţii │ │
└───┴────────────┴─────────────────────┘


┌───┬────────────┬────────────────────────┐
│Nr.│Informaţie/ │Descriere │
│ │Atribut │ │
├───┼────────────┼────────────────────────┤
│1. │Specia │Adenophora lilifolia │
├───┼────────────┼────────────────────────┤
│ │ │Specie perenă │
│ │ │eurasiatic-continentală,│
│ │Informaţii │eurihidră şi │
│2. │specifice │termofilă, │
│ │speciei │caracteristică │
│ │ │pajiştilor clasa │
│ │ │Molinio- │
│ │ │Arrhenatheretea │
│ │ │habitatele 6410 şi 6440.│
├───┼────────────┼────────────────────────┤
│ │Distribuţia │ │
│3. │speciei - │ │
│ │harta │- │
│ │distribuţiei│ │
├───┼────────────┼────────────────────────┤
│4. │Distribuţia │ │
│ │speciei - │Specia nu a fost │
│ │interpretare│regăsită în ROSCI0093 │
├───┼────────────┼────────────────────────┤
│ │Perioada de │ │
│5. │colectare a │ │
│ │datelor din │Mai - Iulie 2013 │
│ │teren │ │
├───┼────────────┼────────────────────────┤
│ │Alte │ │
│6. │informaţii │ │
│ │privind │- din literatură de │
│ │sursele de │specialitate │
│ │informaţii │ │
└───┴────────────┴────────────────────────┘


┌───┬────────────┬────────────────────────┐
│Nr.│Informaţie/ │Descriere │
│ │Atribut │ │
├───┼────────────┼────────────────────────┤
│1. │Specia │Angelica palustris │
├───┼────────────┼────────────────────────┤
│ │ │Specie bianuală-perenă │
│2. │Informaţii │eurasiatic-continentală,│
│ │specifice │higrofilă, │
│ │speciei │caracteristică alianţei │
│ │ │Alnion │
│ │ │glutinosae, habitat 91E0│
├───┼────────────┼────────────────────────┤
│ │Distribuţia │ │
│3. │speciei - │ │
│ │harta │- │
│ │distribuţiei│ │
├───┼────────────┼────────────────────────┤
│4. │Distribuţia │ │
│ │speciei - │Specia nu a fost │
│ │interpretare│regăsită în ROSCI0093 │
├───┼────────────┼────────────────────────┤
│ │Perioada de │ │
│5. │colectare a │ │
│ │datelor din │Mai - Iulie 2013 │
│ │teren │ │
├───┼────────────┼────────────────────────┤
│ │Alte │ │
│6. │informaţii │ │
│ │privind │- din literatură de │
│ │sursele de │specialitate │
│ │informaţii │ │
└───┴────────────┴────────────────────────┘


    2.3.3.2. Nevertebrate
    Tabelul nr. 13
        Date generale ale speciei

┌───┬───────────┬──────────────────────┐
│Nr.│Informaţie/│Descriere │
│ │Atribut │ │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│1 │Cod Specie │4043 │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│2 │Denumirea │Pseudophilotes bavius │
│ │ştiinţifică│ │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│3 │Denumirea │Albăstrel transilvan │
│ │populară │ │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │Subspecia │
│ │Statutul de│Pseudophilotes bavius │
│4 │conservare │hungarica, │
│ │în │Dioszeghy, 1913 este │
│ │România │considerată critic │
│ │ │periclitată │
│ │ │conform Tatole et al, │
│ │ │2009. │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │Specie de fluture │
│ │ │diurn cu anvergura │
│ │ │aripilor în jur │
│ │ │de 22 mm. Partea │
│ │ │dorsală a aripilor are│
│ │ │o culoare │
│ │ │albastră, cu irizaţii │
│ │ │metalice mai │
│ │Descrierea │pronunţate la │
│5 │speciei │mascul şi mai puţin │
│ │ │intense la femelă, │
│ │ │unde culoarea │
│ │ │este mai închisă. Tot │
│ │ │dorsal, aripile │
│ │ │posterioare │
│ │ │prezintă un şir de │
│ │ │pete portocalii, mult │
│ │ │mai bine │
│ │ │evidenţiate la femelă │
│ │ │decât la mascul. │
│ │ │Partea │
│ │ │ventrală a aripilor │
│ │ │posterioare prezintă │
│ │ │un brâu │
│ │ │complet de pete │
│ │ │portocalii, la ambele │
│ │ │sexe. │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│6 │Perioade │ │
│ │critice │ │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │Habitatul specific │
│ │ │este reprezentat de │
│ │ │pajişti cu │
│ │ │caracter stepic, acolo│
│ │ │unde există planta │
│ │ │gazdă, │
│ │ │Salvia nutans, Rakosy │
│ │ │2008. Pe această │
│ │ │plantă femela │
│ │ │depune ouăle, în │
│ │ │verticilele glomerului│
│ │ │de │
│ │ │inflorescenţă în │
│ │ │formare, atunci când │
│ │ │aceasta se │
│ │ │află la nivelul │
│ │ │solului sau în vârful │
│ │ │unei tulpini │
│ │ │scurte, Rakosy 2008. │
│ │ │După 7-12 zile larva │
│7 │Cerinţe de │eclozează, │
│ │habitat │fiind iniţial gălbuie │
│ │ │cu cap negru, iar după│
│ │ │prima │
│ │ │năpârlire apare │
│ │ │desenul specific │
│ │ │licenidelor Rakosy │
│ │ │2008. Larva se │
│ │ │hrăneşte cu petalele │
│ │ │florilor, iar │
│ │ │după 25-30 de zile se │
│ │ │transformă în │
│ │ │crisalidă, la │
│ │ │nivelul solului, formă│
│ │ │în care trece perioada│
│ │ │de │
│ │ │iarnă Rakosy 2008. │
│ │ │Baza trofică a │
│ │ │adulţilor este │
│ │ │reprezentată de │
│ │ │următoarele specii de │
│ │ │plante: │
│ │ │Veronica prostata, │
│ │ │Fragaria viridis, │
│ │ │Thymus │
│ │ │marchallianus şi │
│ │ │Euphorbia seguieriana │
│ │ │după Crişan │
│ │ │et al. 2011. Vegetaţia│
│ │ │arbustivă, dominată de│
│ │ │Robinia pseudacacia, │
│ │ │împreună cu speciile │
│ │ │autohtone │
│ │ │Crataegus monogyna, │
│ │ │Prunus spinosa şi Rosa│
│ │ │canina │
│ │ │pot forma bariere pe │
│ │ │care, datorită duratei│
│ │ │scurte │
│ │ │de viaţă şi a │
│ │ │distanţei mici de │
│ │ │zbor, indivizii nu │
│ │ │le pot depăşi. │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │Se cunosc cinci │
│ │ │subspecii cu areal │
│ │ │disjunct, cu │
│ │ │populaţii insulare. │
│ │ │Astfel, subspecia │
│ │ │Pseudophilotes │
│ │ │bavius fatima este │
│ │ │răspândită în afara │
│8 │Arealul │Europei, în │
│ │speciei │Maroc şi Algeria, │
│ │ │subspecia nominală în │
│ │ │munţii Ural │
│ │ │şi Caucaz, subspecia │
│ │ │Pseudophilotes bavius │
│ │ │macedonica în │
│ │ │Macedonia, subspecia │
│ │ │Pseudophilotes │
│ │ │bavius egea în Turcia,│
│ │ │Bulgaria şi Dobrogea, │
│ │ │şi │
│ │ │subspecia │
│ │ │Pseudophilotes bavius │
│ │ │hungarica, │
│ │ │Dioszeghy, 1913, în │
│ │ │Transilvania Rakosy │
│ │ │2008. │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │În România specia este│
│ │ │reprezentată de două │
│ │ │subspecii, cu areal │
│ │Distribuţia│disjunct. Subspecia │
│9 │în România │Pseudophilotes bavius │
│ │ │hungarica este │
│ │ │prezentă în │
│ │ │Transilvania, fiind │
│ │ │endemică pentru │
│ │ │această zonă, │
│ │ │iar subspecia │
│ │ │Pseudophilotes bavius │
│ │ │egea este │
│ │ │prezentă în Dobrogea. │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│10 │Populaţia │Necunoscută │
│ │naţională │ │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│11 │Calitatea │Estimarea expertului │
│ │datelor │ │
└───┴───────────┴──────────────────────┘

        Tabelul nr. 14 Date specifice speciei la nivelul sitului

┌───┬────────────┬─────────────────────┐
│Nr.│Informaţie/ │Descriere │
│ │Atribut │ │
├───┼────────────┼─────────────────────┤
│1. │Cod specie │4043 │
├───┼────────────┼─────────────────────┤
│2. │Specia │Pseudophilotes bavius│
├───┼────────────┼─────────────────────┤
│ │ │Habitatul specific │
│ │ │este reprezentat de │
│ │ │pajişti cu │
│ │ │caracter stepic, │
│ │ │acolo unde există │
│ │ │planta gazdă, │
│ │ │Salvia nutans. │
│ │ │Perimetrele cu planta│
│ │ │gazdă de pe │
│ │ │dealul Ritoi, │
│ │ │Mesteacănu, Zackel şi│
│ │ │insula 3 de pe │
│ │ │valea Şarba conţin │
│ │ │planta gazdă într-o │
│ │ │densitate │
│ │ │suficientă pentru a │
│ │ │susţine o populaţie │
│3. │Informaţii │de │
│ │specifice │Pseudophilotes │
│ │speciei │bavius, dar starea în│
│ │ │care se află │
│ │ │aceste habitate este │
│ │ │diferită. │
│ │ │Specia se │
│ │ │caracterizează prin │
│ │ │efective │
│ │ │populaţionale │
│ │ │deosebit de │
│ │ │oscilante, fiind │
│ │ │înregistrate efective│
│ │ │mari timp de 3-4 ani,│
│ │ │iar apoi efective │
│ │ │foarte │
│ │ │reduse un an sau mai │
│ │ │mulţi ani, uneori │
│ │ │chiar absenţă │
│ │ │completă, pe fondul │
│ │ │unor factori │
│ │ │climatici şi │
│ │ │biologici după Rakosy│
│ │ │2008. │
│ │ │Având în vedere │
│ │ │perioada scurtă de │
│ │ │zbor şi ţinând │
│ │ │seama că în perioada │
│ │ │investigaţiilor în │
│ │ │teren nu s-a │
│ │ │identificat specia în│
│ │ │faza de adult, nu se │
│ │ │poate │
│ │ │confirma prezenţa │
│ │ │speciei pe teritoriul│
│ │ │ROSCI0093. │
├───┼────────────┼─────────────────────┤
│ │Distribuţia │ │
│4. │speciei │Specia nu a fost │
│ │- │găsită în sit │
│ │interpretare│ │
├───┼────────────┼─────────────────────┤
│5. │Statutul de │ │
│ │prezenţă - │Incertă │
│ │temporal │ │
├───┼────────────┼─────────────────────┤
│ │Perioada de │ │
│6. │colectare a │ │
│ │datelor din │Mai - Iulie 2013 │
│ │teren │ │
├───┼────────────┼─────────────────────┤
│ │Alte │ │
│7. │informaţii │ │
│ │privind │Date din literatură │
│ │sursele de │ │
│ │informaţii │ │
└───┴────────────┴─────────────────────┘



    2.3.3.3. Herpetofaună
    Tabelul nr. 15
        Date generale ale speciei Emys orbicularis

┌───┬───────────┬──────────────────────┐
│Nr.│Informaţie/│Descriere │
│ │Atribut │ │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│1 │Cod Specie │1220 │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│2 │Denumirea │Emys orbicularis │
│ │ştiinţifică│ │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│3 │Denumirea │Ţestoasa de lac │
│ │populară │ │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │Aproape │
│ │Statutul de│ameninţată,Vulnerabilă│
│4 │conservare │în concordanţă cu │
│ │în │Cartea Roşie a │
│ │România │Vertebratelor din │
│ │ │România │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │În România, la │
│ │ │subspecia Emys │
│ │ │orbicularis │
│ │ │orbicularis, lungimea │
│ │ │carapacei, variază │
│ │ │între 142- │
│ │ │163 mm la masculi şi │
│ │ │între 146-171mm la │
│ │ │femele Fuhn, │
│ │ │1960. Coloritul de │
│ │ │fond este în general │
│ │ │maro închis, │
│ │ │sau negru uneori cu │
│ │ │tentă roşcată, iar pe │
│ │ │aceste │
│ │ │fond sunt prezente │
│ │ │puncte sau striaţii │
│ │ │galbene. │
│ │ │Dimorfismul sexual │
│ │ │este manifest. │
│5 │Descrierea │Masculii au │
│ │speciei │carapacea şi mai ales │
│ │ │plastronul mai îngust;│
│ │ │de │
│ │ │asemenea, la masculi, │
│ │ │plastronul este concav│
│ │ │ajutând │
│ │ │la acuplare. Privit de│
│ │ │sus, la masculi există│
│ │ │o │
│ │ │diferenţă │
│ │ │considerabilă între │
│ │ │marginea posterioară a│
│ │ │plastronului şi │
│ │ │marginea posterioară a│
│ │ │carapacei, │
│ │ │acest aspect │
│ │ │facilitând curbarea │
│ │ │cozii în timpul │
│ │ │acuplării. Baza cozii │
│ │ │masculului este mai │
│ │ │groasă, │
│ │ │fiindcă aici se află │
│ │ │organul copulator, iar│
│ │ │deschizătura cloacală │
│ │ │la masculi este mai │
│ │ │aproape de │
│ │ │vârful cozii. Culoarea│
│ │ │irisului masculilor, │
│ │ │poate │
│ │ │varia între alb, │
│ │ │galben şi roşu brun, │
│ │ │în timp ce │
│ │ │irisul femelelor este │
│ │ │în general gălbui. │
│ │ │Trăieşte în │
│ │ │ape stătătoare sau lin│
│ │ │curgătoare. Preferă │
│ │ │însă │
│ │ │corpurile de apă │
│ │ │stagnantă, pentru ca │
│ │ │au o mai mare │
│ │ │stabilitate termică. │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │Perioade │Perioada de hibernare │
│6 │critice │- intervalul │
│ │ │noiembrie-martie. │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │Trăieşte în ape │
│ │ │stătătoare sau lin │
│ │ │curgătoare. │
│ │ │Preferă însă corpurile│
│ │ │de apă stagnantă, │
│ │ │pentru ca │
│ │ │au o mai mare │
│ │ │stabilitate termică; │
│ │ │în apele │
│ │ │curgătoare însă, │
│ │ │locomoţia prin înot │
│ │ │presupune un │
│ │ │consum mai mare de │
│ │ │energie. Este foarte │
│ │ │importanţă │
│ │ │existenţa zonelor │
│ │ │umede cu vegetaţie │
│ │ │palustră, │
│ │ │stuful fiind un │
│ │ │element important al │
│ │ │habitatului │
│ │ │speciei. Este de │
│7 │Cerinţe de │asemenea importantă │
│ │habitat │existenţa │
│ │ │zonelor cu stuf căzut │
│ │ │la pământ şi/sau cu │
│ │ │vegetaţie │
│ │ │natantă care oferă │
│ │ │ţestoaselor loc de │
│ │ │însorire. │
│ │ │Foarte important │
│ │ │pentru această specie │
│ │ │este │
│ │ │alternanţa ochiurilor │
│ │ │de apă de mică │
│ │ │adâncime, în │
│ │ │care termoreglarea se │
│ │ │realizează mai │
│ │ │eficient, cu │
│ │ │ape mai adânci în care│
│ │ │teştoasele se pot │
│ │ │retrage în │
│ │ │caz de pericol şi în │
│ │ │care se hrănesc. Fiind│
│ │ │o specie │
│ │ │poikilotermă şi │
│ │ │exotermă, │
│ │ │termoreglarea este o │
│ │ │parte │
│ │ │extrem de importantă a│
│ │ │ciclului diurn de │
│ │ │activitate. │
│ │ │Optimul temperaturii │
│ │ │corporale este în │
│ │ │jurul a 25°C, │
│ │ │dar variază în funcţie│
│ │ │de perioada din zi şi │
│ │ │din an │
│ │ │între 18-31°C. │
│ │ │Temperatura optimă │
│ │ │este atinsă prin │
│ │ │"sorire" care are loc │
│ │ │în locuri ferite, │
│ │ │situate │
│ │ │deasupra nivelului │
│ │ │apei din corpurile de │
│ │ │apă, sau │
│ │ │maluri. │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │Arealul │Cuprinde Europa Sudică│
│8 │speciei │şi Centrală, vestul │
│ │ │Asiei şi │
│ │ │nordul Africii. │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │Distribuţia│Câmpia de Vest, de │
│9 │în România │Sud, Câmpia Moldovei, │
│ │ │şi arcul │
│ │ │intracarpatic │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │Efectivul naţional al │
│ │Populaţia │populaţiei este │
│10 │naţională │necunoscut; │
│ │ │probabil în jurul a │
│ │ │câteva mii de │
│ │ │indivizi. │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │Calitatea │Slabă - date estimate │
│11 │datelor │pe baza opiniei │
│ │privind │experţilor cu │
│ │populaţia │sau fără măsurători │
│ │naţională │prin eşantionare. │
└───┴───────────┴──────────────────────┘


    Tabelul nr. 16
        Date generale ale speciei Bombina variegata

┌───┬───────────┬──────────────────────┐
│Nr.│Informaţie/│Descriere │
│ │Atribut │ │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│1 │Cod Specie │1193 │
│ │- │ │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│2 │Denumirea │Bombina variegata │
│ │ştiinţifică│ │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │Denumirea │Izvoraş cu burtă │
│3 │populară │galbenă, buhai de │
│ │ │baltă cu burtă │
│ │ │galbenă │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │Statutul de│Aproape ameninţată în │
│4 │conservare │concordanţă cu Cartea │
│ │în │Roşie a │
│ │România │Vertebratelor din │
│ │ │România. │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │Broască de talie mică,│
│ │ │circa 34-43 mm. │
│ │ │Dimorfismul │
│ │ │sexual este prezent. │
│ │ │Astfel, la masculi, în│
│ │ │perioada │
│ │ │de reproducere, apar │
│ │ │calozităţi "nupţiale" │
│ │ │de natură │
│ │ │cornoasă şi culoare │
│ │ │neagră pe partea │
│ │ │internă a │
│ │ │degetelor 2 şi 3 ale │
│ │ │membrelor anterioare, │
│ │ │precum şi │
│ │ │două "perniţe" negre │
│ │ │pe antebraţ şi la baza│
│ │ │primului │
│ │ │deget. De asemenea, │
│ │ │astfel de calozităţi │
│ │ │apar şi pe │
│ │ │penultima falangă a │
│ │ │degetelor 2, 3 şi 4 de│
│ │ │la │
│ │ │membrele posterioare │
│ │ │conform Fuhn, 1960. │
│ │ │Are un mod │
│ │ │de viaţă pronunţat │
│ │Descrierea │acvatic pe toată │
│5 │speciei │perioada activă │
│ │ │aprilie-octombrie, ea │
│ │ │putând fi găsită │
│ │ │aproape │
│ │ │exclusiv în acumulări │
│ │ │de apă stătătoare de │
│ │ │diferite │
│ │ │dimensiuni, după Fuhn,│
│ │ │1960, cu precădere în │
│ │ │cele │
│ │ │temporare în care nu │
│ │ │există specii de peşti│
│ │ │prădători: bălţi, │
│ │ │băltoace, şanţuri, │
│ │ │puţuri etc, în │
│ │ │general cu adâncime │
│ │ │mică şi apă cu │
│ │ │temperatură │
│ │ │ridicată, Barandun şi │
│ │ │cola., 1997. │
│ │ │Hibernează pe │
│ │ │uscat în diverse │
│ │ │cavităţi, în │
│ │ │intervalul octombrie- │
│ │ │aprilie. Împerecherea │
│ │ │are loc de două-trei │
│ │ │ori pe │
│ │ │an, iar amplexus-ul │
│ │ │este lombar. Ponta │
│ │ │este formată │
│ │ │din 10-20 ouă, │
│ │ │protejate de un │
│ │ │înveliş gelatinos │
│ │ │care sunt depuse în │
│ │ │mici grămezi sau │
│ │ │izolat pe │
│ │ │plantele acvatice sau │
│ │ │pe fundul apei. │
│ │ │Ecloziunea are │
│ │ │loc în funcţie de │
│ │ │temperatura apei în │
│ │ │câteva zile. │
│ │ │Larvele au la │
│ │ │ecloziune 6-7 mm iar │
│ │ │la metamorfoză │
│ │ │circa 50 mm, după │
│ │ │Fuhn, 1960. │
│ │ │Metamorfoza survine │
│ │ │după o perioadă │
│ │ │variabilă cuprinsă │
│ │ │între 70-108 │
│ │ │zile, în funcţie de │
│ │ │condiţiile ecologice │
│ │ │conform │
│ │ │Di Cerbo, Biancardi, │
│ │ │2010. Maturitatea │
│ │ │sexuală este │
│ │ │atinsă la vârsta de │
│ │ │3-4 ani. │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │Perioade │Lunile de vară în care│
│6 │critice │are loc dezvoltarea │
│ │ │postembrionară şi │
│ │ │metamorfoza. │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │Are un mod de viaţă │
│ │ │pronunţat acvatic pe │
│ │ │toată │
│ │ │perioada activă, adică│
│ │ │aprilie-octombrie, ea │
│ │ │putând │
│ │ │fi găsită aproape │
│ │ │exclusiv în acumulări │
│ │ │de apă │
│ │ │stătătoare de diferite│
│ │ │dimensiuni, după Fuhn,│
│ │ │1960, │
│ │Cerinţe de │cu precădere în cele │
│7 │habitat │temporare în care nu │
│ │ │există │
│ │ │specii de peşti │
│ │ │prădători: bălţi, │
│ │ │băltoace, şanţuri, │
│ │ │puţuri etc, în general│
│ │ │cu adâncime mică şi │
│ │ │apă cu │
│ │ │temperatură ridicată, │
│ │ │Barandun şi cola., │
│ │ │1997;. │
│ │ │Hibernează pe uscat în│
│ │ │diverse cavităţi, în │
│ │ │intervalul │
│ │ │octombrie-aprilie. │
│ │ │Este prezentă în │
│ │ │special etajul colinar│
│ │ │şi montan, dar │
│ │ │limitele │
│ │ │altitudinale între │
│ │ │care poate fi găsită │
│ │ │sunt relativ │
│ │ │largi, pentru România │
│ │ │ele fiind cuprinse │
│ │ │între │
│ │ │150-2000 m, │
│ │ │Cogălniceanu, 2000. │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │Se întinde din vestul │
│ │Arealul │Europei, respectiv din│
│8 │speciei │Franţa, │
│ │ │peste Europa Centrală │
│ │ │până în sud-est, în │
│ │ │Peninsula │
│ │ │Balcanică. │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │În România, specia │
│ │ │este prezentă │
│ │ │preponderent în │
│ │ │zonele carpatice şi │
│ │Distribuţia│intracapratice, │
│9 │în România │lipsind aproape │
│ │ │complet din Câmpia │
│ │ │Română şi Câmpia │
│ │ │Moldovei unde │
│ │ │este înlocuită cu │
│ │ │specia Bombina bombina│
│ │ │cu care │
│ │ │adesea hibridizează în│
│ │ │Transilvania conform │
│ │ │Cogălniceanu şi │
│ │ │colab., 2013. │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │Populaţia │Necunoscută, dar │
│10 │naţională │probabil de ordinul a │
│ │ │milioane de │
│ │ │indivizi │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │Calitatea │Slabă - date estimate │
│11 │datelor │pe baza opiniei │
│ │privind │experţilor cu │
│ │populaţia │sau fără măsurători │
│ │naţională │prin eşantionare. │
└───┴───────────┴──────────────────────┘


    Tabelul nr. 17
        Date generale ale speciei Triturus cristatus

┌───┬───────────┬──────────────────────┐
│Nr.│Informaţie/│Descriere │
│ │Atribut │ │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│1 │Cod Specie │1166 │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│2 │Denumirea │Triturus cristatus │
│ │ştiinţifică│ │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│3 │Denumirea │Tritonul cu creastă │
│ │populară │ │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │Statutul de│Vulnerabilă în │
│4 │conservare │concordanţă cu Cartea │
│ │în │Roşie a │
│ │România │vertebratelor din │
│ │ │România │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │Este cea mai mare │
│ │ │specie de triton de la│
│ │ │noi din │
│ │ │ţară, având lungimea │
│ │ │de 10-13 cm. │
│ │ │Dimorfismul sexual │
│ │ │este prezent. În │
│ │ │perioada de │
│ │ │reproducere la masculi│
│ │ │se formează o creastă │
│ │ │dorsală înaltă şi │
│ │ │dinţată, │
│ │ │care începe între ochi│
│ │ │şi este separată de │
│ │ │creasta │
│ │ │caudală printr-o │
│ │ │adâncitură profundă. │
│ │ │Femelele nu au │
│ │Descrierea │creastă dorsală ci un │
│5 │speciei │şanţ medio-dorsal, │
│ │ │Fuhn, 1960. │
│ │ │Fecundaţia este │
│ │ │internă realizată cu │
│ │ │ajutorul unui │
│ │ │spermatofor. Ponta │
│ │ │este formată din │
│ │ │60-200 ouă │
│ │ │depuse izolat pe │
│ │ │plantele acvatice, │
│ │ │conform Fuhn, │
│ │ │1960, în luna aprilie.│
│ │ │Ecloziunea are loc │
│ │ │după circa │
│ │ │2-3 săptămâni. Larvele│
│ │ │au 8,5 mm la ecloziune│
│ │ │şi │
│ │ │circa 65 mm la │
│ │ │metamorfoză după Fuhn,│
│ │ │1960. │
│ │ │Metamorfoza are loc de│
│ │ │regulă după circa 4 │
│ │ │luni, în │
│ │ │luna august iar │
│ │ │maturitatea sexuală │
│ │ │este atinsă la │
│ │ │vârsta de 2-3 ani. │
│ │ │Adulţii ies din apă în│
│ │ │general la │
│ │ │finele lunii iunie şi │
│ │ │întră în hibernare în │
│ │ │luna │
│ │ │octombrie. Hibernează │
│ │ │pe uscat în diverse │
│ │ │cavităţi, │
│ │ │sub buşteni şi │
│ │ │rădăcini ale │
│ │ │arborilor. │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │Perioade │Lunile de vară în care│
│6 │critice │are loc dezvoltarea │
│ │ │postembrionară şi │
│ │ │metamorfoza larvelor │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │Trăieşte în păduri de │
│ │ │conifere, mixte şi │
│ │ │decidue, în │
│ │ │tufărişuri şi pajişti,│
│ │ │situate la altitudini │
│ │ │între │
│ │ │100-1000 m, conform │
│ │ │Cogălniceanu, 2000. │
│ │ │Specia este │
│ │ │acvatică în perioada │
│ │ │de reproducere, │
│ │ │respectiv │
│ │ │intervalul dintre │
│ │ │sfârşitul lunii de │
│ │ │martie şi │
│ │Cerinţe de │sfârşitul lunii iunie,│
│7 │habitat │după Griffiths, 1996, │
│ │ │habitatele preferate │
│ │ │fiind apele stagnante │
│ │ │mai mari, │
│ │ │în general permanente,│
│ │ │dar şi temporare, cu │
│ │ │vegetaţie bogată: │
│ │ │lacuri, iazuri, bălţi,│
│ │ │canale. │
│ │ │Preferă apele lipsite │
│ │ │de peşti, conform │
│ │ │Kupfer, │
│ │ │Kneitz, 2000. În │
│ │ │perioada terestră, │
│ │ │tritonul cu │
│ │ │creastă are de │
│ │ │asemenea preferinţe de│
│ │ │habitat, având │
│ │ │nevoie de adăpost şi │
│ │ │zone de hrănire, fiind│
│ │ │deci │
│ │ │foarte importantă │
│ │ │prezenţa pietrelor, │
│ │ │crăpăturilor │
│ │ │şi a lemnului mort în │
│ │ │apropierea habitatelor│
│ │ │de │
│ │ │reproducere, cu atât │
│ │ │mai mult cu cât │
│ │ │capacitatea de │
│ │ │dispersie este redusă,│
│ │ │fiind de maxim 1-1,3 │
│ │ │km, după │
│ │ │Kupfer, Kneitz, 2000. │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │În Europa, din marea │
│ │ │Britanie şi sudul │
│ │Arealul │Peninsulei │
│8 │speciei │Scandinave, peste │
│ │ │întreaga zonă │
│ │ │temperată a │
│ │ │continentului, │
│ │ │ajungând dincolo de │
│ │ │Urali. │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │În România, în prezent│
│ │Distribuţia│este încă larg │
│9 │în România │răspândită, │
│ │ │lipsind complet numai │
│ │ │din partea sud-estică │
│ │ │a ţării. │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │Populaţia │Necunoscută, dar │
│10 │naţională │probabil de ordinul │
│ │ │zecilor de mii │
│ │ │de indivizi. │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │Calitatea │Slabă - date estimate │
│11 │datelor │pe baza opiniei │
│ │privind │experţilor cu │
│ │populaţia │sau fără măsurători │
│ │naţională │prin eşantionare │
└───┴───────────┴──────────────────────┘


    Tabelul nr. 18
        Date generale ale subspeciei Titurus vulgaris ampelensis

┌───┬───────────┬──────────────────────┐
│Nr.│Informaţie/│Descriere │
│ │Atribut │ │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│1 │Cod Specie │4008 │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│2 │Denumirea │Titurus vulgaris │
│ │ştiinţifică│ampelensis │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│3 │Denumirea │Triton transilvan │
│ │populară │ │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │Statutul de│Vulnerabilă în │
│4 │conservare │concordanţă cu Cartea │
│ │în │Roşie a │
│ │România │vertebratelor din │
│ │ │România │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │Masculii au lungimea │
│ │ │corpului cuprinsă │
│ │ │între 64-81mm │
│ │ │iar femelele între │
│ │ │60-76 mm. Dimorfismul │
│ │ │sexual este │
│ │ │prezent. Masculul în │
│ │ │rut are creastă │
│ │ │dorsală. │
│ │ │Aceasta este însă în │
│ │ │general scundă, între │
│ │ │2-4 mm, │
│ │ │cu marginea dreaptă │
│ │ │sau uşor vălurită, │
│ │ │respectiv │
│ │ │festonată, Fuhn, 1960.│
│ │ │Creasta dorsală creşte│
│ │ │treptat în înălţime în│
│ │ │sens antero-posterior │
│ │ │atingând înălţimea │
│ │Descrierea │maximă deasupra │
│5 │speciei │cloacei. Pe │
│ │ │laturile spatelui │
│ │ │muchiile tegumentare │
│ │ │sunt │
│ │ │evidente. Coada se │
│ │ │termină cu un │
│ │ │filament, iar │
│ │ │degetele picioarelor │
│ │ │posterioare ale │
│ │ │mascululilor în │
│ │ │rut, au palmură │
│ │ │evidentă pe ambele │
│ │ │laturi ale │
│ │ │falangelor. Masculii │
│ │ │au o culoare de fond │
│ │ │gălbuie, │
│ │ │uneori, cafenie cu │
│ │ │pete negre rotunde, │
│ │ │foarte │
│ │ │intense pe spate şi pe│
│ │ │flancuri. Pe cap sunt │
│ │ │evidente 7 dungi │
│ │ │negre. Pe abdomenul │
│ │ │masculilor │
│ │ │există pete negre, │
│ │ │rotunde de regulă │
│ │ │fiind prezentă │
│ │ │şi o dungă mediană de │
│ │ │culoare │
│ │ │portocalie-roşie │
│ │ │intens. Femelele au o │
│ │ │culoare galben │
│ │ │deschisă cu │
│ │ │muchii laterale pe │
│ │ │spate şi cu o tivitură│
│ │ │median- │
│ │ │dorsală. Pe spate şi │
│ │ │pe flancuri există │
│ │ │punte negre │
│ │ │mici. Femelele au │
│ │ │adesea guşa şi │
│ │ │abdomenul nepătate, │
│ │ │de culoare galben-roz,│
│ │ │după Fuhn, 1960. │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │Perioada acvatică, │
│6 │Perioade │adică intervalul │
│ │critice │dintre sfârşitul │
│ │ │lunii martie şi │
│ │ │sfârşitul lunii iunie.│
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │Trăieşte în bălţi │
│ │ │stagnante spre │
│ │Cerinţe de │deosebire de │
│7 │habitat │subspecia nominată, │
│ │ │mai ales în băltoace │
│ │ │limpezi │
│ │ │limnocrene la │
│ │ │altitudini cuprinde │
│ │ │între 300-1100 m, │
│ │ │conform Fuhn, 1960. │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │Este o subspecie │
│ │Arealul │endemică pentru │
│8 │speciei │România, prezentă │
│ │ │în Munţii Apuseni şi │
│ │ │brâul deluros al │
│ │ │acestora. │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │În România, │
│ │ │distribuţia acestei │
│ │ │subspecii endemice │
│ │ │este limitată la │
│9 │Distribuţia│Munţii Apuseni şi │
│ │în România │brâul deluros al │
│ │ │acestora, în restul │
│ │ │ţării fiind prezentă │
│ │ │subspecia │
│ │ │Triturus sau │
│ │ │Lissotriton vulgaris │
│ │ │vulgaris, după │
│ │ │Cicort-Lucaciu, 2009; │
│ │ │Cogălniceanu, 2013. │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│10 │Populaţia │Necunoscută │
│ │naţională │ │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │Calitatea │Slabă - date estimate │
│11 │datelor │pe baza opiniei │
│ │privind │experţilor cu │
│ │populaţia │sau fără măsurători │
│ │naţională │prin eşantionare │
└───┴───────────┴──────────────────────┘


    Tabelul nr. 19
        Date specifice speciei Emys orbicularis

┌───┬────────────┬─────────────────────┐
│Nr.│Informaţie/ │Descriere │
│ │Atribut │ │
├───┼────────────┼─────────────────────┤
│1 │Specia │1220 Emys orbicularis│
├───┼────────────┼─────────────────────┤
│ │ │Emys orbicularis este│
│ │ │dependentă de apă, │
│ │ │întreaga │
│ │ │viaţă desfăşurându-se│
│ │ │în apă sau în │
│ │Informaţii │imediata │
│2 │specifice │vecinătate a │
│ │speciei │acesteia. Dar, pentru│
│ │ │reproducere are │
│ │ │nevoie de existenţa │
│ │ │unor habitate │
│ │ │terestre │
│ │ │corespunzătoare, în │
│ │ │care va avea loc │
│ │ │dezvoltarea │
│ │ │embrionară şi │
│ │ │începutul celei │
│ │ │postembrionare. │
├───┼────────────┼─────────────────────┤
│ │Distribuţia │ │
│3 │speciei - │ │
│ │harta │Harta din anexa nr. 7│
│ │distribuţiei│ │
├───┼────────────┼─────────────────────┤
│ │ │Ţestoasa de lac Emys │
│ │ │orbicularis a fost │
│ │ │identificată │
│ │ │în ROSCI0093, numai │
│ │ │pe Valea Strâmbă la │
│ │ │Şura Mică. │
│ │ │Nu au fost │
│ │ │identificate locurile│
│ │ │de reproducere ale │
│ │ │speciei, care cu │
│ │Distribuţia │siguranţă nu pot fi │
│4 │speciei - │situate între │
│ │interpretare│actualele limite ale │
│ │ │sitului. Efectivul │
│ │ │populaţional │
│ │ │în acest segment al │
│ │ │văii Strâmbu, cuprins│
│ │ │în sit │
│ │ │este de cel puţin │
│ │ │40-50 indivizi │
│ │ │adulţi. Dar, valea │
│ │ │Strâmbu, în întregime│
│ │ │reprezintă habitat │
│ │ │pentru │
│ │ │această speciei, │
│ │ │astfel că îndivizi de│
│ │ │ţestoasă de │
│ │ │lac a fost observat 1│
│ │ │individ şi capturaţi │
│ │ │2 │
│ │ │indivizi şi în afara │
│ │ │limitelor sitului în │
│ │ │segmentul │
│ │ │din amonte al văii. │
├───┼────────────┼─────────────────────┤
│5 │Statutul de │ │
│ │prezenţă - │Rezident │
│ │temporal │ │
├───┼────────────┼─────────────────────┤
│6 │Statutul de │ │
│ │prezenţă - │Marginal │
│ │spaţial │ │
├───┼────────────┼─────────────────────┤
│7 │Statutul de │ │
│ │prezenţă - │Nativă │
│ │management │ │
├───┼────────────┼─────────────────────┤
│8 │Abundenţă │Comună în insula Şura│
│ │ │Mică │
├───┼────────────┼─────────────────────┤
│ │Perioada de │ │
│9 │colectare a │ │
│ │datelor din │Aprilie-August 2013 │
│ │teren │ │
├───┼────────────┼─────────────────────┤
│ │Alte │ │
│10 │informaţii │ │
│ │privind │Date din literatură │
│ │sursele de │ │
│ │informaţii │ │
└───┴────────────┴─────────────────────┘


    Tabelul nr. 20
        Date specifice speciei Bombina variegata la nivelul sitului

┌───┬────────────┬─────────────────────┐
│Nr.│Informaţie/ │Descriere │
│ │Atribut │ │
├───┼────────────┼─────────────────────┤
│1 │Specia │1193 Bombina │
│ │ │variegata │
├───┼────────────┼─────────────────────┤
│ │ │Izvoraşul cu burtă │
│ │ │galbenă Bombina │
│ │ │variegata este │
│ │ │mai puţin dependent │
│ │ │de habitatele │
│ │ │terestre, dar │
│ │ │habitatele acvatice │
│2 │Informaţii │pe care le preferă │
│ │specifice │sunt extrem │
│ │speciei │de vulnerabile la │
│ │ │disturbare antropică,│
│ │ │astfel că │
│ │ │multe forme de │
│ │ │impact, antropică sau│
│ │ │naturală, de │
│ │ │exemplu lipsa apei în│
│ │ │anii secetoşi, în │
│ │ │habitatele │
│ │ │terestre din imediata│
│ │ │vecinătate pot anula │
│ │ │succesul │
│ │ │reproductiv al │
│ │ │speciei. │
├───┼────────────┼─────────────────────┤
│ │Distribuţia │ │
│3 │speciei - │ │
│ │harta │Harta din Anexa nr. 8│
│ │distribuţiei│ │
├───┼────────────┼─────────────────────┤
│ │ │În "insula" de la │
│ │ │Şura Mică, specia a │
│ │ │fost │
│ │ │identificată exclusiv│
│ │ │în zonele prin care │
│ │ │bovinele │
│ │ │trec dintr-o parte a │
│ │ │văii în cealaltă, în │
│ │ │băltoace │
│ │ │formate în urmele │
│ │ │copitelor plus în │
│ │ │alte două │
│ │ │băltoace de suprafaţă│
│ │ │mai mare, dar cu │
│ │ │suprafaţă de │
│ │ │sub 2 mp. În "insula"│
│ │ │de la Şura Mare au │
│4 │Distribuţia │fost │
│ │speciei - │identificate o serie │
│ │interpretare│întreagă de habitate,│
│ │ │adică 24 │
│ │ │băltoace de mici │
│ │ │dimensiuni, aparent │
│ │ │favorabile, dar │
│ │ │fără ca specie să fie│
│ │ │prezentă. A fost │
│ │ │identificată │
│ │ │numai în 5 băltoace │
│ │ │şi 8 puţuri destinate│
│ │ │adăpării │
│ │ │bovinelor. Acestea │
│ │ │din urmă sunt │
│ │ │adevărate capcane, │
│ │ │în care indivizii │
│ │ │intră dar nu mai pot │
│ │ │ieşi. Totuşi, │
│ │ │această specie este │
│ │ │puţin pretenţioasă │
│ │ │faţă de │
│ │ │calitatea apei şi se │
│ │ │poate reproduce cu │
│ │ │succes chiar │
│ │ │şi în acest tip de │
│ │ │habitate. Aplicarea │
│ │ │unor măsuri │
│ │ │de management al │
│ │ │căror scop să fie │
│ │ │crearea unor │
│ │ │băltoace ar putea │
│ │ │face ca habitatul │
│ │ │speciei în acest │
│ │ │sit să fie cu │
│ │ │adevărat excelentă. │
├───┼────────────┼─────────────────────┤
│5 │Statutul de │ │
│ │prezenţă - │Rezident │
│ │temporal │ │
├───┼────────────┼─────────────────────┤
│6 │Statutul de │ │
│ │prezenţă - │Larg răspândită │
│ │spaţial │ │
├───┼────────────┼─────────────────────┤
│7 │Statutul de │ │
│ │prezenţă - │Nativă │
│ │management │ │
├───┼────────────┼─────────────────────┤
│8 │Abundenţă │Relativ comună │
├───┼────────────┼─────────────────────┤
│ │Perioada de │ │
│9 │colectare a │ │
│ │datelor din │Aprilie-August 2013 │
│ │teren │ │
├───┼────────────┼─────────────────────┤
│ │Alte │ │
│10 │informaţii │ │
│ │privind │Date din literatură │
│ │sursele de │ │
│ │informaţii │ │
└───┴────────────┴─────────────────────┘


    Tabelul nr. 21
        Date specifice speciei Triturus cristatus la nivelul sitului

┌───┬────────────┬─────────────────────┐
│Nr.│Informaţie/ │Descriere │
│ │Atribut │ │
├───┼────────────┼─────────────────────┤
│1 │Specia │1166 Triturus │
│ │ │cristatus │
├───┼────────────┼─────────────────────┤
│ │Informaţii │ │
│2 │specifice │În ROSCI 0093 această│
│ │speciei │specie nu a fost │
│ │ │identificată │
├───┼────────────┼─────────────────────┤
│ │Distribuţia │ │
│3 │speciei - │ │
│ │harta │Neidentificat în sit │
│ │distribuţiei│ │
├───┼────────────┼─────────────────────┤
│ │ │Pentru specia de │
│ │ │triton respectiv │
│ │ │Triturus cristatus │
│ │ │calitatea habitatului│
│ │ │acvatic în ROSCI 0093│
│ │ │este │
│ │ │complet inadecvată. │
│ │ │Prezenţa peştilor │
│ │ │atât în valea │
│ │ │Strâmbă cât mai ales │
│ │ │în lacul "La Hamei" │
│ │ │de lângă │
│ │ │Şura Mare, în care a │
│ │ │fost identificată în │
│ │ │efectiv │
│ │ │semnificativ specia │
│ │ │Lepomis gibbosus, │
│ │ │este unul │
│ │ │dintre factori, ştiut│
│ │ │fiind că tritonii │
│ │ │evită apele │
│ │ │cu peşti. │
│ │ │Eutrofizarea şi │
│ │ │hipoxia accentuată şi│
│ │ │temperatura ridicat │
│ │ │constantă a apei ale │
│ │ │văii │
│ │Distribuţia │Strâmbu sunt un alt │
│4 │speciei - │factor, care face ca │
│ │interpretare│aceste │
│ │ │habitate să fie │
│ │ │inadecvate. Bălţi │
│ │ │temporare cu │
│ │ │suprafaţă suficient │
│ │ │de mare, adică peste │
│ │ │3-4 mp, nu │
│ │ │au fost identificate │
│ │ │nici în "insula" de │
│ │ │la Şura │
│ │ │Mică nici în cea de │
│ │ │la Şura Mare. │
│ │ │Calitatea │
│ │ │habitatului terestru │
│ │ │în ROSCI 0093 este │
│ │ │deasemenea │
│ │ │neadecvată pentru │
│ │ │tritoni. Din sit │
│ │ │lipsesc petecele │
│ │ │de pădure, astfel că │
│ │ │lipsesc şi trunchiuri│
│ │ │de arbori │
│ │ │căzuţi care oferă │
│ │ │adăpost ambelor │
│ │ │specii în cursul │
│ │ │vieţii terestre. │
│ │ │Singurele locuri │
│ │ │eventual posibile │
│ │ │a folosi tritonilor │
│ │ │pe parcursul vieţii │
│ │ │acvatice │
│ │ │sunt câteva petece de│
│ │ │mici dimensiuni de │
│ │ │tufărişuri │
│ │ │plus eventuale │
│ │ │galerii ale │
│ │ │rozătoarelor, toate │
│ │ │acestea însă în │
│ │ │contextul unui │
│ │ │păşunat intens, atât │
│ │ │cu ovine cât şi cu │
│ │ │bovine şi a cositului│
│ │ │mecanizat. │
│ │ │Ţinând cont de │
│ │ │capacitatea redusă de│
│ │ │dispersie a │
│ │ │tritonilor este greu │
│ │ │de crezut că aceştia │
│ │ │ar fi fost │
│ │ │prezenţi în trecut în│
│ │ │vre-una dintre insule│
│ │ │dar şi │
│ │ │că vor coloniza în │
│ │ │viitor aceste │
│ │ │suprafeţe. │
├───┼────────────┼─────────────────────┤
│5 │Statutul de │ │
│ │prezenţă - │Neidentificat în sit │
│ │temporal │ │
├───┼────────────┼─────────────────────┤
│6 │Statutul de │ │
│ │prezenţă - │Neidentificat în sit │
│ │spaţial │ │
├───┼────────────┼─────────────────────┤
│7 │Statutul de │ │
│ │prezenţă - │Neidentificat în sit │
│ │management │ │
├───┼────────────┼─────────────────────┤
│8 │Abundenţă │Neidentificat în sit │
├───┼────────────┼─────────────────────┤
│ │Perioada de │ │
│9 │colectare a │ │
│ │datelor din │Aprilie-August 2013 │
│ │teren │ │
├───┼────────────┼─────────────────────┤
│ │Alte │ │
│10 │informaţii │ │
│ │privind │Date din literatură │
│ │sursele de │ │
│ │informaţii │ │
└───┴────────────┴─────────────────────┘


    Tabelul nr. 22
        Date specifice speciei Triturus vulgaris ampelensis la nivelul sitului

┌───┬────────────┬─────────────────────┐
│Nr.│Informaţie/ │Descriere │
│ │Atribut │ │
├───┼────────────┼─────────────────────┤
│1 │Specia │4008 Triturus │
│ │ │vulgaris ampelensis │
├───┼────────────┼─────────────────────┤
│2 │Informaţii │ │
│ │specifice │Specia nu a fost │
│ │speciei │identificată în sit. │
├───┼────────────┼─────────────────────┤
│ │Distribuţia │ │
│3 │speciei - │ │
│ │harta │Neidentificat în sit │
│ │distribuţiei│ │
├───┼────────────┼─────────────────────┤
│ │ │Pentru specia de │
│ │ │triton respectiv │
│ │ │Triturus vulgaris │
│ │ │ampelensis calitatea │
│ │ │habitatului acvatic │
│ │ │în │
│ │ │ROSCI 0093 este │
│ │ │complet inadecvată. │
│ │ │Prezenţa │
│ │ │peştilor atât în │
│ │ │valea Strâmbu cât mai│
│ │ │ales în lacul │
│ │ │"La Hamei", în care a│
│ │ │fost identificată în │
│ │ │efectiv │
│ │ │semnificativ specia │
│ │ │Lepomis gibbosus, │
│ │ │este unul │
│ │ │dintre factori, ştiut│
│ │ │fiind că tritonii │
│ │ │evită apele │
│ │ │cu peşti. │
│ │ │Eutrofizarea şi │
│ │ │hipoxia accentuată şi│
│ │ │temperatura ridicat │
│ │ │constantă a apei ale │
│ │ │văii │
│ │Distribuţia │Strâmbu sunt un alt │
│4 │speciei - │factor, care face ca │
│ │interpretare│aceste │
│ │ │habitate să fie │
│ │ │inadecvate. Bălţi │
│ │ │temporare cu │
│ │ │suprafaţă suficient │
│ │ │de mare, adică peste │
│ │ │3-4 mp, nu │
│ │ │au fost identificate │
│ │ │nici în "insula" de │
│ │ │la Şura │
│ │ │Mică nici în cea de │
│ │ │la Şura Mare. │
│ │ │Calitatea │
│ │ │habitatului terestru │
│ │ │în ROSCI 0093 este │
│ │ │deasemenea │
│ │ │neadecvată pentru │
│ │ │tritoni. Din sit │
│ │ │lipsesc petecele │
│ │ │de pădure, astfel că │
│ │ │lipsesc şi trunchiuri│
│ │ │de arbori │
│ │ │căzuţi care oferă │
│ │ │adăpost ambelor │
│ │ │specii în cursul │
│ │ │vieţii terestre. │
│ │ │Singurele locuri │
│ │ │eventual posibile │
│ │ │a folosi tritonilor │
│ │ │pe parcursul vieţii │
│ │ │acvatice │
│ │ │sunt câteva petece de│
│ │ │mici dimensiuni de │
│ │ │tufărişuri │
│ │ │plus eventuale │
│ │ │galerii ale │
│ │ │rozătoarelor, toate │
│ │ │acestea însă în │
│ │ │contextul unui │
│ │ │păşunat intens, atât │
│ │ │cu ovine cât şi cu │
│ │ │bovine şi a cositului│
│ │ │mecanizat. │
│ │ │Ţinând cont de │
│ │ │capacitatea redusă de│
│ │ │dispersie a │
│ │ │tritonilor este greu │
│ │ │de crezut că aceştia │
│ │ │ar fi fost │
│ │ │prezenţi în trecut în│
│ │ │vre-una dintre insule│
│ │ │dar şi │
│ │ │că vor coloniza în │
│ │ │viitor aceste │
│ │ │suprafeţe. │
├───┼────────────┼─────────────────────┤
│5 │Statutul de │ │
│ │prezenţă - │Neidentificat în sit │
│ │temporal │ │
├───┼────────────┼─────────────────────┤
│6 │Statutul de │ │
│ │prezenţă - │Neidentificat în sit │
│ │spaţial │ │
├───┼────────────┼─────────────────────┤
│7 │Statutul de │ │
│ │prezenţă - │Neidentificat în sit │
│ │management │ │
├───┼────────────┼─────────────────────┤
│8 │Abundenţă │Neidentificat în sit │
├───┼────────────┼─────────────────────┤
│ │Perioada de │ │
│9 │colectare a │ │
│ │datelor din │Aprilie-August 2013 │
│ │teren │ │
├───┼────────────┼─────────────────────┤
│ │Alte │ │
│10 │informaţii │ │
│ │privind │Date din literatură │
│ │sursele de │ │
│ │informaţii │ │
└───┴────────────┴─────────────────────┘


    2.3.3.4. Hărţile de distribuţie ale speciilor
        Hărţile distribuţiei speciilor sunt furnizate pentru toate speciile pentru care se realizează evaluarea stării de conservare a biodiversităţii. Pentru specii, distribuţia este prezentată ca puncte. Reprezentarea distribuţiei speciilor ca puncte este efectuată deoarece nu este cazul ca distribuţia să fie reprezentată ca poligon, exceptând speciile de plante superioare.
    2.3.3.4.1. Hărţile de distribuţie ale speciilor ca poligon
    Tabelul nr. 23
        Hărţile de distribuţie ale speciei Crambe tataria

┌───┬─────────────────┬────────────────┐
│Cod│Parametru │Descriere │
├───┼─────────────────┼────────────────┤
│1 │Specia │Crambe tataria │
├───┼─────────────────┼────────────────┤
│2 │Tipul populaţiei │ │
│ │speciei │Populaţie │
│ │în sit │permanentă │
├───┼─────────────────┼────────────────┤
│3 │Localizarea │ │
│ │speciei - │Izolată │
│ │geometrie │ │
├───┼─────────────────┼────────────────┤
│4 │Localizarea │ │
│ │speciei - │Dealul Zackel şi│
│ │descriere │Dealul Rictoi │
├───┼─────────────────┼────────────────┤
│ │Mărimea │ │
│5 │populaţiei │ │
│ │speciei │643 indivizi │
│ │în locul │ │
│ │respectiv │ │
├───┼─────────────────┼────────────────┤
│ │Calitatea datelor│ │
│6. │referitoare la │ │
│ │populaţia │Medie │
│ │speciei în locul │ │
│ │respectiv │ │
├───┼─────────────────┼────────────────┤
│7. │Clasa densităţii │Medie │
│ │speciei │ │
├───┼─────────────────┼────────────────┤
│8 │Confidenţialitate│Informaţii │
│ │ │publice │
└───┴─────────────────┴────────────────┘


    Tabelul nr. 24
        Hărţile de distribuţie ale speciei Iris aphilla ssp.hungarica

┌───┬─────────────────┬────────────────┐
│Cod│Parametru │Descriere │
├───┼─────────────────┼────────────────┤
│1 │Specia │Iris aphilla │
│ │ │ssp.hungarica │
├───┼─────────────────┼────────────────┤
│2 │Tipul populaţiei │ │
│ │speciei în │Populaţie │
│ │sit │permanentă │
├───┼─────────────────┼────────────────┤
│3 │Localizarea │ │
│ │speciei - │Izolată │
│ │geometrie │ │
├───┼─────────────────┼────────────────┤
│4 │Localizarea │ │
│ │speciei - │Dealul Şarba │
│ │descriere │ │
├───┼─────────────────┼────────────────┤
│ │Mărimea │ │
│5 │populaţiei │ │
│ │speciei în │240 indivizi │
│ │locul respectiv │ │
├───┼─────────────────┼────────────────┤
│ │Calitatea datelor│ │
│6 │referitoare │ │
│ │la populaţia │ │
│ │speciei în locul │Medie │
│ │respectiv │ │
├───┼─────────────────┼────────────────┤
│7 │Clasa densităţii │Medie │
│ │speciei │ │
├───┼─────────────────┼────────────────┤
│8 │Confidenţialitate│Informaţii │
│ │ │publice │
└───┴─────────────────┴────────────────┘


    Tabelul nr. 25
        Hărţile de distribuţie ale speciei Bombina variegata

┌───┬──────────────────┬───────────────┐
│Cod│Parametru │Descriere │
├───┼──────────────────┼───────────────┤
│1 │Specia │Bombina │
│ │ │variegata │
├───┼──────────────────┼───────────────┤
│2 │Tipul populaţiei │ │
│ │speciei în │Populaţie │
│ │sit │permanentă │
├───┼──────────────────┼───────────────┤
│3 │Localizarea │ │
│ │speciei - │Larg răspândită│
│ │geometrie │ │
├───┼──────────────────┼───────────────┤
│4 │Localizarea │ │
│ │speciei - │Valea Strâmbă -│
│ │descriere │Şura Mică │
├───┼──────────────────┼───────────────┤
│5 │Mărimea populaţiei│ │
│ │speciei în │90 - 130 │
│ │locul respectiv │indivizi │
├───┼──────────────────┼───────────────┤
│ │Calitatea datelor │ │
│6 │referitoare │ │
│ │la populaţia │ │
│ │speciei în locul │Medie │
│ │respectiv │ │
├───┼──────────────────┼───────────────┤
│7 │Clasa densităţii │Mica │
│ │speciei │ │
├───┼──────────────────┼───────────────┤
│8 │Confidenţialitate │Informaţii │
│ │ │publice │
└───┴──────────────────┴───────────────┘


    Tabelul nr. 26
        Hărţile de distribuţie ale speciei Emys orbicularis

┌───┬──────────────────┬───────────────┐
│Cod│Parametru │Descriere │
├───┼──────────────────┼───────────────┤
│1 │Specia │Emys │
│ │ │orbicularis │
├───┼──────────────────┼───────────────┤
│2 │Tipul populaţiei │ │
│ │speciei în │Populaţie │
│ │sit │permanentă │
├───┼──────────────────┼───────────────┤
│3 │Localizarea │ │
│ │speciei - │Marginală │
│ │geometrie │ │
├───┼──────────────────┼───────────────┤
│4 │Localizarea │ │
│ │speciei - │Valea Strâmbă -│
│ │descriere │Sura Mică │
├───┼──────────────────┼───────────────┤
│5 │Mărimea populaţiei│ │
│ │speciei în │40 - 50 │
│ │locul respectiv │indivizi │
├───┼──────────────────┼───────────────┤
│ │Calitatea datelor │ │
│6 │referitoare │ │
│ │la populaţia │ │
│ │speciei în locul │Medie │
│ │respectiv │ │
├───┼──────────────────┼───────────────┤
│7 │Clasa densităţii │Medie │
│ │speciei │ │
├───┼──────────────────┼───────────────┤
│8 │Confidenţialitate │Informaţii │
│ │ │confidenţiale │
└───┴──────────────────┴───────────────┘


    2.3.3.4.2. Hărţile de distribuţie ale speciilor ca punct
    2.3.3.4.2.1. Plante superioare
    Tabelul nr. 28
        Hărţile de distribuţie ale speciei Crambe tataria ca punct

┌───┬─────────────────┬────────────────┐
│Cod│Parametru │Descriere │
├───┼─────────────────┼────────────────┤
│1 │Specia │Crambe tataria │
├───┼─────────────────┼────────────────┤
│2 │Tipul populaţiei │ │
│ │speciei în │Populaţie │
│ │sit │permanentă │
├───┼─────────────────┼────────────────┤
│ │Localizarea │ │
│3 │speciei - │Harta de │
│ │geometrie │distribuţie în │
│ │ │Anexa nr. 9 │
├───┼─────────────────┼────────────────┤
│ │Suprafaţa │ │
│4 │habitatului │ │
│ │grupului │cca. 1 ha │
│ │de indivizi │ │
├───┼─────────────────┼────────────────┤
│ │ │În rezervaţia │
│5 │Localizarea │Dealul Zackel şi│
│ │speciei - │Dealul Rictoi în│
│ │descriere │zona localităţii│
│ │ │Slimnic. │
├───┼─────────────────┼────────────────┤
│ │Mărimea │ │
│6 │populaţiei │ │
│ │speciei în │643 exemplare │
│ │locul respectiv │ │
├───┼─────────────────┼────────────────┤
│ │Calitatea datelor│ │
│7 │referitoare │ │
│ │la populaţia │Bună, s-a făcut │
│ │speciei în locul │numărarea │
│ │respectiv │exemplarelor │
├───┼─────────────────┼────────────────┤
│8 │Clasa densităţii │Bună │
│ │speciei │ │
├───┼─────────────────┼────────────────┤
│9 │Confidenţialitate│Informaţii │
│ │ │publice │
└───┴─────────────────┴────────────────┘


    Tabelul nr. 28
        Hărţile de distribuţie ale speciei Iris aphilla ssp.hungarica ca punct

┌───┬─────────────────┬────────────────┐
│Cod│Parametru │Descriere │
├───┼─────────────────┼────────────────┤
│1 │Specia │Iris aphilla │
│ │ │ssp.hungarica │
├───┼─────────────────┼────────────────┤
│2 │Tipul populaţiei │ │
│ │speciei în │Populaţie │
│ │sit │permanentă │
├───┼─────────────────┼────────────────┤
│ │Localizarea │ │
│3 │speciei - │Harta de │
│ │geometrie │distribuţie în │
│ │ │Anexa nr. 10 │
├───┼─────────────────┼────────────────┤
│ │Suprafaţa │ │
│4 │habitatului │ │
│ │grupului │2 ha │
│ │de indivizi │ │
├───┼─────────────────┼────────────────┤
│5 │Localizarea │ │
│ │speciei - │Dealul Şarba. │
│ │descriere │ │
├───┼─────────────────┼────────────────┤
│ │Mărimea │ │
│6 │populaţiei │ │
│ │speciei în │240 exemplare │
│ │locul respectiv │ │
├───┼─────────────────┼────────────────┤
│ │Calitatea datelor│ │
│7 │referitoare │ │
│ │la populaţia │Bună, s-a făcut │
│ │speciei în locul │numărarea │
│ │respectiv │exemplarelor │
├───┼─────────────────┼────────────────┤
│8 │Clasa densităţii │Mică │
│ │speciei │ │
├───┼─────────────────┼────────────────┤
│9 │Confidenţialitate│Informaţii │
│ │ │publice │
└───┴─────────────────┴────────────────┘

        Tabelul nr. 29 Hărţile de distribuţie ale speciei Echium russicum

┌───┬─────────┬────────────────────────┐
│Cod│Parametru│Descriere │
├───┼─────────┼────────────────────────┤
│1 │Specia │Echium russicum │
├───┼─────────┼────────────────────────┤
│2 │Alte │Specia nu a fost │
│ │detalii │identificată în sit. │
└───┴─────────┴────────────────────────┘



    Tabelul nr. 30
        Hărţile de distribuţie ale speciei Adenophora lilifolia

┌───┬─────────┬────────────────────────┐
│Cod│Parametru│Descriere │
├───┼─────────┼────────────────────────┤
│1 │Specia │Adenophora lilifolia │
├───┼─────────┼────────────────────────┤
│2 │Alte │Specia nu a fost │
│ │detalii │identificată în sit. │
└───┴─────────┴────────────────────────┘


    Tabelul nr. 31
        Hărţile de distribuţie ale speciei Angelica palustris

┌───┬─────────┬────────────────────────┐
│Cod│Parametru│Descriere │
├───┼─────────┼────────────────────────┤
│1 │Specia │Angelica palustris │
├───┼─────────┼────────────────────────┤
│ │ │Nu se poate efectua │
│ │ │cartarea pentru această │
│2 │Alte │specie în condiţiile în │
│ │detalii │care prezenţa acestei │
│ │ │specii în zonă este │
│ │ │incertă, studiile │
│ │ │efectuate │
│ │ │neevidenţiând specia în │
│ │ │sit. │
└───┴─────────┴────────────────────────┘


    2.3.3.4.2.2. Nevertebrate
    Tabelul nr. 32
        Hărţile de distribuţie ale speciei Pseudophilotes bavius

┌───┬─────────┬────────────────────────┐
│Cod│Parametru│Descriere │
├───┼─────────┼────────────────────────┤
│1 │Specia │Pseudophilotes bavius │
├───┼─────────┼────────────────────────┤
│ │ │Nu se poate efectua │
│ │ │cartarea exactă pentru │
│2 │Alte │această specie în │
│ │detalii │condiţiile în care │
│ │ │prezenţa │
│ │ │acestei specii în zonă │
│ │ │este incertă, studiile │
│ │ │efectuate în anul 2013 │
│ │ │nerelevând prezenţa │
│ │ │speciei în sit. │
└───┴─────────┴────────────────────────┘


    2.3.3.4.2.3. Herpetofaună
    Tabelul nr. 33
        Hărţile de distribuţie ale speciei Emys orbicularis

┌───┬─────────────────┬────────────────┐
│Cod│Parametru │Descriere │
├───┼─────────────────┼────────────────┤
│1 │Specia │1220 Emys │
│ │ │orbicularis │
├───┼─────────────────┼────────────────┤
│2 │Tipul populaţiei │ │
│ │speciei în │Populaţie │
│ │sit │permanentă │
├───┼─────────────────┼────────────────┤
│ │Localizarea │ │
│3 │speciei - │Harta de │
│ │geometrie │distribuţie în │
│ │ │Anexa nr. 7 │
├───┼─────────────────┼────────────────┤
│ │Suprafaţa │ │
│4 │habitatului │ │
│ │grupului │12 ha │
│ │de indivizi │ │
├───┼─────────────────┼────────────────┤
│ │ │În insula │
│5 │Localizarea │stepică Pârâul │
│ │speciei - │Strâmb din zona │
│ │descriere │localităţii Şura│
│ │ │Mică. │
├───┼─────────────────┼────────────────┤
│ │Mărimea │ │
│6 │populaţiei │ │
│ │speciei în │40-50 indivizi │
│ │locul respectiv │ │
├───┼─────────────────┼────────────────┤
│ │Calitatea datelor│ │
│7 │referitoare │ │
│ │la populaţia │ │
│ │speciei în locul │Medie │
│ │respectiv │ │
├───┼─────────────────┼────────────────┤
│8 │Clasa densităţii │Medie │
│ │speciei │ │
├───┼─────────────────┼────────────────┤
│9 │Confidenţialitate│Informaţii │
│ │ │confidenţiale │
├───┼─────────────────┼────────────────┤
│ │ │Nu au fost │
│ │ │identificate │
│ │ │locurile de │
│ │ │reproducere │
│ │ │ale speciei, │
│ │ │care cu │
│ │ │siguranţă nu pot│
│ │ │fi situate │
│ │ │între actualele │
│ │ │limite ale │
│10 │Alte detalii │sitului. Valea │
│ │ │Strâmbă, în │
│ │ │întregime │
│ │ │reprezintă │
│ │ │habitat pentru │
│ │ │această speciei,│
│ │ │astfel că │
│ │ │îndivizi de │
│ │ │ţestoasă │
│ │ │de lac au fost │
│ │ │observaţi - 1 │
│ │ │individ şi │
│ │ │capturaţi │
│ │ │2 indivizi şi în│
│ │ │afara limitelor │
│ │ │sitului în │
│ │ │segmentul din │
│ │ │amonte al văii. │
└───┴─────────────────┴────────────────┘


    Tabelul nr. 34
        Hărţile de distribuţie ale speciei Bombina variegata

┌───┬─────────────────┬────────────────┐
│Cod│Parametru │Descriere │
├───┼─────────────────┼────────────────┤
│1 │Specia │1193 Bombina │
│ │ │variegata │
├───┼─────────────────┼────────────────┤
│2 │Tipul populaţiei │ │
│ │speciei în │Populaţie │
│ │sit │permanentă │
├───┼─────────────────┼────────────────┤
│ │Localizarea │ │
│3 │speciei - │Harta de │
│ │geometrie │distribuţie în │
│ │ │Anexa nr. 8 │
├───┼─────────────────┼────────────────┤
│ │Suprafaţa │ │
│4 │habitatului │ │
│ │grupului │10 ha │
│ │de indivizi │ │
├───┼─────────────────┼────────────────┤
│ │ │În insula │
│5 │Localizarea │stepică Pârâul │
│ │speciei - │Strâmb din zona │
│ │descriere │localităţii Şura│
│ │ │Mică. │
├───┼─────────────────┼────────────────┤
│ │Mărimea │ │
│6 │populaţiei │20-30 indivizi │
│ │speciei în │în Insula de la │
│ │locul respectiv │Şura Mică │
├───┼─────────────────┼────────────────┤
│ │Calitatea datelor│ │
│7 │referitoare │ │
│ │la populaţia │ │
│ │speciei în locul │Medie │
│ │respectiv │ │
├───┼─────────────────┼────────────────┤
│8 │Clasa densităţii │Mică │
│ │speciei │ │
├───┼─────────────────┼────────────────┤
│9 │Confidenţialitate│Informaţii │
│ │ │publice │
└───┴─────────────────┴────────────────┘


    Tabelul nr. 35
        Hărţile de distribuţie ale speciei Triturus cristatus

┌───┬─────────┬────────────────────────┐
│Cod│Parametru│Descriere │
├───┼─────────┼────────────────────────┤
│1 │Specia │1166 Triturus cristatus │
├───┼─────────┼────────────────────────┤
│ │ │Nu se poate efectua │
│ │Alte │cartarea exactă pentru │
│2 │detalii │această specie în │
│ │ │condiţiile în care │
│ │ │prezenţa │
│ │ │acestei specii în zonă │
│ │ │este incertă. │
└───┴─────────┴────────────────────────┘


    Tabelul nr. 36
        Hărţile de distribuţie ale speciei Triturus cristatus ampelensis

┌───┬─────────┬────────────────────────┐
│Cod│Parametru│Descriere │
├───┼─────────┼────────────────────────┤
│1 │Specia │4008 Triturus vulgaris │
│ │ │ampelensis │
├───┼─────────┼────────────────────────┤
│ │ │Nu se poate efectua │
│ │Alte │cartarea exactă pentru │
│2 │detalii │această specie în │
│ │ │condiţiile în care │
│ │ │prezenţa │
│ │ │acestei specii în zonă │
│ │ │este incertă. │
└───┴─────────┴────────────────────────┘





    2.3.4. Alte specii de floră şi faună relevante pentru sit
    2.3.4.1. Plante superioare
        În activitatea de teren din zona Rezervaţiei Dealul Zackel au fost identificate 16 specii de plante de interes naţional, dar în acelaşi timp s-a constatat faptul că foarte multe din plantele menţionate în diverse lucrări, ca existente în această zonă nu au mai fost regăsite.
        În cele ce urmează facem câteva precizări asupra speciilor dispărute din rezervaţia naturală Dealul Zakel:

    Tabelul nr. 37
        Precizări cu privire la speciile de plante dispărute de pe Dealul Zackel

┌────────────┬─────────────────┬────────────────┬─────────┬────────────┐
│Specia │Cine a semnalat-o│În care herbar │Ultima │ │
│ │ │se află şi de │semnalare│ │
│ │ │când │/ │Categoria │
│ │ │ │recoltare│sozologică │
├────────────┼─────────────────┼────────────────┼─────────┼────────────┤
│ │ │ │ │Dispărută │
│Allium │E. │ │ │odată cu │
│fuscum f. │Schneider-Binder,│ │1980 │marea │
│marginatum │1967 │ │ │alunecare de│
│ │ │ │ │teren din │
│ │ │ │ │1981 │
│ │ │ │ │ │
├────────────┼─────────────────┼────────────────┼─────────┼────────────┤
│ │ │ │ │Considerată │
│ │ │ │ │dispărută │
│Anacamptis │ │Herbar M. Fuss, │ │fiind │
│pyramidalis │F. Schur, 1866 │1852, 1953, 1957│1866 │neregăsită │
│ │ │ │ │în ultimii │
│ │ │ │ │50 de │
│ │ │ │ │ani │
├────────────┼─────────────────┼────────────────┼─────────┼────────────┤
│ │ │ │ │Considerată │
│Asperula │ │Herbar M. Fuss │ │dispărută │
│arvensis │ │1856 │1856 │fiind │
│ │ │ │ │neregăsită │
│ │ │ │ │în ultimii │
│ │ │ │ │50 de │
│ │ │ │ │ani │
├────────────┼─────────────────┼────────────────┼─────────┼────────────┤
│ │ │ │ │Considerată │
│ │F. Schur, 1866, │ │ │dispărută │
│Astragalus │ap. J. │ │1785 │fiind │
│vesicarius │Lerchenfeld 1795 │ │ │neregăsită │
│ │ │ │ │în ultimii │
│ │ │ │ │50 de │
│ │ │ │ │ani │
├────────────┼─────────────────┼────────────────┼─────────┼────────────┤
│ │ │ │ │În Herb. │
│ │ │ │ │Doltu este │
│Cimicifuga │ │Herb. Fuss, │ │material │
│europaea │F. Schur, 1866, │Nutschen-bangert│1866 │cu indicaţia│
│ │Grădina preotului│("Livada │ │Dealul │
│ │evenaghelic │Nucilor") │ │Zakel, │
│ │ │ │ │dar credem │
│ │ │ │ │că este luat│
│ │ │ │ │din │
│ │ │ │ │Herb. Fuss │
├────────────┼─────────────────┼────────────────┼─────────┼────────────┤
│ │ │ │ │Considerată │
│Glaucium │ │Herbar M. Fuss │ │dispărută │
│flavum │F. Schur, 1866 │1882 │1882 │fiind │
│ │ │ │ │neregăsită │
│ │ │ │ │în ultimii │
│ │ │ │ │50 de │
│ │ │ │ │ani │
├────────────┼─────────────────┼────────────────┼─────────┼────────────┤
│ │ │ │ │Considerată │
│ │ │Herbar M. Fuss │ │dispărută │
│Gymnadenia │ │1858 │1858 │fiind │
│odoratissima│ │ │ │neregăsită │
│ │ │ │ │în ultimii │
│ │ │ │ │50 de │
│ │ │ │ │ani │
├────────────┼─────────────────┼────────────────┼─────────┼────────────┤
│ │ │ │ │Considerată │
│Herminium │ │Herbar M. Fuss │ │dispărută │
│monorchis │M. Fuss, 1867 │1952, │1867 │fiind │
│ │ │1857, │ │neregăsită │
│ │ │ │ │în ultimii │
│ │ │ │ │50 de │
│ │ │ │ │ani │
├────────────┼─────────────────┼────────────────┼─────────┼────────────┤
│ │ │ │ │Considerată │
│Koeleria │ │ │ │dispărută │
│pyramidata │F. Schur, 1866 │ │1866 │fiind │
│ │ │ │ │neregăsită │
│ │ │ │ │în ultimii │
│ │ │ │ │50 de │
│ │ │ │ │ani │
├────────────┼─────────────────┼────────────────┼─────────┼────────────┤
│ │ │ │ │Considerată │
│Mercurialis │ │ │ │dispărută │
│ovata │F. Schur, 1866 │ │1866 │fiind │
│ │ │ │ │neregăsită │
│ │ │ │ │în ultimii │
│ │ │ │ │50 de │
│ │ │ │ │ani │
├────────────┼─────────────────┼────────────────┼─────────┼────────────┤
│ │ │ │ │Considerată │
│Orchis │ │Herbar M. Fuss │ │dispărută │
│militaris │F. Schur, 1866 │1850, │ │fiind │
│ │ │1853, 1878 │1878 │neregăsită │
│ │ │ │ │în ultimii │
│ │ │ │ │50 de │
│ │ │ │ │ani │
├────────────┼─────────────────┼────────────────┼─────────┼────────────┤
│ │ │ │ │Considerată │
│Orchis │ │Herbar M. Fuss, │ │dispărută │
│tridentata │ │1850, 1853, │1880 │fiind │
│ │ │1857, │ │neregăsită │
│ │ │1858, 1860, │ │în ultimii │
│ │ │1870, │ │50 de │
│ │ │1880 │ │ani │
│ │ │ │ │ │
├────────────┼─────────────────┼────────────────┼─────────┼────────────┤
│ │ │ │ │Considerată │
│Silene │ │Herbar M. Fuss │ │dispărută │
│chlorantha │M. Fuss, 1846 │1846 │1846 │fiind │
│ │ │ │ │neregăsită │
│ │ │ │ │în ultimii │
│ │ │ │ │50 de │
│ │ │ │ │ani │
├────────────┼─────────────────┼────────────────┼─────────┼────────────┤
│ │ │ │ │Considerată │
│ │ │Herbar M. Fuss │ │dispărută │
│Sisymbrium │F. Schur, 1866 │1846 │1866 │fiind │
│polymorphum │ │ │ │neregăsită │
│ │ │ │ │în ultimii │
│ │ │ │ │50 de │
│ │ │ │ │ani │
├────────────┼─────────────────┼────────────────┼─────────┼────────────┤
│ │ │ │ │Posibilă │
│ │ │ │ │identificare│
│Valerianella│ │Herbar Doltu │ │greşită. │
│coronata │ │cca. 1960 │ │Specia │
│ │ │ │ │creşte doar │
│ │ │ │ │în sudul │
│ │ │ │ │României │
└────────────┴─────────────────┴────────────────┴─────────┴────────────┘

        Pe lângă speciile prezentate anterior, următoarele specii nu au fost identificate în teren: Centaurea atropurpurea; Ajuga chamaeptiy, Ceratophillum subersum; Ornythogalum pyramidale; Scabiosa ochroleuca, Sonchus palustris; Thymelaea passerina. Prezenţa unora dintre aceste specii este incertă, iar a altora considerăm că au fost incluse greşit, acestea ne fiind specifice unui asemenea tip de habitat. Specia Astragalus dasyanthus a fost identificată pe terenul dinspre fermă, teren ce aparţinea iniţial de rezervaţie, acesta fiind fragmentată de alunecarea de teren şi împădurirea cu salcâm. Din specia Dianthus puberulus au fost găsite 2-3 exemplare, dar determinarea lor exactă nu a putut fi făcută, decât până la nivel de gen.
        În continuare vă prezentăm tabelar, cele 16 speciile de plante de interes naţional găsite pe Dealul Zackel, tabel în care este inclusă şi starea de conservare specifică fiecărei specii în parte.

    Tabelul nr. 38
        Specii de plante de interes naţional găsite pe Dealul Zackel şi starea acestora de conservare

┌──────────────┬──────────┬──────┬──────────┬──────────┐
│Specia │Unde │Anul │Mărimea │ │
│ │creşte │obser-│populaţiei│Starea de │
│ │ │vării │ │conservare│
│ │ │ │ │ │
├──────────────┼──────────┼──────┼──────────┼──────────┤
│Adonis │Versant S │2013 │Sute de │A │
│vernalis │şi SV │ │exemplare │ │
├──────────────┼──────────┼──────┼──────────┼──────────┤
│Allium albidum│Versant SE│2013 │Sute de │A │
│ │şi SV │ │exemplare │ │
├──────────────┼──────────┼──────┼──────────┼──────────┤
│ │Versant S │ │ │ │
│Aster villosus│pe │ │Zeci de │ │
│ │terasele │2013 │exemplare │B │
│ │superioare│ │ │ │
├──────────────┼──────────┼──────┼──────────┼──────────┤
│Asyneuma │Versant S │2013 │Zeci de │B │
│canescens │spre poale│ │exemplare │ │
├──────────────┼──────────┼──────┼──────────┼──────────┤
│Cephalaria │Versant S │2013 │Sute de │A │
│uralensis │şi SV │ │exemplare │ │
├──────────────┼──────────┼──────┼──────────┼──────────┤
│Crambe tataria│Pe tot │2013 │Sute de │A │
│ │dealul │ │exemplare │ │
├──────────────┼──────────┼──────┼──────────┼──────────┤
│Dictamnus │Versant S │2013 │Sute de │A │
│albus │ │ │exemplare │ │
├──────────────┼──────────┼──────┼──────────┼──────────┤
│Iris pumila │Versant S │2013 │Sute de │A │
│ │şi SV │ │exemplare │ │
├──────────────┼──────────┼──────┼──────────┼──────────┤
│Jurinea mollis│ │ │ │ │
│subsp. │Versant S │2013 │Zeci de │B │
│transsilvanica│şi SV │ │exemplare │ │
├──────────────┼──────────┼──────┼──────────┼──────────┤
│Muscari │Versant S │2013 │Zeci de │B │
│comosum │ │ │exemplare │ │
├──────────────┼──────────┼──────┼──────────┼──────────┤
│Muscari │Versant S │2013 │Zeci de │B │
│tenuiflorum │ │ │exemplare │ │
├──────────────┼──────────┼──────┼──────────┼──────────┤
│Onobrychis │Versant S │2013 │Peste 10 │B │
│arenaria │ │ │exemplare │ │
├──────────────┼──────────┼──────┼──────────┼──────────┤
│Peucedanum │Versant S │2013 │Zeci de │B │
│cervaria │ │ │exemplare │ │
├──────────────┼──────────┼──────┼──────────┼──────────┤
│ │ │ │5 pâlcuri │ │
│Prunus tenella│Versant SV│2013 │cu cca. │ │
│ │ │ │100 de │B │
│ │ │ │exemplare │ │
├──────────────┼──────────┼──────┼──────────┼──────────┤
│Salvia nutans │Versant S │2013 │Sute de │A │
│ │şi SV │ │exemplare │ │
├──────────────┼──────────┼──────┼──────────┼──────────┤
│Aster │Versant S │2013 │Zeci de │B │
│linosyris │ │ │exemplare │ │
└──────────────┴──────────┴──────┴──────────┴──────────┘

        Starea de conservare este precizată la fiecare specie prin una dintre categoriile A, B sau C, respectiv:
        ● A = stare de conservare bună;
        ● B = stare de conservare medie;
        ● C = stare de conservare precară.


    2.3.4.2. Nevertebrate
    Tabelul nr. 39
        Speciile de nevertebrate din sit

┌───┬───────────┬──────────────────────┐
│Nr.│Informaţie/│Observaţie │
│ │Atribut │ │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│1. │Codul │1050 │
│ │speciei │ │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│2. │Denumirea │Saga pedo │
│ │ştiinţifică│ │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│3. │Denumirea │Cosaş de stepă │
│ │populară │ │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│4. │Observaţii │Vulnerabil │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│Nr.│Informaţie/│Observaţie │
│ │Atribut │ │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│1. │Codul │- │
│ │speciei │ │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│2. │Denumirea │Colias chrysotheme │
│ │ştiinţifică│ │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│3. │Denumirea │- │
│ │populară │ │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │Prezentă pe Dealul │
│4. │Observaţii │Zackel şi Dealul │
│ │ │Mesteacănului │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│Nr.│Informaţie/│Observaţie │
│ │Atribut │ │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│1. │Codul │- │
│ │speciei │ │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│2. │Denumirea │Chazara briseis │
│ │ştiinţifică│ │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│3. │Denumirea │Vrăjitoarea pajiştilor│
│ │populară │ │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │Prezentă pe Dealul │
│4. │Observaţii │Zackel şi Dealul │
│ │ │Mesteacănului │
└───┴───────────┴──────────────────────┘


    2.3.4.3. Herpetofaună
    Tabelul nr. 40
    Speciile de herpetofaună din sit

┌───┬───────────┬──────────────────────┐
│Nr.│Informaţie/│Observaţie │
│ │Atribut │ │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│1. │Codul │1145 │
│ │speciei │ │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│2. │Denumirea │Misgurnus fossilis │
│ │ştiinţifică│ │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│3. │Denumirea │Ţipar │
│ │populară │ │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │Specie prezentă şi │
│ │ │abundentă în Valea │
│4. │Observaţii │Strâmbă de la │
│ │ │Şura Mică. Aici │
│ │ │calitatea habitatului │
│ │ │este │
│ │ │excepţională pentru │
│ │ │această specie. │
└───┴───────────┴──────────────────────┘




    2.4. Informaţii socio-economice şi culturale
    2.4.1. Comunităţile locale
    a. Harta unităţilor administrativ teritoriale
        Se găseşte în Anexa nr. 11

    b. Lista unităţilor administrativ-teritoriale
    Tabelul nr. 41
        Lista unităţilor administrativ teritoriale şi proporţia în care acestea sunt arii protejate

┌─────┬───────┬───────────┬────────────┐
│ │ │Procent din│Procent din │
│Judeţ│UAT │UAT în │aria │
│ │ │aria │naturală │
│ │ │naturală │protejată în│
│ │ │protejată │UAT │
├─────┼───────┼───────────┼────────────┤
│Sibiu│Sibiu │<1 │29,7 │
├─────┼───────┼───────────┼────────────┤
│Sibiu│Şura │2,9 │58,9 │
│ │Mare │ │ │
├─────┼───────┼───────────┼────────────┤
│Sibiu│Şura │<1 │3,4 │
│ │Mică │ │ │
├─────┼───────┼───────────┼────────────┤
│Sibiu│Slimnic│<1 │7,8 │
└─────┴───────┴───────────┴────────────┘


    c. Caracterizarea unităţilor administrativ-teritoriale
        ● Şura Mare
        În partea de nord-est a municipiului Sibiu, la o distanţă de 7 km, pe drumul naţional 14, care leagă Sibiul de Mediaş, se afla comuna Şura Mare, înşiruită pe ambele părţi ale şoselei, pe o distanţă de circa 2 km, având şi alte străzi ramificate. Poziţia geografică a comunei este longitudine 45 grade 51 minute, iar latitudine Nordică 24 grade 10 minute.
        Din punct de vedere administrativ, comuna Şura Mare are în subordine două sate: satul Şura Mare - reşedinţa comunei şi satul Hamba.
        Comuna Şura Mare are o populaţie totală de 3769 locuitori, cu o densitate de 44,2 locuitori/kmp. Din numărul total de locuitori, populaţia activă este de 1191, din care populaţie ocupată 1050, populaţie neocupată 141 şi populaţie inactivă 2118. Distribuţia sexelor: 48,9% populaţie masculină şi 51,1% populaţie feminină. Bilanţul natural al populaţiei este de 4,8%,cu o natalitate de 12,5% şi mortalitatea de 8%.
        Sub aspectul infrastructurii întreaga comună Şura Mare beneficiază de reţele integrate de canalizare, apă potabilă, gaz, telefonie digitală, televiziune prin cablu, satelit şi acces la internet de mare viteză. În ce priveşte transportul, cel rutier este asigurat prin drumul naţional 14 care străbate comuna, neavând însă acces direct la drumuri europene şi cale ferată.
        Şura Mare este o comună cu profil agrar, unde în lipsa unor investiţii industriale sau comerciale considerabile, sau a orientării spre agroturism, se menţin activităţile agricole pe seama suprafeţelor întinse de terenuri arabile şi păşuni, condiţii propice dezvoltării sectoarelor zootehnic şi de cultură a cerealelor. Efectivul de animale la nivelul anului 2012 era de 6000 ovine, 250 bovine şi 500 suine.
        Ca infrastructură instituţională, în Comuna Şura Mare sunt 2 şcoli - o şcoală cu ciclu primar şi gimnazial în care învaţă 220 de elevi şi o şcoală primară în satul Hamba, aflat la o distanţă de 2 Km de Şura Mare, unde învaţă 50 de elevi. În comuna Şura Mare funcţionează o grădiniţă cu 90 de copii. Efectivul de cadre didactice care asigură serviciile educaţionale în comună este de 10 învăţători, 14 profesori şi 6 educatori. De asemenea, comuna cuprinde: 2 cabinete medicale, un dispensar veterinar, 1 farmacie, 1 oficiu poştal, un cămin cultural şi o secţie de poliţie cu 4 angajaţi. Ca şi edificii de cult, în Şura Mare se află o Biserică evanghelică care datează din secolul al XIII-lea, refăcută şi fortificată între anii 1493 - 1523 şi Biserica ortodoxă din lemn care datează din anul 1772, transferată din satul Sibiel.
        În comună există un obiectiv memorial, mai puţin cunoscut, reprezentat de Parcela soldaţilor germani din Al Doilea Război Mondial, amplasată în cimitirul evanghelic-lutheran, amenajată în anul 1975. În această parcelă sunt înhumaţi 116 militari.

        ● Şura Mică
        Comuna Şura Mică este situata la o distanta de 7 km nord de municipiul Sibiu şi 4,5 km. de oraşul Ocna Sibiului, având o suprafaţă de 4.948 de hectare. Comuna Şura Mică are în componenţă doua sate: Şura Mică - reşedinţa comunei şi satul Rusciori - situat la 3 km de Şura Mică.
        Conform recensământului efectuat în anul 2011, populaţia comunei Şura Mică se ridică la 2.606 locuitori, în creştere faţă de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 2.357 de locuitori. Densitatea medie este de 47,6 locuitori/ kmp. Majoritatea locuitorilor sunt români (76,9%), principalele minorităţi fiind cele de romi (14,85%) şi germani (1,23%). Dinamica naturală a populaţiei înregistrează un bilanţ pozitiv ridicat de 5,8%, în condiţiile unei natalităţi ridicate de 11% şi a unui procent al mortalităţii de 6%. În ceea ce priveşte distribuţia populaţiei comunei pe sexe se observă că ponderea celor două sexe este aproape egală, respectiv 48,7% populaţie de sex feminin şi 51,3% populaţie de sex masculin. La nivelul comunei, din totalul populaţiei active de 782 locuitori, 642 reprezintă populaţia ocupată şi 142 populaţia neocupată, în timp ce numărul de locuitori inactivi este de 1575.
        Din punct de vedere al infrastructurii întreaga comună Şura Mică beneficiază de reţele de apă potabilă, inclusiv satul Rusciori, canalizare cu staţie de epurare, gaz metan, energie electrică, telefonie digitală, televiziune prin cablu, satelit şi acces la internet de lege mare viteză. În ce priveşte transportul, comuna are acces direct la DE 81/E68, cale ferată în proximitate şi se află la o distanţă de 6 km de Aeroportul Internaţional Sibiu, accesul fiind asigurat prin drumul judeţean 106B Sibiu - Ocna Sibiului.
        Situat la baza Podişului Amnaşului, în cadrul cumpenei de ape dintre râurile Olt şi Mureş, Şura Mică este un sat de terasă, unde predomină areale arabile, cu păşuni, fâneţe şi pomicole. Cu toate acestea, în raport cu condiţiile naturale, structura economică a populaţiei rurale active şi specificul zonei, Şura Mică este o comună agroindustrială, unde s-au dezvoltat microîntreprinderi şi unităţi industriale care au absorbit un larg segment de forţă de muncă, deşi agricultura are o pondere importantă. La nivelul anului 2012, efectivul de animale al comunei consta în 2400 ovine, 840 suine şi 324 bovine.
        Majoritatea unităţilor economice (33 societăţi) sunt concentrate în Parcul Industrial Şura Mică aflat în proprietatea Consiliului Local al comunei Şura Mică, în suprafaţă totală de 98,61 ha, la care se adaugă şi drumurile locale, necesar integrate, adică 0,56 ha.
        Zona Parcului Industrial cuprinde 83 ha de parcelele industriale, cu suprafeţe cuprinse între 0,2 şi 17,00 ha, zona administrativă, gospodăria de utilităţi, zone verzi şi zone de protecţie reţele, un sistem de trafic intern. Parcul Industrial beneficiază de reţea de alimentare cu apă potabilă, de canalizare cu staţie de epurare proprie, reţea de alimentare cu gaze, energie electrică, telefonie digitală, şi internet.
        În zona sud-vestică a comunei, la o distanţa de 2 km de Şura Mică s-a dezvoltat un ansamblu rezidenţial format din 46 de vile, care beneficiază de toate utilităţile şi infrastructura necesară. Din punct de vedere al infrastructurii instituţionale, în comuna există o şcoală primară cu clasele I-VIII care funcţionează în patru corpuri de clădire modernă: clădirea ciclului gimnazial, în care învaţă 120 de elevi, atât din Sura Mică, cât şi din localitatea Rusciori, clădirea ciclului primar, în care învaţă 79 de elevi în cele patru clase primare, clădirea în care îşi desfăşoară activitatea Şcoala cu clasele I-IV din Rusciori, este secţie a unităţii de învăţământ din Şura Mică unde învaţă 63 de elevi în clasele I-IV şi 24 de copii frecventează grădiniţa Rusciori. Clădirea grădiniţei din Şura Mică are 44 de copii care frecventează programul de cursuri. Procesul educaţional este asigurat de 22 de cadre profesorale calificate. Deasemenea în comună există un dispensar medical, un dispensar sanitar-veterinar, o secţie de poliţie, o filială a unei bănci, 3 farmacii, o sală de sport, o tabără pentru copii- Kinderbauernhof - în satul Rusciori, care este de fapt "o şcoala de lângă şcoala" care oferă copiilor din marile aglomerări urbane posibilitatea să cunoască mediul rural, şi centrul de recuperare Nazaret pentru persoanele cu dependenţă de alcool şi droguri, care beneficiază de personal medical calificat.
        Monumente istorice şi arhitecturale din comună sunt Biserica Evanghelică fortificată din Şura Mică, construită în anul 1280 şi Biserica Evanghelică din Rusciori, monument istoric care datează din jurul anului 1500.

        ● Slimnic
        Comuna Slimnic se află aproape în centrul judeţului Sibiu, pe drumul naţional drumul naţional 14 între Mediaş şi Sibiu, la o distanţă de cca. 18 km spre nord de oraşul de reşedinţă Sibiu. Comuna nu are acces direct la drumuri europene şi cale ferată. Suprafaţa comunei este de 2445 ha.
        Localităţile componente ale comunei sunt: Slimnic - reşedinţa comunei, cu un număr de 3427 locuitori, cătunul Albi cu 2 locuitori, situat la o distanţă de 4 Km faţă de comuna de reşedinţă, cătunul Pădureni cu 2 locuitori, situat la 8 Km, satul Veseud cu 293 locuitori, situat la 11 Km şi satul Ruşi cu o populaţie de 832 locuitori, situat la o distanţă de 6 Km de Slimnic.
        Densitatea medie a populaţiei este de 31,92 locuitori/Kmp, cu o structură a populaţiei pe sexe aproximativ egală, un procent de 49,92% fiind reprezentat de femei şi 50,07% de bărbaţi.
        Structura etnică a populaţiei în comuna Slimnic la recensământul din 2011 este: români 97.82%, maghiari 0.54%, romi 0.35%, germani 1.20% ruşi-lipoveni 0.03%, turci 0.03%.
        Ca şi infrastructură beneficiază de reţele de alimentare cu apă potabilă şi canalizare doar localităţile Slimnic şi Ruşi, existând staţie de epurare numai în Slimnic. Localităţile Slimnic, Ruşi şi Veseud sunt conectate la reţelele de alimentare cu energie electrică, gaz metan, telefonie digitală şi internet, în timp ce cătunele Albi şi Pădureni nu beneficiază de acestea. Beneficiind de întinse suprafeţe de teren arabil, păşuni şi fâneţe, şi în lipsa unor investiţii industriale considerabile, Slimnicul este o comună cu profil agrar cu activităţi agricole şi zootehnice bine reprezentate. La nivelul anului 2012, în comună exista un efectiv de animale de 15000 ovine, 1500 suine şi 250 bovine.
        În localitatea Slimnic funcţionează 47 de societăţi comerciale, iar în satul Ruşi 14, majoritatea încadrându-se în sectorul economic terţiar - servicii.
        Din punct de vedere al infrastructurii instituţionale, procesul de învăţământ se desfăşoară în Şcoala cu clasele I-VIII Slimnic, care are ca structuri: Şcoala cu clasele I-VIII Slimnic, Şcoala cu clasele I-VIII Ruşi, Şcoala cu clasele I-IV Veseud, Grădiniţa cu program normal Slimnic, Grădiniţa cu program normal Ruşi şi Grădiniţa cu program normal Veseud.
        Comuna Slimnic mai beneficiază de o bibliotecă, cămin cultural, o filială a unei bănci, secţie de poliţie, 3 farmacii, cabinet medical, cabinet stomatologic, dispensar sanitar - veterinar şi un cămin azil pentru bătrâni, cu asistenţă medicală permanentă.


    d. Date demografice privind comunitatea locală
    Tabelul nr. 42
        Date demografice privind comunitatea locală

┌──────────────────────────────────────────────────────────┐
│Populaţia localităţilor aflate în interiorul sitului │
├───┬─────┬──────────┬────────┬─────────┬──────────────────┤
│ │ │ │ │ │An de analizat │
│Nr.│Judeţ│Localitate│Sexe │An de │2013 │
│ │ │ │ │referinţă├──────┬───────────┤
│ │ │ │ │2011 │Număr │Prezenţă │
│ │ │ │ │ │total │estimată în│
│ │ │ │ │ │ │sit │
├───┼─────┼──────────┼────────┼─────────┼──────┼───────────┤
│1. │Sibiu│Sibiu │Total │147245 │145240│Necunoscută│
│ │ │ ├────────┼─────────┼──────┤ │
│ │ │ │Masculin│69773 │68823 │ │
│ │ │ ├────────┼─────────┼──────┤ │
│ │ │ │Feminin │77472 │76417 │ │
├───┼─────┼──────────┼────────┼─────────┼──────┼───────────┤
│2. │Sibiu│Şura Mare │Total │3769 │3920 │Necunoscută│
│ │ │ ├────────┼─────────┼──────┤ │
│ │ │ │Masculin│1828 │2018 │ │
│ │ │ ├────────┼─────────┼──────┤ │
│ │ │ │Feminin │1941 │1902 │ │
├───┼─────┼──────────┼────────┼─────────┼──────┼───────────┤
│3. │Sibiu│Şura Mică │Total │2606 │2810 │Necunoscută│
│ │ │ ├────────┼─────────┼──────┤ │
│ │ │ │Masculin│1337 │1442 │ │
│ │ │ ├────────┼─────────┼──────┤ │
│ │ │ │Feminin │1269 │1369 │ │
├───┼─────┼──────────┼────────┼─────────┼──────┼───────────┤
│4. │Sibiu│Slimnic │Total │3581 │3473 │Necunoscută│
│ │ │ ├────────┼─────────┼──────┤ │
│ │ │ │Masculin│1793 │1739 │ │
│ │ │ ├────────┼─────────┼──────┤ │
│ │ │ │Feminin │1788 │1734 │ │
└───┴─────┴──────────┴────────┴─────────┴──────┴───────────┘

        Populaţia localităţilor aflate în imediata apropiere a sitului

┌──────────────────────────────────────┐
│Populaţia localităţilor aflate în │
│imediata apropiere a sitului, şi │
│care sunt relevante din punct de │
│vedere al prezentei umane în │
│interiorul sitului │
├───┬─────┬──────────┬─────────────────┤
│ │ │ │An de analizat │
│Nr.│Judeţ│Localitate│2013 │
│ │ │ ├─────┬───────────┤
│ │ │ │Număr│Prezenţă │
│ │ │ │total│estimată în│
│ │ │ │ │sit │
├───┼─────┼──────────┼─────┼───────────┤
│1. │Sibiu│Şura Mare │3769 │Necunoscută│
├───┼─────┼──────────┼─────┼───────────┤
│2. │Sibiu│Şura Mică │2606 │Necunoscută│
├───┼─────┼──────────┼─────┼───────────┤
│3. │Sibiu│Slimnic │3581 │Necunoscută│
└───┴─────┴──────────┴─────┴───────────┘


    Tabelul nr. 43
        Natalitatea pentru localităţile aflate în interiorul sitului

┌────────────────────────────────────────┐
│Natalitate: născuţi vii per localitate │
│pentru localităţile aflate │
│în interiorul sitului │
├───┬─────┬──────────┬──────────┬────────┤
│Nr.│Judeţ│Localitate│An de │An de │
│ │ │ │referinţă │analizat│
│ │ │ │2011 │ │
│ │ │ ├──────────┼────────┤
│ │ │ │Procent │ │
│ │ │ │natalitate│Nu este │
│ │ │ │ │cazul │
├───┼─────┼──────────┼──────────┼────────┤
│1. │Sibiu│Sibiu │2 │Nu este │
│ │ │ │ │cazul │
├───┼─────┼──────────┼──────────┼────────┤
│2. │Sibiu│Şura Mare │12,5 │Nu este │
│ │ │ │ │cazul │
├───┼─────┼──────────┼──────────┼────────┤
│3. │Sibiu│Sura Mică │11 │Nu este │
│ │ │ │ │cazul │
├───┼─────┼──────────┼──────────┼────────┤
│4. │Sibiu│Slimnic │- │Nu este │
│ │ │ │ │cazul │
└───┴─────┴──────────┴──────────┴────────┘



    Tabelul nr. 44
        Utilităţile publice din anul 2013 pentru localităţile aflate în sit

┌──────────────────────────────────────┐
│Utilităţi publice din anul 2013, │
│pentru localităţile aflate în │
│interiorul sitului │
├──────────────┬─────┬──────────┬──────┤
│ │ │ │Există│
│Utilităţi │Judeţ│Localitate│- Da/ │
│ │ │ │Nu │
├──────────────┼─────┼──────────┼──────┤
│ │Sibiu│Şura Mare │ │
├──────────────┼─────┼──────────┼──────┤
│Apă │ │ │Da │
├──────────────┼─────┼──────────┼──────┤
│Canalizare │ │ │Da │
├──────────────┼─────┼──────────┼──────┤
│Staţie epurare│ │ │Nu │
├──────────────┼─────┼──────────┼──────┤
│Încălzire cu │ │ │Da │
│lemne │ │ │ │
├──────────────┼─────┼──────────┼──────┤
│Încălzire cu │ │ │Da │
│gaze │ │ │ │
├──────────────┼─────┼──────────┼──────┤
│Colectare │ │ │Da │
│deşeuri │ │ │ │
├──────────────┼─────┼──────────┼──────┤
│Comunicaţii - │ │ │Da │
│telefonie fixă│ │ │ │
├──────────────┼─────┼──────────┼──────┤
│ │Sibiu│Sura Mică │ │
├──────────────┼─────┼──────────┼──────┤
│Apă │ │ │Da │
├──────────────┼─────┼──────────┼──────┤
│Canalizare │ │ │Da │
├──────────────┼─────┼──────────┼──────┤
│Staţie epurare│ │ │Da │
├──────────────┼─────┼──────────┼──────┤
│Încălzire cu │ │ │Da │
│lemne │ │ │ │
├──────────────┼─────┼──────────┼──────┤
│Încălzire cu │ │ │Da │
│gaze │ │ │ │
├──────────────┼─────┼──────────┼──────┤
│Colectare │ │ │Da │
│deşeuri │ │ │ │
├──────────────┼─────┼──────────┼──────┤
│Comunicaţii - │ │ │Da │
│telefonie fixă│ │ │ │
├──────────────┼─────┼──────────┼──────┤
│Comunicaţii - │ │ │ │
│telefonie │ │ │Da │
│mobilă │ │ │ │
├──────────────┼─────┼──────────┼──────┤
│ │Sibiu│Slimnic │ │
├──────────────┼─────┼──────────┼──────┤
│Apă │ │ │Da │
├──────────────┼─────┼──────────┼──────┤
│Canalizare │ │ │Da │
├──────────────┼─────┼──────────┼──────┤
│Staţie epurare│ │ │Da │
├──────────────┼─────┼──────────┼──────┤
│Încălzire cu │ │ │Da │
│lemne │ │ │ │
├──────────────┼─────┼──────────┼──────┤
│Încălzire cu │ │ │Da │
│gaze │ │ │ │
├──────────────┼─────┼──────────┼──────┤
│Colectare │ │ │Da │
│deşeuri │ │ │ │
├──────────────┼─────┼──────────┼──────┤
│Comunicaţii - │ │ │Da │
│telefonie fixă│ │ │ │
├──────────────┼─────┼──────────┼──────┤
│Comunicaţii - │ │ │ │
│telefonie │ │ │Da │
│mobilă │ │ │ │
└──────────────┴─────┴──────────┴──────┘


    Tabelul nr. 45
        Efectivele de animale pentru localităţile din interiorul sitului la nivelul anului 2012

┌──────────────────────────────────────┐
│Efectivele de animale, pe principalele│
│categorii de animale, │
│referitor la un anul 2012, pentru │
│localităţile aflate în interiorul │
│sitului │
├───────────────────┬──────────┬───────┤
│Principalele │ │Număr │
│categorii de │Localitate│de │
│animale │ │animale│
│ │ │în 2012│
├───────────────────┼──────────┼───────┤
│ │Şura Mare │ │
├───────────────────┼──────────┼───────┤
│Bovine │ │250 │
├───────────────────┼──────────┼───────┤
│Porcine │ │500 │
├───────────────────┼──────────┼───────┤
│Ovine │ │6000 │
├───────────────────┼──────────┼───────┤
│ │Şura Mică │ │
├───────────────────┼──────────┼───────┤
│Bovine │ │290 │
├───────────────────┼──────────┼───────┤
│Porcine │ │860 │
├───────────────────┼──────────┼───────┤
│Ovine │ │2400 │
├───────────────────┼──────────┼───────┤
│ │Slimnic │ │
├───────────────────┼──────────┼───────┤
│Bovine │ │500 │
├───────────────────┼──────────┼───────┤
│Porcine │ │1500 │
├───────────────────┼──────────┼───────┤
│Ovine │ │15000 │
└───────────────────┴──────────┴───────┘


    2.4.2. Utilizarea terenului
    a. Harta utilizării terenului
        Se găseşte în Anexa nr. 12 la planul de management

    b. Caracterizarea utilizării terenurilor
        Majoritatea terenurilor din sit au ca şi categorie de folosinţă păşune - 87%, aflate în regim de proprietate public sau privat, fâneţele 5%, iar terenurile agricole, construcţiile şi alte categorii de teren ocupă procente nesemnificative.


    2.4.3. Situaţia juridică a terenurilor
    a. Centralizarea situaţiei juridice a terenurilor
    Tabelul nr. 46
        Centralizarea situaţiei juridice a terenurilor

┌────────────────────────────┬─────────┐
│ │Procent │
│Domeniu │din │
│ │suprafaţa│
│ │ANP % │
├───────────┬────────────────┼─────────┤
│ │domeniul public │11,1 │
│Domeniul │al statului │ │
│Public ├────────────────┼─────────┤
│ │domeniul public │ │
│ │al unităţilor │ │
│ │administrativ- │42,3 │
│ │teritoriale │ │
│ ├────────────────┼─────────┤
│ │Total domeniul │53,4 │
│ │public │ │
├───────────┼────────────────┼─────────┤
│ │proprietatea │ │
│ │privată a │ │
│ │persoanelor │44,3 │
│Proprietate│fizice - PF │ │
│Privată ├────────────────┼─────────┤
│ │proprietatea │ │
│ │privată a │ │
│ │persoanelor │2,2 │
│ │juridice - PJ │ │
│ ├────────────────┼─────────┤
│ │Total │ │
│ │proprietate │46,5 │
│ │privată │ │
├───────────┼────────────────┼─────────┤
│ │Total procent │ │
│ │pentru care nu │ │
│Proprietate│se │ │
│necunoscută│cunoaşte │ │
│ │încadrarea în │0,1 │
│ │domeniul │ │
│ │public sau │ │
│ │privat │ │
└───────────┴────────────────┴─────────┘



    2.4.4. Administratori şi gestionari
    Tabelul nr. 47
        Administratori şi gestionari ai terenurilor din sit

┌───┬─────────────┬─────────┬─────────┬────────────┐
│Nr.│Administrator│Perioada │Suprafaţă│ │
│ │/ │Adm /Gest│totală ha│Detalii │
│ │Gestionar │ │ │ │
├───┼─────────────┼─────────┼─────────┼────────────┤
│ │ │ │ │Conform │
│ │Agenţia │ │ │Contractului│
│1. │pentru │ │ │de │
│ │Protecţie │2010-2016│367 │custodie 31/│
│ │a Mediului │ │ │22.02.2010 │
│ │Sibiu │ │ │şi │
│ │ │ │ │a actelor │
│ │ │ │ │adiţionale │
└───┴─────────────┴─────────┴─────────┴────────────┘


    2.4.5. Infrastructură şi construcţii
    a. Harta infrastructurii rutiere şi căilor ferate
        Se găseşte în Anexa nr. 13 la planul de management

    b. Descrierea infrastructurii şi construcţiilor
        Infrastructura rutieră este reprezentată în situl ROSCI0135 Insulele Stepice Şura Mică - Slimnic în principal de drumuri de exploatare care asigură accesul, iar construcţiile ocupă un procent mai mic de 0,3% din suprafaţa sitului.
        Infrastructura oraşului Sibiu este tipică pentru oraşele mari din România.
        Reţeaua de drumuri pe teritoriul comunei Şura Mică transportul spre localităţile din împrejurimi, fiind alcătuită din: - drumul judeţean 106 B, intersecţia drumului naţional 1 Şura Mica - Ocna Sibiului, tronsonul având o lungime de 12,5 km, drumul este modernizat în întregime. Acest drum traversează comuna pe direcţia sud-nord pe o lungime de circa 6 km şi asigură legăturile comunei prin drumului naţional 1 cu centrul de judeţ - municipiul Sibiu, şi în continuare cu drumul naţional 14, spre Copşa Mica şi - drumul judeţean 143 - Rusciori - Mag- Apold, în lungime totală de 29,16 km, drum care traversează teritoriul comunei pe o lungime de circa 8 km. Din intersecţia acestui drum cu traseul şoselei judeţene 106 B, se creează posibilitatea legăturii satului component Rusciori cu centrul comunal - Şura Mică şi cu oraşul Sibiu. Există o reţea de drumuri locale destinate circulaţiei care leagă cele două localităţi componente ale comunei.
        Comuna are acces direct la drumul european E 81/ E68, acces feroviar la staţia C.F.R. marfă Ocna Sibiului situată la o distanţă de 3 km prin drumul judeţean 106B Şura Mică-Ocna Sibiului şi se află la o distanţă de 6 km de Aeroportul Internaţional Sibiu, accesul fiind asigurat prin drumul judeţean Sibiu-Ocna Sibiului.
        Comuna Slimnic este străbătută de drumul naţional drumul naţional 14 Mediaş - Sibiu, aflându-se la o distanţă de cca. 18 km nord de oraşul de reşedinţă Sibiu. Comuna nu are acces direct la drumuri europene şi cale ferată. Există o reţea de drumuri de exploatare destinate circulaţiei, care leagă diferite locaţii de pe teritoriul comunei.


    2.4.6. Peisajul
        Peisajul din sit este specific peisajelor naturale întâlnite în cuprinsul Depresiunii Transilvaniei, o notă aparte fiind dată de fitocenozele de tip stepic, grefate pe fronturile de cuestă, frunţile de terasă şi pe clinele abrupte ale corpurilor de alunecare, însorite şi semiînsorite. Unul dintre caracterele specifice îl constituie insularitatea habitatelor naturale, datorată în principal expoziţiei pantelor şi microclimatului local. Insularitatea habitatelor este accentuată şi de natura diferită a substratului pe care au evoluat ecosistemele terestre. Tufărişurile apar foarte fragmentate, sub forma de ochiuri sau cordoane în parcelele de păşune sau fâneţe.
        Componenta antropică a peisajului nu poate fi ignorată, deşi construcţiile din sit ocupă o suprafaţă destul de redusă, iar reţeaua de drumuri este slab dezvoltată.

    2.4.7. Obiective turistice
    a. Descrierea obiectivelor turistice
        Având în vedere ca insulele stepice care intră în componenţa sitului sunt dispersate în jurul municipiului Sibiu, o zonă foarte pitorească şi încărcată de istorie şi tradiţii, o direcţie plauzibilă de dezvoltare economică a sitului este turismul rural, ecoturismul şi turismul de cunoaştere a obiectivelor şi monumentelor istorice.
        În comuna Şura Mare există un obiectiv memorial, mai puţin cunoscut, reprezentat de Parcela soldaţilor germani din Al Doilea Război Mondial, amplasată în cimitirul evanghelic-lutheran, amenajată în anul 1975, unde sunt înhumaţi 116 militari.
        Comuna Şura Mică situată la mică distanţă de staţiunea balneoclimaterică Ocna Sibiului, este situată într-o zonă deosebit de pitorească, păstrătoare a tradiţiilor rurale. Monumente istorice şi arhitecturale din comună sunt biserica evanghelică fortificată din Şura Mică, construită în anul 1280 şi biserica evanghelică din satul Rusciori monument istoric care datează din jurul anului 1500.
        Comuna Slimnic este un punct de atracţie pentru monumentele istorice şi ar