────────── Aprobat prin ORDINUL nr. 296 din 21 februarie 2020, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 234 din 23 martie 2020────────── CUPRINS 1. INTRODUCERE 1.1. Scurtă descriere a Planului de management 1.2. Scurtă descriere a ariei naturale protejate 1.3. Cadrul legal referitor la aria naturală protejată şi la elaborarea Planului de management 1.3.1. Baza legală a planului de management 1.4. Procesul de elaborare a Planului de management 1.5. Istoricul revizuirilor şi modificărilor Planului de management 1.6. Procedura de modificare şi actualizare a Planului de management 1.7. Procedura de implementare a Planului de management 2. DESCRIEREA ARIEI NATURALE PROTEJATE 2.1. Informaţii generale 2.1.1. Localizarea ariei naturale protejate 2.1.2. Limitele ariei naturale protejate 1. Limitele exterioare ale Parcului Naţional Piatra Craiului 2. Limitele ROSCI 0194 Piatra Craiului 2.1.3. Zonarea internă a ariei naturale protejate 2.1.3.1. Zonarea internă a Parcului Naţional Piatra Craiului şi activităţile permise în fiecare zonă şi în suprafaţa din situl ROSCI 0194 Piatra Craiului din afara parcului 2.1.4. Suprapuneri cu alte arii naturale protejate 2.2. Mediul abiotic 2.2.1. Scurt istoric al cercetărilor fizico-geografice şi geologice 2.2.2. Geomorfologie 2.2.2. Geologie 2.2.3. Hidrologie 2.2.4. Clima 2.2.5. Soluri/subsoluri 2.3. Mediul biotic 2.3.1. Ecosisteme 2.3.2. Habitate 2.3.2.1. Habitate Natura 2000 2.3.2.2. Habitate după clasificarea naţională 2.3.3. Flora şi vegetaţia 2.3.3.1. Scurt istoric al cercetărilor botanice din Parcul Naţional Piatra Craiului 2.3.3.2. Flora 2.3.3.3. Vegetaţia 2.3.3.4. Flora de interes conservativ 2.3.3.4.1. Plante inferioare 2.3.3.4.2. Plante superioare 2.3.4. Fauna 2.3.4.1. Fauna de nevertebrate 2.3.4.2. Fauna de vertebrate 2.3.4.3. Fauna de interes conservativ 2.3.4.3.1. Nevertebrate 2.3.4.3.2. Vertebrate 2.4. Informaţii socio-economice 2.4.1. Informaţii socio-economice şi culturale 2.4.1.1. Comunităţile locale şi factorii interesaţi 2.4.1.1.1. Comunităţile locale 2.4.1.1.2. Aspecte socio-culturale 2.4.1.1.3. Factori interesaţi 2.4.1.2. Utilizarea terenurilor 2.4.1.3. Situaţia juridică a terenurilor 2.4.1.4. Administratori şi gestionari 2.4.1.4.1. Managementul apelor 2.4.1.5. Infrastructură şi construcţii 2.4.1.6. Patrimoniu cultural 2.4.1.6.1. Prezenţa mărturiilor arheologice şi istorice. Date istorice 2.4.1.6.2. Semnificaţie şi interes pentru zonă 2.4.1.6.2. Administrare în trecut 2.4.1.7. Peisajul 2.4.1.8. Turism şi facilităţi de turism 2.4.1.8.1. Evaluare 2.4.1.8.2. Facilităţi 2.4.1.8. Educaţie şi facilităţi de educaţie 2.4.1.8. Cercetare şi facilităţi de cercetare 2.5. Resurse de management şi infrastructura ariei protejate 3. EVALUĂRI ŞI AMENINŢĂRI 3.1. Evaluarea stării de conservare a cadrului fizico-geografic 3.2. Evaluarea stării de conservare a biodiversităţii 3.2.1. Evaluarea generală a stării de conservare a biodiversităţii 3.2.2. Evaluarea stării de conservare a fiecărui habitat de interes conservativ 3.2.3. Evaluarea stării de conservare a fiecărei specii de interes conservativ 3.3. Evaluarea stării de conservare a peisajului 3.4. Evaluarea stării de conservare a moştenirii culturale 3.5. Evaluarea utilizării terenurilor şi a resurselor naturale 3.6. Evaluarea potenţialului turistic şi de recreere 3.7. Evaluare pentru educaţie şi conştientizare 3.8. Impacturi şi ameninţări 3.8.1. Impacturi şi ameninţări pentru aria protejată în ansamblu 3.8.1.2. Ameninţări datorate activităţilor antropice 3.8.1.3. Ameninţări naturale 3.8.2. Impacturi şi ameninţări pentru speciile şi habitatele de interes conservativ 3.8.2.1. Presiuni - impacturi trecute şi prezente pentru speciile şi habitatele de interes conservativ 3.8.2.2. Ameninţări - impacturi viitoare previzibile pentru speciile şi habitatele de interes conservativ 3.9. Situaţia actuală a managementului ariei protejate 4. SCOPUL ŞI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT 4.1. Scopul planului de management 4.2. Obiective generale, specifice şi activităţi/măsuri 4.2.1. Obiective generale 4.2.1.1. Obiective specifice 4.2.1.1.1. Activităţi/măsuri de conservare 5. PLANUL DE ACTIVITĂŢI 6. PLANUL DE MONITORIZARE A ACTIVITĂŢILOR 7. BIBLIOGRAFIE ŞI REFERINŢE 8. ANEXE LA PLANUL DE MANAGEMENT Anexa nr. 1 la Planul de management - Resurse financiare Anexa nr. 2 la Planul de management - Lista speciilor de plante din rezervaţia ştiinţifică incluse în Lista Roşie a Plantelor Superioare din România Anexa nr. 3 la Planul de management - Lista speciilor protejate de plante din Parcul Naţional Piatra Craiului Anexa nr. 4 la Planul de management - Traseele turistice de pe raza Parcului Naţional Piatra Craiului Anexa nr. 5 la Planul de management - Ghid practic pentru aplicarea unor măsuri de gospodărire în pădurile din ariile natural protejate Anexa nr. 6 la Planul de management - Proces-verbal de avizare a marcării, tipizat Anexa nr. 7 la Planul de management - Ghid de construire în zona de dezvoltare durabilă a parcului naţional Piatra Craiului Anexa nr. 8 la Planul de management - Regulament pentru practicarea escaladei şi alpinismului în Parcul Naţional Piatra Craiului Anexa nr. 9 la Planul de management - hărţi ale localizării ariei protejate Anexa nr. 10 la Planul de management - harta cu limitele Parcului Naţional Piatra Craiului şi ROSCI0194 Piatra Craiului Anexa nr. 11 la Planul de management - harta cu zonarea internă a Parcului Naţional Piatra Craiului Anexa nr. 12 la Planul de management - harta geomorfologică Anexa nr. 13 la Planul de management - harta geologică Anexa nr. 14 la Planul de management - harta hidrologică Anexa nr. 15 la Planul de management - harta solurilor Anexa nr. 16 la Planul de management - harta utilizării terenurilor Anexa nr. 17 la Planul de management - harta tipurilor de proprietate ale terenurilor Anexa nr. 18 la Planul de management - harta tipurilor de administrare ale terenurilor Anexa nr. 19 la Planul de management - hărţi de distribuţie pentru speciile de interes conservativ Anexa nr. 20 la Planul de management - hărţi de distribuţie pentru habitatele de interes conservativ 1. INTRODUCERE 1.1. Scurtă descriere a Planului de management Parcul Naţional Piatra Craiului, este o arie protejată înfiinţată în anul 1990, pentru conservarea biodiversităţii şi a peisajului, a speciilor valoroase, pentru promovarea şi încurajarea turismului şi pentru conştientizarea şi educarea publicului în spiritul protejării naturii şi a valorilor sale. Situl Natura 2000 ROSCI0194 Piatra Craiului, suprapus parţial cu Parcul Naţional Piatra Craiului a fost declarată sit de importanţă comunitară pentru conservarea speciilor şi habitatelor de interes comunitar de pe teritoriul acestuia. Zona include o largă paletă de valori naturale, culturale şi istorice. Din acest motiv, obiectivele şi acţiunile administraţiei parcului şi al sitului Natura 2000 sunt foarte diverse. În conformitate cu principiile moderne ale conservării naturii, planul de management integrează interesele de conservare a biodiversităţii cu cele de dezvoltare socio-economică ale comunităţilor locale din raza de acţiune a ariei protejate, ţinând cont totodată de trăsăturile tradiţionale, culturale şi spirituale specifice zonei. Lipsa unei coordonări a tuturor activităţilor care se desfăşoară pe cuprinsul ariei protejate, a eforturilor şi acţiunilor de conservare poate duce la acţiuni dispersate, cu eficienţă redusă şi la pierderi semnificative din punct de vedere al biodiversităţii şi al altor valori ale ariei protejate. Planul este structurat pe mai multe părţi, precum una generală privind structura şi aplicarea planului, o parte ce descrie aria protejată cu toate componentele sale de interes, un capitol asupra scopului şi obiectivelor, evaluarea stării de conservare a speciilor de interes comunitar, acţiunile propuse pentru atingerea sau menţinerea stării de conservare favorabilă, monitorizarea acţiunilor. Planul de management a fost elaborat în vederea unei planificări integrate a acţiunilor ce trebuie întreprinse în vederea îndeplinirii obiectivelor principale ale Parcului Naţional Piatra Craiului şi ROSCI0194 Piatra Craiului, respectiv conservarea biodiversităţii. Planul de management va sta la baza activităţii Administraţiei Parcului Naţional Piatra Craiului, şi se constituie ca document de referinţă pentru planificarea tuturor activităţilor legate de aria protejată. Planul de management are caracter oficial, iar prevederile sale sunt obligatoriu de respectat pentru administratorii ariei, proprietarii sau administratorii de terenuri şi oricare persoane fizice ori juridice care au interese în aria protejată. Pentru elaborarea planului de management a fost necesară desfăşurarea unui proces participativ, la care au fost invitaţi să participe toţi factorii interesaţi din zonă, şi mai ales reprezentanţii comunităţilor locale. 1.2. Scurtă descriere a ariei naturale protejate Conform prevederilor art. 5, alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, modificată şi completată prin Ordonanţa Guvernului nr. 20/2014 şi Legea nr. 73/2015, Parcul Naţional Piatra Craiului face parte din categoria parcurilor naţionale, ce au drept scop protecţia şi conservarea unor eşantioane reprezentative de ecosisteme pentru spaţiul biogeografic naţional, cuprinzând elemente naturale cu valoare deosebită sub aspect fizico-geografic, floristic, faunistic, hidrologic, geologic, paleontologic, speologic, pedologie sau de altă natură, oferind posibilitatea vizitării în scopuri ştiinţifice, educative, recreative şi turistice. În perimetrul parcurilor naţionale sunt admise doar activităţile tradiţionale practicate numai de membrii comunităţilor din zona parcului naţional şi de persoanele care deţin terenuri în interiorul parcului, activităţi tradiţionale reglementate prin planul de management. Managementul Parcului Naţional Piatra Craiului urmăreşte şi menţinerea interacţiunii armonioase a omului cu natura prin protejarea diversităţii habitatelor şi peisajului, promovând păstrarea folosinţelor tradiţionale ale terenurilor, încurajarea şi consolidarea activităţilor, practicilor şi culturii tradiţionale ale populaţiei locale. De asemenea, se oferă publicului posibilităţi de recreere şi turism şi se încurajează activităţile ştiinţifice şi educaţionale. În conformitate cu Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind declararea siturilor de importanţă comunitară ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România modificat şi completat prin Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 2387/2011 pentru modificarea Ordinului ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, o parte din teritoriul Parcului Naţional Piatra Craiului este inclusă în situl de importanţă comunitară ROSCI0194 Piatra Craiului. Acest sit include aproape întreg teritoriul parcului şi unele zone din imediata vecinătate a acestuia. Datorită varietăţii de specii de plante şi animale, a prezenţei unui mare număr de habitate de importanţă europeană precum şi a modului în care este realizat managementul parcului naţional, Administraţia Parcului Naţional Piatra Craiului a primit în anul 2005 Diploma Europeană a Consiliului Europei pentru Arii Protejate, care a fost reînnoită pentru încă 10 ani în anul 2011. În interiorul Parcului Naţional Piatra Craiului este prevăzută o zonă cu protecţie strictă, cu suprafaţă de 6395 ha dintre care 2515.69 ha în judeţul Braşov şi 3879.31 ha în judeţul Argeş. Zona cu protecţie strictă include şi 4 zone carstice, şi anume Cheile Zărneştilor sau Prăpăstiile Zărneştilor în judeţul Braşov şi Cheile Dâmbovicioarei, Cheile Brusturetului şi Cheile Dâmboviţei, situate în judeţul Argeş. În interiorul zonei cu protecţie strictă este delimitată o zonă în care păşunatul este interzis, cu o suprafaţă de 515,5 ha. Zona de protecţie integrală are suprafaţa de 268 ha, cuprinzând şi o arie de protecţie cu caracter de rezervaţie naturală totalizând 1 ha - Peştera Liliecilor. Restul suprafeţei parcului se constituie ca zonă de conservare durabilă având 6834,5 ha, respectiv zonă de dezvoltare durabilă având 1436,8 ha. Situl Natura 2000 ROSCI0194 Piatra Craiului cuprinde o suprafaţă de 15867,04 ha, din care 12834,9 ha se suprapun peste suprafaţa Parcului, diferenţa de 3032.14 ha fiind în afara acestuia. 1.3. Cadrul legal referitor la aria naturală protejată şi la elaborarea Planului de management 1.3.1. Baza legală a planului de management Elaborarea şi aprobarea Planului de management s-a făcut în baza Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, modificată şi completată prin Ordonanţa Guvernului nr. 20/2014 şi Legea nr. 73/2015. Planul de management este realizat pentru o perioadă de 5 ani, de la data aprobării acestuia. 1.3.2. Înfiinţare şi funcţionare 1.3.2.1. Înfiinţare Ordinul ministrului apelor, pădurilor şi mediului înconjurător nr. 7/1990 privind înfiinţarea a 13 parcuri naţionale în România; 1.3.2.2. Funcţionare a) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, rectificată, aprobată cu modificări şi completări prin Legea 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare; b) Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare; c) Legea nr. 46/2008 Codul Silvic, cu modificările şi completările ulterioare; d) Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a-III-a Zone Protejate, modificată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 49/2016; e) Legea nr. 171/2010 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice, cu modificările şi completările ulterioare; f) Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 1774/2010 privind aprobarea componenţei Consiliului Ştiinţific al Parcului Naţional Piatra Craiului; g) Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 1334/2010 privind aprobarea componenţei Consiliului Consultativ de Administrare al Parcului Naţional Piatra Craiului şi a Regulamentului de organizare şi funcţionare al acestuia; h) Contractul de administrare nr. 5202/AK din 08.10.2014/103/AC din 08.10.2014 între Ministerul Mediului şi schimbărilor Climatice şi Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva; i) Contractul de administrare a Parcului Naţional Piatra Craiului nr. 143 din 19.11.2014 între Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva şi Administraţia Parcului Naţional Piatra Craiului R.A.; j) Hotărârea Guvernului nr. 230/2003 privind delimitarea rezervaţiilor biosferei, parcurilor naţionale şi parcurilor naturale şi constituirea administraţiilor acestora, cu modificările ulterioare; k) Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului nr. 552/2003 privind aprobarea zonării interioare a parcurilor naţionale şi a parcurilor naturale, din punct de vedere al necesităţii de conservare a diversităţii biologice; l) Legea nr. 407/2006 a vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic cu modificările şi completările ulterioare; m) Hotărârea Guvernului nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România; n) Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România; o) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, modificată şi completată prin Ordonanţa Guvernului nr. 20/2014 şi Legea nr. 73/2015; p) Hotărârea Guvernului nr. 229/2009 privind reorganizarea Regiei Naţionale a Pădurilor Romsilva şi aprobarea regulamentului de organizare şi funcţionare; q) Hotărârea Guvernului nr. 1057/2013 pentru aprobarea Planului de management al Parcului Naţional Piatra Craiului. r) Ordinul ministrului mediului nr. 304/2018 privind aprobarea Ghidului de evaluare a planurilor de management ale ariilor naturale protejate 1.4. Procesul de elaborare a Planului de management Planul de management a fost elaborat ca un proces transparent, prin implicarea şi consultarea factorilor interesaţi conform legislaţiei în vigoare. Prezentul Plan de management revizuit s-a elaborat în cadrul proiectului POS axa 4 "Revizuirea Planului de management al Parcului Naţional Piatra Craiului şi sitului Natura 2000 ROSCI0194 Piatra Craiului", cod SMIS-CSNR 43313. Elaborarea planului, conform cerinţelor contractuale ale proiectului şi prevederilor legale în vigoare, a urmat mai multe etape, astfel: 1) iniţial a fost analizat Planul de management în vigoare, în vederea identificării principalelor elemente care necesită completări/revizuiri; 2) s-au demarat activităţile de colectare, analizare şi interpretare a datelor de ordin general disponibile, precum şi de completare a acestora cu date rezultate din studiile existente, publicate sau nepublicate; 3) în cadrul proiectului, s-au efectuat studii complexe de inventariere a florei, faunei şi habitatelor, asupra ameninţărilor şi stării de conservare a speciilor şi habitatelor vizate de proiectul POS Mediu prin implicarea experţilor pentru fiecare domeniu; 4) pentru fiecare specie de interes comunitar s-au propus măsuri de conservare în vederea asigurării stării de conservare favorabilă; 5) în urma analizării tuturor studiilor, a livrabilelor şi bazei de date existente, s-a trecut la etapa întocmirii Planului de management de către experţi în colaborare cu beneficiarul şi alţi factori interesaţi; 6) o componentă esenţială a elaborării Planului de management a constituit-o consultarea şi implicarea factorilor interesaţi, prin realizarea a două întâlniri publice, conform cerinţelor legislaţiei în vigoare şi a prevederilor contractuale din proiect. 7) după finalizarea Planului de management, acest document a parcurs etapele procedurii de mediu, conform legislaţiei în vigoare. 1.5. Istoricul revizuirilor şi modificărilor Planului de management În noiembrie 1999 a început finanţarea Proiectului Managementul Conservării Biodiversităţii. Prin acest proiect s-a asigurat finanţarea activităţilor de fundamentare a unei gospodăriri integrate a Parcului Naţional Piatra Craiului şi de dezvoltare a unui sistem de management care să se constituie într-un model de gospodărire a parcurilor naţionale din România. O componentă majoră a procesului de fundamentare şi dezvoltare a sistemului de management a constituit-o elaborarea primei ediţii a Planului de management al Parcului Naţional Piatra Craiului. Planul de management a fost elaborat de echipa Administraţiei Parcului Naţional Piatra Craiului, cu implicarea tuturor factorilor interesaţi. Implicarea celor care sunt afectaţi sau pot influenţa acest plan şi respectiv realizarea obiectivelor Parcului Naţional Piatra Craiului, s-a asigurat prin: a) organizarea de ateliere de lucru cu participarea membrilor Consiliului Ştiinţific şi ai Consiliului Consultativ, atât în etapa de început a procesului de planificare cât şi pentru discutarea proiectului de plan în vederea definitivării; b) implicarea în procesul de elaborare a planului, respectiv invitarea la sesiunile de lucru ale Administraţiei Parcului Naţional Piatra Craiului, a reprezentanţilor unor organizaţii de mediu; c) solicitarea de comentarii/sugestii de la factorii interesaţi şi de la specialişti din diverse domenii în perioada de lucru pentru elaborarea Planului de management; d) analiza observaţiilor factorilor interesaţi înainte de a solicita aprobarea Planului de management conform prevederilor legale. Procesul de elaborare a primului Plan de management s-a desfăşurat cu sprijinul şi sub coordonarea specialiştilor de la Fauna & Flora Internaţional din Marea Britanie. Primul Plan de management a fost aprobat prin Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 643/2005 privind aprobarea Planului de management pentru Parcul Naţional Piatra Craiului. Planul de Management a fost revizuit, de echipa parcului, cu acordul şi sprijinul Consiliului Ştiinţific şi cu consultarea membrilor din Consiliul Consultativ al Parcului Naţional Piatra Craiului. Varianta revizuită a fost rezultatul experienţei de 5 ani în implementarea planului din 2005 şi a introducerii rezultatelor proiectului LIFE Situri Natura 2000 în Parcul Naţional Piatra Craiului, care a stat la baza declarării ROSCI0194 Piatra Craiului, conform formularului standard al sitului Natura 2000 ROSCI0194 Piatra Craiului. În urma apariţiei Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, în baza hotărârii Consiliului Ştiinţific nr. 34/9.11.2007 a fost stabilită noua zonare internă a parcului. În anul 2008 Administraţia Parcului Naţional Piatra Craiului a depus, prin intermediul Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva, la Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, Planul de management completat cu activităţi privind protecţia speciilor şi habitatelor de interes european din parc rezultat în urma proiectului Life Natura. Ultima variantă aprobată a Planului de management a fost dezbătută de către Consiliul Ştiinţific al Parcului Naţional Piatra Craiului în mai şi noiembrie 2010, fiind finalizat şi aprobat la şedinţa din luna martie 2011. Planul de management a fost dezbătut în şedinţa Consiliului Consultativ al Parcului Naţional Piatra Craiului în luna decembrie 2010, după ce în prealabil a fost trimis tuturor membrilor acestuia pe suport digital, pentru documentare şi consultare. Această variantă a Planului de management a fost aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1057/2013 pentru aprobarea Planului de management al Parcului Naţional Piatra Craiului. În anul 2014 s-a început revizuirea acestei variante, în principal în vedere includerii informaţiilor cu privire la ROSCI0194 Piatra Craiului. 1.6. Procedura de modificare şi actualizare a Planului de management Modificarea şi actualizarea Planului de management se va face conform reglementărilor legale în domeniu. Acesta poate fi modificat şi actualizat conform aceleiaşi legislaţii, fiind un document flexibil şi adaptabil. Conform legislaţiei actuale, Planul de management se elaborează pentru o perioadă de 5 ani, iar după finalizarea perioadei de valabilitate, planul se revizuieşte printr-o procedură similară cu procedura de realizare a sa. Varianta revizuită a Planului se va aviza şi aproba conform legislaţiei în vigoare. 1.7. Procedura de implementare a Planului de management Responsabilitatea implementării Planului de management revine Administraţiei Parcului Naţional Piatra Craiului R.A. şi partenerilor acesteia, însă aplicarea măsurilor sale este obligatorie pentru toate persoanele fizice şi juridice care desfăşoară activităţi sau au interese pe suprafaţa acestuia, conform legislaţiei în vigoare. Organizarea activităţilor se va realiza de către administrator şi parteneri, în colaborare permanentă cu factorii de interes. Prevederile Planului de management, în conformitate cu legislaţia în vigoare, sunt integrate în alte planuri, precum cele de amenajare a teritoriului, de dezvoltare locală sau naţională care vor fi armonizate de către autorităţile responsabile. 2. DESCRIEREA ARIEI NATURALE PROTEJATE 2.1. Informaţii generale 2.1.1. Localizarea ariei naturale protejate Zona pe care se desfăşoară Parcul Naţional Piatra Craiului şi ROSCI0194 Piatra Craiului este situată în Carpaţii Meridionali incluzând Creasta Piatra Craiului în totalitate şi spaţii din culoarele intramontane limitrofe, Rucăr-Bran şi Rucăr-Zărneşti. Parcul Naţional Piatra Craiului şi ROSCI0194 Piatra Craiului se extind pe raza judeţelor Braşov şi Argeş, incluzând suprafeţe aparţinând localităţilor Zărneşti, Moeciu cu satele Măgura şi Peştera, Bran, Rucăr, Dragoslavele şi Dâmbovicioara. Parcul Naţional Piatra Craiului se întinde între coordonatele de 45° 22' 1.73" şi 45° 34' 49.55" latitudine nordică şi 25° 08' 51.61" şi 25° 21 ' 57.21 " longitudine estică. Suprafaţa totală a Parcului Naţional Piatra Craiului este de 14766 ha din care 7807,5 ha în judeţul Braşov şi 6958.5 în judeţul Argeş. Situl Natura 2000 ROSCI0194 Piatra Craiului are o suprafaţă de 15867.04 ha, din care 12834,9 ha se suprapun pe zona parcului, diferenţa de 3032,14 ha fiind în afara acestuia. Limitele ROSCI0194 Piatra Craiului sunt identice cu cele ale Parcului Naţional Piatra Craiului pe zona comună, excepţie făcând satele Măgura şi Peştera care nu sunt incluse în sit. Principalele puncte de acces în aria protejată sunt oraşul Zărneşti în partea de nord, pe Valea Bârsei şi prin Valea Prăpăstiilor, şi satul Podul Dâmboviţei din Comuna Dâmbovicioara în partea de sud, pe Valea Dâmboviţei şi Dâmbovicioarei. Descrierea căilor de acces, atât auto, cât şi pe calea ferată, este detaliată în tabelul nr. 1. Descrierea căilor de acces în aria protejată Tabelul nr. 1.
┌──────────────┬───────────────┬────────────┐
│Puncte de │Drumuri de │Localităţi │
│intrare │acces │intersectate│
├──────────────┼───────────────┼────────────┤
│Gura Râului │Drum judeţean │Zărneşti │
├──────────────┼───────────────┼────────────┤
│ │Drum judeţean │ │
│Plaiul Foii ├───────────────┤Zărneşti │
│ │Drum forestier │ │
├──────────────┼───────────────┼────────────┤
│Inima Reginei │Drum naţional –│Bran │
│ │DN 73 │ │
├──────────────┼───────────────┼────────────┤
│Sbârcioara │Drum naţional –│Moeciu │
│ │DN 73 │ │
├──────────────┼───────────────┼────────────┤
│ │Drum naţional –│ │
│Şirnea │DN 73 │Fundata │
│ ├───────────────┤ │
│ │Drum judeţean │ │
├──────────────┼───────────────┼────────────┤
│Cheile │Drum naţional –│Podu │
│Ghimbavului │DN 73 │Dâmboviţei │
├──────────────┼───────────────┼────────────┤
│ │Drum naţional –│ │
│Cheile │DN 73 │Podu │
│Dâmbovicioarei├───────────────┤Dâmboviţei │
│ │Drum Judeţean │ │
├──────────────┼───────────────┼────────────┤
│ │Drum naţional –│ │
│Cheile Mici │DN 73 │Podu │
│ale Dâmboviţei├───────────────┤Dâmboviţei │
│ │Drum comunal │ │
├──────────────┼───────────────┼────────────┤
│Gura Râului, │Cale ferată │ │
│Plaiul Foii ├───────────────┤Zărneşti │
│ │Braşov-Zărneşti│ │
├──────────────┼───────────────┼────────────┤
│ │ │Podu │
│Valea Cheii │Drum comunal │Dâmboviţei, │
│ │ │Rucăr │
├──────────────┼───────────────┼────────────┤
│Valea │Drum forestier │Dragoslavele│
│Ghimbavului │ │ │
└──────────────┴───────────────┴────────────┘
În interiorul ariei protejate există drumuri forestiere, codificate DF, unde circulaţia publică cu mijloace motorizate este interzisă, accesul fiind reglementat prin bariere şi semne de circulaţie specifice, prezentate în tabelul nr. 2. Hărţi ale localizării ariei protejate sunt incluse în Anexa nr. 9 la Planul de management. Drumuri forestiere din aria protejată unde circulaţia publică cu mijloace motorizate este interzisă Tabelul nr. 2.
┌────────────────┬─────────────────────┐
│ │Lungime în interiorul│
│Denumire drum │Parcului Naţional │
│ │Piatra Craiului - km │
├────────────────┼─────────────────────┤
│Vlăduşca │3,6 │
├────────────────┼─────────────────────┤
│Brusturet - DF │2,5 │
│38 │ │
├────────────────┼─────────────────────┤
│Valea │ │
│Prăpăstiilor - │3,6 │
│DF 1 │ │
├────────────────┼─────────────────────┤
│Valea Tămaşului │1,9 │
│-DF 5 │ │
├────────────────┼─────────────────────┤
│Bârsa Mare │5,8 │
├────────────────┼─────────────────────┤
│Valea │ │
│Dragoslovenilor │3,2 │
│- DF 23 │ │
├────────────────┼─────────────────────┤
│Valea lui Ivan -│2,8 │
│DF 24 │ │
├────────────────┼─────────────────────┤
│Valea Seacă a │ │
│Pietrelor - DF │8,4 │
│38 │ │
├────────────────┼─────────────────────┤
│Şaua Joaca - în │ │
│amonte de │3,4 │
│pensiunea Casa │ │
│Folea │ │
├────────────────┼─────────────────────┤
│Coşere │3,2 │
├────────────────┼─────────────────────┤
│Valea cu Apă - │2,9 │
│DF 38 │ │
└────────────────┴─────────────────────┘
De asemenea, circulaţia publică cu mijloace motorizate este interzisă pe drumul comunal Frunteş, Trans-Pleaşa, din Şimea, derivat din DJ 730B, accesul fiind reglementat prin semne de circulaţie specifice. În ROSCI0194 Piatra Craiului, pe suprafaţa situată în afara Parcului Naţional Piatra Craiului se regăsesc 2 puncte de acces, prin drumul E574, zona localităţilor Rucăr şi Dâmbovicioara. 2.1.2. Limitele ariei naturale protejate Parcul Naţional Piatra Craiului este situat într-o regiune puternic fragmentată, cu Depresiunea Bârsei la N, Culoarul Bran-Rucăr la E, învecinându-se cu unele dintre cele mai înalte masive muntoase din România: Munţii Făgăraş şi Iezer la V, Masivul Bucegi la E şi Masivul Leaota la SE. Piatra Craiului, principalul masiv component al Parcului Naţional se impune ca o creastă calcaroasă spectaculoasă cu o lungime de 25 km, cu altitudini de peste 2000 m, desfăşurată pe direcţia NNE-SSV, între localităţile Zărneşti la N şi Podu Dâmboviţei la S. Creasta începe cu vârful Piatra Mică - 1791 m, înălţimea crescând treptat spre sud: Vârful Turnu -1923 m, Vârful Padina Popii - 1936 m, Vârful Ascuţit - 2177 m, Vârful Ţimbalul Mic - 2172 m, atingându-se altitudinea maximă la Vârful Piscul Baciului - 2238 m. Din acest punct înălţimea scade spre sud: Vârful Grind - 2209 m, Vârful Lespezi 2098 m, Vârful Pietricica 1763 m. Altitudinea medie a masivului este de 1415 m, între părţile nordică şi sudică observându-se diferenţe altitudinale. Astfel, în timp ce în nord suprafeţele mai înalte de 1500 m ocupă peste 60% din suprafaţă, în sud ele se menţin doar la 30%, după Constantinescu T., 1996. Ariile limitrofe Pietrei Craiului, respectiv Culoarul Rucăr-Bran la E şi Rucăr-Zărneşti la V, care aparţin Parcului Naţional Piatra Craiului, prezintă altitudini considerabil mai mici: Măgura Mică - 1375 m, Culmea cu Brazi -1406 m. Valoarea conservativă a teritoriului ce constituie Parcul Naţional Piatra Craiului nu este aceeaşi pe întreaga suprafaţă lui; ca urmare, ţinând seama de distribuţia biodiversităţii, de frecvenţa şi amploarea fenomenelor geologice şi geomorfologice, de modul de utilizare a terenurilor şi de intensitatea circulaţiei oamenilor şi animalelor, sunt identificate, constituite şi semnalizate în teren unele perimetre cu grade şi modele diferenţiate de management. În consecinţă, ţinând seama de recomandările studiilor de fundamentare şi de prevederile amenajamentelor silvice în vigoare, incluse în Ordonanţa de urgenţă nr. 195/2005, cu modificările şi completările ulterioare, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, cu modificările şi completările ulterioare, Hotărârea Guvernului nr. 230/2003, cu modificările ulterioare şi Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului nr. 552/2003, limitele sunt prezentate în cele ce urmează. 1. Limitele exterioare ale Parcului Naţional Piatra Craiului: a) Limita nordică. În partea nord - estică a Parcului Naţional Piatra Craiului limita porneşte de la baza Culmii Măgura de la borna 1 UP V, OS Zărneşti şi urmăreşte limita fondului forestier de pe faţa nordică a acesteia până în valea Prăpăstiilor VIII-1.50.3, borna silvică 4 UP V, OS Zărneşti, trecând prin borna 36 din valea Tohăniţa VIII-1.50.4.5. În continuare limita se îndreaptă prin păşune spre NNE până la locul numit Hora cu Brazi la borna silvică 2 UP V, OS Zărneşti, ocoleşte pe la E şi N acest loc, după care se îndreaptă spre NV, aproximativ în linie dreaptă, pe limita dintre fâneţe şi terenul arabil, trecând prin locul numit Topliţă, până la intersecţia dintre valea Crăpăturii şi drumul forestier Zărneşti - Plaiu Foii. În continuare urmează drumul forestier până la podul peste Bârsa Mare VIII-1.50 din apropierea confluenţei acesteia cu Bârsa Fierului VIII-1.50.2. Apoi urmăreşte malul stâng al Bârsei Mari, spre vest, până la podul peste Bârsa lui Bucur VIII-1.50.1, de unde continuă pe drumul forestier până la podeţul peste Valea Coţofenei. Urmează valea în amonte până la limita fondului forestier pe care se continuă până pe Muchia Coţofenei la borna silvică 120 UP VI, OS Zărneşti. b) Limita vestică. Din Muchia Coţofenei de la borna silvică 120 UP VI, OS Zărneşti, limita se îndreaptă spre sud, pe marginea fondului forestier, aproximativ 300 m pentru a ocoli perimetrul construit, de pe malul drept al Bârsei Tămaşului, coboară în Bârsa Tămaşului, la bazinetul de captare pentru microcentrala electrică, apoi urmează amonte malul stâng al Bârsei Tămaşului, până la confluenţa cu Valea lui Sbârneci. De aici limita parcului urmăreşte liziera păşunii împădurite de pe versantul stâng al văii pentru a include poiana din lungul Bârsei Tămaşului, până la confluenţa dintre Bârsa Tămaşului şi valea Borşa sau v. Boşii. De aici urcă pe interfluviul secundar dintre cele două văi până ajunge în Culmea Tămaşului. Apoi urmează spre sud-est pe Culmea Tămaşului interfluviul dintre bazinul hidrografic al râului Bârsa VIII-1.50 şi bazinul hidrografic al râului Dâmboviţa X-1.25, trecând prin Curmătura Oţeţelea - 1484 m, până în borna silvică 224 UP III Cascoe, OS Rucăr, de sub vârful Tămăşel. De aici limita urmăreşte culmea Tămăşel, prin Vârful Muntele Tămăşel - 1347 m şi coboară spre sud, până la confluenţa Dâmboviţa/Dragosloveni. În continuare urmează spre sud malul drept al Dâmboviţei, până la confluenţa cu valea Mira, de unde ocoleşte pe la est localitatea Sătic şi revine pe râu în dreptul bornei 383 UP III, OS Rucăr. Limita urmăreşte aval malul drept al Dâmboviţei până în apropiere de intrarea în Cheile Dâmboviţei la borna silvică 382 UP III, OS Rucăr şi urmează culmea secundară din dreapta Dâmboviţei, urcând prin Gruiul Raţei - 1083,4 m, apoi se îndreaptă spre sud-est pe culmea Piscul cu Colţi, până la ieşirea Dâmboviţei din chei la borna silvică 39 UP VI, OS Rucăr. De aici limita urmează din nou malul drept al Dâmboviţei trecând prin satul Podu Dâmboviţei, până în apropierea intrării în chei, la linia de înaltă tensiune la borna silvică 6 UP III, OS Rucăr. În continuare se îndreaptă spre vest, urcând pe versant în lungul liniei de înaltă tensiune până la limita fondului forestier la borna silvică 5 UP III, OS Rucăr, pe care o urmează prin Vârful Crucii - 987,7 m, până la ieşirea Dâmboviţei din chei la borna silvică 163 UP VII, OS Rucăr. c) Limita sudică. De la ieşirea râului Dâmboviţa din chei la borna silvică 163 UP VII, OS Rucăr, urmăreşte limita fondului forestier spre sud prin locul numit La Cuculeţ şi prin locul numit La Brădet la borna silvică 160 UP VII, OS Rucăr, după care urcă prin pădure pe linia de cea mai mare pantă până în culmea Prislop pe care o urmează până în Vârful Piatra Berbecilor -1412,5 m. Din acest vârf limita coboară pe culme până în amonte de Cheile Pitei, urmăreşte în amonte pârâul Pita, până la un afluent de dreapta pe care urcă în culmea Menghia la cota 1132 m. Din acest punct limita coboară în pârâul Plaiul, pe care îl urmează în aval până la confluenţa cu Valea Ghimbav X-1.25.5 şi apoi urcă pe aceasta până la confluenţa cu pârâul Bechet. d) Limita estică. De la confluenţa Valea Ghimbav/Bechet limita urcă spre nord-vest pe linia de cea mai mare pantă în Culmea Ghimbavului la borna silvică 4 UP VII, OS Rucăr, pe care o urmează spre est prin Muntele Ghimbav - 1335.5 m, Vârful Colţii Ghimbav - 1406,6 m, până la limita fondului forestier borna silvică 358 LP VIII, OS Rucăr. De aici se continuă pe limita fondului forestier până în râul Dâmboviţa la borna silvică 385 din UP VIII, OS Rucăr. Apoi se îndreaptă spre nord urmând malul stâng al Dâmboviţei până la confluenţa cu Dâmbovicioara X-1.25.3, de unde urcă în amonte pe aceasta până la intrarea în Cheile Dâmbovicioarei la borna silvică 1 UP VI, OS Rucăr, urcă limita superioară a versantului stâng al cheilor, urmărind limita dintre fâneţe şi fondul forestier până la borna 279 UP VI, OS Rucăr, traversează pădurea la borna silvică 280 UP VI, OS Rucăr şi urmăreşte limita fondului forestier până în râul Dâmbovicioara aval de satul Dâmbovicioara la borna silvică 213 UP VI, OS Rucăr. În continuare limita traversează râul Dâmbovicioara pe malul drept, urmează limita fondului forestier pe marginea satului Dâmbovicioara, revine pe malul stâng amonte de sat la borna silvică 151 UP VI, OS Rucăr, continuă pe limita fondului forestier ce include stâncăriile împădurite şi Peştera Dâmbovicioarei, traversează apoi Dâmbovicioara aval de construcţiile din Valea Rea la borna silvică 255 UP VI, OS Rucăr, pe care le ocoleşte la borna silvică 25 UP VI, OS Rucăr, revenind pe stânga văii la ieşirea Dâmbovicioarei din Cheile Brusturetului la borna silvică 142 UP VI, OS Rucăr pe care le include în parc. Amonte de Cheile Brusturetului la borna silvică 133 UP VI, OS Rucăr, limita urcă pe versantul stâng la limita superioară a fondului forestier în Colţul Păltinişului -1232 m prin borna 134 UP VI, OS Rucăr. În continuare limita ajunge în culmea Pleşei pe limita pădurii, respectiv bornele 132, 241, 165 UP VI, OS Rucăr, urmărind culmea până în cota 1488 m la borna silvică 64 UP VII, OS Râşnov, trecând prin Vârful Gâlma Pleşei - 1471,8 m. Limita parcului urmăreşte marginea fondului forestier ajunge în Vârful lui Stavrăţ - 1216,6 m, urmează apoi interfluviul Valea lui Nen/Valea Seacă până la confluenţa celor două la borna silvică 126 UP VII, OS Râşnov, coboară pe Valea lui Nen până la primul afluent pe dreapta pe care îl urmează până la obârşia acestuia, la intersecţia de drumuri din satul Peştera. De aici coboară pe pârâul Rudăriţa până la confluenţa cu valea Sbârcioara VI11-1.50.4.2, urmează aval valea Sbârcioarei şi mai jos valea Turcu VIII-1.50.4 până la borna 212 din UP VII, OS Râşnov, situată la extremitatea estică a Colţilor Măgurii, în apropierea localităţii Bran. 2. Limitele ROSCI0194 Piatra Craiului Limitele ROSCI0194 Piatra Craiului sunt conform Ordinului ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007. Harta cu limitele ariei protejate sunt incluse în Anexa nr. 10 la Planul de management. 2.1.3. Zonarea internă a ariei naturale protejate Zonarea internă a Parcului Naţional Piatra Craiului şi sitului Natura 2000 ROSCI0194 Piatra Craiului sunt cele aprobate prin Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului nr. 552/2003 privind aprobarea zonării interioare a parcurilor naţionale şi a parcurilor naturale, din punct de vedere al necesităţii de conservare a diversităţii biologice şi Hotărârea Guvernului nr. 1057/2013 pentru aprobarea Planului de management al Parcului Naţional Piatra Craiului. Denumirile şi suprafeţele diferitelor zone din Parcul Naţional Piatra Craiului şi situl Natura 2000 ROSCI0194 Piatra Craiului sunt prezentate sintetic în tabelele nr. 3 şi nr. 4. Zonarea internă şi suprafaţa acestor zone din Parcul Naţional Piatra Craiului Tabelul nr. 3.
┌──────────────────────────────┬───────┐
│Parcul Naţional Piatra │ha │
│Craiului │ │
├──────────────────────────────┼───────┤
│Zona cu protecţie strictă │6677 │
├──────────────────────────────┼───────┤
│Zona de protecţie integrală │268 │
├──────────────────────────────┼───────┤
│Zona de conservare durabilă │6384,2 │
├──────────────────────────────┼───────┤
│Zona de dezvoltare durabilă │1436.80│
├──────────────────────────────┼───────┤
│Suprafaţa totală │14766 │
└──────────────────────────────┴───────┘
Zonarea internă şi suprafaţa acestor zone din ROSCI0194 Piatra Craiului Tabelul nr. 4.
┌─────────────────────────────┬────────┐
│ROSCI 0194 Piatra Craiului │ha │
├─────────────────────────────┼────────┤
│Zona cu protecţie strictă - │ │
│inclusă în Parcul Naţional │6677 │
│Piatra Craiului │ │
├─────────────────────────────┼────────┤
│Zona de protecţie integrală -│ │
│inclusă în Parcul Naţional │268 │
│Piatra Craiului │ │
├─────────────────────────────┼────────┤
│Zona de conservare durabilă -│ │
│inclusă în Parcul Naţional │5716,93 │
│Piatra Craiului │ │
├─────────────────────────────┼────────┤
│Zona de dezvoltare durabilă -│ │
│inclusă în Parcul Naţional │172,97 │
│Piatra Craiului │ │
├─────────────────────────────┼────────┤
│Zona gospodărită durabil │ │
│pentru conservarea speciilor │ │
│şi habitatelor cuprinse în │ │
│fişa standard a sitului │3032.14 │
│ROSCI0194 Piatra Craiului - │ │
│în afara Parcului Naţional │ │
│Piatra Craiului │ │
├─────────────────────────────┼────────┤
│Suprafaţa totală │15867.04│
└─────────────────────────────┴────────┘
2.1.3.1. Zonarea internă a Parcului Naţional Piatra Craiului şi activităţile permise în fiecare zonă şi în suprafaţa din situl ROSCI0194 Piatra Craiului din afara parcului (1) Zonarea internă a Parcului Naţional Piatra Craiului este cea aprobată prin Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului nr. 552/2003 cu următoarele modificări: Zonarea internă a Parcului Naţional Piatra Craiului este cea aprobată prin Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului nr. 552/2003 şi include parcelele şi subparcelele: 23 A, 23 B, 24-26, 27, 28 A, 34, 36 B, 36 C, 36 D, 36 E, 36 F, 36 G, 40, 41, 43 C, 43 D. 43 E, 44-46, 49, 50 52, 55 C, 55 D, 56 C, 57 D, 59 D, 62 E, 62 F, 63, 66, 67 A, 67 C, 69 A, 69N, 70, 74 A, 74 C, 74N, 75, 77 din UP V Faţa Pietrei Craiului; 2 B, 3, 6-8, 10, 13, 15, 16, 18, 21, 25, 26, 29, 31-58, 61 A. 63. 64, 129 B, 129 D, 132 B, 132 D din UP VI Bârsa Groşet; 1, 2, 18, 123 C, 124 B, 125 D, 126 B, 126V, 127N, 128 B, 128V, 132, 135 B, 136 B, 139 B, 140 B, 142 C, 143 C, 144N, 145 G, 152 C, 153 D, 154 C, 155N, 156 E, 165 C, 166 B, 173 G, 174 E, 175N, 176 E, 179 B, 180 C, 181 B, 181 D, 184 B, 186 B, 187 D, 188 A, 188 C, 188V, 189 din UP III Cascoe, 1N, 6N, 16 A, 16N1, 16N2, 22 D, 23 E, 24F, 27N, 30 C, 31 C, 32 C, 33 C, 35 C, 36 D, 37 C, 37N, 38 C, 38 D, 38N, 39 B, 40 D, 41 C, 45, 46 C, 50 C, 51 B, 52 B, 53 B, 54 C, 55 B, 56 B, 63N, 64N, 65 A, 65N, 67 A, 70N, 71N, 75N, 108 A, 108N, 1 10N din UP VI Dâmbovicioara, 1, 2, 82 A, 82 B, 82 C, 82 E, 83, 84, 91-94 din UP VII, 114, 180 A, 180 B, 180 C, 180 D din UP VIII Cheile Ghimbavului, enclavele aflate în interiorul acestor grupuri de parcele, precum şi golul alpin al Pietrei Craiului, subparcelele: 188 E din UP III Cascoe, 27 din UP VI Bârsa Groşet, 51 A, 51 B din UP V Faţa Pietrei Craiului. De asemenea, în zona de protecţie strictă intră şi parcelele: 107 A, 111, 114, 119 A, 119 B, 119 C, 119 D, 120 A, 120 B, 120 C, 120 D, 120 E, 120 F, 121 A, 121 C 121 C, 122 A, 123 A, 123 B, 124 A, 124 C, 124 D, 125 A, 125 B, 125 C, 126 A, 126 C, 128 A, 129 A, 129 B, 130 A, 130 B, 130 C, 131 A, 131 B, 131 C, 131 D, 131 E, 133 A 133 C, 146 A, 146 B, 146 C, 146 D, 146 E, 148 P, 150 A, 150 B. 151, 152 A, 152 B, 153 A, 153 B, 153 C, 153 E, 154 A, 154 B, 154 D, 154 E, 154 F, 156 A, 156 B, 156 C, 156 H, 157 A, 157 B, 157 C, 157 D, 158 A, 158 B, 158 C, 159 A, 159 B, 159 C, 160 B, 160 C, 160 D, 160 E, 161 C, 163 A, 163 B, 163 V, 169 A, 169 B, 169 C, 169 D, 169 E, 169 F, 169 G, 169 H, 170 A, 170 B, 170 C, 171 A, 171 B, 171 C, 171 D, 172 A, 172 B, 172 C, 173 A, 173 B, 173 C, 173 D, 173 E, 173 F, 173 H, 173 I, 173 J, 173 K, 173 L, 173 M, 173 V, 174 A, 174 B, 174 C, 174 D, 171 V1, 174 V2, 176 A, 176 B, 176 C, 176 D, 176 F, 176 G, 176 V, 177 A, 177 B, 177 C, 177 D, 177 E, 177 F, 178, 179 A, 180, 181 A, 181 C, 182, 183, 184 A, 184 C, 184 D, 185, 186 A, 190, 191, 192, 193, 194 A, 194 B, 195 A, 195 B, 199, 200 B, 202 V, 203 V, 204 şi enclava E10 din UP III Cascoe, precum şi parcelele 2 A%, 2 B%, 22 A%, 22 C%, 24 A, 24 D, 26 B%, 200 B, 206 N1, 206 N2, 206 N3, 207, 208, 209, 210 A, 210 B, 210 C, 212, 213, 214, 215, 216, 217, 218 A, 218 B, 219 A, 219 B, 219 C, 219 V, 220, 221 A, 222, 223 A,224 A, 224 B, 225 A, 225 B, 225 C, 225 D, 225 E, 226, 227, 228, 229, 230, 231 A, 231 B, 231 C, 231 D, 231 E, 232 A, 232 B, 232 C, 233 A, 233 B, 233 C, 234 A, 234 B, 234 C, 235 A, 235 B, 235 C, 236, 237 A, 237 B, 237 C, 237 D, 238 A, 238 B, 238 C, 238 D, 238 N, 239 A, 239 B, 239 C, 239 D, 240 A, 240 B, 240 C, 241 A, 241 B, 242, 243, 244, 245 A, 245 B, 245 C, 245 D, 245 E, 245 F, 245 G, 245 H, 245 1, 246, 247 A, 247 N, 248 A, 248 N, 249 A, 249 B, 249 C, 249 N, 250, 262 B, 603, 615 A, 636 din UP VI Dâmbovicioara, precum şi parcelele: 251 A, 251 B, 252 A, 252 B, 252 C, 253, 254, 255, 256 A, 262 A, 262 C, 262 D din UP VII Cheile Ghimbavului. Facem precizarea că, în cazul suprafeţelor regăsite în proprietatea Fundaţiei Conservation Carpathia, parte din acestea erau deja introduse, prin O.M. 552/2003, în zona de protecţie strictă. În anul 2019, la solicitarea comună a Direcţiei Silvice Braşov şi a Administraţiei Parcului Naţional Piatra Craiului, avizată de RNP Romsilva şi în baza hotărârii Consiliului Ştiinţific al Parcului Naţional Piatra Craiului, în zona de protecţie strictă s-au introdus parcelele 28 B, 61 A, 61 B, 64 B, 65 A, 68 A, 71 A, 71 B, 72 A, 72 B, 73 A, 73 C din UP V Faţa Pietrei Craiului iar în zona de protecţie integrală s-au introdus parcelele 61 C, 61 E, 61 F, 61 G, 64 A, 64 C, 64 D, 64 E, 64 F, 65 B, 65 C, 68 B, 68 C, 69 B, 69 C, 69N, 71 C, 7IV, 73 B din UP V Faţa Pietrei Craiului. (2) În conformitate cu Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, cu modificările şi completările ulterioare, zonarea interioară a Parcului Naţional Piatra Craiului cuprinde următoarele: a) Zona cu protecţie strictă, denumită în continuare ZPS - corespunzând categoriei I b a Uniunii Internaţionale pentru Conservarea Naturii, denumită în continuare IUCN - cuprinde Rezervaţia Ştiinţifică şi fosta zonă de conservare specială, cu unele mici excepţii care vor fi detaliate în continuare. Această zonă are o mare importanţă ştiinţifică şi cuprinde zone sălbatice în care nu au existat intervenţii antropice sau nivelul acestora a fost foarte redus. În această zonă este interzisă desfăşurarea oricăror activităţi umane, cu excepţia activităţilor de cercetare, educaţie şi ecoturism, cu limitări descrise prin Planul de management. Zona de protecţie strictă a fost majorată la suprafaţă de 6677 ha, avându-se în vedere atingerea obiectului de management al Parcului Naţional Piatra Craiului, şi anume creşterea procentului de non-intervenţie, care conform definiţiei IUCN (inclusă în Anexa nr. 1 la OUG nr. 57/2007), trebuie să ajungă la 75% din total suprafaţa parc naţional. Zona de protecţie strictă cuprinde: i) Zona Centrală include zona Peretele Vestic, respectiv rezervaţia ştiinţifică şi zonele forestiere strict protejate prin amenajamentele silvice de pe versanţii estic şi vestic ai Pietrei Craiului, golurile alpine de versantul estic, zona exceptată de la păşunat precum şi zona forestieră strict protejată din Piatra Craiului. Limita acestei zone este descrisă mai jos. Spre exterior, în partea de nord, limita porneşte de la borna 4 UP VI Ocolul Silvic Zărneşti, în zona Râului Zărneştilor. Urcă spre vest, pe limita unităţii amenajistice 2A până la borna 13. Urmează limita dintre parcelele 5 şi 6, până la borna 12, apoi coboară spre nord, până la bornele 24 şi 11. Se îndreaptă spre vest, pe limita inferioară a pădurii, până la borna 14, de unde urcă din nou spre sud, pe limita dintre unităţile amenajistice 9 A şi 7 A, până la borna 19. Schimbă direcţia spre vest, urmând limitele forestiere şi trecând prin bornele 26, 31, 32, traversează traseul turistic care urcă pe Valea Crăpăturii, la borna 34 pe acelaşi traseu. Urmează limita dintre unităţile amenajistice 18 şi 19, la borna 38, traversează muchia Crăpăturii şi ajunge la borna 39. Coboară pe Muchia Chicera, până la borna 40, după care urmează limita sinuoasă a pădurii, traversând traseul turistic care merge de la Zărneşti la Refugiul Diana şi ajunge la borna 54. Urmează limita sinuoasă a fondului forestier, trecând prin următoarele borne: 53, 61 când trece Padina Şindrilăriei, 62 bis, 62 pe Muchia Padinii Şindrilăriei, 65, 71, 66, 76. Părăseşte limita fondului forestier, ocolind pe la sud unitatea amenajistică 36 A. Ajunge în traseul Padina Popii, în borna 80. Urmează din nou limita sinuoasă a fondului forestier, trecând prin următoarele borne: 81,81 bis, 85, 87, 84, 88, 91, 95, 101, 103, 104, 108, 107, 106, 118, 97. Intră în fond forestier şi parcurge un traseu care trece prin bornele 119, 121, 102, 126. Include unitatea amenajistică 61 A, trecând prin bornele 128 şi 113. Urcă printre parcelele 62 şi 56 până la borna 112. Merge spre sud vest, paralel cu creasta, trecând prin bornele 129, 132 pe pr. Vlăduşca, 130 pe Muchia Vlăduşca, trece în linie dreaptă păşunea împădurită şi reintră în fond forestier la limita dintre unităţile amenajistice 129 A şi 129 B şi D. Continuă pe limita dintre 132 A şi 132 B, după care traversează din nou o păşune împădurită, ajungând la limita cu judeţul Argeş. Din borna 224 UP III OS Rucăr, coboară pe culmea Tămăşelul trecând prin bornele 249, 227, 229, 231, 234, 245, 240, 242 şi 269. Urcă pe limita dintre parcela 132 şi 133 până în borna 270. Urcă în continuare spre nord-est trecând prin bornele 267, 272, 265, 263 şi 261 ajungând până la limita dintre suparcele 128A şi 128B. Continuă spre sud - vest pe limita dintre 135 A cu B, 136A cu B, 138A şi 136 B, ajunge în borna 276. În continuare trece printre ua 139 A şi B, 140 A şi B, 142 B şi C, 143 B şi C, 145 E şi G până la borna 291. În zonă mai sunt parcele 146 şi 147 incluse în zona de protecţie integrală, a căror limită începe din borna 292, coboară pe Culmea Bengii trecând prin bornele 293, 283, urcă pe limita dintre parcelele 146 şi 147 până la limita dintre subparcelele 147A şi 147E. Coboară spre vest printre subparcelele 147 A şi E, 147 A şi C până în Valea lui Ivan. Urmează Valea lui Ivan până în borna 298, lasă în afară subparcela 147B şi urcă pe Plaiul Satului până la borna 295. Urcă spre sud - est pe limita dintre parcelele 146 şi 149 până în borna 294. Urcă apoi pe Culmea Lungă trecând prin borna 299 până în borna 292. Din borna 291 continuă pe limita dintre 152 B şi C, 153 A şi D, 154 B şi C, 156 B, C, D şi E, 165 D şi C, 166 A şi B. De aici coboară spre sud - vest pe Culmea Speriată trecând prin bornele 333, 346, 335, 344, 339, 343, 342 incluzând subparcela 170D. În zonă mai sunt parcelele 158 - 162 şi enclavele E 13 şi E14 incluse în zona de protecţie integrală, a căror limită începe din borna 316 şi se continuă în direcţia sud urmând liziera pădurii, exceptând suprafeţele retrocedate conform Legii nr. 18/1991, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv unităţile amenajistice 159, 160, 161, 161, 162, 162, şi trecând prin bornele 454, 318, 455, 456, 324, 457, 458, 459, 325. Urcă pe culmea Păltineţ prin bornele 323, 320, 317, 313, 314. Coboară pe liziera pădurii până în borna 316. De la borna 342 urcă pe Valea Speriată până la limita dintre 177A şi 177B, urmează limita dintre aceste două subparcele până în culmea Gruiul Mirii. Urcă pe Gruiul Mirii printre parcelele 177 şi 178 până în borna 353. Urcă în continuare până în borna 354, iar de la intersecţia subparcelelor 179A cu 179 B urmează limita dintre acestea spre sud trecând printre subparcelele 180 A şi 180 C, până în pârâul Mirii. Coboară pe acesta printre parcelele 180 şi 181 prin bornele 359 şi 362 până în borna 361. Urmează limita sinuoasă a pădurii trecând prin bornele 364, 363, 370, 369 şi 368. În zonă este parcela 183 cu bornele 365 şi 374 inclusă în zona de protecţie integrală. Continuă pe limita dintre 184 B cu C. Parcurge în continuare limita dintre 184 B cu C, 186 A cu B, 187 C cu D, 187 C cu 188 A până în borna 380, o coteşte spre est, pe limita sudică a unităţii amenajistice 188 A, şi ajunge în creastă, la borna 7/VI. Urmează spre nord Culmea Pietricica, trecând prin bornele 9, 28, 31, 32, 33, 35,46, incluzând ua 15 D şi borna 47. Coboară pe Valea Ursului până în borna 48 şi revine spre creastă pe limita dintre parcelele 20 şi 21, trecând prin borna 49, până la punctul de intersecţie dintre subparcelele 22 C şi 22 D. În zonă mai sunt subparcelele 2A cu bornele 228 şi 229 şi 15 A cu bornele 36, 38 incluse în zona de protecţie integrală. Urmează limita între 22 C şi D, coboară pe pârâul Ghica Mare până în tema 54. Urcă pe Culmea Dogarilor până la intersecţia unităţilor amenajistice 23 B cu 23 F, urmează limita dintre subparcelele 24 E şi 24 F, coboară pe limita dintre parcelele 24 şi 30 până la limita dintre 24 B, E şi G, urmând limita dintre acestea până în Valea Ghica Mare, pe care o coboară până în borna 57. Urmează Valea Peşterii până în borna 43, urcă pe limita dintre subparcelele 25 A şi 25 B, urmează limita dintre parcelele 25 şi 29 trecând prin borna 62, urmează limita dintre subparcelele 29 A şi 29 B, coboară până în borna 67. Urcă pe limita dintre parcelele 34 şi 44 până în borna 86. Urcă în continuare pe pârâul Canalului trecând prin bornele 86, 70, 76 şi 77. Urmează limita dintre parcelele 41 şi 42 până în borna 82, se îndreaptă spre creastă urmând marginea sinuoasă a pădurii prin bornele 81 şi 80, exceptând subparcela 39 C. Intră în fond forestier, pe limitele 46 B cu C pe pr. Steghiei, 50 B cu C la Podu Viţeilor, 51 B cu C, 52 A cu B, 53 A cu B, 54 B cu C, 55 A cu B şi 56 A cu B. Intră pe teritoriul OS Zărneşti, UP V şi trece Culmea Şaua Vlăduşca, borna 104. Urmează limita dintre pădure şi păşunea Vlăduşca, trece prin borna 108, traversează în linie dreaptă păşunea până în borna 109, după care reintră în pădure. Urmează limita dintre unităţile amenajistice 36 A cu B, 36 C şi D cu 35 A, 36 E şi F cu 37 C, B, V prin borna 112. Continuă prin borna 121 pe limita dintre 43 B cu C, 43 B cu 44 A la borna 122-pr. Mărtoiu, 47 B cu 46 la borna 128, 48 A cu 49 la borna 129, 48 A cu 50 A la borna 131 -pârâul Pişătoarea, spre borna 134 şi urcă între 52 A şi B cu 55 B, 55 B cu C, 55 B cu 56 C la pr. Ciocrac, 56 C cu 56 B şi D, 57 C cu D, 59 C cu D la borna 144, traversează păşunea împădurită Curmătura, intră pe limita dintre 62 E şi F cu A şi continuă pe limita dintre 62 F, 63 N1 cu 63 I până la borna 252, de la care continuă pe limita între 188 N1, 63 H, 63 C şi 63 I, scoate în afara protecţiei stricte enclava E 3 şi continuă pe limita între 63 C şi 62 A pe pârâul Curmăturii până în borna 152 de unde urmează limita de sud a parcelei 63 la borna 154. Urmează limita dintre parcelele 63 şi 64 până în borna 155. Trece printre 65 şi 66 până în borna 157. Urmează liziera pădurii spre nord până în borna 158, apoi limita dintre 67A cu B, 67A cu Zănoaga la borna 165, ocoleşte Zănoaga pe la est trecând prin bornele 164 şi 170. Coboară pe pârâul Dănişor pe limita dintre parcelele 73 şi 74 până în borna 171. Coboară pe Valea Prăpăstiilor până la borna 4/VI OS Zărneşti, deasupra cabanei Gura Râului, care e punctul de plecare. Din zona de protecţie specială sunt excluse păşunile: Pietricica integral, Păşunea Funduri Prelungi parţial, Păşunea Biciu parţial, Păşunea Şesul Mărtoiu parţial şi Păşunea Padinile Frumoase, limitele acestora fiind detaliate la Zona de Dezvoltarea Durabilă. Rezervaţia ştiinţifică cuprinde gol alpin, respectiv jnepenişuri, păşuni alpine şi stâncării situate pe versantul vestic al Pietrii Craiului, în judeţele Braşov şi Argeş, fiind limitate de creasta Pietrii Craiului şi limita superioară a pădurii. În nord, limita rezervaţiei ştiinţifice porneşte de la Valea Crăpăturii de la borna silvică 250, se îndreaptă spre vest şi apoi spre sud vest, urmând limita pădurii şi trecând prin bornele 249, traversează Padina Şindrilăriei prin bornele 248, 247, traversează Padina Popii prin bornele 246, 245, 244, 243, 242, 241, 238, 237, 230, 258, la borna 231 traversează traseul turistic "La Lanţuri". În continuare, trece prin borna 210, după care traversează limita dintre Braşov şi Argeş. Toate bornele sunt în UP VI OS Zărneşti. În judeţul Argeş, intră la borna 251 şi se îndreaptă spre sud, urmând limita superioară a pădurii din UP III, OS Rucăr, prin bornele 252, 253, 255, 256, 260, 275, 281, 282, 286, 288, 290, 303, 305, 307, 310, 331, 332, 348, 349, 352, după care urcă spre est până în creastă, la borna 35. De aici se îndreaptă din nou către nord, urmând culmea Piatra Craiului, trecând prin formaţiunile Vârful Pietricica, Şaua Funduri, Vârful Funduri, Vârful Pietrei, Vârful Lespezi, Vârful Coama Lungă, Umerii Pietrei Craiului, Colţii Grindului, Şaua Grindului, Piscul Baciului, punct în care reintră în judeţul Braşov, Vârful Căldarea Ocolită, Vârful Sbirii, Ţimbalul Mic, Vârful Dintre Ţimbale, Ţimbalul Mare, Vârful Ascuţit, Vârful Padina Popii, Şaua Padina închisă, Vârful Padina închisă. Vârful Tumu, Şaua Curmăturii şi Şaua Crăpăturii. Se întoarce pe valea Crăpăturii până la borna 250, care a fost punctul de plecare. Morfologia versantului calcaros apare dominată de ansamblul văi - creşte pe fondul cărora se remarcă o mare varietate de forme structurale, periglaciare ori carstice, cu o densitate neîntâlnită în alte regiuni calcaroase din ţară. Crestele, turnurile, piramidele, vârfurile, brâurile, brâele sau multitudinea de forme cu dimensiuni mai mici, cum sunt muchiile care sunt constituite frecvent doar din 3-4 strate, acele, colţii, poliţele structurale, toate modelate pe fondul unei excesive stratificaţii, cu straiele verticale răsturnate chiar, definesc un peisaj inedit. În perimetrul zonei se găsesc un număr de structuri geologice şi forme de relief care au valoare ştiinţifică deosebită şi anume: aa) Padina închisă - Orga Mare. Situată în partea nordică, într-un sector de interferenţe tectono-structurale, respectiv falii, sisteme de diaclaze, stratificaţie foarte densă, strate răsturnate şi altele asemenea, Padina Închisă este valea cu cel mai dezvoltat bazin de recepţie din Piatra Craiului. Aceasta este un exemplu concludent care trădează urmele unui drenaj subteran pleistocen sau chiar mai vechi, care a generat colapsuri carstice. Orga Mare şi muchiile din jur, etalează un peisaj ce sintetizează, convingător, conjugarea carstificării cu procesele periglaciare. Lapiezurile de stratificaţie care au dat numele de Orga Mare, muchiile periglaciare, acele, colţii prezintă aici o dezvoltare de excepţie. Alături de Căldarea Ocolită, este al doilea bazin de recepţie care sugerează prezenţa unui gheţar. bb) Turnurile Dianei. Menţionăm, mai întâi, că este vorba de 2 turnuri principale: Turnul Mare şi Turnul Galben, situate spre baza versantului nord-vestic, în apropierea cunoscutului refugiu Diana. Denumirea precizează şi morfologia lor de ansamblu. Privite din Valea Bârsei, turnurile se impun ca 2 imense clăi de piatră, cu vârfurile rotunjite. Turnul Galben are o dimensiune mai mică, dar ambele impresionează prin masivitatea şi dimensiunile lor; pereţi verticali de peste 100 m înălţime şi diametrul de 200-300 m la bază şi 100-150 m spre vârf. Despărţite de o vale îngustă, cele 2 turnuri reprezintă pachete de strate calcaroase în poziţie verticală. cc) Ţimbalul Mare. În partea central-nordică, sectorul ţimbalelor oferă cel mai spectaculos peisaj din Piatra Craiului, ce caracterizează ambii versanţi. Este zona unde abruptul vestic înregistrează pereţi de peste 100 m, iar stratele de calcar se află în poziţie aproape de verticală. În sectorul de creastă, de la S spre N se înşiră Ţimbalul Mic - 2172 m, Vârful dintre Ţimbale şi la N Vârful Ţimbalu Mare - 2118 m, de forma unei piramide triunghiulare, care oferă pe traseul crestei principale cel mai tipic exemplu de stratificaţie excesivă şi strate de calcar în poziţie perfect verticală. dd) Degetul lui Călineţ. Acesta reprezintă o muchie calcaroasă cu 3 ţancuri, care privite dintr-o anumită poziţie, seamănă cu degetele de la o mână. Denumirea se referă doar la cel mai înalt. ee) Căldarea Ocolită din Valea Şpirla. Acesta constituie cel mai reprezentativ bazin de recepţie care prin forma circulară cu versanţii aproape verticali, dimensiuni de 300-250 m şi altitudine de 2200 - 2150 m, sugerează un fost circ glaciar, deteriorat ulterior de puternica acţiune conjugată a proceselor periglaciare şi carstice. ff) Zaplazul reprezintă o succesiune de 4 arcade, rămase dintr-o veche peşteră. Arcada superioară este cea mai mare, având circa 4 m în diametru, dimensiunile cele mai mici avându-le arcada inferioară de circa 0,7 m. gg) Cerdacul Stanciului - Peştera Standului. Complexul este situat în baza versantului vestic al Pietrei Mari la altitudinea de 1720 m, reprezentând cea mai mare arcadă carstică din Piatra Craiului. Având o formă circular-ovală, prezintă un diametru de 9 m pe verticală şi 12 m pe orizontală. Cerdacul Stanciului este cea mai renumită şi impresionantă formă morfocarstică din Piatra Craiului, rezultată în urma prăbuşirii tavanului unei vechi peşteri. Blocul de calcar situat în mijlocul Cerdacului reprezintă o porţiune din tavanul fostei peşteri. hh) Marele Grohotiş sau Horju Mare. Cea mai mare acumulare de grohotiş mobil de la baza versantului vestic din bazinele Padina Lăncii - Piscul cu Brazi constituie o dovadă certă a modelării holocene-actuale. Grohotişurile din Piatra Craiului constituie unul dintre cele mai caracteristice componente ale Parcului Naţional Piatra Craiului, în special Marele Grohotiş, fiind şi habitate de interes comunitar/naţional. La aceste elemente geomorfologice se adaugă faptul că aici este principala zonă de conservare pentru specia Dianthus calizonus, plantă endemică pentru Piatra Craiului, de o deosebită valoare ştiinţifică. În perimetrul zonei se găsesc un număr de obiective geologice sau speologice care au valoare de monument al păturii: ii) structuri geologice şi forme de relief din interiorul rezervaţiei Centrale, jj) Avenul de sub Colţii Grindului, având -540 m, al doilea aven din ţară ca adâncime. Avenul se află situat pe versantul estic al Pietrei Craiului, în bazinul de recepţie al văii Grindu, la 2020 m altitudine absolută. Avenul reprezintă o înlănţuire de puţuri aproape perfect verticale de la 15-50 m. Acesta are şi o mare importanţă biospeologică, reprezentând situl cu cea mai mare altitudine din Europa la 2020 m pentru două specii de chiroptere, respectiv Myotis myotis şi Myotis blythii. kk) Avenul din Grind sau Gaura din Funduri măsoară -122 m şi se află situat mai jos de Avenul de sub Colţii Grindului, în versantul stâng al văii Sterghii, la 1680 m altitudine absolută. Avenul oferă date stratigrafice, petrografice şi tectonice de mare interes ştiinţific. ll) Avenul din Vlăduşca are o dezvoltare de -71 m, fiind situat pe versantul estic între abruptul calcaros şi Poiana Vlăduşca, la 1700 m altitudine absolută. Avenul se remarcă printr-un grad ridicat de verticalitate, prezentând ca şi celelalte două avene menţionate anterior, o importanţă ştiinţifică deosebită. mm) Acul Crăpăturii, monument geomorfologic şi geologic, situat în Valea Crăpăturii, se remarcă prin aspectul său cu totul particular şi reprezintă o formă periglaciară. ii) Zona Prăpăstiile Zărneştiului. Începe de la borna 167, merge printre parcelele 69 A cu 69 B şi D, apoi 69 A cu 65 A, până la borna 160 din Valea Râului Coboară pe râu până la borna 83, se îndreaptă spre nord-vest, pe limita dintre 40 A şi D cu 41 A, 41 A cu N, iar 41N e înconjurat pe la nord şi ajunge la borna 135. Urmăreşte pârâul Brusturetului, până la borna 118, schimbă direcţia spre sud, trecând prin bornele 119, 117, 116 şi 86, traversând drumul forestier Valea Vlăduşca. Din borna 86 trece printre parcelele 28 şi 40, urmează limita dintre 28 A şi B, 27 şi 28 până la borna 82, urmează culmea Prăpăstiilor până în borna 80. Urmează spre nord - est limita fondului forestier trecând prin bornele 78, 77, 73, 75, 76, 72, intră în pădure pe limita dintre 23 B şi C, coboară în Valea Prăpăstiilor la borna 68, urmează valea în amonte până la borna 168 şi urcă pe culme la borna 167, care este punctul de plecare. În perimetrul zonei se găsesc un număr de obiective geologice sau speologice care au valoare de monument al naturii: aa) Peştera Mare din Prăpăstia sau Peştera Mare de la Prepeleac este situată la intrarea în cheile Prăpăstiile Zărneştiului, pe dreapta văii, la 980 m altitudine absolută şi 5 m altitudine relativă, având o dezvoltare de 15,5 m, ascendentă. bb) Peştera Mică din Prăpăstii sau Peştera Mică de la Prepeleac, se află situată cu 10 m în amonte de Peştera Mare, la 1 m altitudine relativă, având o dezvoltare de 10 m ascendentă. Cele două peşteri, deşi de dimensiuni mici, prezintă o deosebită importanţă biospeologică, deoarece aici a fost identificată Nesticus constantinescui, specie nouă pentru ştiinţă şi endemică pentru Piatra Craiului. cc) Zidul lui Dumnezeu reprezintă un sector din cheile Prăpăstiile Zărneştilor, în aval de confluenţa văilor Vlăduşca - Valea Pietrelor. Calcarele foarte stratificate şi fisurate perpendicular pe planurile de stratificaţie, dau impresia unor cărămizi, versanţii verticali părând adevărate ziduri de calcar. Specificul este completat de numeroase microcute, o succesiune de minianticlinale şi minisinclinale. iii) Zona Cheile Brusturetului. Această zonă include 3 sectoare de chei, respectiv cheile din zona Peşterii Dâmbovicioara, Cheile Brusturetului propriu-zise şi cheile Văii Seci, precum şi zona de vegetaţie a speciei Ligularia sibirica de la Brusturet. În nord, pe Valea Seacă a Pietrelor, din borna 126, limita pleacă spre nord-vest, ocoleşte pe la est, nord şi vest parcela 45, trecând prin bornele 88, 89, 84, 85, 87. Coboară pe vale, până la borna 59, după care ocoleşte pe la vest, unităţile amenajistice 27 N, 26N, 16 A, N1 şi N2, exceptând parcela 16 B, trecând în bornele 26 şi 25, lângă Valea Pâmbovicioarei. Coboară pe vale, până la borna 18, ocoleşte pe la vest unitatea amenajistică 6N şi se întoarce în partea de sud, trecând prin borna 17, traversează valea şi ajunge în borna 151. Urcă pe limita parcului până la borna 132, trecând prin bornele 256, 255, 142, 143, 139, 140, 136, 134, 244, 243 şi 242, după care intră în pădure învie unităţile amenajistice 65 A şi B, merge pe marginea vestică a unităţilor amenajistice 65 A, 65N, 64N, 63N pe care le ocoleşte şi pe la nord, ajungând în borna 126, care e şi punctul de plecare. iv) Zona Cheile Dâmbovicioarei - Cheile Dâmboviţei. Această rezervaţie include 2 sectoare şi anume Cheile Dâmbovicioarei şi Cheia Mică de sus a Dâmboviţei. Punctul de plecare este punctul în care limita parcului părăseşte Valea Dâmboviţei, în zona unităţii amenajistice 18 C UP III şi urmează limita parcului până pe Piscul cu Colţi, trecând prin bornele 42, 41 şi 30 unde coboară în Valea Dâmboviţei, la borna 39, apoi coboară la vale până la intersecţia cu limita sudică a unităţii amenajistice 189 C. Limita intră pe teritoriul UP VI OS Rucăr, la borna 2/VI. Limita coboară la borna 1, în vale, de unde urmăreşte spre est şi nord limita parcului, exceptând subparcela 110 A până la borna 213, în aval de localitatea Dâmbovicioara. Această limită trece prin bornele 216, 279, 280 şi 213. Până înainte de borna 212, limita merge pe vale, pe care o părăseşte urcând pe o culme care e limita estică a unităţii amenajistice IN, după care intră în teritoriul UP III pe la borna 7/VI. Limita ocoleşte subparcela 188 C pe la nord şi vest, până la borna 385, traversează valea şi urcă până la punctul de plecare. Din această zonă este exclusă unitatea amenajistică 188 E. v) Zona Cheile Mari ale Dâmboviţei. Aceasta include 2 sectoare şi anume Cheia Dâmboviţei şi Cheia Ghimbavului. Punctul cel mai nordic de plecare este borna 6/III, de unde limita urmăreşte spre sud pe Plaiul Mare limitele unităţilor amenajistice 2 şi 1 din UP III, trecând prin borna 1 şi 2, până la borna 163/VII, după care urmăreşte limita fondului forestier spre sud prin locul numit La Cuculeţ şi prin locul numit La Brădet la borna silvică 160 UP VII, OS Rucăr, după care urcă prin pădure pe linia de cea mai mare pantă până în culmea Prislop pe care o urmează până în Vârful Piatra Berbecilor trecând prin bornele 158, 157 şi 159. Din acest vârf limita coboară pe culme până în amonte de Cheile Pitei, urmăreşte în amonte pârâul Pita, până la un afluent de dreapta pe care urcă în culmea Menghia, coboară în pârâul Plaiul, pe care îl urmează în aval până la confluenţa cu Valea Ghimbav şi apoi urcă pe aceasta până la confluenţa cu pârâul Bechet, trecând prin bornele 142, 136, 135, 132, 133, 138, 140, 139, 124 şi 5/VII. De la confluenţa Valea Ghimbav/Bechet limita urcă spre nord-vest pe linia de cea mai mare pantă în Culmea Ghimbavului la borna silvică 4 UP VII, OS Rucăr, pe care o urmează prin Muntele Ghimbav şi Vârful Colţii Ghimbav, până la limita fondului forestier la borna silvică 358 UP VIII, OS Rucăr. De aici se continuă pe limita fondului forestier până în râul Dâmboviţa la borna silvică 6 din UP III, OS Rucăr. În ceea ce priveşte păşunatul, acesta este interzis în zona de protecţie strictă a parcului. Această zonă se suprapune pe versantul vestic cu rezervaţia ştiinţifică, iar pe versantul estic este cuprinsă între creasta principală şi limita naturală superioară a pădurii. Limitele acestei zone sunt următoarele: Pe versantul vestic urmăreşte limita rezervaţiei ştiinţifice, aşa cum au fost ele descrise mai sus. Pe versantul estic limita porneşte de la borna 156, unitatea amenajistică 62F, urmăreşte limita superioară a parcelei 62 până la capătul subparcelei 62E, de unde traversează păşunea împădurită, intersectând traseul turistic Padinile Frumoase până la borna 138. De aici urmăreşte limita superioară a parcelarului prin bornele 137, 123, 111, 107, iar de la intersecţia ua 36B cu pârâul Vlăduşca traversează păşunea la borna 106 şi continuă până la borna 105. De aici intră în UP VI Dâmbovicioara şi trece prin bornele 109 şi 108 din unitatea amenajistică 56B, după care traversează păşunea pe deasupra refugiului Grind până la capătul grohotişului de pe Valea Cheia de Sub Grind, coborând apoi pe firul văii până la borna 105 din unitatea amenajistică 54C, urmăreşte limita superioară a parcelarului apoi prin borna 99 până la extremitatea superioară a subparcelei 51B de unde traversează păşunea pe curba de nivel până la marginea subparcelei 46C. De aici urmăreşte limita subparcelei 46C, până la intersecţia limitei subparcelei 46C cu valea Steghiei, urcă până la capătul superior al subparcelei 46C, de unde coboară peste culmea Funduri şi traseul ce duce la şaua Funduri până la borna 79 din unitatea amenajistică 40D. Limita urcă apoi spre şaua Funduri pe limita fondului forestier, trecând prin bornele 78, 75 şi 74. De aici limita se suprapune cu cea a rezervaţiei ştiinţifice. La aceste elemente geomorfologice se adaugă faptul că aici este principala zonă de conservare pentru specia Dianthus callizonus, plantă endemică pentru Piatra Craiului, de o deosebită valoare ştiinţifică. În rezervaţia ştiinţifică au fost semnalate de asemenea alte 103 specii de plante incluse în Lista Roşie a Plantelor Superioare din România, Oltean şi alţii, 1994. Aici se găsesc o serie de habitate protejate la nivel european, considerate foarte importante pentru conservare: comunităţi subalpine sud-est carpatice de Pinus mugo şi Rhododendron myrtifolium, pajişti bazofile subalpine sud-est carpatice, comunităţi saxicole casmofile bazofile, comunităţi de grohotişuri de roci calcaroase. Rezervaţia ştiinţifică reprezintă un refugiu important şi pentru speciile de faună. Până în prezent nu este disponibil un inventar complet al faunei, existând totuşi unele date care alături de informaţiile botanice vin să sublinieze importanţa acestei rezervaţii ştiinţifice. Aici au fost identificate câteva specii rare de lepidoptere: Psodos coracinus diszeghy, Apamea zeta sandrokovacsi, Apamea maillardi, Erebia pronos regalis, Xestia ochreago, Standfussiana lucernea kovacsi, Pieris bryoniae carpatliensh şi altele asemenea. Fauna este de asemenea bogată, fiind caracteristică pentru acest tip de habitat. Ornitofauna este reprezentată prin specii caracteristice zonelor stâncoase, subalpine, care cuibăresc aici: fluturaşul de stâncă - Tichodroma muraria, drepneaua - Apus melba, vânturelul - Falco tinnunculus şi altele asemenea. Zona constituie şi un refugiu important pentru populaţia de capră neagră, datorită accesibilităţii reduse a acestei zone pentru turişti. În parcelele parcurse cu tăieri rase şi neregenerate care au fost introduse în Zona cu protecţie strictă în acest Plan de management, sunt permise lucrări de refacere ecologică/conducere a arboretului până la încheierea stării de masiv. Ulterior nu mai sunt permise astfel de lucrări în aceste unităţi amenajistice. b) Zona de protecţie integrală are o suprafaţă de 268 ha. Zona de protecţie integrală corespunde categoriei II a IUCN - cuprinde cele mai valoroase bunuri ale patrimoniului natural din interiorul parcului. (1) În Zona de protecţie integrală sunt interzise: aa) orice forme de exploatare sau utilizare a resurselor naturale, precum şi orice forme de folosire a terenurilor, incompatibile cu scopul de protecţie şi/sau de conservare; bb) activităţile de construcţii-investiţii, cu excepţia celor destinate administrării ariei naturale protejate şi/sau activităţilor de cercetare ştiinţifică ori a celor destinate asigurării siguranţei naţionale sau prevenirii unor calamităţi naturale. (2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), în zonele de protecţie integrală, în afara perimetrelor rezervaţiilor ştiinţifice cu regim strict de protecţie, se pot desfăşura următoarele activităţi: aa) ştiinţifice şi educative; bb) activităţi de ecoturism care nu necesită realizarea de construcţii-investiţii; cc) utilizarea raţională a pajiştilor pentru cosit şi/sau păşunat se va face conform prevederilor art. 22 alin. (6) lit. c din cadrul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, modificată şi completată prin Ordonanţa Guvernului nr. 20/2014 şi Legea nr. 73/2015, precum şi a tuturor celorlalte prevederi ale legislaţiei specifice în domeniul pajiştilor, astfel încât să nu fie afectate habitatele naturale şi speciile de floră şi faună prezente; dd) localizarea şi stingerea operativă a incendiilor; ee) intervenţiile în scopul reconstrucţiei ecologice a ecosistemelor naturale şi al reabilitării unor ecosisteme necorespunzătoare sau degradate, cu avizul administraţiei ariei naturale protejate, în baza hotărârii consiliului ştiinţific, şi aprobate de către autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi pădurilor; ff) acţiunile de înlăturare a efectelor unor calamităţi, cu avizul administraţiei ariei naturale protejate, în baza hotărârii consiliului ştiinţific, cu aprobarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor. În cazul în care calamităţile afectează suprafeţe de pădure, acţiunile de înlăturare a efectelor acestora se fac cu avizul administraţiei, în baza hotărârii consiliului ştiinţific, şi cu aprobarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor; gg) acţiunile de prevenire a înmulţirii în masă a dăunătorilor forestieri, care nu necesită extrageri de arbori, şi acţiunile de monitorizare a acestora; hh) acţiunile de combatere a înmulţirii în masă a dăunătorilor forestieri, care necesită evacuarea materialului lemnos din pădure, în cazul în care apar focare de înmulţire, cu avizul administraţiei, în baza hotărârii consiliului ştiinţific, cu aprobarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor. Zona de protecţie integrală cuprinde: păşunile Pietricica integral, Păşunea Zănoaga integral, Păşunea Curmătura integral. Păşunea Funduri Prelungi parţial, respectiv din păşunea Funduri pe limita pădurii urcă prin borna 80 până la capătul superior al subparcelei 46C, coboară peste culmea Funduri şi traseul ce duce la şaua Funduri până la borna 79 din unitatea amenajistică 40D, continuă pe limita pădurii prin borna 81 până în păşunea Funduri, Păşunea Funduri Prelungi parţial situată deasupra fostului canton silvic Lespezi, limitată după cum urmează: de la extremitatea superioară a subparcelei 51B traversează păşunea pe curba de nivel până la marginea subparcelei 46C şi coboară pe limita fondului forestier prin borna 90 până în borna 97 de unde urcă la punctul de plecare, Păşunea Baciu parţial, în interiorul limitelor: de la borna 108 din unitatea amenajistică 56B traversează păşunea pe deasupra refugiului Grind până la capătul grohotişului de pe Valea Cheia Hi Sub Grind, coborând apoi pe firul văii până la borna 105 din unitatea amenajistică 54C, urmăreşte limita fondului forestier prin borna 107 până la punctul de plecare borna 108, Păşunea Şesul Mărtoiu parţial, de la 123 urmăreşte limita pădurii prin borna 111 până la intersecţia subparcelelor 36D cu 36C şi se întoarce pe curba de nivel la punctul de plecare, subparcela 63 I şi enclava E 3. De asemenea, în ea este inclusă şi Peştera Liliecilor din satul Peştera, comuna Moieciu, cu o suprafaţă de 1 ha, aceasta fiind inclusă în reţeaua Natura 2000 şi se încadrează în clasa de tip B. În aceasta se instalează periodic una dintre coloniile importante de gestaţie de lilieci din Carpaţii Meridionali. Şapte dintre speciile de lilieci se află înscrise în lista roşie. c) Zona de conservare durabilă, constituie în Parcul Naţional Piatra Craiului o zonă cu o suprafaţă totală de 6384,2 ha. În această categorie se încadrează restul suprafeţei care este limitată spre exterior de limitele parcului naţional şi ale zonei de dezvoltare durabilă, iar spre interior de limitele Zonei de protecţie strictă şi Zonei de protecţie integrală. Această zonă este administrată în special pentru protecţia ecosistemelor şi pentru recreere. În Zona de conservare durabilă se pot desfăşura următoarele activităţi: aa) ştiinţifice şi educative; bb) activităţi de ecoturism care nu necesită realizarea de construcţii-investiţii; cc) utilizarea raţională a pajiştilor pentru cosit şi/sau păşunat se va face conform prevederilor art. 22 alin. (8) lit. c din cadrul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a tuturor celorlalte prevederi ale legislaţiei specifice în domeniul pajiştilor, astfel încât să nu fie afectate habitatele naturale şi speciile de floră şi faună prezente; dd) localizarea şi stingerea operativă a incendiilor; ee) intervenţiile pentru menţinerea habitatelor în vederea protejării anumitor specii, grupuri de specii sau comunităţi biotice care constituie obiectul protecţiei, cu aprobarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor, cu avizul administraţiei ariei naturale protejate, în baza hotărârii consiliului ştiinţific, a planului de acţiune provizoriu, elaborat şi valabil până la intrarea în vigoare a planului de management; ff) intervenţiile în scopul reconstrucţiei ecologice a ecosistemelor naturale şi al reabilitării unor ecosisteme necorespunzătoare sau degradate, cu avizul administraţiei ariei naturale protejate, în baza hotărârii consiliului ştiinţific, aprobate de către autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi pădurilor; gg) acţiunile de înlăturare a efectelor unor calamităţi, cu avizul administraţiei ariei naturale protejate, în baza hotărârii consiliului ştiinţific şi, ulterior, cu aprobarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor. În cazul în care calamităţile afectează suprafeţe de pădure, acţiunile de înlăturare a efectelor acestora se fac cu avizul administraţiei ariei naturale protejate, în baza hotărârii conciliului ştiinţific, aprobate ulterior de către autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi pădurilor; hh) activităţile de protecţie a pădurilor, acţiunile de prevenire a înmulţirii în masă a dăunătorilor forestieri, care necesită evacuarea materialului lemnos din pădure în cantităţi care depăşesc prevederile amenajamentelor, se fac cu avizul administraţiei ariei naturale protejate, în baza hotărârii consiliului ştiinţific şi, ulterior, cu aprobarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor; ii) activităţi tradiţionale de utilizare a unor resurse regenerabile, în limita capacităţii productive şi de suport a ecosistemelor, prin tehnologii cu impact redus, precum recoltarea de fructe de pădure, de ciuperci şi de plante medicinale, cu respectarea normativelor în vigoare. Acestea se pot desfăşura numai de către persoanele fizice sau juridice care deţin/administrează terenuri în interiorul parcului sau de comunităţile locale, cu acordul administraţiei ariei naturale protejate; jj) tratamente silvice conform prevederilor Art. 22 alin. (8) lit. j) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, modificată şi completată prin Ordonanţa Guvernului nr. 20/2014 şi Legea nr. 73/2015 referitoare la managementul zonei de conservare durabilă din parcurile naţionale. kk) activităţi tradiţionale de utilizare a resurselor regenerabile, prin introducerea de tehnologii cu impact redus. Unităţile amenajistice cuprinse în primul rând de parcele întregi limitrofe zonelor cu protecţie strictă sau integrală în Parcul Naţional Piatra Craiului sunt prezentate în tabelul nr. 5. Unităţile amenajistice cuprinse în primul râd de parcele întregi limitrofe zonelor cu protecţie strictă sau integrală în Parcul Naţional Piatra Craiului Tabelul nr. 5
┌───┬─────────────┬─────────────┬──────┐
│Nr.│Ocol silvic │UP │UA │
├───┼─────────────┼─────────────┼──────┤
│ │ │ │20 A, │
│ │ │ │20 B, │
│ │ │ │60, 62│
│ │Ocolul Silvic│VI Bârsa │A, 62 │
│1. │Braşov │Groşeţ │B, 62 │
│ │ │ │C, 62 │
│ │ │ │D, 65 │
│ │ │ │A, 65 │
│ │ │ │B; │
├───┼─────────────┼─────────────┼──────┤
│ │ │ │49, │
│ │ │ │52, 38│
│ │ │ │A, 38 │
│ │ │ │B, 38 │
│ │ │ │C, 38 │
│ │ │ │D, 38 │
│ │ │ │F, 39 │
│ │ │ │A, 39 │
│ │ │ │E, 39 │
│ │ │ │C, 39 │
│ │ │ │D, 40 │
│ │ │ │A, 40 │
│ │ │ │B, 40 │
│ │ │ │F, 40 │
│ │ │ │G, 43 │
│ │ │ │A, 43 │
│ │ │ │B, 43 │
│ │ │ │C, 43 │
│ │ │ │D, 44 │
│ │ │ │A, 45 │
│ │ │ │A, 45 │
│ │ │ │B, 45 │
│ │ │ │V, 47 │
│ │Ocolul Silvic│ │A, 50 │
│2. │Bucegi-Piatra│UB I Moeciu │A, 50 │
│ │Craiului │ │B, 51 │
│ │ │ │A, 51 │
│ │ │ │B, │
│ │ │ │51V, │
│ │ │ │53 A, │
│ │ │ │53 B, │
│ │ │ │53 C, │
│ │ │ │53 D, │
│ │ │ │54 B, │
│ │ │ │55 A │
│ │ │ │55 B, │
│ │ │ │56 B, │
│ │ │ │56 C, │
│ │ │ │57 A, │
│ │ │ │57 B, │
│ │ │ │57 C, │
│ │ │ │58 A, │
│ │ │ │58 B, │
│ │ │ │59 B, │
│ │ │ │59 C, │
│ │ │ │59 F, │
│ │ │ │60 A, │
│ │ │ │60 B, │
│ │ │ │60 C, │
│ │ │ │62 A; │
├───┼─────────────┼─────────────┼──────┤
│ │ │ │181, │
│ │ │ │182, │
│ │ │ │189, │
│ │ │ │190, │
│ │ │ │183 A,│
│ │ │ │183 B,│
│ │ │ │185 A,│
│ │ │ │185 B,│
│ │Regia Publică│ │186 A,│
│ │Locală a │ │186B, │
│3. │Pădurilor │UB I Zărneşti│193A, │
│ │Zărneşti │ │193B, │
│ │ │ │193C, │
│ │ │ │193D, │
│ │ │ │194E, │
│ │ │ │I95F, │
│ │ │ │129 A,│
│ │ │ │129 C,│
│ │ │ │132 A,│
│ │ │ │132 C,│
│ │ │ │132 E;│
├───┼─────────────┼─────────────┼──────┤
│ │ │ │21 A, │
│ │ │ │21 B, │
│ │ │ │21 C, │
│ │ │V Faţa │21 D, │
│4. │Ocolul Silvic│Pietrei │22 A, │
│ │Braşov │Craiului │22 B, │
│ │ │ │22 C, │
│ │ │ │59 A, │
│ │ │ │67 B, │
│ │ │ │E 5; │
├───┼─────────────┼─────────────┼──────┤
│ │ │ │12 F, │
│ │ │ │135 A,│
│ │ │ │136 A,│
│ │ │ │138 A,│
│ │ │ │138V1,│
│ │ │ │138V2,│
│ │ │ │139 C,│
│ │ │ │139V, │
│ │ │ │139 A,│
│ │ │ │140 A,│
│ │ │ │142 │
│ │ │ │A%, │
│ │ │ │142 B,│
│ │ │ │142 D,│
│ │ │ │142V, │
│ │ │ │143 A,│
│ │ │ │143 B,│
│ │ │ │145 │
│ │ │ │A%, │
│ │ │ │145 B,│
│ │ │ │145 C,│
│ │ │ │145 D,│
│ │ │ │145 │
│ │ │ │E%, │
│ │ │ │145 F,│
│ │ │ │152 │
│ │ │ │B%, │
│ │ │ │153 │
│ │ │ │A%, │
│ │ │ │153 │
│ │ │ │B%, │
│ │ │ │153 C,│
│ │ │ │154 A,│
│ │ │ │154 │
│ │ │ │B%, │
│ │ │ │156 │
│ │ │ │A%, │
│ │ │ │156 │
│ │Ocolul Silvic│ │B%, │
│5. │Păpuşa-Rucăr │III Cascoe │156 │
│ │ │ │C%, │
│ │ │ │156 │
│ │ │ │D%, │
│ │ │ │166 A,│
│ │ │ │166 C,│
│ │ │ │176 │
│ │ │ │C%, │
│ │ │ │176 │
│ │ │ │F%, │
│ │ │ │179A, │
│ │ │ │179A, │
│ │ │ │179V1,│
│ │ │ │179V2,│
│ │ │ │180A, │
│ │ │ │180 │
│ │ │ │A%, │
│ │ │ │180 B,│
│ │ │ │180V, │
│ │ │ │181 │
│ │ │ │C%, │
│ │ │ │182A, │
│ │ │ │182 │
│ │ │ │A%, │
│ │ │ │182 │
│ │ │ │B%, │
│ │ │ │184 │
│ │ │ │A%, │
│ │ │ │184 │
│ │ │ │C%, │
│ │ │ │186 │
│ │ │ │A%, │
│ │ │ │187A, │
│ │ │ │187 A,│
│ │ │ │187 B,│
│ │ │ │187 C,│
│ │ │ │187 M │
│ │ │ │E 15, │
│ │ │ │E 16, │
│ │ │ │E 17; │
├───┼─────────────┼─────────────┼──────┤
│ │ │ │1 A, │
│ │ │ │10 A, │
│ │ │ │10 B, │
│ │ │ │10 C, │
│ │ │ │10 D, │
│ │ │ │10A, │
│ │ │ │11 A%,│
│ │ │ │11 B%,│
│ │ │ │11 C%,│
│ │ │ │11 D%,│
│ │ │ │110, │
│ │ │ │12 A, │
│ │ │ │12 B%,│
│ │ │ │12 C%,│
│ │ │ │12 D%,│
│ │ │ │12 E, │
│ │ │ │12 G, │
│ │ │ │12V, │
│ │ │ │14A, │
│ │ │ │15A1 │
│ │ │ │%, 15 │
│ │ │ │A, 15 │
│ │ │ │B, 15 │
│ │ │ │C, 15 │
│ │ │ │D, │
│ │ │ │15A1, │
│ │ │ │16 B, │
│ │ │ │16 C, │
│ │ │ │16 D, │
│ │ │ │19 A%,│
│ │ │ │19A, 2│
│ │ │ │B%, 2 │
│ │ │ │C%, 2 │
│ │ │ │D%, 2 │
│ │ │ │E, 20 │
│ │ │ │A%, 20│
│ │ │ │B%, 20│
│ │ │ │C%, 21│
│ │ │ │A%, 22│
│ │ │ │A%, 22│
│ │ │ │B%, 22│
│ │ │ │D%, 23│
│ │ │ │A%, 23│
│ │ │ │B%, 23│
│ │ │ │C%, 23│
│ │ │ │D%, 24│
│ │ │ │E%, 24│
│ │ │ │G%, 25│
│ │ │ │A%, 26│
│ │ │ │A, 26 │
│ │ │ │B%, 26│
│ │ │ │D%, 27│
│ │ │ │A%, 27│
│ │Ocolul Silvic│VI │B, 27 │
│6. │Păpuşa-Rucăr │Dâmbovicioara│C%, 28│
│ │ │ │A%, 28│
│ │ │ │B, 28 │
│ │ │ │C, 28 │
│ │ │ │D, 43 │
│ │ │ │A, 43 │
│ │ │ │B%, 44│
│ │ │ │A, 44 │
│ │ │ │B, 46 │
│ │ │ │B%, │
│ │ │ │46A, │
│ │ │ │47N, │
│ │ │ │55 A%,│
│ │ │ │56 A, │
│ │ │ │58 B%,│
│ │ │ │6 A, 6│
│ │ │ │B, 6 │
│ │ │ │C, 61 │
│ │ │ │D%, │
│ │ │ │62%, │
│ │ │ │613 A,│
│ │ │ │613 B,│
│ │ │ │613 │
│ │ │ │C%, │
│ │ │ │613 D,│
│ │ │ │613 │
│ │ │ │E%, │
│ │ │ │614 A,│
│ │ │ │614 B,│
│ │ │ │614 C,│
│ │ │ │614 D,│
│ │ │ │614 E,│
│ │ │ │63 A, │
│ │ │ │64 B, │
│ │ │ │64 B L│
│ │ │ │18, 64│
│ │ │ │C, 647│
│ │ │ │A, 647│
│ │ │ │B, 647│
│ │ │ │C, 65 │
│ │ │ │B, 65 │
│ │ │ │C, 650│
│ │ │ │A, 650│
│ │ │ │B, 651│
│ │ │ │A, 651│
│ │ │ │C, 652│
│ │ │ │A, 653│
│ │ │ │A, 654│
│ │ │ │A, 654│
│ │ │ │B, 75 │
│ │ │ │L 18, │
│ │ │ │E 1, E│
│ │ │ │10, E │
│ │ │ │12, │
│ │ │ │E8, E9│
├───┼─────────────┼─────────────┼──────┤
│ │ │ │81 A, │
│7. │Ocolul Silvic│IV Zbârcioara│81 B, │
│ │Braşov │ │81 C, │
│ │ │ │81 D │
└───┴─────────────┴─────────────┴──────┘
Datele din tabelul numărul 5 sunt conform informaţiilor existente la Parcul Naţional Piatra Craiului, iar subparcelele care au în terminaţie indicele % sunt parţial cuprinse în primul rând de parcele din tabelul numărul 5, restul suprafeţei acestora fiind cuprins în Zona de Protecţie Strictă. d) Zona de dezvoltare durabilă a activităţilor umane, cu o suprafaţă de 1436.80 ha, cuprinde zonele în care se permit activităţi de investiţii/dezvoltare, cu prioritate cele de interes turistic, dar cu respectarea principiului de utilizare durabilă a resurselor naturale şi de prevenire a oricăror efecte negative semnificative asupra biodiversităţii. În Parcul Naţional Piatra Craiului această zonă este reprezentată de o parte a intravilanului localităţilor Zărneşti, Măgura şi Peştera, Dâmbovicioara, Dragoslavele şi de suprafaţa lacului de acumulare de la Sătic, conform anexei nr.7 - Harta Zonării Interne. În zonele de dezvoltare durabilă din parcurile naţionale se pot desfăşura următoarele activităţi, cu respectarea prevederilor din planurile de management: aa) activităţi tradiţionale de cultivare a terenurilor agricole şi de creştere a animalelor; bb) lucrări de îngrijire şi conducere a arboretelor şi lucrări de conservare; cc) aplicarea de tratamente silvice care promovează regenerarea pe cale naturală a arboretelor: tratamentul tăierilor de transformare spre grădinărit, tratamentul tăierilor grădinărite şi cvasigrădinărite, tratamentul tăierilor progresive clasice sau în margine de masiv, tratamentul tăierilor succesive clasice sau în margine de masiv, tratamentul tăierilor în crâng în salcâmete şi zăvoaie de plop şi salcie. În zonele de dezvoltare durabilă din parcurile naţionale se pot aplica tratamentul tăierilor rase în arboretele de molid, pe suprafeţe de maxim 1 ha, precum şi tratamentul tăierilor rase în parchete mici în arboretele de plop euroamerican; dd) activităţi specifice modului de producţie ecologic de cultivare a terenului agricol şi creştere a animalelor, în conformitate cu legislaţia specifică din sistemul de agricultură ecologică; ee) alte activităţi tradiţionale efectuate de comunităţile locale; ff) activităţi de construcţii/investiţii, cu avizul administratorilor ariilor naturale protejate pentru fiecare obiectiv, conforme planurilor de urbanism legal aprobate. La descrierea limitelor zonelor interne ale Parcului Naţional Piatra Craiului s-au folosit hărţile amenajistice ale UP III Cascoe, VI Dâmbovicioara, VII Valea Cheii şi VIII Ghimbav din OS Rucăr, elaborată în anul 1996 şi ale UP V Faţa Pietrei Craiului şi UP VI Bârsa Groşet din OS Zărneşti, elaborate în anul 1994. (3) Zonarea suprafeţei din situl ROSCI0194 Piatra Craiului situată în afara limitei Parcului Naţional Piatra Craiului Suprafaţa de 3032.14 ha ţine cont de prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, cu modificările şi completările ulterioare. Zona constituită în ROSCI0194 Piatra Craiului, în afara limitei Parcului Naţional Piatra Craiului, are o suprafaţă totală de 3032.14 ha. În această zonă se pot desfăşura următoarele activităţi: a) ştiinţifice şi educative; b) activităţi de ecoturism; c) utilizarea raţională a pajiştilor pentru cosit şi/sau păşunat se va face conform prevederilor art. 69 lit. h) şi lit. j) din cadrul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, modificată şi completată prin OUG nr. 114/2007 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, OUG nr. 164/2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului şi OUG 9/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, precum pentru modificarea art. 3 din OUG nr. 32/2015 privind înfiinţarea Gărzilor Forestiere, precum şi a tuturor celorlalte prevederi ale legislaţiei specifice în domeniul pajiştilor, astfel încât să nu fie afectate habitatele naturale şi speciile de floră şi faună prezente. d) localizarea şi stingerea operativă a incendiilor; e) intervenţiile pentru menţinerea habitatelor în vederea protejării anumitor specii, grupuri de specii sau comunităţi biotice care constituie obiectul protecţiei, cu aprobarea planului de acţiune provizoriu de către autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi pădurilor, cu avizul administraţiei ariei naturale protejate, în baza hotărârii consiliului ştiinţific şi valabil până la intrarea în vigoare a planului de management; f) intervenţiile în scopul reconstrucţiei ecologice a ecosistemelor naturale şi al reabilitării unor ecosisteme necorespunzătoare sau degradate, cu avizul administraţiei ariei naturale protejate, în baza hotărârii consiliului ştiinţific, aprobate de către autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi pădurilor; g) acţiunile de înlăturare a efectelor unor calamităţi, cu avizul administraţiei ariei naturale protejate, în baza hotărârii consiliului ştiinţific şi, ulterior, cu aprobarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor. În cazul în care calamităţile afectează suprafeţe de pădure, acţiunile de înlăturare a efectelor acestora se fac cu avizul administraţiei ariei naturale protejate, în baza hotărârii consiliului ştiinţific, aprobate ulterior de către autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi pădurilor; h) activităţile de protecţie a pădurilor, acţiunile de prevenire a înmulţirii în masă a dăunătorilor forestieri, care necesită evacuarea materialului lemnos din pădure în cantităţi care depăşesc prevederile amenajamentelor, în baza hotărârii consiliului ştiinţific şi, ulterior, cu aprobarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor; i) activităţi tradiţionale de utilizare a unor resurse regenerabile, în limita capacităţii productive şi de suport a ecosistemelor, prin tehnologii cu impact redus, precum recoltarea de fructe de pădure, de ciuperci şi de plante medicinale, cu respectarea normativelor în vigoare. Acestea se pot desfăşura numai de persoanele fizice şi juridice care deţin/administrează terenuri în interiorul parcului sau de comunităţile locale, cu aprobarea administraţiei ariei naturale protejate; j) activităţi tradiţionale de cultivare a terenurilor agricole şi de creştere a animalelor, precum şi alte activităţi tradiţionale efectuate de comunităţile locale; k) lucrări de îngrijire şi conducere a arboretelor şi lucrări de conservare; l) aplicarea de tratamente silvice care promovează regenerarea pe cale naturală a arboretelor: tratamentul tăierilor de transformare spre grădinărit, tratamentul tăierilor grădinărite şi cvasigrădinărite, tratamentul tăierilor progresive clasice sau în margine de masiv, tratamentul tăierilor succesive clasice sau în margine de masiv, tratamentul tăierilor în crâng, în salcâmete şi în zăvoaie de plop şi salcie. În cazul arboretelor de plop euramerican se poate aplica şi tratamentul tăierilor rase în parchete mici, iar în arboretele de molid, tăieri rase pe parcelele de maximum 1 ha; m) activităţi de vânătoare cu avizarea cotelor de recoltă şi a acţiunilor de vânătoare de către administratorul PNPC. Avizarea cotelor de recoltă de către administratorul PNPC se face în baza hotărârii Consiliului Ştiinţific; n) activităţi de pescuit sportiv; o) în afara activităţilor descrise anterior, în această zonă sunt permise şi alte activităţi/planuri/proiecte dacă, în urma parcurgerii procedurii de evaluare adecvată, se constată că nu au impact semnificativ asupra speciilor şi habitatelor pentru care situl a fost desemnat. Harta zonării interne a ariei protejate este inclusă Anexa nr. 11 la Planul de Management. 2.1.4. Suprapuneri cu alte arii naturale protejate Parcul Naţional Piatra Craiului cu o suprafaţă 14766 ha este suprapus parţial cu situl Natura 2000 ROSCI0194 Piatra Craiului. ROSCI0194 Piatra Craiului are o suprafaţă de 15867.04 ha, din care 12834,9 ha se suprapun pe zona parcului, diferenţa de 3032.14 ha fiind în afara acestuia. Limitele ROSCI0194 Piatra Craiului sunt identice cu cele ale Parcului Naţional Piatra Craiului pe zona comună, excepţie făcând satele Măgura şi Peştera care nu sunt incluse în sit. Aria protejată include şi alte categorii de arii protejate desemnate conform Legii nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului - Secţiunea a III-a - zone protejate, cu modificările şi completările ulterioare: 1) 2.104. Zona carstică - Cheile Dâmboviţa - Dâmbovicioara - Brusturet, cu o suprafaţă de 2.000,00 ha, pe teritoriul comunelor Dâmbovicioara şi Rucăr - judeţul Argeş; 2) 2.107. Peştera Dobreştilor, cu o suprafaţă de de 0,5 ha, pe teritoriul comunei Dâmbovicioara. Conform Ordinului nr. 604 din 4 iulie 2005, pentru aprobarea Clasificării peşterilor şi a sectoarelor de peşteri - arii naturale protejate, această peştera are clasa B; 3) 2.108. Peştera nr. 15, cu o suprafaţă de de 0,5 ha, pe teritoriul comunei Dâmbovicioara. Conform Ordinului nr. 604 din 4 iulie 2005, pentru aprobarea Clasificării peşterilor şi a sectoarelor de peşteri - arii naturale protejate, această peşteră are clasa B; 4) 2.109. Peştera Dâmbovicioara, cu o suprafaţă de 0,5 ha, pe teritoriul comunei Dâmbovicioara. Conform Ordinului nr. 604 din 4 iulie 2005, pentru aprobarea Clasificării peşterilor şi a sectoarelor de peşteri - arii naturale protejate, această peşteră are clasa C; 5) 2.110. Peştera Uluce, cu o suprafaţă de 0,5 ha, pe teritoriul comunei Dâmbovicioara. Conform Ordinului nr. 604 din 1 iulie 2005, pentru aprobarea Clasificării peşterilor şi a sectoarelor de peşteri - arii naturale protejate, această peşteră are clasa C; 6) 2.111. Peştera Stanciului, cu o suprafaţă de 0,5 ha, pe teritoriul comunei Dâmbovicioara. Conform Ordinului nr. 604 din 4 iulie 2005, pentru aprobarea Clasificării peşterilor şi a sectoarelor de peşteri - arii naturale protejate, această peşteră are clasa C; 7) 2.112. Avenul din Grind cu o suprafaţă de 0,5 ha, pe teritoriul comunei Dâmbovicioara. Conform Ordinului nr. 604 din 4 iulie 2005, pentru aprobarea Clasificării peşterilor şi a sectoarelor de peşteri - arii naturale protejate, această peşteră are clasa B; 8) 2.236. Piatra Craiului, cu o suprafaţă de de 0,5 ha, pe teritoriul Oraşului Zărneşti; 9) 2.237. Cheile Zărneştilor, cu o suprafaţă de 109,80 ha, pe teritoriul comunei Moieciu; 10) 2.249. Peştera Liliecilor, cu o suprafaţă de 1,00 ha, pe teritoriul comunei Moieciu. Conform Ordinului nr. 604 din 4 iulie 2005, pentru aprobarea Clasificării peşterilor şi a sectoarelor de peşteri - arii naturale protejate, această peşteră are clasa B. 2.2. Mediul abiotic 2.2.1. Scurt istoric al cercetărilor fizico-geografice şi geologice Eforturile depuse pentru cunoaşterea ştiinţifică a masivului Piatra Craiului, masiv de o spectaculozitate deosebită au început cu peste 250 de ani în urmă, însă primii care s-au aventurat pe văile abrupte, cu mult timp înainte, au fost ciobanii, crescătorii de animale vânătorii şi braconierii. Aceştia au fost cei care au descoperit cele mai bune drumuri de acces, iar apoi tot ei au fost primii ghizi ai cercetătorilor care s-au avântat în acest munte pentru a studia roca, apele sau vegetaţia sau ai topografilor care au realizat primele hărţi ale masivului şi împrejurimilor. Primele măsurători topografice atestate documentar au fost efectuate de Institutul Cartografic din Viena şi au fost incluse în hărţile generale ale Ţării Bârsei. Echipa de cartografi a fost însoţită de jurnalistul Anton Kunz, care, conform datelor de arhivă, a ajuns pe Vârful Baciului pe data de 26 august 1842. Această dată marchează documentar prima ascensiune la Vârful Piscul Baciului. Primele referiri ştiinţifice cu privire la geologia masivului au fost făcute de B. Hauer în 1863. Impresionaţi de frumuseţile deosebite ale muntelui, iubitorii de natură înfiinţează mai multe asociaţii de montaniarzi, având ca scop observarea şi cercetarea geomorfologiei, florei şi faunei. Astfel, la 22 septembrie 1872 ia fiinţă Asociaţia Alpină Ardeleană din Braşov, respectiv Siebenburgisher Alpenverein n Kronstadt care devine persoană juridică în august 1873, având 58 de membri. În 28 noiembrie 1880 la Sibiu, se formează Siebenburgisher Karpathen Verein - SKV, adică Societatea Alpină Ardeleană, care va avea filiale în principalele oraşe din Ardeal. Deşi cunoscut cu mult timp înainte, Avenul din Grind este abordat pentru prima dată în 1900 de către Josef Kolbe. În 1908, odată cu înfiinţarea Muzeului Săsesc din Ţara Bârsei, începe o importantă activitate de cercetare a zonei. În cadrul acestui muzeu Franz Podek a descoperit şi descris numeroase peşteri din Piatra Craiului în perioada 1908-1918. În 1907 geograful francez Emannuel de Martonne realizează un studiu aprofundat asupra morfologiei Carpaţilor Meridionali, considerând Piatra Craiului "un accident morfologic principal" în procesul formării acestui grup muntos. În 1938 E. Jekelius întocmeşte prima hartă geologică a Pietrei Craiului. Prima lucrare de mare importanţă referitoare la geologia masivului a fost realizată în 1943 de N. Oncescu ca teză de doctorat cu titlul: "La region de Piatra Craiului-Bucegi. Etude geologique". Contribuţii importante în cunoaşterea regiunilor incluse în Parcul Naţional Piatra Craiului le-au avut: N. Orghidan în 1925, 1936, 1943, V. Mihăilescu în 1932, 1946, 1963. După 1960 se poate spune că a început o nouă etapă de cercetare geografică şi geologică a regiunilor ce aparţin Parcului Naţional Piatra Craiului. Pentru Piatra Craiului s-a remarcat geograful T. Constantinescu, care a publicat peste 20 de lucrări privind carstul şi geomorfologia. Teza sa de doctorat "Masivul Piatra Craiului. Studiu geomorfologic" reprezintă, de fapt, o mare parte a "Studiului de fundamentare al PNPC", prezentat de Institutul de Biologie al Academiei Române. Pentru culoarele intramontane din care PNPC ocupă spaţii importante, menţionăm lucrările de doctorat "Culoarul Rucăr-Bran. Studiu climatic şi topoclimatic" de Teodoreanu Elena în 1980 şi "Culoarul transcarpatic Bran-Rucăr-Dragoslavele. Studiu de geografie fizică cu privire specială asupra potenţialului natural, starea şi calitatea pasajului" de Pătru Ileana în 2001. Dintre geologii cu contribuţii importante la cunoaşterea zonei amintim pe Coca Spencer în 2000 şi Panaiotu Cristina în 2000. Începând cu anul 2000, studiile geografice şi geomorfologice se intensifică, multe dintre rezultatele acestora fiind publicate în cele 3 volume intitulate "Research în Piatra Craiului Naţional Park" din 2003 - 2006. Studii foarte recente, realizate de Moţoiu şi Munteanu în 2006, Moţoiu în 2008, Munteanu în 2008, aduc contribuţii importante la cunoaşterea morfodinamicii actuale, riscurilor şi hazardelor naturale de pe teritoriul Parcului Naţional Piatra Craiului. Cea mai recentă lucrare, publicată în 2009, de mare amploare, o reprezintă teza de doctorat a lui T. Constantinescu - "Masivul Piatra Craiului. Studiu geomorfologic" care conţine informaţii valoroase legate de geomorfologia şi geneza masivului, cu referire la procesele geomorfologice actuale. 2.2.2. Geomorfologie Parcul Naţional Piatra Craiului include trei unităţi de relief: a) Creasta Piatra Craiului, în poziţie centrală; b) Culoarul Rucăr-Bran, la E; c) Culoarul Rucăr-Zărneşti, la V şi N. a) Creasta Pietrei Craiului este divizată în trei subunităţi: Piatra Mică sau Piatra Craiului Mică - în nord, Piatra Mare sau Piatra Craiului Mare - în partea centrală şi Pietricica sau Piatra Craiului Sudică - în S. Subunitatea dominantă este Piatra Mare, care dă personalitate geografică întregului masiv. Creasta se remarcă prin două trăsături morfometrice care reprezintă superlative geografice naţionale: lungimea şi altitudinea. Piatra Craiului se desfăşoară pe o lungime de circa 25 km, fiind cea mai lungă creastă calcaroasă din România. Pe o distanţă de 8 km, înălţimile depăşesc 2000 m, iar pe circa 15 km, acestea sunt mai mari de 1800 m. Altitudinea maximă de 2238 m este atinsă în Vârful Piscul Baciului sau La Om, fiind cea mai înaltă creastă calcaroasă din Carpaţii Româneşti. b) În Culoarul Rucăr-Bran, ca forme principale de relief se remarcă: i) Culmea calcaroasă Măgura, în partea nordică; ii) Suprafeţele de nivelare de ± 1000 m, din satele Măgura şi Peştera; iii) Martorii de eroziune calcaroşi, ca Muntele Ghimbav şi Gâlma Pleşii. c) În culoarul Rucăr-Zărneşti relieful se caracterizează prin: i) Suprafeţele de nivelare de aproximativ 1100 m şi aproximativ 1300 m, prezente în partea sudică, între Piatra Craiului şi Râul Dâmboviţa; ii) Suprafeţe piemontane sau acumulative, de aproximativ 1100 m în nord, între Piatra Craiului şi râul Bârsa. Piatra Craiului se defineşte prin trei tipuri reprezentative de relief: a) structural, b) periglaciar şi c) carstic, după Constantinescu T, 1996 a) Relieful structural este tipul dominant, pe fondul căruia s-au dezvoltat şi celelalte două tipuri. Structural, creasta reprezintă un monoclin cu înclinarea generală V-E. Versantul vestic /nord-vestic se impune ca cea mai caracteristică subunitate din acest masiv. Dintre formele structurale prezente în special pe acest versant menţionăm: brâurile, brâele, abrupturile structurale, surplombele, poliţele structurale şi cuestele secundare. Unicitatea sa a fost sintetizată prin noţiunea de Versant tip Piatra Craiului. Versantul estic/sud-estic expune o gamă de aspecte proprii, dintre care sunt de menţionat două etaje morfolitelogice: calcaros superior şi conglomeratic inferior. b) Relieful periglaciar se remarcă mai ales prin relieful rezidual, respectiv acele, colţii, ţancurile, muchiile, turnurile, piramidele, vârfurile şi altele asemenea. Cea mai mare densitate se constată pe versantul vestic. Aici se înregistrează cea mai mare frecvenţă a formelor menţionate. Multe dintre aceste forme au fost propuse ca monumente ale naturii. c) Relieful carstic completează nota de unicitate a Pietrei Craiului. Calcarele ocupă aproape 40% din suprafaţa totală. Exocarstul este reprezentat prin: văi tip Piatra Craiului - localizate în special pe versantul nord-vestic; hornuri şi hornuri oarbe - prezente pe ambii versanţi, dar mai ales pe cel vestic; lapiezuri de stratificaţie - pe versantul nord vestic; chei - care se impun atât ca morfologie prin aspectul lor spectaculos, cât şi prin modul cum s-au format ca Prăpăstiile Zărneştilor, Cheile Dâmbovicioarei şi Cheile Dâmboviţei. Endocarstul se remarcă printr-o intensă circulaţie subterană, preponderent verticală. Potenţialul de denivelare ce depăşeşte 1400 m este al doilea după cel din Munţii Retezat. Forma de creastă proeminentă, structura şi tectonica de ansamblu au impus delimitarea a două bazine hidrocarstice: Nordic în Prăpăstiile Zărneştilor şi Sudic în Dâmbovicioara. Cavernamentul este reprezentat prin peşteri şi avene. Sunt cunoscute 15 avene, între care Avenul de sub Colţii Grindului cu - 560 m este cel mai adânc din România. Peşterile sunt în număr de peste 600, dar majoritatea nu depăşesc lungimea de 20 m. Cele mai cunoscute sunt Peştera Dâmbovicioara care este amenajată pentru turişti, Peştera din Colţul Chiliilor, care adăposteşte o capelă ortodoxă, şi Peştera Urşilor. Harta geomorfologică a ariei protejate este inclusă Anexa nr. 12 la Planul de Management. 2.2.2. Geologie Fundamentul Parcului Naţional Piatra Craiului este constituit din şisturi cristaline care aparţin complexului Căluşu-Tămăşel şi Voineasa-Păpuşa, seria de Cumpăna. Acesta prezintă un bombament în partea centrală, pe aliniamentul Muntele Tămăşel - Vârful Grindu - La Table. Peste fundamentul cristalin stă stiva de călcare de vârstă Kimmeridian-Tithonică, cu o grosime de 300 m la sud până la 1000 m la nord. Calcarele se extind/aflorează pe întregul versant vestic, treimea superioară a versantului estic şi în cadrul văilor limitrofe Dâmboviţa, Dâmbovicioara şi Valea Prăpăstiilor, iar la est de această vale în Culmea Măgura. În partea sudică a PNPC, calcarele mai apar în Muntele Ghimbav. În jumătatea superioară a Pietrei Craiului calcarele sunt intens stratificate, stratele prezentând o înclinare generală vest-est, iar unghiul de înclinare al stratelor creşte treptat de la sud, respectiv 30-40°, spre nord, unde ajung la verticală şi chiar răsturnate. Deasupra calcarelor repauzează conglomeratele de vârstă apţian superioară constituite din elemente calcaroase cu ciment grezo-calcaros. Ele se găsesc în partea inferioară a versantului estic din Piatra Mare şi Pietricica. Cele mai noi sedimente sunt conglomeratele de vârstă vracono-cenomaniană cu elemente cristaline şi ciment grezo-argilos. Aceste sedimente se găsesc pe versantul estic al Pietrei Craiului la Pietricica şi în Culoarul Rucăr-Bran, pe teritoriul comunelor Măgura şi Peştera. Din punct de vedere structural Piatra Craiului reprezintă flancul vestic al sinclinalului cu acelaşi nume, caracterizat printr-o puternică tectonizare. Specifice sunt faliile care traversează tot flancul de sinclinal, unele prelungindu-se şi în Culoarul Rucăr - Bran. Se remarcă faliile Gâlgoaie, Fundurile, Grindului şi Ţimbalelor, care divizează masivul în câteva compartimente morfotectonice. Harta geologică a ariei protejate este inclusă Anexa nr. 13 la Planul de Management. 2.2.3. Hidrologie În cadrul Parcului Naţional Piatra Craiului există două tipuri principale de ape: a) de suprafaţă, respectiv reţeaua hidrografică şi b) ape subterane, conform Constantinescu T, 1998; Constantinescu T, 1999. a) Apele de suprafaţă aparţin la două bazine hidrografice principale: Bazinul Oltului, în N şi Bazinul Dâmboviţei, în S. Bazinul Oltului. Toată reţeaua hidrografică din partea nordică a Parcului Naţional Piatra Craiului este colectată de râul Bârsa, care are 3 bazine hidrografice secundare: i) Bazinul Bârsa superioară cu râurile Bârsa Tămaşului, Şpirla, Vlăduşca, Podurilor, Călineţ, Şindrilăriei, Calului, Hotarului şi altele asemenea; ii) Bazinul Valea Prăpăstiilor care colectează râurile Vlăduşca, Cheia, Curmătura, Zănoaga, Dănişor şi altele asemenea; iii) Bazinul Râul Turcului cu râurile Valea Coacăzei, Valea cu Calea, Valea Iezilor, Valea Ursului şi altele asemenea. Toate cursurile de apă pe călcare au caracter temporar, iar pe conglomerate sunt permanente. Bazinul Dâmboviţei include şi el 3 bazine hidrografice secundare: i) Bazinul Dâmboviţei superioare cu Valea Dragoslovenilor, Valea lui Ivan, Valea Largă, Valea Seacă, Valea Speriată; ii) Bazinul Dâmbovicioarei primeşte Valea Grindu, Valea Şteghii, Valea Seacă, Valea cu Apă, Valea Muierii, Valea Peşterii; iii) Bazinul Ghimbavului include cursul inferior al râului Ghimbav. b) Apele subterane aparţin, de asemenea, la două bazine hidrocarstice: Bazinul Nordic sau Bazinul Prăpăstiilor Zărneştilor şi Bazinul Sudic sau Bazinul Dâmbovicioarei. În ceea ce priveşte amenajările hidrotehnice din zonă, acestea sunt localizate cu preponderenţă pe raza judeţului Argeş, dar şi în Braşov, fiind descrise în tabelul nr. 6. Amenajările hidrotehnice din zona ariei protejate Tabelul nr. 6
┌───┬──────────────┬───────────┬─────────┐
│ │Tip amenajare │Localizare │Nr. │
│Nr.│hidrotehnică │- bazin │amenajări│
│ │ │hidrografic│ │
├───┼──────────────┼───────────┼─────────┤
│ │Baraj │Valea │ │
│1 │hidroenergetic│Dâmboviţei │1 │
│ │ │(Săcic) │ │
├───┼──────────────┼───────────┼─────────┤
│ │Baraj │ │ │
│ │torenţial cu │Valea Seacă│ │
│2 │deversor │a Pietrelor│5 │
│ │trapezoidal şi│ │ │
│ │radier │ │ │
├───┼──────────────┼───────────┼─────────┤
│ │Canal de │ │ │
│3 │scurgere a │Valea Seacă│1 │
│ │viiturilor │a Pietrelor│ │
│ │torenţiale │ │ │
├───┼──────────────┼───────────┼─────────┤
│4 │ │Pârâul │2 │
│ │Baraj │Copilului │ │
├───┤torenţial cu ├───────────┼─────────┤
│5 │deversor │Izvorul │1 │
│ │trapezoidal │Uliului │ │
├───┤şi radier ├───────────┼─────────┤
│6 │ │Izvorul │1 │
│ │ │Ciocanului │ │
├───┼──────────────┼───────────┼─────────┤
│ │Prag cu │Râul Mare │ │
│7 │deversor │al │2 │
│ │trapezoidal │Zărneştilor│ │
├───┼──────────────┼───────────┼─────────┤
│ │Prag cu │Cheile │ │
│8 │deversor │Pisicii │1 │
│ │trapezoidal │ │ │
├───┼──────────────┼───────────┼─────────┤
│ │Baraj │Valea lui │ │
│9 │torenţial şi │Ivan │3 │
│ │praguri │ │ │
├───┼──────────────┼───────────┼─────────┤
│ │Prag şi │Râul │ │
│10 │consolidări │Zărneştilor│1 │
│ │ţeavă gaz │ │ │
└───┴──────────────┴───────────┴─────────┘
Harta hidrologică a ariei protejate este inclusă Anexa nr. 14 la Planul de Management. 2.2.4. Clima În ansamblu, parcul Naţional Piatra Craiului prezintă un topoclimat complex de munte cu două etaje: i) topoclimatul de munţi înalţi, reprezentat prin Creasta Piatra Craiului, unde cantitatea medie anuală de precipitaţii este de 1000-1200 mm şi temperatura medie anuală 0-4°C; ii) topoclimatul de munţi scunzi, caracteristic în Culoarul Rucăr-Bran şi Culoarul Rucăr-Zărneşti, cu 800-1100 mm precipitaţii şi 4-5°C, temperatura medie anuală. În cadrul ambelor topoclimate complexe se diferenţiază numeroase topoclimate elementare, cum ar fi: topoclimatul de creastă, topoclimatul de vale, topoclimatul de versant, topoclimatul de pădure, topoclimatul de pajişte, topoclimatul calcarelor nude şi altele asemenea. În manifestarea şi evoluţia proceselor actuale, în cazul Pietrei Craiului, precipitaţiile atmosferice se remarcă drept cel mai important element climatic. Cantitatea medie oscilează între 1000-1300 mm, în funcţie de altitudine prezentând următoare distribuţie: i) 1000-1200 mm, între 800-1500 m altitudine; ii) 1200-1350 mm, între 1500-2000 m altitudine; iii) 1100-1200 mm, peste 2000 m altitudine; Pe versantul vestic, cantitatea de precipitaţii este în medie cu circa 150 mm mai mare decât pe cel estic. Cea mai mare cantitate de precipitaţii se înregistrează în luna iunie cu 160-170 mm, iar cea mai mică în luna februarie cu 50-60 mm. Precipitaţiile sub formă de zăpadă cad în intervalul noiembrie-aprilie, cu un maxim în lunile ianuarie - februarie, când se înregistrează şi cea mai mare grosime a stratului de zăpadă. Temperatura aerului este cel de-al doilea element climatic de importanţă. Şi în cazul temperaturii se constată diferenţieri în raport cu altitudinea: i) sub 1000 m, temperatura medie anuală 6-5°C; ii) 1000-1500 m temperatura medie anuală 5-3°C; iii) 1500-2000 m temperatura l, medie anuală 3-1°C; iv) peste 2000 m temperatura medie anuală 1-0°C. Din analiza datelor de mai sus, se poate deduce că pe 2/3 din suprafaţa masivului se înregistrează temperaturi medii anuale de 3-4°C, temperaturile mai mari de 4°C şi sub 1°C ocupând suprafeţe nesemnificative. Lunile cu cele mai ridicate temperaturi medii anuale sunt iulie-august. Durata perioadei de îngheţ se ridică la 160 zile pe an între 1000-1500 m altitudine, ea putând depăşi 200 zile la altitudini mai mari de 2000 m. Prima zi cu îngheţ se consideră 01.09, iar ultima 01.06, respectiv 273 zile pe an. Fără îndoială că şi celelalte elemente climatice au o deosebită importanţă în caracterizarea climatică. Mai amintim radiaţia solară ca factor genetic al climei, vântul, nebulozitatea mai accentuată pe versantul vestic, umezeala aerului sau fenomenele hidrometeorologice deosebite ca roua, bruma, ceaţa, viscolul şi mai ales ploile torenţiale, toate constituind un complex de factori cu efecte sensibile. În concluzie, subliniem şi deosebirile climatice dintre cei doi versanţi, generate printre altele şi de expoziţia diferită a acestora, respectiv estică şi vestică. 2.2.5. Soluri/subsoluri Învelişul de soluri reflectă cu fidelitate condiţionarea şi intercondiţionarea factorilor pedogenetici, printre care se remarcă relieful, litologia/roca, clima şi pânza freatică. În spaţiul ariei protejate se întâlnesc principalele clase de soluri cunoscute în literatura pedologică românească. Cea mai mare extindere o au cambisolurile şi molisolurile alături de care mai amintim argiluvisolurile, spodosolurile şi solurile neevoluate - roca la zi. Din clasa cambisolurilor menţionăm tipurile sol brun eu-mezobazic şi solul brun acid, având o largă dezvoltare pe versantul estic al Pietrei Craiului şi în ambele culoare intramontane limitrofe ce aparţin parcului. Molisolurile sunt reprezentate prin rendzine tipice şi litice răspândite pe versanţii calcaroşi ai Pietrei Craiului, Culmea Măgura şi Muntele Ghimbav. Solurile neevoluate-roca la zi caracterizează, în special, versantul vestic al Pietrei Craiului, tipul de sol predominant fiind litosolul rendzinic. Harta solurilor este inclusă Anexa nr. 12 la Planul de Management. 2.3. Mediul biotic 2.3.1. Ecosisteme Parcul Naţional Piatra Craiului şi situl Natura 2000 ROSCI0194 Piatra Craiului cuprind ecosisteme montane şi subalpine. Detaliind, pe teritoriul celor două arii protejate suprapuse au fost identificate, ca şi tipuri principale de ecosisteme: a) ecosisteme forestiere reprezentate, în principal, prin: păduri de fag, păduri de amestec fag, brad şi molid; păduri de amestec brad şi molid; păduri de molid; pe o suprafaţă redusă păduri de pin silvestru şi păduri de larice; coridoare riverane de anin alb şi anin negru; b) ecosisteme de pajişti montane, utilizate ca fâneţe sau păşuni; c) ecosisteme de pajişti subalpine, unele dintre ele fiind utilizate ca păşuni; d) ecosisteme de tufărişuri subalpine formate în principal de asociaţii caracterizate de dominanţa jneapănului, smirdarului, ienupărului, afinului sau merişorului; e) ecosisteme de stâncării şi grohotişuri; f) ecosisteme acvatice - râuri, pârâuri, bălţi. 2.3.2. Habitate 2.3.2.1. Habitate Natura 2000 În formularul standard al sitului Natura 2000 ROSCI0194 Piatra Craiului, conform Ordinului ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind declararea siturilor de importanţă comunitară ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România modificat şi completat prin Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 2387/2011 pentru modificarea Ordinului ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, sunt listate 18 tipuri de habitate de interes comunitar. Pentru aceste tipuri de habitate a fost preluată denumirea utilizată în formularul standard al sitului: 3220 Vegetaţie herbacce de pe malurile râurilor montane; 3230 Vegetaţie lemnoasă cu Myricaria germanica de-a lungul râurilor montane; 4060 Tufărişuri alpine şi boreale; 4070* Tufărişuri cu Pinus mugo şi Rhododendron myrtifolium; 4080 Tufărişuri cu specii subarctice de Salix spp.; 6110* Comunităţi rupicole calcifile sau pajişti bazifile din Alysso-Sedion albi; 6170 Pajişti calcifile alpine şi subalpine; 6430 Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, la cel montan şi alpin; 6520 Fâneţe montane; 8120 Grohotişuri calcaroase şi de şisturi calcaroase din etajul montan până în cel alpin (Thlaspietea rotundifolii); 8210 Versanţi stâncoşi calcaroşi cu vegetaţie chasmofitică pe roci calcaroase; 8310 Peşteri în care accesul publicului este interzis; 9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum; 9150 Păduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion; 91E0* Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae 91Q0 Păduri relictare de Pinus sylvestris pe substrat calcaros; 91V0 Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion); 9410 Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană (Vaccinio-Piceetea). Două dintre aceste tipuri de habitate - 4080 Tufărişuri cu specii subarctice de Salix spp. şi 6110* Comunităţi rupicole calcifile sau pajişti bazifile din Alysso-Sedion albi - nu au fost identificate pe teritoriul ariei protejate în urma studiilor realizate în teren în cadrul proiectului POS Mediu şi nici în urma consultării informaţiilor bibliografice. În cele ce urmează se face referire doar la cele 16 tipuri de habitate cu prezenţă certă pe teritoriul Parcul Naţional Piatra Craiului şi ROSCI0194 Piatra Craiului. 3220 Vegetaţie herbacee de pe malurile râurilor montane Corespondenţe Habitatele din România: R5423 Comunităţi sud-est carpatice de izvoare şi pâraie cu Carex remota şi Caltha laeta. Asociaţii vegetale: Cariei remotae-Calthaetum laetae Coldes (1972) 1978. Structură şi compoziţie floristică Habitatul este reprezentat prin grupări deschise sau compacte de plante pioniere erbacee sau sufrutescente, ce colonizează, în etajele montan şi submontan, depozitele de pietriş ale pâraielor ce izvorăsc în munţi. În Piatra Craiului habitatul este reprezentat prin fitocenoze edificate de rogoz (Carex remota) şi calcea calului (Caltha laeta), alături de care se mai întâlnesc creşuşca (Filipendula ulmaria), nu-mă-uita (Mvosotis scorpiodes), piciorul cocoşului târâtor (Ranuneulus repens), pipirigul (Scirpus sylvaticus), specii de muşchi (Cratoneuron commutatum, Brachythecium rivulare) şi altele asemenea. De o mare valoare conservativă este fitocenoza din zona Brusturet care adăposteşte o populaţie importantă de curechi de munte (Ligularia sibirica). Distribuţie Habitatul apare sub formă de enclave, de-a lungul râurilor Bârsa, Dâmboviţa şi Dâmbovicioara şi a afluenţilor acestora. 3230 Vegetaţie lemnoasă cu Myricaria germanica de-a lungul râurilor montane Corespondenţe Habitatele din România: R4415 Tufărişuri dacice de cătina mică (Myricaria germanica). Asociaţii vegetale: Salici purpureae-Myricarietum Moor 1958 (Myricario-Epilobietum Ardelean 1981 non Aichinger). Structură şi compoziţie floristică Habitatul este reprezentat prin comunităţi pioniere edificate de specii mezoterme, mezohigrofile şi higrofile. Speciile ierboase sunt diverse sub raportul troficităţii. Stratul arbustiv este dominat de cătina mică (Myricaria germanica) asociată cu răchita roşie (Salix purpurea). Din Piatra Craiului lipseşte răchita albă (Salix elaeagnos), una dintre speciile caracteristice acestui tip de habitat). Sporadic apar exemplare dispersate de mesteacăn (Beiula pendula), salcie căprească (Salix caprea), zălog (Salix cinerea), Salix triandra, anin alb (Alnus incana), evidenţiind tendinţa de evoluţie spre comunităţi mai stabile (aninişuri). Acoperirea stratului arbustiv este de 40(70)-95%. Stratul ierburilor este constituit din specii cu caracter colonizator ca podbalul (Tussitago farfara), măcrişuri mărunt (Rumex acetosella), sincerica (Scleranthus perennis), Herniaria glabra, Chamerion dodonaei la care se adaugă şi unele specii provenite din păşunile învecinate. Specia edificatoare este Myricaria germanica, speciile caracteristice fiind reprezentate de trestioară (Calamagrostis pseudophragmites), pufuliţă (Epilobium dodonaei), Myricaria germanica, Salix purpurea. Alte specii frecvent întâlnite în acest habitat din Piatra Craiului sunt: Tussilago farfara, izma calului (Mentha longifolia), păiuşul de livadă (Festuca pratensis), flocoşica (Holcus lanatus), coada şoricelului (Acliillea millefolium), capul călugărului (Leonlodon autumnalis) bunghişoral (Erigeron anmins), crăpuşnicul (Cirsium vulgare), studeniţa (Arenaria serpillifolia). Habitatul are o valoare conservativă mare în Piatra Craiului. Distribuţie Habitatul se întăreşte intrazonal, pe văi, în etajul nemoral al gorunului şi fagului din Carpaţii Orientali, Meridionali şi Occidentali precum şi în Subcarpaţii Moldovei. În Piatra Craiului apare sub formă de enclave, la marginea coridoarelor de anin alb (Alnus incana) şi anin negru (Alnus glutinosa), în Valea Bârsei şi Valea Dâmboviţei. 4060 Tufărişuri alpine şi boreale În Piatra Craiului au fost identificate mai multe subtipuri, conform clasificării Habitatelor Palearctice, prezentate în cele ce urmează. 31.42 - Tufărişuri acidofile de rododendron. Rhododendro-Vaccinion. Tufărişuri dominate de specii de Rhododendron. Pe podzoluri acide din Alpi, Pirinei, munţii Dinarici, Carpaţi, lanţul balcanic şi cel pontic, Caucaz şi sistemul himalaian, adesea cu specii de Vaccinium, uneori şi cu pini pitici. Corespondenţe Habitatele din România: R3104 Tufărişuri sud-est carpatice de smirdar (Rhododendron myrtifolium) cu afin (Vaccinium myrtillus). Asociaţii vegetale: Rhododendro myrtifolii-Vaccinietum Borza (1955) 1959 em. Boscaiu 1971 (denumiri sinonime Rhodoretum kotschvi auct. rom., Rhodoreto-Juncetum trifidi Resmeriţă 1974 saxifragetosum paniculatae Horeanu et Viţaloriu 1991). Structură şi compoziţie floristică Sub raportul provenienţei elementelor floristice, fitocenozele acestei asociaţii sunt dominate de specii circumpolare, europene, carpato-balcanice şi alpino-carpatice. Edificatoare pentru acest subtip de habitat sunt speciile subarbustive smirdar (Rhododendron myrtifolium), afin (Vaccinium myrtillus) şi merişor (Vaccinium vitis-idaea) (V. gaultherioides este foarte rar în Piatra Craiului), cărora li se adaugă şi alte specii acidofile caracteristice molidişurilor (Vaccinio-Piceetatia) cum sunt degetăruţul (Soldanella hungarica subspecia major), rotunjoarele (Homogym alpina), păiuşul (Deschampsia flexuosa), mălaiul cucului (Luzula sylvatica şi Luzula buidoides) sau tufărişurilor de jneapăn - jenapănul (Pinus mugo), ienupărul (Juniperus corumunis subspecia alpina), clopoţeii (Campanula patula subspecia abielinci). Frecvent se constată şi pătrunderea unor specii saxicole sau caracteristice brânelor înierbate de stâncării calcaroase, dintre care fac parte arginţica (Dryas octopetala), rogozul (Carex sempevirens), bursuca (Bartsia alpina), coada iepurelui (Sesleria rigida subspecia haynaldiana) şi altele asemenea, uneori fiind remarcată şi infiltrarea unor specii de megaforbiete precum fratele priboiului (Geranium sylvaticum), ciucuraşi (Adenostyles alliariae), mierea ursului (Cortusa matthioli) şi altele asemenea. Acoperirea este de 80-100%. Ierburile se întrepătrund cu subarbuştii realizând mai adesea un strat unic înalt de 30 - 40(60) cm, iar în stratul muscinal, frecvent compact, abundă muşchii Hylocomium proliferam, Rhytidiadelphus triqueter, Rhytidiadelphus squarrosus, Dicranum scoparium şi specii de Polytrichum. Dintre speciile endemice se remarcă prin constanţa relativ ridicată Achillea oxyloba subspecia schurii, uneori fiind identificate şi endemitul local garofiţa Pietrei Craiului (Dianthus callizonus) sau endemitul carpatic Campanula serrala, specie inclusă în Anexa II a Directivei Habitate. Dintre rarităţile floristice, incluse în listele roşii, trebuie amintit în primul rând edificatorul vulnerabil Rhododendron myrtifolium dar şi ciuboţica cucului (Primula elatior subspecia intricata), anghelina (Primula halleri), margareta de pădure (Leucanthemum waldsteinii), Coeloglossum viride, foaia grasă (Pinguicula alpina), inul de munte (Linum perene subspecia extraaxilare), păiuşul (Festuca versicolor) sau Salix retuşa subspecia kitaibeliana, a căror prezenţă conferă valoare conservativă mare acestui subtip de habitat. Distribuţie În România subtipul de habitat se întâlneşte pe suprafeţe relativ mari din etajele subalpin şi alpin al mai multor masive muntoase din cadrul Carpaţilor Orientali şi celor Meridionali. În Piatra Craiului suprafeţele sunt comparativ mai puţin întinse şi fragmentate, fiind localizate pe ambii versanţi, la altitudini cuprinse între (1.600)1.700 - 1.950(2.100) m, preponderent în zona nordică şi nord-estică a masivului - sub Vârful Ascuţit, sub Vârful Piscul Baciului şi Vârful Ţimbalul Mare, în zona Padina închisă - Turnu, pe Brâul Ciorâga Mare, Brâul de Mijloc, Piatra Craiului Mică, pe brâne şi în locurile acoperire cu zăpadă în timpul iernii. Acest subtip de habitat ocupă o suprafaţa de aproximativ 30 ha. 31.49 Tapete montane de arginţică. Tufărişuri pitice sub formă de tapete de Dryas octopetala, din munţi înalţi palearctici, în regiunile boreale şi în avanposturile izolate ale coastei Atlanticului. Corespondenţe: Habitatele din România: R3617 Tufărişuri pitice de arginţică (Diyas octopetala). Asociaţii vegetale: Dryadetum octopetalae Csiiros et al. 1956 (Denumiri sinonime: Salix reticulata-Dryas octopetala ass. Beldie 1967, Achilleo schurii - Dryadetum (Beldie 1967) Coldea 1984, Salicetum retuso-reticulatae Br.- Bl. 1926, Dryadetum octopetalae Br.-Bl. 1969) Structură şi compoziţie floristică Comunităţile edificate de arginţică (Dryas octopetala), au fost identificate în Piatra Craiului şi descrise fie ca asociaţie de sine-stătătoare - Dryadetum octopetalae Csiiros et al. 1956, fie doar ca subasociaţie în cadrul asociaţiei de sălcii pitice - Saliceto retuso-reticulatae Br.-Bl. 1926 subass. dryadetosum octopetalae Schneider-Binder & Voik 1979, în acord cu lucrările de sinteză la nivel naţional. Elementele floristice predominante sunt cele circumpolare, urmate de specii central-europene şi un număr semnificativ de mare de taxoni carpatici. Ca şi o particularitate a fitocenozelor investigate se remarcă pătrunderea, pe lângă edificatoarea asociaţiei - Salix retusa subspecia kitaibeliana şi a diferenţialelor ecologice ale subasociaţiei - Dryas octopetala, oiţe (Anemone narcissiflora, bursucă {Burtaa alpina), şi coada iepurelui (Sesleria rigida subspecia haynaldiana), a numeroase specii caracteristice comunităţilor învecinate - pajişti bazifile alpine şi subalpine sau brâe înierbate ale stâncăriilor calcaroase - păiuş (Festuca versicolor), rogoz (Carex sempervirens), bănică (Phyteuma orbiculare), iarba şopârlelor (Polygonum viviparum), sânziene de munte (Asperula capitala) şi altele asemenea specii de molidişuri şi tufărişuri de ericacee - smirdar (Rhododendron myrtifolium), afin (Vaccinium myrtillus), merişor (Vaccinium vitis-idaea), rotunjoare (Homogyne alpina), degetăruţ (Soldanella hungarica subspecia major) specii de grohotişuri - cimbrişor (Thymus pulcherrimus), ochii şoricelului (Saxifraga aizoides). Elementul endemic este reprezentat şi de această dată de rarităţile Achillea oxyloba subspecia schurii şi garofiţa Pietrei Craiului cărora li se adaugă şi endemitul carpatic barba ungurului (Dianthus spiculifolius) precum şi alţi taxoni rari - Salix retusa subspecia kitaibeliana, inul de munte (Linum perene subspecia extraaxilare), păiuşul (Festuca versicolor) sau foaia grasă (Pinguicula alpina). Distribuţie Acest subtip de habitat apare pe suprafeţe relativ restrânse în etajul alpin şi subalpin din Carpaţii Orientali şi cei Meridionali, fiind dispus mozaicat între pajiştile şi tufărişurile specifice celor două etaje de vegetaţie. În Piatra Craiului suprafeţele sunt de asemenea restrânse şi fragmentate, localizate pe brânele stâncăriilor calcaroase cu soluri rendzinice superficiale, în locuri adăpostite unde zăpada se acumulează şi persistă până primăvara târziu, la altitudini de 1.750-2.200 m, pe expoziţii umbrite şi parţial însorite. Acest subtip de habitat apare fragmentat, ocupând o suprafaţă totală de cel mult 5 ha. 31.43 Tufărişuri montane de ienupăr pitic. Juniperion nanae, Pino-Juniperion sabinae p.p., Pino-Cytision purgantis p.p. De obicei formaţiuni dense de ienuperi prostraţi, la altitudini mari, în munţii palearctici sudici Corespondenţe Habitatele din România: R3108 Tufărişuri sud-est carpatice de ienupăr pitic (Juniperus sibirica). Asociaţii vegetale: Campanulo abietinae-Juniperetum Simon 1966 (denumiri sinonime Juniperetum nanae Soo 1928, Juniperetum sibiricae Raţiu 1965, Vaccinio-Juniperetum Kovacs 1979, Junipereto-Vaccinietum Puşcaru et al. 1956 n.n). Structură şi compoziţie floristică Elementele floristice cu pondere ridicată sunt şi de această dată speciile circumpolare, urmate de cele eurasiatice şi europene, procente importante fiind deţinute şi de elementele carpatice şi în special cele carpato-balcanice. Pe lângă specia edificatoare - ienupărul (Juniperus communis subspecia alpina) şi cea caracteristică - clopoţeii (Campanula patula subspecia abietina), se remarcă şi specii de molidişuri, tufărişuri de jneapăn sau de ericacee cum sunt Soldanella hungarica subspecia hungarica, Homogyne alpina, Pinus mugo, Rhododendron myrtifolium, Vaccinium myrlillus şi Vaccinium vitis-idaea, specii caracteristice brânelor înierbate ale stâncăriilor calcaroase sau pajiştilor bazifile învecinate ca ochelariţa (Biscutella laevigata), Carex sempervirens, Sesleria rigida subspecia haynaldiana, Bartsia alpina, Dryas octopetala, respectiv Festuca versicolor, Polygonum viviparum şi altele asemenea. Dintre speciile endemice este uneori prezentă Achillea oxyloba subspecia schurii iar ca rarităţi floristice le putem aminti pe Linum perenne subspecia extraaxilare, Primula halleri, Festuca versicolor, Salix retusa subspecia kitaibeliana. Distribuţie Subtipul de habitat este semnalat din etajul subalpin şi cel boreal al Carpaţilor Orientali, Meridionali şi Occidentali. În Piatra Craiului cenozele dominate de Juniperus comunis subspecia alpina (Juniperus sibirica) sunt prezente fragmentar în staţiuni mai însorite, din etajul subalpin până la nivelul crestei, realizând un optim de dezvoltare în rariştile de limită ale molidişurilor, fiind semnalate de pe Muntele Pietricica, versantul sudic al Grindului Mare şi Piatra Craiului Mică. Acest subtip de habitat apare fragmentat, ocupând o suprafaţă totală de 5 -10 ha. 4070* Tufărişuri cu Pinus mugo şi Rhododendron myrtifolium Corespondenţe Habitatele din România: R3105 Tufărişuri sud-est carpatice de jneapăn (Pinus mugo) cu smîrdar (Rhododendron myrtifolium). Asociaţii vegetale: Rhododendro myrtifolii-Pinetum mugi Borza 1959, em. Coldea 1995 (Pinetum mugi carpaticum auct. rom., Calamagrostio viUosae - Pinetum mugi Sanda et Popescu 2002). Structură şi compoziţie floristică Fitocenoza edificată de jneapăn (Pinus mugo) este tipică pentru etajul subalpin al Carpaţilor româneşti. Acoperirea generală este de 90-100%, jneapănul realizând un strat compact. Elementele floristice cu pondere mai mare sunt speciile circumpolare urmate de cele central-europene, iar speciile alpino-carpatice şi cele carpato-balcanice sunt de asemenea prezente în proporţie ridicată. În stratul arbuştilor Pinus mugo domină adesea exclusiv, sporadic apar iova (Salix silesiaca), scoruşul de munte (Sorbus aucuparia), ienupărul (Juniperus communis subspecia alpina), curpenul de munte (Clematis alpina), şi la altitudini mai joase, molidul (Picea abies), caprifoiul (Lonicera nigra), zmeurul (Rubus idaeus) şi altele asemenea. Stratul subarbuştilor şi ierburilor este constituit în principal din afin (Vaccinium myrtillus) şi smirdar (Rhododendron myrtifolium) (mai ales la altitudini mai ridicate), păiuş (Deschampsia flexuosa), merişor (Vaccinium vitis - idaea), rotunjoare (Homogyne alpina), mălaiul cucului (Luzula luzuloides, Luzula sylvatica), măcriş iepuresc (Oxalis acetosella), trestioară (specii de Calamagrostis), clopoţei (Campanula patula subspecia abietina) şi altele asemenea, realizând o acoperire de 30 - 60%. Stratul muscinal este de regulă prezent şi format din Hylocomium proliferum, Rhytidiadelphus triquetrr, Dicranum scoparium, Eurhynchium striatum, specii de Polytrichum. Alături de speciile edificatoare (Pinus mugo, Rhododendron myrtifolium) se remarcă, prin participarea susţinută, elementele de molidişuri şi jnepenişuri (Vaccinio - Piceetalia): degetăruţul (Soldanella hungarica), rotunjoarele (Homogyne alpina), margareta de pădure (Leucanthemum waldsteinii), ciormoiagul (Melampyrum sylvaticum), afinul (Vaccinium myrtillus), rotunjoarele (Homogyne alpina), merişorul (Vaccinium vitis - idaea), unele specii caracteristice pajiştilor de stâncării calcaroase (Seslerietalia) precum bursuca (Bartsia alpina), coada iepurelui (Sesleria rigida subspecia liaynaldiana), ghinţura (Gentiana lutea), arginţica (Dryas octopetala) şi altele asemenea. Sunt de asemenea prezente specii caracteristice megaforbietelor (Adenostyletalia) ca ciucuraşii (Adenostyles alliariae), iova (Salix silesiaca), omagul (Aconitum napellus subspecia tauricum, Aconitum variegatum subspecia paniculatum) şi altele asemenea. În unele fitocenoze ale asociaţiei edificate de jneapăn au fost identificate endemitul românesc Onobrychis transsilvanica şi cel carpatic barba ungurului (Dianthus spictilifolius), iar dintre speciile incluse în listele roşii sunt prezente ghinţura (Gentiana lulea) sau specii rare ca anghelina (Primula halleri), cornuţii (Cerastium arvense subspecia lerchenfeldianum), cujda (Doronicum carpaticum), (ultimele două şi subendemice), margareta de pădure (Leucanthemum waldsteinii), bulbucii (Trollius europaeus), piciorul cocoşului (Ranunculus pseudomontanus), iarba grasă (Sedum telephium subspecia fabaria) şi altele asemenea. Distribuţie Habitatul este prezent în etajul subalpin al Carpaţilor Orientali, Meridionali şi Occidentali. În Piatra Craiului habitatul este puternic fragmentat, întâlnindu-se pe ambii versanţi la altitudini cuprinse între (1.500) 1.600 - 2.100 m, ocupând suprafeţe mai însemnate în zona nordică şi nord-estică a muntelui 6170 Pajişti calcifile alpine şi subalpine Corespondenţe Habitatele din România: R3605 Pajişti sud-est carpatice de paius cu colţi (Festuca versicolor) şi Sesleria rigida subspecia haynaldiana; R3611 Pajişti sud-est carpatice de coada iepurelui (Sesleria rigida subspecia haynaldiana) şi rogoz (Carex sempervirens); R3613 Pajişti sud-est carpatice de Festuca carpatica, Carduus kerneri şi Trisetum fuscum. Asociaţii vegetale: Seslerio-Festucetum versicoloris Beldie 1967 (denumiri sinonime: Festucetum versicoloris Puşcaru et al. 1956, Festucetum versicoloris transsilvanicum Soo 1944); Seslerio haynaldianae - Caricetum sempervirentis Puşcaru et al. 1956 (denumiri sinonime: Seslerietum haynaldianae sempervirentis Puşcaru et al (1950) 1956, Seslerietum rigidae retezaticum Csuros et al. 1956 p.p., Seslerietum rigidae biharicum Csuros 1963); Carduo kerneri-Festucetum carpaticae (Puşcaru et al. 1956) Coldea 1990. Structură şi compoziţie floristică În Piatra Craiului, tipul de habitat Natura 2000 - Pajişti calcifile alpine şi subalpine, este reprezentat prin fitocenoze care aparţin mai multor asociaţii vegetale şi mai multor tipuri de habitate de pajişti, conform clasificării habitatelor din România. În cele ce urmează, vom prezenta diferenţiat principalele fitocenoze care intră în alcătuirea acestui tip de habitat din Piatra Craiului. Cea mai mare suprafaţă a habitatului este reprezentată de pajişti sud-est carpatice de coada iepurelui (Sesleria rigida subspecia haynaldiand) şi rogoz (Carex sempervirens) (R3611). În acord cu variaţiile microclimatice şi edafice, pajiştile care aparţin acestui tip au un caracter mozaicat, mai ales prin succesiunea, adesea pe suprafeţe mici, a dominanţei (astfel că se constituie faciesuri cu rogoz - Carex sempervirens, cu arginţică Dryas octopetala, cu coada iepurelui - Sesleria rigida subspecia haynaldiana şi altele asemenea). Se remarcă speciile rupicole mezoterme, heliofile, mezoxeiofile, mai bine reprezentate fiind mai ales speciile caracteristice pajiştilor cu Sesleria, cu constanţă ridicată fiind, în afară de dominantele edificatoare (Carex sempervirens, Sesleria rigida subspecia haynaldiana, Dryas octopetala şi altele asemenea): ochelariţa (Biscutella laevigata), inul de munte (Linum p. extraaxilare), sânzienele de munte (Asperula capitata), vârtejul pământului (Pedicularis verticillata), iarba şopârlelor (Polygonum viviparum), păiuş (Festuca saxatilis), cornuţii (Cerastium arvense), muşcata dracului (Knautic longifolia), bănica (Phyteuma orbiculare) şi altele asemenea. Valoare conservativă a acestui tip de pajişti este mare, reprezentând mediul optim pentru endemitul local garofiţa Pietrei Craiului (Dianthus callizonus). Numeroase alte specii din "Lista roşie a plantelor superioare" sunt întâlnite frecvent în acest tip de pajişti. Orchidea sângele voinicului (Nigritella rubra), caracteristică mai ales pajiştilor montane şi subalpine cu păruşcă (Nardus stricta), este întâlnită într-o populaţie destul de bine reprezentat şi în cuprinsul cenozelor acestei asociaţii. Dintre orchidee se mai întâlneşte şi Pseudorchis albida cu prezenţă sporadică. Pajiştile sud-est carpatice de păiuş cu colţi (Festuca versicolor) şi Sesleria rigida subspecia haynaldiana (R3605) din Piatra Craiului ocupă suprafeţe restrânse, fiind semnalate din Piatra Craiului Mică, Vârful Turnu, Padina Popii, Umerii Pietrii Craiului, Grindul Mare. Fitocenozele sunt unistratificate, în general deschise, cu acoperire ce poate urca până la 80% (rareori aproape încheiate). Cu participare mai însemnată sub raportul abundenţei, dominanţei şi constanţei sunt Festuca versicolor, Sesleria rigida subspecia haynaldiana şi Carex sempervirens precum şi specii saxicole heliofile: păiuşul (Festuca rigida subspecia saxatilis), barba ungurului (Dianthus spiculifolius), iarba osului (Helianthemum alpestre) şi altele asemenea. Valoarea conservativă este mare, întâlnindu-se numeroase specii de interes conservativ: Dianthus callizonus, Dianthus spiculifolius, cimbrişor de munte (Thymus comosus, Thymus pulcherrimus). Alături de speciile caracteristice Festuca versicolor, Sesleria rigida subspecia haynaldiana şi Cerastium transsilvanicum se mai întâlnesc: specii de păiuş (Festuca nitida subspecia flaccida, Festuca rupestris subspecia saxatilis), Bupleurum falcatum subspecia cernuum, Dianthus callizonus, Onobtychis transsilvanica şi altele asemenea, precum şi numeroase specii caracteristice pajiştilor stâncoase calcofile ca: smeoaia (Seseli libanotis), Helianthemum alpestre, Biscutella laevigata, vătămătoarea (Anthyllis vulneraria subspecia alpestris), ovăscior (Trisetum alpestre) şi altele asemenea. Pajiştile sud-est carpatice de Festuca carpatica, Carduus kerneri şi Trisetum fuscum (R3613) au fost identificate în Văile Vlăduşca şi Şpirlea, pe grohotişuri calcaroase semifixate şi fixate, având preferinţă pentru versanţi umbriţi. În Piatra Craiului colonizează cu preferinţă porţiunile mai stabilizate dinspre marginea acumulărilor de grohotiş, unde zăpada se depune în straturi comparativ mai groase şi, prin alunecări şi avalanşe, nu lasă vegetaţia lemnoasă să se extindă. În situaţiile în care coboară în cuprinsul molidişurilor, se prezintă ca enclave înconjurate de jneapăn (Pinus mugo), coborât şi el foarte mult (până la 1.500 m). În general, datorită acumulărilor groase, zăpada se topeşte în aceste staţiuni mai târziu. Buruienişurile edificate de păiuşul carpatic (Festuca carpatica), se caracterizează, în Piatra Craiului, prin participarea însemnată şi constantă a unor specii, cum sunt ştevia de munte (Astrantia major) şi sipica (Scabiosa lucida), care, în regiunea montană, cresc cu preferinţă, în comunităţile ce se interpun între buruienişurile înalte (megaphorbiete) din văi şi comunităţile de stâncărie cu Sesleria. Aceste fitocenoze au o valoare conservativă mare, fiind caracterizate printr-o mare diversitate: comunităţile de coastă edificate de Festuca carpatica includ cu constanţă remarcabilă specii din diferite asociaţii de buruienişuri înalte de munte, alături de elemente proprii pajiştilor de brâne şi rariştilor de limită. Solurile scheletice sau scheleto-pietroase, coluvionate, bogate în humus, jilave, au favorizat şi instalarea unor specii de grohotişuri şi hornuri de la baza abrupturilor de stâncării calcaroase cum sunt: Gymnocarpium robertianum, creasta cocoşului (Polystichum lonchitis), Galium lucidum, cimbrişor de munte (Thymuspulcherrimus) şi altele asemenea. Influenţa rariştilor de limită şi vecinătatea tufărişurilor de jneapăn se reflectă în compoziţia floristică a fitocenozelor prin prezenţa unor specii de molidişuri şi pinete: mălaiul cucului (Luzula sylvcitica), Galium lucidum, trestiora (Calamagrostis arundinacea), degetăruţul (Soldanella hungarica), rotunjoarele (Homogyne alpina), ciormoiagul (Melampyrum sylvaticum) şi altele asemenea. Distribuţie Habitatul ocupă suprafeţe însemnate în etajele subalpin şi alpin ale Carpaţilor Orientali, Meridionali şi Occidentali. În Piatra Craiului, habitatul este prezent pe ambii versanţi între 1.700-2.237 m altitudine. 6430 Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, la cel montan şi alpin Corespondenţe Habitatele din România: R3707 Comunităţi sud-est carpatice de buruienişuri înalte cu Telekia speciosa şi Petasites hybridus; R3708 Comunităţi daco-getice cu Angelica sylvestris, Crepis paludosa şi Scirpus sylvaticus. Asociaţii vegetale: Telekio-Petasitetum hybridi (Morariu 1967) Resmeriţă et Raţiu 1974 (denumiri sinonime: Petasitetum hybridi auct. rom., Aegopodio-Petasitetum hybridi auct. rom., Telekio-Petasitetum albae Beldie 1967, Petasitetum albae Dihoru 1975, Petasiteto-Telekietum speciosae Morariu 1967), Scirpetum sylvatici Ralski 1931 em. Schwich 1944; Lysimachio vulgaris-Filipenduletum Bal.-Tul. 1978. Structură şi compoziţie floristică Liziera pădurilor este un element funcţional extrem de important, un habitat de ecoton, care conectează pădurea cu pajiştea, reprezentând şi un adăpost pentru numeroase specii de flora şi faună. Plantele care trăiesc aici, arbuşti şi ierburi înalte, oferă camuflajul perfect, de exemplu păsărilor şi mamiferelor de talie mică pentru a se feri de răpitori. În egală măsură, acest habitat, extrem de dinamic, este cel care evidenţiază modificarea limitelor pădurii şi a pajiştilor deopotrivă, fiind un martor tăcut al proceselor dinamice la care sunt supuse habitatele. Fitocenozele acestui habitat se dezvoltă în staţiuni semiumbrite, pe soluri umede, cu nivel freatic ridicat, bogate în substanţe organice, de la marginea pădurilor sau a cursurilor de ape, constituind de regulă buruienişuri înalte. Dintre plantele întâlnite în mod frecvent în acest tip de habitat fac parte: lăptucul oii (Telekia speciosa), rotungioara (Glechoma hederacea), creţuşca (Filipendula ulmaria), specii de captalan (Petasites albus, Petasites hybridus), crăstăvalul (Cirsium oleraceum), piciorul caprei (Aegopodium podagraria), usturoiţa (Alliaria petiolata), răchitanul (Lythrum salicaria), bulbuci (Trollius europaeus), trestioara (Calamagrostis arundinacea), pipirig (Scirpus sylvaticus), gălbinele (Lysimahyo vulgars) şi altele asemenea. Distribuţie Habitatul apare frecvent în Carpaţii Orientali, Meridionali şi Occidentali. În Piatra Craiului habitatul este fragment, cu o prezenţă insulară în Valea Bârsei, Valea Dâmboviţei, Valea Crăpăturii, Valea lui Râie, Valea Tămaşului şi altele asemenea. 6520 Fâneţe montane Corespondenţe Habitatele din România: R3801 Pajişti sud-est carpatice de Trisetum flavescens şi Alchemilla vulgaris, R3803 Pajişti sud-est carpatice de Agrostis capillaris şi Festuca rubra, R3804 Pajişti daco-getice de Agrostis capillaris şi Anthoxanthum odoratum. Asociaţii vegetale: Poo-Trisetetum flavescentis (Knapp 1951) Oberd. 1957; Trisetetum flavescentis (Schroter) Brockmann 1907; Festuco rubrae-Agrostietum capillaris Horvat 1951; Anthoxantho-Agrostietum capillaris Silinger 1933. Structură şi compoziţie floristică În cadrul acestui tip de habitat, pe teritoriul Parcului Naţional Piatra Craiului predomină fitocenozele aparţinând asociaţiei Festuco rubrae - Agrostietum capillaris, speciile caracteristice păiuşul roşu (Festuca rubra) şi iarba câmpului (Agrostis capillaris) fiind şi dominante, realizâd în cea mai mare parte etajul superior, de 30-40 cm înălţime. Speciile mai scunde, ca trifoiul de câmp (Trifolium campestre), mălaiul cucului (Luzula campestris), ghizdeiul (Lotus corniculatus), trifoi alb (Trifolium repens) şi altele asemenea, se constituie în stratul inferior. Fâneţele au o diversitate floristică de de excepţie - circa 500 de specii de plante. Din punct de vedere botanic, fondul de bază al acestor pajişti este format din specii cu valoare furajeră ridicata: graminee (ierburi) - (Festuca rubra), iarba câmpului (Agrostis capillaris), viţelar (Anthoxanthum odoratum), ovăscior auriu (Trisetum flavescens), pieptănariţă (Cynosurus cristatus), golomăţ (Dactylis glomerata) şi leguminoase - ghizdei (Lotus corniculatus), trifoi roşu (Trifolium pratense), trifoi de munte (Trifolium montanum) şi altele asemenea. Pe lângă acestea apar o multitudine de plante cu flori multicolore: bulbuci (Trollius europaeus), margarete (Leucanthemum vulgare), gladiole sălbatice (Gladiolus imbricatus), numeroase specii de clopoţei (Campanula patula, Campanula glomerata) şi altele asemenea. În fâneţele care nu sunt cosite cu regularitate apar şi unele specii de pădure, alun (Corylus avellana), sor-cu-frate (Melampyrum bihariense), salcie căprească (Salix caprea), puieţi de fag (Fagus sylvatică), puieţi de carpen (Carpinus betuhs) evidenţiind o fază în tendinţa de succesiune spre vegetaţia lemnoasă. Fâneţele constituie resurse importante de plante medicinale, aromatice sau recunoscute în folclorul local ca având proprietăţi magice: arnica (Arnica montana), chimenul (Carum carvi), sunătoarea (Hypericum perforatum), cicoarea (Cichorium inthybus), pătlagina (Plantago lanceolata), ţintaura (Centaurium erythraca) şi altele asemenea. Regulamentul parcului naţional permite colectarea plantelor medicinale doar de către membrii comunităţilor locale, pentru necesităţile casnice, colectarea acestora pentru valorificare sau de către turişti fiind interzisă. Fâneţele, cu o mare valoare conservativă, adăpostesc o multitudine de specii de orhidee sălbatice: poroinic (Orchis morio), pleşniţoasă (Orchis coriophora), mâna Maicii Domnului (Dactylorhiza maculata), bozior (Dactylorhiza sambucina), stupiniţa (Platanthera bifolia), Traunsteeinera globosa, Anacamptis pyramidalys, Gymnadenia conopsaea, iar în zonele cu umiditate mai ridicată apar mlăştiniţa (Epipactis palustris) şi bujori (Orchis laxiflora subspecia elegans). Grupul orhideelor reprezintă unul dintre cele mai periclitate grupe de plante la nivel mondial. Acesta poate fi considerat un "barometru" al "stării de sănătate" a unui habitat sau altfel zis al presiunii la care este supus acel habitat. Puţine specii pot suporta continua presiune pe care omul o exercită asupra habitatelor naturale. Metodele vechi, tradiţionale şi raţionale de folosinţă a terenurilor au fost avantajoase pentru răspândirea acestor specii. Distribuţie Acest tip de habitat de pajişte este răspândit, în România, pe dealurile subcarpatice, podişuri, în etajele montan inferior şi mijlociu. În Piatra Craiului, habitatul este bine reprezentat pe Valea Bârsei, Valea Dâmboviţei şi Dealul Măgura (satele Măgura şi Peştera) la altitudini cuprinse între 724-1.498 m, ocupând Suprafaţă cea mai mare la 974 m altitudine. 8120 Grohotişuri calcaroase şi de şisturi calcaroase din etajul montan până în cel alpin (Thlaspietea rotundifolii) Corespondenţe Habitatele din România: R6109 Comunităţi sud-est carpatice de grohotişuri calcaroase mobile şi semi-mobile cu Papaver corona-sancti-stephani, Cerastivin Ierchenfeldianum şi Cerastium transsilvanicum; R6110 Comunităţi sud-est carpatice da grohotişuri calcaroase mobile şi semi-mobile cu Acinos alpinus şi Galium anisophyllon. Asociaţii vegetale: Cerastio lerchenfeldiani-Papaveretum Boşcaiu et al. 1977 (denumiri sinonime: Papavereto-Cystopteridetum Csuros et al. 1956, Papavero - Linarietum alpinae Puşcaru et al. 1956, as. cu Papaver pyrenaicum şi Viola alpine Puşcaru et al. 1981); Cerastio transsilvanici-Galietum lucidi Boşcaiu et al. 1996; Acino-Galietum anisophylli Beldie 1967 (denumiri sinonime: as. cu Calamintha baumgartomi şi Galium anisophyllum Beldie 1967). Structură şi compoziţie floristică Termenul "grohotiş" este generic pentru toate fragmentele de roci colţuroase, de dimensiuni variabile, rezultate din dezagregarea stâncilor şi prăvălite la baza versanţilor. Ele reprezintă un element distinctiv în morfologia întregului masiv. În Piatra Craiului există atât grohotişuri mobile cât şi fixate. Formele morfologice principale generate de grohotişuri sunt cunoscute sub numele de torenţi de pietre (râuri de pietre). Deşi, aparent lipsite de vegetaţie, printre fragmentele colţuroase de roci îşi găsesc adăpostul numeroase specii de plante, în anumite zone vegetaţia realizând acoperiri cuprinse între 5 şi 90%. Dispoziţia în mozaic a vegetaţiei grohotişurilor calcaroase din Piatra Craiului, este determinată de cerinţele ecologice diferite ale speciilor caracteristice acestui habitat în raport cu condiţiile de mediu. La nivelul grohotişurilor, se întâlnesc mai multe tipuri de microstaţiuni, cu particularităţi ecologice diferite, ocupate preferenţial de anumite fitocenoze. Comunităţile vegetale caracteristice grohotişurilor calcaroase mobile şi semi-mobile cu mac galben (Papaver corona-sancti-stephani) şi specii de cornuţ (Cerastium Ierchenfeldianum şi Cerastium transsilvanicum) sau firocenozele cu cimbru mare de munte (Acinos alpinus) şi Galium anisophyllon reprezintă prima fază a colonizării grohotişurilor calcaroase din Piatra Craiului. În timp, ca urmare a acumulării materiei organice şi a formării unui strat tot mai gros de sol se instalează specii de plante noi, conducând la fixarea grohotişurilor prin instalarea pajiştilor, tufărişurilor de ienupăr, afin, merişor sau jneapăn la altitudini mai mari sau chiar a pădurii de molid, în partea lor inferioară. Speciile edificatoare pentru acest habitat sunt macul galben (Papaver alpi van subspecia corona - sandi - stephani), cimbrul mare de munte (Acinos alpinus) şi Galium anisophyllon. Unele specii caracteristice sunt adaptate strict grohotişurilor nefixate - linariţa alpină (Linaria alpina), Papaver alpinum subspecia corona sancti, frigurelele (Cardaminopsis arenosa subspecia borbasii), măcriş de munte (Rumex scutatus). În zonele cu acumulări de sol, vegetaţia se îmbogăţeşte, prin apariţia altor specii prefigurând o posibilă tranziţie spre habitatele de pajişte învecinate: specii de cornuţi (Cerastium lerchenfeldianum, Cerastium transsilvanicum) gâscariţa (Arabis alpina), cimbru mare de munte (Acinos alpinus), cujdă (Doronicum carputicum), specii de cimbrişor (Thymus pulcherrimus, Thvmus comosus), odolean de munte (Valeriana montana), omag (Atoniturn tauricum), coada iepurelui (Sesleria rigida), rogoz (Carex sempervirens), garofiţa Pietrei Craiului (Dianthus callizonus), barba ungurului (Dianthus spiculifolius), petinjei de camp (Pimpinella saxifraga), Senecio squalidus şi altele asemenea. Este de remarcat prezenţa în acest habitat a numeroase endemite carpatice, care cresc considerabil valoarea sa conservativă: Doronicum carpaticum, Papaver alpinum corona - sandi - stephani, Thymus comosus, Cerastium transsilvanicum, Dianthus spiculifolius, Onobtychis transsilvanica, Thymus pulcherrimus, Achillea schurii. Distribuţie În România, habitatul este prezent în regiunea montană şi în etajul subalpin al Carpaţilor Orientali şi Meridionali. În Piatra Craiului, habitatul este întâlnit între 1.285-2.196 m altitudine, cu suprafaţă cea mai mare la altitudinea de 1.745 m, în zonele: Marele Grohotiş, La Zaplaz, Piatra Craiului Mică, Hornul Găinii, Padinile Frumoase, la baza Umerilor Pietrei Craiului, Vârfului Ascuţit, Vârfului Padina Popii şi altele asemenea. 8210 Versanţi stâncoşi calcaroşi cu vegetaţie chasmofitică pe roci calcaroase Corespondenţe Habitatele din România: R6218 Comunităţi sud-est carpatice din fisuri de stânci calcaroase cu Asplenium trichomanes şi Asplenium ruta-muraria; R6206 Comunităţi sud-est carpatice ale fisurilor pereţilor stâncoşi, calcaroşi, cu Cystopteris fragilis, Campanula carpatica, Saxifraga cuneifolia şi Valeriana sambucifolia; R6208 Comunităţi sud-est carpatice pe stânci calcaroase cu Achillea schurii şi Campanula cochlearii folia; R6212 Comunităţi sud-est carpatice pe stânci calcaroase cu Saxifraga mutata subspecia demissa şi Gypsophila petraea. Asociaţii vegetale: Asplenietum trichomano - rutae - murarice, Kuhn 1937, Tx. 1937; Asplenio - Cystopteridetum fragilis Oberd. (1936) 1949; Achilieo schurii - Campanuletum cochleariifoliae Fink 1977; Saxifrago demissae -Gypsophiletum petraeae Boscaiu et Taber 1977. Structură şi compoziţie floristică Versanţii stâncoşi, spectaculoşi, reprezintă un element definitoriu al Parcului Naţional Piatra Craiului. Vegetaţia pereţilor stâncoşi calcaroşi aproape verticali, este fragmentată, având o acoperire foarte mică. Speciile edificatoare şi caracteristice pentru acest habitat sunt: ruginiţa (Asplenium ruta-muraria), straşnicul (Asplenium trichoimanes), pocitocul (Asplenium viride), feriguţa de stâncă (Cystopteris fragilis), Achillea schuni, clopoţeii de stâncă (Campanula cochleriifolia), Saxifraga mutata subspecia demissa, specii de muşchi (Tortilla muralis, Ctenidium molluscum). Habitatul are o mare valoare conservativă, adăpostind numeroase specii endemice: clopoţelul carpatic (Campanula carpatica), guşa porumbelului (Silene nutans subspecia dubia), omag (Aconitun moldavicum), crucea vinicului (Hepatica transsilvanica), specii de cimbrişor de munte (Thymus comosus, Thymus pulcherrimus), barba ungurului (Dianthus spiculifolius), micsandre sălbatice (Erysimum witmannii subspecia transsilvanicum), Saxifraga mutata subspecia demissa, Achillea schurii, Androsace villosa subspecia arachnoidea, Draba haynaldii, ochiul şarpelui (Eritrichium nanum subspecia jankae), precum şi specia rară de ferigă - Woodsia pulchella. Alte specii întâlnite frecvent pe stâncării sunt: firuţa (Poa nemoralis), feriguţa (Polypodium vulgare), iarba grasă (Sedum maximum), iarba surzilor (Saxifraga paniculata), scânteiuţe albe (Moehringia muscosa), păiuş (Festuca rupicola subspecia saxatilis), Valeriana montana, mierea ursului (Cortusa matthioli) şi altele asemenea. Distribuţie Habitatul este întâlnit din regiunea montană până în etajul subalpin în Carpaţii Orientali, Meridionali şi Occidentali. În Piatra Craiului, habitatul este întâlnit în Cheile Brusturetului, Dâmboviţei, Dâmbovicioarei, Prăpăstiile Zărneştiului (750 - 1.000 m altitudine) şi pe versanţii masivului de la 1.000 la 2.200 m. 8310 Peşteri în care accesul publicului este interzis Structură şi compoziţie Habitatul este reprezentat prin peşteri închise accesului public, cu toate formaţiunile caracteristice acestora, putând să cuprindă şi izvoare sau lacuri subterane. Peşterile reprezintă goluri subterane naturale, formate în roci calcaroase prin procese de dizolvare (disoluţie), pe fondul existenţei unor fisuraţii, care sunt lărgite şi mărite treptat. Speciile de floră lipsesc, întâlnindu-se doar specii de muşchi şi alge, în prima porţiune a peşterilor, care beneficiază de lumină solară. Fauna este formată din specii diverse, habitatul putând avea o mare valoare pentru conservarea unor specii de faună de importanţă naţională sau comunitară. Dintre nevertebrate, în peşterile din Piatra Craiului a fost identificat un număr redus de specii troglobionte (care trăiesc doar în peşteri, în întuneric absolut): Nesticus constantinescui (Araneae), Rhagidia longipes (Acari), Deuterophorura traicinii, Pseudosinela problematica (Colembola), Duvalis (Duvaidius) deubelianus (Coleoptera). Speciile troglofile (care trăiesc în peşteri, dar şi la Suprafaţa pământului) sunt mai bine reprezentate identificându-se numeroase specii de păianjeni, acarieni, opilionide, isopode şi colembole. În peşterile din Piatra Craiului au fost identificate peste 13 specii de lilieci: liliacul lui Blasius (Rhinolophus blasii), liliacul mediteranean cu nas potcoavă (Rhinolophus euryale), liliacul mare cu nas potcoavă (Rhinolophus ferrumequirtum), liliacul mic cu nas potcoavă (Rhinolophus hipposideros), liliacul cârn (Barbastella barbastellus), liliacul urechiat gri (Plecotus austriacus), Liliacul mic cu urechi de şoarece (Myotis blythii), liliacul de apă (Myotis daubentonii), liliacul cu urechi crestate (Myotis emarginatus), liliacul mare cu urechi de şoarece (Myotis myotis), liliacul cu mustăţi (Myotis mystacinus), liliacul cu aripile cu franjuri (Myotis nattererii), liliacul cu aripi lungi (Miniopterus schreibersii) şi altele asemenea. Peşterile din Piatra Craiului au o valoare conservativă mare, datorită prezenţei numeroaselor specii de lilieci şi a speciilor de nevertebrate endemice: Plutomurus carpaticus (Colembola) - endemit carpatic; Nesticus constantinescui (Araneae) şi Duvalis deubelianus (Coleoptera) - endemice pentru Piatra Craiului. Distribuţie În România, habitatul este întâlnit în Carpaţii Orientali, Meridionali, Occidentali şi Dobrogea (Movile). Catalogul Peşterilor din Parcul Naţional Piatra Craiului cuprinde peste 800 de cavităţi naturale, distribuite mai ales în zonele de chei şi la baza crestei. Marea lor majoritate sunt foarte mici, cu o dezvoltare şi denivelare sub 20 m. Dintre principalele peşteri, de dimensiuni mai mari, menţionăm: Peştera Dâmbovicioara, Peştera Urşilor, Peştera Stanciului, peşterile de la Colţul Chiliilor, Peştera Dobreştilor, Peştera Hoţilor, Peştera Liliecilor, Peştera Mare de la Prepeleac, şi altele asemenea. În Piatra Craiului se găseşte al doilea aven ca adâncime, acesta fiind şi cel mai mare gol subteran situat la peste 2.000 m altitudine, din ţară, localizat în bazinul de recepţie al văii Grindului. Cu o denivelare de -540 m. Avenul de sub Colţii Grindului este inclus în cadastrul mondial al celor mai profunde goluri subterane. 9110 Păduri de fag de tip Luzulo Fagetum Corespondenţe Habitatele din România: R4102 Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies), fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies alba) cu Hieracium rotundatum; R4105 Păduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies alba) cu Festuca drymeja; R4106 Păduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) şi brad cu Hieracium rotundatunv, R4107 Păduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies alba) cu Vaccinium myrtillus; R4110 Păduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) cu Festuca drymeja. Asociaţii vegetale: Hieracio rotundati-Fagetum (Soo 1962) Tauber 1987 (denumiri sinonime Deschampsio flexuosae-Fagetum Soo 1962; Festuco drymejae-Fagetum Morariu et al. 1968. Structură şi compoziţie floristică Stratul arborescent al acestor comunităţi este uneori dominat exclusiv de specia edificatoare - Fagus sylvatica, alteori participă în proporţii diferite, până la codominanţă şi bradul (Abies alba) sau uneori bradul şi molidul (Picea abies). Alte specii arborescente ce pot fi întâlnite sunt mesteacănul (Betula pendula), scoruşul de munte (Sorbus aucuparia), ulmul de munte (Ulmus glabra) şi paltinul (Acer pseudoplatanus). Stratul arbuştilor este în general destul de slab dezvoltat, din exemplare rare de soc comun (Sambucus nigra) sau soc roşu (Sambucus racemosa) la altitudini mai mari, exemplare juvenile sau de talie scundă de Sorbus aucuparia, salbă moale (Euonymus europaeus), păducel (Crataegus monogyna), caprifoi (Lonicera nigra), tulichină (Daphne mezereum) sau agriş (Ribes uva-crispa). Stratul ierbos este dominat de specii acidofile - afin (Vaccinium myrtillus), trestioară (Calamagrostis arundinacea), mălaiul cucului (Luzula luzuloidec) cărora li se poate adăuga uneori şi scrada (Festuca drymeja) cu acoperire mare. Speciile preponderente sunt europene, caracteristice etajului nemoral sau celui boreal, mezofite, mezoterme sau mezo-oligoterme, oligotrofe sau oligo-mezotrofe. Trebuie precizat că din Piatra Craiului nu au fost semnalate şi investigate sub raport fitocenologic fitocenoze ale asociaţiilor vegetale menţionate la corespondenţe dar unele dintre releveele realizate în făgete sau amestecurile de fag cu brad sau eventual şi molid prezintă anumite similitudini cu comunităţile considerate corespunzătoare acestui tip de habitat. Distribuţie Semnalate din toate catenele Carpaţilor româneşti, în Piatra Craiului aceste comunităţi sunt cele mai răspândite şi mai polimorfe dintre făgetele cu răşinoase de pe întreg versantul dinspre Valea Bârsei, fiind localizate la altitudini de 900-1.100 (1.200) m pe toate culmile, cele cu floră acidofilă preponderent pe expoziţii parţial însorite (vestice şi sud-vestice) iar cele cu Festuca drymeja codominantă în stratul ierbos pe expoziţii umbrite (nordice, nord-estice). 9150 Păduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion Corespondenţe Rom.Hab.: R4111 - Păduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) cu Cephalanthera damasonium Asociaţii vegetale: Carpino-Fagetum Paucă 1941 cephalantheretosum Coldea 1975; Epipactidi-Fagetum Resmeriţă 1972 Structură şi compoziţie floristică Habitatul este reprezentat prin arborete cu consistenţă în general rărită, monoetajate, în care stratul arborescent este dominat de fag (Fagus sylvatica), iar ca specii însoţitoare arborescente pot fi întâlnite paltinul (Acer pseudoplatanus), bradul (Abies alba), molidul (Picea abies), în Piatra Craiului carpenul (Carpinus betulus) fiind prezent doar sporadic. Stratul arbuştilor este slab dezvoltat, dar cel ierbos poate atinge acoperiri ridicate. Pe lângă speciile caracteristice făgetelor cu floră de mull (Symphyto cordati-Fagetum) învecinate şi alianţei Symphyto-Fagion - brustur negru (Symphytum cordatum), endemitele carpatice breabăn (Cardamine glanduligera), spânz (Helleborus purpurascena, opaiţă (Silene heuffelii) dar şi scardă (Festuca drymeja), se remarcă bogata reprezentare a ordinului Fagetalia-vinariţă (Galium odoratum), brei (Mercurialis perennis), rogoz (Carex digitata), clopoţei (Campanula rapunculoides), Epipactis helleborine, trânji (Neottia nidus-avis) şi sânziene de pădure (Galium schultesii), cea din urmă considerată caracteristică asociaţiei Carpino-Fagetum Paucă 1941 (Coldea, 1991). Dintre speciile clasei Querco-Fagetea se întâlnesc - firţa de pădure (Poa nemoralis), clopoţei (Campanula persicifolia), Epipactis microphylla şi Cephalanthera rubra, ultimele apreciate în lucrările fitocenologice de sinteză la nivel naţional ca şi diferenţiale ale subasociaţiei Carpino-Fagetum Paucă 1941 cephalantheretosum Coldea 1975. În Piatra Craiului căpşunica (Cephalanthera damasonium), este între speciile cu prezenţă rară. Dintre însoţitoarele importante mai pot fi amintite, Epipactis atrorubens, degeţelul galben (Digitalis grandiftora) şi altele asemenea. Se remarcă deci prezenţa a numeroase specii mezofite sau chiar xeromezofite. Distribuţie Habitatul este semnalat din numeroase masive muntoase calcaroase ale Carpaţilor româneşti - Bucegi, Piatra Craiului, Vâlcan, Cernei, Retezat, Godeanu, Locvei, Codru Muma, Pădurea Craiului şi altele asemenea. Fitocenozele caracteristice au o extindere redusă, punctiformă, fiind localizate pe versanţi însoriţi sau parţial însoriţi, cu înclinare frecvent mare uneori medie, soluri rendzinice superficiale, adesea deficitare în resurse de umiditate. Habitatul apare adesea la periferia făgetelor spre contactul cu unităţi de vegetaţie saxicolă. Din Piatra Craiului nu sunt descrise fitocenoze ale asociaţiei sau subasociaţiei vegetale menţionate la corespondenţe dar unele relevee floristice încadrate la as. Symphyto cordati-Fagetum, localizate la altitudini mai mici (820, 900 m), pe expoziţii însorite sau parţial însorite (sudică şi respectiv vestică) ale unor versanţi cu declivităţi pronunţate (45° sau 30°) par să se apropie de comunităţile vegetale caracteristice acestui tip de habitat. 91E0* Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incancte, Salicion albae) Corespondenţe Habitatele din România: R4401 Păduri sud-est carpatice de anin alb {Alnus incana) cu Telekia speciosa. Asociaţii vegetale: Telekio speciosae-Alnetum incanae Coldea (1986) 1991. Structură şi compoziţie floristică Fitocenozele acestui habitat sunt edificate de specii euronene, boreale. Stratul arborilor, compus aproape exclusiv din anin alb (Alnus incana), pe focuri cu exemplare dispersate de molid (Picea abies), salcie plesnitoare (Salix fragilis), ulm de munte (Ulmus glabra), măr pădureţ (Malus sylvestris), iar la altitudini mai mici, în amonte de Zărneşti, anin negru (Alnus glutinosa), are acoperire de 50-80%, ajungând la înălţimi de 15-25 m la 50 de ani. Stratul arbuştilor este slab dezvoltat, format din tulichină (Daphne mezereum), călin (Viburnum opulus), soc comun (Sambucus nigra), alun (Corylus avellana), răchită roşie (Salix purpurea), scoruş de munte (Sorbus aucuparia), şi puieţi de paltin (Acer pseudoplatanus), frasin (Fraxinus excelsior), molid (Picea abies). În tăieturi, aninul alb lăstăreşte viguros realizând o acoperire de 75-85%. Stratul ierburilor şi subarbuştilor este format, în principal, din spata dracului (Matteuccia struthiopteris), rotunjoară (Glechoma hederacea) şi altele asemenea, şi realizează acoperiri însemnate (80-100%). Specia edificatoare este reprezentată de aninul alb (Alnus incana). Specia caracteristică este brusturele galben (Telekia speciosa). Alte specii importante în aninişurile din Piatra Craiului sunt: Matteuccia struthiopteris, Carex remota, piciorul caprei (Aegopodium podagraria), Cirsium oleraceum, Glechoma hederacea, Festuca gigantea, slăbănogul (Impatiens noli-tangere), piciorul cocoşului târâtor (Ranunculus repens), splinuţa (Chrysosplenium alternifolium), ulmuşorul (Filipendula ulmaria), Carduus personatus, captalanul (Petasites albus), salvia cleioasă (Salvia glutinosa), urzica moartă cu flori roşii (Lamium maculatum), bălbisa (Stachys sylvatica), pălăria cucului (Geranium phaeum), Crepis paludosa, asmăţuiul de pădure (Anthriscus nitida), opaiţa roşie (Silene dioica). Valoarea ecologică a acestui habitat este foarte mare şi se manifestă mai ales prin marea sa capacitate antierozională. Deşi include o remarcabilă diversitate floristică (peste 150 de taxoni), cu excepţia speciei Lysimachia nemorum, taxonii componenţi nu fac parte din categoria celor ameninţaţi. Distribuţie Habitatul este prezent în luncile montane din etajul boreal al Carpaţilor româneşti. În Piatra Craiului este întâlnit, de-a lungul cursurilor de ape, în bazinele văilor Bârsa şi Dâmboviţa. 91Q0 Păduri relictare de Pinus sylvestris pe substrat calcaros Corespondenţe Habitatele din România: R4215 Păduri sud-est carpatice de pin silvestru (Pinus sylvestris) cu Sesleria rigida. Asociaţii vegetale: Seslerio rigidae-Pinetum sylvestris Csiiros et al. 1988; Daphno blagayanae-Pinetum sylvestris Coldea et Pop 1988. Structură şi compoziţie floristică Fitocenozele habitatului sunt edificate de specii eurasiatice boreale şi europene. Stratul superior este constituit din pin silvestru (Pinus sylvestris) cu exemplare dispersate de fag (Fagus sylvatica), mesteacăn (Betula pendula) şi gorun (Quercus petraea), cu acoperire 60-70% şi înălţimi de 20-25 m la 100 ani. În cazul acestui tip de habitat din Piatra Craiului fagul este extrem de rar, iar gorunul lipseşte complet, în schimb, fiind prezente exemplare dispersate de molid, uneori şi brad. Acoperirea este cel mai adesea de 40-60%, rareori ajungând până la 70%. Stratul arbuştilor poate lipsi sau este reprezentat prin indivizi de scoruş de munte (Sorbus aucuparia), bârcoace (Cotoneaster integerrimus), măceş (Rosa pendulina), alun (Corylus avellana), spinul cerbului (Rhamnus cathartica), caprifoi (Lonicera xylosteum), cununiţă (Spiraea chamaedrifolia). În Piatra Craiului acest strat este mai adesea constituit din exemplare dispersate de Sorbus aucuparia, rareori şi Cotoneaster integerrimus, ienupăr (Juniperus communis) şi Rosa pimpinellifolia, cărora li se alătură exemplare juvenile de pin silvestru, brad şi mai ales molid. Stratul ierburilor şi cel al subarbuştilor este dominat de coada iepurelui (Sesleria rigida). În Piatra Craiului, de asemenea, este dominantă în stratul ierbos şi al subarbuştilor Sesleria rigida, mai ales pe expoziţii din sector sudic, însoţită constant de muşchiul Tortella tortuosa, însă spre coame, în staţiuni mai puţin însorite, realizează, în acest strat, participări însemnate şi unele specii de plante superioare acidofile cu ecologie mai largă cum sunt merişorul (Vaccinium viiis-idaea), afinul (Vaccinium myrtillus), mălaiul cucului (Luzula luzuloides), Luzula sylvatica, trestioara (Calamagrostis arundinacea) şi altele asemenea, şi muşchi (Rhytidiadelphus triquetrus şi Hylocomium proliferum) conturându-se astfel în cadrul acestui tip de comunităţi o variantă ecologică de nuanţă acidofilă, evident distinctă de habitatul R4216 [Păduri sud-est carpatice de pin silvestru (Pinus sylvestris) cu Leucobryum glaucum] ce caracterizează substrate din roci acide. Specia edificatoare pentru acest tip de habitat este Pinus sylvestris, specia caracteristică fiind Sesleria rigida. Alte specii importante întâlnite în comunităţile din Piatra Craiului sunt: Tortella tortuosa, Carex sempervirens, Galium lucidum, Carex humilis, Epipactis atrorubens, Gymnadenia odoratissima şi altele asemenea. Din punct de vedere conservativ, comunităţile din acest tip de habitat sunt considerate relicte preglaciare, deosebite sub raport fitoistoric şi floristic de pădurile de răşinoase ale clasei Vaccinio-Piceetea. În Piatra Craiului este unul dintre habitatele cele mai bogate în specii de interes protectiv, incluse în lista roşie a plantelor vasculare din România dintre care unele vulnerabile/rare floarea de colţ (Leontopedium alpinum), altele doar rare, cum sunt ochinceaua (Gentiana cruciată subspecia phlogifolia), mlăştiniţa (Epipactis atrorubens), Gymnadenia odoratissima, Goodyera repens, ochiul şarpelui (Erytrichium nanum), specii de ovăscior (Trisetum fuscum şi Trisetum macrotrichum), Galium lucidum şi altele asemenea. Dintre speciile endemice, de asemenea rare, sunt întâlnite barba ungurului (Dianthus spiculifolius), păiuşul carpatic (Festuca carpatica), colpoţelul carpatic (Campanula carpatica), Scabiosa lucida subspecia barbata. Distribuţie În România habitatul este semnalat din masivele calcaroase din Carpaţii Orientali (Munţii Hăşmaş), Carpaţii Meridionali (Piatra Craiului, Leaota) şi din Carpaţii Occidentali (Trascău), în subetajul superior (făgete şi amestecuri cu fag) al etajului nemoral. În Piatra Craiului habitatul apare mai ales în etajul boreal. Comunităţile vegetale specifice habitatului au fost semnalate în sectorul nordic (între Valea Crăpăturii şi Padina lui Călineţ, pe muchii abrupte şi stâncoase la altitudini de 1.350-1.550 m) şi în sectorul sudic (Cheile Ghimbavului, Valea Cheii, Colţii lui Dumitru, Culmea Zacotelor, Cheile Mari ale Dâmboviţei). 91VO Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion) Corespondenţe Habitatele din România: R4101 Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies), fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies alba) cu Pulmonaria rubra; R4103 Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies), fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies alba) cu Leucanthemum waldsieinii; R4104 Păduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies alba) cu Pulmonaria rubra; R4108 Păduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies alba) cu Leucanthemum waldsteinii; R4109 Păduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) cu Symphytum cordatum; R4116 Păduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) cu Phyllitis scohpendrium. Asociaţii vegetale: Pulmonario rubrae-Fagetum (Soo 1964; Tauber 1987; Leucanthemo waldsteinii-Fagetum (Soo 1964) Tauber 1987; Symphyto-Fagetum Vida 1959; Phyllitidi-Fagetum Vida (1959) 1963. Structură şi compoziţie floristică Fitocenozele habitatului sunt edificate de specii europene, oligo - mezoterme, mezofile, mezo - eutrofe. Stratul arborilor este alcătuit din fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies alba), proporţia participării acestora variind pe suprafeţe mici, iar în făgetele cu limba cerbului (Asplenium scolopendrium), alături de fag se întâlnesc paltinul (Acer pseudoplatanus) frasinul (Fraxinus excelsior), ulmul de munte (Ulmus glabra) şi arţarul (Acer platanoides). Acoperirea stratului arborescent este de 60 - 100%, înălţimea fiind cuprinsă între 25 - 35 m pentru brad şi 20 - 30 m pentru fag la vârsta de 100 de ani. Stratul arbuştilor este reprezentat prin puţine exemplare de alun (Corylus avellana), soc roşu (Sambucus racemosa), caprifoi (Lonicera nigra, Lonicera xylosteum), zmeur (Rubus idaeus), mur (Rubus birtus) iar în făgetele de surducuri (versanţi calcaroşi umbriţi cu declivităţi pronunţate) apar cu frecvenţă mai mare agrişul (Ribes uva-crispa), cununiţa (Spiraea chamaedrifolia), tulichina (Daphne mezereum), Lonicera xylostum, măceşul de munte (Rosapendulina) şi altele asemenea. Stratul ierburilor şi a subarbuştilor este compus din specii de mull. Stratul muşchilor este slab dezvoltat. Speciile edificatoare sunt Fagus sylvatica şi Abies alba. Speciile caracteristice sunt reprezentate de: mierea ursului (Pulmonaria rubra), brusturele negru (Symphytum cordatum), colţişorul (Dentaria glandulosa), margareta de pădure (Leucanthemum waldsteinii). Alte specii întâlnite într-un arboret reprezentativ cu subarboret de tisă de pe Padina lui Călineţ sunt: vinariţa (Galium odoratum), năpraznicul (Geraniutn robertianum), cruciuliţa (Senecio ovatus), orbalţul (Actaea spicata), breiul (Mercurialis perennis), gălbenele de munte (Ranunculus carpaticus), urzica moartă cu flori galbene (Lamium galeobdolon), găinuşile (Isopyrum thalictroides), feriga (Dryopteris expansa, Dryopteris filix-mas, Gymnocarpium dryopteris), creasta cocoşului (Polystichum aculeatum), spinarea lupului (Athyrium filix-femina), crinul de pădure (Lilium martagon), jale cleioasă (Salvia glutirosa), pufuliţă (Epilobium montanum), măcriş iepuresc (Oxalis acetosella), ochii şoricelului (Saxifraga cuneifolia), feriguţă (Polypodiurn vulgare), alior (Euphorbia amygdaloides), iarba şarpelui (Veronica urticifolia), pecetea lui Solomon (Polygonatum verticillatum), scânteiuţe albe (Moehringia muscosa), susai de pădure (Mycelis muralis) şi altele asemenea. Valoarea conservativă a habitatului este moderată, în Piatra Craiului având o valoare conservativă foarte mare fitocenozele cu subarboret de tisă (Taxus baccata) (Pulmonario rubrae - Fagetum subas. taxetosum baccatae) din padinele de pe versantul nord-vestic (1.150-1.250 m) şi din cheile Prăpăstiile Zărneştilor. Alături de tisă, subasociaţia cuprinde şi alte specii de interes conservativ ca Epipogium aphylium, Epipactis helleborine şi crucea voinicului (Hepatica transsilvanica). În făgetele de surduc în stratul ierbos dominante pot fi: limba cerbului (Asplenium scolopendrium), vinariţa (Galium odoratum), colţişorul (Dentaria glandulosa), pochivnicul (Asarum europaeum) şi altele asemenea. Speciile edificatoare ale tipului de habitat sunt: Fagus sylvatica, în Piatra Craiului şi Acer pseudoplatanus. Dintre speciile caracteristice face parte Asplenium scolopendrium. Alte specii importante sunt: orbalţul (Actaea spicata), omagul (Aconitum moldavicum), scânteiuţele albe (Moehringia muscosa), feriga comună (Dryopteris filix-mas), pana zburătorului (Lunaria rediviva), breiul (Mercurialis perennis), creasta cocoşului (Polystichum aculeatum, P. brauni) şi mai ales în Prăpăstiile Zărneştilor, schinducul (Conioselinum tataricum). Valoarea conservativă a acestui habitat este foarte mare, pe lângă fixarea solului pe povârnişuri, constituind un mediu de viaţă pentru specii de interes protectiv, unele periclitate, cum ar fi în Piatra Craiului, tisa (Taxus baccata), Epipactis helleborine şi Dryopteris affinis. Distribuţie Habitatul este prezent în toţi Carpaţii Româneşti, în etajul nemoral. În Piatra Craiului, habitatul ocupă suprafeţe întinse la altitudini între 500 - 1.200 m. 9410 Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană (Vaccinio-Piceetea). Corespondenţe Habitatele din România: R4205 Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) cu Oxalis acetosella\ R4206 Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) şi brad (Abies alba) cu Hieracium rotundatum; R4207 Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) şi brad (Abies alba) cu Hylocomium splendens; R4208 Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) şi brad (Abies alba) cu Luzula sylvatica; R4210 Păduri sud-est carpatice de molid cu specii de Sphagnum. Pal. Hab: 42.21623 Carpathian high montane Hieracium spruce forest; 42.21627 Carpathian Oxalis spruce forest; 42.21627 Carpathian Hylocomium spruce forest; 42.21628 Carpathian Luzula sylvatica spruce forest; 42.2131 Carpathiar peat moss spruce forest. Asociaţii vegetale: Hieracio rotundati-Piceetum Fawl. et Br. Bl. 1939; Sphagno-Piceetum Hartm. 1942. Structură şi compoziţie floristică Fitocenozele sunt edificate de specii boreale şi carpatice. Stratul arborilor este compus exclusiv din molid (Picea abies) sau în amestec cu bradul (Abies alba), cu exemplare de paltin de munte (Acer pseudoplatanus), ulm de munte (Ulmus glabra), fag (Fagus sylvatica). În mod excepţional (de exemplu, la refugiul Diana), apare pinul silvestru (Pinus sylvestris) sau, în pădurea de molid cu Sphagnum de la Vladuşca-Lespezi, exemplare rare de anin alb (Alnus incana) şi mesteacăn (Betula pendula). Stratul arbuştilor este în general slab dezvoltat sau chiar absent, format din exemplare de scoruş de munte (Sorbus aucuparia), cununiţă (Spiraea chamaedrifolia), caprifoi (Lonicera nigra şi Lomsera nigra xylosteum), tulichină (Dapbne mezereum), zmeur (Rubus idaeus), măceş de munte (Roşa pendulina) şi altele asemenea. Stratul ierburilor şi cel al subarbuştilor este neuniform (mozaicat), cu măcriş iepuresc (Oxalis acetosella), colţişor (Cardamine glanduligera), Luzula sylvatica, vinariţă (Galium odoratum), trestioară (Calamagrostis arundinacea) şi altele asemenea. Stratul muşchilor este destul de bine dezvoltat, alcătuit din Hylocomium proliferum, Rhytidiadelphus triqueter, Eurhynchium striatum, Mnium punctatum, iar în pădurea de molid cu Sphagnum de la Vlăduşca-Lespezi, este format din Sphagnum girgensohnii, Sphagnum palustre şi Polytrichum strictum care acoperă aproape complet solul. Valoarea conservativă a acestui habitat, în Piatra Craiului, este foarte mare datorită speciilor rare identificate aici cum ar fi Listera cordata - în pădurea de molid cu Sphagnum de la Vlăduşca-Lespezi, Goodyera repens, sugătoarea (Monotropa hypopitys), margareta de pădure (Leucanthemum waldsteinii), buzişorul (Corallorhiza trifida), căpşunica (Cephalanthera damasonium), cuibuşorul (Neottia nidus-avis). Elementul endemic este reprezentat de endemitele carpatice - omagul (Aconitum moldavicum) şi cădelniţa (Campanula carpatica) dar şi de endemitul românesc - crucea voinicului (Hepatica transsilvanica). De o mare valoare conservativă este şi arboretul din Padina lui Călineţ, sub Hornul Nisipos, cu subarboret din tisă (Taxus baccata), de aproximativ 1 ha, unde specia edificatoare este Picea abies iar cele caracteristice sunt vulturica (Hieracium rotundatum) şi Luzula sylvatica. Distribuţie Habitatul este larg răspândit în etajul boreal şi subalpin din toţi Carpaţii româneşti. În Piatra Craiului habitatul se întâlneşte pe o suprafaţă mare, pe ambii versanţi la altitudini cuprinse între 1.350-1.800 m. Suprafeţele exacte ocupate de tipurile de habitate de interes comunitar/naţional pe teritoriul ariei protejate sunt prezentate în tabelul nr. 7. Suprafeţele ocupate de tipurile de habitate de interes comunitar/naţional pe teritoriul ariei protejate Tabelul nr. 7
┌───────┬────────────────┬─────────────┐
│ │Suprafaţa │Suprafaţa │
│Cod │habitatului în │habitatului │
│habitat│Parcul Naţional │în ROSC10194 │
│Natura │Piatra Craiului │Piatra │
│2000 │- ha │Craiului │
│ │ │- ha │
├───────┼────────────────┼─────────────┤
│3220 │5,095 │5,141 │
├───────┼────────────────┼─────────────┤
│3230 │2,687 │2,671 │
├───────┼────────────────┼─────────────┤
│4060 │47,047 │47,047 │
├───────┼────────────────┼─────────────┤
│4070 │177,775 │177,775 │
├───────┼────────────────┼─────────────┤
│6170 │206,227 │177,577 │
├───────┼────────────────┼─────────────┤
│6430 │51,454 │63,133 │
├───────┼────────────────┼─────────────┤
│6520 │1753,499 │886,051 │
├───────┼────────────────┼─────────────┤
│8120 │78,077 │78,077 │
├───────┼────────────────┼─────────────┤
│8210 │338,989 │338,989 │
├───────┼────────────────┼─────────────┤
│8310 │nu poate fi │nu poate fi │
│ │estimată │estimată │
├───────┼────────────────┼─────────────┤
│9110 │470,687 │624,004 │
├───────┼────────────────┼─────────────┤
│9150 │2874,281 │3533,271 │
├───────┼────────────────┼─────────────┤
│91E0 │30,978 │30,978 │
├───────┼────────────────┼─────────────┤
│91Q0 │162,740 │127,124 │
├───────┼────────────────┼─────────────┤
│91V0 │3120,325 │3406,165 │
├───────┼────────────────┼─────────────┤
│9410 │3857,277 │4223,749 │
├───────┼────────────────┼─────────────┤
│Total │13177,139 │13721,750 │
└───────┴────────────────┴─────────────┘
Hărţile de distribuţie ale tipurilor de habitate de interes comunitar/naţional sunt incluse în Anexa nr. 19 la Planul de management. 2.3.2.2. Habitate după clasificarea naţională Habitatele după clasificarea naţională au fost prezentate la subcapitolul 2.3.2.1. 2.3.3. Flora şi vegetaţia Fiind alcătuit în mare parte din roci calcaroase, s-ar putea crede că aria protejată găzduieşte fitocenoze destul de uniforme şi reduse. În realitate, condiţiile existente pe teren au permis dezvoltarea unei flore şi vegetaţii specifice şi variate. 2.3.3.1. Scurt istoric al cercetărilor botanice din Parcul Naţional Piatra Craiului Primele cercetări atestate documentar ale florei şi vegetaţiei Pietrei Craiului datează încă din secolul al XVII-lea. La începutul secolului al XIX-lea studiul florei se intensifică concomitent cu alcătuirea primelor ierbare. Printre primii menţionaţi ca fiind interesaţi în mod deosebit de flora acestui teritoriu se numără J. Lerchenfeld şi farmacistul sibian Peter Sigerus. Planşele lor de herbar se găsesc la Muzeul Bruckenthal din Sibiu. Lucrarea lui J. C. Baumgarten din 1816 - "Enumeratio stirpium Magno transilvaniae Principatui" se numără printre primele publicaţii mai importante cu referire la flora Pietrei Craiului. În anul 1851 se publică primele descrieri şi citări de plante din Piatra Craiului de către Schott, 1851 a, b, c, d, e. Un eveniment foarte important, care merită menţionat, îl reprezintă descrierea speciei Dianthus callizonus Schott & Kotschy, endemică pentru Piatra Craiului. Din acest moment, un mare număr de botanişti renumiţi se vor ocupa de studiul florei masivului: T. Kotschy în 1853, F. Schur în 1866, M. Fuss în 1866, Simonkai în 1886 cu lucrarea de sinteză "Enumeratio Florae Transilvaniae vesculosae critica", J. Romer în 1898, 1904, D. Brandza în 1898, A. Beldie în 1952 şi mulţi alţii. Mai aproape de zilele noastre, un număr mare de florişti şi fitosociologi şi-au îndreptat atenţia asupra acestui teritoriu: N. Boşcaiu şi F. Tauber în 1977, I. Morariu în 1978, 1980, I. Cristian-Comes şi F. Tauber în 1977, J. Halda în 1976. V. Sanda şi A. Popescu în 1976, 1977, 1980, aducând în continuare contribuţii deosebite la cunoaşterea florei şi vegetaţiei masivului. Toate informaţiile din ierbare şi articolele ştiinţifice mai vechi sunt sintetizate în "Flora României" din 1952-1976, care menţionează numeroşi taxoni din Piatra Craiului. Trei teze de doctorat vin să completeze cunoştinţele referitoare la flora şi vegetaţia parcului naţional: Drăghici în 1980 - "Flora şi vegetaţia Văii Dâmbovicioarei şi a versantului estic al Pietrei Craiului", Alexiu în 1986 - "Studiu fitocenologic al vegetaţiei din Masivul Iezer-Păpuşa şi cheile bazinului superior al Dâmboviţei" şi Mihăilescu în 1999 - "Flora şi vegetaţia sectorului nordic al Masivului Piatra Craiului". O lucrare importantă o reprezintă "Vegetaţia Masivului Iezer - Păpuşa" de Alexiu, 1998 care aduce noi date referitoare la inventarul floristic al sectorului sudic al Parcului Naţional Piatra Craiului, ce include complexul Cheile Mari ale Dâmboviţei, unitate intramontană de legătură între Piatra Craiului şi Bucegi. Ultima lucrare de sinteză, dedicată florei şi vegetaţiei unităţii geomorfologice Piatra Craiului, a fost publicată în anul 2001 - "Flora şi vegetaţia Masivului Piatra Craiului" de Mihăilescu. În anul 2000, Administraţia Parcului Naţional Piatra Craiului a iniţiat un program de inventariere şi cartare a biodiversităţii, având drept scop completarea inventarului floristic şi faunistic, stabilirea zonării interne a parcului şi realizarea unei baze de date necesare managementului şi monitorizării biodiversităţii. Studiile realizate, publicate în general în cele trei volume ale seriei "Research în Piatra Craiului Naţional Park" din 2003 - 2006, au contribuit la completarea inventarului floristic al parcului şi la obţinerea unor informaţii valoroase referitoare la corologia diferiţilor taxoni: Ciocârlan & Pop, 2003 a, 2003 b; Constandt & al., 2003; Ududec & Pop, 2006; Ciocârlan & al. 2006; Danciu & al., 2006. Speciile endemice carpatice din Piatra Craiului au fost descrise şi enumerate de numeroşi autori: Ştefureac & Tăcină în 1978, Heltman în 1985, Dihoru & Pârvu în 1987, Negreau & Oltean în 1989, Mihăilescu, 2001. De asemenea, au fost efectuate şi o serie de determinări de cromozomi ale speciilor din Piatra Craiului: Anderson-Kotto & Gardiner în 1931, Tarnavsky în 1984, Tăcină în 1983 şi M. Boşcaiu în 1986 care studiază interdisciplinar şi unii taxoni ai genului Cerastium din Piatra Craiului, Mihăilescu, 2001. Studii corologice cu referire şi la specii din Piatra Craiului au fost efectuate de: Slonovsky în 1977, 1979, V. Lupşa în 1977, Pop în 2001. Contribuţii importante la cunoaşterea plantelor inferioare din Piatra Craiului le-au avut, pentru briofite - Ştefureac în 1951, Boros şi Vajda în 1967, Dihoru & al. în 2003, Dihoru & Pop în 2006, Ştefănuţ în 2006, Ştefănuţ & Pop în 2006; pentru licheni - Marcoci în 2003, Marcoci în 2006; pentru ciuperci Richiţcanu & Bontca în 1980, Chira & Chira în 2003, Jalbă în 2003. Studiile referitoare la dinamica fitocenozelor de pe teritoriul parcului naţional sunt puţine. Beldie, în 1952, face primele observaţii asupra succesiunii vegetaţiei pe grohotişuri; Mihăilescu în 1995, 1996, 2001 face, de asemenea, unele observaţii cu privire la dinamica şi evoluţia vegetaţiei din masiv; Alexiu & Stancu în 2006 publică câteva date referitoare la succesiunea florei şi vegetaţiei în urma tăierii rase a unui făget de pe Valea Dragoslovenilor. Deşi după anul 2000 există unele lucrări care se referă la monitorizarea biodiversităţii Parcului Naţional Piatra Craiului, lucrări realizate de Pop, 2003, 2004, 2005, 2006a, acestea conţin doar informaţii generale, legate de metodologia de monitorizare, protocoale de monitorizare. Studiile de monitorizare a vegetaţiei pe termen îndelungat lipsesc, existând numai unele referiri la monitorizarea pe termen scurt a vegetaţiei din păşunea Zănoaga şi pădurea înconjurătoare după Ioraş, 2003. Cartarea fitocenozelor sau a diferitelor specii constituie un domeniu abordat destul de recent, excluzând primele hărţi silvice care datează încă din 1886. Mihăilescu în 2001 realizează o primă hartă generală de vegetaţie, cu figurarea a nouă unităţi de cartare, iar în 2006 este publicată prima hartă a tipurilor principale de habitate de Pop & Vezeanu şi o hartă a ariilor de importanţă botanică de Pop, 2006 b. Primele hărţi corologice ale unor specii de plante din Piatra Craiului au fost realizate pentru briofite de Ştefanuţ & al. în 2006, pentru Dianthus callizonus de Onete & al. în 2006, pentru Ligularia sibirica, Eleocharis carniolica, Cypripedium calceolus, de Pop în 2007. Cea mai nouă lucrare complexă o reprezintă teza de doctorat realizată de O. G. Pop - "Cercetări asupra diversităţii fitotaxonomice din Parcul Naţional Piatra Craiului cu accent pe monitorizarea grohotişurilor calcaroase", realizată în 2009. În această lucrare este realizată prima hartă a habitatelor din parc la scara 1:5000 şi sunt elucidate probleme importante referitoare la succesiunea şi dinamica habitatelor pornind de la grohotişurile mobile, lipsite de vegetaţie, până la instalarea pădurii. 2.3.3.2. Flora Flora micologică. Până în prezent au fost identificate în această zonă peste 350 de specii de ciuperci, în marea lor majoritate parazite pe plantele superioare. Pe teritoriul parcului au fost descrişi patru taxoni noi pentru ştiinţă: Niptera plicata, Stictis peichyspora, Trichopeziza leucostoma, Ramularia sambucina f ebuli. De asemenea, s-a identificat un număr mare de combinaţii ciupercă parazită - plantă gazdă noi pentru ştiinţă sau pentru România. Cu toate că există un număr mare de ciuperci parazite, starea fitosanitară a masivului este echilibrată, nefiind depistate atacuri masive care să pună în pericol în special plantele endemice sau rare. Cercetările finanţate de APNPC au dus la identificarea unui număr de 184 specii de macromicete. Grupul lichenilor este de asemenea bine reprezentat, înregistrându-se peste 214 de specii saxicole. Muşchii/brioflora au fost cercetaţi de numeroşi biologi încă de la sfârşitul secolului al XIX - lea, astfel încât sunt semnalate până în prezent peste 228 de specii, unele având un areal destul de restrâns pentru Carpaţii Româneşti - Bucegia romanica, Riccia sorocarpa, Grimaldia pilosa, altele fiind specii protejate de interes comunitar conform Directivei Habitate: Mannia triandra, Buxbaumia viridis, specii de Sphagnum. Flora cormofită. Până în anul 2001, în lista floristică a Parcului Naţional Piatra Craiului s-au înregistrat 1092 de taxoni de plante vasculare - 991 specii, 98 subspecii şi 25 de hibrizi. Aceşti taxoni aparţin la 91 de familii, cea mai mare pondere având-o familiile: Asteraceae - 137, Poaceae -103, Rosaceae - 53, Caryophylaceae - 51, Brasicaceae - 50, Scrophulariaceae - 50, Ranununculaceae - 49, Lamiaceae - 48, Fabaceae - 45, Apiaceae - 38, Cyperaceae - 33 şi Orchidaceae - 33. Aceste 12 familii reprezintă fondul de bază din conspectul floristic al masivului după Mihăilescu, 2001. La acestea, se mai adaugă încă 5 specii semnalate exclusiv din zona Cheile Mari ale Dâmboviţei, incluse în sectorul sudic al parcului naţional după Alexiu, 1998. Cercetările efectuate în perioada 2000-2009 au contribuit la completarea inventarului floristic al parcului naţional, prin semnalarea a 102 fitotaxoni, respectiv 80 de specii, 19 subspecii, 3 varietăţi şi 3 hibrizi, noi pentru flora vasculară a Pietrei Craiului. Ca urmare, inventarul floristic al Parcului Naţional Piatra Craiului cuprinde până în prezent 1199 taxoni, incluzând cei 1097 taxoni identificaţi până în anul 2001 de pe întreg teritoriul parcului naţional după Pop, 2009. Pe baza analizei literaturii de specialitate, au fost semnalaţi 9 taxoni care nu vegetează în România, introduşi prin eroare în flora Pietrei Craiului după Pop, 2009. Identificarea unui prim exemplar de Woodsia pulchella, respectiv Woodsia glabella auct. Eur. Centr., non R.Br., în anul 2000 în zona Prăpăstiile Zărneştiului după Ciocârlan & Pop, 2003, a permis corectarea unei erori ce datează din 1916. Această specie mai fusese înregistrată în Bucegi, fiind confundată în literatura de specialitate cu Woodsia glabella R.Br. Datorită acestui fapt, putem considera W. pulchella Bertol, ca fiind o specie nouă pentru flora României, semnalată pentru prima dată de noi, în anul 2003. Cunoştinţele referitoare la răspândirea în masiv a speciilor de floră au fost completate, în perioada 2000-2009, prin semnalarea a 42 de specii de interes conservativ din "Lista roşie a plantelor superioare din România" de Oltean & al., 1994 şi a 78 de plante sporadice până la frecvente. De asemenea, au fost identificate 7 asociaţii vegetale noi pentru Piatra Craiului după Pop, 2009. Cunoscând faptul că în flora României s-au înregistrat 3136 de specii spontane după Ciocârlan, 2000, se poate afirma că Parcul Naţional Piatra Craiului găzduieşte peste 30 % din speciile de plante superioare din România. Dintre speciile rare, menţionăm: tisa - Taxus baccata, zâmbrul - Pinus cemhra, angelica - Angelica archangelica, sângele voinicului - Nigritella nigra şi Nigritella rubra şi altele asemenea. Cele mai reprezentative specii endemice carpatice sunt: Achillea schurii, Primula wulfeniana subspecia baumgarteniana întâlnită numai în Postăvarul şi Piatra Craiului, Festuca carpatica, Sesleria haynaldiana, Trisetum macrotrichum, Koeleria transsilvanica, Draba compacta, Hesperis moniliformis, macul galben - Papaver alpinum subspecia corona-sancti-stephani. Endemite strict locale sunt garofiţa Pietrei Craiului - Dianthus callizonus, simbolul floristic al masivului şi Aubrieta intermedia subspecia falcata. De asemenea, sunt prezente şi specii de interes comunitar cum ar fi gălbenelele - Ligularia sibirica şi Liparis loeselli care sunt specii protejate conform Directivei Habitate, fiind incluse şi în Convenţia de la Berna, precum şi clopoţeii de munte - Campanula serrata, specie inclusă în anul 2003 în Anexa II a Directivei Habitate. Lista speciilor endemice rare şi protejate din Masivul Piatra Craiului, după Mihăilescu Simona, 2003, adaptată şi completată, este prezentată în Anexa nr. 8 la Planul de management. Numărul speciilor de ciuperci, licheni, muşchi şi plante superioare este prezentat în tabelul nr. 8. Numărul total de specii de floră de pe teritoriul ariei protejate Tabelul nr. 8
┌─────────┬──────┬─────────┬───────────┐
│ │Număr │ │Specii │
│ │total │Specii │endemice │
│Grupul │de │endemice │pentru │
│ │specii│carpatice│Piatra │
│ │ │ │Craiului │
├─────────┼──────┼─────────┼───────────┤
│Ciuperci │>350 │ │ │
├─────────┼──────┼─────────┼───────────┤
│Licheni │>214 │ │ │
├─────────┼──────┼─────────┼───────────┤
│Muşchi │>228 │ │ │
├─────────┼──────┼─────────┼───────────┤
│Cormofite│1199 │47 │2 │
└─────────┴──────┴─────────┴───────────┘
2.3.3.3. Vegetaţia În raport cu condiţiile climatice şi edafice, vegetaţia Pietrei Craiului se repartizează în trei etaje, vizibile sub forma unor benzi altitudinale după Beldie, 1952; Mihăilescu, 2001; Danciu şi alţii, 2008: a) etajul montan cu două subetaje: i) subetajul montan mijlociu, care este cuprins între limite altitudinale 650 - 1200, cu extindere până la 1400 m, şi corespunde etajului nemoral superior; se caracterizează prin prezenţa făgetelor Symphyto cordati - Fagetum, a pădurilor de povârnişuri umbrite şi chei Phyllitidi - Fagetum, a făgeto-brădetelor Pulmonario rubrae - Fagetum şi a pădurilor de fag cu molid Leueanthemo waldsteineii - Fagetum; vegetaţia de pajişti seminaturale a subetajului este constituită dintr-o bandă lată de fâneţe, cu asociaţii ce aparţin în marea lor majoritate alianţei Cynosurion; ii) subetajul montan superior, care este încadrat între 1200/1400 - 1600/1700 m şi corespunde etajului boreal, al molidişurilor, mai răspândite fiind molidişurile asociaţiei Hieracio transsilvanici - Piceetum; în cuprinsul acestui subetaj se întâlnesc asociaţii de pajişti, incluzând asociaţiile din alianţa Potentillo - Nardion, specifice păşunilor, buruienişuri de văi montane, vegetaţie saxicolă şi vegetaţia colonizatoare a grohotişurilor; b) etajul subalpin este încadrat între 1600/1700 - 2000 m şi cuprinde asociaţii de tufărişuri: Rhododendro myrtifolii - Pinetum mugo, Campanulo abietinae - Juniperetum, Rhododendro myrtifolii - Vaccinietum; c) etajul alpin este reprezentat printr-o fâşie îngustă, începând de la 2000/2100 m până pe vârfurile cele mai înalte, la 2237 m, vegetaţia caracteristică fiind formată din asociaţii de stâncării Seslerio haynaldianae - Caricetum sempervirentis şi asociaţii chionofile din alianţa Salicion herbaceae. Limita naturală a vegetaţiei forestiere este mai ridicată pe versantul estic comparativ cu versantul vestic. Diferenţa între cei doi versanţi este de circa 200 m, fapt relevat de un transect de vegetaţie realizat de Mihăilescu în 2001, pe direcţia NV-SE. Pe versantul vestic pădurea compactă urcă până la 1550 m altitudine, ultimele pâlcuri de molid fiind prezente până la 1650 m. Pe versantul estic, pădurea încheiată avansează până la 1800 m altitudine, exemplare izolate de molid fiind înregistrate până la 1870 m. Pe teritoriul Parcului Naţional Piatra Craiului au fost identificate până în prezent un număr de 49 asociaţii vegetale, 3 subasociaţii şi două faciesuri încadrate fitosociologic în 17 clase, 21 de ordine şi 31 de alianţe după Mihăilescu, 2001. Vegetaţia acestui teritoriu cuprinde preponderent asociaţii vegetale cu caracter zonal, reprezentate de păduri şi tufărişuri alpine şi subalpine primare, adică jnepenişuri şi pajişti alpine. Masivul Piatra Craiului aparţine regiunii Euro-Siberiană, provincia Central europeană est carpatică, circumscripţia Munţilor Bucegi şi Bârsei. 2.3.3.4. Flora de interes conservativ În formularul standard al sitului Natura 2000 ROSCI0194 Piatra Craiului, conform Ordinului ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind declararea siturilor de importanţă comunitară ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România modificat şi completat prin Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 2387/2011 pentru modificarea Ordinului ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, sunt listate 8 specii de plante de interes comunitar. Acestea beneficiază direct sau indirect de măsurile de management incluse în acest Plan de management. 2.3.3.4.1. Plante inferioare În formularul standard al sitului Natura 2000 ROSCI0194 Piatra Craiului sunt menţionate 2 specii de plante inferioare de interes comunitar/naţional, care au fost identificate şi în teren: Buxbaumia viridis şi Mannia triandra. 1379 Mannia triandra - frunza stâncilor Descriere Este o hepatică - specie inferioară de muşchi, de dimensiuni mici, cu talul de 2 - 4 mm lăţime, dihotomic ramificat, aproape lipit pe sol. Scvamele ventral hialine sau de culoare verde deschis. Anteridia dispusă terminal. Piciorul arhegonioforului aproape lipsit de scvame. În timp, suprafaţa dorsală a talului se fragmentează. Distribuţie, habitat Este o specie circumpolară. În Europa este un element montan-subalpin, fiind prezentă în Albania, Austria, Bulgaria, Cehia, Elveţia, Franţa, Germania, fosta Iugoslavia, Italia, Polonia, România, Rusia, Slovacia şi Ungaria. Specie foarte rară în România. A fost semnalată din Munţii Bucegi, Munţii Piatra Craiului, Munţii Făgăraş, Munţii Ciucaş. Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată Populaţie permanentă, rezidentă. Mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată Având dimensiuni foarte mici nu se poate estima numărul indivizilor din această specie, care este probabil, de ordinul sutelor. Localizare pe teritoriul ariei protejate Este o specie tericolă, rară în Piatra Craiului, care creşte în zonele subalpine şi alpine, pe sol neutru, substrat calcaros. 1386 Buxbaumia viridis - muşchi de pământ Descriere Este o specie de muşchi la care gametofitul este foarte redus, sprofitul dominând ciclul de dezvoltare. Sprofitul este verde în stadiile tinere şi este reprezentat de o setă de 0,5-1 cm şi o capsulă de 5-7 mm. Capsula este acoperită de o membrană induzială care se exfoliază în condiţii de uscăciune. Distribuţie, habitat Este o specie răspândită în Europa, Asia şi America de Nord. În Europa, apare sporadic. În România, muşchiul de pământ este destul de răspândit: Munţii Maramureşului, Munţii Rodnei, Bazinul Bistriţa Aurie, Muntele Rarău, Munţii Rarăului, Munţii Bârgăului, Munţii Stânişoarei, Munţii Bârsei - Piatra Mare, Munţii Bucegi, Munţii Piatra Craiului, Munţii Cibinului, Munţii Lotrului, Munţii Parâng, Munţii Vlădeasa. Creşte sporadic prin păduri montane, dezvoltându-se pe lemne putrede, mai rar pe soluri bogate în humus. Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată Populaţie permanentă, rezidentă. Mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată Având dimensiuni foarte mici nu se poate estima numărul indivizilor din această specie, care este probabil, de ordinul miilor. Localizare pe teritoriul ariei protejate Pe teritoriul Parcului Naţional Piatra Craiului, specia este rară, fiind semnalată pe valea pârâului Bulimani, Podul lui Calineţ Valea Podurilor, Padina lui Călineţ, Curmîtura, Poiana Zănoaga, Valea Şpirlea, lângă Cabana Garofiţa Pietrei Craiului. Hărţile de distribuţie ale speciilor de plante inferioare de interes comunitar/naţional sunt incluse în Anexa nr. 20 la Planul de management. 2.3.3.4.2. Plante superioare În formularul standard al sitului Natura 2000 ROSCI0194 Piatra Craiului sunt menţionate 6 specii de plante inferioare de interes comunitar/naţional: Cypripedium calceolus, Eleocharis carniolica, Tozzia carpatica, Liparis loeslii, Ligularia sibirica, Campanula serrata. Specia Liparis loeslii, menţionată în literatură ca fiind prezentă pe teritoriul ariei protejate nu a fost identificată în teren în cadrul studiilor realizate în proiectul POS Mediu şi nici a studiilor realizate anterior de către Administraţia Parcului Naţional Piatra Craiului. 4070 Campanula serrata - clopoţei Descriere Specia prezintă o rădăcină cu formă distinctivă - mai mult sau mai puţin napiform îngroşată. Rizom scurt, simplu sau ramificat. Tulpina este erectă sau ascendentă, uneori flexuoasă, muchiată, simplă sau ramificată, glabră până la păroasă, bogat foliată în partea de mijloc, înaltă de (8) 20 - 80 (100) cm. Frunzele fasciculelor sterile sunt ovate sau rotunde, la bază cordate sau reniforme, obtuze, crenate, lung peţiolate, iar la înflorire lipsesc. Frunzele tulpinale inferioare la înflorire sunt uscate sau absente, ovat lanceolate, sesile sau scurt peţiolate; cele tulpinale mijlocii sunt sesile sau subsesile, lanceolate, eliptice sau liniar lanceolate, atenuate spre ambele capete, cu marginile serate sau crenate, lungi de (1,5) 4 - 9 (12) cm şi late de (2) 5 - 10(15) mm, rar mai late, cele superioare liniar lanceolate sau liniare, toate glabre, uneori foarte mărunt păroase pe ambele feţe sau numai pe faţa superioară. Inflorescenţa este un racem unilateral, multiflor sau pauciflor, uneori panicul, excepţional unifloră. Bobocii şi florile sunt nutante, scurt pedicelate, cu bracteole liniare. Caliciu este 10 -nervat, cu laciniile liniar stibulate, erecte sau patente, rar răsfrânte, egale cu 1/3 - 1/2 din corolă, excepţional mai lungi. Corola are culoare albastră cerulee, campanulată, lungă de 15 - 24 (30) mm, cu lobii până la 1/4 - 1/3 din lungimea ei. Staminele prezintă filamente lăţite la bază, fin ciliate şi cu antere liniare de lungimea filamentelor. Capsula este alungită, nutantă. Seminţele sunt eliptice, plan turtite, brune gălbui. Înfloreşte în lunile iulie-septembrie. Distribuţie, habitat Este o specie endemică carpatică, fiind întâlnită doar în zona acestor munţi. Campanula serrata se întâlneşte în poieni, fâneţe şi păşuni, pe stâncării şi printre tufărişuri, din regiunea montană şi până în zona alpină. Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată Populaţie permanentă, rezidentă. Mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată În aria protejată populaţia speciei este estimată la 500-1000 exemplare. Localizare pe teritoriul ariei protejate În aria protejată specia apare sporadic, fiind semnalată din Zărneşti, Valea Dâmbovicioarei, Toance, Poiana Frumoasă, Plaiul Găinii, Crăpătura, Şaua Crăpăturii, Padina Bădoaiei, Podul lui Călineţ, Saivanul lui Bertilă. 1758 Ligularia sibirica - gălbenele, curechi de munte Descriere Este o plantă cu rizom scurt şi gros, cu numeroase rădăcini laterale lungi şi fasciculate. Tulpina este viguroasă, dreaptă, înalta de 50 - 120 (150) cm, cilindrică, striată, frunzoasă, glabrescentă sau de obicei aspru păroasă. Frunzele bazale şi tulpinale sunt foarte lung peţiolate, triunghiular ovate sau triunghiular reniforme, cu lamina aproape la fel de lungă cât de lată, la vârf obtuze sau rotunjite, la bază adânc cordate (chiar până la jumătatea laminei), cu lobii bazali foarte divergenţi, subhastaţi, rotunjiţi sau unghiulari, pe margini accentuat dinţate, viu verzi, glabre şi netede, uneori pe dos la nervuri şi pe peţiol dispers aspru păroase. Frunzele mijlocii sunt asemănătoare, scurt peţiolate cu vagina largă, prelungită, cele superioare fiind reduse la o vagină membranacee. Inflorescenţa, lungă, este un racem simplu, cu axa brună-purpurie, muchiată uneori glandulos păroasă. Antodiile în boboci sunt erecte, după înflorire devenind nutante, cu pedunculii încârligaţi. Involucrul este cilindric campanulat, lung de 9-12mm, glabru la bază, cu 2 sevame liniare, lungi cât involucrul. Foliolele involucrale sunt verzi sau brune roşiatice, la bază uniseriate; spre vârf foliolele sunt membranos lăţite, părţile lor membranoase fiind acoperite de foliolele lăţite care alternează. Florile radiare femeieşti sunt galbene, cu ligula lungă, de 15-16 mm şi lată de 3-5 mm, la vârf rotunjită sau cu 3 dinţişori. Florile centrale sunt hermafrodite, lungi cât involucrul, cu corola infundibuliformă, atenuată într-un tub subţire, tot atât de lung, cu antere cilindrice, lung exerte şi stigmat pubescent pe întreaga sa latură internă. Achenele sunt glabre, cilindrice, lungi de circa 6 mm. Papusul seminţelor este gălbui, puţin mai lung decât achenele, cu radiile foarte scurt dinţate. Înfloreşte în lunile iulie-august. Distribuţie, habitat Este o specie eurasiatică, răspândită din Siberia şi Asia Centrală până în Europa. În România, este destul de răspândită, de exemplu în judeţele Bacău, Braşov, Cluj, Harghita, Maramureş, Prahova, Suceava. Creşte prin depresiuni, lunci, mlaştini, pajişti şi păduri, în locuri mlăştinoase, buruienişuri de-a lungul văilor, în regiunea montană şi subalpină. Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată Populaţie permanentă, rezidentă. Mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată În aria protejată populaţia speciei este de aproximativ 500 de exemplare. Localizare pe teritoriul ariei protejate Pe teritoriul Parcului Naţional Piatra Craiului, specia este rară, fiind semnalată iniţial numai din zona Cheile Brusturetului, în aval de cabana Brusturet, pe o suprafaţă de circa 300 mp. Recent, specia a fost identificată şi în unele văi umede de pe versantul estic al masivului. 4116 Tozzia carpatica - iarba gâtului Descriere Este o plantă semiparazită. Prezintă un rizom târâtor, ramificat şi acoperit cu numeroase sevame. Tulpina este fragilă, de 10-15 cm, cu 4 muchii, ramificată de obicei de la bază, glabră sau cu peri pe muchii. Frunzele sunt opuse, lipsite de peţioli, lat ovate, la bază rotunjite sau slab cordate, acute sau obtuze, glabre lucioase, pe margine serate cu 1-3 dinţi. Bracteele sunt asemănătoare cu frunzele, dar mai mici decât acestea. Inflorescenţele sunt dispuse la vârful ramurilor, fiind raceme scurte. Florile sunt galbene cu pediceli lungi de 1-3 mm, caliciu campanulat, slab bilabiat cu 5 dinţi obtuzi. Corola este lungă de 6-8 mm, cu tub infuniduliform, terminat cu 5 dinţi obtuzi, formând două labii slab evidente - labiul superior plan. bifidat, cel inferior trifidat, cu lobi egali, obtuzi, foarte fin cihiaţi, roşu punctaţi. Staminele sunt în număr de 4, didiname, având tubul concrescut cu tubul corolei. Stigmatul este obtuz. Fructul este o capsulă globuloasă de 2-2,5 mm, uniloculară cu 1-2 seminţe, înfloreşte în lunile iulie-august. Distribuţie, habitat Este o specie carpato-balcanică, fiind întâlnită în locuri ierboase şi umede din zonele montane. În România a fost semnalată din Munţii Rodnei, Bucegi, Postăvarii, Făgăraş, Ceahlău, Maramureşului şi altele asemenea. Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată Populaţie permanentă, rezidentă. Mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată În aria protejată populaţia speciei este estimată la aproximativ 50 de exemplare. Localizare pe teritoriul ariei protejate În Piatra Craiului este o specie rară, fiind semnalată din Valea Crăpăturii. 1898 Eleocharis carniolica - pipiriguţ Descriere Este o plantă perenă 10-20 cm, rar atingând 30 de cm înălţime. Spre deosebire de alte specii înrudite, nu prezintă stoloni. Planta este cespitoasă (formează tufa) cu tulpini numeroase, filiforme, prezentând 4 muchii. Spicele sunt lungi de 2-10 mm, alungit ovoidale, acuminate de culoare brun deschis, cu marginile mai deschise şi nervura mediană verde. Setele perigonale sunt mai puţine de 6 fiind mai scurte decât fructul. Prezintă 2 stigmate, mai rar 3. Fructul este obovadal cu o lungime de 1-1,5 mm, brun-lucios, neted, cu muchii ascuţite, înfloreşte în lunile iulie-august. Distribuţie, habitat Este o specie răspândită mai ales în centrul şi estul Europei fiind semnalată în Cehia, Slovacia, România, Ucraina, Polonia şi altele asemenea. Pipiriguţul este o specie sporadică pentru România, caracteristică pajiştilor temporar inundate sau înmlăştinite. A fost identificată în judeţele Braşov, Cluj, Constanţa, Covasna, Maramureş, Mehedinţi, Mureş şi altele asemenea, vegetând în locuri umede din zona pădurilor de stejar până în etajul bradului, pe marginea pâraielor sau în pajişti temporar inundate. Pe teritoriul Parcului Naţional Piatra Craiului, specia apare sporadic în porţiunile mlăştinoase şi în pajiştile umede din zona Vladuşca şi de pe Valea Bârsei Mari. Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată Populaţie permanentă, rezidentă. Populaţia speciei În aria protejată populaţia speciei este estimată la 500-1000 exemplare. 1902 Cypripedium calceolus - papucul doamnei Descriere Papucul doamnei este o specie de orhidee perenă. Rizomul este dispus aproape orizontal, repent, acoperit cu solzi şi prezintă numeroase rădăcini relativ groase. Tulpina este înaltă, cilindrică, de 15 - 50 (70) cm, pubescenti Frunzele tulpinale sunt dispuse altern, în număr de 3-4 (5), fiind lat eliptice, până la oblong lanceolate, acute, cu nervuri proeminente, cu baza amplexicaulă. Faţa frunzelor este de culoare verde-viu, dosul frunzelor având o culoare mai palidă, pe nervuri scurt osoase iar pe margini scurt ciliate. Bracteile sunt foliacee, verzi, lat lanceolate, mai lungi decât ovarul. Florile sunt de obicei solitare, uneori câte 2, mai rar 3 sau 4, unilaterale mari de 3-4(10) cm în diametru. Tepalele în număr de 4 (cu excepţia labelului) sunt patente, de culoare maronie, dispuse în cruce. Labelul este mai scurt decât celelalte tepale, mare, ovoidal, veziculos, în formă de papuc, cu marginile răsfrânte spre interior, ce mărginesc un orificiu îngust, rotund, cu puncte şi vinişoare purpurii la interior. Gimnostemul scurt, conic, la vârf trifidat. Seminţe numeroase de dimensiuni foarte mici. Planta înfloreşte în lunile mai-iunie. Distribuţie, habitat Specia este întâlnită în Europa şi Asia de Nord. Aria de răspândire ocupă o mare parte a Europei, Anglia în nord-vest, Scandinavia în Nord, ajungând mai rar, în sud, în zonele muntoase mediteraneene. În est ajunge până în Siberia, Caucaz şi Japonia. În România, este destul de răspândită, fiind semnalată din judeţele Alba, Argeş, Bacău, Bistriţa Năsăud, Buzău, Covasna, Harghita, Hunedoara, Iaşi, Maramureş, Mureş, Neamţ, Sălaj, Suceava şi altele asemenea. Creşte sporadic prin păduri, la marginea pajiştilor, în locuri umbroase, preferând solurile calcaroase. Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată Populaţie permanentă, rezidentă. Mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată În aria protejată populaţia speciei este de aproximativ 200 exemplare. Localizare pe teritoriul ariei protejate Pe teritoriul Parcului Naţional Piatra Craiului, specia este rară, fiind semnalată numai din zona Rucăr. Hărţile de distribuţie ale speciilor de plante superioare de interes comunitar/naţional sunt incluse în Anexa nr. 20 la Planul de management 2.3.4. Fauna 2.3.4.1. Fauna de nevertebrate Fauna de nevertebrate este foarte bogată prezentând un deosebit interes ştiinţific. Este de remarcat prezenţa a 35 de specii endemice şi a 91 de taxoni descrişi ca fiind noi pentru ştiinţă. Menţionăm două specii endemice pentru Piatra Craiului: Nesticus constantinescui şi Rhagidia carpatica. De asemenea menţionăm prezenţa speciei rare Octodrilus exacystis, endemică în Transilvania şi în zonele subcarpatice ale Munteniei şi Moldovei şi Sclerophaedon carpaticus, endemist al Carpaţilor Orientali şi Meridionali. Până în prezent au fost identificate peste 216 de specii de fluturi, aparţinând la 22 familii de micro- şi macrolepidoptere din potenţialul de 1200. Datele disponibile indică prezenţa unei faune remarcabile în zona alpină, incluzând câteva subspecii endemice ale genului Erebia, respectiv Erebia epiphron transsylvanica şi Erehia pronoe, precum şi Apamea zeta sandorkovacsi şi Pieris bryoniae carpathiensis. În partea sudică a masivului, insuficient explorată încă, a fost identificată specia Maciilinea arion, protejată în majoritatea ţărilor europene. Studiile efectuate în vara anului 2000 în cadrul programului de inventariere a biodiversităţii au dus la identificarea a peste 200 de specii de diptere. Specialiştii în domeniu consideră că pe teritoriul parcului ar trebui să existe circa 4000-5000 de specii de diptere. S-au înregistrat peste 65 de specii de aranee, 141 specii de acarieni şi altele asemenea. 2.3.4.2. Fauna de vertebrate În Piatra Craiului reţeaua hidrografică este mai redusă. Faune acvatică este reprezentată printr-un mare număr de nevertebrate şi 10 specii de peştii oxifili şi reofili specifici râurilor de munte: zglăvoaca - Cotus gobio, păstrăvul - Salmo trutta fario şi altele asemenea. Dintre amfibieni şi reptile se întâlnesc: salamandra sau sălămâzdra - Salamandra salamandra; tritonul cu creastă - Triturus cristatus cmtahts care este specie de interes comunitar conform Directivei Habitate; tritonul de munte - Triturus alpestris alpestris; broasca roşie de munte - Rana temporaria temporaria; buhaiul de baltă - Bombina variegata variegata care este specie de interes comunitar; broasca râioasă brună - Bufa bufa. Dintre reptile menţionăm: vipera de munte - Vipera bems berus; şarpele de casă - Natrix natrix; şarpele de alun - Coronella austriaca austriaca; năpârca - Anguis fragilis; şopârla de munte -Lacerta vivipara; şopârla de câmp - Lacerta agilis agilis; guşterul - Lacerta viridis viridis; şopârla de ziduri - Podarcis muralis. De menţionat că toate speciile de amfibieni şi reptile de pe teritoriul României sunt protejate fiind incluse în anexele nr. 2 şi 3 din Legea nr. 13/1993 pentru aderarea României la Convenţia privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa. În ceea ce priveşte ornitofauna, până în prezent au fost identificate 108 specii dintre care 50 sunt menţionate ca specii strict protejate în Convenţia de la Berna - Convenţia pentru protejarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa ratificată prin Legea nr. 13/1993, iar şase specii în Convenţia de la Bonn - Convenţia privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice ratificată prin Legea nr. 13/1998. Faţă de alte masive muntoase, Piatra Craiului şi-a pierdut în mare măsură fauna de răpitoare mari pe care o deţinea în trecut, în prezent existând un număr foarte mic de exemplare de acvilă de munte - Aquila chrysaetos, care cuibăresc probabil în Munţii Făgăraş. Alte specii de răpitoare diurne şi nocturne întâlnite în Parc sunt: acvila ţipătoare mică -Aquila pomarina; şorecarul comun - Buteo buteo; uliul porumbar - Accipiter gentilis; uliul păsărar - Accipiter nisus; şoimul rândunelelor - Falco subbuteo; şoimul călător - Falco peregrinus; vânturelul roşu - Falco tinunculus; bufniţa - Bubo bubo. Cheile şi zonele stâncoase din Parc sunt populate de: fluturaşul de stâncă - Tichodroma muraria, specie rară; brumăriţa de stâncă - Prunella collaris; drepneaua neagră - Apus apus; drepneaua mare -Apus melba; mierla de piatră - Monticola saxatilis. Pădurile de fag, răşinoase, tufişurile şi fâneţele sunt populate de: piţigoiul de brădet - Parus ater; piţigoiul de munte - Parus montanus; piţigoiul moţat - Parus cristatus; alunar - Nucifraga caryocatactes; ciocănitoarea neagră - Dryocopus martius; sfrânciocul roşiatic - Lanius collurio; ochiul boului -Troglodytes troglodytes; corb - Corvus corax; mierla gulerată - Turdus torquatus. Există şi câteva specii de interes cinegetic: cocoşul de munte - Tetrao urogallus, ierunca - Bonasia bonasia. La marginea râurilor sunt întâlnite frecvent: codobatura albă - Motacilla alba; codobatura de munte - Motacilla tinerea; mierla de apă - Cinclus ciuclus. Alte specii întâlnite la marginea parcului sunt: cioara grivă - Corvus corone cornix; barza albă - Ciconia ciconia şi o specie rară, barza neagră - Ciconia nigra. Fauna de mamifere mici este bine reprezentată, fiind însă insuficient cunoscută. Până în prezent au fost identificate 21 specii de lilieci, care se adăpostesc în peşterile sau scorburile arborilor bătrâni de pe teritoriul Parcului. Dintre acestea 14 specii intră în categoria specii strict protejate conform Convenţiei de la Berna, iar 6 sunt specii de interes comunitar conform Directivei Habitate: Rhinolophus ferrumequinum, Rhinolophus euriale, Myotis bechsteinii, Myotis blythii, Myotis myotys, Barbastella barbastellus, iar o specie - Vespertilio murinus - este inclusă în Convenţia de la Bonn. De menţionat că pe teritoriul României sunt protejate toate speciile de lilieci conform Legii nr. 90/2000 pentru aderarea României la Acordul privind conservarea liliecilor în Europa, adoptat la Londra la 4 decembrie 1991. Parcul Naţional Piatra Craiului găzduieşte o populaţie bogată de carnivore mari: urs -Ursus arctos; lup - Canis lupus; râs - Lynx lynx. Studiile realizate au arătat existenţa a trei culoare de circulaţie ale acestor specii între masivele Piatra Craiului şi Bucegi, culoare cu un un regim special de protecţie. Căpriorul - Capreolus capreolus şi cerbul comun - Cervus elaphus sunt întâlniţi în pădurile de la baza masivului. În prezent populaţia de capre negre -Rupicapra rupicapra care trăieşte în zonele stâncoase ale masivului este de 150-200 de exemplare. Alte specii întâlnite în aria protejată sunt porcul mistreţ - Sus scrofa; bursucul - Meles meles; jderul de copac - Martes martes; jderul de piatră - Martes faina; pisica sălbatică - Felix silvestris; vidra - Lutra lutra. Numărul speciilor de faună este prezentat în tabelul nr. 9. Numărul total de specii de faună de pe teritoriul ariei protejate Tabelul nr. 9
┌────────────┬──────┬─────────┬────────┐
│ │Număr │ │Specii │
│ │total │Specii │endemice│
│Grupul │de │endemice │pentru │
│ │specii│carpatice│Piatra │
│ │ │ │Craiului│
├────────────┼──────┼─────────┼────────┤
│Nevertebrate│ │>35 │2 │
├────────────┼──────┼─────────┼────────┤
│Fluturi │>216 │ │ │
├────────────┼──────┼─────────┼────────┤
│Diptere │>200 │ │ │
├────────────┼──────┼─────────┼────────┤
│Peşti │10 │ │ │
├────────────┼──────┼─────────┼────────┤
│Păsări │>108 │ │ │
├────────────┼──────┼─────────┼────────┤
│Mamifere │50 │ │ │
│total │ │ │ │
├────────────┼──────┼─────────┼────────┤
│Lilieci │21 │ │ │
└────────────┴──────┴─────────┴────────┘
2.3.4.3. Fauna de interes conservativ În formularul standard al sitului Natura 2000 ROSCI0194 Piatra Craiului, conform Ordinului ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind declararea siturilor de importanţă comunitară ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România modificat şi completat prin Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 2387/2011 pentru modificarea Ordinului ministrului mediului şi dezvoltării durabile 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, sunt listate 26 specii de faună de interes comunitar. 2.3.4.3.1. Nevertebrate În formularul standard al sitului Natura 2000 ROSCI0194 Piatra Craiului sunt menţionate 7 specii de nevertebrate de interes naţional/comunitar: Rusalia alpina, Morimus funereus, Carabus variolosus, Coenagrion mercuriale, Coenagrion ornatum, Pholidoptera transsylvanica, Chilostoma banaticum. Dintre acestea nu au fost identificate în teren, în cadrul studiilor realizate în proiectul POS Mediu speciile Morimus funereus şi Coenagrion mercuriale. O specie de interes comunitar nou identificată, care nu a fost inclusă în formularul standard este Callimorpha quadripunctaria. Prezentăm în continuare informaţii despre speciile de interes comunitar/naţional identificate în teren. 1087 Rosalia alpina - croitor alpin Descriere Insecta adultă poate atinge 15-38 mm lungime şi are un corp cu aspect catifelat, de culoare cenuşie-albăstruie sau cenuşie-verzuie, uneori aproape albastră. Elitrele sunt granulate la bază şi prezintă un desen negru, catifelat, alcătuit din următoarele elemente: o bandă comună, postmeridiană, câte o pată posthumerală mare şi una anteapicală mică, fiecare dintre aceste elemente fiind mărginite cu o pubescenţă colorată deschis. Antenele sunt articulate şi prezintă pe suprafaţa lor perişori lungi şi negri, fiind mai lungi decât corpul gândacului ajung până la 50-55 mm. Ciclul de viaţă, de la stadiul de ou până la cel de adult sau imago, durează 2-3 ani. Femela depune ouăle primăvara, în spaţiile oferite de scoarţa arborilor. Larvele se dezvoltă în trunchiul fagilor, cu precădere, dar pot evolua către imago şi în lemnul altor esenţe ca: salcie, carpen, stejar, gorun, arin şi măr. După parcurgerea stadiilor larvare, apar adulţii care sunt foarte activi în zile însorite, dar zboară şi în crepuscul. Zborul are loc în perioada iunie - septembrie, adulţii se hrănesc, în principal, cu polen. Aceste insecte sunt indicatori ai vârstei şi ai stării de sănătate a pădurii. Distribuţie, habitat Este o specie răspândită în Europa, din estul Spaniei până în Rusia. Lipseşte în Marea Britanie şi ţările nordice. În România, este o specie destul de rară, prezentă, localizat, în tot lanţul carpatic. Pădurile bătrâne de fag sunt habitatele caracteristice, această specie preferă arborii bătrâni, izolaţi din luminişuri sau de la marginea pădurii, mai ales cei parţial atacaţi de alţi dăunători. Croitorul alpin este o specie stenotopă, silvicolă, xilodetriticolă, lignicolă, xilofagă, saproxilică. Trăieşte în complexul climatic al fagului, mai rar doar în cel al coniferelor şi stejarului, fiind semnalată ocazional în complexul stepelor cu graminee. Femelele depun ouăle în trunchiul sau ramurile arborilor morţi sau proaspăt tăiaţi. Sunt preferate zonele însorite şi relativ uscate. Larva se dezvoltă în lemnul putred şi trunchiurile scorburoase de Fagus sylvatica, mai rar în Acer sp. şi foarte rar în alte specii cu frunze căzătoare - specii de Ulmus, Carpinus, Salix, Caslanea, Fraxinus, Juglans, Tilia, Ouercus, Alnus, Crataegus. Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată Populaţie permanentă, rezidentă. Mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată În aria protejată populaţia speciei este de cel mult 100 de exemplare. Localizare pe teritoriul ariei protejate În Parcul Naţional Piatra Craiului specia este rară, fiind întâlnită în zonele cu făgete bătrâne, însorite, cu expoziţie sudică. 4014 Carabus variolosus - Carab amfibiu Descriere Lungimea corpului este cuprinsă între 20 - 33 mm. Corpul are culoare neagră, fără luciu metalic. Pronotul este rotunjit lateral, cu margini laterale înguste, puţin sinuate în partea bazală, cu unghiurile posterioare în formă de lobi triunghiulari relativ lungi, care depăşesc baza lui şi care sunt îndoiţi în jos. Pe pronot, pe fiecare margine laterală există un por setiger median şi unul bazal. Elitrele sunt puternic convexe, au umeri proeminenţi şi prezintă o sculptură caracteristică formată din rugozităţi puternice şi gropiţe adânci. Intervalele primare sunt careniforme, subţiri şi întrerupte de gropiţe mari. Spaţiul dintre intervalele primare prezintă rugozităţi puternice. Intervalele secundare sunt neregulate şi adesea întrerupte prin rugozităţi. Intervalele terţiare lipsesc sau sunt transformate în granule fine aranjate predominant longitudinal. Capătul anterior al intervalului 3 primar predomină puternic. Între acest interval şi seria umbilicata se mai găseşte un rând de gropiţe mari. Adulţii sunt activi de primăvara până toamna. Iernează în lemnul putred sau îngropaţi în sol foarte umed. Aceştia sunt prădători, hrănindu-se cu nevertebrate edafice şi acvatice, precum crustacee şi amfipode. Reproducerea are loc primăvara, iar activitatea maximă este spre toamnă. Larvele sunt active vara (mai-august), primii adulţi apar în iulie sau început de august, iar hibernarea are loc în forma de imago. Suprapunerea între adulţii celor două generaţii este foarte redusă. Specia este un indicator biologic al stării de conservare a zonelor umede din pădurile naturale. Distribuţie, habitat În Europa, specia este răspândită în Bulgaria, Cehia, Republica Moldova, Polonia, România, Slovacia, Ucraina, Cehia, Slovacia. În România este larg răspândită în zona montană şi mai rar în zona colinară, până la altitudini de 1.700 m, în păduri de amestec, cu soluri puţin acide. Ocupă habitate restrânse, localizate în apropierea zonelor umede. Carabul amfibiu este o specie stenotopă, higrofilă, paludicolă, indicatoare a zonelor umede din pădurile naturale. Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată Populaţie permanentă, rezidentă. Mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată În aria protejată populaţia speciei este estimată la 2000-5000 de exemplare. Localizare pe teritoriul ariei protejate În aria protejată Piatra Craiului specia se poate identifica în apropierea râurilor, izvoarelor şi a zonelor mlăştinoase. 4045 Coenagrion ornatum - ţărăncuţa, libelulă ornată Descriere Specie de talie mică, 30-31 mm. Masculul are abdomenul de culoare albastră cu un desen distinctive de culoare neagră. Al doilea tergit abdominal S2, prezintă un desen în forma literei "U", care este conectat printr-un picior de un inel negru posterior. Se pot întâlni, adesea, indivizi care au desenul de pe S2 cu braţele laterale izolate. Desenul de pe S3-S7 se termină într-un vârf lung şi ascuţit, fără braţe laterale. Apendicii abdominali superiori sunt mai scurţi decât apendicii inferiori. Apendicii abdominali inferiori sunt mai scurţi decât segmentul S10. Dungile antehumerale sunt complete şi groase. Petele postoculare au marginea posterioară dinţată. La femelă, marginea posterioară a pronotului prezintă un lob median cu o incizie apicală mediană, colorată în alb. Ţărăncuţa este o specie la care adulţii sunt active primăvara şi vara, zburând de la sfârşitul lunii mai până la mijlocul lunii iulie. Specia este un indicator biologic al gradului de conservare a caracteristicilor naturale pentru pâraiele şi râurile cu debit lent şi pentru zonele mlăştinoase. Distribuţie, habitat La nivel european specia este răspândită în Austria, Bosnia, Herzegovina, Bulgaria, Croaţia, Cehia, Franţa, Germania, Grecia, Ungaria, Moldova, Muntenegru, România, Polonia, Italia, Elveţia, Serbia, Slovenia, Slovacia. În România specia este destul de rar semnalată, în Transilvania (Cluj, Târgu Mureş, Avrig), Banat, Oltenia, Maramureş şi Dobrogea. Specia trăieşte în apropierea apelor puţin adânci, cu debit lent şi cu substrat calcaros. Ţărăncuţa este asociată vegetaţiei cu specii de Carex. Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată Populaţie permanentă, rezidentă. Mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată În aria protejată populaţia speciei este estimată la cel mult 100 indivizi. Localizare pe teritoriul ariei protejate În Parcul Naţional Piatra Craiului, specia poate fi identificată în zonele mlăştinoase formate pe traseul râurilor montane, cu debit mai lent. 4054 Pholidoptera transsylvanica - cosaş transilvan Descriere Lungimea corpului este de 18-25 mm la masculi şi de 21-29 mm la femele, plus un ovipozitor de 20-30 mm. Culoarea corpului este maro, cu faţa ventral galben-albicioasă. Antenele se articulează la nivelul ochilor. Pe frunte prezintă o bandă lată albicioasă. Tarse formate din 4 articole. Primele două articole tarsale prezintă un şanţ. Tibia anterioară cu 1-3 spini dorsali externi. Masculul prezintă stili, titilatori şi organ stridulant. Prosternul nu are spini. Pronotul este trunchiat posterior, lobii acestuia prezentând o bandă albă pe marginea latero-posterioară. Aripile masculilor sunt rotunjite şi solziforme, de culoare brună-ruginie şi cu nervurile dispuse în reţea. La femelă aripile sunt mici, având o treime din lungimea pronotului. Adulţii apar la sfârşitul lunii iunie până în octombrie şi sunt omnivori. Ouăle sunt depuse în sol în perioada iulie-septembrie. Specia este un indicator biologic al stării de conservare a pajiştilor montane şi lizierelor de păduri naturale. Distribuţie, habitat În Europa, specia a fost identificată în Slovacia, Ungaria, Polonia, Ucraina şi România. În România, este frecventă în munţii Carpaţi, între 400 - 2.300 m altitudine. Cosaşul transilvan este o specie praticolă şi geofilă, mezofilă până la higro-mezofilă, caracteristică pentru pajiştile, poienile şi lizierele din zona montană. Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată Populaţie permanentă, rezidentă. Mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată În aria protejată populaţia speciei este estimată la 5000-10000 exemplare. Localizare pe teritoriul ariei protejate În aria protejată Piatra Craiului, specia poate să fie identificată în zonele de lizieră, în pajiştile aliate în apropierea zonelor ripariene şi în poienile montane mai umede. 4057 Chilostoma banaticum - melc carenat bănăţean Descriere Cochilia este turtit-lentiformă, tare, rezistentă, neregulată, striată. Culoarea cochiliei este brun-roşcată până la brun-gălbuie, rareori cu nuanţe verzui, prevăzută cu o bandă brun-roşcată la periferie, cu o carenă mediană, mult mai evidentă în stadiu juvenil. Peristomul este îngroşat; prezintă un ombilic deschis. Dimensiunile cochiliei sunt: înălţimea 15-20 mm şi lăţimea 25-35 mm. Specia este de culoare cenuşie sau brună. Acest melc poate fi considerat un indicator al vârstei şi stării de sănătate pentru zonele ripaiene şi ecosisteme forestiere. Distribuţie, habitat Specia a fost identificată în estul şi sudul Carpaţilor, în munţii din Transilvania şi în Germania. De asemenea a mai fost identificată în Ungaria, Croaţia, Serbia, Slovacia şi Ukraina. În România, distribuţia sa cuprinde subcarpaţii şi lanţul Carpatic din Munţii Ţibleş la nord, până în Munţii Aninei la sud şi Masivul Ciucaş la est, mai puţin în Carpaţii Orientali. În sudul Carpaţilor Meridionali coboară pe văile râurilor până în zona submontană. Specia este un relict glaciar, al cărui centru de distribuţie este considerat zona Banatului. Ea este prezentă de-a lungul văilor din zona montană până la câmpie, preferând altitudini medii. Este o specie microfagă, mezobiontă, higrofilă, preferă zonele împădurite sau cele cu vegetaţie abundentă. Se găseşte pe sub pietre, printre lemne putrede, buşteni, pe stânci, pe plante, în frunzar pe sol, în păduri, tufărişuri, formaţiuni vegetale dintre cele mai diverse, inclusiv parcuri şi grădini, la marginea drumurilor, în locuri umbrite şi umede, deseori în apropierea apelor. Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată Populaţie permanentă, rezidentă. Mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată În aria protejată populaţia speciei este estimată cel puţin 50 indivizi. Localizare pe teritoriul ariei protejate În Piatra Craiului specia este întâlnită pe marginea râurilor montane sau pe văi, acolo unde există vegetaţie abundentă. 1078 Callimorpha quadripunctaria - fluture vărgat Descriere Fluturele vărgat este o specie cu activitate nocturnă, dar poate fi întâlnită şi ziua. Avengura aripilor este de 40 - 60 mm. Aripile anterioare au culoarea neagră şi prezintă striuri albe transversale. Aripile posterioare sunt de culoare roşie, marcate de pete negre-albăstrui. Toracele este alb şi prezintă 3 dungi longitudinale negre. Abdomenul este portocaliu, fiecare tergit prezentând o pată neagră dorsală. Masculii au antene păroase, în timp ce femelele au antene simple. Depunerea ouălor are loc toamna, de la sfârşitul lunii septembrie până la începutul lunii noiembrie. Dezvoltarea ouălor necesită două săptămâni. Stadiul larvar durează aproximativ şase luni. Larvele trăiesc pe diferite specii de plante platan, viţă de vie, salcâm, muri şi alte specii de rosaceae, şi altele asemenea. După năpârlire, omida începe să ţeasă coconul. Stadiul de pupă durează aproximativ o lună, iar fluturele apare în lunile iunie - august, în funcţie de altitudine şi de temperatura lunară medie. Fluturele vărgat este o specie univoltină, cu o singură generaţie pe an. Adulţii apar în luna iulie şi sunt polifagi. Preferă diferite plante ierboase şi arbustive, precum: Eupatorium cannabimm, Mentha longifolia, specii de Alnus, Rubus, Corylus. Distribuţie, habitat În Europa, este răspândită în Anglia, Franţa, Spania, Grecia, Europa Centrală şi de Est. În România, specia este răspândită pretutindeni, cu excepţia Deltei Dunării. Adesea este întâlnită în zone ripariene, pe văi înguste situate în areale montane sau de deal, în fâneţe, pajişti, tufărişuri, liziere de păduri, luminişuri. Habitatele preferate sunt caracterizate de temperaturi mai joase şi umiditate mai ridicată în comparaţie cu zonele adiacente celor ripariene. În timpul verii specia migrează pe văile umede şi răcoroase, până la o altitudine de 1.200 m. Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată Populaţie permanentă, rezidentă. Mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată În aria protejată populaţia speciei este estimată la 300 - 500 exemplare. Localizare pe teritoriul ariei protejate În aria protejată Piatra Craiului, specia poate fi identificată în pajişti, tufărişuri, liziere de păduri, luminişuri, zone ripariene, pe văi înguste. Hărţile de distribuţie ale speciilor nevertebrate de interes comunitar/naţional sunt incluse în Anexa nr. 20 la Planul de management. 2.3.4.3.2. Vertebrate 2.3.4.3.2.1. Ihtiofaună În formularul standard al sitului Natura 2000 ROSCI0194 Piatra Craiului sunt menţionate 3 specii de ciclostomi şi peşti de interes naţional/comunitar: Eudontomyzon mariae, Cottus gobio, Barbus meridionalis. Toate cele 3 specii au fost regăsite în teren în urma studiilor realizate în cadrul proiectului POS Mediu. 2484 Eudontomyzon mariae - chişcar de râu, nouă-ochi Descriere Aspect caracteristic serpentiform, cu corp cilindric, gura în formă de ventuză prevăzută cu odontoizi ("dinţişori") comoşi. Prezintă două înotătoare dorsale şi una codală. Coloraţia este brun-gălbuie, iar în perioada de reproducere, adulţii sunt cafeniu-aurii pe spate. Partea ventrală este întotdeauna argintie. În perioada de reproducere, cele două înotătoare dorsale devin mai mari, mai înalte şi se ating între ele. Larvele sunt filtratoare, hrănindu-se cu detritus din depunerile mâloase. Stadiile larvare durează 3,5 - 4,5 ani, perioadă în care acestea se hrănesc numai cu detritus şi microorganisme din mâlul râurilor. Metamorfoza lor are loc în lunile septembrie-decembrie. Adulţii nu se hrănesc şi mor imediat după reproducere, care are loc în aprilie - mai în zonele situate la altitudine mai joasă şi mai târziu în zonele montane. Deci aceşti chişcari nu sunt prădători ai peştilor, cum de altfel sunt indivizii speciei Eudontomyzon danfordi. Pot fi consumaţi de păstrăv. Distribuţie, habitat Specia este răspândită în bazinul Dunării şi al fluviilor din bazinul nordic al Mării Negre. În România, există în râurile de deal şi de munte, pe versanţii estici şi sud-estici ai Carpaţilor din Oltenia, Muntenia, Moldova. Preferă zone cu apă bine oxigenată, dar şi cu porţiuni mâloase, în care pot trăi larvele. Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată Populaţie permanentă, rezidentă. Mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată În aria protejată populaţia speciei este cuprinsă în intervalul 100-500 de exemplare. Localizare pe teritoriul ariei protejate În Piatra Craiului, specia a fost identificată în râul Dâmboviţa - în zona Rucăr. Se poate spune că populaţiile de chişcar de râu există şi în Cheile Mari ale Dâmboviţei, incluse în perimetrul parcului. 1138 Barbus meridionalis - moioagă, mreană vânătă Descriere Lungimea corpului este de aproximativ 20 - 30 cm. Spatele este de culoare cenuşiu-vineţie. Pe partea ventrală este de culoare argintie. Cu excepţia petelor negre de pe cap, spate, laturile corpului şi în jurul înotătoarelor, nu are alte trăsături caracteristice. Înotătoarea dorsală are 7 - 9 radii moi şi este lipsită de ultima radie, de obicei zimţată. înotătoarea codală are 16 - 19 radii. Buza inferioară este groasă. Moioaga nu are dinţi, iar nevertebratele cu care se hrăneşte sunt manevrate cu ajutorul "dinţilor faringieni" - o pereche de oase faringiene. Reproducerea are loc în lunile mai - iunie. Hrana mrenei vinete este formată în special din larve de insecte acvatice, viermi, crustacee mici şi resturi vegetale. Depune ponta mai târziu decât mreana mare, fără să urce în susul apei. Primăvara formează grupuri mici, care depun icrele în apropierea malurilor. Descriere generală Are o răspândire relativ restrânsă, în Franţa, Spania, România, Ucraina şi Polonia. În România, preferă cursurile superioare şi cele mijlocii ale râurilor torenticole de munte, cu viteză mare de curgere, cu apă curată şi bine oxigenată. Coboară şi în regiunile deluroase. Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată Populaţie permanentă, rezidentă. Mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată În aria protejată populaţia speciei este cuprinsă în intervalul 100-500 de exemplare. Localizare pe teritoriul ariei protejate În Parcul Naţional Piatra Craiului a fost identificată în râul Dâmbrovicioara. 1163 Cottus gobio - zglăvoc Descriere Peşte de talie mică, 8-10 cm, rar până la 13 cm, cu aspect caracteristic: cap lat, masiv, corpul subţiindu-se către coadă. Gura largă, cu deschiderea în vârful botului. Are două înotătoare dorsale, inegale şi legate între ele printr-o punte subţire. Înotătoarea ventrală este situată între cele pectorale, late. Nu prezintă solzi. Coloraţia dorsală cenuşiu-cafenie sau brun-măslinie, marmorată cu pete de culoare mai închisă. Partea ventrală este alb-cenuşie. Este un peşte răpitor, important şi necesar în apele de munte. Consumă diverse nevertebrate bentonice, icre şi puietul altor peşti, ouă şi larve de amfibieni. Este la rândul său consumat de păstrăv. Are o importanţă economică redusă, fiind pescuit şi consumat sporadic, pentru carnea dulce. Mai este folosit şi ca nadă pentru păstrăv. În lunile februarie - martie, femelele caută locuri liniştite, de obicei pe sub pietre, în care depun 100 - 300 de icre, cu diametrul de 2 - 2,5 mm. Acele locuri sunt săpate de masculi şi ei păzesc apoi ponta, de atacul altor răpitori. În funcţie de temperatura apei, eclozarea are loc după 20 - 30 de zile. Puietul, cu lungimi de 6 - 7 mm, formează mici bancuri, iar indivizii adulţi obişnuiesc să trăiască solitar. La vârsta de un an, măsoară 40 - 50 mm lungime, la vârsta de doi ani au 60 cm, iar la trei ani ajung la 70 - 90 mm. Maturitatea sexuală este atinsă la vârsta de doi ani. Longevitatea medie este de 3 - 4 ani, dar au fost raportate şi excepţii - indivizi cu vârsta de 10 ani. Distribuţie, habitat Specia este prezentă în Europa şi vestul Asiei. În România, este asociat cu păstrăvul indigen, în râuri şi pâraie de munte din toată ţara, unde stă ascuns pe fundul apei şi pe sub pietre. Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată Populaţie permanentă, rezidentă. Mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată În aria protejată populaţia speciei este cuprinsă în intervalul 5000-10000 de exemplare. Localizare pe teritoriul ariei protejate În Parcul Naţional Piatra Craiului, zglăvocul a fost semnalat în râurile Bârsa Mare şi Dâmboviţa. 2.3.4.3.2.2. Herpetofaună În formularul standard al sitului Natura 2000 ROSCI0194 Piatra Craiului sunt menţionate 3 specii de amfibieni de interes naţional/comunitar: Bombina variegata, Triturus cristatus, Triturus montandoni. Toate cele 3 specii au fost regăsite în teren în urma studiilor realizate în cadrul proiectului POS Mediu. 2001 Triturus montandoni - triton carpatic Descriere Triton cu aspect moderat robust, talie medie, până la 10 cm lungime. Masculul în haina de nuntă nu are creastă, ci numai o muchie tegumentară în lungul coloanei vertebrale. Este colorat dorsal în nuanţe cenuşiu-gălbui, până la brun-închis sau galben-verzui, cu marmoraţii mai închise. Pe abdomen este portocaliu intens, fără pete, dar cu cloaca neagră. Coada masculului în perioada de reproducere se prelungeşte cu un mic filament negru. Femela are o coloraţie dorsală brun-gălbuie, brun-roşcată, brun-negricioasă sau galben-verzuie, iar ventral, inclusiv cloaca, este portocalie, fără pete. În afara perioadei de reproducere, culorile ambelor sexe devin mai slab nuanţate şi mai şterse, iar masculul pierde filamentul caudal şi tivitura sau muchia dorsală. Distribuţie, habitat Specia este endemică pentru zona cuprinsă între Munţii Carpaţi şi Sudeţi. În Carpaţi a fost raportată din Cehia şi Slovacia, sudul Poloniei şi Carpaţii Păduroşi din Ucraina până în Carpaţii Orientali ai României şi în estul Carpaţilor Meridionali. Specia este prezentă de la circa 200 m altitudine până la peste 2.000 m. Preferă habitatele cu păduri de fag, de amestec foioase - răşinoase, sau numai de răşinoase, uneori pajiştile subalpine sau alpine, sau chiar turbării. Pentru reproducere, necesită adăposturi terestre şi mici bazine acvatice, permanente sau temporare. Adulţii sunt preponderent tereştrii. Spre sfârşitul lunii martie, prin mlaştinile mici din regiunile muntoase apar mai întâi masculii şi mai târziu femelele, pentru împerechere. După depunerea ouălor părăsesc apa şi se retrag pe sub pietre, sub muşchi sau sub trunchiuri putrezite. Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată Populaţie permanentă, rezidentă. Mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată În aria protejată populaţia speciei este cuprinsă în intervalul 500-1000 de exemplare. Localizare pe teritoriul ariei protejate În Piatra Craiului specia a fost semnalată de la Bârsa Tămaşului, Plaiul Foii, Şpirlea, Cheile Dâmboviţei - Sătic, Cheile Dâmbovicioarei, Cheile Brusturetului - Valea Seacă. Este probabil mai răspândit de-a lungul văilor, dar în populaţii localizate şi nu foarte numeroase. 1166 Triturus cristatus - triton cu creastă Descriere Triton cu aspect robust, talie relativ mare (9-13 cm masculul, 11-18 cm femela), membrele lungi în raport cu corpul. Pielea rugoasă. Masculii în perioada de reproducere au o creastă înaltă, cu aspect zimţat, neregulat. Culoarea masculului în "haina de nuntă" este cenuşiu-verzuie până la brun-negricioasă pe spate, cu pete rotunde mai închise la culoare şi cu marmoraţie neagră pe cap. Pe abdomen, culoarea este galbenă, cu pete rotunde negre, iar lateral apar puncte mici albe pe fondul brun; pe coadă există o dungă alb-sidefie. Femela este lipsită de creastă, dar are culoarea corpului similară cu a masculului, lipsind marmoraţia de pe cap şi dunga de pe coadă. În afara perioadei de reproducere, masculul pierde şi el creasta. Se hrăneşte cu larve de ţânţari şi în habitatele cu bălţi temporare este un consumator important. Datorită toxicităţii secreţiilor glandelor epidermice, adulţii au puţini prădători. În perioada octombrie - martie hibernează, apoi din martie până în iulie, femelele depun pe frunzele plantelor submerse, câte 2-3 ouă pe zi, până când ponta însumează 200 - 300 de ouă. Metamorfoza are loc după patru luni de la eclozare. Juvenilii duc o viaţă terestră, până la vârsta de 2 - 3 ani, când ating maturitatea sexuală şi revin la mediul acvatic, pentru depunerea pontelor. Longevitatea obişnuită este de 10 ani, dar au fost raportate recorduri de până la 27 de ani. Distribuţie, habitat Specie răspândită în Europa nordică, vestică, centrală şi estică. În România, se găseşte sporadic în toată ţara, în afară de zonele foarte joase de câmpie şi de luncă, în Delta Dunării şi Dobrogea. Ocupă habitate diverse (păduri, pajişti, zone stâncoase, chiar şi unele zone antropizate), având nevoie de adăpost terestru (pietre, lemne, tufişuri, ierburi) şi bazine acvatice, permanente sau temporare, de preferinţă fără peşti, pentru reproducere. Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată Populaţie permanentă, rezidentă. Mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată În aria protejată populaţia speciei este cuprinsă în intervalul 100-500 de exemplare. Localizare pe teritoriul ariei protejate În Piatra Craiului, specia a fost semnalată la Sătic şi de-a lungul Prăpastiilor Zărneştilor, în ambele cazuri, în populaţii foarte mici. Există mici populaţii în afara P.N.P.C., dar aproape de acesta: pe Bârsa Fierului şi la Bran - în parcul castelului. Indivizi din ultima populaţie pătrund, probabil, şi în parc. 1193 Bombina variegata - buhai de baltă cu burta galbenă Descriere Specie de anur relativ mică (până la 5 cm lungime), cu aspect robust, îndesat, dar şi turtit. Pe spate are aspect rugos, dat de negii preeminenţi, fiecare prevăzut cu spinişori ascuţiţi. Pupila în formă de "inimioară". Coloraţia dorsală este pământie sau cenuşiu-cafenie, cu pete neregulate, de culoare mai închisă. Pe partea ventrală, coloraţia este vie, predominant galbenă, cu marmoraţie cenuşiu-verzuie, predominând însă coloraţia deschisă. Masculul nu are saci vocali. De aceea, cântecul se aseamănă cu un "hum... hum...hum" rapid şi slab. Este un important consumator de insecte zburătoare şi diverse alte nevertebrate acvatice şi terestre. Ca adult, are puţini prădători datorită secreţiei toxice a glandelor tegumentare. În perioada mai - iunie, femelele depun 2-3 ponte, cu aspect de ciorchine. Într-o pontă sunt 2-30 (maximum 150) de ouă de câte 1,5-2 mm în diametru, depuse noaptea, pe ramuri sau pe plante submerse. Stratul gelatinos, cu rol de protecţie a pontei are grosimea de 5 - 8 mm. Eclozarea are loc după 2-3 zile iar metamorfoza mormolocilor se produce după 1 - 4 luni. Maturitatea sexuală este atinsă în al doilea an, iar longevitatea este de 9 - 10 ani. Numele ştiinţific (Bombina) este onomatopeic, de la cântecul acestei broaştei, ce se poate transcrie "hum...hum" iar variegata se referă la modelul neregulat sau variat al petelor de culori de pe abdomen. Distribuţie, habitat Specia este prezentă în Europa Centrală şi Sudică. Pe teritoriul României apare în zone de munte şi deal. Ocupă mici bazine acvatice, temporare sau permanente: bălţi, băltoace, mlaştini, şanţuri, gropi cu apă, dar şi ape curgătoare: pâraie, râuri şi altele asemenea. Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată Populaţie permanentă, rezidentă. Mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată În aria protejată populaţia speciei este cuprinsă în intervalul 5000-10000 de exemplare. Localizare pe teritoriul ariei protejate În aria protejată buhaiul de baltă cu burta galbenă a fost observat la Gura Bârsei, la confluenţa Bârsa Mare - Bârsa Fierului, Şpirlea, Plaiul Foii, Prăpăstiile Zărneştilor, Valea Vlăduşca, Măgura, Cheile Dâmboviţei - Sătic, Cheile Cheii, Cheile Dâmbovicioarei, Cheile Brusturetului, Valea cu Apă, Valea Seacă. Este probabil râspândită, în număr mare, în regiuni întinse din parc. Se constată o dinamică multianuală negativă, cel puţin la nivel local. În documentaţia iniţială de constituire a Parcului Naţional Piatra Craiului sunt menţionate şi alte 6 specii de amfibieni, considerate ca fiind de interes conservativ şi care au fost evaluate în cadrul proiectului POS Mediu: Triturus alpestris, Triturus vulgaris, Salamandra salamandra, Hyla ar horea, Bufo bufa, Rana temporaria. Acestea vor fi prezentate în ceea ce urmează. Triturus alpestris - tritonul de munte Descriere Este un triton specific zonelor de deal de peste 500 m şi de munte, până în zona golurilor alpine, fiind o specie de amfibieni foarte legată de habitatele acvatice. Are dimensiuni medii - până la 12 cm - având coada de lungime egală, sau puţin mai scurtă decât corpul. Prezintă o cută gulară bine conturată, iar coloritul diferă în funcţie de gen: masculii prezintă o creastă scundă, punctată alternativ cu pete de culoare deschisă (alb-gălbui spre galben) şi pete negre sau închise, colorit albastru sau cenuşiu pe partea dorsală, marmoraţii albe cu pete negre pe părţile laterale şi portocaliu aprins pe partea ventrală; femelele prezintă colorit dorsal albastru-cenuşiu spre maro, cu marmoraţii olive, verzi sau maro de diferite nuanţe. Preferă ape curate, reci, oligotrofe, fără sau cu puţină vegetaţie, uneori şi în ape lin curgătoare. Hibernează în habitatele acvatice (în special tăuri de munte, fără peşti) sau pe uscat, sub buturugi, grămezi de lemne/roci. Distribuţie, habitat Specia este prezentă în Europa Centrală şi Sudică. Preferă ape curate, reci, oligotrofe, fără sau cu puţină vegetaţie, uneori şi în ape lin curgătoare. Hibernează în habitatele acvatice (în special tăuri de munte, fără peşti) sau pe uscat, sub buturugi, grămezi de lemne / roci. Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată Populaţie permanentă, rezidentă. Mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată În aria protejată populaţia speciei este cuprinsă în intervalul 100-500 de exemplare. Localizare pe teritoriul ariei protejate În aria protejată specia a fost observată pe Valea Bîrsei, Prăpăstiile Zărneştiului, Prăpăstiile Zărneştilor, Valea Vlăduşca, Măgura, Cheile Dâmboviţei - Sătic, Cheile Cheii, Cheile Dâmbovicioarei, Cheile Brusturetului. Triturus vulgaris - tritonul comun Descriere Este cel mai răspândit triton din România - între 0 şi 1-1500m, fiind foarte tolerant în privinţa condiţiilor de mediu. Este cel mai mic triton din România. Tritonul comun are corpul zvelt, cu înălţimea mai mare decât lăţimea, fără muchii dorso-laterale; masculii au în perioada de împerechere o creastă dorsală impresionantă, continuă, care se termină cu un vârf ascuţit. Nu prezintă cută gulară, iar pe bot prezintă 3 şanţuri longitudinale. Coloritul variază de la gri închis la galben-brun dorsal şi pe laterale şi, de obicei, cu model cu pete închise pe un fond galben-portocaliu pe partea ventrală. Tegumentul este neted. Este activ atât ziua cât şi noaptea, între mijlocul lui februarie şi octombrie. Distribuţie, habitat Specia este prezentă în Europa şi Asia. Pe teritoriul României poate fi întâlnit în bălţi şi zone umede, din Delta Dunării până în zona pădurilor de conifer. Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată Populaţie permanentă, rezidentă. Mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată În aria protejată populaţia speciei este cuprinsă în intervalul 5000-10000 de exemplare. Localizare pe teritoriul ariei protejate În aria protejată specia a fost observată pe Valea Bîrsei, Prăpăstiile Zărneştiului, Prăpăstiile Zărneştilor, Valea Vlăduşca, Măgura, Cheile Dâmboviţei - Sătic, Cheile Cheii, Cheile Dâmbovicioarei, Cheile Brusturetului. Salamandra salamandra - salamandră, sălămâzdă Descriere Este cea mai mare specie de amfibieni cu coadă - ordinul Caudata, din România. Corpul este robust, masiv, coada este circulară în secţiune, mai scurtă decât corpul; prezintă tegument neted şi lucios, ochi proeminenţi. Coloritul este tipic: dorsal şi ventral prezintă o alternanţă între fundalul negru şi pete neregulate galben deschis până la portocaliu aprins, formând un model unic individual. Glandele parotoide (toxice) pot fi punctate cu culoarea deschisă, spre avertizare. Distribuţie, habitat Specia este prezentă în Europa Centrală şi Sudică. Specia este strict terestră, intrând în apă doar pentru depunerea pontei. Este un animal de obicei crepuscular - nocturn, însă în condiţii de umiditate ridicată poate fi văzut şi ziua. Specia este asociată strict habitatelor forestiere, în special păduri de fag, şi este răspândită în România de la 200 m până la limita golului alpin. Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată Populaţie permanentă, rezidentă. Mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată În aria protejată populaţia speciei este cuprinsă în intervalul 10000-50000 de exemplare. Localizare pe teritoriul ariei protejate În Naţional Piatra Craiului buhaiul specia este larg răspândită, fiind semnalată din toate zonele acoperite cu păduri de foioase sau de amestec foioase-conifere. Hyla arborea - brotăcel Descriere Este singura specie arboricolă de amfibieni din România. Este un amfibian gracil, zvelt, de dimensiuni mici - până în 5 cm. Botul este rotunjit, scurt, timpanul este vizibil. Prezintă tegument neted, iar vârfurile degetelor se termină cu discuri adezive caracteristice. Coloritul dorsal este verde crud, uniform, cu unele variaţii galben-brunii, cenuşiu-maronii sau maroniu închis. Prezintă 2 dungi închise, care pornesc din dreptul nărilor sau a ochilor şi se continuă până în zona lombară, delimitând coloritul dorsal de cel ventral. Ventral coloritul este de asemenea uniform (fără model) şi este alb-gălbui. Orăcăitul este foarte puternic, putând fi auzit la un kilometru. În cea mai mare parte a timpului poate fi observat în coronament, culoarea homocromă asigurându-i bună protecţie. Reproducerea are loc în martie-aprilie, iar ponta este de formă sferică, de dimensiunile unei nuci, ancorate de obicei de plante. Metamorfoza are loc în iulie-august. Distribuţie, habitat Specia este prezentă în Europa, nord-vestul Africii, Asia temperată până în Japonia. Brotăcelul este o specie de câmpie şi deal, fiind răspândită până spre 1000 m. Preferă zonele împădurite sau cu tufărişuri, iar ca habitate de reproducere, preferă bălţile temporare sau permanente, cu vegetaţie bogată, mărginite de stuf, papură sau tufărişuri. Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată Populaţie permanentă, rezidentă. Mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată În aria protejată populaţia speciei este cuprinsă în intervalul 500-1000 de exemplare. Localizare pe teritoriul ariei protejate În aria protejată specia a fost observată pe Valea Bârsa Mare, Cheile Dâmboviţei - Sătic, Cheile Dâmbovicioarei. Bufo bufo - broasca râioasă brună Descriere Este o broască cu corp masiv, de dimensiuni mari (8-12 cm), femelele având de obicei corpul mult mai mare. Botul este rotunjit, prezintă glande parotoide în spatele ochilor şi numeroşi negi (veruci) pe partea dorsală, reprezentând glande toxice, fără niciun fel de legătură cu sarcoptul râiei. Coloritul dorsal este maro-roşcat până la maro-închis, măsliniu sau cenuşiu. Reproducerea are loc în martie-aprilie, după care adulţii părăsesc apa. Hibernează pe uscat. Distribuţie, habitat Specia este prezentă în Europa, Asia ajungând până în Siberia, nord-vestul Africii. Este un amfibian terestru, crepuscular-nocturn, care intră în apă doar pentru reproducere. Este răspândit la deal şi munte (până la peste 2.000 m alt.) şi sporadic la şes. Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată Populaţie permanentă, rezidentă. Mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată În aria protejată populaţia speciei este cuprinsă în intervalul 5000-10000 de exemplare. Localizare pe teritoriul ariei protejate Aria protejată specia a fost a fost observată în Prăpăstiile Zărneştilor, Valea Bârsei, Valea Tâmaşului, Dealul Măgura, Brusturet. Rana temporaria - broasca roşie de munte Descriere Este un amfibian predominant terestru, foarte rezistent la temperaturi scăzute, cu un corp robust şi masiv de până la 10 cm. Botul este obtuz, rotunjit, are timpanul vizibil şi o pată neagră sau brună vine din dreptul nărilor, prin dreptul ochilor şi îl înconjoară pe acesta. Reproducerea are loc foarte devreme, migrând uneori chiar pe zăpadă şi depunând adesea ponta, când încă gheaţa nu s-a topit complet de pe suprafaţa habitatelor acvatice. Pontele sunt depuse sub forma unor aglomerări neregulate de ouă, care plutesc la suprafaţa apei. Specie crepuscular-nocturnă, uneori şi diurnă, după ploaie sau în unele habitate umede sau acvatice, activă între februarie şi octombrie (în funcţie de altitudine). Rana temporaria este un amfibian tipic zonelor împădurite deluroase şi de munte. Distribuţie, habitat Specia este prezentă în Europa şi Asia. Pe teritoriul României trăieşte în zonele de deal şi de munte din România, între 200 şi puţin peste 2.000 m. Este un amfibian predominant terestru. Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată Populaţie permanentă, rezidentă. Mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată În aria protejată populaţia speciei este cuprinsă în intervalul 10000-50000 de exemplare. Localizare pe teritoriul ariei protejate În aria protejată, specia este larg răspândită. 2.3.4.3.2.3. Avifaună Speciile de păsări de interes comunitar, incluse în Directiva Consiliului Europei 2009/147/CE referitoare la conservarea speciilor de păsări care trăiesc în mod natural în stare de sălbăticie pe teritoriul european al Statelor Membre, nu fac obiectul declarării şi managementului ROSCI0194 Piatra Craiului. În documentaţia iniţială de constituire a Parcului Naţional Piatra Craiului sunt menţionate 5 specii de păsări, considerate ca fiind de interes conservativ şi care au fost evaluate în cadrul proiectului POS Mediu: Aquila chrysaetos, Picoides tridactylus, Tetrao urogallus, Nucifraga caryocatactes, Aegolius funereus, care vor fi prezentate în ceea ce urmează. Aquila chrysaetos - acvilă de munte Descriere Atinge 75 - 88 cm. Specia atinge dimensiuni impresionante, fiind una din cele mai mari şi impozante păsări răpitoare de zi din ţara noastră. Are un colorit general brun, capul şi ceafa având o culoare gălbuie. Juvenilii prezintă o pată albă vizibilă pe aripi, uşor observabilă pe ambele feţe ale aripii şi de asemenea coada albă cu vârful negru. În zbor ţine vârful aripilor puternic răsfirat, aşa cum se întâmplă şi la alte păsări răpitoare diurne. Zborul este planat şi rotit, iar când surprinde prada la sol adesea efectuează picaje spectaculoase. Aripile sunt uşor ridicate în formă de "V" foarte deschis, caracter distinctiv faţă de alte specii de acvilă de talie mare. Hrana constă în păsări şi mamifere, de talie foarte diferită, putând ridica spre exemplu, pui de capră neagră. Distribuţie, habitat Specia are o răspândire largă, din vestul Europei şi nordul Africii până în Kamchatka şi Japonia. În centrul şi estul Europei este răspândită în lungul zonelor muntoase. În România este o specie destul de rară, prezentă punctiform în lungul lanţului carpatic, şi în zonele mai joase unde există chei. Habitatul acvilei de munte este reprezentat de zone montane, bogate în stâncării, dar preferă şi cheile abrupte cu pereţi înalţi, diverse păduri bătrâne, terenuri deschise pentru vânătoare şi altele asemenea. Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată Populaţie aflată în pasaj care utilizează aria naturală protejată pentru odihnă şi/sau hrănire. Mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată În aria protejată, nu s-au identificat perechi cuibăritoare, fiind observate 2 exemplare în zbor. Localizare pe teritoriul ariei protejate În Piatra Craiului, specia nu a fost identificată ca fiind cuibăritoare, cel puţin în ultimii 20 de ani, exemplarele identificate provenind probabil din familiile ce cuibăresc în masivele montane limitrofe (Bucegi, Făgăraş). Apariţiile sale sunt sporadice. Tetrao urogallus - cocoş de munte Descriere Este cel mai mare tetraonid şi galinaceu din avifauna noastră, măsurând 60 - 87 cm. Are o structură robustă, corpul voluminos şi gâtul gros, aripile fiind relativ scurte şi rotunjite. Există o diferenţă evidentă de talie şi colorit între mascul şi femelă. Masculul este vizibil mai mare decât femela şi mult mai frumos colorat. Astfel, acesta este negru pe cap, ceafă, gât şi partea inferioară. Aripa este brun-închisă, oarecum contrastând cu părţile negre. Alte caracteristici, sunt: o pată roşie deasupra ochiului, burta cu pete mari albe pe fondul închis. Se identifică uşor şi după coada lungă, pe care o desface în formă de evantai în timpul împerecherii (rotit). Femela, are un penaj relativ uniform, brun pătat, având guşa şi pieptul roşcate. Coloritul şters al femelei reprezintă şi o modalitate de protecţie a acesteia în timpul reproducerii. Puii au un colorit tipic de galinaceu, pe fondul galben, cu pete negricioase. Una din caracteristicile definitorii ale speciei este sunetul produs de mascul în perioada împerecherii, cunoscut ca "tocat" şi "tocilat". Are un regim de hrană animal şi vegetal: insecte în diferite stadii, viermi, diferite alte nevertebrate; în perioada creşterii, puii fiind hrăniţi mai ales cu ouă, larve şi pupe de furnici. Când hrana animală devine insuficientă sau lipseşte, consumă: conuri mici, muguri, ace de molid, fructe, seminţe şi altele asemenea. Distribuţie, habitat Distribuţia sa urmează mai ales pădurile boreale şi temperate din Eurasia, din Scandinavia până în zona centrală a Siberiei. În România este răspândit doar în lungul lanţului carpatic. Habitatul caracteristic este format din molidişurile din etajul superior al pădurilor, până la limita acestora, în liziere, luminişuri, rarişti, zone deschise din pădure, precum doborâturi de vânt, golul alpin unde se dezvoltă asociaţii vegetale cu Vaccinium şi altele asemenea. Este o pasăre tericolă şi arboricolă. Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată Populaţie permanentă - sedentară/rezidentă. Mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată În aria protejată populaţia speciei este cuprinsă în intervalul 50-100 de exemplare. Localizare pe teritoriul ariei protejate În Piatra Craiului, există mai multe locuri de rotit, răspândite pe toţi versanţii principali, fiind legat exclusiv de molidişurile de limită şi de jnepenişuri. Aceste locuri de rotit sunt monitorizate anual, de către angajaţii PNPC. Aegolius funereus - minuniţă Descriere Este o specie sedentară, care habitează pădurile dese de conifere. În general specia este monogamă cel puţin pentru un sezon de reproducere, dar a fost descrisă şi poliginia şi poliandria. Cuibăreşte în scorburi, dar mai ales în cuiburi părăsite de ciocănitori şi în special de ciocănitoare neagră (Dryocopus martins). În Europa vestică şi nordică, minuniţa ocupă frecvent cuiburile artificiale montate anume pentru ea, cale de populare a pădurilor echiene tinere. Ponta este formată din 4-5 ouă, uneori până la 8, depuse în intervalul martie-aprilie. Dezvoltarea embrionară durează 30-37 zile, iar puii devin zburători la vârsta de 31-36 zile. Hrana este formată în principal din micromamifere şi mai rar paseriforme. În vestul Europei (posibil şi la noi) duşmanii săi naturali sunt jderul şi veveriţa (aceasta şi pradă cuiburile). Efectivele europene ale minuniţei totalizează între 110.000-350.000 perechi, dintre care mai mult de jumătate trăiesc în Rusia, alte însemnate efective existând în Norvegia, Suedia şi Finlanda. În România, efectivul minuniţei este dificil de evaluat, însă este probabil să nu existe mai mult de 1.000-2.000 de percchi în întreaga ţară. Distribuţie, habitat Este o specie cu areal holarctic cuibărind în taigaua Eurasiatică şi Nord Americană. Arealul speciei are şi un corespondent altitudinal, specia fiind prezentă şi în etajul montan mijlociu şi superior de vegetaţie dominate de păduri de conifere. Există cel puţin 7 subspecii în acest areal vast. Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată Populaţie permanentă - sedentară/rezidentă. Mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată În aria protejată populaţia speciei este cuprinsă în intervalul 10-50 de exemplare. Localizare pe teritoriul ariei protejate În Piatra Craiului cuibăreşte în toate molidişurile, de pe toţi versanţii, cuibărind în parcelele bătrâne. Picoides tridactylus - ciocănitoarea cu trei degete Descriere Este o ciocănitoare de talie medie, cu lungimea totală de 21 - 22 cm. Face parte din categoria ciocănitorilor pestriţe. Coloritul general este negru cu alb, astfel capul fiind negru, prezentând câteva dungi albe, cea mai lungă dintre ele de la ceafă până la târtiţă. Partea inferioară este albicioasă, având numeroase striuri mai închise. Faţă de celelalte ciocănitori care au roşu pe cap, masculul are creştetul galben. Produce diferite sunete, precum un: "chic" şi altele asemenea. Se hrăneşte în principal cu insecte, mai rar cu diverse părţi vegetale, precum seminţele. Distribuţie, habitat Fiind un element al avifaunei taigalei, are o distribuţie circumpolară (Europa, Asia şi America de Nord), doar câteva populaţii izolate cuibăresc în lanţurile muntoase din Europa sudică şi centrală (Alpi, Carpaţi şi altele asemenea.). În România este răspândită exclusiv în Carpaţi. Habitatul tipic este format din pădurile de conifere din zona montană (molidişuri în special), preferându-le pe cele bătrâne, unde există suficient lemn mort. Preferă pentru hrănire doborâturile de vânt, unde există trunchiuri uscate, verticale sau doborâte. Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată Populaţie permanentă - sedentară/rezidentă. Mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată În aria protejată populaţia speciei este cuprinsă în intervalul 10-50 de exemplare. Localizare pe teritoriul ariei protejate În Piatra Craiului cuibăreşte în toate molidişurile, de pe toţi versanţii, cuibărind în parcelele bătrâne. Nucifraga caryocatactes - alunar Descriere Este o pasăre de 32 - 33 cm. Are un cioc conic şi puternic. Este o pasăre cu un penaj caracteristic. Creştetul este brun închis, aripa neagră cu câteva puncte albe, coada neagră cu vârful rectricelor alb, subcaudalele albe. Restul penajului este brun cu puncte albicioase. În zbor se observă subcaudalele albe contrastând cu restul penajului negricios, pasărea având capul şi ciocul proeminente, aripile lungi şi coada relativ scurtă. Vocea sa este tipică: "cre cre..." nazal. Hrana: insecte, alte nevertebrate, ouă şi pui de păsări, unele mamifere mici, fructe şi seminţe, îndeosebi: alune, jir, ghindă Distribuţie, habitat Populează pădurile întinse de amestec şi cele de răşinoase, lizierele, suprafeţele ocupate de alun, arborii izolaţi sau pâlcurile de arbori, zonele mai deschise cu vegetaţie lemnoasă din interiorul staţiunilor turistice montane sau a altor aşezări omeneşti. Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată Populaţie permanentă - sedentară/rezidentă. Mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată În aria protejată populaţia speciei este cuprinsă în intervalul 50-100 de exemplare. Localizare pe teritoriul ariei protejate În Piatra Craiului cuibăreşte în pădurile de amestec şi în molidişuri, pe toţi versanţii, cuibărind în parcelele bătrâne. 2.3.4.3.2.4. Mamifere În formularul standard al sitului Natura 2000 ROSCI0194 Piatra Craiului sunt menţionate 13 specii de mamifere de interes naţional/comunitar: Barbastella barbastellus, Myotis emarginatus, Miniopterus schreibersi, Myotis bechsteini, Myotis blythii, Myotis myotis, Rhinolophus hipposideros, Rhinolophus blasii, Rhinolophus euryale, Rhinolophus ferrumequinum, Ursus arctos, Canis lupus, Lynx lynx. Toate cele 13 specii au fost regăsite în teren în urma studiilor realizate în cadrul proiectului POS Mediu. 1308 Barbastella barbastellus - liliac cârn Descriere Cu talie medie între rinolofii din fauna României, indivizii acestei specii au lungimea cap + trunchi = 46 - 54 mm; anvergura aripilor = 250 - 280 mm. Se deosebeşte de alte specii de rinolofide, prin lungimea de 8 - 8,3 mm a primei falange a degetului IV, iar a doua falangă a aceluiaşi deget - de 14 - 15 mm. Pliurile nazale superioare sunt mai lungi decât cele inferioare şi au vârfurile ascuţite. Potcoava nazală şi aripile sunt de culoare cenuşiu-deschisă. Blana cu peri moi, albicioşi la bază, iar culoarea generală de pe spate este cenuşiu-cafenie, cu slabe nuanţe de roz. Abdomenul albicios sau uşor gălbui. Părăseşte refugiul de zi după asfinţitul soarelui, când stâncile calcaroase încă degajă căldură. Zboară energic, atât în locuri deschise, cât şi pe sub coroanele arborilor. Împerecherile au loc toamna, iar fecundarea ovulului are loc primăvara. Gestaţia durează 7 săptămâni, după care se naşte un singur pui. Alăptarea durează 4 săptămâni. Maturitatea sexuală este atinsă în al doilea an de viaţă. Longevitatea este de 6 - 7 ani. Este una dintre cele mai rare specii de lilieci din Europa. Distribuţie, habitat Specie sud-palearctică şi afrotropicală. Din Europa, Carpaţii Apuseni şi cei Meridionali ai României, reprezintă limita nordică a arealului. Preferă formaţiunile carstice pentru a se adăposti în timpul zilei. Pentru vânarea prăzilor, aceşti lilieci folosesc zonele împădurite din vecinătatea refugiilor. Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată Populaţie permanentă - sedentară/rezidentă. Mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată În aria protejată populaţia speciei este cuprinsă în intervalul 10-50 de exemplare. Localizare pe teritoriul ariei protejate Este o specie rară în perimetrul Parcului Naţional Piatra Craiului, nefiind identificată decât în vecinătatea Peşterii Urşilor/Colţul Surpat şi în Peştera Liliecilor din Mitul Peştera. 1321 Myotis emarginalus - liliac cu urechi crestate Descriere Este o specie de talie mică spre medie (între lilieci), cu urechile, de lungime medie şi are caracteristică crestarea marginii treimii superioare externe a urechii, precum şi 5 - 6 creşte orizontale pe faţa internă a urechii. Întinse anterior urechile depăşesc vârful botului, cu aproximativ 2 mm. Tragusul este drept, lanceolat, cu mici crestături pe marginea sa externă, sub nivelul crestăturii urechii. Aripile sunt relativ late, cu chiropatatgiul ataşat la baza degetului mare. Pintenul este drept şi lung, aproape cât jumătate din lungimea uropatagiului, lipseşte epiblema. Marginea externă a uropatagiului are peri rari, subţiri, scurţi, drepţi şi moi. Blana are peri lungi, lânoşi, ondulaţi. Culcarea generală este roşcat-cafenie pe spate şi gălbui-cafenie pe abdomen. Distribuţie, habitat Este o specie vest-paleatică, semnalată în sudul şi centrul Europei, spre nord până în Olanda, sudul Germaniei şi al Poloniei, în Cehia, Ucraina, Crimeea şi în Caucaz. Recent a mai fost semnalată în câteva insule mediteraneene, din Asia şi din Nordul Africii. Pentru fauna României, specia a fost semnalată în Munţii Făgăraş şi Piatra Craiului, Peşterile Ungurului, Canaraua Fetii, La Adam şi în câteva localităţi: Gherla, Alba Iulia, Iaşi, Gălăşeni. Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată Populaţie permanentă - sedentară/rezidentă. Mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată În aria protejată populaţia speciei este cuprinsă în intervalul 10-50 de exemplare. Localizare pe teritoriul ariei protejate Fiind o specie termofilă, preferă, în principal, adăposturi călduroase, cum este cazul versanţilor calcaroşi din Piatra Craiului. Coloniile de vară se pot instala în podurile oricăror construcţii din zonele împădurite. În perioada octombrie - martie caută peşterile, galeriile de mină, fisurile stâncilor pentru hibernare. 1310 Miniopterus schreibersi - liliac cu aripi lungi Descriere Vespertilionid de talie mijlocie, cu lungimea cap + trunchi= 50 - 62 mm; anvergura aripilor = 305 - 342 mm. Botul este scurt, iar fruntea bombată. Urechile scurte, de formă triunghiulară; întinse în sus nu ating linia medio-dorsală a capului. Pe laturile lor externe există câte 4-5 creşte orizontale. Tragusul este scurt, curbat spre interior şi cu vârful rotunjit. Blana de pe cap are perii deşi, scurţi şi zbârliţi. Culoarea blănii pe spate este cenuşiu - cafenie, iar pe abdomen este cenuşiu - deschisă. Migrează pe distanţe de peste 800 km. Distribuţie, habitat Specie sud-palearctică şi orientală, iar în Europa nu depăşeşte nivelul latitudinal al Spaniei, Franţei, Elveţiei, Austriei. În România, liliacul cu aripi lungi este prezent în zonele carstice din Dobrogea şi Carpaţi. Preferă versanţii munţilor calcaroşi. Coloniile de creştere a puilor sunt în peşteri şi numai ocazional în poduri de locuinţe. Pentru hibernare aleg profunzimea peşterilor (la 7 -12°C), a galeriilor de mină şi tunelelor. Spre deosebire de coloniile mari din fauna României (cu câteva mii de indivizi) pe care le alcătuia specia cu 40 - 50 de ani în urmă, astăzi coloniile sale abia întrunesc 500 - 600 indivizi, iar tendinţa descreşterii populaţiilor este continuă. Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată Populaţie permanentă - sedentară/rezidentă. Mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată În aria protejată populaţia speciei este cuprinsă în intervalul 50-100 de exemplare. Localizare pe teritoriul ariei protejate În Piatra Craiului este o specie rară. Preferă văile montane, urcând până la 1.000 m altitudine. 1323 Myotis bechsteini - liliac cu urechi late Descriere Vespertilionid de talie medie, cu lungimea cap + trunchi = 45-55 mm; anvergura aripilor = 250 - 286 mm. Urechile sunt late şi lungi, astfel încât încinse anterior, depăşesc vârful botului. Pe marginile externe au câte 9 cute orizontale. Tragusul lung şi ascuţit. Blana de culoare roşcat - cafenie pe spate şi cenuşiu- deschisă, pe abdomen. Ultima vertebră a cozii nu este prinsă în uropatagiu. Zborurile pentru hrănire încep după lăsarea întunericului. Vânează atât în locurile deschise, cât şi pe sub coroanele arborilor, la 1 - 5 m înălţime de la sol. Distribuţie, habitat Specie palearctică, în Europa - din sudul Angliei, Franţei şi Belgiei, până în Balcani şi zona mediteraneană. În România este întâlnită în peşteri din Dobrogea, Carpaţii Meridionali şi Apuseni. Preferă pădurile de foioase cu grad ridicat de umiditate, dar a fost identificat şi din păduri de conifere, precum şi în parcuri şi grădini din zonele submontane. Pentru coloniile de creştere a puilor se instalează în scorburi, în cuştile artificiale pentru păsări, mai rar în podurile locuinţelor. Pentru hibernare utilizează peşterile, tunelele, fisurile de stânci, cu umiditate relativă crescută şi în care temperatura nu scade sub 3°C. Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată Populaţie permanentă - sedentară/rezidentă. Mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată În aria protejată populaţia speciei este cuprinsă în intervalul 10-50 de exemplare. Localizare pe teritoriul ariei protejate Este o specie foarte rară în perimetrul Parcului Naţional Piatra Craiului, nefiind identificată decât cu ajutorul detectorului de lilieci. 1307 Myotis blythii - liliac mic cu urechi de şoarece Descriere Asemănător cu liliacul mare cu urechi de şoarece, are însă lungimea cap + trunchi = 62 -71 mm; anvergura aripilor = 380 - 400 mm. Urechile înguste şi mai scurte decât la M. myotis. Tragusul cu vârful ascuţit, dar îngust la bază şi nu ajunge la jumătatea înălţimii urechii. Pe marginile externe ale urechilor există câte 5-6 cute orizontale. Botul îngust şi ascuţit. Blana cenuşie pe spate, cu slabă nuanţă cafenie. Abdomenul este cenuşiu-albicios. Botul, aripile şi urechile sunt cenuşiu-cafenii, iar tragusul este gălbui-albicios. Principalele componente ale hranei sunt fluturii de noapte şi gândacii - ambele grupe cu numeroase specii dăunătoare pădurilor şi culturilor agricole. Distribuţie, habitat Specie sud-palearetică şi orientală, în Europa nu depăşeşte nivelul latitudinal al Spaniei şi Franţei. În România, este prezentă, practic, în toată ţara, cu preferinţă pentru peşteri şi poduri de case părăsite. Preferă versanţii calcaroşi, cu expunere sudică, acoperiţi cu păduri şi tufişuri, până la altitudinea de 1.000 m. Coloniile de creştere a puilor se pot organiza atât în peşteri, cât şi în podurile clădirilor, bine încălzite de soare. Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată Populaţie permanentă - sedentară/rezidentă. Mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată În aria protejată populaţia speciei este cuprinsă în intervalul 150-500 de exemplare. Localizare pe teritoriul ariei protejate În perimetrul Parcului Naţional Piatra Craiului a fost identificată numai în Peştera Liliecilor - sat Peştera şi în Avenul de sub Colţii Grindului, în grupuri mici, de doar 2-5 indivizi. 1324 Myotis myotis - liliac mare cu urechi de şoarece Descriere Este specia cea mai mare de lilieci vespertilionizi din fauna României. Lungimea cap + trunchi = 67 - 79 mm; anvergura aripilor = 350 - 430 mm. Botul scurt şi trunchiat. Urechile lungi şi late, cu vârfurile rotunjite şi cu câte 7-8 cute orizontale, pe marginea lor externă. Marginea anterioară a urechii este curbată posterior. Tragusul are baza lată şi lungimea până la jumătatea urechii. Blana este de culoare cenuşiu-cafenie pe spate şi cenuşiu-albicioasă, pe abdomen. Îşi culege prăzile din locuri deschise, chiar din parcuri şi de la lămpile pentru iluminatul stradal. Dieta este alcătuită, preponderent, din coleoptere, ortoptere, lepidoptere şi aranee. Prin hrana consumată ţine sub control înmulţirea invazivă a multora dintre dăunătorii arborilor şi plantelor de cultură, precum şi a insectelor producătoare de disconfort pentru om. Distribuţie, habitat Specie vest-palearctică, prezentă din sudul Europei până în Irlanda, Danemarca şi ţările scandinave. În România, preferă peşterile din Dobrogea şi din lanţul Carpaţilor. Fiind iubitor de căldură (până la 45°C), prefer podurile caselor pentru coloniile maternale şi peşterile, tunelele, chiar cămările, pentru hibernare. Preferă zonele împădurite sau cu parcuri, până la altitudini de 600 - 700 m în timpul iernii şi până 1.400 m - vara. Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată Populaţie permanentă - sedentară/rezidentă. Mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată În aria protejată populaţia speciei este cuprinsă în intervalul 150-500 de exemplare. Localizare pe teritoriul ariei protejate A fost identificată în puţine locuri (numai în Peştera Stanciului, Dâmbovicioara, Peştera Liliecilor - sat Peştera şi Avenul de sub Colţii Grindului) la nivelul parcului, este totuşi o specie cu populaţii mai mari decât ale rinolofidelor. 1303 Rhinolophus hipposideros - liliac mic cu nas potcoavă Descriere Este cel mai mic rinolofid din Europa, cu lungimea cap + trunchi = 37 - 45 mm şi anvergura aripilor = 192 - 254 mm. Foiţele nazale superioare sunt scurte şi cu vârfurile rotunjite, pe când cele inferioare - mult mai lungi şi cu vârfurile ascuţite, când sunt privite din profil. Blana cu peri moi, de culoare cafenie pe spate şi alb-cenuşie pe partea ventrală a corpului. Urechile şi patagiile - de culoare cenuşiu-cafenie. Se recunoaşte uşor în adăposturi, căci are corpul în întregime acoperit de patagii. Hrana constă din fluturi de noapte şi ţânţari pe care şi culeg din zbor, iar păianjenii sunt colectaţi de pe sol, ramuri şi de pet alte substraturi. În a doua jumătate a lunii iunie şi în primele zile din iulie, femelele gestante nasc câte un singur pui, care cântăreşte doar 1,8 g. Pleoapele lipite la naştere se deschid la vârsta de 10 zile. Maturitatea sexuală este atinsă la vârsta de un an. Distribuţie, habitat Specie vest-palearctică şi marginal afro-tropicală, în Europa nedepăşind 52° latitudine nordică, iar în sud - Peninsula Iberică, Italia şi Grecia. În România are o răspândire largă, din Dobrogea până în întregul lanţ al Carpaţilor. De obicei, preferă locurile mai călduroase, de la baza dealurilor şi din zonele submontane, dar împădurite. A fost însă raportată, până la 1.160 m altitudine. Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată Populaţie permanentă - sedentară/rezidentă. Mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată În aria protejată populaţia speciei este cuprinsă în intervalul 100-500 de exemplare. Localizare pe teritoriul ariei protejate Specie relativ larg răspândită în teritoriul Parcului Naţional Piatra Craiului, fiind raportată din peşterile: Lupului, Urşilor (Colţul Spart), Padina Calului, Dâmbovicioara, Liliecilor (sat Peştera), Bursucului/Decolmatată, Tunelul cu cabluri, Stanciului, Doranca. 1306 Rhinolophus blasii - liliacul lui Blasius Descriere Cu talie medie între rinolofii din fauna României, indivizii acestei specii au lungimea cap + trunchi = 46 - 54 mm; anvergura aripilor = 250 - 280 mm. Se deosebeşte de alte specii de rinoiofide, prin lungimea de 8 - 8,3 mm a primei falange a degetului IV, iar a doua falangă a aceluiaşi deget - de 14 - 15 mm. Pliurile nazale superioare sunt mai lungi decât cele inferioare şi au vârfurile ascuţite. Potcoava nazală şi aripile sunt de culoare cenuşiu-deschisă. Blana cu peri moi, albicioşi la bază, iar culoarea generală de pe spate este cenuşiu-cafenie, cu slabe nuanţe de roz. Abdomenul albicios sau uşor gălbui. Părăseşte refugiu1 de zi după asfinţitul soarelui, când stâncile calcaroase încă degajă căldură. Zboară energic, atât în locuri deschise, cât şi pe sub coroanele arborilor. Împerecherile au loc toamna, iar fecundarea ovulului are loc primăvara. Gestaţia durează 7 săptămâni, după care se naşte un singur pui. Alăptarea durează 4 săptămâni. Maturitatea sexuală este atinsă în al doilea an de viaţă. Longevitatea este de 6 - 7 ani. Este una dintre cele mai rare specii de lilieci din Europa. Distribuţie, habitat Specie sud-palearctică şi afrotropicală. Din Europa, Carpaţii Apuseni şi cei Meridionali ai României, reprezintă limita nordică a arealului. Preferă formaţiunile carstice pentru a se adăposti în timpul zilei. Pentru vânarea prăzilor, aceşti lilieci folosesc zonele împădurite din vecinătatea refugiilor. Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată Populaţie permanentă - sedentară/rezidentă. Mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată În aria protejată populaţia speciei este cuprinsă în intervalul 100-500 de exemplare. Localizare pe teritoriul ariei protejate Este o specie rară în perimetrul Parcului Naţional Piatra Craiului, nefiind identificată decât în vecinătatea Peşterii Urşilor (Colţul Surpat) şi în Peştera Liliecilor din satul Peştera. 1305 Rhinolophus euryale - liliac mediteranean cu nas potcoavă Descriere Rinolofid de talie mijlocie, cu lungimea cap +trunchi = 43 - 58 mm; anvergura aripilor = 300 - 320 mm. Pliurile nazale superioare sunt mai lungi decât cele inferioare, cu vârfurile ascuţite şi uşor curbate în jos. Blana zbârlită, cu perii cenuşii la bază, iar culoarea pe spate este cenuşiu-cafenie, cu nuanţe roşcate. Abdomenul este de culoare cenuşie până la gălbui-albicioasă. Aripile late, cu a doua falangă a degetului IV de cel puţin două ori mai lungă decât prima. Împerecherile au loc toamna, dar fecundarea ovulului este amânată până primăvara. De aceea, gestaţia propriu-zisă este de numai 7 - 8 săptămâni, după care, de obicei, se naşte un singur pui. Hrănindu-se cu insecte dintre lepidopterele nocturne, diptere şi coleoptere, contribuie la prevenirea înmulţirii explozive a populaţiilor unor specii dăunătoare pădurilor, plantelor spontane şi cultivate. Distribuţie, habitat Specie sud-vest palearctică. Din Europa, Ungaria şi Carpaţii Apuseni cu cei Meridionali din România, reprezintă limita nordică a arealului. Preferă munţii calcaroşi, cu numeroase formaţiuni carstice şi tunele, drept refugii atât pentru hibernare, cât şi pentru coloniile de creştere a puilor. Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată Populaţie permanentă - sedentară/rezidentă. Mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată În aria protejată populaţia speciei este cuprinsă în intervalul 0-10 exemplare. Localizare pe teritoriul ariei protejate În perimetrul Parcului Naţional Piatra Craiului este o specie extrem de rară, nefiind identificată decât cu ajutorul detectorului de lilieci, în vecinătatea Peşterii Stanciului. 1304 Rhinolophus ferrumequinum - liliac mare cu nas potcoavă Descriere Cel mai mare rinolofid din fauna României şi a Europei, are lungimea cap + trunchi = 57-71 mm; anvergura aripilor = 350 - 400 mm. Se mai deosebeşte de alte rinolofide prin forma rotunjită a pliurilor nazale. Blana cu peri moi, de culoare cenuşie pe partea dorsală şi cenuşiu-albicioasă sau alb-gălbuie pe abdomen. Patagiile şi urechile sunt cenuşiu-cafenii. Reproducerea are loc din toamnă până în primăvară, când femelele se separă de masculi şi formează coloniile maternale. Puii au pleoapele lipite pentru primele patru zile de la naştere, încep să zboare la vârsta de trei săptămâni, dar devin independenţi şi îşi pot procura singuri hrana la vârsta de 7 - 8 săptămâni. Distribuţie, habitat Specie central asiatic - europeană, cu reprezentanţi în centrul şi sudul Europei. În nord nu depăşeşte latitudinea de 51°41', iar în sud zona Balcani şi a ţărilor circummediteraneene. În România, specia a fost semnalată în Dobrogea şi lanţul Carpaţilor, cu mai puţine raportări în cei Răsăriteni şi de Curbură. Preferă peşterile pentru odihnă din timpul zilei. După lăsarea întunericului iese în habitatele de hrănire, din vecinătatea adăposturilor, vânând din zbor coleoptere, diptere, ortoptere, fluturi. Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată Populaţie permanentă - sedentară/rezidentă. Mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată. În aria protejată populaţia speciei este cuprinsă în intervalul 100-500 de exemplare. Localizare pe teritoriul ariei protejate Este o specie relativ larg răspândită pe teritoriul Parcului Naţional Piatra Craiului, fiind identificată în peşterile: Standului, Liliecilor (sat Peştera), Uscată din Valea Rea, din Diaclaza, Padina Calului, Hoţilor, Dâmbovicioara. Are însă populaţii mici, alcătuind colonii de doar 4-15 indivizi. 1352 Canis lupus - lup Descriere Carnivor de talie mare, cu lungimea cap + trunchi = 800 - 1.000 mm; înălţimea la greabăn = 850 - 950 mm; coada = 300 - 400 mm. Botul scurt şi ascuţit. Urechile întotdeauna drepte. Coada nu este niciodată ridicată sau rulată pe spate, cum se întâmplă la unele rase de câini. Culoarea blănii este destul de uniform, cafeniu-cenuşie pe spate şi ceva mai deschisă, pe abdomen. Consumând iepuri, păsări şi rozătoare controlează populaţiile speciilor respective şi le curăţă de indivizii bolnavi, cu tare şi semne de degenerări. O acţiune selectivă o are şi asupra căprioarelor, cerbilor şi caprelor negre. Distribuţie, habitat Specie holarctică, în Europa dispărută din ţările vestice, dar prezent încă în Portugalia, Spania, Italia, în Balcani, Carpaţi şi partea europeană a Rusiei. În România - retras din zonele de câmpie şi deal, a mai rămas în pădurile Carpaţilor. Preferă zonele împădurite, dar pentru căutarea hranei iese şi în locuri deschise, intrând chiar şi în localităţi. Adăposturile şi le face pe sub lespezi de piatră şi sub rădăcinile arborilor din pădurile compacte. De obicei, preferă locurile mai călduroase, de la baza dealurilor şi din zonele submontane, dar împădurite. A fost însă raportat pe altitudine, până la 1160 m. Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată Populaţie permanentă - sedentară/rezidentă. Mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată Pe teritoriul ariei protejate este o prezenţă constantă, populaţia rezidentă fiind de 10-15 indivizi. Localizare pe teritoriul ariei protejate Specia preferă versanţii împăduriţi, semne ale prezenţei acesteia fiind identificate pe tot teritoriul ariei protejate, chiar şi în zona subalpină. 1354 Ursus arctos - urs brun Descriere Este cel mai mare carnivor din fauna României şi a Europei, cu lungimea cap + trunchi = 1,5 - 2,5 m şi înălţimea la greabăn = 1,5 m. Corpul cu constituţie robustă, membrele şi coada scurte. Ochii şi urechile mici. Blana de culoare cafeniu-închisă, până la negricioasă pe spate şi gălbuie pe abdomen. Hrana este constituită din ierburi, rădăcini, muşchi de pământ, ciuperci şi fructe (zmeură, afine, mure, prune, pere), apoi furnici, şoareci, păsări. Mai puţin are succes la prinderea artiodactilelor (ciute, căprioare, capre negre), bune alergătoare. Ocazional, ursul atacă şi mănâncă animale domestice. Dacă omul neglijează şi lasă resturi de hrană, ursul se obişnuieşte şi vine în mod repetat să le caute. Se şi spune că "un urs hrănit este un urs mort" deoarece acesta renunţă la a-şi mai căuta prăzi şi devine vulnerabil când nu mai găseşte hrana lăsată de om. Nici puii de urs crescuţi de om, nu sunt suficient de competitivi, când sunt lăsaţi în stare liberă, mai ales femelele fiind izgonite din teritoriile controlate de masculii dominanţi. Nu în puţine cazuri, proprietarii păgubiţi prin răpirea animalelor domestice, ucid cu brutalitate sau împuşcă urşii prădători. Asemenea măsuri extreme au fost şi cauza dispariţiei speciei din unele ţări vest şi central europene. Distribuţie, habitat Specie holarctică. În Europa ursul este prezent în Suedia, Norvegia, Finlanda, Polonia, Cehia, Slovacia, Austria, spre sud - până în Italia şi Grecia, iar spre est - în zonale muntoase din partea europeană a Rusiei. În România specia este întâlnită în zonele împădurite din lanţul Carpaţilor. Conform evaluărilor anuale, în fauna României există circa 5.000 - 6.000 de indivizi. Preferă zonele cu păduri compacte, ajungând însă şi în pajiştile alpine. În situaţii de foamete intră în localităţi şi atacă animalele domestice. Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată Populaţie permanentă - sedentară/rezidentă. Mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată Pe teritoriul ariei protejate este o prezenţa constantă, populaţia rezidentă fiind de 10-15 indivizi. Localizare pe teritoriul ariei protejate Specia preferă versanţii împăduriţi, semne ale prezenţei acesteia fiind identificate pe tot teritoriul ariei protejate, chiar şi în zona subalpină. 1361 Lynx lynx - râs Descriere Mai mare şi mai înalt decât pisica sălbatică, are lungimea cap + trunchi = 700 - 1300 mm; înălţimea la greabăn = 500 - 600 mm; coada = 100 - 160 mm. Greutatea este variabilă, între 8-30 kg. La urechi şi favoriţi are smocuri de peri mai lungi decât pe restul blănii. Blana este de culoare cenuşie, cu pete cafenii. Picioarele îmblănite până la baza ghearelor. Iepurii, şoarecii şi păsările sunt principalele componente ale hranei râsului. Din punct de vedere ecologic, specia exercită un control important asupra populaţiilor de rozătoare. O acţiune selectivă o are şi asupra căprioarelor, cerbilor şi caprelor negre. Împerecherile au loc în perioada ianuarie - aprilie. Gestaţia durează 67 - 74 zile, după care se nasc 4-6 pui, de culoare cenuşiu-cafenie, cu pleoapele lipite pentru primele 12 zile de viaţă. Culoarea blănii puilor este asemănătoare cu cea a adulţilor, după 11 săptămâni. Maturitatea sexuală este atinsă la vârsta de 2 - 3 ani. Longevitatea este de 20 - 21 ani. Distribuţie, habitat Specie palearctică, întâlnită în Europa - din Scandinavia până în estul Siberiei şi Sakhalin, apoi în Carpaţi, Balcani, Alpi şi Pirinei. În România - în pădurile de altitudine din lanţul Carpaţilor. Estimările asupra populaţiilor de Lynx lynx la aproximativ 1.500 - 2.000 indivizi pe teritoriul României, pot fi optimiste, din cauza teritoriului individual foarte extins. Într-o noapte, un individ poate parcurge 40 km depărtare de la culcuş. Preferă în mod deosebit pădurile de conifere, dar coboară şi în cele compacte, lespezi de piatră, lăstăriş şi altele asemenea. Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată Populaţie permanentă - sedentară/rezidentă. Mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată Pe teritoriul ariei protejate este o prezenţă constantă, populaţia rezidentă fiind de 8 -10 indivizi. Localizare pe teritoriul ariei protejate Specia preferă versanţii împăduriţi, semne ale prezenţei acesteia fiind identificate pe tot teritoriul ariei protejate, chiar şi în zona subalpină. În documentaţia iniţială de constituire a Parcului Naţional Piatra Craiului sunt menţionate şi alte 5 specii de lilieci, considerate ca fiind de interes conservativ şi care au fost evaluate în cadrul proiectului POS Mediu: Myotis nattereri, Myotis daubentonii, Nyctalus leisleri, Plecotus auritus, Vespertilio murinus. Acestea vor fi prezentate în ceea ce urmează. Myotis nattereri - liliacul lui Natterer Descriere Ca şi caractere distinctive, specia are marginea liberă a uropatagiului acoperită de peri scurţi, în formă de cârlig, urechi lungi deschise la culoare, cu un tragus foarte lung, mai lung decât jumătatea urechii, în formă de lance. Are un zbor manevrabil, uneori foarte lent şi planat în apropierea vegetaţiei sau a solului, capturând o parte a prăzii de pe frunze sau de pe sol. Vânează frecvent şi deasupra suprafeţelor de apă. Emite la aproximativ 42 kHz, cu ritm foarte rapid în spaţiu închis. Ritmul de emitere al ultrasunetelor este cel mai neregulat dintre toate speciile genului Myotis. Acuplarea are loc toamna, dar ovulaţia şi fecundaţia au loc primăvara. Specie monoestriană - o singură naştere în perioada mai-iunie. Femela naşte 1 pui. Distribuţie, habitat Arealul: din Irlanda până în Japonia. În Europa: Suedia, Norvegia, Spania, Italia, România, sudul Rusiei. La nivel naţional nu există pentru observaţii suficiente legate distribuţie. Este prezent de la altitudini joase până în zona montană. Adăposturile de vară pot fi atât în scorburi cât şi în clădiri. Hibernează în adăposturi subterane, peşteri, mine, tuneluri, pivniţe, fisuri în stâncă. Foloseşte habitate foarte variate de la păduri de foioase la cele de conifere, grădini, livezi, păşuni, vegetaţia situată la malul apelor. Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată Populaţie permanentă - sedentară/rezidentă. Mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată În aria protejată populaţia speciei este cuprinsă în intervalul 10-50 exemplare. Localizare pe teritoriul ariei protejate În perimetrul Parcului Naţional Piatra Craiului este o specie rară, fiind identificată în peştera de sub Pietricica şi în tunelul (mina) din cariera Zărneşti. Myotis daubentonii - liliacul de apă Descriere Această specie, ca şi caracter determinant, prezintă uropatagiu cu fire de păr albicioase, foarte fine, pe partea inferioară, de-a lungul tibiei până la pinten. Blana este deasă şi de culoare gri-maroniu pe partea dorsală şi gri-albicioasă pe partea ventrală. Adăposturile de vară sunt situate în clădiri, poduri, cavităţi ale zidurilor, turnuri de biserici, dar şi în scorburi. Hibernează în general în adăposturi subterane naturale şi artificiale: peşteri, mine, tuneluri, pivniţe. Vânează în general peste suprafeţe de apă calmă, râuri, canale late, lacuri. Acuplarea are loc toamna, dar ovulaţia şi fecundaţia au loc primăvara. Specie monoestriană - o singură naştere în perioada mai-iunie. Femela naşte 1-2 pui. Coloniile de naştere se formează în poduri, scorburi - în apropierea apelor. Distribuţie, habitat Arealul: din Irlanda şi Spania până la Sahalin. Graniţa de nord depăşeşte 60° latitudine, iar spre sud - Italia, Dunărea inferioară, Volga, Mongolia de N, NE Chinei. La nivel naţional nu există pentru observaţii suficiente legate distribuţie. Vara aproape exclusiv poate fi găsit la altitudini mici, în zona de şes, dar în perioada de hibernare apare şi în zona montană. Are un zbor mai rapid, iar deasupra apei zboară la o înălţime mai mare decât liliacul de apă. Mai rar poate fi observat vânând şi deasupra pajiştilor sau la marginea pădurilor. Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată Populaţie permanentă - sedentară/rezidentă Mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată În aria protejată populaţia speciei este cuprinsă în intervalul 50-100 exemplare. Localizare pe teritoriul ariei protejate În anul aria protejată, specia a fost identificată vânând deasupra apelor, la barajul Sătic, râul Sătic, în Cheile Dâmboviţei în Peştera de sub Pietricica şi Peştera Colţul Surpat. Nyctalus leisleri - liliacul mic de amurg Descriere Specie de dimensiuni medii. Blană cu aspect uniform, maro spre maro închis, fără nuanţă roşiatică. Blana de pe partea dorsală bicoloră, cu rădăcini mai închise. Baza interioară a urechii şi pliul ce conectează urechea de gură sunt, adesea, mai deschise la culoare decât restul urechii. Acuplarea are loc toamna, dar ovulaţia şi fecundaţia au loc primăvara. Specie monoestriană - o singură naştere în perioada mai-iunie. Femela naşte 1 pui. Coloniile de naştere rar sunt localizate la altitudini de peste 800 m. Distribuţie, habitat Arealul: din Irlanda până în zona Volga. În Nord ajunge până la 60o latitudine, iar în sud până în Caucaz, Asia Mică şi India. Este o specie comună. Un liliac tipic de pădure, habitatele preferate sunt pădurile mature de foioase. Adăposturile de vară sunt în general în scorburi, liliacul mic de amurg preferând mai mult cavităţile naturale, faţă de scorburile făcute de ciocănitoare, care în general sunt ocupate de lilieci de amurg. Rar poate ocupa adăposturi şi în clădiri. Hibernează în primul rând în scorburi, dar şi în clădiri, foarte rar în fisuri de stâncă. Poate fi observat vânând de asemenea şi peste suprafeţe de apă cu dimensiuni mai mari sau în jurul stâlpilor de iluminat. Are un zbor rapid, direct; vânează în pădure sau la marginea acesteia, de-a lungul unor drumuri forestiere, în general la nivelul coronamentului sau deasupra acestuia. Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată Populaţie permanentă - sedentară/rezidentă. Mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată În aria protejată populaţia speciei este cuprinsă în intervalul 0-10 exemplare. Localizare pe teritoriul ariei protejate În aria protejată, specia a fost identificată o singură dată în Sătic. Plecotus auritus - liliacul urecheat brun Descriere Este o specie de dimensiuni medii, cu lungimea corpului de 4,2-5,3 cm şi urechi foarte mari, de 3,1-4,1 cm. Are spatele de culoare brun cenuşiu, burta cenuşiu deschis cu nuanţe gălbui. Specie rezistentă la frig. Iarna se adăposteşte în galerii de mină, cariere de piatră, puţuri calcaroase, peşteri. În timpul repausului îşi culcă pavilioanele urechilor sub patagiu. Acuplarea are loc toamna, dar ovulaţia şi fecundaţia au loc primăvara. Specie monoestriană (o singură naştere în perioada mai-iunie). Femela naşte 1-2 pui (Valenciuc, 2002). Distribuţie, habitat Arealul: Anglia-Europa-Siberia, Sahalin, Japonia, Mongolia, Munţii Altai, Caucaz şi nordul Africii. Specie rară, se regăseşte atât în perioadele de maternitate cât şi în cele de hibernare mai ales în scorburile copacilor sau în clădiri din zona de munte, mai rar în peşteri. Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată Populaţie permanentă - sedentară/rezidentă. Mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată În aria protejată populaţia speciei este cuprinsă în intervalul 0-10 exemplare. Localizare pe teritoriul ariei protejate În perimetrul Parcului Naţional Piatra Craiului este o specie extrem de rară, nefiind identificată decât la intrarea în Peştera de sub Pietricica. Vespertilio murinus - liliacul bicolor Descriere Este o specie de dimensiuni medii, cu lungimea corpului de 4,8-6,4 cm şi aripi relativ înguste. Spatele are culoare maronie cu vârful firelor alb-argintii, burta este gri - albicioasă, iar la nivelul gâtului blana este aproape albă în contrast cu blana spatelui. Are două perechi de glande mamare. Specie rezistentă la frig. Iarna se adăposteşte în galerii de mină, cariere de piatră, puţuri calcaroase, peşteri. În timpul repausului îşi culcă pavilioanele urechilor sub patagiu. Acuplarea are loc toamna, dar ovulaţia şi fecundaţia au loc primăvara. Specie monoestriană - o singură naştere în perioada mai-iunie. Femela naşte 2 pui/an. Distribuţie, habitat Arealul: din Anglia până în Japonia. În Nord ajunge până la 60o latitudine, iar în sud până la Marea Neagră, Caucaz, Turkestan, Iran, Kaşmir, Mongolia. Specie cândva abundentă în toată Europa, astăzi este rară şi periclitată, populaţiile fiind mult diminuate. Preferă pădurile dese. Iarna se adăposteşte în scorburi, crăpăturile lemnelor, ruine, peşteri, şi altele asemenea. Vara se adăposteşte în scorburi, fisuri ale stâncilor, clădiri. Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată Populaţie permanentă - sedentară/rezidentă. Mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată În aria protejată populaţia speciei este cuprinsă în intervalul 100-500 de exemplare. Localizare pe teritoriul ariei protejate Pe teritoriul ariei protejate, specia a fost identificată zburând în număr mare de indivizi în faţa Peşterii Stanciului, iar în transecte a fost înregistrată în numeroase alte zone. Hărţile de distribuţie ale speciilor de vertebrate de interes comunitar/naţional sunt incluse în Anexa nr. 20 la Planul de management. 2.4. Informaţii socio-economice 2.4.1. Informaţii socio-economice şi culturale 2.4.1.1. Comunităţile locale şi factorii interesaţi 2.4.1.1.1. Comunităţile locale Geografic, în zona de nord a Pietrei Craiului este situat: oraşul Zărneşti, în est: comuna Bran, comuna Moeciu, comuna Fundata, iar în sud: comuna Dâmbovicioara şi comuna Rucăr. Populaţia după recensământul din 2011 pe comunităţile importante pentru Parc este: oraşul Zărneşti - 21681, comuna Bran - 5181, satul Măgura din comuna Moeciu - 553, satul Peştera din comuna Moeciu - 493, comuna Fundata - 852, comuna Dâmbovicioara - 943, respectiv satul Dâmbovicioara - 298, satul Ciocanu - 100, satul Podu Dâmboviţei - 545 şi comuna Rucăr - 5752, respectiv satul Rucăr - 5610, satul Sătic - 142 locuitori. Oraşul Zărneşti a constituit cea mai puternică forţă industrială: Celohart - hârtie, UM Tohan - uzină mecanică, secţie de exploatare şi preindustrializare a lemnului. Industria se găseşte în situaţie precară, datorită recesiunii. Localităţile Bran, Moeciu, Dâmbovicioara şi Rucăr au dezvoltată zootehnia tradiţională şi activităţi legate de exploatarea forestieră. Activităţi de slabă intensitate sunt agricultura şi pomicultura. Zootehnia, pomicultura şi agricultura au un pronunţat caracter de subsidenţă. În ultimul deceniu s-a înregistrat dezvoltarea turismului rural în zona de est şi sud a zonei. Aceasta este spectaculoasă în Bran şi Moeciu şi ponderată în Fundata, Dâmbovicioara şi Rucăr. Exista un potenţial turistic nevalorificat foarte mare. Pădurile se află în prezent în procent de 19,3% în proprietatea statului, iar suprafaţa totală administrată este de 36,5%, restul categoriilor de proprietari fiind persoanele fizice cu 36,6%, primăriile cu 6,82%, obştile cu 2,42%, bisericile cu 0,7%, administrarea în cazul obştilor, bisericilor şi primăriilor fiind realizată în mare parte de către ocoale silvice private. Pe raza judeţului Argeş datorită faptului că ponderea pădurilor aflate în proprietatea persoanelor fizice este mult mai mare comparativ cu situaţia din judeţul Braşov, există o presiune negativă deosebit de mare asupra acestor suprafeţe, presiune exercitată de către proprietarii de păduri, care, animaţi de posibilitatea unor câştiguri materiale rapide, încalcă frecvent regimul silvic. APNPC depune eforturi continue de stopare a fenomenelor negative care apar pe aceste suprafeţe, simţindu-se nevoia unui sprijin mult mai energic din partea instituţiilor cu abilităţi de control, în special Garda de Mediu şi Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi de Vânătoare. Iminenta retrocedare în continuare a pădurilor către persoanele fizice va crea probleme şi mai mari administraţiei parcului în controlarea efectelor nedorite mai sus amintite, simţindu-se tot mai acut necesitatea găsirii unor modalităţi de despăgubire sau acordare de plăţi compensatorii proprietarilor de vegetaţie forestieră de pe raza PNPC. Păşunile sunt deţinute de comunităţile locale şi de obşti pe raza judeţului Argeş. Există fâneţe particulare. Vetrele satelor din Parc, adică Peştera şi Măgura sunt folosite ca terenuri agricole, casele fiind foarte împrăştiate. Principalele surse de venit pentru localnici diferă în funcţie de zonă. Astfel pentru locuitorii satelor de munte Măgura şi Peştera ponderea veniturilor din zootehnie şi mai puţin din cultivarea plantelor este mult mai mare comparativ cu restul localităţilor datorită poziţiei altitudinale pe care o au acestea şi reliefului accidentat. Păşunile din interiorul Parcului de pe raza judeţului Braşov sunt preponderent deţinute de comuna Moeciu, efectivele ridicate de ovine şi bovine ale localnicilor conducând la apariţia în trecut a suprapăşunatului. De asemenea în aceste sate nu există proprietari de păduri pe suprafeţe întinse după cum este cazul în zona de sud a Parcului în Rucăr şi Dâmbovicioara. Prin urmare şi veniturile rezultate din exploatarea masei lemnoase sunt reduse. O parte din populaţie este angajată în Zărneşti la diferite firme din cadrul Parcului Industrial, precum şi la alţi agenţi economici cu capital privat. De asemenea, mai există persoane angajate în localităţile mai îndepărtate şi în Municipiul Braşov. În ultimii ani s-a constatat un fenomen crescut de realizare de construcţii în zonă, construcţii aparţinând persoanelor provenind din alte localităţi, şi implicit vânzare de terenuri de către proprietari. Unele dintre aceste construcţii nu se încadrează în stilul arhitectonic tradiţional. Motivele unei dezvoltări mult reduse a turismului rural în zonă, comparativ cu zona Moeciu Bran, sunt reprezentate de lipsa infrastructurii, drumurile judeţene spre Măgura şi Peştera prezentându-se într-o stare proastă, pe timpul iernii existând perioade în care sunt totalmente impracticabile, mai ales cele din interiorul localităţilor; de asemenea, există probleme legate de asigurarea necesarului de apă, majoritatea construcţiilor fiind situate pe vârful dealurilor, iar pânza freatică fiind la mare adâncime şi neexistând decât pentru mici grupuri de case sisteme de alimentare centralizate; de asemenea, nu există sisteme de evacuare a apelor reziduale; dificilă este şi evacuarea deşeurilor datorită condiţiei drumurilor, în localitate neexistând un sistem centralizat de colectare a acestora. Cu toate aceste dificultăţi, există câteva pensiuni în zonă, APNPC sprijinând în ultimii ani dezvoltarea afacerilor în domeniul turismului rural prin finanţarea de proiecte în cadrul Programului de Granturi Mici. De asemenea, Administraţia Parcului elaborează în prezent un catalog legat de respectarea caracterului tradiţional a1 construcţiilor în zonă. Pe lângă cele mai sus menţionate, nici accesul la informaţie nu este atât de facil precum în restul localităţilor. Oraşul Zărneşti se confruntă cu o rată deosebit de ridicată a şomajului - peste 60%, datorată recesiunii sectorului industrial din localitate. Marea majoritate a şomerilor nu sunt localnici, ci provin din alte zone geografice ale ţării, stabilindu-se în Zărneşti înainte de 1989. Acest segment de populaţie locuieşte în zona cartierelor muncitoreşti şi nu deţine proprietăţi pe raza parcului sau în apropierea acestuia. Pentru deţinătorii de terenuri, ponderea venituri din cultura plantelor, în special cartoful, este mai mare decât în cazul localităţilor Măgura şi Peştera, efectivele de animale, în special ovine, fiind mai mici decât în cele două localităţi amintite. Efectele negative cauzate de către proprietarii de terenuri din Zărneşti de pe raza parcului se referă mai mult la presiunea crescută de realizare de construcţii în zona de pe Valea Bârsei Mari. De asemenea, ca şi în cazul satelor Măgura şi Peştera, ponderea deţinătorilor de păduri persoane fizice este redusă pe zona parcului. În ultimii ani, în oraşul Zărneşti există o tendinţă în creştere de dezvoltare a turismului, numărul de pensiuni crescând simţitor, în viitor ponderea veniturilor din turism având un rol important. Desigur, fenomenul se resimte în zona de case din imediata apropiere a masivului şi mai puţin în Tohanul Vechi. Probleme cu infrastructura există şi în Zărneşti, mai ales starea proastă a drumurilor, dar mare parte dintre locuinţe beneficiază de sistem centralizat de alimentare cu apă şi gaz, evacuare a apelor uzate, de colectare a deşeurilor, precum şi de o mult mai mare accesibilitate datorată poziţiei geografice. Satul Şirnea are un relief asemănător cu Măgura şi Peştera, dar accesibilitatea este mult mai mare datorită drumurilor care se află într-o stare mai bună şi a apropierii de DN 73 Braşov- Piteşti. În ceea ce priveşte sursele de venituri ale localnicilor, acestea sunt asemănătoare cu cele ale locuitorilor din Peştera şi Măgura, cu deosebirea că aici dezvoltarea turismului rural este mult mai importantă. Animalele localnicilor păşunează în zonele de islaz comunal, care sunt situate în afara limitei parcului, şi prin urmare considerăm că această localitate are cele mai puţine influenţe negative asupra acestuia. Comunele Dâmbovicioara şi Rucăr se caracterizează prin faptul că locuitorii acestora deţin suprafeţe mult mai întinse atât de pădure, cât şi de păşune, ceea ce a generat numeroase aspecte negative enumerate anterior. Populaţia locală obţine venituri mai mult din zootehnie decât din cultivarea plantelor, suprafeţele propice unor astfel de activităţi fiind reduse. În ultimii ani există o tendinţă crescută de dezvoltare a activităţilor legate de turismul rural şi aici un rol important jucându-l finanţările din cadrul Programului de Granturi Mici. Accesibilitatea localităţilor este destul de bună, mai puţin în satul Ciocanu, probleme legate de colectarea deşeurilor apărând pe raza satului Dâmbovicioara. Populaţia locală lucrează în domeniul exploatării şi prelucrării masei lemnoase, la diferite firme private, în special în Rucăr, precum şi în Oraşul Câmpulung, situat în apropiere. Veniturile obţinute în urma exploatărilor de masă lemnoasă au contribuit la o dezvoltare dezechilibrată a construcţiilor în special pe raza comunei Rucăr. 2.4.1.1.2. Aspecte socio-culturale Oraşul Zărneşti face parte din zona etnografică a Ţării Bârsei, apropiată şi foarte asemănătoare cu cea a Branului. Referitor la gospodăriile din această zonă, ele posedau un teren de regulă mai mare decât strictul necesar pentru casa de locuit şi dependinţe. Pe acest teren se afla casa de locuit, un şopron deschis pentru păstrarea uneltelor agricole şi o şură unde se afla un grajd pentru animale, o arie şi un plevnicior pentru fân şi paie. În spatele şurii era grădina de zarzavat şi pomi, groapa pentru bălegarul de grajd şi W.C. Gospodăria era înconjurată cu gard superficial, atât cât să nu poată pătrunde animalele. Casa de locuit era ridicată din lemn, fiind aşezată pe un postament de piatră. Avea acoperiş de şindrilă în patru ape. Camerele erau orientate cu faţa spre curte. Casa avea de obicei trei camere: casa mare, tinda şi căsuţa. În spatele tindei se afla celarul, din care se urca în pod. Intrarea se făcea din curte direct în tindă, iar de aici în celelalte încăperi. În casa mare nu se prea dormea. Acesta era un mic muzeu de artă populară, unde pe pat sau în lada de zestre se păstrau adevărate comori ale portului popular, ţoale şi coverturi, ştergare, perne, iar pe pereţii camerei aproape de tavan se înşirau poliţe din lemn, superb zugrăvite în culori vii pe care erau aşezate sau atârnate în cuie, căni, ulcele şi blide din lut ars, frumos ornate în motive geometrice sau florale. Portul popular zărneştean este simplu. Are în schimb multă originalitate şi este reprezentativ. Componentele principale ale portului bărbătesc sunt: cioarecii foarte strâmţi, cămaşa lungă şi largă, peste cămaşă un pieptar viu colorat, pe cap căciulă neagră cu vârful îndoit spre dreapta, în picioare opinci sau ghete, iar mai recent cizme model ofiţeresc. Când gerul se înteţeşte se îmbracă un zecheoi din stofa groasă de pănură de culoare maro. Portul femeiesc este la fel de simplu: ie scurtă strânsă în talie de o fustă cu danteluţă la poale peste care se înfăşoară fota, peste un brâuleţ înflorat lucrat de mână, pui pe ie cusuţi cu fir negru. Iarna femeile măritate poartă ghebă. Acesta era portul tradiţional feminin local. Din păcate, în ultimele decenii a suferii influenţe din alte zone folclorice, devenind ceva hibrid, în raport cu portul popular bărbătesc. Dintre ocupaţiile tradiţionale amintim păstoritul care a fost practicat neîntrerupt de către înaintaşi. Agricultura a devenit o ocupaţie predominantă a locuitorilor din zonă, asigurându-le acestora un trai decent. Arhitectura populară caracteristică zonei Muscel este relevantă pentru caracterizarea arhitecturii din Rucărul secolului al XVII-lea. Casele erau construite "după obiceiul valahilor" din trunchiuri suprapuse, cu acoperiş ţuguiat de şindrilă "în scoc" prin care ieşea fumul, deoarece casele nu aveau coşuri. Bârnele erau "îmbucate" şi prinse între ele cu cuie de lemn de cătina. Acoperişul cu patru feţe era ţuguiat sau turtit. Casele se tencuiau cu lut alb. Planul generalizat al locuinţelor cuprindea: tinda, celarul, odaia de locuit. La sfârşitul secolului XIX se generează tipul de casă cu două nivele: pivniţă la parter şi camerele de locuit la etaj. Organizarea interioarelor relevă existenţa unei industrii textile casnice în care erau antrenate majoritatea femeilor din localitate. Instalaţii tehnice populare funcţionau în perioada interbelică pe râul Dâmboviţa la Valea Cheii şi pe Râuşor. La sfârşitul sec. al XIX-lea se confecţionau în şcoala de meserii lăzi de zestre care concurau cu cele executate la Braşov. În târgul săptămânal de duminică se desfăceau produse ale industriei casnice textile: costume populare, covoare. Portul popular din Rucăr a impresionat prin autenticitatea şi frumuseţea inegalabilă mari artişti ai penelului ca Nicolae Grigorescu, precum şi pe Nicolae Iorga, care în "Privelişti din ţară" consemna o imagine caracteristică Rucărului de la începutul secolului XX: "ţărani cu sumane negre şi cojocele cusute, ţărănci ale căror bogăţie de fluturi şi podoabe e acoperită în parte de mantali cafenii, unele dintre ele poartă ştrengăreşte pe albul fin ce li se înfăşura faţa oacheşă, o pălăriuţă bărbătească. Alexandru Vlahuţă releva de asemenea în "România pitorească": "portul rucărencelor adevărat românesc, ţesut, lucrat şi înflorit de mâna lor c-o măiestrie pe care nu ştiu singure de unde au învăţat-o". Referitor la tipurile de case pe care le întâlnim în aceste localităţile Peştera şi Măgura avem case cu două încăperi cu o singură intrare, cu tindă şi casă, case cu trei încăperi cu tindă mediană, casă şi casa mare, case cu patru şi mai multe încăperi, precum şi case pe două niveluri. Ca materiale de construcţie este folosit preponderent lemnul, casele fiind construite din bârne orizontale, iar ca temelie având zidărie de piatră, la cele mai noi zid de ciment. Bârnele sunt cioplite cu barda pe două sau patru feţe. Mai târziu se va folosi pentru pereţi şi cărămida. Pentru acoperiş s-a folosit pe scară largă şindrila, iar mai nou se foloseşte ţigla. Dintre îndeletnicirile principale ale locuitorilor amintim: creşterea animalelor, prelucrarea principalelor produse pastorale, exploatarea lemnului şi, mai nou, agro-turismul. În toate comunele şi orăşel există şcoli generale I-VIII. În Zărneşti, Bran şi Rucăr sunt licee sau grupuri şcolare industriale IX-XII sau şcoli profesionale sau postliceale. Ca şi un fenomen generalizat în toate localităţile din vecinătatea parcului putem aminti declinul tradiţiilor şi dispariţia produselor tradiţionale, cu o acutizare în zona satelor Peştera şi Măgura datorită migraţiei populaţiei spre alte zone. Tot în aceste sate se constată, datorită aceloraşi cauze, şi tendinţa de îmbătrânire a populaţiei. De asemenea, nu există preocupări cu privire la realizarea unei strategii de dezvoltare durabilă a zonei. Din aspectele menţionate mai sus rezultă importanţa deosebită a comunităţilor asupra implementării Planului de Management şi mai ales aspectele negative care pot apărea în urma unei dezvoltări necontrolate şi a lipsei unor strategii la nivel local care să aibă în vedere prezenţa parcului în imediata apropiere a comunităţilor amintite. 2.4.1.1.3. Factori interesaţi Lista celor mai importanţi factori interesaţi, care se manifestă şi se implică cu privire la aria naturală protejată este prezentată în tabelul nr. 10. Lista celor mai importanţi factori interesaţi Tabelul nr. 10
┌───┬───────────────────┬──────────────┐
│Nr.│Denumire factor │Aria de │
│ │interesat │interes │
├───┼───────────────────┼──────────────┤
│1 │Primăria Moeciu │Dezvoltare │
│ │ │durabilă │
├───┼───────────────────┼──────────────┤
│2 │Primăria │Dezvoltare │
│ │Dragoslavele │durabilă │
├───┼───────────────────┼──────────────┤
│3 │Primăria │Dezvoltare │
│ │Dâmbovicioara │durabilă │
├───┼───────────────────┼──────────────┤
│4 │Primăria Rucăr │Dezvoltare │
│ │ │durabilă │
├───┼───────────────────┼──────────────┤
│5 │Primăria Fundata │Dezvoltare │
│ │ │durabilă │
├───┼───────────────────┼──────────────┤
│6 │Primăria Bran │Dezvoltare │
│ │ │durabilă │
├───┼───────────────────┼──────────────┤
│ │Administraţia │Menţinerea │
│7 │Parcului Naţional │statutului de │
│ │Piatra Craiului │conservare │
│ │R.A. │ │
├───┼───────────────────┼──────────────┤
│ │Agenţia pentru │Monitorizarea │
│8 │Protecţia Mediului │activităţilor │
│ │Braşov │custodelui │
├───┼───────────────────┼──────────────┤
│ │Agenţia pentru │Monitorizarea │
│9 │Protecţia Mediului │activităţilor │
│ │Argeş │custodelui │
├───┼───────────────────┼──────────────┤
│ │ │Vizitare pe │
│10 │Vizitatori │traseele │
│ │ │turistice │
│ │ │montane │
├───┼───────────────────┼──────────────┤
│ │Ocolul Silvic │ │
│ │Dragoslavele, │ │
│ │Ocolul Silvic │ │
│ │Carpathia, Ocolul │ │
│ │Silvic Bucegi- │Asigurarea │
│11 │Piatra Craiului, │continuităţii │
│ │Regia Publică │habitatului │
│ │Locală a Pădurilor │forestier │
│ │Piatra Craiului, │ │
│ │Ocolul Silvic │ │
│ │Câmpulung, Ocolul │ │
│ │Silvic Braşov │ │
├───┼───────────────────┼──────────────┤
│ │ │Menţinerea │
│ │ │activităţilor │
│12 │Proprietari de │tradiţionale, │
│ │terenuri │valorificare │
│ │ │durabilă a │
│ │ │proprietăţilor│
├───┼───────────────────┼──────────────┤
│ │Asociaţia de │ │
│ │Vânătoare Jderul │Menţinerea │
│ │2006 Argeş, │populaţiilor │
│13 │Asociaţia Judeţeană│speciilor de │
│ │a Vânătorilor │faună, şi a │
│ │Sportivi Braşov, │cotelor de │
│ │Asociaţia Ocolul │recoltă │
│ │Silvic Carpathia │ │
├───┼───────────────────┼──────────────┤
│ │ │Păstrarea │
│ │ │identităţii │
│ │ │culturale, │
│ │ │păstrarea │
│14 │ONG-uri │capitalului │
│ │ │natural, │
│ │ │creşterea │
│ │ │nivelului │
│ │ │educativ. │
└───┴───────────────────┴──────────────┘
Pădurile deţinute de stat sunt administrate de Regia Naţională a Pădurilor - ROMSILVA, prin Ocolul Silvic Braşov şi Câmpulung, cele ale comunelor şi ale obştilor sunt administrate pe bază de contract fie de ocoalele de stat, fie de cele private, Regia Publică Locală a Pădurilor Piatra Craiului - Zărneşti, Ocolul Silvic Păpuşa - Rucăr, Ocolul Silvic Dragoslavele - Dragoslavele, Ocolul Silvic Bucegi-Piatra Craiului - Moeciu. Există şi Ocolul Silvic Carpathia, dar întreaga suprafaţă este în zona de protecţie strictă sau protecţie integrală. Păşunile sunt administrate de primării şi obşti, pe perioada verii sunt date spre exploatare/păşunat stăpânilor de munte, de obicei în urma unei licitaţii sau consultări a obştii. Activitatea primăriilor e supervizată de Consiliile locale ale comunelor, iar a acestora de Consiliile Judeţene Braşov şi Argeş. La nivel statal, autorităţile naţionale cu atribuţii sunt cele pentru domeniile dezvoltării regionale şi administraţiei publice, afaceri interne, agriculturii, mediului şi Academia Română, prin Comisia Monumentelor Naturii. Fâneţele şi terenurile agricole sunt deţinute de persoane particulare. Fondurile cinegetice sunt deţinute de stat şi administrate de diferite entităţi, conform datelor din tabelul nr. 11. Fondurile cinegetice şi gestionarii acestora Tabelul nr. 11
┌───┬─────────────┬───────────┬─────────┬─────────┐
│ │Fond │ │ │Din care │
│ │cinegetic - │ │Suprafaţă│pe raza │
│Nr.│număr şi │Gestionar │totală │ariei │
│ │denumire │ │(ha) │protejate│
│ │ │ │ │în % │
├───┴─────────────┴───────────┴─────────┴─────────┤
│Fondurile cinegetice şi gestionarii acestora din │
│Parcul Naţional Piatra Craiului │
├───┬─────────────┬───────────┬─────────┬─────────┤
│ │ │Asociaţia │ │ │
│1 │22 - Rucăr │Ocolul │10843 │0 │
│ │ │Silvic │ │ │
│ │ │Carpatina │ │ │
├───┼─────────────┼───────────┼─────────┼─────────┤
│2 │23 - │Jderul │11875 │31 │
│ │Dâmbovicioara│Argeş 2006 │ │ │
├───┼─────────────┼───────────┼─────────┼─────────┤
│ │ │Asociaţia │ │ │
│ │ │Judeţeană a│ │ │
│3 │28 - Moeciu │Vânătorilor│11107 │10 │
│ │ │Sportivi │ │ │
│ │ │Braşov │ │ │
├───┼─────────────┼───────────┼─────────┼─────────┤
│ │ │Asociaţia │ │ │
│ │29 - Piatra │Judeţeană a│ │ │
│4 │Craiului │Vânătorilor│10469 │65 │
│ │ │Sportivi │ │ │
│ │ │Braşov │ │ │
├───┼─────────────┼───────────┼─────────┼─────────┤
│ │ │Asociaţia │ │ │
│5 │31 - Bârsa │de Vânători│13126 │1 │
│ │ │Bârsa │ │ │
│ │ │Braşov │ │ │
├───┴─────────────┴───────────┴─────────┴─────────┤
│Fondurile cinegetice şi gestionarii acestora din │
│ROSCI0194 Piatra Craiului │
├───┬─────────────┬───────────┬─────────┬─────────┤
│ │ │Asociaţia │ │ │
│1 │22 - Rucăr │Ocolul │10843 │6 │
│ │ │Silvic │ │ │
│ │ │Carpathia │ │ │
├───┼─────────────┼───────────┼─────────┼─────────┤
│2 │23 - │Jderul │11875 │51 │
│ │Dâmbovicioara│Argeş 2006 │ │ │
├───┼─────────────┼───────────┼─────────┼─────────┤
│ │ │Asociaţia │ │ │
│ │ │Judeţeană a│ │ │
│3 │28 - Moeciu │Vânătorilor│11107 │0,5 │
│ │ │Sportivi │ │ │
│ │ │Braşov │ │ │
├───┼─────────────┼───────────┼─────────┼─────────┤
│ │ │Asociaţia │ │ │
│ │29 - Piatra │Judeţeană a│ │ │
│4 │Craiului │Vânătorilor│10469 │56 │
│ │ │Sportivi │ │ │
│ │ │Braşov │ │ │
├───┼─────────────┼───────────┼─────────┼─────────┤
│ │ │Asociaţia │ │ │
│5 │31 - Bârsa │de Vânători│13126 │1 │
│ │ │Bârsa │ │ │
│ │ │Braşov │ │ │
└───┴─────────────┴───────────┴─────────┴─────────┘
Există interese în privinţa conservării naturii: Administraţia Parcului Naţional Piatra Craiului R.A., Fundaţia Conservation Carpathia. Există Firme şi asociaţii de turism rural: Asociaţia Naţională de Turism Rural, Ecologic şi Cultural Braşov şi Argeş, Asociaţia de turism Plaiuri Zărneştene, Asociaţia pentru Promovarea Programelor pentru Tineret-Piteşti. ONG-uri: Clubul pentru Protecţia Naturii şi Turism - Braşov; Amicii Salvamont-Braşov; România Pitorească-Piteşti, Liliecii Braşov, Asociaţia Renaturopa, Asociaţia Sport & Natură Piatra Craiului Zărneşti, Asociaţia Alpin Club Braşov, Asociaţia Alpin Club Zărneşti, Asociaţia Floare de Colţ Braşov, Asociaţia Focul Viu Bucureşti, Asociaţia SKV. Formaţiile Salvamont Zărneşti şi Câmpulung. 2.4.1.2. Utilizarea terenurilor Păduri Pădurile din cadrul ariei protejate aparţin din punct de vedere administrativ ocoalelor silvice: Braşov, Regia Publică Locală a Pădurilor Zărneşti, Bucegi Piatra Craiului, Păpuşa Rucăr, Asociaţia Ocolul Silvic Carpathia şi Dragoslavele. Pădurile sunt încadrate din punct de vedere amenajistic în grupa I funcţională cu rol de protecţie şi producţie - 92% şi în grupa a II-a funcţională cu rol de producţie - 2%, restul fiind terenuri cu altă destinaţie decât cultura silvică. 43% din păduri sunt excluse de la tăieri, iar pe 24% se efectuează numai tăieri de conservare. Pentru aceste ocoale managementul pădurilor se realizează pe baza amenajamentelor silvice detaliate în tabelul nr. 12. Ocoale silvice, păduri particulare şi amenajamente silvice Tabelul nr. 12
┌───┬─────────────┬───────────────┬───────────┐
│ │ │Anul realizării│ │
│Nr.│Ocolul Silvic│Amenajamentului│Proiectant │
│ │ │- stadiu actual│ │
├───┼─────────────┼───────────────┼───────────┤
│ │Ocolul Silvic│ │ │
│ │Braşov sau │ │ │
│1 │fostul Ocolul│2005 │ICAS Braşov│
│ │Silvic │ │ │
│ │Zărneşti │ │ │
├───┼─────────────┼───────────────┼───────────┤
│ │Ocolul Silvic│ │ │
│2 │Câmpulung sau│2010 │ICAS │
│ │fostul Ocolul│ │Piteşti │
│ │Silvic Rucăr │ │ │
├───┼─────────────┼───────────────┼───────────┤
│ │Ocolul Silvic│ │S.C. │
│3 │Bucegi-Piatra│2004 │Tehnoforest│
│ │Craiului │ │S.R.L. │
│ │ │ │Braşov │
├───┼─────────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │ │S.C. Uno │
│4 │Ocolul Silvic│2015 │Trading │
│ │Păpuşa -Rucăr│ │S.R.L. │
│ │ │ │Braşov │
├───┼─────────────┼───────────────┼───────────┤
│ │Ocolul Silvic│ │S.C. Alfrid│
│5 │Dragoslavele │2004 │S.R.L.- │
│ │ │ │Piteşti │
├───┼─────────────┼───────────────┼───────────┤
│ │Regia Publică│ │S.C. │
│6 │Locală a │2014 │IRISILVA │
│ │Pădurilor │ │S.R.L. │
│ │Zărneşti R.A.│ │Braşov │
├───┼─────────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │ │S.C. Forest│
│ │Asociaţia │ │Grup │
│7 │Ocolul Silvic│2015 │Proiect │
│ │Carpathia │ │S.R.L. │
│ │ │ │Bucureşti │
├───┼─────────────┼───────────────┼───────────┤
│ │Pădurea │ │S.C. Uno │
│8 │particulară │2012 │Trading │
│ │Stănescu │ │S.R.L. │
│ │ │ │Braşov │
├───┼─────────────┼───────────────┼───────────┤
│ │Pădurea │ │SC Lintescu│
│9 │particulară │2010 │Forest 2003│
│ │Băjan │ │S.R.L. │
│ │Cornelia │ │Piteşti │
└───┴─────────────┴───────────────┴───────────┘
Păşuni. Păşunile din Parc se află în administraţia oraşului Zărneşti: Tămaşul, comunelor Moeciu: Zănoaga, Curmătura şi Vlăduşca, şi Dâmbovicioara: Pietricica, Plaiul Mare, Funduri Prelungi şi Funduri, şi sunt păşunate de animalele locuitorilor din comunele mai sus amintite, dar şi din alte localităţi din vecinătatea Parcului. Fâneţe. Fâneţele sunt folosite de către populaţia locală în scopul obţinerii de furaj pentru animale, cu excepţia fâneţelor care sunt în administraţia ocoalelor silvice şi sunt folosite pentru hrana suplimentară a vânatului. Mici ferme individuale/gospodării. Zone conservate, creastă, chei, păduri inaccesibile. Zona de creastă aflată în raza judeţului Braşov este în administraţia primăriei Zărneşti, iar cea din raza judeţului Argeş este în administraţia OS Rucăr şi este folosită numai în scopuri turistice. Cheile sunt incluse în amenajamentele silvice ca terenuri neproductive fiind folosite în scopuri turistice. Pădurile inaccesibile sunt incluse, de asemenea, în amenajamentele silvice, ele vegetând în stare naturală. Relaţii: a) Populaţia locală foloseşte fâneţele. b) Populaţia locală administrează fermele. c) Investitorii în turism schimbă folosinţa terenului din ferme în construcţii. d) Turiştii vizitează ariile conservate. e) Turiştii vizitează gospodăriile. f) Consiliul local închiriază păşunile, în conformitate cu hotărârile aprobate. g) Stăpânii de munte exploatează păşunile. h) Pădurea furnizează lemn şi slujbe populaţiei. i) Stăpânii de munte păşunează ilegal în ariile conservate şi păduri. Harta utilizării terenurilor este inclusă în Anexa nr. 16 la Planul de Management. 2.4.1.3. Situaţia juridică a terenurilor Situaţia juridică a terenurilor este prezentată în tabelele nr. 13 şi 14. Harta tipurilor de proprietate ale terenurilor este inclusă în Anexa nr. 17 la Planul de Management. 2.4.1.4. Administratori şi gestionari Administratorii şi gestionarii terenurilor din aria protejată sunt prezentaţi în tabelele nr. 15 şi 16. Harta tipurilor de administrare ale terenurilor este inclusă în Anexa nr. 18 la Planul de Management. 2.4.1.4.1. Managementul apelor Managementul apelor şi al lucrărilor hidrotehnice de pe teritoriul Parcului Naţional Piatra Craiului şi situl Natura 2000 ROSCI0194 Piatra Craiului este asigurat de către Administraţia Naţională "Apele Române" prin Administraţia Bazinală de Apă Argeş - Vedea şi Olt, respectiv Sistemul de Gospodărire al Apelor Argeş şi Braşov, cu scopul de a asigura sănătatea şi siguranţa populaţiei, din considerente de interes/utilitate publică, inclusiv de ordin social sau economic. În vederea executării lucrărilor de întreţinere, reabilitare şi modernizare a construcţiilor hidrotehnice din administrarea Administraţiei Naţionale "Apele Române", atât în regim normal cât şi în regim de urgenţă, sunt permise intervenţiile, potrivit prevederilor legale. Drepturi de proprietate în cadrul Parcului Naţional Piatra Craiului Tabelul nr. 13
┌──────────────────────────────┬───────┐
│Total suprafaţă - ha │14766 │
├──────────────────────────────┼───────┤
│Biserica Ortodoxă Zărneşti │153.67 │
├──────────────────────────────┼───────┤
│pădure │148.82 │
├──────────────────────────────┼───────┤
│teren neproductiv │4.86 │
├──────────────────────────────┼───────┤
│Consiliul Local al Comunei │4.79 │
│Bran │ │
├──────────────────────────────┼───────┤
│păşune │4.79 │
├──────────────────────────────┼───────┤
│Consiliul Local al Comunei │607.69 │
│Dâmbovicioara │ │
├──────────────────────────────┼───────┤
│pădure │93.42 │
├──────────────────────────────┼───────┤
│păşune │514.26 │
├──────────────────────────────┼───────┤
│Consiliul Local al Comunei │5.69 │
│Fundata │ │
├──────────────────────────────┼───────┤
│păşune │5.69 │
├──────────────────────────────┼───────┤
│Consiliul Local al Comunei │1683.51│
│Moieciu │ │
├──────────────────────────────┼───────┤
│pădure │475.71 │
├──────────────────────────────┼───────┤
│păşune │1200.27│
├──────────────────────────────┼───────┤
│păşune împădurită │1.81 │
├──────────────────────────────┼───────┤
│teren neproductiv │5.71 │
├──────────────────────────────┼───────┤
│Consiliul Local al Comunei │131.64 │
│Rucăr │ │
├──────────────────────────────┼───────┤
│păşune │131.64 │
├──────────────────────────────┼───────┤
│Consiliul Local al Oraşului │1685.29│
│Zărneşti │ │
├──────────────────────────────┼───────┤
│pădure │607.50 │
├──────────────────────────────┼───────┤
│păşune │582.68 │
├──────────────────────────────┼───────┤
│păşune împădurită │0.26 │
├──────────────────────────────┼───────┤
│teren neproductiv │494.84 │
├──────────────────────────────┼───────┤
│Fundaţia Conservation │2309.86│
│Carpathia │ │
├──────────────────────────────┼───────┤
│pădure │2200.55│
├──────────────────────────────┼───────┤
│păşune │6.08 │
├──────────────────────────────┼───────┤
│teren neproductiv │103.23 │
├──────────────────────────────┼───────┤
│Întreprindere individuală │2.39 │
├──────────────────────────────┼───────┤
│păşune │2.39 │
├──────────────────────────────┼───────┤
│Obştea Dragoslavele │7.59 │
├──────────────────────────────┼───────┤
│pădure │7.59 │
├──────────────────────────────┼───────┤
│Obştea Moşnenilor Rucăreni şi │344.28 │
│Dâmbovicioreni │ │
├──────────────────────────────┼───────┤
│pădure │344.28 │
├──────────────────────────────┼───────┤
│Persoană fizică │4219.90│
├──────────────────────────────┼───────┤
│curţi construcţii │7.70 │
├──────────────────────────────┼───────┤
│teren neproductiv │185.33 │
├──────────────────────────────┼───────┤
│pădure │2418.51│
├──────────────────────────────┼───────┤
│păşune │1453.78│
├──────────────────────────────┼───────┤
│păşune împădurită │0.12 │
├──────────────────────────────┼───────┤
│reţele electrice │0.32 │
├──────────────────────────────┼───────┤
│teren arabil │0.40 │
├──────────────────────────────┼───────┤
│terenuri administrative │4.55 │
├──────────────────────────────┼───────┤
│Persoană juridică │1.46 │
├──────────────────────────────┼───────┤
│păşune │0.30 │
├──────────────────────────────┼───────┤
│terenuri administrative │1.17 │
├──────────────────────────────┼───────┤
│Statul român │3757.44│
├──────────────────────────────┼───────┤
│curţi construcţii │5.71 │
├──────────────────────────────┼───────┤
│pădure │3615.62│
├──────────────────────────────┼───────┤
│reţele electrice │0.16 │
├──────────────────────────────┼───────┤
│teren neproductiv │134.16 │
├──────────────────────────────┼───────┤
│păşune │1.80 │
└──────────────────────────────┴───────┘
Drepturi de proprietate în ROSCI0194 Piatra Craiului Tabelul nr. 14
┌─────────────────────────────┬────────┐
│Total suprafaţă - ha │15867.04│
├─────────────────────────────┼────────┤
│Biserica Ortodoxă Zărneşti │152.05 │
├─────────────────────────────┼────────┤
│pădure │147.30 │
├─────────────────────────────┼────────┤
│Teren neproductiv │4.74 │
├─────────────────────────────┼────────┤
│Consiliul Local al Comunei │3.82 │
│Bran │ │
├─────────────────────────────┼────────┤
│păşune │2.78 │
├─────────────────────────────┼────────┤
│păşune împădurită │1.04 │
├─────────────────────────────┼────────┤
│Consiliul Local al Comunei │1070.30 │
│Dâmbovicioara │ │
├─────────────────────────────┼────────┤
│pădure │93.42 │
├─────────────────────────────┼────────┤
│păşune │976.87 │
├─────────────────────────────┼────────┤
│Consiliul Local al Comunei │13.49 │
│Fundata │ │
├─────────────────────────────┼────────┤
│păşune │13.49 │
├─────────────────────────────┼────────┤
│Consiliul Local al Comunei │789.41 │
│Moieciu │ │
├─────────────────────────────┼────────┤
│pădure │475.71 │
├─────────────────────────────┼────────┤
│păşune │306.17 │
├─────────────────────────────┼────────┤
│păşune împădurită │1.81 │
├─────────────────────────────┼────────┤
│teren neproductiv │5.71 │
├─────────────────────────────┼────────┤
│Consiliul Local al Comunei │331.81 │
│Rucăr │ │
├─────────────────────────────┼────────┤
│păşune │331.81 │
├─────────────────────────────┼────────┤
│Consiliul Local al Oraşului │1698.87 │
│Zărneşti │ │
├─────────────────────────────┼────────┤
│pădure │607.94 │
├─────────────────────────────┼────────┤
│păşune │595.83 │
├─────────────────────────────┼────────┤
│păşune împădurită │0.26 │
├─────────────────────────────┼────────┤
│stâncărie │494.84 │
├─────────────────────────────┼────────┤
│Fundaţia Conservation │2502.43 │
│Carpathia │ │
├─────────────────────────────┼────────┤
│pădure │2392.23 │
├─────────────────────────────┼────────┤
│păşune │6.8 │
├─────────────────────────────┼────────┤
│reţele electrice │0.16 │
├─────────────────────────────┼────────┤
│teren neproductiv │103.23 │
├─────────────────────────────┼────────┤
│Obştea Dragoslavele │4.85 │
├─────────────────────────────┼────────┤
│pădure │4.85 │
├─────────────────────────────┼────────┤
│Obştea Moşnenilor Rucăreni şi│344.28 │
│Dâmbovicioreni │ │
├─────────────────────────────┼────────┤
│pădure │344.28 │
├─────────────────────────────┼────────┤
│Persoană fizică │4963.32 │
├─────────────────────────────┼────────┤
│curţi construcţii │8.51 │
├─────────────────────────────┼────────┤
│teren neproductiv │290.93 │
├─────────────────────────────┼────────┤
│pădure │3349.59 │
├─────────────────────────────┼────────┤
│păşune │1159,39 │
├─────────────────────────────┼────────┤
│păşune împădurită │0.12 │
├─────────────────────────────┼────────┤
│reţele electrice │0.71 │
├─────────────────────────────┼────────┤
│teren arabil │0.47 │
├─────────────────────────────┼────────┤
│terenuri administrative │4.41 │
├─────────────────────────────┼────────┤
│Persoană fizică autorizată │59.79 │
├─────────────────────────────┼────────┤
│păşune │59.79 │
├─────────────────────────────┼────────┤
│Persoană juridică │6.72 │
├─────────────────────────────┼────────┤
│păşune │5.55 │
├─────────────────────────────┼────────┤
│terenuri administrative │1.17 │
├─────────────────────────────┼────────┤
│Statul român │4075.10 │
├─────────────────────────────┼────────┤
│curţi construcţii │6.57 │
├─────────────────────────────┼────────┤
│pădure │3895.63 │
├─────────────────────────────┼────────┤
│păşune împădurită │0.92 │
├─────────────────────────────┼────────┤
│reţele electrice │0.40 │
├─────────────────────────────┼────────┤
│teren neproductiv │166.12 │
├─────────────────────────────┼────────┤
│păşune │5.46 │
└─────────────────────────────┴────────┘
Drepturi de administrare în Parcului Naţional Piatra Craiului Tabelul nr. 15
┌──────────────────────────────┬───────┐
│Total suprafaţă - ha │14766 │
├──────────────────────────────┼───────┤
│Consiliul Local al Comunei │4.79 │
│Bran │ │
├──────────────────────────────┼───────┤
│păşune │4.79 │
├──────────────────────────────┼───────┤
│Consiliul Local al Comunei │514.26 │
│Dâmbovicioara │ │
├──────────────────────────────┼───────┤
│păşune │514.26 │
├──────────────────────────────┼───────┤
│Consiliul Local al Comunei │5.69 │
│Fundata │ │
├──────────────────────────────┼───────┤
│păşune │5.69 │
├──────────────────────────────┼───────┤
│Consiliul Local al Comunei │1190.36│
│Moieciu │ │
├──────────────────────────────┼───────┤
│păşune │1190.36│
├──────────────────────────────┼───────┤
│Consiliul Local al Comunei │131.64 │
│Rucăr │ │
├──────────────────────────────┼───────┤
│păşune │131.64 │
├──────────────────────────────┼───────┤
│Consiliul Local al Oraşului │1061.47│
│Zărneşti │ │
├──────────────────────────────┼───────┤
│păşune │582.68 │
├──────────────────────────────┼───────┤
│teren neproductiv │478.79 │
├──────────────────────────────┼───────┤
│Întreprindere individuală │2.39 │
├──────────────────────────────┼───────┤
│păşune │2.35 │
├──────────────────────────────┼───────┤
│OS Carpathia │2309.86│
├──────────────────────────────┼───────┤
│pădure │2200.55│
├──────────────────────────────┼───────┤
│păşune │6.08 │
├──────────────────────────────┼───────┤
│teren neproductiv │103.23 │
├──────────────────────────────┼───────┤
│OS Dragoslavele │7.59 │
├──────────────────────────────┼───────┤
│pădure │7.59 │
├──────────────────────────────┼───────┤
│OS Papuşa-Rucăr │956.14 │
├──────────────────────────────┼───────┤
│teren neproductiv │22.27 │
├──────────────────────────────┼───────┤
│pădure │932.32 │
├──────────────────────────────┼───────┤
│păşune │1.55 │
├──────────────────────────────┼───────┤
│Persoană fizică │2716.14│
├──────────────────────────────┼───────┤
│curţi construcţii şi păşune │4.55 │
├──────────────────────────────┼───────┤
│curţi construcţii │7.70 │
├──────────────────────────────┼───────┤
│pădure │1179.05│
├──────────────────────────────┼───────┤
│păşune │1450.75│
├──────────────────────────────┼───────┤
│păşune împădurită │0.12 │
├──────────────────────────────┼───────┤
│reţele electrice │0.32 │
├──────────────────────────────┼───────┤
│teren neproductiv │73.26 │
├──────────────────────────────┼───────┤
│teren arabil │0.40 │
├──────────────────────────────┼───────┤
│Persoană fizică (fără contract│56.71 │
│de administrare) │ │
├──────────────────────────────┼───────┤
│pădure │56.71 │
├──────────────────────────────┼───────┤
│Persoană juridică │1.46 │
├──────────────────────────────┼───────┤
│curţi construcţii şi păşune │1.17 │
├──────────────────────────────┼───────┤
│păşune │0.30 │
├──────────────────────────────┼───────┤
│RNP ROMSILVA, OS Braşov │2880.32│
├──────────────────────────────┼───────┤
│pădure │2839.21│
├──────────────────────────────┼───────┤
│teren neproductiv │39.63 │
├──────────────────────────────┼───────┤
│păşune │1.48 │
├──────────────────────────────┼───────┤
│RNP ROMSILVA, OS Câmpulung │1634.79│
├──────────────────────────────┼───────┤
│curţi construcţii │5.71 │
├──────────────────────────────┼───────┤
│pădure │1442.81│
├──────────────────────────────┼───────┤
│reţele electrice │0.16 │
├──────────────────────────────┼───────┤
│teren neproductiv │184.33 │
├──────────────────────────────┼───────┤
│păşune │1.79 │
├──────────────────────────────┼───────┤
│RPL Bucegi-Piatra Craiului RA │543.27 │
├──────────────────────────────┼───────┤
│pădure │525.83 │
├──────────────────────────────┼───────┤
│păşune │8.55 │
├──────────────────────────────┼───────┤
│păşune împădurită │1.81 │
├──────────────────────────────┼───────┤
│teren neproductiv │5.71 │
├──────────────────────────────┼───────┤
│păşune │1.36 │
├──────────────────────────────┼───────┤
│RPLP Piatra Craiului RA │749.12 │
├──────────────────────────────┼───────┤
│pădure │727.95 │
├──────────────────────────────┼───────┤
│păşune împădurită │0.26 │
├──────────────────────────────┼───────┤
│teren neproductiv │20.91 │
└──────────────────────────────┴───────┘
Drepturi de administrare în ROSCI0194 Piatra Craiului Tabelul nr. 16
┌─────────────────────────────┬────────┐
│Total suprafaţă - ha │15867.04│
├─────────────────────────────┼────────┤
│Consiliul Local al Comunei │3.82 │
│Bran │ │
├─────────────────────────────┼────────┤
│păşune │2.78 │
├─────────────────────────────┼────────┤
│păşune împădurită │1.04 │
├─────────────────────────────┼────────┤
│Consiliul Local al Comunei │976.87 │
│Dâmbovicioara │ │
├─────────────────────────────┼────────┤
│păşune │976.87 │
├─────────────────────────────┼────────┤
│Consiliul Local al Comunei │13.49 │
│Fundata │ │
├─────────────────────────────┼────────┤
│păşune │13.49 │
├─────────────────────────────┼────────┤
│Consiliul Local al Comunei │296.26 │
│Moieciu │ │
├─────────────────────────────┼────────┤
│păşune │296.26 │
├─────────────────────────────┼────────┤
│Consiliul Local al Comunei │331.81 │
│Rucăr │ │
├─────────────────────────────┼────────┤
│păşune │331.81 │
├─────────────────────────────┼────────┤
│Consiliul Local al Oraşului │1074.62 │
│Zărneşti │ │
├─────────────────────────────┼────────┤
│păşune │595.83 │
├─────────────────────────────┼────────┤
│teren neproductiv │478.79 │
├─────────────────────────────┼────────┤
│OS Carpatina │2502.43 │
├─────────────────────────────┼────────┤
│pădure │2392.23 │
├─────────────────────────────┼────────┤
│păşune │6,8 │
├─────────────────────────────┼────────┤
│reţele electrice │0.16 │
├─────────────────────────────┼────────┤
│teren neproductiv │103.23 │
├─────────────────────────────┼────────┤
│OS Dragoslavele │4.85 │
├─────────────────────────────┼────────┤
│pădure │4.85 │
├─────────────────────────────┼────────┤
│OS Papuşa-Rucăr │957.38 │
├─────────────────────────────┼────────┤
│teren neproductiv │22.27 │
├─────────────────────────────┼────────┤
│pădure │933.56 │
├─────────────────────────────┼────────┤
│păşune │1.55 │
├─────────────────────────────┼────────┤
│Persoană fizică │2661.47 │
├─────────────────────────────┼────────┤
│curţi construcţii şi păşune │4.41 │
├─────────────────────────────┼────────┤
│curţi construcţii │7.70 │
├─────────────────────────────┼────────┤
│pădure │1418.56 │
├─────────────────────────────┼────────┤
│păşune │1153.7 │
├─────────────────────────────┼────────┤
│păşune împădurită │0.12 │
├─────────────────────────────┼────────┤
│reţele electrice │0.71 │
├─────────────────────────────┼────────┤
│teren neproductiv │75.81 │
├─────────────────────────────┼────────┤
│teren arabil │0.47 │
├─────────────────────────────┼────────┤
│Persoană fizică (fără contrat│704.04 │
│de administrare) │ │
├─────────────────────────────┼────────┤
│curţi construcţii │0.81 │
├─────────────────────────────┼────────┤
│pădure │625.93 │
├─────────────────────────────┼────────┤
│teren neproductiv │77.31 │
├─────────────────────────────┼────────┤
│Persoană fizică autorizată │59.79 │
├─────────────────────────────┼────────┤
│păşune │59.79 │
├─────────────────────────────┼────────┤
│Persoană juridică │6.72 │
├─────────────────────────────┼────────┤
│curţi construcţii şi păşune │1.17 │
├─────────────────────────────┼────────┤
│păşune │5.55 │
├─────────────────────────────┼────────┤
│RNP ROMSILVA, OS Braşov │2784.36 │
├─────────────────────────────┼────────┤
│pădure │2743.25 │
├─────────────────────────────┼────────┤
│teren neproductiv │39.63 │
├─────────────────────────────┼────────┤
│păşune │1.48 │
├─────────────────────────────┼────────┤
│RNP ROMSILVA, OS Câmpulung │2197.93 │
├─────────────────────────────┼────────┤
│curţi construcţii │6.57 │
├─────────────────────────────┼────────┤
│pădure │1939.89 │
├─────────────────────────────┼────────┤
│păşune împădurită │0.92 │
├─────────────────────────────┼────────┤
│reţele electrice │0.40 │
├─────────────────────────────┼────────┤
│teren neproductiv │242.03 │
├─────────────────────────────┼────────┤
│păşune │8.13 │
├─────────────────────────────┼────────┤
│RPL Bucegi-Piatra Craiului RA│543.00 │
├─────────────────────────────┼────────┤
│pădure │525.56 │
├─────────────────────────────┼────────┤
│păşune │9.91 │
├─────────────────────────────┼────────┤
│păşune împădurită │1.81 │
├─────────────────────────────┼────────┤
│teren neproductiv │5.71 │
├─────────────────────────────┼────────┤
│RPLP Piatra Craiului RA │748.19 │
├─────────────────────────────┼────────┤
│pădure │727.14 │
├─────────────────────────────┼────────┤
│păşune împădurită │0.26 │
├─────────────────────────────┼────────┤
│teren neproductiv │20.79 │
└─────────────────────────────┴────────┘
Administrarea fondului forestier se face în baza amenajamentelor silvice. 2.4.1.5. Infrastructură şi construcţii Pe teritoriul ariei protejate, în afara zonelor de intravilan, există următoarele construcţii: a) cabana Curmătura în proprietate privată; b) cabana Brusturet în proprietate privată; c) refugiile din Vârful Ascuţit sau Refugiul C. Lehman, Şaua Funduri, Şpirlea, Şaua Grind, Diana, Cabana Ascunsă, refugiul Grind în administrarea APNPC; d) refugiile Salvamont Curmătura şi Prăpăstii în proprietatea Serviciului Public SALVAMONT Zărneşti; e) cabana Garofiţa Pietrei Craiului, în proprietate privată; f) cabana Valea lui Ivan în proprietate privată; g) cabana de vânătoare de la Brusturet în proprietatea Regiei Naţionale a Pădurilor-Romsilva, în administrarea Asociaţiei de vânătoare Hunter Club Piteşti; h) cabana Pietricica, în proprietate privată; i) saivan+casă în proprietate privată în zona Văii Crăpăturii; j) saivan proprietate privată în zona Podu lui Venghel; k) imobil proprietate privată în zona Podu lui Călineţ; l) 2 imobile proprietate private în zona Valea Tămaşului; m) imobil în proprietate privată în zona Văii Crăpăturii; n) imobil în proprietate privată în zona Peşterii Dâmbovicioara; o) biserică+2 case în proprietate privată la Colţii Chiliilor; p) 3 imobile proprietate privată în zona Plaiu Foii. Stâne: a) Zănoaga; b) Curmătura - 2; c) Vladuşca - 2; d) Coja - 2; e) Pietrele - 2; f) Grind; g) Curmătura Groapelor; h) Plai - 2; i) Tămăşel; j) Funduri; k) Pietricica. 2.4.1.6. Patrimoniu cultural 2.4.1.6.1. Prezenţa mărturiilor arheologice şi istorice. Date istorice Zărneşti Pe teritoriul Zărneştiului s-au găsit două pietre funerare şi unele cărămizi pe suprafeţele cărora se află imprimată ştampila legiunii a XIII-a Gemina. O altă descoperire importantă o reprezintă tezaurul monetar descoperit la Zărneşti-Bran constând din monede mici de bronz datând din secolele III-IV e.n., având pe ele efigia mai multor împăraţi români. Legenda locală vorbeşte de existenţa unei "Villa Zernensis", care se trăgea de la un baci pe nume "Zerne" şi al cărui fiu ar fi închegat o aşezare pe nume "satul lui Zerne" în memoria tatălui lui. La începutul mileniului trecut, Transilvania, formată din mici voievodate, devine o pradă uşoară pentru invazia maghiară. Secolele XIII-XIV cuprind perioada colonizărilor săseşti în Transilvania, Banat, respectiv ţara Bârsei şi primele atestări documentare ale Tohanului din 1294, respectiv Zărneşti din 1367 sub denumirile de "Tuhan" şi "Zemehaza". Tohanu nou este atestat documentar de abia în 1769 şi apare ca rezultat al expulzării locuitorilor Tohanului din vechea vatră deoarece nu vroiau să-şi schimbe religia strămoşească. Epoca medie este marcată de o serie de năvăliri în Ţara Bârsei care nu au ocolit localităţile Zărneşti şi Tohan. De asemenea, este semnalat interesul marilor latifundiari maghiari şi saşi de a intra în posesia aşezărilor mai sus amintite până în secolul al XVI-lea, când intră sub administraţia oraşului Braşov. Prima invazie turcească în Ţara Bârsei are loc în 1421, când satele Tohan şi Zărneşti sunt incendiate. Populaţia se retrage în zona unde se află astăzi schitul de la "Colţii Chiliilor". Ulterior mai au loc şi alte invazii, populaţia retrăgându-se în munţi din calea năvălitorilor. În 1660 locuitorii din zonă îl sprijină pe Gheorghe Rakoczi la cucerirea cetăţii Bran. Ultima incursiune turcească are loc în 1690 când are loc "Lupta de la Zărneşti". La 1848 românii din Ţara Bârsei se ridică şi ei la luptă pentru drepturi egale cu celelalte minorităţi privilegiate. Revoluţia a avut un efect benefic asupra românilor din Transilvania, prin desfiinţarea iobăgiei din imperiul austriac. Tinerii din Zărneşti vor participa şi ei la evenimentele din 1877-1878 împotriva Imperiului Otoman. Primul război mondial şi-a întins tentaculele distrugătoare şi asupra acestei aşezări. Acum cade martir dr. av. Ioan Senchea. Perioada interbelică este caracterizată prin stabilitate, linişte şi prosperitate economică, culminând cu anii 1938. Al doilea război mondial răpeşte numeroşi tineri din localitate, iar alţii vor fi luaţi prizonieri. Peştera şi Măgura Perioada Paleoliticulului mijlociu şi superior: unelte de silex descoperite în peşterile de la Valea Coacăzei, Peştera Mare din satul Peştera şi cea de la Gura Cheii Râşnov, la 15 km E de Zărneşti. Eneoliticul este reprezentat de fragmente de silex din topor, vârf de lance la Drumul Carului din Moeciu de Jos. Arealul ocupat în prezent de satele Peştera şi Măgura erau ocupate de păduri. Specialiştii geografi au arătat că "în platformă se remarcă în mod deosebit intervenţia de durată a omului, care a transformat suprafeţe întregi vegetaţia primară forestieră într-o vegetaţie secundară ierboasă cu pajişti". S-au produs defrişări masive în aceste areale pentru necesităţi de cultură şi păşunat. Prin migraţia populaţiei din Zărneşti şi Tohan care a crescut în decursul timpului, zona s-a populat. Mari suprafeţe erau arendate de către Braşov locuitorilor pentru păşunat. Muntele Vlăduşca era păşunat de la 1650. Numele vine de la o persoană numită Vlăduşcă, ce arendează muntele în 1701. Rucăr şi Dâmbovicioara Cele mai vechi urme ale existenţei umane pe teritoriul localităţii Rucăr datează din perioada stăpânirii române în Dacia, la Rucăr fiind construit un "castellum" distrus în timpul evenimentelor din 117-118 d.Ch. Cea mai veche atestare documentară se consemnează, în cazul satului Rucăr, la 1377. Rucărul a fost martorul deselor treceri de oşti înspre Transilvania, sau de aici spre Ţara Românească: Vlad Ţepeş în 1459 spre Transilvania, Ştefan Bathory în 1476 spre Ţara Românească, Mihnea al III-lea la 1658. Pe teritoriul satului s-au dat luptele lui Radu de la Afumaţi cu turcii. Sigismund de Bathory a poposit la Rucăr cu oastea timp de o săptămână. Sunt binecunoscute în sat urmele răscoalei lui Tudor Vladimirescu din 1821. O parte din armata lui Ipsilanti şi a lui Tudor a trăit o vreme pe teritoriul Rucărului. În 1848 se retrage guvernul provizoriu. Războiul de independenţă a cerut multe jertfe şi din Rucăr. În timp de pace Rucărul dispunea de o formaţie grănicerească pentru paza frontierei şi a trecătorii. În 1916 au venit la Rucăr mai multe formaţiuni militare şi s-au construit mai multe drumuri strategice înlesnindu-se transportul muniţiilor şi a echipamentului militar. După îndârjite lupte de stradă, brigada a VII-a alpină a ocupat Rucărul la 1 octombrie 1916. În cursul zilei de 2 octombrie a intrat în Rucăr şi divizia 76 germană. O parte însemnată a satului a fost distrusă de tunurile germane. Au ars şi au fost distruse 148 de case. În memoria tinerilor căzuţi în război satul a ridicat în centru, pe şoseaua naţională Rucăr-Braşov un monument. Încă înainte de venirea românilor şi aşezarea lor în vechea Dacie, în partea superioară râului Dâmboviţa, oamenii acestor locuri şi-au organizat viaţa şi munca în devălmăşie. Aici în partea de nord a judeţului Muscel, s-au înjghebat primele formaţiuni politice numite cnezate, având în frunte un cneaz, rezultând din unirea mai multor obşti. În zona Parcului obştile moşnenilor rucăreni deţineau următorii munţi: Păltinetul, Valea Largă, Valea lui Ivan, Tămăşelul, Tămaşul Mare, Cascoe, Plaghia. Stăpânită în devălmăşie de către cnezi/moşneni rucăreni urmaşi ai moşilor şi cetelor, averea obştească începe treptat să treacă în stăpânire domnească şi apoi boierească. Astfel, pe la anul 1421 este semnalat la Rucăr un ţar numit Alexandru care se dă fiu al marelui voievod Mircea. În secolul al XV-lea şi în primul deceniu al secolului al XVI-lea o parte din moşia obştească rucăreană devine domnească, iar în anul 1502 devine şi boierească sub stăpânirea jupânului Neagoe. În perioada următoare Rucărul cu toţi munţii trece în proprietatea voievodului Mihai Viteazul, iar după trecerea acestuia în nefiinţă revine în stăpânirea doamnei Florica, fiica voievodului. Prin hrisovul dat de voievodul Matei Basarab la 28 decembrie 1633, strămoşii rucărenilor de astăzi s-au răscumpărat din rumânie de la stăpânii lor, devenind iarăşi stăpâni peste moşia obştească. Vremurile grele care s-au abătut asupra satului, dările din ce în ce mai mari, abuzurile vameşului conducător al vămii domneşti, i-au determinat pe mulţi rucăreni să ia drumul pribegiei. Ei au ajuns până în Moldova în ţinutul Vrancei. Emigrarea în Moldova a continuat şi în secolul al XVIII-lea. În vederea stăpânirii părţii ce a revenit moşnenilor în proprietatea obştească, obştea prin preoţii şi bătrânii sau "uncheşii" satului au elaborat Cărţi de moş, act de proprietate recunoscut atât de moşneni cât şi de autorităţi. În anul 1797 moşnenii s-au adunat în curtea bisericii şi au hotărât ce parte revine fiecărui moş cu cetaşii lui, eliberându-se 54 carâi de moşi. Ca urmare a răscoalei din 1911, potrivit Codului Silvic a avut loc întocmirea actelor necesare constituirii obştei. 2.4.1.6.2. Semnificaţie şi interes pentru zonă În 1873 - 10 alpinişti braşoveni hotărăsc pe creasta Pietrei Craiului, entuziasmaţi de frumuseţea acestui munte, înfiinţarea Clubului Alpin al Transilvaniei sau Siebenburgisher Alpinverein în Kronstadt, ce a intrat ulterior în componenta unuia din cele mai importante cluburi alpine din Europa - Clubul Carpatin al Transilvaniei sau Siebenburgisher Karpaten Verein - S.K.V.. Scopul asociaţiei era: "cercetarea Carpaţilor Transilvaniei şi regiunilor învecinate pentru efectuarea de excursii şi înviorarea interesului pentru aceşti munţi". Realizări - excursii colective, publicaţii, întreţinerea potecilor, construirea de adăposturi şi reglementarea profesiunii de călăuză. Anuarele S.K.V. apărute în 56 de volume din 1881 - 1944, sunt adevărate enciclopedii ce conţin date despre faună, floră din Carpaţi, inclusiv din Piatra Craiului. Emmanuel de Martonne, care a trăit între 1873 - 1955, în lucrarea "Lucrări geografice despre România", descrie Piatra Craiului ca fiind "Un accident în geografia Carpaţilor Meridionali". 2.4.1.6.2. Administrare în trecut La 25 aprilie 1651, Gheorghe Rakoczi al 11 - lea, principele Transilvaniei, atribuie braşovenilor printr-o scrisoare "donaţională şi de schimb" cetatea şi domeniul Bran. Prin acest act Braşovul devine proprietar al cetăţii Bran şi satelor aparţinătoare. În 1880 - se înfiinţează Ocolul Silvic Zărneşti sub administraţie forestieră austro - ungară. Majoritatea terenurilor care formează în prezent păşunile comunelor Moeciu şi Dâmbovicioara incluse în Parc au fost la origine păduri. Ele au fost transformate în păşuni datorită creşterii populaţiei din zonă. Păşunile actuale au fost obţinute de comunele Moeciu şi Dâmbovicoara prin împroprietărire în urma Reformei Agrare din 1921. În anul 1949, în urma deciziei 1918 a Consiliului de Stat, actualele păşuni au trecut în administrarea organelor agricole aparţinând Ministerului Agriculturii. În anul 1983, prin Decretul prezidenţial nr. 72/1983, toate păşunile montane au fost preluate de Ministerul Silviculturii; Zănoaga, Curmătura şi Vlăduşca la Ocolul Silvic Zărneşti, iar Pietricica, Plaiul Mare, Funduri şi Funduri Prelungi, la Ocolul Silvic Rucăr. Pentru aceste păşuni s-au întocmit amenajamente silvopastorale după care au fost gospodărite până în 1990. După aceasta cele 7 trupuri de păşune au trecut din nou în posesia şi administrarea comunelor Moeciu şi Dâmbovicioara, situaţie ce se menţine şi în prezent. În 1948, prin constituţie, toate pădurile sunt trecute în proprietatea statului român. În 1938 are loc prima acţiune de protecţie în Piatra Craiului când în Jurnalul Consiliului de Miniştri nr. 645 s-a înfiinţat Rezervaţia Naturală Piatra Craiului, pe o suprafaţă de 440 ha. Suprafaţa ocrotită creşte succesiv până în anul 1990. Prin Ordinul ministrului apelor, pădurilor şi mediului înconjurător nr. 7/1990, Piatra Craiului este menţionată drept Parc Naţional, statut susţinut de Legea mediului nr. 13/1995, prin care 2 600 ha devin rezervaţie integrală şi 5 500 ha zonă tampon. În 1992 cu ocazia lucrărilor de reamenajare executate de către Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice Braşov se ţine cont de prevederile Ordinului ministrului apelor, pădurilor şi mediului înconjurător nr. 7/1990 privind constituirea rezervaţiei integrale şi zonei tampon. 2.4.1.7. Peisajul Principalul peisaj din Piatra Craiului poate fi considerat masivul calcaros înconjurat de păduri şi pajişti, în unele locuri apărând şi o componentă umană, respectiv satele risipite şi odăile. Principalele unităţi peisagistice sunt: a) creasta calcaroasă, impresionantă, cu altitudini de peste 2000 m, ce se desfăşoară pe 25 km lungime; b) pajiştile alpine, stâncoase, cu specii de plante calcifile, cu insule de jneapăn, adevărate bijuterii ale parcului. În timpul verii aici apare şi elementul antropic, respectiv ciobani cu turme de oi; c) grohotişurile calcaroase, de o mare frumuseţe, caracteristice pentru Piatra Craiului; d) pădurile, de fag, de amestec şi de conifere, care urcă de multe ori până în stâncărie; e) fâneţele de la baza masivului; f) peisaj antropic - satele Peştera şi Măgura cu case risipite, şi odăi, cu gospodării tradiţionale. 2.4.1.8. Turism şi facilităţi de turism Cea mai dezvoltată formă de turism în zonele înconjurătoare ariei protejate este agroturismul care funcţionează atât în cadrul unor asociaţii de turism la nivel regional şi naţional, cât şi la nivel individual. Pe teritoriul Parcului cele mai întâlnite activităţi turistice se leagă de drumeţii şi ascensiuni montane precum şi de activităţile specifice de camping. 2.4.1.8.1. Evaluare Cea mai la îndemână metodă de a cunoaşte caracteristicile, structura activităţilor de vizitare în Parcul Naţional Patra Craiului este monitorizarea vizitatorilor prin sondaje efectuate pe bază de chestionare. Chestionarele se adresează turiştilor întâlniţi în parc, iar completarea, centralizarea şi interpretarea rezultatelor duc la conturarea imaginii activităţilor şi facilităţilor de vizitare din parc şi din comunităţile locale. Primele runde complete de monitorizare a activităţilor turistice s-au desfăşurat în anii 2000 şi respectiv 2003, când s-a urmărit obţinerea aprecierii cantitative şi calitative a fluxului turistic în zonă. Ulterior s-a realizat doar monitorizarea cantitativă a fluxului turistic în Parcul Naţional Piatra Craiului. Aceste prime rezultate ne ajută la înţelegerea fenomenului de vizitare în Piatra Craiului şi, de asemenea, la găsirea unor soluţii de organizare a vizitării. Pe parcursul implementării planului de management al vizitatorilor, "monitorizarea vizitării" devine un important instrument de control al eficacităţii acestuia şi asigură feed-backul permanent necesar corectării din mers a strategiei. Desigur, monitorizarea vizitatorilor are în mod necesar un caracter permanent şi devine un instrument necesar păstrării echilibrului fragil între scopul principal al existenţei PNPC, conservarea biodiversităţii şi dezvoltarea turismului în zonă. Conform sondajului menţionat mai sus, anual Parcul Naţional Piatra Craiului este vizitat de circa 110000 de vizitatori. Privind motivele venirii în Piatra Craiului acestea sunt în ordinea importanţei după cum urmează: Muntele, Natura, Evadare din oraş, pentru a fi singur, pentru a fi cu familia, pentru a campa. Astfel, enumerarea relevă faptul că cele mai frecvente motive ale vizitării sunt legate de unicitatea reliefului şi naturii în Piatra Craiului. Din totalul turiştilor, circa 48% sunt tineri între 18-29 ani, 45% au vârste cuprinse între 30-49 ani, iar 6% sunt tineri sub 18 ani. Aceste procente arată ponderea ridicată a numărului de vizitatori tineri din totalul fluxului de vizitatori şi indică necesitatea existenţei unui sistem bine pus la punct de informare şi educare a vizitatorilor, atât din punct de vedere al periculozităţii masivului muntos, cât şi referitor la potenţialul impact negativ al unor activităţi care nu se încadrează în standardele de vizitare a unui parc naţional. Oportunitatea deosebită a prezenţei tinerilor în Parcul Naţional Piatra Craiului o constituie dorinţa acestora de a ajuta şi de a se implica în acţiuni pozitive de voluntariat pentru protejarea naturii, fapt care sporeşte importanţa activităţilor de educare care trebuie desfăşurate de către administraţia parcului. Un aspect important al fenomenului de vizitare este durata vizitei în parc: circa 25% din turişti stau o zi sau mai puţin, 40% între două şi trei zile, 25% stau între patru zile şi o săptămână. Numai 10% din turişti stau mai mult de o săptămână. Dintre vizitatorii care stau mai mult decât o zi în parc, 64% din turişti folosesc camparea la cort, iar dintre aceştia 24% nu folosesc zonele cvasiorganizate pentru campare din Plaiul Foii, Curmătura, Brusturet. Aproximativ jumătate dintre vizitatorii care stau mai mult de o zi desfăşoară numai activităţi specifice campării: plimbări scurte, grătare, activităţi recreative în jurul cortului, în special în zonele de pe Valea Bârsei-Plaiul Foii, zona Văii Dâmbovicioarei-Brusturet. Un aspect special este reprezentat de zona de campare de la Curmătura unde anual campează peste 15000 de vizitatori şi care datorită faptului că este o zonă sensibilă din punct de vedere al conservării biodiversităţii, necesită măsuri speciale de informare-îndrumare şi educare a vizitatorilor. Vizavi de structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare folosite, din totalul vizitatorilor Parcului Naţional, numai 20% folosesc pensiunile din comunităţile locale, iar 27% înnoptează la cabanele montane şi refugiile alpine. Deşi numărul pensiunilor din Parcul Naţional precum şi din zonele adiacente a crescut la câteva sute în Măgura, Peştera Şirnea, Zărneşti, Moieciu, Dâmbovicioara, Sătic, Ciocanu, dintre vizitatorii parcului naţional doar 20% folosesc aceste structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare. Mai mult de 60% din clienţii pensiunilor nu întreprind practic excursii în masivul Piatra Craiului, ci se mulţumesc cu contemplarea peisajelor rurale şi montane, cu experimentarea mâncărurilor şi obiceiurilor tradiţionale, se odihnesc în condiţii de linişte şi aer curat. Materiale informative precum şi sprijin acordat de către echipele Salvamont şi administraţia parcului sunt necesare în zona refugiilor montane. Dintre vizitatorii parcului, circa 65% menţionează zona de creastă, împărţită în două sectoare, ca fiind destinaţia principală a vizitei, trecerea prin această zonă având un caracter pasager în timp ce zonele unde se înregistrează durate mai lungi de şedere sunt cele tradiţionale pentru campări: Plaiul Foii, Brusturet, Curmătura. La capitolul cheltuieli pe perioada vizitei, turiştii, în mare majoritate, îşi permit să cheltuiască numai 50-80 lei pe zi. Un aspect important al structurii populaţiei care vizitează Piatra Craiului îl constituie proporţia relativ scăzută a turiştilor străini care vizitează PNPC, respectiv 4%. Din cauza acestui procent mic, evaluarea fenomenului de vizitare este semnificativă numai pentru turiştii români. În ultimii ani, însă, s-a constatat un aflux mai mare al turiştilor străini, estimările fiind că acest procent se situează în prezent în jurul valorii de 10%. Numărul de vizitatori în parc este în creştere şi implicit impactul potenţial asupra zonelor naturale ale parcului va creşte în următorii ani dacă nu se implementează măsuri coerente de informare - educare a vizitatorilor şi dirijare a fluxului turistic. 2.4.1.8.2. Facilităţi Conform datelor obţinute de la Ministerul Economiei, în Bran, Zărneşti, Predeluţ, Moeciu, Peştera, Măgura, Fundata, Şirnea există circa 200 pensiuni autorizate oficial. Un număr destul de mare de pensiuni nu sunt încă autorizate sau sunt în curs de autorizare. Clasificarea pensiunilor este de la una la trei "margarete", cu media la două "margarete". Dintre asociaţiile la nivel naţional, cea mai reprezentativă este Asociaţia Naţională de Turism Rural, Ecologic şi Cultural cu un număr de 120 de pensiuni acreditate în zona Bran, Moeciu, Predeluţ, Şirnea şi un număr de 30 de pensiuni pe raza comunei Rucăr. Sistemul de clasificare a pensiunilor ANTREC este similar celui oficial, în loc de stele sunt clasificate simbolic cu margarete. Categoria medie este cea două "margarete" cu grup sanitar, apă caldă, încălzire cu lemne în sobe de teracotă. O parte din pensiuni sunt încadrate la trei "margarete", având condiţii mai deosebite de cazare. Din datele sumare de mai sus se poate concluziona că există un mare număr de structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare în zona adiacentă PNPC. Desigur, ar fi necesară o clasificare a structurilor de primire turistică cu funcţiuni de cazare în funcţie de apropierea de PNPC, de statutul comunităţilor faţă de Parc, de confortul pensiunilor. Din punct de vedere teoretic, oricare din structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare existente ar putea deservi turişti care vizitează Parcul, distanţele faţă de acesta fiind relativ mici: 2-15 km. Comunităţile locale care au influenţă asupra Parcului datorită poziţiei, activităţilor tradiţionale desfăşurate, proprietăţilor pe care le au în Parc sunt: Măgura, Peştera, Zărneşti, Rucăr, Dâmbovicioara. Conform datelor de la Ministerul Economiei pensiunile autorizate din aceste localităţi sunt în număr de 15 în Peştera, 12 în Măgura, 20 în Zărneşti, 30 pensiuni pe raza comunelor Rucăr şi Dâmbovicioara. O categorie aparte de structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare este constituită de cabanele montane din Parc sau aflate în imediata vecinătate a acestuia. Aceste cabane sunt în zona nordică: Gura Râului cu o capacitate de circa 50 locuri, Plaiul Foii cu o capacitate de 50 locuri, Curmătura cu o capacitate de 55 turişti, Cabana de vânătoare Gura Bârsei, iar în zona sudică: cabana Brusturet cu o capacitate de 40 locuri, cabana Garofiţa Pietrei Craiului cu 50 locuri, cabana Valea lui Ivan cu 10 locuri, ultima fiind retrocedată vechiului proprietar. Campingurile reprezintă, de asemenea, o categorie importantă de facilităţi turistice, actualmente existând campinguri la Plaiul Foii, Curnătura, Brusturet, Fântâna lui Botorog. Lipsa facilităţilor necesare face ca aceste structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare să nu se ridice la standardele unui camping modern. În zona montană a Parcului există un număr de refugii montane destinate adăpostirii turiştilor pe perioadă scurtă: Refugiul vârful Ascuţit, Refugiul Grind, Refugiul Spirlea, Refugiul Şaua Funduri, Refugiul Şaua Grind, Cabana Ascunsă, Refugiul Diana. Până la această dată nu există un sistem informaţional coerent care să asigure turiştilor toate informaţiile necesare la sosirea în zonele adiacente Parcului, adică puncte de informare cu ghizi şi dotate cu toate materialele necesare. De asemenea, se resimte lipsa totală sau prezenţa unor materiale incomplete ca broşuri cu hărţi şi descrieri de trasee incomplete, fără informaţii detaliate privind modul de a ajunge în localităţile adiacente Parcului şi fără prezentarea structurilor de primire turistică cu funcţiuni de cazare existente, contacte cu ghizi locali. În ultimii ani Administraţia Parcului a reuşit să editeze o hartă turistică completă, aflată în anul 2010 la cea de-a treia ediţie. Pe suprafaţa parcului există 42 de trasee turistice marcate şi omologate, cu diverse grade de dificultate, conform anexei nr. 4. Serviciile de ghizi sunt într-o fază incipientă, există un număr restrâns de ghizi calificaţi pentru zona montană, lipseşte sistemul informaţional care să facă legătura între doritorii de excursii şi ghizi. Singura organizaţie abilitată de Ministerul Economiei să califice ghizi montani este "Asociaţia Ghizilor Montani din România". Administraţia parcului este în curs de realizare a unui protocol de colaborare cu Asociaţia Ghizilor Montani. Există o pagină WEB a parcului - www.pcrai.ro. Drumuri: 90 % din limita Parcului este accesibilă din drum auto. Un rol important în Piatra Craiului îl joacă echipele de intervenţie Salvamont care asigură salvarea în condiţii de urgenţă a turiştilor accidentaţi sau aflaţi în situaţii dificile în zona montană. Este vorba despre două echipe: una în partea nordică şi una în partea sudică a masivului, care funcţionează în cadrul primăriilor Zărneşti şi respectiv Câmpulung Muscel. Organizaţii non-guvernamentale: Clubul pentru Protecţia Naturii şi Turism-Braşov; Amicii Salvamont- Braşov; România Pitorească- Piteşti, Liliecii Braşov, Asociaţia Renaturopa, Asociaţia Sport & Natură Piatra Craiului Zărneşti, Asociaţia Alpin Club Braşov, Asociaţia Alpin Club Zărneşti, Asociaţia Floare de Colţ tiraşov, Asociaţia Focul Viu Bucureşti. Asociaţii de turism: Asociaţia Naţională de Turism Rural Ecologic şi Cultural; Asociaţia de turism Plaiuri Zărneştene; Asociaţia pentru Promovarea Programelor pentru Tineret, Agenţia Carpathian Natural Tours organizează ture tematice cu ghid pentru turişti străini, Fundaţia Carpathia, care deţine suprafeţe importante în partea de sud al parcului, achiziţionate în scopul conservării. Atracţiile turistice din zona adiacentă parcului se pot clasifica în: a) Atracţii cultural istorice şi atracţii legate de obiceiuri, tradiţii şi produse locale Din această categorie, un punct important este constituit de nucleele de turism rural din zona culoarului Bran Rucăr şi mai nou de nucleul de ecoturism din Zărneşti. Tot din această categorie un punct important este constituit de Castelul Bran situat în comuna Bran, la o distanţă de 300 metri de limita Parcului Naţional Piatra Craiului. Legenda "Dracula", ţesută în jurul castelului Bran, are aspecte pozitive legate de prezenţa unui număr mare de vizitatori străini şi aspecte negative legate de crearea unei imagini negative unor specii de animale din fauna spontană: lup, lilieci şi crearea imaginii conform căreia în natura din zonă sunt elemente supranaturale periculoase. b) Atracţii strict legate de natură Existenţa în apropierea Parcului a punctelor de hrănire-observare a urşilor de pe raza localităţilor Zărneşti şi Rucăr, tot mai solicitate de turiştii străini care doresc să observe animale sălbatice în natură şi pe baza cărora se pot dezvolta programe turistice. c) Staţiuni turistice: Prezenţa la 30 de km depărtare de Parc a celei mai mari staţiuni de schi din România - Poiana Braşov este, desigur, importantă, o parte din turiştii veniţi în această staţiune putând fi angrenaţi în programe de vizitare a PNPC. 2.4.1.8. Educaţie şi facilităţi de educaţie În zonă, majoritatea populaţiei este educată la nivel de liceu, şcoală profesională sau şcoală generală. Tendinţă actuală: nivelul redus de trai determină scăderea continuă a nivelului de educaţie la clasele I-VIII. Bugetele de învăţământ ale şcolilor din zonă sunt reduse, cadrele didactice calificate preferă zone urbane. Date statistice referitoare la unităţile de învăţământ sunt prezentate în tabelul nr. 17. Date statistice referitoare la unităţile de învăţământ din zona ariei protejate Tabelul nr. 17
┌───────────────────┬────────┬──────┬─────┬─────────────┐
│Localităţi/ │Zărneşti│Moeciu│Rucăr│Dâmbovicioara│
│învăţământ │ │ │ │ │
├─────────┬─────────┼────────┼──────┼─────┼─────────────┤
│ │Grădiniţe│4 │5 │3 │2 │
│ ├─────────┼────────┼──────┼─────┼─────────────┤
│ │Copii │787 │150 │181 │30 │
│Preşcolar│înscrişi │ │ │ │ │
│ ├─────────┼────────┼──────┼─────┼─────────────┤
│ │Personal │59 │7 │9 │2 │
│ │didactic │ │ │ │ │
├─────────┼─────────┼────────┼──────┼─────┼─────────────┤
│ │Şcoli │3 │5 │2 │2 │
│ ├─────────┼────────┼──────┼─────┼─────────────┤
│Primar şi│Elevi │1836 │345 │757 │73 │
│gimnazial│înscrişi │ │ │ │ │
│ ├─────────┼────────┼──────┼─────┼─────────────┤
│ │Personal │140 │60 │54 │9 │
│ │didactic │ │ │ │ │
├─────────┼─────────┼────────┼──────┼─────┼─────────────┤
│ │Licee │2 │- │1 │- │
│ ├─────────┼────────┼──────┼─────┼─────────────┤
│ │Elevi │710 │- │250 │- │
│Liceal │înscrişi │ │ │ │ │
│ ├─────────┼────────┼──────┼─────┼─────────────┤
│ │Personal │100 │- │28 │- │
│ │didactic │ │ │ │ │
└─────────┴─────────┴────────┴──────┴─────┴─────────────┘
Braşovul - centru universitar - se află la 30 km de Zărneşti. Există o strategie din partea Administraţiei Parcului Naţional Piatra Craiului privind activitatea educaţională cu specific ecologic, strategie care se centrează în jurul manualului educativ ecologic "Piatra Craiului". Manualul educativ ecologic referitor la Parcul Naţional Piatra Craiului se predă în toate şcolile din comunităţile locale, respectiv 11 şcoli generale, şi a fost introdus în alte 25 de şcoli generale din judeţele Braşov şi Argeş. Copiii care parcurg materialul sunt incluşi într-un program de activităţi practico-educative care implică excursii, concursuri, tabere. În cadrul activităţii de conştientizare publică, cel mai important grup ţintă ales îl constituie copiii de vârstă şcolară. Ţelurile programului pe termen lung se leagă de formarea în rândul copiilor din comunităţile locale şi nu numai, a unui comportament responsabil faţă de natură în general şi faţă de PNPC în particular. Pe termen scurt, programul mizează pe influenţa puternică pe care o au copiii asupra părinţilor şi asupra comunităţilor locale în general. Dintre rezultatele programului menţionăm apropierea continuă de membrii comunităţilor locale, participarea din ce în ce mai largă a copiilor la acţiuni de ecologizare în Parc, solicitările din partea inspectoratelor şcolare de a lărgi pe cât posibil programul educaţional şi în zone situate la distanţă de Parc, reducerea cantităţilor de deşeuri depozitate necorespunzător de membrii comunităţilor locale în zona PNPC, îmbunătăţirea imaginii Parcului în comunităţile locale. 2.4.1.8. Cercetare şi facilităţi de cercetare Administraţia dispune de o încăpere amenajată ca laborator, de un microscop performant la care se poate ataşa o cameră foto, de informaţii detaliate topografice cu zona parcului şi a sitului ROSCI0194 Piatra Craiului, de o bibliotecă cu peste 200 de volume editate în România şi în străinătate, axate pe activităţi de conservarea naturii şi a biodiversităţii şi conexe, diverse determinatoare. Consiliul Ştiinţific al parcului este alcătuit din specialişti reputaţi, specializaţi pe majoritatea domeniilor relevante pentru activitatea de conservare din parc, şi care pot să îndrume şi să sprijine activitatea de cercetare. 2.5. Resurse de management şi infrastructura ariei protejate Sediul administraţiei parcului se află pe str. Topliţei nr. 150, 505800, Zărneşti, jud. Braşov. În cadrul administraţiei lucrează 13 persoane, având următoarele atribuţii: a) director parc; b) responsabil comunităţi locale, educaţie şi investiţii; c) contabil şef; d) responsabil pază şi eco-turism; e) specialist în ştiinţele vieţii; f) specialist tehnologie informaţională şi conştientizări publică; g) 7 rangeri. Administraţia Parcului Naţional Piatra Craiului R.A. deţine un Centru de vizitare cu birouri în localitatea Zărneşti şi un Punct de informare în interiorul parcului, lângă Cabana Plaiu Foii. Administraţia mai deţine 5 refugii montane: Vârful Ascuţit, Şaua Grindului, Şaua Funduri, Şpirlea, Diana, toate realizate din module de fibră de sticlă. Pe suprafaţa parcului mai există şi refugiul Grind, construit anterior înfiinţării parcului, precum şi refugiul Cabana Ascunsă, în vecinătatea Padinii lui Călineţ. Administraţia este dotată cu 1 autovehicul de teren, 2 utilitare de teren, 1 autoturism, 1 ATV, 1 sanie cu motor, 6 biciclete, precum şi echipamente de birou şi tehnologie informaţională, inclusiv echipamente GIS, GPS. Administraţia deţine echipament de teren pentru voluntari şi colaboratori, incluzând corturi, binocluri, saci de dormit, cât şi echipamente utilizate în analiza florei, faunei precum plase ornitologice, instrumente de măsurat, determinatoare. În dotarea personalului administraţiei există telefoane mobile şi staţii radio. Acoperirea cu hărţi Există planuri de bază 1:50000 IGFCOT, 1:5000 sau 1:10000 IGFCOT, ambele cu acoperire completă. Administraţia deţine pe lângă hărţile topografice un set de hărţi silvice, la scara 1:20000 şi 1:50000. De asemenea, există hărţi digitale cu ape, curbe de nivel, folosinţa terenului, drumuri, MDT. Numărul de foi de hartă OCOT, la scara 1:5000 şi 1:10000 este de 33. Politica Administraţia Parcului Naţional Piatra Craiului R.A. este de a produce date digitale pentru toate straturile de interes şi de a le integra într-un sistem de analiză a diverselor fenomene. Pentru aceasta a fost achiziţionată o imagine satelitară de mare rezoluţie, de la satelitul Ikonos. Plecând de la aceasta, toate informaţiile existente pe hărţi vor fi trecute în format digital, aceasta constituind infrastructura de date a Parcului. Ulterior, datele stocate de urmărire a diverselor fenomene vor genera suport pentru analizele cronologice. Acoperirea aerofotografică şi imagini satelitare şi terestre Există achiziţionate imagini satelitare Ikonos cu rezoluţie de 1x1m spectru pancromatic, cât şi rgb la 4x4m. De asemenea, s-au achiziţionat ortoimagini anii 2004/2005 cu mărime pixel 0,5x0,5 m, în sistem de proiecţie Stereo 1970. 3. EVALUĂRI ŞI AMENINŢĂRI 3.1. Evaluarea stării de conservare a cadrului fizico-geografic Cadrul fizico-geografic prin componentele sale justifică crearea Parcului. Creasta calcaroasă, impresionează prin lungimea sa de circa 25 km, fiind cea mai lungă din România. Masivul apare ca un imens martor de eroziune calcaros, fiind în acelaşi timp un accident tectonic pozitiv. Relieful carstic prin cele două componente ale sale, exocarstul şi endocarstul, amplifică importanţa geologică şi geomorfologică a masivului - cheile: Prăpăstiile Zărneştiului, Cheile Dâmbovicioarei, numărul mare de peşteri de dimensiuni mici, avenele: Avenul de sub Vârful Grind este golul subteran cu cea mai mare adâncime din România, peste -540 m, după informaţiile deţinute până în prezent. Formele unice ale reliefului stâncos, create prin modelarea calcarului de către apă, creează un peisaj impresionant cu o mare valoare estetică. Pereţii cheilor şi celelalte formaţiuni exocarstice se autoconservă în general, datorită poziţionării şi a inaccesibilităţii lor. Peşterile sunt afectate de prezenţa antropică, turiştii şi localnici aruncând deşeuri, făcând focul în aceste cavităţi. Cursurile de apă subterană sunt în general bine protejate prin însăşi poziţionarea lor în formaţiunile carstice, dar există pericolul de poluare directă sau indirectă. 3.2. Evaluarea stării de conservare a biodiversităţii 3.2.1. Evaluarea generală a stării de conservare a biodiversităţii Habitatele reprezentative pentru Piatra Craiului sunt pajiştile alpine, grohotişurile calcaroase, stâncăriile care adăpostesc cele mai mari aglomerări de specii endemice din masiv. Aceste habitate se găsesc în general într-o stare bună de conservare. Starea de conservare a păşunilor este în continuă înrăutăţire. Administraţia parcului a început să pună în practică măsuri de management adecvate pentru a evita degradarea totală a covorului vegetal şi apariţia unui fenomen puternic de eroziune a solului. De o mare importanţă sunt molidişurile de limită altitudinală pe călcare, unice în România. Din suprafaţa totală a pădurilor, 43% sunt excluse de la tăiere, iar pe 24 % din suprafaţă, se practică tăieri de conservare. Starea de conservare actuală a fâneţelor este bună, aici practicându-se un cosit tradiţional de sute de ani. Cositul se efectuează pe porţiuni mici, vara târziu, începând cu luna iunie, continuându-se până în august după fructificarea speciilor protejate de plante care se găsesc aici. Acest mod de cosire târzie permite plantelor să fructifice şi realizează totodată şi o împrăştiere a seminţelor pe fâneaţă. Cositul efectuat în acest mod permite o bună dezvoltare şi menţinere a unor populaţii bogate de specii de floră protejate ca Trollius europaeus -bulbuci, diferite specii de orhidaceae şi altele asemenea. Starea de conservare a grohotişurilor calcaroase este bună. Singura ameninţare în prezent vine partea turiştilor care circulă pe trasee nemarcate, favorizând deplasarea grohotişurilor şi distrugerea vegetaţiei destul de fragilă în aceste zone. Cursurile importante de apă: Bârsele, Dâmboviţa, Dâmbovicioara sunt în general într-o stare bună, biodiversitatea nefiind ameninţată în mod viabil de poluarea apei. Excepţia o constituie zonele în care se remarcă prezenţa gunoiului menajer provenit de la cabane şi gospodării particulare ca valea Brusturetului. Biodiversitatea este bogată având în vedere situarea masivului în zona temperat-continentală a Europei. Parcul Naţional Piatra Craiului este renumit în mod special pentru diversitatea sa floristică, din totalul de 1108 specii, 200 fiind incluse în "Lista Roşie a Plantelor Superioare din România" ca specii rare, endemice, vulnerabile sau periclitate. Se remarcă prezenţa unui număr de 43 de specii endemice carpatice şi a două endemisme locale, cel mai important fiind garofiţa Pietrei Craiului, aleasă ca emblemă a Parcului. Cele mai mari aglomerări din flora endemică se întâlnesc în zona pajiştilor alpine, grohotişurilor şi stâncăriilor calcaroase. De asemenea fâneţele de la baza masivului adăpostesc populaţii bogate de specii protejate. O specie de importanţă comunitară o reprezintă gălbenelele - Ligularia sibirica întâlnită pe valea Brusturetului, care se găseşte într-o stare de conservare nefavorabilă-rea. Fauna este bogată, dar încă insuficient cunoscută. Se remarcă prezenţa a 35 de specii de nevertebrate endemice. Aici au fost descrise 91 de specii de nevertebrate noi pentru ştiinţă. Menţionăm existenţa a două specii endemice pentru Piatra Craiului: Nesticus constantinescui şi Rhagidia carpatica, care au fost semnalate din Peştera Mare a lui Prepeleac şi din Peştera Mică a lui Prepeleac, situate în Prăpăstiile Zărneştilor. Aceste specii au o mare importanţă ştiinţifică, habitatul lor fiind ameninţat de influenţa antropică. Din cele 108 de specii de păsări identificate până în prezent, 50 se regăsesc în convenţiile internaţionale ca fiind specii importante şi protejate ca atare. Sunt caracteristice şi importante în special speciile caracteristice zonelor stâncoase din Parc ca fluturaşul de stâncă - Trichodroma muraria. S-a înregistrat un număr extrem de mic de exemplare de acvilă de munte Aquila chrysaetos, existând pericolul dispariţiei acestora din masiv datorită antropizării şi a intensificării turismului în zonele de cuibărit, dar probabil nu mai cuibăresc deja aici, ci numai în Făgăraş. În parc s-a înregistrat un număr mare de specii de lilieci, respectiv 21 specii. Aceştia au un rol ecologic important. Prezenţa unor specii vulnerabile la nivel mondial impune stabilirea unor măsuri adecvate de protejare a lor. Piatra Craiului adăposteşte efective bogate de carnivore şi erbivore mari, aflate într-o bună stare de conservare. Populaţiile de capră neagră se află însă în declin, în ultima vreme fiind observate tot mai puţine exemplare. 3.2.2. Evaluarea stării de conservare a fiecărui habitat de interes conservativ Evaluarea stării de conservare a fiecărui habitat de interes comunitar s-a realizat pe baza studiilor realizate în teren în cadrul proiectului POS. Sinteza evaluării stării de conservare a fiecărui habitat de interes naţional/comunitar este redată în tabelul nr. 18. Sinteza evaluării stării de conservare a fiecărui habitat de interes comunitar din ROSCI0194 Piatra Craiului suprapus parţial cu Parcul Naţional Piatra Craiului, identificat în sit Tabelul nr. 18
┌───┬────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────┐
│Nr.│Tipul de habitat │Evaluarea stării de conservare din punct de vedere │
│ │ │al: │
├───┼────────────────────┼────────────┬────────────┬──────────────┬────────────┤
│ │ │ │structurii │perspectivelor│ │
│ │ │ │şi │tipului de │ │
│ │ │suprafeţei │funcţiilor │habitat în │ │
│ │ │ocupate │specifice │viitor, în │globală │
│ │ │ │tipului de │urma aplicării│ │
│ │ │ │habitat │măsurilor de │ │
│ │ │ │ │management │ │
├───┼────────────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┤
│ │3220 Vegetaţie │ │ │ │ │
│1 │herbacee de pe │favorabilă │favorabilă │favorabilă │favorabilă │
│ │malurile râurilor │ │ │ │ │
│ │montane │ │ │ │ │
├───┼────────────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┤
│ │3230 Vegetaţie │ │ │ │ │
│ │lemnoasă cu │nefavorabilă│nefavorabilă│ │nefavorabilă│
│2 │Myricaria germanica │- inadecvată│- inadecvată│favorabilă │- inadecvată│
│ │de-a lungul râurilor│ │ │ │ │
│ │montane │ │ │ │ │
├───┼────────────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┤
│3 │4060 Tufărişuri │favorabilă │favorabilă │favorabilă │favorabilă │
│ │alpine şi boreale │ │ │ │ │
├───┼────────────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┤
│ │4070* Tufărişuri cu │ │ │ │ │
│4 │Pinus mugo şi │favorabilă │favorabilă │favorabilă │favorabilă │
│ │Rhododendron │ │ │ │ │
│ │myrtifolium │ │ │ │ │
├───┼────────────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┤
│ │6170 Pajişti │ │ │ │ │
│5 │calcifile alpine şi │favorabilă │favorabilă │favorabilă │favorabilă │
│ │subalpine │ │ │ │ │
├───┼────────────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┤
│ │6430 Comunităţi de │ │ │ │ │
│ │lizieră cu ierburi │ │ │ │ │
│ │înalte higrofile de │ │ │ │ │
│6 │la │favorabilă │favorabilă │favorabilă │favorabilă │
│ │nivelul câmpiilor, │ │ │ │ │
│ │la cel montan şi │ │ │ │ │
│ │alpin │ │ │ │ │
├───┼────────────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┤
│7 │6520 Fâneţe montane │favorabilă │favorabilă │favorabilă │favorabilă │
├───┼────────────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┤
│ │8120 Grohotişuri │ │ │ │ │
│ │calcaroase şi de │ │ │ │ │
│ │şisturi calcaroase │ │ │ │ │
│8 │din etajul montan │favorabilă │favorabilă │favorabilă │favorabilă │
│ │până în cel alpin │ │ │ │ │
│ │(Thlaspietea │ │ │ │ │
│ │rotundifolii) │ │ │ │ │
├───┼────────────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┤
│ │8210 Versanţi │ │ │ │ │
│ │stâncoşi calcaroşi │ │ │ │ │
│9 │cu vegetaţie │favorabilă │favorabilă │favorabilă │favorabilă │
│ │chasmofitică pe roci│ │ │ │ │
│ │calcaroase │ │ │ │ │
├───┼────────────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┤
│ │8310 Peşteri în care│ │ │ │ │
│10 │accesul publicului │favorabilă │favorabilă │favorabilă │favorabilă │
│ │este interzis │ │ │ │ │
├───┼────────────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┤
│ │9110 Păduri de fag │ │ │ │ │
│11 │de tip Luzulo- │favorabilă │favorabilă │favorabilă │favorabilă │
│ │Fagetum │ │ │ │ │
├───┼────────────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┤
│ │9150 Păduri │ │ │ │ │
│12 │medio-europene de │favorabilă │favorabilă │favorabilă │favorabilă │
│ │fag din │ │ │ │ │
│ │Cephalanthero-Fagion│ │ │ │ │
├───┼────────────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┤
│ │91E0* Păduri │ │ │ │ │
│ │aluviale cu Alnus │ │ │ │ │
│ │glutinosa şi │nefavorabilă│nefavorabilă│ │nefavorabilă│
│13 │Fraxinus excelsior │- inadecvată│- inadecvată│favorabilă │- │
│ │(Alno-Padion, Alnion│ │ │ │inadecvată │
│ │incanae, Salicion │ │ │ │ │
│ │albae) │ │ │ │ │
├───┼────────────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┤
│ │91Q0 Păduri │ │ │ │ │
│14 │relictare de Pinus │favorabilă │favorabilă │favorabilă │favorabilă │
│ │sylvestris pe │ │ │ │ │
│ │substrat calcaros │ │ │ │ │
├───┼────────────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┤
│ │91V0 Păduri dacice │ │ │ │ │
│15 │de fag │favorabilă │favorabilă │favorabilă │favorabilă │
│ │(Symphyto-Fagion) │ │ │ │ │
├───┼────────────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┤
│ │9410 Păduri │ │ │ │ │
│ │acidofile de Picea │ │ │ │ │
│16 │abies din regiunea │favorabilă │favorabilă │favorabilă │favorabilă │
│ │montană │ │ │ │ │
│ │(Vaccinio-Piceetea) │ │ │ │ │
└───┴────────────────────┴────────────┴────────────┴──────────────┴────────────┘
3.2.3. Evaluarea stării de conservare a fiecărei specii de interes conservativ Evaluarea stării de conservare a fiecărei specii de interes comunitar s-a realizat pe baza studiilor realizate în teren în cadrul proiectului POS. Sinteza evaluării stării de conservare a fiecărei specii de interes naţional/comunitar este redată în tabelele nr. 19, 20 şi 21. Sinteza evaluării stării de conservare a Fiecărei specii de interes comunitar din ROSCI0194 Piatra Craiului suprapus parţial cu Parcul Naţional Piatra Craiului, identificate în sit Tabelul nr. 19
┌───┬───────────────┬─────────────────────────────────────────────────────┐
│ │ │Evaluarea stării de conservare din punct de vedere │
│ │ │al: │
│ │ ├────────────┬────────────┬──────────────┬────────────┤
│Nr.│Specia │ │ │perspectivelor│ │
│ │ │ │ │speciei, în │ │
│ │ │populaţiei │habitatului │urma aplicării│globală │
│ │ │ │ │măsurilor de │ │
│ │ │ │ │management │ │
├───┴───────────────┴────────────┴────────────┴──────────────┴────────────┤
│Specii de nevertebrate │
├───┬───────────────┬────────────┬────────────┬──────────────┬────────────┤
│ │ │nefavorabilă│nefavorabilă│ │nefavorabilă│
│1 │Rosalia alpina │- inadecvată│- inadecvată│favorabilă │- │
│ │ │ │ │ │inadecvată │
├───┼───────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┤
│2 │Carabus │favorabilă │favorabilă │favorabilă │favorabilă │
│ │variolosus │ │ │ │ │
├───┼───────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┤
│ │Coenagrion │nefavorabilă│nefavorabilă│ │nefavorabilă│
│3 │ornatum │- inadecvată│- inadecvată│favorabilă │- │
│ │ │ │ │ │inadecvată │
├───┼───────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┤
│4 │Pholidoptera │favorabilă │favorabilă │favorabilă │favorabilă │
│ │transsylvanica │ │ │ │ │
├───┼───────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┤
│5 │Chilostoma │favorabilă │favorabilă │favorabilă │favorabilă │
│ │banaticum │ │ │ │ │
├───┼───────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┤
│6 │Callimorpha │favorabilă │favorabilă │favorabilă │favorabilă │
│ │quadripunctaria│ │ │ │ │
├───┴───────────────┴────────────┴────────────┴──────────────┴────────────┤
│Specii de peşti │
├───┬───────────────┬────────────┬────────────┬──────────────┬────────────┤
│ │Eudontomyzon │nefavorabilă│nefavorabilă│ │nefavorabilă│
│1 │mariae │- inadecvată│- inadecvată│favorabilă │- │
│ │ │ │ │ │inadecvată │
├───┼───────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┤
│2 │Cottus gobio │favorabilă │favorabilă │favorabilă │favorabilă │
├───┼───────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┤
│ │Barbus │nefavorabilă│nefavorabilă│nefavorabilă -│nefavorabilă│
│3 │meridionalis │- inadecvată│- inadecvată│inadecvată │- │
│ │ │ │ │ │inadecvată │
├───┴───────────────┴────────────┴────────────┴──────────────┴────────────┤
│Specii de amfibieni │
├───┬───────────────┬────────────┬────────────┬──────────────┬────────────┤
│1 │Bombina │favorabilă │favorabilă │favorabilă │favorabilă │
│ │variegata │ │ │ │ │
├───┼───────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┤
│2 │Triturus │favorabilă │favorabilă │favorabilă │favorabilă │
│ │cristatus │ │ │ │ │
├───┼───────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┤
│3 │Triturus │favorabilă │favorabilă │favorabilă │favorabilă │
│ │montandoni. │ │ │ │ │
├───┴───────────────┴────────────┴────────────┴──────────────┴────────────┤
│Specii de mamifere │
├───┬───────────────┬────────────┬────────────┬──────────────┬────────────┤
│1 │Canis lupus │favorabilă │favorabilă │favorabilă │favorabilă │
├───┼───────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┤
│2 │Lynx lynx │favorabilă │favorabilă │favorabilă │favorabilă │
├───┼───────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┤
│3 │Ursus arctos │favorabilă │favorabilă │favorabilă │favorabilă │
├───┼───────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┤
│4 │Barbastella │favorabilă │favorabilă │favorabilă │favorabilă │
│ │barbastellus, │ │ │ │ │
├───┼───────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┤
│5 │Myotis │favorabilă │favorabilă │favorabilă │favorabilă │
│ │emarginatus │ │ │ │ │
├───┼───────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┤
│6 │Miniopterus │favorabilă │favorabilă │favorabilă │favorabilă │
│ │schreibersi │ │ │ │ │
├───┼───────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┤
│7 │Myotis │favorabilă │favorabilă │favorabilă │favorabilă │
│ │bechsteini │ │ │ │ │
├───┼───────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┤
│8 │Myotis blythii │favorabilă │favorabilă │favorabilă │favorabilă │
├───┼───────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┤
│9 │Myotis myotis │favorabilă │favorabilă │favorabilă │favorabilă │
├───┼───────────────┼───────────┬┴────────────┼──────────────┼────────────┤
│10 │Rhinolophus │favorabilă │favorabilă │favorabilă │favorabilă │
│ │hipposideros │ │ │ │ │
├───┼───────────────┼───────────┼─────────────┼──────────────┼────────────┤
│11 │Rhinolophus │favorabilă │favorabilă │favorabilă │favorabilă │
│ │blasii │ │ │ │ │
├───┼───────────────┼───────────┼─────────────┼──────────────┼────────────┤
│12 │Rhinolophus │favorabilă │favorabilă │favorabilă │favorabilă │
│ │euryale │ │ │ │ │
├───┼───────────────┼───────────┼─────────────┼──────────────┼────────────┤
│13 │Rhinolophus │favorabilă │favorabilă │favorabilă │favorabilă │
│ │ferrumequinum │ │ │ │ │
└───┴───────────────┴───────────┴─────────────┴──────────────┴────────────┘
Sinteza evaluării stării de conservare a altor specii de interes conservativ din Parcul Naţional Piatra Craiului studiate în proiectul POS Mediu Tabelul nr. 20
┌───┬─────────────┬─────────────────────────────────────────────────────┐
│ │ │Evaluarea stării de conservare din punct de vedere │
│ │ │al: │
│Nr.│Specia ├────────────┬────────────┬──────────────┬────────────┤
│ │ │populaţiei │habitatului │perspectivelor│globală │
│ │ │ │ │speciei │ │
├───┴─────────────┴────────────┴────────────┴──────────────┴────────────┤
│Specii de amfibieni │
├───┬─────────────┬────────────┬────────────┬──────────────┬────────────┤
│1 │Triturus │favorabilă │favorabilă │favorabilă │favorabilă │
│ │alpestris │ │ │ │ │
├───┼─────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┤
│2 │Triturus │favorabilă │favorabilă │favorabilă │favorabilă │
│ │vulgaris │ │ │ │ │
├───┼─────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┤
│3 │Salamandra │favorabilă │favorabilă │favorabilă │favorabilă │
│ │salamandra │ │ │ │ │
├───┼─────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┤
│4 │Hyla arborea │favorabilă │favorabilă │favorabilă │favorabilă │
├───┼─────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┤
│5 │Bufa bufa │favorabilă │favorabilă │favorabilă │favorabilă │
├───┼─────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┤
│5 │Rana │favorabilă │favorabilă │favorabilă │favorabilă │
│ │temporaria │ │ │ │ │
├───┴─────────────┴────────────┴────────────┴──────────────┴────────────┤
│Specii de păsări │
├───┬─────────────┬────────────┬────────────┬──────────────┬────────────┤
│6 │Aquila │nefavorabilă│nefavorabilă│nefavorabilă -│nefavorabilă│
│ │chrysaetos │- inadecvată│- inadecvată│inadecvată │- inadecvată│
├───┼─────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┤
│7 │Tetrao │favorabilă │favorabilă │favorabilă │favorabilă │
│ │urogallus │ │ │ │ │
├───┼─────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┤
│8 │Aegolius │favorabilă │favorabilă │favorabilă │favorabilă │
│ │funereus │ │ │ │ │
├───┼─────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┤
│9 │Picoides │favorabilă │favorabilă │favorabilă │favorabilă │
│ │tridactylus │ │ │ │ │
├───┼─────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┤
│10 │Nucifraga │favorabilă │favorabilă │favorabilă │favorabilă │
│ │caryocatactes│ │ │ │ │
├───┴─────────────┴────────────┴────────────┴──────────────┴────────────┤
│Specii de mamifere │
├───┬─────────────┬────────────┬────────────┬──────────────┬────────────┤
│11 │Myotis │favorabilă │favorabilă │favorabilă │favorabilă │
│ │nattereri │ │ │ │ │
├───┼─────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┤
│12 │Myotis │favorabilă │favorabilă │favorabilă │favorabilă │
│ │daubentonii │ │ │ │ │
├───┼─────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┤
│13 │Nyctalus │favorabilă │favorabilă │favorabilă │favorabilă │
│ │leisleri │ │ │ │ │
├───┼─────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┤
│14 │Plecotus │favorabilă │favorabilă │favorabilă │favorabilă │
│ │auritus │ │ │ │ │
├───┼─────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┤
│15 │Vespertilio │favorabilă │favorabilă │favorabilă │favorabilă │
│ │murinus │ │ │ │ │
└───┴─────────────┴────────────┴────────────┴──────────────┴────────────┘
Sinteza evaluării stării de conservare a speciilor emblemă ale Parcului Naţional Piatra Craiului Tabelul nr. 21
┌────┬──────────┬────────────────────────────────────────────────┐
│ │ │Evaluarea stării de conservare din punct de │
│Nr. │ │vedere al: │
│crt.│Specia ├──────────┬───────────┬──────────────┬──────────┤
│ │ │populaţiei│habitatului│perspectivelor│globală │
│ │ │ │ │speciei │ │
├────┴──────────┴──────────┴───────────┴──────────────┴──────────┤
│Specii de floră │
├────┬──────────┬──────────┬───────────┬──────────────┬──────────┤
│1 │Dianthus │favorabilă│favorabilă │favorabilă │favorabilă│
│ │callizonus│ │ │ │ │
├────┴──────────┴──────────┴───────────┴──────────────┴──────────┤
│Specii de faună │
├────┬──────────┬──────────┬───────────┬──────────────┬──────────┤
│3 │Rupicapra │favorabilă│favorabilă │favorabilă │favorabilă│
│ │rupicapra │ │ │ │ │
└────┴──────────┴──────────┴───────────┴──────────────┴──────────┘
3.3. Evaluarea stării de conservare a peisajului Peisajul specific Parcului Naţional Piatra Craiului rezultat din interacţiunea factorilor fizici, biologici şi antropici se afla în prezent într-o bună stare de conservare. Peisajul este însă alterat în unele zone de rezultatele activităţilor antropice: cariera dezafectată dinspre Prăpăstiile Zărneştiului, construcţiile haotice din Valea Dâmboviţei şi Dâmbovicioarei, mai puţin din Valea Bârsei; depozitările necontrolate de deşeuri menajere. Păduri Sunt administrate conform amenajamentelor silvice. Zonarea funcţională permite conservarea parcelelor din zona de protecţie integrală şi tampon. Există zone în parc în OS Rucăr, unde retrocedarea pădurilor realizată prin Legea nr. 18/1991 a fondului funciar, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi prin Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, cu modificările şi completările ulterioare, a dus la tăieri rase a unor suprafeţe de pădure de către proprietari. În special în anii 2004-2005, şi mai apoi sporadic până în 2007, ambii versanţi împăduriţi ai parcului din judeţul Argeş au fost supuşi unor presiuni din partea noilor proprietari, rezultând o suprafaţă de aproximativ 290 ha tăieri rase în arboretele de molid. În prezent, aproximativ 50% din aceste suprafeţe sunt regenerate, fie artificial, prin plantaţii, fie pe cale naturală. Administraţia realizează un studiu privind starea acestor suprafeţe, urmând să fie apoi stabilit un plan de regenerare a acestora, fie pe cale naturală, fie prin plantaţii. Păşuni Studiul de păşunat realizat în anul 2000, demonstrează că toate păşunile din Parcul Naţional sunt suprapăşunate şi că biodiversitatea lor este afectată de acest fenomen. Fâneţe Unele fâneţe sunt împădurite, iar pe altele se practică şi fermierii de scară mică. În fâneţe se desfăşoară activităţi tradiţionale: cositul şi păşunatul după cosit, toamna, cu un număr mic de animale de către proprietarii acestora. Se extrag mici cantităţi de material lemnos pentru activităţi gospodăreşti sub directa supraveghere a ocoalelor silvice. Nu se folosesc îngrăşăminte chimice, iar fertilizarea se face cu îngrăşăminte organice: gunoi de grajd. Aceste fâneţe prezintă o stare bună de conservare şi o biodiversitate ridicată. 3.4. Evaluarea stării de conservare a moştenirii culturale Unul din motivele primelor acţiuni de protecţie în zona Parcului Naţional Piatra Craiului îl constituie diversitatea peisajului care a condus la dezvoltarea unui patrimoniu cultural bogat. Creasta calcaroasă impunătoare şi sălbatică, întreruptă de jnepenişuri şi păşuni alpine înconjurate de păduri de molid şi de amestec, creează un peisaj unic în România. Diversitatea peisajului este sporită de păşunile izolate care creează spaţii deschise în interiorul pădurii. Acestea sunt ocupate pe timpul verii de turme de oi şi vite, potrivit tradiţiilor zonei. Un element caracteristic pentru Parcul Naţional Piatra Craiului este faptul că se întinde pe 2 judeţe. Braşov şi Argeş, care în trecut au fost incluse în 2 regiuni istorice ale României, care au suferit influenţe diferite, Ţara Românească şi Transilvania. Din acest motiv este interesant de văzut cum cele 2 culturi au evoluat în condiţii de mediu asemănătoare. Satele risipite şi izolate de la poalele masivului se integrează cu toate aceste elemente naturale, creând o atmosferă de libertate şi spaţiu. Prelungirea mediului natural în modul de construcţie a caselor, apariţia unor demente asemănătoare cum ar fi lemnul şi piatra, forma acoperişurilor creează impresia de contopire între natural şi uman. Un element important în evoluţia nivelului de trai în satele din vecinătatea Pietrei Craiului a fost faptul că nu a fost posibilă aplicarea colectivizării în agricultură, fapt care a permis oamenilor să îşi genereze şi să îşi păstreze veniturile obţinute. De asemenea, nici păşunatul nu a fost afectat în perioada comunistă. Parte din aceste venituri se regăsesc în dezvoltarea actuală a infrastructurii, care a permis o creştere rapidă a turismului rural. Industrializarea în Zărneşti a dus la crearea de locuri de muncă şi de venituri pentru populaţia locală, dar în ultimii 10 ani, din cauza prăbuşirii industriei locale, nivelul de trai a scăzut odată cu creşterea şomajului. Colectivizarea asociată industrializării nu a permis dezvoltarea unei infrastructuri care să fie folosită în prezent pentru turism. Gradul redus de accesibilitate, fragmentarea terenului, clima aspră, dar şi condiţiile grele de viaţă au menţinut obiceiurile şi activităţile tradiţionale de folosire a resurselor naturale şi a terenurilor, schimbarea acestora necesitând eforturi financiare care depăşesc veniturile din zonă. Comunităţile umane reduse ca număr au trebuit să fie unite pentru a face faţă condiţiilor grele de viaţă, întrajutorarea dintre membrii comunităţilor ducând la păstrarea obiceiurilor şi tradiţiilor locale. Printre obiceiurile tradiţionale care caracterizează zona se pot aminti dansurile care au un repertoriu foarte bogat, cuprinzând: ardeleana, breaza, brâul, polca, sârba, hora, şapte taine. Ciclul celor şapte taine este un caz aleatoriu, legat de unele credinţe în ritualul de nuntă. Este un dans de rezistenţă în doi, pe care tinerii necăsătoriţi îl abordează cu entuziasm, fiindcă se spune că el uneşte fata şi băiatul precum se leagă între ele jocurile celor Şapte taine, de la primul până la ultimul fără întrerupere. Obiceiurile familiale, ca şi cele calendaristice, acumulate de-a lungul secolelor exprimă o imensă gamă de valori ale culturii populare tradiţionale, izvor de inspiraţie în creaţiile literare, în artele vizuale, cât şi în cele muzicale. Obiceiul legat de naştere se desfăşoară în cadrul familiei, la care participă uneori şi persoane apropiate acesteia. Obiceiurile de nuntă au devenit extrem de orăşeneşti în ultima perioadă. Ceremonialul funerar respectă în esenţă ritualurile creştine, care diferă însă de la o aşezare la alta. Mai există de asemenea şi obiceiuri calendaristice cu ocazia sărbătorilor de iarnă. Un alt factor care a contribuit la pierderea acestor tradiţii a fost faptul că pentru o lungă perioadă, majoritatea tinerilor părăseau aceste zone, pentru a se muta în alte localităţi cu condiţii mai uşoare de trai, acest fenomen afectând în special satele mici şi greu accesibile. În ultimul timp însă, se poate vedea o încetinire a acestui proces, datorită lipsei de locuri de muncă în zonele înconjurătoare. Dezvoltarea haotică şi necontrolată a construcţiilor, însoţită de apariţia în zonă a oamenilor veniţi din alte părţi ale ţării, care au posibilităţi financiare mult mai mari, fapt ce le-a permis cumpărarea de terenuri sau imobile în zonă, şi care nu respectă tradiţiile şi dezvoltarea de până acum, pot afecta şi schimba obiceiurile şi peisajul rural rezultat din întrepătrunderea mediului natural cu cel antropic. Oamenii din zonă trebuie conştientizaţi de valorile care există aici, precum şi de interesul pentru modul în care sunt păstrate tradiţiile şi valorile locale, pentru că tocmai acestea pot fi folosite pentru îmbunătăţirea condiţiilor lor de viaţă. Punctele de atracţie ale turiştilor în zonă trebuie să fie atât tradiţiile locale, cât şi frumuseţea şi bogăţia naturală a arealului, iar veniturile provenite din practicarea ecoturismului trebuie să rămână în cadrul comunităţilor locale pentru a duce atât la creşterea nivelului de trai, cât şi la un interes sporit pentru păstrarea valorilor naturale şi respectarea şi conservarea tradiţiilor. O altă activitate care însoţeşte ecoturismul este comercializarea de produse locale tradiţionale şi de artizanat, pentru care, o dată cu apariţia turiştilor în zonă, se creează o piaţă de desfacere. 3.5. Evaluarea utilizării terenurilor şi a resurselor naturale Principalele tipuri de utilizare a resurselor de pe teritoriul ariei protejate sunt: a) suprafeţele adecvate cultivării, din jurul gospodăriilor ţărăneşti, pe care se practică o agricultură la scară redusă, proprietarii particulari fiind beneficiarii recoltelor obţinute de pe aceste terenuri; b) fâneţele, sunt folosite pentru producerea de furaje uscate necesare hrănirii animalelor pe timpul iernii, beneficiarii fiind tot proprietarii particulari; c) păşunile, aparţin comunităţilor, localnicii folosindu-le pe timpul verii pentru păşunatul animalelor proprii; d) păşunile împădurite şi pădurile particulare, aparţin comunităţilor şi proprietarilor particulari, pe acestea efectuându-se tăieri la scară redusă pe'itiu satisfacerea nevoilor locale de lemn, în acelaşi timp fiind folosite şi pentru păşunat; e) pădurile, administrate de structuri silvice de stat sau private, sunt gospodărite în concordanţă cu prevederile amenajamentelor silvice. Există însă, în special în zona de sud a parcului, în judeţul Argeş, mulţi proprietari persoane fizice care nu au amenajamente întocmite, acest fapt dând naştere la o situaţie conflictuală cu autorităţile silvice şi cu administraţia parcului, din cauza imposibilităţii realizării de exploatări forestiere; f) produse accesorii ca fructe de pădure, plante medicinale, muşchi, ciuperci, dar în cantităţi reduse. Localnicii care trăiesc în jurul Pietrei Craiului nu au căutat să subjuge natura, ci au practicat o agricultură la scară mică, fără a epuiza resursele solului, au folosit îngrăşăminte organice pentru fertilizare, păstoritul a avut legătură cu ciclurile vegetaţiei, târlirea şi transhumanţa au contribuit la menţinerea resurselor naturale, au folosit resursele numai pentru nevoile proprii, integrându-se mediului natural de care depindea viaţa lor. În ultimul timp însă, datorită condiţiilor foarte grele de trai, se constată o schimbare a mentalităţii populaţiei din zonă, care măreşte presiunea asupra utilizării resurselor naturale. Prima acţiune de protecţie a Pietrei Craiului datează din 28 martie 1938, când Consiliul de Miniştri a declarat această zonă rezervaţie naturală, datorită "caracterului unic al masivului, unde se întâlnesc specii rare ca Dianthus callizonus, Hesperis nivea, Minuartia trassilvanica, Leontopodium alpinum, şi frumuseţii deosebite a peisajului. În acel an au fost cuprinse într-o rezervaţie o suprafaţă de numai 440 de ha. Gospodărirea în regim silvic a pădurilor de pe suprafaţa ariei protejate, care a ţinut cont şi de valoarea ecologică deosebită şi de biodiversitatea ridicată din zonă, a fost poate singura acţiune reală de protecţie realizată în trecut şi care a dus la existenţa unor însemnate suprafeţe de păduri naturale. Amenajamentele silvice elaborate în trecut au ţinut cont de valoarea biodiversităţii existente în această zonă şi au inclus majoritatea arboretelor în grupa I funcţională şi au exclus unele arborete de la tăieri şi, respectiv, au prevăzut executarea doar de lucrări de conservare, ceea ce a condus la o mai bună conservare a biodiversităţii. Începând cu anul 2000 s-a constatat o creştere a numărului de animale din zonă, care a depăşit posibilităţile pe care le oferă păşunile, ducând la o degradare a acestora, precum şi la influenţe negative în zona de pădure şi stâncărie înconjurătoare. Acest lucru s-a produs datorită scăderii nivelului de trai şi creşterii şomajului în rândul populaţiei locale, lucru care a condus la folosirea resurselor naturale pentru generarea de venituri suplimentare sau pentru schimbarea unor produse locale contra altora, care lipsesc din zonă. Începând cu anul 2009, s-a remarcat o tendinţă tot mai accentuată de abandon a păşunilor, ceea ce poate conduce la pătrunderea pădurii în păşuni şi în timp, la dispariţia acestor habitate. Totodată, în urma retrocedării pădurilor către foştii proprietari şi în cazul nerespectării regimului silvic de către aceştia, se produce o exploatare iraţională a acestor păduri, cu efecte negative asupra biodiversităţii, solului şi a peisajului. Fondurile cinegetice de pe cuprinsul Parcului Naţional Piatra Craiului şi ROSCI0194 Piatra Craiului aparţin statului şi sunt gestionate de către asociaţii de vânătoare care asigură paza şi liniştea vânatului, realizează evaluări anuale, vânătoarea fiind însă interzisă la toate speciile pe suprafaţa parcului. Activităţi tradiţionale, cum ar fi păşunatul, cositul şi chiar exploatarea pădurilor, dacă sunt făcute în mod raţional şi nu deteriorează mediul natural, trebuiesc menţinute, pentru că o parte a mediului natural a evoluat de-a lungul anilor sub influenţa acestora, iar încetarea bruscă a lor poate duce la modificări ale peisajului şi chiar la scăderea bogăţiei de specii. Alte activităţi cu impact negativ ar fi şi colectarea de materiale de construcţie disponibile în zonă ca pietre, pietriş şi nisip, precum şi recoltarea de arbuşti în scopul folosirii acestora pentru garduri vii. Pentru a reduce impacturile negative ale acestor activităţi, trebuie găsite surse alternative generatoare de venituri, care să ducă la scăderea presiunii asupra resurselor naturale. Una din aceste resurse o reprezintă ecoturismul. 3.6. Evaluarea potenţialului turistic şi de recreere Piatra Craiului constituie o atracţie turistică majoră în România, iar valoarea ei turistică va creşte probabil în viitor, atât pe plan naţional cât şi internaţional. Turiştii care vizitează zona sunt în număr de circa 110000/an. Pe teritoriul rezervaţiei ştiinţifice accesul turiştilor este reglementat şi supravegheat, facându-se numai pe traseele marcate. Obiectivele de interes turistic sunt grupate în două categorii: peisaj şi recreere. a) Peisaj: Creasta stâncoasă, Cheile: Prăpăstiile Zărneştilor, Dâmbovicioarei şi Dâmboviţei, Pădurile naturale, Fâneţele din V. Bârsei, Păşunile, Satele Peştera, Măgura, Şirnea. b) Recreere: Drumeţie pe traseele existente şi întreţinute, alpinism pe diverse trasee de alpinism, de diferite grade de dificultate, vizitarea peşterilor, fotografiere pentru vânători de poze, turism specializat pe domenii ca geologie, speologie, botanică, ornitologie, faună, excursii în proiect, schi fond şi de tură, campare la Brusturet, Plaiu Foii, Curmătura, picnic pe Valea Bârsei, Valea Prăpăstiilor, Valea Dâmbovicioarei, Valea Dâmboviţei, închirieri de camere în gospodării şi pensiuni, case de vacantă construite de persoane din afara zonei. Evaluarea facilităţilor existente: a) drumuri publice şi forestiere ce permit accesul în Parcul Naţional Piatra Craiului şi ROSCI0194 Piatra Craiului; b) cabane turistice şi ale Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva accesibile pe drum auto şi poteci; c) pensiuni în toate localităţile din zona ariei protejate sau în zona adiacentă; d) refugii funcţionale în câteva puncte din aria protejată atât în nord cât şi în sud; e) camparea se face în zone accesibile pe drum auto dar şi numai pe jos, zone care deocamdată nu oferă anumite utilităţi; f) reţeaua traseelor turistice marcate este mai deasă în partea de nord; traseele au grade de dificultate diferite, fiind accesibile tuturor categoriilor de turişti. Efectele ale activităţilor de turism şi recreere asupra Parcului Naţional Piatra Craiului şi ROSCI0194 Piatra Craiului sunt prezentate sintetic în tabelele nr. 22 şi 23. Efectele ale activităţilor de turism şi recreere asupra Parcului Naţional Piatra Craiului şi ROSCI0194 Piatra Craiului asupra peisajului Tabelul nr. 22
┌─────────────┬────────────────┬───────┐
│Activitate │Efecte │Sens │
├─────────────┼────────────────┼───────┤
│ │Eroziune, │ │
│ │distrugerea │ │
│ │ţelinii, │ │
│Drumeţie │deranjarea │negativ│
│ │zonei, gunoi pe │ │
│ │trasee, posibile│ │
│ │accidente │ │
├─────────────┼────────────────┼───────┤
│ │Eroziune, │ │
│ │deranjarea │ │
│ │zonei, gunoi pe │ │
│ │trasee, │ │
│ │distrugerea │ │
│ │vegetaţiei │ │
│ │instalate în │ │
│ │colţurile de │ │
│Alpinism │stâncă, crearea │negativ│
│ │de noi trasee │ │
│ │pentru accesul │ │
│ │la cele de │ │
│ │alpinism sau │ │
│ │escaladă în │ │
│ │afara celor │ │
│ │marcate şi │ │
│ │omologate. │ │
├─────────────┼────────────────┼───────┤
│ │Gunoaie, │ │
│ │deranjarea │ │
│ │populaţiilor de │ │
│ │lilieci, │ │
│Vizitarea │poluarea │negativ│
│peşterilor │luminoasă, │ │
│ │distrugerea şi │ │
│ │furul │ │
│ │concreţiunilor │ │
│ │speologice. │ │
├─────────────┼────────────────┼───────┤
│ │Gunoaie, zgomot,│ │
│ │lipsa WC duce la│ │
│Campare │poluare, │negativ│
│ │compactarea │ │
│ │solului. │ │
├─────────────┼────────────────┼───────┤
│ │Fum, pericol de │ │
│ │foc gunoaie, │ │
│Picnic │zgomot, lipsa WC│negativ│
│ │duce la poluare,│ │
│ │compactarea │ │
│ │solului. │ │
├─────────────┼────────────────┼───────┤
│ │Oportunităţi de │ │
│ │creare de │pozitiv│
│ │infrastructură │ │
│ │suplimentară │ │
│ ├────────────────┼───────┤
│ │Baza de │ │
│ │impozitare se │pozitiv│
│ │măreşte │ │
│ ├────────────────┼───────┤
│ │Crearea de │ │
│Închirieri de│oportunităţi de │pozitiv│
│camere în │finanţare │ │
│gospodării şi│suplimentară │ │
│pensiuni; ├────────────────┼───────┤
│case de │Creşterea │ │
│vacanţă │presiunii pe │ │
│construite de│infrastructura │ │
│persoane din │existentă: apă, │ │
│afara zonei. │electricitate, │ │
│ │drum, lipsa │ │
│ │canalizării │ │
│ │accentuează │negativ│
│ │poluarea în │ │
│ │adâncime. Apar │ │
│ │case cu │ │
│ │arhitectură │ │
│ │diferită de cea │ │
│ │locală, │ │
│ │tradiţională. │ │
├─────────────┼────────────────┼───────┤
│ │Sursă de venit │ │
│Fotografierea│şi creşterea │pozitiv│
│ │conştientizării │ │
├─────────────┼────────────────┼───────┤
│Turism │Sursă de venit │ │
│specializat │şi creşterea │pozitiv│
│ │conştientizării │ │
└─────────────┴────────────────┴───────┘
Efectele ale activităţilor de turism şi recreere asupra Parcului Naţional Piatra Craiului şi ROSCI0194 Piatra Craiului în relaţia dintre vizitatori şi populaţia locală Tabelul nr. 23
┌─────────────┬─────────────────┬───────┐
│Asupra │Efecte │sens │
├─────────────┼─────────────────┼───────┤
│ │Creşterea │ │
│Populaţiei │veniturilor şi │pozitiv│
│locale │implicit a bazei │ │
│ │de impozitare │ │
├─────────────┼─────────────────┼───────┤
│ │Mărirea nivelului│ │
│ │de cunoaştere şi │pozitiv│
│ │creşterea │ │
│ │conştientizării │ │
├─────────────┼─────────────────┼───────┤
│ │Pierderea unor │negativ│
│ │obiceiuri │ │
├─────────────┼─────────────────┼───────┤
│ │Îmbunătăţirea │pozitiv│
│ │stilului de viaţă│ │
├─────────────┼─────────────────┼───────┤
│ │Păstrarea │ │
│ │populaţiei tinere│ │
│ │care va rămâne în│pozitiv│
│ │sate într-o │ │
│ │proporţie mai │ │
│ │mare │ │
├─────────────┼─────────────────┼───────┤
│ │Creşterea │ │
│ │conştientizării │pozitiv│
│ │şi │ │
│ │responsabilităţii│ │
├─────────────┼─────────────────┼───────┤
│ │Presiune mai mare│ │
│ │asupra │ │
│ │facilităţilor │ │
│ │existente Gunoi, │ │
│ │drumuri, │negativ│
│ │furnizare de apă,│ │
│ │lipsa canalizării│ │
│ │va deveni o │ │
│ │problemă foarte │ │
│ │mare. │ │
├─────────────┼─────────────────┼───────┤
│ │Impune │ │
│Vizitatorilor│conştientizarea, │pozitiv│
│ │vizitatorii sunt │ │
│ │mai educaţi │ │
├─────────────┼─────────────────┼───────┤
│ │Descoperă │ │
│ │tradiţiile │pozitiv│
│ │locului │ │
├─────────────┼─────────────────┼───────┤
│ │Se relaxează, fac│pozitiv│
│ │exerciţii fizice │ │
└─────────────┴─────────────────┴───────┘
Impactul turiştilor asupra biodiversităţii este prezentat la evaluarea stării biodiversităţii. Dacă vizitatorii vin cu câini, aceştia pot deranja animalele sălbatice. De asemenea, este posibil ca unele arii să fie protejate prin închiderea accesului public, dacă monitoringul relevă că aria poate fi deranjată radical prin turismul din zona respectivă. Zona Parcului Naţional Piatra Craiului şi ROSCI0194 Piatra Craiului are un mare potenţial turistic, dar dacă dezvoltarea turismului în aria protejată se va face necontrolat şi haotic, fără a ţine cont de valorile sale, există pericolul ca acestea să fie afectate în mod ireversibil. 3.7. Evaluare pentru educaţie şi conştientizare Populaţia locală nu are încă o imagine clară asupra activităţilor şi scopurilor Parcului Naţional Piatra Craiului şi ROSCI0194 Piatra Craiului şi confundă obiectivele acestuia cu cele ale altor proiecte ce se desfăşoară în zonă, în special legate de conservarea carnivorelor mari. Se poate menţiona că nivelul de conştientizare este mai ridicat în cadrul şcolilor şi liceelor din localităţile din zonă; o parte din vizitatori au cunoştinţe despre existenţa Parcului Naţional Piatra Craiului şi ROSCI0194 Piatra Craiului şi obiectivele lor. Caracteristicile zonei a) Există şcoli de nivele diferite în toate localităţile şi licee în Zărneşti şi Rucăr. Şcolile sunt deschise pentru parteneriat cu parcul, fie datorită nevoilor de suport material şi inovator, fie datorită conştientizării necesităţii unei educaţii ecologice în şcoli. b) Există şcoli cu preocupări în acest sens ca Şcoala nr. 1 Zărneşti, Grupul Şcolar Forestier Rucăr, Şcoala Dâmbovicioara, Şcoala nr. 3 Zărneşti, Liceul teoretic Zărneşti, Şcoala Generală Şimea, Şcoala Generală Măgura, Şcoala Generală Peştera, Şcoala Generală 1 Rucăr, Şcoala Generală Podu Dâmboviţei. c) Există un contact nemijlocit al comunităţilor cu Parcul, prin activităţile lor mai mult sau mai puţin tradiţionale, precum: creşterea vitelor şi păşunatul, activităţi meşteşugăreşti. d) Există ONG-uri cu activităţi educative, de conştientizare, de refacere şi marcare a traseelor turistice. e) Comunităţile au un acces mai mult sau mai puţin limitat la mass - media şi informare, de exemplu Zărneşti şi Măgura se află la poli diametral opuşi. f) Topografia locului ajută la direcţionarea turiştilor şi facilitarea transmiterii mesajului. Beneficii ale conştientizării: a) Printre membrii populaţiei locale se pot identifica persoane/organizaţii/finanţatori care să devină purtătorii informaţiei dintre administraţia parcului, populaţia locală şi vizitatori. b) Comportamentul civilizat contribuie la reducerea impactului asupra PNPC şi a mediului în general. c) Creşterea numărului de vizitatori. Aceştia vor trebui să fie abordaţi ca 2 categorii: d) Vizitatori care se concentrează în zonele de agrement uşor accesibile - acest fapt permite o conştientizare masivă şi încurajarea acestora de a rămâne în aceste zone ce au un nivel de conştientizare, în general, mai ridicat; e) Vizitatori care preferă parcurgerea traseelor mai dificile din masiv. f) Atragerea şi încurajarea copiilor pentru realizarea de activităţi în domeniul protecţiei mediului. g) Educaţia ecologică a copiilor are un efect social educativ mai larg asupra familiei şi comunităţii. h) Beneficiile conştientizării sunt promovarea utilizării durabile a resurselor, conservarea biodiversităţii, creşterea numărului de turişti în zonă, turiştii având mai multe cunoştinţe despre valorile existente în zonă şi care se transformă în "ambasadori" ai Parcului Naţional Piatra Craiului şi ROSCI0194 Piatra Craiului. Pentru programele de conştientizare trebuie avute în vedere următoarele grupuri ţintă: a) proprietari de terenuri, crescători de animale, stăpâni de munte; b) copii, în special elevi; c) profesori; d) vizitatori; e) administraţie publică locală; f) mass-media; g) agenţi economici; h) sponsori; i) ONG-uri; j) organizaţii regionale, naţionale; k) preoţi, grupuri religioase. Pentru realizarea conştientizării în funcţie de grupurile ţintă trebuie folosite următoarele mesaje cheie: a) păstrarea unicităţii peisajului; b) nevoia conservării şi protejării biodiversităţii; c) dezvoltare durabilă a zonei; d) implicarea comunităţilor în activităţile Parcului; e) promovarea imaginii Parcului. Ca parc naţional, Piatra Craiului reprezintă o bună oportunitate pentru a conduce cercetări. Această arie poate susţine proiecte de cercetări sociologice şi ştiinţifice în medii academice şi de conservare. Exemple de cercetări efectuate recent sunt supravegherea speciilor de plante şi animale în parc şi studiul tendinţelor turiştilor în şi în jurul Parcului Naţional Piatra Craiului şi ROSCI0194 Piatra Craiului. Viitoarele cercetări trebuie să includă un inventar complet, multisezonal al numărului de turişti în zonă. Datele curente sunt valabile numai vara care este vârf de sezon şi toamna şi sunt reprezentative pentru un singur an. O serie de date multianuale vor permite administraţiei parcului să urmărească tendinţele turismului şi impacturile pozitive sau negative ale acestuia în zonă. 3.8. Impacturi şi ameninţări 3.8.1. Impacturi şi ameninţări pentru aria protejată în ansamblu Actuala suprafaţă a Parcului Naţional Piatra Craiului şi ROSCI0194 Piatra Craiului a constituit încă din cele mai vechi timpuri o sursă de existenţă şi de venituri pentru comunităţile locale şi începând cu secolul al XIX-lea a devenit şi o atracţie turistică. Ca urmare, biodiversitatea este supusă unei presiuni continue, care se accentuează tot mai mult în ultima perioadă. În lipsa unor măsuri adecvate, care să reducă presiunea exercitată asupra biodiversităţii, se poate ajunge la reducerea acesteia, la pierderea sau reducerea populaţiilor unor specii endemice sau importante din diferite puncte de vedere. 3.8.1.2. Ameninţări datorate activităţilor antropice a) Suprapăşunatul şi activităţile asociate acestuia constituie o ameninţare majoră. Deşi în aceste zone păşunatul a constituit o îndeletnicire străveche, păşunile au fost menţinute într-o stare de conservare destul de bună de-a lungul timpului. În ultimii ani s-a înregistrat o creştere masivă a numărului de vite. Studiile efectuate în vara anului 2000 au demonstrat că încărcarea cu animale a păşunilor este, în medie, de 2,2 ori mai mare decât capacitatea de păşunat. Acest suprapăşunat are numeroase efecte negative: aa) reducerea drastică a biodiversităţii păşunilor şi invazia unor specii care nu sunt consumate de animale ca părul porcului - Nardus stricta; bb) ca urmare a supratârlirii, se ajunge la apariţia unor specii de plante nitrofile ca Urtica dioica, Rumex alpinus, tasarea solului, poluarea solului cu substanţe organice provenite din dejecţii care pot pătrunde în pânza freatică ducând la poluarea organică a pânzei freatice; cc) ca urmare a reducerii speciilor furajere din pajişti, vitele flămânde pătrund în pădure şi chiar pe stâncării distrugând speciile endemice, concurând pentru hrană cu speciile sălbatice, disturbând activitatea faunei sălbatice; dd) distrugerea jneapănului care este tăiat în unele zone de ciobani, fiind folosit ca lemn de foc; ee) câinii de la stâne, aflaţi într-un număr mare, precum şi lipsa jujeelor constituie o ameninţare pentru fauna sălbatică, în special pentru mamiferele de talie mică şi iezii de capră neagră şi căpriori. b) Comportamentul unor vizitatori constituie, de asemenea, una din ameninţările importante: aa) cantităţi mari de deşeuri menajere şi chiar toxice lăsate de turişti în Parc duc la poluarea solului, apei şi la poluarea estetică; bb) eventuala creştere necontrolată a numărului de vizitatori poate duce la dereglarea ecosistemelor naturale, eroziunea traseelor turistice, creşterea cantităţile de deşeuri; cc) circulaţia turiştilor pe trasee nemarcate şi în zone nepermise cauzează deteriorarea unor habitate fragile ca grohotişurile. De asemenea, apare eroziunea de-a lungul unor trasee turistice: Funduri-Crucea Grănicerului, Curmătura- Şaua Crăpăturii, Botorog-Curmătura datorită folosirii extinse; dd) culegerea sau distrugerea deliberată a unor specii de floră şi faună; ee) distrugerea jneapănului care este tăiat în unele zone de turişti, fiind folosit ca lemn de foc; ff) camparea şi crearea de vetre de foc în locuri neamenajate din Valea Bârsei, Valea Dâmbovicioarei; gg) deşeurile de la cabanele turistice poluează apele. În prezent acest fenomen este accentuat în zona cabanei Brusturet; hh) poluarea aerului, în special în zona cheilor, din cauza gazelor de eşapament şi a prafului produs de autovehicule care afectează flora şi fauna; ii) circulaţia turiştilor în zone nepermise, zgomotele produse de aceştia deranjează animalele sălbatice, în special în sezonul de împerechere; jj) traseele de alpinism amplasate necorespunzător deranjează păsările care cuibăresc în zonele stâncoase şi afectează flora din aceste zone. c) Alte ameninţări: aa) construcţiile ilegale de pe teritoriul Parcului Naţional Piatra Craiului şi acelea aflate la limita exterioară a acestuia care nu menţin linia arhitecturală a zonei modifică şi afectează peisajul specific al Pietrei Craiului, fiind totodată şi o sursă de poluare a zonei; bb) amenajările hidrotehnice existente la barajul de la Pecineagu şi Sătic produc modificări dramatice în structura habitatelor, a compoziţiei în specii şi peisajului datorită reducerii puternice a debitului râului Dâmboviţa şi a modificării nivelului pânzei freatice; cc) poluarea apelor subterane; dd) utilizarea nedurabilă a resurselor naturale. 3.8.1.3. Ameninţări naturale a) Procesele geomorfologice actuale Procesele de modelare geomorfologică ale Pietrei Craiului sunt încă în plină desfăşurare, fiind favorizate de existenţa unei diferenţe de nivel remarcabilă între 735 m şi 2238 m, influenţând într-o măsură importantă distribuţia şi dinamica fitocenozelor şi, deci, a diversităţii fitotaxonomice. Aceste procese reprezintă schimbări fizice sau chimice, cu rol hotărâtor în geneza formelor de relief, apărând pe suprafeţe variate diferenţiate litologic pe călcare/conglomerate. Pantele cu valori ridicate, cu stâncărie la zi sau acoperite cu vegetaţie forestieră şi pajişti, creează condiţii favorabile manifestării unei game diverse de procese geomorfologice. Principalele procese geomorfologice actuale cu influenţă importantă asupra fitocenozelor sunt: meteorizarea fizică şi chimică, procesele gravitaţionale, periglaciare şi crionivale, cele datorate condiţiilor litologice şi structurale, spălarea în suprafaţă sau pluviodenudarea, şiroirea, ravenarea, torenţialitatea, erozionale, acumulative, după Munteanu, 2008. aa) Meteorizarea, prin acţiunea ei complexă exercitată de agenţii care interacţionează la contactul substrat - aer, reprezintă o asociere de procese morfodinamice, care duc, în timp, la dezmembrarea mecanică şi transformarea chimică a rocilor şi au ca efect realizarea unor depozite şi forme reziduale. Dintre acestea, în Masivul Piatra Craiului, se detaşează drept unul dintre cele mai importante, dezagregarea, prin cuplul gelifracţie - carstificare, cu acţiuni de eroziune - disoluţie, care determină accelerarea procesului general de denudare. Rezultatul este vizibil prin cantitatea impresionantă de grohotişuri şi multitudinea ţancurilor, muchiilor, turnurilor, după Constantinescu, 1980. Produsele de dezagregare şi alterare rămase pe loc formează mantaua de grohotiş care acoperă roca. Ca urmare, există în permanenţă grohotişuri mobile, care vor favoriza instalarea şi dezvoltarea fitotaxonilor adaptaţi la aceste condiţii: Linaria alpina, Cardaminopsis arenosa subspecia borbasii, Rumex scutatus. bb) Procesele gravitaţionale: prăbuşiri, alunecări reprezintă deplasări ale unor volume variabile de materiale, care se produc cu viteză diferită, sub efectul gravitaţiei. Şi acestea contribuie la modelarea permanentă a reliefului, favorizând instalarea şi perpetuarea taxonilor specifici fitocenozelor pioniere. cc) Nivaţia defineşte acţiunea complexă exercitată de către zăpadă, pe suprafeţele pe care se acumulează, pe un interval de timp mai îndelungat. Acţionează prin presiunea asupra terenului, eroziunea exercitată în timpul deplasării pe pante şi protecţie faţă de îngheţ. Din această categorie se remarcă avalanşele, procese complexe, determinate de gravitaţie, reprezentând deplasări ale zăpezii şi gheţii care alunecă sau se rostogolesc la vale, mărindu-şi în aval volumul, greutatea şi viteza. Acestea se produc pe pante înclinate de 20° - 50°. În Piatra Craiului, frecvenţa avalanşelor este mare, aşa cum reiese din studiile de specialitate realizate de Munteanu, 2008; Moţoiu, 2008. În peisaj se păstrează ca mărturie urmele de pe culoarele de avalanşă, care sunt bine evidenţiate. Acestea au o acţiune morfologică deosebit de importantă, ce se reflectă în aspectul reliefului. În zonele cu periodicitate ridicată, avalanşele împiedică instalarea molidişului, adică a fitocenozelor caracteristice stadiului de climax, menţinând habitatele deschise de tipul pajiştilor şi grohotişurilor mobile şi semimobile. Existenţa culoarelor de avalanşe în pădure, mai ales pe versantul estic, favorizează coborârea pe altitudine a fitocenozelor caracteristice pajiştilor. Ordinul Seslerietalia, sau grohotişurilor semimobile, Ordinul Thlaspetea rotundifolii, conducând la creşterea heterogenităţii fitocenozelor şi deci a diversităţii fitotaxonomice din etajul montan superior. În urma observaţiilor efectuate, se poate concluziona că avalanşele din Parcul Naţional Piatra Craiului au un rol favorabil deosebit de important în menţinerea mozaicului de habitate/fitocenoze şi deci a unei diversităţi fitotaxonomice ridicate. b) Schimbările climatice La nivel internaţional au fost realizate numeroase studii referitoare la influenţa modificărilor climatice asupra florei, vegetaţiei şi faunei. Rezultatele acestor studii au arătat fără echivoc că, prin diferite mecanisme, habitatele nivale, alpine şi subalpine vor fi primele afectate, în ordinea enumerării, eventualele măsuri de management realizate la scară locală sau regională neavând nici un efect notabil în situaţia dată, după Pop şi Florescu, 2008. Ca urmare a lărgirii intervalului cu temperaturi ridicate care avantajează speciile arborescente, vegetaţia caracteristică zonelor alpine şi subalpine se va reduce datorită migrării pe verticală a speciilor de arbori, în principal a molidului. Se preconizează că în câteva secole de invazie a pădurii în zona alpină, suprafaţa ocupată de habitatele actuale se va reduce cu mai mult de 40 - 60%, conform unor studii realizate în Scandinavia de Holten, 1990; Holten & Carcy, 1992. În Piatra Craiului se poate observa evoluţia pe altitudine a molidişurilor şi tendinţa acestora de a elimina fitocenozele cu Pinus mugo. Faptul că acest proces a început cu mult timp în urmă este demonstrat de prezenţa a numeroase trunchiuri uscate de P. mugo, în pădurile de Piceci abies de la baza Pietrei Mici sau de pe Brâna Caprelor, după Pop, 2009. Schimbările climatice vor afecta în primul rând speciile ierboase, speciile lemnoase arătând o stabilitate mai mare în timp. Unii cercetători consideră că, pentru ca speciile lemnoase să evolueze pe verticală, este necesară o încălzire semnificativă a climatului pentru o perioadă de cel puţin 100 de ani, după Holtmeier, 1994. Se preconizează că, în Alpi, o încălzire a climatului cu o medie anuală de 1-2°C nu va duce la o evoluţie pe altitudine a limitei pădurii cu mai mult de 100 - 200 m. Studiile realizate de Dullinger & al. în 2004 arată că habitatele cu Pinus mugo vor fi afectate mai lent de schimbările climatice preconizate decât habitatele de pajişte. Aşa cum consideră unii autori, o creştere de 1 - 2°C este posibil să se încadreze în limitele toleranţei majorităţii speciilor alpine şi nivale după Korner, 1995; Theurillat, 1995, în timp ce o creştere mai mare de 3 - 4°C poate să nu se încadreze în aceste limite de toleranţă, după Theurillat, 1995; Lischke et al., 1998. 3.8.2. Impacturi şi ameninţări pentru pentru speciile şi habitatele de interes conservativ 3.8.2.1. Presiuni - impacturi trecute şi prezente pentru speciile şi habitatele de interes conservativ Presiunile au fost identificate şi evaluate ca intensitate în cadrul proiectului POS Mediu. Presiunile/impacturile trecute şi prezente sunt sintetizate în tabelul nr. 24 utilizând codificarea şi categoriile din proiectul SINCRON. Presiunile/impacturile trecute şi prezente pentru speciile şi habitatele de interes conservativ din ROSCI0194 Piatra Craiului şi Parcul Naţional Piatra Craiului Tabelul nr. 24
┌───┬────────────────┬────────────┬────────────────┬───────────────────┐
│ │Codul şi │ │ │Speciile sau grupul│
│Nr.│denumirea │Intensitatea│Localizare │de specii pentru │
│ │presiunii/ │presiunii │ │care este valabilă │
│ │ameninţării │ │ │presiunea │
├───┴────────────────┴────────────┴────────────────┴───────────────────┤
│A. Agricultura │
├───┬────────────────┬────────────┬────────────────┬───────────────────┤
│ │A03 cosire/ │ │ │ │
│ │tăiere a │ │Valea Bârsei, │Habitatele de │
│ │pajiştii A03.01 │ │Dâmboviţei, │pajişti utilizate │
│1 │cosire intensivă│S │Dâmbovicioarei, │ca fâneţe - 6520 │
│ │sau │ │satele Măgura şi│Fâneţe montane │
│ │intensificarea │ │Peştera │ │
│ │cosirii │ │ │ │
├───┼────────────────┼────────────┼────────────────┼───────────────────┤
│ │A03 cosire/ │ │Valea Bârsei, │Habitatele de │
│ │tăiere a │ │Dâmboviţei, │pajişti utilizate │
│2 │pajiştii A03.03 │M │Dâmbovicioarei, │ca fâneţe - 6520 │
│ │abandonarea/ │ │satele Măgura şi│Fâneţe montane │
│ │lipsa cosirii │ │Peştera │ │
├───┼────────────────┼────────────┼────────────────┼───────────────────┤
│ │ │ │ │Habitatele de │
│ │ │ │ │pajişti utilizate │
│ │ │ │ │ca păşuni - 6170 │
│ │ │ │ │Pajişti calcifile │
│ │ │ │ │alpine şi subalpine│
│ │ │ │ │şi habitatele │
│ │ │ │ │adiacente: 6430 │
│ │ │ │ │Comunităţi de │
│ │ │ │ │lizieră cu ierburi │
│ │ │ │ │înalte higrofile de│
│ │ │ │ │la nivelul │
│ │ │ │ │câmpiilor, la cel │
│ │ │ │ │montan şi alpin; │
│ │ │ │ │3220 Vegetaţie │
│ │ │ │ │herbacee de pe │
│ │ │ │ │malurile râurilor │
│ │ │ │În zona │montane; 4060 │
│ │ │ │păşunilor din │Tufărişuri alpine │
│ │A04 păşunatul │ │aria protejată, │şi boreale; 4070* │
│3 │A04.01 păşunatul│M │pe ambii │Tufărişuri cu Pinus│
│ │intensiv │ │versanţi între │mugo şi │
│ │ │ │1.700-2.237 m │Rhododendron │
│ │ │ │altitudine │myrtifolium; 8120 │
│ │ │ │ │Grohotişuri │
│ │ │ │ │calcaroase şi de │
│ │ │ │ │şisturi calcaroase │
│ │ │ │ │din etajul montan │
│ │ │ │ │până în cel alpin │
│ │ │ │ │(Thlaspietea │
│ │ │ │ │rotundifolii); 8210│
│ │ │ │ │Versanţi stâncoşi │
│ │ │ │ │calcaroşi cu │
│ │ │ │ │vegetaţie │
│ │ │ │ │chasmofitică pe │
│ │ │ │ │roci calcaroase; │
│ │ │ │ │9410 Păduri │
│ │ │ │ │acidofile de Picect│
│ │ │ │ │ahies din regiunea │
│ │ │ │ │montană │
│ │ │ │ │(Vaccinio-Piceetea)│
├───┼────────────────┼────────────┼────────────────┼───────────────────┤
│ │ │ │Valea Bârsei, │Habitatele de │
│ │A04 păşunatul │ │Dâmboviţei, │pajişti utilizate │
│4 │A04.02 păşunatul│M │Dâmbovicioarei, │ca făneţe - 6520 │
│ │neintensiv │ │satele Măgura şi│Fâneţe montane │
│ │ │ │Peştera │ │
├───┼────────────────┼────────────┼────────────────┼───────────────────┤
│ │A04 păşunatul │ │În zona │ │
│ │A04.03 │ │păşunilor din │Habitatele de │
│ │abandonarea │ │aria protejată, │pajişti utilizate │
│5 │sistemelor │R │pe ambii │ca păşuni - 6170 │
│ │pastorale, lipsa│ │versanţi între │Pajişti calcifile │
│ │păşunatului │ │1.700-2.237 m │alpine şi subalpine│
│ │ │ │altitudine │ │
├───┼────────────────┼────────────┼────────────────┼───────────────────┤
│ │ │ │Valea Bârsei, │Habitatele de │
│ │A08 Fertilizarea│ │Dâmboviţei, │pajişti utilizate │
│6 │- cu îngrăşământ│S │Dâmbovicioarei, │ca fâneţe - 6520 │
│ │ │ │satele Măgura şi│Fâneţe montane │
│ │ │ │Peştera │ │
├───┼────────────────┼────────────┼────────────────┼───────────────────┤
│ │A10 │ │Pe ambii │ │
│ │Restructurarea │ │versanţi la │ │
│ │deţinerii │ │altitudini │4060 Tufărişuri │
│ │terenului │ │cuprinse între │alpine şi boreale; │
│7 │agricol │M │1.500 - 2.100 m,│4070* Tufărişuri cu│
│ │A 10.01 │ │în special în │Pinus mugo şi │
│ │îndepărtarea │ │zona │Rhododendron │
│ │gardurilor vii │ │nordică şi │myrtifolium │
│ │şi a crângurilor│ │nord-estică a │ │
│ │sau tufişurilor │ │muntelui. │ │
├───┴────────────────┴────────────┴────────────────┴───────────────────┤
│B Silvicultură │
├───┬────────────────┬────────────┬────────────────┬───────────────────┤
│ │ │ │ │Toate habitatele de│
│ │B02 Gestionarea │ │Întreaga │pădure de interes │
│ │şi utilizarea │ │suprafaţă a │conservativ; toate │
│ │pădurii şi │ │ariei protejate │speciile de floră │
│8 │plantaţiei │S │ocupată de │şi faună de interes│
│ │B02.01 │ │habitate de │conservativ │
│ │replantarea │ │pădure │caracteristice │
│ │pădurii │ │ │habitatelor │
│ │ │ │ │forestiere. │
├───┼────────────────┼────────────┼────────────────┼───────────────────┤
│ │ │ │ │Toate habitatele de│
│ │B02 Gestionarea │ │Întreaga │pădure de interes │
│ │şi utilizarea │ │suprafaţă a │conservativ; │
│ │pădurii şi │ │ariei protejate │toate speciile de │
│9 │plantaţiei │M │ocupată de │floră şi faună de │
│ │B02.02 curăţarea│ │habitate de │interes conservativ│
│ │pădurii │ │pădure │caracteristice │
│ │ │ │ │habitatelor │
│ │ │ │ │forestiere. │
├───┼────────────────┼────────────┼────────────────┼───────────────────┤
│ │ │ │ │Toate habitatele de│
│ │B02 Gestionarea │ │Întreaga │pădure de interes │
│ │şi utilizarea │ │suprafaţă a │conservativ; │
│ │pădurii şi │ │ariei protejate │toate speciile de │
│10 │plantaţiei │M │ocupată de │floră şi faună de │
│ │B02.03 │ │habitate de │interes conservativ│
│ │îndepărtarea │ │pădure │caracteristice │
│ │lăstărişului │ │ │habitatelor │
│ │ │ │ │forestiere. │
├───┼────────────────┼────────────┼────────────────┼───────────────────┤
│ │B02 Gestionarea │ │ │Toate habitatele de│
│ │şi utilizarea │ │Întreaga │pădure interes │
│ │pădurii şi │ │suprafaţă a │conservativ; │
│ │plantaţiei │ │ariei protejate │toate speciile de │
│11 │B02.04 │R │ocupată de │floră şi faună de │
│ │îndepărtarea │ │habitate de │interes conservativ│
│ │arborilor │ │pădure │caracteristice │
│ │uscaţi sau în │ │ │habitatelor │
│ │curs de uscare │ │ │forestiere. │
├───┼────────────────┼────────────┼────────────────┼───────────────────┤
│ │B02 Gestionarea │ │ │ │
│ │şi utilizarea │ │ │9410 Păduri │
│ │pădurii şi │ │Zonele din │acidofile de Picea │
│12 │plantaţiei │S │vecinătatea │abies din regiunea │
│ │B02.06 decojirea│ │stânelor │montană │
│ │scoarţei │ │ │(Vaccinio-Piceetea)│
│ │copacului │ │ │ │
├───┼────────────────┼────────────┼────────────────┼───────────────────┤
│ │ │ │ │Toate habitatele de│
│ │ │ │Întreaga │pădure de interes │
│ │B03 exploatare │ │suprafaţă a │conservativ; │
│ │forestieră fără │ │ariei protejate │toate speciile de │
│13 │replantare sau │M │ocupată de │floră şi faună de │
│ │refacerere │ │habitate de │interes conservativ│
│ │naturală │ │pădure │caracteristice │
│ │ │ │ │habitatelor │
│ │ │ │ │forestiere. │
├───┼────────────────┼────────────┼────────────────┼───────────────────┤
│ │ │ │Habitatele de │Toate habitatele de│
│ │ │ │pădure din │pădure de interes │
│ │ │ │vecinătatea │conservativ; │
│ │B06 păşunatul în│ │păşunilor de pe │toate speciile de │
│14 │pădure/în zona │R │rutele de │floră şi faună de │
│ │împădurită │ │adăpare şi │interes conservativ│
│ │ │ │tranzit ale │caracteristice │
│ │ │ │animalelor spre │habitatelor │
│ │ │ │păşuni │forestiere. │
├───┼────────────────┼────────────┼────────────────┼───────────────────┤
│ │B07 Alte │ │ │ │
│ │activităţi │ │ │ │
│ │silvice decât │ │Habitatele de │Toate habitatele de│
│ │cele listate mai│ │pădure din │pădure de interes │
│ │sus -aplicarea │ │vecinătatea │conservativ; │
│ │inadecvată a │ │păşunilor şi de │toate speciile de │
│15 │tratamentelor, │R │pe rutele de │floră şi faună de │
│ │neefectuarea la │ │adăpare şi │interes conservativ│
│ │timp a │ │tranzit ale │caracteristice │
│ │lucrărilor de │ │animalelor spre │habitatelor │
│ │îngrijire, │ │păşuni │forestiere. │
│ │platforme de │ │ │ │
│ │exploatare │ │ │ │
├───┴────────────────┴────────────┴────────────────┴───────────────────┤
│C Minerit, extracţia de materiale şi de producţie de energie │
├───┬────────────────┬────────────┬────────────────┬───────────────────┤
│ │ │ │ │3230 Vegetaţie │
│ │ │ │ │lemnoasă cu │
│ │ │ │ │Myricaria germanica│
│ │C01 Industria │ │ │de-a lungul │
│ │extractive │ │Văile râurilor │râurilor montane; │
│16 │C01.01 Extragere│M │Bârsa, │91E0* Păduri │
│ │de nisip şi │ │Dâmboviţa, │aluviale cu Alnus │
│ │pietriş │ │Dâmbovicioara │glutinosa şi │
│ │ │ │ │Fraxinus excelsior │
│ │ │ │ │(Alno-Padion, │
│ │ │ │ │Alnion incanae, │
│ │ │ │ │Salicion albae) │
├───┴────────────────┴────────────┴────────────────┴───────────────────┤
│D Reţele de comunicaţii │
├───┬────────────────┬────────────┬────────────────┬───────────────────┤
│ │D01 Drumuri, │ │Întreaga │ │
│ │poteci şi căi │ │suprafaţă a │Toate habitatele şi│
│17 │ferate │M │ariei protejate,│speciile de interes│
│ │D01 .01 poteci, │ │de-a lungul │naţional/comunitar.│
│ │trasee, trasee │ │traseelor │ │
│ │pentru ciclism │ │turistice │ │
├───┼────────────────┼────────────┼────────────────┼───────────────────┤
│ │D02 Linii de │ │ │ │
│ │utilităţi şi │ │ │ │
│ │servicii │ │Cheile mari ale │ │
│18 │D02.01.01 linii │S │Dâmboviţei UA │Habitate forestiere│
│ │electrice şi de │ │303 R │ │
│ │telefon │ │ │ │
│ │suspendate │ │ │ │
├───┼────────────────┼────────────┼────────────────┼───────────────────┤
│ │ │ │ │3220 Vegetaţii │
│ │ │ │ │herbacee de pe │
│ │ │ │ │malurile râurilor │
│ │ │ │ │montane; 6430 │
│ │ │ │ │Comunităţi de │
│ │ │ │ │lizieră cu ierburi │
│19 │D02.02 conducte │S │Prăpăstii, sat │înalte higrofile de│
│ │ │ │Măgura, Peştera │la nivelul │
│ │ │ │ │câmpiilor, la cel │
│ │ │ │ │montan şi alpin; │
│ │ │ │ │6520 Fâneţe │
│ │ │ │ │montane; specii de │
│ │ │ │ │amfibieni de │
│ │ │ │ │interes comunitar │
├───┼────────────────┼────────────┼────────────────┼───────────────────┤
│ │D02.03 piloni şi│ │ │6520 Fâneţe │
│20 │antene de │S │sat Măgura, │montane; specii de │
│ │comunicare │ │Peştera │amfibieni de │
│ │ │ │ │interes comunitar │
├───┴────────────────┴────────────┴────────────────┴───────────────────┤
│E Urbanizare, dezvoltare rezidenţială şi comercială │
├───┬────────────────┬────────────┬────────────────┬───────────────────┤
│ │ │ │sat Măgura, sat │ │
│ │E01 Zone │ │Peştera, │ │
│ │urbanizate, │ │Zărneşti-valea │ │
│ │habitate umana │ │Bârsei, sat │6520 Fâneţe │
│21 │-locuinţe umane │M │Şirnea, valea │montane; toate │
│ │E01.02 │ │Dâmboviţei, │speciile de interes│
│ │urbanizare │ │Valea │naţional/comunitar │
│ │discontinuă │ │Dâmbovicioarei, │ │
│ │ │ │valea │ │
│ │ │ │Brusturetului │ │
├───┼────────────────┼────────────┼────────────────┼───────────────────┤
│ │E01 Zone │ │sat Măgura, sat │ │
│ │urbanizate, │ │Peştera, │ │
│ │habitare umana │ │Zărneşti-valea │ │
│ │-locuinţe umane │ │Bârsei, sat │6520 Fâneţe │
│22 │E01.03 habitare │M │Şirnea, valea │montane; toate │
│ │dispersata - │ │Dâmboviţei, │speciile de interes│
│ │locuinţe │ │valea │naţional/comunitar │
│ │risipite, │ │Dâmbovicioarei, │ │
│ │disperse │ │valea │ │
│ │ │ │Brusturetului │ │
├───┼────────────────┼────────────┼────────────────┼───────────────────┤
│ │ │ │sat Măgura, sat │ │
│ │E01 Zone │ │Peştera, │ │
│ │urbanizate, │ │Zărneşti-valea │ │
│ │habitare umana │ │Bârsei, sat │6520 Fâneţe │
│23 │-locuinţe umane │M │Şirnea, valea │montane; toate │
│ │E01.04 alte │ │Dâmboviţei, │speciile de interes│
│ │modele, tipuri, │ │valea │naţional/comunitar │
│ │de habitare/ │ │Dâmbovicioarei, │ │
│ │locuinţe │ │valea │ │
│ │ │ │Brusturetului │ │
├───┼────────────────┼────────────┼────────────────┼───────────────────┤
│ │ │ │sat Măgura, sat │ │
│ │E03 Descărcări │ │Peştera, │ │
│ │E03.01 │ │Zărneşti-valea │ │
│ │depozitarea │ │Bârsei, sat │6520 Fâneţe │
│24 │deşeurilor │M │Şirnea, valea │montane; toate │
│ │menajere/deşeuri│ │Dâmboviţei, │speciile de interes│
│ │provenite din │ │valea │naţional/comunitar │
│ │baze de agrement│ │Dâmbovicioarei, │ │
│ │ │ │valea │ │
│ │ │ │Brusturetului │ │
├───┼────────────────┼────────────┼────────────────┼───────────────────┤
│ │ │ │sat Măgura, sat │ │
│ │ │ │Peştera, │ │
│ │ │ │Zărneşti-valea │ │
│ │ │ │Bârsei, sat │6520 Fâneţe │
│ │E04.01 │ │Şirnea, valea │montane; toate │
│ │Infrastructuri │ │Dâmboviţei, │speciile de interes│
│25 │agricole, │S │valea │naţional/comunitar;│
│ │construcţii în │ │Dâmbovicioarei, │6170 Pajişti │
│ │peisaj │ │valea │calcifile alpine şi│
│ │ │ │Brusturetului, │subalpine │
│ │ │ │păşunile din │ │
│ │ │ │zona ariei │ │
│ │ │ │protejate │ │
├───┴────────────────┴────────────┴────────────────┴───────────────────┤
│F Folosirea resurselor biologice, altele decât agricultura şi │
│silvicultura │
├───┬────────────────┬────────────┬────────────────┬───────────────────┤
│ │F02 Pescuit şi │ │Râurile Bârsa │ │
│ │recoltarea │ │Mare, Dâmboviţa,│Speciile de peşti │
│26 │resurselor │S │Dâmbovicioara, │de interes naţional│
│ │acvatice │ │Brusturet şi │/comunitar │
│ │F02.03 Pescuit │ │afluenţii │ │
│ │de agrement │ │acestora │ │
├───┼────────────────┼────────────┼────────────────┼───────────────────┤
│ │F03 Vânătoarea │ │Suprafaţa din │ │
│ │şi colectarea │ │ROSCI 0194 │Canis lupus, Lynx │
│27 │animalelor │M │Piatra Craiului │lynx, Ursus arctos,│
│ │sălbatice - │ │neinclusă în │Tetrao urogallus │
│ │terestre F03.01 │ │Parcul Naţional │ │
│ │Vânătoare │ │Piatra Craiului │ │
├───┼────────────────┼────────────┼────────────────┼───────────────────┤
│ │F03 Vânătoarea │ │valea Bârsei, │ │
│ │şi colectarea │ │sat Şirnea, │ │
│ │animalelor │ │valea │ │
│28 │sălbatice - │S │Dâmboviţei, │Rana temporaria │
│ │terestre F03.02 │ │valea │ │
│ │Luare / │ │Dâmbovicioarei, │ │
│ │prelevare de │ │valea │ │
│ │fauna - terestră│ │Brusturetului │ │
├───┼────────────────┼────────────┼────────────────┼───────────────────┤
│ │F04 Luare/ │ │Întreaga │Toate habitatele şi│
│29 │prelevare de │M │suprafaţă a │speciile de plante │
│ │plante terestre,│ │ariei protejate │de interes │
│ │în general │ │ │conservativ │
├───┴────────────────┴────────────┴────────────────┴───────────────────┤
│G Intruziuni şi dezechilibre umane │
├───┬────────────────┬────────────┬────────────────┬───────────────────┤
│ │G01 Sport în aer│ │ │ │
│ │liber şi │ │ │ │
│ │activităţi de │ │Întreaga │ │
│ │petrecere a │ │suprafaţă a │Toate habitatele şi│
│ │timpului liber, │ │ariei protejate,│speciile de plante │
│30 │activităţi │S │în special pe │de interes │
│ │recreative │ │traseele │conservativ │
│ │G01 .02 mersul │ │turistice │ │
│ │pe jos, călărie │ │ │ │
│ │şi vehicule │ │ │ │
│ │non-motorizate │ │ │ │
├───┼────────────────┼────────────┼────────────────┼───────────────────┤
│ │G01 Sport în aer│ │ │ │
│ │liber şi │ │Întreaga │ │
│ │activităţi de │ │suprafaţă a │Toate habitatele şi│
│ │petrecere a │ │ariei protejate,│speciile de plante │
│31 │timpului liber, │S │în special pe │de interes │
│ │activităţi │ │traseele │conservativ │
│ │recreative │ │turistice │ │
│ │G01 .03 vehicule│ │ │ │
│ │cu motor │ │ │ │
├───┼────────────────┼────────────┼────────────────┼───────────────────┤
│ │G01 Sport în aer│ │ │ │
│ │liber şi │ │Întreaga │ │
│ │activităţi de │ │suprafaţă a │ │
│ │petrecere a │ │ariei protejate,│Toate habitatele şi│
│ │timpului liber, │ │în special pe │speciile de plante │
│32 │activităţi │M │traseele │de interes │
│ │recreative │ │turistice, │conservativ │
│ │G01.04 Drumeţii │ │traseele de │ │
│ │montane, │ │alpinism şi │ │
│ │alpinism, │ │peşteri │ │
│ │speologie │ │ │ │
├───┼────────────────┼────────────┼────────────────┼───────────────────┤
│ │G05 Alte │ │Întreaga │ │
│ │intruziuni şi │ │suprafaţă a │Toate habitatele şi│
│ │dezechilibre │ │ariei protejate,│speciile de plante │
│33 │umane │M │în special în │de interes │
│ │G05.01 tasarea, │ │zona traseelor │conservativ │
│ │supraexploatarea│ │turistice, │ │
│ │ │ │păşunilor │ │
├───┼────────────────┼────────────┼────────────────┼───────────────────┤
│ │ │ │Întreaga │ │
│ │G05 Alte │ │suprafaţă a │Toate habitatele şi│
│ │intruziuni şi │ │ariei protejate,│speciile de plante │
│34 │dezechilibre │M │în special în │de interes │
│ │umane │ │zona traseelor │conservativ │
│ │G05.04 vandalism│ │turistice, │ │
│ │ │ │păşunilor │ │
├───┼────────────────┼────────────┼────────────────┼───────────────────┤
│ │G05 Alte │ │Întreaga │ │
│ │intruziuni şi │ │suprafaţă a │ │
│ │dezechilibre │ │ariei protejate,│Toate habitatele şi│
│ │umane │ │în special în │speciile de plante │
│35 │G05.07 lipsa sau│S │zona traseelor │de interes │
│ │îndreptarea │ │turistice, │conservativ │
│ │greşită a │ │grohotişurilor, │ │
│ │măsurilor de │ │păşunilor, │ │
│ │conservare │ │pădurilor │ │
├───┼────────────────┼────────────┼────────────────┼───────────────────┤
│ │ │ │sat Măgura, sat │ │
│ │ │ │Peştera, │ │
│ │ │ │Zărneşti-valea │ │
│ │G05 Alte │ │Bârsei, sat │ │
│ │intruziuni şi │ │Şirnea, valea │ │
│ │dezechilibre │ │Dâmboviţei, │Speciile de │
│36 │umane │S │valea │mamifere de interes│
│ │G05.09 garduri, │ │Dâmbovicioarei, │conservativ │
│ │îngrădiri │ │valea │ │
│ │ │ │Brusturetului, │ │
│ │ │ │păşunile din │ │
│ │ │ │zona ariei │ │
│ │ │ │protejate │ │
├───┴────────────────┴────────────┴────────────────┴───────────────────┤
│H Poluare │
├───┬────────────────┬────────────┬────────────────┬───────────────────┤
│ │H01 Poluarea │ │ │ │
│ │apelor de │ │ │ │
│ │suprafaţă - │ │ │ │
│ │limnice, │ │Râurile Bârsa │ │
│ │terestre, marine│ │Mare, Dâmboviţa,│ │
│ │şi salmastre │ │Dâmbovicioara, │Speciile de peşti │
│36 │H01.05 poluarea │S │Brusturet şi │de interes naţional│
│ │difuză a apelor │ │afluenţii │/comunitar │
│ │de suprafaţă, │ │acestora │ │
│ │cauzată de │ │ │ │
│ │activităţi │ │ │ │
│ │agricole şi │ │ │ │
│ │forestiere │ │ │ │
├───┼────────────────┼────────────┼────────────────┼───────────────────┤
│ │H01 Poluarea │ │ │ │
│ │apelor de │ │ │ │
│ │suprafaţă - │ │ │ │
│ │limnice, │ │Râurile Bârsa │ │
│ │terestre, marine│ │Mare Dâmboviţa, │ │
│ │şi salmastre │ │Dâmbovicioara, │Speciile de peşti │
│37 │H0l.08 poluarea │S │Brusturet şi │de interes naţional│
│ │difuză a apelor │ │afluenţii │/comunitar │
│ │de suprafaţă │ │acestora │ │
│ │cauzată de apă │ │ │ │
│ │de canalizare │ │ │ │
│ │menajeră şi de │ │ │ │
│ │ape uzate │ │ │ │
├───┼────────────────┼────────────┼────────────────┼───────────────────┤
│ │H04 Poluarea │ │În zonele de │ │
│ │aerului, │ │intravilan din │Toate habitatele şi│
│ │poluanţi │S │zonele marginale│speciile de interes│
│ │răspândiţi pe │ │ale ariei │conservativ │
│ │calea aerului │ │protejate │ │
├───┼────────────────┼────────────┼────────────────┼───────────────────┤
│ │H05 Poluarea │ │ │ │
│ │solului şi │ │În zonele de │ │
│ │deşeurile solide│ │intravilan din │Toate habitatele şi│
│ │- cu excepţia │S │zonele marginale│speciile de interes│
│ │evacuărilor │ │ale ariei │conservativ │
│ │H05.01 gunoiul │ │protejate │ │
│ │şi deşeurile │ │ │ │
│ │solide │ │ │ │
├───┼────────────────┼────────────┼────────────────┼───────────────────┤
│ │ │ │În zonele de │ │
│ │H06 excesul de │ │intravilan din │ │
│ │energie H06.01 │ │zonele marginale│Toate habitatele şi│
│ │Zgomot, poluare │S │ale ariei │speciile de interes│
│ │fonică │ │protejate, zona │conservativ │
│ │ │ │drumurilor de │ │
│ │ │ │acces │ │
├───┼────────────────┼────────────┼────────────────┼───────────────────┤
│ │ │ │În zonele de │ │
│ │H06 excesul de │ │intravilan din │ │
│ │energie H06.02 │ │zonele marginale│Toate habitatele şi│
│ │Poluare │S │ale ariei │speciile de interes│
│ │luminoasă │ │protejate, zona │conservativ │
│ │ │ │drumurilor de │ │
│ │ │ │acces │ │
├───┴────────────────┴────────────┴────────────────┴───────────────────┤
│I. Specii invazive, alte probleme ale speciilor şi genele │
├───┬────────────────┬────────────┬────────────────┬───────────────────┤
│ │ │ │ │6520 Fâneţe │
│ │ │ │Prăpăstiile │montane; 6430 │
│ │ │ │Zărneştiului, │Comunităţi de │
│ │ │ │sat Măgura, sat │lizieră cu ierburi │
│ │ │ │Peştera, │înalte higrofile de│
│ │101 specii │ │Zărneşti- valea │la nivelul │
│ │invazive │M │Bârsei, sat │câmpiilor, la cel │
│ │non-native - │ │Şirnea, valea │montan şi alpin; │
│ │alogene │ │Dâmboviţei, │3220 Vegetaţie │
│ │ │ │valea │herbacee de pe │
│ │ │ │Dâmbovicioarei, │malurile râurilor │
│ │ │ │valea │montane; toate │
│ │ │ │Brusturetului, │speciile de interes│
│ │ │ │ │naţional/comunitar │
├───┼────────────────┼────────────┼────────────────┼───────────────────┤
│ │ │ │Prăpăstiile │ │
│ │ │ │Zărneştiului, │ │
│ │ │ │sat Măgura, sat │6520 Fâneţe │
│ │ │ │Peştera, │montane; 6170 │
│ │102 specii │ │Zărneşti- valea │Pajişti calcifile │
│ │native - │M │Bârsei, sat │alpine şi subalpine│
│ │indigene - │ │Şirnea, valea │şi habitatele │
│ │problematice │ │Dâmboviţei, │adiacente; toate │
│ │ │ │valea │speciile de interes│
│ │ │ │Dâmbovicioarei, │naţional/comunitar │
│ │ │ │valea │ │
│ │ │ │Brusturetului │ │
├───┴────────────────┴────────────┴────────────────┴───────────────────┤
│J Modificări ale sistemului natural │
├───┬────────────────┬────────────┬────────────────┬───────────────────┤
│ │J01 focul şi │ │Întreaga │Toate habitatele şi│
│ │combaterea │S │suprafaţă a │speciile de interes│
│ │incendiilor │ │ariei protejate │conservativ │
│ │J01.01 incendii │ │ │ │
├───┼────────────────┼────────────┼────────────────┼───────────────────┤
│ │J02 Schimbări │ │ │ │
│ │provocate de │ │ │ │
│ │oameni in │ │ │ │
│ │sistemele │ │ │ │
│ │hidraulice - │ │Râurile Bârsa │ │
│ │zone umede şi │ │Mare, Dâmboviţa,│ │
│ │mediul marin │ │Dâmbovicioara, │Speciile de peşti │
│ │J02.05 │S │Brusturet şi │de interes naţional│
│ │Modificarea │ │afluenţii │/comunitar │
│ │funcţiilor │ │acestora │ │
│ │hidrografice, │ │ │ │
│ │generalităţi │ │ │ │
│ │J02.05.05 │ │ │ │
│ │hidrocentrale │ │ │ │
│ │mici, stăvilare │ │ │ │
├───┼────────────────┼────────────┼────────────────┼───────────────────┤
│ │ │ │Râurile Bârsa │ │
│ │ │ │Mare, Dâmboviţa,│ │
│ │J03.02 reducerea│ │Dâmbovicioara, │ │
│ │conectivităţii │ │Brusturet şi │ │
│ │de habitat, din │ │afluenţii │Toate habitatele şi│
│ │cauze antropice │S │acestora, sat │speciile de interes│
│ │J03.02.02 │ │Măgura, sat │conservativ │
│ │reducerea │ │Peştera,, sat │ │
│ │dispersiei │ │Şirnea, păşunile│ │
│ │ │ │din zona ariei │ │
│ │ │ │protejate │ │
├───┴────────────────┴────────────┴────────────────┴───────────────────┤
│K Procesele naturale biotice şi abiotice (fără catastrofe) │
├───┬────────────────┬────────────┬────────────────┬───────────────────┤
│ │K01 procesele │ │Zona păşunilor │Toate habitatele şi│
│ │naturale │S │supraexploatate,│speciile de interes│
│ │abiotice - lente│ │zona traseelor │conservativ │
│ │K01.01 eroziune │ │turistice │ │
├───┼────────────────┼────────────┼────────────────┼───────────────────┤
│ │ │ │Prăpăstiile │ │
│ │ │ │Zărneştiului, │ │
│ │ │ │valea Bârsei, │ │
│ │K01 procesele │ │sat Şirnea, │Speciile de │
│ │naturale │M │valea │amfibieni de │
│ │abiotice - lente│ │Dâmboviţei, │interes naţional/ │
│ │K01.03 secare │ │valea │comunitar │
│ │ │ │Dâmbovicioarei, │ │
│ │ │ │valea │ │
│ │ │ │Brusturetului │ │
├───┼────────────────┼────────────┼────────────────┼───────────────────┤
│ │K02 Evoluţie │ │Arboretele unde │ │
│ │biocenotică, │ │nu s-au executat│ │
│ │succesiune │ │lucrări silvice │ │
│ │K02.01 │ │la timp, │Toate habitatele şi│
│ │schimbarea │M │păşunile │speciile de interes│
│ │compoziţiei de │ │suprapăşunate │conservativ │
│ │specii - │ │sau abandonate, │ │
│ │succesiune │ │fâneţele │ │
│ │ │ │abandonate │ │
├───┼────────────────┼────────────┼────────────────┼───────────────────┤
│ │K03 relaţii │ │În zona │ │
│ │interspecifice │ │păşunilor/ │Speciile de │
│ │faunistice │M │stânelor şi a │carnivore de │
│ │K03.02 │ │intravilanului │interes conservativ│
│ │parazitism │ │ │ │
├───┼────────────────┼────────────┼────────────────┼───────────────────┤
│ │K03 relaţii │ │ │ │
│ │interspecifice │ │ │ │
│ │faunistice │ │În zona │Speciile de │
│ │K.03.03 │M │păşunilor/ │carnivore de │
│ │introducere a │ │stânelor şi a │interes conservativ│
│ │unor boli - │ │intravilanului │ │
│ │patogeni │ │ │ │
│ │microbieni │ │ │ │
├───┼────────────────┼────────────┼────────────────┼───────────────────┤
│ │K03 relaţii │ │ │ │
│ │interspecifice │ │În zona │ │
│ │faunistice │ │păşunilor/ │Speciile de │
│ │K03.06 │M │stânelor şi a │carnivore de │
│ │antagonism cu │ │intravilanului │interes conservativ│
│ │animale │ │ │ │
│ │domestice │ │ │ │
├───┴────────────────┴────────────┴────────────────┴───────────────────┤
│L Evenimente geologice, catastrofe naturale │
├───┬────────────────┬────────────┬────────────────┬───────────────────┤
│ │ │ │Versanţii din │9410 Păduri │
│ │ │ │zona Pietrei │acidofile de Picea │
│ │L04 avalanşe │R │Craiului, în │ahies din regiunea │
│ │ │ │special │montană │
│ │ │ │versantul estic │(Vaccinio-Piceetea)│
│ │ │ │- zona Vlăduşca │ │
├───┼────────────────┼────────────┼────────────────┼───────────────────┤
│ │ │ │ │Habitatele: 8210 │
│ │ │ │ │Versanţi stâncoşi │
│ │ │ │ │calcaroşi cu │
│ │ │ │ │vegetaţie │
│ │ │ │ │chasmofitică pe │
│ │ │ │Versanţii │roci calcaroase; │
│ │L05 prăbuşiri de│ │Pietrei │6170 Pajişti │
│ │teren, alunecări│M │Craiului, în │calcifile alpine şi│
│ │de teren │ │special zona │subalpine; 4060 │
│ │ │ │Piatra Mică, │Tufărişuri alpine │
│ │ │ │Marele Grohotiş │şi boreale; 9410 │
│ │ │ │ │Păduri acidofile de│
│ │ │ │ │Picea abies din │
│ │ │ │ │regiunea montană │
│ │ │ │ │(Vaccinio- │
│ │ │ │ │Piceetea) │
├───┼────────────────┼────────────┼────────────────┼───────────────────┤
│ │ │ │Întreaga │Habitatele │
│ │L07 Furtuni, │S │suprafaţă a │forestiere de │
│ │cicloane │ │ariei protejate │interes naţional/ │
│ │ │ │ │comunitar │
├───┴────────────────┴────────────┴────────────────┴───────────────────┤
│M Schimbări globale │
├───┬────────────────┬────────────┬────────────────┬───────────────────┤
│ │M01 Schimbarea │ │ │ │
│ │condiţiilor │ │ │ │
│ │abiotice │ │ │ │
│ │M01.01 │ │Întreaga │Toate habitatele şi│
│ │schimbarea │M │suprafaţă a │speciile de interes│
│ │temperaturii - │ │ariei protejate │conservativ │
│ │de exemplu │ │ │ │
│ │creşterea │ │ │ │
│ │temperaturii şi │ │ │ │
│ │extremele │ │ │ │
├───┼────────────────┼────────────┼────────────────┼───────────────────┤
│ │M01 Schimbarea │ │ │ │
│ │condiţiilor │ │Întreaga │Toate habitatele şi│
│ │abiotice │M │suprafaţă a │speciile de interes│
│ │M01.02 secete şi│ │ariei protejate │conservativ │
│ │precipitaţii │ │ │ │
│ │reduse │ │ │ │
├───┼────────────────┼────────────┼────────────────┼───────────────────┤
│ │M02 Schimbarea │ │ │ │
│ │condiţiilor │ │ │ │
│ │biotice │ │Întreaga │Toate habitatele şi│
│ │M02.01 │M │suprafaţă a │speciile de interes│
│ │înlocuirea şi │ │ariei protejate │conservativ │
│ │deteriorarea │ │ │ │
│ │habitatului │ │ │ │
├───┼────────────────┼────────────┼────────────────┼───────────────────┤
│ │M02 Schimbarea │ │ │ │
│ │condiţiilor │ │Întreaga │Toate habitatele şi│
│ │biotice │M │suprafaţă a │speciile de interes│
│ │M02.02 │ │ariei protejate │conservativ │
│ │desincronizarea │ │ │ │
│ │proceselor │ │ │ │
├───┼────────────────┼────────────┼────────────────┼───────────────────┤
│ │M02 Schimbarea │ │ │ │
│ │condiţiilor │ │Întreaga │Toate habitatele şi│
│ │biotice │M │suprafaţă a │speciile de interes│
│ │M02.03 declinul │ │ariei protejate │conservativ │
│ │sau dispariţia │ │ │ │
│ │speciilor │ │ │ │
└───┴────────────────┴────────────┴────────────────┴───────────────────┘
Legendă: S - intensitate scăzută; M - intensitate medie; R - intensitate ridicată. 3.8.2.2. Ameninţări - impacturi viitoare previzibile pentru speciile şi habitatele de interes conservativ Ameninţările - impacturile viitoare previzibile pentru speciile şi habitatele de interes conservativ sunt similare cu cele prezentate în tabelul 24 de la punctul 3.8.2.1. 3.9. Situaţia actuală a managementului ariei protejate În anul 2009 Administraţia Parcului Naţional Piatra Craiului a devenit structură cu personalitate juridică, aflată în subordinea Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva, înfiinţată în urma Hotărârii Guvernului nr. 229/2009. Parcul funcţionează în baza contractului de administrare, bugetul pentru funcţionare fiind asigurat de către Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva. De asemenea, obţinerea personalităţii juridice conferă administraţiei parcului dreptul de a participa la diverse programe de finanţare în domeniu, în special POS Mediu. În urma unui proiect Phare implementat de autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului, administraţia a fost dotată cu 11 GPS-uri, 10 staţii radio portabile, un calculator desktop performant pentru GIS cu softul aferent, Adobe Photoshop, Corel Draw, un scanner cartografic. Echipamentul de teren, respectiv saci de dormit, corturi, achiziţionat în urma acestor finanţări este uzat şi depreciat din cauza folosinţei îndelungate. În prezent a fost finalizat Centrul de Vizitare Zărneşti (cu excepţia camerelor de cazare) şi Punctul de informare de la Curmătura, ambele funcţionale, finanţările fiind asigurate printr-un proiect POS Mediu Axa 4. Personalul angajat are un nivel înalt de educaţie, respectiv studii superioare, este tânăr şi entuziast, beneficiind de cursuri de pregătire în diverse domenii în cadrul anumitor programe de instruire finanţate prin fonduri europene. De asemenea, faptul că administraţia Parcului este o subunitate a Regiei Naţionale a Pădurilor-Romsilva şi conferă o anumită prestanţă, dar în acelaşi timp şi obligaţii. Sunt înfiinţate consiliile ştiinţific şi consultativ ale Parcului Naţional Piatra Craiului, care îndeplinesc rolurile de îndrumare şi consultare asupra activităţilor desfăşurate, componenţa acestora fiind reactualizată prin ordine ale ministrului mediului şi pădurilor în anul 2010. În viitor, este necesară acoperirea unei părţi mai mari din cheltuieli cu mijloace proprii de finanţare, cât şi găsirea unor alte surse de finanţare. Administraţia beneficiază de suportul organizaţiilor nonguvernamentale cu specific de mediu care acţionează în zonă, de cel al instituţiilor descentralizate ale statului din domeniul protecţiei mediului, precum şi de cel al autorităţilor locale şi judeţene. Totuşi, toate acţiunile care se desfăşoară în Parcul Naţional Piatra Craiului şi ROSCI0194 Piatra Craiului de către diferite organizaţii necesită o mai bună coordonare, iar faptul că Parcul Naţional Piatra Craiului şi ROSCI0194 Piatra Craiului sunt situate pe raza a 2 judeţe, Braşov şi Argeş, nu contribuie la uşurarea activităţilor. Restituirea pădurilor de pe suprafaţa Parcului Naţional Piatra Craiului şi ROSCI0194 Piatra Craiului către foştii proprietari creează pericolul degradării acestora, dacă nu vor fi gospodărite în regim silvic. 4. SCOPUL ŞI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT 4.1. Scopul planului de management Scopul Planului de management integrat este protecţia şi conservarea unor eşantioane reprezentative de ecosisteme pentru spaţiul biogeografic naţional, cuprinzând elemente naturale cu valoare deosebită sub aspect fizico-geografic, floristic, faunistic, hidrologic, geologic, paleontologic, speologic, pedologie sau de altă natură de pe teritoriul Parcului Naţional Piatra Craiului şi asigurarea stării de conservare favorabilă a habitatelor şi speciilor de interes comunitar din ROSCI0194 Piatra Craiului, precum şi menţinerea serviciilor ecosistemelor din aria protejată, oferind posibilitatea vizitării în scopuri ştiinţifice, educative, recreative şi turistice. 4.2. Obiective generale, specifice şi activităţi/măsuri 4.2.1. Obiective generale A. Asigurarea stării de conservare favorabilă pentru toate tipurile de habitate şi pentru speciile de interes conservativ din Parcul Naţional Piatra Craiului şi ROSCI0194 Piatra Craiului B. Promovarea şi aplicarea unor forme de vizitare şi turism în concordanţă cu obiectivele de conservare ale Parcului Naţional Piatra Craiului şi ROSCI0194 Piatra Craiului C. Îmbunătăţirea atitudinii populaţiei faţă de valorile naturale ale Parcului Naţional Piatra Craiului şi ROSCI0194 Piatra Craiului, prin informare, conştientizare, implicare şi educare D. Asigurarea unui management integrat eficient şi adaptabil în vederea realizării obiectivelor 4.2.1.1. Obiective specifice Au fost stabilite următoarele obiective specifice, grupate în patru programe: Programul 1. Biodiversitate şi peisaj Obiectiv specific 1: Continuarea activităţilor de identificare şi cartare a habitatelor şi speciilor de interes conservativ Obiectiv specific 2: Monitorizarea stării de conservare a habitatelor şi speciilor de interes conservativ Obiectiv specific 3: Aplicarea măsurilor pentru asigurarea stării de conservare favorabilă a habitatelor şi speciilor de interes conservativ Programul 2. Conservarea tradiţiilor Obiectiv specific 1: Conservarea bogăţiei tradiţiilor şi moştenirii culturale locale, şi promovarea cunoaşterii şi valorificării acesteia Programul 3. Utilizare teren şi resurse naturale Obiectiv specific 1. Menţinerea şi promovarea activităţilor durabile de exploatare a resurselor în zonele desemnate acestor activităţi şi reducerea până la eliminare a celor nedurabile. Programul 4. Vizitare, turism Obiectiv specific 1: Facilitarea practicării unor forme de vizitare şi turism în concordanţă cu obiectivele de conservare ale Parcului Naţional Piatra Craiului şi ROSCI0194 Piatra Craiului Programul 5. Conştientizare şi educaţie Obiectiv specific 1: Conştientizare a publicului şi comunicare eficientă în concordanţă cu obiectivele de conservare ale Parcului Naţional Piatra Craiului şi ROSCI0194 Piatra Craiului Obiectiv specific 2: Educaţia ecologică a tinerilor în concordanţă cu obiectivele de conservare ale Parcului Naţional Piatra Craiului şi ROSCI0194 Piatra Craiului Programul 6. Management şi administrare Obiectiv specific 1: Asigurarea echipamentului şi infrastructurii de funcţionare necesare ariei protejate Obiectiv specific 2: Asigurarea de personal, conducere, coordonare, administrare eficiente Obiectiv specific 3: Realizarea de instruiri, documente strategice de planificare, rapoarte adecvate 4.2.1.1.1. Activităţi/măsuri de conservare Programul 1. Biodiversitate şi peisaj Obiectiv specific 1: Continuarea activităţilor de identificare şi cartare a habitatelor şi speciilor de interes conservativ 1. Continuarea identificării şi cartării habitatelor de interes conservativ. Având în vedere suprafaţa mare a ariei protejate este necesară continuarea studiilor în vederea identificării şi cartării habitatelor de interes conservativ. Datele primare din teren vor fi notate în carnet sau direct în baza de date electronice, punctele/poligoanele încărcate în GPS, apoi toate datele încărcate în baza electronică de date la birou. Orice habitat nou de interes comunitar va fi luat în considerare. Elemente vizate: toate habitatele de interes conservativ. Localizarea activităţii propuse: activitatea se vor realiza pe întreaga suprafaţă a parcului naţional şi sitului Natura 2000. 2. Continuarea identificării şi cartării speciilor de interes conservativ. Având în vedere suprafaţa mare a ariei protejate este necesară continuarea studiilor în vederea identificării şi cartării speciilor de interes conservativ. Datele primare din teren vor fi notate în carnet sau direct în baza de date electronice, punctele/poligoanele încărcate în GPS, apoi toate datele încărcate în baza electronică de date la birou. Orice specie nouă de interes conservativ va fi luată în considerare. Elemente vizate: toate speciile de interes conservativ. Localizarea activităţii propuse: activitatea se va realiza pe întreaga suprafaţă a parcului naţional şi sitului Natura 2000. Obiectiv specific 2: Monitorizarea stării de conservare a habitatelor şi speciilor de interes conservativ şi a trăsăturilor caracteristice peisajului natural şi antropic 1. Actualizarea permanentă a informaţiilor privind habitatele de interes conservativ prin monitorizarea acestora. Activitatea se referă la monitorizarea habitatelor de interes conservativ, conform planului de monitorizare. În cazul unei arii protejate, monitorizarea reprezintă colectarea şi analiza unor observaţii sau măsurători repetate pentru a evalua modificările apărute şi progresul realizat în direcţia îndeplinirii obiectivelor de management. Monitorizarea este un instrument puternic, pentru identificarea problemelor, în stadiile lor incipiente, înainte ca acestea să devină acute sau să se transforme în adevărate crize, fiind totodată şi foarte eficientă din punct de vedere economic. O activitate de monitorizare eficientă demonstrează dacă strategia de management este adecvată şi eficientă sau nu - şi poate susţine continuarea sau modificarea acesteia Elemente vizate: toate habitatele de interes conservativ. Localizarea activităţii propuse: activitatea se va realiza pe întreaga suprafaţă a parcului naţional şi sitului Natura 2000, în punctele şi pe transectele de monitorizare selectate de către administrator. 2. Actualizarea permanentă a informaţiilor privind speciile de interes conservativ prin monitorizarea acestora. Activitatea se referă la monitorizarea speciilor de interes conservativ, conform planului de monitorizare. Monitorizarea în teren se va focusa pe specie, habitatul caracteristic şi ameninţări. Elemente vizate: toate speciile de interes conservativ. Localizarea activităţii propus: activitatea se va realiza pe întreaga suprafaţă a parcului naţional şi sitului Natura 2000, în punctele şi pe transectele de monitorizare selectate de către administrator. 3. Evaluarea anuală a stării de conservare a habitatelor de interes conservativ. Pe baza raportului de monitorizare, se va realiza etapa de evaluare a stării de conservare, printr-un raport anual. Evaluarea stării de conservare a habitatelor va urma etapele standard - evaluarea din punct de vedere al suprafeţei, perspectivelor speciei şi evaluarea globală. Elemente vizate: toate habitatele de interes conservativ. Localizarea activităţii propuse: evaluarea se va realiza pentru întreaga suprafaţă. 4. Evaluarea anuală a stării de conservare a speciilor de interes conservativ. Pe baza raportului de monitorizare, se va realiza etapa de evaluare a stării de conservare, printr-un raport anual. Evaluarea stării de conservare a speciilor va urma etapele standard - evaluarea din punct de vedere al suprafeţei, perspectivelor speciei şi evaluarea globală. Elemente vizate: toate speciile de interes conservativ. Localizarea activităţii propuse: evaluarea se va realiza pentru întreaga suprafaţă a parcului naţional şi sitului Natura 2000. 5. Monitorizarea stării obiectivelor morfologice, geologice şi speologice. Activitatea se referă la monitorizarea obiectivelor morfologice, geologice şi speologice menţionate în Planul de management, în special prin urmărirea semnelor impactului activităţilor antropice. Elemente vizate: toate obiectivele morfologice, geologice şi speologice de interes de pe întregul teritoriu al parcului naţional. Localizarea activităţii propuse: evaluarea se va realiza pentru întreaga suprafaţă a parcului naţional şi sitului Natura 2000. 6. Monitorizarea peisajului şi a utilizării tradiţionale a terenurilor. Activitatea se referă la monitorizarea peisajului şi a utilizării tradiţionale a terenurilor, conform planului de monitorizare. Elemente vizate: peisajul ariei protejate, elementele componente ale acestuia. Localizarea activităţii propuse: activitatea se va realiza pe întreaga suprafaţă a parcului naţional şi sitului Natura 2000, în punctele şi pe transectele de monitorizare selectate de către administrator. 7. Monitorizarea traseelor de căţărare şi a impactului acestei activităţi asupra speciilor şi habitatelor din aria protejată. Elemente vizate: versanţii stâncoşi cu trasee de căţărare. Localizarea activităţii propuse: evaluarea se va realiza pentru întreaga suprafaţă a parcului naţional şi sitului Natura 2000, în special în zonele: Prăpăstiile Zărneştiului, peretele vestic. Obiectiv specific 3: Aplicarea măsurilor pentru asigurarea stării de conservare favorabilă a habitatelor şi speciilor de interes comunitar şi conservare elementelor geomorfologice-geologice şi a trăsăturilor caracteristice ale peisajului natural şi antropic 1. Depistarea şi eliminarea surselor de poluare cu deşeuri menajere. Se vor realiza controale în teren împreună cu reprezentanţi ai instituţiilor abilitate în gestionarea depozitării deşeurilor în vederea identificării zonelor cu deşeuri depozitate necorespunzător sau cu deşeuri aruncate de turişti. Aceste zone vor fi menţionate într-un raport al activităţii de control şi se vor urma căile legale pentru eliminarea acestora din sit şi pentru a preîntâmpina depozitarea necorespunzătoare a acestora: aplicarea de amenzi contravenţionale; găsirea unor soluţii pentru un management mai eficient al deşeurilor la nivel local; colectarea deşeurilor din sit cu voluntari, membrii ai comunităţilor locale; activităţi de patrulare şi control în zonele vulnerabile. Elemente vizate: toate elementele de interes conservativ. Localizarea activităţii propuse: activitatea se va realiza pe întreaga suprafaţă a parcului naţional şi sitului Natura 2000, în special în zonele frecventate de turişti: în vecinătatea cabanelor, Valea Bârsei, Prăpăstiile Zărneştiului, Cheile Dâmbovicioarei, Cheile Brusturetului. 2. Implementarea restricţiilor privind accesul motorizat în anumite zone, aprinderea focurilor, producerea de zgomote puternice, aruncarea deşeurilor, colectarea speciilor de floră şi faună. Se vor realiza controale în teren împreună cu reprezentanţi ai instituţiilor abilitate. Elemente vizate: toate elementele de interes conservativ. Localizarea activităţii propuse: activitatea se va realiza pe întreaga suprafaţă a parcului naţional şi sitului Natura 2000. 3. Controlul deversărilor de ape menajere în cursurile de apă. Se vor realiza controale în teren împreună cu reprezentanţi ai instituţiilor abilitate pentru identificarea şi stoparea deversării apelor menajere din fosele septice ale pensiunilor, caselor de vacanţă în cursurile de apă. Se vor realiza întâlniri cu administraţiile locale şi instituţiile relevante în vederea identificării de soluţii, surse de finanţare, scrierea şi depunerea de proiecte pentru eficientizarea reţelelor de canalizare ale zonelor din care deversează ape menajere în cursurile de apă. Elemente vizate: toate elementele de interes conservativ, cu accent pe cursurile de apă şi fauna acvatică. Localizarea activităţii propuse: activitatea se va realiza pe întreaga suprafaţă a parcului naţional şi sitului Natura 2000 unde există pensiuni sau case de vacanţă. 4. Conservarea zonelor cu habitate acvatice folosite pentru reproducere de speciile de amfibieni şi amenajarea de noi bălţi de reproducere. Acumularea de materie organică poate duce la colmatarea habitatelor acvatice utilizate pentru reproducere de către amfibieni şi indirect scăderea diversităţii genetice prin izolarea habitatelor de reproducere. Un nivel scăzut al apei în bălţi poate creşte expunerea faţă de prădători a larvelor şi pontei. Bălţile pot seca mai repede iar larvele de amfibieni nu au suficient timp pentru a se metamorfoza. Este necesară monitorizarea acestor habitate şi decolmatarea acestora dacă înainte de perioada de reproduceri a speciilor de amfibieni acestea au o adâncime mai mică de 10 cm. Amenajarea unor habitate acvatice - bălţi, se va efectua în fondul forestier, în zonele de habitat rezultate ca favorabile în urma modelării ecologice, această măsură fiind una care va scădea impactul presiunilor date de trecerea cu animalele şi colmatarea observată în cazul mai multor bălţi. O reţea de bălţi, suficient de apropiate între ele, ca să permită schimburile populaţionale - fluxul de gene poate susţine o structură metapopulaţională, în care diferitele subpopulaţii - limitate la respectivele bălţi - au o dinamică specifică de extincţie şi recolonizare. Extincţia unei sub-populaţii locale - secarea bălţii sau distrugerea habitatului - nu reprezintă în cazul acesta o problema de conservare, şansele de recolonizare fiind ridicate, într-un peisaj care prezintă o reţea de bălţi. Se recomandă amenajarea unor habitate acvatice din 500 în 500 m, cunoscând, de exemplu, faptul că tritonii cu creastă migrează până la 800 m. Habitatele acvatice amenajate în fondul forestier, în tufărişuri sau ecosisteme de pajişte trebuie să aibă dimensiuni de între 18 x 18 m sau 20 x 20 m, pentru a atinge valori între 2.000 şi 2.500 mp ale suprafeţelor însumate, prag de la care se consideră că metapopulaţiile pot fi viabile. Habitatele acvatice ar trebui să fie situate înăuntrul sau la marginea fondului forestier, nu mai departe de 50 m, să aibă adâncimi maxime de aproximativ 1 m şi o zonă de adâncime mică - sub 50 cm - de cel puţin 25% din suprafeţele acestora, să aibă malurile cu pante între 20° - 40°, substratul trebuie să fie din argilă compactată, cu un strat de nisip deasupra, să aibă umbră oferită de coronament între 50% - 100%. Se recomandă realizarea unor grămezi de lemn mort şi/sau pietre în apropierea acestor habitate acvatice, pentru facilitarea hibernării în condiţii sigure a tritonilor cu creastă. Elemente vizate: speciile de amfibieni de interes conservativ. Localizarea activităţii propuse: activitatea se va realiza pe întreaga suprafaţă a parcului naţional şi sitului Natura 2000, de-a lungul văilor/drumurilor forestiere cu zone propice formării şi menţinerii habitatelor umede. 5. Menţinerea habitatului speciei Ligularia sibirica din zona Brusturet într-o stare de conservare favorabilă. Se va menţine şi repara gardul de lemn realizat pentru protejarea habitatului speciei şi se va verifica ca aportul de apă de la izvorul din vecinătate să fie constant. Se vor interzice şi elimina amenajările menite să devieze izvorul care asigură umiditatea zonei mlăştinoase populată de Ligularia sibirica. Elemente vizate: Ligularia sibirica Localizarea activităţii propuse: activitatea se va realiza în zona Brusturet. 6. Conservarea habitatelor de pajişti utilizate ca păşuni şi controlul activităţii de păşunat. Se vor aplica, în principal următoarele măsuri: a) respectarea prevederilor art. 69 lit. h) şi lit j) din cadrul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a tuturor celorlalte prevederi ale legislaţiei specifice în domeniul pajiştilor, astfel încât să nu fie afectate habitatele naturale şi speciile de floră şi faună prezente; b) evitarea târlirii la mai puţin de 100 metri de cursurile de apă; c) respectarea prevederilor art. 94 alin. (1) lit. n) din cadrul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, cu modificările şi completările ulterioare, şi a tuturor celorlalte prevederi ale legislaţiei specifice în domeniul pajiştilor, cu avizul administraţiei parcului naţional, astfel încât să nu fie afectate habitatele naturale şi speciile de floră şi faună prezente; d) realizarea păşunatului prin rotaţie. Acesta contracarează efectele presiunii păşunatul intensiv care conduce la înlocuirea şi deteriorarea habitatului. Acest procedeu îmbunătăţeşte compoziţia specifică a pajiştilor, preîntâmpinând ca specia Nardus stricta să devină invazivă. Păşunatul prin rotaţie, limitează timpul de staţionare al animalelor într-un loc, ceea ce permite ca păşunatul să se execute ciclic. Pentru aceasta, suprafaţa păşunii se împarte cu ajutorul gardurilor fixe sau mobile în mai multe porţiuni care se păşunează succesiv. Prin acest sistem plantele au la dispoziţie timpul necesar pentru refacere până când sunt din nou păşunate; e) târlirea sau fertilizarea organică directă pe pajişti se execută pe întreg sezonul de păşunat cu o intensitate de maximum 2-3 nopţi o oaie/1mp pe pajişti cu covor ierbos formal în principal din Festuca rupicola, Lolium perenne, Agrostis capillaris, Festuca rubra, Festuca airoides, sau 4-7 nopţi o oaie/1mp pe pajişti degradate invadate de Nardus stricta. Târlirea se execută cu toate speciile de animale, revenind ca echivalent 2-3 nopţi 1 UVM/ 6mp pe pajişti valoroase sau 4-6 nopţi 1 UVM/6mp pe pajişti degradate. Efectul târlirii se resimte 3-5 ani după care este necesară repetarea ei în sistemul prezentat mai înainte. Depăşirea pragului de 6-8 nopţi o oaie/1mp sau UVM/6mp duce la degradarea accentuată a covorului ierbos, prin apariţia speciilor de buruieni nitrofile ca ştevia, urzica, ştirigoaia, brânduşa de toamnă, târsa, cât şi la poluarea apelor şi solului; f) supratârlirea trebuie interzisă cu stricteţe în pajiştile cu habitate protejate; g) asigurarea unui păşunat constant se va face cu respectarea prevederilor art. 69 lit. h) şi lit j) din cadrul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a tuturor celorlalte prevederi ale legislaţiei specifice în domeniul pajiştilor, astfel încât să nu fie afectate habitatele naturale şi speciile de floră şi faună prezente; h) respectarea perioadei de păşunat. Momentul începerii păşunatului primăvara, este legat în principal de producţia păşunii care se recomandă să fie de 5-7,5 t/ha masa verde - MV şi 1-1,5 t/ha substanţă uscată - SU, pentru ca să se poată respecta în continuare cerinţele păşunatului prin rotaţie. Pentru determinarea cu aproximaţie a momentului optim de începere a păşunatului se va folosi criteriul înălţimii plantelor care este de 15-20 cm pentru pajiştile naturale. Metode empirice, folosite tradiţional, de începere a păşunatului sunt legate de momentul înfloririi păpădiei - Taraxacum sp., sau sărbătoarea religioasă de Sfântul Gheorghe din 23 aprilie, când în România s-a instituit regula de scoatere a animalelor la păşunat. Încetarea păşunatului trebuie să se facă cu 3-4 săptămâni, 20-30 zile, înainte de apariţia îngheţurilor permanente la sol sau după cutuma românească străveche la Sfântul Dumitru, la 26 octombrie. Elemente vizate: habitatele de pajişte, habitatele acvatice şi de pădure limitrofe păşunilor, speciile de interes conservativ care populează aceste habitate. Localizarea activităţii propuse: păşunile din aria protejată - Curmătura, Zănoaga, Vlăduşca, Funduri, Funduri Prelungi, Pietrele, Tămăşel 7. Conservarea habitatelor de pajişti utilizate ca fâneţe. Pajiştile aparţinând tipului de habitat 6520 Fâneţe montane sunt bine adaptate la cositul anual. În trecut, pajiştile erau cosite anual. Modul de utilizare a acestor fâneţe variază puţin în funcţie de precipitaţii/creşterea biomasei, dar de obicei se practica tradiţional o singură tăiere pe sezon. Cositul reglementat, aplicat o dată pe an în perioadele optime, trebuie promovat şi menţinut ca şi măsură de conservare. În cazurile în care cositul extensiv se transformă în unul intensiv şi practicile de exploatare includ şi o utilizare abundentă a îngrăşămintelor, diversitatea de specii scade rapid în aceste fâneţe. Utilizarea îngrăşămintelor chimice şi a pesticidelor este permisă numai cu avizul APNPC. Cositul se va efectua anual. Cositul este recomandat să fie efectuat manual, deoarece această metodă produce deranjul cel mai scăzut pentru habitatele importante şi pentru speciile de faună. Gospodărirea habitatelor de pajişti utilizate ca fâneţe de către deţinătorii acestora se va face doar cu avizul APNPC. Elemente vizate: habitatele de pajişti utilizate ca fâneţe. Localizarea activităţii propuse: toate porţiunile cu pajişti-fâneţe din aria protejată -Valea Bârsei, Valea Dâmboviţei, Valea Dâmbovicioarei, satele Măgura şi Peştera. 8. Conservarea habitatelor deschise cu arbuşti/arbori. Pentru unele specii este necesară conservarea habitatelor semi-deschise, de pajişti şi arbuşti din sit, atât pentru hrănire, cât şi pentru construirea cuiburilor. Ca măsură de management se impune păstrarea pe pajişti a arbuştilor de păducel - Crataegus monogyna şi măceş - Rasa canina aceştia fiind folosiţi pentru cuibărit de unele specii de păsări. Este indicată păstrarea a minimum 3-4 tufe mature de păducel/ha. Elemente vizate: habitatele deschise cu tufărişuri, Lanius collurio, Lullula arborea Localizarea activităţii propuse: toate porţiunile cu pajişti din aria protejată - Valea Bârsei, Valea Dâmboviţei, Valea Dâmbovicioarei, satele Măgura şi Peştera. 9. Conservarea habitatelor forestiere. În mod obligatoriu, managementul habitatelor forestiere se va realiza în conformitate cu amenajamentele silvice avizate şi de Administraţia Parcului Naţional Piatra Craiului. Amenajamentele silvice se vor realiza cu respectarea restricţiilor impuse prin zonarea internă a ariei protejate, în conformitate cu prevederile legale. În Anexa nr. 7 la Planul de management sunt prezentate modul de aplicare a unor măsuri de gospodărire în pădurile din ariile natural protejate. Dintre măsurile mai importante fac parte: a) menţinerea în permanenţă a unui număr de 25-30 adăposturi - scorburi - pe hectar, acesta însemnând 7-10 arbori cu scorburi pe hectar; b) păstrarea unei diversităţi naturale cu arbori şi arbuşti din specii autohtone; c) menţinerea lemnului mort în pădure - acest lucru favorizează diversitatea de insecte; d) realizarea de reîmpăduriri sau favorizarea regenerării naturale a speciilor indigene, preferate de speciile de fauna de interes conservativ; e) menţinerea pajiştilor şi poienilor din interiorul habitatelor forestiere, care sunt locuri de hrănire pentru specii ameninţate de lilieci; f) interzicerea înlocuirii pădurilor de tip natural-fundamental cu arborete formate din specii alohtone sau modificate genetic; g) evitarea realizării plantaţiilor compacte de molid în arealul pădurilor de foioase sau de amestec; h) menţinerea suprafeţelor de apă stătătoare şi curgătoare în păduri - acestea servesc atât ca habitate de hrănire, ca surse de apă, cât şi ca rute de zbor pentru speciile de lilieci; i) interzicerea folosirii pesticidelor/insecticidelor în combaterea diferiţilor dăunători din păduri; j) evitarea realizării de exploatări forestiere şi de transport al lemnului în zonele şi pe traseele frecventate de turişti, în sezonul turistic - 1 mai - 1 octombrie; Aplicarea amenajamentului silvic prin promovarea tratamentelor silvice cu perioadă lungă de regenerare. Măsura are în vedere aplicarea amenajamentului silvic în fondul forestier al parcului naţional şi sitului Natura 2000, prin tratamente specifice ce avantajează habitatele respective; k) promovarea regenerării pe cale naturală a pădurii. Măsura are în vedere aplicarea amenajamentului silvic în fondul forestier al parcului naţional şi sitului Natura 2000 prin tratamente ce încurajează regenerarea naturală cu menţinerea integrităţii unităţilor de peisaj natural de tip sălbatic; l) măsuri de prevenire şi combatere a eroziunii. Măsura este menită să prevină şi combată eroziunea datorită unor cauze antropice în interiorul pădurii. La nivelul ariei protejate se prevăd următoarele reguli: i. amplasarea atentă a platformelor de colectare a materialului lemnos exploatat şi a drumurilor de tractor şi urmărirea operaţiunilor efectuate astfel ca să nu afecteze văile şi habitatele limitrofe; ii. evitarea tăierilor arborilor care fixează malurile pâraielor principale; iii. evitarea construirii drumurilor de exploatare pentru scos/apropiat pe văi; iv. evitarea operaţiunilor de scos/apropiat pe văi şi pe drumurile de tractor în perioadele ploioase, în care solul este moale; v. oprirea accesului utilajelor grele pe drumurile forestiere şi urmărirea stării lor, mai ales după perioade cu ploi şi inundaţii prelungite; vi. păstrarea în bună stare a taluzurilor şi scurgerilor apelor pluviale pentru a evita colmatările, alunecările de teren sau dezvoltarea formaţiunilor torenţiale. m) măsuri de prevenire a doborâturilor de vânt/rupturilor de zăpadă. Măsura are în vedere prevenirea fenomenelor de doborâturi de vânt sau rupturi de zăpadă, cauzate de neefectuarea sau realizarea defectuoasă a unor lucrări sau tratamente silvice. Vulnerabile sunt mai ales arboretele tinere din habitatele cu fag, neparcurse la timp cu lucrări de îngrijire. Se au în vedere: i. identificarea zonelor vulnerabile, cu arborete tinere, cu consistenţă plină, cu compoziţii necorespunzătoare, cu conformaţie geomorfologică specifică, vulnerabile la doborâturi de vânt şi rupturi de zăpadă; ii. parcurgerea arboretelor tinere din timp cu lucrări de îngrijire - degajări, curăţiri, rărituri - pentru a elimina speciile pioniere - plop tremurător, mesteacăn, salcie căprească - şi pentru menţinerea arboretelor cu o consistenţă şi un indice de zvelteţe subunitar; iii. evitarea replantărilor şi completărilor cu molid şi pin în arealul fagului, aceştia fiind sensibili la doborâturi de vânt şi rupturi de zăpadă. Acestea măsuri se vor aplica ţinând cont de zonarea internă a ariei protejate, corelată cu amenajamentele silvice. Elemente vizate: toate elementele de interes conservativ în special habitatele de pădure. Localizarea activităţii propuse: activitatea se va realiza pe întreaga suprafaţă a parcului naţional şi sitului Natura 2000. 10. Menţinerea în teren a arborilor bătrâni, uscaţi şi doborâţi ca nişe ecologice pentru speciile de faună. Se recomandă menţinerea în toate arboretele, unde este posibil, a unui număr de minimum 3-5 arbori pe picior/ha, din categoriile: foarte groşi, bătrâni, scorburoşi, uscaţi parţial sau total, iescari, precum şi a lemnului mort doborât. Această măsură este necesară pentru toate speciile de animale de pădure care necesită lemn mort, nişe de reproducere sau bază trofică. Pentru arborii pe picior, numărul de 3-5 arbori/ha reprezintă norme pentru certificarea pădurilor în sistem FSC. Elemente vizate: speciile de insecte, speciile de păsări, speciile de mamifere de interes conservativ; habitatele de pădure de interes conservativ. Localizarea activităţii propuse: toate parcelele silvice, în funcţie de posibilităţile concrete din teren. 11. Menţinerea în jurul cuiburilor active de barză neagră şi acvilă ţipătoare mică a unei suprafeţe cu raza de minimum 100 m, în care să nu se realizeze lucrări şi exploatări silvice. Măsura este necesară pentru menţinerea în aria protejată a cuiburilor speciilor vizate, raza fiind considerată una minimă privind siguranţa cuibăritului. Pot fi efectuate lucrări de igienă în afara perioadei de cuibărit, cu obligativitatea păstrării arborelui cu cuib. Elemente vizate: Ciconia nigra, Aquila pomarina Localizarea activităţii propuse: parcele silvice în care vor fi identificate cuiburi active în urma activităţilor de monitorizare. 12. Măsuri de prevenire a păşunatului în pădure. Măsura se referă la habitatele forestiere de interes comunitar ce pot fi afectate de păşunatul în interiorul pădurii. Păşunatul în pădure este interzis prin lege, dar este necesară limitarea accesului animalelor la locurile de trecere consacrate la adăpători sau spre localităţile din zonă. Elemente vizate: toate habitatele de pădure de interes conservativ. Acţiunea produce un efect pozitiv asupra tuturor speciilor de interes conservativ. Localizarea activităţii propuse: toate parcelele silvice. 13. Restricţionarea accesului cu mijloace motorizate. A fost semnalată în aria protejată practicarea sporturilor cu vehicule motorizate. Pentru toate habitatele şi speciile de pădure sau pajişte, prin accesul cu astfel de mijloace se afectează structura habitatelor - sol, pătura ierbacee, litieră - conducând la deranj şi mortalităţi potenţiale prin coliziune/strivire. În acest sens se interzice accesul publicului cu mijloace motorizate - autovehicule, motociclete, ATV-uri - pe drumurile forestiere şi în întregul fond forestier, cu excepţia proprietarilor şi administratorilor de terenuri. Elemente vizate: toate habitatele de interes conservativ. Acţiunea produce un efect pozitiv asupra tuturor speciilor de interes conservativ. Localizarea activităţii propuse: activitatea se va realiza pe întreaga suprafaţă a parcului naţional şi sitului Natura 2000 14. Limitarea realizării de noi drumuri de acces şi monitorizarea drumuriloi existente. Se va interzice realizare de noi drumuri, cu excepţia cazurilor în care prin documentaţii avizate se demonstrează că acestea sunt absolut necesare. Elemente vizate: toate elementele de interes conservativ. Localizarea activităţii propuse: activitatea se va realiza pe întreaga suprafaţă a parcului naţional şi sitului Natura 2000. 15. Conservarea cursurilor de apă şi a faunei caracteristice. Ca principale măsuri, se recomandă: a) supravegherea realizării lucrărilor prevăzute în Programul de Gospodărire a Apelor, Planul de management Bazinal şi Planul de Management al riscului la inundaţii cu respectarea strictă a legislaţiei în vigoare. Activităţile specifice de gospodărire a apelor cum sunt: lucrări de reducere a riscului de inundaţii, lucrări de apărare împotriva inundaţiilor - diguri, baraje, lucrări pe cursuri de apă, inclusiv lucrări de întreţinere şi exploatare a acestora, lucrări specifice de gospodărire a apelor - apărări de maluri, asigurarea secţiunii optime de curge pentru debite medii şi mari şi altele asemenea; intervenţii de urgenţă ale autorităţilor de gospodărire a apelor în cazuri excepţionale se vor face cu respectarea avizelor/autorizaţiilor şi cu un impact cât mai redus asupra speciilor care fac obiectul protejării acestei zone. b) menţinerea habitatelor umede şi interzicerea desecării sau drenării habitatelor umede; c) menţinerea debitelor ecologice ale cursurilor de apă; d) realizarea unor studii de refacere ecologică a galeriilor de anin de-a lungul cursurilor de apă; e) realizarea unor studii în vederea refacerii faunei acvatice - repopulare cu specii indigene de peşti. Specii vizate: cursurile de ape şi habitatele riverane, speciile de fauna acvatică. Localizarea activităţii propuse: râurile Bârsa, Dâmboviţa, Dâmbovicioara, Râul Mare al Zărneştiului şi afluenţii acestora. 16. Protejarea habitatului şi faunei peşterilor neamenajate. Se recomandă limitarea-nepromovarea accesului turiştilor, interzicerea focului în peşteri şi a depozitării gunoaielor. Vor fi menţinute/refăcute porţile şi grilajele montate la intrarea în peşteri - realizate cu spaţii de dimensiuni adecvate, între elemente, care să permită circulaţia speciilor de lilieci. Elemente vizate: habitatele de peşteri, speciile de lilieci şi nevertebrate caracteristice peşterilor. Localizarea activităţii propuse: activitatea se va realiza pe întreaga suprafaţă a parcului naţional şi sitului Natura 2000, în peşteri şi în imediata lor vecinătate. 17. Identificarea, cartarea şi refacerea habitatelor degradate de eroziune de-a lungul traseelor turistice. Într-o primă fază se vor identifica zonele afectate care necesită intervenţii. Zonele afectate de eroziune - şiroiri şi ravene/şanţuri săpate de apă de-a lungul unor trasee circulate - în special în zona de pajişte, zone cu grohotiş în pantă vor fi stabilizate, în principal prin realizarea unor trepte din lemn. Elemente vizate: toate elementele de interes conservativ. Localizarea activităţii propuse: activitatea se va realiza pe întreaga suprafaţă a parcului naţional şi sitului Natura 2000. 18. Realizarea unor studii privind reconstrucţia ecologică şi implementarea rezultatelor. Atunci când este necesar, se vor realiza studii ce vor viza inventarierea şi cartarea zonelor degradate care necesită lucrări de reconstrucţie ecologică, în afara celor menţionate la activitatea 16 şi efectuarea de lucrări corespunzătoare. Această activitate va viza în special: a) habitatele de pădure - plantări/completări cu specii de răşinoase şi foioase în zonele care au fost tăiate ras. b) habitatele de pădure - îmbunătăţirea compoziţiei regenerării existente prin creşterea procentului de foioase în scopul refacerii compoziţiei şi structurii tipului natural de habitat de interes naţional/comunitar, prin plantaţii sau însămânţări; c) galeriile anin - refacerea zonelor distruse; d) pajiştile - refacerea zonelor suprapăşunate, a zonelor invadate puieţii de arbori, zonelor afectate de eroziune; e) habitatele umede - bălţi de reproducere pentru speciile de amfibieni; f) specii de plante de interes conservativ, de exemplu: Cypripedium calceolus, Ligularia sibirica, Liparis loeselii. g) cursurile de apă cu fauna specifică. Elemente vizate: toate elementele de interes conservativ. Localizarea activităţii propuse: activitatea se va realiza pe întreaga suprafaţă a parcului naţional şi sitului Natura 2000. 19. Includerea prevederilor Planului de management al ariei protejate în amenajamentele silvice. Administraţia Parcului Naţional Piatra Craiului va face toate demersurile pentru a se asigura de includerea prevederilor Planului de management al sitului în amenajamentele silvice de pe teritoriul Parcului Naţional Piatra Craiului şi ROSCI0194 Piatra Craiului, ţinând cont de zonarea internă şi obiectivele de conservare ale ariei protejate. Elemente vizate: toate elementele de interes conservativ, în principal cele forestiere. Localizarea activităţii propuse: activitatea se va realiza pe întreaga suprafaţă a parcului naţional şi sitului Natura 2000 cu habitate forestiere. 20. Includerea prevederilor Planului de management al ariei protejate în planurile de urbanism În conformitate cu prevederile Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, cu modificările şi completările ulterioare, după aprobarea Planului de management şi a regulamentului, vor fi informate autorităţile administraţiei publice locale competente asupra obligativităţii actualizării documentaţiilor de amenajarea teritoriului şi urbanism, prin integrarea prevederilor referitoare la Parcului Naţional Piatra Craiului şi ROSCI0194 Piatra Craiului în cuprinsul acestor documentaţii, iar obligativitatea acestor demersuri revine administraţiei publice locale. Administratorul ariei protejate avizează documentaţia de amenajare a teritoriului şi de urbanism, în care sunt incluse limitele Parcului Naţional Piatra Craiului şi ROSCI0194 Piatra Craiului, cu restricţiile de management specifice. Elemente vizate: toate elementele de interes conservativ. Localizarea activităţii propuse: activitatea se va realiza pe întreaga suprafaţă a parcului naţional şi sitului Natura 2000. 21. Includerea conceptelor legate de conservarea biodiversităţii şi a nealterării peisajului în documentaţiile de urbanism. Elemente vizate: toate elementele de interes conservativ. Localizarea activităţii propuse: activitatea se va realiza pe întreaga suprafaţă a parcului naţional şi sitului Natura 2000. 22. Întocmirea unui studiu privind circulaţia apelor subterane şi, dacă e cazul, eliminarea surselor de poluare. Elemente vizate: toate elementele de interes conservativ. Localizarea activităţii propuse: activitatea se va realiza pe întreaga suprafaţă a parcului naţional şi sitului Natura 2000. 23. Realizarea unui studiu asupra speciilor străine invazive de plante şi implementarea în teren a măsurilor pentru oprirea invaziei Observaţiile realizate în zonă au condus la identificarea unui număr mare de specii de plante străine invazive. Dintre acestea Rudbechia laciniata, Reynoutria japonica, Erigeron anuus, Solidago canadensis, Imputiens glandulifera, Amorpha fruticosa, Partenocyssus inserta, Echinocystis lobata, Helianthus tuberosas, Xanthium italicum, Asclepias syriaca, Acer negundo, Robinia psedacacia sunt cele mai periculoase în zona Transilvaniei. În ultimii ani, speciile străine invazive au devenit o problemă tot mai mare, la nivel mondial. Pe lângă intensificarea şi globalizarea activităţilor umane de tipul schimburilor comerciale - pe cale acvatică sau terestră - şi turismului, schimbările climatice favorizează şi mai mult pătrunderea şi dezvoltarea speciilor străine invazive în noi teritorii. Speciile străine sunt reprezentate de speciile de plante sau animale dintr-o zonă, a căror prezenţă acolo se datorează introducerii intenţionate sau accidentale, ca urmare a activităţii omului. Acestea se mai numesc specii exotice sau non-native. Speciile pot fi, astfel, străine pentru un continent, o insulă sau bioregiune. Speciile străine invazive, reprezintă speciile naturalizate, care produc urmaşi în efective mari şi pe suprafeţe extinse, răspândirea lor în natură ameninţând biodiversitatea. Introducerea unei specii din aria sa naturală de răspândire într-o altă arie poate fi realizată intenţionat sau neintenţionat de către om. O serie de plante sunt introduse intenţionat, pentru calităţile lor ornamentale, altele sunt introduse accidental, împreună cu seminţele altor plante cultivate. Degradarea habitatelor naturale şi abandonarea câmpurilor şi pajiştilor favorizează instalarea speciilor invazive care beneficiază de competiţia redusă care urmează degradării habitatului. Speciile de plante invazive conduc, în timp, la eliminarea speciilor de plante native - caracteristice acelei zone - adică la pierderi de biodiversitate. Astfel, aceste plante invazive, elimină treptat speciile valoroase - rare, protejate, sau plantele bune furajere. Schimbările climatice favorizează uneori instalarea şi dezvoltarea acestor specii străine, în defavoarea plantelor native. Dezastrele ecologice produse de aceste plante vor deveni în curând de mari proporţii. Principalele măsuri recomandate sunt: a) realizarea unui studiu asupra speciilor străine invazive de plante de pe teritoriul ariei protejate şi din imediata sa vecinătate; b) implementarea rapidă în teren a măsurilor menite să prevină şi să elimine extinderea speciilor străine invazive. În ceea ce priveşte limitarea extinderii speciilor străine invazive este mult mai eficientă prevenirea pătrunderii acestora în habitatele naturale sau în zonele cultivate, decât aplicarea oricăror măsuri ulterioare de combatere. Măsurile de combatere sunt dificile şi mari consumatoare de resurse. În cazul în care speciile străine invazive au ocupat deja suprafeţe mari, sunt necesare măsuri de control pe termen lung şi de eliminare a acestora. Dintre măsurile de combatere ale speciilor invazive de plante, cele mai folosite sunt cosirile repetate, înainte de fructificare, dezrădăcinările sau chiar utilizarea ierbicidelor - sistemice, strict localizat în zona invaziei. Se recomandă cosirea regulată a pajiştilor folosite ca fâneţe pentru a preveni instalarea speciilor străine invazive. 24. Implementarea măsurilor de conservare din planul de management şi a altora noi, în funcţie de rezultatele monitorizării din teren, ori de câte ori este necesar Administraţia Parcului Naţional Piatra Craiului va adapta măsurile de management în funcţie de informaţiile obţinute în urma monitorizării în vederea reducerii la minimum a impactului negativ asupra mediului, cu repercusiuni asupra stării de sănătate a populaţiei. Administratorul ariei protejate va implementa măsurile de conservare recomandate anterior dar va implementa şi alte măsuri noi, în funcţie de rezultatele monitorizărilor. Elemente vizate: toate elementele de interes conservativ. Localizarea activităţii propuse: activitatea se va realiza pe întreaga suprafaţă a parcului naţional şi sitului Natura 2000. 25. Promovarea actualizării formularului standard al ROSCI0194 Piatra Craiului Se vor realiza demersurile legale necesare pentru promovarea modificării formularului standard al sitului. Se vor realiza demersurile legale necesare pentru promovarea modificării formularului standard al sitului. - eliminarea habitatelor 4080 Tufărişuri cu specii subarctice de Salix spp. şi 6110* Comunităţi rupicole calcifile sau pajişti bazifile din Alysso-Sedion albi; – eliminarea speciilor: Liparis loeselii, Morimus funereus şi Coenagrion mercuriale; – introducerea speciei Callimorpha quadripunctaria; Elemente vizate: speciile şi habitatele de interes conservativ. Localizarea măsurii propuse: valabilă pentru întreaga suprafaţă a sitului. 26. Managementul carnivorelor mari în vederea reducerii conflictelor dintre aceste specii şi populaţia locală/turişti Activitatea are în vedere în primul rând reducerea conflictelor dintre urşi şi populaţia locală/turişti. În acest scop se vor realiza: a) informarea şi conştientizarea publicului prin panouri, pliante, broşuri, alte materiale, cu mesajul principal "un urs hrănit este un urs mort"; b) dotarea cu garduri electrice cu panouri solare la stânile din parc care au probleme cu lupii/urşii; c) dotarea administraţiei cu echipament pentru relocarea urşilor - cuşca cursă transportabilă; d) dotarea administraţiei cu echipament de urmărire urşi relocaţi; e) dotarea personalului administraţiei cu mijloace de apărare - spray cu piper; f) achiziţionarea şi montarea în teren camere pentru supravegherea locurilor frecventate de urşi; g) îmbunătăţirea managementului deşeurilor; h) instalare de pubele "anti urs" şi coşuri de gunoi "anti urs" în zonele din apropierea localităţilor şi a zonelor frecventate de vizitatori. Elemente vizate: speciile de carnivore de interes conservativ. Localizarea măsurii propuse: valabilă pentru întreaga suprafaţă a sitului. Programul 2. Conservarea tradiţiilor Obiectiv specific 1: Conservarea bogăţiei tradiţiilor şi moştenirii culturale locale, şi promovarea cunoaşterii şi valorificării acesteia 1. Realizarea unor studii etnografice în zona ariei protejate. Studiile se vor realiza atât pe baza unei documentări bibliografice şi în arhive cât şi prin activităţi de teren, prin colectarea datelor, inclusiv prin documentări video şi foto şi prin interviuri cu bătrânii păstrători de tradiţii. Elemente vizate: toate elementele de interes conservativ. Localizarea activităţii propuse: activitatea se va realiza pe întreaga suprafaţă a parcului naţional şi sitului Natura 2000, în arhive şi biblioteci, 2. Organizarea şi promovarea de evenimente culturale locale. Elemente vizate: toate elementele de interes conservativ. Localizarea activităţii propuse: activitatea se va realiza pe întreaga suprafaţă a parcului naţional şi sitului Natura 2000, localităţile limitrofe ariei protejate. 3. Integrarea valorilor comunităţilor locale, alături de cele naturale, în strategia de promovare a turismului. Elemente vizate: toate elementele de interes conservativ. Localizarea activităţii propuse: activitatea se va realiza pe întreaga suprafaţă a parcului naţional şi sitului Natura 2000, localităţile limitrofe ariei protejate. 4. Includerea prezentării de elemente tradiţionale, în punctele de informare, centrul de vizitare, pliante, panouri. Elemente vizate: toate elementele de interes conservativ. Localizarea activităţii propuse: activitatea se va realiza pe întreaga suprafaţă a parcului naţional şi sitului Natura 2000, localităţile limitrofe ariei protejate. 5. Sprijinirea certificării produselor locale cu sigla parcului. Elemente vizate: toate elementele de interes conservativ. Localizarea activităţii propuse: activitatea se va realiza pe întreaga suprafaţă a parcului naţional şi sitului Natura 2000, localităţile limitrofe ariei protejate. 6. Asigurarea unor puncte de desfacere ale produselor tradiţionale. Elemente vizate: toate elementele de interes conservativ. Localizarea activităţii propuse: activitatea se va realiza pe întreaga suprafaţă a parcului naţional şi sitului Natura 2000, localităţile limitrofe ariei protejate. 7. Promovarea scutirii de taxe pentru persoanele care deţin terenuri în aria protejată. Elemente vizate: toate elementele de interes conservativ. Localizarea activităţii propuse: activitatea se va realiza pe întreaga suprafaţă a parcului naţional şi sitului Natura 2000, localităţile limitrofe ariei protejate. 8. Încurajarea păstrării stilului arhitectonic în parteneriat cu autorităţile administraţiei publice locale şi judeţene de urbanism. Elemente vizate: toate elementele de interes conservativ. Localizarea activităţii propuse: activitatea se va realiza pe întreaga suprafaţă a parcului naţional şi sitului Natura 2000, localităţile limitrofe ariei protejate. 9. Încurajarea comunităţilor locale în dezvoltarea de activităţi economice care să reducă presiunea negativă a acestora asupra ariei protejate. Elemente vizate: toate elementele de interes conservativ. Localizarea activităţii propuse: activitatea se va realiza pe întreaga suprafaţă a parcului naţional şi sitului Natura 2000, localităţile limitrofe ariei protejate. 10. Realizarea unor trasee tematice vizând elemente specifice tradiţiei şi culturii locale. Se vor realiza trasee tematice pe care prezentarea elementelor naturale caracteristice ariei protejate vor fi corelate cu prezentarea unor case tradiţionale şi activităţi tradiţionale. Elemente vizate: toate elementele de interes conservativ. Localizarea activităţii propuse: activitatea se va realiza pe întreaga suprafaţă a parcului naţional şi sitului Natura 2000. Programul 3. Utilizare teren şi resurse naturale Obiectiv specific 1. Menţinerea şi promovarea activităţilor durabile de exploatare a resurselor în zonele desemnate acestor activităţi şi reducerea până la eliminare a celor nedurabile. 1. Interzicerea/limitarea schimbării modului de folosinţă al terenului. Elemente vizate: toate elementele de interes conservativ. Localizarea activităţii propuse: activitatea se va realiza pe întreaga suprafaţă a parcului naţional şi sitului Natura 2000. 2. Urmărirea modului de realizare a caietelor de sarcini ale licitaţiilor păşunilor. Elemente vizate: toate elementele de interes conservativ. Localizarea activităţii propuse: activitatea se va realiza pe întreaga suprafaţă a parcului naţional şi sitului Natura 2000. 3. Asigurarea de asistenţă pentru exploatarea durabilă a resurselor. Administraţia Parcului Naţional Piatra Craiului va furniza asistenţă, în limita posibilităţilor, membrilor comunităţilor locale pentru scrierea şi depunerea unor proiecte vizând exploatarea durabilă a resurselor sau procurarea de porţi de târlire, garduri electrice pentru stâne. Elemente vizate: toate elementele de interes conservativ. Localizarea activităţii propuse: activitatea se va realiza pe întreaga suprafaţă a parcului naţional şi sitului Natura 2000. 4. Adaptarea prevederilor amenajamentelor silvice şi silvo-pastorale la necesităţile de conservare ale speciilor de interes comunitar/naţional şi a peisajului. Administraţia Parcului Naţional Piatra Craiului va solicita adaptarea prevederilor amenajamentelor silvice şi silvo-pastorale conform limitele stabilite prin zonarea internă şi prevederile planului de management şi ale regulamentului parcului. Amenajamentele silvice, atât pentru fondul forestier de stat, pentru cel proprietate a unităţilor administrativ teritoriale cât şi pentru fondul forestier privat de pe raza Parcului Naţional Piatra Craiului şi sitului Natura 2000 ROSCI0194 Piatra Craiului, în scopul punerii în concordanţă cu Planul de management al Parcului, vor fi avizate de Administraţia Parcului Naţional Piatra Craiului cu Hotărârea Consiliului Ştiinţific. Elemente vizate: toate elementele de interes conservativ. Localizarea activităţii propuse: activitatea se va realiza pe întreaga suprafaţă a parcului naţional şi sitului Natura 2000. 5. Participarea administraţiei parcului la evaluarea speciilor de interes cinegetic din zona ariei protejate. Elemente vizate: toate elementele de interes conservativ. Localizarea activităţii propuse: activitatea se va realiza pe întreaga suprafaţă a parcului naţional şi sitului Natura 2000. 6. Realizarea de activităţi de instruire şi conştientizare a localnicilor despre importanţa şi valoarea produselor naturale prin practicarea unei agriculturi ecologica. Elemente vizate: toate elementele de interes conservativ. Localizarea activităţii propuse: activitatea se va realiza pe întreaga suprafaţă a parcului naţional şi sitului Natura 2000. 7. Evaluarea resurselor ariei protejate şi controlul recoltării/colectării acestora. Administraţia Parcului Naţional Piatra Craiului va conduce un studiu de evaluare a resurselor nelemnoase şi a altor produse ca piatră, nisip, pietriş, ape minerale. Se va realiza un control strict al exploatării de piatră, nisip, pietriş, ape minerale, şi recoltării de plante medicinale, păstrăv, ciuperci, broaşte, melci, ferigi, muşchi, humus şi altele asemenea. Elemente vizate: toate elementele de interes conservativ. Localizarea activităţii propuse: activitatea se va realiza pe întreaga suprafaţă a parcului naţional şi sitului Natura 2000. 8. Controlul amenajărilor hidroenergetice de pe teritoriul ariei protejate. Administraţia Parcului Naţional Piatra Craiului va controla respectarea debitelor de servitute la barajul de la Sătic. Vor fi interzise alte amenajări hidroenergetice. Elemente vizate: habitatele acvatice şi riverane, speciile de peşti de interes conservativ. Localizarea activităţii propuse: barajul de la Sătic, râurile Bârsa, Dâmboviţa, Dâmbovicioara şi afluenţii acestora. 9. Amplasarea unor rezervoare de apă meteorică în zona de creastă, pentru stingerea incendiilor. Elemente vizate: toate elementele de interes conservativ. Localizarea activităţii propuse: activitatea se va realiza pe întreaga suprafaţă a parcului naţional şi sitului Natura 2000. 10. Sprijinirea prin toate mijloacele a implementării schemelor de plată către proprietarii de terenuri a serviciilor ecosistemelor şi a compensaţiilor pentru restricţiile impuse de regimul de arie protejată. Elemente vizate: toate elementele de interes conservativ. Localizarea activităţii propuse: activitatea se va realiza pe întreaga suprafaţă a parcului naţional şi sitului Natura 2000, localităţile limitrofe ariei protejate. Programul 4. Vizitare, turism Obiectiv specific I: Facilitarea practicării unor forme de vizitare şi turism în concordanţă cu obiectivele de conservare ale Parcului Naţional Piatra Craiului şi ROSCI00194 Piatra Craiului 1. Dirijarea accesului turistic în parc în funcţie de interesele de conservare şi reducerea riscului producerii accidentelor. Elemente vizate: toate elementele de interes conservativ. Localizarea activităţii propuse: activitatea se va realiza pe întreaga suprafaţă a parcului naţional şi sitului Natura 2000. 2. Materializarea în teren a traseelor turistice şi întreţinerea marcajelor. Elemente vizate: toate elementele de interes conservativ. Localizarea activităţii propuse: activitatea se va realiza pe întreaga suprafaţă a parcului naţional şi sitului Natura 2000. 3. Amenajarea, reabilitarea şi întreţinerea refugiilor montane Elemente vizate: toate elementele de interes conservativ. Localizarea activităţii propuse: activitatea se va realiza pe întreaga suprafaţă a parcului naţional şi sitului Natura 2000. 4. Desemnarea şi semnalizarea locurilor de campare şi a parcărilor Elemente vizate: toate elementele de interes conservativ. Localizarea activităţii propuse: activitatea se va realiza pe întreaga suprafaţă a parcului naţional şi sitului Natura 2000. 5. Înfiinţarea şi menţinerea traseelor educative. Elemente vizate: toate elementele de interes conservativ. Localizarea activităţii propuse: activitatea se va realiza pe întreaga suprafaţa a parcului naţional şi sitului Natura 2000. 6. Crearea şi promovarea unui portofoliu de activităţi sportive pentru aria protejată. Se are în vedere crearea şi promovarea unui portofoliu de activităţi sportive pentru aria protejată, drumeţie, alergare, maraton, şi conectarea acestuia cu manifestările turistice şi sportive din zonă. Elemente vizate: toate elementele de interes conservativ. Localizarea activităţii propuse: activitatea se va realiza pe întreaga suprafaţă a parcului naţional şi sitului Natura 2000. 7. Crearea şi promovarea unui portofoliu de activităţi vizând cunoaşterea speciilor şi habitatelor sitului de tipul unui turism ştiinţific, cu ghizi special instruiţi. Elemente vizate: toate elementele de interes conservativ. Localizarea activităţii propuse: activitatea se va realiza pe întreaga suprafaţă a parcului naţional şi sitului Natura 2000. 8. Vânzarea sau închirierea, prin centrele de vizitare şi punctele de informare a diferitelor materiale sau echipamente legate de turism. Elemente vizate: toate elementele de interes conservativ. Localizarea activităţii propuse: activitatea se va realiza pe întreaga suprafaţă a parcului naţional şi sitului Natura 2000. 9. Informarea comunităţilor locale pentru a dezvolta facilităţi de transport, cazare şi alte produse turistice. Elemente vizate: toate elementele de interes conservativ. Localizarea activităţii propuse: activitatea se va realiza pe întreaga suprafaţă a parcului naţional şi sitului Natura 2000. 10. Implementarea strategiei de vizitare a parcului. Elemente vizate: toate elementele de interes conservativ. Localizarea activităţii propuse: activitatea se va realiza pe întreaga suprafaţă a parcului naţional şi sitului Natura 2000. 11. Monitorizarea turismului. Elemente vizate: toate elementele de interes conservativ. Localizarea activităţii propuse: activitatea se va realiza pe întreaga suprafaţă a parcului naţional şi sitului Natura 2000, în punctele importante de intrare a turiştilor în aria protejată. 12. Promovarea traseelor marcate, şi actualizarea continuă a hărţii turistice online. Elemente vizate: toate elementele de interes conservativ Localizarea activităţii propuse: activitatea se va realiza pe întreaga suprafaţă a parcului naţional şi sitului Natura 2000. 13. Tipărirea hărţii turistice, în funcţie de necesităţi. Elemente vizate: toate elementele de interes conservativ. Localizarea activităţii propuse: activitatea se va realiza pe întreaga suprafaţă a parcului naţional şi sitului Natura 2000. 14. Menţinerea şi îmbunătăţirea facilităţilor de vizitare a Peşterii Dâmbovicioara. Administraţia Parcului Naţional Piatra Craiului va participa la menţinerea şi îmbunătăţirea facilităţilor de vizitare a Peşterii Dâmbovicioara în acord cu normele de protejare a formaţiunilor speologice şi faunei cavernicole. Elemente vizate: toate elementele de interes conservativ. Localizarea activităţii propuse: Peştera Dâmbovicioara. Program 5. Conştientizare şi educaţie Obiectiv specific 1: Conştientizare a publicului şi comunicare eficientă în concordanţă cu obiectivele de conservare ale Parcului Naţional Piatra Craiului şi ROSCI0194 Piatra Craiului 1. Realizarea de întâlniri periodice cu comunităţile locale şi alţi factori de interes privind managementul ariei protejate. Plecând de la principiul că populaţia locală reprezintă cel mai important factor al existenţei şi managementului sitului, una din modalităţile de informare, conştientizare, consultare şi implicare o reprezintă discuţiile deschise pe diverse teme de interes, cu grupuri de proprietari, administratori de teren, reprezentanţi ai autorităţilor locale sau altor factori de interes. Se propune organizarea a minimum o întâlnire pe an, însă dacă există interes şi este necesar, numărul discuţiilor organizate poate fi mai ridicat. Este vizat întregul sit, cu toate comunităţile locale şi interesele socio-economice ce interferează cu situl. Elemente vizate: toate elementele de interes conservativ. Localizarea activităţii propuse: activitatea se va realiza pe întreaga suprafaţă a parcului naţional şi sitului Natura 2000 şi în localităţile limitrofe. 2. Realizarea de materiale informative. Se vor realiza mai multe tipuri de materiale informative, de tipul pliantelor, ghidurilor, publicaţiilor ştiinţifice, filmelor. Elemente vizate: toate elementele de interes conservativ. Localizarea activităţii propuse: activitatea se va realiza pe întreaga suprafaţă a parcului naţional şi sitului Natura 2000 şi în localităţile limitrofe. 3. Distribuirea materialelor informative. Publicaţiile privind situl, vor fi diseminate cu diverse ocazii organizate - întâlniri, manifestări cu prilejul unor evenimente privind protecţia mediului şi a naturii - atât comunităţilor locale şi autorităţilor, cât şi turiştilor şi altor persoane care au contact cu situl. Publicaţiile constau în principal în pliantul şi ghidul vizitatorului realizate prin proiectul POS, dar şi alte publicaţii noi ce vor fi realizate de către administraţia ariei protejate. Elemente vizate: toate elementele de interes conservativ. Localizarea activităţii propuse: activitatea se va realiza pe întreaga suprafaţă a parcului naţional şi sitului Natura 2000 şi în localităţile limitrofe. 4. Proiectarea şi amplasarea de panouri educative, informative şi de avertizare în teren şi întreţinerea acestora. O altă modalitate de informare şi conştientizare privind existenţa, importanţa şi necesitatea conservării ariei protejate, este amplasarea de panouri informative în punctele de acces cele mai frecventate de public din Parcul Naţional Piatra Craiului şi ROSCI0194 Piatra Craiului. Elemente vizate: toate elementele de interes conservativ. Localizarea activităţii propuse: activitatea se va realiza pe întreaga suprafaţă a parcului naţional şi sitului Natura 2000 şi în localităţile limitrofe. 5. Realizarea de acţiuni care dau posibilitatea publicului să participe la activităţile parcului. Se vor realiza activităţi de tipul plantărilor de arbori în zonele care necesită refacere, colectarea deşeurilor, cu implicarea membrilor comunităţilor locale, a tinerilor şi a publicului larg, dornici de implicare în activităţile ariei protejate. Elemente vizate: toate elementele de interes conservativ Localizarea activităţii propuse: activitatea se va realiza pe întreaga suprafaţă a parcului naţional şi sitului Natura 2000 şi în localităţile limitrofe. 6. Organizarea de evenimente dedicate ariei protejate. Se vor organiza periodic diferite activităţi, cum ar fi ziua parcului şi alte activităţi cu accent pe Parcul Naţional Piatra Craiului şi ROSCI0194 Piatra Craiului. Elemente vizate: toate elementele de interes conservativ. Localizarea activităţii propuse: activitatea se va realiza pe întreaga suprafaţă a parcului naţional şi sitului Natura 2000 şi în localităţile limitrofe. 7. Promovarea ariei protejate şi a acţiunilor de management în mass - media şi prin participarea la manifestări naţionale şi internaţionale. Parcul Naţional Piatra Craiului şi ROSCI0194 Piatra Craiului, activităţile de management şi alte aspecte care vizează aria protejată vor fi promovate şi făcute publice prin intermediul mass-media, atât a celei scrise, cât şi a celei televizate. Elemente vizate: toate elementele de interes conservativ. Localizarea activităţii propuse: activitatea se va realiza pe întreaga suprafaţă a parcului naţional şi sitului Natura 2000 şi în localităţile limitrofe. 8. Actualizarea permanentă a paginii web a parcului şi postarea de informaţii relevante pe alte medii online. Elemente vizate: toate elementele de interes conservativ. Localizarea activităţii propuse: activitatea se va realiza pe întreaga suprafaţă a parcului naţional şi sitului Natura 2000 şi în localităţile limitrofe. 9. Editarea unui buletin informativ periodic şi a unei reviste ştiinţifice. Periodic, administraţia ariei protejate va edita un buletin informativ periodic şi o revistă ştiinţifică, în funcţie de informaţiile relevante disponibile. Elemente vizate: toate elementele de interes conservativ. Localizarea activităţii propuse: activitatea se va realiza pe întreaga suprafaţă a parcului naţional şi sitului Natura 2000 şi în localităţile limitrofe. 10. Monitorizarea impactului activităţilor de conştientizare-informare a publicului. Elemente vizate: toate elementele de interes conservativ Localizarea activităţii propuse: activitatea se va realiza pe întreaga suprafaţă a parcului naţional şi sitului Natura 2000 şi în localităţile limitrofe. Obiectiv specific 2: Educaţia ecologică a tinerilor în concordanţă cu obiectivele de conservare ale Parcului Naţional Piatra Craiului şi ROSCI0194 Piatra Craiului 1. Reeditarea manualului pentru copii. Va fi reeditat manualul pentru copii realizat de către Administraţia Parcului Naţional Piatra Craiului. Vor fi incluse noi informaţii şi se va realiza o prezentare grafică cât mai atractivă. Elemente vizate: toate elementele de interes conservativ. Localizarea activităţii propuse: activitatea se va realiza pe întreaga suprafaţă a parcului naţional şi sitului Natura 2000 şi în localităţile limitrofe. 2. Promovarea şi diseminarea ghidului educativ în şcolile localităţilor limitrofe ariei protejate. Ghidul va fi împărţit copiilor cu diverse ocazii, precum manifestările dedicate unor zile tematice sau la ieşirile în teren organizate de administraţie. Elemente vizate: toate elementele de interes conservativ. Localizarea activităţii propuse: activitatea se va realiza pe întreaga suprafaţă a parcului naţional şi sitului Natura 2000 şi în localităţile limitrofe. 3. Realizarea de prezentări tematice în şcolile din localităţile limitrofe ariei protejate. O altă modalitate de educaţie ecologică a copiilor în spiritul protejării naturii şi naturii în general, este realizarea unor prezentări tematice în şcoli. Astfel, sunt programate minimum 2 prezentări anual cu ocazia unor zile tematice, precum: Ziua Parcului Naţional Piatra Craiului, Ziua Păsărilor, Ziua Observării Păsărilor, Ziua Mediului şi altele asemenea. Cu aceste ocazii vor fi diseminate şi alte materiale publicate. Elemente vizate: toate elementele de interes conservativ. Localizarea activităţii propuse: activitatea se va realiza pe întreaga suprafaţă a parcului naţional şi sitului Natura 2000 şi în localităţile limitrofe. 4. Realizarea de excursii tematice în teren cu elevii din localităţile limitrofe ariei protejate. Excursiile se vor realiza, în principal, pe traseele tematice amenajate de administraţia ariei protejate. Grupurile de elevi vor fi însoţite de profesori supraveghetori. Elemente vizate: toate elementele de interes conservativ. Localizarea activităţii propuse: activitatea se va realiza pe întreaga suprafaţă a parcului naţional şi sitului Natura 2000 şi în localităţile limitrofe. 5. Organizare de tabere, schimburi de experienţă cu elevii la nivel naţional. Elemente vizate: toate elementele de interes conservativ. Localizarea activităţii propuse: activitatea se va realiza pe întreaga suprafaţă a parcului naţional şi sitului Natura 2000 şi în localităţile limitrofe. 6. Crearea şi implementarea unui sistem de rangeri voluntari din rândul tinerilor din localităţile adiacente. Elemente vizate: toate elementele de interes conservativ. Localizarea activităţii propuse: activitatea se va realiza pe întreaga suprafaţă a parcului naţional şi sitului Natura 2000 şi în localităţile limitrofe. Program 6. Management şi administrare Obiectiv specific 1: Asigurarea echipamentului şi infrastructurii de funcţionare necesare ariei protejate 1. Finalizarea amenajării centrului de vizitare de la Zărneşti şi întreţinerea acestuia. Elemente vizate: toate elementele de interes conservativ. Localizarea măsurii propuse: Zărneşti, cu impact asupra întregului teritoriu al ariei protejate. 2. Finalizarea amenajării punctului de informare de la Curmătura şi întreţinerea acestuia. Elemente vizate: toate elementele de interes conservativ. Localizarea măsurii propuse: Curmătura, cu impact asupra întregului teritoriu al ariei protejate. 3. Realizarea de noi puncte de informare şi întreţinerea acestora. Elemente vizate: toate elementele de interes conservativ. Localizarea măsurii propuse: Dâmbovicioara, cu impact asupra întregului teritoriu al ariei protejate. 4. Întreţinerea infochioşcurilor realizate. Elemente vizate: toate elementele de interes conservativ. Localizarea măsurii propuse: Plaiul Foii, Prăpăstiile Zărneştiului, Brusturet cu impact asupra întregului teritoriu al ariei protejate. 5. Realizarea de noi infochioşcuri şi întreţinerea acestora. Elemente vizate: tonte elementele de interes conservativ. Localizarea măsurii propuse: se va stabili prin planul de lucru anual, cu impact asupra întregului teritoriu al ariei protejate. 6. Menţinerea limitelor ariei protejate materializate pe teren. Elemente vizate: toate elementele de interes conservativ. Localizarea măsurii propuse: întreaga suprafaţă a parcului naţional şi sitului Natura 2000. 7. Realizarea, montarea şi întreţinerea panourilor indicatoare, panourilor de avertizare şi a panourilor informative pentru evidenţierea ariei protejate. Elemente vizate: toate elementele de interes conservativ. Localizarea măsurii propuse: întreaga suprafaţă a parcului naţional şi sitului Natura 2000. 8. Asigurarea de echipament de teren adecvat şi autovehicule pentru patrulare, şi întreţinerea acestuia. Elemente vizate: toate elementele de interes conservativ. Localizarea măsurii propuse: sediul administratorului ariei protejate; activitatea are impact asupra întregii suprafeţe a parcului naţional şi sitului Natura 2000. 9. Asigurarea de echipament de birou adecvat şi întreţinerea acestuia. Elemente vizate: toate elementele de interes conservativ Localizarea măsurii propuse: sediul administratorului ariei protejate; activitatea are impact asupra întregii suprafeţe a parcului naţional şi sitului Natura 2000. Obiectiv specific 2: Asigurarea de personal, conducere, coordonare, administrare eficiente 1. Adaptarea organigramei administraţiei parcului la necesităţile de aplicare ale planului de management. Elemente vizate: toate elementele de interes conservativ. Localizarea măsurii propuse: sediul administratorului ariei protejate; activitatea are impact asupra întregii suprafeţe a parcului naţional şi sitului Natura 2000. 2. Evaluarea nevoilor de formare a personalului implicat în managementul ariei protejate. Elemente vizate: toate elementele de interes conservativ. Localizarea măsurii propuse: sediul administratorului ariei protejate; activitatea are impact asupra întregii suprafeţe a parcului naţional şi sitului Natura 2000. 3. Desfăşurarea şi participarea la cursuri de instruire, schimburi de experienţă, conferinţe. Pentru ca administrarea şi managementul ariei protejate să fie eficiente este necesar ca anual să se organizeze instruiri cu personalul implicat. Temele de instruire sunt în principal legate de administrarea propriu-zisă şi de acţiunile din planul de management, punându-se accent pe acţiunile de pază şi patrulare, de monitorizare şi altele asemenea. Instruirile vor fi făcute şi în funcţie de anumite situaţii concrete care impun acest lucru. În fiecare an se va concepe un raport de instruire în funcţie de temele discutate. Elemente vizate: toate elementele de interes conservativ. Localizarea măsurii propuse: sediul administratorului ariei protejate şi alte locaţii; activitatea are impact asupra întregii suprafeţe a parcului naţional şi sitului Natura 2000. Obiectiv specific 3: Realizarea şi coordonarea eficientă a activităţilor administrative 1. Realizarea unui plan de lucru anual cu bugetul necesar implementării. La începutul fiecărui an se va realiza un plan de lucru în care se vor detalia măsurile de management care vor trebui aplicate, zonele în care vor fi aplicate, resursele umane şi resursele financiare alocate. Acest plan de lucru va reprezenta de fapt o detaliere a măsurilor de management din Planul de management. Elemente vizate: toate elementele de interes conservativ. Localizarea măsurii propuse: sediul administratorului ariei protejate; activitatea are impact asupra întregii suprafeţe a parcului naţional şi sitului Natura 2000. 2. Realizarea de activităţi de patrulare în teren în vederea aplicării prevederilor Planului de management şi al regulamentului de funcţionare al ariei protejate. Elemente vizate: toate elementele de interes conservativ. Localizarea măsurii propuse: întreaga suprafaţă a parcului naţional şi sitului Natura 2000. 3. Evaluarea impactului pentru proiectele, planurile şi programele care se realizează pe teritoriul sitului şi acordarea de avize - negative/pozitive/cu restricţii. Elemente vizate: toate elementele de interes conservativ. Localizarea măsurii propuse: întreaga suprafaţă a parcului naţional şi sitului Natura 2000. 4. Menţinerea colaborărilor existente şi informarea şi/sau atragerea ONG - urilor, autorităţilor administraţiilor publice locale şi a celor descentralizate ale statului, precum şi a mass-media, pentru aplicarea Planului de management. Elemente vizate: toate elementele de interes conservativ. Localizarea măsurii propuse: valabilă pentru întreaga suprafaţă a parcului naţional şi sitului Natura 2000. 5. Organizarea întâlnirilor Consiliului Ştiinţific şi Consultativ ale PNPC şi menţinerea contactului cu membrii acestora. Elemente vizate: toate elementele de interes conservativ. Localizarea măsurii propuse: valabilă pentru întreaga suprafaţă a parcului naţional şi sitului Natura 2000. 6. Comunicarea periodică a limitelor şi a zonării interne către Direcţiile de Urbanism şi Amenajarea Teritoriului ale Consiliilor Judeţene Argeş şi Braşov. Elemente vizate: toate elementele de interes conservativ. Localizarea măsurii propuse: valabilă pentru întreaga suprafaţă a parcului naţional şi sitului Natura 2000. 7. Actualizarea permanentă a bazei de date. Elemente vizate: toate elementele de interes conservativ. Localizarea măsurii propuse: valabilă pentru întreaga suprafaţă a parcului naţional şi sitului Natura 2000. 8. Elaborarea rapoartelor de activitate şi financiare. Elemente vizate: tonte elementele de interes conservativ. Localizarea măsurii propuse: valabilă pentru întreaga suprafaţă a parcului naţional şi sitului Natura 2000. 9. Monitorizarea implementării planului de management. Măsurile/activităţile planului de management necesită a fi monitorizate în vederea asigurării îndeplinirii lor. Ficcare măsură/activitate în parte se va monitoriza după aplicare, prin verificarea indicatorilor specifici de realizare. Eventual pot fi utilizate şi alte modalităţi ce iau în considerare nu doar rezultatele unei singure măsuri, ci a mai multora care sunt conectate între ele sau a căror feed-backuri reiese doar prin însumarea îndeplinirii lor. Elemente vizate: toate elementele de interes conservativ. Localizarea măsurii propuse: valabilă pentru întreaga suprafaţă a parcului naţional şi sitului Natura 2000. 10. Identificare şi accesare surse de finanţare şi autofinanţare. Una din cele mai importante măsuri privind acoperirea unor cheltuieli administrative şi de management ale sitului, este atragerea de fonduri prin diverse programe/proiecte. Este necesară identificarea surselor de finanţare ce pot fi utile în acest sens şi completarea cererilor de finanţare. O abordare eficientă este să fie luat în considerare orice tip de finanţare ce poate rezolva sau facilita activităţile/măsurile din proiect, fie considerate separat, fie grupate pe diverse obiective specifice. Menţinerea tarifului de vizitare. Elemente vizate: toate elementele de interes conservativ Localizarea măsurii propuse: valabilă pentru întreaga suprafaţă a parcului naţional şi sitului Natura 2000. 11. Pregătirea evaluării rezultatelor implementării planului de management în al V-lea an şi întocmirea noului plan. Elemente vizate: toate elementele de interes conservativ. Localizarea măsurii propuse: valabilă pentru întreaga suprafaţă a parcului naţional şi sitului Natura 2000. 5. PLANUL DE ACTIVITĂŢI Indicatorii de realizare a acţiunilor/măsurilor de management sunt măsurabili şi bazaţi pe parametri. Fiecare măsură/acţiune este prioritizată în funcţie de urgenţa şi importanţa realizării acesteia în contextul atingerii obiectivelor de management. Acţiunile şi măsurile propuse pentru îndeplinirea obiectivelor, prioritizarea acestora, partenerii de implementare precum şi durata şi periodicitatea acţiunilor sunt prezentate în tabelul nr. 25. În Anexa 1 la Planul de management sunt prezentate resursele financiare necesare implementării Planului de management. Prioritatea 1: Se atribuie acţiunilor care trebui să se desfăşoare în perioada de implementare a planului de management; nu există nici o scuză pentru eşec. Prioritatea 2: Acţiuni ce ar trebui finalizate. Există flexibilitate, dar trebuie să existe o explicaţie serioasă dacă nu vor fi realizate. Prioritatea 3: Acţiunile ce se vor realiza dacă mai există timp şi/sau resurse. Perioada de timp pentru implementarea Planului de management şi respectiv pentru atingerea obiectivelor este de 5 ani de la aprobarea acestuia. Acţiunile şi măsurile propuse pentru îndeplinirea obiectivelor: indicatori, prioritate, programare, parteneri Tabelul nr. 25
┌────────────────────────┬───────────────┬───────────┬─────────────────────────────────────────────┬──────────────────┐
│ │ │ │Activitatea la nivel de semestru - S │ │
│ │Indicatori de │ ├───────┬───────┬───────┬───────┬─────────────┤Parteneri │
│Acţiuni │realizare │Prioritatea│Anul 1 │Anul 2 │Anul 3 │Anul 4 │Anul 5 │potenţiali pentru │
│ │ │ ├────┬──┼────┬──┼────┬──┼────┬──┼──────┬──────┤implementare │
│ │ │ │S1 │S2│S1 │S2│S1 │S2│S1 │S2│S1 │S2 │ │
├────────────────────────┴───────────────┴───────────┴────┴──┴────┴──┴────┴──┴────┴──┴──────┴──────┴──────────────────┤
│Programul 1. Biodiversitate şi peisaj │
│Obiectiv specific 1: Continuarea activităţilor de identificare şi cartare a │
│habitatelor şi speciilor de interes conservativ │
├────────────────────────┬───────────────┬───────────┬───────┬────┬──┬────┬──┬────┬──┬──────┬──────┬──────────────────┤
│ │Raport anual │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │privind │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│1.1.1. Continuarea │identificarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│identificării şi │habitatelor nou│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Specialişti în │
│cartării habitatelor de │identificate şi│1 ├────┬──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┤domeniu, institute│
│interes conservativ. │/sau │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │de cercetare │
│ │identificarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │celor prezente │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │în noi zone │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────────┼───────────────┼───────────┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┼──────────────────┤
│ │Raport anual │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │privind │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│1.1.2. Continuarea │identificarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│identificării şi │speciilor noi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Specialişti în │
│cartării speciilor de │şi/sau │1 ├────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┤domeniu, institute│
│interes conservativ. │identificarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │de cercetare │
│ │celor prezente │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │în noi zone │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────────┴───────────────┴───────────┴────┴──┴────┴──┴────┴──┴────┴──┴──────┴──────┴──────────────────┤
│Programul 1. Biodiversitate şi peisaj │
│Obiectiv specific 2: Monitorizarea stării de conservare a habitatelor şi │
│speciilor de interes conservativ şi a trăsăturilor caracteristice peisajului │
│natural şi antropic │
├────────────────────────┬───────────────┬───────────┬────┬──┬────┬──┬────┬──┬────┬──┬──────┬──────┬──────────────────┤
│ │Informaţii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│1.2.1. Actualizarea │actualizate - │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│permanentă a │raport anual │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│informaţiilor privind │privind crearea│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Specialişti în │
│habitatele de interes │de conservare a│1 ├────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┤domeniu, institute│
│conservativ prin │habitatelor de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │de cercetare │
│monitorizarea acestora. │interes │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │conservativ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────────┼───────────────┼───────────┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┼──────────────────┤
│ │Informaţii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│1.2.2. Actualizarea │actualizate - │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│permanentă a │raport anual │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│informaţiilor privind │privind starea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Specialişti în │
│speciile de interes │de conservare a│1 ├────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┤domeniu, institute│
│conservativ prin │speciilor de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │de cercetare │
│monitorizarea acestora. │interes │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │conservativ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────────┼───────────────┼───────────┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┼──────────────────┤
│ │Raport anual │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│1.2.3. Evaluarea anuală │privind starea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│a stării de conservare a│de conservare a│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Specialişti în │
│habitatelor de interes │habitatelor de │1 ├────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┤domeniu, institute│
│conservativ. │interes │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │de cercetare │
│ │conservativ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────────┼───────────────┼───────────┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┼──────────────────┤
│ │Raport anual │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│1.2.4. Evaluarea anuală │privind │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Specialişti în │
│a stării de conservare a│starea de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │domeniu, │
│speciilor de interes │conservare a │1 ├────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┤institute de │
│conservativ. │speciilor de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │cercetare │
│ │interes │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │conservativ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────────┼───────────────┼───────────┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┼──────────────────┤
│ │Raport anual │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │privind │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│1.2.5. Monitorizarea │starea de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Specialişti în │
│stării obiectivelor │conservare a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │domeniu, │
│morfologice, geologice │obiectivelor │3 ├────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┤institute de │
│şi speologice. │morfologice, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │cercetare │
│ │geologice şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │speologice │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────────┼───────────────┼───────────┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┼──────────────────┤
│ │Raport anual │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│1.2.6. Monitorizarea │privind starea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Specialişti în │
│peisajului şi a │de conservare a│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │domeniu, │
│utilizării tradiţionale │peisajului şi a│1 ├────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┤institute de │
│a terenurilor. │utilizării │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │cercetare │
│ │tradiţionale a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │terenurilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────────┼───────────────┼───────────┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┼──────────────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Specialişti în │
│1.2.7. Monitorizarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │domeniu, institute│
│traseelor de căţărare şi│Raport anual │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │de cercetare, │
│a │privind │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │serviciile publice│
│impactului acestei │traseelor de │3 ├────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┤judeţene │
│activităţi asupra │căţărare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Salvamont, │
│speciilor şi habitatelor│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │organizaţii │
│din aria protejată. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │nonguvernamentale │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────────┴───────────────┴───────────┴────┴──┴────┴──┴────┴──┴────┴──┴──────┴──────┴──────────────────┤
│Programul 1. Biodiversitate şi peisaj │
│Obiectiv specific 3: Aplicarea măsurilor pentru asigurarea stării de conservare │
│favorabilă a habitatelor şi speciilor de interes comunitar şi conservare │
│elementelor geomorfologice-geologice şi a trăsăturilor caracteristice ale │
│peisajului natural şi antropic │
├────────────────────────┬───────────────┬───────────┬────┬──┬────┬──┬────┬──┬────┬──┬──────┬──────┬──────────────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Autorităţi ale │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │administraţiei │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │publice locale, │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Poliţie Locală, │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Inspectoratul │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Judeţean al │
│ │Menţinerea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Poliţiei, │
│ │elementelor de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Administraţia │
│ │interes │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Naţională Apele │
│ │conservativ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Române, agenţii │
│1.3.1. Depistarea şi │într-o stare de│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │judeţene pentru │
│eliminarea surselor de │conservare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │protecţia │
│poluare cu deşeuri │favorabilă; │1 ├────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┤mediului, Garda │
│menajere. │surse de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Naţională de Mediu│
│ │poluare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │- comisariate │
│ │depistate şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │regionale, │
│ │eliminate; │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │inspectorate de │
│ │raport │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │jandarmi │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │judeţene - │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Jandarmeria │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Montană, │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │proprietari şi │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │administratori de │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │terenuri │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────────┼───────────────┼───────────┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┼──────────────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Autorităţi ale │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │administraţiei │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │publice locale, │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Poliţie Locală, │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Inspectoratul │
│ │Menţinerea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Judeţean al │
│ │elementelor de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Poliţiei, │
│1.3.2. Implementarea │interes │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Administraţia │
│restricţiilor privind │conservativ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Naţională Apele │
│accesul motorizat în │într-o stare de│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Române, agenţii │
│anumite zone, aprinderea│conservare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │judeţene pentru │
│focurilor, producerea de│favorabilă; │1 ├────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┤protecţia │
│zgomote puternice, │scăderea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │mediului, Garda │
│aruncarea deşeurilor, │numărului de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Naţională de Mediu│
│colectarea speciilor de │avertismente/ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │- comisariate │
│floră şi faună. │contravenţii; │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │regionale, │
│ │raport │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │inspectorate de │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │jandarmi judeţene │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │- Jandarmeria │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Montană, │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │proprietari şi │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │administratori de │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │terenuri │
├────────────────────────┼───────────────┼───────────┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┼──────────────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Autorităţi ale │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │administraţiei │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │publice locale, │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Poliţie Locală, │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Inspectoratul │
│ │Menţinerea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Judeţean al │
│ │elementelor de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Poliţiei, │
│ │interes │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Administraţia │
│ │conservativ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Naţională Apele │
│1.3.3. Controlul │într-o stare de│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Române, agenţii │
│deversărilor de ape │conservare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │judeţene pentru │
│menajere în cursurile de│favorabilă; │1 ├────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┤protecţia │
│apă. │scăderea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │mediului. Garda │
│ │numărului de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Naţională de Mediu│
│ │avertismente/ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │- comisariate │
│ │contravenţii; │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │regionale, │
│ │raport │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │inspectorate de │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │jandarmi judeţene │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │- Jandarmeria │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Montană, │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │proprietari şi │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │administratori de │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │terenuri │
├────────────────────────┼───────────────┼───────────┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┼──────────────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Autorităţi ale │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │administraţiei │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │publice locale, │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Poliţie Locală, │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Inspectoratul │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Judeţean al │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Poliţiei, │
│1.3.4. Conservarea │Specii de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Administraţia │
│zonelor cu habitate │amfibieni şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Naţională Apele │
│acvatice folosite pentru│habitate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Române, agenţii │
│reproducere de speciile │menţinute │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │judeţene pentru │
│de amfibieni şi │într-o stare de│2 ├────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┤protecţia │
│amenajarea │conservare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │mediului, Garda │
│de noi bălţi de │favorabilă; │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Naţională de Mediu│
│reproducere. │raport │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │- comisariate │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │regionale, │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │inspectorate de │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │jandarmi judeţene │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │- Jandarmeria │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Montană, │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │proprietari şi │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │administratori de │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │terenuri │
├────────────────────────┼───────────────┼───────────┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┼──────────────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Autorităţi ale │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │administraţiei │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │publice locale, │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Poliţie Locală, │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Inspectoratul │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Judeţean al │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Poliţiei, │
│ │Specia │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Administraţia │
│ │Ligularia │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Naţională Apele │
│1.3.5. Menţinerea │sibirica şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Române, agenţii │
│habitatului speciei │habitatul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │judeţene pentru │
│Ligularia sibirica din │acesteia │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │protecţia │
│zona Brusturet într-o │menţinute │1 ├────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┤mediului. Garda │
│stare de conservare │într-o stare de│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Naţională de Mediu│
│favorabilă. │conservare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │- │
│ │favorabilă; │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │comisariate │
│ │raport │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │regionale, │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │inspectorate de │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │jandarmi judeţene │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │- Jandarmeria │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Montană, │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │proprietari şi │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │administratori de │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │terenuri │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────────┼───────────────┼───────────┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┼──────────────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Autorităţi ale │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │administraţiei │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │publice locale, │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Poliţie Locală, │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Inspectoratul │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Judeţean al │
│ │Habitate de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Poliţiei, agenţii │
│ │pajişti- păşuni│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │judeţene pentru │
│1.3.6. Conservarea │menţinute │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │protecţia │
│habitatelor de pajişti │într-o stare de│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │mediului. Garda │
│utilizate ca păşuni şi │conservare │1 ├────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┤Naţională de Mediu│
│controlul activităţii de│favorabilă; │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │- comisariate │
│păşunat. │număr de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │regionale, │
│ │animale; raport│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │inspectorate de │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │jandarmi judeţene │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │- Jandarmeria │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Montană, │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │proprietari şi │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │administratori de │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │terenuri │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────────┼───────────────┼───────────┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┼──────────────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Autorităţi ale │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │administraţiei │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │publice locale, │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Poliţie Locală, │
│ │ │2 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Inspectoratul │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Judeţean al │
│ │Habitate de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Poliţiei, agenţii │
│ │pajişti- │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │judeţene pentru │
│ │fâneţe │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │protecţia │
│1.3.7. Conservarea │menţinute │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │mediului, Garda │
│habitatelor de pajişti │într-o stare de├───────────┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┤Naţională de Mediu│
│utilizate ca fâneţe. │conservare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │- comisariate │
│ │favorabilă; │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │regionale, │
│ │raport │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │inspectorate de │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │jandarmi judeţene │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │- Jandarmeria │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Montană, │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │proprietari şi │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │administratori de │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │terenuri │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────────┼───────────────┼───────────┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┼──────────────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Autorităţi ale │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │administraţiei │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │publice locale, │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Poliţie Locală, │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Inspectoratul │
│ │Habitate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Judeţean al │
│ │deschise cu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Poliţiei, agenţii │
│ │arbuşti/arbori │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │judeţene pentru │
│ │şi specii de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │protecţia │
│1.3.8. Conservarea │faună │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │mediului. Garda │
│habitatelor deschise cu │caracteristice │1 ├────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┤Naţională de Mediu│
│arbuşti/arbori. │menţinute │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │- comisariate │
│ │într-o stare de│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │regionale, │
│ │conservare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │inspectorate de │
│ │favorabilă; │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │jandarmi judeţene │
│ │raport │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │- Jandarmeria │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Montană, │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │proprietari şi │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │administratori de │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │terenuri │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────────┼───────────────┼───────────┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┼──────────────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Autorităţi ale │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │administraţiei │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │publice locale, │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Poliţie Locală, │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Inspectoratul │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Judeţean al │
│ │Habitate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Poliţiei, │
│ │forestiere şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Administraţia │
│ │specii de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Naţională Apele │
│ │interes │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Române, agenţii │
│1.3.9. Conservarea │conservativ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │judeţene pentru │
│habitatelor forestiere. │caracteristice │1 │ ├──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┤protecţia │
│ │menţinute │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │mediului. Garda │
│ │într-o stare de│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Naţională de Mediu│
│ │conservare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │- comisariate │
│ │favorabilă; │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │regionale, │
│ │raport │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │inspectorate de │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │jandarmi judeţene │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │- Jandarmeria │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Montană, │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │proprietari şi │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │administratori de │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │terenuri │
├────────────────────────┼───────────────┼───────────┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┼──────────────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Autorităţi ale │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │administraţiei │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │publice locale, │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Poliţie Locală, │
│ │Arbori bătrâni,│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Inspectoratul │
│ │uscaţi şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Judeţean al │
│ │doborâţi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Poliţiei, agenţii │
│1.3.10. Menţinerea în │menţinuţi în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │judeţene pentru │
│teren a arborilor │teren; specii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │protecţia │
│bătrâni, uscaţi şi │de interes │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │mediului, Garda │
│doborâţi ca nişe │conservativ │1 ├────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┤Naţională de Mediu│
│ecologice pentru │caracteristice │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │- comisariate │
│speciile de faună. │menţinute │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │regionale, │
│ │într-o stare de│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │inspectorate de │
│ │conservare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │jandarmi judeţene │
│ │favorabilă; │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │- Jandarmeria │
│ │raport │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Montană, │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │proprietari şi │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │administratori de │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │terenuri │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────────┼───────────────┼───────────┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┼──────────────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Autorităţi ale │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │administraţiei │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │publice locale, │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Poliţie Locală, │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Inspectoratul │
│ │Arbori care au │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Judeţean al │
│ │cuiburi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Poliţiei, │
│1.3.11. Menţinerea în │menţinuţi în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Administraţia │
│jurul cuiburilor active │teren; barză │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Naţională Apele │
│de barză neagră şi │neagră şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Române, agenţii │
│acvilă ţipătoare mică a │acvilă │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │judeţene pentru │
│unei suprafeţe cu raza │ţipătoare mică │3 ├────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┤protecţia │
│de minimum 100 m, │menţinute │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │mediului, Garda │
│în care să nu se │într-o stare de│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Naţională de Mediu│
│realizeze lucrări şi │conservare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │- comisariate │
│exploatări silvice. │favorabilă; │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │regionale, │
│ │raport │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │inspectorate de │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │jandarmi judeţene │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │- Jandarmeria │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Montană, │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │proprietari şi │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │administratori de │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │terenuri │
├────────────────────────┼───────────────┼───────────┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┼──────────────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Autorităţi ale │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │administraţiei │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │publice locale, │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Poliţie Locală, │
│ │Habitate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Inspectoratul │
│ │forestiere şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Judeţean al │
│ │specii de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Poliţiei, │
│ │interes │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Administraţia │
│1.3.12. Măsuri de │conservativ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Naţională Apele │
│prevenire a păşunatului │caracteristice │1 ├────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┤Române, agenţii │
│în pădure. │menţinute │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │judeţene pentru │
│ │într-o stare de│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │protecţia │
│ │conservare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │mediului, Garda │
│ │favorabilă; │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Naţională de Mediu│
│ │raport │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │- │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │comisariate │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │regionale, │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │inspectorate de │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │jandarmi judeţene │
├────────────────────────┼───────────────┼───────────┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┤- Jandarmeria │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Montană, │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │proprietari şi │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │administratori de │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │terenuri │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────────┼───────────────┼───────────┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┼──────────────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Autorităţi ale │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │administraţiei │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │publice locale, │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Poliţie Locală, │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Inspectoratul │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Judeţean al │
│ │Elemente de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Poliţiei, agenţii │
│ │interes │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │judeţene pentru │
│ │conservativ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │protecţia │
│1.3.13. Restricţionarea │menţinute │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │mediului. Garda │
│accesului cu mijloace │într-o stare de│1 ├────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┤Naţională de Mediu│
│motorizate. │conservare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │- comisariate │
│ │favorabilă; │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │regionale, │
│ │raport │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │inspectorate de │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │jandarmi judeţene │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │- Jandarmeria │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Montană, │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │proprietari şi │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │administratori de │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │terenuri │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────────┼───────────────┼───────────┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┼──────────────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Autorităţi ale │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │administraţiei │
│ │Elemente de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │publice locale, │
│ │interes │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Poliţie Locală, │
│ │conservativ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Inspectoratul │
│ │menţinute │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Judeţean al │
│ │într-o stare de│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Poliţiei, agenţii │
│ │conservare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │judeţene pentru │
│1.3.14. Limitarea │favorabilă; │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │protecţia │
│realizării │reţea de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │mediului, Garda │
│de noi drumuri de acces │drumuri care nu│2 ├────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┤Naţională de Mediu│
│şi monitorizarea │afectează │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │- comisariate │
│drumurilor existente. │negativ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │regionale, │
│ │conservarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │inspectorate de │
│ │speciilor de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │jandarmi judeţene │
│ │interes │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │- Jandarmeria │
│ │conservativ; │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Montană, │
│ │raport │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │proprietari şi │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │administratori de │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │terenuri │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────────┼───────────────┼───────────┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┼──────────────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Autorităţi ale │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │administraţiei │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │publice locale, │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Poliţie Locală, │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Inspectoratul │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Judeţean al │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Poliţiei, │
│ │Cursuri de apă │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Administraţia │
│ │şi specii de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Naţională Apele │
│ │faună │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Române, agenţii │
│1.3.15. Conservarea │caracteristice │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │judeţene pentru │
│cursurilor de apă şi a │menţinute │1 ├────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┤protecţia │
│faunei caracteristice. │într-o stare de│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │mediului. Garda │
│ │conservare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Naţională de Mediu│
│ │favorabilă; │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │- comisariate │
│ │raport │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │regionale, │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │inspectorate de │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │jandarmi judeţene │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │- Jandarmeria │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Montană, │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │proprietari şi │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │administratori de │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │terenuri │
├────────────────────────┼───────────────┼───────────┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┼──────────────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Autorităţi ale │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │administraţiei │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │publice locale, │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Poliţie Locală, │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Inspectoratul │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Judeţean al │
│ │Peşteri şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Poliţiei, agenţii │
│ │specii de faună│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │judeţene pentru │
│ │caracteristice │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │protecţia │
│1.3.16. Protejarea │menţinute │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │mediului. Garda │
│habitatului şi faunei │într-o stare de│1 ├────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┤Naţională de Mediu│
│peşterilor neamenajate. │conservare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │- comisariate │
│ │favorabilă; │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │regionale, │
│ │raport │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │inspectorate de │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │jandarmi judeţene │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │- Jandarmeria │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Montană, │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │proprietari şi │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │administratori de │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │terenuri │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────────┼───────────────┼───────────┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┼──────────────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Specialişti în │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │domeniu, institute│
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │de cercetare, │
│ │Zone cu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │autorităţi ale │
│1.3.17. Identificarea, │habitate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │administraţiei │
│cartarea şi refacerea │degradate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │publice locale, │
│habitatelor degradate de│identificate şi│1 ├────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┤Garda Naţională de│
│eroziune de-a lungul │refăcute; │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Mediu - │
│traseelor turistice. │raport │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │comisariate │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │regionale, │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │proprietari şi │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │administratori de │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │terenuri │
├────────────────────────┼───────────────┼───────────┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┼──────────────────┤
│1.3.18. Realizarea unor │Studii │2 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│studii privind │realizate; │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Specialişti în │
│reconstrucţia ecologică │rezultate ├───────────┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┤domeniu, institute│
│şi implementarea │implementate în│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │de cercetare │
│rezultatelor. │teren; raport. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────────┼───────────────┼───────────┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┼──────────────────┤
│ │Habitate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Autorităţi ale │
│ │forestiere şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │administraţiei │
│ │specii de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │publice locale, │
│ │interes │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │agenţii judeţene │
│1.3.19. Includerea │conservativ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │pentru protecţia │
│prevederilor Planului de│menţinute │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │mediului. Garda │
│management al ariei │într-o stare de│1 ├────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┤Naţională de Mediu│
│protejate în │conservare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │- comisariate │
│amenajamentele silvice. │favorabilă │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │regionale, ocoale │
│ │amenajament │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │silvice, │
│ │revizuit; │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │proprietari şi │
│ │raport │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │administratori de │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │terenuri │
├────────────────────────┼───────────────┼───────────┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┼──────────────────┤
│ │Habitate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │forestiere şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │specii de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Autorităţi ale │
│ │interes │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │administraţiei │
│ │conservativ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │publice locale, │
│ │menţinute │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Administraţia │
│ │într-o stare de│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Naţională Apele │
│ │conservare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Române, agenţii │
│1.3.20. Includerea │favorabilă; │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │judeţene pentru │
│prevederilor Planului de│planuri de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │protecţia │
│management al ariei │urbanism │1 ├────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┤mediului, Garda │
│protejate în planurile │generale şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Naţională de Mediu│
│de urbanism │locale adecvate│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │- comisariate │
│ │statutului de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │regionale, │
│ │arie protejată │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │proprietari şi │
│ │al zonei, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │administratori de │
│ │management │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │terenuri, consilii│
│ │adecvat al │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │judeţene │
│ │terenurilor; │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │raport │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────────┼───────────────┼───────────┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┼──────────────────┤
│ │Elemente de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │interes │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Autorităţi ale │
│ │conservativ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │administraţiei │
│ │menţinute │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │publice locale, │
│ │într-o stare de│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Administraţia │
│1.3.21. Includerea │conservare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Naţională Apele │
│conceptelor legate de │favorabilă; │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Române, agenţii │
│conservarea │concepte legate│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │judeţene pentru │
│biodiversităţii şi a │de conservarea │1 ├────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┤protecţia │
│nealterării peisajului │biodiversităţii│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │mediului, Garda │
│în documentaţiile de │şi a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Naţională de Mediu│
│urbanism. │nealterării │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │- comisariate │
│ │peisajului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │regionale, │
│ │incluse în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │proprietari şi │
│ │documentaţiile │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │administratori de │
│ │de urbanism; │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │terenuri │
│ │raport │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────────┼───────────────┼───────────┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┼──────────────────┤
│1.3.22. Întocmirea unui │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│studiu privind │Studiu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│circulaţia apelor │realizat; surse│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Specialişti în │
│subterane şi, dacă e │de poluare │1 │ │ ├────┼──┼────┼──┤ │ │ │ │domeniu, institute│
│cazul, eliminarea │eliminate; │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │de cercetare │
│surselor de poluare. │raport. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────────┼───────────────┼───────────┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┼──────────────────┤
│ │Elemente de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │interes │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Specialişti în │
│ │conservativ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │domeniu, institute│
│1.3.23. Realizarea unui │menţinute │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │de cercetare, │
│studiu asupra speciilor │într-o stare de│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │autorităţi ale │
│străine invazive de │conservare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │administraţiei │
│plante şi implementarea │favorabilă; │1 ├────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┤publice locale, │
│în teren a măsurilor │lipsa/prezenţă │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │proprietari şi │
│pentru oprirea invaziei │sporadică a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │administratori de │
│ │speciilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │terenuri, │
│ │străine cu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │organizaţii │
│ │potenţial │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │nonguvernamentale │
│ │invaziv; raport│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────────┼───────────────┼───────────┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┼──────────────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Autorităţi ale │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │administraţiei │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │publice locale, │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Poliţie Locală, │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Inspectoratul │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Judeţean al │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Poliţiei, │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Administraţia │
│1.3.24. Implementarea │Elemente de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Naţională Apele │
│măsurilor de conservare │interes │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Române, agenţii │
│din planul de management│conservativ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │judeţene pentru │
│şi a altora noi, în │menţinute │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │protecţia │
│funcţie de rezultatele │într-o stare de│1 ├────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┤mediului. Garda │
│monitorizării din teren,│conservare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Naţională de Mediu│
│ori de câte ori este │favorabilă; │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │- │
│necesar │raport │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │comisariate │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │regionale, │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │inspectorate de │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │jandarmi judeţene │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │- Jandarmeria │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Montană, │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │proprietari şi │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │administratori de │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │terenuri │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────────┼───────────────┼───────────┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┼──────────────────┤
│ │Documentaţie în│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │vederea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│1.3.25. Promovarea │actualizării │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│actualizării │formularului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Agenţii judeţene │
│formularului standard al│standard │1 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │pentru protecţia │
│ROSCI0194 Piatra │transmisă la │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │mediului │
│Craiului │autorităţile │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │competente; │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │raport │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────────┼───────────────┼───────────┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┼──────────────────┤
│ │Număr de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │pliante, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │broşuri, alte │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │materiale; │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Autorităţi ale │
│ │număr de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │administraţiei │
│ │garduri │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │publice locale, │
│1.3.26. Managementul │electrice la │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │agenţii judeţene │
│carnivorelor mari în │stâne; număr de│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │pentru protecţia │
│vederea reducerii │echipamente de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │mediului, Garda │
│conflictelor dintre │relocare a │1 ├────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┤Naţională de Mediu│
│aceste specii şi │urşilor; │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │- comisariate │
│populaţia locală/turişti│număr de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │regionale, │
│ │mijloace de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │proprietari şi │
│ │apărare; număr │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │administratori de │
│ │de pubele şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │terenuri │
│ │coşuri de gunoi│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │instalate în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │teren │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────────┴───────────────┴───────────┴────┴──┴────┴──┴────┴──┴────┴──┴──────┴──────┴──────────────────┤
│Programul 2. Conservarea tradiţiilor │
│Obiectiv specific 1: Conservarea bogăţiei tradiţiilor şi moştenirii culturale │
│locale, şi promovarea cunoaşterii şi valorificării acesteia │
├────────────────────────┬───────────────┬───────────┬────┬──┬────┬──┬────┬──┬────┬──┬──────┬──────┬──────────────────┤
│2.1.1. Realizarea unor │Studii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Specialişti în │
│unor studii etnografice │etnografice │3 │ │ ├────┼──┼────┼──┤ │ │ │ │domeniu, institute│
│în zona ariei protejate.│realizate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │de cercetare │
├────────────────────────┼───────────────┼───────────┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┼──────────────────┤
│ │Evenimente │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Autorităţi ale │
│ │culturale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │administraţiei │
│2.1.2. Organizarea şi │locale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │publice locale, │
│promovarea de evenimente│organizate şi │2 ├────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┤proprietari şi │
│culturale locale. │promovate; │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │administratori de │
│ │raport │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │terenuri │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────────┼───────────────┼───────────┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┼──────────────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Autorităţi ale │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │administraţiei │
│ │Valori ale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │publice locale, │
│2.1.3. Integrarea │comunităţilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │asociaţii locale │
│valorilor comunităţilor │locale şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │de turism, │
│locale, alături de cele │valori │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │proprietari şi │
│naturale, în strategia │naturale, │3 ├────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┤administratori de │
│de promovare a │integrate în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │terenuri, │
│turismului. │strategia │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │proprietari de │
│ │de promovare a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │structuri │
│ │turismului. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │turistice şi de │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │cazare │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────────┼───────────────┼───────────┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┼──────────────────┤
│ │Elemente │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│2.1.4. Includerea │tradiţionale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Autorităţi ale │
│prezentării de elemente │prezentate în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │administraţiei │
│tradiţionale, în │punctele de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │publice locale, │
│punctele de informare, │informare, │2 ├────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┤asociaţii locale │
│centrul de vizitare, │centrul de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │de turism, │
│pliante, panouri. │vizitare, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │specialişti în │
│ │pliante, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │domeniu │
│ │panouri. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────────┼───────────────┼───────────┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┼──────────────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Autorităţi ale │
│ │Sprijin acordat│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │administraţiei │
│2.1.5. Sprijinirea │pentru │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │publice locale, │
│certificării produselor │certificarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │asociaţii locale │
│locale cu sigla │produselor │3 ├────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┤de producători, │
│parcului. │locale cu sigla│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │proprietari şi │
│ │parcului; │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │administratori de │
│ │raport │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │terenuri │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────────┼───────────────┼───────────┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┼──────────────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Autorităţi ale │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │administraţiei │
│ │Puncte de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │publice locale, │
│2.1.6. Asigurarea unor │desfacere ale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │asociaţii locale │
│puncte de desfacere ale │produselor │3 ├────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┤de │
│produselor tradiţionale.│tradiţionale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │producători, │
│ │existente │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │proprietari şi │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │administratori de │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │terenuri │
├────────────────────────┼───────────────┼───────────┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┼──────────────────┤
│ │Demersuri │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │realizate în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │vederea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Autorităţi ale │
│2.1.7. Promovarea │scutirii de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │administraţiei │
│scutirii de taxe pentru │taxe pentru │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │publice locale, │
│persoanele care deţin │persoanele care│3 ├────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┤proprietari şi │
│terenuri în aria │deţin terenuri │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │administratori de │
│protejată. │în aria │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │terenuri │
│ │protejată; │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │raport │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────────┼───────────────┼───────────┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┼──────────────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Autorităţi ale │
│2.1.8. Încurajarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │administraţiei │
│păstrării stilului │Demersuri │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │publice locale, │
│arhitectonic în │realizate în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │consilii judeţene,│
│parteneriat cu │vederea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │asociaţii locale │
│autorităţile │păstrării │1 ├────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┤de turism, │
│administraţiei publice │stilului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │specialişti în │
│locale şi judeţene de │arhitectonic; │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │domeniu, │
│urbanism. │raport │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │proprietari şi │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │administratori de │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │terenuri │
├────────────────────────┼───────────────┼───────────┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┼──────────────────┤
│ │Demersuri │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │realizate în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│2.1.9. Încurajarea │vederea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Autorităţi ale │
│comunităţilor locale în │dezvoltarea de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │administraţiei │
│dezvoltarea de │activităţi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │publice locale, │
│activităţi │economice care │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │asociaţii locale │
│economice care să reducă│să reducă │1 ├────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┤de │
│presiunea negativă a │presiunea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │producători, │
│acestora asupra ariei │negativă a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │proprietari şi │
│protejate. │acestora asupra│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │administratori de │
│ │ariei │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │terenuri │
│ │protejate; │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │raport │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────────┼───────────────┼───────────┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┼──────────────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Autorităţi ale │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │administraţiei │
│2.1.10. Realizarea unor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │publice locale, │
│trasee tematice vizând │Trasee tematice│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │asociaţii locale │
│elemente specifice │realizate; │3 ├────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┤de turism, │
│tradiţiei şi culturii │raport │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │specialişti în │
│locale. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │domeniu, │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │organizaţii │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │nonguvernamentale │
├────────────────────────┴───────────────┴───────────┴────┴──┴────┴──┴────┴──┴────┴──┴──────┴──────┴──────────────────┤
│Programul 3. Utilizare teren şi resurse naturale │
│Obiectiv specific 1. Menţinerea şi promovarea activităţilor durabile de │
│exploatare a resurselor în zonele desemnate acestor activităţi şi reducerea │
│până la eliminare a celor nedurabile │
├────────────────────────┬───────────────┬───────────┬────┬──┬────┬──┬────┬──┬────┬──┬──────┬──────┬──────────────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Autorităţi ale │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │administraţiei │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │publice locale, │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Poliţie Locală, │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Inspectoratul │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Judeţean al │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Poliţiei, │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Administraţia │
│ │Mod de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Naţională Apele │
│3.1.1. Interzicerea/ │folosinţă al │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Române, agenţii │
│limitarea schimbării │terenurilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │judeţene pentru │
│modului de folosinţă al │constant pe o │1 ├────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┤protecţia │
│terenului. │suprafaţă cât │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │mediului. Garda │
│ │mai mare; │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Naţională de Mediu│
│ │raport │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │- comisariate │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │regionale, │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │inspectorate de │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │jandarmi judeţene │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │- Jandarmeria │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Montană, │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │proprietari şi │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │administratori de │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │terenuri │
├────────────────────────┼───────────────┼───────────┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┼──────────────────┤
│ │Nr. Caiete de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │sarcini ale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Autorităţi ale │
│ │licitaţiilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │administraţiei │
│3.1.2. Urmărirea modului│păşunilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │publice locale, │
│de realizare a caietelor│realizate în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │proprietari şi │
│de sarcini ale │conformitate cu│1 ├────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┤administratori de │
│licitaţiilor păşunilor. │capacitatea de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │terenuri, │
│ │suport a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │specialişti în │
│ │pajiştilor; │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │domeniu │
│ │raport │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────────┼───────────────┼───────────┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┼──────────────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Autorităţi ale │
│ │Asistenţă │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │administraţiei │
│3.1.3. Asigurarea de │pentru │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │publice │
│asistenţă pentru │exploatarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │locale proprietari│
│exploatarea durabilă a │durabilă │3 ├────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┤şi administratori │
│resurselor. │a resurselor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │de terenuri, │
│ │acordată; │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │specialişti în │
│ │raport │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │domeniu │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────────┼───────────────┼───────────┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┼──────────────────┤
│3.1.4. Adaptarea │Amenajamente │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Autorităţi ale │
│prevederilor │silvice şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │administraţiei │
│amenajamentelor silvice │silvo- │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │publice locale, │
│şi silvo-pastorale la │pastorale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │proprietari şi │
│necesităţile de │adaptate la │1 ├────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┤administratori de │
│conservare ale speciilor│necesităţile de│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │terenuri, ocoale │
│de interes comunitar/ │conservare ale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │silvice, │
│naţional şi a │ariei protejate│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │specialişti în │
│peisajului. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │domeniu │
├────────────────────────┼───────────────┼───────────┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┼──────────────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Administratori │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │fonduri │
│ │Fişe de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │cinegetice, │
│3.1.5. Participarea │evaluare a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │specialişti în │
│administraţiei parcului │speciilor de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │domeniu, agenţii │
│la evaluarea speciilor │interes │I ├────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┤judeţene pentru │
│de interes cinegetic din│cinegetic; │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │protecţia │
│zona ariei protejate. │raport │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │mediului, │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │proprietari şi │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │administratori de │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │terenuri │
├────────────────────────┼───────────────┼───────────┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┼──────────────────┤
│3.1.6. Realizarea de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Autorităţi ale │
│activităţi de instruire │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │administraţiei │
│şi conştientizare a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │publice locale, │
│localnicilor despre │Activităţi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │proprietari şi │
│importanţa şi valoarea │realizate; │3 ├────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┤administratori de │
│produselor naturale prin│raport │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │terenuri, │
│practicarea unei │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │specialişti în │
│agriculturi ecologice. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │domeniu │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────────┼───────────────┼───────────┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┼──────────────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Autorităţi ale │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │administraţiei │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │publice locale, │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Poliţie Locală, │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Inspectoratul │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Judeţean al │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Poliţiei, │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Administraţia │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Naţională Apele │
│ │Resurse │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Române, agenţii │
│3.1.7. Evaluarea │evaluate; │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │judeţene pentru │
│resurselor ariei │recoltare/ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │protecţia │
│protejate şi controlul │colectare │2 ├────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┤mediului, Garda │
│recoltării/colectării │controlată; │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Naţională de Mediu│
│acestora. │raport │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │- comisariate │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │regionale, │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │inspectorate de │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │jandarmi judeţene │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │- Jandarmeria │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Montană, │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │proprietari şi │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │administratori de │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │terenuri, │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │specialişti în │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │domeniu │
├────────────────────────┼───────────────┼───────────┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┼──────────────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Administraţia │
│3.1.8. Controlul │Amenajări │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Naţională Apele │
│amenajărilor │hidroenergetice│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Române, │
│hidroenergetice de pe │controlate; │3 ├────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┤Garda Naţională de│
│teritoriul ariei │raport │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Mediu - │
│protejate. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │comisariate │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │regionale, │
├────────────────────────┼───────────────┼───────────┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┼──────────────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Autorităţi ale │
│3.1.9. Amplasarea unor │Rezervoare de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │administraţiei │
│rezervoare de apă │apă meteorică │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │publice locale, │
│meteorică în zona de │amplasate în │2 │ ├──┼────┼──┼────┼──┼────┤ │ │ │proprietari şi │
│creastă, pentru │teren │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │administratori de │
│stingerea incendiilor. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │terenuri │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────────┼───────────────┼───────────┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┼──────────────────┤
│3.1.10. Sprijinirea prin│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│toate mijloacele a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Autorităţi ale │
│implementării schemelor │Demersuri │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │administraţiei │
│de plată către │realizate în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │publice locale, │
│proprietarii │vederea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │agenţii judeţene │
│de terenuri a │implementării │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │pentru protecţia │
│serviciilor │schemelor de │2 ├────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┤mediului, │
│ecosistemelor şi a │plată şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │proprietari şi │
│compensaţiilor pentru │a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │administratori de │
│restricţiile impuse de │compensaţiilor;│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │terenuri, consilii│
│regimul de arie │raport │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │judeţene │
│protejată. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────────┴───────────────┴───────────┴────┴──┴────┴──┴────┴──┴────┴──┴──────┴──────┴──────────────────┤
│Programul 4. Vizitare, turism │
│Obiectiv specific 1: Facilitarea practicării unor forme de vizitare şi turism │
│în concordanţă cu obiectivele de conservare ale Parcului Naţional Piatra │
│Craiului şi ROSCI0194 Piatra Craiului │
├────────────────────────┬───────────────┬───────────┬────┬──┬────┬───────┬──┬────┬──┬──────┬──────┬──────────────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Autorităţi ale │
│ │Elemente de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │administraţiei │
│ │interes │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │publice locale, │
│4.1.1. Dirijarea │conservativ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │asociaţii locale │
│accesului turistic în │menţinute │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │de turism, │
│parc în funcţie de │într-o stare de│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │serviciile publice│
│interesele de conservare│conservare │1 ├────┼──┼────┼──┬────┼──┼────┼──┼──────┼──────┤judeţene │
│şi reducerea riscului │favorabilă; │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Salvamont, │
│producerii accidentelor.│număr mic/lipsa│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │inspectorate de │
│ │turiştilor în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │jandarmi judeţene │
│ │afara traseelor│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │- Jandarmeria │
│ │marcate; raport│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Montană │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────────┼───────────────┼───────────┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┼──────────────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Autorităţi ale │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │administraţiei │
│ │Trasee │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │publice │
│4.1.2. Materializarea în│turistice │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │locale, asociaţii │
│teren a traseelor │materializate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │locale de turism, │
│turistice şi │în │1 ├────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┤serviciile publice│
│întreţinerea marcajelor.│teren; marcaje │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │judeţene │
│ │întreţinute; │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Salvamont, │
│ │raport │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │organizaţii │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │nonguvernamentale │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────────┼───────────────┼───────────┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┼──────────────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Autorităţi ale │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │administraţiei │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │publice locale, │
│ │Trasee │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │asociaţii locale │
│4.1.3. Înfiinţarea şi │educative │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │de turism, │
│menţinerea traseelor │existente în │2 ├────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┤serviciile publice│
│educative. │teren; raport │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │judeţene │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Salvamont, │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │organizaţii │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │nonguvernamentale │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────────┼───────────────┼───────────┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┼──────────────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Autorităţi ale │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │administraţiei │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │publice locale, │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │inspectorate │
│4.1.4. Crearea şi │Portofoliu de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │şcolare judeţene, │
│promovarea unui │activităţi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │asociaţii locale │
│portofoliu de activităţi│sportive creat │3 │ ├──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┤de turism, │
│sportive pentru aria │şi promovat; │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Autoritatea │
│protejată. │raport │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Naţională în │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │domeniul │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │sportului, │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │consilii judeţene │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────────┼───────────────┼───────────┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┼──────────────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Autorităţi ale │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │administraţiei │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │publice locale, │
│ │Portofoliu de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │inspectorate │
│4.1.5. Crearea şi │activităţi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │şcolare judeţene, │
│promovarea unui │vizând │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │asociaţii locale │
│portofoliu de activităţi│cunoaşterea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │de turism. │
│vizând cunoaşterea │speciilor şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Autoritatea │
│speciilor şi habitatelor│habitatelor │3 ├────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┤Naţională în │
│sitului de tipul unui │sitului creat │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │domeniul │
│turism ştiinţific, cu │şi promovat; │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │sportului, │
│ghizi special instruiţi.│număr de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │consilii judeţene,│
│ │grupuri │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │proprietari de │
│ │ghidate; raport│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │structuri │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │turistice şi de │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │cazare │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────────┼───────────────┼───────────┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┼──────────────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Autorităţi ale │
│4.1.6. Vânzarea sau │Tipuri şi număr│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │administraţiei │
│închirierea, prin │de materiale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │publice locale, │
│centrele de vizitare şi │sau echipamente│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │asociaţii locale │
│punctele de informare a │vândute/ │3 ├────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┤de turism, │
│diferitelor materiale │închiriate; │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │proprietari de │
│sau echipamente legate │raport │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │structuri │
│de turism. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │turistice şi de │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │cazare │
├────────────────────────┼───────────────┼───────────┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┼──────────────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Autorităţi ale │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │administraţiei │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │publice locale, │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │inspectorate │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │şcolare judeţene, │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │asociaţii locale │
│4.1.7. Informarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │de turism │
│comunităţilor locale │Acţiuni de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Autoritatea │
│pentru a dezvolta │informare │3 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Naţională în │
│facilităţi de transport,│realizate; │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │domeniul │
│cazare şi alte produse │raport │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │sportului, │
│turistice. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │consilii judeţene,│
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │proprietari de │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │structuri │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │turistice şi de │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │cazare, │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │organizaţii │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │nonguvernamentale │
├────────────────────────┼───────────────┼───────────┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┼──────────────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Autorităţi ale │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │administraţiei │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │publice locale, │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │inspectorate │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │şcolare judeţene, │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │asociaţii locale │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │de turism. │
│4.1.8. Implementarea │Strategie de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Autoritatea │
│strategiei de vizitare a│vizitare │1 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Naţională în │
│parcului. │implementată; │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │domeniul │
│ │raport │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │sportului, │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │consilii judeţene,│
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │proprietari de │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │structuri │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │turistice şi de │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │cazare, │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │organizaţii │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │nonguvernamentale │
├────────────────────────┼───────────────┼───────────┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┼──────────────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Autorităţi ale │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │administraţiei │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │publice locale, │
│ │Număr de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │asociaţii locale │
│4.1.9. Monitorizarea │chestionare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │de turism, │
│turismului. │completate de │3 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │proprietari de │
│ │către turişti; │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │structuri │
│ │raport │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │turistice şi de │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │cazare, │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │organizaţii │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │nonguvernamentale │
├────────────────────────┼───────────────┼───────────┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┼──────────────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Autorităţi ale │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │administraţiei │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │publice locale, │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │inspectorate │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │şcolare judeţene, │
│ │Trasee │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │asociaţii locale │
│ │turistice │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │de turism, │
│4.1.10. Promovarea │marcate, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Autoritatea │
│traseelor marcate, şi │promovate; │1 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Naţională în │
│actualizarea continuă a │hartă online │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │domeniul │
│hărţii turistice online.│actualizată; │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │sportului, │
│ │raport │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │consilii judeţene,│
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │proprietari de │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │structuri │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │turistice şi de │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │cazare, │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │organizaţii │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │nonguvernamentale │
├────────────────────────┼───────────────┼───────────┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┼──────────────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Autorităţi ale │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │administraţiei │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │publice locale, │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │asociaţii locale │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │de turism, │
│ │Număr de hărţi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Autoritatea │
│4.1.11. Tipărirea hărţii│turistice │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Naţională în │
│turistice, în funcţie de│tipărite; │1 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │domeniul │
│necesităţi. │raport │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │sportului, │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │proprietari de │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │structuri │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │turistice şi de │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │cazare, │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │organizaţii │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │nonguvernamentale │
├────────────────────────┼───────────────┼───────────┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┼──────────────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Autorităţi ale │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │administraţiei │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │publice locale, │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │asociaţii locale │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │de turism, │
│4.1.12. Menţinerea şi │Facilităţi de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Autoritatea │
│îmbunătăţirea │vizitare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Naţională în │
│facilităţilor de │menţinute/ │3 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │domeniul │
│vizitare a Peşterii │îmbunătăţite │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │sportului, │
│Dâmbovicioara. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │proprietari de │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │structuri │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │turistice şi de │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │cazare, │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │organizaţii │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │nonguvernamentale │
├────────────────────────┴───────────────┴───────────┴────┴──┴────┴──┴────┴──┴────┴──┴──────┴──────┴──────────────────┤
│Program 5. Conştientizare şi educaţie │
│Obiectiv specific 1: Conştientizare a publicului şi comunicare eficientă în │
│concordanţă cu obiectivele de conservare ale Parcului Naţional Piatra Craiului │
│şi ROSCI0194 Piatra Craiului │
├────────────────────────┬───────────────┬───────────┬────┬──┬────┬──┬────┬──┬────┬──┬──────┬──────┬──────────────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Autorităţi ale │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │administraţiei │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │publice locale, │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │asociaţii locale │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │de turism, │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │proprietari şi │
│5.1.1. Realizarea de │Întâlniri │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │administratori de │
│întâlniri periodice cu │realizate, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │terenuri, │
│comunităţile locale şi │factori │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │inspectorate │
│alţi factori de interes │interesaţi │1 ├────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┤şcolare judeţene, │
│privind managementul │informaţi; │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Administraţia │
│ariei protejate. │raport │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Naţională Apele │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Române, agenţii │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │judeţene pentru │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │proterţia │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │mediului, Garda │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Naţională de Mediu│
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │- comisariate │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │regionale. │
├────────────────────────┼───────────────┼───────────┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┼──────────────────┤
│ │Materiale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Autorităţi ale │
│5.1.2. Realizarea de │informative │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │administraţiei │
│materiale informative. │realizate, │1 ├────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┤publice locale, │
│ │raport │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │asociaţii locale │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │de turism │
├────────────────────────┼───────────────┼───────────┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┼──────────────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Autorităţi ale │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │administraţiei │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │publice locale, │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │inspectorate │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │şcolare judeţene, │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │asociaţii locale │
│ │Materiale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │de turism, │
│5.1.3. Distribuirea │informative │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Autoritatea │
│materialelor │realizate; │1 ├────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┤Naţională în │
│informative. │raport │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │domeniul │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │sportului, │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │consilii judeţene,│
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │proprietari de │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │structuri │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │turistice şi de │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │cazare │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────────┼───────────────┼───────────┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┼──────────────────┤
│5.1.4. Proiectarea şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Autorităţi ale │
│amplasarea de panouri │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │administraţiei │
│educative, informative │Panouri │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │publice locale, │
│şi de avertizare în │amplasate în │1 ├────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┤proprietari şi │
│teren şi │teren; raport │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │administratori de │
│întreţinerea acestora. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │terenuri │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────────┼───────────────┼───────────┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┼──────────────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Autorităţi ale │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │administraţiei │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │publice locale, │
│5.1.5. Realizarea de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │proprietari şi │
│acţiuni care dau │Acţiuni │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │administratori de │
│posibilitatea publicului│realizate; │1 ├────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┤terenuri, │
│să participe la │raport │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │inspectorate │
│activităţile parcului. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │şcolare judeţene, │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │organizaţii │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │nonguvernamentale │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────────┼───────────────┼───────────┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┼──────────────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Autorităţi ale │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │administraţiei │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │publice locale, │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │proprietari şi │
│5.1.6. Organizarea de │Evenimente │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │administratori de │
│evenimente dedicate │realizate; │1 ├────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┤terenuri, │
│ariei protejate. │raport │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │inspectorate │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │şcolare judeţene, │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │organizaţii │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │nonguvernamentale │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────────┼───────────────┼───────────┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┼──────────────────┤
│5.1.7. Promovarea ariei │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│protejate şi a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Autorităţi ale │
│acţiunilor de management│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │administraţiei │
│în mass - │Acţiuni │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │publice locale, │
│media şi prin │realizate; │1 ├────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┤organizaţii │
│participarea la │raport │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │nonguvernamentale,│
│manifestări naţionale şi│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │organizaţii │
│internaţionale. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │mass-media │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────────┼───────────────┼───────────┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┼──────────────────┤
│5.1.8. Actualizarea │Pagina web │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Autorităţi ale │
│permanentă a paginii web│actualizată; │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │administraţiei │
│a parcului şi postarea │informaţii oste│1 ├────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┤publice locale, │
│de informaţii relevante │pe mediile │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │organizaţii │
│pe alte medii online. │online; raport │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │nonguvernamentale │
├────────────────────────┼───────────────┼───────────┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┼──────────────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Autorităţi ale │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │administraţiei │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │publice locale, │
│ │Buletin │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │proprietari şi │
│5.1.9. Editarea unui │realizat; │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │administratori de │
│buletin informativ │revistă │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │terenuri, │
│periodic şi a unei │ştiinţifică │3 ├────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┤inspectorate │
│reviste ştiinţifice. │realizată; │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │şcolare judeţene, │
│ │raport │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │organizaţii │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │nonguvernamentale,│
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │specialişti în │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │domeniu, institute│
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │de cercetare │
├────────────────────────┼───────────────┼───────────┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┼──────────────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Autorităţi ale │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │administraţiei │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │publice locale, │
│5.1.10. Monitorizarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │proprietari şi │
│impactului activităţilor│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │administratori de │
│de │Raport │3 ├────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┤terenuri, │
│conştientizare-informare│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │organizaţii │
│a publicului. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │nonguvernamentale,│
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │specialişti în │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │domeniu, institute│
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │de cercetare │
├────────────────────────┴───────────────┴───────────┴────┴──┴────┴──┴────┴──┴────┴──┴──────┴──────┴──────────────────┤
│Program 5. Conştientizare şi educaţie │
│Obiectiv specific 2: Educaţia ecologică a tinerilor în concordanţă cu │
│obiectivul de conservare ale Parcului Naţional Piatra Craiului şi ROSCI0194 │
│Piatra Craiului │
├────────────────────────┬───────────────┬───────────┬────┬──┬────┬──┬────┬──┬───────┬──────┬──────┬──────────────────┤
│ │Număr de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Autorităţi ale │
│ │manuale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │administraţiei │
│5.2.1. Reeditarea │reeditate; │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │publice locale, │
│manualului pentru copii.│elevi educaţi/ │2 ├────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┬──┼──────┼──────┤profesori din │
│ │informaţi; │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │şcoli, │
│ │raport │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │inspectorate │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │şcolare judeţene │
├────────────────────────┼───────────────┼───────────┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┼──────────────────┤
│ │Număr de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Autorităţi ale │
│5.2.2. Promovarea şi │manuale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │administraţiei │
│diseminarea ghidului │distribuite; │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │publice locale, │
│educativ în şcolile │elevi │2 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │profesori din │
│localităţilor limitrofe │educaţi/ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │şcoli, │
│ariei protejate. │informaţi; │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │inspectorate │
│ │raport │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │şcolare judeţene │
├────────────────────────┼───────────────┼───────────┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┼──────────────────┤
│ │Număr de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Autorităţi ale │
│5.2.3. Realizarea de │prezentări │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │administraţiei │
│prezentări tematice în │realizate; │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │publice locale, │
│şcolile din localităţile│elevi educaţi/ │2 ├────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┤profesori din │
│limitrofe ariei │informaţi; │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │şcoli, │
│protejate. │raport │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │inspectorate │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │şcolare judeţene │
├────────────────────────┼───────────────┼───────────┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┼──────────────────┤
│ │Număr de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │excursii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Autorităţi ale │
│5.2.4. Realizarea de │tematice │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │administraţiei │
│excursii tematice în │realizate; │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │publice locale, │
│teren cu elevii din │elevi │2 ├────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┤profesori din │
│localităţile limitrofe │educaţi/ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │şcoli, │
│ariei protejate. │informaţi; │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │inspectorate │
│ │raport │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │şcolare judeţene │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────────┼───────────────┼───────────┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┼──────────────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Autorităţi ale │
│5.2.5. Organizare de │Număr de tabere│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │administraţiei │
│tabere, schimburi de │realizate; │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │publice locale, │
│experienţă cu elevii la │elevi educaţi/ │2 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │profesori din │
│nivel naţional. │informaţi; │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │şcoli, │
│ │raport │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │inspectorate │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │şcolare judeţene │
├────────────────────────┼───────────────┼───────────┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┼──────────────────┤
│5.2.6. Crearea si │Sistem de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Autorităţi ale │
│implementarea unui │rangeri │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │administraţiei │
│sistem de rangeri │voluntari │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │publice locale, │
│voluntari din rândul │creat; număr de│2 ├────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┤profesori din │
│tinerilor din │activităţi de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │şcoli, │
│localităţile adiacente. │patrulare; │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │inspectorate │
│ │elevi raport │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │şcolare judeţene │
├────────────────────────┴───────────────┴───────────┴────┴──┴────┴──┴────┴──┴────┴──┴──────┴──────┴──────────────────┤
│Program 6. Management şi administrare │
│Obiectiv specific 1: Asigurarea echipamentului şi infrastructurii de │
│funcţionare necesare ariei protejate │
├────────────────────────┬───────────────┬───────────┬────┬──┬────┬──┬────┬──┬────┬──┬──────┬──────┬──────────────────┤
│ │Centru de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│6.1.1. Finalizarea │vizitare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│amenajării centrului de │finalizat; │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Autorităţi ale │
│vizitare de la Zărneşti │centru de │1 ├────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┤administraţiei │
│şi întreţinerea │vizitare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │publice locale │
│acestuia. │funcţional şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │bine întreţinut│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────────┼───────────────┼───────────┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┼──────────────────┤
│ │Punct de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│6.1.2. Finalizarea │informare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│amenajării punctului de │finalizat; │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Autorităţi ale │
│informare de la │punct de │1 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │administraţiei │
│Curmătura şi │vizitare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │publice locale │
│întreţinerea acestuia. │funcţional şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │bine întreţinut│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────────┼───────────────┼───────────┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┼──────────────────┤
│ │Puncte de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │informare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │realizate; │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│6.1.3. Realizarea de noi│puncte de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Autorităţi ale │
│puncte de informare şi │vizitare │3 ├────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┤administraţiei │
│întreţinerea acestora. │funcţionale şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │publice locale │
│ │bine │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │întreţinute │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────────┼───────────────┼───────────┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┼──────────────────┤
│6.1.4. Întreţinerea │Infochioşcuri │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Autorităţi ale │
│infochioşcurilor │întreţinute │1 ├────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┤administraţiei │
│realizate. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │publice locale │
├────────────────────────┼───────────────┼───────────┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┼──────────────────┤
│ │Infochioşcuri │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│6.1.5. Realizarea de noi│realizate; │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Autorităţi ale │
│infochioşcuri şi │infochioşcuri │3 ├────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┤administraţiei │
│întreţinerea acestora. │întreţinute │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │publice locale │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────────┼───────────────┼───────────┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┼──────────────────┤
│6.1.6. Menţinerea │Limite │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Autorităţi ale │
│limitelor ariei │materializate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │administraţiei │
│protejate materializate │în teren; │1 │ ├──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┤publice locale, │
│pe teren acestora. │raport │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │proprietari de │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │terenuri │
├────────────────────────┼───────────────┼───────────┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┼──────────────────┤
│6.1.7. Realizarea, │Panouri │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│montarea şi întreţinerea│indicatoare, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│panourilor indicatoare, │panourilor de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Autorităţi ale │
│panourilor de avertizare│avertizare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │administraţiei │
│şi a panourilor │panourilor │1 ├────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┤publice locale, │
│informative pentru │informativ/ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │proprietari de │
│evidenţierea ariei │existente în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │terenuri │
│protejate. │teren │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────────┼───────────────┼───────────┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┼──────────────────┤
│ │Echipament de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│6.1.8. Asigurarea de │teren existent;│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│echipament de teren │patrularea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│adecvat şi autovehicule │ariei în mod │1 ├────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┤ │
│pentru patrulare, şi │regulat; │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│întreţinerea acestuia. │rapoarte │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │patrulare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────────┼───────────────┼───────────┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┼──────────────────┤
│6.1.9. Asigurarea de │Echipament de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│echipament de birou │birou adecvat; │1 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│adecvat şi întreţinerea │rapoarte de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│acestuia. │activitate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────────┴───────────────┴───────────┴────┴──┴────┴──┴────┴──┴────┴──┴──────┴──────┴──────────────────┤
│Program 6. Management şi administrare │
│Obiectiv specific 2: Asigurarea de personal, conducere, coordonare, │
│administrare eficiente │
├────────────────────────┬───────────────┬───────────┬────┬──┬────┬──┬────┬──┬────┬──┬──────┬──────┬──────────────────┤
│6.2.1. Adaptarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│organigramei │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│administraţiei parcului │Organigramă │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│la necesităţile de │adecvată │1 ├────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┤ │
│aplicare ale planului de│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│management. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────────┼───────────────┼───────────┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┼──────────────────┤
│6.2.2. Evaluarea │Raport anual de│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│nevoilor de formare a │privind │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│personalului implicat în│necesarul de │1 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│managementul ariei │instruire │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│protejate. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────────┼───────────────┼───────────┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┼──────────────────┤
│ │Raport anual de│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│6.2.3. Desfăşurarea şi │instruire sau │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│participarea la cursuri │rapoarte │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Specialişti în │
│de instruire, schimburi │intermediare │2 │ ├──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┤domeniu │
│de experienţă, │dacă sunt │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│conferinţe. │necesare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────────┴───────────────┴───────────┴────┴──┴────┴──┴────┴──┴────┴──┴──────┴──────┴──────────────────┤
│Program 6. Management şi administrare │
│Obiectiv specific 3: Realizarea şi coordonarea eficientă a activităţilor │
│administrative │
├────────────────────────┬───────────────┬───────────┬────┬──┬────┬──┬────┬──┬────┬──┬──────┬──────┬──────────────────┤
│6.3.1. Realizarea unui │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│plan de lucru anual cu │Activităţi bine│1 │----│ │----│ │----│ │----│ │---- │ │- │
│bugetul necesar │organizate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│implementării. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────────┼───────────────┼───────────┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┼──────────────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Autorităţi ale │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │administraţiei │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │publice locale, │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Poliţie Locală, │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Inspectoratul │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Judeţean al │
│6.3.2. Realizarea de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Poliţiei, │
│activităţi de patrulare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Administraţia │
│în teren în vederea │Patrularea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Naţională Apele │
│aplicării prevederilor │ariei în mod │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Române, Garda │
│Planului de management │regulat; │1 ├────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┤Naţională de Mediu│
│şi al regulamentului de │rapoarte de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │- comisariate │
│funcţionare al ariei │patrulare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │regionale, │
│protejate. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │inspectorate de │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │jandarmi judeţene │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │- Jandarmeria │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Montană, │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │proprietari şi │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │administratori de │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │terenuri │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────────┼───────────────┼───────────┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┼──────────────────┤
│6.3.3. Evaluarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│impactului pentru │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│proiectele, planurile şi│Avize │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│programele care se │negative/ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│realizează pe teritoriul│pozitive/cu │1 ├────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┤ │
│sitului şi acordarea de │restricţii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│avize negative/pozitive/│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│cu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│restricţii. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────────┼───────────────┼───────────┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┼──────────────────┤
│6.3.4. Menţinerea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│colaborărilor existente │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│şi informarea şi/sau │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Autorităţi ale │
│atragerea ONG. - urilor,│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │administraţiei │
│autorităţilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │publice locale, │
│administraţiilor publice│Parteneriate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │asociaţii locale │
│locale şi a celor │realizate; │1 ├────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┤de turism, │
│descentralizate ale │raport │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │proprietari │
│statului, precum şi a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │terenuri, │
│mass- media, pentru │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │inspectorate │
│aplicarea planului de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │şcolare │
│management. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────────┼───────────────┼───────────┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┼──────────────────┤
│6.3.5. Organizarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│întâlnirilor Consiliului│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Membrii │
│Ştiinţific şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Consiliului │
│Consultativ ale Parcului│Întâlniri │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Ştiinţific şi │
│Naţional Piatra Craiului│realizate; │1 ├────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┤Consiliului │
│şi menţinerea │raport │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Consultativ ale │
│contactului cu membrii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Parcului Naţional │
│acestora. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Piatra │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────────┼───────────────┼───────────┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┼──────────────────┤
│6.3.6. Comunicarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│periodică a limitelor şi│Plauri de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│a zonării interne către │urbanism │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Autorităţi ale │
│Direcţiile de Urbanism │actualizate cu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │administraţiei │
│şi Amenajarea │precizarea │1 ├────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┤publice locale, │
│Teritoriului ale │limitelor ariei│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │consilii judeţene │
│Consiliilor Judeţene │protejate; │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Argeş şi Braşov. │raport │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────────┼───────────────┼───────────┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┼──────────────────┤
│6.3.7. Actualizarea │Baza de date │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│permanentă a bazei de │actualizată │1 ├────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┤- │
│date. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────────┼───────────────┼───────────┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┼──────────────────┤
│6.3.8. Elaborarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│rapoartelor de │Rapoarte │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│activitate şi │elaborate │1 │ ├──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┤- │
│financiare. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────────┼───────────────┼───────────┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┼──────────────────┤
│6.3.9. Monitorizarea │Acţiunile din │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│implementării planului │Planul de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de │management │1 ├────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┤- │
│management. │realizate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────────┼───────────────┼───────────┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┼──────────────────┤
│ │Acţiunile din │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │Planul de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │management │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│6.3.10. Identificare şi │realizate; │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│accesare surse de │cereri de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Specialişti în │
│finanţare şi │finanţare │1 ├────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┤domeniu │
│autofinanţare. │completate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │pentru proiecte│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │cu diverse │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │finanţări │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────────┼───────────────┼───────────┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼────┼──┼──────┼──────┼──────────────────┤
│6.3.11. Pregătirea │Raport final de│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│evaluării rezultatelor │activitate, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│implementării planului │Plan de │1 │ │ │ │ │ │ │ │ │------│------│- │
│de management în al │management │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│V-lea an şi întocmirea │revizuit │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│noului plan. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└────────────────────────┴───────────────┴───────────┴────┴──┴────┴──┴────┴──┴────┴──┴──────┴──────┴──────────────────┘
6. PLANUL DE MONITORIZARE A ACTIVITĂŢILOR Monitorizarea implementării Planului de management se realizează pe baza planului de monitorizare al activităţilor prezentat în tabelul nr. 26. Planul de monitorizare al activităţilor Tabelul nr. 26
┌────────────────────────┬──────────────────────────────────────────┐
│Tema │Monitorizarea implementării Planului de │
│ │management │
├────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤
│ │Asigurarea faptului că aplicarea Planului │
│ │de management este sistematic │
│ │monitorizată, înregistrată şi evaluată şi │
│Obiective │că planul este adaptat corespunzător. │
│ ├────────────────┬─────────┬───────────────┤
│ │Corespondenţa │Frecvenţa│Indicatorul │
│ │obiectiv-acţiuni│ │monitorizat │
├────────────────────────┼────────────────┼─────────┼───────────────┤
│ │ │ │Raport anual │
│ │ │ │privind │
│Continuarea │ │ │identificarea │
│identificării şi │ │ │habitatelor nou│
│cartării habitatelor de │1.1.1. │n │identificate şi│
│interes conservativ. │ │ │/sau │
│ │ │ │identificarea │
│ │ │ │celor prezente │
│ │ │ │în noi zone │
├────────────────────────┼────────────────┼─────────┼───────────────┤
│ │ │ │Raport anual │
│ │ │ │privind │
│Continuarea │ │ │identificarea │
│identificării şi │1.1.2. │N │speciilor noi │
│cartării speciilor de │ │ │şi/sau │
│interes conservativ. │ │ │identificarea │
│ │ │ │celor prezente │
│ │ │ │în noi zone │
├────────────────────────┼────────────────┼─────────┼───────────────┤
│ │ │ │Informaţii │
│Actualizarea permanentă │ │ │actualizate - │
│a informaţiilor privind │ │ │raport anual │
│habitatele de interes │1.2.1. │C │privind starea │
│conservativ prin │ │ │de conservare a│
│monitorizarea acestora. │ │ │habitatelor de │
│ │ │ │interes │
│ │ │ │conservativ │
├────────────────────────┼────────────────┼─────────┼───────────────┤
│ │ │ │Informaţii │
│Actualizarea permanentă │ │ │actualizate - │
│a informaţiilor privind │ │ │raport anual │
│speciile de interes │1.2.2. │C │privind starea │
│conservativ prin │ │ │de conservare a│
│monitorizarea acestora. │ │ │speciilor de │
│ │ │ │interes │
│ │ │ │conservativ │
├────────────────────────┼────────────────┼─────────┼───────────────┤
│ │ │ │Raport anual │
│Evaluarea anuală a │ │ │privind starea │
│stării de conservare a │1.2.3. │ │de conservare a│
│habitatelor de interes │ │ │habitatelor de │
│conservativ. │ │ │interes │
│ │ │ │conservativ │
├────────────────────────┼────────────────┼─────────┼───────────────┤
│ │ │ │Raport anual │
│Evaluarea anuală a │ │ │privind starea │
│stării de conservare a │1.2.4. │ │de conservare a│
│speciilor de interes │ │ │speciilor de │
│conservativ. │ │ │interes │
│ │ │ │conservativ │
├────────────────────────┼────────────────┼─────────┼───────────────┤
│ │ │ │Raport anual │
│Monitorizarea stării │ │ │privind starea │
│obiectivelor │ │ │de conservare a│
│morfologice, geologice │1.2.5. │ │obiectivelor │
│şi speologice. │ │ │morfologice, │
│ │ │ │geologice şi │
│ │ │ │speologice │
├────────────────────────┼────────────────┼─────────┼───────────────┤
│ │ │ │Raport anual │
│Monitorizarea peisajului│ │ │privind starea │
│şi a utilizării │ │ │de conservare a│
│tradiţionale a │1.2.6. │ │peisajului şi a│
│terenurilor. │ │ │utilizării │
│ │ │ │tradiţionale a │
│ │ │ │terenurilor │
├────────────────────────┼────────────────┼─────────┼───────────────┤
│Monitorizarea traseelor │ │ │ │
│de căţărare şi a │ │ │Raport anual │
│impactului acestei │1.2.7. │ │privind │
│activităţi asupra │ │ │traseelor de │
│speciilor şi habitatelor│ │ │căţărare │
│din aria protejată. │ │ │ │
├────────────────────────┼────────────────┼─────────┼───────────────┤
│ │ │ │Menţinerea │
│ │ │ │elementelor dc │
│ │ │ │interes │
│ │ │ │conservativ │
│Depistarea şi eliminarea│ │ │într-o stare de│
│surselor de poluare cu │1.3.1. │ │conservare │
│deşeuri menajere. │ │ │favorabilă; │
│ │ │ │surse │
│ │ │ │de poluare │
│ │ │ │depistate şi │
│ │ │ │eliminate, │
│ │ │ │raport │
├────────────────────────┼────────────────┼─────────┼───────────────┤
│ │ │ │Menţinerea │
│Implementarea │ │ │elementelor de │
│restricţiilor privind │ │ │interes │
│accesul motorizat în │ │ │conservativ │
│anumite zone, aprinderea│ │ │într-o stare de│
│focurilor, producerea de│1.3.2. │ │conservare │
│zgomote puternice, │ │ │favorabilă; │
│aruncarea deşeurilor, │ │ │scăderea │
│colectarea speciilor de │ │ │numărului de │
│floră şi faună. │ │ │avertismente/ │
│ │ │ │contravenţii; │
│ │ │ │raport │
├────────────────────────┼────────────────┼─────────┼───────────────┤
│ │ │ │Menţinerea │
│ │ │ │elementelor de │
│ │ │ │interes │
│ │ │ │conservativ │
│Controlul deversărilor │ │ │într-o stare de│
│de ape menajere în │1.3.3. │C │conservare │
│cursurile de apă. │ │ │favorabilă; │
│ │ │ │scăderea │
│ │ │ │numărului de │
│ │ │ │avertismente/ │
│ │ │ │contravenţii; │
│ │ │ │raport │
├────────────────────────┼────────────────┼─────────┼───────────────┤
│Conservarea zonelor cu │ │ │Specii de │
│habitate acvatice │ │ │amfibieni şi │
│folosite pentru │ │ │habitate │
│reproducere de speciile │1.3.4. │C │menţinute │
│de amfibieni şi │ │ │într-o stare de│
│amenajarea de noi bălţi │ │ │conservare │
│de reproducere. │ │ │favorabilă; │
│ │ │ │raport │
├────────────────────────┼────────────────┼─────────┼───────────────┤
│ │ │ │Specia │
│ │ │ │Ligularia │
│Menţinerea habitatului │ │ │sibirica şi │
│speciei Ligularia │ │ │habitatul │
│sibirica din zona │1.3.5. │C │acesteia │
│Brusturet într-o stare │ │ │menţinute │
│de conservare │ │ │într-o stare de│
│favorabilă. │ │ │conservare │
│ │ │ │favorabilă; │
│ │ │ │raport │
├────────────────────────┼────────────────┼─────────┼───────────────┤
│ │ │ │Habitate de │
│ │ │ │pajişti-păşuni │
│Conservarea habitatelor │ │ │menţinute │
│de pajişti utilizate ca │1.3.6. │C │într-o stare de│
│păşuni şi controlul │ │ │conservare │
│activităţii de păşunat. │ │ │favorabilă; │
│ │ │ │număr de │
│ │ │ │animale; raport│
├────────────────────────┼────────────────┼─────────┼───────────────┤
│ │ │ │Habitate de │
│ │ │ │pajişti-fâneţe │
│Conservarea habitatelor │ │ │menţinute │
│de pajişti utilizate ca │1.3.7. │C │într-o stare de│
│fâneţe. │ │ │conservare │
│ │ │ │favorabilă; │
│ │ │ │raport │
├────────────────────────┼────────────────┼─────────┼───────────────┤
│ │ │ │Habitate │
│ │ │ │deschise cu │
│ │ │ │arbuşti/arbori │
│ │ │ │şi specii de │
│Conservarea habitatelor │ │ │faună │
│deschise cu arbuşti/ │1.3.8. │C │caracteristice │
│arbori. │ │ │menţinute │
│ │ │ │într-o stare de│
│ │ │ │conservare │
│ │ │ │favorabilă; │
│ │ │ │raport │
├────────────────────────┼────────────────┼─────────┼───────────────┤
│ │ │ │Habitate │
│ │ │ │forestiere şi │
│ │ │ │specii de │
│ │ │ │interes │
│Conservarea habitatelor │ │ │conservativ │
│forestiere. │1.3.9. │C │caracteristice │
│ │ │ │menţinute │
│ │ │ │într-o stare de│
│ │ │ │conservare │
│ │ │ │favorabilă; │
│ │ │ │raport │
├────────────────────────┼────────────────┼─────────┼───────────────┤
│ │ │ │Arbori bătrâni,│
│ │ │ │uscaţi şi │
│ │ │ │doborâţi │
│ │ │ │menţinuţi în │
│Menţinerea în teren a │ │ │teren; specii │
│arborilor bătrâni, │ │ │de interes │
│uscaţi şi doborâţi ca │1.3.10. │C │conservativ │
│nişe ecologice pentru │ │ │caracteristice │
│speciile de faună. │ │ │menţinute │
│ │ │ │într-o stare de│
│ │ │ │conservare │
│ │ │ │favorabilă; │
│ │ │ │raport │
├────────────────────────┼────────────────┼─────────┼───────────────┤
│ │ │ │Arbori care au │
│Menţinerea în jurul │ │ │cuiburi │
│cuiburilor active de │ │ │menţinuţi în │
│barză │ │ │teren; barză │
│neagră şi acvilă │ │ │neagră şi │
│ţipătoare mică a unei │1.3.11. │C │acvilă │
│suprafeţe cu raza de │ │ │ţipătoare mică │
│minimum 100 m, în care │ │ │menţinute │
│să nu se realizeze │ │ │într-o stare de│
│lucrări şi exploatări │ │ │conservare │
│silvice. │ │ │favorabilă; │
│ │ │ │raport │
├────────────────────────┼────────────────┼─────────┼───────────────┤
│ │ │ │Habitate │
│ │ │ │forestiere şi │
│ │ │ │specii de │
│ │ │ │interes │
│Măsuri de prevenire a │ │ │conservativ │
│păşunatului în pădure. │1.3.12. │C │caracteristice │
│ │ │ │menţinute │
│ │ │ │într-o stare de│
│ │ │ │conservare │
│ │ │ │favorabilă; │
│ │ │ │raport │
├────────────────────────┼────────────────┼─────────┼───────────────┤
│ │ │ │Elemente de │
│ │ │ │interes │
│Restricţionarea │ │ │conservativ │
│accesului cu mijloace │1.3.13. │C │menţinute │
│motorizate. │ │ │într-o stare de│
│ │ │ │conservare │
│ │ │ │favorabilă; │
│ │ │ │raport │
├────────────────────────┼────────────────┼─────────┼───────────────┤
│ │ │ │Elemente de │
│ │ │ │interes │
│ │ │ │conservativ │
│ │ │ │menţinute │
│ │ │ │într-o stare de│
│ │ │ │conservare │
│Limitarea realizării de │ │ │favorabilă; │
│noi drumuri de acces │1.3.14. │C │reţea de │
│monitorizarea drumurilor│ │ │drumuri care nu│
│existente. │ │ │afectează │
│ │ │ │negativ │
│ │ │ │conservarea │
│ │ │ │speciilor de │
│ │ │ │interes │
│ │ │ │conservativ; │
│ │ │ │raport │
├────────────────────────┼────────────────┼─────────┼───────────────┤
│ │ │ │Cursuri de apă │
│ │ │ │şi specii de │
│ │ │ │faună │
│Conservarea cursurilor │ │ │caracteristice │
│de apă şi a faunei │1.3.15. │C │menţinute │
│caracteristice. │ │ │într-o stare de│
│ │ │ │conservare │
│ │ │ │favorabilă; │
│ │ │ │raport │
├────────────────────────┼────────────────┼─────────┼───────────────┤
│ │ │ │Peşteri şi │
│ │ │ │specii de faună│
│Protejarea habitatului │ │ │caracteristice │
│şi faunei peşterilor │1.3.16. │C │menţinute │
│neamenajate. │ │ │într-o stare de│
│ │ │ │conservare │
│ │ │ │favorabilă; │
│ │ │ │raport │
├────────────────────────┼────────────────┼─────────┼───────────────┤
│Identificarea, cartarea │ │ │Zone cu │
│şi refacerea habitatelor│ │ │habitate │
│degradate de eroziune │1.3.17. │N │degradate │
│de-a lungul traseelor │ │ │identificate şi│
│turistice. │ │ │refăcute; │
│ │ │ │raport │
├────────────────────────┼────────────────┼─────────┼───────────────┤
│Realizarea unor studii │ │ │Studii │
│privind reconstrucţia │ │ │realizate; │
│ecologică şi │1.3.18. │N │rezultate │
│implementarea │ │ │implementate în│
│rezultatelor. │ │ │teren; raport. │
├────────────────────────┼────────────────┼─────────┼───────────────┤
│ │ │ │Habitate │
│ │ │ │forestiere şi │
│ │ │ │specii de │
│ │ │ │interes │
│Includerea prevederilor │ │ │conservativ │
│Planului de management │1.3.19 │N │menţinute │
│al ariei protejate în │ │ │într-o stare de│
│amenajamentele silvice. │ │ │conservare │
│ │ │ │favorabilă; │
│ │ │ │amenajament │
│ │ │ │revizuit; │
│ │ │ │raport │
├────────────────────────┼────────────────┼─────────┼───────────────┤
│ │ │ │Habitate │
│ │ │ │forestiere şi │
│ │ │ │specii de │
│ │ │ │interes │
│ │ │ │conservativ │
│ │ │ │menţinute │
│ │ │ │într-o stare de│
│ │ │ │conservare │
│Includerea prevederilor │ │ │favorabilă; │
│Planului de management │1.3.20. │N │planuri de │
│al ariei protejate în │ │ │urbanism │
│planurile de urbanism │ │ │generale şi │
│ │ │ │locale adecvate│
│ │ │ │statutului de │
│ │ │ │arie protejată │
│ │ │ │al zonei, │
│ │ │ │management │
│ │ │ │adecvat al │
│ │ │ │terenurilor; │
│ │ │ │raport │
├────────────────────────┼────────────────┼─────────┼───────────────┤
│ │ │ │Elemente de │
│ │ │ │interes │
│ │ │ │conservativ │
│ │ │ │menţinute │
│ │ │ │într-o stare de│
│Includerea conceptelor │ │ │conservare │
│legate de conservarea │ │ │favorabilă; │
│biodiversităţii şi a │ │ │concepte legate│
│nealterării peisajului │1.3.21. │N │de conservarea │
│în documentaţiile de │ │ │biodiversităţii│
│urbanism. │ │ │şi a │
│ │ │ │nealterării │
│ │ │ │peisajului │
│ │ │ │incluse în │
│ │ │ │documentaţiile │
│ │ │ │de urbanism; │
│ │ │ │raport │
├────────────────────────┼────────────────┼─────────┼───────────────┤
│Întocmirea unui studiu │ │ │Studiu │
│privind circulaţia │ │ │realizat; surse│
│apelor subterane şi, │1.3.22. │ │de poluare │
│dacă e cazul, eliminarea│ │ │Nelimitate; │
│surselor de poluare. │ │ │raport. │
├────────────────────────┼────────────────┼─────────┼───────────────┤
│ │ │ │Elemente de │
│ │ │ │interes │
│ │ │ │conservativ │
│Realizarea unui studiu │ │ │menţinute │
│asupra speciilor străine│ │ │într-o stare de│
│invazive de plante şi │ │ │conservare │
│implementarea în teren a│1.3.23 │C │favorabilă; │
│măsurilor pentru oprirea│ │ │lipsa/prezenţă │
│invaziei │ │ │sporadică a │
│ │ │ │speciilor │
│ │ │ │străine cu │
│ │ │ │potenţial │
│ │ │ │invaziv; raport│
├────────────────────────┼────────────────┼─────────┼───────────────┤
│Implementarea măsurilor │ │ │Elemente de │
│de conservare din planul│ │ │interes │
│de management şi a │ │ │conservativ │
│altora noi, în funcţie │1.3.24. │C │menţinute │
│de rezultatele │ │ │într-o stare de│
│monitorizării din teren,│ │ │conservare │
│ori de câte ori este │ │ │favorabilă; │
│necesar │ │ │raport │
├────────────────────────┼────────────────┼─────────┼───────────────┤
│ │ │ │Documentaţie în│
│ │ │ │vederea │
│ │ │ │actualizării │
│Promovarea actualizării │ │ │formularului │
│formularului standard al│1.3.25. │N │standard │
│ROSO0194 Piatra Craiului│ │ │transmisă la │
│ │ │ │autorităţile │
│ │ │ │competente; │
│ │ │ │raport │
├────────────────────────┼────────────────┼─────────┼───────────────┤
│ │ │ │Număr de │
│ │ │ │pliante, │
│ │ │ │broşuri, alte │
│ │ │ │materiale; │
│ │ │ │număr de │
│Managementul │ │ │garduri │
│carnivorelor mari în │ │ │electrice la │
│vederea reducerii │ │ │stâne; număr de│
│conflictelor dintre │1.3.26. │C │echipamente de │
│aceste specii şi │ │ │relocare a │
│populaţia locală/turişti│ │ │urşilor; număr │
│ │ │ │de mijloace de │
│ │ │ │apărare; număr │
│ │ │ │de pubele şi │
│ │ │ │coşuri de gunoi│
│ │ │ │instalate în │
│ │ │ │teren │
├────────────────────────┼────────────────┼─────────┼───────────────┤
│Realizarea unor studii │ │ │Studii │
│etnografice în zona │2.1.1. │N │etnografice │
│ariei protejate. │ │ │realizate │
├────────────────────────┼────────────────┼─────────┼───────────────┤
│ │ │ │Evenimente │
│Organizarea şi │ │ │culturale │
│promovarea de evenimente│2.1.2. │P │locale │
│culturale locale. │ │ │organizate şi │
│ │ │ │promovate; │
│ │ │ │raport │
├────────────────────────┼────────────────┼─────────┼───────────────┤
│ │ │ │Valori ale │
│Integrarea valorilor │ │ │comunităţilor │
│comunităţilor locale, │ │ │locale şi │
│alături de cele │ │ │valori │
│naturale, în strategia │2.1.3. │N │naturale, │
│de promovare a │ │ │integrate în │
│turismului. │ │ │strategia de │
│ │ │ │promovare a │
│ │ │ │turismului. │
├────────────────────────┼────────────────┼─────────┼───────────────┤
│ │ │ │Elemente │
│Includerea prezentării │ │ │tradiţionale │
│de elemente │ │ │prezentate în │
│tradiţionale, în │ │ │punctele de │
│punctele de informare, │2.1.4. │N │informare, │
│centrul de vizitare, │ │ │centrul de │
│pliante, panouri. │ │ │vizitare, │
│ │ │ │pliante, │
│ │ │ │panouri. │
├────────────────────────┼────────────────┼─────────┼───────────────┤
│ │ │ │Sprijin acordat│
│ │ │ │pentru │
│Sprijinirea certificării│ │ │certificarea │
│produselor locale cu │2.1.5. │N │produselor │
│sigla parcului. │ │ │locale cu sigla│
│ │ │ │parcului; │
│ │ │ │raport │
├────────────────────────┼────────────────┼─────────┼───────────────┤
│ │ │ │Puncte de │
│Asigurarea unor puncte │ │ │desfacere ale │
│de desfacere ale │2.1.6. │C │produselor │
│produselor tradiţionale.│ │ │tradiţionale │
│ │ │ │existente │
├────────────────────────┼────────────────┼─────────┼───────────────┤
│ │ │ │Demersuri │
│ │ │ │realizate în │
│ │ │ │vederea │
│Promovarea scutirii de │ │ │scutirii de │
│taxe pentru persoanele │2.1.7. │C │taxe pentru │
│care deţin terenuri în │ │ │persoanele care│
│aria protejată. │ │ │deţin terenuri │
│ │ │ │în aria │
│ │ │ │protejată; │
│ │ │ │raport │
├────────────────────────┼────────────────┼─────────┼───────────────┤
│Încurajarea păstrării │ │ │Demersuri │
│stilului arhitectonic în│ │ │realizate în │
│parteneriat cu │ │ │vederea │
│autorităţile │2.1.8. │C │păstrării │
│administraţiei publice │ │ │stilului │
│locale şi judeţene de │ │ │arhitectonic; │
│urbanism. │ │ │raport │
├────────────────────────┼────────────────┼─────────┼───────────────┤
│ │ │ │Demersuri │
│ │ │ │realizate în │
│ │ │ │vederea │
│Încurajarea │ │ │dezvoltarea de │
│comunităţilor locale în │ │ │activităţi │
│dezvoltarea de │ │ │economice care │
│activităţi economice │2.1.9. │C │să reducă │
│care să reducă presiunea│ │ │presiunea │
│negativă a acestora │ │ │negativă a │
│asupra ariei protejate. │ │ │acestora asupra│
│ │ │ │arici │
│ │ │ │protejate; │
│ │ │ │raport │
├────────────────────────┼────────────────┼─────────┼───────────────┤
│Realizarea unor trasee │ │ │Trasee tematice│
│tematice vizând elemente│2.1.10. │C │realizate; │
│specifice tradiţiei şi │ │ │raport │
│culturii locale. │ │ │ │
├────────────────────────┼────────────────┼─────────┼───────────────┤
│ │ │ │Mod de │
│ │ │ │folosinţă al │
│Interzicerea/ limitarea │ │ │terenurilor │
│schimbării modului de │3.1.1. │C │constant pe o │
│folosinţă al terenului. │ │ │suprafaţă cât │
│ │ │ │mai mare; │
│ │ │ │raport │
├────────────────────────┼────────────────┼─────────┼───────────────┤
│ │ │ │Caietelor de │
│ │ │ │sarcini ale │
│ │ │ │licitaţiilor │
│Urmărirea modului de │ │ │păşunilor │
│realizare a caietelor de│3.1.2. │P │realizate în │
│sarcini ale licitaţiilor│ │ │conformitate cu│
│păşunilor. │ │ │capacitatea de │
│ │ │ │suport a │
│ │ │ │pajiştilor; │
│ │ │ │raport │
├────────────────────────┼────────────────┼─────────┼───────────────┤
│ │ │ │Asistenţă │
│ │ │ │pentru │
│Asigurarea de asistenţă │ │ │exploatarea │
│pentru exploatarea │3.1.3. │P │durabilă a │
│durabilă a resurselor. │ │ │resurselor │
│ │ │ │acordată; │
│ │ │ │raport │
├────────────────────────┼────────────────┼─────────┼───────────────┤
│Adaptarea prevederilor │ │ │Amenajamente │
│amenajamentelor silvice │ │ │silvice şi │
│şi silvo-pastorale la │ │ │silvo- │
│necesităţile de │3.1.4. │N │pastorale │
│conservare ale speciilor│ │ │adaptate la │
│de interes comunitar/ │ │ │necesităţile de│
│naţional şi a │ │ │conservare ale │
│peisajului. │ │ │ariei protejate│
├────────────────────────┼────────────────┼─────────┼───────────────┤
│Participarea │ │ │Fişe de │
│administraţiei parcului │ │ │evaluare a │
│la evaluarea speciilor │3.1.5. │P │speciilor de │
│de interes cinegetic din│ │ │interes │
│zona ariei protejate. │ │ │cinegetic; │
│ │ │ │raport │
├────────────────────────┼────────────────┼─────────┼───────────────┤
│Realizarea de activităţi│ │ │ │
│de instruire şi │ │ │ │
│conştientizare a │ │ │Activităţi │
│localnicilor despre │3.1.6. │P │realizate; │
│importanţa şi valoarea │ │ │raport │
│produselor naturale prin│ │ │ │
│practicarea unei │ │ │ │
│agriculturi ecologice. │ │ │ │
├────────────────────────┼────────────────┼─────────┼───────────────┤
│ │ │ │Resurse │
│Evaluarea resurselor │ │ │evaluate; │
│ariei protejate şi │3.1.7. │N │recoltare/ │
│controlul recoltării/ │ │ │colectare │
│colectării acestora. │ │ │controlată; │
│ │ │ │raport │
├────────────────────────┼────────────────┼─────────┼───────────────┤
│Controlul amenajărilor │ │ │Amenajări │
│hidroenergetice de pe │3.1.8. │P │hidroenergetice│
│teritoriul ariei │ │ │controlate; │
│protejate. │ │ │raport │
├────────────────────────┼────────────────┼─────────┼───────────────┤
│Amplasarea unor │ │ │Rezervoare de │
│rezervoare de apă │ │ │apă meteorică │
│meteorică în zona de │3.1.9. │N │amplasate în │
│creastă, pentru │ │ │teren │
│stingerea incendiilor. │ │ │ │
├────────────────────────┼────────────────┼─────────┼───────────────┤
│Sprijinirea prin toate │ │ │ │
│mijloacele a │ │ │Demersuri │
│implementării schemelor │ │ │realizate în │
│de plată către │ │ │vederea │
│proprietarii de terenuri│ │ │implementării │
│a serviciilor │3.1.10. │C │schemelor de │
│ecosistemelor şi a │ │ │plată şi a │
│compensaţiilor pentru │ │ │compensaţiilor;│
│restricţiile impuse de │ │ │raport │
│regimul de arie │ │ │ │
│protejată. │ │ │ │
├────────────────────────┼────────────────┼─────────┼───────────────┤
│ │ │ │Elemente de │
│ │ │ │interes │
│Dirijarea accesului │ │ │conservativ │
│turistic în parc în │ │ │menţinute │
│funcţie de interesele de│ │ │într-o stare de│
│conservare şi reducerea │4.1.1. │C │conservare │
│riscului producerii │ │ │favorabilă; │
│accidentelor. │ │ │număr mic/lipsa│
│ │ │ │turiştilor în │
│ │ │ │afara traseelor│
│ │ │ │marcate; raport│
├────────────────────────┼────────────────┼─────────┼───────────────┤
│ │ │ │Trasee │
│ │ │ │turistice │
│Materializarea în teren │ │ │materializate │
│a traseelor turistice şi│4.1.2. │C │în teren; │
│întreţinerea marcajelor.│ │ │marcaje │
│ │ │ │întreţinute; │
│ │ │ │raport │
├────────────────────────┼────────────────┼─────────┼───────────────┤
│Înfiinţarea şi │ │ │Trasee │
│menţinerea traseelor │4.1.3. │C │educative │
│educative. │ │ │existente în │
│ │ │ │teren; raport │
├────────────────────────┼────────────────┼─────────┼───────────────┤
│Crearea şi promovarea │ │ │Portofoliu de │
│unui portofoliu de │ │ │activităţi │
│activităţi sportive │4.1.4. │C │sportive creat │
│pentru aria protejată. │ │ │şi promovat; │
│ │ │ │raport │
├────────────────────────┼────────────────┼─────────┼───────────────┤
│ │ │ │Portofoliu de │
│Crearea şi promovarea │ │ │activităţi │
│unui portofoliu de │ │ │vizând │
│activităţi vizând │ │ │cunoaşterea │
│cunoaşterea speciilor şi│ │ │speciilor şi │
│habitatelor sitului de │4.1.5. │C │habitatelor │
│tipul unui turism │ │ │sitului creat │
│ştiinţific, cu ghizi │ │ │şi promovat; │
│special instruiţi. │ │ │număr de │
│ │ │ │grupuri │
│ │ │ │ghidate; raport│
├────────────────────────┼────────────────┼─────────┼───────────────┤
│Vânzarea sau │ │ │ │
│închirierea, prin │ │ │Tipuri şi număr│
│centrele de vizitare şi │ │ │de materiale │
│punctele de informare a │4.1.6. │C │sau echipamente│
│diferitelor materiale │ │ │vândute/ │
│sau echipamente legate │ │ │închiriate; │
│de │ │ │raport │
│turism. │ │ │ │
├────────────────────────┼────────────────┼─────────┼───────────────┤
│Informarea comunităţilor│ │ │Acţiuni de │
│locale pentru a dezvolta│ │ │informare │
│facilităţi de transport,│4.1.7. │P │realizate; │
│cazare şi alte produse │ │ │raport │
│turistice. │ │ │ │
├────────────────────────┼────────────────┼─────────┼───────────────┤
│ │ │ │Strategie de │
│Implementarea strategiei│4.1.8. │C │vizitare │
│de vizitare a parcului. │ │ │implementată; │
│ │ │ │raport │
├────────────────────────┼────────────────┼─────────┼───────────────┤
│ │ │ │Număr de │
│Monitorizarea │ │ │chestionare │
│turismului. │4.1.9. │P │completate de │
│ │ │ │către turişti; │
│ │ │ │raport │
├────────────────────────┼────────────────┼─────────┼───────────────┤
│ │ │ │Trasee │
│Promovarea traseelor │ │ │turistice │
│marcate, şi actualizarea│ │ │marcate, │
│continuă a hărţii │4.1.10. │c │promovate; │
│turistice online. │ │ │hartă online │
│ │ │ │actualizată; │
│ │ │ │raport │
├────────────────────────┼────────────────┼─────────┼───────────────┤
│Tipărirea hărţii │ │ │Număr de hărţi │
│turistice, în funcţie de│4.1.11. │N │turistice │
│necesităţi. │ │ │tipărite; │
│ │ │ │raport │
├────────────────────────┼────────────────┼─────────┼───────────────┤
│Menţinerea şi │ │ │Facilităţi de │
│îmbunătăţirea │ │ │vizitare │
│facilităţilor de │4.1.12. │N │menţinute/ │
│vizitare a Peşterii │ │ │îmbunătăţite │
│Dâmbovicioara. │ │ │ │
├────────────────────────┼────────────────┼─────────┼───────────────┤
│Realizarea de întâlniri │ │ │Întâlniri │
│periodice cu │ │ │realizate, │
│comunităţile locale şi │ │ │factori │
│alţi factori de interes │5.1.1. │P │interesaţi │
│privind managementul │ │ │informaţi; │
│ariei │ │ │raport │
│protejate. │ │ │ │
├────────────────────────┼────────────────┼─────────┼───────────────┤
│ │ │ │Materiale │
│Realizarea de materiale │5.1.2. │N │informative │
│informative. │ │ │realizare; │
│ │ │ │raport │
├────────────────────────┼────────────────┼─────────┼───────────────┤
│Distribuirea │ │ │Materiale │
│materialelor │5.1.3. │N │informative │
│informative. │ │ │realizate; │
│ │ │ │raport │
├────────────────────────┼────────────────┼─────────┼───────────────┤
│Proiectarea şi │ │ │ │
│amplasarea de panouri │ │ │Panouri │
│educative, informative │5.1.4. │N │amplasate în │
│şi de avertizare în │ │ │teren; raport │
│teren şi întreţinerea │ │ │ │
│acestora. │ │ │ │
├────────────────────────┼────────────────┼─────────┼───────────────┤
│Realizarea de acţiuni │ │ │ │
│care dau posibilitatea │ │ │Acţiuni │
│publicului să participe │5.1.5. │P │realizate; │
│la activităţile │ │ │raport │
│parcului. │ │ │ │
├────────────────────────┼────────────────┼─────────┼───────────────┤
│Organizarea de │ │ │Evenimente │
│evenimente dedicate │5.1.6. │P │realizate; │
│ariei protejate. │ │ │raport │
├────────────────────────┼────────────────┼─────────┼───────────────┤
│Promovarea ariei │ │ │ │
│protejate şi a │ │ │ │
│acţiunilor de management│ │ │Acţiuni │
│în mass - media şi prin │5.1.7. │C │realizate; │
│participarea la │ │ │raport │
│manifestări naţionale şi│ │ │ │
│internaţionale. │ │ │ │
├────────────────────────┼────────────────┼─────────┼───────────────┤
│Actualizarea permanentă │ │ │Pagina web │
│a paginii web a parcului│ │ │actualizată; │
│şi postarea de │5.1.8. │C │informaţii oste│
│informaţii │ │ │pe mediile │
│relevante pe alte medii │ │ │online; raport │
│online. │ │ │ │
├────────────────────────┼────────────────┼─────────┼───────────────┤
│ │ │ │Buletin │
│Editarea unui buletin │ │ │realizat; │
│informativ periodic şi a│5.1.9. │P │revistă │
│unei reviste │ │ │ştiinţifică │
│ştiinţifice. │ │ │realizată; │
│ │ │ │raport │
├────────────────────────┼────────────────┼─────────┼───────────────┤
│Monitorizarea impactului│ │ │ │
│activităţilor de │5.1.10. │P │Raport │
│conştientizare-informare│ │ │ │
│a publicului. │ │ │ │
├────────────────────────┼────────────────┼─────────┼───────────────┤
│ │ │ │Număr de │
│ │ │ │manuale │
│Reeditarea manualului │5.2.1. │P │reeditate; │
│pentru copii. │ │ │elevi educaţi/ │
│ │ │ │informaţi; │
│ │ │ │raport │
├────────────────────────┼────────────────┼─────────┼───────────────┤
│Promovarea şi │ │ │Număr de │
│diseminarea ghidului │ │ │manuale │
│educativ în şcolile │5.2.2. │P │distribuite; │
│localităţilor limitrofe │ │ │elevi educaţi/ │
│ariei protejate. │ │ │informaţi; │
│ │ │ │raport │
├────────────────────────┼────────────────┼─────────┼───────────────┤
│ │ │ │Număr de │
│Realizarea de prezentări│ │ │prezentări │
│tematice în şcolile din │5.2.3. │P │realizate; │
│localităţile limitrofe │ │ │elevi educaţi/ │
│ariei protejate. │ │ │informaţi; │
│ │ │ │raport │
├────────────────────────┼────────────────┼─────────┼───────────────┤
│ │ │ │Număr de │
│Realizarea de excursii │ │ │excursii │
│tematice în teren cu │ │ │tematice │
│elevii din localităţile │5.2.4. │P │realizate; │
│limitrofe ariei │ │ │elevi educaţi/ │
│protejate. │ │ │informaţi; │
│ │ │ │raport │
├────────────────────────┼────────────────┼─────────┼───────────────┤
│Organizare de tabere, │ │ │Număr de tabere│
│schimburi de experienţă │ │ │realizate; │
│cu elevii la nivel │5.2.5. │P │elevi educaţi/ │
│naţional. │ │ │informaţi; │
│ │ │ │raport │
├────────────────────────┼────────────────┼─────────┼───────────────┤
│ │ │ │Sistem de │
│Crearea şi implementarea│ │ │rangeri │
│unui sistem de rangeri │ │ │voluntari │
│voluntari din rândul │5.2.6. │C │creat; număr de│
│tinerilor din │ │ │activităţi de │
│localităţile adiacente. │ │ │patrulare; │
│ │ │ │elevi raport │
├────────────────────────┼────────────────┼─────────┼───────────────┤
│ │ │ │Centru de │
│Finalizarea amenajării │ │ │vizitare │
│centrului de vizitare de│ │ │finalizat; │
│la Zărneşti şi │6.1.1. │C │centru de │
│întreţinerea acestuia. │ │ │vizitare │
│ │ │ │funcţional şi │
│ │ │ │bine întreţinut│
├────────────────────────┼────────────────┼─────────┼───────────────┤
│ │ │ │Punct de │
│Finalizarea amenajării │ │ │informare │
│punctului de informare │ │ │finalizat; │
│de la Curmătura şi │6.1.2. │C │punct de │
│întreţinerea acestuia. │ │ │vizitare │
│ │ │ │funcţional şi │
│ │ │ │bine întreţinut│
├────────────────────────┼────────────────┼─────────┼───────────────┤
│ │ │ │Puncte de │
│ │ │ │informare │
│Realizarea de noi puncte│ │ │realizate; │
│de informare şi │6.1.3. │C │puncte de │
│întreţinerea acestora. │ │ │vizitare │
│ │ │ │funcţionale şi │
│ │ │ │bine │
│ │ │ │întreţinute │
├────────────────────────┼────────────────┼─────────┼───────────────┤
│Întreţinerea │ │ │Infochioşcuri │
│infochioşcurilor │6.1.4. │C │întreţinute │
│realizate. │ │ │ │
├────────────────────────┼────────────────┼─────────┼───────────────┤
│Realizarea de noi │ │ │Infochioşcuri │
│infochioşcuri şi │6.1.5. │C │realizate; │
│întreţinerea acestora. │ │ │infochioşcuri │
│ │ │ │întreţinute │
├────────────────────────┼────────────────┼─────────┼───────────────┤
│Menţinerea limitelor │ │ │Limite │
│ariei protejate │6.1.6. │C │materializate │
│materializate pe teren │ │ │în teren; │
│acestora. │ │ │raport │
├────────────────────────┼────────────────┼─────────┼───────────────┤
│Realizarea, montarea şi │ │ │Panouri │
│întreţinerea panourilor │ │ │indicatoare, │
│indicatoare, panourilor │ │ │panourilor de │
│de avertizare şi a │6.1.7. │C │avertizare │
│panourilor informative │ │ │panourilor │
│pentru evidenţierea │ │ │informative; │
│ariei protejate. │ │ │existente în │
│ │ │ │teren │
├────────────────────────┼────────────────┼─────────┼───────────────┤
│ │ │ │Echipament de │
│Asigurarea de echipament│ │ │teren existent;│
│de teren adecvat şi │ │ │patrularea │
│autovehicule pentru │6.1.8. │C │ariei în mod │
│patrulare, şi │ │ │regulat; │
│întreţinerea acestuia. │ │ │rapoarte │
│ │ │ │patrulare │
├────────────────────────┼────────────────┼─────────┼───────────────┤
│Asigurarea de echipament│ │ │Echipament de │
│de birou adecvat şi │6.1.9. │C │birou adecvat; │
│întreţinerea acestuia. │ │ │rapoarte de │
│ │ │ │activitate │
├────────────────────────┼────────────────┼─────────┼───────────────┤
│Adaptarea organigramei │ │ │ │
│administraţiei parcului │ │ │Organigramă │
│la necesităţile de │6.2.1. │N │adecvată │
│aplicare al planului de │ │ │ │
│management. │ │ │ │
├────────────────────────┼────────────────┼─────────┼───────────────┤
│Evaluarea nevoilor de │ │ │Raport anual de│
│formare a personalului │6.2.2. │N │privind │
│implicat în managementul│ │ │necesarul de │
│ariei protejate. │ │ │instruire │
├────────────────────────┼────────────────┼─────────┼───────────────┤
│Desfăşurarea şi │ │ │Raport anual de│
│participarea la cursuri │ │ │instruire sau │
│de instruire, schimburi │6.2.3. │N │rapoarte │
│de experienţă, │ │ │intermediare │
│conferinţe. │ │ │dacă sunt │
│ │ │ │necesare │
├────────────────────────┼────────────────┼─────────┼───────────────┤
│Realizarea unui plan de │ │ │Activităţi bine│
│lucru anual cu bugetul │6.3.1. │P │organizate │
│necesar implementării. │ │ │ │
├────────────────────────┼────────────────┼─────────┼───────────────┤
│Realizarea de activităţi│ │ │ │
│de patrulare în teren în│ │ │Patrularea │
│vederea aplicării │ │ │ariei în mod │
│prevederilor Planului de│6.3.2. │C │regulat; │
│management şi al │ │ │rapoarte de │
│regulamentului de │ │ │patrulare │
│funcţionare al ariei │ │ │ │
│protejate. │ │ │ │
├────────────────────────┼────────────────┼─────────┼───────────────┤
│Evaluarea impactului │ │ │ │
│pentru proiectele, │ │ │ │
│planurile şi programele │ │ │Avize - │
│care se realizează pe │6.3.3. │N │negative/ │
│teritoriul sitului şi │ │ │pozitive/cu │
│acordarea de avize │ │ │restricţii │
│negative/pozitive/cu │ │ │ │
│restricţii. │ │ │ │
├────────────────────────┼────────────────┼─────────┼───────────────┤
│Menţinerea colaborărilor│ │ │ │
│existente şi informarea │ │ │ │
│şi/sau atragerea O.N.G. │ │ │ │
│- urilor, autorităţilor │ │ │ │
│administraţiilor publice│ │ │Parteneriate │
│locale şi a celor │6.3.4. │N │realizate; │
│descentralizate ale │ │ │raport │
│statului, precum şi a │ │ │ │
│mass- media, pentru │ │ │ │
│aplicarea planului de │ │ │ │
│management. │ │ │ │
├────────────────────────┼────────────────┼─────────┼───────────────┤
│Organizarea întâlnirilor│ │ │ │
│Consiliului Ştiinţific │ │ │ │
│şi Consultativ ale │ │ │Întâlniri │
│Parcului Naţional Piatra│6.3.5. │P │realizate; │
│Craiului şi menţinerea │ │ │raport │
│contactului cu membrii │ │ │ │
│acestora. │ │ │ │
├────────────────────────┼────────────────┼─────────┼───────────────┤
│Comunicarea periodică a │ │ │Planuri de │
│limitelor şi a zonării │ │ │urbanism │
│interne către Direcţiile│ │ │actualizate cu │
│de Urbanism şi │6.3.6. │P │precizarea │
│Amenajarea Teritoriului │ │ │limitelor ariei│
│ale Consiliilor Judeţene│ │ │protejate; │
│Argeş şi Braşov. │ │ │raport │
├────────────────────────┼────────────────┼─────────┼───────────────┤
│Actualizarea permanentă │6.3.7. │C │Baza de date │
│a bazei de date. │ │ │actualizată │
├────────────────────────┼────────────────┼─────────┼───────────────┤
│Elaborarea rapoartelor │ │ │Rapoarte │
│de activitate şi │6.3.8. │P │elaborate │
│financiare. │ │ │ │
├────────────────────────┼────────────────┼─────────┼───────────────┤
│Monitorizarea │ │ │Acţiunile din │
│implementării planului │6.3.9. │P │Planul de │
│de management. │ │ │management │
│ │ │ │realizate │
├────────────────────────┼────────────────┼─────────┼───────────────┤
│ │ │ │Acţiunile din │
│ │ │ │Planul de │
│ │ │ │management │
│Identificare şi accesare│ │ │realizate; │
│surse de finanţare şi │6.3.10. │N │cereri de │
│autofinanţare. │ │ │finanţare │
│ │ │ │completate │
│ │ │ │pentru proiecte│
│ │ │ │cu diverse │
│ │ │ │finanţări │
├────────────────────────┼────────────────┼─────────┼───────────────┤
│Pregătirea evaluării │ │ │Raport final de│
│rezultatelor │ │ │activitate, │
│implementării planului │6.3.11. │N │Plan de │
│de management în al │ │ │management │
│V-lea an şi întocmirea │ │ │revizuit │
│noului plan. │ │ │ │
├────────────────────────┼────────────────┼─────────┼───────────────┤
│Monitorizarea │ │ │Fişe de │
│pregătirii, competenţei │6.2.2., 6.2.3. │C │apreciere │
│şi performanţelor │ │ │Formulare de │
│personalului │ │ │evaluare │
├────────────────────────┼────────────────┼─────────┼───────────────┤
│Asigurarea că personalul│ │ │ │
│care participă la │ │ │Raportări │
│evenimente, cursuri, │ │ │Activităţi în │
│instruiri, vizite de │6.2.3. │C │domeniile de │
│studiu întocmeşte │ │ │aplicabilitate │
│rapoarte şi aplică │ │ │ale cursurilor │
│lecţiile învăţate în │ │ │ │
│activităţile proprii │ │ │ │
├────────────────────────┼────────────────┼─────────┼───────────────┤
│Analiza anuală a │ │ │ │
│realizării Planului de │ │ │Raport anual │
│management şi adaptarea │6.3.8. │P │Modificări │
│în consecinţă a │ │ │operate │
│acţiunilor din Planul de│ │ │ │
│management │ │ │ │
├────────────────────────┼────────────────┼─────────┼───────────────┤
│Monitorizarea │toate │ │Registru de │
│documentaţiilor │activităţile │C │intrări ieşiri │
│realizate de custode │ │ │ │
├────────────────────────┼────────────────┼─────────┼───────────────┤
│Menţinerea unei arhive │ │ │ │
│cu toate documentaţiile │toate │C │Arhiva │
│şi publicaţiile produse │activităţile │ │custodelui │
│de custode │ │ │ │
├────────────────────────┼────────────────┼─────────┼───────────────┤
│ │ │ │Număr │
│Monitorizarea │ │ │activităţi │
│activităţilor interne şi│toate │ │interne şi │
│externe, activităţi │activităţile │C │externe │
│înregistrate, documente │ │ │Număr documente│
│oficiale şi acorduri │ │ │oficiale, │
│ │ │ │acorduri │
├────────────────────────┼────────────────┼─────────┼───────────────┤
│Asigurarea unor formate │ │ │ │
│adecvate pentru │ │ │Modele de │
│contracte, acorduri, şi │toate │C │contracte, │
│a includerii mijloacelor│activităţile │ │acorduri │
│de raportare, revizuire │ │ │ │
│şi monitorizare │ │ │ │
├────────────────────────┼────────────────┼─────────┼───────────────┤
│Producerea de minute şi │ │ │ │
│procese verbale în urma │toate │C │Minute şi │
│întâlnirilor de lucru, │activităţile │ │procese verbale│
│şedinţe │ │ │ │
├────────────────────────┼────────────────┼─────────┼───────────────┤
│Realizarea unui sistem │ │ │ │
│de raportare a │toate │C │Raportări │
│activităţilor │activităţile │ │ │
│personalului │ │ │ │
├────────────────────────┼────────────────┼─────────┼───────────────┤
│Menţinerea unei │ │ │ │
│biblioteci cu studii şi │ │ │Studii, │
│publicaţii despre aria │toate │C │publicaţii, │
│protejată, precum şi cu │activităţile │ │literatură de │
│literatură de │ │ │specialitate │
│specialitate │ │ │ │
├────────────────────────┼────────────────┼─────────┼───────────────┤
│Asigurarea că toţi │ │ │Contracte de │
│cercetătorii şi oamenii │toate │ │cercetare, │
│de teren depun copii ale│activităţile │C │voluntariat │
│muncii prestate │ │ │Fişe de │
│ │ │ │raportare │
├────────────────────────┼────────────────┼─────────┼───────────────┤
│Menţinerea │ │ │ │
│înregistrărilor │toate │C │Acte contabile │
│veniturilor financiare │activităţile │ │ │
│ale ariei protejate │ │ │ │
└────────────────────────┴────────────────┴─────────┴───────────────┘
Legendă: Frecvenţa: C - continuu; P - periodic; N - în funcţie de necesităţi. 7. BIBLIOGRAFIE ŞI REFERINŢE Alexiu V., Stancu D., 2003 - Cariei remotae-Calthetum laethae Coldea (1972) 1978 ligularietosuin sibiricae nova subass. in the Brusturet Gorges (Piatra Craiului), in Pop O.G., Vergheleţ M., Research in Piatra Craiului Naţional Park, vol. 1, 94-97, Ed. Phoenix, Braşov. Alexiu V., 1998 - Les Gorges de calcaire comme refuge de la flore preglaciaire des Carpates roumaines: importance scientifique et conservation. Guide de la deuxieme excursion internaţionale de phytosociologie en Roumanie (5-10 iulie 1998), Piteşti. Alexiu V., 1998 - Vegetaţia Masivului Iezer-Păpuşa. Studiu fitocenologic. Ed.Cultura, Piteşti. Alexiu V., 2003 - Characterisation of the flora and Vegetation of the upper stream of Dâmboviţa, in Pop O.G., Vergheleţ M., Research in Piatra Craiului Naţional Park, vol. 1, 100-118, Ed. Phoenix, Braşov. Alexiu V., 1998 - Rezervaţii şi monumente ale naturii din judeţul Argeş. Editura Cultura, Piteşti. Baumgarten, J.G.G., 1864 - Enumeratio stirpium magno Transilvaniae Principatui, 1-3(4), Vindobonae: Libraria Comensinae. BELDIE A., Cretzoiu P., 1937 - Câteva plante interesante din flora Munţilor Bucegi şi Piatra Craiului, Acta pro Fauna et Flora Univ., seria II, 2: 14-16. BELDIE A., 1952 - Vegetaţia Masivului Piatra Craiului, Bul. şt. biol., agron., geol., geogr., 4(4): 999-1029, Ed. Acad. Române, Bucureşti.. Boros A., Vajda L 1967 - Bryologische Beitrage zur Kenntnis der Flora Transsilvaniensis. Rev. Bryol. Liehe nol 35(1-4): 216-253. Boşcaiu N. et al., 1994 - Lista Roşie a plantelor vasculare dispărute, periclitate, vulnerabile şi rare din flora României, Ocrot. Nat. med. Inconj., t. 38, nr. 1, 45-56, Bucureşti. Boşcaiu N., Tauber F., 1977 - Asociaţii vegetale petrofile şi rupicole din Munţii Piatra Craiului, (I), Stud. com.oOcrot. nat., 265-271, Suceava. Brădescu V., 2003 - An enthomological synthesis (Family Syrphydae) for Piatra Craiului Naţional Park, in Pop O.G., Vergheleţ M., Research in Piatra Craiului Naţional Park, vol. 1, 178-180, Ed. Phoenix. Braşov. Brădescu V., 1991 - Les Syrphides de Roumanie (Diptera, Syrphidae). Cles de determination et repartition. Travaux du Museum d'Histoire naturelle "Grigore Antipa", 31: 7-83, Bucharest. Brădescu V., 1991 - Les Sylphides de Roumanie (Diptera: Syrphidae). Cles de determination et repartition. Trav. Mus. Hist. Nal. "Grigore Antipa", 31: 7 - 83, Bucureşti. Brandza, D, 1898 - Contribuţiuni noue la Fiora României, Analele Acad. Române, seria 2, 11: 1-34, Bucureşti. Chira D., Chira F., 2003 - Wood fungi influence in a Norway spruce stand affected by windfall in Piatra Craiului Naţional Park, in Pop O.G., Vergheleţ M., Research in Piatra Craiului Naţional Park, vol. 1, 50-53, Ed. Phoenix, Braşov. Ciocârlan V., Pop O.G., 2003 - Annotations on the Piatra Craiului Massif Flora, in Pop O.G., Vergheleţ M., Research in Piatra Craiului Naţional Park, vol. 1 98-99, Ed. Phoenix, Braşov. Ciocârlan V., Pop O.G., 2003 - Woodsia pulchella Bertol in Romanian Flora, in Pop O.G., Vergheleţ M., Research in Piatra Craiului Naţional Park, vol. I, 84-86, Ed. Phoenix, Braşov. Ciocârlan V., 1961 - O specie nouă pentru flora R.P.R.: Aubrieta intermedia Heldr. & Orph., Lucr. Şt. Inst. Agronomic Bucureşti, Seria B, 51 399-403. Coca S., 1997 - Avenul de sub Colţii Grindului (-540 m)- deepest cave in România, Proceding of the 12th Internaţional Congres of the Speleology. 87-90, Switzerland. Coca S., 2001 - Avenul de sub Colţii Grindului. EcoCarst, 1, 20-21. Constandt K., Pop O.G., Sarazin A., 2003 - New pteridophyte records for Piatra Craiului Naţional Park, in Pop O.G., Vergheleţ M., Research in Piatra Craiului Naţional Park, vol. 1, 87-93, Ed. Phoenix, Braşov Constantinescu T, 1980 - Le karst de Piatra Craiului. Note I, Trav. Inst.Speol. "Emile Racovitza", XIX, Edit. Academiei, 203-217, Bucureşti. Constantinescu T., 1973 - Considerations geomorphologiques et speologiques sur la pârtie septentrionale dr Massif de Piatra Craiului. Trav. Inst. Speol."Emile Racovitza", XII, Ed. .Academiei, 297-302, Bucureşti. Constantinescu T., 1976 - Le karst de Pietricica (Massif de Piatra Craiului-Carpates Meridionales). Trav. Inst. Speol."Emile Racovitza", XV, Edit. Academiei, 233-245, Bucureşti. Constantinescu T., 1977 - Evolution du reseau hydrographique de la zone karstique Prăpăstiile Zărneştilor, Trav. Inst. Speol. "Emile Racovitza", XVI, Edit. Academiei, 217-228, Bucureşti. Constantinescu T., 1984 - Carte de la circulation des eaux souterraines dans Le Massif de Piatra Craiului, Trav. Inst. Speol. "Emile Racovitza", XXIII, Edit. Academiei, 75-79, Bucureşti. Constantinescu T., 1984 - Le Massif de Piatra Craiului. Genese et l'evolution des torrents des versants nord-ouest et nord; glaciation pleistocene,Theoret. and Appl.Karst., I, Ed. Academiei, 99-106, Bucureşti. Constantinescu T., 1985 - Evolution du reseau hydrographique du Couloir de Dâmbovicioara.Genese et l'evolution de la Vallee de Dâmbovicioara,Theoret.and Appl. Karst., 2, Ed. Academiei, 55-64, Bucureşti. Constantinescu T., 1987 - Evolution du reseau hydrographique du Couloir de Dâmbovicioara. Note 2. Genese et l'evolution de la Vallee Dâmboviţa. Theoret.and Appl. Karst.,4, Ed. Academiei, 117-126, Bucureşti. Constantinescu T., 1992 - Evolution du reseau hydrographique du Couloir de Dâmbovicioara.Note 3, Theoret. and Appl. Karst., 5, Edit. Academiei, 67-81, Bucureşti. Constantinescu T., 1992 - Massif de Piatra Craiului. Particularites morphogenetiques. Sous-unites karstiques, Trav. Inst. Speol."Emile Racovitza",XXXI, Ed. Academiei, 139-150, Bucureşti. Constantinescu T., 1994 - Masivul Piatra Craiului-studiu geomorphologie (teză de doctorat), Facultatea de Geografie, Bucureşti. Constantinescu T., 1996 - Le karst de Piatra Craiului (1). Particularites des composants geosyatemiques. Trav. Inst. Speol. "Emile Racovitza", XXXV, 201-220. Constantinescu T., 1996 - Le Karst de Piatra Craiului. Particularites des composants geosystemiques (1)., Trav.Inst.Speol, "Emile Racovitza", XXXV, Edit.Academiei, 201-220, Bucureşti. Constantinescu T., 1996 - Masivul Piatra Craiului. Particularităţile reliefului, Ocrot. Nat. şi Med. înconj., Edit Acad. Rom., 35-46, Bucureşti. Constantinescu T , 1997 - Le karst de Piatra Craiului (2). L'Exokarst. Trav. Inst.Speol. "Emile Racovitza", XXXVI, 208-222. Constantinescu T., 1997 - Le karst de Pietricica (Massif de Piatra Craiului, Carpates Meridionales), Trav. Inst. Speol. "Emile Racovitza", XV, 233-245, 1976. Constantinescu T., 1998-1999 - Le karst de Piatra Craiului (3). L'Endokarst. Trav. Inst. Speol. "Emile Racovitza", XXXVII-XXXVIII, 45-59. Constantinescu T., 2000 - Masivul Piatra Craiului - harta carstului, EcoCarst, 1: 16-19, Soc. Română de Speologie şi Carstologie, Bucureşti. Constantinescu T., 2000 - Masivul Piatra Craiului. Relieful periglaciar, Comunicări de Geografie, 4, 35-38, Bucureşti. Constantinescu T., 1997 - Masivul Piatra Craiului. Relieful structural. Comunicări de Geografie, 1, 27-30, Bucureşti. Constantinescu T., Piţigoi R., 2003 -The main types of relief of Piatra Craiului Ridge, in Pop O.G., Vergheleţ M., Research in Piatra Craiului Naţional Park, vol. 1, 13-34, Ed. Phoenix, Braşov. Constantinescu T., 2003 - The Pleistocene glaciation and the avens of Piatra Craiului Ridge, in Pop O.G., Vergheleţ M., Research in Piatra Craiului Naţional Park, vol. 1, 35-42, Ed. Phoenix, Braşov. Cristea E., 1971 - Piatra Craiului. Turism-Alpinism, Ed. Sport-Tunsm, 232, 323-331. Cristian-Comes 1., Tauber F., 1976 - Ceno-corologia tisei (Taxus baccata L.) in Piatra Craiului, Ocrot. nat. şi med. inconj., t. 21, nr. 1: 27-32, Bucureşti Deaconu S., 2003 - Observation on rodent species in the northern side of Piatra Craiului Massif, in Pop O.G., Vergheleţ M., Research in Piatra Craiului Naţional Park, vol. 1,315-319, Ed. Phoenix, Braşov. Dihoru G., Ştefănuţ S., Walfish R., Pop O.G., 2003 - Bryophites Flora of the Piatra Craiului Massif, in Pop O.G., Vergheleţ M., Research in Piatra Craiului Naţional Park, vol. 1, 68-83, Ed. Phoenix, Braşov. Dăghici B., 1979 - Flora şi vegetaţia văii Dâmbovicioarei şi a versantului estic al Pietrei Craiului, Teza de doctorat, Bucureşti. Dăghici B., 1980, Analiza florei vasculare din Valea Dâmbovicioarei şi a versantului estic al Pietrei Craiului, Bul. şt. Al Facultăţii de învăţământ Pedagogic, 467-474, Piteşti. Feneru F., Ghiurcă D., Lengyel P., Feneru M., Munteanu A., 2003 - A pilot bird survey in Piatra Craiului Naţional Park, 2001-2002, in Pop O.G., Vergheleţ M., Research in Piatra Craiului Naţional Park, vol. 1, 277-288, Ed. Phoenix, Braşov. Fuss M., 1966 - Flora Transilvaniae excursoria, Cibinii, G. de Closius. Gheorghiu V., Giurginca A., Capac C., Nistor V., 2003 - Preliminary data on the presence of Myotys myotis and Myotys blythii in Avenul de sub Colţii Grindului 2020 m altitude - România (Chiroptera, Vespertilionidae), in Pop O.G., Vergheleţ M., Research in Piatra Craiului Naţional Park, vol. 1, 307-314, Ed. Phoenix, Braşov. Ghiurcă D., Munteanu A., Feneru F., 2003 - Some herpetological observations in Piatra Craiului Naţional Park, in Pop O.G., Vergheleţ M., Research in Piatra Craiului Naţional Park, vol. 1, 273-274, Ed. Phoenix, Braşov. Guşă D.N., 2003 - Some systematic and ecological data regarding snout beetles fauna (Coleoptera, Curculionidae) of Piatra Craiului Naţional Park (Braşov County), in Pop O.G., Vergheleţ M., Research in Piatra Craiului Naţional Park, vol. 1, 262-266, Ed. Phoenix, Braşov. Gutt, W.F, 2002 - Piatra Craiului. Repere in cunoaşterea unui masiv cartstic, EcoCarst, 3: 24-25, Soc. Română de Speologie şi Carstologie, Bucureşti. Hauer F.B., 1863 - Geologie Siebenburgens Herausgegeben von dem vereine fur Siebenburgishen Landeskunde, Wilhelm Braumuller, Wien. Honciuc V., Stănescu M., 2003 - Acarian fauna (Mesostigmata, Prostigmata, Oribatida) of Piatra Craiului Naţional Park, in Pop O.G., Vergheleţ M., Research in Piatra Craiului Naţional Park, vol. 1, 159-169, Ed. Phoenix, Braşov. Iftime A., 2003 - Contribution to the knowledge of the ichtiofauna and herpetofauna of Piatra Craiului Naţional Park and its surrounding areas, in Pop O.G., Vergheleţ M., Research in Piatra Craiului Naţional Park, vol. 1, 267-272, Ed. Phoenix Braşov. Ionescu D.T., Drăghici M., 2003 - Some ornithological observations in Piatra Craiului Naţional Park, in Pop O.G., Vergheleţ M., Research in Piatra Craiului Naţional Park, vol. 1, 275-276, Ed. Phoenix, Braşov. Ionescu O., Predoiu G., Ionescu G., 2001 - Large carnivores movement corridors between Piatra Craiului and Bucegi Mountains, in Pop O.G., Vergheleţ M., Research in Piatra Craiului Naţional Park, vol. 1, 301-306, Ed. Phoenix, Braşov. Ioraş F.I., 2003 - The implications of domestic grazing on ground vegetation in high altitude Norway spruce forest in the Piatra Craiului Massif, in Pop O.G., Vergheleţ M., Research in Piatra Craiului Naţional Park, vol. 1, 142-149, Ed. Phoenix, Braşov. Ioraş F.I., Render M., Voiculeţ M., Vergheleţ M, 2000 - Analize şi soluţii previn reducerea efectelor păşunatulu in păşunile şi arboretele de altitudine din Piatra Craiului (Community Forestry, a viable management solution to reduce the ecological impact of livestock grazing at high altitude in România). Revista de Silvicultura, Anul V, Nr. 1-2 (11-12) Braşov. Jalbă A, 2003 - The species composition, phenology and trophic structure of Macromycetes of Piatra Craiului Massif, in Pop O.G., Vergheleţ M., Research in Piatra Craiului Naţional Park, vol. 1, 54-62, Ed. Phoenix, Braşov. Kotschy T., 1853 - Beitrage zur Kenntniss des Alpenlandes in Sibenburgen, 1-32, Wien. Lepădatu I., 1998 - Vechile aşezări bârsene, Braşov. Lipan D., 2003 - A method of exploiting existing descriptive data about the forests and integrating them in the GIS, in Pop O.G., Vergheleţ M., Research in Piatra Craiului Naţional Park, vol. 1, 324-329, Ed. Phoenix, Braşov. Lipan D., 2003 - Adoption of the base map for the Geographical Informaţional System of Piatra Craiului Naţional Park Administration, in Pop O.G., Vcrgheleţ M., Research in Piatra Craiului Naţional Park, vol. 1, 320-323, Ed. Phoenix, Braşov. Marcoci C.N., 2003 - New systematic and ecological data regarding the lichens of Piatra Craiului Naţional Park, Pop O.G., Vergheleţ M., Research in Piatra Craiului Naţional Park, vol. 1, 63-67, Ed. Phoenix, Braşov. Martone E. de, 1981 - Cercetări asupra evoluţiei morfologice a Alpilor Transilvaniei (Carpaţii Meridionali) - translation Ed. Academiei R.S.R.. Maruşca T., Pop O.G., Vodă A., Vergheleţ M., 2003 - Evaluation of grazing pressure on the Piatra Craiului Naţional Park's pastures and management issues, in Pop O.G., Vergheleţ M., Research in Piatra Craiului Naţional Park, vol. 1, 130-141, Ed. Phoenix, Braşov. Micalevich-Velcea V., 1961 - Masivul Piatra Craiului. Consideraţii geomorfologice, Anal.Univ.Buc. Sr. Ştiinţele Naturii, Anul 27, 145-152, Bucureşti. Mihăilescu S., 1994 - Dynamic of vegetation of calcareous screes on the Piatra Craiului Mică Mountains, Ocrot. nat., 38(2): 135-141, Bucureşti. Mihăilescu S., 1995 - Indicii de diversitate ai unor asociaţii vegetale din Munţii Piatra Craiului, Ocrot. nat., 39 (1-2): 71-77, Bucureşti. Mihăilescu S., 1996 - Structura unui profil transversal de vegetaţie în Masivul Piatra Craiului, Asociaţia Muzeografilor Naturalişti din România Naturalia. Studii şi cercetări, t. I-II. Mihăilescu S., 2001 - Flora şi vegetaţia Masivului Piatra Craiului, 400 pp, Ed. Vergiliu, Bucureşti. Mihăilescu S., 2003 - Protected plant species and fragile habitats of Piatra Craiului Massif, in Pop O., Vergheleţ M., Research in Piatra Craiului Naţional Park, vol. 1, 119-129, Ed. Phoenix, Braşov. Morariu I., Drăghici B., 1980 - Contribuţii la flora Masivului Piatra Craiului, St. şi cerc. biol., seria biol. veget., 32 (1): 3-8, Bucureşti. Morariu I., 1978 - Primula baumgarteniana nu a dispărut din flora Carpaţilor Româneşti, Ocrot. nat, 22(1): 78, Ed. Academiei Române, Bucureşti. Munteanu A.V, Constantinescu T., 2003 - Geomorphological researches in the hydrogeographic basin of Valea Cheii de sub Grind, in Pop O.G., Vergheleţ M., Research in Piatra Craiului Naţional Park, vol. 1, 43-49, Ed. Phoenix, Braşov. Murariu D. 2003 - The faunal state and the estimation of the preservation categories of the mammal species of Piatra Craiului Naţional Park, in POP O. & VERGHELEŢ M., Research in Piatra Craiului Naţional Park, vol. 1, 289-300, Ed. Phoenix, Braşov. Oltean M., et al., 1994 - Lista roşie a plantelor superioare din România, Inst. De Biologie. Studii sinteze, documentaţii de ecologie, 1:1-52, Bucureşti. Oncescu N., 1943: Region de Piatra Craiului-Bucegi. Etude geologique. Analele Inst. Geol. Rom., XXII, 1-124, Bucureşti Orăşeanu I., Gaşpar E., Bulgăr A., Terteleac N., 1984 - Hydiological study of Dâmbovicioara Pasage, Theoret. and Appl. Karst.,1, 153-164, Bucureşti Pârvu C., 2003 - Dolichopodidae (Diptera) of Piatra Craiului Naţional Park, România - with the identification of some valuable wet habitats, in Pop O.G., Vergheleţ M., vol. 1, 188-194, Ed. Phoenix, Braşov. Pârvu C., 2003 - Faunistical data on some dipterans (Insecta: Diptera) of Piatra Craiului Naţional Park, România, in Pop O.G., Vergheleţ M., Research in Piatra Craiului Naţional Park, vol. 1, 181-187, Ed. Phoenix, Braşov. Pârvu C., 2001 - Some dipterans (Diptera: Brachycera) coliected with Barber traps in the Naţional Park Piatra Craiului, România. Travaux du Museum Naţional d'Histoire Naturelle "Grigore Antipa", 43: 271-276, Bucharest. Patrulius D., 1969 - Geologia Masivului Bucegi şi a Culoarului Dâmbovicioara, Ed. Academiei R.S.R., 244-250, Bucureşti. Petrescu A., 1995 - Preliminary list of the avifauna of Piatra Craiului massive (România). Travaux du Museum d'Histoire Naturelle "Grigore Antipa" XXXV, 527 - 548, Bucureşti. POP O., 2003, Ethnobotanical note of Piatra Craiului Naţional Park, in Pop O.G., Vergheleţ M., Research in Piatra Craiului Naţional Park, vol. 1, 150-158, Ed. Phoenix, Braşov. Pop O.G, 2001 - Distribution of Asplenium lepidum and Asplenium ruta-muraria in România, Acta. Horti. Bot. Bucurestensis, 29:139-147 Bucureşti. Popescu A., Sanda V., Drăghici B., 1980 - Aspecte ale vegetaţiei lemnoase din Masivul Piatra Craiului, Contrib. bot. Cluj, 1949-160. Popescu G., 1988 - Avenul de sub Vârful Grind, Bul. al Cercului Speologic "Hades"-Ploieşti, 103-109. Popescu I., 1967 - Contribuţii la cunoaşterea stratigrafiei şi structurii geologice a Masivului Piatra Craiului, D.S. LII, 2, 157-176, Bucureşti. Popescu I., 1967 - Contribuţii la cunoaşterea stratigrafiei şi structurii geologice a Masivului Piatra Craiului, Corn. Inst. Geol. (1964-1965), 52(2), Bucureşti. Popovici B., 2001 - Demografia istorică a Branului de Jos, referat Bucureşti. Praoveanu I, 1998 - Aşezările brănene: satul, gospodăria, locuinţa, Braşov. Purice D., 2003 - The structure of ground beetles communities (Ord. Coleoptera, Fam. Carabidae) in some forest ecosystems of Piatra Craiului Naţional Park, in Pop O.G., Vergheleţ M., Research in Piatra Craiului Naţional Park, vol. 1, 243-249, Ed. Phoenix, Braşov. Romer J., 1898 - Aus der Pflanzenveit der Burzenlander Berge in Siebenburgen, Verlag von Carl Graser, Viena. Romer J., 1904 - Durch der Krepatura auf den Kleinen Konigstein, Jahrb. der Siebenburgen Karp. Ver., 4:86-95. Sanda V., Popescu A., 1976 - Contribuţii la cunoaşterea vegetaţiei de stâncării din Masivul Piatra Craiului, Contrib. Bot., Cluj. Sanda V., Popescu A., Doltu, M.I., 1977 - Vegetaţia Masivului Piatra Craiului, St. şi comunic, şt. nat., 21:115-212. Schott H.W., 1851 - Ein neues euopisches Rhododendron, Bot. Ztg., 9(2): 17, Berlin. Schott H.W., 1851 - Ein neue Saxifraga, Bot. Ztg., 9(4):65-66, Berlin. Schott H.W., 1851 - Ein neue Gentiana aus Siebenburgen, Bot. Ztg., 9(7): 151-152, Berlin. Schott H.W., 1851 - Dianthus callizonus n. sp. und Hepatica angulosa D.C., Bot. Ztg., 9(10): 192-194, Berlin. Schott H.W., 1851 - Zwei fur die Flora Oesterreichs neue Pflanzen, Bot. Ztg., 9(15): 281-285, Berlin. Schur F., 1866 - Enumeratio Plantarum Transsilvaniae, G. Braummuller, Vindobonae. Serafim R., Maican S., 2003 - Preliminary data on the Cerambicides and Coccinelides (Coleoptera: Cerambycidae, Coccinellidae) of Piatra Craiului Naţional Park, in Pop O.G., Vergheleţ M., Research in Piatra Craiului Naţional Park, vol. 1, 250-261, Ed. Phoenix, Braşov. Simonkai L., 1886 - Enumeratio Florae Transsilvanicae Vesculosae critica, Magzar Termeszettudomanyi Tarsulat, Budapest. Spencer C., 2000 - În adâncurile Pietrei Craiului. Avenul de sub Colţii Grindului, EcoCarst, 1, 20-21, Soc. Română de Speologie şi Carstologie, Bucureşti. Stan M., 2003, Preliminary data regarding the Staphylinids of Piatra Craiului Mountain (Coleoptera: Staphylinidae), in Pop O., Vergheleţ M., Research in Piatra Craiului Naţional Park, vol. 1, 240-242, Ed. Phoenix, Braşov. Stănescu A., 2003 - Preliminary study regarding the Hemipterous fauna of Piatra Craiului Naţional Park, in Pop O., Vergheleţ M., Research in Piatra Craiului Naţional Park, vol. 1,232-239, Ed. Phoenix, Braşov. Stănescu M., 2003 - Preliminary data regarding Lepidoptera Fauna of Piatra Craiului Mountains, in Pop O., Vergheleţ M., Research in Piatra Craiului Naţional Park, vol. 1, 195-212, Ed. Phoenix, Braşov. Ştefureac T., 1951 - Consideraţiuni biologice asupra rezervaţiei naturale "Piatra Craiului Mare", Bul. şt. biol., agr., geol., geogr, 3,(2): 249-270. Sterghiu C., Dobre A., 2003 - Researches on spider fauna of Piatra Craiului Massif, in Pop O., Vergheleţ M., Research in Piatra Craiului Naţional Park, vol. 1, 170-177, Ed. Phoenix, Braşov. Szekely L., 1996 - Lepidopterele din sud-estul Transilvaniei, "Disz. Tipo", Săcele: 1-78 Tatole V., 2003, Researches on aquatic invertebrate fauna of Piatra Craiului Naţional Park (I), in Pop O., Vergheleţ M., Research in Piatra Craiului Naţional Park, vol. 1, 217-231, Ed. Phoenix, Braşov. Teodoreanu E., 1980 - Culoarul Rucăr-Bran. Studiu climatic şi topoclimatic, Ed. Acad., Bucureşti. Vasiluiu-Oromulu L., 2003 - Tae Thrips species of Piatra Craiului Naţional Park (Insecta, Thysanoptera), in Pop O Vergheleţ M., Research in Piatra Craiului Naţional Park, vol. I, 213-216, Ed. Phoenix. Braşov. Vergheleţ M., 2003 - Biodiversity Conservation Management in the Piatra Craiului Naţional Park, in Pop O. Vergheleţ M., Research in Piatra Craiului Naţional Park, vol. 1, 9-12, Ed. Phoenix, Braşov. – Arhivele Statului Braşov, Acte judecătoreşti 20/1753. – Arhivele Statului Braşov, Actele Magistratului 302/1787. – Institutul de Biologie al Academiei Române, 1993: Elaborarea Studiului de Fundamentare pentru Parcul Naţional Piatra Craiului. 8. ANEXE LA PLANUL DE MANAGEMENT ANEXA 1 la Planul de management Resurse financiare
┌────────────────────────────────────┬──────────┐
│Administraţia Parcului Naţional │Sume în │
│Piatra Craiului │lei │
├──────────────┬─────────────────────┴──────────┤
│ │Necesar de finanţare │
│ ├───────────────┬────────────────┤
│Programe şi │Scenariu │Scenariu │
│sub-programe │critic*) │optim**) │
│ ├─────┬─────────┼─────┬──────────┤
│ │Ore │Fonduri │Ore │Fonduri │
│ │lucru│ │lucru│ │
├──────────────┴─────┴─────────┴─────┴──────────┤
│P1 Managementul biodiversităţii │
├──────────────┬─────┬─────────┬─────┬──────────┤
│1.1. │ │ │ │ │
│Inventariere │1084 │118821 │1504 │202720 │
│şi cartare │ │ │ │ │
├──────────────┼─────┼─────────┼─────┼──────────┤
│1.2. │ │ │ │ │
│Monitorizare │4870 │132514 │6752 │195286 │
│stării de │ │ │ │ │
│conservare │ │ │ │ │
├──────────────┼─────┼─────────┼─────┼──────────┤
│1.3. Paza, │ │ │ │ │
│implementare │ │ │ │ │
│reglementări │5331 │110793 │7393 │158674 │
│şi măsuri │ │ │ │ │
│specifice de │ │ │ │ │
│proiecţie │ │ │ │ │
├──────────────┼─────┼─────────┼─────┼──────────┤
│1.4. │ │ │ │ │
│Managementul │836 │14887 │1160 │20514 │
│datelor │ │ │ │ │
├──────────────┼─────┼─────────┼─────┼──────────┤
│1.5. (Re) │ │ │ │ │
│introducere │0 │0 │0 │0 │
│specii │ │ │ │ │
│(extincte) │ │ │ │ │
├──────────────┼─────┼─────────┼─────┼──────────┤
│1.6. │ │ │ │ │
│Reconstrucţie │614 │14195 │852 │18831 │
│ecologică │ │ │ │ │
├──────────────┼─────┼─────────┼─────┼──────────┤
│Subtotal P1 │ │ │ │ │
│costuri │12736│391.210 │17661│596.025 │
│operaţionale │ │ │ │ │
│anuale │ │ │ │ │
├──────────────┼─────┼─────────┼─────┼──────────┤
│Investiţii P1 │ │ │ │ │
│- 5 ani │ │ │ │ │
│(durata │ │319.545 │ │439.545 │
│planului de │ │ │ │ │
│management) │ │ │ │ │
├──────────────┴─────┴─────────┴─────┴──────────┤
│P2 Turism │
├──────────────┬─────┬─────────┬─────┬──────────┤
│2.1. │ │ │ │ │
│Infrastructura│2295 │59950 │3183 │92331 │
│de vizitare │ │ │ │ │
├──────────────┼─────┼─────────┼─────┼──────────┤
│2.2. Servicii,│ │ │ │ │
│facilităţi de │ │ │ │ │
│vizitare si │2570 │51729 │3564 │73525 │
│promovarea │ │ │ │ │
│turismului │ │ │ │ │
├──────────────┼─────┼─────────┼─────┼──────────┤
│2.3. │ │ │ │ │
│Managementul │2445 │75344 │3390 │118588 │
│vizitatorilor │ │ │ │ │
├──────────────┼─────┼─────────┼─────┼──────────┤
│Subtotal P2 │ │ │ │ │
│costuri │7310 │187.024 │10137│284.444 │
│operaţionale │ │ │ │ │
│anuale │ │ │ │ │
├──────────────┼─────┼─────────┼─────┼──────────┤
│Investiţii P2 │ │ │ │ │
│- 5 ani │ │ │ │ │
│(durata │ │3.238.968│ │4.532.106 │
│planului de │ │ │ │ │
│management) │ │ │ │ │
├──────────────┴─────┴─────────┴─────┴──────────┤
│P3 Conştientizare, conservare tradiţii şi │
│comunităţi locale │
├──────────────┬─────┬─────────┬─────┬──────────┤
│3.1. Tradiţii │784 │21640 │1087 │33914 │
│şi comunităţi │ │ │ │ │
├──────────────┼─────┼─────────┼─────┼──────────┤
│3.2. │ │ │ │ │
│Conştientizare│2125 │82849 │2947 │137210 │
│şi comunicare │ │ │ │ │
├──────────────┼─────┼─────────┼─────┼──────────┤
│3.3. Educaţie │617 │30436 │855 │61887 │
│ecologică │ │ │ │ │
├──────────────┼─────┼─────────┼─────┼──────────┤
│P3 Subtotal │ │ │ │ │
│costuri │3526 │134.925 │4889 │233.012 │
│operaţionale │ │ │ │ │
│anuale │ │ │ │ │
├──────────────┼─────┼─────────┼─────┼──────────┤
│Investiţii P3 │ │ │ │ │
│- 5 ani │ │ │ │ │
│(durata │ │0 │ │0 │
│planului de │ │ │ │ │
│management) │ │ │ │ │
├──────────────┴─────┴─────────┴─────┴──────────┤
│P4 Management si administrare │
├──────────────┬─────┬─────────┬─────┬──────────┤
│4.1. │ │ │ │ │
│Echipament şi │1893 │202593 │2597 │260196 │
│infrastructura│ │ │ │ │
│de funcţionare│ │ │ │ │
├──────────────┼─────┼─────────┼─────┼──────────┤
│4.2. Personal │ │ │ │ │
│conducere, │1761 │41557 │2442 │59211 │
│coordonare, │ │ │ │ │
│administrare │ │ │ │ │
├──────────────┼─────┼─────────┼─────┼──────────┤
│4.3. Documente│ │ │ │ │
│strategice şi │4468 │128553 │7051 │187812 │
│de planificare│ │ │ │ │
├──────────────┼─────┼─────────┼─────┼──────────┤
│4.4. Instruire│839 │19602 │1163 │30249 │
│personal │ │ │ │ │
├──────────────┼─────┼─────────┼─────┼──────────┤
│P4 Subtotal │ │ │ │ │
│costuri │8940 │392.306 │13253│537.468 │
│operaţionale │ │ │ │ │
│anuale │ │ │ │ │
├──────────────┼─────┼─────────┼─────┼──────────┤
│Investiţii P4 │ │ │ │ │
│- 5 ani │ │ │ │ │
│(durata │ │62.541 │ │295.875 │
│planului de │ │ │ │ │
│management) │ │ │ │ │
├──────────────┼─────┼─────────┼─────┼──────────┤
│Total costuri │ │ │ │ │
│operaţionale │32512│1.105.465│45940│1.650.948 │
│anuale │ │ │ │ │
├──────────────┼─────┼─────────┼─────┼──────────┤
│Investiţii │ │3.621.054│ │5.267.526 │
│totale (5 ani)│ │ │ │ │
├──────────────┼─────┼─────────┼─────┼──────────┤
│TOTAL │ │ │ │ │
│FINANŢARE PLAN│ │9.148.377│ │13.522.268│
│DE MANAGEMENT │ │ │ │ │
│(5 ANI) │ │ │ │ │
└──────────────┴─────┴─────────┴─────┴──────────┘
┌────────────────────┬────────┬────────┐
│Costuri operaţionale│ │ │
│anuale pentru sit │Scenariu│Scenariu│
│Natura 2000 în afara│critic*)│optim**)│
│parcului: │ │ │
├────────────────────┼────────┼────────┤
│Suprafaţa parc (ha) │14766 │14766 │
├────────────────────┼────────┼────────┤
│Nr. ha sit în afara │3103 │3103 │
│parcului (ha) │ │ │
├────────────────────┼────────┼────────┤
│Total costuri (lei) │232.308 │346.938 │
└────────────────────┴────────┴────────┘
*) Scenariu critic = Nivelul de finanţare pentru misiunea critică este acela care permite atingerea cerinţelor de bază pentru funcţionarea ariei protejate. Funcţiile misiunii critice sunt acele activităţi care sunt obligatorii conform legii; obligatorii pentru îndeplinirea unui anumit mandat; obligatorii pentru a asigura o experienţă plăcută şi în siguranţă a vizitatorilor în aria protejată; obligatorii pentru a asigura protecţia resurselor naturale şi culturale la un nivel de baza. **) Scenariu optim = Nivelul de finanţare pentru misiunea optimă este acela care permite atingerea în întregime a scopurilor şi obiectivelor fiecărui program. Trebuie să fie scopuri şi obiective realiste care să se poată atinge în condiţiile în care fondurile ar fi disponibile. Ele trebuie să reflecte starea ideală care depăşeşte cerinţele minime impuse legal, se ridică la nivelul aşteptărilor finanţatorilor, îmbunătăţesc starea resurselor naturale şi culturale în AP şi ating pe deplin obiectivele arie protejate. Notă: bugetul Planului de management a fost realizat conform modelului standard utilizat de ariile protejate administrate de Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva şi al bugetului aprobat pentru Administraţia Parcului Naţional Piatra Craiului R.A. ANEXA 2 la Planul de management Lista speciilor de plante din rezervaţia ştiinţifică incluse în "Lista Roşie a Plantelor Superioare din România"
┌───┬────────────────────────┬─────────┐
│Nr.│Specia │Criteriul│
├───┼────────────────────────┼─────────┤
│1 │Ligusticum mutellinoides│R │
│ │(Crantz) Vill. │ │
├───┼────────────────────────┼─────────┤
│2 │Crepis conyzifolia │R │
│ │(Gouan) A.Kerner │ │
├───┼────────────────────────┼─────────┤
│3 │Crepis jacquinii Tausch │R │
├───┼────────────────────────┼─────────┤
│4 │Erigeron atticus Vili. │R │
├───┼────────────────────────┼─────────┤
│5 │Erigeron uniflorus L. │R │
├───┼────────────────────────┼─────────┤
│6 │Arabis hornungiana Schur│R │
├───┼────────────────────────┼─────────┤
│7 │Draba aizoides L. │R │
├───┼────────────────────────┼─────────┤
│8 │Draba haynaldii Stur │V/R │
├───┼────────────────────────┼─────────┤
│9 │Phyteuma confusum A. │R │
│ │Kerner │ │
├───┼────────────────────────┼─────────┤
│10 │Carex fuliginosa Schkuhr│R │
├───┼────────────────────────┼─────────┤
│11 │Kobresia myosuroides │R │
│ │(Vili.) Fiori │ │
├───┼────────────────────────┼─────────┤
│12 │Loiseleuria procumbens │R │
│ │(L.) Desv. │ │
├───┼────────────────────────┼─────────┤
│ │Gentiana brachyphylla │ │
│13 │Vili. subspecia favratii│R │
│ │(Rittener) Tutin │ │
├───┼────────────────────────┼─────────┤
│14 │Gentianella bulgaricot │R │
│ │(Velen.) J. Holub │ │
├───┼────────────────────────┼─────────┤
│15 │Pinguicula alpina L. │R │
├───┼────────────────────────┼─────────┤
│16 │Lloydia serotina (L.) │R │
│ │Reichenb │ │
├───┼────────────────────────┼─────────┤
│17 │Ornithogalum ortophyllum│R │
│ │Ten. │ │
├───┼────────────────────────┼─────────┤
│18 │Cephalanthera damasorium│Nt │
│ │(Miller) Druce │ │
├───┼────────────────────────┼─────────┤
│19 │Cephalanthera longifolia│Nt │
│ │(L.) Fritsch │ │
├───┼────────────────────────┼─────────┤
│20 │Coeloglossum viride (L.)│R │
│ │Hartman │ │
├───┼────────────────────────┼─────────┤
│21 │Dactylorhiza sambucina │R │
│ │(L.) Soo │ │
├───┼────────────────────────┼─────────┤
│22 │Epipogium aphyllum │R │
│ │Swartz │ │
├───┼────────────────────────┼─────────┤
│23 │Nigritella nigra (L.) │V/R │
│ │Reichenb. │ │
├───┼────────────────────────┼─────────┤
│ │Orchis mascula (L.) L. │ │
│24 │subspeciasignifera │R │
│ │(West) Soo │ │
├───┼────────────────────────┼─────────┤
│25 │Orchis tridentata Scop. │R │
├───┼────────────────────────┼─────────┤
│26 │Plantago atrata Hoppe │R │
├───┼────────────────────────┼─────────┤
│27 │Festuca alpestris Roemer│R │
│ │& Schultes │ │
├───┼────────────────────────┼─────────┤
│28 │Festuca carpatica Dietr.│R │
├───┼────────────────────────┼─────────┤
│29 │Phleum hirsutum Honkeny │R │
├───┼────────────────────────┼─────────┤
│30 │Poa laxa Henke │R │
├───┼────────────────────────┼─────────┤
│31 │Poa remota Forselles │R │
├───┼────────────────────────┼─────────┤
│32 │Trisetum alpestre (Host)│R │
│ │Beauv. │ │
├───┼────────────────────────┼─────────┤
│33 │Polygala alpestris │K │
│ │Reichenb. │ │
├───┼────────────────────────┼─────────┤
│ │Androsace villosa L. │ │
│34 │var. arachnoidea │R │
│ │(Schott, Nyman & │ │
│ │Kotschy) Nymar. │ │
├───┼────────────────────────┼─────────┤
│ │Primula elatior (L.) │ │
│35 │Hill subspecia intricata│R │
│ │(Gren. & Godron) Ludi │ │
├───┼────────────────────────┼─────────┤
│36 │Primula halleri J. F. │R │
│ │Gemelin │ │
├───┼────────────────────────┼─────────┤
│37 │Ranunculus alpestris L. │R │
├───┼────────────────────────┼─────────┤
│38 │Ranunculus │R │
│ │crenatusWaldst. & Kit. │ │
├───┼────────────────────────┼─────────┤
│39 │Ranunculus thora L. │R │
├───┼────────────────────────┼─────────┤
│40 │Salix alpina Scop. │R │
├───┼────────────────────────┼─────────┤
│41 │Salix hastata L. │R │
├───┼────────────────────────┼─────────┤
│ │Salix retusa L. │ │
│42 │subspecia kitaibeliana │R │
│ │(Willd.) Jav. │ │
├───┼────────────────────────┼─────────┤
│43 │Pedicularis exaltata │R │
│ │Besser │ │
├───┼────────────────────────┼─────────┤
│44 │Veronica alpina L. │R │
├───┼────────────────────────┼─────────┤
│45 │Veronica baumgartenii │R │
│ │Roemer & Schultes │ │
├───┼────────────────────────┼─────────┤
│46 │Daphne cneorum L. │V/R │
├───┼────────────────────────┼─────────┤
│47 │Viola alpina Jacq. │R │
├───┼────────────────────────┼─────────┤
│48 │Phyteuma tetramerum │R │
│ │Schur │ │
├───┼────────────────────────┼─────────┤
│ │Gentiana cruciata L. │ │
│49 │subspecia phlogifolia │R │
│ │(Schott & Kotschy) Tutin│ │
├───┼────────────────────────┼─────────┤
│50 │Monotropa hypopitys L. │R │
├───┼────────────────────────┼─────────┤
│51 │Daphne blagayana Freyer │V/R │
├───┼────────────────────────┼─────────┤
│52 │Platanthera chlorontha │R │
│ │(Custer) Reichenb. │ │
├───┼────────────────────────┼─────────┤
│ │Scorzonera purpurea L. │ │
│53 │subspecia rosea (Waldst.│R │
│ │& Kit.) Nyman │ │
├───┼────────────────────────┼─────────┤
│54 │Traunsteinera globosa │R │
│ │(L.) Reichenb. │ │
├───┼────────────────────────┼─────────┤
│55 │Trollius europaeus L. │R │
├───┼────────────────────────┼─────────┤
│56 │Pinguicula vulgaris L. │R │
├───┼────────────────────────┼─────────┤
│57 │Platanthera bifolia (L.)│R │
│ │L. C. M. Richard │ │
├───┼────────────────────────┼─────────┤
│58 │Pinus sylvestris L. │R │
├───┼────────────────────────┼─────────┤
│59 │Ranunculus carpaticus │R │
│ │Herbich │ │
├───┼────────────────────────┼─────────┤
│60 │Pritzelago alpina O. │R │
│ │Kuntze │ │
├───┼────────────────────────┼─────────┤
│61 │Sempervivum marmoreum │R │
│ │Griseb. │ │
├───┼────────────────────────┼─────────┤
│ │Scabiosa columbaria L. │ │
│62 │subspecia pseudobanatica│R │
│ │(Schur) Jav. & Csapody │ │
├───┼────────────────────────┼─────────┤
│63 │Sesleria bielzii Schur │R │
├───┼────────────────────────┼─────────┤
│64 │Soldanella montana │R │
│ │Willd. │ │
├───┼────────────────────────┼─────────┤
│65 │Epipactis helleborine │R │
│ │(L.) Crantz │ │
├───┼────────────────────────┼─────────┤
│ │Cerastium arvense L. │ │
│66 │subspecia │R │
│ │lerchenfeldianum (Schur)│ │
│ │Ascherson & Graebner │ │
├───┼────────────────────────┼─────────┤
│ │Hesperis matronalis L. │ │
│ │subspecia candida (Kit.)│ │
│67 │Hegir. & E. Schmid │R │
│ │[incl. H. moniliformis │ │
│ │Schur) │ │
├───┼────────────────────────┼─────────┤
│68 │Thlaspi dacicum Heuffel │R │
│ │subspeciadacicum │ │
├───┼────────────────────────┼─────────┤
│ │Geranium sylvaticum L. │ │
│69 │subspeciacaeruleatum │R │
│ │(Schur) D. A. Webb. │ │
├───┼────────────────────────┼─────────┤
│70 │Cephalanthera rubra (L.)│R │
│ │L. C. Richard │ │
├───┼────────────────────────┼─────────┤
│71 │Epipactis microphylla │R │
│ │(Ehrh.) Swartz │ │
├───┼────────────────────────┼─────────┤
│72 │Pseudorchis albida (L.) │R │
│ │A.& D. Love │ │
├───┼────────────────────────┼─────────┤
│73 │Aquilegia nigricans │V │
│ │Baumg. │ │
├───┼────────────────────────┼─────────┤
│74 │Ranunculus │R │
│ │pseudomontanus Schur │ │
├───┼────────────────────────┼─────────┤
│ │Scrophularia │ │
│ │heterophylla Willd. │ │
│75 │subspecialaciniata │R │
│ │(Waldst. & Kit.) Maire &│ │
│ │Pet. │ │
├───┼────────────────────────┼─────────┤
│76 │Epilobium alpestre │R │
│ │(Jacq.) Krocker │ │
├───┼────────────────────────┼─────────┤
│77 │Gentiana acaulis L. │R │
├───┼────────────────────────┼─────────┤
│78 │Trisetum fuscum (Kit. & │R │
│ │Schultes) Schultes │ │
├───┼────────────────────────┼─────────┤
│79 │Galium lucidum Alt. │R │
├───┼────────────────────────┼─────────┤
│80 │Taxus baccata L. │V/R │
├───┼────────────────────────┼─────────┤
│81 │Cystopteris sudetica A. │R │
│ │Braun & Milde │ │
├───┼────────────────────────┼─────────┤
│82 │Anthemis macrautha │R │
│ │Heuffel │ │
├───┼────────────────────────┼─────────┤
│83 │Astragalus alpinus L. │R │
├───┼────────────────────────┼─────────┤
│84 │Chamorchis alpina (L.) │R │
│ │L. C. M. Richard │ │
├───┼────────────────────────┼─────────┤
│85 │Nigritella rubra │V/R │
│ │(Wettst.) K. Richter │ │
├───┼────────────────────────┼─────────┤
│86 │Androsace chamaejasme │V/R │
│ │Wulfen │ │
├───┼────────────────────────┼─────────┤
│87 │Allium victorialis L. │R │
├───┼────────────────────────┼─────────┤
│88 │Rhododendron myrtifolium│V │
│ │Schott & Kotschy │ │
├───┼────────────────────────┼─────────┤
│89 │Thymus pulcherrimus │R │
│ │Schur │ │
├───┼────────────────────────┼─────────┤
│90 │Gymnadenia odoratissima │R │
│ │(L.) L. C. Richard │ │
├───┼────────────────────────┼─────────┤
│91 │Festuca versicolor │R │
│ │Tausch │ │
├───┼────────────────────────┼─────────┤
│92 │Poa molinerii Balbis │R │
├───┼────────────────────────┼─────────┤
│93 │Rumex scutatus L. │R │
├───┼────────────────────────┼─────────┤
│94 │Veronica aphylla L. │R │
├───┼────────────────────────┼─────────┤
│ │Silene nutans L. │ │
│95 │subspecia dubia │R │
│ │(Herbich) Zapal. │ │
├───┼────────────────────────┼─────────┤
│96 │Onobrychis │R │
│ │transsilvanica Simonkai │ │
├───┼────────────────────────┼─────────┤
│97 │Leontopodium alpinum │V/R │
│ │Cass. │ │
├───┼────────────────────────┼─────────┤
│98 │Doronicum carpaticum │R │
│ │(Griseb. & Schenk) Nyman│ │
├───┼────────────────────────┼─────────┤
│99 │Campanula carpatica │R │
│ │Jacq. │ │
├───┼────────────────────────┼─────────┤
│100│Gypsophila petraea │R │
│ │(Baumg.) Reichenb. │ │
├───┼────────────────────────┼─────────┤
│101│Epipactis atrorubens │R │
│ │(Hoffm.) Besser │ │
├───┼────────────────────────┼─────────┤
│102│Gymnadenia conopsea (L.)│R │
│ │R. Br. │ │
└───┴────────────────────────┴─────────┘
ANEXA 3 la Planul de management Lista speciilor protejate de plante din Parcul Naţional Piatra Craiului - după Mihăilescu S" 2003, adaptată şi completată
┌────┬──────────────────────┬─────────────────┬───┬─────────┬────────┬────────┐
│ │ │ │ │ │UICN │UICN │
│ │ │ │ │Lista │(1994) │(2001) │
│ │ │ │ │roşie │În │În │
│Nr. │Taxon │Familia │END│(1994) │Piatra │Piatra │
│ │ │ │ │(nivel │Craiului│Craiului│
│ │ │ │ │naţional)│(nivel │(nivel │
│ │ │ │ │ │local) │local ) │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│1. │Abies alba Miller │Pinaceae │ │E │Nt │NE │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│2. │Achillea schurii │Asteraceae │A │R │Nt │NE │
│ │Schultz Bip. │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│3. │Aconitum lasianthum │Ranunculaceae │A │ │Nt │NE │
│ │(Reichenb.) Simonkai │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│4. │Aconitum moldavicum │Ranunculaceae │A? │ │Nt │NE │
│ │Hacq. │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│5. │Allium victorialis L. │Alliaceae │ │P │R │LC │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│6. │Alnus viridis (Chaix) │Betulaceae │ │ │V │VU │
│ │DC. │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│ │Anacamptis pyramidalis│ │ │ │ │ │
│7. │(L.) │Orchidaceae │ │V\R │V/R │VU │
│ │L.C.M. Richard │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│8. │Androsace chamaejasme │Primulaceae │ │V\R │V/R │VU │
│ │Wulfen │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│ │Androsace villosa L. │ │ │ │ │ │
│9. │var. arachnoidea │Primulaceae │ │R │Nt │NE │
│ │(Schott, Nyman & │ │ │ │ │ │
│ │Kotschy) Nyman │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│10. │Anthemis macrantha │Asteraceae │ │R │R │LC │
│ │Heuffel │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│11. │Aquilegia nigricans │Ranunculaceae │ │V │V │VU │
│ │Baumg. │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│12. │Aquilegia │Ranunculaceae │A │R │R │NT │
│ │transsilvanica Schur │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│13. │Arabis hornungiana │Brassicaceae │ │R │R │LC │
│ │Schur │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│14. │Arabis procurrens │Brassicaceae │ │ │R │LC │
│ │Waldst. & Kit. │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│15. │Arenaria ciliata L. │Caryophyllaceae │ │ │R │LC │
│ │subspecia ciliata │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│16. │Arnica montana L. │Asteraceae │ │V │V/R │VU │
│ │(DH.5) │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│17. │Arum alpinum Schott & │Araceae │ │ │R │LC │
│ │Kotschy │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│18. │Asplenium │Aspleniaceae │ │ │R │NT │
│ │adiantum-nigrum L. │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│19. │Astragalus alpinus L. │Fabaceae │ │R │R │NT │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│ │Aubrieta intermedia │ │ │ │ │ │
│ │Heldr. & Orph. (incl. │ │ │ │ │ │
│20. │A. intermedia │Brassicaceae │(A)│V\R │V/R │VU │
│ │subspecia falcata │ │ │ │ │ │
│ │Clocârlan) │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│21. │Blechnum spicant (L.) │Blechnaceae │ │ │R │NT │
│ │Roth │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│22. │Bupleurum │Apiaceae │ │R │R │LC │
│ │ranunculoides L. │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│ │Callianthemum │ │ │ │ │ │
│23. │coriandrifolium │Ranunculaceae │ │R │E │EN │
│ │Reichenb. │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│24. │Campanula carpatica │Campanulaceae │A │R │Nt │NE │
│ │Jacq. │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│25. │Campanula cervicaria │Campanulaceae │ │ │R │LC │
│ │L. │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│26. │Campanula serrata │Campanulaceae │ │ │Nt │NE │
│ │(Kit.) Hendrych │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│27. │Carex fuliginosa │Cyperaceae │ │R │R │LC │
│ │Schkuhr │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│28. │Centaurea pinnatifida │Asteraceae │A │R │R │NT │
│ │Schur │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│ │Cephalanthera │ │ │ │ │ │
│29. │damasonium (Miller) │Orchidaceae │ │Nt │R │LC │
│ │Druce │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│ │Cephalanthera │ │ │ │ │ │
│30. │longifolia (L.) │Orchidaceae │ │Nt │R │LC │
│ │Fritsch │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│31. │Cephalanthera rubra │Orchidaceae │ │R │R │LC │
│ │(L.) L. C. Richard │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│ │Cerastium arvense L. │ │ │ │ │ │
│ │subspecia │ │ │ │ │ │
│32. │lerchenfeldianum │Caryophyllaceae │ │R │R │LC │
│ │(Schur) Ascherson & │ │ │ │ │ │
│ │Graebner │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│33. │Cerastium cerastoides │Caryophyllaceae │ │ │R │LC │
│ │(L.) Britton │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│34. │Cerastium │Caryophyllaceae │A │R │R │LC │
│ │transsilvanicum Schur │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│35. │Cerinthe glabra Miller│Boraginaceae │ │R │R │LC │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│36. │Chamorchis alpina (L.)│Orchidaceae │ │R │R │LC │
│ │L.C. M. Richard │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│37. │Coeloglossum viride │Orchidaceae │ │R │R │LC │
│ │(L.) Hartman │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│38. │Conioselinum tataricum│Apiaceae │ │R │R │NT │
│ │Hoffm. │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│39. │Corallorhiza trifida │Orchidaceae │ │R │R │NT │
│ │Chatel │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│40. │Corydalis capnoides │Papaveraceae │ │R │R │LC │
│ │(L.) Pers. │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│41. │Cotoneaster │Rosaceae │ │ │R │LC │
│ │intergerrimus Medicus │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│42. │Crepis conyzifolia │Asteraceae │ │R │R │LC │
│ │(Gouan) A.Kerner │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│43. │Crepis jacquinii │Asteraceae │ │R │R │LC │
│ │Tausch │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│44. │Crepis nicaeensis │Asteraceae │ │R │R │LC │
│ │Balbis │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│45. │Cystopteris sudetica │Woodsiaceae │ │R │R │LC │
│ │A. Braun & Milde │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│46. │Dactylorhiza incarnata│Orchidaceae │ │R │R │NT │
│ │(L.) Soo │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│47. │Dactylorhiza saccifera│Orchidaceae │ │ │R │LC │
│ │(Brogn.) Soo │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│48. │Dactylorhiza sambucina│Orchidaceae │ │R │R │LC │
│ │(L.) Soo │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│49. │Daphne blagayana │Thymelaeaceae │ │V\R │V/R │VU │
│ │Freyer │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│50. │Daphne cneorum L. │Thynelaeaceae │ │V\R │V/R │VU │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│51. │Dianthus callizonus │Caryophyllaceae │A │R │Nt │NE │
│ │Schott & Kotschy │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│ │Dianthus giganteus │ │ │ │ │ │
│52. │D'Urv subspecia │Caryophyllaceae │A │R │R │LC │
│ │banaticus (Heuffel) │ │ │ │ │ │
│ │Tutin │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│ │Dianthus glacialis │ │ │ │ │ │
│53. │Haenke subspecia │Caryophyllaceae │A │R │R │LC │
│ │gelidus (Schott, Nyman│ │ │ │ │ │
│ │&Kotchy) Tutin │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│54. │Dianthus henteri │Caryophyllaceae │A │Nt │R │LC │
│ │Heuffel │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│ │Dianthus petraeus │ │ │ │ │ │
│55. │Waldst. & Kit. │Caryophyllaceae │ │ │R │LC │
│ │subspecia petraeus │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│56. │Dianthus spiculifolius│Caryophyllaceae │A │R │Nt │NE │
│ │Schur │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│57. │Dianthus tenuifolius │Caryophyllaceae │A │Nt │Nt │NE │
│ │Schur │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│58. │Draba aizoides L. │Brassicaceae │ │R │R │NT │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│59. │Draba haynaldii Stur │Brassicaceae │A │V\R │V │VU │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│60. │Epilobium alpestre │Onagraceae │ │R │R │LC │
│ │(Jacq.) Krocker │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│61. │Epilobium alsinifolium│Onagraceae │ │R │R │LC │
│ │Vill. │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│62. │Epipactis atrorubens │Orchidaceae │ │R │Nt │NE │
│ │(Hoffm.) Besser │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│63. │Epipactis helleborine │Orchidaceae │ │R │Nt │NE │
│ │(L.) Crantz │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│64. │Epipactis microphylla │Orchidaceae │ │R │R │LC │
│ │(Ehrh.) Swartz │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│65. │Epipogium aphyllum │Orchidaceae │ │R │Nt │NE │
│ │Swartz │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│66. │Erigeron atticus Vill.│Asteraceae │ │R │R │NT │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│67. │Erigeron nanus Schur │Asteraceae │ │V\R │V/R │VU │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│68. │Erigeron uniflorus L. │Asteraceae │ │R │R │NT │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│ │Eritrichium nanum (L.)│ │ │ │ │ │
│69. │Schrader subspecia │Boraginciceae │A │R │R │LC │
│ │jankae (Simonkai) Jav.│ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│70. │Festuca alpestris │Poaceae │ │R │R │LC │
│ │Roemer & Schultes │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│71. │Festuca porcii Haeckel│Poaceae │ │ │R │LC │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│72. │Festuca versicolor │Poaceae │ │R │Nt │NE │
│ │Tausch │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│73. │Galium lucidum All. │Rubiaceae │ │R │Nt │NE │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│74. │Galium pumilum Murray │Rubiaceae │ │ │R │LC │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│75. │Gentiana acaulis L. │Gentianaceae │ │R │R │LC │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│ │Gentiana brachyphylla │ │ │ │ │ │
│76. │Vill. subspecia │Gentianaceae │ │R │R │LC │
│ │favratii (Rittener) │ │ │ │ │ │
│ │Tutin │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│77. │Gentiana clusii Peer. │Gentianaceae │ │R │R │LC │
│ │& Song. │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│ │Gentiana cruciata L. │ │ │ │ │ │
│78. │subspecia │Gentianaceae │A? │R │R │LC │
│ │phlogifolia (Schott & │ │ │ │ │ │
│ │Kotschy) Tutin │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│79. │Gentiana lutea L. │Gentianaceae │ │V\R │V │VU │
│ │(DH5) │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│80. │Gentianella bulgarica │Gentianaceae │ │R │R │LC │
│ │(Velen.) J. Holub │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│81. │Gentianella tenella │Gentianaceae │ │ │R │LC │
│ │(Rottb.) Börner │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│ │Geranium sylvaticum L.│ │ │ │ │ │
│82. │subspeciacaeruleatum │Geroniaceae │ │R │Nt │NE │
│ │(Schur) D. A. Webb. │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│83. │Gymnadenia conopsea │Orchidaceae │ │R │Nt │NE │
│ │(L.) R. Br. │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│ │Gymnadenia │ │ │ │ │ │
│84. │odoratissima (L.) L. │Orchidaceae │ │R │Nt │NE │
│ │C. Richard │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│85. │Gypsophila petraea │Caryophyllaceae │ │R │Nt │NE │
│ │(Baumg.) Reichenb. │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│86. │Helictotrichon decorum│Poaceae │A │Nt │Nt │NE │
│ │(Janka) Henrard │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│87. │Hepatica │Ranunculaceae │A │Nt │Nt │NE │
│ │transsilvatica Fuss │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│88. │Herminium monorchis │Orchidaceae │ │R │R │NT │
│ │(L.) R. Br. │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│ │Hesperis matronalis L.│ │ │ │ │ │
│ │subspecia candida │ │ │ │ │ │
│89. │(Kit.) Hegir. & E. │Brassicaceae │(A)│R │R │LC │
│ │Schmid (incl. H. │ │ │ │ │ │
│ │moniliformis Schur) │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│90. │Hesperis nivea Baumg. │Brassicaceae │A │R │Nt │NE │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│91. │Hesperis oblongifolia │Brassicaceae │A │R │Nt │NE │
│ │Schur │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│92. │Jovibarba heuffelii │Crassulaceae │ │R │R │LC │
│ │(Schott) A. & D. Love │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│93. │Jovibarba sobolifera │Crassulaceae │ │R │R │LC │
│ │(J. Sims) Opiz │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│94. │Juncus filiformis L. │Juncaceae │ │R │R │LC │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│95. │Kobresia myosuroides │Cyperaceae │ │R │R │NT │
│ │(Vill.) Fiori │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│ │Koeleria macrantha │ │ │ │ │ │
│ │(Ledeb.) Schultes & │ │ │ │ │ │
│96. │Schultes fil. │Poaceae │A │R │Nt │NE │
│ │subspecia │ │ │ │ │ │
│ │transsilvanica (Schur)│ │ │ │ │ │
│ │A. Nyarady │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│97. │Leontopodium alpinum │Asteraceae │ │V\R │V/R │VU │
│ │Cass. │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│ │Leucanthemum │ │ │ │ │ │
│98. │waldsteini (Schultz │Asteraceae │A │P │Nt │NE │
│ │Bip ) Pouzar │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│99. │Ligularia sibirica │Asteraceae │ │R │V/R │VU │
│ │(L.) Cass. (B. DH2) │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│ │Ligusticum │ │ │ │ │ │
│100.│mutellinoides (Crantz)│Apiaceae │ │R │R │LC │
│ │Vill. │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│101.│Linaria alpina (L.) │Scrophulariaceae │ │R │V │VU │
│ │Miller │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│102.│Linum uninerve │Linaceae │A │R │V │VU │
│ │(Rochel) Jav. │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│ │Liparis loeselli (L.) │ │ │ │ │ │
│103.│L. C. M. Richard (B. │Orchidaceae │ │R │V │VU │
│ │DH2) │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│104.│Listera ovata (L.) R. │Orchidaceae │ │R │R │NT │
│ │Br. │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│105.│Lloydia serotina (L.) │Liliaceae │ │R │R │LC │
│ │Reichenb. │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│106.│Loiseleuria procumbens│Ericaceae │ │R │R │LC │
│ │(L.) Desv. │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│107.│Lysimachia nemorum L. │Primulaceae │ │R │R │LC │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│108.│Menyanthes trifoliata │Menyanthaceae │ │R │R │NT │
│ │L. │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│109.│Minuartia austriaca │Caryophyllaceae │ │R │K │DD │
│ │(Jacq.) Hayek │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│110.│Minuartia hybrida │Caryophyllaceae │ │R │K │DD │
│ │(Vill.) Schischkin │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│111.│Monotropa hypopitys L.│Pyrolaceae │ │R │R │LC │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│112.│Muscari botryoides │Liliaceae │ │ │R │LC │
│ │(L.) Miller │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│113.│Neottia nidus-avis │Orchidaceae │ │R │R │LC │
│ │(L.) L. C. M. Richard │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│114.│Nigritella nigra (L.) │Orchidaceae │ │V\R │V/R │VU │
│ │Reichenb. │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│115.│Nigritella rubra │Orchidaceae │ │V\R │V/R │VU │
│ │(Wettst.) K. Richter │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│ │Onobrychis │ │ │ │ │ │
│116.│transsilvanica │Fabaceae │A │R │R │LC │
│ │Simonkai │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│117.│Ophioglossum vulgatum │Ophioglossaceae │ │ │R │LC │
│ │L. │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│118.│Orchis coriophora L. │Orchidaceae │ │R │R │LC │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│ │Orchis mascula (L.) L.│ │ │ │ │ │
│119.│subspeciasignifera │Orchidaceae │ │R │Nt │NE │
│ │(West) Soo │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│120.│Orchis morio L. │Orchidaceae │ │R │Nt │NE │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│121.│Orchis tridentata │Orchidaceae │ │R │Nt │NE │
│ │Scop. │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│122.│Orchis ustulata L. │Orchidaceae │ │R │Nt │NE │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│123.│Ornithogalum │Liliaceae │ │R │Nt │NE │
│ │ortophyllum Ten. │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│ │Papaver alpinum L. │ │ │ │ │ │
│124.│subspecia │Papaveraceae │A │R │V │VU │
│ │corona-sancti-stephani│ │ │ │ │ │
│ │(Zapal.) Borza │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│125.│Pedicularis exaltata │Scrophulariaceae │ │R │V │VU │
│ │Besser │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│126.│Pedicularis hacquetii │Scrophulariaceae │ │ │V │VU │
│ │Graf │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│127.│Peltaria alliacea │Brassicaceae │ │R │R │LC │
│ │Jacq. │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│128.│Phleum hirsutum │Poaceac │ │R │R │LC │
│ │Honkeny │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│129.│Phyteuma confusum A. │Campanulaceae │ │R │R │LC │
│ │Kerner │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│130.│Phyteuma tetramerum │Campanulaceae │A │R │R │NT │
│ │Schur │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│131.│Pinguicula alpina L. │Lentibulariaceae │ │R │R │NT │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│132.│Pinguicula vulgaris L.│Lentibulariaceae │ │R │R │LC │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│133.│Pinus sylvestris L. │Pinaceae │ │R │V │VU │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│134.│Plantago atrata Hoppe │Plantaginaceae │ │R │R │LC │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│135.│Platanthera bifolia │Orchidaceae │ │R │Nt │NE │
│ │(L.) L. C. M. Richard │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│136.│Platanthera chlorantha│Orchidaceae │ │R │Nt │NE │
│ │(Custer) Reichenb. │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│137.│Pleurospermum │Apiaceae │ │R │R │LC │
│ │austriacum (L.) Hoffm.│ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│138.│Poa laxa Henke │Poaceae │ │R │R │LC │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│139.│Poa media Schur │Pociceae │ │ │R │LC │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│140.│Poa molinerii Balbis │Poaceae │ │R │Nt │NE │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│141.│Poa remota Forselles │Poaceae │ │R │R │LC │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│142.│Polygala alpestris │Polygalaceae │ │K │R │NT │
│ │Reichenb. │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│ │Primula elatior (L.) │ │ │ │ │ │
│143.│Hill subspecia │Primulaceae │A │ │R │LC │
│ │carpatica (Griseb. & │ │ │ │ │ │
│ │Schenk) Fuss │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│ │Primula elatior (L.) │ │ │ │ │ │
│144.│Hill subspecia │Primulaceae │ │R │R │LC │
│ │intricata (Gren. & │ │ │ │ │ │
│ │Godron) Ludi │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│145.│Primula halleri J. F. │Primulaceae │ │R │Nt │NE │
│ │Gemelin │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│146.│Primula minima L. │Primulaceae │ │ │R │LC │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│ │Primula wulfeniana │ │ │ │ │ │
│147.│Schott subspecia │Primulaceae │A │V\R │E │CR │
│ │baumgarteniana (Degen │ │ │ │ │ │
│ │& Moesz) Ludi │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│148.│Pritzelago alpina O. │Brassicaceae │ │R │R │LC │
│ │Kuntze │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│149.│Pseudorchis albida │Orchidaceae │ │R │Nt │NE │
│ │(L.) A.& D. Love │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│150.│Pyrola minor L. │Pyrolaceae │ │ │R │LC │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│151.│Ranunculus alpestris │Ranunculaceae │ │R │R │LC │
│ │L. │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│152.│Ranunculus │Ranunculaceae │ │R │R │NT │
│ │crenatusWaldst. & Kit.│ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│153.│Ranunculus │Ranunculaceae │ │R │Nt │NE │
│ │pseudomontanus Schur │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│154.│Ranunculus thora L. │Ranunculaceae │ │R │V │VU │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│ │Rhinanthus │ │ │ │ │ │
│155.│alectorolophus (Scop.)│Scrophullariaceae│ │R │R │LC │
│ │Pollich │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│156.│Rhodiola rosea L. │Crasulaceae │ │ │R │NE │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│ │Rhododendron │ │ │ │ │ │
│157.│myrtifolium Schott & │Ericaceae │ │V │V │VU │
│ │Kotschy │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│158.│Ribes alpinum L. │Grossulariaceae │ │R │R │LC │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│159.│Rosa micrantha Borrer │Rosaceae │ │R │R │LC │
│ │ex Simonkel │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│160.│Rumex scutatus L. │Polygonaceae │ │R │V/R │VU │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│161.│Salix alpina Scop. │Salicaceae │ │R │R │LC │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│162.│Salix hastata L. │Salicaceae │ │R │R │LC │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│ │Salix retusa L. │ │ │ │ │ │
│163.│subspecia kitaibeliana│Salicaceae │A │R │Nt │NE │
│ │(Willd.) Jav. │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│ │Saxifraga mutata L. │ │ │ │ │ │
│164.│subspecia demissa │Saxifragaceae │A │V\R │V/R │VU │
│ │(Schott & Kotschy) │ │ │ │ │ │
│ │D.A. Webb │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│ │Scabiosa columbaria L.│ │ │ │ │ │
│165.│subspecia │Dipsacciceae │A │R │R │LC │
│ │pseudobanatica (Schur)│ │ │ │ │ │
│ │Jav. & Csapody │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│ │Scorzonera purpurea L.│ │ │ │ │ │
│166.│subspecia rosea │Asteraceae │ │R │Nt │NE │
│ │(Waldst.& Kit.) Nyman │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│ │Scrophularia │ │ │ │ │ │
│ │heterophylla Willd. │ │ │ │ │ │
│167.│subspecialaciniata │Scrophulariaceae │ │R │Nt │NE │
│ │(Waldst. & Kit.) Maire│ │ │ │ │ │
│ │& Pet. │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│ │Sedum telephium L. │ │ │ │ │ │
│168.│subspeciafabaria │Crassulaceae │ │R │R │LC │
│ │(Koch) Kirschleger │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│169.│Sempervivum marmoreum │Crassulaceae │ │R │R │LC │
│ │Griseb. │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│170.│Sempervivum montanum │Crassulaceae │ │R │R │LC │
│ │L. │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│171.│Senecio congestus (R. │Asteraceae │ │K │K │DD │
│ │Br.) DC. │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│172.│Sesleria bielzii Schur│Poaceae │ │R │Nt │NE │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│ │Sesleria rigida │ │ │ │ │ │
│173.│Heuffel subspecia │Poaceae │A │ │Nt │NE │
│ │haynaldiana (Schur) │ │ │ │ │ │
│ │Gergely & Beldie │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│ │Silene nutans L. │ │ │ │ │ │
│174.│subspecia dubia │Caryophyllaceae │A │R │Nt │NE │
│ │(Herbich) Zapal. │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│175.│Soldanella montana │Primulaceae │ │R │R │LC │
│ │Willd. │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│176.│Sorbus chamaemespilus │Rosaceae │ │R │R │LC │
│ │(L.) Crantz │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│177.│Spiraea salicifolia L.│Rosaceae │ │R │R │LC │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│178.│Taxus baccata L. │Taxaceae │ │V\R │V/R │VU │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│179.│Thesium kernerianum │Santalaceae │A │R │R │LC │
│ │Simonkai │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│ │Thlaspi dacicum │ │ │ │ │ │
│180.│Heuffel subspecia │Brassicaceae │A │R │R │NT │
│ │banaticum (Uechtr) │ │ │ │ │ │
│ │Jav. │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│ │Thlaspi dacicum │ │ │ │ │ │
│181.│Heuffel │Brassicaceae │A │R │R │LC │
│ │subspeciadacicum │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│182.│Thymus bihoriensis │Lamiaceae │A │R │Nt │NE │
│ │Jalas │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│183.│Thymus comosus Heuffel│Lamiaceae │A │Nt │Nt │NE │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│184.│Thymus pulcherrimus │Lamiaceae │A │R │Nt │NE │
│ │Schur │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│ │Tozzia alpina L. │ │ │ │ │ │
│185.│suhspecia carpatica │Scrophulariaceae │ │R │R │LC │
│ │(Woloszczak) Dostal │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│186.│Traunsteinera globosa │Orchidaceae │ │R │Nt │NE │
│ │(L.)Reichenli │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│187.│Trisetum alpestre │Poaceae │ │R │Nt │NE │
│ │(Host) Beauv. │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│188.│Trisetum fuscum (Kit. │Poaceae │A │R │R │LC │
│ │& Schultes) Schultes │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│189.│Trisetum macrotrichum │Poaceae │A │R │Nt │NE │
│ │Hackel │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│190.│Trollius europaeus L. │Ranunculaceae │ │R │V │VU │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│191.│Vaccinium │Ericaceae │ │R │R │LC │
│ │gaultherioides Bigel. │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│192.│Veronica alpina L. │Scrophulariaceae │ │R │R │LC │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│193.│Veronica aphylla L. │Scrophulariaceae │ │R │Nt │NE │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│194.│Veronica baumgartenii │Scrophulariaceae │ │R │R │LC │
│ │Roemer & Schultes │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│195.│Viola alpina Jacq. │Violaceae │ │R │R │LC │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│196.│Viola dacica Borbas │Violaceae │ │R │R │LC │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│197.│Viola jooi Janka │Violaceae │A │R │R │NT │
├────┼──────────────────────┼─────────────────┼───┼─────────┼────────┼────────┤
│198.│Woodsia pulchella │Athyriaceae │ │ │R │NE │
│ │Bertol │ │ │ │ │ │
└────┴──────────────────────┴─────────────────┴───┴─────────┴────────┴────────┘
Legenda: Convenţia de la Berna (B), Anexa 2 a Directivei Habitate 92/43/EEC (DH2), Anexa 5 a Directivei Habitate 92/43/EEC (DH5), A = endemic, E = periclitat, V = vulnerabil, R = rar, K = insuficient cunoscut, Nt = neameninţat, CR - critic periclitat, EN - periclitat, VU - vulnerabil, DD - date insuficiente, NE - neevaluat, LC - interes ultim. ANEXA 4 la Planul de management Traseele turistice de pe raza Parcului Naţional Piatra Craiului a. Traseele turistice din aria protejată
┌────┬──────────┬──────────┬──────────────────┬─────────────┬─────────┬──────┐
│Nr. │Nr. │Data │Denumire traseu │Administrator│Amplasare│Judeţ │
│crt.│certificat│emiterii │ │ │ │ │
├────┼──────────┼──────────┼──────────────────┼─────────────┼─────────┼──────┤
│ │ │ │Oraşul Zărneşti - │ │ │ │
│ │ │ │Refugiu Diana - │Consiliul │Masivul │ │
│1 │38 │5/2/2006 │Brâna Caprelor │Judeţean │Piatra │Braşov│
│ │ │ │1560 m - Cabana │Braşov │Craiului │ │
│ │ │ │Curmătura │ │ │ │
├────┼──────────┼──────────┼──────────────────┼─────────────┼─────────┼──────┤
│ │ │ │Refugiu Diana - │Consiliul │Masivul │ │
│2 │39 │5/2/2006 │Vârful Padina │Judeţean │Piatra │Braşov│
│ │ │ │Popii - Vârful │Braşov │Craiului │ │
│ │ │ │Ascuţit 2156 m │ │ │ │
├────┼──────────┼──────────┼──────────────────┼─────────────┼─────────┼──────┤
│ │ │ │Oraşul Zărneşti - │ │ │ │
│ │ │ │Valea Crăpăturii -│Consiliul │Masivul │ │
│3 │40 │5/2/2006 │Şaua Crăpătura │Judeţean │Piatra │Braşov│
│ │ │ │1620 m - Cabana │Braşov │Craiului │ │
│ │ │ │Curmătura │ │ │ │
├────┼──────────┼──────────┼──────────────────┼─────────────┼─────────┼──────┤
│ │ │ │Padina Hotarului -│Consiliul │Masivul │ │
│4 │41 │5/2/2006 │Turnul Pietrei │Judeţean │Piatra │Braşov│
│ │ │ │Craiului │Braşov │Craiului │ │
├────┼──────────┼──────────┼──────────────────┼─────────────┼─────────┼──────┤
│ │ │ │Padina │Consiliul │Masivul │ │
│5 │42 │5/2/2006 │Şindrileriei - │Judeţean │Piatra │Braşov│
│ │ │ │Turnul Pietrei │Braşov │Craiului │ │
│ │ │ │Craiului │ │ │ │
├────┼──────────┼──────────┼──────────────────┼─────────────┼─────────┼──────┤
│ │ │ │Cabana Plaiul Foii│Consiliul │Masivul │ │
│6 │43 │5/2/2006 │- Refugiu Spirla -│Judeţean │Piatra │Braşov│
│ │ │ │La Lanţuri - Şaua │Braşov │Craiului │ │
│ │ │ │Grindului │ │ │ │
├────┼──────────┼──────────┼──────────────────┼─────────────┼─────────┼──────┤
│ │ │ │Oraşul Zărneşti - │ │ │ │
│ │ │ │Fântâna lui │Consiliul │Masivul │ │
│7 │44 │5/2/2006 │Botorog - Valea │Judeţean │Piatra │Braşov│
│ │ │ │Curmătura - Cabana│Braşov │Craiului │ │
│ │ │ │Curmătura │ │ │ │
├────┼──────────┼──────────┼──────────────────┼─────────────┼─────────┼──────┤
│ │ │ │Oraşul Zărneşti - │Consiliul │Masivul │ │
│8 │45 │5/2/2006 │Sat Peştera │Judeţean │Piatra │Braşov│
│ │ │ │MONICA │Braşov │Craiului │ │
├────┼──────────┼──────────┼──────────────────┼─────────────┼─────────┼──────┤
│ │ │ │Oraşul Zărneşti - │Consiliul │Masivul │ │
│9 │46 │5/2/2006 │Prăpăstiile │Judeţean │Piatra │Braşov│
│ │ │ │Zărneştilor - │Braşov │Craiului │ │
│ │ │ │Cabana Curmătura │ │ │ │
├────┼──────────┼──────────┼──────────────────┼─────────────┼─────────┼──────┤
│ │ │ │Oraşul Zărneşti - │Consiliul │Masivul │ │
│10 │47 │5/2/2006 │Prăpăstiile │Judeţean │Piatra │Braşov│
│ │ │ │Zărneştilor - La │Braşov │Craiului │ │
│ │ │ │Table │ │ │ │
├────┼──────────┼──────────┼──────────────────┼─────────────┼─────────┼──────┤
│ │ │ │Poiana Zăroaga - │ │ │ │
│ │ │ │Piatra Craiului │Consiliul │Masivul │ │
│11 │48 │5/2/2006 │mică 1816 m - Şaua│Judeţean │Piatra │Braşov│
│ │ │ │Crăpătura - Cabana│Braşov │Craiului │ │
│ │ │ │Curmătura │ │ │ │
├────┼──────────┼──────────┼──────────────────┼─────────────┼─────────┼──────┤
│ │ │ │Cabana Curmătura -│Consiliul │Masivul │ │
│12 │49 │5/2/2006 │Poiana Vlăduşca - │Judeţean │Piatra │Braşov│
│ │ │ │La Table │Braşov │Craiului │ │
├────┼──────────┼──────────┼──────────────────┼─────────────┼─────────┼──────┤
│ │ │ │Casa Folea - │ │ │ │
│ │ │ │Prăpăstiile │Consiliul │Masivul │ │
│13 │50 │5/2/2006 │Zărneştilor - │Judeţean │Piatra │Braşov│
│ │ │ │Valea Cheii - │Braşov │Craiului │ │
│ │ │ │Cabana Curmătura │ │ │ │
├────┼──────────┼──────────┼──────────────────┼─────────────┼─────────┼──────┤
│ │ │ │Cabana Plaiul Foii│Consiliul │Masivul │ │
│14 │51 │5/2/2006 │- Curmătura Foii -│Judeţean │Piatra │Braşov│
│ │ │ │Şaua Funduri │Braşov │Craiului │ │
├────┼──────────┼──────────┼──────────────────┼─────────────┼─────────┼──────┤
│ │ │ │Curmătura Pietrei │Consiliul │Masivul │ │
│15 │52 │5/2/2006 │Craiului - Vârful │Judeţean │Piatra │Braşov│
│ │ │ │La Om 2239 m - │Braşov │Craiului │ │
│ │ │ │Şaua Funduri │ │ │ │
├────┼──────────┼──────────┼──────────────────┼─────────────┼─────────┼──────┤
│ │ │ │Sat Şirnea - Podu │Consiliul │Masivul │ │
│16 │53 │5/2/2006 │Dâmboviţei │Judeţean │Piatra │Braşov│
│ │ │ │ │Braşov │Craiului │ │
├────┼──────────┼──────────┼──────────────────┼─────────────┼─────────┼──────┤
│ │ │ │Sat Şirnea - │Consiliul │Masivul │ │
│17 │54 │5/2/2006 │Spărturi - Valea │Judeţean │Piatra │Braşov│
│ │ │ │Seacă - Refugiul │Braşov │Craiului │ │
│ │ │ │Grind │ │ │ │
├────┼──────────┼──────────┼──────────────────┼─────────────┼─────────┼──────┤
│ │ │ │Sat Şirnea - │Consiliul │Masivul │ │
│18 │55 │5/2/2006 │Curmătura Gropilor│Judeţean │Piatra │Braşov│
│ │ │ │ │Braşov │Craiului │ │
├────┼──────────┼──────────┼──────────────────┼─────────────┼─────────┼──────┤
│ │ │ │Bran Peştera (Casa│ │ │ │
│ │ │ │Folea) - Toancheş │Consiliul │Masivul │ │
│19 │56 │5/2/2006 │- Măgura Mică - │Judeţean │Piatra │Braşov│
│ │ │ │Fântâna lui │Braşov │Craiului │ │
│ │ │ │Botorog │ │ │ │
├────┼──────────┼──────────┼──────────────────┼─────────────┼─────────┼──────┤
│ │ │ │Bran Peştera (Casa│ │ │ │
│ │ │ │Folea) - Valea │Consiliul │Masivul │ │
│20 │57 │5/2/2006 │Pietrelor - Şaua │Judeţean │Piatra │Braşov│
│ │ │ │Joaca - Şaua │Braşov │Craiului │ │
│ │ │ │Vlăduşca (La │ │ │ │
│ │ │ │Table) │ │ │ │
├────┼──────────┼──────────┼──────────────────┼─────────────┼─────────┼──────┤
│ │ │ │Traseul de creastă│Consiliul │ │ │
│21 │202 │12/6/2006 │- Făgăraş - │Judeţean │Masivul │Argeş │
│ │ │ │conexiune Piatra │Argeş │Făgăraş │ │
│ │ │ │Craiului │ │ │ │
├────┼──────────┼──────────┼──────────────────┼─────────────┼─────────┼──────┤
│ │ │ │Podul Dâmboviţei -│Consiliul │Masivul │ │
│22 │203 │12/6/2006 │Pietricica - │Judeţean │Piatra │Argeş │
│ │ │ │Creasta Sudica - │Argeş │Craiului │ │
│ │ │ │Vârful La Om │ │ │ │
├────┼──────────┼──────────┼──────────────────┼─────────────┼─────────┼──────┤
│ │ │ │Dâmbovicioara - │Consiliul │Masivul │ │
│23 │204 │12/6/2006 │Brusturet - Piscul│Judeţean │Piatra │Argeş │
│ │ │ │Păduricii - │Argeş │Craiului │ │
│ │ │ │Refugiul Grind │ │ │ │
├────┼──────────┼──────────┼──────────────────┼─────────────┼─────────┼──────┤
│ │ │ │Dâmbovicioara - │Consiliul │Masivul │ │
│24 │205 │12/6/2006 │Ciocanul - Poiana │Judeţean │Piatra │Argeş │
│ │ │ │Grind - La Table │Argeş │Craiului │ │
├────┼──────────┼──────────┼──────────────────┼─────────────┼─────────┼──────┤
│ │ │ │Brusturet - Valea │Consiliul │Masivul │ │
│25 │206 │12/6/2006 │Seacă Grind - La │Judeţean │Piatra │Argeş │
│ │ │ │Table │Argeş │Craiului │ │
├────┼──────────┼──────────┼──────────────────┼─────────────┼─────────┼──────┤
│ │ │ │Brusturet - Cabana│Consiliul │Masivul │ │
│26 │207 │12/6/2006 │Pietricica - │Judeţean │Piatra │Argeş │
│ │ │ │Poiana Pietricica │Argeş │Craiului │ │
├────┼──────────┼──────────┼──────────────────┼─────────────┼─────────┼──────┤
│ │ │ │Brusturet - │Consiliul │Masivul │ │
│27 │208 │12/6/2006 │Ciocanul │Judeţean │Piatra │Argeş │
│ │ │ │ │Argeş │Craiului │ │
├────┼──────────┼──────────┼──────────────────┼─────────────┼─────────┼──────┤
│ │ │ │La Table - Şaua │Consiliul │Masivul │ │
│28 │209 │12/6/2006 │Funduri - Marele │Judeţean │Piatra │Argeş │
│ │ │ │Grohotiş - Tămăşel│Argeş │Craiului │ │
│ │ │ │- Curmătura Foii │ │ │ │
├────┼──────────┼──────────┼──────────────────┼─────────────┼─────────┼──────┤
│ │ │ │Valea Dâmboviţei -│Consiliul │Masivul │ │
│29 │210 │12/6/2006 │Valea lui Ivan - │Judeţean │Piatra │Argeş │
│ │ │ │Tămăşel - │Argeş │Craiului │ │
│ │ │ │Curmătura Foii │ │ │ │
├────┼──────────┼──────────┼──────────────────┼─────────────┼─────────┼──────┤
│ │ │ │Valea Dâmboviţei -│Consiliul │Masivul │ │
│30 │211 │12/6/2006 │Tamaş - Curmătura │Judeţean │Piatra │Argeş │
│ │ │ │Foii │Argeş │Craiului │ │
├────┼──────────┼──────────┼──────────────────┼─────────────┼─────────┼──────┤
│ │ │ │Valea Dâmboviţei -│Consiliul │Masivul │ │
│31 │212 │12/6/2006 │Valea Cascoe - │Judeţean │Piatra │Argeş │
│ │ │ │Curmătura Foii │Argeş │Craiului │ │
├────┼──────────┼──────────┼──────────────────┼─────────────┼─────────┼──────┤
│ │ │ │Crucea │Consiliul │Masivul │ │
│32 │213 │12/6/2006 │Grănicerului - La │Judeţean │Piatra │Argeş │
│ │ │ │Prepeleac │Argeş │Craiului │ │
├────┼──────────┼──────────┼──────────────────┼─────────────┼─────────┼──────┤
│ │ │ │Piscul cu brazi - │Consiliul │Masivul │ │
│33 │214 │12/6/2006 │Marele Grohotiş │Judeţean │Piatra │Argeş │
│ │ │ │ │Argeş │Craiului │ │
├────┼──────────┼──────────┼──────────────────┼─────────────┼─────────┼──────┤
│ │ │ │Cabana Garofiţa - │Consiliul │Masivul │ │
│34 │215 │12/6/2006 │Ceardacul │Judeţean │Piatra │Argeş │
│ │ │ │Standului │Argeş │Craiului │ │
├────┼──────────┼──────────┼──────────────────┼─────────────┼─────────┼──────┤
│ │ │ │Cabana Garofiţa - │Consiliul │Masivul │ │
│35 │216 │12/6/2006 │Tămăşel │Judeţean │Piatra │Argeş │
│ │ │ │ │Argeş │Craiului │ │
├────┼──────────┼──────────┼──────────────────┼─────────────┼─────────┼──────┤
│ │ │ │Vârful La Om - │ │ │ │
│ │ │ │Refugiul Grind - │Consiliul │Masivul │ │
│36 │217 │12/6/2006 │Curmătura │Judeţean │Piatra │Argeş │
│ │ │ │Groapelor - │Argeş │Craiului │ │
│ │ │ │Fundata │ │ │ │
├────┼──────────┼──────────┼──────────────────┼─────────────┼─────────┼──────┤
│ │ │ │Curmătura │Consiliul │Masivul │ │
│37 │218 │12/6/2006 │Groapelor - La │Judeţean │Piatra │Argeş │
│ │ │ │Table │Argeş │Craiului │ │
├────┼──────────┼──────────┼──────────────────┼─────────────┼─────────┼──────┤
│ │ │ │Cabana │Consiliul │Masivul │ │
│38 │704 │25.07.2014│Curmătura-Padinile│Judeţean │Piatra │Braşov│
│ │ │ │frumoase-Vârful │Braşov │Craiului │ │
│ │ │ │Ascuţit │ │ │ │
├────┼──────────┼──────────┼──────────────────┼─────────────┼─────────┼──────┤
│ │ │ │Bran - Culmea │Consiliul │Masivul │ │
│39 │701 │25.07.2014│Măgurii - Fântâna │Judeţean │Piatra │Braşov│
│ │ │ │lui Botorog │Braşov │Craiului │ │
├────┼──────────┼──────────┼──────────────────┼─────────────┼─────────┼──────┤
│ │ │ │Tohăniţa - Şaua │Consiliul │Masivul │ │
│40 │702 │25.07.2014│Măgura - Sat │Judeţean │Piatra │Braşov│
│ │ │ │Măgura - Fântâna │Braşov │Craiului │ │
│ │ │ │lui Botorog │ │ │ │
├────┼──────────┼──────────┼──────────────────┼─────────────┼─────────┼──────┤
│ │ │ │V. Curmăturii - │Consiliul │Masivul │ │
│41 │703 │25.07.2014│Poiana Curmătură -│Judeţean │Piatra │Braşov│
│ │ │ │Cab. Curmătură │Braşov │Craiului │ │
│ │ │ │(traseul educativ)│ │ │ │
├────┼──────────┼──────────┼──────────────────┼─────────────┼─────────┼──────┤
│ │ │ │Podul lui Calinet │ │ │ │
│ │ │ │- Izvorul Orlovski│Consiliul │Masivul │ │
│42 │714 │19.11.2014│- Refugiul │Judeţean │Piatra │Braşov│
│ │ │ │Speranţelor - │Braşov │Craiului │ │
│ │ │ │Vârful Ascutit │ │ │ │
└────┴──────────┴──────────┴──────────────────┴─────────────┴─────────┴──────┘
b. Trasee turistice din aria protejată închise iarna
┌────┬──────────────┬───────────┬──────────┬────────┐
│Nr. │Traseu │De unde │Unde se │Marcaj │
│crt.│ │începe │termină │ │
├────┼──────────────┼───────────┼──────────┼────────┤
│1 │Padina │Intrare în │Vârful │Cruce │
│ │Hotarului │abrupt │Turnu │albastră│
├────┼──────────────┼───────────┼──────────┼────────┤
│ │ │Ramificaţia│ │ │
│2 │Padina │spre │Vârful │Cruce │
│ │Şindrilăriei │Refugiul │Turnu │roşie │
│ │ │Diana │ │ │
├────┼──────────────┼───────────┼──────────┼────────┤
│ │ │Refugiul │Şaua │Bandă │
│3 │Brâna Caprelor│Diana │Padinii │albastră│
│ │ │ │închise │ │
├────┼──────────────┼───────────┼──────────┼────────┤
│ │ │Refugiul │Vârful │Triunghi│
│4 │Padina Popii │Diana │Padina │albastru│
│ │ │ │Popii │ │
├────┼──────────────┼───────────┼──────────┼────────┤
│5 │Lanţuri │Refugiul │Şaua │Banda │
│ │ │Şpirlea │Grindului │roşie │
├────┼──────────────┼───────────┼──────────┼────────┤
│ │ │Cab. │Şaua │Bandă │
│6 │Lehmann │Curmătura │Padinii │albastră│
│ │ │ │închise │ │
├────┼──────────────┼───────────┼──────────┼────────┤
│7 │Padinile │Cab. │Vârful │Triunghi│
│ │Frumoase │Curmătura │Ascuţit │albastru│
├────┼──────────────┼───────────┼──────────┼────────┤
│8 │Grind-Piscul │Refugiul │Piscul │Bandă │
│ │Baciului │Grind │Baciului │roşie │
├────┼──────────────┼───────────┼──────────┼────────┤
│ │ │ │ │Bandă │
│9 │Şpirlea-Şaua │Refugiul │Şaua │roşie │
│ │Funduri │Spirlea │Funduri │Triunghi│
│ │ │ │ │albastru│
├────┼──────────────┼───────────┼──────────┼────────┤
│ │Şaua │Şaua │Poiana │Triunghi│
│10 │Funduri-poiana│Funduri │Lespezi │albastru│
│ │Lespezi │ │ │ │
├────┼──────────────┼───────────┼──────────┼────────┤
│ │Creasta │Şaua │Şaua │Cerc │
│11 │Pietrii │Funduri │Crăpăturii│roşu │
│ │Craiului │ │ │ │
└────┴──────────────┴───────────┴──────────┴────────┘
c. Trasee din aria protejată închise permanent vizitatorilor Sunt interzise toate traseele nemarcate din cadrul ariei protejate, pe toată durata anului. ANEXA 5 la Planul de management Ghid practic pentru aplicarea unor măsuri de gospodărire în pădurile din ariile natural protejate 1. Aspecte de ordin general În lucrarea de amplă sinteză privind tipurile de habitate naturale de interes comunitar a căror conservare necesită desemnarea lor ca Arii Speciale de Conservare conform Directivei Habitate, anexa I, sunt menţionate 80 de tipuri de habitate naturale componente ale fondului forestier naţional care ar trebui cuprinse în arii protejate. În cadrul procesului de constituire a reţelei de arii naturale protejate Natura 2000 se propune instituirea de arii speciale de conservare în care să fie inclus un anumit procent din toate aceste habitate forestiere, considerat acoperitor pentru zona biogeografică respectivă. Este acceptat faptul că ariile naturale protejate constituite au incontestabilă valoare patrimonială naţională şi internaţională, iar conservarea este o condiţie pentru păstrarea lor în viitor. Acestea prezintă însă o foarte pronunţată diversitate fizionomică, structurală, sistematică şi funcţională care impune reglementări şi strategii de management şi gestiune conforme cu starea lor actuală şi scopurile pentru care s-au constituit ca arii protejate. În acelaşi timp măsurile care se vor adopta şi aplică trebuie să fie armonizate cu cele consacrate pe plan internaţional, dar să corespundă naturii şi stării fiecărui arboret component. Pentru transformarea unor păduri cultivate naturale rare în rezervaţii ştiinţifice autoritatea publică centrală care răspunde de păduri trebuie să elaboreze un studiu aprofundat ce va avea ca finalitate instituire de arii naturale protejate suplimentare. În aceste arii protejate se va studia evoluţia în timp a ecosistemelor puternic afectate antropic şi pe cale de dispariţie, spre ecosisteme cvasivirgine prin ocrotire integral. În lucrarea de sinteză "Habitatele din România" 2006 în anexa 3 sunt desemnate tipurile de habitate naturale de pădure, păduri şi rari de interes comunitar a căror conservare necesită desemnarea ca arii speciale de conservare. Se poate constata: Larga cuprindere a tipurilor naturale de pădure din România, mare diversitate; Necesitatea identificării tipurilor de habitate care nu sunt cuprinse în arii protejate; Se impune o pronunţată diversitate de măsuri amenajistice şi silvotehnice în funcţie şi de starea lor actuală şi funcţiile fixate; Ideal ar fi ca pentru fiecare tip de pădure să se constituie o suprafaţă de minim 3 hectare cu regim de conservare totală, care să constituie obiect de cercetare de durată pentru a se urmări evoluţia viitoare. Având în vedere importanţa actuală şi viitoare a ariilor protejate se consideră de mare importanţă organizarea şi aplicarea unui program de cercetare de durată şi eficient care să permită cunoaşterea evoluţiei în timp a pădurilor din arii protejate, modificările survenite în organizarea lor structurală şi ecoprotectivă, influenţele exercitate prin măsurile de management, de amenajare, de dotare, de aplicare a unor măsuri tehnice. Va fi necesară elaborarea şi apoi punerea în aplicare a unei metodologii diferenţiate de cercetare ştiinţifică de lungă durată, pentru fiecare dintre zonele constituite în cadrul ariilor naturale protejate, dar şi de stocare a informaţiilor înregistrate în vederea asigurării condiţiilor riguroase de analiză a evoluţiei pe termen lung a acestor zone. În acest scop, este necesar să se elaboreze şi aprobe un sistem permanent de monitorizare în toate ariile protejate şi să se constituie fondurile necesare şi colective de specialişti capabili să execute cercetări de durată, multidisciplinare şi asigurătoare pentru analize comparative diferenţiate în spaţiu şi timp. Pentru studiul biodiversităţii vegetale şi chiar şi animale, se vor amplasa suprafeţe permanente şi de mărimi adecvate, pentru inventarieri statistic asigurate. Ele vor fi materializate cât mai evident pentru a permite ca viitoarele inventarieri succesive, urmărind fluctuaţiile de specii sau de indivizi, să fie cât mai puţin influenţate de factorii aleatori, cum ar fi, spre exemplu, schimbarea metodei de lucru, a suprafeţelor de inventariere de la o perioadă la alta. Pădurile incluse în zonele cu proiecţie strictă - ZPS sunt supuse regimului de ocrotire integrală, corespunzător tipului funcţional I. În cadrul subzonei a), care cuprinde numai păduri constituite ca rezervaţii ştiinţifice, sunt admise numai activităţi de cercetare ştiinţifică; în subzona b) - incluzând păduri/ecosisteme de pădure destinate conservării resurselor genetice, declarate monumente ale naturii şi alte păduri cu valori mediogene şi protective deosebite - sunt admise, în plus, şi activităţi de educaţie şi ecoturistice. În pădurile din ZPS nu sunt permise derogări pentru activităţi de valorificare a resurselor naturale sau pentru alte intervenţii silviculturale, cu excepţia localizării şi stingerii operative a incendiilor. Pentru pădurile din zona de conservare specială - ZCS, supuse şi ele prin amenajament regimului de ocrotire integrală, pot fi admise - numai cu aprobarea autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură şi a autorităţii publice centrale responsabilă cu protecţia mediului - unele intervenţii pentru protecţia şi menţinerea unor ecosisteme naturale şi pentru prevenirea şi înlăturarea efectelor unor calamităţi. De asemenea, sunt obligatorii intervenţiile pentru localizarea şi stingerea operativă a incendiilor. În pădurile din categoria 1.5.a., cu aprobări speciale pot fi executate lucrări de conservare sau de reconstrucţie ecologică, în raport cu starea şi structura arboretelor. În pădurile din ariile naturale protejate neincluse în zonele de protecţie strictă şi în cele de conservare specială, respectiv în pădurile din aşa numitele "zone tampon", încadrate în tipurile funcţionale II - IV, se pot executa după caz, lucrări silvotehnice de genul lucrărilor speciale de conservare, lucrări de îngrijire şi conducere a arboretelor: degajări, depresaje, curăţiri, rărituri, pregătirea marginii de masiv, dar nu şi elagaj artificial, lucrări de regenerare, precum şi lucrări de ameliorare, şi de reconstrucţie ecologică, dacă sunt necesare, respectându-se precizările de la punctele 1 şi 3. Pe toată perioada, intervenţiile silvotehnice vor fi însoţite de cercetări susţinute, care să permită adaptarea pe parcurs a dinamicii, naturii, caracterului şi intensităţii intervenţiilor, sau renunţarea la unele intervenţii, dacă nu mai sunt necesare pentru dirijarea structurii reale spre cea naturală, considerată ca ţel. Pentru valorificarea masei lemnoase rezultate din aplicarea lucrărilor de igienă, a lucrărilor speciale de conservare sau a tratamentelor, se vor adopta şi aplica tehnologii şi procedee de exploatare ecologice, urmărindu-se evitarea şi/sau reducerea la maximum posibil a vătămărilor asupra solului, asupra arborilor remanenţi şi asupra seminţişurilor, pădurii erbacee şi subarboretului. Se va studia posibilitatea executării lucrărilor de exploatare prin subvenţionarea unei părţi din costurile de exploatare în scopul utilizării unei tehnologii nepoluante. Dacă nu se poate recolta masa lemnoasă în condiţii de securitate ecologică, se va accepta ca lemnul doborât să fie lăsat pe loc sau să se utilizeze la blocarea unor ravene sau şiroiri existente în păduri. În situaţiile în care prin amenajament şi prin planurile de management sunt permise activităţi de ecoturism se pot executa lucrări de amplasare a unor căi de vizitare pentru turişti: alei pietonale, drumuri de acces, bănci pentru odihnă, panouri instructiv - educative. În plus, zonele tampon vor fi amenajate pentru accesul controlat al turiştilor, cu organizarea de locuri de parcare pentru mijloacele de transport, în zone fără impact semnificativ asupra mediului. În cazul când se produc eroziuni sau alunecări de teren, inundaţii, înmlăştinări, lucrări specifice de ameliorare se pot executa, pe baza unor documentaţii bine fundamentate şi aprobate de autorităţile responsabile ale respectivelor arii protejate. În caz de incendii, se va interveni urgent şi cu forţe eficiente pentru localizarea şi stingerea incendiilor de litieră şi/sau de coronament, urmărind reducerea la minimum posibil a degradării şi modificărilor de esenţă în fizionomia şi funcţionalitatea ecosistemului afectat. După stingerea incendiului, se vor executa observaţii şi cercetări de durată, privind natura şi caracterul efectelor provocate de incendiile produse: cauze, întindere, consecinţe imediate şi de durată medie sau lungă, măsuri de prevenire şi diminuare a acestor consecinţe. În ariile protejate, se va organiza un sistem eficient de control şi pază, în vederea prevenirii şi reducerii la maximum posibil a oricăror activităţi antropice neprevăzute în managementul şi amenajamentele aprobate ca extrageri de plante şi/sau animale protejate, degradarea unor situri aflate în conservare, păşunatul, recoltarea de plante, de produse accesorii vegetale şi animale. În prezent situaţia proprietarilor de fond forestier din arii protejate indică faptul că pe lângă pădurile proprietate a statului, există proprietăţi publice ale autorităţilor locale, proprietăţi asociative: obşti, composesorate, alte asociaţii şi proprietăţi ale persoanelor fizice. Având în vedere că în toate ariile naturale protejate, funcţiile de ocrotire şi conservare a naturii fixate prin planurile de management sunt prioritare, precum şi faptul că sunt necesare unele măsuri restrictive în ceea ce priveşte exploatarea masei lemnoase, în cazul proprietăţilor de pădure mici, mai ales cele deţinute de persoane fizice, există şi vor exista conflicte în respectarea regimului de arie protejată. Din aceste motive, pentru compensarea proprietarilor de pădure persoane fizice s-a emis şi trebuie aplicat Ordinul comun al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale al ministrului finanţelor publice nr. 625/22507/2006 privind metodologia de calcul al sumelor cuvenite drept compensaţii proprietarilor persoane fizice şi juridice care deţin păduri cu funcţii speciale de protecţie, încadrate la tipurile funcţionale T1 şi T2, respectiv tipurile funcţionale pentru care nu se reglementează procesul de producţie. Desigur că în mod ideal pentru realizarea practică a unei gospodăriri unitare a pădurilor din ariile protejate ar trebui ca acestea să se afle în proprietatea statului. Conform legilor proprietăţii, respectiv Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, persoanele care solicită retrocedarea unor suprafeţe de pădure care se află în arii protejate pot opta şi beneficia de schimbarea amplasamentului acestora. În afara măsurilor prezentate mai sus, măsuri ce sunt operaţionale deja, considerăm oportună existenţa unui program naţional de cumpărare de terenuri forestiere din arii protejate de către statul român, program ce trebuie susţinut de alocaţii bugetare corespunzătoare. Gospodărirea ariilor protejate se realizează în conformitate cu amenajamentele elaborate şi nu trebuie să fie dependentă de natura proprietăţii. 2. Precizări suplimentare cu privire la aplicarea tratamentelor şi tehnologiile de exploatare Aceste prevederi se referă cu precădere la pădurile aflate în afara zonei de protecţie strictă şi a zonei de protecţie integrală, respectiv numai la pădurile din zonele de conservare durabilă şi zonele de dezvoltare durabilă. Ele au în vedere menţinerea şi ameliorarea condiţiilor de mediu şi exercitarea în condiţii optime în special a funcţiilor ecologice şi sociale ale pădurilor în cauză. 2.1. Cu referire la aplicarea tratamentelor În pădurile din ariile naturale protejate pentru care amenajamentele prevăd, în vederea regenerării şi conservării lor, aplicarea de tratamente silviculturale şi a unor lucrări de conservare, această aplicare se va face cu multă rigurozitate pe lângă prevederile oficiale ale normelor tehnice avându-se în vedere precizările de ordin special care urmează. Tratamentul tăierilor rase nu se va aplica decât în situaţii foarte bine motivate şi numai în zonele de dezvoltare durabilă. După exploatare, se vor adopta şi aplica măsuri eficiente de regenerare naturală, mixtă sau chiar artificială, dar numai cu material de împădurire de provenienţă locală. În cazul împăduririlor sau a completărilor, se va urmări realizarea, pe cât posibil, a compoziţiei anterioare a arboretului natural. În molidişuri se pot aplica numai tăieri rase pe parchete cu suprafeţe de până la 1 hectar. La liziera pădurii de molid se va lăsa o bandă de protecţie lată de 1,5-2 H, unde H este înălţimea arborilor, care se va înlătura numai după constituirea stării de masiv în interiorul pădurii. Tăierile rase se vor realiza numai în anii de fructificaţie cel puţin mijlocie sau dacă există seminţiş utilizabil viabil şi valoros asigurator. Nu se va admite alăturarea unui nou parchet de exploatare decât după ce în parchetul anterior s-a constituit starea de masiv a noului arboret instalat. Amplasarea tăierilor va ţine obligatoriu seama de acţiunea factorilor perturbanţi care acţionează diferit în funcţie de configuraţia reliefului. Tăierile rase de crâng simplu se vor adopta doar în cazul unor arii protejate în care sunt cuprinse sălcete, plopişuri naturale, zăvoaie, arinişuri, culturi de salcâm, suprafaţa parchetelor de exploatare nu va putea depăşi 2 ha, iar forma şi orientarea parchetelor vor ţine seama de configuraţia terenului, de obiectivele care au stat la baza constituirii ariei protejate şi de natura şi intensitatea acţiunii unor factori de risc ecologic: inundaţii, eroziune de suprafaţă sau de adâncime. Şi în acest caz, amplasarea unui nou parchet alăturat nu va fi aprobată decât după constituirea masivului în parchetul/banda anterior exploatat, chiar dacă prin aceasta nu se pot asigura recolte anuale de masă lemnoasă constante şi continue. Tratamentul tăierilor progresive se va putea adopta şi aplica în formaţii forestiere diverse: amestecuri de MO, BR, FA, în molideto-fagete, brădeto-fagete, făgete pure şi amestecate, goruneto-făgete, cvercinee pure şi amestecate, atât în varianta cu perioadă normală de regenerare mai mică sau egală cu 20 de ani, cât şi în varianta cu perioadă mai lungă de regenerare de 20 - 30 de ani, în conformitate cu prevederile amenajamentelor silvice, elaborate şi aprobate de autoritatea publică abilitată pentru ariile protejare. În aplicarea tratamentului, tăierile se vor adapta naturii şi stării de fapt a pădurii în care se acţionează, corelându-se obligatoriu punerea în valoare a masei lemnoase, cu mersul fructificaţiei speciilor/speciei principale, sau cu creşterea şi dezvoltarea seminţişului utilizabil şi valoros. La nevoie, în ochiurile deschise şi neregenerate natural corespunzător, se va interveni cu completări sau împăduriri, numai cu material de provenienţă locală. În ariile protejate, punerea în valoare se va subordona funcţiilor fixate: continuitate, ameliorarea stabilităţii, conservarea biodiversităţii, creşterea eficienţei ecoprotective şi, în niciun caz mărimii posibilităţii sau recoltării anuale a acesteia, în condiţii cât mai avantajoase economic. Fiecare ochi deschis va fi urmărit până la regenerarea integrală, iar lucrările de îngrijire a seminţişurilor, de ajutorare a regenerării naturale, de îngrijire şi conducere a arboretelor nou create, mai puţin elagajul artificial, se vor executa obligatoriu cu respectarea tehnicii de lucru specifice fiecărui gen de intervenţie. Tratamentul tăierilor progresive în margine de masiv se poate adopta în aceleaşi tipuri de pădure, în care sunt recomandate progresivele şi chiar în formaţia molidişurilor şi în care este mai pronunţat riscul producerii unor rupturi şi doborâturi de vânt, sau al alunecărilor de profunzime. În acest caz, în aplicare se va ţine seama de bazele tehnice ale tratamentului tăierilor progresive privind natura, momentul executării, caracterul şi intensitatea tăierii, conducerea procesului de regenerare, dar lucrările se vor localiza pe benzi înguste de 1 - 1,5 H, care vor începe dintr-o margine a înşiruirii de tăieri avantajată în regenerare şi va înainta în interiorul acesteia şi împotriva factorilor perturbanţi periculoşi, care acţionează în zonă: vânt, sensibilitate la eroziune, evitarea colectării lemnului prin benzile regenerate. Numărul tăierilor şi succesiunea acestora în fiecare bandă vor fi diferite şi vor ţine seama de exigenţele şi mersul regenerării speciilor locale principale. Aplicarea tratamentului tăierilor progresive în margine de masiv va fi însoţită, în mod obligatoriu, de experimentări de lungă durată, având în vedere că silvotehnica românească nu dispune de experimentări şi experienţe proprii. Tratamentul tăierilor cvasigrădinărite sau jardinatorii poate fi adoptat şi aplicat în toate pădurile de codru din ariile protejate, cu excepţia pădurilor pure şi echiene de molid. Perioada generală de exploatare - regenerare variază între 40 şi 60 de ani. Punerea în valoare a masei lemnoase se va localiza în ochiuri, ca şi în cazul progresivelor, iar amplasarea ochiurilor se poate împrăştia pe suprafeţe mari, cuprinzând arborete exploatabile. Poate fi adoptat şi aplicat şi ca un sistem tranzitoriu de transformare structurală a unor arborete cu structuri + echiene, spre cele pluriene de tip grădinărit. La conducerea procesului de regenerare în ochiurile deschise se va ţine seama de exigenţele ecologice ale seminţişurilor speciilor principale şi nu de lungimea perioadei generale de exploatare - regenerare. Tratamentul tăierilor grădinărite debutează de regulă cu lucrările de transformare spre grădinărit, în fiecare din cupoanele constituite. În pădurile incluse în arii protejate, mărimea rotaţiei va fi de 7 - 8 ani, iar componenţa cupoanelor, ordinea de parcurgere a acestora şi intensitatea tăierilor în arboretele componente ale cupoanelor, vor fi stabilite prin amenajament. Se va urmări însă, ca intensitatea tăierilor în cupon să nu depăşească 12 - 14 % în primele 3-4 rotaţii. În aplicare, se va ţine seama de buzele teoretice ale tratamentului, dar şi de starea momentană a fiecărui arboret de parcurs şi tipul de structură spre care urmează a fi dirijat. În toate arboretele incluse în subunităţi de cadru de grădinărit, se vor adopta măsuri tehnice şi financiare necesare pentru realizarea accesibilităţii necesare la şi în interiorul fiecărui cupon scadent în perioada primei rotaţii. Dacă acest deziderat nu poate fi realizat, se va renunţa la aplicarea grădinăritului aplicându-se, în mod tranzitoriu, lucrări de conservare. În operaţiunile de exploata, respectiv doborâre şi colectare se va evita vătămarea arborilor remanenţi şi mai ales a celor cu diametrul mai mic sau egal cu 30 de cm, dar şi a tineretului utilizabil preexistent şi a solului. Va fi preferată aplicarea variantei cu tăieri pe grupe mici de până la 3 - 5 arbori cu diametrul mai mare sau egal cu 40 de cm într-un ochi, iar distanţa dintre ochiuri să nu fie mai mică de 2 - 3 H. Ochiurile deschise şi însămânţate se vor lărgi, numai pe considerente de ordin ecologic, în interiorul lor aplicându-se obligatoriu măsurile silvotehnice necesare de îngrijire a seminţişurilor şi a tinereturilor cu un ritm impus de starea acestora şi nu de mărimea rotaţiei adoptate. Tratamentul crângului simplu va fi adoptat şi aplicat numai în arboretele de salcâm, în zăvoaie de plopi şi salcie, în aninişuri încadrate în zonele de dezvoltare durabilă. Mărimea parchetelor nu va depăşi 2 ha, iar tăierea într-un parchet alăturat, va fi admisă numai după ce parchetul anterior exploatat este integral regenerat. Forma şi orientarea parchetelor vor ţine seama de configuraţia terenului, precum şi de intensitatea unor factori de risc ecologic: inundaţii, eroziune, înmlăştinari. În plus, după 2-3 tăieri, în fiecare parchet este obligatorie reînnoirea arboretului prin extragerea cioatelor şi plantarea de puieţi/butaşi produşi din ecotipurile locale. În cazul în care arboretele au funcţii de protecţie a malurilor sau contra inundaţiilor, forma parchetelor se va apropia de tăierile rase în benzi cu regenerare vegetativă. Prin aplicarea tratamentelor şi a altor lucrări se vor asigura, simultan cu menţinerea obiectivelor tehnico-economice, condiţii de regenerare atât a speciilor lemnoase, cât şi a celor nelenmoase existente în mod natural în componenţa pădurii. Acolo unde nu există informaţii certe privind procentul de regenerare sau creştere la speciile comerciale, se vor lua măsuri pentru ca aceste informaţii să fie determinate şi incluse în planurile de management. Mărimea parchetelor va fi corelată cu dinamica naturală a tipului de pădure. Lucrările speciale de conservare se vor adopta şi aplica în arboretele cuprinse în tipul II de categorie funcţională din ariile protejate, exceptate de la recoltarea de produse lemnoase principale. În aplicare, se vor constitui cupoane, iar în fiecare dintre acestea, se va urmări ca intensitatea extragerii să nu depăşească 4 - 6 % şi să vizeze extrageri ale arborilor groşi ca şi regenerarea ochiurilor deschise sau a celor existente şi nu înlăturarea arborilor necorespunzători: uscaţi, dezrădăcinaţi, rupţi, bătrâni, grav vătămaţi care vor deveni lemn mort oricum şi nu mai încurcă dinamica dezvoltării arboretului. Se va urmări promovarea regenerării continue prin favorizarea instalării şi dezvoltării seminţişurilor naturale în toate ochiurile existente sau nou create. Dacă atragerea arborilor din arboret nu se poate face fără prejudicii semnificative se poate decide păstrarea lor în arboret sau acoperirea unor formaţiuni erozive în dezvoltare: şiroiri, ravene, ogaşe. De asemenea ca o recomandare generală, cu excepţia degajărilor şi curăţirilor, din cadrul lucrărilor de îngrijire a pădurilor, precum şi în cazul apariţiei unor calamităţi naturale, nu se vor accepta intervenţii în arborete cu o frecvenţă mai mare decât cel mult două intervenţii pe deceniu. 2.2. Cu referire la tehnologiile de exploatare Tehnologiile de exploatare avute în vedere în ariile protejate se vor axa pe diminuarea impactului asupra mediului: eroziunea solului, afectarea cursurilor de apă, a elementelor biodiversităţii. Propunerile de lucrări vor urmări asigurarea condiţiilor favorabile implementării acestor tehnologii cu impact redus. În suprafeţele propuse pentru lucrări şi amplasări de noi căi de acces: drumuri forestiere, drumuri de tractor din cuprinsul ariilor protejate, se vor analiza toate variantele de evitare a traversării cursurilor de apă. În situaţia în care acest lucru nu este posibil, traversarea se va face perpendicular pe cursul de apă şi se vor prevedea podeţe sau tuburi. De asemenea, căile de acces nu vor cuprinde porţiuni lungi cu pantă mare, care favorizează şiroirea apelor din precipitaţii şi apariţia eroziunii. Proiectarea se va face astfel încât alterarea caracteristicilor naturale să fie minimă. Se vor avea în vedere următoarele: a) ori de câte ori este posibil, amplasarea drumurilor şi căilor de scos-apropiat se va face pe terase naturale, culmi, sau pe pante domoale; b) se va evita construcţia drumurilor şi căilor de scos-apropiat pe va; abrupte sau zone instabile, canalele de drenaj naturale sau pe pâraie ; c) drumurile nu vor fi amplasate în suprafeţe sensibile din punct de vedere al mediului; pentru evitarea eroziunii se vor prevedea drenuri şi rigole; d) rigolele nu trebuie să împiedice migraţia peştelui sau să accelereze cursul apei. Nu se admite amplasarea drumurilor de tractor în albiile pâraielor din lungul văilor. Căile de acces care nu respectă aceste cerinţe minimale vor fi inventariate, pentru a se renunţa gradual la utilizarea acestora. Este interzis de asemenea corhănitul sălbatic, iar distanţele de colectare cu tractoare forestiere nu trebuie să depăşească 200m; în cazul distanţelor de colectare mai mari sau a pantelor peste 25 de grade se vor folosi funiculare. Lăţimea benzilor de funicular nu va depăşi 6 m, iar distanţa dintre liniile de funicular va fi minim 100 m. 3. Reconstrucţia ecologică a unor păduri din ariile naturale protejate Pădurile incluse în ariile protejate au în cele mai multe cazuri un caracter natural sau apropiat de cel natural. Dar în ariile protejate pentru a avea suprafeţe neîntrerupte s-au inclus, fortuit, şi păduri în care, din diferite cauze, compoziţia şi structura arboretelor diferă uneori substanţial de cele naturale. În asemenea păduri, mai ales în cele artificiale, create cu alte specii decât cele staţional indicate, a scăzut biodiversitatea, s-au pierdut elemente biocenotice importante pentru diversitatea şi stabilitatea ecosistemelor. În asemenea cazuri devine necesară reconstrucţia ecologică a arboretelor având ca scop readucerea acestora, pe cât posibil, la compoziţii şi structuri aproape de cele naturale, corespunzătoare staţiunii şi, prin aceasta refacerea şi stabilizarea biocenozelor forestiere respective. În acţiunea de reconstrucţie ecologică a pădurilor din ariile protejate trebuie deosebite câteva situaţii distincte: a) Păduri cu arborete având compoziţii şi structuri naturale sau apropiate de cele naturale şi stabilitate ecologică pronunţate. Este vorba de păduri demult incluse şi conservate în arii protejate, de regulă în rezervaţiile "naturale" şi "ştiinţifice" în accepţie veche, sau de păduri virgine şi cvasivirgine. În această situaţie nu sunt necesare intervenţii reconstructive. b) Păduri cu arborete necorespunzătoare sub raportul compoziţiei şi a altor caracteristici structurale, adică cu arborete mai mult sau mai puţin derivate, cu arborete rărite, inerbate, în curs de uscare sau subproductive din cauza extragerii de arbori pe alese, cu arborete din lăstari, cu arborete compuse din alte specii decât cele staţionat indicate. În această situaţie devin necesare intervenţii reconstructive specifice, care vor fi detaliate în cele ce urmează. Dacă pădurile cu arborete necorespunzătoare din punct de vedere ecologic sunt cuprinse în zona specială de conservare, se va analiza pe bază de cercetări, dacă arboretele necorespunzătoare pot evolua, într-un timp previzibil spre arborete cu compoziţii şi structuri staţional indicate. Este de exemplu cazul fageto-brădetelor sau a molideto-fageto-brădetelor din care au fost extrase răşinoasele, dar în care regenerarea acestora sub masiv se produce sau se estimează că se poate produce. Dacă, se apreciază că reconstrucţia pe cale naturală nu este posibilă, se va putea interveni cu lucrările necesare, pe bază de derogare şi în conformitate cu prevederile planului de management şi ale amenajamentelor silvice aprobate. Dacă pădurile cu arborete necorespunzătoare din punct de vedere ecologic se află în aria protejată, dar în afara zonei speciale de conservare, se va prevedea prin amenajament reconstrucţia necesară. Principial, în reconstrucţia ecologică a pădurilor din ariile protejate se impune revenirea la compoziţii şi structuri ale arboretelor indicate staţional, prin procedee cât mai apropiate de cele naturale. În acest scop este necesară o cartare staţională amănunţită şi stabilirea, pe bază de similitudini cu arboretele naturale, a compoziţiei arboretelor ce urmează a fi create prin reconstrucţie. În cazul arboretelor derivate: carpinete, teişuri, acerete, frăsinete, dacă există încă seminceri din speciile de Quercus, se va încerca obţinerea regenerării lor naturale prin deschidere de ochiuri în jurul acestor seminceri, iar în restul suprafeţei se vor introduce aceste specii, cât şi alte specii de amestec indicate staţionat prin semănături în ochiuri sau prin puieţi crescuţi sau replicaţi în pungi pentru a evita şocul transplantării datorită vătămării rădăcinilor. Dacă semincerii lipsesc se vor introduce speciile de Quercus şi alte specii de amestec dacă este cazul prin semănături sau plantaţii deschizând în arboret un număr de ochiuri astfel ca transformarea acestuia să se facă în timp mai îndelungat, fără modificări bruşte de structură. Prin tăieri pe marginea ochiurilor se va asigura lumina necesară culturilor. În cazul arboretelor artificiale se va proceda diferit, după specia din care sunt compuse. Culturile de plopi euroamericani. După exploatare, terenul se va mobiliza în preajma sezonului de diseminare a plopilor şi sălciilor pentru a se produce însămânţarea lor naturală. Culturile de salcâm se vor desfiinţa cu ajutorul arboricidelor sistemice şi în locul lor se vor înfiinţa arborete staţional indicate prin semănături şi plantaţii. Culturile de răşinoase alohtone: duglas, pin negru, pin silvestru, pin se vor înlocui prin specii staţional indicate prin semănături sau plantaţii în ochiuri sub adăpost, cu puieţi crescuţi sau repicaţi în pungi. Se vor lăsa numai suprafeţe demonstrative cu arborete de elită, ca surse semincere. Culturile de foioase alohtone: stejar roşu, nuc negru se vor înlocui cu specii staţionat indicate prin semănături sau plantaţii sub adăpost. Se vor lăsa, de asemenea, suprafeţe demonstrative cu arborete de elită, cu surse semincere. În toate situaţiile se recomandă înfiinţarea sau reînfiinţarea noilor arborete prin procedee cât mai naturale. Se recomandă, în consecinţă, folosirea cu precădere a semănăturilor directe cu sămânţă locală sau indicată de regulile de transfer stabilite de ICAS! Numai în cazul lipsei sau insuficienţei seminţei se vor utiliza plantaţii, dar cu puieţi produşi sau repicaţi în pungi, pentru a se evita stresul de replantare şi întârzierea dezvoltării. În toate situaţiile de reconstrucţie ecologică se vor executa toate lucrările specifice de ajutorare a regenerării, de descopleşire şi degajare. După construirea stării de masiv, în arboretele reconstruite din zona specială de conservare, categoria funcţională 1.5.a, nu se va interveni cu alte lucrări, urmând ca acestea să evolueze după legile naturale. În arboretele din arealul protejat aflat în afara acestei zone, se vor executa lucrările de conducere necesare, prevăzute prin amenajamente; se va acorda însă atenţie conservării întregii diversităţi specifice, păstrând în compoziţie toţi arborii şi arbuştii care participă în mod natural la formarea biocenozei staţional indicate şi deci a ecosistemului respectiv. Lucrările de reconstrucţie ecologică sunt necesare în ariile protejate chiar în zona specială de conservare, dar şi în afara acesteia pentru a restabili diversitatea biocenotică, dar şi diversitatea speciilor care compun, în mod natural, aceste biocenoze. În final, prin aceste lucrări, în ariile protejate vor fi conservate atât biocenozele, cât şi speciile caracteristice spaţiului geografic al României şi a fiecărei subdiviziuni regionale a acestui spaţiu. 4. Măsuri pentru conservarea unor grupe principale de păsări specifice pădurilor din ariile naturale protejate. Păsările sunt o componentă a ecosistemelor forestiere şi reprezintă o măsură a stării de sănătate a acestora. Pentru că păsările oferă informaţii referitoare la structura şi funcţiile unui ecosistem forestier, ele pot reprezenta indicatori ai stării de sănătate ai acestuia, în condiţiile în care programe de monitoring şi cercetare se derulează pe termen mediu şi lung. Directiva Consiliului Europei nr. 79/409 EEC privind conservarea păsărilor sălbatice adoptată la 2 aprilie 1979, denumită în continuare Directiva Păsări, este un instrument major pentru conservarea ecosistemelor forestiere. Pentru toate speciile listate în Anexa 1 a directivei menţionate, trebuie întreprinse eforturi ca populaţiile să rămână stabile, iar distribuţia teritorială să nu scadă datorită activităţilor umane. În pădurile României cuibăresc, iernează sau sunt în pasaj 49 de specii de păsări listate în Anexa 1 a Directivei Păsări, prezentate în anexa A. Cele mai multe dintre aceste specii sunt grupate în câteva categorii sistematice: stârci şi berze, răpitoare de zi, răpitoare de noapte, ciocănitori, cocoşul de munte, dumbrăveanca, caprimulgul şi câteva specii de păsări cântătoare. Este cunoscut că, pe lângă numeroasele servicii pe care le aduc pădurii: contribuţii la regenerare, influenţă asupra diverşilor dăunători, sporirea efectelor recreative, păsările, potrivit unor cercetări recente, contribuie şi la sporirea substanţială a valorii ecosistemelor forestiere. Ţinând seama de aceste avantaje, în cele ce urmează se fac unele recomandări specifice pentru fiecare din principalele grupuri de păsări, prezente în zone împădurite, inclusiv în arii naturale protejate. Răpitoarele de zi au nevoie de teritorii largi şi condiţii bune de cuibărit după Ehrlich et al., 1988; Kirk and Hyslop, 1998 şi sunt vulnerabile în special în timpul sezonului de cuibărit. Activităţile umane pot determina părăsirea ouălor sau a puilor de către adulţi după Fraser et al., 1985; Holthuijzen et al., 1990. Principiile generale care asigură condiţii necesare pentru protejarea răpitoarelor sunt următoarele: a) cuiburile existente nu trebuie distruse, indiferent dacă sunt active sau nu b) trebuie identificate toate cuiburile răpitoarelor; acestea sunt alcătuite din crengi uscate şi au dimensiuni considerabile. În pădurile de foioase sunt uşor de identificat în perioada fără frunziş c) activităţile umane trebuie desfăşurate în apropierea cuiburilor doar în afara sezonului de cuibărit: amenajarea de drumuri şi altele asemenea d) în perioada de cuibărit este necesară stabilirea unei zone tampon în jurul cuibului în care activităţile umane să fie restricţionate conform biologiei fiecărei specii; cel mai adesea această distanţă variază între 150 - 1000 m e) amplasarea de platforme artificiale; ex. codalb f) recoltarea masei lemnoase trebuie să asigure un mozaic cu suprafeţe de vârste diferite astfel încât 20 % să conţină copaci bătrâni, 40 % să fie pădure matură, iar 20 % să fie pădure tânără. Răpitoarele de noapte folosesc pentru cuibărit scorburi existente în copacii bătrâni, însă pot ocupa şi cuiburile altor specii ca şorecar comun, barză neagră, uliu porumbar. Pentru protejarea lor se vor urmări următoarele: a) în perioada de cuibărit este necesară stabilirea unei zone tampon în jurul cuibului în care activităţile umane să fie restricţionate conform biologiei fiecărei specii; cel mai adesea această distanţă variază între 150 - 1000 m b) păstrarea de arbori scorburoşi la o valoare de 20 - 30 mc/ha c) pentru unele specii ca huhurez mare se pot amplasa cuiburi artificiale, în special când nu există suficienţi arbori cu scorburi. Ciocănitorile cuibăresc în arbori maturi şi scorburoşi. Păstrarea arborilor uscaţi pe picior asigură atât spaţii necesare cuibăritului, dar şi resurse de hrană. Studii efectuate în unele ţări au arătat că numărul ciocănitorilor de munte Picoides tridactylus depinde de volumul de lemn uscat rămas în picioare după Butler et.al., 2004. Pentru protejarea lor se recomandă: a) păstrarea la ha a 5 % din arborii uscaţi în picioare, respectiv 15 mc/ha în pădurile care au o suprafaţă de minimum 100 ha. b) evitarea tratamentelor severe contra insectelor c) evitarea amplasării de drumuri şi a altor obiective cu potenţial mare de deranj Ciocănitorile pot fi folosite ca specii umbrelă, indicator al abundenţei altor specii de păsări. O corelaţie pozitivă a fost găsită în Polonia între abundenţa ciocănitorilor şi cea a altor specii de pădure după Mikusinski et.al.2001. Păsările cântătoare preferă pădurile cu luminişuri; pentru realizarea unor structuri de acest gen se va urmări în special în pădurile cu funcţii de recreere incluse în ariile protejate, precum şi în zonele de interes special din punct de vedere social, cultural, istoric, arheologic, religios. În general, pentru toate speciile de păsări sunt de evitat modificările de habitat precum şi deranjul, în special în perioadele de cuibărit. 5. Precizări cu privire la evaluarea şi avizarea activităţilor silviculturale în arii protejate: În scopul avizării lucrărilor silviculturale în arii naturale protejate, administratorii sau respectiv custozii acestora vor face, în baza reglementărilor generale din planurile de management şi amenajamentele silvice precum şi în baza precizărilor din prezenta lucrare, o evaluare în teren a lucrărilor proiectate în fiecare caz în parte. În arii naturale protejate funcţiile de protecţie ale pădurilor au rol prioritar, funcţiile economice fiind subordonate scopului principal. Pe termen lung se urmăreşte să se realizeze o structură de ansamblu şi de detaliu optimă a pădurii, structură care să se apropie de cea naturală. Recoltarea produselor principale ale pădurii se va face în condiţii de siguranţă ecologică. În cadrul unei fişe standard se vor evalua de către administratori şi respectiv custozi, la avizarea oricărui tip de lucrări, cel puţin următoarele: 1. Încadrarea prevederilor amenajamentelor silvice în planul de management al ariei naturale protejate; 2. Identificarea în teren şi evaluarea factorilor de risc care pot afecta capitalul natural: biodiversitate, peisaj, habitate, specii floră, faună; 3. Amplasarea lucrărilor, etapelor de lucru în teren cu urmărirea următoarelor aspecte: a) eliminarea pe cât posibil a factorilor de risc identificaţi; b) minimizarea impactului negativ asupra mediului, condiţie prioritară la avizarea lucrărilor în arii naturale protejate; c) promovarea continuităţii pădurii în general şi a speciilor şi a habitatelor protejate şi prioritare în special. 4. Analiza influenţelor pozitive şi negative a măsurilor aplicate asupra stării, structurii, funcţionalităţii şi eficacităţii ariei protejate. 5. La aplicarea practică a tratamentelor silvice se vor urmări cel puţin următoarele: a) Deschiderea de ochiuri cu intensitate moderată, respectiv ritmul în care se instalează regenerarea naturală, nu trebuie să devanseze ritmul planificat al tăierilor în suprafaţa unităţilor amenajistice şi să fie corespunzător amplasate pentru minimizarea inclusiv a prejudiciilor de exploatare ulterioare b) Executarea tăierilor de produse principale se va face numai în ani de fructificaţie, tăierile urmând să se efectueze după diseminare şi în afara perioadelor de restricţie legale. c) Revenirea cu noi tăieri în ochiurile regenerate se va corela cu ritmul de creştere şi dezvoltare a seminţişului speciilor principale. d) Pe tot parcursul conducerii regenerării se vor adopta şi aplica, anual, lucrările de îngrijire a seminţişurilor, reclamate de mersul regenerării în fiecare ochi e) În ochiurile în care s-a realizat închiderea stării de masiv se va trece la aplicarea primelor degajări/depresaje, fără a se aştepta regenerarea integrală a arboretului. 6. Evaluarea impactului asupra mediului a tehnologiilor de exploatare propuse/aplicate. 7. Evaluarea impactului măsurilor gospodăreşti asupra populaţiilor de păsări din pădurile incluse în arii naturale protejate. Modelul de fişă va fi prezentat în anexa nr. 13. Fişele propuse vor fi folosite pentru evaluarea şi avizarea proiectelor de execuţie a lucrărilor silvice ce se vor desfăşura pe suprafaţa ariilor naturale protejate: ANEXA 6 la Planul de management Proces-verbal de avizare a marcării, tipizat Pentru avizarea lucrărilor silvotehnice propuse a se executa în ariile naturale protejate este nevoie de îndeplinirea tuturor condiţiilor enumerate mai jos. Lucrare propusă, localizare, descriere:
┌──────────────┬──────────┬─────────────┐
│Condiţii │Evaluare │Explicaţii │
│necesare │condiţie │justificative│
├──────────────┼──────────┼─────────────┤
│1. Lucrarea │ │ │
│propusă se │ │ │
│încadrează în │ │ │
│legislaţia │ │ │
│specifică │ │ │
│privind ariile│Se │ │
│naturale │încadrează│ │
│protejate şi │/nu se │ │
│este conformă │încadrează│ │
│cu planul de │ │ │
│management al │ │ │
│ariei naturale│ │ │
│protejate şi │ │ │
│amenajamentul │ │ │
│silvic │ │ │
├──────────────┼──────────┼─────────────┤
│2. Condiţiile │ │ │
│concrete din │ │ │
│teren permit │ │ │
│executarea │ │ │
│lucrării în │ │ │
│acest moment: │ │ │
│fructificaţie,│ │ │
│regenerare │ │ │
│naturală, │ │ │
│condiţii de │ │ │
│exploatare, │ │ │
│sezon, │ │ │
│conforme cu │ │ │
│normele │ │ │
│tehnice │ │ │
├──────────────┼──────────┼─────────────┤
│3. Modul de │ │ │
│aplicare a │ │ │
│lucrării │ │ │
│propuse este │ │ │
│conform │ │ │
│normativelor │ │ │
│tehnice în │ │ │
│silvicultură │ │ │
│şi │ │ │
│recomandărilor│ │ │
│privind ariile│ │ │
│naturale │ │ │
│protejate │ │ │
└──────────────┴──────────┴─────────────┘
Semnături ANEXA 7 la Planul de management Ghid de construire în zona de dezvoltare durabilă a Parcului Naţional Piatra Craiului 1. Problematica a. Prezentarea teritoriului /diagnostic b. Principii de dezvoltare c. Peisaj cultura] 2. Caracteristicile aşezărilor/relaţia cu peisajul a. Modul de dezvoltare a localităţilor: lotizări, coeficienţi de utilizare a terenului, densitate b. Funcţiuni c. Infrastructură 3. Principii şi reguli pentru construire 4. Principii şi reguli pentru renovare/restaurare. Principii şi reguli pentru demolare 5. Principii şi reguli pentru amenajări exterioare: curţi, grădini, drumuri, alei, garduri, spaţii publice, parcări *** 1. Problematica zonei de dezvoltare durabilă în Parcul Naţional Se urmăreşte realizarea unui echilibru între conservarea specificului şi peisajului -motiv pentru care zona este deosebit de atractivă - şi tendinţele noi de dezvoltare intensivă pentru turism. Datorită faptului că Parcul este de interes naţional, conservarea specificului şi peisajului este prioritară. Este important pentru peisaj definirea ariei de protecţie a Parcului, dincolo de limitele acestuia, în care se va acorda atenţie conservării peisajului. a) Prezentarea teritoriului/diagnostic - în planul de management Dezvoltarea prezentă prezintă caracteristica agresivităţii şi dominării peisajului. Pentru corectarea acestei tendinţe este necesară o analiză locală a diferitelor zone afectate, precum şi identificarea şi corectarea la timp a tendinţelor deviante de dezvoltare. b) Principii de dezvoltare i) Păstrarea parcelarului existent: format istoric; ii) Păstrarea elementelor vegetale existente: arbori izolaţi, hotare; iii) Încurajarea menţinerii şi reconversiei fondului construit existent; iv) Încurajarea folosirii tipologiilor de locuire dezvoltate istoric, adaptate nevoilor moderne; v) Încadrarea optimă în condiţiile locale de relief şi climă: corectă aşezare pe pantă, bună orientare în raport cu punctele cardinale şi vânturile dominante; vi) Încadrarea armonioasă în peisaj; vii) Vocabularul de forme adecvat zonei şi materialelor locale de construcţii. c) Peisaj cultural i) Valorificarea memoriei locului; ii) Atenţie pentru reperele şi dominantele formaţii istorice. Dezvoltarea se va subordona acestora şi le va pune în valoare; iii) Valorizarea produselor locale şi instalarea unui standard de calitate al produselor marca Parc. 2. Caracteristicile aşezărilor a) Modul de dezvoltare a localităţilor: lotizări, coeficienţi de utilizare a terenului, densitate Aşezările umane se află în zonele cu altitudine mai mică şi sunt structurate pe succesiuni de culmi separate de văi adânci. În localităţi densitatea de locuire a fost specifică satului răsfirat de munte, cu gospodării situate central pe loturi de suprafaţă mare. În aria Parcului se definesc 5 zone de intravilan astfel: - zona 1 Z1 - zona de dezvoltare durabilă de pe Valea Bârsei din intravilanul oraşului Zărneşti şi zona de dezvoltare durabilă extinsă, aparţinătoare de extravilanul comunei Rucăr, Sat Sătic; – zona 2 Z2 - satele Măgura şi Peştera din intravilanul comunei Moeciu; – zona 3 Z3 - satul Dâmbovicioara din intravilanul comunei Dâmbovicioara; – zona 4 Z4 - satul Sătic din intravilanul comunei Rucăr; – zona 5 Z5 - Cheile Ghimbavului din intravilanul comunei Dragoslavele; 2.1. Lotul minim construibil: Pentru a împiedica densificarea localităţilor loturile mai mici decât cele prevăzute prin acest regulament nu vor putea fi construite. Z1 - 2000 mp cu lăţime la stradă minim 20 m; Z2 - 1000 mp cu lăţime la stradă de minim 15 m pentru locuinţe permanente sau de vacanţă, respectiv 2000 mp cu lăţime de minim 20 m pentru funcţiuni turistice: pensiuni, hoteluri; Z3 - 600 mp cu lăţime la stradă de minim 12 m; Z4 - 1000 mp cu lăţime la stradă de minim 15 m pentru locuinţe permanente; sau de vacanţă, respectiv 3000 mp cu lăţime de minim 30 m pentru funcţiuni turistice: pensiuni, hoteluri; Z5 - zona 5: 3000 mp cu lăţime la stradă de minim 30 m. 2.2. Distanţa minimă între clădiri va fi: Z1 - 30 m între clădiri, 5 m faţă de limita de proprietate; Z2 - înălţimea celei mai înalte clădiri, dar nu mai puţin de 10 m între clădiri, respectiv 5 m faţă de limita de proprietate; Z3 - înălţimea celei mai înalte clădiri, dar nu mai puţin de 10 m între clădiri, respectiv 5 m faţă de limita de proprietate: Z4 - 20 m între clădiri, 5 m faţă de limita de proprietate; Z5 - înălţimea celei mai înalte clădiri, dar nu mai puţin de 10 m între clădiri, respectiv 5 m faţă de limita de proprietate. Distanţa se consideră între clădirile cele mai apropiate, indiferent dacă sunt pe acelaşi lot sau de pe loturi cu regim juridic diferit. Excepţie fac anexele gospodăreşti: grajduri, fânare, depozit lemne care se pot amplasa faţă de clădirea principală la minim 5m distanţă. 2.3. Procentul de ocupare al terenului POT maxim admisibil este de: Z1,Z2,Z4,Z5- 10% Z3- 20% 2.4. Coeficientul de utilizare a terenului CUT maxim admisibil este de: Z1, Z2, Z4 pentru locuinţe - 0,27 pentru zonele 1, 2 şi 4; Z3 - 0,6 pentru zona 3; Z4 pensiuni, Z5 - 0,3. 2.5. Regim maxim de înălţime este: Z1, Z2, Z3, Z4 locuinţe - D+P+M, H=10 m Z4 pensiuni, Z5 - D+P+Emansardat, H=10 m Înălţimea maximă se calculează de la cota cea mai coborâtă a trotuarului până la punctul cel mai ridicat al coamei.
┌───────────┬─────┬───────────┬─────┬────────────┬──────┐
│ │Zona │Zona 2 │Zona │Zona 4 │Zona 5│
│ │1 │ │3 │ │ │
├───────────┼─────┼─────┬─────┼─────┼─────┬──────┼──────┤
│ │ │L*) │P**) │ │L │P │ │
├───────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────┼──────┤
│Lot minim │2000 │1000 │2000 │600 │1000 │3000 │3000 │
│(mp) │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────┼──────┤
│Lăţime la │20 │15 │20 │12 │15 │30 │30 │
│stradă (m) │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────┼──────┤
│POT (%) │10 │10 │10 │20 │10 │10 │10 │
├───────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────┼──────┤
│CUT │0,27 │0,27 │0,27 │0,6 │0,27 │0,3 │0,3 │
├───────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────┼──────┤
│Înălţime │10 │10 │10 │10 │10 │14 │14 │
│maximă (m) │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────┼──────┤
│Regim de │D+P+M│D+P+M│D+P+M│D+P+M│D+P+M│D+P+Em│D+P+Em│
│înălţime │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────┼──────┤
│Distanţa │ │ │ │ │ │ │ │
│între │30 │10 │30 │10 │10 │14 │30 │
│clădiri │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────┼──────┤
│Distanţa │ │ │ │ │ │ │ │
│faţă de │5 │5 │5 │5 │5 │5 │5 │
│limita de │ │ │ │ │ │ │ │
│proprietate│ │ │ │ │ │ │ │
└───────────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴──────┴──────┘
*) L = locuinţe permanente sau temporare **) P= dotări turistice: pensiuni, hoteluri Construcţiile declarate monument vor respecta legislaţia în vigoare pentru orice lucrări de întreţinere şi reparaţii. b) Funcţiuni Se permit următoarele funcţiuni: i) Locuinţe: regim permanent sau sezonier; ii) dotări pentru turism: turism rural - pensiuni, mic comerţ, servicii de alimentaţie publică: restaurante, baruri, mici dotări pentru prestări servicii şi cultură; iii) birouri: mici dotări administrative, pentru finanţe-bănci; iv) mici ateliere artizanale, meşteşuguri locale; v) construcţii cu funcţiuni pentru producţia agricolă tradiţională, specifică zonei. Se interzic următoarele funcţiuni: i) construcţii industriale, chiar dacă nu produc nocivităţi incompatibile pentru parcelele vecine; ii) construcţii sau extinderi de depozitare care nu sunt legate de activitatea comercială sau artizanală exercitată în limitele zonei; iii) construcţii destinate creşterii intensive de animalelor mari; se permite în limitele agriculturii tradiţionale; iv) orice fel de construcţii adosate zidurilor de incintă, a bastioanelor şi turnurilor vechilor fortificaţii. c) Infrastructură Accese şi străzi i) Accesele existente se pot îmbunătăţi în sensul satisfacerii regulilor de deservire şi respectării normelor de prevenire şi stingere a incendiilor în vigoare; ii) Se păstrează reţeaua stradală existentă şi profilul transversal al străzilor; iii) Amenajările publice sau private circulaţiei vehiculelor sau pietonale vor trebui să facă obiectul unei autorizaţii, cu precizarea dispozitivelor de amenajare, îmbrăcăminţi, mobilier urban, semnalizare; iv) Îmbrăcămintea căilor de circulaţie pietonală se va executa din materiale naturale pavaje din piatră cioplită de râu, calupuri de granit sau de calcar, tradiţional sunt folosite pietrele de calcar, de diferite culori, elemente lineare sau de suprafaţă, cărămidă cu forme geometrice simple. Reţele tehnico - edilitare i) Toate clădirile din zonă vor fi în mod obligatoriu racordate la toate tipurile de reţele publice tehnico-edilitare existente şi vor avea posibilitatea de racordare la viitoarele reţele publice proiectate; ii) În lipsa reţelelor de canalizare se vor aplica soluţii locale de epurare a apei individual pe parcelă sau colectiv pentru mai multe parcele. Apele epurate se vor folosi pentru irigaţii - conform cu recomandările avizului de mediu şi al Apelor Române; iii) În lipsa reţelelor de alimentare cu apă se admite captarea izvoarelor existente pe teren - conform cu recomandările avizului de mediu şi al Apelor Române; iv) Toate lucrările de infrastructură vor fi asistate de arheologi acolo unde este cazul; v) Reţelele electrice, de telefonizare şi racordurile la clădiri cât şi iluminatul public se vor face în subteran. Se vor încuraja soluţiile care utilizează surse complementare, nepoluante de energie solară, eoliană, geotermală; vi) Aparatele de măsurare: contoare apă, electricitate nu se vor amplasa vizibil pe faţada spre stradă şi nici în garduri. Pentru acestea se vor utiliza firide încastrate în pereţii exteriori; vii) Cu ocazia modificărilor sau refacerilor de reţele sau lucrări de faţadă se vor înlătura toate elementele parazitare sau reţelele inutile şi suporturile lor; viii) Antenele individuale folosite pentru staţiile de radio şi televiziune cât şi a antenelor parabolice pentru satelit se vor face cât mai discret pentru a limita impactul vizual; ix) Mobilierul urban, cofrete publice, posturi de transformare şi reglare vor fi astfel proiectate astfel încât să se integreze în peisaj şi arhitectura locală. Nu se acceptă proiecte tipizate, ci doar soluţii particulare adaptate locului; x) Se admit captatoare solare, pentru încălzire şi prepararea apei calde menajere, celule fotovoltaice pentru locuinţe. Amplasarea acestora va fi atent studiată pentru a se integra în peisaj. 3. Principii şi reguli pentru construcţii noi 3.1. Clădirile noi trebuie să se integreze în coerenţa generală a zonei - în ceea ce priveşte integrarea în peisaj, volumul, regimul de înălţime, alinierea la stradă. 3.2. Extinderile noi trebuie să se integreze în volumetria generală - să se păstreze înălţimea la cornişă, cât şi la coama acoperişurilor. Diferenţele admise sunt: ±0,50 m la cornişe şi cu ±1,00 m la acoperiş. 3.3. Se interzice imitarea stilurilor arhitecturale sau folosirea materialelor străine zonei. 3.4. Se interzice folosirea de materiale care imită materialele naturale sau simulări de paramente. 3.5. Orientarea optimă a clădirilor este cu faţada lungă spre S-E, axul perpendicular pe aceasta formând un unghi de 18° cu axa N-S spre E. Se va ţine seama de condiţiile de climă specifice: vânt dominant din NE şi precipitaţii abundente. 3.6. Pentru clădirile noi se admit structuri din lemn sau zidărie portantă. Se admite folosirea betonului pentru fundaţii, centuri, sâmburi şi planşee. 3.7. Acoperişul trebuie să fie în două sau patru ape cu pante caracteristice pentru zonă: 40°-50° cu posibilitatea ca pe zona expusă vântului dominant această pantă să se prelungească până la nivelul solului. Se acceptă şi acoperiri cu pantă mică de minim 10%, doar cu învelitoare din strat înierbat cu vegetaţie local, acolo unde sunt necesare soluţii speciale de aşezare pe sit şi integrare în peisaj. Nu se admit jocurile de pante în mai multe ape pentru acoperiş. 3.8. Învelitorile vor fi fie din ţiglă ceramică fie din lemn: şiţă sau şindrilă. Pentru zona de dezvoltare durabilă de pe Valea Bârsei a oraşului Zărneşti se vor realiza învelitori exclusiv din lemn: şiţă, şindrilă. Nu se admit învelitori din tablă: ondulată, tip ţiglă, plană, carton asfaltat, azbest, alte materiale sintetice. 3.9. Proporţia golurilor va respecta specificul zonei: predomină plinul, golurile maxim 15% din faţade. Se admit ca şi accente compoziţionale justificate panourile vitrate de dimensiuni mai mari: deschidere către peisaj, folosire pasivă a energiei solare. Golurile de fereastră vor avea forme şi proporţii tradiţionale, fie dreptunghiulare orientate pe verticală, fie pătrate. 3.10. Se admite utilizarea ferestrelor de mansardă tip Velux cu ramă de lemn pe o suprafaţă de maxim 20% din suprafaţa învelitorii, pentru luminarea şi ventilarea mansardelor. Acestea nu vor fi dispuse dispersat pe acoperiş. 3.11. Forma lucarnelor va respecta proporţiile şi formele tradiţionale. Acesta nu vor depăşi 20% din suprafaţa învelitorii. 3.12. Tâmplăriile se vor realiza din lemn masiv sau lemn stratificat, băiţuit sau vopsit, cu geam termoizolant. 3.13. Vitrinele spaţiilor comerciale se vor realiza din tâmplărie cu rama de lemn cu suprafeţe mai mici de 30% din suprafaţa faţadei pe care sunt amplasate. 3.14. Pentru realizarea finisajelor exterioare se vor folosi materiale naturale locale puse în operă în tehnici tradiţionale - lemn, tencuieli din var şi zugrăveli în tente naturale conform paletar de culori. 3.15. Accesoriile: coşuri, antene vor fi realizate din materiale specifice în sisteme particulare pentru fiecare caz în parte urmărind integrarea în peisaj. 3.16. Se admit reclame, firme doar pentru dotările de turism şi comerţ, acestea se vor amplasa pe poarta de intrare sau pe faţada principală în zona intrării. Vor fi discrete, din materiale care se armonizează cu specificul local. Nu se admit firme iluminate cu tuburi fluorescente, cu jocuri de culori şi intensităţi luminoase. Iluminatul nocturn va asigura strictul necesar pentru citirea firmei şi pentru asigurarea vizibilităţii accesului. Nu se admit reclame pentru produse şi firme comerciale amplasate pe domeniul public sau în incintele private. 3.17. Se vor respecta normativele de eficienţă energică a clădirilor, încurajându-se sistemele sustenabile, care folosesc materiale naturale, tehnologii de energie alternativă. 4. Principii şi reguli pentru renovare/restaurare 4.1. Construcţiile cu statut de monument şi cele cu valoare ambientală trebuie păstrate ca volum general. 4.2. La clădirile fără valoare de monument sau ambientală, care pot fi conservate, ameliorate sau înlocuite, modificarea înălţimii trebuie justificată prin documentaţii: drum, machete, fotomontaje care să permită reprezentarea investiţiei în sit, cât şi relaţia cu clădirile învecinate. 4.3. Restaurarea vizează consolidarea, punerea în valoare a construcţiei, restituirea formei şi aspectului iniţial, alterate prin modificări în timp care afectează armonia întregului: supraînălţări, străpungeri, blocări sau modificări de goluri, demolări, dar şi realizarea unor condiţii normale de locuire şi viaţă. În cazul în care adăugirile au valoare istorică sau arhitecturală, acestea se vor restaura în acelaşi regim cu clădirea. 4.4. Pentru lucrările de restaurare sau modificare a clădirilor, chiar parţiale, se va întocmi o documentaţie în conformitate cu legislaţia în vigoare, însoţită de releveul clădirii de studiile istorice, istoria artei şi arheologice, fotografii sau fotomontaje cu situaţia existentă, desfăşurări ale ambelor fronturi stradale. 4.5. Dacă în timpul lucrărilor de reparaţii se vor descoperi fragmente de arhitectură veche: arce, basoreliefuri, muluri, elemente de lemn, pictură, inscripţii, elemente arheologice necunoscute se vor anunţa imediat forurile autorizate pentru a decide menţinerea şi restaurarea lor. Lucrarea nu va continua până la stabilirea destinaţiei elementelor 4.6. Materialele folosite pentru renovări şi/sau restaurări vor fi compatibile cu materialele tradiţionale. Se recomandă folosirea materialelor naturale, locale puse în operă în tehnici tradiţionale. 4.7. Tencuielile pe bază de ciment sunt excluse. Ele se vor executa din mortar de var şi nisip, cu culori asemănătoare cu cele vechi conservate sau restaurate de specialişti. 4.8. Zugrăvelile vor fi în tente naturale sau colorate, inspirate din cele vechi colorate. 4.9. Elementele de piatră de talie - placaje la socluri, elemente de structură, de modenatură deteriorate vor fi înlocuite cu elemente de aceeaşi culoare, profil şi mărime cu cele originale. 4.10. Golurile de uşi, ferestre şi a porţilor de intrare în ganguri vor fi păstrate în forma şi dimensiunea lor originală. În cazul în care este necesară deschiderea unor noi goluri, acestea vor fi dimensionate şi proporţionate cu cele existente la aceeaşi clădire sau la cele vechi, urmărind logica statică a construcţiei. 4.11. La clădirile cu valoare de monumente, care pot fi incluse în lista monumentelor şi cu caracter ambiental, refacerea tâmplăriei se va face identic cu cea existentă şi din acelaşi material în care acesta a fost complet distrusă, refacerea se va face după un model relevat pe o construcţie de acelaşi tip şi din aceeaşi epocă. 4.12. Obloanele exterioare tradiţionale din lemn se vor executa tot din lemn, asemănătoare cu cele originale sau cu modelele comparabile. 4.13. Uşile exterioare şi porţile de acces în ganguri se vor executa din lemn, cu proporţiile şi modelul original sau cu modele comparabile. Lemnul va fi tratat sau vopsit. Nu se admit uşi prefabricate sau cu alte stiluri. 4.14. Elementele de lemn ca: scări, galerii de legătură, balcoane vor fi protejate prin tratament ignifug, insecticid şi fungicid, iar culoarea va fi supusă aprobării specialiştilor. 4.15. Acoperişurile trebuie să-şi menţină forma originală - şarpante din lemn cu învelitori de ţiglă cu coamele realizate cu ţigle speciale prinse cu mortar de var, sau din lemn: şiţă, şindrilă. Se interzic următoarele materiale: azbociment, materiale plastice, carton asfaltat, tablă. Se interzice înlocuirea acoperişurilor existente cu acoperişuri în terase. 4.16. Lucarne: Se vor păstra în forma iniţială, tratate cu insecticide şi fungicide şi se vor vopsi. Se interzice înlocuirea lor cu lucarne netradiţionale. 4.17. Crearea de noi lucarne se va face identic cu cele existente de pe acoperişul clădirii sau de pe imobile comparabile însă cu avizul serviciului de urbanism al primăriei. 4.18. Pentru părţile metalice ale acoperişului: elemente pentru scurgerea apelor pluviale se recomandă folosirea tablei de cupru sau arămite. Dacă se foloseşte tabla zincată, aceasta va fi vopsită în tente închise de culoare. În cazul proiectelor de modificare pentru elementele verticale metalice de scurgere a apelor se va căuta poziţionarea cât mai adecvată a acestora. Se interzic coturi sau coborâri oblice pe planul faţadei. 4.19. Coşurile de fum şi ventilaţii se vor restaura, iar cele noi se vor realiza după modelele existente. Se interzic: coşurile din beton aparent, metalice şi cu diverse sisteme de ventilaţie mecanică amplasate aparent. 4.20. Elemente secundare: Lucrările vechi de feronerie se vor conserva şi restaura: grilaje, balcoane, parapeţi metalici, decoraţii, iar cele noi se vor face cât mai apropiate ca formă şi dimensiuni cu cele existente. Se interzice confecţionarea acestor elemente din metal cromat sau strălucitor. 4.21. La imobilele existente nu se admite crearea de balcoane care avansează în spaţiul public. 4.22. Curţile interioare ale clădirilor cu statut de monument şi ale celor care pot fi trecute pe lista monumentelor vor fi readuse la forma lor iniţială prin eliminarea construcţiilor ulterioare şi a celor parazitare. Pavajele acestora vor fi refăcute din materiale şi cu modelele iniţiale. 4.23. Împrejmuirile tradiţionale şi cu rol deosebit în decorul urban se vor conserva şi proteja. 5. Principii şi reguli pentru demolare 5.1. Se va descuraja degradarea intenţionată a unei clădiri în scopul demolării acesteia. 5.2. Demolarea clădirilor se va face prin demontarea atentă a elementelor de construcţie, pentru recondiţionarea şi refolosirea acestora, în măsura în care este posibil acest lucru: învelitoare, tâmplărie, bârne de planşeu, stâlpi lemn. 5.3. Molozul şi deşeurile care nu pot fi reciclate vor fi evacuate de către firmă de salubritate certificată. 5.4. Pe locul rămas în urma demolării se va încuraja refacerea mediului natural, dacă nu se construieşte altceva în loc 6. Principii şi reguli pentru amenajări exterioare: curţi, grădini, drumuri, alei, garduri, spaţii publice, parcări Curţi - grădini/împrejmuiri 6.1. Împrejmuirile noi sau transformate se vor construi din lemn. Împrejmuirea se va realiza sub formă de traverse sau pe verticală; excepţii sunt împrejmuirile de pe raza comunei Dâmbovicioara, sat Podu Dâmboviţei care pot avea la bază şi soclu din zidărie conform cu specificul locului. Înălţimea maximă este de h=1,50m. Se interzic împrejmuirile, în special cele spre stradă, din elemente din beton, prefabricate, tablă, plasă de sârmă, plăci aglomerate din lemn. 6.2. Amenajările trebuie să respecte caracterul rural local; de evitat grădini de tip urban cu materiale heteroclite importate de tip pavele colorate. 6.3. Suprafeţele de circulaţie vor rămâne cât mai permeabile, folosind caldarâmul de piatra, pietrişul de calcar, se va evita folosirea betonului şi a pavelelor din beton. 6.4. Suprafeţele înierbate vor fi compuse de speciile existente în pajiştile locale. Se interzice înierbarea cu gazon englezesc monospecific. 6.5. Se va evita crearea gardului viu de tip "beton vegetal": gard viu monospecific de tuia. 6.6. Se vor încuraja plantaţiile noi cu specii autohtone foioase: frasin, fag, mesteacăn, carpen. Drumuri, alei 6.7. Peisajele văzute dinspre drum trebuie să fie îngrijite de către autorităţile competente: curate, fără înmulţirea panourilor de publicitate, a stâlpilor. 6.8. Se vor realiza studii pentru integrarea cu ajutorul vegetaţiei a zonelor problematice /degradate existente. 6.9. Drumurile vor fi realizate ţinând cont de elementele anexe drumurilor: taluzuri, şanţuri. Aceste elemente vor favoriza utilizarea tehnicilor specifice mediului rural montan unde prezenţa pietrei este un avantaj în folosirea gabioanelor, a zidăriei de piatră. 6.10. Trotuarele de tip urban sunt interzise şi vor fi realizate circulaţii pietonale la nivelul drumului. Proiectanţii vor imagina soluţii adaptate condiţiilor locale, rurale. Se interzice folosirea pavelelor prefabricate din beton sau a betonului amprentat. Spaţii publice, parcări 6.11. Spaţiile libere plantate se conservă sau se reamenajează ca spaţii verzi publice. Amenajarea se va face astfel încât să nu contrazică specificul peisajului local şi va face obiectul unei analize şi aprobări de către specialişti. Arborii izolaţi sau de aliniament fac parte din peisajul specific zonei şi din patrimoniul care trebuie valorificat. 6.12. Orice amenajare de spaţii publice va ţine cont de păstrarea caracterului rural al zonei, favorizând amenajările simple, în care elementele vegetale sunt importante, dar şi mixitatea funcţiunilor. Spaţiul public rural trebuie să rămână polivalent. Sunt interzise proiectele de tip urban cu pavele de beton prefabricate, trotuare. Zonele de parcări vor fi integrate în vegetaţie şi nu vor fi materializate ca în mediul urban cu ajutorul marcajelor vopsite 7. Definiţii şi precizări Demisol = etaj cu nivelul de călcare îngropat pe tot perimetrul nivelului minim 1/3 din înălţimea liberă a nivelului şi maxim 1/2 din înălţimea de nivelului. Demisolul se consideră nivel suprateran al clădirii şi se include în calcularea indicatorilor urbanistici POT, CUT. O clădire poate avea un singur demisol. Distanţa minimă între clădiri = reprezintă distanţa între cele mai apropiate două construcţii, indiferent că sunt pe acelaşi lot (acelaşi proprietar) sau pe loturi diferite (proprietari diferiţi). Distanţa minimă între clădiri este o măsură de prevenire şi protecţie contra răspândirii incendiilor (zona fiind greu accesibilă pentru utilajele de intervenţie) dar şi pentru păstrarea caracterului rarefiat al satului de munte. Subsol = etaj complet îngropat pe tot perimetrul nivelului mai mult de 2/3 din înălţimea liberă a nivelului. Se consideră nivel subteran şi se include în calcularea indicatorilor urbanistici POT, CUT în cazul construcţiilor independente complet îngropate, indiferent de funcţiunea acestora. Mansardă = Spaţiu locuibil cuprins între învelitoare şi ultimul nivel al unei clădiri, care asigură respectarea cerinţelor de siguranţă, protecţie şi confort corespunzătoare utilizării specifice de locuire cu înălţimea liberă minim 1,20 m şi cu suprafaţa construită maxim 70% din suprafaţa ultimului nivel. Se consideră nivel suprateran al clădirii şi se include în calcularea indicatorilor urbanistici POT, CUT. O clădire poate avea amenajate mai multe niveluri locuibile în mansardă, fiecare nivel fiind considerat nivel suprateran şi se include în calcularea indicatorilor urbanistici POT, CUT. Etaj mansardat = spaţiul locuibil sub acoperişul de tip şarpantă care asigură respectarea cerinţelor de siguranţă, protecţie şi confort corespunzătoare utilizării specifice de locuire cu înălţimea liberă minim 1,80 m, cu suprafaţa construită egală cu suprafaţa etajului de mai jos. Se consideră nivel suprateran al clădirii şi se include în calcularea indicatorilor urbanistici POT, CUT. O clădire poate avea un singur etaj mansardat. Lucarnă = Fereastră prevăzută la nivelul acoperişului, dispusă în plan vertical, cu structură şi învelitoare proprie, având funcţiunea de iluminare şi ventilate a încăperilor mansardei /etajului mansardat. Fereastră de mansardă = Fereastră înclinată, dispusă în planul acoperişului, având funcţiunea de iluminare şi ventilare a încăperilor mansardei /etajului mansardat. Etajele unei clădiri pe teren în pantă parţial îngropate /parţial libere se consideră etaj suprateran complet şi se include în calcularea indicatorilor urbanistici POT, CUT. Înălţimea maximă a construcţiei se calculează de la punctul cel mai coborât al trotuarului perimetral până la punctul cel mai înalt al acoperişului. 8. Paletar de culori pentru elementele de construcţie Paletarul prezintă nuanţele recomandate pentru elementele de construcţie: învelitoare, tencuieli, tâmplărie, placaje de lemn. Indicativele culorilor s-au făcut conform codului RGB. Investitorii vor căuta nuanţa cea mai apropiată de codul indicat în acest paletar în funcţie de furnizorul de vopseluri sau pigmenţi, după cum urmează: Învelitoare: a) ţiglă ceramică culoare natur de la roşcat la maro-roşcat - R203 G109 B81 – R162 G92 B66 b) şiţă/şindrilă - R144 G108 B46 – R123 G120 B102 Elemente lemn: balustrade, gard, balcoane, grinzi, streşini. a) lemn natur - cu protecţie incoloră mată. b) baiţuri şi vopsele colorate mate de la maro deschis la maro închis: - R192 G166 B79 similar stejar – R144 G108 B46 similar nuc – R78 G61 B41 recomandat pentru tâmplarii exterioare – R109 G144 B94 exclusiv pentru placaje de faţadă cu şiţă – R166 G38 B1 maro-roşcat, pentru elemente decorative, în proporţie de maxim 15% pe faţadă. Se interzic lacurile lucioase Tencuieli exterioare - R239 G237 B216 alb – R241 G233 B197 crem – R236 G218 B144 ocru – R226 G209 B174 beige Se admit tencuielile texturate. Se recomandă tencuieli tradiţionale de var. Sunt interzise nuanţele saturate. Elemente piatră naturală a) piatră calcaroasă, bolovani culoare şi aspect natural Sunt interzise placările cu granit, marmură sau alte pietre nespecifice zonei. ANEXA 8 la Planul de management Regulament pentru practicarea escaladei şi alpinismului în Parcul Naţional Piatra Craiului Parte integrantă din prezentul regulament: Declaraţia din Tirol 1. Definiţii, termeni Arie naturală protejată - zona terestră, acvatică şi/sau subterană în care există specii de plante şi animale sălbatice, elemente şi formaţiuni biogeografice, peisagistice, geologice, paleontologice, speologice sau de altă natură, cu valoare ecologică, ştiinţifică ori culturală deosebită, care are un regim special de protecţie şi conservare, stabilit conform prevederilor legale. Parc naţional - acea arie naturală protejată ale cărei scopuri sunt protecţia şi conservarea unor eşantioane reprezentative pentru spaţiul biogeografic naţional, cuprinzând elemente naturale cu valoare deosebită sub aspectul fizico geografic, floristic, faunistic, hidrologic, geologic, paleontologic, speologic, pedologie sau de altă natură, oferind posibilitatea vizitării în scopuri ştiinţifice, educative, recreative şi turistice. Bun al patrimoniului natural - componenta patrimoniului natural care necesită un regim special de protecţie, conservare şi utilizare durabilă în beneficiul generaţiilor prezente şi viitoare. Specii protejate - speciile periclitate, vulnerabile, rare sau endemice, care beneficiază de un statut legal de protecţie Căţărare, traseu de căţărare - Căţărarea este forma de mişcare, activitatea, sportul la care progresia se face cu ajutorul mâinilor. Traseul de căţărare este o linie într-un areal stâncos care poate fi parcursă folosind tehnici de căţărare. Traseele de căţărare pot fi de mai multe tipuri în funcţie de echipamentele amplasate pe linia acestora. Traseu de escaladă sportivă - traseu de căţărare echipat la distanţe regulate cu puncte de asigurare nedemontabile, montate prin forarea stâncii, denumite în continuare "ancore". În traseele de escaladă sportivă nu este nevoie ca pentru asigurare să se folosească materiale suplimentare în afara ancorelor montate pe traseu. Zonă de escaladă sportivă - zona strict delimitată în care este permisă echiparea de trasee de escaladă sportivă. Echiparea acestor trasee este permisă şi pe coardă fixă sau din rapel, generic spus "de sus în jos". Deasupra topului, la stânga şi la dreapta zonei de escaladă sportivă începe zona în teren de aventură. Traseu în teren de aventură - traseu de căţărare echipat sau neeehipat, pentru a cărui parcurgere este nevoie de o tehnică de asigurare mai complexă şi un echipament diferenţiat în funcţie de condiţiile de teren, de anotimp şi/sau de pregătire. Parcurgerea sau deschiderea acestor trasee necesită folosirea unui spectru larg de mijloace de asigurare şi progresie precum: mijloace mobile de asigurare ca nuci, frienduri, hexentrice, pitoane, cliffuri, anouri, ancore, şuruburi de gheaţă. Echipamentele amplasate în traseu nu trebuie să corespundă unor norme. Cel care parcurge un traseu în teren de aventură este responsabil pentru propria siguranţă, trebuie să verifice calitatea amplasamentului materialelor găsite pe traseu, respectiv trebuie să folosească mijloace suplimentare de asigurare/progresie. Traseu în teren de aventură este sinonim cu ceea ce este denumit în mod curent traseu de alpinism. Practica parcurgerii de trasee în teren de aventură este denumită generic şi Alpinism. Zona teren de aventură este totalitatea zonelor stâncoase care dpdv sportiv nu sunt declarate prin convenţie zone de escaladă sportivă. Premieră, deschidere de traseu - parcurgerea de jos în sus şi pentru prima dată a unei linii într-un areal stâncos. Premierele în PNPC sunt permise a fi efectuate în condiţiile prezentului regulament. Echipare - amplasarea de ancore în trasee de căţărare. Echiparea se poate face în zonele desemnate de escaladă sportivă şi de "sus în jos". Echiparea de trasee în PNPC este permisă a fi efectuată în condiţiile prezentului regulament şi cu materiale care îndeplinesc normele EN 959, respectiv material inoxidabil, rezistenţa la tracţiune axială 15 kN, rezistenţa la tracţiune transversală 25 kN. Reechipare, reamenajare - recondiţionarea integrală sau parţială a unui traseu de căţărare cu ancore care îndeplinesc normele EN 959. 2. Regulament privind practicarea escaladei şi a alpinismului în Parcul Naţional Piatra Craiului. ART. 1 Practicarea escaladei sportive şi a alpinismului în PNPC se face în condiţiile prezentului regulament, în conformitate cu Planul de Management al PNPC şi legislaţia în vigoare în domeniul ariilor naturale protejate. ART. 2 Practicarea escaladei în PNPC se face în spiritul legii, al respectului faţă de natură, a conservării valorilor pentru care zona a fost declarată parc naţional, a conservării din punct de vedere etic alpin, a oportunităţilor viitorului. În PNPC căţărarea se practică în concordanţă cu "Declaraţia din Tirol privind cele mai bune practici în sporturile montane". ART. 3 Accesul la trasee de căţărare este permis celor care sunt echipaţi corespunzător, care ştiu să folosească materialele din dotare şi care deţin abilităţile corespunzătoare. ART. 4 Practicarea escaladei sportive şi a alpinismului se face pe proprie răspundere, sportivii fiind în permanenţă conştienţi că practică sporturi de risc. Practicanţii acestor activităţi au obligaţia să verifice pentru propria siguranţă calitatea punctelor de asigurare indiferent de tipul traseului. În caz de nesiguranţă se va întrerupe ascensiunea. Purtarea unei căşti de protecţie este obligatorie indiferent de tipul traseului. ART. 5 Parcurgerea traseelor de căţărare este în general permisă, excepţie făcând zonele cu trasee sau traseele declarate ca fiind "închise" şi menţionate ca atare în prezentul Regulament. Pentru parcurgerea traseelor de căţărare din PNPC este nevoie de înştiinţarea şi aprobarea administraţiei parcului. În acest sens, se va transmite cu cel puţin 2 zile înainte o cerere prin e-mail în care se vor preciza traseele ce urmează a fi parcurse şi numele persoanelor participante. Grupul va fi de maxim 5 persoane. ART. 6 Deschiderea de trasee în teren de aventură/efectuarea de premiere şi echiparea de trasee de escaladă se reglementează prin prezentul regulament. ART. 7 Practicarea căţărării pe stâncă cu ajutorul sculelor de căţărare pe gheaţă, adică dry tooling, este permisă numai pe trasee special amenajate pentru practicarea acestei discipline, respectiv pe trasee de căţărare existente în PNPC în care practicarea dry toolingului este explicit permisă. ART. 8 Accesul la şi dinspre zonele de căţărare se va face numai pe potecile balizate/marcate. În absenţa acestora, accesul se va face pe potecile cele mai evidente, evitând pe cât posibil avansarea pe zone de vegetaţie. Pentru a preîntâmpina eroziunea, atât la urcare cât şi la coborâre, se vor evita scurtăturile la serpentinele potecilor. Se vor evita coborârile în trombă care angrenează mari mase de pământ, grohotiş, pietriş sau frunze. ART. 9 Se interzice ruperea plantelor, crengilor copacilor sau deteriorarea acestora. Se interzice deranjarea animalelor. ART. 10 În zonele de căţărare se va menţine un nivel sonor decent, adecvat situaţiei. Se vor evita discuţiile cu glas tare, se vor evita strigăturile, fluierăturile şi chiotele care nu sunt strict necesare, ca de exemplu strigăte de bucurie la finalizarea unui traseu. Necesare sunt considerate comenzile de coardă şi cele care avertizează asupra unui pericol iminent, de exemplu "atenţie... piatră!!!!". ART. 11 Se interzice folosirea echipamentelor din traseele de alpinism şi escaladă în alte scopuri decât cele pentru care au fost amplasate, ca de exemplu blocarea unor regrupări cu corzi fixe destinate unor activităţi lucrative. ART. 12 Organizatorii de activităţi colective au obligaţia să verifice calitatea punctelor fixe de asigurare din trasee înainte de a desfăşura activităţi pe acestea. ART. 13 La organizarea activităţilor colective, organizatorul are obligaţia de a obţine avizul Administraţiei PNPC şi al Serviciului Public SALVAMONT local. ART. 14 Orice activitate colectivă organizată nu are voie să blocheze pe o perioadă de timp nejustificat de lungă un sector dintr-o zonă de căţărare. Accesul la traseele pe timpul desfăşurării unor activităţi de acest gen trebuie să fie posibil în acelaşi timp şi căţărătorilor care nu ţin de grupul respectiv. ART. 15 Căţărătorii care vizitează parcul au obligaţia să se informeze în mod corespunzător asupra particularităţilor practicării căţărării în PNPC. Prezentul Regulament va fi disponibil, împreună cu alte materiale informative, ca de exemplu topo ghiduri de căţărare, atât pe site-ul administraţiei PNPC, cât şi în mediile specifice practicanţilor acestor activităţi. ART. 16 Căţărătorii au obligaţia de a nu lăsa nici un fel de deşeuri/gunoaie în zona în care s-au căţărat. 3. Partener la administrarea zonelor de căţărare din PNPC ART. 17 APNPC poate să semneze contracte de administrare a zonelor de căţărare din PNPC cu diverşi Parteneri, persoane juridice sau fizice, care au atribuţiile şi îndatoririle specificate în protocol şi în prezentul regulament, precum urmează: a) întreţine zonele de căţărare: trasee + igienizare arii; b) pune în aplicare cele convenite cu Administraţia PNPC prin protocol; c) face cunoscut în rândul căţărătorilor regulamentul general al parcului cât şi reglementările specifice privind practicarea escaladei sportive şi a alpinismului; d) reprezintă în faţa Administraţiei PNPC interesele comunităţii de căţărători; e) este acceptat de către administraţie ca expert consultant pe linie de escaladă sportivă şi alpinism în zonă; f) participă în calitate de expert pe linie de alpinism şi escaladă la şedinţele consiliului consultativ al PNPC; g) sprijină administraţia, în măsura posibilului, la efectuarea unor lucrări care au ca scop securizarea traficului turistic în zonă; h) inscripţionarea traseelor la bază intră numai în atribuţiile partenerului. Aceasta se va face decent, cu litere de maximum 5 cm înălţime; i) întreţine panourile informative cu hărţile traseelor de alpinism/escaladă instalate deja de APNPC; j) sprijină administraţia la efectuarea unor cercetări şi observaţii asupra speciilor de plante şi animale din habitatele stâncoase ale PNPC; k) are obligaţia de a face la sfârşitul anului o dare de seamă privind activitatea din parc pe linie de căţărare; l) prezintă anual un plan de acţiuni pentru sezonul de căţărare care urmează şi cere spre aprobare, dacă este cazul, noi contingente pentru echiparea de trasee de escaladă sportivă; m) are sarcina, în urma prezentării planului de acţiuni, să ceară aprobarea actualizării anuale a anexei la convenţie; n) se obligă să semnaleze administraţiei nereguli constatate atât în ceea ce priveşte activitatea de căţărare cât şi care ţin de regulamentul general de funcţionare al PNPC; o) prezentul regulament nu permite custodelui încasarea de tarife pentru accesul căţărătorilor la zonele de căţărare din PNPC; p) nu poate întocmi procese verbale de contravenţie, cu excepţia cazului în care prin alte atribuţii decât cel de custode de zonă de căţărare ar avea acest drept. Are în schimb obligaţia să semnaleze eventuale infracţiuni Administraţiei PNPC şi organelor de urmărire penală. r) conduce şi supraveghează în numele Administraţiei PNPC echipările şi reechipările de trasee de alpinism şi escaladă. În lipsa unui Partener desemnat prin protocol, atribuţiile acestuia sunt exercitate de Administraţia PNPC. 4. Deschiderea şi echiparea de trasee ART. 18 Deschiderea şi echiparea de noi trasee are ca imperativ dezvoltarea durabilă a activităţilor de alpinism şi escaladă pe teritoriul PNPC, în concordanţă cu scopul pentru care a fost înfiinţat PNPC. ART. 19 Asigurarea pluralismului formelor de practicare pentru generaţiile viitoare de căţărători, respectiv asigurarea pe termen lung a terenurilor de joc aferent fiecărei forme de practicare în parte, au prioritate faţă de eventuale interese de moment. ART. 20 Echiparea de trasee de escaladă sportivă este permisă numai în zonele desemnate ca zone de escaladă sportivă şi numai cu avizul Administraţiei PNPC şi sub îndrumarea partenerului. ART. 21 Desemnarea zonelor de escaladă sportivă este un instrument prin care se urmăreşte controlul acestei activităţi pe teritoriul PNPC. Prin desemnarea acestor zone se realizează canalizarea fluxului de căţărători spre zone mai puţin sensibile din punct de vedere ecologic, respectiv areale stâncoase curate, fără vegetaţie abundentă, care nu găzduiesc specii de plante şi animale care necesită măsuri de protecţie speciale. ART. 22 În zonele desemnate pentru escaladă sportivă unde este sau va deveni cunoscută existenţa punctuală a unor specii de plante şi animale care necesită măsuri de protecţie speciale se pot institui, în jurul acestor puncte, zone tampon în care căţărarea nu va mai fi permisă, respectiv se pot dezechipa trasee existente. ART. 23 Desemnarea zonelor în care se poate practica escalada sportivă se face de către Administraţia PNPC, conform legislaţiei şi procedurilor în vigoare, la cererea partenerului, în funcţie de zonarea interioară a PNPC, de prevederile planului de management al parcului, de politica privind activităţile recreativ-sportive pe teritoriul parcului şi de caracteristicile specifice ce ţin de interesul ştiinţific pentru arealul respectiv. Protecţia habitatelor respective are prioritate faţă de interesul educativ, sportiv, recreativ, turistic al unui areal. ART. 24 Cei interesaţi să echipeze trasee de escaladă sportivă sunt obligaţi să contacteze partenerul la administrarea zonei de căţărare şi să înainteze o cerere scrisă privind intenţiile concrete pe care le au. O aprobare pozitivă se acordă numai de comun acord între Administraţia PNPC şi partenerul la administrarea zonei de căţărare, respectiv numai pentru linii de trasee în zone unde acest lucru este posibil, conform anexei. ART. 25 În cazul unor suprapuneri de interese, prioritate are comunitatea locală de căţărători. ART. 26 Liniile logice din zone desemnate ca zone de escaladă sportivă, care se pretează la deschiderea de jos în sus, vor fi rezervate pentru deschiderea de jos în sus. Aceste linii pot fi echipate ulterior sau direct la premieră pentru practicarea escaladei sportive. ART. 27 Sugestii şi dorinţe pentru deschiderea de noi zone/sectoare pentru care nu există încă aprobări din partea Administraţiei PNPC, se aduc la cunoştinţă partenerului în vederea negocierii a noi contingente cu Administraţia PNPC. ART. 28 Echipările de trasee de escaladă sportivă se fac numai cu echipamente care îndeplinesc normele EN 959. ART. 29 În cazul ancorelor mecanice se impune executarea perforaţiei cu 3 cm mai profundă decât lungimea activă a ancorei folosite. Acest lucru va permite la o reechipare ulterioară o reutilizare a aceluiaşi amplasament, fără a fi nevoie de o nouă perforaţie, reducându-se astfel pe termen lung impactul asupra mediului. ART. 30 Echiparea de trasee de escaladă sportivă este limitată numai la o lungime de cel mult o lungime de coardă. Dacă derocările necesare pentru a asigura securitatea căţărătorilor în traseu depăşesc o limită rezonabilă şi dacă acestea ar antrena şi mase relevante de vegetaţie, se va renunţa la echiparea traseului. ART. 31 Reechipările traseelor de escaladă sportivă şi a traseelor în teren de aventură, dacă este cazul, se fac numai cu echipamente care îndeplinesc norma EN 959 de căţărare, sub coordonarea custodelui. ART. 32 Deschiderea de trasee în zonele teren de aventură este permisă numai de jos în sus. ART. 33 Deschiderea de trasee în teren de aventură nu este permisă fără a cere permisiunea partenerului. Se va face o adresă în două exemplare către partener, care va cuprinde localizarea proiectului pe o fotografie, numele celor care vor face premiera, stilul în care se va face premiera şi materialele care vor fi folosite. Partenerul va înmâna Administraţiei PNPC un exemplar al adresei şi un referat tehnic asupra propunerii. Partenerul nu poate acorda o permisiune fără avizul Administraţiei PNPC. ART. 34 În funcţie de localizarea proiectului în raport cu zonarea interioară a parcului şi a interesului ştiinţific specific al arealului, respectiv cu istoria alpină a arealului, avizul poate cuprinde limitări în ceea ce priveşte perioada în care se va face premiera, a materialelor care vor fi folosite la premieră şi asupra stilului în care se va face premiera. ART. 35 Eventuale reechipări sau ajustări ale liniei noi deschise care se intenţionează a fi făcute de către premierist şi care eventual depăşesc cele convenite prin permisiunea acordată, sunt obiectul unei noi adrese către custode şi administraţie. ART. 36 Deschiderea de trasee în teren de aventură nu este permisă în zonele închise. ART. 37 Este recomandat ca la deschiderea de trasee în teren de aventură să rămână cât mai puţine materiale permanent amplasate, în felul acesta realizându-se atât premiere mai valoroase din punct de vedere etic şi sportiv, dar se limitează şi impactul factorul antropic asupra habitatului stâncă. ART. 38 Custodele are obligaţia de a semnala Administraţiei PNPC nerespectarea prevederilor privind deschiderea şi echiparea de trasee de căţărare în PNPC. ART. 39 Administraţia PNPC nu poate acorda direct sau indirect acordul pentru echiparea unui traseu de escaladă sportivă sau a unui traseu în teren ce aventură fără a avea şi acordul partenerului, reprezentantul comunităţii de căţărători. ART. 40 Cei care efectuează echipări sau realizează premiere au obligaţia de a pune la dispoziţie partenerului şi Administraţiei PNPC topo-ul şi descrierea traseelor. ART. 41 Nerespectarea prevederilor prezentul regulament privind deschiderea de trasee în teren de aventură, respectiv echiparea de trasee de escaladă, aduce cu sine retragerea permisiunii de a mai deschide şi echipa trasee de căţărare în PNPC. ART. 42 Ancorele amplasate fără a respecta prezentul regulament vor fi, la indicaţia Administraţiei PNPC, scoase de către partenerul la administrarea zonei de căţărare. ART. 43 Efectuarea de echipări şi de premiere care nu sunt conforme cu prezentul regulament vor fi considerate încălcări ale Planului de Management al PNPC şi vor fi sancţionate de către Administraţia PNPC conform legislaţiei în vigoare. 5. Drepturi de autor, patrimoniu turistic şi sportiv, reechipări ART. 44 Realizarea unei premiere în teren de aventură este considerată ca fiind un act de creaţie şi ca fiind un act sportiv. Autorul premierei hotărăşte asupra caracterului pe care îl va avea traseul, în măsura în care a respectat regulamentul pentru efectuarea de premiere în PNPC. ART. 45 Echipările de trasee de escaladă sunt considerate amenajări de infrastructură turistic-sportivă. Acestea nu sunt considerate acte de creaţie şi nici acte sportive. ART. 46 Materialele din traseele de escaladă sportivă şi din traseele în teren de aventură, odată cu amplasarea acestora în teren, intră în patrimoniul turistic-sportiv al PNPC. ART. 47 Reechipările traseelor de alpinism se vor face cu respectarea caracterului iniţial al traseului şi pe cât posibil cu acordul autorului premierei. În cazul unui traseu des frecventat, chiar dacă autorul nu este de acord, partenerul la administrarea zonelor de căţărare poate dispune efectuarea unor reechipării minime în speţă a regrupărilor, când măsurile de siguranţă o cer. ART. 48 Reechipările se fac cu acordul Administraţiei PNPC de către partenerul zonei de căţărare sau sub îndrumarea acestuia. Reechipările care se intenţionează a fi făcute se includ în planul de acţiune anual al partenerului spre a fi aprobate de către Administraţia PNPC. ART. 49 Pentru a îndeplini standardele de siguranţă care sunt cerute pentru astfel de trasee de escaladă sportivă, reamenajarea acestora poate fi făcută de către partener sau sub supravegherea acestuia şi fără acordul celui care le-a echipat la origine. ART. 50 În cazul vandalizării şi/sau a furtului materialelor din trasee, Administraţia PNPC, la semnalarea custodelui, se obligă să anunţe organele în drept în vederea găsirii şi sancţionării făptaşilor. ART. 51 Căţărătorii au obligaţia să semnaleze partenerului eventualele furturi, vandalizări sau deteriorări ale echipamentelor din trasee. ANEXA 9 la Planul de management Hărţi ale localizării ariei protejate (a se vedea imaginea asociată) ANEXA 10 la Planul de management Harta cu limitele Parcului Naţional Piatra Craiului şi ROSCI0194 Piatra Craiului (a se vedea imaginea asociată) ANEXA 11 la Planul de management Harta cu zonarea internă a Parcului Naţional Piatra Craiului (a se vedea imaginea asociată) ANEXA 12 la Planul de management Harta geoniorfologică (a se vedea imaginea asociată) ANEXA 13 la Planul de management Harta geologică (a se vedea imaginea asociată) ANEXA 14 la Planul de management Harta hidrologică (a se vedea imaginea asociată) ANEXA 15 la Planul de management Harta solurilor (a se vedea imaginea asociată) ANEXA 16 la Planul de management Harta utilizării terenurilor (a se vedea imaginea asociată) ANEXA 17 la Planul de management Harta tipurilor de proprietate ale terenurilor (a se vedea imaginea asociată) ANEXA 18 la Planul de management Harta tipurilor de administrare ale terenurilor (a se vedea imaginea asociată) ANEXA 19 la Planul de management Hărţi de distribuţie pentru speciile de interes conservativ (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) ANEXA 20 la Planul de management Hărţi de distribuţie pentru habitatele de interes conservativ (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) ----- 
