Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   PLAN DE MANAGEMENT din 18 mai 2011  al Parcului Natural Balta Mică a Brăilei, elaborat de Administraţia Parcului Natural Balta Mică a Brăilei cu sprijinul Consiliului ştiinţific şi Consiliului consultativ de administrare    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 PLAN DE MANAGEMENT din 18 mai 2011 al Parcului Natural Balta Mică a Brăilei, elaborat de Administraţia Parcului Natural Balta Mică a Brăilei cu sprijinul Consiliului ştiinţific şi Consiliului consultativ de administrare

EMITENT: Guvernul
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 498 bis din 13 iulie 2011
──────────
        Aprobat prin HOTĂRÂREA GUVERNULUI nr. 538 din 18 mai 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 498 din 13 iulie 2011.
──────────
 (a se vedea imaginea asociată)
    Dunărea, împreună cu bălţile ei şi cu întreaga zonă inundabilă constituie un tot organic, căci fluviul influenţează neîncetat în mod preponderent viaţa din bălţi şi bălţile, viaţa din fluviu
        Grigore Antipa, 1912

     LISTA ABREVIERILOR
        ABDL - Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral
        Ad - Administraţia Parcului Natural Balta Mică a Brăilei R.A.
        ADR - Agenţia de Dezvoltare Regională a Regiunii de Dezvoltare Sud-Est
        ADS - Agenţia Domeniilor Statului - Biroul Judeţean de Rentă Viageră Agricolă Brăila
        AFDJ - Agenţia Fluvială a Dunării de Jos Galaţi
        AJVPS - Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Brăila
        ANAP - Agenţia Naţională a Ariilor Protejate
        ANIF - Administraţia Naţională a Îmbunătăţirilor Funciare - Sucursala Teritorială Argeş-Ialomiţa-Siret
        ANPA - Agenţia Naţională de Pescuit şi Acvacultura - Filiala Regională Galaţi APIA - Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură
        APM - Agenţia pentru Protecţia Mediului Brăila
        ARPM - Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Galaţi
        BmB - Balta Mică a Brăilei
        br. - braţul ... - braţ al Dunării - exemplu: br. Calia-
        CCAd - Consiliul Consultativ de Administrare al PN-BmB
        CL - Consiliul Local
        CJ - Consiliul Judeţean Brăila
        CJCT - Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Brăila
        Com. LIFE - Comisia LIFE a Uniunii Europene
        CŞ - Consiliul Ştiinţific al PN-BmB
        D.Bio - Direcţia Biodiversităţii din cadrul MMP
        DESDD - Departamentul de Ecologie Sistemică şi Dezvoltare Durabilă al Universităţii Bucureşti
        DS - Direcţia Silvică
        DSV - Direcţia Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor a Judeţului Brăila
        GM - Comisariatul Local al Gărzii de Mediu Brăila
        HG - Hotărâre a Guvernului României nr. ...
        ICAS - Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice Brăila - Filiala Tulcea
        ICDPA - Institutul de Cercetare - Dezvoltare pentru Ecologie Acvatică, Pescuit şi Acvacultura Galaţi
        IJJ - Inspectoratul Judeţean de Jandarmi Brăila
        ImB - Insula Mică a Brăilei
        IMB - Insula Mare a Brăilei
        INH - Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor
        IPJ - Inspectoratul de Poliţie Judeţean Brăila
        ISJ - Inspectoratul Şcolar Judeţean Brăila
        ITRSV - Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi Vânătoare Focşani
    L. - Legea nr.
        LIFE-1 - Proiect LIFE 99/006400 Plan de management integrat pentru Balta Mică a Brăilei
        LIFE-2 - Proiect LIFE 06/000172 Conservarea, restaurarea şi managementul durabil în BmB MADR - Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale
        MMP - Ministerul Mediului şi Pădurilor
        MZ - Muzeul Brăilei
        OCPI - Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Brăila
        OI - Organismul Intermediar pentru POS Mediu Regiunea 2 Sud-Est Galaţi
        OM. - Ordinul Ministrului nr. ...
        ONG - Organizaţie Neguvernamentală
        OPDRP - Oficiul de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit Brăila
        OS - Ocolul Silvic
        OSIM - Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci
        OUG. - Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului României nr. ...
        PF - Poliţia de Frontieră Brăila
        PM - Planul de management al PN-BmB
        PN-BmB - Parcul Natural Balta Mică a Brăilei
        POP - Proiect po pescuit Reconstrucţia ecologică a habitatului de reproducere piscicolă "Popa-Cucova-Jepşi" - 619 ha, verigă importantă în procesul de refacere a ihtiofaunei pe Dunăre
        POS-1 - Proiect POS Mediu Managementul capitalului natural din BmB prin abordare integrată, evaluare şi conştientizare
        POS-2 - Proiect POS Mediu Fundamentarea ştiinţifică a declarării "Coridorului ecologic Est-Dunărean de migraţie avifaunistică" în contextul implementării REŢELEI Natura 2000
        PTF - Poliţia Transporturi Fluviale Brăila
        Reg - Regulamentul PN-BmB
        RNP - Regia Naţională a Pădurilor - ROMSILVA
        SCDA - Staţiunea de Cercetare - Dezvoltare Agricolă Brăila
        SDI - Sistemul Dunării Inferioare ca sistem ecologic şi socio-economic
        SOR - Societatea Ornitologică Română
        ua - Unitate amenajistică forestieră/subparcelă
        UCB - Universitatea Constantin Brâncoveanu
        UE - Uniunea Europeană
        UDJ - Universitatea Dunărea de Jos Galaţi
        UP - Unitate de producţie forestieră
    CAP. I

    1. INTRODUCERE ŞI CONTEXT
        Parcul Natural Balta Mică a Brăilei, denumit în continuare PN-BmB, este o zonă umedă de importanţă internaţională, declarată sit Ramsar în iunie 2001 şi sit Natura 2000 în anul 2007, care conservă pe o suprafaţă de 241 kmp, respectiv 24.123 ha, ultimele complexe de ecosisteme acvatice, terestre şi de ecoton în regim liber de inundaţie ce au rămas în urma îndiguirii bălţilor Brăilei şi Ialomiţei, adică 10% din fosta Deltă Interioară - 2.413 kmp. De aceea, managementul acestei arii protejate reprezintă o activitate de complexitate majoră şi de o importanţă excepţională, care îmbină într-o viziune sustenabilă protecţia şi conservarea unui capital natural deosebit de fragil, cu utilizarea durabilă a resurselor din PN-BmB şi dezvoltarea durabilă a zonei de cooperare, în condiţiile existenţei unor comunităţi riverane paupere.

    1.1. Descriere sumară a PM, a scopului şi a obiectivelor PM
        Planul de management al PN-BmB, denumit în continuare PM, este documentul oficial care stabileşte cadrul general de desfăşurare al acţiunilor din următorii cinci ani promovate pentru îndeplinirea obiectivelor ariei protejate, acest document stând la baza activităţilor Administraţiei PN-BmB, denumită în continuare Ad.
    Ediţia prezentă a PM din februarie 2008, actualizată în anul 2011, reprezintă o continuare a Planului de management integrat pentru Balta Mică a Brăilei elaborat în perioada 2000-2002 de către Departamentul de Ecologie Sistemică şi Dezvoltare Durabilă a Universităţii Bucureşti - DESDD, în cadrul unei serii de întâlniri succesive ale Consiliului Ştiinţific, denumit în continuare CŞ, şi a Consiliului Consultativ de Administraţie, denumit în continuare CCAd, şi a făcut obiectul proiectului european LIFE 99 NAT/R0/006400, a cărui beneficiar a fost DESDD. La ediţia adoptată în şedinţele CCAd şi CŞ din 17, respectiv 18 aprilie 2002 se adaugă acţiunile din proiectele: LIFE 06 NaT/R0/000172 Conservarea restaurarea şi managementul durabil în BmB, denumit în continuare LIFE, Managementul capitalului natural din BmB prin abordare integrată, evaluare şi conştientizare, denumit în continuare POS-1, Reconstrucţia ecologică a habitatului piscicol "Popa-Cucova-Jepşi" pe 619 ha, verigă importantă în procesul de refacere a ihtiofaunei pe Dunăre, denumit în continuare POP şi Fundamentarea ştiinţifică a declarării "Coridorului ecologic Est-Dunărean de migraţie avifaunistică" în contextul implementării REŢELEI Natura 2000, denumit în continuare POS-2. Totodată au fost incluse noi acţiuni de management generate de modificări survenite la nivelul capitalului natural al BmB, zonă umedă recunoscută printr-un mare dinamism al complexelor de ecosisteme şi în cadrul sistemelor socio-economice din zona de cooperare*1), precum şi modificări survenite în urma armonizării cadrului legislativ român cu cel comunitar, în special prin Legea nr. 265/2006 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului şi Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 57/ 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011.
        *1) Zona de cooperare - este re prezentată de sistemele socio-economice locale, limitrofe PN-BmB, situate în afara ariei de competenţă a Ad, dar pentru care administraţia propune o serie de proiecte de dezvoltare durabilă, cu accesarea fondurilor europene structurale şi de coeziune, pentru promovarea turismului ecologic, agriculturii ecologice, fermelor de acvacultură, fermelor lignicole, meşteşugurilor tradiţionale etc. Astfel, se speră că se va realiza o diminuare a impactului antropic datorat agresării complexelor de ecosisteme prin braconaj piscicol, delicte silvice şi păşunat semisălbatic. Este cunoscut faptul că localnicii, în mod tradiţional înainte de îndiguiri, prin activităţile pe care le desfăşurau în fosta Baltă a Brăilei - pescuit, păşunat, exploatări forestiere, agricultură şi altele asemenea- nu-şi epuizau capitalul natural - Antipa, 1910. Astfel, comunităţile locale riverane, prin experienţa managerială pozitivă pe care o vor recăpăta, vor deveni principalii parteneri ai Ad în aplicarea PM.

     Ediţia din august 2002 a PM are avizul nr. 265 din 21 noiembrie 2002 al Academiei Române şi a fost aprobat prin Ordinul ministrului nr. 1456 din 14 august 2003 emis de autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului. Forma ediţiei PM din februarie 2008 este dată de "ghidul Appleton" elaborat în cadrul proiectului GeF "Managementul Conservării Biodiversităţii" - nr. RO-GE-44174, în conformitate cu adresa autorităţii de stat pentru protecţia mediului 22694/L.A.V./20 septembrie 2007 şi a fost avizat în şedinţele CŞ din 28 februarie 2008, conform Anexei nr. 1.1, respectiv CCAd din 5 martie 2008 conform Anexei nr. 1.2.
     Prin Decizia finală nr. 312 din 8 octombrie 2009, prevăzută în Anexa nr.1.3, Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Galaţi a hotărât supunerea ediţiei februarie 2008, actualizată în 2011 a PM procedurii de adoptare fără aviz de mediu.
        PM este un cadru stabil de integrare a problemelor de conservare şi protecţie a mediului natural şi cultural cu cele care vizează dezvoltarea socio-economică durabilă în PN-BmB şi în zona de cooperare.
     PM devine astfel un instrument de dialog între proprietarii şi/sau administratorii din PN-BmB şi utilizatorii de resurse ale capitalului natural, cu comunităţile locale riverane, listate în Anexa nr.1.4 şi instituţiile care gestionează resursele naturale, economice şi umane de pe raza PN-BmB şi din zona de cooperare. Acţiunile de management din PM au fost formulate şi dimensionate ţinând cont de limitele capacităţii de suport ale complexelor de ecosisteme acvatice, terestre şi mixte, care se află într-o strânsă interdependenţă, formând un bion specific zonelor umede din luncile inundabile. Astfel, acţiunile din PM au în vedere conservarea celor peste 345 de habitate identificate în BmB, după Vădineanu et al., 2004.
        În conformitate cu Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, cu modificările şi completările ulterioare, managementul PN-BmB urmăreşte "menţinerea interacţiunii armonioase a omului cu natura prin protejarea diversităţii habitatelor şi peisajului, promovând păstrarea folosinţelor tradiţionale ale terenurilor, încurajarea şi consolidarea activităţilor, practicilor şi culturii tradiţionale ale populaţiei locale. Conform actului normativ citat, managementul PN-BmB se realizează în scopul conservării sit-ului Ramsar Balta Mică a Brăilei şi al utilizării durabile a resurselor biologice pe carte le generează, în conformitate cu prevederile Convenţiei Ramsar privind conservarea zonelor umede de importanţă internaţională, aprobată de România prin Legea nr. 5/1991 pentru aderarea României la Convenţia asupra zonelor umede, de importanţă internaţională, în special ca habitat al păsărilor acvatice, în special ca habitat al păsărilor acvatice.

     Scopul PM
        Încă de la bun început, din martie 1999 intenţia PM a fost de a promova un model de gestiune durabilă care să permită conservarea biodiversităţii, ca element fundamental al capitalului natural din PN-BmB în concordanţă cu dezvoltarea sistemelor socio-economice adiacente. Discuţiile purtate în cadrul Consiliului Ştiinţific şi a Consiliului Consultativ de Administraţie în perioada martie 1999 - aprilie 2002 au permis diferenţierea scopului planului de management pentru acest parc natural:
 (a se vedea imaginea asociată)
        Fig. 1.1. Stabilirea obiectivelor ce se pot desfăşura în fiecare tip de zonă
    - Vădineanu et al., 2002 -
        CCE, Directivei "Habitate, Floră şi Faună" 92/42/CCE, convenţiei Ramsar 1971, ale convenţiilor internaţionale privind "diversitatea biologică" şi dezvoltarea durabilă a sistemelor socio-economice locale.
        PM propus atât pentru PN-BmB, cât şi pentru sistemele socio-economice adiacente trebuie privit prin prisma obiectivelor specifice fiecărei zone, prezentate în figura nr. 1.1.
        În vederea atingerii scopului enunţat mai sus, după o analiză a managementului practicat în diferite arii naturale protejate şi ţinând cont de decizia părţilor la Convenţia pentru Conservarea Diversităţii Biologice din mai 2000, s-a convenit să se accepte de către CŞ şi CCAd următoarele obiective subsumate celor trei direcţii strategice:
    1. Conservarea biodiversităţii
        [ ] Obiectiv strategic 1: Conservarea diversităţii ecologice, a structurilor ecologice precum şi a calităţii, productivităţii şi capacităţii de suport - temelie pentru dezvoltarea durabilă a sistemelor socio-ecologice adiacente.

    2. Cercetare şi monitoring
        [ ] Obiectiv strategic 2: Organizarea şi gospodărirea BmB ca "zonă pilot" pentru dezvoltarea cunoaşterii şi expertizei manageriale în vederea dezvoltării durabile a Sistemului Danubian.
        [ ] Obiectiv strategic 3: Dezvoltarea cunoaşterii, capacităţii productive şi de suport a principalelor sisteme ecologice şi garantarea conservării biodiversităţii acestora.

    3. Dezvoltare economică durabilă
        [ ] Obiectiv strategic 4: Dezvoltarea expertizei manageriale, a tehnologiilor, metodelor, instrumentelor pentru managementul adaptativ şi utilizarea durabilă în limitele capacităţii productive şi de suport a resurselor şi serviciilor generate în sistemele ecologice specifice zonei inundabile a Dunării, sau cu alte cuvinte "Fundamentarea dezvoltării durabile pe sectorul inferior al Sistemului Danubian", denumit în continuare SDI.
        [ ] Obiectiv strategic 5: Diferenţierea sau redimensionarea activităţilor economice în funcţie de diversitatea resurselor şi serviciilor, respectiv de capacitate productivă şi de suport a sistemelor ecologice pe care le generează.
        [ ] Obiectiv strategic 6: Transferul expertizei ştiinţifice şi manageriale către alte sisteme din structura SDI.



    1.2. Scopul şi categoria ariei protejate PN-BmB
        Conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificările şi completările ulterioare, scopul PN-BmB constă în protecţia şi conservarea unor ansambluri peisagistice în care interacţiunea activităţilor umane cu natura de-a lungul timpului a creat o zonă distinctă, cu o mare diversitate biologică
        Prin Convenţia Ramsar, scopul PN-BmB este definit prin asigurarea protecţiei şi conservării siturilor naturale cu diversitate biologică specifică zonelor umede.
        PN-BmB corespunde categoriei V IUCN - "Peisaj protejat: arie protejată, administrată în special pentru conservarea peisajului şi recreere".

    1.3. Caracterul adaptativ şi integrat al PM
        Caracterul integrat rezultă din faptul că PM reprezintă un cadru stabil şi comun de armonizare a obiectivelor de conservare şi protecţie ale capitalului natural cu cele ce vizează dezvoltarea socio-economică în parc şi în zona de cooperare. Prin PM sunt armonizate interesele, uneori antagoniste, ale tuturor categoriilor de actori preocupate de managementul PN-BmB. Astfel în urma consultărilor în cadrul CCAd în PM, pe de-o parte, sunt reprezentate aspiraţiile de dezvoltare durabilă ale comunităţilor locale şi interesele utilizatorilor de servicii şi resurse oferite de capitalul natural din BmB, pentru ambele categorii de actori, aşa cum se va vedea în capitolul 3 al PM, serviciile şi resursele pot fi valorificate numai în limitele de sustenabilitate permise de capacitatea de producţie şi de suport a complexelor de ecosisteme acvatice şi terestre din BmB, şi pe de altă parte, în PM sunt înscrise năzuinţele societăţii civile şi a societăţii academice de protejare şi conservare a capitalului natural din BmB. De aceea, în cadrul CCAd, PM devine un instrument eficient de dialog şi de armonizare a unor interese, uneori divergente, referitoare la managementul PN-BmB.
        Totodată PM are un caracter adaptativ întrucât este astfel conceput încât să permită o armonizare periodică, din 5 în 5 ani, atât faţă de dinamica complexelor de ecosisteme acvatice şi terestre din Lunca Dunării, zona în care capitalul natural înregistrează cea mai accentuată, chiar dramatică, evoluţie din România, cât şi în ceea ce priveşte prefacerile socio-economice şi culturale, în special în plan juridic în această perioadă de corelare cu legislaţia comunitară.

    1.4. Baza legală pentru PN-BmB şi pentru PM
        Managementul în PN-BmB se desfăşoară în concordanţă cu legislaţia română în vigoare, fiind totodată armonizat cu principiile rezultate din conferinţele, convenţiile şi protocoalele internaţionale, precum şi cu Directivele Uniunii Europene. În continuare sunt enumerate, în ordine cronologică, actele normative care au stat la baza elaborării PM.
    1.4.1. Legislaţia internaţională cu aplicabilitate în Europa
    a) Convenţia Ramsar, Iran 1971, conform căreia în 9 iulie 2001, PN-BmB a fost declarat zonă umedă de importanţă internaţională, ocupând poziţia 1074 pe lista anexă a secretariatului convenţiei, ratificată prin Legea nr. 5/1991.
    b) Convenţia de la Washington - CITES, 1975, privind comerţul internaţional cu specii sălbatice de floră şi faună pe cale de dispariţie.
    c) Convenţia de la Bonn/23 iunie 1979 privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice, ratificată prin Legea nr. 13/1998.
    d) Conferinţa Naţiunilor Unite pentru Mediu şi Dezvoltare, Rio 1992, prin:
    i) Declaraţia de la Rio asupra mediului şi dezvoltării se referă la principiile fundamentale ale relaţiilor dintre mediu şi dezvoltare;
    ii) Agenda 21 care reprezintă un îndrumar din care rezultă programul de acţiuni necesare înfăptuirii dezvoltării durabile cum ar fi: conservarea diversităţii biologice, consolidarea rolului populaţiei şi comunităţilor locale în contextul dezvoltării durabile, gestionarea durabilă a terenurilor, dezvoltarea durabilă a agriculturii şi a localităţilor rurale; până la data avizării PM nu a fost elaborată pentru judeţul Brăila;
    iii) Convenţia asupra diversităţii biologice ocazie cu care biodiversitatea a fost definită ca "variabilitate a lumii vii indiferent de treptele acesteia de organizare, pornind de la gene şi specii ajungând până la biocenoze şi complexe de ecosisteme, ratificată prin Legea nr. 58/1994.
    iv) Reuniunea de la Johannesburg a Şefilor de Stat şi de Guverne din septembrie 2002, cunoscută şi sub numele de "Rio+10", unde a fost reluată, reanalizată şi aprofundată problematica conceptului de dezvoltare durabilă.

    e) Protocolul de la Kyoto din 2000 care a însemnat punctul de plecare pentru o nouă strategie forestieră mondială prin care se recunoaşte rolul deosebit al pădurilor şi culturilor forestiere în retenţia carbonului atmosferic ce duce implicit la reducerea efectului de seră cu toate consecinţele climatice favorabile globale ce decurg de aici. Pentru PM Protocolul de la Kyoto prezintă importanţă în accesarea unor proiecte în cadrul Fondului Prototyp Carbon al Băncii Mondiale, prin care să se instaleze în zona de cooperare, ligniculturi plopicole uniclonale, intens energetice, prin care pe lângă realizarea retenţiei CO2, se creează o alternativă pentru culturile plopicole actuale din Lunca Dunării, determinând implicit o scădere a presiunii antropice asupra biodiversităţii din PN-BmB.

    1.4.2. Legislaţia comunitară
    a) Directiva Consiliului Europei nr. 74/409/CCE, privind conservarea păsărilor sălbatice, denumită în continuare Directiva Păsări, are ca obiect speciile de păsări care se regăsesc în stare sălbatică pe teritoriul european al statelor membre, având ca obiective protecţia, gestionarea şi reglementarea statutului acestor specii precum şi a exploatării lor. În baza de date a PN-BmB sunt înscrise 208 specii de păsări din care 68 sunt trecute în Anexa I a Directivei, transpusă prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, cu modificările şi completările ulterioare.
    b) Convenţia de la Berna/19 septembrie 1979 privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa, ratificată prin Legea nr. 13/1998.
    c) Directiva Consiliului Europei nr. 92/43/CCE, referitoare la conservarea habitatelor naturale şi a florei şi faunei sălbatice, denumită în continuare Directiva Habitate, are ca obiect habitatele şi speciile din fauna şi flora sălbatică de interes comunitar, având ca obiective menţinerea sau dacă este posibil, restabilirea tipurilor de habitate naturale şi a habitatelor speciilor într-o stare de conservare favorabilă, pe cuprinsul arealelor de răspândire naturală. În PN-BmB din 19 tipuri de habitate identificate, 9 se regăsesc pe Anexa I a directivei, iar dintr-un total de 726 specii de animale terestre şi acvatice pe Anexele I, II, IV şi V sunt înscrise 3 specii de mamifere, 2 specii de reptile, 7 specii de amfibieni şi 14 specii de peşti. Această Directivă este transpusă prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, cu modificările şi completările ulterioare.
    d) Convenţia de la Sofia/1985, prin care cele 7 ţări dunărene au hotărât instituirea Culoarului Verde al Dunării.
    e) Conferinţele Ministeriale pentru Protecţia Pădurilor din Europa la care România este parte semnatară - Helsinki - 1993, Lisabona - 1998, Viena - 2003.
    f) Acordul de la Haga/1995 privind conservarea păsărilor de apă migratoare african-eurasiatice, ratificat prin Legea nr. 89/2000.
    g) Convenţia europeană a peisajului/2000 - Convenţia de la Florenţa, ratificată prin Legea nr. 451/2002.

    1.4.3. Legislaţia română
    a) Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional -Secţiunea a III-a - zone protejate, prin care Balta Mică a Brăilei este declarată pentru prima dată parc natural pe o suprafaţă de 17.529 ha.
    b) Hotărârea Guvernului nr. 230/2003 privind delimitarea rezervaţiilor biosferei, parcurilor naţionale şi parcurilor naturale şi constituirea administraţiilor acestora, cu modificările ulterioare, prin care se stabileşte că "limita PN-BmB este reprezentată de fluviu şi braţele Dunării, la cotele maxime de inundaţie, de la podul Giurgeni - Vadu Oii şi până la sud de Brăila, la confluenţa braţului Cravia cu Dunărea".
    c) Ordinul ministrului mediului şi protecţiei mediului nr. 1456/2003, prin care se aprobă PM.
    d) Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului nr. 552/2003 privind aprobarea zonării interioare a parcurilor naţionale şi a parcurilor naturale, din punct de vedere al necesităţii de conservare a diversităţii biologice.
    e) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265 / 2006.
    f) Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, cu modificările şi completările ulterioare. Pornind de la prevederile acestei legi, în Consiliul Ştiinţific din 4 - 5 decembrie 2006 a fost avizată zona de linişte din cadrul PN-BmB, situată pe coridorul ecologic Est-dunărean de migraţie avifaunistică, zonă de linişte în care vânătoarea este interzisă.
    g) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, cu modificările şi completările ulterioare.
    h) Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2008 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, prin care BmB este declarat sit de importanţă comunitară, purtând codul ROSCI0006.
    i) Hotărârea Guvernului nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, prin care BmB este declarat arie specială de protecţie avifaunistică, având codul ROSPA0005.
    j) Legea Codului Silvic nr. 46/2008, prin care se reglementează activităţile ce se desfăşoară în fondul forestier de stat şi/sau privat.
    k) Legea nr. 407/2006, cu modificările şi completările ulterioare.
    l) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 317/2009.
    m) Legea nr. 171/2010 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice.

    1.4.4. Legislaţia locală
    a) Decretul nr. 11 din 1979, prin care o porţiune de 5.790 ha din ImB este declarată rezervaţie naturală zoologică, în scopul protejării avifaunei acvatice.
    b) Hotărârea Consiliului Judeţean Brăila nr. 20/1994 prin care o suprafaţă de 14.682 ha, în diverse forme de proprietate, a fost declarată "Rezervaţia Insula Mică a Brăilei", ca rezervaţie mixtă zoologică şi botanică.


    1.5. Procesul de elaborare a PM
        În 1999 Universitatea Bucureşti prin departamentul de Ecologie Sistemică şi Dezvoltare Durabilă-DESDD, realizează o propunere de proiect cu finanţare europeană în scopul declarat al conceperii unui plan de management pentru o zonă umedă formată din şapte insule şi ostroave mari aflate în regim de inundabilitate împreună cu Dunărea şi braţele fluviului, zonă care se suprapunea pe Rezervaţia Insula Mică a Brăilei, declarată, aşa cum s-a arătat anterior printr-o hotărâre a Consiliului Judeţean Brăila. Proiectul a fost acceptat de Comisia LIFE Natura cu nr. LIFE 99 NAT/RO/006400, fiind apreciat la acea vreme de către comisie ca esenţial în implementarea în Estul şi Centrul Europei a viziunii moderne privind managementul ariilor protejate. De asemenea proiectul a fost recunoscut ca parte din strategia naţională de conservare a biodiversităţii.
        În perioada iunie 1999 - august 2002, în timpul unor întâlniri periodice ale primului Consiliu Ştiinţific, dublate de întruniri ale primului Consiliului Consultativ de Administrare a fost elaborat PM. Încă de la primele întâlniri în CCAd au fost reprezentaţi factorii de comandă ai sistemelor socio-economice interesate de managementul BmB. CŞ a asigurat interfaţa între comunitatea academică şi CCAd. Fundamentarea ştiinţifică a PM s-a bazat pe stadiul cunoştinţelor la acel moment asupra capacităţii productive şi de suport a sistemelor ecologice din BmB. Procesul de elaborarea a PM s-a desfăşurat în patru etape:
    i. identificarea ameninţărilor care planau asupra capitalului natural din BmB;
    ii. stabilirea scopului ariei protejate şi a PM care trebuia să fie în concordanţă cu legislaţia internaţională, naţională şi locală;
    iii. identificarea obiectivelor strategice ca direcţii subsumate în vederea atingerii scopului enunţat;
    iv. dezvoltarea principiilor de management, enunţate ca obiective strategice, într-un set de obiective tactice, urmat de un plan de acţiune operaţional pe o perioadă de patru ani.

        Demn de remarcat este faptul că în procesul de elaborare a PM a existat un permanent contact între cele două consilii, colaborarea deplină fiind asigurată de către DESDD care a îndeplinit rolul de unitate managerială.

    1.6. Procedura de reactualizare a PM
        PM va fi reactualizat prin Hotărâre a Guvernului cu periodicitate de 10 ani.
        La un interval de numai şapte ani, Staţia Hidrologică Brăila a înregistrat atât un minim de referinţă în anul 2003 cât şi două maxime istorice în anii 2006 şi 2010. De aceea, complexele de ecosisteme din BmB, situate în regim liber de inundaţie, suferă un proces de evoluţie rapidă, caracteristic Sistemului de Zone Umede al Dunării Inferioare -Vădineanu et al., 2004. Astfel dinamica extrem de mare a zonei caracterizată printr-o alternanţă de modificări climatice şi hidrologice devine factorul de comandă ce guvernează atât complexul de ecosisteme ce alcătuiesc capitalul natural din BmB, cât şi sistemele socio-economice adiacente. În acest context, dar în interiorul intervalului de 10 ani, apare firesc ca să se menţină hotărârea adoptată în şedinţele CCAd şi CŞ din 17, respectiv 18 aprilie 2002, de a completa PM prin addendum după 5 ani la propunerea CŞ, cu aprobarea Ministerului Mediului şi Pădurilor, prin ordin de ministru.
     În prezent, conform Deciziei finale nr. 312 din 8 octombrie 2009, conform Anexei nr.1.3, emisă de ARPM, PM a parcurs faza de evaluare de mediu.
        În urma implementării acţiunilor din cadrul proiectului POS-1, această ediţie a PM va fi îmbunătăţită prin aplicarea unor măsuri specifice de management privind conservarea biodiversităţii.
        Fig. 1.2 Procesul de elaborare, reactualizare şi implementare a PM
 (a se vedea imaginea asociată)
        Conform schemei prezentate în figura 1.2 procedura de reactualizare a PM constă în:
    a) identificarea de către Ad a punctelor din PM iniţial care, datorită schimbărilor legislative, a dinamicii capitalului natural şi/sau a evoluţiei sistemelor socio-economice adiacente, necesită a fi modificate;
    b) discutarea şi avizarea PM reactualizat de către CŞ;
    c) avizarea PM în cadrul CCAd;
    d) avizarea PM, după obţinerea avizului CŞ şi CCAd de către Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate sau, începând din ianuarie/august 2010, Direcţia Managementul Zonelor Protejate/Direcţia Biodiversităţii din Ministerul Mediului şi Pădurilor;
    e) aprobarea prin Hotărâre a Guvernului la propunerea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului.


    1.7. Procedura de implementare a PM
        Rolul determinant în fundamentarea, aplicarea şi reactualizarea PM revine CŞ, CCAd şi Ad conform schemei prezentate în figura nr. 1.2.
        Responsabilitatea aplicării PM în PN-BmB revine Administraţiei Parcului, subunitate a Regiei Naţionale a Pădurilor - RNP ROMSILVA, cu personalitate juridică, înfiinţată în baza contractului de administrare nr. 744 din 22 mai 2004 încheiat între RNP şi autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului.
        Ad armonizează, ori de câte ori este necesar, Planul de management integrat şi adaptativ al PN-BmB, elaborat de Universitatea Bucureşti, cu modificările ulterioare survenite în legislaţia Română, în rezoluţiile, recomandările şi directivele Uniunii Europene. De asemenea Ad modifică planul de management dacă prin contextul socio-economic şi politic se constată abateri esenţiale de la obiectivele acestuia.
        Consiliul Ştiinţific este constituit iniţial în baza Ordinului Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr. 641/27.10.2004 privind constituirea consiliului ştiinţific al Parcului Natural Balta Mică a Brăilei - Zonă Umedă de Importanţă Internaţională şi se reactualizează periodic în funcţie de modificările survenite în lista membrilor şi are rolul de a supraveghea şi îndruma modul cum se realizează obiectivele strategice şi tactice precum şi activităţile din PM, de a aviza modificările ulterioare necesare aduse acestuia şi de a analiza anual activitatea Ad. În august 2010 CŞ este format din 17 personalităţi ştiinţifice conform Anexei nr. 1.5 care contribuie cu o bogată expertiză asupra BmB oferită de tot atâtea universităţi şi institute.
        Consiliul Consultativ de Administrare - este constituit în baza Ordinului Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr. 721/12.11.2004 privind constituirea Consiliului Consultativ de Administrare al Parcului Natural Balta Mică a Brăilei - Zonă Umedă de Importanţă Internaţională, de asemenea reactualizat periodic prin implicarea unor noi actori - mai ales proprietari de pădure şi are rolul de a asigura participarea directă a factorilor interesaţi la managementul PN-BmB. Actorii*1) care participă direct la modificarea şi implementarea PM în cadrul CCAd pot fi grupaţi în următoarele categorii:
    a) comunităţile locale din zona de cooperare a PN-BmB, inclusiv potenţialii investitori din rândul acestor comunităţi;
    b) proprietarii de terenuri în PN-BmB;
    c) utilizatorii de resurse ale capitalului natural din PN-BmB -preferabil să provină tot din rândul comunităţilor locale;
    d) Ad;
    e) societatea civilă;
    f) diverse instituţii interesate de managementul PN-BmB, cum ar fi cele de învăţământ sau de cercetare;
    g) administraţie publică locală şi naţională.
     *1) Pe lângă Ad, factorii -actorii şi în acelaşi timp partenerii- interesaţi de managementul PN-BmB fac parte cel puţin 25 de comunităţi locale riverane, reprezentate uneori de consiliile locale - Anexa nr. 1.2, dar în multe cazuri localnicii se grupează pe grupuri de utilizatori de resurse oferite de capitalul natural al PN-BmB. Cei 61 de actori -instituţii, organizaţii, diverse grupuri de interese fără statut juridic- din CCAd sunt prezentaţi în Anexa nr.1.6.


    CAP. II

    2. DESCRIEREA PN-BmB
        În Balta Brăilei s-au produs profunde transformări cantitative şi calitative. Îndiguirile, desecările şi despăduririle, survenite acum patru decenii, au diminuat cantitativ de 6 ori zona umedă Balta Brăilei, de la 149 mii ha, după Antipa, 1910, la 26 mii ha de luncă inundabilă în prezent, după Moisei, 2003. Înlocuirea brutală a excepţionalei biodiversităţi deţinute de complexele de ecosisteme acvatice şi terestre, cu întinse monoculturi agricole ce ocupă 80% din fosta baltă în incintele îndiguite, a reprezentat prima mutaţie calitativă de proporţie. Dar natura nu a fost lăsată în pace nici în zonele cu regim hidrologic de inundaţie. A doua schimbare majoră, care a însemnat lovitura de graţie dată biodiversităţii, s-a produs în urma substituirii pădurilor aluviale naturale prin culturi uniclonale plopicole şi salicicole. În acest mod s-a pierdut un inestimabil tezaur genetic şi ecologic, după Giurgiu, 1995, stabil şi de complexă funcţionalitate, din păcate prea puţin cercetat.
    2.1. Informaţii generale
        PN-BmB reprezintă un ultim eşantion din fostele bălţi dunărene. Pe o suprafaţă de numai 241 kmp, PN-BmB conservă 10% din fosta Deltă Interioară, respectiv fostele bălţi ale Brăilei şi Ialomiţei, care ocupau până în deceniul 6 al secolului trecut 2.413 kmp de zonă umedă compactă pe Cursul Inferior al Dunării, între Silistra şi Brăila.
    2.1.1. Localizare
        PN-BmB ocupă un segment de 62 km din Cursul Inferior al Dunării, conform Fig. nr. 2.1, între podul Giurgeni - Vadu Oii, km 237 în amonte şi municipiul Brăila, km 175 în aval, la cota maximă de inundaţie, adică la nivelul digului dinspre Câmpia Bărăganului, limita vestică şi a digului ce protejează IMB, limita estică. Pe teritoriul PN-BmB nu sunt aşezări umane.
 (a se vedea imaginea asociată)
        Fig. 2.1. Localizarea PN-BmB
        În ordinea importanţei lor, principalele puncte de acces în PN-BmB sunt:
    a) drumul european 60, Bucureşti - Constanţa, prin punctul Broscoi Verde situat la piciorul podului Giurgeni - Vadu Oii, acces cu ambarcaţiuni fluviale uşoare individuale - caiace şi canoe, şi în grup - ambarcaţiuni cu motor, în aval către PN-BmB, în special pentru vizitarea cabanei şi Zonei de protecţie integrală Egreta;
    b) municipiul Brăila, acces cu ambarcaţiuni fluviale pentru vizitarea Zonei de protecţie integrală Fundu Mare;
    c) comuna Gropeni, acces prin drum asfaltat la punctul de trecere cu bacul în IMB, apoi cu ambarcaţiuni fluviale în amonte pe Dunărea Navigabilă, pe braţul Vâlciu şi în ImB, iar în aval în insula Calia, pe braţul Calia şi pe Dunărea Navigabilă.


    2.1.2. Evoluţia suprafeţei PN-BmB
        Fără a se baza pe o fundamentare prin măsurători, suprafaţa de 17.529 ha înscrisă în Legea nr. 5/2000, nu este operabilă pentru Administraţia PN-BmB, întrucât, pentru a materializa în teren limita parcului, ar trebui ca pe braţele Dunării să fie amplasată o reţea de balize situate la 43,1% faţă de malul insulelor şi 56,9% faţă de malul zonelor dig-mal.
        Pe de altă parte, determinarea pe imagini satelitare a suprafeţei PN-BmB la nivelul albiei minore a Dunării, respectiv între malurile zonelor dig-mal, duce la rezultate diferite în funcţie de momentul trecerii satelitului:
     [] 20.562,39 ha - răspunsul primit de la Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Brăila -OCPI- nr. 2242 din 5 dec. 2005, conform Anexei nr. 2.1;
        [] 20.460,4 ha ale Sitului SPA N.2000 BmB, conform site-urilor următoare: www.apmbr.ro, www.icIMGis.ro şi www.n2k.nationalparks.ro;
        [] 21.074,6 ha determinată în perioada 1999 - 2002 de către DESDD în cadrul proiectului LIFE NAT 99 NAT/RO/ 006400.

        Diferenţele dintre cele 3 suprafeţe determinate prin mijloace GIS se datorează contururilor diferite ale malurilor albiei minore a Dunării pe cele trei hărţi satelitare cauzate atât de eroziunile de mal şi depunerile de aluviuni în urma inundaţiilor mari care modifică periodic conturul albiei minore, cât mai ales, din cauza cotelor diferite înregistrate de apele Dunării în cele trei momente în care au operat sateliţii.
     În Hotărârea Guvernului nr. 230/2003, cu modificările şi completările ulterioare, se precizează că: "limita PN-BmB este reprezentată de fluviul şi braţele Dunării, la cotele maxime de inundaţie ...", iar conform răspunsului nr. 1151 din 9 martie 2007 primit de la Sistemul de Gospodărire a Apelor Brăila, prezentat în Anexa nr. 2.2, "interpretarea corectă a expresiei la cotele maxime de inundaţie este: o anumită cotă pe dig".
        CŞ, întrunit în şedinţa din 10 - 11 mai 2007, în cadrul discuţiilor referitoare la PM, a hotărât ca limitele PN-BmB să se situeze pe digurile care mărginesc albia majoră a Dunării din următoarele motive:
    a) sunt respectate limitele prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 230/2003, cu modificările şi completările ulterioare;
    b) limitele pe dig sunt stabile, spre deosebire de malul albiei minore a cărui contur, aşa cum s-a precizat anterior, este variabil;
    c) habitatele acvatice şi terestre din zonele dig-mal sunt asemănătoare cu cele din insulele din parc, alcătuind un cadru unitar şi total diferit faţă de cele 120 mii ha de agrobiocenoze din incintele îndiguite aflate în vecinătatea PN-BmB.

        Ţinând cont de cele arătate mai sus, CŞ şi CCAd, întrunite în şedinţele din 28 februarie, respectiv 5 martie 2008, avizează favorabil o nouă ediţie a Planului de management integrat şi adaptativ al PN-BmB, în care limitele parcului sunt situate pe diguri.
     Prin Decizia finală nr. 312 din 8 octombrie 2009, prezentată în Anexa nr. 1.3, ARPM a acceptat ca fiind fundamentată motivaţia ce rezultă din PM pentru iniţierea unei iniţiative legislative de modificare a Legii nr. 5/2000 ca o consecinţă a reevaluării suprafeţei PN-BmB.
     În noiembrie 2010, Consiliul Judeţean Brăila şi-a propus să finalizeze Planul de Urbanism Zonal pentru Balta Mică a Brăilei -PUZ. În acest context, Cj a solicitat OCPI Brăila reevaluarea suprafeţei PN-BmB în condiţiile prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 230/2003 cu modificările ulterioare, la baza taluzului dinspre parc a digurilor dintre podul Giurgeni -Vadu Oii şi rampa de trecere a bacului din IMB pentru municipiul Brăila. Conform Situaţiei nr. 4940 determinată în 14 septembrie 2010 prin mijloace GIS de OCPI, conform Anexei nr. 2.3, suprafaţa PN-BmB este de 24.123 ha.

    2.1.3. Proprietatea terenurilor
        În PN-BmB proprietatea de stat ocupă 90% din suprafaţă, în vreme ce proprietatea particulară ocupă numai 10%. În tabelul nr. 2.1, este prezentată situaţia proprietarilor din PN-BmB pe categorii de folosinţă.
        Tabelul nr. 2.1 Situaţia proprietarilor din PN-BmB pe categorii de folosinţă

┌────────────────┬──────────────────────────────────────────────────┬─────────┬─────────┐
│ │Categoria de folosinţă │ │d.c. Zonă│
│Natura ├───────┬──────┬─────────────┬───────────┬─────────┤Total │de │
│proprietăţii │ │ │Luciu de apă │ │Folosinţă│suprafaţă│protecţie│
│ │Pădure │Păşune├──────┬──────┤Construcţii│agricolă │ │integrală│
│ │ │ │lacuri│Dunăre│ │ │ │ │
├────────────────┼───────┼──────┼──────┼──────┼───────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│Total PN-BmB │13444,8│54,0 │4427,9│6133,9│45,7 │16,7 │24123,0 │5740,9 │
├────────────────┼───────┼──────┼──────┼──────┼───────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│din care: │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼───────┼──────┼──────┼──────┼───────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│- teren │ │ │ │ │ │ │ │ │
│proprietate a │11061,3│- │4427,9│6133,9│40,1 │- │21663,2 │4223,3 │
│statului │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼───────┼──────┼──────┼──────┼───────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│- administrat de│ │ │ │ │ │ │ │ │
│RNP- proprietate│11061,3│- │827,0 │- │39,5 │- │11927,8 │1536,6 │
│publică de stat │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼───────┼──────┼──────┼──────┼───────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│- administrat de│ │ │ │ │ │ │ │ │
│ABDL-proprietate│- │- │3600,9│6133,9│0,6 │- │9735,4 │2327,0 │
│publică de stat │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼───────┼──────┼──────┼──────┼───────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│- proprietăţi │2383,5 │54,0 │- │- │5,6 │16,7 │2459,8 │1517,6 │
│particulare │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼───────┼──────┼──────┼──────┼───────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│- SC Turexim SRL│- │- │- │- │3,0 │- │3,0 │3,0 │
├────────────────┼───────┼──────┼──────┼──────┼───────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│- SC Contara SRL│- │- │- │- │0,3 │- │0,3 │0,3 │
├────────────────┼───────┼──────┼──────┼──────┼───────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│- Calimachi │712,0 │- │- │- │- │- │712,0 │571,3 │
│Alexandra │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼───────┼──────┼──────┼──────┼───────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│- Erimia Ion │500,0 │- │- │- │- │- │500,0 │- │
├────────────────┼───────┼──────┼──────┼──────┼───────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│- Pană Alexandru│146,5 │- │- │- │- │- │146,5 │- │
├────────────────┼───────┼──────┼──────┼──────┼───────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│- Tudorache │- │- │- │- │0,2 │1,8 │2,0 │2,0 │
│Eugeniu │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼───────┼──────┼──────┼──────┼───────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│- fostul sat │- │- │- │- │- │2,5 │2,5 │2,5 │
│Nicoleşti │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼───────┼──────┼──────┼──────┼───────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│- Tudorache │- │- │- │- │2,0 │9,0 │11,0 │- │
│Maria │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼───────┼──────┼──────┼──────┼───────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│- fostul sat │40,2 │- │- │- │- │- │40,2 │- │
│Nedeicu │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼───────┼──────┼──────┼──────┼───────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│- fostul sat │14,3 │- │- │- │- │- │14,3 │- │
│Măraşu │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼───────┼──────┼──────┼──────┼───────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│- fostul sat │18,4 │- │- │- │- │- │18,4 │- │
│Băndoiu │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼───────┼──────┼──────┼──────┼───────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│- fostul sat │7,1 │- │- │- │- │- │7,1 │- │
│Ţăcău │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼───────┼──────┼──────┼──────┼───────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│- Anghelescu │10,0 │- │- │- │- │- │10,0 │- │
│Ramona │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼───────┼──────┼──────┼──────┼───────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│- păşunea Măraşu│- │54,0 │- │- │- │- │54,0 │- │
├────────────────┼───────┼──────┼──────┼──────┼───────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│- prinţul │935,0 │- │- │- │- │- │935,0 │935,0 │
│Ştirbei │ │ │ │ │ │ │ │ │
└────────────────┴───────┴──────┴──────┴──────┴───────────┴─────────┴─────────┴─────────┘

        Se menţionează că până la momentul înaintării formei reactualizate a PM către Ministerul Mediului şi Pădurilor din septembrie 2010, 8 dintre cei 9 proprietari particulari de pădure nu sunt încă afiliaţi la structuri silvice de stat sau particulare, adică nu este respectat regimul silvic. În cazul păşunii afectate comunii Măraşu, terenul este împărţit pe proprietari, dar exploatarea păşunii se realizează în comun.
     Datorită fragilităţii şi instabilităţii complexelor de ecosisteme din PN-BmB prin PM nu se doreşte o antropizare a habitatelor şi de aceea nu este permisă construirea altor clădiri, aşa cum s-a solicitat pe fostele vetre ale satelor Nicoleşti şi Nedeicu decât în condiţiile prezentate la capitolul 3.2.10 şi Anexa nr. 5.3.

    2.1.4. Resursele pentru management şi infrastructură
     Structura Ad a fost înfiinţată în august 2004, a funcţionat până în iunie 2009 ca subunitate a DS Brăila, iar din 11 iunie 2009 a căpătat personalitate juridică ca regie autonomă, filială a RNP -Anexa nr 2.4-. Sediul Ad se află în aceiaşi clădire cu sediul DS, str. Goleşti, nr. 29, din mun. Brăila. Conform contractului de administrare nr. 744 din 22 mai 2004 încheiat între RNP şi autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului, reînnoit prin actul adiţional nr. 1 la contractul de administrare menţionat, act adiţional prezentat în Anexa nr. 2.6, conform căruia RNP asigură resursele financiare, necesarul de personal şi de dotare pentru gestionarea PN-BmB.
     În iulie 2005, DS Brăila a asigurat organigrama PN-BmB la nivelul prevăzut în Hotărârea Guvernului nr. 230/2003, cu modificările şi completările ulterioare, astfel: 6 angajaţi la birou -director parc, responsabil pază, economist, responsabil relaţii cu comunităţile, educaţie ecologică şi turism, biolog, specialist în tehnologia informaţiei şi 7 agenţi de teren. Pe parcursul anului 2008, 2 agenţi de teren s-au transferat la cerere la alte locuri de muncă şi unui al 3-lea i s-a desfăcut disciplinar contractul individual de muncă. Conform Organigramei Ad aprobată în condiţiile declanşării crizei economice în România de Consiliul de administraţie al rNp, potrivit Anexei nr. 2.5, la data depunerii la Ministerul Mediului şi Pădurilor a PM în vederea aprobării prin Hotărâre a Guvernului României personalul Ad este asigurat la nivelul a 6 angajaţi la birou şi 4 agenţi de teren.
     Modul în care RNP şi-a îndeplinit obligaţiile stipulate în contractul 744-75 din Anexa nr. 2.6 este prezentat în tabelul nr. 2.2.
        Tabelul nr. 2.2 Dotări realizate în perioada mai 2004 - iunie 2010 în cadrul Contractului nr. 744-75

┌───────────┬───────────────────┬────────────────────────┐
│Natura │Cantitate (buc.) │din care buc. relizate │
│dotărilor │ │prin: │
│prevăzută ├─────────┬─────────┼───┬──────┬────────┬────┤
│prin │prevăzută│realizată│RNP│DS │pr. │pr. │
│contract │ │ │ │Brăila│Forestry│LIFE│
├───────────┼─────────┼─────────┼───┼──────┼────────┼────┤
│Sediu │ │ │ │ │ │ │
│PN-BmB │1 │0 │0 │0 │0 │0 │
│independent│ │ │ │ │ │ │
│de DS │ │ │ │ │ │ │
├───────────┼─────────┼─────────┼───┼──────┼────────┼────┤
│Cantoane │ │ │ │ │ │ │
│silvice în │ │ │ │ │ │ │
│care sunt │0 │0 │0 │0 │0 │0 │
│cazaţi │ │ │ │ │ │ │
│agenţi │ │ │ │ │ │ │
├───────────┼─────────┼─────────┼───┼──────┼────────┼────┤
│A II-a │ │ │ │ │ │ │
│maşină de │ │ │ │ │ │ │
│teren, prin│1 │2 │0 │0 │1 │1 │
│şalupă │ │ │ │ │ │ │
│Forestry │ │ │ │ │ │ │
├───────────┼─────────┼─────────┼───┼──────┼────────┼────┤
│Bărci cu │3 │5 │2 │0 │0 │3 │
│rame │ │ │ │ │ │ │
├───────────┼─────────┼─────────┼───┼──────┼────────┼────┤
│Telefon fix│1 │1 │0 │1 │0 │0 │
│/fax │ │ │ │ │ │ │
├───────────┼─────────┼─────────┼───┼──────┼────────┼────┤
│GPS │1 │5 │0 │0 │1 │4 │
├───────────┼─────────┼─────────┼───┼──────┼────────┼────┤
│Computere │3 │5 │0 │2 │1 │2 │
├───────────┼─────────┼─────────┼───┼──────┼────────┼────┤
│Imprimantă │1 │5 │0 │2 │2 │1 │
├───────────┼─────────┼─────────┼───┼──────┼────────┼────┤
│Telefoane │2 │12 │12 │0 │3 │0 │
│mobile │ │ │ │ │ │ │
├───────────┼─────────┼─────────┼───┼──────┼────────┼────┤
│Copiator │1 │1 │0 │1 │0 │0 │
├───────────┼─────────┼─────────┼───┼──────┼────────┼────┤
│Aparat foto│1 │2 │0 │1 │0 │1 │
├───────────┼─────────┼─────────┼───┼──────┼────────┼────┤
│Binoclu │1 │0 │0 │0 │0 │0 │
├───────────┼─────────┼─────────┼───┼──────┼────────┼────┤
│Cizme şold │13 │0 │0 │0 │0 │9 │
└───────────┴─────────┴─────────┴───┴──────┴────────┴────┘


        În ceea ce priveşte infrastructura din teren Ad a preluat 7 turnuri de observare şi 8 panouri informative amplasate în perioada 2000 - 2002 prin proiectul LIFE 99 NAT/RO/006400 de către DESDD. În perioada 1 ianuarie 2007 - 30 iunie 2010 Ad a beneficiat de dotări din alte trei surse de finanţare externe, menţionate în tabelele nr. 2.3, nr. 2.4 şi nr. 2.5:
        Tabelul nr. 2.3 Dotări realizate în cadrul proiectului LIFE 06 NAT/RO/000172

┌────────────────────┬─────────────────┐
│ │Tota proiect │
│Natura dotărilor ├─────────┬───────┤
│ │Cantitate│Valoare│
│ │bucăţi │€ │
├────────────────────┼─────────┼───────┤
│Ambarcaţiune cu │1 │17899 │
│motor Aquamar 550 │ │ │
├────────────────────┼─────────┼───────┤
│Bărci din fibră │3 │1600 │
├────────────────────┼─────────┼───────┤
│Computere de tip │ │ │
│laptop, 1 Acer + 4 │5 │3840 │
│HP │ │ │
├────────────────────┼─────────┼───────┤
│GPS - badă joasă │4 │2862 │
├────────────────────┼─────────┼───────┤
│Aparat foto digital │1 │594 │
│Fujifilm Fine Pix │ │ │
├────────────────────┼─────────┼───────┤
│Videoproiector │ │ │
│Panasonic PT-AX 100 │1 │1905 │
│E │ │ │
├────────────────────┼─────────┼───────┤
│Notebook - palmtop │2 │890 │
├────────────────────┼─────────┼───────┤
│Imprimantă color A3 │1 │2642 │
│Epson │ │ │
├────────────────────┼─────────┼───────┤
│Remorcă pentru │ │ │
│transport │1 │3878 │
│ambarcaţiune │ │ │
├────────────────────┼─────────┼───────┤
│Motoare bărci │2 │5995 │
├────────────────────┼─────────┼───────┤
│Sonar │1 │835 │
├────────────────────┼─────────┼───────┤
│Binocluri - Nikon │3 │468 │
├────────────────────┼─────────┼───────┤
│Fax - Canon │1 │92 │
├────────────────────┼─────────┼───────┤
│Amenajare 2 │ │ │
│campinguri + 700 m │3 │15341 │
│potecă lemn │ │ │
├────────────────────┼─────────┼───────┤
│Panouri informat., │ │ │
│indicatoare rutiere │115 │11261 │
│şi turistice │ │ │
├────────────────────┼─────────┼───────┤
│TOTAL │x │70102 │
└────────────────────┴─────────┴───────┘


        Tabelul nr. 2.4 Dotări realizate prin proiectul Forestry de către RNP-ROMSILVA în anul 2007

┌────────────────────┬─────────┬───────┐
│Natura dotărilor │Cantitate│Valoare│
│ │buc │lei │
├────────────────────┼─────────┼───────┤
│Aparat foto digital │1 │2470 │
│Canon Pix │ │ │
├────────────────────┼─────────┼───────┤
│Calculator │1 │3432 │
│electronic │ │ │
├────────────────────┼─────────┼───────┤
│Imprimantă │2 │1771 │
│multifuncţională │ │ │
├────────────────────┼─────────┼───────┤
│GPS │1 │1870 │
├────────────────────┼─────────┼───────┤
│Ambarcaţiune cu │1 │50229 │
│motor │ │ │
├────────────────────┼─────────┼───────┤
│Eoronautica │ │ │
├────────────────────┼─────────┼───────┤
│TOTAL │x │59772 │
└────────────────────┴─────────┴───────┘


        Tabelul nr. 2.5 Dotări realizate prin proiectul PHARE RO2006/018-147.03.0.06.01 investiţii pentru natură prin Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile în 2008 - 2010

┌────────────────────┬─────────┬───────┐
│Natura dotărilor │Cantitate│Valoare│
│ │buc │lei │
├────────────────────┼─────────┼───────┤
│Calculator │1 │17646 │
│electronic HPXW9400 │ │ │
├────────────────────┼─────────┼───────┤
│Scanner Contex │1 │34563 │
│HD4230 │ │ │
├────────────────────┼─────────┼───────┤
│GPSTrimble │11 │206255 │
├────────────────────┼─────────┼───────┤
│Staţii Motorola │10 │18824 │
├────────────────────┼─────────┼───────┤
│TOTAL │x │277288 │
└────────────────────┴─────────┴───────┘


    În aprilie 2010 Ad a preluat de la DS Brăila prin contract de comodat cabana/punct de informare "Vărsătura", Anexa nr. 5.3 - singura clădire din PN-BmB neinundată în 2006 şi 2010, reabilitată în proporţie de 60% cu fonduri din proiectul LIFE.
        La toate acestea se adaugă Centrul de vizitare-documentare Stăncuţa realizat în anul 2001 în cadrul primului proiect LIFE 99 NAT/RO/006400 aflat în prezent în proprietatea şi administrarea primăriei Stăncuţa, fără a mai servi scopului iniţial.
        Prin proiectul POS-1, ce a demarat în februarie 2011, Ad şi-a propus îmbunătăţirea dotării PN-BmB cu infrastructură de vizitare acvatică, respectiv un centru de vizitare şi comunicare plutitor şi itinerant şi 4 observatoare plutitoare pentru coloniile de păsări şi terestră, precum şi 6 turnuri de observarea avifaunei, 16 panouri mari de atenţionare a navigatorilor pe Dunăre şi 46 de panouri mici de informare şi atenţionare.

    2.1.5. Acoperirea cu hărţi
        Ad dispune de hărţile amenajistice la scara 1: 20.000 şi 1: 50.000 ale ocoalelor silvice Lacu Sărat şi Brăila. Hărţile UP-urilor au fost multiplicate într-un număr suficient de exemplare pentru a fi distribuite celor 4 agenţi de teren spre a fi utilizate la activităţile de pază şi monitoring. Pe lângă hărţile silvice, specialistul în tehnologia informaţiei a mai realizat hărţile înscrise în tabelul nr. 2.6.
        Tabelul nr. 2.6 Situaţia hărţilor PN-BmB realizate de Ad

┌────┬──────────────┬──────────┬──────────┐
│Nr. │Denumirea │Sistemul │Data │
│crt.│hărţii │informatic│realizării│
│ │ │utilizat │hărţii │
├────┼──────────────┼──────────┼──────────┤
│ │Harta │Autocad │septembrie│
│1 │forestieră a │2000 │2006 │
│ │PN-BmB │ │ │
├────┼──────────────┼──────────┼──────────┤
│2 │Hartă │Corel Draw│iulie 2005│
│ │turistică 1 │ │ │
├────┼──────────────┼──────────┼──────────┤
│3 │Hartă │Corel Draw│februarie │
│ │turistică 2 │ │2006 │
├────┼──────────────┼──────────┼──────────┤
│ │Harta │ │ │
│ │obiectivelor │ │ │
│4 │de │Corel Draw│martie │
│ │reconstrucţie │ │2007 │
│ │ecologică în │ │ │
│ │proiectul LIFE│ │ │
├────┼──────────────┼──────────┼──────────┤
│ │Harta │ │aprilie │
│5 │hidrografică a│Corel Draw│2007 │
│ │PN-BmB │ │ │
├────┼──────────────┼──────────┼──────────┤
│6 │Harta │Corel Draw│aprilie │
│ │geomorfologică│ │2007 │
├────┼──────────────┼──────────┼──────────┤
│7 │Harta zonării │Corel Draw│septembrie│
│ │parcului │ │2007 │
├────┼──────────────┼──────────┼──────────┤
│ │Harta │ │aprilie │
│8 │obiective │Corel Draw│2008 │
│ │turistice │ │ │
├────┼──────────────┼──────────┼──────────┤
│ │Hartă pliant │ │ │
│ │turistic │ │ │
│9 │"Balta Mică a │Corel Draw│noiembrie │
│ │Brăilei ... o │ │2009 │
│ │altfel de │ │ │
│ │Deltă" │ │ │
├────┼──────────────┼──────────┼──────────┤
│10 │Harta culoar │Corel Draw│ianuarie │
│ │vânătoare │ │2010 │
├────┼──────────────┼──────────┼──────────┤
│ │Harta │ │ │
│ │activităţilor │ │februarie │
│11 │din cadrul │Corel Draw│2010 │
│ │proiect POS │ │ │
│ │MEDIU │ │ │
├────┼──────────────┼──────────┼──────────┤
│ │Harta │ArcView │martie │
│11 │obiective │9.2 │2010 │
│ │turistice │ │ │
├────┼──────────────┼──────────┼──────────┤
│12 │Harta zonare │ArcView │iulie 2010│
│ │parc │9.2 │ │
└────┴──────────────┴──────────┴──────────┘


        În cadrul proiectului LIFE-2 Ad a achiziţionat în mai 2007 un program GIS Arc View 9.1, iar în decembrie 2008 Direcţia pentru Conservarea Naturii, Biodiversitate, Biosecuritate din Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile a dotat administraţiile parcurilor, pe lângă echipamentele de înaltă tehnologie specificate în tabelul nr. 2.5, cu o imagine obţinută prin satelit şi un număr de 54 ortoplanuri de mare rezoluţie. Imaginile din satelit procurate de către Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile sunt inoperabile pentru Ad, întrucât au surprins zona aferentă PN-BmB la cote ridicate ale Dunării, când apele fluviului erau revărsate, în proporţie de 30% peste malurile albiei minore. În prezent Ad continuă acţiunea de determinare cu GPS-ul a conturului malurilor zonelor dig-mal, a conturului insulelor şi ostroavelor şi a conturului celor 52 de lacuri interioare.

    2.1.6. Acoperirea fotografică
        Până în prezent în baza fotografică a Ad există 910 imagini digitale, distribuite conform tabelului nr. 2.7.
        Tabelul nr. 2.7 Situaţia arhivei foto-digitale a PN-BmB

┌─────┬─────────────────────┬───────────┐
│Nr. │Categoria de imagini │Număr de │
│crt. │foto-digitale │fotografii │
├─────┼─────────────────────┼───────────┤
│1 │Activităţi │430 │
│ │educaţionale │ │
├─────┼─────────────────────┼───────────┤
│2 │Activităţi comunităţi│60 │
├─────┼─────────────────────┼───────────┤
│3 │Imagini │50 │
│ │infrastructură PN-BmB│ │
├─────┼─────────────────────┼───────────┤
│4 │Biodiversitatea │210 │
│ │specifică PN-BmB │ │
├─────┼─────────────────────┼───────────┤
│5 │Peisaje şi imagini │150 │
│ │turistice din PN-BmB │ │
├─────┼─────────────────────┼───────────┤
│5 │Istoricul şi evoluţia│10 │
│ │PN-BmB │ │
├─────┴─────────────────────┼───────────┤
│Total │910 │
└───────────────────────────┴───────────┘



    2.1.7. Zonarea PN-BmB
     Zonarea reprezintă un demers fundamental în procesul de management al unei arii protejate şi are drept obiectiv recunoaşterea şi protejarea eficientă a resurselor şi realizarea unei structuri care să asigure o gestionare durabilă a PN-BmB. Ţinând cont de tipul ariei protejate -parc natural şi de specificul acesteia - sit Ramsar aflat pe coridorul ecologic Est-Dunărean de migraţie avifaunistică, pornind de la zonarea stabilită în august 2002 prin proiectul LIFE 99 NAT/RO/006400 şi coroborând prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, cu modificările şi completările ulterioare, cu obiectivele strategice şi tactice avizate de CŞ în decembrie 2006, în PN-BmB a rezultat prin Hotărârea CŞ din şedinţa ordinară din data de 2 noiembrie 2007 zonarea prezentată în tabelul nr. 2.8, în figura nr. 2.2 şi în harta din Anexa nr. 2.7
        Tabelul nr. 2.8 Zonarea PN-BmB pe categorii de folosinţă conform OUG 57/2007 şi Hotărârii CŞ/2.nov.2007

┌────────────────┬─────────┬─────────────────────────────────────────────────────┐
│ │ │din care pe categorii de folosinţă │
│Natura │Total ├────────┬──────┬───────────────┬───────────┬─────────┤
│proprietăţii │suprafaţă│ │ │Luciu de apă │ │Folosinţă│
│ │(ha) │Pădure │Păşune├───────┬───────┤Construcţii│agricolă │
│ │ │ │ │lacuri │Dunăre │ │ │
├────────────────┼─────────┼────────┼──────┼───────┼───────┼───────────┼─────────┤
│Total PN-BmB │24.123,0 │13.444,8│54,0 │4.427,9│6.133,9│45,7 │16,7 │
├────────────────┼─────────┼────────┼──────┼───────┼───────┼───────────┼─────────┤
│din care: │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼────────┼──────┼───────┼───────┼───────────┼─────────┤
│- zonele cu │ │ │ │ │ │ │ │
│protecţie │418,2 │67,2 │- │351,0 │- │- │- │
│strictă │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┬──────────┼─────────┼────────┼──────┼───────┼───────┼───────────┼─────────┤
│din │- "Jigara"│290,3 │46,3 │- │244,0 │- │- │- │
│care:│ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼──────────┼─────────┼────────┼──────┼───────┼───────┼───────────┼─────────┤
│ │- │127,9 │20,9 │- │107,0 │- │- │- │
│ │"Vulpaşu" │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┴──────────┼─────────┼────────┼──────┼───────┼───────┼───────────┼─────────┤
│- zonele de │ │ │ │ │ │ │ │
│protecţie │5.740,9 │3.385,3 │- │2.341,0│- │6,9 │7,7 │
│integrală │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┬──────────┼─────────┼────────┼──────┼───────┼───────┼───────────┼─────────┤
│din │- z. de │ │ │ │ │ │ │ │
│care:│prot.int. │4.321,0 │2.830,4 │- │1.484,0│- │6,6 │7,7 │
│ │"Egreta" │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼──────────┼─────────┼────────┼──────┼───────┼───────┼───────────┼─────────┤
│ │- z. de │ │ │ │ │ │ │ │
│ │prot. int.│1.173,3 │316,0 │- │857,0 │- │0,3 │- │
│ │"Fundu │ │ │ │ │ │ │ │
│ │Mare" │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼──────────┼─────────┼────────┼──────┼───────┼───────┼───────────┼─────────┤
│ │- z. de │ │ │ │ │ │ │ │
│ │prot. int.│ │ │ │ │ │ │ │
│ │"Colonia │60,5 │60,5 │- │- │- │- │- │
│ │mixtă │ │ │ │ │ │ │ │
│ │Cucova" │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼──────────┼─────────┼────────┼──────┼───────┼───────┼───────────┼─────────┤
│ │- z. de │ │ │ │ │ │ │ │
│ │prot. int.│58,0 │58,0 │- │- │- │- │- │
│ │"Cătinişul│ │ │ │ │ │ │ │
│ │Crăcănel" │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼──────────┼─────────┼────────┼──────┼───────┼───────┼───────────┼─────────┤
│ │- z. de │ │ │ │ │ │ │ │
│ │prot. int.│ │ │ │ │ │ │ │
│ │"Cătinişul│50,0 │50,0 │- │- │- │- │- │
│ │Chiciu │ │ │ │ │ │ │ │
│ │Orbului" │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼──────────┼─────────┼────────┼──────┼───────┼───────┼───────────┼─────────┤
│ │- z. de │ │ │ │ │ │ │ │
│ │prot. int.│20,0 │20,0 │- │- │- │- │- │
│ │"Renişul │ │ │ │ │ │ │ │
│ │Calia 1" │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼──────────┼─────────┼────────┼──────┼───────┼───────┼───────────┼─────────┤
│ │- z. de │ │ │ │ │ │ │ │
│ │prot. int.│20,0 │20,0 │- │- │- │- │- │
│ │"Renişul │ │ │ │ │ │ │ │
│ │Calia 2" │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼──────────┼─────────┼────────┼──────┼───────┼───────┼───────────┼─────────┤
│ │- z. de │ │ │ │ │ │ │ │
│ │prot. int.│ │ │ │ │ │ │ │
│ │"Renişul │30,4 │30,4 │- │- │- │- │- │
│ │Piscu │ │ │ │ │ │ │ │
│ │Popii" │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┴──────────┼─────────┼────────┼──────┼───────┼───────┼───────────┼─────────┤
│- z. de │ │ │ │ │ │ │ │
│management │9.027,8 │7.289,9 │54,0 │1713,1 │- │6,8 │9,0 │
│durabil -z. │ │ │ │ │ │ │ │
│tampon │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼─────────┼────────┼──────┼───────┼───────┼───────────┼─────────┤
│- z. de dezv. │ │ │ │ │ │ │ │
│durabilă a │8.891,1 │2.702,4 │- │22,8 │6.133, │32,0 │- │
│activităţii │ │ │ │ │9 │ │ │
│umane │ │ │ │ │ │ │ │
└────────────────┴─────────┴────────┴──────┴───────┴───────┴───────────┴─────────┘


 (a se vedea imaginea asociată)
        Fig. nr. 2.2 Zonarea Parcului Natural Balta Mică a Brăilei conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, cu modificările şi completările ulterioare şi Hotărârii CŞ/02.11.2007
        În continuare sunt descrise cele 4 zone funcţionale delimitate în cadrul PN-BmB.
    a) Zonele cu protecţie strictă sunt reprezentate de două complexe de ecosisteme: "Vulpaşu", aproximativ 127,9 ha, şi "Jigara", 290,3 ha, situate în sudul Insulei Mici a Brăilei. Zona de protecţie integrală Jigara, prezentă în figura nr. 2.3 este importantă pentru complexele de ecositeme terestre şi acvatice nealterate antropic de pe lacul Jigara împreună cu sălcetul natural din jurul lacului şi pentru pădurea aluvială, cvasivirgină, de pe grindul Prinţul - OS Lacu Sărat, UP VIII Găsca, ua: 13A,N; 15A,B,C,D,E,N; 16A,N.
     În zona de protecţie integrală Vulpaşu prezentată în figura nr. 2.4, formată din lacul Vulpaşu împreună cu sălcetul natural limitrof -UP VIII Găsca, ua: 85B; 86B; 87B; 88B; 89B; 90B, poate fi întâlnită cea mai mare colonie mixtă de egrete, stârci, cormorani şi lopătari de pe cursul inferior al Dunării, instalată pe un arboret de Salix cinerea, unde se regăsesc 10 dintre speciile înscrise, menţionate în Tabelul nr. 2.15 şi înscrise pe Anexa nr. I a Directivei "Păsări" a Uniunii Europene 74/409/ CCE. În cele două zone de protecţie strictă este conservată evoluţia biodiversităţii în mod maximal, indiferent de succesiunea acesteia după calamităţi naturale majore cum ar fi: incendii devastatoare, doborâturi de vânt şi altele asemenea. În rezervaţiile naturale Jigara şi Vulpaşu este interzisă orice activitate umană, cu excepţia cercetării ştiinţifice, care se realizează cu aprobarea CŞ. Astfel, statutul de conservare este echivalent cu acela al unor rezervaţii ştiinţifice. Limita zonelor de protecţie strictă Jigara şi Vulpaşu este marcată pe teren prin semnul "pătrat galben pe fond alb".
 (a se vedea imaginea asociată)
        Fig. 2.3 Z. cu protecţie strictă Jigara

    b) Zonele de protecţie integrală din PN-BmB sunt în număr de 8, au o suprafaţă totală de 5.531,4 ha, reprezentând 22,5% din PN-BmB, din care: 3.100,0 ha sunt ecosisteme forestiere, 2.336,7 ha ecosisteme acvatice datorate unui număr de 21 de lacuri interioare, 6,6 ha diverse amenajări şi construcţii şi 4,3 ha terenuri cu folosinţe agricolă. (a se vedea imaginea asociată)
        Fig. nr. 2.4 Z. cu protecţie strictă Vulpaşu
    i. Zona de protecţie integrală Egreta, cea mai importantă atât din punct de vedere a magnitudinii biodiversităţii, cât şi ca întindere aproximativ 4.321,0 ha, 75% din totalul zonelor de protecţie integrală, este situată în sudul PN-BmB fiind alcătuită dintr-o salbă de 16 lacuri şi bălţi unite printr-o reţea de canale săpate în anii 1985 - 1987 de fosta întreprindere piscicolă, cu o suprafaţă totală de 1.484,0 ha luciu de apă, la care se adaugă 1.830,4 ha păduri seminaturale, în special sălcete ciolpănite între cele două războaie de către ciobanii aflaţi în transhumanţă, şi 1.304,6 ha teren degradat preluat de la sectorul agricol, reconstruit ecologic prin împădurirea cu specii autohtone, dintre care 811 ha plantate în cadrul Fondului Prototyp Carbon, printr-un contract între RNP şi Banca Mondială. Geografic, zona de protecţie integrală Egreta ocupă în totalitate partea sudică a Insulei Mici a Brăilei -41% din ImB-, începând de la privalul Coitineasa, parte din privalul Bran şi privalul Pedica spre nord până la privalul Baicului spre sud. Zona de protecţie integrală Egreta include 1.484 ha ecosisteme acvatice lacurile: Găsca, Begu, Melintele, Balta Cacaina, Cortelele, Tenislavu, Lupoiu, Cucubeu, Sbenghiosu, Sineţele, Dobrele, Cătinul lui Manole, Cojoacele Mari, Cojoacele Mici, Desăgeii Mari şi Desăgeii Mici. În jurul acestor lacuri şi bălţi, în zona de protecţie integrală Egreta sunt cuprinse şi 2.830,4 ha ecosisteme terestre, din care 1.533,6 ha aparţin fondului forestier naţional, proprietate publică a statului şi 1.289,1 ha proprietate particulară, iar restul de 7,7 ha sunt terenuri cu folosinţă agricolă. Până în prezent fondul forestier este administrat în totalitate de OS Brăila - UP VIII Dobrele, ua: 9 - 78; UP IX Bran, ua 6 - 15, 17 - 20, 22, 23, 26, 28, 49 şi UP X Ostrovu Constantin, ua 23, 53 - 57- şi de către OS Lacu Sărat - UP VIII Găsca, ua 11 - 31 şi 58 - 90. În afară de complexele de ecosisteme terestre şi acvatice, în zona de protecţie integrală Egreta mai există şi 6,6 ha ocupate de curţi şi construcţii.
    ii. Zona de protecţie integrală Fundu Mare, 1.173,3 ha, aflată în nordul PN-BmB, are în componenţă 2 lacuri - Chiriloaia şi Misăilă - cu 857 ha luciu de apă împreună cu 316,0 ha fond forestier de stat, alcătuite dintr-o bandă de sălcete naturale şi artificiale în jurul celor două lacuri, formată din subparcele forestiere administrate de OS Lacu Sărat - UP II Fundu Mare, ua: 3B,F; 4E; 5B; 6J,N; 9A,B,C,N; 10A,B,C,N; 14; 15A,N1,N2; 16A,B,C,D,E,F,G,H,I,J,N; 18E; 19E; 20E; 21D; 22D; 23D,E; 24C,D,G; 25B,E; 26B,D; 27D,E,F; 29B,F,H; 43D,E; 44E,F; 45D,E; 46E; 47C,E; 48D,E,F,H; 49C; 50C,G; 51A,B, C,D,E,F,G; 52A,B,C,D,E,F,G; 53D; 54D; 55C; 56D; 57D,E; 58B,C; 59C,D; 60N; 61N; 62N; 63N şi 64B. La ecosistemele naturale se adaugă, pe 0,3 ha, construcţia şi curtea fostei pescării Hogioaia. Lacurile din zona de protecţie integrală Fundu Mare fac obiectul unui studiu hidrologic şi unui proiect hidrotehnic de reabilitare ecologică prin decolmatare în cadrul proiectului LIFE 06 NAT/RO/000172.
    iii. Zona de protecţie integrală Colonia mixtă Cucova, 60,5 ha fond forestier proprietate publică de stat administrat de OS Lacu Sărat, situat în nordul Insulei Mici a Brăilei, fiind alcătuită din arborete naturale de salcie din UP VI Daiu, ua: 40D; 41D; 42D; 43E; 43C şi 44B, limitrofe lacului Cucova.
    iv. Zona de protecţie integrală Cătinişul Chiciu Orbului, ocupă pe 50,0 ha terenurile mai înalte din sudul insulei Chiciu Orbului, fiind alcătuită dintr-un tufăriş dens şi continuu de Tamarix ramosissima - OS Lacu Sărat, UP X Stăncuţa, ua 23A,C; 24A,E; 25A, F; 26A; 27B,C; 28A,E; 29D; 30A; 31D; 32A; 36C; 38A; 40A.
    v. Zona de protecţie integrală Cătinişul Crăcănel, tufăriş de Tamarix localizat în partea de est a insulei Crăcănel, 58,0 ha, pe grindul aluvial dinspre malul braţului Cremenea - Os Lacu Sărat, UP VIII Găsca, ua 39B,C; 40B; 42B; 43B,C; 44B,C; 45B,C; 46B,C; 47B,C; 48B,C 49B,C; 50B,C; 51B; 52B.
    vi. Zona de protecţie integrală Renişul Calia 1, este o viitoare pădure aluvială, un habitat de interes comunitar în formare, pe o suprafaţă de circa 20 ha - cod 92A0/R4407 Păduri danubiene cu Salix alba şi Rubus caesius, formată în zona de depuneri aluvionare din insula Calia, pe malul stâng al braţului Dunărea Navigabilă. Aceste arborete naturale nu sunt evidenţiate în amenajamentele silvice, fiind situate, la limita albiei minore cu unităţile amenajistice 14A, 15A, 16K, 17E, 18J şi 19I din UP V Calia, OS Lacu Sărat. Cele 20 de ha de renişuri, deşi nu sunt descrise în amenajamentul silvic din 2004, pot fi considerate păduri naturale mature întrucât, datorită consistenţei pline şi a diametrului de bază ce variază între 10 şi 22 cm, nu mai pot fi distruse de rupturi provocate de sloiuri sau de poduri de gheaţă, cauzate de eventuale inundaţii hibernale.
    vii. Zona de protecţie integrală Renişul Calia 2, cu o situaţie asemănătoare cu cea descrisă anterior, această pădure regenerată natural formându-se pe o suprafaţă de circa 20 ha în partea de nord a insulei Calia, în dreptul subparcelelor forestiere 34I, 33F şi 35E.
    viii. Zona de protecţie integrală Renişul Piscu Popii, ocupă 30,4 ha fond forestier proprietate a statului amenajată la limita nordică a Insulei Mici a Brăilei, în următoarele subparcele forestiere conform amenajamentului silvic al OS Lacu Sărat, UP VI, după Daiu, ediţia 2004, ua: 55B; 56B,F,G şi 57A,D,E.
        Zonele de protecţie integrală Egreta şi Fundu Mare au fost determinate încă de la elaborarea variantei iniţiale a planului de management, în cadrul proiectului LIFE 99 NAT/RO/006400, cu ajutorul a 4 fotografii satelitare, 2 fotografii multispectrale şi 2 fotografii panacromatice, prin care s-a dovedit că în cele două zone există o concentrare atât a populaţiilor de păsări cât şi a cuiburilor. Instituirea celorlalte 6 zone de protecţie integrală a fost una dintre hotărârile adoptate la şedinţa CŞ din 7 noiembrie 2007. Astfel faţă de suprafaţa zonelor de conservare specială de 5310,7 ha dată pentru PN-BmB prin Anexa la Ordinul Ministrului Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului nr. 552/2003, în această ediţie a PM s-a mai adăugat o suprafaţă de fond forestier proprietate de stat de 638,6 ha.
        În cele opt zone de protecţie integrală sunt permise: activităţi de natură ştiinţifică şi educativă, ecoturism controlat şi specializat numai pe traseele marcate şi fără mijloace motorizate în limitele capacităţii de suport turistic stabilite în capitolul managementul turistic şi lucrări de reabilitare ecologică a biotopului acvatic şi reconstrucţie ecologică a ligniculturilor clonale plopicole şi salicicole cu avizele CŞ şi cu aprobarea ANAP.
        Limitele celor 8 zone de protecţie integrală sunt marcate pe teren prin semnul "pătrat albastru pe fond alb".


    c) 8 zone de management durabil - Zona tampon a PN-BmB - însumează o suprafaţă de 9.282,3 ha habitate acvatice şi terestre, altele decât zonele cu protecţie strictă şi zonele de protecţie integrală, situate pe cele 7 insule şi ostroave mari de peste 250 ha prezentate în Figura nr. 2.7, la care se adaugă alte 6 chiciuri cu suprafeţe mai mici de 30 ha, incluse în cele 8 zone de management durabil din imediata vecinătate aflate în regim liber de inundaţie menţionate în Tabelul nr. 2.10.
        Pe 158,3 ha sălcete naturale din Anexele nr. 5.2 şi nr. 5.4.1 - 5.4.5, având în vedere necesitatea conservării avifaunei, posibile viitoare colonii mixte de cormorani, stârci şi egrete, şi entomofaunei, nu se vor face exploatări forestiere, deşi sălcetele sunt încadrate în clasa funcţională T.II.
        Pe restul suprafeţei de 9.124 ha exploatările forestiere sunt permise fără restricţii. În afară de exploatări forestiere, în cele opt zone de protecţie integrală mai sunt permise: activităţi de natură ştiinţifică şi educativă, ecoturism controlat şi specializat fără mijloace motorizate în limitele potenţialului turistic stabilit în capitolul managementul turistic, pescuitul sportiv pe lacurile interioare aferente şi lucrări de reabilitare ecologică a biotopului acvatic şi reconstrucţie ecologică a ligniculturilor clonale plopicole şi salicicole.

    d) Zona de dezvoltare durabilă a activităţilor umane totalizează în cadrul PN-BmB 9.323,4 ha şi este alcătuită din Dunăre şi braţele fluviului -6.133,9 ha, zona dig-mal a Insulei Mari a Brăilei, cu o suprafaţă de 1239,2 ha, zona dig-mal aferentă Câmpiei Bărăganului Nordic, cu o suprafaţă de 1.868,3 ha şi zona dig-mal dobrogeană, cu o suprafaţă de 82,0 ha. Faptul că Dunărea reprezintă un coridor de transport pan-european pe de-o parte, iar pe de altă parte pescuitul comercial practicat pe fluviu şi braţele acestuia de către asociaţiile de pescari este de importanţă vitală pentru comunităţile locale paupere, ne-a determinat să considerăm Dunărea şi braţele fluviului ca zonă de dezvoltare durabilă a activităţilor umane. Pe de altă parte, între zona de management durabil din PN-BmB şi cele trei zone dig-mal se interpune Dunărea şi braţele fluviului. Coroborând această situare geografică cu faptul că zona dig-mal este puternic antropizată datorită mutiplelor amenajări realizate aici - cheuri de acostare, rămpi de acces la malul Dunării, rămpi de acostare a podurilor de traversare a fluviului, stâlpi de susţinere a liniilor de înaltă tensiune, staţii de pompare a apei cu bazinele aferente, biotopuri modificate prin săparea gropilor de împrumut din care a fost excavat pământul necesar ridicării digurilor, majoritatea sediilor de cantoane ale administraţiei silvice, ligniculturile clonale plopicole, la care se mai adaugă şi viitoarea infrastructură turistică: pensiuni ecoturistice, sate de vacanţă, porturi de agrement ce se pot realiza aici, s-a considerat că este necesar şi oportun ca zona dig-mal a Insulei Mari a Brăilei şi zona dig-mal aferentă Câmpiei Bărăganului Nordic să fie incluse în zona de dezvoltare durabilă a activităţilor umane. În afara investiţiilor în domeniul turismului, în zona de management durabil sunt permise activităţi turistice cu mijloace mecanizate, pescuitul comercial pe braţele Dunării dar şi în bălţile din cele 3 zone dig-mal, navigaţia cu nave fluviale mari, activităţi de întemeiere şi conducere a ligniculturilor plopicole şi salicicole clonale, vânătoarea în scop recreativ-sportiv nelimitată de posibilitatea legiferării Coridorului Est-Dunărean de migraţie avifaunistică. (a se vedea imaginea asociată)
        Fig. 2.5 Ponderea zonelor în PN-BmB
     BmB a dobândit, în iunie 2001, statutul de Zonă umedă de importanţă internaţională prin înscrierea de către secretariatul Convenţiei Ramsar la poziţia 1074 pe lista situri-lor Ramsar. Ad, prin RNP, a propus încă din noiembrie 2007 autorităţii centrale pentru protecţia mediului, potrivit Anexei nr. 2.8, cu avizul Academiei Române prevăzut în Anexa nr. 2.9, constituirea coridorului Est-Dunărean de migraţie avifaunistică, care să includă şi arealul PN-BmB.
        Până la 31 decembrie 2011, Ad intenţionează să depună la Direcţia Generală AM POS Mediu cererea de finanţare cu fonduri structurale în cadrul Axei 4, sesiunea 4: Fundamentarea ştiinţifică a declarării "Coridorului ecologic Est-Dunărean de migraţie avifaunistică" în contextul implementării la nivel european a REŢELEI Natura 2000.
        În conformitate cu Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, cu modificările şi completările ulterioare, în şedinţa Consiliului Ştiinţific din 28 - 29 februarie 2008 s-a propus ca vânătoarea în scop recreativ sportiv să fie permisă numai în cele trei zone dig-mal care sunt incluse în zona de dezvoltare durabilă a activităţilor umane, deoarece în ariile naturale protejate zona de linişte pentru vânat poate fi constituită integral sau parţial, după caz, în suprafaţa coridorului.
        Până la legiferarea, în urma implementării POS-2 a Coridorului ecologic Est-Dunărean de migraţie avifaunistică, vânătoarea va fi permisă conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, cu modificările şi completările ulterioare, şi în cele 8 zone de management durabil din PN-BmB.
     Zona de cooperare care se întinde pe circa 100.000 ha, este reprezentată de sistemele socioeconomice adiacente situate în afara ariei de competenţă a Ad, dar pentru care Ad propune o serie de proiecte de dezvoltare durabilă, cu accesarea fondurilor europene structurale şi de coeziune, pentru promovarea turismului ecologic, agriculturii ecologice, fermelor de acvacultură, fermelor lignicole şi meşteşugurilor tradiţionale. Prin dezvoltarea socio-economică durabilă a zonei de cooperare, se preconizează o scădere a presiunii antropice respectiv braconaj piscicol, păşunat abuziv în regim semisălbatic, delicte silvice exercitate în prezent de comunităţile locale riverane asupra capitalului natural din PN-BmB. Localităţile incluse în zona de cooperare sunt cele înscrise în Anexa nr. 1.3.




    2.2. Mediul fizic
        Lucrările hidrotehnice de amploare executate pe sectorul românesc al Dunării în a II-a jumătate a secolului 20, respectiv îndiguirile fostelor bălţi, barajele de la Porţile de Fier 1 şi 2 şi canalul Dunăre-Marea Neagră, au produs, după Moisei, 2006:
    a) o transformare a hidrologiei teritoriului Luncii Dunării în sens geografic;
    b) o modificare profundă a regimului hidrologic al fluviului cu consecinţe nefaste pentru echilibrul dinamic al biotopului acvatic;
    c) o lovitură decisivă biodiversităţii existente pe cele 149 mii ha de luncă, prin substituirea valoroaselor complexe de ecosisteme acvatice şi terestre cu agrobiocenoze şi ligniculturi plopicole şi salicicole;
    d) însemnate modificări climatice în sensul aridizării climatului adiacent din Câmpia Română şi Podişul Dobrogei;
    e) importante mutaţii sociale, în plan fizic prin strămutări de aşezări umane şi calitativ prin schimbarea modului tradiţional de viaţă al locuitorilor.

    2.2.1. Hidrologia
        Dunărea cu o lungime a cursului de 2.857 km, cu un bazin hidrografic de 817.000 kmp şi cu un debit de 6.515 mc sec-1, este al doilea fluviu ca dimensiuni şi debit din Europa. Pentru România, marea însemnătate a Dunării rezultă din faptul că 1.075 km, adică 38% din lungimea cursului, ultima parte şi cea mai importantă, udă teritoriul ţării. De asemenea, 221.670 kmp, adică 28% din bazinul de recepţie şi 20% din debitul mediu aparţin României, după Clonaru, 1967. Din lungimea cursului Dunării, 80 km din malul stâng, 3% din lungimea totală şi 7% din traseul românesc, mărginesc spre est judeţul Brăila, după Moisei, 2003. De remarcat este însă faptul, că pe teritoriul judeţului Brăila, Lunca Dunării atinge lăţimea de 25 km, cea mai mare de pe întregul curs european al fluviului, după Clonaru, 1967.
 (a se vedea imaginea asociată)
        Bazinul hidrografic al Dunării cuprinde cea mai muntoasă şi umedă parte a Europei. Majoritatea celor 120 de afluenţi ai săi, din care 34 navigabili, sunt bine alimentaţi cu apă, nu au lacuri naturale pe cursurile lor şi nici regiuni inundabile, după Clonaru, 1967. De aceea, în perioadele de ploi şi de topiri a zăpezilor, apele lor umflate ajung în Dunăre în cel mai scurt timp, provocând creşteri mari de nivel. Dunărea îşi formează regimul hidrologic în principal în afara graniţelor ţării noastre, în condiţiile fizico-geografice ale Europei centrale şi sudice; munţii Alpi, Carpaţi, Dinarici şi Balcani, precum şi climatele maritim de tranziţie şi mediteranean joacă un rol însemnat în formarea regimului hidrologic al fluviului, după Clonaru, 1967. Totalizând o lungime de 149 km reţeaua hidrografică din PN-BmB este alcătuită din Dunărea Navigabilă, 62 km şi braţele Fig. 2.6 Reţeaua hidrografică Vâlciu, 42 km, Mânuşoaia, 10 km, Cremenea, 9 km, Paşca, 7 km, Calia, 10 km, Cravia,11 km şi Harapu, 3 km, după cum sunt prezentate în Fig. nr. 2.6.
         Regimul hidrologic este deosebit de complex, ca urmare a naturii diferite a alimentării celor 120 de afluenţi şi a climatelor din care aceştia provin. În prezent cotele apelor Dunării cresc într-un timp relativ scurt în raport cu creşterile pe care fluviul le înregistra înaintea îndiguirilor şi mai apoi a amenajării sistemului hidroenergetic Porţile de Fier 1 şi 2 şi a canalului Dunăre - Marea Neagră, revărsările concentrându-se în trei perioade, după Popescu et al., 1982:
    a) perioada februarie-martie, când se topesc zăpezile din bazinele Savei, Dravei şi Moravei şi începe topirea zăpezii în restul bazinului Dunării;
    b) perioada aprilie-iunie, când se realizează cotele maxime ale fluviului;
    c) perioada noiembrie-decembrie, când se înregistrează de regulă o creştere uşoară a nivelului apelor, însă în toamnele cu precipitaţii bogate pot avea loc inundaţii mari, care în 95% au caracter de calamitate datorită podurilor de gheaţă generate de temperaturile scăzute, după Popescu, 1968; Moisei, 2003.

        Schimbările survenite în regimul hidrologic al Dunării au o mare importanţă pentru vegetaţia forestieră. De exemplu, în ultimii 30 de ani, după construirea barajelor de la Porţile de Fier 1 şi 2, creşterea cotei Dunării, produsă primăvara, coincide cu perioada de diseminare a plopului alb, altfel de cum era înaintea amenajărilor hidrotehnice când însămânţarea se făcea natural odată cu scăderea apelor. De aceea, astăzi, renişurile sunt compuse din salcie şi plop negru şi foarte rar diseminate cu elemente izolate de plop alb - după Popescu, 1994, fapt de care s-a ţinut cont în programele de reconstrucţie ecologică, fundamentate prin PM.
        Dintre indicatorii ce caracterizează regimul hidrologic al acestui segment al Dunării, prin influenţele exercitate asupra vegetaţiei forestiere din luncă de un deosebit interes în PM pentru reabilitarea hidrologică prin decolmatare sunt, conform datelor preluate de la Staţia Hidrologică Brăila, înscrise în tabelul nr. 2.5: turbiditatea de 0,051 g^3.l^-1, debitul mediu solid de 10,4 milioane tone, amplitudinea de variaţie de 4,5 m şi viteza de scurgere a apei care înregistrează anual următoarele valori medii: la etiaj - 0,6 mc-s^-1, la ape medii - 0,8 mc-s^-1 şi la ape mari -1,1 mc-s^-1.
        În interiorul celor 7 insule şi ostroave mari s-au format un număr de 52 de lacuri şi bălţi, prezentate în Anexa nr. 2.
        Tabelul nr. 2.9 Indicatorii regimului hidrologic al Dunării, 1994-2003
        Apele Române Dobrogea-Litoral - Staţia Hidrologică Brăila, secţiunea de măsurători: Brăila, km 167

┌─────────────┬────────────┬───────┬──────────┬───────────┬────────────┬─────────────────┐
│ │ │Debitul│ │Nivelul │ │Viteze medii -m^3│
│ │ │mediu │Volumul │ │Amplitudinea│s^-1 │
│Anul │Turbiditatea│solid │scurgerii ├─────┬─────┤de variaţie ├─────┬─────┬─────┤
│înregistrării│g^3 . l^-1 │kg^3 s^│solide t │minim│maxim│m │la │la │la │
│ │ │-1 │ │cm │cm │ │etiaj│ape │ape │
│ │ │ │ │ │ │ │ │medii│mari │
├─────────────┼────────────┼───────┼──────────┼─────┼─────┼────────────┼─────┼─────┼─────┤
│1994 │0,050 │277 │8.735.472 │37 │528 │4,9 │0,310│0,767│1,207│
├─────────────┼────────────┼───────┼──────────┼─────┼─────┼────────────┼─────┼─────┼─────┤
│1995 │0,042 │257 │8.104.752 │98 │504 │4,1 │0,369│0,845│1,130│
├─────────────┼────────────┼───────┼──────────┼─────┼─────┼────────────┼─────┼─────┼─────┤
│1996 │0,061 │403 │12.709.008│121 │587 │4,7 │0,294│0,885│1,185│
├─────────────┼────────────┼───────┼──────────┼─────┼─────┼────────────┼─────┼─────┼─────┤
│1997 │0,050 │318 │10.028.448│123 │539 │4,2 │0,372│0,850│1,200│
├─────────────┼────────────┼───────┼──────────┼─────┼─────┼────────────┼─────┼─────┼─────┤
│1998 │0,039 │253 │7.978.608 │98 │553 │4,0 │0,320│0,824│1,060│
├─────────────┼────────────┼───────┼──────────┼─────┼─────┼────────────┼─────┼─────┼─────┤
│1999 │0,066 │493 │15.547.248│149 │611 │4,6 │0,370│0,830│1,280│
├─────────────┼────────────┼───────┼──────────┼─────┼─────┼────────────┼─────┼─────┼─────┤
│2000 │0,057 │360 │11.352.960│82 │623 │5,4 │0,369│0,820│1,240│
├─────────────┼────────────┼───────┼──────────┼─────┼─────┼────────────┼─────┼─────┼─────┤
│2001 │0,061 │371 │11.699.856│106 │535 │4,3 │0,366│0,836│1,190│
├─────────────┼────────────┼───────┼──────────┼─────┼─────┼────────────┼─────┼─────┼─────┤
│2002 │0,038 │240 │7.568.640 │115 │485 │3,7 │0,370│0,862│1,146│
├─────────────┼────────────┼───────┼──────────┼─────┼─────┼────────────┼─────┼─────┼─────┤
│2003 │- │- │- │-1 │488 │4,9 │- │- │- │
├─────────────┼────────────┼───────┼──────────┼─────┼─────┼────────────┼─────┼─────┼─────┤
│Media │0,051 │330 │10.406.880│93 │545 │4,5 │0,349│0,835│1,182│
└─────────────┴────────────┴───────┴──────────┴─────┴─────┴────────────┴─────┴─────┴─────┘



    2.2.2. Geomorfologia
        În funcţie de mărimea indicatorilor redaţi în tabelul 2.9, în timpul inundaţiilor anuale, formele de microrelief sunt supuse unor transformări periodice, realizându-se o ridicare prin depunere de aluviuni a formelor pozitive, respectiv o adâncire prin spălare a celor negative. După Deltă, dinamica evoluţiei microreliefului din PN-BmB este cel mai rapid proces de transformare a reliefului din România.
        În numite zone din albia minoră a Dunării se formează noi insule, aşa cum se poate vedea în Figura nr. 2.7 şi potrivit datelor din Tabelul nr. 2.10.

     Situaţia insulelor şi ostroavelor din PN-BmB

┌──────────┬─────────┬─────────────────┐
│ │ │din care: │
│Denumirea │Suprafaţa├────────┬────────┤
│insulei │totală/ha│Habitate│Habitate│
│ │ │terestre│acvatice│
├──────────┴─────────┴────────┴────────┤
│A. Insule mari │
├──────────┬─────────┬────────┬────────┤
│Harapu │242,4 │214,2 │28,2 │
├──────────┼─────────┼────────┼────────┤
│Fundu Mare│1.920,2 │970,2 │950,0 │
├──────────┼─────────┼────────┼────────┤
│Calia │719,8 │500,8 │219,0 │
├──────────┼─────────┼────────┼────────┤
│Chiciu │308,2 │247,2 │61,0 │
│Orbului │ │ │ │
├──────────┼─────────┼────────┼────────┤
│Crăcănel │1.073,2 │829,1 │244,1 │
├──────────┼─────────┼────────┼────────┤
│Insula │ │ │ │
│Mică a │9.726,6 │6.804,6 │2.922,0 │
│Brăilei │ │ │ │
├──────────┼─────────┼────────┼────────┤
│Vărsătura │1.185,0 │1.143,4 │41,6 │
├──────────┼─────────┼────────┼────────┤
│Total │ │ │ │
│insule │15.175,4 │10.709,5│4.465,9 │
│mari │ │ │ │
├──────────┴─────────┴────────┴────────┤
│B. Ostroave mici │
├──────────┬─────────┬────────┬────────┤
│Chiciu │ │ │ │
│Dranoviţa/│1 5, 2 │15,2 │0,0 │
│Ileana │ │ │ │
├──────────┼─────────┼────────┼────────┤
│Chiciu │20,1 │20,1 │0,0 │
│Cucului │ │ │ │
├──────────┼─────────┼────────┼────────┤
│Chiciu lui│18,1 │18,1 │0,0 │
│Filoti │ │ │ │
├──────────┼─────────┼────────┼────────┤
│Chiciu │2,8 │2,8 │0,0 │
│Morii │ │ │ │
├──────────┼─────────┼────────┼────────┤
│Total │ │ │ │
│ostroave │56,2 │56,2 │0,0 │
│mici │ │ │ │
├──────────┼─────────┼────────┼────────┤
│TOTAL │15.231,6 │10.765,7│4.465,9 │
│GENERAL │ │ │ │
└──────────┴─────────┴────────┴────────┘

 (a se vedea imaginea asociată)
        Fig. 2.7 Cele 7 insule principale
        Prin depuneri succesive de aluviuni pe fundul albiei, apar zone noi de uscat deasupra apelor fluviului.
        Pe măsura înălţării lor, ostroavele devin mai rar inundabile. Concomitent relieful care iniţial era plan se diferenţiază în grinduri, în zonele exterioare şi depresiuni în zonele centrale. Astfel, acţiunea apelor de inundaţie prin componenta lor solidă, a generat în secole de evoluţie o salbă de 7 insule şi ostroave principale, aflate în regim de inundaţie, cu o suprafaţă cumulată de 15.175,4 ha. În afară de aceste insule principale, în Balta Mică a Brăilei mai există 4 ostroave mai mici de 20 ha, cu o suprafaţă totală de 56,2 ha.
        Datorită intensităţii curenţilor apei, pe anumite porţiuni malurile Dunării îşi schimbă anual configuraţia în timpul inundaţiilor. Astfel, când curentul principal al fluviului loveşte cu forţe sporite de viitură unul dintre maluri, se produc eroziuni generatoare de pierderi a suprafeţei fondului forestier. Concomitent în alte porţiuni, de regulă în malul opus, curentul foarte slab provoacă depuneri de aluviuni, pe care atunci când retragerea apelor coincide cu diseminarea plopilor autohtoni şi sălciilor, iau naştere valoroase renişuri, după Popescu, 1994; Moisei, 2006, care constituie în stare incipientă o categorie de habitat de interes comunitar: 92A0 "Păduri aluviale de Populus alba şi Salix alba".
        Fiecare dintre aceste insule reprezintă o entitate geomorfologică distinctă având aspectul general al unei farfurii, cu zonele mai ridicate spre exterior şi cele joase spre interior, după Popescu, 1992, pe o diferenţă de altitudine care în PN-BmB nu depăşeşte 6 m, după Moisei, 2006. Ca forme de microrelief, în funcţie de cota terenului se deosebesc, după Antipa, 1910, Clonaru, 1967, Popescu et al., 1982, Moisei, 2006:
    i) forme pozitive:
    a) grinduri, formaţiuni aluviale înguste situate în lungul malurilor actuale ale fluviului, a braţelor acestuia, a gârlelor şi a privalelor principale, sau în lungul unor braţe, gârle şi privale colmatate şi părăsite. Pot fi grinduri înalte, care sunt situate la grade de inundabilitate de peste 7,5 hg şi grinduri mijlocii, aflate în jur de 7,0 hg;
    b) sectoare plane, suprafeţe întinse, foarte slab înclinate, situate între grinduri şi depresiuni la 5,5 - 6,7 hg;
    c) proeminenţe, ridicături puţin întinse, 6,5 - 7,0 hg, în cuprinsul terenurilor joase şi plane situate spre baltă;

    ii) forme negative:
    a) gârle, canale naturale de legătură între braţele Dunării, în marea majoritate alimentate cu apă tot timpul anului;
    b) privaluri, gârle mai mici de alimentare a lacurilor şi bălţilor, uneori colmatate la confluenţa cu fluviul;
    c) japşe, depresiuni naturale de formă alungită, de regulă foste privaluri, care nu mai au legătură cu Dunărea şi braţele acesteia şi care se umplu cu apă numai la inundaţii ce ating cote peste malurile albiei minore. Pot exista japşe înalte - la 6,5 hg, japşe mijlocii - în jur de 5,5 hg şi japşe joase - sub 5,5 hg;
    d) lacuri sau iezere, suprafeţe acoperite îndelung, uneori permanent, cu apă, a căror fund coboară până la 4,0 hg;
    e) bălţi sau ghioluri, suprafeţe acoperite periodic cu apă, cu fundul situat la 4,5 - 5,0 hg;
    f) periodicitatea sau permanenţa acoperirii bălţilor cu apă este relativă, depinzând de variaţia amplorii inundaţiilor vernale, corelată în acelaşi sezon cu regimul termic şi de precipitaţii estival, factori ce prezintă dinamici inegale pe perioade multianuale;
    g) zona de halaj, partea mai înaltă a albiei minore dinspre grindul fluvial, în care au loc variaţiile de nivel ale cursului principal sau ale braţelor Dunării. Zona de halaj joasă este fără vegetaţie sau cu vegetaţie erbacee sporadică când fluviul se menţine la cote scăzute şi zona de halaj înaltă, în care, dacă înclinarea terenului permite, iau naştere valoroasele renişuri de plop şi salcie;
    h) gropile de împrumut, excavaţii artificiale executate în zona dig-mal pentru scoaterea pământului necesar construirii şi înălţării digului situat în vecinătate.


        Remarcabil este că descrierea microreliefului realizată de Grigore Antipa în 1910 se regăseşte şi astăzi în zonarea pe verticală a terenului a fiecăreia dintre cele şapte insule şi ostroave mari ce compun în prezent Parcul Natural Balta Mică a Brăilei, cu implicaţii majore nu numai în distribuirea vegetaţiei forestiere, cât şi în 1910 se regăseşte şi astăzi în zonarea pe verticală a terenului pentru fiecare dintre cele 7 insule mari, cu implicaţii majore nu numai în distribuirea vegetaţiei forestiere, ci şi în diferenţierea evidentă pe criterii auxologice a acesteia în cadrul fiecărui etaj. Continuitatea biotopurilor, care au rămas aşa cum au fost descrise de Antipa acum un secol, reprezintă un argument deosebit de solid în favoarea acţiunilor de conservare ce vor fi întreprinse în viitor în această arie naturală protejată.

    2.2.3. Particularităţi ale microclimatului de luncă în PN-BmB
        În ultimele trei decenii pe teritoriul PN-BmB s-a constatat o tendinţă de aridizare a microclimatului de luncă, după Cuculeanu, Bălteanu, 2005.
        Un prim argument al stepizării accentuate a PN-BmB este dispariţia Băltăreţului un vânt cald şi umed, ce bătea de la sud ducând la topirea zăpezilor primăvara, iar vara căpăta caracter de zefir, luând naştere datorită unei intense evaporaţii şi evapotranspiraţii din fostele bălţi şi ducea umezeală şi aer mai rece şi proaspăt până la 50 - 60 km în interiorul Bărăganului şi al Podişului Dobrogei, după Popescu et al., 1982. În zilele noastre, în cadrul echilibrului dinamic al mişcării maselor de aer din perioada februarie - august, locul Băltăreţului a fost luat de Crivăţ, acesta din urmă devenind vânt anual puternic dominant şi reprezentând principala verigă din lanţul condiţiilor de uscăciune ce se manifestă în prezent în Câmpia Bărăganului Nordic şi în estul Dobrogei, după Vişinescu, 2003.
    Al doilea argument care demonstrează tendinţa de aridizare a zonei, este dat de măsurătorile efectuate de către cercetătorii de la Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Brăila, care au constatat că în mijlocul Insulei Mari a Brăilei, deci în centrul fostei Bălţi a Brăilei, temperaturile medii multianuale au crescut cu 2 grd.C, după Vişinescu, 1998, ceea ce însemna mult.
        Al treilea argument în susţinerea afirmaţiei că microclimatul de luncă s-a aridizat rezultă din faptul că formele de microrelief pozitive din Lunca Brăileană a Dunării, au fost invadate în ultimul deceniu de o floră agresivă specifică stepei, reprezentată prin speciile Xanthium spinosum - ciulinele de Bărăgan, X. srumarum - cornutele şi Cirsium arvense - pălămida, ce au luat locul ierburilor de păşune aparţinând genurilor Carex şi Poa, altădată specifice grindurilor şi sectoarelor plane, după Moisei, 2006.
        Tendinţa de aridizare a microclimatului din Lunca Brăileană a Dunării se confirmă şi din măsurătorile efectuate de noi la Ocolul silvic Lacu Sărat, potrivit datelor din Tabelul nr. 2.11 şi graficului din Fig. nr. 2.8, în cadrul temei de evaluare a riscului de apariţie a secetei în pădurile din România, după Barbu, 2001.
 (a se vedea imaginea asociată)
        Fig. nr. 2.8 Deficitul dintre precipitaţii şi evapotranspiraţia potenţială în PN-BmB sezoanele de vegetaţie 2002 şi 2003
        Faptul că media deficitului dintre precipitaţii şi evapotranspiraţia potenţială coboară la 291,5 mm, reprezintă al patrulea argument al dispariţiei microclimatului de luncă.
        Tabelul nr. 2.11 Deficitul precipitaţii - evapotranspiraţie în sezonul de vegetaţie
        Ocolul silvic Lacu Sărat, U.P. X Stăncuţa, u.a. 6A

┌─────────────────┬───────────────────────────────────────┬──────┐
│ │Perioada de înregistrare - mm │Total │
│Specificaţii ├───────┬──────┬─────┬─────┬──────┬─────┤sezon │
│ │aprilie│mai │iunie│iulie│august│sept.│ │
├─────────────────┴───────┴──────┴─────┴─────┴──────┴─────┴──────┤
│Sezonul de vegetaţie 2002 │
├─────────────────┬───────┬──────┬─────┬─────┬──────┬─────┬──────┤
│Precipitaţii │33,5 │5,0 │64,0 │95,0 │82,5 │15,0 │295,0 │
├─────────────────┼───────┼──────┼─────┼─────┼──────┼─────┼──────┤
│Evapotranspiraţia│62,5 │115,0 │144,0│97,5 │87,5 │75,0 │581,0 │
├─────────────────┼───────┼──────┼─────┼─────┼──────┼─────┼──────┤
│P. - E.T.P. │-29,0 │-110,0│-80,0│-2,5 │-5,0 │-60,0│-286,0│
├─────────────────┴───────┴──────┴─────┴─────┴──────┴─────┴──────┤
│Sezonul de vegetaţie 2003 │
├─────────────────┬───────┬──────┬─────┬─────┬──────┬─────┬──────┤
│Precipitaţii │30,0 │0 │15,0 │42,5 │22,5 │82,5 │192,5 │
├─────────────────┼───────┴──────┴─────┴─────┴──────┴─────┼──────┤
│ │Perioada de înregistrare (mm) │Total │
│Specificaţii ├───────┬──────┬─────┬─────┬──────┬─────┤sezon │
│ │aprilie│mai │iunie│iulie│august│sept.│ │
├─────────────────┼───────┼──────┼─────┼─────┼──────┼─────┼──────┤
│Evapotranspiraţia│30,0 │67,0 │105,0│107,5│112,5 │67,5 │489,5 │
├─────────────────┼───────┼──────┼─────┼─────┼──────┼─────┼──────┤
│P. - E.T.P. │0 │-67,0 │-90,0│-65,0│-90,0 │15,0 │-297,0│
├─────────────────┴───────┴──────┴─────┴─────┴──────┴─────┴──────┤
│Media sezoanelor de vegetaţie 2002 - 2003 │
├─────────────────┬───────┬──────┬─────┬─────┬──────┬─────┬──────┤
│Precipitaţii │31,8 │2,5 │39,5 │69,0 │52,5 │48,8 │243,8 │
├─────────────────┼───────┼──────┼─────┼─────┼──────┼─────┼──────┤
│Evapotranspiraţia│46,3 │91,0 │124,5│102,5│100,0 │71,3 │535,3 │
├─────────────────┼───────┼──────┼─────┼─────┼──────┼─────┼──────┤
│P. - E.T.P. │-14,5 │-88,5 │-85,0│-33,5│-47,5 │-22,5│-291,5│
└─────────────────┴───────┴──────┴─────┴─────┴──────┴─────┴──────┘


        Înlocuirea microclimatului de luncă cu unul stepic în Lunca Brăileană a Dunării, face aproape imposibilă refacerea pe cale naturală a fondului forestier. În zilele noastre, cu excepţia renişurilor care se instalează în zonele cu depuneri aluvionare din vecinătatea albiei minore şi tot mai frecvent la limita lacurilor şi bălţilor datorită tendinţei de colmatare a celor 52 de lacuri din Parcul Natural Balta Mică a Brăilei, regenerarea naturală a pădurilor prin înmulţire generativă nu mai are loc, aşa cum se întâmpla înaintea impactului antropic, sau cum se produce în prezent în zonele specific forestiere, după Necula, Moisei, 1997. În condiţiile în care biocenoza forestieră este principalul factor de susţinere, protecţie şi stabilitate a întregului complex de ecosisteme terestre şi acvatice din Parcul Natural Balta Mică a Brăilei, problema refacerii acesteia, la o formă cât mai apropiată de cea existentă înaintea impactului antropic, devine esenţială. De aceea, singura metodă posibilă de reabilitare a fondului silvic din PN-BmB, este substituirea structurilor forestiere artificiale prin reconstrucţie ecologică.

    2.2.4. Excese climatice şi hidrologice în PN-BmB
        De regulă în PN-BmB excesele climatice şi cele hidrologice se manifestă combinat, după Moisei, 2006.
        Secetele prelungite dublate de un deficit hidric în sol. Regimul hidrologic al Dunării, a determinat ca pe parcursul a doi ani consecutivi, 2002 şi 2003, să nu se înregistreze inundaţii normale/vernale. În PN-BmB consecinţele negative ale fenomenului au fost multiple: gropile de împrumut, bălţile şi lacurile nu au mai fost alimentate cu apă, cauzând dereglări mari ale echilibrului dinamic, atât pentru flora şi fauna acvatică, cât şi pentru vegetaţia forestieră şi avifaună. Pe de altă parte, acest dezechilibru a coincis cu o secetă puternică, caracterizată printr-un deficit major între precipitaţii şi evapotranspiraţie, potrivit datelor din Tabelul nr. 2.7 şi graficului din Fig. nr. 2.8. Coroborând acţiunea celor doi factori puternic deficitari, s-a ajuns în anii 2002 şi 2003 la un regim hidric în sol deosebit de scăzut, astfel încât habitatele din PN-BmB şi-au pierdut caracterul de zonă umedă.
        Formarea zăpoarelor şi a podurilor de gheaţă în timpul inundaţiilor de iarnă. În iernile cu inundaţii şi temperaturi scăzute se poate forma un pod de gheaţă care cuprinde, ca un cleşte, întreaga vegetaţie din albia majoră. Conform principiului vaselor comunicante, orice modificare ulterioară a nivelului Dunării, va fi resimţită prin intermediul privalurilor şi gârlelor, într-o oscilaţie corespunzătoare a plafonului de gheaţă în plan vertical, în orice punct din PN-BmB, oricât de îndepărtat ar fi acesta de albia minoră. Când are loc o scădere a cotelor Dunării, prăbuşirea podului de gheaţă poate produce zdrelirea, strivirea, frângerea, torsionarea sau ruperea exemplarelor de vegetaţie lemnoasă juvenilă, după Moisei, 2006.
        Însă dacă nivelul fluviului creşte şi implicit plafonul de gheaţă se ridică, pierderile devin irecuperabile, deoarece podul de gheaţă smulge din solul înmuiat prin submersie exemplarele tinere, după Moisei, 2003.
        În mod similar, se produc pagube prin smulgerea puieţilor, atunci când o încălzire bruscă a vremii determină pornirea la vale a unor blocuri compacte de gheaţă antrenate de ape, s-au formarea în aval a "zăpoarelor" - după Antipa, 1910, Clonaru, 1967 - aşa cum s-a întâmplat în Cotul Pisicii, în februarie1986.


    2.3. Mediul biotic
        În ultimul secol datorită necesităţilor impuse de creşterea economică rapidă bazată pe principiile economiei neoclasice şi datorită lipsei sau nivelului scăzut al informaţiilor ştiinţifice necesare înţelegerii şi evaluării rolului multifuncţional al zonelor umede, majoritatea dintre acestea au fost tratate ca "suprafeţe neutilizabile, zone fără importanţă economică" şi în consecinţă complexele de ecosisteme terestre şi acvatice au fost transformate prin lucrări de îndiguire, desecare, drenaj şi defrişare în agrobiocenoze şi culturi lignicole uniclonale, dându-se astfel o lovitură decisivă biodiversităţii, după Vădineanu et al., 2004, Moisei, 2003. S-a creat astfel o nouă ordine în sistemul biologic al zonelor umede de pe Dunărea Inferioară, după Albu, 2001. Remarcabil însă este faptul că din punct de vedere al biodiversităţii, PN-BmB conservă la o scară redusă toate tipurile de habitate şi ecosisteme caracteristice stării de referinţă a fostei delte interioare a Dunării - Vădineanu et al., 2004, parcul reprezentând totodată ultimul eşantion şi cel mai puţin influenţat antropic din fosta deltă predeltaică -Stoiculescu, 2000. Se evidenţiază faptul că mai mult de 50% din constituenţii Bălţii Mici a Brăilei sunt ecosisteme naturale, circa 30% sunt ecosisteme seminaturale şi doar 20% au fost afectate în totalitate de intervenţia omului - Vădineanu et al., 2004.
        Magnitudinea biodiversităţii atinge cote înalte. S-au identificat 19 tipuri de habitate cu peste 345 de habitate - Vădineanu et al., 2004, dintre care 9 tipuri de habitate se regăsesc în Anexa nr. I a Directivei Habitate. Dintr-un total de 913 de specii introduse în baza de date a Ad parcului potrivit informaţiilor din Tabelul nr. 2.12, 91 sunt înscrise în listele speciale de conservare ale directivelor europene, la care se adaugă alte 163 specii protejate conform altor legi europene şi române - Convenţia de la Berna, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, cu modificările şi completările ulterioare şi Lista roşie a plantelor din România.
        Tabelul nr. 2.12 Magnitudinea biodiversităţii din Parcul Natural Balta Mică a Brăilei

┌──────────────┬────────────────────┬─────────┐
│ │Numărul speciilor │ │
│ ├─────┬──────────────┤ │
│ │ │din care cu │ │
│ │ │statut de │Sursa │
│Specificaţii │ │conservare: │citată │
│ │total├─────────┬────┤ │
│ │ │directive│alte│ │
│ │ │U.E.* │legi│ │
│ │ │ │** │ │
├──────────────┼─────┼─────────┼────┼─────────┤
│Total număr de│913 │91 │163 │- │
│specii │ │ │ │ │
├──────────────┼─────┼─────────┼────┼─────────┤
│Păsări │207 │68 │140 │Onea, │
│ │ │ │ │2002 │
├──────────────┼─────┼─────────┼────┼─────────┤
│ │ │ │ │Vădineanu│
│Mamifere │11 │3 │9 │et al., │
│ │ │ │ │2002 │
├──────────────┼─────┼─────────┼────┼─────────┤
│ │ │ │ │Vădineanu│
│Reptile │3 │2 │0 │et al., │
│ │ │ │ │2002 │
├──────────────┼─────┼─────────┼────┼─────────┤
│ │ │ │ │Vădineanu│
│Amfibieni │8 │7 │1 │et al., │
│ │ │ │ │2002 │
├──────────────┼─────┼─────────┼────┼─────────┤
│Peşti │52 │11 │9 │Florea, │
│ │ │ │ │1998 │
├──────────────┼─────┼─────────┼────┼─────────┤
│Nevertebrate -│ │ │ │Vădineanu│
│total │400 │0 │0 │et al., │
│ │ │ │ │2002 │
├──────────────┼─────┼─────────┼────┼─────────┤
│Plante │ │ │ │Vădineanu│
│superioare - │218 │0 │3 │et al., │
│total │ │ │ │2002 │
├──────────────┼─────┼─────────┼────┼─────────┤
│din care: │ │ │ │ │
│Plante │8 │0 │3 │ │
│lemnoase │ │ │ │ │
│arborescente │ │ │ │ │
├──────────────┼─────┼─────────┼────┼─────────┤
│Plante │ │ │ │ │
│lemnoase │11 │0 │0 │ │
│arbustive │ │ │ │ │
├──────────────┼─────┼─────────┼────┼─────────┤
│Plante │ │ │ │ │
│ierboase │67 │0 │0 │ │
│terestre │ │ │ │ │
├──────────────┼─────┼─────────┼────┼─────────┤
│Plante │ │ │ │ │
│ierboase │32 │0 │0 │ │
│acvatice │ │ │ │ │
├──────────────┼─────┼─────────┼────┼─────────┤
│Plante │ │ │ │ │
│inferioare - │14 │0 │1 │ │
│total │ │ │ │ │
├──────────────┼─────┼─────────┼────┼─────────┤
│din care: Alge│8 │0 │1 │ │
├──────────────┼─────┼─────────┼────┼─────────┤
│Ciuperci-total│6 │0 │0 │ │
└──────────────┴─────┴─────────┴────┴─────────┘

        * Anexele I din Directiva Păsări şi I, II, IV şi V din din Directiva Habitate ale UE
        ** alte legi - Convenţia de la Berna, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, cu modificările şi completările ulterioare şi Lista roşie a plantelor din România

        Trebuie menţionat faptul că în constituirea inventarului biodiversităţii, Ad beneficiază de sprijinul de înalt nivel ştiinţific al unor instituţii de prestigiu: Departamentul de Ecologie Sistemică şi Dezvoltare Durabilă al Universităţii Bucureşti, Facultatea de Acvacultură şi Piscicultură a Universităţii Dunărea de Jos Galaţi sau Societatea Ornitologică Română. Precizăm că nivelul inventarului biodiversităţii completat până în prezent de Ad în baza de date unitară a PN-BmB este deficitar la unele categorii taxonomice, cum ar fi algele care cu siguranţă în BmB sunt reprezentate de mai mult de 8 specii.
    2.3.1. Flora şi comunităţile de plante
        Deşi nu au fost efectuate foarte multe studii despre vegetaţia din PN-BmB, până în prezent au fost identificate 218 specii de plante superioare, încadrate în 42 de genuri. Ponderea cea mai mare o au plantele terestre, fiind studiate un număr de 184 de specii, dintre care doar 17 specii sunt lemnoase, iar 167 de specii sunt plante ierboase. În categoria plantelor superioare acvatice au fost identificate 32 de specii. Dintre plantele inferioare, cel mai bine reprezentate sunt algele, ca organisme specifice zonelor umede. Deşi în literatura de specialitate sunt menţionate mai multe genuri, în zonă au fost identificate doar 3 specii de alge. De asemenea, în categoria plantelor inferioare, pe teritoriul PN-BmB se întâlnesc mai multe specii de ciuperci, până în prezent fiind identificate doar 6 specii.
        Până în prezent au fost, de asemenea, identificate 19 asociaţii fitosociologice potrivit informaţiilor din Tabelul nr. 2.13, efectuarea unor studii urmând a completa această bază de date.
        Tabelul nr. 2.13 Principalele asociaţii fitosociologice

┌────┬─────────────────────────────────┐
│Nr. │Denumirea asociaţiei │
│crt.│ │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │Lemnetum minoris, Lemnetum │
│1. │trisulcae, Lemno-Spirodeletum, │
│ │Wolffietum arrhizae │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │Potamogetonetum perfoliati, │
│2. │Potamogetonetum graminei, │
│ │Elodeetum canadensis │
├────┼─────────────────────────────────┤
│3. │Rumici obtusifoliae - Urticetum │
│ │dioicae │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │Poetum pratensis, Ranunculo │
│4. │repentis - Alopecuretum │
│ │pratensis, Agrostideto │
│ │-Festucetum pratensis │
├────┼─────────────────────────────────┤
│5. │Salicetum albae - fragilis │
├────┼─────────────────────────────────┤
│6. │Fraxino danubialis - ulmetum │
├────┼─────────────────────────────────┤
│7. │Bidenti - Polygonetum │
│ │hydropiperis │
├────┼─────────────────────────────────┤
│8. │Calamagrostio - Tamaricetum │
│ │ramosissimae │
├────┼─────────────────────────────────┤
│9. │Agrostietum stoloniferae │
├────┼─────────────────────────────────┤
│10. │Myriophyllo - Nupharetum │
├────┼─────────────────────────────────┤
│11. │Hydrocharitetum morsus-ranae │
├────┼─────────────────────────────────┤
│12. │Salvinio - Spirodeletum │
│ │polyrrhizae │
├────┼─────────────────────────────────┤
│13. │Salicetum triandrae │
├────┼─────────────────────────────────┤
│14. │Rubo caesii - Salicetum cinereae │
├────┼─────────────────────────────────┤
│15. │Eleocharitetum palustris │
├────┼─────────────────────────────────┤
│16. │Eleocharitetum palustris │
├────┼─────────────────────────────────┤
│17. │Oenanthum - Rorippetum │
├────┼─────────────────────────────────┤
│18. │Scirpo - Phragmitetum │
├────┼─────────────────────────────────┤
│19. │Typhetum angustifoliae, Typhetum │
│ │latifolie │
└────┴─────────────────────────────────┘


    a) Vegetaţia lemnoasă
        Importanţa pădurii în această zonă umedă este incontestabilă, arboretele fiind principala componentă biosistemică. Ocupând întregul profil vertical al complexului de ecosisteme, de la ultimul firicel al sistemului radicelar înfipt adânc în sol şi până la partea superioară a coroanei aflată în contact direct cu atmosfera, prin arbore există un permanent schimb de materie anorganică, materie organică, energie şi de informaţie genetică între sol şi atmosfera apropiată, de care beneficiază toate verigile biosistemului, după Necula, Moisei, 1997. Astfel, prin capacitatea de a regla echilibrul dinamic şi ecologic, arboretul devine un important factor de stabilitate a întregului complex de ecosisteme acvatice şi terestre. Altfel spus, arboretele din BmB au o contribuţie majoră la conservarea complexelor de ecosisteme terestre şi acvatice şi prin arboret întregul sistem se autoreglează. De aceea stabilitatea complexului de ecosisteme terestre şi acvatice creşte cu cât stabilitatea arboretelor este mai mare.
        Şi în plan orizontal ecosistemul forestier are o deosebită importanţă prin faptul că determină o trecere armonioasă de la habitatele acvatice caracteristice depresiunilor inundabile, la habitatele cu ierburi xerofite de pe coamele de grind rar inundabile după Necula, Moisei, 1997.
        Îndiguirile, desecările şi despăduririle, survenite acum patru decenii în Balta Brăilei, au diminuat cantitativ de 5 ori zona umedă Balta Brăilei, de la 149 mii ha după Antipa, 1910, la 30 mii ha de luncă inundabilă în prezent, după Moisei, 2003. Înlocuirea brutală a excepţionalei biodiversităţi deţinute de complexele de ecosisteme acvatice şi terestre, cu întinse monoculturi agricole ce ocupă 80% din fosta baltă în incintele îndiguite, a reprezentat prima mutaţie calitativă de proporţie. Dar natura nu a fost lăsată în pace nici în zonele cu regim hidrologic de inundaţie. A doua schimbare majoră, care a însemnat lovitura de graţie dată biodiversităţii, s-a produs în urma substituirii zăvoaielor prin culturi uniclonale plopicole şi salicicole. Amploarea impactului antropic reflectat la nivelul arboretelor existente aparţinând PN-BmB, este relevat de caracterul actual al tipului de pădure, menţionat în Tabelul nr. 2.14 şi Figura nr. 2.9, structură - menţionată în Tabelul nr. 2.11 şi Figura nr. 2.10 şi vârsta arboretelor, conform Tabelului nr. 2.15 şi Figurii nr. 2.13, după Stoiculescu, 2001, corelat cu date ulterioare extrase din amenajamentele ocoalelor silvice Lacu Sărat şi Brăila.
 (a se vedea imaginea asociată)
        Fig. 2.9 Caracterul actual al tipurilor de pădure
 (a se vedea imaginea asociată)
        Fig. 2.10 Structura arboretelor pe categorii de vârstă
        Tabelul nr. 2.14 Caracterul actual al tipurilor de pădure
        Stoiculescu, 2001, Moisei 2006

┌────────────┬───────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ │Caracterul actual al tipurilor de pădure │
│ ├───────────┬───────┬───────┬──────────┬───────────┬──────────┬─────────┤
│Specificaţii│Natural │Parţial│Total │Artificial│Reconstruit│Clasa de │Total │
│ ├───────────┼───────┼───────┼──────────┼───────────┼──────────┼─────────┤
│ │fundamental│derivat│derivat│ │ecologic │regenerare│suprafaţă│
├────────────┼───────────┼───────┼───────┼──────────┼───────────┼──────────┼─────────┤
│Suprafaţa │1.783 │13 │3 │9.054 │1.974 │1.051 │13.878 │
│-ha Ponderea├───────────┼───────┼───────┼──────────┼───────────┼──────────┼─────────┤
│-% │13 │- │- │65 │14 │8 │100 │
└────────────┴───────────┴───────┴───────┴──────────┴───────────┴──────────┴─────────┘


        În Parcul Natural Balta Mică a Brăilei, caracterul natural fundamental al tipului de pădure s-a conservat în proporţie de 21%, cu variaţii locale de la insulă la insulă. Restul arboretelor, în proporţie de 49%, sunt artificiale, iar 14% din fondul forestier era clasă de regenerare la 30 septembrie 2004. De remarcat este faptul că deja 1.017 ha, adică 16% din total fond forestier ce aparţine parcului, este renaturat prin reconstrucţie ecologică în cadrul Proiectului Fondului Carbon, ce se derulează în prezent, în parteneriat între RNP şi Banca Mondială, în Insula Mică a Brăilei, ostrovul Crăcănel şi Chiciu Orbului. De asemenea, la nivelul datei de 31 martie 2008, s-au împădurit cu specii forestiere autohtone 92 ha în cadrul acţiunilor C1 "Substituirea ligniculturilor plopicole clonale pe 237 ha" şi C2/C3 "Distrugerea/substituirea arbustului invaziv Amorpha fruticosa pe 212 ha", de reconstrucţie ecologică a fostei păduri aluviale în cadrul proiectului LIFE 06 NAT/R0/000172 pe care Ad îl derulează începând cu septembrie 2006.
        Tabelul nr. 2.15 Structura arboretelor pe categorii de vârstă
        Stoiculescu, 2001

┌────────────┬──────────────────────────────────────────────────────┐
│ │Structura arboretelor pe categorii de vârstă │
│Specificaţii├────────┬────────┬───────┬───────┬──────────┬─────────┤
│ │Pluriene│Relativ │Relativ│Echiene│Clasa de │Total │
│ │ │pluriene│Echiene│ │regenerare│suprafaţă│
├────────────┼────────┼────────┼───────┼───────┼──────────┼─────────┤
│Suprafaţa - │5 │101 │1.181 │11.540 │1.051 │13.878 │
│ha │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼────────┼────────┼───────┼───────┼──────────┼─────────┤
│Ponderea - %│- │1 │8 │83 │8 │100 │
└────────────┴────────┴────────┴───────┴───────┴──────────┴─────────┘


        Sub raportul structurii, arboretele pluriene conservate pe numai 5 ha, nu se regăsesc evidenţiate în expresie procentuală, în timp ce arboretele echiene ocupă un procent de 70% din suprafaţa ocupată cu vegetaţie forestieră.
        Analizând structura arboretelor pe clase de vârstă, se constată că ponderea arboretelor de vârstă mai mică de 25 ani este în prezent de 72%, iar normalizarea în următorii doi ani a clasei de regenerare prin împădurire, va ridica acest procent la peste 4 decenii când structurile forestiere renaturate în prezent prin reconstrucţie ecologică în cadrul proiectelor amintite, vor depăşi vârsta de 30 ani, adică jumătate din ciclul propus în planul de management.
        Tabelul nr. 2.16 Structura arboretelor pe clase de vârstă
        Stoiculescu, 2001

┌────────────┬───────────────────────────┬──────────┬─────────┐
│ │Clasa de vârstă -ani │ │ │
│Specificaţii├─────┬─────┬─────┬─────┬───┤Clasa de │Total │
│ │<7 │8 - │15 - │23 - │> │regenerare│suprafaţă│
│ │ │14 │22 │30 │30 │ │ │
├────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼───┼──────────┼─────────┤
│Suprafaţa │3.093│5.625│2.824│1.034│251│1.051 │13.878 │
│-ha │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼───┼──────────┼─────────┤
│Ponderea -% │22 │41 │20 │7 │2 │8 │100 │
└────────────┴─────┴─────┴─────┴─────┴───┴──────────┴─────────┘


        În raport cu formaţiile forestiere descrise în amenajamente, ligniculturile de plopi euramericani reprezintă 92% din suprafaţa împădurită în cadrul următoarelor grupe de tipuri natural fundamentale de pădure: plopişuri de plop negru, amestecuri de plop alb şi negru şi zăvoaie de plopi indigeni şi sălcii -Paşcovschi, 1958, Moisei, 2003.
 (a se vedea imaginea asociată)
        Fig. 2.11 Structura arboretelor pe clase de vârstă
        În ceea ce priveşte formaţia sălcetelor,proporţia arboretelor artificiale este mult mai redusă -45%, acestea fiind reprezentate de regulă de ligniculturi salicicole ulterioare tăierilor de refacere a sălcetelor îmbătrânite, înscăunate prin ciolpănire, pe parcursul mai multor generaţii.

    b) Pătura erbacee
     Baza de date a parcului cuprinde 167 de specii de plante superioare ierboase, menţionate în Anexa nr. 2.11, încadrate sistematic în 30 de genuri, cel mai bine reprezentate fiind Poales, Malvales, Caryophillales, Apiales, Asterales, Cruciferales, Scrophulariales.

    c) Vegetaţia acvatică
     Dintre plantele superioare acvatice sunt descrise 32 de specii menţionate în Anexa nr. 2.11 încadrate în 15 ordine - Hydrocharitales, Nympheales, Najadales, Typhales, Myrtales. Fiind zonă umedă, poate par puţine specii acvatice, dar fitocenozele bălţilor sunt deosebit de bogate în plante acvatice inferioare, dintre care dominante sunt algele.
        Dintre plantele inferioare sunt întâlnite alge verzi, albastre şi alge silicioase.


    2.3.2. Fauna
     Dacă numărul speciilor de plante superioare din PN-BmB este redus la numai 218 specii, datorită şocului hidric anual major produs de trecerea bruscă de la un regim vernal al apei din sol submers în timpul inundaţiilor de primăvară, la unul arid încă din primele luni de vară, caracteristic, aşa cum s-a arătat la subcapitolul 2.2.3., stepei, numărul mare de vertebrate -325 de specii dintre care 68 specii sunt incluse pe Anexa I a Directivei Păsări şi alte 26 specii care se regăsesc pe Anexele I, II, IV şi V a Directivei Habitate reprezintă principala atracţie a PN-BmB.
    a) Diversitatea avifaunei
        După intervenţia omului prin îndiguirea şi desecarea Bălţii Brăilei, PN-BmB a rămas cea mai mare zonă în regim liber de inundaţie de pe cursul european al Dunării, ceea ce face ca acest teritoriu să reprezinte, după Delta Dunării, cel mai important refugiu ornitologic de pe Dunăre.
     Pe teritoriul ţării noastre au fost identificate un număr de 403 de specii de păsări, încadrate sistematic în 19 ordine şi 64 de familii. Dintre acestea, pe teritoriul PN-BmB au fost semnalate un număr de 207 specii de păsări, prezentate în Anexa nr. 2.12, încadrate în 18 ordine şi 50 de familii, reprezentând 51% din avifauna României, din care 68 de specii sunt înscrise pe Anexa I a Directivei Păsări şi menţionate în Anexa nr. 2.12.
        Fenologic, avifauna din PN-BmB se împarte în două mari grupe:
    a) păsări sedentare - 60 de specii, reprezentând 29% din avifauna PN-BmB;
    b) păsări migratoare - 147 de specii, reprezentând 71% din avifauna PN-BmB.

        Fiecare dintre aceste grupe se împart în mai multe subdiviziuni, rezultând următoarele subgrupe fenologice, reprezentate grafic în Figura nr. 2.9 şi Tabelul nr. 2.17, după Onea, 2002.
        Tabelul nr. 2.17 Subgrupele fenologice de păsări din PN-BmB

┌──────┬────────────────────────────┬──┐
│Simbol│Subgrupa fenologică │% │
├──────┼────────────────────────────┼──┤
│OV │Oaspeţi de vară │30│
├──────┼────────────────────────────┼──┤
│OV - P│Oaspeţi de vară în pasaj │24│
├──────┼────────────────────────────┼──┤
│S │Sedentare │16│
├──────┼────────────────────────────┼──┤
│MP │Parţial migratoare │13│
├──────┼────────────────────────────┼──┤
│OI - P│Oaspeţi de iarnă şi/sau în │9 │
│ │pasaj │ │
├──────┼────────────────────────────┼──┤
│P │Specii în pasaj │6 │
├──────┼────────────────────────────┼──┤
│AC │Specii accidentale │1 │
├──────┼────────────────────────────┼──┤
│OV - │OV în deplasare de hrănire │1 │
│DH │ │ │
└──────┴────────────────────────────┴──┘


 (a se vedea imaginea asociată)
        Fig. nr. 2.12 Subgrupele fenologice de păsări din BmB
        Pentru ornitofauna semnalată în BmB ponderea cea mai mare o deţin speciile de păsări migratoare oaspeţi de vară cu cu 30 % - OV, urmate de speciile oaspeţi de vară în pasaj cu 24% -0V-P, sedentarele cu 16% -S şi parţial migratoare cu 13%. Celelalte categorii fenologice au o pondere mai mică, sub 10% - oaspeţii de iarnă şi/sau în pasaj - 9%; speciile în pasaj - 6%; speciile accidentale - 1%, iar specii în pasaj şi/sau oaspeţi de iarnă şi/sau oaspeţi de vară se află situate sub 1%.
        Datorită specificităţii imprimate de prezenţa ecosistemelor acvatice, ornitofauna din parc poate fi caracterizată şi după apartenenţa speciilor la unul din cele două tipuri de mediu: acvatic şi terestru. Potrivit cerinţelor ecologice ale fiecărei specii în parte, acestea se pot clasifica în:
    a) specii acvatice;
    b) specii terestre.

        În grupa speciilor acvatice au fost incluse numai acele specii de păsări care prin cerinţele lor ecologice pot fi observate numai în cadrul unui ecosistem acvatic.
        Tabelul nr. 2.18 Subgrupele fenologice de păsări de apă în BmB

┌─────────┬─────────────────────────┬──┐
│Simbol │Subgrupa fenologică │% │
├─────────┼─────────────────────────┼──┤
│OV │Oaspeţi de vară │35│
├─────────┼─────────────────────────┼──┤
│OV - P │Oaspeţi de vară în pasaj │19│
├─────────┼─────────────────────────┼──┤
│S │Sedentare │2 │
├─────────┼─────────────────────────┼──┤
│MP │Parţial migratoare │12│
├─────────┼─────────────────────────┼──┤
│OI - P │Oaspeţi de iarnă şi/sau │15│
│ │în pasaj │ │
├─────────┼─────────────────────────┼──┤
│P │Specii în pasaj │12│
├─────────┼─────────────────────────┼──┤
│AC │Specii accidentale │2 │
├─────────┼─────────────────────────┼──┤
│OV - DH │OV în deplasare de │2 │
│ │hrănire │ │
├─────────┼─────────────────────────┼──┤
│P - OI - │Pasaj şi/sau OI şi/sau OV│1 │
│OV │ │ │
└─────────┴─────────────────────────┴──┘


 (a se vedea imaginea asociată)
        Fig. nr. 2.13 Structura fenologică a avifaunei acvatice
        Astfel, din numărul total de 207 specii semnalate în parc, din grupa păsărilor de apă fac parte un număr de 98 de specii - care reprezintă un procent de 47%, încadrate în 10 ordine şi 23 de familii, iar din grupa păsărilor terestre un număr de 109 specii - 53%, încadrate sistematic în 12 ordine şi 33 de familii. Deşi din punct de vedere numeric şi procentual speciile de păsări acvatice sunt sub nivelul celor terestre, totuşi, datorită caracteristicilor generale imprimate de prezenţa ecosistemelor acvatice importanţa acestora este foarte mare, fiind cele pentru care s-a declarat statutul de Sit Ramsar pentru acest parc.
        În cadrul păsărilor de apă întâlnim atât specii sedentare, cât şi migratoare. Din punct de vedere al încadrării fenologice, avifauna acvatică aparţine la aceleaşi subgrupe fenologice care au fost desemnate pentru întreaga ornitofaună din PN-BmB, după cum sunt prezentate în Figura nr. 2.13 şi Tabelul nr. 2.17. Astfel, cea mai mare contribuţie o au speciile oaspeţi de vară cuibăritoare în insulă cu un procent de 35 % - OV, urmate de speciile oaspeţi de vară în pasaj, care nu cuibăresc în zonă - OV-P - 19 % şi de oaspeţii de iarnă şi/sau în pasaj -OI-P -15 %. O pondere egală, de 12 %, o au speciile aflate doar în pasaj - P, atât pentru zona BmB, cât şi pentru România, şi speciile parţial migratoare -MP. Speciile sedentare reprezintă doar 2% din numărul total de păsări de apă semnalate. De asemenea, grupa accidentalelor AC -2%, a oaspeţilor de vară aflaţi în deplasări de hrănire OV-DH - 2% şi a speciilor aflate în pasaj şi/sau oaspeţi de iarnă şi/sau oaspeţi de vară P-OI-OV - 1% au o pondere foarte mică la formarea avifaunei acvatice.
        Caracteristic pentru speciile acvatice din PN-BmB este faptul că pe o suprafaţă destul de restrânsă comparativ cu situaţia din Delta Dunării, are loc o concentrare a tuturor tipurilor zoogeografice prezente pe teritoriul ţării, excepţie făcând doar tipul tibetan, specific zonelor alpine. Astfel, pentru avifauna acvatică din Balta Mică a Brăilei sunt prezente următoarele tipuri zoogeografice:
    a) Arctic;
    b) Siberian;
    c) Transpalearctic;
    d) Mongol;
    e) Mediteranian;
    f) European;
    g) Chinez.

        Proporţia şi distribuţia celor şapte tipuri zoogeografice de care aparţin păsările de apă din PN-BmB este direct condiţionată de originea geografică a fiecărei specii în parte. Succesiunea şi prezenţa lor în diferite anotimpuri pe parcursul unui an corespunde adaptărilor şi cerinţelor ecologice, pe care păsările caută să le găsească în habitatele pe care le frecventează. Cea mai mare concentrare de specii acvatice, dar şi terestre, este semnalată în Insula Mică a Brăilei, în zona bălţilor Dobrele, Sbenghiosu, Lupoiu, Curcubeu, Gâsca, Jigara, Vulpaşu şi Cucova şi în insula Fundu Mare.
        Dintre speciile cuibăritoare, migratoare şi sedentare, a căror prezenţă poate fi considerată ca deosebită, conform Directivei Păsări, amintim: toate speciile de corcodei: corcodelul mic -Tachybaptus ruficollis, corcodelul cu gât roşu -Podiceps grisegena, corcodelul mare - Podiceps cristatus, corcodelul cu gât negru - Podiceps nigricollis, cormoranul mare şi cormoranul mic - Phalacrocorax carbo, Phalacrocorax pygmaeus, buhaiul de baltă - Botaurus stellaris, stârcul pitic - Ixobrychus minutus, stârcul de noapte - Nycticorax nycticorax, stârcul galben - Ardeola ralloides, stârcul roşu - Ardea purpurea, ţigănuşul - Plegadis falcinellus, lopătarul - Platalea leucorodia, lebăda de vară - Cygnus olor, raţa pestriţă - Anas strepera, raţa cârâitoare - Anas querquedula, raţa roşie - Aythya nyroca, codalbul - Haliaeetus albicilla, vânturelul de seară - Falco vespertinus, cresteţul pestriţ - Porzana porzana, cristelul de câmp -Crex crex, chirighiţa cu obraji albi - Chlidonias hybridus, chirighiţa neagră - Chlidonias niger, buha - Bubo bubo, caprimulgul - Caprimulgus europaeus, pescăraşul albastru - Alcedo atthis, lăstunul de mal - Riparia riparia, dumbrăveanca - Coracias garrulus şi altele asemenea.
        Alte specii sunt prezente doar ca oaspeţi de iarnă sau în pasaj: cufundarul mic şi cufundarul polar - Gavia stellata, Gavia arctica, corcodelul de iarnă - Podiceps auritus, pelicanul comun şi pelicanul creţ - Pelecanus onocrotalus, Pelecanus crispus, gârliţa mare şi gârliţa mică - Anser albifrons, Anser erythropus, gâsca cu gât roşu - Branta ruficollis, călifarul roşu -Tadorna ferruginea, raţa suliţar - Anas acuta, raţa cu ciuf - Netta rufina, ferestraşul mic şi ferestraşul mare - Mergus albellus, Mergus merganser, acvila de câmp - Aquila heliaca, uliganul pescar - Pandion haliaetus, şoimul dunărean - Falco cherrug, prundăraşul de sărătura - Charadrius alexandrinus, fluierarul cu picioare roşii -Tringa totanus, pescăruşul mic - Larus minutus, chira mică - Sterna albifrons, prigoria - Merops apiaster şi altele asemenea.
        Numărul speciilor care pot fi desemnate ca fiind deosebite este cu siguranţă mult mai mare. Prezenţa lor constantă în PN-BmB face ca această arie protejată să îşi merite statutul de Parc Natural şi de Sit Ramsar şi cu siguranţă că după Rezervaţia Biosferei Delta Dunării reprezintă cea mai importantă zonă umedă de pe cursul european al Dunării unde se concentrează un aşa număr mare de păsări acvatice şi neacvatice.
        Deosebit de importante pentru parc, ca sit Ramsar, sunt cele trei colonii mixte de pe teritoriul parcului - Vulpaşu, Cucova şi Chiriloaia, în care se întâlnesc 10 specii acvatice încadrate sistematic în 2 ordine şi 3 familii, conform Tabelului nr. 2.19. De asemenea, im portante sunt şi coloniile formate dintr-o singură specie, cum ar fi lăstunii de mal Ri-paria riparia, pe teritoriul PN-BmB găsindu-se 7 colonii de lăstuni de mal care sunt populate periodic, în funcţie de nivelul apelor Dunării.
        Tabelul nr. 2.19 Specii de păsări din coloniile mixte de pe teritoriul PN-BmB

┌─────────────┬────────────────┬──────────────────────┐
│Ordinul │Familia │Specia │
├─────────────┼────────────────┼─────────────┬────────┤
│ │ │1. │Cormoran│
│ │ │Phalacrocorax│mare │
│ │ │carbo │ │
│Pelecaniforme│Phalacrocoracide├─────────────┼────────┤
│ │ │2. │Cormoran│
│ │ │Phalacrocorax│mic │
│ │ │pygmeus │ │
├─────────────┼────────────────┼─────────────┼────────┤
│ │ │3. Egretta │Egretă │
│ │ │garzetta │mică │
│ │ ├─────────────┼────────┤
│ │ │4. Egretta │Egretă │
│ │ │alba │mare │
│ │ ├─────────────┼────────┤
│ │ │5. Ardeola │Stărc │
│ │ │ralloides │galben │
│ │Ardeide ├─────────────┼────────┤
│ │ │6. Ardea │Stărc │
│ │ │cinerea │cenuşiu │
│Ciconiiforme │ ├─────────────┼────────┤
│ │ │7. Nycticorax│Stărc de│
│ │ │nycticorax │noapte │
│ │ ├─────────────┼────────┤
│ │ │8. Bubulcus │Stărc de│
│ │ │ibis │cireadă │
│ ├────────────────┼─────────────┼────────┤
│ │ │9. Plegadis │Ţigănuş │
│ │ │falcinelus │ │
│ │Threskiornithide├─────────────┼────────┤
│ │ │10. Platalea │Lopătar │
│ │ │leucorodia │ │
└─────────────┴────────────────┴─────────────┴────────┘


        Se observă că 3/4 din avifauna înregistrată pe teritoriul parcului este alcătuită din specii migratoare. Pentru marea majoritate a speciilor migratoare, fluviul Dunărea este un reper geografic uşor de detectat şi de urmat. Din observaţiile făcute atât în timpul migraţiei de primăvară cât şi a celei de toamnă, tronsonul dunărean este folosit de un număr foarte mare de păsări, de aceea se poate vorbi de un Coridor ecologic Est-Dunărean de migraţie avifaunistică. Din punct de vedere al originii, culoarul Est-Dunărean de migraţie se desprinde din evantaiul de migraţie caucazo - zambezian, care reprezintă trunchiul comun din care se ramifică pe parcurs toate rutele de migraţie ale Europei de Est. Coridor ecologic Est-Dunărean de migraţie avifaunistică reprezintă doar un eşantion din trunchiul comun de migraţie, care pe teritoriul României se suprapune în mare parte peste cursul Dunării de Jos.
        Pentru toate speciile de păsări migratoare care folosesc acest culoar, această zonă oferă trei mari avantaje:
    a) loc de popas atât pentru ospeţii de vară cât şi pentru oaspeţii de iarnă;
    b) loc de hrănire, indiferent de regimul trofic;
    c) loc de reproducere pentru speciile încadrate în grupa fenologică a migratoarelor oaspeţi de vară.

        Ca loc de popas, PN-BmB are o poziţie şi un statut aparte, de care se folosesc toate păsările, atât clocitoare, cât şi neclocitoare: oaspeţi de iarnă: specii oaspeţi de iarnă şi/sau pasaj, specii de pasaj şi/sau oaspeţi de iarnă şi/sau oaspeţi de vară, specii accidentale şi oaspeţi de vară: specii oaspeţi de vară, specii oaspeţi de vară în pasaj, specii migratoare de pasaj, specii oaspeţi de vară în deplasare de hrănire.
        Amplasat pe firul apei fluviului, între Silistra şi Galaţi PN-BmB este un reper uşor de detectat. Odată cu îndiguirea celor două mari bălţi dunărene, Balta ialomiţei şi Balta Brăilei, BmB a rămas singura zonă umedă funcţionabilă în regim de inundabilitate de pe cursul Dunării. În cele trei habitate existente în PN-BmB, acvatic, amfibiu şi terestru, păsările de apă găsesc o diversitate de biotopuri, care pot corespunde cu cerinţele ecologice ale fiecărei specii, pe care îi folosesc ca locuri de popas pe perioada cât se află în zonă. Speciile strict acvatice căuta întotdeauna luciul bălţilor, în timp ce speciile euritope se orientează spre biotopurile de la marginea apei sau spre cei tereştri.
        Alături de găsirea unor medii prielnice pentru odihnă şi refacerea forţelor, de o importanţă majoră este şi existenţa unor surse bogate în hrană. Satisfacerea acestor două cerinţe vitale reprezintă pentru păsările acvatice migratoare aflate în pasaj condiţiile esenţiale pentru staţionarea într-o anumită zonă. Ca loc de hrănire, PN-BmB oferă prin mediile sale de viaţă resurse aproape inepuizabile de hrană, atât de origine animală, cât şi de origine vegetală. Pe parcursul unui an, reţeaua hidrografică internă a insulei, reprezentată prin câteva tipuri de ecosisteme acvatice - bălţi de diferite mărimi, mlaştini, canale, susţine o faună şi o floră de o diversitate care nu mai este întâlnită nicăieri în această structură de-a lungul fluviului până în Delta Dunării. De asemenea, şi mediul terestru învecinat oferă la fel de multe posibilităţi de hrănire pentru acele specii care sunt mai puţin legate de mediul acvatic. indiferent de apartenenţa lor la un anumit regim trofic, toate speciile sunt angrenate în realizarea unor lanţuri trofice, a unei reţele trofice complexe şi, implicit, a circuitului materiei în zonă.
        Dacă pentru speciile acvatice migratoare aflate doar în pasaj prin PN-BmB, găsirea unor locuri propice de popas şi hrănire sunt singurele condiţii pe care le caută, pentru speciile migratoare cuibăritoare oaspeţi de vară, se mai adaugă şi necesitatea aflării unor biotopuri optime în vederea realizării celei mai importante funcţii din lumea animală: reproducerea. Observaţiile noastre au relevat faptul că majoritatea speciilor cuibăritoare în Delta Dunării cuibăresc şi în Parcul Natural Balta Mică a Brăilei, ceea ce denotă că aici păsările acvatice găsesc aceleaşi condiţii prielnice de cuibărire şi de creştere a puilor.
        Una dintre principalele acţiuni în cadrul proiectului LIFE06NAT/RO/000172 este D1 "Observarea dinamicii populaţiilor de păsări şi a cuiburilor utilizate între zona de protecţie integrală comparativ cu zona de management durabil", dinamică este urmărită şi analizată pe o perioada de 25 de luni, respectiv din mai 2007 - iunie 2009.
        În continuare sunt necesare cercetări ornitologice, în PN-BmB, axate pe următoarele trei direcţii:
    a) identificarea speciilor şi monitorizarea populaţiilor de paseriforme: se estimează că se va îmbogăţi, cu cel puţin 10-15 specii, baza de date unitară a PN-BmB;
    b) identificarea şi managementul speciilor de avifaună din PN-BmB, pe următoarele trei categorii:
    i. specii de interes comunitar periclitate în PN-BmB;
    ii. specii de interes naţional conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, cu modificările şi completările ulterioare, periclitate în PN-BmB;
    iii. alte specii de avifaună de interes local periclitate în PN-BmB.

    c) studiul ponderei celor 7 tipuri zoogeografice în cadrul Coridorului ecologic Est-Dunărean de migraţie avifaunistică.


    b) Mamiferele din PN-BmB
        Alternanţa între perioadele de inundaţie şi perioadele de secetă şi-a pus amprenta şi asupra reprezentativităţii mamiferelor pe teritoriul PN-BmB, acestea având o prezenţă accidentală şi aperiodică în funcţie de nivelul Dunării. Până în prezent au fost observate şi identificate un număr de 11 specii de mamifere, încadrate sistematic în 4 ordine şi 7 familii, conform Tabelului nr. 2.20. Toate cele 11 specii de mamifere sunt protejate atât prin legislaţia naţională, cât şi prin Directiva Habitate, în anexele căreia se întâlnesc 3 specii prezente pe teritoriul parcului, şi prin Convenţia de la Berna - 6 specii. În afara speciilor semi-acvatice, cum sunt vidra şi bizamul, care găsesc locuri favorabile de hrănire chiar şi atunci când cota Dunării este crescută, celelalte specii se întâlnesc de regulă când nivelul apei este mai scăzut, ele trecând înot braţele Dunării.
        Deşi au condiţii destul de favorabile de hrănire şi reproducere şi în zonele adiacente parcului, atunci când nivelul apei le permite, mamiferele preferă teritoriul parcului mai ales pentru reproducere, datorită faptului că aici presiunea de orice fel exercitată asupra lor este extrem de scăzută.
        Tabelul nr. 2.20 Lista speciilor de mamifere întâlnite în PN-BmB

┌────┬────────────┬──────────┬─────────────────────────┐
│ │ │ │Statutul de conservare │
│Nr. │Denumirea │Denumirea ├─────┬─────────┬─────────┤
│crt.│ştiinţifică │populară │OUG │Directiva│Convenţia│
│ │ │ │57/ │92/43/CCE│de la │
│ │ │ │2007 │ │Berna │
├────┼────────────┼──────────┼─────┼─────────┼─────────┤
│1. │Sus scrofa │Mistreţ │Anexa│- │- │
│ │ │ │5B │ │ │
├────┼────────────┼──────────┼─────┼─────────┼─────────┤
│2. │Capreolus │Căprior │Anexa│- │- │
│ │capreolus │ │5B │ │ │
├────┼────────────┼──────────┼─────┼─────────┼─────────┤
│3. │Felis │Pisică │Anexa│Anexa IV │Anexa 2 │
│ │silvestris │sălbatică │3 │ │ │
├────┼────────────┼──────────┼─────┼─────────┼─────────┤
│4. │Nyctereustes│Câine enot│Anexa│- │- │
│ │procynoides │ │5B │ │ │
├────┼────────────┼──────────┼─────┼─────────┼─────────┤
│5. │Lepus │Iepure de │Anexa│- │Anexa 3 │
│ │europaeus │câmp │5B │ │ │
├────┼────────────┼──────────┼─────┼─────────┼─────────┤
│6. │Vulpes │Vulpe │Anexa│- │- │
│ │vulpes │ │5B │ │ │
├────┼────────────┼──────────┼─────┼─────────┼─────────┤
│7. │Mustela │Nevăstuică│Anexa│- │Anexa 3 │
│ │nivalis │ │5B │ │ │
├────┼────────────┼──────────┼─────┼─────────┼─────────┤
│8. │Mustela │Dihor │Anexa│Anexa V │Anexa 3 │
│ │putorius │ │5A │ │ │
├────┼────────────┼──────────┼─────┼─────────┼─────────┤
│9. │Ondatra │Bizam │Anexa│- │- │
│ │zibethica │ │5B │ │ │
├────┼────────────┼──────────┼─────┼─────────┼─────────┤
│10. │Meles meles │Bursuc/ │Anexa│- │Anexa 3 │
│ │ │Viezure │5B │ │ │
├────┼────────────┼──────────┼─────┼─────────┼─────────┤
│11. │Lutra lutra │Vidră │Anexa│Anexa II,│Anexa 2 │
│ │ │ │3 │IV │ │
└────┴────────────┴──────────┴─────┴─────────┴─────────┘



    c) Amfibieni şi reptile
        Amfibienii şi reptilele, consumatori de ordinul II, se întâlnesc atât în cadrul ecosistemelor terestre cât şi acvatice, dar ca număr de specii sunt destul de slab reprezentaţi. Până în prezent au fost identificate 3 specii de reptile, menţionate în Tabelul nr. 2.21 şi 8 specii de amfibieni, menţionate în Tabelul nr. 2.22, 7 dintre acesta specii aflându-se pe listele de protecţie strictă atât în legislaţia naţională cât şi în cea europeană.
        Tabelul nr. 2.21 Lista speciilor de reptile întâlnite în PN-BmB

┌────┬───────────┬─────────┬─────────────────────────┐
│ │ │ │Statutul de conservare │
│Nr. │Denumirea │Denumirea├─────┬─────────┬─────────┤
│crt.│ştiinţifică│populară │OUG │Directiva│Convenţia│
│ │ │ │57/ │92/43/CCE│de la │
│ │ │ │2007 │ │Berna │
├────┼───────────┼─────────┼─────┼─────────┼─────────┤
│1. │Natrix │Şarpe de │- │- │Anexa3 │
│ │natrix │casă │ │ │ │
├────┼───────────┼─────────┼─────┼─────────┼─────────┤
│2. │Natrix │Şarpe de │Anexa│Anexa IV │Anexa 2 │
│ │tesselata │apă │4A │ │ │
├────┼───────────┼─────────┼─────┼─────────┼─────────┤
│3. │Emys │Ţestoasă │Anexa│Anexa II,│Anexa 2 │
│ │orbicularis│de apă │3, 4A│IV │ │
└────┴───────────┴─────────┴─────┴─────────┴─────────┘


        Tabelul nr. 2.22 Lista speciilor de amfibieni întâlnite în PN-BmB

┌────┬───────────┬──────────┬─────────────────────────┐
│ │ │ │Statutul de conservare │
│Nr. │Denumirea │Denumirea ├─────┬─────────┬─────────┤
│crt.│ştiinţifică│populară │OUG │Directiva│Convenţia│
│ │ │ │57/ │92/4S/CCE│de la │
│ │ │ │2007 │ │Berna │
├────┼───────────┼──────────┼─────┼─────────┼─────────┤
│1. │Rana │Broasca de│Anexa│Anexa V │Anexa 3 │
│ │esculenta │lac mică │5A │ │ │
├────┼───────────┼──────────┼─────┼─────────┼─────────┤
│2. │Rana │Broasca de│Anexa│Anexa V │Anexa 3 │
│ │ridibunda │lac mare │5A │ │ │
├────┼───────────┼──────────┼─────┼─────────┼─────────┤
│3. │Hyla │Brotăcelul│Anexa│Anexa IV │Anexa 2 │
│ │arborea │ │4A │ │ │
├────┼───────────┼──────────┼─────┼─────────┼─────────┤
│ │Rana │Broasca │Anexa│ │ │
│4. │dalmatina │roşie de │4A │Anexa IV │Anexa 2 │
│ │ │pădure │ │ │ │
├────┼───────────┼──────────┼─────┼─────────┼─────────┤
│5. │Pelobates │Broasca │Anexa│Anexa II,│Anexa 2 │
│ │fuscus │săpătoare │3,4A │IV │ │
├────┼───────────┼──────────┼─────┼─────────┼─────────┤
│ │ │Buhaiul de│ │ │ │
│6. │Bombina │baltă cu │Anexa│Anexa II,│Anexa 2 │
│ │bombina │burta │4,4A │IV │ │
│ │ │roşie │ │ │ │
├────┼───────────┼──────────┼─────┼─────────┼─────────┤
│ │ │Broasca │Anexa│ │ │
│7. │Bufo bufo │râioasă │4B │- │Anexa 3 │
│ │ │brună │ │ │ │
├────┼───────────┼──────────┼─────┼─────────┼─────────┤
│8. │Triturus │Triton cu │Anexa│Anexa II,│Anexa 2 │
│ │cristatus │creastă │3,4A │IV │ │
└────┴───────────┴──────────┴─────┴─────────┴─────────┘



    d) Diversitatea ihtiofaunei
     Conform studiilor efectuate între anii 1960 - 1980 privind componenţa faunei piscicole, în PN-BmB au fost înregistrate circa 88 de specii de peşti. Deşi nu s-au efectuat studii privind ihtiofauna strict din Balta Mică a Brăilei, din studiile realizate de diverşi autori, se poate contura o imagine destul de corectă asupra ihtiofaunei din această zonă, prezentată în Anexa nr. 2.13.
        În cele 52 de lacuri şi bălţi interioare, vegetaţia submersă deosebit de bogată constituie o sursă de hrană inepuizabilă pentru speciile fitofage. Totodată, o dezvoltare explozivă a vegetaţiei în perioadele când nivelul hidric este mai scăzut, poate constitui un pericol pentru toate vieţuitoarele acvatice. Noaptea, în urma respiraţiei organismelor vegetale şi animale, cantitatea de oxigen din apă scade mult, în timp ce cantitatea de CO2 creşte. Acest fapt, coroborat cu temperaturile mari din timpul verii, poate duce la moartea prin asfixie a organismelor acvatice. Unul dintre factorii care contribuie la menţinerea echilibrului ecologic în cadrul populaţiilor de peşti este dat de prezenţa speciilor de răpitori.
        În studiile mai recente, începând din anii 1980, se observă reducerea numărului de specii înregistrate, cel mai probabil factor pentru această situaţie fiind cel antropic, aici încadrându-se îndiguirile din anii 1960, amenajările realizate pentru desfăşurarea activităţii de pescuit comercial care au dus la colmatarea lacurilor. Din cele 52 de specii de peşti înregistrate conform celor mai recente studii efectuate pe cursul Dunării, 24 specii se regăsesc pe anexele directivelor europene şi cele ale legislaţiei naţionale în vigoare, fiind specii strict protejate, menţionate în Tabelul nr. 2.23.
        Tabelul nr. 2.23 Lista speciilor de peşti de interes comunitar şi naţional din PN-BmB

┌────┬─────────────┬─────────┬──────────────────────┐
│ │ │ │Statutul de conservare│
│ │ │ ├────────────┬─────────┤
│ │ │ │Ordonanţa de│ │
│ │ │ │urgenţă a │ │
│Nr. │Denumirea │Denumirea│Guvernului │ │
│crt.│ştiinţifică │populară │nr. 57/2007,│Directiva│
│ │ │ │cu │92/4S/CCE│
│ │ │ │modificările│ │
│ │ │ │şi │ │
│ │ │ │completările│ │
│ │ │ │ulterioare │ │
├────┼─────────────┼─────────┼────────────┼─────────┤
│1. │Acipenser │Nisetru │Anexa 5 A │Anexa II │
│ │guldenstaedti│ │ │ │
├────┼─────────────┼─────────┼────────────┼─────────┤
│2. │A. stellatus │Păstrugă │Anexa 5 A │- │
├────┼─────────────┼─────────┼────────────┼─────────┤
│3. │A. ruthenus │Cegă │Anexa 5 A │- │
├────┼─────────────┼─────────┼────────────┼─────────┤
│4. │Huso huso │Morun │Anexa 5 A │- │
├────┼─────────────┼─────────┼────────────┼─────────┤
│5. │Alosa pontica│Scrumbie │Anexa 3 │Anexa II,│
│ │ │de Dunăre│ │V │
├────┼─────────────┼─────────┼────────────┼─────────┤
│6. │A.caspia │Rizeafcă │Anexa 5 A │Anexa II,│
│ │nordmanni │ │ │V │
├────┼─────────────┼─────────┼────────────┼─────────┤
│7. │A. caspia │Rizeafcă │Anexa 5 A │Anexa II,│
│ │tanaica │de Dunăre│ │V │
├────┼─────────────┼─────────┼────────────┼─────────┤
│8. │Gymnocephalus│Ghiborţ │Anexa 3 │- │
│ │baloni │de rău │ │ │
├────┼─────────────┼─────────┼────────────┼─────────┤
│9. │Gymnocephalus│Răspăr │Anexa 3 │Anexa II,│
│ │schraetzer │ │ │V │
├────┼─────────────┼─────────┼────────────┼─────────┤
│10. │Aspius aspius│Avat │Anexa 3 │Anexa II │
├────┼─────────────┼─────────┼────────────┼─────────┤
│11. │Gobio │Porcuşor │Anexa 3 │- │
│ │albipinnatus │de nisip │ │ │
├────┼─────────────┼─────────┼────────────┼─────────┤
│ │Gobio │Petroc, │ │ │
│12. │kessleri │guvid de │Anexa 3 │- │
│ │ │baltă │ │ │
├────┼─────────────┼─────────┼────────────┼─────────┤
│13. │Chalcalburnus│Obleţul │- │Anexa II │
│ │chalcoides │mare │ │ │
├────┼─────────────┼─────────┼────────────┼─────────┤
│14. │Pelecus │Sabiţă │Anexa 3 │- │
│ │cultratus │ │ │ │
├────┼─────────────┼─────────┼────────────┼─────────┤
│ │Rhodeus │ │ │ │
│15. │sericeus │Boarţă │Anexa 3 │Anexa II │
│ │amarus │ │ │ │
├────┼─────────────┼─────────┼────────────┼─────────┤
│16. │Carassius │Caracuda │Anexa 4 B │- │
│ │carassius │ │ │ │
├────┼─────────────┼─────────┼────────────┼─────────┤
│17. │Misgurnus │Ţipar │Anexa 3 │Anexa II │
│ │fossilis │ │ │ │
├────┼─────────────┼─────────┼────────────┼─────────┤
│18. │Cobittis │Zvârlugă │Anexa 3 │Anexa II │
│ │taenia │ │ │ │
├────┼─────────────┼─────────┼────────────┼─────────┤
│19. │Cobittis │ │Anexa 3 │- │
│ │elongata │ │ │ │
├────┼─────────────┼─────────┼────────────┼─────────┤
│20. │Lota lota │Mihalţul │Anexa 4 B │- │
├────┼─────────────┼─────────┼────────────┼─────────┤
│21. │Stizostedion │Şalăul │Anexa 4 B │- │
│ │volgense │vărgat │ │ │
├────┼─────────────┼─────────┼────────────┼─────────┤
│22. │Proterorhinus│Moaca de │Anexa 4 B │- │
│ │marmoratus │brădiş │ │ │
├────┼─────────────┼─────────┼────────────┼─────────┤
│23. │Barbus barbus│Mreană │Anexa 5 A │- │
├────┼─────────────┼─────────┼────────────┼─────────┤
│24. │Zingel zingel│Pietrar │Anexa 3 │Anexa II,│
│ │ │ │ │V │
└────┴─────────────┴─────────┴────────────┴─────────┘



    e) Diversitatea nevertebratelor
        Din cercetările efectuate de Facultatea de Biologie a Universităţii Bucureşti, rezultă că PN-BmB deţine o faună bogată de nevertebrate, constând, după Vădineanu et al., 2002 din:
    a) 49 de taxoni superiori de nevertebrate terestre, fiecare reprezentată de un număr mare de specii, de exemplu: 166 specii de carabide;
    b) peste 100 de specii de Gastropode şi Bivalve;
    c) 12 taxoni superiori de organisme bentonice cu mai mult de 60 de specii identificate şi peste 120 de specii de Cladocere, Copepode şi Rotifere.

 (a se vedea imaginea asociată)
        Fig. 2.14 Diversitatea araneofaunei în anul 2007
     În Baza de date unitară a PN-BmB au fost sunt înregistrate date despre arahnofaună, conform Figurii nr. 2.14. În PN-BmB au fost observaţi şi capturaţi reprezentanţi aparţinând la 62 de specii de păianjeni, menţionate în Anexa nr. 2.13, care însumează arahnofauna acestei zone pe perioada anului 2007, după Avedic, 2008. Cele 62 de specii sunt încadrate taxonomic după cum urmează: familia Agelenidae cu 3 specii reprezentante, familia Lycosidae cu 6 specii, familia Araneidae cu 4 specii, familia Linyphiidae cu 2 specii, familia Pisauridae cu o specie, familia Atypidae cu o specie, familia Amaurobiidae cu 2 specii, familia Dictynidae cu 3 specii, familia Dysderidae cu o specie, familia Segestriidae cu o specie reprezentantă, familia Pholcidae cu o specie reprezentantă, familia Gnaphosidae cu 5 specii, familia Clubionidae cu 8 specii, familia Liocranidae cu 4 specii, familia Zoridae cu o specie, familia Sparassidae cu o specie, familia Thomisidae cu 4 specii, familia Philodromidae cu 4 specii, familia Salticidae cu 5 specii, familia Theridiidae cu 2 specii, familia Tetragnathidae cu 2 specii şi familia Metidae cu o specie reprezentantă.


    2.3.3. Habitatele din PN-BmB
        În ultimul secol, datorită necesităţilor impuse de creşterea economică rapidă bazată pe principiile economiei neoclasice şi datorită lipsei sau nivelului scăzut al informaţiilor ştiinţifice necesare înţelegerii şi evaluării rolului multifuncţional al zonelor umede, majoritatea dintre acestea au fost tratate ca "suprafeţe neutilizabile, zone fără importanţă economică" şi în consecinţă complexele de ecosisteme terestre şi acvatice au fost transformate prin lucrări de îndiguire, desecare, drenaj şi defrişare în agrobiocenoze şi culturi lignicole uniclonale, dându-se astfel o lovitură decisivă biodiversităţii, după Vădineanu et al.,2004, Moisei, 2006. S-a creat astfel o nouă ordine în sistemul biologic al zonelor umede de pe Dunărea inferioară, după Albu, 2001. Cu suprafaţa de 245 km2, care include braţele Dunării şi cele trei zone dig-mal descrise la punctul 2.1.6.d, zona umedă BmB reprezintă 8,5% din fosta "Deltă interioară a Dunării", zonă umedă formată din fostele bălţi a Brăilei şi ialomiţei.
        Remarcabil însă este faptul că din punct de vedere al biodiversităţii, BmB conservă la o scară redusă toate tipurile de habitate şi ecosisteme caracteristice stării de referinţă a fostei delte interioare a Dunării, după Vădineanu et al., 2004, PN-BmB reprezentând totodată ultimul eşantion şi cel mai puţin influenţat antropic din fosta Deltă Predeltaică, după Stoiculescu, 2000. Se evidenţiază faptul că mai mult de 50% din constituienţii BmB sunt ecosisteme naturale, circa 30% sunt ecosisteme seminaturale şi doar 20% au fost afectate în totalitate de intervenţia omului, după Vădineanu et al., 2004.
        Tabelul nr. 2.24 Principalele categorii de habitate din Parcul Natural Balta Mică a Brăilei

┌────┬─────────────────┬───────┬──────┬──────────┬──────┐
│Nr. │Denumirea │Cod │Cod │Palearctic│Eunis │
│crt.│habitatului │România│N.2000│ │ │
├────┼─────────────────┼───────┼──────┼──────────┼──────┤
│ │Comunităţi │ │ │ │ │
│ │danubiene cu │ │ │ │ │
│ │Lemna minor, L. │ │ │ │ │
│1. │trisulca, │R 2202 │3150 │22.411 │C1.221│
│ │Spyrodela │ │ │ │ │
│ │polyrhiza şi │ │ │ │ │
│ │Wolffia arrhiza │ │ │ │ │
├────┼─────────────────┼───────┼──────┼──────────┼──────┤
│ │Comunităţi │ │ │ │ │
│ │danubiene cu │ │ │ │ │
│ │Potamogeton │ │ │ │ │
│2. │perfoliatus, P. │R 2206 │3150 │22.421 │- │
│ │gramineus, P. │ │ │ │ │
│ │Lucens, Elodea │ │ │ │ │
│ │canadensis şi │ │ │ │ │
│ │Najas marina │ │ │ │ │
├────┼─────────────────┼───────┼──────┼──────────┼──────┤
│ │Comunităţi │ │ │ │ │
│ │danubiene cu │ │ │ │ │
│3. │Sparganium │R 5304 │3150 │53.143 │C3.243│
│ │erectum, Berula │ │ │ │ │
│ │erecta şi Sium │ │ │ │ │
│ │latifolium │ │ │ │ │
├────┼─────────────────┼───────┼──────┼──────────┼──────┤
│ │Pajişti │ │ │ │ │
│ │danubiano-pontice│ │ │ │ │
│4. │de Poa pratensis,│R 3716 │6510 │37.263 │E2.251│
│ │Festuca pratensis│ │ │ │ │
│ │şi Alopecurus │ │ │ │ │
│ │pratensis │ │ │ │ │
├────┼─────────────────┼───────┼──────┼──────────┼──────┤
│ │Păduri │ │ │ │ │
│ │daco-getice de │ │ │ │ │
│5. │plop negru - │R 4405 │91E0 │44.6612 │G1.365│
│ │Poplus nigra cu │ │ │ │ │
│ │Rubus caesius │ │ │ │ │
├────┼─────────────────┼───────┼──────┼──────────┼──────┤
│ │Păduri │ │ │ │ │
│ │danubiano-pontice│ │ │ │ │
│6. │de luncă de │R 4406 │92A0 │44.6611 │G1.365│
│ │Populus alba cu │ │ │ │ │
│ │Rubus caesius │ │ │ │ │
├────┼─────────────────┼───────┼──────┼──────────┼──────┤
│ │Păduri danubiene │ │ │ │G1.114│
│7. │de Salix alba cu │R 4407 │92A0 │44162 │2 │
│ │Rubus caesius │ │ │ │ │
├────┼─────────────────┼───────┼──────┼──────────┼──────┤
│ │Păduri danubiene │ │ │ │ │
│8. │joase de Salix │R 4408 │92A0 │44.1621 │- │
│ │alba cu Lycopus │ │ │ │ │
│ │exaltatus │ │ │ │ │
├────┼─────────────────┼───────┼──────┼──────────┼──────┤
│ │Păduri │ │ │ │ │
│ │danubiano-pontice│ │ │ │ │
│9. │de luncă mixte de│R4404 │91F0 │44.434 │G1.223│
│ │Quercus robur, │ │ │ │4 │
│ │Fraxinus sp., │ │ │ │ │
│ │Ulmus sp. │ │ │ │ │
├────┼─────────────────┼───────┼──────┼──────────┼──────┤
│ │Comunităţi │ │ │ │ │
│ │ponto-danubiene │ │ │ │ │
│ │cu Bidens │ │ │ │ │
│10. │tripartita, Echi │R 5312 │3270 │24.52 │C3.52 │
│ │noch loa │ │ │ │ │
│ │crusgalii şi │ │ │ │ │
│ │Polygonum │ │ │ │ │
│ │hydropiper │ │ │ │ │
├────┼─────────────────┼───────┼──────┼──────────┼──────┤
│ │Tufărişuri │ │ │ │ │
│ │danubiene de │ │ │ │F9.314│
│11. │cătină roşie │R 4422 │92D0 │44.8141 │1 │
│ │-Tamarix │ │ │ │ │
│ │ramosissima │ │ │ │ │
├────┼─────────────────┼───────┼──────┼──────────┼──────┤
│ │Comunităţi │ │ │ │ │
│ │danubiene cu │ │ │ │ │
│ │Nymphaea alba, │ │ │ │ │
│12. │Trapa natans, │R 2207 │3160 │22.4311 1 │- │
│ │Nuphar luteum şi │ │ │ │ │
│ │Potamogeton │ │ │ │ │
│ │natans │ │ │ │ │
├────┼─────────────────┼───────┼──────┼──────────┼──────┤
│ │Pajişti │ │ │ │ │
│13. │danubian-panonice│R 3715 │- │37.263 │E2.251│
│ │de Agrostis │ │ │ │ │
│ │stolonifera │ │ │ │ │
├────┼─────────────────┼───────┼──────┼──────────┼──────┤
│ │Tufişuri de │ │ │ │ │
│14. │răchită - Salix │R 4416 │- │44.121 │F9.121│
│ │triandra │ │ │ │ │
├────┼─────────────────┼───────┼──────┼──────────┼──────┤
│ │Tufişuri de zălog│ │ │ │ │
│15. │- Salix cinerea │R 4421 │- │44.921 │F9.21 │
│ │cu mur - R. │ │ │ │ │
│ │caesius │ │ │ │ │
├────┼─────────────────┼───────┼──────┼──────────┼──────┤
│ │Tufărişuri de │ │ │ │ │
│16. │salcâm pitic - │R 4423 │- │- │F9.1 │
│ │Amorpha fruticosa│ │ │ │ │
├────┼─────────────────┼───────┼──────┼──────────┼──────┤
│ │Comunităţi │ │ │ │ │
│ │danubiene │ │ │ │ │
│17. │mezohigrofile cu │R 5302 │- │53.14A │C3.511│
│ │Eleocharis │ │ │ │ │
│ │palustris │ │ │ │ │
├────┼─────────────────┼───────┼──────┼──────────┼──────┤
│ │Comunităţi │ │ │ │ │
│ │danubiene cu │ │ │ │ │
│18. │Oenanthe aquatica│R 5303 │- │53.146 │C.246 │
│ │şi Rorip-pa │ │ │ │ │
│ │amphibia │ │ │ │ │
├────┼─────────────────┼───────┼──────┼──────────┼──────┤
│ │Comunităţi │ │ │ │ │
│ │danubiene cu │ │ │ │C3.231│
│19. │Typha │R 5305 │- │53.13 │C3.232│
│ │angustifolia şi │ │ │ │ │
│ │latifolia │ │ │ │ │
└────┴─────────────────┴───────┴──────┴──────────┴──────┘


        Datorită faptului că teritoriul parcului este supus în fiecare an unor perioade succesive şi alternante de inundaţie, cele 2 tipuri de ecosisteme menţionate în Tabelele nr. 2.24, respectiv 2.25, sunt interdependenţe, rezultând un biom specific Dunării. Între aceste tipuri de ecosisteme nu există o delimitare teritorială şi temporală strictă, determinând o succesiune şi înlocuire periodică. Atunci când viitura este foarte mare, acolo unde era un ecosistem terestru va apare unul acvatic, iar în perioadele de secetă prelungită, ecosistemele acvatice vor fi înlocuite de o serie de ecosisteme terestre.
        Tabelul nr. 2.25 Distribuţia categoriilor de habitate în PN-BmB

┌──────────────────────────┬─────┬─────┐
│Specificaţii │Kmp │% │
├──────────────────────────┼─────┼─────┤
│Braţele Dunării │61,3 │25,0 │
├──────────────────────────┼─────┼─────┤
│Lacuri permanente │32,2 │13,1 │
├──────────────────────────┼─────┼─────┤
│Mlaştini şi smârcuri │12,1 │4,9 │
├──────────────────────────┼─────┼─────┤
│Pădure aluvială │138,8│56,5 │
├──────────────────────────┼─────┼─────┤
│Păşuni inundabile │0,7 │0,3 │
├──────────────────────────┼─────┼─────┤
│Construcţii, alte │0,4 │0,2 │
│amenajari │ │ │
├──────────────────────────┼─────┼─────┤
│TOTAL PN-BmB │245,5│100,0│
└──────────────────────────┴─────┴─────┘


 (a se vedea imaginea asociată)
        Fig. nr. 2.15 Categorii de habitate în PN-BmB
    a) Ecosistemele terestre
        Ecosistemele terestre pot fi grupate în trei categorii:
    a) păduri;
    b) tufărişuri;
    c) pajişti.

    I. PĂDURILE reprezintă 56,5% din suprafaţa PN-BmB şi 99,2% din suprafaţa ecosistemelor terestre şi sunt păduri tipice de zăvoi, alcătuite majoritar din esenţe moi, cum ar fi salcia, plopul alb şi negru şi diseminat din esenţe tari, cum ar fi speciile de ulm şi de frasin. Biotopul este alcătuit din formele pozitive de relief, respectiv: grindurile de mal, de prival şi interioare, sectoare plane şi proeminenţe; solul este de tip aluvionar. Biocenozele sunt destul de sărace, tocmai datorită dispunerii insulare al acestui teritoriu, precum şi datorită regimului de inundabilitate. Pădurile din BmB se împart în mai multe tipuri:
    i. Pădurile de sălcii reprezintă elementul autohton de bază al fondului forestier din PN-BmB, fitocenozele edificate prin specii europene şi eurasiatice ocupă biotopurile terestre cele mai joase, cu grad de inundabilitate 5,5 - 7,0 hg, situate pe sectoarele plane dinspre zona lacurilor. Etajul arborilor este compus de regulă exclusiv din salcie albă - Salix alba, sau, uneori, în amestec cu salcia plesnitoare - Salix fragilis, plop negru - Populus nigra şi mai rar plop alb - Populus alba. Stratul arbuştilor este slab dezvoltat sau lipseşte complet, mai ales în arboretele tinere. Stratul ierburilor şi subarbuştilor este dominat de Polygonum hidropiper, Lycopus exaltatus sau Rubus caesius care poate acoperi uneori complet solul.
    ii. Amestecurile de plop şi salcie - păduri naturale amestecate de plop alb - Populus alba, plop negru - Populus nigra şi salcie albă, ce ocupă biotopurile mai înalte situate pe grindurile de mal, grindurile de prival, dar şi insular, pe proeminenţe, în interiorul sectoarelor plane dins-pre lacuri. Diseminat pot fi întâlnite specii de ulm - Ulmus foliacea sau frasin - Fraxinus angustifolia, F. pallisae. Stratul arbustiv, dezvoltat variabil, este compus din Rosa canina. Stratul ierbos şi subarbustiv este de regulă bine dezvoltat şi dominat de Rubus caesius şi specii din genurile Poa şi Carex.
    iii. Pădurile cultivate - ligniculturile clonale plopicole şi salicicole - se găsesc pe locurile unde s-au efectuat defrişări ale pădurilor naturale. Speciile forestiere autohtone au fost substituite cu specii de plop cu o creştere rapidă, cum ar fi diferite clone ale plopului euroamerican - Populus Xeuramericana. Plantaţiile de plop în zona malurilor a avut un efect negativ manifestat printr-o puternică eroziune, deoarece sistemul radicular pivotant al plopului nu asigură stabilitatea malurilor, comparativ cu salcia, care prezintă un sistem radicular pivotatnt-trasant, de multe ori mult extins pe orizontală în căutarea unui spaţiu vital cât mai extins în scopul.

    II. TUFĂRIŞURILE. Tufărişurile sunt destul de slab reprezentate, făcând parte din structura pajiştilor sau izolate pe suprafeţe restrânse în zona malurilor nisipoase. Se împart în două tipuri de ecosisteme:
    i. Tufărişurile interioare - Fitocenoze alcătuite din specii mezo-higrofile, mezoterme. Stratul arbustiv este dominat de Tamarix ramosissima în proporţie de 90%, alături de care se mai întâlnesc Rosa canina, Cornus sanguinea. Stratul ierbos este extrem de redus, cel mai frecvent fiind întâlnită Urtica dioica, dar în tufărişurile rare dominante sunt gramineele: Cynodon dactylodon, Agrostis stolonifera şi Elymus repens.
    ii. Tufărişurile de maluri nisipoase - Fitocenoze diferenţiate în insule de câteva sute de metri pătraţi în perimetrul vegetaţiei ierboase, de-a lungul canalelor şi braţelor Dunării, până la suprafaţa apei. Specii higrofile, higrofite, mezoterme, eu-mezotrofe. Dominante sunt speciile de Salix: Salix triandra, Salix cinerea, Salix fragilis. Stratul ierbos este dominat de specii iubitoare de apă: Urtica dioica, Artemisia vulgaris, Cirsium arvense, Rubus caesius, Berula erecta. De asemenea se mai întâlnesc tufărişuri de salcâm pitic -Amorpha fruticosa, care formează stratul dominant, având tendinţa să înlocuiască asociaţiile de Salix. Aceste fitocenoze au valoare negativă, fiind un stadiu invaziv.

    III. PAJIŞTILE
        În PN-BmB pajiştile ocupă suprafeţe destul de mici, fiind caracteristice două tipuri de ecosisteme:
    i. Pajişti de luncă - Se găsesc pe anumite porţiuni ale şesurilor depresionare sau ale grindurilor interioare, la marginea sau între pădurile de amestec. Fitocenozele sunt dominate de: Agrostis stolonifera, Poa pratensis, Festuca pratensis şi Alopecurus pratensis. În amestec cu acestea se dezvoltă: Poa trivialis, Daucus carota, Lolium perene, Solanum dulcamara, Medicago falcata.
    ii. Pajişti de stepă sunt mult mai sărace din punct de vedere al compoziţiei fitocenozelor şi se întâlnesc pe şesurile depresionare mai înalte. Aceste ecosisteme sunt într-un continuu regres datorită păşunatului. Sunt formate în principal din Xanthium spinosum -holeră, Eryngium campestre - scaiul dracului, Euphorbia palustris - alior, Cynodon dactylon - pir gros, Capsela bursa-pastoris - traista ciobanului.



    b) Ecosistemele acvatice
        Aşa cum am amintit mai sus, ecosistemele acvatice de pe teritoriul PN-BmB sunt direct influenţate de regimul hidrologic al Dunării. Alimentarea cu apă a lacurilor şi bălţilor interioare se realizează prin intermediul inundaţiilor sezoniere de primăvară sau toamnă. După retragerea apelor, nivelul apei din lacuri poate scădea destul de mult, cu excepţia câtorva iezere care au nivel optim de supravieţuire. Totuşi, în anii foarte secetoşi, chiar şi aceste lacuri pot pierde toată apa, făcându-se trecerea de la ecositemele acvatice la cele terestre specifice zonei de stepă.
        Ecosistemele acvatice se pot împărţi în următoarele tipuri: lacuri şi bălţi, mlaştini, zone mlăştinoase şi privaluri/canale. Aceste tipuri se pot împărţi în ecosisteme temporare sau permanente, în funcţie de dinamica sezonieră şi anuală a cotelor apelor Dunării, aproape întotdeauna ecosistemele acvatice transformându-se în ecosisteme terestre şi invers.
    I. LACURILE şi BĂLŢILE
        În cadrul acestui tip de ecosistem întâlnim lacuri permanente şi bălţi temporare, diferenţa între acestea fiind aceea că, în condiţii hidrice normale, lacurile permanente îşi păstrează integral structura ecologică, în timp ce bălţile temporare se transformă în ecosisteme semiacvatice de tip mlaştină, zonă mlăştinoasă sau chiar terestre. Adâncimea lacurilor şi bălţilor este destul de mică, ceea ce face ca distribuţia asociaţiilor de organisme să fie relativ uniformă, atât pe fundul cuvetelor - bentosul, în masa apei - pelagialul, cât şi la suprafaţa apei - neustonul. Fitocenozele sunt bine dezvoltate şi cuprind atât macrofite, cât şi microfite.
        La suprafaţa apei se întâlnesc comunităţi danubiene cu Lemna minor, Lemna trisulca, Spyrodela polyrhiza, Salvinia natans, Hydrocharis morsus ranae. Asociaţiile vegetale încep să se formeze primăvara, în timpul verii atingând densitatea maximă, de cele mai multe ori acoperind în totalitate luciul apei.
        Interiorul bălţilor este de asemenea populat de numeroase specii de plante sub-merse sau natante. Cel mai adesea stratul natant este alcătuit din Nymphaea alba, Trapa natans, Nuphar luteum, Potamogeton natans, P. perfoliatus, P. gramineus, P. lucens, Nymphoides peltata, Elodea canadensis, Najas marina, Utricularia vulgaris, Vallisneria spiralis. De asemenea prezintă un apogeu al dezvoltării în timpul verii, împreună cu plantele care se dezvoltă la suprafaţa apei formând un adevărat hăţiş care împiedică pătrunderea în interiorul bălţilor.
        Cantonate la marginea bazinelor acvatice, ocupând ape cu adâncime mică între 0,5 - 0,8 m, se întâlnesc comunităţi cu Typha angustifolia şi T. latifolia, însoţite de Oenanthe aquatica, Iris pseudacorus, Alisma plantago-aquatica.
        Microfitele sunt bine reprezentate, fiind întâlnite alge, ciuperci, bacterii, cele mai numeroase fiind algele. Acestea aparţin următoarelor grupe sistematice: alge verzi, alge albastre şi alge silicioase, cele mai comune fiind genurile: Volvox, Closterium, Spyrogira, Chlamydomonas, Spirulina, Oscillatoria, Cyclotella, Synedra.
        Pentru bălţile temporare, structura ecosistemului este aceeaşi, doar în cazul când balta se transformă în mlaştină sau chiar în ecosistem terestru apar diferenţe semnificative. Cu toate acestea, în momentul în care condiţiile hidrice revin la normal şi nivelul apelor Dunării creşte suficient de mult pentru a asigura alimentarea cu apă a lacurilor şi bălţilor, ecosistemele acvatice se instalează din nou cu o rapiditate uimitoare.

    II. MLAŞTINILE: Sunt ecosisteme acvatice temporare, reprezentând o etapă de tranziţie între bălţi şi ecosistemele terestre, determinate fie de scăderea accentuată a nivelului Dunării şi scurgerea apei din bălţi, fie de evapotranspiraţia intensă din timpul verii. În cel de-al doilea caz are loc o concentrare a tuturor substanţelor organice şi anorganice din apă, ceea ce va duce la schimbări importante în structura biocenozelor care se vor instala pe acel teren. Cea mai importantă dintre acestea este dezvoltarea explozivă a componentelor vegetale. O problemă deosebit de importantă este fenomenul de eutrofizare al bălţilor, care se accentuează în cazul mlaştinilor. Acesta se manifestă printr-un consum ridicat de oxigen şi o acumulare crescută de CO2, ceea ce afectează întregul ecosistem. Unul dintre cele mai importante efecte este colmatarea bălţilor, ducând în timp la dispariţia acestora, dacă nu se iau măsuri reabilitare hidrologică a ecosistemelor acvatice.
    III. ZONELE mlăştinoase: Se întâlnesc la limita dintre uscat şi apă, fără să fie precis delimitate, deoarece lacurile şi bălţile din PN-BmB au o adâncime destul de mică iar panta este lină, ceea ce face ca limitele malurilor să varieze în funcţie de nivelul apei din bălţi. Astfel, zonele mlăştinoase îşi pot mări sau micşora suprafaţa în funcţie de evoluţia bălţilor pe parcursul unui an. Fitocenozele, la fel ca şi în cazul mlaştinilor, sunt caracterizate de prezenţa unei vegetaţii palustre, făcând parte din structura bălţii.
    IV. PRIVALURILE: Acestea sunt canale naturale care fac legătura între Dunăre şi bălţi, fiind modalitatea prin care iezerele sunt alimentate cu apă în timpul viiturilor de primăvară sau toamnă. şi privalurile pot fi împărţite în permanente şi temporare, cele permanente fiind cele care, atunci când nivelul Dunării scade destul de mult, încă mai păstrează apă, cele temporare, în aceleaşi condiţii secând complet. Desigur, în condiţii hidrice extreme, ani foarte secetoşi, chiar şi privalurile considerate permanente pot deveni nefuncţionale.
        Pentru cele trei mari exploataţii piscicole existente înainte de 1989, la gura de deversare spre fluviu a patru privaluri principale, au fost construite stăvilare, concomitent cu adâncirea acestor canale. Rolul acestora era, pe lângă concentrarea producţiei de peşte în aceste puncte, de a menţine un timp mai îndelungat apa în bălţi, atunci când nivelul apei din Dunăre era în scădere. Aceste stăvilare au şi o influenţă asupra dezvoltării biocenozelor de pe canale. Astfel, în prima parte a canalului, din punctul de legătură cu Dunărea până la stăvilar, datorită curentului de apă destul de puternic, dezvoltarea biocenozelor este relativ redusă, fiind localizată cu precădere în zonele de mal. Dominante sunt lintiţa - Lemna minor, L. trisulca, ciulinul de baltă - Trapa natans, iar pe mal Echinochloa crusgalii, Polygonum hydropiper, Bidens tripartita. În a doua parte a privalurilor, influenţa curenţilor de apă scade semnificativ, fitocenozele având o mai mare dezvoltare. Malurile sunt dominate de comunităţi de răchită, zălog, salcie albă, cu substrat de mur, iar pe măsură ce ne apropiem de bălţi apar comunităţi de stuf şi papură.
        Un alt tip de canale sunt privalurile interioare, care fac legătura între bălţile de pe interiorul insulelor. Aceste sunt canale temporare, fiind funcţionale mai ales în timpul viiturilor de primăvară. Apoi, după scăderea nivelului apelor, se transformă pentru o perioadă în mlaştini, ulterior secând complet. Din punct de vedere al biocenozelor, prezintă caracteristici comune atât cu privalurile, în zona de mal, cât şi cu bălţile între care fac legătura.



    2.3.4. Peisajul BmB
        Cu excepţia habitatelor sărate şi salmastre de pe litoral şi a celor cu stejari xerofiţi de pe grindurile Letea şi Caraorman, PN-BmB conservă pe o suprafaţă de 25 de ori mai mică majoritatea habitatelor şi speciilor din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, care la rândul ei este a III-a zonă umedă din lume, ca magnitudine a biodiversităţii, după Marea Barieră de Corali şi Insulele Galapagos. Dacă este greu în prezent să precizăm unde se poziţionează Balta Mică a Brăilei în acest clasament mondial al biodiversităţii, în mod cert, în România ocupă un loc important în categoria de arii naturale protejate a parcurilor naţionale şi naturale.
        Peisajul - reprezintă spaţiul geografic în care una sau mai multe componente naturale sau antropizate dau o notă dominantă. Este rezultatul îmbinării a trei elemente: suportul ecologic reprezentat de relief, ape, climă; comunităţile biotice şi activităţile umane. După cum spunea Brunet, 1965 - peisajul este porţiunea unei regiuni pe care natura o prezintă ochiului care o priveşte.
        Peisajul este o noţiune complexă, dinamică, în puternice consonanţe pluridisciplinare, care ar defini acea unitate teritorială cu anumite trăsături omogene din punct de vedere structural şi funcţional, reflectate de interacţiunea componentelor naturale biotice şi abiotice şi ale celor introduse de către om şi colectivităţile umane şi în care se detaşează o componentă sau grup de componente, vizibile şi durabile care imprimă mediului geografic o anumită specificitate sau reprezentativitate.
        Spre deosebire de Delta Fluvială a Dunării, unde ecosistemele forestiere reprezintă 3,6% -1,2% păduri aluviale în regim inundaţie, păduri pe grinduri maritime 1,0% şi 1,4% - păduri în incinte îndiguite, în PN-BmB ecosistemele forestiere reprezintă 56,5% din suprafaţa totală a ariei protejate. Tocmai din proporţia diferită de participare a pădurii aluviale în cadrul complexelor de ecosisteme acvatice şi terestre derivă unicitatea structurală a biodiversităţii şi a peisajului. În vreme ce Delta impresionează prin nesfârşirea biotopurilor terestre şi acvatice acoperite cu stuf, fiind cea mai mare întindere stuficolă din lume, atracţia BmB constă în permanenta variaţie a priveliştii datorată alternanţei dintre ecosisteme forestiere cu cele acvatice, fapt ce determină şi o echilibrare a peisajului pe verticală.
        Pentru clasificarea peisajului geografic trebuie avută în vedere acea componentă din cadrul conceptului care stabileşte ca trăsături fundamentale ale acestuia omogenitatea şi eterogenitatea. Eterogenitatea este o caracteristică care decurge dintr-o integrare a unor componente diferite ce îi asigură funcţionalitatea, flexibilitatea sistemică şi, prin aceasta, dezvoltarea şi adaptarea la diverse impulsuri exterioare.
        Omogenitatea este expresia unor identităţi de ordin ecologic, de ordin funcţional, de ordin spaţio-temporal care asigură o anumită continuitate sau uniformitate spaţiului pe care se regăsesc.
        Astfel, după criteriul impus de aspectele reliefului, peisajul din PN-BmB este un peisaj de câmpie. În această zonă, vegetaţia a impus un peisaj specific de luncă. Peisajul de luncă este definit în primul rând de braţele Dunării care înconjoară Balta Mică a Brăilei, canalele mărginite de şiruri de sălcii, lacurile parţial acoperite de nuferi şi înconjurate de stuf, papură şi asociaţiile vegetale forestiere, pajiştile de luncă şi pădurile de luncă. Acesta este un tip de peisaj de ordin superior, în care se încadrează, pe diferite trepte ierarhice, peisaje de diferite ordine, date de categoria de elemente reprezentative pentru o anumită unitate spaţială definită.
 (a se vedea imaginea asociată)
        Fig. nr. 2.16 Interacţiunea dintre diferitele forme de peisaj
        În Balta Mică a Brăilei se găsesc următoarele tipuri de peisaj: lacustru, stepic, privaluri/canale naturale, peisaj de pădure, peisaj antropizat.

     Peisajul de lacuri şi bălţi
        Peisajul de lacuri se întâlneşte pe aproape jumătate din suprafaţa parcului şi este influenţat de nivelul apelor din Dunăre. Suprafaţa lacurilor poate varia de la câteva hectare până la sute de hectare, dar caracteristica dominantă este dată de vegetaţia acvatică de la suprafaţa apei - nufăr, plutică, ciulin de baltă şi de malurile acoperite cu stuf şi papură. Unele dintre cele mai frumoase peisaje întâlnite în parc sunt pe lacurile Chiriloaia, Misăilă, Popa, Cucova, Sbenghiosu, Curcubeu.

     Peisajul de stepă
        Deşi situat într-o zonă umedă, nivelul apei din Dunăre are o influenţă destul de mare asupra peisajului stepic. Deoarece lacurile din parc sunt alimentate cu apă din Dunăre, când nivelul acesteia este scăzut, majoritatea lacurilor seacă complet şi sunt înlocuite cu pajişti întinse. Componenta principală a vegetaţiei sunt gramineele, morcovul sălbatic, holera, scaiul-dracului, traista ciobanului. Fauna este destul de săracă, cel mai bine reprezentate fiind nevertebratele, mai ales insecte.

     Privalurile
        Acestea sunt canale naturale care fac legătura între Dunăre şi lacuri, fiind modalitatea prin care bălţile sunt alimentate cu apă primăvara. Peisajul diferă pe privaluri în funcţie de apropierea de Dunăre. În prima parte, deoarece curentul de apă este mai puternic, dezvoltarea biocenozelor este redusă, fiind localizată mai ales în apropierea malurilor, dominante fiind lintiţa şi ciulinul de baltă. În apropierea lacurilor, curentul de apă scade mult şi se întâlnesc comunităţi de răchită, zălog, salcie albă şi mur.

     Peisajul de pădure
        Aşezarea geografică, structura geologică, relieful şi factorii pedoclimatici au dus la instalarea în această zonă a unor păduri tipice de zăvoi, formate în principal din esenţe moi.
        Acest tip de peisaj se diferenţiază în mai multe subcategorii, în funcţie de specia dominantă.
    a) Păduri de sălcii - întâlnite mai ales de-a lungul malurilor Dunării şi a canalelor sau pe malurile lacurilor, datorită funcţiei lor de fixare a solului;
    b) Păduri de plop - întâlnite în zonele mai înalte din parc, pe grinduri.

        În parc se întâlnesc şi păduri formate din esenţe tari, cum sunt ulmul şi frasinul.
        Peisajul este dominat de aceste păduri, unele naturale, alte plantate de om, iar solul este acoperit cu un covor des de mur sălbatic. Fauna este reprezentată atât de nevertebrate cât şi de vertebrate - amfibieni, reptile, păsări şi mamifere.

     Peisajul antropizat
        Aproape 50% din suprafaţa parcului a suferit modificări mai mici sau mai mari din cauza activităţilor desfăşurate de om. Aici putem enumera: construirea de stăvilare/baraje pe canale pentru a prinde peşte, păşunatul animalelor, plantaţii cu copaci din specii care nu aparţin zonei, exploatarea lemnului, construcţii, turism. Toate aceste activităţi au produs modificări importante asupra peisajului iniţial. Tocmai din acest motiv, administraţia parcului şi-a propus să protejeze biodiversitatea şi peisajul şi să promoveze un turism prietenos faţă de natura înconjurătoare.

    2.3.5. Procese şi relaţii ecologice în PN-BmB
        În Delta Dunării stabilitatea complexelor de ecosisteme este asigurată de întinderea zonei umede - 5.193 kmp la care se adaugă vecinătatea Mării Negre, care determină un microclimat şi un regim freatic specific, mult diferit de PN-BmB. Prin comparaţie cu Delta, BmB, datorită suprafeţei de 25 de ori mai mică, a distribuţiei puternic nesimetrice a acestei suprafeţe -PN-BmB are o lungime foarte mare pe axa nord-sud - 62 km faţă de o lăţime ce variază între 4 şi 11 km şi în condiţiile dispariţiei microclimatului de luncă şi a acţiunii combinate a hazardurilor climatice cu cele hidrologice aşa cum s-a demonstrat anterior, PN-BmB reprezintă un complex de ecosisteme deosebit de fragil.
        Spre deosebire de Delta Fluvială a Dunării, unde cuvetele lacustre se află sub nivelul apelor fluviului, după Onea, 2002, în Balta Mică a Brăilei, cele 52 de lacuri interioare sunt situate deasupra etiajului Dunării. Astfel, în anii când se înregistrează inundaţii vernale normale, statistic, în 7 ani din 10, după Popescu, et al., 1982, după trecerea viiturilor, apa din cele 52 de lacuri se retrage gravitaţional în Dunăre şi în braţele fluviului, într-o primă fază pe privalurile de legătură şi ulterior pe cale freatică.
        De aceea, principalul factor care determină succesiunea relaţiilor ecologice pe teritoriul parcului este reprezentat de nivelul apelor Dunării, care influenţează în primul rând succesiunea ecosistemelor. La un nivel ridicat al apelor, ecosistemele terestre se transformă în ecosisteme acvatice şi invers. De asemenea, durata inundaţiilor condiţionează componentele biotice şi abiotice ale ecosistemelor. De exemplu, dacă nivelul ridicat al apei persistă pentru o perioadă mai lungă de timp, acest lucru este benefic pentru speciile de peşti care migrează din Dunăre în lacurile interioare în vederea reproducerii, dar are un impact negativ asupra altor specii de vieţuitoare, în special terestre, care sunt nevoite să-şi prelungească activitatea de reproducere sau chiar să-şi găsească alte locuri pentru reproducere. Un nivel redus al apei corelat cu seceta prelungită influenţează în mod negativ atât populaţiile de peşti cât şi populaţiile de păsări acvatice, care sunt nevoite să-şi părăsească locurile de hrană şi cuibărit, deoarece cerinţele lor ecologice sunt strict legate de existenţa unui habitat acvatic.
        Dintre factorii ecologici cu un impact puternic asupra acestei zone nu trebuie uitat factorul antropic, care are de cele mai multe ori o influenţă negativă asupra bio-diversităţii. În primul rând îndiguirile din deceniul 6 a secolului trecut au determinat modificarea profundă a regimului hidrologic al fluviului, în special în sensul inversării raportului dintre debitul solid/suprafaţa de depunere a aluviunilor, aceiaşi cantitate de aluviuni în suspensie purtate de Dunăre se depun pe o suprafaţă în regim liber de inundaţie de 5 ori mai mică. Pe de altă parte, amenajările/stăvilarele construite pe privaluri şi adâncirea canalelor de legătură, realizate în vederea creşterii producţiei piscicole în insula Fundu Mare şi în Insula Mică a Brăilei, au avut un puternic impact negativ asupra biocenozelor prin modificarea circuitului natural al apei între Dunăre şi lacurile interioare, ceea ce a dus la accelerarea şi accentuarea procesului de colmatare al lacurilor.
        Deşi au fost realizate studii asupra florei şi faunei din parc, multe dintre relaţiile ecologice sunt încă puţin cunoscute, fiind necesare studii asupra relaţiilor dintre diversele componente ale ecosistemelor şi factorii care pot crea dezechilibre ecologice în această zonă. Aceste lacune identificate în cunoaşterea într-o manieră integratoare a biodiversităţii BmB vor fi acoperite prin implementarea unor proiecte cu fonduri structurale şi de coeziune care să vizeze identificarea speciilor şi habitatelor periclitate şi managementul integrat al acestora, aşa cum se va vedea mai departe în subcapitolele 3.2.1 şi 4.1.2.

    2.3.6. Concluzii
        Din cele prezentate în subcapitolele 2.2 Mediul fizic şi 2.3 Mediul biotic se desprind 3 concluzii:
    a) Pe teritoriul PN-BmB există un număr mare de habitate şi specii, dintre care multe se regăsesc pe anexele speciale a directivelor europene "Păsări" şi "Habitate", floră şi faună, fapt ce justifică pe deplin acordarea Bălţii Mici a Brăilei a 3 statute de conservare:
    i. arie naturală protejată la nivel naţional - parc natural;
    ii. zonă umedă de importanţă internaţională - sit Ramsar;
    iii. sit Natura 2000 atât ca arie de protecţie avifaunisică cât sit de importanţă comunitară.

    b) În prezent nu sunt studiate, cartate şi elaborate măsuri specifice de management pentru speciile şi habitatele periclitate în PN-BmB. Măsurile de management pe care Ad le propune în acest moment în funcţie de importanţa speciilor şi habitatelor din BmB sunt sintetizate în Anexele nr. 2.14 - 2.19.
    c) Schimbările climatice şi modificarea regimului hidrologic sunt doi factori abiotici majori, care în BmB acţionează de regulă combinat, fapt ce determină ca acţiunile de reconstrucţie ecologică şi reabilitare ecologică să fie nu numai necesare ci şi oportune.



    2.4. Aspecte culturale, folosinţa terenului în trecut
        În trecut, Balta Brăilei reprezenta un complex de ecosisteme în cadrul cărora coexistau şi funcţionau armonios deopotrivă biotopuri şi biocenoze acvatice şi terestre. În mii de ani de evoluţie, natura realizase aici o alternanţă armonioasă de lacuri cu apă permanentă, bălţi/mlaştini cu nivelul apei variabil în funcţie de inundaţii şi grinduri acoperite cu nesfârşite păduri. Dacă însufleţim acest peisaj cu variate populaţii de peşte şi păsări, avem imaginea a ceea ce a fost unul dintre cele mai stabile complexe de ecosisteme de pe cursul inferior al Dunării.
    În acest complex peisaj de baltă se desfăşura, aşa cum arăta Grigore Antipa în 1910, o înfloritoare activitate umană fără a deranja situl natural. Anual pe terenurile mai înalte, fertilizate de mâlul adus de inundaţii, se obţineau recolte însemnate de grâne, porumb şi zarzavaturi. Turme mari de bovine şi cabaline păşunau semisălbatic tot timpul anului fără să afecteze capacitatea productivă şi de suport a ecosistemelor. Pieţele capitalei şi a marilor oraşe abundau de peşte recoltat în aceste bălţi. Toate aşezările din zonă erau asigurate cu lemn pe foc şi construcţii rurale.PN-BmB, cu cele 241,23 kmp, suprafaţă ce include şi braţele fluviului, reprezintă ultimul eşantion şi cel mai puţin influenţat antropic din fostele "Bălţi ale Dunării". Acestea din urmă, până în anul 1964, ocupau 3.322 kmp şi formau o autentică deltă predeltaică, după Stoiculescu, 2000. Grigore Antipa susţinea în 1910 în valoroasa lucrare "Regiunea inundabilă a Dunării - starea ei actuală şi mijloacele de a o pune în valoare", că Dunărea de la intrarea în ţară şi până la Marea Neagră are o zonă inundabilă de 8.912,3 kmp, din care dacă se scade suprafaţa Deltei de 4.178 kmp, rezultă că Lunca Dunării ca formaţie geomorfologică distinctă, se întinde pe 4.734 kmp.
        Din această suprafaţă, în accepţiunea dată astăzi, fosta Baltă a Brăilei prezentată în Fig. nr. 2.14, deţinea în regim liber de inundaţie 148.674 ha reprezentând 30% din sectorul românesc al Luncii Dunării, structurate după Antipa, 1910, astfel:
    a) Insula Brăilei, care în unele locuri atingea o lăţime de 22 km, cu o suprafaţă inundabilă de 87.642 ha din care 14.439 ha erau cu apă permanentă; (a se vedea imaginea asociată)
        Fig. nr. 2.14 Domeniul Brăilei din fosta Baltă a Brăilei, aşa cum arăta la începutul secolului al XX-lea - după Grigore Antipa, 1910

    b) pe malul stâng, între Giurgeni şi Brăila, era luncă cu bălţi în regim liber de inundaţie pe 29.658 ha;
    c) Lunca de la Vădeni, între Brăila şi vărsarea Şiretului - 7.367 ha;
    d) pe malul drept Sectorul II din Bălţile Dobrogei de la privalul Gârliciu la Turcoaia -13.667 ha, din care 1.338 ha erau lacuri alimentate cu apă tot timpul anului;
    e) Sectorul IV din Bălţile Dobrogei, între Turcoaia şi Măcin - 3.224 ha, dintre care 2.119 ha reprezentau lacuri şi bălţi care erau în continuu inundate;
    f) circa 40%, până la Zaclău, din Sectorul V al bălţilor Dobrogei ce se întindea pe 80 km, de la Măcin până la Isaccea - 7.116 ha, din care 3.426 erau lacuri permanente.

        Principalul punct de intrare în parc este municipiul Brăila, al doilea port de pe cursul european al Dunării, atestat documentar din 1368, prezintă o serie de atracţii arhitectonice deosebite pentru turismul cultural cum ar fi: centrul vechi al oraşului - sit arhitectonic inclus în lista patrimoniului de arhitectură naţională, Biserica Greacă - una dintre cele mai mari biserici de rit grecesc din lume din afara Greciei, Biserica Lipoveneasca de stil vechi - centrul mondial al lipovenilor, ruinile zidului fostei cetăţi/raiale turceşti, hrubele şi pulberăria.
        Demn de remarcat este faptul că Brăila devenise în prima jumătate a secolului trecut un adevărat Europolis la porţile orientului. Un recensământ al populaţiei din 1894 arăta că în Brăila numai 65% din populaţie erau români, conform Tabelului nr. 2.27.
        Tabelul nr. 2.27 Distribuţia etnică a populaţiei de 46.715 locuitori a oraşului Brăila în anul 1891 conform recensământului din 1894

┌─────────┬──────┬────┬─────────┬─────┬───┬─────────┬─────┬────┐
│Etnia │Număr │% │Etnia │Număr│% │Etnia │Număr│% │
├─────────┼──────┼────┼─────────┼─────┼───┼─────────┼─────┼────┤
│1. Români│30.277│64,5│6. │400 │0,9│11. Sârbi│56 │0,1 │
│ │ │ │Austrieci│ │ │ │ │ │
├─────────┼──────┼────┼─────────┼─────┼───┼─────────┼─────┼────┤
│2. Greci │4.238 │9,1 │7. Turci │384 │0,8│12. │51 │0,1 │
│ │ │ │ │ │ │Francezi │ │ │
├─────────┼──────┼────┼─────────┼─────┼───┼─────────┼─────┼────┤
│3. Unguri│1.785 │3,8 │8. │356 │0,8│13. │46 │0,1 │
│ │ │ │Germani │ │ │Englezi │ │ │
├─────────┼──────┼────┼─────────┼─────┼───┼─────────┼─────┼────┤
│4. │978 │2,1 │9. Ruşi │257 │0,6│14. │10 │ │
│Bulgari │ │ │ │ │ │Elveţieni│ │ │
├─────────┼──────┼────┼─────────┼─────┼───┼─────────┼─────┼────┤
│5. │708 │1,5 │10. │182 │0,4│15. alte │6.987│14,9│
│Israeliţi│ │ │Italieni │ │ │+Romi │ │ │
└─────────┴──────┴────┴─────────┴─────┴───┴─────────┴─────┴────┘


        Viaţa economică era dominată de familii de comercianţi italieni, greci, armeni şi evrei. Marfa proaspătă din piaţa de peşte era asigurată de pescari lipoveni. Erau nenumărate cofetării şi cafenele turceşti. Producători macedoneni de produse lactate îşi negociau marfa în plină stradă. Lăutari ţigani îşi etalau măiestria în cârciumile din port, înţesate cu marinari de pe toate continentele. Ca să nu mai vorbim despre cele peste 400 de stabilimente cu felinar roşu, care au dus peste hotare faima oraşului "tantei Elvira". Şi în imediata vecinătate a acestei promiscuităţi portuare, în clădirea teatrului dramatic, şi astăzi, una dintre cele mai frumoase construcţii destinate spre a găzdui spectacole în România, dădeau la început de secol XX reprezentaţii de înaltă ţinută artistică, faimoase orchestre simfonice, trupe celebre de operă şi de teatru de pe bătrânul şi noul continent. O dovadă grăitoare a dezvoltării socio-economice pe care oraşul a cunoscut-o în prima jumătate a secolului trecut o reprezintă existenţa la Brăila a unui număr de 6 consulate.
        Pe lângă o dezvoltare economică susţinută, la Brăila fiind bursa care stabilea preţul mondial al cerealelor, se desfăşura o efervescentă viaţă culturală şi ştiinţifică, cu nimic mai prejos, de pildă, faţă de cea din Bucureştiul sau din Iaşii acelor vremuri. Brăila, descris de Mihail Sebastian drept "oraşul cu salcâmi şi fete frumoase", este totodată şi oraşul Chirei Chiralinei şi a lui Codin, două dintre personajele lui Panait Istrati, care este considerat cel mai citit scriitor român în lumea francofonă. Tot din Brăila sunt, într-o enumerare aleatoare: Ştefan Hepites, Nae lonescu, Mina Minovici, Haricleea Darclee, Ana Aslan, Fănuş Neagu, Maria Filotti, Perpessicius, Nicu Alifantis, Petre Niculescu Goangă, Valeriu Dinu, George Grigoriu, Edmond Nicolau, Jony Răducanu, Vespasian Lungu, Ionel Perlea, Arthur Verona, Anastase Simu, iar la liceul din Brăila au învăţat Gheorghe Munteanu Murgoci şi Panait Cerna şi lista poate continua.
        Şi să nu uităm că în imediata vecinătate a oraşului, în stufărişurile sălbatice şi în pădurile întunecate de pe cele 150 mii de ha de baltă, îşi amenajase nenumărate adăposturi haiducul Terente.
        Legătura dintre acest oraş de un cosmopolism de iz balcanic cu marea baltă din vecinătate a fost permanentă. Atmosfera şi personajele descrise de Panait Istrati şi Fănuş Neagu sunt elocvente. O legendă spune că pe lacul Chiriloaia a fost dusă după ce a fost răpită Chira Chiralina de un marinar arab, care ulterior, urmărit de potere, s-ar fi spânzurat în insula Harapu. Şi astăzi, persoane în vârstă din comunităţile locale povestesc cum, copii fiind, erau trimişi de părinţi în baltă, căci numai ei puteau să însele vigilenţa poterelor, reuşind astfel să aprovizioneze cu alimente ascunzătorile haiducului Terente.
        Putem concluziona că Brăila acelor ani reprezenta pentru întreaga Regiune a Balcanilor un model de convieţuire interetnică şi dezvoltare economică în deplin acord cu valorile capitalului natural din fosta Baltă a Brăilei.

    2.5. Aspecte socio-economice, folosinţa terenului în prezent
        Tot ce crease în fosta Baltă a Brăilei natura în secole de evoluţie a fost "fulgerător" distrus prin îndiguirile, desecările şi defrişările din deceniile 6 şi 7 ale secolului trecut. Suprafaţa aflată în regim liber de inundaţie s-a redus de şase ori, de la cele 149 mii ha cât avea fosta Baltă a Brăilei descrisă de Grigore Antipa, la 24 mii ha în prezent. Şi poate niciodată nu au fost mai evidente, decât în timpul inundaţiilor istorice din primăvara anului 2006, consecinţele nefaste produse de încorsetarea nesăbuită a fluviului.
        Desecarea Bălţii Brăilei, împreună cu lucrările hidrotehnice de amploare realizate ulterior în amonte prin construirea barajelor de la Porţile de Fier 1 şi 2 şi a canalului Dunăre-Marea Neagră au declanşat importante schimbări eco-socio-geografice în regiune:
    a) a avut loc o transformare a Luncii Dunării, în sens geografic, prin reducerea de şase ori a albiei majore;
    b) s-a modificat profund regimul hidrologic al fluviului, destabilizându-se astfel echilibrul dinamic al biotopului acvatic prin inversarea raportului debit solid/suprafaţa de depunere a aluviunilor, componentă fundamentală a PN-BmB;
    c) s-a dat o lovitură decisivă biodiversităţii existente în fosta Baltă a Brăilei prin substituirea valoroaselor complexe de ecosisteme acvatice şi terestre, deţinătoare a unui genofond şi ecofond de o mare diversitate, cu agrobiocenoze şi ligniculturi uniclonale de plopi euramericani şi sălcii selecţionate;
    d) s-au produs modificări ambientale esenţiale în sensul aridizării climatului din Câmpia Română şi Podişul Dobrogei, unii cercetători vorbesc chiar de "deşertificarea Câmpiei Bărăganului", această tendinţă culminând cu stepizarea microclimatului de luncă din BmB;
    e) au avut loc însemnate mutaţii sociale, în plan fizic, prin strămutări de aşezări umane şi calitativ, prin schimbarea modului tradiţional de viaţă al locuitorilor.

        Demn de remarcat este faptul că la un interval de numai trei ani, Staţia Hidrologică Brăila a înregistrat atât minimul istoric în anul 2003, cât şi maximul istoric în anul 2006. Iar acest dezechilibru hidrologic se manifestă pe fondul unei tendinţe de aridizare severă a climei în judeţul Brăila. Desigur că această combinaţie de excese climatice şi hidrologice au loc pe fondul efectului global de seră, ce a produs modificări esenţiale în climatul european şi în hidrologia celor 817 mii kmp cât măsoară bazinul dunărean, dar avem convingerea că îndiguirea fostei bălţi a Brăilei are o contribuţie însemnată în modificarea climatului şi hidrologiei locale.
        Aşa cum precizează tratatul, realizat în anii 1975-1977, sub îngrijirea Centrului de Îndrumare a Creaţiei Populare şi a Mişcării Artistice de Masă "Studii de etnografie şi folclor în zona Brăilei", ocupaţiile principale specifice aşezărilor din Balta Brăilei şi din zona adiacentă au fost în egală măsură: creşterea animalelor, pescuitul şi agricultura, apoi au urmat ca ocupaţii creşterea albinelor şi a viermilor de mătase şi abia în ultimul rând cultivarea plantelor textile cum ar fi cânepa şi inul. Microzona satelor de la malul Dunării s-a remarcat printr-o înflorire a meşteşugurilor feminine - covoare şi ţesături şi masculine -împletituri din nuiele: coşuri, garduri şi din papură şi stuf pentru acoperişuri şi rogojini. Din categoria ţesăturilor specifice acestei zone semnalăm: foiţa, scoarţa, pelitarul, covorul, velinţa, feţe de pernă şi cearşafuri, ştergărele şi perdele de borangic. O notă aparte a acestei microzone o conferă cusăturile pe costumele populare făcute cu arnici şi lână colorată în diferite tehnici de lucru specifice cum ar fi: "orzişorul" şi "musculiţa". Pentru aceste costume populare există o cerere din ce în ce mai mare din partea familiilor româneşti din diasporă, dar şi din partea tineretului din ţară care se arată deosebit de interesat de valorile folclorice şi de originalitatea vestimentaţiei.
        După cel de al II-lea război mondial, această dezvoltarea prosperă a societăţii aflată în deplin acord cu potenţialul natural oferit de Balta Brăilei, a fost curmat brusc. Aşa cum substituirea a 120 de mii de hectare de complexe de ecosisteme acvatice şi terestre cu poldere agricole a produs o degradare ireversibilă a mediului ambiant sub raport climatic, geografic, pedologic şi peisagistic, industrializarea forţată pe care a cunoscut-o municipiul Brăila, pe lângă o dezvoltare care în cele din urmă s-a dovedit a fi nedurabilă şi nefundamentată, a produs şi o degenerare a calităţii mediului socio-economic în oraş. Drept urmare, majoritatea italienilor, grecilor şi evreilor au emigrat în ţările de origine.
        După evenimentele din decembrie 1989 sunt depuse eforturi considerabile de a se relua viaţa culturală din trecut prin organizarea unor festivaluri/concursuri naţionale la Brăila: de canto - "Haricleea Darclee", de muzică folk - "Omul cu chitara", de muzică uşoară - "George Grigoriu" şi de teatru.
        Prin PM, Ad propune puterii locale ca şi instituţiilor brăilene interesate în domeniul culturii şi tradiţiilor o serie de proiecte cu fonduri structurale, cu aplicabilitate în zona de cooperare, deci în afara razei de activitate a PN-BmB, a căror rezultate pe termen scurt şi mediu sunt prezentate în continuare:
    a) dezvoltarea economică durabilă a localităţilor din zona de cooperare a PN-BmB - 11 comune limitrofe parcului, cu 23 de sate componente, la care se adaugă oraşul Hârşova şi municipiul Brăila, Anexa 1.2;
    b) conservarea tradiţiilor în zona de cooperare a PN-BmB;
    c) implementarea unor politici locale care să ţină cont de potenţialul turistic deosebit ce ar rezulta din îmbinarea la Brăila a turismului cultural cu turismul ecologic.

        Acţiunile de management ce rezultă din cele trei direcţii de dezvoltare prezentate mai sus sunt de prezentate în cap. 4 din PM.


    3. SCOPUL, TEMELE ŞI OBIECTIVELE PM
        Parcul Natural Balta Mică a Brăilei este o zonă umedă de importanţă internaţională, declarată sit Ramsar în iunie 2001, care conservă pe o suprafaţă de 241 kmp ultimele complexe de ecosisteme acvatice, terestre şi de ecoton în regim liber de inundaţie ce au mai rămas, într-un procent de 10%, în urma îndiguirii bălţilor Brăilei şi Ialomiţei - fosta Deltă Interioară - 2.413 kmp. De aceea managementul acestei arii protejate devine o activitate de mare complexitate şi de o importanţă excepţională, care îmbină într-o viziune sustenabilă protecţia şi conservarea unui capital natural deosebit de fragil, cu utilizarea durabilă a resurselor PN-BmB şi dezvoltarea sustenabilă a zonei de cooperare, în condiţiile unor comunităţi riverane paupere, cel puţin la nivelul anului 2008.
    3.1. Scopul PN-BmB şi ale PM
        Scopul PM constă în promovarea un model de gestiune durabilă care să permită conservarea diversităţii biologice şi a peisajului, ca elemente fundamentale ale capitalului natural din PN-BmB în concordanţă cu dezvoltarea sistemelor socio-economice adiacente. Propunându-ne acest scop se realizează o afirmare a stării viitoare ideale, pe termen lung, atât pentru PN-BmB, cât şi pentru comunităţile umane din zona de cooperare, potrivit figurilor nr 1.1 şi nr. 1.2 din Capitolul I.
    Scopul PN-BmB rezultă din definirea celor trei direcţii strategice: conservarea biodiversităţii,cercetare şi monitoring şi dezvoltare locală durabilă,identificate încă din perioada 1999 - 2002 în Capitolul I, 1.1 a PM, direcţii strategice ce vor fi dezvoltate prin obiective strategice, obiective tactice, obiective operaţionale şi acţiuni de management în Capitolul IV, 1.2.

    3.2. Temele PM
        O temă reprezintă o secţiune a PM care abordează un set de subiecte, obiective, ale PN-BmB care au legătură între ele, după Appleton, 2004. În cadrul fiecărei teme se face o evaluare pornind de la ameninţările identificate la adresa PN-BmB, propunându-se căile de eliminare a acestora prin obiectivele stabilite în concordanţă cu scopul PN-BmB. Astfel, prin obiectivele stabilite în cadrul fiecărei teme a PM, se fundamentează căile de eliminare a ameninţărilor identificate.
        Pe de altă parte temele PM vor fi analizate într-o perspectivă evolutivă: analiza în trecut, starea prezentă şi ce îşi propune PM pentru viitor. Ca moment de referinţă pentru această analiză este luat anul 1955, întrucât pe de-o parte atunci au demarat lucrările de îndiguire, desecare şi defrişare a fostei Bălţi a Brăilei, iar pe de altă parte tot din anul 1955 provin şi primele amenajamente silvice. Starea complexelor de ecosisteme la momentul dinaintea acestei intervenţii antropice majore devine ţintă pentru lucrările de reconstrucţie şi reabilitare ecologică.
    3.2.1. Cunoaşterea biodiversităţii
        Îmbogăţirea permanentă a cunoştinţelor referitoare la biodiversitatea PN-BmB reprezintă un demers esenţial în fundamentarea pe baze realiste a PM. Dezvoltarea cunoştinţelor referitoare la complexele de ecosisteme din PN-BmB se poate face prin cercetare ştiinţifică, monitorizarea unor componente sistemice cheie şi supravegherea periodică a stării complexelor de ecosisteme.
        Cercetarea ştiinţifică are ca scop, pe de o parte dezvoltarea cunoaşterii capacităţii productive şi de suport cu privire la principalele categorii de sisteme ecologice în vederea garantării conservării biodiversităţii acestora, iar pe de altă parte dezvoltarea expertizei manageriale, a tehnologiilor, a metodelor cât şi a instrumentelor pentru managementul adaptativ şi utilizarea durabilă în limitele capacităţii productive şi de suport a resurselor sistemelor ecologice specifice zonei inundabile a Dunării. Cercetarea ştiinţifică nu este atributul Ad, în contextul prezentului PM administraţiei îi revine numai un rol de sprijin prin activităţi de monitorizare şi observare a unor parametri biotici şi abiotici bine stabiliţi, aşa cum se va vedea în continuare, ca şi prin activităţi de însoţire a personalului de cercetare, în condiţiile stipulate prin Reg.
        În trecut, primele activităţi de cercetare în Balta Brăilei au fost organizat, la sfârşitul secolului al XIX-lea, de către marele savant Grigore Antipa. În valoroasa sa lucrare din 1910 "Regiunea inundabilă a Dunării - starea ei actuală şi mijloacele de a o pune în valoare", Antipa a pus bazele exploatării multiple, pescărie, creşterea animalelor, exploatarea pădurilor, agricultură şi pe principii ecologice a Domeniului Brăilei, parte a fostei Bălţi a Brăilei, potrivit Figurii nr. 2.11, din Capitolul II.
        În anul 1956 academicianul Nicolae Botnariuc înfiinţează Staţiunea de Cercetări Ecologice Brăila, în cadrul Facultăţii de Biologie a Universităţii Bucureşti, cu un dublu scop: pe de o parte cercetarea complexelor de ecosisteme acvatice şi terestre din Lunca Dunării şi pe de altă parte staţiunea a avut un rol didactic în pregătirea ştiinţifică a multor generaţii de studenţi biologi. De remarcat este faptul că, de la înfiinţare şi până astăzi, în BmB au fost culese date ştiinţifice care au servit la elaborarea unui număr de peste 60 de teze de doctorat în cadrul Universităţii Bucureşti.
        Aceste teze de doctorat au avut ca obiect de studiu populaţii şi/sau habitate din BmB şi s-au desfăşurat sub coordonarea altor centre universitare. Astfel în domeniul ornitologiei o teză de doctorat a fost realizată în cadrul Universităţii Alexandru Ioan Cuza din Iaşi. În domeniul pisciculturii s-au elaborat trei teze la Universitatea Dunărea de Jos Galaţi, iar în domeniul silviculturii două teze: una în cadrul Universităţii Ştefan cel Mare, Suceava şi alta în curs de elaborare la Universitatea Transilvania din Braşov.
        În prezent, în BmB, se desfăşoară o activitate intensă de cercetare integrată sub coordonarea Departamentului de Ecologie Sistemică şi Dezvoltare Durabilă - DESDD, din cadrul Universităţii Bucureşti, acţiune ce vizează:
    a) organizarea şi managementul BmB ca zonă pilot pentru dezvoltarea cunoaşterii şi expertizei manageriale în vederea dezvoltării durabile în Sistemul Danubian, fapt ce implică dezvoltarea şi implementarea sistemului suport pentru asistarea deciziilor prin realizarea Bazei de date unitare a PN-BmB, completarea acesteia cu datele existente, precum şi alimentarea cu date noi;
    b) identificarea lacunelor şi dezvoltarea activităţii de cercetare în raport cu organizarea spaţio-temporară a sistemelor investigate şi cu necesităţile planului de management integrat şi adaptativ;
    c) dezvoltarea expertizei manageriale, a tehnologiilor, a metodelor, a instrumentelor pentru managementul integrat şi adaptativ în limitele capacităţii productive şi de suport a resurselor specifice BmB, sau cu alte cuvinte: fundamentarea dezvoltării durabile pe sectorul inferior al sistemului danubian SDI;
    d) transferul expertizei ştiinţifice şi manageriale către alte sisteme din structura SDI.

        Ad sprijină cercetarea atât prin faptul că pune la dispoziţie mijloacele de transport pe apă de care dispune, iar personalul de teren însoţeşte echipele de cercetători, cât şi prin observaţii în staţii şi monitorizare a unor elemente importante ale complexelor de ecosisteme din BmB, la un nivel accesibil personalului de teren.
     În viitor, este necesară acoperirea lacunelor în ceea ce priveşte identificarea celor trei categorii de specii şi habitate care sunt periclitate în PN-BmB: specii şi habitate de interes comunitar, specii şi habitate de interes naţional, înscrise pe anexele Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.57/2007, cu modificările şi completările ulterioare, şi alte specii şi habitate, neincluse pe listele speciale de conservare ale directivelor europene sau ale Ordonanţei de urgenţă nr. 57/2007, cu modificările şi completările ulterioare, dar periclitate în PN-BmB. Totodată, este necesară stabilirea măsurilor de protecţie integrată a speciilor şi habitatelor periclitate din PN-BmB. Prin protocoalele din 16 august 2005 şi din 23 ianuarie 2009, din Anexele nr. 3.1 şi nr. 3.2, membrii CŞ au hotărât ca Ad să devină depozitarul Bazei de date unitare a PN-BmB care să asigure, pe lângă evidenţierea specificităţii complexelor de ecosisteme acvatice şi terestre din PN-BmB, concomitent cu realizarea compatibilităţii cu alte baze de date, atât pe verticală - Ministerul Mediului şi Pădurilor şi comisiile UE, cât şi pe orizontală, cu alte arii naturale protejate din ţară şi UE.
        Realizarea bazei de date unitare a PN-BmB, ca şi identificarea şi stabilirea măsurilor de management a speciilor şi habitatelor periclitate din PN-BmB vor fi două dintre obiectivele POS-1.
        De asemenea, prin transferul expertizei ştiinţifice şi manageriale acumulate în BmB către alte zone umede se va realiza o integrare a PN-BmB în sistemele internaţionale existente în domeniul cercetării şi monitoringului pe termen lung.
        Monitorizarea unor componente ecosistemice cheie. În sensul celor arătate anterior, personalul de teren din cadrul Ad realizează monitorizări, în baza protocoalelor de monitorizare, pentru fiecare dintre coloniile mixte de cormorani, stârci şi egrete pe iezerele "Chiriloaia", "Cucova", Gâsca şi "Vulpaşu", pentru fiecare dintre cuiburile de vulturi codalbi semnalate pe raza parcului, pentru cele două pieţe de monitoring forestier şi pentru studiul fenologic la arboretele naturale, două sălcete şi două plopişuri situate la limita din amonte şi din aval a PN-BmB.
        Observarea periodică a stării complexelor de ecosisteme. Personalul de teren al PN-BmB realizează supravegherea în diferite staţii a evoluţiei anuale a unor factori abiotici, astfel: data când începe alimentarea cu apă a lacurilor interioare prin intermediul unor privale, data când se înregistrează primul şi ultimul îngheţ şi data când se înregistrează alte fenomene meteorologice deosebite, ca furtuni, ploi cu caracter torenţial, perioade de secetă severă şi altele asemenea, ca şi dinamica unor populaţii sau habitate, este atributul personalului de teren din cadrul Ad şi se realizează prin observaţii, a căror frecvenţă este bilunară, sub îndrumarea biologului parcului.
        Modalităţile în care instituţiile reprezentate în CŞ şi alte centre de cercetare pot desfăşura activitatea de cercetare ştiinţifică în PN-BmB sunt prezentate în Regulament.
        De asemenea în Regulament este stipulat şi modul prin care Ad şi alte organizaţii, institute sau persoane fizice pot aduce un aport la această activitate.

    3.2.2. Educaţie ecologică, informare şi conştientizare
     Ad îşi propune să promoveze valoarea biodiversităţii din PN-BmB prin educaţie ecologică, informare şi conştientizare în baza unei strategii de comunicare bine fundamentată. Procesul de comunicare este complex, datorită numeroaselor relaţii stabilite între capitalul natural din BmB şi mediul socio-economic aferent, atât de pe teritoriul PN-BmB, cât şi din zona de cooperare, potrivit figurii 1.2. Prin strategia de comunicare a PN-BmB, în acţiunea A6 în cadrul proiectului LIFE 06 NAT/RO/000172 a fost identificat drept principal emiţător: Ad - luat în considerare atât la nivelul grupului privit ca întreg instituţional, cât şi prin reprezentanţi directorul PN-BmB sau persoane din echipă delegate de acesta şi 27 de categorii de receptori, ce se împart la rândul lor pe 3 nivele de ordinul I, notate cu cifre române mari, 9 nivele de ordinul II, cifre române mici, 4 nivele de ordinul III, litere mari şi 3 nivele de ordinul IV, litere mici, potrivit tabelului din Anexa nr. 3.3. Mesajele, ca purtătoare de informaţii între Ad, ca emiţător şi cele 30 categorii de receptori, potrivit Anexei nr. 3.3, vor fi purtate prin canale şi vectori. În activitatea de comunicare a PN-BmB, canalele de comunicare utilizate cel mai frecvent sunt cele verbale, când se realizează o comunicare verbală: şedinţe ale CCAd şi CŞ, participări la şedinţele CL ale celor 11 comune din zona de cooperare, prezentarea de materiale în şcoli şi altele asemenea şi cele vizuale, când se realizează o comunicare non-verbală: prezentări power point, filme şi CD-uri informative, articole în presa scrisă, pagina web a PN-BmB şi altele asemenea. Reacţia sau feedback-ul va consta în răspunsul la stimulul transmis de Ad, oferind emiţătorului posibilitatea să constate dacă mesajul a fost înţeles corect sau nu, iar efectul comunicării va fi perceput, în timp, prin modul în care informaţia cuprinsă în mesaje influenţează ideile şi comportamentul celor 27 de receptori şi care se doreşte să determine:
    a) îmbunătăţirea cunoştinţelor, în rândul elevilor şi a populaţiei adulte din zona de cooperare, referitoare la valoarea capitalului natural din PN-BmB,
    b) creşterea respectului comunităţilor locale faţă de valoarea capitalului natural din BmB şi totodată faţă de efortul depus în vederea protejării şi conservării acestui capital natural, de către "troica instituţională" - Ad+CŞ+CCAd, prin revizuirea periodică şi implementarea PM,
    c) diminuarea presiunii negative/agresiunii asupra capitalului natural, fapt ce va putea fi cuantificat prin scăderea acţiunilor de braconaj piscicol, de păşunat semisălbatic şi a numărului delictelor silvice etc.
    d) Un exemplu al modului în care se realizează procesul de comunicare dintre Ad şi categoriile de elevi ca şi cu populaţia matura din zona de cooperare a PN-BmB este prezentată în figura nr. 3.1, respectiv în figura nr. 3.2.

 (a se vedea imaginea asociată)
        Fig. 3.1 Elementele procesului de comunicare dintre Ad şi elevii din Zona de cooperare a PN-BmB
        În trecut activitatea de informare şi conştientizare s-a desfăşurat sporadic şi poate fi împărţită în două perioade distincte perioada dinainte de decembrie 1989 şi perioada de după decembrie 1989.
        Înainte decembrie 1989 ideea protejării complexelor de ecosisteme în BmB era un subiect tabu, conducerea de stat de la acea vreme se interesa numai de exploatarea potenţialului natural prin vânătoare, agricultură extensivă, valorificarea industrială a faunei piscicole şi alte asemenea.
        După 1989, deşi accesul la informaţii s-a liberalizat, referiri în mass media legate de ImB au avut loc sporadic, în special în cadrul unor activităţi organizate în cadrul societăţii civile brăilene printr-o serie de simpozioane anuale organizate de fundaţia "Alexandru Borza" şi ale societăţii academice prin consiliile ştiinţifice consiliile consultative de administrare organizate, în perioada 1999 - 2002, de către DESDD în cadrul proiectului LIFE 99 NAT/RO /006400.
        În prezent Ad elaborează "Strategia de comunicare a PN-BmB", care este în acelaşi timp şi acţiunea A5 în cadrul proiectului LIFE 06 NAT/RO/000172.
        În viitor Ad îşi propune să dezvolte informarea şi conştientizarea, pe patru paliere determinate de cele patru grupuri ţintă considerate în cadrul Strategiei de comunicare a PN-BmB:
    a) elevi şi studenţi;
    b) comunităţi locale;
    c) turişti;
    d) mass-media pentru informarea publicului larg din alte categorii decât cele menţionate anterior.

    I. În domeniul educaţiei Ad va realiza o îmbinare de activităţi, conform Figurii nr. 3.1-teoretice: ore de clasă, seminarii, concursuri tematice, dedicate cunoaşterii PN-BmB - şi practice: excursii, acţiuni de ecologizare, tabere tematice pentru elevi şi studenţi, pornind de la axioma că la temelia dezvoltării durabile, deopotrivă a judeţului şi a municipiului Brăila, stă educaţia tinerei generaţii. Paşii prin care acest deziderat poate fi realizat în cadrul PN-BmB sunt prezentaţi în Regulament.
    II. Acţiunile de conştientizare întreprinse de Ad în rândul comunităţilor locale vor fi prezentate mai pe larg în subcapitolul următor 3.2.3.
    III. Pentru asigurarea unei vizite plăcute, eficiente şi sigure, turiştii individuali sau grupurile de turişti, care vizitează în mod direct sau prin intermediul unor tur-operatori PN-BmB, trebuie să stabilească o bună comunicare cu administraţia parcului. Procesul de comunicare dintre Ad şi grupurile de turişti presupune realizarea următorilor paşi:
    a) promovarea potenţialului turistic al PN-BmB;
    b) realizarea contactului dintre tour-operatori şi administraţia parcului;
    c) contactarea tour-operatorilor de către grupurile de turişti şi încadrarea sejurului într-unul dintre pachetele stabilite cu Administraţia PN-BmB;
    d) contactarea administraţiei parcului de către grupurile de turişti care doresc să viziteze în mod direct PN-BmB;
    e) programarea grupurilor, atât a celor care vizitează direct PN-BmB cât şi a celor care vor veni prin tour-operatori pe pachetele turistice puse la dispoziţie;
    f) efectuarea sejurului în PN-BmB presupune:
    i. comunicarea în mod clar, concis şi elegant a regulilor de vizitare a PN-BmB,
    ii. însoţirea grupurilor de turişti de către reprezentanţi ai Ad,
    iii. taxarea turiştilor,
    iv. preluarea fişelor de observaţii a speciilor şi a habitatelor de la ecoturiştii pe diferite specializări,
    v. verificarea curăţeniei la locurile de campare, a regimului de utilizarea focului deschis, a stării infrastructurii şi întocmirea de acte de contravenţie atunci când este cazul;

    g) monitorizarea activităţii de turism de către Ad.

    IV. O cale de a promova valoarea biodiversităţii PN-BmB şi de a informa opinia publică asupra unor evenimente este organizarea de conferinţe locale de presă şi va transmite comunicate de presă, pe canale scrise şi/sau audiovizuale, inclusiv pagina web a parcului, ori de câte ori situaţia va impune asemenea acţiuni.
        Declararea datei de 30 septembrie ca Ziua PN-BmB are drept scop creşterea popularităţii parcului în rândul elevilor, populaţiei locale şi a societăţii civile. Perceperea acestei sărbători nu trebuie să devină un nou factor de presiune, ci să fie o mândrie locală şi regională, prin care se urmăreşte armonizarea relaţiilor dintre comunităţile locale, pe de-o parte şi Ad, CŞ şi CCAd, dintre categoriile enumerate anterior şi diferiţii proprietari, administratori şi/sau utilizatori de resurse naturale din PN-BmB.
        Durata şi modul de desfăşurare a acţiunilor de educaţie, informare şi comunicare sunt detaliate în subcapitolul 4.1.2 şi reglementate în Regulament.


    3.2.3. Relaţiile cu comunităţile locale
        În trecut, locuitorii din Balta Brăilei desfăşurau o activitate înfloritoare, în deplină armonie cu mediul natural, exploatând resursele regenerabile ale bălţii fără a le epuiza, după Antipa, 1910. În mod tradiţional, până în deceniul 6 al secolului trecut, populaţia din Balta Brăilei deţinea o experienţă managerială pozitivă. Îndiguirea Bălţii Brăilei, pe lângă schimbările geografice şi hidrologice din regiune, pe lângă reducerea dramatică a biodiversităţii, a determinat şi însemnate mutaţii sociale. S-a modificat însăşi modul tradiţional de viaţă al locuitorilor. După inundaţiile din 1970 au fost strămutate în incintele îndiguite şi ultimele două sate, Nicoleşti şi Nedeicu, din Insula Mică a Brăilei, astfel că în prezent pe teritoriul PN-BmB nu mai există nici o localitate. Împinsă şi de situaţia pauperă în care se regăsesc cele 24 de localităţi riverane PN-BmB, populaţia, aflată în număr mai mare decât acum 50 de ani, încearcă să-şi găsească un sprijin economic prin exploatarea în mod tradiţional a resurselor de pe o suprafaţă, aferentă fostei Bălţi a Brăilei, ce s-a redus de patru ori, fapt ce ar duce la o exploatare a capitalului natural din Balta Mică a Brăilei cu mult peste capacitatea de suport a complexelor de ecosisteme. Astfel comunităţile locale deţinătoare până în momentul îndiguirilor a unei experienţe manageriale pozitive, au ajuns în prezent să agreseze biodiversitatea din PN-BmB prin braconaj piscicol, braconaj cinegetic, tăieri de arbori în delict, păşunat abuziv în regim semisălbatic. De acea Ad acordă prin PM o importanţă deosebită localităţilor riverane prin includerea acestora în zona de cooperare, aşa cum a fost aceasta definită încă din prima ediţie a planului de management.
 (a se vedea imaginea asociată)
        Fig. 3.2 Elementele procesului de comunicare dintre Ad şi comunităţile locale
        Pentru dezvoltarea durabilă a zonei de cooperare, Ad încurajează şi asistă comunităţile locale în întocmirea de proiecte cu fonduri structurale şi de coeziune în domeniile ecoturismului, agriculturii ecologice, acvaculturii, manufacturii unor categorii de produse tradiţionale; dar şi prin acţiuni mai concrete, cum ar fi încurajarea modernizării şi clasificarea unor locuinţe din zona de cooperare de către autoritatea de stat în domeniul turismului ca spaţii de cazare în regim de agroturism.
        Un pas hotărâtor în dezvoltarea relaţiilor dintre Ad şi cele 24 de comunităţi locale din zonă, se va realiza prin implementarea, până în octombrie 2010, a următoarelor acţiuni din proiectul LIFE 06 NAT/RO/000172 pe care Ad îl derulează în prezent:
    a) A5 - Dezvoltarea strategiei de comunicare în PN-BmB;
    b) A6 - Dezvoltarea strategiei de ecoturism în PN-BmB;
    c) A7 - Identificarea căilor complementare de utilizare a bunurilor şi serviciilor din PN-BmB;
    d) A8 - Dezvoltarea instrumentelor de piaţă pentru activităţi economice şi a procedurilor manageriale necesare pentru conservarea biodiversităţii şi utilizare durabilă a capitalului natural din PN-BmB;
    e) A9 - Dezvoltarea instrumentelor legale pentru a permite şi a facilita accesul comunităţilor locale la bunurile şi serviciile oferite de capitalul natural din PN-BmB;
    f) Modalităţile prin care Ad îşi propune să contribuie la dezvoltarea locală durabilă a zonei de cooperare, este stipulată în Regulament.


    3.2.4. Managementul utilizării durabile a resurselor regenerabile oferite de capitalului natural din PN-BmB
        Orice categorie de activităţi din PN-BmB se desfăşoară obligatoriu numai în limitele capacităţii productive şi de suport a ecosistemelor. Limitele capacităţii productive şi de suport se stabilesc prin studii de specialitate conform legislaţiei în vigoare care sunt avizate de CŞ, fiind aprobate, de asemenea, în spiritul legilor.
        Cotele de recoltă anuale, se aprobă prin ordin de ministru la propunerea utilizatorului, în limitele capacităţii de suport a ecosistemelor. Cotele de recoltă sunt avizate anual de către Ad. Urmărirea încadrării în cotele de recoltă, se face şi de Ad, modalitatea de urmărire, specifică fiecărei activităţi, fiind stipulată prin Reg.
    a) Utilizarea resurselor furnizate de vegetaţia lemnoasă prin exploatări forestiere. Managementul activităţii de regenerare a pădurilor
        Gestionarea durabilă a fondului forestier, proprietate de stat şi proprietate particulară, din PN-BmB se face cu respectarea Principiului Continuităţii, după Hartig, 1850, este armonizat cu principiile legislaţiei internaţionale: Agenda 21 şi Convenţia asupra diversităţii biologice adoptate la Conferinţa de la Rio din 1992, Reuniunea de la Johannesburg din 2002 - Rio+10 şi ţinându-se cont de documentele adoptate la conferinţele ministeriale paneuropene pentru protecţia pădurilor, cum ar fi: Rezoluţiile H1 Principii generale pentru gestionarea durabilă a pădurilor din Europa şi H3 - Principii generale pentru conservarea biodiversităţii pădurilor din Europa, adoptate la Conferinţa de la Helsinki din 1993, Criteriul 4 Conservarea şi ameliorarea adecvată a ecosistemelor forestiere, adoptat la Conferinţa de la Lisabona în 1998 şi în special, în cadrul acestui criteriu, Conceptul b: păduri rare şi vulnerabile constituite în arii protejate, documentele rezultate la Conferinţa de la Viena din 2003,sporirea dimensiunilor sociale şi culturale referitoare de gestionarea pădurilor.
        Limita capacităţii productive şi de suport a ecosistemelor forestiere este dată de suma posibilităţilor anuale de volum lemnos, determinate prin amenajamentele silvice realizate la nivel de unitate de producţie forestieră UP şi care se revizuiesc la intervale de 5 ani prin activitatea de reamenajare a ocoalelor silvice Lacu Sărat, Brăila, Slobozia şi Constanţa.
        Modul în care sunt reglementate activităţile de exploatare forestieră, regenerarea şi amenajarea pădurilor, în funcţie de zonarea parcului, este stipulat în Regulament.

    b) Utilizarea resurselor acvatice prin pescuitul comercial, pescuitul tradiţional şi pescuitul recreativ-sportiv
        Pescuitul comercial este interzis în zonele cu protecţie strictă, zonele de protecţie integrală şi în zona de management durabil - zona tampon, conform legislaţiei în vigoare. În lacurile din zona de management durabil pescuitul este considerat o activitate tradiţională reglementată în Regulament.
        Pescuitul recreativ/sportiv este interzis în zonele cu protecţie strictă şi în zonele de protecţie integrală, conform legislaţiei în vigoare.
        Cele două forme de pescuit - pescuitul comercial şi pescuitul recreativ-sportiv, se pot desfăşoară în limitele capacităţii productive şi de suport a ecosistemelor acvatice lentice şi lotice din PN-BmB stabilită conform celor prevăzute la subcapitolul 4.1.2.
        Reglementarea activităţii de utilizare a resurselor acvatice prin pescuitul comercial, pescuitul tradiţional şi pescuitul recreativ/sportiv se face în Regulament.

    c) Utilizarea resurselor aparţinând florei terestre prin activităţi pastorale
     Exploatarea păşunilor este permisă numai pentru animalele domestice aparţinând persoanelor care deţin păşuni pe teritoriul PN-BmB conform tabelului nr. 2.1, în limitele capacităţii productive şi de suport de suport a habitatelor din categoria pajiştilor de luncă şi de stepă, stabilită la 13 bovine/10 ha sau 100 ovine/10 ha, avizată în şedinţa CŞ din 5 decembrie 2006 din Anexele nr. 3.4 şi nr. 3.5.
        Reglementarea activităţii de utilizare a resurselor aparţinând florei terestre prin activităţi pastorale se face în Regulament.

    d) Utilizarea resurselor aparţinând faunei prin activităţi cinegetice
        În conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, cu modificările şi completările ulterioare, vânătoarea cu caracter recreativ/sportiv este permisă pe 18.605,8 ha, reprezentând 75,77% din suprafaţa PN-BmB, alcătuită din:
    a) cele 8 zone tampon a parcului, aparţinând celor 7 insule mari din parc - 9.072,8 ha;
    b) cele 4 zone de dezvoltare durabilă a activităţilor umane:
    i. Dunărea şi braţele fluviului - 6.133,9 ha,
    ii. Zona dig-mal a IMB - 1.034,6 ha,
    iii. Zona dig-mal a Câmpiei Bărăganului Nordic - 1.616,9 ha,
    iv. Zona dig-mal a Dobrogei - 105,7 ha.


        După legiferarea Coridorul "Est-Dunărean" de migraţie avifaunistică, vânătoarea cu caracter recreativ/sportiv va fi permisă, conform avizului PM din CŞ/28 februarie 2008 şi din CCAd/5 martie 2008, numai în cele trei zone dig-mal, 21,5 % din suprafaţa PN-BmB. În vederea legiferării Coridorului Est-dunărean de migraţie avifaunistică este necesară întocmirea unui studiu ştiinţific, fapt ce se va realiza prin accesarea de către Ad a unui proiect la nivel naţional pe POS Mediu sesiunea 4: Fundamentarea ştiinţifică a declarării "Coridorului Est-Dunărean de migraţie avifaunistică" în contextul implementării REŢELEI Natura 2000, POS-2 cu partenerii Ad, filialele SOR din judeţele aferente râului Prut şi de pe segmentul de Dunăre cuprins între Silistra şi Galaţi.
     Speciile la care vânătoarea este permisă ca şi cele a căror comercializare este permisă se regăsesc în Anexele nr. 2.18 şi nr. 2.19.
        Capacitatea de producţie şi de suport pentru activitatea de vânătoare cu caracter recreativ/sportiv este identică cu cotele de recoltă avizate anual de CŞ pentru fiecare fond de vânătoare în parte.
        Modul în care sunt reglementate activităţile de vânătoare şi de protecţie a fondului cinegetic, în funcţie de zonarea parcului, este stipulat în Regulament.

    e) Alte activităţi de utilizare a unor resurse ale capitalului natural din PN-BmB
        Recoltarea exemplarelor de floră şi/sau faună se va efectua cu acordul Ad, în limita capacităţii de suport calculată pe baza unor studii de impact, avizate de CŞ şi aprobate D.Bio. Capacităţile de suport astfel aprobate, vor fi înscrise în PM sau într-un addendum la PM. Recoltarea acestor elemente de floră sau de faună se face în condiţiile înscrise în Regulament.


    3.2.5. Managementul utilizării durabile a serviciilor oferite de capitalului natural din PN-BmB
    a) Utilizarea prin turism a serviciilor oferite de PN-BmB
        Potenţialul ecoturistic pentru zonele tampon, cele 7 insule mari din PN-BmB şi pentru zonele de protecţie integrală a fost calculat la aproximativ 8.500 de vizitatori anual pentru un sejur mediu de 5 zile şi un volum 42.500 zile turistice, după Vădineanu et al., 2004. Odată cu includerea celor trei zone de dezvoltare durabilă a activităţilor umane în PN-BmB, respectiv zonele dig-mal a Câmpiei Bărăganului Nordic, a IMB şi a Dobrogei, frecvent vizitate de 90% dintre pescarii sportivi, care în anul 2007 au reprezentat 73,6% din totalul vizitatorilor, apreciem că potenţialul turistic al PN-BmB este de 25 mii de vizitatori anual, 16.500 de turişti/an în Zona de dezvoltare durabilă a activităţilor umane + 8.500 de turişti/an în cele 7 zone de management durabil.
        În scopul dezvoltării unui turism sustenabil în PN-BmB, este necesară adoptarea unui management care să îmbine concomitent, după Dumbrăveanu, 2005:
    a) capacitatea de suport ecologic - nivelul/limita de utilizare de la care apare riscul ecologic şi impactul ecologic negativ;
    b) capacitatea de suport economic - nivelul/limita de utilizare de la care economia locală se bazează în mare măsură pe turism sau devine dependentă de acesta;
    c) capacitatea de suport social - nivelul/limita de utilizare de la care turiştii devin iritanţi pentru localnici sau afectează cultura locală;
    d) capacitatea de suport psihologic - nivelul/limita de utilizare de la care turiştii resimt disconfort şi lipsă de satisfacţie datorită aglomeraţiei turistice.

        Pentru zonele de protecţie integrală, CŞ a avizat în şedinţa din 10 noiembrie 2005, Anexa nr. 3.6, o capacitate de suport ecologic pentru cativitatea de turism la 15 turişti pe zi în Zona de protecţie integrală Fundu Mare şi de 25 de vizitatori/zi în Zona de protecţie integrală Egreta, şi ulterior de 20 de turişti/zi în Zona de protecţie integrală Cucova. Datorită faptului că, la momentul avizării ediţiei februarie 2008 a PM, ecoturismul în PN-BmB este slab dezvoltat, 7,6% în anul 2007 din potenţialul de 25 de mii, considerat anul cel mai bun de către Ad când au fost monitorizaţi 1.903 vizitatori în PN-BmB, celelalte trei capacităţi de suport,economic, social şi psihologic, pot fi cu greu estimate. Capacităţile de suport economic, social şi psihologic vor fi calculate la următoarea revizuire a PM.
        Categoriile de turism ce se pot desfăşura în PN-BmB sunt:
    a) ecoturismul, care include şi pescuitul sportiv,
    b) agroturismul,
    c) turismul ştiinţific, (a se vedea imaginea asociată)
        Fig. 3.3 Zonarea PN-BmB din punct de vedere al recreerii şi turismului

    d) turismul educaţional.
        Formele de turism permise PN-BmB sunt:
    a) turismul nautic practicat atât individual, cu caiacul, cât şi în grup, cu barca cu rame,
    b) turismul ecvestru,
    c) cicloturismul,
    d) turismul pedestru.

        Conform Strategiei de vizitare a PN-BmB, depusă în 25 ianuarie 2010 la Organismul Intermediar Galaţi prin cererea de finanţare la POS-1, în PN-BmB accesul turiştilor este reglementat conform schemei din Figura nr. 3.3 şi hărţii reprezentate în Figura nr. 3.4., astfel
    a) "Zona I turistică" corespunde celor 2 zone de protecţie strictă;
    b) "Zona II turistică" corespunde celor 7 zone de management durabil + cele 8 zone de protecţie integrală;
    c) "Zona III turistică" corespunde zonei de dezvoltare durabilă a activităţilor umane;
    d) Vizitarea PN-BmB se poate face numai în condiţiile stipulate în Reg.
    b) Navigaţia durabilă pe Dunăre

 (a se vedea imaginea asociată)
        Fig. nr. 3.4 Harta zonelor de vizitare
        Dunărea este principalul coridor de navigaţie european. Din totalul lungimii cursului fluviului de 2.857 km, porţiunea dintre Sulina şi Regensburg este navigabilă 2.414 km, - 84%, din care 1.074 km, - 38% pe teritoriul României. Dintre cei 120 afluenţi ai fluviului 34 sunt navigabili, după Clonaru, 1967. Pe segmentul de 62 de km din braţul Navigabil al Dunării, cât revine PN-BmB - 6% din teritoriul românesc, circulă pe toată perioada anului nave fluviale aparţinând următoarelor state europene riverane, enumerate din amonte spre aval: Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Serbia, România, Bulgaria, Republica Moldova şi Ucraina.
        În trecut, înainte de 1975, navigaţia la cote scăzute, era asigurată prin simpla dragare a braţului Dunărea Navigabilă, în unul sau cel mult două puncte cu energie mare de depunere a aluviunilor, aşa zisele "praguri", situate pe segmentul de 62 km aferent PN-BmB.
        În prezent, după 1980, datorită reducerii de 5 ori a suprafeţei albiei majore prin îndiguirea în anii '65 a fostei Bălţi a Brăilei, volumul debitului solid purtat la ape mari de Dunăre atunci când acesta creşte exponenţial, a crescut implicit cel puţin de de 5 ori pe secţiunea de 62 de km corespunzătoare PN-BmB faţă de situaţia dinaintea îndiguirilor. În consecinţă şi colmatarea şenalului navigabil s-a amplificat semnificativ. S-a ajuns astfel ca navigaţia în dreptul insulei Calia, între km 196 în amonte şi km 186 în aval, să se mute de pe braţul Navigabil, partea dreaptă a insulei Calia, pe braţul Calia, partea stângă, potrivit Figurii nr. 2.6. Întrucât braţul Calia de 10 km lungime, dar mult mai îngust decât fostul braţ navigabil, are trei coturi fără vizibilitate determină ca pătrunderea concomitentă a două convoaie pe şenal să devină riscantă. Pe de altă parte timpul de aşteptare în amonte a altui convoi în urcare poate depăşi 2 ore.
    În viitor, pentru asigurarea navigaţiei fluviale la cote mici, AFDJ Galaţi propune proiectul "Îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie pe Dunăre între Călăraşi şi Brăila - km 375 - km 170 şi măsuri complementare", cu fonduri europene, în valoare de 240 mil. CŞ a avizat favorabil studiul de fezabilitate pentru acest proiect în 10 noiembrie 2005, potrivit Anexei nr. 3.6. Proiectul a stârnit aprigi controverse între Ministerul Transporturilor şi societatea civilă reprezentată de o serie de ONG-uri ecologiste conduse de WWF. Dezbateri au avut loc şi în Comisia Europeană, punându-se problema dacă proiectul AFDJ nu influenţează negativ realizarea, dar mai ales buna funcţionare ulterioară a amenajărilor hidrotehnice ce se vor realiza în cadrul proiectului LIFE 06 NAT/OR/000172, respectiv acţiunile C4 şi C5, pentru Ad a avut termen de implementare până în 2010, pentru reabilitarea hidrologică a PN-BmB. În urma notificării primite de la Comisia LIFE, Ad a repus în discuţia CŞ, în şedinţa din 22-23 ianuarie 2009, studiul de impact pentru proiectul AFDJ, ocazie cu care hidrologii din CŞ au demonstrat din nou că punerea în operă a acestui proiect nu generează un impact negativ asupra complexelor de ecosisteme acvatice şi terestre din PN-BmB şi, pe de altă parte, că realizarea proiectului AFDJ nu vine în contradicţie cu proiectul LIFE din Anexa nr. 3.7.




    3.2.6. Reconstrucţia şi reabilitarea ecologică în PN-BmB
        În procesul istoric de reconciliere a omului cu natura un rol deosebit de important este şi va fi deţinut de reconstrucţia şi reabilitarea ecologică a ecosistemelor antropizate. Obiectivul fundamental al reconstrucţiei şi/sau al reabilitării ecologice îl constituie readucerea, pe cât este posibil, a structurii deteriorate de factorii antropici sau naturali la stările structurale existente înaintea impactului sau la stări apropiate acestuia, după Giurgiu, 2005.
        Aşa cum s-a arătat în Capitolul II.2, îndiguirea fostei Bălţi a Brăilei a generat pe lângă transformarea geografiei Luncii Dunării, aridizarea climatului din zonele adiacente fostei bălţi şi mutaţiile sociale în viaţa locuitorilor, încă două consecinţe, cu impact grav asupra mediului:
    a) modificarea regimului hidrologic al Dunării prin creşterea exponenţială a debitului solid în suspensie pe o suprafaţă de depunere a acestora de 5 ori mai mică, fenomen ce se manifestă anual în timpul inundaţiilor vernale, cu efecte majore în ridicarea, an de an, a fundului celor 52 de lacuri interioare şi implicit, cu consecinţe dramatice în restrângerea suprafeţei active a sitului Ramsar "Balta Mică a Brăilei", pe o perioadă anuală tot mai scurtă.
    b) substituirea celor 149 mii ha de complexe de ecosisteme terestre şi acvatice

    a. naturale cu agrobiocenoze în incintele îndiguite şi cu ligniculturi clonale plopicole şi salicicole în ceea ce a mai rămas ca luncă inundabilă.
        Ca moment de referinţă pentru PN-BmB, atât în cazul reconstrucţiei ecologice a fostei păduri aluviale, cât şi în cazul reabilitării ecosistemelor acvatice lentice, este considerat anul 1960, deoarece:
    a) 1960 este un an anterior producerii intervenţiei antropice prin îndiguiri, desecări şi defrişări în fosta Baltă a Brăilei;
    b) erau acumulate suficiente date referitoare la parametrii ecosistemelor acvatice, începând cu cercetările marelui savant Grigore Antipa şi până la cele demarate de academicianul Nicolae Botnariuc în 1957, o dată cu înfiinţarea Staţiunii de Cercetări Hidrobiologice Brăila;
    c) în anul 1955 au fost realizate primele amenajamente silvice în Balta Brăilei, care reflectă fidel starea şi structura ecosistemelor forestiere existente la acel moment.

        O problemă de importanţă fundamentală constă în stabilirea modelului optim de ecosistem natural ţintă către care să se tindă în acţiunea de reconstrucţie/reabilitare ecologică a biotopurilor şi/sau a biocenozelor antropizate.

    a) Reconstrucţia ecologică a fostei păduri aluviale
        Declinul culturilor plopicole din Lunca Brăileană a Dunării, a avut loc în contextul regresului plopiculturii româneşti, care la rândul său nu poate fi scos din declinul general al pădurilor din România definit ca o stare determinată de un complex de factori favorizanţi, declanşatori şi agravanţi care afectează procesele fiziologice ale arborilor cu exteriorizări asupra creşterii acestora, moartea lor putând fi un sfârşit probabil, deci nu cert în toate cazurile, după Pătrăşcoiu, Badea, 1995.
        În trecut, evoluţia plopiculturii brăilene a avut loc în 4 etape. Odată cu realizarea primelor amenajamente silvice în Balta Brăilei în anul 1945, s-a propus ca majoritatea plopişurilor naturale şi parte din sălcete să fie substituite cu ligniculturi plopicole, reprezentate prin cele patru cutivaruri de plopi euramericani existente la acea vreme: marilandica, regenerata, robusta şi serotina; ceea ce s-a şi realizat în prima etapă în deceniul următor, după Popescu, 1994. Prin substituirea zăvoaielor de luncă deţinătoare ale unui genofond şi ecofond de o mare biodiversitate, cu ligniculturi de plopi euramericani după modelul agrobiocenozelor, au fost create masive şi compacte arborete uniclonale, cu structură ultrasimplificată şi de minimă stabilitate, dispărând astfel un vast şi inestimabil tezaur genetic şi ecologic, după Giurgiu, 1982 şi 1995.
        A II-a etapă a constat în campania masivă de introducere şi extindere a clonei Ro.16 pe o suprafaţă de peste 4 mii ha, prin substituirea plopilor autohtoni care au mai rămas, a cultivarurilor de plopi neselecţionaţi şi a unor arborete de salcie. troducerea clonei Ro.16 la Brăila s-a dovedit a fi nu numai un dezastru ecologic ci şi o catastrofă silviculturală, căci aceste ecosisteme ultrasimplificate şi uniformizate pe suprafeţe mari, au fost afectate masiv de cancerul bacterian -Pseudomonas syringae f. sp. Populea, determinând uscări de arborete în masă, pe suprafeţe însemnate ce au ajuns la peste 2 mii ha, la sfârşitul deceniului 8, după Popescu, 1994.
        Începând cu anul 1972, a început a III-a etapă, de înlocuire a clonei Ro.16 cu plopul I.214, urmat câţiva ani mai târziu de Sacrau 1979. Aceşti doi hibrizi, la care se adaugă din 1996 şi clona I.45/51, sunt cultivate şi în prezent în Lunca Brăileană a Dunării.
        În prezent. Înscriindu-se în regresul pe care îl parcurge începând cu 1985 cultura plopilor euramericani la nivel naţional, după Filat, 2000, declinul auxologic şi ecologic pe care îl înregistrează în ultimii 15 ani plopicultura brăileană, reprezintă a IV-a etapă a evoluţiei acestei culturi în Lunca Brăileană a Dunării şi se datorează:
    - carenţelor microstaţionale specifice luncilor;
    – hazardurilor naturale, de regulă o combinaţie între fenomenele climatice şi hidrologice dăunătoare, ce au dus la diminuarea semnificativă a caracterului intrazonal al staţiunilor - biotopurilor forestiere din Lunca Brăileană a Dunării;
    – gradaţiilor defoliatorului Lymantria dispar;
    – apariţiei fenomenului de topofizis - degenerarea clonelor;
    – unor deficienţe silvotehnice, după Moisei, 2003.

        Faptul că în prezent şi în viitor aceste ligniculturi uniclonale din Lunca Dunării, de minimă biodiversitate, sunt incompatibile cu principiile europene ale gestionării durabile ale pădurilor, după Giurgiu, 2004, reprezintă astăzi, în România, o provocare pentru un număr tot mai mare de specialişti şi cercetători,ecologi, şi în ultima vreme, silvicultori, după Moisei, 2006.
        În spiritul acestor tendinţe, se prefigurează o nouă etapă, a cincea în evoluţia plopiculturii brăilene: reconstrucţia ecologică a arboretelor artificiale din Lunca Dunării prin substituirea plopilor euramericani, pe măsura atingerii vârstei exploatabilităţii tehnice, cu plopi indigeni, mai întâi în zonele tampon şi în zonele de protecţie integrală din insulele ce alcătuiesc PN-BmB, urmată într-un viitor, mai mult sau mai puţin îndepărtat, de renaturarea zonelor dig-mal, după Moisei, 2006.
        Unul dintre motivele substituirii plopilor euramericani este şi ciclul prea scurt de 20-25 de ani. Pe lângă o stabilitate mai mare a ecosistemelor forestiere, un ciclu mai lung, cum ar fi de 60 de ani pentru plopii indigeni, după Moisei, 2003, favorizează retenţia carbonului din atmosferă pe o perioadă mai îndelungată de timp, fapt ce constituie un obiectiv prioritar al Protocolului de la Kyoto - Isebrands, Karnosky, 2001. În ceea ce priveşte plopii negri autohtoni, ambele ecotipuri, atât tipul cu gâlme cât şi cel cu scoarţă netedă, au longevităţi ce pot depăşi 90 - 100 de ani, fără ca lemnul să se deprecieze, sau arborii să devină scorburoşi. Se recomandă ca aceştia să fie menţinuţi până la limita longevităţii pe taluzele Dunării, a privalelor şi a japşelor din interiorul bălţii, fiindcă rolul lor de protecţie şi de consolidare a malurilor se va manifesta atâta timp cât vor vegeta acolo, după Popescu, 1994. În cazul sălciilor, prin tema de proiectare s-a propus un ciclu diferenţiat în funcţie de pragul gradului de inundabilitate stabilit la 6,2 hidrograde, după Popescu et a., 1982. Peste acest prag salcia este tăiată în crâng de jos cu un ciclu de 24- 25 de ani, sub acest prag se practică tăierile în scaun, ceea ce presupune două cicluri până la vârsta de 35 - 40 de ani, când, cu ocazia celei de a doua tăieri se valorifică şi scaunul. Se poate efectua şi a doua înscăunare la vârsta de 25 - 28 ani, după alţi 16 - 17 ani cu ocazia celei de a doua tăieri a sulinarilor scaunul se valorifică ca lemn de lucru -PAL despicat. La limita inferioară a vegetaţiei forestiere, 4,5 hidrograde, spre iezer, s-au instalat sălcetele de limită alcătuite în special din Salix fragilis, care se recomandă a fi tratate de mai multe ori în scaun, până la degradarea completă a scaunului, după Popescu et al., 1982. În acest caz refacerea arboretului se va face prin plantarea în mod insistent şi repetat a puieţilor sau a sadelor de talie mare printre scaune, în ochiuri formate pe măsură ce scaunele se usucă, după Moisei, 2006.
        Ca model de organizare structurală pentru acţiunile viitoare de reconstrucţie ecologică a fostei păduri aluviale prin substuirea ligniculturilor clonale plopicole şi salicicole cu specii forestiere autohtone, este luat în considerare Zăvoiul natural Begu, din următoarele considerente, după Moisei, 2006:
    i. unicitatea: zăvoiul Begu, care are o întindere de 10,5 ha, este ultimul arboret natural amestecat, format din 8 specii şi unităţi intraspecifice, cu o suprafaţă suficient de elocventă, peste 3,0 ha din PN-BmB; pe cursul inferior al Dunării mai există segmentul Silistra - Tulcea unde mai există încă două astfel de păduri aluviale: arboretul de plop negru de la Ostrov, Dunărea Veche, jud. Tulcea şi zăvoiul amestecat de la OS. Hârşova, jud. Constanţa;
    ii. reprezentativitate: pădurea naturală Begu reprezintă unul dintre puţinele habitate de interes comunitar tipice de pe cursul românesc al Dunării: 92A0 Galerii de Salix alba şi Populus alba;
    iii. variabilitate compoziţională: zăvoiul Begu este alcătuit din 8 unităţi specifice şi intraspecifice reprezentate în Figura nr. 3.3:
    1. Populus alba - varietatea boleana - plop alb;
    2. Populus alba - varietatea nivea - plop alb;
    3. Populus nigra - ecotipul cu scoarţă netedă - plop negru;
    4. Populus nigra - ecotipul cu gâlme - plop negru;
    5. Salix alba - salcie albă;
    6. Salix fragilis - salcie tremurătoare;
    7. Ulmus foliacea - ulm de câmp;
    8. Fraxinus excelsior - frasin de câmp.

    iv. închidere pe verticală: aşa cum se poate observa din analiza în figura 3.5, pădurea Begu prezintă o structură verticală caracterizată printr-o bună închidere în plan vertical, un profil dantelat, o etajare a plopului alb şi a celui negru în plafonul superior şi a salciei împreună cu frasinul şi ulmul în plafonul inferior; această structură verticală complexă conferă pădurii o rezistenţă sporită la factorii climatici nefavorabili (vânturi intense); (a se vedea imaginea asociată)
        Fig. 3.5. Profilul orizontal şi vertical al zăvoiului natural "Begu"

    v. stabilitate deosebită a zăvoiului Begu, rezultată din analiza indicilor de biodiversitate Shannon-Wiener - H' =1,625, Pielou - EH = 0,779, Brillouin EB = 0,324, Gleson -d =1,448 şi a parametrului "a" - Ea = 1,102, aşa cum se poate urmări şi în Figura nr. 3.6;
    vi. variabilitate staţională prin faptul că arboretul Begu ocupă o multitudine de biotopuri distribuite pe o amplitudine altitudinală de 3,5 - 4 m, de la coama grindului de mal, partea superioară a profilului orizontal din Figura nr. 3.5, şi până la japşa, partea dreaptă/jos Figura nr. 3.5 preferată de salcie.
    vii. resursă genetică: ca sursă de reproducere vegetativă, în scopul conservării in situ a resurselor genetice pe care le deţine în acţiunea de reconstrucţie ecologică a viitoarelor păduri aluviale în PN-BmB; prin grija cercetătorilor de la staţiunea I.C.A.S.Tulcea, arboretul Begu este înscris în programul european de conservare a resurselor forestiere EUROFORGEN. (a se vedea imaginea asociată)
        Fig. 3.6 Comparaţie între o lignicultura plopicolă şi zăvoiul Begu după indicii de biodiversitate


        Necesitatea acţiunii de reconstrucţie ecologică a fostei păduri aluviale prin substituirea ligniculturilor plopicole uniclonale cu specii forestiere autohtone rezultă şi din compararea indicilor de biodiversitate dintre arboretele naturale şi culturile de plopi euramericani, evidenţiate în figura 3.6.
        În cadrul proiectului LIFE 06 NAT/RO/000172, pe teritoriul PN-BmB, sunt în curs de realizare acţiunile C1 Reconstrucţia ecologică a fostei păduri aluviale prin substituirea pe 237 ha a ligniculturilor plopicole cu specii forestiere autohtone, C2 Distrugerea arbustului invaziv Amorpha fruticosa pe o suprafaţă de 212 ha şi C3 Înlocuirea amorfei pe cele 212 ha cu specii forestiere autohtone.

    b) Reabilitarea ecologică a ecosistemelor acvatice lentice
        Lucrările hidrotehnice executate pe sectorul românesc al Dunării în a II-a jumătate a secolului 20, îndiguirile fostelor bălţi, barajele de la Porţile de Fier 1 şi 2 şi canalul Dunăre-Marea Neagră au declanşat importante schimbări în regimul debitului solid de pe secţiunea Dunării corespunzătoare PN-BmB.
     În prezent, ca urmare a intervenţiei antropice descrise anterior, este evidentă manifestarea generalizată a procesului intens de colmatare în toate cele 52 de lacuri de pe cele 7 insule mari, aflate în regim liber de inundaţie. Fenomenul colmatării se manifestă generalizat în toate lacurile din PN-BmB, atât pe cele 27 de lacuri cu 3.196,7 ha luciu de apă pe care s-au realizat amenajări piscicole nesustenabile în anii 80, cât şi pe restul de 25 de lacuri cu 1.231,0 ha luciu de apă pe care nu au fost amenajări piscicole, potrivit Anexei nr. 2.10.
        În viitor, considerând că fenomenul colmatării se datorează, aşa cum s-a arătat, unor cauze antropice, reabilitarea biotopurilor din BmB devine necesară şi oportună. În consecinţă Ad a avizat în şedinţa CŞ din 28 aprilie 2006, următoarea strategie pentru decolmatarea lacurilor:
    a) constituirea a 3 zone mari de refugiu pentru avifauna acvatică;
    i. zona de conservare specială Egreta;
    ii. zona de conservare specială Fundu Mare;
    iii. zona Năvodari;

    b) menţinerea în permanenţă a apei cu ajutorul stăvilarelor în două dintre cele trei zone;
    c) decolmatarea celei de a III-a zone;
    d) extinderea ulterioară a metodei şi la restul de 24 de lacuri situate în afara celor 3 zone.

        Metode pentru decolmatare:
    a) utilizarea draglinelor cu evacuarea mecanică a pământului;
    b) barbotarea prin pomparea aerului sub presiune în timpul retragerii apelor din lacuri, după scarificarea prealabilă la o adâncime de 60 cm sub nivelul fundului lacului în timpul sezoanelor fără inundaţii.

        Indiferent de metoda aplicată operaţiunea de decolmatare va fi obligatoriu urmată de renaturarea biocenozei acvatice prin reconstrucţie ecologică, însămânţare cu rizomi de stuf, nuferi şi altele asemenea; reintroducerea în habitat a elementelor de microfaună şi microfloră.
        În cadrul proiectului LIFE 06 NAT/RO/000172, pentru zona Fundu Mare, sunt în curs de realizare acţiunile A4 şi C4 "Studiu şi reabilitarea hidrologică a complexului Fundu Mare". Restul zonelor vor fi decolmatate ulterior prin accesarea unor noi proiecte cu fonduri structurale, proiectul POP.


    3.2.7. Managementul speciilor şi habitatelor de interes comunitar în PN-BmB.
     În anul 2007, Parcul Natural Balta Mică a Brăilei a fost inclus în reţeaua Natura 2000, atât ca Sit de importanţă comunitară SCI, cât şi ca arie de protecţie specială, SPA. PN-BmB a fost declarat SCI pentru 9 tipuri de habitate din totalul de 19 identificate pe teritoriul parcului, o specie de mamifere, vidra, 3 specii de reptile şi amfibieni şi 12 specii de peşti, şi SPA pentru 23 de specii de păsări din anexa 1 a Directivei Pasari nr. 79/409, dintre care 6 specii sunt periclitate la nivel global. De asemenea, situl este important pentru populaţiile cuibăritoare ale următoarelor specii:
    a) colonii mixte de Ardeide;
    b) Ciconia nigra - barză neagră;
    c) Aythya nyroca - raţă roşie;
    d) Haliaeetus albicilla -vultur codalb.

        În ceea ce priveşte speciile migratoare, situl prezintă o deosebită însemnătate pentru speciile de gâşte şi raţe atât în perioada de migraţie cât şi în perioada de iernat.
        Pe teritoriul parcului habitatele şi speciile de importanţă comunitară se găsesc într-o stare de conservare bună sau foarte bună. Pentru menţinerea stării de conservare şi pentru evitarea deteriorării acesteia, au fost identificate o serie de potenţiale activităţi care ar putea avea un efect negativ asupra habitatelor şi speciilor. Pe baza acestor cunoştinţe au fost propuse o serie de măsuri de management, în vederea elaborării de strategii de prezervare a speciilor şi habitatelor, precum şi pentru stabilirea unor măsuri precise de management conservativ, potrivit tabelelor nr. 3.1, nr. 3.2 şi nr. 3.3. Măsurile preconizate reprezintă minimul necesar pentru menţinerea speciilor şi habitatelor într-o stare favorabilă de conservare. Totuşi, fiecare specie şi habitat aparţine unor ansambluri mai vaste, care includ alte specii şi alte tipuri de medii, cu cerinţe particulare, uneori diferite, care vor trebui luate în considerare şi armonizate pentru realizarea unui management conservativ favorabil pentru fiecare. Ad propune realizarea unor studii privind monitorizarea stării de conservare a habitatelor şi speciilor în cadrul unui viitor proiect pentru accesarea fondurilor structurale şi de coeziune, pe Axa prioritară 4 "Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protecţia naturii" în cadrul Programului Operativ Sectorial "MEDIU", de către instituţii şi organizaţii care au ca obiect de activitate cercetare, POS-1.
        Tabelul nr. 3.1 Măsuri de management pentru păsări de interes comunitar

┌─────────────────────┬───────────┬───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┬─────────────┐
│ │ │Activităţi umane cu impact asupra speciilor de pasari -anexa 1, Directiva 79/ │ │
│ │ │409 │Măsuri de │
│Specia │Statut ├────────────┬────────────┬─────────────┬────────────┬─────────────┬────────────┤management │
│ │ │Silvicultură│Agricultură │Urbanism │Vânătoare │Pescuit │Turism │ │
│ │ │ │-păşunat │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼───────────┼────────────┼────────────┼─────────────┼────────────┼─────────────┼────────────┼─────────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │Supravegherea│
│ │ │ │ │ │ │ │Turismul │pescuitului │
│ │ │ │ │ │ │Pescuitul │necontrolat │sportiv şi a │
│ │ │ │ │ │ │necontrolat │în │turismului. │
│ │ │ │ │ │ │şi braconajul│apropierea │Încercarea de│
│Alcedo atthis │Aproape │Nu face │Nu face │Nu face │Nu face │pot periclita│malurilor │stopare a │
│(pescăraş albastru) │ameninţată │obiectul │obiectul │obiectul │obiectul │capacitatea │poate │braconajului │
│ │ │ │ │ │ │de │deranja │piscicol. │
│ │ │ │ │ │ │aprovizionare│specia în │Păstrarea │
│ │ │ │ │ │ │cu hrană │perioada de │calităţii │
│ │ │ │ │ │ │ │cuibărit │apei şi │
│ │ │ │ │ │ │ │ │protejarea │
│ │ │ │ │ │ │ │ │habitatului. │
├─────────────────────┼───────────┼────────────┼────────────┼─────────────┼────────────┼─────────────┼────────────┼─────────────┤
│ │ │Exploatarea │ │ │ │ │ │Protejarea │
│ │ │arborilor cu│ │ │ │ │ │habitatelor │
│ │ │cuiburi duce│ │ │ │ │ │şi locurilor │
│Aquila pomarina │ │la │ │ │Braconajul │ │ │de cuibărire,│
│(acvila ţipătoare │Vulnerabilă│distrugerea │Nu face │Nu face │duce la │Nu face │Nu face │neexploatarea│
│mică) │ │cuiburilor │obiectul │obiectul │reducerea │obiectul │obiectul │arborilor cu │
│ │ │şi egradarea│ │ │efectivelor │ │ │cuiburi şi │
│ │ │habitatelor │ │ │ │ │ │încercarea de│
│ │ │de cuibărit │ │ │ │ │ │eliminare a │
│ │ │ │ │ │ │ │ │braconajului.│
├─────────────────────┼───────────┼────────────┼────────────┼─────────────┼────────────┼─────────────┼────────────┼─────────────┤
│ │ │ │Schimbarea │ │ │ │ │Menţinerea │
│ │ │ │regimului │ │ │ │ │regimului │
│ │ │ │hidric al │ │ │ │ │hidric al │
│ │ │ │zonelor │ │ │ │Turismul │zonelor umede│
│Ardea purpurea (stârc│ │Nu face │umede şi │Nu face │Nu face │Nu face │necontrolat │şi a │
│roşu) │Periclitată│obiectul │îndepărtarea│obiectul │obiectul │obiectul │poate │suprafeţelor │
│ │ │ │stufărişului│ │ │ │deranja │stuficole, │
│ │ │ │reduce │ │ │ │specia. │protecţia │
│ │ │ │habitatul │ │ │ │ │cuiburilor şi│
│ │ │ │speciei. │ │ │ │ │a │
│ │ │ │ │ │ │ │ │habitatelor. │
├─────────────────────┼───────────┼────────────┼────────────┼─────────────┼────────────┼─────────────┼────────────┼─────────────┤
│ │ │ │Drenarea │ │ │Pescuitul │ │Menţinerea şi│
│ │ │Tăierea │apelor din │ │ │necontrolat │Turismul │protejarea │
│ │ │arborilor cu│zonele umede│ │ │şi braconajul│necontrolat │zonelor │
│Ardeola ralloides │Vulnerabilă│cuiburi duce│de bălţi şi │Nu face │Nu face │duce la │perturbă │umede, │
│(stârc galben) │ │la reducerea│mlaştini │obiectul │obiectul │reducerea │specia în │protecţia │
│ │ │habitatului │duce la │ │ │resurselor de│perioada de │cuiburilor şi│
│ │ │ │reducerea │ │ │hrană. │cuibărire. │a │
│ │ │ │habitatului.│ │ │ │ │habitatelor. │
├─────────────────────┼───────────┼────────────┼────────────┼─────────────┼────────────┼─────────────┼────────────┼─────────────┤
│ │ │ │ │ │Vânătoarea │Pescuitul │ │Menţinerea │
│ │ │ │Asanarea │ │necontrolată│necontrolat │ │zonelor umede│
│ │ │ │zonelor │ │şi │şi braconajul│ │şi a │
│Aythya nyroca (raţă │Vulnerabilă│Nu face │umede │Nu face │braconajul │duce la │Nu face │suprafeţelor │
│roşie) │ │obiectul. │conduce la │obiectul. │duce la │reducerea │obiectul. │stuficole, │
│ │ │ │restrângerea│ │reduc. │resurselor de│ │controlul │
│ │ │ │habitatului.│ │efectivelor │hrană. │ │vânătorii şi │
│ │ │ │ │ │ │ │ │pescuitului. │
├─────────────────────┼───────────┼────────────┼────────────┼─────────────┼────────────┼─────────────┼────────────┼─────────────┤
│ │ │ │Schimbarea │ │ │ │ │Menţinerea │
│ │ │ │regimului │ │ │ │ │regimului │
│ │ │ │hidric al │ │ │ │ │hidric al │
│ │ │ │zon. umede │ │ │ │Turismul │zonelor umede│
│Botaurus stellaris │ │Nu face │şi │Nu face │Nu face │Nu face │necontrolat │şi a │
│(buhai de baltă) │Vulnerabilă│obiectul. │îndepărtarea│obiectul. │obiectul. │obiectul. │poate │suprafeţelor │
│ │ │ │stufărişului│ │ │ │deranja │stuficole, │
│ │ │ │reduce │ │ │ │specia. │protecţia │
│ │ │ │labitatul │ │ │ │ │cuiburilor şi│
│ │ │ │sp. │ │ │ │ │a │
│ │ │ │ │ │ │ │ │habitatelor. │
├─────────────────────┼───────────┼────────────┼────────────┼─────────────┼────────────┼─────────────┼────────────┼─────────────┤
│ │ │ │Alungarea │ │ │ │ │ │
│ │ │ │lor de către│ │Vânătoarea │ │ │ │
│ │ │ │proprietarii│ │necontrolată│ │ │ │
│ │ │ │de terenuri │ │şi │ │ │ │
│Branta ruficollis │Periclitată│Nu face │agricole pe │Nu face │braconajul │Nu face │Nu face │Reducerea │
│(Gâscă cu gât roşu) │ │obiectul. │care se │obiectul. │duce la │obiectul. │obiectul. │braconajului.│
│ │ │ │hrănesc │ │reducerea │ │ │ │
│ │ │ │reprezintă │ │efectivelor.│ │ │ │
│ │ │ │un factor de│ │ │ │ │ │
│ │ │ │stres │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼───────────┼────────────┼────────────┼─────────────┼────────────┼─────────────┼────────────┼─────────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │Menţinerea │
│ │ │ │Schimbarea │ │ │ │ │regimului │
│ │ │ │regimului │ │ │ │ │hidric al │
│ │ │ │hidric al │ │ │ │ │zonelor umede│
│Chlidonias hybridus │ │Nu face │zon. umede │Nu face │Nu face │Nu face │Nu face │şi a │
│-Chirigiţă cu obraz │Vulnerabilă│obiectul. │şi │obiectul. │obiectul. │obiectul. │obiectul. │suprafeţelor │
│alb │ │ │îndepărtarea│ │ │ │ │stuficole, │
│ │ │ │stufărişului│ │ │ │ │protecţia │
│ │ │ │reduce │ │ │ │ │cuiburilor şi│
│ │ │ │habitatul sp│ │ │ │ │a │
│ │ │ │ │ │ │ │ │habitatelor. │
├─────────────────────┼───────────┼────────────┼────────────┼─────────────┼────────────┼─────────────┼────────────┼─────────────┤
│ │ │ │Restrângerea│ │ │ │ │ │
│ │ │ │zonelor │ │ │ │ │ │
│ │ │ │umede duce │ │ │ │ │ │
│ │ │ │la │Distrugerea │ │ │ │Menţinerea şi│
│Ciconia ciconia - │ │Nu face │distrugerea │deliberată a │Nu face │Nu face │Nu face │protecţia │
│Barză albă │Vulnerabilă│obiectul. │habitatului.│cuiburilor, │obiectul. │obiectul. │obiectul. │zonelor umede│
│ │ │ │Otrăvire cu │ocazional │ │ │ │şi a │
│ │ │ │seminţe │electrocutare│ │ │ │cuiburilor. │
│ │ │ │tratate cu │ │ │ │ │ │
│ │ │ │substanţe │ │ │ │ │ │
│ │ │ │chimice. │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼───────────┼────────────┼────────────┼─────────────┼────────────┼─────────────┼────────────┼─────────────┤
│ │ │Tăierea │ │ │ │ │Turismul │Conservarea │
│ │ │arborilor │ │ │ │Pescuitul │necontrolat │arboretelor │
│ │ │bătrâni duce│ │ │ │necontrolat │este un │unde se │
│ │ │la │ │ │ │şi braconajul│factor de │găsesc │
│Ciconia nigra - Barză│Vulnerabilă│restrângerea│Nu face │Nu face │Nu face │duce la │stres care │cuiburi, │
│neagră │ │şi │obiectul. │obiectul. │obiectul. │reducerea │poate │supravegherea│
│ │ │degradarea │ │ │ │resurselor de│determina │turismului, │
│ │ │habitatelor │ │ │ │hrană. │părăsirea │mai ales în │
│ │ │de cuibărit.│ │ │ │ │teritoriilor│perioada de │
│ │ │ │ │ │ │ │de cuibărit.│reproducere. │
├─────────────────────┼───────────┼────────────┼────────────┼─────────────┼────────────┼─────────────┼────────────┼─────────────┤
│ │ │ │Restrângerea│ │ │ │ │ │
│ │ │ │zonelor │ │ │ │ │ │
│ │ │ │umede duce │ │ │ │ │ │
│ │ │ │la │ │ │ │ │Protejarea │
│Circus │ │ │restrângerea│ │ │ │ │suprafeţelor │
│aeruginosus-Erete de │Vulnerabilă│Nu face │habitatului.│Nu face │Nu face │Nu face │Nu face │umede │
│stuf │ │obiectul. │Agricultura │obiectul. │obiectul. │obiectul. │obiectul. │stuficole, │
│ │ │ │intensivă │ │ │ │ │agricultură │
│ │ │ │duce a │ │ │ │ │extensivă. │
│ │ │ │restrângerea│ │ │ │ │ │
│ │ │ │resurselor │ │ │ │ │ │
│ │ │ │de hrană. │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼───────────┼────────────┼────────────┼─────────────┼────────────┼─────────────┼────────────┼─────────────┤
│ │ │Tăierile │ │ │ │ │ │ │
│ │ │rase şi │ │ │ │ │ │ │
│ │ │exploatarea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │arborilor │ │ │ │ │ │Protejarea │
│Coracias │ │scorburoşi │Nu face │Nu face │Nu face │Nu face │Nu face │arborilor │
│garrulus-Dumbrăveancă│Vulnerabilă│duce la │obiectul. │obiectul. │obiectul. │obiectul. │obiectul. │scorburoşi │
│ │ │distrugerea │ │ │ │ │ │care au │
│ │ │cuiburilor │ │ │ │ │ │cuiburi. │
│ │ │şi la │ │ │ │ │ │ │
│ │ │restrângerea│ │ │ │ │ │ │
│ │ │habitatului.│ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼───────────┼────────────┼────────────┼─────────────┼────────────┼─────────────┼────────────┼─────────────┤
│ │ │ │Drenarea │ │Braconajul │ │ │ │
│ │ │ │luncilor │ │şi │ │ │Menţinerea │
│ │ │ │umede, │ │vânătoarea │ │ │pajiştilor │
│Crex crex - Cristei │Vulnerabilă│Nu face │agricultura │Nu face │necontrolată│Nu face │Nu face │umede şi a │
│de câmp │ │obiectul │intensivă │obiectul │duc la │obiectul │obiectul │zonelor umede│
│ │ │ │duc la │ │reducerea │ │ │şi controlul │
│ │ │ │reducerea │ │efectivelor.│ │ │vânătorii. │
│ │ │ │habitatului.│ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼───────────┼────────────┼────────────┼─────────────┼────────────┼─────────────┼────────────┼─────────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │Menţinerea şi│
│ │ │ │ │ │ │ │Turismul │protejarea │
│ │ │ │Drenarea │ │ │Pescuitul │necontrolat │zonelor umede│
│ │ │Tăierea │apelor din │ │ │necontrolat │perturbă │şi a │
│ │ │arborilor cu│zonele umede│ │ │şi braconajul│specia în la│arborilor cu │
│Egretta alba - Egretă│Periclitată│cuiburi duce│de bălţi şi │Nu face │Nu face │duce la │cuibărire, │cuiburi, │
│mare │ │la reducerea│mlaştini │obiectul │obiectul │reducerea │fiinc o sp. │reducerea │
│ │ │habitatului.│duce la │ │ │resurselor de│sensibilă la│turismului │
│ │ │ │reducerea │ │ │hrană. │prezenţa │necontrolat │
│ │ │ │habitatului.│ │ │ │omului. │şi a │
│ │ │ │ │ │ │ │ │braconajului │
│ │ │ │ │ │ │ │ │piscicol. │
├─────────────────────┼───────────┼────────────┼────────────┼─────────────┼────────────┼─────────────┼────────────┼─────────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │Turismul │Menţinerea şi│
│ │ │ │ │ │ │ │necontrolat │protejarea │
│ │ │ │Drenarea │ │ │Pescuitul │perturbă │zonelor umede│
│ │ │Tăierea │apelor din │ │ │necontrolat │specia în │şi a │
│ │ │arborilor cu│zonele umede│ │ │şi braconajul│perioada de │arborilor cu │
│Egretta garzetta - │Periclitată│cuiburi duce│cu bălţi şi │Nu face │Nu face │duce la │cui-bărire -│cuiburi, │
│Egretă mică │ │la reducerea│mlaştini │obiectul │obiectul │reducerea │este mai │reducerea │
│ │ │habitatului.│duce la │ │ │resurselor de│puţin │turismului │
│ │ │ │'educerea │ │ │hrană. │sensibilă │necontrolat │
│ │ │ │habitatului.│ │ │ │decât egreta│şi a │
│ │ │ │ │ │ │ │mare -. │braconajului │
│ │ │ │ │ │ │ │ │piscicol. │
├─────────────────────┼───────────┼────────────┼────────────┼─────────────┼────────────┼─────────────┼────────────┼─────────────┤
│ │ │Exploatarea │ │ │Campaniile │ │ │Protejarea │
│ │ │arboretelor │ │ │de reducere │ │ │locurilor de │
│ │ │unde │ │ │a nr. de │ │ │cuibărit, │
│Falco vespertinus │ │cuibăreşte │Nu face │Nu face │ciori de │Nu face │Nu face │chiar dacă │
│-Vânturel de seară │Vulnerabilă│specia are │obiectul │obiectul │semănătură │obiectul │obiectul │este vorba de│
│ │ │un impact │ │ │afectează de│ │ │colonii mixte│
│ │ │negative │ │ │şi │ │ │cu cioara de │
│ │ │asupra │ │ │efectivele │ │ │semănătură. │
│ │ │efectivelor.│ │ │de vânturel.│ │ │ │
├─────────────────────┼───────────┼────────────┼────────────┼─────────────┼────────────┼─────────────┼────────────┼─────────────┤
│ │ │ │Reducerea │ │ │ │ │Menţinerea │
│ │ │ │suprafeţelor│ │ │ │Turismul │zonelor umede│
│ │ │ │stuficole │ │ │ │necontrolat │şi a │
│Grus grus - Cocor │Vulnerabilă│Nu face │are impact │Nu face │Nu face │Nu face │reprezintă │suprafeţelor │
│ │ │obiectul │negative │obiectul │obiectul │obiectul │un factor de│stuficole şi │
│ │ │ │asupra │ │ │ │stres pentru│controlul │
│ │ │ │habitatului │ │ │ │specie. │turismului. │
│ │ │ │speciei. │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼───────────┼────────────┼────────────┼─────────────┼────────────┼─────────────┼────────────┼─────────────┤
│ │ │Tăierea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │arborilor │ │ │ │ │ │ │
│ │ │înalţi şi │ │ │ │ │ │Menţinerea │
│ │ │bătrâni şi │ │ │ │ │ │arborilor │
│ │ │înlocuire │ │ │ │ │ │înalţi şi │
│Haliaeetus albicilla │Critic │vegetaţiei │Nu face │Nu face │Nu face │Nu face │Nu face │bătrâni, │
│-Codalb │periclitată│arborescente│obiectul │obiectul │obiectul │obiectul │obiectul │înlocuirea │
│ │ │natura cu │ │ │ │ │ │culturilor │
│ │ │plantaţii │ │ │ │ │ │hibride cu │
│ │ │hibride │ │ │ │ │ │specii │
│ │ │afectează │ │ │ │ │ │autohtone. │
│ │ │negativ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │specia │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼───────────┼────────────┼────────────┼─────────────┼────────────┼─────────────┼────────────┼─────────────┤
│ │ │ │Reducerea │ │ │ │ │ │
│ │ │ │zonelor │ │ │ │ │Menţinerea │
│Ixobrychus minutus │Vulnerabilă│Nu face │stuficole │Nu face │Nu face │Nu face │Nu face │zonelor umede│
│-Stârc pitic │ │obiectul. │afectează │obiectul │obiectul │obiectul │obiectul │stuficole. │
│ │ │ │habitatul │ │ │ │ │ │
│ │ │ │speciei. │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼───────────┼────────────┼────────────┼─────────────┼────────────┼─────────────┼────────────┼─────────────┤
│ │ │ │Reducerea │ │ │ │ │ │
│ │ │Tratamentul │suprafeţelor│ │ │ │ │Protejarea │
│Milvus migrans - Gaie│Critic │tăierilor │umede │Nu face │Nu face │Nu face │Nu face │zonelor umede│
│neagră │periclitată│rase reduce │afectează │obiectul │obiectul │obiectul │obiectul │şl evitarea │
│ │ │habitatul │negativ │ │ │ │ │tăierilor │
│ │ │speciei. │habitatul │ │ │ │ │rase. │
│ │ │ │speciei. │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┼───────────┼────────────┼────────────┼─────────────┼────────────┼─────────────┼────────────┼─────────────┤
│ │ │ │ │ │ │Pescuitul │ │ │
│ │ │ │ │ │ │necontrolat │ │ │
│ │ │ │ │ │ │şi braconajul│ │ │
│ │ │ │ │ │ │duce la │ │Menţinerea şi│
│ │ │ │ │ │ │reducerea │ │protejarea │
│ │ │Tăierea │Drenarea │ │ │resurselor de│ │zonelor umede│
│ │ │sălcetelor │apelor din │ │ │hrană. │Turismul │şi a │
│ │ │unde se │zonele umede│ │ │Adeseori │necontrolat │arboretelor │
│Nycticorax nyctycorax│Vulnerabilă│găsesc │de bălţi şi │Nu face │Nu face │pescarii │perturbă │cu cuiburi, │
│- Stârc de noapte │ │coloniile │mlaştini │obiectul │obiectul │distrug │specia în │reducerea │
│ │ │duce la │duce la │ │ │cuiburile │perioada de │turismului │
│ │ │reducerea │reducerea │ │ │deoarece │cuibărire. │necontrolat │
│ │ │habitatului.│habitatului.│ │ │stârcul de │ │şl a │
│ │ │ │ │ │ │noapte │ │braconajului │
│ │ │ │ │ │ │consumă │ │piscicol. │
│ │ │ │ │ │ │frecvent │ │ │
│ │ │ │ │ │ │puiet de │ │ │
│ │ │ │ │ │ │peşte │ │ │
├─────────────────────┼───────────┼────────────┼────────────┼─────────────┼────────────┼─────────────┼────────────┼─────────────┤
│ │ │ │ │ │ │Pescuitul │ │ │
│ │ │ │ │ │ │necontrolat │ │ │
│ │ │ │ │ │ │şi braconajul│ │Protejarea │
│ │ │Tăierea │Reducerea │ │ │duce la │ │habitatului │
│ │ │sălcetelor │zonelor │ │ │reducerea │ │speciei, │
│Phalacrocorax pygmeus│Vulnerabilă│unde se │umede │Nu face │Nu face │resurselor de│Nu face │reducerea │
│- Cormoran pitic │ │găsesc │afectează │obiectul │obiectul │hrană. Adesea│obiectul │braconajului │
│ │ │coloniile │negativ │ │ │exemplare au │ │şi controlul │
│ │ │duce la re │specia. │ │ │fost găsite │ │pescuitului. │
│ │ │ │ │ │ │în plasele │ │ │
│ │ │ │ │ │ │pescarilor │ │ │
│ │ │ │ │ │ │localnici. │ │ │
├─────────────────────┼───────────┼────────────┼────────────┼─────────────┼────────────┼─────────────┼────────────┼─────────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │Menţinerea │
│ │ │ │ │ │ │ │ │arboretelor │
│ │ │ │ │ │ │ │ │cu colonii │
│ │ │ │ │ │ │ │ │chiar dacă │
│ │ │ │ │ │ │Pescuitul │ │sunt bătrâne,│
│ │ │Tăierea │Reducerea │ │ │necontrolat │Turismul │protejarea │
│ │ │sălcetelor │zonelor │ │ │şi braconajul│necontrolat │zonelor umede│
│Platalea leucorodia │Periclitată│unde se │umede │Nu face │Nu face │duce la │reprezintă │şi a │
│-Lopătar │ │găsesc │afectează │obiectul │obiectul │reducerea │un factor de│regimului │
│ │ │coloniile │negativ │ │ │resurselor de│stres. │hidric │
│ │ │duce la re │specia. │ │ │hrană. │ │natural, │
│ │ │ │ │ │ │ │ │reducerea │
│ │ │ │ │ │ │ │ │braconajului │
│ │ │ │ │ │ │ │ │piscicol şi │
│ │ │ │ │ │ │ │ │turismul │
│ │ │ │ │ │ │ │ │controlat. │
├─────────────────────┼───────────┼────────────┼────────────┼─────────────┼────────────┼─────────────┼────────────┼─────────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │Menţinerea │
│ │ │ │ │ │ │ │ │arboretelor │
│ │ │Tăierea │Reducerea │ │ │ │ │cu colonii, │
│ │ │sălcetelor │zonelor │ │ │ │ │chiar dacă │
│Plegadis falcinellus │ │unde se │umede │Nu face │Nu face │Nu face │Nu face │sunt bătrâne,│
│-Ţigănuş │Vulnerabilă│găsesc │afectează │obiectul │obiectul │obiectul │obiectul │protejarea │
│ │ │coloniile │negativ │ │ │ │ │zonelor umede│
│ │ │duce la re │specia. │ │ │ │ │şi a │
│ │ │ │ │ │ │ │ │regimului │
│ │ │ │ │ │ │ │ │hidric │
│ │ │ │ │ │ │ │ │natural. │
├─────────────────────┼───────────┼────────────┼────────────┼─────────────┼────────────┼─────────────┼────────────┼─────────────┤
│ │ │ │Schimbarea │ │ │ │ │ │
│ │ │ │regimului │ │ │ │ │ │
│ │ │ │hidric al z.│ │ │ │ │Menţinerea şi│
│Sterna hirundo - │ │Nu face │umede şi │Nu face │Nu face │Nu face │Nu face │protejarea │
│Chiră de baltă │Vulnerabilă│obiectul │îndepărtarea│obiectul │obiectul │obiectul │obiectul │zonelor │
│ │ │ │stufărişului│ │ │ │ │umede. │
│ │ │ │reduce │ │ │ │ │ │
│ │ │ │habitatul │ │ │ │ │ │
│ │ │ │sp. │ │ │ │ │ │
└─────────────────────┴───────────┴────────────┴────────────┴─────────────┴────────────┴─────────────┴────────────┴─────────────┘


        Tabelul nr. 3.2 Măsuri de management pentru animalele de interes comunitar

┌───────────────────┬───────────┬────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┬─────────────┐
│ │ │Activităţi umane cu impact asupra speciilor de interes comunitar - Directiva 92 │ │
│Specia │Statut │/43 │Măsuri de │
│ │ ├────────────┬─────────────┬────────┬────────────┬────────────────┬──────────────┤management │
│ │ │Silvicultură│Agricultură │Urbanism│Vânătoare │Pescuit │Turism │ │
├───────────────────┴───────────┴────────────┴─────────────┴────────┴────────────┴────────────────┴──────────────┴─────────────┤
│Mamifere │
├───────────────────┬───────────┬────────────┬─────────────┬────────┬────────────┬────────────────┬──────────────┬─────────────┤
│ │ │ │Poluarea │ │ │ │ │ │
│ │ │ │apelor cu │ │Braconajul │ │ │Protejarea │
│ │ │ │pesticide şii│ │şi │Braconajul │ │habitatelor, │
│ │ │Nu face │fertilizante │Nu face │vânătoarea │piscicol duce la│Nu face │agricultură │
│Lutra lutra - Vidră│Vulnerabilă│obiectul │pentru │obiectul│necontrolată│reducerea │obiectul │extensivă, │
│ │ │ │agricultură │ │diminuează │resurselor de │ │reducerea │
│ │ │ │are impact │ │efectivele │hrană │ │braconajului.│
│ │ │ │negative │ │ │ │ │ │
│ │ │ │asupra sp. │ │ │ │ │ │
├───────────────────┴───────────┴────────────┴─────────────┴────────┴────────────┴────────────────┴──────────────┴─────────────┤
│Reptile şi amfibieni │
├───────────────────┬───────────┬────────────┬─────────────┬────────┬────────────┬────────────────┬──────────────┬─────────────┤
│ │ │ │Poluarea │ │ │ │ │ │
│ │ │ │apelor cu │ │ │ │ │ │
│Bombina │ │ │pesticide şii│ │ │ │ │Protejarea │
│bombina-Buhai de │Aproape │Nu face │fertilizante │Nu face │Nu face │ │Nu face │zonelor │
│baltă cu burta │ameninţată │obiectul │pentru │obiectul│obiectul │Nu face obiectul│obiectul │umede, │
│roşie │ │ │agricultură │ │ │ │ │reducerea │
│ │ │ │are impact │ │ │ │ │poluării. │
│ │ │ │negative │ │ │ │ │ │
│ │ │ │asupra sp. │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────┼────────────┼─────────────┼────────┼────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│ │ │ │Îndiguiri, │ │ │ │Colectarea de │ │
│ │ │ │drenări, │ │ │ │exemplare vii │ │
│ │ │ │captări, │ │ │ │sau părţi ale │Protejarea │
│Emys │ │ │desecări, │Poluarea│ │ │acestora pt. │habitatelor, │
│orbicularis-Broască│Vulnerabilă│Nu face │poluarea │menajeră│Nu face │Nu face obiectul│comercializare│reducerea │
│ţestoasă de apă │ │obiectul │agricolă a │şi │obiectul │ │sau ca │poluării, │
│ │ │ │apelo au │industr.│ │ │"amintire" │educarea │
│ │ │ │impact │ │ │ │afectează grav│turiştilor. │
│ │ │ │negative │ │ │ │sp. │ │
│ │ │ │asupra sp. │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────┼────────────┼─────────────┼────────┼────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│ │ │ │Poluarea │ │ │ │ │ │
│ │ │ │agricolă, │ │ │ │ │ │
│Trituras │ │ │distrugerea │Poluarea│ │ │ │Protejarea │
│dobrogicus-Triton │Periclitată│Nu face │habitatului │menajeră│Nu face │Nu face obiectul│Nu face │habitatelor, │
│cu creastă │ │obiectul │de luncă │şi │obiectul │ │obiectul │reducerea │
│dobrogean │ │ │umedă duc la │industr.│ │ │ │poluării. │
│ │ │ │afectarea │ │ │ │ │ │
│ │ │ │populaţiilor.│ │ │ │ │ │
├───────────────────┴───────────┴────────────┴─────────────┴────────┴────────────┴────────────────┴──────────────┴─────────────┤
│Peşti │
├───────────────────┬───────────┬────────────┬─────────────┬────────┬────────────┬────────────────┬──────────────┬─────────────┤
│ │ │ │Poluarea │ │ │ │ │Asigurarea │
│ │ │ │agricolă şi │ │ │ │ │calităţii │
│ │ │ │distrugere; │ │ │ │ │apei, │
│ │ │ │habitatului │Poluarea│ │Supraexploatarea│ │menţinerea │
│Alosa pontica - │ │Nu face │prin lucrări │menajeră│Nu face │piscicolă şi │Nu face │caracterului │
│Scrumbie de Dunăre │Vulnerabilă│obiectul │de amenajare │şi │obiectul │braconajul │obiectul │natural al z.│
│ │ │ │hidro-tehnică│industr.│ │afectează │ │umede, │
│ │ │ │au impact │ │ │populaţiile. │ │reconstrucţia│
│ │ │ │negativ │ │ │ │ │ecologică şi │
│ │ │ │asupra │ │ │ │ │combaterea │
│ │ │ │populaţiei. │ │ │ │ │braconajului.│
├───────────────────┼───────────┼────────────┼─────────────┼────────┼────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│ │ │ │Poluarea │ │ │ │ │Asigurarea │
│ │ │ │agricolă şi │ │ │ │ │calităţii │
│ │ │ │distrugere; │ │ │ │ │apei, │
│ │ │ │habitatului │Poluarea│ │Supraexploatarea│ │menţinerea │
│Alosa tanaica - │ │Nu face │prin lucrări │menajeră│Nu face │piscicolă şi │Nu face │caracterului │
│Rezeafcă de Dunăre │Vulnerabilă│obiectul │de amenajare │şi │obiectul │braconajul │obiectul │natural al z.│
│ │ │ │hidro-tehnică│industr.│ │afectează │ │umede, │
│ │ │ │au impact │ │ │populaţiile. │ │reconstrucţia│
│ │ │ │negativ │ │ │ │ │ecologică şi │
│ │ │ │asupra │ │ │ │ │combaterea │
│ │ │ │populaţiei. │ │ │ │ │braconajului.│
├───────────────────┼───────────┼────────────┼─────────────┼────────┼────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│ │ │ │Poluarea │ │ │ │ │Asigurarea │
│ │ │ │agricolă şi │ │ │ │ │calităţii │
│ │ │ │distrugere; │ │ │ │ │apei, │
│ │ │ │habitatului │Poluarea│ │Supraexploatarea│ │menţinerea │
│Aspius aspius - │ │Nu face │prin lucrări │menajeră│Nu face │piscicolă şi │Nu face │caracterului │
│Avat │Vulnerabilă│obiectul │de amenajare │şi │obiectul │braconajul │obiectul │natural al z.│
│ │ │ │hidro-tehnică│industr.│ │afectează │ │umede, │
│ │ │ │au impact │ │ │populaţiile. │ │reconstrucţia│
│ │ │ │negativ │ │ │ │ │ecologică şi │
│ │ │ │asupra │ │ │ │ │combaterea │
│ │ │ │populaţiei. │ │ │ │ │braconajului.│
├───────────────────┼───────────┼────────────┼─────────────┼────────┼────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│ │ │ │Poluarea │ │ │ │ │Asigurarea │
│ │ │ │agricolă şi │ │ │ │ │calităţii │
│ │ │ │distrugere; │ │ │ │ │apei, │
│ │ │ │habitatului │Poluarea│ │Supraexploatarea│ │menţinerea │
│Cobitis taenia - │ │Nu face │prin lucrări │menajeră│Nu face │piscicolă şi │Nu face │caracterului │
│Zvârlugă │Vulnerabilă│obiectul │de amenajare │şi │obiectul │braconajul │obiectul │natural al z.│
│ │ │ │hidro-tehnică│industr.│ │afectează │ │umede, │
│ │ │ │au impact │ │ │populaţiile. │ │reconstrucţia│
│ │ │ │negativ │ │ │ │ │ecologică şi │
│ │ │ │asupra │ │ │ │ │combaterea │
│ │ │ │populaţiei. │ │ │ │ │braconajului.│
├───────────────────┼───────────┼────────────┼─────────────┼────────┼────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│ │ │ │Poluarea │ │ │ │ │Asigurarea │
│ │ │ │agricolă şi │ │ │ │ │calităţii │
│ │ │ │distrugere; │ │ │ │ │apei, │
│ │ │ │habitatului │Poluarea│ │Supraexploatarea│ │menţinerea │
│Gobio albipinnatus │ │Nu face │prin lucrări │menajeră│Nu face │piscicolă şi │Nu face │caracterului │
│- Porcuşor de nisip│Vulnerabilă│obiectul │de amenajare │şi │obiectul │braconajul │obiectul │natural al z.│
│ │ │ │hidro-tehnică│industr.│ │afectează │ │umede, │
│ │ │ │au impact │ │ │populaţiile. │ │reconstrucţia│
│ │ │ │negativ │ │ │ │ │ecologică şi │
│ │ │ │asupra │ │ │ │ │combaterea │
│ │ │ │populaţiei. │ │ │ │ │braconajului.│
├───────────────────┼───────────┼────────────┼─────────────┼────────┼────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│ │ │ │Poluarea │ │ │ │ │Asigurarea │
│ │ │ │agricolă şi │ │ │ │ │calităţii │
│ │ │ │distrugere; │ │ │ │ │apei, │
│ │ │ │habitatului │Poluarea│ │Supraexploatarea│ │menţinerea │
│Gobio kessleri - │ │Nu face │prin lucrări │menajeră│Nu face │piscicolă şi │Nu face │caracterului │
│Petroc │Vulnerabilă│obiectul │de amenajare │şi │obiectul │braconajul │obiectul │natural al z.│
│ │ │ │hidro-tehnică│industr.│ │afectează │ │umede, │
│ │ │ │au impact │ │ │populaţiile. │ │reconstrucţia│
│ │ │ │negativ │ │ │ │ │ecologică şi │
│ │ │ │asupra │ │ │ │ │combaterea │
│ │ │ │populaţiei. │ │ │ │ │braconajului.│
├───────────────────┼───────────┼────────────┼─────────────┼────────┼────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│ │ │ │Poluarea │ │ │ │ │Asigurarea │
│ │ │ │agricolă şi │ │ │ │ │calităţii │
│ │ │ │distrugere; │ │ │ │ │apei, │
│ │ │ │habitatului │Poluarea│ │Supraexploatarea│ │menţinerea │
│Gymnocephalus │ │Nu face │prin lucrări │menajeră│Nu face │piscicolă şi │Nu face │caracterului │
│baloni - Ghiborţ de│Vulnerabilă│obiectul │de amenajare │şi │obiectul │braconajul │obiectul │natural al z.│
│râu │ │ │hidro-tehnică│industr.│ │afectează │ │umede, │
│ │ │ │au impact │ │ │populaţiile. │ │reconstrucţia│
│ │ │ │negativ │ │ │ │ │ecologică şi │
│ │ │ │asupra │ │ │ │ │combaterea │
│ │ │ │populaţiei. │ │ │ │ │braconajului.│
├───────────────────┼───────────┼────────────┼─────────────┼────────┼────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│ │ │ │Poluarea │ │ │ │ │Asigurarea │
│ │ │ │agricolă şi │ │ │ │ │calităţii │
│ │ │ │distrugere; │ │ │ │ │apei, │
│ │ │ │habitatului │Poluarea│ │Supraexploatarea│ │menţinerea │
│Gymnocephalus │ │Nu face │prin lucrări │menajeră│Nu face │piscicolă şi │Nu face │caracterului │
│schraetse Răspăr │Vulnerabilă│obiectul │de amenajare │şi │obiectul │braconajul │obiectul │natural al z.│
│ │ │ │hidro-tehnică│industr.│ │afectează │ │umede, │
│ │ │ │au impact │ │ │populaţiile. │ │reconstrucţia│
│ │ │ │negativ │ │ │ │ │ecologică şi │
│ │ │ │asupra │ │ │ │ │combaterea │
│ │ │ │populaţiei. │ │ │ │ │braconajului.│
├───────────────────┼───────────┼────────────┼─────────────┼────────┼────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│ │ │ │Poluarea │ │ │ │ │Asigurarea │
│ │ │ │agricolă şi │ │ │ │ │calităţii │
│ │ │ │distrugere; │ │ │ │ │apei, │
│ │ │ │habitatului │Poluarea│ │Supraexploatarea│ │menţinerea │
│Misgurnus fossilis │ │Nu face │prin lucrări │menajeră│Nu face │piscicolă şi │Nu face │caracterului │
│-Ţipar │Vulnerabilă│obiectul │de amenajare │şi │obiectul │braconajul │obiectul │natural al z.│
│ │ │ │hidro-tehnică│industr.│ │afectează │ │umede, │
│ │ │ │au impact │ │ │populaţiile. │ │reconstrucţia│
│ │ │ │negativ │ │ │ │ │ecologică şi │
│ │ │ │asupra │ │ │ │ │combaterea │
│ │ │ │populaţiei. │ │ │ │ │braconajului.│
├───────────────────┼───────────┼────────────┼─────────────┼────────┼────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│ │ │ │Poluarea │ │ │ │ │Asigurarea │
│ │ │ │agricolă şi │ │ │ │ │calităţii │
│ │ │ │distrugere; │ │ │ │ │apei, │
│ │ │ │habitatului │Poluarea│ │Supraexploatarea│ │menţinerea │
│Pelecus cultratus │ │Nu face │prin lucrări │menajeră│Nu face │piscicolă şi │Nu face │caracterului │
│-Sabiţă │Vulnerabilă│obiectul │de amenajare │şi │obiectul │braconajul │obiectul │natural al z.│
│ │ │ │hidro-tehnică│industr.│ │afectează │ │umede, │
│ │ │ │au impact │ │ │populaţiile. │ │reconstrucţia│
│ │ │ │negativ │ │ │ │ │ecologică şi │
│ │ │ │asupra │ │ │ │ │combaterea │
│ │ │ │populaţiei. │ │ │ │ │braconajului.│
├───────────────────┼───────────┼────────────┼─────────────┼────────┼────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│ │ │ │Poluarea │ │ │ │ │Asigurarea │
│ │ │ │agricolă şi │ │ │ │ │calităţii │
│ │ │ │distrugere; │ │ │ │ │apei, │
│ │ │ │habitatului │Poluarea│ │Supraexploatarea│ │menţinerea │
│Rhodeus sericeus │ │Nu face │prin lucrări │menajeră│Nu face │piscicolă şi │Nu face │caracterului │
│amarus - Boare │Vulnerabilă│obiectul │de amenajare │şi │obiectul │braconajul │obiectul │natural al z.│
│ │ │ │hidro-tehnică│industr.│ │afectează │ │umede, │
│ │ │ │au impact │ │ │populaţiile. │ │reconstrucţia│
│ │ │ │negativ │ │ │ │ │ecologică şi │
│ │ │ │asupra │ │ │ │ │combaterea │
│ │ │ │populaţiei. │ │ │ │ │braconajului.│
├───────────────────┼───────────┼────────────┼─────────────┼────────┼────────────┼────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│ │ │ │Poluarea │ │ │ │ │Asigurarea │
│ │ │ │agricolă şi │ │ │ │ │calităţii │
│ │ │ │distrugere; │ │ │ │ │apei, │
│ │ │ │habitatului │Poluarea│ │Supraexploatarea│ │menţinerea │
│Zingel zingel - │ │Nu face │prin lucrări │menajeră│Nu face │piscicolă şi │Nu face │caracterului │
│Pietrar │Vulnerabilă│obiectul │de amenajare │şi │obiectul │braconajul │obiectul │natural al z.│
│ │ │ │hidro-tehnică│industr.│ │afectează │ │umede, │
│ │ │ │au impact │ │ │populaţiile. │ │reconstrucţia│
│ │ │ │negativ │ │ │ │ │ecologică şi │
│ │ │ │asupra │ │ │ │ │combaterea │
│ │ │ │populaţiei. │ │ │ │ │braconajului.│
└───────────────────┴───────────┴────────────┴─────────────┴────────┴────────────┴────────────────┴──────────────┴─────────────┘


        Tabelul nr. 3.3 Măsuri de management pentru habitatele de interes comunitar

┌────────────┬────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────────────┬───────────────────┐
│ │ │Activităţi umane cu impact asupra habitatelor - Directiva 92/43 │ │
│Habitat │Valoare ├───────────────┬──────────────┬───────────┬─────────┬────────┬────────┤Măsuri de │
│ │conservativă│Silvicultură │Agricultură - │Urbanism │Vânătoare│Pescuit │Turism │management │
│ │ │ │păşunat │ │ │ │ │ │
├────────────┼────────────┼───────────────┼──────────────┼───────────┼─────────┼────────┼────────┼───────────────────┤
│ │ │ │Poluare cu │ │ │ │ │ │
│3130 - Ape │ │ │pesticide şi │ │ │ │ │Păstrarea calităţii│
│stătătoare │ │Nu face │fertilizanţi │Poluare │Nu face │Nu face │Nu face │apei şi a │
│oligotrofe │Mare │obiectul │de la │industrială│obiectul │obiectul│obiectul│hidrodinamicii │
│până la │ │ │terenurile │ │ │ │ │naturale. │
│mezotrofe │ │ │agricole din │ │ │ │ │ │
│ │ │ │vecinătate. │ │ │ │ │ │
├────────────┼────────────┼───────────────┼──────────────┼───────────┼─────────┼────────┼────────┼───────────────────┤
│3270 - Râuri│ │ │Poluare cu │ │ │ │ │ │
│cu maluri │ │ │pesticide şi │ │ │ │ │Păstrarea calităţii│
│nămoloase cu│ │Nu face │fertilizanţi │Poluare │Nu face │Nu face │Nu face │apei şi a │
│vegetaţie de│Redusă │obiectul │de la │industrială│obiectul │obiectul│obiectul│hidrodinamicii │
│Chenopodion │ │ │terenurile │ │ │ │ │naturale. │
│rubri şi │ │ │agricole din │ │ │ │ │ │
│Bidention │ │ │vecinătate. │ │ │ │ │ │
├────────────┼────────────┼───────────────┼──────────────┼───────────┼─────────┼────────┼────────┼───────────────────┤
│6410 - │ │ │Poluare cu │ │ │ │ │ │
│Pajişti cu │ │ │pesticide şi │ │ │ │ │Păstrarea calităţii│
│Molinia pe │ │Nu face │fertilizanţi │Poluare │Nu face │Nu face │Nu face │apei şi a │
│soluri │Moderată │obiectul │de la │industrială│obiectul │obiectul│obiectul│hidrodinamicii │
│calcaroase, │ │ │terenurile │ │ │ │ │naturale. │
│turboase sau│ │ │agricole din │ │ │ │ │ │
│argiloase │ │ │vecinătate. │ │ │ │ │ │
├────────────┼────────────┼───────────────┼──────────────┼───────────┼─────────┼────────┼────────┼───────────────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │Eliminarea │
│6430 - │ │ │ │ │ │ │ │păşunatului ilegal │
│Comunităţi │ │ │ │ │ │ │ │şi menţinerea │
│de lizieră │ │ │ │ │ │ │ │acestuia în anumite│
│cu ierburi │ │ │Păşunatul │ │ │ │ │limite, deoarece │
│înalte │ │Nu face │ilegal şi │Nu face │Nu face │Nu face │Nu face │extinderea │
│higrofile de│Redusă │obiectul │abandonarea │obiectul │obiectul │obiectul│obiectul│habitatului este │
│la nivelul │ │ │animalelor │ │ │ │ │limitată de │
│câmpiilor │ │ │domestice │ │ │ │ │îmbogăţirea │
│până la cel │ │ │ │ │ │ │ │substratului cu │
│montan şi │ │ │ │ │ │ │ │resurse azotoase │
│alpin. │ │ │ │ │ │ │ │din dejecţiile │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ovinelor. │
├────────────┼────────────┼───────────────┼──────────────┼───────────┼─────────┼────────┼────────┼───────────────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │Eliminarea │
│6440 - │ │ │Păşunatul │ │ │ │ │păşunatului ilegal │
│Pajişti │ │ │ilegal, │ │ │ │ │şi │
│aluviale din│Moderată │Nu face │suprapăşunatul│Nu face │Nu face │Nu face │Nu face │asupra-păşunatului,│
│Cnidion │ │obiectul │şl abandonarea│obiectul │obiectul │obiectul│obiectul│dezvoltarea unor │
│dubii │ │ │animalelor │ │ │ │ │scheme de păşunat │
│ │ │ │domestice │ │ │ │ │adaptate │
│ │ │ │ │ │ │ │ │habitatului. │
├────────────┼────────────┼───────────────┼──────────────┼───────────┼─────────┼────────┼────────┼───────────────────┤
│6510 - │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Pajişti de │ │ │Păşunatul │ │ │ │ │ │
│altitudine │ │ │ilegal, │ │ │ │ │ │
│joasă │Moderată │Nu face │suprapăşunatul│Nu face │Nu face │Nu face │Nu face │Eliminarea │
│-Alopecurus │ │obiectul │şl abandonarea│obiectul │obiectul │obiectul│obiectul│păşunatului ilegal.│
│pratensis, │ │ │animalelor │ │ │ │ │ │
│Sanguisorba │ │ │domestice │ │ │ │ │ │
│officinalis │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼────────────┼───────────────┼──────────────┼───────────┼─────────┼────────┼────────┼───────────────────┤
│91F0 - │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Păduri │ │ │Păşunatul │ │ │ │ │Menţinerea │
│ripariene │ │Fondul │ilegal, │ │ │ │ │habitatelor │
│mixte cu │ │forestier este │suprapăşunatul│ │ │ │ │forestiere │
│stejar, ulm │Moderată │supus │şl abandonarea│Nu face │Nu face │Nu face │Nu face │naturale, │
│şi frasin,în│ │prevederilor │animalelor │obiectul │obiectul │obiectul│obiectul│eliminarea │
│lungul │ │amenajamentului│domestice în │ │ │ │ │păşunatului │
│râurilor - │ │silvic. │fond │ │ │ │ │semisălbatic │
│Ulmenion │ │ │forestier. │ │ │ │ │ilegal. │
│minoris │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼────────────┼───────────────┼──────────────┼───────────┼─────────┼────────┼────────┼───────────────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │Menţinerea │
│ │ │Înlocuirea │Păşunatul │ │ │ │ │habitatelor │
│92A0 - │ │speciilor │ilegal, │ │ │ │ │forestiere naturale│
│Zăvoaie cu -│ │autohtone cu │suprapăşunatul│ │ │ │ │şi reabilitarea │
│Salix │Mare │hibrizi clonaţi│şl abandonarea│Nu face │Nu face │Nu face │Nu face │hidrologică a │
│alba-şi - │ │cu valoare │animalelor │obiectul │obiectul │obiectul│obiectul│Luncii Dunării, │
│Populus alba│ │economică │domestice în │ │ │ │ │eliminarea │
│ │ │ridicată │fond │ │ │ │ │păşunatului │
│ │ │ │forestier. │ │ │ │ │semisălbatic │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ilegal. │
├────────────┼────────────┼───────────────┼──────────────┼───────────┼─────────┼────────┼────────┼───────────────────┤
│ │ │Înlocuirea │ │ │ │ │ │ │
│92D0 - │ │speciilor │ │ │ │ │ │ │
│Galerii │ │autohtone cu │Păşunatul │ │ │ │ │Protejarea │
│ripariene şi│Mare, │hibrizi clonaţi│ilegal, │ │ │ │ │habitatelor │
│tufărişuri -│(habitat │cu valoare │suprapăşunatul│ │ │ │ │naturale, │
│Nerio - │protejat în │economică │şl abandonarea│Nu face │Nu face │Nu face │Nu face │eliminarea │
│Tamaricetea │reţeaua │ridicată, │animalelor │obiectul │obiectul │obiectul│obiectul│păşunatului │
│şi │Emerald) │inundaţii │domestice în │ │ │ │ │semisălbatic │
│Securinegion│ │majore cu │fond │ │ │ │ │ilegal. │
│tinctoriae │ │efecte negative│forestier. │ │ │ │ │ │
│ │ │asupra │ │ │ │ │ │ │
│ │ │habitatului │ │ │ │ │ │ │
└────────────┴────────────┴───────────────┴──────────────┴───────────┴─────────┴────────┴────────┴───────────────────┘



    3.2.8. Managementul situaţiilor de forţă majoră
        În trecut. Exemple de situaţii de forţă majoră care s-au produs în trecutul apropiat, după anul 2000 în BmB sunt:
    a) incendii de stuf provocate de firmele care exploatau piscicol complexele de lacuri şi care de multe ori se propagau şi în pădure generând incendii de litieră, până în anul 2004,
    b) poduri de gheaţă în timpul inundaţiilor de iarnă în 2009-2010,
    c) epizootii cum ar fi gripa aviară 2006, pesta porcină 2007;

        În cazul producerii de fenomene de forţă majoră calamităţi de natură abiotică cu caracter catastrofal, epizootii şi altele asemenea, instituţiile abilitate intervin conform prevederilor legale, cu înştiinţarea Ad. Modul în care se realizează aceste intervenţii este reglementat în Regulament.

    3.2.9. Ridicarea construcţiilor în PN-BmB
        În trecut pe teritoriul PN-BmB existau 9 sate care au fost strămutate după inundaţiile din 1970.
        În prezent nu există nici o localitate pe teritoriul PN-BmB. Datorită fragilităţii complexelor de ecosisteme din insulele ce alcătuiesc Balta Mică a Brăilei, în PM se consideră că antropizarea acestora prin construirea de hoteluri, a unor cabane turistice, de pensiuni ecoturistice şi înfiinţarea unor sate de vacanţă, determină deteriorarea echilibrului dinamic al capitalului natural din această arie protejată.
        În viitor. În aceste condiţii dezvoltarea ecoturismului prin construirea de spaţii de cazare este încurajată în zona de cooperare. În baza unor studii de impact avizate de CŞ şi aprobate de ANPA în zona de dezvoltare durabilă a activităţilor umane, cele două zone dig-mal, se pot realiza construcţii.
        Realizarea de noi construcţii în PN-BmB este reglementată în Regulament.



    CAP. IV
    IMPLEMENTAREA PM
        Realizarea PM presupune într-o primă fază stabilirea unei liste de priorităţi şi planificarea în timp a modului de înfăptuire a acestor priorităţi şi într-o fază ulterioară identificarea resurselor financiare şi stabilirea bugetului necesar.
    4.1. Priorităţi şi planificarea în timp
        Pentru a ajunge la lista acţiunilor necesare implementării PM este necesară parcurgerea următorului algoritm: (a se vedea imaginea asociată)

    4.1.1. Ameninţările la adresa complexelor de ecosisteme din PN-BmB
        Ad a identificat la adresa PN-BmB un număr de 4 categorii de ameninţări:
    a) Utilizarea abuzivă a resurselor oferite de capitalul natural - braconaj piscicol, delicte silvice, păşunat abuziv în regim semisălbatic, recoltarea ilegală a altor elemente din flora şi fauna PN-BmB.
    b) Accesul inechitabil la resursele oferite de capitalul natural în cadrul comunităţilor locale adiacente - nemulţumirea localnicilor faţă de limitarea accesului la resursele naturale din parc, pe fondul pauperizării populaţiei din zona de cooperare.
    c) Starea actuală a unor ecosisteme - existenţa ligniculturilor clonale plopicole şi salicicole nu reprezintă un habitat corespunzător pentru cele 61 de specii avifauniste de aflate în Anexa nr. I a Direcţiei Păsări sau accelerarea procesului de colmatare a lacurilor cu implicaţii pe termen lung în reducerea suprafeţei active a sitului Ramsar.
    d) Poluarea - cu precădere poluarea acvatică, din interiorul României şi cea transfrontalieră, cum ar fi deversările accidentale cu cianuri din amonte ce pot coincide în mod catastrofal cu nivele mari ale fluviului în timpul inundaţiilor atunci când întregul complex de ecosisteme acvatice şi terestre poate fi distrus sau poluarea radioactivă, cu efecte similare atunci când s-ar înregistra scurgeri la centralele nucleare din amonte ce utilizează apele Dunării pentru răcirea reactoarelor.


    4.1.2. Strategia PM
        În urma analizei impactului asupra capitalului natural din PN-BmB cauzat de cele 4 ameninţări majore identificate anterior şi definirii celor trei direcţii strategice după modelul de management practicat pe plan mondial în alte arii protejate conform convenţiei CBD: conservarea biodiversităţii, cercetare şi monitoring, dezvoltare economică durabilă, Capitolul nr. 1.1, au fost fundamentate cele 6 obiective strategice, care la rândul lor includ 12 obiective tactice, 23 de obiective operaţionale şi 123 acţiuni de management, prezentate tabelar în continuare.


    4.2. Finanţarea activităţilor
     Finanţarea activităţilor PN-BmB pe perioada 1 ianuarie 2011 - 31 decembrie 2015 se asigură din: contribuţia financiară a RNP realizată în baza actului adiţional la contractul de administrare, din Anexa nr. 2.6, accesarea şi derularea, de către Ad sau terţi, a proiectelor finanţate de instituţii naţionale şi internaţionale,în special proiecte europene cu fonduri structurale, venituri realizate de Ad din activităţi proprii şi donaţii/sponsorizări, tabelul nr. 4.2. Dintr-un total de 174 acţiuni de management înscrise în tabelul nr. 4.1, în tabelul nr. 4.2 se regăsesc pentru finanţare în perioada 1 ianuarie 2011 - 31 decembrie 2015 un număr de 80 activităţi, în special acţiuni ce se vor implementa prin proiecte europene. Restul de 94 acţiuni de management vor fi realizate în activitatea curentă a Ad, fără a necesita un buget special nominalizat.
        Evoluţia pe ansamblu a cheltuielilor şi a veniturilor pe care le va înregistra Ad pe parcursul celor 12 semestre este reprezentată în Figura nr. 4.2. Este evidentă creşterea cheltuielilor şi totodată a veniturilor, pe măsură ce sunt implementate noile proiecte cu fonduri structurale şi de coeziune. Demn de remarcat este faptul că în raportări şi în balanţe, cheltuielile nerambursabile în cadrul proiectelor europene se constituie ulterior ca venituri. Acest fapt duce la o ameliorare evidentă a deficitului înregistrat în balanţa venituri/cheltuieli a Ad, mai ales în situaţia în care ponderea totală a proiectelor europene este substanţială, aşa cum rezultă şi din Figura nr. 4.2.
        Fig. 4.2 Ponderea celor 3 categorii principale de venituri şi cheltuieli înregistrate de Ad (a se vedea imaginea asociată)

        Fig. 4.3 Valoarea proiectelor aplicate de Ad (a se vedea imaginea asociată)

        În figura nr. 4.3 este reprezentat un clasament al valorii proiectelor europene cunoscute până în prezent că sunt, sau vor fi implementate în perioada 1 ianuarie 2011 - 31 decembrie 2015.
        Tabelul nr. 4.1 Obiectivele strategice, tactice, operaţionale şi acţiunile de management din Parcul Natural Balta Mică a Brăilei acţiunile de management programate în perioada 1 ianuarie 2011 - 31 decembrie 2015

┌───────────────────┬───────────────────┬───────────────────────────────┬──────────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬───────────────────────────────┐
│Acţiuni de │ │ │ │2011 │2012 │2013 │2014 │2015 │Monitorizarea activităţii │
│management │Rezultatul asteptat│Parteneri de implementare │Prioritate├──┬──┼──┬──┼──┬──┼──┬──┼──┬──┼─────────────┬─────────────────┤
│ │ │ │ │S1│S2│S1│S2│S1│S2│S1│S2│S1│S2│Frecvenţă │Mod de realizare │
├───────────────────┴───────────────────┴───────────────────────────────┴──────────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴─────────────┴─────────────────┤
│Obiectiv strategic 1: Conservarea diversităţii biologice, a structurilor │
│ecologice, precum şi a calităţii, productivităţii şi capacităţii de suport ca │
│temelie pentru dezvoltarea durabilă a sistemelor socio-economice adiacente │
│Obiectiv tactic 1.A: Menţinerea integrităţii structurale la nivel ecosistemic a │
│PN-BmB Obiectiv operaţional 1.A.1: Corelarea distribuţiei principalelor tipuri │
│de habitate identificate în proiectul LIFE, cu noua zonare a PN-BmB şi cu │
│modificările geomorfologice produse │
├───────────────────┬───────────────────┬───────────────────────────────┬──────────┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬─────────────┬─────────────────┤
│a) Iniţiativă │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│legislativă pentru │înscrierea supraf. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│corelarea │reale a PN-BmB în │OCPI, MMP │1 │ │x │x │x │ │ │ │ │ │ │5 ani │Ridicare cu GPS +│
│suprafeţei PN-BmB │actele normative │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │transpunere GIS │
│cu prevederile │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│HG.230/2003 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│b) Actualizarea │Hartă GIS │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│hărţilor existente │reactualizată cu │ │1 │ │x │x │x │ │ │ │ │ │ │5 ani │Ridicare cu GPS +│
│în funcţie de noua │zonarea din Ed.a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │transpunere GIS │
│zonare a PN-BmB │II-a a PM │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│c) Realizarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│hărţii cu │Localizarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│distribuţia celor 9│măsurilor de │adjudecat de instituţii prin │1 │x │x │x │ │ │ │ │ │ │ │perioadă pr. │POS-1, acţiuni │
│habitate de interes│management adecvate│SEAP │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │A.1.f) + A.1.g) │
│comunitar conform │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ROSCI0006 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│d) Cartarea GIS a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│distribuţiilor │Localizarea │adjudecat de instituţii prin │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │POS-1, acţiune │
│speciilor de │măsurilor de │SEAP │2 │x │x │x │x │ │ │ │ │ │ │perioadă pr. │A.1.a) │
│avifaună de interes│management adecvate│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│comunitar în PN-BmB│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│e) Cartarea GIS a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│distribuţiilor │Localizarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│speciilor de │măsurilor de │adjudecat de instituţii prin │2 │x │x │x │x │ │ │ │ │ │ │perioadă pr. │POS-1, acţiune │
│ihtiofaună de │management adecvate│SEAP │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │A.1.b) │
│interes comunitar │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│în PN-BmB │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│f) Cartarea GIS a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│distribuţiilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│speciilor de │Localizarea │adjudecat de instituţii prin │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │POS-1, acţiune │
│reptile şi │măsurilor de │SEAP │2 │x │x │x │x │ │ │ │ │ │ │perioadă pr. │A.1.c) │
│amfibieni de │management adecvate│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│interes comunitar │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│în PN-BmB │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│g) Cartarea GIS a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│distribuţiilor │Localizarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│speciilor de │măsurilor de │adjudecat de instituţii prin │2 │x │x │x │x │ │ │ │ │ │ │perioadă pr. │POS-1, acţiune │
│nevertebrate │management adecvate│SEAP │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │A.1.d) │
│terestre de interes│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│comunitar în PN-BmB│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│h) Cartarea GIS a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│distribuţiilor │Localizarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│speciilor de │măsurilor de │adjudecat de instituţii prin │2 │x │x │x │x │ │ │ │ │ │ │perioadă pr. │POS-1, acţiune │
│nevertebr. acvatice│management adecvate│SEAP │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │A.1.e) │
│de interes │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│comunitar în PN-BmB│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│i) Cartarea GIS a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│staţiunilor │Localizarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│forestiere şi a │măsurilor de │adjudecat de instituţii prin │2 │x │x │x │ │ │ │ │ │ │ │perioadă pr. │POS-1, acţiune │
│pajistilor de │management adecvate│SEAP │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │A.1.f) │
│interes comunitar │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│în PN-BmB │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│j) Cartarea GIS a │Localizarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│habitatelor │măsurilor de │adjudecat de instituţii prin │2 │x │x │x │ │ │ │ │ │ │ │perioadă pr. │POS-1, acţiune │
│acvatice de interes│management adecvate│SEAP │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │A.1.g) │
│comunitar în PN-BmB│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│k) Acţiuni │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│pregătitoare pentru│Localizarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Ridicare │
│realizarea unor │măsurilor de │UDJ, INH, ICDPA │3 │ │ │ │ │x │x │ │ │ │ │o dată │batimetrică + │
│hărţi batimetrice a│management adecvate│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │transpunere GIS │
│celor 52 de lacuri │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│şi bălţi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┴───────────────────┴───────────────────────────────┴──────────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴─────────────┴─────────────────┤
│Obiectiv operaţional 1.A.2: Revizuirea amenajamentului silvic astfel încât să │
│se respecte criteriul menţinerii integrităţii structurale │
├───────────────────┬───────────────────┬───────────────────────────────┬──────────┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬─────────────┬─────────────────┤
│a) Susţinerea temei│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Participare │
│de proiectare la │ │MMP, RNP, ITRSV, DS Brăila │1 │ │ │ │ │x │x │ │ │ │ │3 conf. │reprezentatntului│
│cele 3 conferinţe │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Ad la conf. │
│de amenajare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┴───────────────────┴───────────────────────────────┴──────────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴─────────────┴─────────────────┤
│Obiectiv operaţional 1.A.3: Stabilirea şi implementarea de măsuri speciale de │
│protecţie pentru speciile şi habitatele periclitate │
├───────────────────┬───────────────────┬───────────────────────────────┬──────────┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬─────────────┬─────────────────┤
│a) Măsuri de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│management pentru │îmbunătăţirea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│conservarea │managementului în │adjudecat de instituţii prin │1 │x │x │x │x │ │ │ │ │ │ │perioadă pr. │POS-1, acţiune │
│speciilor de │SPA şi în SCI │SEAP │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │A.1.a) │
│avifaună de interes│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│comunitar │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│b) Măsuri de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│management pentru │îmbunătăţirea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│conservarea │managementului în │adjudecat de instituţii prin │1 │x │x │x │x │ │ │ │ │ │ │perioadă pr. │POS-1, acţiune │
│speciilor de │SPA şi în SCI │SEAP │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │A.1.b) │
│ihtiofaună de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│interes comunitar │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│c) Măsuri de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│management pentru │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│conservarea │îmbunătăţirea │adjudecat de instituţii prin │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │POS-1, acţiune │
│speciilor de │managementului în │SEAP │1 │x │x │x │x │ │ │ │ │ │ │perioadă pr. │A.1.c) │
│reptile şi │SPA şi în SCI │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│amfibieni de int. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│comunitar │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│d) Măsuri de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│management pt. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│conservarea │îmbunătăţirea │adjudecat de instituţii prin │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │POS-1, acţiune │
│speciilor de │managementului în │SEAP │1 │x │x │x │x │ │ │ │ │ │ │perioadă pr. │A.1.d) │
│nevertebrate │SPA şi în SCI │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│terestre de int. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│comunitar │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│e) Măsuri de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│management pt. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│conservarea │îmbunătăţirea │adjudecat de instituţii prin │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │POS-1, acţiune │
│speciilor de │managementului în │SEAP │1 │x │x │x │x │ │ │ │ │ │ │perioadă pr. │A.1.e) │
│nevertebrate │SPA şi în SCI │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│acvatice de int. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│comunitar │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│f) Măsuri de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│management pentru │îmbunătăţirea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│conservarea │managementului în │adjudecat de instituţii prin │1 │ │x │x │x │ │ │ │ │ │ │perioadă pr. │POS-1, acţiune │
│habitatelor │SPA şi în SCI │SEAP │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │A.1.f) │
│terestre de interes│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│comunitar │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│g) Măsuri de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│management pentru │îmbunătăţirea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│conservarea │managementului în │adjudecat de instituţii prin │1 │ │x │x │x │ │ │ │ │ │ │perioadă pr. │POS-1, acţiune │
│habitatelor │SPA şi în SCI │SEAP │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │A.1.g) │
│acvatice de interes│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│comunitar │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│h) Măsuri de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│management integrat│îmbunătăţirea │adjudecat de instituţii prin │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │POS-1, acţiune │
│propuse pentru │managementului în │SEAP │1 │ │ │x │x │x │x │ │ │ │ │perioadă pr. │A.1.h) │
│ROSPA0005 şi │SPA şi în SCI │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ROSCI0006 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│i) Completarea şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│revizuirea PM în │Revizuirea ediţiei │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │POS-1, acţiune │
│baza măsurilor de │a II-a a PM │CŞ, CCAd, MMP, Guv.României │1 │ │ │x │x │x │x │ │ │ │ │perioadă pr. │A.1.i) │
│mangament 1.A.3.a. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│... 1.A.3.h. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│j) Reglementarea │Menţinerea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│activităţilor pe │integrităţii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │aprobarea ediţiei│
│teritoriul parcului│habitatelor şi │MMP, Guvernul României │1 │x │ │ │ │ │ │ │ │ │ │o dată │a II-a a PM prin │
│conform zonării │protej. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │HG │
│PN-BmB │populaţiilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│k) Reglementarea │Menţinerea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│accesului pe │integrităţii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │aprobarea ediţiei│
│teritoriul parcului│habitatelor şi │MMP, Guvernul României │1 │x │ │ │ │ │ │ │ │ │ │o dată │a II-a a PM prin │
│conform zonării │protej. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │HG │
│PN-BmB │populaţiilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│l) Menţinerea │Realizarea acţiunii│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │LIFE-2, acţiune │
│infrastructurii │D2 în cadrul │DESDD │1 │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │permanent │D2, acţiuni │
│existente │proiectului LIFE 06│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │proprii │
├───────────────────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│m) Protejarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│complexului de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ecosisteme şi │Menţinerea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│supravegherea │integrităţii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Patrulări şi │
│activităţilor │habitatelor şi │pădurari OS. Brăila şi Lacu │1 │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │zilnică │pânde finalizate │
│reglementate la │protej. │Sărat │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │prin rapoarte de │
│punctele j), k) şi │populaţiilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │activitate │
│l) de către agenţii│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de teren prin │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│activităţi de pază │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│ │Menţinerea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│n) Controale asupra│integrităţii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Controale │
│activităţii de pază│habitatelor şi │GM │ │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │semestrială │tematice │
│desfăsurate de Ad │protej. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │populaţiilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│ │Menţinerea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│o) Acţiuni mixte de│integrităţii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Procese verbale │
│control │habitatelor şi │GM, IJJ, PF, PTF, ANPA, IJP │1 │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │bilunară │comune │
│ │protej. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │populaţiilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┴───────────────────┴───────────────────────────────┴──────────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴─────────────┴─────────────────┤
│Obiectiv tactic 1.B: Reconstrucţia şi reabilitarea ecologică a ecosistemelor │
│degradate din BmB Obiectiv operaţional 1.B.1: Substituirea ligniculturilor │
│plopicole clonale şi împădurirea terenurilor invadate cu amorfă cu specii │
│forestiere autohtone, caracteristice pădurii aluviale (Reconstrucţia │
│habitatelor de interes comunitar 91E0 şi 92A0) │
├───────────────────┬───────────────────┬───────────────────────────────┬──────────┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬─────────────┬─────────────────┤
│a) Modificarea în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│zona tampon a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│compoziţiei ţel │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│"plopi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │prin tema de │
│euramericani" din │ │ICAS, DS Brăila, firme de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │la 2 conf. de│proiectare la │
│amenajamentele │ │amenajare │1 │ │ │ │ │x │ │x │ │ │ │amenaj │amenajarea OS │
│silvice conform │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Brăila şi Lacu │
│tipului natural │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Sărat │
│fundamental de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│pădure descris în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│1955 │Restaurarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┤fostelor păduri ├───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│b) Conservarea in │aluviale conform │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│situ a genofondului│tipului nade │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │POS-1, acţiune C&│
│şi ecofondului │microrelief produse│ │1 │x │x │x │x │x │x │ │ │ │ │perioadă pr. │D.1) │
│forestier autohton │în ultimii 60 de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│existent în PN-BmB │ani exprimate prin │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┤gradul de │adjudecat prin SEAP de o firmă ├──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│c) Repicarea prin │inundabilitate - │specializată în lucrări silvice│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│plantare pe 210 ha │măsurat în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│a varietăţilor şi │hidrograde -. │ │1 │ │x │x │x │x │x │x │ │ │ │perioadă pr. │POS-1, acţiune C&│
│ecotipurilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │D.2) │
│obţinute la punctul│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│1.B.1.e) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┤ ├───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│d) Continuarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│acţiunii de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│substituire a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │proiecte de │
│ligniculturilor │ │DS Brăila, OS Brăila şi L.Sărat│1 │ │ │ │ │ │ │ │x │x │x │permanent │împăduriri │
│plopicole după │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│finalizarea celor 2│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│proiecte │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┴───────────────────┴───────────────────────────────┴──────────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴─────────────┴─────────────────┤
│Obiectiv operaţional 1.B.2: Reabilitarea ecologică a ecosistemelor acvatice │
│prin decolmatarea lacurilor şi a canalelor de alimentare aferente │
├───────────────────┬───────────────────┬───────────────────────────────┬──────────┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬─────────────┬─────────────────┤
│a) Construirea │Creşterea cu 620 ha│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │LIFE-2, acţiune │
│stăvilarului pe │a supraf. active a │adjudecat de o firmă prin SEAP │1 │x │ │ │ │ │ │ │ │ │ │perioadă pr. │C5 │
│privalul Năvodari │sitului Ramsar │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│b) Studiu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│stiinţific şi de │Metoda de refacere │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│fezabilitate pentru│a habitatului │adjudecat de o institutie pe │2 │x │x │ │ │ │ │ │ │ │ │perioadă pr. │POP, acţiune │
│decolmatarea zonei │acvatic din sudul │SEAP │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │nenumerotată încă│
│Popa-Cucova-Jepsi -│ImB │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│619 ha │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│c) Lucrări │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│hidrotehnice de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│decolmatare a │Refacerea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │POP, acţiune │
│sistemullui de │habitatului acvatic│adjudecat de o firmă prin SEAP │2 │ │ │x │x │x │x │ │ │ │ │perioadă pr. │nenumerotată încă│
│lacuri │din sudul ImB │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Popa-Cucova-Jepsi -│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│619 ha │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│d) Studiu pt. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│decolmatare în alte│Refacerea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│zone din PN-BmB │habitatelor │adjudecat de o firmă prin SEAP │3 │ │ │ │ │ │ │x │x │ │ │perioadă pr. │Proiecte europene│
│decât zonele F.Mare│acvatice din │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │după POS Mediu │
│şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Popa-Cucova-Jepsi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┴───────────────────┴───────────────────────────────┴──────────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴─────────────┴─────────────────┤
│Obiectiv strategic 2: Organizarea şi mangementul BmB ca zonă pilot pentru │
│dezvoltarea cunoaşterii şi expertizei manageriale în vederea dezvoltării │
│durabile în Sistemul Danubian Obiectiv tactic 2.A: Dezvoltarea şi implementarea │
│sistemului suport pentru asistarea deciziilor - Baza de date unitară a PN-BmB - │
│Obiectiv operaţional 2.A.1: Înfiinţarea şi dezvoltarea Bazei de date unitare a │
│PN-BmB │
├───────────────────┬───────────────────┬───────────────────────────────┬──────────┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬─────────────┬─────────────────┤
│a) Realizarea │Cresterea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│designului pentru │capacităţii │adjudecat de o firmă prin SEAP │1 │x │x │x │x │x │x │ │ │ │ │perioadă pr. │POS-1, acţiune │
│Baza de date │instituţionale a Ad│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │F.1.a) │
│unitară a PN-BmB │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│b) Avizarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│arhitecturii Bazei │ │Instituţiile reprezentate în CŞ│1 │ │ │ │ │x │x │ │ │ │ │o dată │POS-1, acţiune │
│de date unitare a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │F.1.b) │
│PN-BmB │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┤ ├───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│c) Completarea │Obţinerea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│bazei unitare de │expertizei necesare│ │1 │ │ │ │ │x │x │x │x │ │ │perioadă pr. │POS-1, acţiune │
│date a PN-BmB cu │fundamentării │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │A.1.i) │
│datele existente │managementului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┤durabil în PN-BmB │Instituţiile reprezentate în CŞ├──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│d) Alimentarea în │ │+ + alte institute interesate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│continuare şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │recoltarea de │
│îmbunătăţirea Bazei│ │ │2 │ │ │ │ │ │ │ │ │x │x │permanent │date noi │
│de date unitare a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│PN-BmB │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│e) încheierea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│protocoalelor de │Programarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │protocol de │
│cercetare între Ad │activităţii de │CŞ + alte centre de cercetare │2 │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │permanent │utiliz. a Bazei │
│şi institute de │cercetare în PN-BmB│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │de date Unit. │
│cercetare, univ., │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ONG-uri etc │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┴───────────────────┴───────────────────────────────┴──────────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴─────────────┴─────────────────┤
│Obiectiv operaţional 2.A.2: Implementarea sistemului de monitoring integrat │
├───────────────────┬───────────────────┬───────────────────────────────┬──────────┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬─────────────┬─────────────────┤
│a) Realizarea │Punerea în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│designului pentru │funcţiune şi │ │1 │ │ │ │ │ │x │ │ │ │ │o dată │POS-1, acţiune │
│sistemul de │completarea Bazei │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │F.1.a) │
│monitoring integrat│de date unitare a │Instituţiile reprezentate în CŞ│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┤PN-BmB conform │+ alte institute interesate ├──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│b) Implementarea │protocolului de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │operare în sistem│
│sistemului de │funcţionare │ │1 │ │ │ │ │ │x │x │x │ │ │perioadă │ACCES şi GIS │
│monitoring integrat│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│c) Prezentarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│stării de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│conservare a │Raport asupra │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │semestrială │raport către CŞ │
│complexelor de │stării de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │şi RNP │
│ecosisteme │conservare a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│acvatice, terestre │ecosistemelor, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│şi de eco-ton din │habitatelor, │- │1 │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x ├─────────────┼─────────────────┤
│BmB prin │speciilor şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│prelucrarea datelor│populaţiilor din │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│înscrise în Baza de│PN-BmB │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │anuală │raport către APM │
│date unitară a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │şi MMP │
│PN-BmB de către Ad │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┴───────────────────┴───────────────────────────────┴──────────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴─────────────┴─────────────────┤
│Obiectiv operaţional 2.A.3: Observarea şi monitorizarea mediului abiotic │
├───────────────────┬───────────────────┬───────────────────────────────┬──────────┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬─────────────┬─────────────────┤
│a) Observarea şi │Evaluarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│monitorizarea │prametrilor fizici │ABDL, GM, APM, INH │1 │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │permanent │fise de │
│calităţii apei │şi chimici pe │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │monitorizare │
│ │Dunăre │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│b) Monitorizarea │Studiu hidrologic +│INH, UDJ, ICDPA │2 │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │permanent │fise şi prognoze │
│debitului solid │simularea evoluţiei│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │grafice │
├───────────────────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│c) Observarea şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│monitorizarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│eroziunii de maluri│Hartă GIS + │INH, UDJ, ICDPA │1 │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │permanent │hărţi de contur │
│şi a modificării │simularea evoluţiei│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│contururilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│lacurilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│d) Observarea şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│monitorizarea │Verificarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│evoluţiei │evoluţiei după │INH, UDJ, ICDPA │3 │ │ │ │ │ │ │x │x │x │x │permanent │fise de │
│colmatării în │reabilitarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │monitorizare │
│sistemul de lacuri │hidrologică │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Fundu Mare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│e) Observarea şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│monitorizarea │Verificarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│evoluţiei │evoluţiei după │INH, UDJ, ICDPA │3 │ │ │ │ │ │ │x │x │x │x │permanent │fise de │
│colmatării în │reabilitarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │monitorizare │
│sistemul de lacuri │hidrologică │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Popa-Cucova-Jepsi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│f) Observarea şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│monitorizarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│evoluţiei │Hartă GIS + │INH, UDJ, ICDPA │2 │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │semestrială │hărţi batimetrice│
│colmatării în │simularea evoluţiei│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│celelalte 43 de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│lacuri PN-BmB │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│g) Observarea şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│monitorizarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│evoluţiei gradului │Hartă GIS + │ICAS │1 │ │x │ │x │ │x │ │x │ │x │anual │amenajamente │
│de inundabilitate │simularea evoluţiei│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │silvice │
│măsurat în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│hidrograde │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│h) Observarea şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│monitorizarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│proceselor │Hartă GIS + │ICAS │3 │ │ │ │ │ │ │x │ │ │ │la 5 ani │amenajamente │
│pedogenetice şi/sau│simularea evoluţiei│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │silvice │
│a degradării │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│solurilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┴───────────────────┴───────────────────────────────┴──────────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴─────────────┴─────────────────┤
│Obiectiv operaţional 2.A.4: Observarea şi monitorizarea habitatelor şi │
│populaţiilor │
├───────────────────┬───────────────────┬───────────────────────────────┬──────────┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬─────────────┬─────────────────┤
│a) Elaborarea │Alimentarea cu date│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│studiului speciilor│noi a Bazei de date│adjudecat de instituţii prin │1 │x │x │x │x │ │ │ │ │ │ │perioadă pr. │POS-1, acţiune │
│de avifaună de │unitare │SEAP │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │A.1.a) │
│interes comunitar │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│b) Elaborarea │Alimentarea cu date│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│studiului speciilor│noi a Bazei de date│adjudecat de instituţii prin │1 │x │x │x │x │ │ │ │ │ │ │perioadă pr. │POS-1, acţiune │
│de ihtiofaună de │unitare │SEAP │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │A.1.b) │
│interes comunitar │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│c) Elaborarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│studiului speciilor│Alimentarea cu date│adjudecat de instituţii prin │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │POS-1, acţiune │
│de reptile şi │noi a Bazei de date│SEAP │1 │x │x │x │x │ │ │ │ │ │ │perioadă pr. │A.1.c) │
│amfibieni de │unitare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│interes comunitar │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│d) Elaborarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│studiului speciilor│Alimentarea cu date│adjudecat de instituţii prin │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │POS-1, acţiune │
│de nevertebrate │noi a Bazei de date│SEAP │1 │x │x │x │x │ │ │ │ │ │ │perioadă pr. │A.1.d) │
│terestre de interes│unitare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│comunitar │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│e) Elaborarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│studiului speciilor│Alimentarea cu date│adjudecat de instituţii prin │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │POS-1, acţiune │
│de nevertebrate │noi a Bazei de date│SEAP │1 │x │x │x │x │ │ │ │ │ │ │perioadă pr. │A.1.e) │
│acvatice de interes│unitare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│comunitar │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│f) Elaborarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│studiului │Alimentarea cu date│adjudecat de instituţii prin │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │POS-1, acţiune │
│habitatelor │noi a Bazei de date│SEAP │1 │ │x │x │x │ │ │ │ │ │ │perioadă pr. │A.1.f) │
│terestre de interes│unitare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│comunitar │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│g) Elaborarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│studiului │Alimentarea cu date│adjudecat de instituţii prin │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │POS-1, acţiune │
│habitatelor │noi a Bazei de date│SEAP │1 │ │x │x │x │ │ │ │ │ │ │perioadă pr. │A.1.g) │
│acvatice de interes│unitare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│comunitar │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│h) Elaborarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│studiului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│relaţiilor │Alimentarea cu date│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ecologice în cadrul│noi a Bazei de date│adjudecat de instituţii prin │1 │ │ │x │x │x │ │ │ │ │ │perioadă │POS-1, acţiune │
│complexelor de │unitare │SEAP │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │proiect │A.1.h) │
│ecosisteme │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│acvatice, terestre │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│şi de ecoton │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│i) Monitorizarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│coloniilor mixte de│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│păsări acvatice, a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│cuiburilor de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│codalbi şi a │Alimentarea cu date│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │recoltarea │
│arboretelor │noi a Bazei de date│- │1 │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │permanent │planificată de │
│naturale destinate │unitare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │date noi │
│studiilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│fenologice, prin │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│agenţii de teren │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│conf. protocoalelor│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de monitoriz. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│j) Observarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│bilunară a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│evoluţiei │Alimentarea cu date│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │recoltarea │
│habitatelor şi │noi a Bazei de date│- │1 │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │permanent │planificată de │
│populaţiilor, prin │unitare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │date noi │
│agenţii de teren în│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│staţii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│k) Observaţii │Alimentarea cu date│Inst.de învăţământ, ONG, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │recoltarea │
│ocazionale │noi a Bazei de date│turisti etc │3 │x │x │x │x │x │x │x │x │x │x │permanent │ocazională de │
│realizate terţi │unitare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │date noi │
├───────────────────┴───────────────────┴───────────────────────────────┴──────────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴─────────────┴─────────────────┤
│Obiectiv strategic 3: Dezvoltarea capacităţii productive şi de suport a │
│principalelor categorii de sisteme ecologice şi asigurarea conservării │
│biodiversităţii acestora Obiectiv tactic 3.A: Identificarea lacunelor şi │
│dezvoltarea activităţii de cecetare în raport cu organizarea spaţio-temporară a │
│sistemelor investigate şi cu necesităţile planului de management integrat şi │
│adaptativ. Obiectiv operaţional 3.A.1: Evaluarea anuală a capacităţii │
│productive în principalele tipuri de habitate │
├───────────────────┬───────────────────┬───────────────────────────────┬──────────┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬─────────────┬─────────────────┤
│a) Evaluarea │Obţinerea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │rapoarte de │
│capacităţii │expertizei pentru │Instituţiile reprezentate în CŞ│1 │x │ │x │ │x │ │x │ │x │ │anual │teren, rapoarte │
│productive │managementul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │de activitate │
│ │adaptativ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│b) întocmirea unor │Fundamentarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │rapoarte de │
│rapoarte pentru │managementului │Instituţiile reprezentate în CŞ│3 │x │ │x │ │x │ │x │ │x │ │anual │teren, rapoarte │
│CCAd │integrat │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │de activitate │
├───────────────────┴───────────────────┴───────────────────────────────┴──────────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴─────────────┴─────────────────┤
│Obiectiv operaţional 3.A.2: Stabilirea planurilor de acţiune şi a priorităţilor │
│de cercetare │
├───────────────────┬───────────────────┬───────────────────────────────┬──────────┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬─────────────┬─────────────────┤
│a) Priorităţi şi │Planifcarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │rapoarte │
│planuri de acţiuni │activităţii de │Membrii CŞ │3 │ │x │ │x │ │x │ │x │ │x │anual │stiinţifice │
│anuale │cercetare în PN-BmB│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│b) Publicarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│planurilor de │Participare lărgită│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │rapoarte │
│acţiune şi ale │la activitatea de │- │3 │x │ │x │ │x │ │x │ │x │ │anual │stiinţifice │
│priorităţilor de │cercetare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│cercetare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼───────────────────┼───────────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────────────┼─────────────────┤
│c) Eliberarea la │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│cerere a │Dezvoltarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │