Cel mai bun serviciu de monitorizare a actelor publicate in Monitorul Oficial
┌───┬────┬─────┬────┬───────────────┬───────────────┐
│Nr.│Tip │Număr│An │Denumire │Descriere │
│ │act │act │act │ │ │
├───┼────┼─────┼────┼───────────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │Ordinul │ │
│ │ │ │ │ministrului │ │
│ │ │ │ │mediului nr. │Actul normativ │
│ │ │ │ │304/02.04.2018 │de reglementare│
│ │ │ │ │privind │a modului de │
│ │ │ │ │aprobarea │elaborare a │
│1. │OM │304 │2018│Ghidului de │planurilor de │
│ │ │ │ │elaborare a │management ale │
│ │ │ │ │Planurilor de │ariilor │
│ │ │ │ │management ale │naturale │
│ │ │ │ │ariilor │protejate │
│ │ │ │ │naturale │ │
│ │ │ │ │protejate │ │
├───┼────┼─────┼────┼───────────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │Ordinul │ │
│ │ │ │ │ministrului │ │
│ │ │ │ │mediului nr. │Actul normativ │
│ │ │ │ │1822/2020 │de reglementare│
│ │ │ │ │privind │a atribuirii în│
│2. │OM │1822 │2020│aprobarea │administrare a │
│ │ │ │ │Metodologiei de│ariilor │
│ │ │ │ │atribuire în │naturale │
│ │ │ │ │administrare a │protejate │
│ │ │ │ │ariilor │ │
│ │ │ │ │naturale │ │
│ │ │ │ │protejate │ │
├───┼────┼─────┼────┼───────────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │Ordinul │ │
│ │ │ │ │ministrului │ │
│ │ │ │ │mediului şi │ │
│ │ │ │ │pădurilor nr. │ │
│ │ │ │ │3836/2012 │ │
│ │ │ │ │privind │ │
│ │ │ │ │aprobarea │Actul normativ │
│ │ │ │ │Metodologiei de│de reglementare│
│ │ │ │ │avizare a │a tarifelor │
│ │ │ │ │tarifelor │pentru │
│ │ │ │ │instituite de │vizitarea │
│ │ │ │ │către │ariilor │
│ │ │ │ │administratorii│naturale │
│ │ │ │ │/custozii │protejate şi │
│ │ │ │ │ariilor │analizarea │
│3. │OM │3836 │2017│naturale │documentaţiilor│
│ │ │ │ │protejate │în vederea │
│ │ │ │ │pentru │eliberării │
│ │ │ │ │vizitarea │avizelor de │
│ │ │ │ │ariilor │către │
│ │ │ │ │naturale │administratorii│
│ │ │ │ │protejate, │/ custozii │
│ │ │ │ │pentru │ariilor │
│ │ │ │ │analizarea │naturale │
│ │ │ │ │documentaţiilor│protejate │
│ │ │ │ │şi eliberarea │ │
│ │ │ │ │de avize │ │
│ │ │ │ │conform legii, │ │
│ │ │ │ │pentru │ │
│ │ │ │ │fotografiatul │ │
│ │ │ │ │şi filmatul în │ │
│ │ │ │ │scop comercial │ │
├───┼────┼─────┼────┼───────────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │Ordinul │ │
│ │ │ │ │ministrului │ │
│ │ │ │ │mediului, │Actul normativ │
│ │ │ │ │apelor şi │prin care s-a │
│ │ │ │ │pădurilor nr. │instituit │
│ │ │ │ │46/2016 privind│regimul de arie│
│ │ │ │ │instituirea │naturală │
│ │ │ │ │regimului de │protejată şi au│
│ │ │ │ │arie naturală │fost declarate │
│4. │OM │46 │2016│protejată şi │situri de │
│ │ │ │ │declararea │importanţă │
│ │ │ │ │siturilor de │comunitară, ca │
│ │ │ │ │importanţă │parte │
│ │ │ │ │comunitară ca │integrantă a │
│ │ │ │ │parte │reţelei │
│ │ │ │ │integrantă a │ecologice │
│ │ │ │ │reţelei │europene Natura│
│ │ │ │ │ecologice │2000 │
│ │ │ │ │europene Natura│ │
│ │ │ │ │2000 în România│ │
├───┼────┼─────┼────┼───────────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │Ordinul │ │
│ │ │ │ │ministrului │ │
│ │ │ │ │mediului şi │ │
│ │ │ │ │pădurilor nr. │ │
│ │ │ │ │19/2010 pentru │ │
│ │ │ │ │aprobarea │ │
│ │ │ │ │Ghidului │ │
│ │ │ │ │metodologic │Actul normativ │
│ │ │ │ │privind │de reglementare│
│5. │OM │19 │2010│evaluarea │a procedurii de│
│ │ │ │ │adecvată a │evaluare │
│ │ │ │ │efectelor │adecvată │
│ │ │ │ │potenţiale ale │ │
│ │ │ │ │planurilor sau │ │
│ │ │ │ │proiectelor │ │
│ │ │ │ │asupra ariilor │ │
│ │ │ │ │naturale │ │
│ │ │ │ │protejate de │ │
│ │ │ │ │interes │ │
│ │ │ │ │comunitar. │ │
├───┼────┼─────┼────┼───────────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │Ordinul │ │
│ │ │ │ │ministrului │ │
│ │ │ │ │mediului nr. │ │
│ │ │ │ │979/2009 │ │
│ │ │ │ │privind │ │
│ │ │ │ │introducerea de│ │
│ │ │ │ │specii │ │
│ │ │ │ │alohtone, │ │
│ │ │ │ │intervenţiile │ │
│ │ │ │ │asupra │ │
│ │ │ │ │speciilor │ │
│ │ │ │ │invazive, │ │
│ │ │ │ │precum şi │ │
│ │ │ │ │reintroducerea │ │
│ │ │ │ │speciilor │ │
│ │ │ │ │indigene │Actul normativ │
│6. │OM │979 │2009│prevăzute în │de reglementare│
│ │ │ │ │anexele nr. 4A │a speciilor │
│ │ │ │ │şi 4B la │invazive │
│ │ │ │ │Ordonanţa de │ │
│ │ │ │ │urgenţă a │ │
│ │ │ │ │Guvernului nr. │ │
│ │ │ │ │57/2007 privind│ │
│ │ │ │ │regimul ariilor│ │
│ │ │ │ │naturale │ │
│ │ │ │ │protejate, │ │
│ │ │ │ │conservarea │ │
│ │ │ │ │habitatelor │ │
│ │ │ │ │naturale, a │ │
│ │ │ │ │florei şi │ │
│ │ │ │ │faunei │ │
│ │ │ │ │sălbatice, pe │ │
│ │ │ │ │teritoriul │ │
│ │ │ │ │naţional │ │
├───┼────┼─────┼────┼───────────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │Legea nr. 46/ │ │
│ │ │ │ │2008 - Codul │Actul normativ │
│7. │Lege│46 │2008│silvic, cu │de reglementare│
│ │ │ │ │modificările şi│a sectorului │
│ │ │ │ │completările │silvic │
│ │ │ │ │ulterioare │ │
├───┼────┼─────┼────┼───────────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │Ordonanţa de │ │
│ │ │ │ │urgenţă a │ │
│ │ │ │ │Guvernului nr. │ │
│ │ │ │ │57/2007 privind│ │
│ │ │ │ │regimul ariilor│ │
│ │ │ │ │naturale │ │
│ │ │ │ │protejate, │ │
│ │ │ │ │conservarea │Actul normativ │
│ │ │ │ │habitatelor │de reglementare│
│ │ │ │ │naturale, a │a regimului │
│8. │OUG │57 │2007│florei şi │ariilor │
│ │ │ │ │faunei │naturale │
│ │ │ │ │sălbatice, │protejate │
│ │ │ │ │aprobată cu │ │
│ │ │ │ │modificări şi │ │
│ │ │ │ │completări prin│ │
│ │ │ │ │Legea nr. 49/ │ │
│ │ │ │ │2011, cu │ │
│ │ │ │ │modificările şi│ │
│ │ │ │ │completările │ │
│ │ │ │ │ulterioare │ │
├───┼────┼─────┼────┼───────────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │Legea vânătorii│ │
│ │ │ │ │şi a protecţiei│Actul normativ │
│ │ │ │ │fondului │care │
│9. │Lege│407 │2006│cinegetic nr. │reglementează │
│ │ │ │ │407/2006, cu │sectorul │
│ │ │ │ │modificările şi│cinegetic │
│ │ │ │ │completările │ │
│ │ │ │ │ulterioare │ │
├───┼────┼─────┼────┼───────────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │Ordonanţa de │ │
│ │ │ │ │urgenţă a │ │
│ │ │ │ │Guvernului nr. │ │
│ │ │ │ │195/2005 │ │
│ │ │ │ │privind │ │
│ │ │ │ │protecţia │Actul normativ │
│ │ │ │ │mediului, │care │
│10.│OUG │195 │2005│aprobată cu │reglementează │
│ │ │ │ │modificări şi │protecţia │
│ │ │ │ │completări prin│mediului │
│ │ │ │ │Legea nr. 265/ │ │
│ │ │ │ │2006, cu │ │
│ │ │ │ │modificările şi│ │
│ │ │ │ │completările │ │
│ │ │ │ │ulterioare │ │
├───┼────┼─────┼────┼───────────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │Hotărârea de │ │
│ │ │ │ │Guvern nr. 1076│ │
│ │ │ │ │/2004 privind │ │
│ │ │ │ │stabilirea │Actul normativ │
│ │ │ │ │procedurii de │care │
│ │ │ │ │realizare a │reglementează │
│11.│HG │1076 │2004│evaluării de │procedura de │
│ │ │ │ │mediu pentru │evaluare │
│ │ │ │ │planuri şi │strategică de │
│ │ │ │ │programe, cu │mediu │
│ │ │ │ │modificările şi│ │
│ │ │ │ │completările │ │
│ │ │ │ │ulterioare │ │
├───┼────┼─────┼────┼───────────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │Legea nr. 350/ │ │
│ │ │ │ │2001 privind │Actul normativ │
│ │ │ │ │amenajarea │care │
│12.│Lege│350 │2001│teritoriului şi│reglementează │
│ │ │ │ │urbanismul, cu │amenajarea │
│ │ │ │ │modificările şi│teritoriului şi│
│ │ │ │ │completările │urbanismul │
│ │ │ │ │ulterioare │ │
├───┼────┼─────┼────┼───────────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │Legea apelor │Actul normativ │
│ │ │ │ │nr. 107/1996, │care │
│13.│Lege│107 │1996│cu modificările│reglementează │
│ │ │ │ │şi completările│managementul │
│ │ │ │ │ulterioare │apelor │
├───┼────┼─────┼────┼───────────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │Ordonanţa de │ │
│ │ │ │ │urgenţă a │ │
│ │ │ │ │Guvernului nr. │Actul normativ │
│ │ │ │ │23/2008 privind│care │
│14.│OUG │23 │2008│pescuitul şi │reglementează │
│ │ │ │ │acvacultura, cu│pescuitul şi │
│ │ │ │ │modificările şi│acvacultura │
│ │ │ │ │completările │ │
│ │ │ │ │ulterioare │ │
└───┴────┴─────┴────┴───────────────┴───────────────┘
┌──────────────┬───────────┬──────────┬────────────────┐
│Aria naturală │ │Presiune │ │
│protejată/ │Starea de │(P) / │Măsurile active │
│Elementele de │conservare │Ameninţare│de conservare │
│interes │F/NI/NR │(A) cod │propuse │
│conservativ │ │ │ │
├──────────────┴───────────┴──────────┴────────────────┤
│ROSCI0313 Confluenţa Mureş cu Arieş │
├──────────────────────────────────────────────────────┤
│Specii │
├──────────────┬───────────┬──────────┬────────────────┤
│ │ │ │ │
│ │ │ │ │
│ │ │ │A5 Monitorizarea│
│ │ │ │speciilor │
│ │ │ │invazive de │
│ │ │ │peşti din │
│ │ │ │lacurile de │
│Aspius aspius │F │ │pescuit │
│ │ │ │limitrofe ariei │
│ │ │ │naturale │
│ │ │ │protejate; │
│ │ │ │A6 Eliminarea │
│ │ │ │periodică a │
│ │ │ │speciilor │
│ │ │ │invazive de │
├──────────────┼───────────┤ │peşti; │
│ │ │ │A7 Încurajarea │
│ │ │ │pescuitului de │
│ │ │ │specii invazive │
│ │ │ │de peşti, fără a│
│ │ │ │le elibera după │
│ │ │ │capturare; │
│ │ │ │A9 Realizarea │
│Sabanejewia │F │ │sau actualizarea│
│aurata │ │ │inventarelor - │
│ │ │ │evaluarea │
│ │ │C01.01 │detaliată pentru│
│ │ │(P); │speciile de │
│ │ │D03.01.02 │peşti de interes│
│ │ │(P); │conservativ; │
│ │ │E01.03 │MR2 Se va │
│ │ │(P); │interzice │
├──────────────┼───────────┤E03.01 │crearea │
│ │ │(P); │obstacolelor mai│
│ │ │F02.01.01 │înalte de 18-20 │
│ │ │(P); │cm în calea │
│ │ │F02.01.02 │deplasării │
│ │ │(P); │speciilor de │
│ │ │F03.02.03 │peşti. │
│ │ │(P); │MR3 Este │
│Cobitis taenia│F │H01.03 │interzisă │
│ │ │(P); │extragerea de │
│ │ │H01.08 │agregate │
│ │ │(P); │minerale direct │
│ │ │I01 (P); │din albia minoră│
│ │ │J02.02.01 │a râurilor. Apa │
│ │ │(P); │folosită în │
│ │ │J02.02.03 │procesul │
├──────────────┼───────────┤(P); │tehnologic de │
│ │ │J02.04.02 │extragere a │
│ │ │(P); │agregatelor din │
│ │ │J02.12.02 │albia majoră nu │
│ │ │(P); │se poate evacua │
│ │ │K03.01 │în râul Mureş │
│ │ │(P); │fără o decantare│
│ │ │K03.03 │corespunzătoare.│
│Gobio │NI │(P); │MR4 Este │
│albipinnatus │ │K03.05 │interzisă │
│ │ │(P); │popularea cu │
│ │ │C01.01 │peşti a │
│ │ │(A); │lacurilor de │
│ │ │D03.01.02 │pescuit, situate│
│ │ │(A); │pe raza ariei │
│ │ │E01.03 │naturale │
│ │ │(A); │protejate, fără │
├──────────────┼───────────┤E03.01 │avizul prealabil│
│ │ │(A); │al autorităţii │
│ │ │H01.03 │responsabile de │
│ │ │(A); │managementul │
│ │ │H01.08 │ariei naturale │
│ │ │(A); │protejate. │
│ │ │J02.02.01 │MR5 Sunt │
│ │ │(A); │interzise │
│Gobio │NI │J02.03 │lucrările de │
│kesslerii │ │(A); │recalibrare/ │
│ │ │J02.04.02 │reprofilare şi │
│ │ │(A); │decolmatare a │
│ │ │J02.12.02 │albiei râului │
│ │ │(A); │Mureş care nu │
│ │ │J02.06.05 │sunt motivate de│
│ │ │(A); │necesitatea de a│
│ │ │J03.01 │preveni │
├──────────────┼───────────┤(A); │inundaţiile │
│ │ │J03.02.01 │localităţilor │
│ │ │(A); │din aval. │
│ │ │J03.02.02 │MR6 Este │
│ │ │(A); │interzisă │
│ │ │J03.02.03 │capturarea/ │
│ │ │(A); │recoltarea │
│ │ │ │speciilor de │
│Rhodeus │ │ │interes │
│sericeus │NI │ │conservativ │
│amarus │ │ │protejate, cât │
│ │ │ │şi folosirea ca │
│ │ │ │nadă vie a │
│ │ │ │speciilor de │
│ │ │ │porcuşori. │
│ │ │ │MR7 Este │
│ │ │ │interzisă │
│ │ │ │introducerea de │
├──────────────┼───────────┤ │specii invazive │
│ │ │ │de peşti în │
│ │ │ │reţeaua │
│ │ │ │hidrografică a │
│ │ │ │ROSCI0313 │
│ │ │ │Confluenţa Mureş│
│ │ │ │cu Arieş. │
│ │ │ │MR8 Este │
│Zingel streber│NR │ │interzisă │
│ │ │ │folosirea de │
│ │ │ │specii invazive │
│ │ │ │de peşti ca │
│ │ │ │momeală vie. │
│ │ │ │ │
│ │ │ │ │
│ │ │ │ │
├──────────────┴───────────┴──────────┴────────────────┤
│Habitate │
├──────────────┬───────────┬──────────┬────────────────┤
│ │ │ │A1 Promovarea/ │
│ │ │ │ajutorarea │
│ │ │ │regenerării │
│ │ │ │naturale a │
│ │ │ │speciilor de │
│ │ │ │sălcii şi plop; │
│ │ │ │A2 Corelarea │
│ │ │ │prevederilor │
│ │ │ │Planului de │
│ │ │ │management cu │
│ │ │ │alte planuri si │
│ │ │ │programe │
│ │ │ │A3 Monitorizarea│
│ │ │A04.02.02 │şi eliminarea │
│ │ │(P); │speciilor │
│ │ │A10.01 │invazive care │
│ │ │(P); │reduc │
│ │ │E03.03 │semnificativ │
│ │ │(P); │suprafaţa │
│ │ │E04.01 │habitatului │
│ │ │(P); │92A0; │
│92A0 │ │G01.03.02 │A4 Prevenirea │
│Păduri-galerii│ │(P); │depozitării │
│/ zăvoaie de │Necunoscută│I01 (P); │deşeurilor în │
│Salix alba şi │ │J02.01.03 │aria naturală │
│Populus alba │ │(A); │protejată şi │
│ │ │J02.05.02 │eliminarea celor│
│ │ │(A); │existente │
│ │ │K02.01 │MR1 Este │
│ │ │(A); │interzisă │
│ │ │M02.01 │tăierea │
│ │ │(A); │speciilor │
│ │ │M02.03 │autohtone de │
│ │ │(A); │arbori şi │
│ │ │ │arbuşti de pe │
│ │ │ │malul apelor, cu│
│ │ │ │excepţia │
│ │ │ │speciilor de │
│ │ │ │arbori şi │
│ │ │ │arbuşti cu │
│ │ │ │caracter │
│ │ │ │invaziv. Zona de│
│ │ │ │reglementare: pe│
│ │ │ │tot parcursul │
│ │ │ │albiei majore a │
│ │ │ │râurilor/ │
│ │ │ │pârâurilor din │
│ │ │ │sit │
└──────────────┴───────────┴──────────┴────────────────┘
┌──────────┬─────────┬─────────────┬─────┬────────────────────┐
│Codul şi │ │ │ │Localităţi │
│denumirea │ │ │ │ │
│ariei │Suprafaţa│Regiunea │Judeţ├──────────┬─────────┤
│naturale │(ha) │biogeografică│ │ │Suprafaţa│
│protejate │ │ │ │Localitate│(ha) │
│ │ │ │ │ │ │
├──────────┼─────────┼─────────────┼─────┼──────────┼─────────┤
│ │ │ │ │municipiul│158,1 ha │
│ │ │ │ │Aiud │ │
│ │ │ │ ├──────────┼─────────┤
│ │ │ │ │oraşul │212,5 │
│ │ │ │ │Ocna Mureş│ │
│ │ │ │ ├──────────┼─────────┤
│ │ │ │ │comuna │ │
│ │ │ │ │Lunca │135,5 │
│ROSCI0313 │ │ │Alba │Mureşului │ │
│Confluenţa│ │ │ ├──────────┼─────────┤
│Mureş cu │857 ha │continentală │ │comuna │99,6 │
│Arieş │ │ │ │Noşlac │ │
│ │ │ │ ├──────────┼─────────┤
│ │ │ │ │comuna │103,1 │
│ │ │ │ │Unirea │ │
│ │ │ │ ├──────────┼─────────┤
│ │ │ │ │comuna │59,6 │
│ │ │ │ │Mirăslău │ │
│ │ │ ├─────┼──────────┼─────────┤
│ │ │ │Cluj │comuna │88,6 │
│ │ │ │ │Luna │ │
└──────────┴─────────┴─────────────┴─────┴──────────┴─────────┘
┌───┬──────────────┬───────────────────┐
│Nr.│Atribut │Descriere │
├───┼──────────────┼───────────────────┤
│ │Clasificarea │Tip de habitat de │
│1. │tipului de │importanţă │
│ │habitat │comunitară │
├───┼──────────────┼───────────────────┤
│ │Codul unic al │ │
│2. │tipului de │92A0 │
│ │habitat │ │
├───┼──────────────┼───────────────────┤
│ │ │Păduri-galerii/ │
│3. │Denumire │zăvoaie de Salix │
│ │habitat │alba şi Populus │
│ │ │alba │
├───┼──────────────┼───────────────────┤
│ │ │44.6612 Western │
│ │ │Pontic white - │
│ │ │black poplar │
│ │ │galleries │
│ │Palaearctic │44.6611 Western │
│4. │Habitats │Pontic white poplar│
│ │(PalHab) │galleries │
│ │ │44.162 Pontic │
│ │ │willow galleries │
│ │ │44.1621 Lower │
│ │ │Danube willow │
│ │ │galleries │
├───┼──────────────┼───────────────────┤
│ │ │R4405 Păduri │
│ │ │daco-getice de plop│
│ │ │negru (Populus │
│ │ │nigra) cu Rubus │
│ │ │caesius │
│ │ │R4406 Păduri │
│ │ │danubiano-pontice │
│ │ │de plop alb │
│ │Habitatele din│(Populus alba) cu │
│5. │România │Rubus caesius │
│ │ │R4407 Păduri │
│ │ │danubiene de salcie│
│ │ │albă (Salix alba) │
│ │ │cu Rubus caesius │
│ │ │R4408 Păduri │
│ │ │danubiene de salcie│
│ │ │albă (Salix alba) │
│ │ │cu Lycopus │
│ │ │exaltatus │
├───┼──────────────┼───────────────────┤
│ │ │92A0 Păduri-galerii│
│6. │Habitatele │/ zăvoaie de Salix │
│ │Natura 2000 │alba şi Populus │
│ │ │alba │
├───┼──────────────┼───────────────────┤
│ │ │Salici-Populetum │
│ │Asociaţiile │Meijer-Drees 1936, │
│7. │vegetale │Salicetum albae- │
│ │ │fragilis Issler │
│ │ │1926 em. Soo 1957. │
├───┼──────────────┼───────────────────┤
│ │ │9313 Zăvoi │
│ │ │amestecat de plop │
│ │ │alb şi plop negru │
│ │ │de productivitate │
│ │ │inferioară (s) │
│ │ │9511 Zăvoi de │
│ │ │salcie din luncile │
│8. │Tipuri de │apelor interioare │
│ │pădure │(s) │
│ │ │9611 Zăvoi normal │
│ │ │de plop şi salcie │
│ │ │(s) │
│ │ │9613 Zăvoi de plop │
│ │ │şi salcie din │
│ │ │luncile apelor │
│ │ │interioare (m) │
├───┼──────────────┼───────────────────┤
│ │ │Acest tip de │
│ │ │habitat cuprinde │
│ │ │pădurile ripariene,│
│ │ │zăvoaie sub formă │
│ │ │de galerii din │
│ │ │bazinul │
│ │ │mediteranean │
│ │ │dominate de Salix │
│ │ │alba şi Salix │
│ │ │fragilis sau specii│
│ │ │de sălcii înrudite │
│ │ │cu acestea şi │
│ │ │păduri mediteranean│
│ │ │central-eurasiatice│
│ │ │nultistratificate │
│ │ │cu specii de │
│ │ │Populus ssp., Ulmus│
│ │ │ssp., Salix ssp., │
│ │ │Alnus ssp., Acer │
│ │ │ssp., Tamarix ssp.,│
│ │ │Juglans regia şi │
│ │ │liane. În sudul │
│ │ │României, pe Valea │
│ │ │Dunării şi văile │
│ │ │afluenţilor apar │
│ │ │de-a lungul │
│ │ │râurilor uneori │
│ │Descrierea │păduri-galerii │
│ │generală a │dominate de plop │
│9. │tipului de │alb (Populus alba),│
│ │habitat │care se apropie de │
│ │ │cele din regiunea │
│ │ │mediteraneană. │
│ │ │Unele specii tipic │
│ │ │mediteraneene │
│ │ │lipsesc din ele, │
│ │ │dar comparându-se │
│ │ │componenţa │
│ │ │pădurilor din │
│ │ │regiunea Mării │
│ │ │Mediterane cu cele │
│ │ │din sudul României,│
│ │ │se constată │
│ │ │asemănări evidente.│
│ │ │Aceste │
│ │ │păduri-galerii fac │
│ │ │tranziţia între │
│ │ │zăvoaiele regiunii │
│ │ │mediteraneene şi │
│ │ │cele din Europa │
│ │ │centrală. │
│ │ │Importanţa │
│ │ │habitatului pentru │
│ │ │economie este dată │
│ │ │de producţia │
│ │ │mijlocie de masă │
│ │ │lemnoasă, │
│ │ │preponderent pentru│
│ │ │lemn de foc. │
├───┼──────────────┼───────────────────┤
│ │ │Specii │
│ │ │edificatoare: Salix│
│ │ │alba, S. fragilis │
│ │ │Stratul arborilor: │
│ │ │Salix alba, Populus│
│ │ │alba, Populus │
│ │ │nigra, Fraxinus │
│ │ │angustifolia, Alnus│
│ │ │spp., Acer spp., │
│ │ │Tamarix spp., │
│ │ │Quercus robur, │
│ │ │Q.pedunculiflora, │
│ │ │Fraxinus │
│ │ │angustifolia, F. │
│ │ │pallisiae, Alnus │
│ │ │glutinosa, Ulmus │
│ │ │laevis, U. minor, │
│ │ │Acer campestre, │
│ │ │Stratul arbuştilor,│
│ │ │subarbuştilor: │
│ │ │Crataegus monogyna,│
│ │ │Rosa canina, │
│ │ │Euonymus europaeus,│
│ │ │Cornus sanguinea, │
│ │ │Sambucus nigra, │
│ │ │Viburnum opulus, │
│ │ │Prunus spinosa, │
│ │ │Amorpha fruticosa. │
│ │ │Liane: Clematis │
│ │ │vitalba, Frangula │
│ │ │alnus, Rubus │
│ │ │caesius, Vitis │
│ │ │vinifera subsp. │
│ │ │sylvestris, Humulus│
│ │Specii │lupulus, Stratul │
│10.│caracteristice│ierbos: Galium │
│ │ │rubioides, │
│ │ │Brachypodium │
│ │ │sylvaticum, │
│ │ │Asparagus │
│ │ │verticillatus, A. │
│ │ │tenuifolius, A. │
│ │ │officinalis, │
│ │ │Althaea │
│ │ │officinalis, │
│ │ │Aegopodium │
│ │ │podagraria, │
│ │ │Eupatorium │
│ │ │canabinum, Galium │
│ │ │aparine, Lysimachia│
│ │ │nummularia, Lycopus│
│ │ │europaeus, │
│ │ │Melandrium album, │
│ │ │Rorippa sylvestris,│
│ │ │Ranunculus repens, │
│ │ │Agrostis │
│ │ │stolonifera, Bidens│
│ │ │tripartita, │
│ │ │Calystegia sepium, │
│ │ │Equisetum arvense, │
│ │ │Glechoma hederacea,│
│ │ │Lysimachia │
│ │ │nummularia, L. │
│ │ │vulgaris, Lycopus │
│ │ │europaeus, │
│ │ │Polygonum │
│ │ │hydropiper, Solanum│
│ │ │dulcamara, │
│ │ │Scutellaria │
│ │ │galericulata, │
│ │ │Lycopus europaeus. │
├───┼──────────────┼───────────────────┤
│11.│Fotografii │Anexa nr. 23, │
│ │ │fotografia 8 │
└───┴──────────────┴───────────────────┘
┌───┬───────────┬──────────────────────┐
│Nr.│Atribut │Descriere │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │Codul unic │ │
│1. │al tipului │92A0 │
│ │de habitat │ │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │Statutul de│ │
│2. │prezenţă, │Larg răspândit │
│ │spaţial │ │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │Statutul de│ │
│3. │prezenţă, │Natural │
│ │management │ │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │Suprafaţa │ │
│4. │tipului de │175,03 ha │
│ │habitat │ │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │Perioada de│ │
│5. │colectare a│noiembrie 2017 - │
│ │datelor din│octombrie 2018 │
│ │teren │ │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │Habitatul este │
│ │ │localizat pe ambele │
│ │ │maluri ale râului │
│ │ │Mureş şi Arieş după │
│ │ │cum urmează: │
│ │ │- preponderent sub │
│ │ │formă de cordoane │
│ │ │discontinue de arbori,│
│ │ │pe ambele maluri ale │
│ │ │râului Mureş; │
│ │ │- sub formă de │
│ │ │poligoane în zone │
│ │ │invecinate albiei │
│ │ │minore inundabile la │
│ │ │debite medii; │
│ │ │- insular, pe cele 16 │
│ │Distribuţia│insule actuale de pe │
│ │tipului de │cursul Mureşului (9 │
│6. │habitat, │insule pe tronsonul │
│ │descriere │Gura Arieşului -Ocna │
│ │ │Mureş, 3 insule │
│ │ │tronsonul Inoc - │
│ │ │Mirăslău, 4 insule pe │
│ │ │tronsonul Păgida - │
│ │ │confluenţa cu Valea │
│ │ │Aiudului), în braţele │
│ │ │moarte ale râului │
│ │ │Mureş sau în fostele │
│ │ │zone insulare din │
│ │ │vechea albie a râului │
│ │ │în apropierea │
│ │ │localităţilor Câpud, │
│ │ │Noşlac, Războieni, │
│ │ │Cisteiul de Mureş, │
│ │ │Inoc-Micoşlaca, │
│ │ │Micoşlaca - Gâmbaş, │
│ │ │Mirăslău. │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │Distribuţia│ │
│7. │tipului de │Anexa nr. 8 la Planul │
│ │habitat, │de management │
│ │hartă │ │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │Fişa sitului Natura │
│ │ │2000 ROSCI0313 │
│ │ │Confluenţa Mureş cu │
│ │ │Arieş, judeţul Alba; │
│ │ │Doniţă şi │
│ │ │colaboratorii, 2005, │
│ │ │Habitatele din România│
│ │ │UE, 2007 - Manualul de│
│ │ │interpretare a │
│ │ │habitatelor din │
│ │Alte │Europa, EUR27; Buza, │
│ │informaţii │M., Stroia, M., 1985, │
│8. │privind │Blaj, Editura │
│ │sursele de │Sport-Turism, │
│ │informaţii │Bucureşti; Ciocârlan, │
│ │ │V., 2009, │
│ │ │Flora ilustrată a │
│ │ │României. Pteridophyta│
│ │ │et Spermatophyta, Ed. │
│ │ │Ceres, Bucureşti; │
│ │ │Cristea V., Gafta D., │
│ │ │Pedrotti F., 2004, │
│ │ │Fitosociologie, Ed. │
│ │ │Presa Universitară │
│ │ │Clujeană, Cluj-Napoca │
└───┴───────────┴──────────────────────┘
┌───┬───────────┬──────────────────────┐
│Nr.│Atribut │Descriere │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│1 │Cod Specie │Cod EUNIS - 432, cod │
│ │ │Natura 2000 - 1130 │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │Aspius aspius │
│ │ │(Linnaeus, 1758) │
│ │ │Pentru avat în ultimii│
│ │ │50 de ani s-a folosit │
│ │ │doar denumirea de │
│ │ │Aspius aspius, unii │
│ │ │autori (Nalbant 1995) │
│ │ │foloseau şi Aspius │
│2 │Denumirea │aspius aspius │
│ │ştiinţifică│(Linnaeus, 1758) │
│ │ │arătând că avatul de │
│ │ │la noi ar fi o │
│ │ │subspecie a speciei │
│ │ │Aspius aspius. │
│ │ │Propunem în continuare│
│ │ │folosirea denumirii de│
│ │ │Aspius aspius │
│ │ │(Linnaeus, 1758) │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │avat, arvat (Feteşti),│
│ │ │aun (Ardeal), belizna │
│ │ │(la lipoveni), buţoiu │
│ │ │(Mehedinţi), buţon │
│ │ │(de-a lungul Dunării),│
│ │ │fat (Dolj), haut (de- │
│ │ │a lungul Prutului şi │
│ │ │Seretului), guran │
│ │ │(Mehedinţi), hăut │
│ │Denumirea │(de-a lungul │
│3 │populară │Siretului), hauţ (Ocna│
│ │ │Mureş), lup-de-peşte │
│ │ │(Neajlov), peşte-lup │
│ │ │(Giurgiu, Greaca), │
│ │ │peşte-ţigănesc, │
│ │ │peşte-cu-şapte- nume, │
│ │ │ţigan (Greaca), │
│ │ │vânător (Luduş), │
│ │ │vângău (Geaca), │
│ │ │vrespere (Geaca), │
│ │ │vulcan (Neajlov). │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │1. Directiva Habitate │
│ │ │- Directiva │
│ │ │Consiliului Europei 92│
│ │ │/43 EEC, Anexa II şi │
│ │ │V. │
│ │ │2. Convenţia de la │
│ │ │Berna - Legea nr. 13 │
│ │ │din 11 martie 1993 │
│ │ │pentru aderarea │
│ │ │României la Convenţia │
│ │ │privind conservarea │
│ │Statutul de│vieţii sălbatice si a │
│4 │conservare │habitatelor naturale │
│ │în România │din Europa, adoptata │
│ │ │la Berna la 19 │
│ │ │septembrie 1979 - │
│ │ │Anexa III. │
│ │ │4. O.U.G. nr. 57/2007 │
│ │ │privind regimul │
│ │ │ariilor naturale │
│ │ │protejate, conservarea│
│ │ │habitatelor naturale, │
│ │ │a florei şi a faunei │
│ │ │sălbatice, Anexa 3. │
│ │ │5. IUCN - LC │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │Specie cu o răspândire│
│ │ │destul de largă în │
│ │ │România, Telcean & │
│ │ │Bănărescu (2002) îl │
│ │ │categorizează la │
│ │ │speciile care şi-au │
│ │ │menţinut arealul de │
│ │ │răspândire şi │
│ │ │abundenţa în ultimii │
│ │ │ani. │
│ │ │Descriere şi │
│ │ │identificare: Corpul │
│ │ │este alungit, puţin │
│ │ │comprimat lateral. │
│ │ │Profilul dorsal al │
│ │ │capului urcă lin, dar │
│ │ │imediat în urma │
│ │ │capului profilul se │
│ │ │înalţă brusc, formând │
│ │ │un fel de cocoaşă. │
│ │ │Marginea analei este │
│5 │Descrierea │puternic concavă. │
│ │speciei │Caudala adânc scobită,│
│ │ │cu lobi aproximativ │
│ │ │egali. Solzii sunt │
│ │ │subţiri, dar bine │
│ │ │fixaţi, cu striuri │
│ │ │evidente, ei acoperă │
│ │ │istmul în întregime. │
│ │ │Obişnuit atinge 30-40 │
│ │ │cm, dar poate atinge │
│ │ │şi 80 cm. │
│ │ │Colorit: Spatele │
│ │ │măsliniu închis, ceva │
│ │ │mai jos vânăt, │
│ │ │flancurile argintii, │
│ │ │faţa ventrală albă. │
│ │ │Dorsala şi caudala │
│ │ │sunt cenuşii, │
│ │ │ventralele şi anala │
│ │ │incolore sau palid │
│ │ │roşietice, pectoralele│
│ │ │incolore. Buzele │
│ │ │albicioase. │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │Reproducerea are loc │
│ │ │în martie-aprilie, │
│ │Perioade │până în mai. În râuri │
│6 │critice │urcă în amonte în │
│ │ │timpul reproducerii. │
│ │ │Depune icrele pe fund │
│ │ │tare. │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │Trăieşte atât în │
│ │ │râurile de şes până în│
│ │ │zona colinară, cât şi │
│ │ │în bălţi mari şi │
│ │ │lacuri dulci sau │
│ │ │salmastre, mai rar în │
│ │Cerinţe de │părţile îndulcite ale │
│7 │habitat │mării. În râuri urcă │
│ │ │în sus în timpul │
│ │ │reproducerii. Puii se │
│ │ │hrănesc la început cu │
│ │ │plancton; puii mai │
│ │ │mari şi adulţii se │
│ │ │hrănesc aproape │
│ │ │exclusiv cu peşti. │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│8 │Fotografii │Anexa nr. 23, │
│ │ │fotografia 1 │
└───┴───────────┴──────────────────────┘
┌───┬────────────┬──────────────────────────┐
│Nr.│Atribut │Descriere │
├───┼────────────┼──────────────────────────┤
│ │ │Aspius aspius Cod EUNIS - │
│1 │Specia │432, cod Natura 2000 - │
│ │ │1130 │
├───┼────────────┼──────────────────────────┤
│ │ │La nivel de arie protejată│
│ │ │specia este prezentă în │
│ │ │râul Mureş şi Arieş. Deşi │
│ │ │specia a fost identificată│
│ │ │doar la nivelul a două │
│ │ │staţii de colectare din │
│ │ │cele 23 verificate, putem │
│ │ │afirma că ea este prezentă│
│ │ │peste tot în râurile Mureş│
│ │ │şi Arieş din sit, deoarece│
│ │ │identificarea speciei este│
│ │Informaţii │foarte dificilă, fiind │
│2 │specifice │vorba de o specie │
│ │speciei │răpitoare care trăieşte în│
│ │ │habitate deschise, unde │
│ │ │şansele de identificare a │
│ │ │exemplarelor sunt mult mai│
│ │ │reduse (acestea se │
│ │ │refugiază la cel mai mic │
│ │ │deranj, iar habitatul │
│ │ │fiind unul deschis, │
│ │ │exemplarele se pot refugia│
│ │ │în orice direcţie). A fost│
│ │ │identificată într-un număr│
│ │ │redus atât în Mureş cât şi│
│ │ │în Arieş. │
├───┼────────────┼──────────────────────────┤
│ │Statutul de │ │
│3 │prezenţă, │rezident │
│ │temporal │ │
├───┼────────────┼──────────────────────────┤
│ │Statutul de │ │
│4 │prezenţă, │larg răspândită │
│ │spaţial │ │
├───┼────────────┼──────────────────────────┤
│ │Statutul de │ │
│5 │prezenţă, │nativă │
│ │management │ │
├───┼────────────┼──────────────────────────┤
│6 │Abundenţă │rară │
├───┼────────────┼──────────────────────────┤
│ │Perioada de │ │
│7 │colectare a │mai - septembrie 2018 │
│ │datelor din │ │
│ │teren │ │
├───┼────────────┼──────────────────────────┤
│ │Distribuţia │La nivel de arie protejată│
│8 │speciei, │specia este prezentă în │
│ │interpretare│râul Mureş şi Arieş. │
├───┼────────────┼──────────────────────────┤
│ │Distribuţia │ │
│9 │speciei, │Anexa nr. 9 la Planul de │
│ │harta │management │
│ │distribuţiei│ │
├───┼────────────┼──────────────────────────┤
│ │ │Bănărescu P. 1964. │
│ │ │Pisces-Osteichthyes. Fauna│
│ │ │R.P.R. XIII Editura Acad. │
│ │ │R.P.R. Bucureşti. │
│ │ │Bănărescu P., Bănăduc D. │
│ │ │2007. Habitats Directive │
│ │ │(92/43/EEC) fish species │
│ │ │(Osteichthyes) on the │
│ │ │Romanian territory. Acta │
│ │Alte │Ichtiologica Romanica II. │
│ │informaţii │43- 78. │
│10 │privind │Telcean, I., Bănărescu, P.│
│ │sursele de │2002: Modifications of the│
│ │informaţii │fish fauna in the upper │
│ │ │Tisa River and its │
│ │ │southern and eastern │
│ │ │tributaries. Ecological │
│ │ │aspects of the Tisa River │
│ │ │Basin. (eds. Sarkany-Kiss,│
│ │ │E., Hamar, J.), pp. │
│ │ │179-185, TISCIA Monograph │
│ │ │Series 6, │
│ │ │Târgu-Mureş-Szeged-Szolnok│
└───┴────────────┴──────────────────────────┘
┌───┬───────────┬──────────────────────┐
│Nr.│Atribut │Descriere │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│1 │Cod Specie │Cod EUNIS - 478, Cod │
│ │ │Natura 2000 - 1149 │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │Cobitis taenia │
│ │ │Înaintea de studiile │
│ │ │făcute pe baza datelor│
│ │ │genetice (Culling şi │
│ │ │colab. 2006), se │
│ │ │credea (Bănărescu │
│ │ │1964) că în bazinul │
│ │Denumirea │Dunării este prezentă │
│2 │ştiinţifică│specia Cobitis taenia │
│ │ │(Linneaus, 1758). Încă│
│ │ │se mai foloseşte şi │
│ │ │azi denumirea de │
│ │ │Cobitis taenia, dar │
│ │ │s-a dovedit că în zonă│
│ │ │numai specia Cobitis │
│ │ │elongatoides este │
│ │ │prezentă. │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │zvârlugă, zmorlă, │
│ │ │râmbiţar, chetrar - │
│ │ │Orhei, Tighina, fâţă -│
│ │ │Dolj, Buzău, Râmnicu │
│ │ │Sărat, Mehedinţi, fâşă│
│ │ │şi fâţă - Oltenia, │
│ │ │fâţă-rea - Teleorman, │
│ │ │Romanaţi, vârlă, vâţă │
│ │ │- Teleorman, Romanaţi,│
│ │ │muşcătoare - Buzău, │
│ │ │păstru - R. Sărat, │
│3 │Denumirea │sfârloacă - Neamţ, │
│ │populară │sfârlugă - Baia, │
│ │ │ţâmpar - Luduş, ţâpar,│
│ │ │ţâpar mic - Snagov, │
│ │ │vârâtoare - Argeş, │
│ │ │vârliugă - Bega, │
│ │ │Temeş, Arad, vârlugă -│
│ │ │Vlaşca, Dâmboviţa, │
│ │ │Romanaţi, Teleorman, │
│ │ │Argeş, vâţă - │
│ │ │Teleorman, viun Delta │
│ │ │Dunării, zvârloagă - │
│ │ │Călăraşi │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │1. Directiva Habitate │
│ │ │- Directiva │
│ │ │Consiliului Europei 92│
│ │ │/43 EEC, Anexa II. 2. │
│ │ │Convenţia de la Berna │
│ │ │- Legea nr. 13 din 11 │
│ │ │martie 1993 pentru │
│ │ │aderarea României la │
│ │ │Convenţia privind │
│ │ │conservarea vieţii │
│ │Statutul de│sălbatice si a │
│4 │conservare │habitatelor naturale │
│ │în România │din Europa, adoptata │
│ │ │la Berna la 19 │
│ │ │septembrie 1979 - │
│ │ │Anexa 3. 4. O.U.G. nr.│
│ │ │57/2007 privind │
│ │ │regimul ariilor │
│ │ │naturale protejate, │
│ │ │conservarea │
│ │ │habitatelor naturale, │
│ │ │a florei şi a faunei │
│ │ │sălbatice. Anexa 3. 5.│
│ │ │IUCN - LC │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │Specie cu o răspândire│
│ │ │largă în România. │
│ │ │Telcean & Bănărescu - │
│ │ │2002 îl încadrează la │
│ │ │speciile care şi-au │
│ │ │menţinut arealul de │
│ │ │răspândire şi │
│ │ │abundenţa în ultimii │
│ │ │ani. Morfologie │
│ │ │externă. Corpul gros │
│ │ │sau moderat comprimat │
│ │ │lateral. Solzii în │
│ │ │general imbricaţi. │
│ │ │Pigmentaţia laterală │
│ │ │constă din 4 zone │
│ │ │longitudinale │
│ │ │diferite, dintre care │
│ │ │cea inferioară e │
│ │ │formată din pete │
│ │ │laterale evidente. │
│ │ │Singura pată la baza │
│ │ │caudalei este neagră │
│ │ │sau brună. Profilele │
│ │ │dorsal şi ventral │
│ │ │aproape orizontale. │
│ │ │Spinul suborbitar este│
│ │ │situat înaintea şi sub│
│ │ │jumătatea anterioară a│
│ │ │ochiului, cele două │
│ │ │ramuri ale spinului │
│ │ │moderat divergente, │
│ │ │ramura scurtă are cam │
│ │ │jumătatea lungimii │
│ │ │ramurii lungi. Cele │
│ │ │două jumătăţi ale │
│ │ │buzei inferioare sunt │
│ │ │subdivizate de câteva │
│ │ │brazde, în general │
│ │ │puţin adânci, în câte │
│ │ │3 - 4 lobi. Pedunculul│
│ │ │caudal are în partea │
│ │ │sa posterioară, o │
│ │ │carenă dorsală şi una │
│ │ │ventrală, ultima mai │
│ │ │dezvoltată. Inserţia │
│ │ │ventralei este situată│
│ │ │puţin în urma celei a │
│ │ │dorsalei. Caudala │
│ │ │trunchiată sau uşor │
│ │ │scobită, pectoralele │
│ │ │şi ventralele │
│ │ │rotunjite. │
│ │ │Solzii sunt imbricaţi,│
│ │ │subovali, cu zona │
│ │ │focală mică şi │
│ │ │excentrică. Linia │
│ │ │laterală scurtă, în │
│ │ │general nu depăşeşte │
│ │ │pectorala. Pata neagră│
│ │ │de la baza caudalei │
│ │ │este verticală │
│ │ │Bănărescu 1964. │
│5 │Descrierea │Colorit. Fondul │
│ │speciei │alb-gălbui. Pete │
│ │ │dorsale mici, │
│ │ │apropiate în număr │
│ │ │variabil. Pigmentaţia │
│ │ │laterală a corpului │
│ │ │constă din patru 4 │
│ │ │zone: două pigmentaţii│
│ │ │intermediare, care │
│ │ │constă din punctuaţii │
│ │ │fine şi apropiate, cea│
│ │ │laterodorsală din pete│
│ │ │înguste, şi │
│ │ │pigmentaţia laterală │
│ │ │din pete pătrate, în │
│ │ │număr variabil. La │
│ │ │multe exemplare petele│
│ │ │alungite ale │
│ │ │pigmentaţiei │
│ │ │laterodorsale se unesc│
│ │ │dând o dungă aproape │
│ │ │continuă, iar petele │
│ │ │laterale se apropie │
│ │ │mult între ele. La │
│ │ │baza caudalei, în │
│ │ │colţul superior, │
│ │ │există o pată neagră, │
│ │ │foarte evidentă. Capul│
│ │ │cu pete mărunte şi o │
│ │ │dungă oblică, de la │
│ │ │ceafă până la gură - │
│ │ │Bănărescu 1964. │
│ │ │Dimorfism sexual. La │
│ │ │femele radia a treia a│
│ │ │pectoralei este mai │
│ │ │lungă; la masculi │
│ │ │radia a doua, care │
│ │ │este ingroşată, iar la│
│ │ │baza primei radii │
│ │ │există o piesă │
│ │ │scheletică în general │
│ │ │rotunjită: solzul lui │
│ │ │Canestrini. Ca │
│ │ │lungime, femelele │
│ │ │ating până la 11,5 cm,│
│ │ │masculii până la 9,3 │
│ │ │cm. │
│ │ │Posibilităţi de │
│ │ │confuzie cu alte │
│ │ │specii. Zvârluga se │
│ │ │poate confunda cu │
│ │ │ţiparul - Misgurnus │
│ │ │fossilis, fâţa - │
│ │ │Sabanejewia aurata sau│
│ │ │cu grindelul - │
│ │ │Barbatula barbatula. │
│ │ │De grindel se distinge│
│ │ │clar prin faptul că │
│ │ │are capul turtit în │
│ │ │lateral, spini │
│ │ │suborbitali şi o pată │
│ │ │neagră la baza │
│ │ │peduncului codal - │
│ │ │Bănărescu 1964. │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │Reproducerea are loc │
│ │ │primăvara, atât în apă│
│ │ │stătătoare, cât şi în │
│ │ │cea curgătoare, iar │
│ │ │icrele sunt adezive - │
│ │ │Bănărescu 1964. │
│ │ │Masculii ajung la │
│ │Perioade │maturitatea lor │
│6 │critice │sexuală în primul an │
│ │ │iar femelele în anul │
│ │ │2. Reproducerea are în│
│ │ │când temperatura apei │
│ │ │ajunge la 18°C iar │
│ │ │icrele depuse de │
│ │ │femelă sunt între │
│ │ │800-3500 - Juchono şi │
│ │ │Boron 2006. │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │Trăieşte în ape lent │
│ │ │curgătoare, cu fund │
│ │ │nisipos, argilos, │
│ │ │mâlos, mai rar pietos,│
│ │ │cât şi în ape │
│ │ │stătătoare, evitând │
│ │ │însă în general pe │
│ │ │cele foarte înmâlite. │
│ │ │Adesea se îngroape │
│ │ │complet în mâl sau în │
│ │ │nisip; după hrană │
│ │ │umblă mai mult │
│ │ │noaptea. Are │
│ │ │respiraţie │
│ │ │intestinală, scoasă │
│ │ │din apă, emite un │
│ │ │sunet. │
│ │ │Duşmanii naturali ai │
│ │ │speciei sunt peştii │
│ │ │prădători, ca ştiuca, │
│ │ │şalăul, somnul, însă │
│ │ │nu este o specie │
│ │ │preferată din cauza │
│ │ │prezenţei spinului │
│ │ │suborbitar. Poate fi │
│ │ │însă periclitată de │
│ │ │poluarea apelor. │
│ │ │Factorii periclitanţi │
│ │ │care contribuie la │
│ │ │degradarea habitatului│
│ │ │speciei sunt: │
│ │ │exploatarea │
│ │Cerinţe de │agregatelor minerale │
│7 │habitat │din albiile minore a │
│ │ │râurilor, poluarea │
│ │ │cursurilor de apă, │
│ │ │scăderea debitului │
│ │ │râurilor prin captare.│
│ │ │Alte cerinţe │
│ │ │importante faţă de │
│ │ │habitat: │
│ │ │- Prezenţa secţiunilor│
│ │ │cu ape stătătoare sau │
│ │ │lent curgătoare cu │
│ │ │fund nisipos, argilos,│
│ │ │mâlos. │
│ │ │- Fără exploatarea │
│ │ │agregatelor minerale │
│ │ │din albiile minore; │
│ │ │- Fără surse majore de│
│ │ │poluare; │
│ │ │- Fără specii │
│ │ │invazive. Speciile │
│ │ │invazive care ar putea│
│ │ │periclita populaţiile │
│ │ │de Cobitis │
│ │ │elongatoides în sit │
│ │ │sunt: Carassius │
│ │ │gibelio, Lepomis │
│ │ │gibbosus, │
│ │ │Pseudorasbora parva, │
│ │ │Ameiurus nebulosus │
│ │ │- Să nu fie obstrucţii│
│ │ │artificiale, apa │
│ │ │râului să nu fie │
│ │ │captată, să se reducă │
│ │ │gradul de poluare │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│8 │Fotografii │Anexa nr. 23, │
│ │ │fotografia 2 │
└───┴───────────┴──────────────────────┘
┌───┬────────────┬──────────────────────────┐
│Nr.│Atribut │Descriere │
├───┼────────────┼──────────────────────────┤
│ │ │Cobitis taenia Cod EUNIS -│
│1 │Specia │478, Cod Natura 2000 - │
│ │ │1149 │
├───┼────────────┼──────────────────────────┤
│ │ │La nivel de arie protejată│
│ │ │specia este prezentă în │
│ │ │râul Mureş şi Arieş în │
│ │ │zonele cu apă stătătoare │
│ │ │sau lent curgătoare, unde │
│ │ │patul albiei este alcătuit│
│ │ │din mâl sau nisip, în │
│ │ │general regăsindu-se în │
│ │ │apropierea vegetaţiei de │
│ │Informaţii │la mal. Specia a fost │
│2 │specifice │identificată în râul Mureş│
│ │speciei │la nivelul a două staţii │
│ │ │de colectare. │
│ │ │Conectivitatea râurilor │
│ │ │Mureş şi Arieş fiind │
│ │ │asigurată în momentul de │
│ │ │faţă, putem afirma că │
│ │ │specia este prezentă şi în│
│ │ │râul Arieş în habitatele │
│ │ │prielnice, în special în │
│ │ │cele din apropierea │
│ │ │confluenţei cu râul Mureş.│
├───┼────────────┼──────────────────────────┤
│ │Statutul de │ │
│3 │prezenţă, │rezident │
│ │temporal │ │
├───┼────────────┼──────────────────────────┤
│ │Statutul de │ │
│4 │prezenţă, │larg răspândită │
│ │spaţial │ │
├───┼────────────┼──────────────────────────┤
│ │Statutul de │ │
│5 │prezenţă, │nativă │
│ │management │ │
├───┼────────────┼──────────────────────────┤
│6 │Abundenţă │foarte rar │
├───┼────────────┼──────────────────────────┤
│ │Perioada de │ │
│7 │colectare a │mai - septembrie 2018 │
│ │datelor din │ │
│ │teren │ │
├───┼────────────┼──────────────────────────┤
│ │Distribuţia │La nivel de arie protejată│
│8 │speciei, │specia este prezentă în │
│ │interpretare│râul Mureş şi Arieş. │
├───┼────────────┼──────────────────────────┤
│ │Distribuţia │ │
│9 │speciei, │Anexa nr. 9 la Planul de │
│ │harta │management │
│ │distribuţiei│ │
├───┼────────────┼──────────────────────────┤
│ │ │Bănărescu P. 1964. │
│ │ │Pisces-Osteichthyes. Fauna│
│ │ │R.P.R. XIII. Editura Acad.│
│ │ │R.P.R. Bucureşti. │
│ │ │Bănărescu P., Bănăduc D. │
│ │ │2007. Habitats Directive │
│ │ │92/43/EEC fish species- │
│ │ │Osteichthyes on the │
│ │ │Romanian territory. Acta │
│ │Alte │Ichtiologica Romanica II. │
│ │informaţii │43-78. │
│10 │privind │Telcean, I., Bănărescu, P.│
│ │sursele de │2002: Modifications of the│
│ │informaţii │fish fauna in the upper │
│ │ │Tisa River and its │
│ │ │southern and eastern │
│ │ │tributaries. Ecological │
│ │ │aspects of the Tisa River │
│ │ │Basin. eds. Sarkany-Kiss, │
│ │ │E., Hamar, J., pp. │
│ │ │179-185, TISCIA Monograph │
│ │ │Series 6, │
│ │ │Târgu-Mureş-Szeged-Szolnok│
└───┴────────────┴──────────────────────────┘
┌───┬───────────┬──────────────────────┐
│Nr.│Atribut │Descriere │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│1 │Cod Specie │Cod EUNIS - 501, cod │
│ │ │Natura 2000 - 1124 │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │Gobio albipinnatus │
│ │ │Pentru această specie │
│ │ │s-au folosit în │
│ │ │special denumirile de │
│ │ │Gobio albipinnatus - │
│ │ │Lukasch, 1933 şi Gobio│
│ │ │albipinnatus vladykovi│
│2 │Denumirea │- Fang, 1943). │
│ │ştiinţifică│Datorită noilor │
│ │ │cercetări moleculare │
│ │ │- Naseka 2001, │
│ │ │Kottelat şi Freyhof │
│ │ │-2007 consideră │
│ │ │valabil denumirea de │
│ │ │Romanogobio vladykovi │
│ │ │- Fang, 1943 │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│3 │Denumirea │Porcuşor de şes │
│ │populară │ │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │1. Directiva Habitate │
│ │ │- Directiva │
│ │ │Consiliului Europei 92│
│ │ │/43 EEC, Anexa II. │
│ │ │2. Convenţia de la │
│ │ │Berna - Legea nr. 13 │
│ │ │din 11 martie 1993 │
│ │ │pentru aderarea │
│ │ │României la Convenţia │
│ │ │privind conservarea │
│ │Statutul de│vieţii sălbatice si a │
│4 │conservare │habitatelor naturale │
│ │în România │din Europa, adoptata │
│ │ │la Berna la 19 │
│ │ │septembrie 1979 - │
│ │ │Anexa III. │
│ │ │4. O.U.G. nr. 57/2007 │
│ │ │privind regimul │
│ │ │ariilor naturale │
│ │ │protejate, conservarea│
│ │ │habitatelor naturale, │
│ │ │a florei şi a faunei │
│ │ │sălbatice, anexa. 3. │
│ │ │5. IUCN - LC │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │Specie cu o răspândire│
│ │ │largă în România, est │
│ │ │cel mai des întâlnit │
│ │ │dintre cele 3 specii │
│ │ │Gobio/Romanogobio de │
│ │ │importanţă comunitară.│
│ │ │Telcean & Bănărescu - │
│ │ │2002 îl încadrează la │
│ │ │speciile care şi-au │
│ │ │extins arealul sau au │
│ │ │devenit mai abundente │
│ │ │în ultimii ani. │
│ │ │Descriere si │
│ │ │identificare: Corpul │
│ │ │şi pedunculul caudal │
│ │ │relativ inalte şi │
│ │ │comprimate lateral. 7,│
│ │ │excepţional 8 radii │
│ │ │divizate in dorsala. │
│ │ │Mustaţile, in general,│
│ │ │ajung pana la marginea│
│ │ │posterioara a │
│ │ │ochiului. Pedunculul │
│ │ │caudal uşor comprimat │
│ │ │lateral, inalţimea │
│ │ │minima fiind puţin mai│
│ │ │mare (rar egala) cu │
│ │ │grosimea pedunculului │
│ │ │la nivelul capatului │
│ │Descrierea │posterior al analei. │
│5 │speciei │Caudala adanc scobita,│
│ │ │lobul ei superior mai │
│ │ │lung decat cel │
│ │ │inferior. De obicei │
│ │ │atinge pana la 10 cm. │
│ │ │Colorit: Faţa │
│ │ │superioara e galbuie │
│ │ │cenuşie deschis, faţa │
│ │ │dorsala a capului │
│ │ │cenuşie mai inchis, cu│
│ │ │pete şi dungi mai │
│ │ │intunecate. Pe laturi │
│ │ │7-8, rar 6 sau pana la│
│ │ │12 pete rotunde, mai │
│ │ │mici ca la celelalte │
│ │ │specii ale genului. │
│ │ │Solzii liniei laterale│
│ │ │au doua pete negre │
│ │ │foarte slab │
│ │ │pronunţate. Pe radiile│
│ │ │dorsalei şi caudalei │
│ │ │cate doua şiruri de │
│ │ │pete negre foarte │
│ │ │palide. Dimorfismul │
│ │ │sexual este slab │
│ │ │marcat. Se poate │
│ │ │confunda cu celelalte │
│ │ │trei specii din │
│ │ │aceeaşi familie: G. │
│ │ │kesslerii, G. │
│ │ │uranoscopus, G. gobio.│
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │Perioade │Reproducerea are loc │
│6 │critice │in lunile mai şi │
│ │ │iunie. │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │Trăieşte în Dunăre şi │
│ │ │cursul inferior al │
│ │ │râurilor cu fund de │
│ │ │nisip sau argilă. Se │
│ │ │localizează în locuri │
│ │ │cu apa ceva mai adâncă│
│ │ │şi curent slab. Evită │
│ │ │locurile cu apă mai │
│ │ │rapidă. │
│ │ │Trăieşte mai mult │
│ │ │solitar, uneori în │
│ │ │cârduri mici. Consumă │
│ │ │fauna de fund, mai │
│ │ │ales diatomee, larve │
│ │ │mici de efemeride şi │
│ │ │alte animale din │
│ │ │nisip. Este o specie │
│ │ │sedentară, nu │
│ │ │întreprinde migraţiuni│
│ │ │periodice. Duşmanii │
│ │ │naturali sunt speciile│
│ │ │răpitoare - ştiucă, │
│ │ │şalău, mihalţ, somn │
│ │ │sau biban, vidra. │
│ │ │Câteva exemplare pot │
│ │ │fi consumate şi de │
│ │ │către pescăraşul │
│ │ │albastru - Alcedo │
│ │ │atthis. Trebuie │
│ │ │menţionat faptul că │
│7 │Cerinţe de │aceşti duşmani │
│ │habitat │naturali nu │
│ │ │periclitează │
│ │ │supravieţuirea │
│ │ │populaţiilor acestei │
│ │ │specii. Mult mai │
│ │ │periculoasă este │
│ │ │prezenţa speciilor │
│ │ │invazive şi degradarea│
│ │ │habitatelor. Aceste │
│ │ │specii invazive sunt │
│ │ │în competiţie cu │
│ │ │porcuşorul de şes │
│ │ │pentru hrană sau loc │
│ │ │de reproducere: caras,│
│ │ │somn pitic, murgoi │
│ │ │bălţat, biban soare. │
│ │ │Factorii periclitanţi │
│ │ │care contribuie la │
│ │ │degradarea habitatului│
│ │ │speciei sunt: │
│ │ │exploatarea │
│ │ │agregatelor minerale │
│ │ │din albiile minore a │
│ │ │râurilor, poluarea │
│ │ │cursurilor de apă, │
│ │ │scăderea debitului │
│ │ │râurilor prin captare.│
│ │ │Unele exemplare pot fi│
│ │ │folosite ca nadă vie │
│ │ │de către pescarii din │
│ │ │zonă. │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│8 │Fotografii │Anexa nr. 23, │
│ │ │fotografia 3 │
└───┴───────────┴──────────────────────┘
┌───┬────────────┬─────────────────────┐
│Nr.│Atribut │Descriere │
├───┼────────────┼─────────────────────┤
│1 │Specia │Gobio albipinnatus │
├───┼────────────┼─────────────────────┤
│ │ │La nivel de arie │
│ │ │protejată specia este│
│ │ │prezentă în râul │
│ │ │Mureş şi Arieş. │
│ │ │Trebuie menţionat │
│ │ │faptul că această │
│ │ │zonă este deja în │
│ │ │apropierea limitei │
│ │ │superioare a ariei de│
│ │ │răspândire a speciei │
│ │ │în râul Mureş, │
│ │ │bineînţeles, specia │
│ │ │este prezentă până în│
│ │ │amonte de Târgu │
│ │Informaţii │Mureş, însă într-un │
│2 │specifice │număr destul de │
│ │speciei │redus. Specia a fost │
│ │ │identificată la │
│ │ │nivelul a 5 staţii pe│
│ │ │râul Mureş şi la 1 │
│ │ │staţie pe râul Arieş.│
│ │ │Din motivul mai sus │
│ │ │menţionat, │
│ │ │majoritatea │
│ │ │habitatelor nu │
│ │ │corespund în mod │
│ │ │natural cerinţelor │
│ │ │speciei, iar starea │
│ │ │de conservare a │
│ │ │speciei va fi │
│ │ │determinată ca atare.│
├───┼────────────┼─────────────────────┤
│ │Statutul de │ │
│3 │prezenţă, │rezident │
│ │temporal │ │
├───┼────────────┼─────────────────────┤
│ │Statutul de │ │
│4 │prezenţă, │larg răspândită │
│ │spaţial │ │
├───┼────────────┼─────────────────────┤
│ │Statutul de │ │
│5 │prezenţă, │nativă │
│ │management │ │
├───┼────────────┼─────────────────────┤
│6 │Abundenţă │rară │
├───┼────────────┼─────────────────────┤
│ │Perioada de │ │
│7 │colectare a │mai - septembrie 2018│
│ │datelor din │ │
│ │teren │ │
├───┼────────────┼─────────────────────┤
│ │ │La nivel de arie │
│ │Distribuţia │protejată specia este│
│8 │speciei, │prezentă în râul │
│ │interpretare│Mureş şi Arieş în │
│ │ │general în zonele cu │
│ │ │apă lent curgătoare. │
├───┼────────────┼─────────────────────┤
│ │Distribuţia │ │
│9 │speciei, │Anexa nr. 9 la Planul│
│ │harta │de management │
│ │distribuţiei│ │
├───┼────────────┼─────────────────────┤
│ │ │Bănărescu P., Telcean│
│ │ │I., Nalbant T., Harka│
│ │ │A., Ciobanu M. 1999. │
│ │ │The fish fauna of the│
│ │ │River Someş/Szamos │
│ │ │basin. In: │
│ │ │Sarkany-Kiss A. & │
│ │ │Hamar J. - eds.: The │
│ │ │Someş/Szamos River │
│ │ │Valley. Tiscia │
│ │ │Monograph Series, │
│ │ │Szolnok - Szeged - │
│ │ │Târgu Mureş, Hungary │
│ │ │- Romania, pp. │
│ │ │249-268. │
│ │ │Harka A., Bănărescu │
│ │ │P. 1999. Fish fauna │
│ │ │of the Upper Tisa. │
│ │ │In: Hamar J. & │
│ │ │Sarkany-Kiss E. eds.:│
│ │ │The Upper Tisa │
│ │ │Valley. Tiscia │
│ │ │Monograph Series, │
│ │Alte │Szeged. pp. 439-454. │
│ │informaţii │Kottelat, M. & │
│10 │privind │Freyhof, J. 2007: │
│ │sursele de │Handbook of European │
│ │informaţii │freshwater fishes. │
│ │ │Kottelat, Cornol, │
│ │ │Switzerland and │
│ │ │Freyhof, Berlin, │
│ │ │Germany. │
│ │ │Naseka, A. M. 2001: │
│ │ │Contribution to the │
│ │ │knowledge of │
│ │ │infraspecific │
│ │ │structure of whitefin│
│ │ │gudgeon Romanogobio │
│ │ │albipinnatus - │
│ │ │Lukasch, 1933 - │
│ │ │Cyprinidae: │
│ │ │Gobioninae, with a │
│ │ │description of a new │
│ │ │subspecies │
│ │ │Romanogobio │
│ │ │albipinnatus │
│ │ │tanaiticus, from the │
│ │ │Don drainage. │
│ │ │Proceedings of the │
│ │ │Zoological Institute │
│ │ │of St. Petersburg │
│ │ │287:99-119. │
└───┴────────────┴─────────────────────┘
┌───┬───────────┬──────────────────────┐
│Nr.│Atribut │Descriere │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│1 │Cod specie │Cod EUNIS - 12060, Cod│
│ │ │Natura 2000 - 2511 │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │Gobio kesslerii │
│ │ │Pentru această specie │
│ │ │s-au folosit în │
│ │ │special, conform Harka│
│ │ │şi Bănărescu 1999, │
│ │ │Nalbant 1995, │
│ │ │Bănărescu et al. 1999,│
│ │ │denumirile de Gobio │
│2 │Denumirea │kesslerii - Dybowski, │
│ │ştiinţifică│1862 şi Gobio │
│ │ │kesslerii kesslerii - │
│ │ │Dybowski, 1862. │
│ │ │Mai nou Kottelat şi │
│ │ │Freyhof - 2007 │
│ │ │consideră valabilă │
│ │ │denumirea de │
│ │ │Romanogobio kessleriii│
│ │ │- Dybowski, 1862. │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│3 │Denumirea │Porcuşor de nisip │
│ │populară │ │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │1. Directiva Habitate │
│ │ │- Directiva │
│ │ │Consiliului Europei 92│
│ │ │/43 EEC, Anexa II. │
│ │ │2. Convenţia de la │
│ │ │Berna - Legea nr. 13 │
│ │ │din 11 martie 1993 │
│ │ │pentru aderarea │
│ │ │României la Convenţia │
│ │ │privind conservarea │
│ │ │vieţii sălbatice si a │
│ │ │habitatelor naturale │
│ │ │din Europa, adoptata │
│ │Statutul de│la Berna la 19 │
│4 │conservare │septembrie 1979 - │
│ │în România │Anexa III. │
│ │ │4. O.U.G. nr. 57/2007 │
│ │ │privind regimul │
│ │ │ariilor naturale │
│ │ │protejate, conservarea│
│ │ │habitatelor naturale, │
│ │ │a florei şi a faunei │
│ │ │sălbatice. Anexa 3. │
│ │ │5. Cartea Roşie a │
│ │ │Vertebratelor din │
│ │ │România - specie │
│ │ │vulnerabilă - │
│ │ │Bănărescu 2005. │
│ │ │6. IUCN - LC │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │Specie cu o răspândire│
│ │ │destul de largă în │
│ │ │România. După │
│ │ │Bănărescu, în ultimii │
│ │ │ani, a dispărut din │
│ │ │Arieş, Barcău şi │
│ │ │probabil din Milcov, │
│ │ │iar în Târnava Mare, │
│ │ │Mureş, Argeş şi │
│ │ │Suceava şi-a redus │
│ │ │mult efectivul. │
│ │ │Telcean şi Bănărescu │
│ │ │îl încadrează la │
│ │ │speciile care şi-au │
│ │ │redus arealul în │
│ │ │ultimii ani sau au │
│ │ │arătat un declin │
│ │ │numeric. │
│ │ │Morfologie externă: │
│ │ │Corpul scund şi gros, │
│ │ │relativ înalt şi slab │
│ │ │comprimat lateral. │
│ │ │Pedunculul caudal gros│
│ │ │şi cilindric, grosimea│
│ │ │sa în general mai mare│
│ │ │decât înălţimea │
│ │ │minimă. Tranşa │
│ │ │dorsalei este uşor │
│ │ │concavă şi caudala │
│5 │Descrierea │adânc scobită. │
│ │speciei │Colorit: Faţa │
│ │ │superioară a corpului │
│ │ │este cenuşie verzuie │
│ │ │sau gălbuie, cea a │
│ │ │capului cenuşie cu │
│ │ │pete şi dungi mai │
│ │ │întunecate. Pe │
│ │ │flancuri 7-9, rareori │
│ │ │6-11 pete întunecate │
│ │ │cenuşii cu luciu │
│ │ │argintiu, care în │
│ │ │general sunt scurte. │
│ │ │Pe solzii liniei │
│ │ │laterale sunt două │
│ │ │pete mici, negre, mai │
│ │ │evidente decât la │
│ │ │celelalte specii ale │
│ │ │genului. Pe radiile │
│ │ │dorsalei şi caudalei │
│ │ │sunt câte 2 şiruri de │
│ │ │pete mici, negre, │
│ │ │foarte palide - │
│ │ │Bănărescu 1964. │
│ │ │Dimorfismul sexual │
│ │ │este slab marcat. Se │
│ │ │poate confunda cu │
│ │ │celelalte trei specii │
│ │ │din aceeaşi familie: │
│ │ │G. albipinnatus, G. │
│ │ │uranoscopus, G. gobio.│
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │Perioade │Atunci când se │
│6 │critice │reproduce în luna │
│ │ │iunie. │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │Trăieşte în cursul │
│ │ │mijlociu al râurilor │
│ │ │mari din partea │
│ │ │inferioară a zonei │
│ │ │scobarului până în │
│ │ │zona crapului. În │
│ │ │unele râuri mici de │
│ │ │şes trăieşte în zona │
│ │ │cleanului. Prezenţa │
│ │ │speciei este legată de│
│ │ │o viteză a apei de │
│ │ │45-65, rar până la 90 │
│ │ │cm/s. Această viteză │
│ │ │este caracteristică │
│ │ │râurilor de câmpie şi │
│ │ │anume porţiunilor lor │
│ │ │puţin adânci, cu fund │
│ │ │nisipos. În aceste │
│ │ │porţiuni specia este │
│ │ │foarte abundentă, │
│7 │Cerinţe de │trăind în cârduri mari│
│ │habitat │de câteva sute de │
│ │ │exemplare. Indivizii │
│ │ │izolaţi sunt mult mai │
│ │ │rari. Puietul formează│
│ │ │cârduri mari, care │
│ │ │stau în apa mai │
│ │ │înceată. Spre cursul │
│ │ │superior al râurilor │
│ │ │această viteză se │
│ │ │întâlneşte în porţiuni│
│ │ │unde râul e relativ │
│ │ │mai adânc şi mai lent.│
│ │ │În aceste porţiuni │
│ │ │specia este mai rară │
│ │ │şi se întâlnesc │
│ │ │aproape numai adulţi. │
│ │ │Hrana constă mai ales │
│ │ │din diatomee şi din │
│ │ │mici nevertebrate │
│ │ │psamofile - Bănărescu │
│ │ │1964. │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│8 │Fotografii │Anexa nr. 23, │
│ │ │fotografia 4 │
└───┴───────────┴──────────────────────┘
┌───┬────────────┬──────────────────────────┐
│Nr.│Atribut │Descriere │
├───┼────────────┼──────────────────────────┤
│1 │Specia │Gobio kesslerii │
├───┼────────────┼──────────────────────────┤
│ │ │La nivel de arie protejată│
│ │ │specia este prezentă în │
│ │Informaţii │râul Mureş şi Arieş. A │
│2 │specifice │fost identificată la │
│ │speciei │nivelul a 9 staţii pe râul│
│ │ │Mureş şi la nivelul a 2 │
│ │ │staţii pe râul Arieş. │
├───┼────────────┼──────────────────────────┤
│ │Statutul de │ │
│3 │prezenţă, │rezidentă │
│ │temporal │ │
├───┼────────────┼──────────────────────────┤
│ │Statutul de │ │
│4 │prezenţă, │larg răspândită │
│ │spaţial │ │
├───┼────────────┼──────────────────────────┤
│ │Statutul de │ │
│5 │prezenţă, │nativă │
│ │management │ │
├───┼────────────┼──────────────────────────┤
│6 │Abundenţă │comună │
├───┼────────────┼──────────────────────────┤
│ │Perioada de │ │
│7 │colectare a │mai - septembrie 2018 │
│ │datelor din │ │
│ │teren │ │
├───┼────────────┼──────────────────────────┤
│ │Distribuţia │La nivel de arie protejată│
│8 │speciei, │specia este prezentă în │
│ │interpretare│râul Mureş şi Arieş. │
├───┼────────────┼──────────────────────────┤
│ │Distribuţia │ │
│9 │speciei, │Anexa nr. 9 la Planul de │
│ │harta │management │
│ │distribuţiei│ │
├───┼────────────┼──────────────────────────┤
│ │ │Bănărescu P. 1964. │
│ │ │Pisces-Osteichthyes. Fauna│
│ │ │R.P.R. XIII. Editura Acad.│
│ │ │R.P.R. Bucureşti. │
│ │ │Bănărescu P., Bănăduc D. │
│ │ │2007. Habitats Directive │
│ │ │(92/43/EEC) fish species │
│ │ │(Osteichthyes) on the │
│ │Alte │Romanian territory. Acta │
│ │informaţii │Ichtiologica Romanica II. │
│10 │privind │43-78. Telcean, I., │
│ │sursele de │Bănărescu, P. 2002: │
│ │informaţii │Modifications of the fish │
│ │ │fauna in the upper Tisa │
│ │ │River and its southern and│
│ │ │eastern tributaries. │
│ │ │Ecological aspects of the │
│ │ │Tisa River Basin. (eds. │
│ │ │Sarkany-Kiss, E., Hamar, │
│ │ │J.), pp. 179-185, TISCIA │
│ │ │Monograph Series 6, │
│ │ │Târgu-Mureş-Szeged-Szolnok│
└───┴────────────┴──────────────────────────┘
┌───┬───────────┬──────────────────────┐
│Nr.│Atribut │Descriere │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│1 │Cod specie │Cod EUNIS - 582, cod │
│ │ │Natura 2000 - 1134 │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│2 │Denumirea │Rhodeus sericeus │
│ │ştiinţifică│amarus │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │boarţă, belghiţă - │
│ │ │Tecuci, beltiţă, │
│ │ │beschiţă - Ilfov, │
│ │ │blehariţă - Bârlad, │
│ │ │boarchiţă - Snagov, │
│ │ │borţ, burticuţă - │
│ │ │Romanaţi, borţică - │
│ │ │Vlaşca, burtă verde - │
│ │ │Oltenia, Călăraşi, │
│ │ │Filipoiu-Brăila, │
│ │ │Snagov, burtică - │
│ │ │Brăila, cărăşoaică - │
│ │ │Mehedinţi, chisoagă - │
│ │ │Ialomiţa, Vaslui, │
│ │Denumirea │chizdoungă - Paşcani, │
│3 │populară │chitic lat - Vaslui, │
│ │ │chizdurcă - Jijia şi │
│ │ │Prut, halan - Sibiu, │
│ │ │lătana, lătanca şi │
│ │ │lăteana - Tecuci, │
│ │ │lătiţă - Lugoj, │
│ │ │mioarţă - Teleorman, │
│ │ │ocheană-săracă sau │
│ │ │peşte-sărac - Bacău, │
│ │ │ţigăncii - Obileşti, │
│ │ │Ilfov, preuteasă - │
│ │ │Ilfov, Gorj, │
│ │ │proscheraş, proschiraş│
│ │ │- Tighina, rânchiţă - │
│ │ │Snagov, roşioară - │
│ │ │Dolj, sfei - Vaslui. │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │1. Directiva Habitate │
│ │ │- Directiva │
│ │ │Consiliului Europei 92│
│ │ │/43 EEC, Anexa II. 2. │
│ │ │Convenţia de la Berna │
│ │ │- Legea nr. 13 din 11 │
│ │ │martie 1993 pentru │
│ │ │aderarea României la │
│ │ │Convenţia privind │
│ │ │conservarea vieţii │
│ │Statutul de│sălbatice si a │
│4 │conservare │habitatelor naturale │
│ │în România │din Europa, adoptata │
│ │ │la Berna la 19 │
│ │ │septembrie 1979 - │
│ │ │Anexa III. 4. O.U.G. │
│ │ │nr. 57/2007 privind │
│ │ │regimul ariilor │
│ │ │naturale protejate, │
│ │ │conservarea │
│ │ │habitatelor naturale, │
│ │ │a florei şi a faunei │
│ │ │sălbatice. Anexa 3. 5.│
│ │ │IUCN - LC │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │Specie cu o răspândire│
│ │ │largă în România. │
│ │ │Telcean & Bănărescu - │
│ │ │2002 îl categorizează │
│ │ │la speciile care şi-au│
│ │ │menţinut arealul de │
│ │ │răspândire şi │
│ │ │abundenţa în ultimii │
│ │ │ani. │
│ │ │Morfologie externă: │
│ │ │Corpul este înalt şi │
│ │ │puternic comprimat │
│ │ │lateral. │
│ │ │Profilul dorsal şi cel│
│ │ │ventral este convex. │
│ │ │Gura este mică, │
│ │ │subterminală, │
│ │ │semilunară, │
│ │ │deschiderea ei ajunge │
│ │ │până sub nări. │
│ │ │Buzele sunt subţiri şi│
│ │ │întregi. Pedunculul │
│ │ │este scund şi │
│ │ │comprimat lateral. │
│ │ │Marginea dorsalei este│
│ │ │uşor convexă. │
│ │ │Pectoralele sunt │
│ │ │scurte, rotunjite la │
│ │ │vârf. Solzii mari, │
│ │ │mult mai înalţi decât │
│ │ │lungi, persistenţi. │
│ │ │Linia laterală scurtă.│
│ │ │De obicei atinge între│
│ │ │30-60 mm lungime fără │
│ │ │caudală şi 38-72 mm │
│ │ │lungime totală. Talia │
│ │ │maximă este de 78 mm. │
│ │ │Colorit: Partea │
│ │ │dorsală a corpului │
│ │ │este cenuşie-gălbuie, │
│ │ │uneori bătând în │
│ │ │verzui, flancurile │
│ │ │albe, fără luciu │
│ │ │metalic, dorsala şi │
│ │ │caudala cenuşii, │
│5 │Descrierea │celelalte înotătoare │
│ │speciei │bat în roşu. În lungul│
│ │ │jumătăţii posterioare │
│ │ │a corpului şi a │
│ │ │pedunculului caudal o │
│ │ │dungă verzuie foarte │
│ │ │evidentă (Bănărescu │
│ │ │1964). │
│ │ │Dimorfismul sexual │
│ │ │este foarte evident, │
│ │ │se manifestă pe tot │
│ │ │cursul anului. │
│ │ │Masculii sunt mai │
│ │ │mari, au corpul mai │
│ │ │înalt şi coloritul mai│
│ │ │intens. În epoca de │
│ │ │reproducere masculul │
│ │ │capătă un colorit │
│ │ │deosebit de frumos: │
│ │ │operculul şi partea │
│ │ │anterioară a │
│ │ │abdomenului portocalii│
│ │ │sau roze; dunga din │
│ │ │lungul corpului devine│
│ │ │verde ca smaraldul, │
│ │ │anala roşie şi apare o│
│ │ │erupţie de butoni albi│
│ │ │pe buza superioară şi │
│ │ │deasupra ochiului. │
│ │ │Femelele au papila │
│ │ │genitală alungită sub │
│ │ │forma unui ovipozitor │
│ │ │de 5-8 mm. În perioada│
│ │ │de reproducere │
│ │ │femelele îşi păstrează│
│ │ │coloritul mat, │
│ │ │ovipozitorul devine │
│ │ │portocaliu şi se │
│ │ │alungeşte, ajungând să│
│ │ │depăşească mult baza │
│ │ │caudalei. Cu ajutorul │
│ │ │ovipozitorului icrele │
│ │ │sunt depuse în │
│ │ │cavitatea branhială a │
│ │ │lamelibranhiatelor din│
│ │ │genurile Unio şi │
│ │ │Anodonta. │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │Reproducerea începe pe│
│ │ │la sfârşitul lui │
│ │ │aprilie şi se întinde │
│ │ │până în august. │
│ │ │Aceasta are loc în │
│ │ │porţii, fiecare femelă│
│ │ │depunând icrele de mai│
│ │Perioade │multe ori în cursul │
│6 │critice │unui sezon. Cu │
│ │ │ajutorul │
│ │ │ovipozitorului icrele │
│ │ │sunt depuse în │
│ │ │cavitatea branhială a │
│ │ │lamelibranhiatelor din│
│ │ │genurile Unio şi │
│ │ │Anodonta - Bănărescu │
│ │ │1964. │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │Preferă apele │
│ │ │stătătoare sau încete,│
│ │ │de aceea în râuri se │
│ │ │întâlneşte mai ales în│
│ │ │braţele laterale, dar │
│ │ │este destul de │
│ │ │frecvent şi în plin │
│ │ │curent, până aproape │
│ │ │de zona montană a │
│ │ │râurilor, mai ales în │
│ │ │Transilvania. Se │
│ │ │hrăneşte cu alge │
│ │ │filamentoase şi │
│ │ │unicelulare, resturi │
│ │ │de plante superioare │
│ │ │şi detritus; │
│ │ │întâmplător ingerează │
│ │ │şi organisme animale │
│ │Cerinţe de │(Bănărescu 1964). │
│7 │habitat │Răspândirea sa este │
│ │ │legată de prezenţa │
│ │ │lamelibranhiatelor │
│ │ │Unio sau Anodonta. │
│ │ │Reproducerea începe pe│
│ │ │la sfârşitul lui │
│ │ │aprilie şi se întinde │
│ │ │până în august. │
│ │ │Aceasta are loc în │
│ │ │porţii, fiecare femelă│
│ │ │depunând icrele de mai│
│ │ │multe ori în cursul │
│ │ │unui sezon. Cu │
│ │ │ajutorul │
│ │ │ovipozitorului icrele │
│ │ │sunt depuse în │
│ │ │cavitatea branhială a │
│ │ │lamelibranhiatelor din│
│ │ │genurile Unio şi │
│ │ │Anodonta. │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│8 │Fotografii │Anexa nr. 23, │
│ │ │fotografia 5 │
└───┴───────────┴──────────────────────┘
┌───┬────────────┬──────────────────────────┐
│Nr.│Atribut │Descriere │
├───┼────────────┼──────────────────────────┤
│1 │Specia │Rhodeus sericeus amarus │
├───┼────────────┼──────────────────────────┤
│ │ │Specia este prezentă la │
│ │ │nivel de arie protejată în│
│ │ │râul Mureş, râul Arieş şi │
│ │ │în anumite bălţi/braţe │
│ │ │moarte de-a lungul │
│ │ │râurilor. Este prezentă la│
│ │Informaţii │nivelul a 19 staţii de │
│2 │specifice │colectare din cele 23. │
│ │speciei │Trebuie să subliniem că │
│ │ │habitatul ei ideal este │
│ │ │zona malurilor cu │
│ │ │vegetaţie pe o lăţime │
│ │ │medie de câţiva m pe │
│ │ │ambele maluri şi bălţile/ │
│ │ │braţele moarte de-a lungul│
│ │ │râurilor. │
├───┼────────────┼──────────────────────────┤
│ │Statutul de │ │
│3 │prezenţă, │rezidentă │
│ │temporal │ │
├───┼────────────┼──────────────────────────┤
│ │Statutul de │ │
│4 │prezenţă, │larg răspândită │
│ │spaţial │ │
├───┼────────────┼──────────────────────────┤
│ │Statutul de │ │
│5 │prezenţă, │nativă │
│ │management │ │
├───┼────────────┼──────────────────────────┤
│6 │Abundenţă │comună │
├───┼────────────┼──────────────────────────┤
│ │Perioada de │ │
│7 │colectare a │mai - septembrie 2018 │
│ │datelor din │ │
│ │teren │ │
├───┼────────────┼──────────────────────────┤
│ │ │Specia este prezentă la │
│ │Distribuţia │nivel de arie protejată în│
│8 │speciei, │râul Mureş, râul Arieş şi │
│ │interpretare│în anumite bălţi/braţe │
│ │ │moarte de-a lungul │
│ │ │râurilor. │
├───┼────────────┼──────────────────────────┤
│ │Distribuţia │ │
│9 │speciei, │Anexa nr. 9 la Planul de │
│ │harta │management │
│ │distribuţiei│ │
├───┼────────────┼──────────────────────────┤
│ │ │Bănărescu P. 1964. │
│ │ │Pisces-Osteichthyes. Fauna│
│ │ │R.P.R. XIII. Editura Acad.│
│ │ │R.P.R. Bucureşti. │
│ │ │Bănărescu P., Bănăduc D. │
│ │ │2007. Habitats Directive │
│ │ │(92/43/EEC) fish species │
│ │ │(Osteichthyes) on the │
│ │ │Romanian territory. Acta │
│ │Alte │Ichtiologica Romanica II. │
│ │informaţii │43- 78. │
│10 │privind │Telcean, I., Bănărescu, P.│
│ │sursele de │2002: Modifications of the│
│ │informaţii │fish fauna in the upper │
│ │ │Tisa River and its │
│ │ │southern and eastern │
│ │ │tributaries. Ecological │
│ │ │aspects of the Tisa River │
│ │ │Basin. (eds. Sarkany-Kiss,│
│ │ │E., Hamar, J.), pp. │
│ │ │179-185, TISCIA Monograph │
│ │ │Series 6, │
│ │ │Târgu-Mureş-Szeged-Szolnok│
└───┴────────────┴──────────────────────────┘
┌───┬───────────┬──────────────────────┐
│Nr.│Atribut │Descriere │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│1 │Cod Specie │Cod EUNIS - 594, cod │
│ │ │Natura 2000 - 1146 │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│2 │Denumirea │Sabanejewia aurata │
│ │ştiinţifică│ │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│3 │Denumirea │câră, fâţă │
│ │populară │ │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │1. Directiva Habitate │
│ │ │- Directiva │
│ │ │Consiliului Europei 92│
│ │ │/43 EEC, Anexa II. │
│ │ │2. Convenţia de la │
│ │ │Berna - Legea nr. 13 │
│ │ │din 11 martie 1993 │
│ │ │pentru aderarea │
│ │ │României la Convenţia │
│ │ │privind conservarea │
│ │Statutul de│vieţii sălbatice si a │
│4 │conservare │habitatelor naturale │
│ │în România │din Europa, adoptata │
│ │ │la Berna la 19 │
│ │ │septembrie 1979 - │
│ │ │Anexa III. │
│ │ │4. O.U.G. nr. 57/2007 │
│ │ │privind regimul │
│ │ │ariilor naturale │
│ │ │protejate, conservarea│
│ │ │habitatelor naturale, │
│ │ │a florei şi a faunei │
│ │ │sălbatice. │
│ │ │5. IUCN - LC │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │Specie cu o răspândire│
│ │ │destul de largă în │
│ │ │România. Telcean & │
│ │ │Bănărescu (2002) îl │
│ │ │categorizează la │
│ │ │speciile care şi-au │
│ │ │menţinut arealul de │
│ │ │răspândire şi │
│ │ │abundenţa în ultimii │
│ │ │ani. │
│ │ │Morfologie externă: │
│ │ │Corpul de înălţime │
│ │ │variabilă, moderat │
│ │ │comprimat lateral. │
│ │ │Spinul suborbitar │
│ │ │puternic, cele două │
│ │ │ramuri divergente, │
│ │ │ramura mare puternic │
│ │ │curbată. Ochii │
│ │ │apropiaţi; spaţiul │
│ │ │interorbital plan, │
│ │ │egal, puţin mai mare │
│ │ │sau mai mic decât │
│ │ │ochiul. │
│ │ │Nara anterioară │
│ │ │prelungită sub forma │
│ │ │unui tub. Pedunculul │
│ │ │caudal cu o creastă │
│ │ │adipoasă, mai │
│ │ │dezvoltată în perioada│
│ │ │de reproducere; limita│
│ │ │anterioară a acestei │
│ │ │creste coincide cu │
│ │ │vârful dorsalei (când │
│ │ │această înotătoare │
│ │ │este culcată). Fără │
│ │ │creastă adipoasă │
│ │ │ventrală. │
│ │ │Inserţia ventralelor │
│ │ │situată la o scurtă │
│ │ │distanţă în urma │
│ │ │marginii anterioare a │
│ │ │bazei dorsale. Caudala│
│ │ │uşor trunchiată. │
│ │ │Pectoralele şi │
│ │ │ventralele rotunjite, │
│ │Descrierea │marginea dorsalei şi a│
│5 │speciei │analei dreaptă. │
│ │ │Colorit: Fondul │
│ │ │alb-gălbui, uneori │
│ │ │bătând în auriu. │
│ │ │Dorsal 10- 14 (rareori│
│ │ │8-9 sau 15-16) pete; │
│ │ │acestea sunt mai lungi│
│ │ │decât late, lungimea │
│ │ │lor e mai mare sau │
│ │ │egală cu distanţa │
│ │ │dintre ele. Petele │
│ │ │laterale în număr de │
│ │ │10-13 (rareori 8-9 sau│
│ │ │14); forma lor e │
│ │ │variată. │
│ │ │Între petele dorsale │
│ │ │şi cele laterale │
│ │ │există o pigmentaţie │
│ │ │abundentă, constând │
│ │ │din pete mărunte şi │
│ │ │neregulate, mai mult │
│ │ │sau mai puţin │
│ │ │anastomozate în reţea.│
│ │ │Această pigmentaţie se│
│ │ │întinde până la │
│ │ │caudală. La baza │
│ │ │caudalei câte o pată │
│ │ │cenuşie dorsală şi una│
│ │ │ventrală, care în │
│ │ │general sunt mici şi │
│ │ │distanţate. │
│ │ │Variabilitatea este │
│ │ │foarte pronunţată. │
│ │ │Corpul masculilor are │
│ │ │două îngroşări │
│ │ │laterale înaintea │
│ │ │dorsalei. Dimorfismul │
│ │ │sexual al masculilor │
│ │ │este mai pronunţat în │
│ │ │perioada de │
│ │ │reproducere - │
│ │ │Bănărescu 1964. │
│ │ │Poate fi confundat cu │
│ │ │Cobitis elongatoides, │
│ │ │însă aceasta din urmă │
│ │ │are o pată neagră │
│ │ │mică, verticală la │
│ │ │baza caudalei. │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │Reproducerea are loc │
│6 │Perioade │primăvara, deseori │
│ │critice │până la mijlocul │
│ │ │verii. │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │Trăieşte în râuri │
│ │ │începând de la munte │
│ │ │până la şes; preferă │
│ │ │fundul de prundiş, │
│ │ │amestecat cu nisip, │
│ │ │dar se întâlneşte │
│ │ │frecvent şi în │
│ │ │porţiunile exclusiv │
│ │ │nisipoase ale │
│ │ │râurilor. Destul de │
│ │ │frecvent se întâlneşte│
│ │ │şi pe fund argilos, │
│ │ │sub malurile │
│ │ │verticale, la │
│ │ │rădăcinile sălciilor. │
│ │ │În râurile nisipoase │
│ │ │cea mai mare parte a │
│ │ │timpului se îngroapă │
│ │ │în nisip. Lipseşte în │
│ │ │râuri nămoloase │
│ │ │(Bănărescu 1964). │
│ │ │Nu întreprinde │
│ │ │migraţiuni periodice. │
│ │ │De obicei speciile │
│ │ │răpitoare evită │
│ │ │consumarea acestei │
│ │ │specii din cauza │
│ │ │prezenţei spinului │
│ │ │suborbitar puternic, │
│ │ │astfel duşmanii │
│ │ │naturali sunt puţini. │
│ │ │Câteva exemplare pot │
│ │Cerinţe de │fi consumate şi de │
│7 │habitat │către pescăraşul │
│ │ │albastru (Alcedo │
│ │ │atthis). │
│ │ │Alte cerinţe │
│ │ │importante faţă de │
│ │ │habitat: │
│ │ │- Prezenţa secţiunilor│
│ │ │cu fund de prundiş, │
│ │ │nisipos, argilos cu │
│ │ │maluri verticale, │
│ │ │rădăcini de salcie; │
│ │ │- Fără exploatarea │
│ │ │agregatelor minerale │
│ │ │din albiile minore; │
│ │ │- Fără surse majore de│
│ │ │poluare; │
│ │ │- Fără specii │
│ │ │invazive. Speciile │
│ │ │invazive care ar putea│
│ │ │periclita populaţiile │
│ │ │de Rhodeus amarus în │
│ │ │sit sunt: Carassius │
│ │ │gibelio, Lepomis │
│ │ │gibbosus, │
│ │ │Pseudorasbora parva, │
│ │ │Ameiurus nebulosus; │
│ │ │- Fără lucrări │
│ │ │hidrotehnice de tipul │
│ │ │reprofilare/ │
│ │ │recalibrare a albiei; │
│ │ │- Să nu fie obstrucţii│
│ │ │artificiale, apa │
│ │ │râului să nu fie │
│ │ │captată │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│8 │Fotografii │Anexa nr. 23, │
│ │ │fotografia 6 │
└───┴───────────┴──────────────────────┘
┌───┬────────────┬──────────────────────────┐
│Nr.│Atribut │Descriere │
├───┼────────────┼──────────────────────────┤
│1 │Specia │Sabanejewia aurata │
├───┼────────────┼──────────────────────────┤
│ │ │La nivel de arie protejată│
│ │ │specia este prezentă în │
│ │ │râurile Mureş şi Arieş. A │
│ │Informaţii │fost identificată la │
│2 │specifice │nivelul a 14 staţii pe │
│ │speciei │râul Mureş şi la nivelul a│
│ │ │2 staţii pe râul Arieş. │
│ │ │Este una dintre cele mai │
│ │ │comune specii din sit. │
├───┼────────────┼──────────────────────────┤
│ │Statutul de │ │
│3 │prezenţă, │rezidentă │
│ │temporal │ │
├───┼────────────┼──────────────────────────┤
│ │Statutul de │ │
│4 │prezenţă, │larg răspândită │
│ │spaţial │ │
├───┼────────────┼──────────────────────────┤
│ │Statutul de │ │
│5 │prezenţă, │nativă │
│ │management │ │
├───┼────────────┼──────────────────────────┤
│6 │Abundenţă │comună │
├───┼────────────┼──────────────────────────┤
│ │Perioada de │ │
│7 │colectare a │mai - septembrie 2018 │
│ │datelor din │ │
│ │teren │ │
├───┼────────────┼──────────────────────────┤
│ │Distribuţia │La nivel de arie protejată│
│8 │speciei, │specia este prezentă în │
│ │interpretare│râurile Mureş şi Arieş. │
├───┼────────────┼──────────────────────────┤
│ │Distribuţia │ │
│9 │speciei, │Anexa nr. 9 la Planul de │
│ │harta │management │
│ │distribuţiei│ │
├───┼────────────┼──────────────────────────┤
│ │ │Bănărescu P. 1964. │
│ │ │Pisces-Osteichthyes. Fauna│
│ │ │R.P.R. XIII. Editura Acad.│
│ │ │R.P.R. Bucureşti. │
│ │ │Bănărescu P., Bănăduc D. │
│ │ │2007. Habitats Directive │
│ │ │(92/43/EEC) fish species │
│ │ │(Osteichthyes) on the │
│ │ │Romanian territory. Acta │
│ │Alte │Ichtiologica Romanica II. │
│ │informaţii │43- 78. │
│10 │privind │Telcean, I., Bănărescu, P.│
│ │sursele de │2002: Modifications of the│
│ │informaţii │fish fauna in the upper │
│ │ │Tisa River and its │
│ │ │southern and eastern │
│ │ │tributaries. Ecological │
│ │ │aspects of the Tisa River │
│ │ │Basin. (eds. Sarkany-Kiss,│
│ │ │E., Hamar, J.), pp. │
│ │ │179-185, TISCIA Monograph │
│ │ │Series 6, │
│ │ │Târgu-Mureş-Szeged-Szolnok│
└───┴────────────┴──────────────────────────┘
┌───┬───────────┬──────────────────────┐
│Nr.│Atribut │Descriere │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│1 │Cod Specie │Cod EUNIS - 626, cod │
│ │ │Natura 2000 - 1160 │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│2 │Denumirea │Zingel streber │
│ │ştiinţifică│ │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │fusar mic, fus, peşte │
│ │ │de piatră, prundar, │
│ │ │ciobăna - Teleorman, │
│ │ │fâsar - Tecuci, Putna,│
│ │Denumirea │Neamţ şi Hunedoara, │
│3 │populară │fus - Târnava Mică, │
│ │ │peşte-de-piatră - │
│ │ │Pecineagă, Feteşti, │
│ │ │prundar - Ocna Mureş, │
│ │ │râp - Olt, Arges, │
│ │ │Timiş. │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │1. Directiva Habitate │
│ │ │- Directiva │
│ │ │Consiliului Europei 92│
│ │ │/43 EEC, Anexa II şi │
│ │ │III. │
│ │ │2. Convenţia de la │
│ │ │Berna - Legea nr. 13 │
│ │ │din 11 martie 1993 │
│ │ │pentru aderarea │
│ │ │României la Convenţia │
│ │ │privind conservarea │
│ │ │vieţii sălbatice si a │
│ │ │habitatelor naturale │
│ │Statutul de│din Europa, adoptata │
│4 │conservare │la Berna la 19 │
│ │în România │septembrie 1979 - │
│ │ │Anexa III. │
│ │ │3. O.U.G. nr. 57/2007 │
│ │ │privind regimul │
│ │ │ariilor naturale │
│ │ │protejate, conservarea│
│ │ │habitatelor naturale, │
│ │ │a florei şi a faunei │
│ │ │sălbatice, Anexa 3. │
│ │ │4. IUCN – LC │
│ │ │5. Cartea Roşie a │
│ │ │Vertebratelor din │
│ │ │România - specie │
│ │ │periclitată │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │Corpul alungit, │
│ │ │fusiform, necomprimat │
│ │ │lateral. Profilul │
│ │ │dorsal al corpului │
│ │ │urcă lin, uniform şi │
│ │ │rectiliniu de la │
│ │ │vârful boltului până │
│ │ │la inserţia primei │
│ │ │dorsale. Profilul │
│ │ │ventral aproape plan. │
│ │ │Capul turtit │
│ │ │dorsoventral, mult mai│
│ │ │lat decât înalt, │
│ │ │privit de sus e │
│ │ │triunghiular. Botul │
│ │ │obtuz, lat în partea │
│ │ │posterioară, îngust în│
│ │ │cea anterioară. │
│ │ │Gura inferioară, │
│ │ │semilunară, mică, slab│
│ │ │protractilă: │
│ │ │deschiderea ei ajunge │
│ │ │sub nara anterioară, │
│ │ │marginea maxilarului │
│ │ │sub nara posterioară, │
│ │ │iar inserţia │
│ │ │mandibulei sub │
│ │ │marginea anterioară a │
│ │ │ochiului sau puţin mai│
│ │ │anterior. Pedunculul │
│ │ │caudal lung, subţire, │
│ │ │rotund în secţiune. │
│ │ │Dorsalele sunt │
│ │ │distanţate: prima se │
│ │ │inserează deasupra │
│ │ │marginii posterioare a│
│ │ │bazei analei sau puţin│
│ │ │în urma acesteia. │
│ │ │Ambele dorsale │
│ │ │triunghiulare, fiind │
│ │ │înalte anterior, şi │
│ │ │înălţimea scăzând │
│ │ │treptat spre partea │
│ │ │posterioară. Anala se │
│ │ │inserează puţin │
│ │ │înaintea dorsalei a │
│ │ │doua. Anusul situat la│
│ │ │mică distanţă înaintea│
│ │ │analei. Solzii mici, │
│ │ │acoperă corpul în │
│ │ │întregime, afară de │
│ │ │faţa ventrală de la │
│ │ │jumătatea distanţei │
│ │ │dintre anus şi baza │
│ │ │ventralelor spre │
│ │ │partea anterioară. │
│ │ │Solzii se întind şi pe│
│ │ │faţa dorsală a │
│ │ │capului, până la │
│ │Descrierea │nările anterioare, │
│5 │speciei │precum şi pe aparatul │
│ │ │opercular, afară de │
│ │ │marginea ventrală a │
│ │ │acestuia. Aspectul │
│ │ │corpului i-a atras │
│ │ │denumirea după │
│ │ │asemănarea cu un fus │
│ │ │de tors. │
│ │ │Linia laterală │
│ │ │completă, perfect │
│ │ │rectilinie. │
│ │ │Dimensiunea maximă │
│ │ │cunoscută: 17,5 cm. │
│ │ │Obişnuit atinge 14-16 │
│ │ │cm. │
│ │ │Colorit. Faţa │
│ │ │superioară a capului │
│ │ │şi corpului şi cea mai│
│ │ │mare parte a laturilor│
│ │ │sunt cenuşii-cafenii, │
│ │ │bătând puternic în │
│ │ │verde. Pe acest fond │
│ │ │se află 5 dungi late │
│ │ │negricioase, foarte │
│ │ │evidente: prima │
│ │ │înaintea dorsalei │
│ │ │întâi, a doua în urma │
│ │ │primei dorsale, a │
│ │ │treia la mijlocul │
│ │ │dorsalei a doua, a │
│ │ │patra pe mijlocul şi a│
│ │ │cincea la capătul │
│ │ │pedunculului caudal. │
│ │ │Faţa ventrală albă, │
│ │ │înotătoarele incolore.│
│ │ │Posibilităţi de │
│ │ │confuzie: Specia se │
│ │ │poate confunda cu o │
│ │ │altă specie din genul │
│ │ │Zingel, cu Zingel │
│ │ │zingel - fusar mare. │
│ │ │Deosebiri: fusarul │
│ │ │mare are peduncul │
│ │ │caudal mult mai gros │
│ │ │decât fusarul mic şi │
│ │ │slab comprimat lateral│
│ │ │în partea posterioară,│
│ │ │ovoid în secţiune. │
│ │ │Cele două dorsale au │
│ │ │baza mai lungă şi sunt│
│ │ │mai apropiate iar │
│ │ │ventralele sunt mai │
│ │ │scurte decât la │
│ │ │fusarul mic. Solzii │
│ │ │sunt mai mici, pe faţa│
│ │ │ventrală ei se întind │
│ │ │mai anterior decât la │
│ │ │fusarul mic, ajungând │
│ │ │până la baza │
│ │ │înotătoarelor │
│ │ │ventrale. │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │Reproducerea are loc │
│ │ │primăvara, de la │
│ │ │mijlocul lui martie │
│ │ │până în mai. Icrele │
│ │ │sunt depuse pe pietre │
│6 │Perioade │sau pe crengi. Boabele│
│ │critice │de icre sunt mari. În │
│ │ │perioada de │
│ │ │reproducere, femelele │
│ │ │devin diforme, corpul │
│ │ │lor dilatându-se │
│ │ │foarte mult. │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │Trăieşte în râurile de│
│ │ │deal şi de şes, │
│ │ │exclusiv în locurile │
│ │ │cu curent, pe fund de │
│ │ │pietriş, nisip sau │
│ │ │argilă. Stă liniştit │
│ │ │pe fundul apei, │
│ │ │întotdeauna cu capul │
│ │ │în amonte: când e │
│ │ │deranjat "fuge" la o │
│7 │Cerinţe de │distanţă mică şi se │
│ │habitat │opreşte. Se întâlneşte│
│ │ │atât în apă mică, │
│ │ │35-40 cm, cât şi în │
│ │ │ape adânci. Nu │
│ │ │întreprinde migraţiuni│
│ │ │periodice de lungă │
│ │ │distanţă. Se hrăneşte │
│ │ │cu insecte acvatice, │
│ │ │amfipode, viermi, │
│ │ │ocazional icre şi │
│ │ │puiet de peşte. │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│8 │Fotografii │Anexa nr. 23, │
│ │ │fotografia 7 │
└───┴───────────┴──────────────────────┘
┌───┬────────────┬──────────────────────────┐
│Nr.│Atribut │Descriere │
├───┼────────────┼──────────────────────────┤
│1 │Specia │Zingel streber │
├───┼────────────┼──────────────────────────┤
│ │ │La nivel de arie protejată│
│ │ │specia este prezentă în │
│ │ │râul Mureş dar nu a fost │
│ │ │identificată în râul │
│ │ │Arieş. Putem afirma că │
│ │ │Arieşul este un habitat │
│ │ │potenţial pentru această │
│ │ │specie. Cel mai probabil │
│ │ │lipsa speciei din râul │
│ │ │Arieş sau prezenţa │
│ │ │acestuia într-un număr │
│ │ │foarte redus se datorează │
│ │ │funcţionării balastierelor│
│ │ │aflate pe malul acestuia │
│ │ │care nu decantează într-un│
│ │ │mod corespunzător apa │
│ │ │utilizată pentru spălarea │
│ │ │şi sortarea agregatelor, │
│ │Informaţii │astfel apa care intră în │
│2 │specifice │râu este mult mai tulbure │
│ │speciei │decât apa râului în │
│ │ │general. Un alt impact │
│ │ │negativ asupra speciei │
│ │ │este faptul că în trecut │
│ │ │în foarte multe zone de pe│
│ │ │Arieş balastul a fost │
│ │ │exploatat din albia minoră│
│ │ │a râului, astfel în multe │
│ │ │locuri talvegul a atins │
│ │ │deja nivelul marnei, iar │
│ │ │specia are nevoie de │
│ │ │substrat alcătuit din │
│ │ │pietriş şi piatră. │
│ │ │Bineînţeles, specia este │
│ │ │grav afectată şi de către │
│ │ │poluările provenite din │
│ │ │activităţile miniere din │
│ │ │bazinul superior al │
│ │ │Arieşului. │
├───┼────────────┼──────────────────────────┤
│ │Statutul de │ │
│3 │prezenţă, │rezidentă │
│ │temporal │ │
├───┼────────────┼──────────────────────────┤
│ │Statutul de │ │
│4 │prezenţă, │larg răspândită │
│ │spaţial │ │
├───┼────────────┼──────────────────────────┤
│ │Statutul de │ │
│5 │prezenţă, │nativă │
│ │management │ │
├───┼────────────┼──────────────────────────┤
│6 │Abundenţă │rară │
├───┼────────────┼──────────────────────────┤
│ │Perioada de │ │
│7 │colectare a │mai - septembrie 2018 │
│ │datelor din │ │
│ │teren │ │
├───┼────────────┼──────────────────────────┤
│ │ │La nivel de arie protejată│
│ │Distribuţia │specia este prezentă în │
│8 │speciei, │râul Mureş şi poate apărea│
│ │interpretare│/sau este prezentă într-un│
│ │ │număr foarte redus şi în │
│ │ │râul Arieş. │
├───┼────────────┼──────────────────────────┤
│ │Distribuţia │ │
│9 │speciei, │Anexa nr. 9 la Planul de │
│ │harta │management │
│ │distribuţiei│ │
├───┼────────────┼──────────────────────────┤
│ │ │Bănărescu P. 1964. │
│ │ │Pisces-Osteichthyes. Fauna│
│ │ │R.P.R. XIII. Editura Acad.│
│ │ │R.P.R. Bucureşti. │
│ │ │Bănărescu P., Bănăduc D. │
│ │ │2007. Habitats Directive │
│ │ │(92/43/EEC) fish species │
│ │ │(Osteichthyes) on the │
│ │ │Romanian territory. Acta │
│ │Alte │Ichtiologica Romanica II. │
│ │informaţii │43- 78. │
│10 │privind │Telcean, I., Bănărescu, P.│
│ │sursele de │2002: Modifications of the│
│ │informaţii │fish fauna in the upper │
│ │ │Tisa River and its │
│ │ │southern and eastern │
│ │ │tributaries. Ecological │
│ │ │aspects of the Tisa River │
│ │ │Basin. (eds. Sarkany-Kiss,│
│ │ │E., Hamar, J.), pp. │
│ │ │179-185, TISCIA Monograph │
│ │ │Series 6, │
│ │ │Târgu-Mureş-Szeged-Szolnok│
└───┴────────────┴──────────────────────────┘
┌───┬───────────┬──────────────────────┐
│Nr.│Atribut │Descriere │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│1 │Cod specie │Cod EUNIS - 504, cod │
│ │ │Natura 2000 - 1122 │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│2 │Denumirea │Gobio uranoscopus │
│ │ştiinţifică│ │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │porcuşor de vad, │
│ │ │chetrar, cui, morcoci,│
│3 │Denumirea │peşte pistriţ, │
│ │populară │pistriţ, petrişor, │
│ │ │petros, petroasă, │
│ │ │petroc, petroşel. │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │Conform listei IUCN │
│ │ │este încadrată în │
│ │ │categoria cu risc │
│ │ │scăzut (Least │
│ │ │Concern-LC), cu │
│ │ │specificarea că specia│
│ │ │este sensibilă la │
│ │ │diferitele poluări şi │
│ │ │la construcţiile de │
│ │ │baraje. Specia este │
│ │ │prezentă în Cartea │
│ │ │Roşie a Vertebratelor │
│ │ │din România, fiind │
│ │ │inclusă în categoria │
│ │ │vulnerabilă. │
│ │ │1. Directiva Habitate │
│ │ │- Directiva │
│ │ │Consiliului Europei 92│
│ │ │/43 EEC, Anexa II. │
│ │ │2. O.U.G. nr. 57/2007 │
│ │ │privind regimul │
│ │ │ariilor naturale │
│ │ │protejate, conservarea│
│ │ │habitatelor naturale, │
│ │ │a florei şi a faunei │
│ │Statutul de│sălbatice. │
│4 │conservare │3. Convenţia de la │
│ │în România │Berna - Legea nr. 13 │
│ │ │din 11 martie 1993 │
│ │ │pentru aderarea │
│ │ │României la Convenţia │
│ │ │privind conservarea │
│ │ │vieţii sălbatice si a │
│ │ │habitatelor naturale │
│ │ │din Europa, adoptata │
│ │ │la Berna la 19 │
│ │ │septembrie 1979 - │
│ │ │Anexa III. │
│ │ │4. Conform listei IUCN│
│ │ │este încadrată în │
│ │ │categoria cu risc │
│ │ │scăzut (Least │
│ │ │Concern-LC), cu │
│ │ │specificarea că specia│
│ │ │este sensibilă la │
│ │ │diferitele poluări şi │
│ │ │la construcţiile de │
│ │ │baraje. Specia este │
│ │ │prezentă în Cartea │
│ │ │Roşie a Vertebratelor │
│ │ │din România, fiind │
│ │ │inclusă în categoria │
│ │ │vulnerabilă. │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │Corpul alungit, gros, │
│ │ │cilindric, necomprimat│
│ │ │lateral. Grosimea │
│ │ │puţin mai mică decât │
│ │ │înălţimea. Profilul │
│ │ │dorsal slab convex, │
│ │ │cel ventral orizontal.│
│ │ │Botul ascuţit, aproape│
│ │ │totdeauna mai lung │
│ │ │decât spaţiul │
│ │ │postorbital. Ochii │
│ │ │privesc mai mult în │
│ │ │sus. Mustăţile sunt │
│ │ │mult mai dezvoltate │
│ │ │decât la celelalte │
│ │ │specii ale genului. │
│ │ │Ventralele se │
│ │ │inserează exact sub │
│ │ │inserţia dorsalei sau │
│ │ │puţin mai în urmă. │
│ │ │Vârful pectoralelor │
│ │ │uneori depăşeşte │
│ │ │inserţia ventralelor, │
│ │ │alteori nici nu o │
│ │ │atinge. Caudala adânc │
│ │ │scobită, lobii ei │
│ │ │rotunjiţi, egali, sau │
│ │ │cel inferior cu foarte│
│ │ │puţin mai lung. │
│ │ │Marginea dorsalei uşor│
│ │ │scobită. Anusul mai │
│ │ │aproape de anală decât│
│ │ │de ventrale. Pieptul │
│ │ │şi istmul complet │
│5 │Descrierea │acoperite cu solzi. │
│ │speciei │Colorit: Faţa dorsală │
│ │ │e cenuşie-verzuie sau │
│ │ │brună bătând în │
│ │ │roşcat; solzii │
│ │ │spatelui cu margine │
│ │ │neagră. În urma │
│ │ │dorsalei 2- 3 pete │
│ │ │negricioase mari, │
│ │ │foarte evidente, care │
│ │ │dau un aspect brăzdat.│
│ │ │Pe laturile corpului │
│ │ │7-10 pete mari │
│ │ │rotunde, rar alungite.│
│ │ │Faţa ventrală │
│ │ │albă-gălbuie. La baza │
│ │ │înotătoarei caudale │
│ │ │două pete albe foarte │
│ │ │evidente. Pe solzii │
│ │ │liniei laterale două │
│ │ │puncte mici negre, │
│ │ │slab pronunţate. Pe │
│ │ │radiile înotătoarelor │
│ │ │dorsală şi caudală, │
│ │ │rar şi a altor │
│ │ │înotătoare, se află │
│ │ │două rânduri de pete │
│ │ │negre, mai slabe ca la│
│ │ │Gobio gobio. │
│ │ │Dimensiuni: Până la │
│ │ │10,5 cm fără caudală, │
│ │ │12,3 cm lungime │
│ │ │totală. Variabilitate:│
│ │ │Coloritul variază mult│
│ │ │şi în cadrul aceleiaşi│
│ │ │populaţii. │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │Se reproduce între mai│
│ │ │şi septembrie, de │
│ │ │obicei în mai-iunie, │
│ │ │în funcţie de │
│ │ │condiţiile climatice │
│ │ │din cursul anului. │
│ │ │Fiecare femela depune │
│ │ │câteva mii de icre. │
│ │ │Icrele sunt depuse pe │
│6 │Perioade │pietre, în zone mai │
│ │critice │puţin adânci, cu o │
│ │ │viteză a curentului de│
│ │ │1 m/s. │
│ │ │Dimorfismul sexual se │
│ │ │manifestă numai prin │
│ │ │grosimea mai mare a │
│ │ │corpului femelei şi │
│ │ │prin lungimea mai mare│
│ │ │a înotătoarelor │
│ │ │perechi la masculi. │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │Trăieşte în râuri de │
│ │ │munte şi deal, │
│ │ │localizându-se la │
│ │ │vaduri şi în │
│ │ │repezişuri, unde apa │
│ │ │are o viteză de 70-115│
│ │ │cm/s, iar fundul e │
│ │ │bolovănos. Uneori │
│ │ │ajunge şi la şes, dar │
│7 │Cerinţe de │numai în repezişuri. │
│ │habitat │Puietul stă in apă mai│
│ │ │înceată, uneori pe │
│ │ │fund nisipos. Deşi în │
│ │ │anumite repezişuri se │
│ │ │întâlnesc mulţi │
│ │ │indivizi, nu formează │
│ │ │niciodată adevărate │
│ │ │cârduri. Hrana constă │
│ │ │din biodermă şi mici │
│ │ │nevertebrate reofile. │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│8 │Fotografii │Nu au fost făcute │
│ │ │fotografii │
└───┴───────────┴──────────────────────┘
┌───┬────────────┬──────────────────────────┐
│Nr.│Atribut │Descriere │
├───┼────────────┼──────────────────────────┤
│1 │Specia │Gobio uranoscopus │
├───┼────────────┼──────────────────────────┤
│ │ │La nivel de arie protejată│
│ │ │specia este prezentă în │
│ │ │râul Arieş şi în râul │
│ │ │Mureş, fiind mai frecvent │
│ │ │în zona superioară a │
│ │ │sitului. Zona sitului │
│ │ │reprezintă limita │
│ │ │inferioară a distribuţiei │
│ │ │speciei în râul Mureş │
│ │Informaţii │(exemplare accidentale au │
│2 │specifice │fost identificate şi de │
│ │speciei │către membrii prezentei │
│ │ │echipe chiar şi în zona │
│ │ │Aradului, însă acestea │
│ │ │sunt doar exemplare │
│ │ │sporadice, astfel partea │
│ │ │inferioară a sitului nu │
│ │ │reprezintă un habitat │
│ │ │adecvat pentru specia │
│ │ │ţintă. La determinarea │
│ │ │stării de conservare se va│
│ │ │ţine cont de acest aspect.│
├───┼────────────┼──────────────────────────┤
│ │Statutul de │ │
│3 │prezenţă, │rezidentă │
│ │temporal │ │
├───┼────────────┼──────────────────────────┤
│ │Statutul de │ │
│4 │prezenţă, │larg răspândită │
│ │spaţial │ │
├───┼────────────┼──────────────────────────┤
│ │Statutul de │ │
│5 │prezenţă, │nativă │
│ │management │ │
├───┼────────────┼──────────────────────────┤
│6 │Abundenţă │rară │
├───┼────────────┼──────────────────────────┤
│ │Perioada de │ │
│7 │colectare a │mai - septembrie 2018 │
│ │datelor din │ │
│ │teren │ │
├───┼────────────┼──────────────────────────┤
│ │ │La nivel de arie protejată│
│ │Distribuţia │specia este prezentă în │
│8 │speciei, │râul Arieş şi în râul │
│ │interpretare│Mureş, fiind întâlnită mai│
│ │ │frecvent în zona │
│ │ │superioară a sitului. │
├───┼────────────┼──────────────────────────┤
│ │Distribuţia │ │
│9 │speciei, │Anexa nr. 9 la Planul de │
│ │harta │management │
│ │distribuţiei│ │
├───┼────────────┼──────────────────────────┤
│ │ │Bănărescu P. 1964. │
│ │ │Pisces-Osteichthyes. Fauna│
│ │ │R.P.R. XIII. Editura Acad.│
│ │ │R.P.R. Bucureşti. │
│ │ │Bănărescu P., Bănăduc D. │
│ │ │2007. Habitats Directive │
│ │ │(92/43/EEC) fish species │
│ │ │(Osteichthyes) on the │
│ │ │Romanian territory. Acta │
│ │Alte │Ichtiologica Romanica II. │
│ │informaţii │43- 78. │
│10 │privind │Telcean, I., Bănărescu, P.│
│ │sursele de │2002: Modifications of the│
│ │informaţii │fish fauna in the upper │
│ │ │Tisa River and its │
│ │ │southern and eastern │
│ │ │tributaries. Ecological │
│ │ │aspects of the Tisa River │
│ │ │Basin. (eds. Sarkany-Kiss,│
│ │ │E., Hamar, J.), pp. │
│ │ │179-185, TISCIA Monograph │
│ │ │Series 6, │
│ │ │Târgu-Mureş-Szeged-Szolnok│
└───┴────────────┴──────────────────────────┘
┌───┬───────────┬──────────────────────┐
│Nr.│Atribut │Descriere │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│1 │Cod specie │Cod EUNIS - 443, cod │
│ │ │Natura 2000 - 1138 │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│2 │Denumirea │Barbus meridionalis │
│ │ştiinţifică│ │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │mreană vânătă, │
│ │ │moioagă, breană de râu│
│ │ │- Severin, brană de │
│ │ │vale - Făgăraş, │
│ │ │cârcuşă - de-a lungul │
│ │ │pârâului Prigor, │
│ │ │cheştealcă - Putna, │
│ │ │crăcuşa - Orşova, │
│ │ │jamlă - Sibiu, jamnă -│
│ │ │Argeş, Olt, jeamnă - │
│ │ │Sibiu, jemnugă - │
│ │ │Strei, jiblă/jimblă - │
│ │ │Făgăraş şi Buzău, │
│ │ │jimugă şi jimură - │
│ │Denumirea │Jil, jumugă - Jil, │
│3 │populară │mireană porcească - │
│ │ │Bihor, moioacă - │
│ │ │Cerna, Eşelniţa şi │
│ │ │Prigor, moiţă │
│ │ │- Cerna, Timiş, mreană│
│ │ │şi mreană de Ilfov - │
│ │ │Dâmboviţa, mreană │
│ │ │neagră şi mreană │
│ │ │răpănoasă - Siret, │
│ │ │mreană porcească - │
│ │ │Moldova, mreană, │
│ │ │imreană ruginoasă - │
│ │ │Suceava, păstrăv de │
│ │ │nisip - Pecineaşca │
│ │ │Herculane, şâsţalcă - │
│ │ │Uz, Trotuş, Doftana. │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │1. Directiva Habitate │
│ │ │- Directiva │
│ │ │Consiliului Europei 92│
│ │ │/43 EEC, Anexa II. │
│ │ │2. O.U.G. nr. 57/2007 │
│ │ │privind regimul │
│ │ │ariilor naturale │
│ │ │protejate, conservarea│
│ │ │habitatelor naturale, │
│ │ │a florei şi a faunei │
│ │ │sălbatice. │
│ │ │3. Legea nr. 13 din │
│ │ │1993 anexa III (prin │
│ │Statutul de│care România este │
│4 │conservare │parte a Convenţiei de │
│ │în România │la Berna). │
│ │ │4. Conform listei IUCN│
│ │ │este încadrată în │
│ │ │categoria cu risc │
│ │ │scăzut - Least │
│ │ │Concern-LC. Se │
│ │ │precizează faptul că │
│ │ │specia este abundentă │
│ │ │în habitatele ideale │
│ │ │pentru aceasta, însă │
│ │ │se preconizează │
│ │ │declinul acestuia │
│ │ │datorită dezvoltării │
│ │ │economice. │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │Peşte mijlociu, având │
│ │ │corpul alungit, │
│ │ │rotund, puţin │
│ │ │comprimat lateral. │
│ │ │Abdomenul rotunjit. │
│ │ │Capul mare, ochii │
│ │ │mici, botul lung şi │
│ │ │proeminent. Buzele │
│ │ │cărnoase, îndeosebi │
│ │ │cea inferioară, care │
│ │ │este divizată în 2 sau│
│ │ │3 lobi. Ultima radie │
│ │ │simplă a dorsalei e │
│ │ │flexibilă şi │
│ │ │neosificată. Corpul cu│
│ │ │pete întunecate. │
│ │ │Dimensiunea maximă │
│ │ │este de 28 cm. │
│ │ │Dimorfismul sexual se │
│ │ │manifestă mai ales │
│ │ │prin lungimea mai mare│
│ │ │a înotătoarei anale la│
│ │ │masculi. Determinarea │
│ │ │sexelor se face cu │
│ │ │multă precizie in │
│ │ │perioada de │
│ │ │reproducere, deoarece │
│ │ │la masculi se pot │
│ │ │sesiza în această │
│ │ │perioadă pe partea │
│ │ │dorsală a capului │
│ │ │tuberculi albicioşi │
│ │ │("perle ale │
│ │ │dragostei"). Tot în │
│ │ │acest moment femelele │
│ │ │au abdomenul mai │
│ │ │bombat, iar masculii │
│ │ │au abdomenul mai tare │
│ │ │şi mai zvelt │
│ │ │(Bănărescu 1964). │
│ │ │Spinarea este │
│ │ │brună-ruginie închisă,│
│ │ │cu pete mai întunecate│
│ │ │şi altele mai │
│ │ │deschise; flancurile │
│ │ │galbene-ruginii cu │
│ │ │pete, faţa ventrală │
│ │ │gălbuie-deschis, │
│ │ │dorsala şi caudala cu │
│ │ │pete puternice, │
│5 │Descrierea │celelalte înotătoare │
│ │speciei │galbene. Mustăţile │
│ │ │galbene, fără axă │
│ │ │roşie │
│ │ │- Bănărescu 1964. Sub │
│ │ │aspect morfologic, │
│ │ │mreana vanătă se │
│ │ │aseamănă cu mreana - │
│ │ │Barbus barbus. │
│ │ │Marmoraţiile sale de │
│ │ │pe partea dorsală, │
│ │ │flancuri şi înotătoare│
│ │ │îi conferă acesteia un│
│ │ │aspect particular. Un │
│ │ │alt caracter care o │
│ │ │deosebeşte de mreană │
│ │ │- Barbus barbus îl │
│ │ │reprezintă lipsa unei │
│ │ │axe roşii pe mustăţi. │
│ │ │Se poate confunda │
│ │ │exemplarele cu culoare│
│ │ │mai deschisă, dar │
│ │ │mreana - Barbus barbus│
│ │ │ajunge la o dimensiune│
│ │ │maximă de peste 90 de │
│ │ │cm, la o greutate de │
│ │ │8-10 kg. Exemplarele │
│ │ │junvenile din această │
│ │ │specie arată foarte │
│ │ │asemănător cu mreana │
│ │ │vânătă - Barbus │
│ │ │petenyi, dar diferă │
│ │ │mai ales prin faptul │
│ │ │că ultima radie simplă│
│ │ │a dorsalei este │
│ │ │subţire, flexibilă şi │
│ │ │nezimţată la mreana │
│ │ │vânătă, şi prin aceea │
│ │ │că ventrala se │
│ │ │inserează în urma │
│ │ │inserţiei dorsalei. │
│ │ │Anala este mai înaltă,│
│ │ │vârful ei depăşeşte în│
│ │ │genere la masculi baza│
│ │ │caudalei, iar la │
│ │ │femele ajunge aproape │
│ │ │de baza caudalei. │
│ │ │Dorsala este ceva mai │
│ │ │joasă iar buzele sunt │
│ │ │mai cărnoase şi mai │
│ │ │dezvoltate decât la │
│ │ │Barbus barbus. │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │Reproducerea lor are │
│ │Perioade │loc primăvara, │
│6 │critice │prelungindu-se uneori │
│ │ │până spre sfârşitul │
│ │ │verii │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │Specia trăieşte │
│ │ │exclusiv în râurile şi│
│ │ │pâraiele din regiunea │
│ │ │de munte şi partea │
│ │ │superioară a regiunii │
│ │ │colinare. În │
│ │ │majoritatea râurilor │
│ │ │care izvorăsc din │
│ │ │podiş sau dealuri, │
│ │ │lipseşte chiar în │
│ │ │cursul lor superior, │
│ │ │care este rapid. │
│ │ │Trăieşte atât în râuri│
│ │ │pietroase, rapide şi │
│ │ │reci, cât şi unele │
│ │ │pâraie mai nămoloase, │
│ │ │care vara se încălzesc│
│ │ │puternic, însă numai │
│ │ │la munte. Arată │
│ │ │preferinţă mai ales │
│ │ │pentru porţiunile cu │
│ │ │curent puternic şi │
│ │ │fund pietros. Este │
│ │ │strict sedentar, nu │
│ │ │întreprinde nici un │
│ │ │fel de migraţiuni. │
│7 │Cerinţe de │Reproducerea lor are │
│ │habitat │loc primăvara, │
│ │ │prelungindu-se uneori │
│ │ │până spre sfârşitul │
│ │ │verii. Se hrăneşte în │
│ │ │primul rând cu │
│ │ │nevertebrate acvatice │
│ │ │de fund - tendipedide,│
│ │ │efemeroptere, │
│ │ │tricoptere, gamaride, │
│ │ │oligochete, mai rar cu│
│ │ │vegetale. Fiind o │
│ │ │specie sedentară se │
│ │ │reproduce, se hrăneşte│
│ │ │şi iernează în acelaşi│
│ │ │loc. Mreana vânătă se │
│ │ │întâlneşte şi în zona │
│ │ │scobarului - │
│ │ │Chondrostoma nasus, │
│ │ │unde oscilaţiile │
│ │ │termice sezoniere sunt│
│ │ │mai mari faţă de zona │
│ │ │mrenei vânăte şi a │
│ │ │lipanului, dispusă în │
│ │ │amonte faţă de zona │
│ │ │scobarului, iar │
│ │ │conţinutul de oxigen │
│ │ │este mai moderat. │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│8 │Fotografii │Nu au fost făcute │
│ │ │fotografii │
└───┴───────────┴──────────────────────┘
┌───┬────────────┬──────────────────────────┐
│Nr.│Atribut │Descriere │
├───┼────────────┼──────────────────────────┤
│1 │Specia │Barbus meridionalis │
├───┼────────────┼──────────────────────────┤
│ │ │La nivel de arie protejată│
│ │ │specia este prezentă în │
│ │ │râul Mureş şi râul Arieş. │
│ │ │Specia a fost identificată│
│ │ │la nivelul a 12 staţii pe │
│ │ │râul Mureş şi la nivelul a│
│ │ │2 staţii pe râul Arieş. │
│ │Informaţii │Este o specie comună şi a │
│2 │specifice │fost prezentă într-un │
│ │speciei │număr destul de mare şi cu│
│ │ │o rată de juvenili │
│ │ │ridicată în majoritatea │
│ │ │habitatelor posibile. │
│ │ │Acest lucru semnalează │
│ │ │faptul că râul Mureş şi │
│ │ │Arieş din zona sitului │
│ │ │reprezintă un habitat bun │
│ │ │pentru această specie. │
├───┼────────────┼──────────────────────────┤
│ │Statutul de │ │
│3 │prezenţă, │rezidentă │
│ │temporal │ │
├───┼────────────┼──────────────────────────┤
│ │Statutul de │ │
│4 │prezenţă, │larg răspândită │
│ │spaţial │ │
├───┼────────────┼──────────────────────────┤
│ │Statutul de │ │
│5 │prezenţă, │nativă │
│ │management │ │
├───┼────────────┼──────────────────────────┤
│6 │Abundenţă │comună │
├───┼────────────┼──────────────────────────┤
│ │Perioada de │ │
│7 │colectare a │mai - septembrie 2018 │
│ │datelor din │ │
│ │teren │ │
├───┼────────────┼──────────────────────────┤
│ │Distribuţia │La nivel de arie protejată│
│8 │speciei, │specia este prezentă în │
│ │interpretare│râul Mureş şi râul Arieş. │
├───┼────────────┼──────────────────────────┤
│ │Distribuţia │ │
│9 │speciei, │Anexa nr. 9 la Planul de │
│ │harta │management │
│ │distribuţiei│ │
├───┼────────────┼──────────────────────────┤
│ │ │Bănărescu P. 1964. │
│ │ │Pisces-Osteichthyes. Fauna│
│ │ │R.P.R. XIII. Editura Acad.│
│ │ │R.P.R. Bucureşti. │
│ │ │Bănărescu P., Bănăduc D. │
│ │ │2007. Habitats Directive │
│ │ │(92/43/EEC) fish species │
│ │ │(Osteichthyes) on the │
│ │ │Romanian territory. Acta │
│ │Alte │Ichtiologica Romanica II. │
│ │informaţii │43- 78. │
│10 │privind │Telcean, I., Bănărescu, P.│
│ │sursele de │2002: Modifications of the│
│ │informaţii │fish fauna in the upper │
│ │ │Tisa River and its │
│ │ │southern and eastern │
│ │ │tributaries. Ecological │
│ │ │aspects of the Tisa River │
│ │ │Basin. (eds. Sarkany-Kiss,│
│ │ │E., Hamar, J.), pp. │
│ │ │179-185, TISCIA Monograph │
│ │ │Series 6, │
│ │ │Târgu-Mureş-Szeged-Szolnok│
└───┴────────────┴──────────────────────────┘
┌─────┬─────────┬───────────┬──────────┐
│ │ │Procent din│Procent │
│ │ │suprafaţa │din aria │
│ │ │UAT care se│naturală │
│ │ │suprapune │protejată │
│Judeţ│UAT │peste │care se │
│ │ │suprafaţa │suprapune │
│ │ │ariei │peste │
│ │ │naturale │suprafaţa │
│ │ │protejate │UAT │
├─────┼─────────┼───────────┼──────────┤
│Alba │Aiud │1,14 │18,45 │
├─────┼─────────┼───────────┼──────────┤
│Alba │Ocna │3,14 │24,80 │
│ │Mureş │ │ │
├─────┼─────────┼───────────┼──────────┤
│Alba │Noşlac │1,92 │11,63 │
├─────┼─────────┼───────────┼──────────┤
│Alba │Unirea │10,46 │12,03 │
├─────┼─────────┼───────────┼──────────┤
│Alba │Lunca │4,3 │15,80 │
│ │Mureşului│ │ │
├─────┼─────────┼───────────┼──────────┤
│Alba │Mirăslău │0,89 │6,95 │
├─────┼─────────┼───────────┼──────────┤
│Cluj │Luna │1,67 │10,34 │
└─────┴─────────┴───────────┴──────────┘
┌───┬─────────────┬──────────────┬─────────────┐
│ │Denumire │ │Aria de │
│Nr.│factor │Tip │interes │
│ │interesat │ │ │
├───┼─────────────┼──────────────┼─────────────┤
│ │Agenţia │Autoritate de │Gestionarea │
│ │Naţională │mediu, rol de │ariilor │
│1 │pentru Arii │control şi │naturale │
│ │Naturale │reglementare │protejate │
│ │Protejate │ │ │
├───┼─────────────┼──────────────┼─────────────┤
│ │ │Autoritate a │ │
│2 │Primăria Luna│administraţiei│Administraţie│
│ │ │publice locale│ │
├───┼─────────────┼──────────────┼─────────────┤
│ │Primăria │Autoritate a │ │
│3 │Unirea │administraţiei│Administraţie│
│ │ │publice locale│ │
├───┼─────────────┼──────────────┼─────────────┤
│ │Primăria Ocna│Autoritate a │ │
│4 │Mureş │administraţiei│Administraţie│
│ │ │publice locale│ │
├───┼─────────────┼──────────────┼─────────────┤
│ │Primăria │Autoritate a │ │
│5 │Noşlac │administraţiei│Administraţie│
│ │ │publice locale│ │
├───┼─────────────┼──────────────┼─────────────┤
│ │Primăria │Autoritate a │ │
│6 │Mirăslău │administraţiei│Administraţie│
│ │ │publice locale│ │
├───┼─────────────┼──────────────┼─────────────┤
│ │ │Autoritate a │ │
│7 │Primăria Aiud│administraţiei│Administraţie│
│ │ │publice locale│ │
├───┼─────────────┼──────────────┼─────────────┤
│ │Primăria │Autoritate a │ │
│8 │Lunca │administraţiei│Administraţie│
│ │Mureşului │publice locale│ │
├───┼─────────────┼──────────────┼─────────────┤
│ │Consiliul │Autoritate a │ │
│9 │Judeţean Alba│administraţiei│Administraţie│
│ │ │publice locale│ │
├───┼─────────────┼──────────────┼─────────────┤
│ │Consiliul │Autoritate a │ │
│10 │Judeţean Cluj│administraţiei│Administraţie│
│ │ │publice locale│ │
├───┼─────────────┼──────────────┼─────────────┤
│ │Ministerul │Autoritate de │ │
│11 │Mediului, │mediu, rol de │Protecţia │
│ │Apelor şi │control şi │mediului │
│ │Pădurilor │reglementare │ │
├───┼─────────────┼──────────────┼─────────────┤
│ │ │Serviciu │ │
│ │ │descentralizat│ │
│ │Agenţia │al autorităţii│ │
│12 │pentru │publice │Protecţia │
│ │Protecţia │centrale │mediului │
│ │Mediului Alba│pentru │ │
│ │ │protecţia │ │
│ │ │mediului │ │
├───┼─────────────┼──────────────┼─────────────┤
│ │ │Serviciu │ │
│ │ │descentralizat│ │
│ │Agenţia │al autorităţii│ │
│13 │pentru │publice │Protecţia │
│ │Protecţia │centrale │mediului │
│ │Mediului Cluj│pentru │ │
│ │ │protecţia │ │
│ │ │mediului │ │
├───┼─────────────┼──────────────┼─────────────┤
│ │ │Serviciu │ │
│ │Garda │descentralizat│ │
│ │Naţională de │al autorităţii│ │
│14 │Mediu - │publice │Protecţia │
│ │Comisariatul │centrale │mediului │
│ │Judeţean Alba│pentru │ │
│ │ │protecţia │ │
│ │ │mediului │ │
├───┼─────────────┼──────────────┼─────────────┤
│ │ │Serviciu │ │
│ │Garda │descentralizat│ │
│ │Naţională de │al autorităţii│ │
│15 │Mediu - │publice │Protecţia │
│ │Comisariatul │centrale │mediului │
│ │Judeţean Cluj│pentru │ │
│ │ │protecţia │ │
│ │ │mediului │ │
├───┼─────────────┼──────────────┼─────────────┤
│ │ │Serviciu │ │
│ │Direcţia │descentralizat│ │
│ │pentru │al autorităţii│ │
│16 │Agricultură │publice │Agricultură │
│ │Judeţul Alba │centrale │ │
│ │ │pentru │ │
│ │ │agricultură │ │
├───┼─────────────┼──────────────┼─────────────┤
│ │ │Serviciu │ │
│ │Direcţia │descentralizat│ │
│ │pentru │al autorităţii│ │
│17 │Agricultură │publice │Agricultură │
│ │Judeţul Cluj │centrale │ │
│ │ │pentru │ │
│ │ │agricultură │ │
├───┼─────────────┼──────────────┼─────────────┤
│ │Agenţia de │Serviciu │ │
│ │Plăţi şi │descentralizat│ │
│ │Intervenţie │al autorităţii│ │
│18 │pentru │publice │Agricultură │
│ │Agricultură │centrale │ │
│ │Alba │pentru │ │
│ │ │agricultură │ │
├───┼─────────────┼──────────────┼─────────────┤
│ │Agenţia de │Serviciu │ │
│ │Plăţi şi │descentralizat│ │
│ │Intervenţie │al autorităţii│ │
│19 │pentru │publice │Agricultură │
│ │Agricultură │centrale │ │
│ │Cluj │pentru │ │
│ │ │agricultură │ │
├───┼─────────────┼──────────────┼─────────────┤
│ │ │ │Măsuri │
│ │ │ │specifice │
│ │ │ │asociate │
│ │Asociaţii şi │Persoane │statutului de│
│ │societăţi │juridice, │sit Natura │
│20 │agricole/ │persoane │2000, ce │
│ │fermieri │fizice │influenţează │
│ │ │ │modul în care│
│ │ │ │îşi │
│ │ │ │desfăşoară │
│ │ │ │activităţile │
├───┼─────────────┼──────────────┼─────────────┤
│21 │AJVPS Alba │ONG │Vânătoare │
├───┼─────────────┼──────────────┼─────────────┤
│ │Administraţia│ │ │
│ │Naţională │ │ │
│ │Apele Române,│ │ │
│ │Administraţia│Regie autonomă│Managementul │
│22 │Bazinală de │- Instituţie │resurselor de│
│ │Apă Mureş - │publică │apă │
│ │Sistemul de │ │ │
│ │Gospodărire a│ │ │
│ │Apelor Alba │ │ │
├───┼─────────────┼──────────────┼─────────────┤
│ │ │ │Definirea şi │
│ │ │ │implementarea│
│ │ │ │politicii │
│ │ │ │referitoare │
│ │ │ │la │
│ │ │ │conservarea │
│ │ │ │şi │
│ │ │ │administrarea│
│ │ │ │resurselor │
│ │Agenţia │Instituţie │acvatice vii,│
│ │Naţională │naţional │existente în │
│23 │pentru │publică de │apele │
│ │Pescuit şi │interes │maritime şi │
│ │Acvacultură │ │continentale,│
│ │ │ │acvacultură, │
│ │ │ │procesarea şi│
│ │ │ │organizarea │
│ │ │ │pieţei │
│ │ │ │produselor │
│ │ │ │pescăreşti, │
│ │ │ │structurile │
│ │ │ │de pescuit şi│
│ │ │ │acvacultura │
└───┴─────────────┴──────────────┴─────────────┘
┌───┬─────────────┬─────────────┬──────────┬─────────┬────────┐
│ │Denumire │Domeniul de │ │ │ │
│Nr.│factor │interes │Cunoştinţe│Atitudini│Practici│
│ │interesat │ │ │ │ │
├───┼─────────────┼─────────────┼──────────┼─────────┼────────┤
│ │Ministerul │ │ │ │ │
│1 │Mediului, │Protecţia │3 │+ │3 │
│ │Apelor şi │mediului │ │ │ │
│ │Pădurilor │ │ │ │ │
├───┼─────────────┼─────────────┼──────────┼─────────┼────────┤
│ │Agenţia │Gestionarea │ │ │ │
│ │Naţională │ariilor │ │ │ │
│2 │pentru Arii │naturale │3 │+ │3 │
│ │Naturale │protejate │ │ │ │
│ │Protejate │ │ │ │ │
├───┼─────────────┼─────────────┼──────────┼─────────┼────────┤
│ │Agenţia │ │ │ │ │
│3 │pentru │Protecţia │3 │+ │3 │
│ │Protecţia │mediului │ │ │ │
│ │Mediului Alba│ │ │ │ │
├───┼─────────────┼─────────────┼──────────┼─────────┼────────┤
│ │Agenţia │ │ │ │ │
│4 │pentru │Protecţia │3 │+ │3 │
│ │Protecţia │mediului │ │ │ │
│ │Mediului Cluj│ │ │ │ │
├───┼─────────────┼─────────────┼──────────┼─────────┼────────┤
│ │Garda │ │ │ │ │
│ │Naţională de │Protecţia │ │ │ │
│5 │Mediu - │mediului │3 │+ │3 │
│ │Comisariatul │ │ │ │ │
│ │Judeţean Alba│ │ │ │ │
├───┼─────────────┼─────────────┼──────────┼─────────┼────────┤
│ │Garda │ │ │ │ │
│ │Naţională de │Protecţia │ │ │ │
│6 │Mediu - │mediului │3 │+ │3 │
│ │Comisariatul │ │ │ │ │
│ │Judeţean Cluj│ │ │ │ │
├───┼─────────────┼─────────────┼──────────┼─────────┼────────┤
│7 │Consiliul │Administraţie│3 │+ │3 │
│ │Judeţean Alba│ │ │ │ │
├───┼─────────────┼─────────────┼──────────┼─────────┼────────┤
│8 │Consiliul │Administraţie│3 │+ │3 │
│ │Judeţean Cluj│ │ │ │ │
├───┼─────────────┼─────────────┼──────────┼─────────┼────────┤
│9 │Primăria Luna│Administraţie│2 │neutru │2 │
├───┼─────────────┼─────────────┼──────────┼─────────┼────────┤
│10 │Primăria │Administraţie│2 │neutru │2 │
│ │Unirea │ │ │ │ │
├───┼─────────────┼─────────────┼──────────┼─────────┼────────┤
│11 │Primăria Ocna│Administraţie│2 │neutru │2 │
│ │Mureş │ │ │ │ │
├───┼─────────────┼─────────────┼──────────┼─────────┼────────┤
│12 │Primăria │Administraţie│2 │neutru │2 │
│ │Noşlac │ │ │ │ │
├───┼─────────────┼─────────────┼──────────┼─────────┼────────┤
│13 │Primăria │Administraţie│2 │neutru │2 │
│ │Mirăslău │ │ │ │ │
├───┼─────────────┼─────────────┼──────────┼─────────┼────────┤
│14 │Primăria Aiud│Administraţie│2 │neutru │2 │
├───┼─────────────┼─────────────┼──────────┼─────────┼────────┤
│ │Primăria │ │ │ │ │
│15 │Lunca │Administraţie│2 │neutru │2 │
│ │Mureşului │ │ │ │ │
├───┼─────────────┼─────────────┼──────────┼─────────┼────────┤
│16 │AJVPS Alba │Vânătoare/ │3 │+ │3 │
│ │ │Pescuit │ │ │ │
├───┼─────────────┼─────────────┼──────────┼─────────┼────────┤
│ │Direcţia │ │ │ │ │
│17 │pentru │Agricultură │3 │+ │3 │
│ │Agricultură │ │ │ │ │
│ │Alba │ │ │ │ │
├───┼─────────────┼─────────────┼──────────┼─────────┼────────┤
│ │Direcţia │ │ │ │ │
│18 │pentru │Agricultură │3 │+ │3 │
│ │Agricultură │ │ │ │ │
│ │Cluj │ │ │ │ │
├───┼─────────────┼─────────────┼──────────┼─────────┼────────┤
│ │Agenţia de │ │ │ │ │
│ │Plăţi şi │ │ │ │ │
│19 │Intervenţie │Agricultură │3 │+ │3 │
│ │pentru │ │ │ │ │
│ │Agricultură │ │ │ │ │
│ │Alba │ │ │ │ │
├───┼─────────────┼─────────────┼──────────┼─────────┼────────┤
│ │Agenţia de │ │ │ │ │
│ │Plăţi şi │ │ │ │ │
│20 │Intervenţie │Agricultură │3 │+ │3 │
│ │pentru │ │ │ │ │
│ │Agricultură │ │ │ │ │
│ │Cluj │ │ │ │ │
├───┼─────────────┼─────────────┼──────────┼─────────┼────────┤
│ │Asociaţii şi │ │ │ │ │
│21 │societăţi │Agricultură │2 │- │2 │
│ │agricole/ │ │ │ │ │
│ │fermieri │ │ │ │ │
├───┼─────────────┼─────────────┼──────────┼─────────┼────────┤
│ │Administraţia│ │ │ │ │
│ │Naţională │ │ │ │ │
│ │Apele Române,│ │ │ │ │
│ │Administraţia│Managementul │ │ │ │
│22 │Bazinală de │resurselor de│2 │+ │2 │
│ │Apă Mureş - │apă │ │ │ │
│ │Sistemul de │ │ │ │ │
│ │Gospodărire a│ │ │ │ │
│ │Apelor Alba │ │ │ │ │
├───┼─────────────┼─────────────┼──────────┼─────────┼────────┤
│ │Agenţia │Instituţie │ │ │ │
│ │Naţională │publică de │ │ │ │
│23 │pentru │interes │3 │+ │3 │
│ │Pescuit şi │naţional │ │ │ │
│ │Acvacultură │ │ │ │ │
└───┴─────────────┴─────────────┴──────────┴─────────┴────────┘
┌───┬─────────────┬─────────────┬───────────────┬───────────────┬──────────┐
│ │ │Natura │Aspecte │Aspecte care │ │
│ │Denumire │relaţiei cu │pozitive şi │necesită │ │
│Nr.│factor │aria naturală│oportunităţi de│atenţie; │Importanţă│
│ │interesat │protejată │cooperare şi │ameninţări şi │ │
│ │ │ │colaborare │probleme │ │
├───┴─────────────┴─────────────┴───────────────┴───────────────┴──────────┤
│Autorităţi de mediu, de reglementare şi control activităţi │
├───┬─────────────┬─────────────┬───────────────┬───────────────┬──────────┤
│ │ │Implementarea│ │Capacitatea de │ │
│ │ │politicilor │ │a modifica │ │
│ │ │de mediu la │Interes pentru │legislaţia în │ │
│ │Ministerul │nivel │implementarea │sensul │ │
│1 │Mediului, │naţional, │de proiecte de │îmbunătăţirii │Mare │
│ │Apelor şi │responsabil │protecţia │modului de │ │
│ │Pădurilor │pentru │mediului │administrare a │ │
│ │ │sistemul de │ │ariilor │ │
│ │ │arii naturale│ │naturale │ │
│ │ │protejate │ │protejate │ │
├───┼─────────────┼─────────────┼───────────────┼───────────────┼──────────┤
│ │Agenţia │Autoritate de│Interes pentru │ │ │
│ │Naţională │mediu, rol de│implementarea │ │ │
│2 │pentru Arii │control şi │de proiecte de │- │Mare │
│ │Naturale │reglementare │conservare a │ │ │
│ │Protejate │ │biodiversităţii│ │ │
├───┼─────────────┼─────────────┼───────────────┼───────────────┼──────────┤
│ │Agenţia │ │Interes pentru │ │ │
│ │pentru │Autoritate de│implementarea │ │ │
│3 │Protecţia │mediu, rol de│de proiecte de │- │Mare │
│ │Mediului Alba│reglementare │conservare a │ │ │
│ │ │ │biodiversităţii│ │ │
├───┼─────────────┼─────────────┼───────────────┼───────────────┼──────────┤
│ │Garda │ │ │ │ │
│ │Naţională de │Autoritate de│Interes pentru │ │ │
│4 │Mediu - │mediu, rol de│protecţia │- │Mare │
│ │Comisariatul │control │biodiversităţii│ │ │
│ │Judeţean Alba│ │ │ │ │
├───┼─────────────┼─────────────┼───────────────┼───────────────┼──────────┤
│ │Direcţia │Autoritatea │Interes pentru │ │ │
│5 │pentru │în domeniul │conservarea │- │Mare │
│ │Agricultură │agriculturii │pajiştilor │ │ │
│ │Alba │ │ │ │ │
├───┼─────────────┼─────────────┼───────────────┼───────────────┼──────────┤
│ │Administraţia│ │Interes pentru │ │ │
│ │Naţională │ │proiecte de │ │ │
│ │Apele Române,│ │prevenire a │ │ │
│ │Administraţia│Managementul │inudaţiilor şi │ │ │
│6 │Bazinală de │resurselor de│utilizare │- │Mare │
│ │Apă Mureş - │apă │durabilă a │ │ │
│ │Sistemul de │ │resurselor de │ │ │
│ │Gospodărire a│ │apă │ │ │
│ │Apelor Alba │ │ │ │ │
├───┼─────────────┼─────────────┴───────────────┼───────────────┼──────────┤
│ │Agenţia │Interes pentru Instituţie │ │ │
│ │Naţională │publică proiecte de de │ │ │
│7 │pentru │interes utilizare durabilă │ │Mare │
│ │Pescuit şi │naţional a resurselor de apă │ │ │
│ │Acvacultură │ │ │ │
├───┴─────────────┴─────────────────────────────┴───────────────┴──────────┤
│Autorităţi publice locale │
├───┬─────────────┬─────────────┬───────────────┬───────────────┬──────────┤
│ │ │Elaborarea de│ │ │ │
│ │ │strategii │Strategia │ │ │
│ │Consiliul │judeţene de │judeţeană de │ │ │
│8 │Judeţean Alba│protecţia │promovare │- │Mare │
│ │ │mediului şi │turistică │ │ │
│ │ │promovarea │ │ │ │
│ │ │turismului │ │ │ │
├───┼─────────────┼─────────────┼───────────────┼───────────────┼──────────┤
│ │Consiliul │ │ │ │ │
│ │Local Lunca │ │ │ │ │
│ │Mureşului, │ │ │ │ │
│ │Consiliul │ │ │ │ │
│ │Local Unirea,│Elaborare │ │ │ │
│ │Consiliul │P.U.G., │Interes pentru │ │ │
│ │Local Aiud, │emitere │oportunităţi de│ │ │
│ │Consiliul │autorizaţii │dezvoltare a │ │ │
│9 │Local Luna, │de │comunităţilor │- │Mare │
│ │Consiliul │construire, │locale prin │ │ │
│ │Local Ocna │coordonarea │încurajarea │ │ │
│ │Mureş, │instituţiilor│turismului │ │ │
│ │Consiliul │locale │ │ │ │
│ │Local Noşlac,│ │ │ │ │
│ │Consiliul │ │ │ │ │
│ │Local │ │ │ │ │
│ │Mirăslău │ │ │ │ │
├───┴─────────────┴─────────────┴───────────────┴───────────────┴──────────┤
│ONG-uri de mediu │
├───┬───────────────────────────┬───────────────┬───────────────┬──────────┤
│10 │Vânătoare şi AJVPS Alba │ │- │Mare │
│ │pescuit │ │ │ │
├───┴───────────────────────────┴───────────────┴───────────────┴──────────┤
│Instituţii locale de învăţământ │
├───┬─────────────┬─────────────┬───────────────┬───────────────┬──────────┤
│ │Şcoala │ │ │ │ │
│ │Gimnazială │ │ │ │ │
│ │din │ │ │Disponibilitate│ │
│ │localităţile:│ │Interes pentru │de susţinere a │ │
│11 │Aiud, Ocna- │Educaţie │educaţie │campaniilor de │Mare │
│ │Mureş, Luna, │ │ecologică pe │informare şi │ │
│ │Unirea, │ │trasee tematice│educare a │ │
│ │Noşlac, Lunca│ │ │populaţiei │ │
│ │Mureşului, │ │ │ │ │
│ │Mirăslău. │ │ │ │ │
├───┴─────────────┴─────────────┴───────────────┴───────────────┴──────────┤
│Comunităţi locale │
├───┬─────────────┬─────────────┬───────────────┬───────────────┬──────────┤
│ │Persoane │ │ │ │ │
│ │fizice şi │ │ │ │ │
│ │juridice din │ │Interes pentru │ │ │
│ │vecinătatea │Agricultură, │oportunităţi de│ │ │
│ │ariei │creşterea │dezvoltare a │ │ │
│12 │naturale │animalelor, │comunităţilor │- │Mare │
│ │protejate │apicultură │locale prin │ │ │
│ │ROSCI0313 │ │încurajarea │ │ │
│ │Confluenţa │ │turismului │ │ │
│ │Mureş cu │ │ │ │ │
│ │Arieş │ │ │ │ │
└───┴─────────────┴─────────────┴───────────────┴───────────────┴──────────┘
┌───┬───────────┬──────────┬───────────┐
│ │Clasa │Suprafaţa │Ponderea │
│Nr.│Corine Land│totală │din │
│ │Cover - CLC│ocupată │suprafaţa │
│ │ │-ha- │sitului% │
├───┼───────────┼──────────┼───────────┤
│1 │132 Gropi │1,44 │0,17 │
│ │de gunoi │ │ │
├───┼───────────┼──────────┼───────────┤
│ │211 │ │ │
│2 │Terenuri │67 │7,82 │
│ │arabile │ │ │
│ │neirigate │ │ │
├───┼───────────┼──────────┼───────────┤
│3 │231 Păşuni │317,23 │37,02 │
│ │secundare │ │ │
├───┼───────────┼──────────┼───────────┤
│4 │311 Păduri │97,13 │11,33 │
│ │de foioase │ │ │
├───┼───────────┼──────────┼───────────┤
│ │324 Zone de│ │ │
│5 │tranziţie │122,56 │14,30 │
│ │cu arbuşti │ │ │
├───┼───────────┼──────────┼───────────┤
│6 │331 Plaje, │1,07 │0,12 │
│ │dune, renii│ │ │
├───┼───────────┼──────────┼───────────┤
│ │333 Areale │ │ │
│7 │cu │30,08 │3,51 │
│ │vegetaţie │ │ │
│ │rară │ │ │
├───┼───────────┼──────────┼───────────┤
│8 │411 │8,43 │0,98 │
│ │Mlaştină │ │ │
├───┼───────────┼──────────┼───────────┤
│9 │511Cursuri │192,24 │22,43 │
│ │de apă │ │ │
├───┼───────────┼──────────┼───────────┤
│ │512 │ │ │
│10 │Acumulări │5,57 │0,65 │
│ │de apă │ │ │
├───┼───────────┼──────────┼───────────┤
│11 │996 Drum │0,49 │0,06 │
├───┼───────────┼──────────┼───────────┤
│12 │997 │9,53 │1,11 │
│ │Vegetaţie │ │ │
├───┼───────────┼──────────┼───────────┤
│13 │999 │4,23 │0,49 │
│ │Construcţii│ │ │
├───┴───────────┼──────────┼───────────┤
│Total │857 │100 │
└───────────────┴──────────┴───────────┘
┌─────────────────────────────────────┬─────────┐
│ │Procent │
│ │din │
│Domeniu │suprafaţa│
│ │ariei │
│ │naturale │
│ │protejate│
├───────────┬─────────────────────────┼─────────┤
│ │Domeniul public al │37,55 │
│ │statului - DS │ │
│ ├─────────────────────────┼─────────┤
│ │Domeniul privat al │0 │
│ │statului - DPS │ │
│ ├─────────────────────────┼─────────┤
│ │Domeniul public al │ │
│ │unităţilor │14,58 │
│Domeniul │administrativ-teritoriale│ │
│public │- DAT │ │
│ ├─────────────────────────┼─────────┤
│ │Domeniul privat al │ │
│ │unităţilor │34,72 │
│ │administrativ-teritoriale│ │
│ │- DPT │ │
│ ├─────────────────────────┼─────────┤
│ │Total domeniul public - │86,86 │
│ │DP │ │
├───────────┼─────────────────────────┼─────────┤
│ │Proprietate privată a │- │
│ │persoanelor fizice - PF │ │
│ ├─────────────────────────┼─────────┤
│Proprietate│Proprietate privată a │- │
│privată │persoanelor juridice - PJ│ │
│ ├─────────────────────────┼─────────┤
│ │Total proprietate privată│13,14 │
│ │- PP │ │
├───────────┼─────────────────────────┼─────────┤
│ │Total procent pentru care│ │
│Proprietate│nu se cunoaşte încadrarea│0 │
│necunoscută│în domeniul public sau │ │
│ │privat - XX │ │
├───────────┴─────────────────────────┼─────────┤
│Total │100 │
└─────────────────────────────────────┴─────────┘
┌────┬──────────────┬─────────────┬────────────┬─────────────┐
│ │ │ │Suprafaţa │ │
│ │ │ │totală │ │
│ │ │ │administrată│ │
│ │ │Perioada de │/ gestionată│ │
│Nr. │Administrator/│administrare/│din │Detalii │
│crt.│gestionar │gestionare │suprafaţa │ │
│ │ │ │ariei │ │
│ │ │ │naturale │ │
│ │ │ │protejate - │ │
│ │ │ │ha - │ │
├────┼──────────────┼─────────────┼────────────┼─────────────┤
│ │Administraţia │ │ │ │
│ │Naţională │ │ │ │
│ │Apele Române, │ │ │Administrează│
│ │Administraţia │ │ │apele şi │
│1 │Bazinală de │nedeterminată│321,80 │vegetaţia de │
│ │Apă Mureş - │ │ │pe malul │
│ │Sistemul de │ │ │apelor │
│ │Gospodărire a │ │ │ │
│ │Apelor Alba │ │ │ │
├────┼──────────────┼─────────────┼────────────┼─────────────┤
│ │Consiliul │ │ │ │
│ │Local ale │ │ │ │
│ │localităţilor:│ │ │ │
│ │Noşlac, Ocna │ │ │Administrează│
│ │Mureş, Lunca │ │ │drumurile │
│2 │Mureşului, │nedeterminată│422,53 │publice şi o │
│ │Unirea, │ │ │parte din │
│ │Mirăslău Aiud,│ │ │păşuni │
│ │în judeţul │ │ │ │
│ │Alba şi Luna, │ │ │ │
│ │în judeţul │ │ │ │
│ │Cluj │ │ │ │
├────┼──────────────┼─────────────┼────────────┼─────────────┤
│ │ │ │ │Administrează│
│ │ │ │ │terenurile │
│ │ │ │ │arabile, │
│ │Persoane │ │ │terenuri │
│3 │fizice şi │nedeterminată│112,60 │înmlăştinate,│
│ │juridice │ │ │tufărişurile,│
│ │ │ │ │livezile şi o│
│ │ │ │ │parte din │
│ │ │ │ │păşuni │
└────┴──────────────┴─────────────┴────────────┴─────────────┘
┌────┬─────────┬───────────────────────┐
│Cod │Parametru│Descriere │
├────┼─────────┼───────────────────────┤
│A.1.│Presiune │A04.02.02 Păşunatul │
│ │actuală │ne-intensiv al oilor │
├────┼─────────┼───────────────────────┤
│ │ │Păşunatul cu oile, mai │
│ │ │ales in perioadele de │
│ │ │repaus vegetativ, în │
│ │ │suprafeţele ocupate de │
│ │ │habitatul 92A0 şi │
│ │ │tăierile ilegale de │
│A.2.│Detalii │arbori conduc în timp │
│ │ │la declinul sau │
│ │ │dispariţia speciilor, │
│ │ │schimbarea compoziţiei │
│ │ │de specii şi în final │
│ │ │la înlocuirea şi │
│ │ │deteriorarea │
│ │ │habitatului. │
├────┴─────────┴───────────────────────┤
├────┬─────────┬───────────────────────┤
│ │ │A10.01- îndepărtarea │
│A.1.│Presiune │gardurilor vii şi a │
│ │actuală │crângurilor sau │
│ │ │tufişurilor │
├────┼─────────┼───────────────────────┤
│ │ │Tăierea lăstărişului şi│
│ │ │păşunatul necontrolat │
│ │ │cu oile şi caprele în │
│ │ │habitatul 92A0 conduce │
│ │ │în timp la distrugerea │
│ │ │structurii vegetaţiei │
│ │ │habitatului deoarece │
│A.2.│Detalii │oile consumă mugurii şi│
│ │ │scoarţa arborilor │
│ │ │tineri şi foarte tineri│
│ │ │ceea ce produce uscarea│
│ │ │acestora şi facilitează│
│ │ │intrarea speciilor │
│ │ │invazive ierboase si │
│ │ │arboricole. │
├────┴─────────┴───────────────────────┤
├────┬─────────┬───────────────────────┤
│A.1.│Presiune │C01.01. Extragere de │
│ │actuală │nisip si pietriş │
├────┼─────────┼───────────────────────┤
│ │ │Lucrările de exploatare│
│ │ │a pietrişului din albia│
│ │ │minoră a râurilor duc │
│ │ │la tulburarea apei, │
│ │ │suspensiile solide │
│ │ │având un efect abraziv │
│ │ │asupra branhiilor │
│ │ │peştilor şi acestea se │
│ │ │pot necroza, în unele │
│ │ │cazuri ducând la │
│ │ │moartea peştilor. │
│ │ │Majoritatea locurilor │
│ │ │de ascunziş, hrănire şi│
│ │ │de reproducere ale │
│ │ │speciilor de peşti se │
│ │ │află lângă pietre/ │
│ │ │bolovani, astfel prin │
│ │ │scoaterea acestora din │
│ │ │albie se contribuie la │
│ │ │reducerea cantităţii de│
│ │ │habitat ideal pentru │
│ │ │speciile de peşti. │
│ │ │Creşterea turbidităţii │
│ │ │modifică capacitatea │
│ │ │peştilor de căutare a │
│ │ │hranei (Cahn 1929, │
│ │ │Abrahams & Kattenfeld │
│ │ │1997) în timp ce │
│ │ │sedimentarea masivă │
│ │ │poate afecta │
│ │ │reproducerea acestora │
│ │ │(Newcombe & Macdonald │
│ │ │1991, Newcombe & Jensen│
│ │ │1996). │
│ │ │Pe lângă aceasta, se │
│ │ │poate vorbi şi de un │
│ │ │impact cumulativ al │
│ │ │balastierelor/ │
│ │ │decolmatărilor/ │
│ │ │staţiilor de sortare. │
│ │ │Aici trebuie să amintim│
│ │ │în special două efecte │
│ │ │negative cauzate de │
│ │ │aceste decolmatări: │
│ │ │- distrugerea/ │
│ │ │schimbarea habitatului │
│ │ │iniţial. Odată cu │
│ │ │decolmatarea, practic │
│ │ │zonele lotice vor │
│ │ │dispărea şi vor deveni │
│ │ │zone lenitice, │
│ │ │nefavorabile pentru │
│ │ │reproducerea speciilor │
│ │ │reofile. Compoziţia │
│ │ │specifică va fi │
│ │ │schimbată: speciile │
│ │ │euribionte (care │
│ │ │tolerează variaţii mari│
│ │ │ale condiţiilor de │
│ │ │mediu) vor domina │
│ │ │zonele dragate (Kanehl │
│ │ │& Lyons 1992, Brown et │
│ │ │al. 1998, Paukert et │
│ │ │al. 2008). Speciile │
│ │ │bentonice de mici │
│ │ │dimensiuni (de exemplu │
│ │ │în zona studiată Gobio │
│ │ │albipinnatus, Gobio │
│ │ │kesslerii, Sabanejewia │
│ │ │aurata) sunt cele mai │
│ │ │susceptibile la aceste │
│ │ │perturbări (Angermeier │
│ │ │1995, Maitland 1995, │
│ │ │Burkhead et al. 1997). │
│ │ │- adâncirea albiei │
│ │ │râului Mureş şi │
│ │ │scăderea nivelului la │
│ │ │care se află talvegul │
│ │ │în momentul de faţă. │
│ │ │Paralel cu aceasta va │
│ │ │scădea şi nivelul │
│ │ │pânzei freatice, ceea │
│ │ │ce va afecta habitatele│
│ │ │din fosta luncă │
│ │ │inundabilă ale │
│ │ │Mureşului, astfel │
│ │ │încet-încet aceste │
│ │ │habitate acvatice │
│ │ │aflate de-a lungul │
│ │ │râului vor seca, fiind │
│ │ │afectate şi acele │
│ │ │specii care se pot găsi│
│ │ │în aceste braţe moarte │
│ │ │sau bălţi naturale │
│ │ │aflate de-a lungul │
│ │ │râului. Freedman şi │
│ │ │colaboratorii au │
│ │ │observat că atât │
│ │ │diversitatea specifică │
│ │ │cât şi diversitatea │
│ │ │speciilor bentonice au │
│ │ │scăzut în zonele │
│ │ │dragate/decolmatate. │
│ │ │Aceasta se poate datora│
│ │ │lipsei habitatului de │
│ │ │reproducere, respective│
│ │ │substrat de pietriş cu │
│ │ │apă mai puţin adâncă, │
│ │ │sau reducerii │
│ │ │disponibilităţii de │
│ │ │hrană sau a eficienţei │
│ │ │scăzute de căutarea │
│ │ │hranei. │
│ │ │Efectul pe termen lung │
│ │ │al acestor decolmatări │
│ │ │poate fi semnificativ. │
│ │ │Structura compoziţiei │
│ │ │speciilor de │
│ │ │macronevertebrate, │
│ │ │principala sursă de │
│ │ │hrană pentru │
│ │ │majoritatea speciilor │
│ │ │de peşti protejate din │
│ │ │ROSCI0313 Confluenţa │
│ │ │Mureş cu Arieş, a │
│ │ │arătat o diferenţă │
│ │ │semnificativă faţă de │
│ │ │zonele nedragate chiar │
│ │ │şi după 50 de ani. │
│ │ │Odată cu creşterea │
│ │ │adâncimii, datorită │
│ │ │dragării/ decolmatării,│
│ │ │diversitatea specifică │
│ │ │a scăzut. │
│ │ │Chiar dacă zonele │
│ │ │dragate sunt umplute, │
│ │ │colmatate pe parcursul │
│ │ │anilor, barajele de pe │
│ │ │râuri, în cazul de faţă│
│ │ │barajele/pragurile de │
│ │ │pe râurile Mureş şi │
│ │ │Arieş, limitează │
│ │ │transportul │
│ │ │sedimentelor mari, │
│ │ │necesar pentru │
│ │ │reproducerea mai multor│
│ │ │specii de peşti, dintre│
│ │ │care amintim Squalius │
│ │ │cephalus, Barbus │
│ │ │meridionalis, Barbus │
│ │ │barbus, Aspius aspius. │
│ │ │Pentru balastiere │
│ │ │trebuie elaborat un │
│ │ │plan integrat de │
│ │ │funcţionare. │
│ │ │Trebuie să fie │
│ │ │interzisă extragerea de│
│ │ │nisip direct din albia │
│ │ │râului şi apa nu se │
│ │ │poate reintroduce în │
│ │ │râu fără o decantare │
│ │ │corespunzătoare. │
├────┴─────────┴───────────────────────┤
├────┬─────────┬───────────────────────┤
│ │Presiune │D03.01.02 diguri/ zone │
│A.1.│actuală │turistice şi de │
│ │ │agrement │
├────┼─────────┼───────────────────────┤
│ │ │Lacurile de pescuit/ │
│ │ │lacurile piscicole, ca │
│ │ │zone de agrement, sunt │
│ │ │amenajate pe malurile │
│A.2.│Detalii │râului Mureş şi pot │
│ │ │constitui un pericol de│
│ │ │răspândire a unor │
│ │ │specii invazive de │
│ │ │peşti. │
├────┴─────────┴───────────────────────┤
├────┬─────────┬───────────────────────┤
│A.1.│Presiune │E01.03 habitare │
│ │actuală │dispersată │
├────┼─────────┼───────────────────────┤
│ │ │Ridicarea de │
│ │ │construcţii temporare, │
│ │ │cum ar fi îngrădiri şi │
│A.2.│Detalii │adăposturi pentru │
│ │ │animale, duce la │
│ │ │reducerea │
│ │ │conectivităţii de │
│ │ │habitat. │
├────┴─────────┴───────────────────────┤
├────┬─────────┬───────────────────────┤
│A.1.│Presiune │E03.01 - depozitarea │
│ │actuală │deşeurilor menajere │
├────┼─────────┼───────────────────────┤
│ │ │O sursă de poluare sunt│
│ │ │depozitele de deşeuri a│
│ │ │localităţilor chiar pe │
│ │ │malul apelor/ bălţilor.│
│ │ │Majoritatea acestora │
│ │ │sunt depozite ilegale │
│A.2.│Detalii │de mici dimensiuni. │
│ │ │Vântul şi ploaia ajută │
│ │ │ca anumite substanţe să│
│ │ │intre în apele │
│ │ │stătătoare şi │
│ │ │curgătoare, afectând │
│ │ │negativ fauna │
│ │ │piscicolă. │
├────┴─────────┴───────────────────────┤
├────┬─────────┬───────────────────────┤
│A.1.│Presiune │E03.03 - depozitarea │
│ │actuală │materialelor inerte │
├────┼─────────┼───────────────────────┤
│ │ │Depozitele de material │
│ │ │inerte în apropierea │
│A.2.│Detalii │habitatului 92A0 │
│ │ │favorizează instalarea │
│ │ │speciilor de plante │
│ │ │ruderale │
├────┴─────────┴───────────────────────┤
├────┬─────────┬───────────────────────┤
│ │Presiune │E04.01 - Infrastructuri│
│A.1.│actuală │agricole, construcţii │
│ │ │în peisaj │
├────┼─────────┼───────────────────────┤
│ │ │Ridicarea de │
│ │ │construcţii temporare, │
│ │ │cum ar fi îngrădiri şi │
│ │ │adăposturi pentru │
│A.2.│Detalii │animale, duce la │
│ │ │poluarea apelor prin │
│ │ │apariţia unor noi │
│ │ │depozite necontrolate │
│ │ │de deşeuri. │
├────┴─────────┴───────────────────────┤
├────┬─────────┬───────────────────────┤
│A.1.│Presiune │F.02.01.01 Pescuit cu │
│ │actuală │capcane, vârşe, vintire│
├────┼─────────┼───────────────────────┤
│ │ │Prin pescuitul ilegal │
│ │ │cu capcane, vârşe, │
│A.2.│Detalii │vintire sunt recoltate │
│ │ │cantităţi mari de peşte│
│ │ │din apele curgătoare. │
├────┴─────────┴───────────────────────┤
├────┬─────────┬───────────────────────┤
│A.1.│Presiune │F.02.01.02 Pescuit cu │
│ │actuală │plasa │
├────┼─────────┼───────────────────────┤
│ │ │Prin pescuitul ilegal │
│A.2.│Detalii │cu plasa sunt recoltate│
│ │ │cantităţi mari de peşte│
│ │ │din apele curgătoare. │
├────┴─────────┴───────────────────────┤
├────┬─────────┬───────────────────────┤
│A.1.│Presiune │F02.03.02 Pescuit cu │
│ │actuală │undiţă │
├────┼─────────┼───────────────────────┤
│ │ │Pescuitul sportiv are │
│ │ │un impact asupra │
│ │ │speciilor de interes │
│ │ │comunitar, dar mai ales│
│ │ │asupra acelor specii │
│ │ │care sunt pescuite cu │
│ │ │undiţa în mod regulat: │
│ │ │Aspius aspius şi Barbus│
│ │ │(meridionalis) petenyi.│
│ │ │La celelalte specii │
│A.2.│Detalii │pescuitul sportiv are │
│ │ │un impact mai scăzut, │
│ │ │deşi accidental sunt │
│ │ │capturate şi unele │
│ │ │exemplare ale acestor │
│ │ │specii (de exemplu │
│ │ │Gobio (Romanogobio │
│ │ │kesslerii), Gobio │
│ │ │(Romanogobio) │
│ │ │uranoscopus, Zingel │
│ │ │streber etc.). │
├────┴─────────┴───────────────────────┤
├────┬─────────┬───────────────────────┤
│A.1.│Presiune │F03.02.03 capcane, │
│ │actuală │otrăvire, braconaj │
├────┼─────────┼───────────────────────┤
│ │ │Se practică mai multe │
│ │ │tipuri de braconaj: cu │
│ │ │"paraşuta" şi cu │
│ │ │curentul. Acest ultim │
│ │ │tip de braconaj este │
│ │ │cel care afectează │
│ │ │într-o măsură foarte │
│ │ │mare ihtiofauna acelor │
│ │ │râuri, unde se │
│A.2.│Detalii │practică, deoarece │
│ │ │omoară atât peştii mari│
│ │ │cât şi peştii mici, dar│
│ │ │şi celelalte organisme │
│ │ │care trăiesc în apă (de│
│ │ │exemplu nevertebratele │
│ │ │care constituie o bază │
│ │ │trofică pentru multe │
│ │ │dintre speciile de │
│ │ │peşti). │
├────┴─────────┴───────────────────────┤
├────┬─────────┬───────────────────────┤
│ │Presiune │G01.03.02 - conducerea │
│A.1.│actuală │în afara drumului a │
│ │ │vehiculelor motorizate │
├────┼─────────┼───────────────────────┤
│ │ │Conducerea vehiculelor │
│ │ │motorizate în afara │
│ │ │drumurilor existente │
│A.2.│Detalii │duce la franjurarea │
│ │ │lizierei şi │
│ │ │fragmentarea │
│ │ │habitatului 92A0 │
├────┴─────────┴───────────────────────┤
├────┬─────────┬───────────────────────┤
│ │Presiune │H01.03 alte surse de │
│A.1.│actuală │poluare a apelor de │
│ │ │suprafaţă │
├────┼─────────┼───────────────────────┤
│ │ │În ultimele decenii │
│ │ │poluarea provenită din │
│ │ │activităţile de │
│ │ │agricultură, urmare a │
│ │ │folosirii │
│ │ │îngrăşămintelor │
│ │ │chimice, │
│ │ │insecticidelor, │
│ │ │pesticidelor, │
│A.2.│Detalii │fungicidelor, se │
│ │ │accentuează, iar │
│ │ │efectul negativ cauzat │
│ │ │de aceasta este tot mai│
│ │ │mare. Ideal ar fi │
│ │ │crearea unei zone de │
│ │ │tampon, de câteva sute │
│ │ │de metri, pe malul │
│ │ │râurilor unde să fie │
│ │ │interzisă utilizarea │
│ │ │acestor substanţe. │
├────┴─────────┴───────────────────────┤
├────┬─────────┬───────────────────────┤
│ │ │H01.08 poluarea difuză │
│ │Presiune │a apelor de suprafaţă │
│A.1.│actuală │cauzată de apa de │
│ │ │canalizare menajeră şi │
│ │ │de ape uzate │
├────┼─────────┼───────────────────────┤
│ │ │Poluarea este un │
│ │ │fenomen general. │
│ │ │Majoritatea surselor de│
│ │ │poluare provin din │
│ │ │locuinţe, problemă care│
│A.2.│Detalii │va fi soluţionată odată│
│ │ │cu punerea în funcţiune│
│ │ │a reţelei de │
│ │ │canalizare, în cazul în│
│ │ │care staţiile de │
│ │ │epurare vor respecta │
│ │ │normele actuale. │
├────┴─────────┴───────────────────────┤
├────┬─────────┬───────────────────────┤
│A.1.│Presiune │H05.01- gunoiul şi │
│ │actuală │deşeurile solide │
├────┼─────────┼───────────────────────┤
│ │ │Depozitele de deşeuri │
│ │ │menajere şi solide │
│A.2.│Detalii │favorizează instalarea │
│ │ │speciilor de plante │
│ │ │ruderale şi a celor │
│ │ │invazive. │
├────┴─────────┴───────────────────────┤
├────┬─────────┬───────────────────────┤
│A.1.│Presiune │I01 Specii invazive │
│ │actuală │non-native │
├────┼─────────┼───────────────────────┤
│ │ │Specii invazive │
│ │ │non-native de peşti: │
│ │ │Ar fi binevenită │
│ │ │eradicarea acestor │
│ │ │specii din sit, deşi │
│ │ │faptul că sunt prezente│
│ │ │aproape peste tot, │
│ │ │îngreunează situaţia. │
│ │ │Speciile invazive prin │
│ │ │competiţia pentru │
│ │ │hrană, habitat şi │
│ │ │reproducere, afectează │
│ │ │speciile de peşti │
│ │ │protejate, dar şi │
│ │ │speciile de interes din│
│ │ │punct de vedere al │
│ │ │pescuitului sportiv. │
│ │ │În timpul populărilor │
│ │ │cu diferite specii de │
│ │ │peşti se pot introduce │
│ │ │şi diferite boli, care │
│ │ │până în momentul de │
│ │ │faţă nu au fost │
│A.2.│Detalii │prezente în zonă, mai │
│ │ │ales că în ultima vreme│
│ │ │materialul de populare │
│ │ │este adus chiar şi din │
│ │ │afara ţării. │
│ │ │Speciile invazive │
│ │ │identificate în sit, │
│ │ │care au un efect │
│ │ │negativ asupra │
│ │ │speciilor protejate │
│ │ │sunt: Carassius │
│ │ │gibelio, Pseudorasbora │
│ │ │parva, Lepomis │
│ │ │gibbosus. │
│ │ │Specii invazive │
│ │ │non-native de plante: │
│ │ │Au fost semnalate, │
│ │ │sporadic sau în grupări│
│ │ │reduse, speciile │
│ │ │invazive non-native: │
│ │ │Fallopia japonica, │
│ │ │Ambrosia │
│ │ │artemisiifolia, Robinia│
│ │ │pseudacacia. │
├────┴─────────┴───────────────────────┤
├────┬─────────┬───────────────────────┤
│ │Presiune │J02.02.01 dragare / │
│A.1.│actuală │îndepărtarea │
│ │ │sedimentelor limnice │
├────┼─────────┼───────────────────────┤
│ │ │Lucrările au un efect │
│ │ │negativ semnificativ │
│ │ │asupra faunei acvatice.│
│ │ │În timpul acestor │
│ │ │lucrări albiile │
│ │ │râurilor/pârâurilor │
│ │ │sunt "curăţate", │
│ │ │vegetaţia submersă, │
│ │ │mâlul şi pietrişul este│
│ │ │excavat, pietrele de │
│ │ │dimensiuni mari şi │
│ │ │obstrucţiile, de │
│ │ │exemplu lemn căzut în │
│ │ │albia minoră, sunt │
│ │ │scoase din albia │
│ │ │minoră, astfel că │
│ │ │zonele de ascunziş şi │
│ │ │de hrănire a speciilor │
│A.2.│Detalii │de peşti sunt distruse.│
│ │ │O altă problemă cauzată│
│ │ │de aceste lucrări este │
│ │ │angrenarea suspensiilor│
│ │ │solide în masa apei în │
│ │ │timpul acestor lucrări,│
│ │ │astfel multe specii de │
│ │ │peşti mor în timpul │
│ │ │executării lucrărilor. │
│ │ │Tot în cadrul acestor │
│ │ │lucrări sunt tăiaţi │
│ │ │arborii de pe malul │
│ │ │râurilor, pentru a │
│ │ │permite accesul │
│ │ │utilajelor de lucru în │
│ │ │apropierea albiei │
│ │ │minore. Aceşti arbori │
│ │ │însă au un rol │
│ │ │important în │
│ │ │consolidarea malului. │
├────┴─────────┴───────────────────────┤
├────┬─────────┬───────────────────────┤
│A.1.│Presiune │J02.03 Canalizare şi │
│ │actuală │deviere de apă │
├────┼─────────┼───────────────────────┤
│ │ │Aceste lucrări nu mai │
│A.2.│Detalii │permit inundarea fostei│
│ │ │lunci a râului Mureş. │
├────┴─────────┴───────────────────────┤
├────┬─────────┬───────────────────────┤
│A.1.│Presiune │J02.04.02 lipsa de │
│ │actuală │inundaţii │
├────┼─────────┼───────────────────────┤
│ │ │Sunt foarte puţine │
│ │ │zone, unde râul Mureş │
│ │ │mai are posibilitatea │
│ │ │de a inunda fosta luncă│
│A.2.│Detalii │inundabilă. După Herman│
│ │ │(1887) cantitatea de │
│ │ │peşte a unui râu este │
│ │ │dată de către lunca │
│ │ │inundabilă a acestuia │
│ │ │şi nu de către râu. │
├────┴─────────┴───────────────────────┤
├────┬─────────┬───────────────────────┤
│ │ │J02.12.02 diguri de │
│A.1.│Presiune │apărare pentru │
│ │actuală │inundaţii în sistemele │
│ │ │de apă interioare │
├────┼─────────┼───────────────────────┤
│ │ │În momentul de faţă, │
│ │ │datorită lucrărilor de │
│ │ │regularizare şi │
│ │ │îndiguire, râul Mureş │
│A.2.│Detalii │nu mai dispune de lunca│
│ │ │inundabilă necesară │
│ │ │pentru reproducerea şi │
│ │ │creşterea mai multor │
│ │ │specii de peşti. │
├────┴─────────┴───────────────────────┤
├────┬─────────┬───────────────────────┤
│ │ │J03.01 reducerea sau │
│A.1.│Presiune │pierderea de │
│ │actuală │caracteristici │
│ │ │specifice de habitat │
├────┼─────────┼───────────────────────┤
│ │ │În lipsa vegetaţiei │
│ │ │albia minoră a apelor │
│ │ │curgătoare şi │
│ │ │stătătoare nu este │
│ │ │umbrită, apa se │
│ │ │încălzeşte, astfel │
│ │ │cantitatea oxigenului │
│ │ │dizolvat în apă poate │
│ │ │scădea. Lipsa │
│ │ │vegetaţiei înseamnă şi │
│A.2.│Detalii │omogenizarea malurilor,│
│ │ │care conduce la │
│ │ │pierderea habitatelor │
│ │ │de reproducere, de │
│ │ │ascunzis şi de │
│ │ │creştere. Totodată, │
│ │ │unele specii de peşti │
│ │ │se hrănesc cu insectele│
│ │ │care cad pe suprafaţa │
│ │ │apei de pe vegetaţia │
│ │ │lemnoasă aflată pe │
│ │ │malul râului. │
├────┴─────────┴───────────────────────┤
├────┬─────────┬───────────────────────┤
│A.1.│Presiune │K03.01 competiţia │
│ │actuală │ │
├────┼─────────┼───────────────────────┤
│ │ │Speciile invazive │
│ │ │reprezintă competiţie │
│ │ │de hrană, habitat şi │
│ │ │reproducere pentru │
│ │ │speciile de peşti │
│ │ │protejate, dar şi │
│ │ │pentru speciile de │
│ │ │interes din punct de │
│ │ │vedere al pescuitului │
│A.2.│Detalii │sportiv. │
│ │ │Speciile invazive │
│ │ │identificate în sit, │
│ │ │care au un efect │
│ │ │negativ asupra │
│ │ │speciilor protejate │
│ │ │sunt: Carassius │
│ │ │gibelio, Pseudorasbora │
│ │ │parva, Lepomis │
│ │ │gibbosus. │
├────┴─────────┴───────────────────────┤
├────┬─────────┬───────────────────────┤
│ │Presiune │K03.03 introducere a │
│A.1.│actuală │unor boli, patogeni │
│ │ │microbieni │
├────┼─────────┼───────────────────────┤
│ │ │În timpul populărilor │
│ │ │cu diferite specii │
│ │ │depeşti se pot │
│ │ │introduce şi diferite │
│ │ │boli, patogenu, care │
│A.2.│Detalii │până în momentul de │
│ │ │faţă nu au fost │
│ │ │prezente în zonă, mai │
│ │ │ales că în ultima vreme│
│ │ │materialul de populare │
│ │ │este adus chiar şi din │
│ │ │afara ţării. │
├────┴─────────┴───────────────────────┤
├────┬─────────┬───────────────────────┤
│ │Presiune │K03.05 Antagonism care │
│A.1.│actuală │decurge din │
│ │ │introducerea de specii │
├────┼─────────┼───────────────────────┤
│ │ │Pescuitul sportiv are │
│ │ │un impact asupra │
│ │ │speciilor de interes │
│ │ │comunitar, dar mai ales│
│ │ │asupra acelor specii │
│ │ │care sunt pescuite cu │
│ │ │undiţa în mod regulat: │
│ │ │Aspius aspius şi Barbus│
│ │ │(meridionalis) petenyi.│
│ │ │La celelalte specii │
│ │ │pescuitul sportiv are │
│ │ │un impact mai scăzut, │
│ │ │deşi accidental sunt │
│ │ │capturate şi unele │
│ │ │exemplare ale acestor │
│ │ │specii (de exemplu │
│ │ │Gobio (Romanogobio │
│ │ │kesslerii), Gobio │
│ │ │(Romanogobio) │
│ │ │uranoscopus, Zingel │
│ │ │streber etc.). │
│ │ │Un impact mai mare ar │
│ │ │putea fi introducerea │
│ │ │speciilor invazive în │
│ │ │urma pescuitului │
│ │ │sportiv, de exemplu │
│ │ │carasul argintiu │
│ │ │(Carassius gibelio) │
│ │ │este folosit ca momeală│
│ │ │pentru pescuitul │
│ │ │speciilor răpitoare (de│
│ │ │ex. la somn). În unele │
│ │ │cazuri şi speciile din │
│ │ │genul Gobio/ │
│ │ │Romanogobio sunt │
│ │ │folosite ca nadă vie │
│ │ │pentru pescuitul la │
│ │ │peşti răpitori. │
│ │ │Aici trebuie menţionat │
│ │ │şi efectul populărilor │
│ │ │efectuate de către │
│ │ │asociaţiile de pescari.│
│ │ │În multe cazuri aceste │
│ │ │populări au un efect │
│ │ │negativ asupra │
│ │ │speciilor protejate. │
│ │ │Aceste populări trebuie│
│ │ │efectuate după │
│ │ │consultarea cu biologul│
│ │ │responsabilului cu aria│
│A.2.│Detalii │naturală protejată sau │
│ │ │cu un ihtiolog. Despre │
│ │ │efectul acestor │
│ │ │populări prin │
│ │ │introducerea unor boli │
│ │ │sau patogeni se va │
│ │ │discuta la capitolul │
│ │ │A.8. din prezentul │
│ │ │tabel. │
│ │ │Ideal ar fi ca │
│ │ │repopulările să fie │
│ │ │efectuate din material │
│ │ │genetic local │
│ │ │(reproducătorii să fie │
│ │ │obţinuţi din apele │
│ │ │naturale din │
│ │ │vecinătatea sau din │
│ │ │interiorul sitului) şi │
│ │ │nu cumpăraţi din alte │
│ │ │zone, deseori şi din │
│ │ │alte ţări. │
│ │ │De asemenea aici │
│ │ │trebuie tratat şi │
│ │ │efectul lacurilor de │
│ │ │pescuit create în fosta│
│ │ │luncă inundabilă a │
│ │ │Mureşului, Arieşului. │
│ │ │Pe de o parte, aceste │
│ │ │lacuri sunt o sursă │
│ │ │importnantă de specii │
│ │ │invazive (Pseudorasbora│
│ │ │parva, Carassius │
│ │ │gibelio, Lepomis │
│ │ │gibbosus etc.). Takacs │
│ │ │şi colab. (2017) au │
│ │ │demonstrat faptul că │
│ │ │habitatele acvatice │
│ │ │naturale aflate în │
│ │ │vecinătatea lacurilor │
│ │ │de pescuit/lacurilor │
│ │ │piscicole sunt mai │
│ │ │expuse infectării cu │
│ │ │specii invazive. Pe de │
│ │ │altă parte, în foarte │
│ │ │multe cazuri aceste │
│ │ │lacuri de pescuit/ │
│ │ │lacuri piscicole sunt │
│ │ │amenajate în braţele │
│ │ │moarte ale râurilor, │
│ │ │astfel se pierd aceste │
│ │ │habitate naturale │
│ │ │importante. │
└────┴─────────┴───────────────────────┘
┌────┬──────────┬────────────────────────┐
│Cod │Parametru │Descriere │
├────┼──────────┼────────────────────────┤
│B.1.│Ameninţare│C01.01. Extragere de │
│ │viitoare │nisip si pietriş │
├────┼──────────┼────────────────────────┤
│ │ │Lucrările de exploatare │
│ │ │a pietrişului din albia │
│ │ │minoră a râurilor duc la│
│ │ │tulburarea apei (la │
│ │ │angrenarea suspensiilor │
│ │ │solide în masa apei), │
│ │ │astfel branhiile │
│ │ │speciilor de peşti se │
│ │ │pot înfunda, în unele │
│ │ │cazuri ducând la moartea│
│ │ │acestora. │
│ │ │Majoritatea locurilor de│
│ │ │ascunziş, hrănire şi de │
│ │ │reproducere ale │
│ │ │speciilor de peşti se │
│ │ │află lângă pietre/ │
│ │ │bolovani, astfel prin │
│ │ │scoaterea acestora din │
│ │ │albie se contribuie la │
│ │ │reducerea cantităţii de │
│ │ │habitat ideal pentru │
│ │ │speciile de peşti. │
│ │ │Creşterea turbidităţii │
│ │ │modifică capacitatea │
│ │ │peştilor de căutare a │
│ │ │hranei (Cahn 1929, │
│ │ │Abrahams & Kattenfeld │
│ │ │1997) în timp ce │
│ │ │sedimentarea masivă │
│ │ │poate afecta │
│ │ │reproducerea acestora │
│ │ │(Newcombe & Macdonald │
│ │ │1991, Newcombe & Jensen │
│ │ │1996). │
│ │ │Pe lângă aceasta, se │
│ │ │poate vorbi şi de un │
│ │ │impact cumulativ al │
│ │ │balastierelor/ │
│ │ │decolmatărilor/staţiilor│
│ │ │de sortare. Aici trebuie│
│ │ │să amintim în special │
│ │ │două efecte negative │
│ │ │cauzate de aceste │
│ │ │decolmatări: │
│ │ │- distrugerea/schimbarea│
│ │ │habitatului iniţial. │
│ │ │Odată cu decolmatarea, │
│ │ │practic zonele lotice │
│ │ │vor dispărea şi vor │
│ │ │deveni zone lenitice, │
│ │ │nefavorabile pentru │
│ │ │reproducerea speciilor │
│ │ │reofile. Compoziţia │
│ │ │specifică va fi │
│ │ │schimbată: speciile │
│ │ │euribionte (care │
│ │ │tolerează variaţii mari │
│ │ │ale condiţiilor de │
│ │ │mediu) vor domina zonele│
│ │ │dragate (Kanehl & Lyons │
│ │ │1992, Brown et al. 1998,│
│ │ │Paukert et al. 2008). │
│ │ │Speciile bentonice de │
│ │ │mici dimensiuni (de │
│ │ │exemplu în zona studiată│
│ │ │Gobio albipinnatus, │
│ │ │Gobio kesslerii, │
│ │ │Sabanejewia aurata) sunt│
│ │ │cele mai susceptibile la│
│ │ │aceste perturbări │
│ │ │(Angermeier 1995, │
│ │ │Maitland 1995, Burkhead │
│ │ │et al. 1997). │
│ │ │- adâncirea albiei │
│ │ │râului Mureş şi scăderea│
│ │ │nivelului la care se │
│ │ │află talvegul în │
│ │ │momentul de faţă. │
│B.2.│Detalii │Paralel cu aceasta va │
│ │ │scădea şi nivelul pânzei│
│ │ │freatice, ceea ce va │
│ │ │afecta habitatele din │
│ │ │fosta luncă inundabilă │
│ │ │ale Mureşului, astfel │
│ │ │încet-încet aceste │
│ │ │habitate acvatice aflate│
│ │ │de-a lungul râului vor │
│ │ │seca, fiind afectate şi │
│ │ │acele specii care se pot│
│ │ │găsi în aceste braţe │
│ │ │moarte sau bălţi │
│ │ │naturale aflate de-a │
│ │ │lungul râului. │
│ │ │Freedman şi │
│ │ │colaboratorii au │
│ │ │observat că atât │
│ │ │diversitatea specifică │
│ │ │cât şi diversitatea │
│ │ │speciilor bentonice au │
│ │ │scăzut în zonele dragate│
│ │ │/decolmatate. Aceasta se│
│ │ │poate datora lipsei │
│ │ │habitatului de │
│ │ │reproducere, respective │
│ │ │substrat de pietriş cu │
│ │ │apă mai puţin adâncă, │
│ │ │sau reducerii │
│ │ │disponibilităţii de │
│ │ │hrană sau a eficienţei │
│ │ │scăzute de căutarea │
│ │ │hranei. │
│ │ │Efectul pe termen lung │
│ │ │al acestor decolmatări │
│ │ │poate fi semnificativ. │
│ │ │Structura compoziţiei │
│ │ │speciilor de │
│ │ │macronevertebrate, │
│ │ │principala sursă de │
│ │ │hrană pentru majoritatea│
│ │ │speciilor de peşti │
│ │ │protejate din ROSCI0313 │
│ │ │Confluenţa Mureş cu │
│ │ │Arieş, a arătat o │
│ │ │diferenţă semnificativă │
│ │ │faţă de zonele nedragate│
│ │ │chiar şi după 50 de ani.│
│ │ │Odată cu creşterea │
│ │ │adâncimii, datorită │
│ │ │dragării/ decolmatării, │
│ │ │diversitatea specifică a│
│ │ │scăzut. │
│ │ │Chiar dacă zonele │
│ │ │dragate sunt umplute, │
│ │ │colmatate pe parcursul │
│ │ │anilor, barajele de pe │
│ │ │râuri, în cazul de faţă │
│ │ │barajele/pragurile de pe│
│ │ │râurile Mureş şi Arieş, │
│ │ │limitează transportul │
│ │ │sedimentelor mari, │
│ │ │necesar pentru │
│ │ │reproducerea mai multor │
│ │ │specii de peşti, dintre │
│ │ │care amintim Squalius │
│ │ │cephalus, Barbus │
│ │ │meridionalis, Barbus │
│ │ │barbus, Aspius aspius. │
│ │ │Pentru balastiere │
│ │ │trebuie elaborat un plan│
│ │ │integrat de funcţionare.│
│ │ │Trebuie să fie interzisă│
│ │ │extragerea de nisip │
│ │ │direct din albia râului │
│ │ │şi apa nu se poate │
│ │ │reintroduce în râu fără │
│ │ │o decantare │
│ │ │corespunzătoare. │
├────┼──────────┼────────────────────────┤
│B.1.│Ameninţare│D03.01.02 diguri/ zone │
│ │viitoare │turistice şi de agrement│
├────┼──────────┼────────────────────────┤
│ │ │Lacurile de pescuit/ │
│ │ │lacurile piscicole, ca │
│ │ │zone de agrement, pe │
│ │ │malurile râului Mureş, │
│ │ │pot constitui un pericol│
│B.2.│Detalii │de răspândire a unor │
│ │ │specii invazive de │
│ │ │peşti, a unor boli şi │
│ │ │agenţi patogeni, la │
│ │ │apariţia unor noi │
│ │ │depozite ilegale de │
│ │ │deşeuri. │
├────┴──────────┴────────────────────────┤
├────┬──────────┬────────────────────────┤
│B.1.│Ameninţare│D03.02 Navigaţie │
│ │viitoare │ │
├────┼──────────┼────────────────────────┤
│ │ │Navigaţia intensivă are │
│ │ │un efect negativ asupra │
│ │ │ihtiofaunei. Valurile │
│ │ │create de micile │
│ │ │ambarcaţiuni cu motor │
│ │ │afectează în special │
│ │ │puietul care se │
│B.2.│Detalii │adăposteşte în zonele de│
│ │ │mal ale apelor. │
│ │ │Totodată, întreţinerea │
│ │ │unui canal de navigaţie │
│ │ │afectează speciile de │
│ │ │peşti prin schimbarea │
│ │ │caracteristicii │
│ │ │habitatului. │
├────┴──────────┴────────────────────────┤
├────┬──────────┬────────────────────────┤
│B.1.│Ameninţare│E01.03 habitare │
│ │viitoare │dispersată │
├────┼──────────┼────────────────────────┤
│ │ │Ridicarea de construcţii│
│ │ │temporare, cum ar fi │
│B.2.│Detalii │îngrădiri şi adăposturi │
│ │ │pentru animale, duce la │
│ │ │reducerea conectivităţii│
│ │ │de habitat. │
├────┴──────────┴────────────────────────┤
├────┬──────────┬────────────────────────┤
│B.1.│Ameninţare│E03.01 - depozitarea │
│ │viitoare │deşeurilor menajere │
├────┼──────────┼────────────────────────┤
│ │ │Depozite ilegale de │
│ │ │deşeuri menajere de mici│
│ │ │dimensiuni pot apărea în│
│ │ │continuare. Vântul şi │
│B.2.│Detalii │ploaia ajută ca anumite │
│ │ │substanţe să intre în │
│ │ │apele stătătoare şi │
│ │ │curgătoare, afectând │
│ │ │negativ fauna piscicolă.│
├────┴──────────┴────────────────────────┤
├────┬──────────┬────────────────────────┤
│ │Ameninţare│H01.03 alte surse de │
│B.1.│viitoare │poluare a apelor de │
│ │ │suprafaţă │
├────┼──────────┼────────────────────────┤
│ │ │În ultimele decenii │
│ │ │poluarea provenită din │
│ │ │activităţile de │
│ │ │agricultură, urmare a │
│ │ │folosirii │
│ │ │îngrăşămintelor chimice,│
│ │ │insecticidelor, │
│ │ │pesticidelor, │
│ │ │fungicidelor, se │
│B.2.│Detalii │accentuează, iar efectul│
│ │ │negativ cauzat de │
│ │ │aceasta este tot mai │
│ │ │mare. Ideal ar fi │
│ │ │crearea unei zone de │
│ │ │tampon, de câteva sute │
│ │ │de metri, pe malul │
│ │ │râurilor unde să fie │
│ │ │interzisă utilizarea │
│ │ │acestor substanţe. │
├────┴──────────┴────────────────────────┤
├────┬──────────┬────────────────────────┤
│ │ │H01.08 poluarea difuză a│
│ │Ameninţare│apelor de suprafaţă │
│B.1.│viitoare │cauzată de apa de │
│ │ │canalizare menajeră şi │
│ │ │de ape uzate. │
├────┼──────────┼────────────────────────┤
│ │ │Poluarea este un fenomen│
│ │ │general. Majoritatea │
│ │ │surselor de poluare │
│ │ │provin din locuinţe, │
│ │ │problemă care va fi │
│B.2.│Detalii │soluţionată odată cu │
│ │ │punerea în funcţiune a │
│ │ │reţelei de canalizare, │
│ │ │în cazul în care │
│ │ │staţiile de epurare vor │
│ │ │respecta normele │
│ │ │actuale. │
├────┴──────────┴────────────────────────┤
├────┬──────────┬────────────────────────┤
│ │Ameninţare│J02.02.01 dragare / │
│B.1.│viitoare │îndepărtarea │
│ │ │sedimentelor limnice │
├────┼──────────┼────────────────────────┤
│ │ │Lucrările au un efect │
│ │ │negativ semnificativ │
│ │ │asupra faunei acvatice. │
│ │ │În timpul acestor │
│ │ │lucrări albiile râurilor│
│ │ │/pârâurilor sunt │
│ │ │"curăţate", vegetaţia │
│ │ │submersă, mâlul şi │
│ │ │pietrişul este excavat, │
│ │ │pietrele de dimensiuni │
│ │ │mari şi obstrucţiile, de│
│ │ │exemplu lemn căzut în │
│ │ │albia minoră, sunt │
│ │ │scoase din albia minoră,│
│ │ │astfel că zonele de │
│ │ │ascunziş şi de hrănire a│
│ │ │speciilor de peşti sunt │
│B.2.│Detalii │distruse. O altă │
│ │ │problemă cauzată de │
│ │ │aceste lucrări este │
│ │ │angrenarea suspensiilor │
│ │ │solide în masa apei în │
│ │ │timpul acestor lucrări, │
│ │ │astfel multe specii de │
│ │ │peşti mor în timpul │
│ │ │executării lucrărilor. │
│ │ │Tot în cadrul acestor │
│ │ │lucrări sunt tăiaţi │
│ │ │arborii de pe malul │
│ │ │râurilor, pentru a │
│ │ │permite accesul │
│ │ │utilajelor de lucru în │
│ │ │apropierea albiei │
│ │ │minore. Aceşti arbori │
│ │ │însă au un rol important│
│ │ │în consolidarea malului.│
├────┴──────────┴────────────────────────┤
├────┬──────────┬────────────────────────┤
│B.1.│Ameninţare│J02.03 Canalizare şi │
│ │viitoare │deviere de apă │
├────┼──────────┼────────────────────────┤
│ │ │Aceste lucrări nu vor │
│B.2.│Detalii │permite inundarea fostei│
│ │ │lunci a râului Mureş. │
├────┴──────────┴────────────────────────┤
├────┬──────────┬────────────────────────┤
│B.1.│Ameninţare│J02.04.02 lipsa de │
│ │viitoare │inundaţii │
├────┼──────────┼────────────────────────┤
│ │ │Sunt foarte puţine zone,│
│ │ │unde râul Mureş mai are │
│ │ │posibilitatea de a │
│ │ │inunda fosta luncă │
│B.2.│Detalii │inundabilă. După Herman │
│ │ │(1887) cantitatea de │
│ │ │peşte a unui râu este │
│ │ │dată de către lunca │
│ │ │inundabilă a acestuia şi│
│ │ │nu de către râu. │
├────┼──────────┼────────────────────────┤
├────┼──────────┼────────────────────────┤
│ │Ameninţare│J02.05.02 modificarea │
│B.1.│viitoare │structurii cursurilor de│
│ │ │apă continentală │
├────┼──────────┼────────────────────────┤
│ │ │Sunt foarte puţine zone,│
│ │ │unde râul Mureş mai are │
│ │ │posibilitatea de a │
│ │ │inunda fosta luncă │
│ │ │inundabilă. După Herman │
│ │ │(1887) cantitatea de │
│ │ │peşte a unui râu este │
│ │ │dată de către lunca │
│ │ │inundabilă a acestuia şi│
│ │ │nu de către râu. │
│ │ │Modificarea structurii │
│ │ │cursului râului │
│ │ │Mureşului, umplerea │
│ │ │şanţurilor, │
│ │ │zagazurilor,heleşteelor,│
│ │ │iazurilor, mlaştinilor │
│B.2.│Detalii │sau gropilor pot produce│
│ │ │diapariţia bălţilor │
│ │ │formate din zona Noşlac,│
│ │ │păşunea Războieni - │
│ │ │Cetate, "Sub │
│ │ │Cistei-Balta lui Cănac"-│
│ │ │Inoc, aval de Micoşlaca │
│ │ │-mal stâng, Mirăslău - │
│ │ │mal drept, ceea ce ar │
│ │ │conduce la dispariţia │
│ │ │vegetaţiei de tip │
│ │ │palustru şi a │
│ │ │cordoanelor de arbori │
│ │ │dezvoltate in aceste │
│ │ │zone şi in consecinţa la│
│ │ │micşorarea suprafeţei │
│ │ │actuale a habitatului │
│ │ │92A0. │
├────┼──────────┼────────────────────────┤
├────┼──────────┼────────────────────────┤
│ │ │J02.12.02 diguri de │
│B.1.│Ameninţare│apărare pentru inundaţii│
│ │viitoare │în sistemele de apă │
│ │ │interioare │
├────┼──────────┼────────────────────────┤
│ │ │Dacă se vor extinde │
│ │ │lucrările de │
│ │ │regularizare şi │
│ │ │îndiguire, râul Mureş nu│
│B.2.│Detalii │va mai dispune de lunca │
│ │ │inundabilă necesară │
│ │ │pentru reproducerea şi │
│ │ │creşterea mai multor │
│ │ │specii de peşti. │
├────┼──────────┼────────────────────────┤
├────┼──────────┼────────────────────────┤
│ │Ameninţare│J02.06.05 captări de apă│
│B.1.│viitoare │de suprafaţă pentru │
│ │ │fermele piscicole │
├────┼──────────┼────────────────────────┤
│ │ │Construirea de noi │
│ │ │baraje, de diferite │
│ │ │dimensiuni, pentru │
│ │ │captări de apă, duce la │
│ │ │crearea unor bariere │
│ │ │peste care speciile de │
│ │ │peşti protejate nu pot │
│ │ │să treacă, astfel că │
│ │ │populaţiile acestor │
│ │ │specii devin │
│ │ │fragmentate. Speciile │
│ │ │pot să dispară de pe │
│ │ │unele sectoare neavând │
│ │ │contact cu alte │
│B.2.│Detalii │populaţii. La fel, │
│ │ │barajele afectează │
│ │ │transportul natural de │
│ │ │piatră, pietriş şi nisip│
│ │ │al râurilor/ pârâurilor.│
│ │ │Astfel în aval de │
│ │ │acestea nu mai este adus│
│ │ │şi depozitat pietrişul │
│ │ │şi nisipul din amonte, │
│ │ │iar cel prezent este │
│ │ │transportat mai în aval,│
│ │ │astfel că albia minoră a│
│ │ │acestor râuri/ pârâuri │
│ │ │se adânceşte de la an la│
│ │ │an. │
├────┼──────────┼────────────────────────┤
├────┼──────────┼────────────────────────┤
│ │Ameninţare│J02.06.06 captări de apă│
│B.1.│viitoare │de suprafaţă pentru │
│ │ │hidro-centrale │
├────┼──────────┼────────────────────────┤
│ │ │Construirea de noi │
│ │ │baraje, de diferite │
│ │ │dimensiuni, pentru │
│ │ │hidro-centrale, duce la │
│ │ │crearea unor bariere │
│ │ │peste care speciile de │
│ │ │peşti protejate nu pot │
│ │ │să treacă, astfel că │
│ │ │populaţiile acestor │
│ │ │specii devin │
│ │ │fragmentate. Speciile │
│ │ │pot să dispară de pe │
│ │ │unele sectoare neavând │
│B.2.│Detalii │contact cu alte │
│ │ │populaţii. La fel, │
│ │ │barajele afectează │
│ │ │transportul natural de │
│ │ │piatră, pietriş şi nisip│
│ │ │al râurilor/pârâurilor. │
│ │ │Astfel în aval de │
│ │ │acestea nu mai este adus│
│ │ │şi depozitat pietrişul │
│ │ │şi nisipul din amonte, │
│ │ │iar cel prezent este │
│ │ │transportat mai în aval,│
│ │ │astfel că albia minoră a│
│ │ │acestor râuri/pârâuri se│
│ │ │adânceşte de la an la an│
├────┼──────────┼────────────────────────┤
├────┼──────────┼────────────────────────┤
│ │ │J03.01 reducerea sau │
│B.1.│Ameninţare│pierderea de │
│ │viitoare │caracteristici specifice│
│ │ │de habitat │
├────┼──────────┼────────────────────────┤
│ │ │În lipsa vegetaţiei │
│ │ │albia minoră a apelor │
│ │ │curgătoare şi stătătoare│
│ │ │nu este umbrită, apa se │
│ │ │încălzeşte, astfel │
│ │ │cantitatea oxigenului │
│ │ │dizolvat în apă poate │
│ │ │scădea. Lipsa vegetaţiei│
│ │ │înseamnă şi omogenizarea│
│B.2.│Detalii │malurilor, care conduce │
│ │ │la pierderea habitatelor│
│ │ │de reproducere, de │
│ │ │ascunzis şi de creştere.│
│ │ │Totodată, unele specii │
│ │ │de peşti se hrănesc cu │
│ │ │insectele care cad pe │
│ │ │suprafaţa apei de pe │
│ │ │vegetaţia lemnoasă │
│ │ │aflată pe malul râului. │
├────┼──────────┼────────────────────────┤
├────┼──────────┼────────────────────────┤
│ │Ameninţare│J03.02.01 reducerea │
│B.1.│viitoare │migraţiei / bariere de │
│ │ │migraţie │
├────┼──────────┼────────────────────────┤
│ │ │Construirea de noi │
│ │ │baraje, de diferite │
│ │ │dimensiuni, poate duce │
│ │ │la crearea unor bariere │
│B.2.│Detalii │peste care speciile de │
│ │ │peşti protejate nu pot │
│ │ │să treacă, astfel că │
│ │ │populaţiile acestor │
│ │ │specii devin │
│ │ │fragmentate. │
├────┼──────────┼────────────────────────┤
├────┼──────────┼────────────────────────┤
│B.1.│Ameninţare│J03.02.02 reducerea │
│ │viitoare │dispersiei │
├────┼──────────┼────────────────────────┤
│ │ │Barierele artificiale, │
│ │ │peste care speciile de │
│B.2.│Detalii │peşti protejate nu pot │
│ │ │să treacă, pot duce la │
│ │ │reducerea dispersiei. │
├────┼──────────┼────────────────────────┤
├────┼──────────┼────────────────────────┤
│B.1.│Ameninţare│J03.02.03 reducerea │
│ │viitoare │schimbului genetic │
├────┼──────────┼────────────────────────┤
│ │ │Barierele artificiale, │
│ │ │peste care speciile de │
│ │ │peşti protejate nu pot │
│B.2.│Detalii │să treacă, separă │
│ │ │populaţiile de peşti şi │
│ │ │astfel pot reduce │
│ │ │schimbul genetic. │
├────┴──────────┴────────────────────────┤
├────┬──────────┬────────────────────────┤
│ │Ameninţare│K02.01 Schimbarea │
│B.1.│viitoare │compoziţiei de specii / │
│ │ │succesiune │
├────┼──────────┼────────────────────────┤
│ │ │Cele mai profunde │
│ │ │schimbări în structură, │
│ │ │compoziţie specifică şi │
│ │ │funcţii sunt induse de │
│ │ │suprapăşunatul cu oi, │
│B.2.│Detalii │răspândirea speciilor │
│ │ │alogene invazive şi │
│ │ │creşterea vegetaţiei │
│ │ │arbustive cu o │
│ │ │compoziţie de specii │
│ │ │nespecifice tipului de │
│ │ │habitat 92A0.. │
├────┴──────────┴────────────────────────┤
├────┬──────────┬────────────────────────┤
│B.1.│Ameninţare│M02.01 Înlocuirea şi │
│ │viitoare │deteriorarea habitatului│
├────┼──────────┼────────────────────────┤
│ │ │Au fost semnalate, │
│ │ │sporadic sau în grupări │
│ │ │reduse, speciile │
│ │ │invazive Fallopia │
│ │ │japonica, Impatiens │
│B.2.│Detalii │glandulifera şi Amorpha │
│ │ │fruticosa, Ambrosia │
│ │ │artemisiifolia. Speciile│
│ │ │de plante autohtone sunt│
│ │ │dominayte în competiţia │
│ │ │cu aceste plante. │
├────┴──────────┴────────────────────────┤
├────┬──────────┬────────────────────────┤
│B.1.│Ameninţare│M02.03 - declinul sau │
│ │viitoare │dispariţia speciilor │
├────┼──────────┼────────────────────────┤
│ │ │Ameninţarea se referă la│
│ │ │reducerea posibilităţii │
│ │ │de reproducere pentru │
│B.2.│Detalii │speciile dioice de │
│ │ │arbori, respectiv sălcii│
│ │ │şi plopi, datorită │
│ │ │polenizării reduse. │
└────┴──────────┴────────────────────────┘
┌────┬────────────┬────────────────────┐
│Cod │Parametru │Descriere │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│A.1.│Presiune │A04.02.02 Păşunatul │
│ │actuală │ne-intensiv al oilor│
├────┼────────────┼────────────────────┤
│ │Localizarea │ │
│C.1.│presiunii │Anexa nr. 14 la │
│ │actuale - │Planul de management│
│ │geometrie │ │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│ │Localizarea │ │
│C.2.│presiunii │Pe toată suprafaţa │
│ │actuale - │sitului │
│ │descriere │ │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│ │Intensitatea│ │
│C.3.│presiuni │M - medie │
│ │actuale │ │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│C.4.│Detalii │- │
├────┴────────────┴────────────────────┤
├────┬────────────┬────────────────────┤
│ │ │A10.01- îndepărtarea│
│A.1.│Presiune │gardurilor vii şi a │
│ │actuală │crângurilor sau │
│ │ │tufişurilor │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│ │Localizarea │ │
│C.1.│presiunii │Anexa nr. 14 la │
│ │actuale - │Planul de management│
│ │geometrie │ │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│ │Localizarea │ │
│C.2.│presiunii │Pe toată suprafaţa │
│ │actuale - │sitului │
│ │descriere │ │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│ │Intensitatea│ │
│C.3.│presiuni │M - medie │
│ │actuale │ │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│C.4.│Detalii │- │
├────┴────────────┴────────────────────┤
├────┬────────────┬────────────────────┤
│A.1.│Presiune │C01.01. Extragere de│
│ │actuală │nisip si pietriş │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│ │Localizarea │ │
│C.1.│presiunii │Anexa nr. 14 la │
│ │actuale - │Planul de management│
│ │geometrie │ │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│ │ │Presiune punctiformă│
│ │ │prezentă în mai │
│ │ │multe locuri în │
│ │ │albia minoră a │
│ │ │Mureşului. În timpul│
│ │ │evaluărilor a fost │
│ │ │observată excavarea │
│ │Localizarea │pietrişului din │
│ │presiunii │albia minoră a │
│C.2.│actuale - │râului Mureş din │
│ │descriere │dreptul localităţii │
│ │ │Noşlac. Pentru │
│ │ │identificarea │
│ │ │tuturor locurilor de│
│ │ │exploatare din albia│
│ │ │minoră a râurilor │
│ │ │este nevoie de o │
│ │ │activitate de │
│ │ │control regulat. │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│ │Intensitatea│ │
│C.3.│presiuni │M - medie │
│ │actuale │ │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│C.4.│Detalii │- │
├────┼────────────┼────────────────────┤
├────┼────────────┼────────────────────┤
│ │Presiune │D03.01.02 diguri/ │
│A.1.│actuală │zone turistice şi de│
│ │ │agrement │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│ │Localizarea │ │
│C.1.│presiunii │Anexa nr. 14 la │
│ │actuale - │Planul de management│
│ │geometrie │ │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│ │ │Fenomen general pe │
│ │Localizarea │toată suprafaţa │
│C.2.│presiunii │sitului, dar se │
│ │actuale - │manifestă mai │
│ │descriere │accentuat în zona │
│ │ │localităţilor. │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│ │Intensitatea│ │
│C.3.│presiuni │M - medie │
│ │actuale │ │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│C.4.│Detalii │- │
├────┼────────────┼────────────────────┤
├────┼────────────┼────────────────────┤
│A.1.│Presiune │E01.03 habitare │
│ │actuală │dispersată │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│ │Localizarea │ │
│C.1.│presiunii │Anexa nr. 14 la │
│ │actuale - │Planul de management│
│ │geometrie │ │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│ │ │Fenomen general pe │
│ │Localizarea │toată suprafaţa │
│C.2.│presiunii │sitului, dar se │
│ │actuale - │manifestă mai │
│ │descriere │accentuat în zona │
│ │ │localităţilor. │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│ │Intensitatea│ │
│C.3.│presiuni │M - medie │
│ │actuale │ │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│C.4.│Detalii │- │
├────┼────────────┼────────────────────┤
├────┼────────────┼──