Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  PLAN DE MANAGEMENT din 18 februarie 2021 al sitului NATURA 2000 ROSCI0004 BĂGĂU Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 PLAN DE MANAGEMENT din 18 februarie 2021 al sitului NATURA 2000 ROSCI0004 BĂGĂU

EMITENT: Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 225 bis din 5 martie 2021
Comenteaza legea
──────────
    Aprobat prin ORDINUL nr. 269 din 18 februarie 2021 publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 225 din 5 martie 2021.
──────────

    CUPRINS
    1.1. Descrierea sintetică a Planului de management
    1.2. Procesul de elaborare a Planului de management
    1.3. Descrierea ariei naturale protejate vizate de Planul de management
    1.3.1. Aria naturală protejată vizată de Planul de management
    1.3.2. Localizarea ariei naturale protejate vizată de Planul de management
    1.3.3. Limita ariei naturale protejate vizată de Planul de management

    2. MEDIUL ABIOTIC AL ARIEI NATURALE PROTEJATE
    2.1. Geologie
    2.2. Hidrografie
    2.3. Pedologie
    2.5. Elemente de interes conservativ, de tip abiotic

    3. MEDIUL BIOTIC AL ARIEI NATURALE PROTEJATE
    3.1. Ecosistemele
    3.2. Habitatele de interes conservativ în baza cărora a fost declarată aria naturală protejată
    3.2.1. Habitate Natura 2000
    3.2.2. Habitate după clasificarea naţională

    3.3. Specii de floră şi faună pentru care a fost declarată aria naturală protejată
    3.3.1. Plante superioare
    3.3.2. Nevertebrate
    3.3.3. Herpetofauna

    3.4. Alte specii de floră şi faună relevante pentru aria naturală protejată
    3.4.1. Plate superioare
    3.4.2. Nevertebrate
    3.4.3. Herpetofaună


    4. INFORMAŢII SOCIO-ECONOMICE ŞI CULTURALE
    4.1. Comunităţile locale şi factorii interesaţi
    4.1.1. Comunităţile locale
    4.1.2. Factorii interesaţi

    4.3. Situaţia juridică a terenurilor
    4.4. Administratori, gestionari şi utilizatori
    4.5. Infrastructură şi construcţii
    4.6. Patrimoniu cultural
    4.7. Obiective turistice

    5. ACTIVITĂŢI CU POTENŢIAL IMPACT ASUPRA ARIEI NATURALE PROTEJATE
    5.1. Lista activităţilor cu potenţial impact
    5.1.1. Lista presiunilor actuale cu impact la nivelul ariei naturale protejate
    5.1.2. Lista ameninţărilor viitoare cu potenţial impact la nivelul ariei naturale protejate

    5.2. Harta activităţilor cu potenţial impact
    5.2.1. Harta presiunilor actuale şi a intensităţii acestora la nivelul ariei naturale protejate
    5.2.2. Harta ameninţărilor viitoare şi a intensităţii acestora la nivelul ariei naturale protejate

    5.3. Evaluarea impacturilor asupra speciilor
    5.3.1. Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciilor
    5.3.2. Evaluarea impacturilor cauzate de ameninţările actuale asupra speciilor

    5.4. Evaluarea impacturilor asupra tipurilor de habitate
    5.4.1. Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra tipurilor de habitate
    5.4.2. Evaluarea impacturilor cauzate de ameninţările viitoare asupra tipurilor de habitate


    6. EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR ŞI TIPURILOR DE HABITATE
    6.1. Evaluarea stării de conservare a fiecărei specii de interes conservativ
    6.1.1. Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populaţiei speciei
    6.1.1.1. Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populaţiei speciei Lucanus cervus
    6.1.1.2. Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populaţiei speciei Odontopodisma rubripes
    6.1.1.3. Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populaţiei speciei Bambina variegata

    6.1.2. Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei
    6.1.2.1. Evaluarea stării de conservare a speciei Lucanus cervus din punctul de vedere al habitatului speciei
    6.1.2.2. Evaluarea stării de conservare a speciei Odontopodisma rubripes din punctul de vedere al habitatului speciei
    6.1.2.3. Evaluarea stării de conservare a speciei Bambina variegata din punctul de vedere al habitatului speciei

    6.1.3. Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei
    6.1.3.1. Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei Lucanus cervus
    6.1.3.2. Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei Odontopodisma rubripes
    6.1.3.3. Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei Bambina variegata

    6.1.4. Evaluarea globală a speciei
    6.1.4.1. Evaluarea globală a speciei Lucanus cervus
    6.1.4.1. Evaluarea globală a speciei Odontopodisma rubripes
    6.1.4.1. Evaluarea globală a speciei Bambina variegata


    6.2. Evaluarea stării de conservare a fiecărui tip de habitat de interes conservativ
    6.2.1. Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeţei acoperite de către tipul de habitat
    6.2.1.1. Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 91Y0 din punct de vedere al suprafeţei acoperite de către tipul de habitat
    6.2.1.2. Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 7140 din punct de vedere al suprafeţei acoperite de către tipul de habitat
    6.2.1.3. Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 62CO* din punct de vedere al suprafeţei acoperite de către tipul de habitat

    6.2.2. Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii şi funcţiilor specifice tipului de habitat
    6.2.2.1. Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 91Y0 din punct de vedere al structurii şi funcţiilor specifice tipului de habitat
    6.2.2.2. Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 7140 din punct de vedere al structurii şi funcţiilor specifice tipului de habitat
    6.2.2.3. Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 62CO* din punct de vedere al structurii şi funcţiilor specifice tipului de habitat

    6.2.3. Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al perspectivelor tipului de habitat în viitor
    6.2.3.1. Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 91Y0 din punct de vedere al perspectivelor tipului de habitat în viitor
    6.2.3.2. Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 7140 din punct de vedere al perspectivelor tipului de habitat în viitor
    6.2.3.3. Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat 62CO* din punct de vedere al perspectivelor tipului de habitat în viitor

    6.2.4. Evaluarea globală stării de conservare a tipului de habitat
    6.2.4.1. Evaluarea globală stării de conservare a tipului de habitat 91Y0
    6.2.4.2. Evaluarea globală stării de conservare a tipului de habitat 7140
    6.2.4.3. Evaluarea globală stării de conservare a tipului de habitat 62CO*


    6.3. Alţi parametri relevanţi pentru evaluarea stării de conservare a habitatelor şi speciilor pentru care a fost declarat situl
    6.3.1. Alţi parametri relevanţi pentru evaluarea stării de conservare a habitatelor pentru care a fost declarat situl
    6.3.2. Alţi parametri relevanţi pentru evaluarea stării de conservare a speciilor pentru care a fost declarat situl


    7. SCOPUL ŞI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT
    7.1. Scopul Planului de management
    7.2. Obiectivele generale, măsuri generale, măsuri specifice - activităţi
    7.2.1. Obiective generale
    7.2.2. Obiective specifice
    7.2.3. Activităţi


    8. PLANUL DE ACTIVITĂŢI ŞI ESTIMAREA RESURSELOR
    8.1. Planificarea temporală a activităţilor
    8.2. Estimarea resurselor

    9. PLANUL DE MONITORIZARE A ACTIVITĂŢILOR
    9.1. Raportări periodice
    9.2. Urmărirea activităţilor planificate
    9.3. Indicarea activităţii realizate

    10. BIBLIOGRAFIE ŞI REFERINŢE
    11. ANEXE
    Anexa nr. 1 - Regulamentul ariei naturale protejate
    Anexa nr. 2 - Harta localizării ariei naturale protejate
    Anexa nr. 3 - Harta limitelor ariei naturale protejate
    Anexa nr. 4 - Harta geologică
    Anexa nr. 5 - Harta hidrografică
    Anexa nr. 6 - Harta solurilor
    Anexa nr. 7 - Harta ecosistemelor
    Anexa nr. 8 - Harta distribuţiei tipurilor de habitate
    Anexa nr. 9 - Harta distribuţiei speciilor
    Anexa nr. 10 - Harta unităţilor administrativ teritoriale
    Anexa nr. 11 - Harta utilizării terenurilor
    Anexa nr. 12 - Harta juridică a terenului
    Anexa nr. 13 - Harta obiectivelor turistice şi punctelor de belvedere
    Anexa nr. 14 - Harta presiunilor la nivelul ariei naturale protejate
    Anexa nr. 15 - Harta ameninţărilor la nivelul ariei naturale protejate
    Anexa nr. 16 - Harta distribuţiei impacturilor asupra speciilor
    Anexa nr. 17 - Harta distribuţiei impacturilor asupra habitatelor
    Anexa nr. 18 - Harta temperaturilor - medii multianuale
    Anexa nr. 19 - Harta precipitaţiilor - medii multianuale
    Anexa nr. 20 - Harta infrastructurii rutiere şi căilor ferate
    Anexa nr. 21 - Harta privind perimetrul construit al localităţilor
    Anexa nr. 22 - Harta construcţiilor
    Anexa nr. 23 - Fotografii

    1. INFORMAŢII GENERALE
    1.1. Descrierea sintetică a Planului de management
        Planul de management este documentul oficial de prezentare a unei arii naturale protejate prin care se stabilesc obiectivele, măsurile şi resursele pentru realizarea acestor obiective.
        Planul de management integrează interesele pentru conservarea biodiversităţii, cu cele pentru dezvoltare socio-economică prin utilizarea durabilă a resurselor naturale, cu respectarea trăsăturilor şi activităţilor tradiţionale, culturale şi spirituale ale comunităţilor locale. El urmăreşte menţinerea stării de conservare favorabilă şi, după caz, îmbunătăţirea stării de conservare a speciilor şi habitatelor pentru care a fost declarat situl Natura 2000 ROSCI0004 Băgău.
        La elaborarea Planului de management s-au avut în vedere prevederile Ordinului ministrului mediului nr. 304/2018 privind aprobarea Ghidului de elaborare a Planurilor de management ale ariilor naturale protejate. Pentru inventarierea şi cartarea speciilor şi habitatelor de interes comunitar s-au utilizat metodologii adecvate, bazate atât pe datele existente din bibliografie, cât şi pe observaţiile şi evaluările de pe teren. Obiectivul acestei activităţi a fost de inventariere detaliată a speciilor şi habitatelor de interes comunitar din situl Natura 2000 ROSCI0000 Băgău, în vederea fundamentării Planului de management şi elaborării măsurilor de conservare. În procesul de parcurgere a procedurii de evaluare de mediu, conform legislaţiei în vigoare, au fost consultaţi toţi factorii interesaţi.
        Tabelul nr. 1
        Acte normative relevante în contextul aplicării Planului de management

┌───┬────┬────┬────┬───────────────┬─────────────┐
│Nr.│Tip │Nr. │An  │Denumire       │Descriere    │
│   │act │act │act │               │             │
├───┼────┼────┼────┼───────────────┼─────────────┤
│   │    │    │    │Ordinul        │             │
│   │    │    │    │ministrului    │Actul        │
│   │    │    │    │mediului nr.   │normativ de  │
│   │    │    │    │304/02.04.2018 │reglementare │
│   │    │    │    │privind        │a modului de │
│   │    │    │    │aprobarea      │elaborare a  │
│1. │OM  │304 │2018│Ghidului de    │planurilor de│
│   │    │    │    │elaborare a    │management   │
│   │    │    │    │Planurilor de  │ale ariilor  │
│   │    │    │    │management ale │naturale     │
│   │    │    │    │ariilor        │protejate    │
│   │    │    │    │naturale       │             │
│   │    │    │    │protejate      │             │
├───┼────┼────┼────┼───────────────┼─────────────┤
│   │    │    │    │Ordinul        │             │
│   │    │    │    │Ministerului   │             │
│   │    │    │    │Mediului şi    │             │
│   │    │    │    │Dezvoltării    │             │
│   │    │    │    │Durabile nr.   │Actul        │
│   │    │    │    │1964 din 13    │normativ de  │
│   │    │    │    │decembrie 2007,│instituire a │
│2. │OM  │1964│    │privind        │siturilor de │
│   │    │    │    │instituirea    │importanţă   │
│   │    │    │    │regimului de   │comunitară   │
│   │    │    │    │arie naturală  │             │
│   │    │    │    │protejată a    │             │
│   │    │    │    │siturilor de   │             │
│   │    │    │    │importanţă     │             │
│   │    │    │    │comunitară     │             │
├───┼────┼────┼────┼───────────────┼─────────────┤
│   │    │    │    │Ordinul        │             │
│   │    │    │    │ministrului    │Actul        │
│   │    │    │    │mediului nr.   │normativ de  │
│   │    │    │    │1882/2020      │reglementare │
│   │    │    │    │pentru         │a atribuirii │
│3. │OM  │1882│2020│aprobarea      │în           │
│   │    │    │    │Metodologiei de│administrare │
│   │    │    │    │atribuire în   │a ariilor    │
│   │    │    │    │administrare a │naturale     │
│   │    │    │    │ariilor        │protejate    │
│   │    │    │    │naturale       │             │
│   │    │    │    │protejate      │             │
├───┼────┼────┼────┼───────────────┼─────────────┤
│   │    │    │    │Ordinul        │             │
│   │    │    │    │ministrului    │             │
│   │    │    │    │mediului şi    │             │
│   │    │    │    │pădurilor nr.  │             │
│   │    │    │    │3836/ 2012     │             │
│   │    │    │    │privind        │             │
│   │    │    │    │aprobarea      │             │
│   │    │    │    │Metodologiei de│             │
│   │    │    │    │avizare a      │             │
│   │    │    │    │tarifelor      │             │
│   │    │    │    │instituite de  │Actul        │
│   │    │    │    │către          │normativ de  │
│   │    │    │    │administratorii│reglementare │
│   │    │    │    │/custozii      │a tarifelor  │
│   │    │    │    │ariilor        │ce pot fi    │
│3. │OM  │3836│2017│naturale       │percepute de │
│   │    │    │    │protejate      │responsabilii│
│   │    │    │    │pentru         │cu           │
│   │    │    │    │vizitarea      │managementul │
│   │    │    │    │ariilor        │ariilor      │
│   │    │    │    │naturale       │naturale     │
│   │    │    │    │protejate,     │protejate    │
│   │    │    │    │pentru         │             │
│   │    │    │    │analizarea     │             │
│   │    │    │    │documentaţiilor│             │
│   │    │    │    │şi eliberarea  │             │
│   │    │    │    │de avize       │             │
│   │    │    │    │conform legii, │             │
│   │    │    │    │pentru         │             │
│   │    │    │    │fotografiatul  │             │
│   │    │    │    │şi filmatul în │             │
│   │    │    │    │scop comercial │             │
├───┼────┼────┼────┼───────────────┼─────────────┤
│   │    │    │    │Ordinul        │             │
│   │    │    │    │ministrului    │             │
│   │    │    │    │mediului şi    │             │
│   │    │    │    │pădurilor nr.  │             │
│   │    │    │    │19/2010 pentru │             │
│   │    │    │    │aprobarea      │             │
│   │    │    │    │Ghidului       │             │
│   │    │    │    │metodologic    │Actul        │
│   │    │    │    │privind        │normativ de  │
│4. │OM  │19  │2010│evaluarea      │reglementare │
│   │    │    │    │adecvată a     │a procedurii │
│   │    │    │    │efectelor      │de evaluare  │
│   │    │    │    │potenţiale ale │adecvată     │
│   │    │    │    │planurilor sau │             │
│   │    │    │    │proiectelor    │             │
│   │    │    │    │asupra ariilor │             │
│   │    │    │    │naturale       │             │
│   │    │    │    │protejate de   │             │
│   │    │    │    │interes        │             │
│   │    │    │    │comunitar.     │             │
├───┼────┼────┼────┼───────────────┼─────────────┤
│   │    │    │    │Ordinul        │             │
│   │    │    │    │ministrului    │             │
│   │    │    │    │mediului nr.   │             │
│   │    │    │    │979/2009       │             │
│   │    │    │    │privind        │             │
│   │    │    │    │introducerea de│             │
│   │    │    │    │specii         │             │
│   │    │    │    │alohtone,      │             │
│   │    │    │    │intervenţiile  │             │
│   │    │    │    │asupra         │             │
│   │    │    │    │speciilor      │             │
│   │    │    │    │invazive,      │             │
│   │    │    │    │precum şi      │             │
│   │    │    │    │reintroducerea │             │
│   │    │    │    │speciilor      │Actul        │
│   │    │    │    │indigene       │normativ de  │
│5. │OM  │979 │2009│prevăzute în   │reglementare │
│   │    │    │    │anexele nr. 4A │a speciilor  │
│   │    │    │    │şi 4B la       │invazive     │
│   │    │    │    │Ordonanţa de   │             │
│   │    │    │    │urgenţă a      │             │
│   │    │    │    │Guvernului nr. │             │
│   │    │    │    │57/2007 privind│             │
│   │    │    │    │regimul ariilor│             │
│   │    │    │    │naturale       │             │
│   │    │    │    │protejate,     │             │
│   │    │    │    │conservarea    │             │
│   │    │    │    │habitatelor    │             │
│   │    │    │    │naturale, a    │             │
│   │    │    │    │florei şi      │             │
│   │    │    │    │faunei         │             │
│   │    │    │    │sălbatice, pe  │             │
│   │    │    │    │teritoriul     │             │
│   │    │    │    │naţional       │             │
├───┼────┼────┼────┼───────────────┼─────────────┤
│   │    │    │    │Legea nr. 46/  │Actul        │
│   │    │    │    │2008 - Codul   │normativ de  │
│6. │Lege│46  │2008│silvic, cu     │reglementare │
│   │    │    │    │modificările şi│a sectorului │
│   │    │    │    │completările   │silvic       │
│   │    │    │    │ulterioare     │             │
├───┼────┼────┼────┼───────────────┼─────────────┤
│   │    │    │    │Ordonanţa de   │             │
│   │    │    │    │urgenţă a      │             │
│   │    │    │    │Guvernului nr. │             │
│   │    │    │    │57/2007 privind│             │
│   │    │    │    │regimul ariilor│             │
│   │    │    │    │naturale       │             │
│   │    │    │    │protejate,     │             │
│   │    │    │    │conservarea    │Actul        │
│   │    │    │    │habitatelor    │normativ de  │
│   │    │    │    │naturale, a    │reglementare │
│7. │OUG │57  │2007│florei şi      │a regimului  │
│   │    │    │    │faunei         │ariilor      │
│   │    │    │    │sălbatice,     │naturale     │
│   │    │    │    │aprobată cu    │protejate    │
│   │    │    │    │modificări şi  │             │
│   │    │    │    │completări prin│             │
│   │    │    │    │Legea nr. 49/  │             │
│   │    │    │    │2011, cu       │             │
│   │    │    │    │modificările şi│             │
│   │    │    │    │completările   │             │
│   │    │    │    │ulterioare     │             │
├───┼────┼────┼────┼───────────────┼─────────────┤
│   │    │    │    │Legea vânătorii│             │
│   │    │    │    │şi a protecţiei│Actul        │
│   │    │    │    │fondului       │normativ care│
│8. │Lege│407 │2006│cinegetic nr.  │reglementează│
│   │    │    │    │407/2006, cu   │sectorul     │
│   │    │    │    │modificările şi│cinegetic    │
│   │    │    │    │completările   │             │
│   │    │    │    │ulterioare     │             │
├───┼────┼────┼────┼───────────────┼─────────────┤
│   │    │    │    │Ordonanţa de   │             │
│   │    │    │    │urgenţă a      │             │
│   │    │    │    │Guvernului nr. │             │
│   │    │    │    │195/2005       │             │
│   │    │    │    │privind        │             │
│   │    │    │    │protecţia      │Actul        │
│   │    │    │    │mediului,      │normativ care│
│9. │OUG │195 │2005│aprobată cu    │reglementează│
│   │    │    │    │modificări şi  │protecţia    │
│   │    │    │    │completări prin│mediului     │
│   │    │    │    │Legea nr. 265/ │             │
│   │    │    │    │2006, cu       │             │
│   │    │    │    │modificările şi│             │
│   │    │    │    │completările   │             │
│   │    │    │    │ulterioare     │             │
├───┼────┼────┼────┼───────────────┼─────────────┤
│   │    │    │    │Hotărârea de   │             │
│   │    │    │    │Guvern nr. 1076│             │
│   │    │    │    │/2004 privind  │             │
│   │    │    │    │stabilirea     │Actul        │
│   │    │    │    │procedurii de  │normativ care│
│   │    │    │    │realizare a    │reglementează│
│10.│HG  │1076│2004│evaluării de   │procedura de │
│   │    │    │    │mediu pentru   │evaluare     │
│   │    │    │    │planuri şi     │strategică de│
│   │    │    │    │programe, cu   │mediu        │
│   │    │    │    │modificările şi│             │
│   │    │    │    │completările   │             │
│   │    │    │    │ulterioare     │             │
├───┼────┼────┼────┼───────────────┼─────────────┤
│   │    │    │    │Legea nr. 5/   │             │
│   │    │    │    │2000 privind   │             │
│   │    │    │    │aprobarea      │             │
│   │    │    │    │Planului de    │Actul        │
│   │    │    │    │amenajare a    │normativ de  │
│   │    │    │    │teritoriului   │instituire a │
│   │Lege│5   │2000│naţional -     │regimului de │
│   │    │    │    │Secţiunea a    │zone         │
│   │    │    │    │III-a - zone   │protejate    │
│   │    │    │    │protejate, cu  │             │
│   │    │    │    │modificările şi│             │
│   │    │    │    │completările   │             │
│   │    │    │    │ulterioare     │             │
├───┼────┼────┼────┼───────────────┼─────────────┤
│   │    │    │    │Legea nr. 350/ │             │
│   │    │    │    │2001 privind   │Actul        │
│   │    │    │    │amenajarea     │normativ care│
│11.│Lege│350 │2001│teritoriului şi│reglementează│
│   │    │    │    │urbanismul, cu │amenajarea   │
│   │    │    │    │modificările şi│teritoriului │
│   │    │    │    │completările   │şi urbanismul│
│   │    │    │    │ulterioare     │             │
├───┼────┼────┼────┼───────────────┼─────────────┤
│   │    │    │    │Legea apelor   │Actul        │
│   │    │    │    │nr. 107/1996,  │normativ care│
│12.│Lege│107 │1996│cu modificările│reglementează│
│   │    │    │    │şi completările│managementul │
│   │    │    │    │ulterioare     │apelor       │
└───┴────┴────┴────┴───────────────┴─────────────┘

        Măsurile de conservare cuprinse în Planul de management sunt centralizate în tabelul nr. 2. Prezenţa în sit a speciilor Liparis loeselii şi Carabus hampei nu a fost confirmată, în urma studiilor în teren realizate de experţii botanişti şi entomologi.

        Tabelul nr. 2
        Centralizarea măsurilor adresate elementelor de interes conservativ funcţie de starea de conservare a acestora şi presiunile şi ameninţările cu care se confruntă acestea

┌─────────────┬────────────┬────────────────┬───────────────┐
│Aria naturală│            │                │               │
│protejată/   │Starea de   │Presiune - P /  │Măsurile active│
│Elementele de│conservare F│Ameninţare - A  │de conservare  │
│interes      │/NI/NR      │cod             │propuse        │
│conservativ  │            │                │               │
├─────────────┴────────────┴────────────────┴───────────────┤
│ROSCI0004 Băgău                                            │
├───────────────────────────────────────────────────────────┤
│Specii                                                     │
├─────────────┬────────────┬────────────────┬───────────────┤
│             │            │                │A14 Menţinerea │
│             │            │                │arborilor      │
│             │            │                │uscaţi, pe     │
│             │            │                │picior sau     │
│             │            │                │căzuţi,        │
│             │            │                │aparţinînd     │
│             │            │                │genului Quercus│
│             │            │                │sp;            │
│             │            │                │A22 Realizarea │
│             │            │                │sau            │
│             │            │B02.04          │actualizarea   │
│             │            │îndepărtarea    │inventarelor - │
│             │            │arborilor uscaţi│evaluarea      │
│             │            │sau în curs de  │detaliată      │
│Lucanus      │Favorabilă -│uscare - P; B03 │pentru specia  │
│cervus       │F           │exploatare      │Lucanus cervus;│
│             │            │forestieră fără │A31 Realizarea │
│             │            │replantare sau  │monitorizării -│
│             │            │refacere        │conform        │
│             │            │naturală - A;   │protocolului de│
│             │            │                │monitorizare   │
│             │            │                │pentru specia  │
│             │            │                │Lucanus cervus;│
│             │            │                │A52 -          │
│             │            │                │Realizarea unor│
│             │            │                │trasee de      │
│             │            │                │interpretare a │
│             │            │                │valorilor      │
│             │            │                │naturale ale   │
│             │            │                │ariei protejate│
├─────────────┼────────────┼────────────────┼───────────────┤
│             │            │                │A8 Menţinerea  │
│             │            │                │calităţii      │
│             │            │                │habitatelor    │
│             │            │                │acvatice pentru│
│             │            │                │Bombina        │
│             │            │                │variegata; A9  │
│             │            │                │Monitorizarea  │
│             │            │                │suprafeţelor   │
│             │            │                │acumulărilor   │
│             │            │                │temporale şi   │
│             │            │                │permanente de  │
│             │            │                │apă din sit    │
│             │            │                │pentru Bombina │
│             │            │                │variegata; A10 │
│             │            │                │Crearea de noi │
│             │            │                │habitate       │
│             │            │                │acvatice de    │
│             │            │                │reproducere    │
│             │            │                │pentru Bombina │
│             │            │                │variegata în   │
│             │            │                │sit; A11       │
│             │            │                │Reglementarea  │
│             │            │                │activităţilor  │
│             │            │                │care reduc     │
│             │            │A04.02.01       │suprafaţa      │
│             │            │păşunatul ne-   │ocupată a      │
│             │            │intensiv al     │habitatelor    │
│             │            │vacilor - P;    │acvatice       │
│             │            │A04.02.02       │permanente şi  │
│             │            │păşunatul ne-   │temporare din  │
│Bombina      │Favorabilă -│intensiv al     │sit; A21       │
│variegata    │F           │oilor - P B02   │Realizarea sau │
│             │            │gestionarea şi  │actualizarea   │
│             │            │utilizarea      │inventarelor - │
│             │            │pădurii şi      │evaluarea      │
│             │            │plantaţiei - P; │detaliată -    │
│             │            │K01.03 secare - │pentru Bombina │
│             │            │P; K01.03 secare│variegata; A30 │
│             │            │- A;            │Realizarea     │
│             │            │                │monitorizării -│
│             │            │                │conform        │
│             │            │                │protocolului de│
│             │            │                │monitorizare   │
│             │            │                │pentru specia  │
│             │            │                │Bombina        │
│             │            │                │variegata; A52 │
│             │            │                │- Realizarea   │
│             │            │                │unor trasee de │
│             │            │                │interpretare a │
│             │            │                │valorilor      │
│             │            │                │naturale ale   │
│             │            │                │ariei protejate│
│             │            │                │MR2 -          │
│             │            │                │Interzicerea   │
│             │            │                │poluării apelor│
│             │            │                │din zonele     │
│             │            │                │umede. MR3 -   │
│             │            │                │Interzicerea   │
│             │            │                │recoltării-    │
│             │            │                │omorârii       │
│             │            │                │indivizilor vii│
│             │            │                │de Bombina     │
│             │            │                │variegata      │
├─────────────┼────────────┼────────────────┼───────────────┤
│             │            │                │A12 Protecţia  │
│             │            │                │habitatelor    │
│             │            │                │speciilor de   │
│             │            │                │insecte prin   │
│             │            │                │măsuri active -│
│             │            │                │plantarea de   │
│             │            │                │specii Rubus   │
│             │            │                │pentru         │
│             │            │                │Odontopodisma  │
│             │            │                │rubripes; A13  │
│             │            │                │Menţinerea     │
│             │            │                │gardurilor vii │
│             │            │                │şi a           │
│             │            │                │crângurilor    │
│             │            │                │pentru specia  │
│             │            │                │Odontopodisma  │
│             │            │                │rubripes; A23  │
│             │            │                │Realizarea sau │
│             │            │                │actualizarea   │
│             │            │                │inventarelor - │
│             │            │                │evaluarea      │
│             │            │                │detaliată      │
│             │            │                │pentru specia  │
│             │            │                │Odontopodisma  │
│             │            │                │rubripes; A32 -│
│             │            │                │Realizarea     │
│             │            │                │monitorizării -│
│             │            │A10.01          │conform        │
│             │            │îndepărtarea    │protocolului de│
│             │            │gardurilor vii  │monitorizare   │
│             │            │şi a crângurilor│pentru specia  │
│Odontopodisma│Nefavorabilă│sau tufişurilor │Odontopodisma  │
│rubripes     │- Inadecvată│- P; G01.08 alte│rubripes; A41 -│
│             │- NI        │activităţi      │Realizarea de  │
│             │            │sportive şi     │materiale      │
│             │            │recreative în   │informative    │
│             │            │aer liber - A;  │referitoare la │
│             │            │                │aria naturală  │
│             │            │                │protejată A44 -│
│             │            │                │Realizarea de  │
│             │            │                │întâlniri cu   │
│             │            │                │instituţii -   │
│             │            │                │organizaţii cu │
│             │            │                │atribuţii      │
│             │            │                │referitoare la │
│             │            │                │conservarea    │
│             │            │                │biodiversităţii│
│             │            │                │în aria        │
│             │            │                │naturală       │
│             │            │                │protejată A52 -│
│             │            │                │Realizarea unor│
│             │            │                │trasee de      │
│             │            │                │interpretare a │
│             │            │                │valorilor      │
│             │            │                │naturale ale   │
│             │            │                │ariei protejate│
│             │            │                │MR 4 -         │
│             │            │                │Interzicerea   │
│             │            │                │recoltării-    │
│             │            │                │omorârii       │
│             │            │                │indivizilor vii│
│             │            │                │de Lucanus     │
│             │            │                │cervus şi      │
│             │            │                │Odontopodisma  │
│             │            │                │rubripes       │
├─────────────┼────────────┼────────────────┼───────────────┤
│             │            │                │A33 Continuarea│
│             │            │                │identificării/ │
│Carabus      │            │                │monitorizării  │
│hampei       │-           │-               │speciilor      │
│             │            │                │Carabus hampei │
│             │            │                │şi Liparis     │
│             │            │                │loeselii       │
├─────────────┼────────────┼────────────────┼───────────────┤
│             │            │                │A33 Continuarea│
│             │            │                │identificării/ │
│Liparis      │            │                │monitorizării  │
│loeselii     │-           │-               │speciilor      │
│             │            │                │Carabus hampei │
│             │            │                │şi Liparis     │
│             │            │                │loeselii       │
├─────────────┴────────────┴────────────────┴───────────────┤
│Habitate                                                   │
├─────────────┬────────────┬────────────────┬───────────────┤
│             │            │                │A1 Promovarea -│
│             │            │                │ajutorarea     │
│             │            │                │regenerării    │
│             │            │                │naturale a     │
│             │            │                │speciilor de   │
│             │            │                │cvercinee; A15 │
│             │            │                │Adoptarea      │
│             │            │                │certificării   │
│             │            │                │forestiere -   │
│             │            │                │FSC pentru     │
│             │            │                │pădurile aflate│
│             │            │                │în vecinătatea │
│             │            │                │rezervaţiei    │
│             │            │D02.01 linii    │naturale 2.29  │
│             │            │electrice şi de │Tăul fără fund │
│             │            │telefonie - P;  │de la Băgău A18│
│             │            │I01 specii      │Realizarea sau │
│             │            │invazive non-   │actualizarea   │
│             │            │native - alogene│inventarelor - │
│91Y0 Păduri  │            │- P; K04.01     │evaluarea      │
│dacice de    │Favorabilă -│competiţia - P; │detaliată      │
│stejar şi    │F           │H04.03 alte     │pentru         │
│carpen       │            │forme de poluare│habitatul 91Y0;│
│             │            │a aerului - A;  │A27 Realizarea │
│             │            │K02.01schimbarea│monitorizării -│
│             │            │compoziţiei de  │conform        │
│             │            │specii -        │protocolului de│
│             │            │succesiune - A; │monitorizare   │
│             │            │                │pentru         │
│             │            │                │habitatul 91Y0;│
│             │            │                │A44 -          │
│             │            │                │Realizarea de  │
│             │            │                │întâlniri cu   │
│             │            │                │instituţii -   │
│             │            │                │organizaţii cu │
│             │            │                │atribuţii      │
│             │            │                │referitoare la │
│             │            │                │conservarea    │
│             │            │                │biodiversităţii│
│             │            │                │în aria        │
│             │            │                │naturală       │
│             │            │                │protejată      │
├─────────────┼────────────┼────────────────┼───────────────┤
│             │            │                │A2 Menţinerea  │
│             │            │                │unui cordon de │
│             │            │                │vegetaţie în   │
│             │            │                │jurul          │
│             │            │                │habitatului    │
│             │            │                │7140 cu rolul  │
│             │            │                │de filtrare a  │
│             │            │                │apei şi de a   │
│             │            │                │reţine         │
│             │            │                │aluviunile; A3 │
│             │            │                │Eliminarea     │
│             │            │                │arborilor de   │
│             │            │                │dimensiuni mari│
│             │            │                │din centrul    │
│             │            │                │turbăriei,     │
│             │            │                │respectiv din  │
│             │            │                │habitatul 7140;│
│             │            │                │A4 Amplasare de│
│             │            │                │împletituri din│
│             │            │                │răchită pentru │
│             │            │                │oprirea        │
│             │            │                │aluviunilor de │
│             │            │                │pe torenţii    │
│             │            │                │care se scurg  │
│             │            │J02.05.03       │în zona        │
│             │            │modificarea     │habitatului    │
│             │            │apelor          │7140; A15      │
│             │            │stătătoare - P; │Adoptarea      │
│             │            │K02.02          │certificării   │
│             │            │acumularea de   │forestiere -   │
│             │            │material organic│FSC pentru     │
│             │            │- P; K04.01     │pădurile aflate│
│             │            │competiţia - P; │în vecinătatea │
│             │            │M01.02 secete şi│rezervaţiei    │
│             │            │precipitaţii    │naturale 2.29  │
│             │            │reduse - P;     │Tăul fără fund │
│             │            │M01.01          │de la Băgău A19│
│             │            │schimbarea      │Realizarea sau │
│             │            │temperaturii -  │actualizarea   │
│             │            │P; M02.01       │inventarelor - │
│7140 Mlaştini│            │înlocuirea şi   │evaluarea      │
│turboase de  │            │deteriorarea    │detaliată -    │
│tranziţie şi │            │habitatului - P;│pentru         │
│turbării     │Necunoscută │M02.03 declinul │habitatul 7140;│
│mişcătoare - │            │sau dispariţia  │A28 Realizarea │
│nefixate pe  │            │speciilor - P;  │monitorizării -│
│substrat     │            │K04.05. daune   │conform        │
│             │            │cauzate de      │protocolului de│
│             │            │erbivore -      │monitorizare   │
│             │            │inclusiv specii │pentru         │
│             │            │de vânat - P;   │habitatul 7140;│
│             │            │K02.03          │MR1 - Este     │
│             │            │eutrofizare -   │interzisă      │
│             │            │natural - A;    │recoltarea     │
│             │            │K01.02 colmatare│oricăror specii│
│             │            │- A; K01.03     │de plante      │
│             │            │secare - A;     │localizate în  │
│             │            │K02.01          │rezervaţia     │
│             │            │schimbarea      │naturală 2.29  │
│             │            │compoziţiei de  │Tăul fără fund │
│             │            │specii -        │de la Băgău, cu│
│             │            │succesiune - A; │excepţia       │
│             │            │                │cazului în care│
│             │            │                │recoltarea se  │
│             │            │                │face în scopul │
│             │            │                │cercetării     │
│             │            │                │ştiinţifice MR2│
│             │            │                │- Interzicerea │
│             │            │                │poluării apelor│
│             │            │                │din zonele     │
│             │            │                │umede. MR5 -   │
│             │            │                │Este interzisă │
│             │            │                │exploatarea    │
│             │            │                │turbei din     │
│             │            │                │rezervaţia     │
│             │            │                │naturală 2.29  │
│             │            │                │Tăul fără fund │
│             │            │                │de la Băgău MR6│
│             │            │                │- Vizitarea    │
│             │            │                │rezervaţiei    │
│             │            │                │naturale 2.29  │
│             │            │                │Tăul fără fund │
│             │            │                │de la Băgău    │
│             │            │                │este permisă   │
│             │            │                │numai pe       │
│             │            │                │drumurile de   │
│             │            │                │acces tematice │
└─────────────┴────────────┴────────────────┴───────────────┘



    1.2. Procesul de elaborare a Planului de management
        Elaborarea Planului de management al sitului Natura 2000 ROSCI0004 Băgău şi al rezervaţiei naturale 2.29. Tăul fără fund de la Băgău s-a realizat în cadrul proiectului: "Elaborarea a 3 planuri de management pentru situri Natura 2000 din judeţul Alba" cu codul SMIS 102369, implementat de Asociaţia Biounivers în parteneriat cu Agenţia pentru Protecţia Mediului Alba, cofinanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operaţional Infrastructură Mare. Planul de management a fost elaborat de către o echipă formată din 9 specialişti ai Asociaţiei Biounivers, respectiv: Oprica Nicolae - expert botanist, Paul Emil - expert botanist, Nagy Kinga - expert botanist, dr. Frink JOzsef Pβl - expert botanist, dr. Maloş Cristian-Valeriu - expert GIS, dr. David Alin - expert herpetolog, dr. Stermin Alexandru - Nicolae - expert herpetolog, dr. Tăuşan Ioan - expert entomolog şi dr. Torok Sergiu - Cornel - expert herpetolog.
        În perioada 1 noiembrie 2017 - 30 octombrie 2018, experţii au elaborat următoarele studii de specialitate, care au stat la baza întocmirii planului de management:
        ● Studiu privind inventarierea, cartarea şi evaluarea stării de conservare pentru habitatele şi flora din situl de importanţă comunitară ROSCI0004 Băgău;
        ● Studiul herpetofaunei din situl de importanţă comunitară; ROSCI0004 Băgău;
        ● Studiul entomofaunei din situl de importanţă comunitară ROSCI0004 Băgău;
        ● Studiu de evaluare a activităţilor cu potenţial impact antropic ce afectează speciile şi habitatele de importanţă comunitară pentru situl de importanţă comunitară ROSCI0004 Băgău;

        În perioada 1 noiembrie 2018 - 30 aprilie 2019 a fost elaborat Planul de management, pe baza studiilor realizate de experţi şi a observaţiilor pertinente, preluate în urma consultării factorilor interesaţi.
        Consultarea factorilor interesaţi s-a asigurat prin:
        ● organizarea a trei întâlniri cu comunităţile locale şi alte categorii de factori interesaţi, desfăşurate în localitatea Lopadea Nouă, judeţul Alba;
        ● solicitarea de date, comentarii/sugestii de la factorii interesaţi şi de la specialişti din diverse domenii, în perioada de lucru pentru elaborarea Planului de management;

        Propunerile factorilor interesaţi au fost analizate, iar cele pertinente care au respectat prevederile legale au fost incluse în Planul de management.
        Planul de management al sitului Natura 2000 ROSCI0004 Băgău şi al rezervaţiei naturale 2.29. Tăul fără fund de la Băgău a fost transmis pentru avizare la Agenţia pentru Protecţia Mediului Alba. Memoriul de evaluare adecvată pentru Planul de management al sitului Natura 2000 ROSCI0004 Băgău şi al rezervaţiei naturale 2.29. Tăul fără fund de la Băgău, elaborat conform Ordinului 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potenţiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar, a fost întocmit de Geographica Transilvania S.R.L..
        Urmare a consultărilor desfăşurate la sediul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Alba, în şedinţa Comitetului Special Constituit, s-a decis că Planul de management al sitului Natura 2000 ROSCI0004 Băgău şi al rezervaţiei naturale 2.29. Tăul fără fund de la Băgău nu se supune evaluării de mediu.
        Accesul liber al publicului la informaţii, pe parcursul procedurii de evaluare de mediu s-a făcut astfel:
        ● Anunţurile publicate de Asociaţia Biounivers în ziarul Unirea, în data de 20.05.2019 şi 23.05.2019;
        ● Documentaţia de susţinere a solicitării avizului a fost accesibilă pentru consultare de către public, pe toată durata derulării procedurii de reglementare, la sediul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Alba;
        ● Anunţul public privind luarea deciziei etapei de încadrare a fost publicat în ziarul Unirea în data de 29.06.2020 şi pe pagina de internet a Agenţiei pentru Protecţia Mediului Alba.

        Urmare a parcurgerii procedurii de evaluare de mediu, s-a emis decizia de încadrare nr. 5777/12.07.2019 pentru Planul de management al sitului Natura 2000 ROSCI0004 Băgău şi al rezervaţiei naturale 2.29. Tăul fără fund de la Băgău, elaborat de Asociaţia Biounivers.
        După avizarea planului de management de către Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate şi alte autorităţi centrale, acesta va fi transmis către Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, în vederea aprobării prin ordin de ministru.

    1.3. Descrierea ariei naturale protejate vizate de Planul de management
    1.3.1. Aria naturală protejată vizată de Planul de management
        Situl ROSCI0004 Băgău, cu o suprafaţă de 3168 ha, a fost declarat de importanţă comunitară prin Ordinul Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile nr. 1964 din 13 decembrie 2007, privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România. Situl de importanţă comunitară ROSCI0004 Băgău include rezervaţia naturală Tăul fără fund de la Băgău, rezervaţie naturală cu codul 2.29., care a fost declarată arie naturală protejată prin Legea nr. 5 din 6 martie 2000, Secţiunea a III-a - arii protejate, cu modificările şi completările ulterioare.
        Situl se află în Podişul Transilvaniei, în etajul de vegetaţie al cvercineelor. Acesta are o importanţă deosebită pentru conservarea pădurilor de gorun şi carpen dar şi a unor specii de amfibieni, insecte şi plante de interes conservativ.
        Situl are în componenţă păduri de foioase şi de amestec. Pădurile de mesteacăn alb european şi cele de gorun, carpen şi păducel sunt specifice acestui areal. Habitatele de mlaştini turboase de tranziţie şi turbării oscilante - nefixate de substrat, constituie o raritate. Acestea oferă condiţii pentru dezvoltare unei vegetaţii de mlaştină. În stratul arborilor mai găsim jugastru, păr pădureţ şi sorb, iar în stratul arbuştilor întâlnim măceş, lemn câinesc şi salbă râioasă. Livezile, păşunile şi culturile sunt şi ele prezente în sit, dar într-un procent mic.
        Habitatele de interes comunitar pentru care a fost declarat situl sunt următoarele: 7140 - Mlaştini turboase de tranziţie şi turbării oscilante - nefixate de substrat, 91Y0 - Păduri dacice de stejar şi carpen. Speciile de interes comunitar pentru care a fost declarat situl sunt următoarele: 3 specii de insecte, respectiv Lucanus cervus, Odontopodisma rubripes, Carabus hampei, o specie de amfibieni, respectiv Bombina variegata şi o specie de orhidee, respectiv Liparis loeselii.
        Rezervaţia naturală de interes naţional 2.29. Tăul fără fund de la Băgău conservă plante higrofile, faună acvatică şi un peisaj deosebit de pitoresc specific zonei de dealuri. Din punct de vedere ştiinţific prezintă importanţă îndeosebi datorită vegetaţiei de mlaştină, care constituie o raritate în Podişul Transilvaniei, aici putând fi întâlnită şi planta carnivoră roua cerului - Drosera rotundifolia şi şi mesteacănul pufos - Betula pubescens. Cuveta lacustră este rezultatul unor procese străvechi de alunecare.
        Tabelul nr. 3
        Suprapunerea ariei naturale protejate ROSCI0004 Băgău cu alte arii naturale protejate

┌────┬───────────────────────────────────────────┬───────────┬─────────┬─────────┐
│    │                                           │           │Suprafaţă│         │
│    │Arie naturală protejată cu care se         │           │totală   │Procentul│
│    │suprapune                                  │           │suprapusă│din aria │
│Nr. │                                           │Tip        │cu aria  │naturală │
│crt.├─────┬────────┬─────┬──────────┬───────────┤suprapunere│naturală │protejată│
│    │     │        │     │          │           │           │protejată│de       │
│    │Cod  │Denumire│Tip  │Categorie │Denumire   │           │de       │referinţă│
│    │     │        │     │          │responsabil│           │referinţă│(%)      │
│    │     │        │     │          │           │           │(ha)     │         │
├────┼─────┼────────┼─────┼──────────┼───────────┼───────────┼─────────┼─────────┤
│    │     │Tăul    │     │          │Agenţia    │           │         │         │
│    │     │fără    │U -  │IV -      │Naţională  │           │         │         │
│1.  │2.29.│fund de │zonă │rezervaţie│pentru Arii│T - totală │7,4      │0,23     │
│    │     │la Băgău│umedă│naturală  │Naturale   │           │         │         │
│    │     │        │     │          │Protejate  │           │         │         │
└────┴─────┴────────┴─────┴──────────┴───────────┴───────────┴─────────┴─────────┘



    1.3.2. Localizarea ariei naturale protejate vizată de Planul de management
        Situl Natura 2000 ROSCI0004 Băgău are o suprafaţă de 3168 ha şi este localizat în România, Regiunea Centru, judeţul Alba, pe raza unităţilor administrativ - teritoriale Aiud, Hopârta, Lopadea Nouă, Ocna Mureş. Din punct de vedere geografic Situl Natura 2000 ROSCI0004 Băgău se află în Podişul Transilvaniei, în apropiere de valea Mureşului. Lacul este situat pe o culme prelungă şi relativ netedă, cu orientare generală V-NV - E-SE, care prezintă altitudini de 510 - 538 m la vest de lac şi între 420 - 492 m - la est. Din această culme principală se desprind o serie de culmi secundare ce coboară nord şi spre sud, separate de văi adânci şi înguste. Versantul şi culmile dinspre nord au o înclinare mai mare decât cele sudice, de aceea pe versantul nordic s-au dezvoltat mai multe organisme torenţiale, pe când văile de pe versantul sudic au un profil mai lin.
        Pe cale rutieră situl poate fi accesat din municipiul Aiud, de unde se merge spre est pe DJ 107E, asfaltat, care se desprinde din drumul naţional DN1, până în centrul satului Băgău, iar de acolo pe un drum de ţară care urcă până la lac şi coboară apoi în valea Pusta Băgăului până la lac. O altă variantă, mai dificilă, este să se urmeze DN1 până în localitatea Unirea, apoi DJ 107D până în localitatea Micloşaca. Pe cale feroviară cel mai apropiat punct de acces este municipiul Aiud.
     Harta cu localizarea sitului Natura 2000 ROSCI0004 Băgău este prezentată în Anexa nr. 2 la Planul de management.
        Tabelul nr. 4
        Localizarea ariei naturale protejate

┌─────────┬─────────┬─────────────┬───────┬────────────────────┐
│Codul şi │         │             │       │Localităţi          │
│denumirea│         │             │       │                    │
│ariei    │Suprafaţa│Regiunea     │Judeţul├──────────┬─────────┤
│naturale │(ha)     │biogeografică│       │          │Suprafaţa│
│protejate│         │             │       │Localitate│(ha)     │
│         │         │             │       │          │         │
├─────────┼─────────┼─────────────┼───────┼──────────┼─────────┤
│         │         │             │       │Aiud      │1098     │
│         │         │             │       ├──────────┼─────────┤
│         │         │             │       │Ocna Mureş│1246     │
│ROSCI0004│3168     │continentală │Alba   ├──────────┼─────────┤
│Băgău    │         │             │       │Lopadea   │705      │
│         │         │             │       │Nouă      │         │
│         │         │             │       ├──────────┼─────────┤
│         │         │             │       │Hopârta   │119      │
├─────────┼─────────┼─────────────┼───────┼──────────┼─────────┤
│2.29.    │         │             │       │          │         │
│Tăul fără│7,4      │continentală │Alba   │Lopadea   │7,4      │
│fund de  │         │             │       │Nouă      │         │
│la Băgău │         │             │       │          │         │
└─────────┴─────────┴─────────────┴───────┴──────────┴─────────┘



    1.3.3. Limita ariei naturale protejate vizată de Planul de management
     Harta cu limitele sitului Natura 2000 ROSCI0004 Băgău şi ale rezervaţiei naturale 2.29. Tăul fără fund de la Băgău este prezentată în Anexa nr. 3 la Planul de management, limitele fiind în conformitate cu cele puse la dispoziţie de către autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului pe pagina oficială de internet, în format shapefile.



    2. MEDIUL ABIOTIC AL ARIEI NATURALE PROTEJATE
    2.1. Geologie
        Din punct de vedere geologic, substratul este constituit din nisipuri, argile marnoase şi pietrişuri panoniene, care stau peste depozite de marne, marne nisipoase şi nisipuri sarmaţiene.
        Relieful este deluros. ROSCI0004 Băgău este situat pe o culme prelungă şi relativ netedă, cu orientare generală vest-nordvest - est-sudest, care prezintă altitudini între 510 m - 538 m la vest de lac şi între 420 - 492 m - la est. Din această culme principală se desprind o serie de culmi secundare ce coboară către nord şi spre sud, separate de văi adânci şi înguste. Versantul şi culmile dinspre nord au o înclinare mai mare decât cele sudice, de aceea pe versantul nordic s- au dezvoltat mai multe organisme torenţiale, pe când văile de pe versantul sudic au un profil mai echilibrat. Terenul este afectat de procese de alunecare.
     Harta geologică a sitului Natura 2000 ROSCI0004 Băgău este prezentată în Anexa nr. 4 la Planul de management.

    2.2. Hidrografie
        Reţeaua hidrografică în situl Natura 2000 ROSCI0004 Băgău este reprezentată de cele două pâraie afluente pe stânga ale Mureşului, Valea Râtului la sud şi Valea Pusta Băgăului la nord. Aceste cursuri de apă au o serie de afluenţi mici, precum Valea Băgăului, Pârâul Fundăturii şi Poetu, care nu au apă decât în urma ploilor torenţiale sau topirii bruşte a zăpezilor.
        Elementul cel mai caracteristic îl constituie lacul Tăul fără Fund, rezultat în urma unor vechi procese de alunecare, ceea ce îi conferă o deosebită importanţă ştiinţifică.
     Harta hidrografică a sitului Natura 2000 ROSCI0004 Băgău este prezentată în Anexa nr. 5 la Planul de management.

    2.3. Pedologie
        Substratul sitului Natura 2000 ROSCI0004 Băgău este constituit din nisipuri, argile marnoase şi pietrişuri panoniene, care stau peste depozite de marne, marne nisipoase şi nisipuri sarmaţiene. Pe terenurile din împrejurimile lacului predomină soluri brune acide şi brune luvice - podzolite, iar în imediata vecinătate a lacului apar pe mici suprafeţe soluri turboase.
     Harta solurilor din situl Natura 2000 ROSCI0004 Băgău este prezentată în Anexa nr. 6 la Planul de management.

    2.4. Climă
        Clima în situl Natura 2000 ROSCI0004 Băgău este blândă, ca urmare a efectului de foehn provocat de masele de aer care coboară din Munţii Apuseni.
        Teritoriul judeţului Alba se suprapune pe două sectoare climatice distincte, determinate de variaţiile de altitudine: estul şi centrul aparţinând sectorului cu climă continental-moderată, specific zonei colinare, respectiv vestul şi sudul specifice zonei climatice de munte, ţinut climatic al munţilor mijlocii şi pe o porţiune foarte restrânsă a munţilor înalţi.
        Ţinutul colinar specific zonei este caracterizat de veri calde cu precipitaţii relativ reduse şi ierni reci cu strat de zăpadă instabil. Sectorul montan este caracterizat de veri răcoroase cu precipitaţii bogate şi ierni friguroase cu strat de zăpadă gros şi stabil. Atât zona colinară cât şi cea montană este caracterizată de diferenţieri determinate de expoziţia versanţilor. Versanţii cu expunere estică sunt adăpostiţi faţă de circulaţia predominantă, atrăgând formarea vânturilor ce determină încălzirea aerului şi scăderea cantităţii de precipitaţii. Versanţii nordici sunt expuşi vânturilor din sector vestic, determinând răciri şi creşteri substanţiale ale cantităţii de precipitaţii şi a nebulozităţii.
        Radiaţia solară globală înregistrează valori cuprinse între 120 kcal/cmp an în culoarul Mureşului şi mai puţin de 110 kcal/cmp an în zona culmilor înalte.
        După raionarea climatică din "Monografia Geografică", situl ROSCI0004 Băgău se încadrează în ţinutul climatic al Podişului Târnavelor - I B p 1, caracterizat printr-un regim termic mai moderat decât în regiunea de câmpie cu îngheţuri târzii şi timpurii, frecvente inversiuni termice, cu precipitaţii între 500 - 800 mm. După Geografia R.S.R. din 1983, teritoriul se încadrează în clima temperată, iar regional în sectorul de climă temperat - moderată.
        După criteriul de clasificare Koppen, teritoriul se încadrează în provincia climatică Df, subprovincia Dfbx, cu temperatura celei mai calde luni între 20-22°C şi cu maximum de precipitaţii la începutul verii. Valorile indicilor de ariditate din cadrul acestei subprovincii sunt cuprinse între 26 şi 30. Cea mai apropiată staţie meteorologică este la Alba Iulia.
        Principalii indicatori climatici au următoarele valori:
    - Temperatura medie anuală: 8-9°C
    – Temperatura medie a lunii ianuarie: -3°C
    – Temperatura medie a lunii iulie: 20°C
    – Durata sezonului de vegetaţie: 170 zile
    – Primul îngheţ: 17 X
    – Ultimul îngheţ: 12 IV
    – Luna cea mai ploioasă: iunie.

        Precipitaţiile sunt de aproximativ 699 mm/an, din care o proporţie de 70% cad în timpul sezonului de vegetaţie. Umiditatea relativă a aerului are o valoare medie de 75-78%, sensibil mai mică în luna iulie: 65-70%. Luna ianuarie este cea mai rece şi luna iulie este cea mai caldă. Vara cad ploi torenţiale, sub formă de averse, iar toamna şi primăvara ploi de lungă durată.
        Regimul eolian este caracterizat de o circulaţie a aerului la nivelul culmilor deluroase din direcţia estică. Pe culmile mai înalte viteza medie a vântului este de 7-8 m/s, coborând până la 2-3 m/s în interiorul depresiunilor create de văile secundare ale reţelei hidrografice. Vânturile predominante sunt cele din sud - vest. Intensitatea maximă se produce pe o durată de 9-10 zile în decursul unui an. Sursa datelor prezentate mai sus o reprezintă staţia meteorologică Alba Iulia, staţie care nu este amplasată în cadrul sitului.
        Circulaţia generală a atmosferei este caracterizată prin frecvenţa foarte mare a advecţilor de aer temperat-oceanic din vest şi nord - vest, prin frecventele pătrunderi ale aerului temperat - continental din zona estică, care ajunge puternic transformat sub impactul aerului tropical- maritim din sud - vest şi sud, prin advecţii rare de aer arctic din nord şi foarte rar a aerului tropical - continental din sud.

    2.5. Elemente de interes conservativ, de tip abiotic
        Elementul cel mai caracteristic îl constituie lacul din rezervaţia naturală de interes naţional 2.29 Tăul fără fund de la Băgău, rezultat în urma unor procese de alunecare. Lacul are o formă alungită pe direcţia est - vest, are o lungime de 395 m şi o lăţime medie de 91 m. În anii cu precipitaţii abundente lăţimea poate ajunge la 150 m. Adâncimea medie a lacului este de 2,8 m, iar cea maximă atinge 5,7 m în partea centrală. În mlaştina cu caracter de tranziţie spre un regim oligotrof stratul de turbă depăşeşte grosimea de 3,5 m. Alimentarea lacului se face din izvoare de adâncime şi din precipitaţii. Precipitaţiile abundente produc eroziunea solului în arboretele care înconjoară lacul.


    3. MEDIUL BIOTIC AL ARIEI NATURALE PROTEJATE
    3.1. Ecosistemele
        În situl Natura 2000 ROSCI0004 Băgău sunt întâlnite trei tipuri de ecosisteme: păduri de Carpinus betulus şi diverse specii de Quercus; mlaştini turboase de tranziţie şi turbării oscilante respectiv pajişti ponto-sarmatice.
        În aria naturală protejată ROSCI0004 Băgău a fost identificat un habitat edificat de specii europene nemorale. Acest habitat este alcătuit din pădurile de Carpinus betulus şi diverse specii de Quercus.
        Aceste păduri se dezvoltă pe versanţii şi piemonturile Carpaţilor Orientali şi Meridionali şi pe podişurile din vestul Ucrainei. Sunt păduri extrazonale, adesea isolate, de cvercinee şi carpen din arealul moesiac a lui Quercion freinetto, din zona de silvostepă est-panonică şi vest- pontică şi din dealurile pre-pontice din sud-estul Europei. Acestea se caracterizează printr-un amestec de specii submediteraneene din Quercion frainetto şi, în est, de specii pontice euxinice.
        Conform unor studii, s-a ajuns la concluzia că unele cărpinişuri au luat naştere în mod secundar din amestecurile de cuercinee cu carpen. În anumite condiţii de mediu, seminţişul de cuercinee se dezvoltă greu în concurenţă cu exemplarele tinere, abundente şi viguroase de carpen, care lăstăresc puternic. Treptat cuercineele sunt eliminate din pădure, luând astfel naştere cărpinişurile.
        În România acest habitat se întâlneşte pe dealurile peri- şi intracarpatice, în etajul nemoral, subetajul pădurilor de gorun şi de amestec de gorun, iar pe dealurile din vestul, nordul şi central ţării, în zona pădurilor de stejar, subzonele pădurilor de stejari mezofili.
        Habitatul natural cel mai caracteristic al sitului Natura 2000 ROSCI0004 Băgău îl constituie vegetaţia de mlaştină din lacul Tăul fără Fund de la Băgău, rezultat în urma unor vechi procese de alunecare, ceea ce îi conferă o deosebită importanţă ştiinţifică.
        Lacul în cadrul căruia se află habitatul, se află la o altitudine de 440 de m. Forma lui este eliptică, cu o lungime de aproximativ 250 de m în direcţia sud-estică spre nord-vest şi cu o lăţime de 130 m. Suprafaţa lacului are 2,5 - 3 ha şi grosimea turbei ajunge la 4 - 5 m în mijlocul acestuia. În anii ploioşi nivelul apei creşte şi astfel lacul poate să ajungă la o suprafaţă de 5 - 6 ha. Lacul este împărţit în două regiuni: o parte eutrofă, cu luciu de apă şi o parte oligotrofă cu turbărie. Alimentarea lacului se face din izvoare subterane şi din precipitaţii.
        În aria protejată ROSCI0004 Băgău, într-o zonă foarte sălbatică, puţin cunoscută de naturalişti, denumită "Pusta Băgăului", s-au identificat pajişti uscate stepice şi silvo-stepice cu o diversitate ridicată de plante rare, endemite şi elemente termofile de o importanţă ştiinţifică deosebită. Aceste pajişti se găsesc pe versanţii sud-vestici şi vestici cu înclinare mare, peste 30 grade. Ele sunt dominate cu precădere de specii de colilie, cel puţin trei fiind identificate Stipa pulcherrima, Stipa tirsa şi Stipa capillata. Pajiştile adăpostesc elemente termofile stepice precum ruscuţa de primăvară - Adonis vernalis, capul şarpelui - Echium russicum, jaleşul transilvănean - Salvia transsylvanica, frăsinelul - Dictamnus albus.
     Harta ecosistemelor este prezentată în Anexa nr. 7 la Planul de management.

    3.2. Habitatele de interes conservativ în baza cărora a fost declarată aria naturală protejată
    3.2.1. Habitate Natura 2000
        Tipurile de habitate pentru care a fost declarată aria naturală protejată vor fi descrise din punctul de vedere al existenţei acestora în aria naturală protejată şi al caracteristicilor pe care acestea le au în general şi în mod special în cadrul ariei protejate, după cum urmează:
    A. Date generale ale tipului de habitat: date care sunt general valabile pentru habitatul respectiv indiferent de locul unde acesta este întâlnit/semnalat;
    B. Date specifice ale tipului de habitat la nivelul ariei naturale protejate: date care sunt caracteristice tipului de habitat în cadrul ariei naturale protejate.

        Tabelul nr. 5
        Date generale ale tipului de habitat 91Y0 Păduri dacice de stejar şi carpen la nivelul sitului Natura 2000 ROSCI0004 Băgău

┌──────┬──────────────┬────────────────┐
│Număr │Informaţie/   │Descriere       │
│curent│Atribut       │                │
├──────┼──────────────┼────────────────┤
│      │Clasificarea  │Tip de habitat  │
│1.    │tipului de    │de importanţă   │
│      │habitat       │comunitară      │
├──────┼──────────────┼────────────────┤
│      │Codul unic al │                │
│2.    │tipului de    │91Y0            │
│      │habitat       │                │
├──────┼──────────────┼────────────────┤
│3.    │Denumire      │Păduri dacice de│
│      │habitat       │stejar şi carpen│
├──────┼──────────────┼────────────────┤
│      │              │41.2C13 Dacian  │
│4.    │Palaearctic   │tatar maple     │
│      │Habitats      │oak-hornbeam    │
│      │              │forest          │
├──────┼──────────────┼────────────────┤
│      │              │R4128 Păduri    │
│      │              │geto-dacice de  │
│5.    │Habitatele din│gorun - Quercus │
│      │România       │petraea cu      │
│      │              │Dentaria        │
│      │              │bulbifera       │
├──────┼──────────────┼────────────────┤
│      │Habitatele    │Tip de habitat  │
│6.    │Natura 2000   │de importanţă   │
│      │              │comunitară      │
├──────┼──────────────┼────────────────┤
│      │              │Dentario        │
│      │Asociaţii     │bulbiferae -    │
│7.    │vegetale AV   │Quercetum petrae│
│      │              │Resmeriţă 1974, │
│      │              │1975            │
├──────┼──────────────┼────────────────┤
│      │              │5111 Gorunet    │
│      │Tipuri de     │normal cu floră │
│8.    │pădure TP     │de mull, 5113   │
│      │              │Gorunet cu floră│
│      │              │de mull         │
├──────┼──────────────┼────────────────┤
│      │              │Fitocenoze      │
│      │              │edificate de    │
│      │              │specii europene │
│      │              │nemorale.       │
│      │              │Stratul         │
│      │              │arborilor,      │
│      │              │compus în etajul│
│      │              │superior din    │
│      │              │gorun - Quercus │
│      │              │petraea ssp.    │
│      │              │petraea, ssp.   │
│      │              │dalechampii,    │
│      │              │exclusiv sau cu │
│      │              │puţine exemplare│
│      │              │de fag - Fagus  │
│      │              │sylvatica ssp.  │
│      │              │moesiaca, ssp.  │
│      │              │sylvatica, tei  │
│      │              │pucios - Tilia  │
│      │              │cordata în nord,│
│      │              │toate speciile  │
│      │              │detei în restul │
│      │              │teritoriului,   │
│      │              │cireş - Prunus  │
│      │              │avium, stejar   │
│      │              │pedunculat -    │
│      │              │Quercus robur,  │
│      │              │cer, gârniţă -  │
│      │              │Quercus cerris, │
│      │              │Quercus         │
│      │              │frainetto, plop │
│      │              │tremurător -    │
│      │              │Populus tremula,│
│      │              │ulmi - Ulmus    │
│      │              │glabra, Ulmus   │
│      │              │minor, paltini -│
│      │              │Acer            │
│      │              │pseudoplatanus, │
│      │              │Acer            │
│      │              │platanoides, iar│
│      │              │în etajul       │
│      │              │inferior        │
│      │              │jugastrul - Acer│
│      │              │campestre, sorb │
│      │Descrierea    │de câmp - Sorbus│
│      │generală a    │torminalis, păr │
│9.    │tipului de    │şi măr pădureţ -│
│      │habitat       │Pyrus pyraster, │
│      │              │Malus           │
│      │              │sylvestris; are │
│      │              │acoperire de    │
│      │              │80-90% şi       │
│      │              │înălţimi de     │
│      │              │20-30 m la 100  │
│      │              │de ani. Stratul │
│      │              │arbuştilor, slab│
│      │              │dezvoltat,      │
│      │              │compus din      │
│      │              │Corylus         │
│      │              │avellana,       │
│      │              │Crataegus       │
│      │              │monogyna,       │
│      │              │Euonymus        │
│      │              │europaeus,      │
│      │              │Euonymus        │
│      │              │verrucosus,     │
│      │              │Cornus          │
│      │              │sanguinea,      │
│      │              │Sambucus nigra, │
│      │              │Ligustrum       │
│      │              │vulgare, Rhamnus│
│      │              │catharticus.    │
│      │              │Stratul         │
│      │              │ierburilor şi   │
│      │              │subarbuştilor,  │
│      │              │bine dezvoltat, │
│      │              │cu bogată floră │
│      │              │de mull dominată│
│      │              │de Galium       │
│      │              │odoratum, Asarum│
│      │              │europaeum,      │
│      │              │Stellaria       │
│      │              │holostea.       │
│      │              │Importanţa      │
│      │              │habitatului     │
│      │              │pentru economie │
│      │              │este dată de    │
│      │              │producţia       │
│      │              │mijlocie de masă│
│      │              │lemnoasă,       │
│      │              │preponderent    │
│      │              │pentru lemn de  │
│      │              │foc.            │
├──────┼──────────────┼────────────────┤
│      │              │Specia          │
│      │              │edificatoare    │
│      │              │este Quercus    │
│      │              │petraea. Alte   │
│      │              │specii          │
│      │              │importante:     │
│      │              │flora vernală   │
│      │              │este bogată în  │
│      │              │Corydalis cava, │
│      │              │Corydalis       │
│      │              │solida, Anemone │
│      │              │nemorosa,       │
│      │              │Anemone         │
│      │              │ranunculoides,  │
│      │              │Allium ursinum, │
│      │              │Galanthus       │
│      │              │nivalis,        │
│      │              │Isopyrum        │
│      │              │thalictroides,  │
│      │              │Ficaria verna,  │
│      │              │Dentaria        │
│      │              │bulbifera; în   │
│      │              │flora estivală, │
│      │              │pe lângă        │
│10.   │Specii        │speciile        │
│      │caracteristice│dominante găsim,│
│      │              │Ajuga reptans,  │
│      │              │Ajuga           │
│      │              │genevensis,     │
│      │              │Brachypodium    │
│      │              │sylvaticum,     │
│      │              │Carex pilosa,   │
│      │              │Carex sylvatica,│
│      │              │Convallaria     │
│      │              │majalis,        │
│      │              │Campanula       │
│      │              │rapunculoides,  │
│      │              │Dactylis        │
│      │              │polygama, Lamium│
│      │              │galebdolon,     │
│      │              │Lathyrus vernus,│
│      │              │Lathyrus niger, │
│      │              │Mercurialis     │
│      │              │perennis,       │
│      │              │Millium effusum,│
│      │              │Paris           │
│      │              │quadrifolia,    │
│      │              │Sanicula        │
│      │              │europaea, Bromus│
│      │              │benekeni.       │
└──────┴──────────────┴────────────────┘


        Tabelul nr. 6
        Date generale ale tipului de habitat 7140 Mlaştini turboase de tranziţie şi turbării mişcătoare - nefixate pe substrat la nivelul sitului Natura 2000 ROSCI0004 Băgău

┌──────┬──────────────┬─────────────────────┐
│Număr │Informaţie/   │Descriere            │
│Curent│Atribut       │                     │
├──────┼──────────────┼─────────────────────┤
│      │Clasificarea  │Tip de habitat de    │
│1.    │tipului de    │importanţă comunitară│
│      │habitat       │                     │
├──────┼──────────────┼─────────────────────┤
│      │Codul unic al │                     │
│2.    │tipului de    │7140                 │
│      │habitat       │                     │
├──────┼──────────────┼─────────────────────┤
│      │              │Mlaştini turboase de │
│3.    │Denumire      │tranziţie şi turbării│
│      │habitat       │mişcătoare - nefixate│
│      │              │pe substrat          │
├──────┼──────────────┼─────────────────────┤
│      │              │54.552 Carpathian    │
│      │              │stringsedge swards   │
│      │              │54.51                │
│      │Palaearctic   │Slender-sedgeswards  │
│4.    │Habitats      │54.52 Carex          │
│      │              │diandraquaking mires │
│      │              │54.512               │
│      │              │Sphagnumslender-sedge│
│      │              │swards               │
├──────┼──────────────┼─────────────────────┤
│      │              │R5404 Mlaştini       │
│      │              │sud-est carpatice    │
│      │              │mezo-oligotrofe cu   │
│      │              │Carex chordorrhiza şi│
│      │              │Swertia punctata     │
│      │              │R5407 Mlaştini şi    │
│      │              │turbării sud-est     │
│      │Habitatele din│carpatice mezotrofe  │
│5.    │România       │cu Carex             │
│      │              │R5408 Mlaştini       │
│      │              │sud-est carpatice,   │
│      │              │oligotrofe cu Carex  │
│      │              │limosa               │
│      │              │R5412 Mlaştini       │
│      │              │sud-est carpatice    │
│      │              │mezotrofe cu Carex   │
│      │              │diandra              │
├──────┼──────────────┼─────────────────────┤
│6.    │Habitatele    │Tip de habitat de    │
│      │Natura 2000   │importanţă comunitară│
├──────┼──────────────┼─────────────────────┤
│      │              │Swertio perennis -   │
│      │              │Cari-cetum           │
│      │              │chordorrhizae Coldea │
│      │              │1986, 1990 Caricetum │
│      │              │lasiocarpae Koch 1926│
│      │              │Caricetum diandrae   │
│      │              │Jon. 1932 em. Oberd. │
│      │              │1957 Syn. Carici-    │
│      │              │Menyanthetum         │
│      │              │caricetosum diandrae │
│      │              │Raţiu 1972 Caricetum │
│      │              │limosae Br.-Bl. 1921 │
│      │              │Syn. Carici limosae -│
│      │              │Sphagnetum Resmeriţă │
│      │              │1973 Scirpo -        │
│      │              │Phragmitetum Koch    │
│      │Asociaţii     │1926 Typhetum        │
│7.    │vegetale AV   │latifoliae Lang 1973 │
│      │              │Sphagnetum           │
│      │              │magellanici Malcuit  │
│      │              │1923, Kastner et     │
│      │              │Flosner 1933 Syn.    │
│      │              │Eriophoro vaginati - │
│      │              │Sphagnetum I. Pop et │
│      │              │al. 1968             │
│      │              │Calamagrostio -      │
│      │              │Salicetum cinerea Soó│
│      │              │et Zólyomi in Soó    │
│      │              │1955 Syn.            │
│      │              │Thelipteridi -       │
│      │              │Salicetum cinereae   │
│      │              │Somsac 1963 Salici   │
│      │              │cinereae - Sphagnetum│
│      │              │recurvi Zólyomi 1931,│
│      │              │Soó 1954             │
├──────┼──────────────┼─────────────────────┤
│8.    │Tipuri de     │-                    │
│      │pădure TP     │                     │
├──────┼──────────────┼─────────────────────┤
│      │              │Habitatul este format│
│      │              │din comunităţi de    │
│      │              │plante oligotrofe şi │
│      │              │mezotrofe formate pe │
│      │              │substrat de turbă    │
│      │              │mixt, muşchi de turbă│
│      │              │şi rogozuri sau pe   │
│      │              │turbă de rogoz. Este │
│      │              │mult mai bogată şi   │
│      │              │variată din punct de │
│      │              │vedere al            │
│      │              │asociaţiilor vegetale│
│      │              │şi a speciilor de    │
│      │              │plante decât         │
│      │              │habitatul 7110.      │
│      │              │Specii cheie pentru  │
│      │              │habitatul 7140:      │
│      │              │Sphagnum recurvum,   │
│      │              │Sphagnum warnstorfii,│
│      │              │Valeriana            │
│      │              │simplicifolia,       │
│      │              │Pedicularis          │
│      │              │limnogena, Carex     │
│      │              │canescens, Carex     │
│      │              │echinata, Carex      │
│      │              │bigelowii ssp.       │
│      │              │dacica, Agrostis     │
│      │Descrierea    │canina, Eriophorum   │
│      │generală a    │scheuchzeri,         │
│9.    │tipului de    │Eriophorum           │
│      │habitat       │angustifolium,       │
│      │              │Plantago             │
│      │              │gentianoides, Juncus │
│      │              │castaneus, Juncus    │
│      │              │triglumis, Juncus    │
│      │              │filiformis, Luzula   │
│      │              │sudetica, Potentilla │
│      │              │palustris, Menyanthes│
│      │              │trifoliata,          │
│      │              │Pedicularis          │
│      │              │palustris, Stellaria │
│      │              │palustris, Calliergon│
│      │              │stramineum,          │
│      │              │Camptothecium nitens,│
│      │              │Drepanocladus        │
│      │              │exanulatus, Campylium│
│      │              │stellatum,           │
│      │              │Aulacomnium palustre,│
│      │              │Sphagnum teres,      │
│      │              │Sphagnum subsecundum.│
│      │              │În cazul acestui     │
│      │              │habitat aflat la o   │
│      │              │altitudine 440 de m, │
│      │              │în Podişul           │
│      │              │Transilvaniei,       │
│      │              │speciile cheie vor   │
│      │              │fii altele, deoarece │
│      │              │habitatul are alte   │
│      │              │condiţii climatice.  │
├──────┼──────────────┼─────────────────────┤
│      │              │Sphagnum             │
│      │              │magellanicum,        │
│      │              │Eriophorum vaginatum,│
│      │              │Drosera rotundifolia,│
│      │              │Salix cinerea,       │
│      │              │Thelypteris          │
│10.   │Specii        │palustris, Juncus    │
│      │caracteristice│effusus, Agrostis    │
│      │              │stolonifera, Salix   │
│      │              │cinerea, Sphagnum    │
│      │              │recurvum, Typha      │
│      │              │latifolia, Gyceria   │
│      │              │maxima, Phragmites   │
│      │              │australis            │
└──────┴──────────────┴─────────────────────┘


        Tabelul nr. 7
        Date generale ale tipului de habitat 62C0* Stepe ponto - sarmatice la nivelul sitului Natura 2000 ROSCI0004 Băgău

┌──────┬──────────────┬──────────────────┐
│Număr │Informaţie/   │Descriere         │
│curent│Atribut       │                  │
├──────┼──────────────┼──────────────────┤
│      │Clasificarea  │Tip de habitat de │
│1.    │tipului de    │importanţă        │
│      │habitat       │prioritară        │
├──────┼──────────────┼──────────────────┤
│      │Codul unic al │                  │
│2.    │tipului de    │62C0*             │
│      │habitat       │                  │
├──────┼──────────────┼──────────────────┤
│3.    │Denumire      │Stepe ponto -     │
│      │habitat       │sarmatice         │
├──────┼──────────────┼──────────────────┤
│      │              │34.9213 Western   │
│4.    │Palaearctic   │Pontic            │
│      │Habitats      │feathergrass      │
│      │              │steppes           │
├──────┼──────────────┼──────────────────┤
│      │              │R3409 Pajişti     │
│      │Habitatele din│pontice de Stipa  │
│5.    │România       │lessingiana, Stipa│
│      │              │pulcherrima şi    │
│      │              │Stipa joannis     │
├──────┼──────────────┼──────────────────┤
│      │Habitatele    │Tip de habitat de │
│6.    │Natura 2000   │importanţă        │
│      │              │comunitară        │
├──────┼──────────────┼──────────────────┤
│      │              │Stipetum          │
│      │              │lessingianae Soó  │
│      │              │1927, 1947        │
│      │              │Stipetum          │
│      │              │pulcherrimae Soó  │
│      │Asociaţii     │1942 Stipetum     │
│7.    │vegetale AV   │capillatae Hueck  │
│      │              │1931, Krausch 1981│
│      │              │Syn.              │
│      │              │Astragalo-Brometum│
│      │              │stipetosum        │
│      │              │capillatae Borza  │
│      │              │1959              │
├──────┼──────────────┼──────────────────┤
│8.    │Tipuri de     │-                 │
│      │pădure TP     │                  │
├──────┼──────────────┼──────────────────┤
│      │              │Fitocenozele ocupă│
│      │              │de obicei treimea │
│      │              │superioară a      │
│      │              │pantelor expuse   │
│      │              │spre sud,         │
│      │              │sud-vest, sud-est,│
│      │              │puternic          │
│      │              │înclinate. Solul  │
│      │              │variază de la     │
│      │              │cernoziom de pantă│
│      │              │moderat erodat,   │
│      │              │până la brun      │
│      │              │deschis de pantă  │
│      │              │intens erodat. În │
│      │              │cadrul            │
│      │              │fitocenozelor de  │
│      │              │Stipa participă   │
│      │              │numeroase plante  │
│      │              │de talie mare cum │
│      │              │sunt: Stipa       │
│      │              │joannis, Stipa    │
│      │              │capillata, Stipa  │
│      │              │lessingiana, Stipa│
│      │              │pulcherrima,      │
│      │              │Brachypodium      │
│      │              │pinnatum,         │
│      │              │Cephalaria        │
│      │              │uralensis, Salvia │
│      │              │transsilvanica,   │
│      │              │Nepeta ucranica,  │
│      │              │Salvia austriaca, │
│      │              │Salvia pratensis, │
│      │              │Galium glaucum,   │
│      │              │Jurinea mollis,   │
│      │              │Onobrychis        │
│      │              │viciifolia.       │
│      │              │Acestea întocmesc │
│      │              │etajul superior cu│
│      │              │înălţimea de circa│
│      │Descrierea    │100 cm. Etajul    │
│      │generală a    │mijlociu este     │
│9.    │tipului de    │constituit de     │
│      │habitat       │speciile cu talia │
│      │              │de 40-50 cm,      │
│      │              │dintre care       │
│      │              │menţionăm: Festuca│
│      │              │rupicola, Festuca │
│      │              │valesiaca,        │
│      │              │Agropyron         │
│      │              │cristatum,        │
│      │              │Koeleria          │
│      │              │macrantha,        │
│      │              │Danthonia alpina, │
│      │              │Adonis vernalis,  │
│      │              │Potentilla        │
│      │              │argentea, Stachys │
│      │              │recta, Veronica   │
│      │              │austriaca ssp.    │
│      │              │jacquinii,        │
│      │              │Astragalus        │
│      │              │austriacus,       │
│      │              │Trifolium         │
│      │              │pratense, Inula   │
│      │              │ensifolia.        │
│      │              │Speciile scunde   │
│      │              │sunt prezente     │
│      │              │prin: Arenaria    │
│      │              │serpyllifolia,    │
│      │              │Medicago minima,  │
│      │              │Trifolium         │
│      │              │campestre,        │
│      │              │Teucrium          │
│      │              │chamaedrys,       │
│      │              │Alyssum           │
│      │              │desertorum,       │
│      │              │Alyssum           │
│      │              │alyssoides,       │
│      │              │Polygala major,   │
│      │              │Fragaria viridis, │
│      │              │plante care       │
│      │              │formează etajul   │
│      │              │inferior al       │
│      │              │vegetaţiei.       │
├──────┼──────────────┼──────────────────┤
│      │              │Stipa pulcherrima,│
│      │              │Vinca herbacea,   │
│      │              │Echium russicum,  │
│      │              │Salvia austriaca, │
│      │              │Salvia            │
│      │              │transsylvanica,   │
│      │              │Festuca valesiaca,│
│      │              │Jurinea mollis,   │
│      │              │Inula ensifolia,  │
│      │              │Verbascum         │
│      │              │phoeniceum, Iris  │
│      │              │pumila, Anthericum│
│      │              │ramosum, Veronica │
│      │              │orchidea,         │
│      │              │Helianthemum      │
│      │              │canum, Euphorbis  │
│10.   │Specii        │cyparissias,      │
│      │caracteristice│Teucrium          │
│      │              │chamaedrys, Adonis│
│      │              │vernalis,         │
│      │              │Astragalus        │
│      │              │austriacus,       │
│      │              │Astragalus        │
│      │              │monspessulanus,   │
│      │              │Allium flavum,    │
│      │              │Stachys recta,    │
│      │              │Agrimonia         │
│      │              │eupatoria, Rosa   │
│      │              │gallica, Muscari  │
│      │              │comosum, Asperula │
│      │              │cynanchica,       │
│      │              │Bupleurum         │
│      │              │falcatum, Onosma  │
│      │              │pseudarenaria.    │
└──────┴──────────────┴──────────────────┘


        Tabelul nr. 8
        Date specifice ale tipului de habitat 91Y0 Păduri dacice de stejar şi carpen la nivelul sitului Natura 2000 ROSCI0004 Băgău

┌──────┬───────────┬───────────────────┐
│Număr │Informaţie/│Descriere          │
│curent│Atribut    │                   │
├──────┼───────────┼───────────────────┤
│      │Codul unic │                   │
│1.    │al tipului │91Y0               │
│      │de habitat │                   │
├──────┼───────────┼───────────────────┤
│      │Statutul de│                   │
│2.    │prezenţă   │Larg răspândit     │
│      │spaţial    │                   │
├──────┼───────────┼───────────────────┤
│      │Statutul de│                   │
│3.    │prezenţă   │Natural            │
│      │management │                   │
├──────┼───────────┼───────────────────┤
│      │Suprafaţa  │                   │
│4.    │tipului de │1723 ha            │
│      │habitat    │                   │
├──────┼───────────┼───────────────────┤
│      │Perioada de│                   │
│5.    │colectare a│Noiembrie 2017 -   │
│      │datelor din│Octombrie 2018     │
│      │teren      │                   │
├──────┼───────────┼───────────────────┤
│      │           │Habitatul este     │
│      │           │localizat în mai   │
│      │           │multe trupuri de   │
│      │           │pădure după cum    │
│      │           │urmează:           │
│      │           │pe Dealul Măgura,  │
│      │           │în apropierea      │
│      │           │localităţii Păgida;│
│      │           │pe Dealul Ţigla,   │
│      │           │Dealul Tăuşorul,   │
│      │           │Valea Hajbadic,    │
│      │           │Valea Poetu;       │
│      │Distribuţia│Pădurea Hoioaga,   │
│6.    │tipului de │mărginită de Dealul│
│      │habitat -  │Coasta Pustie a    │
│      │descriere  │Cisteiului, Dealul │
│      │           │Hargeu şi Păşunea  │
│      │           │Ciunga;            │
│      │           │Pădurea Ladomir,   │
│      │           │mărginită de Dealul│
│      │           │Odăile Hopârta,    │
│      │           │Dealul Podina şi   │
│      │           │Valea Băgăului;    │
│      │           │Un trup mic de     │
│      │           │pădure lângă Vîrful│
│      │           │Dealul Viilor şi   │
│      │           │altul lângă Vârful │
│      │           │Dealul Gorgan.     │
├──────┼───────────┼───────────────────┤
│      │Distribuţia│Anexa nr. 8 la     │
│7.    │tipului de │Planul de          │
│      │habitat -  │management         │
│      │hartă      │                   │
├──────┼───────────┼───────────────────┤
│      │Alte       │Sursele sunt       │
│      │informaţii │prezentate în      │
│8.    │privind    │capitolul 10.      │
│      │sursele de │Bibliografie şi    │
│      │informaţii │referinţe          │
└──────┴───────────┴───────────────────┘


        Tabelul nr. 9
        Date specifice ale tipului de habitat 7140 Mlaştini turboase de tranziţie şi turbării mişcătoare - nefixate pe substrat la nivelul sitului Natura 2000 ROSCI0004 Băgău

┌──────┬───────────┬───────────────────┐
│Număr │Informaţie/│Descriere          │
│curent│Atribut    │                   │
├──────┼───────────┼───────────────────┤
│      │Codul unic │                   │
│1.    │al tipului │7140               │
│      │de habitat │                   │
├──────┼───────────┼───────────────────┤
│      │Statutul de│                   │
│2.    │prezenţă - │Izolat             │
│      │spaţial    │                   │
├──────┼───────────┼───────────────────┤
│      │Statutul de│                   │
│3.    │prezenţă - │Natural            │
│      │management │                   │
├──────┼───────────┼───────────────────┤
│      │Suprafaţa  │                   │
│4.    │tipului de │1,2 ha             │
│      │habitat    │                   │
├──────┼───────────┼───────────────────┤
│      │Perioada de│                   │
│5.    │colectare a│Noiembrie 2017 -   │
│      │datelor din│Octombrie 2018     │
│      │teren      │                   │
├──────┼───────────┼───────────────────┤
│      │           │Lacul în cadrul    │
│      │           │căruia se află     │
│      │           │habitatul, se află │
│      │           │la o altitudine de │
│      │           │440 de m. Forma lui│
│      │           │este eliptică, cu o│
│      │           │lungime de         │
│      │           │aproximativ 250 de │
│      │           │m în direcţie      │
│      │           │sud-estică spre    │
│      │           │nord-vest şi cu o  │
│      │           │lăţime de 130 m.   │
│      │Distribuţia│Suprafaţa lacului  │
│      │tipului de │are 2,5 - 3 ha şi  │
│6.    │habitat -  │grosimea turbei    │
│      │descriere  │ajunge la 4 -5 m în│
│      │           │mijlocul acestuia. │
│      │           │În anii ploioşi    │
│      │           │nivelul apei creşte│
│      │           │şi astfel lacul    │
│      │           │poate să ajungă la │
│      │           │o suprafaţă de 5 - │
│      │           │6 ha. Lacul este   │
│      │           │împărţit în două   │
│      │           │regiuni: o parte   │
│      │           │eutrofă, cu luciu  │
│      │           │de apă şi o parte  │
│      │           │oligotrofă cu      │
│      │           │turbărie.          │
├──────┼───────────┼───────────────────┤
│      │Distribuţia│Anexa nr. 8 la     │
│7.    │tipului de │Planul de          │
│      │habitat -  │management         │
│      │hartă      │                   │
├──────┼───────────┼───────────────────┤
│      │Alte       │Sursele sunt       │
│      │informaţii │prezentate în      │
│8.    │privind    │capitolul 10.      │
│      │sursele de │Bibliografie şi    │
│      │informaţii │referinţe          │
└──────┴───────────┴───────────────────┘


        Tabelul nr. 10
        Date specifice ale tipului de habitat 62C0* Stepe ponto - sarmatice la nivelul sitului Natura 2000 ROSCI0004 Băgău

┌──────┬────────────┬─────────────────────┐
│Număr │Informaţie/ │Descriere            │
│curent│Atribut     │                     │
├──────┼────────────┼─────────────────────┤
│      │Codul unic  │                     │
│1.    │al tipului  │62C0*                │
│      │de habitat  │                     │
├──────┼────────────┼─────────────────────┤
│      │Statutul de │                     │
│2.    │prezenţă -  │Izolat               │
│      │spaţial     │                     │
├──────┼────────────┼─────────────────────┤
│      │Statutul de │                     │
│3.    │prezenţă    │Natural              │
│      │(management)│                     │
├──────┼────────────┼─────────────────────┤
│      │Suprafaţa   │                     │
│4.    │tipului de  │86,7 ha              │
│      │habitat     │                     │
├──────┼────────────┼─────────────────────┤
│      │Perioada de │                     │
│5.    │colectare a │Noiembrie 2017 -     │
│      │datelor din │Octombrie 2018       │
│      │teren       │                     │
├──────┼────────────┼─────────────────────┤
│      │            │Într-o zonă foarte   │
│      │            │sălbatică a ariei    │
│      │            │protejate, puţin     │
│      │            │cunoscută de         │
│      │            │botanişti, denumită  │
│      │            │Pusta Băgăului, au   │
│      │            │fost identificate    │
│      │            │pajişti uscate       │
│      │            │stepice şi           │
│      │            │silvo-stepice cu o   │
│      │            │diversitate ridicată │
│      │            │de plante rare,      │
│      │            │endemite şi elemente │
│      │            │termofile de o       │
│      │            │importanţă           │
│      │            │ştiinţifică          │
│      │            │deosebită.           │
│      │            │Aceste pajişti se    │
│      │            │găsesc pe versanţii  │
│      │            │sud-vestici şi       │
│      │            │vestici cu înclinare │
│      │            │mare, peste 30 grade.│
│      │            │Ele sunt dominate cu │
│      │            │precădere de specii  │
│      │            │de colilie, cel puţin│
│      │            │trei fiind           │
│      │            │identificate Stipa   │
│      │            │pulcherrima, Stipa   │
│      │            │tirsa şi Stipa       │
│      │            │capillata. Pajiştile │
│      │            │adăpostesc elemente  │
│      │            │termofile stepice    │
│      │            │precum ruscuţa de    │
│      │            │primăvară Adonis     │
│      │            │vernalis, capul      │
│      │            │şarpelui Echium      │
│      │            │russicum, jaleşul    │
│      │            │transilvănean Salvia │
│      │            │transsylvanica,      │
│      │            │frăsinelul Dictamnus │
│      │            │albus.               │
│      │            │Aceste elemente fac  │
│      │            │parte din alianţa    │
│      │            │Festucion valesiacae │
│      │            │Klika 1931, care     │
│      │            │cuprinde asociaţia   │
│      │            │vegetală Stipetum    │
│      │Distribuţia │capillatae Hueck 1931│
│      │tipului de  │Krausch 1981 Syn.    │
│6.    │habitat -   │Astragalo- Brometum  │
│      │descriere   │stipetosum capillatae│
│      │            │Borza 1959. Această  │
│      │            │asociaţie este cu    │
│      │            │caracter expresiv    │
│      │            │stepic ce apare de   │
│      │            │regulă pe platouri,  │
│      │            │cornişe, coaste      │
│      │            │abrupt, cu înclinare │
│      │            │mare a pantei (60 de │
│      │            │grade), aride, cu    │
│      │            │insolaţie puternică, │
│      │            │bătută de vânt, cu   │
│      │            │alunecări frecvente  │
│      │            │de teren şi erodate  │
│      │            │la suprafaţă, în     │
│      │            │treimea superioară a │
│      │            │dealurilor.          │
│      │            │Compoziţia floristică│
│      │            │a asociaţiei se      │
│      │            │caracterizează prin  │
│      │            │predominarea         │
│      │            │elementelor xeroterme│
│      │            │de nuanţă            │
│      │            │pontico-continentală.│
│      │            │Specia de            │
│      │            │recunoaştere,        │
│      │            │dominant şi          │
│      │            │consolidatoare a     │
│      │            │asociaţiei este Stipa│
│      │            │capillata.           │
│      │            │Tot în această zonă  │
│      │            │întâlnim pajişti     │
│      │            │stepice din alianţa  │
│      │            │Stipion lessingianae │
│      │            │Soo 1947, cantonate  │
│      │            │în treimea superioară│
│      │            │a pantelor din       │
│      │            │Podişul              │
│      │            │Transilvaniei,       │
│      │            │limitrofe în general │
│      │            │pădurilor edificate  │
│      │            │de Quercus petraea.  │
│      │            │Speciile             │
│      │            │caracteristice: Stipa│
│      │            │lessingiana, Stipa   │
│      │            │pennata, Stipa       │
│      │            │pulcherimma, Salvia  │
│      │            │transsylvanica, Iris │
│      │            │pumila.              │
├──────┼────────────┼─────────────────────┤
│      │Distribuţia │                     │
│7.    │tipului de  │Anexa nr. 8 la Planul│
│      │habitat -   │de management        │
│      │hartă       │                     │
├──────┼────────────┼─────────────────────┤
│      │Alte        │Sursele sunt         │
│      │informaţii  │prezentate în        │
│8.    │privind     │capitolul 10.        │
│      │sursele de  │Bibliografie şi      │
│      │informaţii  │referinţe            │
└──────┴────────────┴─────────────────────┘



    3.2.2. Habitate după clasificarea naţională
        R4128 Păduri geto-dacice de gorun - Quercus petraea cu Dentaria bulbifera
        Structura acestui tip de habitat este dată de fitocenoze edificate de specii europene nemorale. Stratul arborilor, compus în etajul superior din gorun - Quercus petraea ssp. petraea, ssp. dalechampii, exclusiv sau cu puţine exemplare de fag - Fagus sylvatica ssp. moesiaca, ssp. sylvatica, tei - Tilia cordata în nord, toate speciile de tei în restul teritoriului, cireş - Prunus avium, stejar pedunculat - Quercus robur, cer, gârniţă - Quercus cerris, Q. frainetto, plop tremurător - Populus tremula, ulmi - Ulmus glabra,U. minor, paltini - Acer pseudoplatanus, Acer platanoides, iar în etajul inferior jugastrul - Acer campestre, sorb - Sorbus torminalis, păr şi măr pădureţ - Pyrus pyraster, Malus sylvestris; are acoperire de 80-90% şi înălţimi de 20-30 m la 100 de ani. Stratul arbuştilor, slab dezvoltat, compus din Corylus avellana, Crataegus monogyna, Evonymus europaeus, E. verrucosus, Cornus sanguinea, Sambucus nigra, Ligustrum vulgare, Rhamnus cathartica. Stratul ierburilor şi subarbuştilor, bine dezvoltat, cu bogată floră de mull dominată de Galium odoratum, Asarum europaeum, Stellaria holostea.

        R5404 Mlaştini sud-est carpatice mezo-oligotrofe cu Carex chordorrhiza şi Swertia punctata
        Stratul ierbos al acestui tip de habitat este bine dezvoltat, înalt de 10-30 cm. Speciile edificatoare, Carex chordorrhiza şi Swertia perennis şi Allium schoenoprasum ssp. sibiricum,pot realiza o acoperire de până la 65%. Prezenţa speciilor carpatice: Valeriana simplicifolia, Carex nigra ssp. dacica, conferă caracterul regional al vegetaţiei. Stratul muşchilor este bine reprezentat de Cratoneuron comutatum.

        R5407 Mlaştini şi turbării sud-est carpatice mezotrofe cu Carex
        Stratul ierbos este bine dezvoltat, înalt de 10-20 cm în locuri cu exces de umiditate. Specia caracteristică şi edificatoare pentru asociaţie este Carex lasiocarpa. Stratul muşchilor dominant, uneori cu acoperiri mari. Se remarcă, printr-o prezenţă şi constanţă ridicată, Sphagnum warnstorfii, specifică mlaştinilor de mare altitudine.

        R5408 Mlaştini sud-est carpatice, oligotrofe cu Carex limosa
        Habitatul este caracterizat de prezenţa câtorva specii oligotrofe, aparţinând alianţei Sphagnion magellanici, care trădează evoluţia sindinamică a acestor grupări către asociaţiile alianţei Sphagnion, paralel cu cenozele descrise din Europa Centrală. Stratul ierbos este slab dezvoltat, înalt de 12-30 cm. Specia caracteristică şi edificatoare Carex limosa are o acoperire medie de 40%. Speciile Scheuchzeria palustris, Lycopodiella inundata = Lepidotis inundata, Rhynchospora alba pot avea o acoperire de până la 5%. Stratul muşchilor este dominant, uneori cu acoperiri mari. Sphagnum cuspidatum este dominant cu o acoperire ce variază între 30-75%. Este prezentă în proporţie mare şi specia Sphagnum magellanicum.

        R5412 Mlaştini sud-est carpatice mezotrofe cu Carex diandra
        Habitat mezotrof. Stratul ierbos este dezvoltat, înalt de 10-30 cm. Carex diandra poate realiza o acoperire de până la 35%. Menţionăm prezenţa unor specii rare: Drosera anglica, Carex dioica, Pedicularis sceptrum-carolinum şi a relictului glaciar Saxifraga hirculus. Stratul muşchilor este dominant, uneori cu acoperiri mari. Au fost separate două subasociaţii:
    - typicum Gors1968 - syn.: Equisetetum limosi Raţiu 1971 p.p. non SoÎ 1927;
    – caricetosum nigrae Coldea 1981 - syn.: Carici-Menyanthetum caricetosum diandrae Raţiu 1972 p.p. non SoÎ 1963, având ca specii diferenţiale pe Carex nigra, Campylium stellulatum şi Cratoneurum filicinum.


        R3409 Pajişti pontice de Stipa lessingiana, Stipa pulcherrima şi Stipa joannis
        În cadrul fitocenozelor de Stipa participă numeroase plante de talie mare cum sunt: Stipa joannis, S. capillata, S. lessingiana, S. pulcherrima, Brachypodium pinnatum, Cephalaria uralensis, Salvia transsilvanica, Nepeta ucranica, Salvia austriaca, S. pratensis, Galium glaucum, Jurinea mollis, Onobrychis viciifolia. Acestea întocmesc etajul superior cu înălţimea de circa 100 cm. Etajul mijlociu este realizat de speciile cu talia de 40-50 cm, dintre care menţionăm: Festuca rupicola, F. valesiaca, Agropyron cristatum, Koeleria macrantha, Danthonia alpina, Adonis vernalis, Potentilla argentea, Stachys recta, Veronica austriaca ssp. jacquinii, Astragalus austriacus, Trifolium pratense, Inula ensifolia. Speciile scunde sunt prezente prin: Arenaria serpyllifolia, Medicago minima, Trifolium campestre, Teucrium chamaedrys, Alyssum desertorum, A. alyssoides, Polygala major, Fragaria viridis, plante care formează etajul inferior al vegetaţiei.



    3.3. Specii de floră şi faună pentru care a fost declarată aria naturală protejată
    3.3.1. Plante superioare
     În fişa sitului ROSCI0004 Băgău, la punctul 3.2. Specii prevăzute la art. 4 din Directiva nr. 2009/147/CE, specii enumerate în anexa II la Directiva nr. 92/43/CEE şi evaluarea sitului în ceea ce le priveşte, este enumerată specia de orhidee Liparis loeselii.
    A. Date generale ale speciei: date care sunt general valabile pentru specie, indiferent de locul unde aceasta este întâlnită;
    B. Date specifice ale speciei la nivelul ariei naturale protejate: date care sunt caracteristice speciei în cadrul ariei naturale protejate.

        Tabelul nr. 11
        Date generale ale speciei Liparis loeselii la nivelul sitului Natura 2000 ROSCI0004 Băgău

┌──────┬───────────┬───────────────────┐
│Număr │Informaţie/│Descriere          │
│curent│Atribut    │                   │
├──────┼───────────┼───────────────────┤
│1.    │Cod Specie │189943             │
│      │- EUNIS    │                   │
├──────┼───────────┼───────────────────┤
│2.    │Denumirea  │Liparis loeselii   │
│      │ştiinţifică│                   │
├──────┼───────────┼───────────────────┤
│3.    │Denumirea  │Moşişoare          │
│      │populară   │                   │
├──────┼───────────┼───────────────────┤
│      │           │Convenţia de la    │
│      │           │Berna - Anexa I -  │
│      │           │Specii de floră    │
│      │           │sctict protejate   │
│      │           │OUG 57/2007 - Anexa│
│      │           │3, Legea 49/2011. -│
│      │Statutul de│Specii de plante şi│
│4.    │conservare │de animale a căror │
│      │în România │conservare necesită│
│      │           │desemnarea ariilor │
│      │           │speciale de        │
│      │           │conservare şi a    │
│      │           │ariilor de         │
│      │           │protecţie specială │
│      │           │avifaunistică.     │
├──────┼───────────┼───────────────────┤
│      │           │Plantă ierboasă cu │
│      │           │rizom foarte scurt,│
│      │           │tulpină cu doi     │
│      │           │tuberculi          │
│      │           │supratereştri la   │
│      │           │bază, erectă, de   │
│      │           │6-25 cm, muchiată, │
│      │           │aripată în partea  │
│      │           │superioară,        │
│      │           │prevăzută cu 2, 3  │
│      │Descrierea │frunze bazale      │
│5.    │speciei    │oblongi, aproape   │
│      │           │opuse şi           │
│      │           │inflorescenţe de   │
│      │           │tip racem 1 până la│
│      │           │18 flori mici,     │
│      │           │verzi-gălbui.      │
│      │           │Orhideea este o    │
│      │           │specie sporadică,  │
│      │           │semnalată din zona │
│      │           │forestieră de      │
│      │           │câmpie până în cea │
│      │           │montană.           │
├──────┼───────────┼───────────────────┤
│6.    │Perioade   │Perioada de        │
│      │critice    │vegetaţie          │
├──────┼───────────┼───────────────────┤
│      │           │Plantă higrofită cu│
│      │           │temperament de     │
│      │           │lumină,            │
│      │           │mezotermofită -    │
│      │           │subtermofită, de   │
│      │Cerinţe de │staţiuni cu        │
│7.    │habitat    │soluriumed-ude, mai│
│      │           │mult sau mai puţin │
│      │           │regulat inundate,  │
│      │           │sărace în azot,    │
│      │           │bazice, formate pe │
│      │           │substrate          │
│      │           │calcaroase         │
├──────┼───────────┼───────────────────┤
│      │           │Nu au fost         │
│8.    │Fotografii │realizate          │
│      │           │fotografii         │
└──────┴───────────┴───────────────────┘


        Tabelul nr. 12
        Date specifice ale speciei Liparis loeselii la nivelul sitului Natura 2000 ROSCI0004 Băgău

┌──────┬────────────┬──────────────────┐
│Număr │Informaţie/ │Descriere         │
│Curent│Atribut     │                  │
├──────┼────────────┼──────────────────┤
│1.    │Specia      │Liparis loselli   │
├──────┼────────────┼──────────────────┤
│      │Informaţii  │Specia nu a fost  │
│2.    │specifice   │identificată      │
│      │speciei     │                  │
├──────┼────────────┼──────────────────┤
│      │Statutul de │                  │
│3.    │prezenţă -  │-                 │
│      │temporal    │                  │
├──────┼────────────┼──────────────────┤
│      │Statutul de │                  │
│4.    │prezenţă -  │-                 │
│      │spaţial     │                  │
├──────┼────────────┼──────────────────┤
│      │Statutul de │                  │
│5.    │prezenţă -  │-                 │
│      │management  │                  │
├──────┼────────────┼──────────────────┤
│6.    │Abundenţă   │-                 │
├──────┼────────────┼──────────────────┤
│      │Perioada de │                  │
│7.    │colectare a │Noiembrie 2017 -  │
│      │datelor din │Octombrie 2018    │
│      │teren       │                  │
├──────┼────────────┼──────────────────┤
│      │Distribuţia │                  │
│8.    │speciei -   │-                 │
│      │interpretare│                  │
├──────┼────────────┼──────────────────┤
│      │Distribuţia │                  │
│9.    │speciei -   │-                 │
│      │harta       │                  │
│      │distribuţiei│                  │
├──────┼────────────┼──────────────────┤
│      │Alte        │Sursele sunt      │
│      │informaţii  │prezentate în     │
│10.   │privind     │capitolul 10.     │
│      │sursele de  │Bibliografie şi   │
│      │informaţii  │referinţe         │
└──────┴────────────┴──────────────────┘


        Specia Liparis loeselli nu a fost identificată în urma ieşirilor în teren efectuate în perioada noiembrie 2017 - octombrie 2018. În urma studierii lucrărilor, ierbarelor, materialelor despre Tăul fără fund de la Băgău, nu au fost găsite date despre existenţa speciei în zonă. Probabil printr-o eroare, specia a fost introdusă în Fişa sitului. În lucrarea Mlaştinile de turbă din Republica Populară Romînă din 1960, Emil Pop aminteşte specia cu semnul întrebării, cu prezenţă incertă. De asemenea potrivit cerinţelor de habitat, Tăul fără fund nu conferă un mediu de viaţă favorabil speciei. Specia creşte pe un substrat calcaros, mediul din tău în schimb este acid.
        În urma consultării lucrării Vegetaţia mlaştinii de turbă "Tăul fără fund" de la Băgău, Judeţul Alba, Transilvania, România, realizată în perioada 2002 - 2004 de Laszlo Eniko, apărut în Contribuţii Botanice, XLI, 2, 2006, Grădina Botanică "Alexandru Borza", Cluj Napoca, nu au fost găsite referinţe la prezenţa speciei Liparis loeselii.

    3.3.2. Nevertebrate
     În fişa sitului ROSCI0004 Băgău, la punctul 3.2. Specii prevăzute la art. 4 din Directiva nr. 2009/147/CE, specii enumerate în anexa II la Directiva nr. 92/43/CEE şi evaluarea sitului în ceea ce le priveşte, sunt enumerate speciile Lucanus cervus, Odontopodisma rubripes şi Carabus hampei.
        Specia Carabus hampei nu a fost identificată în urma ieşirilor în teren efectuate în perioada noiembrie 2017 - octombrie 2018.
        Tabelul nr. 13
        Date generale ale speciei Lucanus cervus la nivelul sitului Natura 2000 ROSCI0004 Băgău

┌──────┬───────────┬───────────────────┐
│Număr │Informaţie/│Descriere          │
│curent│Atribut    │                   │
├──────┼───────────┼───────────────────┤
│1     │Cod Specie │221                │
│      │- EUNIS    │                   │
├──────┼───────────┼───────────────────┤
│2     │Denumire   │Lucanus cervus     │
│      │ştiinţifică│                   │
├──────┼───────────┼───────────────────┤
│3     │Denumire   │Rădaşca            │
│      │populară   │                   │
├──────┼───────────┼───────────────────┤
│      │           │Convenţia de la    │
│      │           │Berna - Anexa III -│
│      │           │Specii de faună    │
│      │           │protejate          │
│      │           │OUG 57/2007 - Anexa│
│      │           │3, Legea 49/2011. -│
│      │Statutul de│Specii de plante şi│
│4.    │conservare │de animale a căror │
│      │în România │conservare necesită│
│      │           │desemnarea ariilor │
│      │           │speciale de        │
│      │           │conservare şi a    │
│      │           │ariilor de         │
│      │           │protecţie specială │
│      │           │avifaunistică.     │
├──────┼───────────┼───────────────────┤
│      │           │Lucanus cervus     │
│      │           │Linnaeus, 1758 este│
│      │           │o specie de        │
│      │           │dimensiune mare, la│
│      │           │care masculii pot  │
│      │           │ajunge până la     │
│      │           │80-90 mm. Femelele │
│      │           │sunt mai mici,     │
│      │           │uneori de doar 20  │
│      │           │mm. Corpul alungit,│
│      │           │masiv, de culoare  │
│      │           │neagră sau brun    │
│      │           │închis, cu luciu   │
│      │           │mat în special la  │
│      │           │femele, iar în     │
│      │           │cazul masculului,  │
│      │           │mandibulele şi     │
│      │           │elitrele de culoare│
│      │           │brun-castanie.     │
│      │           │Specia prezintă un │
│      │           │accentuat dimorfism│
│      │           │sexual. La masculi │
│      │           │capul este masiv,  │
│      │           │mai lat ca         │
│      │Descrierea │pronotul, iar      │
│5     │speciei    │mandibulele sunt   │
│      │           │foarte bine        │
│      │           │dezvoltate, lungi  │
│      │           │şi ramificate cu   │
│      │           │aspectul unor      │
│      │           │coarne de cerb.    │
│      │           │Acestea sunt bifide│
│      │           │la extremităţi şi  │
│      │           │prevăzute cu un    │
│      │           │dinte median sau   │
│      │           │postmedian la      │
│      │           │partea lor internă │
│      │           │şi pot atinge la   │
│      │           │exemplarele foarte │
│      │           │mari jumătate din  │
│      │           │lungimea corpului. │
│      │           │Femelele, mai mici │
│      │           │ca masculii, au    │
│      │           │pronotul mult mai  │
│      │           │lat comparativ cu  │
│      │           │capul, mandibulele │
│      │           │mai scurte decât   │
│      │           │capul şi picioarele│
│      │           │anterioare adaptate│
│      │           │pentru săpat -     │
│      │           │Iorgu 2015.        │
├──────┼───────────┼───────────────────┤
│      │           │Tot timpul anului -│
│      │Perioade   │larve şi din mai   │
│      │critice    │până în septembrie │
│      │           │- adulţi           │
├──────┼───────────┼───────────────────┤
│      │           │Specia preferă     │
│      │           │habitate de păduri │
│      │           │de foioase cât şi  │
│      │           │zone cu arbori     │
│      │           │izolaţi sau cu     │
│      │           │garduri vii în     │
│      │           │grădini urbane şi  │
│      │Cerinţe de │suburbane, parcuri,│
│7     │habitat    │păşuni împădurite, │
│      │           │oriunde există o   │
│      │           │sursă suficientă de│
│      │           │lemn mort. În      │
│      │           │aceste habitate    │
│      │           │preferă ca sursă de│
│      │           │hrană speciile de  │
│      │           │quercinee - Iorgu  │
│      │           │2015.              │
├──────┼───────────┼───────────────────┤
│      │           │Anexa nr. 23 la    │
│8     │Fotografii │Planul de          │
│      │           │management,        │
│      │           │Fotografia 1       │
└──────┴───────────┴───────────────────┘


        Tabelul nr. 14
        Date generale ale speciei de Odontopodisma rubripes la nivelul sitului Natura 2000 ROSCI0004 Băgău

┌──────┬───────────┬───────────────────┐
│Număr │Informaţie/│Descriere          │
│curent│Atribut    │                   │
├──────┼───────────┼───────────────────┤
│1     │Cod Specie │17188              │
│      │- EUNIS    │                   │
├──────┼───────────┼───────────────────┤
│2     │Denumire   │Odontopodisma      │
│      │ştiinţifică│rubripes           │
├──────┼───────────┼───────────────────┤
│3     │Denumire   │Lăcustă de munte   │
│      │populară   │                   │
├──────┼───────────┼───────────────────┤
│      │           │OUG 57/2007 - Anexa│
│      │           │3, Legea 49/2011. -│
│      │           │Specii de plante şi│
│      │           │de animale a căror │
│      │Statutul de│conservare necesită│
│4.    │conservare │desemnarea ariilor │
│      │în România │speciale de        │
│      │           │conservare şi a    │
│      │           │ariilor de         │
│      │           │protecţie specială │
│      │           │avifaunistică.     │
├──────┼───────────┼───────────────────┤
│      │           │Specia             │
│      │           │Odontopodisma      │
│      │           │rubripes are corpul│
│      │           │de culoare verde,  │
│      │           │cu dungi laterale  │
│      │           │negre. Lungimea    │
│      │           │corpului este de   │
│      │           │aproximativ 15-17  │
│      │           │mm la mascul şi    │
│      │           │19-24 mm la femelă.│
│      │           │Tibiile posterioare│
│      │           │sunt proximal      │
│      │           │gălbui şi distal   │
│      │           │roşii. Specia      │
│      │           │prezintă pe primul │
│      │           │sternit toracic un │
│      │Descriere  │tubercul de formă  │
│5     │speciei    │conică. Specia este│
│      │           │brahipteră,        │
│      │           │tegminele fiind    │
│      │           │alungite, atingând │
│      │           │treimea posterioară│
│      │           │a primului tergit  │
│      │           │abdominal. Cercii  │
│      │           │masculului sunt    │
│      │           │lăţiţi la bază şi  │
│      │           │puternic curbaţi.  │
│      │           │Placa subgenitală a│
│      │           │femelei se termină │
│      │           │cu un lob median şi│
│      │           │2 laterali         │
│      │           │triunghiulari.     │
│      │           │Specia nu          │
│      │           │stridulează - Iorgu│
│      │           │2015.              │
├──────┼───────────┼───────────────────┤
│      │           │Tot timpul anului -│
│6     │Perioade   │prin reducerea     │
│      │critice    │habitatului speciei│
│      │           │prin suprapăşunat  │
├──────┼───────────┼───────────────────┤
│      │           │Preferă ca şi      │
│      │           │habitate           │
│      │           │zmeurişurile din   │
│      │           │lizierele şi       │
│      │           │pădurile zonelor de│
│      │           │deal şi câmpie.    │
│7     │Cerinţe de │Aici preferă ca    │
│      │habitat    │sursă de hrană     │
│      │           │speciile de Rubus  │
│      │           │dar şi alţi        │
│      │           │farbuşti înalţi sau│
│      │           │ierburi înalte -   │
│      │           │Chobanov şi        │
│      │           │colaboratorii 2016.│
├──────┼───────────┼───────────────────┤
│      │           │Anexa nr. 23 la    │
│8     │Fotografii │Planul de          │
│      │           │management,        │
│      │           │Fotografia2        │
└──────┴───────────┴───────────────────┘


        Tabelul nr. 15
        Date generale ale speciei de Carabus hampei la nivelul sitului Natura 2000 ROSCI0004 Băgău

┌──────┬───────────┬───────────────────┐
│Număr │Informaţie/│Descriere          │
│curent│Atribut    │                   │
├──────┼───────────┼───────────────────┤
│1     │Cod Specie │196423             │
│      │- EUNIS    │                   │
├──────┼───────────┼───────────────────┤
│2     │Denumire   │Carabus hampei     │
│      │ştiinţifică│                   │
├──────┼───────────┼───────────────────┤
│3     │Denumire   │-                  │
│      │populară   │                   │
├──────┼───────────┼───────────────────┤
│      │           │OUG 57/2007 - Anexa│
│      │           │3, Legea 49/2011. -│
│      │           │Specii de plante şi│
│      │           │de animale a căror │
│      │Statutul de│conservare necesită│
│4.    │conservare │desemnarea ariilor │
│      │în România │speciale de        │
│      │           │conservare şi a    │
│      │           │ariilor de         │
│      │           │protecţie specială │
│      │           │avifaunistică.     │
├──────┼───────────┼───────────────────┤
│      │           │Unii autori        │
│      │           │tratează Carabus   │
│      │           │hampei ca subspecie│
│      │           │de arabus rothi    │
│      │           │Dejean, 1829.      │
│      │           │Această abordare   │
│      │           │taxonomică este    │
│      │           │justificată de     │
│      │           │existenţa          │
│      │           │populaţiilor       │
│      │           │intermediare precum│
│      │           │şi de distribuţia  │
│      │           │geografică a celor │
│      │           │doi taxoni, însă în│
│      │           │acest ghid Carabus │
│      │           │hampei este        │
│      │           │considerat specie  │
│      │           │distinctă în acord │
│      │           │cu Directiva       │
│      │           │Habitate.          │
│      │           │Carabus hampei este│
│      │           │un gândac destul de│
│      │           │mare, cu lungimea  │
│      │           │de 22-38 mm. Specia│
│      │           │prezintă o mare    │
│      │           │variabilitate      │
│      │           │geografică fiind   │
│      │           │divizată în mai    │
│      │           │multe subspecii.   │
│      │           │Lungimea corpului  │
│      │           │este de 22-25 mm la│
│      │           │unele populaţii din│
│      │           │nord-vest şi 33-38 │
│      │           │mm la populaţiile  │
│      │           │de lângă Deva -    │
│      │           │Săcărâmb şi Baia   │
│      │           │Mare - Munţii      │
│      │           │Gutâi. Culoarea    │
│      │           │corpului variabilă,│
│      │           │de obicei          │
│      │           │neagră-albăstruie, │
│      │           │însă în majoritatea│
│      │           │populaţiilor există│
│      │           │indivizi cu luciu  │
│      │           │metalic violet, de │
│      │           │bronz, arămiu sau  │
│      │           │verzui în special  │
│      │           │pe marginile       │
│      │           │laterale ale       │
│      │           │elitrelor şi       │
│      │           │pronotului.        │
│      │           │Elitrele prezintă  │
│      │           │un număr de 18-24  │
│      │           │striuri,intervale  │
│      │           │mai mult sau mai   │
│      │Descrierea │puţin evidente la  │
│5     │speciei    │diferite populaţii │
│      │           │şi de obicei 5     │
│      │           │intervale primare  │
│      │           │ce se diferenţiază │
│      │           │de cele secundare  │
│      │           │şi terţiare prin   │
│      │           │prezenţa unor fovee│
│      │           │mai mult sau mai   │
│      │           │puţin vizibile ce  │
│      │           │prezintă un mic    │
│      │           │mucron. La         │
│      │           │marginile laterale │
│      │           │ale elitrelor      │
│      │           │intervalele se     │
│      │           │contopesc formând  │
│      │           │granule - Iorgu    │
│      │           │2015.              │
│      │           │Studii recente de  │
│      │           │taxonomie          │
│      │           │moleculară indică  │
│      │           │că ambele forme,   │
│      │           │deşi morfologic    │
│      │           │foarte similare cu │
│      │           │Carabus hampei,    │
│      │           │aparţin speciei    │
│      │           │Carabus incompsus. │
│      │           │Taxonul Telekii    │
│      │           │Csiki, 1937 este   │
│      │           │inclus fie la      │
│      │           │Carabus rothi, fie │
│      │           │la Carabus hampei. │
│      │           │Acesta prezintă    │
│      │           │frecvent 4         │
│      │           │intervale primare  │
│      │           │similar cu Carabus │
│      │           │rothi, dar unele   │
│      │           │specimene au 5     │
│      │           │intervale similar  │
│      │           │cu Carabus hampei. │
│      │           │Întrucât           │
│      │           │identificarea      │
│      │           │taxonilor          │
│      │           │subgenului         │
│      │           │Morphocarabus este │
│      │           │dificilă şi uneori │
│      │           │ambiguă, se        │
│      │           │recomandă ca în    │
│      │           │determinări să se  │
│      │           │ţină cont şi de    │
│      │           │distribuţia        │
│      │           │geografică a       │
│      │           │speciei. A se vedea│
│      │           │hărţile publicate  │
│      │           │de Szel şi         │
│      │           │colaboratorii în   │
│      │           │2007 şi Barloy şi  │
│      │           │Prunar în 2012.    │
├──────┼───────────┼───────────────────┤
│      │           │Practic perioade   │
│      │           │critice pot fi pe  │
│      │Perioade   │tot parcursul      │
│6     │critice    │anului, în special │
│      │           │prin intervenţia   │
│      │           │omului asupra      │
│      │           │habitatului speciei│
├──────┼───────────┼───────────────────┤
│      │           │Specia preferă     │
│      │           │habitatele de      │
│      │           │păduri de foioase  │
│      │           │fără coronament    │
│      │           │compact,           │
│      │           │jnepenişuri, în    │
│      │           │regiunile montane, │
│7     │Cerinţe de │liziere de lângă   │
│      │habitat    │pajişti şi poieni. │
│      │           │Uneori această     │
│      │           │specie o putem     │
│      │           │întâlni şi în      │
│      │           │livezi abandonate  │
│      │           │sau în vii         │
│      │           │abandonate - Iorgu │
│      │           │2015.              │
├──────┼───────────┼───────────────────┤
│      │           │Nu au fost         │
│8     │Fotografii │realizate          │
│      │           │fotografii         │
└──────┴───────────┴───────────────────┘


        Tabelul nr. 16
        Date specifice ale speciei Lucanus cervus la nivelul sitului Natura 2000 ROSCI0004 Băgău

┌──────┬────────────┬──────────────────┐
│Număr │Informaţie/ │Descriere         │
│curent│Atribut     │                  │
├──────┼────────────┼──────────────────┤
│1     │Specie      │Lucanus cervus    │
├──────┼────────────┼──────────────────┤
│      │            │Specia este       │
│      │Informaţii  │răspândită în     │
│2     │specifice   │majoritatea       │
│      │speciei     │pădurilor de      │
│      │            │stejar întâlnite  │
│      │            │în sit.           │
├──────┼────────────┼──────────────────┤
│      │Statutul de │                  │
│3     │prezenţă -  │Rezident          │
│      │temporal    │                  │
├──────┼────────────┼──────────────────┤
│      │Statutul de │                  │
│4     │prezenţă -  │Larg răspândită   │
│      │spaţial     │                  │
├──────┼────────────┼──────────────────┤
│      │Statutul de │                  │
│5     │prezenţă -  │Nativă            │
│      │management  │                  │
├──────┼────────────┼──────────────────┤
│6     │Abundenţă   │Comună            │
├──────┼────────────┼──────────────────┤
│      │Perioada de │                  │
│7     │colectare a │Noiembrie 2017 -  │
│      │datelor din │Octombrie 2018    │
│      │teren       │                  │
├──────┼────────────┼──────────────────┤
│      │            │Populaţiile cele  │
│      │Distribuţia │mai viguroase se  │
│8     │speciei -   │află localizate pe│
│      │interpretare│raza localităţilor│
│      │            │Micloşlaca, Băgău │
│      │            │şi Lopadea Nouă   │
├──────┼────────────┼──────────────────┤
│      │Distribuţia │Anexa nr. 9 la    │
│9     │speciei -   │Planul de         │
│      │harta       │management        │
│      │distribuţiei│                  │
├──────┼────────────┼──────────────────┤
│      │Alte        │Sursele sunt      │
│      │informaţii  │prezentate în     │
│10    │privind     │capitolul 10.     │
│      │sursele de  │Bibliografie şi   │
│      │informaţii  │referinţe         │
└──────┴────────────┴──────────────────┘


        Tabelul nr. 17
        Date specifice ale speciei Odontopodisma rubripes la nivelul sitului Natura 2000 ROSCI0004 Băgău

┌──────┬────────────┬──────────────────┐
│Număr │Informaţie/ │Descriere         │
│curent│Atribut     │                  │
├──────┼────────────┼──────────────────┤
│1     │Specie      │Odontopodisma     │
│      │            │rubripes          │
├──────┼────────────┼──────────────────┤
│      │            │Specia este       │
│      │Informaţii  │întâlnită izolat  │
│2     │specifice   │pe suprafaţa      │
│      │speciei     │sitului acolo unde│
│      │            │sunt tufişuri     │
├──────┼────────────┼──────────────────┤
│      │Statutul de │                  │
│3     │prezenţă -  │Rezident          │
│      │temporal    │                  │
├──────┼────────────┼──────────────────┤
│      │Statutul de │                  │
│4     │prezenţă -  │Izolată           │
│      │spaţial     │                  │
├──────┼────────────┼──────────────────┤
│      │Statutul de │                  │
│5     │prezenţă -  │Nativă            │
│      │manageme    │                  │
├──────┼────────────┼──────────────────┤
│6     │Abundenţă   │Prezenţă certă    │
├──────┼────────────┼──────────────────┤
│      │Perioada de │                  │
│7     │colectare a │Noiembrie 2017 -  │
│      │datelor din │Octombrie 2018    │
│      │teren       │                  │
├──────┼────────────┼──────────────────┤
│      │            │Populaţii ale     │
│      │            │acestui ortopter  │
│      │Distribuţia │au fost           │
│8     │speciei -   │identificate în   │
│      │interpretare│zona localităţilor│
│      │            │Pagida, Băgău,    │
│      │            │Ciumbrud şi       │
│      │            │Micloşlaca        │
├──────┼────────────┼──────────────────┤
│      │Distribuţia │Anexa nr. 9 la    │
│9     │speciei -   │Planul de         │
│      │harta       │management        │
│      │distribuţiei│                  │
├──────┼────────────┼──────────────────┤
│      │Alte        │Sursele sunt      │
│      │informaţii  │prezentate în     │
│10    │privind     │capitolul 10.     │
│      │sursele de  │Bibliografie şi   │
│      │informaţii  │referinţe         │
└──────┴────────────┴──────────────────┘


        Tabelul nr. 18
        Date specifice ale speciei Carabus hampei la nivelul sitului Natura 2000 ROSCI0004 Băgău

┌──────┬────────────┬──────────────────┐
│Număr │Informaţie/ │Descriere         │
│curent│Atribut     │                  │
├──────┼────────────┼──────────────────┤
│1     │Specie      │Carabus hampei    │
├──────┼────────────┼──────────────────┤
│      │Informaţii  │                  │
│2     │specifice   │-                 │
│      │speciei     │                  │
├──────┼────────────┼──────────────────┤
│      │Statutul de │                  │
│3     │prezenţă -  │Rezident          │
│      │temporal    │                  │
├──────┼────────────┼──────────────────┤
│      │Statutul de │                  │
│4     │prezenţă -  │Necunoscut        │
│      │spaţial     │                  │
├──────┼────────────┼──────────────────┤
│      │Statutul de │                  │
│5     │prezenţă -  │Nativă            │
│      │management  │                  │
├──────┼────────────┼──────────────────┤
│6     │Abundenţă   │Necunoscută       │
├──────┼────────────┼──────────────────┤
│      │Perioada de │                  │
│7     │colectare a │Noiembrie 2017 -  │
│      │datelor din │Octombrie 2018    │
│      │teren       │                  │
├──────┼────────────┼──────────────────┤
│      │            │În timpul acestui │
│      │            │studiu nu au fost │
│      │            │identificate      │
│      │            │populaţii ale     │
│      │Distribuţia │acestei specii pe │
│8     │speciei -   │teritoriul        │
│      │interpretare│sitului, făcând   │
│      │            │astfel imposibilă │
│      │            │realizarea unei   │
│      │            │hărţi de          │
│      │            │distribuţie       │
├──────┼────────────┼──────────────────┤
│      │Distribuţia │                  │
│9     │speciei -   │-                 │
│      │harta       │                  │
│      │distribuţiei│                  │
├──────┼────────────┼──────────────────┤
│      │Alte        │Sursele sunt      │
│      │informaţii  │prezentate în     │
│10    │privind     │capitolul 10.     │
│      │sursele de  │Bibliografie şi   │
│      │informaţii  │referinţe         │
└──────┴────────────┴──────────────────┘



    3.3.3. Herpetofaună
     În fişa sitului ROSCI0004 Băgău, la punctul 3.2. Specii prevăzute la art. 4 din Directiva nr. 2009/147/CE, specii enumerate în anexa II la Directiva nr. 92/43/CEE şi evaluarea sitului în ceea ce le priveşte, este enumerată specia Bombina variegata.
        Tabelul nr. 19
        Date generale ale speciei Bombina variegata la nivelul sitului Natura 2000 ROSCI0004 Băgău

┌────┬──────────┬──────────────────────┐
│Nr. │Informaţie│Descriere             │
│crt.│/Atribut  │                      │
├────┼──────────┼──────────────────────┤
│1   │Cod Specie│638                   │
│    │- EUNI    │                      │
├────┼──────────┼──────────────────────┤
│    │Denumirea │                      │
│2   │ştiinţ    │Bombina variegata     │
│    │fică      │                      │
├────┼──────────┼──────────────────────┤
│    │Denumirea │Buhai de baltă cu     │
│    │populară  │burtă galbenă         │
├────┼──────────┼──────────────────────┤
│    │          │Preocupare minimă –   │
│    │          │IUCN                  │
│    │          │Aproape ameninţată -  │
│    │          │Cartea roşie a        │
│    │          │vertebratelor din     │
│    │          │România               │
│    │          │Anexa II specii       │
│    │          │animale şi vegetale de│
│    │          │interes comunitar a   │
│    │          │căror conservare      │
│    │          │necesită desemnarea   │
│    │          │unor arii speciale de │
│    │          │conservare, şi în     │
│    │          │anexa IV speciile     │
│    │          │animale şi vegetale de│
│    │          │importanţă comunitară │
│    │          │care necesită         │
│    │          │protecţie strictă ale │
│    │          │Directivei Habitate - │
│    │          │Directiva 92/43/CEE a │
│    │          │Consiliului Europei   │
│    │          │din 21 mai 1992       │
│    │          │privind conservarea   │
│    │          │habitatelor naturale  │
│    │Statutul  │şi a speciilor de     │
│4   │de        │faună şi floră        │
│    │conservare│sălbatică.            │
│    │în România│Anexa 3 în Ordonanţa  │
│    │          │de Urgenţă a          │
│    │          │Guvernului nr. 57/2007│
│    │          │privind regimul       │
│    │          │ariilor naturale      │
│    │          │protejate, conservarea│
│    │          │habitatelor naturale, │
│    │          │a florei şi faunei    │
│    │          │sălbatice, aprobată cu│
│    │          │modificări şi         │
│    │          │completări prin Legea │
│    │          │nr. 49/2011 - Specii  │
│    │          │de plante şi de       │
│    │          │animale a căror       │
│    │          │conservare necesită   │
│    │          │desemnarea ariilor    │
│    │          │speciale de conservare│
│    │          │şi a ariilor de       │
│    │          │protecţie specială    │
│    │          │avifaunistică şi 4A - │
│    │          │Specii de interes     │
│    │          │comunitar. Specii de  │
│    │          │animale şi de plante  │
│    │          │care necesită o       │
│    │          │protecţie strictă.    │
├────┼──────────┼──────────────────────┤
│    │          │Specie de amfibian cu │
│    │          │talie mică având      │
│    │          │lungimea de 3,5- 5 cm.│
│    │          │Corpul este îndesat şi│
│    │          │aplatizat, capul mai  │
│    │          │mult lat decât lung,  │
│    │          │botul rotunjit,       │
│    │          │timpanul invizibil,   │
│    │          │iar pupila cordiformă.│
│    │          │Coloritul este extrem │
│    │          │de variabil. Dorsal,  │
│    │          │indivizii sunt        │
│    │          │coloraţi în cenuşiu   │
│    │          │deschis, maroniu sau  │
│    │          │măsliniu pătat cu     │
│    │          │negru. Uneori pot să  │
│    │          │apară indivizi parţial│
│    │          │sau total verzi pe    │
│    │          │partea dorsală.       │
│    │          │Abdomenul şi guşa sunt│
│    │          │colorate în galben, pe│
│    │          │fondul căruia apare un│
│    │          │desen marmorat cenuşiu│
│    │          │spre negru, dominând  │
│    │          │însă pigmentul galben.│
│    │          │Coloritul este foarte │
│    │          │intens, reprezentând  │
│    │          │un mijloc de          │
│    │          │avertizare asupra     │
│    │          │toxicităţii.          │
│    │          │Vârfurile degetelor   │
│    │          │sunt de asemenea      │
│    │          │galbene. Pielea este  │
│    │          │rugoasă pe partea     │
│    │          │dorsală, iar          │
│    │          │verucozităţile - negii│
│    │          │au în vârf un spin    │
│    │          │cornos negru,         │
│    │          │înconjurat de spini   │
│    │          │ascuţi, mai mici.     │
│    │          │Prezintă cu un aspect │
│    │          │mai îndesat şi        │
│    │          │picioare relativ mai  │
│    │          │lungi decât Bombina   │
│    │          │bombina iar pielea    │
│    │          │este mult mai rugoasă │
│    │          │decât la Bombina      │
│    │          │bombina. Vârfurile    │
│    │          │degetelor sunt        │
│    │          │întotdeauna galbene.  │
│    │          │Dimorfismul sexual    │
│    │          │este prezent. Astfel, │
│    │          │la masculi, în        │
│    │          │perioada de           │
│    │          │reproducere, apar     │
│    │          │calozităţi "nupţiale" │
│    │Descrierea│de natură cornoasă şi │
│5   │speciei   │culoare neagră pe     │
│    │          │partea internă a      │
│    │          │degetelor 1, 2 şi 3   │
│    │          │ale membrelor         │
│    │          │anterioare precum şi  │
│    │          │două "perniţe" negre  │
│    │          │pe antebraţ şi la baza│
│    │          │primului deget. De    │
│    │          │asemenea, astfel de   │
│    │          │calozităţi apar şi pe │
│    │          │penultima falangă a   │
│    │          │degetelor 2, 3 şi 4 de│
│    │          │la membrele           │
│    │          │posterioare. Este o   │
│    │          │specie cu activitate  │
│    │          │atât diurnă cât şi    │
│    │          │nocturnă, preponderent│
│    │          │acvatică, extrem de   │
│    │          │tolerantă şi          │
│    │          │rezistentă. Este      │
│    │          │sociabilă, foarte     │
│    │          │mulţi indivizi de     │
│    │          │vârste diferite putând│
│    │          │convieţui în bălţi    │
│    │          │mici. Larvele sunt    │
│    │          │consumate de către    │
│    │          │peşti şi unele        │
│    │          │insecte, adulţii însă │
│    │          │au foarte puţini      │
│    │          │duşmani datorită      │
│    │          │secreţiilor           │
│    │          │toxice.Indivizii devin│
│    │          │activi, primăvara,    │
│    │          │când ies din hibernare│
│    │          │şi intră în apă în    │
│    │          │perioada              │
│    │          │martie-aprilie, iar   │
│    │          │reproducerea începe în│
│    │          │luna mai. Perioada de │
│    │          │reproducere este      │
│    │          │declanşată de ploile  │
│    │          │lungi şi foarte       │
│    │          │abundente. Femelele   │
│    │          │depun ouă de mai multe│
│    │          │ori pe an, în grămezi │
│    │          │mici sau izolat, fie  │
│    │          │pe vegetaţie fie      │
│    │          │lăsate să cadă pe     │
│    │          │fundul apei.          │
│    │          │Hibernarea începe la  │
│    │          │sfârşit de septembrie │
│    │          │- început de octombrie│
│    │          │şi are loc pe uscat,  │
│    │          │în fisuri din sol sau │
│    │          │sub pietre şi buşteni.│
│    │          │Durata de viaţă în    │
│    │          │mediul natural poate  │
│    │          │depăşi 10 ani         │
├────┼──────────┼──────────────────────┤
│    │          │Lunile de primăvară în│
│    │          │care indivizii ies din│
│    │          │hibernare şi ocupă    │
│    │Perioade  │habitatele specific - │
│6   │critice   │martie, aprilie şi    │
│    │          │vară - mai - august,  │
│    │          │în care are loc       │
│    │          │reproducerea şi       │
│    │          │metamorfoza.          │
├────┼──────────┼──────────────────────┤
│    │          │Este tipică etajului  │
│    │          │colinar şi montan, dar│
│    │          │limitele altitudinale │
│    │          │între care poate fi   │
│    │          │găsită sunt relativ   │
│    │          │largi, pentru România │
│    │          │ele fiind cuprinse    │
│    │          │între 150-2000 m,     │
│    │          │putând fi întâlnită în│
│    │          │păduri de conifere,   │
│    │          │caducifoliate şi      │
│    │          │mixte,                │
│    │          │tufărişuri,pajişti şi │
│    │          │lunci. Preferă        │
│    │          │ochiurile de apă,     │
│    │          │bălţile temporare,    │
│    │          │putându-se reproduce  │
│    │          │inclusiv în denivelări│
│    │          │ale solului ce conţin │
│    │          │sub un litru de apă,  │
│    │          │spre deosebire de     │
│    │          │buhaiul de baltă cu   │
│    │          │burta roşie care      │
│    │          │preferă bălţile mai   │
│7   │Cerinţe de│mari din lunca sau    │
│    │habitat   │valea apelor          │
│    │          │curgătoare. Este      │
│    │          │întâlnită aproape     │
│    │          │pretutindeni unde     │
│    │          │găseşte un minim de   │
│    │          │umiditate. Unii autori│
│    │          │susţin ca această     │
│    │          │specie apare exclusiv │
│    │          │în acumulări de apă   │
│    │          │temporare: bălţi, urme│
│    │          │de roţi, de copite,   │
│    │          │şanţuri de drenaj, cu │
│    │          │precădere în zone     │
│    │          │împădurite înalte.    │
│    │          │Habitatele de         │
│    │          │reproducere sunt de   │
│    │          │regulă acumu ări de pă│
│    │          │temporare, neumbrite, │
│    │          │aflate în pădure sau  │
│    │          │în imediata apropiere │
│    │          │a pădurii. Hibernează │
│    │          │pe uscat în diverse   │
│    │          │cavităţi, în          │
│    │          │intervalul            │
│    │          │octombrie-aprilie.    │
├────┼──────────┼──────────────────────┤
│    │          │Anexa nr. 23 la Planul│
│8   │Fotografii│de management,        │
│    │          │Fotografia 3          │
└────┴──────────┴──────────────────────┘


        Tabelul nr. 20
        Date specifice ale speciei Bombina variegata la nivelul sitului Natura 2000 ROSCI0004 Băgău

┌────┬────────────┬────────────────────┐
│Nr. │Informaţie/ │Descriere           │
│crt.│Atribut     │                    │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│1   │Specia      │Bombina variegata   │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │            │Specia este comună  │
│    │            │în ROSCI0004 Băgău. │
│    │            │În cursul studiului,│
│    │            │în perioada martie -│
│    │            │octombrie 2018, au  │
│    │            │fost identificaţi în│
│    │            │teren 952 indivizi. │
│    │            │De asemenea au fost │
│    │            │identificate peste  │
│    │            │100 ponte şi 403    │
│    │            │larve şi indivizi   │
│    │            │subadulţi. Pe baza  │
│    │            │acestei informaţi şi│
│    │Informaţii  │ţănând cont de      │
│2   │specifice   │particularităţile   │
│    │speciei     │biologice şi        │
│    │            │ecologice ale       │
│    │            │speciei, precum şi  │
│    │            │de distribuţie      │
│    │            │habitatelor         │
│    │            │potenţiale în RO    │
│    │            │CI0004, marimea     │
│    │            │efectivului         │
│    │            │populaţional al     │
│    │            │speciei în sit, este│
│    │            │estimat ca fiind    │
│    │            │cuprins între 200 - │
│    │            │1500 indivizi       │
│    │            │adulţi.             │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │Statutul de │                    │
│3   │prezenţă -  │Rezidentă           │
│    │temporal    │                    │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │            │Distribuţie relativ │
│    │            │omogenă în          │
│    │            │perioadele cu       │
│    │            │percipitaţii medii  │
│    │            │sau abundente şi cu │
│    │            │abundenţă scăzută în│
│    │            │zona central-nordică│
│    │            │a sitului.          │
│    │            │Specia este         │
│    │Statutul de │pronunţat acvatică  │
│4   │prezenţă -  │în perioada activă, │
│    │spaţial     │astfel că are nevoie│
│    │            │de acumulări de apă,│
│    │            │chiar de mici       │
│    │            │dimensiuni, care nu │
│    │            │se pot forma în     │
│    │            │ariile cu pantă     │
│    │            │accentuată, expunere│
│    │            │sudică sau cu       │
│    │            │substrat cu o       │
│    │            │permeabilitate      │
│    │            │ridicată.           │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │Statutul de │Este o specie nativă│
│5   │prezenţă -  │în aria protejată   │
│    │management  │                    │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │            │Specie comună, cu   │
│    │            │abundenţă ridicată  │
│    │            │în habit tele umede │
│    │            │temporare sau       │
│6   │Abundenţă   │iazurile din cadul  │
│    │            │sitului. Efectiv    │
│    │            │populaţional cuprins│
│    │            │între 1200-1500     │
│    │            │indivizi.           │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │Perioada de │                    │
│7   │colectare a │Noiembrie 2017 -    │
│    │datelor din │Octombrie 2018      │
│    │teren       │                    │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │            │Specia este         │
│    │            │răspândită          │
│    │            │predominant în      │
│    │            │zonele de pădure în │
│    │            │care speciile de    │
│    │            │Quercus apar în     │
│    │            │ameste cu Carpinus, │
│    │            │Cerasius şi alte    │
│    │            │specii, predominant │
│    │Distribuţia │în partea de sud,   │
│8   │speciei -   │sud este şi nord    │
│    │interpretare│-est a sitului. În  │
│    │            │zona centrală în    │
│    │            │care pădurile sunt  │
│    │            │edificate           │
│    │            │predominant de      │
│    │            │specii de Quercus,  │
│    │            │iar panta terenului │
│    │            │este mare, specia   │
│    │            │are abundenţă       │
│    │            │redusă.             │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │Distribuţia │                    │
│9   │speciei -   │Anexa nr. 9 la      │
│    │harta       │Planul de management│
│    │distribuţiei│                    │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │Alte        │Sursele sunt        │
│    │informaţii  │prezentate în       │
│10  │privind     │capitolul 10.       │
│    │sursele de  │Bibliografie şi     │
│    │informaţii  │referinţe           │
└────┴────────────┴────────────────────┘




    3.4. Alte specii de floră şi faună relevante pentru aria naturală protejată
    3.4.1. Plante superioare
        În situl Natura 2000 ROSCI0004 au fost semnalate Drosera rotundifolia, Utricularia vulgaris şi Epipactis helleborine specii de plante relevant pentru aria protejată.
        Tabelul nr. 21
        Drosera rotundifolia în situl Natura 2000 ROSCI0004 Băgău

┌────┬───────────┬─────────────────────┐
│Nr. │Informaţie/│Observaţie           │
│crt.│Atribut    │                     │
├────┼───────────┼─────────────────────┤
│1   │Codul      │-                    │
│    │speciei    │                     │
├────┼───────────┼─────────────────────┤
│2   │Denumirea  │Drosera rotundifolia │
│    │ştiinţifică│                     │
├────┼───────────┼─────────────────────┤
│3   │Denumirea  │Roua cerului         │
│    │populară   │                     │
├────┼───────────┼─────────────────────┤
│    │           │Specia este          │
│    │           │considerată relict   │
│    │           │glaciar în flora     │
│4   │Observaţii │României. Starea     │
│    │           │populaţiei este bună │
│    │           │fiind întâlnită în   │
│    │           │mare parte a         │
│    │           │turbăriei.           │
└────┴───────────┴─────────────────────┘


        Tabelul nr. 22
        Utricularia vulgaris în în situl Natura 2000 ROSCI0004 Băgău

┌────┬───────────┬─────────────────────┐
│Nr. │Informaţie/│Observaţie           │
│crt.│Atribut    │                     │
├────┼───────────┼─────────────────────┤
│1   │Codul      │-                    │
│    │speciei    │                     │
├────┼───────────┼─────────────────────┤
│2   │Denumirea  │Utricularia vulgaris │
│    │ştiinţifică│                     │
├────┼───────────┼─────────────────────┤
│3   │Denumirea  │Otrăţel              │
│    │populară   │                     │
├────┼───────────┼─────────────────────┤
│    │           │Specia este          │
│    │           │considerată rară în  │
│    │           │lista roşie a        │
│    │           │plantelor superioare │
│    │           │din România.         │
│    │           │Specia a fost        │
│    │           │identificată în      │
│    │           │habitatul 7140 şi    │
│    │           │într-o staţiune      │
│4   │Observaţii │învecinată cu Tăul   │
│    │           │fără fund, la cca.   │
│    │           │250 m spre Sud, unde │
│    │           │formează asociaţia   │
│    │           │vegetală Lemno -     │
│    │           │Utricularietum       │
│    │           │vulgare Soo 1928,    │
│    │           │împreună cu Lemna    │
│    │           │minor şi Lemna       │
│    │           │trisulca.            │
└────┴───────────┴─────────────────────┘


        Tabelul nr. 23
        Epipactis helleborine în în situl Natura 2000 ROSCI0004 Băgău

┌────┬───────────┬─────────────────────┐
│Nr. │Informaţie/│Observaţie           │
│crt.│Atribut    │                     │
├────┼───────────┼─────────────────────┤
│1   │Codul      │-                    │
│    │speciei    │                     │
├────┼───────────┼─────────────────────┤
│2   │Denumirea  │Epipactis helleborine│
│    │ştiinţifică│                     │
├────┼───────────┼─────────────────────┤
│3   │Denumirea  │Mlăştiniţă           │
│    │populară   │                     │
├────┼───────────┼─────────────────────┤
│    │           │Specia este          │
│    │           │considerată rară în  │
│    │           │lista roşie a        │
│    │           │plantelor superioare │
│    │           │din România.         │
│4   │Observaţii │Specia a fost        │
│    │           │identificată în      │
│    │           │habitatul 91Y0,      │
│    │           │într-o staţiune la   │
│    │           │nord de Tăul fără    │
│    │           │fund de la Băgău, pe │
│    │           │valea Poetu.         │
└────┴───────────┴─────────────────────┘



    3.4.2. Nevertebrate
        În cadrul cercetărilor realizate în situl ROSCI0004 Băgău, au fost identificate şi alte specii valoroase. Dintre acestea amintim: Lycaena dispar, Euphydryas maturna, Callimorpha quadripunctaria, Isophya stysi, Neptis sappho şi Maculinea arion.
        Tabelul nr. 24
        Lycaena dispar în situl Natura 2000 ROSCI0004 Băgău

┌────┬───────────┬─────────────────────┐
│Nr. │Informaţie/│Observaţie           │
│crt.│Atribut    │                     │
├────┼───────────┼─────────────────────┤
│    │Codul      │                     │
│1   │speciei -  │1060                 │
│    │Natura 2000│                     │
├────┼───────────┼─────────────────────┤
│2   │Denumirea  │Lycaena dispar       │
│    │ştiinţifică│                     │
├────┼───────────┼─────────────────────┤
│3   │Denumirea  │Fluturele roşu de    │
│    │populară   │mlaştină             │
├────┼───────────┼─────────────────────┤
│    │           │Specia este enumerată│
│    │           │în OUG 57/2007 -     │
│    │           │Anexa 3, Legea 49/   │
│    │           │2011 - Specii de     │
│    │           │plante şi de animale │
│4   │Observaţii │a căror conservare   │
│    │           │necesită desemnarea  │
│    │           │ariilor speciale de  │
│    │           │conservare şi a      │
│    │           │ariilor de protecţie │
│    │           │specială             │
│    │           │avifaunistică.       │
└────┴───────────┴─────────────────────┘


        Tabelul nr. 25
        Maculinea arion în situl Natura 2000 ROSCI0004 Băgău

┌────┬───────────┬─────────────────────┐
│Nr. │Informaţie/│Observaţie           │
│crt.│Atribut    │                     │
├────┼───────────┼─────────────────────┤
│    │Codul      │                     │
│1   │speciei -  │1058                 │
│    │Natura 2000│                     │
├────┼───────────┼─────────────────────┤
│2   │Denumirea  │Maculinea arion      │
│    │ştiinţifică│                     │
├────┼───────────┼─────────────────────┤
│3   │Denumirea  │Albăstrelul mare al  │
│    │populară   │cimbrişorului        │
├────┼───────────┼─────────────────────┤
│    │           │Specia este enumerată│
│    │           │în OUG 57/2007 -     │
│    │           │Anexa 4A, Legea 49/  │
│    │           │2011 - Specii de     │
│4   │Observaţii │interes comunitar,   │
│    │           │specii de animale şi │
│    │           │de plante care       │
│    │           │necesită o protecţie │
│    │           │strictă.             │
└────┴───────────┴─────────────────────┘


        Tabelul nr. 26
        Euphydryas maturna în situl Natura 2000 ROSCI0004 Băgău

┌────┬───────────┬─────────────────────┐
│Nr. │Informaţie/│Observaţie           │
│crt.│Atribut    │                     │
├────┼───────────┼─────────────────────┤
│    │Codul      │                     │
│1   │speciei -  │1052                 │
│    │Natura 2000│                     │
├────┼───────────┼─────────────────────┤
│2   │Denumirea  │Euphydryas maturna   │
│    │ştiinţifică│                     │
├────┼───────────┼─────────────────────┤
│3   │Denumirea  │Marmoratul frăsinului│
│    │populară   │                     │
├────┼───────────┼─────────────────────┤
│    │           │Specia este enumerată│
│    │           │în OUG 57/2007 -     │
│    │           │Anexa 3, Legea 49/   │
│    │           │2011 - Specii de     │
│    │           │plante şi de animale │
│4   │Observaţii │a căror conservare   │
│    │           │necesită desemnarea  │
│    │           │ariilor speciale de  │
│    │           │conservare şi a      │
│    │           │ariilor de protecţie │
│    │           │specială             │
│    │           │avifaunistică.       │
└────┴───────────┴─────────────────────┘


        Tabelul nr. 27
        Callimorpha quadripunctaria în situl Natura 2000 ROSCI0004 Băgău

┌────┬───────────┬─────────────────────┐
│Nr. │Informaţie/│Observaţie           │
│crt.│Atribut    │                     │
├────┼───────────┼─────────────────────┤
│    │Codul      │                     │
│1   │speciei -  │1078                 │
│    │Natura 2000│                     │
├────┼───────────┼─────────────────────┤
│2   │Denumirea  │Callimorpha          │
│    │ştiinţifică│quadripunctaria      │
├────┼───────────┼─────────────────────┤
│3   │Denumirea  │Fluturele vărgat     │
│    │populară   │                     │
├────┼───────────┼─────────────────────┤
│    │           │Specia este enumerată│
│    │           │în OUG 57/2007 -     │
│    │           │Anexa 3, Legea 49/   │
│    │           │2011 - Specii de     │
│    │           │plante şi de animale │
│4   │Observaţii │a căror conservare   │
│    │           │necesită desemnarea  │
│    │           │ariilor speciale de  │
│    │           │conservare şi a      │
│    │           │ariilor de protecţie │
│    │           │specială             │
│    │           │avifaunistică.       │
└────┴───────────┴─────────────────────┘


        Tabelul nr. 28
        Neptis sappho în situl Natura 2000 ROSCI0004 Băgău

┌────┬───────────┬─────────────────────┐
│Nr. │Informaţie/│Observaţie           │
│crt.│Atribut    │                     │
├────┼───────────┼─────────────────────┤
│1   │Codul      │-                    │
│    │speciei    │                     │
├────┼───────────┼─────────────────────┤
│2   │Denumirea  │Neptis sappho        │
│    │ştiinţifică│                     │
├────┼───────────┼─────────────────────┤
│3   │Denumirea  │Fluturele zebră      │
│    │populară   │                     │
├────┼───────────┼─────────────────────┤
│    │           │Specia este enumerată│
│    │           │în OUG 57/2007 -     │
│    │           │Anexa 4B, Legea 49/  │
│4   │Observaţii │2011 - Specii de     │
│    │           │animale şi de plante │
│    │           │care necesită o      │
│    │           │protecţie strictă.   │
└────┴───────────┴─────────────────────┘


        Tabelul nr. 29
        Isophya stysi în situl Natura 2000 ROSCI0004 Băgău

┌────┬───────────┬─────────────────────┐
│Nr. │Informaţie/│Observaţie           │
│crt.│Atribut    │                     │
├────┼───────────┼─────────────────────┤
│    │Codul      │                     │
│1   │speciei -  │4050                 │
│    │Natura 2000│                     │
├────┼───────────┼─────────────────────┤
│2   │Denumirea  │Isophya stysi        │
│    │ştiinţifică│                     │
├────┼───────────┼─────────────────────┤
│3   │Denumirea  │Cosaş                │
│    │populară   │                     │
├────┼───────────┼─────────────────────┤
│    │           │Specia este enumerată│
│    │           │în OUG 57/2007 -     │
│    │           │Anexa 4A, Legea 49/  │
│    │           │2011 - Specii de     │
│4   │Observaţii │interes comunitar,   │
│    │           │specii de animale şi │
│    │           │de plante care       │
│    │           │necesită o protecţie │
│    │           │strictă.             │
└────┴───────────┴─────────────────────┘



    3.4.3. Herpetofaună
        În cadrul cercetărilor realizate în situl ROSCI0004 Băgău, au fost identificate şi alte specii valoroase pentru herpetofauna precum Rana dalmatina, Bufo bufo, Triturus vulgaris ampelensis şi Salamandra salamandra.
        Tabelul nr. 30
        Rana dalmatina în situl Natura 2000 ROSCI0004 Băgău

┌──────┬───────────┬───────────────────┐
│Număr │Informaţie/│Observaţie         │
│curent│Atribut    │                   │
├──────┼───────────┼───────────────────┤
│      │Codul      │                   │
│1     │speciei -  │1209               │
│      │Natura 2000│                   │
├──────┼───────────┼───────────────────┤
│2     │Denumirea  │Rana dalmatina     │
│      │ştiinţifică│                   │
├──────┼───────────┼───────────────────┤
│3     │Denumirea  │Broasca roşie de   │
│      │populară   │pădure             │
├──────┼───────────┼───────────────────┤
│      │           │Specia este        │
│      │           │enumerată în OUG 57│
│      │           │/2007 - Anexa 4A,  │
│      │           │Legea 49/2011 -    │
│4     │Observaţii │Specii de interes  │
│      │           │comunitar, specii  │
│      │           │de animale şi de   │
│      │           │plante care        │
│      │           │necesită o         │
│      │           │protecţie strictă. │
└──────┴───────────┴───────────────────┘


        Tabelul nr. 31
        Bufo bufo în situl Natura 2000 ROSCI0004 Băgău

┌──────┬───────────┬───────────────────┐
│Număr │Informaţie/│Observaţie         │
│curent│Atribut    │                   │
├──────┼───────────┼───────────────────┤
│      │Codul      │                   │
│1     │specie -   │2361               │
│      │Natura 2000│                   │
├──────┼───────────┼───────────────────┤
│2     │Denumirea  │Bufo bufo          │
│      │ştiinţifică│                   │
├──────┼───────────┼───────────────────┤
│3     │Denumirea  │Broasca râioasă    │
│      │populară   │brună              │
├──────┼───────────┼───────────────────┤
│      │           │Specia este        │
│      │           │enumerată în OUG 57│
│      │           │/2007 - Anexa 4B,  │
│4     │Observaţii │Legea 49/2011 -    │
│      │           │Specii de animale  │
│      │           │şi de plante care  │
│      │           │necesită o         │
│      │           │protecţie strictă. │
└──────┴───────────┴───────────────────┘


        Tabelul nr. 32
        Triturus vulgaris ampelensis în situl Natura 2000 ROSCI0004 Băgău

┌──────┬───────────┬───────────────────┐
│Număr │Informaţie/│Observaţie         │
│curent│Atribut    │                   │
├──────┼───────────┼───────────────────┤
│      │Codul      │                   │
│1     │speciei -  │4008               │
│      │Natura 2000│                   │
├──────┼───────────┼───────────────────┤
│2     │Denumirea  │Triturus vulgaris  │
│      │ştiinţifică│ampelensis         │
├──────┼───────────┼───────────────────┤
│3     │Denumirea  │Tritonul           │
│      │populară   │transilvănean      │
├──────┼───────────┼───────────────────┤
│      │           │Specia este        │
│      │           │enumerată în OUG 57│
│      │           │/2007 - Anexa 3,   │
│      │           │Legea 49/2011 -    │
│      │           │Specii de plante şi│
│      │           │de animale a căror │
│4     │Observaţii │conservare necesită│
│      │           │desemnarea ariilor │
│      │           │speciale de        │
│      │           │conservare şi a    │
│      │           │ariilor de         │
│      │           │protecţie specială │
│      │           │avifaunistică.     │
└──────┴───────────┴───────────────────┘


    Tabelul nr. 33
    Salamandra salamandra în situl Natura 2000 ROSCI0004 Băgău

┌──────┬───────────┬───────────────────┐
│Număr │Informaţie/│Observaţie         │
│curent│Atribut    │                   │
├──────┼───────────┼───────────────────┤
│      │Codul      │                   │
│1     │speciei -  │2351               │
│      │Natura 2000│                   │
├──────┼───────────┼───────────────────┤
│2     │Denumirea  │Salamandra         │
│      │ştiinţifică│salamandra         │
├──────┼───────────┼───────────────────┤
│3     │Denumirea  │Salamandră         │
│      │populară   │                   │
├──────┼───────────┼───────────────────┤
│      │           │Specia este        │
│      │           │enumerată în OUG 57│
│      │           │/2007 - Anexa 4B,  │
│4     │Observaţii │Legea 49/2011 -    │
│      │           │Specii de animale  │
│      │           │şi de plante care  │
│      │           │necesită o         │
│      │           │protecţie strictă. │
└──────┴───────────┴───────────────────┘





    4. INFORMAŢII SOCIO-ECONOMICE ŞI CULTURALE
    4.1. Comunităţile locale şi factorii interesaţi
    4.1.1. Comunităţile locale
        Situl Natura 2000 ROSCI0004 Băgău este localizat în întregime este localizat pe raza a 4 unităţi administrativ-teritoriale, din judeţul Alba: oraşul Ocna Mureş, municipiul Aiud, comuna Lopadea Nouă, comuna Hopârta. În suprafaţa ariei naturale protejate nu este inclus teren intravilan.
        Tabelul nr. 34
        Lista unităţilor administrativ-teritoriale din cadrul ariei naturale protejate

┌─────┬───────┬────────────┬───────────┐
│     │       │Procent din │Procent din│
│     │       │suprafaţa   │aria       │
│     │       │UAT care se │naturală   │
│     │       │suprapune   │protejată  │
│Judeţ│UAT    │peste       │care se    │
│     │       │suprafaţa   │suprapune  │
│     │       │ariei       │peste      │
│     │       │naturale    │suprafaţa  │
│     │       │protejate   │UAT        │
├─────┼───────┼────────────┼───────────┤
│Alba │Aiud   │7,95        │34,66      │
├─────┼───────┼────────────┼───────────┤
│Alba │Ocna   │18,41       │39,33      │
│     │Mureş  │            │           │
├─────┼───────┼────────────┼───────────┤
│Alba │Lopadea│7,6         │22,24      │
│     │Nouă   │            │           │
├─────┼───────┼────────────┼───────────┤
│Alba │Hopârta│2           │3,77       │
├─────┴───────┴────────────┼───────────┤
│Total                     │100        │
└──────────────────────────┴───────────┘


     Harta unităţilor administrativ-teritoriale de pe raza ariei naturale protejate ROSCI0004 Băgău este redată în Anexa nr. 10 la Planul de management.
        Pe teritoriul ariei naturale protejate şi în imediata vecinătate a acesteia activităţile de bază sunt agricultura, exploatarea lemnului, creşterea animalelor, prelucrarea lemnului, extragerea agregatelor minerale. Terenurile agricole sunt fertile pretându-se pentru câteva ramuri de bază ale agriculturii: cultura mare, horticultura, zootehnia. Cultura mare presupune cultivarea grâului, porumbului şi orzului.
        Cadrul natural deosebit şi asigurarea infrastructurii pentru turism vor juca un rol important în dezvoltarea comunităţilor locale. Astfel, în Strategia de dezvoltare a judeţului Alba pe perioada 2014 - 2020, la obiectivul prioritar 3.2. Menţinerea integrităţii patrimoniului natural, printre altele, sunt propuse următoarele proiecte: construirea şi dotarea unui centru educaţional Natura 2000, achiziţionarea de echipamente de laborator pentru monitorizarea stării habitatelor naturale, construirea infrastructurii pentru restaurarea şi menţinerea habitatelor şi a speciilor, observatoare şi panouri de informare, bornarea arealelor Natura 2000, construirea infrastructurii pentru restaurarea şi menţinerea habitatelor şi a speciilor, observatoare şi panouri de informare, realizarea de tuneluri în zonele în care infrastructura de transport împiedică migraţia faunei, pregătirea materialelor de informare şi publicitate pentru ariile protejate, implicarea comunităţilor în realizarea planurilor de măsuri privind zonele protejate şi a celor de prevenire a riscurilor naturale, pregătirea planurilor de supraveghere a siturilor protejate incluzând serviciile de pază şi de prevenire a riscurilor la inundaţii şi incendii. Tot în această strategie la obiectivul 3.3. Valorificarea prin turism a patrimoniului cultural şi natural sunt propuse proiectele: modernizarea şi dotarea salinelor terapeutice Ocnele Sărate şi modernizarea şi dotarea staţiunii balneare Ocna Mureş, construirea de ştranduri, terenuri de minigolf, tenis, echitaţie, realizarea unui traseu nautic/canoe prin modernizarea şi construcţia de debarcadere pe traseul Mureşului, între Ocna Mureş -Alba Iulia - Şibot, realizarea, extinderea şi modernizarea parcurilor orăşeneşti, a bazelor şi a zonelor de agrement cu regim temporar/sezonier, amenajări pentru practicarea pescuitului sportiv.
        În ceea ce priveşte populaţia după domiciliu la data de 1 iulie a anului 2018, comparativ cu anul 2010 se constată o scădere pentru toate unităţile administrativ-teritoriale care se suprapun parţial cu aria naturală protejată.

    4.1.2. Factori interesaţi
        Această secţiune prezintă rezultatele analizei factorilor interesaţi din punct de vedere al cunoştinţelor, atitudinilor şi practicilor acestora, referitor la valorile biodiversităţii şi resursele naturale ale ariei protejate. Rezultatele analizei factorilor interesaţi sunt redate în tabelul nr. 35.
        Tabelul nr. 35
        Factori interesaţi, care se manifestă şi se implică cu privire la situl Natura 2000 ROSCI0004 Băgău

┌───┬─────────────┬──────────────┬─────────────┐
│   │Denumire     │              │Aria de      │
│Nr.│factor       │Tip           │interes      │
│   │interesat    │              │             │
├───┼─────────────┼──────────────┼─────────────┤
│   │Agenţia      │Autoritate de │             │
│   │Naţională    │mediu, rol de │Gestionarea  │
│1  │pentru Arii  │control şi    │ariilor      │
│   │Naturale     │reglementare  │protejate    │
│   │Protejate    │              │             │
├───┼─────────────┼──────────────┼─────────────┤
│   │Ministerul   │Autoritate de │             │
│2  │Mediului,    │mediu, rol de │Protecţia    │
│   │Apelor şi    │control şi    │mediului     │
│   │Pădurilor    │reglementare  │             │
├───┼─────────────┼──────────────┼─────────────┤
│   │             │Regie autonomă│Administrare │
│3  │Ocolul Silvic│-Instituţie   │fond         │
│   │Aiud         │publică       │forestier,   │
│   │             │              │vânătoare    │
├───┼─────────────┼──────────────┼─────────────┤
│   │             │Autoritate a  │             │
│4  │Primăria Aiud│administraţiei│Administraţie│
│   │             │publice locale│             │
├───┼─────────────┼──────────────┼─────────────┤
│   │Primăria     │Autoritate a  │             │
│5  │Lopadea Nouă │administraţiei│Administraţie│
│   │             │publice locale│             │
├───┼─────────────┼──────────────┼─────────────┤
│   │Consiliul    │Autoritate a  │             │
│6  │Judeţean Alba│administraţiei│Administraţie│
│   │             │publice locale│             │
├───┼─────────────┼──────────────┼─────────────┤
│   │Ministerul   │Autoritate de │             │
│7  │Mediului,    │mediu, rol de │Protecţia    │
│   │Apelor şi    │control şi    │mediului     │
│   │Pădurilor    │reglementare  │             │
├───┼─────────────┼──────────────┼─────────────┤
│   │             │Serviciu      │             │
│   │             │descentralizat│             │
│   │Agenţia      │al autorităţii│             │
│8  │pentru       │publice       │Protecţia    │
│   │Protecţia    │centrale      │mediului     │
│   │Mediului Alba│pentru        │             │
│   │             │protecţia     │             │
│   │             │mediului      │             │
├───┼─────────────┼──────────────┼─────────────┤
│   │             │Serviciu      │             │
│   │Garda        │descentralizat│             │
│   │Naţională de │al autorităţii│             │
│9  │Mediu -      │publice       │Protecţia    │
│   │Comisariatul │centrale      │mediului     │
│   │Judeţean Alba│pentru        │             │
│   │             │protecţia     │             │
│   │             │mediului      │             │
├───┼─────────────┼──────────────┼─────────────┤
│   │             │Serviciu      │             │
│   │Direcţia     │descentralizat│             │
│   │pentru       │al autorităţii│             │
│10 │Agricultură  │publice       │Agricultură  │
│   │Judeţul Alba │centrale      │             │
│   │             │pentru        │             │
│   │             │agricultură   │             │
├───┼─────────────┼──────────────┼─────────────┤
│   │Agenţia de   │Serviciu      │             │
│   │Plăţi şi     │descentralizat│             │
│   │Intervenţie  │al autorităţii│             │
│11 │pentru       │publice       │Agricultură  │
│   │Agricultură  │centrale      │             │
│   │Alba         │pentru        │             │
│   │             │agricultură   │             │
├───┼─────────────┼──────────────┼─────────────┤
│   │             │              │Măsuri       │
│   │             │              │specifice    │
│   │             │              │asociate     │
│   │Asociaţii şi │Persoane      │statutului de│
│   │societăţi    │juridice,     │sit Natura   │
│12 │agricole/    │persoane      │2000, ce     │
│   │fermieri     │fizice        │influenţează │
│   │             │              │modul în care│
│   │             │              │îşi          │
│   │             │              │desfăşoară   │
│   │             │              │activităţile │
├───┼─────────────┼──────────────┼─────────────┤
│13 │AJVPS Alba   │ONG           │Vânătoare    │
├───┼─────────────┼──────────────┼─────────────┤
│   │Administraţia│              │             │
│   │Naţională    │              │             │
│   │Apele Române,│              │             │
│   │Administraţia│Regie autonomă│Managementul │
│14 │Bazinală de  │- Instituţie  │resurselor de│
│   │Apă Mureş -  │publică       │apă          │
│   │Sistemul de  │              │             │
│   │Gospodărire a│              │             │
│   │Apelor Alba  │              │             │
└───┴─────────────┴──────────────┴─────────────┘


        Rezultatele analizei factorilor interesaţi din punctul de vedere al cunoştinţelor, atitudinilor şi practicilor acestora, referitor la valorile biodiversităţii şi resursele naturale ale ariei protejate sunt prezentate centralizat în următorul tabel:
        Tabelul nr. 36
        Analiza factorilor interesaţi I

┌───┬─────────────┬─────────────┬──────────┬─────────┬────────┐
│   │Denumire     │Domeniul de  │          │         │        │
│Nr.│factor       │interes      │Cunoştinţe│Atitudini│Practici│
│   │interesat    │             │          │         │        │
├───┼─────────────┼─────────────┼──────────┼─────────┼────────┤
│   │             │Protecţia    │          │         │        │
│   │             │mediului,    │          │         │        │
│   │Ministerul   │managementul │          │         │        │
│1  │Mediului,    │fondului     │3         │+        │3       │
│   │Apelor şi    │forestier şi │          │         │        │
│   │Pădurilor    │cinegetic şi │          │         │        │
│   │             │gospodărirea │          │         │        │
│   │             │apelor       │          │         │        │
├───┼─────────────┼─────────────┼──────────┼─────────┼────────┤
│   │Agenţia      │Gestionarea  │          │         │        │
│   │Naţională    │ariilor      │          │         │        │
│2  │pentru Arii  │naturale     │3         │+        │3       │
│   │Naturale     │protejate    │          │         │        │
│   │Protejate    │             │          │         │        │
├───┼─────────────┼─────────────┼──────────┼─────────┼────────┤
│   │Agenţia      │             │          │         │        │
│3  │pentru       │Protecţia    │3         │+        │3       │
│   │Protecţia    │mediului     │          │         │        │
│   │Mediului Alba│             │          │         │        │
├───┼─────────────┼─────────────┼──────────┼─────────┼────────┤
│   │Garda        │             │          │         │        │
│   │Naţională de │Protecţia    │          │         │        │
│4  │Mediu -      │mediului     │3         │+        │3       │
│   │Comisariatul │             │          │         │        │
│   │Judeţean Alba│             │          │         │        │
├───┼─────────────┼─────────────┼──────────┼─────────┼────────┤
│5  │Consiliul    │Administraţie│3         │+        │3       │
│   │Judeţean Alba│             │          │         │        │
├───┼─────────────┼─────────────┼──────────┼─────────┼────────┤
│   │Consiliul    │             │          │         │        │
│6  │Local Lopadea│Administraţie│2         │neutru   │2       │
│   │Nouă         │             │          │         │        │
├───┼─────────────┼─────────────┼──────────┼─────────┼────────┤
│7  │Consiliul    │Administraţie│2         │neutru   │2       │
│   │Local Aiud   │             │          │         │        │
├───┼─────────────┼─────────────┼──────────┼─────────┼────────┤
│   │Şcoli        │             │          │         │        │
│   │gimnaziale   │             │          │         │        │
│   │din Lopadea  │             │          │         │        │
│8  │Nouă,        │Educaţie     │3         │+        │3       │
│   │Hopârta,     │             │          │         │        │
│   │Aiud, Ocna   │             │          │         │        │
│   │Mureş        │             │          │         │        │
├───┼─────────────┼─────────────┼──────────┼─────────┼────────┤
│   │             │Măsuri       │          │         │        │
│   │Comunităţile │specifice    │          │         │        │
│   │locale ce se │care         │          │         │        │
│   │găsesc în    │influenţează │          │         │        │
│9  │vecinătatea  │utilizarea/  │2         │neutru   │2       │
│   │ariei        │exploatarea  │          │         │        │
│   │naturale     │terenurilor  │          │         │        │
│   │protejată    │din aria     │          │         │        │
│   │vizate       │naturală     │          │         │        │
│   │             │protejată    │          │         │        │
├───┼─────────────┼─────────────┼──────────┼─────────┼────────┤
│10 │AJVPS Alba   │Vânătoare/   │3         │+        │3       │
│   │             │Pescuit      │          │         │        │
├───┼─────────────┼─────────────┼──────────┼─────────┼────────┤
│   │Direcţia     │             │          │         │        │
│11 │pentru       │Agricultură  │3         │+        │3       │
│   │Agricultură  │             │          │         │        │
│   │Alba         │             │          │         │        │
├───┼─────────────┼─────────────┼──────────┼─────────┼────────┤
│   │Administraţia│             │          │         │        │
│   │Naţională    │             │          │         │        │
│   │Apele Române,│             │          │         │        │
│   │Administraţia│Managementul │          │         │        │
│12 │Bazinală de  │resurselor de│2         │+        │2       │
│   │Apă Mureş -  │apă          │          │         │        │
│   │Sistemul de  │             │          │         │        │
│   │Gospodărire a│             │          │         │        │
│   │Apelor Alba  │             │          │         │        │
└───┴─────────────┴─────────────┴──────────┴─────────┴────────┘

        Notă:
        Cunoştinţele sunt apreciate pe o scală de la 1 la 3, unde 1 înseamnă cunoştinţe puţine, 2 cunoştinţe moderate şi 3 cunoştinţe avansate. Atitudinea este de asemenea apreciată pe o scală cuprinzând atitudini favorabile "+", neutre sau negative "-". Calitatea practicilor este apreciată pe o scală de la 1 la 3, unde 1 înseamnă practici neadecvate, 2 practici bune şi 3 practici foarte bune.


        Tabelul nr. 37
        Analiza factorilor interesaţi II

┌───┬─────────────┬─────────────┬───────────────┬───────────────┬──────────┐
│   │             │Natura       │Aspecte        │Aspecte care   │          │
│   │Denumire     │relaţiei cu  │pozitive şi    │necesită       │          │
│Nr.│factor       │aria naturală│oportunităţi de│atenţie;       │Importanţă│
│   │interesat    │protejată    │cooperare şi   │ameninţări şi  │          │
│   │             │             │colaborare     │probleme       │          │
├───┴─────────────┴─────────────┴───────────────┴───────────────┴──────────┤
│Autorităţi de mediu, de reglementare şi control activităţi                │
├───┬─────────────┬─────────────┬───────────────┬───────────────┬──────────┤
│   │             │Implementarea│               │Capacitatea de │          │
│   │             │politicilor  │               │a modifica     │          │
│   │             │de mediu la  │               │legislaţia în  │          │
│   │             │nivel        │               │sensul         │          │
│   │             │naţional,    │               │îmbunătăţirii  │          │
│   │             │responsabil  │Interes pentru │modului de     │          │
│   │             │pentru       │implementarea  │administrare a │          │
│   │             │sistemul de  │de proiecte de │ariilor        │          │
│   │             │arii naturale│protecţia      │naturale       │          │
│   │Ministerul   │protejate.   │mediului şi    │protejate.     │          │
│   │Mediului,    │Autoritatea  │pentru         │Corelarea      │          │
│1  │Apelor şi    │centrală în  │implementarea  │planurilor de  │Mare      │
│   │Pădurilor    │domeniul     │de proiecte de │management ale │          │
│   │             │apelor şi    │gestionare     │ariilor        │          │
│   │             │pădurilor,   │durabilă a     │naturale       │          │
│   │             │responsabilă │fondului       │protejate cu   │          │
│   │             │pentru       │forestier şi   │amenajamentele │          │
│   │             │managementul │apelor         │silvice şi     │          │
│   │             │fondului     │               │planurile de   │          │
│   │             │forestier şi │               │management ale │          │
│   │             │cinegetic şi │               │bazinelor      │          │
│   │             │gospodărirea │               │hidrografice   │          │
│   │             │apelor       │               │               │          │
├───┼─────────────┼─────────────┼───────────────┼───────────────┼──────────┤
│   │Agenţia      │Autoritate de│Interes pentru │               │          │
│   │Naţională    │mediu, rol de│implementarea  │               │          │
│2  │pentru Arii  │control şi   │de proiecte de │-              │Mare      │
│   │Naturale     │reglementare │conservare a   │               │          │
│   │Protejate    │             │biodiversităţii│               │          │
├───┼─────────────┼─────────────┼───────────────┼───────────────┼──────────┤
│   │Agenţia      │             │Interes pentru │               │          │
│   │pentru       │Autoritate de│implementarea  │               │          │
│3  │Protecţia    │mediu, rol de│de proiecte de │-              │Mare      │
│   │Mediului Alba│reglementare │conservare a   │               │          │
│   │             │             │biodiversităţii│               │          │
├───┼─────────────┼─────────────┼───────────────┼───────────────┼──────────┤
│   │Garda        │             │               │               │          │
│   │Naţională de │Autoritate de│Interes pentru │               │          │
│4  │Mediu -      │mediu, rol de│protecţia      │-              │Mare      │
│   │Comisariatul │control      │biodiversităţii│               │          │
│   │Judeţean Alba│             │               │               │          │
├───┼─────────────┼─────────────┼───────────────┼───────────────┼──────────┤
│   │Direcţia     │Autoritatea  │Interes pentru │               │          │
│5  │pentru       │în domeniul  │conservarea    │-              │Mare      │
│   │Agricultură  │agriculturii │pajiştilor     │               │          │
│   │Alba         │             │               │               │          │
├───┼─────────────┼─────────────┼───────────────┼───────────────┼──────────┤
│   │Administraţia│             │Interes pentru │               │          │
│   │Naţională    │             │proiecte de    │               │          │
│   │Apele Române,│             │prevenire a    │               │          │
│   │Administraţia│Managementul │inudaţiilor şi │               │          │
│6  │Bazinală de  │resurselor de│utilizare      │-              │Mare      │
│   │Apă Mureş -  │apă          │durabilă a     │               │          │
│   │Sistemul de  │             │resurselor de  │               │          │
│   │Gospodărire a│             │apă            │               │          │
│   │Apelor Alba  │             │               │               │          │
├───┴─────────────┴─────────────┴───────────────┴───────────────┴──────────┤
│Autorităţi publice locale                                                 │
├───┬─────────────┬─────────────┬───────────────┬───────────────┬──────────┤
│   │             │Elaborarea de│               │               │          │
│   │             │strategii    │Strategia      │               │          │
│   │Consiliul    │judeţene de  │judeţeană de   │               │          │
│7  │Judeţean Alba│protecţia    │promovare      │-              │Mare      │
│   │             │mediului şi  │turistică      │               │          │
│   │             │promovarea   │               │               │          │
│   │             │turismului   │               │               │          │
├───┼─────────────┼─────────────┼───────────────┼───────────────┼──────────┤
│   │             │Elaborare    │               │               │          │
│   │             │P.U.G.,      │Interes pentru │               │          │
│   │             │emitere      │oportunităţi de│               │          │
│   │             │autorizaţii  │dezvoltare a   │               │          │
│8  │Primăria Aiud│de           │comunităţilor  │-              │Mare      │
│   │             │construire,  │locale prin    │               │          │
│   │             │coordonarea  │încurajarea    │               │          │
│   │             │instituţiilor│turismului     │               │          │
│   │             │locale       │               │               │          │
├───┼─────────────┼─────────────┼───────────────┼───────────────┼──────────┤
│   │             │Elaborare    │               │               │          │
│   │             │P.U.G.,      │Interes pentru │               │          │
│   │             │emitere      │oportunităţi de│               │          │
│   │Primăria Ocna│autorizaţii  │dezvoltare a   │               │          │
│9  │Mureş        │de           │comunităţilor  │-              │Mare      │
│   │             │construire,  │locale prin    │               │          │
│   │             │coordonarea  │încurajarea    │               │          │
│   │             │instituţiilor│turismului     │               │          │
│   │             │locale       │               │               │          │
├───┼─────────────┼─────────────┼───────────────┼───────────────┼──────────┤
│   │             │Elaborare    │               │               │          │
│   │             │P.U.G.,      │Interes pentru │               │          │
│   │             │emitere      │oportunităţi de│               │          │
│   │Primăria     │autorizaţii  │dezvoltare a   │               │          │
│10 │Lopadea Nouă │de           │comunităţilor  │-              │Mare      │
│   │             │construire,  │locale prin    │               │          │
│   │             │coordonarea  │încurajarea    │               │          │
│   │             │instituţiilor│turismului     │               │          │
│   │             │locale       │               │               │          │
├───┼─────────────┼─────────────┼───────────────┼───────────────┼──────────┤
│   │             │Elaborare    │               │               │          │
│   │             │P.U.G.,      │Interes pentru │               │          │
│   │             │emitere      │oportunităţi de│               │          │
│   │Primăria     │autorizaţii  │dezvoltare a   │               │          │
│11 │Hopârta      │de           │comunităţilor  │-              │Mare      │
│   │             │construire,  │locale prin    │               │          │
│   │             │coordonarea  │încurajarea    │               │          │
│   │             │instituţiilor│turismului     │               │          │
│   │             │locale       │               │               │          │
├───┴─────────────┴─────────────┴───────────────┴───────────────┴──────────┤
│ONG-uri de mediu                                                          │
├───┬─────────────┬─────────────┬───────────────┬───────────────┬──────────┤
│   │             │Vânătoare şi │               │               │          │
│12 │AJVPS Alba   │protecţia    │               │-              │Mică      │
│   │             │mediului     │               │               │          │
├───┴─────────────┴─────────────┴───────────────┴───────────────┴──────────┤
│Instituţii locale de învăţământ                                           │
├───┬─────────────┬─────────────┬───────────────┬───────────────┬──────────┤
│   │Şcoli        │             │               │Disponibilitate│          │
│   │gimnaziale   │             │Interes pentru │de susţinere a │          │
│   │din Lopadea  │             │educaţie       │campaniilor de │          │
│13 │Nouă,        │Educaţie     │ecologică pe   │informare şi   │Mare      │
│   │Hopârta,     │             │trasee tematice│educare a      │          │
│   │Aiud, Ocna   │             │               │populaţiei     │          │
│   │Mureş        │             │               │               │          │
├───┴─────────────┴─────────────┴───────────────┴───────────────┴──────────┤
│Comunităţi locale                                                         │
├───┬─────────────┬─────────────┬───────────────┬───────────────┬──────────┤
│   │Comunităţile │             │Interes pentru │               │          │
│   │locale ce se │             │oportunităţi de│               │          │
│   │găsesc în    │Agricultură, │dezvoltare a   │               │          │
│14 │vecinătatea  │creşterea    │comunităţilor  │-              │Medie     │
│   │ariei        │animalelor,  │locale prin    │               │          │
│   │naturale     │apicultură   │încurajarea    │               │          │
│   │protejată    │             │turismului     │               │          │
│   │vizate       │             │               │               │          │
└───┴─────────────┴─────────────┴───────────────┴───────────────┴──────────┘





    4.2. Utilizarea terenului
        Lista tipurilor de utilizare a terenurilor este redată în tabelul nr. 38.
        Tabelul nr. 38
        Lista tipurilor de utilizări ale terenului

┌───┬──────────────┬─────────┬─────────┐
│   │Clasa Corine  │Suprafaţa│Ponderea │
│Nr.│Land Cover -  │totală   │din      │
│   │CLC           │ocupată  │suprafaţa│
│   │              │- ha -   │sitului %│
├───┼──────────────┼─────────┼─────────┤
│   │211 Terenuri  │         │         │
│1  │arabile       │108,98   │3.44     │
│   │neirigate     │         │         │
├───┼──────────────┼─────────┼─────────┤
│2  │221 Vii       │12,68    │0,40     │
├───┼──────────────┼─────────┼─────────┤
│3  │222 Livezi    │1,4      │0.04     │
├───┼──────────────┼─────────┼─────────┤
│   │243 Terenuri  │         │         │
│   │predominant   │         │         │
│4  │agricole în   │3,54     │0,11     │
│   │amestec cu    │         │         │
│   │vegetaţie     │         │         │
│   │naturală      │         │         │
├───┼──────────────┼─────────┼─────────┤
│5  │311 Păduri de │2392,27  │75,52    │
│   │foioase       │         │         │
├───┼──────────────┼─────────┼─────────┤
│6  │321 Pajişti   │517,78   │16,34    │
│   │naturale      │         │         │
├───┼──────────────┼─────────┼─────────┤
│   │324 Zone de   │         │         │
│7  │tranziţie cu  │124,10   │3,92     │
│   │arbuşti       │         │         │
├───┼──────────────┼─────────┼─────────┤
│8  │333 Areale cu │5,12     │0,16     │
│   │vegetaţie rară│         │         │
├───┼──────────────┼─────────┼─────────┤
│9  │412 Turbării  │1,28     │0,04     │
├───┼──────────────┼─────────┼─────────┤
│10 │512 Acumulări │0,58     │0,02     │
│   │de apă        │         │         │
├───┼──────────────┼─────────┼─────────┤
│12 │999           │0,24     │0,01     │
│   │Construcţii   │         │         │
├───┴──────────────┼─────────┼─────────┤
│Total             │3168     │100      │
└──────────────────┴─────────┴─────────┘


     Utilizarea terenurilor conform Corine Land Cover este redată în Anexa nr. 11 la Planul de management.

    4.3. Situaţia juridică a terenurilor
        Tabelul nr. 39
        Situaţia juridică a terenurilor aflate în interiorul ariei naturale protejate

┌─────────────────────────────────────┬─────────┐
│                                     │Procent  │
│                                     │din      │
│Domeniu                              │suprafaţa│
│                                     │ariei    │
│                                     │naturale │
│                                     │protejate│
├───────────┬─────────────────────────┼─────────┤
│           │Domeniul public al       │20,39    │
│           │statului - DS            │         │
│           ├─────────────────────────┼─────────┤
│           │Domeniul privat al       │0        │
│           │statului - DPS           │         │
│           ├─────────────────────────┼─────────┤
│           │Domeniul public al       │         │
│           │unităţilor               │0        │
│Domeniul   │administrativ-teritoriale│         │
│public     │- DAT                    │         │
│           ├─────────────────────────┼─────────┤
│           │Domeniul privat al       │         │
│           │unităţilor               │63,75    │
│           │administrativ-teritoriale│         │
│           │- DPT                    │         │
│           ├─────────────────────────┼─────────┤
│           │Total domeniul public -  │74,42    │
│           │DP                       │         │
├───────────┼─────────────────────────┼─────────┤
│           │Proprietate privată a    │-        │
│           │persoanelor fizice - PF  │         │
│           ├─────────────────────────┼─────────┤
│Proprietate│Proprietate privată a    │-        │
│privată    │persoanelor juridice - PJ│         │
│           ├─────────────────────────┼─────────┤
│           │Total proprietate privată│15,86    │
│           │- PP                     │         │
├───────────┼─────────────────────────┼─────────┤
│           │Total procent pentru care│         │
│Proprietate│nu se cunoaşte încadrarea│0        │
│necunoscută│în domeniul public sau   │         │
│           │privat - XX              │         │
├───────────┴─────────────────────────┼─────────┤
│Total                                │100      │
└─────────────────────────────────────┴─────────┘


        Caracterizarea situaţiei juridice a terenurilor
        Aşa cum reiese din analiza hărţii situaţiei juridice, cea mai mare parte a terenurilor din interiorul ariei naturale protejate aparţin domeniului public şi ocupă 74,42% din întreaga suprafaţă a ariei naturale protejate ROSCI0004 Băgău. Cea mai mare parte a fondului forestier este în domeniul privat al unităţilor administrativ-teritoriale.
     Harta cu situaţia juridică a terenurilor aflate în interiorul ariei naturale protejate ROSCI0004 Băgău este redată în Anexa nr. 12 la Planul de management.


    4.4. Administratori, gestionari şi utilizatori
        În tabelul nr. 40 sunt prezentate date referitoare la deţinătorul de drept, administratorul, gestionarul, utilizatorul terenurilor şi perioada pentru care se află în administrare, gestiune sau utilizare respectivul teren din cadrul ariei naturale protejate ROSCI0004 Băgău.
        Tabelul nr. 40
        Informaţii privind administratorii/gestionarii terenurilor la nivelul sitului Natura 2000 ROSCI0004 Băgău

┌────┬─────────────┬─────────────┬────────────┬───────────┐
│    │             │             │Suprafaţa   │           │
│    │             │             │totală      │           │
│    │             │             │administrată│           │
│    │             │Perioada de  │/gestionată │           │
│Nr. │Administrator│administrare/│din         │Detalii    │
│crt.│/gestionar   │gestionare   │suprafaţa   │           │
│    │             │             │ariei       │           │
│    │             │             │naturale    │           │
│    │             │             │protejate - │           │
│    │             │             │ha -        │           │
├────┼─────────────┼─────────────┼────────────┼───────────┤
│    │             │             │            │O parte din│
│    │             │             │            │fondul     │
│    │             │             │            │forestier  │
│    │             │             │            │de pe raza │
│    │             │             │            │ariei      │
│    │             │             │            │naturale   │
│1   │Ocolul Silvic│nedeterminată│645,86      │protejate  │
│    │Aiud         │             │            │este       │
│    │             │             │            │administrat│
│    │             │             │            │de R.N.P.  │
│    │             │             │            │Romsilva   │
│    │             │             │            │R.A. prin  │
│    │             │             │            │D.S. Alba -│
│    │             │             │            │O.S. Aiud  │
├────┼─────────────┼─────────────┼────────────┼───────────┤
│    │             │             │            │Gestionează│
│    │             │             │            │Fondul     │
│    │             │             │            │Cinegetic  │
│    │             │             │            │nr. 19 Ocna│
│    │             │             │            │Mureş şi   │
│    │             │             │            │Fondul     │
│    │             │             │            │Cinegetic  │
│    │             │Contractul de│            │nr. 20     │
│    │             │gestionare a │            │Lopadea    │
│    │             │fondului     │            │Nouă,      │
│2   │AJVPS Alba   │cinegetic se │3168        │ambele     │
│    │             │încheie pe o │            │fonduri    │
│    │             │perioadă de  │            │cinegetice │
│    │             │10 ani       │            │fiind      │
│    │             │             │            │suprapuse  │
│    │             │             │            │parţial cu │
│    │             │             │            │aria       │
│    │             │             │            │naturală   │
│    │             │             │            │protejată  │
│    │             │             │            │ROSCI0004  │
│    │             │             │            │Băgău.     │
└────┴─────────────┴─────────────┴────────────┴───────────┘



    4.5. Infrastructură şi construcţii
     Pe suprafaţa sitului Natura 2000 ROSCI0004 Băgău nu există construcţii şi infrastructură publică de căi de comunicaţie. Drumurile din aria naturală protejată se limitează la drumuri de exploataţie agricolă, drumuri forestiere şi poteci de vânătoare. În Anexa nr. 22 sunt redate construcţiile din vecinătatea ariei naturale protejate.

    4.6. Patrimoniu cultural
        În aria naturală protejată nu sunt localizate bunuri ale patrimoniului cultural naţional.
        Elementele de atracţie turistică antropică se găsesc în vecinătatea ariei naturale protejate ROSCI0004 Băgău.
        Patrimoniul turistic material se constituie din bisericile răspândite pe întreg teritoriul, biserici mai vechi sau mai recente, din lemn sau piatră, diverse din punct de vedere confesional.
        Unul dintre cele mai importante obiective de patrimoniu cultural-religios este biserica de lemn din Băgău care datează din anul 1733. A suferit modificări şi adăugiri în anii 1847 şi 1955. Hramul bisericii este "Sf. Teodor Tiron". Biserica este înscrisă pe noua lista a monumentelor istorice sub codul: AB-II-m-B-00181.
        În vecinătatea sitului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural şi turistic:
    a) Biserica de lemn "Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril", din satul Turdaş, construcţie secolul al XVIII-lea, monument istoric;
    b) Biserica de lemn "Sf. Gheorghe" din Şpălnaca, construcţie secolul al XVIII-lea, monument istoric;
    c) Biserica de lemn din Cisteiu de Mureş, construcţie secolul al XVIII-lea, monument istoric;
    d) Biserica de lemn din Cisteiu de Mureş;
    e) Biserica reformată-calvină din Turdaş, construcţie secolul al XV-lea;
    f) Biserica "Adormirea Maicii Domnului" din satul Valea Sasului, construită în anul 1790;
    g) Biserica evanghelică fortificată din satul Şona, construcţie secolul al XVI-lea;
    h) Biserica reformată din satul Sânmiclăuş, construită în stil baroc în anul 1750.
    i) Ansamblul bisericii reformate din satul Ciumbrud, construcţie sec. XIII - înc. sec. XX, monument istoric;
    j) Biserica reformat-calvină din satul Lopadea Nouă, construcţie secolul al XV-lea, monument istoric.

        Un important obiectiv antropic este şi clădirea neogotică emblematică, astăzi distrusă, a Castelului Teleki de la Uioara de Sus, a cărei istorie, încă de la începuturi, se leagă de exploatarea sării, acest tip de exploatare fiind motivul apariţiei primei aşezări umane şi al ridicării primei fortificaţii, destinată apărării ocnelor. În anul 1649, domeniul de la Uioara este donat familiei Mikos. Cu această ocazie, târgurile sunt mutate la Zăbala (reşedinţa principală a familiei), iar aşezarea îşi pierde rangul de oraş.
        Patrimoniul imaterial este reprezentat, în primul rând, de dansurile fecioreşti, dansate şi astăzi de formaţia de dansuri bărbăteşti din Băgău. Bărbaţi între 7 şi 77 de ani dansează de 5 secole fecioreşte româneşte în Transilvania şi în Subcarpaţi, un dans tipic românesc, intrat în patrimoniul imaterial UNESCO în decembrie 2015. Orice joc jucat de bărbaţi, în primul rând de feciori dar şi de bătrâni, pentru că şi bătrânii au fost feciori, este un dans specific bărbătesc.
        În Hopârta şi Lopadea Nouă întâlnim acest joc fecioresc unic în România, denumit Haidăul, a cărui origine se află la Hopârta.
        În apropierea localităţii Băgău, în centrul de comună, Lopadea Nouă, sunt de asemenea păstrate dansurile tradiţionale maghiare, fiind organizat anual şi un eveniment dedicat acestora.

    4.7. Obiective turistice
        Pe raza ariei naturale protejate ROSCI0004 Băgău nu sunt localizate obiective turistice antropice.


    5. ACTIVITĂŢI CU POTENŢIAL IMPACT ASUPRA ARIEI NATURALE PROTEJATE
    5.1. Lista activităţilor cu potenţial impact
        Din punct de vedere al temporalităţii activităţilor cu potenţial impact, acestea trebuie clasificate în două categorii: presiuni şi ameninţări.
        Definiţiile acestor două categorii sunt următoarele:
    a. Presiune - acea activitate cu potenţial impact negativ asupra stării de conservare a speciilor sau tipurilor de habitate de interes conservativ, care se desfăşoară în prezent, sau care s- a derulat în trecut, dar ale cărui efecte negative încă persistă;
    b. Ameninţare - acea activitate cu potenţial impact negativ asupra stării de conservare a speciilor sau tipurilor de habitate de interes conservativ, care este preconizată să se deruleze în viitor. Nu poate fi considerată ameninţare viitoare o presiune actuală decât dacă se preconizează o creştere semnificativă a intensităţii sau o schimbare a localizării presiunii actuale.

    5.1.1. Lista presiunilor actuale cu impact la nivelul ariei naturale protejate
        Lista presiunilor actuale cu impact la nivelul ariei naturale lege protejate s-a realizat prin completarea următoarelor informaţii, referitoare la activităţile cu impact negativ asupra ariei naturale protejate:
        Tabelul nr. 41
        Lista presiunilor actuale la nivelul sitului Natura 2000 ROSCI0004 Băgău

┌───┬─────────┬────────────────────────┐
│Cod│Parametru│Descriere               │
├───┼─────────┼────────────────────────┤
│A1 │Presiune │D02.01 linii electrice  │
│   │actuală  │şi de telefonie         │
├───┼─────────┼────────────────────────┤
│   │         │Principalele tipuri de  │
│   │         │poluări pe care reţelele│
│   │         │electrice şi de         │
│   │         │telefonie mobilă le     │
│   │         │generează asupra        │
│   │         │mediului înconjurător   │
│   │         │sunt: vizuală,          │
│   │         │electromagnetică,       │
│   │         │psihică, sonoră.        │
│   │         │Poluarea vizuală se     │
│   │         │manifestă prin          │
│   │         │deteriorarea peisajului.│
│   │         │Poluarea                │
│A2 │Detalii  │electromagnetică        │
│   │         │influenţează câmpul     │
│   │         │electric şi magnetic al │
│   │         │organismelor vii.       │
│   │         │Poluarea psihică se     │
│   │         │manifestă prin teama    │
│   │         │provocată de apropierea │
│   │         │de reţelele electrice.  │
│   │         │Poluarea sonoră este    │
│   │         │produsă de vibraţii ale │
│   │         │elementelor,            │
│   │         │conductoarelor reţelelor│
│   │         │electrice şi în special,│
│   │         │a transformatoarelor.   │
├───┼─────────┼────────────────────────┤
│A1 │Presiune │I01 - Specii invazive   │
│   │actuală  │non-native - alogene    │
├───┼─────────┼────────────────────────┤
│   │         │Speciile invazive       │
│   │         │reprezintă o ameninţare │
│   │         │majoră din ce în ce mai │
│   │         │acută la adresa         │
│   │         │biodiversităţii indigene│
│   │         │în Europa. Plantele şi  │
│   │         │animalele care ajung să │
│   │         │se adapteze la habitate │
│   │         │străine pot reduce flora│
│   │         │şi fauna indigenă,      │
│   │         │provocând daune         │
│   │         │mediului. Aceste        │
│   │         │organisme sunt cunoscute│
│   │         │sub denumirea de "      │
│   │         │specii invazive ".      │
│   │         │Acestea au de asemenea  │
│   │         │repercusiuni economice  │
│   │         │şi sociale, spre exemplu│
│   │         │asupra sănătăţii umane, │
│   │         │pescuitului,            │
│   │         │agriculturii şi         │
│   │         │producţiei de alimente. │
│   │         │Răspândirea acestora a  │
│   │         │fost accelerată de      │
│   │         │intensificarea          │
│   │         │schimburilor comerciale,│
│   │         │a turismului şi a       │
│   │         │transportului           │
│A2 │Detalii  │transfrontalier de      │
│   │         │mărfuri.                │
│   │         │Speciile invazive,      │
│   │         │cunoscute, de asemenea, │
│   │         │ca specii alogene       │
│   │         │invazive sau specii     │
│   │         │neindigene invazive,    │
│   │         │sunt deosebit de        │
│   │         │variate. Cele mai multe │
│   │         │specii non-europene au  │
│   │         │fost introduse          │
│   │         │intenţionat, inclusiv   │
│   │         │arborii şi culturile    │
│   │         │care sunt mai rezistente│
│   │         │sau care cresc mai      │
│   │         │repede, plantele        │
│   │         │ornamentale de grădină  │
│   │         │sau animalele de casă.  │
│   │         │Acestea pot să nu creeze│
│   │         │niciun fel de probleme  │
│   │         │până în momentul în care│
│   │         │evadează sau sunt       │
│   │         │eliberate în natură.    │
│   │         │Alte specii alogene     │
│   │         │nedorite au sosit       │
│   │         │accidental, ca "pasageri│
│   │         │clandestini" prinşi în  │
│   │         │containerele            │
│   │         │transportate.           │
├───┼─────────┼────────────────────────┤
│A1 │Presiune │J02.05.03 modificarea   │
│   │actuală  │apelor stătătoare       │
├───┼─────────┼────────────────────────┤
│   │         │Apele dulci stătătoare  │
│   │         │sunt extrem de variate  │
│   │         │ca dimensiuni, amplasare│
│   │         │şi compoziţie chimică.  │
│   │         │Echilibrul existent aici│
│   │         │între faună şi floră    │
│   │         │este foarte fragil.     │
│   │         │Majoritatea animalelor  │
│   │         │care trăiesc în apă     │
│   │         │dulce, inclusiv peştii  │
│   │         │şi micile nevertebrate, │
│   │         │precum protozoarele şi  │
│   │         │hidrele, au evoluat în  │
│   │         │mare şi au pătruns în   │
│   │         │apa dulce prin sistemele│
│   │         │de râuri. Insectele,    │
│   │         │păianjenii şi unele     │
│   │         │moluşte au colonizat apa│
│   │         │dulce provenind de pe   │
│   │         │uscat. Plantele acvatice│
│   │         │provin şi ele din mediul│
│   │         │terestru, şi unele      │
│   │         │varietăţi mai păstrează │
│   │         │încă trăsăturile unei   │
│   │         │vieţi terestre, precum  │
│   │         │stomatele - porii       │
│   │         │minusculi ce controlează│
│   │         │intrarea şi ieşirea din │
│   │         │plantă a gazelor ca     │
│   │         │oxigenul şi dioxidul de │
│   │         │carbon.                 │
│   │         │Apele dulci pot fi      │
│   │         │împărţite în două       │
│   │         │tipuri: ape dulci, sau  │
│   │         │moi, şi ape calcaroase, │
│   │         │sau dure; există, multe │
│   │         │lacuri şi eleştee care  │
│   │         │se încadrează între     │
│   │         │aceste două categorii.  │
│   │         │În ambele tipuri de     │
│   │         │mediu, organismele cele │
│A2 │Detalii  │mai importante sunt     │
│   │         │bacteriile, elementul de│
│   │         │bază în lanţul hranei.  │
│   │         │Aceste organisme simple │
│   │         │nu pot supravieţui în   │
│   │         │condiţii acide şi de    │
│   │         │aceea apele acide conţin│
│   │         │puţine comunităţi de    │
│   │         │animale. În schimb, în  │
│   │         │apele bogate în calciu  │
│   │         │bacteriile prosperă. În │
│   │         │consecinţă, eleşteele şi│
│   │         │pâraiele din regiuni    │
│   │         │calcaroase sau cu piatră│
│   │         │de var, bogate în       │
│   │         │calciu, conţin cele mai │
│   │         │mari comunităţi         │
│   │         │acvatice, atât ca număr │
│   │         │de indivizi, cât şi de  │
│   │         │specii. De la bălţi până│
│   │         │la lacuri, de la        │
│   │         │mlaştini până la lagune,│
│   │         │întinderile de apă      │
│   │         │stătătoare au cele mai  │
│   │         │variate dimensiuni. Ele │
│   │         │se întâlnesc pe toate   │
│   │         │continentele, la orice  │
│   │         │latitudine şi           │
│   │         │altitudine. Chiar şi cel│
│   │         │mai mic iaz adăposteşte │
│   │         │o floră şi o faună      │
│   │         │foarte sensibile la     │
│   │         │elementele mediului     │
│   │         │extern, care sunt       │
│   │         │reprezentate de debitul │
│   │         │de apă, compoziţia      │
│   │         │chimică a apei şi a     │
│   │         │solurilor învecinate,   │
│   │         │lumină, temperatură.    │
│   │         │Orice modificare minoră │
│   │         │poate avea urmări       │
│   │         │majore.                 │
├───┼─────────┼────────────────────────┤
│A1 │Presiune │K02.02 acumularea de    │
│   │actuală  │material organic        │
├───┼─────────┼────────────────────────┤
│   │         │Acumularea de material  │
│   │         │organice - eutrofizarea │
│   │         │apelor de suprafaţă este│
│   │         │printre problemele      │
│   │         │ecologice ale mediului  │
│   │         │acvatic. Termenul de    │
│   │         │eutrofizare a fost      │
│   │         │descris mai întâi pentru│
│   │         │lacuri, mări, oceane,   │
│   │         │apoi a fost extins şi la│
│   │         │alte ecosisteme         │
│   │         │acvatice: fluvii şi     │
│   │         │canale, lagune,         │
│   │         │intrânduri marine.      │
│   │         │Eutrofizarea reprezintă │
│   │         │un proces natural de    │
│   │         │evoluţie a unui lac. Din│
│   │         │momentul "apariţiei",   │
│   │         │bazinul acvatic trece,  │
│   │         │în condiţii naturale,   │
│   │         │prin câteva stadii de   │
│   │         │dezvoltare:             │
│   │         │ultraoligotrofic,       │
│   │         │oligotrofic, mezotrofic,│
│   │         │iar în final bazinul    │
│   │         │acvatic devine eutrofic │
│   │         │şi hipereutrofic, are   │
│   │         │loc "îmbătrânirea" şi   │
│   │         │pieirea bazinului       │
│   │         │acvatic. Eutrofizarea   │
│   │         │antropogenă este        │
│   │         │considerată o poluare   │
│   │         │nutriţională. Procesul  │
│   │         │constă în îmbogăţirea   │
│   │         │apelor cu substanţe     │
│   │         │nutritive, îndeosebi cu │
│   │         │azot şi fosfor, în mod  │
│   │         │direct sau prin         │
│   │         │acumularea de substanţe │
│   │         │organice din care       │
│   │         │rezultă substanţe       │
│   │         │nutritive pentru plante.│
│   │         │Deoarece azotul este    │
│A2 │Detalii  │nutrientul limitativ al │
│   │         │creşterii plantelor     │
│   │         │acvatice, prezenţa unor │
│   │         │concentraţii ridicate de│
│   │         │compuşi cu azot solubili│
│   │         │în apă duce în special  │
│   │         │la proliferarea algelor │
│   │         │şi cianobacteriilor, îşi│
│   │         │obţin nutrienţii direct │
│   │         │din apă şi eutrofizarea │
│   │         │lacurilor. Ciclul de    │
│   │         │viaţă al acestor        │
│   │         │organisme este scurt şi │
│   │         │după moartea lor        │
│   │         │constituie sursă de     │
│   │         │hrană pentru bacteriile │
│   │         │aerobe. Dezvoltarea     │
│   │         │bacteriilor aerobe      │
│   │         │determină scăderea      │
│   │         │concentraţiei de oxigen │
│   │         │dizolvat în apă şi      │
│   │         │moartea peştilor. La    │
│   │         │densităţi mari, unele   │
│   │         │alge şi cianobacterii   │
│   │         │produc toxine. Lacurile │
│   │         │eutrofizate au apa mai  │
│   │         │tulbure datorită unei   │
│   │         │cantităţi mari de       │
│   │         │materii organice        │
│   │         │prezente în suspensie,  │
│   │         │devine anoxică şi rata  │
│   │         │de sedimentare creşte.  │
│   │         │Consecinţa imediată a   │
│   │         │eutrofizării este       │
│   │         │creşterea luxuriantă a  │
│   │         │plantelor de apă -      │
│   │         │înflorirea apelor. În   │
│   │         │condiţiile eutrofizării │
│   │         │antropogene, degradarea │
│   │         │ecosistemului bazinului │
│   │         │acvatic are un caracter │
│   │         │progresiv şi se produce │
│   │         │în decurs de câţiva zeci│
│   │         │de ani.                 │
├───┼─────────┼────────────────────────┤
│A1 │Presiune │K04.01 competiţia       │
│   │actulală │                        │
├───┼─────────┼────────────────────────┤
│   │         │Competiţia              │
│   │         │interspecifică este     │
│   │         │pronunţată la specii    │
│   │         │care dispun de aceleaşi │
│   │         │resurse şi au stil de   │
│   │         │viaţă asemănător. De    │
│   │         │altfel, se poate        │
│   │         │constata frecvenţ în    │
│   │         │cazul biocenozelor      │
│   │         │naturale, ca specii cu  │
│   │         │habitate similare nu    │
│   │         │trăiesc împreună, în    │
│   │         │acelaşi loc. Dacă în mod│
│   │         │excepţional ocupă totuşi│
│   │         │acelaşi loc, atunci fie │
│   │         │folosesc un alt tip de  │
│   │         │resursă, fie sunt active│
│   │         │în timpi diferiti, unele│
│   │         │diurne, altele nocturne.│
│   │         │În cadrul biocenozei,   │
│A2 │Detalii  │între populaţiile       │
│   │         │diferitelor specii care │
│   │         │au modele similare de   │
│   │         │utilizare a resurselor  │
│   │         │mediului, există o gama │
│   │         │complexă de             │
│   │         │interacţiuni. În aceste │
│   │         │condiţii ele devin      │
│   │         │competitoare pentru     │
│   │         │aceste resurse. Studiul │
│   │         │speciilor care au       │
│   │         │cerinte similare pentru │
│   │         │resurse este asociat cu │
│   │         │principiul excluderii   │
│   │         │competitive - două sau  │
│   │         │mai multe specii care   │
│   │         │dispun de resurse       │
│   │         │limitate şi având modele│
│   │         │similare de utilizare a │
│   │         │resurselor nu pot sa    │
│   │         │coexiste intr-un mediu  │
│   │         │stabil - Hardin 1960.   │
├───┼─────────┼────────────────────────┤
│A1 │Presiune │M01.02 secete şi        │
│   │actuală  │precipitaţii reduse     │
├───┼─────────┼────────────────────────┤
│   │         │Umiditatea scăzută şi   │
│   │         │lipsa precipitaţiilor   │
│   │         │pot creea rapid condiţii│
│   │         │periculoase pentru      │
│   │         │declanşarea incendiilor │
│   │         │în păduri şi pe terenuri│
│   │         │cu multă vegetaţie      │
│   │         │uscată şi produc pagube │
│   │         │însemnate. Lipsa apei   │
│   │         │creează o lipsă de sursă│
│   │         │de hrană, mediu de viaţă│
│   │         │şi poate să ducă la     │
│   │         │dispariţia speciilor    │
│   │         │dependente de mediul    │
│   │         │acvatic. Seceta este o  │
│   │         │stare climatică extremă,│
│   │         │caracterizată prin      │
│   │         │faptul că o anumită     │
│   │         │regiune suferă din cauza│
│A2 │Detalii  │lipsei necesarului de   │
│   │         │apă, însoţită frecvent  │
│   │         │de caniculă.            │
│   │         │Habitatele naturale sunt│
│   │         │afectate de două tipuri │
│   │         │de secetă: Secetă       │
│   │         │meteorologică când se   │
│   │         │instaurează o perioadă  │
│   │         │mai lungă de timp lipsa │
│   │         │completă a              │
│   │         │precipitaţiilor sau când│
│   │         │precipitaţiile cad în   │
│   │         │cantităţi foarte mici.  │
│   │         │Secetă hidrogeologică   │
│   │         │când scade substanţial  │
│   │         │nivelul pânzei de ape   │
│   │         │freatice, rezervorul de │
│   │         │apă subterană, nivelul  │
│   │         │apelor curgătoare şi al │
│   │         │celor stătătoare.       │
├───┼─────────┼────────────────────────┤
│A1 │Presiune │M01.01 schimbarea       │
│   │actuală  │temperaturii            │
├───┼─────────┼────────────────────────┤
│   │         │În prezent, schimbarea  │
│   │         │temperaturii, respective│
│   │         │încălzirea globală      │
│   │         │afectează toate         │
│   │         │continentele, iar       │
│   │         │efectele sale se vor    │
│   │         │agrava serios în viitor,│
│   │         │în lipsa unor măsuri    │
│   │         │ferme de limitare a     │
│   │         │emisiilor de gaze cu    │
│   │         │efect de seră. Efectele │
│   │         │observate ale           │
│   │         │schimbărilor climatice  │
│   │         │au afectat deja         │
│   │         │agricultura, sănătatea  │
│   │         │populaţiei, ecosistemele│
│   │         │terestre şi acvatice,   │
│   │         │rezervele de apă şi     │
│   │         │unele aşezări umane.    │
│   │         │Conform observaţiilor,  │
│   │         │calotele de gheaţă se   │
│   │         │topesc, zonele arctice  │
│   │         │sunt ameninţate,        │
│   │         │rezervele de apă se     │
│   │         │reduc, valurile de      │
│   │         │căldură şi ploile       │
│   │         │abundente se            │
│   │         │intensifică, recifele de│
│   │         │coral dispar, iar peştii│
│A2 │Detalii  │şi alte animale migrează│
│   │         │spre poli, unele specii │
│   │         │fiind pe cale de        │
│   │         │dispariţie. Nivelul     │
│   │         │oceanelor creşte într-un│
│   │         │ritm care poate afecta  │
│   │         │comunităţile de pe      │
│   │         │coastă, apa devine din  │
│   │         │ce în ce mai acidă pe   │
│   │         │măsură ce absoarbe      │
│   │         │dioxidul de carbon emis │
│   │         │prin arderea            │
│   │         │combustibililor fosili, │
│   │         │iar biodiversitatea     │
│   │         │marină este ameninţată. │
│   │         │Materia organică        │
│   │         │îngheţată în solul      │
│   │         │arctic începe să se     │
│   │         │topească şi să se       │
│   │         │descompună, fapt ce va  │
│   │         │contribui la creşterea  │
│   │         │emisiilor de gaze cu    │
│   │         │efect de seră.          │
│   │         │Schimbările climatice   │
│   │         │vor afecta toată        │
│   │         │biosfera planetei. În   │
│   │         │timp, efectele se vor   │
│   │         │agrava cu consecinţe    │
│   │         │directe asupra          │
│   │         │rezervelor globale de   │
│   │         │hrană.                  │
├───┼─────────┼────────────────────────┤
│A1 │Presiune │M02.01 înlocuirea şi    │
│   │actuală  │deteriorarea habitatului│
├───┼─────────┼────────────────────────┤
│   │         │Degradarea habitatului  │
│   │         │este o consecinţă a     │
│   │         │dezvoltării umane sau a │
│   │         │unor fenomene naturale. │
│   │         │Aceasta este cauzată    │
│   │         │indirect de activităţile│
│   │         │umane, cum ar fi        │
│   │         │poluarea, schimbările   │
│   │         │climatice, precum şi    │
│   │         │introducerea de specii  │
│   │         │invazive, toate acestea │
│   │         │reducând calitatea      │
│   │         │mediului. Pe măsură ce  │
│A2 │Detalii  │populaţia creşte,       │
│   │         │oamenii folosesc mai    │
│   │         │mult teren pentru       │
│   │         │agricultură şi pentru   │
│   │         │dezvoltarea oraşelor,   │
│   │         │dispersate pe zone ce   │
│   │         │mai largi. Efectele     │
│   │         │degradării habitatului  │
│   │         │sunt dispariţia unor    │
│   │         │specii şi comunităţi    │
│   │         │indigene. Pierderea de  │
│   │         │habitate poate fi       │
│   │         │cauzată de eroziune,    │
│   │         │incendii şi epuizarea   │
│   │         │nutrienţilor.           │
├───┼─────────┼────────────────────────┤
│A1 │Presiune │M02.03 declinul sau     │
│   │actuală  │dispariţia speciilor    │
├───┼─────────┼────────────────────────┤
│   │         │Principalele cauze ale  │
│   │         │dispariţiei speciilor de│
│   │         │plante şi animale sunt: │
│   │         │distrugerea habitatelor,│
│   │         │exploatarea comercială -│
│   │         │colectarea de plante,   │
│   │         │vânatul iraţional şi    │
│   │         │braconajul, distrugerile│
│   │         │produse de către        │
│   │         │speciile aclimatizate şi│
│   │         │poluarea.               │
│   │         │O altă cauză majoră ce  │
│A2 │Detalii  │duce la declinul        │
│   │         │dramatic al speciilor de│
│   │         │plante şi animale este  │
│   │         │poluarea mediului.      │
│   │         │Dezvoltarea tot mai mare│
│   │         │a activităţilor         │
│   │         │industriale şi          │
│   │         │extinderea agriculturii │
│   │         │au făcut ca diferite    │
│   │         │chimicale toxice să se  │
│   │         │răspândească tot mai    │
│   │         │mult în circuitul hranei│
│   │         │în cadrul ecosistemelor.│
├───┼─────────┼────────────────────────┤
│   │Presiune │K04.05 daune cauzate de │
│A1 │actuală  │erbivore, inclusiv      │
│   │         │specii de vânat         │
├───┼─────────┼────────────────────────┤
│   │         │Prin hrănirea la        │
│   │         │suprafaţa solului şi în │
│   │         │sol, precum şi prin     │
│   │         │consumul preferenţial de│
│   │         │hrană, mistreţul a      │
│   │         │produs şi încă aduce    │
│   │         │prejudicii destul de    │
│   │         │însemnate agriculturii  │
│   │         │şi silviculturii. Deşi  │
│   │         │în managementul         │
│   │         │cinegetic actual se     │
│   │         │aplică un complex de    │
│   │         │măsuri de hrănire       │
│   │         │complementară, din cauza│
│   │         │comportamentului şi a   │
│   │         │plasticităţii sale      │
│   │         │ecologice, a miscării   │
│   │         │permanete, aceste măsuri│
│   │         │nu sunt şi nu vor fi    │
│   │         │suficiente. Mistreţii   │
│A2 │Detalii  │pot fi consideraţi mai  │
│   │         │mult folositori decât   │
│   │         │dăunători pentru pădure,│
│   │         │deoarece contribuie prin│
│   │         │acţiunea fizică a       │
│   │         │râmatului la condiţii   │
│   │         │mai bune pentru         │
│   │         │regenerarea naturală a  │
│   │         │arboretelor. Pagubele   │
│   │         │constau doar în         │
│   │         │dezrădăcinarea unor     │
│   │         │puieţi şi consumarea    │
│   │         │ghindei din semănăturile│
│   │         │directe. Însă situaţia  │
│   │         │este alta în cazul      │
│   │         │habitatelor umede.      │
│   │         │Râmatul şi scăldatul    │
│   │         │ciurdelor de mistreţi   │
│   │         │produce daune serioase  │
│   │         │mai ales în cazul       │
│   │         │habitatelor cu suprafaţă│
│   │         │mică.                   │
├───┼─────────┼────────────────────────┤
│A1 │Presiune │A03.03 abandonare/lipsa │
│   │actuală  │cosirii                 │
├───┼─────────┼────────────────────────┤
│   │         │Potrivit studiilor de   │
│   │         │specialitate apărute în │
│   │         │ultimele decenii,       │
│   │         │schimbarea modului de   │
│   │         │utilizare a pajiştilor  │
│   │         │poate implica procese   │
│   │         │grave de degradare, cu  │
│   │         │efecte negative asupra  │
│   │         │diversităţii floristice │
│   │         │în ţara noastră.        │
│   │         │Pajiştile reprezintă o  │
│   │         │vegetaţie relictară,    │
│   │         │aflată în centrul       │
│   │         │atenţiei cercetătorilor │
│   │         │din ţară şi din         │
│   │         │străinătate şi a        │
│   │         │autorităţilor implicate │
│   │         │în conservarea naturii. │
│   │         │În prezent există puţine│
│   │         │informaţii privind      │
│   │         │efectul păşunatului,    │
│   │         │cositului şi mai ales   │
│   │         │abandonării acestor     │
│   │         │practici asupra         │
│   │         │pajiştilor, drept       │
│A2 │Detalii  │urmare, nu există un    │
│   │         │management adecvat în   │
│   │         │vederea conservării şi  │
│   │         │restaurării acestora.   │
│   │         │Sistarea practicilor    │
│   │         │tradiţionale de         │
│   │         │management, fenomen     │
│   │         │întâlnit din ce în ce   │
│   │         │mai des pe teritoriul   │
│   │         │ţării, duce la          │
│   │         │acumularea fitomesei şi │
│   │         │unui strat gros de lit. │
│   │         │ieră. Multe specii din  │
│   │         │pajişti, unele de       │
│   │         │interes conservativ,    │
│   │         │necesită locuri deschise│
│   │         │în timpul regenerării.  │
│   │         │Aceste specii vor       │
│   │         │reacţiona deosebit de   │
│   │         │sensibil la abandonare. │
│   │         │De asemenea abandonarea │
│   │         │pajiştilor provoacă     │
│   │         │scăderea nivelului de   │
│   │         │fitodiversitate, mai    │
│   │         │exact rolul acumulării  │
│   │         │litierei, ca şi capcană │
│   │         │pentru seminţe.         │
├───┼─────────┼────────────────────────┤
│A1 │Presiune │K01.01 eroziune         │
│   │actuală  │                        │
├───┼─────────┼────────────────────────┤
│   │         │Unul dintre factorii cei│
│   │         │mai agresivi care       │
│   │         │afectează pajiştilor    │
│   │         │situate pe pante mai    │
│   │         │mari sau mai mici este  │
│   │         │eroziunea solului.      │
│   │         │Eroziunea solului poate │
│   │         │fi produsă de picăturile│
│   │         │de ploaie sau la topirea│
│   │         │zăpezilor când se       │
│   │         │numeşte eroziune        │
│   │         │pluvială sau de vânt    │
│   │         │când poartă numele de   │
│   │         │eroziune eoliană. În    │
│   │         │funcţie de grosimea     │
│   │         │stratului de sol        │
│   │         │dislocat de cei doi     │
│   │         │agenţi principali,      │
│   │         │eroziunea poate fi de   │
│   │         │suprafaţă când scurgerea│
│   │         │apei este lamelară şi   │
│   │         │vântul acţionează       │
│   │         │relativ uniform asupra  │
│   │         │stratului superior al   │
│   │         │solului sau de adâncime │
│   │         │când scurgerea          │
│   │         │concentrată a apei      │
│   │         │provoacă şiroiri,       │
│   │         │rigole, ogaşe până la   │
│   │         │ravene şi torenţi foarte│
│   │         │adânci de zeci de metri │
│   │         │care pun în pericol     │
│   │         │aşezări omeneşti, căi de│
│   │         │comunicaţii, construcţii│
│   │         │diverse şi altele.      │
│   │         │Antrenarea de către     │
│   │         │eroziune a maxim 6 tone │
│   │         │pe hectar în medie pe an│
│   │         │se consideră eroziune   │
│A2 │Detalii  │geologică sau normală.  │
│   │         │Peste această limită    │
│   │         │eroziunea produce pagube│
│   │         │mari în funcţie de      │
│   │         │intensitatea ei.        │
│   │         │Eroziunea solului este  │
│   │         │favorizată de: versant  │
│   │         │cu profil drept, pantă  │
│   │         │mare ca înclinaţie şi   │
│   │         │lungime, expoziţie      │
│   │         │sudică, intensitatea mai│
│   │         │mare şi durata mai lungă│
│   │         │a ploii, umiditatea mai │
│   │         │mare a solului,         │
│   │         │structura distrusă şi   │
│   │         │textura mai nisipoasă,  │
│   │         │roca mamă friabilă,     │
│   │         │lipsa vegetaţiei        │
│   │         │lemnoase, rărirea până  │
│   │         │la dispariţie a         │
│   │         │covorului ierbos,       │
│   │         │protector, păşunatul pe │
│   │         │timp umed şi în afara   │
│   │         │sezonului de vegetaţie, │
│   │         │încărcarea păşunii cu   │
│   │         │animale peste limite,   │
│   │         │supratârlirea cu animale│
│   │         │şi apariţia golurilor în│
│   │         │vegetaţie, râmături de  │
│   │         │porci mistreţi, arături │
│   │         │şi alte lucrări din deal│
│   │         │în vale pentru          │
│   │         │îmbunătăţirea covorului │
│   │         │ierbos al pajiştilor,   │
│   │         │circulaţia din deal in  │
│   │         │vale a animalelor pe    │
│   │         │păşune, construcţia de  │
│   │         │drumuri de acces cu     │
│   │         │panta mai mare de 8% şi │
│   │         │multe altele.           │
└───┴─────────┴────────────────────────┘




    5.1.2. Lista ameninţărilor viitoare cu potenţial impact la nivelul ariei naturale protejate
        Tabelul nr. 42
        Lista ameninţărilor viitoare cu potenţial impact la nivelul ariei naturale protejate

┌───┬──────────┬───────────────────────┐
│Cod│Parametru │Descriere              │
├───┼──────────┼───────────────────────┤
│B1 │Ameninţare│H04.03 Alte forme de   │
│   │viitoare  │poluare a aerului      │
├───┼──────────┼───────────────────────┤
│   │          │Emisiile în atmosferă a│
│   │          │substanţelor dăunătoare│
│   │          │distrug natura vie,    │
│   │          │afectează în mod       │
│   │          │negativ sănătatea      │
│   │          │umană, dar de asemenea,│
│   │          │sunt potenţiali de a   │
│   │          │modifica însăşi        │
│   │          │proprietăţile          │
│   │          │atmosferei, ce poate   │
│   │          │duce la consecinţe     │
│   │          │ecologice şi climatice │
│   │          │nefaste. Ca rezultat al│
│   │          │impactului asupra      │
│   │          │mediului cu efect      │
│   │          │negativ sunt           │
│   │          │precipitaţiile acide şi│
│   │          │smogul, care acţionează│
│   │          │intens asupra          │
│   │          │biosferei, dar şi      │
│   │          │asupra hidrosferei. În │
│   │          │urma ploilor acide,    │
│   │          │frunzele pot fi        │
│   │          │puternic afectate prin │
│B2 │Detalii   │deteriorarea stratului │
│   │          │de ceara şi a epidermei│
│   │          │sau prin extracţia şi  │
│   │          │spălarea elementelor   │
│   │          │nutritive. Contactul   │
│   │          │ploii acide cu frunza  │
│   │          │conduce la distrugerea │
│   │          │cuticulei, apoi a      │
│   │          │celulelor epidermei de │
│   │          │pe suprafaţa superioară│
│   │          │a frunzei, urmată de   │
│   │          │distrugerea celulelor  │
│   │          │palisadice şi în final │
│   │          │ambele suprafeţe ale   │
│   │          │frunzei sunt afectate. │
│   │          │Ploile acide au de     │
│   │          │asemenea o influenţa   │
│   │          │negativă şi asupra     │
│   │          │pădurilor, în mod      │
│   │          │direct asupra frunzei  │
│   │          │arborilor şi în mod    │
│   │          │indirect prin          │
│   │          │modificarea calităţii  │
│   │          │solului din care       │
│   │          │arborii îşi extrag     │
│   │          │substanţele nutritive. │
├───┼──────────┼───────────────────────┤
│   │Ameninţare│K02.01 schimbarea      │
│B1 │viitoare  │compoziţiei de specii -│
│   │          │succesiune             │
├───┼──────────┼───────────────────────┤
│   │          │Succesiunea este       │
│   │          │procesul prin care     │
│   │          │speciile unei biocenoze│
│   │          │sunt înlocuite datorită│
│   │          │transformările         │
│   │          │condiţiilor de         │
│   │          │existenţă, în timp. Din│
│   │          │punct de vedere        │
│   │          │sistemic, succesiunea  │
│   │          │reprezintă seria de    │
│   │          │stări în care sistemul │
│   │          │creşte şi se dezvoltă  │
│   │          │în plan structural şi  │
│   │          │funcţional în sensul   │
│   │          │maximalizării fluxului │
│   │          │de energie şi a vitezei│
│   │          │de circulaţie a macro- │
│   │          │şi microelementelor,   │
│   │          │adică în sensul        │
│   │          │domeniului de          │
│   │          │stabilitate.           │
│   │          │Asupra desfăşurării    │
│   │          │succesiunii există     │
│B2 │Detalii   │teorii, respectiv      │
│   │          │teoria clasică         │
│   │          │deterministă, care     │
│   │          │consideră succesiunea  │
│   │          │un fenomen determinist │
│   │          │care se desfăşoară     │
│   │          │logic şi teoria        │
│   │          │stocastică sau         │
│   │          │probabilistocă care    │
│   │          │susţine că succesiunea │
│   │          │este realiyată         │
│   │          │printr-un proces       │
│   │          │continuu de imigrare a │
│   │          │speciilor. Conform     │
│   │          │teoriei clasice,       │
│   │          │succesiunea se         │
│   │          │desfăşoară printr-un   │
│   │          │mecanism de facilitare │
│   │          │ce cuprinde 6 stadii:  │
│   │          │denudarea, imigrarea,  │
│   │          │colonizarea, concurenţa│
│   │          │interspecifică, reacţia│
│   │          │biocenotică şi         │
│   │          │stabilizarea sau       │
│   │          │climaxul.              │
├───┼──────────┼───────────────────────┤
│B1 │Ameninţare│K02.03 eutrofizare -   │
│   │viitoare  │naturală               │
├───┼──────────┼───────────────────────┤
│   │          │Eutrofizarea se        │
│   │          │defineşte ca           │
│   │          │îmbogăţirea apei cu    │
│   │          │substanţe nutritive.   │
│   │          │Eutrofizarea naturală  │
│   │          │se produce lent. În apă│
│   │          │se acumulează în primul│
│   │          │rând azot şi fosfor,   │
│   │          │conducând la o creştere│
│   │          │puternică a algelor şi │
│   │          │macrofitelor care apoi │
│   │          │mor, cu consecinţe     │
│   │          │grave. Ca urmare, scade│
│   │          │calitatea apei, se     │
│   │          │modifică gustul,       │
│   │          │culoare, mirosul. Apa  │
│   │          │devine tulbure, scade  │
│   │          │concentraţia de oxigen │
│   │          │şi creşte concentraţia │
│   │          │de fier, mangan, bioxid│
│   │          │de carbon, amoniu,     │
│   │          │metan,                 │
│   │          │hidrogensulfurat. Unele│
│   │          │boli apar mai des odată│
│   │          │cu eutrofizarea        │
│B2 │Detalii   │deoarece ea determină  │
│   │          │creşterea macrofitelor │
│   │          │- plante de apă, ce    │
│   │          │favorizează creşterea  │
│   │          │unor organisme ce sunt │
│   │          │gazde ale paraziţilor. │
│   │          │De asemenea, înmulţirea│
│   │          │algelor albastre duce  │
│   │          │la producere de toxine │
│   │          │ce pot otrăvi animalele│
│   │          │care se adapă şi creşte│
│   │          │concentraţia de nitraţi│
│   │          │ce pot produce         │
│   │          │methemoglobinemie.     │
│   │          │Eutrofizarea se produce│
│   │          │mai rar în râuri şi e  │
│   │          │mai puţin gravă ca din │
│   │          │lacuri. Eutrofizarea   │
│   │          │este un process        │
│   │          │reversibil, dar trebuie│
│   │          │o mare grijă deoarece  │
│   │          │fenomenul este foarte  │
│   │          │complex şi în ciuda    │
│   │          │intenselor cercetări   │
│   │          │este încă incomplet    │
│   │          │cunoscut şi înţeles.   │
├───┼──────────┼───────────────────────┤
│B1 │Ameninţare│K01.02 colmatare       │
│   │viitoare  │                       │
├───┼──────────┼───────────────────────┤
│   │          │Scurgerea de aluviuni  │
│   │          │ca rezultat a          │
│   │          │proceselor de eroziune │
│   │          │desfăşurate la nivelul │
│   │          │versanţilor este un    │
│   │          │proces foarte complex  │
│   │          │care depinde, pe de o  │
│   │          │parte, de factorii     │
│   │          │naturali, iar pe de    │
│   │          │altă parte şi de o     │
│   │          │serie de activităţi    │
│   │          │umane. Din paleta      │
│   │          │factorilor naturali    │
│   │          │amintim în primul rând │
│   │          │lit. ologia            │
│   │          │substratului cu o gamă │
│   │          │foarte variată de roci │
│   │          │consolidate sau nu, cu │
│   │          │vârste şi cu rezistenţe│
│   │          │diferite la eroziune.  │
│   │          │Rocile sunt            │
│   │          │neconsolidate din      │
│   │          │regiunile subcarpatice │
│   │          │de deal şi de podiş    │
│   │          │unde energia cinetică a│
│   │          │apelor distruge uşor   │
│   │          │coeziunea dintre       │
│   │          │particule şi le        │
│   │          │antrenează în          │
│   │          │suspensie. Relieful    │
│   │          │influenţează scurgerea │
│   │          │de aluviuni prin       │
│   │          │configuraţia           │
│   │          │altitudinală care      │
│   │          │determină energia      │
│   │          │potenţială a           │
│   │          │versanţilor şi reţelei │
│   │          │de albii în funcţie de │
│   │          │care scurgerea erodează│
│   │          │mai mult sau mai puţin.│
│   │          │Altitudinea, panta,    │
│   │          │energia de relief sunt │
│   │          │elemente care pot      │
│B2 │Detalii   │influenţa scurgerea de │
│   │          │aluviuni în concordanţă│
│   │          │şi cu rezistenţa       │
│   │          │rocilor, gradul de     │
│   │          │acoperire cu vegetaţie,│
│   │          │cuvertura de sol.      │
│   │          │Vegetaţia are un rol   │
│   │          │foarte important asupra│
│   │          │proceselor de scurgere │
│   │          │şi implicit asupra     │
│   │          │producţiei de aluviuni.│
│   │          │Se impune a remarca în │
│   │          │acest sens rolul major │
│   │          │al pădurii care prin   │
│   │          │coronament consumă o   │
│   │          │mare parte din energia │
│   │          │cinetică a ploilor,    │
│   │          │după care anihilarea se│
│   │          │continuă prin scurgerea│
│   │          │pe ramuri, trunchiuri  │
│   │          │şi prin lit. ieră.     │
│   │          │Aceasta din urmă are un│
│   │          │rol important în       │
│   │          │atenuarea proceselor de│
│   │          │scurgere şi la         │
│   │          │reducerea substanţială │
│   │          │a cantităţilor de      │
│   │          │aluviuni puse în       │
│   │          │circulaţie. În schimb  │
│   │          │pe un versant          │
│   │          │neprotejat de pădure   │
│   │          │sau de un covor vegetal│
│   │          │bine închegat, întreaga│
│   │          │cantitate de energie   │
│   │          │cinetică a ploilor     │
│   │          │torenţiale este        │
│   │          │consumată pentru       │
│   │          │detaşare şi transportul│
│   │          │particulelor de sol.   │
│   │          │Dispariţia vegetaţiei  │
│   │          │duce la acumularea     │
│   │          │aluviunilor în zonele  │
│   │          │umede şi colmatarea    │
│   │          │acestora.              │
├───┼──────────┼───────────────────────┤
│B1 │Ameninţare│K01.03 secare          │
│   │viitoare  │                       │
├───┼──────────┼───────────────────────┤
│   │          │Apele de suprafaţă ale │
│   │          │lacurilor lumii s-au   │
│   │          │încălzit, în medie, cu │
│   │          │0,34 de grade Celsius  │
│   │          │per deceniu din 1985   │
│   │          │încoace, conform       │
│   │          │publicaţiei            │
│   │          │NewScientist.          │
│   │          │Încălzirea rapidă, în  │
│   │          │perioadele foarte      │
│B2 │Detalii   │călduroase separă apa  │
│   │          │rece din adâncuri de   │
│   │          │cea caldă de la        │
│   │          │suprafaţă, reducând    │
│   │          │transferul de nutrienţi│
│   │          │şi oxigen şi afectând  │
│   │          │astfel organismele care│
│   │          │nu se pot deplasa între│
│   │          │cele două straturi..   │
│   │          │Colmatarea şi seceta   │
│   │          │prelungită duc la      │
│   │          │secarea zonelor umede. │
├───┼──────────┼───────────────────────┤
│   │Ameninţare│M02.01 înlocuirea şi   │
│B1 │viitoare  │deteriorarea           │
│   │          │habitatului            │
├───┼──────────┼───────────────────────┤
│   │          │Înlocuirea şi          │
│   │          │deterioararea          │
│   │          │habitatului de pajişte │
│   │          │este determinată în    │
│   │          │primul rând de poluarea│
│   │          │naturală sau antropică,│
│   │          │care duce la           │
│   │          │distrugerea întregului │
│   │          │mediu. Poluarea        │
│   │          │naturală se manifestă  │
│   │          │prin: eroziunea solului│
│   │          │din cauza averselor    │
│   │          │abundente, acest tip de│
│   │          │poluare fiind mai      │
│   │          │periculos atunci când  │
│   │          │terenul este lipsit de │
│   │          │vegetaţie sau în pantă │
│   │          │şi antrenează şi       │
│   │          │reziduurile animale sau│
│   │          │vegetale.              │
│   │          │Cauzele degradării     │
│   │          │pajiştilor sunt:       │
│   │          │suprapăşunatul,        │
│   │          │subpăşunatul, abandonul│
│   │          │pajiştilor, acumularea │
│   │          │de lit. ieră,          │
│   │          │împădurirea, eroziunea.│
│   │          │Suprapăşunatul şi      │
│B2 │Detalii   │subpăşunatul sunt      │
│   │          │activităţi care produc │
│   │          │tulburări majore în    │
│   │          │cadrul pajiştilor, ele │
│   │          │având nevoie de un     │
│   │          │păşunat normal. Din    │
│   │          │punct de vedere al     │
│   │          │ecologiei, abandonul   │
│   │          │pajiştilor are         │
│   │          │consecinţe mai grave   │
│   │          │pentru pajişti decât   │
│   │          │subpăşunatul. Litiera, │
│   │          │pătura de frunze       │
│   │          │uscate, nu mai permite │
│   │          │razelor solare să      │
│   │          │ajungă la iarba de pe  │
│   │          │pajişte, împiedicând   │
│   │          │astfel procesul de     │
│   │          │fotosinteză şi duce, în│
│   │          │final, la distrugerea  │
│   │          │completă a pajiştilor. │
│   │          │Împădurirea este       │
│   │          │rezultatul             │
│   │          │subpăşunatului şi      │
│   │          │abandonului.           │
│   │          │Neîngrijirea pajiştii  │
│   │          │duce, în final, la     │
│   │          │instalarea rapidă a    │
│   │          │vegetaţiei lemnoase.   │
└───┴──────────┴───────────────────────┘




    5.2. Hărţile activităţilor cu potenţial impact
    5.2.1. Harta presiunilor actuale şi a intensităţii acestora la nivelul ariei naturale protejate
        Tabelul nr. 43
        Lista atributelor hărţii presiunilor actuale şi intensităţii acestora

┌────┬────────────┬────────────────────┐
│Cod │Parametru   │Descriere           │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │Presiune    │D02.01 linii        │
│A.1.│actuală     │electrice şi de     │
│    │            │telefonie           │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │            │Harta presiunilor   │
│    │            │actuale şi          │
│    │Localizarea │intensităţii        │
│    │presiunii   │acestora la nivelul │
│C.1.│actuale -   │ariei naturale      │
│    │geometrie   │protejate este      │
│    │            │redată în Anexa nr. │
│    │            │14 la Planul de     │
│    │            │management          │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │            │În vecinătatea      │
│    │            │liniilor de         │
│    │Localizarea │transport de energie│
│    │presiunii   │electrică, care     │
│C.2.│actuale -   │traversează situl   │
│    │descriere   │prin mijlocul       │
│    │            │acestuia, pe        │
│    │            │direcţia nord-      │
│    │            │nord-est            │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │Intensitatea│                    │
│C.3.│presiunii   │Scăzută             │
│    │actuale     │                    │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │            │Presiunea actuală se│
│    │            │poate extinde pe o  │
│C.4.│Detalii     │suprafaţă mai mare  │
│    │            │din aria naturală   │
│    │            │protejată în viitor │
├────┴────────────┴────────────────────┤
├────┬────────────┬────────────────────┤
│    │Presiune    │I01 - Specii        │
│A.1.│actuală     │invazive non-native │
│    │            │- alogene           │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │            │Harta presiunilor   │
│    │Localizarea │actuale şi          │
│C.1.│presiunii   │intensităţii        │
│    │actuale -   │acestora este redată│
│    │geometrie   │în Anexa nr. 14 la  │
│    │            │Planul de management│
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │Localizarea │Pe toată suprafaţa  │
│C.2.│presiunii   │ocupată de          │
│    │actuale -   │habitatului 91Y0    │
│    │descriere   │                    │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │Intensitatea│                    │
│C.3.│presiunii   │Medie               │
│    │actuale     │                    │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │            │Presiunea actuală se│
│    │            │poate extinde pe o  │
│C.4.│Detalii     │suprafaţă mai mare  │
│    │            │din aria naturală   │
│    │            │protejată în viitor │
├────┴────────────┴────────────────────┤
├────┬────────────┬────────────────────┤
│A.1.│Presiune    │K04.01 competiţia   │
│    │actuală     │                    │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │            │Harta presiunilor   │
│    │Localizarea │actuale şi          │
│C.1.│presiunii   │intensităţii        │
│    │actuale -   │acestora este redată│
│    │geometrie   │în Anexa nr. 14 la  │
│    │            │Planul de management│
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │            │Pe suprafeţa ocupată│
│    │            │de habitatului 91Y0,│
│    │Localizarea │localizat în        │
│C.2.│presiunii   │vecinătatea unor    │
│    │actuale -   │arborete de salcâm  │
│    │descriere   │şi în habitatul 7140│
│    │            │din zona oligotrofă │
│    │            │a lacului           │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │Intensitatea│                    │
│C.3.│presiunii   │Medie               │
│    │actuale     │                    │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │            │Presiunea actuală se│
│    │            │poate extinde pe o  │
│C.4.│Detalii     │suprafaţă mai mare  │
│    │            │din aria naturală   │
│    │            │protejată în viitor │
├────┴────────────┴────────────────────┤
├────┬────────────┬────────────────────┤
│    │Presiune    │J02.05.03           │
│A.1.│actuală     │modificarea apelor  │
│    │            │stătătoare          │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │            │Harta presiunilor   │
│    │Localizarea │actuale şi          │
│C.1.│presiunii   │intensităţii        │
│    │actuale -   │acestora este redată│
│    │geometrie   │în Anexa nr. 14 la  │
│    │            │Planul de management│
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │            │În vecinătatea      │
│    │            │lacului, în         │
│    │            │zona,,cozii" există │
│    │            │bălţi de diferite   │
│    │            │dimensiuni cu rolul │
│    │            │de filtrare a apei, │
│    │            │prin reţinera       │
│    │Localizarea │materialelor        │
│C.2.│presiunii   │provenite de pe     │
│    │actuale -   │versanţi în urma    │
│    │descriere   │ploilor. Dispariţia │
│    │            │acestor bălţi,      │
│    │            │colmatarea lor va   │
│    │            │face imposibilă     │
│    │            │filtrarea apei şi   │
│    │            │acumularea          │
│    │            │materialelor        │
│    │            │organice în lac.    │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │Intensitatea│                    │
│C.3.│presiunii   │Medie               │
│    │actuale     │                    │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │            │Presiunea actuală se│
│    │            │poate extinde pe o  │
│C.4.│Detalii     │suprafaţă mai mare  │
│    │            │din aria naturală   │
│    │            │protejată în viitor │
├────┴────────────┴────────────────────┤
├────┬────────────┬────────────────────┤
│A.1.│Presiune    │K02.02 acumularea de│
│    │actuală     │material organic    │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │            │Harta presiunilor   │
│    │Localizarea │actuale şi          │
│C.1.│presiunii   │intensităţii        │
│    │actuale -   │acestora este redată│
│    │geometrie   │în Anexa nr. 14 la  │
│    │            │Planul de management│
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │            │În vecinătatea      │
│    │            │lacului, în         │
│    │            │zona,,cozii" există │
│    │            │bălţi de diferite   │
│    │            │dimensiuni cu rolul │
│    │            │de filtrare a apei, │
│    │            │prin reţinera       │
│    │Localizarea │materialelor        │
│C.2.│presiunii   │provenite de pe     │
│    │actuale -   │versanţi în urma    │
│    │descriere   │ploilor. Dispariţia │
│    │            │acestor bălţi,      │
│    │            │colmatarea lor va   │
│    │            │face imposibilă     │
│    │            │filtrarea apei şi   │
│    │            │acumularea          │
│    │            │materialelor        │
│    │            │organice în lac.    │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │Intensitatea│                    │
│C.3.│presiunii   │Medie               │
│    │actuale     │                    │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │            │Presiunea actuală se│
│    │            │poate extinde pe o  │
│C.4.│Detalii     │suprafaţă mai mare  │
│    │            │din aria naturală   │
│    │            │protejată în viitor │
├────┴────────────┴────────────────────┤
├────┬────────────┬────────────────────┤
│A.1.│Presiune    │M01.02 secete şi    │
│    │actuală     │precipitaţii reduse │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │            │Harta presiunilor   │
│    │Localizarea │actuale şi          │
│C.1.│presiunii   │intensităţii        │
│    │actuale -   │acestora este redată│
│    │geometrie   │în Anexa nr. 14 la  │
│    │            │Planul de management│
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │Localizarea │Pe toată suprafaţa  │
│C.2.│presiunii   │lacului oligotrof şi│
│    │actuale -   │eutrof              │
│    │descriere   │                    │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │Intensitatea│                    │
│C.3.│presiunii   │Medie               │
│    │actuale     │                    │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │            │Presiunea actuală se│
│    │            │poate extinde pe o  │
│C.4.│Detalii     │suprafaţă mai mare  │
│    │            │din aria naturală   │
│    │            │protejată în viitor │
├────┴────────────┴────────────────────┤
├────┬────────────┬────────────────────┤
│A.1.│Presiune    │M01.01 schimbarea   │
│    │actuală     │temperaturii        │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │            │Harta presiunilor   │
│    │Localizarea │actuale şi          │
│C.1.│presiunii   │intensităţii        │
│    │actuale -   │acestora este redată│
│    │geometrie   │în Anexa nr. 14 la  │
│    │            │Planul de management│
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │Localizarea │Pe toată suprafaţa  │
│C.2.│presiunii   │lacului oligotrof şi│
│    │actuale -   │eutrof              │
│    │descriere   │                    │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │Intensitatea│                    │
│C.3.│presiunii   │Medie               │
│    │actuale     │                    │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │            │Presiunea actuală se│
│    │            │poate extinde pe o  │
│C.4.│Detalii     │suprafaţă mai mare  │
│    │            │din aria naturală   │
│    │            │protejată în viitor │
├────┴────────────┴────────────────────┤
├────┬────────────┬────────────────────┤
│    │Presiune    │M02.01 înlocuirea şi│
│A.1,│actuală     │deteriorarea        │
│    │            │habitatului         │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │            │Harta presiunilor   │
│    │Localizarea │actuale şi          │
│C.1.│presiunii   │intensităţii        │
│    │actuale -   │acestora este redată│
│    │geometrie   │în Anexa nr. 14 la  │
│    │            │Planul de management│
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │Localizarea │Pe toată suprafaţa  │
│C.2.│presiunii   │lacului oligotrof şi│
│    │actuale -   │eutrof              │
│    │descriere   │                    │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │Intensitatea│                    │
│C.3.│presiunii   │Medie               │
│    │actuale     │                    │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │            │Presiunea actuală se│
│    │            │poate extinde pe o  │
│C.4.│Detalii     │suprafaţă mai mare  │
│    │            │din aria naturală   │
│    │            │protejată în viitor │
├────┼────────────┼────────────────────┤
├────┼────────────┼────────────────────┤
│A.1.│Presiune    │M02.03 declinul sau │
│    │actuală     │dispariţia speciilor│
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │            │Harta presiunilor   │
│    │Localizarea │actuale şi          │
│C.1.│presiunii   │intensităţii        │
│    │actuale -   │acestora este redată│
│    │geometrie   │în Anexa nr. 14 la  │
│    │            │Planul de management│
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │            │Pe toată suprefaţa  │
│    │Localizarea │lacului oligotrof şu│
│C.2.│presiunii   │eutrof şi în        │
│    │actuale -   │cordonul protector  │
│    │descriere   │de vegetaţie din    │
│    │            │jurul lacului       │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │Intensitatea│                    │
│C.3.│presiunii   │Medie               │
│    │actuale     │                    │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │            │Presiunea actuală se│
│    │            │poate extinde pe o  │
│C.4.│Detalii     │suprafaţă mai mare  │
│    │            │din aria naturală   │
│    │            │protejată în viitor │
├────┴────────────┴────────────────────┤
├────┬────────────┬────────────────────┤
│    │            │K04.05. daune       │
│A.1.│Presiune    │cauzate de erbivore │
│    │actuală     │- inclusiv specii de│
│    │            │vânat               │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │            │Harta presiunilor   │
│    │Localizarea │actuale şi          │
│C.1.│presiunii   │intensităţii        │
│    │actuale -   │acestora este redată│
│    │geometrie   │în Anexa nr. 14 la  │
│    │            │Planul de management│
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │Localizarea │În partea oligotrofă│
│C.2.│presiunii   │a lacului, unde se  │
│    │actuale -   │află hbitatul 7140  │
│    │descriere   │                    │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │Intensitatea│                    │
│C.3.│presiunii   │Medie               │
│    │actuale     │                    │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │            │Presiunea actuală se│
│    │            │poate extinde pe o  │
│C.4.│Detalii     │suprafaţă mai mare  │
│    │            │din aria naturală   │
│    │            │protejată în viitor │
├────┴────────────┴────────────────────┤
├────┬────────────┬────────────────────┤
│A.1.│Presiune    │A03.03 abandonarea/ │
│    │actuală     │lipsa cosirii       │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │            │Harta presiunilor   │
│    │Localizarea │actuale şi          │
│C.1.│presiunii   │intensităţii        │
│    │actuale -   │acestora este redată│
│    │geometrie   │în Anexa nr. 14 la  │
│    │            │Planul de management│
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │Localizarea │Pe toate dealurile, │
│C.2.│presiunii   │unde se află        │
│    │actuale -   │habitatul 62C0*     │
│    │descriere   │                    │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │Intensitatea│                    │
│C.3.│presiunii   │Medie               │
│    │actuale     │                    │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │            │Presiunea actuală se│
│    │            │poate extinde pe o  │
│C.4.│Detalii     │suprafaţă mai mare  │
│    │            │din aria naturală   │
│    │            │protejată în viitor │
├────┴────────────┴────────────────────┤
├────┬────────────┬────────────────────┤
│A.1.│Presiune    │K01.01 eroziune     │
│    │actuală     │                    │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │            │Harta presiunilor   │
│    │Localizarea │actuale şi          │
│C.1.│presiunii   │intensităţii        │
│    │actuale -   │acestora este redată│
│    │geometrie   │în Anexa nr. 14 la  │
│    │            │Planul de management│
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │Localizarea │Pe toate dealurile, │
│C.2.│presiunii   │unde se află        │
│    │actuale -   │habitatul 62C0*     │
│    │descriere   │                    │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │Intensitatea│                    │
│C.3.│presiunii   │Medie               │
│    │actuale     │                    │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │            │Presiunea actuală se│
│    │            │poate extinde pe o  │
│C.4.│Detalii     │suprafaţă mai mare  │
│    │            │din aria naturală   │
│    │            │protejată în viitor │
└────┴────────────┴────────────────────┘



    5.2.2. Harta ameninţărilor viitoare şi a intensităţii acestora la nivelul ariei naturale protejate
    Tabelul nr. 44
    Lista atributelor hărţii ameninţărilor viitoare şi intensităţii acestora

┌────┬────────────┬────────────────────┐
│Cod │Parametru   │Descriere           │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│B.1.│Ameninţare  │H04.03 Alte forme de│
│    │viitoare    │poluare a aerului   │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │            │Harta ameninţărilor │
│    │Localizarea │viitoare şi         │
│D.1.│ameninţării │intensităţii        │
│    │viitoare -  │acestora este redată│
│    │geometrie   │în Anexa nr. 15 la  │
│    │            │Planul de management│
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │Localizarea │În suprafaţa ocupată│
│    │ameninţării │de habitat pe       │
│D.2.│viitoare -  │versanţii din       │
│    │descriere   │vecinătatea         │
│    │            │culoarului Mureş    │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │Intensitatea│                    │
│D.3.│ameninţării │Medie               │
│    │viitoare    │                    │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │            │Această activitate a│
│    │            │fost considerată    │
│    │            │atât presiune       │
│    │            │actuală cât şi      │
│D.4.│Detalii     │ameninţare viitoare │
│    │            │deoarece se         │
│    │            │preconizează o      │
│    │            │schimbare a         │
│    │            │localizării         │
│    │            │presiunii actuale.  │
├────┴────────────┴────────────────────┤
│I01 Specii invazive non-native        │
├────┬────────────┬────────────────────┤
│    │Ameninţare  │K02.01. schimbarea  │
│B.1.│viitoare    │compoziţiei de      │
│    │            │specii - succesiune │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │            │Harta ameninţărilor │
│    │Localizarea │viitoare şi         │
│D.1.│ameninţării │intensităţii        │
│    │viitoare -  │acestora este redată│
│    │geometrie   │în Anexa nr. 15 la  │
│    │            │Planul de management│
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │            │Pe toată suprafaţa  │
│    │            │ocupată de habitat, │
│    │            │acolo unde în       │
│    │            │compoziţia          │
│    │            │arboretului intră şi│
│    │            │carpen în proporţie │
│    │Localizarea │mare, de peste 25%. │
│D.2.│ameninţării │De asemenea este o  │
│    │viitoare -  │ameninţare viitoare │
│    │descriere   │pentru habitatul    │
│    │            │7140 care se află în│
│    │            │partea oligotrofă a │
│    │            │lacului şi pentru   │
│    │            │habitatul 62C0* de  │
│    │            │pe dealurile din    │
│    │            │Pusta Băgăului      │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │Intensitatea│Scăzută în habitatul│
│D.3.│ameninţării │91Y0 Medie în       │
│    │viitoare    │hanitatul 7140 Medie│
│    │            │în habitatul 62C0*  │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │            │Această activitate a│
│    │            │fost considerată    │
│    │            │atât presiune       │
│    │            │actuală cât şi      │
│D.4.│Detalii     │ameninţare viitoare │
│    │            │deoarece se         │
│    │            │preconizează o      │
│    │            │schimbare a         │
│    │            │localizării         │
│    │            │presiunii actuale.  │
├────┴────────────┴────────────────────┤
├────┬────────────┬────────────────────┤
│B.1.│Ameninţare  │K02.03 eutrofizare -│
│    │viitoare    │naturală            │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │            │Harta ameninţărilor │
│    │Localizarea │viitoare şi         │
│D.1.│ameninţării │intensităţii        │
│    │viitoare -  │acestora este redată│
│    │geometrie   │în Anexa nr. 15 la  │
│    │            │Planul de management│
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │Localizarea │Pe suprafaţa lacului│
│D.2.│ameninţării │eutrof care este în │
│    │viitoare -  │legătură direct cu  │
│    │descriere   │lacul oligotrof     │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │Intensitatea│                    │
│D.3.│ameninţării │Medie               │
│    │viitoare    │                    │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │            │Această activitate a│
│    │            │fost considerată    │
│    │            │atât presiune       │
│    │            │actuală cât şi      │
│D.4.│Detalii     │ameninţare viitoare │
│    │            │deoarece se         │
│    │            │preconizează o      │
│    │            │schimbare a         │
│    │            │localizării         │
│    │            │presiunii actuale.  │
├────┴────────────┴────────────────────┤
├────┬────────────┬────────────────────┤
│B.1.│Ameninţare  │K01.02 colmatare    │
│    │viitoare    │                    │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │            │Harta ameninţărilor │
│    │Localizarea │viitoare şi         │
│D.1.│ameninţării │intensităţii        │
│    │viitoare -  │acestora este redată│
│    │geometrie   │în Anexa nr. 15 la  │
│    │            │Planul de management│
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │            │În zona lacului     │
│    │Localizarea │eutrof, dar şi în   │
│D.2.│ameninţării │zona cordonului     │
│    │viitoare -  │protector de        │
│    │descriere   │vegetaţie din jurul │
│    │            │lacului             │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │Intensitatea│                    │
│D.3.│ameninţării │Medie               │
│    │viitoare    │                    │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │            │Această activitate a│
│    │            │fost considerată    │
│    │            │atât presiune       │
│    │            │actuală cât şi      │
│D.4.│Detalii     │ameninţare viitoare │
│    │            │deoarece se         │
│    │            │preconizează o      │
│    │            │schimbare a         │
│    │            │localizării         │
│    │            │presiunii actuale.  │
├────┴────────────┴────────────────────┤
├────┬────────────┬────────────────────┤
│B.1.│Ameninţare  │K01.03 secare       │
│    │viitoare    │                    │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │            │Harta ameninţărilor │
│    │Localizarea │viitoare şi         │
│D.1.│ameninţării │intensităţii        │
│    │viitoare -  │acestora este redată│
│    │geometrie   │în Anexa nr. 15 la  │
│    │            │Planul de management│
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │            │În zona lacului     │
│    │Localizarea │eutrof, dar şi în   │
│D.2.│ameninţării │zona cordonului     │
│    │viitoare -  │prtector de         │
│    │descriere   │vegetaţie din jurul │
│    │            │lacului             │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │Intensitatea│                    │
│D.3.│ameninţării │Mare                │
│    │viitoare    │                    │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │            │Această activitate a│
│    │            │fost considerată    │
│    │            │atât presiune       │
│    │            │actuală cât şi      │
│D.4.│Detalii     │ameninţare viitoare │
│    │            │deoarece se         │
│    │            │preconizează o      │
│    │            │schimbare a         │
│    │            │localizării         │
│    │            │presiunii actuale.  │
├────┴────────────┴────────────────────┤
├────┬────────────┬────────────────────┤
│    │Ameninţare  │M02.01 Inlocuirea şi│
│B.1.│viitoare    │deteriorarea        │
│    │            │habitatului         │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │            │Harta ameninţărilor │
│    │Localizarea │viitoare şi         │
│D.1.│ameninţării │intensităţii        │
│    │viitoare -  │acestora este redată│
│    │geometrie   │în Anexa nr. 15 la  │
│    │            │Planul de management│
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │            │În zonele dealurilor│
│    │            │unde se află        │
│    │Localizarea │habitatul 62C0* cu  │
│D.2.│ameninţării │panta abruptă şi cu │
│    │viitoare -  │eroziune respectiv  │
│    │descriere   │pe toată suprefaţa  │
│    │            │lacului eutrof şi   │
│    │            │oligotrof           │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │Intensitatea│                    │
│D.3.│ameninţării │Medie               │
│    │viitoare    │                    │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│    │            │Această activitate a│
│    │            │fost considerată    │
│    │            │atât presiune       │
│    │            │actuală cât şi      │
│D.4.│Detalii     │ameninţare viitoare │
│    │            │deoarece se         │
│    │            │preconizează o      │
│    │            │schimbare a         │
│    │            │localizării         │
│    │            │presiunii actuale.  │
└────┴────────────┴────────────────────┘




    5.3. Evaluarea impacturilor asupra speciilor
    5.3.1. Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciilor
        Tabelul nr. 45
        Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra specie Lucanus cervus

┌────┬─────────────────┬───────────────┐
│Cod │Parametru        │Descriere      │
├────┼─────────────────┼───────────────┤
│    │                 │B02.04         │
│    │                 │Îndepărtarea   │
│A.1.│Presiune actuală │arborilor      │
│    │                 │uscaţi sau in  │
│    │                 │curs de uscare │
├────┼─────────────────┼───────────────┤
│E.1.│Specie           │Lucanus cervus │
├────┼─────────────────┼───────────────┤
│    │Localizarea      │               │
│    │impacturilor     │               │
│    │cauzate de       │Anexa nr. 16 la│
│E.2.│presiunile       │Planul de      │
│    │actuale asupra   │management     │
│    │speciei -        │               │
│    │geometrie        │               │
├────┼─────────────────┼───────────────┤
│    │Localizarea      │               │
│    │impacturilor     │               │
│    │cauzate de       │În special în  │
│E.3.│presiunile       │zonele Ciumbrud│
│    │actuale asupra   │şi Băgău       │
│    │speciei -        │               │
│    │descriere        │               │
├────┼─────────────────┼───────────────┤
│    │Intensitatea     │               │
│    │localizată a     │               │
│E.4.│impacturilor     │Medie          │
│    │cauzate de       │               │
│    │presiunile asupra│               │
│    │speciei          │               │
├────┼─────────────────┼───────────────┤
│E.5.│Confidenţialitate│Informaţii     │
│    │                 │publice        │
├────┼─────────────────┼───────────────┤
│    │                 │Aceste presiuni│
│    │                 │sunt în unele  │
│    │                 │zone de pe raza│
│    │                 │localităţilor  │
│    │                 │Ciumbrud şi    │
│    │                 │Băgău, unde    │
│    │                 │turiştii sau   │
│    │                 │localnicii     │
│    │                 │colectează     │
│    │                 │lemne de foc.  │
│    │                 │Lemnul mort    │
│    │                 │reprezintă     │
│E.6.│Detalii          │habitat propice│
│    │                 │pentru specii  │
│    │                 │precum Lucanus │
│    │                 │cervus, astfel │
│    │                 │este important │
│    │                 │ca acesta să nu│
│    │                 │fie îndepărtat │
│    │                 │din pădure ci  │
│    │                 │să fie prezent │
│    │                 │astfel         │
│    │                 │contribuind la │
│    │                 │conservarea    │
│    │                 │populaţiilor de│
│    │                 │rădaşcă.       │
└────┴─────────────────┴───────────────┘


        Tabelul nr. 46
        Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei Odontopodisma rubripes

┌────┬─────────────────┬───────────────┐
│Cod │Parametru        │Descriere      │
├────┼─────────────────┼───────────────┤
│    │                 │A10.01         │
│    │                 │îndepărtarea   │
│A.1.│Presiune actuală │gardurilor vii │
│    │                 │si a           │
│    │                 │crângurilor sau│
│    │                 │tufişurilor    │
├────┼─────────────────┼───────────────┤
│E.1.│Specie           │Odontopodisma  │
│    │                 │rubripes       │
├────┼─────────────────┼───────────────┤
│    │Localizarea      │               │
│    │impacturilor     │               │
│    │cauzate de       │Anexa nr. 16 la│
│E.2.│presiunile       │Planul de      │
│    │actuale asupra   │management     │
│    │speciei -        │               │
│    │geometrie        │               │
├────┼─────────────────┼───────────────┤
│    │Localizarea      │Apare în       │
│    │impacturilor     │habitatele     │
│    │cauzate de       │speciei de pe  │
│E.3.│presiunile       │suprafaţa      │
│    │actuale asupra   │sitului unde   │
│    │speciei -        │sunt turme de  │
│    │descriere        │oi - la Păgida,│
│    │                 │Lopadea Nouă   │
├────┼─────────────────┼───────────────┤
│    │Intensitatea     │               │
│    │localizată a     │               │
│E.4.│impacturilor     │Mare           │
│    │cauzate de       │               │
│    │presiunile asupra│               │
│    │speciei          │               │
├────┼─────────────────┼───────────────┤
│E.5.│Confidenţialitate│Informaţii     │
│    │                 │publice        │
├────┼─────────────────┼───────────────┤
│    │                 │Această        │
│    │                 │presiune apare │
│    │                 │acolo unde sunt│
│    │                 │prezente       │
│    │                 │turmele de oi, │
│    │                 │iar vegetaţia  │
│    │                 │de tip arbustiv│
│    │                 │este           │
│    │                 │îndepărtată.   │
│    │                 │Distrugerea    │
│    │                 │acestui tip de │
│    │                 │habitat pe     │
│    │                 │suprafeţe mari │
│E.6.│Detalii          │duce în final  │
│    │                 │la dispariţia  │
│    │                 │populaţiilor   │
│    │                 │din sit, care  │
│    │                 │sunt deja      │
│    │                 │extrem de      │
│    │                 │localizate. În │
│    │                 │plus, se pierde│
│    │                 │conectivitatea │
│    │                 │habitatelor în │
│    │                 │sit dacă       │
│    │                 │această        │
│    │                 │presiune       │
│    │                 │continuă.      │
└────┴─────────────────┴───────────────┘


    Tabelul nr. 47
    Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei Bombina variegata

┌───┬─────────────────┬────────────────┐
│Cod│Parametru        │Descriere       │
├───┼─────────────────┼────────────────┤
│   │                 │A04.02.01       │
│   │                 │păşunatul       │
│   │                 │ne-intensiv al  │
│   │                 │vacilor         │
│   │                 │A04.02.02       │
│   │                 │păşunatul       │
│A1 │Presiune actuală │ne-intensiv al  │
│   │                 │oilor           │
│   │                 │B 02 gestionarea│
│   │                 │şi utilizarea   │
│   │                 │pădurii şi      │
│   │                 │plantaţiei      │
│   │                 │K01.03 secare   │
├───┼─────────────────┼────────────────┤
│E1 │Specia           │Bombina         │
│   │                 │variegata       │
├───┼─────────────────┼────────────────┤
│   │Localizarea      │                │
│   │impacturilor     │                │
│   │cauzate de       │Anexa nr. 16 la │
│E2 │presiunile       │Planul de       │
│   │actuale asupra   │management      │
│   │specie -         │                │
│   │geometrie        │                │
├───┼─────────────────┼────────────────┤
│   │                 │Păşunatul       │
│   │                 │ne-intensiv al  │
│   │                 │vacilor şi oilor│
│   │                 │se practică     │
│   │                 │practică cu     │
│   │                 │număr mic de    │
│   │                 │animale în toate│
│   │                 │zonele deschise │
│   │                 │din aria        │
│   │                 │protejată.      │
│   │Localizarea      │Toată suprafaţa │
│   │impacturilor     │ocupată de      │
│   │cauzate de       │habitatele      │
│E3 │presiunile       │forestiere din  │
│   │actuale asupra   │aria protejată  │
│   │specie -         │este străbătută │
│   │descriere        │de urme de      │
│   │                 │autovehicule    │
│   │                 │respective      │
│   │                 │utilaje.        │
│   │                 │Bălţi temporale,│
│   │                 │dar în număr    │
│   │                 │mic, se află pe │
│   │                 │toată suprafaţa │
│   │                 │ariei protejate,│
│   │                 │în fondul       │
│   │                 │forestier.      │
├───┼─────────────────┼────────────────┤
│   │                 │A04.02.01 -     │
│   │                 │Scăzută         │
│   │Intensitatea     │A04.02.02 -     │
│   │localizată a     │Scăzută         │
│   │impacturilor     │B 02 Gestionarea│
│E4 │cauzate de       │şi utilizarea   │
│   │presiunile       │pădurii şi      │
│   │actuale asupra   │plantaţiei –    │
│   │speciei          │Scăzută         │
│   │                 │K01.03 Secare - │
│   │                 │Medie           │
├───┼─────────────────┼────────────────┤
│E5 │Confidenţialitate│Informaţii      │
│   │                 │publice         │
├───┼─────────────────┼────────────────┤
│   │                 │Păşunatul       │
│   │                 │ne-intensiv al  │
│   │                 │vacilor şi oilor│
│   │                 │este o practică │
│   │                 │comună şi       │
│   │                 │tradiţională în │
│   │                 │teritoriul ariei│
│   │                 │protejate, iar  │
│   │                 │impactul asupra │
│   │                 │stării de       │
│   │                 │conservare a    │
│   │                 │speciei este    │
│   │                 │nesemnificativ. │
│   │                 │Ar putea afecta │
│   │                 │negativ         │
│   │                 │populaţia doar  │
│   │                 │în cazul în care│
│   │                 │ar deveni o     │
│   │                 │practică        │
│   │                 │intensivă.      │
│   │                 │Gestionarea şi  │
│   │                 │utilizarea      │
│   │                 │pădurii şi      │
│   │                 │plantaţie este o│
│   │                 │practică comună │
│   │                 │şi tradiţională │
│   │                 │în teritoriul   │
│   │                 │ariei protejate,│
│   │                 │iar impactul    │
│   │                 │asupra stării de│
│   │                 │conservare a    │
│   │                 │speciei este    │
│   │                 │nesemnificativ  │
│   │                 │şi se datorează │
│   │                 │utilajelor      │
│   │                 │folosite în     │
│   │                 │exploatarea     │
│   │                 │forestieră, care│
│   │                 │pot distruge    │
│   │                 │habitatele      │
│   │                 │folosite. Pe de │
│   │                 │altă parte,     │
│   │                 │majoritatea     │
│   │                 │habitatelor     │
│   │                 │temporare       │
│   │                 │folosite de     │
│   │                 │specie pentru   │
│   │                 │reproducere, s- │
│   │                 │au format în    │
│   │                 │urme ale        │
│   │                 │utilajelor      │
│   │                 │folosite în     │
│   │                 │exploatare.     │
│E6 │Detalii          │O parte din     │
│   │                 │suprafaţa ariei │
│   │                 │protejate,      │
│   │                 │reprezentată de │
│   │                 │zone cu         │
│   │                 │înclinare mare a│
│   │                 │terenulului este│
│   │                 │relativ         │
│   │                 │improprie       │
│   │                 │nepermiţând     │
│   │                 │acumularea      │
│   │                 │naturală a apei.│
│   │                 │Aceste zone,    │
│   │                 │localizate în   │
│   │                 │partea centrală │
│   │                 │a sitului, sunt │
│   │                 │acoperite de    │
│   │                 │păduri edificate│
│   │                 │de Quercus sp.  │
│   │                 │şi sunt relativ │
│   │                 │uscate. Habitate│
│   │                 │ale speciei au  │
│   │                 │fost            │
│   │                 │identificate în │
│   │                 │zone acoperite  │
│   │                 │de păduri de    │
│   │                 │amestec de      │
│   │                 │diferite specii │
│   │                 │caducifoliate,  │
│   │                 │care sunt mai   │
│   │                 │umede şi au     │
│   │                 │panta mai mică. │
│   │                 │Aici persistenţa│
│   │                 │apei pe         │
│   │                 │parcursul       │
│   │                 │întregii        │
│   │                 │perioade de     │
│   │                 │reproducere este│
│   │                 │vitală pentru   │
│   │                 │asigurarea      │
│   │                 │succesului      │
│   │                 │reproductiv. În │
│   │                 │anii secetoşi   │
│   │                 │bălţile         │
│   │                 │temporare dispar│
│   │                 │forţând         │
│   │                 │indivizii       │
│   │                 │speciei să se   │
│   │                 │aglomereze în   │
│   │                 │puţinele        │
│   │                 │habitate rămase │
│   │                 │şi contribuind  │
│   │                 │la scăderea     │
│   │                 │succesului      │
│   │                 │reproductiv.    │
└───┴─────────────────┴────────────────┘



    5.3.2. Evaluarea impacturilor cauzate de ameninţările viitoare asupra speciilor
        Tabelul nr. 48
        Evaluarea impacturilor cauzate de ameninţările viitoare asupra speciei Lucanus cervus

┌────┬─────────────────┬───────────────┐
│Cod │Parametru        │Descriere      │
├────┼─────────────────┼───────────────┤
│    │                 │B03 Exploatare │
│    │Ameninţare       │forestieră fără│
│E.1.│viitoare         │replantare sau │
│    │                 │refacere       │
│    │                 │naturală       │
├────┼─────────────────┼───────────────┤
│F.1.│Specia           │Lucanus cervus │
├────┼─────────────────┼───────────────┤
│    │Localizarea      │               │
│    │impactului cauzat│Anexa nr. 16 la│
│F.2.│de ameninţările  │Planul de      │
│    │viitoare asupra  │management     │
│    │speciei -        │               │
│    │geometrie        │               │
├────┼─────────────────┼───────────────┤
│    │Localizarea      │Pe toată       │
│    │impactului cauzat│suprafaţa      │
│F.3.│de ameninţările  │sitului unde e │
│    │viitoare asupra  │întâlnit       │
│    │speciei -        │habitatul      │
│    │descriere        │speciei        │
├────┼─────────────────┼───────────────┤
│    │Intensitatea     │               │
│    │localizată a     │               │
│F.4.│impactului cauzat│Scăzută        │
│    │de ameninţările  │               │
│    │viitoare asupra  │               │
│    │speciei          │               │
├────┼─────────────────┼───────────────┤
│F.5.│Confidenţialitate│Informaţii     │
│    │                 │publice        │
├────┼─────────────────┼───────────────┤
│    │                 │Exploatarea    │
│    │                 │forestieră în  │
│    │                 │special cea    │
│    │                 │care vizează   │
│    │                 │stejari maturi,│
│    │                 │afectează      │
│    │                 │negativ specia │
│    │                 │Lucanus cervus.│
│    │                 │Aceasta se     │
│    │                 │dezvoltă la    │
│    │                 │baza           │
│    │                 │stejarilor, iar│
│F.6.│Detalii          │îndepărtarea   │
│    │                 │acestor duce la│
│    │                 │periclitarea   │
│    │                 │populaţiilor de│
│    │                 │rădaşca, mai   │
│    │                 │ales dacă      │
│    │                 │această se face│
│    │                 │pe suprafeţe   │
│    │                 │mari, afectând │
│    │                 │totodată şi    │
│    │                 │conectivitatea │
│    │                 │habitatlui     │
│    │                 │speciei.       │
└────┴─────────────────┴────────────γ