Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   PLAN DE MANAGEMENT din 1 iunie 2016  al sitului de importanţă comunitară ROSCI0133 Pădurea Bădeana şi al rezervaţiei naturale Pădurea Bădeana    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 PLAN DE MANAGEMENT din 1 iunie 2016 al sitului de importanţă comunitară ROSCI0133 Pădurea Bădeana şi al rezervaţiei naturale Pădurea Bădeana

EMITENT: Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 607 bis din 9 august 2016

──────────
        Aprobat prin Ordinul nr. 1.024 din 1 iunie 2016, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 607 din 9 august 2016
──────────

    LISTĂ DE ABREVIERI
        DJ - Drum Judeţean
        GNM - Garda Naţională de Mediu
        IUCN - Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii (Internaţional Union for Conservation of Nature)
        ONG - Organizaţie Non-Guvernamentală
        PUG - Plan Urbanistic General
        PUZ - Plan Urbanistic Zonal
        PATJ - Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean
        u.a. - unitate amenajistică
        U.P. - Unitate de Producţie

    CUPRINS
        CAPITOLUL I. INTRODUCERE ŞI CONTEXT
    1.1. Scurtă descriere a planului, scopului şi obiectivelor sale
    1.2. Scopul şi categoria ariilor naturale protejate
    1.3. Baza legală pentru aria protejată şi pentru planul de management
    1.4. Procesul elaborării planului
    1.5. Procedura de modificare şi actualizare a planului de management
    1.6. Procedura de implementare

        CAPITOLUL II. DESCRIEREA ARIILOR NATURALE PROTEJATE DE LA BĂDEANA
    2.1. Informaţii generale
    2.1.1. Localizare
    2.1.2. Căi de acces
    2.1.3. Folosinţa şi forma de proprietate a terenurilor

    2.2. Mediul fizico-geografic
    2.2.1. Geologia
    2.2.2. Geomorfologia
    2.2.3. Clima
    2.2.4. Hidrologia
    2.2.5. Solurile

    2.3. Mediul biotic
    2.3.1. Vegetaţia
    2.3.2. Zoocenoza - Fauna

    2.4. Informaţii socio-economice şi culturale
    2.5. Evaluarea stării de conservare pentru speciile şi habitatele de interes conservativ
    2.5.1. Evaluarea stării de conservare a habitatelor forestiere
    2.5.2. Evaluarea stării de conservare pentru speciile de păsări
    2.5.3. Evaluarea stării de conservare pentru specia Bombina bombina


        CAPITOLUL III. SCOP ŞI OBIECTIVE
    3.1. Scopul managementului
    3.2. Obiective pentru specii şi habitate

    CAPITOLUL IV. IMPLEMENTARE
    4.1. Acţiuni/măsuri de management propuse pentru îndeplinirea obiectivelor
    4.1.1. Acţiuni/măsuri de management propuse pentru gospodărirea habitatelor forestiere din Pădurea Bădeana
    4.1.2. Măsuri propuse pentru conservarea populaţiilor de păsări de interes conservativ din ariile protejate din Pădurea Bădeana
    4.1.3. Măsuri propuse pentru conservarea speciei Bombina bombina în ariile protejate din Pădurea Bădeana
    4.1.4. Monitorizarea speciilor şi habitatelor de interes conservativ din Pădurea Bădeana
    4.1.5. Planul de acţiuni pentru fiecare obiectiv, cu rezultatele scontate şi indicatorii de realizat

    4.2. Acţiuni care vizează desfăşurarea activităţilor de prevenire şi gestionare a incendiilor şi a altor calamităţi naturale
    4.3. Resurse umane, financiare, instituţionale pentru fiecare acţiune
    4.4. Calendar de implementare pentru fiecare acţiune

        CAPITOLUL V. ANEXE LA PLANUL DE MANAGEMENT
        Anexa 1 la Planul de management
        Harta cu limitele actuale ale sitului de importanţă comunitară ROSCI0133 Pădurea Bădeana şi ale rezervaţiei naturale 2.777 Pădurea Bădeana

        Anexa 2 la Planul de management
        Harta cu localizarea sitului de importanţă comunitară ROSCI0133 Pădurea Bădeana şi a rezervaţiei naturale 2.777 Pădurea Bădeana

        Anexa 3 la Planul de management
        Distribuţia tipurilor de sol în situl de importanţă comunitară ROSCI0133 Pădurea Bădeana

        Anexa 4 la Planul de management
        Distribuţia tipurilor de habitate în situl de importanţă comunitară ROSCI0133 Pădurea Bădeana

        Anexa 5 la Planul de management
        Distribuţia potenţială a speciei Picus canus în rezervaţia naturală de interes naţional 2.777 Pădurea Bădeana

        Anexa 6 la Planul de management
        Distribuţia potenţială a speciei Dendrocopos syriacus în rezervaţia naturală de interes naţional 2.777 Pădurea Bădeana

        Anexa 7 la Planul de management
        Distribuţia potenţială a speciei Falco vespertinus în rezervaţia naturală de interes naţional 2.777 Pădurea Bădeana

        Anexa 8 la Planul de management
        Distribuţia potenţială a speciei Aquila heliaca în rezervaţia naturală de interes naţional 2.777 Pădurea Bădeana

        Anexa 9 la Planul de management
        Limite actuale şi propuse pentru ROSCI0133 Pădurea Bădeana


    BIBLIOGRAFIE
    CAP. I
    INTRODUCERE ŞI CONTEXT
    1.1. Scurtă descriere a planului, scopului şi obiectivelor sale
        Planul de management al sitului de importanţă comunitară ROSCI0133 Pădurea Bădeana şi al rezervaţiei naturale 2.777. Pădurea Bădeana reprezintă documentul oficial prin care se reglementează desfăşurarea tuturor activităţilor de pe cuprinsul acestor arii naturale protejate, precum şi din imediata vecinătate a lor. În planul de management este evaluată şi descrisă situaţia actuală a ariilor naturale protejate fiind definite măsurile de gospodărire necesare conservării lor.
        Scopul planului de management este de a asigura un cadru legislativ adecvat pentru a menţine sau a îmbunătăţi acolo unde este cazul starea favorabilă de conservare a speciilor şi habitatelor de importanţă comunitară şi naţională pentru care au fost desemnate cele două arii protejate.
        Obiectivele planului de management sunt:
    a) Descrierea şi evaluarea situaţiei prezente a ariilor naturale protejate din punct de vedere al biodiversităţii şi al condiţiilor de mediu şi socio-economice;
    b) Definirea obiectivelor de management, precizarea acţiunilor de conservare necesare şi reglementarea activităţilor care se pot desfăşura pe teritoriul ariilor şi în imediata lor vecinătate în conformitate cu obiectivele de management propuse;
    c) Planificarea în timp şi spaţiu a măsurilor propuse pentru asigurarea conservării speciilor şi habitatelor de importanţă comunitară şi naţională, în concordanţă cu activităţile tradiţionale ale comunităţilor locale.


    1.2. Scopul şi categoria ariilor naturale protejate
        Planul de management se referă la două arii naturale protejate din categorii diferite, un sit de importanţă comunitară şi o rezervaţie naturală. Este vorba de situl de importanţă comunitară ROSCI0133 Pădurea Bădeana, desemnat prin Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările şi completările ulterioare, în a cărui suprafaţă este inclusă aproape complet şi rezervaţia naturală 2.777 Pădurea Bădeana, desemnată arie naturală protejată de interes naţional prin Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate.
        În ceea ce priveşte scopul ariilor protejate, în rezervaţia naturală de interes naţional 2.777 Pădurea Bădeana, conform fişei rezervaţiei existente la Agenţia pentru Protecţia Mediului Vaslui, se urmăreşte protecţia şi conservarea a trei specii de păsări de importanţă comunitară: acvila de câmp - Aquila heliaca; şoimuleţ sau vânturel de seară - Falco vespertinus; ghionoaia sură - Picus canus.
        Situl de importanţă comunitară ROSCI0133 Pădurea Bădeana a fost desemnat pentru conservarea habitatului forestier de importanţă comunitară 91AA Vegetaţie forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos şi a unei specii de amfibieni de importanţă comunitară, buhaiul de baltă cu burta roşie - Bombina bombina.
        Din punct de vedere al modului în care trebuie atinsă conservarea speciilor şi habitatelor pentru care au fost desemnate ariile în cauză, în ambele arii protejate se prevede conservarea prin intervenţii active de gospodărire. Astfel, pentru situl de importanţă comunitară, care după desemnarea printr-un act statutar administrativ şi/sau contractual, va face parte din categoria ariilor speciale de conservare, potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, sunt prevăzute a fi aplicate măsurile de conservare necesare menţinerii sau refacerii unei stări de conservare favorabilă a habitatelor naturale şi populaţiilor speciilor de importanţă comunitară pentru care situl este desemnat. Rezervaţia naturală este inclusă în categoria IV IUCN - Uniunea Mondială pentru Conservarea Naturii, care conform definiţiei se referă la zone terestre şi/sau marine supuse unor intervenţii active de management pentru a asigura menţinerea habitatelor şi/sau îndeplinirea necesităţilor anumitor specii. Ca atare şi aceasta este o arie protejată administrată pentru conservarea naturii prin intervenţii active de management.

    1.3. Baza legală pentru aria protejată şi pentru planul de management
        Acest plan de management este elaborat în concordanţă cu următoarele acte normative:
    a) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare;
    b) Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate, şi prin care Pădurea Bădeana a fost desemnată rezervaţie naturală;
    c) Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările şi completările ulterioare, în care Pădurea Bădeana figurează ca sit de importanţă comunitară la poziţia 133 având codul ROSCI0133;
    d) Ordinul ministrului mediului şi schimbărilor climatice nr. 1052/2014 privind aprobarea Metodologiei de atribuire în administrare şi custodie a ariilor naturale protejate, cu modificările ulterioare;
    e) Legea nr. 46/2008 Codul silvic, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.


    1.4. Procesul elaborării planului
        Planul de Management este elaborat ca un proces transparent, prin implicarea şi consultarea factorilor interesaţi, conform legislaţiei în vigoare. Procesul de elaborare a planului de management s-a desfăşurat în mai multe etape:
    a) Evaluarea zonei - cartarea limitelor ariilor protejate, a formelor de proprietate asupra terenurilor, a regimului de administraţie şi a folosinţei terenurilor din ariile protejate; analiza mediului socio-economic şi mediului fizic - geologie, geomorfologie, hidrologie, climă şi soluri - din zona ariilor naturale protejate de la Bădeana;
    b) Evaluarea elementelor de biodiversitate - identificarea şi cartarea în teren a habitatelor şi arealelor speciilor care fac obiectul conservării în cele două arii protejate; identificarea potenţialelor ameninţări la adresa speciilor şi habitatelor de importanţă comunitară şi naţională; evaluarea stării de conservare a acestora;
    c) Fixarea obiectivelor de management, elaborarea măsurilor de gospodărire pentru îndeplinirea obiectivelor şi planificarea acestora în timp şi spaţiu - planul de acţiune.

        Pentru culegerea datelor necesare acestor paşi au fost derulate studii specifice în cadrul proiectului "Conservarea biodiversităţii în ariile naturale protejate Pădurea Seaca-Movileni, Pădurea Bădeana şi Pădurea Bălteni - Hârboanca, Judeţul Vaslui" COD: SMIS-CSNR 35985. Elaborarea planului de management are la bază informaţiile din aceste studii, precum şi din planul de management elaborat anterior de către custode. Acolo unde a fost necesar au mai fost folosite informaţii din alte surse, cum ar fi legislaţie sau lucrări de specialitate.

    1.5. Procedura de modificare şi actualizare a planului de management
        Planul de management al ariilor naturale protejate din Pădurea Bădeana este aprobat prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, apelor şi pădurilor, după obţinerea avizului Agenţiei pentru Protecţia Mediului Vaslui.
        Modificarea şi actualizarea planului se face după cum urmează:
    a) la propunerea custodelui, cu respectarea procedurii de aprobare;
    b) când anumite prevederi din planul de management nu mai corespund unor modificări legislative apărute ulterior aprobării acestuia.

        Aşadar, planul de management cuprinde unele prevederi care iau în considerare, pe cât posibil, factorii ce ar putea schimba situaţia actuală, permiţând astfel o flexibilitate în luarea deciziilor, fără a compromite obiectivul principal, acela de conservare a mediului natural pentru care au fost desemnate ariile protejate în cauză.
        Competenţa aprobării modificărilor în planul de management revine:
    a) Autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului - în cazul în care se impun schimbări la nivel de obiective/acţiuni sau la nivelul regulamentului ariei naturale protejate;
    b) Custodelui - dacă modificările se referă la planificarea anuală a activităţilor şi alocarea fondurilor.

        Limitele actualizate ale ariilor naturale protejate vizate de actualul plan de management se găsesc publicate pe site-ul web al autorităţii centrale de mediu.

    1.6. Procedura de implementare
        Responsabilitatea implementării planului revine custodelui sau Agenţiei de Protecţie a Mediului Vaslui până la atribuirea în custodie. Organizarea activităţilor se va realiza în colaborare permanentă cu factorii de interes: administraţii publice locale, Autoritatea publică centrală pentru protecţia Mediului, Inspectoratul de Regim Silvic şi Vânătoare Focşani, Garda de Mediu Vaslui, proprietari şi administratori de terenuri, instituţii academice şi de cercetare, ONG-uri, specialişti şi alţii asemenea.
        În conformitate cu prevederile Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, cu modificările şi completările ulterioare, după aprobarea planului de management, autorităţile administraţiei publice locale competente au obligaţia actualizării documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi a documentaţiilor de urbanism, prin integrarea prevederilor referitoare la ariile protejate aflate în discuţie în cuprinsul acestor planuri. Astfel, în vederea localizării cu exactitate a ariilor protejate în documentaţiile de amenajare a teritoriului şi urbanism, în piesele grafice/desenate ale documentaţiilor vor fi incluse şi limitele ariilor naturale protejate.
        Avizul custodelui ariilor este necesar la elaborarea sau actualizarea documentaţiilor de amenajarea teritoriului şi urbanism ce cuprind şi suprafeţe ale ariilor naturale protejate sau sunt în imediata vecinătate a acestor arii.
        Instituţia prefectului, în virtutea atribuţiilor legale conferite, va veghea asupra îndeplinirii de către autorităţile administraţiei publice locale a sarcinilor/răspunderilor care le revin sau care au fost asumate de către acestea.
        Pentru ca valoarea practică a informaţiilor culese din teren să fie una ridicată, s-a realizat o aplicaţie dedicată de management a ariei naturale protejate, cu ajutorul căreia să fie gestionate atât informaţiile spaţiale referitoare la învelişul vegetal dar şi a informaţiilor legate de mediul abiotic: geologie, geomorfologie, sol, climă. Componenta de management, prin fereastra principală, asigură interfaţa grafică pentru accesul la următoarele domenii: Hărţi, Specii, Habitate şi Metadate. Tot în fereastra principală a aplicaţiei de management apar câmpurile referitoare la Utilizatori şi Administrator precum şi opţiunea de părăsire a aplicaţiei, Logout.
        În cadrul aplicaţiei GIS tabelele cu referinţă spaţială au fost grupate în ordine alfabetică pentru a putea fi mai uşor identificate de utilizator, ca atare, speciile sunt intercalate cu alte subiecte, în funcţie de litera cu care începe denumirea grupului. Lista acestora precum şi o scurtă descriere este prezentată în continuare:
    a) Administraţie/Proprietari/Folosinţe - grupul conţine informaţii despre proprietarii şi administratorii suprafeţelor din raza siturilor precum şi detalii despre categoriile de folosinţă.
    b) Amfibieni- grupul conţine informaţii despre distribuţia speciei de amfibieni de interes conservativ din ariile protejate
    c) Baza - grupul conţine limitele sitului şi informaţii cartografice de bază, cum ar fi imagini satelitare şi date administrative generale, preluate din serviciile puse la dispoziţie de google maps.
    d) Biodiversitate - grupul conţine limitele ariilor protejate.
    e) Căi de comunicaţie - grupul conţine date referitoare la toate căile de acces din cadrul sitului - drumuri, căi ferate, linii de înaltă tensiune şi conducte - în general reprezentând toate structurile de acces din cadrul zonei.
    f) Elemente climatice - grupul conţine informaţii de tip raster referitoare la precipitaţii, temperaturi, vânt şi insolaţie - valori simulate din baza de date world clim şi modelul digital de elevaţie.
    g) Geologie - grupul conţine informaţii despre straturile geologice, vârsta substraturilor geologice şi faliile existente în zonă, datele fiind extrase din harta geologică 1:200000.
    h) Geomorfologie - grupul conţine informaţii despre geomorfologia zonei stocate în format raster, extrase din modelul digital de elevaţie.
    i) Habitate - grupul conţine informaţii despre distribuţia habitatelor de importanţă comunitară din ariile protejate
    j) Hidrologie - grupul conţine informaţii despre bazinele hidrografice şi cursurile de apă din zona studiată stocate în format vectorial.
    k) Limite administrative - conţine informaţii despre limitele administrativ teritoriale din cadrul zonei şi limitele localităţilor.
    l) Păsări - grupul conţine informaţii despre distribuţia speciilor de păsări de interes conservativ din ariile protejate
    m) Silvic - conţine informaţii despre subparcelele şi bornele silvice.
    n) Soluri - conţine date despre solurile existente în zonă, informaţii extrase din harta solurilor 1:200000.
    o) Turism - grupul conţine date despre punctele de interes turistic şi traseele turistice existente.


    CAP. II
    DESCRIEREA ARIILOR NATURALE PROTEJATE DE LA BĂDEANA
    2.1. Informaţii generale
        Primele intenţii de conservare a patrimoniului natural din zona Bădeana datează din perioada anilor '80-'90. Zona a atras atenţia datorită bogăţiei floristice menţionate în lucrări de specialitate, ca de exemplu Horeanu şi colab. 1989 şi Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi 1997, fiind propusă ca arie protejată pentru prima dată în anul 1973 prin decizia nr. 220/1973 a Consiliului Popular Judeţean Vaslui. Ulterior, a fost declarată arie naturală de interes judeţean prin Decizia Consiliului Judeţean Vaslui nr. 129/1994. În anul 2000 a fost desemnată ca arie naturală protejată de interes naţional prin Legea nr. 5/2000, unde pădurea Bădeana figurează la poziţia 2777, cu o suprafaţă de 126,7 ha. În prezent, conform documentaţiei rezervaţiei, aceasta urmăreşte conservarea a trei specii de păsări de importanţă comunitară: acvila de câmp - Aquila heliaca; şoimuleţ sau vânturel de seară - Falco vespertinus; ghionoaia sură - Picus canus.
        Relativ recent, la nivel european, au fost făcute noi eforturi privind conservarea biodiversităţii. În toate statele membre ale Uniunii Europene s-a decis luarea unor măsuri ferme pentru conservarea speciilor vulnerabile de plante şi animale şi a habitatelor acestora în zonele cele mai reprezentative ale arealului lor natural. Astfel a luat naştere Reţeaua Ecologică Natura 2000, formată din suprafeţe bine delimitate, denumite "situri de importanţă comunitară" sau "situri Natura 2000", răspândite pe întreg teritoriul Uniunii Europene, care găzduiesc speciile şi habitatele care se doresc conservate. Odată cu integrarea în Uniunea Europeană, ţara noastră a trebuit să implementeze acest nou concept de conservare a biodiversităţii. Pădurea de la Bădeana, datorită valorii sale din punct de vedere conservativ, a fost desemnată prin Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007, cu modificările şi completările ulterioare, ca sit de importanţă comunitară, ROSCI0133 Pădurea Bădeana, pe o suprafaţă de 61 ha. Conform ultimelor reglementări, scopul desemnării îl reprezintă conservarea unui habitat forestier de importanţă comunitară 91AA Vegetaţie forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos şi a unei specii de amfibieni de importanţă comunitară, buhaiul de baltă cu burta roşie - Bombina bombina.
        Cu toate că suprafeţele sunt diferite ca mărime, conform limitelor cele două arii protejate se suprapun în mare măsură, după cum se poate observa din harta prezentată în Anexa 1 la planul de management.
    2.1.1. Localizare
        Cele două arii protejate din Pădurea Bădeana sunt localizate în partea de sud-est a judeţului Vaslui, la extremitatea nord-estică a colinelor Tutovei, pe un deal în apropierea satului Bădeana, pe teritoriul administrativ al comunei Tutova. Zona face parte din regiunea biogeografică Continentală. Mai precis, pădurea care adăposteşte cele două arii protejate se află între localităţile Bădeana, la est şi Pogoneşti la vest, în imediata apropiere a drumului naţional DN 24, după cum se poate observa din harta prezentată în Anexa 2 la planul de management.
        Coordonatele geografice în sistem Stereo 70 pentru cele două arii protejate sunt: Latitudine: 46, 16085° N Longitudine: 27, 55867° E
        Conform SRTM - Shuttle Radar Topography Mission, altitudinea medie faţă de nivelul mării este de 171 m, cea minimă de 103 m, iar cea maximă de 198 m.
        Din punct de vedere al administraţiei silvice, în conformitate cu documentaţia rezervaţiei şi cu limitele sitului de importanţă comunitară, ariile protejate corespund următoarelor subparcele silvice din cadrul unităţii de producţie I Bârlad Ocolul silvic Bârlad, Direcţia silvică Vaslui: 1B, 2A, 3B, 3H, 4A, 4E, 4F, 5B, 5F, 5H, 5I, 5K, 5P, 6B, 6C pentru rezervaţia Pădurea Bădeana şi 1B, 2A, 2B, 3B, 3F, 3H, 3I, 4A, 4C, 4G, 4B%, 4D%, 4E, 5A, 5F, 5H, 5I, 5P, 6B, 6C%, 6F, 6V1, 6V2 pentru situl de importanţă comunitară ROSCI0133 Pădurea Bădeana. După cum se poate observa din harta prezentată în Anexa 1 la planul de management, limitele rezervaţiei conform amenajamentului silvic nu corespund cu cele existente la nivelul autorităţii centrale care răspunde de mediu. În urma cercetărilor din teren, pentru o conservare eficientă a habitatelor şi speciilor, la subcapitolul 2.5.1. sunt propuse modificări ale limitelor celor două arii.

    2.1.2. Căi de acces
        Accesul către ariile naturale protejate se face în principal din partea de est, din drumul naţional DN 24 Bârlad - Tutova - Tecuci, pe un drum de pământ de cca 3 km sau din partea de Nord din DN 11A, pe un drum de pământ de aproximativ 2 km. Acestea sunt greu practicabile în perioade ploioase. Pe lângă aceste căi de acces mai există diverse drumuri de câmp, care însă sunt mai greu practicabile, mai ales în perioadele cu umezeală. Având în vedere faptul că accesul este relativ limitat, iar aria nu se află în zona limitrofă a unor drumuri asfaltate intens circulate sau localităţi mari, presiunea antropică asupra ariilor protejate este relativ redusă.

    2.1.3. Folosinţa şi forma de proprietate a terenurilor terenurilor
        Întreaga suprafaţă a terenurilor din ariile protejate este inclusă în fond forestier având folosinţa pădure. Din punct de vedere al proprietăţii, întreaga suprafaţă reprezintă proprietate publică a statului român şi este în administrarea Ocolului Silvic Bârlad, subunitate a Direcţiei Silvice Vaslui din cadrul Regiei Naţionale a Pădurilor Romsilva. Terenurile din jurul ariei protejate reprezintă terenuri agricole în totalitate în proprietate privată a persoanelor fizice din localităţile limitrofe.


    2.2. Mediul fizico-geografic
    2.2.1. Geologia
        Conform Hărţii Geologice elaborată în 1968 de către Institutul Geologic, Pădurea Bădeana se suprapune peste simbolul p+dc care, conform notei explicative aferente, se referă la depozite din perioada Ponţian-Dacian constituite din argile, argile nisipoase şi nisipuri.

    2.2.2. Geomorfologia
        Pădurea Bădeana se află pe un deal în vestul localităţii Bădeana. Relieful este uşor denivelat, cu pante domoale de aproximativ 5 - 15 grade şi expoziţie predominant NE. Din punct de vedere fizico-geografic, după clasificarea unităţilor de relief din România făcută de Posea şi Badea în 1984, locaţiei ariei protejate îi corespunde codul XII.C.b.0.1 adică, aceasta se află pe Colinele Similei - 01, parte a Colinelor Tutovei - b, din Podişul Bârladului - C, care la rândul său face parte din unitatea majoră - Podişul Moldovei - XII. O mică parte din subparcela silvică 4E, din partea estică a pădurii, intră în Culoarul Bârladului - cod XII.C.b.0.0.4.

    2.2.3. Clima
        Din punct de vedere climatic, în zona studiată regăsim sectorul de provincie climatică stepică de tip Dfax după sistemul de încadrare Koppen. Climatul este temperat-continental cu nuanţă excesivă, cu veri foarte călduroase şi secetoase şi ierni foarte reci. Datorită faptului că în zona Pădurii Bădeana nu există nicio staţie meteorologică, pentru caracterizarea climatică a zonei studiate s-a recurs la utilizarea datelor climatice multianuale din modelul global WorldClim, care este un model climatic global ce redă valorile extrapolate ale factorilor climatici pentru orice punct geografic, pe baza unei reţele de staţii meteorologice.
        Temperatura aerului. Din datele obţinute rezultă că cea mai rece lună din an este luna ianuarie, cu o medie multianuală a temperaturii de -2,9°C, cea mai scăzută medie a acestei luni fiind de -6,3°C. De asemenea, luna cea mai călduroasă este luna iulie cu o medie multianuală de 21,2°C, iar cea mai ridicată medie lunară de-a lungul anilor a fost de 27,2°C. Conform datelor referitoare la temperaturile medii lunare, sezonul de vegetaţie s-ar întinde din luna aprilie până în luna octombrie.
        Precipitaţiile medii anuale în zona studiată sunt de 529 mm, cu un maxim de 78 mm în luna iunie care precede celei mai călduroase luni a anului şi un minim de 28 mm în lunile decembrie, februarie şi septembrie. Din datele obţinute se poate observa că deşi lunile de vară sunt foarte călduroase precipitaţiile sunt totuşi destul de ridicate. Deficite de precipitaţii apar la sfârşitul iernii - începutul primăverii dar şi la începutul toamnei.
        Mişcările aerului. Pădurea Bădeana este situată într-o zonă cu vânturi de intensitate redusă, cu o viteză în jur de 4m/s.

    2.2.4. Hidrologia
        Conform Atlasului Cadastrului Apelor din România, zona se încadrează în Bazinul hidrografic Siret. La nivel local, Pădurea Bădeana este localizată în bazinul hidrografic al râului Bârlad, foarte puţin din arie, în partea de vest, pătrunzând în marginea bazinului râului Tutova, mai precis între văile râurilor Tutova, la vest şi Bârlad, la est. Aria protejată nu este străbătută de cursuri de apă, dar se află la circa 3 km de râul Bârlad şi în apropierea lacului natural Bădeana, la circa 1,5 km. În interiorul pădurii, dar în afara celor două arii protejate, a existat un lac artificial de mici dimensiuni utilizat pentru alimentarea cu apă a unei fazanerii, însă în prezent aceasta este dezafectată iar lacul colamtat.

    2.2.5. Solurile
        Solul, conform definiţiei date de Dokuceaev în 1881, reprezintă un corp natural specific format sub influenţa condiţiilor de mediu, caracterizat prin anumite proprietăţi, capabil să întreţină viaţa plantelor. În Pădurea Bădeana, conform Hărţii Solurilor din România elaborată de către Institutul de Cercetări pentru Pedologie şi Agrochimie Bucureşti se întâlnesc trei tipuri de sol: cernoziomuri tipice, cernoziomuri cambice şi cernoziomuri argiloiluviale. Distribuţia acestora în cuprinsul ariilor protejate este redată în harta din Anexa 3 la planul de management.


    2.3. Mediul biotic
        Aşa cum s-a menţionat în capitolul 1.2. Scopul şi categoria ariilor naturale protejate, în Pădurea Bădeana, se urmăreşte protecţia şi conservarea a trei specii de păsări de importanţă comunitară: acvila de câmp - Aquila heliaca; şoimuleţ, vânturel de seară - Falco vespertinus; ghionoaia sură - Picus canus şi a unui habitat forestier de importanţă comunitară 91AA Vegetaţie forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos.
        Cartarea speciilor şi habitatelor are ca scop reprezentarea pe hartă a răspândirii acestora pe teritoriul ariilor naturale protejate. Cartografierea s-a făcut cu ajutorul tehnicilor moderne şi în special cu ajutorul sistemelor de informaţie geografică şi a sistemelor de poziţionare globală.
        Identificarea habitatelor s-a făcut prin recunoaşterea fitocenozelor care le caracterizează şi anume prin luarea în considerare a speciilor edificatoare, în general dominante şi indicatoare ecologic şi/sau cenologic, precum şi prin recunoaşterea caracteristicilor staţiunii, în primul rând localizare geografică, altitudine, relief, rocă şi sol.
        Pentru cartografierea habitatelor s-au folosit echipamente de poziţionare geospaţială, preluându-se punctele de contur corespunzătoare limitelor fiecărui habitat în parte, la schimbarea fitocenozelor şi a staţiunilor care le caracterizează. Informaţiile culese în teren s-au prelucrat cu software geospaţial, în vederea integrării datelor geospaţiale în baza de date spaţială şi realizarea hărţii de distribuţie a habitatelor şi a celorlalte hărţi tematice realizate.
    2.3.1. Vegetaţia
        În cuprinsul formularului standard al sitului de importanţă comunitară, este menţionată prezenţa unui singur habitat forestier şi anume: 91AA Vegetaţie forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos. În urma analizei datelor din amenajamentele silvice şi în urma vizitelor în teren s-a semnalat şi confirmat deasemenea şi prezenţa pe suprafeţe restrânse a habitatului 91I0 * Vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp. Ca atare, în continuare se prezintă o analiză a ambelor habitate la nivelul ariilor protejate.

     Descrierea habitatelor
        Pentru identificarea şi mai ales validarea prezenţei habitatelor forestiere menţionate au fost folosite descrierile acestora din următoarele lucrări de specialitate:
        Doniţă N., Popescu A, Paucă-Comănescu M, Mihăilescu S., Biriş I. A.. 2005a. Habitatele din România, Editura Tehnică-Silvică, Bucureşti, 496 p.
        Doniţă N., Popescu A, Paucă-Comănescu M, Mihăilescu S., Biriş I. A.. 2005b. Habitatele din România - Modificări conform amendamentelor propuse de România şi Bulgaria la Directiva Habitate - 92/43/EEC, Editura Tehnică-Silvică, Bucureşti, 95 p.
        Gafta D., O. Mountford eds. 2008 Manual de interpretare a habitatelor Natura 2000 din România, Editura Rosprint, Cluj-Napoca, 101 pg.
        * Comisia Europeană 2007 - Interpretation Manual of European Union Habitats, EUR27,
        http://ec.europa.eu/environment/nature/legislation/habitatsdirective/docs/2007_07_im.pdf
        Habitatul 91AA Vegetaţie forestieră ponto-sarmatică, cu stejar pufos

        În România acest habitat a fost echivalat cu următoarele tipuri de ecosisteme forestiere, potrivit Doniţă şi colab. 2005 a:
    a) R4161Păduri-rarişti vest-pontice de stejar pufos - Quercus pubescens cu Galium dasypodum, răspândit în sud-estul României, Dobrogea, Moldova de sud, în zona de silvostepă, subzona silvostepei cu păduri de stejari termofili; tip de pădure corespondent: 8223 Stejar pufos pur din silvostepă dobrogeană cu sol superficial - i;
    b) R4162 Păduri vest-pontice mixte de stejar pufos - Quercus pubescens cu Paeonia peregrina, răspândit în Dobrogea, în etajul pădurilor submediteraneene; tipuri de pădure corespondente: 8212 Stejar pufos pe sol profund din Dobrogea - m; 8213 Stejar pufos cu cărpiniţă din zona forestieră - m; 8214 Stejar pufos cu cărpiniţă de productivitate inferioară - i; 8224 Stejar pufos cu cărpiniţă din silvostepă - i; 8531 Stejăreto-şleau dobrogean cu stejar pufos - m;
    c) R4163 Păduri-rarişti balcanice de stejar pufos - Quercus pubescens cu Echinops banaticus, răspândit în Defileul Dunării, în etajul nemoral, subetajul pădurilor de gorun şi de amestec de gorun.

        Având în vedere că dintre cele trei tipuri de habitate care se regăsesc în ţara noastră doar primul este în zona cercetată, în continuare se va face descrierea doar pentru acesta.

    R4161 Păduri-rarişti vest-pontice de stejar pufos - Quercus pubescens cu Galium dasypodum
        Suprafeţele ocupate de habitat sunt restrânse, circa 8.000 ha. Apare la altitudini de 100 - 200 m. Temperatura medie anuală este de 10,5-10°C iar precipitaţiile medii anuale de circa 450-500 mm. Habitatul apare pe versanţi cu înclinări diferite, în general mici, însoriţi, platouri cu substrat din roci în general calcaroase, uneori şi vulcanice sau şisturi verzi. Solurile sunt de tip rendzină, superficiale, semischeletice, bogate în humus, eubazice, hidric puternic deficitare, eutrofice.
        Din punct de vedere al structurii, fitocenozele sunt edificate de specii submediteraneene. Stratul arborilor este compus, exclusiv, din stejar pufos - Quercus pubescens sau cu rare exemplare de Pyrus pyraster, P. elaeagrifolia, Fraxinus ornus, Sorbus domestica. Arboretul are acoperire redusă, 20-50%, şi înălţimi de 8-10 m la 100 de ani. Frecvent este poienit, cu asociaţii stepice în poieni. Stratul arbuştilor este întotdeauna puternic dezvoltat, compus aproape exclusiv din Cotinus coggygria, cu acoperire până la 100%, dar local cu pâlcuri mai înalte de Prunus spinosa şi Crataegus monogyna. Stratul ierburilor şi subarbuştilor este dezvoltat variabil, în funcţie de acoperirea stratului arbuştilor, şi este compus din specii xerofile, sudice. Până la începutul verii se întâlnesc Paeonia peregrina şi Veratrum nigrum, în timp ce vara domină Lithospermum purpurocoeruleum, Asparagus verticillatus, Galium dasypodum, Carex michelii.
        În ceea ce priveşte compoziţia floristică, speciile edificatoare de habitat sunt Quercus pubescens şi Cotinus coggygria. Specii caracteristice: Galium dasypodum.
        Alte specii importante: Asparagus tenuifolius, Filipendula vulgaris, Lathyrus niger, Piptatherum virescens, Thalictrum minus, Vicia tenuifolia, Vinca herbacea, Vincetoxicum hirundinaria, Bromus inermis şi altele.

    Habitatul 91I0* Vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu Quercus sp
        În urma vizitelor în teren, deşi nu este menţionat în formularul standard al sitului de importanţă comunitară, a fost identificat şi acest tip de habitat în câteva subparcele silvice. Conform manualului de interpretare european, acest tip de habitat este reprezentat de păduri şi rarişti xero-termofile de cvercinee din câmpiile Europei de sud-est. Climatul are un caracter pronunţat continental, cu o mare amplitudine termică, iar substratele pe care se dezvoltă sunt reprezentate în general de loess. Stejarul pedunculat - Quercus robur, cerul - Quercus cerris şi stejarul pufos - Quercus pubescens domină în etajul arborilor, habitatul fiind bogat în specii continentale stepice caracteristice alianţei Aceri tatarici - Quercion Zolyomi 1957. În prezent aceste păduri-rarişti au un areal foarte fragmentat şi adesea, în special în Austria, sunt degradate prin invazia salcâmului - Robinia pseudacacia.
        În România, habitatul 91I0 este întâlnit în zonele cu caracter conţinental, începând din sudul ţării, în Câmpia Dunării, până în nord, în zonele de nisipuri de la Carei. Având în vedere distribuţia geografică largă a acestor păduri/rarişti dar şi particularităţile climatice şi compoziţia diversă în specii de cvercinee, potrivit Doniţă şi colab. 2005 a, se încadrează sub codul 91I0 următoarele tipuri de ecosisteme forestiere:
    a) R4138 - Păduri dacice de gorun - Quercus petraea şi stejar pedunculat - Quercus robur cu Acer tataricum; tipuri de pădure corespondente: 5411 Goruneto-stejăret de productivitate mijlocie - m; 5412 Goruneto-stejăret de productivitate inferioară - i;
    b) R4146 - Păduri-rarişti moldave de stejar pedunculat - Quercus robur şi cireş - Prunus avium cu Acer tataricum; tipuri de pădure corespondente: 6161 Stejăret normal din silvostepă - m; 6162 Stejăret de depresiune din silvostepă - m;
    c) R4148 - Păduri panonice psamofile de stejar pedunculat - Quercus robur cu Convallaria majalis; tipuri de pădure corespondente: 6114 Stejăret de terenuri nisipoase din zona forestieră - m; 6163 Stejăret de terenuri nisipoase din silvostepă - i;
    d) R4156 - Păduri danubian-balcanice de stejar brumăriu - Quercus pedunculiflora, cer - Q. cerris, gârniţă - Q. frainetto şi stejar pufos - Q. pubescens cu Acer tataricum; tipuri de pădure corespondente: 8221 Stejar pufos pur din silvostepă pe substrat de loess sau lut - i; 8431 Amestec de stejar pedunculat şi brumăriu cu cer şi gârniţă - m; 8432 Amestec de stejar brumăriu cu cer şi gârniţă - m; 8433 Amestec de cer şi gârniţă cu stejar brumăriu - m; 8441 Amestec de stejar brumăriu şi pufos cu cer şi gârniţă - m; 8451 Amestec de stejar pufos cu cer şi gârniţă - m;
    e) R4157 - Păduri-rarişti danubian - vest-pontice de stejar brumăriu - Quercus pedunculiflora cu Acer tataricum; tipuri de pădure corespondente: 8111 Stejar brumăriu pur pe cernoziom puternic degradat, cu substrat de loess - m; 8112 Stejar brumăriu pur pe cernoziom slab degradat, cu substrat de loess - m; 8114 Stejar brumăriu pur din silvostepă dobrogeană - i; 8115 Stejar brumăriu din silvostepă de deal dobrogeană, de productivitate mijlocie - m; 8116 Stejar brumăriu tardiflor de silvostepă dobrogeană, de productivitate mijlocie - m;
    f) R4159 - Păduri şi rarişti danubiene de stejar brumăriu - Quercus pedunculiflora şi stejar pedunculat - Quercus robur cu Tulipa bibersteiniana. tip de pădure corespondent: 8411 Amestec normal de stejar pedunculat şi stejar brumăriu - m.

        În urma consultării autorilor lucrării Habitatele din România, habitatul R4142 "Păduri balcanice mixte de gorun - Quercus petraea şi alun turcesc - Corylus colurna cu Paeonia dahurica" nu a mai fost inclus în corespondenţa cu 91I0*, ca atare nu se mai regăseşte în listă.
        Având în vedere că, în urma cercetărilor din teren, habitatul găsit în Pădurea Bădeana se încadrează în R4159 Păduri şi rarişti danubiene de stejar brumăriu - Quercus pedunculiflora şi stejar pedunculat - Quercus robur cu Tulipa bibersteiniana, în continuare se va face descrierea doar pentru acesta.
        Habitatul este răspândit în câmpiile şi dealurile joase din sudul Moldovei şi estul Munteniei, în zona de silvostepă, subzona silvostepei cu păduri de stejari termofili, habitatul ocupă suprafeţe restrânse de doar câteva sute de ha, având o valoare conservativă foarte mare. Este întâlnit la altitudini reduse, de 50-200 m. Clima este continentală, cu temperaturi medii ridicate de circa 11-10°C şi precipitaţii medii anuale relativ reduse de aproximativ 450-475 mm. Forma de relief dominantă este câmpie plană sau cu mici depresiuni mai rar văi largi aşezate pe depozite loessoide fine. Solurile sunt de tip faeoziom, profunde, luto-argiloase, slab acide, eubazice, hidric deficitare în timpul verii, eutrofice.
        Din punct de vedere al structurii, fitocenozele sunt edificate din specii europene nemorale, caucaziene şi continentale. Stratul arborilor, compus în etajul superior din stejar brumăriu şi stejar pedunculat - Quercus robur, Q. pedunculiflora, iar în etajul inferior, arţar tătărăsc - Acer tataricum, ulm - Ulmus minor, U. procera, păr pădureţ - Pyrus pyraster, jugastru - Acer campestre. Arboretul are acoperire variabilă, în rarişte 20-40%, în pădure 60- 80% şi înălţimi de 10-18 m la 100 de ani. Stratul arbuştilor bine dezvoltat, compus din Crataegus monogyna, Prunus spinosa, Rhamnus cathartica, Evonymus europaeus, E. verrucosus, Ligustrum vulgare, Sambucus nigra, uneori Cornus mas. Stratul ierburilor şi subarbuştilor este bine reprezentat, având sub masiv ca specii frecvente, Glechoma hirsuta, Geum urbanum şi Lithospermum purpurocoeruleum, iar în poieni petece de pajişti stepice cu Festuca valesiaca, Stipa pennata, Phlomis tuberosa, Campanula sibirica.
        În ceea ce priveşte compoziţia floristică, speciile edificatoare de habitat sunt Quercus robur şi Q. pedunculiflora. Specii caracteristice: Tulipa bibersteiniana. Alte specii importante: Ajuga laxmani, Arum orientale, Asparagus tenuifolius, Brachypodium sylvaticum, Betonica officinalis, Carex michelii, Dactylis polygama, D. glomerata, Doronicum hungaricum, Fragaria viridis, Heracleum sphondylium, Poa angustifolia, Polygonatum latifolium, Vincetoxicum hirundinaria, Viola hirta şi altele.

    Analiza vegetaţiei - Metode de cercetare
    a. Evaluarea prezenţei habitatelor.
        Pe baza descrierilor prezentate anterior s-a trecut la analiza datelor din amenajamentele silvice aferente suprafeţelor analizate. Pe baza corespondenţelor cu tipurile de pădure s-a realizat o hartă potenţială a prezenţei habitatelor în fiecare arie naturală protejată analizată.
        Fiecare subparcelă silvică a fost analizată şi încadrată într-unul dintre habitatele analizate. Acolo unde datele erau neconcludente sau era indicată prezenţa probabilă a unui alt habitat, subparcela a fost analizată în detaliu pe teren.

    b. Pregătirea materialelor pentru teren.
        Pentru teren au fost pregătite copii ale hărţilor amenajistice, copii după descrierea fiecărei subparcele silvice din suprafeţele analizate şi o copie după harta silvică suprapusă peste ortofotoplanuri. Pe aceasta din urmă au fost însemnate şi limitele ariilor protejate. Hărţile astfel echipate au fost încărcate în format electronic în GPS.

    c. Identificarea şi inventarierea tipurilor de habitate forestiere în teren.
        Activitatea de identificare şi inventariere a tipurilor de habitate forestiere în teren s-a desfăşurat în perioada 20.06.2012 - 15.07.2012. Pentru eficienţă maximă a fost adoptată metoda de eşantionaj subiectiv - calitativă, uzuală în domeniul tipologiei forestiere şi amenajărilor silvice şi pe care o considerăm cea mai potrivită pentru ecosistemele forestiere. Metoda se bazează pe observaţii şi estimaţii realizate cu ocazia parcurgerii terenului pe transecte, pentru a identifica discontinuităţile de omogenitate ale arboretelor. Unitatea de bază a studiului a constituit-o subparcelarul silvic, în primul rând datorită faptului că gradul de omogenitate al subparcelelor silvice este în general mult superior celui pretins de tipurile de habitate forestiere Natura 2000 şi în al doilea rând pentru că astfel va exista o legătură biunivocă între amenajamentul silvic şi planul de management al ariei naturale protejate. Astfel au fost culese date referitoare la: stratul arborilor în ceea ce priveşte compoziţia, acoperirea, speciile diseminate; la stratul arbustiv în ceea ce priveşte compoziţia, acoperirea, speciile diseminate; la seminţiş în ceea ce priveşte compoziţia, acoperirea, modul de regenerare, speciile diseminate; în cazul stratului ierbos s-a notat acoperirea, plus un inventar sumar la nivelul fiecărui sit. În plus au fost înregistrate imagini foto digitale, cu zone reprezentative de pe traseul eşantionajului.

    d. Delimitarea şi cartarea tipurilor de habitate.
        Ca bază de pornire au fost folosite hărţile amenajistice, la scara 1:20000, care au fost retuşate pe baza ortofotoplanurilor, la scara 1:5000. Situaţiile neclare din materialul cartografic semnalate din faza de birou au fost clarificate. Deasemenea acolo unde au apărut probleme legate de o separare insuficientă a subparcelarului silvic din punct de vedere al habitatelor de importanţă comunitară şi eventuale erori de trasare a limitelor au fost remediate prin măsurători terestre cu receptoare GPS direct pe hărţile încărcate anterior, de la birou. Ulterior toate rezultatele obţinute au fost integrate în baza de date GIS.


    Analiza vegetaţiei - Rezultate
        În cuprinsul ariilor protejate analizate au fost identificate ambele habitate forestiere de interes conservativ atât cel semnalat în formularul standard cât şi cel semnalat prin amenajamentele silvice. Deasemenea au fost identificate porţiuni care nu sunt ocupate de aceste habitate şi cărora nu li se poate atribui cod Natura 2000. Suprafeţele pe aceste categorii rezultate în urma activităţii de teren sunt următoarele*1):
──────────
        *1) Suprafeţele sunt preluate din harta geospaţială elaborată
──────────
    – 91AA Vegetaţie ponto-sarmatică cu stejar pufos - pe 55,14 ha*2);
──────────
        *2) Aici este inclusă şi suprafaţa aferentă subparcelei silvice 5B (1,34 ha) care nu este inclusă în SCI la momentul actual dar este parte din rezervaţie şi conţine acest habitat.
──────────

    – 91I0* Vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp. - pe 3,97 ha;
    – Suprafeţe cărora nu li s-a putut atribui cod de habitat Natura 2000 - pe 2,8 ha

        În tabelul de mai jos, tabelul 1, se prezintă detaliat situaţia acestor suprafeţe:
    Tabelul 1. Habitatele de importanţă comunitară din Pădurea Bădeana - Unitatea de producţie I Bârlad, Ocolul silvic Bârlad, Judeţul Vaslui

┌────┬────────────┬───────┬────────┬──────────┐
│u.a.│Suprafaţa │Habitat│Habitat │Observaţii│
│ │aproximativă│Natura │Românesc│ │
│ │-ha │2000 │ │ │
│ │ │ │ │ │
├────┼────────────┼───────┼────────┼──────────┤
│1 B │3.6 │91AA │R4161 │- │
├────┼────────────┼───────┼────────┼──────────┤
│2 A │6.6 │91AA │R4161 │- │
├────┼────────────┼───────┼────────┼──────────┤
│2 B │0.3 │- │- │Plantaţie │
│ │ │ │ │de salcâm │
├────┼────────────┼───────┼────────┼──────────┤
│3 A%│0.5 │- │- │Plantaţie │
│ │ │ │ │de salcâm │
├────┼────────────┼───────┼────────┼──────────┤
│3 B │10.5 │91AA │R4161 │- │
├────┼────────────┼───────┼────────┼──────────┤
│3 F │1.8 │91I0* │R4159 │- │
├────┼────────────┼───────┼────────┼──────────┤
│3 H │0.3 │- │- │Plantaţie │
│ │ │ │ │tânără │
├────┼────────────┼───────┼────────┼──────────┤
│3 I │0.2 │- │- │Plantaţie │
│ │ │ │ │de salcâm │
├────┼────────────┼───────┼────────┼──────────┤
│4 A │7.6 │91AA │R4161 │- │
├────┼────────────┼───────┼────────┼──────────┤
│4 C │0.8 │91I0* │R4159 │- │
├────┼────────────┼───────┼────────┼──────────┤
│4 D%│2.5 │- │- │Plantaţie │
│ │ │ │ │de salcâm │
├────┼────────────┼───────┼────────┼──────────┤
│4 E │1.8 │91AA │R4161 │- │
├────┼────────────┼───────┼────────┼──────────┤
│4 G │0.3 │- │- │Plantaţie │
│ │ │ │ │de salcâm │
├────┼────────────┼───────┼────────┼──────────┤
│5 A%│1.2 │91I0* │R4159 │- │
├────┼────────────┼───────┼────────┼──────────┤
│5 B │1,3 │91AA │R4161 │face parte│
│ │ │ │ │doar din │
│ │ │ │ │rezervaţie│
├────┼────────────┼───────┼────────┼──────────┤
│5 F │2.2 │91AA │R4161 │- │
├────┼────────────┼───────┼────────┼──────────┤
│5 H │1.1 │91AA │R4161 │- │
├────┼────────────┼───────┼────────┼──────────┤
│5 I │0.5 │91AA │R4161 │- │
├────┼────────────┼───────┼────────┼──────────┤
│5 P │0.9 │91AA │R4161 │- │
├────┼────────────┼───────┼────────┼──────────┤
│6 B │0.3 │91AA │R4161 │- │
├────┼────────────┼───────┼────────┼──────────┤
│6 C │20.3 │91AA │R4161 │- │
├────┼────────────┼───────┼────────┼──────────┤
│6 D%│0.3 │- │- │Plantaţie │
│ │ │ │ │de salcâm │
├────┼────────────┼───────┼────────┼──────────┤
│6 F │0.8 │- │- │Plantaţie │
│ │ │ │ │de salcâm │
├────┼────────────┼───────┼────────┼──────────┤
│6V1 │0.25 │- │- │Fost teren│
│ │ │ │ │cultivat │
├────┼────────────┼───────┼────────┼──────────┤
│6V2 │0.14 │- │- │Fost teren│
│ │ │ │ │cultivat │
├────┼────────────┼───────┼────────┼──────────┤
│To- │ │ │ │ │
│tal │64,79 │ │ │ │
└────┴────────────┴───────┴────────┴──────────┘


        Pentru fiecare subparcelă silvică în care a fost identificat unul din cele două habitate forestiere au fost înregistrate date referitoare la elementele de caracterizare a vegetaţiei forestiere şi anume: pentru stratul arborilor, s-a evaluat compoziţia în specii, consistenţa şi modul de regenerare; pentru etajul regenerării tinere, s-a evaluat compoziţia în specii, gradul de acoperire pe care îl realizează şi modul de regenerare; pentru subarboret s-a evaluat compoziţia în specii, gradul de acoperire pe care îl realizează iar pentru stratul ierbos s-a evaluat doar gradul de acoperire pe care îl realizează. O sinteză a acestora se prezintă în tabelul următor.

    Elementele de caracterizare a vegetaţiei forestiere din habitatele Natura 2000

┌────┬──────────────────────────┬────────────────────────┬───────────────────┬─────────┐
│U.a.│Stratul arborilor │Seminţiş sau tineret │Subarboret │Stratul │
│ │ │ │ │ierbos │
│ ├───────┬───────┬──────────┼──────┬──────┬──────────┼─────────┬─────────┼─────────┤
│ │Compo- │Consis-│Mod │Compo-│Acope-│Mod │Specii │Acoperire│Acoperire│
│ │ziţie │tenţă │regenerare│ziţie │rire │regenerare│ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼───────┼───────┼──────────┼──────┼──────┼──────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│ │ │ │100% │ │ │100% │Păducel, │ │ │
│1 B │10STP │0.7 │lăstari │10STP │0.2 │sămânţă │spinul │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │cerbului,│0.4 │1.0 │
│ │ │ │ │ │ │ │măceş │ │ │
├────┼───────┼───────┼──────────┼──────┼──────┼──────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│ │ │ │100% │ │ │100% │Păducel, │ │ │
│2 A │10STP │0.6-0.7│lăstari │10STP │0.1 │sămânţă │spinul │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │cerbului,│ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │măceş, │0.4 │1.0 │
│ │ │ │ │ │ │ │dârmox │ │ │
├────┼───────┼───────┼──────────┼──────┼──────┼──────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│ │ │ │80% │ │ │ │Păducel, │ │ │
│3 B │10STP │0.7 │lăstari, │5STP │ │100% │lemn │ │ │
│ │ │ │20% │5SC │0.2 │drajoni │câinesc │0.7 │0.7 │
│ │ │ │sămânţă │ │ │ │ │ │ │
├────┼───────┼───────┼──────────┼──────┼──────┼──────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│ │ │ │100% │ │ │100% │Păducel, │ │ │
│3 F │10ST │0.7 │sămânţă │9SC 1 │0.2 │sămânţă │lemn │0.8 │0.1 - 0.2│
│ │ │ │ │- FR, │ │ │câinesc, │ │ │
│ │ │ │ │CI, AR│ │ │sânger │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼───────┼───────┼──────────┼──────┼──────┼──────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│ │ │ │100% │ │ │100% │Păducel, │ │ │
│4 A │10STP │0.7 │lăstari │5SC │0.2 │drajoni │spinul │ │ │
│ │ │ │ │5STP │ │ │cerbului,│ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │măceş, │0.5 - 0.6│0.9 │
│ │ │ │ │ │ │ │porumbar │ │ │
├────┼───────┼───────┼──────────┼──────┼──────┼──────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│ │ │ │100% │ │ │100% │Păducel, │ │ │
│4 C │10ST │0.7 │sămânţă │9SC 1 │0.2 │sămânţă │lemn │ │ │
│ │ │ │ │- FR, │ │ │câinesc, │ │ │
│ │ │ │ │CI, AR│ │ │sânger │0.8 │0.1 - 0.2│
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼───────┼───────┼──────────┼──────┼──────┼──────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│ │ │ │100% │ │ │100% │Păducel, │ │ │
│4 E │10STP │0.6 - │lăstari │3STP │0.2 │sămânţă │lemn │0.7 │0.3 │
│ │ │0.7 │ │3SC │ │ │câinesc, │ │ │
│ │ │ │ │2ULC │ │ │porumbar,│ │ │
│ │ │ │ │2VIT │ │ │măceş │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼───────┼───────┼──────────┼──────┼──────┼──────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │Păducel, │ │ │
│5 A%│10ST │0.7 │100% │3SC │0.2 │100% │sânger, │0.5 │0.6 │
│ │ │ │sămânţă │3AR │ │sămânţă │lemn │ │ │
│ │ │ │ │2CI │ │ │câinesc, │ │ │
│ │ │ │ │2ULC │ │ │spinul │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │cerbului │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼───────┼───────┼──────────┼──────┼──────┼──────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│ │ │ │80% │ │ │100% │Păducel, │ │ │
│5 B │9STP1ST│0.7 │lăstari, │7SC │0.2 │sămânţă │lemn │0.5 │0.8 │
│ │ │ │20% │3STP │ │ │câinesc, │ │ │
│ │ │ │sămânţă │ │ │ │porumbar,│ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │măceş │ │ │
├────┼───────┼───────┼──────────┼──────┼──────┼──────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│ │ │ │80% │ │ │100% │Păducel, │ │ │
│5 F │10STP │0.7 │lăstari, │7SC │0.2 │drajoni │spinul │0.6 │0.9 │
│ │ │ │20% │3STP │ │ │cerbului,│ │ │
│ │ │ │sămânţă │ │ │ │măceş │ │ │
├────┼───────┼───────┼──────────┼──────┼──────┼──────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│ │ │ │80% │ │ │100% │Păducel, │ │ │
│5 H │10STP │0.7 │lăstari, │7SC │0.2 │drajoni │spinul │ │ │
│ │ │ │20% │3STP │ │ │cerbului,│0.6 │0.9 │
│ │ │ │sămânţă │ │ │ │măceş │ │ │
├────┼───────┼───────┼──────────┼──────┼──────┼──────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│ │ │ │80% │ │ │100% │Păducel, │ │ │
│5 I │10STP │0.7 │lăstari, │8STP │0.2 │drajoni │spinul │ │ │
│ │ │ │20% │2SC │ │ │cerbului,│0.5 │0.8 │
│ │ │ │sămânţă │ │ │ │măceş │ │ │
├────┼───────┼───────┼──────────┼──────┼──────┼──────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│ │ │ │60% │ │ │ │Păducel, │ │ │
│5 P │10STP │0.6-0.7│lăstari, │10SC │0.3 │100% │spinul │ │ │
│ │ │ │40% │ │ │drajoni │cerbului,│0.8 │40 - 50% │
│ │ │ │sămânţă │ │ │ │măceş, │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │lemn │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │câinesc, │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │porumbar │ │ │
├────┼───────┼───────┼──────────┼──────┼──────┼──────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│ │ │ │80% │ │ │100% │Păducel, │ │ │
│6 B │10STP │0.7 │lăstari, │7SC │0.3 │drajoni │lemn │ │ │
│ │ │ │20% │3STP │ │ │câinesc, │0.7 - 0.8│0.6 │
│ │ │ │sămânţă │ │ │ │porumbar │ │ │
├────┼───────┼───────┼──────────┼──────┼──────┼──────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│ │ │ │80% │ │ │80% │Păducel, │ │ │
│6 C │10STP │0.7 │lăstari, │5STP │0.2 │drajoni, │spinul │0.8 │0.8 - 0.9│
│ │ │ │20% │5SC │ │20% │cerbului,│ │ │
│ │ │ │sămânţă │ │ │sămânţă │măceş, │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │porumbar │ │ │
└────┴───────┴───────┴──────────┴──────┴──────┴──────────┴─────────┴─────────┴─────────┘

        Notă:
        STP = stejar pufos, ST = stejar, SC = salcâm, ULC = ulm de câmp, AR = arţar tătărăsc, CI = cireş, FR = frasin comun, VIT = vişin turcesc

        În continuare se prezintă un inventar sumar al florei ierboase întâlnite în cuprinsul celor două tipuri de habitate forestiere:
        Achillea sp., Adonis vernalis - incert, Agrimonia eupatoria, Alliaria petiolata, Allium sp., Althaea sp., Amygdalus nana, Anchusa sp., Anthericum ramosum, Anthriscus sp., Arctium sp., Aristolochia clematitis, Asparagus tenuifolius, Asperula sp., Astragallus glycyphyllos, Athyrium filix-femina, Balotta nigra, Brachypodium sp., Bromus sp., Campanula bononiensis, Campanula ranunculoides, Cannabis sativa, Carex brevicollis - incert, Carex sp., Centaurea solstitialis, Centaurea sp., Cephalanthera longifolia, Chelidonium majus, Chenopodium album, Chenopodium hybridum - incert, Chrysopogon gryllus, Cirsium sp., Clinopodium vulgare, Convolvulus arvensis, Coronilla varia, Cytisus sp., Dactylis sp., Dianthus carthusianorum, Elymus sp., Epipactis helleborine, Erigeron annuus, Eryngium campestre, Euphorbia cyparissias, Falcaria vulgaris, Festuca sp., Filago sp., Fragaria sp., Galium sp., Galium verum, Geranium divaricatum, Geranium robertianum, Geranium sangineum, Geum urbanum, Glechoma sp., Hieracium sp., Hypericum perforatum, Inula ensifolia, Inula germanica, Inula sp., Iris graminea, Knautia sp., Lactuca quercina, Leonurus cardiaca, Linaria sp., Lithospermum purpureocoeruleum, Marrubium sp., Melampyrum cristatum, Melampyrum sylvaticum, Melica ciliata, Muscari botryoides - incert, Muscari sp., Mycelis muralis, Nepeta nuda, Onopordon sp., Origanum vulgare, Partenocisus quinquefolia, Phleum sp., Phlomis pungens, Physalis alkekengi, Plantago media, Polygonatum latifolium, Polygonatum odoratum, Polygonum - Fagopyrum sp., Potentilla argentea, Potentilla micrantha, Potentilla recta, Primula veris, Prunella laciniata, Rubus sp., Rumex sp., Salvia nemorosa, Sambucus ebulus, Scabiosa sp., Sedum maximum, Senecio sp., Silene donetzica, Silene sp., Silene vulgaris, Stachys officinalis, Stachys recta, Stipa sp., Tanacetum corymbosum, Tanacetum vulgare, Teucrium chamaedrys, Thalictrum sp., Thymus sp., Torilis sp., Trifolium arvense, Trifolium sp., Trinia ramosissima, Urtica dioica, Verbascum sp., Veronica chamaedrys, Veronica sp., Vicia sp., Vincetoxicum hirundinaria, Viola sp., Xeranthemum annuum.

        Harta de distribuţie a habitatelor la nivelul sitului de importanţă comunitară este prezentată în Anexa 4 la planul de management.

    2.3.2. Zoocenoza - Fauna
        Fauna zonei este destul de diversă. În acest plan de management, în rândurile care urmează se va face referire directă doar la speciile de păsări şi amfibieni pentru care au fost desemnate ariile naturale protejate.
    2.3.2.1. Păsări
        În cuprinsul documentaţiei rezervaţiei sunt menţionate ca obiective de conservare următoarele specii de păsări: Aquila heliaca, Falco vespertinus şi Picus canus.
        Dintre acestea, cu ocazia studiilor de teren a fost identificată doar ciocănitoarea sură - Picus canus. În plus, a mai fost identificată o specie de ciocănitori de interes conservativ: ciocănitoarea de grădini - Dendrocopos syriacus. Pentru speciile de răpitoare menţionate în documentaţie, cum ar fi acvila de câmp - Aquila heliaca şi vânturelul de seară - Falco vespertinus, în ciuda faptului că nu au fost observate exemplare cu ocazia vizitelor în teren, habitatul din cuprinsul ariilor protejate este favorabil acestora şi deci posibilitatea existenţei sau apariţiei acestora în zonă nu este exclusă. Ca urmare, se prezintă în continuare atât o descriere generală cât şi metodologia de identificare utilizată în teren pentru toate cele patru specii menţionate mai sus.
        Pentru descrierea speciilor au fost utilizate următoarele surse bibliografice:
    - Bruun B., Delin H., Svensson L., Singer A., Zetterstrom D. 1999 - Păsările din România şi Europa, Hamlyn Guide;
    – Ciochia V. 1984 -Dinamica şi migraţia păsărilor, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti;
    – Ciochia V. 1992 - Păsările clocitoare din România, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti;
    – Snow, D. W. & Perrins, C. M. 1998. The Birds of the Western Palearctic Concise Edition, Vol. 1, UK.
    – Snow, D. W. & Perrins, C. M. 1998. The Birds of the Western Palearctic Concise Edition, Vol. 2, UK.
    – Svensson, L., Grant, P. J., Mullarney, K., Zetterstrom, D. 1999. Ed. Harper Collins, Collins Bird Guide, UK.


    Ciocănitoarea sură - Picus canus
        Perioada de observaţii: pe tot parcursul anului.
        Metoda utilizată: transecte. De-a lungul transectului Bădeana, în deplasările desfăşurate în lunile mai şi august 2012, au fost identificate 4 exemplare - 2 în luna mai şi respectiv 2 exemplare în august. O hartă cu habitate potenţiale este prezentată în Anexa 5 la planul de management.
        Criterii de identificare: Lungimea: 25 - 29 cm. Anvergura aripilor: 44 - 48 cm. Penajul aripilor e de culoare verde spre cenuşiu, corpul fiind în totalitate de culoare cenuşie, cu mai puţin negru şi roşu la nivelul capului. Masculul are roşu doar pe partea frontală a capului, femela deloc. Juvenilul este asemănător cu femela, cu pete vagi doar pe abdomen. Juvenilul mascul are puţin roşu pe frunte.
        Fenologie şi ecologie: specie sedentară şi cuibăritoare în România. Pot fi observate adesea pe sol, dar hrănirea se desfăşoară mai mult pe copaci. Îşi stabileşte cuibul în general într-o scorbură, habitatul preferat fiind pădurile, dar iarna se retrage în parcurile şi grădinile din oraşe.
        Specii de confuzie: Se aseamănă cu ghionoaia verde Picus viridis, care este mai mare, are capul verde cu dunga neagră mai evidentă, iar banda roşie se extinde până la baza gâtului pe partea dorsală. Spre deosebire de ghionoaia verde, bate darabana în mod frecvent cu ciocănituri bruşte care durează în jur de o secundă, mult mai puternice decât cele ale ghionoaiei verzi.
        Statut legislativ: specie a cărei vânătoare nu este permisă conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare şi Legii nr. 407/2006 a vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic, cu modificările şi completările ulterioare.

    Ciocănitoarea de grădini - Dendrocopos syriacus
        Perioada de observaţii: pe tot parcursul anului.
        Metoda utilizată: transecte. De-a lungul transectului Bădeana, în deplasările desfăşurate în lunile mai şi august 2012, au fost identificate 4 exemplare - 1 în luna mai şi respectiv 3 exemplare în august. O hartă cu habitate potenţiale este prezentată în Anexa 6 la planul de management.
        Criterii de identificare: Lungimea: 18 - 21 cm. Anvergura aripilor: 30 - 34 cm. Ciocul este zvelt şi întins. Scapularele sunt albe, benzile de pe remige late, traversând în continuare ambele steaguri. Tetricele anale şi subcodale sunt de culoare roz până la roz deschis; aceiaşi culoare se găseşte şi pe pântece dar numai puţin şi spălăcit. Retricele sunt negre, perechea externă are vârfuri albe înguste şi una până la două albe subapicale apropiate, pe ambele steaguri sau numai pe cel extern. Partea de dedesubt albă murdar, cu o nuanţă brunatică. Pe flancuri şi pe gambe este mai mult sau mai puţin striată longitudinal, de-a lungul rahiselor cu negru sau brun negricios şi uneori cu benzi mai mult sau mai puţin aparente albicioase. Perii nazali albi sau alb - gălbui. Fruntea brunatic - albicioasă la baza ciocului trecând spre creştet în alb - gălbui murdar. Partea superioară de un negru mat, masculii prezentând pe ceafă o bandă transversală roşu - carminie, lată de 8 - 12 mm. Femela este la fel ca masculul, doar negrul fiind ceva mai palid, în deosebi pe remige, lipsind banda roşie de pe ceafă.
        Fenologie şi ecologie: specie sedentară şi cuibăritoare în România. Cuibăreşte în apropierea caselor, în diferiţi copaci bătrâni de prin curţi şi grădini. Deseori zboară prin coronamentul arborilor. Cuibul este amenajat în scorburi ale copacilor, ponta fiind de 5-6 ouă.
        Specii de confuzie: se deosebeşte de ciocănitoarea pestriţă mare Dendrocopos major prin coloritul capului. Ciocănitoarea mare prezintă o dungă neagră care leagă mustaţa cu dunga neagră de pe ceafă. Pe lângă aceasta există şi diferenţe în extinderea penelor roşii pe abdomen şi petele albe de pe rectricele exterioare.
        Statut legislativ: specie a cărei vânătoare nu este permisă conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare şi Legii nr. 407/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

    Vânturelul de seară - Falco vespertinus
        Perioada de observaţii: lunile Mai - August.
        Metoda utilizată: puncte de observaţie. O hartă cu habitate potenţiale este prezentată în Anexa 7 la planul de management.
        Criterii de identificare: Lungimea: 32 - 34 cm. Anvergura aripilor: 46 - 52 cm. Aripile au aceeaşi lungime cu coada. Masculul are pleoapele, inelul orbital şi picioarele roşii. Culoarea generală a penajului este vânăt-ardeziu. Coada este neagră-cenuşie. Femela are penajul inferior ruginiu-deschis, iar spatele şi aripile cenuşii cu dungi negre. Coada este mai închisă cu dungi transversale negre.
        Fenologie şi ecologie: specie oaspete de vară şi cuibăritoare în România. Soseşte în prima decadă a lunii mai şi pleacă spre Africa Centrală şi de Sud în a doua decadă a lunii august. Preferă habitatele de pajişti şi fânaţe cu mamifere mici din abundenţă şi copaci răzleţi de plopi, stejari sau fagi, unde cuibăreşte alături de coloniile de cioară de semănătură Corvus frugilegus, în coronamentul copacilor.
        Specii de confuzie: masculul nu are specii de confuzie. Femela are penajul asemănător cu vânturelul roşu Falco tinnunculus şi şoimul rândunelelor Falco subbuteo, diferenţa faţă de primul fiind penajul de pe spate şi aripi de culoare albastră şi pe abdomen roşu, iar faţă de al doilea, diferenţa poate fi observată numai în zbor, partea inferioară fiind roşie şi nu albă cu dungi negre.
        Statut legislativ: specie a cărei vânătoare nu este permisă conform conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare.

    Acvila de câmp - Aquila heliaca
        Perioada de observaţii: pe tot parcursul anului.
        Metoda utilizată: puncte de observaţie. O hartă cu habitate potenţiale este prezentată în Anexa 8 la planul de management.
        Criterii de identificare:
        Lungimea: 80 - 82 cm. Anvergura aripilor: 180 - 200 cm. Nu există diferenţe ale penajului între mascul şi femelă, sexele fiind diferite doar prin mărime. Penajul este maro închis cu excepţia umerilor şi a cozii, pe umeri având mici pete albe, iar coada este neagră, cu o bandă fină albă. La cap, în dreptul ochilor au culoare aurită sau maro deschisă. Au picioarele acoperite de fulgi pe toată suprafaţa, exceptând ghearele. Pielea este solzoasă, iar ghearele sunt puternice.
        Fenologie şi ecologie: specie sedentară şi cuibăritoare în România. Preferă habitatele de pajişti şi fânaţe cu mamifere mici din abundenţă şi copaci răzleţi de stejari sau fagi, unde cuibăreşte în coronamentul copacilor, cuiburile având diametrul de aproximativ 1 m. Femela depune 1-2 ouă, perechile fiind monogame.
        Specii de confuzie: se aseamănă la penaj cu acvila de munte Aquila chrysaetos, singurele diferenţe fiind lipsa culorii aurite din dreptul ochilor, a benzii fine albe de pe coadă, dar diferenţa majoră e la habitat, acvila de munte preferând zonele montane cu altitudini de peste 1500 m, iar acvila de câmp, cele joase de câmpie şi şes.
        Statut legislativ: specie a cărei vânătoare nu este permisă conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare.

    2.3.2.2. Amfibieni
        În cuprinsul documentaţiei sitului de importanţă comunitară ROSCI0133 este menţionată ca obiectiv de conservare buhaiul de baltă cu burta roşie - Bombina bombina. Cu ocazia studiilor de teren specia nu a fost identificată. Habitatul favorabil acesteia este aproape inexistent pe suprafaţa sitului, aria în cauză fiind caracterizată de un regim de umiditate nefavorabil, aşa cum arată şi vegetaţia zonei formată din specii xerofite. Singurul loc în care specia poate să găsească unele condiţii parţial favorabile este subparcela silvică 4T, care adăposteşte un fost lac artificial utilizat în trecut pentru o fazanerie, în prezent abandonat şi aproape secat, însă acesta este în afara sitului. Totuşi, neidentificarea speciei în sit poate fi datorată numărului mai scăzut de ochiuri de apă şi bălţi ca urmare a secetei excesive din anul 2012, în special din lunile mai-iulie. Ca urmare, în continuare se prezintă atât o descriere generală cât şi metodologia de identificare ce poate fi utilizată în teren.

    Buhaiul de baltă cu burta roşie - Bombina bombina
        Bombina bombina se numeşte popular buhai de baltă cu burta roşie, datorită sunetelor emise de către masculi în perioada de reproducere, asemănătoare instrumentului popular denumit buhai; "cu burta roşie" datorită coloraţiei ventrale, reprezentată de pete de culoare roşie sau oranj, pe un fundal negru.
        Buhaiul de baltă foloseşte avertizarea coloră printr-o poziţie aposematică sau "Unken-reflex", de ridicare a bărbiei şi a membrelor anterioare, pentru a atrage atenţia asupra faptului că tegumentul este otrăvitor. Specia este de dimensiuni mici, până în 5 cm, având un colorit dorsal măsliniu, cenuşiu-deschis, rar cenuşiu-închis sau verde-olive; sunt prezente pete dorsale închise la culoare sau verzi, ce reprezintă aglomerări de negi glandulari. Pupilele au formă triunghiulară sau cordiformă. Bombina bombina este o specie predominant diurnă, preferând bălţile permanente, smârcurile, mlaştinile eutrofe, bălţile temporare şi ochiurile de apă din zona de şes şi până spre 300 m sau 400 m în Transilvania. Perioada de reproducere este între aprilie şi uneori chiar august, femela depunând ponta, între 10 şi 100 ouă per pontă, izolat sau în grămezi mici, pe fundul apei sau pe vegetaţie. Aceeaşi femelă poate depune 2-3 ponte pe an. Trebuie precizat că Bombina bombina hibridează introgresiv cu Bombina variegata între 150 m şi aproximativ 300 m, uneori şi mai sus, spre 400 m, hibrizii având un fitness mai redus decât speciile parentale, conform lui Szymura, 1993. Hibrizii prezintă caractere intermediare, mai apropiate de una sau alta din speciile parentale.
        Spectrul trofic al speciei Bombina bombina este reprezentat de diptera chironomide, coleoptere, himenoptere, homoptere, colembole, larve de limoniide, oligochete, araneide, conform Nicoară şi Nicoară, 2007.
        Deşi în Europa specia se află într-un declin, statutul de conservare evaluat pentru România este de "aproape ameninţată", efectivul speciei fiind de ordinul sutelor de mii. Specia este ameninţată de tendinţa de modificare a habitatelor umede, de drenare a bălţilor/smârcurilor, de poluarea habitatelor acvatice lentice, în care specia este prezentă. De asemenea, specia este ameninţată de folosirea pesticidelor în agricultură şi silvicultură, conform Iftime 2005.

    Metode de identificare
        Metodele de identificare pentru Bombina bombina sunt: căutare activă în habitatele considerate favorabile pentru reproducere - bălţi, canale de irigaţii, ochiuri de apă, smârcuri şi altele asemenea; transecte auditive; utilizarea unui mincioc pentru capturarea larvelor; căutarea de ponte. Ar trebui capturaţi şi fotografiaţi pe partea ventrală un număr de minim 30 de adulţi, pentru a verifica dacă există un anumit grad de hibridare cu Bombina variegata. Pentru fotografierea modelului ventral al adulţilor este utilizat un acvariu de teren şi un aparat de fotografiat digital. Pentru înregistrarea coordonatelor geografice a fost utilizat un dispozitiv GPS. Datele au fost încărcate într-o bază de date în format Excel sau Acces. Pe baza înregistrărilor spaţiale a fost realizată harta de răspândire a speciei la nivelul ariei naturale Pădurea Bădeana.



    2.4. Informaţii socio-economice şi culturale
        Cadrul natural în care se află ariile protejate oferă posibilitatea desfăşurării unei game reduse de activităţi economice, cele mai importante fiind cele de natură agricolă - culturi agricole şi creşterea animalelor.
        Nu se cunosc referinţe din trecut privitoare la pădurea Bădeana mai vechi de 1892. În anul 1892 se întocmeşte o hartă topografică a regiunii unde apare menţionată şi pădurea Bădeana care la momentul respectiv avea o suprafaţă considerabil mai mare decât cea actuală. Arboretele sunt constituite preponderent din specii de stejari xerofiţi, solul este înierbat. Aria protejată reprezintă actualmente un fragment vestigiar dintr-o vastă formaţiune stepică, ce acoperea în trecut mai ales versanţii sudici ai dealurilor. Arealul pădurii a fost redus treptat din nevoia de noi exploataţii agricole pentru locuitorii din zonă care erau proprietari ai pădurilor. Pădurea a aparţinut până în 1948 marilor proprietari, persoane fizice. Recoltarea masei lemnoase se făcea în funcţie de necesităţi, iar ca sortimente predomina lemnul de foc în steri, bile manele din foioase şi lemn de mină. Nu se executau lucrări suplimentare pentru regenerare. În anul 1948 a avut loc naţionalizarea pădurilor.
        Primul amenajament de după naţionalizare apare în anul 1952. În acest amenajament nu este individualizat ca obiectiv de gospodărire şi protecţia deosebită a unor arborete valoroase. Abia la următorul amenajament care apare în anul 1968 se fixează ca obiectiv de gospodărire şi protecţia specială a arboretelor valoroase, iar rezervaţiile sunt incluse în grupa funcţională 1.5 a cu protecţie integrală şi aveau propuse doar lucrări de igienizare a arborelelor. Următorul amenajament apare în anul 1979. Ca urmare a modificării clasificării tipurilor de grupe funcţionale, din Normele tehnice pentru silvicultură din 1985, în amenajamentul silvic din anul 1988, pădurea apare încadrată în grupa funcţională 1.5 c - Păduri cu funcţie de protecţie specială - rezervaţii naturale. Ultimul amenajament care este încă în vigoare datează din anul 2009.
        Având în vedere faptul că în prezent întreg trupul aparţine aceluiaşi proprietar, Statul Român, nu există presiuni economice asupra pădurii. Căile de acces sunt căi de pământ greu accesibile şi ca atare posibilitatea tăierilor ilegale este redusă. În plus, o mare parte din trupul de pădure în care se află aria protejată este în prezent ocupat de păduri de salcâm gospodărite pentru obiective de producţie şi ca atare, nevoile de material lemnos ale populaţiei din zonă sunt satisfăcute, presiunea asupra ariei protejate fiind inexistentă.

    2.5. Evaluarea stării de conservare pentru speciile şi habitatele de interes conservativ
    2.5.1. Evaluarea stării de conservare a habitatelor forestiere
        Potrivit Directivei nr. 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992, privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de floră şi faună sălbatice, starea de conservare unui habitat este dată de totalitatea factorilor ce acţionează asupra sa şi asupra speciilor tipice şi care îi poate afecta pe termen lung răspândirea, structura şi funcţiile, precum şi supravieţuirea speciilor tipice. Această stare se consideră favorabilă atunci când sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
    a) arealul natural al habitatului şi suprafeţele pe care le acoperă în cadrul acestui areal sunt stabile sau în creştere;
    b) habitatul are structura şi funcţiile specifice necesare pentru conservarea sa pe termen lung, iar probabilitatea menţinerii acestora în viitorul previzibil este mare;
    c) speciile care îi sunt caracteristice se află într-o stare de conservare favorabilă.

        În ceea ce priveşte habitatele de importanţă comunitară luate în studiu, considerăm că menţinerea structurii naturale şi a funcţiilor specifice pădurilor în cauză va conduce la menţinerea speciilor caracteristice într-o stare de conservare favorabilă şi ca atare va fi îndeplinită şi cea de-a treia condiţie necesară pentru asigurarea unei stări de conservare favorabilă la nivel de habitat. De aceea studiul de faţă se concentrează în special pe structura arboretelor.
        În plus, starea de conservare, aşa cum este definită în primul paragraf, se referă la habitat ca întreg la nivel de sit şi nu la porţiuni din acesta - adică arborete individuale din cadrul sitului. Cu toate acestea, din motive tehnico-organizatorice, considerăm că aceasta trebuie să fie evaluată la nivelul fiecărui arboret, ca unitate elementară în gospodărirea pădurilor, folosind ca model de referinţă structura tipurilor natural fundamentale de pădure. Astfel, dacă fiecare arboret va prezenta o stare de conservare favorabilă cu atât mai mult suma lor, întreaga suprafaţă a habitatului la nivel de sit, va fi într-o astfel de stare. În plus, existenţa unei porţiuni mici într-o stare nefavorabilă conservării ar putea trece neobservată, adică efectul ei asupra întregului ar putea fi considerat drept nesemnificativ, în cazul în care habitatul este evaluat ca întreg şi nu la nivel de arboret individual.
        Plecând de la această abordare, în vederea evaluării stării de conservare a unui habitat forestier s-a propus a se analiza o serie de indicatori, conform Candrea şi colab. 2009:
    a) Indicatori de suprafaţă
    b) Indicatori de structură a habitatului
    i. La nivel de arboret
    ii. La nivelul regenerării
    iii. La nivel de subarboret
    iv. La nivel de pătură erbacee
    v. Diverse perturbări


        Pentru analiza stării de conservare a habitatului forestier au fost urmăriţi toţi indicatorii din tabelul de mai jos.

    Tabelul 2. Indicatori pentru evaluarea stării favorabile de conservare, extras din Candrea şi colaboratorii 2009

┌──────────────┬──────────────┬──────────────────────┐
│Indicatorul │Mod de │Valoarea │
│supus │exprimare │indicatorului: │
│evaluării │ ├───────────┬──────────┤
│ │ │Normală │Pragul │
│ │ │ │acceptabil│
├──────────────┴──────────────┴───────────┴──────────┤
│1. Suprafaţa │
│ │
├──────────────┬──────────────┬───────────┬──────────┤
│1.1. Suprafaţa│hectare │> 1 la │Minim 1 │
│minimă │ │arboretele │ │
│ │ │pure │ │
│ │ ├───────────┼──────────┤
│ │ │> 3 la │Minim 3 │
│ │ │arboretele │ │
│ │ │amestecate │ │
├──────────────┼──────────────┼───────────┼──────────┤
│ │% de diminuare│ │ │
│ │- │ │ │
│1.2. Dinamica │privită ca │ │ │
│suprafeţei │distrugere │ │ │
│ │atât a │0 │Maxim 5 │
│ │biotopului cât│ │ │
│ │şi │ │ │
│ │a biocenozei -│ │ │
│ │din │ │ │
│ │suprafaţa │ │ │
│ │subparcelei │ │ │
├──────────────┴──────────────┴───────────┴──────────┤
│2. Etajul arborilor │
│ │
├──────────────┬──────────────┬───────────┬──────────┤
│ │ │80 - 100 în│ │
│ │ │cazul │ │
│ │ │arborete- │ │
│ │% de │lor pure │ │
│2.1. │participare a │sau │Minim 60 │
│Compoziţia │speciilor │constituite│ │
│ │principale de │doar din │ │
│ │bază │specii │ │
│ │în compoziţia │principale │ │
│ │arboretului, │de │ │
│ │potrivit │bază │ │
│ │tipului ├───────────┼──────────┤
│ │natural │50 - 70 în │ │
│ │fundamental de│cazul │ │
│ │pădure │arborete- │ │
│ │ │lor de │ │
│ │ │amestec │Minim 40 │
│ │ │dintre │ │
│ │ │specii │ │
│ │ │principale │ │
│ │ │de │ │
│ │ │bază şi │ │
│ │ │alte │ │
│ │ │specii │ │
├──────────────┼──────────────┼───────────┼──────────┤
│2.2. Specii │% din │0 │Maxim 20 │
│alohtone │compoziţia │ │ │
│ │arboretului │ │ │
├──────────────┼──────────────┼───────────┼──────────┤
│2.3. Mod de │% de arbori │100 │Minim 60 │
│regenerare │regeneraţi din│ │ │
│ │sămânţă din │ │ │
│ │total │ │ │
│ │arboret │ │ │
├──────────────┼──────────────┼───────────┼──────────┤
│ │% de închidere│80 - 100 în│ │
│2.4. │a │cazul │Minim 70 │
│Consistenţa │coronamentului│habitate- │ │
│- cu excepţia │la │lor de │ │
│arboretelor în│nivel de │pădure │ │
│curs de │arboret ├───────────┼──────────┤
│regenerare │ │30 - 50 în │ │
│ │ │cazul │Minim 20 │
│ │ │habitate- │ │
│ │ │lor de │ │
│ │ │rarişte │ │
├──────────────┼──────────────┼───────────┼──────────┤
│2.5. Numărul │ │4 - 5 în │ │
│de │ │arborete de│Minim 3 │
│arbori uscaţi │Număr de │până la 80 │ │
│pe │arbori la │ani │ │
│picior - cu │hectar │ │ │
│excepţia │ ├───────────┼──────────┤
│arbore- │ │2 - 3 în │ │
│telor sub 20 │ │arbo- │Minim 1 │
│ani │ │rete de │ │
│ │ │peste │ │
│ │ │80 ani │ │
│ │ │ │ │
├──────────────┼──────────────┼───────────┼──────────┤
│2.6. Numărul │ │4 - 5 în │ │
│de │ │arbo- │Minim 3 │
│arbori aflaţi │Număr de │rete de │ │
│în │arbori la │până la │ │
│curs de │hectar │80 ani │ │
│descompu- │ │ │ │
│nere pe sol - │ ├───────────┼──────────┤
│cu │ │2 - 3 în │ │
│excepţia │ │arbo- │Minim 1 │
│arbore- │ │rete de │ │
│telor sub 20 │ │peste │ │
│ani │ │80 ani │ │
│ │ │ │ │
├──────────────┴──────────────┴───────────┴──────────┤
│3. Seminţişul-doar în arboretele sau terenurile în │
│curs de regenerare │
├──────────────┬──────────────┬───────────┬──────────┤
│ │ │80 - 100 în│ │
│ │% de │cazul │ │
│ │participare a │arborete- │Minim 60 │
│ │speciilor │lor pure │ │
│3.1. │princi- │sau │ │
│Compoziţia │pale de bază │constituite│ │
│ │în │doar din │ │
│ │compoziţia │specii │ │
│ │arbore- │principale │ │
│ │tului, │de │ │
│ │potrivit │bază │ │
│ │tipului ├───────────┼──────────┤
│ │natural │50 - 70 în │ │
│ │fundamental de│cazul │ │
│ │pădure │arborete- │Minim 40 │
│ │ │lor de │ │
│ │ │amestec │ │
│ │ │dintre │ │
│ │ │specii │ │
│ │ │principale │ │
│ │ │de │ │
│ │ │bază şi │ │
│ │ │alte │ │
│ │ │specii │ │
├──────────────┼──────────────┼───────────┼──────────┤
│ │% de acoperire│ │ │
│3.2. Specii │pe │0 │Maxim 20 │
│alohtone │care îl │ │ │
│ │realizează │ │ │
│ │speciile │ │ │
│ │alohtone │ │ │
│ │din total │ │ │
│ │subparcelă │ │ │
├──────────────┼──────────────┼───────────┼──────────┤
│ │% de acoperire│ │ │
│3.3. Mod de │pe │100 │Minim 70 %│
│regenerare │care îl │ │ │
│ │realizează │ │ │
│ │exemplarele │ │ │
│ │regenerate din│ │ │
│ │sămânţă din │ │ │
│ │total │ │ │
│ │seminţiş │ │ │
├──────────────┼──────────────┼───────────┼──────────┤
│ │% de acoperire│> 80 în │ │
│ │pe │cazul │Minim 70 │
│ │care îl │habitatelor│ │
│3.4. Grad de │realizează │de │ │
│acoperire │seminţişului │pădure │ │
│ │plus │ │ │
│ │arborii ├───────────┼──────────┤
│ │bătrâni │> 30 în │ │
│ │din total │cazul │ │
│ │arboret │habitatelor│ │
│ │ │de │Minim 20 │
│ │ │rarişte │ │
│ │ │ │ │
├──────────────┴──────────────┴───────────┴──────────┤
│4. Subarboretul - doar în arboretele cu vârstă de │
│peste 30 ani │
├──────────────┬──────────────┬───────────┬──────────┤
│4.1. Specii │% de acoperire│0 │Maxim 20 │
│alohtone │din │ │ │
│ │suprafaţa │ │ │
│ │arboretului │ │ │
├──────────────┴──────────────┴───────────┴──────────┤
│5. Stratul ierbos - doar în arboretele cu vârstă de │
│peste 30 ani │
├──────────────┬──────────────┬───────────┬──────────┤
│4.2. Specii │% de acoperire│0 │Maxim 20 │
│alohtone │din │ │ │
│ │suprafaţa │ │ │
│ │arboretului │ │ │
├──────────────┴──────────────┴───────────┴──────────┤
│6. Perturbări │
├──────────────┬──────────────┬───────────┬──────────┤
│6.1. Suprafaţa│% din │ │ │
│afectată a │suprafaţa │0 │Maxim 10 │
│eta- │arboretului pe│ │ │
│jului │care existenţa│ │ │
│arborilor │etajului │ │ │
│ │arborilor │ │ │
│ │este pusă în │ │ │
│ │pericol │ │ │
├──────────────┼──────────────┼───────────┼──────────┤
│ │% din │ │ │
│6.2. Suprafaţa│suprafaţa │0 │Maxim 20 │
│afectată a │arboretului pe│ │ │
│semin- │care existenţa│ │ │
│ţişului │seminţişului │ │ │
│ │este │ │ │
│ │pusă în │ │ │
│ │pericol │ │ │
├──────────────┼──────────────┼───────────┼──────────┤
│6.3. Suprafaţa│% din │0 │Maxim 20 │
│afectată a │suprafaţa │ │ │
│subarboretului│arboretului pe│ │ │
│ │care existenţa│ │ │
│ │subarboretului│ │ │
│ │este pusă în │ │ │
│ │pericol │ │ │
├──────────────┼──────────────┼───────────┼──────────┤
│6.4. Suprafaţa│% din │ │ │
│afectată a │suprafaţa │0 │Maxim 20 │
│stratului │arboretului pe│ │ │
│ierbos │care existenţa│ │ │
│ │stratului │ │ │
│ │ierbos │ │ │
│ │este pusă în │ │ │
│ │pericol │ │ │
└──────────────┴──────────────┴───────────┴──────────┘

        În ceea ce priveşte utilizarea indicatorilor din tabelul de mai sus se impun următoarele clarificări, potrivit Stăncioiu şi colab. 2008:
    a) Suprafaţa habitatului. Chiar dacă nu există limite de suprafaţă impuse de Reţeaua Natura 2000, în general, atunci când habitatul în cauză ocupă suprafeţe prea mici, întrucât menţinerea integralităţii şi a continuităţii acestuia sunt dificil de asigurat, se recomandă fie să i se mărească suprafaţa, fie suprafaţa respectivă să fie considerată -fără cod de habitat Natura 2000;
    b) Dinamica suprafeţei. Trebuie reţinut faptul că acest indicator se referă strict la diminuarea suprafeţei pe care există habitatul de importanţă comunitară. În plus, chiar şi pentru cazurile în care diminuarea suprafeţei este sub pragul maxim admis prezentat în tabel, se vor lua măsuri de revenire cel puţin la suprafaţa iniţială, fie prin refacere pe vechiul amplasament, fie prin extindere într-o altă zonă.
    c) Modul de regenerare al arboretului. Trebuie subliniat faptul că Reţeaua Ecologică Natura 2000 nu impune regenerarea exclusiv din sămânţă a habitatelor forestiere. Cu toate acestea, având în vedere efectele negative ale regenerării repetate din lăstari, este de preferat ca regenerarea generativă sau cea din drajoni, atunci când cea din sămânţă este dificil de realizat, să fie promovată ori de câte ori este posibil. Regenerarea generativă include şi plantaţiile, dar cu puieţi obţinuţi din sămânţă de provenienţă corespunzătoare - locală sau din ecotip similar.
    d) Arbori uscaţi în arboret. Reţeaua Ecologică Natura 2000 nu impune prezenţa lemnului mort sub formă de arbori uscaţi pe picior sau căzuţi la sol. Cu toate acestea, prezenţa acestora în arboret denotă o biodiversitate crescută şi ca atare existenţa lor trebuie promovată. La evaluarea acestui indicator se vor inventaria arborii de acest fel de dimensiuni medii la nivel de arboret. În plus, în arboretele tinere, sub 20 ani, în care eliminarea naturală este foarte activă, aceşti indicatori nu au relevanţă.
    e) Gradul de acoperire al seminţişului. Acest indicator nu se va estima în primii 2 ani după executarea unei tăieri de regenerare, mai ales în cazul celor cu caracter de însămânţare.
    f) Compoziţia floristică a subarboretului şi păturii erbacee. La evaluare se va ţine seama de stadiul de dezvoltare al arboretului. În plus, în cazul păturii erbacee este de dorit ca evaluarea să surprindă atât aspectul vernal cât şi cel estival.
    g) Perturbări. Se includ aici suprafeţe de pe care minim 50 % din exemplarele unui etaj al arboretului sunt vătămate, înţelegând prin aceasta că la nivel de fito-individ intensitatea distrugerilor reprezintă cel puţin 50 % din suprafaţa asimilatoare; nu vor face obiectul evaluării etajele care asigură o acoperire mai mică de 10%. Evaluarea se face la nivelul fiecărui etaj, nu se cumulează suprafeţele afectate de la mai multe etaje. Factorii de stres/situaţiile limitative care pot avea un impact major asupra habitatelor forestiere din sit sunt în general:
    i. de natură abiotică: doborâturi/rupturi produse de vânt şi/sau de zăpadă, viituri/revărsări de ape, depuneri de materiale aluvionare şi altele asemenea;
    ii. de natură biotică: vătămări produse de insecte, ciuperci, plante parazite, microorganisme, faună şi altele asemenea.;
    iii. de natură antropică: tăieri ilegale, incendieri, poluare, exploatarea resurselor ca de exemplu rocă, nisip, pietriş, eroziunea şi reducerea stabilităţii terenului, păşunatul şi altele asemenea.


        Cu toate că anumite perturbări - păşunatul şi trecerea animalelor prin habitat, incendiile de litieră - nu au un efect imediat şi foarte vizibil asupra etajului arborilor, suprafaţa afectată de acestea nu trebuie să depăşească 20% din suprafaţa totală a arboretului.
        După analiza tuturor acestor indicatori, pentru a decide asupra stării de conservare a unui anumit arboret dintr-o anumită subparcelă silvică, s-a utilizat cheia de încadrare din documentului oficial emis de Comisia Europeană în 2004 referitor la monitorizarea stării de conservare a habitatelor prezentată în Tabelul 3.

    Tabelul 3. Cheia de încadrare a stării de conservare a habitatelor

┌───────────────┬───────────────────────────────────────────────────────┐
│Parametrii │Starea de conservare │
├───────────────┼──────────────┬───────────┬──────────────┬─────────────┤
│Cod habitat │Favorabilă - │Inadecvată │Nefavorabilă │Necunoscută │
│ │verde │-portocaliu│-roşu │-informaţii │
│ │ │ │ │insuficiente │
│ │ │ │ │ │
├───────────────┼──────────────┼───────────┼──────────────┼─────────────┤
│ │- Stabilă - │ │ │ │
│ │există un │ │Diminuare │ │
│ │echilibru │ │considerabilă:│ │
│ │între │ │Echivalentă cu│ │
│Aria de │micşorarea şi │ │o pierdere │Date fiabile │
│repartiţie │extinderea │Orice altă │mai mare de 1%│insuficiente │
│ │suprafeţei │combinaţie │pe an pe o │sau │
│ │habitatului - │ │anumită │inexistente │
│ │şi │ │perioadă SAU │ │
│ │creştere mai │ │cu │ │
│ │mare decât │ │10% mai puţin │ │
│ │aria de │ │faţă │ │
│ │repartiţie │ │de aria de │ │
│ │luată drept │ │repartiţie de │ │
│ │referinţă │ │referinţă │ │
│ │favorabilă │ │favorabilă │ │
│ │ │ │ │ │
├───────────────┼──────────────┼───────────┼──────────────┼─────────────┤
│ │Stabilă - │ │Diminuare │ │
│ │pierdere sau │ │considerabilă │ │
│ │extindere │ │a │ │
│ │în echilibru- │ │suprafeţei, │ │
│ │sau creştere │ │echivalentă cu│ │
│Suprafaţa │şi mai │ │o pierdere mai│Date fiabile │
│acoperită │mare decât │Orice altă │mare de 1 % │insuficiente │
│de tipul de │suprafaţa │combinaţie │pe an pe o │sau │
│habitat │favorabilă │ │perioadă │inexistente │
│ │de referinţă │ │considerată │ │
│ │şi fără nicio │ │sau pierderi │ │
│ │schimbare │ │considerabile │ │
│ │semnificativă │ │pentru │ │
│ │în │ │distribuţia │ │
│ │distribuţia │ │spaţială a │ │
│ │spaţială în │ │habitatului în│ │
│ │interiorul │ │interiorul │ │
│ │ariei de │ │ariei de │ │
│ │repartiţie │ │repartiţie sau│ │
│ │ │ │cu 10% mai │ │
│ │ │ │puţin faţă │ │
│ │ │ │de suprafaţa │ │
│ │ │ │de referinţă │ │
│ │ │ │favorabilă. │ │
├───────────────┼──────────────┼───────────┼──────────────┼─────────────┤
│ │Structuri şi │ │Statutul │ │
│ │funcţii - │ │structural sau│ │
│ │specii │ │funcţional al │ │
│Structură şi │tipice - │Orice altă │habitatului │Date fiabile │
│funcţionalitate│aflate într-un│combinaţie │- inclusiv │insuficiente │
│specifice - │statut │ │statutul de │sau │
│specii │bun de │ │conservare al │inexistente │
│tipice │conservare, │ │speciilor │ │
│ │fără degradări│ │tipice - este │ │
│ │sau presiuni │ │nefavorabil │ │
│ │semnificative.│ │în mai mult de│ │
│ │ │ │25% din │ │
│ │ │ │suprafaţa │ │
│ │ │ │acoperită de │ │
│ │ │ │habitat. │ │
├───────────────┼──────────────┼───────────┼──────────────┼─────────────┤
│ │Perspective │ │Perspective │ │
│ │viitoare │ │viitoare │ │
│Perspective │excelente/ │ │proaste, │Date fiabile │
│viitoare - │bune, nicio │Orice altă │habitatul se │insuficiente │
│ţinându-se cont│ameninţare │combinaţie │află │sau │
│de │semnificativă,│ │sub influenţa │inexistente │
│parametrii │viabilitate pe│ │unor │ │
│precedenţi │termen lung │ │ameninţări │ │
│ │asigurată │ │mari, │ │
│ │ │ │viabilitate pe│ │
│ │ │ │termen lung │ │
│ │ │ │neasigurată. │ │
├───────────────┼──────────────┼───────────┼──────────────┼─────────────┤
│ │Toate "verzi" │Unul sau │ │Două │
│Evaluarea │sau trei │mai │Unul sau mai │"necunoscute"│
│stării de │"verzi" şi │multe │multe "roşii" │sau mai multe│
│conservare │unul │"portoca- │ │combinate cu │
│ │"necunoscut" │liu" dar │ │"verzi" sau │
│ │ │niciunul │ │toate │
│ │ │"roşu" │ │"necunoscute"│
│ │ │ │ │ │
└───────────────┴──────────────┴───────────┴──────────────┴─────────────┘

        Pe baza acestor indicatori, analiza stării de conservare a habitatelor forestiere din ROSCI0133 Pădurea Bădeana se prezintă în tabelul următor:

    Tabelul 4. Starea de conservare a habitatelor forestiere

┌────┬───────┬──────────────────────────────────────┬───────────────┬───────────┐
│u.a.│Tip │Stare de conservare: │Vulnerabilităţi│Observaţii │
│ │habitat├──────────┬──────────┬───┬────────────┤identificate │ │
│ │ │Favorabilă│Inadecvată│sau│Nefavorabilă│ │ │
│ │ ├──────────┼──────────┴┬──┴────────────┤ │ │
│ │ │Suprafaţă │Suprafaţă │Cauza │ │ │
│ │ │-hectare- │-hectare- │ │ │ │
├────┼───────┼──────────┼───────────┼───────────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │ │ │ │ │Regenerare │
│ │ │ │ │ │ │arbori din │
│1 B │91AA │3.6 │- │- │- │lăstari 100│
│ │ │ │ │ │ │%; Nu sunt │
│ │ │ │ │ │ │arbori │
│ │ │ │ │ │ │uscaţi în │
│ │ │ │ │ │ │picioare │
│ │ │ │ │ │ │sau la sol │
├────┼───────┼──────────┼───────────┼───────────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │ │ │ │ │Regenerare │
│ │ │ │ │ │ │arbori din │
│2 A │91AA │6.6 │- │- │- │lăstari 100│
│ │ │ │ │ │ │%; Nu sunt │
│ │ │ │ │ │ │arbori │
│ │ │ │ │ │ │uscaţi în │
│ │ │ │ │ │ │picioare │
│ │ │ │ │ │ │sau la sol │
├────┼───────┼──────────┼───────────┼───────────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │ │ │ │ │Regenerare │
│ │ │ │ │ │ │arbori din │
│3 B │91AA │10.5 │- │- │Seminţiş │lăstari 80 │
│ │ │ │ │ │invaziv de │%; Nu sunt │
│ │ │ │ │ │salcâm │arbori │
│ │ │ │ │ │ │uscaţi în │
│ │ │ │ │ │ │picioare │
│ │ │ │ │ │ │sau la │
│ │ │ │ │ │ │sol │
├────┼───────┼──────────┼───────────┼───────────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │ │ │ │ │Nu sunt │
│3 F │91I0* │1.8 │- │- │Seminţiş │arbori │
│ │ │ │ │ │invaziv de │uscaţi în │
│ │ │ │ │ │salcâm; Zonare │picioare │
│ │ │ │ │ │funcţională │sau la sol │
│ │ │ │ │ │silvică greşită│ │
│ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │
├────┼───────┼──────────┼───────────┼───────────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │ │ │ │ │Regenerare │
│ │ │ │ │ │ │arbori din │
│4 A │91AA │7.6 │- │- │Seminţiş │lăstari 100│
│ │ │ │ │ │invaziv de │%; Nu sunt │
│ │ │ │ │ │salcâm │arbori │
│ │ │ │ │ │ │uscaţi în │
│ │ │ │ │ │ │picioare │
│ │ │ │ │ │ │sau la sol │
├────┼───────┼──────────┼───────────┼───────────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │ │ │ │ │Deşi │
│ │ │ │ │ │ │suprafaţa │
│ │ │ │ │ │ │este mică, │
│4 C │91I0* │0.8 │- │- │Seminţiş │se │
│ │ │ │ │ │invaziv de │învecinează│
│ │ │ │ │ │salcâm; Zonare │cu u.a. 3 │
│ │ │ │ │ │funcţională │F; Nu │
│ │ │ │ │ │silvică greşită│sunt arbori│
│ │ │ │ │ │ │uscaţi în │
│ │ │ │ │ │ │picioare │
│ │ │ │ │ │ │sau la sol │
│ │ │ │ │ │ │ │
├────┼───────┼──────────┼───────────┼───────────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │ │ │ │ │Regenerare │
│ │ │ │ │ │ │arbori din │
│4 E │91AA │1.8 │- │- │Seminţiş │lăstari 100│
│ │ │ │ │ │invaziv de │%; Nu sunt │
│ │ │ │ │ │salcâm │arbori │
│ │ │ │ │ │ │uscaţi în │
│ │ │ │ │ │ │picioare │
│ │ │ │ │ │ │sau la sol │
├────┼───────┼──────────┼───────────┼───────────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │ │ │ │ │Nu sunt │
│5 A%│91I0* │1.2 │- │- │Seminţiş │arbori │
│ │ │ │ │ │invaziv de │uscaţi în │
│ │ │ │ │ │salcâm; Zonare │picioare │
│ │ │ │ │ │funcţională │sau la sol │
│ │ │ │ │ │silvică │ │
│ │ │ │ │ │greşită │ │
│ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │
├────┼───────┼──────────┼───────────┼───────────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │ │ │ │ │Nu sunt │
│5 B │91AA │1.3 │- │- │Seminţiş │arbori │
│ │ │ │ │ │invaziv de │uscaţi în │
│ │ │ │ │ │salcâm │picioare │
│ │ │ │ │ │ │sau la sol │
│ │ │ │ │ │ │ │
├────┼───────┼──────────┼───────────┼───────────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │ │ │ │ │Regenerare │
│ │ │ │ │ │ │arbori din │
│5 F │91AA │2.2 │- │- │Seminţiş │lăstari 80 │
│ │ │ │ │ │invaziv de │%; Nu sunt │
│ │ │ │ │ │salcâm │arbori │
│ │ │ │ │ │ │uscaţi în │
│ │ │ │ │ │ │picioare │
│ │ │ │ │ │ │sau la │
│ │ │ │ │ │ │sol │
├────┼───────┼──────────┼───────────┼───────────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │ │ │ │ │Regenerare │
│ │ │ │ │ │ │arbori din │
│5 H │91AA │1.1 │- │- │Seminţiş │lăstari 80 │
│ │ │ │ │ │invaziv de │%; Nu sunt │
│ │ │ │ │ │salcâm │arbori │
│ │ │ │ │ │ │uscaţi în │
│ │ │ │ │ │ │picioare │
│ │ │ │ │ │ │sau la │
│ │ │ │ │ │ │sol │
├────┼───────┼──────────┼───────────┼───────────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │ │ │ │ │Regenerare │
│ │ │ │ │ │ │arbori din │
│5 I │91AA │- │0.5 │Suprafaţă │Seminţiş │lăstari 80 │
│ │ │ │ │redusă şi │invaziv de │%; Nu sunt │
│ │ │ │ │izolată │salcâm │arbori │
│ │ │ │ │ │ │uscaţi în │
│ │ │ │ │ │ │picioare │
│ │ │ │ │ │ │sau la │
│ │ │ │ │ │ │sol │
├────┼───────┼──────────┼───────────┼───────────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │ │ │ │ │Deşi │
│ │ │ │ │ │ │suprafaţa │
│ │ │ │ │ │ │este mică, │
│ │ │ │ │ │ │se │
│ │ │ │ │ │ │învecinează│
│5 P │91AA │0.9 │- │- │Seminţiş şi │cu u.a. 6 │
│ │ │ │ │ │tineret invaziv│B; │
│ │ │ │ │ │de salcâm │Regenerare │
│ │ │ │ │ │ │arbori din │
│ │ │ │ │ │ │lăstari 60 │
│ │ │ │ │ │ │%, Nu sunt │
│ │ │ │ │ │ │arbori │
│ │ │ │ │ │ │uscaţi în │
│ │ │ │ │ │ │picioare │
│ │ │ │ │ │ │sau la │
│ │ │ │ │ │ │sol │
├────┼───────┼──────────┼───────────┼───────────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │ │ │ │ │Deşi │
│ │ │ │ │ │ │suprafaţa │
│ │ │ │ │ │ │este mică, │
│ │ │ │ │ │ │se │
│ │ │ │ │ │ │învecinează│
│6 B │91AA │0.3 │- │- │Seminţiş │cu u.a. 5 │
│ │ │ │ │ │invaziv de │P; │
│ │ │ │ │ │salcâm │Regenerare │
│ │ │ │ │ │ │arbori din │
│ │ │ │ │ │ │lăstari 80 │
│ │ │ │ │ │ │%; Nu sunt │
│ │ │ │ │ │ │arbori │
│ │ │ │ │ │ │uscaţi în │
│ │ │ │ │ │ │picioare │
│ │ │ │ │ │ │sau la │
│ │ │ │ │ │ │sol │
├────┼───────┼──────────┼───────────┼───────────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │ │ │ │ │Regenerare │
│ │ │ │ │ │ │arbori din │
│6 C │91AA │20.3 │- │- │Seminţiş │lăstari 80 │
│ │ │ │ │ │invaziv de │%; Nu sunt │
│ │ │ │ │ │salcâm │arbori │
│ │ │ │ │ │ │uscaţi în │
│ │ │ │ │ │ │picioare │
│ │ │ │ │ │ │sau la │
│ │ │ │ │ │ │sol │
├────┴───────┼──────────┼───────────┼───────────────┼───────────────┼───────────┤
│Total │58.7 ha/99│0.5 ha/1 % │- │- │- │
│ │% │ │ │ │ │
└────────────┴──────────┴───────────┴───────────────┴───────────────┴───────────┘

        Din analiza indicatorilor prezentaţi în tabelul anterior se constată că, în afară de o porţiune mică aferentă subparcelei silvice 5i, starea de conservare a ambelor habitate forestiere este favorabilă. Probleme de importanţă secundară sunt regenerarea în proporţie mare a cvercineelor din lăstari şi lipsa lemnului mort din pădure. De asemenea în apropierea limitelor cu arboretele de salcâm, acesta are tendinţa de a deveni invadant şi copleşitor pentru speciile de cvercinee, reprezentând un pericol mai ales în perioada tinereţii când cvercineele cresc foarte greu faţă de salcâm.
        În ceea ce priveşte subparcela 5i menţionată mai sus, trebuie subliniat faptul că starea de conservare a fost încadrată doar ca inadecvată şi nu nefavorabilă. Acest lucru se datorează strict suprafeţei totale a acesteia, şi nu structurii habitatului în prezent, care este foarte redusă şi ca atare poate pune în pericol existenţa habitatului 91AA în viitor. Încadrarea în categoria "stare inadecvată" reprezintă doar un semnal pentru acordarea unei atenţii sporite în gospodărire pentru a menţine tipul natural de pădure pe suprafaţa în cauză în ciuda unor dificultăţi care pot să apară, cum ar fi datorită invaziei salcâmului din arboretele care înconjoară subparcela silvică în cauză.
        Pentru a eficientiza procesul de conservare a habitatelor şi speciilor de interes conservativ din zonă, se propune o armonizare a limitelor celor două arii protejate. Ca atare, în cazul rezervaţiei Pădurea Bădeana se propune renunţarea la suprafeţele aferente subparcelelor silvice 4F şi 5K, acestea fiind ocupate anterior de ochiuri stepice însă au fost împădurite relativ recent, în anul 2004, şi ca atare valoare lor conservativă este redusă. În plus suprafaţa totală acestora este mică.
        În ceea ce priveşte situl de importanţă comunitară se propun următoarele:
    a) includerea subparcelei silvice 5B ocupată de habitatul 91AA, această subparcelă este în prezent inclusă doar în rezervaţie;
    b) eliminarea porţiunilor din subparcelele 4B şi 4D acestea fiind reprezentate de salcâmete, fără cod Natura 2000 şi fără importanţă din punct de vedere conservativ pentru speciile şi habitatele ce fac obiectul managementului în Pădurea Bădeana;
    c) includerea porţiunilor din subparcelele silvice 5A - o suprafaţă şi 6C - trei suprafeţe, care conform limitelor actuale nu sunt incluse.

        Ca atare suprafaţa totală de conservat devine 55,4 ha pentru rezervaţie şi 61,9 ha pentru situl de importanţă comunitară.
        Diferenţele şi harta cu limitele finale propuse pentru situl de importanţă comunitară şi rezervaţie sunt prezentate în Anexa 9 la planul de management.

    2.5.2. Evaluarea stării de conservare pentru speciile de păsări
        Aşa cum s-a menţionat la capitolul 2.3., dintre toate speciile de păsări menţionate în documentaţia rezervaţiei, a fost identificată doar Picus canus. În plus faţă de aceasta, a mai fost identificată încă o specie de ciocănitoare: Dendrocopos syriacus. Speciile de răpitoare menţionate în documentaţie, acvila de câmp - Aquila heliaca şi vânturel de seară - Falco vespertinus, nu au fost identificate în teren cu toate că habitatul este favorabil acestora. Ca atare, chiar dacă nu se poate vorbi de o stare de conservare a acesteia, activităţile de monitorizare în viitor se vor referi şi la aceste specii.
        Pentru cele 2 specii de ciocănitori menţionate mai sus, starea de conservare evaluată în anul 2012, pe baza metodologiei din Ghidul de Interpretare pentru Evaluarea Stării de Conservare elaborat de Centrul Tematic European pentru Protecţia Naturii şi Biodiversităţi este favorabilă.
        Ameninţările potenţiale la adresa populaţiilor de păsări sunt:
    a) tăierea arborilor cu cuiburi sau doar distrugerea cuiburilor
    b) turismul neorganizat şi depozitarea deşeurilor.
    c) incendiile de origine antropică utilizate pentru curăţirea terenurilor din terenurile agricole limitrofe ariei naturale protejate şi care pot pătrunde în pădure.

        Trebuie menţionat faptul că nici una dintre acestea nu reprezintă un pericol la momentul actual în Pădurea Bădeana

    2.5.3. Evaluarea stării de conservare pentru specia Bombina bombina
        Condiţiile de habitat pentru asigurarea unei populaţii viabile pe termen lung - minim 3 bălţi cu succes reproductiv, apropiate între ele, apă limpede, fără peşti, minim 50% din suprafaţa corpului de apă să fie de mică adâncime - sub 50 cm, vegetaţia trebuie să fie tipic de mlaştină, sub 1 m înălţime, mărimea efectivă a populaţiei trebuie să fie de minimum 500 adulţi, minimum 5000 mp suprafaţă acvatică de reproducere, minimum 25 mp/adult habitat acvatic de hrănire, distanţa între 1 şi 2 km între populaţii, în cazul structurii metapopulaţionale, caz în care populaţiile locale pot fi mai mici numeric, conform Meskee şi colaboratorii, 2009 - sunt practic inexistente la nivelul sitului ROSCI0133, datorită climatului local în principal, cu episoade de secetă frecvente. Pentru aducerea populaţiei de Bombina bombina din ROSCI0133 la un statut favorabil de conservare ar trebui realizate lucrări speciale de management, costisitoare şi cu eficienţă incertă, cum ar fi menţinerea apei, alimentarea artificială a zonelor de reproducere şi altele asemenea. Ca atare, întrucât habitatul nu este specific pentru această specie de amfibieni se propune monitorizarea timp de un an pentru a verifica dacă situaţia din anul 2012 se datorează secetei excesive din acest an şi pentru a putea lua decizia finală de menţinere sau eliminare din formularul standard a speciei.


    CAP. III
    SCOP ŞI OBIECTIVE
    3.1. Scopul managementului
        Scopul managementului ariilor naturale protejate din Pădurea Bădeana este de a menţine sau a îmbunătăţi acolo unde este cazul prin intervenţii active de management starea favorabilă de conservare a speciilor şi habitatelor de importanţă comunitară şi naţională pentru care au fost desemnate cele două arii protejate.

    3.2. Obiective pentru specii şi habitate
    a) Informaţiile din Formularul Standard al sitului de importanţă comunitară ROSCI0133 şi din documentaţia rezervaţiei naturale 2.777:
    i. Obiectiv 1- Actualizarea informaţiilor din Formularul Standard şi revizuirea obiectivelor de conservare în cele două arii protejate din Pădurea Bădeana.

    b) Habitatele forestiere 91AA Vegetaţie forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos şi 91I0* Vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp.:
    i. Obiectiv 2 - Conservarea habitatelor forestiere de importanţă comunitară 91AA şi 91I0* în ariile protejate din Pădurea Bădeana
    ii. Obiectiv 3 - Monitorizarea stării de conservare a habitatelor forestiere de importanţă comunitară 91AA şi 91I0* în ariile protejate din Pădurea Bădeana

    c) Speciile de păsări Falco vespertinus, Aquila heliaca, Picus canus şi Dendrocopos syriacus:
    i. Obiectiv 4 - Conservarea populaţiilor de Falco vespertinus, Aquila heliaca, Picus canus şi Dendrocopos syriacus în ariile protejate din Pădurea Bădeana
    ii. Obiectiv 5 - Monitorizarea stării de conservare a populaţiilor de Falco vespertinus, Aquila heliaca, Picus canus şi Dendrocopos syriacus în ariile protejate din Pădurea Bădeana

    d) Buhaiul de baltă cu burta roşie - Bombina bombina:
    i. Obiectiv 6 - Conservarea speciei de importanţă comunitară Bombina bombina în ariile protejate din Pădurea Bădeana
    ii. Obiectiv 7 - Monitorizarea speciei de importanţă comunitară Bombina bombina în ariile protejate din Pădurea Bădeana

    e) Obiective comune
    i. Obiectiv 8 - Gestionarea activităţilor antropice în ariile naturale protejate din Pădurea Bădeana
    ii. Obiectiv 9 - Conştientizarea şi informarea populaţiei locale din zonă


    CAP. IV
    IMPLEMENTARE
    4.1. Acţiuni/măsuri de management propuse pentru îndeplinirea obiectivelor
    4.1.1. Acţiuni/măsuri de management propuse pentru gospodărirea habitatelor forestiere din Pădurea Bădeana
        În ceea ce priveşte modul actual de planificare şi aplicare a managementului pădurilor, habitatele forestiere sunt incluse în fondul forestier naţional, administrarea acestora fiind supusă regimului silvic şi deci reglementată prin legislaţia naţională. Ca urmare, gospodărirea pădurilor se face prin amenajamente silvice. Acestea sunt elaborate de către entităţi specializate autorizate de Ministerul Mediului Apelor şi Pădurilor, după norme unitare la nivel naţional, indiferent de natura proprietăţii şi de forma de administrare. După elaborare amenajamentele sunt aprobate de autoritatea naţională care răspunde de silvicultură. Aceste planuri au la bază obiective de interes naţional şi nu urmăresc strict maximizarea profitului, obţinerea de venituri pe termen scurt, ci continuitatea funcţiilor şi mai ales conservarea biodiversităţii, aşa cum sublinia şi Golob în 2005. Activitatea de amenajare a pădurilor, conform Leahu 2001 şi normelor tehnice de amenajare a pădurilor elaborate de către Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului în anul 2000, se bazează pe principii ce urmăresc gospodărirea durabilă a pădurilor: Principiul continuităţii exercitării funcţiilor atribuite pădurii, Principiul exercitării optimale şi durabile a funcţiilor multiple de producţie ori de protecţie, Principiul valorificării optimale şi durabile a resurselor pădurii, Principiul estetic; Principiul conservării şi ameliorării biodiversităţii. În plus, silvicultura în România promovează tipul natural de pădure şi regenerarea naturală din sămânţă a arboretelor.
        Se poate deci afirma că, mai ales când este vorba de conservarea habitatului forestier în sine, modul actual de gospodărire al pădurilor, conform instrucţiunilor în vigoare, nu trebuie modificat foarte mult pentru a corespunde cerinţelor de conservare a habitatelor forestiere de interes comunitar, potrivit lui Golob, 2005.
        Chiar dacă statutul legal al modului de gospodărire este definitivat şi funcţional, aplicarea în practică a măsurilor trebuie urmărită cu atenţie de către organele în drept. Ca atare, atât în habitatele forestiere de interes comunitar dar şi în pădurile din imediata vecinătate a acestora, aplicarea lucrărilor silvice trebuie să respecte cu stricteţe prevederile planurilor de gospodărire şi a instrucţiunilor în vigoare. Aceasta mai ales datorită faptului că siturile Natura 2000, pe lângă valoarea ştiinţifică şi turistică, trebuie să reprezinte zone model pentru conservare prin gospodărire activă. Ca atare, la exploatarea masei lemnoase din habitatele forestiere se vor respecta cu stricteţe regulile silvice prevăzute în actele normative în vigoare, inclusiv din Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 1540/2011 pentru aprobarea Instrucţiunilor privind termenele, modalităţile şi perioadele de colectare, scoatere şi transport al materialului lemnos, cu modificările şi completările ulterioare, în special capitolul III. Cu atât mai mult vor trebui luate măsuri drastice de stopare a tăierilor ilegale dacă acestea vor apărea.
        Pe baza experienţei acumulate în alte zone ale Reţelei Natura 2000 şi printr-un proces de monitorizare a efectelor managementului în situri, măsurile de gospodărire vor trebui adaptate continuu la realităţile din teren, pentru a asigura conservarea eficientă a speciilor şi habitatelor.
        Punctul de pornire în analiza măsurilor ce se impun pentru o gospodărire eficientă a habitatelor forestiere luate în studiu îl reprezintă informaţiile referitoare la starea actuală de conservare precum şi eventualele ameninţări ce pot afecta starea de conservare a acestora. În continuare, se prezintă pentru fiecare habitat forestier măsurile necesare în general pentru menţinerea şi refacerea stării de conservare favorabile. Acestea reprezintă măsuri ce pot fi aplicate pe termen lung şi nu neapărat cele necesare în prezent. Măsurile necesare în prezent şi pe termen relativ scurt vor fi deasemenea subliniate pentru fiecare habitat în parte. La baza lor au stat următoarele surse bibliografice:
    - Constantinescu N., 1976. Conducerea arboretelor, vol. I şi II. Editura Ceres, Bucureşti;
    – Florescu I. I., 1991. Tratamente silviculturale. Editura Ceres, Bucureşti;
    – Florescu I. I., Nicolescu N. V., 1998. Silvicultură, Vol. II - Silvotehnica. Editura Universităţii Transilvania, Braşov;
    – Haralamb A. M., 1963. Cultura speciilor forestiere, ediţia a II-a, revizuită şi adăugită. Editura Agro-Silvică de Stat, Bucureşti;
    – Stăncioiu P.T. şi colab., 2008. Habitate forestiere de interes comunitar incluse în proiectul LIFE05NAT/RO/000176 - Măsuri de gospodărire. Editura Universităţii Transilvania, Braşov;
    – Vlad I., Chiriţă C., Doniţă N., Petrescu L., 1997. Silvicultură pe baze ecosistemice. Editura Academiei Române, Bucureşti;
    – Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului, 2000 - 2. Norme tehnice pentru îngrijirea şi conducerea arboretelor. Bucureşti;
    – Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului, 2000 - 3. Norme tehnice privind alegerea şi aplicarea tratamentelor. Bucureşti;
    – Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului, 2000 - 5. Norme tehnice pentru amenajarea pădurilor. Bucureşti.

        Măsurile propuse sunt descrise în două mari categorii: cele necesare menţinerii unei stări de conservare favorabile pentru arboretele care au o stare bună la momentul actual şi cele necesare refacerii stării de conservare favorabile pentru arboretele care au o stare de conservare inadecvată sau chiar nefavorabilă în prezent.

    MĂSURI NECESARE MENŢINERII STĂRII DE CONSERVARE FAVORABILĂ
    a) MĂSURI SILVICULTURALE
        Habitatul 91AA Vegetaţie forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos
        Cu toate că etajul arborilor din aceste habitate are o compoziţie puţin diversificată, fiind constituit aproape în exclusivitate din stejar pufos, datorită condiţiilor de mediu specifice în care se găsesc în cele mai multe situaţii - climat uscat, expoziţii însorite, soluri superficiale, înclinare accentuată a terenului, gospodărirea lor reclamă multă atenţie. Toate intervenţiile silviculturale trebuie să se adapteze condiţiilor staţionale limitative şi în special să favorizeze regenerarea din sămânţă a stejarului pufos, mai ales în cazul arboretelor situate pe versanţi înclinaţi, cu sol superficial şi înierbare puternică. Fructificaţia acestora trebuie valorificată din plin, având în vedere frecvenţa redusă a anilor în care aceasta este abundentă, precum şi condiţiile în general vitrege instalării şi dezvoltării seminţişurilor. De asemenea, un alt aspect important ce trebuie avut în vedere în conducerea acestor ecosisteme este prevenirea declanşării unor procese erozionale.
        Arboretele din acest tip de habitat din Pădurea Bădeana fac parte dintr-o rezervaţie naturală. În consecinţă, la momentul actual, din punct de vedere silvicultural sunt destinate ocrotirii integrale a naturii fiind exceptate de la orice fel de intervenţie. Se poate interveni doar în cazuri excepţionale, numai după obţinerea aprobării din partea forurilor abilitate legal. Totuşi, ţinând cont că rezervaţiile naturale corespund categoriei IUCN IV, Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, sunt permise măsuri active de gospodărire în vederea menţinerii habitatelor şi/speciilor în stare favorabilă de conservare, inclusiv unele activităţi de valorificare durabilă a unor resurse naturale. Ca atare, gospodărirea arboretelor trebuie făcută prin lucrări speciale de conservare. Acestea urmăresc asigurarea continuităţii pădurii şi menţinerea arboretelor într-o stare corespunzătoare îndeplinirii funcţiei de protecţie atribuite. Reglementarea aplicării acestui tip de lucrări permit astfel o intervenţie promptă şi evitarea degradării stării de conservare. Chiar dacă modul lor de aplicare seamănă într-o anumită măsură cu lucrările silviculturale clasice, trebuie înţeles că lucrările speciale de conservare trebuie aplicate doar în cazurile în care starea de conservare a habitatului este în pericol, precum invazia unei specii, succesiunea spre un alt tip de habitat, dispariţia unei părţi din habitat datorită unor calamităţi naturale sau intervenţii antropice, şi nu urmăresc scopuri economice. Aceste lucrări se împart în trei categorii:
    i. Tăierile de conservare.
        Se practică în arborete mature, aflate în perioada exploatabilităţii de regenerare şi au în vedere regenerarea treptată a acestora. Aşa cum reiese însăşi din denumirea lor, aceste tăieri au ca scop principal conservarea arboretului, asigurarea continuităţii lui pentru îndeplinirea rolului ecoprotectiv şi nu extracţia de material lemnos, potrivit Giurgiu 1988.
        În ceea ce priveşte aplicarea acestor tăieri, se fac următoarele recomandări:
    - de regulă, tăierile vor începe din momentul atingerii exploatabilităţii de protecţie;
    – prin tăieri se va urmări declanşarea regenerării naturale şi promovarea nucleelor de regenerare deja existente;
    – intensitatea tăierilor în primul deceniu de aplicare nu va depăşi 10% din volumul arboretului, cu excepţia unor situaţii deosebite precum uscări anormale, doborâturi şi/sau rupturi provocate de vânt şi/sau de zăpadă şi altele asemenea. În deceniile ulterioare aceasta va fi corelată cu starea arboretului, dinamica regenerării şi cu cerinţele funcţiilor atribuite;
    – tăierile se vor aplica în ochiuri. Acestea se vor amplasa treptat în timp şi vor fi dispersate pe suprafaţa arboretului, potrivit stării acestuia;
    – ochiurile vor avea un diametru de până la o înălţime de arbore;
    – de preferinţă, în ochiuri, vegetaţia lemnoasă, inclusiv subarboretul, cu excepţia speciilor rare, va fi extrasă integral, printr-o tăiere unică;
    – tăierile se vor executa în anii cu fructificaţie abundentă a stejarilor pufoşi, eventual în cel următor şi de preferat iarna pe zăpadă, mai ales dacă există seminţişuri instalate şi sunt prezente specii rare. Doar dacă există seminţişuri deja instalate, nu se va ţine cont de anul de fructificaţie;
    – dacă sunt porţiuni de arboret în care ponderea speciilor secundare sau invazive este importantă, acestea vor fi extrase cu precădere la prima intervenţie.


    ii. Lucrări de îngrijire şi conducere a arboretelor.
        La fel ca în cazul arboretelor în care se reglementează producţia, potrivit Giurgiu 1988, se vor executa lucrări specifice fiecărui stadiu de dezvoltare: degajări, curăţiri, rărituri. Prin aceste lucrări se va urmări reglarea competiţiei cu alte specii, mai ales cu salcâmul care are potenţial invaziv, formarea unor coroane şi rădăcini optim dezvoltate pentru o rezistenţă sporită la secetă. În cazul arboretelor de pe versanţi abrupţi, cu soluri superficiale şi/sau fenomene de eroziune, este indicat ca în cazul plantaţiilor să se utilizeze puieţi cu rădăcina protejată. Intensitatea şi periodicitatea acestor lucrări se vor adopta în raport cu funcţia de protecţie prioritară atribuită. În general, conform Giurgiu 1988, intensitatea va fi mai mică iar periodicitatea mai mare decât în arboretele cu funcţii de producţie şi protecţie.

    iii. Lucrări de regenerare.
        Conform Giurgiu 1988, aceste lucrări vin în completarea eforturilor de regenerare făcute prin tăierile de conservare, urmărind realizarea unei compoziţii naturale. Ele se referă la lucrări de împădurire a terenurilor goale, de completare a regenerării naturale din nucleele existente, de ajutorare a regenerării naturale, de îngrijire a seminţişurilor instalate, de introducere a subetajului şi subarboretului şi altele asemenea, după cum menţionează.
        Cele mai importante măsuri silviculturale necesare pentru sprijinirea regenerării naturale din sămânţă în arboretele bătrâne, care au depăşit vârsta exploatabilităţii tehnice, sunt:
    - pentru crearea unor condiţii bune de regenerare, având în vedere faptul că în general pătura erbacee este foarte bine dezvoltată, solul poate fi mobilizat pe 20 - 30 % din suprafaţa ce se urmăreşte a fi regenerată, cu atenţie însă pentru protejarea speciilor rare de plante;
    – dacă subarboretul şi/sau speciile secundare sunt abundente acestea trebuie înlăturate, într-o proporţie care să permită instalarea şi apoi dezvoltarea seminţişului, imediat după instalarea seminţişului de stejar pufos, la sfârşitul iernii, după trecerea perioadei cu geruri puternice, astfel încât să nu fie vătămat seminţişul crescut la umbră şi incomplet lignificat. Tăierea arbuştilor se recomandă a fi executată de sub colet, cu atenţie însă pentru protejarea speciilor rare;
    – în cazul în care fructificaţiile sunt foarte rare sau seminţişul stejarului pufos nu se instalează în eventuale ochiuri apărute prin uscarea naturală a arborilor, se poate recurge la semănături directe eventual plantaţii. Materialul seminologic va fi de provenienţă locală sau din ecotipuri similare;
    – pentru protejarea seminţişurilor valoroase de concurenţa speciilor ierboase şi arbustive, se pot executa descopleşiri. Se recomandă ca în primii ani de la instalare, până la atingerea unei înălţimi de 40 - 50 cm, în funcţie de condiţiile caracteristice fiecărui arboret, să se efectueze câte 2 descopleşiri pe an, una la începutul sezonului de vegetaţie, în luna mai şi alta spre sfârşitul acestuia, în lunile septembrie - octombrie, însă cu atenţie maximă pentru protejarea speciilor rare de plante;
    – tot în acest stadiu se pot extrage şi lăstarii şi drajonii tineri care ameninţă dezvoltarea exemplarelor din sămânţă.



        Măsuri propuse pentru perioada de aplicare a planului:
        Pentru deceniul următor, date fiind starea şi vârsta, în general nu sunt necesare lucrări silvice în aceste arborete. Salcâmul trebuie ţinut sub control strict în porţiunile unde pătrunde, sub formă de puieţi sau drajoni, în interiorul arboretelor de stejari, având potenţial invaziv deosebit, cu toate că cel mai mare pericol îl reprezintă doar în perioada de regenerare a stejăretelor. În plus, în cazul unor fructificaţii abundente la stejarul pufos, care pot asigura succesul regenerării în ciuda prădării de către ungulate, rozătoare, insecte, păsări, se recomandă aplicarea lucrări de ajutorare a regenerării naturale.
        Habitatul 91I0 Vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu Quercus sp.
        Chiar dacă sunt ecosisteme mai puţin complexe decât pădurile de şleau, managementul acestora reclamă multă atenţie. Gospodărirea lor trebuie să valorifice din plin fructificaţia stejarilor, având în vedere frecvenţa redusă a anilor în care aceasta este abundentă precum şi necesităţile speciale de dezvoltare a seminţişurilor. De asemenea, intervenţiile silviculturale trebuie să se adapteze condiţiilor staţionale limitative, în special pentru regenerarea speciilor de cvercinee. Un alt aspect important ce trebuie avut în vedere în conducerea acestor ecosisteme este prevenirea declanşării unor succesiuni în favoarea altor specii decât cele edificatoare de habitat, ca salcâmul, teiul argintiu, jugastrul, arţarul tătărăsc şi altele asemenea. Ca şi în cazul habitatului precedent, arboretele luate în studiu sunt fără rol productiv fiind incluse într-o rezervaţie naturală. Şi aici însă gospodărirea arboretelor trebuie făcută prin lucrări speciale de conservare, aşa cum sunt descrise pentru habitatul anterior.
        Măsuri propuse pentru perioada de aplicare a planului:
        Pentru deceniul următor, cu atât mai puţin în următorii 5 ani - perioada de aplicare a acestui plan de management, date fiind starea şi vârsta, nu sunt necesare lucrări silvice în aceste arborete.

    b) ALTE INTERVENŢII
        Alte măsuri necesare menţinerii stării de conservare favorabilă a habitatelor:
    i. Populaţiile de ungulate se vor menţine în efective optime pentru a nu periclita regenerarea stejarilor ele putând distruge ghinda dar şi regenerarea de diferite dimensiuni. Având în vedere localizarea arboretelor de stejar în zone joase şi în vecinătatea terenurilor agricole, problema hranei este oarecum rezolvată şi deci presiunea faunei asupra vegetaţiei forestiere este în general redusă. Dacă este totuşi necesar, se vor aplica substanţe repelente sau se vor folosi alte metode de protejare a regenerării stejarilor împotriva faunei sălbatice;
    ii. Se va interzice păşunatul în pădure, în special în zonele cu regenerare naturală sau unde se urmăreşte instalarea acesteia;
    iii. Aprinderea focului va fi permisă doar zone special amenajate din afara habitatului. Având în vedere condiţiile de uscăciune caracteristice pentru aceste habitate, arderea resturilor vegetale de pe terenurile agricole limitrofe se va face doar cu acceptul autorităţii competente pentru protecţia mediului şi cu informarea în prealabil a serviciilor publice comunitare pentru situaţii de urgenţă, conform prevederilor art. 94 alin. (1) lit. n, din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
    iv. Se va interzice abandonarea în habitat a deşeurilor de orice natură.
    v. Chiar dacă la momentul actual turismul în arie este redus, reglementarea acestei activităţi este deosebit de importantă. În cazul în care în viitor se va urmări promovarea ariei pentru turism, afişarea unor reguli generale de vizitare reprezintă o cale eficientă de educare a publicului şi evitare a degradării ecosistemelor naturale. În habitatele protejate, accesul în afara potecilor marcate, cât şi utilizarea vehiculelor motorizate vor fi restricţionate în funcţie de cerinţele de conservare. Verificarea respectării acestor reguli trebuie făcută regulat şi eventualele abateri trebuie sancţionate prompt. Atât căile de vizitare prin habitatele protejate dar şi locurile speciale de campare şi modul de gestionare a deşeurilor trebuie respectate cu stricteţe.



    MĂSURI NECESARE REFACERII STĂRII DE CONSERVARE FAVORABILĂ
    a) INTERVENŢII SILVICULTURALE
    i. În urma unor perturbări catastrofale, pădurile de stejari se vor reface prin plantaţii, semănături directe sau prin regenerare naturală, dacă poate fi asigurată din arborete învecinate neafectate. Se va utiliza material de provenienţă locală;
    ii. Atunci când, din cauze naturale sau antropice, anumite specii ajung să domine şi să elimine stejarii, amestecul va fi reglat prin măsuri silviculturale adecvate, în funcţie de stadiul de dezvoltare: descopleşiri, degajări, curăţiri, rărituri, tăieri de regenerare, introducere prin însămânţări, plantaţii, ajutorarea regenerării naturale şi altele asemenea.

    b) ALTE INTERVENŢII
        În cazul în care, din diverse cauze, stabilitatea versanţilor este afectată sau sunt prezente fenomene de eroziune accentuată, se va acţiona prompt pentru înlăturarea factorilor declanşatori şi se vor aplica măsuri tehnice specifice pentru reabilitare a staţiunilor.


    4.1.2. Măsuri propuse pentru conservarea populaţiilor de păsări de interes conservativ din ariile protejate din Pădurea Bădeana
        De reţinut că pentru toate speciile identificate şi cartate în ariile protejate statutul de conservare este favorabil ceea ce înseamnă că managementul de până acum al acestor suprafeţe, din punct de vedere al avifaunei, a fost corespunzător. Se propun totuşi în continuare câteva măsuri de conservare necesare:
        Măsuri de gospodărire pentru speciile de răpitoare, Falco vespertinus şi Aquila heliaca.
        Cu toate că speciile nu au fost identificate în ariile protejate pe parcursul vizitelor în teren, habitatul este foarte favorabil acestora. Ca atare, în eventualitatea în care aceasta vor fi identificate în viitor, se propun următoarele măsuri:
    a) arborii cu cuiburi nu vor fi tăiaţi şi cuiburile existente nu trebuie distruse indiferent dacă sunt active sau nu;
    b) activităţile umane trebuie desfăşurate în apropierea cuiburilor doar în afara sezonului de cuibărit;
    c) în perioada de cuibărit este necesară stabilirea şi respectarea unei zone tampon de formă circulară în jurul cuibului în care orice fel de activitate umană să fie interzisă, diametrul cercului fiind între 150 - 300 m;

        Măsuri de gospodărire pentru speciile de ciocănitori, Picus canus şi Dendrocopos syriacus
        Ca regulă generală, sunt valabile aceleaşi măsuri ca la specia anterioară. În plus, se recomandă următoarele:
    a) păstrarea arborilor uscaţi pe picior asigură atât spaţii necesare cuibăritului dar şi resurse de hrană, astfel se recomandă păstrarea la ha a minim 5 % din arborii uscaţi în picioare, aproximativ 15 mc/ha, în pădurile care au o suprafaţă de minimum 100 ha;
    b) evitarea tratamentelor chimice contra insectelor;


    4.1.3. Măsuri propuse pentru conservarea speciei Bombina bombina în ariile protejate din Pădurea Bădeana
        Pentru menţinerea unui habitat favorabil amfibienilor, este necesară asigurarea de condiţii favorabile atât în mediu acvatic cât şi pe uscat în ceea ce priveşte reproducere, hrănirea şi hibernarea. Având în vedere condiţiile necesare pentru conservarea speciei în ceea ce priveşte habitatul acvatic al acesteia dar şi cel terestru, se recomandă următoarele măsuri:
    a) conservarea zonelor cu Juncus sp. şi a smârcurilor care băltesc în mod natural; evitarea desecărilor sau a lucrărilor care pot distruge aceste zone.
    b) pentru a asigura un habitat terestru favorabil, pentru hrănire şi pentru hibernare se recomandă amplasarea unor grămezi de pietre şi/sau de lemne în apropierea bălţilor.
    c) amenajarea de adăpători în zonele cu adâncituri astfel încât să existe o reţea de adăpători cu distanţe de până la 1 km între ele;
    d) limitarea utilizării pesticidelor la o zonă tampon de minim 100 m faţă de limitele ariilor protejate.


    4.1.4. Monitorizarea speciilor şi habitatelor de interes conservativ din Pădurea Bădeana
        Pentru a creşte eficienţa măsurilor de management în conservarea speciilor şi habitatelor pentru care a fost declarată arie protejată Pădurea Bădeana, este foarte important să se urmărească în timp efectele acestor măsuri. În acest sens, pentru fiecare obiectiv de interes conservativ, specie sau habitat, trebuie elaborat un plan de monitorizare a stării de conservare. Acesta trebuie să conţină următoarele:
    a) întrebări posibile de monitorizare, derivate din acţiunile de management;
    b) măsură/indicator;
    c) justificare;
    d) atribute;
    e) eşantionare - numărul transectelor/zonelor pentru monitorizare, distribuţia şi selecţia transectelor/zonelor pentru monitorizare, dimensiunea transectelor/zonelor pentru monitorizare, localizarea/marcarea transectelor în teren;
    f) protocoale de colectarea datelor - informaţii detaliate privind natura datelor şi modalitatea de colectare a acestora, formatul de colectare a datelor, asigurarea calităţii şi mecanisme de standardizare, frecvenţa şi sincronizarea monitorizării;
    g) managementul şi analiza datelor - stocarea şi managementul datelor, analiza datelor, modalitatea de prezentare a rezultatelor responsabilului cu managementul sitului;
    h) alocarea resurselor necesare monitorizării - personal implicat, resurse/echipamente necesare;
    i) fişă standard de monitorizare

        Indicatorii aleşi şi frecvenţa monitorizării trebuie stabilită în conformitate cu particularităţile fiecărui habitat sau specie. Pentru Pădurea Bădeana se propune următorul plan, conform tabelului 5:

    Tabelul 5. Planul de monitorizare pentru speciile şi habitatele din Pădurea Bădeana

┌─────────────────┬──────────┬─────────┐
│Specia/habitat │Frecvenţa │Perioada │
├─────────────────┼──────────┼─────────┤
│91AA Vegetaţie │Cu ocazia │ │
│forestieră │amenajării│ │
│ponto-sarmatică │- 10 ani -│mai-sept.│
│cu │sau la 5 │ │
│stejar pufos │ani pentru│ │
│ │arboretele│ │
├─────────────────┤în curs │ │
│91I0 * Vegetaţie │de │ │
│de silvostepă │regenerare│ │
│eurosiberiană cu │ │ │
│Quercus spp. │ │ │
├─────────────────┼──────────┼─────────┤
│Aquila heliaca │anual │ian.-dec.│
├─────────────────┼──────────┼─────────┤
│Falco vespertinus│anual │mai-aug. │
├─────────────────┼──────────┼─────────┤
│Picus canus şi │ │ │
│Dendrocopos │anual │ian.-dec.│
│syriacus │ │ │
├─────────────────┼──────────┼─────────┤
│Bombina bombina │anual │apr.-iun.│
└─────────────────┴──────────┴─────────┘


    4.1.5. Planul de acţiuni pentru fiecare obiectiv, cu rezultatele scontate şi indicatorii de realizat
        Pe baza obiectivelor de management şi a măsurilor propuse pentru conservarea celor două habitate forestiere, a speciilor de păsări şi amfibieni, în tabelul 6 se prezintă planul de acţiuni. Pentru realizarea acestuia cât şi pentru a evalua resursele umane şi materiale necesare ducerii la îndeplinire a acestuia şi pentru planificarea în timp a activităţilor s-a folosit modelul propus de Appleton în 2002.

    Tabelul 6. Planul de acţiuni

┌────┬─────────────┬───────────────┬─────────────┐
│Nr. │Acţiuni │Rezultatul │Indicatori de│
│ │ │scontat │realizat │
├────┴─────────────┴───────────────┴─────────────┤
│Obiectiv 1. Conservarea habitatelor forestiere │
│de importanţă comunitară 91AA şi 91I0* în ariile│
│protejate din Pădurea Bădeana │
├────┬─────────────┬───────────────┬─────────────┤
│ │Realizarea │ │ │
│ │lucrărilor │Gestionare │Lucrări │
│ │silvice │durabilă a │silvice │
│1.1.│necesare - │arboretului │executate │
│ │ajutorarea │şi menţinerea │conform │
│ │regenerării, │tipului natural│nevoilor de │
│ │controlul │de │conservare │
│ │salcâmului │pădure │ │
│ │invaziv şi │ │ │
│ │altele │ │ │
│ │asemenea │ │ │
├────┼─────────────┼───────────────┼─────────────┤
│ │Promovarea │ │ │
│ │speciilor │Proporţie │Proporţie │
│ │edifica- │ridicată a │ridicată, cel│
│ │toare de │speciilor │puţin │
│1.2.│arbori-stejar│edificatoare de│la nivelul │
│ │pufos, │habitat, │corespunzător│
│ │stejar - prin│conform │tipului │
│ │ajutorarea │pragului pentru│natural de │
│ │regenerării │o stare de │pădure, a │
│ │naturale a │conservare │speciilor │
│ │acestora şi │favorabilă │edificatoare │
│ │controlul │ │ │
│ │salcâmului │ │ │
│ │invaziv │ │ │
├────┼─────────────┼───────────────┼─────────────┤
│ │Controlul │Menţinerea │Lipsa │
│1.3.│tăierilor │pădurii în │tăierilor în │
│ │ilegale │stare │delict │
│ │ │corespunzătoare│ │
├────┴─────────────┴───────────────┴─────────────┤
│Obiectiv 2. Monitorizarea stării de conservare a│
│habitatelor forestiere de importanţă comunitară │
│91AA şi 91I0* în ariile protejate din Pădurea │
│Bădeana │
├────┬─────────────┬───────────────┬─────────────┤
│ │Actualizarea │Oferirea de │ │
│ │permanentă a │informaţii │ │
│2.1.│informaţiilor│actuale │ │
│ │privind │asupra │Informaţii │
│ │habitatele │habitatelor │actualizate │
│ │forestiere │forestiere │ │
│ │ │ │ │
├────┼─────────────┼───────────────┼─────────────┤
│ │ │Menţinerea │ │
│ │Evaluarea │într-o stare │Raport │
│ │periodică a │favorabilă sau │privind │
│2.2.│stării │surprinderea │starea de │
│ │de conservare│acelor situaţii│conservare a │
│ │a habitatelor│de natură să │habitatelor │
│ │forestiere │afecteze │ │
│ │ │integritatea │ │
│ │ │habitatelor │ │
│ │ │şi care pot fi │ │
│ │ │remediate │ │
├────┼─────────────┼───────────────┼─────────────┤
│ │ │ │Raport │
│ │ │Limitarea │privind │
│ │Monitorizarea│pagubelor │populaţiile │
│2.3.│populaţiilor │produse │de │
│ │de │pădurii de │ungulate │
│ │ungulate │către ungulate │prezente şi │
│ │ │ │eventuale │
│ │ │ │pagube aduse │
│ │ │ │regenerării │
│ │ │ │speciilor │
│ │ │ │edificatoare │
├────┴─────────────┴───────────────┴─────────────┤
│Obiectiv 3. Conservarea populaţiilor de Falco │
│vespertinus, Aquila heliaca, Picus canus şi │
│Dendrocopos syriacus în ariile protejate din │
│Pădurea Bădeana │
├────┬─────────────┬───────────────┬─────────────┤
│ │Menţinerea │Continuitatea │ │
│ │condiţiilor │pădurii; │Habitat │
│3.1.│de │Arborii cu │propice │
│ │habitat │cuiburi │speciei Falco│
│ │pentru specia│protejaţi; │vespertinus │
│ │Falco │cuiburile │ │
│ │vespertinus │prezente sunt │ │
│ │ │conservate │ │
├────┼─────────────┼───────────────┼─────────────┤
│ │Menţinerea │Continuitatea │ │
│ │condiţiilor │pădurii; │Habitat │
│ │de │Arborii cu │propice │
│3.2.│habitat │cuiburi │speciilor │
│ │pentru │protejaţi; │Picus canus │
│ │speciile │Arbori uscaţi │şi │
│ │Picus canus │menţinuţi în │Dendrocopos │
│ │şi │arboret │syriacus │
│ │Dendrocopos │ │ │
│ │syriacus │ │ │
├────┼─────────────┼───────────────┼─────────────┤
│ │ │ │Populaţii de │
│ │Interzicerea │Zonă de linişte│Falco │
│ │activităţilor│în jurul │vespertinus, │
│3.3.│antropice în │arborilor cu │Picus canus │
│ │perioada │cuiburi ale │şi │
│ │cuibăritului │celor │Dendrocopos │
│ │în zona │trei specii │syriacus │
│ │cuiburilor │ │stabile │
│ │ │ │sau chiar în │
│ │ │ │creştere │
├────┴─────────────┴───────────────┴─────────────┤
│Obiectiv 4. Monitorizarea stării de conservare a│
│populaţiilor de Falco vespertinus, Aquila │
│heliaca, │
│Picus canus şi Dendrocopos syriacus în ariile │
│protejate din Pădurea Bădeana │
├────┬─────────────┬───────────────┬─────────────┤
│ │Actualizarea │ │ │
│ │informaţiilor│Oferirea de │ │
│ │privind │informaţii │Informaţii │
│4.1.│populaţiile │actuale │actualizate │
│ │de Falco │asupra │ │
│ │vespertinus, │populaţiei │ │
│ │Picus canus │speciilor │ │
│ │şi │ │ │
│ │Dendrocopos │ │ │
│ │syriacus │ │ │
├────┼─────────────┼───────────────┼─────────────┤
│ │ │Menţinerea │ │
│ │Evaluarea │într-o stare │Raport anual │
│ │anuală a │favorabilă sau │privind │
│4.2.│stării de │surprinderea │starea │
│ │conservare a │acelor situaţii│de conservare│
│ │speciilor │de natură să │a speciilor │
│ │ │afecteze │ │
│ │ │integritatea │ │
│ │ │speciilor │ │
│ │ │şi care pot fi │ │
│ │ │remediate │ │
├────┼─────────────┼───────────────┼─────────────┤
│ │ │Oferirea de │ │
│ │ │informaţii │Raport │
│4.3.│Monitorizarea│actuale │privind │
│ │cuiburilor │asupra │capacitatea │
│ │cunoscute │capacităţii │reproductivă │
│ │ │reproductive a │a speciilor │
│ │ │populaţiei │ │
│ │ │speciilor │ │
├────┴─────────────┴───────────────┴─────────────┤
│Obiectiv 5. Conservarea speciei de importanţă │
│comunitară Bombina bombina în ariile protejate │
│din │
│Pădurea Bădeana │
├────┬─────────────┬───────────────┬─────────────┤
│ │ │Protejarea │ │
│ │Asigurarea │locurilor │ │
│5.1.│condiţiilor │umede. │Habitat │
│ │de │Crearea de noi │nealterat. │
│ │habitat │locuri; │ │
│ │ │interzice- │ │
│ │ │rea utilizării │ │
│ │ │pesticidelor în│ │
│ │ │zona ariei │ │
├────┼─────────────┼───────────────┼─────────────┤
│ │Amenajarea de│Condiţii │Zone de │
│5.2.│adăposturi │favorabile de │hibernare │
│ │pentru │hibernare │existente │
│ │hibernare în │pentru specie │ │
│ │apropierea │ │ │
│ │bălţilor │ │ │
├────┴─────────────┴───────────────┴─────────────┤
│Obiectiv 6. Monitorizarea speciei de importanţă │
│comunitară Bombina bombina în ariile protejate │
│din │
│Pădurea Bădeana │
├────┬─────────────┬───────────────┬─────────────┤
│ │Actualizarea │Oferirea de │ │
│ │informaţiilor│informaţii │Informaţii │
│6.1.│privind │actuale │actualizate │
│ │populaţia │asupra │ │
│ │speciei │populaţiei │ │
│ │ │speciei │ │
├────┼─────────────┼───────────────┼─────────────┤
│ │Evaluarea │Surprinderea │Raport │
│ │periodică a │unor situaţii │privind │
│6.2.│stării │în │starea de │
│ │de conservare│măsură să │conservare a │
│ │a populaţiei │ameninţe │populaţiei │
│ │speciei │conservarea │speciei │
│ │ │speciei │ │
├────┼─────────────┼───────────────┼─────────────┤
│ │ │Implementarea │Măsuri de │
│ │Monitorizarea│corectă a │conservare │
│6.3.│implementării│măsurilor │corect │
│ │măsurilor de │de conservare. │implementate │
│ │conservare │Îmbunătăţirea │şi │
│ │ │măsurilor de │îmbunătăţite │
│ │ │conservare în │periodic │
│ │ │timp │ │
├────┴─────────────┴───────────────┴─────────────┤
│Obiectiv 7. Gestionarea activităţilor antropice │
│în ariile protejate din Pădurea Bădeana │
├────┬─────────────┬───────────────┬─────────────┤
│ │Elaborarea │Reglementarea │ │
│ │unui plan de │accesului, ce │ │
│7.1.│pază │duce │Plan de pază │
│ │pentru cele │la limitarea │funcţional │
│ │două arii │daunelor asupra│ │
│ │naturale │integrităţii │ │
│ │protejate │ariilor │ │
│ │ │naturale │ │
│ │ │protejate │ │
├────┼─────────────┼───────────────┼─────────────┤
│ │Interzicerea │ │ │
│ │şi controlul │O arie │Lipsa │
│7.2.│depozitării │protejată │gunoaielor │
│ │gunoaielor în│curată │ │
│ │ariile │ │ │
│ │naturale │ │ │
│ │protejate │ │ │
├────┼─────────────┼───────────────┼─────────────┤
│ │Interzicerea │ │Lipsa │
│ │aprinderii │Conservarea │incendiilor │
│7.3.│focului în │fitocenozelor. │de │
│ │aria naturală│ │vegetaţie în │
│ │protejată şi │ │arie │
│ │a arderii │ │ │
│ │vegetaţiei pe│ │ │
│ │terenuri │ │ │
│ │limitrofe │ │ │
├────┼─────────────┼───────────────┼─────────────┤
│ │ │Regenerare bună│Lipsa │
│ │Interzicerea │a speciilor de │efectelor │
│ │păşunatului │arbori │negative ale │
│ │şi │edificatoare de│păşunatului │
│7.4.│limitarea a │habitat. │asupra │
│ │tranzitului │Evitarea │regenerării │
│ │animalelor │producerii │speciilor de │
│ │domestice │fenomenelor │arbori │
│ │prin │de tasare şi │edificatoare │
│ │aria naturală│eroziune a │de │
│ │protejată │solului │habitat şi │
│ │ │ │asupra │
│ │ │ │solului │
├────┴─────────────┴───────────────┴─────────────┤
│Obiectiv 8. Conştientizarea şi informarea │
│populaţiei locale │
├────┬─────────────┬───────────────┬─────────────┤
│ │Realizarea │Facilitarea │ │
│ │unui punct de│accesului la │Birou │
│8.1.│informare │informaţii │funcţional de│
│ │turistică │pentru turişti │informare │
│ │pentru │şi │turistică │
│ │cele două │populaţia │ │
│ │arii naturale│locală │ │
│ │protejate, la│ │ │
│ │sediul │ │ │
│ │custodelui │ │ │
├────┼─────────────┼───────────────┼─────────────┤
│ │Promovarea │Facilitarea │ │
│ │celor două │accesului la │Pagină web │
│8.2.│arii │informaţii │funcţională │
│ │naturale │pentru turişti │şi │
│ │protejate pe │şi │permanent │
│ │pagina │populaţia │actualizată │
│ │web a │locală │ │
│ │custodelui │ │ │
├────┼─────────────┼───────────────┼─────────────┤
│ │Realizarea de│ │ │
│ │acţiuni de │Informarea │Acţiuni de │
│8.3.│informare a │populaţiei │informare, │
│ │populaţiei │locale şi a │comunicate de│
│ │din │turiştilor │presă │
│ │zonă cu │ │ │
│ │ocazia Lunii │ │ │
│ │Pădurii │ │ │
├────┼─────────────┼───────────────┼─────────────┤
│ │Realizarea │ │ │
│ │unor │ │ │
│ │parteneriate │ │Parteneriate │
│ │cu şcolile │Creşterea │cu şcolile │
│8.4.│din zonă │respectului │din │
│ │pentru │pentru │zonă şi │
│ │promovarea │natură în │realizarea de│
│ │celor două │rândul elevilor│prezentări │
│ │arii │ │tematice │
│ │naturale │ │elevilor │
│ │protejate şi │ │ │
│ │a │ │ │
│ │protecţiei │ │ │
│ │mediului │ │ │
└────┴─────────────┴───────────────┴─────────────┘

        Administrarea şi gestiunea terenului se va face ţinându-se cont cu prioritate de principiile de conservare ale ariei naturale protejate, atât documentaţiile de amenajare a teritoriului şi urbanism - PUZ, PUG, PATJ, precum şi Amenajamentele silvice, trebuie să fie actualizate şi armonizate cu prevederile din cadrul prezentului Plan de management, conform legislaţiei specifice în vigoare, cu avizul custodelui/administratorului.
        Avizul custodelui ariei naturale protejate este necesar atât pentru actualizarea documentaţiilor de urbanism existente, cât şi pentru cele care vor fi elaborate în viitor.
        În conformitate cu prevederile Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, cu modificările şi completările ulterioare, în cadrul planului de management/regulamentului ariei naturale protejate, după aprobarea planului de management/regulamentului ariei naturale protejate, autorităţile administraţiei publice locale competente au obligaţia să actualizeze documentaţiile de amenajare a teritoriului şi documentaţiile de urbanism, prin integrarea în cuprinsul acestor documentaţii a prevederilor referitoare la aria naturală protejată.


    4.2. Acţiuni care vizează desfăşurarea activităţilor de prevenire şi gestionare a incendiilor şi a altor calamităţi naturale
        Custodele ariilor protejate vizate de prezentul plan de management dispune de personal pregătit în domeniul prevenirii şi gestionării incendiilor, urmând să continue acţiunile pe care le desfăşoară în mod normal pentru pregătirea personalului care deserveşte ariile naturale protejate precum şi pentru asigurarea dotării cu mijloace tehnice adecvate de intervenţie. De altfel, interzicerea utilizării focului deschis pentru diverse activităţi în perimetrul protejat este o măsură inclusă în planul de acţiuni prezentat în tabelul 6, la poziţia 8.3.
        Direcţia silvică Vaslui dispune de planuri de intervenţie detaliate pentru cazurile de forţă majoră care includ întreaga suprafaţă a fondului forestier aflat în administrare, inclusiv suprafaţa ariilor protejate ce fac obiectul prezentului plan de management. Aceste planuri de intervenţie evidenţiază modalităţile şi mijloacele de intervenţie pentru limitarea şi/sau înlăturarea efectelor produse de calamităţile naturale inerente.

    4.3. Resurse umane, financiare, instituţionale pentru fiecare acţiune
        Din punct de vedere instituţional, ariile protejate din Pădurea Bădeana, sunt în custodia Direcţiei silvice Vaslui, reprezentată prin Ocolul silvic Bârlad, conform Convenţiei de custodie nr. 0104/04.03.2012 încheiată cu Ministerul Mediului şi Pădurilor. Atât la nivelul direcţiei silvice cât şi la nivel de ocol silvic există câte o persoană responsabilă pentru ariile protejate avut în custodie. În teren, paza şi controlul sunt asigurate de personalul de teren sau de alte persoane specializate din cadrul ocolului cu responsabilităţi pe linie de pază, fond forestier, împăduriri, vânătoare.
        De menţionat faptul că, după cum rezultă şi din cele ce urmează, resursele financiare necesare implementării planului de acţiuni nu sunt foarte mari, după cum şi necesarul de personal cu însărcinări pe linia implementării planului de management nu este excesiv. Relativ restrictiv rămâne nivelul de instruire al personalului cu atribuţii pe linia implementării unora dintre acţiunilor stabilite.
        De asemenea, acţiunile ce necesită resurse financiare mai semnificative, reprezintă activităţi care sunt desfăşurate în mod curent de către custode şi reprezintă obligaţii de servici. Activităţile care nu sunt deja în sarcina custodelui, sunt însă eligibile pentru numeroase surse de finanţare, unele dintre ele cu finanţare 100% - Fondul Naţional de Mediu, POS Mediu, axa prioritară 4 şi altele asemenea.
        În tabelul 7, resursele umane şi financiare identificate respectiv estimate se referă la întreaga perioadă de aplicare a planului de management, la nivelul organizaţiei însărcinate cu custodia celor două arii protejate suprapuse.

    Tabel 7: Detalierea resurselor umane şi financiare pe obiective şi acţiuni

┌────┬───────────────────┬───────────────┬─────────────┐
│ │ │Resurse umane │Resurse │
│Nr. │Acţiuni │necesare │financiare │
│ │ │ │necesare │
├────┴───────────────────┴───────────────┴─────────────┤
│Obiectiv 1. Conservarea habitatelor forestiere de │
│importanţă comunitară 91AA şi 91I0* în ariile │
│protejate din Pădurea Bădeana*3) │
├────┬───────────────────┬───────────────┬─────────────┤
│ │ │Persoane │ │
│ │ │însărcinate cu │Cheltuieli │
│ │Realizarea │suprave- │salariale şi │
│ │lucrărilor silvice │gherea modului │pentru │
│1.1.│necesare-ajutorarea│de elaborare şi│deplasări │
│ │regenerării, │aplicare a │periodice │
│ │controlul │amenajamentelor│pe teren - │
│ │salcâmului invaziv │silvice şi │cca 4000 RON/│
│ │şi altele │supravegherea │lună, 12 luni│
│ │asemenea │altor │pe an, 5 ani │
│ │ │activităţi │ │
│ │ │externalizate, │ │
│ │ │respectiv │ │
│ │ │cooperarea cu │ │
│ │ │partenerii │ │
├────┼───────────────────┼───────────────┴─────────────┤
│ │Promovarea │ │
│1.2.│speciilor edifica- │Vezi acţiunea 1.1. │
│ │toare de arbori, │ │
│ │prin ajutora- │ │
│ │rea regenerării │ │
│ │naturale a │ │
│ │acestora │ │
├────┼───────────────────┼─────────────────────────────┤
│1.3.│Controlul tăierilor│Vezi acţiunea 1.1. │
│ │ilegale │ │
├────┴───────────────────┴─────────────────────────────┤
│Obiectiv 2. Monitorizarea stării de conservare a │
│habitatelor forestiere de importanţă comunitară │
│91AA şi 91I0* în ariile protejate din Pădurea Bădeana │
├────┬───────────────────┬─────────────────────────────┤
│ │Actualizarea │ │
│2.1.│permanentă a │Vezi acţiunea 1.1. │
│ │informaţiilor │ │
│ │privind habita- │ │
│ │tele forestiere │ │
├────┼───────────────────┼─────────────────────────────┤
│ │Evaluarea periodică│ │
│2.2.│a stării │Vezi acţiunea 1.1. │
│ │de conservare a │ │
│ │habitatelor │ │
│ │forestiere │ │
├────┼───────────────────┼─────────────────────────────┤
│2.3.│Monitorizarea │Vezi acţiunea 1.1. │
│ │populaţiilor de │ │
│ │ungulate*4) │ │
├────┴───────────────────┴─────────────────────────────┤
│Obiectiv 3. Conservarea populaţiilor de Falco │
│vespertinus, Aquila heliaca, Picus canus şi │
│Dendrocopos syriacus în ariile protejate din Pădurea │
│Bădeana │
├────┬───────────────────┬─────────────────────────────┤
│ │Menţinerea │ │
│3.1.│condiţiilor de │Vezi acţiunea 1.1. │
│ │habitat pentru │ │
│ │specia Falco │ │
│ │vespertinus │ │
├────┼───────────────────┼─────────────────────────────┤
│ │Menţinerea │ │
│ │condiţiilor de │ │
│3.2.│habitat pentru │ │
│ │speciile Picus │ │
│ │canus şi │Vezi acţiunea 1.1. │
│ │Dendrocopos │ │
│ │syriacus │ │
├────┼───────────────────┼─────────────────────────────┤
│ │Interzicerea │ │
│3.3.│activităţilor │ │
│ │antropice în │ │
│ │perioada │ │
│ │cuibăritului în │Vezi acţiunea 1.1. │
│ │zona │ │
│ │cuiburilor │ │
├────┴───────────────────┴─────────────────────────────┤
│Obiectiv 4. Monitorizarea stării de conservare a │
│populaţiilor de Falco vespertinus, Aquila │
│heliaca, Picus canus şi Dendrocopos syriacus în ariile│
│protejate din Pădurea Bădeana │
├────┬───────────────────┬───────────────┬─────────────┤
│ │ │O persoană │Cheltuieli │
│ │Actualizarea │însărcinată cu │salariale - │
│ │informaţiilor │contractarea │vezi │
│4.1.│privind populaţiile│serviciilor │acţiunea 1.1.│
│ │de Falco │exter- │Cheltuieli │
│ │vespertinus, Picus │nalizate pentru│pentru │
│ │canus şi │actualizarea │studierea │
│ │Dendrocopos │informaţiilor │speciei, │
│ │syriacus │şi evaluarea │monitorizarea│
│ │ │anuală a stării│stării de │
├────┼───────────────────┤de conservare │conservare, │
│ │ │şi │monitorizarea│
│ │Evaluarea anuală a │monitorizarea │eficienţei │
│4.2.│stării de │implementării │măsurilor de │
│ │conservare a │măsurilor de │conservare - │
│ │speciilor │conservare │5.000 RON/an,│
│ │ │ │5 ani │
│ │ │ │ │
├────┼───────────────────┼───────────────┴─────────────┤
│4.3.│Monitorizarea │Vezi acţiunea 1.1. │
│ │cuiburilor │ │
│ │cunoscute │ │
├────┴───────────────────┴─────────────────────────────┤
│Obiectiv 5. Conservarea speciei de importanţă │
│comunitară Bombina bombina în ariile protejate din │
│Pădurea Bădeana │
├────┬───────────────────┬─────────────────────────────┤
│5.1.│Asigurarea │ │
│ │condiţiilor de │Vezi acţiunea 1.1. │
│ │habitat │ │
├────┼───────────────────┼─────────────────────────────┤
│ │Amenajarea de │ │
│5.2.│adăposturi │Vezi acţiunea 1.1. │
│ │pentru hibernare în│ │
│ │apropierea │ │
│ │bălţilor │ │
├────┴───────────────────┴─────────────────────────────┤
│Obiectiv 6. Monitorizarea speciei de importanţă │
│comunitară Bombina bombina în ariile protejate │
│din Pădurea Bădeana │
├────┬───────────────────┬───────────────┬─────────────┤
│ │ │O persoană │Cheltuieli │
│ │ │însărcinată cu │salariale │
│ │ │contractarea │-vezi │
│ │ │serviciilor │acţiunea 1.1.│
│ │Actualizarea │externalizate │Cheltuieli │
│6.1.│informaţiilor │pentru │pentru │
│ │privind populaţia │actualiza- │studierea │
│ │speciei │rea │speciei, │
│ │ │informaţiilor │monitorizarea│
│ │ │şi evaluarea │stării de │
│ │ │anuală a stării│conservare, │
│ │ │de conservare │monitorizarea│
│ │ │şi │eficienţei │
│ │ │monitorizarea │măsurilor de │
│ │ │implementării │conservare - │
│ │ │măsurilor de │5.000 RON / │
│ │ │conservare │an, 5 ani │
│ │ │ │ │
├────┼───────────────────┼───────────────┴─────────────┤
│ │Evaluarea periodică│ │
│6.2.│a stării │Vezi acţiunea 6.1. │
│ │de conservare a │ │
│ │populaţiei │ │
│ │speciei │ │
├────┼───────────────────┼─────────────────────────────┤
│ │Monitorizarea │ │
│6.3.│implementării │ │
│ │măsurilor de │Vezi acţiunea 6.1. │
│ │conservare │ │
├────┴───────────────────┴─────────────────────────────┤
│Obiectiv 7. Gestionarea activităţilor antropice în │
│ariile protejate din Pădurea Bădeana │
├────┬───────────────────┬─────────────────────────────┤
│ │Elaborarea unui │ │
│7.1.│plan de pază │ │
│ │pentru cele două │ │
│ │arii naturale │Vezi acţiunea 1.1. │
│ │protejate │ │
├────┼───────────────────┼─────────────────────────────┤
│ │Interzicerea şi │ │
│7.2.│controlul │ │
│ │depozitării │ │
│ │gunoaielor în │Vezi acţiunea 1.1. │
│ │ariile naturale │ │
│ │protejate │ │
├────┼───────────────────┼─────────────────────────────┤
│ │Interzicerea │ │
│ │aprinderii │ │
│7.3.│focului în aria │ │
│ │naturală │ │
│ │protejată şi a │ │
│ │arderii vegeta- │Vezi acţiunea 1.1. │
│ │ţiei pe terenuri │ │
│ │limitrofe │ │
├────┼───────────────────┼─────────────────────────────┤
│ │Interzicerea │ │
│7.4.│păşunatului şi │ │
│ │limitarea a │ │
│ │tranzitului anima- │ │
│ │lelor domestice │Vezi acţiunea 1.1. │
│ │prin aria │ │
│ │naturală protejată │ │
├────┴───────────────────┴─────────────────────────────┤
│Obiectiv 8. Conştientizarea şi informarea populaţiei │
│locale │
├────┬───────────────────┬───────────────┬─────────────┤
│ │ │ │Cheltuieli │
│ │Realizarea unui │ │pentru │
│ │punct de │ │amenajarea şi│
│8.1.│informare turistică│Vezi acţiunea │înzestrarea │
│ │pentru │1.1. │punctului de │
│ │cele două arii │ │informare - │
│ │naturale prote- │ │5.000 RON în │
│ │jate, la sediul │ │primul an │
│ │custodelui │ │Întreţinerea │
│ │ │ │anuală a │
│ │ │ │punctului de │
│ │ │ │informare │
│ │ │ │1000 RON/an, │
│ │ │ │4 ani │
├────┼───────────────────┼───────────────┼─────────────┤
│ │ │ │Cheltuieli │
│ │ │ │salariale o │
│ │Promovarea celor │O persoană │persoană 2000│
│8.2.│două arii │însărcinată cu │RON/lună 1 │
│ │naturale protejate │actualizarea │luna în │
│ │pe pagina │permanentă a │primul an │
│ │web a custodelui │site-ului │Cheltuieli │
│ │ │ │pentru │
│ │ │ │întreţinerea/│
│ │ │ │găzduirea │
│ │ │ │site-ului │
│ │ │ │2000 RON/an, │
│ │ │ │5 ani │
├────┼───────────────────┼───────────────┴─────────────┤
│ │Realizarea de │ │
│8.3.│acţiuni de │ │
│ │informare a │ │
│ │populaţiei din │Vezi acţiunea 1.1. │
│ │zonă cu ocazia │ │
│ │Lunii Pădurii │ │
├────┼───────────────────┼─────────────────────────────┤
│ │Realizarea unor │ │
│ │parteneriate │ │
│8.4.│cu şcolile din zonă│ │
│ │pentru │ │
│ │promovarea celor │ │
│ │două arii │ │
│ │naturale protejate │Vezi acţiunea 1.1. │
│ │şi a │ │
│ │protecţiei mediului│ │
└────┴───────────────────┴─────────────────────────────┘

──────────
        *3) Acţiunile din cadrul acestui obiectiv sunt efectiv în sarcina administratorilor fondului forestier ce trebuie să elaboreze şi să aplice amenajamentele silvice şi să asigure integritatea fondului forestier în condiţiile prevăzute de regimul silvic.
        *4) În mod normal această activitate se execută de către gestionarul fondului de vânătoare ca o obligaţie pe linia unei bune gospodăriri a faunei cinegetice
──────────
        Bugetul centralizat estimativ necesar implementării măsurilor din planul de management este redat în tabelul 8.

    Tabel 8: Angajament bugetar al custodelui ariei naturale Pădurea Bădeana - lei

┌──────────────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬──────┐
│ │An I │An II│An │An IV│An V │Total │
│ │ │ │III │ │ │ │
├──────────────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴──────┤
│P1 Managementul biodiversităţii │
├──────────────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬──────┤
│1.1. │ │ │ │ │ │ │
│Inventariere │5000 │0 │0 │0 │0 │5000 │
│şi cartare │ │ │ │ │ │ │
├──────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────┤
│1.2. │ │ │ │ │ │ │
│Monitorizarea │7000 │12000│12000│12000│12000│55000 │
│stării de │ │ │ │ │ │ │
│conservare │ │ │ │ │ │ │
├──────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────┤
│1.3. Pază, │ │ │ │ │ │ │
│implementare │ │ │ │ │ │ │
│reglementări │ │ │ │ │ │ │
│şi │28000│28000│28000│28000│28000│140000│
│măsuri │ │ │ │ │ │ │
│specifice de │ │ │ │ │ │ │
│protecţie │ │ │ │ │ │ │
├──────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────┤
│1.4. │ │ │ │ │ │ │
│Managementul │6000 │6000 │6000 │6000 │6000 │30000 │
│datelor │ │ │ │ │ │ │
├──────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────┤
│1.5. │ │ │ │ │ │ │
│Reintroducere │0 │0 │0 │0 │0 │0 │
│specii │ │ │ │ │ │ │
│extincte │ │ │ │ │ │ │
├──────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────┤
│1.6. │ │ │ │ │ │ │
│Reconstrucţie │0 │0 │0 │0 │0 │0 │
│ecologică │ │ │ │ │ │ │
├──────────────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴──────┤
│P2 Turism │
├──────────────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬──────┤
│2.1. │ │ │ │ │ │ │
│Infrastructura│0 │0 │0 │0 │0 │0 │
│de vizitare │ │ │ │ │ │ │
├──────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────┤
│2.2. Servicii,│ │ │ │ │ │ │
│facilităţi de │ │ │ │ │ │ │
│vizitare │0 │0 │0 │0 │0 │0 │
│şi promovarea │ │ │ │ │ │ │
│turismului │ │ │ │ │ │ │
├──────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────┤
│2.3. │ │ │ │ │ │ │
│Managementul │5000 │1000 │1000 │1000 │1000 │9000 │
│vizitatorilor │ │ │ │ │ │ │
├──────────────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴──────┤
│P3 Conştientizare, conservare tradiţii şi │
│comunităţi locale │
├──────────────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬──────┤
│3.1. Tradiţii │0 │0 │0 │0 │0 │0 │
│şi comunităţi │ │ │ │ │ │ │
├──────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────┤
│3.2. │ │ │ │ │ │ │
│Conştientizare│2000 │2000 │2000 │2000 │2000 │10000 │
│şi comunicare │ │ │ │ │ │ │
├──────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────┤
│3.3. Educaţie │4000 │4000 │4000 │4000 │4000 │20000 │
│ecologică │ │ │ │ │ │ │
├──────────────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴──────┤
│P4 Management şi Administrare │
├──────────────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬──────┤
│4.1. │ │ │ │ │ │ │
│Echipament şi │ │ │ │ │ │ │
│infrastructură│0 │0 │0 │0 │0 │0 │
│de │ │ │ │ │ │ │
│funcţionare │ │ │ │ │ │ │
├──────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────┤
│4.2. Personal │ │ │ │ │ │ │
│conducere, │ │ │ │ │ │ │
│coordonare, │8000 │8000 │8000 │8000 │8000 │40000 │
│administrare │ │ │ │ │ │ │
├──────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────┤
│4.3. Documente│ │ │ │ │ │ │
│strategice şi │ │ │ │ │ │ │
│de │0 │0 │0 │0 │0 │0 │
│planificare │ │ │ │ │ │ │
├──────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────┤
│4.4. Instruire│0 │0 │0 │0 │0 │0 │
│personal │ │ │ │ │ │ │
├──────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────┤
│Total │ │ │ │ │ │ │
│cheltuieli │65000│61000│61000│61000│61000│309000│
│operaţionale │ │ │ │ │ │ │
├──────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────┤
│Cheltuieli │ │ │ │ │ │ │
│indirecte - │6500 │6100 │6100 │6100 │6100 │30900 │
│10% │ │ │ │ │ │ │
├──────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────┤
│Total GENERAL │71500│67100│67100│67100│67100│339900│
└──────────────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴──────┘

        NOTE:
    1.1. - cuprinde cheltuieli aferente re-verificării în teren - în anul I de implementare - a prezenţei speciei Bombina bombina - a cărei prezenţă nu a putut fi confirmată încă;
    1.2. - cuprinde cheltuieli aferente monitorizării în teren a stării de conservare pentru habitatele forestiere şi pentru speciile de păsări şi eventual amfibieni - dacă se confirmă prezenţa; dacă nu se confirmă, suma anuală se reduce la 7000 lei;
    1.3. - cuprinde cheltuieli de salarii şi deplasări ale personalului de teren - pădurari, şef district - şi de birou - responsabil cu paza, resp. fond forestier, resp. regenerarea pădurilor, şef ocol - aferente activităţilor de pază şi implementare, fără cheltuieli efective aferente lucrărilor silvice;
    1.4. - cuprinde cheltuieli de salarii ale personalului de teren -pădurari, şef district - şi de birou -responsabil arii protejate, resp. cu paza, resp. fond forestier, resp. regenerarea pădurilor, şef ocol - aferente culegerii de date şi managementului acestora;
    2.3. - cuprinde cheltuieli aferente amenajării unui punct de informare pentru vizitatori - în anul I de implementare, la sediul custodelui, precum şi cheltuieli anuale pentru consumabile;
    3.2. - cuprinde cheltuieli aferente elaborării şi întreţinerii unei pagini web aferente ariei protejate
    3.3. - cuprinde cheltuieli - de salarii şi deplasări ale personalului de teren şi birou al custodelui- aferente desfăşurării unor activităţi educative cu prilejul Lunii Pădurii sau altor sărbători din zonă;
    4.2. - cuprinde cheltuieli de salarii ale personalului de birou - responsabil cu paza, resp. fond forestier, resp. regenerarea pădurilor, şef ocol - aferente activităţilor de management şi coordonare;
    4.4. Calendar de implementare pentru fiecare acţiune

        Tabelul 9 prezintă calendarul de implementare al planului de acţiuni şi posibilii parteneri.

    Tabel 9: Calendarul de implementare a planului de acţiuni

┌─────────────┬─────────────┬─────┬─────────────────────────────────────────────────┬───────────────┐
│ │ │ │Activitatea la nivel de semestru │ │
│ACŢIUNI │Indicatori de│Prio-│ │Parteneri │
│ │realizare │rita-├─────────┬─────────┬─────────┬─────────┬─────────┤pentru │
│ │ │tea │Anul 1 │Anul 2 │Anul 3 │Anul 4 │Anul 5 │implementare │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ ├────┬────┼────┬────┼────┬────┼────┬────┼────┬────┤ │
│ │ │ │S1 │S2 │S1 │S2 │S1 │S2 │S1 │S2 │S1 │S2 │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┴─────────────┴─────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴───────────────┤
│Obiectiv 1. Conservarea habitatelor forestiere de importanţă comunitară 91AA şi │
│91I0* în ariile protejate din Pădurea Bădeana │
├─────────────┬─────────────┬─────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬───────────────┤
│1.1. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Realizarea │Lucrări │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│lucrărilor │silvice │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│silvice │executate │1 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Administratorii│
│necesare - │conform │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │de terenuri │
│ajutorarea │nevoilor de │ │────│────│────│────│────│────│────│────│────│───→│forestiere │
│regenerării, │conservare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│controlul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│salcâ- │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│mului invaziv│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│şi altele │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│asemenea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼─────────────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────────────┤
│1.2. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Promovarea │Proporţie │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│speciilor │ridicată, cel│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│edificatoare │puţin │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de arbori, │la nivelul │1 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Administratorii│
│prin │corespunzător│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │de terenuri │
│ajutorarea │tipului │ │────│────│────│────│────│────│────│────│────│───→│forestiere │
│regenerării │natural de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│naturale │pădure, a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│a acestora şi│speciilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│controlul │edificatoare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│salcâmului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│invaziv │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼─────────────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────────────┤
│1.3. │Lipsa │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Controlul │tăierilor în │1 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Administratorii│
│tăierilor │delict │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │de terenuri │
│ilegale │ │ │────│────│────│────│────│────│────│────│────│───→│forestiere │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┴─────────────┴─────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴───────────────┤
│Obiectiv 2. Monitorizarea stării de conservare a habitatelor forestiere de │
│importanţă comunitară 91AA şi 91I0* în ariile protejate din │
│Pădurea Bădeana │
├─────────────┬─────────────┬─────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬───────────────┤
│2.1. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Actualizarea │Informaţii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│permanentă a │actualizate │2 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Administratorii│
│informaţiilor│ │ │ │ │────│────│────│────│────│────│────│───→│de terenuri │
│privind │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │forestiere │
│habitatele │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│forestiere │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼─────────────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────────────┤
│2.2. │Raport │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Evaluarea │privind │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│periodică a │starea │2 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Administratorii│
│stării de │de conservare│ │ │ │ │ │─── │────│────│────│────│───→│de terenuri │
│conservare a │a habitatelor│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │forestiere │
│habitatelor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│forestiere │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼─────────────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────────────┤
│ │Raport │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │privind │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│2.3. │populaţiile │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Monitorizarea│de │1 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Administratorii│
│populaţiilor │ungulate │ │────│────│────│────│────│────│────│────│────│───→│de terenuri │
│de ungulate │prezente şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │forestiere şi │
│ │eventuale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │administratorul│
│ │pagube aduse │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │fondului de │
│ │regenerării │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │vânătoare │
│ │speciilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │edificatoare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┴─────────────┴─────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴───────────────┤
│Obiectiv 3. Conservarea populaţiilor de Falco vespertinus, Aquila heliaca, │
│Picus canus şi Dendrocopos syriacus în ariile protejate din │
│Pădurea Bădeana │
├─────────────┬─────────────┬─────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬───────────────┤
│3.1. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Menţinerea │Habitat │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│condiţiilor │propice │2 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Administratorii│
│de │speciei Falco│ │ │ │────│────│────│────│────│────│────│───→│de terenuri │
│habitat │vespertinus │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │forestiere │
│pentru specia│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Falco │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│vespertinus │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼─────────────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────────────┤
│3.2. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Menţinerea │Habitat │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│condiţiilor │propice │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│de │speciilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│habitat │Picus │1 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Administratorii│
│pentru │canus şi │ │────│────│────│────│────│────│────│────│────│───→│de terenuri │
│speciile │Dendrocopos │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │forestiere │
│Picus │syriacus │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│canus şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Dendrocopos │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│syriacus │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼─────────────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────────────┤
│3.3. │Populaţii de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Interzicerea │Falco │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│activităţilor│vespertinus, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│antropice în │Picus canus │2 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│perioada │şi │ │────│────│────│────│────│────│────│────│────│───→│ │
│cuibări- │Dendrocopos │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│tului în zona│syriacus │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│cuiburilor │stabile sau │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │chiar în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │creştere │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┴─────────────┴─────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴───────────────┤
│Obiectiv 4. Monitorizarea stării de conservare a populaţiilor de Falco │
│vespertinus, Aquila heliaca, Picus canus şi Dendrocopos syriacus │
│în ariile protejate din Pădurea Bădeana │
├─────────────┬─────────────┬─────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬───────────────┤
│4.1. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Actualizarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│informaţiilor│Informaţii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│privind │actualizate │1 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Administratorii│
│populaţiile │ │ │────│────│────│────│────│────│────│────│────│───→│de terenuri │
│de Falco │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │forestiere, │
│vespertinus, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │specialişti în │
│Picus canus │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │domeniu │
│şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼─────────────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────────────┤
│4.2. │Raport anual │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Evaluarea │privind │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│anuală a │starea de │1 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Administratorii│
│stării │conservare a │ │────│────│────│────│────│────│────│────│────│───→│de terenuri │
│de conservare│speciilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │forestiere, │
│a speciilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │specialişti în │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │domeniu │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼─────────────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────────────┤
│4.3. │Raport │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Monitorizarea│privind │1 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Administratorii│
│cuiburilor │capacitatea │ │────│────│────│────│────│────│────│────│────│───→│de terenuri │
│cunoscute │reproductivă │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │forestiere │
│ │a speciilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┴─────────────┴─────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴───────────────┤
│Obiectiv 5. Conservarea speciei de importanţă comunitară Bombina bombina în │
│ariile protejate din Pădurea Bădeana │
├─────────────┬─────────────┬─────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬───────────────┤
│5.1. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Asigurarea │Habitat │1 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Administratorii│
│condiţiilor │nealterat │ │────│────│────│────│────│────│────│────│────│───→│de terenuri │
│de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │forestiere şi │
│habitat │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ai │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │fondului de │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │vânătoare │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼─────────────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────────────┤
│5.2. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Amenajarea de│Zone de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│adăposturi │hibernare │2 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Administratorii│
│pentru │existente │ │────│───→│ │ │────│───→│ │ │────│───→│de terenuri │
│hibernare în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │forestiere şi │
│apropierea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ai │
│bălţilor sau │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │fondului de │
│adăpătorilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │vânătoare │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┴─────────────┴─────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴───────────────┤
│Obiectiv 6. Monitorizarea speciei de importanţă comunitară Bombina bombina în │
│ariile protejate din Pădurea Bădeana │
├─────────────┬─────────────┬─────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬───────────────┤
│6.1. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Actualizarea │Informaţii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│informaţiilor│actualizate │1 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Administratorii│
│privind │ │ │────│────│────│────│────│────│────│────│────│───→│de terenuri │
│populaţia │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │forestiere, │
│speciei │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │specialişti în │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │domeniu │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼─────────────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────────────┤
│6.2. │Raport │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Evaluarea │privind │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│periodică a │starea de │1 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Administratorii│
│stării de │conservare a │ │────│────│────│────│────│────│────│────│────│───→│de terenuri │
│conservare a │populaţiei │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │forestiere, │
│populaţiei │speciei │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │specialişti în │
│speciei │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │domeniu │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼─────────────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────────────┤
│ │Măsuri de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│6.3. │conservare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Monitorizarea│corect │1 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Administratorii│
│implementării│implementate │ │────│────│────│────│────│────│────│────│────│───→│de terenuri │
│măsurilor de │şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │forestiere, │
│conservare │îmbunătăţite │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │specialişti în │
│ │periodic │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │domeniu │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┴─────────────┴─────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴───────────────┤
│Obiectiv 7. Gestionarea activităţilor antropice în ariile naturale protejate │
│din Pădurea Bădeana │
├─────────────┬─────────────┬─────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬───────────────┤
│7.1. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Elaborarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│unui plan de │Plan de pază │2 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Administratorii│
│pază pentru │funcţional │ │────│───→│ │ │ │ │ │ │ │ │de terenuri │
│cele două │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │forestiere şi │
│arii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ai │
│naturale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │fondului de │
│protejate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │vânătoare, │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │autorităţi │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │publice locale,│
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼─────────────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────────────┤
│7.2. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Interzicerea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│şi controlul │Lipsa │2 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Administratorii│
│depozitării │gunoaielor │ │────│────│────│────│────│────│────│────│────│───→│de terenuri │
│gunoaielor în│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │forestiere şi │
│ariile │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ai │
│naturale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │fondului de │
│protejate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │vânătoare, │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │autorităţi │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │publice locale,│
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │instituţii de │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │control │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼─────────────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────────────┤
│7.3. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Interzicerea │Lipsa │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│aprinderii │incendiilor │2 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Administratorii│
│focului în │de vegetaţie │ │────│────│────│────│────│────│────│────│────│───→│de terenuri │
│aria naturală│în arie │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │forestiere şi │
│protejată şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ai │
│a arderii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │fondului de │
│vegetaţiei pe│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │vânătoare, │
│terenuri │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │autorităţi │
│limitrofe │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │publice locale,│
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼─────────────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────────────┤
│7.4. │Lipsa │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Interzicerea │efectelor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│păşunatului │negative ale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│şi limitarea │păşunatului │2 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Administratorii│
│a tranzitului│asupra │ │────│────│────│────│────│────│────│────│────│───→│de terenuri │
│animalelor │regenerării │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │forestiere şi │
│domestice │speciilor de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ai │
│prin aria │arbori │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │fondului de │
│naturală │edificatoare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │vânătoare, │
│protejată │de habitat şi│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │autorităţi │
│ │asupra │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │publice locale,│
│ │solului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │instituţii de │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │control │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┴─────────────┴─────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴───────────────┤
│Obiectiv 8. Conştientizarea şi informarea populaţiei locale │
├─────────────┬─────────────┬─────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬───────────────┤
│8.1. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Realizarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│unui punct de│Birou │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│informare │funcţional de│1 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Specialişti în │
│turistică │informare │ │────│───→│ │ │ │ │ │ │ │ │domeniu │
│pentru cele │turistică │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│două arii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│naturale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│protejate, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│la sediul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│custodelui │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼─────────────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────────────┤
│8.2. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Promovarea │Pagină web │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│celor două │funcţională │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│arii │şi │2 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Specialişti în │
│naturale │permanent │ │────│────│────│────│────│────│────│────│────│───→│domeniu │
│protejate pe │actualizată │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│pagina │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│web a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│custodelui │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼─────────────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────────────┤
│8.3. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Realizarea de│Acţiuni de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│acţiuni de │informare, │2 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Autorităţi │
│informare a │comunicate de│ │────│────│────│────│────│────│────│────│────│───→│locale │
│populaţiei │presă │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│din zonă │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│cu ocazia │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Lunii Pădurii│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼─────────────┼─────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼───────────────┤
│8.4. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Realizarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│unor │Parteneriate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│parteneriate │cu şcolile │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│cu şcolile │din │1 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Inspectoratul │
│din │zonă şi │ │────│────│────│────│────│────│────│────│────│───→│Şcolar │
│zonă pentru │realizarea de│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Judeţean, │
│promovarea │prezentări │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │autorităţi │
│celor │tematice │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │locale │
│două arii │elevilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│naturale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│protejate şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│a protecţiei │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│mediului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└─────────────┴─────────────┴─────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴───────────────┘


    CAP. V
    ANEXE LA PLANUL DE MANAGEMENT
    ANEXA 1

    la Planul de management
    Harta cu limitele actuale ale sitului de importanţă comunitară ROSCI0133
    Pădurea Bădeana şi ale rezervaţiei naturale 2.777 Pădurea Bădeana
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 2

    la Planul de management
    Harta cu localizarea sitului de importanţă comunitară ROSCI0133
    Pădurea Bădeana şi a rezervaţiei naturale 2.777 Pădurea Bădeana
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 3

    la Planul de management
    Distribuţia tipurilor de sol în situl de importanţă comunitară
    ROSCI0133 Pădurea Bădeana
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 4

    la Planul de management
    Distribuţia tipurilor de habitate în situl de importanţă comunitară
    ROSCI0133 Pădurea Bădeana
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 5

    la Planul de management
    Distribuţia potenţială a speciei Picus canus în rezervaţia naturală
    de interes naţional 2.777 Pădurea Bădeana*5)
──────────
        *5) Notă: cercurile mari roşii identifică pătratele unde specia este potenţial prezentă
──────────
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 6

    la Planul de management
    Distribuţia potenţială a speciei Dendrocopos syriacus
    în rezervaţia naturală de interes naţional 2.777 Pădurea Bădeana*6)
──────────
        *6) Notă: cercurile mari roşii identifică pătratele unde specia este potenţial prezentă
──────────
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 7

    la Planul de management
    Distribuţia potenţială a speciei Falco vespertinus în rezervaţia
    naturală de interes naţional 2.777 Pădurea Bădeana*7)
──────────
        *7) Notă: cercurile mari roşii identifică pătratele unde specia este potenţial prezentă
──────────
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 8

    la Planul de management
    Distribuţia potenţială a speciei Aquila heliaca în rezervaţia naturală
    de interes naţional 2.777 Pădurea Bădeana*8)
──────────
        *8) Notă: cercurile mari roşii identifică pătratele unde specia este potenţial prezentă
──────────
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 9

    la Planul de management
        Limitele actuale şi propuse pentru ROSCI0133 Pădurea Bădeana
 (a se vedea imaginea asociată)

    BIBLIOGRAFIE
        Appleton, M. R., 2002 Protected area management planning in România - A Manual and Toolkit. Fauna & Flora Internaţional
        Borza, A., Boşcaiu, N., 1965 Introducere în studiul covorului vegetal. Editura Academiei Române, Bucureşti.
        Bruun B., Delin H., Svensson L., Singer A., Zetterstrom D. 1999 - Păsările din România şi Europa, Hamlyn Guide;
        Candrea Bozga Şt. B., Lazăr G., Tudoran Gh. M., Stăncioiu P. T. 2009 Habitate forestiere de interes comunitar incluse în proiectul LIFE05NAT/RO/000176: "Habitate prioritare alpine, subalpine şi forestiere din România" - Monitorizarea stării de conservare. Editura Universităţii Transilvania din Braşov, 74 pg.
        Ciocârlan, V., 2000 Flora ilustrată a României. Editura Ceres, Bucureşti.
        Ciochia V. 1984 - Dinamica şi migraţia păsărilor, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti;
        Ciochia V. 1992 - Păsările clocitoare din România, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti;
        Constantinescu N. 1976 Conducerea arboretelor, vol. I şi II. Editura Ceres, Bucureşti
        Doniţă N., Popescu A, Paucă-Comănescu M, Mihăilescu S., Biriş I. A. 2005-a. Habitatele din România, Editura Tehnică-Silvică, Bucureşti, 496 p.
        Doniţă N., Popescu A, Paucă-Comănescu M, Mihăilescu S., Biriş I. A. 2005-b. Habitatele din România - Modificări conform amendamentelor propuse de România şi Bulgaria la Directiva Habitate 92/43/EEC, Editura Tehnică-Silvică, Bucureşti, 95 p.
        Florescu I. I. 1991 Tratamente silviculturale. Editura Ceres, Bucureşti
        Florescu, I. I., Nicolescu, N. V. 1998 Silvicultură, Vol. II - Silvotehnica. Editura Universităţii Transilvania din Braşov, 194 p
        Gafta D., O. Mountford eds. 2008 Manual de interpretare a habitatelor Natura 2000 din România, Editura Rosprint, Cluj-Napoca, 101 pg.
        Giurgiu, V., 1988 Amenajarea pădurilor cu funcţii multiple. Editura Ceres, Bucureşti.
        Golob, A., 2005 Challenges and opportunities in the practical implementation of the birds and habitats directives in Slovenian forests. Paginile 105 - 114 în: Legal aspects of European Forest Sustainable Development - Proceedings of the 6th IUFRO Internaţional Symposium, I.V. Abrudan, F. Schmithusen şi P. Herbst editori. Editura Universităţii Transilvania din Braşov
        Haralamb A. M. 1963 Cultura speciilor forestiere - ediţia a II-a, revizuită şi adăugită. Editura Agro-Silvică de Stat, Bucureşti
        Horeanu Cl., Chifu Th., Ştefan N. 1989 Rezervaţii naturale din judeţul Vaslui Ocrot. Nat. Med. Înconj. 33, nr. 1, p. 53-58, Bucureşti
        Iftime, A. 2005 Amphibia, în "Cartea Roşie a Vertebratelor din România", ed. Botnariuc, N., Tatole, V., Academia Română şi Muzeul Naţional de Istorie Naturală "Grigore Antipa", Bucureşti
        Leahu, I. 2001 Amenajarea Pădurilor. Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 616 p.
        Nicoară, A., Nicoară, M. 2007 Study of a Bombina bombina - Anura, Amphibia population from the periurban ecosystems north of Iaşi city, Herpetologica Romanica Vol. 1, 2007, pp. 22-29
        Posea Gr., Badea L. 1984 România. Unităţile de relief - Regionarea geomorfologică, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti.
        Săvulescu, T. ed, 1952 - 1976 Flora României vol. I - XIII, Editura Academiei Române.
        Snow, D. W. & Perrins, C. M. 1998. The Birds of the Western Palearctic Concise Edition, Vol. 1, UK.
        Snow, D. W. & Perrins, C. M. 1998. The Birds of the Western Palearctic Concise Edition, Vol. 2, UK.
        Stăncioiu P. T., Lazăr G., Tudoran Gh. M., Candrea Bozga Şt. B., Predoiu Gh., Şofletea N. 2008 Habitate forestiere de interes comunitar incluse în proiectul LIFE05NAT/RO/000176: "Habitate prioritare alpine, subalpine şi forestiere din România" - Măsuri de gospodărire. Editura Universităţii Transilvania din Braşov, 184 pg.
        Svensson, L., Grant, P. J., Mullarney, K., Zetterstrom, D. 1999. Ed. Harper Collins, Collins Bird Guide, UK.
        Szimura, J. 1993 Analysis of Hybrid Zones with Bombina, in "Hybrid Zones and the Evoluntionary Process", ed. by R.G. Harrison, Oxford University Press, New York
        Vlad I., Chiriţă C., Doniţă N., Petrescu L. 1997 Silvicultură pe baze ecosistemice. Editura Academiei Române, Bucureşti
        *** Institutul Geologic 1968 Harta Geologică 1:200.000 - vol. 22. Bârlad, redactată de C. Ghenea, A. Ghenea, E. Saulea. Comitetul de Stat al Geologiei, Bucureşti
        *** I.G.F.C.O.T. 1992 Atlasul cadastrului apelor din România. Harta hidrografică a României, scara 1:100.000, Institutul de Geodezie, Fotogrametrie, Cartografie şi Organizarea Teritoriului, Bucureşti
        *** Comisia Europeană - Directiva 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de floră şi faună sălbatice
        *** Comisia Europeană 2007 - Interpretation Manual of European Union Habitats, EUR27,
        http://ec.europa.eu/environment/nature/legislation/habitatsdirective/docs/2007_0 7_im.pdf
        *** MAPPM 2000 - 2. Norme tehnice pentru îngrijirea şi conducerea arboretelor, 211 p. Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului
        *** MAPPM 2000 - 3. Norme tehnice privind alegerea şi aplicarea tratamentelor, 211 p. Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului
        *** MAPPM 2000 - 5. Norme tehnice pentru amenajarea pădurilor, 163 p. Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului
        *** Monitorul Oficial 29 noiembrie 2011 - Anexele 1-4 la Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 2387/2011 pentru modificarea Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România
        *** O.M. nr. 1540 din 3 iunie 2011 pentru aprobarea Instrucţiunilor privind termenele, modalităţile şi perioadele de colectare, scoatere şi transport al materialului lemnos
        *** Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi 1997 - Universitatea Alexandru Ioan Cuza Iaşi, Facultatea de Biologie - Contract 7011, Tema pe 1997 8-cod 697 - Studiul complex al ariilor protejate din judeţul Vaslui şi a situaţiei lor actuale. Director Prof. Dr. Ion Iordache, Autori: N. Ştefan, I. Sârbu, A. Oprea, I. Ion, Gh. Mustaţă, I Moglan, M. Nicoară, C. Gache, Şt. Zamfirescu
        *** OMMDD nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România modificat şi completat prin ordinul nr. 2387 din 29 septembrie 2011
        *** OUG nr. 57/20.06.2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice cu modificările şi completările din Legea nr. 49/2011
        *** WorldClim - Global Climate Data - Free climate data for ecological modeling and GIS - http://www.worldclim.org/
        *** 2009, Great Crested Newt Survey and Mitigation Statement, compiled by Ecology Services Ltd. for United Utilities Plc, Thirlmere House, Lingley Mere Bussiness Park, Lingley Green Avenue, Great Sankey, Warrington, WA5 3LP, Woodgate Hill, UK
                                         ----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016