────────
la planul de actiuni
────────────────────
CRITERII
pentru identificarea apelor afectate de poluarea
cu nitrati si a apelor care sunt susceptibile sa fie
expuse unei astfel de poluari
1. Apele afectate de poluarea cu nitrati si apele care sunt susceptibile sa fie expuse unei astfel de poluari vor fi identificate utilizandu-se, printre altele, urmatoarele criterii:
a) daca apa dulce de suprafata, utilizata sau in perspectiva de a fi utilizata ca sursa de apa potabila, contine sau este susceptibila sa contina cantitati (concentratii) ale azotului din nitrati mai mari decat cele prevazute in standarde pentru categoria I de calitate, daca nu se actioneaza conform prevederilor art. 6 din planul de actiune;
b) daca apele subterane contin sau sunt susceptibile sa contina cantitati de nitrati in concentratii mai mari decat limita maxima admisibila prin standarde, daca nu se actioneaza conform prevederilor art. 6 din planul de actiune;
c) daca apa dulce din lacurile naturale, alte surse de apa dulce, ape costale si marine sunt gasite eutrofe sau ar putea deveni eutrofe in viitorul apropiat, daca nu se actioneaza conform prevederilor art. 6 din planul de actiune.
2. La aplicarea acestor criterii se vor lua in considerare:
a) caracteristicile fizice, chimice si biologice ale apei si solului;
b) situatia curenta a impactului compusilor de azot asupra mediului (apa si sol);
c) situatia curenta a impactului masurilor luate in conformitate cu prevederile art. 6 din planul de actiune.
ANEXA 2
───────
la planul de actiuni
────────────────────
METODE DE MASURARE
Ingrasaminte chimice
Metodele pentru determinarea compusilor azotului din ingrasaminte sunt cele prevazute in:
1. SR ISO 4176/1994
Ingrasaminte. Dozarea azotului nitric. Metoda gravimetrica cu nitron;
2. SR ISO 5314/1994
Ingrasaminte. Dozarea azotului amoniacal. Metoda titrimetrica dupa distilare.
Apa dulce, ape costale si ape marine
Concentratia in azotati se determina cu ajutorul metodelor prevazute in urmatoarele standarde:
3. SR ISO 7890-1/1998
Calitatea apei. Determinarea continutului in azotati
Partea 1: Metoda spectrometrica cu 2,6 dimetilfenol;
4. SR ISO 7890-3/1997 R 30
Apa potabila. Determinarea azotatilor, metoda spectrofotometrica cu 2,6 dimetilfenol;
5. STAS 3048/1-1977
Apa potabila. Determinarea azotatilor;
6. STAS 8900/1-1971
Apa de suprafata si ape uzate. Determinarea azotatilor;
7. STAS 12999/1991
Apa de mare. Determinarea continutului de azotati.
ANEXA 3
───────
la planul de actiuni
────────────────────
CONTINUTUL - CADRU
al Codului bunelor practici agricole
A. Un cod al bunelor practici agricole, avand ca obiective reducerea poluarii cu nitrati si rationalizarea si optimizarea utilizarii ingrasamintelor ce contin compusi ai azotului si luand in considerare conditiile din diferite regiuni ale tarii, trebuie sa contina prevederi care sa acopere urmatoarele probleme:
1. perioadele nepotrivite pentru aplicarea pe teren a ingrasamintelor;
2. modul de aplicare a ingrasamintelor pe terenuri in pante abrupte;
3. restrictiile la aplicarea ingrasamintelor pe terenuri saturate de apa, inundate, inghetate sau acoperite cu zapada;
4. conditiile de aplicare a ingrasamintelor pe terenurile amplasate langa cursurile de apa;
5. capacitatea si constructia bazinelor de stocare a ingrasamintelor de origine animala, inclusiv masurile de prevenire a poluarii apei prin scurgerile de la suprafata, prin infiltrarea in apele subterane si de suprafata a efluentilor proveniti de la stocarea ingrasamintelor de origine animala si a materiilor vegetale (cum este cazul silozurilor etc.);
6. tehnologiile si procedurile de aplicare pe teren a ingrasamintelor chimice si a ingrasamintelor de origine animala, incluzand normele de dozare si modul de realizare a unei aplicari pe teren uniforme, astfel incat pierderile de nutrient prin deversarea in ape sa fie reduse si mentinute la un nivel acceptabil (continutul in azotati in apele subterane si in apele de suprafata sa nu depaseasca limitele admise prin reglementarile tehnice).
B. Pe langa cele de mai sus Codul bunelor practici agricole poate cuprinde:
7. gospodarirea utilizarii terenurilor, incluzand sistemul de rotatie a culturilor si proportia dintre suprafetele de teren destinate culturilor permanente fata de cele cultivate cu plante anuale;
8. mentinerea pe teren a unei cantitati minime de vegetatie care sa acopere terenul in perioadele ploioase, in scopul retinerii azotului in sol, care altfel ar putea cauza poluarea cu nitrati a apelor;
9. stabilirea unor planuri de fertilizare in functie de fiecare cultura si tinerea evidentei utilizarii ingrasamintelor pentru fiecare sola;
10. prevenirea poluarii apei din scurgerile de suprafata (siroire) si a siroirii apei in sistemele de culturi irigate, produsa inainte ca apa sa patrunda la radacinile plantelor.
C. Pentru ingrasamintele chimice Codul bunelor practici agricole va cuprinde prevederi privind:
11. modul si conditiile de livrare (exclus in vrac; numai in saci impermeabili si durabili, de capacitati diferite, prevazuti cu inscriptionari sau etichete rezistente la deteriorare, care sa indice clar tipul ingrasamantului, compozitia chimica si concentratia produsului, gradul de solubilitate, data fabricatiei si durata pastrarii produsului, recomandari specifice privind transportul si depozitarea, denumirea si adresa fabricantului etc.);
12. conditiile de depozitare si pastrare si recomandari asupra constructiei depozitelor;
13. interdictii in timpul transportului, livrarii, depozitarii, manipularii si aplicarii pe teren;
14. modalitati de combinare cu ingrasaminte organice in vederea aplicarii pe teren.
D. Codul bunelor practici agricole va cuprinde informatii cu privire la riscul pentru sanatate al contaminarii cu nitrati a produselor agricole si a apei utilizate in scop potabil.
ANEXA 4
───────
la planul de actiuni
────────────────────
MASURI
ce trebuie incluse in programele de actiune
conform art. 6 alin. 4) din planul de actiune
I. Masurile vor contine reguli referitoare la:
1. perioadele in care aplicarea anumitor ingrasaminte este nerecomandata sau interzisa;
2. capacitatea rezervoarelor de stocare a ingrasamintelor de origine animala; aceasta capacitate trebuie sa depaseasca necesarul de stocare in toate zonele vulnerabile, tinandu-se seama de perioadele cele mai lungi de interdictie a aplicarii pe teren a ingrasamintelor, cu exceptia situatiilor in care se poate demonstra autoritatilor competente ca orice cantitate de ingrasaminte de origine animala, in exces fata de actuala capacitate de stocare, va fi tratata intr-o maniera care sa nu aduca prejudicii mediului;
3. limitarea numarului aplicarilor pe teren ale ingrasamintelor conform unei bune practici agricole si tinandu-se seama mai ales de caracteristicile zonei vulnerabile, in special de:
a) inclinarea terenului, caracteristicile si tipul solului, conditii climatice, irigatii etc.;
b) practicile agricole si modalitatile de utilizare a terenurilor, inclusiv sistemul de rotatie a culturilor. Aplicarea pe teren a ingrasamintelor se bazeaza pe un echilibru intre:
b1) estimarea-prognozarea necesarului de azot al culturii;
b2) aportul de azot adus culturilor de catre sol si cel din ingrasaminte, care trebuie justificat pe baza:
- cantitatii de azot prezent in sol in raport cu necesarul culturii;
- aportului de azot prin mineralizarea neta a rezervelor de azot organic din sol;
- aportului de compusi ai azotului prin administrarea pe teren a ingrasamintelor de origine animala;
- aportului de compusi ai azotului prin administrarea ingrasamintelor chimice si a altor ingrasaminte.
II. Aceste masuri vor asigura ca pentru fiecare ferma sau unitate zootehnica cantitatea de ingrasaminte de origine animala aplicata anual pe teren, inclusiv cel lasat de animale, sa nu depaseasca norma specifica pe hectar. Norma specifica pe hectar este reprezentata prin cantitatea de ingrasamant administrat, care contine 170 kg azot. Se pot face derogari de la aceasta cantitate pentru primul program de actiune pe 4 ani, cand se poate permite o norma specifica de 210 kg azot.
III. Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului, prin unitatile competente din subordinea sa, poate stabili la nivel local cantitatile la care se face referire la pct. II, pe baza numarului de animale, la propunerea comisiei.
ANEXA 5
───────
la planul de actiuni
────────────────────
CONTINUTUL
rapoartelor la care se face referire
in art. 8 din planul de actiune
1. O situatie privind actiunile preventive adoptate conform art. 5
2. O harta reprezentand urmatoarele:
a) apele identificate potrivit art. 3 alin. (1) si anexei nr. 1, indicandu-se, pentru fiecare apa, care din criteriile prevazute in anexa nr. 1 au fost utilizate in scopul identificarii;
b) localizarea zonelor vulnerabile desemnate, din care sa reiasa distinct zonele existente si zonele nou-identificate de la momentul emiterii raportului anterior
3. O sinteza a rezultatelor obtinute prin sistemul de supraveghere, conform prevederilor art. 4, inclusiv o situatie privind aprecierile si considerentele care au condus la identificarea si desemnarea fiecarei zone vulnerabile sau la orice revizuire ori adaugare de astfel de zone
4. O sinteza a programelor de actiune elaborate conform prevederilor art. 6, cu accent pe:
a) masurile prevazute la art. 6 alin. (4);
b) orice masura suplimentara sau actiune implementata in conformitate cu prevederile art. 6 alin. (5);
c) o sinteza a rezultatelor programelor de supraveghere si control, implementate conform prevederilor art. 6 alin. (6);
d) o apreciere formulata de comisie cu privire la termenele cele mai probabile in care se preconizeaza ca efectele masurilor programelor de actiune asupra apelor identificate conform art. 3 alin. (1) ating rezultatele scontate, indicandu-se totodata si nivelul de nesiguranta al acestei estimari
5. Detalii si alte informatii privind Codul bunelor practici agricole, care sunt considerate necesare prin revizuirile ulterioare ale planului de actiune si pentru adaptarea acestuia la progresele tehnice si stiintifice.
──────────────