Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   PLAN DE MANAGEMENT din 18 februarie 2021  al sitului Natura 2000 ROSCI0313 Confluenţa Mureş cu Arieş    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 PLAN DE MANAGEMENT din 18 februarie 2021 al sitului Natura 2000 ROSCI0313 Confluenţa Mureş cu Arieş

EMITENT: Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 247 bis din 11 martie 2021
──────────
    Aprobat prin ORDINUL nr. 270 din 18 februarie 2021, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 247 din 11 martie 2021.
──────────

    CUPRINS
    1. INFORMAŢII GENERALE
    1.1. Descrierea sintetică a Planului de management
    1.2. Procesul de elaborare al Planului de management
    1.3. Descrierea ariei naturale protejate vizate de Planul de management
    1.3.1. Aria naturală protejată vizată de Planul de management
    1.3.2. Localizarea ariei naturale protejate vizată de Planul de management
    1.3.3. Limitele ariei naturale protejate vizată de Planul de management


    2. MEDIUL ABIOTIC AL ARIEI NATURALE PROTEJATE
    2.1. Geologie
    2.2. Hidrografie
    2.3. Pedologie
    2.4. Clima
    2.5. Elemente de interes conservativ, de tip abiotic

    3. MEDIUL BIOTIC AL ARIEI NATURALE PROTEJATE
    3.1. Ecosistemele
    3.2. Habitatele de interes conservativ în baza cărora a fost declarată aria naturală protejată
    3.2.1. Habitate Natura 2000
    3.2.2. Habitate după clasificarea naţională

    3.3. Specii de faună de interes conservativ pentru care a fost declarată aria naturală protejată
    3.3.1. Ihtiofaună

    3.4. Alte specii de floră şi faună relevante pentru aria naturală protejată

    4. INFORMAŢII SOCIO-ECONOMICE ŞI CULTURALE
    4.1. Comunităţile locale şi factorii interesaţi
    4.1.1. Comunităţile locale
    4.1.2. Factorii interesaţi

    4.2. Utilizarea terenului
    4.3. Situaţia juridică a terenurilor
    4.4. Administratori, gestionari şi utilizatori
    4.5. Infrastructură şi construcţii
    4.6. Patrimoniu cultural
    4.7. Obiective turistice

    5. ACTIVITĂŢI CU POTENŢIAL IMPACT ASUPRA ARIEI NATURALE PROTEJATE
    5.1. Lista activităţilor cu potenţial impact
    5.1.1. Lista presiunilor actuale cu impact la nivelul ariei naturale protejate
    5.1.2. Lista ameninţărilor viitoare cu potenţial impact la nivelul ariei naturale protejate

    5.2. Hărţile activităţilor cu potenţial impact
    5.2.1. Harta presiunilor actuale şi a intensităţii acestora la nivelul ariei naturale protejate
    5.2.2. Harta ameninţărilor viitoare şi a intensităţii acestora la nivelul ariei naturale protejate

    5.3. Evaluarea impacturilor asupra speciilor
    5.3.1. Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra tipurilor de habitate
    5.3.2. Evaluarea impactului cauzat de ameninţările viitoare asupra tipurilor de habitate

    5.4. Evaluarea impacturilor asupra tipurilor de habitate
    5.4.1. Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra tipurilor de habitate
    5.4.2. Evaluarea impactului cauzat de ameninţările viitoare asupra tipurilor de habitate


    6. EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR ŞI TIPURILOR DE HABITATE
    6.1. Evaluarea stării de conservare a speciei de interes conservativ
    6.1.1. Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populaţiei speciei
    6.1.2. Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei
    6.1.3. Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei
    6.1.4. Evaluarea globală a speciei

    6.2. Evaluarea stării de conservare a fiecărui tip de habitat de interes conservativ
    6.2.1. Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punctul de vedere al suprafeţei acoperite de către tipul de habitat
    6.2.2. Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punctul de vedere al structurii şi funcţiilor specifice tipului de habitat
    6.2.3. Evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punctul de vedere al perspectivelor tipului de habitat în viitor
    6.2.4. Evaluarea globală a stării de conservare a tipurilor de habitate

    6.3. Alţi parametri relevanţi pentru evaluarea stării de conservare a habitatelor şi speciilor pentru care a fost declarat situl
    6.3.1. Alţi parametri relevanţi pentru evaluarea stării de conservare a habitatelor pentru care a fost declarat situl
    6.3.2. Alţi parametri relevanţi pentru evaluarea stării de conservare a speciilor pentru care a fost declarat situl


    7. SCOPUL ŞI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT
    7.1. Scopul Planului de management pentru aria naturală protejată
    7.2. Obiective generale, măsuri generale, măsuri specifice/management şi activităţi

    8. PLANUL DE ACTIVITĂŢI ŞI ESTIMAREA RESURSELOR
    8.1. Planul de activităţi
    8.2. Estimarea resurselor necesare

    9. PLANUL DE MONITORIZARE A ACTIVITĂŢILOR
    9.1. Raportări periodice
    9.2. Urmărirea activităţilor planificate
    9.3. Indicarea activităţii realizate

    10. BIBLIOGRAFIE ŞI REFERINŢE
    11. ANEXE
    Anexa nr. 1 - Regulamentul ariei naturale protejate
    Anexa nr. 2 - Harta localizării ariei naturale protejate
    Anexa nr. 3 - Harta limitelor ariei naturale protejate
    Anexa nr. 4 - Harta geologică
    Anexa nr. 5 - Harta hidrografică
    Anexa nr. 6 - Harta solurilor
    Anexa nr. 7 - Harta ecosistemelor
    Anexa nr. 8 - Harta distribuţiei tipurilor de habitate
    Anexa nr. 9 - Harta distribuţiei speciilor
    Anexa nr. 10 - Harta unităţilor administrativ teritoriale
    Anexa nr. 11 - Harta utilizării terenului
    Anexa nr. 12 - Harta juridică a terenului
    Anexa nr. 13 - Harta obiectivelor turistice şi punctelor de belvedere
    Anexa nr. 14 - Harta presiunilor actuale la nivelul ariei naturale protejate
    Anexa nr. 15 - Harta ameninţărilor viitoare la nivelul ariei naturale protejate
    Anexa nr. 16 - Harta distribuţiei impacturilor asupra speciilor
    Anexa nr. 17 - Harta distribuţiei impacturilor asupra habitatelor
    Anexa nr. 18 - Harta temperaturilor - medii multianuale
    Anexa nr. 19 - Harta precipitaţiilor - medii multianuale
    Anexa nr. 20 - Harta infrastructurii rutiere şi căilor ferate
    Anexa nr. 21 - Harta privind perimetrul construit al localităţilor
    Anexa nr. 22 - Harta construcţiilor
    Anexa nr. 23 Fotografii

    1. INFORMAŢII GENERALE
    1.1. Descrierea sintetică a Planului de management
        Planul de management este documentul oficial de prezentare a unei arii naturale protejate prin care se stabilesc obiectivele, măsurile şi resursele pentru realizarea acestor obiective.
        Planul de management al sitului Natura 2000 ROSCI0313 Confluenţa Mureş cu Arieş integrează interesele pentru conservarea biodiversităţii, cu cele pentru dezvoltare socio - economică prin utilizarea durabilă a resurselor naturale, cu respectarea trăsăturilor şi activităţilor tradiţionale, culturale şi spirituale ale comunităţilor locale. El urmăreşte menţinerea stării de conservare favorabilă şi, după caz, îmbunătăţirea stării de conservare a speciilor şi habitatelor pentru care a fost declarat situl Natura 2000 ROSCI0313 Confluenţa Mureş cu Arieş.
        La elaborarea Planului de management s-au avut în vedere prevederile Ordinului ministrului mediului nr. 304/2018 privind aprobarea Ghidului de elaborare a Planurilor de management ale ariilor naturale protejate. Pentru inventarierea şi cartarea speciilor şi habitatelor de interes comunitar s-au utilizat metodologii adecvate, bazate atât pe datele existente din bibliografie, cât şi pe observaţiile şi evaluările de pe teren. Obiectivul acestei activităţi a fost de inventariere detaliată a speciilor şi habitatelor de interes comunitar din situl Natura 2000 ROSCI0313 Confluenţa Mureş cu Arieş, în vederea fundamentării Planului de management şi elaborării măsurilor de conservare. În procesul de parcurgere a procedurii de evaluare de mediu, conform legislaţiei în vigoare, au fost consultaţi toţi factorii interesaţi.
        Tabelul nr. 1
        Acte normative relevante în contextul aplicării Planului de management

┌───┬────┬─────┬────┬───────────────┬───────────────┐
│Nr.│Tip │Număr│An │Denumire │Descriere │
│ │act │act │act │ │ │
├───┼────┼─────┼────┼───────────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │Ordinul │ │
│ │ │ │ │ministrului │ │
│ │ │ │ │mediului nr. │Actul normativ │
│ │ │ │ │304/02.04.2018 │de reglementare│
│ │ │ │ │privind │a modului de │
│ │ │ │ │aprobarea │elaborare a │
│1. │OM │304 │2018│Ghidului de │planurilor de │
│ │ │ │ │elaborare a │management ale │
│ │ │ │ │Planurilor de │ariilor │
│ │ │ │ │management ale │naturale │
│ │ │ │ │ariilor │protejate │
│ │ │ │ │naturale │ │
│ │ │ │ │protejate │ │
├───┼────┼─────┼────┼───────────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │Ordinul │ │
│ │ │ │ │ministrului │ │
│ │ │ │ │mediului nr. │Actul normativ │
│ │ │ │ │1822/2020 │de reglementare│
│ │ │ │ │privind │a atribuirii în│
│2. │OM │1822 │2020│aprobarea │administrare a │
│ │ │ │ │Metodologiei de│ariilor │
│ │ │ │ │atribuire în │naturale │
│ │ │ │ │administrare a │protejate │
│ │ │ │ │ariilor │ │
│ │ │ │ │naturale │ │
│ │ │ │ │protejate │ │
├───┼────┼─────┼────┼───────────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │Ordinul │ │
│ │ │ │ │ministrului │ │
│ │ │ │ │mediului şi │ │
│ │ │ │ │pădurilor nr. │ │
│ │ │ │ │3836/2012 │ │
│ │ │ │ │privind │ │
│ │ │ │ │aprobarea │Actul normativ │
│ │ │ │ │Metodologiei de│de reglementare│
│ │ │ │ │avizare a │a tarifelor │
│ │ │ │ │tarifelor │pentru │
│ │ │ │ │instituite de │vizitarea │
│ │ │ │ │către │ariilor │
│ │ │ │ │administratorii│naturale │
│ │ │ │ │/custozii │protejate şi │
│ │ │ │ │ariilor │analizarea │
│3. │OM │3836 │2017│naturale │documentaţiilor│
│ │ │ │ │protejate │în vederea │
│ │ │ │ │pentru │eliberării │
│ │ │ │ │vizitarea │avizelor de │
│ │ │ │ │ariilor │către │
│ │ │ │ │naturale │administratorii│
│ │ │ │ │protejate, │/ custozii │
│ │ │ │ │pentru │ariilor │
│ │ │ │ │analizarea │naturale │
│ │ │ │ │documentaţiilor│protejate │
│ │ │ │ │şi eliberarea │ │
│ │ │ │ │de avize │ │
│ │ │ │ │conform legii, │ │
│ │ │ │ │pentru │ │
│ │ │ │ │fotografiatul │ │
│ │ │ │ │şi filmatul în │ │
│ │ │ │ │scop comercial │ │
├───┼────┼─────┼────┼───────────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │Ordinul │ │
│ │ │ │ │ministrului │ │
│ │ │ │ │mediului, │Actul normativ │
│ │ │ │ │apelor şi │prin care s-a │
│ │ │ │ │pădurilor nr. │instituit │
│ │ │ │ │46/2016 privind│regimul de arie│
│ │ │ │ │instituirea │naturală │
│ │ │ │ │regimului de │protejată şi au│
│ │ │ │ │arie naturală │fost declarate │
│4. │OM │46 │2016│protejată şi │situri de │
│ │ │ │ │declararea │importanţă │
│ │ │ │ │siturilor de │comunitară, ca │
│ │ │ │ │importanţă │parte │
│ │ │ │ │comunitară ca │integrantă a │
│ │ │ │ │parte │reţelei │
│ │ │ │ │integrantă a │ecologice │
│ │ │ │ │reţelei │europene Natura│
│ │ │ │ │ecologice │2000 │
│ │ │ │ │europene Natura│ │
│ │ │ │ │2000 în România│ │
├───┼────┼─────┼────┼───────────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │Ordinul │ │
│ │ │ │ │ministrului │ │
│ │ │ │ │mediului şi │ │
│ │ │ │ │pădurilor nr. │ │
│ │ │ │ │19/2010 pentru │ │
│ │ │ │ │aprobarea │ │
│ │ │ │ │Ghidului │ │
│ │ │ │ │metodologic │Actul normativ │
│ │ │ │ │privind │de reglementare│
│5. │OM │19 │2010│evaluarea │a procedurii de│
│ │ │ │ │adecvată a │evaluare │
│ │ │ │ │efectelor │adecvată │
│ │ │ │ │potenţiale ale │ │
│ │ │ │ │planurilor sau │ │
│ │ │ │ │proiectelor │ │
│ │ │ │ │asupra ariilor │ │
│ │ │ │ │naturale │ │
│ │ │ │ │protejate de │ │
│ │ │ │ │interes │ │
│ │ │ │ │comunitar. │ │
├───┼────┼─────┼────┼───────────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │Ordinul │ │
│ │ │ │ │ministrului │ │
│ │ │ │ │mediului nr. │ │
│ │ │ │ │979/2009 │ │
│ │ │ │ │privind │ │
│ │ │ │ │introducerea de│ │
│ │ │ │ │specii │ │
│ │ │ │ │alohtone, │ │
│ │ │ │ │intervenţiile │ │
│ │ │ │ │asupra │ │
│ │ │ │ │speciilor │ │
│ │ │ │ │invazive, │ │
│ │ │ │ │precum şi │ │
│ │ │ │ │reintroducerea │ │
│ │ │ │ │speciilor │ │
│ │ │ │ │indigene │Actul normativ │
│6. │OM │979 │2009│prevăzute în │de reglementare│
│ │ │ │ │anexele nr. 4A │a speciilor │
│ │ │ │ │şi 4B la │invazive │
│ │ │ │ │Ordonanţa de │ │
│ │ │ │ │urgenţă a │ │
│ │ │ │ │Guvernului nr. │ │
│ │ │ │ │57/2007 privind│ │
│ │ │ │ │regimul ariilor│ │
│ │ │ │ │naturale │ │
│ │ │ │ │protejate, │ │
│ │ │ │ │conservarea │ │
│ │ │ │ │habitatelor │ │
│ │ │ │ │naturale, a │ │
│ │ │ │ │florei şi │ │
│ │ │ │ │faunei │ │
│ │ │ │ │sălbatice, pe │ │
│ │ │ │ │teritoriul │ │
│ │ │ │ │naţional │ │
├───┼────┼─────┼────┼───────────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │Legea nr. 46/ │ │
│ │ │ │ │2008 - Codul │Actul normativ │
│7. │Lege│46 │2008│silvic, cu │de reglementare│
│ │ │ │ │modificările şi│a sectorului │
│ │ │ │ │completările │silvic │
│ │ │ │ │ulterioare │ │
├───┼────┼─────┼────┼───────────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │Ordonanţa de │ │
│ │ │ │ │urgenţă a │ │
│ │ │ │ │Guvernului nr. │ │
│ │ │ │ │57/2007 privind│ │
│ │ │ │ │regimul ariilor│ │
│ │ │ │ │naturale │ │
│ │ │ │ │protejate, │ │
│ │ │ │ │conservarea │Actul normativ │
│ │ │ │ │habitatelor │de reglementare│
│ │ │ │ │naturale, a │a regimului │
│8. │OUG │57 │2007│florei şi │ariilor │
│ │ │ │ │faunei │naturale │
│ │ │ │ │sălbatice, │protejate │
│ │ │ │ │aprobată cu │ │
│ │ │ │ │modificări şi │ │
│ │ │ │ │completări prin│ │
│ │ │ │ │Legea nr. 49/ │ │
│ │ │ │ │2011, cu │ │
│ │ │ │ │modificările şi│ │
│ │ │ │ │completările │ │
│ │ │ │ │ulterioare │ │
├───┼────┼─────┼────┼───────────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │Legea vânătorii│ │
│ │ │ │ │şi a protecţiei│Actul normativ │
│ │ │ │ │fondului │care │
│9. │Lege│407 │2006│cinegetic nr. │reglementează │
│ │ │ │ │407/2006, cu │sectorul │
│ │ │ │ │modificările şi│cinegetic │
│ │ │ │ │completările │ │
│ │ │ │ │ulterioare │ │
├───┼────┼─────┼────┼───────────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │Ordonanţa de │ │
│ │ │ │ │urgenţă a │ │
│ │ │ │ │Guvernului nr. │ │
│ │ │ │ │195/2005 │ │
│ │ │ │ │privind │ │
│ │ │ │ │protecţia │Actul normativ │
│ │ │ │ │mediului, │care │
│10.│OUG │195 │2005│aprobată cu │reglementează │
│ │ │ │ │modificări şi │protecţia │
│ │ │ │ │completări prin│mediului │
│ │ │ │ │Legea nr. 265/ │ │
│ │ │ │ │2006, cu │ │
│ │ │ │ │modificările şi│ │
│ │ │ │ │completările │ │
│ │ │ │ │ulterioare │ │
├───┼────┼─────┼────┼───────────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │Hotărârea de │ │
│ │ │ │ │Guvern nr. 1076│ │
│ │ │ │ │/2004 privind │ │
│ │ │ │ │stabilirea │Actul normativ │
│ │ │ │ │procedurii de │care │
│ │ │ │ │realizare a │reglementează │
│11.│HG │1076 │2004│evaluării de │procedura de │
│ │ │ │ │mediu pentru │evaluare │
│ │ │ │ │planuri şi │strategică de │
│ │ │ │ │programe, cu │mediu │
│ │ │ │ │modificările şi│ │
│ │ │ │ │completările │ │
│ │ │ │ │ulterioare │ │
├───┼────┼─────┼────┼───────────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │Legea nr. 350/ │ │
│ │ │ │ │2001 privind │Actul normativ │
│ │ │ │ │amenajarea │care │
│12.│Lege│350 │2001│teritoriului şi│reglementează │
│ │ │ │ │urbanismul, cu │amenajarea │
│ │ │ │ │modificările şi│teritoriului şi│
│ │ │ │ │completările │urbanismul │
│ │ │ │ │ulterioare │ │
├───┼────┼─────┼────┼───────────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │Legea apelor │Actul normativ │
│ │ │ │ │nr. 107/1996, │care │
│13.│Lege│107 │1996│cu modificările│reglementează │
│ │ │ │ │şi completările│managementul │
│ │ │ │ │ulterioare │apelor │
├───┼────┼─────┼────┼───────────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │Ordonanţa de │ │
│ │ │ │ │urgenţă a │ │
│ │ │ │ │Guvernului nr. │Actul normativ │
│ │ │ │ │23/2008 privind│care │
│14.│OUG │23 │2008│pescuitul şi │reglementează │
│ │ │ │ │acvacultura, cu│pescuitul şi │
│ │ │ │ │modificările şi│acvacultura │
│ │ │ │ │completările │ │
│ │ │ │ │ulterioare │ │
└───┴────┴─────┴────┴───────────────┴───────────────┘


        Măsurile de conservare cuprinse în Planul de management sunt centralizate în tabelul nr. 2.
        Tabelul nr. 2
        Centralizarea măsurilor adresate elementelor de interes conservativ funcţie de starea de conservare a acestora şi presiunile şi ameninţările cu care se confruntă acestea

┌──────────────┬───────────┬──────────┬────────────────┐
│Aria naturală │ │Presiune │ │
│protejată/ │Starea de │(P) / │Măsurile active │
│Elementele de │conservare │Ameninţare│de conservare │
│interes │F/NI/NR │(A) cod │propuse │
│conservativ │ │ │ │
├──────────────┴───────────┴──────────┴────────────────┤
│ROSCI0313 Confluenţa Mureş cu Arieş │
├──────────────────────────────────────────────────────┤
│Specii │
├──────────────┬───────────┬──────────┬────────────────┤
│ │ │ │ │
│ │ │ │ │
│ │ │ │A5 Monitorizarea│
│ │ │ │speciilor │
│ │ │ │invazive de │
│ │ │ │peşti din │
│ │ │ │lacurile de │
│Aspius aspius │F │ │pescuit │
│ │ │ │limitrofe ariei │
│ │ │ │naturale │
│ │ │ │protejate; │
│ │ │ │A6 Eliminarea │
│ │ │ │periodică a │
│ │ │ │speciilor │
│ │ │ │invazive de │
├──────────────┼───────────┤ │peşti; │
│ │ │ │A7 Încurajarea │
│ │ │ │pescuitului de │
│ │ │ │specii invazive │
│ │ │ │de peşti, fără a│
│ │ │ │le elibera după │
│ │ │ │capturare; │
│ │ │ │A9 Realizarea │
│Sabanejewia │F │ │sau actualizarea│
│aurata │ │ │inventarelor - │
│ │ │ │evaluarea │
│ │ │C01.01 │detaliată pentru│
│ │ │(P); │speciile de │
│ │ │D03.01.02 │peşti de interes│
│ │ │(P); │conservativ; │
│ │ │E01.03 │MR2 Se va │
│ │ │(P); │interzice │
├──────────────┼───────────┤E03.01 │crearea │
│ │ │(P); │obstacolelor mai│
│ │ │F02.01.01 │înalte de 18-20 │
│ │ │(P); │cm în calea │
│ │ │F02.01.02 │deplasării │
│ │ │(P); │speciilor de │
│ │ │F03.02.03 │peşti. │
│ │ │(P); │MR3 Este │
│Cobitis taenia│F │H01.03 │interzisă │
│ │ │(P); │extragerea de │
│ │ │H01.08 │agregate │
│ │ │(P); │minerale direct │
│ │ │I01 (P); │din albia minoră│
│ │ │J02.02.01 │a râurilor. Apa │
│ │ │(P); │folosită în │
│ │ │J02.02.03 │procesul │
├──────────────┼───────────┤(P); │tehnologic de │
│ │ │J02.04.02 │extragere a │
│ │ │(P); │agregatelor din │
│ │ │J02.12.02 │albia majoră nu │
│ │ │(P); │se poate evacua │
│ │ │K03.01 │în râul Mureş │
│ │ │(P); │fără o decantare│
│ │ │K03.03 │corespunzătoare.│
│Gobio │NI │(P); │MR4 Este │
│albipinnatus │ │K03.05 │interzisă │
│ │ │(P); │popularea cu │
│ │ │C01.01 │peşti a │
│ │ │(A); │lacurilor de │
│ │ │D03.01.02 │pescuit, situate│
│ │ │(A); │pe raza ariei │
│ │ │E01.03 │naturale │
│ │ │(A); │protejate, fără │
├──────────────┼───────────┤E03.01 │avizul prealabil│
│ │ │(A); │al autorităţii │
│ │ │H01.03 │responsabile de │
│ │ │(A); │managementul │
│ │ │H01.08 │ariei naturale │
│ │ │(A); │protejate. │
│ │ │J02.02.01 │MR5 Sunt │
│ │ │(A); │interzise │
│Gobio │NI │J02.03 │lucrările de │
│kesslerii │ │(A); │recalibrare/ │
│ │ │J02.04.02 │reprofilare şi │
│ │ │(A); │decolmatare a │
│ │ │J02.12.02 │albiei râului │
│ │ │(A); │Mureş care nu │
│ │ │J02.06.05 │sunt motivate de│
│ │ │(A); │necesitatea de a│
│ │ │J03.01 │preveni │
├──────────────┼───────────┤(A); │inundaţiile │
│ │ │J03.02.01 │localităţilor │
│ │ │(A); │din aval. │
│ │ │J03.02.02 │MR6 Este │
│ │ │(A); │interzisă │
│ │ │J03.02.03 │capturarea/ │
│ │ │(A); │recoltarea │
│ │ │ │speciilor de │
│Rhodeus │ │ │interes │
│sericeus │NI │ │conservativ │
│amarus │ │ │protejate, cât │
│ │ │ │şi folosirea ca │
│ │ │ │nadă vie a │
│ │ │ │speciilor de │
│ │ │ │porcuşori. │
│ │ │ │MR7 Este │
│ │ │ │interzisă │
│ │ │ │introducerea de │
├──────────────┼───────────┤ │specii invazive │
│ │ │ │de peşti în │
│ │ │ │reţeaua │
│ │ │ │hidrografică a │
│ │ │ │ROSCI0313 │
│ │ │ │Confluenţa Mureş│
│ │ │ │cu Arieş. │
│ │ │ │MR8 Este │
│Zingel streber│NR │ │interzisă │
│ │ │ │folosirea de │
│ │ │ │specii invazive │
│ │ │ │de peşti ca │
│ │ │ │momeală vie. │
│ │ │ │ │
│ │ │ │ │
│ │ │ │ │
├──────────────┴───────────┴──────────┴────────────────┤
│Habitate │
├──────────────┬───────────┬──────────┬────────────────┤
│ │ │ │A1 Promovarea/ │
│ │ │ │ajutorarea │
│ │ │ │regenerării │
│ │ │ │naturale a │
│ │ │ │speciilor de │
│ │ │ │sălcii şi plop; │
│ │ │ │A2 Corelarea │
│ │ │ │prevederilor │
│ │ │ │Planului de │
│ │ │ │management cu │
│ │ │ │alte planuri si │
│ │ │ │programe │
│ │ │ │A3 Monitorizarea│
│ │ │A04.02.02 │şi eliminarea │
│ │ │(P); │speciilor │
│ │ │A10.01 │invazive care │
│ │ │(P); │reduc │
│ │ │E03.03 │semnificativ │
│ │ │(P); │suprafaţa │
│ │ │E04.01 │habitatului │
│ │ │(P); │92A0; │
│92A0 │ │G01.03.02 │A4 Prevenirea │
│Păduri-galerii│ │(P); │depozitării │
│/ zăvoaie de │Necunoscută│I01 (P); │deşeurilor în │
│Salix alba şi │ │J02.01.03 │aria naturală │
│Populus alba │ │(A); │protejată şi │
│ │ │J02.05.02 │eliminarea celor│
│ │ │(A); │existente │
│ │ │K02.01 │MR1 Este │
│ │ │(A); │interzisă │
│ │ │M02.01 │tăierea │
│ │ │(A); │speciilor │
│ │ │M02.03 │autohtone de │
│ │ │(A); │arbori şi │
│ │ │ │arbuşti de pe │
│ │ │ │malul apelor, cu│
│ │ │ │excepţia │
│ │ │ │speciilor de │
│ │ │ │arbori şi │
│ │ │ │arbuşti cu │
│ │ │ │caracter │
│ │ │ │invaziv. Zona de│
│ │ │ │reglementare: pe│
│ │ │ │tot parcursul │
│ │ │ │albiei majore a │
│ │ │ │râurilor/ │
│ │ │ │pârâurilor din │
│ │ │ │sit │
└──────────────┴───────────┴──────────┴────────────────┘



    1.2. Procesul de elaborare a Planului de management
        Elaborarea Planului de management al sitului Natura 2000 ROSCI0313 Confluenţa Mureş cu Arieş s-a realizat în cadrul proiectului: "Elaborarea a 3 Planuri de management pentru situri Natura 2000 din judeţul Alba" cod MySMIS 102369, de către Asociaţia Biounivers, beneficiarul proiectului. Finanţarea proiectului s-a realizat prin Programului Operaţional Infrastructură Mare. Planul de management a fost elaborat de către o echipă formată din 5 specialişti ai Asociaţiei Biounivers, respectiv: dr. Frink Jozsef Pal - expert botanist, Emil Paul - expert botanist, Muncuş-Nagy Kinga - expert botanist, Oprica Nicolae - expert botanist, Maloş Cristian-Valeriu - expert GIS şi S.C. M&S ECOPROIECT S.R.L., prin cei 2 experţi ihtiologi Imecs Istvan şi Nagy Attila.
        În perioada 1 noiembrie 2017 - 30 octombrie 2018, experţii au elaborat următoarele studii de specialitate, care au stat la baza întocmirii planului de management:
        ● Studiu privind inventarierea, cartarea şi evaluarea stării de conservare pentru habitatele şi flora din ROSCI0313 Confluenţa Mureş cu Arieş;
        ● Studiul ihtiofaunei din situl de importanţă comunitară ROSCI0313 Confluenţa Mureş cu Arieş;
        ● Studiu de evaluare a activităţilor cu potenţial impact antropic ce afectează speciile şi habitatele de importanţă comunitară pentru ROSCI0313 Confluenţa Mureş cu Arieş;

        În perioada 1 noiembrie 2018 - 30 aprilie 2019 a fost elaborat Planul de management, pe baza studiilor realizate de experţi şi a observaţiilor pertinente, preluate în urma consultării factorilor interesaţi.
        Consultarea factorilor interesaţi, pe parcursul elaborării Planului de management s-a asigurat prin:
        ● organizarea a trei întâlniri cu comunităţile locale şi alte categorii de factori interesaţi, desfăşurate în localitatea Lunca Mureşului, judeţul Alba;
        ● solicitarea de date, comentarii/sugestii de la factorii interesaţi şi de la specialişti din diverse domenii, în perioada elaborării Planului de management;

        Planul de management al sitului Natura 2000 ROSCI0313 Confluenţa Mureş cu Arieş a fost transmis pentru avizare la Agenţia pentru Protecţia Mediului Alba. Memoriul de evaluare adecvată pentru Planul de management al sitului Natura 2000 ROSCI0313 Confluenţa Mureş cu Arieş, elaborat conform Ordinului 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potenţiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar, a fost întocmit de Geographica Transilvania S.R.L..
        Urmare a consultărilor desfăşurate la sediul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Alba, în şedinţa Comitetului Special Constituit, s-a decis că Planul de management al sitului Natura 2000 ROSCI0313 Confluenţa Mureş cu Arieş nu se supune evaluării de mediu.
        Accesul liber al publicului la informaţii, pe parcursul procedurii de evaluare de mediu s-a făcut astfel:
        ● Anunţurile publicate de Asociaţia Biounivers în ziarul Unirea, în data de 20.05.2019 şi 23.05.2019;
        ● Documentaţia de susţinere a solicitării avizului a fost accesibilă pentru consultare de către public, pe toată durata derulării procedurii de reglementare, la sediul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Alba;
        ● Anunţul public privind luarea deciziei etapei de încadrare a fost publicat în ziarul Unirea în data de 29.06.2020 şi pe pagina de internet a Agenţiei pentru Protecţia Mediului Alba.

        Urmare a parcurgerii procedurii de evaluare de mediu, s-a emis decizia de încadrare nr. 5777/12.07.2019 pentru Planul de management al sitului Natura 2000 ROSCI0313 Confluenţa Mureş cu Arieş, elaborat de Asociaţia Biounivers.
        După avizarea planului de management de către Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate şi alte autorităţi centrale, acesta va fi transmis către Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, în vederea aprobării prin ordin de ministru.

    1.3. Descrierea ariei naturale protejate vizate de Planul de management
    1.3.1. Aria naturală protejată vizată de Planul de management
        Situl Natura 2000 ROSCI0313 Confluenţa Mureş cu Arieş, cu o suprafaţă de 857 ha, a fost declarat prin Ordinul ministrului mediului, apelor şi pădurilor nr. 46/2016. Situl nu se suprapune cu alte arii naturale protejate.
        Importanţa ariei naturale protejate este dată de prezenţa habitatului 92A0 Păduri-galerii/zăvoaie de Salix alba şi Populus alba şi a speciilor de peşti de interes comunitar: Aspius aspius, Cobitis taenia, Gobio albipinnatus, Gobio kesslerii, Rhodeus sericeus amarus, Sabanejewia aurata, Zingel streber.

    1.3.2. Localizarea ariei naturale protejate vizată de Planul de management
        Situl Natura 2000 ROSCI0313 Confluenţa Mureş cu Arieş este localizat în România, pe sectorul mijlociul al râului Mureş şi are o suprafaţă de 857 ha, distribuită pe malurile râului Mureş şi ale râului Arieş, afluent al Mureşului. Pe cursul râului Mureş, între localităţile Gura Arieşului şi Aiud, include malurile, 16 insule permanente pe cursul Mureşului, braţele moarte şi, pe alocuri, luncile inundabile la debite medii şi mari din imediata apropiere a albiei minore a râului. Pe unele tronsoane limitele sitului se extind şi în albia majoră incluzând porţiuni din vechile meandre ale râului Mureş.
        Din punct de vedere al regiunilor de dezvoltare situl Natura 2000 ROSCI0313 Confluenţa Mureş cu Arieş este situat pe raza a două regiuni, respectiv Regiunea Centru şi Regiunea Nord-Vest. Administrativ-teritorial este localizat pe raza a două judeţe, respectiv judeţul Alba şi judeţul Cluj. Suprafaţa sitului, pe localităţi este redată în tabelul nr. 3. Este de menţionat că pe suprafaţa ocupată de aria naturală protejată nu sunt incluse suprafeţe de intravilan ale localităţilor enumerate în tabelul nr. 3.
     Harta cu localizarea sitului Natura 2000 ROSCI0313 Confluenţa Mureş cu Arieş este prezentată în Anexa nr. 2 la Planul de management.
        Tabelul nr. 3
        Localizarea ariei naturale protejate

┌──────────┬─────────┬─────────────┬─────┬────────────────────┐
│Codul şi │ │ │ │Localităţi │
│denumirea │ │ │ │ │
│ariei │Suprafaţa│Regiunea │Judeţ├──────────┬─────────┤
│naturale │(ha) │biogeografică│ │ │Suprafaţa│
│protejate │ │ │ │Localitate│(ha) │
│ │ │ │ │ │ │
├──────────┼─────────┼─────────────┼─────┼──────────┼─────────┤
│ │ │ │ │municipiul│158,1 ha │
│ │ │ │ │Aiud │ │
│ │ │ │ ├──────────┼─────────┤
│ │ │ │ │oraşul │212,5 │
│ │ │ │ │Ocna Mureş│ │
│ │ │ │ ├──────────┼─────────┤
│ │ │ │ │comuna │ │
│ │ │ │ │Lunca │135,5 │
│ROSCI0313 │ │ │Alba │Mureşului │ │
│Confluenţa│ │ │ ├──────────┼─────────┤
│Mureş cu │857 ha │continentală │ │comuna │99,6 │
│Arieş │ │ │ │Noşlac │ │
│ │ │ │ ├──────────┼─────────┤
│ │ │ │ │comuna │103,1 │
│ │ │ │ │Unirea │ │
│ │ │ │ ├──────────┼─────────┤
│ │ │ │ │comuna │59,6 │
│ │ │ │ │Mirăslău │ │
│ │ │ ├─────┼──────────┼─────────┤
│ │ │ │Cluj │comuna │88,6 │
│ │ │ │ │Luna │ │
└──────────┴─────────┴─────────────┴─────┴──────────┴─────────┘


        Căile rutiere ce se pot folosi pentru a accesa situl Natura 2000 ROSCI0313 Confluenţa Mureş cu Arieş sunt următoarele:
    - DN1 până în municipiul Aiud - DJ 107E până în localitatea Păgida, limitrofă cu situl Natura 2000 ROSCI0313 Confluenţa Mureş cu Arieş;
    – DN1 până în localitatea Unirea - DJ 107D până în localitatea Ocna Mureş, limitrofă cu situl Natura 2000 ROSCI0313 Confluenţa Mureş cu Arieş;
    – DN1 până în localitatea Unirea - DJ 107D până în localitatea Micloşaca, limitrofă cu situl Natura 2000 ROSCI0313 Confluenţa Mureş cu Arieş;
    – DN1 până în localitatea Unirea - DJ 107F până în localitatea Gura Arieşului, limitrofă cu situl Natura 2000 ROSCI0313 Confluenţa Mureş cu Arieş;

        Pe cale feroviară se poate ajunge în 3 puncte de acces, respectiv municipiul Aiud, comuna Unirea, comuna Gura Arieşului, apoi se poate accesa situl Natura 2000 ROSCI0313 Confluenţa Mureş cu Arieş pe căile rutiere menţionate mai sus.

    1.3.3. Limita ariei naturale protejate vizată de Planul de management
     Harta cu limitele sitului Natura 2000 ROSCI0313 Confluenţa Mureş cu Arieş este prezentată în Anexa nr. 3 la Planul de management, limitele fiind în conformitate cu cele puse la dispoziţie de către autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului pe pagina oficială de internet, în format shapefile.



    2. MEDIUL ABIOTIC AL ARIEI NATURALE PROTEJATE
    2.1. Geologie
        Morfologic, zona se situează în marea unitate de culoar a Mureşului şi Arieşului, în partea de nord, respectiv Culoarul Alba Iulia-Turda. Culoarul reprezintă o unitate fizico-geografică de tranziţie între bazinul Transilvaniei şi Munţii Apuseni, respectiv Munţii Trascăului. Relieful se prezintă ca o câmpie dezvoltată pe ambele maluri ale Mureşului, compartimentată de văile care coboară din Trascău şi se dezvoltă spre axul depresiunii. Contactul propriu-zis spre zona de culoar este realizat de piemontul estic al Trascăului.
        Formaţiunile geologice din bazinul hidrografic Mureş sunt foarte variate din punct de vedere petrografic, în funcţie de relief. Din punct de vedere geologic, arealul bazinului hidrografic este silicios şi calcaros.
        Cursul mijlociul al râului Mureş, în care este localizat situl de importanţa comunitară ROSCI0313 Confluenţa Mureş cu Arieş, se află în zona centrală a Podişului Transilvaniei între Deda şi Alba lulia, având o lungime de 266 km şi fiind structurat în trei mari fişii, respectiv domuri, diapir şi monoclin, repartizate pe 8 niveluri de terase. Depozitele din terase sunt de origine aluvială, granulometric predominând pietrişurile şi nisipurile.
        Bine reprezentate şi cu o valoare deosebită sunt zăcămintele de sare, din zona Ocna-Mureş, gazele naturale, bentonită, argilă, nisipuri şi pietrişuri, care se exploatează din albiile râurilor şi tufurile de Hădăreni la Gura Arieşului.
     Harta geologică a sitului Natura 2000 ROSCI0313 Confluenţa Mureş cu Arieş este prezentată în Anexa nr. 4 la Planul de management.

    2.2. Hidrografie
        Evoluţia reţelei hidrografice a Mureşului este strâns legată de evoluţia reliefului şi de particularităţile teritoriale ale regimului hidrometeorologic. El s-a format în urma retragerii apelor lacului Panonic, începând cu etapa istorică pliocenă şi apoi cuaternară de evoluţii morfostructurale a teritoriului Valea Mureşului şi are o dezvoltare pe direcţia nord-est - sud-vest, cu o pantă medie de 0,5 - 0,7 m/km.
        Râul Mureş, în Culoarul Turda-Alba Iulia, după confluenţa cu Arieşul, prezintă o cascadă de circa 2 m înălţime, la Gura Arieşului, are o pantă de curgere, care se menţine la 18,0 m/km, albia este ramificată până la Ocna Mureş, după care până la Aiud şi Mihalţ, unde se întâlneşte cu Târnava, râul meandrează. Fenomenul erodare - transport - depunere, cauzat de acţiunea curentului de apă se manifestă diferit datorită pantelor, mărimii debitului şi structurii geologice ale albiei de curgere şi vitezelor neuniforme care se desfăşoară în albia râului. Cauza principală este legată de existenţa unor nivele locale de eroziune coborâte, dar şi de un nivel general de bază scăzut al Mureşului, în tendinţa râului de a-şi atinge profilul de echilibru.
     Harta hidrografică a sitului Natura 2000 ROSCI0313 Confluenţa Mureş cu Arieş este prezentată în Anexa nr. 5 la Planul de management.

    2.3. Pedologie
        Culoarul Depresionar al Mureşului, în zona reliefului colinar de podiş, se caracterizează printr-un mozaic de soluri: de la cernoziomuri cambice cu levigare slabă şi argiloiluviale podzolite, în luncile râului, soluri închise şi brune, inclusiv eumezobazice, pseudorendzine până la soluri argiloiluviale brune podzolite, dominante la contactul cu muntele, la care se adaugă diferitele faze de erodare ale acestora, inclusiv regosolurile.
     Harta solurilor din situl Natura 2000 ROSCI0313 Confluenţa Mureş cu Arieş este prezentată în Anexa nr. 6 la Planul de management.

    2.4. Climă
        Bazinul hidrografic Mureş se află în sectorul de climat continental-moderat cu veri călduroase şi ierni lungi şi reci, cu precădere în zonele montane din nord-estul bazinului, iar în vest climatul prezintă nuanţe de ariditate, verile fiind în general mai secetoase şi mai calde.
        Climatul în bazinul mijlociu al Mureşului este caracterizat prin valori medii anuale ale temperaturii de aproximativ 8°C, temperaturile medii lunare coboara pâna la -4°C în luna ianuarie şi depăşeşte pe alocuri 18-19°C în iulie.

    2.5. Elemente de interes conservativ, de tip abiotic
        Nu au fost identificate elemente de interes conservativ, de tip abiotic.


    3. MEDIUL BIOTIC AL ARIEI NATURALE PROTEJATE
    3.1. Ecosistemele
        Ecosistemele întâlnite în ROSCI0313 Confluenţa Mureş cu Arieş sunt: râuri din regiunea colinară cu albii nisipoase şi prundişuri, păduri de luncă şi galerii de plopi şi sălcii, pajişti aluviale şi de altitudine joasă cu comunităţi ierboase higrofile, lacuri şi bălţi permanente cu regim hidrologic redus şi comunităţi flotante, terenuri înmlăştinate de margini de ape curgătoare, terenuri arabile, tufărişuri de luncă şi de zone depresionare, terenuri agricole mixte heterogene, terenuri ocupate de construcţii în afara localităţilor, terenuri degradate, drumuri, halde şi depozite, vegetaţie ruderală.
        Pe tronsonul de la confluenţa cu Arieşul şi până la Ocna Mureş pe cursul Mureşului există 4 praguri naturale care au determinat formarea a 9 insule puternic vegetalizate: 7 insule în dreptul satului Gura Arieşului, unde pragul are înalţimea de cca 1 m şi care, prin traversarea aproape perpendiculara a râului, imprimă acestuia un caracter de cataractă. Această cataractă impreuna cu insula "Arac" din amonte, acoperită cu sălciş în faza de tinereţe, formează un peisaj spectaculos, zona fiind habitat favorit pentru numeroase specii de păsări acvatice dintre care: egreta mică, cormoranul, raţa sălbatică, lişiţa, gâinuşa de baltă, stârcul cenuşiu. Cea de a 8-a insulă este situată în dreptul satului Noşlac iar cea de a 9-a insulă în apropierea cartierului Uioara de Sus al oraşului Ocna Mureş, unde, pe cursul râului, s-a format o insulă cu vegetaţie compactă de sălcii şi plopi cu vârste diferite, iar pe plajele insulei sunt grupări compacte de trestie, papură, răchitan cu Butomus umbelatus.
        Cursul râului Mureş în acest sector prezintă puţine meandre deoarece, în anii 1970, albia a fost regularizată prin tăierea, dinspre malul stâng, a 3 meandre pronunţate din zona satelor Copand, Căptălan şi Noşlac şi a unei meandre dinspre malul drept din aval de satul Războieni - Cetate.
        Pe tronsonul Ocna Mureş - Aiud, cursul râului Mureş este puternic meandrat, pragurile din albie sunt mai reduse ca număr şi ca înălţime, aici se găsesc 7 insule vegetalizate cu zăvoi de salcie şi plop din care două pe tronsonul Cisteiul de Mureş - Micoşlaca şi Inoc - Decea, una pe tronsonul Decea - Ormeniş, trei insule în aval de podul spre satul Păgida şi o insulă în dreptul conflueţei Mureşului cu valea Aiudului.
     Harta ecosistemelor se regăseşte la Anexa nr. 7 la Planul de management.

    3.2. Habitatele de interes conservativ în baza cărora a fost declarată aria naturală protejată
    3.2.1. Habitate Natura 2000
        Tipurile de habitate pentru care a fost declarată aria naturală protejată vor fi descrise din punctul de vedere al existenţei acestora în aria naturală protejată şi al caracteristicilor pe care acestea le au în general şi în mod special în cadrul ariei protejate, după cum urmează:
    A. Date generale ale tipului de habitat: date care sunt general valabile pentru habitatul respectiv indiferent de locul unde acesta este întâlnit/semnalat;
    B. Date specifice ale tipului de habitat la nivelul ariei naturale protejate: date care sunt caracteristice tipului de habitat în cadrul ariei naturale protejate.

        Tabelul nr. 4
        Date generale pentru habitatul 92A0 Păduri-galerii (zăvoaie) de Salix alba şi Populus alba

┌───┬──────────────┬───────────────────┐
│Nr.│Atribut │Descriere │
├───┼──────────────┼───────────────────┤
│ │Clasificarea │Tip de habitat de │
│1. │tipului de │importanţă │
│ │habitat │comunitară │
├───┼──────────────┼───────────────────┤
│ │Codul unic al │ │
│2. │tipului de │92A0 │
│ │habitat │ │
├───┼──────────────┼───────────────────┤
│ │ │Păduri-galerii/ │
│3. │Denumire │zăvoaie de Salix │
│ │habitat │alba şi Populus │
│ │ │alba │
├───┼──────────────┼───────────────────┤
│ │ │44.6612 Western │
│ │ │Pontic white - │
│ │ │black poplar │
│ │ │galleries │
│ │Palaearctic │44.6611 Western │
│4. │Habitats │Pontic white poplar│
│ │(PalHab) │galleries │
│ │ │44.162 Pontic │
│ │ │willow galleries │
│ │ │44.1621 Lower │
│ │ │Danube willow │
│ │ │galleries │
├───┼──────────────┼───────────────────┤
│ │ │R4405 Păduri │
│ │ │daco-getice de plop│
│ │ │negru (Populus │
│ │ │nigra) cu Rubus │
│ │ │caesius │
│ │ │R4406 Păduri │
│ │ │danubiano-pontice │
│ │ │de plop alb │
│ │Habitatele din│(Populus alba) cu │
│5. │România │Rubus caesius │
│ │ │R4407 Păduri │
│ │ │danubiene de salcie│
│ │ │albă (Salix alba) │
│ │ │cu Rubus caesius │
│ │ │R4408 Păduri │
│ │ │danubiene de salcie│
│ │ │albă (Salix alba) │
│ │ │cu Lycopus │
│ │ │exaltatus │
├───┼──────────────┼───────────────────┤
│ │ │92A0 Păduri-galerii│
│6. │Habitatele │/ zăvoaie de Salix │
│ │Natura 2000 │alba şi Populus │
│ │ │alba │
├───┼──────────────┼───────────────────┤
│ │ │Salici-Populetum │
│ │Asociaţiile │Meijer-Drees 1936, │
│7. │vegetale │Salicetum albae- │
│ │ │fragilis Issler │
│ │ │1926 em. Soo 1957. │
├───┼──────────────┼───────────────────┤
│ │ │9313 Zăvoi │
│ │ │amestecat de plop │
│ │ │alb şi plop negru │
│ │ │de productivitate │
│ │ │inferioară (s) │
│ │ │9511 Zăvoi de │
│ │ │salcie din luncile │
│8. │Tipuri de │apelor interioare │
│ │pădure │(s) │
│ │ │9611 Zăvoi normal │
│ │ │de plop şi salcie │
│ │ │(s) │
│ │ │9613 Zăvoi de plop │
│ │ │şi salcie din │
│ │ │luncile apelor │
│ │ │interioare (m) │
├───┼──────────────┼───────────────────┤
│ │ │Acest tip de │
│ │ │habitat cuprinde │
│ │ │pădurile ripariene,│
│ │ │zăvoaie sub formă │
│ │ │de galerii din │
│ │ │bazinul │
│ │ │mediteranean │
│ │ │dominate de Salix │
│ │ │alba şi Salix │
│ │ │fragilis sau specii│
│ │ │de sălcii înrudite │
│ │ │cu acestea şi │
│ │ │păduri mediteranean│
│ │ │central-eurasiatice│
│ │ │nultistratificate │
│ │ │cu specii de │
│ │ │Populus ssp., Ulmus│
│ │ │ssp., Salix ssp., │
│ │ │Alnus ssp., Acer │
│ │ │ssp., Tamarix ssp.,│
│ │ │Juglans regia şi │
│ │ │liane. În sudul │
│ │ │României, pe Valea │
│ │ │Dunării şi văile │
│ │ │afluenţilor apar │
│ │ │de-a lungul │
│ │ │râurilor uneori │
│ │Descrierea │păduri-galerii │
│ │generală a │dominate de plop │
│9. │tipului de │alb (Populus alba),│
│ │habitat │care se apropie de │
│ │ │cele din regiunea │
│ │ │mediteraneană. │
│ │ │Unele specii tipic │
│ │ │mediteraneene │
│ │ │lipsesc din ele, │
│ │ │dar comparându-se │
│ │ │componenţa │
│ │ │pădurilor din │
│ │ │regiunea Mării │
│ │ │Mediterane cu cele │
│ │ │din sudul României,│
│ │ │se constată │
│ │ │asemănări evidente.│
│ │ │Aceste │
│ │ │păduri-galerii fac │
│ │ │tranziţia între │
│ │ │zăvoaiele regiunii │
│ │ │mediteraneene şi │
│ │ │cele din Europa │
│ │ │centrală. │
│ │ │Importanţa │
│ │ │habitatului pentru │
│ │ │economie este dată │
│ │ │de producţia │
│ │ │mijlocie de masă │
│ │ │lemnoasă, │
│ │ │preponderent pentru│
│ │ │lemn de foc. │
├───┼──────────────┼───────────────────┤
│ │ │Specii │
│ │ │edificatoare: Salix│
│ │ │alba, S. fragilis │
│ │ │Stratul arborilor: │
│ │ │Salix alba, Populus│
│ │ │alba, Populus │
│ │ │nigra, Fraxinus │
│ │ │angustifolia, Alnus│
│ │ │spp., Acer spp., │
│ │ │Tamarix spp., │
│ │ │Quercus robur, │
│ │ │Q.pedunculiflora, │
│ │ │Fraxinus │
│ │ │angustifolia, F. │
│ │ │pallisiae, Alnus │
│ │ │glutinosa, Ulmus │
│ │ │laevis, U. minor, │
│ │ │Acer campestre, │
│ │ │Stratul arbuştilor,│
│ │ │subarbuştilor: │
│ │ │Crataegus monogyna,│
│ │ │Rosa canina, │
│ │ │Euonymus europaeus,│
│ │ │Cornus sanguinea, │
│ │ │Sambucus nigra, │
│ │ │Viburnum opulus, │
│ │ │Prunus spinosa, │
│ │ │Amorpha fruticosa. │
│ │ │Liane: Clematis │
│ │ │vitalba, Frangula │
│ │ │alnus, Rubus │
│ │ │caesius, Vitis │
│ │ │vinifera subsp. │
│ │ │sylvestris, Humulus│
│ │Specii │lupulus, Stratul │
│10.│caracteristice│ierbos: Galium │
│ │ │rubioides, │
│ │ │Brachypodium │
│ │ │sylvaticum, │
│ │ │Asparagus │
│ │ │verticillatus, A. │
│ │ │tenuifolius, A. │
│ │ │officinalis, │
│ │ │Althaea │
│ │ │officinalis, │
│ │ │Aegopodium │
│ │ │podagraria, │
│ │ │Eupatorium │
│ │ │canabinum, Galium │
│ │ │aparine, Lysimachia│
│ │ │nummularia, Lycopus│
│ │ │europaeus, │
│ │ │Melandrium album, │
│ │ │Rorippa sylvestris,│
│ │ │Ranunculus repens, │
│ │ │Agrostis │
│ │ │stolonifera, Bidens│
│ │ │tripartita, │
│ │ │Calystegia sepium, │
│ │ │Equisetum arvense, │
│ │ │Glechoma hederacea,│
│ │ │Lysimachia │
│ │ │nummularia, L. │
│ │ │vulgaris, Lycopus │
│ │ │europaeus, │
│ │ │Polygonum │
│ │ │hydropiper, Solanum│
│ │ │dulcamara, │
│ │ │Scutellaria │
│ │ │galericulata, │
│ │ │Lycopus europaeus. │
├───┼──────────────┼───────────────────┤
│11.│Fotografii │Anexa nr. 23, │
│ │ │fotografia 8 │
└───┴──────────────┴───────────────────┘


        Tabelul nr. 5
        Date specifice pentru tipul de habitat 92A0 Păduri-galerii (zăvoaie) de Salix alba şi Populus alba la nivelul ariei naturale protejate

┌───┬───────────┬──────────────────────┐
│Nr.│Atribut │Descriere │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │Codul unic │ │
│1. │al tipului │92A0 │
│ │de habitat │ │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │Statutul de│ │
│2. │prezenţă, │Larg răspândit │
│ │spaţial │ │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │Statutul de│ │
│3. │prezenţă, │Natural │
│ │management │ │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │Suprafaţa │ │
│4. │tipului de │175,03 ha │
│ │habitat │ │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │Perioada de│ │
│5. │colectare a│noiembrie 2017 - │
│ │datelor din│octombrie 2018 │
│ │teren │ │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │Habitatul este │
│ │ │localizat pe ambele │
│ │ │maluri ale râului │
│ │ │Mureş şi Arieş după │
│ │ │cum urmează: │
│ │ │- preponderent sub │
│ │ │formă de cordoane │
│ │ │discontinue de arbori,│
│ │ │pe ambele maluri ale │
│ │ │râului Mureş; │
│ │ │- sub formă de │
│ │ │poligoane în zone │
│ │ │invecinate albiei │
│ │ │minore inundabile la │
│ │ │debite medii; │
│ │ │- insular, pe cele 16 │
│ │Distribuţia│insule actuale de pe │
│ │tipului de │cursul Mureşului (9 │
│6. │habitat, │insule pe tronsonul │
│ │descriere │Gura Arieşului -Ocna │
│ │ │Mureş, 3 insule │
│ │ │tronsonul Inoc - │
│ │ │Mirăslău, 4 insule pe │
│ │ │tronsonul Păgida - │
│ │ │confluenţa cu Valea │
│ │ │Aiudului), în braţele │
│ │ │moarte ale râului │
│ │ │Mureş sau în fostele │
│ │ │zone insulare din │
│ │ │vechea albie a râului │
│ │ │în apropierea │
│ │ │localităţilor Câpud, │
│ │ │Noşlac, Războieni, │
│ │ │Cisteiul de Mureş, │
│ │ │Inoc-Micoşlaca, │
│ │ │Micoşlaca - Gâmbaş, │
│ │ │Mirăslău. │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │Distribuţia│ │
│7. │tipului de │Anexa nr. 8 la Planul │
│ │habitat, │de management │
│ │hartă │ │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │Fişa sitului Natura │
│ │ │2000 ROSCI0313 │
│ │ │Confluenţa Mureş cu │
│ │ │Arieş, judeţul Alba; │
│ │ │Doniţă şi │
│ │ │colaboratorii, 2005, │
│ │ │Habitatele din România│
│ │ │UE, 2007 - Manualul de│
│ │ │interpretare a │
│ │ │habitatelor din │
│ │Alte │Europa, EUR27; Buza, │
│ │informaţii │M., Stroia, M., 1985, │
│8. │privind │Blaj, Editura │
│ │sursele de │Sport-Turism, │
│ │informaţii │Bucureşti; Ciocârlan, │
│ │ │V., 2009, │
│ │ │Flora ilustrată a │
│ │ │României. Pteridophyta│
│ │ │et Spermatophyta, Ed. │
│ │ │Ceres, Bucureşti; │
│ │ │Cristea V., Gafta D., │
│ │ │Pedrotti F., 2004, │
│ │ │Fitosociologie, Ed. │
│ │ │Presa Universitară │
│ │ │Clujeană, Cluj-Napoca │
└───┴───────────┴──────────────────────┘



    3.2.2. Habitate după clasificarea naţională
        R4405 - Păduri daco-getice de plop negru (Populus nigra) cu Rubus caesius
        Habitatul se instalează frecvent în luncile de deal şi de câmpie din toată ţara, mai rar în Lunca Dunării, în zona pădurilor de stejari, ambele subzone şi, în parte, în etajul nemoral. Relieful, reprezentat de grinduri nisipoase din preajma râurilor, se caracterizează prin pante uşor înclinate sau plane. Vegetează pe aluviosoluri nisipoase, mijlociu profunde, uneori scheletice, mezobazice, umede, mezotrofice.
        Fitocenoze edificate de specii europene, nemorale. Stratul arborilor, compus din plop negru cu amestec rar de plop alb, sălcii, ulm, stejar pedunculat, anin negru; are o acoperire variabilă de 70-90% şi înălţimi de 25-35 m la 100 de ani. Stratul arbuştilor, dezvoltat variabil, compus din Cornus sanguinea, Sambucus nigra, Viburnum opulus, Euonymus europaeus. Liane prezente Vitis sylvestris, Clematis vitalba. Stratul ierburilor şi subarbuştilor este dominat de Rubus caesius, Galium aparine.



    3.3. Specii de floră şi faună pentru care a fost declarată aria naturală protejată
    3.3.1. Ihtiofaună
     În fişa sitului ROSCI0313 Confluenţa Mureş cu Arieş, la punctul 3.2. Specii prevăzute la art. 4 din Directiva nr. 2009/147/CE, specii enumerate în anexa II la Directiva nr. 92/43/CEE şi evaluarea sitului în ceea ce le priveşte, sunt enumerate 7 specii de peşti. Au fost identificate 2 specii noi de peşti: Gobio uranoscopus şi Barbus meridionalis.
        Fiecare specie este descrisă din punctul de vedere al existenţei acesteia în situl Natura 2000 ROSCI0313 Confluenţa Mureş cu Arieş, al caracteristicilor pe care aceasta le are în general şi în mod special după cum urmează:
    A. Date generale ale speciei: date care sunt general valabile pentru specie, indiferent de locul unde aceasta este întâlnită;
    B. Date specifice ale speciei la nivelul ariei naturale protejate: date care sunt caracteristice speciei în cadrul ariei naturale protejate.

        Tabelul nr. 6
        Date generale ale speciei Aspius aspius

┌───┬───────────┬──────────────────────┐
│Nr.│Atribut │Descriere │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│1 │Cod Specie │Cod EUNIS - 432, cod │
│ │ │Natura 2000 - 1130 │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │Aspius aspius │
│ │ │(Linnaeus, 1758) │
│ │ │Pentru avat în ultimii│
│ │ │50 de ani s-a folosit │
│ │ │doar denumirea de │
│ │ │Aspius aspius, unii │
│ │ │autori (Nalbant 1995) │
│ │ │foloseau şi Aspius │
│2 │Denumirea │aspius aspius │
│ │ştiinţifică│(Linnaeus, 1758) │
│ │ │arătând că avatul de │
│ │ │la noi ar fi o │
│ │ │subspecie a speciei │
│ │ │Aspius aspius. │
│ │ │Propunem în continuare│
│ │ │folosirea denumirii de│
│ │ │Aspius aspius │
│ │ │(Linnaeus, 1758) │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │avat, arvat (Feteşti),│
│ │ │aun (Ardeal), belizna │
│ │ │(la lipoveni), buţoiu │
│ │ │(Mehedinţi), buţon │
│ │ │(de-a lungul Dunării),│
│ │ │fat (Dolj), haut (de- │
│ │ │a lungul Prutului şi │
│ │ │Seretului), guran │
│ │ │(Mehedinţi), hăut │
│ │Denumirea │(de-a lungul │
│3 │populară │Siretului), hauţ (Ocna│
│ │ │Mureş), lup-de-peşte │
│ │ │(Neajlov), peşte-lup │
│ │ │(Giurgiu, Greaca), │
│ │ │peşte-ţigănesc, │
│ │ │peşte-cu-şapte- nume, │
│ │ │ţigan (Greaca), │
│ │ │vânător (Luduş), │
│ │ │vângău (Geaca), │
│ │ │vrespere (Geaca), │
│ │ │vulcan (Neajlov). │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │1. Directiva Habitate │
│ │ │- Directiva │
│ │ │Consiliului Europei 92│
│ │ │/43 EEC, Anexa II şi │
│ │ │V. │
│ │ │2. Convenţia de la │
│ │ │Berna - Legea nr. 13 │
│ │ │din 11 martie 1993 │
│ │ │pentru aderarea │
│ │ │României la Convenţia │
│ │ │privind conservarea │
│ │Statutul de│vieţii sălbatice si a │
│4 │conservare │habitatelor naturale │
│ │în România │din Europa, adoptata │
│ │ │la Berna la 19 │
│ │ │septembrie 1979 - │
│ │ │Anexa III. │
│ │ │4. O.U.G. nr. 57/2007 │
│ │ │privind regimul │
│ │ │ariilor naturale │
│ │ │protejate, conservarea│
│ │ │habitatelor naturale, │
│ │ │a florei şi a faunei │
│ │ │sălbatice, Anexa 3. │
│ │ │5. IUCN - LC │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │Specie cu o răspândire│
│ │ │destul de largă în │
│ │ │România, Telcean & │
│ │ │Bănărescu (2002) îl │
│ │ │categorizează la │
│ │ │speciile care şi-au │
│ │ │menţinut arealul de │
│ │ │răspândire şi │
│ │ │abundenţa în ultimii │
│ │ │ani. │
│ │ │Descriere şi │
│ │ │identificare: Corpul │
│ │ │este alungit, puţin │
│ │ │comprimat lateral. │
│ │ │Profilul dorsal al │
│ │ │capului urcă lin, dar │
│ │ │imediat în urma │
│ │ │capului profilul se │
│ │ │înalţă brusc, formând │
│ │ │un fel de cocoaşă. │
│ │ │Marginea analei este │
│5 │Descrierea │puternic concavă. │
│ │speciei │Caudala adânc scobită,│
│ │ │cu lobi aproximativ │
│ │ │egali. Solzii sunt │
│ │ │subţiri, dar bine │
│ │ │fixaţi, cu striuri │
│ │ │evidente, ei acoperă │
│ │ │istmul în întregime. │
│ │ │Obişnuit atinge 30-40 │
│ │ │cm, dar poate atinge │
│ │ │şi 80 cm. │
│ │ │Colorit: Spatele │
│ │ │măsliniu închis, ceva │
│ │ │mai jos vânăt, │
│ │ │flancurile argintii, │
│ │ │faţa ventrală albă. │
│ │ │Dorsala şi caudala │
│ │ │sunt cenuşii, │
│ │ │ventralele şi anala │
│ │ │incolore sau palid │
│ │ │roşietice, pectoralele│
│ │ │incolore. Buzele │
│ │ │albicioase. │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │Reproducerea are loc │
│ │ │în martie-aprilie, │
│ │Perioade │până în mai. În râuri │
│6 │critice │urcă în amonte în │
│ │ │timpul reproducerii. │
│ │ │Depune icrele pe fund │
│ │ │tare. │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │Trăieşte atât în │
│ │ │râurile de şes până în│
│ │ │zona colinară, cât şi │
│ │ │în bălţi mari şi │
│ │ │lacuri dulci sau │
│ │ │salmastre, mai rar în │
│ │Cerinţe de │părţile îndulcite ale │
│7 │habitat │mării. În râuri urcă │
│ │ │în sus în timpul │
│ │ │reproducerii. Puii se │
│ │ │hrănesc la început cu │
│ │ │plancton; puii mai │
│ │ │mari şi adulţii se │
│ │ │hrănesc aproape │
│ │ │exclusiv cu peşti. │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│8 │Fotografii │Anexa nr. 23, │
│ │ │fotografia 1 │
└───┴───────────┴──────────────────────┘


        Tabelul nr. 7
        Date specifice speciei Aspius aspius la nivelul sitului Natura 2000 ROSCI0313 Confluenţa Mureş cu Arieş

┌───┬────────────┬──────────────────────────┐
│Nr.│Atribut │Descriere │
├───┼────────────┼──────────────────────────┤
│ │ │Aspius aspius Cod EUNIS - │
│1 │Specia │432, cod Natura 2000 - │
│ │ │1130 │
├───┼────────────┼──────────────────────────┤
│ │ │La nivel de arie protejată│
│ │ │specia este prezentă în │
│ │ │râul Mureş şi Arieş. Deşi │
│ │ │specia a fost identificată│
│ │ │doar la nivelul a două │
│ │ │staţii de colectare din │
│ │ │cele 23 verificate, putem │
│ │ │afirma că ea este prezentă│
│ │ │peste tot în râurile Mureş│
│ │ │şi Arieş din sit, deoarece│
│ │ │identificarea speciei este│
│ │Informaţii │foarte dificilă, fiind │
│2 │specifice │vorba de o specie │
│ │speciei │răpitoare care trăieşte în│
│ │ │habitate deschise, unde │
│ │ │şansele de identificare a │
│ │ │exemplarelor sunt mult mai│
│ │ │reduse (acestea se │
│ │ │refugiază la cel mai mic │
│ │ │deranj, iar habitatul │
│ │ │fiind unul deschis, │
│ │ │exemplarele se pot refugia│
│ │ │în orice direcţie). A fost│
│ │ │identificată într-un număr│
│ │ │redus atât în Mureş cât şi│
│ │ │în Arieş. │
├───┼────────────┼──────────────────────────┤
│ │Statutul de │ │
│3 │prezenţă, │rezident │
│ │temporal │ │
├───┼────────────┼──────────────────────────┤
│ │Statutul de │ │
│4 │prezenţă, │larg răspândită │
│ │spaţial │ │
├───┼────────────┼──────────────────────────┤
│ │Statutul de │ │
│5 │prezenţă, │nativă │
│ │management │ │
├───┼────────────┼──────────────────────────┤
│6 │Abundenţă │rară │
├───┼────────────┼──────────────────────────┤
│ │Perioada de │ │
│7 │colectare a │mai - septembrie 2018 │
│ │datelor din │ │
│ │teren │ │
├───┼────────────┼──────────────────────────┤
│ │Distribuţia │La nivel de arie protejată│
│8 │speciei, │specia este prezentă în │
│ │interpretare│râul Mureş şi Arieş. │
├───┼────────────┼──────────────────────────┤
│ │Distribuţia │ │
│9 │speciei, │Anexa nr. 9 la Planul de │
│ │harta │management │
│ │distribuţiei│ │
├───┼────────────┼──────────────────────────┤
│ │ │Bănărescu P. 1964. │
│ │ │Pisces-Osteichthyes. Fauna│
│ │ │R.P.R. XIII Editura Acad. │
│ │ │R.P.R. Bucureşti. │
│ │ │Bănărescu P., Bănăduc D. │
│ │ │2007. Habitats Directive │
│ │ │(92/43/EEC) fish species │
│ │ │(Osteichthyes) on the │
│ │ │Romanian territory. Acta │
│ │Alte │Ichtiologica Romanica II. │
│ │informaţii │43- 78. │
│10 │privind │Telcean, I., Bănărescu, P.│
│ │sursele de │2002: Modifications of the│
│ │informaţii │fish fauna in the upper │
│ │ │Tisa River and its │
│ │ │southern and eastern │
│ │ │tributaries. Ecological │
│ │ │aspects of the Tisa River │
│ │ │Basin. (eds. Sarkany-Kiss,│
│ │ │E., Hamar, J.), pp. │
│ │ │179-185, TISCIA Monograph │
│ │ │Series 6, │
│ │ │Târgu-Mureş-Szeged-Szolnok│
└───┴────────────┴──────────────────────────┘


        Tabelul nr. 8
        Date generale ale speciei Cobitis taenia

┌───┬───────────┬──────────────────────┐
│Nr.│Atribut │Descriere │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│1 │Cod Specie │Cod EUNIS - 478, Cod │
│ │ │Natura 2000 - 1149 │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │Cobitis taenia │
│ │ │Înaintea de studiile │
│ │ │făcute pe baza datelor│
│ │ │genetice (Culling şi │
│ │ │colab. 2006), se │
│ │ │credea (Bănărescu │
│ │ │1964) că în bazinul │
│ │Denumirea │Dunării este prezentă │
│2 │ştiinţifică│specia Cobitis taenia │
│ │ │(Linneaus, 1758). Încă│
│ │ │se mai foloseşte şi │
│ │ │azi denumirea de │
│ │ │Cobitis taenia, dar │
│ │ │s-a dovedit că în zonă│
│ │ │numai specia Cobitis │
│ │ │elongatoides este │
│ │ │prezentă. │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │zvârlugă, zmorlă, │
│ │ │râmbiţar, chetrar - │
│ │ │Orhei, Tighina, fâţă -│
│ │ │Dolj, Buzău, Râmnicu │
│ │ │Sărat, Mehedinţi, fâşă│
│ │ │şi fâţă - Oltenia, │
│ │ │fâţă-rea - Teleorman, │
│ │ │Romanaţi, vârlă, vâţă │
│ │ │- Teleorman, Romanaţi,│
│ │ │muşcătoare - Buzău, │
│ │ │păstru - R. Sărat, │
│3 │Denumirea │sfârloacă - Neamţ, │
│ │populară │sfârlugă - Baia, │
│ │ │ţâmpar - Luduş, ţâpar,│
│ │ │ţâpar mic - Snagov, │
│ │ │vârâtoare - Argeş, │
│ │ │vârliugă - Bega, │
│ │ │Temeş, Arad, vârlugă -│
│ │ │Vlaşca, Dâmboviţa, │
│ │ │Romanaţi, Teleorman, │
│ │ │Argeş, vâţă - │
│ │ │Teleorman, viun Delta │
│ │ │Dunării, zvârloagă - │
│ │ │Călăraşi │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │1. Directiva Habitate │
│ │ │- Directiva │
│ │ │Consiliului Europei 92│
│ │ │/43 EEC, Anexa II. 2. │
│ │ │Convenţia de la Berna │
│ │ │- Legea nr. 13 din 11 │
│ │ │martie 1993 pentru │
│ │ │aderarea României la │
│ │ │Convenţia privind │
│ │ │conservarea vieţii │
│ │Statutul de│sălbatice si a │
│4 │conservare │habitatelor naturale │
│ │în România │din Europa, adoptata │
│ │ │la Berna la 19 │
│ │ │septembrie 1979 - │
│ │ │Anexa 3. 4. O.U.G. nr.│
│ │ │57/2007 privind │
│ │ │regimul ariilor │
│ │ │naturale protejate, │
│ │ │conservarea │
│ │ │habitatelor naturale, │
│ │ │a florei şi a faunei │
│ │ │sălbatice. Anexa 3. 5.│
│ │ │IUCN - LC │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │Specie cu o răspândire│
│ │ │largă în România. │
│ │ │Telcean & Bănărescu - │
│ │ │2002 îl încadrează la │
│ │ │speciile care şi-au │
│ │ │menţinut arealul de │
│ │ │răspândire şi │
│ │ │abundenţa în ultimii │
│ │ │ani. Morfologie │
│ │ │externă. Corpul gros │
│ │ │sau moderat comprimat │
│ │ │lateral. Solzii în │
│ │ │general imbricaţi. │
│ │ │Pigmentaţia laterală │
│ │ │constă din 4 zone │
│ │ │longitudinale │
│ │ │diferite, dintre care │
│ │ │cea inferioară e │
│ │ │formată din pete │
│ │ │laterale evidente. │
│ │ │Singura pată la baza │
│ │ │caudalei este neagră │
│ │ │sau brună. Profilele │
│ │ │dorsal şi ventral │
│ │ │aproape orizontale. │
│ │ │Spinul suborbitar este│
│ │ │situat înaintea şi sub│
│ │ │jumătatea anterioară a│
│ │ │ochiului, cele două │
│ │ │ramuri ale spinului │
│ │ │moderat divergente, │
│ │ │ramura scurtă are cam │
│ │ │jumătatea lungimii │
│ │ │ramurii lungi. Cele │
│ │ │două jumătăţi ale │
│ │ │buzei inferioare sunt │
│ │ │subdivizate de câteva │
│ │ │brazde, în general │
│ │ │puţin adânci, în câte │
│ │ │3 - 4 lobi. Pedunculul│
│ │ │caudal are în partea │
│ │ │sa posterioară, o │
│ │ │carenă dorsală şi una │
│ │ │ventrală, ultima mai │
│ │ │dezvoltată. Inserţia │
│ │ │ventralei este situată│
│ │ │puţin în urma celei a │
│ │ │dorsalei. Caudala │
│ │ │trunchiată sau uşor │
│ │ │scobită, pectoralele │
│ │ │şi ventralele │
│ │ │rotunjite. │
│ │ │Solzii sunt imbricaţi,│
│ │ │subovali, cu zona │
│ │ │focală mică şi │
│ │ │excentrică. Linia │
│ │ │laterală scurtă, în │
│ │ │general nu depăşeşte │
│ │ │pectorala. Pata neagră│
│ │ │de la baza caudalei │
│ │ │este verticală │
│ │ │Bănărescu 1964. │
│5 │Descrierea │Colorit. Fondul │
│ │speciei │alb-gălbui. Pete │
│ │ │dorsale mici, │
│ │ │apropiate în număr │
│ │ │variabil. Pigmentaţia │
│ │ │laterală a corpului │
│ │ │constă din patru 4 │
│ │ │zone: două pigmentaţii│
│ │ │intermediare, care │
│ │ │constă din punctuaţii │
│ │ │fine şi apropiate, cea│
│ │ │laterodorsală din pete│
│ │ │înguste, şi │
│ │ │pigmentaţia laterală │
│ │ │din pete pătrate, în │
│ │ │număr variabil. La │
│ │ │multe exemplare petele│
│ │ │alungite ale │
│ │ │pigmentaţiei │
│ │ │laterodorsale se unesc│
│ │ │dând o dungă aproape │
│ │ │continuă, iar petele │
│ │ │laterale se apropie │
│ │ │mult între ele. La │
│ │ │baza caudalei, în │
│ │ │colţul superior, │
│ │ │există o pată neagră, │
│ │ │foarte evidentă. Capul│
│ │ │cu pete mărunte şi o │
│ │ │dungă oblică, de la │
│ │ │ceafă până la gură - │
│ │ │Bănărescu 1964. │
│ │ │Dimorfism sexual. La │
│ │ │femele radia a treia a│
│ │ │pectoralei este mai │
│ │ │lungă; la masculi │
│ │ │radia a doua, care │
│ │ │este ingroşată, iar la│
│ │ │baza primei radii │
│ │ │există o piesă │
│ │ │scheletică în general │
│ │ │rotunjită: solzul lui │
│ │ │Canestrini. Ca │
│ │ │lungime, femelele │
│ │ │ating până la 11,5 cm,│
│ │ │masculii până la 9,3 │
│ │ │cm. │
│ │ │Posibilităţi de │
│ │ │confuzie cu alte │
│ │ │specii. Zvârluga se │
│ │ │poate confunda cu │
│ │ │ţiparul - Misgurnus │
│ │ │fossilis, fâţa - │
│ │ │Sabanejewia aurata sau│
│ │ │cu grindelul - │
│ │ │Barbatula barbatula. │
│ │ │De grindel se distinge│
│ │ │clar prin faptul că │
│ │ │are capul turtit în │
│ │ │lateral, spini │
│ │ │suborbitali şi o pată │
│ │ │neagră la baza │
│ │ │peduncului codal - │
│ │ │Bănărescu 1964. │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │Reproducerea are loc │
│ │ │primăvara, atât în apă│
│ │ │stătătoare, cât şi în │
│ │ │cea curgătoare, iar │
│ │ │icrele sunt adezive - │
│ │ │Bănărescu 1964. │
│ │ │Masculii ajung la │
│ │Perioade │maturitatea lor │
│6 │critice │sexuală în primul an │
│ │ │iar femelele în anul │
│ │ │2. Reproducerea are în│
│ │ │când temperatura apei │
│ │ │ajunge la 18°C iar │
│ │ │icrele depuse de │
│ │ │femelă sunt între │
│ │ │800-3500 - Juchono şi │
│ │ │Boron 2006. │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │Trăieşte în ape lent │
│ │ │curgătoare, cu fund │
│ │ │nisipos, argilos, │
│ │ │mâlos, mai rar pietos,│
│ │ │cât şi în ape │
│ │ │stătătoare, evitând │
│ │ │însă în general pe │
│ │ │cele foarte înmâlite. │
│ │ │Adesea se îngroape │
│ │ │complet în mâl sau în │
│ │ │nisip; după hrană │
│ │ │umblă mai mult │
│ │ │noaptea. Are │
│ │ │respiraţie │
│ │ │intestinală, scoasă │
│ │ │din apă, emite un │
│ │ │sunet. │
│ │ │Duşmanii naturali ai │
│ │ │speciei sunt peştii │
│ │ │prădători, ca ştiuca, │
│ │ │şalăul, somnul, însă │
│ │ │nu este o specie │
│ │ │preferată din cauza │
│ │ │prezenţei spinului │
│ │ │suborbitar. Poate fi │
│ │ │însă periclitată de │
│ │ │poluarea apelor. │
│ │ │Factorii periclitanţi │
│ │ │care contribuie la │
│ │ │degradarea habitatului│
│ │ │speciei sunt: │
│ │ │exploatarea │
│ │Cerinţe de │agregatelor minerale │
│7 │habitat │din albiile minore a │
│ │ │râurilor, poluarea │
│ │ │cursurilor de apă, │
│ │ │scăderea debitului │
│ │ │râurilor prin captare.│
│ │ │Alte cerinţe │
│ │ │importante faţă de │
│ │ │habitat: │
│ │ │- Prezenţa secţiunilor│
│ │ │cu ape stătătoare sau │
│ │ │lent curgătoare cu │
│ │ │fund nisipos, argilos,│
│ │ │mâlos. │
│ │ │- Fără exploatarea │
│ │ │agregatelor minerale │
│ │ │din albiile minore; │
│ │ │- Fără surse majore de│
│ │ │poluare; │
│ │ │- Fără specii │
│ │ │invazive. Speciile │
│ │ │invazive care ar putea│
│ │ │periclita populaţiile │
│ │ │de Cobitis │
│ │ │elongatoides în sit │
│ │ │sunt: Carassius │
│ │ │gibelio, Lepomis │
│ │ │gibbosus, │
│ │ │Pseudorasbora parva, │
│ │ │Ameiurus nebulosus │
│ │ │- Să nu fie obstrucţii│
│ │ │artificiale, apa │
│ │ │râului să nu fie │
│ │ │captată, să se reducă │
│ │ │gradul de poluare │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│8 │Fotografii │Anexa nr. 23, │
│ │ │fotografia 2 │
└───┴───────────┴──────────────────────┘


        Tabelul nr. 9
        Date specifice speciei Cobitis taenia la nivelul sitului Natura 2000 ROSCI0313 Confluenţa Mureş cu Arieş

┌───┬────────────┬──────────────────────────┐
│Nr.│Atribut │Descriere │
├───┼────────────┼──────────────────────────┤
│ │ │Cobitis taenia Cod EUNIS -│
│1 │Specia │478, Cod Natura 2000 - │
│ │ │1149 │
├───┼────────────┼──────────────────────────┤
│ │ │La nivel de arie protejată│
│ │ │specia este prezentă în │
│ │ │râul Mureş şi Arieş în │
│ │ │zonele cu apă stătătoare │
│ │ │sau lent curgătoare, unde │
│ │ │patul albiei este alcătuit│
│ │ │din mâl sau nisip, în │
│ │ │general regăsindu-se în │
│ │ │apropierea vegetaţiei de │
│ │Informaţii │la mal. Specia a fost │
│2 │specifice │identificată în râul Mureş│
│ │speciei │la nivelul a două staţii │
│ │ │de colectare. │
│ │ │Conectivitatea râurilor │
│ │ │Mureş şi Arieş fiind │
│ │ │asigurată în momentul de │
│ │ │faţă, putem afirma că │
│ │ │specia este prezentă şi în│
│ │ │râul Arieş în habitatele │
│ │ │prielnice, în special în │
│ │ │cele din apropierea │
│ │ │confluenţei cu râul Mureş.│
├───┼────────────┼──────────────────────────┤
│ │Statutul de │ │
│3 │prezenţă, │rezident │
│ │temporal │ │
├───┼────────────┼──────────────────────────┤
│ │Statutul de │ │
│4 │prezenţă, │larg răspândită │
│ │spaţial │ │
├───┼────────────┼──────────────────────────┤
│ │Statutul de │ │
│5 │prezenţă, │nativă │
│ │management │ │
├───┼────────────┼──────────────────────────┤
│6 │Abundenţă │foarte rar │
├───┼────────────┼──────────────────────────┤
│ │Perioada de │ │
│7 │colectare a │mai - septembrie 2018 │
│ │datelor din │ │
│ │teren │ │
├───┼────────────┼──────────────────────────┤
│ │Distribuţia │La nivel de arie protejată│
│8 │speciei, │specia este prezentă în │
│ │interpretare│râul Mureş şi Arieş. │
├───┼────────────┼──────────────────────────┤
│ │Distribuţia │ │
│9 │speciei, │Anexa nr. 9 la Planul de │
│ │harta │management │
│ │distribuţiei│ │
├───┼────────────┼──────────────────────────┤
│ │ │Bănărescu P. 1964. │
│ │ │Pisces-Osteichthyes. Fauna│
│ │ │R.P.R. XIII. Editura Acad.│
│ │ │R.P.R. Bucureşti. │
│ │ │Bănărescu P., Bănăduc D. │
│ │ │2007. Habitats Directive │
│ │ │92/43/EEC fish species- │
│ │ │Osteichthyes on the │
│ │ │Romanian territory. Acta │
│ │Alte │Ichtiologica Romanica II. │
│ │informaţii │43-78. │
│10 │privind │Telcean, I., Bănărescu, P.│
│ │sursele de │2002: Modifications of the│
│ │informaţii │fish fauna in the upper │
│ │ │Tisa River and its │
│ │ │southern and eastern │
│ │ │tributaries. Ecological │
│ │ │aspects of the Tisa River │
│ │ │Basin. eds. Sarkany-Kiss, │
│ │ │E., Hamar, J., pp. │
│ │ │179-185, TISCIA Monograph │
│ │ │Series 6, │
│ │ │Târgu-Mureş-Szeged-Szolnok│
└───┴────────────┴──────────────────────────┘


    Tabelul nr. 10
    Date generale ale speciei Gobio albipinnatus

┌───┬───────────┬──────────────────────┐
│Nr.│Atribut │Descriere │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│1 │Cod Specie │Cod EUNIS - 501, cod │
│ │ │Natura 2000 - 1124 │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │Gobio albipinnatus │
│ │ │Pentru această specie │
│ │ │s-au folosit în │
│ │ │special denumirile de │
│ │ │Gobio albipinnatus - │
│ │ │Lukasch, 1933 şi Gobio│
│ │ │albipinnatus vladykovi│
│2 │Denumirea │- Fang, 1943). │
│ │ştiinţifică│Datorită noilor │
│ │ │cercetări moleculare │
│ │ │- Naseka 2001, │
│ │ │Kottelat şi Freyhof │
│ │ │-2007 consideră │
│ │ │valabil denumirea de │
│ │ │Romanogobio vladykovi │
│ │ │- Fang, 1943 │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│3 │Denumirea │Porcuşor de şes │
│ │populară │ │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │1. Directiva Habitate │
│ │ │- Directiva │
│ │ │Consiliului Europei 92│
│ │ │/43 EEC, Anexa II. │
│ │ │2. Convenţia de la │
│ │ │Berna - Legea nr. 13 │
│ │ │din 11 martie 1993 │
│ │ │pentru aderarea │
│ │ │României la Convenţia │
│ │ │privind conservarea │
│ │Statutul de│vieţii sălbatice si a │
│4 │conservare │habitatelor naturale │
│ │în România │din Europa, adoptata │
│ │ │la Berna la 19 │
│ │ │septembrie 1979 - │
│ │ │Anexa III. │
│ │ │4. O.U.G. nr. 57/2007 │
│ │ │privind regimul │
│ │ │ariilor naturale │
│ │ │protejate, conservarea│
│ │ │habitatelor naturale, │
│ │ │a florei şi a faunei │
│ │ │sălbatice, anexa. 3. │
│ │ │5. IUCN - LC │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │Specie cu o răspândire│
│ │ │largă în România, est │
│ │ │cel mai des întâlnit │
│ │ │dintre cele 3 specii │
│ │ │Gobio/Romanogobio de │
│ │ │importanţă comunitară.│
│ │ │Telcean & Bănărescu - │
│ │ │2002 îl încadrează la │
│ │ │speciile care şi-au │
│ │ │extins arealul sau au │
│ │ │devenit mai abundente │
│ │ │în ultimii ani. │
│ │ │Descriere si │
│ │ │identificare: Corpul │
│ │ │şi pedunculul caudal │
│ │ │relativ inalte şi │
│ │ │comprimate lateral. 7,│
│ │ │excepţional 8 radii │
│ │ │divizate in dorsala. │
│ │ │Mustaţile, in general,│
│ │ │ajung pana la marginea│
│ │ │posterioara a │
│ │ │ochiului. Pedunculul │
│ │ │caudal uşor comprimat │
│ │ │lateral, inalţimea │
│ │ │minima fiind puţin mai│
│ │ │mare (rar egala) cu │
│ │ │grosimea pedunculului │
│ │ │la nivelul capatului │
│ │Descrierea │posterior al analei. │
│5 │speciei │Caudala adanc scobita,│
│ │ │lobul ei superior mai │
│ │ │lung decat cel │
│ │ │inferior. De obicei │
│ │ │atinge pana la 10 cm. │
│ │ │Colorit: Faţa │
│ │ │superioara e galbuie │
│ │ │cenuşie deschis, faţa │
│ │ │dorsala a capului │
│ │ │cenuşie mai inchis, cu│
│ │ │pete şi dungi mai │
│ │ │intunecate. Pe laturi │
│ │ │7-8, rar 6 sau pana la│
│ │ │12 pete rotunde, mai │
│ │ │mici ca la celelalte │
│ │ │specii ale genului. │
│ │ │Solzii liniei laterale│
│ │ │au doua pete negre │
│ │ │foarte slab │
│ │ │pronunţate. Pe radiile│
│ │ │dorsalei şi caudalei │
│ │ │cate doua şiruri de │
│ │ │pete negre foarte │
│ │ │palide. Dimorfismul │
│ │ │sexual este slab │
│ │ │marcat. Se poate │
│ │ │confunda cu celelalte │
│ │ │trei specii din │
│ │ │aceeaşi familie: G. │
│ │ │kesslerii, G. │
│ │ │uranoscopus, G. gobio.│
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │Perioade │Reproducerea are loc │
│6 │critice │in lunile mai şi │
│ │ │iunie. │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │Trăieşte în Dunăre şi │
│ │ │cursul inferior al │
│ │ │râurilor cu fund de │
│ │ │nisip sau argilă. Se │
│ │ │localizează în locuri │
│ │ │cu apa ceva mai adâncă│
│ │ │şi curent slab. Evită │
│ │ │locurile cu apă mai │
│ │ │rapidă. │
│ │ │Trăieşte mai mult │
│ │ │solitar, uneori în │
│ │ │cârduri mici. Consumă │
│ │ │fauna de fund, mai │
│ │ │ales diatomee, larve │
│ │ │mici de efemeride şi │
│ │ │alte animale din │
│ │ │nisip. Este o specie │
│ │ │sedentară, nu │
│ │ │întreprinde migraţiuni│
│ │ │periodice. Duşmanii │
│ │ │naturali sunt speciile│
│ │ │răpitoare - ştiucă, │
│ │ │şalău, mihalţ, somn │
│ │ │sau biban, vidra. │
│ │ │Câteva exemplare pot │
│ │ │fi consumate şi de │
│ │ │către pescăraşul │
│ │ │albastru - Alcedo │
│ │ │atthis. Trebuie │
│ │ │menţionat faptul că │
│7 │Cerinţe de │aceşti duşmani │
│ │habitat │naturali nu │
│ │ │periclitează │
│ │ │supravieţuirea │
│ │ │populaţiilor acestei │
│ │ │specii. Mult mai │
│ │ │periculoasă este │
│ │ │prezenţa speciilor │
│ │ │invazive şi degradarea│
│ │ │habitatelor. Aceste │
│ │ │specii invazive sunt │
│ │ │în competiţie cu │
│ │ │porcuşorul de şes │
│ │ │pentru hrană sau loc │
│ │ │de reproducere: caras,│
│ │ │somn pitic, murgoi │
│ │ │bălţat, biban soare. │
│ │ │Factorii periclitanţi │
│ │ │care contribuie la │
│ │ │degradarea habitatului│
│ │ │speciei sunt: │
│ │ │exploatarea │
│ │ │agregatelor minerale │
│ │ │din albiile minore a │
│ │ │râurilor, poluarea │
│ │ │cursurilor de apă, │
│ │ │scăderea debitului │
│ │ │râurilor prin captare.│
│ │ │Unele exemplare pot fi│
│ │ │folosite ca nadă vie │
│ │ │de către pescarii din │
│ │ │zonă. │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│8 │Fotografii │Anexa nr. 23, │
│ │ │fotografia 3 │
└───┴───────────┴──────────────────────┘


        Tabelul nr. 11
    Date specifice speciei Gobio albipinnatus la nivelul sitului Natura 2000 ROSCI0313 Confluenţa Mureş cu Arieş

┌───┬────────────┬─────────────────────┐
│Nr.│Atribut │Descriere │
├───┼────────────┼─────────────────────┤
│1 │Specia │Gobio albipinnatus │
├───┼────────────┼─────────────────────┤
│ │ │La nivel de arie │
│ │ │protejată specia este│
│ │ │prezentă în râul │
│ │ │Mureş şi Arieş. │
│ │ │Trebuie menţionat │
│ │ │faptul că această │
│ │ │zonă este deja în │
│ │ │apropierea limitei │
│ │ │superioare a ariei de│
│ │ │răspândire a speciei │
│ │ │în râul Mureş, │
│ │ │bineînţeles, specia │
│ │ │este prezentă până în│
│ │ │amonte de Târgu │
│ │Informaţii │Mureş, însă într-un │
│2 │specifice │număr destul de │
│ │speciei │redus. Specia a fost │
│ │ │identificată la │
│ │ │nivelul a 5 staţii pe│
│ │ │râul Mureş şi la 1 │
│ │ │staţie pe râul Arieş.│
│ │ │Din motivul mai sus │
│ │ │menţionat, │
│ │ │majoritatea │
│ │ │habitatelor nu │
│ │ │corespund în mod │
│ │ │natural cerinţelor │
│ │ │speciei, iar starea │
│ │ │de conservare a │
│ │ │speciei va fi │
│ │ │determinată ca atare.│
├───┼────────────┼─────────────────────┤
│ │Statutul de │ │
│3 │prezenţă, │rezident │
│ │temporal │ │
├───┼────────────┼─────────────────────┤
│ │Statutul de │ │
│4 │prezenţă, │larg răspândită │
│ │spaţial │ │
├───┼────────────┼─────────────────────┤
│ │Statutul de │ │
│5 │prezenţă, │nativă │
│ │management │ │
├───┼────────────┼─────────────────────┤
│6 │Abundenţă │rară │
├───┼────────────┼─────────────────────┤
│ │Perioada de │ │
│7 │colectare a │mai - septembrie 2018│
│ │datelor din │ │
│ │teren │ │
├───┼────────────┼─────────────────────┤
│ │ │La nivel de arie │
│ │Distribuţia │protejată specia este│
│8 │speciei, │prezentă în râul │
│ │interpretare│Mureş şi Arieş în │
│ │ │general în zonele cu │
│ │ │apă lent curgătoare. │
├───┼────────────┼─────────────────────┤
│ │Distribuţia │ │
│9 │speciei, │Anexa nr. 9 la Planul│
│ │harta │de management │
│ │distribuţiei│ │
├───┼────────────┼─────────────────────┤
│ │ │Bănărescu P., Telcean│
│ │ │I., Nalbant T., Harka│
│ │ │A., Ciobanu M. 1999. │
│ │ │The fish fauna of the│
│ │ │River Someş/Szamos │
│ │ │basin. In: │
│ │ │Sarkany-Kiss A. & │
│ │ │Hamar J. - eds.: The │
│ │ │Someş/Szamos River │
│ │ │Valley. Tiscia │
│ │ │Monograph Series, │
│ │ │Szolnok - Szeged - │
│ │ │Târgu Mureş, Hungary │
│ │ │- Romania, pp. │
│ │ │249-268. │
│ │ │Harka A., Bănărescu │
│ │ │P. 1999. Fish fauna │
│ │ │of the Upper Tisa. │
│ │ │In: Hamar J. & │
│ │ │Sarkany-Kiss E. eds.:│
│ │ │The Upper Tisa │
│ │ │Valley. Tiscia │
│ │ │Monograph Series, │
│ │Alte │Szeged. pp. 439-454. │
│ │informaţii │Kottelat, M. & │
│10 │privind │Freyhof, J. 2007: │
│ │sursele de │Handbook of European │
│ │informaţii │freshwater fishes. │
│ │ │Kottelat, Cornol, │
│ │ │Switzerland and │
│ │ │Freyhof, Berlin, │
│ │ │Germany. │
│ │ │Naseka, A. M. 2001: │
│ │ │Contribution to the │
│ │ │knowledge of │
│ │ │infraspecific │
│ │ │structure of whitefin│
│ │ │gudgeon Romanogobio │
│ │ │albipinnatus - │
│ │ │Lukasch, 1933 - │
│ │ │Cyprinidae: │
│ │ │Gobioninae, with a │
│ │ │description of a new │
│ │ │subspecies │
│ │ │Romanogobio │
│ │ │albipinnatus │
│ │ │tanaiticus, from the │
│ │ │Don drainage. │
│ │ │Proceedings of the │
│ │ │Zoological Institute │
│ │ │of St. Petersburg │
│ │ │287:99-119. │
└───┴────────────┴─────────────────────┘


        Tabelul nr. 12
        Date generale ale speciei Gobio kesslerii

┌───┬───────────┬──────────────────────┐
│Nr.│Atribut │Descriere │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│1 │Cod specie │Cod EUNIS - 12060, Cod│
│ │ │Natura 2000 - 2511 │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │Gobio kesslerii │
│ │ │Pentru această specie │
│ │ │s-au folosit în │
│ │ │special, conform Harka│
│ │ │şi Bănărescu 1999, │
│ │ │Nalbant 1995, │
│ │ │Bănărescu et al. 1999,│
│ │ │denumirile de Gobio │
│2 │Denumirea │kesslerii - Dybowski, │
│ │ştiinţifică│1862 şi Gobio │
│ │ │kesslerii kesslerii - │
│ │ │Dybowski, 1862. │
│ │ │Mai nou Kottelat şi │
│ │ │Freyhof - 2007 │
│ │ │consideră valabilă │
│ │ │denumirea de │
│ │ │Romanogobio kessleriii│
│ │ │- Dybowski, 1862. │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│3 │Denumirea │Porcuşor de nisip │
│ │populară │ │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │1. Directiva Habitate │
│ │ │- Directiva │
│ │ │Consiliului Europei 92│
│ │ │/43 EEC, Anexa II. │
│ │ │2. Convenţia de la │
│ │ │Berna - Legea nr. 13 │
│ │ │din 11 martie 1993 │
│ │ │pentru aderarea │
│ │ │României la Convenţia │
│ │ │privind conservarea │
│ │ │vieţii sălbatice si a │
│ │ │habitatelor naturale │
│ │ │din Europa, adoptata │
│ │Statutul de│la Berna la 19 │
│4 │conservare │septembrie 1979 - │
│ │în România │Anexa III. │
│ │ │4. O.U.G. nr. 57/2007 │
│ │ │privind regimul │
│ │ │ariilor naturale │
│ │ │protejate, conservarea│
│ │ │habitatelor naturale, │
│ │ │a florei şi a faunei │
│ │ │sălbatice. Anexa 3. │
│ │ │5. Cartea Roşie a │
│ │ │Vertebratelor din │
│ │ │România - specie │
│ │ │vulnerabilă - │
│ │ │Bănărescu 2005. │
│ │ │6. IUCN - LC │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │Specie cu o răspândire│
│ │ │destul de largă în │
│ │ │România. După │
│ │ │Bănărescu, în ultimii │
│ │ │ani, a dispărut din │
│ │ │Arieş, Barcău şi │
│ │ │probabil din Milcov, │
│ │ │iar în Târnava Mare, │
│ │ │Mureş, Argeş şi │
│ │ │Suceava şi-a redus │
│ │ │mult efectivul. │
│ │ │Telcean şi Bănărescu │
│ │ │îl încadrează la │
│ │ │speciile care şi-au │
│ │ │redus arealul în │
│ │ │ultimii ani sau au │
│ │ │arătat un declin │
│ │ │numeric. │
│ │ │Morfologie externă: │
│ │ │Corpul scund şi gros, │
│ │ │relativ înalt şi slab │
│ │ │comprimat lateral. │
│ │ │Pedunculul caudal gros│
│ │ │şi cilindric, grosimea│
│ │ │sa în general mai mare│
│ │ │decât înălţimea │
│ │ │minimă. Tranşa │
│ │ │dorsalei este uşor │
│ │ │concavă şi caudala │
│5 │Descrierea │adânc scobită. │
│ │speciei │Colorit: Faţa │
│ │ │superioară a corpului │
│ │ │este cenuşie verzuie │
│ │ │sau gălbuie, cea a │
│ │ │capului cenuşie cu │
│ │ │pete şi dungi mai │
│ │ │întunecate. Pe │
│ │ │flancuri 7-9, rareori │
│ │ │6-11 pete întunecate │
│ │ │cenuşii cu luciu │
│ │ │argintiu, care în │
│ │ │general sunt scurte. │
│ │ │Pe solzii liniei │
│ │ │laterale sunt două │
│ │ │pete mici, negre, mai │
│ │ │evidente decât la │
│ │ │celelalte specii ale │
│ │ │genului. Pe radiile │
│ │ │dorsalei şi caudalei │
│ │ │sunt câte 2 şiruri de │
│ │ │pete mici, negre, │
│ │ │foarte palide - │
│ │ │Bănărescu 1964. │
│ │ │Dimorfismul sexual │
│ │ │este slab marcat. Se │
│ │ │poate confunda cu │
│ │ │celelalte trei specii │
│ │ │din aceeaşi familie: │
│ │ │G. albipinnatus, G. │
│ │ │uranoscopus, G. gobio.│
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │Perioade │Atunci când se │
│6 │critice │reproduce în luna │
│ │ │iunie. │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │Trăieşte în cursul │
│ │ │mijlociu al râurilor │
│ │ │mari din partea │
│ │ │inferioară a zonei │
│ │ │scobarului până în │
│ │ │zona crapului. În │
│ │ │unele râuri mici de │
│ │ │şes trăieşte în zona │
│ │ │cleanului. Prezenţa │
│ │ │speciei este legată de│
│ │ │o viteză a apei de │
│ │ │45-65, rar până la 90 │
│ │ │cm/s. Această viteză │
│ │ │este caracteristică │
│ │ │râurilor de câmpie şi │
│ │ │anume porţiunilor lor │
│ │ │puţin adânci, cu fund │
│ │ │nisipos. În aceste │
│ │ │porţiuni specia este │
│ │ │foarte abundentă, │
│7 │Cerinţe de │trăind în cârduri mari│
│ │habitat │de câteva sute de │
│ │ │exemplare. Indivizii │
│ │ │izolaţi sunt mult mai │
│ │ │rari. Puietul formează│
│ │ │cârduri mari, care │
│ │ │stau în apa mai │
│ │ │înceată. Spre cursul │
│ │ │superior al râurilor │
│ │ │această viteză se │
│ │ │întâlneşte în porţiuni│
│ │ │unde râul e relativ │
│ │ │mai adânc şi mai lent.│
│ │ │În aceste porţiuni │
│ │ │specia este mai rară │
│ │ │şi se întâlnesc │
│ │ │aproape numai adulţi. │
│ │ │Hrana constă mai ales │
│ │ │din diatomee şi din │
│ │ │mici nevertebrate │
│ │ │psamofile - Bănărescu │
│ │ │1964. │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│8 │Fotografii │Anexa nr. 23, │
│ │ │fotografia 4 │
└───┴───────────┴──────────────────────┘


        Tabelul nr. 13
        Date specifice speciei Gobio kesslerii la nivelul sitului Natura 2000

┌───┬────────────┬──────────────────────────┐
│Nr.│Atribut │Descriere │
├───┼────────────┼──────────────────────────┤
│1 │Specia │Gobio kesslerii │
├───┼────────────┼──────────────────────────┤
│ │ │La nivel de arie protejată│
│ │ │specia este prezentă în │
│ │Informaţii │râul Mureş şi Arieş. A │
│2 │specifice │fost identificată la │
│ │speciei │nivelul a 9 staţii pe râul│
│ │ │Mureş şi la nivelul a 2 │
│ │ │staţii pe râul Arieş. │
├───┼────────────┼──────────────────────────┤
│ │Statutul de │ │
│3 │prezenţă, │rezidentă │
│ │temporal │ │
├───┼────────────┼──────────────────────────┤
│ │Statutul de │ │
│4 │prezenţă, │larg răspândită │
│ │spaţial │ │
├───┼────────────┼──────────────────────────┤
│ │Statutul de │ │
│5 │prezenţă, │nativă │
│ │management │ │
├───┼────────────┼──────────────────────────┤
│6 │Abundenţă │comună │
├───┼────────────┼──────────────────────────┤
│ │Perioada de │ │
│7 │colectare a │mai - septembrie 2018 │
│ │datelor din │ │
│ │teren │ │
├───┼────────────┼──────────────────────────┤
│ │Distribuţia │La nivel de arie protejată│
│8 │speciei, │specia este prezentă în │
│ │interpretare│râul Mureş şi Arieş. │
├───┼────────────┼──────────────────────────┤
│ │Distribuţia │ │
│9 │speciei, │Anexa nr. 9 la Planul de │
│ │harta │management │
│ │distribuţiei│ │
├───┼────────────┼──────────────────────────┤
│ │ │Bănărescu P. 1964. │
│ │ │Pisces-Osteichthyes. Fauna│
│ │ │R.P.R. XIII. Editura Acad.│
│ │ │R.P.R. Bucureşti. │
│ │ │Bănărescu P., Bănăduc D. │
│ │ │2007. Habitats Directive │
│ │ │(92/43/EEC) fish species │
│ │ │(Osteichthyes) on the │
│ │Alte │Romanian territory. Acta │
│ │informaţii │Ichtiologica Romanica II. │
│10 │privind │43-78. Telcean, I., │
│ │sursele de │Bănărescu, P. 2002: │
│ │informaţii │Modifications of the fish │
│ │ │fauna in the upper Tisa │
│ │ │River and its southern and│
│ │ │eastern tributaries. │
│ │ │Ecological aspects of the │
│ │ │Tisa River Basin. (eds. │
│ │ │Sarkany-Kiss, E., Hamar, │
│ │ │J.), pp. 179-185, TISCIA │
│ │ │Monograph Series 6, │
│ │ │Târgu-Mureş-Szeged-Szolnok│
└───┴────────────┴──────────────────────────┘


        Tabelul nr. 14
        Date generale ale speciei Rhodeus sericeus amarus

┌───┬───────────┬──────────────────────┐
│Nr.│Atribut │Descriere │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│1 │Cod specie │Cod EUNIS - 582, cod │
│ │ │Natura 2000 - 1134 │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│2 │Denumirea │Rhodeus sericeus │
│ │ştiinţifică│amarus │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │boarţă, belghiţă - │
│ │ │Tecuci, beltiţă, │
│ │ │beschiţă - Ilfov, │
│ │ │blehariţă - Bârlad, │
│ │ │boarchiţă - Snagov, │
│ │ │borţ, burticuţă - │
│ │ │Romanaţi, borţică - │
│ │ │Vlaşca, burtă verde - │
│ │ │Oltenia, Călăraşi, │
│ │ │Filipoiu-Brăila, │
│ │ │Snagov, burtică - │
│ │ │Brăila, cărăşoaică - │
│ │ │Mehedinţi, chisoagă - │
│ │ │Ialomiţa, Vaslui, │
│ │Denumirea │chizdoungă - Paşcani, │
│3 │populară │chitic lat - Vaslui, │
│ │ │chizdurcă - Jijia şi │
│ │ │Prut, halan - Sibiu, │
│ │ │lătana, lătanca şi │
│ │ │lăteana - Tecuci, │
│ │ │lătiţă - Lugoj, │
│ │ │mioarţă - Teleorman, │
│ │ │ocheană-săracă sau │
│ │ │peşte-sărac - Bacău, │
│ │ │ţigăncii - Obileşti, │
│ │ │Ilfov, preuteasă - │
│ │ │Ilfov, Gorj, │
│ │ │proscheraş, proschiraş│
│ │ │- Tighina, rânchiţă - │
│ │ │Snagov, roşioară - │
│ │ │Dolj, sfei - Vaslui. │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │1. Directiva Habitate │
│ │ │- Directiva │
│ │ │Consiliului Europei 92│
│ │ │/43 EEC, Anexa II. 2. │
│ │ │Convenţia de la Berna │
│ │ │- Legea nr. 13 din 11 │
│ │ │martie 1993 pentru │
│ │ │aderarea României la │
│ │ │Convenţia privind │
│ │ │conservarea vieţii │
│ │Statutul de│sălbatice si a │
│4 │conservare │habitatelor naturale │
│ │în România │din Europa, adoptata │
│ │ │la Berna la 19 │
│ │ │septembrie 1979 - │
│ │ │Anexa III. 4. O.U.G. │
│ │ │nr. 57/2007 privind │
│ │ │regimul ariilor │
│ │ │naturale protejate, │
│ │ │conservarea │
│ │ │habitatelor naturale, │
│ │ │a florei şi a faunei │
│ │ │sălbatice. Anexa 3. 5.│
│ │ │IUCN - LC │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │Specie cu o răspândire│
│ │ │largă în România. │
│ │ │Telcean & Bănărescu - │
│ │ │2002 îl categorizează │
│ │ │la speciile care şi-au│
│ │ │menţinut arealul de │
│ │ │răspândire şi │
│ │ │abundenţa în ultimii │
│ │ │ani. │
│ │ │Morfologie externă: │
│ │ │Corpul este înalt şi │
│ │ │puternic comprimat │
│ │ │lateral. │
│ │ │Profilul dorsal şi cel│
│ │ │ventral este convex. │
│ │ │Gura este mică, │
│ │ │subterminală, │
│ │ │semilunară, │
│ │ │deschiderea ei ajunge │
│ │ │până sub nări. │
│ │ │Buzele sunt subţiri şi│
│ │ │întregi. Pedunculul │
│ │ │este scund şi │
│ │ │comprimat lateral. │
│ │ │Marginea dorsalei este│
│ │ │uşor convexă. │
│ │ │Pectoralele sunt │
│ │ │scurte, rotunjite la │
│ │ │vârf. Solzii mari, │
│ │ │mult mai înalţi decât │
│ │ │lungi, persistenţi. │
│ │ │Linia laterală scurtă.│
│ │ │De obicei atinge între│
│ │ │30-60 mm lungime fără │
│ │ │caudală şi 38-72 mm │
│ │ │lungime totală. Talia │
│ │ │maximă este de 78 mm. │
│ │ │Colorit: Partea │
│ │ │dorsală a corpului │
│ │ │este cenuşie-gălbuie, │
│ │ │uneori bătând în │
│ │ │verzui, flancurile │
│ │ │albe, fără luciu │
│ │ │metalic, dorsala şi │
│ │ │caudala cenuşii, │
│5 │Descrierea │celelalte înotătoare │
│ │speciei │bat în roşu. În lungul│
│ │ │jumătăţii posterioare │
│ │ │a corpului şi a │
│ │ │pedunculului caudal o │
│ │ │dungă verzuie foarte │
│ │ │evidentă (Bănărescu │
│ │ │1964). │
│ │ │Dimorfismul sexual │
│ │ │este foarte evident, │
│ │ │se manifestă pe tot │
│ │ │cursul anului. │
│ │ │Masculii sunt mai │
│ │ │mari, au corpul mai │
│ │ │înalt şi coloritul mai│
│ │ │intens. În epoca de │
│ │ │reproducere masculul │
│ │ │capătă un colorit │
│ │ │deosebit de frumos: │
│ │ │operculul şi partea │
│ │ │anterioară a │
│ │ │abdomenului portocalii│
│ │ │sau roze; dunga din │
│ │ │lungul corpului devine│
│ │ │verde ca smaraldul, │
│ │ │anala roşie şi apare o│
│ │ │erupţie de butoni albi│
│ │ │pe buza superioară şi │
│ │ │deasupra ochiului. │
│ │ │Femelele au papila │
│ │ │genitală alungită sub │
│ │ │forma unui ovipozitor │
│ │ │de 5-8 mm. În perioada│
│ │ │de reproducere │
│ │ │femelele îşi păstrează│
│ │ │coloritul mat, │
│ │ │ovipozitorul devine │
│ │ │portocaliu şi se │
│ │ │alungeşte, ajungând să│
│ │ │depăşească mult baza │
│ │ │caudalei. Cu ajutorul │
│ │ │ovipozitorului icrele │
│ │ │sunt depuse în │
│ │ │cavitatea branhială a │
│ │ │lamelibranhiatelor din│
│ │ │genurile Unio şi │
│ │ │Anodonta. │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │Reproducerea începe pe│
│ │ │la sfârşitul lui │
│ │ │aprilie şi se întinde │
│ │ │până în august. │
│ │ │Aceasta are loc în │
│ │ │porţii, fiecare femelă│
│ │ │depunând icrele de mai│
│ │Perioade │multe ori în cursul │
│6 │critice │unui sezon. Cu │
│ │ │ajutorul │
│ │ │ovipozitorului icrele │
│ │ │sunt depuse în │
│ │ │cavitatea branhială a │
│ │ │lamelibranhiatelor din│
│ │ │genurile Unio şi │
│ │ │Anodonta - Bănărescu │
│ │ │1964. │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │Preferă apele │
│ │ │stătătoare sau încete,│
│ │ │de aceea în râuri se │
│ │ │întâlneşte mai ales în│
│ │ │braţele laterale, dar │
│ │ │este destul de │
│ │ │frecvent şi în plin │
│ │ │curent, până aproape │
│ │ │de zona montană a │
│ │ │râurilor, mai ales în │
│ │ │Transilvania. Se │
│ │ │hrăneşte cu alge │
│ │ │filamentoase şi │
│ │ │unicelulare, resturi │
│ │ │de plante superioare │
│ │ │şi detritus; │
│ │ │întâmplător ingerează │
│ │ │şi organisme animale │
│ │Cerinţe de │(Bănărescu 1964). │
│7 │habitat │Răspândirea sa este │
│ │ │legată de prezenţa │
│ │ │lamelibranhiatelor │
│ │ │Unio sau Anodonta. │
│ │ │Reproducerea începe pe│
│ │ │la sfârşitul lui │
│ │ │aprilie şi se întinde │
│ │ │până în august. │
│ │ │Aceasta are loc în │
│ │ │porţii, fiecare femelă│
│ │ │depunând icrele de mai│
│ │ │multe ori în cursul │
│ │ │unui sezon. Cu │
│ │ │ajutorul │
│ │ │ovipozitorului icrele │
│ │ │sunt depuse în │
│ │ │cavitatea branhială a │
│ │ │lamelibranhiatelor din│
│ │ │genurile Unio şi │
│ │ │Anodonta. │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│8 │Fotografii │Anexa nr. 23, │
│ │ │fotografia 5 │
└───┴───────────┴──────────────────────┘


        Tabelul nr. 15
        Date specifice speciei Rhodeus sericeus amarus la nivelul sitului Natura 2000 ROSCI0313 Confluenţa Mureş cu Arieş

┌───┬────────────┬──────────────────────────┐
│Nr.│Atribut │Descriere │
├───┼────────────┼──────────────────────────┤
│1 │Specia │Rhodeus sericeus amarus │
├───┼────────────┼──────────────────────────┤
│ │ │Specia este prezentă la │
│ │ │nivel de arie protejată în│
│ │ │râul Mureş, râul Arieş şi │
│ │ │în anumite bălţi/braţe │
│ │ │moarte de-a lungul │
│ │ │râurilor. Este prezentă la│
│ │Informaţii │nivelul a 19 staţii de │
│2 │specifice │colectare din cele 23. │
│ │speciei │Trebuie să subliniem că │
│ │ │habitatul ei ideal este │
│ │ │zona malurilor cu │
│ │ │vegetaţie pe o lăţime │
│ │ │medie de câţiva m pe │
│ │ │ambele maluri şi bălţile/ │
│ │ │braţele moarte de-a lungul│
│ │ │râurilor. │
├───┼────────────┼──────────────────────────┤
│ │Statutul de │ │
│3 │prezenţă, │rezidentă │
│ │temporal │ │
├───┼────────────┼──────────────────────────┤
│ │Statutul de │ │
│4 │prezenţă, │larg răspândită │
│ │spaţial │ │
├───┼────────────┼──────────────────────────┤
│ │Statutul de │ │
│5 │prezenţă, │nativă │
│ │management │ │
├───┼────────────┼──────────────────────────┤
│6 │Abundenţă │comună │
├───┼────────────┼──────────────────────────┤
│ │Perioada de │ │
│7 │colectare a │mai - septembrie 2018 │
│ │datelor din │ │
│ │teren │ │
├───┼────────────┼──────────────────────────┤
│ │ │Specia este prezentă la │
│ │Distribuţia │nivel de arie protejată în│
│8 │speciei, │râul Mureş, râul Arieş şi │
│ │interpretare│în anumite bălţi/braţe │
│ │ │moarte de-a lungul │
│ │ │râurilor. │
├───┼────────────┼──────────────────────────┤
│ │Distribuţia │ │
│9 │speciei, │Anexa nr. 9 la Planul de │
│ │harta │management │
│ │distribuţiei│ │
├───┼────────────┼──────────────────────────┤
│ │ │Bănărescu P. 1964. │
│ │ │Pisces-Osteichthyes. Fauna│
│ │ │R.P.R. XIII. Editura Acad.│
│ │ │R.P.R. Bucureşti. │
│ │ │Bănărescu P., Bănăduc D. │
│ │ │2007. Habitats Directive │
│ │ │(92/43/EEC) fish species │
│ │ │(Osteichthyes) on the │
│ │ │Romanian territory. Acta │
│ │Alte │Ichtiologica Romanica II. │
│ │informaţii │43- 78. │
│10 │privind │Telcean, I., Bănărescu, P.│
│ │sursele de │2002: Modifications of the│
│ │informaţii │fish fauna in the upper │
│ │ │Tisa River and its │
│ │ │southern and eastern │
│ │ │tributaries. Ecological │
│ │ │aspects of the Tisa River │
│ │ │Basin. (eds. Sarkany-Kiss,│
│ │ │E., Hamar, J.), pp. │
│ │ │179-185, TISCIA Monograph │
│ │ │Series 6, │
│ │ │Târgu-Mureş-Szeged-Szolnok│
└───┴────────────┴──────────────────────────┘


        Tabelul nr. 16
        Date generale ale speciei Sabanejewia aurata

┌───┬───────────┬──────────────────────┐
│Nr.│Atribut │Descriere │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│1 │Cod Specie │Cod EUNIS - 594, cod │
│ │ │Natura 2000 - 1146 │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│2 │Denumirea │Sabanejewia aurata │
│ │ştiinţifică│ │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│3 │Denumirea │câră, fâţă │
│ │populară │ │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │1. Directiva Habitate │
│ │ │- Directiva │
│ │ │Consiliului Europei 92│
│ │ │/43 EEC, Anexa II. │
│ │ │2. Convenţia de la │
│ │ │Berna - Legea nr. 13 │
│ │ │din 11 martie 1993 │
│ │ │pentru aderarea │
│ │ │României la Convenţia │
│ │ │privind conservarea │
│ │Statutul de│vieţii sălbatice si a │
│4 │conservare │habitatelor naturale │
│ │în România │din Europa, adoptata │
│ │ │la Berna la 19 │
│ │ │septembrie 1979 - │
│ │ │Anexa III. │
│ │ │4. O.U.G. nr. 57/2007 │
│ │ │privind regimul │
│ │ │ariilor naturale │
│ │ │protejate, conservarea│
│ │ │habitatelor naturale, │
│ │ │a florei şi a faunei │
│ │ │sălbatice. │
│ │ │5. IUCN - LC │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │Specie cu o răspândire│
│ │ │destul de largă în │
│ │ │România. Telcean & │
│ │ │Bănărescu (2002) îl │
│ │ │categorizează la │
│ │ │speciile care şi-au │
│ │ │menţinut arealul de │
│ │ │răspândire şi │
│ │ │abundenţa în ultimii │
│ │ │ani. │
│ │ │Morfologie externă: │
│ │ │Corpul de înălţime │
│ │ │variabilă, moderat │
│ │ │comprimat lateral. │
│ │ │Spinul suborbitar │
│ │ │puternic, cele două │
│ │ │ramuri divergente, │
│ │ │ramura mare puternic │
│ │ │curbată. Ochii │
│ │ │apropiaţi; spaţiul │
│ │ │interorbital plan, │
│ │ │egal, puţin mai mare │
│ │ │sau mai mic decât │
│ │ │ochiul. │
│ │ │Nara anterioară │
│ │ │prelungită sub forma │
│ │ │unui tub. Pedunculul │
│ │ │caudal cu o creastă │
│ │ │adipoasă, mai │
│ │ │dezvoltată în perioada│
│ │ │de reproducere; limita│
│ │ │anterioară a acestei │
│ │ │creste coincide cu │
│ │ │vârful dorsalei (când │
│ │ │această înotătoare │
│ │ │este culcată). Fără │
│ │ │creastă adipoasă │
│ │ │ventrală. │
│ │ │Inserţia ventralelor │
│ │ │situată la o scurtă │
│ │ │distanţă în urma │
│ │ │marginii anterioare a │
│ │ │bazei dorsale. Caudala│
│ │ │uşor trunchiată. │
│ │ │Pectoralele şi │
│ │ │ventralele rotunjite, │
│ │Descrierea │marginea dorsalei şi a│
│5 │speciei │analei dreaptă. │
│ │ │Colorit: Fondul │
│ │ │alb-gălbui, uneori │
│ │ │bătând în auriu. │
│ │ │Dorsal 10- 14 (rareori│
│ │ │8-9 sau 15-16) pete; │
│ │ │acestea sunt mai lungi│
│ │ │decât late, lungimea │
│ │ │lor e mai mare sau │
│ │ │egală cu distanţa │
│ │ │dintre ele. Petele │
│ │ │laterale în număr de │
│ │ │10-13 (rareori 8-9 sau│
│ │ │14); forma lor e │
│ │ │variată. │
│ │ │Între petele dorsale │
│ │ │şi cele laterale │
│ │ │există o pigmentaţie │
│ │ │abundentă, constând │
│ │ │din pete mărunte şi │
│ │ │neregulate, mai mult │
│ │ │sau mai puţin │
│ │ │anastomozate în reţea.│
│ │ │Această pigmentaţie se│
│ │ │întinde până la │
│ │ │caudală. La baza │
│ │ │caudalei câte o pată │
│ │ │cenuşie dorsală şi una│
│ │ │ventrală, care în │
│ │ │general sunt mici şi │
│ │ │distanţate. │
│ │ │Variabilitatea este │
│ │ │foarte pronunţată. │
│ │ │Corpul masculilor are │
│ │ │două îngroşări │
│ │ │laterale înaintea │
│ │ │dorsalei. Dimorfismul │
│ │ │sexual al masculilor │
│ │ │este mai pronunţat în │
│ │ │perioada de │
│ │ │reproducere - │
│ │ │Bănărescu 1964. │
│ │ │Poate fi confundat cu │
│ │ │Cobitis elongatoides, │
│ │ │însă aceasta din urmă │
│ │ │are o pată neagră │
│ │ │mică, verticală la │
│ │ │baza caudalei. │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │Reproducerea are loc │
│6 │Perioade │primăvara, deseori │
│ │critice │până la mijlocul │
│ │ │verii. │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │Trăieşte în râuri │
│ │ │începând de la munte │
│ │ │până la şes; preferă │
│ │ │fundul de prundiş, │
│ │ │amestecat cu nisip, │
│ │ │dar se întâlneşte │
│ │ │frecvent şi în │
│ │ │porţiunile exclusiv │
│ │ │nisipoase ale │
│ │ │râurilor. Destul de │
│ │ │frecvent se întâlneşte│
│ │ │şi pe fund argilos, │
│ │ │sub malurile │
│ │ │verticale, la │
│ │ │rădăcinile sălciilor. │
│ │ │În râurile nisipoase │
│ │ │cea mai mare parte a │
│ │ │timpului se îngroapă │
│ │ │în nisip. Lipseşte în │
│ │ │râuri nămoloase │
│ │ │(Bănărescu 1964). │
│ │ │Nu întreprinde │
│ │ │migraţiuni periodice. │
│ │ │De obicei speciile │
│ │ │răpitoare evită │
│ │ │consumarea acestei │
│ │ │specii din cauza │
│ │ │prezenţei spinului │
│ │ │suborbitar puternic, │
│ │ │astfel duşmanii │
│ │ │naturali sunt puţini. │
│ │ │Câteva exemplare pot │
│ │Cerinţe de │fi consumate şi de │
│7 │habitat │către pescăraşul │
│ │ │albastru (Alcedo │
│ │ │atthis). │
│ │ │Alte cerinţe │
│ │ │importante faţă de │
│ │ │habitat: │
│ │ │- Prezenţa secţiunilor│
│ │ │cu fund de prundiş, │
│ │ │nisipos, argilos cu │
│ │ │maluri verticale, │
│ │ │rădăcini de salcie; │
│ │ │- Fără exploatarea │
│ │ │agregatelor minerale │
│ │ │din albiile minore; │
│ │ │- Fără surse majore de│
│ │ │poluare; │
│ │ │- Fără specii │
│ │ │invazive. Speciile │
│ │ │invazive care ar putea│
│ │ │periclita populaţiile │
│ │ │de Rhodeus amarus în │
│ │ │sit sunt: Carassius │
│ │ │gibelio, Lepomis │
│ │ │gibbosus, │
│ │ │Pseudorasbora parva, │
│ │ │Ameiurus nebulosus; │
│ │ │- Fără lucrări │
│ │ │hidrotehnice de tipul │
│ │ │reprofilare/ │
│ │ │recalibrare a albiei; │
│ │ │- Să nu fie obstrucţii│
│ │ │artificiale, apa │
│ │ │râului să nu fie │
│ │ │captată │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│8 │Fotografii │Anexa nr. 23, │
│ │ │fotografia 6 │
└───┴───────────┴──────────────────────┘


        Tabelul nr. 17
    Date specifice speciei Sabanejewia aurata la nivelul sitului Natura 2000 ROSCI0313 Confluenţa Mureş cu Arieş

┌───┬────────────┬──────────────────────────┐
│Nr.│Atribut │Descriere │
├───┼────────────┼──────────────────────────┤
│1 │Specia │Sabanejewia aurata │
├───┼────────────┼──────────────────────────┤
│ │ │La nivel de arie protejată│
│ │ │specia este prezentă în │
│ │ │râurile Mureş şi Arieş. A │
│ │Informaţii │fost identificată la │
│2 │specifice │nivelul a 14 staţii pe │
│ │speciei │râul Mureş şi la nivelul a│
│ │ │2 staţii pe râul Arieş. │
│ │ │Este una dintre cele mai │
│ │ │comune specii din sit. │
├───┼────────────┼──────────────────────────┤
│ │Statutul de │ │
│3 │prezenţă, │rezidentă │
│ │temporal │ │
├───┼────────────┼──────────────────────────┤
│ │Statutul de │ │
│4 │prezenţă, │larg răspândită │
│ │spaţial │ │
├───┼────────────┼──────────────────────────┤
│ │Statutul de │ │
│5 │prezenţă, │nativă │
│ │management │ │
├───┼────────────┼──────────────────────────┤
│6 │Abundenţă │comună │
├───┼────────────┼──────────────────────────┤
│ │Perioada de │ │
│7 │colectare a │mai - septembrie 2018 │
│ │datelor din │ │
│ │teren │ │
├───┼────────────┼──────────────────────────┤
│ │Distribuţia │La nivel de arie protejată│
│8 │speciei, │specia este prezentă în │
│ │interpretare│râurile Mureş şi Arieş. │
├───┼────────────┼──────────────────────────┤
│ │Distribuţia │ │
│9 │speciei, │Anexa nr. 9 la Planul de │
│ │harta │management │
│ │distribuţiei│ │
├───┼────────────┼──────────────────────────┤
│ │ │Bănărescu P. 1964. │
│ │ │Pisces-Osteichthyes. Fauna│
│ │ │R.P.R. XIII. Editura Acad.│
│ │ │R.P.R. Bucureşti. │
│ │ │Bănărescu P., Bănăduc D. │
│ │ │2007. Habitats Directive │
│ │ │(92/43/EEC) fish species │
│ │ │(Osteichthyes) on the │
│ │ │Romanian territory. Acta │
│ │Alte │Ichtiologica Romanica II. │
│ │informaţii │43- 78. │
│10 │privind │Telcean, I., Bănărescu, P.│
│ │sursele de │2002: Modifications of the│
│ │informaţii │fish fauna in the upper │
│ │ │Tisa River and its │
│ │ │southern and eastern │
│ │ │tributaries. Ecological │
│ │ │aspects of the Tisa River │
│ │ │Basin. (eds. Sarkany-Kiss,│
│ │ │E., Hamar, J.), pp. │
│ │ │179-185, TISCIA Monograph │
│ │ │Series 6, │
│ │ │Târgu-Mureş-Szeged-Szolnok│
└───┴────────────┴──────────────────────────┘


        Tabelul nr. 18
        Date generale ale speciei Zingel streber

┌───┬───────────┬──────────────────────┐
│Nr.│Atribut │Descriere │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│1 │Cod Specie │Cod EUNIS - 626, cod │
│ │ │Natura 2000 - 1160 │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│2 │Denumirea │Zingel streber │
│ │ştiinţifică│ │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │fusar mic, fus, peşte │
│ │ │de piatră, prundar, │
│ │ │ciobăna - Teleorman, │
│ │ │fâsar - Tecuci, Putna,│
│ │Denumirea │Neamţ şi Hunedoara, │
│3 │populară │fus - Târnava Mică, │
│ │ │peşte-de-piatră - │
│ │ │Pecineagă, Feteşti, │
│ │ │prundar - Ocna Mureş, │
│ │ │râp - Olt, Arges, │
│ │ │Timiş. │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │1. Directiva Habitate │
│ │ │- Directiva │
│ │ │Consiliului Europei 92│
│ │ │/43 EEC, Anexa II şi │
│ │ │III. │
│ │ │2. Convenţia de la │
│ │ │Berna - Legea nr. 13 │
│ │ │din 11 martie 1993 │
│ │ │pentru aderarea │
│ │ │României la Convenţia │
│ │ │privind conservarea │
│ │ │vieţii sălbatice si a │
│ │ │habitatelor naturale │
│ │Statutul de│din Europa, adoptata │
│4 │conservare │la Berna la 19 │
│ │în România │septembrie 1979 - │
│ │ │Anexa III. │
│ │ │3. O.U.G. nr. 57/2007 │
│ │ │privind regimul │
│ │ │ariilor naturale │
│ │ │protejate, conservarea│
│ │ │habitatelor naturale, │
│ │ │a florei şi a faunei │
│ │ │sălbatice, Anexa 3. │
│ │ │4. IUCN – LC │
│ │ │5. Cartea Roşie a │
│ │ │Vertebratelor din │
│ │ │România - specie │
│ │ │periclitată │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │Corpul alungit, │
│ │ │fusiform, necomprimat │
│ │ │lateral. Profilul │
│ │ │dorsal al corpului │
│ │ │urcă lin, uniform şi │
│ │ │rectiliniu de la │
│ │ │vârful boltului până │
│ │ │la inserţia primei │
│ │ │dorsale. Profilul │
│ │ │ventral aproape plan. │
│ │ │Capul turtit │
│ │ │dorsoventral, mult mai│
│ │ │lat decât înalt, │
│ │ │privit de sus e │
│ │ │triunghiular. Botul │
│ │ │obtuz, lat în partea │
│ │ │posterioară, îngust în│
│ │ │cea anterioară. │
│ │ │Gura inferioară, │
│ │ │semilunară, mică, slab│
│ │ │protractilă: │
│ │ │deschiderea ei ajunge │
│ │ │sub nara anterioară, │
│ │ │marginea maxilarului │
│ │ │sub nara posterioară, │
│ │ │iar inserţia │
│ │ │mandibulei sub │
│ │ │marginea anterioară a │
│ │ │ochiului sau puţin mai│
│ │ │anterior. Pedunculul │
│ │ │caudal lung, subţire, │
│ │ │rotund în secţiune. │
│ │ │Dorsalele sunt │
│ │ │distanţate: prima se │
│ │ │inserează deasupra │
│ │ │marginii posterioare a│
│ │ │bazei analei sau puţin│
│ │ │în urma acesteia. │
│ │ │Ambele dorsale │
│ │ │triunghiulare, fiind │
│ │ │înalte anterior, şi │
│ │ │înălţimea scăzând │
│ │ │treptat spre partea │
│ │ │posterioară. Anala se │
│ │ │inserează puţin │
│ │ │înaintea dorsalei a │
│ │ │doua. Anusul situat la│
│ │ │mică distanţă înaintea│
│ │ │analei. Solzii mici, │
│ │ │acoperă corpul în │
│ │ │întregime, afară de │
│ │ │faţa ventrală de la │
│ │ │jumătatea distanţei │
│ │ │dintre anus şi baza │
│ │ │ventralelor spre │
│ │ │partea anterioară. │
│ │ │Solzii se întind şi pe│
│ │ │faţa dorsală a │
│ │ │capului, până la │
│ │Descrierea │nările anterioare, │
│5 │speciei │precum şi pe aparatul │
│ │ │opercular, afară de │
│ │ │marginea ventrală a │
│ │ │acestuia. Aspectul │
│ │ │corpului i-a atras │
│ │ │denumirea după │
│ │ │asemănarea cu un fus │
│ │ │de tors. │
│ │ │Linia laterală │
│ │ │completă, perfect │
│ │ │rectilinie. │
│ │ │Dimensiunea maximă │
│ │ │cunoscută: 17,5 cm. │
│ │ │Obişnuit atinge 14-16 │
│ │ │cm. │
│ │ │Colorit. Faţa │
│ │ │superioară a capului │
│ │ │şi corpului şi cea mai│
│ │ │mare parte a laturilor│
│ │ │sunt cenuşii-cafenii, │
│ │ │bătând puternic în │
│ │ │verde. Pe acest fond │
│ │ │se află 5 dungi late │
│ │ │negricioase, foarte │
│ │ │evidente: prima │
│ │ │înaintea dorsalei │
│ │ │întâi, a doua în urma │
│ │ │primei dorsale, a │
│ │ │treia la mijlocul │
│ │ │dorsalei a doua, a │
│ │ │patra pe mijlocul şi a│
│ │ │cincea la capătul │
│ │ │pedunculului caudal. │
│ │ │Faţa ventrală albă, │
│ │ │înotătoarele incolore.│
│ │ │Posibilităţi de │
│ │ │confuzie: Specia se │
│ │ │poate confunda cu o │
│ │ │altă specie din genul │
│ │ │Zingel, cu Zingel │
│ │ │zingel - fusar mare. │
│ │ │Deosebiri: fusarul │
│ │ │mare are peduncul │
│ │ │caudal mult mai gros │
│ │ │decât fusarul mic şi │
│ │ │slab comprimat lateral│
│ │ │în partea posterioară,│
│ │ │ovoid în secţiune. │
│ │ │Cele două dorsale au │
│ │ │baza mai lungă şi sunt│
│ │ │mai apropiate iar │
│ │ │ventralele sunt mai │
│ │ │scurte decât la │
│ │ │fusarul mic. Solzii │
│ │ │sunt mai mici, pe faţa│
│ │ │ventrală ei se întind │
│ │ │mai anterior decât la │
│ │ │fusarul mic, ajungând │
│ │ │până la baza │
│ │ │înotătoarelor │
│ │ │ventrale. │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │Reproducerea are loc │
│ │ │primăvara, de la │
│ │ │mijlocul lui martie │
│ │ │până în mai. Icrele │
│ │ │sunt depuse pe pietre │
│6 │Perioade │sau pe crengi. Boabele│
│ │critice │de icre sunt mari. În │
│ │ │perioada de │
│ │ │reproducere, femelele │
│ │ │devin diforme, corpul │
│ │ │lor dilatându-se │
│ │ │foarte mult. │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │Trăieşte în râurile de│
│ │ │deal şi de şes, │
│ │ │exclusiv în locurile │
│ │ │cu curent, pe fund de │
│ │ │pietriş, nisip sau │
│ │ │argilă. Stă liniştit │
│ │ │pe fundul apei, │
│ │ │întotdeauna cu capul │
│ │ │în amonte: când e │
│ │ │deranjat "fuge" la o │
│7 │Cerinţe de │distanţă mică şi se │
│ │habitat │opreşte. Se întâlneşte│
│ │ │atât în apă mică, │
│ │ │35-40 cm, cât şi în │
│ │ │ape adânci. Nu │
│ │ │întreprinde migraţiuni│
│ │ │periodice de lungă │
│ │ │distanţă. Se hrăneşte │
│ │ │cu insecte acvatice, │
│ │ │amfipode, viermi, │
│ │ │ocazional icre şi │
│ │ │puiet de peşte. │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│8 │Fotografii │Anexa nr. 23, │
│ │ │fotografia 7 │
└───┴───────────┴──────────────────────┘


        Tabelul nr. 19
    Date specifice speciei Zingel streber la nivelul sitului Natura 2000 ROSCI0313 Confluenţa Mureş cu Arieş

┌───┬────────────┬──────────────────────────┐
│Nr.│Atribut │Descriere │
├───┼────────────┼──────────────────────────┤
│1 │Specia │Zingel streber │
├───┼────────────┼──────────────────────────┤
│ │ │La nivel de arie protejată│
│ │ │specia este prezentă în │
│ │ │râul Mureş dar nu a fost │
│ │ │identificată în râul │
│ │ │Arieş. Putem afirma că │
│ │ │Arieşul este un habitat │
│ │ │potenţial pentru această │
│ │ │specie. Cel mai probabil │
│ │ │lipsa speciei din râul │
│ │ │Arieş sau prezenţa │
│ │ │acestuia într-un număr │
│ │ │foarte redus se datorează │
│ │ │funcţionării balastierelor│
│ │ │aflate pe malul acestuia │
│ │ │care nu decantează într-un│
│ │ │mod corespunzător apa │
│ │ │utilizată pentru spălarea │
│ │ │şi sortarea agregatelor, │
│ │Informaţii │astfel apa care intră în │
│2 │specifice │râu este mult mai tulbure │
│ │speciei │decât apa râului în │
│ │ │general. Un alt impact │
│ │ │negativ asupra speciei │
│ │ │este faptul că în trecut │
│ │ │în foarte multe zone de pe│
│ │ │Arieş balastul a fost │
│ │ │exploatat din albia minoră│
│ │ │a râului, astfel în multe │
│ │ │locuri talvegul a atins │
│ │ │deja nivelul marnei, iar │
│ │ │specia are nevoie de │
│ │ │substrat alcătuit din │
│ │ │pietriş şi piatră. │
│ │ │Bineînţeles, specia este │
│ │ │grav afectată şi de către │
│ │ │poluările provenite din │
│ │ │activităţile miniere din │
│ │ │bazinul superior al │
│ │ │Arieşului. │
├───┼────────────┼──────────────────────────┤
│ │Statutul de │ │
│3 │prezenţă, │rezidentă │
│ │temporal │ │
├───┼────────────┼──────────────────────────┤
│ │Statutul de │ │
│4 │prezenţă, │larg răspândită │
│ │spaţial │ │
├───┼────────────┼──────────────────────────┤
│ │Statutul de │ │
│5 │prezenţă, │nativă │
│ │management │ │
├───┼────────────┼──────────────────────────┤
│6 │Abundenţă │rară │
├───┼────────────┼──────────────────────────┤
│ │Perioada de │ │
│7 │colectare a │mai - septembrie 2018 │
│ │datelor din │ │
│ │teren │ │
├───┼────────────┼──────────────────────────┤
│ │ │La nivel de arie protejată│
│ │Distribuţia │specia este prezentă în │
│8 │speciei, │râul Mureş şi poate apărea│
│ │interpretare│/sau este prezentă într-un│
│ │ │număr foarte redus şi în │
│ │ │râul Arieş. │
├───┼────────────┼──────────────────────────┤
│ │Distribuţia │ │
│9 │speciei, │Anexa nr. 9 la Planul de │
│ │harta │management │
│ │distribuţiei│ │
├───┼────────────┼──────────────────────────┤
│ │ │Bănărescu P. 1964. │
│ │ │Pisces-Osteichthyes. Fauna│
│ │ │R.P.R. XIII. Editura Acad.│
│ │ │R.P.R. Bucureşti. │
│ │ │Bănărescu P., Bănăduc D. │
│ │ │2007. Habitats Directive │
│ │ │(92/43/EEC) fish species │
│ │ │(Osteichthyes) on the │
│ │ │Romanian territory. Acta │
│ │Alte │Ichtiologica Romanica II. │
│ │informaţii │43- 78. │
│10 │privind │Telcean, I., Bănărescu, P.│
│ │sursele de │2002: Modifications of the│
│ │informaţii │fish fauna in the upper │
│ │ │Tisa River and its │
│ │ │southern and eastern │
│ │ │tributaries. Ecological │
│ │ │aspects of the Tisa River │
│ │ │Basin. (eds. Sarkany-Kiss,│
│ │ │E., Hamar, J.), pp. │
│ │ │179-185, TISCIA Monograph │
│ │ │Series 6, │
│ │ │Târgu-Mureş-Szeged-Szolnok│
└───┴────────────┴──────────────────────────┘


        Tabelul nr. 20
        Date generale ale speciei Gobio uranoscopus

┌───┬───────────┬──────────────────────┐
│Nr.│Atribut │Descriere │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│1 │Cod specie │Cod EUNIS - 504, cod │
│ │ │Natura 2000 - 1122 │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│2 │Denumirea │Gobio uranoscopus │
│ │ştiinţifică│ │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │porcuşor de vad, │
│ │ │chetrar, cui, morcoci,│
│3 │Denumirea │peşte pistriţ, │
│ │populară │pistriţ, petrişor, │
│ │ │petros, petroasă, │
│ │ │petroc, petroşel. │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │Conform listei IUCN │
│ │ │este încadrată în │
│ │ │categoria cu risc │
│ │ │scăzut (Least │
│ │ │Concern-LC), cu │
│ │ │specificarea că specia│
│ │ │este sensibilă la │
│ │ │diferitele poluări şi │
│ │ │la construcţiile de │
│ │ │baraje. Specia este │
│ │ │prezentă în Cartea │
│ │ │Roşie a Vertebratelor │
│ │ │din România, fiind │
│ │ │inclusă în categoria │
│ │ │vulnerabilă. │
│ │ │1. Directiva Habitate │
│ │ │- Directiva │
│ │ │Consiliului Europei 92│
│ │ │/43 EEC, Anexa II. │
│ │ │2. O.U.G. nr. 57/2007 │
│ │ │privind regimul │
│ │ │ariilor naturale │
│ │ │protejate, conservarea│
│ │ │habitatelor naturale, │
│ │ │a florei şi a faunei │
│ │Statutul de│sălbatice. │
│4 │conservare │3. Convenţia de la │
│ │în România │Berna - Legea nr. 13 │
│ │ │din 11 martie 1993 │
│ │ │pentru aderarea │
│ │ │României la Convenţia │
│ │ │privind conservarea │
│ │ │vieţii sălbatice si a │
│ │ │habitatelor naturale │
│ │ │din Europa, adoptata │
│ │ │la Berna la 19 │
│ │ │septembrie 1979 - │
│ │ │Anexa III. │
│ │ │4. Conform listei IUCN│
│ │ │este încadrată în │
│ │ │categoria cu risc │
│ │ │scăzut (Least │
│ │ │Concern-LC), cu │
│ │ │specificarea că specia│
│ │ │este sensibilă la │
│ │ │diferitele poluări şi │
│ │ │la construcţiile de │
│ │ │baraje. Specia este │
│ │ │prezentă în Cartea │
│ │ │Roşie a Vertebratelor │
│ │ │din România, fiind │
│ │ │inclusă în categoria │
│ │ │vulnerabilă. │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │Corpul alungit, gros, │
│ │ │cilindric, necomprimat│
│ │ │lateral. Grosimea │
│ │ │puţin mai mică decât │
│ │ │înălţimea. Profilul │
│ │ │dorsal slab convex, │
│ │ │cel ventral orizontal.│
│ │ │Botul ascuţit, aproape│
│ │ │totdeauna mai lung │
│ │ │decât spaţiul │
│ │ │postorbital. Ochii │
│ │ │privesc mai mult în │
│ │ │sus. Mustăţile sunt │
│ │ │mult mai dezvoltate │
│ │ │decât la celelalte │
│ │ │specii ale genului. │
│ │ │Ventralele se │
│ │ │inserează exact sub │
│ │ │inserţia dorsalei sau │
│ │ │puţin mai în urmă. │
│ │ │Vârful pectoralelor │
│ │ │uneori depăşeşte │
│ │ │inserţia ventralelor, │
│ │ │alteori nici nu o │
│ │ │atinge. Caudala adânc │
│ │ │scobită, lobii ei │
│ │ │rotunjiţi, egali, sau │
│ │ │cel inferior cu foarte│
│ │ │puţin mai lung. │
│ │ │Marginea dorsalei uşor│
│ │ │scobită. Anusul mai │
│ │ │aproape de anală decât│
│ │ │de ventrale. Pieptul │
│ │ │şi istmul complet │
│5 │Descrierea │acoperite cu solzi. │
│ │speciei │Colorit: Faţa dorsală │
│ │ │e cenuşie-verzuie sau │
│ │ │brună bătând în │
│ │ │roşcat; solzii │
│ │ │spatelui cu margine │
│ │ │neagră. În urma │
│ │ │dorsalei 2- 3 pete │
│ │ │negricioase mari, │
│ │ │foarte evidente, care │
│ │ │dau un aspect brăzdat.│
│ │ │Pe laturile corpului │
│ │ │7-10 pete mari │
│ │ │rotunde, rar alungite.│
│ │ │Faţa ventrală │
│ │ │albă-gălbuie. La baza │
│ │ │înotătoarei caudale │
│ │ │două pete albe foarte │
│ │ │evidente. Pe solzii │
│ │ │liniei laterale două │
│ │ │puncte mici negre, │
│ │ │slab pronunţate. Pe │
│ │ │radiile înotătoarelor │
│ │ │dorsală şi caudală, │
│ │ │rar şi a altor │
│ │ │înotătoare, se află │
│ │ │două rânduri de pete │
│ │ │negre, mai slabe ca la│
│ │ │Gobio gobio. │
│ │ │Dimensiuni: Până la │
│ │ │10,5 cm fără caudală, │
│ │ │12,3 cm lungime │
│ │ │totală. Variabilitate:│
│ │ │Coloritul variază mult│
│ │ │şi în cadrul aceleiaşi│
│ │ │populaţii. │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │Se reproduce între mai│
│ │ │şi septembrie, de │
│ │ │obicei în mai-iunie, │
│ │ │în funcţie de │
│ │ │condiţiile climatice │
│ │ │din cursul anului. │
│ │ │Fiecare femela depune │
│ │ │câteva mii de icre. │
│ │ │Icrele sunt depuse pe │
│6 │Perioade │pietre, în zone mai │
│ │critice │puţin adânci, cu o │
│ │ │viteză a curentului de│
│ │ │1 m/s. │
│ │ │Dimorfismul sexual se │
│ │ │manifestă numai prin │
│ │ │grosimea mai mare a │
│ │ │corpului femelei şi │
│ │ │prin lungimea mai mare│
│ │ │a înotătoarelor │
│ │ │perechi la masculi. │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │Trăieşte în râuri de │
│ │ │munte şi deal, │
│ │ │localizându-se la │
│ │ │vaduri şi în │
│ │ │repezişuri, unde apa │
│ │ │are o viteză de 70-115│
│ │ │cm/s, iar fundul e │
│ │ │bolovănos. Uneori │
│ │ │ajunge şi la şes, dar │
│7 │Cerinţe de │numai în repezişuri. │
│ │habitat │Puietul stă in apă mai│
│ │ │înceată, uneori pe │
│ │ │fund nisipos. Deşi în │
│ │ │anumite repezişuri se │
│ │ │întâlnesc mulţi │
│ │ │indivizi, nu formează │
│ │ │niciodată adevărate │
│ │ │cârduri. Hrana constă │
│ │ │din biodermă şi mici │
│ │ │nevertebrate reofile. │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│8 │Fotografii │Nu au fost făcute │
│ │ │fotografii │
└───┴───────────┴──────────────────────┘


        Tabelul nr. 21
        Date specifice speciei Gobio uranoscopus la nivelul sitului Natura 2000 ROSCI0313 Confluenţa Mureş cu Arieş

┌───┬────────────┬──────────────────────────┐
│Nr.│Atribut │Descriere │
├───┼────────────┼──────────────────────────┤
│1 │Specia │Gobio uranoscopus │
├───┼────────────┼──────────────────────────┤
│ │ │La nivel de arie protejată│
│ │ │specia este prezentă în │
│ │ │râul Arieş şi în râul │
│ │ │Mureş, fiind mai frecvent │
│ │ │în zona superioară a │
│ │ │sitului. Zona sitului │
│ │ │reprezintă limita │
│ │ │inferioară a distribuţiei │
│ │ │speciei în râul Mureş │
│ │Informaţii │(exemplare accidentale au │
│2 │specifice │fost identificate şi de │
│ │speciei │către membrii prezentei │
│ │ │echipe chiar şi în zona │
│ │ │Aradului, însă acestea │
│ │ │sunt doar exemplare │
│ │ │sporadice, astfel partea │
│ │ │inferioară a sitului nu │
│ │ │reprezintă un habitat │
│ │ │adecvat pentru specia │
│ │ │ţintă. La determinarea │
│ │ │stării de conservare se va│
│ │ │ţine cont de acest aspect.│
├───┼────────────┼──────────────────────────┤
│ │Statutul de │ │
│3 │prezenţă, │rezidentă │
│ │temporal │ │
├───┼────────────┼──────────────────────────┤
│ │Statutul de │ │
│4 │prezenţă, │larg răspândită │
│ │spaţial │ │
├───┼────────────┼──────────────────────────┤
│ │Statutul de │ │
│5 │prezenţă, │nativă │
│ │management │ │
├───┼────────────┼──────────────────────────┤
│6 │Abundenţă │rară │
├───┼────────────┼──────────────────────────┤
│ │Perioada de │ │
│7 │colectare a │mai - septembrie 2018 │
│ │datelor din │ │
│ │teren │ │
├───┼────────────┼──────────────────────────┤
│ │ │La nivel de arie protejată│
│ │Distribuţia │specia este prezentă în │
│8 │speciei, │râul Arieş şi în râul │
│ │interpretare│Mureş, fiind întâlnită mai│
│ │ │frecvent în zona │
│ │ │superioară a sitului. │
├───┼────────────┼──────────────────────────┤
│ │Distribuţia │ │
│9 │speciei, │Anexa nr. 9 la Planul de │
│ │harta │management │
│ │distribuţiei│ │
├───┼────────────┼──────────────────────────┤
│ │ │Bănărescu P. 1964. │
│ │ │Pisces-Osteichthyes. Fauna│
│ │ │R.P.R. XIII. Editura Acad.│
│ │ │R.P.R. Bucureşti. │
│ │ │Bănărescu P., Bănăduc D. │
│ │ │2007. Habitats Directive │
│ │ │(92/43/EEC) fish species │
│ │ │(Osteichthyes) on the │
│ │ │Romanian territory. Acta │
│ │Alte │Ichtiologica Romanica II. │
│ │informaţii │43- 78. │
│10 │privind │Telcean, I., Bănărescu, P.│
│ │sursele de │2002: Modifications of the│
│ │informaţii │fish fauna in the upper │
│ │ │Tisa River and its │
│ │ │southern and eastern │
│ │ │tributaries. Ecological │
│ │ │aspects of the Tisa River │
│ │ │Basin. (eds. Sarkany-Kiss,│
│ │ │E., Hamar, J.), pp. │
│ │ │179-185, TISCIA Monograph │
│ │ │Series 6, │
│ │ │Târgu-Mureş-Szeged-Szolnok│
└───┴────────────┴──────────────────────────┘


        Tabelul nr. 22
        Date generale ale speciei Barbus meridionalis

┌───┬───────────┬──────────────────────┐
│Nr.│Atribut │Descriere │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│1 │Cod specie │Cod EUNIS - 443, cod │
│ │ │Natura 2000 - 1138 │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│2 │Denumirea │Barbus meridionalis │
│ │ştiinţifică│ │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │mreană vânătă, │
│ │ │moioagă, breană de râu│
│ │ │- Severin, brană de │
│ │ │vale - Făgăraş, │
│ │ │cârcuşă - de-a lungul │
│ │ │pârâului Prigor, │
│ │ │cheştealcă - Putna, │
│ │ │crăcuşa - Orşova, │
│ │ │jamlă - Sibiu, jamnă -│
│ │ │Argeş, Olt, jeamnă - │
│ │ │Sibiu, jemnugă - │
│ │ │Strei, jiblă/jimblă - │
│ │ │Făgăraş şi Buzău, │
│ │ │jimugă şi jimură - │
│ │Denumirea │Jil, jumugă - Jil, │
│3 │populară │mireană porcească - │
│ │ │Bihor, moioacă - │
│ │ │Cerna, Eşelniţa şi │
│ │ │Prigor, moiţă │
│ │ │- Cerna, Timiş, mreană│
│ │ │şi mreană de Ilfov - │
│ │ │Dâmboviţa, mreană │
│ │ │neagră şi mreană │
│ │ │răpănoasă - Siret, │
│ │ │mreană porcească - │
│ │ │Moldova, mreană, │
│ │ │imreană ruginoasă - │
│ │ │Suceava, păstrăv de │
│ │ │nisip - Pecineaşca │
│ │ │Herculane, şâsţalcă - │
│ │ │Uz, Trotuş, Doftana. │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │1. Directiva Habitate │
│ │ │- Directiva │
│ │ │Consiliului Europei 92│
│ │ │/43 EEC, Anexa II. │
│ │ │2. O.U.G. nr. 57/2007 │
│ │ │privind regimul │
│ │ │ariilor naturale │
│ │ │protejate, conservarea│
│ │ │habitatelor naturale, │
│ │ │a florei şi a faunei │
│ │ │sălbatice. │
│ │ │3. Legea nr. 13 din │
│ │ │1993 anexa III (prin │
│ │Statutul de│care România este │
│4 │conservare │parte a Convenţiei de │
│ │în România │la Berna). │
│ │ │4. Conform listei IUCN│
│ │ │este încadrată în │
│ │ │categoria cu risc │
│ │ │scăzut - Least │
│ │ │Concern-LC. Se │
│ │ │precizează faptul că │
│ │ │specia este abundentă │
│ │ │în habitatele ideale │
│ │ │pentru aceasta, însă │
│ │ │se preconizează │
│ │ │declinul acestuia │
│ │ │datorită dezvoltării │
│ │ │economice. │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │Peşte mijlociu, având │
│ │ │corpul alungit, │
│ │ │rotund, puţin │
│ │ │comprimat lateral. │
│ │ │Abdomenul rotunjit. │
│ │ │Capul mare, ochii │
│ │ │mici, botul lung şi │
│ │ │proeminent. Buzele │
│ │ │cărnoase, îndeosebi │
│ │ │cea inferioară, care │
│ │ │este divizată în 2 sau│
│ │ │3 lobi. Ultima radie │
│ │ │simplă a dorsalei e │
│ │ │flexibilă şi │
│ │ │neosificată. Corpul cu│
│ │ │pete întunecate. │
│ │ │Dimensiunea maximă │
│ │ │este de 28 cm. │
│ │ │Dimorfismul sexual se │
│ │ │manifestă mai ales │
│ │ │prin lungimea mai mare│
│ │ │a înotătoarei anale la│
│ │ │masculi. Determinarea │
│ │ │sexelor se face cu │
│ │ │multă precizie in │
│ │ │perioada de │
│ │ │reproducere, deoarece │
│ │ │la masculi se pot │
│ │ │sesiza în această │
│ │ │perioadă pe partea │
│ │ │dorsală a capului │
│ │ │tuberculi albicioşi │
│ │ │("perle ale │
│ │ │dragostei"). Tot în │
│ │ │acest moment femelele │
│ │ │au abdomenul mai │
│ │ │bombat, iar masculii │
│ │ │au abdomenul mai tare │
│ │ │şi mai zvelt │
│ │ │(Bănărescu 1964). │
│ │ │Spinarea este │
│ │ │brună-ruginie închisă,│
│ │ │cu pete mai întunecate│
│ │ │şi altele mai │
│ │ │deschise; flancurile │
│ │ │galbene-ruginii cu │
│ │ │pete, faţa ventrală │
│ │ │gălbuie-deschis, │
│ │ │dorsala şi caudala cu │
│ │ │pete puternice, │
│5 │Descrierea │celelalte înotătoare │
│ │speciei │galbene. Mustăţile │
│ │ │galbene, fără axă │
│ │ │roşie │
│ │ │- Bănărescu 1964. Sub │
│ │ │aspect morfologic, │
│ │ │mreana vanătă se │
│ │ │aseamănă cu mreana - │
│ │ │Barbus barbus. │
│ │ │Marmoraţiile sale de │
│ │ │pe partea dorsală, │
│ │ │flancuri şi înotătoare│
│ │ │îi conferă acesteia un│
│ │ │aspect particular. Un │
│ │ │alt caracter care o │
│ │ │deosebeşte de mreană │
│ │ │- Barbus barbus îl │
│ │ │reprezintă lipsa unei │
│ │ │axe roşii pe mustăţi. │
│ │ │Se poate confunda │
│ │ │exemplarele cu culoare│
│ │ │mai deschisă, dar │
│ │ │mreana - Barbus barbus│
│ │ │ajunge la o dimensiune│
│ │ │maximă de peste 90 de │
│ │ │cm, la o greutate de │
│ │ │8-10 kg. Exemplarele │
│ │ │junvenile din această │
│ │ │specie arată foarte │
│ │ │asemănător cu mreana │
│ │ │vânătă - Barbus │
│ │ │petenyi, dar diferă │
│ │ │mai ales prin faptul │
│ │ │că ultima radie simplă│
│ │ │a dorsalei este │
│ │ │subţire, flexibilă şi │
│ │ │nezimţată la mreana │
│ │ │vânătă, şi prin aceea │
│ │ │că ventrala se │
│ │ │inserează în urma │
│ │ │inserţiei dorsalei. │
│ │ │Anala este mai înaltă,│
│ │ │vârful ei depăşeşte în│
│ │ │genere la masculi baza│
│ │ │caudalei, iar la │
│ │ │femele ajunge aproape │
│ │ │de baza caudalei. │
│ │ │Dorsala este ceva mai │
│ │ │joasă iar buzele sunt │
│ │ │mai cărnoase şi mai │
│ │ │dezvoltate decât la │
│ │ │Barbus barbus. │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │Reproducerea lor are │
│ │Perioade │loc primăvara, │
│6 │critice │prelungindu-se uneori │
│ │ │până spre sfârşitul │
│ │ │verii │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│ │ │Specia trăieşte │
│ │ │exclusiv în râurile şi│
│ │ │pâraiele din regiunea │
│ │ │de munte şi partea │
│ │ │superioară a regiunii │
│ │ │colinare. În │
│ │ │majoritatea râurilor │
│ │ │care izvorăsc din │
│ │ │podiş sau dealuri, │
│ │ │lipseşte chiar în │
│ │ │cursul lor superior, │
│ │ │care este rapid. │
│ │ │Trăieşte atât în râuri│
│ │ │pietroase, rapide şi │
│ │ │reci, cât şi unele │
│ │ │pâraie mai nămoloase, │
│ │ │care vara se încălzesc│
│ │ │puternic, însă numai │
│ │ │la munte. Arată │
│ │ │preferinţă mai ales │
│ │ │pentru porţiunile cu │
│ │ │curent puternic şi │
│ │ │fund pietros. Este │
│ │ │strict sedentar, nu │
│ │ │întreprinde nici un │
│ │ │fel de migraţiuni. │
│7 │Cerinţe de │Reproducerea lor are │
│ │habitat │loc primăvara, │
│ │ │prelungindu-se uneori │
│ │ │până spre sfârşitul │
│ │ │verii. Se hrăneşte în │
│ │ │primul rând cu │
│ │ │nevertebrate acvatice │
│ │ │de fund - tendipedide,│
│ │ │efemeroptere, │
│ │ │tricoptere, gamaride, │
│ │ │oligochete, mai rar cu│
│ │ │vegetale. Fiind o │
│ │ │specie sedentară se │
│ │ │reproduce, se hrăneşte│
│ │ │şi iernează în acelaşi│
│ │ │loc. Mreana vânătă se │
│ │ │întâlneşte şi în zona │
│ │ │scobarului - │
│ │ │Chondrostoma nasus, │
│ │ │unde oscilaţiile │
│ │ │termice sezoniere sunt│
│ │ │mai mari faţă de zona │
│ │ │mrenei vânăte şi a │
│ │ │lipanului, dispusă în │
│ │ │amonte faţă de zona │
│ │ │scobarului, iar │
│ │ │conţinutul de oxigen │
│ │ │este mai moderat. │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│8 │Fotografii │Nu au fost făcute │
│ │ │fotografii │
└───┴───────────┴──────────────────────┘


        Tabelul nr. 23
        Date specifice speciei Barbus meridionalis la nivelul sitului Natura 2000 ROSCI0313 Confluenţa Mureş cu Arieş

┌───┬────────────┬──────────────────────────┐
│Nr.│Atribut │Descriere │
├───┼────────────┼──────────────────────────┤
│1 │Specia │Barbus meridionalis │
├───┼────────────┼──────────────────────────┤
│ │ │La nivel de arie protejată│
│ │ │specia este prezentă în │
│ │ │râul Mureş şi râul Arieş. │
│ │ │Specia a fost identificată│
│ │ │la nivelul a 12 staţii pe │
│ │ │râul Mureş şi la nivelul a│
│ │ │2 staţii pe râul Arieş. │
│ │Informaţii │Este o specie comună şi a │
│2 │specifice │fost prezentă într-un │
│ │speciei │număr destul de mare şi cu│
│ │ │o rată de juvenili │
│ │ │ridicată în majoritatea │
│ │ │habitatelor posibile. │
│ │ │Acest lucru semnalează │
│ │ │faptul că râul Mureş şi │
│ │ │Arieş din zona sitului │
│ │ │reprezintă un habitat bun │
│ │ │pentru această specie. │
├───┼────────────┼──────────────────────────┤
│ │Statutul de │ │
│3 │prezenţă, │rezidentă │
│ │temporal │ │
├───┼────────────┼──────────────────────────┤
│ │Statutul de │ │
│4 │prezenţă, │larg răspândită │
│ │spaţial │ │
├───┼────────────┼──────────────────────────┤
│ │Statutul de │ │
│5 │prezenţă, │nativă │
│ │management │ │
├───┼────────────┼──────────────────────────┤
│6 │Abundenţă │comună │
├───┼────────────┼──────────────────────────┤
│ │Perioada de │ │
│7 │colectare a │mai - septembrie 2018 │
│ │datelor din │ │
│ │teren │ │
├───┼────────────┼──────────────────────────┤
│ │Distribuţia │La nivel de arie protejată│
│8 │speciei, │specia este prezentă în │
│ │interpretare│râul Mureş şi râul Arieş. │
├───┼────────────┼──────────────────────────┤
│ │Distribuţia │ │
│9 │speciei, │Anexa nr. 9 la Planul de │
│ │harta │management │
│ │distribuţiei│ │
├───┼────────────┼──────────────────────────┤
│ │ │Bănărescu P. 1964. │
│ │ │Pisces-Osteichthyes. Fauna│
│ │ │R.P.R. XIII. Editura Acad.│
│ │ │R.P.R. Bucureşti. │
│ │ │Bănărescu P., Bănăduc D. │
│ │ │2007. Habitats Directive │
│ │ │(92/43/EEC) fish species │
│ │ │(Osteichthyes) on the │
│ │ │Romanian territory. Acta │
│ │Alte │Ichtiologica Romanica II. │
│ │informaţii │43- 78. │
│10 │privind │Telcean, I., Bănărescu, P.│
│ │sursele de │2002: Modifications of the│
│ │informaţii │fish fauna in the upper │
│ │ │Tisa River and its │
│ │ │southern and eastern │
│ │ │tributaries. Ecological │
│ │ │aspects of the Tisa River │
│ │ │Basin. (eds. Sarkany-Kiss,│
│ │ │E., Hamar, J.), pp. │
│ │ │179-185, TISCIA Monograph │
│ │ │Series 6, │
│ │ │Târgu-Mureş-Szeged-Szolnok│
└───┴────────────┴──────────────────────────┘




    3.4. Alte specii de floră şi faună relevante pentru aria naturală protejată
        În situl Natura 2000 ROSCI0313 Confluenţa Mureş cu Arieş nu au fost semnalate alte specii de floră şi faună relevante la nivel naţional.


    4. INFORMAŢII SOCIO-ECONOMICE ŞI CULTURALE
    4.1. Comunităţile locale şi factorii interesaţi
    4.1.1. Comunităţile locale
        Situl Natura 2000 ROSCI0313 Confluenţa Mureş cu Arieş este localizat pe raza a 7 unităţi administrativ-teritoriale: comuna Noşlac, oraşul Ocna Mureş, comuna Lunca Mureşului, comuna Unirea, comuna Mirăslău şi municipiul Aiud, în judeţul Alba şi comuna Luna, în judeţul Cluj.
        Tabelul nr. 24
        Lista unităţilor administrativ-teritoriale din cadrul ariei naturale protejate

┌─────┬─────────┬───────────┬──────────┐
│ │ │Procent din│Procent │
│ │ │suprafaţa │din aria │
│ │ │UAT care se│naturală │
│ │ │suprapune │protejată │
│Judeţ│UAT │peste │care se │
│ │ │suprafaţa │suprapune │
│ │ │ariei │peste │
│ │ │naturale │suprafaţa │
│ │ │protejate │UAT │
├─────┼─────────┼───────────┼──────────┤
│Alba │Aiud │1,14 │18,45 │
├─────┼─────────┼───────────┼──────────┤
│Alba │Ocna │3,14 │24,80 │
│ │Mureş │ │ │
├─────┼─────────┼───────────┼──────────┤
│Alba │Noşlac │1,92 │11,63 │
├─────┼─────────┼───────────┼──────────┤
│Alba │Unirea │10,46 │12,03 │
├─────┼─────────┼───────────┼──────────┤
│Alba │Lunca │4,3 │15,80 │
│ │Mureşului│ │ │
├─────┼─────────┼───────────┼──────────┤
│Alba │Mirăslău │0,89 │6,95 │
├─────┼─────────┼───────────┼──────────┤
│Cluj │Luna │1,67 │10,34 │
└─────┴─────────┴───────────┴──────────┘


     Harta unităţilor administrativ-teritoriale de pe raza ariei naturale protejate ROSCI0313 Confluenţa Mureş cu Arieş este redată în Anexa nr. 10 la Planul de management.
        Economic pe teritoriul ariei naturale protejate şi în imediata vecinătate a acesteia activităţile de bază sunt agricultura, creşterea animalelor, extragerea agregatelor minerale. Activităţile tradiţionale specifice mediului rural, în această zonă sunt: legumicultura, viticultura, pomicultura, apicultura, creşterea animalelor. Terenurile agricole sunt fertile pretându-se pentru câteva ramuri de bază ale agriculturii: cultura mare, horticultura, zootehnia.
        Cultura mare presupune cultivarea cerealelor, respectiv grâu, porumb şi orz. La Lunca Mureşului se cultivă suprafeţe mari şi cu sfeclă de zahăr, fiind aproape de Luduş unde există o fabrică de zahăr.
        De-a lungul ariei naturale protejate există un puternic bazin legumicol, dezvoltat cu precădere în Lunca Mureşului şi Noşlac.
        Cadrul natural deosebit şi asigurarea infrastructurii pentru turism vor juca un rol important în dezvoltarea comunităţilor locale. Astfel, în Strategia de dezvoltare a judeţului Alba pe perioada 2014 - 2020, la obiectivul prioritar 3.2. Menţinerea integrităţii patrimoniului natural, printre altele, sunt propuse următoarele proiecte: construirea şi dotarea unui centru educaţional Natura 2000, achiziţionarea de echipamente de laborator pentru monitorizarea stării habitatelor naturale, construirea infrastructurii pentru restaurarea şi menţinerea habitatelor şi a speciilor, observatoare şi panouri de informare, bornarea arealelor Natura 2000, construirea infrastructurii pentru restaurarea şi menţinerea habitatelor şi a speciilor, observatoare şi panouri de informare, realizarea de tuneluri în zonele în care infrastructura de transport impiedică migraţia faunei, pregătirea materialelor de informare şi publicitate pentru ariile protejate, implicarea comunităţilor în realizarea planurilor de măsuri privind zonele protejate şi a celor de prevenire a riscurilor naturale, pregătirea planurilor de supraveghere a siturilor protejate incluzând serviciile de pază şi de prevenire a riscurilor la inundaţii şi incendii. Tot în această strategie la obiectivul 3.3. Valorificarea prin turism a patrimoniului cultural şi natural sunt propuse proiectele: modernizarea şi dotarea salinelor terapeutice Ocnele Sărate şi modernizarea şi dotarea staţiunii balneare Ocna Mureş, construirea de ştranduri, terenuri de mini-golf, tenis, echitaţie, realizarea unui traseu nautic/canoe prin modernizarea şi construcţia de debarcadere pe traseul Mureşului, între Ocna Mureş -Alba Iulia - Şibot, realizarea, extinderea şi modernizarea parcurilor orăşeneşti, a bazelor şi a zonelor de agrement cu regim temporar/sezonier, amenajări pentru practicarea pescuitului sportiv.
        În ceea ce priveşte populaţia după domiciliu la data de 1 iulie a anului 2018, comparativ cu anul 2010 se constată o scădere pentru toate unităţile administrativ-teritoriale care se suprapun parţial cu aria naturală protejată. În procente situaţia se prezintă astfel: Mirăslău o scădere de 11%, Aiud o scădere de 5,9%, Unirea o scădere de 4,7%, Ocna Mureş o scădere de 3,2%, Luna o scădere de 2,2%, Noşlac o scădere de 2,1%, Lunca Mureşului o scădere de 1,8%. Populaţia după domiciliu la data de 1 iulie a anului de referinţă reprezintă numărul persoanelor cu cetaţenie română şi domiciliu pe teritoriul României, delimitat dupa criterii administrativ-teritoriale. Domiciliul persoanei este adresa la care aceasta declară că are locuinţa principală, trecută în actul de identitate, aşa cum este luată în evidenţa organelor administrative ale statului.
        Salariaţii din localităţile situate în Valea Mureşului din judeţul Alba reprezentau în anul 2013 mai mult de jumătate din numărul total al salariaţilor din judeţul Alba. Salariaţii din municipiul Alba Iulia deţineau în anul 2013 cea mai mare pondere din acest număr. La o pondere de 40,7% a populaţiei, care locuieşte în localităţi situate în Valea Mureşului, rezultă faptul că intensitatea ocupării forţei de muncă este semnificativ mai mare în Valea Mureşului din judeţul Alba, faţă de restul teritoriului din judeţ.
        Evoluţia numerică a minorităţilor pentru toate unităţile administrativ-teritoriale care se suprapun parţial cu aria naturală protejată urmează tendinţele generale care sunt caracteristice în ultimii 20 de ani pentru Regiunea Centru. Se constată o scădere generală a ponderii populaţiei de etnie română şi maghiară raportată la populaţia totală şi de asemenea un procentaj foarte scăzut al minorităţilor germane sau al altor minorităţi raportat la populaţia totală. Populaţia de etnie romă este singura aflată în creştere.

    4.1.2. Factori interesaţi
        Această secţiune prezintă rezultatele analizei factorilor interesaţi din punct de vedere al cunoştinţelor, atitudinilor şi practicilor acestora, referitor la valorile biodiversităţii şi resursele naturale ale ariei protejate. Rezultatele analizei factorilor interesaţi sunt redate în tabelul nr. 25.
        Tabelul nr. 25
        Factori interesaţi, care se manifestă şi se implică cu privire la situl Natura 2000 ROSCI0313 Confluenţa Mureş cu Arieş

┌───┬─────────────┬──────────────┬─────────────┐
│ │Denumire │ │Aria de │
│Nr.│factor │Tip │interes │
│ │interesat │ │ │
├───┼─────────────┼──────────────┼─────────────┤
│ │Agenţia │Autoritate de │Gestionarea │
│ │Naţională │mediu, rol de │ariilor │
│1 │pentru Arii │control şi │naturale │
│ │Naturale │reglementare │protejate │
│ │Protejate │ │ │
├───┼─────────────┼──────────────┼─────────────┤
│ │ │Autoritate a │ │
│2 │Primăria Luna│administraţiei│Administraţie│
│ │ │publice locale│ │
├───┼─────────────┼──────────────┼─────────────┤
│ │Primăria │Autoritate a │ │
│3 │Unirea │administraţiei│Administraţie│
│ │ │publice locale│ │
├───┼─────────────┼──────────────┼─────────────┤
│ │Primăria Ocna│Autoritate a │ │
│4 │Mureş │administraţiei│Administraţie│
│ │ │publice locale│ │
├───┼─────────────┼──────────────┼─────────────┤
│ │Primăria │Autoritate a │ │
│5 │Noşlac │administraţiei│Administraţie│
│ │ │publice locale│ │
├───┼─────────────┼──────────────┼─────────────┤
│ │Primăria │Autoritate a │ │
│6 │Mirăslău │administraţiei│Administraţie│
│ │ │publice locale│ │
├───┼─────────────┼──────────────┼─────────────┤
│ │ │Autoritate a │ │
│7 │Primăria Aiud│administraţiei│Administraţie│
│ │ │publice locale│ │
├───┼─────────────┼──────────────┼─────────────┤
│ │Primăria │Autoritate a │ │
│8 │Lunca │administraţiei│Administraţie│
│ │Mureşului │publice locale│ │
├───┼─────────────┼──────────────┼─────────────┤
│ │Consiliul │Autoritate a │ │
│9 │Judeţean Alba│administraţiei│Administraţie│
│ │ │publice locale│ │
├───┼─────────────┼──────────────┼─────────────┤
│ │Consiliul │Autoritate a │ │
│10 │Judeţean Cluj│administraţiei│Administraţie│
│ │ │publice locale│ │
├───┼─────────────┼──────────────┼─────────────┤
│ │Ministerul │Autoritate de │ │
│11 │Mediului, │mediu, rol de │Protecţia │
│ │Apelor şi │control şi │mediului │
│ │Pădurilor │reglementare │ │
├───┼─────────────┼──────────────┼─────────────┤
│ │ │Serviciu │ │
│ │ │descentralizat│ │
│ │Agenţia │al autorităţii│ │
│12 │pentru │publice │Protecţia │
│ │Protecţia │centrale │mediului │
│ │Mediului Alba│pentru │ │
│ │ │protecţia │ │
│ │ │mediului │ │
├───┼─────────────┼──────────────┼─────────────┤
│ │ │Serviciu │ │
│ │ │descentralizat│ │
│ │Agenţia │al autorităţii│ │
│13 │pentru │publice │Protecţia │
│ │Protecţia │centrale │mediului │
│ │Mediului Cluj│pentru │ │
│ │ │protecţia │ │
│ │ │mediului │ │
├───┼─────────────┼──────────────┼─────────────┤
│ │ │Serviciu │ │
│ │Garda │descentralizat│ │
│ │Naţională de │al autorităţii│ │
│14 │Mediu - │publice │Protecţia │
│ │Comisariatul │centrale │mediului │
│ │Judeţean Alba│pentru │ │
│ │ │protecţia │ │
│ │ │mediului │ │
├───┼─────────────┼──────────────┼─────────────┤
│ │ │Serviciu │ │
│ │Garda │descentralizat│ │
│ │Naţională de │al autorităţii│ │
│15 │Mediu - │publice │Protecţia │
│ │Comisariatul │centrale │mediului │
│ │Judeţean Cluj│pentru │ │
│ │ │protecţia │ │
│ │ │mediului │ │
├───┼─────────────┼──────────────┼─────────────┤
│ │ │Serviciu │ │
│ │Direcţia │descentralizat│ │
│ │pentru │al autorităţii│ │
│16 │Agricultură │publice │Agricultură │
│ │Judeţul Alba │centrale │ │
│ │ │pentru │ │
│ │ │agricultură │ │
├───┼─────────────┼──────────────┼─────────────┤
│ │ │Serviciu │ │
│ │Direcţia │descentralizat│ │
│ │pentru │al autorităţii│ │
│17 │Agricultură │publice │Agricultură │
│ │Judeţul Cluj │centrale │ │
│ │ │pentru │ │
│ │ │agricultură │ │
├───┼─────────────┼──────────────┼─────────────┤
│ │Agenţia de │Serviciu │ │
│ │Plăţi şi │descentralizat│ │
│ │Intervenţie │al autorităţii│ │
│18 │pentru │publice │Agricultură │
│ │Agricultură │centrale │ │
│ │Alba │pentru │ │
│ │ │agricultură │ │
├───┼─────────────┼──────────────┼─────────────┤
│ │Agenţia de │Serviciu │ │
│ │Plăţi şi │descentralizat│ │
│ │Intervenţie │al autorităţii│ │
│19 │pentru │publice │Agricultură │
│ │Agricultură │centrale │ │
│ │Cluj │pentru │ │
│ │ │agricultură │ │
├───┼─────────────┼──────────────┼─────────────┤
│ │ │ │Măsuri │
│ │ │ │specifice │
│ │ │ │asociate │
│ │Asociaţii şi │Persoane │statutului de│
│ │societăţi │juridice, │sit Natura │
│20 │agricole/ │persoane │2000, ce │
│ │fermieri │fizice │influenţează │
│ │ │ │modul în care│
│ │ │ │îşi │
│ │ │ │desfăşoară │
│ │ │ │activităţile │
├───┼─────────────┼──────────────┼─────────────┤
│21 │AJVPS Alba │ONG │Vânătoare │
├───┼─────────────┼──────────────┼─────────────┤
│ │Administraţia│ │ │
│ │Naţională │ │ │
│ │Apele Române,│ │ │
│ │Administraţia│Regie autonomă│Managementul │
│22 │Bazinală de │- Instituţie │resurselor de│
│ │Apă Mureş - │publică │apă │
│ │Sistemul de │ │ │
│ │Gospodărire a│ │ │
│ │Apelor Alba │ │ │
├───┼─────────────┼──────────────┼─────────────┤
│ │ │ │Definirea şi │
│ │ │ │implementarea│
│ │ │ │politicii │
│ │ │ │referitoare │
│ │ │ │la │
│ │ │ │conservarea │
│ │ │ │şi │
│ │ │ │administrarea│
│ │ │ │resurselor │
│ │Agenţia │Instituţie │acvatice vii,│
│ │Naţională │naţional │existente în │
│23 │pentru │publică de │apele │
│ │Pescuit şi │interes │maritime şi │
│ │Acvacultură │ │continentale,│
│ │ │ │acvacultură, │
│ │ │ │procesarea şi│
│ │ │ │organizarea │
│ │ │ │pieţei │
│ │ │ │produselor │
│ │ │ │pescăreşti, │
│ │ │ │structurile │
│ │ │ │de pescuit şi│
│ │ │ │acvacultura │
└───┴─────────────┴──────────────┴─────────────┘


        Rezultatele analizei factorilor interesaţi din punctul de vedere al cunoştinţelor, atitudinilor şi practicilor acestora, referitor la valorile biodiversităţii şi resursele naturale ale ariei protejate sunt prezentate centralizat în următorul tabel:
        Tabelul nr. 26
        Analiza factorilor interesaţi I

┌───┬─────────────┬─────────────┬──────────┬─────────┬────────┐
│ │Denumire │Domeniul de │ │ │ │
│Nr.│factor │interes │Cunoştinţe│Atitudini│Practici│
│ │interesat │ │ │ │ │
├───┼─────────────┼─────────────┼──────────┼─────────┼────────┤
│ │Ministerul │ │ │ │ │
│1 │Mediului, │Protecţia │3 │+ │3 │
│ │Apelor şi │mediului │ │ │ │
│ │Pădurilor │ │ │ │ │
├───┼─────────────┼─────────────┼──────────┼─────────┼────────┤
│ │Agenţia │Gestionarea │ │ │ │
│ │Naţională │ariilor │ │ │ │
│2 │pentru Arii │naturale │3 │+ │3 │
│ │Naturale │protejate │ │ │ │
│ │Protejate │ │ │ │ │
├───┼─────────────┼─────────────┼──────────┼─────────┼────────┤
│ │Agenţia │ │ │ │ │
│3 │pentru │Protecţia │3 │+ │3 │
│ │Protecţia │mediului │ │ │ │
│ │Mediului Alba│ │ │ │ │
├───┼─────────────┼─────────────┼──────────┼─────────┼────────┤
│ │Agenţia │ │ │ │ │
│4 │pentru │Protecţia │3 │+ │3 │
│ │Protecţia │mediului │ │ │ │
│ │Mediului Cluj│ │ │ │ │
├───┼─────────────┼─────────────┼──────────┼─────────┼────────┤
│ │Garda │ │ │ │ │
│ │Naţională de │Protecţia │ │ │ │
│5 │Mediu - │mediului │3 │+ │3 │
│ │Comisariatul │ │ │ │ │
│ │Judeţean Alba│ │ │ │ │
├───┼─────────────┼─────────────┼──────────┼─────────┼────────┤
│ │Garda │ │ │ │ │
│ │Naţională de │Protecţia │ │ │ │
│6 │Mediu - │mediului │3 │+ │3 │
│ │Comisariatul │ │ │ │ │
│ │Judeţean Cluj│ │ │ │ │
├───┼─────────────┼─────────────┼──────────┼─────────┼────────┤
│7 │Consiliul │Administraţie│3 │+ │3 │
│ │Judeţean Alba│ │ │ │ │
├───┼─────────────┼─────────────┼──────────┼─────────┼────────┤
│8 │Consiliul │Administraţie│3 │+ │3 │
│ │Judeţean Cluj│ │ │ │ │
├───┼─────────────┼─────────────┼──────────┼─────────┼────────┤
│9 │Primăria Luna│Administraţie│2 │neutru │2 │
├───┼─────────────┼─────────────┼──────────┼─────────┼────────┤
│10 │Primăria │Administraţie│2 │neutru │2 │
│ │Unirea │ │ │ │ │
├───┼─────────────┼─────────────┼──────────┼─────────┼────────┤
│11 │Primăria Ocna│Administraţie│2 │neutru │2 │
│ │Mureş │ │ │ │ │
├───┼─────────────┼─────────────┼──────────┼─────────┼────────┤
│12 │Primăria │Administraţie│2 │neutru │2 │
│ │Noşlac │ │ │ │ │
├───┼─────────────┼─────────────┼──────────┼─────────┼────────┤
│13 │Primăria │Administraţie│2 │neutru │2 │
│ │Mirăslău │ │ │ │ │
├───┼─────────────┼─────────────┼──────────┼─────────┼────────┤
│14 │Primăria Aiud│Administraţie│2 │neutru │2 │
├───┼─────────────┼─────────────┼──────────┼─────────┼────────┤
│ │Primăria │ │ │ │ │
│15 │Lunca │Administraţie│2 │neutru │2 │
│ │Mureşului │ │ │ │ │
├───┼─────────────┼─────────────┼──────────┼─────────┼────────┤
│16 │AJVPS Alba │Vânătoare/ │3 │+ │3 │
│ │ │Pescuit │ │ │ │
├───┼─────────────┼─────────────┼──────────┼─────────┼────────┤
│ │Direcţia │ │ │ │ │
│17 │pentru │Agricultură │3 │+ │3 │
│ │Agricultură │ │ │ │ │
│ │Alba │ │ │ │ │
├───┼─────────────┼─────────────┼──────────┼─────────┼────────┤
│ │Direcţia │ │ │ │ │
│18 │pentru │Agricultură │3 │+ │3 │
│ │Agricultură │ │ │ │ │
│ │Cluj │ │ │ │ │
├───┼─────────────┼─────────────┼──────────┼─────────┼────────┤
│ │Agenţia de │ │ │ │ │
│ │Plăţi şi │ │ │ │ │
│19 │Intervenţie │Agricultură │3 │+ │3 │
│ │pentru │ │ │ │ │
│ │Agricultură │ │ │ │ │
│ │Alba │ │ │ │ │
├───┼─────────────┼─────────────┼──────────┼─────────┼────────┤
│ │Agenţia de │ │ │ │ │
│ │Plăţi şi │ │ │ │ │
│20 │Intervenţie │Agricultură │3 │+ │3 │
│ │pentru │ │ │ │ │
│ │Agricultură │ │ │ │ │
│ │Cluj │ │ │ │ │
├───┼─────────────┼─────────────┼──────────┼─────────┼────────┤
│ │Asociaţii şi │ │ │ │ │
│21 │societăţi │Agricultură │2 │- │2 │
│ │agricole/ │ │ │ │ │
│ │fermieri │ │ │ │ │
├───┼─────────────┼─────────────┼──────────┼─────────┼────────┤
│ │Administraţia│ │ │ │ │
│ │Naţională │ │ │ │ │
│ │Apele Române,│ │ │ │ │
│ │Administraţia│Managementul │ │ │ │
│22 │Bazinală de │resurselor de│2 │+ │2 │
│ │Apă Mureş - │apă │ │ │ │
│ │Sistemul de │ │ │ │ │
│ │Gospodărire a│ │ │ │ │
│ │Apelor Alba │ │ │ │ │
├───┼─────────────┼─────────────┼──────────┼─────────┼────────┤
│ │Agenţia │Instituţie │ │ │ │
│ │Naţională │publică de │ │ │ │
│23 │pentru │interes │3 │+ │3 │
│ │Pescuit şi │naţional │ │ │ │
│ │Acvacultură │ │ │ │ │
└───┴─────────────┴─────────────┴──────────┴─────────┴────────┘

        Notă:
        Cunoştinţele sunt apreciate pe o scală de la 1 la 3, unde 1 înseamnă cunoştinţe puţine, 2 cunoştinţe moderate şi 3 cunoştinţe avansate. Atitudinea este de asemenea apreciată pe o scală cuprinzând atitudini favorabile "+", neutre sau negative "-". Calitatea practicilor este apreciată pe o scală de la 1 la 3, unde 1 înseamnă practici neadecvate, 2 practici bune şi 3 practici foarte bune.


        Tabelul nr. 27
        Analiza factorilor interesaţi II

┌───┬─────────────┬─────────────┬───────────────┬───────────────┬──────────┐
│ │ │Natura │Aspecte │Aspecte care │ │
│ │Denumire │relaţiei cu │pozitive şi │necesită │ │
│Nr.│factor │aria naturală│oportunităţi de│atenţie; │Importanţă│
│ │interesat │protejată │cooperare şi │ameninţări şi │ │
│ │ │ │colaborare │probleme │ │
├───┴─────────────┴─────────────┴───────────────┴───────────────┴──────────┤
│Autorităţi de mediu, de reglementare şi control activităţi │
├───┬─────────────┬─────────────┬───────────────┬───────────────┬──────────┤
│ │ │Implementarea│ │Capacitatea de │ │
│ │ │politicilor │ │a modifica │ │
│ │ │de mediu la │Interes pentru │legislaţia în │ │
│ │Ministerul │nivel │implementarea │sensul │ │
│1 │Mediului, │naţional, │de proiecte de │îmbunătăţirii │Mare │
│ │Apelor şi │responsabil │protecţia │modului de │ │
│ │Pădurilor │pentru │mediului │administrare a │ │
│ │ │sistemul de │ │ariilor │ │
│ │ │arii naturale│ │naturale │ │
│ │ │protejate │ │protejate │ │
├───┼─────────────┼─────────────┼───────────────┼───────────────┼──────────┤
│ │Agenţia │Autoritate de│Interes pentru │ │ │
│ │Naţională │mediu, rol de│implementarea │ │ │
│2 │pentru Arii │control şi │de proiecte de │- │Mare │
│ │Naturale │reglementare │conservare a │ │ │
│ │Protejate │ │biodiversităţii│ │ │
├───┼─────────────┼─────────────┼───────────────┼───────────────┼──────────┤
│ │Agenţia │ │Interes pentru │ │ │
│ │pentru │Autoritate de│implementarea │ │ │
│3 │Protecţia │mediu, rol de│de proiecte de │- │Mare │
│ │Mediului Alba│reglementare │conservare a │ │ │
│ │ │ │biodiversităţii│ │ │
├───┼─────────────┼─────────────┼───────────────┼───────────────┼──────────┤
│ │Garda │ │ │ │ │
│ │Naţională de │Autoritate de│Interes pentru │ │ │
│4 │Mediu - │mediu, rol de│protecţia │- │Mare │
│ │Comisariatul │control │biodiversităţii│ │ │
│ │Judeţean Alba│ │ │ │ │
├───┼─────────────┼─────────────┼───────────────┼───────────────┼──────────┤
│ │Direcţia │Autoritatea │Interes pentru │ │ │
│5 │pentru │în domeniul │conservarea │- │Mare │
│ │Agricultură │agriculturii │pajiştilor │ │ │
│ │Alba │ │ │ │ │
├───┼─────────────┼─────────────┼───────────────┼───────────────┼──────────┤
│ │Administraţia│ │Interes pentru │ │ │
│ │Naţională │ │proiecte de │ │ │
│ │Apele Române,│ │prevenire a │ │ │
│ │Administraţia│Managementul │inudaţiilor şi │ │ │
│6 │Bazinală de │resurselor de│utilizare │- │Mare │
│ │Apă Mureş - │apă │durabilă a │ │ │
│ │Sistemul de │ │resurselor de │ │ │
│ │Gospodărire a│ │apă │ │ │
│ │Apelor Alba │ │ │ │ │
├───┼─────────────┼─────────────┴───────────────┼───────────────┼──────────┤
│ │Agenţia │Interes pentru Instituţie │ │ │
│ │Naţională │publică proiecte de de │ │ │
│7 │pentru │interes utilizare durabilă │ │Mare │
│ │Pescuit şi │naţional a resurselor de apă │ │ │
│ │Acvacultură │ │ │ │
├───┴─────────────┴─────────────────────────────┴───────────────┴──────────┤
│Autorităţi publice locale │
├───┬─────────────┬─────────────┬───────────────┬───────────────┬──────────┤
│ │ │Elaborarea de│ │ │ │
│ │ │strategii │Strategia │ │ │
│ │Consiliul │judeţene de │judeţeană de │ │ │
│8 │Judeţean Alba│protecţia │promovare │- │Mare │
│ │ │mediului şi │turistică │ │ │
│ │ │promovarea │ │ │ │
│ │ │turismului │ │ │ │
├───┼─────────────┼─────────────┼───────────────┼───────────────┼──────────┤
│ │Consiliul │ │ │ │ │
│ │Local Lunca │ │ │ │ │
│ │Mureşului, │ │ │ │ │
│ │Consiliul │ │ │ │ │
│ │Local Unirea,│Elaborare │ │ │ │
│ │Consiliul │P.U.G., │Interes pentru │ │ │
│ │Local Aiud, │emitere │oportunităţi de│ │ │
│ │Consiliul │autorizaţii │dezvoltare a │ │ │
│9 │Local Luna, │de │comunităţilor │- │Mare │
│ │Consiliul │construire, │locale prin │ │ │
│ │Local Ocna │coordonarea │încurajarea │ │ │
│ │Mureş, │instituţiilor│turismului │ │ │
│ │Consiliul │locale │ │ │ │
│ │Local Noşlac,│ │ │ │ │
│ │Consiliul │ │ │ │ │
│ │Local │ │ │ │ │
│ │Mirăslău │ │ │ │ │
├───┴─────────────┴─────────────┴───────────────┴───────────────┴──────────┤
│ONG-uri de mediu │
├───┬───────────────────────────┬───────────────┬───────────────┬──────────┤
│10 │Vânătoare şi AJVPS Alba │ │- │Mare │
│ │pescuit │ │ │ │
├───┴───────────────────────────┴───────────────┴───────────────┴──────────┤
│Instituţii locale de învăţământ │
├───┬─────────────┬─────────────┬───────────────┬───────────────┬──────────┤
│ │Şcoala │ │ │ │ │
│ │Gimnazială │ │ │ │ │
│ │din │ │ │Disponibilitate│ │
│ │localităţile:│ │Interes pentru │de susţinere a │ │
│11 │Aiud, Ocna- │Educaţie │educaţie │campaniilor de │Mare │
│ │Mureş, Luna, │ │ecologică pe │informare şi │ │
│ │Unirea, │ │trasee tematice│educare a │ │
│ │Noşlac, Lunca│ │ │populaţiei │ │
│ │Mureşului, │ │ │ │ │
│ │Mirăslău. │ │ │ │ │
├───┴─────────────┴─────────────┴───────────────┴───────────────┴──────────┤
│Comunităţi locale │
├───┬─────────────┬─────────────┬───────────────┬───────────────┬──────────┤
│ │Persoane │ │ │ │ │
│ │fizice şi │ │ │ │ │
│ │juridice din │ │Interes pentru │ │ │
│ │vecinătatea │Agricultură, │oportunităţi de│ │ │
│ │ariei │creşterea │dezvoltare a │ │ │
│12 │naturale │animalelor, │comunităţilor │- │Mare │
│ │protejate │apicultură │locale prin │ │ │
│ │ROSCI0313 │ │încurajarea │ │ │
│ │Confluenţa │ │turismului │ │ │
│ │Mureş cu │ │ │ │ │
│ │Arieş │ │ │ │ │
└───┴─────────────┴─────────────┴───────────────┴───────────────┴──────────┘





    4.2. Utilizarea terenului
        Tabelul nr. 28
        Lista tipurilor de utilizări ale terenului

┌───┬───────────┬──────────┬───────────┐
│ │Clasa │Suprafaţa │Ponderea │
│Nr.│Corine Land│totală │din │
│ │Cover - CLC│ocupată │suprafaţa │
│ │ │-ha- │sitului% │
├───┼───────────┼──────────┼───────────┤
│1 │132 Gropi │1,44 │0,17 │
│ │de gunoi │ │ │
├───┼───────────┼──────────┼───────────┤
│ │211 │ │ │
│2 │Terenuri │67 │7,82 │
│ │arabile │ │ │
│ │neirigate │ │ │
├───┼───────────┼──────────┼───────────┤
│3 │231 Păşuni │317,23 │37,02 │
│ │secundare │ │ │
├───┼───────────┼──────────┼───────────┤
│4 │311 Păduri │97,13 │11,33 │
│ │de foioase │ │ │
├───┼───────────┼──────────┼───────────┤
│ │324 Zone de│ │ │
│5 │tranziţie │122,56 │14,30 │
│ │cu arbuşti │ │ │
├───┼───────────┼──────────┼───────────┤
│6 │331 Plaje, │1,07 │0,12 │
│ │dune, renii│ │ │
├───┼───────────┼──────────┼───────────┤
│ │333 Areale │ │ │
│7 │cu │30,08 │3,51 │
│ │vegetaţie │ │ │
│ │rară │ │ │
├───┼───────────┼──────────┼───────────┤
│8 │411 │8,43 │0,98 │
│ │Mlaştină │ │ │
├───┼───────────┼──────────┼───────────┤
│9 │511Cursuri │192,24 │22,43 │
│ │de apă │ │ │
├───┼───────────┼──────────┼───────────┤
│ │512 │ │ │
│10 │Acumulări │5,57 │0,65 │
│ │de apă │ │ │
├───┼───────────┼──────────┼───────────┤
│11 │996 Drum │0,49 │0,06 │
├───┼───────────┼──────────┼───────────┤
│12 │997 │9,53 │1,11 │
│ │Vegetaţie │ │ │
├───┼───────────┼──────────┼───────────┤
│13 │999 │4,23 │0,49 │
│ │Construcţii│ │ │
├───┴───────────┼──────────┼───────────┤
│Total │857 │100 │
└───────────────┴──────────┴───────────┘

     Tipurilor de utilizare a terenurilor sunt redate în Anexa nr. 11 la Planul de management.


    4.3. Situaţia juridică a terenurilor
        Tabelul nr. 29
        Situaţia juridică a terenurilor aflate în interiorul ariei naturale protejate

┌─────────────────────────────────────┬─────────┐
│ │Procent │
│ │din │
│Domeniu │suprafaţa│
│ │ariei │
│ │naturale │
│ │protejate│
├───────────┬─────────────────────────┼─────────┤
│ │Domeniul public al │37,55 │
│ │statului - DS │ │
│ ├─────────────────────────┼─────────┤
│ │Domeniul privat al │0 │
│ │statului - DPS │ │
│ ├─────────────────────────┼─────────┤
│ │Domeniul public al │ │
│ │unităţilor │14,58 │
│Domeniul │administrativ-teritoriale│ │
│public │- DAT │ │
│ ├─────────────────────────┼─────────┤
│ │Domeniul privat al │ │
│ │unităţilor │34,72 │
│ │administrativ-teritoriale│ │
│ │- DPT │ │
│ ├─────────────────────────┼─────────┤
│ │Total domeniul public - │86,86 │
│ │DP │ │
├───────────┼─────────────────────────┼─────────┤
│ │Proprietate privată a │- │
│ │persoanelor fizice - PF │ │
│ ├─────────────────────────┼─────────┤
│Proprietate│Proprietate privată a │- │
│privată │persoanelor juridice - PJ│ │
│ ├─────────────────────────┼─────────┤
│ │Total proprietate privată│13,14 │
│ │- PP │ │
├───────────┼─────────────────────────┼─────────┤
│ │Total procent pentru care│ │
│Proprietate│nu se cunoaşte încadrarea│0 │
│necunoscută│în domeniul public sau │ │
│ │privat - XX │ │
├───────────┴─────────────────────────┼─────────┤
│Total │100 │
└─────────────────────────────────────┴─────────┘


        Caracterizarea situaţiei juridice a terenurilor
        Aşa cum reiese din analiza hărţii situaţiei juridice, cea mai mare parte a terenurilor din interiorul ariei naturale protejate aparţin domeniului public şi reprezintă circa 87% din întreaga suprafaţă a ariei naturale protejate ROSCI0313 Confluenţa Mureş cu Arieş. Cea mai mare parte a suprafeţei din domeniul public o reprezintă luciul de apă curgătoare, urmată de terenurile utilizate ca păşuni, aflate în proprietate publică privată. Suprafaţa terenurile private este utilizată majoritar ca păşune privată şi mai puţin ca teren arabil. Terenurile arabile private sunt distribuite insular pe raza unităţilor administrativ-teritoriale Aiud, Mirăslău şi Gâmbaş, iar terenurile private utilizate ca păşune sunt întâlnite preponderent pe raza unităţilor administrativ-teritoriale Ocna Mureş şi Noşlac. Vegetaţia forestieră, datorită distribuţiei liniare pe ambele maluri ale râului Mureş, nu formează trupuri compacte de pădure şi în consecinţă este administrată ca vegetaţie forestieră în afara fondului forestier.
     Harta juridică a terenului este redată în Anexa nr. 12 la Planul de management.


    4.4. Administratori, gestionari şi utilizatori
        În tabelul nr. 30 sunt prezentate date referitoare la deţinătorul de drept, administratorul, gestionarul, utilizatorul terenurilor şi perioada pentru care se află în administrare, gestiune sau utilizare respectivul teren din cadrul ariei naturale protejate ROSCI0313 Confluenţa Mureş cu Arieş.
        Tabelul nr. 30
        Informaţii privind administratorii/gestionarii terenurilor la nivelul sitului Natura 2000 ROSCI0313 Confluenţa Mureş cu Arieş

┌────┬──────────────┬─────────────┬────────────┬─────────────┐
│ │ │ │Suprafaţa │ │
│ │ │ │totală │ │
│ │ │ │administrată│ │
│ │ │Perioada de │/ gestionată│ │
│Nr. │Administrator/│administrare/│din │Detalii │
│crt.│gestionar │gestionare │suprafaţa │ │
│ │ │ │ariei │ │
│ │ │ │naturale │ │
│ │ │ │protejate - │ │
│ │ │ │ha - │ │
├────┼──────────────┼─────────────┼────────────┼─────────────┤
│ │Administraţia │ │ │ │
│ │Naţională │ │ │ │
│ │Apele Române, │ │ │Administrează│
│ │Administraţia │ │ │apele şi │
│1 │Bazinală de │nedeterminată│321,80 │vegetaţia de │
│ │Apă Mureş - │ │ │pe malul │
│ │Sistemul de │ │ │apelor │
│ │Gospodărire a │ │ │ │
│ │Apelor Alba │ │ │ │
├────┼──────────────┼─────────────┼────────────┼─────────────┤
│ │Consiliul │ │ │ │
│ │Local ale │ │ │ │
│ │localităţilor:│ │ │ │
│ │Noşlac, Ocna │ │ │Administrează│
│ │Mureş, Lunca │ │ │drumurile │
│2 │Mureşului, │nedeterminată│422,53 │publice şi o │
│ │Unirea, │ │ │parte din │
│ │Mirăslău Aiud,│ │ │păşuni │
│ │în judeţul │ │ │ │
│ │Alba şi Luna, │ │ │ │
│ │în judeţul │ │ │ │
│ │Cluj │ │ │ │
├────┼──────────────┼─────────────┼────────────┼─────────────┤
│ │ │ │ │Administrează│
│ │ │ │ │terenurile │
│ │ │ │ │arabile, │
│ │Persoane │ │ │terenuri │
│3 │fizice şi │nedeterminată│112,60 │înmlăştinate,│
│ │juridice │ │ │tufărişurile,│
│ │ │ │ │livezile şi o│
│ │ │ │ │parte din │
│ │ │ │ │păşuni │
└────┴──────────────┴─────────────┴────────────┴─────────────┘



    4.5. Infrastructură şi construcţii
        Pe suprafaţa sitului Natura 2000 ROSCI0313 Confluenţa Mureş cu Arieş construcţiile sunt limitate la un pod care face traversarea râului Mureş, urmând DJ107Z şi un vestiar pentru terenul de fotbal, pe malul stâng al Mureşului, în vecinătatea localităţii Gâmbaş. În categoria construcţii mai sunt de menţionat stâlpii de înaltă tensiune de pe malul drept al râului Mureş, între localităţile Cisteiu de Mureş şi Micloşaca şi liniile de înaltă tensiune care traversează râul Mureş. Drumurile naţionale nu traversează râul Mureş prin aria naturală protejată. Drumurile din aria naturală protejată sunt în majoritate drumuri de exploataţie agricolă, singurul drum judeţean care străbate aria naturală protejată fiind DJ107Z, care traversează râul Mureş în dreptul localităţii Gâmbaş.

    4.6. Patrimoniu cultural
        În aria naturală protejată nu sunt localizate bunuri ale patrimoniului cultural naţional.

    4.7. Obiective turistice
        Chiar dacă în aria naturală protejată ROSCI0313 Confluenţa Mureş cu Arieş nu sunt localizate obiective turistice, în vecinătatea acesteia pot fi vizitate:
    a) Castelul Kemeny din localitatea Sâncrai de lângă oraşul Aiud. Castelul Kemeny din localitatea Sâncrai de lângă oraşul Aiud, este un castel construit în jurul anilor 1800 de către familia nobiliară Kemeny. Construit în stil baroc, în stilul său s-a intervenit totuşi şi cu elemente din arhitectura transilvană a acelei perioade. Castelul este structurat în 3 corpuri de clădire iar de-a lungul timpului acesta a avut diferite destinaţii, printre care şi sediu administrativ pentru centrul de plasament din Sâncrai. La castelul Kemeny din Sâncrai se ajunge pe E81 până in localitatea Aiud de aici turiştii trebuie să se îndrepte pe DJ 107E până în localitatea Ciumbrud de unde apoi se face dreapta pe DJ 142L Ciumbrud - Zăries până în localitatea Sâncrai;
    b) Castelul Mikes din Cisteiu de Mureş, de lângă oraşul Ocna Mureş. Din castelul Mikes din Cisteiu de Mureş, de lângă oraşul Ocna Mureş, se mai păstrează azi doar ruinele care au reuşit să rămână în picoare încă de la sfârşitul secolului al XVIII-lea, începutul secolului al XIX-lea. Castelul a aparţinut familiei Mikes, una dintre cele mai importante familii secuieşti din Transilvania. Întreg ansamblul cuprindea la acea vreme castelul, curia, capela şi hambarul însă după anul 1994 clădirea a fost părăsită. În prezent se mai păstrează din castelul Mikes doar faţada, pivniţele şi coloanele de cărămidă de la intrare. Castelul se află în proprietatea statului şi este inclus pe lista monumentelor istorice din judeţul Alba;
    c) Castelul Teleki din Uioara de Sus, Ocna Mureş; Castelul Teleki din Uioara de Sus, Ocna Mureş, a fost atestat documentar pentru prima dată în anul 1290. Castelul medieval a fost construit din ordinul regalităţii maghiare cu scopul de a proteja salina ce se află în apropiere. Clădirea castelului a fost dărâmată parţial, iar în locul ei s-a ridicat în perioada 1850-1860 un castel neogotic pentru familia nobiliară Banfy însă mai târziu edificiul a intrat în proprietatea conţilor Teleki. La acea vreme a fost amenajat în jurul castelului un parc cu alei şi arbori, printre care specii aclimatizate, unele fiind rarităţi dendrologice. Se spune că pe vremea când era locuit, castelul adăpostea un număr foarte mare de butoaie de o dimensiune semnficativă în care se putea intra chiar şi în picioare de către un om. De asemena, în beci se intra chiar şi cu carul cu boi pentru a transporta butoaiele cu vin şi alte provizii. La castelul Teleki din Uioara de Sus se ajunge parcurgând drumul de la ieşirea din Ocna Mureş spre Noşlac pe DJ 107 D;
    d) Cetatea Aiudului. Cetatea este monument istoric situat în municipiul Aiud. Actuala Cetate are drept principale componente biserica reformată calvină şi biserica evanghelică, înconjurate de o incintă fortificată. Cetatea a fost construită în secolul XIV, datorându-şi aspectul actual modificărilor din secolele XVI şi XVII. Cercetările arheologice au descoperit, sub actuala cetate, o aşezare daco-romană, suprapusă de o fortificaţie de pământ;



    5. ACTIVITĂŢI CU POTENŢIAL IMPACT ASUPRA ARIEI NATURALE PROTEJATE
    5.1. Lista activităţilor cu potenţial impact
        Din punct de vedere al temporalităţii activităţilor cu potenţial impact, acestea au fost clasificate în două categorii: presiuni şi ameninţări.
        Definiţiile acestor două categorii sunt următoarele:
    a) Presiune - acea activitate cu potenţial impact negativ asupra stării de conservare a speciilor sau tipurilor de habitate de interes conservativ, care se desfăşoară în prezent, sau care s-a derulat în trecut, dar ale cărui efecte negative încă persistă;
    b) Ameninţare - acea activitate cu potenţial impact negativ asupra stării de conservare a speciilor sau tipurilor de habitate de interes conservativ, care este preconizată să se deruleze în viitor. Nu poate fi considerată ameninţare viitoare o presiune actuală decât dacă se preconizează o creştere semnificativă a intensităţii sau o schimbare a localizării presiunii actuale.

    5.1.1. Lista presiunilor actuale cu impact la nivelul ariei naturale protejate
        Lista presiunilor actuale cu impact la nivelul ariei naturale protejate s-a realizat prin completarea următoarelor informaţii, referitoare la activităţile cu impact negativ asupra ariei naturale protejate:
        Tabelul nr. 31 Lista presiunilor actuale asupra ariei naturale protejate

┌────┬─────────┬───────────────────────┐
│Cod │Parametru│Descriere │
├────┼─────────┼───────────────────────┤
│A.1.│Presiune │A04.02.02 Păşunatul │
│ │actuală │ne-intensiv al oilor │
├────┼─────────┼───────────────────────┤
│ │ │Păşunatul cu oile, mai │
│ │ │ales in perioadele de │
│ │ │repaus vegetativ, în │
│ │ │suprafeţele ocupate de │
│ │ │habitatul 92A0 şi │
│ │ │tăierile ilegale de │
│A.2.│Detalii │arbori conduc în timp │
│ │ │la declinul sau │
│ │ │dispariţia speciilor, │
│ │ │schimbarea compoziţiei │
│ │ │de specii şi în final │
│ │ │la înlocuirea şi │
│ │ │deteriorarea │
│ │ │habitatului. │
├────┴─────────┴───────────────────────┤
├────┬─────────┬───────────────────────┤
│ │ │A10.01- îndepărtarea │
│A.1.│Presiune │gardurilor vii şi a │
│ │actuală │crângurilor sau │
│ │ │tufişurilor │
├────┼─────────┼───────────────────────┤
│ │ │Tăierea lăstărişului şi│
│ │ │păşunatul necontrolat │
│ │ │cu oile şi caprele în │
│ │ │habitatul 92A0 conduce │
│ │ │în timp la distrugerea │
│ │ │structurii vegetaţiei │
│ │ │habitatului deoarece │
│A.2.│Detalii │oile consumă mugurii şi│
│ │ │scoarţa arborilor │
│ │ │tineri şi foarte tineri│
│ │ │ceea ce produce uscarea│
│ │ │acestora şi facilitează│
│ │ │intrarea speciilor │
│ │ │invazive ierboase si │
│ │ │arboricole. │
├────┴─────────┴───────────────────────┤
├────┬─────────┬───────────────────────┤
│A.1.│Presiune │C01.01. Extragere de │
│ │actuală │nisip si pietriş │
├────┼─────────┼───────────────────────┤
│ │ │Lucrările de exploatare│
│ │ │a pietrişului din albia│
│ │ │minoră a râurilor duc │
│ │ │la tulburarea apei, │
│ │ │suspensiile solide │
│ │ │având un efect abraziv │
│ │ │asupra branhiilor │
│ │ │peştilor şi acestea se │
│ │ │pot necroza, în unele │
│ │ │cazuri ducând la │
│ │ │moartea peştilor. │
│ │ │Majoritatea locurilor │
│ │ │de ascunziş, hrănire şi│
│ │ │de reproducere ale │
│ │ │speciilor de peşti se │
│ │ │află lângă pietre/ │
│ │ │bolovani, astfel prin │
│ │ │scoaterea acestora din │
│ │ │albie se contribuie la │
│ │ │reducerea cantităţii de│
│ │ │habitat ideal pentru │
│ │ │speciile de peşti. │
│ │ │Creşterea turbidităţii │
│ │ │modifică capacitatea │
│ │ │peştilor de căutare a │
│ │ │hranei (Cahn 1929, │
│ │ │Abrahams & Kattenfeld │
│ │ │1997) în timp ce │
│ │ │sedimentarea masivă │
│ │ │poate afecta │
│ │ │reproducerea acestora │
│ │ │(Newcombe & Macdonald │
│ │ │1991, Newcombe & Jensen│
│ │ │1996). │
│ │ │Pe lângă aceasta, se │
│ │ │poate vorbi şi de un │
│ │ │impact cumulativ al │
│ │ │balastierelor/ │
│ │ │decolmatărilor/ │
│ │ │staţiilor de sortare. │
│ │ │Aici trebuie să amintim│
│ │ │în special două efecte │
│ │ │negative cauzate de │
│ │ │aceste decolmatări: │
│ │ │- distrugerea/ │
│ │ │schimbarea habitatului │
│ │ │iniţial. Odată cu │
│ │ │decolmatarea, practic │
│ │ │zonele lotice vor │
│ │ │dispărea şi vor deveni │
│ │ │zone lenitice, │
│ │ │nefavorabile pentru │
│ │ │reproducerea speciilor │
│ │ │reofile. Compoziţia │
│ │ │specifică va fi │
│ │ │schimbată: speciile │
│ │ │euribionte (care │
│ │ │tolerează variaţii mari│
│ │ │ale condiţiilor de │
│ │ │mediu) vor domina │
│ │ │zonele dragate (Kanehl │
│ │ │& Lyons 1992, Brown et │
│ │ │al. 1998, Paukert et │
│ │ │al. 2008). Speciile │
│ │ │bentonice de mici │
│ │ │dimensiuni (de exemplu │
│ │ │în zona studiată Gobio │
│ │ │albipinnatus, Gobio │
│ │ │kesslerii, Sabanejewia │
│ │ │aurata) sunt cele mai │
│ │ │susceptibile la aceste │
│ │ │perturbări (Angermeier │
│ │ │1995, Maitland 1995, │
│ │ │Burkhead et al. 1997). │
│ │ │- adâncirea albiei │
│ │ │râului Mureş şi │
│ │ │scăderea nivelului la │
│ │ │care se află talvegul │
│ │ │în momentul de faţă. │
│ │ │Paralel cu aceasta va │
│ │ │scădea şi nivelul │
│ │ │pânzei freatice, ceea │
│ │ │ce va afecta habitatele│
│ │ │din fosta luncă │
│ │ │inundabilă ale │
│ │ │Mureşului, astfel │
│ │ │încet-încet aceste │
│ │ │habitate acvatice │
│ │ │aflate de-a lungul │
│ │ │râului vor seca, fiind │
│ │ │afectate şi acele │
│ │ │specii care se pot găsi│
│ │ │în aceste braţe moarte │
│ │ │sau bălţi naturale │
│ │ │aflate de-a lungul │
│ │ │râului. Freedman şi │
│ │ │colaboratorii au │
│ │ │observat că atât │
│ │ │diversitatea specifică │
│ │ │cât şi diversitatea │
│ │ │speciilor bentonice au │
│ │ │scăzut în zonele │
│ │ │dragate/decolmatate. │
│ │ │Aceasta se poate datora│
│ │ │lipsei habitatului de │
│ │ │reproducere, respective│
│ │ │substrat de pietriş cu │
│ │ │apă mai puţin adâncă, │
│ │ │sau reducerii │
│ │ │disponibilităţii de │
│ │ │hrană sau a eficienţei │
│ │ │scăzute de căutarea │
│ │ │hranei. │
│ │ │Efectul pe termen lung │
│ │ │al acestor decolmatări │
│ │ │poate fi semnificativ. │
│ │ │Structura compoziţiei │
│ │ │speciilor de │
│ │ │macronevertebrate, │
│ │ │principala sursă de │
│ │ │hrană pentru │
│ │ │majoritatea speciilor │
│ │ │de peşti protejate din │
│ │ │ROSCI0313 Confluenţa │
│ │ │Mureş cu Arieş, a │
│ │ │arătat o diferenţă │
│ │ │semnificativă faţă de │
│ │ │zonele nedragate chiar │
│ │ │şi după 50 de ani. │
│ │ │Odată cu creşterea │
│ │ │adâncimii, datorită │
│ │ │dragării/ decolmatării,│
│ │ │diversitatea specifică │
│ │ │a scăzut. │
│ │ │Chiar dacă zonele │
│ │ │dragate sunt umplute, │
│ │ │colmatate pe parcursul │
│ │ │anilor, barajele de pe │
│ │ │râuri, în cazul de faţă│
│ │ │barajele/pragurile de │
│ │ │pe râurile Mureş şi │
│ │ │Arieş, limitează │
│ │ │transportul │
│ │ │sedimentelor mari, │
│ │ │necesar pentru │
│ │ │reproducerea mai multor│
│ │ │specii de peşti, dintre│
│ │ │care amintim Squalius │
│ │ │cephalus, Barbus │
│ │ │meridionalis, Barbus │
│ │ │barbus, Aspius aspius. │
│ │ │Pentru balastiere │
│ │ │trebuie elaborat un │
│ │ │plan integrat de │
│ │ │funcţionare. │
│ │ │Trebuie să fie │
│ │ │interzisă extragerea de│
│ │ │nisip direct din albia │
│ │ │râului şi apa nu se │
│ │ │poate reintroduce în │
│ │ │râu fără o decantare │
│ │ │corespunzătoare. │
├────┴─────────┴───────────────────────┤
├────┬─────────┬───────────────────────┤
│ │Presiune │D03.01.02 diguri/ zone │
│A.1.│actuală │turistice şi de │
│ │ │agrement │
├────┼─────────┼───────────────────────┤
│ │ │Lacurile de pescuit/ │
│ │ │lacurile piscicole, ca │
│ │ │zone de agrement, sunt │
│ │ │amenajate pe malurile │
│A.2.│Detalii │râului Mureş şi pot │
│ │ │constitui un pericol de│
│ │ │răspândire a unor │
│ │ │specii invazive de │
│ │ │peşti. │
├────┴─────────┴───────────────────────┤
├────┬─────────┬───────────────────────┤
│A.1.│Presiune │E01.03 habitare │
│ │actuală │dispersată │
├────┼─────────┼───────────────────────┤
│ │ │Ridicarea de │
│ │ │construcţii temporare, │
│ │ │cum ar fi îngrădiri şi │
│A.2.│Detalii │adăposturi pentru │
│ │ │animale, duce la │
│ │ │reducerea │
│ │ │conectivităţii de │
│ │ │habitat. │
├────┴─────────┴───────────────────────┤
├────┬─────────┬───────────────────────┤
│A.1.│Presiune │E03.01 - depozitarea │
│ │actuală │deşeurilor menajere │
├────┼─────────┼───────────────────────┤
│ │ │O sursă de poluare sunt│
│ │ │depozitele de deşeuri a│
│ │ │localităţilor chiar pe │
│ │ │malul apelor/ bălţilor.│
│ │ │Majoritatea acestora │
│ │ │sunt depozite ilegale │
│A.2.│Detalii │de mici dimensiuni. │
│ │ │Vântul şi ploaia ajută │
│ │ │ca anumite substanţe să│
│ │ │intre în apele │
│ │ │stătătoare şi │
│ │ │curgătoare, afectând │
│ │ │negativ fauna │
│ │ │piscicolă. │
├────┴─────────┴───────────────────────┤
├────┬─────────┬───────────────────────┤
│A.1.│Presiune │E03.03 - depozitarea │
│ │actuală │materialelor inerte │
├────┼─────────┼───────────────────────┤
│ │ │Depozitele de material │
│ │ │inerte în apropierea │
│A.2.│Detalii │habitatului 92A0 │
│ │ │favorizează instalarea │
│ │ │speciilor de plante │
│ │ │ruderale │
├────┴─────────┴───────────────────────┤
├────┬─────────┬───────────────────────┤
│ │Presiune │E04.01 - Infrastructuri│
│A.1.│actuală │agricole, construcţii │
│ │ │în peisaj │
├────┼─────────┼───────────────────────┤
│ │ │Ridicarea de │
│ │ │construcţii temporare, │
│ │ │cum ar fi îngrădiri şi │
│ │ │adăposturi pentru │
│A.2.│Detalii │animale, duce la │
│ │ │poluarea apelor prin │
│ │ │apariţia unor noi │
│ │ │depozite necontrolate │
│ │ │de deşeuri. │
├────┴─────────┴───────────────────────┤
├────┬─────────┬───────────────────────┤
│A.1.│Presiune │F.02.01.01 Pescuit cu │
│ │actuală │capcane, vârşe, vintire│
├────┼─────────┼───────────────────────┤
│ │ │Prin pescuitul ilegal │
│ │ │cu capcane, vârşe, │
│A.2.│Detalii │vintire sunt recoltate │
│ │ │cantităţi mari de peşte│
│ │ │din apele curgătoare. │
├────┴─────────┴───────────────────────┤
├────┬─────────┬───────────────────────┤
│A.1.│Presiune │F.02.01.02 Pescuit cu │
│ │actuală │plasa │
├────┼─────────┼───────────────────────┤
│ │ │Prin pescuitul ilegal │
│A.2.│Detalii │cu plasa sunt recoltate│
│ │ │cantităţi mari de peşte│
│ │ │din apele curgătoare. │
├────┴─────────┴───────────────────────┤
├────┬─────────┬───────────────────────┤
│A.1.│Presiune │F02.03.02 Pescuit cu │
│ │actuală │undiţă │
├────┼─────────┼───────────────────────┤
│ │ │Pescuitul sportiv are │
│ │ │un impact asupra │
│ │ │speciilor de interes │
│ │ │comunitar, dar mai ales│
│ │ │asupra acelor specii │
│ │ │care sunt pescuite cu │
│ │ │undiţa în mod regulat: │
│ │ │Aspius aspius şi Barbus│
│ │ │(meridionalis) petenyi.│
│ │ │La celelalte specii │
│A.2.│Detalii │pescuitul sportiv are │
│ │ │un impact mai scăzut, │
│ │ │deşi accidental sunt │
│ │ │capturate şi unele │
│ │ │exemplare ale acestor │
│ │ │specii (de exemplu │
│ │ │Gobio (Romanogobio │
│ │ │kesslerii), Gobio │
│ │ │(Romanogobio) │
│ │ │uranoscopus, Zingel │
│ │ │streber etc.). │
├────┴─────────┴───────────────────────┤
├────┬─────────┬───────────────────────┤
│A.1.│Presiune │F03.02.03 capcane, │
│ │actuală │otrăvire, braconaj │
├────┼─────────┼───────────────────────┤
│ │ │Se practică mai multe │
│ │ │tipuri de braconaj: cu │
│ │ │"paraşuta" şi cu │
│ │ │curentul. Acest ultim │
│ │ │tip de braconaj este │
│ │ │cel care afectează │
│ │ │într-o măsură foarte │
│ │ │mare ihtiofauna acelor │
│ │ │râuri, unde se │
│A.2.│Detalii │practică, deoarece │
│ │ │omoară atât peştii mari│
│ │ │cât şi peştii mici, dar│
│ │ │şi celelalte organisme │
│ │ │care trăiesc în apă (de│
│ │ │exemplu nevertebratele │
│ │ │care constituie o bază │
│ │ │trofică pentru multe │
│ │ │dintre speciile de │
│ │ │peşti). │
├────┴─────────┴───────────────────────┤
├────┬─────────┬───────────────────────┤
│ │Presiune │G01.03.02 - conducerea │
│A.1.│actuală │în afara drumului a │
│ │ │vehiculelor motorizate │
├────┼─────────┼───────────────────────┤
│ │ │Conducerea vehiculelor │
│ │ │motorizate în afara │
│ │ │drumurilor existente │
│A.2.│Detalii │duce la franjurarea │
│ │ │lizierei şi │
│ │ │fragmentarea │
│ │ │habitatului 92A0 │
├────┴─────────┴───────────────────────┤
├────┬─────────┬───────────────────────┤
│ │Presiune │H01.03 alte surse de │
│A.1.│actuală │poluare a apelor de │
│ │ │suprafaţă │
├────┼─────────┼───────────────────────┤
│ │ │În ultimele decenii │
│ │ │poluarea provenită din │
│ │ │activităţile de │
│ │ │agricultură, urmare a │
│ │ │folosirii │
│ │ │îngrăşămintelor │
│ │ │chimice, │
│ │ │insecticidelor, │
│ │ │pesticidelor, │
│A.2.│Detalii │fungicidelor, se │
│ │ │accentuează, iar │
│ │ │efectul negativ cauzat │
│ │ │de aceasta este tot mai│
│ │ │mare. Ideal ar fi │
│ │ │crearea unei zone de │
│ │ │tampon, de câteva sute │
│ │ │de metri, pe malul │
│ │ │râurilor unde să fie │
│ │ │interzisă utilizarea │
│ │ │acestor substanţe. │
├────┴─────────┴───────────────────────┤
├────┬─────────┬───────────────────────┤
│ │ │H01.08 poluarea difuză │
│ │Presiune │a apelor de suprafaţă │
│A.1.│actuală │cauzată de apa de │
│ │ │canalizare menajeră şi │
│ │ │de ape uzate │
├────┼─────────┼───────────────────────┤
│ │ │Poluarea este un │
│ │ │fenomen general. │
│ │ │Majoritatea surselor de│
│ │ │poluare provin din │
│ │ │locuinţe, problemă care│
│A.2.│Detalii │va fi soluţionată odată│
│ │ │cu punerea în funcţiune│
│ │ │a reţelei de │
│ │ │canalizare, în cazul în│
│ │ │care staţiile de │
│ │ │epurare vor respecta │
│ │ │normele actuale. │
├────┴─────────┴───────────────────────┤
├────┬─────────┬───────────────────────┤
│A.1.│Presiune │H05.01- gunoiul şi │
│ │actuală │deşeurile solide │
├────┼─────────┼───────────────────────┤
│ │ │Depozitele de deşeuri │
│ │ │menajere şi solide │
│A.2.│Detalii │favorizează instalarea │
│ │ │speciilor de plante │
│ │ │ruderale şi a celor │
│ │ │invazive. │
├────┴─────────┴───────────────────────┤
├────┬─────────┬───────────────────────┤
│A.1.│Presiune │I01 Specii invazive │
│ │actuală │non-native │
├────┼─────────┼───────────────────────┤
│ │ │Specii invazive │
│ │ │non-native de peşti: │
│ │ │Ar fi binevenită │
│ │ │eradicarea acestor │
│ │ │specii din sit, deşi │
│ │ │faptul că sunt prezente│
│ │ │aproape peste tot, │
│ │ │îngreunează situaţia. │
│ │ │Speciile invazive prin │
│ │ │competiţia pentru │
│ │ │hrană, habitat şi │
│ │ │reproducere, afectează │
│ │ │speciile de peşti │
│ │ │protejate, dar şi │
│ │ │speciile de interes din│
│ │ │punct de vedere al │
│ │ │pescuitului sportiv. │
│ │ │În timpul populărilor │
│ │ │cu diferite specii de │
│ │ │peşti se pot introduce │
│ │ │şi diferite boli, care │
│ │ │până în momentul de │
│ │ │faţă nu au fost │
│A.2.│Detalii │prezente în zonă, mai │
│ │ │ales că în ultima vreme│
│ │ │materialul de populare │
│ │ │este adus chiar şi din │
│ │ │afara ţării. │
│ │ │Speciile invazive │
│ │ │identificate în sit, │
│ │ │care au un efect │
│ │ │negativ asupra │
│ │ │speciilor protejate │
│ │ │sunt: Carassius │
│ │ │gibelio, Pseudorasbora │
│ │ │parva, Lepomis │
│ │ │gibbosus. │
│ │ │Specii invazive │
│ │ │non-native de plante: │
│ │ │Au fost semnalate, │
│ │ │sporadic sau în grupări│
│ │ │reduse, speciile │
│ │ │invazive non-native: │
│ │ │Fallopia japonica, │
│ │ │Ambrosia │
│ │ │artemisiifolia, Robinia│
│ │ │pseudacacia. │
├────┴─────────┴───────────────────────┤
├────┬─────────┬───────────────────────┤
│ │Presiune │J02.02.01 dragare / │
│A.1.│actuală │îndepărtarea │
│ │ │sedimentelor limnice │
├────┼─────────┼───────────────────────┤
│ │ │Lucrările au un efect │
│ │ │negativ semnificativ │
│ │ │asupra faunei acvatice.│
│ │ │În timpul acestor │
│ │ │lucrări albiile │
│ │ │râurilor/pârâurilor │
│ │ │sunt "curăţate", │
│ │ │vegetaţia submersă, │
│ │ │mâlul şi pietrişul este│
│ │ │excavat, pietrele de │
│ │ │dimensiuni mari şi │
│ │ │obstrucţiile, de │
│ │ │exemplu lemn căzut în │
│ │ │albia minoră, sunt │
│ │ │scoase din albia │
│ │ │minoră, astfel că │
│ │ │zonele de ascunziş şi │
│ │ │de hrănire a speciilor │
│A.2.│Detalii │de peşti sunt distruse.│
│ │ │O altă problemă cauzată│
│ │ │de aceste lucrări este │
│ │ │angrenarea suspensiilor│
│ │ │solide în masa apei în │
│ │ │timpul acestor lucrări,│
│ │ │astfel multe specii de │
│ │ │peşti mor în timpul │
│ │ │executării lucrărilor. │
│ │ │Tot în cadrul acestor │
│ │ │lucrări sunt tăiaţi │
│ │ │arborii de pe malul │
│ │ │râurilor, pentru a │
│ │ │permite accesul │
│ │ │utilajelor de lucru în │
│ │ │apropierea albiei │
│ │ │minore. Aceşti arbori │
│ │ │însă au un rol │
│ │ │important în │
│ │ │consolidarea malului. │
├────┴─────────┴───────────────────────┤
├────┬─────────┬───────────────────────┤
│A.1.│Presiune │J02.03 Canalizare şi │
│ │actuală │deviere de apă │
├────┼─────────┼───────────────────────┤
│ │ │Aceste lucrări nu mai │
│A.2.│Detalii │permit inundarea fostei│
│ │ │lunci a râului Mureş. │
├────┴─────────┴───────────────────────┤
├────┬─────────┬───────────────────────┤
│A.1.│Presiune │J02.04.02 lipsa de │
│ │actuală │inundaţii │
├────┼─────────┼───────────────────────┤
│ │ │Sunt foarte puţine │
│ │ │zone, unde râul Mureş │
│ │ │mai are posibilitatea │
│ │ │de a inunda fosta luncă│
│A.2.│Detalii │inundabilă. După Herman│
│ │ │(1887) cantitatea de │
│ │ │peşte a unui râu este │
│ │ │dată de către lunca │
│ │ │inundabilă a acestuia │
│ │ │şi nu de către râu. │
├────┴─────────┴───────────────────────┤
├────┬─────────┬───────────────────────┤
│ │ │J02.12.02 diguri de │
│A.1.│Presiune │apărare pentru │
│ │actuală │inundaţii în sistemele │
│ │ │de apă interioare │
├────┼─────────┼───────────────────────┤
│ │ │În momentul de faţă, │
│ │ │datorită lucrărilor de │
│ │ │regularizare şi │
│ │ │îndiguire, râul Mureş │
│A.2.│Detalii │nu mai dispune de lunca│
│ │ │inundabilă necesară │
│ │ │pentru reproducerea şi │
│ │ │creşterea mai multor │
│ │ │specii de peşti. │
├────┴─────────┴───────────────────────┤
├────┬─────────┬───────────────────────┤
│ │ │J03.01 reducerea sau │
│A.1.│Presiune │pierderea de │
│ │actuală │caracteristici │
│ │ │specifice de habitat │
├────┼─────────┼───────────────────────┤
│ │ │În lipsa vegetaţiei │
│ │ │albia minoră a apelor │
│ │ │curgătoare şi │
│ │ │stătătoare nu este │
│ │ │umbrită, apa se │
│ │ │încălzeşte, astfel │
│ │ │cantitatea oxigenului │
│ │ │dizolvat în apă poate │
│ │ │scădea. Lipsa │
│ │ │vegetaţiei înseamnă şi │
│A.2.│Detalii │omogenizarea malurilor,│
│ │ │care conduce la │
│ │ │pierderea habitatelor │
│ │ │de reproducere, de │
│ │ │ascunzis şi de │
│ │ │creştere. Totodată, │
│ │ │unele specii de peşti │
│ │ │se hrănesc cu insectele│
│ │ │care cad pe suprafaţa │
│ │ │apei de pe vegetaţia │
│ │ │lemnoasă aflată pe │
│ │ │malul râului. │
├────┴─────────┴───────────────────────┤
├────┬─────────┬───────────────────────┤
│A.1.│Presiune │K03.01 competiţia │
│ │actuală │ │
├────┼─────────┼───────────────────────┤
│ │ │Speciile invazive │
│ │ │reprezintă competiţie │
│ │ │de hrană, habitat şi │
│ │ │reproducere pentru │
│ │ │speciile de peşti │
│ │ │protejate, dar şi │
│ │ │pentru speciile de │
│ │ │interes din punct de │
│ │ │vedere al pescuitului │
│A.2.│Detalii │sportiv. │
│ │ │Speciile invazive │
│ │ │identificate în sit, │
│ │ │care au un efect │
│ │ │negativ asupra │
│ │ │speciilor protejate │
│ │ │sunt: Carassius │
│ │ │gibelio, Pseudorasbora │
│ │ │parva, Lepomis │
│ │ │gibbosus. │
├────┴─────────┴───────────────────────┤
├────┬─────────┬───────────────────────┤
│ │Presiune │K03.03 introducere a │
│A.1.│actuală │unor boli, patogeni │
│ │ │microbieni │
├────┼─────────┼───────────────────────┤
│ │ │În timpul populărilor │
│ │ │cu diferite specii │
│ │ │depeşti se pot │
│ │ │introduce şi diferite │
│ │ │boli, patogenu, care │
│A.2.│Detalii │până în momentul de │
│ │ │faţă nu au fost │
│ │ │prezente în zonă, mai │
│ │ │ales că în ultima vreme│
│ │ │materialul de populare │
│ │ │este adus chiar şi din │
│ │ │afara ţării. │
├────┴─────────┴───────────────────────┤
├────┬─────────┬───────────────────────┤
│ │Presiune │K03.05 Antagonism care │
│A.1.│actuală │decurge din │
│ │ │introducerea de specii │
├────┼─────────┼───────────────────────┤
│ │ │Pescuitul sportiv are │
│ │ │un impact asupra │
│ │ │speciilor de interes │
│ │ │comunitar, dar mai ales│
│ │ │asupra acelor specii │
│ │ │care sunt pescuite cu │
│ │ │undiţa în mod regulat: │
│ │ │Aspius aspius şi Barbus│
│ │ │(meridionalis) petenyi.│
│ │ │La celelalte specii │
│ │ │pescuitul sportiv are │
│ │ │un impact mai scăzut, │
│ │ │deşi accidental sunt │
│ │ │capturate şi unele │
│ │ │exemplare ale acestor │
│ │ │specii (de exemplu │
│ │ │Gobio (Romanogobio │
│ │ │kesslerii), Gobio │
│ │ │(Romanogobio) │
│ │ │uranoscopus, Zingel │
│ │ │streber etc.). │
│ │ │Un impact mai mare ar │
│ │ │putea fi introducerea │
│ │ │speciilor invazive în │
│ │ │urma pescuitului │
│ │ │sportiv, de exemplu │
│ │ │carasul argintiu │
│ │ │(Carassius gibelio) │
│ │ │este folosit ca momeală│
│ │ │pentru pescuitul │
│ │ │speciilor răpitoare (de│
│ │ │ex. la somn). În unele │
│ │ │cazuri şi speciile din │
│ │ │genul Gobio/ │
│ │ │Romanogobio sunt │
│ │ │folosite ca nadă vie │
│ │ │pentru pescuitul la │
│ │ │peşti răpitori. │
│ │ │Aici trebuie menţionat │
│ │ │şi efectul populărilor │
│ │ │efectuate de către │
│ │ │asociaţiile de pescari.│
│ │ │În multe cazuri aceste │
│ │ │populări au un efect │
│ │ │negativ asupra │
│ │ │speciilor protejate. │
│ │ │Aceste populări trebuie│
│ │ │efectuate după │
│ │ │consultarea cu biologul│
│ │ │responsabilului cu aria│
│A.2.│Detalii │naturală protejată sau │
│ │ │cu un ihtiolog. Despre │
│ │ │efectul acestor │
│ │ │populări prin │
│ │ │introducerea unor boli │
│ │ │sau patogeni se va │
│ │ │discuta la capitolul │
│ │ │A.8. din prezentul │
│ │ │tabel. │
│ │ │Ideal ar fi ca │
│ │ │repopulările să fie │
│ │ │efectuate din material │
│ │ │genetic local │
│ │ │(reproducătorii să fie │
│ │ │obţinuţi din apele │
│ │ │naturale din │
│ │ │vecinătatea sau din │
│ │ │interiorul sitului) şi │
│ │ │nu cumpăraţi din alte │
│ │ │zone, deseori şi din │
│ │ │alte ţări. │
│ │ │De asemenea aici │
│ │ │trebuie tratat şi │
│ │ │efectul lacurilor de │
│ │ │pescuit create în fosta│
│ │ │luncă inundabilă a │
│ │ │Mureşului, Arieşului. │
│ │ │Pe de o parte, aceste │
│ │ │lacuri sunt o sursă │
│ │ │importnantă de specii │
│ │ │invazive (Pseudorasbora│
│ │ │parva, Carassius │
│ │ │gibelio, Lepomis │
│ │ │gibbosus etc.). Takacs │
│ │ │şi colab. (2017) au │
│ │ │demonstrat faptul că │
│ │ │habitatele acvatice │
│ │ │naturale aflate în │
│ │ │vecinătatea lacurilor │
│ │ │de pescuit/lacurilor │
│ │ │piscicole sunt mai │
│ │ │expuse infectării cu │
│ │ │specii invazive. Pe de │
│ │ │altă parte, în foarte │
│ │ │multe cazuri aceste │
│ │ │lacuri de pescuit/ │
│ │ │lacuri piscicole sunt │
│ │ │amenajate în braţele │
│ │ │moarte ale râurilor, │
│ │ │astfel se pierd aceste │
│ │ │habitate naturale │
│ │ │importante. │
└────┴─────────┴───────────────────────┘



    5.1.2. Lista ameninţărilor viitoare cu potenţial impact la nivelul ariei naturale protejate
        Tabelul nr. 32
        Lista ameninţărilor viitoare cu potenţial impact la nivelul ariei naturale protejate

┌────┬──────────┬────────────────────────┐
│Cod │Parametru │Descriere │
├────┼──────────┼────────────────────────┤
│B.1.│Ameninţare│C01.01. Extragere de │
│ │viitoare │nisip si pietriş │
├────┼──────────┼────────────────────────┤
│ │ │Lucrările de exploatare │
│ │ │a pietrişului din albia │
│ │ │minoră a râurilor duc la│
│ │ │tulburarea apei (la │
│ │ │angrenarea suspensiilor │
│ │ │solide în masa apei), │
│ │ │astfel branhiile │
│ │ │speciilor de peşti se │
│ │ │pot înfunda, în unele │
│ │ │cazuri ducând la moartea│
│ │ │acestora. │
│ │ │Majoritatea locurilor de│
│ │ │ascunziş, hrănire şi de │
│ │ │reproducere ale │
│ │ │speciilor de peşti se │
│ │ │află lângă pietre/ │
│ │ │bolovani, astfel prin │
│ │ │scoaterea acestora din │
│ │ │albie se contribuie la │
│ │ │reducerea cantităţii de │
│ │ │habitat ideal pentru │
│ │ │speciile de peşti. │
│ │ │Creşterea turbidităţii │
│ │ │modifică capacitatea │
│ │ │peştilor de căutare a │
│ │ │hranei (Cahn 1929, │
│ │ │Abrahams & Kattenfeld │
│ │ │1997) în timp ce │
│ │ │sedimentarea masivă │
│ │ │poate afecta │
│ │ │reproducerea acestora │
│ │ │(Newcombe & Macdonald │
│ │ │1991, Newcombe & Jensen │
│ │ │1996). │
│ │ │Pe lângă aceasta, se │
│ │ │poate vorbi şi de un │
│ │ │impact cumulativ al │
│ │ │balastierelor/ │
│ │ │decolmatărilor/staţiilor│
│ │ │de sortare. Aici trebuie│
│ │ │să amintim în special │
│ │ │două efecte negative │
│ │ │cauzate de aceste │
│ │ │decolmatări: │
│ │ │- distrugerea/schimbarea│
│ │ │habitatului iniţial. │
│ │ │Odată cu decolmatarea, │
│ │ │practic zonele lotice │
│ │ │vor dispărea şi vor │
│ │ │deveni zone lenitice, │
│ │ │nefavorabile pentru │
│ │ │reproducerea speciilor │
│ │ │reofile. Compoziţia │
│ │ │specifică va fi │
│ │ │schimbată: speciile │
│ │ │euribionte (care │
│ │ │tolerează variaţii mari │
│ │ │ale condiţiilor de │
│ │ │mediu) vor domina zonele│
│ │ │dragate (Kanehl & Lyons │
│ │ │1992, Brown et al. 1998,│
│ │ │Paukert et al. 2008). │
│ │ │Speciile bentonice de │
│ │ │mici dimensiuni (de │
│ │ │exemplu în zona studiată│
│ │ │Gobio albipinnatus, │
│ │ │Gobio kesslerii, │
│ │ │Sabanejewia aurata) sunt│
│ │ │cele mai susceptibile la│
│ │ │aceste perturbări │
│ │ │(Angermeier 1995, │
│ │ │Maitland 1995, Burkhead │
│ │ │et al. 1997). │
│ │ │- adâncirea albiei │
│ │ │râului Mureş şi scăderea│
│ │ │nivelului la care se │
│ │ │află talvegul în │
│ │ │momentul de faţă. │
│B.2.│Detalii │Paralel cu aceasta va │
│ │ │scădea şi nivelul pânzei│
│ │ │freatice, ceea ce va │
│ │ │afecta habitatele din │
│ │ │fosta luncă inundabilă │
│ │ │ale Mureşului, astfel │
│ │ │încet-încet aceste │
│ │ │habitate acvatice aflate│
│ │ │de-a lungul râului vor │
│ │ │seca, fiind afectate şi │
│ │ │acele specii care se pot│
│ │ │găsi în aceste braţe │
│ │ │moarte sau bălţi │
│ │ │naturale aflate de-a │
│ │ │lungul râului. │
│ │ │Freedman şi │
│ │ │colaboratorii au │
│ │ │observat că atât │
│ │ │diversitatea specifică │
│ │ │cât şi diversitatea │
│ │ │speciilor bentonice au │
│ │ │scăzut în zonele dragate│
│ │ │/decolmatate. Aceasta se│
│ │ │poate datora lipsei │
│ │ │habitatului de │
│ │ │reproducere, respective │
│ │ │substrat de pietriş cu │
│ │ │apă mai puţin adâncă, │
│ │ │sau reducerii │
│ │ │disponibilităţii de │
│ │ │hrană sau a eficienţei │
│ │ │scăzute de căutarea │
│ │ │hranei. │
│ │ │Efectul pe termen lung │
│ │ │al acestor decolmatări │
│ │ │poate fi semnificativ. │
│ │ │Structura compoziţiei │
│ │ │speciilor de │
│ │ │macronevertebrate, │
│ │ │principala sursă de │
│ │ │hrană pentru majoritatea│
│ │ │speciilor de peşti │
│ │ │protejate din ROSCI0313 │
│ │ │Confluenţa Mureş cu │
│ │ │Arieş, a arătat o │
│ │ │diferenţă semnificativă │
│ │ │faţă de zonele nedragate│
│ │ │chiar şi după 50 de ani.│
│ │ │Odată cu creşterea │
│ │ │adâncimii, datorită │
│ │ │dragării/ decolmatării, │
│ │ │diversitatea specifică a│
│ │ │scăzut. │
│ │ │Chiar dacă zonele │
│ │ │dragate sunt umplute, │
│ │ │colmatate pe parcursul │
│ │ │anilor, barajele de pe │
│ │ │râuri, în cazul de faţă │
│ │ │barajele/pragurile de pe│
│ │ │râurile Mureş şi Arieş, │
│ │ │limitează transportul │
│ │ │sedimentelor mari, │
│ │ │necesar pentru │
│ │ │reproducerea mai multor │
│ │ │specii de peşti, dintre │
│ │ │care amintim Squalius │
│ │ │cephalus, Barbus │
│ │ │meridionalis, Barbus │
│ │ │barbus, Aspius aspius. │
│ │ │Pentru balastiere │
│ │ │trebuie elaborat un plan│
│ │ │integrat de funcţionare.│
│ │ │Trebuie să fie interzisă│
│ │ │extragerea de nisip │
│ │ │direct din albia râului │
│ │ │şi apa nu se poate │
│ │ │reintroduce în râu fără │
│ │ │o decantare │
│ │ │corespunzătoare. │
├────┼──────────┼────────────────────────┤
│B.1.│Ameninţare│D03.01.02 diguri/ zone │
│ │viitoare │turistice şi de agrement│
├────┼──────────┼────────────────────────┤
│ │ │Lacurile de pescuit/ │
│ │ │lacurile piscicole, ca │
│ │ │zone de agrement, pe │
│ │ │malurile râului Mureş, │
│ │ │pot constitui un pericol│
│B.2.│Detalii │de răspândire a unor │
│ │ │specii invazive de │
│ │ │peşti, a unor boli şi │
│ │ │agenţi patogeni, la │
│ │ │apariţia unor noi │
│ │ │depozite ilegale de │
│ │ │deşeuri. │
├────┴──────────┴────────────────────────┤
├────┬──────────┬────────────────────────┤
│B.1.│Ameninţare│D03.02 Navigaţie │
│ │viitoare │ │
├────┼──────────┼────────────────────────┤
│ │ │Navigaţia intensivă are │
│ │ │un efect negativ asupra │
│ │ │ihtiofaunei. Valurile │
│ │ │create de micile │
│ │ │ambarcaţiuni cu motor │
│ │ │afectează în special │
│ │ │puietul care se │
│B.2.│Detalii │adăposteşte în zonele de│
│ │ │mal ale apelor. │
│ │ │Totodată, întreţinerea │
│ │ │unui canal de navigaţie │
│ │ │afectează speciile de │
│ │ │peşti prin schimbarea │
│ │ │caracteristicii │
│ │ │habitatului. │
├────┴──────────┴────────────────────────┤
├────┬──────────┬────────────────────────┤
│B.1.│Ameninţare│E01.03 habitare │
│ │viitoare │dispersată │
├────┼──────────┼────────────────────────┤
│ │ │Ridicarea de construcţii│
│ │ │temporare, cum ar fi │
│B.2.│Detalii │îngrădiri şi adăposturi │
│ │ │pentru animale, duce la │
│ │ │reducerea conectivităţii│
│ │ │de habitat. │
├────┴──────────┴────────────────────────┤
├────┬──────────┬────────────────────────┤
│B.1.│Ameninţare│E03.01 - depozitarea │
│ │viitoare │deşeurilor menajere │
├────┼──────────┼────────────────────────┤
│ │ │Depozite ilegale de │
│ │ │deşeuri menajere de mici│
│ │ │dimensiuni pot apărea în│
│ │ │continuare. Vântul şi │
│B.2.│Detalii │ploaia ajută ca anumite │
│ │ │substanţe să intre în │
│ │ │apele stătătoare şi │
│ │ │curgătoare, afectând │
│ │ │negativ fauna piscicolă.│
├────┴──────────┴────────────────────────┤
├────┬──────────┬────────────────────────┤
│ │Ameninţare│H01.03 alte surse de │
│B.1.│viitoare │poluare a apelor de │
│ │ │suprafaţă │
├────┼──────────┼────────────────────────┤
│ │ │În ultimele decenii │
│ │ │poluarea provenită din │
│ │ │activităţile de │
│ │ │agricultură, urmare a │
│ │ │folosirii │
│ │ │îngrăşămintelor chimice,│
│ │ │insecticidelor, │
│ │ │pesticidelor, │
│ │ │fungicidelor, se │
│B.2.│Detalii │accentuează, iar efectul│
│ │ │negativ cauzat de │
│ │ │aceasta este tot mai │
│ │ │mare. Ideal ar fi │
│ │ │crearea unei zone de │
│ │ │tampon, de câteva sute │
│ │ │de metri, pe malul │
│ │ │râurilor unde să fie │
│ │ │interzisă utilizarea │
│ │ │acestor substanţe. │
├────┴──────────┴────────────────────────┤
├────┬──────────┬────────────────────────┤
│ │ │H01.08 poluarea difuză a│
│ │Ameninţare│apelor de suprafaţă │
│B.1.│viitoare │cauzată de apa de │
│ │ │canalizare menajeră şi │
│ │ │de ape uzate. │
├────┼──────────┼────────────────────────┤
│ │ │Poluarea este un fenomen│
│ │ │general. Majoritatea │
│ │ │surselor de poluare │
│ │ │provin din locuinţe, │
│ │ │problemă care va fi │
│B.2.│Detalii │soluţionată odată cu │
│ │ │punerea în funcţiune a │
│ │ │reţelei de canalizare, │
│ │ │în cazul în care │
│ │ │staţiile de epurare vor │
│ │ │respecta normele │
│ │ │actuale. │
├────┴──────────┴────────────────────────┤
├────┬──────────┬────────────────────────┤
│ │Ameninţare│J02.02.01 dragare / │
│B.1.│viitoare │îndepărtarea │
│ │ │sedimentelor limnice │
├────┼──────────┼────────────────────────┤
│ │ │Lucrările au un efect │
│ │ │negativ semnificativ │
│ │ │asupra faunei acvatice. │
│ │ │În timpul acestor │
│ │ │lucrări albiile râurilor│
│ │ │/pârâurilor sunt │
│ │ │"curăţate", vegetaţia │
│ │ │submersă, mâlul şi │
│ │ │pietrişul este excavat, │
│ │ │pietrele de dimensiuni │
│ │ │mari şi obstrucţiile, de│
│ │ │exemplu lemn căzut în │
│ │ │albia minoră, sunt │
│ │ │scoase din albia minoră,│
│ │ │astfel că zonele de │
│ │ │ascunziş şi de hrănire a│
│ │ │speciilor de peşti sunt │
│B.2.│Detalii │distruse. O altă │
│ │ │problemă cauzată de │
│ │ │aceste lucrări este │
│ │ │angrenarea suspensiilor │
│ │ │solide în masa apei în │
│ │ │timpul acestor lucrări, │
│ │ │astfel multe specii de │
│ │ │peşti mor în timpul │
│ │ │executării lucrărilor. │
│ │ │Tot în cadrul acestor │
│ │ │lucrări sunt tăiaţi │
│ │ │arborii de pe malul │
│ │ │râurilor, pentru a │
│ │ │permite accesul │
│ │ │utilajelor de lucru în │
│ │ │apropierea albiei │
│ │ │minore. Aceşti arbori │
│ │ │însă au un rol important│
│ │ │în consolidarea malului.│
├────┴──────────┴────────────────────────┤
├────┬──────────┬────────────────────────┤
│B.1.│Ameninţare│J02.03 Canalizare şi │
│ │viitoare │deviere de apă │
├────┼──────────┼────────────────────────┤
│ │ │Aceste lucrări nu vor │
│B.2.│Detalii │permite inundarea fostei│
│ │ │lunci a râului Mureş. │
├────┴──────────┴────────────────────────┤
├────┬──────────┬────────────────────────┤
│B.1.│Ameninţare│J02.04.02 lipsa de │
│ │viitoare │inundaţii │
├────┼──────────┼────────────────────────┤
│ │ │Sunt foarte puţine zone,│
│ │ │unde râul Mureş mai are │
│ │ │posibilitatea de a │
│ │ │inunda fosta luncă │
│B.2.│Detalii │inundabilă. După Herman │
│ │ │(1887) cantitatea de │
│ │ │peşte a unui râu este │
│ │ │dată de către lunca │
│ │ │inundabilă a acestuia şi│
│ │ │nu de către râu. │
├────┼──────────┼────────────────────────┤
├────┼──────────┼────────────────────────┤
│ │Ameninţare│J02.05.02 modificarea │
│B.1.│viitoare │structurii cursurilor de│
│ │ │apă continentală │
├────┼──────────┼────────────────────────┤
│ │ │Sunt foarte puţine zone,│
│ │ │unde râul Mureş mai are │
│ │ │posibilitatea de a │
│ │ │inunda fosta luncă │
│ │ │inundabilă. După Herman │
│ │ │(1887) cantitatea de │
│ │ │peşte a unui râu este │
│ │ │dată de către lunca │
│ │ │inundabilă a acestuia şi│
│ │ │nu de către râu. │
│ │ │Modificarea structurii │
│ │ │cursului râului │
│ │ │Mureşului, umplerea │
│ │ │şanţurilor, │
│ │ │zagazurilor,heleşteelor,│
│ │ │iazurilor, mlaştinilor │
│B.2.│Detalii │sau gropilor pot produce│
│ │ │diapariţia bălţilor │
│ │ │formate din zona Noşlac,│
│ │ │păşunea Războieni - │
│ │ │Cetate, "Sub │
│ │ │Cistei-Balta lui Cănac"-│
│ │ │Inoc, aval de Micoşlaca │
│ │ │-mal stâng, Mirăslău - │
│ │ │mal drept, ceea ce ar │
│ │ │conduce la dispariţia │
│ │ │vegetaţiei de tip │
│ │ │palustru şi a │
│ │ │cordoanelor de arbori │
│ │ │dezvoltate in aceste │
│ │ │zone şi in consecinţa la│
│ │ │micşorarea suprafeţei │
│ │ │actuale a habitatului │
│ │ │92A0. │
├────┼──────────┼────────────────────────┤
├────┼──────────┼────────────────────────┤
│ │ │J02.12.02 diguri de │
│B.1.│Ameninţare│apărare pentru inundaţii│
│ │viitoare │în sistemele de apă │
│ │ │interioare │
├────┼──────────┼────────────────────────┤
│ │ │Dacă se vor extinde │
│ │ │lucrările de │
│ │ │regularizare şi │
│ │ │îndiguire, râul Mureş nu│
│B.2.│Detalii │va mai dispune de lunca │
│ │ │inundabilă necesară │
│ │ │pentru reproducerea şi │
│ │ │creşterea mai multor │
│ │ │specii de peşti. │
├────┼──────────┼────────────────────────┤
├────┼──────────┼────────────────────────┤
│ │Ameninţare│J02.06.05 captări de apă│
│B.1.│viitoare │de suprafaţă pentru │
│ │ │fermele piscicole │
├────┼──────────┼────────────────────────┤
│ │ │Construirea de noi │
│ │ │baraje, de diferite │
│ │ │dimensiuni, pentru │
│ │ │captări de apă, duce la │
│ │ │crearea unor bariere │
│ │ │peste care speciile de │
│ │ │peşti protejate nu pot │
│ │ │să treacă, astfel că │
│ │ │populaţiile acestor │
│ │ │specii devin │
│ │ │fragmentate. Speciile │
│ │ │pot să dispară de pe │
│ │ │unele sectoare neavând │
│ │ │contact cu alte │
│B.2.│Detalii │populaţii. La fel, │
│ │ │barajele afectează │
│ │ │transportul natural de │
│ │ │piatră, pietriş şi nisip│
│ │ │al râurilor/ pârâurilor.│
│ │ │Astfel în aval de │
│ │ │acestea nu mai este adus│
│ │ │şi depozitat pietrişul │
│ │ │şi nisipul din amonte, │
│ │ │iar cel prezent este │
│ │ │transportat mai în aval,│
│ │ │astfel că albia minoră a│
│ │ │acestor râuri/ pârâuri │
│ │ │se adânceşte de la an la│
│ │ │an. │
├────┼──────────┼────────────────────────┤
├────┼──────────┼────────────────────────┤
│ │Ameninţare│J02.06.06 captări de apă│
│B.1.│viitoare │de suprafaţă pentru │
│ │ │hidro-centrale │
├────┼──────────┼────────────────────────┤
│ │ │Construirea de noi │
│ │ │baraje, de diferite │
│ │ │dimensiuni, pentru │
│ │ │hidro-centrale, duce la │
│ │ │crearea unor bariere │
│ │ │peste care speciile de │
│ │ │peşti protejate nu pot │
│ │ │să treacă, astfel că │
│ │ │populaţiile acestor │
│ │ │specii devin │
│ │ │fragmentate. Speciile │
│ │ │pot să dispară de pe │
│ │ │unele sectoare neavând │
│B.2.│Detalii │contact cu alte │
│ │ │populaţii. La fel, │
│ │ │barajele afectează │
│ │ │transportul natural de │
│ │ │piatră, pietriş şi nisip│
│ │ │al râurilor/pârâurilor. │
│ │ │Astfel în aval de │
│ │ │acestea nu mai este adus│
│ │ │şi depozitat pietrişul │
│ │ │şi nisipul din amonte, │
│ │ │iar cel prezent este │
│ │ │transportat mai în aval,│
│ │ │astfel că albia minoră a│
│ │ │acestor râuri/pârâuri se│
│ │ │adânceşte de la an la an│
├────┼──────────┼────────────────────────┤
├────┼──────────┼────────────────────────┤
│ │ │J03.01 reducerea sau │
│B.1.│Ameninţare│pierderea de │
│ │viitoare │caracteristici specifice│
│ │ │de habitat │
├────┼──────────┼────────────────────────┤
│ │ │În lipsa vegetaţiei │
│ │ │albia minoră a apelor │
│ │ │curgătoare şi stătătoare│
│ │ │nu este umbrită, apa se │
│ │ │încălzeşte, astfel │
│ │ │cantitatea oxigenului │
│ │ │dizolvat în apă poate │
│ │ │scădea. Lipsa vegetaţiei│
│ │ │înseamnă şi omogenizarea│
│B.2.│Detalii │malurilor, care conduce │
│ │ │la pierderea habitatelor│
│ │ │de reproducere, de │
│ │ │ascunzis şi de creştere.│
│ │ │Totodată, unele specii │
│ │ │de peşti se hrănesc cu │
│ │ │insectele care cad pe │
│ │ │suprafaţa apei de pe │
│ │ │vegetaţia lemnoasă │
│ │ │aflată pe malul râului. │
├────┼──────────┼────────────────────────┤
├────┼──────────┼────────────────────────┤
│ │Ameninţare│J03.02.01 reducerea │
│B.1.│viitoare │migraţiei / bariere de │
│ │ │migraţie │
├────┼──────────┼────────────────────────┤
│ │ │Construirea de noi │
│ │ │baraje, de diferite │
│ │ │dimensiuni, poate duce │
│ │ │la crearea unor bariere │
│B.2.│Detalii │peste care speciile de │
│ │ │peşti protejate nu pot │
│ │ │să treacă, astfel că │
│ │ │populaţiile acestor │
│ │ │specii devin │
│ │ │fragmentate. │
├────┼──────────┼────────────────────────┤
├────┼──────────┼────────────────────────┤
│B.1.│Ameninţare│J03.02.02 reducerea │
│ │viitoare │dispersiei │
├────┼──────────┼────────────────────────┤
│ │ │Barierele artificiale, │
│ │ │peste care speciile de │
│B.2.│Detalii │peşti protejate nu pot │
│ │ │să treacă, pot duce la │
│ │ │reducerea dispersiei. │
├────┼──────────┼────────────────────────┤
├────┼──────────┼────────────────────────┤
│B.1.│Ameninţare│J03.02.03 reducerea │
│ │viitoare │schimbului genetic │
├────┼──────────┼────────────────────────┤
│ │ │Barierele artificiale, │
│ │ │peste care speciile de │
│ │ │peşti protejate nu pot │
│B.2.│Detalii │să treacă, separă │
│ │ │populaţiile de peşti şi │
│ │ │astfel pot reduce │
│ │ │schimbul genetic. │
├────┴──────────┴────────────────────────┤
├────┬──────────┬────────────────────────┤
│ │Ameninţare│K02.01 Schimbarea │
│B.1.│viitoare │compoziţiei de specii / │
│ │ │succesiune │
├────┼──────────┼────────────────────────┤
│ │ │Cele mai profunde │
│ │ │schimbări în structură, │
│ │ │compoziţie specifică şi │
│ │ │funcţii sunt induse de │
│ │ │suprapăşunatul cu oi, │
│B.2.│Detalii │răspândirea speciilor │
│ │ │alogene invazive şi │
│ │ │creşterea vegetaţiei │
│ │ │arbustive cu o │
│ │ │compoziţie de specii │
│ │ │nespecifice tipului de │
│ │ │habitat 92A0.. │
├────┴──────────┴────────────────────────┤
├────┬──────────┬────────────────────────┤
│B.1.│Ameninţare│M02.01 Înlocuirea şi │
│ │viitoare │deteriorarea habitatului│
├────┼──────────┼────────────────────────┤
│ │ │Au fost semnalate, │
│ │ │sporadic sau în grupări │
│ │ │reduse, speciile │
│ │ │invazive Fallopia │
│ │ │japonica, Impatiens │
│B.2.│Detalii │glandulifera şi Amorpha │
│ │ │fruticosa, Ambrosia │
│ │ │artemisiifolia. Speciile│
│ │ │de plante autohtone sunt│
│ │ │dominayte în competiţia │
│ │ │cu aceste plante. │
├────┴──────────┴────────────────────────┤
├────┬──────────┬────────────────────────┤
│B.1.│Ameninţare│M02.03 - declinul sau │
│ │viitoare │dispariţia speciilor │
├────┼──────────┼────────────────────────┤
│ │ │Ameninţarea se referă la│
│ │ │reducerea posibilităţii │
│ │ │de reproducere pentru │
│B.2.│Detalii │speciile dioice de │
│ │ │arbori, respectiv sălcii│
│ │ │şi plopi, datorită │
│ │ │polenizării reduse. │
└────┴──────────┴────────────────────────┘




    5.2. Hărţile activităţilor cu potenţial impact
    5.2.1. Harta presiunilor actuale şi a intensităţii acestora la nivelul ariei naturale protejate
        Tabelul nr. 33
        Lista atributelor hărţii presiunilor actuale şi intensităţii acestora

┌────┬────────────┬────────────────────┐
│Cod │Parametru │Descriere │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│A.1.│Presiune │A04.02.02 Păşunatul │
│ │actuală │ne-intensiv al oilor│
├────┼────────────┼────────────────────┤
│ │Localizarea │ │
│C.1.│presiunii │Anexa nr. 14 la │
│ │actuale - │Planul de management│
│ │geometrie │ │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│ │Localizarea │ │
│C.2.│presiunii │Pe toată suprafaţa │
│ │actuale - │sitului │
│ │descriere │ │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│ │Intensitatea│ │
│C.3.│presiuni │M - medie │
│ │actuale │ │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│C.4.│Detalii │- │
├────┴────────────┴────────────────────┤
├────┬────────────┬────────────────────┤
│ │ │A10.01- îndepărtarea│
│A.1.│Presiune │gardurilor vii şi a │
│ │actuală │crângurilor sau │
│ │ │tufişurilor │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│ │Localizarea │ │
│C.1.│presiunii │Anexa nr. 14 la │
│ │actuale - │Planul de management│
│ │geometrie │ │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│ │Localizarea │ │
│C.2.│presiunii │Pe toată suprafaţa │
│ │actuale - │sitului │
│ │descriere │ │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│ │Intensitatea│ │
│C.3.│presiuni │M - medie │
│ │actuale │ │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│C.4.│Detalii │- │
├────┴────────────┴────────────────────┤
├────┬────────────┬────────────────────┤
│A.1.│Presiune │C01.01. Extragere de│
│ │actuală │nisip si pietriş │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│ │Localizarea │ │
│C.1.│presiunii │Anexa nr. 14 la │
│ │actuale - │Planul de management│
│ │geometrie │ │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│ │ │Presiune punctiformă│
│ │ │prezentă în mai │
│ │ │multe locuri în │
│ │ │albia minoră a │
│ │ │Mureşului. În timpul│
│ │ │evaluărilor a fost │
│ │ │observată excavarea │
│ │Localizarea │pietrişului din │
│ │presiunii │albia minoră a │
│C.2.│actuale - │râului Mureş din │
│ │descriere │dreptul localităţii │
│ │ │Noşlac. Pentru │
│ │ │identificarea │
│ │ │tuturor locurilor de│
│ │ │exploatare din albia│
│ │ │minoră a râurilor │
│ │ │este nevoie de o │
│ │ │activitate de │
│ │ │control regulat. │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│ │Intensitatea│ │
│C.3.│presiuni │M - medie │
│ │actuale │ │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│C.4.│Detalii │- │
├────┼────────────┼────────────────────┤
├────┼────────────┼────────────────────┤
│ │Presiune │D03.01.02 diguri/ │
│A.1.│actuală │zone turistice şi de│
│ │ │agrement │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│ │Localizarea │ │
│C.1.│presiunii │Anexa nr. 14 la │
│ │actuale - │Planul de management│
│ │geometrie │ │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│ │ │Fenomen general pe │
│ │Localizarea │toată suprafaţa │
│C.2.│presiunii │sitului, dar se │
│ │actuale - │manifestă mai │
│ │descriere │accentuat în zona │
│ │ │localităţilor. │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│ │Intensitatea│ │
│C.3.│presiuni │M - medie │
│ │actuale │ │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│C.4.│Detalii │- │
├────┼────────────┼────────────────────┤
├────┼────────────┼────────────────────┤
│A.1.│Presiune │E01.03 habitare │
│ │actuală │dispersată │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│ │Localizarea │ │
│C.1.│presiunii │Anexa nr. 14 la │
│ │actuale - │Planul de management│
│ │geometrie │ │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│ │ │Fenomen general pe │
│ │Localizarea │toată suprafaţa │
│C.2.│presiunii │sitului, dar se │
│ │actuale - │manifestă mai │
│ │descriere │accentuat în zona │
│ │ │localităţilor. │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│ │Intensitatea│ │
│C.3.│presiuni │M - medie │
│ │actuale │ │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│C.4.│Detalii │- │
├────┼────────────┼────────────────────┤
├────┼────────────┼────────────────────┤