Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   PLAN DE MANAGEMENT din 12 aprilie 2021  al Parcului Natural Putna-Vrancea şi al siturilor ROSCI0208 Putna-Vrancea şi ROSPA0088 Munţii Vrancei    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 PLAN DE MANAGEMENT din 12 aprilie 2021 al Parcului Natural Putna-Vrancea şi al siturilor ROSCI0208 Putna-Vrancea şi ROSPA0088 Munţii Vrancei

EMITENT: Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 510 bis din 17 mai 2021
──────────
         Aprobat prin ORDINUL nr. 654 din 12 aprilie 2021, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 510 din 17 mai 2021.
──────────

    CUPRINS
    1. INTRODUCERE
    1.1. Descrierea sintetică a Planului de management
    1.1.1. Scopul Planului de management
    1.1.2. Obiectivele Planului de management

    1.2. Procesul de elaborare a Planului de management
    1.3. Descrierea ariilor naturale protejate
    1.3.1. Localizarea Parcului Natural Putna-Vrancea şi a siturilor ROSCI0208 Putna-Vrancea şi ROSPA0088 Munţii Vrancei
    1.3.2. Limitele ariei naturale Parcul Natural Putna-Vrancea şi al siturilor ROSCI0208 Putna-Vrancea şi ROSPA0088 Munţii Vrancei
    1.3.3. Zonarea internă a Parcului Natural Putna-Vrancea
    1.3.4. Suprapuneri cu alte arii naturale protejate


    2. MEDIUL ABIOTIC
    2.1. Geologie
    2.2. Hidrologie
    2.3. Clima
    2.4. Regimul eolian
    2.5. Pedologie

    3. MEDIUL BIOTIC
    3.1. Flora
    3.2. Fauna
    3.3. Habitate
    3.4. Ecosisteme

    4. INFORMAŢII SOCIO-ECONOMICE ŞI CULTURALE
    4.1. Informaţii socio-economice şi culturale
    4.2. Utilizarea terenurilor
    4.3. Suprafeţele construite
    4.4. Situaţia juridică a terenurilor
    4.5. Administratori şi gestionari
    4.6. Infrastructură şi construcţii

    5. ACTIVITĂŢI CU POTENŢIAL IMPACT ASUPRA ARIILOR NATURALE PROTEJATE, SPECIILOR ŞI HABITATELOR DE INTERES CONSERVATIV 84
    6. EVALUĂRI ŞI AMENINŢĂRI
    6.1. Evaluarea biodiversităţii
    6.2. Evaluarea peisajului şi a mediului fizic
    6.3. Evaluarea aspectelor legate de turism şi recreere
    6.4. Evaluarea aspectelor legate de educaţie şi conştientizare publică
    6.5. Evaluarea capacităţii de management

    7. STRATEGIA DE MANAGEMENT
    7.1. Viziune
    7.2. Obiective de management
    7.2.1. Managementul biodiversităţii
    7.2.2. Managementul turismului
    7.2.3. Conştientizarea şi conservarea valorilor Parcului Natural Putna-Vrancea
    7.2.4. Managementul capacităţii administrative a Parcului Natural Putna-Vrancea


    8. PLANUL DE ACTIVITĂŢI
    8.1. Managementul biodiversităţii
    8.2. Turism
    8.3. Conştientizare, conservare tradiţii şi comunităţi locale
    8.4. Management şi administrare

    9. PLANUL DE MONITORIZARE A ACTIVITĂŢILOR
        BIBLIOGRAFIE ŞI REFERINŢE
        ANEXE

    Abrevieri şi acronime
        APNPV - Administraţia Parcului Natural Putna-Vrancea
        PNPV - Parcul Natural Putna-Vrancea
        ANANP - Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate
        SCI - Situl de Importanţă Comunitară
        SPA - Arie de Protecţie Specială Avifaunistică
        APM - Agenţia pentru Protecţia Mediului
        POS - Program Operaţional Sectorial
        ONG - Organizaţie Non-Guvernamentală
        RNP - Regia Naţională a Pădurilor
        GIS - Sistem Informaţional Geografic
        IUCN - Internaţional Union for Conservation of Nature
        DN - Drum Naţional
        ZPI - Zonă de protecţie integrală
        ZPS - Zonă de protecţie strictă
        ZDD - Zonă de dezvoltare durabilă
        OUG - Ordonanţa de urgenţă a Guvernului
        AOVP - Asociaţia Obştilor Văii Putna
        ATV - All Terrain Vehicle
        ANPA - Agenţia Naţională Pentru Pescuit şi Acvacultură
        DS - Direcţia Silvică
        OS - Ocolul Silvic
        SC - Societate Comercială
        SRL - Societate cu Răspundere Limitată
        ICAS - Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice
        ANSVSA - Autoritatea Naţională Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor
        APIA - Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură
        POPAM - Programul Operaţional pentru Pescuit şi Afaceri Maritime
        Vf. - Vârful
    R. - Râul
        Pr. - Pârâul
        UP - Unitate de producţie
        UA - Unitate de amenajare
        APV - Act de punere în valoare
        PUG - Plan Urbanistic General
        PUZ - Plan Urbanistic Zonal
    1. Introducere
    1.1. Descrierea sintetică a Planului de management
        Planul de management al Parcului Natural Putna-Vrancea, al siturilor ROSCI0208 Putna- Vrancea şi ROSPA0088 Munţii Vrancei a fost realizat de către Administraţia Parcului Natural Putna-Vrancea, denumită în continuare APNPV, în colaborare cu Agenţia pentru Protecţia Mediului Vrancea, beneficiind de suportul Grupului de lucru pentru elaborarea Planului de management, entitate creată în cadrul proiectului LIFE05/NAT/RO/000170 "Întărirea sistemului de protecţie a carnivorelor mari din judeţul Vrancea".
        Parcul Natural Putna-Vrancea, siturile ROSCI0208 Putna-Vrancea şi ROSPA0088 Munţii Vrancei se află în Munţii Vrancei, într-o zonă caracterizată prin prezenţa a numeroase elemente abiotice şi biotice rare, unice şi reprezentative la nivel naţional şi comunitar.
        Planul de management al Parcului Natural Putna-Vrancea, siturilor ROSCI0208 Putna- Vrancea şi ROSPA0088 Munţii Vrancei constituie documentul oficial care stabileşte cadrul general de desfăşurare a acţiunilor promovate pentru îndeplinirea obiectivelor de management ale acestor arii protejate, el urmând să stea la baza activităţilor APNPV, administraţiilor publice locale şi ai gestionarilor de resurse teritoriale din spaţiul ariilor protejate pentru următorii 5 ani.
        Planul de management reprezintă un cadru stabil şi adaptativ de integrare a obiectivelor ce vizează promovarea activităţilor de conservare a elementelor naturale şi culturale valoroase şi valorificarea lor prin activităţi economice ce nu le afectează stabilitatea pe termen scurt, mediu şi lung şi aduc beneficii comunităţilor umane locale.
        Planul de management este un instrument de dialog între instituţiile care gestionează resurse teritoriale în Parcul Natural Putna-Vrancea, siturile ROSCI0208 Putna-Vrancea şi ROSPA0088 Munţii Vrancei, prin aplicarea acestuia urmărindu-se promovarea unei opinii comune pentru a obţine colaborarea continuă a acestora în gestionarea patrimoniului natural şi cultural.
        Planul de management a fost realizat în conformitate cu legislaţia naţională privind ariile naturale protejate şi cu reglementările legislaţiei în în vigoare.
        Elaborarea Planului de management are la bază informaţia ştiinţifică existentă despre valorile naturale ale Parcului Natural Putna-Vrancea, siturile ROSCI0208 Putna-Vrancea şi ROSPA0088 Munţii Vrancei, reglementările în domeniu şi consultarea factorilor interesaţi. Acţiunile din Planul de management vizează şi controlul impactului activităţilor care se desfăşoară în Parcul Natural Putna-Vrancea, siturile ROSCI0208 Putna-Vrancea şi ROSPA0088 Munţii Vrancei asupra ecosistemelor şi speciilor şi susţinerea dezvoltării durabile a comunităţilor umane.
        Planul de management cuprinde un set de acţiuni necesare pentru îndeplinirea pe termen lung a obiectivelor Parcului Natural Putna-Vrancea, siturilor ROSCI0208 Putna-Vrancea şi ROSPA0088 Munţii Vrancei.
        Prezentul Plan de management integrează principiile moderne de conservare a biodiversităţii, cu interesele de dezvoltare socio-economică ale comunităţilor locale din zonă, ţinând cont de trăsăturile specifice, socio-culturale caracteristice.
        Elaborarea prezentului Plan de management s-a desfăşurat în cadrul unui larg proces consultativ, prin implicarea activă a factorilor interesaţi, incluzând Consiliul Judeţean Vrancea, primăriile şi consiliile locale ale localităţilor componente, obştile, instituţiile publice judeţene, proprietarii privaţi şi ONG-urile.
        Planul de management are caracter oficial, prevederile sale fiind obligatorii pentru administratorul Parcului Natural Putna-Vrancea, siturilor ROSCI0208 Putna-Vrancea şi ROSPA0088 Munţii Vrancei, precum şi pentru persoanele fizice şi juridice care deţin sau administrează terenuri şi alte bunuri sau desfăşoară activităţi în raza ariilor naturale protejate menţionate.
    1.1.1. Scopul Planului de management
        Planul de management stă la baza activităţii APNPV, constituindu-se ca document de referinţă pentru planificarea tuturor activităţilor legate de Parcul Natural Putna-Vrancea, siturilor ROSCI0208 Putna-Vrancea şi ROSPA0088 Munţii Vrancei. Scopul Planului de management este de a sigura menţinerea interacţiunii armonioase a omului cu natura, prin protejarea diversităţii habitatelor, speciilor şi peisajului, promovând păstrarea folosinţelor tradiţionale ale terenurilor, încurajarea şi consolidarea activităţilor, practicilor şi culturii tradiţionale ale populaţiei locale.
        Obiectivele de management ale APNPV sunt:
    a) conservarea şi protecţia diversităţii biologice, cu prioritate a carnivorelor mari, şi a elementelor de peisaj;
    b) promovarea activităţilor de turism şi recreere, în concordanţă cu obiectivele de conservare a patrimoniului natural;
    c) interzicerea activităţilor antropice cu impact asupra mediului, care nu sunt în interesul comunităţilor umane din interiorul şi proximitatea ariei protejate şi care nu folosesc tehnici tradiţionale ori tehnologii noi cu impact redus asupra mediului;
    d) susţinerea activităţilor de cercetare ştiinţifică şi monitorizarea mediului, care nu aduc prejudicii elementelor protejate;
    e) promovarea şi încurajarea activităţilor educaţionale la nivelul populaţiei locale, turiştilor şi publicului larg;
    f) promovarea acţiunilor de reconstrucţie ecologică în zonele în care echilibrul ecologic a fost afectat;
    g) informarea publicului şi comunităţilor locale despre avantajele economice, culturale şi spirituale ale activităţilor de conservare.

        În cazul siturilor ROSCI0208 Putna-Vrancea şi ROSPA0088 Munţii Vrancei obiectivele vizează:
    a) implementarea obiectivelor reţelei ecologice Natura 2000 prin promovarea de măsuri de conservare pentru menţinerea şi restaurarea habitatelor şi speciilor pentru care siturile Natura 2000 au fost desemnate, astfel încât să se păstreze ori să se atingă statutul de conservare favorabil pentru fiecare dintre acestea;
    b) interzicerea activităţilor care pot afecta starea de conservare a speciilor şi habitatelor pentru care situl a fost desemnat;
    c) stimularea activităţilor economice cu impact scăzut asupra mediului şi cu potenţial ridicat de susţinere a comunităţilor locale, cu precădere în zonele în care nu sunt stabilite măsuri stricte de conservare;
    d) integrarea activităţilor de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar în centrul preocupărilor persoanelor fizice şi juridice, interesate de dezvoltarea sau desfăşurarea de activităţi socio-economice în Parcul Natural Putna-Vrancea, siturile ROSCI0208 Putna- Vrancea şi ROSPA0088 Munţii Vrancei.


    1.1.2. Obiectivele Planului de management
        Obiectivele Planului de management pentru următorii 5 ani, pe direcţii strategice, sunt următoarele:
        Managementul biodiversităţii prin:
    a) Inventarierea şi cartarea elementelor de biodiversitate de pe raza Parcul Natural Putna- Vrancea, siturilor ROSCI0208 Putna-Vrancea şi ROSPA0088 Munţii Vrancei;
    b) Monitorizarea stării de conservare a biodiversităţii;
    c) Reglementarea şi implementarea măsurilor specifice de protecţie pentru conservarea speciilor şi habitatelor naturale, ecosistemelor şi a peisajelor cheie;
    d) Managementul datelor obţinute în urma activităţilor de identificare, monitorizare şi conservare a biodiversităţii.

        Managementul turismului prin:
    a) Dezvoltarea şi managementul infrastructurii de vizitare;
    b) Dezvoltarea şi managementul serviciilor şi facilităţilor de vizitare şi promovare a zonei;
    c) Managementul vizitatorilor.

        Conştientizarea publicului şi conservarea valorilor Parcului Natural Putna-Vrancea, siturile ROSCI0208 Putna-Vrancea şi ROSPA0088 Munţii Vrancei prin:
    a) Conservarea elementelor socio-culturale tradiţionale din zonă;
    b) Educaţia ecologică şi conştientizarea publicului şi comunităţilor locale cu privire la valorile din Parcul Natural Putna-Vrancea, siturile ROSCI0208 Putna-Vrancea şi ROSPA0088 Munţii Vrancei;
    c) Dezvoltarea şi managementul voluntariatului în Parcul Natural Putna-Vrancea, siturile ROSCI0208 Putna-Vrancea şi ROSPA0088 Munţii Vrancei.

        Managementul capacităţii administrative a APNPV prin:
    a) identificarea şi dezvoltarea unor direcţii strategice de management;
    b) elaborarea documentelor strategice de planificare;
    c) întreţinerea şi modernizarea infrastructurii administrative;
    d) creşterea calităţii profesionale a personalului APNPV;
    e) monitorizarea eficienţei aparatului administrativ.



    1.2. Procesul de elaborare a Planului de management
        Elaborarea Planului de management al Parcului Natural Putna-Vrancea s-a realizat în baza O.U.G. nr 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011 cu modificările şi completările ulterioare.
        Planul de management al PNPV, siturilor ROSCI0208 Putna-Vrancea şi ROSPA0088 Munţii Vrancei este realizat conform prevederilor O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare. Planul de management a fost elaborat de către un grup de lucru operativ, constituit din reprezentanţi nominalizaţi ai instituţiilor care au interese pe raza PNPV.
        Instituţiile participante la realizarea Planului de management au fost:
    a) APNPV;
    b) Agenţia pentru Protecţia Mediului Vrancea - Unitatea de Implementare a proiectului LIFE05NAT/RO/000170;
    c) Universitatea din Bucureşti - Centrul de Cercetare a Mediului şi Efectuare a Studiilor de Impact;
    d) Consiliul Judeţean Vrancea;
    e) Asociaţia Obştilor Vrâncene - Ocolul Silvic Năruja;
    f) Obştea Tulnici şi Ocolul Silvic Obştea Tulnici;
    g) Asociaţia Obştilor Văii Putna - Ocolul Silvic Tulnici;
    h) Consiliul Local al Comunei Tulnici.

        Elaborarea Planului de management a presupus parcurgerea următoarelor etape:
    a) Evaluarea stării actuale a habitatelor şi speciilor de interes comunitar, a valorilor peisagistice şi a elementelor de patrimoniu cultural a fost realizată de către APNPV, în colaborare cu diferite entităţi.
    b) Identificarea principalilor proprietari de terenuri şi implicarea lor în procesul de administrare a resurselor din PNPV, s-a realizat prin consultarea Schemelor de Planificare Teritorială. Rezultatele au fost introduse într-o bază de date, pentru generarea unei imagini clare a utilizării terenurilor. S-a organizat un grup ţintă cu proprietarii de terenuri, care a reprezentat interesele acestora, în procesul de elaborare a Planului de management.
    c) Identificarea presiunilor şi ameninţărilor ale PNPV, reprezentate prin zone de suprapunere a intereselor de conservare şi a celor economice, care pot conduce la apariţia de conflicte între persoane fizice, juridice şi APNPV.
    d) Identificarea direcţiilor prioritare de acţiune ale APNPV, ţinând cont de realităţile existente şi de obiectivele realizabile, printr-un proces participativ, în care au fost implicaţi reprezentanţi ai instituţiilor de mediu, proprietari de terenuri, reprezentanţi ai obştilor, administraţii locale şi judeţene. Au fost identificate ca direcţii prioritare conservarea diversităţii biologice şi a elementelor de peisaj, dezvoltarea durabilă a comunităţilor umane din Parcul Natural Putna-Vrancea, dezvoltarea turismului, promovarea activităţilor de educaţie şi conştientizare a publicului şi a imaginii parcului.
    e) Identificarea participativă a obiectivelor şi acţiunilor Planului de management, pe direcţii prioritare şi a surselor de finanţare s-a realizat împreună cu membrii Consiliului Consultativ de Administrare, punându-se accent pe acţiunile de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar. Au fost stabilite resursele tehnice, financiare şi umane necesare pentru implementarea lor, sursele posibile de finanţare şi partenerii pentru implementarea activităţilor specifice din Planul de management.
    f) Finalizarea şi avizarea Planului de management integrat, prin considerarea obiectivelor de conservare promovate prin reţeaua de arii protejate Natura 2000.

        Planul de management al Parcul Natural Putna-Vrancea, siturilor ROSCI0208 Putna-Vrancea şi ROSPA0088 Munţii Vrancei a fost dezbătut în perioada 2010-2018, în cadrul a cinci întâlniri cu Comitetul Director al Deţinătorilor de terenuri, cu Consiliul Consultativ de Administrare al Parcul Natural Putna-Vrancea şi cu localnicii comunelor care deţin proprietăţi în acest areal.
        După dezbaterile publice, opiniile pertinente au fost integrate în versiunea finală a Planului de management, care are o valabilitate de 5 ani, de la intrarea în vigoare.

    1.3. Descrierea ariilor naturale protejate
        Prin implementarea proiectului LIFE02NAT/RO/8576 de către Agenţia pentru Protecţia Mediului Vrancea, în anul 2004 s-a realizat Studiul de fundamentare ştiinţifică pentru declararea Parcului Natural Putna-Vrancea.
        Situat în zona de curbură a Carpaţilor, Parcul Natural Putna-Vrancea adăposteşte una dintre cele mai sălbatice zone montane din România, fiind caracterizată printr-o pondere semnificativă a pădurilor, care adăpostesc numeroase specii de floră şi faună sălbatică de importanţă conservativă la nivel naţional şi internaţional. Aproximativ 80% din suprafaţa Parcului Natural Putna-Vrancea revine habitatelor forestiere, incluse în diferite categorii de arii naturale protejate şi zone de conservare, acestea din urmă însumând 19,23% din suprafaţa Parcului Natural Putna-Vrancea.
        Relieful montan include numeroase formaţiuni geologice, geomorfologice şi hidrologice de o valoare deosebită, cum ar fi chei, cascade şi culmi. În plus, la nivelul comunităţilor umane, o deosebită valoare o au tradiţiile şi obiceiurile specifice Ţării Vrancei. Toate aceste elemente au condus la înfiinţarea Parcului Natural Putna-Vrancea, arie naturală protejată inclusă în categoriei V IUCN.
        În cadrul Reţelei ecologice locale de protecţie a carnivorelor mari din judeţul Vrancea, Parcului Natural Putna-Vrancea este desemnat zonă de protecţie cu rol de reducere a barierelor antropice, având un rol critic în limitarea fragmentării habitatelor acestor specii.
        Situl de importanţă comunitară ROSCI0208 Putna-Vrancea are ca obiectiv promovarea măsurilor de conservare pentru menţinerea şi restaurarea habitatelor şi speciilor pentru care siturile Natura 2000 au fost desemnate, în special pentru carnivore mari, astfel încât să se păstreze ori să se atingă statutul de conservare favorabil pentru fiecare dintre acestea. Se are în vedere cu prioritate evitarea fragmentării habitatelor şi populaţiilor speciilor de faună sălbatică, prin constituirea unor bariere antropice.
        Aria de protecţie specială avifaunistică ROSPA0088 Munţii Vrancei a fost declarată cu scopul de a asigura o stare de conservare favorabilă pentru speciile şi habitatele păsărilor specifice pădurilor de amestec şi de molid pur.
        Parcul Natural Putna-Vrancea a fost înfiinţat în temeiul art. 35 şi 56 litera a) din Legea protecţiei mediului nr. 137/1995 republicată în 2000 şi a art. 8 alin (1) şi alin. (6), art. 11 şi art. 41 alin (1) lit. a) din O.U.G. nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 462/2001 pentru aprobarea O.U.G. nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, ca urmare a avizării de către Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii prin avizul numărul B 1073/23.09.2004.
        În interiorul Parcului Natural Putna-Vrancea au fost declarate şase arii protejate naturale declarate prin Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - secţiunea a III-a - zone protejate: Muntele Goru, Pădurea Lepşa - Zboina, Groapa cu Pini, Strâmtura Coza, Cascada Putnei şi Valea Tişiţei.
        Prin H.G. nr. 2151/2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone s-au modificat limitele Rezervaţiei Naturale Tişiţa.
        Situl ROSCI0208 Putna-Vrancea a fost declarat ca sit de importanţă comunitară prin Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România.
        Situl Natura 2000 ROSPA0088 Munţii Vrancei a fost declarat ca arie de protecţie specială avifaunistică prin H.G. nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România.
        APNPV s-a înfiinţat în urma încheierii Contractului de administrare numărul 102709/SB/22.11.2005 între Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile şi Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva, conform Ordinului ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 494/2005 privind aprobarea procedurilor de încredinţare a administrării şi de atribuire în custodie a ariilor naturale protejate, de către comisia special constituită la nivelul Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile.
        În conformitate cu H.G. nr. 229/2009 privind reorganizarea Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva şi aprobarea regulamentului de organizare şi funcţionare, cu modificările şi completările ulterioare, anexa nr. 3, R.N.P. Romsilva - APNPV funcţionează ca unitate cu personalitate juridică, din structura Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva.
        Administrarea PNPV, a siturilor ROSCI0208 Putna-Vrancea şi ROSPA0088 Munţii Vrancei şi a rezervaţiilor incluse se realizează în conformitate cu prevederile Contractului de administrare nr. 26/09.03.2016, încheiat între Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor şi Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva
        Administrarea PNPV se face în baza următoarelor acte normative:
        ● H.G. nr. 2151/2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone;
        ● Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările ulterioare;
        ● H.G. nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările şi completările ulterioare;
        ● O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare;
        ● O.U.G. nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
        ● Directiva nr. 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de faună şi floră sălbatică, denumită în continuare Directiva Habitate;
        ● Directiva nr. 2009/147/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice, denumită în continuare Directiva Păsări;
        ● Legea nr. 13/1993 pentru aderarea României la Convenţia privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa, adoptată la Berna la 19 septembrie 1979;
        ● Legea nr. 69/1994 pentru aderarea României la Convenţia privind comerţul internaţional cu specii sălbatice de faună şi floră pe cale de dispariţie, adoptată la Washington la 3 martie 1973;
        ● Legea nr. 58/1994 pentru ratificarea Convenţiei privind diversitatea biologică, semnată la Rio de Janeiro la 5 iunie 1992;
        ● Legea nr. 7/1996 - Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
        ● Legea nr. 107/1996 - Legea Apelor, cu modificările şi completările ulterioare.
        ● O.G. nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
        ● Legea nr. 13/1998 pentru aderarea României la Convenţia privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice, adoptată la Bonn la 23 iunie 1979;
        ● Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, cu modificările şi completările ulterioare;
        ● Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, cu modificările şi completările ulterioare;
        ● Legea nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a IV - a - Reţeaua de localităţi, cu modificările şi completările ulterioare;
        ● Legea nr. 575/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a V-a - Zone de risc natural;
        ● Legea nr. 247/2005 - privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente -Titlul XII-, cu modificările şi completările ulterioare;
        ● O.U.G. nr. 139/2005 privind administrarea pădurilor din România, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 38/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
        ● O.U.G. nr. 54/2006 privind regimul contractelor de concesiune de bunuri proprietate publică, aprobată cu modificări prin Legea nr. 22/2007;
        ● Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 410/2008 pentru aprobarea Procedurii de autorizare a activităţilor de recoltare, capturare şi/sau achiziţie şi/sau comercializare, pe teritoriul naţional sau la export, a florilor de mină, a fosilelor de plante şi fosilelor de animale vertebrate şi nevertebrate, precum şi a plantelor şi animalelor din flora şi, respectiv, fauna sălbatice şi a importului acestora, cu modificările şi completările ulterioare;
        ● Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 1540/2011 pentru aprobarea Instrucţiunilor privind termenele, modalităţile şi perioadele de colectare, scoatere şi transport al materialului lemnos, cu modificările şi completările ulterioare;
        ● Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1338/2008 privind procedura de emitere a avizului Natura 2000;
        ● H.G. nr. 1679/2008 privind modalitatea de acordare a despăgubirilor prevăzute de Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, precum şi obligaţiile ce revin gestionarilor fondurilor cinegetice şi proprietarilor de culturi agricole, silvice şi de animale domestice pentru prevenirea pagubelor;
        ● Legea nr. 190/2009 pentru aprobarea O.U.G. nr. 142/2008 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a VIII - a - Zone cu resurse turistice;
        ● Ordinul ministrului mediului şi ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 203/14/2009 privind Procedura de stabilire a derogărilor de la măsurile de protecţie a speciilor de floră şi de faună sălbatice;
        ● Ordinul ministrului mediului nr. 979/2009 privind introducerea de specii alohtone, intervenţiile asupra speciilor invazive, precum şi reintroducerea speciilor indigene prevăzute în anexele nr. 4A şi 4B la O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, pe teritoriul naţional;
        ● Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potenţiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar.
        ● Legea nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului;
        ● H.G. nr. 323/2010 privind stabilirea sistemului de monitorizare a capturilor şi uciderilor accidentale ale tuturor speciilor de păsări, precum şi ale speciilor strict protejate prevăzute în anexele nr. 4A şi 4B la O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice;
        ● Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 2535/2011 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare al Consiliilor Ştiinţifice constituite pentru ariile naturale protejate care necesită structuri de administrare
        ● Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
        ● Legea nr. 171/2010 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice, cu modificările şi completările ulterioare;
        ● O.U.G. nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 317/2009, cu modificările şi completările ulterioare;
        ● Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 255/2007 privind unele măsuri pentru aplicarea regulamentelor Uniunii Europene privind comerţul cu specii sălbatice de faună şi floră, cu modificările ulterioare;
        ● Legea nr. 407/2006 legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic, cu modificările şi completările ulterioare;
        ● Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate;
        ● Ordinul viceprim-ministrului, ministrul mediului nr. 1447/2017 privind aprobarea Metodologiei de atribuire în administrare şi custodie a ariilor naturale protejate;
        ● H.G. nr. 1081/2013 privind aprobarea Strategiei naţionale şi a Planului de acţiune pentru conservarea biodiversităţii 2014-2020.

    1.3.1. Localizarea Parcului Natural Putna - Vrancea şi a siturilor ROSCI0208 Putna-Vrancea şi ROSPA0088 Munţii Vrancei
     Parcul Natural Putna-Vrancea se suprapune sectorului central-nord-vestic al Munţilor Vrancei, înscriindu-se în grupa externă a Carpaţilor de Curbură, ce acoperă în totalitate bazinul hidrografic montan al râului Putna, la care se adaugă spre sud-vest, Masivele Mordanu şi Goru. Localizarea Parcului Natural Putna-Vrancea este prezentată în Anexa nr.1 la Planul de management.
        Suprafaţa totală a Parcului Natural Putna-Vrancea, determinată în GIS este de 38115,58 ha, reprezentând 41% din suprafaţa montană a judeţului Vrancea.
     Limita administrativă a Parcului Natural Putna-Vrancea este prezentată în Anexa nr. 2 la Planul de management.
        Unităţile administrativ-teritoriale care se suprapun parţial pe raza Parcului Natural Putna-Vrancea sunt: Tulnici, Păuleşti şi Nistoreşti.
     Harta cu unităţile administrativ-teritoriale este în Anexa nr. 3 la Planul de management.
        Căile de acces sunt prezentate în tabelul nr. 1 - Drumuri de acces în Parcul Natural Putna-Vrancea.
        Tabelul nr. 1 - Drumurile de acces în Parcul Natural Putna-Vrancea

┌─────────┬───────────┬────────────────┐
│Punct de │Drum de │Localitatea de │
│intrare │acces │intersectare a │
│ │ │drumurilor │
├─────────┼───────────┼────────────────┤
│limită de│drum │ │
│judeţ │naţional │Ojdula │
│ │DN2D │ │
├─────────┼───────────┼────────────────┤
│Tabăra │drum │ │
│Gălăciuc │naţional │Tulnici │
│ │DN2D │ │
├─────────┼───────────┼────────────────┤
│Dealul │drum │ │
│Coaşa │naţional │Soveja │
│ │DN2L │ │
├─────────┼───────────┼────────────────┤
│Gura │drum auto │ │
│Gorului │forestier │Herăstrău │
│ │fe 004 │ │
├─────────┼───────────┼────────────────┤
│Lăcăuţi │drum taf │Comandău │
├─────────┼───────────┼────────────────┤
│ │drum auto │ │
│Zboina │forestier │Mănăstirea Caşin│
│ │fe 005 │ │
├─────────┼───────────┼────────────────┤
│ │drum auto │ │
│Gălăciuc │forestier │Soveja │
│ │fe 008 │ │
├─────────┼───────────┼────────────────┤
│ │drum auto │ │
│Fundătură│forestier │Păuleşti │
│ │fe 001 │ │
├─────────┼───────────┼────────────────┤
│ │drum │ │
│Coza │comunal dc │Tulnici │
│ │68 │ │
└─────────┴───────────┴────────────────┘


        Parcul Natural Putna-Vrancea este traversat de drumul naţional DN 2D Focşani-Târgu Secuiesc, fiind cea mai scurtă cale de legătură între localităţile din judeţul Vrancea şi cele din Transilvania. Traseele turistice marcate pot constitui căi de acces importante pentru turiştii care doresc să viziteze sau să străbată PNPV.

    1.3.2. Limitele ariei naturale protejate Parcul Natural Putna - Vrancea şi ale siturilor ROSCI0208 Putna-Vrancea şi ROSPA0088 Munţii Vrancei
        Limitele Parcului Natural Putna-Vrancea sunt menţionate în H.G. nr. 2151/2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone.
     Corespondenţa actuală a numerotării bornelor este prezentată în Anexa nr. 4 la Planul de management.
        Limitele siturilor ROSCI0208 Putna-Vrancea şi ROSPA0088 Munţii Vrancei se suprapun integral cu limitele Parcului Natural Putna-Vrancea, denumit în continuare PNPV.

    1.3.3. Zonarea internă a Parcului Natural Putna-Vrancea
        Valoarea conservativă a PNPV diferă în funcţie de distribuţia biodiversităţii, de frecvenţa şi amploarea fenomenelor geologice şi geomorfologice, de modul de utilizare a terenurilor şi de nevoile de dezvoltare durabilă a comunităţilor locale.
        Limitele şi zonarea internă a Parcului Natural Putna-Vrancea au fost stabilite prin H.G. nr. 2151/2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone.
        Zonarea internă a PNPV a fost realizată în conformitate cu prevederile O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011 cu modificările şi completările ulterioare. Acest fapt a determinat identificarea, constituirea şi semnalizarea unor zone cu activităţi diferenţiate de management, conform tabelului nr. 2.
     Harta cu zonarea internă a PNPV este prezentată în Anexa nr. 5 la Planul de management.
        Tabelul nr. 2 - Suprafaţa zonelor din Parcul Natural Putna - Vrancea, determinate în GIS

┌──────────────────┬─────────┬─────────┐
│ │Suprafaţă│Suprafaţa│
│Tipul zonei │- ha - │PNPV │
│ │ │-% - │
├──────────────────┼─────────┼─────────┤
│Zona de protecţie │55,40 │0,24 │
│strictă │ │ │
├──────────────────┼─────────┼─────────┤
│Zone de protecţie │7563,68 │19,75 │
│integrală │ │ │
├──────────────────┼─────────┼─────────┤
│Zone de management│29877,57 │78,39 │
│durabil │ │ │
├──────────────────┼─────────┼─────────┤
│Zone de dezvoltare│ │ │
│durabilă a │618,93 │1,62 │
│activităţilor │ │ │
│umane │ │ │
├──────────────────┼─────────┼─────────┤
│Total │38115,58 │100 │
└──────────────────┴─────────┴─────────┘



    Zona de protecţie strictă
        În PNPV a fost declarată o zonă de protecţie strictă, situată în fosta zonă de conservare specială Muntele Goru, pe o suprafaţă de 55,4 ha. Aceasta cuprinde zona sălbatică din treimea mijlocie şi superioară a Vârfului Goru, ce include cea mai estică staţiune a jneapănului din Carpaţi, un ecosistem critic pentru funcţionalitatea optimă a zonei carpatice. Astfel, conservarea echilibrului ecologic al acestui ecosistem foarte rar, întâlnit în zona de fliş extern a Carpaţilor Orientali este esenţială pentru oferirea unor condiţii de habitat pentru diferite specii de interes conservativ, dar şi pentru managementul integrat al resurselor de apă, într-o zonă cu vulnerabilitate ridicată la inundaţii şi eroziune fluviatilă.
     Descrierea limitei zonei de protecţie strictă este prevăzută în Anexa nr. 6 la Planul de management.

    Zona de protecţie integrală
        Zona de protecţie integrală, denumită în continuare ZPI, cuprinde cele mai valoroase bunuri ale patrimoniului natural din interiorul PNPV, delimitarea acesteia fiind necesară pentru menţinerea proceselor naturale.
        În cadrul PNPV, au fost delimitate 12 zone de protecţie integrală, cu o suprafaţă totală de 7563,68 ha, conform tabelului nr. 3.
        Tabelul nr. 3 - Suprafeţele zonelor de protecţie integrală determinate în GIS

┌───────────────────────────┬──────────┐
│Denumirea zonei │Suprafaţă │
│ │-ha- │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Muntele Goru │440,91 │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Lăcăuţi- Izvoarele Putnei │1829,24 │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Condratu │490,51 │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Strâmtura Coza │23,63 │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Râpa Roşie │60,02 │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Cascada Putnei │26,17 │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Cheile Tişiţei │2781,81 │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Bazinul Băhneanu │441,47 │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Muntele Ciuta │260,61 │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Pârâul Stâmba │1096,23 │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Pădurea Lepşa-Zboina │103,29 │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Groapa cu Pini │9,79 │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Total │7563,68 │
└───────────────────────────┴──────────┘


        Zona de protecţie integrală Muntele Goru, suprapusă cu Rezervaţia Naturală Muntele Goru, are o suprafaţă de 440,91 ha şi include zona de contact dintre etajul pădurilor boreal cu molidişuri pure şi cel subalpin cu jnepenişuri şi ienupăr. În afara celor 122 specii de plante superioare cu valoare conservativă, apar o serie de elemente faunistice importante, relevante fiind carnivorele mari şi o serie de păsări.
        Zona de protecţie integrală Lăcăuţi - Izvoarele Putnei, cu o suprafaţă 1829,24 ha, se suprapune cu zona de conservare specială, menţionată în H.G. nr. 2151/2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone, fiind importantă pentru conservarea carnivorelor mari.
        Zona de protecţie integrală Condratu, cu o suprafaţă 490,51 ha, se suprapune cu zona de conservare specială menţionată în H.G. nr. 2151/2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone, fiind importantă pentru conservarea carnivorelor mari.
        Zona de protecţie integrală Strâmtura Coza, cu o suprafaţă de 23,63 ha, se suprapune peste Rezervaţia Naturală omonimă şi prezintă un interes geologic şi peisagistic deosebit, datorită prezenţei unui mixaj de formaţiuni ale flişului paleogen, ce conservă o valoroasă faună fosilă oligocenă.
        Zona de protecţie integrală Râpa, cu o suprafaţă de 60,02 ha, se suprapune peste zona de conservare specială stabilită menţionată în H.G. nr. 2151/2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone şi prezintă un interes geologic şi peisagistic deosebit, datorită prezenţei unui mixaj de formaţiuni ale flişului paleogen.
        Zona de protecţie integrală Cascada Putnei, cu o suprafaţă de 26,17 ha, include în totalitate Rezervaţia Naturală Cascada Putna cu importanţă geologică, geomorfogică şi peisagistică, dată de modificările tectonice recente.
        În afara Cascadei Putna, remarcabil este şi fostul curs al Putnei.

        Zona de protecţie integrală Cheile Tişiţei, cu o suprafaţă de 2781,81 ha, se suprapune Rezervaţiei Naturale Tişiţa. Formaţiunile geologice favorizează apariţia unei zone extrem de spectaculoase, iar gradul redus de intervenţie antropică şi accesibilitatea naturală dificilă, au favorizat conturarea unui habitat favorabil pentru numeroase specii de plante şi animale sălbatice.
        Zona de protecţie integrală Băhneanu, cu o suprafaţă de 441,47 ha, se suprapune cu zona de conservare specială stabilită prin H.G. nr. 2151/2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. Zona prezintă un interes deosebit pentru conservarea carnivorelor mari.
        Zona de protecţie integrală Muntele Ciuta are o suprafaţă de 260,61 ha, se suprapune cu zona de conservare specială menţionată în H.G. nr. 2151/2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone şi prezintă un interes deosebit pentru conservarea carnivorelor mari.
        Zona de protecţie integrală Pârâul Strâmba are o suprafaţă de 1096,23 ha şi se suprapune cu zona de conservare specială stabilită prin H.G. nr. 2151/2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. Zona prezintă un interes deosebit pentru conservarea carnivorelor mari.
        Zona de protecţie integrală Pădurea Lepşa Zboina are o suprafaţă de 103,29 ha şi se suprapune peste Rezervaţia Naturală Lepşa-Zboina. Arboretele forestiere sunt formate din făgete în baza versanţilor, urmate de făgeto-brădete şi făgeto-molidete pe versanţii mijlocii şi molidete/brădete cu vârste de 100-120 ani, de tip natural fundamental, relativ pluriene, cu rol de protecţie a solului şi a prevenirii alunecărilor de teren. Datorită condiţiilor staţionare foarte variate, covorul ierbaceu este bine dezvoltat, cuprinzând peste 430 specii cu origini fitogeografice foarte variate. În afara rolului pe care zona o are pentru conservarea carnivorelor mari, semnificative sunt şi numeroasele specii de păsări, specifice pădurilor de amestec şi de molid.
        Zona de protecţie integrală Groapa cu Pini, suprapusă cu Rezervaţia Naturală Groapa cu Pini, cu o suprafaţă de 9,79 ha, cantonată într-o concavitate a versantului stâng al pârâului Coza, formată probabil în urma alunecării uscate a stratelor litologice, prezintă numeroase şi variate urme de faună fosilă. Pentru mamifere, zona se constituie într-un coridor de trecere important la nivel local.
     Descrierea zonelor de protecţie integrală se găseşte în Anexa nr. 7 la Planul de management

    Zone de management durabil
        Zona de management durabil face trecerea între zonele cu protecţie integrală/strictă şi zona de dezvoltare durabilă a activităţilor umane.
        Suprafaţa de 29.877,57 ha, se suprapune peste suprafeţele care nu au fost integrate în zonele de protecţie strictă şi integrală, şi în care nivelul de intervenţie antropică trebuie să se menţină la limita dintre conservare şi dezvoltare, pentru păstrarea echilibrului ecologic extrem de fragil specific acestei regiuni.
        În zona de management durabil se delimitează zona de interes special din punct de vedere al biodiversităţii, care cuprinde rezervaţia sursă de seminţe de pin silvestru, din unităţile amenajistice 26C, 27A şi 28 A, din unitatea de producţie I Mociaru, în proprietatea Obştii de Moşneni Tulnici.
        Între localităţile Lepşa şi Greşu au fost stabilite două culoare de trecere a faunei sălbatice, cu rolul de a crea conectivitate între populaţiile de mamifere, în special a carnivorelor mari, pentru evitarea degenerării genetice dar şi de a limita dezvoltarea urbană a celor două localităţi, evitând unirea lor.

    Zone de dezvoltare durabilă a activităţilor umane
        Suprafaţa totală a ZDD este de 618,93 ha, aceste zone fiind conturate în spaţiile în care există interes maxim de dezvoltare a comunităţilor locale. Astfel, în concordanţă cu prevederile planurilor de amenajare a teritoriului şi urbanism, dar şi cu ţintele de conservare, au fost conturate aceste zone în aşezările umane.
        În zona de dezvoltare durabilă a activităţilor umane, denumită în continuare ZDD, sunt permise activităţi de investiţii/dezvoltare, cu prioritate cele de interes turistic, dar cu respectarea principiului de utilizare durabilă a resurselor naturale şi de prevenire a oricăror efecte negative semnificative asupra biodiversităţii.
        În zona de dezvoltare durabilă Lepşa Potok, cu suprafaţa de 14 ha, parcurgând procedura de evaluare adecvată şi evaluare de mediu, sunt permise investiţii în infrastructura turistică, respectiv pârtie de schi, staţie sosire, staţie plecare, instalaţie transport pe cablu, tunuri de zăpadă, rezervor apă, aducţiune apă, zonă captare apă, infrastructură realizată de instituţii şi/sau autorităţi publice, fără a fi permisă însă dezvoltarea de spaţii de cazare.
     Descrierea zonelor de dezvoltare durabilă este prevăzută în Anexa nr. 8 la Planul de management.

    1.3.4. Suprapuneri cu alte arii naturale protejate
        În baza Ordinului ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, PNPV a dobândit şi statut de sit de importanţă comunitară, ROSCI0208 Putna-Vrancea, limita sitului fiind suprapusă limitei PNPV.
        Scopul declarării ca sit de importanţă comunitară este păstrarea statutului de conservare în coexistenţă cu populaţia locală, a speciilor şi habitatelor naturale de interes comunitar existente pe raza PNPV.
        Astfel, în cadrul sitului ROSCI0208 Putna-Vrancea sunt conservate următoarele habitate:
        ● Tufărişuri dacice de cătina mică - Myricaria germanica
        ● Tufărişuri sud-est carpatice de afin - Vaccinium myrtillus cu iarbă neagră - Calluna vulgaris
        ● Tufărişuri de jneapăn - Pinus mugo cu rhododendron - Rhododendron myrtifolium
        ● Pajişti sud-est carpatice de părul porcului - Juncus trifidus şi Oreochloa distincha
        ● Pajişti sud-est carpatice de Nardus stricta şi Viola declinată, bogate în specii pe substraturi silicioase
        ● Pajişti sud-est carpatice de Trisetum flavescens şi Alchemilla vulgaris
        ● Păduri sud-est carpatice de molid - Picea abies, fag - Fagus sylvatica şi brad - Abies alba cu vulturică - Hieracium rotundatum
        ● Păduri sud-est carpatice de fag - Fagus sylvatica şi brad - Abies alba cu vulturică - Hieracium rotundatum
        ● Păduri sud-est carpatice de fag - Fagus sylvatica şi brad - Abies alba cu afin - Vaccinium myrtillus
        ● Păduri sud-est carpatice de fag - Fagus sylvatica cu scradă - Festuca drymeia
        ● Păduri dacice de fag - Fagus sylvatica şi carpen - Carpinus betulus cu colţişor - Dentaria bulbifera
        ● Păduri sud-est carpatice de frasin - Fraxinus excelsior, paltin - Acer pseudoplatanus, ulm - Ulmus glabra cu Lunaria rediviva
        ● Păduri sud-est carpatice de molid - Picea abies cu măcrişul iepurelui - Oxalis acetosella
        ● Păduri sud-est carpatice de molid - Picea abies, fag - Fagus sylvatica şi brad - Abies alba cu plămânărică - Pulmonaria rubra.

        Speciile de floră şi faună sălbatică ce au stat la baza declarării sitului sunt: Myotis myotis, Lutra lutra, Canis lupus, Ursus arctos, Lynx lynx, Bombina variegata, Triturus cristatus, Triturus montandoni, Cottus gobio, Gobio uranoscopus, Rosalia alpina, Pholidoptera transsylvanica, Vertigo genesii, Vertigo angustior, Cypripedium calceolus, Tozzia carpathica şi Campanula serrata.

    Arii de protecţie specială avifaunistică
        Prin H.G. nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România se instituie regimul de arie naturală protejată şi se aprobă încadrarea în categoria de management ca arie de protecţie specială avifaunistică pentru situl ROSPA0088 Munţii Vrancei, ce se suprapune pe teritoriul PNPV.
        Speciile pentru care a fost declarat situl sunt: cocoşul de munte - Tetrao urogalus, ierunca - Tetrastes bonasia, acvila ţipătoare mică - Aquila pomarina, acvila de munte - Aquila chrysaetos, şorecarul comun - Buteo buteo, vânturelul roşu - Falco tinnunculus, vâturelul de seară - Falco vespertinus, uliul păsărar - Accipiter nisus, huhurezul mare - Strix uralensis, huhurezul mic - Strix aluco, buha - Bubo bubo, ciuful de pădure - Asio otus, corbul - Corvus corax, ciocănitoarea cu spate alb - Dendrocopos leucotos, ciocănitoarea pestriţă mare - Dendrocopos major, Pernis apivorus, Bonasa bonasia, Aegolius funereus, Glaucidium passerinum, Picus canus, Dryocopus martius, Picoides tridactylus, Ficedula parva, Ficedula albicollis, Falco peregrinus.

    Rezervaţii naturale aflate pe teritoriul PNPV
        Groapa cu Pini - arie protejată declarată prin HCJ Vrancea nr. 12/1992, recunoscută ca arie protejată de interes naţional prin Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate, cu o suprafaţă de 11,1 ha, reprezintă un afloriment în versantul drept al râului Coza, unde în stratele de rocă sedimentară sunt semnalate depozite de faună fosilă.
        Strâmtura Coza - arie protejată declarată prin HCJ Vrancea nr. 12/1992, recunoscută ca arie protejată de interes naţional prin Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate, cu o suprafaţă de 15 ha, reprezintă o zonă din bazinul superior al văii Coza şi a pâraielor Carpen şi Dălhăţaş; are văi adânci şi versanţi abrupţi, dealuri, pajişti şi zone împădurite, unde fenomenele de eroziune au scos la suprafaţă strate litologice cu intercalări succesive de roci sedimentare în diferite nuanţe, ce conferă locului o deosebită valoare peisagistică şi geomorfologică.
        Muntele Goru - declarată prin HCJ Vrancea nr. 12/1992 şi recunoscută ca arie protejată de interes naţional prin Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a -zone protejate, cu o suprafaţă de 388,1 ha, dispune de mai multe tipuri de habitate - păduri boreale, pajişti alpine, asociaţii de jnepenişuri, asociaţii de ienuperi, asociaţii vegetale de stâncărie, asociaţii de arbuşti cu specii de merişor şi afin, asociaţii ierboase, cursuri de ape ce adăpostesc o mare varietate de floră şi faună sălbatică, specifică Carpaţilor de Curbură.
        Pădurea Lepşa-Zboina - arie protejată încă din anul 1973, recunoscută ca arie protejată de interes naţional prin Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate, cu o suprafaţă de 210,7 ha, reprezintă o zonă montană cu o mare diversitate de floră şi faună sălbatică specifică Carpaţilor de Curbură, fiind un habitat optim pentru carnivorele mari.
        Cascada Putnei - arie protejată încă din anul 1973, recunoscută ca arie protejată de interes naţional prin Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a -zone protejate, are o suprafaţă de 10 ha. Principalul element conservat este Cascada Putnei, care are circa 80 m lungime.
        În afara cascadei actuale, remarcabilă este şi prezenţa cascadei părăsite, rămasă suspendată pe malul stâng, deasupra Putnei, la circa 250 m în aval de actuala cascadă, ca urmare a proceselor tectonice.
        Valea Tişiţei - arie protejată încă din anul 1973, este recunoscută ca arie protejată de interes naţional prin Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate.
        Prin H.G. nr. 2151/2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone, Rezervaţia Naturală a fost considerabil extinsă la suprafaţa de 2726,3 ha şi redenumită Tişiţa. Aflată la 850 m altitudine şi măsurând circa 9 km lungime, Rezervaţia Naturală se regăseşte de o parte şi de alta a unei văi create de pârâul Tişiţa, vale ce desparte vârful Tisaru Mare de Măgura Râpa Caprei.
        Râpa Roşie-Dealul Morii - arie protejată din anul 1990, este recunoscută ca arie protejată de interes naţional, prin Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a -zone protejate, având o suprafaţă de 49,6 ha. Reprezintă o arie naturală pseudocarstică, formată în versantul drept al Putnei, cu pante abrupte, turnuri, ace, ogaşe, pâlnii sau microcanioane ce conferă locului un pitoresc aparte.
     Rezervaţiile naturale din Parcul Natural Putna-Vrancea sunt prezentate în Anexa nr. 9 la Planul de management.
        Zonarea internă a urmărit suprapunerea rezervaţiilor naturale peste zona de protecţie integrală, în zonele de suprapunere a mai multor categorii de arii naturale protejate urmând a se aplica regimul de management cel mai restrictiv, ţinând seama de obiectivele de conservare ale acestora
        Situaţia Rezervaţiilor Naturale este prezentată în tabelul nr. 4.
        Tabelul nr. 4 - Rezervaţiile naturale din Parcul Natural Putna-Vrancea

┌────┬──────────┬────────────┬───────────┬─────────┐
│ │ │ │Suprafaţă │ │
│ │ │Suprafaţa │după │ │
│ │ │conform │Hotărârea │ │
│ │ │Legea nr. 5/│Guvernului │ │
│ │ │2000 privind│nr. 2151/ │ │
│ │ │aprobarea │2004 │ │
│Nr. │Rezervaţii│Planului de │privind │Suprafaţa│
│crt.│naturale │amenajare a │instituirea│în GIS │
│ │ │teritoriului│regimului │ │
│ │ │naţional - │de arie │ │
│ │ │Secţiunea a │naturală │ │
│ │ │III-a -zone │protejată │ │
│ │ │protejate │pentru noi │ │
│ │ │ │zone │ │
├────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
│ │Pădurea │ │ │ │
│1. │Lepşa- │210,7 │- │183,52 │
│ │Zboina │ │ │ │
├────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
│2. │Cascada │10,0 │- │26,17 │
│ │Putnei │ │ │ │
├────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
│3. │Tişiţa │307,0 │2.726,0 │2781,8 │
├────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
│4. │Muntele │388,1 │- │403,78 │
│ │Goru │ │ │ │
├────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
│5. │Groapa cu │11,1 │- │9,78 │
│ │Pini │ │ │ │
├────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
│6. │Strâmtura │15,0 │- │23,62 │
│ │- Coza │ │ │ │
├────┼──────────┼────────────┼───────────┼─────────┤
│ │Râpa Roşie│ │ │ │
│7. │- Dealul │49,6 │- │60,01 │
│ │Morii │ │ │ │
└────┴──────────┴────────────┴───────────┴─────────┘





    2. MEDIUL ABIOTIC
    2.1. Geologie
        Structura majoră a reliefului PNPV, este diferenţiată în trei ramuri principale: creasta vestică, creasta mediană şi bordura montană. Ramura vestică, sau aliniamentul crestei apusene, reprezintă un şir de masive înalte şi greoaie unite prin înşeuări largi, constituind de fapt, între Muşat şi Lujeru, un sector al crestei principale a Carpaţilor Orientali. Creasta apuseană include altitudinile maxime, culminând cu 1785 m în Vârful Goru, situat în extremitatea sudică. Din acest vârf, către nord se succed: Lăcăuţi - 1777 m, Muntele Arişoaia - 1628 m, Muntele Lujeru - 1517 m, Vârful Stogul Mare - 1526 m, Muşatu şi Vârful Lepşei - 1390 m. Jumătatea sudică a acestui aliniament concentrează cele mai mari altitudini din PNPV şi altitudinea maximă din întregul flanc de răsărit al Curburii.
        În cadrul aliniamentului crestei vestice se remarcă în nord, nodul orohidrografic Muşat- Lepşa - Ţimla din care, radiar, se despart văile Oituz Caşinul, Ojdula, Ghelinţa, Lepşa, Pârâul Mărului şi interfluviile dintre ele. În sudul aliniamentului se află un alt nod orohidrografic, Arişoaia-Lăcăuţi, din care se desprind radiar râuri ce aparţin mai multor bazine hidrografice mari şi cumpenele de ape dintre acestea. Către nord se orientează Putna, separată la est prin Culmea Arişoaia - Piscu cu Paltini - Dealu Negru de bazinul hidrografic al Nărujei, afluent al Zăbalei; spre sud Culmea Dobroslavu - Muntele Goru ce reprezintă cumpăna de ape dintre Zăbala şi Bâsca, respectiv dintre bazinele Putna şi Buzău. La vest de Arişoaia-Lăcăuţi îşi are obârşia Bâsca Mare, iar spre nord-vest se orientează pâraiele tributare bazinului Olt. În Pasul Stânişoara, din creasta apuseană se orientează către est o culme secundară ce marchează înălţimile Clăbuc, Zboina Vede şi Zboina Neagră pe care, se înscrie şi un sector de limită a PNPV.
        Creasta mediană se aliniază pe aceeaşi direcţie cu creasta apuseană, paralel cu aceasta, pe circa 40 de km lungime. Legătura între cele două aliniamente majore se realizează prin Şaua Poieniţa - 1408 m din extremitatea sudică a crestei mediane. Creasta mediană are de asemenea o culme secundară, prelungită către est, dar separată printr-o înşeuare adâncă. Culmea secundară, reprezentată prin aliniamentul Dealul Negru - Dealul Tichertu, se racordează la creasta mediană prin Şaua Tişiţei - 1319 m.
        Bordura montană, cea mai estică ramură a structurii majore a reliefului PNPV, marchează clar în peisaj, printr-o treaptă de aproximativ 300 m diferenţă de nivel, contactul cu unitatea depresionară de la est, Putna. Această secţiune a bordurii montane coincide în cea mai mare parte cu limita răsăriteană a PNPV. Înfăţişarea structurii morfohidrologice a reliefului este întregită de definirea pe cursul superior al Putnei a două bazinete depresionare tectono-erozive: Greşu şi Lepşa, acesta din urmă închis spre aval de creasta semeaţă a Pietrei Ciutei.
        În structura celor trei ramuri principale cu prelungirile lor secundare, nu se înscrie Masivul Coza - 1626 m, care are o poziţie central-sudică şi este tratat ca individualitate.
        Alcătuirea geologică şi evoluţia ulterioară a regiunii, ce au condus la conturarea semiferestrei tectonice, reflectate în caracterele actuale ale reliefului, sunt elementele care individualizează Parcul Natural Putna-Vrancea.
        Teritoriul pe care este situat Parcul Natural Putna-Vrancea reprezintă din punct de vedere geologic rezultatul orogenezei alpine, cu relevarea în peisajul actual a intensităţilor diferite în spaţiu şi timp a manifestărilor ei. Ca parte integrantă a Carpaţilor Orientali, Munţii Vrancei, şi implicit arealul PNPV, aparţin unităţii de fliş, cu subunităţile sale. În baza cuverturii sedimentare sunt stratele mai vechi care aparţin flişului cretacic, în timp ce în partea superioară se remarcă formaţiunile mai tinere ale flişului paleogen.
        O trăsătură caracteristică este aceea a inversiunilor de relief rezultate din poziţia stratelor cu durităţi diferite în complexele tectonice ale cutelor: culmi pe sinclinale şi văi pe anticlinale.
        Formaţiunile flişului cretacic şi paleogen ce participă la alcătuirea geologică a Parcul Natural Putna-Vrancea, prezintă o mare eterogenitate petrografică şi structurală, elemente care, dublate de mişcări tectonice pozitive sau negative, definesc un spaţiu complex atât în ansamblu cât şi în aspectele sale de amănunt. Predominante sunt rocile sedimentare, detritice şi cele de precipitare chimică, respectiv gips şi sare, iar local apar piroclastite.
        Substratul este dominat de numeroase tipuri de gresii cele mai frecvente fiind cele de Kliwa şi Tarcău, dar şi gresii calcaroase, gresii curbi corticale, gresii glauconitice sau micacee, dispuse în pachete de grosimi variabile, cutate şi adesea flexurate ori faliate.
        Zona flişului carpatic corespunde regiunii montane a bazinului Putnei şi se integrează ariei flişului Carpaţilor Orientali.
     În teritoriul analizat se întâlnesc formaţiuni ale flişului extern, depuse în intervalul Cretacic Inferior - Miocen. Acestea sunt dispuse în pânze de şariaj suprapuse şi cutate ce formează două mari entităţi tectonice: pânza de Tarcău şi pânza de Vrancea. Compoziţia geologică a suprafeţei PNPV este prezentată sub formă de hartă în Anexa nr. 10 la Planul de management.

    2.2. Hidrografie
        Datorită condiţiilor climatice impuse de altitudinea reliefului, de poziţia geografică în cuprinsul Carpaţilor de Curbură, spaţiul Parcul Natural Putna-Vrancea oferă condiţii prielnice organizării unei reţele hidrografice dense.
        Caracteristicile cantitative şi calitative ale resurselor de apă din acest spaţiu sunt influenţate într-o măsură apreciabilă de structura, litologia, tectonica fiecărei unităţi geologico- morfologice din arealul său. Astfel, în regiunea montană alcătuită din roci dure şi semi dure, slab permeabile, infiltraţia este redusă, iar apele din precipitaţii se scurg cu uşurinţă pe versanţi, contribuind la alimentarea râurilor.
        În zona montană, deşi energia cinetică a cursurilor de apă este mare şi scurgerea bogată, cantitatea de aluviuni în suspensie este în general redusă, aproximativ 3,8 t/ha la Tulnici, din cauza rezistenţei sporite la eroziune a rocilor.
        Studiile hidrogeologice pun în evidenţă în această zonă prezenţa unor strate acvifere întinse şi relativ bogate în toate zonele structurale. Bilanţul hidrologic este peste tot pozitiv. Pânzele freatice, mai puţin cele de adâncime, participă în proporţie de 30% în alimentarea reţelei hidrografice superficiale. Deşi precipitaţiile prezintă elementul principal în alimentarea râurilor, totuşi în zona montană alimentarea subterană prezintă o mare importanţă.
        În anumite condiţii, apele subterane se îmbogăţesc cu anumite săruri, căpătând o anumită concentraţie, aproximativ 0,5 g/1, şi calitatea apelor minerale.
        Foarte multe izvoare conţin ape mineralizate puternic, îndeosebi cu sulf, carbonaţi şi compuşi cu fier. Astfel de izvoare minerale pot fi întâlnite la baza versanţilor care străjuiesc Cascada Putnei, la baza versantului cu expoziţia nordică a culmii Porcului, la confluenţa pârâului Tişiţa cu Putna, a pârâului Dumbrăvanu cu pârâul Coza. Izvoarele cu apă potabilă pot fi întâlnite în tot sectorul montan al bazinului.
        Bazinul hidrografic cel mai important, cel al râului Putna, are o suprafaţă totală de 2742 kmp din care 31% aparţin sectorului montan care drenează aproape în exclusivitate flancul răsăritean al Munţilor Vrancei. La alcătuirea bazinului hidrografic participă şi râul Zăbala, unit cu Năruja, precum şi totalitatea pâraielor montane.
        Bazinul montan al râului Putna se formează din două noduri orohidrografice. Cel mai important se plasează în sectorul central al crestei apusene vrâncene şi este reprezentat prin culmea Lăcăuţi-Arişoaia, de unde se orientează radiar râurile Putna şi Zăbala. Al doilea se individualizează pe creasta mediană şi este dat de extremitatea nordică a culmii Păişele, de unde se colectează Năruja şi pârâiaşele aparţinând cursurilor superioare ale Tişiţei Mari.
        Putna se constituie dintr-un mănunchi de izvoare dirijate pe versantul nordic al culmii Lăcăuţi-Arişoaia de la o altitudine maximă apropiată de 1700 m. De la izvoare şi până la limita sectorului montan străbate o distanţă de 30 km, descriind un semicerc larg, împins mult către nord. Sectorul din amonte este îngust, cu versanţii povârniţi şi cu un profil transversal caracteristic, în formă de "V". Mai apoi, valea se lărgeşte şi străbate pe aproximativ 9 km depresiunea Lepşa-Greşu. Aval de Lepşa, Putna se angajează într-un defileu splendid, lung de 7 km, secţionat într-un masiv format din gresii masive unde a generat multe rupturi de pantă, îndeosebi Cascada Putnei. De la obârşie până la Tulnici, Putna primeşte o serie de afluenţi, cei mai de seamă fiind: Stogu, Babovici, Valea Mărului, Greşu, Lepşa, Tişiţa şi Coza.
        Tişiţa, cu o suprafaţă a bazinului de 54 kmp, se formează din unirea Tişiţei cu Tişiţa Mică, adunându-şi apele din masivele Zburătura şi Condratu, fiecare modelându-şi un sistem de chei foarte adânci, până la 700 m. Pârâul Tişiţa izvorăşte de la o altitudine de 1577 m, întreg cursul având o lungime de 18 km şi o pantă medie de 9 m/km.
        Coza, cu un bazin de recepţie de 51 kmp, se formează din pârâul Mioarele şi pârâul Toader, delimitând la sud muntele Coza. Confluenţa cu Putna are loc pe teritoriul comunei Tulnici, la aproximativ 450 m altitudine.
        Temperatura apelor din bazinul montan al râului Putna variază o dată cu temperatura aerului, înregistrându-se diferenţe în funcţie de altitudine, de anotimp ori alte condiţii.
        Temperatura apei râului Putna, măsurată la staţia hidrologică Tulnici, înregistrează un maxim în luna iulie şi un minim în luna ianuarie, temperatura medie anuală fiind de 7,1°C.
        Regimul hidrologic în arealul PNPV, se manifestă prin variaţia sezonieră a principalilor parametri. Cea mai mare parte a scurgerii are loc la sfârşitul primăverii, circa 44% şi în prima parte a verii, aproximativ 30%, când se produc creşteri substanţiale de debite lichide, provocând însemnate viituri.
        Durata acestora, precum şi volumul debitelor tranzitate sunt proporţionale cu mărimea bazinelor individuale, cu suprafaţa împădurită şi unghiul de pantă. În sezonul de iarnă scurgerile lichide pe reţeaua de albii sunt minime, de până la 29% şi pe alocuri nule, datorită stocării apei în formaţiuni de gheaţă ce pot forma adesea poduri extinse. Debitul mediu anual al râului Putna, măsurat la postul hidrometric Tulnici, este de 4,581 m3/s, înregistrat între anii 1955-1990.
        Fluctuaţiile resurselor de apă ale râurilor se desfăşoară între două momente extreme, reprezentate prin viituri şi secete. Considerate riscuri naturale sau hazarde, în funcţie de efectul lor, aceste fenomene pot denumi dezastre sau catastrofe care provoacă dezechilibre mai mari sau mai mici în funcţionalitatea sistemelor geografice.
        În prezent satele Tulnici, Coza, Păuleşti şi Hăulişca folosesc apă în sistem centralizat din surse subterane. Autorităţile locale din comuna Tulnici au iniţiat demersurile pentru îmbunătăţirea condiţiilor de alimentare cu apă potabilă, mai ales că reţeaua existentă este foarte degradată datorită perioadei lungi de exploatare. În anul 2008 s-a depus la APNPV documentaţia studiului de fezabilitate de realizare a modernizării reţelei existente şi extinderea acesteia prin captarea şi a altor surse de apă, proiectul nemaievoluând de atunci. Potenţialul resurselor de apă este ridicat, mai ales că s-au făcut buletine de analiză a calităţii lor, în special la apele curgătoare, rezultând faptul că sunt surse de apă conforme cu cerinţele legislaţiei privind calitatea apei potabile. Există însă o problemă deosebită ce rezultă din lipsa colectării apelor uzate printr-un sistem centralizat, ceea ce influenţează în mod direct calitatea apei subterane, prin încărcarea acestora cu compuşi ai azotului ce provin din fosele septice neetanşate.
        Reţeaua actuală de apă, ce deserveşte doar o parte din populaţia satelor din PNPV nu îndeplineşte condiţiile calitative pentru apă potabilă. Acest lucru duce la utilizarea în scop menajer a surselor alternative de apă, mai precis a izvoarelor de suprafaţă şi a fântânilor.

    2.3. Clima
        Clima, cel mai dinamic component al cadrului natural, deţine un rol determinant asupra proceselor şi fenomenelor ce duc la modificarea calităţii mediului. Situarea arealului studiat în zona de Curbură a Carpaţilor precum şi marea diversitate a condiţiilor fizico-geografice care-l caracterizează, imprimă climatului său o serie de particularităţi.
        Temperatura aerului este un factor climatic deosebit de important pentru ecosistemele din bazinul montan al râului Putna, având un rol limitativ pentru elementele biotice ale acestora. Temperatura aerului acţionează asociat cu regimul precipitaţiilor şi cu ceilalţi factori abiotici, astfel încât trebuie analizată din toate punctele de vedere.
        Mediile lunii cele mai calde, iulie, oscilează între 14 şi 16°C la periferia munţilor şi 10°C la altitudini mai mari de 1500 m. În luna ianuarie, temperaturile medii coboară de la -2°C până la mai puţin de -6°C pe culmile cele mai înalte.
        Cu o deosebită importanţă în modificarea regimului temperaturilor, intervine fenomenul de foehn, mai ales în anotimpul rece, când are tendinţa de a nivela în parte diferenţele de temperatură.
        În bazinul montan al râului Putna, un rol aparte îl joacă inversiunile termice. Acestea apar frecvent în anotimpul rece în lungul văilor adânci sau în depresiunea intramontană Greşu-Lepşa.
        În depresiune şi pe fundul văilor puţin înclinate, ca şi Cheile Tişiţei, defileul Putnei din aval de Lepşa, ferite de vânt, aerul este mai rece, în timp ce în părţile superioare aerul este mai cald. Aşa se explică dezvoltarea unora dintre elementele mediteraneene ale vegetaţiei pe versanţi şi niciodată pe fundul depresiunilor sau al văilor.
        Durata perioadei de îngheţ variază şi ea cu altitudinea, fiind influenţată şi de inversiunile termice ce se creează în anotimpul rece. În general se constată o creştere a numărului de zile cu îngheţ de la est către vest, de la aproximativ 115 zile la Tulnici, la 192 zile la staţia meteorologică Lăcăuţi - 1777 m altitudine.

    Regimul precipitaţiilor
        Regimul precipitaţiilor se constituie ca unul dintre cei mai importanţi factori ai potenţialului climatic. Dezvoltarea şi repartiţia vegetaţiei este influenţată direct de precipitaţii, fie că sunt lichide, solide sau sub formă de condens.
        Desfăşurarea zonei montane pe o diferenţă de altitudine mai mare de 1000 m şi dispunerea reliefului în trepte, sub formă de amfiteatru, au impus, ca şi în cazul celorlalţi parametri climatici, o zonalitate pe verticală.
        Dependente de frecvenţa şi gradul de dezvoltare a sistemelor barice, precum şi de intensitatea proceselor termoconvective locale, precipitaţiile prezintă o evoluţie diferenţiată de la o lună la alta şi de la un anotimp la altul.
        În sezonul rece, cea mai mare parte a precipitaţiilor se acumulează la suprafaţa solului sub formă de zăpadă. Începând cu luna aprilie, precipitaţiile cresc cantitativ până în iulie, după care scad, menţinându-se în perioada octombrie-februarie la valoarea de 40-42 mm. La Tulnici, regimul anual al precipitaţiilor se caracterizează printr-o curbă ascendentă din februarie până în iulie şi una descendentă din iulie până în februarie. Stratul de zăpadă se constituie într-un veritabil rezervor care alimentează râurile în perioada de primăvară, generând viituri. Cantităţile cele mai mari de apă cantonate în stratul de zăpadă se acumulează în sectorul montan al bazinului Putna.
        Stratul de zăpadă atinge grosimea maximă între decada a treia a lunii ianuarie şi a doua decadă a lunii martie. În ultima decadă a lunii februarie stratul de zăpadă atinge o grosime de 51,3 cm.

    Umezeala aerului
        Umezeala aerului este reprezentată prin cantitatea vaporilor de apă din atmosferă. Aceştia, în urma proceselor de condensare şi sublimare, dau naştere norilor care generează precipitaţii, principala sursă de alimentare cu apă.
        Umiditatea maselor de aer ce traversează bazinul hidrografic al Putnei sau staţionează deasupra sa se datorează, în principal, circulaţiei generale a atmosferei dinspre Oceanul Atlantic, Marea Mediterană, mai rar dinspre Marea Neagră şi într-o măsură mai redusă, ca provenienţă autohtonă, din evaporaţia directă de la suprafaţa solului a zăpezilor, a apelor şi din evapotranspiraţia plantelor. Umezeala relativă este indicatorul climatic care exprimă cel mai bine gradul de umezire al atmosferei.

    2.4. Regimul eolian
        Vântul reprezintă unul dintre cele mai dinamice elemente climatice. Prin acţiunea sa el tinde să echilibreze contrastele barice apărute între diferitele regiuni, provoacă variaţii neperiodice ale celorlalţi parametrii meteorologici, intensifică evapotranspiraţia, dirijează morfologia superficială a stratului de zăpadă.
        Regimul eolian din parc este determinat de circulaţia principalelor mase de aer şi particularităţile active subiacente, condiţionate de relief.
        În zonele înalte, la nivelul culmilor, predomină circulaţia dinspre nord-vest şi vest, cu frecvenţe aproximativ egale: 26% şi respectiv 25,5%. Celelalte direcţii deţin ponderi mai mici, de 10%, cu excepţia vânturilor din est care depăşesc cu puţin acest prag - 10,2%. Calmul atmosferic deţine aici doar 9,1%.
        În ceea ce priveşte viteza de circulaţie a maselor de aer, cele mai mari valori medii anuale se înregistrează la nivelul culmilor montane, respectiv 8 m/s, în timp ce în locurile adăpostite sau joase deplasarea este mult mai lentă, respectiv 2,5 m/s - Tulnici. Intensitatea vântului prezintă diferenţieri de la o lună la alta. La nivelul culmilor, masele de aer se deplasează cu viteze maxime, îndeosebi în lunile de iarnă, până la 10 m/s la Lăcăuţi şi 3,2-3,3 m/s la Tulnici, în timp ce vara, mişcarea lor este mult mai înceată, respectiv 6,3-7,1 m/s la Lăcăuţi şi 2,0-2,4 m/s la Tulnici. O particularitate importantă a regimului eolian din bazinul montan Putna o constituie prezenţa vântului local de tip foehn ce conferă un caracter mai blând iernilor din zonele montane. Foehnul ce afectează Munţii Vrancei se formează la interferenţa circulaţiilor de vest şi nord-vest în arcul Carpaţilor. Ca urmare a producerii fenomenului de foehn, în climatul local apar unele particularităţi precum: temperatura medie a aerului este mai ridicată decât în condiţiile normale, umezeala relativă mai redusă, număr mai mare de zile senine, durata mai mică a fenomenelor de iarnă. Tot cu caracter local, mai amintim pentru zona montană vântul numit de localnici "Ciolanul", care bate din direcţia nord-vest şi atinge viteze de până la 41 m/s, având efecte distructive asupra pădurilor prin producerea doborâturilor, mai ales în arboretele de răşinoase. Cu acţiune în Munţii Vrancei se mai înscrie şi "Vântul mare", care se resimte din direcţia vest sau sud-vest, primăvara, toamna şi iarna. În depresiunile Greşu şi Lepşa, precum şi în culoarele de vale adânci, se produc brizele de munte, de noapte şi de zi.

    2.5. Pedologie
    Tipuri genetice de sol
        În PNPV, cele mai răspândite soluri sunt districambosolurile din clasa cambisolurilor. Vegetaţia naturală sub care s-au format aceste soluri este dominată la altitudini mai joase de păduri de fag în amestec cu conifere, în timp ce la mari înălţimi predomină molidişurile.
        Cu caracter insular, la cele mai mari altitudini apar podzoluri, iar pe alocuri, se întâlnesc umbrosoluri. Acestea ocupă suprafeţe întinse în masivele Lăcăuţi-Goru şi Zboina. Pe alocuri, apar în asociaţie cu podzoluri şi cu litosoluri. Principala acoperire a acestor soluri o constituie pajiştile. Pentru menţinerea productivităţii sporite, ele necesită lucrări de prevenire a eroziunii, întrucât se caracterizează printr-un indice mare de erodabilitate.
     Umbrisolurile sunt reprezentate în bazinul montan al râului Putna prin nigrosoluri. Acestea au o valoare productivă mijlocie spre ridicată, oferind condiţii favorabile dezvoltării pădurilor, în special de fag şi de conifere. Situaţia tipurilor de sol identificate în PNPV este prezentată în anexa nr. 11 cât şi sub formă de hartă în anexa nr. 12 la Planul de management.

    Eroziunea solului
        Procesele de eroziune a solului în bazinul montan al râului Putna s-au extins considerabil după anul 1900 când despăduririle au căpătat o amploare deosebită.
        Intensitatea eroziunii solului este determinată de o serie de factori, între care se impun: declivitatea reliefului, gradul de acoperire cu vegetaţie, litologia, textura solului, durata şi intensitatea ploilor torenţiale, activitatea antropică.
        Se poate observa că terenurile afectate de eroziune deţin suprafeţe destul de reduse datorită, în principal, prezenţei masive a vegetaţiei forestiere care fixează solurile. Se remarcă totuşi unele areale unde procesele de eroziune sunt mai accentuate: culmi cu soluri slab coezive, bazinele depresionare Greşu şi Lepşa precum şi în sectoarele unde s-au efectuat despăduriri.
        Factorii naturali cu rol în declanşarea şi intensificarea eroziunii solului în bazinul montan al râului Putna au împreună cu cei antropici un efect sinergic.
        Dintre factorii climatici se remarcă ploile torenţiale, vânturile, variaţiile climatice şi microclimatice sezoniere sau anuale.
        Areale în care se manifestă o eroziune foarte puternică şi în care sunt afectate orizontul A şi B sunt întâlnite în bazinetele depresionare Greşu şi Lepşa, pe culmea Dealul Negru, pe culmea Multişoarele, Golul Roibului şi Golul Coza.


    3. MEDIUL BIOTIC
    3.1. Flora
        Condiţiile fito-istorice determinate de poziţia geografică, structura geologică, climă temperată, complexitatea geomorfologică etajată favorizează dezvoltarea unei flore bogate şi diversificate.
        Datele obţinute din teren indică prezenţa a 1044 specii de plante vasculare în arealul PNPV oferind o privire de ansamblu asupra spectrului biogeografic în care domină clar elementele eurasiatice, circumpolare şi alpine.
     Lista plantelor vasculare identificate pe raza PNPV este prezentată în Anexa nr. 13 la Planul de management.

    Vegetaţia
        Pe teritoriul PNPV întâlnim trei etaje de vegetaţie: etajul nemoral, reprezentat prin etajul făgetelor montane şi subetajul pădurilor amestecate de răşinoase şi fag, urmat de etajul boreal, format din molidişuri pure sau în amestec cu alte conifere şi etajul subalpin, prezent în sectorul montan, doar într-un singur areal, la Vârful Goru.
        Etajul nemoral:
        Este caracterizat mai ales prin păduri de foioase mezofile de tip central-european, cuprinde arealele montane situate la altitudini mai mici decât limita inferioară a etajului boreal. Această limită superioară se situează pe linia ce desparte molidişurile pure în masive neîntrerupte de pădurile de amestec de răşinoase şi fag sau păduri pure de fag, limita superioară a acestui etaj fiind situată la aproximativ 1400 m.
    a) Subetajul pădurilor de fag: Limita superioară a făgetelor pure se ridică până la 1200- 1300m, în funcţie de expunerea versanţilor. Astfel de formaţiuni vegetale sunt întâlnite pe versanţii sudici ai munţilor Zboina Neagră, Coza, Tisaru, pe versanţii estici şi sudici ai culmilor Pietrele şi Mioarelor, pe valea Tişiţei, valea Cozei şi în alte zone. În aceste areale, făgetele ocupă toate formele de relief, cu excepţia firului văilor. În acest subetaj pot coborî şi molidişurile sau pădurile de amestec, aceste situaţii întâlnindu-se în zonele cu frecvente inversiuni termice - depresiunea Greşu-Lepşa şi văile adânci. Vegetaţia lemnoasă este formată din fag - Fagus sylvatica, specia dominantă, precum şi din alte specii de foioase: gorun - Quercus petraea, carpen - Carpinus betulus, paltin de munte - Acer pseudoplatanus, jugastru - Acer campestre, frasin - Fraxinus excelsior, ulm- Ulmus glabra, mesteacăn - Betula pendula şi alte specii cu necesităţi de viaţă similare. În stratul arbustiv întâlnim: salba moale - Euonyimus europaea, alunul - Corylus avellana, cornul - Cornus mas, sângerul - Cornus sanguinea, murul - Rubus hirtus. Stratul ierbaceu este alcătuit din câteva specii destul de diferite ecologic. Prima grupă de plante este alcătuită din plante vernale: viorea - Scilla bifolia, brebenel - Corydalis cava, ceapa ciorii - Gagea arvensis, ghiocel - Galanthus nivalis. A doua grupă de plante este - formată din specii de rogozuri: Carex pilosa, Carex silvatica, Carex digitata şi ciperacee - Luzula nemoralis. Gramineele se constituie într-o altă grupă formată din firuţa de pădure - Poa nemoralis, păiuşul - Festuca silvatica, golomăţul - Dactylus polygam şi altele asemenea. Cel mai reprezentativ grup de plante îl constituie aşa-numita floră de mull, numită uneori şi floră nemorală. "Mull-ul", fiind o formă de humus rezultat prin descompunerea completă a litierei din pădurile nemorale, permite dezvoltarea unor grupări de plante specifice solurilor neutre: vinariţa - Asperula ordorata, oiţele, păştiţa - Anemone nemorosa, Anemone ranuculoides, colţişorul - Dentaria glandulosa, cucuta de pădure - Galium schultesiişi altele asemenea. Plantele căţărătoare sunt reprezentate prin iederă - Hedera helix şi curpen de pădure - Clematis vitalba.
    b) Subetajul pădurilor de amestec: Acest subetaj este o grupare vegetală prin care se face trecerea de la pădurile de foioase la pădurile de conifere; este întâlnit în lungul văilor principale - Putna, Coza, Lepşa, Tişiţa - până aproape de izvoare. De asemenea, pădurile de amestec acoperă toată partea central-estică a bazinului montan al râului Putna, respectiv masivele: Tisaru, Coza, Zburătura, Condratu, Arişoaia şi partea nordică a bazinului, reprezentată prin masivele muntoase Macradău şi Zboina Neagră. În bazinul montan al râului Putna, limita inferioară a acestui subetaj este situată la o altitudine de aproximativ 1200 m, iar limita superioară este întâlnită la o altitudine de 1400-1500 m. Dintre arbori, cele trei specii principale: fagul - Fagus sylvatica, bradul - Abies alba şi molidul - Picea abies, intră în alcătuirea tuturor pădurilor. Alături de ele, în rare exemplare se pot găsi paltinul şi ulmul de munte, scoruşul, frasinul şi chiar teiul pucios - Tilia cordata.

        În bazinul montan al râului Putna, o densitate mare în cadrul pădurilor de amestec o prezintă mesteacănul - Betula pendula. Mestecănişurile se găsesc pe stâncării dar şi pe soluri brune, unde invadează parchetele exploatate la ras.
        În aceste zone, mestecănişurile au rol de formaţii pioniere, pe stâncării, grohotişuri sau pe versanţii abrupţi, cu roca la suprafaţă, dar cu condiţii favorabile de umiditate. Pinul silvestru - Pinus silvestris ocupă în Munţii Vrancei areale compacte, de dimensiuni variate sau poate fi găsit în amestec cu alte specii. Din cercetările efectuate s-au identificat două tipuri de bază, dintre care primul este dominant: pinet cu Vaccinium myrtillus - afin şi Calluna vulgaris - iarbă neagră; pinet cu stâncărie de gresie, tip de arboret cu rol aproape exclusiv de protecţie a solului, productivitatea lui fiind redusă.
        Astfel de areale, în care pinul este specia dominantă, sunt întâlnite pe Valea Putnei, imediat la intrarea în spaţiul montan, pe interfluviul dintre Năruja şi Coza, sub vârful Seciului şi la obârşia Putnei.
    c) Tisa - Taxus baccata, coincide cu arealul ocupat de pădurile de amestec. În prezent, pâlcuri de tisă se mai găsesc la obârşia pârâului Lepşa şi, restrâns, în bazinul pârâului Tişiţa.

        Aninul alb - Alnus incana este întâlnit frecvent în subetajul pădurilor de amestec, de-a lungul cursurilor de apă şi pe alunecări recente de teren. În PNPV ocupă suprafeţe mici, în condiţii staţionare diferite: prundişuri, soluri brune de luncă pe aluviuni recente; aceste formaţiuni vegetale în care aninul alb este dominant pătrund în fâşii înguste şi în etajul pădurilor de conifere.

        Etajul boreal
        Etajul boreal cuprinde fâşia altitudinală situată imediat sub etajul subalpin şi se caracterizează prin păduri de conifere boreale sau molidişuri.
        În Munţii Vrancei, etajul boreal are limita inferioară situată la o altitudine de 1400-1500 m, limita superioară găsindu-se la o altitudine de aproximativ 1750 m.
        În restul masivelor, limita superioară a pădurilor de conifere a fost coborâtă forţat prin defrişările efectuate pentru a mări suprafeţele păşunilor secundare.
        Pădurile de molid sunt prezente în areale compacte, acoperind masivele muntoase de pe creasta apuseană a bazinului montan, pe vârfurile Goru, Lăcăuţi, Baba, Muşatu.
        În bazinul montan al râului Putna putem vorbi de limită naturală a pădurii de molid, numai în cazul masivelor Lăcăuţi - 1777 m şi Goru - 1758 m, unde apar rarişti de limită şi exemplare dese de jneapăn.
        Arbuştii sunt reprezentaţi prin soc - Sambucus racemosa, coacăz de munte - Ribes alpinum, iar dintre subarbuşti amintim afinul - Vaccinium myrtillus.
        Plantele ierboase des întâlnite sunt: măcrişul iepuresc - Oxalis acetosella, degetăruţul - Soldanella montana, perişorul - Pyrola uniflora şi feriga - Athyrium filix-femina.
        În etajul pădurilor de conifere întâlnim mai multe faciesuri, în care molidul este specia dominantă: primul grup are stratul ierbaceu şi muşcinal format din măcriş iepuresc, alături de numeroşi muşchi verzi; a doua grupă se caracterizează prin prezenţa în stratul ierbos a unui covor gros şi continuu de muşchi verzi; în cea de-a treia grupă de comunităţi domină în stratul ierbos speciile de Vaccinium.
        În unele areale apar molidişuri cu Luzula. La limita inferioară a etajului, unele elemente par să indice coborârea molidişurilor în dauna făgetelor de mare altitudine, evidenţiată mai ales prin instalarea seminţişurilor de molid, în care regenerarea fagului se face greu.

        Etajul subalpin
        Etajul subalpin cuprinde vegetaţia culmilor alpine între limita inferioară a etajului alpin şi limita superioară a pădurii încheiate de molid.
        Limita superioară a pădurii de molid coincide cu arealele unde exemplarele de molid au o înălţime de minimum 8 m, iar consistenţa pădurii este de minimum 0,6. Nu este considerată limita superioară naturală a etajului boreal limita de astăzi a pădurii de conifere care a fost coborâtă antropic.
        În PNPV, etajul subalpin este întâlnit doar în vârful Masivului Goru, cu altitudinea de l785 m şi în vârful Masivului Lăcăuţi, cu altitudinea de 1777 m, unde exemplarele de molid prezintă caractere de nanism.
        Principalele elemente caracteristice etajului subalpin sunt tufişurile de jneapăn - Pinus mugo, ienupăr pitic - Junipeus sp., anin de munte - Alnus viridis şi smârdar - Rhododendron myrtifollium, la care se mai adaugă afinul şi merişorul.
        Elementele componente ale pajiştilor sunt în special gramineele: păruşca - Festuca suspina, iarba vântului - Agrostius rupestris, firuţa - Poa media şi altele asemenea. Alături de jnepenişuri, o răspândire largă o are şi ienupărul, pe vârful Lăcăuţi. Jneapănul apare în prezent doar pe vârful Goru, în celelalte masive nefiind dovedită existenţa lui nici în trecut, cu toate că existau condiţii pentru existenţa jnepenilor şi în alte masive montane. O vegetaţie aparte este şi cea a pajiştilor xerofile, termofile, situate pe coastele abrupte dar însorite, în special pe "poliţe" sau "brâne".


    Specii de interes comunitar
        Formularul Standard al sitului ROSCI0208 Putna-Vrancea reflectă necesitatea asigurării stării favorabile de conservare pentru 3 specii de interes comunitar, incluse în anexa II a Directivei Habitate şi anume:
    a) Tozzia alpina subsp. Carpathica: - iarba gâtului, întâlnită în locuri umede din munţi, eventual calcaroase, la altitudini de 1000-2500 m, fiind inclusă pe Lista Roşie. Principala ameninţare pentru această specie este reprezentată de defrişări.
    b) Campanula serrata - clopoţelul, întâlnită până la altitudinea de 1200 m.
    c) Cypripedium calceolus - papucul doamnei, întâlnită în Rezervaţia Naturală Tişiţa.

        Alte specii de interes conservativ
        Pe teritoriul PNPV mai putem întâlni şi alte specii de interes conservativ precum:
    a) Pinus mugo - jneapănul, prezent în Rezervaţia Naturală Muntele Goru.
    b) Taxus baccata - tisa, întâlnit în Rezervaţia Naturală Tişiţa, pârâul Dumbrăvanu şi pe culmea Tisaru.
    c) Trollius europaeus - bulbucul de munte, prezent în păşunea din Golul Roibului.
    d) Leontopodium alpinum - floarea-reginei sau floarea de colţ, prezentă în Rezervaţia Naturală Tişiţa.
    e) Typha minima, cea mai mică din speciile de papură, fiind menţionată în Formularul Standard al sitului ROSCI0208 Putna -Vrancea şi în Lista Roşie.
    f) Typha shuttleworthii, menţionată în Formularul Standard al sitului ROSCI0208 Putna - Vrancea şi în Lista Roşie.

        Statutul şi starea de conservare a speciilor de interes conservativ, identificată pe teren

┌──────────────┬──────────┬─────┬─────┬──────────┬──────────┬───────────────┐
│ │ │ │ │ │ │Statut de │
│Specie │Denumire │Cod │HN2k*│Motiv │POPULAŢIE*│conservare* │
│ │populară │EUNIS│ │ │ ├───┬───┬───┬───┤
│ │ │ │ │ │ │Pop│Con│Izo│Glo│
├──────────────┼──────────┼─────┼─────┼──────────┼──────────┼───┼───┼───┼───┤
│Cypripedium │papucul │ │ │Anexa II │ │ │ │ │ │
│calceolus │doamnei │1902 │9170 │Directivei│R │C │A │C │B │
│ │ │ │ │Habitate │ │ │ │ │ │
├──────────────┼──────────┼─────┼─────┼──────────┼──────────┼───┼───┼───┼───┤
│Tozzia alpina │iarba │ │ │anexa II a│ │ │ │ │ │
│subsp. │gâtului │4116 │91E0 │Directivei│V │C │B │C │B │
│Carpathica │ │ │ │Habitate │ │ │ │ │ │
├──────────────┼──────────┼─────┼─────┼──────────┼──────────┼───┼───┼───┼───┤
│Campanula │ │ │6230 │anexa II a│ │ │ │ │ │
│serrata │clopoţelul│4070 │6430 │Directivei│R │C │B │C │B │
│ │ │ │6520 │Habitate │ │ │ │ │ │
├──────────────┼──────────┼─────┼─────┼──────────┼──────────┼───┼───┼───┼───┤
│ │ │ │ │Lista │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │roşie a │ │ │ │ │ │
│Typha minima │papura │2322 │- │plantelor │P │ │B │ │ │
│ │ │ │ │vasculare │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │din │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │România │ │ │ │ │ │
├──────────────┼──────────┼─────┼─────┼──────────┼──────────┼───┼───┼───┼───┤
│ │ │ │ │Lista │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │roşie a │ │ │ │ │ │
│Typha │papura │2323 │- │plantelor │P │ │B │ │ │
│shuttleworthii│ │ │ │vasculare │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │din │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │România │ │ │ │ │ │
├──────────────┼──────────┼─────┼─────┼──────────┼──────────┼───┼───┼───┼───┤
│Pinus mugo │jneapănul │- │- │rară │P │C │B │C │B │
├──────────────┼──────────┼─────┼─────┼──────────┼──────────┼───┼───┼───┼───┤
│Taxus baccata │tisa │- │- │rară │P │C │B │C │B │
├──────────────┼──────────┼─────┼─────┼──────────┼──────────┼───┼───┼───┼───┤
│Trollius │bulbucul │- │- │rară │P │C │B │C │B │
│europaeus │de munte │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────┼──────────┼─────┼─────┼──────────┼──────────┼───┼───┼───┼───┤
│Leontopodium │floarea de│- │9180 │rară │P │C │B │C │B │
│alpinum │colţ │ │6190 │ │ │ │ │ │ │
└──────────────┴──────────┴─────┴─────┴──────────┴──────────┴───┴───┴───┴───┘

        Legendă:
        HN2K: tipul de habitat de interes comunitar de pe teritoriul PNPV unde poate fi întâlnită specia.
        POPULAŢIE: (C) - specie comună, (R)- specie rară, sau (V)- foarte rară. Dacă datele despre o populaţie lipsesc complet, se indică numai prezenţa speciei.

        Statut de conservare:
        ● Pop.: mărimea şi densitatea populaţiei speciei prezente din sit în raport cu populaţiile prezente pe teritoriul naţional: (A): 100 ≥ p >15%, (B): 15 ≥ p > 2%, (C): 2 ≥ p > 0%, (D): populaţie nesemnificativă.
        ● Cons.: gradul de conservare a trăsăturilor habitatului care sunt importante pentru speciile respective şi posibilităţile de refacere: (A): conservare excelentă, (B): conservare bună, (C): conservare medie sau redusă.
        ● Izo.: gradul de izolare a populaţiei prezente în sit faţă de aria de răspândire normală a speciei: (A): populaţie aproape izolată,(B): populaţie ne-izolată, dar la limita ariei de distribuţie, (C): populaţie ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă.
        ● Glo.: evaluarea globală a valorii sitului pentru conservarea speciei respective: (A): valoare excelentă, (B): valoare bună, (C): valoare considerabilă.


    3.2. Fauna
        Fauna PNPV este una tipică arealului montan cu păduri nemorale, păduri boreale, pajişti montane, tufărişuri subalpine şi zone ruderalizate. Majoritatea speciilor de vertebrate, din cele 195 identificate sunt protejate de unul sau mai multe acte legislative.

    Mamifere
        Cele mai importante specii de mamifere întâlnite în zonă, prioritare pentru desemnarea sitului ROSCI0208 Putna-Vrancea sunt carnivorele mari: ursul, lupul şi râsul, cărora li se alătură vidra. Importanţa speciilor de carnivore mari este dată şi de faptul că sunt populaţii nucleu la nivel european.
        Conservarea acestor trei specii de carnivore mari se realizează atât prin Planul de management, cât şi prin existenţa unei reţele ecologice locale pentru protecţia carnivorelor mari din judeţul Vrancea. În cadrul proiectului LIFE02NAT/ RO/000170, populaţiile de carnivore mari de pe raza PNPV au fost subiectul unei ample monitorizări, rezultatele obţinute stând la baza aplicării unor măsuri speciale de conservare.

    Mamifere de interes comunitar
        Myotis myotis: liliacul comun mare - cea mai mare specie din genul Myotis din Europa, are bot lat şi urechi relativ mari. Vânează gândaci, miriapode şi păianjeni, capturând o parte importantă din pradă, direct de pe sol. Coloniile de naştere alcătuite uneori din câteva mii de exemplare, pot fi găsite în turnuri de biserici, poduri spaţioase sau în peşteri. Hibernează în adăposturi subterane. Poate parcurge distanţe de peste 10 km, de la adăposturi până la habitatele de hrănire. În România este o specie răspândită şi comună, prezentă în toate regiunile ţării. fiind una din cele mai semnificative populaţii la nivel european.
        Lutra lutra - vidra este o specie protejată prin legislaţia naţională şi internaţională, care trăieşte în familii, pe lângă apele curgătoare mai izolate de impactul antropic. În PNPV vidra este prezentă pe majoritatea cursurilor de apă cu un debit mare, până la altitudini de 1000 m. Preferă râurile cu un debit ridicat, bogate în peşte, cu malurile acoperite de vegetaţie ripariană - Alnus incana, Alnus glutinosa, Telekia speciosa, specifică râurilor de munte. Exemplarele observate în decursul monitorizărilor noastre nu au depăşit 1 m lungime şi 7 kg în greutate. Pe baza urmelor identificate în arealul PNPV, putem afirma că populaţia de vidră este una stabilă ca număr de exemplare.
        Canis lupus - lupul - studiul privind distribuţia spaţială în PNPV a fost realizat prin analiza unor seturi de date provenite din diferite surse. Seturile de date au constat în:
    a) semne de prezenţă - urme, excremente, semne de marcaj teritorial, specii prădate;
    b) observaţii realizate în timpul unor deplasări în arealul studiat şi din consultarea diverşilor autori direct interesaţi de specie - vânători, crescători de animale;
    c) informaţiile provenite din studii anterioare desfăşurate pe raza PNPV.

        La nivel european, numărul minim de indivizi dintr-o haită este 3 - numărul minim de indivizi dintr-o haita poate corespunde lunii aprilie, înainte de naşterea puilor, iar numărul maxim poate fi 8 - luând în considerare puii născuţi într-un an. Considerând probabilitatea că pe teritoriul PNPV se află parţial sau total 4 haite, numărul de indivizi poate varia între 12 şi 32. Estimarea este raportată la scenariul ideal, în care în toate haitele există perechi reproducătoare.
        Pentru conectivitatea populaţiilor de lup, zonarea din Planul de management al PNPV a stabilit ca cele două sate, Lepşa şi Greşu, să nu se unească, astfel încât să nu creeze o barieră antropică.
        Conform IUCN specia este clasificată ca fiind "Least Concern" - pagina IUCN: https://www.iucnredlist.org/species/3746/144226239.
        Ursus arctos - ursul brun este cel mai mare reprezentant al carnivorelor de pe teritoriul României.
        Monitorizările realizate de APNPV, împreună cu estimările administratorilor fondurilor cinegetice din zonă, relevă faptul că la nivelul anului 2014, pe teritoriul PNPV existau aproximativ 34 exemplare de urs. În cadrul activităţilor de monitorizare a ursului au fost utilizate 4 metode, cu rolul de a colecta informaţii diferite şi complementare. Deşi metodele cu camere şi inventarul bârlogurilor nu au oferit informaţii concludente, a fost posibilă stabilirea unui număr minim de exemplare de urs în zona PNPV.
        Astfel, putem considera numărul minim de urşi ca fiind de 21 de exemplare - femele cu pui identificate individual, la care putem adăuga un număr minim de 13 indivizi, estimaţi prin metoda transectelor. Abundenţele estimate pe perioada de primăvară, indică o valoare medie a mărimii populaţiei de 27 indivizi solitari - nefiind înregistrate femele cu pui - cu un minim de 13 indivizi şi un maxim de 50 de indivizi, la o suprafaţă de 382 kmp - suprafaţa ariei naturale protejate. La aceste valori mai putem adăuga un număr de 21 de indivizi - femelele cu pui. Astfel abundenţa medie poate fi estimată la circa 48 de indivizi/382 kmp, iar cea maximă, la circa 71 de indivizi/382kmp. Având în vedere faptul că populaţia de urs din PNPV este o populaţie deschisă, este de aşteptat ca abundenţele să varieze în funcţie de sezon, fiind influenţate de managementul cinegetic aplicat în zonă.
        Lynx lynx - râsul este cel mai mare reprezentant al genului Lynx la nivel mondial. În PNPV se întâlneşte în habitate împădurite, la altitudini de 900 m, până în etajul subalpin şi alpin. Pentru creşterea puilor preferă zonele mai liniştite şi inaccesibile, precum stâncăriile.
        Totuşi urme ale speciei au fost adesea observate de-a lungul drumurilor forestiere şi în preajma localităţilor Lepşa şi Greşu.

    Alte specii de interes conservativ
        Felis silvestris - pisica sălbatică a fost mai puţin râvnită şi vânată decât râsul.
        Rupicapra rupicapra - capra neagră a fost reintrodusă în zona Vrancei unde s-a înmulţit şi răspândit, efectivul depăşind în prezent 200 de exemplare, datorită condiţiilor de mediu potrivite şi a ameninţărilor antropice reduse.
        Mamiferele mici, rozătoarele, de o deosebită importanţă, sunt bine reprezentate, unele dintre ele fiind listate în Directiva Habitate: şoarecele scurmător - Clethrionomys glareolus, şoarecele de câmp - Microtus arvalis, şoarecele de pământ - M. agrestis, şoarecele de casă - Mus musculus, şoarecele gulerat - Apodemus flavicollis, şoarecele dungat - A. agrarius, şoarecele de pădure - A. sylvaticus, pârşul de alun - Muscardinus avellanarius şi veveriţa - Sciurus vulgaris.
        Pârşii - Myoxus glis şi Dryomys nitedula - reprezintă adevărate barometre naturale privind starea ecosistemelor forestiere pentru că sunt specii cu cerinţe speciale. Prezenţa speciilor de pârşi în spaţiul PNPV dovedeşte sănătatea, bogăţia şi valoarea acestor păduri.
        Statutul şi starea de conservare a speciilor de mamifere de interes conservativ din PNPV

┌─────────────┬─────────┬─────┬───────────┬─────────┬────────────────┐
│ │ │ │ │ │Starea de │
│Specia │Denumire │Cod │Motiv │Populaţie│conservare │
│ │populară │EUNIS│ │ ├───┬────┬───┬───┤
│ │ │ │ │ │Pop│Cons│Izo│Glo│
├─────────────┼─────────┼─────┼───────────┼─────────┼───┼────┼───┼───┤
│ │ │ │Protejată │ │ │ │ │ │
│ │ │ │prin │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Directiva │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Habitate 92│ │ │ │ │ │
│ │ │ │/43/CEE │ │ │ │ │ │
│ │ │ │(anexa II),│ │ │ │ │ │
│ │ │ │OUG 57/2007│ │ │ │ │ │
│ │ │ │privind │ │ │ │ │ │
│Myotis myotis│liliac │1324 │regimul │P │C │B │C │C │
│ │comun │ │ariilor │ │ │ │ │ │
│ │ │ │naturale │ │ │ │ │ │
│ │ │ │protejate, │ │ │ │ │ │
│ │ │ │conservarea│ │ │ │ │ │
│ │ │ │habitatelor│ │ │ │ │ │
│ │ │ │naturale, a│ │ │ │ │ │
│ │ │ │florei şi │ │ │ │ │ │
│ │ │ │faunei │ │ │ │ │ │
│ │ │ │sălbatice │ │ │ │ │ │
├─────────────┼─────────┼─────┼───────────┼─────────┼───┼────┼───┼───┤
│ │ │ │Protejată │ │ │ │ │ │
│ │ │ │prin │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Directiva │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Habitate 92│ │ │ │ │ │
│ │ │ │/43/CEE │ │ │ │ │ │
│ │ │ │(anexa II),│ │ │ │ │ │
│ │ │ │OUG 57/2007│ │ │ │ │ │
│ │ │ │privind │ │ │ │ │ │
│Canis lupus* │lup │1352 │regimul │35-60i │B │A │C │C │
│ │ │ │ariilor │ │ │ │ │ │
│ │ │ │naturale │ │ │ │ │ │
│ │ │ │protejate, │ │ │ │ │ │
│ │ │ │conservarea│ │ │ │ │ │
│ │ │ │habitatelor│ │ │ │ │ │
│ │ │ │naturale, a│ │ │ │ │ │
│ │ │ │florei şi │ │ │ │ │ │
│ │ │ │faunei │ │ │ │ │ │
│ │ │ │sălbatice │ │ │ │ │ │
├─────────────┼─────────┼─────┼───────────┼─────────┼───┼────┼───┼───┤
│ │ │ │Protejată │ │ │ │ │ │
│ │ │ │prin │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Directiva │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Habitate 92│ │ │ │ │ │
│ │ │ │/43/CEE │ │ │ │ │ │
│ │ │ │(anexa II),│ │ │ │ │ │
│ │ │ │OUG 57/2007│ │ │ │ │ │
│ │ │ │privind │ │ │ │ │ │
│Ursus arctos*│urs │1354 │regimul │70-110i │B │A │C │C │
│ │ │ │ariilor │ │ │ │ │ │
│ │ │ │naturale │ │ │ │ │ │
│ │ │ │protejate, │ │ │ │ │ │
│ │ │ │conservarea│ │ │ │ │ │
│ │ │ │habitatelor│ │ │ │ │ │
│ │ │ │naturale, a│ │ │ │ │ │
│ │ │ │florei şi │ │ │ │ │ │
│ │ │ │faunei │ │ │ │ │ │
│ │ │ │sălbatice │ │ │ │ │ │
├─────────────┼─────────┼─────┼───────────┼─────────┼───┼────┼───┼───┤
│ │ │ │Protejată │ │ │ │ │ │
│ │ │ │prin │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Directiva │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Habitate 92│ │ │ │ │ │
│ │ │ │/43/CEE │ │ │ │ │ │
│ │ │ │(anexa II),│ │ │ │ │ │
│ │ │ │OUG 57/2007│ │ │ │ │ │
│ │ │ │privind │ │ │ │ │ │
│Lutra lutra │vidră │1355 │regimul │C │C │B │C │C │
│ │ │ │ariilor │ │ │ │ │ │
│ │ │ │naturale │ │ │ │ │ │
│ │ │ │protejate, │ │ │ │ │ │
│ │ │ │conservarea│ │ │ │ │ │
│ │ │ │habitatelor│ │ │ │ │ │
│ │ │ │naturale, a│ │ │ │ │ │
│ │ │ │florei şi │ │ │ │ │ │
│ │ │ │faunei │ │ │ │ │ │
│ │ │ │sălbatice │ │ │ │ │ │
├─────────────┼─────────┼─────┼───────────┼─────────┼───┼────┼───┼───┤
│ │ │ │Protejată │ │ │ │ │ │
│ │ │ │prin │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Directiva │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Habitate 92│ │ │ │ │ │
│ │ │ │/43/CEE │ │ │ │ │ │
│ │ │ │(anexa II),│ │ │ │ │ │
│ │ │ │OUG 57/2007│ │ │ │ │ │
│ │ │ │privind │ │ │ │ │ │
│Lynx lynx │râs │1361 │regimul │20-25i │B │A │C │C │
│ │ │ │ariilor │ │ │ │ │ │
│ │ │ │naturale │ │ │ │ │ │
│ │ │ │protejate, │ │ │ │ │ │
│ │ │ │conservarea│ │ │ │ │ │
│ │ │ │habitatelor│ │ │ │ │ │
│ │ │ │naturale, a│ │ │ │ │ │
│ │ │ │florei şi │ │ │ │ │ │
│ │ │ │faunei │ │ │ │ │ │
│ │ │ │sălbatice │ │ │ │ │ │
├─────────────┼─────────┼─────┼───────────┼─────────┼───┼────┼───┼───┤
│ │ │ │Protejată │ │ │ │ │ │
│ │ │ │prin │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Directiva │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Habitate 92│ │ │ │ │ │
│ │ │ │/43/CEE │ │ │ │ │ │
│ │ │ │(anexa IV),│ │ │ │ │ │
│ │ │ │OUG 57/2007│ │ │ │ │ │
│ │ │ │privind │ │ │ │ │ │
│Felis │pisică │1363 │regimul │P │B │A │C │C │
│silvestris │sălbatică│ │ariilor │ │ │ │ │ │
│ │ │ │naturale │ │ │ │ │ │
│ │ │ │protejate, │ │ │ │ │ │
│ │ │ │conservarea│ │ │ │ │ │
│ │ │ │habitatelor│ │ │ │ │ │
│ │ │ │naturale, a│ │ │ │ │ │
│ │ │ │florei şi │ │ │ │ │ │
│ │ │ │faunei │ │ │ │ │ │
│ │ │ │sălbatice │ │ │ │ │ │
├─────────────┼─────────┼─────┼───────────┼─────────┼───┼────┼───┼───┤
│ │ │ │Protejată │ │ │ │ │ │
│ │ │ │prin │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Directiva │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Habitate 92│ │ │ │ │ │
│ │ │ │/43/CEE │ │ │ │ │ │
│ │ │ │(anexa V), │ │ │ │ │ │
│ │ │ │OUG 57/2007│ │ │ │ │ │
│ │ │ │privind │ │ │ │ │ │
│Rupicapra │capră │1369 │regimul │200i │B │A │C │C │
│rupicapra │neagră │ │ariilor │ │ │ │ │ │
│ │ │ │naturale │ │ │ │ │ │
│ │ │ │protejate, │ │ │ │ │ │
│ │ │ │conservarea│ │ │ │ │ │
│ │ │ │habitatelor│ │ │ │ │ │
│ │ │ │naturale, a│ │ │ │ │ │
│ │ │ │florei şi │ │ │ │ │ │
│ │ │ │faunei │ │ │ │ │ │
│ │ │ │sălbatice │ │ │ │ │ │
├─────────────┼─────────┼─────┼───────────┼─────────┼───┼────┼───┼───┤
│Microtus │şoarecele│5721 │ │P │C │B │C │C │
│arvalis │de câmp │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼─────────┼─────┼───────────┼─────────┼───┼────┼───┼───┤
│ │ │ │Convenţia │ │ │ │ │ │
│ │ │ │privind │ │ │ │ │ │
│ │ │ │conservarea│ │ │ │ │ │
│ │ │ │vieţii │ │ │ │ │ │
│ │ │ │sălbatice │ │ │ │ │ │
│ │ │ │şi a │ │ │ │ │ │
│Myoxus glis │pârş │2616 │habitatelor│P │C │B │C │C │
│ │comun │ │naturale │ │ │ │ │ │
│ │ │ │din Europa,│ │ │ │ │ │
│ │ │ │adoptată la│ │ │ │ │ │
│ │ │ │Berna la 19│ │ │ │ │ │
│ │ │ │septembrie │ │ │ │ │ │
│ │ │ │1979, Anexa│ │ │ │ │ │
│ │ │ │III │ │ │ │ │ │
├─────────────┼─────────┼─────┼───────────┼─────────┼───┼────┼───┼───┤
│ │ │ │Protejată │ │ │ │ │ │
│ │ │ │prin │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Directiva │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Habitate 92│ │ │ │ │ │
│ │ │ │/43/CEE │ │ │ │ │ │
│ │ │ │(anexa IV),│ │ │ │ │ │
│ │ │ │OUG 57/2007│ │ │ │ │ │
│ │ │ │privind │ │ │ │ │ │
│Dryomys │pârş de │1342 │regimul │P │C │B │C │C │
│nitedula │pădure │ │ariilor │ │ │ │ │ │
│ │ │ │naturale │ │ │ │ │ │
│ │ │ │protejate, │ │ │ │ │ │
│ │ │ │conservarea│ │ │ │ │ │
│ │ │ │habitatelor│ │ │ │ │ │
│ │ │ │naturale, a│ │ │ │ │ │
│ │ │ │florei şi │ │ │ │ │ │
│ │ │ │faunei │ │ │ │ │ │
│ │ │ │sălbatice │ │ │ │ │ │
├─────────────┼─────────┼─────┼───────────┼─────────┼───┼────┼───┼───┤
│Apodemus │şoarece │5549 │ │P │C │B │C │C │
│flavicollis │gulerat │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼─────────┼─────┼───────────┼─────────┼───┼────┼───┼───┤
│ │ │ │Protejată │ │ │ │ │ │
│ │ │ │prin │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Directiva │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Habitate 92│ │ │ │ │ │
│ │ │ │/43/CEE │ │ │ │ │ │
│ │ │ │(anexa IV),│ │ │ │ │ │
│ │ │ │OUG 57/2007│ │ │ │ │ │
│ │ │ │privind │ │ │ │ │ │
│Muscardinus │pârş de │1341 │regimul │P │C │B │C │C │
│avellanarius │alun │ │ariilor │ │ │ │ │ │
│ │ │ │naturale │ │ │ │ │ │
│ │ │ │protejate, │ │ │ │ │ │
│ │ │ │conservarea│ │ │ │ │ │
│ │ │ │habitatelor│ │ │ │ │ │
│ │ │ │naturale, a│ │ │ │ │ │
│ │ │ │florei şi │ │ │ │ │ │
│ │ │ │faunei │ │ │ │ │ │
│ │ │ │sălbatice │ │ │ │ │ │
├─────────────┼─────────┼─────┼───────────┼─────────┼───┼────┼───┼───┤
│ │ │ │Convenţia │ │ │ │ │ │
│ │ │ │privind │ │ │ │ │ │
│ │ │ │conservarea│ │ │ │ │ │
│ │ │ │vieţii │ │ │ │ │ │
│ │ │ │sălbatice │ │ │ │ │ │
│ │ │ │şi a │ │ │ │ │ │
│Sciurus │veveriţă │2607 │habitatelor│P │C │B │C │C │
│vulgaris │ │ │naturale │ │ │ │ │ │
│ │ │ │din Europa,│ │ │ │ │ │
│ │ │ │adoptată la│ │ │ │ │ │
│ │ │ │Berna la 19│ │ │ │ │ │
│ │ │ │septembrie │ │ │ │ │ │
│ │ │ │1979, Anexa│ │ │ │ │ │
│ │ │ │III │ │ │ │ │ │
├─────────────┼─────────┼─────┼───────────┼─────────┼───┼────┼───┼───┤
│Mus musculus │şoarece │5738 │ │P │C │B │C │C │
│ │de casă │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼─────────┼─────┼───────────┼─────────┼───┼────┼───┼───┤
│Clethrionomys│şoarece │5606 │ │P │C │B │C │C │
│glareolus │scurmător│ │ │ │ │ │ │ │
└─────────────┴─────────┴─────┴───────────┴─────────┴───┴────┴───┴───┘


        Legendă:
        Populaţie: Se introduc date exacte despre populaţie dacă se cunosc. Dacă nu se cunoaşte numărul exact al populaţiei, se indică o plajă de valori. Dacă nu se cunoaşte această plajă de valori, dar există informaţii despre populaţia minimă şi maximă, se va completa numărul aproximativ minim sau maxim în câmpul indicat în formular. Printr-un alt semn se indică perechile (p) sau indivizii (i) număraţi. În cazul în care nu se pot indica informaţii numerice, atunci mărimea/densitatea populaţiei se indică prin (C) - specie comună, (R) - specie rară, sau (V) - foarte rară. Dacă datele despre o populaţie lipsesc complet, se indică numai prezenţa speciei(P).

        Statut de conservare:
        ● Pop.: mărimea şi densitatea populaţiei speciei prezente din sit în raport cu populaţiile prezente pe teritoriul naţional: (A): 100 ≥ p >15%, (B): 15 ≥ p > 2%, (C): 2 ≥ p > 0%, (D): populaţie nesemnificativă.
        ● Cons.: gradul de conservare a trăsăturilor habitatului care sunt importante pentru speciile respective şi posibilităţile de refacere: (A): conservare excelentă, (B): conservare bună, (C): conservare medie sau redusă.
        ● Izo.: gradul de izolare a populaţiei prezente în sit faţă de aria de răspândire normală a speciei: (A): populaţie (aproape) izolată,(B): populaţie ne- izolată, dar la limita ariei de distribuţie, (C): populaţie ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă.
        ● Glo.: evaluarea globală a valorii sitului pentru conservarea speciei respective: (A): valoare excelentă, (B): valoare bună, (C): valoare considerabilă.


    Avifauna
        În zonă, trăiesc toate speciile comune de păsări montane. În pădurile de conifere sunt frecvente: mierla gulerată - Turdus torquatus, forfecuţa - Loxia curvirostra, alunarul - Nucifraga caryocatactes, piţigoiul de munte - Parus montanus, pănţăruşul - Regulus regulus, ciocănitoarea cu trei degete - Picoides trydactilus, ierunca - Tetrastes bonasia, piţigoiul moţat -Parus cristatus, piţigoi de brădet - Parus ater, huhurezul mare - Strix uralensis.
        În cele de foioase, în poieni şi păşuni, sunt prezente: porumbelul gulerat - Columba palumbus, corbul - Corvus corax, ciocănitoarea neagră - Dryocopus martius, sturzul de vâsc - Turdus viscivorus, mugurarul - Pyrrhula pyrrhula, cinteza - Fringilla coelebs şi altele asemenea. Pe lângă cursurile de apă se întâlnesc mierla de apă - Cinclus cinclus, codobatura de munte - Motacilla cinerea şi fluierarul de munte - Actitis hypoleucos.
        Păsările răpitoare sunt reprezentate de următoarele specii protejate prin legislaţia naţională şi internaţională: acvila ţipătoare mică - Aquila pomarina, acvila de munte - Aquila chrysaetos, şorecarul comun - Buteo buteo, vinderelul roşu şi cel de seară - Falco tinnunculus şi F. vespertinus, uliul păsărar - Accipiter nisus.
        Evaluarea stării de conservare a speciilor de păsări de pe teritoriul PNPV a fost făcută prin analiza statutului de conservare conform principalelor convenţii internaţionale: Directiva Păsări nr. 2009/147/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice; Convenţia de la Berna, Convenţia de la Bonn, IUCN şi a legislaţiei româneşti în vigoare.
        Pe teritoriul PNPV s-au identificat un număr de 127 specii de păsări, 42 fiind incluse în diferite anexe ale Directivei Păsări nr. 2009/147/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice. Dintre acestea, 28 de specii sunt de interes conservativ, 27 fiind incluse în anexa I a Directivei Păsări nr. 2009/147/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice.
        Statutul şi starea de conservare a speciilor de păsări de interes conservativ din PNPV

┌───────────┬─────────────┬─────┬───────────────────┬─────────┬────────────────┐
│ │ │ │ │ │starea de │
│Specia │Denumire │Cod │Motiv │Populaţie│conservare │
│ │populară │EUNIS│ │ ├───┬────┬───┬───┤
│ │ │ │ │ │Pop│Cons│Izo│Glo│
├───────────┼─────────────┼─────┼───────────────────┼─────────┼───┼────┼───┼───┤
│ │ │ │Protejată prin │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Legea nr. 13/1993 │ │ │ │ │ │
│ │ │ │pentru aderarea │ │ │ │ │ │
│ │ │ │României la │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Convenţia privind │ │ │ │ │ │
│ │ │ │conservarea vieţii │ │ │ │ │ │
│ │ │ │sălbatice şi a │ │ │ │ │ │
│ │ │ │habitatelor │ │ │ │ │ │
│ │ │ │naturale din Europa│ │ │ │ │ │
│ │ │ │adoptată la Berna │ │ │ │ │ │
│ │ │ │la 19 septembrie │ │ │ │ │ │
│ │ │ │1979, Directiva │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Păsări, Legea nr. │ │ │ │ │ │
│ │ │ │197/2007 pentru │ │ │ │ │ │
│ │ │ │modificarea şi │ │ │ │ │ │
│ │ │ │completarea Legii │ │ │ │ │ │
│Aegolius │minuniţă │A223 │vânătorii şi a │P │B │B │C │B │
│funereus │ │ │protecţiei fondului│ │ │ │ │ │
│ │ │ │cinegetic nr. 407/ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │2006, OUG 57/2007 │ │ │ │ │ │
│ │ │ │privind regimul │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ariilor naturale │ │ │ │ │ │
│ │ │ │protejate, │ │ │ │ │ │
│ │ │ │conservarea │ │ │ │ │ │
│ │ │ │habitatelor │ │ │ │ │ │
│ │ │ │naturale, a florei │ │ │ │ │ │
│ │ │ │şi faunei │ │ │ │ │ │
│ │ │ │sălbatice, aprobată│ │ │ │ │ │
│ │ │ │cu modificări şi │ │ │ │ │ │
│ │ │ │completări prin │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Legea nr. 49/2011 -│ │ │ │ │ │
│ │ │ │anexa 3. Este │ │ │ │ │ │
│ │ │ │considerată rară la│ │ │ │ │ │
│ │ │ │nivel naţional. │ │ │ │ │ │
├───────────┼─────────────┼─────┼───────────────────┼─────────┼───┼────┼───┼───┤
│Aegypius │vultur negru │A079 │Dispărut din │ │ │ │ │ │
│monachus │ │ │România │ │ │ │ │ │
├───────────┼─────────────┼─────┼───────────────────┼─────────┼───┼────┼───┼───┤
│ │ │ │Protejată prin │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Directiva Păsări, │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Legea 13/1993 │ │ │ │ │ │
│ │ │ │pentru aderarea │ │ │ │ │ │
│ │ │ │României la │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Convenţia privind │ │ │ │ │ │
│ │ │ │conservarea vieţii │ │ │ │ │ │
│ │ │ │sălbatice şi a │ │ │ │ │ │
│ │ │ │habitatelor │ │ │ │ │ │
│ │ │ │naturale din Europa│ │ │ │ │ │
│ │ │ │adoptată la Berna │ │ │ │ │ │
│ │ │ │la 19 septembrie │ │ │ │ │ │
│ │ │ │1979 anexa II, │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Legea 197/2007 │ │ │ │ │ │
│Alcedo │pescăraş │ │pentru modificarea │ │ │ │ │ │
│atthis │albastru │A229 │şi completarea │V │D │C │C │C │
│ │ │ │Legii vânătorii şi │ │ │ │ │ │
│ │ │ │a protecţiei │ │ │ │ │ │
│ │ │ │fondului cinegetic │ │ │ │ │ │
│ │ │ │nr. 407/2006, OUG │ │ │ │ │ │
│ │ │ │57/2007 privind │ │ │ │ │ │
│ │ │ │regimul ariilor │ │ │ │ │ │
│ │ │ │naturale protejate,│ │ │ │ │ │
│ │ │ │conservarea │ │ │ │ │ │
│ │ │ │habitatelor │ │ │ │ │ │
│ │ │ │naturale, a florei │ │ │ │ │ │
│ │ │ │şi faunei │ │ │ │ │ │
│ │ │ │sălbatice, aprobată│ │ │ │ │ │
│ │ │ │cu modificări şi │ │ │ │ │ │
│ │ │ │completări prin │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Legea nr. 49/2011 .│ │ │ │ │ │
├───────────┼─────────────┼─────┼───────────────────┼─────────┼───┼────┼───┼───┤
│ │ │ │Protejată prin │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Legea 13/1993 │ │ │ │ │ │
│ │ │ │pentru aderarea │ │ │ │ │ │
│ │ │ │României la │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Convenţia privind │ │ │ │ │ │
│ │ │ │conservarea vieţii │ │ │ │ │ │
│ │ │ │sălbatice şi a │ │ │ │ │ │
│ │ │ │habitatelor │ │ │ │ │ │
│ │ │ │naturale din Europa│ │ │ │ │ │
│ │ │ │adoptată la Berna │ │ │ │ │ │
│ │ │ │la 19 septembrie │ │ │ │ │ │
│ │ │ │1979 Anexa 11, │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Legea 13/1998 │ │ │ │ │ │
│ │ │ │privind conservarea│ │ │ │ │ │
│ │ │ │speciilor │ │ │ │ │ │
│ │ │ │migratoare de │ │ │ │ │ │
│ │ │ │animale sălbatice, │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Convenţia Bonn, │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Anexa II, Directiva│ │ │ │ │ │
│ │ │ │Păsări, Legea 197/ │ │ │ │ │ │
│Aquila │acvilă de │A091 │2007 pentru │V │D │C │C │C │
│chrysaetos │munte │ │modificarea şi │ │ │ │ │ │
│ │ │ │completarea Legii │ │ │ │ │ │
│ │ │ │vânătorii şi a │ │ │ │ │ │
│ │ │ │protecţiei fondului│ │ │ │ │ │
│ │ │ │cinegetic nr. 407/ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │2006, Anexa 2, OUG │ │ │ │ │ │
│ │ │ │57/2007 privind │ │ │ │ │ │
│ │ │ │regimul ariilor │ │ │ │ │ │
│ │ │ │naturale protejate,│ │ │ │ │ │
│ │ │ │conservarea │ │ │ │ │ │
│ │ │ │habitatelor │ │ │ │ │ │
│ │ │ │naturale, a florei │ │ │ │ │ │
│ │ │ │şi faunei │ │ │ │ │ │
│ │ │ │sălbatice, aprobată│ │ │ │ │ │
│ │ │ │cu modificări şi │ │ │ │ │ │
│ │ │ │completări prin │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Legea nr. 49/2011 -│ │ │ │ │ │
│ │ │ │anexa 3. │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Periclitată la │ │ │ │ │ │
│ │ │ │nivel naţional. │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Monument al naturii│ │ │ │ │ │
├───────────┼─────────────┼─────┼───────────────────┼─────────┼───┼────┼───┼───┤
│ │ │ │Statut de │ │ │ │ │ │
│ │ │ │conservare │ │ │ │ │ │
│ │ │ │european: │ │ │ │ │ │
│ │ │ │nefavorabil UE25, │ │ │ │ │ │
│ │ │ │nefavorabil PanE; │ │ │ │ │ │
│ │ │ │categoria SPEC 1; │ │ │ │ │ │
│ │ │ │tendinţa │ │ │ │ │ │
│ │ │ │populaţiei: R**; │ │ │ │ │ │
│ │ │ │IUCN UE25: < 5000p,│ │ │ │ │ │
│ │ │ │IUCN PanE: C1; │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Directiva Păsări: │ │ │ │ │ │
│Aquila │acvilă de │A404 │Anexa I; Legea 13/ │V │D │C │C │C │
│heliaca │câmp │ │1993 pentru │ │ │ │ │ │
│ │ │ │aderarea României │ │ │ │ │ │
│ │ │ │la Convenţia │ │ │ │ │ │
│ │ │ │privind conservarea│ │ │ │ │ │
│ │ │ │vieţii sălbatice şi│ │ │ │ │ │
│ │ │ │a habitatelor │ │ │ │ │ │
│ │ │ │naturale din Europa│ │ │ │ │ │
│ │ │ │adoptată la Berna │ │ │ │ │ │
│ │ │ │la 19 septembrie │ │ │ │ │ │
│ │ │ │1979, Anexa 11; │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Convenţia de Bonn: │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Anexa 1/11. │ │ │ │ │ │
├───────────┼─────────────┼─────┼───────────────────┼─────────┼───┼────┼───┼───┤
│ │ │ │Protejată prin │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Legea 13/1993 │ │ │ │ │ │
│ │ │ │pentru aderarea │ │ │ │ │ │
│ │ │ │României la │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Convenţia privind │ │ │ │ │ │
│ │ │ │conservarea vieţii │ │ │ │ │ │
│ │ │ │sălbatice şi a │ │ │ │ │ │
│ │ │ │habitatelor │ │ │ │ │ │
│ │ │ │naturale din Europa│ │ │ │ │ │
│ │ │ │adoptată la Berna │ │ │ │ │ │
│ │ │ │la 19 septembrie │ │ │ │ │ │
│ │ │ │1979, Anexa 11, │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Legea 13/1998 │ │ │ │ │ │
│ │ │ │privind privind │ │ │ │ │ │
│ │ │ │conservarea │ │ │ │ │ │
│ │ │ │speciilor │ │ │ │ │ │
│ │ │ │migratoare de │ │ │ │ │ │
│ │ │ │animale sălbatice, │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Convenţia Bonn, │ │ │ │ │ │
│ │acvilă │ │Anexa II, Directiva│ │ │ │ │ │
│Aquila │ţipătoare │A089 │Păsări, Legea 197/ │P │C │B │C │B │
│pomarina │mică │ │2007 pentru │ │ │ │ │ │
│ │ │ │modificarea şi │ │ │ │ │ │
│ │ │ │completarea Legii │ │ │ │ │ │
│ │ │ │vânătorii şi a │ │ │ │ │ │
│ │ │ │protecţiei fondului│ │ │ │ │ │
│ │ │ │cinegetic nr. 407/ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │2006, Anexa 2, OUG │ │ │ │ │ │
│ │ │ │57/2007 privind │ │ │ │ │ │
│ │ │ │regimul ariilor │ │ │ │ │ │
│ │ │ │naturale protejate,│ │ │ │ │ │
│ │ │ │conservarea │ │ │ │ │ │
│ │ │ │habitatelor │ │ │ │ │ │
│ │ │ │naturale, a florei │ │ │ │ │ │
│ │ │ │şi faunei │ │ │ │ │ │
│ │ │ │sălbatice, aprobată│ │ │ │ │ │
│ │ │ │cu modificări şi │ │ │ │ │ │
│ │ │ │completări prin │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Legea nr. 49/2011, │ │ │ │ │ │
│ │ │ │anexa 3. │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Vulnerabilă la │ │ │ │ │ │
│ │ │ │nivel naţional. │ │ │ │ │ │
├───────────┼─────────────┼─────┼───────────────────┼─────────┼───┼────┼───┼───┤
│ │ │ │Statut de │ │ │ │ │ │
│ │ │ │conservare │ │ │ │ │ │
│ │ │ │european: │ │ │ │ │ │
│ │ │ │nefavorabil UE25, │ │ │ │ │ │
│ │ │ │nefavorabil PanE; │ │ │ │ │ │
│Asio │ │ │categoria SPEC 3; │ │ │ │ │ │
│flammeus │ciuf de câmp │A222 │tendinţa │P │C │B │C │B │
│ │ │ │populaţiei: D; IUCN│ │ │ │ │ │
│ │ │ │UE25: MRD; │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Directiva Păsări: │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Anexa I; Convenţia │ │ │ │ │ │
│ │ │ │de la Berna: Anexa │ │ │ │ │ │
│ │ │ │II. │ │ │ │ │ │
├───────────┼─────────────┼─────┼───────────────────┼─────────┼───┼────┼───┼───┤
│ │ │ │Protejată prin │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Legea 13/1993 │ │ │ │ │ │
│ │ │ │pentru aderarea │ │ │ │ │ │
│ │ │ │României la │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Convenţia privind │ │ │ │ │ │
│ │ │ │conservarea vieţii │ │ │ │ │ │
│ │ │ │sălbatice şi a │ │ │ │ │ │
│ │ │ │habitatelor │ │ │ │ │ │
│ │ │ │naturale din Europa│ │ │ │ │ │
│ │ │ │adoptată la Berna │ │ │ │ │ │
│ │ │ │la 19 septembrie │ │ │ │ │ │
│Bonasa │ │ │1979,, anexa 3, │ │ │ │ │ │
│bonasia │ieruncă │A104 │Directiva Păsări, │P │B │B │C │B │
│ │ │ │OUG 57/2007 privind│ │ │ │ │ │
│ │ │ │regimul ariilor │ │ │ │ │ │
│ │ │ │naturale protejate,│ │ │ │ │ │
│ │ │ │conservarea │ │ │ │ │ │
│ │ │ │habitatelor │ │ │ │ │ │
│ │ │ │naturale, a florei │ │ │ │ │ │
│ │ │ │şi faunei │ │ │ │ │ │
│ │ │ │sălbatice, aprobată│ │ │ │ │ │
│ │ │ │cu modificări şi │ │ │ │ │ │
│ │ │ │completări prin │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Legea nr. 49/2011 │ │ │ │ │ │
│ │ │ │anexa 5C. │ │ │ │ │ │
├───────────┼─────────────┼─────┼───────────────────┼─────────┼───┼────┼───┼───┤
│ │ │ │Protejată prin │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Legea 13/1993 │ │ │ │ │ │
│ │ │ │pentru aderarea │ │ │ │ │ │
│ │ │ │României la │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Convenţia privind │ │ │ │ │ │
│ │ │ │conservarea vieţii │ │ │ │ │ │
│ │ │ │sălbaticeşsi a │ │ │ │ │ │
│ │ │ │habitatelor │ │ │ │ │ │
│ │ │ │naturale din Europa│ │ │ │ │ │
│ │ │ │adoptată la Berna │ │ │ │ │ │
│ │ │ │la 19 septembrie │ │ │ │ │ │
│ │ │ │1979, anexa 2, │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Legea 13/1998 │ │ │ │ │ │
│ │ │ │privind conservarea│ │ │ │ │ │
│ │ │ │speciilor │ │ │ │ │ │
│ │ │ │migratoare de │ │ │ │ │ │
│ │ │ │animale sălbatice, │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Convenţia Bonn, │ │ │ │ │ │
│ │ │ │anexa II, Directiva│ │ │ │ │ │
│ │ │ │Păsări, Legea 197/ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │2007 pentru │ │ │ │ │ │
│ │ │ │modificarea şi │ │ │ │ │ │
│Ciconia │ │ │completarea Legii │ │ │ │ │ │
│ciconia │barză │A031 │vânătorii şi a │P │D │C │C │C │
│ │ │ │protecţiei fondului│ │ │ │ │ │
│ │ │ │cinegetic nr. 407/ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │2006, Anexa 2, │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Legea 89/2000 │ │ │ │ │ │
│ │ │ │privind conservarea│ │ │ │ │ │
│ │ │ │păsărilor de apă │ │ │ │ │ │
│ │ │ │migratoare │ │ │ │ │ │
│ │ │ │african-eurasiatice│ │ │ │ │ │
│ │ │ │- anexa 2, OUG 57/ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │2007 privind │ │ │ │ │ │
│ │ │ │regimul ariilor │ │ │ │ │ │
│ │ │ │naturale protejate,│ │ │ │ │ │
│ │ │ │conservarea │ │ │ │ │ │
│ │ │ │habitatelor │ │ │ │ │ │
│ │ │ │naturale, a florei │ │ │ │ │ │
│ │ │ │şi faunei │ │ │ │ │ │
│ │ │ │sălbatice, aprobată│ │ │ │ │ │
│ │ │ │cu modificări şi │ │ │ │ │ │
│ │ │ │completări prin │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Legea nr. 49/2011 │ │ │ │ │ │
│ │ │ │anexa 3. │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Vulnerabilă la │ │ │ │ │ │
│ │ │ │nivel naţional │ │ │ │ │ │
├───────────┼─────────────┼─────┼───────────────────┼─────────┼───┼────┼───┼───┤
│ │ │ │Protejată prin │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Legea 13/1993 │ │ │ │ │ │
│ │ │ │pentru aderarea │ │ │ │ │ │
│ │ │ │României la │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Convenţia privind │ │ │ │ │ │
│ │ │ │conservarea vieţii │ │ │ │ │ │
│ │ │ │sălbatice şi a │ │ │ │ │ │
│ │ │ │habitatelor │ │ │ │ │ │
│ │ │ │naturale din Europa│ │ │ │ │ │
│ │ │ │adoptată la Berna │ │ │ │ │ │
│ │ │ │la 19 septembrie │ │ │ │ │ │
│ │ │ │1979, Anexa II, │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Legea 13/1998 │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Convenţia Bonn, │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Anexa II, Directiva│ │ │ │ │ │
│ │ │ │Păsări 2009/147/EC,│ │ │ │ │ │
│Ciconia │ │ │Legea 197/2007 │ │ │ │ │ │
│nigra │barză neagră │A030 │pentru modificarea │P │D │C │C │C │
│ │ │ │şi completarea │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Legii vânătorii şi │ │ │ │ │ │
│ │ │ │a protecţiei │ │ │ │ │ │
│ │ │ │fondului cinegetic │ │ │ │ │ │
│ │ │ │nr. 407/2006, OUG │ │ │ │ │ │
│ │ │ │57/2007 privind │ │ │ │ │ │
│ │ │ │regimul ariilor │ │ │ │ │ │
│ │ │ │naturale protejate,│ │ │ │ │ │
│ │ │ │conservarea │ │ │ │ │ │
│ │ │ │habitatelor │ │ │ │ │ │
│ │ │ │naturale, a florei │ │ │ │ │ │
│ │ │ │şi faunei │ │ │ │ │ │
│ │ │ │sălbatice, aprobată│ │ │ │ │ │
│ │ │ │cu modificări şi │ │ │ │ │ │
│ │ │ │completări prin │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Legea nr. 49/2011 │ │ │ │ │ │
│ │ │ │anexa 3. │ │ │ │ │ │
├───────────┼─────────────┼─────┼───────────────────┼─────────┼───┼────┼───┼───┤
│ │ │ │Statut de │ │ │ │ │ │
│ │ │ │conservare │ │ │ │ │ │
│ │ │ │european: favorabil│ │ │ │ │ │
│ │ │ │UE25, nefavorabil │ │ │ │ │ │
│ │ │ │PanE; categoria │ │ │ │ │ │
│Circaetus │şerpar │A080 │SPEC 3; tendinţa │V │C │B │C │B │
│gallicus │ │ │populaţiei: S; │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Directiva Păsări: │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Anexa I; Convenţia │ │ │ │ │ │
│ │ │ │de la Berna: Anexa │ │ │ │ │ │
│ │ │ │II; Convenţia de │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Bonn: Anexa 11. │ │ │ │ │ │
├───────────┼─────────────┼─────┼───────────────────┼─────────┼───┼────┼───┼───┤
│ │ │ │Protejată prin │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Legea 13/1993 │ │ │ │ │ │
│ │ │ │pentru aderarea │ │ │ │ │ │
│ │ │ │României la │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Convenţia privind │ │ │ │ │ │
│ │ │ │conservarea vieţii │ │ │ │ │ │
│ │ │ │sălbatice şi a │ │ │ │ │ │
│ │ │ │habitatelor │ │ │ │ │ │
│ │ │ │naturale din Europa│ │ │ │ │ │
│ │ │ │adoptată la Berna │ │ │ │ │ │
│ │ │ │la 19 septembrie │ │ │ │ │ │
│ │ │ │1979, anexa 2, │ │ │ │ │ │
│Dendrocopos│ciocănitoare │A239 │Directiva Păsări │P │C │B │C │B │
│leucotos │cu spate alb │ │2009/147/EC, OUG 57│ │ │ │ │ │
│ │ │ │/2007 privind │ │ │ │ │ │
│ │ │ │regimul ariilor │ │ │ │ │ │
│ │ │ │naturale protejate,│ │ │ │ │ │
│ │ │ │conservarea │ │ │ │ │ │
│ │ │ │habitatelor │ │ │ │ │ │
│ │ │ │naturale, a florei │ │ │ │ │ │
│ │ │ │şi faunei │ │ │ │ │ │
│ │ │ │sălbatice, aprobată│ │ │ │ │ │
│ │ │ │cu modificări şi │ │ │ │ │ │
│ │ │ │completări prin │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Legea nr. 49/2011 │ │ │ │ │ │
│ │ │ │anexa 3. │ │ │ │ │ │
├───────────┼─────────────┼─────┼───────────────────┼─────────┼───┼────┼───┼───┤
│ │ │ │Protejată prin │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Legea 13/1993 │ │ │ │ │ │
│ │ │ │pentru aderarea │ │ │ │ │ │
│ │ │ │României la │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Convenţia privind │ │ │ │ │ │
│ │ │ │conservarea vieţii │ │ │ │ │ │
│ │ │ │sălbatice şi a │ │ │ │ │ │
│ │ │ │habitatelor │ │ │ │ │ │
│ │ │ │naturale din Europa│ │ │ │ │ │
│ │ │ │adoptată la Berna │ │ │ │ │ │
│ │ │ │la 19 septembrie │ │ │ │ │ │
│ │ │ │1979, anexa 2, │ │ │ │ │ │
│Dendrocopos│ciocănitoare │A238 │Directiva Păsări │P │C │B │C │B │
│medius │de stejar │ │2009/147/EC, OUG 57│ │ │ │ │ │
│ │ │ │/2007 privind │ │ │ │ │ │
│ │ │ │regimul ariilor │ │ │ │ │ │
│ │ │ │naturale protejate,│ │ │ │ │ │
│ │ │ │conservarea │ │ │ │ │ │
│ │ │ │habitatelor │ │ │ │ │ │
│ │ │ │naturale, a florei │ │ │ │ │ │
│ │ │ │şi faunei │ │ │ │ │ │
│ │ │ │sălbatice, aprobată│ │ │ │ │ │
│ │ │ │cu modificări şi │ │ │ │ │ │
│ │ │ │completări prin │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Legea nr. 49/2011 │ │ │ │ │ │
│ │ │ │anexa 3. │ │ │ │ │ │
├───────────┼─────────────┼─────┼───────────────────┼─────────┼───┼────┼───┼───┤
│ │ │ │Este specie │ │ │ │ │ │
│ │ │ │protejată prin │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Legea 13/1993 │ │ │ │ │ │
│ │ │ │pentru aderarea │ │ │ │ │ │
│ │ │ │României la │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Convenţia privind │ │ │ │ │ │
│ │ │ │conservarea vieţii │ │ │ │ │ │
│ │ │ │sălbatice şi a │ │ │ │ │ │
│ │ │ │habitatelor │ │ │ │ │ │
│ │ │ │naturale din Europa│ │ │ │ │ │
│ │ │ │adoptată la Berna │ │ │ │ │ │
│ │ │ │la 19 septembrie │ │ │ │ │ │
│Dendrocopos│ciocănitoare │ │1979, anexa 2, │ │ │ │ │ │
│syriacus │de grădini │A429 │Directiva Păsări │C │C │B │C │B │
│ │ │ │2009/147/EC, OUG 57│ │ │ │ │ │
│ │ │ │/2007 privind │ │ │ │ │ │
│ │ │ │regimul ariilor │ │ │ │ │ │
│ │ │ │naturale protejate,│ │ │ │ │ │
│ │ │ │conservarea │ │ │ │ │ │
│ │ │ │habitatelor │ │ │ │ │ │
│ │ │ │naturale, a florei │ │ │ │ │ │
│ │ │ │şi faunei │ │ │ │ │ │
│ │ │ │sălbatice, aprobată│ │ │ │ │ │
│ │ │ │cu modificări şi │ │ │ │ │ │
│ │ │ │completări prin │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Legea nr. 49/2011 │ │ │ │ │ │
│ │ │ │anexa 3. │ │ │ │ │ │
├───────────┼─────────────┼─────┼───────────────────┼─────────┼───┼────┼───┼───┤
│ │ │ │Este specie │ │ │ │ │ │
│ │ │ │protejată prin │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Legea 13/1993 │ │ │ │ │ │
│ │ │ │pentru aderarea │ │ │ │ │ │
│ │ │ │României la │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Convenţia privind │ │ │ │ │ │
│ │ │ │conservarea vieţii │ │ │ │ │ │
│ │ │ │sălbatice şi a │ │ │ │ │ │
│ │ │ │habitatelor │ │ │ │ │ │
│ │ │ │naturale din Europa│ │ │ │ │ │
│ │ │ │adoptată la Berna │ │ │ │ │ │
│ │ │ │la 19 septembrie │ │ │ │ │ │
│Dryocopus │ciocănitoare │ │1979, anexa 2, │ │ │ │ │ │
│martius │neagră │A236 │Directiva Păsări │P │C │B │C │B │
│ │ │ │2009/147/EC, OUG 57│ │ │ │ │ │
│ │ │ │/2007 privind │ │ │ │ │ │
│ │ │ │regimul ariilor │ │ │ │ │ │
│ │ │ │naturale protejate,│ │ │ │ │ │
│ │ │ │conservarea │ │ │ │ │ │
│ │ │ │habitatelor │ │ │ │ │ │
│ │ │ │naturale, a florei │ │ │ │ │ │
│ │ │ │şi faunei │ │ │ │ │ │
│ │ │ │sălbatice, aprobată│ │ │ │ │ │
│ │ │ │cu modificări şi │ │ │ │ │ │
│ │ │ │completări prin │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Legea nr. 49/2011 │ │ │ │ │ │
│ │ │ │anexa 3. │ │ │ │ │ │
├───────────┼─────────────┼─────┼───────────────────┼─────────┼───┼────┼───┼───┤
│ │ │ │Protejată prin │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Legea 13/1993 │ │ │ │ │ │
│ │ │ │pentru aderarea │ │ │ │ │ │
│ │ │ │României la │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Convenţia privind │ │ │ │ │ │
│ │ │ │conservarea vieţii │ │ │ │ │ │
│ │ │ │sălbatice şi a │ │ │ │ │ │
│ │ │ │habitatelor │ │ │ │ │ │
│ │ │ │naturale din Europa│ │ │ │ │ │
│ │ │ │adoptată la Berna │ │ │ │ │ │
│ │ │ │la 19 septembrie │ │ │ │ │ │
│ │ │ │1979, Anexa II, │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Legea 13/1998 │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Convenţia Bonn, │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Anexa 11, Directiva│ │ │ │ │ │
│ │ │ │Păsări 2009/147/EC,│ │ │ │ │ │
│ │ │ │Legea 197/2007 │ │ │ │ │ │
│Falco │şoim călător │A103 │pentru modificarea │P │B │B │C │B │
│peregrinus │ │ │şi completarea │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Legii vânătorii şi │ │ │ │ │ │
│ │ │ │a protecţiei │ │ │ │ │ │
│ │ │ │fondului cinegetic │ │ │ │ │ │
│ │ │ │nr. 407/2006Anexa │ │ │ │ │ │
│ │ │ │2, OUG 57/2007 │ │ │ │ │ │
│ │ │ │privind regimul │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ariilor naturale │ │ │ │ │ │
│ │ │ │protejate, │ │ │ │ │ │
│ │ │ │conservarea │ │ │ │ │ │
│ │ │ │habitatelor │ │ │ │ │ │
│ │ │ │naturale, a florei │ │ │ │ │ │
│ │ │ │şi faunei │ │ │ │ │ │
│ │ │ │sălbatice, aprobată│ │ │ │ │ │
│ │ │ │cu modificări şi │ │ │ │ │ │
│ │ │ │completări prin │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Legea nr. 49/2011 │ │ │ │ │ │
│ │ │ │anexa 3. │ │ │ │ │ │
├───────────┼─────────────┼─────┼───────────────────┼─────────┼───┼────┼───┼───┤
│ │ │ │Este specie │ │ │ │ │ │
│ │ │ │protejată prin │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Directiva Păsări, │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Legea 13/1993 │ │ │ │ │ │
│ │ │ │pentru aderarea │ │ │ │ │ │
│ │ │ │României la │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Convenţia privind │ │ │ │ │ │
│ │ │ │conservarea vieţii │ │ │ │ │ │
│ │ │ │sălbatice şi a │ │ │ │ │ │
│ │ │ │habitatelor │ │ │ │ │ │
│ │ │ │naturale din Europa│ │ │ │ │ │
│ │ │ │adoptată la Berna │ │ │ │ │ │
│ │ │ │la 19 septembrie │ │ │ │ │ │
│ │ │ │1979, Legea 197/ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │2007 pentru │ │ │ │ │ │
│Ficedula │muscar │A321 │modificarea şi │R │C │B │C │B │
│albicollis │gulerat │ │completarea Legii │ │ │ │ │ │
│ │ │ │vânătorii şi a │ │ │ │ │ │
│ │ │ │protecţiei fondului│ │ │ │ │ │
│ │ │ │cinegetic nr. 407/ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │2006, OUG 57/2007 │ │ │ │ │ │
│ │ │ │privind regimul │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ariilor naturale │ │ │ │ │ │
│ │ │ │protejate, │ │ │ │ │ │
│ │ │ │conservarea │ │ │ │ │ │
│ │ │ │habitatelor │ │ │ │ │ │
│ │ │ │naturale, a florei │ │ │ │ │ │
│ │ │ │şi faunei │ │ │ │ │ │
│ │ │ │sălbatice, aprobată│ │ │ │ │ │
│ │ │ │cu modificări şi │ │ │ │ │ │
│ │ │ │completări prin │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Legea nr. 49/2011 │ │ │ │ │ │
├───────────┼─────────────┼─────┼───────────────────┼─────────┼───┼────┼───┼───┤
│ │ │ │Este specie │ │ │ │ │ │
│ │ │ │protejată prin │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Directiva Păsări, │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Legea 197/2007 │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Legea vânătorii, │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Legea 13/1993 │ │ │ │ │ │
│ │ │ │pentru aderarea │ │ │ │ │ │
│ │ │ │României la │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Convenţia privind │ │ │ │ │ │
│ │ │ │conservarea vieţii │ │ │ │ │ │
│ │ │ │sălbatice şi a │ │ │ │ │ │
│ │ │ │habitatelor │ │ │ │ │ │
│Ficedula │ │ │naturale din Europa│ │ │ │ │ │
│parva │muscar mic │A320 │adoptată la Berna │R │C │B │C │B │
│ │ │ │la 19 septembrie │ │ │ │ │ │
│ │ │ │1979, Anexa II, OUG│ │ │ │ │ │
│ │ │ │57/2007 privind │ │ │ │ │ │
│ │ │ │regimul ariilor │ │ │ │ │ │
│ │ │ │naturale protejate,│ │ │ │ │ │
│ │ │ │conservarea │ │ │ │ │ │
│ │ │ │habitatelor │ │ │ │ │ │
│ │ │ │naturale, a florei │ │ │ │ │ │
│ │ │ │şi faunei │ │ │ │ │ │
│ │ │ │sălbatice, aprobată│ │ │ │ │ │
│ │ │ │cu modificări şi │ │ │ │ │ │
│ │ │ │completări prin │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Legea nr. 49/2011 │ │ │ │ │ │
├───────────┼─────────────┼─────┼───────────────────┼─────────┼───┼────┼───┼───┤
│ │ │ │Este specie │ │ │ │ │ │
│ │ │ │protejată prin │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Legea 13/1993 │ │ │ │ │ │
│ │ │ │pentru aderarea │ │ │ │ │ │
│ │ │ │României la │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Convenţia privind │ │ │ │ │ │
│ │ │ │conservarea vieţii │ │ │ │ │ │
│ │ │ │sălbatice şi a │ │ │ │ │ │
│ │ │ │habitatelor │ │ │ │ │ │
│ │ │ │naturale din Europa│ │ │ │ │ │
│ │ │ │adoptată la Berna │ │ │ │ │ │
│ │ │ │la 19 septembrie │ │ │ │ │ │
│ │ │ │1979, anexa 2, │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Legea 13/1998 │ │ │ │ │ │
│ │ │ │pentru aderarea │ │ │ │ │ │
│ │ │ │României la │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Convenţia privind │ │ │ │ │ │
│ │ │ │conservarea │ │ │ │ │ │
│ │ │ │speciilor │ │ │ │ │ │
│ │ │ │migratoare de │ │ │ │ │ │
│ │ │ │animale sălbatice, │ │ │ │ │ │
│ │ │ │adoptată la Bonn la│ │ │ │ │ │
│Glaucidium │ │ │23 iunie 1979, │ │ │ │ │ │
│passerinum │ciuvică │A217 │anexa II, Directiva│P │C │B │C │B │
│ │ │ │Păsări 2009/147/EC,│ │ │ │ │ │
│ │ │ │Legea 197/2007 │ │ │ │ │ │
│ │ │ │pentru modificarea │ │ │ │ │ │
│ │ │ │şi completarea │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Legii vânătorii şi │ │ │ │ │ │
│ │ │ │a protecţiei │ │ │ │ │ │
│ │ │ │fondului cinegetic │ │ │ │ │ │
│ │ │ │nr. 407/2006, anexa│ │ │ │ │ │
│ │ │ │2, OUG 57/2007 │ │ │ │ │ │
│ │ │ │privind regimul │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ariilor naturale │ │ │ │ │ │
│ │ │ │protejate, │ │ │ │ │ │
│ │ │ │conservarea │ │ │ │ │ │
│ │ │ │habitatelor │ │ │ │ │ │
│ │ │ │naturale, a florei │ │ │ │ │ │
│ │ │ │şi faunei │ │ │ │ │ │
│ │ │ │sălbatice, aprobată│ │ │ │ │ │
│ │ │ │cu modificări şi │ │ │ │ │ │
│ │ │ │completări prin │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Legea nr. 49/2011 │ │ │ │ │ │
│ │ │ │anexa 3. Este │ │ │ │ │ │
│ │ │ │considerată rară la│ │ │ │ │ │
│ │ │ │nivel naţional │ │ │ │ │ │
├───────────┼─────────────┼─────┼───────────────────┼─────────┼───┼────┼───┼───┤
│ │ │ │Statut de │ │ │ │ │ │
│ │ │ │conservare │ │ │ │ │ │
│ │ │ │european: │ │ │ │ │ │
│ │ │ │nefavorabil UE25, │ │ │ │ │ │
│ │ │ │nefavorabil PanE; │ │ │ │ │ │
│ │ │ │categoria SPEC 3; │ │ │ │ │ │
│ │ │ │tendinţa │ │ │ │ │ │
│ │ │ │populaţiei: R; IUCN│ │ │ │ │ │
│ │ │ │UE25: < 5000p; │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Directiva Păsări: │ │ │ │ │ │
│Hieraaetus │ │ │Anexa I; Legea 13/ │ │ │ │ │ │
│pennatus │acvilă mică │A092 │1993 pentru │R │C │B │C │C │
│ │ │ │aderarea României │ │ │ │ │ │
│ │ │ │la Convenţia │ │ │ │ │ │
│ │ │ │privind conservarea│ │ │ │ │ │
│ │ │ │vieţii sălbatice şi│ │ │ │ │ │
│ │ │ │a habitatelor │ │ │ │ │ │
│ │ │ │naturale din Europa│ │ │ │ │ │
│ │ │ │adoptată la Berna │ │ │ │ │ │
│ │ │ │la 19 septembrie │ │ │ │ │ │
│ │ │ │1979: Anexa II; │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Convenţia de Bonn: │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Anexa 11. │ │ │ │ │ │
├───────────┼─────────────┼─────┼───────────────────┼─────────┼───┼────┼───┼───┤
│ │ │ │Este specie │ │ │ │ │ │
│ │ │ │protejată prin │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Directiva Păsări, │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Legea 197/2007 │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Legea vânătorii, │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Legea 13/1993 │ │ │ │ │ │
│ │ │ │pentru aderarea │ │ │ │ │ │
│ │ │ │României la │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Convenţia privind │ │ │ │ │ │
│ │ │ │conservarea vieţii │ │ │ │ │ │
│ │ │ │sălbatice şi a │ │ │ │ │ │
│ │ │ │habitatelor │ │ │ │ │ │
│Lanius │srâncic │ │naturale din Europa│ │ │ │ │ │
│collurio │roşiatic │A338 │adoptată la Berna │R │C │B │C │B │
│ │ │ │la 19 septembrie │ │ │ │ │ │
│ │ │ │1979, Anexa II, OUG│ │ │ │ │ │
│ │ │ │57/2007 privind │ │ │ │ │ │
│ │ │ │regimul ariilor │ │ │ │ │ │
│ │ │ │naturale protejate,│ │ │ │ │ │
│ │ │ │conservarea │ │ │ │ │ │
│ │ │ │habitatelor │ │ │ │ │ │
│ │ │ │naturale, a florei │ │ │ │ │ │
│ │ │ │şi faunei │ │ │ │ │ │
│ │ │ │sălbatice, aprobată│ │ │ │ │ │
│ │ │ │cu modificări şi │ │ │ │ │ │
│ │ │ │completări prin │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Legea nr. 49/2011 .│ │ │ │ │ │
├───────────┼─────────────┼─────┼───────────────────┼─────────┼───┼────┼───┼───┤
│ │ │ │Este specie │ │ │ │ │ │
│ │ │ │protejată prin │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Directiva Păsări │ │ │ │ │ │
│ │ │ │2009/147/EC, Legea │ │ │ │ │ │
│ │ │ │197/2007 Legea │ │ │ │ │ │
│ │ │ │vânătorii, Legea 13│ │ │ │ │ │
│ │ │ │/1993 pentru │ │ │ │ │ │
│ │ │ │aderarea României │ │ │ │ │ │
│ │ │ │la Convenţia │ │ │ │ │ │
│ │ │ │privind conservarea│ │ │ │ │ │
│ │ │ │vieţii sălbatice şi│ │ │ │ │ │
│ │ │ │a habitatelor │ │ │ │ │ │
│Lullula │ciocârlie de │ │naturale din Europa│ │ │ │ │ │
│arborea │pădure │A246 │adoptată la Berna │C │C │B │C │C │
│ │ │ │la 19 septembrie │ │ │ │ │ │
│ │ │ │1979, Anexa III, │ │ │ │ │ │
│ │ │ │OUG 57/2007 privind│ │ │ │ │ │
│ │ │ │regimul ariilor │ │ │ │ │ │
│ │ │ │naturale protejate,│ │ │ │ │ │
│ │ │ │conservarea │ │ │ │ │ │
│ │ │ │habitatelor │ │ │ │ │ │
│ │ │ │naturale, a florei │ │ │ │ │ │
│ │ │ │şi faunei │ │ │ │ │ │
│ │ │ │sălbatice, aprobată│ │ │ │ │ │
│ │ │ │cu modificări şi │ │ │ │ │ │
│ │ │ │completări prin │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Legea nr. 49/2011. │ │ │ │ │ │
├───────────┼─────────────┼─────┼───────────────────┼─────────┼───┼────┼───┼───┤
│ │ │ │Statut de │ │ │ │ │ │
│ │ │ │conservare │ │ │ │ │ │
│ │ │ │european: │ │ │ │ │ │
│ │ │ │nefavorabil UE25, │ │ │ │ │ │
│ │ │ │nefavorabil PanE; │ │ │ │ │ │
│ │ │ │categoria SPEC 2; │ │ │ │ │ │
│ │ │ │tendinţa │ │ │ │ │ │
│ │ │ │populaţiei: D; IUCN│ │ │ │ │ │
│ │ │ │UE25: MRD; │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Directiva Păsări: │ │ │ │ │ │
│Milvus │gaia roşie │A074 │Anexa I; Legea 13/ │P │C │C │B │C │
│milvus │ │ │1993 pentru │ │ │ │ │ │
│ │ │ │aderarea României │ │ │ │ │ │
│ │ │ │la Convenţia │ │ │ │ │ │
│ │ │ │privind conservarea│ │ │ │ │ │
│ │ │ │vieţii sălbatice şi│ │ │ │ │ │
│ │ │ │a habitatelor │ │ │ │ │ │
│ │ │ │naturale din Europa│ │ │ │ │ │
│ │ │ │adoptată la Berna │ │ │ │ │ │
│ │ │ │la 19 septembrie │ │ │ │ │ │
│ │ │ │1979: Anexa II; │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Convenţia de Bonn │ │ │ │ │ │
├───────────┼─────────────┼─────┼───────────────────┼─────────┼───┼────┼───┼───┤
│ │ │ │Protejată prin │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Legea 13/1993 │ │ │ │ │ │
│ │ │ │pentru aderarea │ │ │ │ │ │
│ │ │ │României la │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Convenţia privind │ │ │ │ │ │
│ │ │ │conservarea vieţii │ │ │ │ │ │
│ │ │ │sălbatice şi a │ │ │ │ │ │
│ │ │ │habitatelor │ │ │ │ │ │
│ │ │ │naturale din Europa│ │ │ │ │ │
│ │ │ │adoptată la Berna │ │ │ │ │ │
│ │ │ │la 19 septembrie │ │ │ │ │ │
│ │ │ │1979, Anexa II, │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Legea 13/1998 │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Convenţia Bonn, │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Anexa II, Directiva│ │ │ │ │ │
│ │ │ │Păsări, Legea 197/ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │2007 pentru │ │ │ │ │ │
│ │ │ │modificarea şi │ │ │ │ │ │
│Pernis │ │ │completarea Legii │ │ │ │ │ │
│apivorus │viespar │A072 │vânătorii şi a │R │C │B │C │C │
│ │ │ │protecţiei fondului│ │ │ │ │ │
│ │ │ │cinegetic nr. 407/ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │2006, anexa 2- │ │ │ │ │ │
│ │ │ │vânarea interzisă, │ │ │ │ │ │
│ │ │ │OUG 57/2007 privind│ │ │ │ │ │
│ │ │ │regimul ariilor │ │ │ │ │ │
│ │ │ │naturale protejate,│ │ │ │ │ │
│ │ │ │conservarea │ │ │ │ │ │
│ │ │ │habitatelor │ │ │ │ │ │
│ │ │ │naturale, a florei │ │ │ │ │ │
│ │ │ │şi faunei │ │ │ │ │ │
│ │ │ │sălbatice, aprobată│ │ │ │ │ │
│ │ │ │cu modificări şi │ │ │ │ │ │
│ │ │ │completări prin │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Legea nr. 49/2011 │ │ │ │ │ │
│ │ │ │anexa 3. Este │ │ │ │ │ │
│ │ │ │considerată specie │ │ │ │ │ │
│ │ │ │vulnerabilă la │ │ │ │ │ │
│ │ │ │nivel naţional. │ │ │ │ │ │
├───────────┼─────────────┼─────┼───────────────────┼─────────┼───┼────┼───┼───┤
│ │ │ │Este specie │ │ │ │ │ │
│ │ │ │protejată prin │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Legea 13/1993 │ │ │ │ │ │
│ │ │ │pentru aderarea │ │ │ │ │ │
│ │ │ │României la │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Convenţia privind │ │ │ │ │ │
│ │ │ │conservarea vieţii │ │ │ │ │ │
│ │ │ │sălbatice şi a │ │ │ │ │ │
│ │ │ │habitatelor │ │ │ │ │ │
│ │ │ │naturale din Europa│ │ │ │ │ │
│ │ │ │adoptată la Berna │ │ │ │ │ │
│ │ciocănitoarea│ │la 19 septembrie │ │ │ │ │ │
│Picoides │cu trei │A241 │1979, anexa 2, │P │C │B │C │B │
│tridactylus│degete │ │Directiva Păsări, │ │ │ │ │ │
│ │ │ │OUG 57/2007 privind│ │ │ │ │ │
│ │ │ │regimul ariilor │ │ │ │ │ │
│ │ │ │naturale protejate,│ │ │ │ │ │
│ │ │ │conservarea │ │ │ │ │ │
│ │ │ │habitatelor │ │ │ │ │ │
│ │ │ │naturale, a florei │ │ │ │ │ │
│ │ │ │şi faunei │ │ │ │ │ │
│ │ │ │sălbatice, aprobată│ │ │ │ │ │
│ │ │ │cu modificări şi │ │ │ │ │ │
│ │ │ │completări prin │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Legea nr. 49/2011 │ │ │ │ │ │
│ │ │ │anexa 3. │ │ │ │ │ │
├───────────┼─────────────┼─────┼───────────────────┼─────────┼───┼────┼───┼───┤
│ │ │ │Este specie │ │ │ │ │ │
│ │ │ │protejată prin │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Legea 13/1993 │ │ │ │ │ │
│ │ │ │pentru aderarea │ │ │ │ │ │
│ │ │ │României la │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Convenţia privind │ │ │ │ │ │
│ │ │ │conservarea vieţii │ │ │ │ │ │
│ │ │ │sălbatice şi a │ │ │ │ │ │
│ │ │ │habitatelor │ │ │ │ │ │
│ │ │ │naturale din Europa│ │ │ │ │ │
│ │ │ │adoptată la Berna │ │ │ │ │ │
│ │ │ │la 19 septembrie │ │ │ │ │ │
│ │ghionoaie │ │1979, anexa 2, │ │ │ │ │ │
│Picus canus│sură │A234 │Directiva Păsări │P │C │B │C │B │
│ │ │ │2009/147/EC, OUG 57│ │ │ │ │ │
│ │ │ │/2007 privind │ │ │ │ │ │
│ │ │ │regimul ariilor │ │ │ │ │ │
│ │ │ │naturale protejate,│ │ │ │ │ │
│ │ │ │conservarea │ │ │ │ │ │
│ │ │ │habitatelor │ │ │ │ │ │
│ │ │ │naturale, a florei │ │ │ │ │ │
│ │ │ │şi faunei │ │ │ │ │ │
│ │ │ │sălbatice, aprobată│ │ │ │ │ │
│ │ │ │cu modificări şi │ │ │ │ │ │
│ │ │ │completări prin │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Legea nr. 49/2011 │ │ │ │ │ │
│ │ │ │anexa 3. │ │ │ │ │ │
├───────────┼─────────────┼─────┼───────────────────┼─────────┼───┼────┼───┼───┤
│ │ │ │Este specie │ │ │ │ │ │
│ │ │ │protejată prin │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Legea 13/1993 │ │ │ │ │ │
│ │ │ │pentru aderarea │ │ │ │ │ │
│ │ │ │României la │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Convenţia privind │ │ │ │ │ │
│ │ │ │conservarea vieţii │ │ │ │ │ │
│ │ │ │sălbatice şi a │ │ │ │ │ │
│ │ │ │habitatelor │ │ │ │ │ │
│ │ │ │naturale din Europa│ │ │ │ │ │
│ │ │ │adoptată la Berna │ │ │ │ │ │
│ │ │ │la 19 septembrie │ │ │ │ │ │
│ │ │ │1979, anexa 2, │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Directiva Păsări │ │ │ │ │ │
│ │ │ │2009/147/EC, OUG 57│ │ │ │ │ │
│ │ │ │/2007 privind │ │ │ │ │ │
│Strix │huhurez mare │A220 │regimul ariilor │P │C │B │C │B │
│uralensis │ │ │naturale protejate,│ │ │ │ │ │
│ │ │ │conservarea │ │ │ │ │ │
│ │ │ │habitatelor │ │ │ │ │ │
│ │ │ │naturale, a florei │ │ │ │ │ │
│ │ │ │şi faunei │ │ │ │ │ │
│ │ │ │sălbatice, aprobată│ │ │ │ │ │
│ │ │ │cu modificări şi │ │ │ │ │ │
│ │ │ │completări prin │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Legea nr. 49/2011 │ │ │ │ │ │
│ │ │ │anexa 3, Legea 197/│ │ │ │ │ │
│ │ │ │2007 pentru │ │ │ │ │ │
│ │ │ │modificarea şi │ │ │ │ │ │
│ │ │ │completarea Legii │ │ │ │ │ │
│ │ │ │vânătorii şi a │ │ │ │ │ │
│ │ │ │protecţiei fondului│ │ │ │ │ │
│ │ │ │cinegetic nr. 407/ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │2006, anexa 2. │ │ │ │ │ │
├───────────┼─────────────┼─────┼───────────────────┼─────────┼───┼────┼───┼───┤
│ │ │ │Protejată prin │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Directiva Păsări │ │ │ │ │ │
│ │ │ │2009/147/EC, Legea │ │ │ │ │ │
│ │ │ │197/2007 Legea │ │ │ │ │ │
│ │ │ │vânătorii, Legea 13│ │ │ │ │ │
│ │ │ │/1993 pentru │ │ │ │ │ │
│ │ │ │aderarea României │ │ │ │ │ │
│ │ │ │la Convenţia │ │ │ │ │ │
│ │ │ │privind conservarea│ │ │ │ │ │
│ │ │ │vieţii sălbatice şi│ │ │ │ │ │
│ │ │ │a habitatelor │ │ │ │ │ │
│ │ │ │naturale din Europa│ │ │ │ │ │
│Sylvia │silvie │A307 │adoptată la Berna │P │C │B │C │B │
│nisoria │porumbacă │ │la 19 septembrie │ │ │ │ │ │
│ │ │ │1979, Anexa II, OUG│ │ │ │ │ │
│ │ │ │57/2007 privind │ │ │ │ │ │
│ │ │ │regimul ariilor │ │ │ │ │ │
│ │ │ │naturale protejate,│ │ │ │ │ │
│ │ │ │conservarea │ │ │ │ │ │
│ │ │ │habitatelor │ │ │ │ │ │
│ │ │ │naturale, a florei │ │ │ │ │ │
│ │ │ │şi faunei │ │ │ │ │ │
│ │ │ │sălbatice, aprobată│ │ │ │ │ │
│ │ │ │cu modificări şi │ │ │ │ │ │
│ │ │ │completări prin │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Legea nr. 49/2011. │ │ │ │ │ │
├───────────┼─────────────┼─────┼───────────────────┼─────────┼───┼────┼───┼───┤
│ │ │ │Protejată prin │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Legea 13/1993 │ │ │ │ │ │
│ │ │ │pentru aderarea │ │ │ │ │ │
│ │ │ │României la │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Convenţia privind │ │ │ │ │ │
│ │ │ │conservarea vieţii │ │ │ │ │ │
│ │ │ │sălbatice şi a │ │ │ │ │ │
│ │ │ │habitatelor │ │ │ │ │ │
│ │ │ │naturale din Europa│ │ │ │ │ │
│ │ │ │adoptată la Berna │ │ │ │ │ │
│ │ │ │la 19 septembrie │ │ │ │ │ │
│ │ │ │1979, anexa 3, │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Directiva Păsări, │ │ │ │ │ │
│ │ │ │OUG 57/2007 privind│ │ │ │ │ │
│ │ │ │regimul ariilor │ │ │ │ │ │
│Tetrao │cocoş de │A108 │naturale protejate,│P │B │B │C │B │
│urogallus │munte │ │conservarea │ │ │ │ │ │
│ │ │ │habitatelor │ │ │ │ │ │
│ │ │ │naturale, a florei │ │ │ │ │ │
│ │ │ │şi faunei │ │ │ │ │ │
│ │ │ │sălbatice, aprobată│ │ │ │ │ │
│ │ │ │cu modificări şi │ │ │ │ │ │
│ │ │ │completări prin │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Legea nr. 49/2011 │ │ │ │ │ │
│ │ │ │anexa 3, 5C, 5E, │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Legea 197/2007 │ │ │ │ │ │
│ │ │ │pentru modificarea │ │ │ │ │ │
│ │ │ │şi completarea │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Legii vânătorii şi │ │ │ │ │ │
│ │ │ │a protecţiei │ │ │ │ │ │
│ │ │ │fondului cinegetic │ │ │ │ │ │
│ │ │ │nr. 407/2006 │ │ │ │ │ │
└───────────┴─────────────┴─────┴───────────────────┴─────────┴───┴────┴───┴───┘

        Legendă:
        POPULAŢIE: Se introduc date exacte despre populaţie dacă se cunosc. Dacă nu se cunoaşte numărul exact al populaţiei, se indică o plajă de valori. Dacă nu se cunoaşte această plajă de valori, dar există informaţii despre populaţia minimă şi maximă, se va completa numărul aproximativ minim sau maxim în câmpul indicat în formular. Printr-un alt semn se indică perechile (p) sau indivizii (i) număraţi. În cazul în care nu se pot indica informaţii numerice, atunci mărimea/densitatea populaţiei se indică prin (C) - specie comună, (R)- specie rară, sau (V)- foarte rară. Dacă datele despre o populaţie lipsesc complet, se indică numai prezenţa speciei(P).

        Statut de conservare:
        ● Pop.: mărimea şi densitatea populaţiei speciei prezente din sit în raport cu populaţiile prezente pe teritoriul naţional: (A): 100 ≥ p >15%, (B): 15 ≥ p > 2%, (C): 2 ≥ p > 0%, (D): populaţie nesemnificativă.
        ● Cons.: gradul de conservare a trăsăturilor habitatului care sunt importante pentru speciile respective şi posibilităţile de refacere: (A): conservare excelentă, (B): conservare bună, (C): conservare medie sau redusă.
        ● Izo.: gradul de izolare a populaţiei prezente în sit faţă de aria de răspândire normală a speciei: (A): populaţie (aproape) izolată,(B): populaţie ne-izolată, dar la limita ariei de distribuţie, (C): populaţie ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă.
        ● Glo.: evaluarea globală a valorii sitului pentru conservarea speciei respective: (A): valoare excelentă, (B): valoare bună, (C): valoare considerabilă.


    Amfibieni şi reptile
        În ceea ce priveşte amfibienii şi reptilele, cerinţele lor de habitat sunt foarte stricte, fiind deosebit de importante în acest caz condiţiile de microhabitat. Reptilele, mai rezistente la uscăciune decât amfibienii, nu necesită prezenţa zonelor umede în imediata apropiere, decât în măsura în care îşi găsesc hrana în aceste ecosisteme.
        Cele mai multe dintre reptilele prezente în PNPV sunt specii care preferă habitate cu grad relativ ridicat de împădurire.
        Munţii Vrancei au un grad ridicat de conectivitate în ce priveşte habitatele propice amfibienilor şi reptilelor. Astfel, în peisaj predomină pădurile, existând de asemenea şi suficiente zone deschise, atât de-a lungul văilor umede, cât şi în pajiştile montane de la limita superioară a pădurii.
        Distribuţia altitudinală a habitatelor este între 500 şi1785 m, media fiind în jurul a 1000 m. În aceste condiţii herpetofauna este cea caracteristică etajului montan, fiind prezente atât specii întâlnite la altitudini mai mari - Triturus alpestris, Podarcis muralis, cât mai ales specii care au o distribuţie largă atât în zone joase, cât şi la munte - Bombina variegata, Bufo bufo, Rana dalmatina, iar dintre reptile, speciile: vipera comună - Vipera berus, şopârla de ziduri - Podarcis muralis, şopârla de munte - Zootoca vivipara, şarpele de sticlă sau năpârca - Anguis fragilis colchicus, şarpele de alun - Coronella austriaca.
        Comparând situaţia observată în teren cu informaţiile disponibile în literatura de specialitate, se observă că unele din speciile semnalate de alţi autori nu au fost observate în timpul deplasărilor în teren, dar au fost observate unele specii care nu au fost menţionate anterior în zona de studiu. Astfel, 5 dintre speciile de amfibieni şi reptile identificate în timpul activităţilor de teren nu erau cunoscute anterior în zonă, fiind semnalate în premieră, în timp ce una dintre specii era considerată doar potenţial prezentă, dar neconfirmată până în momentul de faţă.
        De asemenea, unele dintre speciile semnalate în literatură nu au fost identificate, iar pentru o parte din ele motivul ar putea fi că semnalările nu reprezentau locaţii exacte, ci mai degrabă era menţionat judeţul în care au fost observate sau cea mai apropiată localitate de referinţă.
        PNPV dispune de o acoperire mare cu pădure şi este străbătut de o reţea de drumuri. Astfel, în perimetrul considerat, echilibrul ecologic al populaţiilor de amfibieni şi reptile se menţine deocamdată într-o stare relativ bună, fără a fi supus unor factori disturbatori majori. Un management forestier adecvat care să conserve suprafeţele ocupate la ora actuală de pădure şi păşune, ca tipuri majore de ecosisteme, precum şi păstrarea conectivităţii în cadrul habitatelor, vor putea asigura perpetuarea în timp a biocenozelor naturale, inclusiv a comunităţilor de amfibieni şi reptile.
        Statutul şi starea de conservare a herpetofaunei de interes conservativ din PNPV

┌────────────┬──────────┬─────┬───────────┬─────────┬────────────────┐
│ │ │ │ │ │Starea de │
│Specia │Denumirea │Cod │Motiv │Populaţie│conservare │
│ │populară │EUNIS│ │ ├───┬────┬───┬───┤
│ │ │ │ │ │Pop│Cons│Izo│Glo│
├────────────┼──────────┼─────┼───────────┼─────────┼───┼────┼───┼───┤
│ │ │ │Legea nr. │ │ │ │ │ │
│ │ │ │13/1993 │ │ │ │ │ │
│ │ │ │pentru │ │ │ │ │ │
│ │ │ │aderarea │ │ │ │ │ │
│ │ │ │României la│ │ │ │ │ │
│ │ │ │Convenţia │ │ │ │ │ │
│ │ │ │privind │ │ │ │ │ │
│ │ │ │conservarea│ │ │ │ │ │
│ │ │ │vieţii │ │ │ │ │ │
│ │ │ │sălbatice │ │ │ │ │ │
│Salamandra │salamandră│2351 │şi a │P │B │B │C │B │
│ │ │ │habitatelor│ │ │ │ │ │
│ │ │ │naturale │ │ │ │ │ │
│ │ │ │din Europa │ │ │ │ │ │
│ │ │ │adoptată la│ │ │ │ │ │
│ │ │ │Berna la 19│ │ │ │ │ │
│ │ │ │septembrie │ │ │ │ │ │
│ │ │ │1979, anexa│ │ │ │ │ │
│ │ │ │III, │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Directiva │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Habitate │ │ │ │ │ │
│ │ │ │anexa IVB. │ │ │ │ │ │
├────────────┼──────────┼─────┼───────────┼─────────┼───┼────┼───┼───┤
│ │ │ │Directiva │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Habitate 92│ │ │ │ │ │
│ │ │ │/43/CEE │ │ │ │ │ │
│ │ │ │anexa II şi│ │ │ │ │ │
│ │ │ │IV, Legea │ │ │ │ │ │
│ │ │ │13/1993 │ │ │ │ │ │
│ │ │ │pentru │ │ │ │ │ │
│ │ │ │aderarea │ │ │ │ │ │
│ │ │ │României la│ │ │ │ │ │
│ │ │ │Convenţia │ │ │ │ │ │
│ │ │ │privind │ │ │ │ │ │
│ │ │ │conservarea│ │ │ │ │ │
│ │ │ │vieţii │ │ │ │ │ │
│ │ │ │sălbatice │ │ │ │ │ │
│ │ │ │şi a │ │ │ │ │ │
│ │ │ │habitatelor│ │ │ │ │ │
│ │ │ │naturale │ │ │ │ │ │
│ │ │ │din Europa │ │ │ │ │ │
│ │ │ │adoptată la│ │ │ │ │ │
│ │ │ │Berna la 19│ │ │ │ │ │
│Triturus │triton │ │septembrie │ │ │ │ │ │
│cristatus │crestat │1166 │1979, anexa│R │C │B │C │C │
│ │ │ │II, OUG 57/│ │ │ │ │ │
│ │ │ │2007 │ │ │ │ │ │
│ │ │ │privind │ │ │ │ │ │
│ │ │ │regimul │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ariilor │ │ │ │ │ │
│ │ │ │naturale │ │ │ │ │ │
│ │ │ │protejate, │ │ │ │ │ │
│ │ │ │conservarea│ │ │ │ │ │
│ │ │ │habitatelor│ │ │ │ │ │
│ │ │ │naturale, a│ │ │ │ │ │
│ │ │ │florei şi │ │ │ │ │ │
│ │ │ │faunei │ │ │ │ │ │
│ │ │ │sălbatice, │ │ │ │ │ │
│ │ │ │aprobată cu│ │ │ │ │ │
│ │ │ │modificări │ │ │ │ │ │
│ │ │ │şi │ │ │ │ │ │
│ │ │ │completări │ │ │ │ │ │
│ │ │ │prin Legea │ │ │ │ │ │
│ │ │ │nr. 49/2011│ │ │ │ │ │
│ │ │ │anexa III, │ │ │ │ │ │
│ │ │ │IV. │ │ │ │ │ │
├────────────┼──────────┼─────┼───────────┼─────────┼───┼────┼───┼───┤
│ │ │ │Legea 13/ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │1993 pentru│ │ │ │ │ │
│ │ │ │aderarea │ │ │ │ │ │
│ │ │ │României la│ │ │ │ │ │
│ │ │ │Convenţia │ │ │ │ │ │
│ │ │ │privind │ │ │ │ │ │
│ │ │ │conservarea│ │ │ │ │ │
│ │ │ │vieţii │ │ │ │ │ │
│ │ │ │sălbatice │ │ │ │ │ │
│Lissotriton │triton │2001 │şi a │R │C │B │C │C │
│montandoni │carpatic │ │habitatelor│ │ │ │ │ │
│ │ │ │naturale │ │ │ │ │ │
│ │ │ │din Europa │ │ │ │ │ │
│ │ │ │adoptată la│ │ │ │ │ │
│ │ │ │Berna la 19│ │ │ │ │ │
│ │ │ │septembrie │ │ │ │ │ │
│ │ │ │1979, anexa│ │ │ │ │ │
│ │ │ │II, OUG 57/│ │ │ │ │ │
│ │ │ │2007 anexa │ │ │ │ │ │
│ │ │ │III, IV. │ │ │ │ │ │
├────────────┼──────────┼─────┼───────────┼─────────┼───┼────┼───┼───┤
│ │ │ │Legea 13/ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │1993 pentru│ │ │ │ │ │
│ │ │ │aderarea │ │ │ │ │ │
│ │ │ │României la│ │ │ │ │ │
│ │ │ │Convenţia │ │ │ │ │ │
│ │ │ │privind │ │ │ │ │ │
│ │ │ │conservarea│ │ │ │ │ │
│ │ │ │vieţii │ │ │ │ │ │
│ │ │ │sălbatice │ │ │ │ │ │
│ │ │ │şi a │ │ │ │ │ │
│Ichthyosaura│triton de │ │habitatelor│P │C │B │C │C │
│alpestris │munte │ │naturale │ │ │ │ │ │
│ │ │ │din Europa │ │ │ │ │ │
│ │ │ │adoptată la│ │ │ │ │ │
│ │ │ │Berna la 19│ │ │ │ │ │
│ │ │ │septembrie │ │ │ │ │ │
│ │ │ │1979, anexa│ │ │ │ │ │
│ │ │ │III, │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Directiva │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Habitate 92│ │ │ │ │ │
│ │ │ │/43/CEE │ │ │ │ │ │
│ │ │ │anexa IVB. │ │ │ │ │ │
├────────────┼──────────┼─────┼───────────┼─────────┼───┼────┼───┼───┤
│ │ │ │Legea 13/ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │1993 pentru│ │ │ │ │ │
│ │ │ │aderarea │ │ │ │ │ │
│ │ │ │României la│ │ │ │ │ │
│ │ │ │Convenţia │ │ │ │ │ │
│ │ │ │privind │ │ │ │ │ │
│ │ │ │conservarea│ │ │ │ │ │
│ │ │ │vieţii │ │ │ │ │ │
│ │ │ │sălbatice │ │ │ │ │ │
│ │ │ │şi a │ │ │ │ │ │
│Lissotriton │triton │2357 │habitatelor│C │C │B │C │B │
│vulgaris │comun │ │naturale │ │ │ │ │ │
│ │ │ │din Europa │ │ │ │ │ │
│ │ │ │adoptată la│ │ │ │ │ │
│ │ │ │Berna la 19│ │ │ │ │ │
│ │ │ │septembrie │ │ │ │ │ │
│ │ │ │1979, anexa│ │ │ │ │ │
│ │ │ │III, │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Directiva │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Habitate 92│ │ │ │ │ │
│ │ │ │/43/CEE │ │ │ │ │ │
│ │ │ │anexa IVB. │ │ │ │ │ │
├────────────┼──────────┼─────┼───────────┼─────────┼───┼────┼───┼───┤
│ │ │ │Directiva │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Habitate 92│ │ │ │ │ │
│ │ │ │/43/CEE │ │ │ │ │ │
│ │ │ │anexa II şi│ │ │ │ │ │
│ │ │ │IV, Legea │ │ │ │ │ │
│ │ │ │13/1993 │ │ │ │ │ │
│ │ │ │pentru │ │ │ │ │ │
│ │ │ │aderarea │ │ │ │ │ │
│ │ │ │României la│ │ │ │ │ │
│ │ │ │Convenţia │ │ │ │ │ │
│ │ │ │privind │ │ │ │ │ │
│ │ │ │conservarea│ │ │ │ │ │
│ │ │ │vieţii │ │ │ │ │ │
│ │ │ │sălbatice │ │ │ │ │ │
│ │ │ │şi a │ │ │ │ │ │
│ │ │ │habitatelor│ │ │ │ │ │
│ │ │ │naturale │ │ │ │ │ │
│ │ │ │din Europa │ │ │ │ │ │
│ │ │ │adoptată la│ │ │ │ │ │
│ │ │ │Berna la 19│ │ │ │ │ │
│Bombina │izvoraş cu│ │septembrie │ │ │ │ │ │
│variegata │burta │1193 │1979, anexa│C │C │B │C │B │
│ │galbenă │ │II, OUG 57/│ │ │ │ │ │
│ │ │ │2007 │ │ │ │ │ │
│ │ │ │privind │ │ │ │ │ │
│ │ │ │regimul │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ariilor │ │ │ │ │ │
│ │ │ │naturale │ │ │ │ │ │
│ │ │ │protejate, │ │ │ │ │ │
│ │ │ │conservarea│ │ │ │ │ │
│ │ │ │habitatelor│ │ │ │ │ │
│ │ │ │naturale, a│ │ │ │ │ │
│ │ │ │florei şi │ │ │ │ │ │
│ │ │ │faunei │ │ │ │ │ │
│ │ │ │sălbatice, │ │ │ │ │ │
│ │ │ │aprobată cu│ │ │ │ │ │
│ │ │ │modificări │ │ │ │ │ │
│ │ │ │şi │ │ │ │ │ │
│ │ │ │completări │ │ │ │ │ │
│ │ │ │prin Legea │ │ │ │ │ │
│ │ │ │nr. 49/2011│ │ │ │ │ │
│ │ │ │anexa III, │ │ │ │ │ │
│ │ │ │IV │ │ │ │ │ │
├────────────┼──────────┼─────┼───────────┼─────────┼───┼────┼───┼───┤
│ │ │ │OUG 57/2007│ │ │ │ │ │
│ │ │ │anexa III, │ │ │ │ │ │
│ │ │ │IV, │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Directiva │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Habitate 92│ │ │ │ │ │
│ │ │ │/43/CEE │ │ │ │ │ │
│ │ │ │anexa IV, │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Legea 13/ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │1993 pentru│ │ │ │ │ │
│ │ │ │aderarea │ │ │ │ │ │
│ │ │ │României la│ │ │ │ │ │
│Pelobates │broască de│ │Convenţia │ │ │ │ │ │
│fuscus │pământ │1197 │privind │P? │ │ │ │ │
│ │brună │ │conservarea│ │ │ │ │ │
│ │ │ │vieţii │ │ │ │ │ │
│ │ │ │sălbatice │ │ │ │ │ │
│ │ │ │şi a │ │ │ │ │ │
│ │ │ │habitatelor│ │ │ │ │ │
│ │ │ │naturale │ │ │ │ │ │
│ │ │ │din Europa │ │ │ │ │ │
│ │ │ │adoptată la│ │ │ │ │ │
│ │ │ │Berna la 19│ │ │ │ │ │
│ │ │ │septembrie │ │ │ │ │ │
│ │ │ │1979, anexa│ │ │ │ │ │
│ │ │ │II. │ │ │ │ │ │
├────────────┼──────────┼─────┼───────────┼─────────┼───┼────┼───┼───┤
│ │ │ │Legea 13/ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │1993 pentru│ │ │ │ │ │
│ │ │ │aderarea │ │ │ │ │ │
│ │ │ │României la│ │ │ │ │ │
│ │ │ │Convenţia │ │ │ │ │ │
│ │ │ │privind │ │ │ │ │ │
│ │ │ │conservarea│ │ │ │ │ │
│ │broască │ │vieţii │ │ │ │ │ │
│Bufo │râioasă │2361 │sălbatice │P │C │B │C │B │
│ │brună │ │şi a │ │ │ │ │ │
│ │ │ │habitatelor│ │ │ │ │ │
│ │ │ │naturale │ │ │ │ │ │
│ │ │ │din Europa │ │ │ │ │ │
│ │ │ │adoptată la│ │ │ │ │ │
│ │ │ │Berna la 19│ │ │ │ │ │
│ │ │ │septembrie │ │ │ │ │ │
│ │ │ │1979, anexa│ │ │ │ │ │
│ │ │ │III. │ │ │ │ │ │
├────────────┼──────────┼─────┼───────────┼─────────┼───┼────┼───┼───┤
│ │ │ │OUG 57/2007│ │ │ │ │ │
│ │ │ │anexa IV, │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Legea 13/ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │1993 pentru│ │ │ │ │ │
│ │ │ │aderarea │ │ │ │ │ │
│ │ │ │României la│ │ │ │ │ │
│ │ │ │Convenţia │ │ │ │ │ │
│ │ │ │privind │ │ │ │ │ │
│ │ │ │conservarea│ │ │ │ │ │
│ │ │ │vieţii │ │ │ │ │ │
│ │ │ │sălbatice │ │ │ │ │ │
│ │ │ │şi a │ │ │ │ │ │
│ │ │ │habitatelor│ │ │ │ │ │
│ │ │ │naturale │ │ │ │ │ │
│ │ │ │din Europa │ │ │ │ │ │
│ │ │ │adoptată la│ │ │ │ │ │
│ │ │ │Berna la 19│ │ │ │ │ │
│ │ │ │septembrie │ │ │ │ │ │
│Epidalea │broască │ │1979, anexa│ │ │ │ │ │
│viridis │râioasă │ │II, OUG 57/│P? │ │ │ │ │
│ │verde │ │2007 │ │ │ │ │ │
│ │ │ │privind │ │ │ │ │ │
│ │ │ │regimul │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ariilor │ │ │ │ │ │
│ │ │ │naturale │ │ │ │ │ │
│ │ │ │protejate, │ │ │ │ │ │
│ │ │ │conservarea│ │ │ │ │ │
│ │ │ │habitatelor│ │ │ │ │ │
│ │ │ │naturale, a│ │ │ │ │ │
│ │ │ │florei şi │ │ │ │ │ │
│ │ │ │faunei │ │ │ │ │ │
│ │ │ │sălbatice, │ │ │ │ │ │
│ │ │ │aprobată cu│ │ │ │ │ │
│ │ │ │modificări │ │ │ │ │ │
│ │ │ │şi │ │ │ │ │ │
│ │ │ │completări │ │ │ │ │ │
│ │ │ │prin Legea │ │ │ │ │ │
│ │ │ │nr. 49/2011│ │ │ │ │ │
│ │ │ │anexa IV. │ │ │ │ │ │
├────────────┼──────────┼─────┼───────────┼─────────┼───┼────┼───┼───┤
│ │ │ │OUG 57/2007│ │ │ │ │ │
│ │ │ │anexa IV, │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Legea 13/ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │1993 pentru│ │ │ │ │ │
│ │ │ │aderarea │ │ │ │ │ │
│ │ │ │României la│ │ │ │ │ │
│ │ │ │Convenţia │ │ │ │ │ │
│ │ │ │privind │ │ │ │ │ │
│ │ │ │conservarea│ │ │ │ │ │
│ │ │ │vieţii │ │ │ │ │ │
│ │ │ │sălbatice │ │ │ │ │ │
│Hyla arborea│brotăcel │1203 │şi a │P? │ │ │ │ │
│ │ │ │habitatelor│ │ │ │ │ │
│ │ │ │naturale │ │ │ │ │ │
│ │ │ │din Europa │ │ │ │ │ │
│ │ │ │adoptată la│ │ │ │ │ │
│ │ │ │Berna la 19│ │ │ │ │ │
│ │ │ │septembrie │ │ │ │ │ │
│ │ │ │1979, anexa│ │ │ │ │ │
│ │ │ │II, │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Directiva │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Habitate 92│ │ │ │ │ │
│ │ │ │/43/CEE │ │ │ │ │ │
│ │ │ │anexa IV. │ │ │ │ │ │
├────────────┼──────────┼─────┼───────────┼─────────┼───┼────┼───┼───┤
│ │ │ │Directiva │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Habitate 92│ │ │ │ │ │
│ │ │ │/43/CEE │ │ │ │ │ │
│ │ │ │anexa V, │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Legea 13/ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │1993 pentru│ │ │ │ │ │
│ │ │ │aderarea │ │ │ │ │ │
│ │ │ │României la│ │ │ │ │ │
│ │ │ │Convenţia │ │ │ │ │ │
│ │ │ │privind │ │ │ │ │ │
│ │ │ │conservarea│ │ │ │ │ │
│ │ │ │vieţii │ │ │ │ │ │
│ │ │ │sălbatice │ │ │ │ │ │
│ │ │ │şi a │ │ │ │ │ │
│ │ │ │habitatelor│ │ │ │ │ │
│ │ │ │naturale │ │ │ │ │ │
│ │ │ │din Europa │ │ │ │ │ │
│ │ │ │adoptată la│ │ │ │ │ │
│ │ │ │Berna la 19│ │ │ │ │ │
│Rana │broască │ │septembrie │ │ │ │ │ │
│temporaria │roşie de │1213 │1979anexa │P │C │B │C │B │
│ │munte │ │III, OUG 57│ │ │ │ │ │
│ │ │ │/2007 │ │ │ │ │ │
│ │ │ │privind │ │ │ │ │ │
│ │ │ │regimul │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ariilor │ │ │ │ │ │
│ │ │ │naturale │ │ │ │ │ │
│ │ │ │protejate, │ │ │ │ │ │
│ │ │ │conservarea│ │ │ │ │ │
│ │ │ │habitatelor│ │ │ │ │ │
│ │ │ │naturale, a│ │ │ │ │ │
│ │ │ │florei şi │ │ │ │ │ │
│ │ │ │faunei │ │ │ │ │ │
│ │ │ │sălbatice, │ │ │ │ │ │
│ │ │ │aprobată cu│ │ │ │ │ │
│ │ │ │modificări │ │ │ │ │ │
│ │ │ │şi │ │ │ │ │ │
│ │ │ │completări │ │ │ │ │ │
│ │ │ │prin Legea │ │ │ │ │ │
│ │ │ │nr. 49/2011│ │ │ │ │ │
│ │ │ │anexa V │ │ │ │ │ │
├────────────┼──────────┼─────┼───────────┼─────────┼───┼────┼───┼───┤
│ │ │ │Legea 13/ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │1993 pentru│ │ │ │ │ │
│ │ │ │aderarea │ │ │ │ │ │
│ │ │ │României la│ │ │ │ │ │
│ │ │ │Convenţia │ │ │ │ │ │
│ │ │ │privind │ │ │ │ │ │
│ │ │ │conservarea│ │ │ │ │ │
│ │ │ │vieţii │ │ │ │ │ │
│ │ │ │sălbatice │ │ │ │ │ │
│ │ │ │şi a │ │ │ │ │ │
│ │ │ │habitatelor│ │ │ │ │ │
│ │ │ │naturale │ │ │ │ │ │
│ │ │ │din Europa │ │ │ │ │ │
│ │ │ │adoptată la│ │ │ │ │ │
│ │ │ │Berna la 19│ │ │ │ │ │
│ │ │ │septembrie │ │ │ │ │ │
│ │ │ │1979, anexa│ │ │ │ │ │
│ │ │ │III, │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Directiva │ │ │ │ │ │
│Pelophylax │broască │ │Habitate 92│ │ │ │ │ │
│ridibundus │mare de │1212 │/43/CEE │C │B │B │C │B │
│ │lac │ │anexa V, │ │ │ │ │ │
│ │ │ │OUG 57/2007│ │ │ │ │ │
│ │ │ │privind │ │ │ │ │ │
│ │ │ │regimul │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ariilor │ │ │ │ │ │
│ │ │ │naturale │ │ │ │ │ │
│ │ │ │protejate, │ │ │ │ │ │
│ │ │ │conservarea│ │ │ │ │ │
│ │ │ │habitatelor│ │ │ │ │ │
│ │ │ │naturale, a│ │ │ │ │ │
│ │ │ │florei şi │ │ │ │ │ │
│ │ │ │faunei │ │ │ │ │ │
│ │ │ │sălbatice, │ │ │ │ │ │
│ │ │ │aprobată cu│ │ │ │ │ │
│ │ │ │modificări │ │ │ │ │ │
│ │ │ │şi │ │ │ │ │ │
│ │ │ │completări │ │ │ │ │ │
│ │ │ │prin Legea │ │ │ │ │ │
│ │ │ │nr. 49/2011│ │ │ │ │ │
│ │ │ │anexa V │ │ │ │ │ │
├────────────┼──────────┼─────┼───────────┼─────────┼───┼────┼───┼───┤
│ │ │ │OUG 57/2007│ │ │ │ │ │
│ │ │ │privind │ │ │ │ │ │
│ │ │ │regimul │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ariilor │ │ │ │ │ │
│ │ │ │naturale │ │ │ │ │ │
│ │ │ │protejate, │ │ │ │ │ │
│ │ │ │conservarea│ │ │ │ │ │
│ │ │ │habitatelor│ │ │ │ │ │
│ │ │ │naturale, a│ │ │ │ │ │
│Lacerta │şopârlă │1261 │florei şi │C │C │B │C │B │
│agilis │ │ │faunei │ │ │ │ │ │
│ │ │ │sălbatice, │ │ │ │ │ │
│ │ │ │aprobată cu│ │ │ │ │ │
│ │ │ │modificări │ │ │ │ │ │
│ │ │ │şi │ │ │ │ │ │
│ │ │ │completări │ │ │ │ │ │
│ │ │ │prin Legea │ │ │ │ │ │
│ │ │ │nr. 49/ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │2011anexa │ │ │ │ │ │
│ │ │ │IV │ │ │ │ │ │
├────────────┼──────────┼─────┼───────────┼─────────┼───┼────┼───┼───┤
│ │ │ │OUG 57/2007│ │ │ │ │ │
│ │ │ │privind │ │ │ │ │ │
│ │ │ │regimul │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ariilor │ │ │ │ │ │
│ │ │ │naturale │ │ │ │ │ │
│ │ │ │protejate, │ │ │ │ │ │
│ │ │ │conservarea│ │ │ │ │ │
│ │ │ │habitatelor│ │ │ │ │ │
│ │ │ │naturale, a│ │ │ │ │ │
│ │ │ │florei şi │ │ │ │ │ │
│ │ │ │faunei │ │ │ │ │ │
│ │ │ │sălbatice, │ │ │ │ │ │
│ │ │ │aprobată cu│ │ │ │ │ │
│ │ │ │modificări │ │ │ │ │ │
│ │ │ │şi │ │ │ │ │ │
│ │ │ │completări │ │ │ │ │ │
│ │ │ │prin Legea │ │ │ │ │ │
│ │ │ │nr. 49/2011│ │ │ │ │ │
│ │ │ │anexa IV, │ │ │ │ │ │
│Zootoca │şopârlă de│ │Legea 13/ │ │ │ │ │ │
│vivipara │munte │5910 │1993 pentru│C │C │B │C │B │
│ │ │ │aderarea │ │ │ │ │ │
│ │ │ │României la│ │ │ │ │ │
│ │ │ │Convenţia │ │ │ │ │ │
│ │ │ │privind │ │ │ │ │ │
│ │ │ │conservarea│ │ │ │ │ │
│ │ │ │vieţii │ │ │ │ │ │
│ │ │ │sălbatice │ │ │ │ │ │
│ │ │ │şi a │ │ │ │ │ │
│ │ │ │habitatelor│ │ │ │ │ │
│ │ │ │naturale │ │ │ │ │ │
│ │ │ │din Europa │ │ │ │ │ │
│ │ │ │adoptată la│ │ │ │ │ │
│ │ │ │Berna la 19│ │ │ │ │ │
│ │ │ │septembrie │ │ │ │ │ │
│ │ │ │1979, anexa│ │ │ │ │ │
│ │ │ │III, │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Directiva │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Habitate 92│ │ │ │ │ │
│ │ │ │/43/CEE │ │ │ │ │ │
│ │ │ │anexa IVA. │ │ │ │ │ │
├────────────┼──────────┼─────┼───────────┼─────────┼───┼────┼───┼───┤
│ │ │ │Legea 13/ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │1993 pentru│ │ │ │ │ │
│ │ │ │aderarea │ │ │ │ │ │
│ │ │ │României la│ │ │ │ │ │
│ │ │ │Convenţia │ │ │ │ │ │
│ │ │ │privind │ │ │ │ │ │
│ │ │ │conservarea│ │ │ │ │ │
│ │ │ │vieţii │ │ │ │ │ │
│Anguis │şarpe de │2432 │sălbatice │P │C │B │C │B │
│fragilis │sticlă │ │şi a │ │ │ │ │ │
│ │ │ │habitatelor│ │ │ │ │ │
│ │ │ │naturale │ │ │ │ │ │
│ │ │ │din Europa │ │ │ │ │ │
│ │ │ │adoptată la│ │ │ │ │ │
│ │ │ │Berna la 19│ │ │ │ │ │
│ │ │ │septembrie │ │ │ │ │ │
│ │ │ │1979, anexa│ │ │ │ │ │
│ │ │ │II. │ │ │ │ │ │
├────────────┼──────────┼─────┼───────────┼─────────┼───┼────┼───┼───┤
│ │ │ │OUG 57/2007│ │ │ │ │ │
│ │ │ │privind │ │ │ │ │ │
│ │ │ │regimul │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ariilor │ │ │ │ │ │
│ │ │ │naturale │ │ │ │ │ │
│ │ │ │protejate, │ │ │ │ │ │
│ │ │ │conservarea│ │ │ │ │ │
│ │ │ │habitatelor│ │ │ │ │ │
│ │ │ │naturale, a│ │ │ │ │ │
│ │ │ │florei şi │ │ │ │ │ │
│ │ │ │faunei │ │ │ │ │ │
│ │ │ │sălbatice, │ │ │ │ │ │
│ │ │ │aprobată cu│ │ │ │ │ │
│ │ │ │modificări │ │ │ │ │ │
│ │ │ │şi │ │ │ │ │ │
│ │ │ │completări │ │ │ │ │ │
│ │ │ │prin Legea │ │ │ │ │ │
│ │ │ │nr. 49/2011│ │ │ │ │ │
│ │ │ │anexa IVA, │ │ │ │ │ │
│Coronella │şarpele de│ │Legea 13/ │ │ │ │ │ │
│austriaca │alun │1283 │1993 pentru│P │C │B │C │B │
│ │ │ │aderarea │ │ │ │ │ │
│ │ │ │României la│ │ │ │ │ │
│ │ │ │Convenţia │ │ │ │ │ │
│ │ │ │privind │ │ │ │ │ │
│ │ │ │conservarea│ │ │ │ │ │
│ │ │ │vieţii │ │ │ │ │ │
│ │ │ │sălbatice │ │ │ │ │ │
│ │ │ │şi a │ │ │ │ │ │
│ │ │ │habitatelor│ │ │ │ │ │
│ │ │ │naturale │ │ │ │ │ │
│ │ │ │din Europa │ │ │ │ │ │
│ │ │ │adoptată la│ │ │ │ │ │
│ │ │ │Berna la 19│ │ │ │ │ │
│ │ │ │septembrie │ │ │ │ │ │
│ │ │ │1979, anexa│ │ │ │ │ │
│ │ │ │II, │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Directiva │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Habitate 92│ │ │ │ │ │
│ │ │ │/43/CEE │ │ │ │ │ │
│ │ │ │anexa IV. │ │ │ │ │ │
├────────────┼──────────┼─────┼───────────┼─────────┼───┼────┼───┼───┤
│ │ │ │Legea 13/ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │1993 pentru│ │ │ │ │ │
│ │ │ │aderarea │ │ │ │ │ │
│ │ │ │României la│ │ │ │ │ │
│ │ │ │Convenţia │ │ │ │ │ │
│ │ │ │privind │ │ │ │ │ │
│ │ │ │conservarea│ │ │ │ │ │
│ │ │ │vieţii │ │ │ │ │ │
│Natrix │şarpe de │2469 │sălbatice │C │C │B │C │B │
│natrix │casă │ │şi a │ │ │ │ │ │
│ │ │ │habitatelor│ │ │ │ │ │
│ │ │ │naturale │ │ │ │ │ │
│ │ │ │din Europa │ │ │ │ │ │
│ │ │ │adoptată la│ │ │ │ │ │
│ │ │ │Berna la 19│ │ │ │ │ │
│ │ │ │septembrie │ │ │ │ │ │
│ │ │ │1979, anexa│ │ │ │ │ │
│ │ │ │III. │ │ │ │ │ │
├────────────┼──────────┼─────┼───────────┼─────────┼───┼────┼───┼───┤
│ │ │ │OUG 57/2007│ │ │ │ │ │
│ │ │ │privind │ │ │ │ │ │
│ │ │ │regimul │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ariilor │ │ │ │ │ │
│ │ │ │naturale │ │ │ │ │ │
│ │ │ │protejate, │ │ │ │ │ │
│ │ │ │conservarea│ │ │ │ │ │
│ │ │ │habitatelor│ │ │ │ │ │
│ │ │ │naturale, a│ │ │ │ │ │
│ │ │ │florei şi │ │ │ │ │ │
│ │ │ │faunei │ │ │ │ │ │
│ │ │ │sălbatice, │ │ │ │ │ │
│ │ │ │aprobată cu│ │ │ │ │ │
│ │ │ │modificări │ │ │ │ │ │
│ │ │ │şi │ │ │ │ │ │
│ │ │ │completări │ │ │ │ │ │
│ │ │ │prin Legea │ │ │ │ │ │
│ │ │ │nr. 49/ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │2011, anexa│ │ │ │ │ │
│ │ │ │IV, Legea │ │ │ │ │ │
│Natrix │şarpe de │1292 │13/1993 │C │C │B │C │B │
│tessellata │apă │ │pentru │ │ │ │ │ │
│ │ │ │aderarea │ │ │ │ │ │
│ │ │ │României la│ │ │ │ │ │
│ │ │ │Convenţia │ │ │ │ │ │
│ │ │ │privind │ │ │ │ │ │
│ │ │ │conservarea│ │ │ │ │ │
│ │ │ │vieţii │ │ │ │ │ │
│ │ │ │sălbatice │ │ │ │ │ │
│ │ │ │şi a │ │ │ │ │ │
│ │ │ │habitatelor│ │ │ │ │ │
│ │ │ │naturale │ │ │ │ │ │
│ │ │ │din Europa │ │ │ │ │ │
│ │ │ │adoptată la│ │ │ │ │ │
│ │ │ │Berna la 19│ │ │ │ │ │
│ │ │ │septembrie │ │ │ │ │ │
│ │ │ │1979, anexa│ │ │ │ │ │
│ │ │ │II, │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Directiva │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Habitate 92│ │ │ │ │ │
│ │ │ │/43/CEE │ │ │ │ │ │
│ │ │ │anexa IVA. │ │ │ │ │ │
├────────────┼──────────┼─────┼───────────┼─────────┼───┼────┼───┼───┤
│ │ │ │Legea 13/ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │1993 pentru│ │ │ │ │ │
│ │ │ │aderarea │ │ │ │ │ │
│ │ │ │României la│ │ │ │ │ │
│ │ │ │Convenţia │ │ │ │ │ │
│ │ │ │privind │ │ │ │ │ │
│ │ │ │conservarea│ │ │ │ │ │
│ │ │ │vieţii │ │ │ │ │ │
│ │ │ │sălbatice │ │ │ │ │ │
│ │ │ │şi a │ │ │ │ │ │
│Vipera berus│viperă │2473 │habitatelor│C │C │B │C │B │
│ │comună │ │naturale │ │ │ │ │ │
│ │ │ │din Europa │ │ │ │ │ │
│ │ │ │adoptată la│ │ │ │ │ │
│ │ │ │Berna la 19│ │ │ │ │ │
│ │ │ │septembrie │ │ │ │ │ │
│ │ │ │1979, anexa│ │ │ │ │ │
│ │ │ │III, │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Directiva │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Habitate 92│ │ │ │ │ │
│ │ │ │/43/CEE │ │ │ │ │ │
│ │ │ │anexa IVB. │ │ │ │ │ │
└────────────┴──────────┴─────┴───────────┴─────────┴───┴────┴───┴───┘


        Legendă:
        POPULAŢIE: Se introduc date exacte despre populaţie dacă se cunosc. Dacă nu se cunoaşte numărul exact al populaţiei, se indică o plajă de valori. Dacă nu se cunoaşte această plajă de valori, dar există informaţii despre populaţia minimă şi maximă, se va completa numărul aproximativ minim sau maxim în câmpul indicat în formular. Printr-un alt semn se indică perechile (p) sau indivizii (i) număraţi. În cazul în care nu se pot indica informaţii numerice, atunci mărimea/densitatea populaţiei se indică prin (C) - specie comună, (R) - specie rară, sau (V) - foarte rară. Dacă datele despre o populaţie lipsesc complet, se indică numai prezenţa speciei(P).

        Statut de conservare:
        ● Pop.: mărimea şi densitatea populaţiei speciei prezente din sit în raport cu populaţiile prezente pe teritoriul naţional: (A): 100 ≥ p >15%, (B): 15 ≥ p > 2%, (C): 2 ≥ p > 0%, (D): populaţie nesemnificativă.
        ● Cons.: gradul de conservare a trăsăturilor habitatului care sunt importante pentru speciile respective şi posibilităţile de refacere: (A): conservare excelentă, (B): conservare bună, (C): conservare medie sau redusă.
        ● Izo.: gradul de izolare a populaţiei prezente în sit faţă de aria de răspândire normală a speciei: (A): populaţie aproape izolată,(B): populaţie ne- izolată, dar la limita ariei de distribuţie, (C): populaţie ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă.
        ● Glo.: evaluarea globală a valorii sitului pentru conservarea speciei respective: (A): valoare excelentă, (B): valoare bună, (C): valoare considerabilă.


    Ihtiofauna
        PNPV se bucură de o bogată reţea de ape de munte. Aici trăiesc o serie de specii de peşti importanţi atât din punct de vedere conservativ cât şi din punct de vedere economic. Dintre aceştia amintim zglăvoaca - Cottus gobio şi porcuşorul de vad - Gobio uranoscopus ambele specii fiind prezente în formularul standard al sitului ROSCI0208 Putna Vrancea în anexa II a Directivei Consiliului nr. 92/43/CEE.
        De asemenea, în râurile din PNPV mai putem întâlni păstrăv indigen - Salmo truta fario, păstrăv curcubeu - Salmo gairderi irideus, păstrăv fântânel - Salvelinus fontinalis, mreana vânătă - Barbus meridionalis petenyi, purcuşorul - Gobio, scobarul - Chondrostoma nasus, boişteanul - Phoxinus phoxinus şi cleanul - Leuciscus cephalus.
        În prezent APNPV are în gestiune fondurile piscicole preluate de la Agenţia Naţională de Pescuit şi Acvacultură. Administrarea fondurilor piscicole de pe raza PNPV se realizează în baza Protocolului de predare a resurselor acvatice vii din habitatele piscicole naturale din apele de munte şi organizării activităţii de practicare a pescuitului în scop recreativ/sportiv nr. 774/2013, încheiat între Direcţia Silvică Vrancea şi APNPV, cu aprobarea RNP Romsilva.
        Statutul şi starea de conservare a ihtiofaunei de interes conservativ din PNPV

┌───────────┬─────┬─────────┬─────────┬────────────────┐
│ │ │ │ │Starea de │
│Specia │Cod │Motiv │Populaţie│conservare │
│ │EUNIS│ │ ├───┬────┬───┬───┤
│ │ │ │ │Pop│Cons│Izo│Glo│
├───────────┼─────┼─────────┼─────────┼───┼────┼───┼───┤
│ │ │anexa II │ │ │ │ │ │
│Cottus │1163 │la │P │C │B │C │C │
│gobio │ │Directiva│ │ │ │ │ │
│ │ │Habitate │ │ │ │ │ │
├───────────┼─────┼─────────┼─────────┼───┼────┼───┼───┤
│ │ │anexa II │ │ │ │ │ │
│Gobio │1122 │la │P │C │C │C │C │
│uranoscopus│ │Directiva│ │ │ │ │ │
│ │ │Habitate │ │ │ │ │ │
└───────────┴─────┴─────────┴─────────┴───┴────┴───┴───┘

        Legenda:
        Populaţie: Se indică o plajă de valori. Dacă nu se cunoaşte această plajă de valori, dar există informaţii despre populaţia minimă şi maximă, se va completa numărul aproximativ minim sau maxim în câmpul indicat în formular. În cazul în care nu se pot indica informaţii numerice, atunci mărimea/densitatea populaţiei se indică prin (C) - specie comună, (R)- specie rară, sau (V)- foarte rară. Dacă datele despre o populaţie lipsesc complet, se indică numai prezenţa speciei (P).


        Statut de conservare:
        ● Pop.: mărimea şi densitatea populaţiei speciei prezente din sit în raport cu populaţiile prezente pe teritoriul naţional: (A): 100 ≥ p >15%, (B): 15 ≥ p > 2%, (C): 2 ≥ p > 0%, (D): populaţie nesemnificativă.
        ● Cons.: gradul de conservare a trăsăturilor habitatului care sunt importante pentru speciile respective şi posibilităţile de refacere: (A): conservare excelentă, (B): conservare bună, (C): conservare medie sau redusă.
        ● Izo.: gradul de izolare a populaţiei prezente în sit faţă de aria de răspândire normală a speciei: (A): populaţie (aproape) izolată,(B): populaţie ne-izolată, dar la limita ariei de distribuţie, (C): populaţie ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă.
        ● Glo.: evaluarea globală a valorii sitului pentru conservarea speciei respective: (A): valoare excelentă, (B): valoare bună, (C): valoare considerabilă.


    Nevertebrate
        Primele date concrete asupra faunei de ortoptere din Vrancea provin din lucrarea lui C. Iuşan şi I. Oltean, 2003, studiu asupra ortopterelor din zona Carpaţilor şi Subcarpaţilor Vrancei. Autorii au colectat un număr de 38 de specii caracteristice zonei de sud-est a Carpaţilor Orientali, din următoarele zone: Valea Pietricelele, Valea Stânei, Năruja, Nereju, Tăul Negru, Dealul Negru, Lapoşu de Sus şi Lacul Negru; este semnalată specia Pholidoptera transsylvanica, Anexa IV A - Natura 2000, în zonele: Valea Pietricelele, Valea Stânei şi Tăul Negru.
        Având în vedere importanţa conservativă deosebită a sitului vizat, suprafaţa şi diversitatea de micro habitate a zonei, se poate afirma că fauna de coleoptere a PNPV Natural Putna-Vrancea este insuficient cunoscută, insuficienţă datorată lipsei de referinţe bibliografice referitoare la fauna de coleoptere a zonei.
        Deşi a constituit un punct de studiu pentru anii 60-70 pentru specialiştii Muzeului Naţional de Istorie Naturală "Grigore Antipa", date despre coleopterofauna zonei nu au fost publicate. Pentru lista de specii prezente în areal a fost identificate specii de coleoptere din colecţia MNINGA colectate din PNPV.
        În Formularul Standard Natura 2000 este menţionată specia Rosalia alpina, cu situaţia populaţiei tip C.
        Un rezultat deosebit îl reprezintă identificarea în teren a speciilor Natura 2000, Carabus variolosus, Fabricius, Osmoderma eremita, Scopoli şi Rosalia alpina, Linnaeus, primele două nefiind prezente în Formularul Standard Natura 2000 al ariei protejate.
        În zona Vrancei este menţionată în lucrări de specialitate, prezenţa unor populaţii ale speciei Vertigo genesii, Gredler, 1856, specie considerată endemit european, arctică-alpină, răspândită în Europa Nordică şi Centrală, în special în zone montane calcaroase.
        Localitatea tip a speciei este în Italia la NE de Bolzano la 1580 m altitudine. Populaţii actuale sunt confirmate din Suedia, Italia, Finlanda, Marea Britanie.
        În partea nordică a arealului preferă o altitudine de 300-900 m. Sporadic a fost colectată şi din Alpi, la aproximativ 2000 m.
     Speciile de faună identificate pe teren sau menţionate în literatură, precum şi statutul de protecţie al acestora, sunt prezentate în Anexa nr. 14 la Planul de management.

    3.3. Habitate
        Complexitatea factorilor abiotici de pe raza PNPV constituie elemente cu rol determinant în repartiţia învelişului vegetal. Diferenţierile fizico-chimice ale substratului, au impus instalarea pe raza acestei arii protejate, a unor tipuri majore de habitate naturale.

    Habitate Natura 2000
        Inventarierea şi cartarea habitatelor PNPV s-a realizat în cadrul proiectului "Parcul Natural Putna - Vrancea - arie protejată cheie pentru conservarea naturii în zona Carpaţilor de Curbură", finanţat prin POS Mediu.
        În cuprinsul PNPV se întâlnesc suprafeţe foarte mari de habitate protejate la nivelul Uniunii Europene, care, în cazul în care îndeplinesc criteriile de reprezentativitate din Directiva Habitate, vor contribui la declararea ariilor speciale de conservare.
        Pe teritoriul PNPV au fost identificate şi cartate un număr de 14 habitate Natura 2000, din care 3 habitate prioritare, conform tabelului nr. 5.
        Tabelul nr. 5 - Habitate Natura 2000 de pe teritoriul PNPV

┌────┬──────────────────┬──────┬─────────┬─────────────┐
│Nr. │ │Cod │ │ │
│crt.│Habitat │Natura│Acoperire│Răspândire │
│ │ │2000 │ │ │
├────┼──────────────────┼──────┼─────────┼─────────────┤
│ │Tufărişuri cu │ │ │ │
│ │jneapăn - Pinus │ │ │ │
│1. │mugo şi │4070* │0.01% │Vârful Goru │
│ │rododendron - │ │ │ │
│ │Rhododendron │ │ │ │
│ │myrtifolium │ │ │ │
├────┼──────────────────┼──────┼─────────┼─────────────┤
│ │Pajişti montane de│ │ │ │
│ │Nardus stricta şi │ │ │Vârful Goru, │
│2. │Viola declinata, │6230* │0.71% │Lăcăuţi, │
│ │bogate în specii │ │ │Golul Lepşei,│
│ │pe substraturi │ │ │Muntele Coza │
│ │silicioase │ │ │ │
├────┼──────────────────┼──────┼─────────┼─────────────┤
│ │ │ │ │Versantul │
│ │ │ │ │sud-estic al │
│ │ │ │ │Muntelui │
│ │ │ │ │Coza, │
│ │Păduri sud-est │ │ │versanţii │
│ │carpatice de │ │ │văii râului │
│ │frasin - Fraxinus │ │ │Putna, până │
│ │excelsior, paltin │ │ │la intrarea │
│3. │- Acer │9180* │0.07% │în │
│ │pseudoplatanus, │ │ │localitatea │
│ │ulm - Ulmus glabra│ │ │Lepşa, │
│ │cu Lunaria │ │ │versantul │
│ │rediviva │ │ │estic al │
│ │ │ │ │Culmii Via │
│ │ │ │ │Draci şi al │
│ │ │ │ │Culmii │
│ │ │ │ │Munţişoarele │
├────┼──────────────────┼──────┼─────────┼─────────────┤
│ │ │ │ │Suprafeţe │
│ │Păduri aluviale cu│ │ │reduse în │
│ │Alnus glutinosa şi│ │ │lungul │
│ │Fraxinus excelsior│ │ │albiilor │
│4. │- Alno-Padion, │91E0 │0.4% │majore a │
│ │Alnion incanae, │ │ │pâraielor │
│ │Salicion albae │ │ │Tişiţa Mică, │
│ │ │ │ │Tişita Mare │
│ │ │ │ │şi Lepşa │
├────┼──────────────────┼──────┼─────────┼─────────────┤
│ │ │ │ │Zona de │
│ │ │ │ │contact a │
│ │ │ │ │Culmii │
│ │ │ │ │Fântâna lui │
│ │ │ │ │Bucur-Omagul │
│ │ │ │ │cu │
│ │Pajişti sud-est │ │ │depresiunea │
│ │carpatice de │ │ │Negrileşti, │
│ │Trisetum │ │ │bazinetele │
│5. │flavescens şi │6520 │3.02% │intramontane │
│ │Alchemilla │ │ │Greşu şi │
│ │vulgaris │ │ │Lepşa, │
│ │ │ │ │Poienile │
│ │ │ │ │Cănele, │
│ │ │ │ │Dealul │
│ │ │ │ │Munceluş, │
│ │ │ │ │Dealul │
│ │ │ │ │Doagelor, │
│ │ │ │ │Pârâul Strei │
├────┼──────────────────┼──────┼─────────┼─────────────┤
│ │ │ │ │Sporadic pe │
│ │Păduri de Quercus │ │ │raza PNPV, în│
│ │petraea şi carpen │ │ │etajul │
│6. │- Carpinus betulus│9170 │0.14% │pădurilor de │
│ │de tip │ │ │amestec, până│
│ │Galio-Carpinetum │ │ │la │
│ │ │ │ │altitudinea │
│ │ │ │ │de 1000 m. │
├────┼──────────────────┼──────┼─────────┼─────────────┤
│ │ │ │ │Dealul │
│ │ │ │ │Doagelor, │
│ │ │ │ │Vârful │
│ │ │ │ │Pietricele, │
│ │ │ │ │Vârful │
│ │Păduri sud-est │ │ │Gomoiu, │
│ │carpatice de fag -│ │ │bazinul │
│7. │Fagus sylvatica şi│9110 │17.11% │pârâului │
│ │brad - Abies alba │ │ │Strâmba, │
│ │cu Vaccinium │ │ │Culmea │
│ │myrtillus │ │ │Mociarului, │
│ │ │ │ │versanţii │
│ │ │ │ │estici ai │
│ │ │ │ │Masivelor │
│ │ │ │ │Muşat şi │
│ │ │ │ │Hârtan. │
├────┼──────────────────┼──────┼─────────┼─────────────┤
│ │ │ │ │Întâlnit │
│ │ │ │ │frecvent pe │
│ │ │ │ │raza PNPV, în│
│ │ │ │ │etajul │
│ │Păduri dacice de │ │ │pădurilor de │
│ │stejar Quercus │ │ │amestec până │
│8. │robur şi carpen │91Y0 │0.34% │la │
│ │Carpinus betulus │ │ │altitudinea │
│ │ │ │ │de 1000 m, cu│
│ │ │ │ │excepţia │
│ │ │ │ │arealelor cu │
│ │ │ │ │inversiune │
│ │ │ │ │termică │
├────┼──────────────────┼──────┼─────────┼─────────────┤
│ │Păduri sud-est │ │ │Frecvent │
│ │carpatice de Picea│ │ │întâlnit în │
│9. │abies, Fagus │91V0 │34.24% │tot PNPV, │
│ │sylvatica şi Abies│ │ │până la │
│ │alba cu Pulmonaria│ │ │altitudinea │
│ │rubra │ │ │de 1400 m │
├────┼──────────────────┼──────┼─────────┼─────────────┤
│ │Păduri dacice de │ │ │Întâlnit │
│ │Fagus sylvatica şi│ │ │frecvent până│
│10. │Carpinus betulus │9130 │0.15% │la │
│ │cu Dentaria │ │ │altitudinea │
│ │bulbifera │ │ │de 800 m │
├────┼──────────────────┼──────┼─────────┼─────────────┤
│ │Păduri sud-est │ │ │ │
│11. │carpatice de Picea│9410 │10.9% │Frecvent în │
│ │abies cu Oxalis │ │ │etajul boreal│
│ │acetosella │ │ │ │
├────┼──────────────────┼──────┼─────────┼─────────────┤
│ │ │ │ │Frecvent │
│ │ │ │ │întâlnit în │
│ │ │ │ │zonele unde │
│ │Comunităţi sud-est│ │ │sunt │
│ │carpatice de │ │ │amplasate │
│ │buruienişuri │ │ │stâne: │
│12. │înalte cu Senecio │6430 │0.02% │Muntele Coza,│
│ │subalpinus şi │ │ │Gura │
│ │ştevia stânelor - │ │ │Cristianului,│
│ │Rumex alpinus │ │ │Pietricica, │
│ │ │ │ │Golul Lepşei,│
│ │ │ │ │Trei Hotare │
│ │ │ │ │şi Golul │
│ │ │ │ │Macradăului │
├────┼──────────────────┼──────┼─────────┼─────────────┤
│ │ │ │ │Suprafeţe │
│ │ │ │ │considerabile│
│ │ │ │ │în Muntele │
│ │ │ │ │Goru, Muntele│
│ │ │ │ │Condratu, │
│ │ │ │ │Muntele │
│13. │Tufărişuri alpine │4060 │0.22% │Lăcăuţi, │
│ │şi boreale │ │ │Vârful │
│ │ │ │ │Zburătura, │
│ │ │ │ │Zboina │
│ │ │ │ │Neagră, │
│ │ │ │ │Vârful Muşat │
│ │ │ │ │şi Vârful │
│ │ │ │ │Hârtanu. │
├────┼──────────────────┼──────┼─────────┼─────────────┤
│ │Pajişti panonice │ │ │Suprafeţe │
│ │de stâncării - │ │ │reduse în │
│14. │Stipo-Festucetalia│6190 │0.35% │Vârful │
│ │pallentis │ │ │Lăcăuţi şi │
│ │ │ │ │Vârful Goru │
└────┴──────────────────┴──────┴─────────┴─────────────┘


    Distribuţia acestor habitate este prezentată în Anexa nr. 15 la Planul de management.

    Habitate după clasificarea naţională
        Au fost identificate şi cartate un număr de 37 habitate, conform clasificării naţionale, prezentate în tabelul nr. 6.
        Tabelul nr. 6 - Habitatele de interes naţional de pe teritoriul PNPV

┌────┬──────────────┬─────┬─────────┬─────────────┐
│Nr. │Denumire │Cod │Acoperire│Distribuţie │
│Crt.│habitat │RO │ │ │
├────┼──────────────┼─────┼─────────┼─────────────┤
│ │Tufărişuri │ │ │ │
│ │sud-est │ │ │ │
│ │carpatice de │ │ │ │
│1. │jneapăn - │R3105│0.01% │Vârful Goru │
│ │Pinus mugo, cu│ │ │ │
│ │smirdar - │ │ │ │
│ │Rhododendron │ │ │ │
│ │myrtifolium │ │ │ │
├────┼──────────────┼─────┼─────────┼─────────────┤
│ │Tufărişuri │ │ │Suprafeţe │
│ │sud-est │ │ │considerabile│
│2. │carpatice de │R3108│0.16% │în Muntele │
│ │ienupăr pitic │ │ │Goru, Muntele│
│ │- Juniperus │ │ │Lăcăuţi │
│ │sibirica │ │ │ │
├────┼──────────────┼─────┼─────────┼─────────────┤
│ │ │ │ │Suprafeţe │
│ │ │ │ │considerabile│
│ │Tufărişuri │ │ │în Muntele │
│ │sud-est │ │ │Condratu, │
│3. │carpatice de │R3111│0.07% │Vârful Muşat,│
│ │afin - │ │ │Vârful │
│ │Vaccinium │ │ │Hârtanu, │
│ │myrtillus │ │ │Vârful │
│ │ │ │ │Zburătura, │
│ │ │ │ │Zboina Neagră│
├────┼──────────────┼─────┼─────────┼─────────────┤
│ │Pajişti │ │ │Suprafeţe │
│ │daco-getice de│ │ │reduse în │
│4. │Festuca │R3403│0.02% │Vârful │
│ │pallens şi │ │ │Lăcăuţi şi │
│ │Melica ciliata│ │ │Vârful Goru │
├────┼──────────────┼─────┼─────────┼─────────────┤
│ │Pajişti │ │ │Suprafeţe │
│ │sud-est │ │ │reduse în │
│ │carpatice de │ │ │Vârful │
│5. │Sesleria │R3405│0.34% │Lăcăuţi, │
│ │heufleriana şi│ │ │Vârful Goru │
│ │Helianthemum │ │ │şi Zboina │
│ │canum │ │ │Neagră │
├────┼──────────────┼─────┼─────────┼─────────────┤
│ │Pajişti │ │ │ │
│ │sud-est │ │ │Vârful Goru, │
│ │carpatice de │ │ │Lăcăuţi, │
│6. │Scorzonera │R3608│0.71% │Golul Lepşei,│
│ │rosea şi │ │ │Muntele Coza │
│ │Festuca │ │ │ │
│ │nigrescens │ │ │ │
├────┼──────────────┼─────┼─────────┼─────────────┤
│ │ │ │ │Frecvent │
│ │ │ │ │întâlnit în │
│ │Comunităţi │ │ │zonele unde │
│ │sud-est │ │ │sunt │
│ │carpatice de │ │ │amplasate │
│ │buruienişuri │ │ │stâne: │
│7. │înalte cu │R3707│0.01% │Muntele Coza,│
│ │Telekia │ │ │Gura │
│ │speciosa şi │ │ │Cristianului,│
│ │Petasites │ │ │Pietricica, │
│ │hybridus │ │ │Golul Lepşei,│
│ │ │ │ │Trei Hotare, │
│ │ │ │ │Golul │
│ │ │ │ │Macradăului │
├────┼──────────────┼─────┼─────────┼─────────────┤
│ │ │ │ │În lungul │
│ │ │ │ │văilor din │
│ │ │ │ │etajul │
│ │ │ │ │nemoral: │
│ │Comunităţi │ │ │Cheile │
│ │dacice cu │ │ │Tişiţei, │
│8. │Deschampsia │R3712│0.01% │Pârâul Alunu,│
│ │caespitosa şi │ │ │Pârâul │
│ │Agrostis │ │ │Lespezi, │
│ │stolonifera │ │ │Pârâul │
│ │ │ │ │Condratu, │
│ │ │ │ │Pârâul Lepşa,│
│ │ │ │ │Pârâul │
│ │ │ │ │Mioarele │
├────┼──────────────┼─────┼─────────┼─────────────┤
│ │ │ │ │Frecvent │
│ │ │ │ │întâlnit în │
│ │ │ │ │zonele unde │
│ │ │ │ │sunt │
│ │Pajişti │ │ │amplasate │
│ │antropice de │ │ │stâne: │
│9. │Juncus tenuis │R3714│0.01% │Muntele Coza,│
│ │şi Trifolium │ │ │Gura │
│ │repens │ │ │Cristianului,│
│ │ │ │ │Pietricica, │
│ │ │ │ │Golul Lepşei,│
│ │ │ │ │Trei Hotare, │
│ │ │ │ │Golul │
│ │ │ │ │Macradăului │
├────┼──────────────┼─────┼─────────┼─────────────┤
│ │ │ │ │Zona de │
│ │ │ │ │contact a │
│ │ │ │ │Culmii │
│ │ │ │ │Fântâna lui │
│ │ │ │ │Bucur-Omagul │
│ │ │ │ │cu │
│ │Pajişti │ │ │depresiunea │
│ │sud-est │ │ │Negrileşti, │
│ │carpatice de │ │ │bazinetele │
│10. │Agrostis │R3803│3.02% │intramontane │
│ │capillaris şi │ │ │Greşu şi │
│ │Festuca rubra │ │ │Lepşa, │
│ │ │ │ │Poienile │
│ │ │ │ │Cănele, │
│ │ │ │ │Dealul │
│ │ │ │ │Munceluş, │
│ │ │ │ │Dealul │
│ │ │ │ │Doagelor, │
│ │ │ │ │Pârâul Strei │
├────┼──────────────┼─────┼─────────┼─────────────┤
│ │Păduri sud-est│ │ │ │
│ │carpatice de │ │ │ │
│ │molid - Picea │ │ │Frecvent │
│ │abies, fag - │ │ │întâlnit în │
│11. │Fagus │R4101│5.48% │tot parcul │
│ │sylvatica şi │ │ │până la │
│ │brad - Abies │ │ │altitudinea │
│ │alba cu │ │ │de 1400 m │
│ │Pulmonaria │ │ │ │
│ │rubra │ │ │ │
├────┼──────────────┼─────┼─────────┼─────────────┤
│ │ │ │ │Dealul │
│ │ │ │ │Doagelor, │
│ │ │ │ │Vârful │
│ │Păduri sud-est│ │ │Pietricele, │
│ │carpatice de │ │ │Vârful │
│ │molid - Picea │ │ │Gomoiu, │
│ │abies, fag - │ │ │bazinul │
│12. │Fagus │R4102│13.60% │pârâului │
│ │sylvatica şi │ │ │Strâmba, │
│ │brad - Abies │ │ │Culmea │
│ │alba cu │ │ │Mociarului, │
│ │Hieracium │ │ │versanţii │
│ │rotundatum │ │ │estici ai │
│ │ │ │ │Masivelor │
│ │ │ │ │Muşat şi │
│ │ │ │ │Hârtan │
├────┼──────────────┼─────┼─────────┼─────────────┤
│ │Păduri sud-est│ │ │ │
│ │carpatice de │ │ │ │
│ │molid - Picea │ │ │Sporadic │
│ │abies, fag - │ │ │întâlnit în │
│13. │Fagus │R4103│0.74% │tot parcul │
│ │sylvatica şi │ │ │până la │
│ │brad - Abies │ │ │altitudinea │
│ │alba cu │ │ │de 1400 m │
│ │Leucanthemum │ │ │ │
│ │waldsteinii │ │ │ │
├────┼──────────────┼─────┼─────────┼─────────────┤
│ │Păduri sud-est│ │ │ │
│ │carpatice de │ │ │Sporadic │
│ │fag - Fagus │ │ │întâlnit în │
│14. │sylvatica şi │R4104│17.63% │tot parcul │
│ │brad - Abies │ │ │până la │
│ │alba cu │ │ │altitudinea │
│ │Pulmonaria │ │ │de 1400 m │
│ │rubra │ │ │ │
├────┼──────────────┼─────┼─────────┼─────────────┤
│ │Păduri sud-est│ │ │Frecvent pe │
│ │carpatice de │ │ │raza PNPV, în│
│ │fag - Fagus │ │ │etajul │
│15. │sylvatica şi │R4105│1.36% │pădurilor de │
│ │brad - Abies │ │ │amestec până │
│ │alba cu │ │ │la │
│ │Festuca │ │ │altitudinea │
│ │drymeia │ │ │de 1200 m │
├────┼──────────────┼─────┼─────────┼─────────────┤
│ │ │ │ │Întâlnit │
│ │ │ │ │frecvent pe │
│ │Păduri sud-est│ │ │raza PNPV, în│
│ │carpatice de │ │ │etajul │
│ │fag - Fagus │ │ │pădurilor de │
│ │sylvatica şi │ │ │amestec până │
│16. │brad - Abies │R4106│0.90% │la │
│ │alba cu │ │ │altitudinea │
│ │Hieracium │ │ │de 1000 m, cu│
│ │rotundatum │ │ │excepţia │
│ │ │ │ │arealelor cu │
│ │ │ │ │inversiune │
│ │ │ │ │termică │
├────┼──────────────┼─────┼─────────┼─────────────┤
│ │ │ │ │Dealul │
│ │ │ │ │Doagelor, │
│ │ │ │ │Vârful │
│ │ │ │ │Pietricele, │
│ │Păduri sud-est│ │ │Vârful │
│ │carpatice de │ │ │Gomoiu, │
│ │fag - Fagus │ │ │bazinul │
│17. │sylvatica şi │R4108│7.20% │pârâului │
│ │brad - Abies │ │ │Strâmba, │
│ │alba cu │ │ │Culmea │
│ │Leucanthemum │ │ │Mociarului, │
│ │waldsteinii │ │ │versanţii │
│ │ │ │ │estici ai │
│ │ │ │ │Masivelor │
│ │ │ │ │Muşat şi │
│ │ │ │ │Hârtan │
├────┼──────────────┼─────┼─────────┼─────────────┤
│ │ │ │ │Sporadic pe │
│ │ │ │ │toată │
│ │Păduri sud-est│ │ │suprafaţa │
│ │carpatice de │ │ │PNPV, în │
│18. │fag - Fagus │R4109│3.20% │etajul │
│ │sylvatica cu │ │ │pădurilor de │
│ │Symphytum │ │ │amestec până │
│ │cordatum │ │ │la │
│ │ │ │ │altitudinea │
│ │ │ │ │de 1200 m │
├────┼──────────────┼─────┼─────────┼─────────────┤
│ │ │ │ │Masive │
│ │ │ │ │montane │
│ │Păduri sud-est│ │ │înalte: │
│ │carpatice de │ │ │versantul │
│19. │fag - Fagus │R4110│1.24% │sud-estic al │
│ │sylvatica cu │ │ │muntelui │
│ │Festuca │ │ │Condratu, │
│ │drymeia │ │ │Culmea Alunu,│
│ │ │ │ │Tisarul Mare,│
│ │ │ │ │Piatra Ciutei│
├────┼──────────────┼─────┼─────────┼─────────────┤
│ │ │ │ │Versantul │
│ │ │ │ │sud-estic al │
│ │Păduri sud-est│ │ │Muntelui │
│ │carpatice de │ │ │Coza, │
│ │frasin - │ │ │versanţii │
│ │Fraxinus │ │ │văii râului │
│ │excelsior, │ │ │Putna până la│
│20. │paltin - Acer │R4117│0.07% │intrarea în │
│ │pseudoplatanus│ │ │localitatea │
│ │şi ulm - Ulmus│ │ │Lepşa, │
│ │glabra cu │ │ │versantul │
│ │Lunaria │ │ │estic al │
│ │rediviva │ │ │Culmii Via │
│ │ │ │ │Draci şi al │
│ │ │ │ │Culmii │
│ │ │ │ │Muntişoarele │
├────┼──────────────┼─────┼─────────┼─────────────┤
│ │Păduri dacice │ │ │ │
│ │de fag - Fagus│ │ │Întâlnit │
│ │sylvatica şi │ │ │frecvent până│
│21. │carpen - │R4118│0.15% │la │
│ │Carpinus │ │ │altitudinea │
│ │betulus cu │ │ │de 800 m │
│ │Dentaria │ │ │ │
│ │bulbifera │ │ │ │
├────┼──────────────┼─────┼─────────┼─────────────┤
│ │Păduri dacice │ │ │ │
│ │de gorun - │ │ │Sporadic pe │
│ │Quercus │ │ │raza PNPV, în│
│ │petraea, fag -│ │ │etajul │
│22. │Fagus │R4123│0.14% │pădurilor de │
│ │sylvatica şi │ │ │amestec până │
│ │carpen - │ │ │la │
│ │Carpinus │ │ │altitudinea │
│ │betulus cu │ │ │de 1000 m │
│ │Carex pilosa │ │ │ │
├────┼──────────────┼─────┼─────────┼─────────────┤
│ │ │ │ │Întâlnit │
│ │ │ │ │frecvent pe │
│ │ │ │ │raza PNPV, în│
│ │Păduri getice │ │ │etajul │
│ │- dacice de │ │ │pădurilor de │
│ │gorun - │ │ │amestec până │
│23. │Quercus │R4128│0.34% │la │
│ │petraea cu │ │ │altitudinea │
│ │Dentaria │ │ │de 1000 m, cu│
│ │bulbifera │ │ │excepţia │
│ │ │ │ │arealelor cu │
│ │ │ │ │inversiune │
│ │ │ │ │termică │
├────┼──────────────┼─────┼─────────┼─────────────┤
│ │ │ │ │Întâlnit │
│ │ │ │ │frecvent pe │
│ │Păduri dacice │ │ │raza PNPV, în│
│ │de gorun - │ │ │etajul │
│ │Quercus │ │ │pădurilor de │
│ │petraea şi fag│ │ │amestec până │
│24. │- Fagus │R4129│0.94% │la │
│ │sylvatica cu │ │ │altitudinea │
│ │Festuca │ │ │de 1000 m, cu│
│ │drymeia │ │ │excepţia │
│ │ │ │ │arealelor cu │
│ │ │ │ │inversiune │
│ │ │ │ │termică │
├────┼──────────────┼─────┼─────────┼─────────────┤
│ │ │ │ │Întâlnit │
│ │ │ │ │frecvent pe │
│ │Păduri dacice │ │ │raza PNPV, în│
│ │de gorun - │ │ │etajul │
│ │Quercus │ │ │pădurilor de │
│ │petraea şi fag│ │ │amestec până │
│25. │- Fagus │R4130│0.36% │la │
│ │sylvatica cu │ │ │altitudinea │
│ │Lembotropis │ │ │de 1000 m, cu│
│ │nigricans │ │ │excepţia │
│ │ │ │ │arealelor cu │
│ │ │ │ │inversiune │
│ │ │ │ │termică │
├────┼──────────────┼─────┼─────────┼─────────────┤
│ │ │ │ │Întâlnit │
│ │ │ │ │frecvent pe │
│ │Păduri dacice │ │ │raza PNPV, în│
│ │de gorun - │ │ │etajul │
│ │Quercus │ │ │pădurilor de │
│ │petraea şi fag│ │ │amestec până │
│26. │- Fagus │R4131│0.13% │la │
│ │sylvatica cu │ │ │altitudinea │
│ │Vaccinium - │ │ │de 1000 m, cu│
│ │Calluna │ │ │excepţia │
│ │ │ │ │arealelor cu │
│ │ │ │ │inversiune │
│ │ │ │ │termică │
├────┼──────────────┼─────┼─────────┼─────────────┤
│ │Păduri sud-est│ │ │ │
│ │carpatice de │ │ │ │
│27. │molid - Picea │R4205│4.92% │Frecvent în │
│ │abies cu │ │ │etajul boreal│
│ │Oxalis │ │ │ │
│ │acetosella │ │ │ │
├────┼──────────────┼─────┼─────────┼─────────────┤
│ │Păduri sud-est│ │ │ │
│ │carpatice de │ │ │ │
│ │molid - Picea │ │ │Frecvent în │
│28. │abies şi brad │R4206│4.30% │etajul boreal│
│ │- Abies alba │ │ │ │
│ │cu Hieracium │ │ │ │
│ │rotundatum │ │ │ │
├────┼──────────────┼─────┼─────────┼─────────────┤
│ │Păduri sud-est│ │ │ │
│ │carpatice de │ │ │ │
│ │molid - Picea │ │ │Frecvent în │
│29. │abies şi brad │R4207│0.28% │etajul boreal│
│ │- Abies alba │ │ │ │
│ │cu Hylocomium │ │ │ │
│ │splendens │ │ │ │
├────┼──────────────┼─────┼─────────┼─────────────┤
│ │Păduri sud-est│ │ │ │
│ │carpatice de │ │ │ │
│ │molid - Picea │ │ │Frecvent în │
│30. │abies şi brad │R4208│0.28% │etajul boreal│
│ │- Abies alba │ │ │ │
│ │cu Luzula │ │ │ │
│ │sylvatica │ │ │ │
├────┼──────────────┼─────┼─────────┼─────────────┤
│ │Păduri sud-est│ │ │ │
│ │carpatice de │ │ │Frecvent în │
│31. │molid - Picea │R4210│0.01% │etajul boreal│
│ │abies cu │ │ │ │
│ │Sphagnum sp. │ │ │ │
├────┼──────────────┼─────┼─────────┼─────────────┤
│ │Păduri sud-est│ │ │ │
│ │carpatice de │ │ │ │
│ │molid - Picea │ │ │Frecvent în │
│32. │abies şi brad │R4211│0.12% │etajul boreal│
│ │- Abies alba │ │ │ │
│ │cu Pulmonaria │ │ │ │
│ │rubra │ │ │ │
├────┼──────────────┼─────┼─────────┼─────────────┤
│ │Păduri sud-est│ │ │ │
│ │carpatice de │ │ │ │
│ │molid - Picea │ │ │ │
│33. │abies şi fag -│R4214│1.1% │Frecvent în │
│ │Fagus │ │ │etajul boreal│
│ │sylvatica cu │ │ │ │
│ │Hieracium │ │ │ │
│ │rotundatum │ │ │ │
├────┼──────────────┼─────┼─────────┼─────────────┤
│ │ │ │ │Suprafeţe │
│ │Păduri sud-est│ │ │reduse în │
│ │carpatice de │ │ │lungul │
│ │anin alb - │ │ │albiilor │
│34. │Alnus incana │R4401│0.33% │majore a │
│ │cu Telekia │ │ │pâraielor │
│ │specioasa │ │ │Tişiţa Mică, │
│ │ │ │ │Tişita Mare │
│ │ │ │ │şi Lepşa │
├────┼──────────────┼─────┼─────────┼─────────────┤
│ │Păduri dacice │ │ │Suprafeţe │
│ │- getice de │ │ │reduse în │
│ │lunci colinare│ │ │lungul │
│ │de anin negru │ │ │albiilor │
│35. │- Alnus │R4402│0.07% │majore a │
│ │glutinosa cu │ │ │pâraielor │
│ │Stellaria │ │ │Tişiţa Mică, │
│ │nemorum │ │ │Tişita Mare │
│ │ │ │ │şi Lepşa │
├────┼──────────────┼─────┼─────────┼─────────────┤
│ │Păduri │ │ │Suprafeţe │
│ │danubian- │ │ │reduse în │
│ │panonice de │ │ │lungul │
│ │anin negru - │ │ │albiilor │
│36. │Alnus │R4403│0.03% │majore a │
│ │glutinosa cu │ │ │pâraielor │
│ │Iris │ │ │Tişiţa Mică, │
│ │pseudacorus │ │ │Tişita Mare │
│ │ │ │ │şi Lepşa │
├────┼──────────────┼─────┼─────────┼─────────────┤
│ │Comunităţi │ │ │Frecvent │
│ │sud-est │ │ │întâlnite în │
│ │carpatice pe │ │ │Muntele Coza,│
│ │stânci │ │ │Golul Cozei, │
│37. │silicioase cu │R6210│0.08% │Pietricica, │
│ │Asplenium │ │ │Golul Lepşei,│
│ │trichomanes │ │ │Trei Hotare, │
│ │ssp. │ │ │Golul │
│ │trichomanes şi│ │ │Macradăului │
│ │Poa nemoralis │ │ │ │
└────┴──────────────┴─────┴─────────┴─────────────┘


    Distribuţia acestor habitate este prezentată în Anexa nr. 16 la Planul de management.
     Statutul şi starea de conservare a habitatelor de importanţă comunitară existente pe raza PNPV sunt prezentate în Anexa nr. 17 la Planul de management.

    3.4. Ecosisteme
    Ecosisteme de pădure
        Ecosistemele forestiere sunt dominante în PNPV, caracteristice fiind pădurile mixte şi pădurile de molid.
        Deşi bazinul Putnei a fost intens exploatat de către societăţile forestiere în prima jumătate a secolului trecut, locurile cele mai greu accesibile păstrând tipul de pădure natural fundamental, acesta a fost reconstituit prin lucrările de împădurire astfel că, în prezent, arboretele au funcţii speciale de susţinere a solului pe terenuri cu pante de peste 35°, pe stâncării, în bazine cu transport mare de aluviuni, pentru protecţia cursurilor de apă şi pe terenuri uşor erodabile sau supuse alunecărilor.

    Pajişti
        Pajiştile din regiunea PNPV sunt pajişti de munte, situate pe terenuri accidentate, reprezentate prin coaste domoale până la repezi, coame şi platouri, terase, văi şi depresiuni. Altitudinile la care se găsesc aceste pajişti sunt de 800-1600 m, până la limita superioară a pădurilor.
        Precipitaţiile din zonă variază între 800 şi 1200 de mm, iar temperaturile medii anuale oscilează între 3-4°C la limita superioară şi 7-8°C la limita inferioară.
        Pajiştile permanente din regiune sunt de origine secundară, instalându-se în locul vechilor păduri, după defrişarea acestora.
        În compoziţia floristică a acestor pajişti destul de valoroase, intră specii mezofile şi mezohigrofile care sunt dominante.
        Principalele formaţii care aparţin zonei studiate sunt: pajişti de iarba vântului cu păiuş roşu - Agrostis tenuis cu Festuca rubra, pajişti de păiuş roşu - Festuca rubra şi pajişti de ţepoşică - Nardus stricta.

    Zone umede
        Turbării acide, ombrotrofice, sărace în elemente minerale nutritive, alimentate în general de apa de ploaie, în care nivelul apei este mai ridicat ca şi pânza freatică, au o vegetaţie compusă din plante vivace, dominată de speciile de Sphagnum, ce permit creşterea turbăriei. Astfel de habitate sunt întâlnite în zona Lacului Negru din bazinul superior al Nărujei, limitrof PNPV.
        Mlaştinile din regiunea PNPV se regăsesc în lungul cursurilor de apă permanente şi temporare. Nu sunt foarte importante din punctul de vedere al suprafeţei pe care o ocupă, ci numai prin faptul că oferă un mozaic de zone umede, fie ele şi restrânse ca suprafaţă, care adăpostesc specii de amfibieni sau insecte specifice.
        Zonele umede se găsesc mai ales în locuri umbroase, pentru a evita evaporaţia intensă din timpul verii. Compoziţia floristică în aceste zone higrofile este variată, observându-se şi specii xerotermofile, adaptate la condiţiile de umiditate. Speciile higrofile se dezvoltă sub formă de pâlcuri, acolo unde solul întruneşte condiţiile de umiditate de care au nevoie pentru creştere. Aceste specii sunt: Juncus effusus, Juncus inflexus, Juncus gerardi, Equisetum hyemale, Equisetum palustre, Caltha palustris, Parnassia palustris, Veronica anagallis-aquatica, Alisma plantago-aquatica, Cyperus fuscus, Eleocharis palustris, Typha angustifolia.


    4. INFORMAŢII SOCIO-ECONOMICE ŞI CULTURALE
        Realizarea evaluării socio-economice a PNPV a presupus:
    g) identificarea evenimentelor reprezentative din etapele de locuire şi utilizare a spaţiului;
    h) stabilirea momentelor reprezentative pentru formarea aşezărilor permanente, utilizarea spaţiului şi resurselor naturale din PNPV;
    i) identificarea elementelor de patrimoniu cultural potenţial a fi valorificate în perspectivă;
    j) analiza situaţiei demografice actuale a aşezărilor umane din PNPV;
    k) analiza disfuncţionalităţilor în locuire;
    l) evaluarea activităţilor economice şi a impactului potenţial al acestora asupra mediului PNPV;
    m) analiza dinamicii spaţiale şi temporale a modului de utilizare a terenurilor şi a resurselor naturale;
    n) analiza calităţii infrastructurilor tehnico-edilitare, sanitare, educaţionale, de transport, gestionarea deşeurilor din PNPV;
    o) delimitarea principalelor arii şi sectoare de conflict cu proiecţie în administrarea PNPV.

    4.1. Informaţii socio-economice şi culturale
    Comunităţile locale şi factorii interesaţi
        Evoluţia demografică a comunităţilor locale din PNPV a fost influenţată de poziţia periferică în raport cu centrele urbane dar şi de o serie de decizii promovate la nivel naţional în special după anul 1900.
        Evaluarea demografică s-a realizat utilizând datele statistice existente pentru anii 1970, 1975, 1980, 1985, 1990, 1995, 2000, 2006 şi 2015, fiind luate în considerare cele trei unităţi administrativ-teritoriale care au teritorii în PNPV, respectiv Păuleşti, Tulnici şi Nistoreşti. Pentru comuna Păuleşti, au fost luate în considerare datele de la recensămintele din 1992 şi2012, obţinute la nivel de sat, cât şi datele la nivel de 2015, de la Primăria Păuleşti. Pentru aprecierea presiunii umane directe existente la nivelul PNPV au evaluat o serie de indicatori demografici pentru localităţile situate în imediata apropiere.
        Datele furnizate de Institutul Naţional de Statistică au fost completate prin informaţiile oferite de către autorităţile locale.

    Dinamica populaţiei
        În PNPV se observă o scădere accentuată a numărului populaţiei, în special după 1978, pe fondul creşterii semnificative a sporului migrator spre mediul urban şi a scăderii sporului natural, datorită reducerii natalităţii,

    Natalitatea
        În comunele cu teritorii în PNPV, tendinţa generală înregistrată este de scădere accelerată a valorilor acestui indicator, cauzele fiind legate de diminuarea ponderii populaţiei în vârstă, de reproducere, scăderea rentabilităţii activităţilor economice, plecările pentru muncă pe durată ridicată, legalizarea avorturilor şi de integrarea femeii în activităţile economice.
        Deşi în perioada 1966-1980 nivelul natalităţii s-a păstrat la un nivel ridicat, cu mici fluctuaţii de moment, după 1990 s-a înregistrat o scădere accentuată a natalităţii, determinată de transformările economice impuse de perioada de tranziţie, care s-au reflectat direct în nivelul de trai al populaţiei rurale.

    Mortalitatea
        Mortalitatea populaţiei reprezintă numărul de decedaţi la 1000 de locuitori, fiind un indicator ce surprinde îmbătrânirea populaţiei, eficienţa serviciilor sanitare şi nivelul de trai. Dinamica acestui indicator în perioada 1970-2015, ilustrează o creştere a valorilor, determinată în special de îmbătrânirea populaţiei şi de scăderea nivelului de trai.

    Sporul natural
        Sporul natural reprezintă diferenţa dintre natalitate şi mortalitate, acest indicator subliniind potenţialul uman al unui teritoriu. Dinamica temporală a acestui indicator demonstrează o scădere a valorilor pe fondul creşterii mortalităţii şi a scăderii natalităţii. Astfel, valoarea medie în comunele din PNPV a scăzut de la 13,33 la mie în 1970, la -2,3la mie în 2015, în comuna Tulnici şi de la 16,39 la mie la 2 la mie, în comuna Nistoreşti.
        În comuna Păuleşti, valorile sporului natural s-au păstrat negative, având valori de - 6,66 la mie şi -4,37 la mie.
        În comunele din PNPV, nu se poate vorbi despre revitalizare demografică pe baza sporului natural.

    Densitatea populaţiei
        Densitatea populaţiei reprezintă numărul de locuitori pe unitatea de suprafaţă. Scăderea numerică a populaţie din PNPV pusă în evidenţă şi de diminuarea densităţii populaţiei în perioada 1970-2015.
        Valorile mici ale densităţii populaţiei sunt determinate de caracteristicile cadrului natural, respectiv ponderea ridicată a versanţilor cu pante mari, suprafaţa ridicată a pădurilor, frecvenţa şi intensitatea ridicată a riscurilor naturale, în special a celor geomorfologice - alunecări de teren, torenţialitate - şi geologice - cutremure de pământ, diversitatea redusă a resurselor naturale şi productivitatea redusă a terenurilor, care reprezintă principalul factor restrictiv al răspândirii populaţiei în PNPV.
        Concentrări ridicate de populaţie apar în lungul căilor de comunicaţie şi în apropierea cursurilor de apă, reprezentative în acest sens fiind localităţile Tulnici, Lepşa şi Greşu situate pe Valea Putnei în lungul drumului naţional 2D Focşani-Târgu Secuiesc.
        În anul 2015, comunele din PNPV se caracterizau prin densitate redusă a populaţiei, sub 30 locuitori/kmp, şi anume: Nistoreşti cu 9,36 locuitori/kmp, Păuleşti cu 13,52 locuitori/kmp şi Tulnici cu 17,09 locuitori/kmp datorită suprafeţelor mari.
        Cea mai mare parte a zonei montane se caracterizează prin valori foarte reduse ale densităţii populaţiei, în timp ce zona subcarpatică şi bazinetele depresionare din lungul văilor, înregistrează valori ridicate, fapt ce poate sprijini eforturile de conservare din PNPV.

    Structura pe vârste şi sexe
        Structura pe vârste şi sexe a populaţiei permite înţelegerea unor aspecte legate de dinamica populaţiei, aprecierea potenţialului uman necesar pentru desfăşurarea de activităţi economice şi evidenţierea echilibrului demografic care caracterizează o anumită comunitate umană.
        Fenomenul de îmbătrânire a populaţiei este evident în comunele din PNPV, unde ponderea populaţiei cu vârstă peste 60 ani, depăşeşte 20%.
        Din analiza piramidelor de vârstă pentru comunele din PNPV, în anul 2015 s-a observat:
    a) tendinţa de scădere numerică a numărului populaţiei după 1975;
    b) dezechilibrul existent la nivelul unui segment important din populaţia activă, respectiv segmentul de vârstă 25-50 ani, cu multe discontinuităţi, determinate de migraţiile externe şi de variaţiile bilanţului natural;
    c) ponderea ridicată a populaţiei de 50-75 ani, ce surprinde tendinţa de îmbătrânire a populaţiei;
    d) ponderea mai ridicată a populaţiei masculine, la vârste sub 40 ani şi a populaţiei feminine peste 40 ani.


    Structura pe etnii şi religii
        Structura pe etnii şi religii oferă informaţii asupra stabilităţii comunităţilor locale, permiţând individualizarea unor arii folclorice specifice.
        Din punct de vedere etnic, conform datelor recensământului populaţiei din 2015, populaţia din PNPV se caracterizează printr-o omogenitate foarte ridicată, 99,99% fiind reprezentată de români.
        Structura etnică omogenă a populaţiei este completată şi de o structură confesională echilibrată, 99,82% fiind reprezentată de ortodocşi.
        În comuna Tulnici au fost înregistrate 11 persoane de religie penticostală, acesta fiind cultul religios cu cei mai mulţi reprezentanţi după cei ortodocşi.

    Nivelul de instruire
        Pentru abordarea acestui subiect au fost luate în considerare următoarele direcţii: distribuţia populaţiei pe nivele de şcolarizare, analiza potenţialului educaţional al comunelor din PNPV exprimată prin numărul de şcoli şi de cadre didactice.
        Pentru analiza nivelului de educare al populaţiei a fost considerată populaţia de peste 10 ani, reprezentând 88,11% din populaţia totală la nivelul comunelor din PNPV, în 2015, în creştere cu 6%, faţă de anul 1992.
        Se poate concluziona că nivelul de pregătire al populaţiei este scăzut, ceea ce nu reprezintă un atu pentru dezvoltarea economică durabilă a zonei şi nici pentru promovarea activităţilor de conservare.
        Deşi numărul de unităţi de învăţământ şi de cadre didactice se află la un nivel optim, interesul faţă de aceste instituţii educaţionale este redus.
        Acest lucru este evidenţiat prin numărul ridicat de analfabeţi şi de absolvenţi de studii primare sau gimnaziale, precum şi prin ponderea foarte mică a absolvenţilor de instituţii medii şi superioare.
        Repere culturale
    a) Şcoala - fiind o zonă rurală, dezvoltarea învăţământului este greoaie, neavând o tradiţie recunoscută. Cu toate acestea, aici s-au format mari personalităţi ale culturii naţionale cum ar fi: Leopoldina Bălănuţă, Simion Mehedinţi, Ion Diaconu şi mulţi alţii. Prima şcoală înfiinţată de stat în Tulnici a fost în anul 1893.
    b) Arhitectura - locuinţele tradiţionale din zonă sunt mono sau bicelulare, cu târnaţ, zăplaz înflorat la săceav şi acoperite cu şindrilă. Rolul celei de-a doua camere este pentru primirea oaspeţilor, păstrarea zestrei şi a "ultimului costum". În interior pereţii sunt decoraţi cu păretare.
    c) Folclor - tradiţiile şi folclorul au reuşit să se menţină încă din negura timpurilor datorită izolării acestor comunităţi. Din păcate în ultima vreme, influenţa urbană începe să-şi pună amprenta, prin abandonarea obiceiurilor locale tradiţionale în favoarea celor aşa-zis moderne. Încă mai vedem bătrâni îmbrăcaţi în costume populare, mai ales în zile de sărbătoare, venind la biserică sau la bâlci. Mai există şi câteva persoane ce mai cunosc arta ţesutului. Nu trebuie să uităm că în această zonă a fost descoperită balada "Mioriţa". Ca un reper în istorie, comuna Vrâncioaia reaminteşte trecătorilor de legenda Babei Vrâncioaia.
    d) Sculptura - începând de la celebrul tipar pentru ornatul caşului afumat, confecţionat din lemn de tei/paltin numit popular păpuşa, până la stâlpii târnaţului, meşterii locali şi-au pus amprenta în arta crestăturilor în lemn.
    e) Lăcaşuri de cult - dintre lăcaşurile de cult, cel mai important este Schitul Lepşa, întemeiat în anul 1764. Pe lângă rolul ecumenic, a existat în incinta acestuia şi o şcoală la care predau călugări greci şi ruşi. Schitul devine mănăstire în anul 1992, odată cu reluarea vieţii monahale, întreruptă din 1959 de autorităţile regimului comunist. Pe lângă biserica mănăstirii Lepşa, în satul Coza, mai există un lăcaş de cult monument istoric - biserica veche din sat. În Greşu, din 1992 este biserica cu hramul "Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena", iar în Lepşa, din anul 1995, biserica cu hramul "Sfântul Ierarh Nicolae".


    4.2. Utilizarea terenurilor
        Modul de utilizare al terenurilor evidenţiază profilul funcţional al unităţilor administrative, precum şi modul de intervenţie al factorului antropic în mediul natural.
        În anul 2016, cea mai ridicată pondere a terenurilor din PNPV era reprezentată de păduri, - 88,36%, urmate de pajişti naturale - 4,38%, păşuni - 3,20% şi păşuni împădurite - 2,91%. Intravilanul localităţilor şi culturile agricole ocupă ponderi nesemnificative, sub 0,88%, fiind concentrate în culoarul Lepşa - Greşu şi pe limita dinspre localităţile Coza şi Tulnici.
        Alte categorii de folosinţă ocupă doar 0,27% din suprafaţa PNPV.
        Din această cauză, suprafaţa ocupată de terenurile agricole era redusă, iar alte categorii de utilizare a terenurilor deţin ponderi nesemnificative. Terenurile neproductive au suprafeţe reduse, valori mai ridicate fiind înregistrate în comuna Tulnici - 2,33%.

    Suprafeţele forestiere
        Ponderea suprafeţelor forestiere este foarte ridicată, respectiv de 88,36%, motiv pentru care există premise pentru conservarea diversităţii biologice, dar şi pentru dezvoltarea activităţilor de exploatare şi prelucrare a lemnului.
        Creşterea rapidă a dimensiunilor riscurilor geomorfologice şi hidrologice în zona montană, cu afectarea directă a comunităţilor umane din acest spaţiu, a impus promovarea unor acţiuni susţinute de reîmpădurire.
        În urma împroprietăririi populaţiei şi a asociaţiilor obşteşti cu suprafeţe forestiere, prin aplicarea prevederilor Legii nr. 18/1991, Legii nr. 1/2000 şi Legii nr. 274/2005 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere nu au apărut dezechilibre notabile în PNPV generate de scăderea semnificativă a suprafeţelor forestiere.

    Suprafeţele agricole
        În perioada 1968 - 2014, ponderea suprafeţelor agricole crescut cu 6% în comunele cu teritorii în PNPV, fiind în prezent de 16,1% din suprafaţa totală a unităţilor administrativ teritoriale. În PNPV, ponderea terenurilor agricole din suprafaţa totală este redusă, respectiv 7,58%, cea mai mare parte fiind reprezentată de fâneţe şi păşuni.
        Structura terenurilor agricole evidenţiază specificul activităţilor agricole dintr-un anumit spaţiu. Astfel, ponderea ridicată a păşunilor şi fâneţelor evidenţiază dezvoltarea puternică a activităţilor de creştere a animalelor.
        În anul 2014, în structura terenurilor agricole în comunele cu teritorii în PNPV erau dominante păşunile - 52,9% şi fâneţele - 38,6%, terenurile arabile reprezentând doar 7,5% din totalul agricol. Ponderea redusă a terenurilor arabile este determinată de condiţiile fizico-geografice neprielnice culturii plantelor: ponderea ridicată a versanţilor cu pante mari şi medii, fertilitatea redusă a solurilor, condiţiile climatice nefavorabile din zona montană, riscuri geomorfologice cu intensitate şi frecvenţă ridicată, precum şi de densitatea scăzută a populaţiei în spaţiul analizat - sub 20 locuitori/kmp. Suprafeţele viticole şi pomicole deţin ponderi foarte reduse: 0,3% viile şi 0,7% livezile.
        Terenurile arabile ocupă 795 ha, cea mai mare parte regăsindu-se în zona subcarpatică a comunei Tulnici. De altfel, în PNPV ponderea acestor spaţii este foarte redusă - 0,03%.
        Păşunile şi fâneţele ocupă cea mai mare parte din suprafaţa agricolă: 9724 ha. Acest lucru este evident în special în zona montană, unde ponderea păşunilor şi fâneţelor se situează în jurul valorii de 90% din suprafaţa agricolă.
        În ceea ce priveşte dinamica structurii terenurilor agricole în perioada 1968 - 1989, se remarcă creşterea terenurilor arabile.
        După 1989 s-a înregistrat o scădere spectaculoasă a ponderii arabilului din total agricol în paralel cu creşterea suprafeţelor ocupate de fâneţe şi de păşuni. Suprafeţele ocupate de vii şi livezi au rămas relativ constante pe toată această perioadă, deţinând în continuare o pondere nesemnificativă.
        Extinderea suprafeţelor păşunilor şi fâneţelor se datorează în bună parte faptului că aceste categorii de utilizare agricolă necesită mai puţină întreţinere decât suprafeţele arabile, viile sau livezile, iar activităţile de creştere a animalelor au tradiţie istorică în acest spaţiu.

    4.3. Suprafeţele construite
        În anul 2018, suprafeţele construite au înregistrat ponderi ce s-au menţinut între 0,25 şi 0,45%.
        Ponderea lor este mai redusă în comuna Nistoreşti, şi într-o creştere continuă în Tulnici. Ponderea cea mai importantă din suprafeţele construite o reprezintă spaţiile de locuit, unde de altfel s-a înregistrat creşterea cea mai puternică.
        Localităţile cu cele mai importante creşteri au fost Lepşa şi Greşu.
        Suprafeţele ocupate de drumuri au ponderea sub 0,7% în comunele Tulnici şi Nistoreşti, ilustrând slaba fragmentare a spaţiului prin căi de comunicaţie.
        Terenurile neproductive au apărut din cauza defrişărilor intense care au favorizat instalarea proceselor geomorfologice.
        Aceste terenuri reintră cu mare dificultate în circuitul agricol sau forestier, reabilitarea necesitând costuri ridicate; cu toate acestea, se constată o scădere spectaculoasă a acestor terenuri în ultimii ani, deşi ponderea lor se menţine la un nivel redus - 0,64%.

    4.4. Situaţia juridică a terenurilor
        Cunoaşterea regimului de proprietate a terenurilor este un demers esenţial în fundamentarea acţiunilor din Planul de management.
        Un procent de 91,95% din fondul forestier al PNPV este proprietate privată, doar 8,05% fiind în proprietatea statului.
        Terenurile aflate în proprietatea statului sunt distribuite în unităţile de producţie Mordanu şi Tişiţa. În cadrul intravilanelor localităţilor, cea mai mare parte a terenurilor sunt în domeniul privat, în domeniul public rămânând în prezent suprafeţe extrem de reduse.
        Pe raza PNPV sunt următoarele forme de proprietate:
    a) proprietate publică a statului: este reprezentată de suprafeţe de fond forestier gestionate de Ocoalele Silvice Soveja şi Focşani, cu o suprafaţă de 2.709,54 ha, conform tabelului nr. 8.
        Tabelul nr. 8 - Suprafaţa fondului forestier în proprietatea publică a statului, la data de 01.01.2019

┌───────┬──────────────────┬───────────┐
│Nr. │Administrator │Suprafaţă │
│crt. │ │-ha │
├───────┼──────────────────┼───────────┤
│1. │Ocolul Silvic │1267,66 │
│ │Soveja │ │
├───────┼──────────────────┼───────────┤
│2. │Ocolul Silvic │1441,88 │
│ │Focşani │ │
├───────┴──────────────────┼───────────┤
│TOTAL │2709,54 │
└──────────────────────────┴───────────┘


        În acest moment nu sunt definitivate validările şi punerile în posesie, această suprafaţă putându-se modifica în favoarea proprietarilor privaţi.

    b) proprietate privată indiviză sau obştească: este o proprietate a unei comunităţi, conform cu statutul fiecărei obşti. Ca pondere, este cel mai răspândit tip de proprietate din parc, aceasta deoarece este a comunităţilor din şi de lângă parc. Suprafeţele de pădure deţinute de obşti se regăsesc în tabelul nr. 9.
        Tabelul nr. 9 - Suprafaţa fondului forestier deţinută în proprietate privată indiviză sau obştească

┌──────┬────────────────────┬──────────┐
│Nr. │Proprietar │Suprafaţă │
│crt. │ │-ha │
├──────┼────────────────────┼──────────┤
│1. │Obştea de Moşneni │13.033,48 │
│ │Tulnici │ │
├──────┼────────────────────┼──────────┤
│2. │Obştea Coza │2.301,38 │
├──────┼────────────────────┼──────────┤
│3. │Obştea Păuleşti │3.516,22 │
├──────┼────────────────────┼──────────┤
│4. │Obştea Hăulişca │2.051,18 │
├──────┼────────────────────┼──────────┤
│5. │Obştea Negrileşti │1.268,31 │
├──────┼────────────────────┼──────────┤
│6. │Obştea Nistoreşti │1.037,96 │
├──────┼────────────────────┼──────────┤
│7. │Obştea │2.027,08 │
│ │Vidra-Tichiriş │ │
├──────┼────────────────────┼──────────┤
│8. │Obştea Viişoara │2.187,43 │
├──────┼────────────────────┼──────────┤
│9. │Obştea Condratu │2.502,21 │
├──────┴────────────────────┼──────────┤
│TOTAL │29.925,25 │
└───────────────────────────┴──────────┘


        Cea mai mare proprietate, ca suprafaţă, este deţinută de Obştea de Moşneni Tulnici, cu o suprafaţă de fond forestier de 13.033,48 ha.
        Pentru păşuni şi alte terenuri deţinute de aceşti proprietari nu există informaţii concludente.

    c) proprietate privată individuală: reprezentată de deţinătorii de terenuri forestiere şi agricole. Pentru păşuni şi alte terenuri deţinute de aceşti proprietari nu există informaţii concludente. Suprafaţa de pădure deţinută de aceştia este prezentată în tabelul nr. 10.
        Tabelul nr. 10 - Suprafaţa fondului forestier deţinută în proprietate privată individuală

┌───────┬───────────────────┬───────────┐
│Nr. │Proprietar │Suprafaţă -│
│crt. │ │ha │
├───────┼───────────────────┼───────────┤
│1. │Proprietate │1024,76 │
│ │individuală │ │
├───────┼───────────────────┼───────────┤
│2. │Mănăstirea Lepşa │18,0 │
├───────┴───────────────────┼───────────┤
│TOTAL │1042,76 │
└───────────────────────────┴───────────┘


    Harta categoriilor de proprietari din PNPV este prezentată în Anexa nr. 18 la Planul de management.



    4.5. Administratori şi gestionari
        Gestionarea fondului forestier este realizată conform tabelului nr. 11.
        Tabelul nr. 11 - Ponderea suprafeţelor de fond forestier în funcţie de proprietar şi administrator, după amenajamentele actuale

┌────┬───────────┬────────────┬─────────┬─────────┐
│Nr. │ │Structura de│Suprafaţa│% din │
│crt.│Proprietar │administrare│-ha- │suprafaţă│
│ │ │ │ │PNPV │
├────┼───────────┼────────────┼─────────┼─────────┤
│ │ │Ocolul │ │ │
│1. │Stat │Silvic │1.267,66 │3,33 │
│ │ │Soveja │ │ │
├────┼───────────┼────────────┼─────────┼─────────┤
│ │ │Ocolul │ │ │
│2. │Stat │Silvic │1.441,88 │3,78 │
│ │ │Focşani │ │ │
├────┼───────────┼────────────┼─────────┼─────────┤
│3. │Obştea │ │1.268,31 │3,33 │
│ │Negrileşti │ │ │ │
├────┼───────────┤ ├─────────┼─────────┤
│4. │Obştea │ │3.516,22 │9,23 │
│ │Păuleşti │ │ │ │
├────┼───────────┤ ├─────────┼─────────┤
│5. │Obştea Coza│ │2.301,38 │6,04 │
├────┼───────────┤ ├─────────┼─────────┤
│6. │Obştea │ │2.187,43 │5,74 │
│ │Viişoara │Asociaţia │ │ │
├────┼───────────┤Obştilor ├─────────┼─────────┤
│7. │Obştea │Văii Putna │2.027,08 │5,32 │
│ │Vidra │Ocolul │ │ │
├────┼───────────┤Silvic ├─────────┼─────────┤
│8. │Obştea │Tulnici │2.502,21 │6,56 │
│ │Condratu │ │ │ │
├────┼───────────┤ ├─────────┼─────────┤
│9. │Obştea │ │2.051,18 │5,38 │
│ │Hăulişca │ │ │ │
├────┼───────────┤ ├─────────┼─────────┤
│10. │Midgard │ │857,91 │2,25 │
│ │Investments│ │ │ │
├────┼───────────┤ ├─────────┼─────────┤
│11. │Obştea │ │1.037,96 │2,72 │
│ │Nistoreşti │ │ │ │
├────┼───────────┼────────────┼─────────┼─────────┤
│ │Obştea de │ │ │ │
│12. │Moşneni │ │13.033,48│34,19 │
│ │Tulnici │Ocolul │ │ │
├────┼───────────┤Silvic ├─────────┼─────────┤
│13. │Proprietate│Obştea │166,85 │0,44 │
│ │individuală│Tulnici │ │ │
├────┼───────────┤ ├─────────┼─────────┤
│14. │Mănăstirea │ │18,0 │0,05 │
│ │Lepşa │ │ │ │
├────┴───────────┴────────────┼─────────┼─────────┤
│TOTAL │33.617,64│88,36 │
└─────────────────────────────┴─────────┴─────────┘


        Orice lucrare cu caracter silvic trebuie să fie conform amenajamentelor silvice în vigoare şi se va implementa numai în baza avizului APNPV.
        Gospodărirea fondului forestier se realizează conform amenajamentelor silvice în vigoare, prezentate în tabelul nr. 12.
        Tabelul nr. 12 - Lista întocmirii amenajamentelor silvice

┌────┬──────────────┬─────────────┬──────────┐
│Nr. │Proprietar │Administrator│Anul │
│crt.│ │ │amenajării│
├────┼──────────────┼─────────────┼──────────┤
│1. │ │Ocolul Silvic│2013 │
│ │ │Soveja │ │
├────┤Stat ├─────────────┼──────────┤
│2. │ │Ocolul Silvic│2013 │
│ │ │Focşani │ │
├────┼──────────────┼─────────────┼──────────┤
│ │Obştea de │Ocolul Silvic│ │
│3. │Moşneni │Obştea │2014 │
│ │Tulnici │Tulnici │ │
├────┼──────────────┼─────────────┼──────────┤
│4. │Obştea Coza │ │2012 │
├────┼──────────────┤ ├──────────┤
│5. │Obştea │ │2012 │
│ │Păuleşti │ │ │
├────┼──────────────┤ ├──────────┤
│6. │Obştea │ │2012 │
│ │Hăulişca │ │ │
├────┼──────────────┤ ├──────────┤
│7. │Obştea │Asociaţia │2012 │
│ │Viişoara │Obştilor Văii│ │
├────┼──────────────┤Putna Ocolul ├──────────┤
│8. │Obştea │Silvic │2012 │
│ │Vidra-Tichiriş│Tulnici │ │
├────┼──────────────┤ ├──────────┤
│9. │Obştea │ │2012 │
│ │Condratu │ │ │
├────┼──────────────┤ ├──────────┤
│10. │Obştea │ │2012 │
│ │Negrileşti │ │ │
├────┼──────────────┤ ├──────────┤
│11. │Obştea │ │2012 │
│ │Nistoreşti │ │ │
└────┴──────────────┴─────────────┴──────────┘


        Administrarea fondului piscicol se realizează de către APNPV, iar fondul pastoral de către obşti.

    4.6. Infrastructură şi construcţii
        Reţeaua de transporturi rutiere este gestionată de Administraţia Judeţeană Drumuri şi Poduri Vrancea pentru drumurile din extravilan şi de consiliile locale pentru cele din intravilan.
        Căile de comunicaţie influenţează în mod direct dinamica comunităţilor umane, favorizând dezvoltarea unor activităţi lege economice şi a fluxului de materii prime, produse finite şi persoane cu regiunile învecinate.
        Zona de vest a judeţului Vrancea este traversată de drumul naţional Focşani-Târgu Secuiesc, prin localităţile Vidra, Valea Sării, Bârseşti, Tulnici, Lepşa şi Greşu, această rută fiind de importanţă strategică. Reabilitat în ultimii ani, drumul naţional Focşani-Târgu Secuiesc este cea mai scurtă cale de legătură între localităţile din judeţul Vrancea şi cele din Transilvania.
        Din drumul naţional 2D se desprinde în dreptul localităţii Lepşa, drumul naţional 2L, Lepşa-Soveja, în prezent greu practicabil. Drumul naţional DN 2L ce face legătura dintre localitatea Lepşa şi Soveja a fost închis circulaţiei publice fiind distrus în urma inundaţiilor din anul 2005.
        La aceste două drumuri naţionale se adaugă 4 drumuri comunale, cu o lungime de 4,03 km pe raza PNPV natural, 49 drumuri forestiere şi 9 poteci turistice. Drumul comunal Tulnici - Coza - Păuleşti a fost modernizat în vara anului 2008.
        Densitatea ridicată a drumurilor forestiere pe văile râurilor este justificată prin dezvoltarea activităţilor silvice. Astfel, dezvoltarea drumurilor forestiere s-a realizat în special după 1966, ajungând în prezent la o densitate de 5,2 km/kmp cu un total de 966 km, tendinţa fiind de creştere pe fondul interesului din ce în ce mai ridicat pentru exploatarea lemnului.
        Transportul de călători este realizat prin firme private care fac legătura între localităţile din PNPV şi reşedinţa de judeţ. Frecvenţa curselor este funcţie de dimensiunea fluxului de persoane dintre reşedinţă şi comune.

    Alimentarea cu apă
        Alimentarea centralizată cu apă reprezintă încă o problemă importantă în Parcul Natural Putna-Vrancea, în spaţiul analizat existând un astfel de sistem doar în componente izolate ale localităţilor.
        Majoritatea localităţilor se alimentează din surse subterane, colective, în unele localităţi existând un sistem centralizat de distribuţie a apei potabile, respectiv:
    a) În localitatea Nistoreşti alimentarea cu apă potabilă în sistem centralizat se realizează din sursa Brădet pentru satele Nistoreşti, Brădet, Podu-Şchipoului, Vetreşti, Herăstrău şi Ungureni.
    b) În localităţile Tulnici, Păuleşti şi Hăulişca, alimentarea cu apă potabilă în sistem centralizat are o lungime a reţelei de distribuţie de 23,6 km: 9,3 km în comuna Tulnici şi14,3 km în comuna Păuleşti. Locuitorii satelor Păuleşti şi Hăulişca folosesc apa distribuită într-un sistem de drenuri amplasate pe pârâul lui Bogdan. Locuitorii satului Tulnici folosesc apa captată din 5 izvoare captate prin drenuri, amplasate în Roşchila în punctele Lutul Roşu şi Curmături.

        Capacitatea instalaţiilor de apă potabilă este de 375 mc/zi în comuna Tulnici şi 432 mc/zi în comuna Păuleşti, cantitatea livrată populaţiei în prezent fiind la 46,8% din această capacitate în Tulnici şi 62,2% în Păuleşti.
        În restul localităţilor alimentarea cu apă se realizează din pânza freatică prin fântâni, riscul de îmbolnăvire fiind foarte ridicat, mai ales că haznalele sunt amplasate la distanţe mici faţă de punctele de alimentare cu apă.
        Ponderea populaţiei care beneficiază de alimentare cu apă în sistem centralizat era de 4,9% în Nistoreşti şi 6,7% în Tulnici, este nesemnificativă pentru pretenţiile de dezvoltare a acestor localităţi.

    Canalizare
        O singură localitate din PNPV deţine reţea centralizată de canalizare, însă este într-o mică măsură folosită: 1%. În general se folosesc haznale care pun în pericol calitatea apelor freatice şi de suprafaţă. Doar în cazul gospodăriilor care sunt racordate la sistemul centralizat de apă potabilă există o preocupare de redirecţionare a apelor uzate, de obicei în canale colectoare neamenajate.
        În orice caz, gestionarea apelor uzate rămâne o problemă de rezolvat, mai ales că poate aduce deservicii importante acţiunilor de conservare şi calităţii locuirii în PNPV. Creşterea suprafeţelor construite în localităţile Lepşa şi Greşu, va mări presiunea asupra râului Putna, afectându-i calitatea şi estetica.
        În urma unui proiect SAPARD, în localitatea Lepşa s-a realizat reţeaua de canalizare şi o staţie de epurare a apelor menajere care urma să deservească circa 80% din locuinţele şi pensiunile din sat. Reţeaua de canalizare deserveşte o mică parte din populaţie.

    Energie electrică
        Gradul de electrificare al gospodăriilor din localităţile din Parcul Natural Putna-Vrancea se apropie de 100%, în majoritatea localităţilor, existând unele probleme în componentele risipite ale satelor.
        Comuna Tulnici este alimentată cu energie electrică prin intermediul unei linii electrice aeriene JEA 20 KV, Soveja-derivaţia Greşu, racordată la staţia de transformare 110/20 KV Focşani. Reţeaua electrică de distribuţie de joasă tensiune din localităţile comunei este de tip aerian. Injecţia de energie electrică în reţeaua de joasă tensiune se face prin intermediul a 19 puncte de transformare.
        Comuna Nistoreşti este racordată la sistemul energetic naţional prin intermediul unei linii aeriene de medie tensiune 20 KV, racordată la staţia de transformare 110/20 KV de la Vidra. Reţeaua de distribuţie a energiei electrice este similară celei din Tulnici, existând un număr de 10 staţii de transformare.

    Termoficare
        În satele cu teritorii în PNPV se foloseşte sistemul de încălzire cu sobe cu lemne sau cu centrale termice pe lemne, gaz sau curent electric. În nici una dintre comune nu există alimentare centralizată cu gaz metan, deşi sunt locuinţe care utilizează gazul metan din butelii sau rezervoare, în special în Lepşa.

    Depozite de deşeuri
        Problemă generală la nivelul mediului rural din România, gestiunea deşeurilor este un capitol pe care comunele din PNPV nu l-au abordat încă, în ciuda disfuncţionalităţilor multiple pe care le provoacă această stare: degradarea estetică, poluarea apelor freatice şi de suprafaţă, poluarea solului, creşterea nivelului pagubelor provocate de inundaţii prin depozitarea necontrolată a deşeurilor pe malurile râurilor, afectarea sănătăţii populaţiei şi altele asemenea.
        Există un sistem de colectare a deşeurilor care nu are frecvenţa optimă pentru a evita concentrările neorganizate de deşeuri. Astfel, în localităţile Lepşa şi Greşu apar foarte frecvent depozite neorganizate datorită faptului că deşeurile sunt preluate foarte rar.

    Servicii de poştă şi telecomunicaţii, inclusiv TV, radio
        Un indicator al gradului de izolare al unei comunităţi umane poate fi dat şi de prezenţa unor instituţii sau dotări care facilitează accesul la informaţii din exterior: oficii poştale, televiziune, radio, telefonie. Serviciile de telefonie fixă sunt asigurate prin intermediul unor centrale telefonice digitale. Centrale proprii deţin localităţile Tulnici şi Coza, care deservesc şi localităţile Lepşa, Greşu, Păuleşti, Hăulişca şi Spineşti. Gradul de acoperire al reţelelor de telefonie mobilă este satisfăcător în toate localităţile amintite mai sus, excepţie făcând localitatea Greşu şi zonele acoperite de vegetaţie forestieră. Pe raza Parcul Natural Putna-Vrancea există două antene de telefonie mobilă, una este montată în extravilanul localităţii Lepşa - punctul Cănele, iar cealaltă în centrul localităţii Lepşa. Niciuna nu are avizul APNPV deoarece au fost montate înainte ca administraţia să fie creată.

    Infrastructura sanitară
        Preocupările pentru menţinerea unui nivel ridicat al sănătăţii populaţiei sunt o reflectare a gradului de dezvoltare al unei comunităţi umane şi a interesului autorităţilor locale sau judeţene pentru menţinerea unui nivel ridicat de sanogeneză al populaţiei.
        În comunele din PNPV se observă un interes destul de redus pentru sănătatea populaţiei, fiind un singur doctor, la 2586 locuitori.
        Reşedinţele de comună deţin un dispensar uman, slab dotat din punct de vedere tehnic. Cazurile sanitare deosebite sunt direcţionate către spitalele din Vidra şi Focşani, situate la circa 30 şi respectiv 65 km. Comunele din PNPV deţin în reşedinţa de comună un dispensar veterinar, ceea ce evidenţiază preocupările pastorale ale populaţiei din acest spaţiu.

    Infrastructura turistică
        În ceea ce priveşte infrastructura turistică, cele mai multe locuri de cazare din spaţiul PNPV se găsesc în comuna Tulnici - 770 locuri, distribuite în 39 unităţi, dintre care cea mai mare este tabăra şcolară Gălăciuc, cu 200 de locuri - vezi tabelul 13 a,b,c,d,e.
        Tabel 13a

┌───────────────────────────────────────────────────┐
│Hoteluri aflate în circuit turistic pe raza PNPV, │
│în anul 2018 │
├────┬───────────┬──────────────┬───────────┬───────┤
│Nr. │Localitatea│Denumirea │Nr. stele │Numărul│
│crt.│ │ │ │camere │
├────┼───────────┼──────────────┼───────────┼───────┤
│1. │Lepşa │Tresor │2 │54 │
├────┼───────────┼──────────────┼───────────┼───────┤
│2 │Lepşa │S.C.Streiutour│în │- │
│ │ │SRL │construcţie│ │
├────┴───────────┴──────────────┴───────────┼───────┤
│Total locuri │54 │
└───────────────────────────────────────────┴───────┘


        Tabel 13b

┌──────────────────────────────────────┐
│Cabane silvice aflate în circuit │
│turistic pe raza PNPV, în anul 2018 │
├────┬───────────┬─────────┬───────────┤
│Nr. │ │ │Numărul │
│crt.│Localitatea│Denumirea│locurilor │
│ │ │ │de cazare │
├────┼───────────┼─────────┼───────────┤
│1. │Lepşa │Cabana │18 │
│ │ │Lepşulet │ │
├────┼───────────┼─────────┼───────────┤
│ │ │Cabana │ │
│2. │Lepşa │Cheile │4 │
│ │ │Tişiţei │ │
├────┴───────────┴─────────┼───────────┤
│Total Locuri │22 │
└──────────────────────────┴───────────┘


        Tabel 13c

┌──────────────────────────────────────┐
│Tabere de copii aflate în circuit │
│turistic pe raza PNPV, în anul 2018 │
├───────────┬──────────────┬───────────┤
│ │ │Numărul │
│Localitatea│Denumirea │locurilor │
│ │ │de cazare │
├───────────┼──────────────┼───────────┤
│ │Tabara de │ │
│Tulnici │copii şi │200 │
│ │tineret │ │
│ │Gălăciuc │ │
├───────────┴──────────────┼───────────┤
│TOTAL LOCURI │200 │
└──────────────────────────┴───────────┘


        Tabel 13d

┌───────────────────────────────────────┐
│Pensiuni aflate în circuit turistic pe │
│raza PNPV, în anul 2018 │
├────┬──────┬──────────┬─────────┬──────┤
│Nr. │Adresa│Denumire │Margarete│Nr. │
│crt.│ │ │ │camere│
├────┼──────┼──────────┼─────────┼──────┤
│1. │Greşu │Casa │5 │13 │
│ │ │Albert │ │ │
├────┼──────┼──────────┼─────────┼──────┤
│2. │Greşu │Pensiunea │3 │9 │
│ │ │Dalia │ │ │
├────┼──────┼──────────┼─────────┼──────┤
│ │ │Pensiunea │ │ │
│3. │Greşu │Casa │3 │12 │
│ │ │Lucian │ │ │
├────┼──────┼──────────┼─────────┼──────┤
│ │ │Pensiunea │ │ │
│4. │Greşu │Complex │1 │12 │
│ │ │Sporu │ │ │
├────┼──────┼──────────┼─────────┼──────┤
│ │ │Pensiunea │ │ │
│5. │Greşu │Santa │3 │10 │
│ │ │Lucia │ │ │
├────┼──────┼──────────┼─────────┼──────┤
│6. │Greşu │Pensiunea │2 │16 │
│ │ │Flora │ │ │
├────┼──────┼──────────┼─────────┼──────┤
│ │ │Pensiunea │ │ │
│7. │Lepşa │Cheile │3 │10 │
│ │ │Tişiţei │ │ │
├────┼──────┼──────────┼─────────┼──────┤
│ │ │Pensiunea │ │ │
│8. │Lepşa │Casa │4 │15 │
│ │ │Tisaru │ │ │
├────┼──────┼──────────┼─────────┼──────┤
│9. │Lepşa │Pensiunea │3 │15 │
│ │ │Dana 3 │ │ │
├────┼──────┼──────────┼─────────┼──────┤
│ │ │Pensiunea │ │ │
│10. │Lepşa │Amicii │3 │10 │
│ │ │Miei │ │ │
├────┼──────┼──────────┼─────────┼──────┤
│11. │Lepşa │Pensiunea │4 │- │
│ │ │Lina │ │ │
├────┼──────┼──────────┼─────────┼──────┤
│ │ │Pensiunea │ │ │
│12. │Lepşa │Piatra │2 │5 │
│ │ │Ciutei │ │ │
├────┼──────┼──────────┼─────────┼──────┤
│13. │Lepşa │Pensiunea │- │- │
│ │ │Lepşa │ │ │
├────┼──────┼──────────┼─────────┼──────┤
│14. │Lepşa │Pensiunea │2 │27 │
│ │ │Tresor │ │ │
├────┼──────┼──────────┼─────────┼──────┤
│15. │Lepşa │Pensiunea │3 │10 │
│ │ │Streiu │ │ │
├────┼──────┼──────────┼─────────┼──────┤
│ │ │Pensiunea │ │ │
│16. │Lepşa │Monte │- │- │
│ │ │Carlo │ │ │
├────┼──────┼──────────┼─────────┼──────┤
│17. │Lepşa │Vila │- │- │
│ │ │Poiana │ │ │
├────┼──────┼──────────┼─────────┼──────┤
│18. │Lepşa │Vila │- │- │
│ │ │Charis │ │ │
├────┼──────┼──────────┼─────────┼──────┤
│19. │Lepşa │Vila │2 │10 │
│ │ │Grande │ │ │
├────┼──────┼──────────┼─────────┼──────┤
│ │ │Pensiunea │ │ │
│20. │Lepşa │Casa │5 │6 │
│ │ │Blanca │ │ │
├────┼──────┼──────────┼─────────┼──────┤
│ │ │Pensiunea │ │ │
│21. │Lepşa │Casa │3 │7 │
│ │ │Raluca │ │ │
├────┼──────┼──────────┼─────────┼──────┤
│22. │Lepşa │Hanu Lepşa│- │6 │
├────┼──────┼──────────┼─────────┼──────┤
│ │ │Pensiunea │ │ │
│23. │Lepşa │Fiica │4 │12 │
│ │ │Piteresei │ │ │
├────┼──────┼──────────┼─────────┼──────┤
│24. │Lepşa │Vila Oana │2 │6 │
├────┼──────┼──────────┼─────────┼──────┤
│25. │Lepşa │Pensiunea │3 │- │
│ │ │Madona │ │ │
├────┼──────┼──────────┼─────────┼──────┤
│26. │Lepşa │Cabana │1 │- │
│ │ │Dorina │ │ │
├────┼──────┼──────────┼─────────┼──────┤
│27. │Lepşa │Pensiunea │3 │10 │
│ │ │Rossvillas│ │ │
├────┼──────┼──────────┼─────────┼──────┤
│28. │Lepşa │Pensiunea │1 │6 │
│ │ │Norocel │ │ │
├────┼──────┼──────────┼─────────┼──────┤
│29. │Lepşa │Vila │3 │12 │
│ │ │Jollie │ │ │
├────┼──────┼──────────┼─────────┼──────┤
│30. │Lepşa │Pensiunea │3 │20 │
│ │ │Bianca │ │ │
├────┼──────┼──────────┼─────────┼──────┤
│31. │Lepşa │Pensiunea │3 │17 │
│ │ │Diana │ │ │
├────┼──────┼──────────┼─────────┼──────┤
│32. │Lepşa │Pensiunea │2 │20 │
│ │ │Laura │ │ │
├────┼──────┼──────────┼─────────┼──────┤
│33. │Lepşa │Pensiunea │2 │16 │
│ │ │Montana │ │ │
├────┼──────┼──────────┼─────────┼──────┤
│34. │Lepşa │Pensiunea │2 │16 │
│ │ │Knorr Haus│ │ │
├────┼──────┼──────────┼─────────┼──────┤
│35. │Lepşa │Pensiunea │2 │10 │
│ │ │Memo │ │ │
├────┼──────┼──────────┼─────────┼──────┤
│36. │Lepşa │Pensiunea │2 │10 │
│ │ │Andra │ │ │
├────┼──────┼──────────┼─────────┼──────┤
│37. │Lepşa │Pensiunea │2 │10 │
│ │ │Norocel │ │ │
├────┼──────┼──────────┼─────────┼──────┤
│38. │Lepşa │Pensiunea │2 │8 │
│ │ │Ruxandra │ │ │
├────┼──────┼──────────┼─────────┼──────┤
│ │ │Pensiunea │ │ │
│39. │Lepşa │Cascada │2 │21 │
│ │ │Putnei │ │ │
├────┼──────┼──────────┼─────────┼──────┤
│40. │Lepşa │Pensiunea │2 │12 │
│ │ │Alice │ │ │
├────┼──────┼──────────┼─────────┼──────┤
│41. │Lepşa │Pensiunea │2 │12 │
│ │ │Frenta │ │ │
├────┼──────┼──────────┼─────────┼──────┤
│42. │Lepşa │Pensiunea │2 │8 │
│ │ │Andreea │ │ │
├────┼──────┼──────────┼─────────┼──────┤
│43. │Lepşa │Pensiunea │2 │19 │
│ │ │Daria │ │ │
├────┼──────┼──────────┼─────────┼──────┤
│ │ │Pensiunea │ │ │
│44. │Lepşa │Barlogul │2 │32 │
│ │ │Urşilor │ │ │
├────┼──────┼──────────┼─────────┼──────┤
│ │ │Pensiunea │ │ │
│45. │Lepşa │Angela │3 │8 │
│ │ │Pâslaru │ │ │
├────┼──────┼──────────┼─────────┼──────┤
│ │ │Pensiunea │ │ │
│46. │Lepşa │Piatra │2 │13 │
│ │ │Porcului │ │ │
├────┼──────┼──────────┼─────────┼──────┤
│47. │Lepşa │Pensiunea │2 │9 │
│ │ │Ştef │ │ │
├────┼──────┼──────────┼─────────┼──────┤
│48. │Lepşa │Pensiunea │2 │15 │
│ │ │Marele Urs│ │ │
├────┼──────┼──────────┼─────────┼──────┤
│49. │Lepşa │Pensiunea │2 │16 │
│ │ │Gârleanu │ │ │
├────┼──────┼──────────┼─────────┼──────┤
│ │ │Pensiunea │ │ │
│50. │Lepşa │Casa cu │2 │6 │
│ │ │Lei │ │ │
├────┼──────┼──────────┼─────────┼──────┤
│51. │Lepşa │Pensiunea │2 │11 │
│ │ │Casa Albă │ │ │
├────┼──────┼──────────┼─────────┼──────┤
│52. │Lepşa │Pensiunea │2 │8 │
│ │ │Belvedere │ │ │
├────┼──────┼──────────┼─────────┼──────┤
│53. │Lepşa │Pensiunea │2 │8 │
│ │ │Antistres │ │ │
├────┼──────┼──────────┼─────────┼──────┤
│54. │Lepşa │Pensiunea │2 │10 │
│ │ │Puşa │ │ │
├────┼──────┼──────────┼─────────┼──────┤
│55. │Lepşa │Pensiune │3 │18 │
│ │ │Damatis │ │ │
├────┴──────┴──────────┴─────────┴──────┤
│Total camere = 579 │
└───────────────────────────────────────┘


        Tabel 13e

┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Numărul de locuri şi de unităţi de cazare în Parcul Natural Putna-Vrancea, în │
│anul 2018 │
├────────┬──────┬───────┬──────────────┬──────────────┬──────────────┬──────────────┤
│Tipuri │ │ │* │** │*** │**** │
│de │ │ │ │ │ │ │
│unităţi │Număr │Nr. ├───────┬──────┼───────┬──────┼───────┬──────┼───────┬──────┤
│de │locuri│unităţi│Nr. │Nr. │Nr. │Nr. │Nr. │Nr. │Nr. │Nr. │
│cazare │ │ │unităţi│Locuri│unităţi│locuri│unităţi│locuri│unităţi│locuri│
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────┼──────┼───────┼───────┼──────┼───────┼──────┼───────┼──────┼───────┼──────┤
│Hoteluri│54 │2 │0 │0 │1 │54 │0 │0 │0 │0 │
├────────┼──────┼───────┼───────┼──────┼───────┼──────┼───────┼──────┼───────┼──────┤
│Pensiuni│494 │34 │1 │15 │26 │340 │6 │107 │1 │32 │
├────────┼──────┼───────┼───────┼──────┼───────┼──────┼───────┼──────┼───────┼──────┤
│Cabane │22 │2 │2 │22 │0 │0 │0 │0 │0 │0 │
├────────┼──────┼───────┼───────┼──────┼───────┼──────┼───────┼──────┼───────┼──────┤
│Tabăra │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│şcolară │200 │1 │1 │200 │0 │0 │0 │0 │0 │0 │
│Gălăciuc│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────┼──────┼───────┼───────┼──────┼───────┼──────┼───────┼──────┼───────┼──────┤
│Total │770 │39 │4 │237 │27 │394 │6 │107 │1 │32 │
└────────┴──────┴───────┴───────┴──────┴───────┴──────┴───────┴──────┴───────┴──────┘


        Referitor la unităţile de cazare de tip pensiune, cele mai multe sunt clasificate la 2 margarete, pe teritoriul Parcului Natural Putna-Vrancea existând doar două pensiuni de cinci margarete - vezi tabelul 14d.
        În funcţie de numărul de locuri de cazare dominante sunt unităţile cu 2 sau 3margarete. Acest lucru atrage atenţia asupra faptului că dezvoltarea infrastructurii turistice este încă la început.
        Dintre elementele de infrastructură turistică, importante sunt şi cele 9 trasee turistice de diferite grade de dificultate care oferă posibilităţi de turism montan însă nu sunt omologate în acest moment. Situaţia traseelor turistice este prezentată în tabelul nr. 14.
        Tabelul nr. 14 - Trasee turistice pe teritoriul PNPV

┌────┬──────────────┬────────┬─────────┐
│Nr. │Denumire │Semn │Amplasare│
│crt.│Traseu │Marcaj │ │
├────┼──────────────┼────────┼─────────┤
│ │Dn-2d- Vf. │bandă │Muntele │
│1. │Muşat - Vf. │roşie │Lăcăuţi │
│ │Lăcăuţi │ │ │
├────┼──────────────┼────────┼─────────┤
│ │Vf. Lăcăuţi - │cruce │Muntele │
│2. │Vf. Goru - │albastră│Goru │
│ │Zăbala │ │ │
├────┼──────────────┼────────┼─────────┤
│ │Dn-2d - " Casa│ │ │
│3. │Lu Neagu" - │punct │Valea │
│ │Pr. Bradului -│roşu │Putnei │
│ │Şaua Poieniţa │ │ │
├────┼──────────────┼────────┼─────────┤
│ │Dn - 2d - Loc.│ │ │
│ │Coza - Tătaru │ │ │
│ │- Cristianu - │bandă │Muntele │
│4. │Dealu Negru - │roşie │Coza │
│ │Şaua Tişiţei -│ │ │
│ │Poiana │ │ │
│ │Şindriliţa │ │ │
├────┼──────────────┼────────┼─────────┤
│ │Golici - │ │ │
│ │Cascada │punct │Valea │
│5. │Mioarele (Din │galben │Coza │
│ │Horn) - Pr. │ │ │
│ │Alunu │ │ │
├────┼──────────────┼────────┼─────────┤
│ │Poiana │ │ │
│ │Sindriliţa - │triunghi│Muntele │
│6. │Pr. Zăbăluţa -│albastru│Mîrdanu │
│ │Mîrdanu - Vf. │ │ │
│ │Lăcăuţi │ │ │
├────┼──────────────┼────────┼─────────┤
│ │Gura Tişiţei -│ │ │
│7. │Culmea Cireşu │punct │Muntele │
│ │- Vf. Tisaru -│albastru│Tisaru │
│ │Nou Deschis │ │ │
├────┼──────────────┼────────┼─────────┤
│ │Gura Tişitei -│triunghi│Valea │
│8. │Vf. Cristianu │roşu │Tişiţei │
│ │- Şaua Geamăna│ │ │
├────┼──────────────┼────────┼─────────┤
│ │Loc. Soveja - │ │ │
│ │Dragomira - │cruce │Muntele │
│9. │Vf. Zboina │roşie │Zboina │
│ │Neagra - │ │ │
│ │Cabana Zboina │ │ │
└────┴──────────────┴────────┴─────────┘




    5. ACTIVITĂŢI CU POTENŢIAL IMPACT ASUPRA ARIILOR NATURALE PROTEJATE, SPECIILOR ŞI HABITATELOR DE INTERES CONSERVATIV
        În prezent cele mai serioase ameninţări pentru flora PNPV sunt reprezentate de păşunat, exploatarea forestieră şi schimbarea modului de utilizare a terenurilor. Dintre acestea, exploatarea forestieră constituie un factor major de distrugere a speciilor de floră sălbatică prin schimbarea structurii arboretelor forestiere, prin artificializarea acestora şi mai ales datorită degradării solului prin utilizarea unor tehnici de exploatare neconforme cu statutul ariei protejate.
        Conflicte legate de exploatarea resurselor naturale s-au conturat în ultimii ani pe măsură ce restricţiile impuse de declararea de noi arii protejate au afectat interesele obştilor locale, prin reducerea cotelor de masă lemnoasă. De asemenea, restricţiile impuse dezvoltării de proiecte de infrastructură şi a suprafeţelor construite nu au creat o imagine favorabilă APNPV.
        În perspectivă, prin promovarea Planului de management se doreşte evitarea oricăror conflicte cu diferiţi proprietari de terenuri ori utilizatori de resurse sau rezolvarea lor din fază iniţială pentru a nu reprezenta piedici pentru activitatea administraţiei.
        Menţionăm câteva dintre posibilele conflicte ce pot apărea:
    a) între APNPV şi comunităţile locale, care percep această structură ca pe un nou factor de restricţionare a accesului la diferite forme de servicii şi resurse, în special de exploatare a lemnului, dezvoltarea de proiecte de infrastructură, construcţia de spaţii rezidenţiale;
    b) între APNPV şi autorităţile administraţiilor publice locale care sunt responsabile, conform legii, să aplice o serie de măsuri de protecţie a mediului în unităţile administrative pe care le conduc; de asemenea, la realizarea planurilor de urbanism sau la promovarea unor investiţii pot apărea opinii divergente ale celor două părţi, legate în special de restricţiile legate de dezvoltarea intravilanelor şi a utilităţilor publice;
    c) între APNPV şi agenţii economici care prin activităţile lor, determină exercitarea unor presiuni ridicate asupra resurselor naturale şi elementelor protejate;
    d) între APNPV şi diferite persoane fizice sau juridice care exploatează în mod ilegal resurse naturale sau care desfăşoară activităţi interzise în diferite zone din PNPV;
    e) între APNPV şi crescătorii de animale, mai ales în cazul în care prin activităţile lor aceştia afectează ariile protejate sau zone de protecţie desemnate conform zonării interne a PNPV;
    f) între APNPV şi turiştii care vizitează zona, fără să-şi adapteze conduita la rigorile impuse de regimul de arie naturală protejată.

        Conflictele trebuie rezolvate încă din faza iniţială prin negocierea directă cu părţile implicate. APNPV colaborează la rezolvarea conflictelor cu instituţiile responsabile din teritoriu.
        Silvicultura este una dintre cele mai vechi activităţi practicate în PNPV. Gestionarea raţională a fondului forestier este o condiţie absolut necesară pentru dezvoltarea echilibrată a aşezărilor umane şi pentru menţinerea echilibrului ecologic în mediul natural.
        Activităţile din silvicultură se referă la gestionarea fondului forestier, la exploatarea lemnului, colectarea de produse forestiere - fructe, ciuperci şi altele asemenea, acţiuni de reîmpădurire.
        Până în anul 1948 marea majoritate a suprafeţelor de pădure din zona PNPV erau în proprietatea obştilor, dreptul de proprietate fiind constituit prin "Uricul Domnesc pentru ţinutul Vrancei" din vremea Domnitorului Ştefan cel Mare. Acest drept începea la vârsta de 18 ani şi nu se putea vinde sau transfera. Exploatarea acestor păduri era selectivă, după nevoile populaţiei ce deţinea pădurile, extrăgându-se în special bradul şi molidul.
        Gorunul a cunoscut o restrângere semnificativă a arealului prin extragerea selectivă, în prezent fiind doar câteva locaţii unde se mai întâlnesc exemplare din această specie.
        Primele societăţi de exploatare forestieră care pătrund în zonă sunt: Tişiţa, Carpaţi, Ardeleana. Acestea au concesionat dreptul de exploatare în anul 1905 şi au realizat instalaţii de transport: căi ferate cu ecartament îngust, funiculare, planuri înclinate pentru a putea exploata aceste resurse ale pădurilor seculare din zonă.
        Societatea Tişiţa a exploatat în perioada 1905 - 1928 cele mai frumoase păduri de răşinoase din bazinul Putnei, fără însă să se îngrijească de regenerarea pădurilor - obligaţie stipulată atât prin Codul silvic, cât şi prin cauţiunea depusă la începutul licitaţiei.
        Aceste activităţi de exploatare şi extindere excesivă a păşunilor prin incendierea pădurilor au dus la scăderea drastică a suprafeţei împădurite ce a avut ca efect major degradarea solului şi declanşarea unei eroziuni puternice.
        În anul 1948 pădurile au fost trecute din proprietate privată în proprietatea statului prin naţionalizare. Odată cu această trecere s-au întocmit şi primele amenajamente silvice care au intrat în vigoare în 1951, fixându-se bazele de amenajare pentru aceste păduri: ţel de gospodărire, exploatabilitate, ciclu de producţie, tratamente. Cu toate acestea, prevederile amenajamentelor nu s-au putut aplica datorită slabei reţele de instalaţii de transport. În această perioadă tăierile rase erau practicate pe scară largă, iar împăduririle nu se realizau proporţional cu tăierile, ceea ce a condus la mărirea suprafeţelor neîmpădurite.
        În perioadele 1960-1962 şi 1966-1967 s-au exploatat 3-4 posibilităţi anual, fapt datorat apariţiei drumului naţional Focşani-Târgu Secuiesc, ce a dus şi la dezvoltarea reţelei de drumuri auto în fond forestier. Efectele negative nu au întârziat să apară: dezechilibre între clasele de vârstă, degradări şi alunecări de teren, neasigurarea unei regenerări naturale.
        Începând cu aplicarea amenajamentelor din 1971, situaţia gestionării fondului forestier se ameliorează, crescând mult procentul regenerărilor naturale şi executarea completărilor golurilor prin plantare. Începând cu anul 1984 se înfiinţează o nouă structură de administrare, care împarte Ocolul Silvic Tulnici în două entităţi administrative: Ocolul Silvic Tulnici şi Ocolul Silvic Lepşa. Aceasta a condus la o gospodărire mai intensivă a fondului forestier, regândindu-se tratamentele propuse de amenajamente prin prisma Legii nr. 2/1987 privind conservarea, protejarea şi dezvoltarea pădurilor, exploatarea lor raţională economica şi menţinerea echilibrului ecologic. Amenajamentele ce au intrat în vigoare în 1993 prevedeau următoarele posibilităţi anuale: Ocolul Silvic Tulnici cu un volum de 30.520 mc, iar Ocolul Silvic Lepşa cu un volum de 45.398 mc.
        Odată cu aplicarea Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, cu modificările şi completările ulterioare, obştile au revendicat dreptul de proprietate asupra pădurilor ce le-au deţinut înainte de naţionalizare. Astfel că, de la o gospodărire unitară, s-a trecut la una fărâmiţată, ce are ca efect major creşterea presiunii asupra pădurii, prin aplicarea unor lucrări cu intensităţi mari.
        S-au constituit două ocoale private, unul ce administrează Obştea de Moşneni Tulnici - pe aproape toată suprafaţa administrată înainte de Ocolul Silvic Lepşa, şi celălalt ce administrează Asociaţia Obştilor Văii Putna - pe suprafaţa fostului Ocol Silvic Tulnici de stat, alcătuită din opt obşti.
        Pe raza PNPV mai este o suprafaţă de fond forestier ce a fost administrată de Ocolul Silvic Năruja, înainte de aplicarea Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, în prezent fiind proprietate a statului şi este administrată de Ocolul Silvic Focşani.

    Agricultura
        Necesitatea aprovizionării populaţiei cu produse agricole şi existenţa unui potenţial de forţă de muncă au condus la valorificarea din punct de vedere agricol a terenurilor prin dezvoltarea culturii plantelor pe suprafeţele care prezentau condiţii corespunzătoare din punct de vedere al pantei, expoziţiei, climatului, solurilor.
        Dezvoltarea aşezărilor umane a favorizat apariţia în jurul gospodăriilor, pe suprafeţe restrânse, a terenurilor cultivate cu cereale, legume, cartofi, pomi fructiferi şi chiar viţă de vie.
        În structura terenurilor agricole se remarcă suprafeţele ridicate ocupate de păşuni şi fâneţe, favorizate de relieful fragmentat, climatul caracterizat de temperaturi medii anuale de 8-9°C şi precipitaţii anuale de 800 mm, precum şi de solurile mai puţin fertile - cambisoluri şi spodosoluri. Terenurile cultivate au o pondere redusă în utilizarea terenurilor.
        Din analiza datelor statistice se constată faptul că, atât în trecut, cât şi în prezent, cele mai întinse terenuri din suprafeţele arabile sunt ocupate de cereale. Cerealele deţin suprafeţe mai extinse pe terenurile arabile din PNPV.
        Crearea centrelor de valorificare a fructelor la Vidra şi Dumitreşti înainte de anul 1989 au contribuit la extinderea culturilor de pomi fructiferi, în prezent existând o preocupare crescândă pentru utilizarea fructelor pentru producerea băuturilor alcoolice.
        În concluzie, activităţile de cultură a plantelor nu se constituie într-o activitate care generează disfuncţionalităţi de mediu în PNPV.
        Spre deosebire de aceasta, creşterea animalelor a reprezentat una din principalele opţiuni ale populaţiei din zona montană a judeţului Vrancea de a-şi obţine resursele alimentare necesare supravieţuirii. Bonitatea scăzută a terenurilor arabile, precum şi suprafaţa ridicată ocupată de păduri a obligat populaţia din zona montană să se adapteze. Astfel, s-a dezvoltat păstoritul agricol, care utiliza păşunile şi fâneţele din apropierea localităţilor din zonele depresionare.
        Creşterea numărului populaţiei şi al efectivelor de animale, scăderea ponderii ocupate de păduri în defavoarea păşunilor şi fâneţelor, în diferite perioade de timp, a permis trecerea la un păstorit de tip montan, care utiliza atât terenurile din zona montană, cât şi cele din zona depresionară.
        Păstoritul oferă o gamă largă de produse necesare populaţiei montane, incluzând produse alimentare, textile şi altele asemenea. Din această cauză activitatea de creştere a animalelor a reprezentat principalul mod de umanizare a spaţiului montan, fiind una din principalele activităţi din Parcul Natural Putna-Vrancea.
        La începutul secolului al XIX-lea, datorită creşterii suprafeţei ocupate de terenurile arabile în zonele depresionare din vestul judeţului Vrancea activităţile din sectorul zootehnic au cunoscut un regres care s-a observat prin scăderea producţiei de produse animaliere. Ameliorarea raselor, lipsa de rentabilitate a activităţilor de cultură a plantelor, existenţa unor tradiţii puternice în creşterea animalelor au determinat revitalizarea acestei ramuri a agriculturii în comunele cu teritorii în PNPV.
        Desfăşurarea activităţilor de creştere a animalelor s-a bazat pe existenţa unor suprafeţe întinse de păşuni şi fâneţe care au asigurat furajarea animalelor.
        Limitările impuse de factorii naturali - relief, climă, sol, şi antropici - lipsa unor pieţe de desfacere, nu au permis trecerea de la sistemul extensiv de creştere a animalelor la cel intensiv.
        Creşterea ovinelor este una dintre activităţile cu tradiţie în vestul judeţului Vrancea, la nivelul căreia se produc în prezent profunde mutaţii impuse de realităţile socio-economice actuale. Deşi există o suprafaţă ridicată de păşuni şi fâneţe cu productivitate medie, activităţile de creştere a ovinelor înregistrează un declin evident în ultimii 10 ani.
        Stânele din PNPV pot fi împărţite, funcţie de amplasarea lor în două categorii: stâne de munte şi stâne aflate în apropierea satelor. Stânele de munte sunt locuite doar vara şi la începutul toamnei, iar cele de lângă sate toamna, până când proprietarii îşi iau oile acasă şi primăvara până la urcarea în munte.
        În anul 2002, în comunele cu teritorii în PNPV erau active 14 stâne, din care 9 în Tulnici şi 5 în Nistoreşti. Densitatea stânelor este de 0,07 stâne la 1 kmp, ceea ce cumulat cu faptul că ponderea pădurilor este semnificativă pune în evidenţă caracterul silvo-pastoral al zonei. De altfel, densitatea stânelor pe suprafaţa de păşuni şi fâneţe este de 0,313 stâne la 1 kmp de păşune sau fâneaţă, deci de 1 stână la 3,19 kmp.
        Toate stânele din PNPV sunt situate la maxim 1500 m de o sursă de alimentare cu apă utilizată pentru adăpat sau pentru consumul zilnic al ciobanilor. În cele mai multe cazuri, aceste surse de apă nu prezintă amenajări speciale şi nici delimitare între consumul uman şi cel animal. În unele cazuri, apa din izvoare este utilizată pentru consumul uman, iar cea din pâraie şi râuri pentru animale. Calitatea apelor este bună, fiind încadrată în categoria I la toţi indicatorii. În cazul stânelor situate la mai puţin de 200 m de sursa de apă, în perioadele cu precipitaţii pot apărea probleme legate de degradarea surselor de apă în cazul în care înclinarea versanţilor favorizează acest lucru.
        Pe comune, cel mai mare număr mediu de ovine pe stână se înregistrează în Nistoreşti, între 300-400 ovine/stână.
        Nu există nici un sistem de gestiune a deşeurilor din stâne, semnalându-se situaţii de depozitare necontrolată a materialelor plastice sau a altor ambalaje, în special la limita dintre fondul forestier şi păşuni. În unele situaţii, materialele care pot fi arse sunt utilizate în stâne pentru aprinderea focului.
        Valorificarea produselor se face direct la stâne sau în târgurile organizate săptămânal sau sezonier în localităţile din apropiere - Tulnici, Bârseşti, Vidra. În unele cazuri, unii ciobani îşi comercializează produsele în Focşani, dar fenomenul are o intensitate destul de redusă.
        O parte din produsele obţinute în stână, în special produsele lactate şi lâna, revin proprietarilor de animale, conform înţelegerii de la începutul fiecărui sezon: 5-6 kg de caş şi 1 kg urdă pe oaie. Cota fiecărui proprietar depinde de productivitatea animalelor şi de numărul acestora.
        În cazul mieilor, aceştia sunt comercializaţi şi în pieţele externe zonei, în special cu ocazia sărbătorilor de Paşti, rezultând cele mai mari venituri pe termen scurt.
        Dintre produsele obţinute în stâne, cea mai scăzută cerere este pentru lână, pentru care nici măcar pe pieţele locale nu există cerere.

    Creşterea bovinelor
        Dezvoltarea sectorului de creştere a bovinelor s-a bazat pe existenţa unor suprafeţe extinse de păşuni şi fâneţe în apropierea localităţilor, dar şi pe rentabilitatea ridicată a acestei activităţi. Localităţile cu teritorii în Parcul Natural Putna-Vrancea nu se caracterizează printr-o tradiţie în creşterea bovinelor, lucru evidenţiat şi de numărul redus al acestora.
        Diferenţele ridicate dintre numărul de bovine pe 100 ha agricol şi număr de bovine pe 100 ha păşuni şi fâneţe evidenţiază disponibilul de furajare pentru animale, destul de redus în arealul analizat.

    Creşterea porcinelor
        Creşterea porcinelor este o ramură agricolă cu expansiune recentă în spaţiul montan al judeţului Vrancea, menită să acopere deficitul de produse alimentare specific acestui spaţiu. De asemenea, varietatea ridicată a hranei şi costurile relativ reduse de întreţinere au permis dezvoltarea acestei activităţi.

    Creşterea păsărilor
        Creşterea păsărilor este o activitate complementară a locuitorilor din PNPV, menită să diversifice gama de produse pentru alimentaţie.

    Apicultura
        Apicultura nu este o activitate caracteristică, în ciuda faptului că există un potenţial de dezvoltare. Astfel, în ciuda existenţei unui potenţial ridicat, suprafeţele ridicate de fâneţe şi livezi, existenţa speciilor melifere - salcâm, tei, activităţile apicole nu au cunoscut o dezvoltare deosebită.

    Turismul
        Turismul reprezintă o activitate economică alternativă de dezvoltare în PNPV, care se bazează nu numai pe un potenţial natural ridicat, dar şi pe o infrastructură în formare.
        Potenţialul natural este dat de varietatea reliefului montan: chei - Cheile Tişiţei; a cascadelor - Cascada Putnei; forme de relief spectaculoase - relief pe gresii, de climatul favorabil, de peisajul carpatic în care domină zonele împădurite.
        Potenţialul natural ridicat este completat de existenţa unor elemente culturale de interes pe plan local, judeţean şi chiar naţional. Astfel, în Nistoreşti, ca de altfel în toate localităţile din Ţara Vrancei se găseşte o biserică construită în secolul al XVII-XVIII.
        În localităţile în care creşterea ovinelor sau silvicultura sunt bine dezvoltate, activităţile tradiţionale sunt bine reprezentate, fiind un potenţial factor de atracţie a unor fluxuri turistice importante. Astfel, sunt recunoscute ca centre de prelucrare artistică a lemnului - crestăturile din lemn, localităţile Tulnici şi Coza, iar ca centru de cusături şi ţesături populare, localitatea Nistoreşti.
        Obiceiurile populare pot reprezenta un factor de atracţie al turiştilor, izolarea ridicată a acestei zone permiţând menţinerea acestora.
        Prin lipsa de promovare şi gestionare durabilă a resurselor, atât cele naturale, extrem de bogate, având în vedere prezenţa biodiversităţii ridicate, cât şi culturale, arealul studiat nu beneficiază economic de pe urma potenţialul turistic de care dispune. Ca restricţii în desfăşurarea activităţilor turistice în PNPV putem enumera: infrastructura extrem de proastă, căile de comunicaţie degradate şi doar parţial asfaltate, cu excepţia căilor principale, mai ales a DN 2D, slaba comunicare şi cooperare între autorităţile locale, instituţiile de referinţă din domeniul turismului, cum ar fi Asociaţia Naţională de Turism Rural, Ecologic şi Cultural, Asociaţia de Ecoturism din România şi populaţia locală.

    Vânătoarea şi pescuitul
        Activităţile de vânătoare se bazează pe existenţa unui fond cinegetic foarte bogat şi diversificat. Acestea se desfăşoară conform Legii nr. 407/2006, cu modificările şi completările ulterioare. Principalele specii de interes cinegetic din PNPV sunt cerbul, capra neagră, căpriorul, mistreţul, ursul, râsul, lupul, vulpea. Dintre acestea, ursul, râsul, pisica sălbatică şi lupul beneficiază de un statut special de protecţie.
        Fondurile cinegetice de pe raza PNPV sunt gestionate de ocoale sau asociaţii de vânătoare, fiind în număr de 4, conform tabelului nr. 15: Situaţia fondurilor cinegetice de pe teritoriul PNPV în 2015.
        Situaţia fondurilor cinegetice se prezintă astfel: fondul nr.18 - Pietrosu - parţial pe suprafaţa PNPV, fondul nr.19 - Condratu - integral pe suprafaţa PNPV, fondul nr. 20 - Lepşa - parţial pe suprafaţa PNPV, fondul nr. 21 Macradău - integral pe suprafaţa PNPV.
        În scopul conservării biodiversităţii, mamiferele şi păsările admise la vânătoare se vânează numai în cadrul cotei de recoltă aprobate, cu respectarea reglementărilor tehnice privind organizarea şi practicarea vânătorii.
        În vederea conservării faunei de interes cinegetic pe fiecare fond cinegetic sunt delimitate una sau mai multe zone de linişte a faunei, în care exercitarea vânătorii este interzisă.
        Tabelul nr. 15 - Suprafaţa fondurilor cinegetice de pe teritoriul PNPV, în 2018

┌────┬────────┬────┬─────────┬─────────┬─────────┬─────────┐
│Nr. │Denumire│Nr. │Suprafaţă│Suprafaţă│ │% din │
│crt.│fond │fond│totală - │în parc -│Gestionar│suprafaţa│
│ │ │ │ha │ha │ │PNPV │
├────┼────────┼────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│ │ │ │ │ │Asociaţia│ │
│1. │Pietrosu│18 │13.757 │1.368 │Valea │10% │
│ │ │ │ │ │Neagră │ │
├────┼────────┼────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│ │ │ │ │ │AOVP │ │
│2. │Condratu│19 │17.425 │17.425 │Ocolul │100% │
│ │ │ │ │ │Silvic │ │
│ │ │ │ │ │Tulnici │ │
├────┼────────┼────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│3. │Lepşa │20 │11.057 │9.135 │AVPS LR │83% │
│ │ │ │ │ │Hunters │ │
├────┼────────┼────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│ │ │ │ │ │AVPS │ │
│4. │Macradău│21 │10.187 │10.187 │Dunărea │100% │
│ │ │ │ │ │2007 │ │
├────┴────────┴────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│TOTAL │52.426 │38.115 │ │ │
└──────────────────┴─────────┴─────────┴─────────┴─────────┘


        Piscicultura este o activitate cu dezvoltare limitată în Parcul Natural Putna-Vrancea, datorită potenţialului piscicol scăzut al râurilor din acest spaţiu. Menţionăm că pe raza PNPV sunt arondate 4 fonduri piscicole integral şi un fond piscicol parţial, după cum urmează:
    - Fondul piscicol Tişiţa - 27,0 km, integral în parc;
    – Fondul piscicol Putna Superioară - 51,0 km, integral în parc;
    – Fondul piscicol Lepşa - 24,2 km, integral în parc;
    – Fondul piscicol Coza - 9,0 km, integral în parc;
    – Fondul piscicol Zăbala Superioară - 5 km, din care 3 km în parc.

        Fondurile menţionate mai sus sunt gestionate în prezent de APNPV.
        În localitatea Lepşa există o păstrăvărie de importanţă interjudeţeană, înfiinţată în 1955, cu o suprafaţă totală de 2,7 ha şi cu o capacitate proiectată de 10 tone. Suprafaţa luciului de apă este de 3575 mp. Fondul piscicol este reprezentat în principal de salmonide.

    Industria
        Industria este o activitate economică cu dezvoltare redusă în PNPV în ciuda existenţei unor resurse cum ar fi fructe, produse lactate, carne, lână, piei de animale, lemn, care ar permite susţinerea unor unităţi mici şi mijlocii. Astfel, deşi în profilul funcţional al tuturor localităţilor este menţionată cel puţin o activitate industrială, productivitatea acestora este redusă.
        Cel mai ridicat grad de industrializare îl are comuna Tulnici, unde alături de activităţile agricole care sunt dominante îşi desfăşoară activitatea unităţi industriale de dimensiuni mici, profilate în special pe exploatarea şi prelucrarea lemnului.
        În urma împroprietăririi populaţiei cu suprafeţe forestiere, prin aplicarea prevederilor Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, o mare parte a spaţiilor forestiere au trecut la obşti private.
        Activităţile de exploatare a lemnului au dimensiuni diferite funcţie de accesibilitatea şi compoziţia pe specii a zonelor împădurite, dar şi de cererea de lemn existentă pe pieţele locale, regionale, naţionale sau chiar internaţionale. În structura masei lemnoase exploatate domină răşinoasele şi fagul, celelalte esenţe fiind nesemnificative.
        Prelucrarea primară a lemnului se realizează în Tulnici, Păuleşti şi Nistoreşti.
        Lipsa unităţilor prelucrătoare în arealul analizat face ca cea mai mare parte a producţiei de masă lemnoasă să se îndrepte spre alte centre de prelucrare din România sau din afară.
        Activităţile tradiţionale de prelucrare a lemnului se află într-un regres continuu datorită pătrunderii produselor din metal şi plastic, mai ieftine şi mai rezistente. Cunoscute pentru prelucrarea tradiţională a lemnului sunt localităţile Tulnici şi Coza.
        Industria alimentară este reprezentată de întreprinzătorii privaţi, producători de băuturi alcoolice şi de cei care realizează prelucrarea primară a unor materii prime pentru alimentaţie: mori, brutării, prelucrarea primară a laptelui, a fructelor şi altele asemenea.
        Dezvoltarea industriei textile în comunele din vestul judeţului Vrancea s-a bazat pe existenţa unor resurse locale, provenite din creşterea animalelor, în special a ovinelor, dar şi pe tradiţiile meşteşugăreşti acumulate în decursul timpului.

    Comerţul
        Activităţile comerciale nu cunosc o dezvoltare puternică în comunele din PNPV, acestea limitându-se la asigurarea de produse de larg consum pentru locuitorii acestui spaţiu şi pentru turişti.
        În toate satele nu există centre de colectare a produselor agricole, locuitorii comercializând bunurile în târgurile care se organizează la Bârseşti, Vidra, Tichiriş - comuna Vidra, Năruja, sau la Focşani.
        În unele sate - Tulnici, Vidra - se organizează săptămânal pieţe agroalimentare în care se comercializează în special produse de larg consum.

    Recoltarea lemnului
        Pentru comunităţile locale, recoltarea lemnului este o îndeletnicire străveche şi în acelaşi timp o sursă de venituri. Odată cu retrocedarea pădurilor către obşti, fondul forestier s-a fărâmiţat, iar gestionarea lui a devenit mai dificilă, înfiinţându-se structuri independente. Presiunea din ce în ce mai mare este exercitată prin exploatarea neraţională şi mai ales selectivă a lemnului. În acest moment, pădurile sunt văzute doar din perspectivă economică în principal.

    Folosirea pajiştilor montane
        Păstoritul, una dintre activităţile cu tradiţie în acest areal, foloseşte păşunile alpine pentru păşunat. Cu toate că în ultimul timp, efectivele de ovine au scăzut, încă mai există stâni amplasate pe perioada primăvară-toamnă, în păşunile alpine.
        În absenţa unor studii pastorale, APNPV nu deţine date concrete pentru a stabili încărcătura de animale pe unitatea de păşune.

    Recoltarea produselor accesorii
        Din categoria produselor accesorii fac parte: ciupercile comestibile, fructele de pădure, plantele medicinale şi altele asemenea. Unele specii de plante medicinale sunt importante pentru biodiversitatea PNPV de aceea se impune o monitorizare permanentă a acestora.
        Evaluările efectivelor speciilor de faună sălbatică trebuie să se facă împreună cu APNPV.
        În vederea combaterii braconajului este imperios necesară constituirea de echipe mixte cu gestionarii fondurilor de vânătoare, reprezentanţii Jandarmeriei Române, Inspectoratului General de Poliţie.

    6. EVALUĂRI ŞI AMENINŢĂRI
    6.1. Evaluarea biodiversităţii
        Cu o suprafaţă totală de 38204 ha, reprezentând 41,32% din suprafaţa Munţilor Vrancei, PNPV constituie elementul cheie pentru protecţia şi conservarea populaţiei viabile de urs, lup şi râs din cadrul reţelei ecologice locale de protecţie a carnivorelor mari din judeţul Vrancea.
        Activităţile de conservare a naturii în PNPV sunt coordonate de către APNPV, aflată în subordinea Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva. La demersurile promovate de această instituţie se adaugă cele ale Agenţiei pentru Protecţia Mediului Vrancea, Asociaţiei pentru Conservarea Diversităţii Biologice, Asociaţiei pentru Dezvoltare Durabilă Focul Viu, Consiliului Judeţean Vrancea şi cele ale Consiliilor Locale ale comunelor Tulnici, Păuleşti şi Nistoreşti.
        Activităţile de conservare din ultimii ani s-au focalizat pe protecţia şi conservarea în situ a populaţiilor de carnivore mari şi a habitatelor populate de acestea, în cadrul a două mari proiecte finanţate de către Comisia Europeană în cadrul programului Life Nature şi implementate de Agenţia pentru Protecţia Mediului Vrancea. Monitorizarea carnivorelor mari şi a speciilor pradă sunt activităţi de bază în planificarea acţiunilor de conservare.
        În acest sens, pe raza PNPV Natural Putna-Vrancea sunt implementate activităţi de monitorizare prin utilizarea unor tehnici invazive şi non invazive precum: capturarea unor indivizi şi monitorizare GPS sau prin radiotelemetrie, supravegheri cu camere video automate, determinări ale abundenţei speciilor de ungulate prin numărarea peletelor, determinări ADN prin utilizarea unor capcane de păr, analiza excrementelor, identificarea traseelor de deplasare ori alte metode.
        Activităţile de educaţie sunt promovate în special prin intermediul celor 4 unităţi şcolare din localităţile aflate pe raza PNPV. La acestea se adaugă campaniile de conştientizare promovate în cadrul proiectelor LIFE Nature Conservarea în situ a carnivorelor mari din judeţul Vrancea şi Întărirea capacităţii de management a populaţiilor carnivorelor mari din judeţul Vrancea, în cadrul cărora au fost produse numeroase pliante, postere şi alte materiale educaţionale.
        La aceste iniţiative majore se adaugă cele focalizate, promovate prin intermediul unor proiecte mici, de ecologizare a unor spaţii, realizare de panouri de avertizare.
        În ceea ce priveşte activităţile de cercetare ştiinţifică, atragem atenţia asupra caracterului încă nesistematizat al acestora.
        PNPV adăposteşte populaţii reprezentative de carnivore mari din speciile Ursus arctos, Canis lupus şi Lynx lynx, prioritare pentru desemnarea de arii de protecţie conform Directivei Habitate.
        În cadrul Reţelei ecologice locale de protecţie a carnivorelor mari din judeţul Vrancea, PNPV este desemnat ca Zonă de protecţie cu rolul de reducere a barierelor antropice. În acest sens, statutul de sit Natura 2000 îi atribuie rolul de reducere a impactului negativ indus asupra populaţiilor de carnivore mari din vestul judeţului Vrancea, determinat de constituirea unor bariere antropice ca urmare a refacerii drumurilor naţionale 2D şi 2L, dezvoltării infrastructurii turistice şi a localităţilor Coza, Tulnici, Lepşa, Greşu.
        Mai bine de 80% din suprafaţa ocupată de parc revine habitatelor forestiere, fiind incluse aici şi o serie de arii protejate şi zone de protecţie integrală sau strictă, ce ocupă circa 20% din suprafaţa PNPV.
        Lista floristică, alcătuită pe baza datelor publicate, cuprinde peste650 de specii fanerogame. Pe Lista Roşie a plantelor vasculare sunt: papucul doamnei - Cypripedium calceolus, jneapănul - Pinus mugo, arborele de tisă - Taxus baccata, bulbucii de munte - Trollius europaeus, floarea de colţ - Leontopodium alpinum precum şi existenţa a numeroase specii endemice.
        Activităţile de conservare a naturii se caracterizează printr-un caracter discontinu în spaţiul PNPV, ce au favorizat instalarea unor probleme destul de greu de rezolvat în contextul actual.
        La nivelul întregului parc, în prezent, au fost identificate câteva ameninţări majore la adresa speciilor şi a stabilităţii ecosistemelor:
    a) extinderea suprafeţelor construite şi tendinţa de creştere a efectului de barieră antropică prin unirea satelor Greşu şi Lepşa;
    b) fragmentarea habitatelor;
    c) intensificarea activităţilor turistice cu efecte negative pentru biodiversitate şi peisaje;
    d) exploatarea nedurabilă a resurselor, în special a lemnului, în zona de management durabil;
    e) păşunatul practicat în zonele interzise sau care nu respectă condiţiile stabilite prin Regulamentul PNPV în pajiştile autorizate la păşunat;
    f) braconajul;
    g) tendinţa de schimbare a categoriei de folosinţă a terenurilor.

        Ca urmare a efectelor negative generate de turism asupra biodiversităţii din PNPV, prin prezentul Plan de management se limitează accesul auto pe drumurile din fondul forestier a turiştilor, pentru asigurarea liniştii şi reducerii poluării.
        Legat de efectele negative ale activităţilor turistice asupra biodiversităţii se constată în principal: abandonarea unei cantităţi mari de deşeuri în locurile de popas şi chiar pe traseele turistice, nerespectarea potecilor de acces şi crearea altor poteci, nerespectarea liniştii, recoltarea de floră sălbatică şi inscripţionarea scoarţei arborilor.
        Exploatarea lemnului în zona de management durabil s-a intensificat mult în urma retrocedării terenurilor forestiere, având tendinţe de neutilizare durabilă a acestei resurse. Efectul negativ este accentuat şi prin faptul că se extrag cu preferinţă arborii calitativ superiori din speciile valoroase: brad, molid.
        Efectele păşunatului cu capre şi oi sunt evidente în zona păşunilor montane şi în fondul forestier. În general suprapăşunatul determină: compactarea solului, invazia buruienilor, eroziunea şi schimbările în compoziţia vegetaţiei. În plus, păşunatul perturbă liniştea animalelor sălbatice, în special erbivorele şi păsările.
        Braconajul are unele tendinţe de a deveni o ameninţare majoră la adresa faunei sălbatice din PNPV. Armele, capcanele, fac victime în special în efectivele de urs, capră neagră, cerb, căprior, atât pentru trofee, cât şi pentru carne.
        Tendinţe de schimbare a unor categorii de folosinţă a terenurilor sunt în special în extravilanul localităţilor Lepşa şi Greşu unde extinderea intravilanului s-a făcut haotic.

    6.2. Evaluarea peisajului şi a mediului fizic
        În PNPV există câteva locuri cu peisaje afectate:
    a) zona Cascada Putnei, cu o suprafaţă de aproximativ 10 ha, unde turiştii abandonează gunoaie şi deschid poteci prin locuri nepermise;
    b) în localităţile din PNPV, peisajul este "umbrit" de gropile de gunoi neamenajate;
    c) locurile de parcare de pe marginea drumului DN 2D unde sunt abandonate gunoaie;
    d) de-a lungul drumurilor naţionale DN 2D şi DN 2L prin reabilitarea acestora.

        Unele peisaje locale din apropierea locurilor de campare, a cabanelor sau a traseelor turistice dar şi râul Putna sunt afectate de gunoaiele abandonate de turişti sau administratorii cabanelor.

    6.3. Evaluarea aspectelor legate de turism şi recreere
        PNPV se constituie într-un spaţiu cu un real potenţial turistic dat de existenţa unor valori naturale şi culturale de interes naţional şi regional. Statutul de Parc Natural, presupune respectarea normele de protecţie a patrimoniului natural.
        În acest scop, se consideră ca fiind viabile următoarele tipuri de activităţi turistice:
        Ecoturismul: formă de turism în care principala motivaţie a turistului este observarea şi aprecierea naturii şi a tradiţiilor locale legate de natură. Acesta trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: conservarea şi protejarea naturii, folosirea resurselor umane locale, caracter educativ, respect pentru natură - conştientizarea turiştilor şi a comunităţilor locale, impactul negativ minim asupra mediului natural şi socio-cultural;
        Turismul ştiinţific: punct de sprijin în ecoturism, putând fi generator de beneficii economice mari pentru populaţia locală şi fondurile de gestionare ale PNPV. Se pot organiza reuniuni, conferinţe, workshop-uri cu caracter ştiinţific, interdisciplinar şi aplicativ pentru studierea ecosistemelor din Parcul Natural Putna-Vrancea;
        Turismul şcolar: benefic şi extrem de important pentru dezvoltarea turistică a arealului studiat, copiii de azi fiind adulţii de mâine, care dobândind deja din copilărie o educaţie ecologică sănătoasă pot gestiona mai bine arealul în cunoştinţă de cauză şi pot trăi într-o relaţie bazată pe echilibru cu mediul. În acest scop, se vede necesară organizarea de tabere, şcoli de vară, workshop-uri tematice, cursuri de orientare în natură, programe de ecologizare şi chiar lecţii de biologie aplicată pe teren. Pe teritoriul arealului studiat se găseşte tabăra şcolară de la Gălăciuc;
        Turismul de week-end: formă de turism neorganizată şi necontrolată. Activităţile de pescuit, vânătoare şi recreere, echitaţie, sporturi acvatice, pot reprezenta activităţi care să aducă beneficii importante comunităţilor umane din Parcul Natural Putna-Vrancea. Aceste tipuri de activităţi au fost însă identificate ca generatoare ale unui impact negativ, prin cantitatea de deşeuri solide depozitate necorespunzător, la care se adaugă de cele mai multe ori comportamentul turiştilor, care adesea poate duce la perturbarea liniştii şi deranjarea componentelor ecosistemelor fragile. Se consideră necesară limitarea acestui tip de activităţi turistice în câteva areale clar delimitate şi amenajate corespunzător pentru oferirea unor condiţii minime: coşuri de gunoi, băncuţe şi mese de lemn, o vatră specială pentru amenajarea focului, precum şi a unor materiale informative tip panou sau pliant care să aducă la cunoştinţa turiştilor faptul că se află într-o arie protejată, iar starea de conservare şi peisajul ţin şi de responsabilitatea lor.
        Complementar acestor posibilităţi de turism şi agrement în natură, arealul studiat oferă şi posibilitatea practicării unor forme de turism cultural istoric, religios, etnofolcloric.
        Se adaugă potenţialul folcloric reprezentat prin multiplele sărbători care încă se mai păstrează, festivalurile şi evenimentele cu caracter folcloric.
        În proximitatea PNPV, se remarcă şi potenţialul turistic viticol, localităţile Panciu, Odobeşti aflându-se în arealul delimitat pentru producerea vinurilor cu denumire de origine "Panciu". Există propuneri pentru realizarea integrată a unui traseu turistic specific, "Drumul Vinului în Moldova", care să cuprindă podgorii din judeţul Iaşi, Vaslui, Galaţi, Bacău şi Vrancea, pentru aceasta fiind însă necesară corelarea iniţiativelor locale cu cele ale Asociaţiei Naţionale de Turism Rural, Ecologic şi Cultural şi ale altor operatori turistici.
        Din păcate, tipul de turism desfăşurat în Parcul Natural Putna-Vrancea nu se poate include în nici una din categoriile anterioare. Turismul de week-end sau de vacanţă se caracterizează în PNPV printr-o agresivitate foarte ridicată, manifestată prin distrugerea unor valori de patrimoniu natural, deranjarea elementelor de faună, depozitarea necontrolată a deşeurilor. Zonele Lepşa şi Greşu se caracterizează prin faptul că atrag cele mai ridicate fluxuri de vizitatori, majoritatea provenind din judeţele Vrancea, Galaţi, Brăila şi municipiul Bucureşti.
        Este de remarcat faptul că o dezvoltare fără precedent o au casele de vacanţă, ce contribuie la creşterea fondului construit cu utilizare limitată. Astfel, dezvoltarea fără precedent a caselor de vacanţă nu a dus la încurajarea activităţilor turistice în acest spaţiu pentru simplul fapt că ele sunt utilizate individual şi nu colectiv.
        Trebuie semnalat faptul că din ce în ce mai multe elemente de infrastructură turistică minoră au început să apară în Parcul Natural Putna-Vrancea, considerând în această categorie panourile de informare, punctele de belvedere, spaţiile de vizionare a vieţii sălbatice, băncile, zonele de colectare a deşeurilor.
        În prezent, în urma observaţiilor directe realizate de către personalul Administraţiei PNPV au fost identificate următoarele tipuri de vizitatori:
    a) vizitatori ce preferă serviciile oferite de unităţile de cazare, pentru a petrece timpul liber la sfârşit de săptămână dar şi a vacanţelor. Numărul maxim al acestui tip de vizitatori se înregistrează cu ocazia sărbătorilor de iarnă şi a sărbătorilor pascale;
    b) vizitatori şi turişti ce obişnuiesc să vină la sfârşiturile de săptămână şi în zilele declarate liber naţional la picnic sau să campeze în zone aflate în apropierea localităţilor Lepşa şi Greşu. Au fost identificate următoarele zone preferate de vizitatori pentru desfăşurarea acestui tip de activitate: Mânăstirea Lepşa şi Baraj Greşu, Pârâul Lepşuleţ limitrof DN 2L Lepşa-Soveja.
    c) drumeţii în grupuri mici dintre care şi vizitatori străini ce utilizează traseele turistice existente pe raza PNPV;
    d) utilizatori de ATV- uri, grup care până în prezent au o incidenţă negativă majoră şi care au fost observaţi în jurul localităţilor Lepşa şi Greşu. Această activitate este stimulată de prezenţa unei firme ce are ca obiect de activitate închirierea ATV-urilor;
    e) membri şi colaboratori ai organizaţiilor neguvernamentale care vin în mod organizat în cadrul unor tabere specifice, educative sau de cercetare;
    f) familii cu rulote şi autoturisme personale care au fost observate în zona Mânăstirii Lepşa;
    g) grupuri organizate de elevi şi studenţi aflate în trecere în cadrul unor excursii mai ample, sau aflaţi în tabere de vară în Centrul de Copii şi Tineret Gălăciuc sau în excursie de studiu în cadrul centrului de cazare al Universităţii Alexandru Ioan Cuza din Iaşi - limitrof localităţii Tulnici;
    h) grupuri de persoane ce participă la diferite întruniri, şedinţe etc.;
    i) echipele de lucru ce desfăşoară activităţi în parchetele de exploatare a lemnului, personal silvic al ocoalelor silvice private sau de stat;
    j) vizitatori ai Mânăstirii Lepşa;
    k) vizitatori ai obiectivelor turistice naturale, Rezervaţiile Naturale Cascada Putnei şi Tişiţa;
    l) vizitatori ai Păstrăvăriei Lepşa; etc.

        În ceea ce priveşte numărul vizitatorilor şi turiştilor în PNPV, în urma unei estimări pur empirice pe baza observaţiilor directe ale personalului administraţiei PNPV, precum şi în baza sosirilor la diverse facilităţi turistice, se estimează un număr de 35 000-40 000 de vizitatori pe an, majoritatea fiind români.
        La estimarea numărului de vizitatori au fost luate ca date de referinţă numărul de vizitatori a două dintre cele mai importante obiective turistice din zonă: Rezervaţiile Naturale Cascada Putnei şi Tişiţa, unde a fost realizată o monitorizare în ultimii ani, cu precizarea că aceştia nu reprezintă decât parte din numărul total de vizitatori ai PNPV.
        Satele Lepşa şi Greşu sunt preferate ca destinaţie de sfârşit de săptămână, mai puţini sunt cei ce aleg să petreacă aici mai mult de 3 zile. Afluxul maxim de turişti se înregistrează în perioada de vară şi în perioadele vacanţelor şcolare, în perioada sărbătorilor pascale şi de iarna, dar şi cu ocazia altor sărbători şi manifestări. Deasemenea deloc de neglijat este categoria vizitatorilor care din varii motive aleg să petreacă în zonă nu mai mult de o zi în special pentru picnic, vizitarea atracţiilor turistice din Lepşa.
        Durata medie a sejurului este estimată la 1 zi pentru categoria vizitatorilor ce preferă picnicul, pelerinajul la Mânăstirea Lepşa, sau cei care vizitează parcul în cadrul unei excursii mai ample, 1-2 zile pentru vizitatorii ce au ca scop participarea la diferite instruiri, 3 zile pentru categoria vizitatorilor de week-end, 5-7 zile pentru categoria vizitatorilor ce preferă P.N.P.V. ca destinaţie de vacanţă. Categoria muncitorilor din cadrul echipelor de exploatare a lemnului şi angajaţii structurilor de administrare a fondului forestier rămân pe raza PNPV între 1 şi 7 zile pe săptămână.
        Din infrastructura existentă, vizitatorii folosesc reţeaua căilor de acces, unităţile de cazare, locuri de campare, etc.
        PNPV este traversat de drumul naţional DN 2D Focşani-Ojdula, această rută fiind de importanţă strategică, se află în plin proces de modernizare.
        Localităţile Lepşa şi Greşu sunt situate pe DN 2D la circa 75 km de oraşul Focşani, dealungul văii râului Putna.
        Drumul naţional DN2L face legătura între localităţile Lepşa şi Soveja, întreaga sa lungime de 12 Km fiind degradată în urma ploilor abundente din luna iunie 2005. În prezent acest drum este închis circulaţiei publice, dar exista un proiect de reabilitare.
        Densitate ridicată şi starea precară a drumurilor forestiere din parc este justificată prin intensificarea activităţilor de exploatare a lemnului.
        Dintre componentele de infrastructura turistica de vizitare, sunt folosite în mică măsură datorită amenajării precare 10 trasee turistice de drumeţie care în timp au fost marcate şi panotate corespunzător în anul 2011 printr-o acţiune comună întreprinsă de Serviciul Public Salvamont Vrancea, APNPV şi o serie de voluntari din cadrul unor cluburi de profil. Urmează ca Serviciul Public Salvamont Vrancea să realizeze documentaţia de omologare.
        Structurile ce oferă servicii de cazare pentru vizitatorii din spaţiul PNPV se găsesc concentrate în satele Lepşa şi Greşu -770 locuri şi sunt distribuite în 39 unităţi, dintre care cea mai mare este Tabăra de copii şi tineret Gălăciuc - 200 locuri.
        Cele mai multe locuri se regăsesc la unităţile de cazare încadrate în categoria 2 stele sau 2 margarete - 70%, existând doar o singură unitate de patru margarete - Casa Tisaru. Funcţie de numărul de locuri, situaţia este mai echilibrată, dominante fiind unităţile cu 1-31% sau 2-51% stele sau margarete. Acest lucru atrage atenţia asupra faptului că dezvoltarea infrastructurilor turistice este încă la început.
        O altă componentă a infrastructurii de vizitare este reprezentată de panourile informative. Astfel la marginea principalelor căi de acces în parc există 3 panouri ce conţin harta turistică a PNPV, la care se adaugă alte 3 panouri informative instalate în punctele: Lepşa, Greşu şi Cascada Putnei.
        Pe raza PNPV sunt amplasate 10 panouri informative cu reguli de vizitare în arii protejate şi 30 de panouri de restricţionare a diverselor activităţi, cum ar fi circulaţia cu ATV-uri, utilizarea focului, camparea şi abandonarea deşeurilor.
        Întrucât APNV deţine în administrare fondurile piscicole de pe raza PNPV, au fost amplasate panouri de informare ce conţin harta zonelor în care este permis pescuitul recreativ- sportiv şi zonele interzise, regulamentul şi tarifele percepute.
        În PNPV există un singur loc de campare autorizat, în imediata vecinătate a Rezervaţiei Naturale Cascada Putnei.
        Datorită dezvoltării în ultimii ani a satelor Lepşa şi Greşu ca destinaţie turistică, afluxul de vizitatori a crescut.
        Principalele unităţi peisagistice din PNPV sunt:
        ● pajiştile alpine, insule de jneapăn;
        ● pădurile, de fag, de amestec şi de conifere;
        ● grohotişuri de roci sedimentare;
        ● văi înguste şi adânci cu aspect de chei ce pot atinge amplitudini de 500-600 m, ce se întind între confluenta râurilor Tişiţa şi Putna până în amonte pe cursul Tişitei Mici;
        ● căderi de apă de mici dimensiuni de-a lungul albiei râului Tişiţa şi o cascadă în trepte pe râul Putna, etc.

        Zone ce se caracterizează prin spectaculozitatea reliefului:
        Cheile Tişiţei sunt cele mai vizitate, beneficiind de drumul forestier care le străbate, amplitudinea atingând valori de 500-600 m. Aici pe sectoarele Tişitei unite, Tişitei Mari şi Tişitei Mici, văile sunt o succesiune de canioane săpate în formaţiuni geologice sedimentare, ce alternează cu bazine depresionare "La Pândar" şi lunci. Ca rezultat al fragmentării reliefului şi schimbărilor de direcţie a Tişiţelor, declivitatea şi expoziţia au devenit foarte variate, astfel că apar brâne şi poliţe situate la diferite înălţimi, pereţi stâncoşi, jgheaburi, povârnişuri concave, etc. Această varietate a reliefului a fost exploatată de speciile de ungulate, în special capra neagră şi de prădătorii acestora, lup, urs, râs, dar albia Tişiţelor constituie habitat optim şi pentru vidră. În acest ansamblu peisagistic găsesc condiţii optime de viaţă specii ocrotite precum tisa - Taxus baccata, papucul doamnei - Cypripedium calceolus, floarea reginei - Lentopodium alpinum.
        Vizitarea acestui obiectiv se poate face doar pe traseul turistic marcat, camparea, utilizarea focului, abaterea de la traseul marcat şi abandonarea deşeurilor este interzisă pe tot cuprinsul rezervaţiei. De asemenea este interzis accesul în rezervaţie cu animale de companie, ruperea sau colectarea speciilor de floră şi faună, distrugerea panourilor informative şi a altor amenajări.
        Cascada Putnei reprezintă un alt obiectiv turistic natural, intens vizitat, aflat în apropierea localităţii Lepşa.
        Procesele tectonice foarte active marcate prin faliile deschise prezente în muntele Tisaru aflat în imediată apropiere - la nord, şi în "Şeaua lui Vodă", aflată la sudul Cascadei Putnei, au determinat o ruptură de pantă cu o diferenţă de nivel de peste 12 m, pe care Putna o parcurge printr-o suită de repezişuri.
        În aval, la circa 200 m, pe malul stâng există o veche cascadă, părăsită de apele râului Putna în urma mişcărilor geotectonice, când acest râu şi-a schimbat cursul spre dreapta, pe albia actuală.
        Din punct de vedere botanic, pe versanţii stâncoşi se întâlnesc numeroase specii de plante saxicole, de exemplu: Saxifraga aizoon, Alyssum saxatile, iar odinioară floarea reginei.
        Vizitarea cascadei se face doar pe scările de acces fără abaterea de la spaţiul de vizitare delimitat. Totodată este interzis accesul cu animale de companie, abandonarea deşeurilor, ruperea sau colectarea speciilor de floră şi faună, scrijelirea arborilor, distrugerea amenajărilor şi scăldatul.
        Un alt element inedit este focul viu aflat la marginea drumului forestier Strâmba, este reprezentat de o emanaţie naturală constantă de gaz metan, capabilă să menţină o flacără continuă.
        Elementele de biodiversitate sunt numeroase şi valoroase, determinând includerea PNPV în reţeaua ecologică europeană Natura 2000, atât ca sit de importanţă comunitară pentru protecţia habitatelor, cât şi ca sit de importanţă avifaunistică.
        În Parcul Natural Putna-Vrancea se regăsesc eşantioane reprezentative din 14 tipuri de habitate de interes comunitar care adăpostesc populaţii importante a unor specii de interes conservativ deosebit.
        În imediata apropiere a PNPV mai pot fi vizitate şi alte obiective turistice naturale: Lacul Negru, Căldările Zăbalei, Pădurea Verdele şi Algheanu.
        Obiectivele cultural-istorice din teritoriul PNPV sunt: Mânăstirea Lepşa, Mausoleul Soveja şi Casa memorială a Babei Vrâncioaia din Bârseşti.
        Atelierele de sculptură şi prelucrare tradiţională a lemnului din satele Negrileşti şi Bârseşti sau de artizanat - măşti populare - din Lepşa, casele tradiţionale din lemn, cât şi diferite sărbători specifice, cum ar fi Boteitul oilor de la Negrileşti, compun latura culturală a PNPV.
        Păstrăvăria Lepşa, aflată în administrarea Ocolului Silvic Soveja este deschisă vizitatorilor.


    6.4. Evaluarea aspectelor legate de educaţie şi conştientizare publică
        Educaţia de mediu şi conştientizarea publică este principala formă prin care se ajunge la cunoaşterea valorilor PNPV. Zonele degradate sau afectate de activităţile economice sau de aspectele negative ale activităţilor turistice, constituie repere de analiză pentru înlăturarea lor în viitor, la nivelul întregului parc. De aceea este important pentru APNPV să asigure o educaţie ecologică la toate categoriile de vârstă, mai ales la nivelul utilizatorilor de resurse din mediile naturale, să realizeze un calendar anual de activităţi de informare şi educaţie şi să promoveze activităţile de voluntariat ce se desfăşoară în PNPV. Dialogul dintre APNPV şi populaţia locală ori turişti, precum şi promovarea valorilor PNPV, se pot îmbunătăţi prin realizarea unui centru de vizitare şi a unor puncte de informare. Un contact permanent cu localnicii şi turiştii se poate realiza prin postarea pe site-ul PNPV a informaţiilor cu caracter educaţional.
        În localităţile din PNPV există şcoli de nivel primar şi gimnazial. Aceste şcoli sunt receptive la ideea dezvoltării unui parteneriat cu APNPV, fie pentru că au beneficiat deja de acest parteneriat cu APNPV, în utilizarea ariei protejate ca laborator natural de studiu, fie că sunt conştiente de necesitatea educaţiei ecologice în şcoli.
        Există o nevoie reală de a depune eforturi suplimentare pentru a convinge localnicii de beneficiile adoptării unei abordări integrate a agriculturii, turismului, conservării patrimoniului cultural şi natural.
        Deşi există o conştientizare a potenţialului PNPV, ca destinaţie turistică, aceasta rămâne totuşi limitată.
        Beneficiile conştientizării publice sunt: folosirea durabilă a resurselor, conservarea biodiversităţii, şi creşterea numărului de turişti în zonă.
        Programele de conştientizare publică ar trebui să conducă la o mai bună cunoaştere a valorilor biodiversităţii, a celor etno-culturale, istorice, tradiţionale meşteşugăreşti din PNPV, astfel încât comunităţile locale să poată aprecia ca benefică existenţa ariei protejate.
        Programul de conştientizare publică ar trebui să urmărească:
    a) păstrarea unicităţii peisajului;
    b) protejarea şi conservarea biodiversităţii;
    c) respectarea regulamentului PNPV printr-un comportament responsabil în PNPV;
    d) practicarea unui turism ecologic responsabil;
    e) eco-dezvoltarea pe termen lung în zonă;
    f) implicarea comunităţilor locale în planificarea şi administrarea zonei;
    g) celebrarea, promovarea şi respectarea culturii regiunii, a tradiţiilor şi a produselor tradiţionale.


    6.5. Evaluarea capacităţii de management
     Pentru desfăşurarea activităţilor de administrare a PNPV, RNP-Romsilva s-a angajat să aloce un buget minim anual stabilit prin contractul de administrare, buget prezentat în Anexa nr. 19 la Planul de management. Pentru implementarea tuturor acţiunilor din Planul de management nu este suficient acest buget, de aceea trebuie să existe o preocupare permanentă a APNPV în accesarea programelor de finanţare sectoriale ce vizează protecţia naturii.
        Mijloacele tehnice şi administrative aflate la dispoziţia APNPV asigură în mare măsură posibilitatea desfăşurării activităţilor manageriale de conservare a ecosistemelor şi peisajului. Mai sunt necesare echipamente şi dotări atât pentru salariaţii din departamentele de conducere a PNPV cât şi a celor de teren.
        APNPV deţine o bază de date online ce include punctele de prezenţă a tuturor speciilor de floră şi faună monitorizate, hărţi GIS detaliate cu distribuţia speciilor monitorizate, cartarea habitatelor, valori climatice, forme de proprietate etc. Baza de date poate fi accesată la adresa http://biodiversity-geoportal.ro/PNPV/?t=p&m=overview.
        Accesul pentru utilizatorii înregistraţi se face cu ajutorul unui username şi parole aceştia având posibilitatea de a introduce noi date sau de a modifica datele existente. Baza de date poate fi accesatăşi de către utilizatori neînregistraţi - vizitatori - fără posibilitatea de a introduce sau modifica date. Consiliul Ştiinţific al PNPV, prin atribuţiile şi responsabilităţile din regulament, sprijină echipa APNPV pentru îndeplinirea sarcinilor manageriale ale ariei protejate.
        Consiliul Consultativ de Administrare, în cea mai mare parte respectă statutul PNPV, dar solicită despăgubiri pentru restricţiile de utilizare a resurselor din zonele de protecţie integrală. În general în domeniul utilizării terenurilor şi a resurselor de către proprietari şi administratori, se înregistrează cele mai mari dificultăţi. Modul de elaborare a amenajamentelor silvice şi prevederile referitoare la biodiversitate şi peisaje trebuie adaptate la statutul de parc natural pentru a se putea atinge mai uşor scopul şi obiectivele de conservare.
        Cooperarea între instituţiile situate la nivel local, judeţean, regional şi naţional reprezintă unul dintre elementele cheie de care depinde aplicarea Planului de management.
        PNPV, ROSCI0208 Putna-Vrancea şi ROSPA0088 Munţii Vrancei trebuie să îşi continue activitatea de dezvoltare şi de parteneriat cu comunităţile locale şi cu utilizatorii resurselor şi să-i implice îndeaproape pe aceştia şi pe alţi proprietari în administrare şi luarea deciziilor. Implementarea cu succes a Planului de management va depinde de această colaborare.
        În acelaşi timp APNPV va trebui să aibă o abordare fermă dar corectă în aplicarea legilor în vigoare şi a regulamentelor privind protecţia speciilor, habitatelor şi ecosistemelor, şi să se opună deteriorării crescânde şi degradării rezultate din turism şi exploatarea resurselor.
        Impactul efectiv al acţiunilor menţionate în acest Plan de management integrat trebuie monitorizate cu grijă şi măsurate, pentru a demonstra beneficiile managementului calificat şi a iniţia adaptarea activităţilor de management planificat în condiţiile noilor ameninţări sau acolo unde nu vor fi atinse obiectivele propuse.
        APNPV va acorda o atenţie preferenţială încheierii de acorduri de colaborare cu universităţi, institute de cercetare şi muzee, în scopul atragerii de fonduri în vederea îmbunătăţirii continue a informaţiilor referitoare la diferite aspecte specifice ariei protejate. Acordurile de parteneriat cu universităţile existente, Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi se vor diversifica şi în vederea creşterii numărului de voluntari ce se doresc a fi implicaţi în activităţile PNPV.


    7. STRATEGIA DE MANAGEMENT
    7.1. Viziune
        Parcul Natural Putna-Vrancea reprezintă un model de convieţuire a omului cu natura, caracterizat prin gospodărirea echilibrată a resurselor naturale şi dezvoltare durabilă, asigurându- se astfel condiţiile pentru menţinerea speciilor sălbatice, a habitatelor naturale şi a peisajelor caracteristice.

    7.2. Obiective de management
        Obiectivele de management ale APNPV sunt:
        ● menţinerea biodiversităţii prin conservarea speciilor şi ecosistemelor cheie;
        ● sprijinirea comunităţilor în păstrarea valorilor culturale şi spirituale specifice zonei, conservarea peisajelor caracteristice;
        ● atragerea turiştilor şi extinderea perioadei de şedere în zonă prin dezvoltarea ecoturismului şi promovarea valorilor naturale, spirituale, tradiţionale, istorice şi culturale ale zonei;
        ● sprijinirea comunităţilor în păstrarea deprinderilor şi obiceiurilor tradiţionale;
        ● implicarea publicului şi a comunităţilor în conservarea valorilor PNPV prin programe de educaţie şi conştientizare;
        ● întărirea capacităţii administrative, stabilirea unor mecanisme adecvate pentru continuarea activităţilor specifice şi promovarea unei strânse colaborări cu factorii interesaţi din aria PNPV.

    7.2.1. Managementul biodiversităţii
        Spaţiile naturale reprezintă furnizoare nelimitate de resurse regenerabile, în condiţiile în care acestea sunt menţinute într-o stare funcţională corespunzătoare. PNPV se constituie într-un teritoriu foarte important pentru menţinerea echilibrului ecologic în bazinul hidrografic al râului Putna. Unul dintre cele mai importante aspecte privind managementul biodiversităţii este conservarea in situ a ecosistemelor şi habitatelor naturale cât şi menţinerea şi refacerea populaţiilor viabile de specii în mediul lor natural.
        Pentru conservarea diversităţii biologice şi a elementelor de peisaj din PNPV este foarte importantă menţinerea tehnicilor de exploatare durabilă a resurselor mediului natural şi restricţionarea promovării unor activităţi care se constituie în noi forme de presiune umană asupra mediului.
        Un număr semnificativ de comunităţi locale depind de resursele biologice pe care se bazează modurile de viaţă tradiţionale. Astfel, utilizarea durabilă a resurselor mediului natural în PNPV este prioritară întrucât pentru refacerea sistemelor naturale degradate sunt necesare investiţii substanţiale pe care majoritatea comunităţilor umane nu le pot suporta.
        Direcţiile prioritare de intervenţie în PNPV din punct de vedere al managementului biodiversităţii sunt următoarele:
    Inventarierea şi cartarea elementelor de biodiversitate
        Plecând de la informaţiile menţionate în Formularul Standard al ariei protejate şi al celor două situri Natura 2000, baza de date privind habitatele naturale va fi actualizată permanent cu informaţii culese de pe teren sau a celor obţinute în cadrul unor programe de cercetare ştiinţifică, fiind acordată o atenţie mărită habitatelor de interes conservativ. Va fi actualizată şi baza de date privind habitatele forestiere, astfel încât, modificările amenajamentelor silvice să se poată realiza pe baza informaţiilor actualizate. Culegerea informaţiilor se va realiza pe baza unei metodologii unitare, standardizate, care va fi avizată de Consiliul Ştiinţific al PNPV. Metodologia va conţine şi o etapizare a activităţilor şi o distribuţie spaţială a zonelor în care se vor focaliza activităţile de investigare ştiinţifică, astfel încât să fie acoperite cu precădere arealele în care în prezent sunt informaţii lacunare.

    Monitorizarea stării de conservare a biodiversităţii
        Activităţile de conservare sunt foarte costisitoare, mai ales în situaţia în care numărul de specii şi habitate protejate este foarte mare. Datorită faptului că fondurile pentru activităţile de conservare sunt limitate, în PNPV se va încerca o abordare pe specii ţintă pentru promovarea activităţilor de conservare. Astfel, se vor identifica acele specii, cu populaţii ameninţate sau vulnerabile, care necesită obligatoriu măsuri de intervenţie, dar care pot funcţiona ca specii umbrelă pentru a asigura conservarea şi a altor specii. Concentrarea pe speciile ţintă nu presupune neglijarea totală a celorlalte specii, care vor beneficia de activităţi de monitorizare permanente, prin care se va evidenţia starea populaţiilor lor. Între speciile umbrelă se pot considera carnivorele mari care necesită conservarea unor habitate diverse, prin a căror conservare se poate asigura menţinerea unor populaţii viabile şi la alte categorii de specii.

    Reglementarea şi implementarea măsurilor specifice de protecţie
        Menţinerea la nivelul actual al populaţiilor de animale şi plante nu este posibilă fără impunerea unor restricţii în ceea ce priveşte colectarea acestora. În conformitate cu prevederile Directivei Habitate şi ale legislaţiei naţionale în vigoare este interzisă colectarea sub orice formă a speciilor de floră şi faună sălbatică prioritare pentru conservare. În acest context, APNPV va interzice colectarea acestor specii prin respingerea solicitărilor de avizare a unor astfel de activităţi. Activităţile care duc la degradarea habitatelor acestor specii vor fi de asemenea interzise. APNPV, în colaborare cu instituţiile abilitate vor asigura sancţionarea severă a persoanelor fizice sau juridice care colectează sau degradează habitatele utilizate de speciile de importanţă prioritară pentru conservare.
        În conformitate cu prevederile legale în vigoare, recoltarea/colectarea unor specii de floră şi faună sălbatică din PNPV este permisă numai pentru persoanele fizice care aparţin comunităţilor locale. Cantităţile de plante şi animale sălbatice care se pot recolta/colecta vor asigura doar necesităţile de trai ale comunităţilor respective. Recoltarea/colectarea speciilor de floră şi faună sălbatică în vederea comercializării pe piaţa internă sau la export, este permisă doar în baza unor studii de evaluare adecvată care să evidenţieze care este impactul acestor activităţi asupra conservării speciilor respective pe raza ariei protejate. Studiile vor fi avizate de către Consiliul Ştiinţific al PNPV şi de către Academia Română, iar activitatea de recoltare/colectare va fi desfăşurată doar pe baza unei autorizaţii emise de autoritatea de mediu locală. Recoltarea/colectarea speciilor de floră şi faună sălbatică este interzisă în zonele de protecţie strictă sau a celor de protecţie integrală.
        Zonarea funcţională propusă pentru PNPV acoperă în cea mai mare parte arealele importante din punct de vedere al necesităţilor de conservare a speciilor de interes prioritar pentru conservare. Cu toate acestea, având în vedere mobilitatea mare a speciilor de faună sălbatică, precum şi eventuala identificare a unor noi areale semnificative din punct de vedere al existenţei unor habitate sau specii de floră şi faună sălbatică, va fi necesară delimitarea unor zone prioritare pentru conservare, în cadrul cărora să fie focalizate acţiuni specifice de conservare. Astfel de zone pot fi declarate permanent sau temporar şi pot acoperi: zone în care se identifică bârloage de urşi, sau zone de home-range pentru râşi, lupi sau pisici sălbatice, zone cu arbori în care cuibăresc păsări strict protejate, zone de reproducere şi depunere a pontei pentru amfibieni şi reptile, zone resursă pentru nevertebrate, zone de depunere a pontei pentru ihtiofaună, zone în care se identifică specii de floră strict protejată, zone reprezentative din punct de vedere peisagistic, paleontologic sau geologic. Pentru aceste zone, APNPV va impune restricţii în conformitate cu legislaţia în vigoare şi pe baza unor măsuri de conservare impuse în conformitate cu prevederile prezentului Plan de management.
        Încadrarea în categoria de management V IUCN - parc natural, impune stabilirea unor măsuri de conservare a elementelor de peisaj de pe suprafaţa ariei protejate. Rezultantă directă a întrepătrunderii elementelor cadrului natural cu activităţile antropice, peisajul din PNPV constituie un interes deosebit din punct de vedere turistic. În acest context se va interzice orice activitate care presupune schimbări majore în peisajele cu valoare ridicată din punct de vedere turistic.

    Managementul datelor
        Baza de date GIS existentă va fi completată cu informaţiile culese în cadrul activităţilor precedente şi viitoare. Astfel, vor fi actualizate hărţile tematice privind distribuţia speciilor şi habitatelor de interes conservativ, harta traseelor turistice şi a obiectivelor de interes, harta impacturilor şi ameninţărilor, harta distribuţiei conflictelor de mediu. Culegerea informaţiilor se va face în sisteme de proiecţie prestabilite, respectându-se structura iniţială a bazei de date. Inserarea noilor informaţii se va face de către administratorul bazei de date GIS, metadatele fiind introduse standardizat.


    7.2.2. Managementul turismului
        Parcul Natural Putna-Vrancea se constituie într-un spaţiu cu un real potenţial turistic, dat de existenţa unor valori naturale şi culturale de interes naţional şi regional.
        Turismul poate reprezenta activitatea alternativă care poate asigura dezvoltarea durabilă a zonei, dar şi accentuarea problemelor de mediu.
        Centrele de vizitare şi punctele de informare au rolul de a menţine dialogul dintre administraţie şi populaţia locală ori turişti, precum şi de a promova valorile PNPV. În PNPV este necesară realizarea unui Centru de vizitare în localitatea Lepşa, cu scopul de a se implica în educarea populaţiei locale şi a turiştilor, dar şi de a creşte nivelul de informare a populaţiei din zonă.
        De asemenea, este necesară realizarea a 2 puncte de informare la Cascada Putnei şi Tişiţa. Centrul de vizitare şi punctele de informare pot deveni puncte de diseminare a rezultatelor activităţilor administraţiei, precum şi spaţii în care pot fi comercializate produse specifice zonei.

    Dezvoltarea şi managementul infrastructurii de vizitare
        Dezvoltarea activităţilor turistice reprezintă una dintre priorităţile de management ale APNPV. Dezvoltarea necontrolată a infrastructurilor turistice poate genera dezechilibre iremediabile în acest teritoriu. Din acest motiv se va urmări prioritizarea proiectelor de dezvoltare a infrastructurilor turistice care se caracterizează printr-un impact redus asupra mediului. Dezvoltarea activităţilor turistice în PNPV nu se poate realiza fără încurajarea acţiunilor de reabilitare a infrastructurilor de transport, a dotărilor tehnico-edilitare, precum şi a spaţiilor de cazare a turiştilor.
        În cazul infrastructurilor de transport, modernizarea DN 2D Focşani-Târgu Secuiesc va contribui la o creştere semnificativă a fluxului turistic în PNPV. Acestea trebuie corelate şi cu reabilitarea dotărilor tehnico-edilitare din acest spaţiu, dar şi prin micşorarea agresivităţii spaţiilor construite asupra elementelor mediului natural.
        APNPV va sprijini toate proiectele prin care se reabilitează infrastructuri, cu scopul de a creşte calitatea locuirii şi de a îmbunătăţi calitatea mediului în PNPV.
        Dezvoltarea şi managementul serviciilor şi facilităţilor de vizitare şi promovare
        Dezvoltarea excesivă a activităţilor turistice poate constitui o reală ameninţare pentru stabilitatea ecosistemelor din PNPV. Prin volumul ridicat de deşeuri generat, comportamentele necorespunzătoare, consum de resurse şi energie, fluxul de turişti poate contribui la pierderea elementelor de atractivitate caracteristice acestui teritoriu. Din acest motiv se propune delimitarea unei capacităţi maxime a zonei, cuantificată prin numărul de locuri de cazare, şi interzicerea depăşirii acestei valori. De asemenea, se are în vedere interzicerea extinderii infrastructurilor turistice de cazare în afara zonelor de dezvoltare durabilă.
        Pentru încurajarea turismului ca alternativă la activităţile de utilizare a resurselor naturale, este necesar ca administratorul ariei protejate să încurajeze dezvoltarea de către agenţii economici, ONG-uri, agenţii de turism, a unor pachete ecoturistice adaptate specificului ariei protejate. Astfel de iniţiative pot fi: deschiderea sau reabilitarea unor trasee turistice tematice, construirea de observatoare pentru fotografiere/filmare faună sălbatică, etc.

    Managementul vizitatorilor
        Activităţile turistice se caracterizează printr-un impact negativ asupra mediului atunci când se desfăşoară necontrolat. Diversitatea mare a impactelor negative generate de fluxul turistic şi de infrastructura turistică fac ca activităţile turistice să necesite o monitorizare foarte atentă din partea structurii de administrare a PNPV. Astfel, trebuie dezvoltate mecanismele de monitorizare a zonelor sensibile din punct de vedere turistic, ce se pot realiza cu ajutorul personalului administraţiei sau al voluntarilor.

    7.2.3. Conştientizarea şi conservarea valorilor Parcului Natural Putna-Vrancea
        Comunităţile umane reprezintă o componentă foarte importantă a PNPV, care se constituie în resursă, generator de valori, modelator al spaţiului şi generator de disfuncţionalităţi.
        Dezvoltarea durabilă a comunităţilor umane trebuie canalizată pe toate aceste valenţe care trebuie puse în raport cu capacitatea de suport a ecosistemelor naturale.
        Astfel, este necesară oferirea de resurse comunităţilor umane locale în limita capacităţii de suport a ecosistemelor naturale şi respectând direcţiile prioritare stabilite pentru conservarea diversităţii biologice.
        Activităţile principale în PNPV sunt silvicultura, incluzând exploatarea lemnului, păstoritul şi, în ultimii ani, activităţile turistice.
        Ele se constituie în principalele activităţi care valorifică şi generează peisaje, dar şi care contribuie la dezechilibrul mediului natural din PNPV. Ele reprezintă ţinta direcţiei prioritare de dezvoltare durabilă a comunităţilor umane:

    Conservarea elementelor socio-culturale tradiţionale
        Înţelegerea naturii şi a importanţei patrimoniului cultural este o condiţie necesară pentru luarea deciziilor de punerea în aplicare a planului de management al PNPV. Patrimoniului cultural autentic, tradiţiile şi particularităţile comunităţilor din PNPV trebuie să fie respectate şi păstrate. Abordarea integrată a protecţiei şi valorificarea patrimoniului natural şi cultural este o condiţie prealabilă importantă pentru pentru dezvoltarea durabilă cu păstrarea identităţii regionale a plaiului mioritic. Toate elementele de cultură şi tradiţiile populare transmit valori şi creează punţi de legătură între generaţii. Administratorul ariei protejate trebuie să încurajeze păstrarea obiceiurilor, vechilor meşteşuguri populare tradiţionale, a portului popular şi a elementelor arhitecturale locale. Administratorul ariei protejate trebuie să se implice în promovarea vestigiilor istorice, monumentelor şi a lăcaşurilor de cult.
        Toate intervenţiile la obiectele de patrimoniu cultural: monumente istorice, situri arheologice şi peisaje culturale se vor realiza cu avizul Ministerului Culturii.
        Toate intervenţiile se vor realiza conform prevederilor Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată cu modificările şi completările ulterioare, ale O.G. nr. 43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional, republicată, cu completările şi modificările ulterioare, ale Legii nr. 451 din 8 iulie 2002 pentru ratificarea Convenţiei europene a peisajului, adoptată la Florenta la 20 octombrie 2000 şi respectarea legislaţiei în vigoare.

    Educaţie ecologică şi conştientizare
        Educaţiei şi conştientizarea populaţiei asupra problemelor de mediu reprezintă modalităţi prin care se produc schimbări comportamentale ce au ca rezultat scăderea presiunii antropice asupra PNPV.
        Administratorul ariei protejate are îndatorirea de a elabora Strategia de comunicare a PNPV, în care sunt definite pe termen lung obiectivele, grupurile ţintă, mesajele, metodele şi instrumentele de comunicare utilizate pentru conştientizarea şi informarea publicului. Acest document se poate îmbunătăţi prin revizuiri periodice.
        Anual, prin Planul de conştientizare şi comunicare sunt stabilite activităţi de conştientizare concrete pe care administratorul ariei protejate le implementează.
        Activitatea de educaţie ecologică nu trebuie limitată doar la cea asigurată de şcolile din zonă, ci trebuie completată de acţiuni din partea APNPV şi a organizaţiilor non-guvernamentale.
        Administratorul ariei protejate are obligaţia să elaboreze Planul de educaţie ecologică al PNPV, un document care stabileşte activităţile de educaţie ecologică extraşcolară pe care administratorul le va realiza într-o perioada definită de timp cu copii din cadrul comunităţilor locale şi nu numai. Planul de educaţie ecologică stabileşte subiectul, auditoriul pe nivele de vărstă şi rezultatele ce se doresc a fi obţinute.

    Dezvoltarea şi managementul voluntariatului
        Voluntariatul reprezintă una dintre formele prin care se poate realiza educaţia ecologică şi conştientizarea populaţiei din zonă privind valorile ocrotite în PNPV. Deşi se va stimula implicarea voluntară în activităţile PNPV a populaţiei din teritoriu, nu se vor neglija nici voluntarii din exteriorul PNPV. APNPV va stimula activităţile de voluntariat prin realizarea unor certificate "voluntar în PNPV", ce vor fi acordate organizaţiilor sau persoanelor ce vor desfăşura astfel de activităţi în folosul PNPV. Pentru grupurile de voluntari se vor delimita spaţii amenajate pentru campare.
        Principalele activităţi în care se doreşte implicare voluntarilor sunt: monitorizarea presiunilor şi ameninţărilor, monitorizarea fluxurilor de turişti, promovarea activităţilor de informare şi conştientizare, marcarea şi întreţinerea infrastructurilor turistice, semnalarea diferitelor disfuncţionalităţi la nivelul PNPV.

    7.2.4. Managementul capacităţii administrative a Parcului Natural Putna-Vrancea
        Administrarea PNPV se realizează prin intermediul celor trei structuri de administrare: Administraţie, Consiliu Ştiinţific, Consiliu Consultativ de Administrare, fiecare cu atribuţiile caracteristice. Ca direcţie strategică în procesul de administrare trebuie să se asigure funcţionarea corelată a celor trei organisme, foarte importante în creşterea credibilităţii actului de administrare şi pentru diminuarea şanselor de apariţie a conflictelor cu proprietari de terenuri, reprezentanţi ai instituţiilor, etc.

    Identificarea şi dezvoltarea unor direcţii strategice de management
        Planul de management al PNPV este un mijloc de armonizare al acţiunilor instituţiilor responsabile de gestionarea resurselor din acest spaţiu, în scopul atingerii obiectivelor PNPV, legate de conservarea resurselor şi de dezvoltarea activităţilor socio-economice.
        Realizarea de strategii pentru spaţiul PNPV se va realiza doar prin colaborarea cu APNPV care, va urmări integrarea obiectivelor de conservare ale ariilor naturale protejate administrate în politicile şi strategiile sectoriale.

    Elaborarea documentelor de planificare a activităţii
        Pentru implementarea coerentă a Planului de management, APNPV va elabora anual documente de planificare ce vor ţine cont de necesităţile de conservare şi de cele de dezvoltare socio-economică ale comunităţilor.
        Documentele realizate vor fi:
    - Planul anual de lucru, care va include activităţi din Planul de management care urmează să fie implementate în anul calendaristic.
    – Planul anual de comunicare, care va include principalele acţiuni îndreptate spre informarea şi conştientizarea publicului asupra acţiunilor APNPV şi a beneficiilor rezultate din existenţa lui;
    – Planul de monitorizare a vizitatorilor, parte a Strategiei de vizitare şi care vizează evaluarea dimensiunii fluxurilor de vizitatori şi a caracteristicilor acestora;
    – Programul anual de cercetare ştiinţifică, elaborat în parteneriat cu Consiliul Ştiinţific şi care va evidenţia temele de cercetare prioritare pentru PNPV, care vor fi realizate în parteneriat cu instituţiile de învăţământ superior şi de cercetare.


    Întreţinerea şi modernizarea echipamentului şi infrastructurii administrative
        APNPV va aloca resurse umane şi financiare pentru ca echipamentele existente să fie utilizate la parametri maximi.

    Creşterea gradului de instruire a personalului Administraţiei Parcului Natural Putna-Vrancea
        Într-o societate care este permanent în schimbare, necesitatea de a fi instruit este primordială. APNPV va realiza formări profesionale pentru angajaţii săi, astfel încât aceştia să poată fi pregătiţi pentru orice situaţie.
        Pregătirea personalului se va realiza în baza unui plan anual de instruire a personalului, în domenii precum: legislaţia relevantă pentru managementul ariilor protejate, modele de succes în managementul ariilor protejate, atragerea de resurse pentru managementul ariilor protejate, creşterea capacităţii de colectare a datelor din teren, de organizare superioară a acestora şi de prelucrare.

    Monitorizarea şi evaluarea aparatului administrativ
        Monitorizarea şi evaluarea aparatului administrativ reprezintă o activitate tipică oricărei structuri de management. Monitorizarea aparatului administrativ se va realiza în baza fişei postului fiecărui angajat, şi în baza evaluării anuale a activităţii fiecărui angajat.



    8. PLANUL DE ACTIVITĂŢI
        Planul de activităţi se prezintă în cele ce urmează în formă tabelară, pentru fiecare obiectiv de management în parte; pentru fiecare acţiune s-au stabilit următoarele: perioada de timp în care se va efectua, prioritatea şi partenerii potenţiali.
        Planificarea în timp s-a făcut pe semestre, priorităţile fiind stabilite ţinându-se cont atât de obiectivele majore de management, cât şi de resursele disponibile. Fiecărei acţiuni i s-a asociat o prioritate din cele trei tipuri de priorităţi utilizate.
        Cele trei priorităţi au următoarea semnificaţie:
        ● Prioritatea 1: acţiunea este obligatoriu să fie îndeplinită pe parcursul duratei de existenţă a planului. Se aplică numai la acţiuni cruciale, care dacă nu vor fi realizate vor submina întregul plan.
        ● Prioritatea 2: acţiuni care ar trebui să fie realizate. Există un element de flexibilitate, dar trebuie să existe un motiv temeinic dacă aceste acţiuni nu au fost realizate.
        ● Prioritatea 3: acţiuni ce ar putea să fie realizate când timpul şi/sau resursele rămân disponibile după îndeplinirea acţiunilor cu prioritatea 1 sau 2.

    8.1. Managementul biodiversităţii (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)

    8.2. Turism (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)

    8.3. Conştientizare, conservare tradiţii şi comunităţi locale (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)

    8.4. Management şi administrare (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)
        Costurile necesare implementării acţiunilor din Planul de management sunt prezentate în Anexa numărul 18 la Planul de management


    9. PLANUL DE MONITORIZARE A ACTIVITĂŢILOR
        Planul de monitorizare a fost elaborat cu scopul de a se urmări modul în care se respectă prevederile Planului de management şi modul de desfăşurare a activităţilor. Acesta conţine indicatorii acţiunilor prevăzute în Planul de management.
        Acţiunile descrise se consideră realizate în momentul atingerii indicatorilor. Când se finalizează o acţiune de implementat va fi bifată în planul de monitoring.
        În baza informaţiilor şi a evaluărilor din capitolele anterioare, s-a elaborat planul de acţiuni necesare îndeplinirii obiectivelor de management.

    Managementul biodiversităţii

┌───────────────┬──