Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   ORDONANTA DE URGENTA nr. 66 din 29 iunie 2011  privind prevenirea, constatarea si sanctionarea neregulilor aparute in obtinerea si utilizarea fondurilor europene si/sau a fondurilor publice nationale aferente acestora    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

ORDONANTA DE URGENTA nr. 66 din 29 iunie 2011 privind prevenirea, constatarea si sanctionarea neregulilor aparute in obtinerea si utilizarea fondurilor europene si/sau a fondurilor publice nationale aferente acestora

EMITENT: GUVERNUL
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 461 din 30 iunie 2011


    Având în vedere necesitatea:
    - implementãrii mãsurilor anticrizã iniţiate de Guvernul României pentru accelerarea gradului de absorbţie a fondurilor externe nerambursabile destinate României şi utilizarea eficientã a acestora;
    - adoptãrii unor mãsuri de sprijin pentru asigurarea unei bune gestiuni financiare a fondurilor europene, atât de cãtre beneficiari, cât şi de cãtre autoritãţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene, prin introducerea unor mãsuri de prevenire a apariţiei neregulilor în gestionarea fondurilor europene (în special a celor privind conflictele de interese), în absenţa cãrora - în contextul procesului continuu de selecţie a proiectelor - existã riscul permanent al finanţãrii unor proiecte/contracte a cãror contravaloare nu va putea fi solicitatã/rambursatã de Comisia Europeanã;
    - implementãrii principiului proporţionalitãţii, în absenţa cãruia au fost deja şi pot fi în continuare stabilite debite excesive în sarcina beneficiarilor fondurilor europene, inclusiv a instituţiilor publice finanţate de la bugetul de stat;
    - introducerii în cadrul naţional de reglementare a unor prevederi care sã asigure posibilitatea aplicãrii legislaţiei în domeniul neregulilor şi pentru proiecte finanţate din alte instrumente de finanţare postaderare, cum este Facilitatea Schengen sau din Mecanismul Financiar SEE şi din alte programe finanţate de donatorii publici internaţionali, în cadrul cãrora s-au identificat posibile nereguli, a cãror constatare şi recuperare nu poate fi efectuatã în prezent;
    - finalizãrii cât mai urgente a procedurilor de constatare şi recuperare de la debitori a sumelor reprezentând corecţii financiare stabilite, în conformitate cu prevederile reglementãrilor comunitare, ca urmare a constatãrii unor nereguli de sistem sau ca urmare a identificãrii unor nereguli în aplicarea de cãtre beneficiarii publici a prevederilor legale privind achiziţiile publice, în scopul evitãrii blocajului implementãrii proiectelor de investiţii, inclusiv a celor majore, finanţate prin instrumente structurale,
    întrucât toate aceste aspecte vizeazã interesul public şi constituie situaţii urgente şi extraordinare a cãror reglementare nu mai poate fi amânatã,
    în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicatã,

    Guvernul României adoptã prezenta ordonanţã de urgenţã.

    CAP. I
    Dispoziţii generale

    SECŢIUNEA 1
    Domeniul de aplicare

    ART. 1
    (1) Prezenta ordonanţã de urgenţã reglementeazã activitãţile de prevenire, de constatare a neregulilor, de stabilire şi de recuperare a creanţelor bugetare rezultate din neregulile apãrute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, precum şi de raportare a neregulilor cãtre Comisia Europeanã sau cãtre alţi donatori internaţionali.
    (2) Dispoziţiile prezentei ordonanţe de urgenţã se aplicã autoritãţilor cu competenţe în gestionarea fondurilor europene şi oricãror alte instituţii publice care au atribuţii privind prevenirea, constatarea unei nereguli, stabilirea şi urmãrirea încasãrii creanţelor bugetare rezultate din nereguli apãrute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi a fondurilor publice naţionale aferente acestora, beneficiarilor de fonduri europene şi/sau fonduri publice naţionale aferente acestora, precum şi oricãror alţi operatori economici cu capital public sau privat care desfãşoarã activitãţi finanţate din fonduri europene în baza unor acte juridice.

    SECŢIUNEA a 2-a
    Definirea unor termeni

    ART. 2
    (1) În sensul prezentei ordonanţe de urgenţã, termenii şi expresiile de mai jos au urmãtoarele semnificaţii:
    a) neregulã - orice abatere de la legalitate, regularitate şi conformitate în raport cu dispoziţiile naţionale şi/sau europene, precum şi cu prevederile contractelor ori a altor angajamente legal încheiate în baza acestor dispoziţii, ce rezultã dintr-o acţiune sau inacţiune a beneficiarului ori a autoritãţii cu competenţe în gestionarea fondurilor europene, care a prejudiciat sau care poate prejudicia bugetul Uniunii Europene/bugetele donatorilor publici internaţionali şi/sau fondurile publice naţionale aferente acestora printr-o sumã plãtitã necuvenit;
    b) fraudã - infracţiunea sãvârşitã în legãturã cu obţinerea ori utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, încriminatã de Codul penal ori de alte legi speciale;
    c) fonduri europene - sumele provenite din asistenţa financiarã nerambursabilã acordatã României din bugetul general al Uniunii Europene şi/sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei;
    d) fonduri publice naţionale aferente fondurilor europene - sumele provenite din bugetul general consolidat, utilizate pentru: asigurarea cofinanţãrii, plata prefinanţãrii, înlocuirea fondurilor europene în situaţia indisponibilitãţii/sistãrii temporare a plãţii acestor fonduri, completarea fondurilor europene în vederea finalizãrii proiectelor, precum şi alte categorii de cheltuieli legal reglementate în acest scop;
    e) autoritãţi cu competenţe în gestionarea fondurilor europene - autoritãţile de management în cadrul programelor finanţate din instrumente structurale, de coeziune, din Fondul european pentru pescuit, din fonduri aferente Instrumentului de asistenţã pentru preaderare, autoritãţile care asigurã gestionarea Instrumentului european de vecinãtate şi parteneriat ENPI, Agenţia de Plãţi pentru Dezvoltare Ruralã şi Pescuit, Agenţia de Plãţi şi Intervenţie în Agriculturã în cadrul programelor de finanţare a politicii agricole comune, agenţiile de implementare - inclusiv Oficiul de Plãţi şi Contractare PHARE - în cadrul programelor PHARE, Oficiul de Plãţi şi Contractare PHARE în cadrul Facilitãţii Schengen, Facilitãţii de Tranziţie şi al Mecanismului Financiar SEE, cu excepţia proiectelor delegate, precum şi autoritãţile naţionale responsabile de participarea României la alte programe finanţate din fonduri europene;
    f) autoritãţi de certificare - toate structurile cu funcţiuni de certificare a cheltuielilor finanţate din fondurile europene şi/sau din fondurile publice naţionale aferente acestora, stabilite prin reglementãrile donatorilor şi reglementãri naţionale;
    g) beneficiar - orice persoanã fizicã sau juridicã de drept public ori privat, aşa cum este aceasta definitã pentru fiecare program în reglementãrile europene incidente şi documentele programului respectiv şi care este fie direct sau indirect parte în contractul/acordul/decizia/ordinul de finanţare finanţat integral sau parţial din fonduri europene şi/sau fonduri publice naţionale aferente acestora ori, dupã caz, din fonduri provenite de la alţi donatori publici internaţionali, fie persoanã fizicã sau juridicã îndreptãţitã sã primeascã, numai pe baza unei cereri de platã, subvenţii ori ajutoare care sunt finanţate din instrumentele de finanţare a politicii agricole comune, în conformitate cu prevederile legale naţionale şi/sau comunitare în vigoare;
    h) activitatea de constatare a neregulilor - activitatea de control/investigare desfãşuratã de autoritãţile competente în conformitate cu prevederile prezentei ordonanţe de urgenţã, în vederea stabilirii existenţei unei nereguli;
    i) activitatea de stabilire a creanţelor bugetare rezultate din nereguli - activitatea prin care se stabileşte şi se individualizeazã obligaţia de platã rezultatã din neregula constatatã, prin emiterea unui titlu de creanţã;
    j) creanţe bugetare rezultate din nereguli - sumele de recuperat ca urmare a constatãrii unei nereguli în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora;
    k) activitatea de recuperare a creanţelor bugetare rezultate din nereguli - exercitarea funcţiei administrative de cãtre autoritãţile competente în conformitate cu prevederile prezentei ordonanţe de urgenţã, în vederea stingerii creanţelor bugetare rezultate din nereguli;
    l) raportarea neregulilor - toate activitãţile care conduc la informarea Comisiei Europene - Oficiul European de Luptã Antifraudã (OLAF) sau a donatorilor publici internaţionali, conform obligaţiilor asumate de România în calitate de stat membru al Uniunii Europene ori de parte a unui acord/memorandum semnat de România cu un donator public internaţional, cu privire la constatarea unei nereguli, care are la bazã actul de constatare primarã administrativã;
    m) compensare din alte fonduri - stingerea creanţei bugetare rezultate din nereguli de cãtre organele fiscale ale Autoritãţii Naţionale de Administrare Fiscalã, conform Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedurã fiscalã, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare;
    n) principiul proporţionalitãţii - orice mãsurã administrativã adoptatã trebuie sã fie adecvatã, necesarã şi corespunzãtoare scopului urmãrit, atât în ceea ce priveşte resursele angajate în constatarea neregulilor, cât şi în ceea ce priveşte stabilirea creanţelor bugetare rezultate din nereguli, ţinând seama de natura şi frecvenţa neregulilor constatate şi de impactul financiar al acestora asupra proiectului/programului respectiv;
    o) aplicare de corecţii financiare - mãsurile administrative luate de autoritãţile competente, în conformitate cu prevederile prezentei ordonanţe de urgenţã, care constau în excluderea de la finanţarea din fonduri europene şi/sau fonduri publice naţionale aferente acestora a cheltuielilor pentru care a fost constatatã o neregulã;
    p) mecanismul deducerilor - sistemul agreat de donatorul fondurilor europene şi România, prin care corecţia financiarã aplicatã de autoritãţile române se efectueazã cu ocazia primei declaraţii de cheltuieli, dupã constatarea neregulilor;
    q) mecanismul recuperãrilor - sistemul agreat de Comisia Europeanã/donatorul public internaţional şi România, prin care corecţia financiarã aplicatã de autoritãţile române se reflectã în prima declaraţie de cheltuieli, emisã dupã recuperarea creanţei bugetare rezultate din nereguli;
    r) donator public internaţional - statul sau gruparea de state europene care oferã României finanţarea anumitor operaţiuni sau programe fãrã contrapartidã;
    s) activitatea de prevenire a neregulilor - identificarea şi gestionarea riscurilor, elaborarea şi urmãrirea aplicãrii procedurilor de management şi a celorlalte instrumente de control intern, care sã asigure corectitudinea acordãrii şi utilizãrii fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora;
    ş) deducere din plãţi - modalitatea de stingere a creanţelor bugetare rezultate din nereguli de cãtre autoritãţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene, din plãţi datorate debitorului în baza contractelor/acordurilor/deciziilor/ordinelor de finanţare, cu reflectarea corespunzãtoare a operaţiunii în evidenţele contabile;
    t) structuri verificate - beneficiarul asistenţei din fonduri europene, oricare structurã de implementare, precum şi orice persoanã fizicã ori juridicã ce se aflã într-o relaţie contractualã, în cadrul proiectelor/programelor finanţate din fonduri europene şi/sau din fonduri publice naţionale aferente acestora;
    ţ) structuri de implementare - organismul de implementare, autoritatea de management, autoritatea de implementare, organismul intermediar, alte structuri cu funcţiuni delegate etc., aşa cum sunt acestea definite de reglementãrile comunitare şi de memorandumurile/acordurile de finanţare încheiate cu Uniunea Europeanã/donatorul public internaţional şi stabilite prin reglementãrile şi acordurile la nivel naţional;
    u) sumã plãtitã necuvenit - plata nedatoratã, aşa cum este aceasta prevãzutã în dreptul civil, acordatã unui beneficiar sau realizatã în numele unui beneficiar, care provine din fonduri europene şi/sau fonduri publice aferente acestora;
    v) debitor - persoana fizicã sau juridicã în sarcina cãreia se stabileşte o creanţã bugetarã rezultatã din nereguli, în vederea recuperãrii acesteia.
    (2) Fondurilor europene le sunt aplicate normele juridice comune fondurilor publice, cu excepţia cazului în care normele europene prevãd altfel.
    (3) Sumele provenite din bugetele altor donatori publici internaţionali sunt asimilate fondurilor europene şi li se aplicã acelaşi regim juridic.
    (4) Termenii de "autoritate de management", "organism intermediar", "operator economic", "operaţiune", "eligibilitate", "conflict de interese", "neregulã sistemicã", "prejudiciu", "verificare administrativã", "proiect delegat", "indicii de fraudã", "raport de inspecţie al OLAF", "registrul debitorilor", "act de constatare primarã administrativã", precum şi principiile liberei concurenţe, tratamentului egal şi nediscriminatoriu şi transparenţei au semnificaţia datã de reglementãrile incidente şi de ghidurile lor de aplicare, emise de Uniunea Europeanã/donatorul public internaţional.
    (5) Termenii de "legalitate", "regularitate", "conformitate", "control intern", "eficienţã", "eficacitate", "economicitate", "control financiar preventiv", "audit public intern", "inspecţie", "bunã gestiune financiarã" au semnificaţia datã de Ordonanţa Guvernului nr. 119/1999 privind controlul intern/managerial şi controlul financiar preventiv, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, şi de Legea nr. 672/2002 privind auditul public intern, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
    (6) Notei de constatare a neregulilor şi de aplicare a corecţiilor financiare i se aplicã toate prevederile prezentei ordonanţe de urgenţã aplicabile procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare.
    (7) Activitãţii de stabilire a corecţiilor financiare i se aplicã toate prevederile prezentei ordonanţe de urgenţã aplicabile activitãţii de stabilire a creanţelor bugetare.

    CAP. II
    Activitatea de prevenire a neregulilor

    SECŢIUNEA 1
    Reguli generale şi principii

    ART. 3
    (1) Autoritãţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene şi beneficiarii sunt obligaţi, în activitatea lor, sã elaboreze şi sã aplice proceduri de management şi control care sã asigure corectitudinea acordãrii şi utilizãrii acestor fonduri, precum şi respectarea principiilor bunei gestiuni financiare, aşa cum este aceasta definitã în legislaţia comunitarã.
    (2) În activitatea de selecţie şi aprobare a solicitãrilor de sprijin financiar, autoritãţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene au obligaţia utilizãrii de reguli şi proceduri care sã asigure respectarea urmãtoarelor principii:
    a) o bunã gestiune financiarã bazatã pe aplicarea principiilor economicitãţii, eficacitãţii şi eficienţei;
    b) respectarea principiilor de liberã concurenţã şi de tratament egal şi nediscriminatoriu;
    c) transparenţa - punerea la dispoziţia tuturor celor interesaţi a informaţiilor referitoare la aplicarea procedurii pentru acordarea fondurilor europene;
    d) prevenirea apariţiei situaţiilor de conflict de interese în cursul întregii proceduri de selecţie a proiectelor de finanţat;
    e) excluderea cumulului - activitatea ce face obiectul cererii de finanţare din fonduri europene nu poate sã beneficieze de sprijin financiar din alte surse de finanţare nerambursabilã, cu excepţia sumelor ce constituie ajutor de stat acordat în condiţiile legii.
    (3) Principiile prevãzute la alin. (2) lit. a)-d) se aplicã în mod corespunzãtor şi în activitatea efectuatã de beneficiar pentru executarea contractului de finanţare nerambursabilã.
    ART. 4
    Entitãţile publice care au calitatea de autoritãţi cu competenţe în gestionarea fondurilor europene sau de beneficiari ai programelor finanţate integral ori parţial din fonduri europene şi/sau din fonduri publice naţionale aferente acestora au obligaţia organizãrii şi exercitãrii activitãţii de control intern, de control preventiv şi de identificare şi gestionare a riscurilor, precum şi a exercitãrii activitãţii de audit intern, în conformitate cu prevederile legislaţiei naţionale în vigoare.
    ART. 5
    Autoritãţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene au obligaţia:
    a) pregãtirii şi evaluãrii profesionale continue a personalului propriu;
    b) luãrii tuturor mãsurilor necesare prevenirii neregulilor şi fraudelor, inclusiv prin activitãţi ce constau în informarea corectã şi la timp a beneficiarilor asupra riscului producerii de nereguli şi fraude, în special, în ceea ce priveşte indiciile de fraudã;
    c) implementãrii corespunzãtoare şi la timp a recomandãrilor formulate de organismele de control şi audit intern şi extern, naţionale şi europene, în aplicarea prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţã;
    d) întreprinderii mãsurilor necesare pentru a se asigura atât de rezonabilitatea valorilor cuprinse în bugetele orientative din contractele/acordurile/ordinele/deciziile de finanţare, de realitatea şi regularitatea ofertelor prezentate în cadrul procedurilor de achiziţie utilizate, cât şi de rezonabilitatea preţurilor cuprinse în contractele de achiziţii de lucrãri, bunuri şi servicii.
    ART. 6
    (1) Autoritãţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene au obligaţia de a exclude integral sau parţial de la rambursarea/plata cheltuielilor efectuate şi declarate de beneficiari acele cheltuieli care nu respectã condiţiile de legalitate, regularitate ori conformitate stabilite prin prevederile legislaţiei naţionale şi comunitare în vigoare, în situaţia în care - în procesul de verificare a solicitãrilor de platã - acestea determinã existenţa unor astfel de cheltuieli.
    (2) Excluderea integralã sau parţialã de la platã, în situaţia prevãzutã la alin. (1), se aplicã în mod corespunzãtor şi în cazul cererilor de platã a drepturilor beneficiarilor instrumentelor de finanţare a politicii agricole comune şi a politicii comune pentru pescuit.
    (3) În aplicarea prevederilor alin. (1), autoritãţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene au obligaţia aplicãrii de reduceri procentuale din sumele solicitate la platã de cãtre beneficiari, în conformitate cu prevederile anexei care face parte integratã din prezenta ordonanţã de urgenţã, în situaţia în care constatã abateri de la aplicarea prevederilor reglementãrilor naţionale în vigoare în domeniul achiziţiilor publice.
    (4) În aplicarea prevederilor alin. (1), autoritãţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene au obligaţia de a face reduceri din sumele solicitate la rambursare/plata reprezentând cheltuieli efectuate şi declarate de beneficiari, în situaţia în care constatã neîndeplinirea sau îndeplinirea parţialã a indicatorilor de rezultat/obiectivelor proiectelor finanţate din fonduri europene şi/sau fonduri publice naţionale aferente acestora, pentru care beneficiarii şi-au angajat rãspunderea realizãrii prin contracte/acorduri/decizii/ordine de finanţare nerambursabilã ori prin alte tipuri de contracte multianuale, cu excepţia cazurilor în care regulile stabilite de donatorul public internaţional prevãd altfel.
    (5) Reducerile prevãzute la alin. (4) se efectueazã în funcţie de gradul de realizare a indicatorilor de rezultat/obiectivelor, în conformitate cu procedurile specifice stabilite de fiecare autoritate cu competenţe în gestionarea fondurilor europene.
    ART. 7
    (1) În situaţia în care, în urma verificãrilor administrative şi la faţa locului, autoritatea cu competenţe în gestionarea fondurilor europene considerã necesare investigaţii suplimentare pentru a stabili eligibilitatea cheltuielilor care i-au fost solicitate la rambursare/platã de cãtre un beneficiar, aceasta are dreptul, înainte de rambursarea/plata sumelor cãtre beneficiar, sã se adreseze pentru realizarea acestor investigaţii structurilor de control prevãzute la art. 20 alin. (1), alin. (2) lit. a) şi b) şi alin. (4).
    (2) Verificãrile efectuate de structurile de control prevãzute la art. 20 alin. (1), alin. (2) lit. a) şi b) şi alin. (4) în vederea constatãrii caracterului eligibil al unor cheltuieli solicitate de un beneficiar înainte de rambursarea/plata lor de cãtre autoritãţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene se organizeazã şi se desfãşoarã dupã proceduri proprii şi reprezintã o activitate distinctã de activitatea organizatã şi desfãşuratã în aplicarea prevederilor art. 21 alin. (1)-(16).
    ART. 8
    Autoritãţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene au obligaţia sã sesizeze de îndatã Departamentul pentru Lupta Antifraudã (DLAF) în cazul constatãrii unor indicii de fraudã sau de tentativã de fraudã.
    ART. 9
    Pentru cheltuielile incluse în solicitãrile/cererile de platã ale beneficiarilor care nu respectã condiţiile de legalitate, regularitate sau conformitate stabilite prin prevederile legislaţiei naţionale şi comunitare, identificate de autoritãţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene înainte de efectuarea plãţii, nu se aplicã:
    a) procedura de constatare a neregulii prevãzutã la art. 21;
    b) procedura de raportare a neregulilor prevãzutã la art. 58 şi 59, cu excepţia cazurilor menţionate la art. 8, pentru care DLAF comunicã autoritãţii cu competenţe în gestionarea fondurilor europene cã a sesizat parchetul competent sã efectueze cercetarea penalã.

    SECŢIUNEA a 2-a
    Reguli în materia conflictului de interese

    ART. 10
    (1) Persoanele fizice sau juridice care participã direct în procesul de verificare/evaluare a cererilor de finanţare nu pot fi solicitanţi şi/sau nu pot acorda servicii de consultanţã unui solicitant.
    (2) Încãlcarea prevederilor alin. (1) se sancţioneazã cu excluderea solicitantului din procedura de selecţie.
    (3) Autoritãţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene au obligaţia sã solicite instanţei anularea contractului/acordului/deciziei de finanţare care a fost încheiat/emisã cu încãlcarea prevederilor alin. (1).
    (4) În cazul în care autoritatea cu competenţe în gestionarea fondurilor europene solicitã completãri ale documentaţiei depuse în vederea verificãrii/evaluãrii, aceastã activitate nu are caracter de consultanţã.
    ART. 11
    (1) Nu au dreptul sã fie implicaţi în procesul de verificare/evaluare/aprobare a cererilor de finanţare sau a programelor în cadrul unei proceduri de selecţie urmãtoarele persoane:
    a) cele care deţin pãrţi sociale, pãrţi de interes, acţiuni din capitalul subscris al unuia dintre solicitanţi sau care fac parte din consiliul de administraţie/organul de conducere ori de supervizare a unuia dintre solicitanţi;
    b) soţ/soţie, rudã sau afin pânã la gradul al doilea inclusiv cu persoane care deţin pãrţi sociale, pãrţi de interes, acţiuni din capitalul subscris al unuia dintre solicitanţi ori care fac parte din consiliul de administraţie/organul de conducere sau de supervizare a unuia dintre solicitanţi;
    c) cele despre care se constatã cã pot avea un interes de naturã sã le afecteze imparţialitatea pe parcursul procesului de verificare/evaluare/aprobare a cererilor de finanţare.
    (2) Prevederile alin. (1) se aplicã şi persoanelor implicate în procesul de verificare/aprobare/platã a cererilor de rambursare/platã prezentate de beneficiari.
    (3) Încãlcarea prevederilor alin. (1) se sancţioneazã cu excluderea solicitantului din procedura de selecţie.
    (4) Autoritãţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene au obligaţia sã solicite instanţei anularea contractului/acordului/deciziei de finanţare încheiat/emise cu încãlcarea prevederilor alin. (1).
    (5) Încãlcarea prevederilor alin. (2) se sancţioneazã cu deduceri/excluderi din cheltuielile solicitate la platã/rambursare, în funcţie de prejudiciul posibil de provocat ori deja provocat fondurilor europene şi/sau fondurilor publice naţionale aferente acestora.
    ART. 12
    (1) Persoanele care participã direct la procedura de verificare/evaluare/aprobare a cererilor de finanţare sau a programelor în cadrul unei proceduri de selecţie, precum şi cele implicate în procesul de verificare/aprobare/platã a cererilor de rambursare/platã prezentate de beneficiari sunt obligate sã depunã o declaraţie pe propria rãspundere din care sã rezulte cã nu se aflã în niciuna dintre situaţiile prevãzute la art. 10 şi 11.
    (2) În situaţia în care, în cursul procedurii de verificare/evaluare/aprobare, aceste persoane descoperã sau constatã o legãturã de natura celor menţionate la art. 10 şi 11, acestea sunt obligate sã o semnaleze şi sã înceteze de îndatã sã participe la procedura de verificare, evaluare sau aprobare.
    ART. 13
    (1) Beneficiarii persoane fizice/juridice de drept privat nu au dreptul de a angaja persoane fizice sau juridice care au fost implicate în procesul de verificare/evaluare a cererilor de finanţare în cadrul procedurii de selecţie pe parcursul unei perioade de cel puţin 12 luni de la semnarea contractului de finanţare.
    (2) Autoritãţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene au obligaţia sã solicite instanţei anularea contractului de finanţare care a fost încheiat, în cazul încãlcãrii prevederilor alin. (1).
    ART. 14
    (1) Pe parcursul aplicãrii procedurii de achiziţie, beneficiarii persoane fizice/juridice de drept privat au obligaţia de a lua toate mãsurile necesare pentru a evita situaţiile de naturã sã determine apariţia unui conflict de interese, şi anume a situaţiei în care existã legãturi între structurile acţionariatului beneficiarului şi ofertanţii acestuia, între membrii comisiei de evaluare şi ofertanţi sau în care ofertantul câştigãtor deţine pachetul majoritar de acţiuni în douã firme participante pentru acelaşi tip de achiziţie.
    (2) Încãlcarea prevederilor alin. (1) se sancţioneazã cu deduceri/excluderi din cheltuielile solicitate la platã/rambursare, în funcţie de prejudiciul posibil de provocat ori deja provocat fondurilor europene şi/sau fondurilor publice naţionale aferente acestora.
    ART. 15
    (1) La depunerea ofertei în cadrul unei proceduri de achiziţii, ofertantul este obligat sã depunã o declaraţie conform cãreia nu se aflã în conflict de interese, aşa cum este acesta definit la art. 14.
    (2) Dacã apare o situaţie de conflict de interese pe perioada derulãrii procedurii de achiziţie, ofertantul are obligaţia sã notifice în scris, de îndatã, entitatea care a organizat aceastã procedurã şi sã ia mãsuri pentru înlãturarea situaţiei respective.
    ART. 16
    Dispoziţiile prezentei secţiuni se completeazã corespunzãtor cu prevederile legislaţiei naţionale referitoare la conflictul de interese.

    CAP. III
    Constatarea neregulilor şi stabilirea creanţelor bugetare rezultate din nereguli

    ART. 17
    Orice acţiune întreprinsã în sensul constatãrii unei nereguli şi stabilirii creanţelor bugetare rezultate din nereguli se realizeazã cu aplicarea principiului proporţionalitãţii.
    ART. 18
    (1) Autoritãţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene au obligaţia înregistrãrii şi transmiterii, în termen de 10 zile lucrãtoare, cãtre structurile de control prevãzute la art. 20 a tuturor constatãrilor cu implicaţii financiare sau cu posibile implicaţii financiare din actele de control/audit întocmite de reprezentanţii Uniunii Europene/donatorului public internaţional, a celor din actele de control emise de DLAF, a celor din rapoartele de audit emise de Autoritatea de Audit/structurile de audit intern/structurile de audit extern, precum şi a celor din rapoartele de verificare la faţa locului emise de autoritatea de certificare.
    (2) De asemenea, autoritãţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene au obligaţia primirii, înregistrãrii, analizãrii şi, dupã caz, transmiterii, în termen de 5 zile lucrãtoare, cãtre structurile de control prevãzute la art. 20 a tuturor sesizãrilor pe care le primesc direct sau prin intermediul altor instituţii ale statului şi care privesc programele pe care le gestioneazã.
    (3) Sesizarea care nu îndeplineşte condiţiile legate de posibilitatea identificãrii programului, schemei de platã, operaţiunii şi/sau a beneficiarului la care se referã se claseazã.
    ART. 19
    (1) Autoritãţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene au obligaţia de a nu include temporar în declaraţiile de cheltuieli sume plãtite de acestea, care fac obiectul constatãrilor prevãzute la art. 18 alin. (1), pânã la finalizarea procedurii prevãzute la art. 21.
    (2) Obligaţia prevãzutã la alin. (1) se aplicã şi autoritãţilor de certificare referitor la declaraţiile de cheltuieli emise cãtre Comisia Europeanã/donatorul public internaţional.
    ART. 20
    (1) Activitatea de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare/corecţiilor financiare se efectueazã de cãtre autoritãţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene, prin structuri de control organizate în acest scop în cadrul acestora.
    (2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1):
    a) structurile de control pot fi organizate şi în afara autoritãţilor cu competenţe în gestionarea fondurilor europene, dar în subordinea ordonatorului principal de credite al instituţiei publice în care funcţioneazã autoritatea cu competenţe în gestionarea fondurilor europene;
    b) structurile de control din cadrul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii efectueazã activitatea de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare aferente mãsurilor ex-ISPA din domeniul transporturilor;
    c) activitatea de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare poate fi efectuatã de cãtre autoritãţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene de finanţare a politicii agricole comune şi prin echipe de control organizate în acest scop în cadrul acestora.
    (3) În cazul în care structura de control este organizatã în interiorul autoritãţii cu competenţe în gestionarea fondurilor europene, atunci aceasta este incompatibilã în ceea ce priveşte constatarea neregulilor şi stabilirea creanţelor bugetare, în situaţiile în care:
    a) este necesarã investigarea unor posibile nereguli în gestiunea fondurilor europene pentru care autoritatea cu competenţe în gestionarea fondurilor europene are calitatea de beneficiar;
    b) este necesarã investigarea unor posibile nereguli, altele decât cele prevãzute la lit. a), pentru care autoritatea cu competenţe în gestionarea fondurilor europene poate fi stabilitã ca debitor.
    (4) Autoritãţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene pot delega activitãţi de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare organismelor intermediare care funcţioneazã în cadrul unei instituţii publice.
    (5) Structura de control organizatã în instituţia publicã în care funcţioneazã organismul intermediar nu este competentã în constatarea neregulilor şi stabilirea creanţelor bugetare, în situaţiile în care:
    a) este necesarã investigarea unor posibile nereguli în gestionarea fondurilor europene pentru care organismul intermediar are calitatea de beneficiar;
    b) este necesarã investigarea unor posibile nereguli, altele decât cele prevãzute la lit. a), pentru care organismul intermediar poate fi stabilit ca debitor.
    (6) Pentru situaţiile prevãzute la alin. (5), activitatea de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare se efectueazã de cãtre structurile de control prevãzute la alin. (1).
    (7) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), constatarea neregulilor şi stabilirea creanţelor bugetare se realizeazã de cãtre o structurã de control din cadrul Ministerului Finanţelor Publice, în urmãtoarele situaţii:
    a) la solicitarea autoritãţii cu competenţe în gestionarea fondurilor europene sau, dupã caz, a autoritãţii de certificare, în situaţiile de incompatibilitate prevãzute la alin. (3);
    b) la solicitarea autoritãţii de certificare, când aceasta constatã, ca urmare a recomandãrilor sale, cã structurile de control prevãzute la alin. (1) şi, dupã caz, la alin (2) lit. a) nu au investigat în mod corespunzãtor constatãrile cu implicaţii financiare sau cu posibile implicaţii financiare din rapoartele sale de verificare.
    (8) Indiferent de modul de organizare a structurilor/echipelor de control, membrilor acestora li se aplicã în mod corespunzãtor prevederile art. 10-12.
    ART. 21
    (1) Activitatea de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare/corecţiilor financiare se desfãşoarã de cãtre structurile/echipele de control prevãzute la art. 20.
    (2) În termen de maximum 10 zile de la primirea de cãtre structura de control competentã conform prevederilor art. 20 a oricãrei solicitãri ca urmare a aplicãrii prevederilor art. 18, aceasta are obligaţia organizãrii activitãţii de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare.
    (3) Fac excepţie de la prevederile alin. (2) actele de control emise de DLAF, rapoartele de inspecţie emise de OLAF şi documentele de constatare emise de Autoritatea de Audit pentru care este aplicabilã procedura prevãzutã la alin. (25) şi (26).
    (4) Constatãrilor cu implicaţii financiare din actele de control/audit întocmite de reprezentanţii Uniunii Europene/donatorului public internaţional, precum şi celor din rapoartele de audit emise de Autoritatea de Audit la închiderea programelor/proiectelor, li se aplicã cu prioritate prevederile alin. (2) încã din stadiul de proiect al actului de control/raportului de audit.
    (5) În vederea constatãrii neregulilor şi stabilirii creanţelor bugetare, conducerea instituţiei publice în cadrul cãreia funcţioneazã structura de control în situaţiile de excepţie/derogare prevãzute la art. 20 alin. (2) lit. a) şi b), la art. 20 alin. (7) şi, dupã caz, la art. 20 alin. (4), respectiv conducerea autoritãţii cu competenţe în gestionarea fondurilor europene, în celelalte situaţii, aprobã:
    a) componenţa nominalã a echipei care va efectua verificarea şi constatarea;
    b) durata activitãţi de verificare;
    c) mandatul privind obiectul verificãrilor, stabilirea creanţei bugetare rezultate din nereguli şi a debitorilor;
    d) structura sau structurile verificate.
    (6) În cazul în care sunt necesare activitãţi de verificare la faţa locului, echipa nominalizatã va notifica structura supusã verificãrii cu cel puţin 5 zile lucrãtoare înainte de data declanşãrii acţiunii, precizându-se scopul şi durata acesteia.
    (7) Se excepteazã de la prevederile alin. (6) cazurile în care notificarea ar putea prejudicia obiectul verificãrilor.
    (8) Structurile verificate au obligaţia de a prezenta la termenele stabilite toate datele şi documentele solicitate, necesare pentru realizarea controlului, precum şi de a acorda tot sprijinul necesar pentru desfãşurarea activitãţii de verificare în bune condiţii.
    (9) Pe parcursul verificãrilor, echipa de control împuternicitã are acces, pentru realizarea obiectivelor verificãrii, la toate datele şi documentele, în sedii, pe terenuri, în mijloace de transport sau în alte spaţii folosite în scopuri economice, care au legãturã cu obiectivele proiectului.
    (10) Membrii echipei de control pot solicita de la structurile supuse verificãrilor date, informaţii, precum şi copii, certificate pentru conformitate, ale documentelor care au exclusiv legãturã cu proiectul verificat, iar acestea au obligaţia de a le pune la dispoziţie la data solicitatã.
    (11) Pe parcursul activitãţilor de constatare, structura verificatã are dreptul sã îşi exprime punctul de vedere, care se analizeazã de echipa de verificare.
    (12) Pentru bunurile, serviciile şi lucrãrile executate, rezultate din activitãţile şi operaţiunile financiare care fac obiectul verificãrilor, structurile de control prevãzute la art. 20 pot solicita persoanelor fizice/juridice autorizate efectuarea de expertize de specialitate în condiţiile legii.
    (13) Verificãrile se finalizeazã prin întocmirea unui procesverbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare sau a unei note de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare.
    (14) Înainte de aprobare, proiectul procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare se prezintã structurii verificate, acordându-se acesteia posibilitatea de a-şi exprima punctul de vedere.
    (15) Structura verificatã are dreptul sã prezinte în scris structurii de control prevãzute la art. 20 punctul sãu de vedere cu privire la constatãrile acesteia în termen de 5 zile lucrãtoare de la data primirii proiectului procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare.
    (16) Procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare se aprobã de conducerea instituţiei publice în cadrul cãreia funcţioneazã structura de control, respectiv conducerea autoritãţii cu competenţe în gestionarea fondurilor europene - dacã structura de control este organizatã în cadrul acesteia.
    (17) Modelul procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare se stabileşte prin normele metodologice de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţã.
    (18) Se excepteazã de la aplicarea prevederilor alin. (1)-(16) şi ale art. 58 şi 59 erorile de calcul/scriere care se rectificã de cãtre autoritãţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene sau autoritãţile de certificare, din proprie iniţiativã.
    (19) Procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţei bugetare este act administrativ în sensul Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
    (20) Procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţei bugetare/Nota de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare constituie titlu de creanţã şi se emite în vederea stingerii acestei creanţe.
    (21) Procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţei bugetare trebuie sã conţinã urmãtoarele elemente: denumirea autoritãţii emitente, data la care a fost emis, datele de identificare a debitorului sau a persoanei împuternicite de debitor, cuantumul creanţei bugetare stabilite în urma constatãrilor, motivele de fapt, temeiul de drept, numele şi semnãtura conducãtorului autoritãţii emitente, ştampila autoritãţii emitente, posibilitatea de a fi contestat, termenul de depunere a contestaţiei şi autoritatea la care se depune contestaţia, menţiuni privind punctul de vedere al debitorului şi poziţia exprimatã de structura de control competentã, ca urmare a aplicãrii prevederilor alin. (14) şi (15).
    (22) Creanţele bugetare stabilite în euro se înscriu în titlurile de creanţã şi în lei, utilizându-se cursul de referinţã comunicat de Banca Naţionalã a României, valabil la data întocmirii titlului de creanţã.
    (23) Termenul maxim de efectuare a verificãrii şi de emitere a proceselor-verbale de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare este de 90 de zile de la data finalizãrii activitãţii de organizare a verificãrii, cu excepţiile prevãzute la alin. (25) şi (26).
    (24) În cazul în care activitatea de verificare vizeazã mai mulţi beneficiari şi/sau întreaga perioadã în care, potrivit prezentei ordonanţe de urgenţã, pot fi luate mãsuri de recuperare a creanţelor, precum şi în cazuri justificate în care - în scopul verificãrii - este necesarã colaborarea cu alte instituţii, termenul de finalizare a activitãţii de verificare prevãzut la alin. (23) poate fi prelungit în mod corespunzãtor, dar nu mai mult de 90 de zile.
    (25) Organizarea şi efectuarea verificãrilor necesare stabilirii creanţei bugetare rezultate din nereguli şi emiterii procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare se efectueazã în termen de maximum 60 de zile de la data comunicãrii de cãtre DLAF a actului de control emis în conformitate cu normele şi procedurile proprii, respectiv de la data primirii raportului de inspecţie emis de OLAF.
    (26) Procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare se emite în termen de 60 de zile de la data comunicãrii documentelor de constatare emise de Autoritatea de Audit, conform regulamentului prevãzut la art. 24.
    (27) Activitatea de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare poate fi suspendatã în cazul în care executarea actului administrativ în baza cãruia se exercitã a fost suspendatã în condiţiile prevãzute de lege.
    (28) Titlul de creanţã poate fi modificat sau desfiinţat de cãtre autoritatea emitentã, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţã.
    (29) Modificarea titlului de creanţã atrage modificarea actelor subsecvente, în mod corespunzãtor.
    ART. 22
    În cazul sesizãrilor, în termen de 7 zile calendaristice de la finalizarea verificãrii, structura de control prevãzutã la art. 20 are obligaţia informãrii persoanei care a depus sesizarea asupra rezultatului acesteia.
    ART. 23
    În cazul constatãrii unor nereguli care prezintã indicii privind posibile fraude, structurile de control prevãzute la art. 20 au obligaţia sã sesizeze de îndatã DLAF şi sã continue activitatea de verificare şi întocmire a procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare, precum şi de recuperare a creanţelor bugetare conform prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţã, independent de desfãşurarea cercetãrii penale.
    ART. 24
    Etapele privind elaborarea rapoartelor de audit, procedura contradictorie şi implementarea recomandãrilor formulate de Autoritatea de Audit se desfãşoarã conform regulamentului care se aprobã de Plenul Curţii de Conturi, în condiţiile art. 11 din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicatã, cu modificãrile ulterioare.
    ART. 25
    (1) În situaţia în care structurile de control prevãzute la art. 20 constatã nereguli de sistem sau deficienţe ale sistemelor de management şi control potenţial generatoare de nereguli cu caracter sistemic care au implicaţii de ordin financiar, acestea au obligaţia întocmirii de procese-verbale de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare, individualizate la nivel de beneficiar şi operaţiune, dupã reverificarea fiecãrui caz dintre cele care este posibil sã fi fost afectate de aceastã neregulã, cu aplicarea corespunzãtoare a prevederilor art. 21.
    (2) Termenul maxim de efectuare a activitãţilor prevãzute la alin. (1) este de 90 de zile de la data finalizãrii activitãţii de organizare a reverificãrii.
    (3) În cazuri justificate, termenul de finalizare a activitãţii de reverificare prevãzut la alin. (2) poate fi prelungit în mod corespunzãtor, dar nu mai mult de 90 de zile.
    ART. 26
    În cazul în care, pe parcursul perioadei de monitorizare, autoritatea cu competenţe în gestionarea fondurilor europene sesizeazã cã proiectul nu respectã cerinţele de durabilitate/sustenabilitate prevãzute de reglementãrile aplicabile se va proceda la întocmirea de procese-verbale de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare, prin aplicarea corespunzãtoare a prevederilor art. 20 şi 21, în scopul recuperãrii creanţei bugetare rezultate din nereguli, cu excepţia cazurilor în care regulile stabilite de donatorul public internaţional prevãd altfel.
    ART. 27
    În cazul în care se constatã nereguli în aplicarea de cãtre beneficiari a prevederilor privind procedurile de achiziţie publicã, fie în raport cu reglementãrile naţionale în vigoare în domeniul achiziţiilor publice, fie cu procedurile specifice de achiziţii aplicabile beneficiarilor privaţi, se emit note de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare, cu aplicarea corespunzãtoare a prevederilor art. 20 şi 21.
    ART. 28
    Valoarea creanţei bugetare stabilitã în baza prevederilor art. 27 se calculeazã prin stabilirea de corecţii financiare în conformitate cu prevederile anexei.
    ART. 29
    În cazul în care un beneficiar de fonduri europene şi/sau fonduri publice naţionale aferente acestora semnaleazã - ca urmare a activitãţii proprii de management şi control - o neregulã în gestiunea propriului sãu proiect, acesta are obligaţia raportãrii ei, în termen de 5 zile lucrãtoare de la data identificãrii neregulii respective, cãtre autoritatea cu competenţe în gestionarea fondurilor europene cu care a încheiat/emis contractul/acordul/decizia/ordinul de finanţare, indiferent dacã cheltuiala solicitatã la platã i-a fost sau nu rambursatã.
    ART. 30
    Neregulile semnalate de beneficiar se investigheazã de cãtre structurile de control prevãzute la art. 20, cu aplicarea prevederilor art. 21.
    ART. 31
    (1) Activitatea de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare poate fi reluatã de aceeaşi sau altã structurã de control prevãzutã la art. 20 dacã, pânã la data împlinirii termenului de prescripţie, apar alte date suplimentare necunoscute la data efectuãrii verificãrilor sau apar erori de calcul care influenţeazã rezultatele acestora.
    (2) În condiţiile alin. (1) se poate emite un nou proces-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare pentru eventuale diferenţe necesare pânã la acoperirea integralã a prejudiciului.
    ART. 32
    În stabilirea cuantumului creanţelor bugetare se iau în considerare sumele plãtite necuvenit de cãtre:
    a) autoritãţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene sau structuri cu funcţii de platã care acţioneazã în numele acestora;
    b) organismele de implementare pentru mãsurile din domeniul transporturilor ale programului ex-ISPA;
    c) beneficiarii proiectelor finanţate în sistem centralizat de Comisia Europeanã din fonduri europene şi/sau din fonduri publice naţionale aferente acestora ca urmare a sãvârşirii unor nereguli, inclusiv accesoriile, respectiv dobânda, costurile bancare, diferenţele nefavorabile de curs valutar, precum şi alte sume stabilite de lege în sarcina debitorului.
    ART. 33
    (1) Obiectul activitãţii de stabilire a creanţelor bugetare îl constituie individualizarea obligaţiei de platã sub forma unui titlu de creanţã şi a persoanelor fizice sau juridice debitoare, ca urmare a nerespectãrii legalitãţii, conformitãţii şi regularitãţii obţinerii şi utilizãrii fondurilor europene şi a fondurilor publice naţionale aferente acestora.
    (2) Persoanele fizice pot fi individualizate ca debitoare numai în situaţia în care au calitatea de beneficiar de fonduri europene şi/sau fonduri publice naţionale aferente acestora.
    (3) Autoritatea emitentã a titlului de creanţã are obligaţia sã verifice faptul cã informaţiile privind debitorul sunt corecte şi sã se asigure cã respectiva creanţã bugetarã:
    a) este certã şi nu este condiţionatã;
    b) este în sumã fixã, exprimatã în lei sau în moneda stabilitã în acordul/contractul/decizia/ordinul de finanţare;
    c) este exigibilã la data emiterii procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţei bugetare.
    ART. 34
    (1) Creanţele bugetare rezultate din nereguli, inclusiv accesoriile datorate conform contractelor sau altor angajamente legale prin care se utilizeazã fondurile europene şi fondurile publice naţionale aferente acestora, înscrise în titlul de creanţã prevãzut la art. 21 alin. (20), se stabilesc în lei sau în moneda utilizatã pentru efectuarea plãţilor în cadrul contractului, acordului, deciziei sau ordinului de finanţare, cu specificarea echivalentului în lei, utilizându-se cursul de referinţã comunicat de Banca Naţionalã a României, valabil la data întocmirii titlului de creanţã.
    (2) Titlul de creanţã se comunicã debitorului în termen de 3 zile lucrãtoare de la data emiterii.
    (3) Împotriva titlului de creanţã debitorul poate formula contestaţie în condiţiile şi termenele stabilite de prezenta ordonanţã de urgenţã.
    (4) Structurile de control prevãzute la art. 20, care sunt organizate în afara autoritãţii cu competenţe în gestionarea fondurilor europene, au obligaţia transmiterii titlurilor de creanţã pe care le-au emis autoritãţii cu competenţe în gestionarea fondurilor europene care gestioneazã programul pentru care s-a emis acest titlu, în termen de maximum 3 zile lucrãtoare de la data emiterii acestuia.
    ART. 35
    Autoritãţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene au obligaţia de a înscrie în Registrul debitorilor titlul de creanţã rezultatã din nereguli, în 3 zile lucrãtoare de la data emiterii acestuia, respectiv de la data primirii acestuia, în cazul în care nu este emis de structura de control care funcţioneazã în cadrul autoritãţii cu competenţe în gestionarea fondurilor europene.
    ART. 36
    Prin derogare de la dispoziţiile art. 36 şi art. 86 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, în termen de 15 zile de la data luãrii la cunoştinţã a hotãrârii judecãtoreşti prin care s-a dispus deschiderea procedurii de insolvenţã a unui beneficiar, autoritãţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene sunt obligate sã demareze activitatea de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare prevãzutã de prezenta ordonanţã de urgenţã pentru sumele acordate în cadrul contractului/acordului/deciziei de finanţare din fonduri europene şi/sau din fonduri publice naţionale aferente acestora.
    ART. 37
    Conducerea autoritãţilor cu competenţe în gestionarea fondurilor europene are obligaţia sã monitorizeze trimestrial toate cazurile de nereguli şi sã dispunã mãsurile care se impun pentru îmbunãtãţirea sistemelor de management şi control financiar, în scopul prevenirii reapariţiei în viitor a acestora.

    CAP. IV
    Modalitãţi de stingere a creanţelor rezultate din nereguli

    ART. 38
    Stingerea creanţelor bugetare rezultate din nereguli se realizeazã prin:
    a) încasare;
    b) deducere din plãţile/rambursãrile urmãtoare;
    c) executarea garanţiilor bancare depuse de debitor în aplicarea prevederilor contractului/acordului de finanţare în cadrul cãruia a fost emis titlul de creanţã;
    d) compensare, conform Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare;
    e) executare silitã, conform Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare;
    f) anulare;
    g) prescripţie;
    h) alte modalitãţi prevãzute de lege.
    ART. 39
    Autoritãţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene sunt responsabile pentru urmãrirea stingerii creanţelor bugetare rezultate din nereguli.
    ART. 40
    (1) În cazul în care creanţele bugetare rezultate din nereguli nu pot fi recuperate prin încasare, deducere din plãţi/rambursãri urmãtoare şi/sau executarea garanţiilor bancare, prevãzute la art. 38 lit. a)-c), autoritãţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene transmit titlurile executorii prevãzute la art. 43, împreunã cu dovada comunicãrii acestora, organelor fiscale competente, care vor duce la îndeplinire mãsurile asigurãtorii prevãzute la cap. VI din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, dispuse de autoritãţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene, şi vor efectua procedura de executare silitã, precum şi procedura de compensare pentru recuperarea sumelor plãtite necuvenit din fondurile europene şi/sau fondurile publice naţionale aferente acestora, în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
    (2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), în cazul beneficiarilor publici prevãzuţi la art. 5 alin. (1)-(3) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 64/2009 privind gestionarea financiarã a instrumentelor structurale şi utilizarea acestora pentru obiectivul convergenţã, aprobatã cu modificãri prin Legea nr. 362/2009, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, şi la art. 14 şi 24 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 74/2009 privind gestionarea fondurilor comunitare nerambursabile provenite din Fondul european de garantare agricolã, Fondul european agricol de dezvoltare ruralã şi Fondul european pentru pescuit şi a fondurilor alocate de la bugetul de stat, privind gestionarea fondurilor nerambursabile alocate de la Comunitatea Europeanã şi a fondurilor alocate de la bugetul de stat aferente programului de colectare şi gestionare a datelor necesare desfãşurãrii politicii comune în domeniul pescuitului şi a programului de control, inspecţie şi supraveghere în domeniul pescuitului şi pentru modificarea art. 10 din Legea nr. 218/2005 privind stimularea absorbţiei fondurilor SAPARD, Fondul european agricol pentru dezvoltare ruralã, Fondul european pentru pescuit, Fondul european de garantare agricolã, prin preluarea riscului de creditare de cãtre fondurile de garantare, aprobatã cu modificãri prin Legea nr. 371/2009, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, recuperarea sumelor înscrise în titlurile de creanţã devenite executorii se efectueazã din conturile de venituri ale bugetelor în care a fost efectuatã rambursarea cheltuielilor. Recuperarea sumelor, în vederea reîntregirii conturilor fondurilor europene, se efectueazã pe baza unui referat întocmit de autoritatea cu competenţe în gestionarea fondurilor europene care a efectuat rambursarea cheltuielilor, adresat unitãţii Trezoreriei Statului la care sunt deschise conturile de venituri bugetare.
    (3) Procedura de restituire a sumelor prevãzute la alin. (2) şi modelul referatului de restituire se stabilesc prin norme metodologice de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţã.
    ART. 41
    (1) Recuperarea creanţelor bugetare rezultate din nereguli prin încasare se efectueazã în conturile indicate în titlul de creanţã, în moneda stabilitã în contractul/acordul/decizia/ordinul de finanţare
    (2) Recuperarea creanţelor bugetare prin deducerea din plãţile/rambursãrile urmãtoare pe care debitorul este îndreptãţit sã le primeascã se efectueazã numai în cadrul aceluiaşi/aceleiaşi program/instrument financiar/fond/facilitãţi, cu excepţia cazurilor prevãzute de actele normative în vigoare care reglementeazã gestionarea fondurilor europene în cadrul programelor de finanţare a politicii agricole comune, precum şi în alte cazuri în care existã un acord scris al Comisiei Europene/donatorului public internaţional.
    (3) Recuperarea creanţelor bugetare rezultate din nereguli prin executare silitã, inclusiv prin compensare cu sume de restituit sau de rambursat de la bugetul de stat, se efectueazã în lei, în conturile indicate de organele fiscale competente, urmând ca sumele rezultate din aceste recuperãri sã se vireze de îndatã de cãtre organele fiscale în conturile indicate în titlul de creanţã sau comunicate de autoritãţile prevãzute la art. 20.
    ART. 42
    (1) Creanţele bugetare rezultate din nereguli sunt scadente la expirarea termenului de platã stabilit în titlul de creanţã, respectiv în 30 de zile de la data comunicãrii titlului de creanţã.
    (2) Debitorul datoreazã pentru neachitarea la termen a obligaţiilor stabilite prin titlul de creanţã o dobândã care se calculeazã prin aplicarea ratei dobânzii datorate la soldul rãmas de platã din contravaloarea în lei a creanţei bugetare, din prima zi de dupã expirarea termenului de platã stabilit în conformitate cu prevederile alin. (1) pânã la data stingerii acesteia.
    (3) În vederea încasãrii de la debitor a dobânzii prevãzute la alin. (2), autoritãţile competente care au emis procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţei bugetare, în aplicarea prevederilor art. 21, au obligaţia de a calcula cuantumul acesteia şi de a emite un proces-verbal de stabilire a creanţelor bugetare rezultate din aplicarea dobânzii datorate, care constituie titlu de creanţã şi care se comunicã debitorului. Modelul procesului-verbal de stabilire a creanţelor bugetare rezultate din aplicarea dobânzii datorate se stabileşte prin normele metodologice de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţã.
    (4) Rata dobânzii datorate este rata dobânzii de referinţã a Bãncii Naţionale a României în vigoare la data întocmirii procesului-verbal de stabilire a creanţelor bugetare rezultate din aplicarea dobânzii datorate.
    (5) Sumele reprezentând dobânzi datorate pentru neachitarea la termen a obligaţiilor prevãzute în titlul de creanţã se fac venit la acelaşi buget în care se vireazã şi creanţa bugetarã rezultatã din nereguli.
    (6) Creanţelor bugetare rezultate din aplicarea dobânzii datorate li se aplicã toate prevederile aplicabile creanţelor bugetare rezultate din nereguli.
    ART. 43
    Constituie titlu executoriu, dupã caz:
    a) procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţei bugetare, nota de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare şi procesul-verbal de stabilire a creanţelor bugetare rezultate din aplicarea dobânzii datorate, de la data la care creanţã bugetarã este scadentã prin expirarea termenului de platã prevãzut în procesul-verbal, conform art. 141 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare;
    b) hotãrârea judecãtoreascã rãmasã definitivã şi irevocabilã.
    ART. 44
    (1) Plãtitor al creanţelor bugetare rezultate din nereguli şi al dobânzii datorate este persoana juridicã, entitatea sau asocierea fãrã personalitate juridicã sau persoana fizicã stabilitã ca debitor prin titlul de creanţã. Persoana fizicã nu poate fi stabilitã ca plãtitor al creanţelor bugetare rezultate din nereguli decât în calitatea acesteia de beneficiar de fonduri europene şi/sau de fonduri publice naţionale aferente acestora.
    (2) În cazul în care creanţa bugetarã rezultatã din nereguli şi dobânda datoratã nu a fost achitatã de cãtre persoanele prevãzute la alin. (1), debitor devine persoana juridicã sau fizicã prevãzutã la art. 25 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, cu aplicarea corespunzãtoare a prevederilor alin. (1) privind persoana fizicã.
    ART. 45
    (1) Dreptul de a stabili creanţa bugetarã se prescrie în termen de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului urmãtor datei de închidere a programului, comunicatã oficial de cãtre Comisia Europeanã/donatorul public internaţional prin emiterea declaraţiei finale de închidere, cu excepţia cazului în care normele Uniunii Europene sau ale donatorului public internaţional prevãd un termen mai mare.
    (2) Întreruperea şi suspendarea termenului de prescripţie a dreptului de stabilire a creanţei bugetare se realizeazã în cazurile şi în condiţiile stabilite de lege pentru întreruperea şi suspendarea termenului de prescripţie a dreptului la acţiune potrivit dreptului comun.
    (3) Întreruperea şi suspendarea termenului de prescripţie a dreptului de stabilire a creanţei bugetare pentru care normele comunitare prevãd un termen mai mare de 5 ani se realizeazã în cazurile şi în condiţiile stabilite de normele comunitare respective.
    (4) În cazul în care existenţa creanţei bugetare depinde de existenţa unei fapte penale, respectiv a unei fraude, şi a fost sesizat DLAF, autoritãţile competente prevãzute la art. 20 suspendã de drept emiterea titlului de creanţã pânã la obţinerea deciziei definitive şi irevocabile a instanţei privind caracterul penal sau nu al faptei incriminate şi dispune aplicarea mãsurilor asiguratorii prevãzute la art. 40 alin. (1).

    CAP. V
    Contestarea titlurilor de creanţã emise pentru recuperarea sumelor plãtite necuvenit ca urmare a unor nereguli

    SECŢIUNEA 1
    Dispoziţii generale

    ART. 46
    (1) Împotriva titlului de creanţã se poate formula contestaţie în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţã.
    (2) Contestaţia este o cale administrativã de atac şi nu înlãtura dreptul la acţiune al celui care se considerã lezat în drepturile sale printr-un act administrativ, în condiţiile legii.
    (3) Este îndreptãţit la contestaţie debitorul, personal sau prin reprezentant legal.

    SECŢIUNEA a 2-a
    Soluţionarea contestaţiilor administrative împotriva titlurilor de creanţã

    ART. 47
    (1) Contestaţia administrativã se formuleazã în scris, în termen de maximum 30 de zile calendaristice de la data comunicãrii titlului de creanţã, şi trebuie sã conţinã urmãtoarele elemente:
    a) datele de identificare a contestatarului;
    b) obiectul contestaţiei;
    c) motivele de fapt şi de drept;
    d) dovezile pe care se întemeiazã;
    e) semnãtura contestatarului sau a împuternicitului acestuia, precum şi ştampila, în cazul persoanelor juridice.
    (2) Dovada calitãţii de împuternicit al contestatarului, persoanã fizicã sau juridicã, se face potrivit legii.
    (3) Obiectul contestaţiei administrative îl constituie numai sumele şi mãsurile stabilite şi înscrise în procesul-verbal de stabilire a creanţei bugetare care reprezintã titlu de creanţã.
    (4) Termenul prevãzut la alin. (1) este termen de decãdere.
    (5) Contestaţia administrativã se depune la autoritatea publicã emitentã a titlului de creanţã care este contestat şi nu este supusã taxelor de timbru.
    ART. 48
    (1) În situaţia în care autoritatea publicã emitentã a titlului de creanţã în aplicarea prevederilor art. 21 constatã cã în contestaţie nu sunt cuprinse toate informaţiile prevãzute la art. 47 alin. (2), va cere contestatarului ca, în termen de 5 zile de la înştiinţarea prin care i se aduce la cunoştinţã aceastã situaţie, sã completeze contestaţia.
    (2) În cazul în care contestatarul nu se conformeazã obligaţiei impuse la art. 47 alin. (2), contestaţia va fi respinsã fãrã a se proceda la analizarea fondului.
    ART. 49
    (1) Contestaţia poate fi retrasã de contestatar pânã la soluţionarea acesteia.
    (2) Prin retragerea contestaţiei, contestatarul nu pierde dreptul de a înainta o nouã contestaţie în interiorul termenului general de depunere a acesteia.
    ART. 50
    (1) Autoritatea publicã emitentã a titlului de creanţã în aplicarea prevederilor art. 21 se va pronunţa prin decizie motivatã cu privire la admiterea, în tot sau în parte, a contestaţiei sau la respingerea ei, în termen de 30 de zile de la data înregistrãrii contestaţiei sau a completãrii acesteia conform art. 48 alin. (1), dupã caz.
    (2) Autoritatea publicã competentã cu soluţionarea contestaţiei poate suspenda, prin decizie motivatã, procedura de soluţionare atunci când:
    a) structura de control care a efectuat activitatea de verificare prevãzutã la art. 21 a sesizat organele în drept cu privire la existenţa indiciilor sãvârşirii unei infracţiuni, a cãrei constatare ar avea o influenţã hotãrâtoare asupra soluţiei ce urmeazã sã fie datã în procedura administrativã;
    b) soluţionarea cauzei depinde în tot sau în parte de existenţa sau inexistenţa unui drept care face obiectul unei alte judecãţi.
    (3) Procedura administrativã este reluatã la încetarea motivului care a determinat suspendarea.
    (4) În cazul admiterii contestaţiei, se decide anularea titlului de creanţã atacat şi, dupã caz, emiterea unui nou titlu, care va avea în vedere strict considerentele deciziei.
    (5) Prin soluţionarea contestaţiei nu se poate crea contestatarului o situaţie mai grea în propria sa cale de atac.
    (6) Decizia autoritãţii se va comunica debitorului în termen de 5 zile lucrãtoare de la pronunţare.
    (7) Introducerea contestaţiei pe calea administrativã nu suspendã executarea titlului de creanţã.
    (8) Prevederile alin. (7) nu aduc atingere dreptului contestatarului sau al împuternicitului acestuia de a cere suspendarea executãrii titlului de creanţã, în temeiul Legii nr. 554/2004, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
    (9) Instanţa competentã poate suspenda executarea dacã se depune o cauţiune de pânã la 20% din cuantumul sumei contestate.
    ART. 51
    (1) Decizia de soluţionare a contestaţiei este definitivã în sistemul cãilor administrative de atac.
    (2) Deciziile pronunţate în soluţionarea contestaţiilor pot fi atacate de cãtre contestatar la instanţa judecãtoreascã de contencios administrativ competentã, în conformitate cu prevederile Legii nr. 554/2004, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.

    CAP. VI
    Corecţii financiare

    ART. 52
    (1) Autoritãţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene şi autoritãţile de certificare au obligaţia aplicãrii corecţiilor financiare, pe baza titlurilor de creanţã emise de autoritãţile competente prevãzute la art. 20.
    (2) În cazul programelor finanţate din fonduri europene de postaderare acordate României, autoritãţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene au obligaţia de a nu reutiliza sumele excluse de la finanţare, în conformitate cu prevederile alin. (1), pentru operaţiunea sau operaţiunile care a/au fãcut obiectul corecţiei şi, în cazul unei corecţii financiare aplicate în urma unei nereguli sistemice, pentru operaţiunile care intrã sub incidenţa parţialã ori totalã a axei prioritare în care s-a produs neregula sistemicã respectivã.
    (3) În cazul programelor pentru care se aplicã mecanismul deducerilor şi care sunt finanţate din fonduri europene de preaderare acordate României, autoritãţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene au obligaţia de a deduce temporar din urmãtoarea declaraţie de cheltuieli sumele plãtite şi incluse în declaraţii de cheltuieli emise anterior, dacã aceste sume fac obiectul constatãrilor cu implicaţii financiare din rapoartele finale ale Autoritãţii de Audit, pânã la finalizarea procedurilor prevãzute la art. 21 alin. (1)-(16) sau, dupã caz, alin. (26).
    (4) Obligaţia prevãzutã la alin. (3) se aplicã şi autoritãţilor de certificare referitor la declaraţiile de cheltuieli emise cãtre Comisia Europeanã.
    ART. 53
    (1) Constatãrilor cu implicaţii financiare din actele de control/audit extern întocmite de reprezentanţii Uniunii Europene/donatorului public internaţional li se aplicã prevederile art. 21 alin. (4)
    (2) Poziţia pãrţii române în ceea ce priveşte acceptarea/neacceptarea integralã sau parţialã a constatãrilor cu implicaţii financiare din actele de control/audit extern întocmite de reprezentanţii Uniunii Europene/donatorului public internaţional se stabileşte de cãtre autoritãţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene, în baza actului de constatare sau a rezultatelor preliminare ale investigaţiilor, cu informarea autoritãţii de certificare, a Autoritãţii de Audit şi, dupã caz, a DLAF.
    (3) Termenul de investigare a acestor constatãri cu implicaţii financiare nu poate depãşi 90 de zile.
    (4) Rezultatul acestor investigaţii este prezentat reprezentanţilor Uniunii Europene/donatorului public internaţional.
    ART. 54
    În situaţia în care reprezentanţii Uniunii Europene/donatorului public internaţional, ca urmare a prezentãrii rezultatelor investigaţiei, decid continuarea procedurii de aplicare a corecţiilor financiare, autoritãţile naţionale, prin reprezentanţi mandataţi ai autoritãţii cu competenţe în gestionarea fondurilor europene implicate în programul respectiv, ai autoritãţii de certificare şi, dupã caz, ai Autoritãţii de Audit, participã la o audiere/conciliere cu reprezentanţii Uniunii Europene/donatorului public internaţional, dacã procedurile donatorului o prevãd.
    ART. 55
    În situaţia în care, ca urmare a procedurii de audiere/conciliere, poziţia autoritãţilor române rãmâne divergentã în raport cu cea a reprezentanţilor Uniunii Europene/donatorului public internaţional, a cãrui decizie finalã este aplicarea de corecţii financiare Românei, autoritãţile romane pot decide, la iniţiativa autoritãţii cu competenţe în gestionarea fondurilor europene, cu avizul autoritãţilor de certificare şi cu aprobarea ministrului finanţelor publice:
    a) iniţierea procedurii de contestare la instanţele stabilite prin acordurile cu Uniunea Europeanã/donatorii a deciziei finale a reprezentanţilor Uniunii Europene/donatorului privind corecţia financiarã aplicatã României; sau
    b) neiniţierea procedurii de contestare la instanţele stabilite prin acordurile cu Uniunea Europeanã/donatorii publici internaţionali şi, în acest caz, acceptarea constatãrii cu implicaţii financiare stabilite de reprezentanţii Uniunii Europene/donatorul public internaţional, dacã sumele reprezentând propunerea de corecţie financiarã pot fi reutilizate în cadrul programului respectiv.
    ART. 56
    Sumele necesare finanţãrii debitelor stabilite de reprezentanţii Uniunii Europene/donatorul public internaţional ca urmare a aplicãrii corecţiilor financiare se transferã în contul programului sau, dupã închiderea programului, direct în conturile Uniunii Europene/donatorului public internaţional, în prima instanţã de la bugetul de stat, conform prevederilor legale în vigoare.
    ART. 57
    (1) În situaţia în care reprezentanţii Uniunii Europene/donatorul public internaţional decid/decide, ca urmare a concluziilor unui act de control/audit extern, suspendarea/întreruperea plãţilor pentru programul respectiv, din cauza constatãrii unor nereguli cu caracter sistemic sau a unor deficienţe ale sistemelor de management şi control potenţial generatoare de nereguli cu caracter sistemic, autoritatea cu competenţe în gestionarea fondurilor europene are obligaţia întocmirii unui plan de mãsuri în vederea soluţionãrii neregulilor/deficienţelor semnalate, cu informarea prealabilã a autoritãţii de certificare.
    (2) În cazul specificat la alin. (1) al constatãrii unor nereguli de sistem sau a unor deficienţe ale sistemelor de management şi control potenţial generatoare de nereguli cu caracter sistemic, autoritãţile prevãzute la art. 20 au în plus obligaţia de reverificare prevãzutã la art. 25.
    (3) Autoritatea de Audit întocmeşte un raport privind modul de implementare a mãsurilor cuprinse în programul de mãsuri şi, dupã caz, asupra modului în care au fost realizate reverificãrile precizate la alin. (2), care este prezentat reprezentanţilor Uniunii Europene/donatorului public internaţional.

    CAP. VII
    Activitatea de raportare a neregulilor

    ART. 58
    (1) În aplicarea prevederilor reglementãrilor europene, România are obligaţia sã raporteze cãtre Comisia Europeanã - OLAF toate cazurile de nereguli care au fãcut obiectul unui act de constatare primarã administrativã, în termenele şi respectând pragurile şi excepţiile prevãzute în regulamentele europene, respectiv în memorandumurile şi acordurile de finanţare.
    (2) În sensul prezentei ordonanţe de urgenţã, sunt considerate acte de constatare primarã administrativã:
    a) procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare emis de autoritãţile competente prevãzute la art. 20 şi documentul de constatare emis de Autoritatea de Audit în aplicarea prevederilor art. 24, care sunt şi acte administrative în sensul Legii nr. 554/2004, cu modificãrile şi completãrile ulterioare;
    b) actul de control emis de DLAF şi raportul de inspecţie emis de OLAF.
    (3) În aplicarea prevederilor acordurilor semnate cu alţi donatori publici internaţionali, România are obligaţia raportãrii tuturor cazurilor de nereguli în funcţie de regulile specifice stabilite cu aceştia.
    ART. 59
    (1) La nivel naţional, activitatea de raportare a neregulilor, prevãzutã în legislaţia europeanã, cãtre Comisia Europeanã este coordonatã de cãtre DLAF.
    (2) Formatul, termenele şi procedura aplicabilã la nivel naţional în materie de raportare se stabilesc, pentru fiecare instrument financiar, printr-un manual elaborat de DLAF în baza regulamentelor europene şi a instrucţiunilor şi procedurilor OLAF.
    (3) În cazul celorlalţi donatori publici internaţionali, raportarea neregulilor la nivel naţional este reglementatã prin acordurile de implementare a fondurilor care provin de la aceştia.

    CAP. VIII
    Abateri şi sancţiuni

    ART. 60
    (1) Constituie abateri de la aplicarea prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţã urmãtoarele fapte:
    a) neînregistrarea de cãtre autoritãţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene a tuturor constatãrilor cu implicaţii financiare sau cu posibile implicaţii financiare din actele de control/audit întocmite de reprezentanţii Uniunii Europene/donatorului public internaţional, a celor din actele de control emise de DLAF, a celor din rapoartele de audit emise de Autoritatea de Audit/structurile de audit intern şi a celor din rapoartele de verificare emise de autoritatea de certificare, precum şi a tuturor sesizãrilor validate sau respinse;
    b) netransmiterea de cãtre autoritatea cu competenţe în gestionarea fondurilor europene, în termenul prevãzut în prezenta ordonanţã de urgenţã, a tuturor constatãrilor cu implicaţii financiare sau cu posibile implicaţii financiare din actele de control/audit întocmite de reprezentanţii Uniunii Europene/donatorului public internaţional, a celor din actele de control emise de DLAF, a celor din rapoartele de audit emise de Autoritatea de Audit/structurile de audit intern şi a celor din rapoartele de verificare emise de autoritatea de certificare, precum şi a sesizãrilor cãtre structura de control organizatã în cadrul instituţiei publice în care funcţioneazã autoritatea cu competenţe în gestionarea fondurilor europene;
    c) neorganizarea de cãtre managementul structurii de control din cadrul instituţiei publice în care funcţioneazã autoritatea cu competenţe în gestionarea fondurilor europene, la termenul prevãzut în prezenta ordonanţã de urgenţã, a investigaţiilor ca urmare a luãrii la cunoştinţã a apariţiei unor posibile nereguli şi/sau neemiterea actului de control ca urmare a respectivelor investigaţii;
    d) neemiterea procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare, în termenul prevãzut în prezenta ordonanţã de urgenţã;
    e) netransmiterea procesului-verbal de stabilire a creanţei bugetare de cãtre structurile prevãzute la art. 20 cãtre autoritãţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene, în vederea declanşãrii procedurilor de stingere a creanţelor bugetare;
    f) nerespectarea termenelor de raportare prevãzute în procedura aplicabilã la nivel naţional stabilitã prin manualul prevãzut la art. 59 alin. (2);
    g) netransmiterea de cãtre autoritãţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene şi de cãtre structurile de control organizate în cadrul instituţiei publice în care funcţioneazã autoritãţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene la DLAF a cazurilor care prezintã indicii de fraudã;
    h) netransmiterea de cãtre autoritãţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene a datelor, documentelor şi informaţiilor necesare procesului de audit solicitate de Autoritatea de Audit;
    i) neînregistrarea de cãtre autoritãţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene a debitelor în Registrul debitorilor;
    j) neurmãrirea de cãtre autoritãţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene a încasãrii debitelor rezultate din nereguli.
    (2) Se considerã circumstanţã agravantã a abaterii menţionate la alin. (1) lit. c) situaţia în care constatãrile cu implicaţii financiare sau cu posibile implicaţii financiare sunt incluse în:
    a) rapoartele de audit extern ale Autoritãţii de Audit/ale altor auditori externi, actele de control elaborate de DLAF;
    b) rapoartele misiunilor de verificare la faţa locului efectuate de autoritãţi de management privind activitatea organismelor intermediare, în condiţiile în care activitatea de autorizare a plãţilor a fost delegatã la nivelul organismelor intermediare sau de autoritãţile de certificare;
    c) rapoartele de audit intern ale departamentelor de audit intern din cadrul autoritãţilor cu competenţe în gestionarea fondurilor europene sau din cadrul instituţiei în care acestea funcţioneazã;
    d) rapoartele de audit extern realizate de reprezentanţi ai Comisiei Europene, ai Curţii Europene de Conturi sau ai altor donatori publici internaţionali, precum şi rapoartele de inspecţie emise de OLAF;
    e) rapoartele de verificare la faţa locului realizate de autoritãţile de certificare.
    (3) Abaterile prevãzute la alin. (1) se constatã de autoritãţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene, Autoritatea de Audit şi de cãtre structura de specialitate din Ministerul Finanţelor Publice.
    (4) Ca urmare a constatãrii abaterilor prevãzute la alin. (1), autoritãţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene sunt obligate sã întreprindã acţiunile necesare pentru înlãturarea cauzelor acestor abateri şi sã aibã în vedere constatãrile la evaluarea activitãţii personalului care se realizeazã în aplicarea prevederilor art. 2 alin. (2) din Legea nr. 490/2004 privind stimularea financiarã a personalului care gestioneazã fonduri comunitare, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.

    CAP. IX
    Dispoziţii tranzitorii şi finale

    ART. 61
    Normele metodologice de aplicare a prevederilor acestei ordonanţe de urgenţã se aprobã prin hotãrâre a Guvernului, în termen de 30 de zile de la data publicãrii prezentei ordonanţe de urgenţã în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    ART. 62
    În termen de 30 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţã, ministerele coordonatoare sau ministerele în cadrul cãrora funcţioneazã autoritãţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene şi Ministerul Finanţelor Publice au obligaţia organizãrii/reorganizãrii structurilor de control care sã asigure exercitarea atribuţiilor ce le revin în conformitate cu prevederile prezentei ordonanţe de urgenţã.
    ART. 63
    Prevederile secţiunii a 2-a a cap. II se vor aplica contractelor/acordurilor/deciziilor/ordinelor de finanţare încheiate dupã intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţã
    ART. 64
    La data intrãrii în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţã se abrogã Ordonanţa Guvernului nr. 79/2003 privind controlul şi recuperarea fondurilor comunitare, precum şi a fondurilor de cofinanţare aferente utilizate necorespunzãtor, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 622 din 30 august 2003, aprobatã cu modificãri prin Legea nr. 529/2003, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
    ART. 65
    Orice referire în actele normative existente la data intrãrii în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţã la Ordonanţa Guvernului nr. 79/2003, aprobatã cu modificãri prin Legea nr. 529/2003, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, şi orice trimitere la actul normativ menţionat se vor considera ca referire/trimitere la prezenta ordonanţã de urgenţã şi/sau la secţiunile corespunzãtoare din prezenta ordonanţã de urgenţã, dupã caz.
    ART. 66
    Activitãţile de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare care sunt în desfãşurare la data intrãrii în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţã se finalizeazã şi se valorificã cu aplicarea prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 79/2003, aprobatã cu modificãri prin Legea nr. 529/2003, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.

                                 PRIM-MINISTRU
                                    EMIL BOC

                                Contrasemneazã:
                                ----------------
                         Ministrul finanţelor publice,
                              Gheorghe Ialomiţianu

    Bucureşti, 29 iunie 2011.
    Nr. 66.


    ANEXÃ

       Corecţiile/Reducerile financiare aplicabile cheltuielilor aferente
             proiectelor finanţate din fonduri europene şi/sau din
             fonduri publice naţionale aferente acestora în caz de
               nerespectare a reglementãrilor privind achiziţiile

    1. Contracte a cãror valoare este egalã sau mai mare decât plafonul/pragul stabilit în legislaţia naţionalã privind achiziţiile publice pentru care existã obligaţia publicãrii în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene



┌────┬───────────────┬───────────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────┐
│Nr. │ Abaterea │ │ │
│crt.│constatatã │ Descrierea abaterii constatate │ Corecţie/Reducere │
├────┼───────────────┼───────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│1.1.│Nerespectarea │Contractul a fost atribuit fãrã respectarea │100% din valoarea contractului │
│ │procedurilor de│cerinţelor privind publicitatea, reglementate │în cauzã │
│ │publicitate │prin legislaţia naţionalã şi comunitarã privind│ │
│ │ │achiziţiile publice, cu excepţia cazurilor │ │
│ │ │menţionate la pct.1.2 Aceastã abatere │ │
│ │ │constituie o încãlcare flagrantã a uneia dintre│ │
│ │ │condiţiile de finanţare din fonduri europene. │ │
├────┼───────────────┼───────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│1.2.│Nerespectarea │Contractul a fost atribuit fãrã respectarea │25% din valoarea contractului │
│ │procedurilor │cerinţelor privind publicitatea, reglementate │în cauzã │
│ │de publicitate,│prin legislaţia naţionalã şi comunitarã privind│ │
│ │dar, totuşi, a │achiziţiile publice, însã a existat, totuşi, o │ │
│ │existat un │publicitate care a permis operatorilor │ │
│ │anumit grad de │economici aflaţi pe teritoriul altui stat sã │ │
│ │publicitate │aibã acces la procedura de achiziţie în cauzã. │ │
├────┼───────────────┼───────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│1.3.│Atribuirea de │Contractul iniţial a fost atribuit cu respecta-│a) 100% din valoarea totalã a │
│ │contracte de │rea legislaţiei naţionale şi comunitare privind│contractelor suplimentare (actelor│
│ │achiziţie (acte│achiziţiile publice, dar a fost urmat de unul │adiţionale) în cauzã, în cazul în │
│ │adiţionale) │sau mai multe contracte suplimentare (acte │care valoarea totalã a contracte- │
│ │pentru lucrãri,│adiţionale), care au fost atribuite fãrã │lor suplimentare (actelor │
│ │servicii sau │respectarea legislaţiei naţionale şi comunitare│adiţionale) depãşeşte procentul │
│ │bunuri supli- │privind achiziţiile publice, în ceea ce pri- │din valoarea contractului iniţial,│
│ │mentare atribu-│veşte îndeplinirea condiţiilor (inclusiv │stabilit ca limitã prin legislaţia│
│ │ite fãrã apli- │condiţia de extremã urgenţã determinatã de │naţionalã şi comunitarã privind │
│ │carea unei pro-│evenimente imprevizibile sau condiţia │achiziţiile publice; │
│ │ceduri competi-│existenţei unor circumstanţe neprevãzute care │b) rata corecţiei/reducerii │
│ │tive, fãrã │sã necesite lucrãri, servicii sau bunuri │prevãzute la lit. a) poate fi │
│ │respectarea │suplimentare) care permit recurgerea la │diminuatã - cu respectarea │
│ │condiţiilor │procedura de negociere fãrã publicarea unui │principiului proporţionalitãţii - │
│ │prevãzute de │anunţ de participare. │pânã la 25% din valoarea cumulatã │
│ │legislaţia │ │a contractelor suplimentare │
│ │naţionalã şi │ │(actelor adiţionale), în cazul în │
│ │comunitarã, │ │care valoarea totalã a contrac- │
│ │inclusiv în │ │telor suplimentare (actelor │
│ │absenţa unei │ │adiţionale) atribuite fãrã res- │
│ │urgenţe extreme│ │pectarea legislaţiei naţionale │
│ │determinate de │ │privind achiziţiile publice nu │
│ │apariţia unor │ │depãşeşte procentul din valoarea │
│ │evenimente │ │contractului iniţial, stabilit ca │
│ │imprevizibile │ │limitã prin legislaţia naţionalã │
│ │sau în absenţa │ │şi comunitarã privind achiziţiile │
│ │unor circum- │ │publice. │
│ │stanţe │ │ │
│ │neprevãzute*i) │ │ │
├────┼───────────────┼───────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│1.4.│Achiziţia unor │Contractul iniţial a fost atribuit cu respec- │100% din valoarea cumulatã care │
│ │lucrãri sau │tarea legislaţiei naţionale şi comunitare │depãşeşte procentul din valoarea │
│ │servicii supli-│privind achiziţiile publice, dar a fost urmat │contractului iniţial, stabilit ca │
│ │mentare/adiţio-│de unul sau mai multe contracte suplimentare │limitã prin legislaţia naţionalã │
│ │nale, care │(acte adiţionale), a cãror valoare cumulatã │şi comunitarã privind achiziţiile │
│ │datoritã unor │depãşeşte procentul din valoarea contractului │publice. │
│ │circumstanţe │iniţial, stabilit ca limitã prin legislaţia │100% din valoarea cumulatã a │
│ │neprevãzute au │naţionalã şi comunitarã privind achiziţiile │contractelor suplimentare (actelor│
│ │devenit nece- │publice, iar lucrãrile sau serviciile supli- │adiţionale) în cauzã │
│ │sare, cu depã- │mentare/adiţionale nu constituie activitãţi │25% din valoarea cumulatã a con- │
│ │şirea procen- │distincte în sensul reglementãrilor europene │tractelor suplimentare (actelor │
│ │tului din │(directive). │adiţionale) în cauzã │
│ │valoarea con- │Contractul iniţial a fost atribuit cu respec- │ │
│ │tractului │tarea legislaţiei privind achiziţiile publice, │ │
│ │iniţial stabi- │dar a fost urmat de unul sau mai multe │ │
│ │lit ca limitã │contracte suplimentare (acte adiţionale), iar │ │
│ │prin legislaţia│lucrãrile sau serviciile suplimentare/adiţi- │ │
│ │naţionalã şi │onale constituie activitãţi distincte în sensul│ │
│ │comunitarã │reglementãrilor europene (directive). │ │
│ │privind achizi-│În cazul în care valoarea cumulatã a │ │
│ │ţiile publi- │contractelor suplimentare (actelor adiţionale) │ │
│ │ce*i) │depãşeşte procentul din valoarea contractului │ │
│ │ │iniţial, stabilit ca limitã prin legislaţia │ │
│ │ │privind achiziţiile publice, se aplicã │ │
│ │ │prevederile pct.1.1. │ │
│ │ │În cazul în care valoarea cumulatã a │ │
│ │ │contractelor suplimentare (actelor adiţionale) │ │
│ │ │nu depãşeşte procentul din valoarea │ │
│ │ │contractului iniţial, stabilit ca limitã prin │ │
│ │ │legislaţia privind achiziţiile publice, se │ │
│ │ │aplicã prevederile pct. 2.1. │ │
├────┼───────────────┼───────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│1.5.│Nedeclararea │Contractul a fost atribuit cu respectarea │25% din valoarea contractului │
│ │tuturor crite- │cerinţelor privind publicitatea, reglementate │în cauzã. │
│ │riilor de │de legislaţia naţionalã şi comunitarã privind │Rata reducerii/corecţiei poate fi │
│ │calificare şi │achiziţiile publice, dar în documentaţia de │diminuatã la 10% sau la 5%, în │
│ │selecţie şi a │atribuire sau în anunţul de participare nu au │funcţie de gravitate. │
│ │factorilor de │fost expuse toate criteriile de calificare şi │ │
│ │evaluare în │selecţie şi/sau factorii de evaluare ori │ │
│ │documentaţia de│aceştia nu au fost suficient descrişi. │ │
│ │atribuire sau │ │ │
│ │în anunţul de │ │ │
│ │participare │ │ │
├────┼───────────────┼───────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│1.6.│Aplicarea de │Contractul a fost atribuit prin aplicarea de │25% din valoarea contractului │
│ │criterii de │criterii de atribuire (factori de evaluare) │în cauzã. │
│ │atribuire │nelegale (de exemplu: folosirea unui criteriu │Rata reducerii/corecţiei poate fi │
│ │(factori de │de calificare şi selecţie ca factor de evaluare│diminuatã la 10% sau la 5%, în │
│ │evaluare) │a ofertelor, utilizarea unui factor de evaluare│funcţie de gravitate. │
│ │nelegale │în neconcordanţã cu factorii de evaluare │ │
│ │ │stabiliţi de autoritatea contractantã în │ │
│ │ │documentaţia de atribuire şi anunţul de │ │
│ │ │participare, aplicarea incorectã şi/sau │ │
│ │ │discriminatorie a factorilor de evaluare, │ │
│ │ │nerespectarea criteriului de atribuire stabilit│ │
│ │ │de autoritatea contractantã în anunţul de │ │
│ │ │participare şi în documentaţia de atribuire). │ │
├────┼───────────────┼───────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│1.7.│Stabilirea în │Cazurile în care anumiţi potenţiali ofertanţi │25% din valoarea contractului în │
│ │documentaţia de│au fost împiedicaţi sã participe la o procedurã│cauzã. (O reducere/corecţie │
│ │atribuire sau │de atribuire din cauza unor criterii restricti-│financiarã în proporţie de 100% │
│ │în anunţul de │ve stabilite în anunţul de participare sau în │din valoarea contractului poate fi│
│ │participare a │documentaţia de atribuire (de exemplu, │aplicatã în cele mai grave cazuri,│
│ │unor criterii │obligaţia de a avea deja o reprezentanţã în │unde existã o intenţie de a │
│ │de calificare │ţarã sau în regiune ori stabilirea unor │exclude în mod deliberat anumiţi │
│ │şi selecţie sau│standarde tehnice prea specifice care │ofertanţi.) │
│ │a unor factori │favorizeazã un singur operator sau cerinţe │ │
│ │de evaluare │privind deţinerea de experienţã în regiune) │ │
│ │nelegali │ │ │
├────┼───────────────┼───────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│1.8.│Definirea │Descrierea obiectului contractului din │25% din valoarea contractului în │
│ │insuficientã │documentaţia de atribuire sau din anunţul de │cauzã. │
│ │sau discrimina-│participare este discriminatorie ori insufici- │Rata reducerii/corecţiei poate fi │
│ │torie a │entã pentru a permite ofertanţilor sã │diminuatã la 10% sau la 5%, în │
│ │obiectului │identifice obiectul contractului sau autoritã- │funcţie de gravitate. │
│ │contractului │ţilor contractante sã atribuie contractul. │ │
├────┼───────────────┼───────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│1.9.│Negocierea în │Contractul a fost atribuit prin licitaţie │25% din valoarea contractului │
│ │timpul proce- │deschisã sau restrânsã, dar autoritatea │în cauzã. │
│ │durii de │contractantã a negociat cu ofertanţii pe │Rata reducerii/corecţiei poate fi │
│ │atribuire │parcursul procedurii de atribuire; fac excepţie│diminuatã la 10% sau la 5%, în │
│ │ │discuţiile/solicitãrile care au ca scop numai │funcţie de gravitate. │
│ │ │clarificarea sau completarea conţinutului │ │
│ │ │ofertelor ori precizarea obligaţiilor │ │
│ │ │autoritãţii contractante. │ │
├────┼───────────────┼───────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│1.10│Reducerea │Contractul a fost atribuit cu respectarea │Suma corespunzãtoare reducerii │
│ │obiectului │legislaţiei naţionale şi comunitare privind │obiectului contractului plus 25% │
│ │contractului │achiziţiilor publice, însã a fost urmat de │din valoarea finalã a obiectului │
│ │fãrã reducerea │reducerea obiectului contractului, fãrã │contractului (rata reducerii/ │
│ │proporţionalã │reducerea proporţionalã a valorii contractului │corecţiei de 25% poate fi │
│ │a valorii │(aceastã reducere/corecţie se aplicã chiar şi │diminuatã în cazuri justificate) │
│ │contractului*i)│în cazul în care suma scãzutã este utilizatã │ │
│ │ │pentru realizarea altor lucrãri). │ │
├────┼───────────────┼───────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│1.11│Reducerea │Contractul a fost atribuit cu respectarea │25% din valoarea finalã a obiec- │
│ │obiectului │legislaţiei naţionale şi comunitare privind │tului contractului(rata reducerii/│
│ │contractului cu│achiziţiile publice, însã a fost urmat de │corecţiei de 25% poate fi │
│ │reducerea │reducerea obiectului contractului, cu │diminuatã în cazuri justificate) │
│ │proporţionalã │reducerea proporţionalã a valorii contractului │ │
│ │a valorii │(aceastã reducere/corecţie se aplicã chiar şi │ │
│ │contractului*i)│în cazul în care suma scãzutã este utilizatã │ │
│ │ │pentru realizarea altor lucrãri suplimentare/ │ │
│ │ │adiţionale fãrã respectarea dispoziţiilor │ │
│ │ │legale). │ │
├────┼───────────────┼───────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│1.12│Aplicarea │Contractul a fost atribuit cu respectarea │2%, 5% sau 10% din valoarea │
│ │necorespunzã- │legislaţiei privind achiziţiile publice, însã │contractului, în funcţie de │
│ │toare a unor │nu au fost respectate unele obligaţii auxiliare│gravitatea neregulii şi caracterul│
│ │elemente │cum ar fi publicarea anunţului de atribuire a │repetitiv al acesteia │
│ │auxiliare │contractului. Dacã acest tip de neregulã este │ │
│ │procedurii de │doar de naturã formalã, fãrã un potenţial │ │
│ │atribuire │impact financiar, nu se va aplica nicio │ │
│ │ │reducere/corecţie financiarã. │ │
└────┴───────────────┴───────────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────┘



    2. Contracte a cãror valoare este sub plafonul/pragul stabilit de legislaţia naţionalã privind achiziţiile publice pentru publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene*)


┌────┬────────────────┬──────────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────┐
│Nr. │ Abaterea │ │ │
│crt.│constatatã │ Descrierea abaterii constatate │ Corecţie/Reducere │
├────┼────────────────┼──────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│2.1.│Nerespectarea │Contractul a fost atribuit fãrã lansarea │25% din valoarea contractului în │
│ │cerinţelor │adecvatã a unei proceduri competitive, │cauzã │
│ │privind │nerespectându-se principiul transparenţei. │ │
│ │asigurarea unui │ │ │
│ │grad adecvat de │ │ │
│ │publicitate şi │ │ │
│ │transparenţã*ii)│ │ │
├────┼────────────────┼──────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│2.2.│Contracte de │Contractul iniţial a fost atribuit cu respec- │25% din valoarea contractelor │
│ │achiziţii (acte │tarea regulilor de achiziţie, dar a fost urmat│atribuite fãrã lansarea unei │
│ │adiţionale) │de unul sau mai multe contracte suplimentare │proceduri competitive │
│ │pentru bunuri, │(acte adiţionale) care au fost atribuite fãrã │ │
│ │lucrãri sau │asigurarea unei competiţii adecvate, în │ │
│ │servicii │absenţa unei urgenţe imperative rezultate din │ │
│ │suplimentare, │evenimente imprevizibile sau în absenţa unor │ │
│ │atribuite fãrã │circumstanţe neprevãzute care sã le justifice.│ │
│ │competiţie │ │ │
│ │adecvatã, în │ │ │
│ │absenţa unei │ │ │
│ │urgenţe impera- │ │ │
│ │tive rezultate │ │ │
│ │din evenimente │ │ │
│ │imprevizibile │ │ │
│ │sau în absenţa │ │ │
│ │unor circumstanţe │ │
│ │neprevãzute*i) │ │ │
├────┼────────────────┼──────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│2.3.│Aplicarea unor │Aplicarea unor criterii de calificare şi │10% din valoarea contractului în │
│ │criterii de │selecţie sau a unor factori de evaluare care │cauzã. │
│ │calificare şi │împiedicã anumiţi ofertanţi potenţiali sã │Rata reducerii/corecţiei poate fi │
│ │selecţie sau a │participe la procedura de atribuire din cauza │diminuatã la 5%, în funcţie de │
│ │unor factori de │restricţiilor stabilite în documentaţia de │gravitate. │
│ │evaluare │atribuire (de exemplu, obligaţia de a avea │ │
│ │nelegali │deja o reprezentanţã în ţarã sau în regiune │ │
│ │ │ori stabilirea unor standarde tehnice prea │ │
│ │ │specifice care favorizeazã un singur operator)│ │
├────┼────────────────┼──────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│2.4.│Încãlcarea │Contractele au fost atribuite cu respectarea │10% din valoarea contractului în │
│ │principiului │cerinţelor privind publicitatea, dar procedura│cauzã. │
│ │tratamentului │de atribuire a încãlcat principiul tratamen- │Rata reducerii/corecţiei poate fi │
│ │egal │tului egal al operatorilor (de exemplu, în │diminuatã la 5%, în funcţie de │
│ │ │cazul în care autoritatea contractantã a fãcut│gravitate. │
│ │ │o alegere arbitrarã a anumitor ofertanţi cu │ │
│ │ │care a negociat atribuirea contractului sau a │ │
│ │ │oferit un tratament preferenţial unuia dintre │ │
│ │ │ofertanţii invitaţi la negociere). │ │
└────┴────────────────┴──────────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────┘



--------
    *i) În vederea determinãrii valorii optime a corecţiei financiare care trebuie aplicatã pentru nerespectarea reglementãrilor naţionale privind achiziţiile publice, gradul de flexibilitate este redus şi nu se poate aplica decât în cazul în care prin modificãrile contractelor, operate dupã atribuirea lor, (1) autoritatea contractantã nu a modificat în mod substanţial datele cuprinse în invitaţia la participare şi în caietul de sarcini, prin modificãrile aduse prin contractele suplimentare (actele adiţionale), (2) dacã modificãrile ar fi fost incluse în invitaţia de participare sau în caietul de sarcini, nu ar fi avut un impact substanţial asupra ofertelor primite. Elementele esenţiale privind atribuirea contractului se referã în special la valoarea contractului, natura activitãţilor, termenul de execuţie, condiţiile de platã şi materialele utilizate. Este întotdeauna necesarã o analizã caz cu caz.
    *ii) Conceptul de "grad de publicitate adecvat" trebuie interpretat astfel:
    a) Principiul egalitãţii de tratament şi cel al nediscriminãrii impun o obligaţie de transparenţã care constã în garantarea, în favoarea oricãrui potenţial ofertant, a unui grad de publicitate care sã permitã atribuirea contractului în condiţii adecvate de competiţie. Obligaţia de transparenţã presupune cã un potenţial ofertant care opereazã pe teritoriul unui alt stat membru poate avea acces la informaţii relevante privind o procedurã de achiziţii înainte ca aceasta sã fie finalizatã, astfel încât, dacã acel potenţial ofertant doreşte, sã îşi poatã exprima interesul prin participarea la procedura respectivã.
    b) În unele cazuri, datoritã unor circumstanţe speciale, cum ar fi o mizã economicã foarte redusã, participarea la o procedurã de achiziţii poate sã nu prezinte interes pentru operatorii economici care opereazã în alte state membre. În aceste cazuri, efectele asupra libertãţilor fundamentale trebuie sã fie considerate ca fiind prea aleatorii şi prea indirecte ca sã justifice aplicarea normelor juridice derivate din dreptul comunitar primar şi din acest motiv nu se aplicã corecţii financiare.
    Este de competenţa autoritãţii contractante sã determine dacã o procedurã de achiziţie prezintã sau nu un interes potenţial pentru operatorii economici care opereazã în alt stat membru. Aceastã decizie a autoritãţii contractante trebuie sã fie fundamentatã pe o evaluare a circumstanţelor specifice fiecãrui caz în parte, cum ar fi obiectul procedurii de achiziţie, valoarea sa estimatã, caracteristicile particulare ale sectorului de activitate în cauzã (mãrimea şi structura pieţei, practicile comerciale etc.), precum şi zona geograficã în care este organizatã procedura de achiziţie.
    *) Prevederile pct. 2 se aplicã şi beneficiarilor privaţi de fonduri europene care au obligaţia respectãrii unor ghiduri/instrucţiuni privind achiziţiile, în situaţia în care acestea sunt parte integrantã din contractul/acordul/ordinul/decizia de finanţare.


                                    ---------

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016