Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   ORDONANTA DE URGENTA nr. 60 din 6 septembrie 2006  pentru modificarea si completarea Codului de procedura penala, precum si pentru modificarea altor legi    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

ORDONANTA DE URGENTA nr. 60 din 6 septembrie 2006 pentru modificarea si completarea Codului de procedura penala, precum si pentru modificarea altor legi

EMITENT: GUVERNUL
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 764 din 7 septembrie 2006

Având în vedere necesitatea identificãrii urgente a mãsurilor procedurale care sã asigure desfãşurarea eficientã a activitãţii de urmãrire penalã şi de judecatã,
luând în considerare problemele apãrute în practica recentã referitoare la cãutarea, localizarea şi prinderea unei persoane în scopul aducerii acesteia în faţa organelor judiciare ori punerii în executare a anumitor hotãrâri judecãtoreşti, lipsa unei reglementãri riguroase în aceste materii fiind de naturã sã influenţeze negativ, direct şi imediat cauzele aflate în curs de urmãrire penalã sau judecatã,
datã fiind necesitatea asigurãrii unui cadru legislativ care sã permitã funcţionarea eficientã a activitãţilor de urmãrire penalã şi judecatã, componentã a reformei sistemului judiciar, asumatã prin Strategia de reformã a sistemului judiciar pentru perioada 2005-2007, reformã conceputã pornindu-se de la premisele realizãrii unui sistem judiciar independent, imparţial, credibil şi eficient,
în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicatã,

Guvernul României adoptã prezenta ordonanţã de urgenţã.

ART. I
Codul de procedurã penalã, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 78 din 30 aprilie 1997, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, se modificã şi se completeazã dupã cum urmeazã:
1. Alineatul 3 al articolului 91^1 va avea urmãtorul cuprins:
"Autorizaţia se dã pentru durata necesarã interceptãrii şi înregistrãrii, dar nu pentru mai mult de 30 de zile, în camera de consiliu, de preşedintele instanţei cãreia i-ar reveni competenţa sã judece cauza în primã instanţã sau de la instanţa corespunzãtoare în grad acesteia, în a cãrei circumscripţie se aflã sediul parchetului din care face parte procurorul care efectueazã sau supravegheazã urmãrirea penalã. În lipsa preşedintelui instanţei autorizaţia se dã de cãtre judecãtorul desemnat de acesta."
2. Alineatul 3^4 al articolului 139 se abrogã.
3. Dupã articolul 139 se introduce un nou articol, articolul 139^1, cu urmãtorul cuprins:
"Tratamentul medical sub pazã permanentã
Art. 139^1. - În cazul în care, pe baza actelor medicale, se constatã cã cel arestat preventiv suferã de o boalã care nu poate fi tratatã în reţeaua medicalã a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, administraţia locului de deţinere dispune efectuarea tratamentului sub pazã permanentã în reţeaua medicalã a Ministerului Sãnãtãţii Publice. Motivele care au determinat luarea acestei mãsuri sunt comunicate de îndatã procurorului, în cursul urmãririi penale, sau instanţei de judecatã, în cursul judecãţii."
4. Alineatul 1^1 al articolului 145 va avea urmãtorul cuprins:
"Pe durata mãsurii obligãrii de a nu pãrãsi localitatea, învinuitul sau inculpatul este obligat sã respecte urmãtoarele obligaţii:
a) sã se prezinte la organul de urmãrire penalã sau, dupã caz, la instanţa de judecatã ori de câte ori este chemat;
b) sã se prezinte la organul de poliţie desemnat cu supravegherea de organul judiciar care a dispus mãsura, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliţie sau ori de câte ori este chemat;
c) sã nu îşi schimbe locuinţa fãrã încuviinţarea organului judiciar care a dispus mãsura;
d) sã nu deţinã, sã nu foloseascã şi sã nu poarte nicio categorie de arme."
5. Dupã alineatul 1^1 al articolului 145 se introduce un nou alineat, alineatul 1^2, cu urmãtorul cuprins:
"Organul judiciar care a dispus mãsura poate impune învinuitului sau inculpatului ca pe durata mãsurii obligãrii de a nu pãrãsi localitatea sã respecte una sau mai multe dintre urmãtoarele obligaţii:
a) sã poarte permanent un sistem electronic de supraveghere;
b) sã nu se deplaseze la anumite spectacole sportive ori culturale sau în orice alte locuri stabilite;
c) sã nu se apropie de persoana vãtãmatã, membrii familiei acesteia, persoana împreunã cu care a comis fapta, martori, experţi ori alte persoane, stabilite de organul judiciar, şi sã nu comunice cu acestea direct sau indirect;
d) sã nu conducã niciun vehicul sau anumite vehicule stabilite;
e) sã nu se afle în locuinţa persoanei vãtãmate;
f) sã nu exercite profesia, meseria sau sã nu desfãşoare activitatea în exercitarea cãreia a sãvârşit fapta."
6. Alineatele 2^1, 2^2 şi 3 ale articolului 145 vor avea urmãtorul cuprins:
"Copia ordonanţei procurorului sau, dupã caz, a încheierii judecãtorului ori a instanţei de judecatã se comunicã, în aceeaşi zi, învinuitului sau inculpatului, secţiei de poliţie în a cãrei razã teritorialã locuieşte acesta, jandarmeriei, poliţiei comunitare, organelor competente sã elibereze paşaportul, organelor de frontierã, precum şi altor instituţii, în vederea asigurãrii respectãrii obligaţiilor care îi revin. Organele în drept refuzã eliberarea paşaportului sau, dupã caz, ridicã provizoriu paşaportul pe durata mãsurii.
În cuprinsul ordonanţei sau încheierii sunt menţionate expres obligaţiile pe care învinuitul sau inculpatul trebuie sã le respecte şi se atrage atenţia acestuia cã, în caz de încãlcare cu rea-credinţã a mãsurii sau a obligaţiilor care îi revin, se va lua faţã de acesta mãsura arestãrii preventive.
În caz de încãlcare cu rea-credinţã a mãsurii aplicate sau a obligaţiilor, mãsura obligãrii de a nu pãrãsi localitatea va fi înlocuitã cu mãsura arestãrii preventive, în condiţiile prevãzute de lege. Organul de poliţie desemnat de organul judiciar care a dispus mãsura verificã periodic respectarea mãsurii şi a obligaţiilor de cãtre învinuit sau inculpat, iar în cazul în care constatã încãlcãri ale acestora, sesizeazã de îndatã procurorul, în cursul urmãririi penale, sau instanţa, în cursul judecãţii."
7. La articolul 148 alineatul 1, dupã litera a) se introduce o nouã literã, litera a^1), cu urmãtorul cuprins:
"a^1) inculpatul a încãlcat, cu rea-credinţã, mãsura obligãrii de a nu pãrãsi localitatea sau ţara ori obligaţiile care îi revin pe durata acestor mãsuri;".
8. Alineatul 3 al articolului 160^2 va avea urmãtorul cuprins:
"Pe timpul liberãrii provizorii învinuitul sau inculpatul este obligat sã respecte urmãtoarele obligaţii:
a) sã nu depãşeascã limita teritorialã fixatã decât în condiţiile stabilite de instanţã;
b) sã se prezinte la organul de urmãrire penalã sau, dupã caz, la instanţa de judecatã ori de câte ori este chemat;
c) sã se prezinte la organul de poliţie desemnat cu supravegherea de instanţã, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliţie sau ori de câte ori este chemat;
d) sã nu îşi schimbe locuinţa fãrã încuviinţarea instanţei care a dispus mãsura;
e) sã nu deţinã, sã nu foloseascã şi sã nu poarte nicio categorie de arme."
9. Dupã alineatul 3 al articolului 160^2 se introduc douã noi alineate, alineatele 3^1 şi 3^2, cu urmãtorul cuprins:
"Organul judiciar care a dispus mãsura poate impune învinuitului sau inculpatului ca pe timpul liberãrii provizorii sã respecte una sau mai multe dintre urmãtoarele obligaţii:
a) sã poarte permanent un sistem electronic de supraveghere;
b) sã nu se deplaseze la anumite spectacole sportive ori culturale sau în orice alte locuri stabilite;
c) sã nu se apropie de persoana vãtãmatã, membrii familiei acesteia, persoana împreunã cu care a comis fapta, martori, experţi ori alte persoane, stabilite de instanţã, şi sã nu comunice cu acestea direct sau indirect;
d) sã nu conducã niciun vehicul sau anumite vehicule stabilite;
e) sã nu se afle în locuinţa persoanei vãtãmate;
f) sã nu exercite profesia, meseria sau sã nu desfãşoare activitatea în exercitarea cãreia a sãvârşit fapta.
În cuprinsul încheierii sunt menţionate expres obligaţiile pe care învinuitul sau inculpatul trebuie sã le respecte şi se atrage atenţia acestuia cã, în caz de încãlcare cu rea-credinţã a obligaţiilor care îi revin, se va lua faţã de acesta mãsura arestãrii preventive."
10. Alineatul 2 al articolului 160^4 va avea urmãtorul cuprins:
"Pe timpul liberãrii provizorii, învinuitul sau inculpatul este obligat sã respecte obligaţiile care îi revin potrivit art. 160^2 alin. 3 şi 3^1. Dispoziţiile art. 160^2 alin. 3^2 se aplicã în mod corespunzãtor."
11. La articolul 160^10 alineatul 1, litera b) va avea urmãtorul cuprins:
"b) învinuitul sau inculpatul nu respectã, cu rea-credinţã, obligaţiile ce-i revin potrivit art. 160^2 alin. 3 şi 3^1 şi art. 160^4 alin. 2 sau încearcã sã zãdãrniceascã aflarea adevãrului ori sãvârşeşte din nou, cu intenţie, o infracţiune pentru care este urmãrit sau judecat."
12. Alineatul 3 al articolului 201 va avea urmãtorul cuprins:
"Ca organe de cercetare ale poliţiei judiciare funcţioneazã lucrãtori specializaţi din Ministerul Administraţiei şi Internelor, desemnaţi nominal de ministrul administraţiei şi internelor, cu avizul conform al procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, şi îşi desfãşoarã activitatea sub autoritatea procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Retragerea avizului conform al procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie conduce la încetarea calitãţii de lucrãtor în cadrul poliţiei judiciare. Când legea specialã prevede o procedurã diferitã de desemnare şi funcţionare a organelor de poliţie judiciarã, se aplicã dispoziţiile legii speciale."
13. Articolul 203^1 se abrogã.
14. Alineatul 3 al articolului 209 va avea urmãtorul cuprins:
"Urmãrirea penalã se efectueazã, în mod obligatoriu, de cãtre procuror, în cazul infracţiunilor prevãzute în art. 155-173, art. 174-177, art. 179, art. 189 alin. 3-6, art. 190, art. 191, art. 211 alin. 3, art. 212, art. 236, art. 239, art. 239^1, art. 250, art. 252, art. 253^1-255, art. 257, art. 265-268, art. 273-276, art. 279^1, art. 280, art. 280^1, art. 302^2, art. 317, art. 323 şi art. 356-361 din Codul penal, în cazurile arãtate în art. 27 pct. 1 lit. b)-e), art. 28^1 pct. 1 lit. b) şi pct. 5, art. 28^2 pct. 1 lit. b) şi art. 29 pct. 1 din prezentul cod, în cazul infracţiunilor împotriva protecţiei muncii, precum şi în cazul altor infracţiuni date prin lege în competenţa sa."
15. Dupã alineatul 4 al articolului 209 se introduc douã noi alineate, alineatele 4^1 şi 4^2, cu urmãtorul cuprins:
"Procurorii din cadrul parchetelor ierarhic superioare pot prelua, în vederea efectuãrii urmãririi penale, cauze de competenţa parchetelor ierarhic inferioare, prin dispoziţia conducãtorului parchetului ierarhic superior, când:
a) imparţialitatea procurorilor ar putea fi ştirbitã datoritã împrejurãrilor cauzei, duşmãniilor locale sau calitãţii pãrţilor;
b) una dintre pãrţi are o rudã sau un afin pânã la gradul patru inclusiv printre procurorii ori grefierii parchetului sau judecãtorii, asistenţii judiciari ori grefierii instanţei;
c) existã pericolul de tulburare a ordinii publice;
d) urmãrirea penalã este împiedicatã sau îngreunatã datoritã complexitãţii cauzei ori altor împrejurãri obiective, cu acordul procurorului care efectueazã sau supravegheazã urmãrirea penalã.
În cauzele preluate în condiţiile prevãzute la alin. 4^1, procurorii din cadrul parchetelor ierarhic superioare pot infirma actele şi mãsurile procurorilor din parchetele ierarhic inferioare, dacã sunt contrare legii, şi pot îndeplini oricare dintre atribuţiile acestora."
16. Alineatul 2 al articolului 220 se abrogã.
17. Alineatele 3 şi 4 ale articolului 264 vor avea urmãtorul cuprins:
"Rechizitoriul este verificat sub aspectul legalitãţii şi temeiniciei de prim-procurorul parchetului sau, dupã caz, de procurorul general al parchetului de pe lângã curtea de apel, iar când urmãrirea este fãcutã de acesta, verificarea se face de procurorul ierarhic superior. Când urmãrirea penalã este efectuatã de un procuror de la Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, rechizitoriul este verificat de procurorul-şef de secţie, iar când urmãrirea penalã este efectuatã de acesta, verificarea se face de cãtre procurorul general al acestui parchet. În cauzele cu arestaţi, verificarea se face de urgenţã şi înainte de expirarea duratei arestãrii preventive.
Dacã rechizitoriul nu a fost infirmat, procurorul ierarhic care a efectuat verificarea îl înainteazã instanţei competente, împreunã cu dosarul cauzei şi cu un numãr necesar de copii de pe rechizitoriu pentru a fi comunicate inculpaţilor aflaţi în stare de deţinere."
18. Alineatul 5 al articolului 264 se abrogã.
19. La articolul 385^15 punctul 2, litera d) va avea urmãtorul cuprins:
"d) dispune rejudecarea de cãtre instanţa de recurs în cazurile prevãzute în art. 385^9 alin. 1 pct. 11-20, precum şi în cazul prevãzut în art. 385^6 alin. 3."
20. Dupã alineatul 1 al articolului 433 se introduc douã noi alineate, alineatele 1^1 şi 1^2, cu urmãtorul cuprins:
"În cazul în care persoana faţã de care s-a luat mãsura internãrii medicale refuzã sã se supunã internãrii, executarea acestei mãsuri se va face cu sprijinul organelor de poliţie. În vederea executãrii mãsurii internãrii medicale, organul de poliţie poate pãtrunde în domiciliul sau reşedinţa unei persoane fãrã învoirea acesteia, precum şi în sediul unei persoane juridice fãrã învoirea reprezentantului legal al acesteia.
Dacã persoana faţã de care s-a luat mãsura internãrii medicale nu este gãsitã, direcţia sanitarã constatã aceasta printr-un proces-verbal şi sesizeazã organele de poliţie pentru darea în urmãrire, precum şi pentru darea în consemn la punctele de trecere a frontierei. Un exemplar de pe procesul-verbal împreunã cu un exemplar al sesizãrii adresate organelor de poliţie se trimit instanţei de executare."
21. Dupã alineatul 2 al articolului 438 se introduc douã noi alineate, alineatele 3 şi 4, cu urmãtorul cuprins:
"În vederea punerii în executare a mãsurii expulzãrii, organul de poliţie poate pãtrunde în domiciliul sau reşedinţa unei persoane fãrã învoirea acesteia, precum şi în sediul unei persoane juridice fãrã învoirea reprezentantului legal al acesteia.
Dacã persoana faţã de care s-a luat mãsura expulzãrii nu este gãsitã, organul de poliţie constatã aceasta printr-un proces-verbal şi ia mãsuri pentru darea în urmãrire, precum şi pentru darea în consemn la punctele de trecere a frontierei. Un exemplar al procesului-verbal se trimite instanţei de executare."
22. La articolul 453 alineatul 1, litera a) va avea urmãtorul cuprins:
"a) când se constatã pe baza unei expertize medico-legale cã cel condamnat suferã de o boalã gravã care face imposibilã executarea pedepsei, iar instanţa apreciazã cã amânarea executãrii şi lãsarea în libertate nu prezintã un pericol concret pentru ordinea publicã. În acest caz, executarea pedepsei se amânã pânã când starea de sãnãtate a condamnatului se va ameliora, astfel încât pedeapsa sã poatã fi pusã în executare;".
23. Dupã articolul 453 se introduce un nou articol, articolul 453^1, cu urmãtorul cuprins:
"Obligaţiile condamnatului în cazul amânãrii executãrii
Art. 453^1. - Pe durata amânãrii executãrii pedepsei, condamnatul va respecta urmãtoarele obligaţii:
a) sã nu depãşeascã limita teritorialã fixatã decât în condiţiile stabilite de instanţã;
b) sã se prezinte la instanţã ori de câte ori este chemat sau la organul de poliţie desemnat cu supravegherea de instanţã, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliţie sau ori de câte ori este chemat;
c) sã nu îşi schimbe locuinţa fãrã încuviinţarea instanţei care a dispus amânarea;
d) sã nu deţinã, sã nu foloseascã şi sã nu poarte nicio categorie de arme.
Pe durata amânãrii executãrii pedepsei, instanţa poate impune condamnatului sã respecte una sau mai multe dintre urmãtoarele obligaţii:
a) sã poarte permanent un sistem electronic de supraveghere;
b) sã nu se deplaseze la anumite spectacole sportive ori culturale sau în orice alte locuri stabilite de instanţã;
c) sã nu se apropie de persoana vãtãmatã, membrii familiei acesteia, persoana împreunã cu care a comis fapta, martori, experţi ori alte persoane, stabilite de instanţã, şi sã nu comunice cu acestea direct sau indirect;
d) sã nu conducã niciun vehicul sau anumite vehicule stabilite;
e) sã nu se afle în locuinţa persoanei vãtãmate;
f) sã nu exercite profesia, meseria sau sã nu desfãşoare activitatea în exercitarea cãreia a sãvârşit fapta."
24. Dupã alineatul 1 al articolului 454 se introduc douã noi alineate, alineatele 1^1 şi 1^2, cu urmãtorul cuprins:
"Instanţa de executare comunicã hotãrârea prin care s-a dispus amânarea executãrii pedepsei, în ziua în care aceasta devine definitivã, secţiei de poliţie în a cãrei razã teritorialã locuieşte condamnatul, jandarmeriei, poliţiei comunitare, organelor competente sã elibereze paşaportul, organelor de frontierã, precum şi altor instituţii, în vederea asigurãrii respectãrii obligaţiilor impuse. Organele în drept refuzã eliberarea paşaportului sau, dupã caz, ridicã provizoriu paşaportul pe durata amânãrii.
În caz de încãlcare cu rea-credinţã a obligaţiilor, instanţa revocã amânarea şi dispune punerea în executare a pedepsei privative de libertate. Organul de poliţie desemnat cu supravegherea de cãtre instanţã verificã periodic respectarea obligaţiilor de cãtre condamnat, iar în cazul în care constatã încãlcãri ale acestora sesizeazã, de îndatã, instanţa de executare."
25. Dupã alineatul 1 al articolului 455 se introduce un nou alineat, alineatul 2, cu urmãtorul cuprins:
"Dispoziţiile art. 453^1 şi art. 454 alin. 1^1 şi 1^2 se aplicã în mod corespunzãtor."
26. Articolul 479^4 va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 479^4. - Persoana juridicã se citeazã la sediul acesteia. Când sediul este fictiv ori persoana juridicã nu mai funcţioneazã la sediul declarat, iar noul sediu nu este cunoscut, citaţia se afişeazã la sediul consiliului local în a cãrui razã teritorialã s-a sãvârşit infracţiunea.
Dacã persoana juridicã este reprezentatã prin mandatar, numit în condiţiile prevãzute în art. 479^2 alin. 3 şi 4, citarea se face la locuinţa mandatarului ori la sediul practicianului în insolvenţã desemnat în calitate de mandatar."
27. Dupã alineatul 4 al articolului 479^7 se introduce un nou alineat, alineatul 5, cu urmãtorul cuprins:
"Dupã rãmânerea definitivã a hotãrârii de condamnare la pedeapsa amenzii, instanţa de executare comunicã o copie de pe dispozitivul hotãrârii organului care a autorizat înfiinţarea persoanei juridice şi organului care a înregistrat persoana juridicã, în vederea efectuãrii menţiunilor corespunzãtoare."
28. Dupã alineatul 2 al articolului 490 se introduc douã noi alineate, alineatele 2^1 şi 2^2, cu urmãtorul cuprins:
"În vederea punerii în executare a mãsurii educative a internãrii într-un centru de reeducare, organul de poliţie poate pãtrunde în domiciliul sau reşedinţa unei persoane fãrã învoirea acesteia, precum şi în sediul unei persoane juridice fãrã învoirea reprezentantului legal al acesteia.
Dacã persoana faţã de care s-a luat mãsura educativã a internãrii într-un centru de reeducare nu este gãsitã, organul de poliţie constatã aceasta printr-un proces-verbal şi ia mãsuri pentru darea în urmãrire, precum şi pentru darea în consemn la punctele de trecere a frontierei. Un exemplar al procesului-verbal se trimite centrului de reeducare în care se va face internarea."
29. La titlul IV, dupã capitolul II se introduce un nou capitol, capitolul II^1 "Procedura dãrii în urmãrire", cuprinzând articolele 493^1-493^7, cu urmãtorul cuprins:
"CAPITOLUL II^1
Procedura dãrii în urmãrire

Darea în urmãrire
Art. 493^1. - Darea în urmãrire se solicitã şi se dispune pentru identificarea, cãutarea, localizarea şi prinderea unei persoane în scopul aducerii acesteia în faţa organelor judiciare ori punerii în executare a anumitor hotãrâri judecãtoreşti.
Darea în urmãrire se solicitã şi se dispune în urmãtoarele cazuri:
a) nu s-a putut executa un mandat de arestare preventivã, un mandat de executare a unei pedepse privative de libertate, mãsura educativã a internãrii într-un centru de reeducare, mãsura internãrii medicale sau mãsura expulzãrii, întrucât persoana faţã de care s-a luat una dintre aceste mãsuri nu a fost gãsitã;
b) persoana a evadat din starea legalã de reţinere sau deţinere ori a fugit dintr-un centru de reeducare sau din unitatea în care executa mãsura internãrii medicale;
c) în vederea depistãrii unei persoane urmãrite internaţional despre care existã date cã se aflã în România.
Darea în urmãrire se solicitã de:
a) organul de poliţie care a constatat imposibilitatea executãrii mãsurilor prevãzute în alin. 2 lit. a);
b) administraţia locului de deţinere, centrul de reeducare sau unitatea medicalã prevãzutã în alin. 2 lit. b);
c) procurorul competent potrivit legii, în cazul prevãzut în alin. 2 lit. c).
Darea în urmãrire se dispune prin ordin de Inspectoratul General al Poliţiei Române.
Ordinul de dare în urmãrire se comunicã în cel mai scurt timp organelor competente sã elibereze paşaportul, care au obligaţia sã refuze eliberarea paşaportului sau, dupã caz, sã ridice provizoriu paşaportul pe durata mãsurii, precum şi organelor de frontierã pentru darea în consemn.
De asemenea, ordinul de dare în urmãrire se comunicã în copie:
a) celui în faţa cãruia urmeazã sã fie adusã persoana urmãritã în momentul prinderii;
b) parchetului competent care supravegheazã activitatea de urmãrire a persoanei date în urmãrire.
Urmãrirea
Art. 493^2. - Ordinul de dare în urmãrire se pune în executare de îndatã de cãtre structurile competente ale Ministerului Administraţiei şi Internelor, care vor desfãşura, la nivel naţional, activitãţi de identificare, cãutare, localizare şi prindere a persoanei urmãrite.
Instituţiile publice sunt obligate sã sprijine, în condiţiile legii şi conform competenţelor legale, organele de poliţie care efectueazã urmãrirea unei persoane date în urmãrire.
Activitatea de urmãrire a unei persoane arestate preventiv, desfãşuratã de organele de poliţie, este supravegheatã de procurori anume desemnaţi din cadrul parchetului de pe lângã curtea de apel în a cãrui circumscripţie se aflã sediul instanţei competente care a soluţionat în fond propunerea de arestare preventivã. Când mandatul de arestare preventivã a fost emis într-o cauzã de competenţa Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, supravegherea activitãţii de urmãrire este efectuatã de procurori anume desemnaţi din cadrul structurii competente care efectueazã sau a efectuat urmãrirea penalã în cauzã.
În celelalte cazuri activitatea de urmãrire a persoanelor date în urmãrire este supravegheatã de procurori anume desemnaţi din cadrul parchetului de pe lângã curtea de apel în a cãrui circumscripţie se aflã sediul instanţei de executare ori al altei instanţe competente potrivit legii speciale.

Activitãţi ce pot fi efectuate în procedura urmãririi
Art. 493^3. - În vederea identificãrii, cãutãrii, localizãrii şi prinderii persoanelor date în urmãrire pot fi efectuate, în condiţiile prevãzute de lege, urmãtoarele activitãţi:
a) interceptarea şi înregistrarea convorbirilor sau comunicãrilor efectuate prin telefon sau prin orice mijloc electronic de comunicare, precum şi alte înregistrãri;
b) reţinerea şi predarea corespondenţei şi a obiectelor;
c) percheziţia;
d) ridicarea de obiecte şi înscrisuri;
e) punerea sub supraveghere a conturilor bancare şi a conturilor asimilate acestora.
Activitãţile prevãzute în alin. 1 lit. a)-c) pot fi efectuate numai cu autorizarea:
a) instanţei de executare, în cazurile prevãzute în art. 493^1 alin. 2 lit. a) şi b);
b) unui judecãtor al instanţei competente potrivit legii speciale, în cazul prevãzut în art. 493^1 alin. 2 lit. c).
Activitãţile prevãzute în alin. 1 lit. d) şi e) pot fi efectuate numai cu autorizarea procurorului care supravegheazã activitatea organelor de poliţie care efectueazã urmãrirea persoanei date în urmãrire. De asemenea, procurorul poate dispune sã i se transmitã înscrisuri, documente bancare, financiare sau contabile.

Interceptarea şi înregistrarea convorbirilor sau comunicãrilor efectuate prin telefon sau prin orice mijoc electronic de comunicare în procedura urmãririi
Art. 493^4. - Interceptarea şi înregistrarea convorbirilor sau comunicãrilor efectuate prin telefon sau prin orice mijloc electronic de comunicare în procedura urmãririi se dispun, la propunerea procurorului care supravegheazã activitatea organelor de poliţie care efectueazã urmãrirea persoanei date în urmãrire, dacã instanţa apreciazã cã identificarea, cãutarea, localizarea şi prinderea persoanelor date în urmãrire nu pot fi fãcute prin alte mijloace ori ar fi mult întârziate.
Autorizaţia se dã pentru durata necesarã interceptãrii şi înregistrãrii, dar nu pentru mai mult de 30 de zile, în camera de consiliu, de preşedintele instanţei competente, iar în lipsa acestuia, de cãtre judecãtorul desemnat de acesta şi poate fi reînnoitã, înainte sau dupã expirarea celei anterioare, în aceleaşi condiţii, pentru motive temeinic justificate, fiecare prelungire neputând depãşi 30 de zile. Durata totalã a interceptãrilor şi înregistrãrilor autorizate, cu privire la aceeaşi persoanã, pentru prinderea unei persoane urmãrite nu poate depãşi 120 de zile în aceeaşi cauzã.
Procurorul dispune încetarea imediatã a interceptãrilor şi înregistrãrilor înainte de expirarea duratei autorizaţiei, dacã nu mai existã motivele care le-au justificat, informând despre aceasta instanţa care a emis autorizaţia.
Autorizarea interceptãrii şi înregistrãrii convorbirilor sau comunicãrilor se face prin încheiere motivatã, care va cuprinde: motivele care justificã mãsura; persoana, mijlocul de comunicare sau locul supus supravegherii; perioada pentru care sunt autorizate interceptarea şi înregistrarea.
Procurorul procedeazã personal la efectuarea interceptãrilor şi înregistrãrilor sau poate dispune ca acestea sã fie efectuate de organul de cercetare penalã. Persoanele care sunt chemate sã dea concurs tehnic la interceptãri şi înregistrãri sunt obligate sã pãstreze secretul operaţiunii efectuate, încãlcarea acestei obligaţii fiind pedepsitã potrivit Codului penal.
În caz de urgenţã, când întârzierea obţinerii autorizãrii ar aduce grave prejudicii activitãţii de urmãrire a persoanei date în urmãrire, procurorul poate dispune, cu titlu provizoriu, prin ordonanţã motivatã, înscrisã în registrul special prevãzut în art. 228 alin. 1^1, interceptarea şi înregistrarea convorbirilor sau comunicãrilor, pe o duratã de cel mult 48 de ore.
În termen de 48 de ore de la expirarea termenului prevãzut în alin. 6, procurorul prezintã ordonanţa, împreunã cu suportul pe care sunt fixate interceptãrile şi înregistrãrile efectuate şi un proces-verbal de redare rezumativã a convorbirilor, judecãtorului, în vederea confirmãrii. Judecãtorul se pronunţã asupra legalitãţii şi temeiniciei ordonanţei în cel mult 24 de ore, prin încheiere motivatã datã în camera de consiliu. În cazul în care ordonanţa este confirmatã, iar procurorul a solicitat prelungirea autorizãrii, judecãtorul va dispune autorizarea pe mai departe a interceptãrii şi înregistrãrii, în condiţiile alin. 4. Dacã judecãtorul nu confirmã ordonanţa procurorului, va dispune încetarea de îndatã a interceptãrilor şi înregistrãrilor, iar cele efectuate vor fi şterse sau, dupã caz, distruse de cãtre procuror, încheindu-se în acest sens un proces-verbal care se comunicã în copie judecãtorului.
Convorbirile sau comunicãrile interceptate şi înregistrate care nu contribuie la identificarea, localizarea sau prinderea persoanei date în urmãrire se arhiveazã la sediul parchetului, în locuri speciale, în plic sigilat, cu asigurarea confidenţialitãţii, şi pot fi transmise pentru consultare procurorului care efectueazã sau supravegheazã urmãrirea penalã ori judecãtorului sau completului învestit cu soluţionarea cauzei, la solicitarea acestora. Dupã prinderea persoanei urmãrite, acestea vor fi şterse sau, dupã caz, distruse de cãtre procuror, încheindu-se în acest sens un proces-verbal.
Convorbirile sau comunicãrile interceptate şi înregistrate care contribuie la identificarea, localizarea sau prinderea persoanei date în urmãrire sunt certificate, conform art. 91^3 alin. 1 şi 2, de procurorul care supravegheazã activitatea organelor de poliţie care efectueazã urmãrirea persoanei date în urmãrire. Dupã prinderea persoanei urmãrite, procesele-verbale de redare, împreunã cu suportul pe care acestea sunt fixate, se transmit judecãtorului care a emis autorizaţia şi se arhiveazã la sediul instanţei, în locuri speciale, în plic sigilat, cu asigurarea confidenţialitãţii. Dupã arhivare, suportul pe care sunt imprimate convorbirile înregistrate poate fi consultat numai cu încuviinţarea prealabilã a preşedintelui instanţei.
Convorbirile sau comunicãrile interceptate şi înregistrate, din cuprinsul cãrora rezultã date sau informaţii concludente şi utile privitoare la pregãtirea sau sãvârşirea unei infracţiuni, certificate în condiţiile alineatului precedent, sunt transmise, împreunã cu suportul original, de îndatã parchetului competent şi pot fi folosite ca probe.
Alte înregistrãri
Art. 493^5. - Dispoziţiile art. 493^4 se aplicã în mod corespunzãtor şi în cazul înregistrãrilor în mediul ambiental, localizãrii sau urmãririi prin GPS ori prin alte mijloace electronice de supraveghere.

Punerea sub supraveghere a conturilor bancare şi a conturilor asimilate acestora în procedura urmãririi
Art. 493^6. - În vederea identificãrii, cãutãrii, localizãrii şi prinderii persoanelor date în urmãrire, procurorul care supravegheazã activitatea organelor de poliţie care efectueazã urmãrirea poate dispune punerea sub supraveghere a conturilor bancare şi a conturilor asimilate acestora pe o duratã care nu poate depãşi 30 de zile.
Mãsura poate fi reînnoitã, înainte sau dupã expirarea celei anterioare, în aceleaşi condiţii, pentru motive temeinic justificate, fiecare prelungire neputând depãşi 30 de zile. Durata totalã a supravegherii conturilor bancare şi a conturilor asimilate acestora, cu privire la aceeaşi persoanã, pentru prinderea unei persoane urmãrite nu poate depãşi 120 de zile în aceeaşi cauzã.
Procurorul dispune încetarea imediatã a activitãţii de supraveghere a conturilor bancare şi a conturilor asimilate acestora, dacã nu mai existã motivele care au justificat-o.
Revocarea urmãririi
Art. 493^7. - Urmãrirea se revocã în momentul prinderii persoanei urmãrite sau atunci când au dispãrut temeiurile care au justificat darea în urmãrire.
Revocarea se dispune prin ordin de Inspectoratul General al Poliţiei Române, care se transmite în copie, de îndatã:
a) parchetului competent care supravegheazã activitatea de urmãrire a persoanei date în urmãrire;
b) organelor competente sã elibereze paşaportul şi organelor de frontierã.
Procurorul care supravegheazã activitatea de urmãrire a persoanei date în urmãrire dispune, de îndatã, încetarea imediatã a activitãţilor de supraveghere luate conform art. 493^4-493^6."
ART. II
Dispoziţiile art. 482 din Codul de procedurã penalã, privind efectuarea referatului de evaluare de cãtre Serviciul de protecţie a victimelor şi reintegrare socialã a infractorilor în cauzele cu infractori minori, şi cele ale art. 484 alin. 2 din Codul de procedurã penalã, privind citarea obligatorie a Serviciului de protecţie a victimelor şi reintegrare socialã a infractorilor la judecarea cauzelor cu infractori minori, se suspendã pânã la 31 martie 2007. Pânã la aceastã datã, în cauzele cu infractori minori se vor efectua anchete sociale de cãtre persoane desemnate de autoritatea tutelarã a consiliului local în a cãrui razã teritorialã domiciliazã minorul, iar la judecarea cauzelor cu infractori minori citarea Serviciului de protecţie a victimelor şi reintegrare socialã a infractorilor este facultativã.
ART. III
Dispoziţiile din Codul de procedurã penalã privind obligaţia de a purta permanent un sistem electronic de supraveghere intrã în vigoare la 1 iulie 2007.
ART. IV
Alineatul 5 al articolului 35 din Codul penal al României, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 65 din 16 aprilie 1997, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, va avea urmãtorul cuprins:
"Dacã s-au luat mai multe mãsuri de siguranţã de aceeaşi naturã şi cu acelaşi conţinut, dar pe durate diferite, se aplicã o singurã datã mãsura de siguranţã cu durata cea mai lungã. În cazul mãsurilor de siguranţã de aceeaşi naturã şi cu acelaşi conţinut, luate potrivit art. 118, acestea se cumuleazã."
ART. V
Alineatele (3) şi (5) ale articolului 64 din <>Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciarã, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, vor avea urmãtorul cuprins:
"(3) Soluţiile adoptate de procuror pot fi infirmate motivat de cãtre procurorul ierarhic superior, când sunt apreciate ca fiind nelegale.
...........................................................
(5) Procurorul poate contesta la Consiliul Superior al Magistraturii, în cadrul procedurii de verificare a conduitei judecãtorilor şi procurorilor, mãsura dispusã, potrivit alin. (4), de procurorul ierarhic superior."
ART. VI
Dupã articolul 22^1 din <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcţia Naţionalã Anticorupţie, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 244 din 11 aprilie 2002, aprobatã cu modificãri prin <>Legea nr. 503/2002 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, se introduc douã noi articole, articolele 22^2 şi 22^3, cu urmãtorul cuprins:
"Art. 22^2 - (1) Rechizitoriile întocmite de procurorii din cadrul serviciilor teritoriale ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie sunt verificate de procurorii-şefi ai acestor servicii, cele întocmite de cãtre procurorii-şefi ai serviciilor teritoriale, precum şi cele întocmite de procurorii din cadrul structurii centrale a Direcţiei Naţionale Anticorupţie sunt verificate de procurorii-şefi ai secţiilor. Când rechizitoriile sunt întocmite de procurorii-şefi ai secţiilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie, verificarea se face de cãtre procurorul-şef al acestei direcţii.
(2) Plângerea împotriva mãsurilor luate sau a actelor efectuate de procuror ori efectuate pe baza dispoziţiilor date de acesta se rezolvã de procurorii ierarhici prevãzuţi în alin. (1).
Art. 22^3. - (1) Procurorii din cadrul structurii centrale a Direcţiei Naţionale Anticorupţie pot prelua, în vederea efectuãrii urmãririi penale, cauze de competenţa structurilor teritoriale ale direcţiei, din dispoziţia procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, când:
a) imparţialitatea procurorilor ar putea fi ştirbitã datoritã împrejurãrilor cauzei, duşmãniilor locale sau calitãţii pãrţilor;
b) una dintre pãrţi are o rudã sau un afin pânã la gradul patru inclusiv printre procurorii ori grefierii parchetului sau judecãtorii, asistenţii judiciari ori grefierii instanţei;
c) existã pericolul de tulburare a ordinii publice;
d) urmãrirea penalã este împiedicatã sau îngreunatã datoritã complexitãţii cauzei ori altor împrejurãri obiective, cu acordul procurorului care efectueazã sau supravegheazã urmãrirea penalã.
(2) În cauzele preluate în condiţiile alin. (1), procurorii din cadrul structurii centrale pot infirma actele şi mãsurile procurorilor din cadrul structurilor teritoriale, dacã sunt contrare legii, şi pot îndeplini oricare dintre atribuţiile acestora."
ART. VII
<>Legea nr. 508/2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea în cadrul Ministerului Public a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizatã şi Terorism, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.089 din 23 noiembrie 2004, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, se modificã şi se completeazã dupã cum urmeazã:
1. Articolul 20 va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 20. - (1) Rechizitoriile întocmite de procurorii din cadrul serviciilor şi birourilor teritoriale ale Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizatã şi Terorism sunt verificate de procurorii-şefi ai acestor servicii ori birouri.
(2) Rechizitoriile întocmite de procurorii-şefi ai birourilor teritoriale sunt verificate de procurorii-şefi ai serviciilor teritoriale.
(3) Rechizitoriile întocmite de procurorii-şefi ai serviciilor teritoriale, precum şi de procurorii din cadrul structurii centrale a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizatã şi Terorism sunt verificate conform specializãrii de procurorii-şefi ai serviciilor. Când rechizitoriile sunt întocmite de procurorii-şefi ai serviciilor din cadrul structurii centrale a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizatã şi Terorism, verificarea se face de procurorul-şef al acestei direcţii.
(4) Plângerea împotriva mãsurilor luate sau a actelor efectuate de procuror ori efectuate pe baza dispoziţiilor date de acesta se rezolvã de procurorii ierarhici prevãzuţi în alin. (1)-(3).
(5) Conflictul de competenţã ivit între structurile din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizatã şi Terorism se soluţioneazã de cãtre procurorul-şef al direcţiei."
2. Dupã articolul 20 se introduce un nou articol, articolul 20^1, cu urmãtorul cuprins:
"Art. 20^1. - (1) Procurorii din cadrul structurii centrale a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizatã şi Terorism pot prelua, în vederea efectuãrii urmãririi penale, cauze de competenţa structurilor teritoriale ale direcţiei, din dispoziţia procurorului-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizatã şi Terorism, când:
a) imparţialitatea procurorilor ar putea fi ştirbitã datoritã împrejurãrilor cauzei, duşmãniilor locale sau calitãţii pãrţilor;
b) una dintre pãrţi are o rudã sau un afin pânã la gradul patru inclusiv printre procurorii ori grefierii parchetului sau judecãtorii, asistenţii judiciari ori grefierii instanţei;
c) existã pericolul de tulburare a ordinii publice;
d) urmãrirea penalã este împiedicatã sau îngreunatã datoritã complexitãţii cauzei ori altor împrejurãri obiective, cu acordul procurorului care efectueazã urmãrirea penalã.
(2) În cauzele preluate în condiţiile alin. (1), procurorii din cadrul structurii centrale pot infirma actele şi mãsurile procurorilor din cadrul structurilor teritoriale, dacã sunt contrare legii, şi pot îndeplini oricare dintre atribuţiile acestora."

PRIM-MINISTRU
CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemneazã:
---------------
Ministrul justiţiei,
Monica Luisa Macovei

p. Ministrul administraţiei
şi internelor,
Anghel Andreescu,
secretar de stat

Bucureşti, 6 septembrie 2006.
Nr. 60.
------------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016