Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
ORDONANTA DE URGENTA nr. 236 din 24 noiembrie 2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice
EMITENT: GUVERNUL PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 625 din 4 decembrie 2000
ORDONANTA DE URGENTA nr. 236 din 24 noiembrie 2000
privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sãlbatice
EMITENT: GUVERNUL
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 625 din 4 decembrie 2000
În temeiul prevederilor art. 114 alin. (4) din Constituţia României şi ale <>art. 89 lit. p) din Legea protecţiei mediului nr. 137/1995 , republicatã,
Guvernul României adopta prezenta ordonanta de urgenta.
CAP. 1
Dispoziţii generale
ART. 1
Scopul prezentei ordonanţe de urgenta îl constituie garantarea conservãrii şi utilizãrii durabile a patrimoniului natural, obiectiv de interes public major şi componenta fundamentalã a strategiei naţionale pentru dezvoltare durabila.
ART. 2
(1) Prezenta ordonanta de urgenta reglementeazã:
a) asigurarea diversitatii biologice, prin conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sãlbatice pe teritoriul României;
b) menţinerea sau restabilirea într-o stare de conservare favorabilã a habitatelor naturale şi a speciilor din flora şi fauna salbatica;
c) identificarea bunurilor patrimoniului natural care necesita un regim special de ocrotire, pentru conservarea şi utilizarea durabila a acestora;
d) categoriile de arii naturale protejate, tipurile de habitate naturale, speciile de flora şi fauna salbatica şi alte bunuri ale patrimoniului natural ce se supun regimului special de ocrotire, conservare şi utilizare durabila;
e) constituirea, organizarea şi extinderea reţelei naţionale de arii naturale protejate, precum şi reglementarea regimului acesteia;
f) regimul de administrare a ariilor naturale protejate şi procedurile de instituire a regimului de protecţie pentru alte arii naturale şi bunuri ale patrimoniului natural;
g) mãsurile pentru ocrotirea şi conservarea speciilor de animale şi plante sãlbatice periclitate, vulnerabile, endemice şi/sau rare, precum şi cele pentru protecţia formatiunilor geomorfologice şi peisagistice de interes ecologic, ştiinţific, estetic, cultural-istoric şi de alta natura, a bunurilor naturale de interes speologic, paleontologic, geologic, antropologic şi a altor bunuri naturale cu valoare de patrimoniu natural, existente în perimetrele ariilor naturale protejate şi/sau în afarã acestora;
h) responsabilitãţile şi atribuţiile pentru punerea în aplicare a prevederilor prezentei ordonanţe de urgenta.
(2) Pentru domeniul de reglementare al prezentei ordonanţe de urgenta sunt aplicabile, în condiţiile legii, prevederile tratatelor, convenţiilor şi acordurilor internaţionale la care România este parte.
ART. 3
Nu fac obiectul reglementãrii prezentei ordonanţe de urgenta:
a) parcurile şi grãdinile publice sau private de agrement, cu excepţia cazurilor în care acestea au elemente şi bunuri cu valoare de patrimoniu natural;
b) rezervaţiile semincere agricole şi silvice cu scop productiv, rezervaţiile de resurse genetice vegetale şi animale terestre şi acvatice destinate reproducerii unor specii vegetale şi animale în scopuri economice, rezervaţiile destinate unor scopuri ştiinţifice sectoriale existente pe terenurile unor instituţii publice sau private de cercetare şi producţie, precum şi altele asemenea, organizate şi gestionate de proprietarii sau administratorii lor legali, cu excepţia cazurilor în care acestea au elemente cu valoare de patrimoniu natural;
c) grãdinile botanice, parcurile dendrologice, grãdinile zoologice, acvariile, terariile, cu excepţia cazurilor în care acestea deţin specii de plante şi animale sãlbatice aflate sub regim special de protecţie şi conservare ca bunuri ale patrimoniului natural;
d) colectiile muzeistice, cu excepţia celor care deţin piese a cãror valoare de patrimoniu natural este atestata de autoritãţile ştiinţifice competente;
e) zonele de protecţie specialã - sanitarã, hidrologica, hidrogeologica şi altele asemenea - cu perimetre delimitate şi gestionate ca zone de protecţie specialã pentru diverse obiective, potrivit unor reglementãri speciale, cu excepţia cazurilor în care pe aceste terenuri exista bunuri ale patrimoniului natural.
ART. 4
În sensul prezentei ordonanţe de urgenta, termenii de mai jos au urmãtorul înţeles:
a) mediu natural - ansamblul componentelor, structurilor şi proceselor fizico-geografice, biologice şi biocenotice naturale, terestre şi acvatice, având calitatea intrinseca de pastrator al vieţii şi generator de resurse necesare acesteia;
b) patrimoniu natural - ansamblul componentelor şi structurilor fizico-geografice, floristice, faunistice şi biocenotice ale mediului natural a cãror importanta şi valoare ecologica, economicã, ştiinţificã, biogena, sanogena, peisagistica, recreativa şi cultural-istorica au o semnificatie relevanta sub aspectul conservãrii diversitatii biologice floristice şi faunistice, al integritãţii functionale a ecosistemelor, conservãrii patrimoniului genetic, vegetal şi animal, precum şi pentru satisfacerea cerinţelor de viata, bunastare, cultura şi civilizatie ale generaţiilor prezente şi viitoare;
c) bun al patrimoniului natural - componenta a patrimoniului natural care necesita un regim special de ocrotire, conservare şi utilizare durabila în beneficiul generaţiilor prezente şi viitoare;
d) arie naturala protejata - zona terestra, acvatica şi/sau subterana, cu perimetru legal stabilit şi având un regim special de ocrotire şi conservare, în care exista specii de plante şi animale sãlbatice, elemente şi formaţiuni biogeografice, peisagistice, geologice, paleontologice, speologice sau de alta natura, cu valoare ecologica, ştiinţificã sau culturalã deosebita;
e) sit de conservare - sinonim cu arie naturala protejata;
f) arie specialã de conservare - sit protejat pentru conservarea habitatelor naturale de interes comunitar şi/sau a populatiilor speciilor de interes comunitar, altele decât pasarile sãlbatice, în conformitate cu reglementãrile comunitare;
g) arie de protecţie specialã avifaunistica - sit protejat pentru conservarea speciilor de pãsãri sãlbatice, în conformitate cu reglementãrile comunitare;
h) conservare în situ - ocrotirea şi conservarea bunurilor patrimoniului natural în mediul lor natural de geneza, existenta şi evoluţie;
i) conservare ex situ - ocrotirea şi conservarea bunurilor patrimoniului natural în afarã mediului lor natural de geneza, existenta şi evoluţie;
j) coridor ecologic - zona naturala sau amenajatã care asigura cerinţele de deplasare, reproducere şi refugiu pentru speciile sãlbatice terestre şi acvatice;
k) zona de protecţie - zona inconjuratoare pentru un bun al patrimoniului natural, destinatã sa previnã impactul activitãţilor antropice asupra acelui bun;
l) reţeaua nationala de arii naturale protejate - ansamblul ariilor naturale protejate;
m) reţeaua ecologica a ariilor protejate - ansamblul de arii naturale protejate, împreunã cu coridoarele ecologice;
n) reţeaua ecologica EMERALD - reţeaua europeanã de arii de interes conservativ special, creata în baza Convenţiei privind conservarea vieţii sãlbatice şi a habitatelor naturale din Europa, Berna, 1979;
o) reţeaua ecologica NATURA 2000 - reţeaua ecologica de arii naturale protejate constând în arii de protecţie specialã şi arii speciale de conservare, instituitã prin Directiva 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale, a faunei şi florei sãlbatice;
p) administrarea ariilor naturale protejate - ansamblul de mãsuri care se pun în aplicare pentru asigurarea regimului special de protecţie şi conservare instituit conform dispoziţiilor legale;
q) habitat natural - zona terestra, acvatica sau subterana, în stare naturala sau seminaturala, ce se diferentiaza prin caracteristici geografice, abiotice şi biotice;
r) habitate naturale de interes comunitar - acele habitate care: (i) sunt în pericol de dispariţie în arealul lor natural; (ii) au un areal natural mic ca urmare a restrângerii acestuia sau prin faptul ca au o suprafata restrânsã; sau (iii) reprezintã esantioane reprezentative cu caracteristici tipice pentru una sau mai multe dintre urmãtoarele regiuni biogeografice: alpina, continentala, panonica, stepica şi pontica;
s) habitat natural prioritar - tip de habitat natural amenintat, pentru a cãrui conservare exista o responsabilitate deosebita;
s) stare de conservare favorabilã a unui habitat - se considera atunci când: (i) arealul sau natural şi suprafeţele pe care le acoperã în cadrul acestui areal sunt stabile sau în creştere; (ii) are structura şi funcţiile specifice necesare pentru menţinerea sa pe termen lung; şi (iii) speciile care îi sunt caracteristice se afla într-o stare de conservare favorabilã;
t) habitatul unei specii - mediul natural sau seminatural definit prin factori abiotici şi biotici în care trãieşte o specie în orice stadiu al ciclului biologic;
t) stare de conservare favorabilã a unei specii - starea în care: (i) specia se menţine şi este susceptibilã sa se menţinã pe termen lung ca o componenta viabila a habitatului sau natural; (ii) aria sa de repartiţie naturala nu se reduce şi nu exista riscul sa se reducã în viitor; (iii) exista un habitat destul de intins pentru ca populatiile speciei sa se menţinã pe termen lung;
u) specie ameninţatã - specie periclitata, vulnerabila sau rara;
v) specie prioritara - specie periclitata şi/sau endemica pentru a carei conservare sunt necesare mãsuri urgente;
x) specie de interes comunitar - specie care pe teritoriul Uniunii Europene este periclitata, vulnerabila, rara sau endemica.
CAP. 2
Regimul ariilor naturale protejate
SECŢIUNEA 1
Categorii de arii naturale protejate
ART. 5
(1) Pentru asigurarea mãsurilor speciale de ocrotire şi conservare în situ a bunurilor patrimoniului natural se instituie un regim diferenţiat de ocrotire, conservare şi utilizare, potrivit urmãtoarelor categorii de arii naturale protejate:
a) categorii stabilite la nivel naţional: rezervaţii ştiinţifice, parcuri naţionale, monumente ale naturii, rezervaţii naturale şi parcuri naturale;
b) categorii stabilite prin reglementãri internaţionale: situri naturale ale patrimoniului natural universal, zone umede de importanta internationala, rezervaţii ale biosferei, arii speciale de conservare, arii de protecţie specialã avifaunistica.
(2) Scopul şi regimul de management al categoriilor de arii naturale protejate, stabilite la alin. (1), sunt prevãzute în anexa nr. 1 la prezenta ordonanta de urgenta.
(3) Prin realizarea prevederilor alin. (1) şi (2) se asigura regimul corespunzãtor de ocrotire, conservare şi utilizare pentru:
a) cele mai reprezentative habitate naturale ale spaţiului biogeografic naţional, cu diversitatea biologica floristica şi faunistica specifica, incluzând zone marine, de litoral şi de coasta, zone de campie, de deal şi de munte, zone umede, aride şi zone de ecoton, cursuri de apa cu zone de lunca şi lacuri naturale, asigurându-se protecţia şi conservarea patrimoniului natural floristic şi faunistic, de resurse genetice vegetale şi animale şi menţinerea echilibrului ecologic;
b) habitatele terestre, acvatice şi/sau subterane în care trãiesc permanent sau temporar specii de plante şi/sau animale sãlbatice periclitate, vulnerabile, endemice sau rare, specii de plante şi animale sãlbatice aflate sub regim special de ocrotire, specii cu valoare ştiinţificã şi ecologica deosebita, precum şi pentru acele habitate în care exista şi alte bunuri ale patrimoniului natural ce necesita mãsuri de ocrotire şi conservare în situ;
c) zonele cu resurse biogeografice importante sub aspect biogenetic, ecologic, ştiinţific, educaţional, sanogen şi recreativ;
d) suprafeţele din arealele agricole care conserva şi/sau pot reface diversitatea biologica specifica, cu resurse genetice vegetale şi animale de importanta ecologica, pedogenetica, economicã şi ştiinţificã, pentru ameliorarea speciilor cultivate şi domestice, precum şi pentru dezvoltarea biotehnologiilor;
e) elementele şi formaţiunile naturale geomorfologice, peisagistice, geologice, speologice, paleontologice, pedologice şi altele asemenea, cu valoare de bunuri ale patrimoniului natural;
f) tipurile de habitate naturale, precum şi pentru speciile de plante şi animale de interes comunitar, prevãzute în anexele nr. 2-5 la prezenta ordonanta de urgenta.
(4) Categoriile de arii naturale protejate, prevãzute la alin. (1), se pot modifica şi completa prin hotãrâre a Guvernului la propunerea autoritãţii publice centrale pentru protecţia mediului, cu avizul prealabil al Academiei Romane, luându-se în considerare recomandãrile organizaţiilor internaţionale autorizate, precum şi criteriile pentru selectarea siturilor de importanta comunitara, prevãzute în anexa nr. 7 la prezenta ordonanta de urgenta.
SECŢIUNEA 2
Instituirea regimului de arie naturala protejata
ART. 6
(1) Suprafeţele terestre şi acvatice care la data intrãrii în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenta aparţin domeniului public şi care, prin valoarea patrimoniului natural geomorfologic, floristic, faunistic, forestier şi de alta natura, necesita instituirea regimului de rezervatie ştiinţificã rãmân în proprietate publica şi dobândesc regimul de protecţie, potrivit procedurii prevãzute la art. 8.
(2) Autoritãţile administraţiei publice centrale şi locale sunt obligate sa punã sub regim provizoriu de ocrotire bunurile patrimoniului natural, pana la îndeplinirea procedurilor legale de instituire a regimului de protecţie şi conservare, în conformitate cu prevederile art. 8.
(3) Instituirea regimului de arie naturala protejata şi de zona de protecţie a bunurilor patrimoniului natural, potrivit prevederilor prezentei ordonanţe de urgenta, este prioritara în raport cu orice alte interese, cu excepţia celor care privesc:
a) asigurarea securitãţii naţionale;
b) asigurarea securitãţii, sãnãtãţii oamenilor şi animalelor;
c) prevenirea unor catastrofe naturale.
(4) Mãrimea suprafeţei de teren ce se supune regimului special de ocrotire, conservare şi utilizare, în conformitate cu prevederile art. 5, se stabileşte pe baza de studii de fundamentare ştiinţificã, care se elaboreazã de instituţiile ştiinţifice de specialitate.
ART. 7
Regimul de protecţie se stabileşte indiferent de destinaţia terenului şi de deţinãtor, iar respectarea acestuia este obligatorie în conformitate cu prevederile prezentei ordonanţe de urgenta, precum şi cu alte dispoziţii legale în materie.
ART. 8
(1) Instituirea regimului de arie naturala protejata se face:
a) prin lege, pentru siturile naturale ale patrimoniului natural universal şi pentru rezervaţiile biosferei;
b) prin hotãrâre a Guvernului, pentru parcuri naţionale, parcuri naturale, zone umede de importanta internationala, arii speciale de conservare, arii de protecţie specialã avifaunistica, rezervaţii ştiinţifice, monumente ale naturii, rezervaţii naturale;
c) prin hotãrâri ale consiliilor judeţene sau locale, pentru arii naturale situate pe suprafeţe terestre sau acvatice care aparţin domeniului public de interes judeţean sau local, precum şi pentru cele situate pe suprafeţe aflate în proprietate privatã.
(2) Propunerile pentru instituirea regimului de arie naturala protejata pentru cazurile prevãzute la alin. (1) lit. a) şi b) se pot face din initiativa:
a) autoritãţii publice centrale pentru protecţia mediului, Academiei Romane şi autoritãţilor teritoriale pentru protecţia mediului;
b) altor autoritãţi publice centrale care au în administrare suprafeţe terestre şi acvatice din domeniul public de interes naţional;
c) regiilor autonome, companiilor şi societãţilor naţionale care au în administrare sau în gestiune, prin concesionare, suprafeţe terestre şi acvatice din domeniul public de interes naţional;
d) preşedinţilor consiliilor judeţene sau primarilor;
e) forurilor şi instituţiilor ştiinţifice de ramura, universitatilor şi altor instituţii de învãţãmânt şi muzeelor;
f) organizaţiilor neguvernamentale şi persoanelor fizice.
(3) Propunerile pentru instituirea regimului de arie naturala protejata pentru cazurile prevãzute la alin. (1) lit. c) se pot face din initiativa:
a) preşedinţilor consiliilor judeţene sau primarilor;
b) autoritãţilor teritoriale pentru protecţia mediului;
c) instituţiilor ştiinţifice, de învãţãmânt locale şi muzeelor;
d) organizaţiilor neguvernamentale locale şi persoanelor fizice;
e) proprietarilor de terenuri.
(4) Zonele şi siturile naturale care întrunesc criteriile de sit al patrimoniului natural universal, zona umeda de importanta internationala, rezervatie a biosferei, arie specialã de conservare şi arie de protecţie specialã avifaunistica dobândesc acest regim conform procedurii prevãzute la art. 8 alin. (1) lit. a) şi b), sub rezerva recunoaşterii lor de cãtre organismele internaţionale autorizate.
(5) La promovarea actelor normative pentru ariile naturale protejate prevãzute la art. 8 avizele autoritãţilor administraţiei publice centrale care administreazã suprafeţele terestre şi acvatice din domeniul public de interes naţional au caracter consultativ.
(6) Propunerea de instituire a regimului de arie naturala protejata pentru cazurile prevãzute la alin. (1) lit. c) se face pe baza unei documentaţii ştiinţifice care se avizeazã de Academia Romana şi se înainteazã la consiliile judeţene sau locale, dupã caz, în vederea analizei şi luãrii hotãrârii de declarare.
(7) Hotãrârile consiliilor judeţene sau locale de declarare a unor arii naturale protejate se comunica autoritãţilor teritoriale pentru protecţia mediului, precum şi Academiei Romane şi se publica, în condiţiile legii.
ART. 9
Pentru luarea de urgenta a mãsurilor de protecţie şi conservare ce se impun, regimul de arie naturala protejata din categoriile prevãzute la art. 5 alin. (1) se poate institui, cu caracter provizoriu, în baza documentaţiei avizate de Academia Romana, prin ordin al conducerii autoritãţii publice centrale pentru protecţia mediului, pana la declarare conform prevederilor prezentei ordonanţe de urgenta.
ART. 10
Modul de constituire şi de administrare a ariilor naturale protejate va lua în considerare interesele comunitãţilor locale, facilitandu-se participarea localnicilor la aplicarea mãsurilor de protecţie, conservare şi utilizare durabila a resurselor naturale, incurajandu-se menţinerea practicilor şi cunoştinţelor traditionale locale în valorificarea acestor resurse, în beneficiul comunitãţilor locale.
ART. 11
Documentaţia necesarã în vederea instituirii regimului special de arie naturala protejata trebuie sa cuprindã:
a) studiul de fundamentare ştiinţificã;
b) harta topografica, cu limitele ariei naturale protejate;
c) suprafata şi situaţia juridicã a terenurilor, cu precizarea proprietarilor acestora;
d) avizul Academiei Romane.
ART. 12
Pana la finalizarea procedurilor de instituire a regimului de protecţie a ariilor naturale protejate deţinãtorii bunurilor cu valoare de patrimoniu natural, indiferent de destinaţia terenurilor, vor aplica şi vor respecta mãsurile de ocrotire, conservare şi utilizare stabilite de autoritãţile pentru protecţia mediului, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenta.
ART. 13
Rezervaţiile ştiinţifice, parcurile naţionale, monumentele naturii, rezervaţiile naturale şi parcurile naturale, precum şi celelalte bunuri ale patrimoniului natural, cu regim de ocrotire şi conservare dobândit pana la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenta, prin legi sau prin alte acte cu caracter normativ emise de autoritãţile administraţiei publice centrale sau locale, îşi pãstreazã regimul stabilit, urmând sa fie reincadrate în categoriile prevãzute la art. 5 alin. (1) prin ordin al conducerii autoritãţii publice centrale pentru protecţia mediului, cu avizul Academiei Romane.
ART. 14
(1) Ariile naturale protejate şi zonele de protecţie vor fi evidentiate în mod obligatoriu în planurile naţionale, zonale şi locale de amenajare a teritoriului şi de urbanism.
(2) În perimetrele ariilor naturale protejate şi în vecinãtatea acestora, precum şi a altor bunuri ale patrimoniului natural supuse unui regim special de protecţie şi conservare este interzisã orice lucrare sau activitate susceptibilã sa genereze un impact negativ asupra acestora.
ART. 15
Sunt ocrotite şi se conserva totodatã în regim de protecţie, cu rol de coridoare ecologice, perdelele forestiere, tufarisurile naturale, vegetatia malurilor şi a luncilor din lungul râurilor şi de pe malurile lacurilor, zonele umede naturale, pajistile naturale, vegetatia de pe terenurile marginale ale culturilor agricole, vegetatia naturala din lungul cãilor de comunicaţie rutiera şi feroviara, fiind interzise orice lucrare şi acţiune care le afecteazã integritatea, cu excepţia cazurilor temeinic justificate şi aprobate de autoritatea competenta pentru protecţia mediului.
SECŢIUNEA 3
Administrarea reţelei de arii naturale protejate
ART. 16
(1) Ansamblul ariilor naturale protejate, asa cum sunt definite în anexa nr. 1, constituie reţeaua nationala de arii naturale protejate.
(2) Coordonarea managementului reţelei naţionale de arii naturale protejate este în responsabilitatea autoritãţii publice centrale pentru protecţia mediului, a Academiei Romane, precum şi a Comitetului Naţional "Om-Biosfera", potrivit atribuţiilor pe care le au, în conformitate cu prevederile art. 39.
ART. 17
Responsabilitãţile pentru stabilirea modalitãţilor de administrare a ariilor naturale protejate şi a altor bunuri ale patrimoniului natural, puse sub regim special de protecţie şi conservare, revin dupã cum urmeazã:
a) autoritãţii publice centrale pentru protecţia mediului, împreunã cu Academia Romana, pentru ariile naturale protejate declarate prin legi sau prin alte acte normative adoptate de Guvern;
b) autoritãţilor administraţiei publice judeţene sau locale, pentru ariile naturale protejate declarate prin hotãrâri ale acestora.
ART. 18
(1) Modalitãţile de administrare a ariilor naturale protejate şi a altor bunuri ale patrimoniului natural puse sub regim special de protecţie şi conservare se stabilesc avându-se în vedere:
a) categoria ariei naturale protejate şi regimul de management al acesteia;
b) întinderea ariei naturale protejate şi regimul de proprietate al terenurilor şi bunurilor incluse în perimetrul acesteia;
c) posibilitãţile de asigurare a resurselor financiare pentru asigurarea personalului şi a mijloacelor necesare pentru buna administrare;
d) capacitatile şi interesul unor foruri ştiinţifice, universitãţi, instituţii de cercetare şi învãţãmânt din sectorul public şi privat, organizaţii profesionale guvernamentale şi neguvernamentale de a-şi asuma responsabilitãţile de administrare a unor categorii de arii naturale protejate, cu asigurarea resurselor necesare, financiare şi de personal, sub controlul autoritãţilor naţionale responsabile.
(2) Administrarea ariilor naturale protejate şi a celorlalte bunuri ale patrimoniului natural puse sub regim special de protecţie şi conservare se poate face prin:
a) structuri de administrare special constituite;
b) regii autonome, companii şi societãţi naţionale şi comerciale, autoritãţi ale administraţiei publice locale, servicii descentralizate ale administraţiei publice centrale;
c) instituţii ştiinţifice, de cercetare şi de învãţãmânt din sectorul public şi privat, muzee, organizaţii neguvernamentale, constituite potrivit legii;
d) persoane fizice cu calitatea de custode, în condiţiile art. 20.
(3) Structurile de administrare special constituite se asigura, în mod obligatoriu, pentru rezervaţiile biosferei, parcurile naţionale, parcurile naturale şi, dupã caz, pentru zonele umede de importanta internationala.
(4) Structurile de administrare special constituite sunt reprezentate prin:
a) administraţii proprii, cu personal calificat, special angajat, care asigura administrarea ariilor naturale protejate, potrivit planurilor de management şi regulamentelor de organizare şi funcţionare, aprobate de autoritatea centrala pentru protecţia mediului;
b) consilii consultative de administrare, organizate pe lângã administraţiile proprii, alcãtuite din reprezentanţi ai instituţiilor, organizaţiilor economice, autoritãţilor şi comunitãţilor locale care deţin cu orice titlu suprafeţe în perimetrul ariei naturale respective şi care sunt implicate şi interesate în aplicarea mãsurilor de protecţie, conservare şi dezvoltare durabila a zonei.
(5) Administraţiile proprii, cu personal calificat, special angajat se numesc:
a) de autoritatea centrala pentru protecţia mediului, în cazurile în care acestea îi sunt direct subordonate, fiind finanţate de la bugetul de stat în cadrul numãrului total de posturi stabilit pentru autoritatea centrala pentru protecţia mediului şi serviciile sale descentralizate, în limita alocaţiilor bugetare aprobate pentru aceasta autoritate;
b) de organizaţiile economice cãrora li se atribuie dreptul de a administra o arie naturala protejata şi care consimt sa asigure din surse proprii mijloacele financiare şi tehnice necesare pentru buna administrare, potrivit planului de management aprobat de autoritatea centrala pentru protecţia mediului.
(6) Consiliile consultative de administrare se organizeazã sub îndrumarea autoritãţii centrale pentru protecţia mediului, care le aproba componenta şi atribuţiile.
(7) Ariile naturale protejate, a cãror administrare se realizeazã prin structuri de administrare special constituite, potrivit alin. (4), vor fi indrumate şi supravegheate de câte un consiliu ştiinţific.
(8) Consiliile ştiinţifice se propun de Academia Romana şi se aproba de conducerea autoritãţii centrale pentru protecţia mediului.
(9) Consiliile ştiinţifice evalueaza modul în care sunt aplicate mãsurile prevãzute în planurile de management şi prezintã, anual sau ori de câte ori este necesar, Academiei Romane şi autoritãţii centrale pentru protecţia mediului rapoarte cuprinzând constatãri, propuneri şi recomandãri.
(10) În cazurile rezervaţiilor ştiinţifice, rezervaţiilor naturale, monumentelor naturii, rezervaţiilor peisagistice, ariilor speciale de conservare, ariilor de protecţie specialã avifaunistica şi celorlalte bunuri ale patrimoniului natural supuse unui regim special de protecţie, care nu sunt cuprinse în perimetrele rezervaţiilor biosferei, ale parcurilor naţionale şi parcurilor naturale, administrarea se poate asigura prin una dintre modalitãţile prevãzute la alin. (2) lit. b), c) şi d), pe baza de convenţii încheiate, dupã caz, cu autoritatea centrala pentru protecţia mediului, Academia Romana şi autoritãţile administraţiei publice locale.
(11) În situaţiile în care în aceeaşi zona exista arii naturale protejate şi alte bunuri ale patrimoniului natural supuse unui regim special de protecţie, administrarea lor se poate asigura de un singur organ de administrare, în subordinea directa a agenţiei teritoriale pentru protecţia mediului.
ART. 19
(1) Planurile de management al ariilor naturale protejate se elaboreazã de administraţiile ariilor naturale protejate, astfel cum sunt stabilite la art. 18 alin. (4), cu sprijinul consiliilor ştiinţifice, şi se aproba de autoritatea centrala pentru protecţia mediului, cu avizul Academiei Romane.
(2) Respectarea planurilor de management este obligatorie pentru administraţiile ariilor naturale protejate, precum şi pentru persoanele fizice şi juridice care deţin sau administreazã terenuri şi alte bunuri şi/sau desfãşoarã activitãţi în perimetrul ariei naturale protejate.
ART. 20
(1) Pentru supravegherea unor arii naturale protejate şi bunuri ale patrimoniului natural aflate sub regim special de protecţie şi conservare, care aparţin domeniului public şi nu necesita structuri de administrare special constituite, se instituie calitatea de custode.
(2) Custozi pot fi persoane fizice sau juridice, muzee, şcoli, universitãţi, autoritãţi locale, organizaţii neguvernamentale, cluburi speologice, cluburi de turism şi altele asemenea, care au calificarea, instruirea şi mijloacele necesare pentru a aplica mãsurile de ocrotire şi conservare a bunurilor încredinţate.
(3) Calitatea de custode se stabileşte prin încheierea de convenţii între pãrţi, conform legii, în care se stipuleazã obligaţiile şi drepturile acestora. Convenţia de custodie şi legitimatia de custode reprezintã documente valabile în fata autoritãţilor publice şi a altor persoane interesate.
(4) Pentru ariile naturale protejate ce intra în componenta Reţelei naţionale de arii naturale protejate modalitatea încheierii convenţiilor şi eliberarea legitimatiilor de custode sunt în competenta de reglementare a autoritãţii centrale pentru protecţia mediului, cu avizul Academiei Romane.
(5) Controlul activitãţii custozilor intra în atribuţiile autoritãţii cu care s-a încheiat convenţia de custodie.
(6) Pentru activitãţi meritorii custozii pot fi recompensati şi pot primi distincţii din partea autoritãţii publice centrale pentru protecţia mediului şi a Academiei Romane, în condiţiile legii.
ART. 21
Bunurile cu valoare de patrimoniu natural existente în situ, deţinute în regim de proprietate privatã, sunt ocrotite şi se conserva de proprietarii lor, cu respectarea drepturilor şi obligaţiilor legale. Dacã proprietarul nu consimte sau, deşi consimte, nu respecta mãsurile speciale de ocrotire şi conservare stabilite de autoritatea de mediu ori nu are capacitatea de a realiza aceste mãsuri, autoritatea centrala pentru protecţia mediului, prin împuterniciţii sãi, va solicita, în condiţiile legii, mãsura indisponibilizarii provizorii sau, dupã caz, definitive, în vederea instituirii unei administrãri speciale asupra bunurilor în cauza. În aceste condiţii autoritatea publica centrala pentru protecţia mediului va inainta instanţei judecãtoreşti competente cu soluţionarea cererii propuneri concrete privind regimul special de administrare a bunurilor.
ART. 22
(1) Construcţiile, dotãrile şi alte amenajãri existente în perimetrul ariilor naturale protejate legal constituite, realizate din investiţii publice pe terenuri ce aparţin domeniului public, vor fi destinate, cu prioritate, activitãţilor administrative şi ştiinţifice ale celor care le asigura managementul, precum şi altor activitãţi în legatura cu buna administrare.
(2) În toate situaţiile în care managementul ariilor naturale protejate este realizat prin structuri proprii de administrare, acestea vor dispune de un sediu administrativ asigurat, cu prioritate dintre cele menţionate la alin. (1).
(3) În ariile protejate în care este permis ecoturismul construcţiile, dotãrile şi amenajãrile menţionate la alin. (1) pot fi destinate şi acestui scop, precum şi activitãţilor de educaţie şi instrucţie ecologica ce se cu organizeazã în cooperare cu instituţiile de învãţãmânt şi cu organizaţiile neguvernamentale angajate în activitãţi de ocrotire şi educaţie ecologica.
ART. 23
(1) Pentru completarea resurselor financiare necesare pentru buna administrare a ariilor naturale protejate, potrivit planurilor de management, administraţiile acestora pot institui un sistem de tarife, ce se aproba de autoritatea centrala pentru protecţia mediului sau, dupã caz, de autoritãţile administraţiei publice locale.
(2) Tarifele se plãtesc de persoanele fizice şi juridice care beneficiazã de bunurile, serviciile şi activitãţile specifice desfãşurate în ariile naturale protejate.
(3) Sumele provenite din tarifele ce se instituie potrivit alin. (1) se vor utiliza de cãtre administraţiile ariilor naturale protejate, exclusiv pentru administrarea şi protejarea bunurilor patrimoniului natural ce fac obiectul prezentei ordonanţe de urgenta.
(4) Cuantumul tarifelor se stabileşte de autoritatea publica centrala pentru protecţia mediului şi se publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.
ART. 24
Pentru unele bunuri floristice şi faunistice ale patrimoniului natural, existente în grãdini şi parcuri naturale, grãdini zoologice, precum şi în colecţii muzeistice, ca bunuri ale patrimoniului natural floristic, faunistic, geologic, paleontologic, mineralogic şi de alta natura, mãsurile necesare de protecţie şi conservare vor fi luate de administratorii sau deţinãtorii acestora.
CAP. 3
Conservarea habitatelor şi a speciilor
ART. 25
(1) Ocrotirea şi conservarea habitatelor naturale şi seminaturale, terestre, acvatice şi subterane de interes comunitar, existente pe teritoriul României şi prevãzute în anexa nr. 2, se fac prin declararea de arii speciale de conservare.
(2) Ocrotirea speciilor de plante şi animale sãlbatice terestre, acvatice şi subterane de interes comunitar, prevãzute în anexa nr. 3, se face prin declararea de arii speciale de conservare şi de arii de protecţie specialã avifaunistica.
ART. 26
Pentru speciile de plante şi animale sãlbatice terestre, acvatice şi subterane, care se afla sub regim strict de protecţie, inclusiv cele prevãzute în anexa nr. 4, precum şi speciile incluse în lista roşie nationala şi care trãiesc atât în ariile naturale protejate, cat şi în afarã lor, sunt interzise:
a) orice forma de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vãtãmare;
b) perturbarea intenţionatã în cursul perioadei de reproducere, de creştere, de hibernare şi de migratie;
c) distrugerea şi/sau culegerea intenţionatã a cuiburilor şi oualor din natura;
d) deteriorarea şi/sau distrugerea locurilor de reproducere sau odihna;
e) recoltarea florilor şi fructelor, culegerea, taierea, dezradacinarea sau distrugerea cu intenţie a acestor plante în habitatele lor naturale;
f) deţinerea, transportul, comerţul sau schimburile în orice scop fãrã autorizaţia autoritãţii de mediu competente.
ART. 27
Valorificarea plantelor şi animalelor sãlbatice aparţinând speciilor prevãzute în anexa nr. 5, precum şi a altor specii cu acelaşi regim de protecţie se va face în condiţii compatibile cu menţinerea acestor specii într-o stare de conservare favorabilã, luându-se, dupã caz, urmãtoarele mãsuri:
a) reglementarea accesului în anumite zone şi/sau anumite perioade;
b) interdicţia temporarã şi/sau localã a recoltarii şi capturãrii anumitor specii;
c) reglementarea perioadelor, a modurilor şi a mijloacelor de recoltare/capturare, în conformitate cu prevederile anexei nr. 6 la prezenta ordonanta de urgenta;
d) instituirea unui sistem de autorizare a recoltarii/capturãrii plantelor şi animalelor sãlbatice în scopuri comerciale, inclusiv stabilirea de cote;
e) încurajarea cultivarii şi creşterii în captivitate a speciilor de flora şi fauna salbatica de interes economic, în vederea reducerii presiunii asupra populatiilor naturale.
ART. 28
(1) De la prevederile art. 26 şi 27 se poate deroga numai în urmãtoarele situaţii:
a) în interesul protejãrii faunei şi florei sãlbatice şi al conservãrii habitatelor naturale;
b) pentru prevenirea producerii unor prejudicii, în special culturilor, animalelor domestice, pãdurilor, pescariilor, apelor şi altor bunuri;
c) în interesul sãnãtãţii şi securitãţii publice;
d) în scopul cercetãrii ştiinţifice şi învãţãmântului;
e) în scopul repopularilor şi reintroducerii acestor specii.
(2) Derogarile se aproba de autoritatea publica centrala pentru protecţia mediului, cu avizul prealabil al Academiei Romane, cu condiţia sa nu existe o alternativa acceptabilã, iar mãsurile derogatorii sa nu fie în detrimentul menţinerii populatiilor speciilor respective într-o stare de conservare favorabilã în arealul lor natural.
CAP. 4
Conservarea altor bunuri ale patrimoniului natural
ART. 29
Tipurile geomorfologice deosebite, de relief pozitiv sau negativ, cum sunt colinele, depresiunile, dolinele, seile, vaile carstice, ponoarele, izbucurile şi altele, se conserva în cadrul ariilor naturale protejate existente sau în cadrul unor arii naturale de interes geomorfologic, corespunzãtor delimitate şi puse sub regim special de protecţie, potrivit prevederilor art. 8.
ART. 30
(1) Bunurile patrimoniului natural existente în situ în afarã perimetrului ariilor naturale protejate din categoriile stabilite la art. 5 alin. (1), respectiv pesteri, depozite fosilifere, formaţiuni geologice, mineralogice, arbori seculari ori reprezentativi izolati şi altele asemenea, vor fi protejate prin stabilirea unor zone de protecţie corespunzãtoare ca întindere scopului de conservare a bunurilor naturale.
(2) Pentru pesteri zona de protecţie se poate referi la o zona restrânsã în jurul intrãrii în pestera şi la o zona reprezentatã de protecţia integrala sau parţialã a pesterii la suprafata terenului.
ART. 31
(1) Bunurile patrimoniului geologic, ca bunuri naturale ale subsolului, sunt, în condiţiile legii, bunuri proprietate publica.
(2) Pesterile cu speleogene, speleoteme, minerale, acumulari de sediment, acumulari de apa, depozite paleontologice şi arheologice, formele de viata specifice, se clasifica dupã cum urmeazã:
a) clasa A - cuprinde pesteri de valoare ştiinţificã sau peisagistica exceptionala, încã neafectate de intervenţia omului şi care reclama mãsuri stricte de protecţie şi conservare;
b) clasa B - cuprinde pesteri importante prin mãrime, amplasare geograficã, raritatea resurselor şi prin potenţial;
c) clasa C - cuprinde pesterile care nu întrunesc condiţiile pentru a fi incluse în clasele A şi B.
(3) Evidenta pesterilor din clasele A, B şi C se va tine de Academia Romana, care va întocmi catalogul acestora, luând în considerare propunerile fãcute de persoane fizice sau juridice, pe baza de referate de specialitate.
(4) Pesterile din clasa A nu pot face obiectul nici unei amenajãri sau modificãri a factorilor naturali. Ele pot face obiectul explorarilor speologice, cercetãrii ştiinţifice sau turismului ecologic pe baza de autorizaţii şi în limitele stabilite prin regulamentele şi planurile de management.
(5) Pesterile din clasa B pot face obiectul explorarilor speologice, cercetãrii ştiinţifice sau turismului ecologic pe baza autorizaţiilor emise de Academia Romana. De asemenea, ele pot face obiectul unor valorificari economice şi sociale, precum turismul, captarea apei subterane, speoterapia şi alte utilizãri similare care nu afecteazã mediul natural al pesterii.
(6) Pesterile din clasa B pot fi date în custodie persoanelor fizice sau juridice în condiţiile prevãzute de prezenta ordonanta de urgenta.
(7) Inventarierea, clasificarea, ocrotirea şi conservarea patrimoniului speologic, precum şi elaborarea şi controlul mãsurilor de ocrotire şi conservare a patrimoniului speologic sunt în competenta Academiei Romane şi a autoritãţilor teritoriale pentru protecţia mediului.
ART. 32
În scopul evitãrii efectelor negative asupra bunurilor patrimoniului speologic se interzic:
a) distrugerea sau degradarea speleotemelor, speleogenelor, a altor resurse ale pesterii şi efectuarea de sãpãturi;
b) colectarile de fauna, fosile sau obiecte de interes arheologic, efectuate fãrã autorizaţie în pesteri;
c) pãtrunderea într-o pestera închisã prin fortarea intrãrii;
d) desfãşurarea neautorizata a activitãţilor turistice, sportive, culturale sau economice în pesterile din clasele A şi B;
e) dislocarea, vânzarea, cumpãrarea, colectionarea speleotemelor sau altor resurse ale pesterilor;
f) depozitarea oricãror deşeuri, materiale, substanţe, cadavre de animale în pesteri ori avene;
g) distrugerea sau degradarea marcajelor ori a panourilor indicatoare din exteriorul sau interiorul pesterilor;
h) efectuarea neautorizata, în perimetrul de la suprafata sau în apropierea intrãrii unei pesteri protejate, a unor lucrãri cum ar fi derocari, defrisari, baraje, explozii, construcţii.
ART. 33
(1) Academia Romana are competenta sa elibereze autorizaţii pentru:
a) activitãţi ştiinţifice, de explorare sau turistice, cu caracter limitativ, în pesteri din clasa A;
b) activitãţi ştiinţifice, de explorare, economice şi sociale, cu caracter temporar sau permanent, în pesteri din clasa B;
c) sãpãturi şi colectari din pesteri;
d) lucrãri la intrarea sau deasupra unor pesteri protejate.
(2) Autorizaţia se elibereazã pe baza unei cereri care va conţine precizãri privind scopul, mijloacele, durata, proportiile, garanţiile acţiunii şi se va retrage în cazul în care condiţiile stabilite la eliberarea ei nu au fost respectate.
ART. 34
(1) Fac parte din patrimoniul geologic tipurile de obiective care conserva esantioane reprezentative din punct de vedere paleontologic, petrografic, mineralogic, structural, stratigrafic.
(2) Inventarierea, clasificarea, ocrotirea şi conservarea patrimoniului geologic, precum şi elaborarea şi controlul mãsurilor de ocrotire şi conservare a patrimoniului geologic, supravegherea şi controlul ariilor protejate de interes geologic sunt în competenta Academiei Romane şi a autoritãţilor teritoriale pentru protecţia mediului.
(3) Instituirea regimului special de protecţie pentru ariile naturale protejate de interes geologic se face în conformitate cu prevederile art. 8.
ART. 35
Pntru evitarea efectelor negative asupra bunurilor patrimoniului geologic se interzic:
a) distrugerea, perturbarea sau alterarea siturilor de conservare pentru obiective geologice;
b) dislocarea, prelevarea rocilor, fosilelor, vegetatiei de pe aria unui sit de conservare, fãrã acordul celui care o administreazã;
c) intrarea în perimetrul protejat fãrã permisul de acces eliberat de cel care îl administreazã;
d) înstrãinarea din proprietate publica a unui sit sau a unui teren ce cuprinde un sit de conservare de interes geologic.
ART. 36
În cadrul santierelor de exploatare managerul acestora va desemna persoane de specialitate sau custozi, dupã caz, care sa vegheze la protejarea bunurilor geologice din fronturile de lucru, asigurându-se astfel:
a) supravegherea permanenta a zonelor de extracţie şi conservarea materialului de provenienta paleobiologica sau minerala;
b) avertizarea lucrãtorilor asupra aspectelor ce privesc conservarea anumitor bunuri geologice ce pot fi ulterior înregistrate ca situri de conservare sau bunuri ale patrimoniului geologic;
c) conservarea perimetrelor care au sau pot dobândi regim de protecţie specialã;
d) conservarea colectiilor de bunuri geologice de provenienta localã;
e) colaborarea cu conducerea şantierului şi cu autoritãţile locale;
f) întocmirea de rapoarte periodice asupra activitãţii de conservare, care se înainteazã Academiei Romane şi autoritãţilor teritoriale pentru protecţia mediului.
ART. 37
(1) Florile de mina şi fosilele de plante şi animale vertebrate şi nevertebrate sunt considerate bunuri ale patrimoniului natural din momentul descoperirii lor.
(2) Comercializarea pe piata interna şi exportul în orice scop al bunurilor prevãzute la alin. (1) se poate face numai cu acordul autoritãţii centrale pentru protecţia mediului, cu avizul prealabil al Academiei Romane.
CAP. 5
Autoritãţi şi instituţii responsabile
ART. 38
Autoritãţile naţionale cu responsabilitãţi de reglementare administrativã şi ştiinţificã, de supraveghere şi control în aplicarea prevederilor prezentei ordonanţe de urgenta sunt:
a) autoritatea publica centrala pentru protecţia mediului, cu responsabilitãţi de reglementare, supraveghere şi control administrativ, prin Direcţia de Conservare a Naturii şi a Diversitatii Biologice;
b) Academia Romana, ca autoritate ştiinţificã nationala, cu responsabilitãţi de avizare, expertizare, supraveghere şi control ştiinţific, prin Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii;
c) Comisia Nationala UNESCO, prin Comitetul Naţional Om-Biosfera, cu responsabilitãţi de coordonare a managementului rezervaţiilor biosferei.
ART. 39
(1) Autoritatea publica centrala pentru protecţia mediului are urmãtoarele atribuţii:
a) elaboreazã, adopta şi aplica mãsurile necesare realizãrii obiectivelor şi acţiunilor prevãzute în Strategia nationala şi în Planul naţional de acţiune pentru conservarea diversitatii biologice şi utilizarea durabila a componentelor sale;
b) elaboreazã directive, proceduri, regulamente, norme şi instrucţiuni pentru punerea în aplicare a prevederilor prezentei ordonanţe de urgenta şi a prevederilor convenţiilor şi acordurilor internaţionale din domeniul conservãrii naturii şi a diversitatii biologice, la care România este parte;
c) coordoneazã şi/sau elaboreazã studiile şi rapoartele naţionale asupra ariilor protejate şi conservãrii diversitatii biologice;
d) organizeazã reţeaua nationala de arii naturale protejate, stabileşte regimul de administrare a acestora şi exercita controlul în privinta respectãrii acestui regim;
e) aproba planurile de management al ariilor naturale protejate din reţeaua nationala, cu avizul Academiei Romane;
f) numeşte şi revoca organele de administraţie aflate în subordine directa;
g) promoveazã spre aprobare, cu avizul Academiei Romane, propunerile de constituire de noi arii naturale protejate şi le încadreazã în reţeaua nationala de arii naturale protejate, pe categoriile de management prevãzute la art. 5 alin. (1);
h) iniţiazã, cu avizul Academiei Romane, mãsurile necesare pentru încetarea regimului de arie naturala protejata pentru ariile care şi-au pierdut valoarea şi capacitatea conservativa pentru care a fost instituit acel regim;
i) asigura organizarea şi dezvoltarea în România a reţelelor internaţionale de arii protejate EMERALD şi NATURA 2000;
j) colaboreazã cu Academia Romana la elaborarea catalogului şi atlasului ariilor naturale protejate din România, a listelor şi cãrţilor roşii pentru speciile de plante şi animale şi pentru tipurile de habitate din România, precum şi a altor cataloage şi albume privind patrimoniul natural de interes naţional;
k) promoveazã şi finanţeazã programe de cercetare ştiinţificã pentru cunoaşterea şi evaluarea stãrii habitatelor naturale, a speciilor din flora şi fauna salbatica şi a altor bunuri ale patrimoniului natural existente pe teritoriul tarii, ce urmeazã sa fie finanţate din bugetul de stat şi din alte surse, potrivit legii;
l) promoveazã realizarea studiilor speciale de evaluare a stãrii resurselor biologice din flora şi fauna salbatica ce se exploateazã şi se valorifica în diferite scopuri economice şi sociale, pentru stabilirea condiţiilor şi a mãsurilor care sa asigure utilizarea lor durabila, menţinerea potenţialului natural de regenerare, a integritãţii structurale şi functionale a ecosistemelor terestre şi acvatice şi a echilibrului ecologic;
m) emite autorizaţii, urmãreşte şi controleazã respectarea mãsurilor legale privind utilizarea durabila a componentelor diversitatii biologice, scop în care poate sa dispunã interzicerea sau limitarea exploatãrii unor resurse de flora şi fauna salbatica;
n) promoveazã realizarea unor proiecte speciale destinate ocrotirii şi conservãrii habitatelor naturale şi diversitatii biologice, restaurarii habitatelor deteriorate, refacerii unor populaţii viabile de specii amenintate cu disparitia;
o) promoveazã şi sprijinã evaluarea stãrii diversitatii biologice existente în afarã ariilor protejate şi stabileşte mãsurile necesare protecţiei şi conservãrii acesteia;
p) organizeazã Sistemul informaţional naţional al diversitatii biologice şi sistemul de schimb de informaţii prin mecanismul internaţional în domeniul diversitatii biologice;
q) elaboreazã proceduri şi regulamente pentru asigurarea şi facilitarea accesului publicului la informaţiile privind starea habitatelor naturale, a florei şi faunei sãlbatice, pentru consultarea şi facilitarea participãrii comunitãţilor locale, a organizaţiilor neguvernamentale şi a altor grupuri sociale interesate în procesul de elaborare şi aplicare a deciziilor şi mãsurilor de protecţie, conservare şi utilizare durabila;
r) emite, la solicitarea persoanelor interesate, acordul de mediu şi permisul CITES pentru exportul, importul şi tranzitul resurselor biologice din flora şi fauna salbatica;
s) instituie şi aproba tarife şi stabileşte modalitãţile concrete de utilizare a sumelor încasate pentru asigurarea bunei gospodariri a bunurilor patrimoniului natural ce fac obiectul prezentei ordonanţe de urgenta;
s) aproba, cu avizul Academiei Romane, şi pune în aplicare procedurile legale pentru modificarea suprafeţei şi limitelor ariilor naturale protejate;
t) îndeplineşte, potrivit competentelor pe care le are, atribuţiile de secretariat şi punct focal naţional pentru convenţiile şi acordurile internaţionale din domeniul conservãrii naturii, ratificate de România, şi participa la acţiunile de cooperare internationala ce decurg din acestea;
t) îndeplineşte şi alte atribuţii, în conformitate cu prevederile legislaţiei naţionale şi ale tratatelor, convenţiilor şi acordurilor internaţionale din domeniul conservãrii naturii şi a diversitatii biologice la care România este parte.
(2) Pentru emiterea acordurilor de mediu pentru export şi a permiselor CITES se percep tarife stabilite potrivit legii.
ART. 40
Atribuţiile autoritãţii publice centrale, la nivel teritorial, se îndeplinesc de agenţiile teritoriale pentru protecţia mediului, prin serviciile specifice pentru conservarea naturii şi a diversitatii biologice, în cooperare cu administraţiile ariilor naturale protejate, inspectoratele silvice şi oficiile cinegetice teritoriale, precum şi cu autoritãţile administraţiei publice locale.
ART. 41
(1) Responsabilitãţile de expertizare, avizare, supraveghere şi control ştiinţific, în aplicarea dispoziţiilor prezentei ordonanţe de urgenta, revin Academiei Romane, scop în care:
a) avizeazã şi propune autoritãţii publice centrale pentru protecţia mediului promovarea spre aprobare a constituirii de noi arii protejate în reţeaua nationala de arii naturale protejate;
b) avizeazã şi propune autoritãţii publice centrale pentru protecţia mediului anularea regimului de arie naturala protejata în situaţiile în care valoarea şi capacitatea conservativa pentru care a fost instituit acel regim nu se mai justifica;
c) avizeazã planurile de management ale ariilor naturale protejate din reţeaua nationala;
d) avizeazã numirea membrilor organelor ştiinţifice şi a conducatorului administraţiei ariilor naturale protejate din reţeaua nationala de arii naturale protejate;
e) colaboreazã cu autoritatea publica centrala pentru protecţia mediului la organizarea şi dezvoltarea în România a reţelelor internaţionale de arii protejate EMERALD şi NATURA 2000, precum şi a altor reţele europene şi internaţionale;
f) colaboreazã cu autoritatea centrala pentru protecţia mediului la elaborarea catalogului şi atlasului ariilor protejate din România, precum şi a listelor şi cãrţilor roşii pentru speciile de plante şi animale, precum şi pentru habitatele din România;
g) iniţiazã şi promoveazã programe de cercetare ştiinţificã pentru cunoaşterea şi evaluarea stãrii habitatelor, a speciilor din flora şi fauna salbatica şi a altor bunuri ale patrimoniului natural existente pe teritoriul tarii;
h) colaboreazã la promovarea unor proiecte speciale destinate ocrotirii şi conservãrii habitatelor naturale şi diversitatii biologice, restaurarii habitatelor deteriorate, refacerii unor populaţii viabile de specii amenintate cu disparitia;
i) avizeazã studiile de evaluare a stãrii resurselor biologice din flora şi fauna salbatica ce se valorifica în diferite scopuri economice şi sociale, pentru stabilirea condiţiilor şi a mãsurilor care sa asigure utilizarea lor durabila, menţinerea potenţialului natural de regenerare, a integritãţii structurale şi functionale a ecosistemelor terestre şi acvatice şi a echilibrului ecologic;
j) analizeazã şi avizeazã efectuarea unor lucrãri şi activitãţi susceptibile de a avea un impact negativ asupra mediului pe teritoriul ariilor naturale protejate;
k) promoveazã şi sprijinã evaluarea stãrii diversitatii biologice existente în afarã ariilor protejate şi colaboreazã la stabilirea mãsurilor necesare protecţiei şi conservãrii acesteia;
l) participa la organizarea sistemului naţional informaţional pentru arii naturale protejate şi diversitate biologica;
m) îndeplineşte funcţia de beneficiar al rezultatelor cercetãrilor finanţate din fonduri publice şi din alte fonduri, în vederea utilizãrii acestora pentru dezvoltarea sistemului naţional informaţional privind diversitatea biologica şi ariile naturale protejate din România;
n) avizeazã modificarea suprafeţelor şi limitelor ariilor naturale protejate din reţeaua nationala de arii naturale protejate;
o) aproba modificarea traseelor turistice şi deschiderea de trasee turistice noi în cuprinsul ariilor naturale protejate din reţeaua nationala.
ART. 42
Comitetul Naţional Om-Biosfera al Comisiei Naţionale pentru UNESCO, în conformitate cu atribuţiile sale:
a) analizeazã şi avizeazã proiectele de acte normative care privesc rezervaţiile biosferei;
b) coopereazã cu autoritatea publica centrala pentru protecţia mediului în coordonarea activitãţii organelor de administrare a rezervaţiilor biosferei pentru realizarea mãsurilor necesare atingerii obiectivelor acestora;
c) analizeazã şi avizeazã planurile de management al rezervaţiilor biosferei;
d) avizeazã numirea membrilor organelor ştiinţifice şi de administrare a rezervaţiilor biosferei;
e) analizeazã rapoartele periodice elaborate de administraţiile rezervaţiilor biosferei şi transmite acestora şi autoritãţii publice centrale pentru protecţia mediului puncte de vedere şi recomandãri.
ART. 43
Autoritãţile publice centrale şi locale, organizaţiile economice care deţin cu orice titlu suprafeţe terestre şi acvatice şi serviciile publice descentralizate cu responsabilitãţi în planificarea şi amenajarea teritoriului, în administraţia agricolã, silvicã, a apelor şi a altor resurse naturale ale solului şi subsolului sunt obligate sa furnizeze informaţiile şi datele solicitate de Academia Romana şi de autoritatea centrala pentru protecţia mediului, pentru îndeplinirea responsabilitãţilor pe care le au potrivit dispoziţiilor prezentei ordonanţe de urgenta.
CAP. 6
Organizarea şi exercitarea controlului
ART. 44
(1) Controlul asupra respectãrii prevederilor prezentei ordonanţe de urgenta se organizeazã de autoritatea centrala pentru protecţia mediului şi se exercita prin personal special împuternicit din cadrul:
a) aparatului central al acesteia cu atribuţii de control pe întreg teritoriul tarii;
b) agentiilor teritoriale pentru protecţia mediului cu atribuţii de control pe teritoriul unitãţilor administrativ-teritoriale în care acestea funcţioneazã;
c) organelor de administrare a ariilor naturale protejate, cu atribuţii de control pe teritoriul acestora;
d) inspectoratelor silvice teritoriale cu atribuţii de control pe teritoriul lor de competenta;
e) oficiilor cinegetice teritoriale cu atribuţii de control pe teritoriul lor de competenta.
(2) Controlul asupra respectãrii prevederilor prezentei ordonanţe de urgenta referitoare la ariile naturale protejate declarate prin hotãrâri ale consiliilor judeţene sau locale se exercita de personalul special împuternicit al acestora.
(3) În toate situaţiile în care bunurile patrimoniului natural, asa cum sunt definite în prezenta ordonanta de urgenta, sunt încredinţate în custodie, custozii au obligaţia de a sesiza imediat autoritãţile competente din teritoriu asupra faptelor ce aduc prejudicii acestor bunuri, autoritãţile sesizate fiind obligate sa procedeze la constatarea faptelor şi la aplicarea mãsurilor prevãzute de lege.
ART. 45
Controlul ştiinţific asupra respectãrii prevederilor prezentei ordonanţe de urgenta se organizeazã de Academia Romana prin personal special împuternicit.
ART. 46
Controlul privind operaţiunile de import, export şi tranzit cu plante şi animale sãlbatice, cu pãrţi şi produse din acestea şi cu alte bunuri ale patrimoniului natural se exercita de cãtre organele vamale teritoriale, precum şi de autoritãţile pentru mediu competente.
CAP. 7
Sancţiuni
ART. 47
Încãlcarea prevederilor prezentei ordonanţe de urgenta atrage rãspunderea civilã, contravenţionalã sau penalã, dupã caz.
ART. 48
Nerespectarea prevederilor prezentei ordonanţe de urgenta constituie contravenţie, dacã, potrivit legii penale, nu constituie infracţiune, şi se sancţioneazã cu amenda contravenţionalã dupã cum urmeazã:
a) de la 100.000 lei la 500.000 lei pentru persoane fizice şi de la 500.000 lei la 2.500.000 lei pentru persoane juridice, pentru încãlcarea prevederilor art. 24, art. 26 lit. a), b), c), d) şi e), art. 32 lit. g), art. 35 lit. c) şi art. 36 lit. a) şi b);
b) de la 500.000 lei la 2.500.000 lei pentru persoane fizice şi de la 2.500.000 lei la 10.000.000 lei pentru persoane juridice, pentru încãlcarea prevederilor art. 12, art. 14 alin. (1), art. 15, art. 26 lit. f), art. 27 lit. a), b), c), art. 32 lit. a), b), e) şi f), art. 36 lit. c) şi d) şi art. 43;
c) de la 2.500.000 lei la 5.000.000 lei pentru persoane fizice şi de la 10.000.000 lei la 25.000.000 lei pentru persoane juridice, pentru încãlcarea prevederilor art. 7, art. 14 alin. (2), art. 19 alin. (2), art. 30 alin. (1), art. 32 lit. c), d) şi h), art. 35 lit. a), b) şi d) şi art. 37 alin. (2).
ART. 49
Constatarea faptelor ce constituie contravenţii şi aplicarea sancţiunilor se fac de personalul împuternicit în acest scop de autoritatea publica centrala pentru protecţia mediului, de Academia Romana, de personalul împuternicit de agenţiile teritoriale pentru protecţia mediului, inspectoratele silvice teritoriale, oficiile teritoriale cinegetice, personalul împuternicit al administraţiilor ariilor naturale protejate, de ofiţerii şi subofiterii de poliţie, precum şi de personalul împuternicit al administraţiei publice judeţene şi locale.
ART. 50
Contravenţiilor prevãzute de prezenta ordonanta de urgenta le sunt aplicabile prevederile <>Legii nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor, cu modificãrile ulterioare, cu excepţia art. 25-27.
ART. 51
(1) Prin hotãrâre a Guvernului pot fi stabilite şi alte fapte ce constituie contravenţii la regimul ariilor naturale potejate, al habitatelor naturale, al florei şi faunei sãlbatice.
(2) Nivelul amenzilor, stabilit potrivit prezentei ordonanţe de urgenta, poate fi actualizat prin hotãrâre a Guvernului, la propunerea autoritãţii publice centrale pentru protecţia mediului.
CAP. 8
Dispoziţii finale
ART. 52
Autoritãţile administraţiei publice centrale şi locale, instituţiile din sectorul public şi privat, regiile autonome, companiile naţionale şi societãţile comerciale sunt obligate sa punã în aplicare prevederile prezentei ordonanţe de urgenta şi sa acţioneze pentru respectarea lor.
ART. 53
Autoritatea publica centrala pentru protecţia mediului şi Academia Romana vor elabora instrucţiuni de aplicare a prevederilor prezentei ordonanţe de urgenta, care vor fi publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I.
ART. 54
Autoritatea centrala pentru protecţia mediului va întreprinde mãsurile necesare pentru consolidarea capacitãţilor instituţionale atât la nivel central, cat şi la nivelul agentiilor teritoriale pentru protecţia mediului, asigurându-se personalul calificat necesar în vederea îndeplinirii responsabilitãţilor stabilite prin prezenta ordonanta de urgenta în conformitate cu cerinţele în materie pentru integrare în Uniunea Europeanã.
ART. 55
Anexele nr. 1-7 fac parte integrantã din prezenta ordonanta de urgenta şi se pot actualiza prin ordin al autoritãţii centrale pentru protecţia mediului, cu avizul Academiei Romane.
PRIM-MINISTRU
MUGUR CONSTANTIN ISARESCU
Contrasemneazã:
---------------
Ministrul apelor, pãdurilor
şi protecţiei mediului,
Romica Tomescu
Preşedintele Academiei Romane,
Eugen Simion
p. Ministrul funcţiei publice,
Marian Parjol,
secretar de stat
Ministrul finanţelor,
Decebal Traian Remes
ANEXA 1
SCOPUL ŞI REGIMUL DE MANAGEMENT
al categoriilor de arii naturale protejate
În conformitate cu prevederile art. 5 alin. (1) şi (2) din prezenta lege scopul şi regimul de management al categoriilor de arii naturale protejate ce compun reţeaua nationala de arii protejate sunt dupã cum urmeazã:
a) Rezervaţii ştiinţifice
Rezervaţiile ştiinţifice sunt acele arii naturale protejate al cãror scop este protecţia şi conservarea unor habitate naturale terestre şi/sau acvatice, cuprinzând elemente reprezentative de interes ştiinţific sub aspect floristic, faunistic, geologic, speologic, paleontologic, pedologic sau de alta natura. Mãrimea rezervaţiilor ştiinţifice este determinata de arealul necesar pentru asigurarea integritãţii zonei protejate.
Managementul rezervaţiilor ştiinţifice asigura un regim strict de protecţie prin care habitatele sunt pãstrate într-o stare pe cat posibil neperturbata. În perimetrul lor se pot desfasura numai activitãţi ştiinţifice, cu acordul forului ştiinţific competent.
Rezervaţiile ştiinţifice corespund categoriei I IUCN (Uniunea Internationala pentru Conservarea Naturii) - "Rezervatie Naturala Stricta: arie protejata, administratã în principal în scopuri ştiinţifice".
b) Parcuri naţionale
Parcurile naţionale sunt acele arii naturale protejate al cãror scop este protecţia şi conservarea unor esantioane reprezentative pentru spaţiul biogeografic naţional, cuprinzând elemente naturale cu valoare deosebita sub aspect fizico-geografic, floristic, faunistic, hidrologic, geologic, paleontologic, speologic, pedologic sau de alta natura, oferind posibilitatea vizitarii în scopuri ştiinţifice, educative, recreative şi turistice.
Managementul parcurilor naţionale asigura menţinerea cadrului fizicogeografic în stare naturala, protecţia ecosistemelor, conservarea resurselor genetice şi a diversitatii biologice în condiţii de stabilitate ecologica, excluderea oricãrei forme de exploatare a resurselor naturale şi a folosintelor terenurilor incompatibilã scopului atribuit.
Regimul de gospodãrire se stabileşte prin regulamente şi planuri proprii de protecţie şi conservare aprobate de autoritãţile naţionale ştiinţifice şi administrative abilitate, potrivit dispoziţiilor prezentei ordonanţe. În perimetrele lor vor fi cuprinse ecosisteme sau fracţiuni de ecosisteme terestre şi acvatice cat mai puţin influentate prin activitãţi umane. Elementele cu valoare deosebita de pe cuprinsul parcurilor naţionale pot fi delimitate şi puse sub un regim strict de protecţie ca rezervaţii ştiinţifice. Parcurile naţionale se întind în general pe suprafeţe mari de teren. În perimetrul parcurilor naţionale sunt admise doar activitãţile traditionale practicate numai de comunitatile din zona parcului naţional, activitãţi traditionale ce vor fi reglementate prin planul de management.
Parcurile naţionale corespund categoriei II IUCN - "Parc naţional: arie protejata administratã în special pentru protecţia ecosistemelor şi pentru recreere".
c) Monumente ale naturii
Monumente ale naturii sunt acele arii naturale protejate al cãror scop este protecţia şi conservarea unor elemente naturale cu valoare şi semnificatie ecologica, ştiinţificã, peisagistica deosebite, reprezentate de specii de plante sau animale sãlbatice rare, endemice sau amenintate cu disparitia, arbori seculari, asociaţii floristice şi faunistice, fenomene geologice - pesteri, martori de eroziune, chei, cursuri de apa, cascade şi alte manifestãri şi formaţiuni geologice, depozite fosilifere, precum şi alte elemente naturale cu valoare de patrimoniu natural prin unicitatea sau raritatea lor. Dacã monumentele naturii nu sunt cuprinse în perimetrul altor zone aflate sub regim de protecţie, pentru asigurarea integritãţii lor se vor stabili zone de protecţie obligatorie, indiferent de destinaţia şi de deţinãtorul terenului.
Managementul monumentelor naturii se face dupã un regim strict de protecţie care asigura pãstrarea trasaturilor naturale specifice. În funcţie de gradul lor de vulnerabilitate, accesul populaţiei poate fi limitat sau interzis.
Monumentele naturii corespund categoriei III IUCN - "Monument natural: arie protejata administratã în special pentru conservarea elementelor naturale, specifice".
d) Rezervaţii naturale
Rezervaţiile naturale sunt acele arii naturale protejate al cãror scop este protecţia şi conservarea unor habitate şi specii naturale importante sub aspect floristic, faunistic, forestier, hidrologic, geologic, speologic, paleontologic, pedologic. Mãrimea lor este determinata de arealul necesar asigurãrii integritãţii elementelor protejate.
Managementul rezervaţiilor naturale se face diferenţiat, în funcţie de caracteristicile acestora, prin mãsuri active de gospodãrire pentru a asigura menţinerea habitatelor şi/sau în vederea protejãrii anumitor specii, grupuri de specii sau comunitãţi biotice. Pe lângã activitãţile ştiinţifice, dupã caz, pot fi admise activitãţi turistice, educaţionale, organizate. Sunt admise unele activitãţi de valorificare durabila a unor resurse naturale. Sunt interzise folosinţe ale terenurilor sau exploatarea resurselor care dauneaza obiectivelor atribuite. Potrivit scopului pentru care au fost desemnate, rezervaţiile naturale pot avea caracter predominant: botanic, zoologic, forestier, geologic, paleontologic, peisagistic, speologic, de zona umeda, marina, de resurse genetice şi altele.
Aceste rezervaţii corespund categoriei IV IUCN, şi anume arie de gestionare a habitatelor/speciilor: arie protejata administratã în special pentru conservare prin intervenţii de gospodãrire.
e) Parcuri naturale
Parcurile naturale sunt acele arii naturale protejate al cãror scop este protecţia şi conservarea unor ansambluri peisagistice în care interactiunea activitãţilor umane cu natura de-a lungul timpului a creat o zona distinctã, cu valoare semnificativã peisagistica şi/sau culturalã, deseori cu o mare diversitate biologica.
Managementul parcurilor naturale urmãreşte menţinerea interactiunii armonioase a omului cu natura prin protejarea diversitatii habitatelor şi peisajului, promovand pãstrarea folosintelor traditionale ale terenurilor, încurajarea şi consolidarea activitãţilor, practicilor şi culturii traditionale ale populaţiei locale.
De asemenea, se oferã publicului posibilitãţi de recreere şi turism şi se încurajeazã activitãţile ştiinţifice şi educaţionale.
Parcurile naturale corespund categoriei V IUCN - "Peisaj protejat: arie protejata administratã în principal pentru conservarea peisajului şi recreere".
f) Rezervaţii ale biosferei
Rezervaţiile biosferei sunt acele arii naturale protejate al cãror scop este protecţia şi conservarea unor zone de habitat natural şi a diversitatii biologice specifice. Rezervaţiile biosferei se întind pe suprafeţe mari şi cuprind un complex de ecosisteme terestre şi/sau acvatice, lacuri şi cursuri de apa, zone umede cu comunitãţi biocenotice floristice şi faunistice unice, cu peisaje armonioase naturale sau rezultate din amenajarea tradiţionala a teritoriului, ecosisteme modificate sub influenta omului şi care pot fi readuse la starea naturala, comunitãţi umane a cãror existenta este bazatã pe valorificarea resurselor naturale pe principiul dezvoltãrii durabile şi armonioase. Mãrimea rezervaţiilor biosferei este determinata de cerinţele de protecţie şi conservare eficienta a mediului natural şi a diversitatii biologice specifice.
Managementul rezervaţiilor biosferei se realizeazã conform unor regulamente şi planuri de protecţie şi conservare proprii, în conformitate cu recomandãrile Programului Om-Biosfera de sub egida UNESCO. Dacã în perimetrul rezervaţiilor biosferei sunt cuprinse şi situri naturale ale patrimoniului universal, managementul rezervatiei se realizeazã cu respectarea prevederilor Convenţiei privind protecţia patrimoniului mondial cultural şi natural, de sub egida UNESCO.
Pentru asigurarea protecţiei şi conservãrii unor zone de habitat natural şi a diversitatii biologice specifice, precum şi pentru valorificarea resurselor naturale disponibile, potrivit cerinţelor de consum ale populatiilor locale şi în limitele potenţialului biologic natural de regenerare a acestor resurse, în cuprinsul rezervaţiilor biosferei se pot delimita zone cu regim diferenţiat de protecţie ecologica, de conservare şi de valorificare a resurselor, dupã cum urmeazã:
1. zone strict protejate, având regimul de protecţie şi conservare al rezervaţiilor ştiinţifice;
2. zone tampon, cu rol de protecţie a zonelor strict protejate şi în care sunt admise activitãţi limitate de valorificare a resurselor disponibile, în conformitate cu autorizaţiile date de administraţia rezervatiei;
3. zone de reconstrucţie ecologica, în care se realizeazã mãsuri de refacere a mediului deteriorat;
4. zone valorificabile economic prin practici traditionale sau noi, ecologic admise, în limitele capacitãţii de regenerare a resurselor.
Rezervaţiile biosferei cu aşezãri umane sunt astfel gestionate încât sa constituie modele de dezvoltare a comunitãţilor umane în armonie cu mediul natural.
g) Zone umede de importanta internationala
Zonele umede de importanta internationala sunt acele arii naturale protejate al cãror scop este de a se asigura protecţia şi conservarea siturilor naturale cu diversitatea biologica specifica zonelor umede.
Managementul acestor zone se realizeazã în scopul conservãrii lor şi al utilizãrii durabile a resurselor biologice pe care le genereazã, în conformitate cu prevederile Convenţiei privind conservarea zonelor umede de importanta internationala în special ca habitat al pasarilor acvatice.
h) Situri naturale ale patrimoniului natural universal
Siturile naturale ale patrimoniului natural universal sunt acele arii naturale protejate al cãror scop este ocrotirea şi conservarea unor zone de habitat natural în cuprinsul cãrora exista elemente naturale a cãror valoare este recunoscuta ca fiind de importanta universala. Mãrimea arealului lor este determinata de cerinţele pentru asigurarea integritãţii şi conservãrii elementelor supuse acestui regim de protecţie. În cuprinsul acestor zone pot exista comunitãţi umane ale cãror activitãţi sunt orientate pentru o dezvoltare compatibila cu cerinţele de ocrotire şi conservare a sitului natural.
Managementul siturilor naturale ale patrimoniului natural universal se realizeazã în conformitate cu regulamentele şi planurile proprii de ocrotire şi conservare, cu respectarea prevederilor Convenţiei privind protecţia patrimoniului mondial cultural şi natural, de sub egida UNESCO.
i) Arii speciale de conservare
Ariile speciale de conservare sunt acele arii naturale protejate al cãror scop este de a conserva, de a menţine şi, acolo unde este cazul, de a readuce într-o stare de conservare favorabilã habitatele naturale şi/sau populatiile speciilor pentru care situl este desemnat. Ariile naturale de conservare sunt special desemnate pentru conservarea tipurilor de habitate naturale şi a habitatelor speciilor menţionate în anexele nr. 2, 3 şi 4.
Managementul ariilor speciale de conservare necesita planuri de management adecvate specifice siturilor desemnate sau integrate în alte planuri de management şi mãsuri legale, administrative sau contractuale în scopul evitãrii deteriorarii habitatelor naturale şi a habitatelor speciilor, precum şi a perturbarii speciilor pentru care zonele au fost desemnate. Orice plan sau proiect indirect legat sau necesar pentru gestiunea sitului, dar susceptibil de a-l afecta într-un mod semnificativ, va face obiectul unui studiu pentru evaluarea impactului, ţinându-se seama de obiectivele de conservare a ariei. Nu vor fi acceptate planuri sau proiecte în ariile respective care afecteazã aria, orice activitate în aceste zone fãcându-se cu consultarea publicului. Ariile speciale de conservare sunt desemnate de stat în conformitate cu prevederile Directivei 92/43/CCE din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sãlbatice şi vor face parte din reţeaua europeanã
NATURA 2000 dupã recunoaşterea statutului lor de cãtre Comisia Europeanã.
j) Arii de protecţie specialã avifaunistica
Ariile de protecţie specialã avifaunistica sunt acele arii naturale protejate al cãror scop este de a conserva, de a menţine şi, acolo unde este cazul, de a readuce într-o stare de conservare favorabilã habitatele specifice, desemnate pentru protecţia speciilor de pãsãri migratoare sãlbatice, mai ales a celor menţionate în anexele nr. 3 şi 4.
Managementul ariilor speciale de protecţie se realizeazã ca şi pentru ariile speciale de conservare.
Ariile speciale de protecţie sunt desemnate de stat în conformitate cu prevederile Directivei 79/409/CCE din 2 aprilie 1979 privind conservarea pasarilor sãlbatice şi vor face parte din reţeaua europeanã NATURA 2000 dupã recunoaşterea statutului lor de cãtre Comisia Europeanã.
ANEXA 2
TIPURILE
de habitate naturale a cãror conservare necesita declararea ariilor speciale de conservare
Un asterisc (*) înaintea numelui habitatului semnifica faptul ca este un habitat prioritar.
1. Habitate costiere, marine şi de dune
Bancuri de nisip acoperite permanent cu un strat mic de apa marina;
Lagune şi golfuri cu bancuri de nisip;
Vegetaţie perena a tarmurilor stancoase;
Vegetaţie anuala cu Salicornia sau cu alte specii în zone namoloase şi cu nisip;
Pajişti saraturate atlantice (Glauco-Puccinellieetalia maritimae);
* Pajişti saraturate continentale;
Stepe şi mlastini saraturate panonice;
Vegetaţie psamofila uscata cu Calluna şi Genista;
Vegetaţie psamofila uscata cu Calluna şi Empetrum nigrum;
Dune continentale cu pãşuni deschise cu Corynephorus şi Agrostis;
* Dune continentale panonice;
Dune mobile embrionare;
Dune mobile de-a lungul tarmurilor (dune albe);
* Dune de coasta fixe cu vegetaţie erbacee (dune gri);
* Dune fixe decalcifiate cu Empetrum nigrum;
Dune cu Hippophae rhamnoides;
Dune împãdurite ale regiunilor atlantice, continentale şi boreale;
Depresiuni umede intradunale;
Dune umede permanente.
2. Habitate de ape dulci
Ape oligotrofe cu conţinut foarte scãzut de minerale;
Ape stãtãtoare, oligotrofe pana la mezotrofe cu vegetatia din Littorelletea uniflorae şi/sau din Isoeto-Nanojuncetea;
Ape puternic oligomezotrofe cu vegetatia bentica de Chara spp.;
Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie tip de Magnopotamion sau Hydrocharition;
Lacuri distrofe naturale şi heleştee;
Râuri alpine şi bancurile de-a lungul acestora cu vegetaţie erbacee;
Râuri alpine şi vegetatia lor lemnoasã cu Myricaria germanica;
Cursuri de apa din campiile de munte cu vegetatia de Ranunculion fluitantis şi Callitricho-Batrachian;
Râuri cu bancuri namoloase cu vegetaţie de Chenopodian rubri şi Bidentian p.p.
3. Habitate de pajişti şi tufãrişuri
Pajişti alpine şi boreale;
Pajişti umede cu Erica tetralix;
Pajişti uscate;
* Tufisuri cu Pinus mugo şi Rhododendron hirsutum (MugoRhododendretum hirsuti);
Formaţiuni cu Juniperus communis în zone sau pajişti calcaroase;
* Pajişti rupicole calcaroase sau bazofile cu Alysso-Sedion albi;
* Pajişti calcaroase pe nisipuri xerice;
Pajişti boreale şi alpine pe substrat silicios;
Pajişti calcaroase alpine şi subalpine;
Pajişti uscate seminaturale şi faciesuri de acoperire cu tufisuri pe substrat calcaros (*situri importante pentru orhidee);
* Pseudostepe cu iarba şi plante anuale de Thero-Brachypodietea;
* Pajişti bogate în specii de Nardus, pe substraturile silicioase ale zonelor muntoase;
* Pajişti stepice subpanonice;
* Pajişti stepice panonice pe loess;
* Pajişti panonice nisipoase;
Pajişti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argilo-lemnoase (Molinion caeruleae);
Pajişti umede cu ierburi înalte;
Asociaţii de liziera cu ierburi înalte hidrofile de la nivelul campiilor la cel montan şi alpin;
Pajişti aluviale ale vailor de râuri cu Cnidion dubii;
Pajişti aluviale nord-boreale;
Pajişti de altitudine joasa (Alopecurus pratensis, Sangiusorba officinalis);
Fanete montane;
Fanete împãdurite.
4. Habitate din turbarii şi mlastini
* Turbarii active;
Turbarii degradate capabile încã de o regenerare naturala;
Turbarii de acoperire (*dacã este activa turbaria);
Depresiuni pe substraturi turboase;
Mlastini cu surse de ape bogate în saruri minerale;
* Mlastini calcaroase cu Cladium mariscus;
* Izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion);
Mlastini alcaline;
* Vegetaţie pioniera alpina cu Caricion bicoloris-atrofuscae.
5. Habitate de stancarii şi pesteri
Grohotis stancos al etajului montan (Androsacetalia alpinae şi Galeopsitalia ladani);
Grohotis calcaros şi de sisturi calcaroase ale etajelor montane pana la cele alpine (Thlaspietea rotundifolii);
Grohotisuri medioeuropene silicoase ale regiunilor înalte;
* Grohotisuri medioeuropene calcaroase ale etajelor montane;
Pante stancoase calcaroase cu vegetaţie chasmofitica;
Pante stancoase silicioase cu vegetaţie chasmofitica;
Stanci silicioase cu vegetaţie pioniera de Sedo-Scleranthion sau Sedo albi-Veronicion dillenii;
Grohotis şi lespezi calcaroase;
Grote neexploatate turistic;
Câmpuri de lava şi excavaţii naturale.
6. Habitate de padure
Pãduri batrane caducifoliate naturale hemiboreale bogate în epifite;
Pãşuni împãdurite;
* Pãduri mlastinoase caducifoliate;
Pãduri tip Luzulo-Fagetum;
Pãduri tip Asperulo-Fagetum;
Pãduri subalpine medioeuropene cu Acer;
Pãduri medioeuropene tip Cephalanthero-Fagion;
Pãduri cu stejar pedunculat sau stejar subatlantic şi medioeuropean şi cu Carpinion betuli;
Stejaris cu Galio-Carpinetum;
* Pãduri de panta, grohotis sau ravene cu Tilio-Acerion;
Stejaris batran acidofil al campurilor nisipoase cu Quercus robur;
Padure de frasin termofil cu Fraxinus angustifolia;
* Turbarii împãdurite;
* Pãduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion nicanae, Salicion albae);
Pãduri mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, riverane marilor fluvii (Ulmenion minaris);
* Pãduri panonice cu Quercus petrae şi Carpinus betulus;
* Pãduri panonice cu Quercus pubescens;
* Pãduri eurosiberiene stepice cu Quercus robur;
Pãduri acidofile cu Picea din etajele alpine montane;
Pãduri alpine cu Larix decidua şi/sau Pinus cembra;
Pãduri cu Castanea sativa;
Pãduri cu Quercus frainetto;
Galerii cu Salix alba şi Populus alba;
Pãduri de Pinus sylvestris pe substrat calcaros.
ANEXA 3
SPECII
de plante şi de animale a cãror conservare necesita desemnarea ariilor speciale de conservare şi a ariilor de protecţie specialã avifaunistica
Interpretare
a) Anexa nr. 3 este o continuare a anexei nr. 2 pentru stabilirea unei reţele a ariilor speciale de conservare.
b) Speciile prezentate în anexa sunt indicate:
● prin numele speciei ori subspeciei; sau
● prin toate speciile care aparţin unui taxon mai mare sau pentru a desemna o parte din acest taxon.
c) Simboluri
Un asterisc (*) înaintea numelui speciilor semnifica faptul ca este o specie prioritara.
Mai multe specii din aceasta anexa sunt, de asemenea, prezentate în anexa nr. 4.
a) ANIMALE
VERTEBRATE
MAMIFERE
CHIROPTERA
Rhinolophidae
● Rhinolophus blasii
● Rhinolophus euryale
● Rhinolophus ferrumequinum
● Rhinolophus hipposideros
● Rhinolophus mehelyi
Vespertilionidae
● Barbastella barbastellus
● Miniopterus schreibersi
● Myotis bechsteini
● Myotis blythi
● Myotis capaccinii
● Myotis dasycneme
● Myotis emarginatus
● Myotis myotis
● Vespertilio murinos
RODENTIA
Sciuridae
● *Spermophilus suslicus
● Spermophilus citellus
(Citellus citellus)
Cricetidae
● Cricetus cricetus
Microtidae
● Microtus tatricus
Muridae
● Nanospalax leucodon
Zapodidae
● Sicista suptilis
Castoridae
● Castor fiber
CARNIVORA
Ursidae
● *Ursus arctos
Mustelidae
● *Lutra lutra
● *Mustela lutreola
Felidae
● Lynx lynx
Phocidae
● *Monachus monachus
ARTILODACTYLA
Cervidae
● Alces alces
Bovidae
● *Bison bonasus
CETACEA
● Tursiops truncatus
● Phocoena phocoena
● Delphinus delphis
PÃSÃRI
Gavidae
● Gavia stellata
● Gavia arctica
Procellariidae
● Puffinus yelkouan
Phalacrocoracidae
● Phalacrocorax aristotelis
● Phalacrocorax pygmaeus
Pelecanidae
● *Pelecanus onocrotalus
● Pelecanus crispus
Ardeidae
● Botaurus stellaris
● Ixobrychus minutus
● Nycticorax nycticorax
● Ardeola ralloides
● Bubulcus ibis
● Egretta garzetta
● Egretta alba
● Ardea purpurea
Ciconidae
● Ciconia nigra
● Ciconia ciconia
Threskiornithidae
● Plegadis falcinellus
● Platalea leucorodia
Phoenicopteridae
● Phoenicopterus ruber
Anatidae
● Cygnus olor
● Cygnus bewickii (Cygnus columbianus)
● Cygnus cygnus
● *Anser erythropus
● Branta leucopsis
● Branta ruficollis
● Tadorna ferruginea
● Tadorna tadorna
● *Aythya nyroca
● *Oxyura leucocephala
Accipitridae
● Pernis apivorus
● Milvus migrans
● Milvus milvus
● *Haliaeetus albicilla
● Neophron percnopterus
● Gypaetus barbatus
● Aegypius monachus
● Gyps fulvus
● Circaetus gallicus
● Circus aeruginosus
● Circus cyaneus
● *Circus macrourus
● Circus pygargus
● Accipiter brevipes
● Buteo rufinus
● Aquila pomarina
● *Aquila clanga
● *Aquila heliaca
● Aquila chrysaetos
● Hieretus pennatus
● Hieretus fasciatus
Pandionidae
● Pandion haliaetus
Falconidae
● *Falco naumanni
● Falco columbarius
● Falco vespertinus
● *Falco cherrug
● Falco peregrinus
Tetraornidae
● Tetrao tetrix
Rallidae
● Porzana porzana
● Porzana parva
● Porzana pussilla
● Crex crex
Gruidae
● Grus grus
Otididae
● Chlamydotis undulata
● *Otis tarda
● Tetrax tetrax
Recurvirostridae
● Recurvirostra avosetta
● Himantopus himantopus
Burhinidae
● Burhinus oedicnemus
Glareolidae
● Glareola pratincola
● Glareola nordmanni
Charadriidae
● Pluvialis apricaria
● Charadrius alexandrinus
● Charadrius morinellus (Eudromias morinellus)
● Calidris alpina
Scolopacidae
● Philomachus pugnax
● *Gallinago media
● Limosa limosa
● *Numenius tenuirostris
● Numenius arquata
● Tringa glareola
● Phalaropus lobatus
Laridae
● Larus melanocephalus
● Larus genei
● Larus minutus
Sternidae
● Gelochelidon nilotica
● Sterna caspia
● Sterna sandvicensis
● Sterna hirundo
● Sterna albifrons
● Chlidonias hybridus
● Chlidonias niger
● Uria lge
Strigidae
● Bubo bubo
● Glaucidium passerinum
● Asio flammeus
● Aegolius funereus
Caprimulgidae
● Caprimulgus europaeus
Alcedinidae
● Alcedo atthis
Coracidae
● Coracias garrulus
Picidae
● Jynx torquilla
● Picus canus
● Dryocopus martius
● Dendrocopos syriacus
● Dendrocopos medius
● Dendrocopos leucotos
● Picoides tridactylus
PASSERIFORMES
Alaudidae
● Melanocorypha calandra
● Calandrella brachydactyla
● Lullula arborea
● Eremophila alpestris
Motacillidae
● Anthus campestris
Turdidae
● Oenanthe isabelina
● Oenanthe pleschanka
● Oenanthe hispanica
● Monticola saxatilis
● Luscinia svecica
Sylviidae
● Acrocephalus paludicola
● Acrocephalus melanopogon
● Sylvia nisoria
Muscicapidae
● Ficedula parva
● Ficedula albicollis
Remizidae
● Remiz pendulinus
Laniidae
● Lanius collurio
● Lanius minor
Sturnidae
● Sturnus roseus (Pastor roseus)
Emberizidae
● Emberiza hortulana
● Emberiza cia
REPTILE
CHELONIA (TESTUDINES)
Testudinidae
● Testudo hermanni
● Testudo graeca
Emydidae
● Emys orbicularis
OPHIDIA (SERPENTES)
Colubridae
● Elaphe quatuorlineata
Viperidae
● Vipera ursinii
AMFIBIENI
CAUDATA
Salamandridae
● Triturus cristatus (Triturus cristatus cristatus)
● Triturus dobrogicus (Triturus cristatus dobrogicus)
● Triturus alpestris alpestris
● *Triturus vulgaris ampelensis
ANURA
Discoglossidae
● Bombina bombina
● Bombina variegata
Pelobatidae
● Pelobates fuscus
● Pelobates syriacus balcanicus
Bufonidae
● Bufo bufo
Hylidae
● Hyla arborea
PEŞTI
PETROMYZONIFORMES
Petromyzonidae
● Eudontomyzon spp.
ACIPENSERIFORMES
Acipenseridae
● *Acipenser sturio
CLUPEIFORMES
Clupeidae
● Alosa spp.
SALMONIFORMES
Salmonidae
● Hucho hucho
Umbridae
● Umbra krameri
PERCIFORMES
Percidae
● Gymnocephalus schraetzer
● Gymnocephalus baloni
● Romanichthys valsanicola
CYPRINIFORMES
Cyprinidae
● Aspius aspius
● Chalcalburnus chalcoides
● Gobio albipinnatus
● Gobio uranoscopus
● Gobio Kessleri
● Leuciscus souffia
● Rutilus pigus
● Rhodeus sericeus amarus
Cobitidae
● Cobitis elongata
● Cobitis taenia
● Misgurnis fossilis
● Sabanejewia aurata
SCORPAENIFORMES
● Cottus gobi
NEVERTEBRATE
ARTHROPODA
CRUSTACEA
Decapoda
● *Austropotamobius torrentium
INSECTA
Coleoptera
● Cerambyx cerdo
● Lucanus cervus
● *Osmoderma eremita
● *Rosalia alpina
● Carabus hampei
● Carabus hungaricus
● Carabus variolosus
● Herpes porcellus
● Probaticus subrugosus
● *Pseudogaurotina excellens
Lepidoptera
● Erannis ankeraria
● Glyphipterix loricatella
● Maculinea alcon
● Catopta thrips
● Lychaene helle
● Kirinia roxelana
● *Lepidea Morsei
● Nymphalis vaualbum
● Pseudophilotes bavius
Orthoptera
● Isophya costata
● Odontopodisma rubripes
● Paracaloptenus caloptenoides
● Poecilimon intermedius
● Stenobothrus eurasius
● Capraiscola ebneri
● Podismopsis transsylvanica
● Uvarovitettix transsylvanica
● Zubovskya banatica
● Fulvins oxycarenoides
MOLLUSCA
Gastropoda
● Hydromia kovacsi
● * Anisus vorticulus
● Theodoxus transversalis
● Alopia bielzii bielzii
● Alopia subcosticollis oculta
● Alopia subcosticollis nordsiecki
● Herilla ziegleri dacica
● Holandrina holandri
b) PLANTE
PTERIDOPHYTA
Marsileaceae
● Marsilea quadrifolia
Aspleniaceae
● Asplenium adulterinum
ANGIOSPERMAE
Alismataceae
● Caldesia parnassifolia
Amaryllidaceae
● Narcissus pseudonarcissus nobilis
Compositae
● Ligularia sibirica
● Cirsium brachycephalum
● * Seratula lycopifolia
Droseraceae
● Aldrovanda vesiculosa
Labiatae
● Dracocephalum austriacum
● Origanum dictamnus
Orchidaceae
● Cypripedium calceolus
● Liparis loeselii
Liliaceae
● Colchicum arenarium
Iridaceae
● Iris humilis arenaria
● Iris aphylla hungarica
● * Gladiolus palustris
Ranunculaceae
● Pulsatilla patens
Santalaceae
● Thesium ebracteatum
Saxifragaceae
● Saxifraga hirculus
Scrophulariaceae
● Linaria flava
● Veronica micrantha
● *Pedicularis exaltata
● Tozzia carpathica
Umbelliferae
● Angelica palustris
● Apium repens
● * Ferula sadleriana
Paeoniaceae
● Paeonia officinalis banatica
PLANTE INFERIOARE
Bryophyta
● Dicranum viridae
● Drepanocladus vernicosus
ANEXA 4
SPECII
de animale şi de plante care necesita o protecţie stricta
Speciile care figureazã în aceasta anexa sunt indicate:
● prin numele speciei ori al subspeciei; sau
● prin ansamblul speciilor ce aparţin unui taxon superior sau unei pãrţi din acel taxon.
a) ANIMALE
VERTEBRATE
MAMIFERE
INSECTIVORA
Soricidae
● Sorex alpinus
● Neomys anomalus
MICROCHIROPTERA
● Toate speciile
RODENTIA
Gliridae
● Muscardinus avellanarius
● Dryomys nitedula
Sciuridae
● Citellus citellus
● * Spermophilus suslicus
Castoridae
● Castor fiber
Cricetidae
● Cricetus cricetus
Microtidae
*Microtus tatricus
Muridae
Nannospalax leucodon
Zapodidae
● Sicista betulina
● Sicista subtilis
CARNIVORA
Canidae
● Canis lupus
Ursidae
● Ursus arctos
Mustelidae
● Lutra lutra
● Mustela lutreola
Felidae
● Felis silvestris
Phocidae
● *Monachus monachus
ARTIODACTYLA
Cervidae
● Alces alces
Bovidae
● *Bison bonasus
CETACEA
● Toate speciile
PÃSÃRI
Gaviidae
● Gavia spp.
Podicipedidae
● Tachybaptus ruficollis
● Podiceps spp.
Accipitridae
● Accipiter spp.
● Buteo spp.
● Aquila spp.
Falconidae
● Falco tinnunculus
● Falco subbuteo
Rallidae
● Rallus aquaticus
Gruidae
● Grus grus
● Anthropoides virgo
Charadriidae
● Charadrius spp.
● Pluvialis squatarola
● Chettusia leucura
Anatidae
● Anser fabalis
● Anser brachyrhynchus
● Branta leucopsis
● Branta bernicla
● Anas strepera
● Anas acuta
● Anas querquedula
● Netta rufina
● Aythya marila
● Bucephala clangula
● Somateria mollissima
● Clangula hyemalis
● Melanitta spp.
● Mergus serrator
● Mergus merganser
● Mergus albellus
Haematopodidae
● Haematopus ostralegus
Scolopacidae
● Calidris spp.
● Limicola falcinellus
● Limosa spp.
● Numenius spp.
● Tringa spp.
● Xenus cinereus
● Actitis hypoleucos
● Arenaria interpres
Phalaropodidae
● Phalaropus spp.
Stercorariidae
● Stercorarius spp.
Laridae
● Larus spp.
Sternidae
● Gelochelidon nilotica
● Sterna spp.
● Chlidonias spp.
Ptreoclididae
● Syrrhaptes paradoxus
Columbidae
● Streptopelia turtur
Cuculidae
● Cuculus canorus
Tytonidae
● Tyto alba
Upupidae
● Upupa epops
Strigidae
● Otus scops
● Athene noctua
● Strix spp.
● Asio spp.
Apodidae
● Apus spp.
● Alcedo atthis
Meropidae
● Merops apiaster
Picidae
● Picus viridis
● Dendrocopos spp.
PASSERIFORMES
Alaudidae
● Galerida cristata
● Alauda arvensis
Hirundinidae
● Riparia riparia
● Hirundo spp.
● Delichon urbica
Motacillidae
● Anthus spp.
● Motacilla spp.
Bombycillidae
● Bombycilla garrulus
Cinclidae
● Cinclus cinclus
Troglodytidae
● Troglodytes troglodytes
Prunellidae
● Prunella spp.
Turdidae
● Cercotrichas galactotes
● Erithacus rubecula
● Luscinia spp.
● Phoenicurus spp.
● Saxicola spp.
● Oenanthe spp.
● Turdus spp.
Sylviidae
● Cettia cetti
● Locustella spp.
● Acrocephalus spp.
● Hippolais spp.
● Sylvia spp
● Phylloscopus spp.
● Regulus spp.
Muscicapidae
● Muscicapa striata
● Ficedula spp.
Timaliidae
● Panurus biarmicus
Paridae
● Aegithalos caudatus
● Parus spp.
Sittidae
● Sitta europaea
Tichodromadidae
● Tichodroma muraria
Certhiidae
● Certhia spp.
Oriolidae
● Oriolus oriolus
Laniidae
● Lanius spp.
Corvidae
● Nucifraga caryocatactes
● Corvus corax
Passeridae
● Passer hispaniolensis
● Montifringilla nivalis
Emberizidae
● Calcarius lapponicus
● Plectrophenax nivalis
● Emberiza spp.
● Miliaria calandra
Fringillidae
● Fringilla spp.
● Serinus serinus
● Carduelis spp.
● Loxia spp.
● Carpodacus erythrinus
● Pyrrhula pyrrhula
● Coccothraustes coccothraustes
REPTILE
TESTUDINATA
Testudinidae
● Testudo hermanni
● Testudo graeca
Emydidae
● Emys orbicularis
SAURIA
Lacertidae
● Lacerta agilis
● Lacerta trilineata
● Lacerta viridis
● Podarcis muralis
● Podarcis taurica
Scincidae
● Ablepharus kitaibelli
OPHIDIA
Colubridae
● Coronella austriaca
● Elaphe longissima
● Elaphe quatuorlineata
● Natrix tessellata
Viperidae
● Vipera ammodytes
● Vipera ursinii
Boidae
● Eryx jaculus
AMFIBIENI
CAUDATA
Salamandridae
● Triturus cristatus
ANURA
Discoglossidae
● Bombina bombina
● Bombina variegata
Hylidae
● Hyla arborea
Ranidae
● Rana arvalis
Pelobatidae
● Pelobates fuscus
● Pelobates syriacus
Bufonidae
● Bufo viridis
PEŞTI
ACIPENSERIFORMES
Acipenseridae
● Acipenser sturio
CYPRINIFORMES
Cyprinidae
● Gobio kessleri
PERCIFORMES
Percidae
● Aspro zingel
● Stizostedion volgensis
● Romanichtyis valsanicola
Gobiidae
● Proterorhinus marmoratus
NEVERTEBRATE
ARTHROPODA
INSECTA
Coleoptera
● Cerambyx cerdo
● Rosalia alpina
● Carabus hampei
● Carabus hungaricus
● Carabus variolosus
● Probaticus subrugosus
● * Pseudogaurotina excellens
● Pytho kolwensis
Lepidoptera
● Parnassius apollo
● Colias myrmidone
● Erannis ankeraria
● Glyphipterix loricatella
● Maculinea alcon
● Catopta thrips
● Lychaene helle
● Kirinia roxelana
● *Lepidea morsei
● Nymphalis vaualbum
● Pseudophilotes bavius
Orthoptera
● Isophya costata
● Odontopodisma rubripes
● Paracaloptenus caloptenoides
● Poecilimon intermedius
● Stenobothrus eurasius
● Capraiscola ebneri
● Podismopsis transsylvanica
● Uvarovitettix transsylvanica
● Zubovskya banatica
● Fulvins oxycarenoides
MOLLUSCA
Gastropoda
● Hydromia kovacsi
● *Anisus vorticulus
● Theodoxus transversalis
● Alopia bielzii bielzii
● Alopia subcosticollis oculta
● Alopia subcosticollis nordsiecki
● Herilla ziegleri dacica
● Holandrina holandri
● Chilostoma banaticum
b) PLANTE
Toate speciile de plante enumerate în anexa nr. 3 b), cu excepţia BRYOPHYTELOR, plus cele menţionate în continuare:
Ranunculaceae
● Aquilegia alpina
ANEXA 5
SPECII
de plante şi de animale de interes comunitar a cãror prelevare din natura şi exploatare fac obiectul mãsurilor de management
Specii care figureazã în aceasta anexa sunt indicate:
● prin numele speciei ori al subspeciei, sau
● prin ansamblul speciilor ce aparţin unui taxon superior sau unei pãrţi din acel taxon.
a) ANIMALE
VERTEBRATE
MAMIFERE
CARNIVORA
Canidae
● Canis aureus
Mustelidae
● Martes martes
● Mustela putorius
Phocidae
● Toate speciile ce nu sunt menţionate în anexa nr. 4
ARTIODACTYLA
Bovidae
● Rupicapra rupicapra
PÃSÃRI
Phalacrocoracidae
● Phalacrocorax carbo
Ardeidae
● Ardea cinerea
Anatidae
● Anser albifrons
● Anser anser
● Anas penelope
● Anas platyrhynchos
● Anas crecca
● Anas clypeata
● Aythya ferina
● Aythya fuligula
Tetraonidae
● Tetrastes bonasia
● Tetrao urogallus
Phasianidae
● Perdix perdix
● Coturnix coturnix
● Phasianus colchicus
Rallidae
● Gallinula chloropus
● Fulica atra
Charadriidae
● Vanellus vanellus
Scolopacidae
● Lymnocryptes minimus
● Gallinago gallinago
● Scolopax rusticola
Columbidae
● Columba oenas
● Columba palumbus
● Streptopelia decaocto
Corvidae
● Garrulus glandarius
● Pica pica
● Corvus monedula
● Corvus frugilegus
● Corvus corone corone
● Corvus corone cornix
Sturnidae
● Sturnus vulgaris
Turdidae
● Turdus spp.
AMFIBIENI
ANURA
Ranidae
● Rana esculenta
● Rana ridibunda
● Rana temporaria
PEŞTI
PETROMYZONIFORMES
Petromyzonidae
● Lampetra fluviatilis
ACIPENSERIFORMES
Acipensaridae
● Toate speciile care nu sunt menţionate în anexa nr. IV
SALMONIFORMES
Salmonidae
● Thymallus thymallus
● Hucho hucho
Cyprinidae
● Barbus spp.
PERCIFORMES
Percidae
● Zingel zingel
CLUPEIFORMES
Clupeidae
● Alosa spp.
NEVERTEBRATE
MOLLUSCA
GASTROPODA-STYLOMMATOPHORA
Helicidae
● Helix pomatia
HIRUDINOIDEA-ARHYNCHOBDELLAE
Hirudinidae
● Hirudo medicinalis
ARTHROPODA
CRUSTACEA-DECAPODA
Astacidae
● Astacus astacus
b) PLANTE
LICHENES
Cladoniaceae
● Cladonia L. subgemus Cladina (Nyl.) Vain.
BRYOPHYTA
MUSCI
Leucobryaceae
● Leucobryum glaucum (Hedw.) Angstr.
Sphagnaceae
● Sphagnum L. spp. (excepţie Sphagnum pylasii Brid.)
PTERIDOPHYTA
● Lycopodium spp.
ANGIOSPERMAE
Amaryllidaceae
● Galanthus nivalis L.
Compositae
● Arnica montanã L.
Gentianaceae
● Gentiana lutea L.
Lilliaceae
● Ruscus aculeatus L.
Scrophulariaceae
● Scrophularia grandiflora DC. subsp. grandiflora DC.
ANEXA 6
METODE ŞI MIJLOACE DE CAPTURA ŞI UCIDERE ŞI MODALITÃŢI DE DEPLASARE INTERZISE ÎN VEDEREA CAPTURÃRII SAU UCIDERII
a) Mijloace neselective:
MAMIFERE
● Animale captive, eventual orbite sau mutilate, utilizate ca momeala vie;
● Magnetofoane, dispozitive electrice şi electronice capabile sa le ucida sau sa le ameteasca;
● Surse luminoase artificiale;
● Oglinzi şi alte mijloace ce pot cauza orbirea;
● Mijloace de luminare a tintelor;
● Dispozitive de ochire pentru tir de noapte, care conţin un amplificator de imagine sau un convertizor electronic de imagine;
● Explozivi;
● Fileuri/navoade/plase neselective în principiu sau prin modul de utilizare;
● Capcane neselective în principiu sau prin modul de utilizare;
● Arbalete;
● Otravuri şi momeli otravite sau care conţin anestezice;
● Gazare sau afumare;
● Arme semiautomate sau automate al cãror încãrcãtor poate conţine mai mult de doua cartuse.
PEŞTI
● Otrãviri;
● Explozivi;
● Curent electric.
PÃSÃRI
● Plase
● Capcane
b) Modalitãţi de deplasare:
● Pe cale aerianã;
● Vehicule acvatice sau terestre cu motor în funcţiune.
ANEXA 7
CRITERII
pentru selectarea siturilor eligibile în vederea identificarii ca situri de importanta comunitara şi pentru desemnarea lor ca arii speciale de conservare
Etapa 1: Evaluarea la nivel naţional a importantei relative a siturilor pentru fiecare habitat natural de tipul celor din anexa nr. 2 şi pentru fiecare specie din anexa nr. 3 (incluzând habitatele naturale prioritare şi speciile prioritare).
A. Criterii de evaluare a siturilor pentru un habitat natural prevãzut în anexa nr. 2:
a) gradul de reprezentativitate a tipului de habitat natural din aria (situl) respectiv;
b) suprafata ariei acoperitã de tipul de habitat natural, în comparatie cu suprafata totalã acoperitã de acel habitat natural în cadrul întregului teritoriu naţional;
c) gradul de conservare a structurilor şi funcţiilor tipului de habitat natural în cauza şi posibilitãţi de refacere/reconstrucţie;
d) evaluarea globalã a valorii ariei respective pentru conservarea tipului de habitat natural respectiv.
B. Criterii de evaluare a siturilor pentru speciile cuprinse în anexa nr. 3:
a) mãrimea şi densitatea populatiilor speciilor prezente în aria respectiva, în relatie cu populatiile prezente în cadrul întregului teritoriu naţional;
b) gradul de conservare a trasaturilor habitatului care este important pentru speciile respective şi pentru posibilitãţile de restaurare;
c) gradul de izolare a populatiilor prezente în situl respectiv în relatie cu distribuţia naturala a speciilor;
d) evaluarea globalã a valorii sitului pentru conservarea speciilor respective.
C. Pe baza acestor criterii se vor clasifica siturile propuse pe listele naţionale ca situri eligibile pentru identificarea ca situri de importanta comunitara, conform valorii lor relative pentru conservarea fiecãrui habitat natural prevãzut în anexa nr. 2 sau a fiecãrei specii prevãzut în anexa nr. 3.
D. Aceasta lista va conţine siturile care au tipurile de habitate naturale prioritare şi speciile prioritare selectate pe baza criteriilor conţinute la punctele A şi B de mai sus.
Etapa 2: Evaluarea importantei comunitare a siturilor incluse pe listele naţionale.
1. Toate siturile identificate de statele membre în etapa 1, care conţin tipuri de habitate naturale prioritare şi/sau specii prioritare, vor fi considerate situri de importanta comunitara.
2. Evaluarea importantei comunitare pentru alte situri din listele statelor membre, avându-se în vedere contribuţia acestora pentru menţinerea sau restabilirea cu un statut favorabil de conservare a unui habitat natural cuprins în anexa nr. 2 sau a unei specii cuprinse în anexa nr. 3 şi/sau având legatura cu Natura 2000, va tine seama de urmãtoarele criterii:
a) valoarea relativã a sitului la nivel naţional;
b) poziţia geograficã a sitului în legatura cu rutele de migrare a speciilor cuprinse în anexa nr. 3 şi acolo unde acesta aparţine unui ecosistem situat pe ambele pãrţi ale uneia sau mai multor frontiere comunitare;
c) suprafata totalã a sitului;
d) numãrul de habitate naturale (anexa nr. 2) şi de specii (anexele nr. 3 şi 4) prezente în situl respectiv;
e) valoarea ecologica globalã a sitului respectiv pentru regiunile biogeografice în cauza.
-------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
