Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
ORDONANTA DE URGENTA nr. 202 din 18 decembrie 2002 privind gospodarirea integrata a zonei costiere
Guvernul României adopta prezenta ordonanta de urgenta.
CAP. 1 Dispoziţii generale
ART. 1 (1) Gospodãrirea, protecţia, punerea în valoare, dezvoltarea durabila a zonei costiere şi, unde este posibil, restaurarea acesteia reprezintã acţiuni de interes general, având în vedere varietatea resurselor naturale, comerciale, ecologice, industriale şi estetice, de valoare imediata şi potenţiala pentru bunãstarea prezenta şi viitoare a naţiunii, pe care aceasta le deţine. (2) Gospodãrirea integrata a zonei costiere se supune dispoziţiilor prezentei ordonanţe de urgenta, precum şi prevederilor din convenţiile internaţionale la care România este parte. (3) Sunt, de asemenea, supuse dispoziţiilor prezentei ordonanţe de urgenta, precum şi altor reglementãri specifice amenajãrile care au legatura cu zona costiera şi care, direct sau indirect, produc modificãri temporare ori definitive asupra calitãţii mediului costier. ART. 2 Prezenta ordonanta de urgenta are ca scop: a) stabilirea zonei costiere şi a mãsurilor ce se impun pentru asigurarea integritãţii acesteia; b) garantarea utilizãrii publice a zonei costiere româneşti, cu excepţia situaţiilor privind siguranta nationala; c) reglementarea utilizãrii durabile a zonei costiere pe baza principiilor care asigura protecţia mediului, peisajului, moştenirii culturale, istorice şi arheologice; d) reconstructia şi conservarea zonei costiere prin adoptarea de mãsuri adecvate; e) integrarea în cadrul zonei costiere a politicilor de mediu în politicile sectoriale privind agricultura şi silvicultura, energia, resursele minerale, industria, turismul, pescuitul şi acvacultura marina, transporturile şi dezvoltarea zonelor locuite, precum şi a politicilor de gospodãrire a apelor; f) asigurarea accesului publicului la informaţie şi a participãrii acestuia la luarea deciziilor în domeniul gospodãririi integrate a zonei costiere româneşti. ART. 3 Protecţia zonei costiere presupune apãrarea integritãţii şi a scopurilor generale de utilizare ale acesteia, conservarea trasaturilor şi elementelor sale naturale şi prevenirea efectelor negative generate de lucrãrile şi instalaţiile existente sau care urmeazã a fi executate. ART. 4 Termenii folosiţi în prezenta ordonanta de urgenta au semnificatia stabilitã în anexa nr. 1. ART. 5 (1) Gospodãrirea integrata a zonei costiere şi dezvoltarea sa durabila se bazeazã pe respectarea principiilor generale şi specifice. (2) Principiile generale sunt urmãtoarele: a) principiul dezvoltãrii durabile: gospodãrirea integrata a zonei costiere trebuie realizatã astfel încât sa satisfacã atât necesitãţile generaţiilor prezente, cat şi ale celor viitoare, toate cu garantarea menţinerii caracteristicilor ecologice esenţiale şi a diversitatii biologice, peisagistice şi culturale; b) principiul prevenirii: activitãţile economice din zona costiera se vor desfasura numai în baza unui act tehnico-juridic emis de autoritãţile competente, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenta, în scopul împiedicãrii degradãrii condiţiilor ambientale, bunurilor naturale, a ecosistemelor acvatice şi a condiţiilor de viata a locuitorilor; c) principiul precautiei: în lipsa certitudinilor ştiinţifice autoritãţile competente vor interzice sau vor autoriza temporar, pana la întocmirea studiilor, activitãţile ce ar putea avea drept consecinta producerea de pagube majore sau ireversibile în zonele de coasta; d) principiul previziunii: previziunea trebuie facuta avându-se în vedere în special schimbãrile şi tendintele pe termen scurt şi lung în materie de meteorologie şi oceanografie; e) principiul restaurarii: bunurile naturale degradate vor face obiectul unei restabiliri şi restaurari în vederea regenerarii ecosistemelor naturale; f) principiul "poluatorul plãteşte": degradãrile mediului din zona costiera fac obiectul unei remedieri din partea celor care le-au cauzat; g) principiul utilizãrii celor mai bune tehnici disponibile şi a celor mai bune practici în domeniul mediului pentru atingerea unui nivel general ridicat de protecţie a mediului din zona costiera; h) principiul asigurãrii accesului publicului la informaţia de mediu şi a participãrii la luarea deciziilor; i) principiul cooperãrii internaţionale pentru a asigura gestionarea şi protecţia zonei costiere. (3) Principiile specifice sunt urmãtoarele: a) resursele minerale şi biologice marine şi terestre din zona costiera vor fi utilizate durabil şi gestionate ţinându-se cont de fragilitatea ecosistemelor; b) amenajarea în profunzime a teritoriului, ceea ce presupune favorizarea prin programele de amenajare şi dezvoltare a amenajãrilor din spatele zonei costiere, atât pentru construcţii, cat şi pentru infrastructuri - transporturi, circulaţie -, în vederea evitãrii concentrarii de activitãţi pe fasia de teritoriu din vecinãtatea imediata a marii; c) protecţia ariilor fragile ale ecosistemelor, habitatelor şi speciilor protejate şi periclitate; d) compatibilitatea dintre diversi utilizatori din zona costiera, ceea ce se realizeazã printr-o zonare adecvatã în planurile de amenajare, care sa permitã exercitarea de activitãţi compatibile sau separarea celor care sunt incompatibile; e) acordarea de prioritati activitãţilor care depind de zona costiera, în special turismului; f) asigurarea accesului liber la mare. (4) Principiile generale şi specifice enunţate vor fi avute în vedere atât în momentul elaborãrii planurilor şi programelor de acţiune, cat şi cu ocazia adoptãrii de decizii de orice natura în domeniul care face obiectul prezentei ordonanţe de urgenta. ART. 6 (1) Litoralul şi aria maxima costiera aparţin domeniului public al statului şi includ: a) zona dintre limita minima şi maxima de inaintare a valurilor în cazul celor mai puternice furtuni înregistrate. Aceasta zona include toate portiunile de ţãrm inundate periodic prin acţiunea valurilor; b) zona de depozite neconsolidate, formate din nisip, pietriş şi roci, incluzând şi dunele, indiferent dacã sunt sau nu acoperite cu vegetaţie, formate prin acţiunea marii, vanturilor dinspre mare sau altor cauze naturale sau artificiale. (2) De asemenea, aparţin domeniului public al statului: a) depozitele sedimentare la linia ţãrmului sau formate prin retragerea marii, indiferent de cauze; b) avansarea uscatului, cauzatã direct sau indirect de orice fel de lucrare costiera; c) uscatul invadat de mare, din orice cauza, devenind o parte a fundului marii; d) falezele care sunt în contact cu marea sau cu proprietatea publica a statului pana la 10 m în spatele crestei falezei; e) uscatul, delimitat la punctele anterioare, care din orice cauza a pierdut calitatea sa de plaja sau faleza; f) insulele formate în marea interioarã/teritorialã; g) lucrãrile şi instalaţiile situate în zona costiera, care constituie asemenea bunuri; h) lucrãrile şi instalaţiile de semnalizare ce constituie bunuri aparţinând proprietãţii publice a statului, precum şi uscatul aferent functionarii acestora; i) incintele portuare şi lucrãrile de protecţie a acestora. (3) Marea teritorialã, resursele naturale ale zonei economice exclusive şi ale platoului continental aparţin proprietãţii publice a statului, iar gospodãrirea acestora se integreaza în gospodãrirea de ansamblu a zonei costiere. ART. 7 (1) Pe domeniul public al statului din zona costiera se recunoaşte numai dreptul de exploatare sau utilizare. Nici un drept privat nu se poate opune proprietãţii publice din zona costiera. (2) Guvernul este împuternicit sa verifice, prin autoritatea publica centrala pentru protecţia mediului şi gospodãrirea apelor, statutul legal al proprietãţii în zona costiera şi sa acţioneze în consecinta pentru respectarea dreptului proprietãţii publice. (3) Orice hotãrâre sau decizie a autoritãţilor publice locale care incalca prevederile alin. (1) şi (2) este nulã de drept. ART. 8 (1) Stabilirea regimului de folosire a zonei costiere este un drept exclusiv al Guvernului şi se exercita prin autoritatea publica centrala pentru protecţia mediului şi gospodãrirea apelor, care va elabora norme şi metodologii specifice. Zonele portuare, zonele militare şi de securitate sunt supuse atât prevederilor prezentei ordonanţe de urgenta, cat şi celor specifice. (2) Desfãşurarea în zona costiera a activitãţilor cu impact asupra mediului se va face în baza actelor tehnico-juridice emise conform legii. La elaborarea avizelor/acordurilor şi autorizaţiilor pentru evacuarea în mediul marin de deşeuri conţinând substanţe şi materiale din grupa celor precizate în anexa nr. 2 se va tine cont de factorii mentionati în anexa nr. 3. (3) Evacuarea substanţelor şi materialelor precizate în anexa nr. 2 se restrictioneaza ţinându-se cont de: a) concentratia limita admisã a substanţelor şi materialelor avutã la evacuare; b) cantitatea maxima admisã, ţinând cont de încãrcare şi debit, a substanţelor şi materialelor pe o perioada de un an sau o perioada de timp limitatã. ART. 9 (1) Delimitarea domeniului public al statului definit la art. 6 se va realiza în baza metodologiei elaborate de autoritatea publica centrala pentru protecţia mediului şi gospodãrirea apelor şi aprobate prin hotãrâre a Guvernului, în termen de 120 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenta. (2) La delimitarea domeniului public în zona costiera, atât în zona marina, cat şi în cea terestra, se va tine cont de asigurarea echilibrului mediului, de necesitãţile locale specifice, de natura economicã a colectivitãţilor locale, precum şi de statutul Deltei Dunãrii ca rezervatie a biosferei. (3) Pentru delimitarea domeniului public în zona costiera, Guvernul, prin autoritatea publica centrala pentru protecţia mediului şi gospodãrirea apelor poate sa execute sau sa autorizeze, inclusiv pe proprietatea privatã, lucrãri pentru colectarea datelor necesare delimitãrii pe uscat a proprietãţii publice în zona costiera, în condiţiile legii. (4) În cazul în care prin exercitarea acţiunilor prevãzute la alin. (3) proprietatea privatã este afectatã, deţinãtorul proprietãţii acesteia are dreptul la despãgubiri potrivit legii. Fondurile pentru aceste despãgubiri se asigura din alocaţii bugetare. (5) Dacã configuraţia proprietãţii publice în zona costiera se va modifica ulterior, indiferent din ce cauza, noile delimitari vor fi stabilite conform prevederilor alin. (1)-(3). (6) În scopul delimitãrii zonei costiere şi stabilirii mãsurilor pentru protecţia mediului zonei costiere, autoritatea publica centrala pentru protecţia mediului şi gospodãrirea apelor şi autoritatea publica centrala pentru agricultura, alimentaţie şi pãduri, cu consultarea autoritãţilor administraţiei publice locale şi a Statului Major al Forţelor Navale, vor clasifica zona costiera în zone functionale, pe baza unor criterii omogene de utilizare şi de gestiune a spaţiului. (7) Delimitarea zonei costiere se va realiza potrivit planurilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism, prin grija autoritãţilor publice locale. (8) Autoritãţile administraţiei publice locale şi administratorul proprietãţii publice a statului din zona costiera pot executa lucrãri pentru a preveni/repara pagubele cauzate de acţiunea marii. ART. 10 Autoritatea publica centrala pentru protecţia mediului şi gospodãrirea apelor, cu sprijinul autoritãţilor publice locale, va efectua o inventariere a componentelor mediului în zona costiera. Datele şi informaţiile obţinute vor fi actualizate anual şi vor fi ţinute la dispoziţia publicului, în condiţiile legii.
CAP. 2 Regimul de folosire a zonei costiere proprietate publica
SECŢIUNEA 1 Regimul de folosire libera, de servituţi şi de expropriere
ART. 11 (1) Utilizarea zonei costiere aflate în proprietatea publica a statului se va face în mod liber pentru imbaiere şi plaja, plimbare, sporturi nautice, pescuit sportiv şi recreativ, navigaţie, în cazurile în care acestea nu necesita lucrãri şi/sau instalaţii de orice fel. (2) Utilizarile zonei costiere pentru activitãţi care implica pericole, obţinerea de profit sau care necesita lucrãri şi instalaţii sunt permise numai în limitele prezentei ordonanţe de urgenta sau ale unor legi speciale. (3) Administraţia publica localã şi autoritatea publica centrala pentru protecţia mediului şi gospodãrirea apelor pot limita sau interzice circulaţia publicului în zona costiera, în anumite perioade sau în anumite zone vulnerabile din punct de vedere al protecţiei mediului. ART. 12 Pentru protecţia unor zone de mare valoare ecologica sau peisagistica ori a zonelor de habitat al speciilor protejate, precum şi pentru asigurarea accesului liber la ţãrm pot fi expropriate cu justa şi prealabilã despãgubire terenuri şi clãdiri, în condiţiile legii. ART. 13 (1) Autoritatea publica centrala pentru protecţia mediului şi gospodãrirea apelor poate administra terenurile proprietate publica a statului situate în zona costiera, plajele, cheiurile şi zonele de imbaiere, în condiţiile legii. (2) Autoritatea publica centrala pentru lucrãri publice, transporturi şi locuinta poate administra zonele libere, în condiţiile legii. (3) Autoritatea publica centrala pentru agricultura, alimentaţie şi pãduri poate concesiona terenurile proprietate publica şi privatã a statului şi fondul forestier proprietate publica a statului, aflate în administrarea sa, situate în zona costiera, în condiţiile legii. (4) Fac excepţie de la prevederile alin. (1) şi (2) bunurile aparţinând domeniului public, aflate în porturi delimitate în conformitate cu legislaţia în vigoare. (5) Acordarea concesiunilor se va putea face numai în cazul în care nu sunt afectate interesele apãrãrii naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale sau drepturile existente. Acordarea concesiunilor pentru interesul apãrãrii naţionale, protecţiei ţãrmului sau pentru alte cazuri bine justificate care afecteazã terţi se va face prin plata unei juste despãgubiri în condiţiile legii. (6) Concesionarul plajelor utilizate în scop turistic şi al zonelor de imbaiere se poate asocia cu agenţi economici având ca profil de activitate agrementul sau alimentaţia publica, pentru desfãşurarea unor activitãţi sezoniere pe plaja sau în zona de imbaiere, cu acordul concedentului zonelor costiere şi cu avizul autoritãţii publice centrale pentru turism. Aceşti agenţi economici pot ocupa zona costiera proprietate publica cu instalaţii demontabile care: a) necesita fundaţii punctuale şi nu depãşesc nivelul solului; b) sunt constituite din prefabricate, module şi nu necesita turnarea de betoane sau de materiale de construcţie similare; c) sunt asamblate şi dezasamblate în mod secvential, fãrã a necesita demolãri. (7) Valabilitatea actului tehnico-juridic emis pentru astfel de instalaţii nu va putea depãşi un an. Dupã expirarea acestui termen deţinãtorul actului tehnico-juridic are dreptul şi obligaţia de a solicita un nou act tehnico-juridic. În cazul în care cererea sa este respinsã motivat sau nu depune cerere, deţinãtorul are obligaţia de a demonta instalaţiile în termenul prevãzut în actul respectiv şi de a reface caracteristica arealului. (8) Când utilizarea zonei costiere aflate în proprietate publica poate afecta sãnãtatea populaţiei sau proprietatea privatã, concedentul are dreptul sa ceara utilizatorilor garanţii financiare, în scopul prevenirii aspectelor negative şi al acordãrii de compensaţii bãneşti în beneficiul celor afectaţi. Modul de stabilire a cuantumului garanţiilor financiare va fi stabilit prin hotãrâre a Guvernului. (9) Cei îndreptãţiţi prin autorizare/concesionare sa desfãşoare activitãţi în zona costiera proprietate publica sunt obligaţi sa informeze concedentul asupra oricãrui incident ce poate afecta în sens negativ proprietatea publica. (10) În cazul furtunilor, prabusirii falezelor, altor dezastre naturale sau al altor situaţii de forta majorã, autoritãţile administraţiei publice locale şi concesionarul vor lua mãsurile necesare pentru evitarea prejudiciilor, fãrã a se considera o încãlcare a drepturilor proprietãţii publice. ART. 14 (1) Agenţii economici care desfãşoarã activitãţi sezoniere pe plaja vor putea funcţiona numai dupã obţinerea actelor tehnico-juridice prevãzute de lege, iar în cazul agenţilor economici de turism, dupã obţinerea clasificarii acestora potrivit prevederilor legale. (2) Construcţiile pentru asigurarea serviciilor de plaja vor fi dispuse, de regula, în afarã limitelor plajei. Acolo unde acest lucru nu este posibil, ocuparea plajei cu instalaţii de orice fel, inclusiv cele privind serviciile sezoniere, nu va putea depãşi o pãtrime din lãţimea plajei în secţiunea de amplasare, iar acestea vor fi distribuite în mod raţional. (3) Pe plaja se vor autoriza numai construcţiile prevãzute în normele emise de autoritatea publica centrala pentru turism. (4) Agenţii economici care desfãşoarã activitãţi de pescuit marin vor fi autorizaţi sa desfãşoare activitãţi specifice pe plaja de autoritatea publica centrala pentru agricultura, alimentaţie şi pãduri, cu avizul autoritãţii publice centrale pentru protecţia mediului şi gospodãrirea apelor. ART. 15 (1) Accesul pietonilor şi al vehiculelor speciale pentru persoane cu handicap va fi asigurat pe o fasie de circa 6 m latime. Aceasta fasie va fi în permanenta libera de orice fel de construcţie sau instalatie. (2) Lãţimea fasiei de acces poate fi extinsã pana la 20 m în cazul necesitãţii asigurãrii protecţiei utilizatorilor ei. (3) Fasia de acces poate fi ocupatã temporar, în cazuri de excepţie, pentru lucrãri în legatura cu zona costiera proprietate publica. În acest caz se va stabili o alta cale de acces. (4) Accesul la mare al persoanelor fizice va fi asigurat prin teritoriul adiacent zonei costiere proprietate publica pe o lungime şi o latime corespunzãtoare vocaţiei zonei şi gradului sau de utilizare pentru turism, sporturi nautice, pescuit sportiv. (5) Lucrãrile şi instalaţiile care impiedica accesul la mare fãrã a oferi soluţii alternative garantate şi viabile sunt interzise. ART. 16 (1) În scopul conservãrii condiţiilor ambientale şi valorii patrimoniale şi peisagistice din zonele situate în apropierea ţãrmului, se delimiteaza pe toatã lungimea litoralului o fasie de teren lata de 100-300 m masurati de la linia cea mai înaintatã a marii, în funcţie de lãţimea zonei costiere, în care sunt interzise orice fel de construcţii definitive. Aceasta interdicţie se aplica, de asemenea, construcţiilor provizorii sau transportabile, cu excepţia celor pescaresti, precum şi caravanelor sau structurilor de primire turistice cu funcţiuni de cazare. (2) Construcţiile indispensabile securitãţii sau serviciilor publice pot face excepţie de la prevederile alin. (1), în baza unui studiu de impact. Realizarea de construcţii noi pe fasia de teren delimitata conform prevederilor alin. (1) se va face numai cu avizul prealabil al autoritãţii publice centrale pentru turism, al autoritãţii publice centrale pentru lucrãri publice, transporturi şi locuinta şi al autoritãţii publice centrale pentru protecţia mediului şi gospodãrirea apelor. (3) Responsabilitãţile, criteriile şi modul de delimitare a fasiei stabilite în alin. (1) se vor reglementa prin hotãrâre a Guvernului, la propunerea autoritãţii publice centrale pentru lucrãri publice, transporturi şi locuinta şi al autoritãţii publice centrale pentru protecţia mediului şi gospodãrirea apelor. ART. 17 (1) În planurile de amenajare a teritoriului se vor prevedea cai de acces, locuri de parcare, cu luarea în considerare a arealelor special protejate. (2) Terenul necesar pentru realizarea lucrãrilor prevãzute la alin. (1), dacã nu aparţine proprietãţii publice a statului, va fi declarat de interes public în scopul exproprierii pentru cauza de utilitate publica sau impunerii dreptului de acces. (3) Autoritãţile administraţiei publice locale au obligaţia sa marcheze în planurile de amenajare a teritoriului şi de urbanism suprafata neconstruibila de pe coasta marii. (4) Fac excepţie de la prevederile alin. (2) terenurile aflate în administrarea Ministerului Apãrãrii Naţionale şi a Ministerului de Interne.
SECŢIUNEA a 2-a Regimul activitãţilor agricole
ART. 18 Autoritatea publica centrala pentru agricultura, alimentaţie şi pãduri, precum şi autoritãţile administraţiei publice locale vor promova dezvoltarea în zona costiera numai a activitãţilor agricole care respecta normele de protecţie a mediului. ART. 19 Apele subterane pot fi utilizate pentru irigaţii prin picurare, în condiţiile legii. Limita dinspre uscat a zonei costiere este cumpana apelor bazinului hidrografic al litoralului, cod cadastral XV. ART. 20 (1) Pe suprafeţele de teren din zona costiera este permisã utilizarea ingrasamintelor naturale sau a tratamentelor fitosanitare, cu respectarea urmãtoarelor condiţii: a) aplicarea ingrasamintelor pe un teren acoperit de zapada este interzisã; b) dejectiile lichide se vor aplica numai prin injectare directa sau cu un alt echipament eficient; c) gunoiul de grajd se va incorpora în sol dupã aplicare. (2) Gunoiul de grajd şi dejectiile lichide vor fi stocate în incinte corespunzãtoare, impermeabilizate. ART. 21 (1) În zona costiera, de-a lungul cursurilor de apa sau al Marii Negre, pentru a se evita spalarea nutrientilor, se instituie zone de protecţie necultivate, potrivit legii. (2) În zonele de protecţie necultivate se pot planta numai arbori, arbuşti, gazon şi flori. (3) În zonele supuse eroziunii este obligatorie înfiinţarea de perdele de protecţie din arbori sau arbuşti, în funcţie de condiţiile locale.
SECŢIUNEA a 3-a Activitãţile militare
ART. 22 (1) În timp de pace activitãţile militare desfãşurate în zona costiera se supun reglementãrilor civile privind protecţia mediului, unitãţile militare respective având responsabilitatea eventualelor poluari şi a altor pagube pe care le pot cauza aceste activitãţi mediului. (2) Ministerul Apãrãrii Naţionale are urmãtoarele responsabilitãţi: a) sa asigure reconstructia ecologica necesarã în cazul dezafectarii de baze, unitãţi şi/sau poligoane militare sau închiderii acestora; b) sa depoziteze reziduurile provenite din activitãţi militare în mediul costier în astfel de condiţii încât sa nu afecteze mediul; c) sa reducã la minimum efectele negative asupra naturii sau zonelor de importanta pentru specii în pericol sau rare, în cazul manevrelor şi exerciţiilor militare desfãşurate în zonele şi habitatele protejate, în parcurile naturale terestre sau maritime; d) sa elaboreze instrucţiuni/recomandãri pentru exploatarea obiectivelor militare în astfel de condiţii încât sa reducã la minimum pagubele aduse mediului. (3) Durata, amploarea şi perioada din an în care se vor desfasura manevre şi exercitii militare în zonele şi habitatele protejate, în parcurile naturale terestre sau maritime vor fi stabilite împreunã cu autoritatea publica centrala pentru protecţia mediului şi gospodãrirea apelor. (4) Prevederile alin. (1) şi (3) se aplica şi formatiunilor militare strãine ce sunt temporar dislocate în zona costiera romana.
SECŢIUNEA a 4-a Producerea de energie electrica şi exploatarea resurselor naturale
ART. 23 (1) Construcţia şi punerea în funcţiune de instalaţii de producere a energiei electrice se vor face numai în condiţiile legii, cu utilizarea tehnologiilor nepoluante sau a celor care respecta normele legale de emisie a oxizilor de azot [NO(x)], oxizilor de sulf [SO(2)], bioxidului de carbon [CO(2)] şi a metanului [CH(4)]. (2) Cercetarea şi exploatarea zãcãmintelor de gaze naturale şi de petrol din zonele marine se vor face în condiţiile legii şi numai dupã evaluarea impactului asupra mediului. (3) În scopul menţinerii integritãţii zonei de coasta şi al protecţiei calitãţii apei marine, sunt interzise extragerea de nisip, pietriş şi roci din zona costiera sau zona-tampon. (4) Sãpãturile şi prospectiunile submarine în scopuri miniere sau arheologice, care au ca efect extragerea de nisip sau pietriş din zona costiera, se pot face numai pe baza unui act tehnico-juridic acordat în prealabil în baza studiului de impact asupra mediului.
SECŢIUNEA a 5-a Activitãţi de pescuit şi acvacultura marina
ART. 24 (1) Pescuitul comercial în mediul marin se efectueazã numai în condiţiile legii. (2) Autorizaţiile pentru pescuitul în scop comercial se elibereazã de autoritatea publica centrala pentru agricultura, alimentaţie şi pãduri, în condiţiile legii. (3) Metodele de pescuit care deterioreazã sau degradeaza ecosistemul costier şi marin sunt interzise. ART. 25 (1) Activitãţile de acvacultura marina se pot desfasura numai în zone limitate şi cu respectarea urmãtoarelor condiţii: a) obţinerea unei autorizaţii eliberate de autoritatea publica centrala pentru agricultura, alimentaţie şi pãduri, în condiţiile legii; b) autorizarea activitãţilor de acvacultura marina în baza reglementãrilor de protecţie a mediului şi a celor sanitar-veterinare; c) evitarea degradãrii calitãţii apei marine şi a biodiversitatii. (2) Unitãţile de acvacultura se amplaseaza în mod obligatoriu la o distanta corespunzãtoare de alte habitate sensibile, de zonele de agrement şi de pescuit. Instalaţiile logistice, de tratament şi de ambalare se vor amplasa pe sol, pe cat posibil în zonele industriale existente. (3) Pentru înlãturarea riscurilor epidemiilor agenţii economici cu activitãţi de acvacultura marina au obligaţia de a întocmi un plan de urgenta specific pentru fiecare zona, pentru a limita consecinţele evadãrii pestilor din zona crescatoriei şi ale introducerii de specii strãine, exotice. (4) Planul de urgenta prevãzut la alin. (3) va fi vizat de autoritatea publica centrala pentru agricultura, alimentaţie şi pãduri. (5) Utilizarea produselor chimice toxice în unitãţile de acvacultura marina este interzisã. (6) Introducerea de specii exotice se va face numai cu avizul autoritãţii publice centrale pentru protecţia mediului şi gospodãrirea apelor.
SECŢIUNEA a 6-a Activitãţile silvice
ART. 26 (1) Vegetatia forestierã din zona costiera se gospodareste în conformitate cu reglementãrile emise de autoritatea publica centrala care rãspunde de silvicultura. (2) Padurea din zona costiera va fi incadrata în grupa I funcţionalã-pãduri cu funcţii speciale de protecţie. Autoritatea publica centrala pentru protecţia mediului şi gospodãrirea apelor şi autoritatea publica centrala care rãspunde de silvicultura vor stabili de comun acord pãdurile din zona costiera. (3) Zonele de vegetaţie forestierã din zona costiera vor fi cuprinse în planurile de urbanism şi vor fi protejate printr-un regim restrictiv al amplasarii construcţiilor. (4) Deţinãtorii cu orice titluri de pãduri în zona costiera sunt obligaţi sa le gospodareasca conform funcţiilor atribuite şi normelor regimului silvic. (5) Utilizarea pesticidelor şi a ingrasamintelor pe baza de azotati în pãdurile din zona costiera este interzisã. (6) Desecarea zonelor umede cuprinse în zona costiera, pentru înfiinţarea de plantaţii forestiere, este interzisã.
SECŢIUNEA a 7-a Activitãţile industriale
ART. 27 (1) Promovarea de noi investiţii industriale în zona costiera va fi limitatã pe cat posibil şi se va face în condiţii stricte, impuse în scopul asigurãrii protecţiei mediului, reducerii riscului, conservãrii habitatului costier şi menţinerii zonelor umede. (2) Stabilirea investiţiilor industriale care vor fi dezvoltate în zona industriala se va face prin planurile de gospodãrire integrata a zonei costiere, avizate de Comitetul naţional al zonei costiere. (3) Emiterea de acte tehnico-juridice pentru depozitarea pe zona uscata sau în mediul acvatic din zona costiera a substanţelor şi materialelor periculoase prevãzute în anexa nr. 2 este interzisã. (4) Autoritãţile pentru protecţia mediului vor analiza, în termen de un an de la data intrãrii în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenta, actele tehnico-juridice existente şi vor stabili mãsurile necesare conform legii.
SECŢIUNEA a 8-a Activitãţile de turism
ART. 28 (1) Pentru localitãţile riverane Marii Negre planurile de amenajare a teritoriului şi de urbanism, precum şi activitãţile de turism se avizeazã de autoritatea publica centrala pentru turism. (2) Actele tehnico-juridice pentru construirea de structuri de primire turistice cu funcţiuni de cazare, ansambluri de locuinţe, case şi alte folosinţe utilizatoare de apa se emit numai dacã se prevede conectarea lor la o reţea de canalizare existenta, dotatã cu statie de epurare având o capacitate corespunzãtoare. (3) Utilizarea în zona costiera a materialelor de construcţii neecologice şi a adezivilor toxici este interzisã. (4) Arhitectura noilor construcţii din zona costiera trebuie sa se încadreze în arhitectura localã şi sa nu afecteze peisajul. (5) Instalaţiile edilitare din zona costiera se vor proiecta şi se vor realiza astfel încât sa nu afecteze deplasarea sedimentelor, geomorfologia terenului, linia ţãrmului sau calitatea apelor. ART. 29 Camparea se va face numai în structuri de primire turistice cu funcţiuni de cazare clasificate. ART. 30 Actele tehnico-juridice pentru construirea de terenuri de sport, inclusiv de golf, vor fi emise numai în condiţiile în care nu se afecteazã vegetatia naturala, speciile sãlbatice şi relieful. ART. 31 (1) Zonele de navigaţie pentru barci cu motor şi jet-skiuri vor fi strict delimitate şi amenajate în zone unde nu este afectat habitatul marin şi securitatea turistilor. Aceste zone vor fi identificate în mod corespunzãtor în planurile de gospodãrire integrata a zonei costiere. (2) Autoritatea publica centrala pentru protecţia mediului şi gospodãrirea apelor împreunã cu autoritatea publica centrala pentru lucrãri publice, transporturi şi locuinta şi cu autoritatea publica centrala pentru turism vor elabora regulamente speciale privind utilizarea diverselor construcţii de pe plaja specifice navigaţiei şi a barcilor cu motor. Aceste regulamente vor fi aprobate prin ordin comun al conducãtorilor celor 3 autoritãţi. ART. 32 Porturile destinate navigaţiei de agrement şi activitãţile conexe trebuie sa se realizeze astfel încât sa se integreze în mediul natural şi sa se asigure reconstructia elementelor specifice zonei litorale. ART. 33 Utilizarea zonelor umede ca zone de ancorare se poate face numai cu avizul autoritãţii publice centrale pentru protecţia mediului şi gospodãrirea apelor şi cu plata unei redevenţe stabilite prin hotãrâre a Guvernului, în termen de 60 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenta, la propunerea autoritãţii publice centrale pentru protecţia mediului şi gospodãrirea apelor. ART. 34 Sezonul turistic pe litoralul romanesc al Marii Negre începe la data de 1 mai şi se încheie la data de 30 septembrie a fiecãrui an.
SECŢIUNEA a 9-a Activitãţile de transport
ART. 35 (1) Autorizarea de construire de noi şosele în banda litorala - de 100-300 m - paralela cu linia ţãrmului sau în zonele protejate este interzisã. (2) Circulaţia şi stationarea în afarã spaţiilor special amenajate a vehiculelor cu motor, inclusiv a motocicletelor şi a motoretelor, pe dune şi plaje şi în zona habitatelor sensibile este interzisã. (3) Fac excepţie de la prevederile alin. (2) autovehiculele pentru aprovizionare şi intervenţie. ART. 36 Realizarea sau amenajarea de noi construcţii şi instalaţii portuare de agrement se va face numai dacã cele deja existente nu mai pot fi utilizate şi numai în zone deja degradate, clasificate ca atare şi care nu mai pot face obiectul unei reconstructii.
SECŢIUNEA a 10-a Gospodãrirea apelor
ART. 37 (1) Deţinãtorii cu orice titlu ai reţelelor de distribuţie a apei potabile sunt obligati sa ia toate mãsurile pentru reducerea pierderilor în reţelele de distribuţie şi la beneficiari. (2) Sistemele de canalizare, staţiile de epurare şi modalitãţile de evacuare a apelor uzate, existente sau propuse a se construi, vor avea la baza tehnologii care sa asigure o epurare corespunzãtoare a acestor ape. (3) Orice fel de deversare în apele litorale a apelor neepurate sau a apelor uzate care prin epurare nu ajung la calitatea cerutã în conformitate cu standardele şi normativele în vigoare este interzisã. (4) Autoritãţile administraţiei publice locale sunt obligate sa construiascã sau sa extindã sisteme de canalizare şi staţii de epurare sau alte variante ecologice locale în toate localitãţile zonei costiere, pentru a stopa impurificarea apelor subterane şi a apei marii. ART. 38 Exploatarea apelor subterane şi a zonelor de interfata dintre apele dulci şi cele sarate se face în baza instrucţiunilor elaborate de autoritatea publica centrala pentru gospodãrirea apelor şi protecţia mediului, aprobate prin hotãrâre a Guvernului.
SECŢIUNEA a 11-a Gestionarea deşeurilor
ART. 39 (1) Autoritãţile administraţiei publice locale şi agenţii economici din cuprinsul zonei costiere au obligaţia colectãrii selective şi a tratarii deşeurilor şi substanţelor periculoase în vederea reciclarii sau neutralizarii acestora în instalaţii corespunzãtoare, potrivit legii. (2) Deversarea, depozitarea sau aruncarea deşeurilor în mare poate fi autorizata numai în condiţiile prevãzute de lege.
CAP. 3 Interdicţii şi restrictii
ART. 40 În zonele delimitate în planurile de amenajare a teritoriului ca zone de risc natural la alunecãri de teren, inundatii şi eroziuni datorate marii sau cursurilor de apa, se interzice executarea de orice fel de construcţii, cu excepţia celor pentru protejarea zonei în scopul indepartarii riscului natural. ART. 41 Pentru protecţia zonei costiere, a habitatelor specifice, a zonelor umede, mlastinilor sarate şi siturilor arheologice, prin planurile de gospodãrire a zonei costiere se pot impune mãsuri şi restrictii în folosirea terenurilor, indiferent de forma de proprietate, în condiţiile legii. ART. 42 Autoritatea publica centrala pentru protecţia mediului şi gospodãrirea apelor va elabora reglementãri generale şi specifice în scopul protecţiei şi utilizãrii durabile a zonei costiere proprietate publica. Aceste reglementãri vor viza în principal urmãtoarele aspecte: a) încadrarea partii de uscat în diferite tipuri de utilizare; b) executarea proiectelor privind protecţia, utilizarea, îmbunãtãţirea facilitãţilor şi conservarea zonei costiere; c) stabilirea prioritatilor pentru a îndeplini cerinţele de utilizare, existente şi viitoare, în special privind serviciile de plaja şi depozitarea deşeurilor solide; d) localizarea pe proprietatea publica a infrastructurii şi instalaţiilor, inclusiv a celor referitoare la eliminarea deşeurilor solide şi a deversarilor de ape uzate; e) acordul pentru concesiuni. ART. 43 (1) În scopul menţinerii integritãţii zonei costiere şi protecţiei calitãţii apei marii, se interzic: a) autorizarea executãrii oricãror lucrãri pe zona costiera, care afecteazã sau duc la modificarea ecosistemului acesteia; b) extragerea de nisip, pietriş şi roci din zona costiera sau zona-tampon; c) evacuarile în mare, din surse situate pe uscat, la bordul navelor, aeronavelor, platformelor şi instalaţiilor marine, a substanţelor şi materialelor prevãzute în anexa nr. 2, care duc la depãşirea indicatorilor prevãzuţi în standardele pentru apa de mare, precum şi a deşeurilor, în mod special a celor petroliere. (2) Se excepteazã de la prevederile alin. (1) lit. c) evacuarea în mare a pãmânturilor dragate, dacã acestea conţin urme ale substanţelor prevãzute în anexa nr. 2 sub limitele de concentraţie maxima admisã. (3) Prevederile alin. (1) lit. c) nu se aplica în cazul descarcarilor de la bordul navelor, aeronavelor sau al platformei maritime, dacã acestea sunt amenintate de distrugere completa ori pierdere totalã sau în orice alta situaţie când exista pericol pentru viata umanã. (4) Lucrãrile de redistribuire a nisipului acumulat în unele porţiuni, indiferent de cauze, se vor aproba pe baza unor studii de specialitate, elaborate de instituţii abilitate. (5) Fac excepţie lucrãrile de dragaj pentru asigurarea şi menţinerea adancimilor de navigaţie şi de operare în porturi, cai şi canale navigabile. ART. 44 (1) În scopul prevenirii, reducerii şi controlului poluarii mediului marin al Marii Negre din surse de pe uscat, evacuarile în mediul marin ale compusilor organohalogenati sunt interzise. (2) Evacuarea în mare a substanţelor şi materialelor prevãzute în anexa nr. 2 se va face în baza actelor tehnico-juridice eliberate conform prevederilor legale şi având în vedere factorii prevãzuţi în anexa nr. 3. (3) Autoritatea publica centrala pentru protecţia mediului şi gospodãrirea apelor va elabora normative privind obiectivele de referinta în efluenti ale substanţelor şi materialelor prevãzute în anexa nr. 2, care se vor aproba prin hotãrâre a Guvernului. ART. 45 (1) Evacuarea în mediul marin a apei uzate epurate se va putea face numai în baza actelor tehnico-juridice emise pentru protecţia calitãţii apei de mare şi în condiţiile stabilite prin studii de specialitate. (2) Autoritãţile administraţiei publice locale, în colaborare cu direcţiile de sãnãtate publica judeţene şi cele de gospodãrire a apelor, vor lua mãsuri pentru reamplasarea punctelor existente de evacuare a apelor uzate la distanţe suficient de mari fata de zonele de imbaiere şi la izobate corespunzãtoare, astfel încât prin procesele de dilutie, dispersie-difuzie şi degradare sa se asigure respectarea normelor de calitate impuse pentru apa de mare. (3) Pentru evitarea poluarii apelor subterane, realizarea caselor de vacanta în zona costiera este permisã numai dacã acestea sunt prevãzute cu fose septice sau cu instalaţii individuale de epurare ori sunt conectate la un sistem de canalizare. ART. 46 (1) Guvernul, prin autoritatea publica centrala pentru protecţia mediului şi gospodãrirea apelor, se va preocupa de refacerea zonelor afectate de eroziune sau inundatii şi de amenajarea plajelor în locuri în care acestea nu au existat anterior. (2) Proprietarii cu orice titlu ai terenurilor amenintate de invazia marii ca urmare a unor cauze naturale/artificiale pot sa construiascã lucrãri de apãrare, dupã obţinerea actelor tehnico-juridice prevãzute de lege, în condiţiile în care aceste lucrãri nu produc efecte negative asupra zonelor limitrofe. ART. 47 (1) Exploatarea apelor subterane se va realiza în baza actelor tehnico-juridice eliberate conform legislaţiei în vigoare. (2) Pentru prevenirea intruziunii apei marii, supraexploatarea apelor subterane este interzisã. ART. 48 (1) În vederea menţinerii stãrii naturale a ţãrmului marii, indiguirile, excavarile sau desecarile sunt permise numai în situaţiile reclamate de apãrarea militarã, protecţia impotriva valurilor sau de realizarea de lucrãri de importanta deosebita, pentru interesul general. (2) Autoritatea publica centrala pentru protecţia mediului şi gospodãrirea apelor, împreunã cu administraţia publica localã, va lua mãsuri pentru încadrarea în zone vulnerabile a pãrţilor din zona costiera supuse eroziunii. În aceste zone critice este permisã numai construcţia de lucrãri de apãrare. (3) Executarea de construcţii de orice alt tip, amenajãri de recreere, drumuri, precum şi parcarea autovehiculelor sunt interzise. ART. 49 Desfãşurarea de activitãţi sau servicii publice care sunt dependente de mare ori necesita o apropiere imediata de mare poate avea prioritate fata de alte activitãţi. Aceste activitãţi sau servicii publice pot beneficia de derogãri individuale, prin ordin al ministrului apelor şi protecţiei mediului, şi de la mãsurile de interdicţie, dacã sunt justificate printr-un important interes public şi pe baza studiului de impact asupra mediului. ART. 50 Transportul pe mare al deşeurilor radioactive şi al combustibilului nuclear uzat este permis numai cu respectarea prevederilor conţinute în acorduri şi convenţii internaţionale la care România este parte.
CAP. 4 Gospodãrirea integrata a zonei costiere
ART. 51 În zona costiera autoritãţile administraţiei publice locale şi concesionarul falezei şi plajei marii sunt obligaţi sa ia mãsurile ce se impun pentru conservarea: a) vieţii sãlbatice; b) structurilor geologice şi geomorfologice de interes special; c) construcţiilor, siturilor şi obiectivelor de interes arheologic, arhitectural şi istoric; d) zonelor umede.
SECŢIUNEA 1 Parcuri şi rezervaţii din zona costiera
ART. 52 (1) În scopul asigurãrii protecţiei durabile a zonei costiere, a diversitatii biologice şi peisagistice, a productivitatii speciilor şi a habitatului marin şi terestru se instituie rezervaţii sau parcuri costiere ori marine, în condiţiile legii. (2) Studiile de impact al lucrãrilor prevãzute în interiorul perimetrului parcului sau rezervatiei ori la exteriorul acestora, care sunt susceptibile de a afecta direct sau indirect obiectivele protejate prin actele care au instituit parcul sau rezervatia, vor fi elaborate cu consultarea obligatorie a administraţiei parcului sau rezervatiei.
SECŢIUNEA a 2-a Protecţia zonelor umede
ART. 53 (1) Zonele umede, declarate arii protejate, nu pot face obiectul vreunei schimbãri de destinaţie care se întreprinde pentru îmbunãtãţirea calitãţii mediului. (2) Zonele umede care prezintã interes deosebit din punct de vedere al mediului vor face obiectul încadrãrii în rezervaţii naturale, pe baza unui studiu de specialitate, la propunerea autoritãţii publice centrale pentru protecţia mediului şi gospodãrirea apelor, cu avizul Academiei Romane. (3) Autoritatea publica centrala pentru protecţia mediului şi gospodãrirea apelor va lua mãsuri pentru încadrarea dunelor în zone vulnerabile sau rezervaţii naturale, dupã caz. (4) În funcţie de situaţia localã, autoritatea publica centrala pentru protecţia mediului şi gospodãrirea apelor împreunã cu administraţia localã vor lua mãsuri de interzicere a accesului în anumite zone şi vor întreprinde acţiuni specifice de stabilizare a solului prin metode biologice şi de menţinere a vegetatiei forestiere şi erbacee.
SECŢIUNEA a 3-a Supraveghere şi control
ART. 54 (1) Autoritatea publica centrala pentru protecţia mediului şi gospodãrirea apelor va organiza sistemul de control integrat şi supraveghere a mediului zonei costiere. (2) Datele şi informaţiile obţinute se constituie în Fondul naţional de date privind mediul zonei costiere, gestionat de autoritatea publica centrala pentru protecţia mediului şi gospodãrirea apelor. (3) Modul de organizare şi ţinere la zi a fondului de date prevãzut la alin. (2) se realizeazã în baza unei metodologii elaborate de autoritatea publica centrala pentru protecţia mediului şi gospodãrirea apelor. ART. 55 Concesionarul plajei va organiza şi va asigura serviciul de salubrizare a plajei şi a celorlalte instalaţii corespunzãtoare.
SECŢIUNEA a 4-a Planul de gospodãrire integrata a zonei costiere
ART. 56 (1) În baza principiilor enunţate la art. 5, pentru protecţia zonei costiere şi aplicarea strategiei de dezvoltare a acesteia, autoritatea publica centrala pentru protecţia mediului şi gospodãrirea apelor, în colaborare cu administraţia publica localã, autoritatea publica centrala pentru lucrãri publice, transporturi şi locuinta, autoritatea publica centrala pentru turism, autoritatea publica centrala pentru agricultura, alimentaţie şi pãduri şi cu Statul Major al Forţelor Navale, vor elabora planul de gospodãrire integrata a zonei costiere, care va stabili: a) orientãrile de amenajare a teritoriului şi de dezvoltare a diverselor activitãţi economice şi a infrastructurii, astfel cum sunt prevãzute în planurile de amenajare a teritoriului şi de urbanism; b) prioritãţile şi obiectivele în acord cu potenţialul de suportabilitate a mediului din zona costiera; c) strategia de protecţie impotriva degradãrii prin eroziune marina şi de reabilitare ambientala a zonei de coasta; d) zonele protejate din punct de vedere al protecţiei mediului; e) zonele necesare pentru securitatea zonei costiere. (2) Planul de gospodãrire integrata a zonei costiere, prevãzut la alin. (1), se va detalia prin planuri locale, elaborate de autoritãţile publice teritoriale pentru protecţia mediului şi gospodãrirea apelor, în colaborare cu administraţia publica localã. Planurile locale de gospodãrire integrata a zonelor costiere pun în aplicare şi precizeazã orientãrile planificarii integrate, determina destinaţia diverselor zone omogene de utilizare şi gestiune a spaţiului, conform principiilor prevãzute la art. 5, delimiteaza aceste zone şi regleaza modul de utilizare a zonelor naturale. (3) Pe baza planului de gospodãrire integrata a zonei costiere vor fi reactualizate planurile de amenajare a teritoriului şi de urbanism. Programele şi deciziile administrative pentru zona costiera trebuie sa fie în concordanta cu prevederile planurilor aprobate. (4) La elaborarea documentaţiilor tehnice pentru investiţiile ce urmeazã a fi promovate în zona costiera se va tine seama de prevederile planului de gospodãrire integrata a zonei costiere. (5) Planul de gospodãrire integrata a zonei costiere se aproba prin hotãrâre a Guvernului, la propunerea autoritãţii publice centrale pentru protecţia mediului şi gospodãrirea apelor, iar planurile locale, prin ordin al conducatorului autoritãţii publice centrale pentru protecţia mediului şi gospodãrirea apelor, la propunerea autoritãţilor locale pentru protecţia mediului. (6) Activitãţile social-economice, protecţia mediului şi amenajarea teritoriului se vor realiza în stricta corelare cu prevederile planurilor menţionate la alin. (1) şi (2). ART. 57 Planul de gospodãrire integrata a zonei costiere va cuprinde un capitol special referitor la tratamentul deşeurilor solide, cu menţionarea mãsurilor necesare gestionãrii deşeurilor abandonate, în special a celor din plastic. ART. 58 (1) Pentru situaţii de urgenta, în vederea combaterii poluarii mediului marin cu petrol şi alte substanţe nocive, autoritatea publica centrala pentru protecţia mediului şi gospodãrirea apelor, în colaborare cu autoritatea publica centrala pentru lucrãri publice, transporturi şi locuinta, va elabora Planul naţional de intervenţie în caz de poluare marina cu hidrocarburi, care se aproba prin hotãrâre a Guvernului. (2) Planul menţionat la alin. (1) va prevedea: a) înfiinţarea unui centru de transmitere şi primire a rapoartelor privind incidentele ce au avut sau ar putea avea ca rezultat o deversare de petrol sau alte substanţe nocive; b) modalitãţile de coordonare a acţiunilor de intervenţie; c) locurile de depozitare a produselor retur pentru a nu perturba mediul. (3) Cheltuielile de finanţare a centrului prevãzut la alin. (2) lit. a) vor fi suportate de la bugetul de stat, având în vedere caracterul de serviciu public al intervenţiei în caz de poluare marina cu hidrocarburi. ART. 59 (1) Evaluarea impactului este obligatorie pentru orice lucrare nou-propusã în zona costiera, precum şi pentru cele existente, în vederea determinãrii tuturor efectelor posibile asupra mediului şi stabilirii mãsurilor ce se impun. (2) Bilanţurile de mediu pentru lucrãrile existente se vor efectua cu ocazia reînnoirii autorizaţiilor de mediu, în condiţiile legii. (3) Planul de gospodãrire integrata a zonei costiere va avea la baza analize privind efectul cumulativ asupra mediului al amenajãrilor din zona costiera.
SECŢIUNEA a 5-a Planuri de amenajare a teritoriului şi de urbanism
ART. 60 (1) La elaborarea planurilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism se va tine seama de resursele de apa, de habitatul costier şi marin, de posibilitãţile reale de reciclare şi depozitare a deşeurilor, de protecţia zonelor vulnerabile şi de protecţia falezelor impotriva eroziunii. În planurile de amenajare a teritoriului şi de urbanism se prevãd cãile de acces în zona costiera, de preferinta pietonale sau pentru biciclete. (2) Autorizaţiile de construcţie se vor acorda numai pentru exteriorul benzii litorale (de 100-300 m), care va fi stabilitã în funcţie de geomorfologia terenului. (3) Amplasarea oricãror construcţii pe terenuri acoperite de dune, terenuri mlastinoase, grote, faleze, terenuri cu pãduri cu funcţii speciale de protecţie, a altor habitate naturale în apropierea monumentelor culturale sau acolo unde afecteazã securitatea mediului este interzisã.
CAP. 5 Mecanisme financiare şi economice pentru gestiunea zonelor costiere
ART. 61 (1) Finanţarea investiţiilor privind lucrãrile declarate de utilitate publica, necesare pentru protecţia zonei costiere impotriva eroziunii datorate valurilor şi pentru refacerea/protecţia zonelor umede, se asigura astfel: a) din bugetul de stat; b) din credite interne şi/sau externe sau prin lansarea de obligaţiuni garantate de Guvern; c) din Fondul pentru mediu constituit potrivit legii; d) din alte surse: fonduri nerambursabile, donaţii, sponsorizãri şi altele asemenea. (2) Finanţarea sistemului de control integrat şi de supraveghere a mediului zonei costiere, prevãzut la art. 54 alin. (1), se va realiza din Fondul pentru mediu, constituit conform legii. (3) În scopul urmãririi evoluţiei în timp a modului de dezvoltare a zonei costiere, autoritatea publica centrala pentru protecţia mediului şi gospodãrirea apelor, prin institutele specializate aflate în coordonarea sa, va efectua cercetãri şi studii ce vor fi finanţate de la bugetul de stat. Pe baza acestora, anual, autoritatea publica centrala pentru protecţia mediului şi gospodãrirea apelor va prezenta un raport asupra stãrii zonelor costiere şi asupra mãsurilor ce se impun.
CAP. 6 Atribuţii şi raspunderi
SECŢIUNEA 1 Atribuţii şi raspunderi ale autoritãţilor pentru protecţia mediului
ART. 62 Autoritatea publica centrala pentru protecţia mediului şi gospodãrirea apelor are urmãtoarele atribuţii şi raspunderi: a) elaboreazã, împreunã cu instituţiile prevãzute la art. 56, şi promoveazã strategia nationala pentru gospodãrirea integrata a zonei costiere şi planurile de acţiune pentru aplicarea acesteia; b) iniţiazã crearea cadrului institutional-administrativ pentru parcurile şi rezervaţiile din zona costiera; c) aproba planuri de acţiune în scopul limitãrii emisiilor poluante emanate de surse difuze; d) coordoneazã şi controleazã activitatea de gospodãrire integrata a zonei costiere. ART. 63 Autoritãţile publice teritoriale pentru protecţia mediului şi autoritãţile locale pentru gospodãrirea apelor au urmãtoarele atribuţii: a) organizeazã sistemul de supraveghere integrata a mediului zonei costiere; b) elaboreazã planuri locale de acţiune pentru gospodãrirea integrata a zonei costiere şi urmãreşte aplicarea acestora. ART. 64 Prin grija autoritãţii centrale pentru protecţia mediului şi gospodãrirea apelor se va elabora un inventar la nivel naţional cuprinzând informaţii privind elementele din patrimoniul natural al ecosistemelor de coasta, din patrimoniul cultural şi arhelologic, precum şi lista centrelor naţionale şi locale de informaţii asupra zonei costiere şi a mediului. ART. 65 Autoritatea publica centrala pentru protecţia mediului şi gospodãrirea apelor va organiza, prin autoritãţile publice teritoriale pentru protecţia mediului, acţiuni de informare şi educaţie asupra gospodãririi integrate a zonelor costiere. Fondurile necesare pentru aceste acţiuni vor fi asigurate anual prin bugetul autoritãţii publice centrale pentru protecţia mediului şi gospodãrirea apelor, precum şi din sponsorizãri.
SECŢIUNEA a 2-a Atribuţiile şi rãspunderile organelor administraţiei publice locale
ART. 66 În domeniul de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenta administraţia publica localã are urmãtoarele atribuţii şi raspunderi: a) asigura înscrierea în planurile de urbanism şi de amenajare a teritoriului a zonelor vulnerabile şi a celorlalte zone menţionate în prezenta ordonanta de urgenta; b) asigura întreţinerea falezei pe sectorul amenajat.
SECŢIUNEA a 3-a Atribuţiile altor autoritãţi ale administraţiei publice centrale
ART. 67 (1) Ministerul Apãrãrii Naţionale va elabora normele de protecţie a mediului pentru activitãţile militare desfãşurate în zonele costiere, avizate de autoritatea publica centrala pentru protecţia mediului şi gospodãrirea apelor. (2) Autoritatea publica centrala pentru protecţia mediului şi gospodãrirea apelor, în colaborare cu autoritatea publica centrala pentru sãnãtate, va elabora normele şi regulile de igiena şi sãnãtate privind gestiunea deşeurilor provenite ca urmare a navigaţiei de agrement. Autoritatea publica centrala pentru sãnãtate va elabora normele de calitate a apelor din zonele amenajate pentru imbaiere şi normele de igiena pentru încadrarea plajelor, în scopul protecţiei sãnãtãţii publicului. Aceste norme vor fi avizate de autoritatea publica centrala pentru turism. (3) Autoritatea publica centrala pentru lucrãri publice, transporturi şi locuinta va asigura elaborarea planurilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism, cu includerea prescripţiilor de gestiune a zonei costiere în regulamentele aferente. (4) Autoritatea publica centrala pentru lucrãri publice, transporturi şi locuinta va stabili nominal şi pe porţiuni apele navigabile şi traseele vapoarelor, astfel încât sa se evite orice risc inutil şi sa se protejeze ecosistemul zonei costiere. (5) Autoritatea publica centrala pentru turism va elabora sisteme de norme privind autorizarea, clasificarea, avizarea şi controlul activitãţilor de turism în zona costiera. (6) Autoritatea publica centrala pentru turism împreunã cu autoritatea publica centrala pentru sãnãtate vor stabili coduri pentru notarea zonelor de imbaiere, în scopul informãrii consumatorilor de servicii turistice asupra calitãţii acestora. (7) Autoritatea publica centrala pentru protecţia mediului şi gospodãrirea apelor, împreunã cu autoritatea publica centrala pentru lucrãri publice, transporturi şi locuinta, autoritatea publica centrala pentru sãnãtate şi cu autoritatea publica centrala pentru turism, va elabora coduri de buna conduita pentru activitãţile de recreere în zonele costiere. (8) Autoritatea publica centrala pentru agricultura, alimentaţie şi pãduri va elabora un cod de conduita pentru un pescuit responsabil. (9) Normele prevãzute la alin. (2) vor fi aprobate prin hotãrâre a Guvernului.
SECŢIUNEA a 4-a Comitetul naţional al zonei costiere
ART. 68 (1) În scopul asigurãrii gospodãririi integrate a zonei costiere, pe lângã autoritatea publica centrala pentru protecţia mediului şi gospodãrirea apelor se organizeazã Comitetul naţional al zonei costiere, denumit în continuare Comitet. (2) Comitetul prevãzut la alin. (1) este format din urmãtorii membri: a) doi reprezentanţi ai autoritãţii publice centrale pentru protecţia mediului şi gospodãrirea apelor; b) câte un reprezentant al autoritãţilor publice teritoriale pentru protecţia mediului din judeţele pe teritoriul cãrora se afla zona costiera; c) un reprezentant al Direcţiei Apelor Dobrogea - Litoral; d) un reprezentant al Academiei Romane; e) doi reprezentanţi ai autoritãţii publice centrale pentru transporturi, dintre care unul al Inspectoratului Navigaţiei Civile; f) un reprezentant al autoritãţii publice centrale pentru lucrãri publice; g) un reprezentant al autoritãţii publice centrale pentru industrie; h) doi reprezentanţi ai autoritãţii publice centrale pentru sãnãtate; i) câte un reprezentant al consiliilor judeţene Constanta şi Tulcea; j) un reprezentant al autoritãţii publice centrale pentru cercetare; k) un reprezentant al autoritãţii publice centrale pentru turism; l) un reprezentant al autoritãţii publice centrale pentru cultura; m) doi reprezentanţi ai Ministerului Apãrãrii Naţionale, dintre care un reprezentant al Statului Major al Forţelor Navale; n) doi reprezentanţi ai Ministerului de Interne, dintre care un reprezentant al Poliţiei de Frontiera Romane; o) doi reprezentaţi ai autoritãţii publice centrale pentru agricultura, alimentaţie şi pãduri - din domeniul pescuitului şi, respectiv, al silviculturii, precum şi câte un reprezentant al autoritãţii publice teritoriale pentru regim silvic şi cinegetic din judeţele pe teritoriul cãrora se afla zona costiera; p) prefectii judeţelor pe teritoriul cãrora se afla zona costiera; r) primãrii localitãţilor amplasate de-a lungul ţãrmului Marii Negre; s) doi reprezentanţi desemnaţi de organizaţiile neguvernamentale, cu sediul în judeţele aferente zonei costiere, care au ca obiect de activitate protecţia mediului; t) un reprezentant al Administraţiei Rezervatiei Biosferei "Delta Dunãrii"; u) trei reprezentanţi desemnaţi de organizaţiile neguvernamentale cu sediul în judeţele aferente zonei costiere, care au ca obiect de activitate agricultura, pescuitul şi acvacultura; v) preşedintele Comitetului de bazin Dobrogea-Litoral, înfiinţat conform legii; x) un reprezentant al Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare Marina "Grigore Antipa" Constanta. (3) Secretariatul tehnic permanent al Comitetului se asigura de cãtre autoritatea publica centrala pentru protecţia mediului şi gospodãrirea apelor prin Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Marina "Grigore Antipa" Constanta. (4) Comitetul are ca responsabilitãţi: a) avizarea planurilor de gospodãrire integrata a zonelor costiere şi a planurilor de urbanism locale şi zonale; b) avizarea studiilor de impact pentru activitãţile cu impact semnificativ ce urmeazã a se desfasura în zona costiera, precum şi a bilanţurilor de mediu ale lucrãrilor existente; c) avizarea proiectelor de creare de parcuri şi rezervaţii naturale. (5) Pentru îndeplinirea mandatului sau Comitetul are acces la informaţiile şi resursele oricãrei instituţii publice, potrivit legii. (6) Regulamentul de organizare şi funcţionare a Comitetului se aproba prin hotãrâre a Guvernului, la propunerea autoritãţii publice centrale pentru protecţia mediului şi gospodãrirea apelor.
CAP. 7 Participarea publicului la luarea deciziilor şi accesul la informaţie
ART. 69 (1) Pentru protecţia zonei costiere, precum şi pentru asigurarea liberului acces, autoritatea publica centrala pentru protecţia mediului şi gospodãrirea apelor şi autoritãţile administraţiei publice locale pot lua mãsuri care afecteazã interesele utilizatorilor, riveranilor sau publicului, numai dupã consultarea acestora, cu excepţia unor situaţii de forta majorã, cum ar fi furtunile, inundatiile sau altele asemenea. (2) În vederea realizãrii consultãrii prevãzute la alin. (1), autoritatea publica centrala pentru protecţia mediului şi gospodãrirea apelor şi, dupã caz, autoritãţile administraţiei publice locale şi autoritãţile teritoriale pentru protecţia mediului vor informa publicul cu privire la mãsurile propuse, cu cel puţin 30 de zile înainte de punerea lor în aplicare. (3) Mãsurile propuse, precum şi orice documentaţie de fundamentare a acestora vor fi puse la dispoziţie publicului de cãtre autoritãţile prevãzute la alin. (2), la cererea acestuia. (4) Comentariile, observaţiile sau propunerile scrise asupra mãsurilor propuse se vor transmite celui care a fãcut informarea, în termen de cel mult 30 de zile de la data publicãrii acesteia. (5) În cazul propunerii unei mãsuri speciale, importante sau controversate, emitentul informãrii va organiza o dezbatere publica a acesteia, în cel mult 45 de zile de la publicare. ART. 70 Autoritatea publica centrala pentru protecţia mediului şi gospodãrirea apelor va elabora şi va aproba, prin ordin al conducatorului acesteia, metodologia privind accesul publicului la Fondul naţional de date privind mediul zonei costiere. ART. 71 (1) Deţinãtorii de informaţii referitoare la mediul zonei costiere pot refuza o solicitare de furnizare a unor informaţii dacã: a) nu deţin informaţiile solicitate; b) cererea este vizibil nerezolvabila sau formulatã într-o maniera prea generalã; c) cererea se referã la informaţii cuprinse în rapoarte în curs de elaborare; d) priveşte sistemul de comunicaţii intern al acestor informaţii, luându-se în considerare interesul public în cazul unei asemenea dezvaluiri. (2) Se poate refuza motivat şi furnizarea de informaţii privind mediul zonei costiere, în cazul în care dezvaluirea acestora ar afecta în mod negativ: a) confidenţialitatea procedurii de elaborare a unui act tehnico-juridic ce tine de siguranta nationala sau securitatea publica; b) relaţiile internaţionale, siguranta nationala sau securitatea publica; c) desfãşurarea unor acţiuni în curs de urmãrire penalã sau de judecata; d) confidenţialitatea industriala şi comercialã. Prin aceasta se înţeleg situaţiile în care se dezvaluie şi se folosesc secrete de comerţ, într-o maniera contrarã practicilor comerciale loiale. ART. 72 Dupã ce a fost luatã o decizie referitoare la zona costiera, aceasta va fi adusã la cunostinta publicului prin intermediul mass-media. În termen de 30 de zile de la data publicãrii acesteia orice persoana fizica sau juridicã interesatã poate contesta decizia printr-o acţiune în contencios administrativ. În cazul contestarii unui proiect referitor la zona costiera, procedurile speciale de mediere, arbitraj sau conciliere, elaborate de autoritatea publica centrala pentru protecţia mediului şi gospodãrirea apelor, pot fi aplicate înainte de luarea deciziei finale.
CAP. 8 Controlul activitãţii de gospodãrire integrata a zonei costiere
ART. 73 (1) Activitatea de gospodãrire integrata a zonei costiere şi respectarea prevederilor prezentei ordonanţe de urgenta sunt supuse controlului de specialitate. (2) În scopul îndeplinirii atribuţiilor de control personalul împuternicit cu drept de control potrivit prevederilor legale specifice, dupã declinarea identitãţii şi calitãţii, are dreptul: a) de acces la ape, în zonele din lungul apelor, precum şi în orice alt loc, unitate sau instalatie, indiferent de deţinãtorul sau proprietarul acestora, pentru a face constatãri privind respectarea reglementãrilor şi aplicarea mãsurilor de gospodãrire integrata a zonelor costiere; b) de a controla lucrãrile, construcţiile, instalaţiile sau activitãţile care au legatura cu mediul zonelor costiere şi de a verifica dacã acestea sunt realizate şi exploatate în conformitate cu prevederile legale specifice şi cu respectarea actelor tehnico-juridice, dupã caz; c) de a verifica instalaţiile de mãsurare a debitelor, de a recolta probe de apa, aer, sol, flora şi fauna şi de a examina, în condiţiile legii, orice date sau documente necesare controlului; d) de a constata faptele care constituie contravenţii sau infracţiuni în domeniul de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenta şi de a încheia documentele, potrivit legii. (3) Împuterniciţii autoritãţii publice centrale pentru protecţia mediului şi gospodãrirea apelor îşi vor exercita atribuţiile de control în incinta unitãţilor militare, numai cu aprobarea ministerelor care coordoneazã unitãţile respective şi în prezenta responsabilului militar cu activitatea de protecţie a mediului. Autoritatea publica centrala pentru protecţia mediului şi gospodãrirea apelor va întocmi lista personalului împuternicit sa efectueze activitãţi de control în incinta unitãţilor militare, care va fi transmisã spre avizare Ministerului de Interne şi Ministerului Apãrãrii Naţionale. (4) Pe cãile navigabile, pe mare şi în porturi atribuţiile de cercetare, constatare, control şi sancţionare privind respectarea reglementãrilor în domeniul de aplicare al prezentei ordonanţe de urgenta revin personalului împuternicit de autoritatea publica centrala pentru lucrãri publice, transporturi şi locuinta, personalului împuternicit de autoritatea publica centrala pentru protecţia mediului şi gospodãrirea apelor şi personalului anume desemnat din Poliţia de Frontiera Romana. (5) Controlul utilizãrii turistice a plajei litoralului Marii Negre revine imputernicitilor autoritãţii publice centrale pentru turism. (6) În fondul forestier şi în vegetatia forestierã supusã regimului silvic din zona costiera, controlul, constatarea şi sancţionarea în domeniul de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenta revin personalului împuternicit de autoritatea publica centrala care rãspunde de silvilcultura şi personalului împuternicit de autoritatea publica centrala pentru protecţia mediului şi gospodãrirea apelor. ART. 74 Autoritãţile administraţiei publice centrale şi locale sunt obligate sa asigure sprijinul imputernicitilor cu efectuarea acţiunilor de control în domeniul de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenta şi sa asigure în perioadele critice, cum ar fi ape mari, inundatii sau fenomene meteorologice periculoase, sprijinul pentru efectuarea continua a observaţiilor, mãsurãtorilor şi transmiterea informaţiilor. ART. 75 (1) Autoritãţile teritoriale pentru protecţia mediului din zona costiera vor prezenta autoritãţii publice centrale pentru protecţia mediului şi gospodãrirea apelor, rapoarte periodice asupra stãrii mediului, cu evaluarea impactului asupra mediului al proiectelor avizate. (2) Pe baza rapoartelor prevãzute la alin. (1), autoritatea publica centrala pentru protecţia mediului şi gospodãrirea apelor poate decide revizuirea actului tehnico-juridic iniţial, acordat unei lucrãri sau activitãţi, sau alte mãsuri potrivit legii.
CAP. 9 Contravenţii şi infracţiuni
ART. 76 Încãlcarea dispoziţiilor prezentei ordonanţe de urgenta atrage rãspunderea disciplinarã, materialã, civilã, contravenţionalã sau penalã, dupã caz. ART. 77 Urmãtoarele fapte constituie contravenţii în domeniul gospodãririi integrate a zonei costiere şi se sancţioneazã dupã cum urmeazã: 1. cu amenda de la 50.000.000 lei la 75.000.000 lei pentru persoane juridice şi de la 8.000.000 lei la 10.000.000 lei pentru persoane fizice: a) executarea de lucrãri şi activitãţi fãrã respectarea actelor tehnico-juridice prevãzute de lege, precum şi a clauzelor şi restictiilor din contractul de concesiune; b) redistribuirea nisipului acumulat fãrã documentaţia de specialitate; c) desfãşurarea de activitãţi sezoniere în zona plajelor şi a zonelor de imbaiere fãrã autorizaţie sau cu nerespectarea clauzelor acesteia; d) neintretinerea corespunzãtoare a plajelor, malurilor, falezelor de cãtre cei cãrora li s-a recunoscut un drept de folosinta în zona sau de cãtre deţinãtorii de lucrãri; e) nerespectarea de cãtre persoanele fizice/juridice a regimului impus în zonele de protecţie; f) nerespectarea de cãtre concesionarii terenurilor şi a activitãţilor din zona costiera a obligaţiilor legale ce le revin privind întreţinerea şi repararea instalaţiilor proprii pentru a nu afecta ecosistemul din zona; g) folosirea, transportul, manipularea de reziduuri sau de substanţe chimice fãrã asigurarea condiţiilor de evitare a poluarii directe sau indirecte a zonelor costiere sau a zonelor de protecţie; h) depozitarea pe faleze, plaje, maluri, diguri şi în zonele de protecţie a acestora a materialelor şi deşeurilor de orice fel; i) nerespectarea de cãtre persoanele fizice sau juridice a reglementãrilor legale în vigoare în cazul poluarii apelor naţionale navigabile de cãtre nave sau instalaţii plutitoare, sub orice pavilion; j) inexistenta la utilizatorii proprietãţii publice în zona costiera, potenţial poluatori, a planurilor proprii de prevenire a poluarilor accidentale sau neaplicarea acestora; k) neluarea de mãsuri operative de cãtre persoana fizica sau juridicã care a produs poluarea accidentala, pentru înlãturarea cauzelor şi efectelor acesteia; l) instalarea de conducte, cabluri, linii aeriene în zona costiera şi zona-tampon fãrã actele tehnico-juridice necesare sau cu nerespectarea prevederilor acestora; m) efectuarea de sãpãturi pe maluri, faleze şi plaje fãrã avizul de gospodãrire a apelor; n) refuzul persoanelor fizice şi juridice de a prezenta acordurile de concesiune, actele tehnico-juridice sau orice alte documente necesare pentru efectuarea controlului, inclusiv de a participa la controlul efectuat de reprezentanţii organelor de specialitate; o) refuzul de a permite personalului cu atribuţii de serviciu şi celui cu drept de control accesul în zona, pe terenurile şi incintele utilizatorilor spaţiilor din zona costiera proprietate publica sau ale deţinãtorilor de lucrãri, precum şi în orice alt loc unde este necesar, pentru a efectua constatãri, a monta aparatura şi a întreţine aparatura de mãsura şi control, a preleva probe sau a interveni în aplicarea prevederilor legii; p) realizarea de case de vacanta fãrã execuţia de fose septice sau sisteme individuale de epurare ori fãrã conectarea la un sistem de canalizare; r) acordarea de acte tehnico-juridice pentru construirea de noi structuri de primire turistice cu funcţiuni de cazare, locuinţe şi altele asemenea, fãrã racordarea acestora la o reţea de canalizare existenta, dotatã cu statie de epurare de capacitate corespunzãtoare; 2. cu amenda de la 25.000.000 lei la 50.000.000 lei pentru persoane juridice şi de la 5.000.000 lei la 10.000.000 lei pentru persoane fizice: a) ocuparea proprietãţii publice din zona costiera fãrã contractul de concesiune; b) executarea în zona costiera a lucrãrilor care nu respecta prevederile din planurile de gospodãrire a zonelor costiere şi restricţiile prevãzute în acestea sau a unor lucrãri care pot prezenta pericol pentru public; c) deversarea de ape uzate şi de reziduuri de orice fel, precum şi depozitarea materialelor în zona costiera, fãrã respectarea prevederilor legale în domeniu; d) neanuntarea unitãţilor administraţiei publice locale, a autoritãţilor teritoriale pentru protecţia mediului şi a celor pentru gospodãrirea apelor cu privire la producerea unei poluari accidentale, de cãtre cei care au produs-o; e) proiectarea instalaţiilor edilitare şi a altor lucrãri în zona costiera, a cãror realizare conduce la afectarea deplasarii sedimentelor, geomorfologiei liniei ţãrmului sau calitãţii apelor; f) întreţinerea necorespunzãtoare a lucrãrilor de protecţie a malurilor, plajelor, falezelor şi a celor de prevenire şi combatere a acţiunii distructive a apelor; g) acordarea de acte tehnico-juridice pentru construirea de terenuri de golf, cu afectarea vegetatiei naturale, a speciilor sãlbatice şi a reliefului; 3. cu amenda de la 10.000.000 lei la 25.000.000 lei pentru persoane juridice şi de la 2.000.000 lei la 4.000.000 lei pentru persoane fizice: a) obturarea sau blocarea, sub orice forma, a accesului în zona costiera şi în zonele protejate; b) circulaţia sau stationarea vehiculelor pe plaje, diguri şi faleze, cu excepţia locurilor anume destinate în acest scop sau pentru intervenţii operative; c) camparea în structuri de primire turistice cu funcţiuni de cazare ce nu au fost clasificate; d) autorizarea efectuãrii oricãror lucrãri fãrã a fi îndeplinite condiţiile pentru prevenirea poluarii plajelor, falezelor, apelor marii sau a zonei de protecţie ori retragerea nejustificatã a actului tehnico-juridic; e) neaducerea la îndeplinire, la termenele stabilite, a mãsurilor dispuse anterior, precum şi a solicitãrilor legale ale autoritãţii publice centrale pentru protecţia mediului şi gospodãrirea apelor, ale autoritãţilor teritoriale pentru protecţia mediului, ale autoritãţilor publice locale şi ale concesionarului domeniului public; f) inexistenta instalaţiilor de stocare, epurare şi a racordurilor de evacuare în instalaţii de mal sau plutitoare a apelor impurificate, de pe nave sau instalaţii plutitoare, sub orice pavilion; g) supraexploatarea apelor subterane şi utilizarea apelor de mare adancime pentru irigaţii; h) aplicarea pesticidelor din avion; i) aplicarea ingrasamintelor pe teren inghetat, saraturat sau acoperit cu zapada; j) utilizarea, pentru aplicarea dejectiilor lichide culturilor în creştere, a altor metode decât injectarea directa; k) neincorporarea balegarului în sol dupã aplicare; l) amplasarea zonelor de navigaţie pentru barci cu motor în zone în care perturba activitatea turistica; m) amplasarea zonelor de navigaţie pentru barci cu sau fãrã motor, jet-skiuri şi pentru hidrobiciclete în zone unde este afectat mediul marin. ART. 78 Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevãzute la art. 77 se fac de cãtre: a) inspectorii din cadrul autoritãţii publice centrale pentru protecţia mediului şi gospodãrirea apelor, precum şi de salariaţii împuterniciţi ai acestora; b) personalul administraţiei publice locale împuternicit de autoritatea publica centrala pentru protecţia mediului şi gospodãrirea apelor; c) inspectorii din cadrul autoritãţilor teritoriale pentru protecţia mediului; d) alte persoane împuternicite de autoritatea publica centrala pentru protecţia mediului şi gospodãrirea apelor nominalizate de cãtre concesionarul domeniului public al apelor şi de cãtre conducãtorii unitãţilor de gospodãrire comunalã; e) inspectorii pe probleme de mediu din Inspectoratul Ministerului Apãrãrii Naţionale şi Statul Major al Forţelor Navale; f) inspectorii din cadrul autoritãţii publice centrale pentru agricultura, alimentaţie şi pãduri, precum şi inspectorii din cadrul structurilor de control al regimului silvic şi cinegetic, centrale şi locale; g) inspectorii din cadrul instituţiilor teritoriale aflate în subordinea autoritãţii publice centrale pentru agricultura, alimentaţie şi pãduri; h) personalul anume desemnat din cadrul Poliţiei Romane şi al Poliţiei de Frontiera Romane; i) personalul de specialitate al autoritãţii publice centrale pentru turism. ART. 79 Prevederile prezentei ordonanţe de urgenta se completeazã cu prevederile <>Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobatã şi modificatã prin <>Legea nr. 180/2002 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare. ART. 80 Constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la un an la 5 ani urmãtoarele fapte: a) evacuarea, aruncarea sau injectarea în zona costiera şi zona de protecţie sau în apele marii teritoriale a apelor uzate, deşeurilor, reziduurilor sau produselor de orice fel, care conţin substanţe în stare solida, lichidã sau gazoasa, bacterii ori microbi în cantitãţi sau concentratii care pot schimba caracteristicile zonei, fãcând-o astfel dãunãtoare pentru sãnãtatea persoanelor, viata animalelor şi mediul înconjurãtor ori pentru fondul piscicol; b) poluarea în orice mod a zonei costiere proprietate publica, dacã are un caracter sistematic şi produce daune utilizãrii publice a marii şi ţãrmului. ART. 81 Constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda de la 80.000.000 lei la 100.000.000 lei urmãtoarele fapte: a) exploatarea de agregate minerale în zona costiera şi în zonele de protecţie; b) taierea ori distrugerea arborilor, arbustilor, tufelor şi a culturilor perene din zona costiera; c) continuarea activitãţilor dupã încetarea drepturilor obţinute în baza prezentei ordonanţe de urgenta; d) utilizarea produselor chimice toxice în exploatãrile piscicole situate în zona costiera; e) introducerea în unitãţile de acvacultura de specii exotice, fãrã avizul autoritãţii publice centrale pentru protecţia mediului şi gospodãrirea apelor; f) utilizarea metodelor de pescuit care deterioreazã sau degradeaza ecosistemul costier şi marin; g) utilizarea pesticidelor şi ingrasamintelor pe baza de azotati pentru îngrijirea pãdurilor din zona costiera; h) desecarea zonelor umede din zona costiera pentru înfiinţarea de plantaţii; i) acordarea de acte tehnico-juridice pentru depozitarea, evacuarea sau introducerea în mediul din zona costiera a substanţelor prevãzute în anexa nr. 2; j) utilizarea în zona costiera a materialelor de construcţii neecologice, precum şi a adezivilor toxici; k) accesul tuturor tipurilor de autovehicule, cu excepţia celor pentru aprovizionare şi întreţinere, în zona dunelor, plajelor şi a habitatelor vulnerabile; l) construcţia şi ocuparea de terenuri în zonele delimitate în planurile de amenajare a teritoriului ca zone cu risc natural de inundatii şi eroziuni; m) transportul pe mare al materialelor şi al deşeurilor radioactive, fãrã obţinerea actelor de însoţire, conform legii. ART. 82 Infracţiunile prevãzute de prezenta ordonanta de urgenta se constata de cãtre organele abilitate, precum şi de cãtre personalul prevãzut la art. 78, care înainteazã actul de constatare la organul competent de cercetare penalã.
CAP. 10 Dispoziţii finale
ART. 83 Autoritatea publica centrala pentru protecţia mediului şi gospodãrirea apelor, autoritatea publica centrala pentru lucrãri publice, transporturi şi locuinta, autoritatea publica centrala pentru agricultura, alimentaţie şi pãduri şi autoritatea publica centrala pentru turism sunt în drept sa emita norme, normative şi ordine cu caracter obligatoriu în domeniul de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenta. ART. 84 În termen de 12 luni de la data intrãrii în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenta autoritãţile publice centrale implicate vor elabora reglementãrile specifice prevãzute în aceasta, cu excepţia celor pentru care au fost stabilite alte termene în cuprinsul ordonanţei de urgenta. ART. 85 Zonele costiere care sunt calificate în mod expres ca fiind de interes pentru securitatea şi apãrarea nationala, precum şi zonele portuare se supun atât prevederilor prezentei ordonanţe de urgenta, cat şi legislaţiei specifice. ART. 86 Anexele nr. 1-3 fac parte integrantã din prezenta ordonanta de urgenta. ART. 87 Prezenta ordonanta de urgenta intra în vigoare la 60 de zile de la data publicãrii în Monitorul Oficial al României, Partea I.
PRIM-MINISTRU ADRIAN NASTASE
Contrasemneazã: --------------- Ministrul apelor şi protecţiei mediului, Petru Lificiu
Ministrul finanţelor publice, Mihai Nicolae Tanasescu
Bucureşti, 18 decembrie 2002. Nr. 202.
ANEXA 1
DEFINIŢIILE termenilor folosiţi în cuprinsul ordonanţei de urgenta
1. Ape interioare - ape situate între linia de baza a marii teritoriale şi ţãrm. 2. Ape costiere - apele situate în partea dinspre uscat a unei linii al carei fiecare punct este la o distanta de 1 mila marina, în partea dinspre mare, de la cel mai apropiat punct al liniei de baza de la care se mãsoarã întinderea apelor teritoriale, cu extindere, unde este posibil, pana la limita exterioarã a apelor tranzitorii. 3. Ape tranzitorii - ape de suprafata situate în vecinãtatea gurilor de vãrsare ale râurilor, care sunt parţial saline, ca rezultat al apropierii de apele costiere, dar care sunt puternic influentate de cursurile de apa dulce. 4. Bioacumulare - procesul prin care un produs este preluat de cãtre un organism viu, atât în apa, cat şi prin hrana. 5. Cod de buna conduita - principii directoare sau norme pentru desfãşurarea unor activitãţi cu impact asupra mediului astfel încât sa se reducã la minimum riscul de poluare. 6. Eroziuni ale zonei costiere - mutarea, în detrimentul uscatului, a liniei de coasta. 7. Gospodãrirea integrata - amenajarea şi utilizarea durabila a zonei costiere luând în considerare dezvoltarea economicã şi socialã în strânsã interdependenta cu marea, în vederea menţinerii, pentru generatiile prezente şi viitoare, a echilibrului biologic şi ecologic fragil al zonei de coasta şi a peisajului. 8. Habitat - locul sau tipul de loc în care un organism sau o populaţie exista în mod natural. 9. Scufundare: a) orice deversare deliberata de deşeuri sau alte materiale de pe nave, aeronave sau alte lucrãri plasate pe mare; b) orice sabordare pe ape a unor nave, aeronave, platforme sau alte lucrãri. Termenul de scufundare nu vizeazã: a) evacuarea de deşeuri sau alte materiale care rezulta în mod direct sau indirect din exploatarea normalã a navelor, aeronavelor, platformelor şi a altor lucrãri plasate pe mare, precum şi a echipamentului acestora, cu excepţia deşeurilor sau altor materiale transportate de mare sau transbordate pe nave sau aeronave, platforme sau alte lucrãri plasate pe mare care sunt folosite în scopul deversarii unor asemenea materiale sau derivate din tratarea unor asemenea deşeuri sau altor materiale la bordul acestor nave, aeronave, platforme sau lucrãri; b) orice depozitare de materiale pentru un alt scop decât simpla lor eliminare, cu condiţia ca aceasta depozitare sa nu fie contrarã scopurilor acestei legi. 10. Incident - un eveniment care implica evacuarea efectivã sau probabila în mare a unei substanţe nocive sau efluenti conţinând o astfel de substanta. 11. Instalaţii plutitoare - construcţiile plutitoare care în mod normal nu sunt destinate deplasarii sau efectuãrii lucrãrilor speciale pe cãile navigabile, cum ar fi docuri, debarcadere, pontoane, hangare pentru nave şi altele asemenea. 12. Nava - mijlocul de navigaţie utilizat pentru realizarea activitãţii de transport şi a altor servicii pe apa. Acest termen include navele maritime, fluviale şi alte nave de navigaţie interioarã, inclusiv ambarcatiunile mici, precum şi echipamente plutitoare, cum ar fi drage, elevatoare, macarale plutitoare şi altele asemenea, cu sau fãrã propulsie. 13. Mediu: a) resursele naturale abiotice şi biotice cum sunt aerul, apele subterane şi de suprafata, solul, clima, fauna şi flora şi habitatul acestora; b) bunurile care fac parte din mediul construit şi din patrimoniul cultural; c) aspectele caracteristice ale peisajului; d) calitatea vieţii şi a mediului de viata, în mãsura în care au sau pot avea influenta asupra bunastarii şi sãnãtãţii omului; e) interactiunea factorilor de la lit. a)-d). 14. Act tehnico-juridic - act prevãzut în legislaţia specifica domeniilor protecţiei mediului şi gospodãririi apelor care reglementeazã amplasamentele provizorii pe plaja, emisiile/deversarile. 15. Persistenta - procesul care nu este supus descompunerii, degradãrii, transferãrii, volatilizarii, hidrolizei sau fotolizei. 16. Poluarea apei - orice alterare fizica, chimica, biologica sau bacteriologica a apei, peste o limita admisibilã stabilitã, inclusiv depãşirea nivelului natural de radioactivitate produsã direct sau indirect de activitãţi umane, care o fac improprie pentru o folosire normalã în scopurile în care aceasta folosire era posibila înainte de a interveni alterarea. 17. Poluarea mediului marin - introducerea de cãtre om, direct sau indirect, de substanţe sau energie în mediul marin, inclusiv în estuare, care are sau poate avea ca rezultate efecte dãunãtoare cum sunt vãtãmarea resurselor vii şi a ecosistemului acvatic, pericole pentru sãnãtatea omului, obstacole pentru activitãţile pe mare, inclusiv pescuitul şi alte folosinţe legitime ale marii, degradarea calitãţii de folosinta a apei marii şi deteriorarea condiţiilor de agrement. 18. Public - una sau mai multe persoane fizice sau juridice, sau asociaţiile acestora, recunoscute legal. 19. Substanţe periculoase - substantele sau grupurile de substanţe care sunt toxice, persistente şi supuse bioacumularii sau alte substanţe sau grupuri de substanţe care conduc la un nivel echivalent ridicat de interes. 20. Substanţe prioritare - substanţe care prezintã un risc important direct asupra mediului acvatic sau indirect, prin acesta, pe baza riscului asupra mediului acvatic sau prin intermediul acestuia. 21. Zona costiera - spaţiul geografic situat la contactul marii cu uscatul, incluzând apele de coasta de suprafata şi subterane şi terenurile adiacente, inclusiv apele de suprafata şi subterane aferente acestora, puternic interconditionate şi în imediata apropiere a liniei ţãrmului, insule şi lacuri sarate, zone umede în contact cu marea, plaja şi faleza. 22. Zone umede - intinderi de balti, mlastini, turbarii, de ape naturale sau artificiale, permanente sau temporare, unde apa este stãtãtoare sau curgãtoare, dulce, salmastra sau sarata. 23. Zone degradate - terenuri afectate de eroziuni, soluri poluate sau zone care şi-au pierdut însuşirile naturale. 24. Habitate sensibile - zone în care viata plantelor sau a animalelor sau a habitatelor lor sunt fie rare sau foarte valoroase. 25. Supraexploatarea apelor subterane - extragerea din subteran a unor cantitãţi de apa care depãşesc rata medie anuala, pe termen lung, de realimentare a acviferului respectiv. 26. Ape subterane de mare adancime - ape subterane cantonate în acviferul Jurasic superior-Cretacic inferior al Dobrogei de Sus.
ANEXA 2
SUBSTANŢE ŞI MATERIALE prioritare/periculoase pentru mediul marin
Urmãtoarele substanţe sau grupuri de substanţe sau materiale nu sunt trecute în ordinea prioritatii, fiind selectate, în principal, pe baza toxicitatii lor şi a caracteristicilor de persistenta şi bioacumulare: 1. alaclor 2. antracen 3. atrazin 4. benzen 5. difenileteri bromurati 6. cadmiu şi compuşi 7. cloralcani C10-C13 8. clorfenvinfos 9. clorpirifos 10. 1,2-dicloretan 11. diclormetan 12. 2-etilhexil-diftalat 13. diuron 14. endosulfan (alfa) 15. hexaclorbenzen 16. hexaclorbutadiena 17. hexaclorciclohexan (gama) 18. isoproturon 19. plumb şi compuşi 20. mercur şi compuşi 21. naftalina 22. nichel şi compuşi 23. nonil-fenoli (4-para-nonil-fenol) 24. octil-fenoli (para-terţ-octilfenol) 25. pentaclorbenzen 26. pentaclorfenol 27. hidrocarburi poliaromatice: - benz-a-piren - benz-b-fluorantren - benz-g,h,i-perilen - benz-k-fluorantren - fluorantren - indeno-1,2,3-cd-piren 28. simazin 29. compuşi tributilstanici: - cation tributilstaniu 30. triclorbenzeni: - 1,2 4-triclorbenzen 31. triclormetan (cloroform) 32. trifluralin 33. DDT(pp-DDT) 34. PCB-uri (28,52,101,118,138,153,180) 35. drinuri: - aldrin - dieldrin - endrin - isodrin 36. substanţe radioactive 37. cianuri 38. fluoruri 39. microorganisme şi bacterii patogene 40. descãrcãri termice 41. metale şi compuşi ai acestora: - zinc - cupru - nichel - crom - seleniu - arseniu - antimoniu - molibden - titan - staniu - bariu - beriliu - bor - uraniu - vanadiu - cobalt - taliu - telur 42. ţiţei brut şi hidrocarburi petroliere 43. namoluri de la staţii de epurare 44. materiale sintetice care pot flota, se pot scufunda sau pot rãmâne în suspensie 45. substanţe active din detergenti (surfactanti) 46. substanţe de condiţionare (aditivi)
ANEXA 3
FACTORI de care se va tine seama la eliberarea actelor tehnico-juridice pentru evacuarea din surse de pe uscat a deşeurilor/apelor uzate care conţin substanţe şi materiale aparţinând categoriilor incluse în anexa nr. 2
1. Caracteristicile şi compozitia deşeurilor: a) tipul şi mãrimea sursei de deşeuri - de exemplu, proces industrial; b) tipul deseului - origine, compoziţie medie; c) starea deseului - solida, lichidã, namol, noroi; d) cantitatea totalã - volum descãrcat ex. pe an; e) modul de evacuare - continuu, intermitent, sezonier, variabil; f) concentratiile, avându-se în vedere majoritatea constituentilor, substanţelor prevãzute în anexa nr. 2 şi ale altor substanţe periculoase; g) proprietãţile fizice, chimice şi biochimice ale deşeurilor. 2. Caracteristicile constituentilor deşeurilor referitoare la caracterul periculos al acestora: a) persistenta fizica, chimica, biochimica în mediul marin; b) toxicitatea şi alte efecte periculoase; c) acumularea în materiale biologice şi în sedimente; d) transformãri biochimice producãtoare de compuşi periculosi; e) efecte negative asupra conţinutului şi bilanţului oxigenului; f) susceptibilitatea la schimbãri fizice, chimice şi biochimice şi interactiunea în mediul marin cu alţi constituenti ai apei de mare, care pot produce efecte biologice periculoase sau alte efecte asupra oricãror utilizãri prezentate la pct. 5. 3. Caracteristicile locului de evacuare şi ale mediului marin receptor: a) caracteristicile hidrografice, meteorologice, geologice şi topografice ale zonei costiere; b) locul şi tipul evacuarii (gura de scurgere, canal, evacuare) şi relaţia acestuia cu celelalte zone - zone de agrement, locuri de depunere a icrelor, pepiniere, zone de pescuit, crescatorii de scoici - şi alte evacuari; c) dilutia iniţialã realizatã la punctul de evacuare în mediul marin receptor; d) caracteristicile dispersiei, cum sunt: efectul curentilor, mareelor şi vantului, transportul orizontal şi amestecarea verticala; e) caracteristicile apelor receptoare referitoare la condiţiile fizice, chimice, biologice şi ecologice în zona de evacuare; f) capacitatea mediului marin receptor de a primi deşeurile evacuate fãrã efecte nedorite. 4. Posibilitãţile tehnologiilor de reducere a deşeurilor Metodele de reducere a deşeurilor şi a evacuarii atât a efluentilor industriali, cat şi a celor orãşeneşti trebuie selectate avându-se în vedere posibilitatea de obţinere şi fezabilitatea unor: a) procese de epurare alternative; b) metode de reciclare, reutilizare sau eliminare; c) metode alternative de dispunere pe camp; d) tehnologii curate - puţin poluante. 5. Potenţialul de deteriorare a ecosistemului marin şi a utilizarilor apei de mare: a) efectele activitãţii antropice prin impactul poluarii asupra organismelor marine şi a apelor pentru imbaiere, precum şi efectul estetic; evacuarile de deşeuri conţinând substantele prevãzute în anexa nr. 2 vor fi urmãrite prin sistemul de supraveghere şi control al autoritãţii publice centrale pentru protecţia mediului şi gospodãrirea apelor; b) efectele asupra ecosistemelor marine, în mod deosebit asupra resurselor vii, speciilor în primejdie şi habitatelor vulnerabile; c) efectele asupra altor utilizãri legitime ale marii.
--------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
