Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
În temeiul art. 114 alin. (4) din Constituţie,
Guvernul României adopta prezenta ordonanta de urgenta.
ART. I
Codul de procedura penalã, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 78 din 30 aprilie 1997, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, se modifica dupã cum urmeazã:
1. Litera a) a punctului 1 al articolului 27 va avea urmãtorul cuprins:
"a) infracţiunile prevãzute de Codul penal în art. 174-177, 179, art. 189 alin. 3, art. 190, art. 197 alin. 3, art. 209 alin. 3 şi 4, art. 211 alin. 2, 2^1 şi 3, art. 212, art. 215 alin. 5, art. 215^1 alin. 2, art. 252, 254, 255, 257, 266-270, 273-276 când s-a produs o catastrofa de cale feratã, art. 279^1, 298, 312 şi 317, precum şi infracţiunea de contrabanda, dacã a avut ca obiect arme, muniţii sau materii explozive ori radioactive;"
2. Alineatul 2 al articolului 40 va avea urmãtorul cuprins:
"Dobândirea calitãţii dupã sãvârşirea infracţiunii nu determina schimbarea competentei, cu excepţia infracţiunilor sãvârşite de persoanele prevãzute în art. 29 pct. 1."
3. Litera a) a articolului 48 va avea urmãtorul cuprins:
"a) a pus în mişcare acţiunea penalã sau a dispus trimiterea în judecata ori a pus concluzii în fond în calitate de procuror la instanta de judecata sau a emis mandatul de arestare preventivã în cursul urmãririi penale;"
4. Alineatul 3 al articolului 49 va avea urmãtorul cuprins:
"Procurorul care a participat ca judecãtor la soluţionarea cauzei în prima instanta nu poate pune concluzii la judecarea ei în cãile de atac."
5. Articolul 100 va avea urmãtorul cuprins:
"Percheziţia
Art. 100. - Când persoana cãreia i s-a cerut sa predea vreun obiect sau vreun înscris dintre cele arãtate în art. 98 tãgãduieşte existenta sau deţinerea acestora, precum şi ori de câte ori exista indicii temeinice ca efectuarea unei perchezitii este necesarã pentru descoperirea şi strângerea probelor, se poate dispune efectuarea acesteia.
Percheziţia poate fi domiciliara sau corporalã.
Percheziţia domiciliara poate fi dispusã numai de judecãtor, prin încheiere motivatã, în cursul urmãririi penale, la cererea procurorului, sau în cursul judecaţii.
Percheziţia domiciliara se dispune în cursul urmãririi penale în camera de consiliu, fãrã citarea pãrţilor. Participarea procurorului este obligatorie.
Percheziţia corporalã poate fi dispusã, dupã caz, de organul de cercetare penalã, de procuror sau de judecãtor.
Percheziţia domiciliara nu poate fi dispusã înainte de începerea urmãririi penale."
6. Alineatul 1 al articolului 104 va avea urmãtorul cuprins:
"Organul judiciar care urmeazã a efectua percheziţia este obligat ca, în prealabil, sa se legitimeze şi, în cazurile prevãzute de lege, sa prezinte autorizaţia data de judecãtor."
7. Alineatul 5 al articolului 136 va avea urmãtorul cuprins:
"Mãsura prevãzutã în alin. 1 lit. d) poate fi luatã de judecãtor."
8. Alineatul 2 al articolului 137^1 va avea urmãtorul cuprins:
"Când se dispune arestarea preventivã a învinuitului sau inculpatului, judecãtorul încunoştinţeazã despre mãsura luatã, în termen de 24 de ore, un membru al familiei acestuia ori o alta persoana pe care o desemneazã invinuitul sau inculpatul, consemnându-se aceasta într-un proces-verbal."
9. Alineatul 3^4 al articolului 139 va avea urmãtorul cuprins:
"De asemenea, dacã instanta constata, pe baza unei expertize medico-legale, ca cel arestat preventiv suferã de o boala care nu poate fi tratata în reţeaua medicalã a Direcţiei Generale a Penitenciarelor, dispune, la cerere sau din oficiu, revocarea mãsurii arestãrii preventive."
10. Alineatul 3 al articolului 140 va avea urmãtorul cuprins:
"În cazurile arãtate în alin. 1 şi 2, instanta de judecata, din oficiu sau la sesizarea procurorului, ori procurorul în cazul reţinerii, din oficiu sau în urma informãrii organului de cercetare penalã, are obligaţia sa dispunã punerea de îndatã în libertate a celui reţinut sau arestat, trimiţând administraţiei locului de deţinere o copie de pe dispozitiv sau ordonanta ori un extras cuprinzând urmãtoarele menţiuni: datele necesare pentru identificarea învinuitului sau inculpatului, numãrul mandatului de arestare, numãrul şi data ordonanţei, ale încheierii sau hotãrârii prin care s-a dispus liberarea, precum şi temeiul legal al liberãrii."
11. Alineatul 1 al articolului 140^3 va avea urmãtorul cuprins:
"Impotriva încheierii prin care se dispune, în timpul urmãririi penale, luarea mãsurii arestãrii preventive a învinuitului sau inculpatului, impotriva încheierii prin care se dispune revocarea, înlocuirea, încetarea sau prelungirea arestãrii preventive, precum şi impotriva încheierii de respingere a propunerii de arestare preventivã, invinuitul sau inculpatul şi procurorul pot face recurs la instanta superioarã în termen de 24 de ore de la pronunţare, pentru cei prezenţi, şi de la comunicare, pentru cei lipsa."
12. Alineatul 2 al articolului 140^3 se abroga.
13. Alineatul 8 al articolului 140^3 va avea urmãtorul cuprins:
"Recursul declarat impotriva încheierii prin care s-a dispus luarea mãsurii arestãrii preventive sau prin care s-a constatat încetarea de drept a acestei mãsuri nu este suspensiv de executare."
14. Alineatul 2 al articolului 145 va avea urmãtorul cuprins:
"În cursul urmãririi penale, durata mãsurii prevãzute în alin. 1 nu poate depãşi 30 de zile, afarã de cazul când ea este prelungitã în condiţiile legii. Mãsura obligãrii de a nu pãrãsi localitatea poate fi prelungitã în cursul urmãririi penale, în caz de necesitate şi numai motivat. Prelungirea se dispune de instanta cãreia i-ar reveni competenta sa judece cauza în fond, fiecare prelungire neputând sa depãşeascã 30 de zile. Dispoziţiile art. 159 alin. 7-9 se aplica în mod corespunzãtor. Durata maxima a mãsurii prevãzute în alin. 1 în cursul urmãririi penale este de un an. În mod excepţional, când pedeapsa prevãzutã de lege este detenţiunea pe viata sau închisoarea de 10 ani ori mai mare, durata maxima a obligãrii de a nu pãrãsi localitatea este de 2 ani."
15. Articolul 146 va avea urmãtorul cuprins:
"Arestarea învinuitului în cursul urmãririi penale
Art. 146. - Dacã sunt întrunite condiţiile prevãzute în art. 143 şi exista probe din care rezulta vreunul dintre cazurile prevãzute în art. 148, procurorul, din oficiu sau la sesizarea organului de cercetare penalã, când considera ca în interesul urmãririi penale este necesarã arestarea învinuitului, numai dupã ascultarea acestuia în prezenta aparatorului, prezintã dosarul cauzei, cu propunerea motivatã de luare a mãsurii arestãrii preventive a învinuitului, preşedintelui instanţei sau judecãtorului delegat de acesta.
Dosarul se prezintã preşedintelui instanţei cãreia i-ar reveni competenta sa judece cauza în fond sau al instanţei corespunzãtoare în a carei circumscripţie se afla locul de detenţie ori judecãtorului delegat de preşedintele instanţei.
La prezentarea dosarului de cãtre procuror, preşedintele instanţei sau judecãtorul delegat de acesta fixeazã ziua şi ora de soluţionare a propunerii de arestare preventivã, pana la expirarea celor 24 de ore de reţinere, în cazul în care invinuitul este reţinut. Ziua şi ora se comunica atât aparatorului ales sau numit din oficiu, cat şi procurorului, acesta din urma fiind obligat sa asigure prezenta în fata judecãtorului a învinuitului reţinut.
Propunerea de arestare preventivã se soluţioneazã în camera de consiliu de un singur judecãtor, indiferent de natura infracţiunii.
Invinuitul este adus în fata judecãtorului şi va fi asistat de apãrãtor.
Dispoziţiile art. 149^1 alin. 6 şi ale art. 150 se aplica în mod corespunzãtor.
Participarea procurorului este obligatorie.
Dupã ascultarea învinuitului, judecãtorul, de îndatã, admite sau respinge propunerea de arestare preventivã, prin încheiere motivatã.
Dacã sunt întrunite condiţiile prevãzute în alin. 1, judecãtorul dispune, prin încheiere, arestarea preventivã a învinuitului, arãtând în concret temeiurile care justifica luarea mãsurii arestãrii preventive şi fixând durata acesteia, care nu poate depãşi 10 zile.
Totodatã, judecãtorul, admiţând propunerea, emite, de urgenta, mandatul de arestare a învinuitului. Mandatul cuprinde în mod corespunzãtor menţiunile arãtate în art. 151 alin. 3 lit. a)-c), e) şi j), precum şi numele şi prenumele învinuitului şi durata pentru care este dispusã arestarea preventivã a acestuia.
Dispoziţiile art. 152 alin. 1 se aplica în mod corespunzãtor.
Impotriva încheierii se poate face recurs în termen de 24 de ore de la pronunţare, pentru cei prezenţi, şi de la comunicare, pentru cei lipsa."
16. Alineatul 1 al articolului 149 va avea urmãtorul cuprins:
"Durata arestãrii inculpatului în cursul urmãririi penale nu poate depãşi 30 de zile, afarã de cazul când ea este prelungitã în condiţiile legii. Termenul curge de la data emiterii mandatului, când arestarea a fost dispusã dupã ascultarea inculpatului, iar în cazul când arestarea a fost dispusã în lipsa acestuia, termenul curge de la data punerii în executare a mandatului de arestare."
17. Articolul 149^1 va avea urmãtorul cuprins:
"Arestarea inculpatului în cursul urmãririi penale
Art. 149^1. - Procurorul, din oficiu sau la sesizarea organului de cercetare penalã, dacã sunt întrunite condiţiile prevãzute în art. 143 şi exista vreunul dintre cazurile prevãzute în art. 148, când considera ca în interesul urmãririi penale este necesarã arestarea inculpatului, numai dupã ascultarea acestuia în prezenta aparatorului, prezintã dosarul cauzei, cu propunerea motivatã de luare a mãsurii arestãrii preventive a inculpatului, preşedintelui instanţei sau judecãtorului delegat de acesta.
Dosarul se prezintã preşedintelui instanţei cãreia i-ar reveni competenta sa judece cauza în fond sau al instanţei corespunzãtoare în a carei circumscripţie se afla locul de detenţie ori judecãtorului delegat de preşedintele instanţei.
Cu ocazia prezentãrii dosarului de cãtre procuror, preşedintele instanţei sau judecãtorul delegat de acesta fixeazã ziua şi ora de soluţionare a propunerii de arestare preventivã, pana la expirarea mandatului de arestare preventivã a învinuitului devenit inculpat sau, dacã acesta este reţinut, pana la expirarea celor 24 de ore de reţinere. Ziua şi ora se comunica atât aparatorului ales sau numit din oficiu cat şi procurorului, acesta din urma fiind obligat sa asigure prezenta în fata judecãtorului a inculpatului arestat sau reţinut.
Propunerea de arestare preventivã se soluţioneazã în camera de consiliu de un singur judecãtor, indiferent de natura infracţiunii.
Inculpatul este adus în fata judecãtorului şi va fi asistat de apãrãtor.
În cazul în care inculpatul se afla în stare de reţinere sau de arestare potrivit art. 146 şi din cauza stãrii sãnãtãţii ori din cauza de forta majorã sau stare de necesitate nu poate fi adus în fata judecãtorului, propunerea de arestare va fi examinata în lipsa inculpatului, în prezenta aparatorului, cãruia i se da cuvântul pentru a formula concluzii.
Dispoziţiile art. 150 se aplica în mod corespunzãtor.
Participarea procurorului este obligatorie.
Judecãtorul admite sau respinge propunerea de arestare preventivã, prin încheiere motivatã.
În cazul în care sunt întrunite condiţiile prevãzute în alin. 1, judecãtorul dispune, prin încheiere, arestarea preventivã a inculpatului, arãtând temeiurile care justifica luarea mãsurii arestãrii preventive şi fixând durata acesteia, care nu poate depãşi 30 de zile.
Arestarea inculpatului nu poate fi dispusã decât pentru zilele care au rãmas dupã scãderea din 30 de zile a perioadei în care acesta a fost anterior reţinut sau arestat. Arestarea preventivã a inculpatului se dispune înainte de expirarea duratei arestãrii învinuitului.
Dispoziţiile art. 146 alin. 10 şi art. 152 alin. 1 se aplica în mod corespunzãtor.
Impotriva încheierii se poate face recurs, în termen de 24 de ore de la pronunţare, pentru cei prezenţi, şi de la comunicare, pentru cei lipsa.
Dispoziţiile alineatelor precedente se aplica şi în cazul în care procurorul pune în mişcare acţiunea penalã înainte de expirarea duratei mandatului de arestare a învinuitului. Mandatul de arestare a învinuitului înceteazã la data emiterii mandatului de arestare a inculpatului."
18. Alineatul 1 al articolului 150 va avea urmãtorul cuprins:
"Mãsura arestãrii inculpatului poate fi luatã numai dupã ascultarea acestuia de cãtre procuror şi de cãtre judecãtor, afarã de cazul când inculpatul este dispãrut, se afla în strãinãtate ori se sustrage de la urmãrire sau de la judecata ori se afla în una dintre situaţiile prevãzute în art. 149^1 alin. 6."
19. Articolul 151 va avea urmãtorul cuprins:
"Conţinutul mandatului de arestare
Art. 151. - Dupã întocmirea hotãrârii prin care s-a dispus arestarea inculpatului, judecãtorul emite de îndatã mandat de arestare.
Dacã prin aceeaşi hotãrâre s-a dispus arestarea mai multor inculpati, se emite mandat de arestare separat pentru fiecare dintre ei.
În mandatul de arestare trebuie sa se arate:
a) instanta care a dispus luarea mãsurii arestãrii inculpatului;
b) data şi locul emiterii;
c) numele, prenumele şi calitatea persoanei care a emis mandatul de arestare;
d) datele privitoare la persoana inculpatului, prevãzute în art. 70, şi codul numeric personal;
e) arãtarea faptei ce formeazã obiectul inculparii şi denumirea infracţiunii;
f) încadrarea juridicã a faptei şi pedeapsa prevãzutã de lege;
g) temeiurile concrete care determina arestarea;
h) ordinul de a fi arestat inculpatul;
i) indicarea locului unde urmeazã a fi deţinut cel arestat;
j) semnatura judecãtorului."
20. Articolul 152 va avea urmãtorul cuprins:
"Executarea mandatului
Art. 152. - Când mandatul de arestare a fost emis dupã ascultarea inculpatului, judecãtorul care a emis mandatul înmâneazã un exemplar al mandatului persoanei arestate, iar un alt exemplar îl trimite organului de poliţie pentru a fi predat la locul de deţinere o data cu arestatul.
Când mãsura arestãrii a fost dispusã în lipsa inculpatului potrivit art. 150, mandatul emis se înainteazã în dublu exemplar organului de poliţie, pentru executare.
Organul de poliţie procedeazã la arestarea persoanei arãtate în mandat, cãreia îi preda un exemplar al mandatului şi o conduce la judecãtorul care a emis mandatul.
Judecãtorul procedeazã la ascultarea inculpatului, iar dacã acesta ridica obiecţii care necesita o rezolvare urgenta, fixeazã de îndatã termen de judecata."
21. Articolul 153 va avea urmãtorul cuprins:
"Obiecţii în ceea ce priveşte identitatea
Art. 153. - Dacã cel arestat ridica obiecţii în contra executãrii mandatului numai în ceea ce priveşte identitatea, este condus în fata instanţei locului unde a fost gãsit, care, dacã este necesar, cere relaţii judecãtorului care a emis mandatul.
Pana la rezolvarea obiectiilor, instanta, dacã apreciazã ca nu exista pericol de dispariţie, dispune punerea în libertate a persoanei impotriva cãreia s-a executat mandatul.
Dacã instanta constata ca persoana adusã nu este cea arãtatã în mandat, o pune imediat în libertate, iar dacã constata ca obiecţiile sunt nefondate, dispune executarea mandatului, procedându-se potrivit art. 152 alin. 3.
În cazurile prevãzute în alin. 1-3, instanta dispune prin încheiere, ce se trimite şi judecãtorului care a emis mandatul."
22. Alineatul 2 al articolului 159 va avea urmãtorul cuprins:
"Propunerea de prelungire a arestãrii se soluţioneazã în camera de consiliu, de un singur judecãtor, indiferent de natura infracţiunii."
23. Alineatul 13 al articolului 159 va avea urmãtorul cuprins:
"Judecãtorul poate acorda şi alte prelungiri, fiecare neputând depãşi 30 de zile. Dispoziţiile alineatelor precedente se aplica în mod corespunzãtor. Durata totalã a arestãrii preventive în cursul urmãririi penale nu poate depãşi un termen rezonabil, şi nu mai mult de 180 de zile."
24. Articolele 160, 160^a şi 160^b vor avea urmãtorul cuprins:
"Menţinerea arestãrii inculpatului la primirea dosarului
Art. 160. - Când procurorul dispune, prin rechizitoriu, trimiterea în judecata a inculpatului aflat în stare de arest, dosarul se înainteazã instanţei competente cu cel puţin 5 zile înainte de expirarea mandatului de arestare sau, dupã caz, a duratei pentru care a fost dispusã prelungirea arestãrii.
Instanta, în camera de consiliu, procedeazã potrivit art. 300^1.
Arestarea inculpatului în cursul judecaţii
Art. 160^a. - Arestarea preventivã a inculpatului poate fi dispusã în cursul judecaţii, prin încheiere motivatã, dacã sunt întrunite condiţiile prevãzute în art. 143 şi exista vreunul dintre cazurile prevãzute de art. 148.
Încheierea poate fi atacatã separat cu recurs. Termenul de recurs este de 24 de ore şi curge de la pronunţare, pentru cei prezenţi, şi de la comunicare, pentru cei lipsa. Dosarul va fi înaintat instanţei de recurs în termen de 24 de ore, iar recursul se judeca în 3 zile. Recursul declarat impotriva încheierii prin care s-a dispus arestarea nu este suspensiv de executare.
Dispoziţiile art. 151 se aplica şi în cazul arestãrii inculpatului în cursul judecaţii.
Fata de inculpatul care a mai fost anterior arestat în aceeaşi cauza, în cursul urmãririi penale sau al judecaţii, se poate dispune din nou aceasta mãsura, dacã au intervenit clemente noi care fac necesarã privarea sa de libertate.
Verificãri privind arestarea inculpatului în cursul judecaţii
Art. 160^b. - În cursul judecaţii, instanta verifica periodic, dar nu mai târziu de 60 de zile, legalitatea şi temeinicia arestãrii preventive.
Dacã instanta constata ca temeiurile care au determinat arestarea preventivã au încetat sau ca nu exista temeiuri noi care sa justifice privarea de libertate, dispune, prin încheiere, revocarea arestãrii preventive şi punerea de îndatã în libertate a inculpatului.
Când instanta constata ca temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate sau ca exista temeiuri noi care justifica privarea de libertate, instanta dispune, prin încheiere motivatã, menţinerea arestãrii preventive.
Încheierea poate fi atacatã cu recurs, prevederile art. 160^a alin. 2 aplicându-se în mod corespunzãtor."
25. Articolul 160^c se abroga.
26. Articolul 160^d se abroga.
27. Articolul 160^e va avea urmãtorul cuprins:
"Dispoziţii generale
Art. 160^e. - Reţinerea şi arestarea preventivã a minorului se fac potrivit dispoziţiilor prevãzute în secţiunile I, II şi IV, cu derogarile şi completãrile din prezenta secţiune."
28. Alineatele 2 şi 3 ale articolului 160^h vor avea urmãtorul cuprins:
"Durata arestãrii inculpatului minor între 14 şi 16 ani este, în cursul urmãririi penale, de cel mult 15 zile, iar verificarea legalitãţii şi temeiniciei arestãrii preventive se efectueazã în cursul judecaţii periodic, dar nu mai târziu de 30 de zile. Prelungirea acestei mãsuri în cursul urmãririi penale sau menţinerea ei în cursul judecaţii nu poate fi dispusã decât în mod excepţional. Arestarea preventivã a minorului în cursul urmãririi penale nu poate sa depãşeascã, în total, un termen rezonabil şi nu mai mult de 60 de zile, fiecare prelungire neputând depãşi 15 zile. În mod excepţional, când pedeapsa prevãzutã de lege este detenţiunea pe viata sau închisoarea de 20 de ani sau mai mare, arestarea preventivã a inculpatului minor între 14 şi 16 ani în cursul urmãririi penale poate fi prelungitã pana la 180 de zile.
Inculpatul minor mai mare de 16 ani poate fi arestat preventiv în cursul urmãririi penale pe o durata de cel mult 20 de zile. Durata mãsurii preventive poate fi prelungitã în cursul urmãririi penale, de fiecare data cu 20 de zile. Arestarea preventivã a inculpatului minor în cursul urmãririi penale nu poate sa depãşeascã, în total, un termen rezonabil şi nu mai mult de 90 de zile. În mod excepţional, când pedeapsa prevãzutã de lege este detenţiunea pe viata sau închisoarea de 10 ani ori mai mare, arestarea preventivã a inculpatului minor în cursul urmãririi penale poate fi prelungitã pana la 180 de zile. Verificarea legalitãţii şi temeiniciei arestãrii preventive a inculpatului minor mai mare de 16 ani în cursul judecaţii se efectueazã periodic, dar nu mai târziu de 40 de zile."
29. Alineatul 2 al articolului 267 va avea urmãtorul cuprins:
"În cazurile prevãzute în art. 262 pct. 2, art. 265 şi 268, procurorul trimite dosarul cauzei la instanta, pentru ca judecãtorul care a dispus în cursul urmãririi penale arestarea preventivã sau mãsurile de siguranta prevãzute în art. 113 şi 114 din Codul penal sa dispunã asupra prelungirii sau revocãrii acestora. În cazul mãsurilor preventive prevãzute în art. 145 şi 145^1, procurorul dispune revocarea acestor mãsuri sau, dupã caz, trimite dosarul cauzei la instanta cu propunerea de prelungire."
30. Alineatul 1 al articolului 274 va avea urmãtorul cuprins:
"În cazurile de reluare a urmãririi penale prevãzute în art. 270 alin. 1 lit. a) şi c) şi în art. 273, termenul privitor la mãsura arestãrii inculpatului curge de la data luãrii acestei mãsuri, dispoziţiile art. 150 aplicându-se în mod corespunzãtor."
31. Articolul 300^1 va avea urmãtorul cuprins:
"Menţinerea arestãrii inculpatului la primirea dosarului
Art. 300^1. - Dupã înregistrarea dosarului la instanta, în cauzele în care inculpatul este trimis în judecata în stare de arest, instanta este datoare sa verifice din oficiu, în camera de consiliu, legalitatea şi temeinicia arestãrii preventive, înainte de expirarea duratei arestãrii preventive.
Dacã instanta constata ca temeiurile care au determinat arestarea preventivã au încetat sau ca nu exista temeiuri noi care sa justifice privarea de libertate, dispune, prin încheiere, revocarea arestãrii preventive şi punerea de îndatã în libertate a inculpatului.
Când instanta constata ca temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate sau ca exista temeiuri noi care justifica privarea de libertate, instanta menţine, prin încheiere motivatã, arestarea preventivã. Dispoziţiile art. 159 alin. 3, 4, 5, 7 şi 11 se aplica în mod corespunzãtor.
Încheierea poate fi atacatã cu recurs, aplicându-se dispoziţiile art. 160^a alin. 2."
32. Articolul 300^2 va avea urmãtorul cuprins:
"Verificãri privind arestarea inculpatului în cursul judecaţii
Art. 300^2. - În cauzele în care inculpatul este arestat, instanta legal sesizatã este datoare sa verifice, în cursul judecaţii, legalitatea şi temeinicia arestãrii preventive, procedând potrivit art. 160^b."
33. Alineatul 2 al articolului 460 va avea urmãtorul cuprins:
"Condamnatul arestat este adus la judecata."
34. Alineatul 1 al articolului 468 va avea urmãtorul cuprins:
"Invinuitul este reţinut. Reţinerea dureazã 24 de ore. La sesizarea organului de cercetare sau din oficiu, procurorul poate solicita judecãtorului arestarea învinuitului, care nu poate depãşi 10 zile, acestea calculandu-se de la data expirãrii ordonanţei de reţinere."
35. Alineatul 1 al articolului 469 va avea urmãtorul cuprins:
"În cazul când judecãtorul a emis mandat de arestare a învinuitului şi procurorul a restituit cauza, organul de cercetare este obligat sa continue cercetarea şi sa înainteze dosarul procurorului o data cu invinuitul, cel mai târziu în 3 zile de la arestarea acestuia."
36. Alineatul 2 al articolului 470 va avea urmãtorul cuprins:
"Când procurorul dispune trimiterea în judecata, întocmeşte rechizitoriu şi înainteazã de îndatã instanţei de judecata dosarul cauzei, cu propunerea de arestare preventivã a inculpatului."
ART. II
(1) Ori de câte ori în Codul de procedura penalã şi în alte legi cu dispoziţii de procedura penalã termenul de "instanta" se referã la percheziţia domiciliara sau la dispunerea arestãrii preventive, acesta se înlocuieşte cu termenul de "judecãtor".
(2) Ori de câte ori legile speciale cu dispoziţii de procedura penalã se referã la percheziţia domiciliara şi la arestarea preventivã dispuse de cãtre procuror, trebuie înţeles ca aceste legi speciale se referã la percheziţia domiciliara şi la arestarea preventivã dispuse de cãtre judecãtor.
ART. III
Dispoziţiile prezentei ordonanţe de urgenta se aplica de la data intrãrii în vigoare a Legii de revizuire a Constituţiei României.
PRIM-MINISTRU
ADRIAN NASTASE
Contrasemneazã:
---------------
Ministrul justiţiei,
Rodica Mihaela Stanoiu
Ministrul administraţiei şi internelor,
Ioan Rus
Bucureşti, 24 octombrie 2003.
Nr. 109.
------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
