Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   ORDONANTA DE URGENTA nr. 10 din 23 februarie 2010  privind ratificarea Scrisorii de intentie, semnata de autoritatile romane la Bucuresti la 5 februarie 2010 si aprobata prin Decizia Consiliului director al Fondului Monetar International din 19 februarie 2010, si pentru modificarea   Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 99/2009 privind ratificarea Aranjamentului stand-by dintre Romania si Fondul Monetar International, convenit prin Scrisoarea de intentie transmisa de autoritatile romane, semnata la Bucuresti la 24 aprilie 2009, si prin Decizia Consiliului director al Fondului Monetar International din 4 mai 2009, precum si a Scrisorii suplimentare de intentie, semnata de autoritatile romane la data de 8 septembrie 2009 si aprobata prin Decizia Consiliului director al Fondului Monetar International din 21 septembrie 2009    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

ORDONANTA DE URGENTA nr. 10 din 23 februarie 2010 privind ratificarea Scrisorii de intentie, semnata de autoritatile romane la Bucuresti la 5 februarie 2010 si aprobata prin Decizia Consiliului director al Fondului Monetar International din 19 februarie 2010, si pentru modificarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 99/2009 privind ratificarea Aranjamentului stand-by dintre Romania si Fondul Monetar International, convenit prin Scrisoarea de intentie transmisa de autoritatile romane, semnata la Bucuresti la 24 aprilie 2009, si prin Decizia Consiliului director al Fondului Monetar International din 4 mai 2009, precum si a Scrisorii suplimentare de intentie, semnata de autoritatile romane la data de 8 septembrie 2009 si aprobata prin Decizia Consiliului director al Fondului Monetar International din 21 septembrie 2009

EMITENT: GUVERNUL
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 120 din 23 februarie 2010

Având în vedere:
- contextul economic global actual şi necesitatea prevenirii apariţiei de blocaje care ar putea afecta echilibrele macroeconomice;
- necesitatea identificãrii şi asigurãrii de urgenţã a unor surse cu costuri reduse în vederea acoperirii nevoilor de finanţare în anul 2010;
- faptul cã fiecare tranşã a împrumutului se disponibilizeazã la douã zile lucrãtoare dupã aprobarea documentaţiei aferente de cãtre Consiliul director al Fondului Monetar Internaţional, iar ratificarea trebuie sã aibã loc în timp util, astfel încât sã se creeze cadrul legal corespunzãtor tranzacţiei,
luând în considerare faptul cã toate aceste elemente constituie o situaţie extraordinarã, a cãrei reglementare nu poate fi amânatã, în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicatã,

Guvernul României adoptã prezenta ordonanţã de urgenţã.

ART. I
Se ratificã Scrisoarea de intenţie*), semnatã de autoritãţile române la Bucureşti la 5 februarie 2010 şi aprobatã prin Decizia Consiliului director al Fondului Monetar Internaţional din 19 februarie 2010, în baza cãreia se suplimenteazã partea din împrumut alocatã Ministerului Finanţelor Publice cu suma de 383.000.000 DST.
----------
*) Traducere.

ART. II
<>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 99/2009 privind ratificarea Aranjamentului stand-by dintre România şi Fondul Monetar Internaţional, convenit prin Scrisoarea de intenţie transmisã de autoritãţile române, semnatã la Bucureşti la 24 aprilie 2009, şi prin Decizia Consiliului director al Fondului Monetar Internaţional din 4 mai 2009, precum şi a Scrisorii suplimentare de intenţie, semnatã de autoritãţile române la data de 8 septembrie 2009 şi aprobatã prin Decizia Consiliului director al Fondului Monetar Internaţional din 21 septembrie 2009, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 629 din 22 septembrie 2009, se modificã dupã cum urmeazã:
1. La articolul 2, alineatul (1) va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 2. - (1) Beneficiarul împrumutului este România, prin:
a) Banca Naţionalã a României, pentru suma de 9.496.500.000 DST; şi
b) Ministerul Finanţelor Publice, pentru suma de 1.946.500.000 DST, reprezentând jumãtate din tranşele II, III şi IV."
2. Articolul 3 va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 3. - Aspectele operaţionale referitoare la tragerea şi rambursarea sumelor aferente tranşelor II, III şi IV din împrumutul acordat în baza Aranjamentului stand-by dintre România şi Fondul Monetar Internaţional se vor stabili prin convenţie între Banca Naţionalã a României şi Ministerul Finanţelor Publice."
3. Articolul 4 va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 4. - Suma de 9.496.500.000 DST, reprezentând partea din împrumut alocatã Bãncii Naţionale a României, precum şi echivalentul în lei se înregistreazã în pasivul bilanţier al Bãncii Naţionale a României în contul Fondului Monetar Internaţional deschis la Banca Naţionalã a României, pe mãsura primirii tranşelor de credit."
4. Articolul 5 va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 5. - Suma de 1.946.500.000 DST, reprezentând partea din împrumut alocatã Ministerului Finanţelor Publice, se vireazã, pe mãsura primirii tranşelor din credit, în contul de valutã deschis pe numele Ministerului Finanţelor Publice la Banca Naţionalã a României şi se utilizeazã pentru finanţarea deficitului bugetului de stat pe mãsura necesitãţilor de echilibrare a contului curent general al Trezoreriei Statului şi pentru refinanţarea datoriei publice guvernamentale, în conformitate cu prevederile <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publicã, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 109/2008 , cu modificãrile ulterioare."
5. Anexa "Scadenţar rambursare Aranjament stand-by" se modificã şi se înlocuieşte cu anexa la prezenta ordonanţã de urgenţã.

PRIM-MINISTRU
EMIL BOC

Contrasemneazã:
---------------
Ministrul finanţelor publice,
Sebastian Teodor Gheorghe Vlãdescu

Guvernatorul Bãncii Naţionale a României,
Mugur Constantin Isãrescu

Ministrul muncii,
familiei şi protecţiei sociale,
Mihai Constantin Şeitan

Ministrul transporturilor
şi infrastructurii,
Radu Mircea Berceanu

Ministrul economiei,
comerţului şi mediului de afaceri,
Adriean Videanu

Ministrul administraţiei şi internelor,
Vasile Blaga

Ministrul afacerilor externe,
Teodor Baconschi

Bucureşti, 23 februarie 2010.
Nr. 10.

ANEXA I

ROMÂNIA: SCRISOARE DE INTENŢIE

Dlui Dominique Strauss-Kahn, Bucureşti, 5 februarie 2010
director general
Fondul Monetar Internaţional
Washington, DC 20431
S.U.A.

Stimate domnule Strauss-Kahn,

1. Deşi condiţiile continuã sã se menţinã dificile, credem cã partea cea mai grea a crizei este acum depãşitã şi anticipãm o creştere pozitivã modestã în 2010. Programul cuprinzãtor anticrizã susţinut de Fond, UE şi Banca Mondialã a jucat un rol esenţial în normalizarea condiţiilor financiare, în inversarea dezechilibrelor economice şi în crearea premiselor de redresare economicã.
2. Cu toate cã la finele anului trecut au existat unele provocãri legate de contextul politic incert, programul sprijinit de FMI a continuat sã fie implementat cu fermitate (tabelele 1 şi 2):
● Criteriile cantitative de performanţã şi mecanismul de consultare pe inflaţie. La sfârşitul lunii septembrie, toate criteriile cantitative de performanţã, precum şi criteriul permanent de performanţã referitor la neacumularea de arierate externe au fost îndeplinite, cu excepţia plafonului pentru arieratele interne ale bugetului general consolidat. La finele lunii decembrie, din nou au fost îndeplinite toate criteriile cantitative de performanţã, cu excepţia ţintei stabilite pentru arierate, pentru care datele finale nu sunt încã disponibile. Datele preliminare sugereazã cã arieratele au scãzut, dar insuficient pentru a contracara depãşirile acumulate în prima parte a anului, ceea ce a condus la ratarea ţintei la finele lunii decembrie cu o micã marjã (0,1% din PIB). Ţinta orientativã referitoare la cheltuielile primare ale bugetului general consolidat a fost depãşitã la ambele date de monitorizare, de la finele lunii septembrie şi, respectiv, decembrie. Inflaţia a continuat sã se menţinã în limitele intervalului mecanismului de consultare pe întreaga perioadã.
● Criteriile structurale de referinţã. Criteriul de referinţã referitor la aprobarea de cãtre Parlament a noii legislaţii în domeniul remunerãrii angajaţilor din sistemul public a fost realizat înainte de termenul-limitã de la sfârşitul lunii octombrie; cu toate acestea, unele componente ale legii nu au corespuns obiectivelor iniţiale. Legislaţia de implementare a acestei legi din 2010 ar trebui sã remedieze aceste deficienţe. Legea responsabilitãţii fiscale a fost transmisã Parlamentului înainte de data de referinţã care era stabilitã pentru sfârşitul lunii noiembrie. Criteriul structural privind adoptarea legislaţiei de îmbunãtãţire a monitorizãrii şi controlului întreprinderilor de stat (ÎS) a fost îndeplinit în noiembrie 2009, înainte de data-limitã stabilita pentru luna iunie 2010. Dificultãţi de ordin politic au împiedicat aprobarea legii pensiilor pânã la datalimitã, respectiv sfârşitul lunii decembrie. Legea revizuitã va fi transmisã Parlamentului în sãptãmânile urmãtoare şi ne aşteptãm ca ea sã fie aprobatã de Parlament pânã la finele lunii iunie.
3. Având în vedere aceste rezultate, solicitãm finalizarea celei dea doua şi a treia evaluari în cadrul Acordului stand-by. Pe baza mãsurilor corective întreprinse şi a explicaţiilor suplimentare oferite în prezenta scrisoare, solicitãm o derogare pentru criteriul de performanţã de la sfârşitul lunii decembrie, referitor la arieratele bugetului general consolidat.
4. Considerãm cã politicile stabilite în scrisorile din 4 aprilie 2009, 8 septembrie 2009 şi în prezenta scrisoare sunt adecvate pentru a duce la realizarea obiectivelor programului nostru economic, dar Guvernul este în continuare pregãtit sã întreprindã mãsuri suplimentare, dacã este cazul, pentru a asigura realizarea obiectivelor sale. Aşa cum este practica standard în toate acordurile cu FMI, ne vom consulta cu FMI înainte de a modifica mãsurile prevãzute în prezenta scrisoare sau de a adopta noi mãsuri care s-ar abate de la scopurile programului şi vom pune la dispoziţia FMI şi a Comisiei Europene informaţiile necesare pentru monitorizarea programului.
Cadrul macroeconomic pentru 2010
5. Existã semnale cã activitatea economicã începe sã se redreseze. Variabilele macroeconomice principale cresc acum de la lunã la lunã şi ne aşteptãm ca creşterea economicã sã devinã pozitivã în primul trimestru al anului 2010. Pentru întregul an 2010, creşterea este prognozatã acum la aproximativ 1,3%, reflectând mai ales redresarea de pe pieţele externe. Şomajul se va menţine totuşi ridicat şi presiunile economice la care sunt supuse firmele şi gospodãriile vor continua sã împovãreze bilanţurile bãncilor. În pofida recesiunii severe, inflaţia a rãmas destul de ridicatã. Inflaţia IPC de la sfârşitul anului 2009 a fost de 4,7%, puţin peste limita superioara a marjei de ţintire a inflaţiei stabilitã de Banca Naţionalã a României (BNR), fapt ce s-a datorat în mare parte impactului pe care l-a avut majorarea accizelor şi a preţurilor carburanţilor. Se anticipeazã însã o diminuare a inflaţiei în 2010 pânã la aproximativ 3,5% pânã la finele anului, datoritã implementãrii unei politici monetare prudente.
6. Presiunile aferente finanţãrii externe s-au ameliorat mai repede decât se anticipase, deoarece contul curent s-a ajustat mai repede decât se anticipa în 2009 datoritã unor importuri semnificativ reduse, în timp ce fluxurile nete de capital au fãcut faţã mai bine decât se anticipa. În ultimele luni a început sã se redreseze şi cererea de export. În consecinţã, activele externe nete au depãşit ţinta stabilitã în program cu aproximativ 5,1 miliarde euro la finele anului 2009.
Sectorul fiscal
7. Ca rãspuns la puternicele presiuni asupra cheltuielilor curente, ce puneau în pericol realizarea performanţelor fiscale în a doua jumãtate a anului 2009, Guvernul a propus în august un set de mãsuri suplimentare (inclusiv o perioadã de douã sãptãmâni de concediu neplãtit acordatã celor mai mulţi dintre angajaţii din sectorul public) menite sã reducã şi mai mult cheltuielile. În pofida aprobãrii prompte de cãtre Parlament, multe componente ale planului nu au putut intra în vigoare pânã la soluţionarea problemelor de ordin legal, la începutul lunii noiembrie. Cu toate acestea, colectarea mai bunã a veniturilor şi cheltuielile mai mici de capital au compensat surplusul de cheltuieli în trimestrul trei, ceea ce a permis astfel atingerea ţintei de deficit fiscal. În trimestrul patru, implementarea parţialã a concediului neplãtit şi mai buna monitorizare şi control al cheltuielilor atât în interiorul, cât şi în exteriorul administraţiei centrale, conjugate cu unele îmbunãtãţiri înregistrate în colectarea veniturilor, au permis atingerea ţintei de deficit la sfârşitul anului în pofida unor cheltuieli mai mari decât cele prevãzute în program.
8. Bugetul pe anul 2010, recent aprobat (o acţiune prealabilã pentru evaluare), îşi propune sã realizeze un deficit fiscal de 5,9% din PIB. Aceasta presupune o ajustare de 2,5 puncte procentuale din PIB (2% în termeni structurali). Dupã cum se anticipa în Scrisoarea de intenţie din septembrie 2009, majoritatea mãsurilor menite sã ducã la acest deficit vor fi pe partea de cheltuieli (aproximativ 80% din ajustarea totalã faţã de proiecţia de bazã). Vom implementa mãsuri de reducere în continuare a cheltuielilor cu salariile, inclusiv o îngheţare a tuturor salariilor, cu excepţia salariilor minime (economie de 0,3% din PIB), o continuare a politicii de înlocuire doar a unui angajat din 7 care pãrãsesc sistemul şi reducerea plãţii orelor suplimentare şi a primelor (0,2% din PIB), însoţite de modificãri structurale de reducere a numãrului de salariaţi în sectorul public (0,2% din PIB). Economiile rezultate din implementarea legii de reformã a sistemului de pensii, datoritã unei baze mai mari de contribuţii, unui control mai bun al revendicãrilor frauduloase de pensii de invaliditate şi unui numãr mai mic de pensionãri anticipate, ar trebui sã se situeze la 0,1% din PIB. Se aşteaptã ca o îngheţare a cheltuielilor cu bunuri şi servicii, a pensiilor (cu excepţia pensiilor sociale minime) şi a anumitor transferuri, precum şi unele reduceri ale cheltuielilor cu bunurile şi serviciile datorate reorganizãrii agenţiilor de stat sã conducã la economisirea a încã 1,1% din PIB. Pe partea de venituri, un impozit pe cifra de afaceri a distribuitorilor de medicamente (0,1% din PIB) şi rambursarea împrumuturilor nete acordate vor contribui cu 0,6% din PIB sub formã de venituri suplimentare. În cazul în care aceste mãsuri nu genereazã consolidarea prevãzutã, suntem de acord sã implementãm mãsuri suplimentare menite sã acopere orice eventualã diferenţã anticipatã. Pentru a completa consolidarea fiscalã, suntem ferm hotãrâţi sã îmbunãtãţim modul de gestionare a datoriei publice în 2010. Vom lucra la îmbunãtãţirea profilului de maturitate al datoriei publice şi vom crea un tampon (buffer) financiar în prima jumãtate a anului, pentru a evita presiunile financiare sezoniere.
9. Am înregistrat progrese în eliminarea stocului de arierate de plaţi interne, care s-a dovedit a fi mult mai mare decât se ştia la momentul primei noastre scrisori de intenţie. Cele mai recente date preliminare (aferente lunii decembrie) aratã cã arieratele se situeaza acum la un nivel inferior celui din iunie 2009, dar continuã sã se menţinã peste ţintele programului. Am luat mãsuri de îmbunãtãţire a mecanismelor de monitorizare şi control şi vom întreprinde acţiuni suplimentare pe baza recomandãrilor pe care le va oferi o viitoare misiune de asistenţã tehnicã a FMI. Am convenit sã utilizãm veniturile iniţiale provenite din noua taxã de participare a pacienţilor din sistemul de sãnãtate pentru a acoperi arieratele din sectorul medical. Vom rambursa douã treimi din stocul restant de arierate pânã la finele anului 2010, eliminarea integralã a arieratelor fiind acum planificatã pentru finele lunii aprilie 2011. Solicitãm o reetapizare a criteriului de performanţã respectiv, care sã reflecte acest obiectiv mai realist. Dupã cum se menţioneazã în Scrisoarea de intenţie din septembrie 2009, condiţionãm garanţiile şi transferurile suplimentare cãtre entitãţile descentralizate de progresele înregistrate de acestea în reducerea arieratelor. Totodatã, vom îmbunãtãţi în continuare procesul de rambursare a TVA, conform recomandãrilor misiunii de asistenţã tehnicã a FMI din august 2009.
10. Ne menţinem angajamentul de a realiza reforme structurale în sectorul public, pentru a reduce presiunile de cheltuieli pe termen lung. Am restructurat deja în jur de 100 de agenţii de stat, fapt ce ar trebui sã genereze economii de cheltuieli de personal şi de bunuri şi servicii în anul 2010. Am transmis deja Parlamentului legea responsabilitãţii fiscale şi ne aşteptãm ca şi aceasta sã fie aprobatã pânã la finele lunii martie (criteriu structural de referinţã). Pornind de la recomandãrile formulate de asistenţa tehnicã a FMI vom adopta şi legislaţia (prin ordonanţã de urgenţã) de îmbunãtãţire a administrãrii fiscale pânã la finele lunii aprilie (criteriu structural de referinţã) şi aceasta va fi ratificatã de Parlament pânã la sfârşitul lunii iunie 2010. Pentru a proteja stabilitatea fiscalã, suntem în curs de elaborare a legislaţiei de îmbunãtãţire a relaţiilor financiare cu autoritãţile locale (criteriu structural de referinţã pentru finele lunii iunie).
11. Am înregistrat progrese în îmbunãtãţirea performanţelor ÎS şi în dezvoltarea unor mecanisme care sã asigure o mai bunã monitorizare a rezultatelor financiare ale ÎS, dupã cum se specificã în scrisoarea noastrã din 8 septembrie 2009. Am convenit totodatã asupra unei ţinte orientative a programului, începând cu finele lunii martie 2010, referitoare la soldul operativ al celor zece întreprinderi de stat ce genereazã cele mai mari pierderi (vezi Memorandumul tehnic de înţelegere asociat - MTÎ).
12. Implementarea legii salarizãrii unitare (adoptatã anul trecut) va fi agreatã cu instituţiile financiare internaţionale (IFI) în lunile ce urmeazã şi este programatã a fi aprobatã de cãtre Parlament la finele lunii septembrie (criteriu structural de referinţã). Legea revizuitã a pensiilor (ce corespunde acordului la care s-a ajuns cu IFI) va fi transmisã Parlamentului în scurt timp şi va fi aprobatã pânã la finele lunii iunie (criteriu structural de referinţã). Am luat deja primele mãsuri de consolidare a unora dintre prestaţiile sociale şi iniţiem activitãţi de realizare a unei reforme complexe de realizare a unui sistem de asistenţã socialã mai simplificat şi mai transparent, bazat pe testarea mijloacelor. Pentru a ameliora impactul imediat al crizei actuale asupra celor mai vulnerabile gospodãrii, vom elabora în lunile ce urmeazã un supliment de venit temporar, orientat, care sã corespundã obiectivelor noastre fiscale generale. Ne vom consulta cu Banca Mondialã, CE şi FMI înainte de implementarea programului. Vom începe, de asemenea, elaborarea, în consultare cu Banca Mondialã, a unor reforme cuprinzatoare ale sistemului de sãnãtate publicã.
Sectorul financiar
13. Sistemul bancar românesc a fost capabil sã susţinã recesiunea prelungitã din economie şi sã revinã la obţinerea de profit în a doua jumãtate a anului 2009. Creditele neperformante au crescut la 15,3% la sfârşitul lunii decembrie 2009, deşi rata de creştere este lentã şi ponderea provizioanelor aferente împrumuturilor din categoria celor îndoielnice sau a pierderilor a rãmas, în valoare brutã, stabilã la aproximativ 50%. La finele lunii decembrie 2009, rata medie de adecvare a capitalului s-a menţinut la 13,5%, toate bãncile având o ratã de peste 10%. Evoluţia reflectã vãrsarea majorãrilor de capital la care s-au angajat bãncile în conformitate cu necesitãţile de capital anticipate pentru 2009.
14. Bãncile şi-au respectat de asemenea în linii mari angajamentele asumate în cadrul Iniţiativei de coordonare a bãncilor din Viena şi Bruxelles. Deşi expunerea individualã a bãncilor a fluctuat, ca grup, cele nouã bãnci au revenit pânã la finele lunii decembrie 2009 la expunerea lor asumatã din martie 2009 pentru România. Un nou format de raportare a fost implementat, fapt ce permite BNR sã monitorizeze mai bine expunerile, prin includerea expunerilor transfrontaliere în România la nivel de grup bancar consolidat. Toate majorãrile de capital angajate au fost plãtite integral pânã la 30 septembrie, aşa cum se agrease în cadrul programului. Se înregistreazã de asemenea progrese pozitive şi în ceea ce priveşte majorarea fondurilor proprii, care le va permite bãncilor sã îşi menţinã rata de adecvare a capitalului la peste 10% pe toatã durata programului.
15. Ne menţinem angajamentul de a îmbunãtãţi sistemul de siguranţã disponibilã pentru a ţine sub control tensiunile financiare negative. Intenţionãm sã dezvoltãm cadrul de lichidare a bãncilorproblemã, prin îmbunãtãţirea normelor legale naţionale în conformitate cu cerinţele UE. Vom suplimenta competenţele existente ale administratorului special pentru ca acesta sã poatã implementa cu promptitudine o paletã largã de mãsuri, inclusiv achiziţionarea, preluarea, valorificarea activelor sau transferul depozitelor, ţinând în acelaşi timp seama de legislaţia UE. Vom încredinţa, de asemenea, BNR competenţa de luare a deciziilor cu privire la demersurile de întreprins în cazul unei instituţii de credit insolvabile, prin modificarea regimului de insolvenţã a bãncilor, în sensul solicitãrii autorizaţiei BNR înainte de a iniţia procedurile de lichidare. Anticipãm cã acest proces va fi finalizat pânã la finele lunii martie 2010 (criteriu de referinţã structural). Vom elimina de asemenea subparagraful 3 al art. 4 din legislaţia privind Fondul de garantare a depozitelor în sectorul bancar introdus prin <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 80/2009 pentru modificarea şi completarea <>Ordonanţei Guvernului nr. 39/1996 privind înfiinţarea şi funcţionarea Fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar, care prevede administrarea specialã automatã odatã cu activarea Fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar. BNR, ca şi alte banci centrale din UE, asigura menţinerea stabilitaţii financiare inclusiv prin planificarea de contingenţa.
16. Pentru garantarea depozitelor, vom acorda acelaşi rang de prioritate de care beneficiazã creanţele depozitarilor şi creanţelor FGD (criteriu structural de referinţã pentru finele lunii martie 2010). Vom sprijini, de asemenea, stabilitatea financiarã prin consolidarea progresiva a regimului de finanţare al FGD pe termen mediu. În acest sens, bazarea FGD pe liniile contingente de credit ale bãncilor va fi redusã treptat, prin impunerea unei acumulãri sporite de resurse proprii. Intenţionam sa demaram acest proces prin majorarea ratei de contribuţie efectiva pentru 2011 (criteriu de referinţã structural pentru finele lunii septembrie 2010).
17. Pentru gospodãriile supraîndatorate, eforturile pe care le-au depus bãncile în implementarea unei abordãri descentralizate de rescadenţare şi restructurare au fost în general suficiente pentru a rezolva presiunile legate de serviciul datoriei asupra populaţiei, menţinând în acelaşi timp şi disciplina în materie de creditare. Nu vom încerca sã modificãm cadrul actual ce permite bãncilor sã se bazeze pe expertiza lor internã în colectarea creanţelor lor. Vom încuraja bãncile sã continue eforturile de restructurare, monitorizându-le îndeaproape rezultatele.
18. BNR continuã sã perfecţioneze cadrul de reglementare şi supraveghere bancara, cerinţele privind nivelul lichiditãţilor au fost modificate şi îmbunãtãţite prin definirea lichiditãţilor efective şi a celor necesare şi s-a stabilit o condiţie de raportare a ratelor de lichiditate pe valute, dupã cum se recomandã în varianta actualizatã în 2008 a Programului de analizã a sectorului financiar (PASF). Condiţiile de provizionare au fost modificate pentru a permite deducerea pâna la 25% a colateralului şi condiţiile de clasificare a împrumuturilor pentru împrumuturile rescadenţate sau restructurate au fost modificate în scopul pãstrãrii disciplinei în materie de creditare, încurajând în acelaşi timp restructurarea împrumuturilor. La acest moment nu avem în vedere alte modificari ale cadrului prudenţial. BNR va continua sã se consulte cu experţii Fondului şi ai CE înainte de introducerea de reglementãri prudenţiale cheie noi sau revizuite. Creşterea permanentã şi oficialã a nivelului minim al ratei de adecvare a capitalului de la 8% la 10% rãmâne un obiectiv pe termen mediu. BNR şi Ministerul Finanţelor Publice îşi asumã în continuare angajamentul de a adopta cãtre sfârşitul perioadei programului cadrul legislativ necesar pentru implementarea cuprinzatoare a Standardelor de Raportare Financiarã Internaţionale (IFRS), în vederea aplicãrii IFRS de la începutul anului 2012.
Politica monetarã şi valutarã
19. Odatã cu revenirea politicii fiscale la o poziţie mai sigurã, BNR a ajustat treptat politica monetarã pe parcursul anului 2009, pe mãsurã ce presiunile inflaţioniste şi valutare s-au redus, prin reducerea cerinţelor sale privind rezervele minime obligatorii şi prin reducerea progresivã a ratei sale de politicã monetara, cel mai recent cu 50 de puncte de bazã la 7,0% în februarie 2010. Cu toate acestea, deşi inflaţia a scãzut de la 6,3% în 2008 la sub 5% pânã în septembrie, rata de încetinire a stagnat în T4 2009, fapt ce a fãcut ca BNR sã rateze ţinta sa de inflaţie nominalã cu 0,2 puncte procentuale la sfârşit de an (din motivele prezentate în paragraful 5). Pe tot parcursul anului, inflaţia pe 12 luni s-a menţinut ridicatã dupã standardele regionale, deoarece evoluţiile preţurilor la articolele nealimentare au demonstrat presiuni inflaţioniste constante. Pe viitor, BNR anticipeazã o moderare a inflaţiei în 2010 ce va aduce indicele preţurilor de consum (IPC) în interiorul intervalului ţintit. În acest scop, banca centralã va continua sã utilizeze cu prudenţã instrumentele sale de politicã monetarã, pentru a ancora aşteptãrile legate de inflaţie şi a realiza ţintele de inflaţie de 3,5% în 2010 şi 3% în 2011 (plus sau minus 1 punct procentual).
20. Fluxurile de capital nete peste aşteptãri şi îmbunãtãţirea mai rapidã decât se anticipase a contului curent datoritã unor performanţe mai bune la export şi a unei cereri interne timide au permis supraperformanţa pe criteriul de performanţã privind activele externe nete la sfârşitul lui septembrie şi sfârşitul lui decembrie. Având în vedere aceastã situaţie, propunem o revizuire a ţintelor privind activele externe nete pentru 2010 (vezi MTÎ) pentru a bloca jumãtate din supraperformanţa anului 2009, oferind în acelaşi timp şi un grad corespunzãtor de flexibilitate. Leul a fost supus unor presiuni de depreciere spre sfârşitul lui 2009, reflectând incertitudinile politice, dar între timp a revenit la nivelul sãu cel mai ridicat din 2008 pânã acum.
Modificãri ale programului şi monitorizare
21. Programul va continua sã fie monitorizat prin misiuni periodice de evaluare, acţiuni prealabile, criterii de performanţã cantitative şi ţinte orientative şi criterii structurale de performanţã. Ţintele cantitative pentru finele lunii martie şi finele lunii iunie 2010 şi criteriile de performanţã permanente sunt stabilite în tabelul 1, iar criteriile structurale de performanţã sunt stabilite în tabelul 2. Înţelegerile dintre autoritãţile române şi experţii FMI privind criteriile cantitative de performanţã şi mãsurile structurale descrise în prezentul memorandum sunt specificate în MTÎ anexat la prezentul memorandum. Solicitãm comasarea evaluãrilor doi şi trei şi rescadenţarea tranşelor din programul iniţial, astfel încât sã se permitã eliberarea pãrţii din tranşã aferentã celei de-a treia evaluãri pe data de 19 februarie 2010. Totodatã, pentru acoperirea nevoilor mai mari de finanţare în 2010 faţã de ţinta din programul iniţial, solicitãm ca jumãtate din tranşa aferentã celor douã evaluãri, trei şi patru (2.175 milioane DST), sã fie direcţionatã direct cãtre Guvern.

Sebastian Teodor Gheorghe Vlãdescu,
ministrul finanţelor publice

Mugur Constantin Isãrescu,
guvernatorul Bãncii Naţionale a României

Anexe





┌──────────────────────┬──────────┬─────────────────────────────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┐
│ │ 2008 │ 2009 │ 2010 │
│ ├──────────┼──────────┬───────────┬─────────┬─────────┬────────┬─────────┼────────┬────────┬──────────┬──────────┤
│ │ Dec. │ Martie │ Iunie │ Sept. │ Sept. │ Dec. │ Dec. │ Martie │ Iunie │ Sept │ Dec. │
│ │realizat │ realizat │ realizat │program │realizat │program │ estimat │program │program │proiecţie │proiecţie │
│ │ │ │ │revizuit │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────────┼──────────┼──────────┼───────────┼─────────┼─────────┼────────┼─────────┼────────┼────────┼──────────┼──────────┤
│I. Criterii cantitati-│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ve de performanţã │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│1. Variaţia cumulatã a│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│activelor externe │ 25.532 │ -3.500 │ -5.119 │ -8.720 │ -4.566 │ -10.000│ -4.874 │ -2.000│ -2.500│ -2000 │ -2.000 │
│nete (milioane │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│euro)*1)/*3)/ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│2. Soldul cumulat al │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│bugetului general │ -24.655 │ -8.300 │ -14.456 │ -26.900 │ -25.563 │ -36.500│ -36.101 │ -8250 │ -15540│ -21800 │ -31.900 │
│consolidat (milioane │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│lei)*2)/ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│3.Soldul cumulat al │ 1,06 │ 1,41 │ 1,55 │ 1,1 │ 1,4 │ 0,91 │ 1,5 │ 1,27 │ 1,09 │ 0,81 │ -0,48 │
│arieratelor bugetului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│general consolidat │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│(miliarde lei) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│4. Plafonul garanţi- │ 0,0 │ - │ 0,02 │ 7,7 │ 0,7 │ 7,7 │ 2,1 │ 12,0 │ 12,0 │ 12,0 │ 12,0 │
│ilor bugetului general│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│consolidat emise în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│cursul anului (valoa- │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│re nominalã, în mi- │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│liarde lei) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│II. Criterii de per- │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│formanţã permanente │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│5. Neacumularea de │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │
│arierate la datoria │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│externã │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│III. Consultãri pe │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│inflaţie │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│6. Rata inflaţiei la │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│12 luni în preţuri de │ 8,3 │ 8,7 │ 7,9 │ 7,7 │ - │ 6,5 │ - │ 6,5 │ 6,0 │ 5,75 │ 5,5 │
│consum │ 7,3 │ 7,7 │ 6,9 │ 6,7 │ - │ 5,5 │ - │ 5,5 │ 5,0 │ 4,75 │ 4,5 │
│Interval exterior │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│(limita superioarã) │ 6,3 │ 6,7 │ 5,9 │ 5,7 │ 4,8 │ 4,5 │ 4,7 │ 4,5 │ 4,0 │ 3,75 │ 3,5 │
│Interval interior │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│(limita superioarã) │ 5,3 │ 5,7 │ 4,9 │ 4,7 │ - │ 3,5 │ - │ 3,5 │ 3,0 │ 2,75 │ 2,5 │
│Punct central │ 4,3 │ 4,7 │ 3,9 │ 3,7 │ - │ 2,5 │ - │ 2,5 │ 2,0 │ 1,75 │ 1,5 │
│Interval interior │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│(limita inferioarã) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Interval exterior │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│(limita inferioarã) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│IV. Ţintã orientativã │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│7. Cheltuielile pri- │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│mare curente ale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│bugetului general │ 92.327 │ 22.19 │ 43.238 │ 63.725 │ 63.878 │ 81.015 │ 85.637 │ 32.900 │ 65.100 │ 97.500 │ 131.300 │
│consolidat (exclusiv │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│fonduri UE şi asis- │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│tenţã socialã, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│milioane lei) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└──────────────────────┴──────────┴──────────┴───────────┴─────────┴─────────┴────────┴─────────┴────────┴────────┴──────────┴──────────┘


----------
*1) Cifra aferentã lunii decembrie 2008 reprezintã stocul
*2 )Cifra aferentã lunii decembrie 2008 este pentru tot anul.
*3) Ţinta de AEN pentru finele lui decembrie a fost ajustatã deoarece tragerile efective au fost mai mici decât proiecţia cu 1 miliard de Euro.


Tabelul 2. România: Condiţionalitãţi de performanţã pentru Evaluarea doi şi trei şi Condiţionalitãţi Noi Propuse





┌──────────────────────────────────────────────────────┬─────────────────┬──────────────────────────────┐
│Mãsura │Data Vizatã │ Comentariu │
├──────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┼──────────────────────────────┤
│Criterii cantitative de performanţã │ │ │
│1. Active externe Nete │Decembrie 2009 │Îndeplinitã │
│2. Soldul total al bugetului general consolidat │Septembrie 2009 │Îndeplinit │
│3. Soldul total al bugetului general consolidat │Decembrie 2009 │Îndeplinit │
│4. Plafonul garanţiilor bugetului general consolidat │Septembrie 2009 │Îndeplinit │
│5. Plafonul garanţiilor bugetului general consolidat │Decembrie 2009 │Îndeplinit │
│6. Plafon al arieratelor interne ale bugetului │ │ │
│ general consolidat │Septembrie 2009 │Neîndeplinit │
│7. Neacumularea de arierate externe la platã │Decembrie 2009 │Îndeplinit │
│ │ │ │
│Ţintã cantitativã orientativã │ │ │
│Cheltuielile primare curente ale bugetului general │ │ │
│consolidat │Septembrie 2009 │Neîndeplinit │
│Cheltuielile primare curente ale bugetului general │ │ │
│consolidat │Decembrie 2009 │Neîndeplinit │
│ │ │ │
│Interval de consultare pe inflaţie │ │ │
│ Interval interior │Decembrie 2009 │îndeplinit │
│ Interval exterior │Decembrie 2009 │îndeplinit │
│ │ │ │
│Criterii Structurale de Referinţã │ │ │
│1. Ratificarea de cãtre Parlament a mãsurilor fis- │ │ │
│ cale echivalente cu 1,1% din PIB │31 august 2009 │Îndeplinit în aprilie 2009 │
│2. Aprobarea de cãtre Parlament a legislaţiei │ │ │
│ revizuite privind salarizarea în sectorul public │30 octombrie 2009│Parţial îndeplinit │
│3. Prezentarea legislaţiei responsabilitãţii │ │ │
│ fiscale şi a planului de implementare a acesteia │ │ │
│ în Parlament │30 noiembrie 2009│Îndeplinit │
│4. Aprobarea legislaţiei revizuite a pensiilor │31 decembrie 2009│Revizuitã - pentru │
│ │ │finele lui iunie 2010 │
│5. Aprobarea bugetului convenit pe 2010 (Acţiune │ │ │
│ prealabilã) │31 decembrie 2009│Îndeplinit în ianuarie 2009 │
│6. Aprobarea prin ordonanţã a legislaţiei │ │ │
│ şi reglementãrilor interne necesare pentru │ │ │
│ implementarea reformelor administraţiei fiscale │30 aprilie 2010 │ │
│7. Aprobarea reformelor instituţionale de │ │ │
│ contracarare a riscurilor fiscale aferente │ │ │
│ autoritãţilor locale │30 iunie 2010 │ │
│8. Modificãri legislative de îmbunãtãţire a │ │ │
│ monitorizãrii şi controlului ÎS │30 iunie 2010 │Îndeplinit │
│9. Aprobarea amendamentelor la legislaţia bancarã │ │ │
│ pentru a întãri competenţele BNR de a le impune │30 iunie 2009 │Îndeplinit │
│ acţionarilor bãncii o majorare a capitalului │ │ │
│ acţionarial şi limitarea distribuirii de profituri │ │ │
│10. Aprobarea amendamentelor la legislaţia privind │ │ │
│ garantarea depozitelor, pentru a extinde motivele │ │ │
│ de activare a garantãrii depozitelor, pentru a │30 august 2009 │Îndeplinit │
│ urgenta plãţile şi a asigura o linie de credit │ │ │
│ de la Guvern │ │ │
│11. Aprobarea amendamentelor la legislaţia bancarã │ │ │
│ şi la legislaţia de lichidare pentru a consolida │ │ │
│ cadrul de închidere a bãncilor │31 martie 2010 │ │
│12. Mãsuri de consolidare a regimului de finanţare │ │ │
│ a Fondului de Garantare a Depozitelor │30 septembrie │ │
│ │2010 │ │
│ │ │ │
│Noi Condiţionalitãţi Propuse │ │ │
│1. Aprobarea Legii Responsabilitãţii Fiscale │30 martie 2010 │ │
│2. Aprobarea legislaţiei de implementare a legii │30 septembrie │ │
│ organice a salarizãrii │2010 │ │
│3. 0 ţintã orientativã a plafonului pentru soldul │ │ │
│ financiar al celor mai mari IS │30 martie 2010 │ │
└──────────────────────────────────────────────────────┴─────────────────┴──────────────────────────────┘




ANEXA II

ROMÂNIA: MEMORANDUM TEHNIC DE ÎNŢELEGERE
5 februarie 2010

1. Prezentul memorandum tehnic de înţelegere (MTÎ) actualizeazã şi înlocuieşte MTÎ din data de 8 septembrie 2009. Acesta: (i) defineşte variabilele care fac obiectul ţintelor cantitative specificate în Scrisoarea de intenţie (SDI); (ii) descrie metodele care vor fi utilizate pentru evaluarea performanţei programului şi necesarul de informaţii pentru a asigura o monitorizare adecvatã a ţintelor (secţiunea I); şi (iii) precizeaza unele dintre condiţionalitãţile structurale din cadrul programului (secţiunea II). Conform standardului, în cadrul tuturor acordurilor cu Fondul ne vom consulta cu acesta înainte de a modifica mãsurile din cadrul prezentei scrisori sau înaintea adoptãrii de noi mãsuri care ar devia de la ţelurile programului şi vom furniza Fondului informaţiile necesare pentru monitorizarea programului.
2. În accepţiunea programului, ratele de schimb ale leului românesc (RON) faţã de euro se stabilesc la RON 3,9852 = Euro 1, faţã de dolarul SUA la RON 2,8342 = $1, faţã de yenul japonez la RON 3,1419 = Yeni 100 şi faţã de lira sterlinã la RON 4,1169 = Lire sterline 1, ratele fiind cele postate pe website-ul Bãncii Naţionale a României (BNR) la data de 31 decembrie 2008. Ratele de schimb faţã de alte valute, acolo unde sunt aplicabile, vor fi, de asemenea, acelea postate pe website-ul BNR în data de 31 decembrie 2008.
3. În accepţiunea programului, bugetul general consolidat include entitãţile definite în bugetul pe 2010. Acestea sunt: guvernul central (bugetul de stat, trezoreria, entitãţile de stat autofinanţate incluse în buget etc.), autoritãţile locale, fondurile de asigurãri sociale (pensii, sãnãtate şi şomaj), Compania Naţionalã de Autostrãzi şi Drumuri Naţionale din România şi Administraţia Fondului Proprietatea. Prezenta definiţie a bugetului general consolidat include, de asemenea, orice fonduri noi sau alte programe speciale bugetare şi extrabugetare care ar putea fi create pe parcursul perioadei programului pentru a desfãşura operaţii de naturã fiscalã, aşa cum se defineşte în Manualul FMI pentru Statisticile Financiare Guvernamentale 2001. Autoritãţile vor informa imediat experţii FMI cu privire la crearea oricãrui astfel de fond sau program nou.
I. Criterii de performanţã cantitative, ţinta indicativã şi criterii de performanţã permanente
A. Limita privind activele externe nete
4. În accepţiunea programului, activele externe nete (AEN) sunt definite ca AEN ale BNR minus obligaţiile de trezorerie faţã de Fondul Monetar Internaţional.
5. AEN ale BNR sunt definite ca valoarea în euro a activelor externe brute ale BNR (inclusiv rezervele obligatorii ale sistemului bancar comercial ţinute la BNR) minus pasivele externe brute ale BNR şi vor fi mãsurate pe baza definiţiilor operaţionale ale BNR şi nu a celor contabile. Activele şi pasivele externe denominate în noneuro vor fi convertite în euro la ratele de schimb ale programului.
6. Activele externe brute ale BNR se definesc ca incluzând deţinerile de Drepturi Speciale de Tragere (DST) ale BNR, poziţia rezervelor ţãrii la Fond, deţinerile de numerar, titluri şi depozite în strãinãtate în valute strãine convertibile. Se exclud din rezervã: (i) aurul şi alte metale preţioase; (ii) activele în valute neconvertibile; (iii) active nelichide; (iv) orice active care sunt angajate, colateralizate sau se aflã sub o alta obligaţie, dacã acestora nu le este asociat şi un pasiv extern brut; (v) creanţe asupra rezidenţilor; şi (vi) creanţe în valutã derivând din instrumente derivate în monede strãine vis-a-vis de moneda naţionalã (cum ar fi futures, forwards, swaps şi options).
7. Pasivele externe brute ale BNR se definesc ca toate pasivele în valute strãine faţã de rezidenţi şi nerezidenţi, inclusiv angajamentele de vânzare de valute strãine decurgând din instrumente derivate (cum ar fi futures, forwards, swaps şi options) şi tot creditul nerambursat de la Fond, dar excluzând: (i) depozitele de valute strãine ale bãncilor legate de rezervele obligatorii; şi (ii) depozitele în valute strãine ale Guvernului la BNR. Prezenta definiţie are ca scop aducerea conceptului de pasive externe mai aproape de definiţia balanţei de plãţi pe care se bazeazã ţintele.



───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Limita pentru schimbãrile cumulate în activele externe nete de la începutul
anului (în mil. euro)*1)
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
2009 2010*2)
───────────────────────────────────────────────
decembrie martie iunie septembrie decembrie
───────────────────────────────────────────────
(stoc) CP CP ŢI ŢI
───────────────────────────────────────────────
Schimbare cumulatã în AEN 20.658 -2.000 -2.500 -2.000 -2.000
Poziţia din Memorandum:
Active externe brute 28.418 300 700 2.000 2.800
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────


----------
*1) CP = criteriu de performanţã; ŢI = ţintã indicativã. Date la finele lunii.
*2)Fluxurile din 2010 sunt faţa de stocul final din 2009.

8. Ţintele AEN vor fi ajustate în sus (în jos) cu surplusul (deficitul) din tragerile în cadrul programului legate de proiecţia de bazã. Tragerile în cadrul programului se definesc ca trageri externe de la creditorii oficiali (Banca Mondialã şi Comisia Europeanã) care sunt utilizabile pentru finanţarea bugetului de stat total. Ţintele AEN vor fi, de asemenea, ajustate în sus cu creşterea rezervelor obligatorii ale bãncilor comerciale ţinute la BNR faţã de finele lunii decembrie 2009 (7.874,4 milioane EURO), mãsurate la ratele de schimb ale programului.

Tragerile externe din Program - Proiecţii de bazã (în mil. euro)


──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
2010
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Fluxuri cumulate de la finele lunii martie iunie septembrie decembrie
decembrie 2009 ───────────────────────────────────────
1.340 2.540 2.540 4.100
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────



B. Mecanismul de consultare pentru rata inflaţiei la 12 luni
9. Intervalele de consultare trimestriale pentru rata inflaţiei la 12 luni în preţuri de consum [aşa cum sunt mãsurate de indexul preţurilor de consum (IPC) publicat de Institutul Naţional de Statisticã] sunt specificate mai jos. În cazul în care rata inflaţiei IPC an-pe-an se aflã în afara limitelor superioare specificate mai sus, autoritãţile se vor consulta cu Fondul cu privire la politicile propuse ca rãspuns înainte de a solicita alte trageri în cadrul programului. În plus, BNR va avea discuţii cu experţii Fondului în cazul în care rata inflaţiei IPC an-pe-an se situeazã în afara limitelor inferioare specificate pentru finele fiecãrui trimestru în tabelul de mai jos.



────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
2008 2009 2010
decembrie decembrie ────────────────────────────────────
(realizat) (realizat) martie iunie septembrie decembrie
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Interval exterior
(limita superioarã) 6,5 6,5 6,0 5,75 5,5
Interval interior
(limita superioarã) 5,5 5,5 5,0 4,75 4,5
Punct central 6,3 4,7 4,5 4,0 3,75 3,5
Interval interior
(limita inferioarã) 3,5 3,5 3,0 2,75 2,5
Interval exterior
(limita inferioarã) 2,5 2,5 2,0 1,75 1,5
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────



C. Criteriu de performanţã privind soldul bugetului general consolidat
10. Deficitul bugetar va fi monitorizat trimestrial prin soldul cash al bugetului general consolidat. Autoritãţile se vor consulta cu experţii FMI cu privire la mãsurile de corecţie în cazul unor derapaje ale veniturilor şi finanţãrii guvernamentale.



Limita pentru soldul bugetului general consolidat (în milioane lei)
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Finele lui decembrie 2009 (realizat) -36.101
Finele lui martie 2010 (criteriu de performanţã) -8.250
Finele lui iunie 2010 (criteriu de performanţã) -15.540
Finele lui septembrie 2010 (ţintã indicativã) -21.800
Finele lui decembrie 2010 (ţintã indicativã) -31.900
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────



11. Deficitul bugetar va fi mãsurat de deasupra liniei utilizându-se datele execuţiei bugetare. Ministerul Finanţelor Publice (MFP) va furniza, de asemenea, date lunare pentru a mãsura deficitul sub linie. Soldul bugetului general consolidat mãsurat sub linie va include:
+ (i) finanţarea externã netã, excluzând câştigurile şi pierderile din reevaluare;
+ (ii) schimbãrile în creditul intern net din sistemul financiar, excluzând câştigurile şi pierderile din reevaluarea depozitelor denominate în valutã şi incluzând ajustãri pentru:
+ (a) fonduri UE primite şi necheltuite încã (plãţi în avans);
+ (b) cereri de rambursare ale guvernului din fonduri UE;
+ (c) obligaţii ale Fondului Proprietatea neplãtite încã;
+ (iii) schimbãri în stocul de titluri de stat emise, net de schimbãrile din reevaluare;
+ (iv) schimbãri nete ale altor finanţãri.
12. Dacã diferenţa dintre deficitul bugetului general consolidat mãsurat deasupra liniei şi sub linie este mai mare de 200 milioane lei pe fiecare trimestru pe parcursul anului 2010, MFP se va consulta cu experţii FMI.
13. În cazul în care veniturile bugetare exclusiv fonduri nerambursabile vor depãşi valoarea proiectatã în cadrul programului, ţinta de deficit va fi ajustatã în jos cu o jumãtate din surplus şi va permite cheltuieli suplimentare de capital, reducând în acelaşi timp deficitul. Tabelul urmãtor reflectã veniturile bugetare exclusiv fonduri nerambursabile cumulate proiectate pentru 2010, faţã de care se vor compara veniturile realizate.



───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Venituri cumulate proiectate în bugetul
general consolidat, exclusiv fonduri UE (în milioane lei)
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Finele lunii decembrie 2009 (realizat) 151.508
Finele lunii martie 2010 (proiecţie) 37.800
Finele lunii iunie 2010 (proiecţie) 77.600
Finele lunii septembrie 2010 (proiecţie) 119.500
Finele lunii decembrie 2010 (proiecţie) 161.800
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────



14. În cazul în care cheltuielile curente din trimestrul precedent depãşesc ţinta indicativã (definitã mai jos), ţinta de deficit pentru trimestrul urmãtor va fi ajustatã în jos cu valoarea corespunzãtoare acestei depãşiri.
D. Criteriu de performanţã limitând emiterea de garanţii guvernamentale cãtre sectorul privat nefinanciar şi întreprinderile publice
15. Emiterea de garanţii guvernamentale cãtre sectorul privat nefinanciar şi cãtre întreprinderile publice va fi limitatã pe parcursul duratei programului. Plafonul poate fi ajustat în sus cu pânã la 4,3 miliarde RON faţã de plafonul iniţial de 7,7 miliarde RON pentru garanţii destinate finanţãrii plãţilor în contrapartidã în cadrul proiectelor de investiţii finanţate de UE sau pentru garanţii destinate proiectelor cofinanţate de cãtre BERD, IFC sau BEI.


───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Plafon pentru garanţiile din bugetul general
consolidat nou-emise de la finele anului (în miliarde lei)
2008 pânã la:
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Finele lunii decembrie 2009 (realizat) 2,1
Finele lunii martie 2010 (criteriu de performanţã) 12
Finele lunii iunie 2010 (criteriu de performanţã) 12
Finele lunii septembrie 2010 (criteriu de performanţã) 12
Finele lunii decembrie 2010 (criteriu de performanţã) 12
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────



E. Criteriu de performanţã privind neacumularea de arierate interne de cãtre bugetul general consolidat (BGC)
16. Criteriul de performanţã stabilit cu privire la stocul de arierate interne ale BGC are în vedere neacumularea de noi arierate şi eliminarea lor pe durata programului. În caz de necesitate, guvernul va lua mãsurile corective pentru a preveni acumularea de noi arierate. În accepţiunea programului, arierate înseamnã sume de platã trecute de scadenţã cu 90 de zile (în conformitate cu definiţia cheltuielilor din ESA95).


───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Stocul de arierate ale bugetului general
consolidat de la finele anului precedent (în miliarde lei)
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Finele lunii noiembrie 2009 (stoc, realizat) 1,40
Finele lunii martie 2010 (criteriu de performanţã) 1,27
Finele lunii iunie 2010 (criteriu de performanţã) 1,09
Finele lunii septembrie 2010 (ţintã indicativã) 0,81
Finele lunii decembrie 2010 (ţintã indicativã) 0,48
Finele lunii aprilie 2011 (ţintã indicativã) 0,00
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────



F. Criterii de performanţã permanente privind neacumularea de arierate la plãţile în contul datoriei externe la nivelul BGC
17. La nivelul BGC nu se vor acumula arierate la datoria externã pe durata programului. În accepţiunea acestui criteriu de performanţã, un arierat la platã în contul datoriei externe va fi definit ca o platã a sectorului guvernamental, care nu a fost efectuatã în rãstimp de 7 zile dupã scadenţã. Criteriul de performanţã se va aplica pe bazã permanentã.
G. Ţinta indicativã privind cheltuielile curente primare ale BGC
18. Ţinta indicativã privind cheltuielile curente primare ale BGC este definitã ca incluzând cheltuielile de personal, cheltuielile cu bunurile şi serviciile exclusiv fonduri UE (specificate în categoria de împrumuturi externe nerambursabile), subvenţii, transferuri cãtre entitãţi publice, pensii (categoria de asistenţã socialã din bugetul asigurãrilor sociale şi o treime din aceeaşi categorie din bugetul de stat), ajutorul de stat şi alte cheltuieli din categoria alte transferuri, Fondul de rezervã şi alte cheltuieli clasificate în tabelele de raportare lunarã:



┌───────────────────────────────────────────────────────┬────────────────────┐
│Schimbãri cumulate în cheltuielile curente primare │ │
│ale bugetului general consolidat │ (în milioane lei) │
├───────────────────────────────────────────────────────┼────────────────────┤
│Finele lunii decembrie 2009 (realizat) │ 85.637 │
├───────────────────────────────────────────────────────┼────────────────────┤
│Finele lunii martie 2010 (criteriu de performanţã) │ 32.900 │
├───────────────────────────────────────────────────────┼────────────────────┤
│Finele lunii iunie 2010 (criteriu de performanţã) │ 65.100 │
├───────────────────────────────────────────────────────┼────────────────────┤
│Finele lunii septembrie 2010 (ţintã indicativã) │ 97.500 │
├───────────────────────────────────────────────────────┼────────────────────┤
│Finele lunii decembrie 2010 (ţintã indicativã) │ 131.300 │
└───────────────────────────────────────────────────────┴────────────────────┘



H. Monitorizarea intreprinderilor publice
19. Începând din anul 2009, Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale şi alte instituţii competente au implementat un sistem de monitorizare a instituţiilor publice. Pe parcursul duratei programului se vor furniza informaţii pentru a arãta sancţiunile - reduceri de remunerare sau eliberarea din funcţie a conducerii, în conformitate cu prevederile <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor mãsuri financiare în domeniul bugetar, aprobatã cu modificãri prin <>Legea nr. 275/2008 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, şi ale <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 79/2008 privind mãsuri economico-financiare la nivelul unor operatori economici, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 203/2009 - care sunt impuse dacã bugetele şi ţintele companiei pentru restructurare nu sunt respectate.
Se va stabili o ţintã indicativã trimestrialã pentru 2010 pentru soldul agregat operaţional (EBIT - earnings before interest and tax - câştiguri înainte de dobânzi şi impozite şi taxe), exclusiv subvenţii pentru urmãtoarele întreprinderi publice: (1) Compania Naţionalã Cãi Ferate CFR; (2) Societatea Naţionalã Transport CFR Cãlãtori; (3) Compania Naţionalã a Huilei; (4) Societatea Comercialã Termoelectrica; (5) Compania Naţionalã de Autostrãzi şi Drumuri Naţionale; (6) Societatea Comercialã Metrorex; (7) Societatea Naţionalã de Transport Feroviar CFR Marfã - S.A.; (8) Societatea Comercialã Electrocentrale Bucureşti; (9) Societatea Comercialã Electrificare CFR - S.A.; şi (10) Societatea Comercialã Administraţia Naţionalã a Îmbunãtãţirilor Funciare. Datele vor fi furnizate împreunã cu rezultatele operaţionale de cãtre companie. Ţintele pentru finele lunii martie 2010 şi finele lunii iunie 2010 vor fi 1.381 milioane RON şi, respectiv, 2.619 milioane RON.
I. Cerinţe de raportare
20. Performanţa în cadrul programului va fi monitorizatã în baza datelor furnizate FMI de BNR şi MFP, dupã cum este prezentat în tabelul 1. Autoritãţile vor transmite cu promptitudine experţilor FMI orice revizuiri de date, precum şi orice alte informaţii necesare pentru monitorizarea acordului cu FMI.

Tabelul 1. România: Furnizarea de date cãtre FMI




┌─────────────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────────┐
│ Articol │ Periodicitate │
├─────────────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────────┤
│ De furnizat de Ministerul Finanţelor Publice │
│Date lunare preliminare privind conturile bugetului │Lunar, pe 25 a lunii urmãtoare │
│general consolidat │ │
│Date finale trimestriale privind conturile bugetului │Trimestrial, date cash, în a 35-a zi dupã │
│general consolidat │sfârşitul perioadei pentru care se raporteazã │
│ │Trimestrial, date acumulate, în a 55-a zi dupã │
│ │sfârşitul perioadei pentru care se raporteazã │
│Deficitul BGC utilizând definiţia ESA95 │Trimestrial, cu un decalaj de 3 luni │
│Date preliminare privind finanţarea sub linie │Lunar, cu un decalaj de nu mai mult de 35 de │
│pentru BGC │zile dupã sfârşitul perioadei pentru care se │
│ │raporteazã │
│Date finale trimestriale privind finanţarea sub linie│Trimestrial, nu mai târziu de 45 de zile dupã │
│pentru BGC │sfârşitul perioadei pentru care se raporteazã │
│Total sume de platã şi arierate totale ale BGC │Preliminar lunar, în decursul lunii urmãtoare │
│ │Trimestrial, în termen de 55 de zile │
│Stocul de arierate externe ale guvernului central │Zilnic, cu un decalaj de nu mai mult de 7 zile │
│Datoria publicã şi garanţii guvernamentale nouemise │Lunar, în termen de o lunã │
│de cãtre BGC │ │
│Date lunare preliminare privind cheltuielile primare │Date lunare preliminare vor fi raportate cãtre │
│ale BGC, net de fonduri UE │experţii FMI în termen de 25 de zile │
│Date finale trimestriale privind cheltuielile primare│Trimestrial, în termen de 35 de zile de │
│ale BGC, net de fonduri UE │la sfârşitul perioadei pentru care se │
│ │raporteazã │
├─────────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│Din 2010, soldul operaţional, profituri, arierate şi │Trimestrial, în termen de 55 de zile │
│cheltuielile de personal ale celor mai mari │ │
│10 întreprinderi publice, clasificate dupã total │ │
│cheltuieli │ │
├─────────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│Date privind granturile pentru proiecte UE │Lunar, în termen de 3 sãptãmâni de la finele │
│(rambursãri şi avansuri), cheltuieli de capital şi │fiecãrei luni │
│subvenţii acoperite de avansurile UE sau eligibile │ │
│pentru rambursãri UE legate de proiecte sprijinite │ │
│de UE, convenite în mod specific cu UE │ │
├─────────────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────────┤
│ De furnizat de Banca Naţionalã a României │
├─────────────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────────┤
│Date AEN, pe componente, conform atât ratei │Sãptãmânal, în fiecare luni dupã sãptãmâna de │
│de schimb din program, cât şi celei reale │raportare şi cu un decalaj de 3 zile lucrãtoare │
│ │în cazul datelor de final de trimestru │
├─────────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│Date privind analiza monetarã în formatul │Lunar, în termen de 30 de zile de la finele │
│convenit cu experţii FMI │lunii │
├─────────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│Schema plãţilor contractuale externe ale │Lunar, 45 de zile dupã finele fiecãrei luni │
│sectorului bancar scadente în urmãtoarele │ │
│4 trimestre, dobânda şi amortizare (pentru │ │
│împrumuturile pe termen mediu şi lung) │ │
├─────────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│Schema plãţilor contractuale externe ale │Lunar, 45 de zile dupã finele fiecãrei luni │
│sectorului corporatist scadente în urmãtoarele │ │
│4 trimestre, dobânda şi amortizare (pentru │ │
│împrumuturile pe termen mediu şi lung) │ │
├─────────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│Stocul datoriei externe pe termen scurt a bãncilor │Lunar, 45 de zile dupã finele fiecãrei luni │
│şi corporaţiilor │ │
├─────────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│Balanţa de plãţi în formatul FMI utilizat │Lunar, 45 de zile dupã finele fiecãrei luni │
│actualmente pentru raportare │ │
├─────────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│Expunerea (depozite, împrumuturi, împrumuturi │Lunar, 20 de zile dupã finele fiecãrei luni │
│subordonate) ale: (i) bãncilor-mamã strãine cãtre │ │
│subsidiarele lor din Romînia; (ii) IFI; (iii) alţi │ │
│creditori cãtre bãci din România (în monedã │ │
│naţionalã şi strãinã) │ │
└─────────────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────────┘



II. Condiţionalitãţi structurale: Detaliere
A. Procedura de restructurare a bãncilor
21. Amendamentele legale la cadrul de închidere a bãncilor vor fi elaborate prin consultare cu FMI, vor fi promulgate pânã la finele lunii martie 2010 şi vor include urmãtoarele elemente:
● Legislaţia bancarã:
a) legea instituţiilor de credit va specifica un declanşator clar pentru numirea obligatorie şi din timp a unui administrator special bazat pe un prag reglementat;
b) administratorul special va primi competenţe noi pentru a putea sã implementeze cu promptitudine o gamã largã de mãsuri de restructurare, incluzând achiziţia şi asumarea, vânzarea de active, transferuri de depozite şi diminuarea capitalului pentru a absorbi pierderile;
c) legea va autoriza BNR sã stabileascã competenţele şi atribuţiile administratorului special dintr-un amplu set de competenţe stabilite în lege, competenţe ce pot include puteri manageriale vaste, inclusiv pe cele ale consiliului director, direcţiei sau consiliului de supraveghere;
d) legea va stipula cã achiziţia, asumarea şi vânzarea de active nu vor face obiectul aprobãrii acţionarilor instituţiei de credit sau a adunãrii generale a acţionarilor. În acest sens, legea va elimina aplicarea acelor prevederi din legea societãţilor comerciale ce impun obţinerea aprobãrilor menţionate, cum ar fi situaţia în care transferul de active este substanţial;
e) legea va asigura protecţia legalã pentru acţiunile de bunã-credinţã ale administratorului special pe parcursul exercitãrii îndatoririlor sale;
f) legea va asigura o mai mare certitudine privind mãsurile de restructurare a bãncilor, inclusiv achiziţii şi asumãri, vânzarea de active şi transferuri de depozite decise sau efectuate în legãturã cu o instituţie de credit aflatã sub administrare specialã, astfel încât aceste mãsuri sã nu poatã fi suspendate sau respinse pe cale de litigii (inclusiv prin intermediul cãilor de contestare şi/sau anulare prevãzute în cadrul procedurilor de lichidare sau insolvenţã); de asemenea, va clarifica faptul cã mãsurile menţionate mai sus nu fac obiectul consimţãmântului creditorilor sau debitorilor.
● Legea de lichidare:
g) iniţierea procedurilor de lichidare a instituţiilor de credit sau a celor de lichidare a acestora în conformitate cu legea societãţilor comerciale va necesita aprobarea prealabilã a BNR;
h) legea va acorda prioritate la insolvabilitate creanţelor depozitarilor şi acelaşi rang de prioritate Fondului de garantare a depozitelor.
B. Fondul de garantare a depozitelor
22. Bazarea pe liniile de credit în finanţarea Fondului de garantare a depozitelor va fi redusã treptat prin majorarea resurselor financiare ale Fondului. În acest sens, BNR va decide o reducere progresivã a comisioanelor pentru liniile de credit şi o majorare a ratei de contribuţie la niveluri ce vor fi determinate la momentul celei de-a 4-a evaluãri (criteriu structural de referinţã finele lunii septembrie 2010).
C. Legislaţia privind salarizarea în sectorul public
23. În urma aprobãrii legii organice a salarizãrii în sectorul public în luna octombrie 2009, o legislaţie de implementare a acesteia va fi aprobatã pânã la finele lunii septembrie 2010, legislaţie ce va respecta urmãtoarele principii:
a) va asigura respectarea ţintelor cantitative stabilite pentru cheltuielile cu salariile în sectorul public şi incluse în legea organicã a salarizãrii în sectorul public, iar propunerea respectivã va fi bazatã pe o analizã integralã a costurilor;
b) va asigura simplificarea noii grile de salarizare şi va garanta o remunerare bazatã pe responsabilitãţi şi calificãri. Noul sistem de salarizare din sectorul public se va raporta la salariile din sectorul privat (printr-un studiu al salariilor), pentru a se asigura cã salariile din sectorul public sunt în general competitive în raport cu condiţiile existente pe piaţa muncii, în limitele constrângerilor ce ţin de cât de mult permite bugetul;
c) legea va introduce treptat o limitã de 30% a cheltuielilor de personal altele decât cheltuielile cu salariile faţã de totalul cheltuielilor de personal şi va limita sporurile individuale pentru personalul civil. În accepţiunea acestei legi, plãţile de "stimulente" vor fi tratate ca sporuri.

ANEXĂ
Scadenţar rambursare Aranjament stand-by
(DST)

NOTĂ(CTCE)
Imaginea tabelului scadenţarului de rambursare, se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 120 din 23 februarie 2010, la pagina 12. A se vedea imaginea asociatã.

NOTĂ:
Datele efectuãrii rambursãrilor aferente tranşelor V-VIII sunt estimate şi vor fi corelate cu datele efectuãrii tragerilor.

--------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016