Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie
 ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 93 din 15 octombrie 2018 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene
Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 93 din 15 octombrie 2018  pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene    Twitter Facebook
Cautare document

 ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 93 din 15 octombrie 2018 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene

EMITENT: Guvernul
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 888 din 22 octombrie 2018
    Situaţia extraordinară şi de urgenţă este generată de un complex de factori care justifică prezenta modalitate de reglementare.
    I. Potrivit dispoziţiilor art. 13 alin. (1) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, aprobată cu completări prin Legea nr. 80/2018, cu modificările şi completările ulterioare, în anul 2018, instituţiilor şi autorităţilor publice, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, indiferent de modul de finanţare şi subordonare, li se interzice achiziţionarea, preluarea în leasing sau închirierea de mobilier în scopul dotării spaţiilor cu destinaţia de birou.
    Prin Hotărârea Guvernului nr. 308/2018 privind suplimentarea bugetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2018, a fost suplimentat bugetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la cap. 61.01, titlul 20, cu suma de 1.058 mii lei din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2018, în vederea închirierii unui spaţiu suplimentar în care să îşi desfăşoare activitatea Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Astfel, ca urmare atât a creşterii numărului de persoane care îşi desfăşoară activitatea în incinta Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - de la 335 de persoane (la nivelul anului 1998) la 549 persoane în prezent -, cât şi a noilor instituţii şi reguli procedurale ce au determinat o redimensionare a structurii de personal şi necesitatea de a fi alocate spaţii suplimentare, cum ar fi săli de şedinţă, camere de consiliu, cameră preliminară, este nevoie de luarea unei măsuri urgente care să ducă la deblocarea situaţiei în care se găseşte Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
    În urma procedurii de achiziţie derulate ca urmare a alocării acestei sume de bani s-a încheiat Contractul de închiriere nr. 600 din 12 iulie 2018, prin care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a închiriat de la Camera de Comerţ şi Industrie a României imobilul situat în Bucureşti, bd. Octavian Goga nr. 2, sectorul 3, în suprafaţă de 3.360 mp.
    Ţinând cont de situaţia existentă, este necesară emiterea unei ordonanţe de urgenţă prin care să se excepteze de la dispoziţiile art. 13 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017, aprobată cu completări prin Legea nr. 80/2018, cu modificările şi completările ulterioare, achiziţionarea de mobilier de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, având în vedere faptul că spaţiul închiriat trebuie dotat cu mobilierul necesar desfăşurării, în condiţii optime, a activităţii personalului Instanţei supreme, în limita fondurilor alocate în bugetul anului 2018.
    Neadoptarea măsurii propuse va putea genera efecte negative, concretizate în crearea unor disfuncţionalităţi majore în activitatea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu efect direct asupra actului de justiţie.

    II. Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, denumită în continuare Agenţia Naţională, este unică autoritate în domeniul cadastrului şi publicităţii imobiliare şi gestionează sistemul integrat de cadastru şi carte funciară, un sistem unitar şi obligatoriu de evidenţă tehnică, juridică şi economică, de importanţă naţională, a tuturor imobilelor de pe teritoriul ţării.
    Conform legii, Agenţia Naţională îşi finanţează întreaga activitate, reprezentând cheltuieli curente şi de capital, din venituri proprii, subvenţiile de la bugetul de stat fiind utilizabile exclusiv pentru finanţarea valorii totale şi activităţilor proiectelor finanţate din fonduri externe rambursabile sau nerambursabile.
    Cel mai important program implementat de Agenţia Naţională este Programul Naţional de Cadastru şi Carte Funciară 2015-2023, care prevede înregistrarea din oficiu, gratuit pentru cetăţeni, a tuturor imobilelor din România, în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară şi constituie o prioritate a Guvernului României şi un obiectiv de importanţă naţională, asumat de statul român prin numeroase angajamente internaţionale, asigurarea punerii în aplicare a acestuia fiind vitală pentru dezvoltarea economică.
    Obligativitatea implementării Programului naţional într-un termen scurt, prevăzut de lege, şi a promovării măsurilor legislative adecvate s-a impus şi printr-o serie de angajamente internaţionale, încă de la nivelul anului 2013, prin Memorandumul de înţelegere dintre Uniunea Europeană şi România, semnat la Bucureşti la 5 noiembrie 2013 şi la Bruxelles la 6 noiembrie 2013, ratificat prin Legea nr. 31/2014, impunându-se obligativitatea luării oricăror măsuri legislative şi operaţionale care să asigure consolidarea capacităţii de management de proiect a Agenţiei Naţionale.
    În lipsa mijloacelor financiare care să asigure maxima capacitate de funcţionare a Agenţiei Naţionale şi instituţiilor subordonate, se vor crea sincope insurmontabile în activitatea de înregistrare sistematică a imobilelor, precum şi in implementarea proiectelor de infrastructură de transport rutier, infrastructură energetică, deoarece este obligatorie intabularea tuturor imobilelor din zona culoarelor de investiţii, în vederea facilitării procesului de expropriere a parcelelor afectate, precum şi în implementarea schemelor de plăţi în agricultură, care de asemenea presupun intabularea de urgenţă a tuturor terenurilor ce fac obiectul subvenţiilor acordate de Agenţia Naţională de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură.
    Din aceste motive se impune asigurarea de urgenţă a mijloacelor financiare necesare Agenţiei Naţionale şi instituţiilor subordonate, cu atât mai mult cu cât informaţiile din sistemul integrat de cadastru şi carte funciară reprezintă sursa principală de verificări pentru identificarea imobilelor, în scopul aplicării măsurilor asiguratorii dispuse de instituţii, precum Agenţia Naţională de
    Administrare Fiscală, recuperării creanţelor bugetare, identificării amplasamentelor imobilelor ce fac obiectul proiectelor de infrastructură de importanţă naţională, astfel încât blocarea activităţii instituţiei ar aduce prejudicii insurmontabile desfăşurării unor astfel de activităţi.
    Absoluta necesitate a asigurării capacităţii operaţionale a Agenţiei Naţionale este de urgenţă maximă, în caz contrar urmând a se bloca dezvoltarea şi implementarea programelor şi proiectelor de importanţă naţională pe care aceasta le derulează, fapt ce implică eliminarea de urgenţă şi pe termen lung a impedimentelor ce derivă dintr-o finanţare bugetară impredictibilă.
    Eliminarea de urgenţă a acestor impedimente este absolut necesară deoarece, în pofida importanţei şi creşterii volumului activităţii desfăşurate, precum şi a faptului că toate cheltuielile curente şi de capital ale instituţiei sunt asigurate din venituri proprii, existând suficiente fonduri în bugetul Agenţiei Naţionale pe anul 2018 şi în bugetul previzionat până la finalizarea Programului naţional de cadastru şi carte funciară, Agenţia Naţională fost obligată să limiteze în anul 2018 cheltuielile de organizare şi funcţionare atât pentru aparatul propriu, cât şi pentru instituţiile sale subordonate, în aplicarea prevederilor art. 15 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017, aprobată cu completări prin Legea nr. 80/2018, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit cărora: „(1) Ordonatorii de credite ai instituţiilor şi autorităţilor publice (...) au obligaţia de a reduce cu 10% plăţile efectuate în anul 2018 pentru bunurile şi serviciile aferente întreţinerii şi funcţionării instituţiei. (2) Reducerea prevăzută la alin. (1) se realizează în anul 2018, luându-se ca referinţă plăţile efectuate pe anul 2017 pentru cheltuielile cu bunurile şi serviciile aferente întreţinerii şi funcţionării instituţiei“.
    La această dată însă continuarea aplicării acestor prevederi a devenit imposibilă şi urmează să genereze un impact negativ major atât în funcţionarea Agenţiei Naţionale, cât şi a altor instituţii al căror obiect de activitate depinde de serviciile prestate de Agenţia Naţională, precum Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, unităţi administrativ-teritoriale, prin direcţiile de taxe şi impozite, instanţe judecătoreşti, existând şi riscul blocării implementării proiectului inclus în Programul operaţional regional 2014-2020, şi care face obiectul axei prioritare 11 - Extinderea geografică a sistemului de înregistrare a proprietăţilor în cadastru şi cartea funciară, proiect major denumit Creşterea gradului de acoperire şi incluziune a sistemului de înregistrare a proprietăţilor în zonele rurale din România în cele 660 de unităţi administrativ-teritoriale din mediul rural, cu o suprafaţă totală de 5.758.314 ha, selectate.
    Aceste aspecte denotă atât impactul negativ, cât şi urgenţa cu care este necesar a se soluţiona situaţia excepţională generată de riscul blocării activităţii Agenţiei Naţionale, respectiv blocarea înregistrării sistematice, a unor proiecte finanţate din fonduri externe nerambursabile şi afectarea gradului de colectare a sumelor la bugetul de stat.
    Creşterea masivă a cheltuielilor de funcţionare la nivelul instituţiilor subordonate îl constituie şi faptul că în anul 2018 s-a impus înfiinţarea a 41 de birouri de relaţii cu publicul arondate circumscripţiilor judecătoreşti, unde nu existau până la această dată, conform dispoziţiilor art. 3 alin. (3) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, iar pentru asigurarea funcţionării acestora este imperios necesară închirierea sau achiziţionarea spaţiilor de lucru, dotarea acestora cu echipamente de lucru, asigurarea serviciilor pentru funcţionalitatea birourilor, cum ar fi întreţinere echipamente, paza, curăţenie, poştă, telefonie-internet, asigurarea utilităţilor, cum ar fi apă, curent, energie termică, asigurarea consumabilelor şi a rechizitelor, ceea ce reprezintă costuri suplimentare faţă de limitările legal impuse, aceste categorii de cheltuieli neregăsindu-se în plata netă a anului anterior, faţă de care se face raportarea în reducerea de 10% impusă.
    Luând în considerare cele de mai sus, precum şi creşterea volumului tranzacţiilor în perioada ianuarie - iulie 2018 faţă de aceeaşi perioadă a anului 2017, statistică rezultată din volumul cererilor înregistrate, de la 4.274.583 în anul 2018 la 3.937.020 în anul 2017, rezultă o creştere în procent de 8,57%, ceea ce a condus la creşterea implicită a consumurilor şi costurilor privind asigurarea furniturilor de birou, cum ar fi hârtie, rechizite, tipizate, tonere şi cartuşe pentru imprimante, copiatoare, faxuri, a costurilor cu expedierea corespondenţei, precum şi a tuturor celorlalte costuri pentru asigurarea funcţionalităţii.
    În plus faţă de aceste aspecte, în decursul anului 2018, comparativ cu anul 2017, cheltuielile cu chiria au crescut deoarece o parte din oficiile teritoriale au fost nevoite să îşi schimbe sediul sau să îşi mărească spaţiul de depozitare a arhivei, în acest sens existând solicitări pentru majorarea cheltuielilor şi pentru perioada următoare. Mutarea în noile sedii a generat costuri operaţionale şi de funcţionare crescute, aceste costuri neregăsindu-se în plata netă a anului anterior, faţă de care se face raportarea în reducerea de 10% impusă.
    Toate aspectele mai sus menţionate atestă că la data prezentei, Agenţia Naţională se confruntă cu o creştere a cheltuielilor pentru asigurarea funcţionalităţii, în anul 2018 faţă de anul 2017, în contextul în care are în bugetul aprobat pe acest an fondurile necesare asigurări finanţării acestor cheltuieli şi în contul de venituri, lichidităţile financiare necesare susţinerii plăţilor, însă măsurile impuse de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017, aprobată cu completări prin Legea nr. 80/2018, cu modificările şi completările ulterioare, generează imposibilitatea asigurării cheltuielilor cu funcţionarea în parametrii optimi şi implicit riscul nerealizării programelor şi obiectivelor de interes naţional instituite prin legi speciale.
    Astfel, în cazul în care, în deplină concordanţă cu dinamica economică existentă, Agenţia Naţională şi instituţiile subordonate nu vor putea efectua până la finalul anului 2018 cheltuielile necesare atingerii obiectivelor asumate de statul român şi de Guvernul României prin Programul de guvernare, există riscul de a se bloca nu doar activitatea Agenţiei Naţionale şi a instituţiilor subordonate şi a proiectelor din fonduri proprii sau din fonduri externe nerambursabile gestionate de acestea, ci şi proiecte de importanţă naţională, precum proiecte de infrastructură, scheme de plăţi în agricultură.
    Existenţa riscului blocării unor astfel de proiecte, în cazul în care Agenţia Naţională şi instituţiile subordonate nu vor putea utiliza fără restricţii bugetul de venituri şi cheltuieli aprobat pentru anul 2018, constituie o situaţie extraordinară care va genera un impact negativ major asupra economiei întregii ţări, deoarece proiectele gestionate de Agenţia Naţională reprezintă obiective asumate de către Guvernul României, de a căror implementare urgentă depinde dezvoltarea infrastructurii, agriculturii şi economiei României.
    Întrucât implementarea acestor proiecte reprezintă priorităţi majore ale Guvernului, prin eliminarea, în ceea ce priveşte Agenţia Naţională şi instituţiile subordonate, a impedimentelor legislative referitoare la obligativitatea reducerii plăţilor pentru bunurile şi serviciile aferente întreţinerii şi funcţionării instituţiei în anul 2018, impedimente legislative care pot bloca activitatea acestor instituţii, se asigură realizarea interesului general care vizează respectarea principiului constituţional referitor la ocrotirea proprietăţii statului şi cetăţenilor.
    Ţinând cont că neadoptarea în regim de urgenţă a acestor măsuri determină un blocaj în realizarea proiectelor de importanţă naţională din agricultură şi infrastructură şi afectează negativ angajamentele guvernamentale, în lipsa luării acestor măsuri normative de urgenţă va fi afectată negativ însăşi realizarea acestor proiecte de importanţă naţională asumate de statul român prin angajamente internaţionale, cu impact negativ major asupra dezvoltării economiei României,
    deoarece toate aceste elemente vizează interesul public şi constituie situaţii extraordinare a căror reglementare se impune de urgenţă, promovarea acestor măsuri este imperios necesară şi justificată în contextul în care fondurile bugetare necesare cheltuielilor de organizare şi funcţionare sunt aprobate în bugetul Agenţiei Naţionale pentru anul 2018, iar finanţarea activităţii curente se efectuează, conform legii, exclusiv din venituri proprii ale Agenţiei Naţionale, ceea ce nu va genera niciun impact bugetar asupra bugetului general consolidat şi nu va conduce la creşterea deficitului bugetar.
    Ţinând cont că neadoptarea în regim de urgenţă a măsurilor necesare utilizării fondurilor existente în bugetul Agenţiei Naţionale şi instituţiilor subordonate pentru asigurarea funcţionării determină un blocaj în activitatea acestora şi a celorlalte instituţii de stat sau persoane fizice sau juridice cărora le sunt necesare informaţii referitoare la imobile, atât pentru efectuarea de tranzacţii imobiliare, cât şi pentru asigurarea colectării taxelor şi impozitelor şi recuperării creanţelor datorate bugetului de stat, respectiv un blocaj în realizarea proiectelor de importanţă naţională din agricultură şi infrastructură şi afectează negativ angajamentele guvernamentale,
    legislaţia românească în domeniul construcţiilor instituie un sistem al calităţii prin care să protejeze viaţa şi sănătatea populaţiei, astfel încât să fie minimizate riscurile care pot apărea din nerespectarea prescripţiilor tehnice în toate etapele de la proiectare până la postutilizarea construcţiilor.
    Prin Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, a fost instituit sistemul calităţii în construcţii care reprezintă ansamblul de structuri organizatorice, responsabilităţi, regulamente, proceduri şi mijloace, care concură la realizarea calităţii construcţiilor în toate etapele de concepere, realizare, exploatare şi postutilizare a acestora.
    Controlul de stat al calităţii în construcţii face parte integrantă din sistemul calităţii în construcţii şi este exercitat de către Inspectoratul de Stat în Construcţii - I.S.C., ca organ tehnic specializat, care răspunde de executarea controlului statului cu privire la aplicarea unitară a prevederilor legale în domeniul calităţii construcţiilor, în toate etapele şi componentele sistemului calităţii în construcţii, precum şi de constatarea contravenţiilor, aplicarea sancţiunilor prevăzute de lege şi, după caz, de oprirea lucrărilor realizate necorespunzător.
    Supravegherea pieţei produselor pentru construcţii este una dintre atribuţiile importante pe care I.S.C. trebuie să o exercite la nivelul cerinţelor Uniunii Europene. Pentru realizarea acestei activităţi complexe sunt necesare atât resurse umane, tehnice, cât şi resurse financiare care să acopere toate cheltuielile efectuate în vederea ducerii la îndeplinire a acestei obligaţii legislative naţionale şi, totodată, europene.
    După natura activităţii controlate şi a obiectivelor urmărite de către I.S.C., personalul cu atribuţii de control exercită o activitate de control material, şi nu o activitate de control pur birocratic.
    I.S.C. participă în comisiile de recepţie la terminarea lucrărilor a obiectivelor de construcţii, în calitate de membru, indiferent de categoria de importanţă a acestora sau sursa de finanţare. Excepţie fac doar construcţiile încadrate în categoria D de importanţă, finanţate din surse private. Acest fapt va conduce la participarea reprezentanţilor I.S.C. la un număr mai mare de 4.500 de recepţii la terminarea lucrărilor.
    Având în vedere asigurarea resurselor materiale pentru funcţionare şi plata cheltuielilor necesare bunei desfăşurări a activităţii specifice a I.S.C., se impune adoptarea unor măsuri de urgenţă astfel încât instituţia să poată fi exceptată de la restricţiile bugetare instituite potrivit art. 15 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017, aprobată cu completări prin Legea nr. 80/2018, cu modificările şi completările ulterioare.
    Luând în considerare necesitatea creării condiţiilor pentru asigurarea continuităţii activităţii de control şi inspecţie, pentru respectarea angajamentelor legale şi a evitării unor eventuale blocaje în desfăşurarea activităţilor la nivelul instituţiei,
    având în vedere că resursele financiare insuficiente pentru ducerea la îndeplinire a atribuţiilor şi competenţelor stabilite prin lege pot avea un impact negativ şi asupra obiectivelor stabilite prin Programul de guvernare,
    ţinând seama de faptul că lipsa fondurilor necesare desfăşurării activităţii va determina la nivel naţional o perturbare semnificativă a activităţii de inspecţie şi control, cu consecinţe asupra siguranţei construcţiilor, întrucât controalele şi sancţiunile pentru încălcarea prevederilor din domeniul construcţiilor sunt unele dintre cele mai eficiente mijloace de punere în legalitate a persoanelor fizice sau juridice care desfăşoară activităţi în domeniu, în special prin efectul descurajator pe care acestea le au, în lipsa luării acestor măsuri normative de urgenţă va fi afectată negativ însăşi realizarea acestor proiecte de importanţă naţională asumate de statul român prin angajamente internaţionale, cu impact negativ major asupra dezvoltării economiei României.

    III. Având în vedere înfiinţarea, în cadrul autorităţilor publice autonome, a unor domenii de activitate noi, modificări în structura organizatorică a autorităţilor publice care au fost însoţite, concomitent, de măsuri legislative de suplimentare a atribuţiilor şi a numărului de personal,
    ştiind scopul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017, aprobată cu completări prin Legea nr. 80/2018, cu modificările şi completările ulterioare, şi anume acela de a crea premisele funcţionării concrete a autorităţilor şi instituţiilor nou-constituite, prin exceptarea acestora de la interdicţia achiziţionării de autoturisme şi de mobilier,
    observând situaţia extraordinară creată prin înfiinţarea, ulterior adoptării Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017, aprobată cu completări prin Legea nr. 80/2018, cu modificările şi completările ulterioare, de noi structuri în cadrul autorităţilor publice autonome, însoţite de măsuri legislative concrete de suplimentare a atribuţiilor şi a numărului de personal, structuri care nu provin din restructurarea şi/sau reorganizarea altor instituţii publice, deja existente, ci sunt structuri nou-înfiinţate prin lege,
    luând în considerare că neadoptarea acestor măsuri în regim de urgenţă este de natură a conduce la imposibilitatea desfăşurării concrete a activităţii noilor structuri create prin lege şi pentru a căror funcţionare au fost prevăzute fonduri suficiente,
    văzând că atribuţiile extinse şi numărul de personal suplimentar determină creşterea necesarului de sume pentru cheltuielile de întreţinere şi funcţionare, iar obligaţia de reducere a cheltuielilor generează imposibilitatea plăţii utilităţilor, rezilierea contractelor de prestări servicii şi întreruperea activităţii,
    în lipsa reglementării cu caracter de urgenţă, noile structuri create de legiuitor se află în imposibilitatea desfăşurării activităţii, deşi la înfiinţare, pentru funcţionare au fost prevăzute fonduri suficiente.

    În considerarea faptului că aceste elemente vizează interesul public general şi constituie situaţii de urgenţă extraordinare, a căror reglementare nu poate fi amânată,
    în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,
    Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.
    ART. I
    Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 973 din 7 decembrie 2017, aprobată cu completări prin Legea nr. 80/2018, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
    1. La articolul 13 alineatul (3), litera a) se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "a) autorităţile şi instituţiile publice nou-înfiinţate după data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, numai în primul an de funcţionare, dacă acestea nu provin din restructurarea şi/sau reorganizarea altor instituţii publice deja existente, precum şi autorităţile publice autonome şi independente în cadrul cărora s-au creat prin lege domenii de activitate noi, cu suplimentarea atribuţiilor şi a numărului de posturi;"

    2. La articolul 13 alineatul (3), după litera j) se introduce o nouă literă, litera k), cu următorul cuprins:
    "k) achiziţionarea de mobilier de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie."

    3. La articolul 15, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "(3) Sunt exceptate de la prevederile alin. (1) autorităţile şi instituţiile publice nou-înfiinţate în anii 2017 şi 2018, numai în primul an de funcţionare, dacă acestea nu provin din restructurarea şi/sau reorganizarea altor instituţii publice deja existente, autorităţile şi instituţiile publice înfiinţate în anul 2016 şi care nu au efectuat plăţi cu bunurile şi serviciile aferente întreţinerii şi funcţionării pe întreg anul 2017, instituţiile din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, precum şi autorităţile publice autonome şi independente în cadrul cărora s-au creat prin lege domenii de activitate noi, cu suplimentarea atribuţiilor şi a numărului de posturi."

    4. La articolul 15, după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alineatul (6), cu următorul cuprins:
    "(6) Sunt exceptate de la prevederile alin. (1) cheltuielile pentru bunurile şi serviciile aferente întreţinerii şi funcţionării Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară şi instituţiilor subordonate, pentru desfăşurarea activităţilor specifice corespunzătoare obiectului principal de activitate, pe toată perioada derulării Programului naţional de cadastru şi carte funciară, precum şi cheltuielile pentru bunurile şi serviciile aferente întreţinerii şi funcţionării Inspectoratului de Stat în Construcţii, pentru desfăşurarea activităţilor specifice corespunzătoare obiectului principal de activitate."



    ART. II
    Ordonatorii principali de credite dispun măsurile necesare în vederea aplicării prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017, aprobată cu completări prin Legea nr. 80/2018, cu modificările şi completările ulterioare, astfel cum a fost modificată şi completată prin prezenta ordonanţă de urgenţă, cu încadrarea în bugetul aprobat pe anul 2018.



                    PRIM-MINISTRU
                    VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ
                    Contrasemnează:
                    Ministrul justiţiei,
                    Tudorel Toader
                    Secretarul general al Guvernului,
                    Toni Greblă
                    Ministrul finanţelor publice,
                    Eugen Orlando Teodorovici
                    Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,
                    Paul Stănescu

    Bucureşti, 15 octombrie 2018.
    Nr. 93.
    ----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016