Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Întrucât procesul de dezinstituţionalizare a persoanelor adulte cu dizabilităţi este una dintre cele mai importante componente ale reformei sociale asumate de România prin Planul naţional de redresare şi rezilienţă, având la bază atât obligaţiile internaţionale, cât şi un cadru legislativ şi strategic naţional solid cu privire la punerea în aplicare a reformei care urmăreşte dezinstituţionalizarea persoanelor adulte cu dizabilităţi şi atingerea indicatorilor de rezultat, cât şi prevederile legale în vigoare, precum şi faptul că, începând cu anul 2026, finanţarea serviciilor sociale rezidenţiale publice se efectuează în funcţie de realizarea indicatorilor-cheie de performanţă privind procesul de dezinstituţionalizare,
având în vedere obligaţiile asumate prin Planul naţional de redresare şi rezilienţă cu privire la punerea în aplicare a reformei care urmăreşte dezinstituţionalizarea persoanelor adulte cu dizabilităţi, precum şi atingerea indicatorului cantitativ aferent ţintei 383 care presupune reducerea numărului total de persoane cu dizabilităţi instituţionalizate în servicii sociale rezidenţiale publice, până la data de 30 iunie 2026, comparativ cu datele din 31 decembrie 2020, care consemnau 16.911 persoane instituţionalizate aflate în evidenţele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Persoanelor cu Dizabilităţi,
deoarece nu au fost înregistrate progrese cu privire la reducerea numărului persoanelor instituţionalizate care au beneficiat de sprijin personal pentru dezinstituţionalizare şi implementarea deprinderilor de trai independente conform raportărilor, în cea mai mare parte, ca urmare a lipsei resurselor de locuire, precum şi a restricţionărilor în ceea ce priveşte asigurarea resurselor umane necesare procesului de dezinstituţionalizare,
dat fiind faptul că din raportările transmise către Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Persoanelor cu Dizabilităţi a rezultat faptul că indicatorul privind numărul persoanelor dezinstituţionalizate a crescut, în perioada 2024-2025, de la un număr de 16.148 persoane, în trimestrul IV al anului 2024, la 16.203 persoane, în trimestrul I al anului 2025, şi la un număr de 15.916 persoane, în trimestrul II al anului 2025, dar fără posibilitatea de a ajunge la pragul de 11.500 de persoane în trimestrul II al anului 2026,
ţinând cont de faptul că pentru atingerea ţintei asumate prin Planul naţional de redresare şi rezilienţă, respectiv până la data de 30 iunie 2026, se impune accelerarea ritmului implementării procesului de dezinstituţionalizare, concomitent cu identificarea unor soluţii care să conducă la atingerea indicatorului aferent ţintei 383,
luând în considerare riscul pentru neîndeplinirea cerinţelor din anexa la Decizia de modificare a Deciziei de aprobare a evaluării Planului de redresare şi rezilienţă al României care ar atrage sancţionarea financiară a României, precum şi riscul neîndeplinirii obligaţiilor prevăzute în Convenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi,
având în vedere faptul că implicarea administraţiei publice locale de la nivel de judeţ, prin direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului judeţene/locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, în procesul de dezinstituţionalizare şi de prevenire a instituţionalizării este decisivă în procesul de dezinstituţionalizare,
întrucât activitatea Comisiei superioare este, în arhitectura Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, elementul care garantează corectitudinea soluţionării contestaţiilor, unificarea practicii administrative, coordonarea metodologică a comisiilor locale, controlul legalităţii evaluării şi încadrării în grad de handicap, activitate care a devenit necesară pentru verificarea corectitudinii şi unităţii modului de lucru al comisiilor de evaluare judeţene/locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, în practică însă, această comisie funcţionează cu un număr insuficient de membri şi fără reprezentare adecvată a profesioniştilor din domeniile asistenţei sociale, psihologiei şi ştiinţelor juridice.
Întrucât această deficienţă afectează grav capacitatea Comisiei superioare de a realiza analize interdisciplinare, de a asigura coordonarea metodologică şi o interpretare unitară a criteriilor de evaluare a dizabilităţii, cu respectarea ponderii evaluării sociopsihologice în cadrul ponderii evaluării medicale,
în ceea ce priveşte necesitatea actualizării terminologiei utilizate în cuprinsul Legii nr. 448/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul ca sintagma „limbaj mimico-gestual“ să fie înlocuită cu sintagma „limba semnelor române“, care constituie o adaptare necesară, armonizată cu practica internaţională şi cu utilizarea curentă în domeniul accesibilităţii, limbajul semnelor este recunoscut la nivel internaţional ca limbă naturală a persoanelor surde, iar în România, forma sa standardizată fiind limbajul semnelor româneşti; intervenţia normativă respectă identitatea culturală şi lingvistică a persoanelor surde.
În vederea atingerii obiectivelor şi a îndeplinirii măsurilor prevăzute în Strategia naţională privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi „O Românie echitabilă“ 2022-2027, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 490/2022, precum şi a obiectivelor şi a măsurilor privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilităţi prevăzute în Legea nr. 7/2023 privind susţinerea procesului de dezinstituţionalizare a persoanelor adulte cu dizabilităţi şi aplicarea unor măsuri de accelerare a acestuia şi de prevenire a instituţionalizării, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, acte normative care constituie jaloanele 380 şi 381 în cadrul Planul naţional de redresare şi rezilienţă privind „Reforma sistemului de protecţie a persoanelor adulte cu dizabilităţi“ şi totodată obligaţii asumate prin Legea nr. 221/2010 pentru ratificarea Convenţiei privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi, adoptată la New York de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite la 13 decembrie 2006, deschisă spre semnare la 30 martie 2007 şi semnată de România la 26 septembrie 2007, cu modificările ulterioare,
având în vedere urgenţa alinierii nivelului alocaţiei zilnice de hrană pentru adulţi şi persoane vârstnice cu cel reglementat pentru copil, astfel încât să se asigure o alimentaţie corespunzătoare şi în cazul persoanelor cu handicap şi al persoanelor vârstnice, în lipsa căreia aproximativ 30.000 persoane cu dizabilităţi şi persoane vârstnice care beneficiază de servicii sociale cu hrană nu vor mai avea asigurat aportul caloric, de vitamine şi minerale adecvat vârstei şi stării de sănătate,
având în vedere necesitatea asigurării unui cadru normativ stabil şi predictibil privitor la punerea la dispoziţie pe piaţă şi utilizării articolelor pirotehnice,
luând în considerare faptul că prin Legea nr. 92/2025 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 126/1995 privind regimul materiilor explozive au fost introduse modificări privind regimul juridic aplicabil anumitor categorii de articole pirotehnice, precum şi obligaţii suplimentare în sarcina operatorilor economici şi a pirotehnicienilor autorizaţi,
ţinând cont că prin modificările sus-menţionate s-a stabilit o interdicţie totală asupra utilizării unor mijloace de stingere utilizate, nepericuloase şi esenţiale pentru prevenirea incendiilor cu afectarea directă a vieţii bunurilor şi a structurii critice,
luând în considerare faptul că aceste modificări legislative conduc la imposibilitatea pentru orice persoană fizică sau juridică care nu dispune de pirotehnicieni autorizaţi să utilizeze să deţină unele mijloace tehnice pentru apărarea incendiilor,
având în vedere că articolele P1 utilizate pentru stingerea incendiilor utilizează capse de iniţiere, dar nu sunt proiectate pentru scopuri de divertisment şi nu eliberează energie explozivă care să producă efecte pirotehnice periculoase, este necesară exceptarea acestor mijloace de apărare împotriva incendiilor din categoria materialelor pirotehnice prevăzute la art. 7 din Legea nr. 126/1995 privind regimul materiilor explozive, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Având în vedere necesitatea asigurării unui cadru normativ flexibil care să permită autorităţilor administraţiei publice şi instituţiilor publice îndeplinirea atribuţiilor legale în condiţii de eficienţă şi operativitate,
ţinând cont de faptul că, în anumite situaţii obiectiv justificate, normativele de cheltuieli prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autorităţile administraţiei publice şi instituţiile publice, aprobată cu modificări prin Legea nr. 247/2002, cu modificările şi completările ulterioare, pot limita capacitatea ordonatorilor principali de credite de a asigura mijloacele de transport adecvate desfăşurării activităţilor specifice,
luând în considerare că anumite activităţi ale instituţiilor publice presupun utilizarea unor autoturisme cu caracteristici tehnice superioare, inclusiv în ceea ce priveşte capacitatea cilindrică şi valoarea de achiziţie, iar menţinerea limitelor actuale poate afecta desfăşurarea corespunzătoare a acestora,
având în vedere necesitatea asigurării continuităţii şi funcţionalităţii sistemului de monitorizare electronică în cadrul unor proceduri judiciare şi execuţional penale ca instrument esenţial pentru creşterea siguranţei publice şi eficientizarea activităţilor instituţiilor din domeniul ordinii publice şi al justiţiei,
ţinând seama de nevoile identificate la nivelul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor referitoare la implementarea etapizată şi sustenabilă a sistemului de monitorizare electronică,
luând în considerare faptul că aplicarea monitorizării electronice se realizează în prezent în sistem-pilot, fiind necesară prelungirea perioadelor stabilite iniţial prin Legea nr. 146/2021 privind monitorizarea electronică în cadrul unor proceduri judiciare şi execuţional penale, cu modificările şi completările ulterioare, pentru a permite consolidarea capacităţii instituţionale, adaptarea infrastructurii tehnice şi evaluarea eficienţei acestui mecanism,
având în vedere complexitatea procesului de implementare, care presupune alocarea de resurse umane şi financiare semnificative, dezvoltarea şi testarea sistemelor informatice, precum şi cooperarea interinstituţională,
având în vedere necesitatea asigurării unui tratament egal între consumatorii de energie termică, în contextul acordării sprijinului financiar destinat persoanelor vulnerabile condiţionat de montarea sistemelor de repartizare a costurilor, precum şi pentru a evita aplicarea unor sancţiuni contravenţionale care ar putea genera inechităţi şi dificultăţi în implementarea măsurilor de sprijin, se impune adoptarea unei măsuri temporare de suspendare a aplicării sancţiunii prevăzute de art. 47 alin. (3) din Legea serviciului public de alimentare cu energie termică nr. 325/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Luând în considerare cele de mai sus, caracterul urgent al reglementării rezidă din necesitatea adaptării cadrului normativ la realităţile economice şi sociale actuale şi de asigurare a funcţionării coerente a serviciului public de alimentare cu energie termică.
Dată fiind necesitatea adoptării de măsuri imediate care să faciliteze şi să încurajeze accesul publicului la actul cultural,
având în vederea creşterea semnificativă a costurilor aferente nivelului de trai, în contextul în care costurile asociate participării la evenimente culturale au ajuns să reprezinte, în mod obiectiv, o barieră semnificativă pentru anumite categorii de populaţie,
ţinând cont de faptul că reducerea sarcinii fiscale aplicabile operatorilor culturali care contribuie la promovarea turistică a localităţilor este de natură să stimuleze participarea publicului la evenimente culturale, să sprijine dezvoltarea economiei locale şi să consolideze atractivitatea turistică a acestora,
ţinând seama de rolul strategic al Ministerului Afacerilor Externe în reprezentarea intereselor României pe plan extern, precum şi de necesitatea asigurării funcţionării continue şi eficiente a aparatului central, a misiunilor diplomatice, a oficiilor consulare şi a institutelor culturale româneşti din străinătate,
luând în considerare dificultăţile identificate în ceea ce priveşte rotaţia personalului între aparatul central şi serviciul exterior, generate de prevederi legale care conduc la prelungirea termenelor de ocupare a posturilor din misiunile diplomatice, fără a produce un impact bugetar suplimentar,
având în vedere necesitatea eficientizării utilizării imobilelor proprietate publică sau privată a statului român din străinătate, aflate în administrarea Ministerului Afacerilor Externe, precum şi oportunitatea atragerii de venituri suplimentare din închirierea acestora, în scopul finanţării lucrărilor de reparaţii curente şi capitale,
ţinând seama de faptul că actualul cadru normativ privind administrarea şi valorificarea bunurilor statului este dificil de aplicat în contextul specific al pieţelor imobiliare din străinătate şi al relaţiilor cu persoane juridice străine sau organizaţii internaţionale, ceea ce limitează posibilitatea valorificării acestor active,
în baza necesităţii adaptării cadrului legal privind angajarea personalului pe plan local de către misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României, în acord cu legislaţia muncii din statele în care acestea funcţionează, pentru a asigura continuitatea activităţilor administrative şi operaţionale,
având în vedere faptul că menţinerea prevederilor legale actuale generează blocaje în contractarea personalului local şi riscuri juridice pentru statul român, în calitatea sa de angajator, afectând buna funcţionare a reprezentanţelor diplomatice,
întrucât neadoptarea în regim de urgenţă a acestor măsuri ar conduce la disfuncţionalităţi majore în activitatea Ministerului Afacerilor Externe, la utilizarea ineficientă a patrimoniului statului din străinătate şi la dificultăţi în respectarea obligaţiilor legale în raport cu legislaţia statelor gazdă,
având în vedere necesitatea adoptării unor măsuri de disciplină financiar-bugetară, în contextul constrângerilor bugetare existente şi al obligaţiei statului de a asigura sustenabilitatea finanţelor publice,
ţinând cont de faptul că serviciile publice autonome de interes naţional, reglementate prin Legea nr. 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi a Societăţii Române de Televiziune, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, funcţionează pe baza unor resurse financiare limitate, iar evoluţia cheltuielilor de personal impune măsuri de control şi limitare,
întrucât aceste elemente vizează interesul general public şi constituie o situaţie de urgenţă şi extraordinară a cărei reglementare nu poate fi amânată,
în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,
Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.
ART. I
Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 3 ianuarie 2008, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
1. La articolul 5, punctele 7 şi 23^1 se modifică şi vor avea următorul cuprins:
"7. asistent personal profesionist - persoana fizică atestată care acordă asistenţă personală necesară vieţii şi integrării în comunitate, precum şi pentru prevenirea izolării sau segregării de comunitate adultului cu handicap grav sau accentuat, aflat în condiţiile prevăzute de lege;
................................................................................................
23^1. măsuri de protecţie - măsuri stabilite de comisia de evaluare a persoanelor adulte cu handicap, cuprinse în programul individual de reabilitare şi integrare socială, referitoare la servicii sociale de tip: asistent personal, asistent personal profesionist, servicii de îngrijire la domiciliu, echipă mobilă, servicii de asistenţă şi suport, servicii de recuperare neuromotorie de tip ambulatoriu, centre de zi şi/sau centre rezidenţiale, servicii de locuire asistată în comunitate pentru viaţă independentă de tip: locuinţă protejată, centre pentru viaţă independentă, precum şi alte servicii de sprijin pentru viaţă independentă;"
2. Articolul 20^2 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 20^2
(1) Persoanele încadrate în grad de handicap grav, accentuat sau mediu care părăsesc centrele rezidenţiale publice şi beneficiază de măsuri de dezinstituţionalizare şi de integrare în comunitate, cu excepţia măsurilor de protecţie de tip servicii de locuire asistată în comunitate pentru viaţă independentă, prevăzute în Ghidul privind accelerarea procesului de dezinstituţionalizare, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.543/2022, pot primi un beneficiu pentru locuire, ce reprezintă suma de bani acordată de direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului sub formă de indemnizaţie lunară, în valoare de un salariu minim brut pe ţară, în baza evaluării nevoilor individuale de viaţă în comunitate, efectuată de serviciile de evaluare complexă a persoanelor adulte cu handicap.
(2) Beneficiul pentru locuire prevăzut la alin. (1) se suportă din bugetul de stat, în baza solicitării fundamentate a Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale, potrivit necesarului transmis de direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului judeţene, respectiv ale sectoarelor municipiului Bucureşti, sau din fonduri externe nerambursabile.
(3) Procedura de acordare a plăţilor, precum şi situaţiile de suspendare, modificare şi încetare a dreptului la beneficiul pentru locuire prevăzut la alin. (1) se aprobă prin hotărâre a Guvernului."
3. Articolul 20^3 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 20^3
(1) Persoanele cu handicap care părăsesc centrele rezidenţiale publice şi beneficiază de măsuri de dezinstituţionalizare şi de integrare în comunitate, cu excepţia măsurilor de protecţie de tip servicii de locuire asistată în comunitate pentru viaţă independentă, pot primi un beneficiu de tranziţie, în valoare maximă a două salarii de bază minime brute pe ţară garantate în plată, acordate de către direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului, pentru plata unor servicii la pregătirea şi la transferul dintr-un centru rezidenţial în comunitate, inclusiv în situaţii de urgenţă sau criză survenite în primele 12 luni de la dezinstituţionalizare, în baza evaluării nevoilor individuale de viaţă în comunitate, efectuată de serviciile de evaluare complexă a persoanelor adulte cu handicap.
(2) Beneficiul de tranziţie prevăzut la alin. (1) se suportă din bugetul de stat, în baza solicitării fundamentate a Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale, potrivit necesarului transmis de direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului judeţene, respectiv ale sectoarelor municipiului Bucureşti, sau din fonduri externe nerambursabile.
(3) Procedura de acordare a plăţilor, precum şi situaţiile de suspendare, modificare şi încetare a dreptului la beneficiul de tranziţie prevăzut la alin. (1) se aprobă prin hotărâre a Guvernului."
4. La articolul 20^3, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alin. (4), cu următorul cuprins:
"(4) Pentru persoana cu handicap aflată în risc de instituţionalizare, procedura de acordare a plăţilor, precum şi situaţiile de suspendare, modificare şi încetare a dreptului la beneficiul pentru locuire se stabilesc potrivit art. 20^2 alin. (3)."
5. La articolul 24, alineatul (9) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(9) Persoanele cu handicap grav sau accentuat pot opta, la cerere, pentru acordarea gratuităţii la transportul interurban sau pentru acordarea de bonuri valorice pe suport electronic, pentru autoturismul aflat în proprietatea acestora, familiei, asistentului personal, asistentului personal profesionist sau însoţitorului, pentru cheltuielile necesare alimentării cu carburant sau alimentării cu energie electrică care nu depăşesc suma de 1.500 lei anual, pentru persoanele cu handicap grav, respectiv 750 lei anual, pentru persoanele cu handicap accentuat. În situaţia în care persoanele cu handicap grav sau accentuat beneficiază de modalitatea de acordare a gratuităţii prevăzută în prezentul alineat, nu sunt aplicabile prevederile alin. (2) şi (4)."
6. La articolul 33, alineatele (2) şi (4) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
"(2) Autorităţile administraţiei publice locale pot contracta servicii sociale licenţiate cu furnizori de servicii sociale de drept privat, acreditaţi, în condiţiile legii.
...............................................................................................
(4) Modalitatea de contractare va fi stabilită potrivit reglementărilor în vigoare din domeniul achiziţiilor publice şi în conformitate cu instrucţiunile Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Persoanelor cu Dizabilităţi."
7. La articolul 43 alineatul (4), litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"b) adulţii cu handicap grav sau reprezentanţii lor legali, pe perioada în care adulţii cu handicap grav se află în îngrijirea şi protecţia asistentului personal profesionist, în centre rezidenţiale, cu excepţia centrului de tip respiro, ori în alte tipuri de instituţii rezidenţiale cu caracter social, medical şi medico-social, în care se asigură întreţinere din partea autorităţii administraţiei publice pe o perioadă mai mare de o lună;"
8. La articolul 45, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(1) Adultul cu handicap grav sau accentuat poate beneficia de asistenţă personală necesară vieţii şi integrării în comunitate, precum şi pentru prevenirea izolării sau segregării de comunitate din partea unui asistent personal profesionist, în baza evaluării nevoilor individuale."
9. La articolul 46, alineatul (1) va avea următorul cuprins:
"(1) Pentru fiecare adult cu handicap care beneficiază de serviciul asistent personal profesionist şi care nu realizează venituri ori realizează venituri de până la nivelul salariului de bază minim brut pe economie se acordă o alocaţie lunară de îngrijire reprezentând cheltuieli lunare de hrană şi echipament, astfel:
a) 1,2 din indicatorul social de referinţă, prevăzut de Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, cu modificările şi completările ulterioare, pentru persoana adultă cu handicap accentuat;
b) 1,5 din indicatorul social de referinţă, prevăzut de Legea nr. 76/2002 pentru persoana adultă cu handicap grav."
10. La articolul 51, alineatele (1) şi (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
"(1) Persoana cu handicap poate beneficia de următoarele servicii sociale: asistent personal, asistent personal profesionist, servicii de îngrijire la domiciliu, echipă mobilă, servicii de asistenţă şi suport, servicii de recuperare neuromotorie de tip ambulatoriu, centre de zi şi/sau centre rezidenţiale, locuire asistată în comunitate pentru viaţă independentă de tip: locuinţă protejată, centre pentru viaţă independentă.
...............................................................................................
(3) În sensul prezentei legi, tipurile de centre rezidenţiale pentru persoane adulte cu handicap sunt:
a) centre de abilitare şi reabilitare;
b) centre de îngrijire şi asistenţă;
c) centre respiro/centre de criză."
11. La articolul 51, după alineatul (3) se introduc două noi alineate, alin. (3^1) şi (3^2), cu următorul cuprins:
"(3^1) Serviciul social de locuire asistată în comunitate pentru viaţă independentă reprezintă serviciul social acordat persoanelor adulte cu dizabilităţi în comunitate, în baza dreptului de alegere şi control cu privire la viaţa lor.
(3^2) Serviciul social de locuire asistată în comunitate pentru viaţă independentă este un serviciu social de suport care funcţionează conform standardelor minime de calitate aprobate prin ordin al ministrului muncii, familiei, tineretului şi solidarităţii sociale şi este asigurat de furnizorii de servicii sociale publici şi privaţi acreditaţi, astfel cum aceştia sunt prevăzuţi la art. 37 alin. (2) din Legea asistenţei sociale nr. 292/2011, cu modificările şi completările ulterioare."
12. La articolul 51, alineatele (6)-(9) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
"(6) Centrele de zi, serviciile de locuire asistată în comunitate pentru viaţă independentă şi centrele rezidenţiale publice pentru persoane adulte cu handicap se înfiinţează ca structuri cu sau fără personalitate juridică, astfel:
a) în subordinea consiliilor judeţene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, în structura direcţiilor generale de asistenţă socială şi protecţia copilului;
b) în subordinea autorităţii administraţiei publice locale la nivel de municipiu, oraş sau comună, în structura serviciului public de asistenţă socială, cu excepţia centrelor de abilitare şi reabilitare şi a centrelor de îngrijire şi asistenţă.
(7) Centrele de zi, serviciile de locuire asistată în comunitate pentru viaţă independentă şi centrele rezidenţiale private pentru persoanele adulte cu handicap se înfiinţează ca structuri cu sau fără personalitate juridică.
(8) Centrele de zi, serviciile de locuire asistată în comunitate pentru viaţă independentă şi centrele rezidenţiale, publice şi private, pentru persoane adulte cu handicap funcţionează cu respectarea standardelor specifice minime de calitate.
(9) Centrele de zi, serviciile de locuire asistată în comunitate pentru viaţă independentă şi centrele rezidenţiale, publice şi private, pentru persoane adulte cu handicap sunt coordonate metodologic de Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Dizabilităţi."
13. La articolul 58 alineatul (6), litera a) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"a) adulţii cu handicap îngrijiţi şi protejaţi în centre rezidenţiale, cu excepţia centrului de tip respiro, ori în alte tipuri de instituţii rezidenţiale cu caracter social, medical sau medico-social, în care se asigură întreţinere din partea autorităţii administraţiei publice pe o perioadă mai mare de o lună;"
14. La articolul 58^3, alineatul (5) se abrogă.
15. La articolul 58^3, alineatul (6) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(6) Pentru certificatele de încadrare în grad de handicap cu termen de valabilitate permanent, în cazul în care, în urma reevaluării, gradul de handicap se modifică, drepturile se recalculează corespunzător începând cu data intrării în vigoare a noului certificat."
16. La articolul 85 alineatul (4), literele a), a^1) şi b) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
"a) preşedinte - un medic primar sau specialist în una dintre specialităţile: expertiza medicală a capacităţii de muncă, medicină de familie, medicină internă, medicină fizică şi de reabilitare, cu drept de liberă practică;
a^1) vicepreşedinte - un medic primar sau specialist în una dintre specialităţile: expertiza medicală a capacităţii de muncă, medicină de familie, medicină internă, medicină fizică şi de reabilitare, cu drept de liberă practică, propus de directorul executiv/directorul general al direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului;
b) un medic primar sau specialist în una dintre specialităţile: expertiza medicală a capacităţii de muncă, medicină de familie, medicină internă, medicină fizică şi de reabilitare, cu drept de liberă practică, propus de direcţia de sănătate publică judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti."
17. La articolul 85, alineatul (6) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(6) Preşedintele comisiei de evaluare, fără a fi funcţionar public, poate face parte din structura de personal a direcţiei."
18. La articolul 90^1 alineatul (2), literele b)-d) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
"b) doi membri, medici primari sau specialişti în una dintre specialităţile: expertiza medicală a capacităţii de muncă, medicină de familie, medicină internă, medicină fizică şi de reabilitare, cu drept de liberă practică, cu experienţă profesională în domeniul protecţiei şi promovării drepturilor persoanelor cu dizabilităţi;
c) doi membri licenţiaţi în asistenţă socială, cu experienţă profesională în domeniul protecţiei şi promovării drepturilor persoanelor cu dizabilităţi;
d) doi membri licenţiaţi în psihologie, cu experienţă profesională în domeniul protecţiei şi promovării drepturilor persoanelor cu dizabilităţi."
19. La articolul 90^1, după alineatul (2) se introduc două noi alineate, alin. (2^1) şi (2^2), cu următorul cuprins:
"(2^1) Dintre membrii prevăzuţi la alin. (2) lit. c)-e), cel puţin 2 fac parte din personalul Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Persoanelor cu Dizabilităţi.
(2^2) Experienţa profesională în domeniul protecţiei şi promovării drepturilor persoanelor cu dizabilităţi poate fi dovedită prin documente care atestă una dintre următoarele cerinţe:
a) pregătirea profesională, activităţi de formare profesională sau activităţi didactice în domeniul dizabilităţii;
b) activităţi desfăşurate în instituţii sau servicii destinate persoanelor cu handicap, inclusiv în instituţii sau servicii destinate expertizei medicale şi recuperării capacităţii de muncă şi reabilitării medicale;
c) participarea la elaborarea unor rapoarte specifice de cercetare, la conferinţe interne sau internaţionale cu lucrări proprii având ca obiect dizabilitatea, precum şi în proiecte cu finanţare naţională/europeană destinate persoanelor cu dizabilităţi."
20. În cuprinsul art. 61 lit. f) şi art. 69 alin. (1) din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sintagma „interpreţi autorizaţi ai limbajului mimico-gestual“ se înlocuieşte cu sintagma „interpreţi autorizaţi în limba semnelor române“. Sintagma „limbajul mimico-gestual“ prevăzută la art. 69 alin. (3) şi la art. 96 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 448/2006 se înlocuieşte cu sintagma „limba semnelor române“, iar în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Persoanelor cu Dizabilităţi va propune ministrului muncii, familiei, tineretului şi solidarităţii sociale actualizarea actelor normative subsecvente.
ART. II
La articolul 134 din Legea asistenţei sociale nr. 292/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 905 din 20 decembrie 2011, cu modificările şi completările ulterioare, după alineatul (16) se introduce un nou alineat, alin. (17), cu următorul cuprins:
"(17) Pentru susţinerea procesului de dezinstituţionalizare, principiul prevăzut la alin. (7) se aplică şi persoanelor cu dizabilităţi care părăsesc centrele rezidenţiale destinate îngrijirii şi protecţiei lor, acestea primind, după caz, beneficiul de tranziţie, beneficiul de locuire, precum şi alte sume acordate persoanei cu dizabilităţi în procesul de dezinstituţionalizare, care se reglementează prin legi speciale şi se plătesc de către direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului."
ART. III
(1) Pentru persoanele cu dizabilităţi care, până la data de 30 iunie 2026, părăsesc centrele rezidenţiale pentru persoanele adulte cu dizabilităţi şi care beneficiază de serviciul social de locuire asistată în comunitate pentru viaţă independentă, indiferent de categoria furnizorului de servicii sociale, se acordă standardul de cost aferent centrului rezidenţial din care provin, pe o perioadă de 24 de luni de la încetarea măsurii de protecţie în centrul rezidenţial.
(2) Persoanele cu dizabilităţi care, până la data de 30 iunie 2026, părăsesc centrele rezidenţiale pentru persoanele adulte cu dizabilităţi şi se mută în comunitate şi care nu beneficiază de prevederile art. (20^2) alin. (1) şi art. (20^3) alin. (1) din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, fără accesarea serviciului de locuire asistată în comunitate pentru viaţă independentă, beneficiază de standardul de cost aferent centrului rezidenţial din care provin, pe o perioadă de 24 de luni de la încetarea măsurii de protecţie în centrul rezidenţial.
(3) Persoanele vârstnice cu dizabilităţi, care, până la data de 30 iunie 2026, părăsesc centrele rezidenţiale pentru persoane adulte cu dizabilităţi şi sunt admise într-un centru rezidenţial pentru persoane vârstnice, în condiţiile Legii nr. 17/2000 privind asistenţa socială a persoanelor vârstnice, republicată, cu modificările ulterioare, beneficiază de standardul de cost aferent centrului rezidenţial din care provin, pentru o perioadă de 6 luni de la încetarea măsurii de protecţie în centrul rezidenţial din care provin. Suma acordată se ia în calcul la stabilirea veniturilor persoanelor vârstnice îngrijite în cămin, în conformitate cu prevederile art. 26 din Legea nr. 17/2000 privind asistenţa socială a persoanelor vârstnice.
(4) Sumele prevăzute la alin. (1)-(3) se acordă de către direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului care a propus măsura de protecţie şi se suportă de la bugetul de stat, în condiţiile prevăzute la art. 51 alin. (10) din Legea nr. 448/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale, potrivit necesarului transmis de direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului judeţeană, respectiv a sectorului municipiului Bucureşti,
ART. IV
Prestaţiile prevăzute la art. 58 alin. (3) şi (4) care au fost suspendate în temeiul deciziilor/dispoziţiilor de suspendare a drepturilor emise pentru dosarele supuse reevaluării potrivit prevederilor art. 58^3 din Legea nr. 448/2006, urmează să fie restituite în luna următoare celei în care deciziile/dispoziţiile sunt revocate din oficiu sau la solicitarea persoanei cu handicap, dacă noul certificat de încadrare în grad de handicap nu a fost emis.
ART. V
La articolul 7 alineatul (3) din Legea nr. 126/1995 privind regimul materiilor explozive, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 177 din 12 martie 2014, cu modificările şi completările ulterioare, după litera c) se introduce o literă nouă, lit. d), cu următorul cuprins:
"d) mijloacele tehnice de apărare împotriva incendiilor care conţin articolele pirotehnice din categoria P1 necesare declanşării acestora în mod automat, pot fi deţinute şi utilizate de persoane fizice, conform reglementărilor tehnice, specificaţiilor şi/sau instrucţiunilor producătorului."
ART. VI
La articolul 5 din Ordonanţa Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autorităţile administraţiei publice şi instituţiile publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 542 din 1 septembrie 2001, aprobată cu modificări prin Legea nr. 247/2002, cu modificările şi completările ulterioare, după alineatul (8) se introduce un nou alineat, alin. (8^1), cu următorul cuprins:
"(8^1) Prin excepţie de la prevederile alin. (8), la solicitarea fundamentată a ordonatorilor principali de credite, Guvernul poate aproba, prin memorandum, achiziţia de autoturisme cu o capacitate cilindrică mai mare de 1.600 cm^3 şi/sau al căror preţ poate depăşi contravaloarea în lei a sumei de 23.000 de euro inclusiv T.V.A."
ART. VII
La articolul 40 din Legea nr. 146/2021 privind monitorizarea electronică în cadrul unor proceduri judiciare şi execuţional penale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 din 18 mai 2021, cu modificările şi completările ulterioare, alineatele (1) şi (1^1) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
"(1) Monitorizarea electronică se aplică, în primă fază, în sistem-pilot, cazurilor prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. c) şi d), începând cu data de 1 octombrie 2022 până cel mai târziu la data de 31 decembrie 2026.
(1^1) Monitorizarea electronică se aplică, în sistem-pilot, cazurilor prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. a) şi b), începând cu data de 1 octombrie 2024 până cel mai târziu la data de 31 decembrie 2026."
ART. VIII
Se suspendă aplicarea prevederilor art. 47 alin. (3) din Legea serviciului public de alimentare cu energie termică nr. 325/2006, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 217 din 16 martie 2023, cu completările ulterioare, până la data de 31 decembrie 2026.
ART. IX
La articolul 20 din Legea Societăţii Naţionale de Cruce Roşie din România nr. 139/1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 303 din 30 decembrie 1995, cu modificările şi completările ulterioare, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(1) Toate entităţile organizatoare ale unor programe sportive, federaţiile şi organizaţiile sportive-asociaţii, cluburile sportive şi fundaţiile care organizează manifestări sportive sunt obligate să perceapă un timbru al Crucii Roşii pentru fiecare bilet vândut pentru evenimente sportive, întreceri sportive de orice fel la nivel local naţional şi internaţional, reprezentând un procent de 1%, care se va adăuga la preţul de vânzare."
ART. X
Articolul 44 din Legea nr. 495/2004 privind salarizarea şi alte drepturi băneşti ale personalului din administraţia centrală a Ministerului Afacerilor Externe şi de la misiunile diplomatice, oficiile consulare şi institutele culturale româneşti din străinătate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.136 din 1 decembrie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, se abrogă.
ART. XI
Articolul 333 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 5 iulie 2019, cu modificările şi completările ulterioare, se completează după cum urmează:
1. După alineatul (4^1) se introduce un nou alineat, alin. (4^2), cu următorul cuprins:
"(4^2) Prin excepţie de la prevederile alin. (3) şi (4), Ministerul Afacerilor Externe are dreptul să încaseze 50% din cuantumul chiriei stabilite prin contractul de închiriere. Sumele încasate vor fi gestionate la nivelul Ministerului Afacerilor Externe şi se vor utiliza pentru finanţarea lucrărilor de reparaţii curente şi capitale, după caz, a imobilelor proprietate publică sau privată a statului român, aflate în administrarea Ministerului Afacerilor Externe, în care se desfăşoară activitatea misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare ale României din străinătate."
2. După alineatul (5) se introduc două noi alineate, alin. (6) şi (7), cu următorul cuprins:
"(6) Imobilele proprietate publică sau privată a statului român din străinătate, pentru care Ministerul Afacerilor Externe este titularul dreptului de administrare, pot fi închiriate integral sau parţial în condiţiile stabilite de art. 332.
(7) Începând cu 1 ianuarie 2026, 50% din sumele încasate din chirii rămân la dispoziţia Ministerului Afacerilor Externe. Sumele încasate se vor utiliza pentru finanţarea cheltuielilor curente şi de capital aferente lucrărilor de reparaţii la imobilele asupra cărora Ministerul Afacerilor Externe este titularul dreptului de administrare. Distribuirea în buget a cheltuielilor curente şi de capital se realizează prin legile bugetare anuale."
ART. XII
Prin derogare de la prevederile art. 334-346 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, Ministerul Afacerilor Externe şi Ministerul Finanţelor aprobă prin ordin comun normele pentru închirierea imobilelor proprietate publică sau privată a statului din străinătate, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
ART. XIII
La articolul 5 din capitolul IV al anexei nr. IV la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017, cu modificările şi completările ulterioare, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(1) Ministerul Afacerilor Externe poate să aprobe ca misiunile diplomatice, oficiile consulare şi institutele culturale româneşti din străinătate să contracteze, în limita bugetului aprobat, fără afectarea schemei de personal aprobate activităţii de bază şi a fondului de salarii al ministerului, persoane fizice, cetăţeni români sau străini, de pe plan local ori persoane nesalariate din cadrul acestor reprezentanţe, cu respectarea legislaţiei din ţara respectivă. Sumele acordate pentru activitatea prestată se stabilesc în raport cu nivelul studiilor, cu munca depusă şi cu timpul efectiv lucrat, iar cuantumul net al acestora nu poate depăşi cuantumul salariilor în valută acordate membrilor misiunilor diplomatice, oficiilor consulare şi institutelor culturale româneşti din străinătate calculate prin raportare la nivelul coeficienţilor prevăzuţi la cap. V al prezentei anexe, conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului."
ART. XIV
Articolul XIX din Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare se completează cu un nou alineat, alin. (4^1), cu următorul cuprins:
"(4^1) În anul 2026, salariile angajaţilor Societăţii Române de Radiodifuziune şi ai Societăţii Române de Televiziune nu se compensează şi nu se indexează cu indicele de creştere a preţurilor de consum şi nici cu rata medie anuală a inflaţiei."
ART. XV
Pentru biletele la evenimentele culturale, de divertisment, concerte, festivaluri, spectacole, filme la cinematografe, care au fost puse în vânzare înainte de intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, se percepe timbrul Crucii Roşii conform dispoziţiilor legale în vigoare la data punerii în vânzare a biletelor.
ART. XVI
În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Persoanelor cu Dizabilităţi va actualiza regulamentul de organizare şi funcţionare al Comisiei superioare, pe care îl va aproba prin ordin al preşedintelui autorităţii, şi va elabora metodologia privind organizarea şi funcţionarea comisiei de evaluare a persoanelor adulte cu handicap, pe care o va supune spre aprobare prin hotărâre a Guvernului.
ART. XVII
În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Persoanelor cu Dizabilităţi desemnează membrii prevăzuţi la art. 90^1 alin. (2^1) din Legea nr. 448/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Până la desemnarea acestora Comisia superioară îşi desfăşoară activitatea în componenţa existentă.
ART. XVIII
La data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, deciziile/dispoziţiile de suspendare a drepturilor prevăzute la art. 58 alin. (3) şi (4), emise pentru dosarele supuse reevaluării potrivit prevederilor art. 58^3 din Legea nr. 448/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pot fi revocate din oficiu, de către emitent, în condiţiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, sau la solicitarea persoanei cu handicap, potrivit prevederilor art. 7 alin. (1) din acelaşi act normativ, dacă noul certificat de încadrare în grad de handicap nu a fost emis.
ART. XIX
(1) În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale emite ordinul privind aprobarea standardelor minime de calitate ale serviciului de locuire asistată în comunitate pentru viaţă independentă.
(2) În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale emite ordinul privind procedura de acordare şi plată a sumelor prevăzute la art. III alin. (1)-(3).
(3) Ordinele prevăzute la alin. (1) şi (2) se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
PRIM-MINISTRU
ILIE-GAVRIL BOLOJAN
Contrasemnează:
Viceprim-ministru, ministrul afacerilor interne,
Marian-Cătălin Predoiu
Viceprim-ministru,
Marian Neacşu
p. Viceprim-ministru,
Monica Oancea-Szabo,
secretar de stat
Viceprim-ministru,
Oana-Clara Gheorghiu
p. Ministrul muncii, familiei, tineretului şi solidarităţii sociale,
Ciprian-Nicolae Văcaru,
secretar de stat
Şeful Cancelariei Prim-Ministrului,
Mihai Jurca
Ministrul culturii,
Demeter András István
p. Ministrul energiei,
Pavel-Casian Niţulescu,
secretar de stat
p. Ministrul afacerilor externe,
Luca-Alexandru Niculescu,
secretar de stat
p. Ministrul dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei,
Marin Ţole,
secretar de stat
Ministrul sănătăţii,
Alexandru-Florin Rogobete
p. Ministrul investiţiilor şi proiectelor europene,
Anca-Ioana Urda,
subsecretar de stat
p. Ministrul finanţelor,
Mihai Diaconu,
secretar de stat
Bucureşti, 30 decembrie 2025.
Nr. 90.
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
