Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 73 din 5 decembrie 2025 privind unele măsuri pentru realizarea de investiţii în domeniul securităţii naţionale prin asigurarea unor condiţii optime dezvoltării de proiecte ale operatorilor economici din industria de apărare
EMITENT: Guvernul PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 1152 din 11 decembrie 2025
În contextul regional geopolitic actual, marcat de instabilitate şi ameninţări multiple în proximitatea României, este esenţial ca ţara să îşi întărească capacitatea de apărare. Acest lucru este necesar nu doar pentru a proteja interesele esenţiale de securitate naţională, ci şi pentru a-şi respecta angajamentele internaţionale asumate în cadrul NATO şi al Uniunii Europene. Aceste structuri impun standarde ridicate în ceea ce priveşte interoperabilitatea şi capacitatea de reacţie militară.
Prin urmare, investiţiile în industria de apărare devin o prioritate strategică. Acestea ar trebui să se concentreze pe modernizarea echipamentelor militare, dezvoltarea de noi tehnologii de apărare şi creşterea capacităţii de producţie internă a echipamentelor militare. Această abordare nu doar că va spori securitatea naţională, dar va contribui şi la creşterea autonomiei strategice a României în cadrul alianţelor sale.
Totodată, aceste investiţii vor sprijini industria locală şi europeană de apărare, consolidând infrastructura necesară. Pe termen lung, dezvoltarea unei industrii de apărare moderne va permite României să fie mai puţin dependentă de importuri şi să contribuie mai eficient la securitatea colectivă în cadrul NATO şi UE.
În acest context, România trebuie să acţioneze rapid, implementând măsuri clare şi eficiente pentru a se asigura că forţele sale armate sunt pregătite să răspundă provocărilor curente şi viitoare. În acest sens este esenţial ca România să achiziţioneze şi să dezvolte şi cu precădere să producă tehnologii militare avansate, care vor permite forţelor armate să opereze la standardele NATO şi să fie pregătite să facă faţă provocărilor dintr-un mediu operaţional tot mai complex.
Parteneriatele internaţionale cu state NATO şi UE, care dispun de o industrie de apărare avansată, sunt esenţiale pentru transferul de tehnologie şi know-how. Aceste colaborări pot facilita modernizarea industriei româneşti de apărare, inclusiv prin coproducţii sau proiecte de dezvoltare comune.
Pentru a asigura un flux constant de echipamente şi piese de schimb pentru forţele armate, România trebuie să îmbunătăţească infrastructura industrială şi să asigure un lanţ de aprovizionare eficient şi sigur, care să minimizeze dependenţa de furnizori externi, în special în situaţii de criză. O industrie de apărare puternică va contribui la dezvoltare şi stabilitate naţională şi regională. În plus, producţia internă a echipamentelor va reduce costurile pe termen lung şi va întări rezilienţa strategică.
Dezvoltarea capacităţii umane este la fel de importantă ca cea tehnologică. Personalul militar trebuie să fie instruit corespunzător pentru a opera noile echipamente, iar specialiştii din industria de apărare trebuie să aibă acces la programe de formare continuă pentru a rămâne competitivi şi inovativi.
Aceste măsuri ar trebui implementate rapid şi eficient, având în vedere că securitatea României şi capacitatea sa de a răspunde la ameninţările externe sunt legate în mod direct de nivelul de pregătire şi dotare a forţelor sale armate. Consolidarea industriei de apărare nu numai că va întări postura de apărare a României, dar va contribui şi la securitatea colectivă europeană, consolidând poziţia ţării în cadrul NATO şi UE.
Industria de apărare joacă un rol vital în menţinerea capacităţilor operaţionale ale forţelor armate, iar o incapacitate de a funcţiona la parametri optimi din cauza problemelor financiare ar afecta în mod direct securitatea naţională. Lipsa echipamentelor adecvate şi a infrastructurii de apărare bine susţinute ar putea slăbi semnificativ capacitatea României de a răspunde eficient la ameninţările externe, mai ales într-un context în care regiunile din proximitate se confruntă cu instabilitate politică şi militară.
Având în vedere imposibilitatea punerii imediate în aplicare a unor programe coerente din cauza cadrului legal insuficient, lipsei fondurilor şi riscului împovărării bugetului de stat, intervenţia prin prezenta legislaţie este esenţială. În plus, întârzierea acestor programe poate crea o disfuncţionalitate pe termen lung în structurile esenţiale ale statului, crescând vulnerabilitatea naţională în faţa riscurilor geopolitice actuale şi viitoare.
Prin urmare, sunt necesare identificarea şi aprobarea imediată a parteneriatelor strategice adecvate pentru a putea implementa programele de modernizare şi dezvoltare, astfel încât instituţiile-cheie ale României să fie echipate corespunzător. Această abordare va asigura că ţara îşi poate menţine capacităţile operaţionale la nivelul cerinţelor impuse de parteneriatele internaţionale şi de ameninţările din mediul geopolitic actual.
Având în vedere dispoziţiile art. 346 din Tratatul de funcţionare a Uniunii Europene (TFUE), potrivit cărora orice stat membru poate lua măsurile pe care la consideră necesare pentru protecţia intereselor esenţiale ale siguranţei sale şi care se referă la producţia sau comerţul cu armament, muniţie şi material de război, cu condiţia ca respectivele măsuri să nu distorsioneze concurenţa pe piaţa internă pentru produsele ce nu sunt destinate unor scopuri specific militare, şi luând în considerare necesitatea definirii unui mecanism de implementare a art. 346 din TFUE în materia realizării unor investiţii în domeniul industriei de apărare, fără de care se creează vulnerabilităţi privind securitatea naţională,
în considerarea faptului că aceste elemente vizează interesul general public şi constituie o situaţie extraordinară, a cărei reglementare nu poate fi amânată,
în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,
Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.
ART. 1
(1) Prezenta ordonanţă de urgenţă reglementează cadrul juridic pentru realizarea investiţiilor din domeniul industriei naţionale de apărare destinate construirii, modernizării, reconversiei şi extinderii capacităţilor de producţie şi/sau servicii pentru apărare de interes strategic necesare asigurării protecţiei intereselor esenţiale de securitate ale României şi care se referă la producţia sau comerţul cu produse din domeniul apărării sau alte produse utilizate în scopuri de apărare.
(2) În sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:
a) operator economic - persoană juridică înfiinţată potrivit Legii societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, la care statul este acţionar unic sau majoritar, autorizată în condiţiile Legii nr. 232/2016 privind industria naţională de apărare, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare, să producă şi/sau să desfăşoare operaţiuni cu produse militare, sensibile şi strategice;
b) investiţie - orice cheltuială efectuată cu respectarea art. 346 din TFUE, necesară protecţiei intereselor esenţiale de securitate naţională şi care se referă la producţia de armament, muniţie şi material de război ce poate duce la creşterea valorii activelor unui operator economic din industria naţională de apărare care sunt destinate realizării uneia sau a mai multora dintre activităţile de cercetare, proiectare, construcţie, dezvoltare, modernizare, încercare, testare, producere şi reparare a sistemelor de armament şi muniţie, tehnicii de luptă, echipamentelor şi materialelor cu destinaţie specifică apărării, ordinii publice şi securităţii naţionale şi a pieselor de schimb necesare, pulberilor şi explozibililor, inclusiv destinate realizării poligoanelor de trageri şi încercări, stabilirii terenurilor cu regim de spaţiu de siguranţă, precum şi dezvoltării infrastructurii de utilităţi aferente şi care are ca scop satisfacerea intereselor esenţiale de securitate;
c) investitor - persoană juridică al cărei sediu social se află într-un alt stat membru al Uniunii Europene sau al Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord sau în state cu care România are parteneriate strategice şi economice care intenţionează să realizeze o investiţie în România în active corporale şi necorporale, inclusiv investiţii care permit o participare efectivă la administrarea sau la controlul unei societăţi;
d) interes naţional - acel interes care vizează promovarea şi apărarea, prin mijloace legitime, a valorilor prin care statul român îşi garantează existenţa, identitatea, dezvoltarea şi stabilitatea, suveranitatea, independenţa şi integritatea teritorială în temeiul cărora participă la realizarea securităţii internaţionale;
e) minister de resort - autoritatea administraţiei publice centrale sub autoritatea căreia funcţionează operatorii economici cu capital integral şi sau majoritar de stat din industria naţională de apărare, abilitată să autorizeze operatorii economici în domeniu potrivit Legii nr. 232/2016, cu modificările şi completările ulterioare;
f) societate - persoană juridică care funcţionează potrivit Legii societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, al cărei capital social este reprezentat prin acţiuni nominative de valoare egală, proprietate comună a operatorului economic şi investitorului.
ART. 2
Investiţiile potrivit prezentei ordonanţe de urgenţă se realizează de către un operator economic definit potrivit art. 1 alin. (2) lit. a) sau o societate definită potrivit art. 1 alin. (2) lit. f) şi îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
a) capacităţile de producţie construite, modernizate, supuse reconversiei sau extinse se încadrează în prevederile art. 5 din Legea nr. 232/2016, cu modificările şi completările ulterioare, şi sunt înscrise în inventarul prevăzut la art. 3 lit. o) din Legea nr. 232/2016, cu modificările şi completările ulterioare;
b) se încadrează în prevederile Strategiei naţionale pentru industria de apărare, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1.533/2024;
c) elementele esenţiale ale mandatului ministerului de resort ce va avea şi rol în supravegherea şi asigurarea protejării intereselor esenţiale de securitate şi condiţiile principale de realizare a investiţiei se aprobă de Guvern prin memorandum; dacă în urma negocierilor purtate de operatorul economic şi investitor rezultă afectarea interesului esenţial de securitate ori a modului de utilizare a resurselor financiare, respectiv a vreunui drept sau interes legitim al operatorului economic, ministerul de resort întreprinde demersuri pentru eliminarea acestor efecte, cu informarea Guvernului;
d) sunt avizate de către Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, denumit în continuare CSAT, ca fiind necesare protecţiei intereselor esenţiale de securitate în situaţia construirii de către societate pe teritoriul naţional de capacităţi industriale în domeniile de activitate prevăzute la art. 5 din Legea nr. 232/2016, cu modificările şi completările ulterioare, care să poată asigura armament, muniţie şi material de război. Avizul CSAT se emite în conformitate cu prevederile Legii nr. 415/2002 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, cu modificările ulterioare;
e) sunt supuse examinării şi avizării CEISD conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 46/2022 privind măsurile de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2019/452 al Parlamentului European şi al Consiliului din 19 martie 2019 de stabilire a unui cadru pentru examinarea investiţiilor străine directe în Uniune, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 164/2023, cu modificările şi completările ulterioare;
f) nu distorsionează concurenţa;
g) pentru realizarea investiţiei se pot accesa fonduri prin intermediul unor programe de finanţare destinate creşterii capacităţilor de producţie ale industriei de apărare din cadrul Uniunii Europene, NATO sau din state cu care România are parteneriate strategice şi economice;
h) operatorul economic sau, după caz, societatea se obligă să asigure know-how-ul, portofoliul de clienţi şi forţa de muncă necesară utilizării investiţiei în condiţii de eficienţă economică.
ART. 3
Investitorii trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:
a) au experienţă în domeniul/domeniile de activitate prevăzut(e) la art. 5 din Legea nr. 232/2016, cu modificările şi completările ulterioare, după caz, şi, în condiţiile unei participaţii majoritare, stabilesc strategia de management a societăţii şi deţin controlul managerial şi operaţional al societăţii;
b) deţin know-how-ul, licenţe, capacitatea financiară şi tehnică necesară realizării obiectului de activitate al societăţii;
c) persoanele numite în conducerea societăţii au fost supuse verificării de securitate prevăzute de Standardele naţionale de protecţie a informaţiilor clasificate în România, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 585/2002, cu modificările şi completările ulterioare, şi au obţinut aviz favorabil necesar accesului la informaţii clasificate;
d) asigură securitatea informaţiilor şi securitatea accesului la produsul specific pe întreg ciclul de viaţă al proiectului în condiţii de continuitate a aprovizionării pentru industria naţională de apărare şi pentru forţele sistemului naţional de apărare prevăzute la art. 3 lit. z) din Legea nr. 232/2016 privind industria naţională de apărare, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare;
e) se obligă să respecte standardele de calitate şi securitate în domeniul produselor/serviciilor din domeniul vizat în prezenta ordonanţă de urgenţă.
ART. 4
Prin efectul prezentei ordonanţe de urgenţă, investiţiile sunt asimilate ca fiind:
a) de securitate naţională, în sensul art. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare;
b) lucrări de utilitate publică, în sensul Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local, cu modificările şi completările ulterioare;
c) situaţii excepţionale, în sensul prevederilor art. 5 alin. (2) şi (4) din Legea nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului;
d) proiecte de interes public deosebit, de interes naţional şi care privesc securitatea naţională, în sensul art. 27 alin. (2) din Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare;
e) proiecte de interes naţional/importanţă/securitate naţională pentru care este permisă scoaterea terenurilor din circuitul agricol, în condiţiile Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi, după caz, scoaterea definitivă a terenurilor din fondul forestier naţional, în condiţiile art. 40 şi 44 din Legea nr. 331/2024 privind Codul silvic, cu modificările şi completările ulterioare;
ART. 5
(1) Capacităţile de producţie şi sau servicii decurgând din realizarea investiţiei se înscriu în inventar în conformitate cu Legea nr. 232/2016, cu modificările şi completările ulterioare, şi Planul de mobilizare a economiei naţionale pentru apărare în conformitate cu prevederile Legii nr. 477/2003 privind pregătirea economiei naţionale şi a teritoriului pentru apărare, republicată, cu modificările ulterioare.
(2) Destinaţia investiţiei nu se modifică.
ART. 6
Acţionarii pot stabili prin actul constitutiv al societăţii aspecte de natură a proteja interesul esenţial de securitate, fără a aduce atingere drepturilor investitorului instituite prin art. 3 lit. a).
ART. 7
(1) Pentru finanţarea oricărei investiţii necesare protecţiei intereselor esenţiale de securitate naţională, operatorii economici prevăzuţi la art. 1 alin. (2) lit. a) pot beneficia, în condiţiile legii, de sume alocate de la bugetul de stat prin bugetul ministerului de resort aprobat potrivit legii, cu încadrarea în sumele alocate anual pentru majorarea capitalului social, şi care vor fi folosite pentru plata oricărei cheltuieli, potrivit art. 1 alin. (2) lit. b), inclusiv a taxei pe valoarea adăugată.
(2) Sumele indicate la alin. (1) se pot utiliza de operatorul economic inclusiv pentru subscrierea capitalului social ce va fi vărsat la constituirea societăţii şi/sau ca aport în numerar la capitalul social al societăţii definite conform art. 1 alin. (2) lit. f).
(3) Fondurile obţinute potrivit art. 2 lit. g) se utilizează de operatorul economic sau societate pentru realizarea investiţiei.
ART. 8
(1) Investiţiile pot fi realizate pe terenuri aflate în proprietatea, închiriate/concesionate persoanelor juridice indicate la art. 2 sau pentru care acestea deţin un drept de superficie.
(2) Pentru realizarea investiţiei, operatorul economic beneficiar al fondurilor publice în condiţiile art. 7 alin. (1) poate închiria în mod direct societăţii definite potrivit art. 1 alin. (2) lit. f), la un preţ ce nu poate fi mai mic decât cel stabilit printr-un raport de evaluare întocmit de un expert al Asociaţiei Naţionale a Evaluatorilor Autorizaţi din România (ANEVAR), orice active aflate în proprietatea sa, indiferent de modul de dobândire a acestora, construite, modernizate sau extinse dacă sunt necesare realizării investiţiei.
ART. 9
Strategia de management necesară pentru realizarea şi implementarea proiectului se stabileşte de investitor, care este ţinut responsabil pentru toate efectele decurgând din aceasta. Neîndeplinirea obiectivelor şi ţintelor stabilite în strategie poate conduce la aplicarea dispoziţiilor art. 12 din prezenta ordonanţă de urgenţă.
ART. 10
Societatea înfiinţată în scopul realizării şi implementării investiţiei funcţionează potrivit dispoziţiilor Legii nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. În actul constitutiv al acesteia se stabilesc, cu respectarea art. 3 lit. a) şi Legii nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, drepturi şi obligaţii, inclusiv legate de majorarea ori diminuarea capitalului social ulterioară înfiinţării, înstrăinarea vreunor participaţii, aprobarea unor tranzacţii, realizarea auditului statutar, aprobarea planului de afaceri, bugetului şi a situaţiilor financiare anuale, constituirea de garanţii ori de altă natură ce pot conduce la afectarea interesului esenţial de securitate.
ART. 11
Conducerea administrativă a operatorului sau, după caz, a societăţii verifică conformitatea cu legea, cu actul constitutiv şi cu hotărârile adunării generale a operaţiunilor de conducere a societăţii şi raportează, cel puţin o dată pe an sau ori de câte ori este necesar, adunării generale a acţionarilor cu privire la activitatea desfăşurată. Raportarea priveşte inclusiv orice eveniment cu impact major asupra realizării şi operaţionalizării investiţiei.
ART. 12
(1) Auditul statutar se realizează în conformitate cu standardele internaţionale de audit adoptate de Comisia Europeană în conformitate cu prevederile art. 26 alin. (3) din Directiva 2006/43/CE a Parlamentului European a Consiliului din 17 mai 2006 privind auditul legal al conturilor anuale şi al conturilor consolidate, de modificare a Directivelor 78/660/CEE şi 83/349/CEE ale Consiliului şi de abrogare a Directivei 84/253/CEE a Consiliului, cu modificările şi completările ulterioare, denumite Standarde internaţionale de audit - ISA.
(2) Modul de administrare şi de întrebuinţare a resurselor financiare ale statului alocate în condiţiile art. 7 din prezenta ordonanţă de urgenţă se verifică de către autoritatea competentă la solicitarea ministerului de resort în considerarea rolului acestuia prevăzut la art. 2 lit. c).
ART. 13
(1) Prin derogare de la prevederile art. 312 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, imobilele proprietate publică a statului pot fi concesionate prin atribuire directă operatorului economic sau societăţii, după caz, în scopul implementării proiectelor de investiţii, astfel cum acestea sunt reglementate potrivit art. 1.
(2) În cazul prevăzut la alin. (1) nu este necesară întocmirea studiului de oportunitate prevăzut de lege.
(3) În cazul atribuirii directe nu se întocmeşte caietul de sarcini, iar documentaţia de atribuire trebuie să cuprindă cel puţin elementele prevăzute la art. 313 alin. (1) lit. a) şi g) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare.
(4) Condiţiile concesionării, obligaţiile societăţii privind realizarea investiţiei, condiţiile de reziliere, precum şi alte elemente ale contractului de concesionare se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
(5) Durata concesionării nu poate depăşi 49 de ani de la data semnării contractului.
(6) Redevenţa se stabileşte prin hotărârea prevăzută la alin. (4), în baza valorii de piaţă a terenului sau construcţiilor, stabilită pe bază de raport de evaluare, şi a duratei stabilite pentru concesionarea imobilelor proprietate publică a statului.
ART. 14
(1) La încetarea din orice motiv a societăţii, ţinând cont de interesul esenţial de securitate, acţionarii se obligă să negocieze şi să convină asupra unor termeni şi condiţii rezonabile pentru a permite continuarea activităţii şi utilizarea investiţiei potrivit destinaţiei.
(2) În cazul în care investitorul intenţionează să se retragă din societate, operatorul economic are drept de preempţiune la cumpărarea acţiunilor, la valoarea determinată conform unei evaluări efectuate de un evaluator ANEVAR.
ART. 15
Prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă se completează cu dispoziţiile Legii nr. 232/2016 privind industria naţională de apărare, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare, şi cu dispoziţiile dreptului comun, în măsura în care acestea nu contravin prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă.
PRIM-MINISTRU
ILIE-GAVRIL BOLOJAN
Contrasemnează:
p. Viceprim-ministru, ministrul apărării naţionale, interimar,
Eduard Bachide,
secretar de stat
Viceprim-ministru, ministrul afacerilor interne,
Marian-Cătălin Predoiu
Ministrul economiei, digitalizării, antreprenoriatului şi turismului,
Radu-Dinel Miruţă
Secretarul general al Guvernului,
Ştefan-Radu Oprea
Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,
Florin-Ionuţ Barbu
Ministrul mediului, apelor şi pădurilor,
Diana-Anda Buzoianu
Ministrul finanţelor,
Alexandru Nazare
p. Ministrul dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei,
Marin Ţole,
secretar de stat
Bucureşti, 5 decembrie 2025.
Nr. 73.
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
