Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 71 din 5 decembrie 2025 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală
Având în vedere că, în calitatea sa de stat membru al Uniunii Europene cu drepturi depline, României îi revine sarcina de a transpune şi implementa directivele adoptate la nivelul Uniunii Europene, luând în considerare faptul că România are obligaţia transpunerii corecte şi complete a Directivei (UE) 2023/2.226 a Consiliului din 17 octombrie 2023 de modificare a Directivei 2011/16/UE privind cooperarea administrativă în domeniul fiscal, având totodată obligaţia de a comunica Comisiei Europene textul acestor măsuri, întrucât termenul de transpunere urmează a se împlini la data de 31 decembrie 2025, statele membre ale Uniunii Europene aplicând aceste prevederi începând cu data de 1 ianuarie 2026, având în vedere invitaţia de aderare la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, denumită în continuare OCDE, şi luând în considerare puternicul consens politic intern pentru aderarea la această organizaţie, ţinând seama de faptul că la nivelul OCDE au fost adoptate Standardele internaţionale pentru schimbul automat de informaţii în materie fiscală, ce cuprind atât Cadrul de raportare privind criptoactivele, denumit în continuare CARF, care reprezintă instrumentul juridic prin care se va realiza schimbul automat de informaţii privind tranzacţiile de criptoactive într-o manieră standardizată cu jurisdicţiile de rezidenţă ale contribuabililor, cât şi modificările aduse Standardului comun de raportare, denumit în continuare SCR, prin care s-a avut în vedere extinderea sferei schimbului de informaţii privind conturile financiare cu statele terţe, aducând în sfera sa de aplicare noi active financiare, produse şi intermediari, în considerarea faptului că România, în calitatea sa de ţară membră a Forumului Global din cadrul OCDE, şi-a asumat implementarea eficientă a CARF şi iniţierea schimbului de informaţii în ianuarie 2027, precum şi alinierea la noile modificări aduse SCR, având în vedere că atât Directiva (UE) 2023/2.226, cât şi CARF prevăd proceduri comune şi standardizate de raportare ale furnizorilor de servicii de criptoactive raportori, rezultând astfel nevoia existenţei unui cadru legislativ clar şi predictibil la nivelul legislaţiei naţionale prin care să se reglementeze organizarea sistemelor informatice, procedurile interne şi obligaţiile de raportare şi prin care să poată fi evitate eventuale blocaje operaţionale şi riscul imposibilităţii respectării termenelor de raportare impuse la nivel european şi internaţional, ţinând cont de necesitatea evitării pierderilor bugetare semnificative şi prevenirii fenomenului de evaziune fiscală rezultate din neraportarea sau raportarea incompletă a veniturilor obţinute din tranzacţii cu criptoactive, întrucât este esenţială respectarea calendarului european de digitalizare şi standardizare fiscală, lipsa unei reglementări urgente putând împiedica interoperabilitatea tehnică, cu posibilitatea excluderii României din mecanismul comun de raportare, luând în considerare măsurile ce trebuie luate de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (A.N.A.F.) pentru consolidarea capacităţii administrative, respectiv de a asigura un cadru normativ privind colectarea informaţiilor de la furnizorii de servicii raportori, modelul conţinutului formularelor utilizate în activitatea de colectare, ceea ce necesită modernizarea infrastructurii IT, precum şi modul de efectuare a controalelor specifice în cazul nerespectării de către furnizorii de servicii de criptoactive raportori a procedurilor de diligenţă fiscală şi a obligaţiilor de raportare, având în vedere că preluarea în dreptul intern a directivelor Uniunii Europene, în mod corect şi complet, reprezintă o obligaţie juridică a statelor membre ale Uniunii Europene, potrivit Tratatului privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE), şi că neadoptarea actelor de transpunere la termenul prevăzut constituie o încălcare a acestei obligaţii, pentru care Comisia Europeană, denumită în continuare Comisia, declanşează automat acţiuni în constatarea neîndeplinirii obligaţiei de comunicare a măsurilor naţionale de transpunere, potrivit art. 258 coroborat cu art. 260 alin. (3) TFUE, ţinând cont că, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, statuată prin deciziile nr. 15 din 25 ianuarie 2000, nr. 802 din 19 mai 2009, nr. 1.599 din 9 decembrie 2010 şi nr. 60 din 12 februarie 2020, actele obligatorii ale Uniunii Europene pot fi transpuse prin ordonanţă de urgenţă numai în condiţii restrictive, respectiv iminenţa declanşării procedurii de infringement în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, şi că în situaţia prezentată sunt întrunite asemenea condiţii, având în vedere că în considerentele Deciziei Curţii Constituţionale nr. 60 din 12 februarie 2020, paragraful 59, se menţionează că „Curtea a admis utilizarea ordonanţei de urgenţă a Guvernului ca instrument de legiferare pentru situaţii concrete, stabilind, în considerarea obligaţiilor impuse statului român de art. 148 alin. (4) din Constituţie, că «Guvernul este abilitat din punct de vedere constituţional ca, prin mijloacele pe care le are la îndemână, să garanteze îndeplinirea obligaţiilor României faţă de Uniunea Europeană. Astfel, folosirea ordonanţelor de urgenţă pentru punerea de acord a legislaţiei naţionale cu cea comunitară în situaţia în care era iminentă declanşarea procedurii de infringement în faţa Curţii de Justiţie este pe deplin constituţional㻓, având în vedere că tot în Decizia nr. 60 din 12 februarie 2020, paragraful 60, Curtea precizează: „Considerentele mai sus relevate, desprinse din jurisprudenţa Curţii, exprimă, cu alte cuvinte, ideea potrivit căreia urgenţa reglementării apare atunci când o situaţie extraordinară - care se abate semnificativ de la obişnuit, este preexistentă urgenţei, este cuantificabilă şi obiectivă - determină, prin aceste caracteristici, necesitatea reglementării imediate, fără întârziere, a unor măsuri prompte şi adecvate, în lipsa cărora ar exista riscul iminent al producerii unor consecinţe negative de natură să afecteze un anumit interes public sau chiar drept fundamental. Totodată, mecanismul comun de legiferare specific Parlamentului, chiar şi în procedură de urgenţă, nu este în măsură să răspundă cu celeritate necesităţii de a se interveni de îndată, astfel că reglementarea de către Guvern, prin procedura ordonanţei de urgenţă, este singura soluţie pentru evitarea unor grave consecinţe.“, luând în considerare riscul crescut ca România să fie obligată la plata unor sancţiuni pecuniare semnificative, respectiv Comisia poate propune aplicarea unei sume forfetare de minimum 1.636.000 euro şi a unor penalităţi cominatorii cu o valoare cuprinsă între 1.754,4 şi 105.264 euro pe zi de întârziere, având în vedere demersurile realizate de România pentru aderarea la OCDE şi ţinând cont de angajamentele luate privind respectarea termenelor de implementare a instrumentelor juridice internaţionale, deoarece problemele menţionate mai sus vizează interesul public şi strategic al României în îndeplinirea obligaţiilor de drept internaţional şi procesului de aderare la OCDE şi constituie o situaţie extraordinară a cărei reglementare nu poate fi amânată, în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată, Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă. ART. I Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 547 din 23 iulie 2015, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează: 1. La articolul 71, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins: "(4) Informaţiile se transmit, după caz, automat, spontan sau la cererea autorităţii solicitante din statele cu care România s-a angajat printr-un instrument juridic de drept internaţional, altele decât statele membre ale Uniunii Europene. Termenele prevăzute la art. 290, art. 291 alin. (6) lit. b), art. 291^1, art. 291^3, art. 291^6 şi art. 293 pentru transmiterea informaţiilor se aplică şi pentru schimbul de informaţii prevăzut de prezentul articol, cu excepţia cazului în care prin instrumentul juridic de drept internaţional sunt prevăzute alte termene."
2. La articolul 286 litera i), punctele 1 şi 3 se modifică şi vor avea următorul cuprins: "1. în sensul art. 291 alin. (1), art. 291^1, 291^3-291^6, comunicarea sistematică a informaţiilor predefinite către alt stat membru, fără cerere prealabilă, la intervale regulate prestabilite. În sensul art. 291 alin. (1), prin informaţii disponibile se înţeleg informaţiile din dosarele fiscale ale statului membru care comunică informaţiile respective, ce pot fi accesate în conformitate cu procedurile de colectare şi de procesare a informaţiilor din acel stat membru. ............................................................................................. 3. în sensul oricăror altor dispoziţii din prezentul capitol, cu excepţia prevederilor art. 291 alin. (1) şi (4), art. 291^1, 291^3-291^6, comunicarea sistematică de informaţii predefinite furnizate în conformitate cu pct. 1 şi 2. În sensul art. 291 alin. (4) şi (7), art. 304 alin. (2), art. 308 alin. (2) şi (3) şi al anexei nr. 4, orice termen scris cu iniţială majusculă are sensul atribuit conform definiţiilor corespunzătoare prevăzute în anexa nr. 1. În sensul art. 308 alin. (2) şi (3) orice termen scris cu iniţială majusculă are înţelesul corespunzător definiţiilor prevăzute în anexa nr. 1, în anexa nr. 5 sau în anexa nr. 6. În sensul art. 291^3 şi al anexei nr. 3 orice termen scris cu iniţială majusculă are sensul atribuit conform definiţiilor corespunzătoare prevăzute în respectiva anexă. În sensul art. 291^5 şi al anexei nr. 5, orice termen scris cu iniţială majusculă are sensul atribuit conform definiţiilor corespunzătoare prevăzute în respectiva anexă. În sensul art. 291^6 şi al anexei nr. 6, orice termen scris cu iniţială majusculă are înţelesul corespunzător definiţiilor prevăzute în respectiva anexă."
3. La articolul 286 litera n), punctul 4 se modifică şi va avea următorul cuprins: "4. se referă la o tranzacţie transfrontalieră sau la informaţia dacă activităţile desfăşurate de o persoană într-o altă jurisdicţie creează sau nu un sediu permanent sau la informaţia dacă o persoană fizică are sau nu domiciliul fiscal în statul membru care a emis decizia."
4. La articolul 286, după litera aa) se introduc patru noi litere, lit. bb)-ee), cu următorul cuprins: "bb) venituri din dividende vărsate prin intermediul unor conturi, altele decât cele de custodie - dividende sau alte venituri considerate drept dividende în statul membru al plătitorului, care sunt plătite sau creditate în alt cont decât un cont de custodie, astfel cum este definit în anexa nr. 1 secţiunea VIII subsecţiunea C pct. 3; cc) produse de asigurări de viaţă neacoperite de alte instrumente juridice ale Uniunii Europene privind schimbul de informaţii şi de alte măsuri similare - contracte de asigurare, altele decât contractele de asigurare cu valoare de răscumpărare care fac obiectul raportării în conformitate cu anexa nr. 1 secţiunea I, în care beneficiile din contracte sunt plătibile în cazul decesului unui deţinător de poliţă de asigurare; dd) adresă a registrului distribuit - adresa unui registru distribuit, astfel cum este definită în Regulamentul (UE) 2023/1.114 al Parlamentului European şi al Consiliului din 31 mai 2023 privind pieţele criptoactivelor şi de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1.093/2010 şi (UE) nr. 1.095/2010 şi a Directivelor 2013/36/UE şi (UE) 2019/1.937; ee) client - în sensul art. 291^4, orice intermediar sau contribuabil relevant care primeşte servicii, inclusiv asistenţă, consiliere, îndrumare sau orientări, din partea unui intermediar care trebuie să respecte privilegiul profesional legal în legătură cu o modalitate transfrontalieră care face obiectul raportării."
5. La articolul 291, alineatele (1), (2) şi (7) se modifică şi vor avea următorul cuprins: "(1) Autoritatea competentă din România comunică autorităţii competente a oricărui alt stat membru, prin schimb automat, toate informaţiile care sunt disponibile referitoare la rezidenţii din respectivul stat membru, cu privire la următoarele categorii specifice de venituri şi de capital, astfel cum sunt acestea înţelese în temeiul normelor legale în vigoare: a) venituri din muncă; b) remuneraţii plătite administratorilor şi altor persoane asimilate acestora; c) venituri din produse de asigurări de viaţă neacoperite de alte instrumente juridice ale Uniunii Europene privind schimbul de informaţii şi de alte măsuri similare; d) pensii; e) proprietatea asupra bunurilor imobile şi venituri din bunuri imobile; f) redevenţe; g) venituri din dividende, altele decât veniturile din dividende scutite de la plata impozitului pe profit în temeiul art. 24 alin. (1) lit. b), alin. (3) şi (4) din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, vărsate prin intermediul unor conturi, altele decât cele de custodie. (2) Înainte de 1 ianuarie 2024, autoritatea competentă din România informează Comisia Europeană cu privire la cel puţin patru categorii prevăzute la alin. (1), în legătură cu care comunică, prin schimb automat, autorităţii competente a oricărui alt stat membru informaţii referitoare la rezidenţii respectivului alt stat membru. Informaţiile respective vizează perioade impozabile care încep la 1 ianuarie 2025 sau ulterior datei respective. Înainte de 1 ianuarie 2026, statele membre informează Comisia Europeană cu privire la cel puţin cinci categorii menţionate la alin. (1) în legătură cu care autoritatea competentă a fiecărui stat membru comunică, prin schimb automat, autorităţii competente a oricărui alt stat membru informaţii referitoare la rezidenţii respectivului alt stat membru. Aceste informaţii vizează perioade impozabile care încep la 1 ianuarie 2026 sau ulterior datei respective. ............................................................................................. (7) Autoritatea competentă din România se asigură de faptul că entităţile şi conturile care urmează să fie considerate drept instituţii financiare nonraportoare şi, respectiv, conturi excluse îndeplinesc toate cerinţele enumerate la subsecţiunea B pct. 1 lit. c) şi subsecţiunea C pct. 19 lit. g) din secţiunea VIII a anexei nr. 1 şi, în special, că statutul unei instituţii financiare drept instituţie financiară nonraportoare sau statutul unui cont drept cont exclus nu aduce atingere obiectivelor prezentului capitol."
6. La articolul 291, după alineatul (8) se introduce un nou alineat, alin. (9), cu următorul cuprins: "(9) Fără a aduce atingere pct. 1 şi 6^1 din subsecţiunea A a secţiunii I din anexa nr. 1, în ceea ce priveşte fiecare cont care face obiectul raportării şi care este administrat de o instituţie financiară raportoare la 31 decembrie 2025 şi pentru perioadele de raportare care se încheie în al doilea an calendaristic care urmează acestei date, informaţiile cu privire la rolul/rolurile în temeiul căruia/cărora fiecare persoană care face obiectul raportării este o persoană care exercită controlul sau un deţinător de participaţii în capitalurile proprii ale entităţii trebuie raportate numai dacă aceste informaţii sunt disponibile în datele accesibile pentru căutare electronică păstrate de instituţia financiară raportoare."
7. La articolul 291^1, alineatul (6) se modifică şi va avea următorul cuprins: "(6) Prevederile alin. (1)-(3) nu se aplică în cazul în care o decizie fiscală anticipată cu aplicare transfrontalieră implică şi se referă exclusiv la afacerile fiscale ale uneia sau mai multor persoane fizice, cu excepţia cazului în care una dintre aceste decizii fiscale anticipate cu aplicare transfrontalieră a fost emisă, modificată sau reînnoită după 1 ianuarie 2026 şi dacă: a) valoarea tranzacţiei sau a seriei de tranzacţii aferente deciziei fiscale anticipate cu aplicare transfrontalieră depăşeşte 1.500.000 euro (sau valoarea echivalentă în orice altă monedă), dacă o astfel de valoare este menţionată în decizia fiscală anticipată cu aplicare transfrontalieră; sau b) decizia fiscală anticipată cu aplicare transfrontalieră stabileşte dacă o persoană este sau nu rezidentă fiscal în statul membru care emite decizia."
8. La articolul 291^1, după alineatul (6) se introduc două noi alineate, alin. (6^1) şi (6^2), cu următorul cuprins: "(6^1) În sensul alin. (6) lit. a) şi fără a aduce atingere cuantumului menţionat în decizia fiscală anticipată cu aplicare transfrontalieră, într-o serie de tranzacţii referitoare la diferite bunuri, servicii sau active, cuantumul deciziei fiscale anticipate cu aplicare transfrontalieră cuprinde valoarea totală subiacentă. Sumele nu sunt agregate în cazul în care aceleaşi bunuri, servicii sau active sunt tranzacţionate de mai multe ori. (6^2) Fără a aduce atingere alin. (6) lit. b), schimbul de informaţii privind deciziile fiscale anticipate cu aplicare transfrontalieră referitoare la persoane fizice nu include astfel de decizii privind impozitarea la sursă în ceea ce priveşte veniturile din muncă, remuneraţiile plătite administratorilor şi altor persoane asimilate acestora sau pensiile nerezidenţilor."
9. La articolul 291^1 alineatul (8), literele a) şi k) se modifică şi vor avea următorul cuprins: "a) identitatea persoanei, alta decât o persoană fizică, cu excepţia cazului în care decizia fiscală anticipată cu aplicare transfrontalieră se referă la o persoană fizică şi se comunică potrivit alin. (1) şi (6) şi, după caz, cea a grupului de persoane din care aceasta face parte; ............................................................................................. k) identitatea oricărei persoane, alta decât o persoană fizică, cu excepţia cazului în care decizia fiscală anticipată cu aplicare transfrontalieră se referă la o persoană fizică şi se comunică potrivit alin. (1) şi (6), din celelalte state membre, dacă există, care este probabil să fie afectată de decizia fiscală anticipată cu aplicare transfrontalieră sau de acordul prealabil privind preţul de transfer, indicând statele membre de care sunt legate persoanele afectate."
10. La articolul 291^4 alineatul (8), litera a) se modifică şi va avea următorul cuprins: "a) intermediarul notifică, fără întârziere, în scris, oricărui alt intermediar obligaţia de raportare a informaţiilor prevăzute la alin. (19), cu excepţia avocatului care are calitatea de intermediar;"
11. La articolul 291^4 alineatul (19), literele a) şi c) se modifică şi vor avea următorul cuprins: "a) identitatea intermediarilor, alţii decât intermediarii exoneraţi de obligaţia de raportare ca urmare a privilegiului profesional legal pe care trebuie să îl respecte potrivit alin. (7), precum şi a contribuabililor relevanţi, inclusiv numele, data şi locul naşterii (în cazul unei persoane fizice), rezidenţa fiscală, NIF ale acestora, şi, dacă este cazul, identitatea persoanelor care sunt întreprinderi asociate cu contribuabilul relevant; ............................................................................................. c) un rezumat al conţinutului aranjamentului transfrontalier care face obiectul raportării, inclusiv o trimitere la denumirea sub care este cunoscut de regulă, dacă aceasta există, şi o descriere generală a aranjamentelor relevante şi a oricăror alte informaţii care ar putea ajuta autoritatea competentă să evalueze un posibil risc fiscal, fără a duce la dezvăluirea unui secret comercial, industrial sau profesional ori a unui proces comercial ori a unor informaţii a căror dezvăluire ar fi contrară politicilor publice;"
12. La articolul 291^5 alineatul (2), după litera l) se introduce o nouă literă, lit. m), cu următorul cuprins: "m) identificatorul Serviciului de Identificare şi statul membru emitent, în cazul în care Operatorul de Platformă care are obligaţia de raportare se bazează pe confirmarea directă a identităţii şi a reşedinţei Vânzătorului prin intermediul unui Serviciu de Identificare pus la dispoziţie de un stat membru sau de Uniunea Europeană pentru a stabili identitatea şi rezidenţa fiscală a Vânzătorului; în astfel de cazuri, nu este necesar să se comunice statului membru emitent al identificatorului Serviciului de Identificare informaţiile menţionate la lit. c)-g)."
13. La articolul 291^5 alineatul (19), partea introductivă se modifică şi va avea următorul cuprins: "(19) Autoritatea competentă din România elimină din registrul central un Operator de platformă care are obligaţia de raportare în următoarele cazuri:"
14. După articolul 291^5 se introduce un nou articol, art. 291^6, cu următorul cuprins: "ART. 291^6 Domeniul de aplicare şi condiţiile pentru schimbul automat obligatoriu de informaţii raportate de Furnizorii de Servicii de Criptoactive Raportori (1) Furnizorii de Servicii de Criptoactive Raportori trebuie să îndeplinească cerinţele de raportare şi procedurile de diligenţă fiscală prevăzute în secţiunile II şi III din anexa nr. 6. Formularul utilizat de Furnizorii de Servicii de Criptoactive Raportori pentru îndeplinirea cerinţelor de raportare se aprobă prin ordin al preşedintelui A.N.A.F. (2) În temeiul cerinţelor de raportare aplicabile şi al procedurilor de diligenţă fiscală prevăzute în secţiunile II şi III din anexa nr. 6, autoritatea competentă din România comunică informaţiile menţionate la alin. (3) aferente perioadelor impozabile care încep la 1 ianuarie 2026, prin intermediul unui schimb automat şi în termenul stabilit la alin. (5), către autorităţile competente din toate celelalte state membre, în conformitate cu măsurile practice adoptate în temeiul art. 304. (3) Autoritatea competentă din România comunică următoarele informaţii cu privire la fiecare persoană care face obiectul raportării: a) numele, adresa, statul membru sau statele membre de rezidenţă, după caz, numărul (numerele) de identificare fiscală (NIF) şi, în cazul unei persoane fizice, data şi locul naşterii fiecărui Utilizator care face obiectul raportării, iar în cazul oricărei entităţi care, după aplicarea procedurilor de diligenţă fiscală prevăzute în secţiunea III din anexa nr. 6, este identificată ca având una sau mai multe Persoane care Exercită Controlul care sunt persoane care fac obiectul raportării, numele, adresa, statul membru sau statele membre de rezidenţă, după caz, şi numărul (numerele) de identificare fiscală (NIF) ale entităţii, precum şi numele, adresa, statul membru sau statele membre de rezidenţă, după caz, numărul (numerele) de identificare fiscală (NIF) şi data şi locul naşterii fiecărei persoane care face obiectul raportării, împreună cu rolul (rolurile) în temeiul căruia (cărora) fiecare persoană care face obiectul raportării este o Persoană care Exercită Controlul asupra entităţii. În cazul în care Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor raportează unei autorităţi competente care utilizează un Serviciu de Identificare şi se bazează pe confirmarea directă a identităţii şi a rezidenţei Persoanei care face obiectul raportării prin intermediul unui Serviciu de Identificare pus la dispoziţie de un stat membru sau de Uniunea Europeană pentru a stabili identitatea şi rezidenţa fiscală a Persoanei care face obiectul raportării, informaţiile ce se raportează de către autoritatea competentă cu privire la Persoana care face obiectul sunt: numele, identificatorul din Serviciul de Identificare şi statul membru emitent, precum şi rolul (rolurile) în virtutea căruia (cărora) fiecare Persoană care face obiectul raportării este o Persoană care Exercită Controlul asupra Entităţii; b) numele, adresa, numărul de identificare fiscală (NIF) şi, dacă este disponibil, numărul individual de identificare menţionat la alin. (10) şi Identificatorul global al entităţii juridice ale Furnizorului de Servicii de Criptoactive Raportor; c) pentru fiecare tip de Criptoactiv care face obiectul raportării şi cu care Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor a efectuat Tranzacţii care fac obiectul raportării în cursul anului calendaristic relevant sau al altei perioade de raportare adecvate, dacă este cazul: 1. denumirea completă a tipului de Criptoactiv care face obiectul raportării; 2. suma brută agregată plătită, numărul agregat de unităţi şi numărul de Tranzacţii care fac obiectul raportării în contextul achiziţiilor în schimbul monedei fiduciare; 3. suma brută agregată încasată, numărul agregat de unităţi şi numărul de Tranzacţii care fac obiectul raportării în contextul vânzărilor în schimbul monedei fiduciare; 4. valoarea justă de piaţă agregată, numărul agregat de unităţi şi numărul de Tranzacţii care fac obiectul raportării în contextul achiziţiilor în schimbul altor Criptoactive care fac obiectul raportării; 5. valoarea justă de piaţă agregată, numărul agregat de unităţi şi numărul de Tranzacţii care fac obiectul raportării în contextul vânzărilor în schimbul altor Criptoactive care fac obiectul raportării; 6. valoarea justă de piaţă agregată, numărul agregat de unităţi şi numărul de Tranzacţii de Plată cu Amănuntul care fac obiectul raportării; 7. valoarea justă de piaţă agregată, numărul agregat de unităţi şi numărul de Tranzacţii care fac obiectul raportării, defalcate pe tipuri de transfer, în cazul în care acestea sunt cunoscute de Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor, în cazul acelor Transferuri către Utilizatorul care face obiectul raportării care nu intră sub incidenţa pct. 2 şi 4; 8. valoarea justă de piaţă agregată, numărul agregat de unităţi şi numărul de Tranzacţii care fac obiectul raportării, defalcate pe tipuri de transfer, în cazul în care acestea sunt cunoscute de Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor, în cazul acelor Transferuri din partea Utilizatorului care fac obiectul raportării care nu intră sub incidenţa pct. 3, 5 şi 6; 9. valoarea justă de piaţă agregată, precum şi numărul agregat de unităţi de Transferuri efectuate de Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor către adresele registrelor distribuite, menţionate în Regulamentul (UE) 2023/1.114, despre care nu se ştie că ar fi asociate cu un furnizor de servicii de active virtuale sau cu o instituţie financiară. 10. Suma plătită sau încasată prevăzută la lit. c) pct. 2 şi 3 se raportează în moneda fiduciară în care a fost plătită sau încasată. În cazul în care sumele au fost plătite sau încasate în mai multe monede fiduciare, sumele se comunică într-o singură monedă, convertită la momentul fiecărei tranzacţii care face obiectul raportării, într-un mod aplicat consecvent de către Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor. 11. Valoarea justă de piaţă prevăzută la lit. c) pct. 4-9 se determină şi se comunică într-o singură monedă fiduciară, evaluată la momentul fiecărei Tranzacţii care face obiectul raportării într-un mod aplicat consecvent de către Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor. 12. În cadrul informaţiilor comunicate se specifică Moneda Fiduciară în care este raportată fiecare sumă. (4) În cazul în care un Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor comunică informaţii incorecte sau incomplete în ceea ce priveşte Utilizatorul său de Criptoactive, autoritatea competentă din România îi transmite o notificare acestuia pentru a-i furniza toate informaţiile necesare, în termen de 30 de zile de la comunicarea notificării, astfel încât să-şi poată îndeplini obligaţia prevăzută la alin. (3). (5) Comunicarea în temeiul alin. (3) se efectuează prin intermediul formularului-tip electronic prevăzut la art. 303 alin. (5), anual, în termen de 9 luni de la sfârşitul anului calendaristic sau a altei perioade de raportare adecvate la care se referă informaţiile. Primele informaţii se comunică pentru anul calendaristic relevant sau pentru altă perioadă de raportare adecvată începând cu 1 ianuarie 2026. (6) În cazul în care un Utilizator de Criptoactive nu furnizează informaţiile prevăzute în secţiunea III din anexa nr. 6 nici după primirea a două atenţionări transmise ulterior solicitării iniţiale din partea Furnizorului de Servicii de Criptoactive Raportor, dar nu înainte de expirarea unui termen de 60 de zile de la solicitarea iniţială, Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor nu îi permite Utilizatorului de Criptoactive să efectueze Tranzacţii de Schimb. (7) Furnizorii de Servicii de Criptoactive Raportori trebuie să păstreze evidenţa măsurilor întreprinse şi a oricăror informaţii pe care s-au bazat în îndeplinirea procedurilor de raportare şi a procedurilor de diligenţă fiscală prevăzute în secţiunile II şi III din anexa nr. 6. Furnizorii de Servicii de Criptoactive Raportori păstrează aceste evidenţe pentru o perioadă suficient de lungă şi, în orice caz, pentru cel puţin cinci ani, dar nu mai mult de zece ani după încheierea perioadei în care Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor are obligaţia de a raporta informaţiile în cazul în care informaţiile fac obiectul obligaţiei de raportare conform secţiunii II din anexa nr. 6. (8) În vederea verificării respectării de către Furnizorii de Servicii de Criptoactive Raportori a procedurilor de raportare şi de diligenţă fiscală prevăzute în secţiunile II şi III din anexa nr. 6, A.N.A.F. poate efectua verificări şi în acest sens. Procedurile administrative şi de punere în aplicare a prezentului alineat se aprobă prin ordin al preşedintelui A.N.A.F. (9) Prin ordin al preşedintelui A.N.A.F. se aprobă proceduri administrative de comunicare ulterioară cu Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor în situaţiile în care informaţiile raportate sunt incorecte sau incomplete. (10) Operatorul de Criptoactive care este un Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor, astfel cum este definit la secţiunea IV subsecţiunea B pct. 3 din anexa nr. 6, trebuie să se înregistreze la autoritatea competentă din România sau din oricare alt stat membru, determinată în conformitate cu secţiunea I subsecţiunea A pct. 2 lit. a), b), c) sau d) sau subsecţiunea B din anexa nr. 6, înainte de sfârşitul perioadei în care trebuie să raporteze informaţiile prevăzute la secţiunea II subsecţiunea B din anexa nr. 6, în vederea respectării procedurilor de raportare prevăzute la alin. (1). În cazul în care Operatorul de Criptoactive care este un Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor, astfel cum este definit la secţiunea IV subsecţiunea B pct. 3 din anexa nr. 6, solicită să se înregistreze la autoritatea competentă din România, aceasta îi alocă un număr individual de identificare şi notifică acest număr autorităţilor competente din toate statele membre prin mijloace electronice. Un Operator de Criptoactive care este un Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor poate alege să se înregistreze la autoritatea competentă dintr-un singur stat membru. Fără a aduce atingere, un Operator de Criptoactive care este un Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor, astfel cum este definit în secţiunea IV subsecţiunea B pct. 3 din anexa nr. 6, nu se înregistrează la autoritatea competentă a unui stat membru în care Operatorul de Criptoactive respectiv nu are obligaţia de a îndeplini cerinţele de raportare şi de diligenţă fiscală prevăzute în secţiunile II şi, respectiv, III în temeiul secţiunii I subsecţiunile C, D, E, F, G sau H din anexa nr. 6, în temeiul faptului că cerinţele respective sunt îndeplinite de către Operatorul de Criptoactive respectiv în orice alt stat membru. (11) Autoritatea competentă din România poate să reînregistreze un Operator de Criptoactive care are obligaţia de raportare a cărui înregistrare a fost revocată în conformitate cu alin. (17) numai dacă acesta furnizează garanţii adecvate privind angajamentul său, respectiv declaraţii pe propria răspundere şi garanţii financiare, de a respecta cerinţele de raportare din Uniunea Europeană, inclusiv orice cerinţă de raportare neîndeplinită. (12) Prevederile alin. (10) nu se aplică Furnizorilor de Servicii de Criptoactive Raportori definiţi conform secţiunii IV subsecţiunea B pct. 1 din anexa nr. 6. (13) Autoritatea competentă care acordă autorizaţia Furnizorilor de Servicii de Criptoactive în conformitate cu Regulamentul (UE) 2023/1.114 comunică, în mod regulat şi cel târziu până la data de 31 decembrie a anului calendaristic relevant sau a altei perioade de raportare, A.N.A.F. o listă a tuturor Furnizorilor de Servicii de Criptoactive autorizaţi. (14) În cazul în care Operatorul de Criptoactive care are obligaţia de raportare alege să se înregistreze în România, conform alin. (10), comunică autorităţii competente din România următoarele informaţii: a) numele; b) adresa poştală; c) adresele electronice, inclusiv site-urile web; d) orice NIF care s-a emis Operatorului de Criptoactive; e) statele membre în care Utilizatorii care fac obiectul Raportării sunt rezidenţi în sensul secţiunii III subsecţiunile A şi B din anexa nr. 6; f) orice Jurisdicţie Calificată din afara Uniunii Europene menţionată la secţiunea I subsecţiunile C, D, E, F sau H din anexa nr. 6. (15) După înregistrare, Operatorul de Criptoactive informează autoritatea competentă din România cu privire la orice modificări ale informaţiilor prevăzute la alin. (14). (16) Autoritatea competentă din România informează de îndată Comisia cu privire la orice Operator de Criptoactive, în sensul secţiunii IV subsecţiunii B pct. 2 din anexa nr. 6, care are utilizatori care fac obiectul Raportării rezidenţi în Uniune fără să fie înregistrat în conformitate cu prezentul articol. (17) Dacă un Operator de Criptoactive care are obligaţia de raportare nu respectă obligaţia de înregistrare sau dacă înregistrarea sa a fost revocată în conformitate cu alin. (18), autoritatea competentă din România ia măsuri efective, proporţionale şi disuasive, fără a aduce atingere art. 336 alin. (1) lit. nn) şi alin. (2) lit. v), pentru a asigura conformarea cu prevederile prezentului articol. Autoritatea competentă din România împreună cu toate celelalte autorităţi ale statelor membre îşi coordonează acţiunile menite să asigure conformitatea, inclusiv, în ultimă instanţă, să împiedice Operatorul de Criptoactive care are obligaţia de raportare să îşi desfăşoare activitatea în cadrul Uniunii Europene. (18) Dacă un Operator de Criptoactive care are obligaţia de raportare în sensul secţiunii II subsecţiunea B din anexa nr. 6 nu respectă obligaţia de raportare prevăzută în anexa nr. 6, după două atenţionări din partea autorităţii competente din România, fără a aduce atingere art. 336 alin. (1) şi (2), aceasta îi revocă înregistrarea efectuată în temeiul alin. (10). Înregistrarea se revocă cel târziu după expirarea unui termen de 90 de zile, dar nu înainte de expirarea unui termen de 30 de zile de la a doua atenţionare. (19) În situaţia prevăzută la alin. (17), Autoritatea competentă din România solicită furnizorilor de reţele sau servicii de comunicaţii electronice oprirea accesului la site-ul sau aplicaţia Operatorului de Criptoactive care are obligaţia de raportare în sensul subsecţiunii B a secţiunii II din anexa nr. 6, până când operatorul respectiv se înregistrează în România sau într-un alt stat membru. (20) Furnizorii de reţele sau servicii de comunicaţii electronice sunt obligaţi să oprească accesul la site-ul sau aplicaţia Operatorului de criptoactive care are obligaţia de raportare în sensul subsecţiunii B a secţiunii II din anexa nr. 6, în termen de 24 de ore de la data primirii solicitării prevăzute la alin. (19). (21) Atunci când Operatorul de criptoactive pentru care se aplică măsura prevăzută la alin. (19) se înregistrează în România sau în alt stat membru, autoritatea competentă din România notifică furnizorii de reţele sau servicii de comunicaţii electronice pentru a restabili accesul la site-ul sau aplicaţia Operatorului de criptoactive în termen de 24 de ore de la notificare. (22) Autoritatea competentă din România elimină un Operator de Criptoactive din registrul Operatorilor de Criptoactive în următoarele cazuri: a) Operatorul de Criptoactive informează autoritatea competentă din România cu privire la faptul că nu mai are Utilizatori care fac obiectul Raportării în Uniunea Europeană; b) în absenţa unei notificări conform lit. a) există motive pentru a presupune că activitatea Operatorului de Criptoactive a încetat; c) Operatorul de Criptoactive nu mai îndeplineşte condiţiile prevăzute în secţiunea IV subsecţiunea B pct. 2 din anexa nr. 6; d) autoritatea competentă din România a revocat înregistrarea în temeiul alin. (17). (23) Autoritatea competentă poate solicita, motivat, Comisiei Europene să stabilească, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, dacă informaţiile care trebuie să facă obiectul schimbului automat de informaţii în temeiul unui acord între autoritatea competentă din România şi o jurisdicţie din afara Uniunii Europene corespund celor indicate în secţiunea II punctul B din anexa nr. 6, în sensul secţiunii IV subsecţiunea F pct. 5 din aceeaşi anexă. (24) În cazul în care autoritatea competentă din România solicită măsura prevăzută la alin. (23) trimite Comisiei Europene o cerere motivată. (25) La solicitarea Comisiei Europene, Autoritatea competentă din România transmite informaţii suplimentare necesare pentru evaluarea cererii prevăzute la alin. (23). (26) A.N.A.F. emite şi publică pe pagina de internet proprie ghidul prin care detaliază aspectele referitoare la anexa nr. 6, cu luarea în considerare a comentariilor la Cadrul de raportare privind criptoactivele publicat de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică."
15. La articolul 299, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins: "(1) Informaţiile comunicate între România şi alte state membre potrivit prezentului capitol intră sub incidenţa secretului profesional şi se bucură de protecţia conferită informaţiilor de acest tip în temeiul legislaţiei din România. Astfel de informaţii pot fi utilizate pentru evaluarea, administrarea şi aplicarea legislaţiei din România referitoare la taxele şi impozitele prevăzute la art. 285, la TVA, la alte impozite indirecte, la taxele vamale şi la combaterea spălării banilor şi a finanţării terorismului. Aceste informaţii pot fi utilizate, de asemenea, pentru stabilirea şi recuperarea altor taxe şi impozite prevăzute la art. 311 sau pentru stabilirea şi recuperarea contribuţiilor obligatorii la sistemul de securitate socială. De asemenea, acestea pot fi folosite în legătură cu procedurile judiciare şi administrative care pot implica sancţiuni, iniţiate ca urmare a încălcării legislaţiei fiscale, fără a aduce atingere normelor şi dispoziţiilor generale care reglementează drepturile făptuitorului, suspectului sau inculpatului ori contravenientului, precum şi ale martorilor în cadrul acestor proceduri."
16. La articolul 299, după alineatul (2^2) se introduce un nou alineat, alin. (2^3), cu următorul cuprins: "(2^3) Autoritatea competentă din România poate să utilizeze informaţiile şi documentele primite fără permisiunea menţionată la alin. (2) în orice scop care face obiectul unui act întemeiat pe art. 215 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene şi să le comunice în acest scop autorităţii competente responsabile cu măsurile restrictive din statul membru în cauză."
17. La articolul 299, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins: "(3) Dacă autoritatea competentă din România consideră că informaţiile primite de la autoritatea competentă a unui alt stat membru pot fi utile, în scopurile prevăzute la alin. (1), autorităţii competente a unui al treilea stat membru, le poate transmite acesteia din urmă, cu condiţia ca această partajare să respecte normele şi procedurile prevăzute de prezentul capitol. Autoritatea competentă din România informează autoritatea competentă a statului membru din care provin informaţiile cu privire la intenţia sa de a partaja informaţiile respective unui stat membru terţ. În situaţia în care România este stat membru din care provin informaţiile, aceasta se poate opune partajării informaţiilor respective în termen de 15 zile calendaristice de la data primirii comunicării din partea statului membru care doreşte să transmită informaţiile."
18. La articolul 301, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alin. (4), cu următorul cuprins: "(4) Autoritatea competentă din România elaborează proceduri interne în vederea instituirii unui mecanism eficace prin care se garantează utilizarea şi valorificarea informaţiilor obţinute în urma raportării sau a schimbului de informaţii prevăzute la art. 291-291^6."
19. La articolul 303, după alineatul (6) se introduce un nou alineat, alin. (6^1), cu următorul cuprins: "(6^1) Schimbul automat de informaţii privind criptoactivele care fac obiectul raportării în temeiul art. 291^6 se efectuează utilizând formularul-tip electronic stabilit de Comisia Europeană."
20. La articolul 303, alineatul (7) se modifică şi va avea următorul cuprins: "(7) A.N.A.F. comunică informaţiile prevăzute la art. 291^1, 291^3, 291^4 şi 291^6 în limba română. În funcţie de regimul lingvistic adoptat de Comisia Europeană, în temeiul art. 20 alin. (5) primul paragraf din Directiva 2011/16/UE a Consiliului din 15 februarie 2011 privind cooperarea administrativă în domeniul fiscal şi de abrogare a Directivei 77/799/CEE, astfel cum a fost modificată prin Directiva (UE) 2016/881 din 25 mai 2016 şi, respectiv, Directiva (UE) 2018/822 din 25 mai 2018 şi, respectiv, Directiva (UE) 2023/2.226 din 17 octombrie 2023, A.N.A.F. comunică elementele esenţiale ale informaţiilor respective şi într-o altă limbă oficială a Uniunii Europene."
21. La articolul 304, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alin. (4^1), cu următorul cuprins: "(4^1) Informaţiile comunicate în temeiul art. 291^1 alin. (1) şi (2), art. 291^4 alin. (18) şi (19) şi art. 291^6 alin. (2) şi (3) se furnizează în conformitate cu alin. (1)."
22. La articolul 305, după litera c) se introduce o nouă literă, lit. d), cu următorul cuprins: "d) a păstra evidenţele informaţiilor primite prin intermediul schimbului automat de informaţii în temeiul art. 291-291^6 pentru o perioadă care nu depăşeşte perioada necesară, dar în niciun caz mai puţin de cinci ani de la data primirii lor."
23. După articolul 305 se introduce un nou articol, art. 305^1, cu următorul cuprins: "ART. 305^1 (1) România se asigură că unei entităţi raportoare i se permite să obţină confirmarea prin mijloace electronice a valabilităţii informaţiilor referitoare la NIF al oricărui contribuabil care face obiectul schimbului de informaţii în temeiul art. 291-291^6. Confirmarea informaţiilor referitoare la NIF poate fi solicitată numai în scopul validării corectitudinii datelor menţionate la art. 291 alin. (1) şi (4), art. 291^1 alin. (8), art. 291^3 alin. (3), art. 291^4 alin. (19), art. 291^5 alin. (2) şi art. 291^6 alin. (3). (2) Autoritatea competentă din România ia măsurile necesare pentru a impune ca NIF al persoanelor sau entităţilor raportate, emis de statul membru de rezidenţă, să fie raportat de entitatea raportoare sau de persoana raportoare şi să fie comunicat acesteia atunci când se impune. (3) Pentru perioadele impozabile care încep la 1 ianuarie 2030 sau ulterior acestei date, autoritatea competentă din România ia măsurile necesare pentru a impune obligaţia ca NIF al rezidenţilor emis de statul membru de rezidenţă să fie raportat, atunci când este posibil, în ceea ce priveşte informaţiile menţionate la art. 291 alin. (1) lit. a), b) şi d), în măsura în care aceste informaţii se referă la categorii de venituri şi de capital cu privire la care ar fi fost comunicate informaţii chiar dacă NIF nu ar fi fost disponibil. (4) Pentru perioadele impozabile care încep la 1 ianuarie 2028 sau ulterior acestei date, autoritatea competentă din România ia măsurile necesare pentru a impune obligaţia ca NIF al persoanelor şi entităţilor emise de statul membru de rezidenţă să fie raportat, atunci când este posibil, în ceea ce priveşte informaţiile menţionate la art. 291^1 alin. (8) lit. a) şi k), precum şi al persoanelor şi entităţilor raportate în ceea ce priveşte informaţiile menţionate la art. 291^3 alin. (3) lit. b) şi la art. 291^4 alin. (19) lit. h). (5) Pentru perioadele impozabile care încep la 1 ianuarie 2028 sau ulterior acestei date, autoritatea competentă din România include, în cazul în care a fost obţinut, NIF al persoanelor şi entităţilor emis de statul membru de rezidenţă, în comunicarea informaţiilor menţionate la art. 291^1 alin. (8) lit. a) şi k), precum şi al persoanelor şi entităţilor raportate în comunicarea informaţiilor menţionate la art. 291^3 alin. (3) lit. b) şi la art. 291^4 alin. (19) lit. h). (6) Procedurile administrative corespunzătoare ducerii la îndeplinire a prevederilor alin. (3)-(5) se aprobă prin ordin al preşedintelui A.N.A.F."
24. La articolul 306, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins: "(3) Autoritatea competentă din România transmite Comisiei Europene o evaluare anuală a eficacităţii cooperării administrative prevăzute de prezentul capitol, inclusiv în scopul combaterii evaziunii fiscale şi al evitării obligaţiilor fiscale, precum şi rezultatele practice obţinute, utilizând formularul şi condiţiile de transmitere adoptate de către Comisia Europeană, conform art. 23 din Directiva 2011/16/UE a Consiliului din 15 februarie 2011."
25. La articolul 308, alineatele (2) şi (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins: "(2) Instituţiile financiare raportoare, intermediarii, Operatorii de platforme care au obligaţia de raportare, Furnizorii de Servicii de Criptoactive Raportori şi autorităţile competente din România sunt consideraţi operatori de date care acţionează individual sau în comun atunci când, acţionând individual sau în comun, stabilesc scopurile şi mijloacele de prelucrare a datelor cu caracter personal în sensul Regulamentului (UE) 2016/679. (3) Fără a aduce atingere alin. (1), fiecare Instituţie financiară raportoare, intermediar, Operator de platformă, sau, după caz, Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportori trebuie să: a) informeze fiecare persoană vizată că informaţiile care o privesc vor fi colectate şi transferate în conformitate cu prezentul capitol; şi b) comunice fiecărei persoane vizate toate informaţiile pe care aceasta are dreptul să le primească de la operatorul de date, în timp util, astfel încât persoana respectivă să aibă suficient timp să îşi exercite drepturile în materie de protecţie a datelor şi, în orice caz, înainte de raportarea informaţiilor."
26. La articolul 336 alineatul (1), literele i) şi j) se modifică şi vor avea următorul cuprins: "i) nerespectarea de către instituţiile de credit, precum şi de alte persoane care transmit informaţii către Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor a oricărei obligaţii privind furnizarea informaţiilor prevăzute la art. 61 sau transmiterea de informaţii incorecte sau incomplete, precum şi nerespectarea de către bănci a obligaţiilor de decontare prevăzute la art. 172; j) nerespectarea de către orice entitate a obligaţiei privind furnizarea informaţiilor, potrivit art. 61, sau transmiterea de informaţii incorecte sau incomplete;"
27. La articolul 336 alineatul (1), după litera ţ^4) se introduce o nouă literă, lit. ţ^5), cu următorul cuprins: "ţ^5) nerespectarea de către entităţile raportoare a obligaţiei prevăzute la art. 62^1;"
28. La articolul 336 alineatul (1), literele gg) şi hh) se modifică şi vor avea următorul cuprins: "gg) nerespectarea de către furnizorii de reţele sau servicii de comunicaţii electronice a obligaţiilor prevăzute la art. 291^5 alin. (17) şi (18) şi art. 291^6 alin. (20) şi (21); hh) împiedicarea, prin orice mijloace, de către instituţiile financiare raportoare, Operatorii de platforme şi Furnizorii de Servicii de Criptoactive Raportori a verificărilor şi controalelor prevăzute la art. 62 alin. (5), art. 291^5 alin. (8) şi art. 291^6 alin. (8);"
29. La articolul 336 alineatul (1), după litera jj) se introduc cinci noi litere, respectiv lit. kk)-oo), cu următorul cuprins: "kk) raportarea cu întârziere sau raportarea incorectă ori incompletă de către Furnizorii de Servicii de Criptoactive Raportori a informaţiilor prevăzute la art. 291^6; ll) neaplicarea de către Furnizorii de Servicii de Criptoactive Raportori a procedurilor de diligenţă fiscală, a procedurilor de raportare, a procedurilor speciale de diligenţă fiscală, precum şi a procedurilor suplimentare de raportare şi de diligenţă fiscală prevăzute în anexa nr. 6; mm) nerespectarea de către Furnizorii de Servicii de Criptoactive Raportori a obligaţiei prevăzute la art. 291^6 alin. (7); nn) nerespectarea de către Operatorii de criptoactive care au obligaţia de raportare a obligaţiei prevăzute la art. 291^6 alin. (14) şi (15); oo) neraportarea de către Furnizorii de Servicii de Criptoactive Raportori a informaţiilor prevăzute la art. 291^6."
30. La articolul 336 alineatul (2), după litera k^4) se introduce o nouă literă, lit. k^5), cu următorul cuprins: "k^5) cu amendă de la 20.000 lei la 100.000 lei în cazul persoanelor juridice şi cu amendă de la 10.000 lei la 50.000 lei în cazul persoanelor fizice, în cazul săvârşirii faptei prevăzute la alin. (1) lit. ţ^5);"
31. La articolul 336 alineatul (2), după litera ţ) se introduc două noi litere, lit. u) şi v), cu următorul cuprins: "u) cu amendă de la 50.000 lei la 150.000 lei în cazul săvârşirii faptelor prevăzute la alin. (1) lit. kk), ll) şi oo); v) cu amendă de la 20.000 lei la 100.000 lei în cazul săvârşirii faptelor prevăzute la alin. (1) lit. mm) şi nn);"
32. La articolul 339, după alineatul (2) se introduc două noi alineate, alin. (3) şi (4), cu următorul cuprins: "(3) În cazul constatării săvârşirii contravenţiilor prevăzute la art. 336 alin. (1) lit. ţ), ţ^1), ii), kk), ll) şi oo), amenzile prevăzute la art. 336 alin. (2) lit. k^1), k^2), ş) şi u) sunt stabilite prin derogare de la dispoziţiile art. 8 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare. (4) În cazul constatării săvârşirii contravenţiilor prevăzute la art. 336 alin. (1) lit. ţ), ţ^1), ii), kk), ll) şi oo), amenzile prevăzute la art. 336 alin. (2) lit. k^1), k^2), ş) şi u) se aplică prin derogare de la art. 10 alin. (2) prima teză referitoare la dublul maximului amenzii prevăzut pentru contravenţia cea mai gravă din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare."
33. La anexa nr. 1 secţiunea I subsecţiunea A, partea introductivă şi punctele 1, 2 şi 4 se modifică şi vor avea următorul cuprins: "A. Sub rezerva dispoziţiilor subsecţiunilor C-F ale prezentei secţiuni, fiecare instituţie financiară raportoare raportează autorităţii competente din România următoarele informaţii cu privire la fiecare cont care face obiectul raportării al respectivelor instituţii financiare raportoare: 1. În cazul unei persoane fizice care este o persoană care face obiectul raportării şi care este titular de cont al respectivului cont: numele, adresa, jurisdicţia/jurisdicţiile de rezidenţă, numărul/numerele de identificare fiscală (NIF), data şi locul naşterii şi informaţia dacă a furnizat o declaraţie pe propria răspundere valabilă. În cazul unei entităţi care este titular de cont şi o persoană care face obiectul raportării: denumirea, adresa, jurisdicţia/jurisdicţiile de rezidenţă, numărul/numerele de identificare fiscală şi informaţia dacă a furnizat o declaraţie pe propria răspundere valabilă. În cazul unei entităţi care este titular de cont şi care, după aplicarea procedurilor de diligenţă fiscală în conformitate cu secţiunile V, VI şi VII este identificată ca având una sau mai multe persoane care exercită controlul şi care sunt persoane care fac obiectul raportării: numele, adresa, jurisdicţia/jurisdicţiile de rezidenţă, şi numărul/numerele de identificare fiscală (NIF) ale entităţii, precum şi numele, adresa, jurisdicţia/jurisdicţiile de rezidenţă şi numărul (numerele) de identificare fiscală (NIF), data şi locul naşterii fiecărei persoane care face obiectul raportării, precum şi rolul (rolurile) în temeiul căruia (cărora) fiecare persoană care face obiectul raportării este o persoană care exercită controlul asupra entităţii şi informaţia dacă a fost furnizată o declaraţie pe propria răspundere valabilă pentru fiecare persoană care face obiectul raportării şi informaţia dacă contul este un cont comun, precizându-se numărul de titulari de cont comuni. Rolul (rolurile) fiecărei persoane care face obiectul raportării care este persoană care exercită controlul în ceea ce priveşte o entitate se află sub obligaţia de raportare. Cerinţele de identificare a persoanelor care exercită controlul, precum şi rolurile acestora în ceea ce priveşte entitatea sunt reglementate de legislaţia pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului. În cazul în care o persoană care face obiectul raportării este o persoană care exercită controlul în virtutea mai multor roluri în ceea ce priveşte o entitate, alta decât o fiducie sau o construcţie juridică similară, instituţia financiară raportoare trebuie să raporteze în conformitate cu ierarhia rolurilor stabilită de Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare (şi anume, participaţiile, controlul prin alte mijloace, funcţie de conducere de rang superior), cu condiţia ca identificarea rolului să fie impusă de această legislaţie. În cazul în care o persoană care face obiectul raportării este o persoană care exercită controlul asupra unei fiducii sau asupra unei construcţii juridice similare în virtutea mai multor roluri, instituţia financiară raportoare trebuie să raporteze fiecare rol, cu condiţia ca identificarea rolurilor să fie impusă de Legea nr. 129/2019, cu modificările şi completările ulterioare. Această cerinţă se aplică, de asemenea, în ceea ce priveşte identificarea rolurilor deţinătorilor de participaţii în capitalurile proprii, potrivit pct. 61, ale unei fiducii sau ale unei construcţii juridice similare. 2. Numărul de cont sau echivalentul său funcţional în absenţa unui număr de cont, tipul de cont şi informaţia dacă contul este un cont preexistent sau un cont nou. Instituţia financiară raportoare trebuie, de asemenea, să raporteze dacă un cont este un cont preexistent sau un cont nou, astfel cum este definit în secţiunea VIII subsecţiunea C pct. 11 şi, respectiv, subsecţiunea C pct.12. Tipul de cont care se află sub obligaţia de raportare cu privire la un cont este tipul de cont financiar administrat de instituţia financiară raportoare pentru titularul de cont, astfel cum este prevăzut în secţiunea VIII subsecţiunea C pct. 1. ............................................................................................. 4. Soldul sau valoarea contului, inclusiv valoarea de răscumpărare în cazul unui contract de asigurare cu valoare de răscumpărare sau al unui contract de rentă viageră, valabil/ă la sfârşitul anului calendaristic relevant sau la sfârşitul altei perioade de raportare adecvate sau închiderea contului în cazul în care contul a fost închis în cursul anului calendaristic relevant. În cazul închiderii unui cont, instituţia financiară raportoare nu are obligaţia de a raporta soldul sau valoarea contului înainte sau la închidere, dar trebuie să raporteze închiderea contului. De exemplu, un titlu de capital sau de creanţă într-o instituţie financiară ar fi, în general, considerat închis în momentul rezilierii, transferului, răscumpărării, anulării sau lichidării. Un cont cu un sold sau o valoare egală cu zero sau care este negativ nu va fi un cont închis numai din cauza unui astfel de sold sau valoare. În mod similar, dacă un beneficiar discreţionar al unei fiducii care este o instituţie financiară primeşte o distribuire din fiducie într-un anumit an, dar nu într-un an următor, absenţa unei distribuiri nu constituie o închidere a contului, atât timp cât beneficiarul nu este exclus permanent de la primirea viitoarelor distribuiri din fiducie."
34. La anexa nr. 1 secţiunea I subsecţiunea A punctul 5, litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins: "b) încasările brute totale din vânzarea sau răscumpărarea activelor financiare plătite sau creditate în cont sau în legătură cu contul în anului calendaristic sau al altei perioade de raportare adecvate, în legătură cu care instituţia financiară raportoare a acţionat drept custode, broker, reprezentant sau orice alt fel de mandatar al titularului de cont; termenul „vânzare sau răscumpărare“ înseamnă orice vânzare sau răscumpărare de active financiare, determinată fără a ţine seama de faptul dacă proprietarul acestor active financiare este supus impozitului cu privire la o astfel de vânzare sau răscumpărare. În ceea ce priveşte o vânzare care este efectuată de un broker care are ca rezultat o plată a încasărilor brute, data la care încasările brute sunt considerate plătite este data la care încasările unei astfel de vânzări sunt creditate sau în legătură cu contul sau puse în alt mod la dispoziţia persoanei îndreptăţite la plată. Veniturile brute totale dintr-o vânzare sau răscumpărare înseamnă suma totală realizată ca urmare a unei vânzări sau răscumpărări de active financiare. În cazul unei vânzări efectuate de un broker, încasările brute totale dintr-o vânzare sau răscumpărare înseamnă suma totală plătită sau creditată în sau cu privire la contul persoanei îndreptăţite la plată, majorată cu orice sumă care nu a fost plătită din cauza rambursării marjei împrumutului; brokerul poate, dar nu este obligat, să ia în considerare comisioanele cu privire la vânzare pentru a stabili încasările brute totale. În cazul vânzării unui titlu de creanţă purtător de dobândă, încasările brute includ orice dobândă acumulată între datele de plată a dobânzii;"
35. La anexa nr. 1 secţiunea I subsecţiunea A, punctul 6 se modifică şi va avea următorul cuprins: "6. în cazul oricărui cont de depozit, cuantumul brut total al dobânzilor plătite sau creditate în cont în cursul anului calendaristic sau al altei perioade de raportare adecvate;"
36. La anexa nr. 1 secţiunea I subsecţiunea A, după punctul 6 se introduce un nou punct, pct. 6^1, cu următorul cuprins: "6^1. în cazul oricărei participaţii în capitalurile proprii deţinute într-o entitate de investiţii care este o construcţie juridică, rolul (rolurile) în temeiul căruia (cărora) persoana care face obiectul raportării este un deţinător de participaţii în capitalurile proprii;"
37. La anexa nr. 1 secţiunea I subsecţiunea C, punctele 2 şi 6 se modifică şi vor avea următorul cuprins: "2. În situaţia în care instituţia financiară raportoare nu deţine numărul/numerele de identificare fiscală sau data naşterii ale titularului de cont preexistent în evidenţele sale şi nu este obligată să obţină aceste informaţii în temeiul normelor legale în vigoare sau al oricărui instrument juridic al Uniunii Europene, instituţia financiară raportoare are obligaţia să depună eforturi rezonabile pentru a obţine numărul/numerele de identificare fiscală şi data naşterii în ceea ce priveşte conturile preexistente până la sfârşitul celui de al doilea an calendaristic care urmează anului în care respectivele conturi preexistente au fost identificate drept conturi care fac obiectul raportării şi ori de câte ori este necesară actualizarea informaţiilor referitoare la contul preexistent în temeiul legislaţiei pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului. ............................................................................................. 6. Prin «eforturi rezonabile» se înţelege încercările reale de a obţine numărul/numerele de identificare fiscală şi data naşterii titularului de cont care face obiectul raportării şi nu necesită neapărat închiderea, blocarea sau transferul contului, nici condiţionarea sau limitarea în alt mod a utilizării acestuia. Astfel de eforturi rezonabile trebuie făcute cel puţin o dată pe an până la termenul prevăzut la art. 62 alin. (7) şi ori de câte ori este necesar să se actualizeze informaţiile referitoare la contul preexistent în conformitate cu legislaţia pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului. Astfel, pot fi depuse în continuare eforturi rezonabile în orice moment."
38. La anexa nr. 1 secţiunea I, după subsecţiunea E se introduce o nouă subsecţiune, subsecţiunea F, cu următorul cuprins: "F. Fără a aduce atingere subsecţiunii A pct. 5 lit. b), cu excepţia cazului în care instituţia financiară raportoare decide altfel cu privire la orice grup de conturi identificat în mod clar, raportarea încasărilor brute din vânzarea sau răscumpărarea unui activ financiar nu este obligatorie, dacă încasările brute din vânzarea sau răscumpărarea activului financiar respectiv sunt raportate de instituţia financiară raportoare în conformitate cu anexa nr. 6."
39. La anexa nr. 1 secţiunea IV subsecţiunea B, punctul 1 se modifică şi va avea următorul cuprins: "1. Declaraţia pe propria răspundere trebuie să permită stabilirea rezidenţei fiscale/rezidenţelor fiscale a/ale titularului contului de persoană fizică nou. În cazul în care prin declaraţia pe propria răspundere sunt declarate mai multe jurisdicţii de rezidenţă, instituţia financiară raportoare trebuie să considere contul drept cont care face obiectul raportării pentru fiecare jurisdicţie care face obiectul raportării."
40. La anexa nr. 1 secţiunea IV subsecţiunea B, după punctul 6 se introduce un nou punct, pct. 7, cu următorul cuprins: "7. În cazul în care declaraţia pe propria răspundere este confirmată, această confirmare este cuprinsă de instituţia financiară raportoare într-o evidenţă care să poată demonstra, în mod credibil, că declaraţia pe propria răspundere a fost confirmată. Instituţia financiară raportoare păstrează această evidenţă în scopuri de audit, pe lângă declaraţia pe propria răspundere furnizată."
41. La anexa nr. 1 secţiunea IV subsecţiunea C, după punctul 18 se introduce un nou punct, pct. 19, cu următorul cuprins: "19. În cazul în care o persoană fizică care este titular de cont indică într-o declaraţie pe propria răspundere că nu are rezidenţă fiscală, instituţia financiară raportoare are obligaţia de a confirma caracterul rezonabil al declaraţiei pe propria răspundere pe baza altor documente, inclusiv orice documentaţie colectată în conformitate cu legislaţia pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului. În cazul în care instituţia financiară raportoare nu obţine o explicaţie rezonabilă cu privire la caracterul rezonabil al declaraţiei pe propria răspundere, instituţia financiară raportoare nu se poate baza pe aceasta şi trebuie să obţină o nouă declaraţie pe propria răspundere valabilă de la titularul de cont."
42. La anexa nr. 1 secţiunea VI punctul 2, litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins: "b) să stabilească persoanele care exercită controlul asupra unui titular de cont. În scopul stabilirii persoanelor care exercită controlul asupra unui titular de cont, o instituţie financiară raportoare se poate baza pe informaţiile colectate şi păstrate în conformitate cu măsurile de cunoaştere a clientelei specifice legislaţiei pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului. În cazul în care instituţia financiară raportoare nu are obligaţia legală de a aplica astfel de proceduri, aceasta aplică proceduri similare în esenţă în scopul stabilirii persoanelor care exercită controlul."
43. La anexa nr. 1 secţiunea VII subsecţiunea A, punctul 2 se modifică şi va avea următorul cuprins: "2. Instituţia financiară raportoare cunoaşte sau are motive să cunoască faptul că declaraţia pe propria răspundere sau documentele justificative sunt incorecte sau nu mai sunt de încredere dacă deţine date cu privire la faptele sau afirmaţiile dintr-o declaraţie pe propria răspundere sau din alte documente, inclusiv informaţiile deţinute de responsabilul pentru relaţia cu clienţii, dacă este cazul, care sunt de natură să determine instituţia financiară raportoare să nu mai considere de încredere informaţiile primite. Instituţia financiară raportoare nu se poate baza pe o declaraţie pe propria răspundere a titularului de cont, dacă declaraţia sau documentele justificative sunt incorecte sau contrazic declaraţia persoanei care face obiectul raportării cu privire la statutul acesteia. Instituţia financiară raportoare, în baza furnizării de către titularul de cont sau persoana care exercită controlul a unor documente eliberate în temeiul unei scheme de investiţii pentru cetăţenie sau de rezidenţă, are îndoieli cu privire la rezidenţa fiscală (rezidenţele fiscale) a (ale) unui titular de cont sau unei persoane care exercită controlul în legătură cu faptul că o astfel de persoană solicită rezidenţa într-o jurisdicţie."
44. La anexa nr. 1 secţiunea VII subsecţiunea A punctul 3 litera a), după subpunctul (iii) se introduce un nou subpunct, subpct. (iv), cu următorul cuprins: "(iv) instituţia financiară raportoare deţine informaţii privind obligativitatea emiterii numărului de identificare fiscală (NIF) tuturor rezidenţilor fiscali de către jurisdicţia care face obiectul raportării, iar declaraţia nu conţine NIF;"
45. La anexa nr. 1 la secţiunea VII, după subsecţiunea A se introduce o nouă subsecţiune, subsecţiunea A^1, cu următorul cuprins: "A^1. Lipsa temporară a declaraţiei pe propria răspundere În circumstanţe excepţionale în care o instituţie financiară raportoare nu poate obţine o declaraţie pe propria răspundere în ceea ce priveşte un cont nou în timp util pentru a-şi îndeplini obligaţiile de diligenţă fiscală şi de raportare cu privire la perioada de raportare în care a fost deschis contul, instituţia financiară raportoare aplică procedurile de diligenţă fiscală pentru conturile preexistente, până la obţinerea şi validarea unei astfel de declaraţii pe propria răspundere."
46. La anexa nr. 1 secţiunea VIII subsecţiunea A punctul 10, după litera f) se introduce o nouă literă, lit. g), cu următorul cuprins: "g) comisioanele şi taxele din deţinerea, transferul şi schimbul de criptoactive relevante păstrate în custodie."
47. La anexa nr. 1 secţiunea VIII subsecţiunea A, după punctul 10 se introduce un nou punct, pct. 10^1, cu următorul cuprins: "10^1. «Testul venitului brut» se referă la toate remuneraţiile pentru activităţile relevante ale unei entităţi, indiferent dacă această remuneraţie este plătită direct entităţii căreia i se aplică testul sau unei alte entităţi."
48. La anexa nr. 1 secţiunea VIII subsecţiunea A, după punctul 11 se introduce un nou punct, pct. 11^1, cu următorul cuprins: "11^1. În cazul activelor financiare emise sub forma unui criptoactiv relevant, termenul «păstrare» include, de asemenea, păstrarea sau administrarea instrumentelor care permit controlul asupra acestor active (de exemplu, chei private), în măsura în care entitatea are capacitatea de a gestiona, tranzacţiona sau transfera către terţi activele financiare subiacente în numele utilizatorului. În consecinţă, o entitate care oferă numai servicii de stocare sau securitate pentru cheile private ale unor astfel de active financiare nu ar fi considerată o instituţie de custodie."
49. La anexa nr. 1 secţiunea VIII subsecţiunea A, punctele 12-14, 17, 19 şi 22 se modifică şi vor avea următorul cuprins: "12. Termenul «instituţie depozitară» înseamnă orice entitate care: a) atrage depozite în cadrul obişnuit al activităţii bancare sau al unei activităţi similare; sau b) deţine, în beneficiul clienţilor, monedă electronică sau monede digitale emise de bănci centrale. 13. O entitate este considerată a fi implicată în «activităţi bancare sau alte activităţi similare» dacă, în cadrul obişnuit al activităţii sale cu clienţii, atrage depozite sau alte investiţii similare de fonduri şi se angajează în mod regulat sau este autorizată să se angajeze în una sau multe dintre activităţile de mai jos: a) acordarea de împrumuturi personale, ipotecare, industriale sau de altă natură sau acordarea altor prelungiri ale creditului; b) cumpărări, vânzări, reduceri sau negocieri de conturi de creanţe, obligaţii de rate, note, trate, cecuri, cambii, acceptări sau alte dovezi de îndatorare; c) emiterea de acreditive şi să negocieze proiectele întocmite în temeiul acestora; d) furnizarea de servicii de fiducie sau fiduciare; e) finanţare tranzacţiilor valutare; sau f) să încheie, să achiziţioneze sau să cedeze contracte de leasing financiar sau active închiriate. 14. O entitate este, de asemenea, considerată o instituţie depozitară dacă deţine produse de monedă electronică specificate sau monede digitale emise de banca centrală în beneficiul clienţilor. În majoritatea cazurilor, o astfel de entitate va fi emitentul produselor de monedă electronică specificate sau al monedelor digitale emise de banca centrală. În ceea ce priveşte produsele de monedă electronică specificate emise sub forma unui criptoactiv, instituţia depozitară care deţine un astfel de produs va fi, de obicei, un furnizor de schimb sau de portofel de criptoactiv. ............................................................................................. 17. Termenul «entitate de investiţii» înseamnă orice entitate: a) care desfăşoară, ca activitate principală, una sau mai multe dintre următoarele activităţi sau operaţiuni pentru sau în numele unui client: (i) tranzacţii cu instrumente de piaţă monetară (cecuri, certificate de trezorerie, certificate de depozit, instrumente derivate etc.); schimb valutar; instrumente în materie de schimb valutar, rata dobânzii şi indici bursieri; titluri de valoare transferabile sau tranzacţii la termen cu mărfuri; (ii) administrarea individuală şi colectivă a portofoliului; sau (iii) care investeşte, administrează sau gestionează în alt mod în numele altor persoane active financiare, bani (inclusiv monede digitale emise de banca centrală) sau criptoactive relevante; sau b) al cărei venit brut provine în principal din activităţi de investire, reinvestire sau tranzacţionare de active financiare sau criptoactive relevante, în cazul în care entitatea este administrată de către o altă entitate care este o instituţie depozitară, o Instituţie de custodie, o companie de asigurări specificată sau o entitate de investiţii, astfel cum sunt prevăzute la lit. a). Termenul «client» include participaţia în capitalurile proprii ale unui organism de plasament colectiv, prin care se consideră că organismul de plasament colectiv îşi desfăşoară activităţile sau operaţiunile ca activitate comercială. În sensul lit. a) pct. (iii), termenul «investiţie, administrare sau tranzacţionare» nu cuprinde prestarea de servicii care efectuează tranzacţii de schimb pentru sau în numele clienţilor. ............................................................................................. 19. O entitate este considerată a desfăşura ca activitate principală una sau mai multe dintre activităţile prevăzute la pct. 17 lit. a) sau venitul brut al unei entităţi este atribuibil în principal activităţilor de investire, reinvestire sau tranzacţionare de active financiare sau de criptoactive relevante în sensul pct. 17 lit. b), în cazul în care venitul brut al entităţii atribuibil activităţilor relevante este egal sau mai mare de 50% din venitul brut al entităţii pe perioada cea mai scurtă dintre următoarele: a) perioada de trei ani care se încheie la data de 31 decembrie a anului dinaintea anului în care se efectuează calculul; sau b) perioada în cursul căreia entitatea a existat. În sensul pct. 17 lit. a) subpct. (iii) expresia «care investeşte, administrează sau gestionează în alt mod active financiare, bani sau criptoactive relevante în numele altor persoane» nu include prestarea de servicii prin care se efectuează tranzacţii de schimb pentru clienţi sau în numele acestora. Termenul «entitate de investiţii» nu include o entitate care este o ENF activă, întrucât entitatea respectivă îndeplineşte oricare dintre criteriile prevăzute la pct. 9 lit. d)-g), subsecţiunea D. ............................................................................................. 22. Termenul «activ financiar» include un titlu de valoare, de exemplu, acţiuni în cadrul capitalului unei societăţi; participaţii în capitalurile proprii sau dreptul la beneficii în cadrul unui parteneriat deţinut de mulţi asociaţi sau cotat la bursă sau în cadrul unei fiducii; bilete la ordin, obligaţiuni sau alte titluri de datorie. De asemenea, termenul «activ financiar» include drepturi generate de un parteneriat, o marfă, un swap, de exemplu, swap pe rata dobânzii, swap valutar, swap de bază, rată de dobândă cu plafon maxim, rată de dobândă cu prag minim, swap pe mărfuri, swap pe acţiuni, swap pe indici bursieri şi acorduri similare, un contract de asigurare sau un contract de rentă viageră sau orice dobândă, inclusiv un contract de tip futures sau forward sau o opţiune în legătură cu un titlu de valoare, un criptoactiv relevant, drepturi generate de un parteneriat, o marfă, un swap, un contract de asigurare sau un contract de rentă viageră. Termenul activ financiar nu include drepturile directe asupra unor bunuri imobile, care să nu fie titluri de datorie. În fiecare caz, stabilirea dacă un activ este un activ financiar este independentă de forma în care este emis un astfel de activ. Prin urmare, un activ emis sub forma unui criptoactiv poate fi simultan un activ financiar."
50. La anexa nr. 1 secţiunea VIII subsecţiunea A, după punctul 27 se introduc şase noi puncte, pct. 28-33, cu următorul cuprins: "28. Termenul «monedă electronică (produs de monedă electronică specificat)» înseamnă orice produs care este: a) o reprezentare digitală a unei singure monede fiduciare; Se va considera că un produs reprezintă şi reflectă digital valoarea monedei fiduciare în care este exprimat. În consecinţă, un produs care reflectă valoarea mai multor monede sau active nu este un produs de monedă electronică specificat. b) emis la primirea de fonduri în scopul efectuării de operaţiuni de plată; Actul de «emitere» se interpretează ca incluzând activitatea de punere la dispoziţie a valorii stocate preplătite şi a mijloacelor de plată în schimbul fondurilor. În acest sens, pot fi «emise» atât produse stocate electronic, cât şi produse stocate magnetic, inclusiv conturi de plată online şi carduri fizice care utilizează tehnologia benzii magnetice. În plus, acest alineat prevede că produsul trebuie emis în scopul efectuării tranzacţiilor de plată. c) reprezentat de o creanţă asupra emitentului exprimată în aceeaşi monedă fiduciară; În acest sens, o «creanţă» include orice creanţă monetară împotriva emitentului, reflectând valoarea monedei fiduciare reprezentată de produsul de monedă electronică emis clientului. d) acceptat ca plată de către o persoană fizică sau juridică, alta decât emitentul; şi Valoarea monetară stocată pe instrumente preplătite specifice, concepute pentru a răspunde unor nevoi precise care pot fi utilizate numai într-un mod limitat, deoarece permit deţinătorului de monedă electronică să achiziţioneze bunuri sau servicii numai în incinta emitentului de monedă electronică sau în cadrul unei reţele limitate de furnizori de servicii în temeiul unui acord comercial direct cu un emitent profesionist sau deoarece pot fi utilizate numai pentru a achiziţiona o gamă limitată de bunuri sau servicii, nu sunt considerate produse de monedă electronică specificate. e) în temeiul cerinţelor de reglementare aplicabile emitentului, rambursabil în orice moment şi la valoarea nominală pentru aceeaşi monedă fiduciară, la cererea deţinătorului produsului. În acest sens, «aceeaşi» monedă fiduciară se referă la moneda fiduciară pentru care produsul monetar electronic este o reprezentare digitală. Atunci când se procedează la o răscumpărare, se recunoaşte că emitentul poate deduce din suma de răscumpărare orice comisioane sau costuri de tranzacţie. Termenul «monedă electronică (produs de monedă electronică specificat)» nu include un produs creat cu unicul scop de a facilita transferul de fonduri de la un client la o altă persoană în conformitate cu instrucţiunile clientului. Un produs nu este creat cu unicul scop de a facilita transferul de fonduri dacă, pe parcursul desfăşurării normale a activităţii entităţii care efectuează transferul, fie fondurile legate de produsul respectiv sunt deţinute mai mult de 60 de zile de la primirea instrucţiunilor de facilitare a transferului, fie, în cazul în care nu se primesc instrucţiuni, fondurile legate de produsul respectiv sunt deţinute mai mult de 60 de zile de la primirea fondurilor. Termenul «monedă electronică (produs de monedă electronică specificat)» exclude acele produse care sunt create exclusiv pentru a facilita un transfer de fonduri în conformitate cu instrucţiunile unui client şi care nu pot fi utilizate pentru a stoca valoare. 29. Termenul «monedă fiduciară» înseamnă moneda oficială a unei jurisdicţii, emisă de o jurisdicţie sau de o bancă centrală sau de o autoritate monetară desemnată de o jurisdicţie, reprezentată de bancnote sau monede fizice sau de monede în diferite forme digitale, printre care rezerve bancare şi monedele digitale emise de banca centrală, printre care rezerve bancare, moneda băncii comerciale, produse de monedă electronică şi monedele digitale emise de banca centrală. 30. Termenul «monedă digitală emisă de banca centrală» înseamnă orice monedă fiduciară digitală emisă de o bancă centrală sau de o altă autoritate monetară. 31. Termenul «criptoactiv» înseamnă criptoactiv în sensul definiţiei prevăzute la art. 3 alin. (1) pct. 5 din Regulamentul (UE) 2023/1.114. 32. Termenul «criptoactiv care face obiectul raportării sau criptoactiv relevant» înseamnă orice criptoactiv care nu este o monedă digitală emisă de banca centrală, un produs de monedă electronică specificată sau orice criptoactiv în privinţa căruia furnizorul de servicii de criptoactive raportor stabilit în mod corespunzător că nu poate fi utilizat în scopuri de plată sau de investiţii. 33. Termenul «tranzacţie de schimb» înseamnă orice: a) schimb între criptoactivele relevante şi monedele fiduciare; şi b) schimb între una sau mai multe forme de criptoactive relevante."
51. La anexa nr. 1 secţiunea VIII subsecţiunea B punctul 1, litera a) se modifică şi va avea următorul cuprins: "a) o entitate guvernamentală, o organizaţie internaţională sau o bancă centrală, în afară de situaţiile care: (i) se referă la o plată care derivă dintr-o obligaţie care incumbă în legătură cu o activitate financiară comercială de tipul celor desfăşurate de o companie de asigurări specificată, de o instituţie de custodie sau de o instituţie depozitară; sau (ii) se referă la activitatea de menţinere a monedei digitale emise de banca centrală pentru titularii de cont care nu sunt instituţii financiare, entităţi guvernamentale, organizaţii internaţionale sau bănci centrale."
52. La anexa nr. 1 secţiunea VIII subsecţiunea B punctul 5, litera a) se modifică şi va avea următorul cuprins: "a) să nu aibă un singur beneficiar cu dreptul la mai mult de 5% din activele fondului. În cazul în care fondul este compartimentat în subfonduri care funcţionează în practică ca produse de pensii separate, inclusiv prin segregarea activelor, riscurilor şi veniturilor atribuite acestor subfonduri, testul dacă un singur beneficiar are dreptul la mai mult de 5% din activele fondului trebuie aplicat la nivelul fiecărui subfond;"
53. La anexa nr. 1 secţiunea VIII subsecţiunea C, punctele 2-4, 11 şi 12 se modifică şi vor avea următorul cuprins: "2. Termenul «cont de depozit» include orice cont comercial, de debit, de economii, la termen, de consemnaţiuni sau un cont a cărui existenţă este documentată printr-un certificat de depozit, de economii, de investiţii, un certificat de îndatorare sau un alt instrument similar păstrat de o instituţie depozitară. Un cont de depozit include, de asemenea: a) o sumă deţinută de o companie de asigurări în temeiul unui contract de investiţii cu garanţie sau al unui acord similar care are drept scop plata sau creditarea de dobânzi către titular; b) un cont sau un cont noţional care reprezintă toate monedele electronice deţinute în beneficiul unui client; precum şi c) un cont în care se deţin una sau mai multe monede digitale emise de banca centrală în beneficiul unui client. Titlurile de creanţă negociabile care sunt tranzacţionate pe o piaţă reglementată sau pe o piaţă extrabursieră şi distribuite şi deţinute prin intermediul instituţiilor financiare nu sunt considerate în general conturi de depozit, ci active financiare. Toate produsele de monedă electronică specificate pe care o entitate le deţine în beneficiul unui client sunt considerate împreună un cont de depozit al acelui client. În scopul determinării valorii unui astfel de cont de depozit, o instituţie financiară raportoare este obligată să cumuleze valoarea tuturor produselor de monedă electronică specificate pe care titularul de cont le deţine la instituţia financiară raportoare. În mod similar, orice acord prin care entitatea deţine monedă digitală emisă de banca centrală în beneficiul unui client va fi considerat un cont de depozit. În cazurile în care un produs de monedă electronică specificat sau o monedă digitală emisă de banca centrală a fost emis cu titlu de criptoactiv, se consideră că o entitate deţine un astfel de activ în beneficiul unui client în măsura în care păstrează sau administrează instrumentele care permit controlul asupra activului (de exemplu, chei private), iar entitatea are capacitatea de a gestiona, tranzacţiona sau transfera terţilor activul subiacent în numele unui astfel de client. 3. Termenul «cont de custodie» înseamnă un cont, altul decât un contract de asigurare sau un contract de rentă viageră, care conţine unul sau mai multe active financiare în beneficiul altei persoane. Un acord de păstrare sau administrare în siguranţă a instrumentului care permite controlul asupra unuia sau mai multor active financiare emise sub forma unui criptoactiv în beneficiul unei alte persoane este, de asemenea, un cont de custodie, în măsura în care entitatea are capacitatea de a gestiona, tranzacţiona sau transfera către terţi activele financiare subiacente în numele persoanei. 4. Termenul «participaţie în capitalurile proprii» înseamnă, în cazul unui parteneriat care este o instituţie financiară, o participaţie fie la capitalul, fie la profitul parteneriatului. În cazul unei fiducii care este o instituţie financiară, o participaţie în capitalurile proprii este considerată a fi deţinută de către orice persoană asimilată unui constituitor sau unui beneficiar al întregii fiducii sau a unei părţi a acesteia sau a oricărei alte persoane fizice care exercită un control efectiv definitiv asupra fiduciei. O persoană care face obiectul raportării va fi considerată beneficiar al unei fiducii dacă respectiva persoană care face obiectul raportării are dreptul de a primi, direct sau indirect, de exemplu, prin intermediul unui mandatar, o distribuţie obligatorie sau poate primi, direct sau indirect, o distribuţie discreţionară din fiducie. Distribuţiile indirecte de către o fiducie pot apărea atunci când fiducia efectuează plăţi către o terţă parte în beneficiul unei alte persoane. Distribuţiile indirecte includ, de asemenea, cazurile în care fiducia acordă un împrumut fără dobândă sau la o rată a dobânzii mai mică decât rata dobânzii de pe piaţă sau în alte condiţii care nu ţin de principiul valorii de piaţă. În plus, anularea unui împrumut acordat de o fiducie beneficiarului său constituie o distribuţie indirectă în anul în care împrumutul este anulat. În toate cazurile de mai sus, persoana care face obiectul raportării va fi persoana care este beneficiarul fiduciei care primeşte distribuirea indirectă. Un beneficiar care poate primi o distribuţie discreţionară din fiducie poate să fie considerat doar un beneficiar al fiduciei dacă această persoană primeşte o distribuţie în cursul anului calendaristic relevant sau al altei perioade de raportare adecvate, adică fie distribuţia a fost plătită, fie este de plătit. În cazul în care participaţiile în capitalurile proprii sunt deţinute prin intermediul unei instituţii de custodie, această instituţie este responsabilă pentru raportare. ............................................................................................. 11. Termenul «cont preexistent» înseamnă: a) un cont financiar administrat de o instituţie financiară raportoare începând cu data de 31 decembrie 2015 sau în cazul în care contul este considerat drept cont financiar exclusiv de la data intrării în vigoare a reglementărilor cuprinse în prezenta anexă, începând cu data de 31 decembrie 2025; b) orice cont financiar al unui titular de cont, indiferent de data la care a fost deschis respectivul cont financiar, în cazul în care: (i) titularul de cont deţine, de asemenea, la instituţia financiară raportoare sau la o entitate afiliată acesteia din România un cont financiar care este un cont preexistent în conformitate cu lit. a); (ii) instituţia financiară raportoare şi, după caz, entitatea afiliată acesteia din România tratează atât conturile financiare menţionate anterior, precum şi orice alte conturi financiare ale titularului de cont care sunt considerate drept conturi preexistente în temeiul lit. b) drept un singur cont financiar în scopul respectării măsurilor de încredere prevăzute la subsecţiunea A din secţiunea VII şi în scopul stabilirii soldului sau a valorii oricăruia dintre conturile financiare, atunci când aplică oricare dintre pragurile referitoare la cont; (iii) în ceea ce priveşte un cont financiar care face obiectul măsurilor de cunoaştere a clientelei specifice legislaţiei pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, instituţia financiară raportoare este autorizată să respecte respectivele măsuri referitoare la contul financiar bazându-se pe aceste măsuri efectuate pentru contul preexistent prevăzut la lit. a); şi (iv) deschiderea contului financiar nu implică obligaţia de a furniza informaţii noi, suplimentare sau modificate de către titularul de cont despre un client, în afara celor necesare în scopul aplicării art. 62 alin. (1) şi art. 291 alin. (4). 12. Termenul «cont nou» înseamnă un cont financiar administrat de o instituţie financiară raportoare deschis la data de 1 ianuarie 2016 sau ulterior acestei date ori în cazul în care contul este considerat drept cont financiar exclusiv de la data intrării în vigoare a reglementărilor cuprinse în prezenta anexă, la data de 1 ianuarie 2026 sau ulterior acestei date."
54. La anexa nr. 1 secţiunea VIII subsecţiunea C punctul 24, după litera d) se introduc două noi litere, lit. e) şi f), cu următorul cuprins: "e) constituirea sau majorarea capitalului unei societăţi, cu condiţia ca respectivul cont să îndeplinească următoarele cerinţe: (i) contul este utilizat exclusiv pentru depunerea capitalului care urmează să fie utilizat în scopul constituirii sau al majorării capitalului unei societăţi, în conformitate cu dispoziţiile legale; (ii) orice cuantumuri deţinute în cont sunt blocate până când instituţia financiară raportoare obţine o confirmare independentă cu privire la constituirea sau majorarea capitalului; O «confirmare independentă» înseamnă o confirmare scrisă care atestă constituirea companiei sau majorarea capitalului, cum ar fi un extras de la registrul comerţului sau o confirmare din partea avocatului, a notarului sau a altui furnizor de servicii care facilitează tranzacţia în conformitate cu prevederile legale în vigoare. (iii) contul este închis sau transformat într-un cont în numele societăţii după constituirea sau majorarea capitalului; (iv) toate rambursările rezultate ca urmare a faptului că nu a avut loc constituirea sau majorarea capitalului, excluzând taxele prestatorului de servicii şi alte taxe similare, sunt efectuate exclusiv către persoanele care au contribuit cu sumele; Potrivit subpunctului (iv), taxele prestatorului de servicii şi alte taxe similare includ sumele plătite avocaţilor, notarilor, birourilor de înregistrare, precum şi alte plăţi necesare pentru a facilita constituirea sau aportul la capital. (v) contul nu a fost creat cu mai mult de 12 luni în urmă; f) un cont de depozit care reprezintă toate monedele electronice (produsele de monedă electronică specificată) deţinute în beneficiul unui client, în cazul în care soldul agregat pe o perioadă de 90 de zile la închiderea zilei sau valoarea pe parcursul oricărei perioade de 90 de zile consecutive ca medie mobilă nu a depăşit 10.000 USD în nicio zi a anului calendaristic sau a altei perioade de raportare adecvate. Soldul sau valoarea medie mobilă a contului pe o perioadă de 90 de zile consecutive la închiderea zilei trebuie determinată pentru fiecare zi în parte şi se obţine prin adăugarea soldului contului de la sfârşitul fiecărei zile din ultimele 90 de zile consecutive şi împărţirea sumei obţinute la 90."
55. La anexa nr. 1 secţiunea VIII subsecţiunea D, punctele 2 şi 10 se modifică şi vor avea următorul cuprins: "2. Termenul «persoană care face obiectul raportării» înseamnă o persoană care este rezidentă într-o jurisdicţie care face obiectul raportării, dar care nu este: a) o entitate al cărei capital este tranzacţionat în mod regulat pe una sau mai multe pieţe reglementate; b) orice entitate care este o entitate afiliată entităţii prevăzute la lit. a); c) o entitate guvernamentală; d) o organizaţie internaţională; e) o bancă centrală; sau f) o instituţie financiară. ............................................................................................. 10. «Venitul pasiv» include, în general, partea din venitul brut care constă în: a) dividende; b) dobânzi şi alte venituri echivalente din punct de vedere economic dobânzilor; c) chirii şi redevenţe, altele decât chiriile şi redevenţele derivate în urma desfăşurării active a unei afaceri gestionate, cel puţin parţial, de angajaţii unei ENF; d) anuităţi; e) venituri provenite din criptoactive relevante; f) câştigurile din vânzarea sau tranzacţionarea de active financiare sau criptoactive relevante care generează venitul pasiv prevăzut mai sus; g) câştigurile din tranzacţii (inclusiv contracte futures, contracte forward, contracte options şi tranzacţii similare) de orice active financiare sau criptoactive relevante; h) câştigurile din diferenţele de curs valutar; i) venit net din operaţiuni swap; sau j) sumele primite în baza contractelor de asigurare cu valoare de răscumpărare. Fără a aduce atingere celor de mai sus, venitul pasiv nu include, în cazul unei ENF care acţionează în mod regulat ca intermediar în piaţa activelor financiare, niciun venit din orice tranzacţie desfăşurată în cursul obişnuit al afacerii unui astfel de intermediar."
56. La anexa nr. 1 secţiunea VIII subsecţiunea E, punctul 1 se modifică şi va avea următorul cuprins: "1. Termenul «titular de cont» înseamnă persoana inclusă pe o listă sau identificată drept titularul unui cont financiar de către instituţia financiară care menţine contul. O persoană, alta decât o instituţie financiară, care deţine un cont financiar în beneficiul sau în numele altei persoane, în calitate de agent, custode, mandatar, semnatar, consilier de investiţii sau intermediar, nu este considerată drept deţinătoare a contului în sensul art. 62 alin. (1) şi art. 291 alin. (4), ci cealaltă persoană este considerată drept titulară a contului. În acest sens, instituţia financiară raportoare poate să se bazeze pe informaţiile din posesia sa, inclusiv informaţiile colectate în conformitate cu măsurile de cunoaştere a clientelei specifice legislaţiei pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, pe baza cărora poate să stabilească în mod rezonabil dacă o persoană acţionează în beneficiul sau în numele unei alte persoane. În cazul unui contract de asigurare cu valoare de răscumpărare sau al unui contract de rentă viageră, titularul de cont este orice persoană care are dreptul să acceseze valoarea de răscumpărare sau să modifice beneficiarul contractului. În cazul în care nicio persoană nu poate să aibă acces la valoarea de răscumpărare sau să modifice beneficiarul, titularul de cont este orice persoană desemnată în calitate de proprietar în contract şi orice persoană cu un drept la plată în conformitate cu termenii contractuali. La scadenţa unui contract de asigurare cu valoare de răscumpărare sau a unui contract de rentă viageră, fiecare persoană care are dreptul să primească o plată în conformitate cu contractul este considerată ca fiind un titular de cont. Persoanele care au dreptul de acces la valoarea de răscumpărare sau dreptul de a modifica beneficiarii contractului sunt considerate titularii de cont în ceea ce priveşte contractul de asigurare cu valoare de răscumpărare în toate cazurile, cu excepţia cazului în care au renunţat definitiv, integral şi irevocabil atât la dreptul de acces la valoarea de răscumpărare, cât şi la dreptul de a modifica beneficiarii contractului de asigurare cu valoare de răscumpărare."
57. La anexa nr. 1 secţiunea VIII subsecţiunea E, după punctul 3 se introduce un nou punct, pct. 3^1, cu următorul cuprins: "3^1. În cazul unui cont pentru care drepturile de proprietate sunt împărţite între nudul proprietar şi un uzufructuar, atât nudul proprietar, cât şi uzufructuarul pot fi consideraţi titulari de cont în comun sau persoane care exercită controlul asupra unei fiducii în scopuri de diligenţă fiscală şi raportare."
58. La anexa nr. 1 secţiunea VIII subsecţiunea E punctul 5, litera c) se modifică şi va avea următorul cuprins: "c) cele două entităţi sunt entităţi de investiţii astfel cum sunt definite la lit. b) pct. 17 din subsecţiunea A din prezenta secţiune şi se află sub o conducere comună, iar respectiva conducere este cea care asigură respectarea procedurilor de diligenţă fiscală care revine unor astfel de entităţi de investiţii. În acest sens, noţiunea de control include deţinerea directă sau indirectă a peste 50% din voturi şi din valoarea unei entităţi. În acest sens, entităţile sunt considerate entităţi afiliate dacă aceste entităţi sunt afiliate printr-unul sau mai multe lanţuri de proprietate de către o entitate-mamă comună şi dacă entitatea-mamă comună deţine direct mai mult de 50% din acţiuni sau alte participaţii în capitalurile proprii în cel puţin una dintre celelalte entităţi. Un lanţ de proprietate trebuie înţeles ca deţinerea de către una sau mai multe entităţi a mai mult de 50% din puterea totală de vot a acţiunilor unei entităţi şi mai mult de 50% din valoarea totală a acţiunilor unei entităţi. Dacă o entitate este o entitate afiliată a unei alte entităţi este relevant pentru regulile de agregare a soldului contului prevăzute la subsecţiunea C din secţiunea VII, domeniul de aplicare al termenului «persoană care face obiectul raportării» descris la lit. b) pct. 2 din subsecţiunea D şi criteriul descris la lit. b) pct. 9 din subsecţiunea D."
59. La anexa nr. 1 secţiunea VIII subsecţiunea E, punctul 6 se modifică şi va avea următorul cuprins: "6. Termenul «numărul/numerele de identificare fiscală» înseamnă: a) un număr de identificare fiscală sau echivalentul său funcţional dacă nu există un număr/numere de identificare fiscală. Un număr de identificare fiscală este o combinaţie unică de litere sau de numere, atribuite de o jurisdicţie unei persoane fizice sau unei persoane juridice şi folosite pentru a identifica persoana fizică sau juridică în scopul aplicării legilor fiscale ale respectivei jurisdicţii; sau b) un număr de referinţă unic, un cod sau o altă confirmare primită de o instituţie financiară raportoare cu privire la un titular de cont sau o persoană care exercită controlul prin intermediul unui serviciu de verificare guvernamentală."
60. La anexa nr. 1 secţiunea VIII subsecţiunea E, după punctul 15 se introduce un nou punct, pct. 16, cu următorul cuprins: "16. «Serviciu de verificare guvernamentală» este un proces electronic pus la dispoziţia unei instituţii financiare raportoare de către o jurisdicţie care face obiectul raportării în scopul stabilirii identităţii şi rezidenţei fiscale a unui titular de cont sau a unei persoane care exercită controlul. Acest serviciu poate include utilizarea interfeţelor de programare a aplicaţiilor (API) şi orice alte soluţii autorizate de guvern care permit instituţiilor financiare raportoare să confirme identitatea şi rezidenţa fiscală a unui titular de cont sau a unei persoane care exercită cont."
61. La anexa nr. 5 secţiunea I subsecţiunea C, după punctul 9 se introduce un nou punct, pct. 10, cu următorul cuprins: "10. «Serviciu de Identificare» înseamnă un proces electronic pus gratuit de către un stat membru sau de către Uniunea Europeană la dispoziţia unui Operator de platformă care are obligaţia de raportare, în scopul stabilirii identităţii şi a rezidenţei fiscale a unui Vânzător."
62. La anexa nr. 5 secţiunea II subsecţiunea B, punctul 3 se abrogă. 63. La anexa nr. 5 secţiunea III subsecţiunea B, după punctul 3 se introduce un nou punct, pct. 4, cu următorul cuprins: "4. Fără a aduce atingere pct. 2 lit. a) şi pct. 3 lit. a) din prezenta secţiune, Operatorul de platformă care are obligaţia de raportare nu este obligat să raporteze informaţiile care trebuie colectate în temeiul subsecţiunii B secţiunea II în cazul în care raportează către o autoritate competentă care foloseşte un Serviciu de Identificare şi se bazează pe confirmarea directă a identităţii şi a rezidenţei Vânzătorului prin intermediul unui Serviciu de Identificare pus la dispoziţie de un stat membru sau de Uniunea Europeană pentru a stabili identitatea şi toate rezidenţele fiscale ale Vânzătorului. În cazul în care Operatorul de platformă care are obligaţia de raportare s-a bazat pe un Serviciu de Identificare pentru a stabili identitatea şi toate rezidenţele fiscale ale unui Vânzător Raportabil, acesta trebuie să raporteze numele, identificatorul (identificatorii) Serviciului de Identificare şi statul membru (statele membre) emitent(e)."
64. După anexa nr. 5 se introduce o nouă anexă, anexa nr. 6, al cărei cuprins este prevăzut în anexa la prezenta ordonanţă de urgenţă.
ART. II În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se emit ordinele preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală prevăzute la art. 291^6 alin. (1), (8) şi (9), precum şi în anexa nr. 6 secţiunea I subsecţiunea I pct. 6 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare.
ART. III În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se emite ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală prevăzut la art. 305^1 alin. (6) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare.
ART. IV În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă operatorii de criptoactive care sunt furnizori de servicii de criptoactive raportori care au obligaţia de raportare în sensul secţiunii II punctul B din anexa nr. 6 trebuie să se înregistreze potrivit art. 291^6 alin. (10) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare.
ART. V Prevederile art. I pct. 26-32 intră în vigoare la 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.
ART. VI Prevederile art. I pct. 32 se aplică faptelor săvârşite şi constatate după data intrării în vigoare a prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă.
Prezenta ordonanţă de urgenţă transpune prevederile Directivei (UE) 2023/2.226 a Consiliului din 17 octombrie 2023 de modificare a Directivei 2011/16/UE privind cooperarea administrativă în domeniul fiscal, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 2023/2.026, din 24 octombrie 2023.
PRIM-MINISTRU ILIE-GAVRIL BOLOJAN Contrasemnează: Ministrul finanţelor, Alexandru Nazare p. Ministrul afacerilor externe, Luca-Alexandru Niculescu, secretar de stat
Bucureşti, 5 decembrie 2025. Nr. 71. ANEXA 1 (Anexa nr. 6 la Legea nr. 207/2015) Cerinţe de raportare, proceduri de diligenţă fiscală şi alte norme aplicabile Furnizorilor de Servicii de Criptoactive Raportori Prezenta anexă stabileşte cerinţele de raportare, procedurile de diligenţă fiscală şi alte norme aplicabile Furnizorilor de Servicii de Criptoactive Raportori pentru ca autoritatea competentă din România să poată comunica, prin schimb automat, informaţiile menţionate la art. 291^6. Prezenta anexă stabileşte, de asemenea, normele şi procedurile administrative pentru a asigura atât punerea în aplicare efectivă, cât şi respectarea cerinţelor de raportare şi a procedurilor de diligenţă fiscală prezentate în continuare. SECŢIUNEA I Obligaţiile Furnizorilor de Servicii de Criptoactive care au obligaţia raportării A. Furnizorului de Servicii de Criptoactive Raportor, în sensul definiţiei din secţiunea IV subsecţiunea B pct. 3, îi revin obligaţiile de raportare şi de diligenţă fiscală prevăzute în secţiunile II şi III la autoritatea competentă din România dacă: 1. este o entitate autorizată de autoritatea competentă din România în conformitate cu articolul 63 din Regulamentul (UE) 2023/1.114 sau autorizată să furnizeze Servicii de Criptoactive în urma unei notificări adresate autorităţii competente din România în conformitate cu articolul 60 din Regulamentul (UE) 2023/1.114; sau 2. nu este o entitate autorizată de autoritatea competentă din România în conformitate cu articolul 63 din Regulamentul (UE) 2023/1.114 sau autorizată să furnizeze Servicii de Criptoactive în urma unei notificări adresate autorităţii competente din România în conformitate cu articolul 60 din Regulamentul (UE) 2023/1.114 şi este: a) o entitate sau persoană fizică cu rezidenţa fiscală în România; b) o entitate care: (i) este înregistrată sau organizată în temeiul legislaţiei naţionale din România; şi (ii) fie are personalitate juridică în România, fie are obligaţia de a depune declaraţii fiscale sau declaraţii fiscale de informare la autoritatea fiscală din România cu privire la veniturile entităţii;
c) o entitate administrată din România; d) o entitate sau o persoană fizică care are un loc obişnuit de desfăşurare a activităţii în România.
B. Furnizorului de Servicii de Criptoactive Raportor îi revin obligaţiile de raportare şi de diligenţă fiscală prevăzute în secţiunile II şi, respectiv, III în România în ceea ce priveşte tranzacţiile care fac obiectul raportării efectuate prin intermediul unei sucursale cu sediul în România. C. Unui Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor care este o entitate nu îi revin obligaţiile de raportare şi de diligenţă fiscală prevăzute în secţiunile II şi, respectiv, III în România în temeiul subsecţiunii A pct. 2 lit. b), c) sau d) în cazul în care obligaţiile respective sunt îndeplinite de respectivul Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor în orice alt stat membru sau într-o Jurisdicţie Calificată din afara Uniunii Europene în temeiul faptului că are rezidenţa fiscală în respectivul stat membru sau în respectiva Jurisdicţie Calificată din afara Uniunii Europene. D. Unui Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor nu îi revin obligaţiile de raportare şi de diligenţă fiscală prevăzute în secţiunile II şi III în România în temeiul subsecţiunii A pct. 2 lit. c) sau d) în cazul în care obligaţiile respective sunt îndeplinite de respectivul Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor în orice alt stat membru sau într-o Jurisdicţie Calificată din afara Uniunii Europene în temeiul faptului că este o entitate care: a) este înregistrată sau organizată în temeiul legislaţiei statului membru sau a Jurisdicţiei Calificate din afara Uniunii Europene; şi b) fie are personalitate juridică în celălalt stat membru sau cealaltă Jurisdicţie Calificată din afara Uniunii Europene, fie are obligaţia de a depune declaraţii fiscale sau declaraţii fiscale de informare la autorităţile fiscale din celălalt stat membru sau din Jurisdicţia Calificată din afara Uniunii Europene cu privire la veniturile entităţii.
E. Unui Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor care este o entitate nu îi revin obligaţiile de raportare şi de diligenţă fiscală prevăzute în secţiunile II şi, respectiv, III în România în temeiul subsecţiunii A pct. 2 lit. d) în cazul în care obligaţiile respective sunt îndeplinite de respectivul Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor în orice alt stat membru sau într-o Jurisdicţie Calificată din afara Uniunii Europene în temeiul faptului că este administrat din respectivul stat membru sau respectiva Jurisdicţie Calificată din afara Uniunii Europene. F. Unui Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor care este o persoană fizică nu îi revin obligaţiile de raportare şi de diligenţă fiscală prevăzute în secţiunile II şi III în România în temeiul subsecţiunii A pct. 2 lit. d) în cazul în care obligaţiile respective sunt îndeplinite de respectivul Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor în orice alt stat membru sau într-o Jurisdicţie Calificată din afara Uniunii Europene în temeiul faptului că are rezidenţa fiscală în respectivul stat membru sau în respectiva Jurisdicţie Calificată din afara Uniunii Europene. G. Unui Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor nu îi revin obligaţiile de raportare şi de diligenţă fiscală prevăzute în secţiunile II şi, respectiv, III în România în temeiul subsecţiunii A pct. 2 lit. a), b), c) sau d) în cazul în care acesta a depus o notificare într-un stat membru, într-un format specificat de statul membru respectiv, prin care se confirmă că obligaţiile respective sunt îndeplinite de respectivul Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor în conformitate cu normele din orice alt stat membru sau Jurisdicţie Calificată din afara Uniunii, în temeiul unor criterii care sunt în esenţă similare cu subsecţiunea A pct. 2 lit. a), b), c) sau, respectiv, d). H. Unui Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor nu îi revin obligaţiile de raportare şi de diligenţă fiscală prevăzute în secţiunile II şi, respectiv, III în România cu privire la Tranzacţiile care fac obiectul raportării pe care le efectuează prin intermediul unei sucursale din orice alt stat membru sau Jurisdicţie Calificată din afara Uniunii Europene, în cazul în care obligaţiile respective sunt îndeplinite de respectiva sucursală într-un astfel de alt stat membru sau Jurisdicţie Calificată din afara Uniunii Europene. I.1. În sensul subsecţiunii A pct. 2 lit. b), o declaraţie fiscală de informare este orice depunere utilizată pentru a notifica autoritatea competentă cu privire la veniturile, în parte sau în totalitate, ale Entităţii, dar care nu prevede neapărat o obligaţie fiscală a Entităţii. I.2. În sensul subsecţiunii A pct. 2 lit. c), acest criteriu include situaţiile în care o fiducie sau o Entitate similară din punct de vedere funcţional, care este un Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor, este administrată de un fiduciar sau un reprezentant similar din punct de vedere funcţional, care este rezident fiscal în România. Acest criteriu include sediul conducerii efective, precum şi orice alt sediu de conducere al Entităţii. I.3. În sensul subsecţiunii A pct. 2 lit. d), Entitatea sau persoana fizică are un loc obişnuit de desfăşurare a activităţii în România. În acest sens, orice Sucursală va fi considerată un loc obişnuit de desfăşurare a activităţii. Acest criteriu include sediul principal, precum şi alte locuri obişnuite de desfăşurare a activităţii. I.4. În sensul respectării cerinţelor de raportare şi de diligenţă fiscală prevăzute la subsecţiunile A şi B şi pentru a preveni raportarea repetitivă, un Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor trebuie să raporteze fiecărui stat membru sau unei Jurisdicţii Calificate din afara Uniunii Europene, sub rezerva normelor de la subsecţiunile C-H. În acest scop, subsecţiunile C-F introduc o ierarhie între cele patru criterii de la subsecţiunea A care leagă un Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor de autoritatea competentă din România. Această ierarhie asigură faptul că cerinţele de diligenţă fiscală şi de raportare din România nu se aplică în cazurile în care există o legătură mai puternică cu un alt stat membru sau cu o Jurisdicţie Calificată din afara Uniunii Europene. I.5. În sensul celor prevăzute la I.4: a) Subsecţiunea C prevede că o Entitate care este un Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor la autoritatea competentă din România pe baza criteriilor stabilite la subsecţiunea A pct. 2 lit. b)-d) nu are obligaţia de a finaliza cerinţele de raportare şi de diligenţă fiscală prevăzute în secţiunile II şi III din prezenta anexă la autoritatea competentă din România dacă este rezidentă fiscal într-un alt stat membru sau Jurisdicţie Calificată din afara Uniunii Europene şi finalizează cerinţele de diligenţă fiscală şi raportare în respectivul stat membru sau Jurisdicţie Calificată din afara Uniunii Europene. b) Subsecţiunea D prevede că o Entitate care este un Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor nu are obligaţia de a îndeplini cerinţele de raportare şi de diligenţă fiscală prevăzute în secţiunile II şi III din prezenta anexă la autoritatea competentă din România pe baza criteriilor stabilite la subsecţiunea A pct. 2 lit. c) şi d), în măsura în care are personalitate juridică sau are obligaţia de a depune declaraţii fiscale sau declaraţii fiscale de informare la autorităţile fiscale din alt stat membru sau Jurisdicţie Calificată din afara Uniunii Europene cu privire la veniturile Entităţii şi este înregistrată sau organizată în conformitate cu legile din respectivul stat membru sau Jurisdicţie Calificată din afara Uniunii Europene şi finalizează cerinţele de diligenţă fiscală şi de raportare în respectivul stat membru sau Jurisdicţie Calificată din afara Uniunii Europene. c) Subsecţiunea E prevede că o Entitate care este un Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor nu are obligaţia de a îndeplini cerinţele de raportare şi de diligenţă fiscală prevăzute în secţiunile II şi III din prezenta anexă la autoritatea competentă din România, în conformitate cu subsecţiunea A pct. 2 lit. d), în măsura în care astfel de cerinţe de raportare şi de diligenţă fiscală sunt îndeplinite de un astfel de Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor într-un alt stat membru sau Jurisdicţie Calificată din afara Uniunii Europene, în virtutea faptului că este administrat din respectivul stat membru sau Jurisdicţie Calificată din afara Uniunii Europene. d) Subsecţiunea F prevede că o persoană care este un Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor nu are obligaţia de a îndeplini cerinţele de raportare şi de diligenţă fiscală prevăzute în secţiunile II şi III din prezenta anexă la autoritatea competentă din România, în conformitate cu subsecţiunea A pct. 2 lit. d), în măsura în care astfel de cerinţe de raportare şi de diligenţă fiscală sunt îndeplinite într-un alt stat membru sau Jurisdicţie Calificată din afara Uniunii Europene în care Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor are rezidenţa fiscală. e) Subsecţiunea H prevede că un Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor nu face obiectul cerinţelor de raportare şi de diligenţă fiscală prevăzute în secţiunile II şi III din prezenta anexă la autoritatea competentă din România, în măsura în care acestea sunt finalizate în alt stat membru sau Jurisdicţie Calificată din afara Uniunii Europene, în virtutea efectuării tranzacţiilor relevante pentru utilizatorii de criptoactive prin intermediul unei Sucursale din respectivul stat membru sau Jurisdicţie Calificată din afara Uniunii Europene. Un Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor, care menţine una sau mai multe Sucursale îndeplineşte cerinţele de diligenţă fiscală şi raportare cu privire la un Utilizator de Criptoactive, dacă oricare dintre Sucursalele sale din alt stat membru sau Jurisdicţie Calificată din afara Uniunii Europene îndeplineşte aceste cerinţe. f) Subsecţiunea G prevede că un Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor nu are obligaţia de a îndeplini cerinţele de raportare şi de diligenţă fiscală prevăzute în secţiunile II şi III din prezenta anexă la autoritatea competentă din România de care aparţine în conformitate cu subsecţiunea A pct. 2 lit. a)-d), în măsura în care a depus o notificare la autoritatea competentă din România într-un format specificat de aceasta care să confirme că astfel de cerinţe de raportare şi de diligenţă fiscală sunt îndeplinite de un astfel de Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor în conformitate cu normele unui alt stat membru sau Jurisdicţie Calificată din afara Uniunii Europene în temeiul unei legături care este în esenţă similară celei la care este supus la autoritatea competentă din România, cu excepţia cazului în care Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor are legături în România în conformitate cu subsecţiunea A pct. 2 lit. a), c) sau d).
I.6. Modelul, conţinutul, modalitatea de depunere a notificării prevăzute la punctul I.5 litera f) se aprobă prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (A.N.A.F.). SECŢIUNEA II Cerinţe de raportare A. Un Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor, în sensul secţiunii I subsecţiunile A şi B, raportează la autoritatea competentă din România informaţiile menţionate la subsecţiunea B a prezentei secţiuni. B. Pentru fiecare an calendaristic relevant sau pentru fiecare altă perioadă de raportare adecvată şi sub rezerva obligaţiilor Furnizorilor de Servicii de Criptoactive Raportori prevăzute în secţiunea I şi a procedurilor de diligenţă fiscală prevăzute în secţiunea III, un Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor raportează, cu privire la utilizatorii săi de criptoactive care sunt utilizatori care fac obiectul raportării sau care au persoane care exercită controlul care sunt persoane care fac obiectul raportării, următoarele informaţii: 1. în cazul unei persoane fizice care este un utilizator care face obiectul raportării: numele, adresa, statul membru (statele membre)/jurisdicţia (jurisdicţiile) de rezidenţă, numărul (numerele) de identificare fiscală (NIF), data şi locul naşterii. În cazul unei entităţi care este un utilizator care face obiectul raportării şi care, după aplicarea procedurilor de diligenţă fiscală prevăzute la secţiunea III este identificată ca având una sau mai multe persoane care exercită controlul şi care sunt persoane care fac obiectul raportării: numele, adresa, statul membru (statele membre)/jurisdicţia (jurisdicţiile) de rezidenţă şi numărul (numerele) de identificare fiscală (NIF) ale entităţii, precum şi numele, adresa, statul membru (statele membre)/jurisdicţia (jurisdicţiile) de rezidenţă, numărul (numerele) de identificare fiscală (NIF), data şi locul naşterii fiecărei persoane care exercită controlul asupra entităţii care este persoană care face obiectul raportării, precum şi rolul (rolurile) în temeiul căruia (cărora) fiecare astfel de persoană care face obiectul raportării este o persoană care exercită controlul asupra entităţii. Fără a aduce atingere subsecţiunii B pct. 1, în cazul în care un Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor raportează unei autorităţi competente care utilizează un Serviciu de Identificare şi se bazează pe confirmarea directă a identităţii şi a rezidenţei persoanei care face obiectul raportării prin intermediul unui Serviciu de Identificare pus la dispoziţie de un stat membru sau de Uniunea Europeană pentru a stabili identitatea şi toate rezidenţele fiscale ale persoanei care face obiectul raportării, informaţiile care trebuie raportate cu privire la persoana care face obiectul raportării sunt numele, identificatorul (identificatorii) din Serviciul de Identificare şi statul membru (statele membre) emitent(e), precum şi rolul (rolurile) în temeiul căruia (cărora) fiecare persoană care face obiectul raportării este o persoană care exercită controlul asupra entităţii;
2. numele, adresa, numărul de identificare fiscală (NIF) şi, dacă este disponibil, numărul individual de identificare menţionat la articolul 291^6 alin. (14) şi identificatorul global al entităţii juridice ale Furnizorului de Servicii de Criptoactive Raportor; 3. pentru fiecare tip de Criptoactiv care face obiectul raportării şi cu care Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor a efectuat tranzacţii care fac obiectul raportării în cursul anului calendaristic relevant sau al altei perioade de raportare adecvate, dacă este cazul: a) denumirea completă a tipului de criptoactiv care face obiectul raportării; b) suma brută agregată plătită, numărul agregat de unităţi şi numărul de tranzacţii care fac obiectul raportării în contextul achiziţiilor în schimbul monedei fiduciare; c) suma brută agregată încasată, numărul agregat de unităţi şi numărul de tranzacţii care fac obiectul raportării în contextul vânzărilor în schimbul monedei fiduciare; d) valoarea justă de piaţă agregată, numărul agregat de unităţi şi numărul de tranzacţii care fac obiectul raportării în contextul achiziţiilor în schimbul altor criptoactive care fac obiectul raportării; e) valoarea justă de piaţă agregată, numărul agregat de unităţi şi numărul de tranzacţii care fac obiectul raportării în contextul vânzărilor în schimbul altor criptoactive care fac obiectul raportării; f) valoarea justă de piaţă agregată, numărul agregat de unităţi şi numărul de tranzacţii de plată cu amănuntul care fac obiectul raportării; g) valoarea justă de piaţă agregată, numărul agregat de unităţi şi numărul de tranzacţii care fac obiectul raportării, defalcate pe tipuri de transfer, în cazul în care acestea sunt cunoscute de Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor, în cazul acelor transferuri către Utilizatorul care face obiectul raportării care nu intră sub incidenţa lit. b) şi d); h) valoarea justă de piaţă agregată, numărul agregat de unităţi şi numărul de tranzacţii care fac obiectul raportării, defalcate pe tipuri de transfer, în cazul în care acestea sunt cunoscute de Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor, în cazul acelor transferuri din partea Utilizatorului care face obiectul raportării care nu intră sub incidenţa lit. c), e) şi f); şi i) valoarea justă de piaţă agregată, precum şi numărul agregat de unităţi de transferuri efectuate de Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor către adresele registrelor distribuite menţionate în Regulamentul (UE) 2023/1.114 sau către adrese de portofel necunoscute de Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor despre care nu se ştie că ar fi asociate cu un furnizor de servicii de active virtuale sau cu o instituţie financiară.
4. Fără a aduce atingere subsecţiunii B pct. 1, nu este obligatorie raportarea NIF în cazul în care: (i) Jurisdicţia care face obiectul raportării nu emite NIF; sau (ii) dreptul intern al Jurisdicţiei care face obiectul raportării nu impune colectarea NIF emis de respectiva Jurisdicţie din afara Uniunii Europene care face obiectul raportării.
5. În sensul subsecţiunii B pct. 3 lit. b) şi c), suma plătită sau încasată se raportează în moneda fiduciară în care a fost plătită sau încasată. În cazul în care sumele au fost plătite sau încasate în mai multe monede fiduciare, sumele se raportează într-o singură monedă, convertită la momentul fiecărei tranzacţii care face obiectul raportării, într-un mod aplicat consecvent de către Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor. 6. În sensul subsecţiunii B pct. 3 lit. d)-i), valoarea justă de piaţă se determină şi se raportează într-o singură monedă, evaluată la momentul fiecărei Tranzacţii care face obiectul Raportării într-un mod aplicat consecvent de către Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor. 7. Informaţiile raportate trebuie să identifice moneda fiduciară în care este raportată fiecare sumă.
B.1. Precizări privind informaţiile de raportare 1. Jurisdicţia (Jurisdicţiile) de rezidenţă: Jurisdicţia (Jurisdicţiile) de rezidenţă care trebuie raportată (raportate) cu privire la o Persoană care face obiectul raportării este (sunt) jurisdicţia (jurisdicţiile) de rezidenţă identificată (identificate) de către Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor în conformitate cu procedurile de diligenţă fiscală prevăzute în secţiunea III. În cazul unei Persoane care face obiectul raportării care este identificată ca având mai multe jurisdicţii de rezidenţă, jurisdicţiile de rezidenţă de raportat sunt toate jurisdicţiile de rezidenţă identificate de Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor pentru Persoana care face obiectul raportării.
2. Număr de identificare fiscală NIF care trebuie raportat este NIF atribuit Persoanei care face obiectul raportării în funcţie de jurisdicţia sa de rezidenţă. În cazul unei Persoane care face obiectul raportării care este identificată ca având mai multe jurisdicţii de rezidenţă, NIF care trebuie raportat este NIF al Persoanei care face obiectul raportării în ceea ce priveşte fiecare Jurisdicţie care face obiectul raportării. În acest sens, termenul „NIF“ include un echivalent funcţional în absenţa unui Număr de Identificare Fiscală. Potrivit subsecţiunii B pct. 4 nu este necesară raportarea unui NIF cu privire la o Persoană care face obiectul raportării care este rezidentă într-o Jurisdicţie calificată din afara Uniunii Europene care face obiectul raportării sau cu privire la care nu a fost emis un NIF. Cu toate acestea, dacă şi atunci când o Jurisdicţie care face obiectul raportării începe să emită NIF şi emite un NIF unei anumite Persoane care face obiectul raportării, excepţia prevăzută la subsecţiunea B nu se mai aplică, iar NIF al Persoanei care face obiectul raportării va fi raportat în cazul în care Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor obţine o autocertificare care conţine un astfel de NIF sau obţine în alt mod un astfel de NIF. Excepţia descrisă la subsecţiunea B pct. 4 subpct. (ii) se concentrează asupra legislaţiei interne a jurisdicţiei Persoanei care face obiectul raportării. În cazul în care o Jurisdicţie care face obiectul raportării a emis un NIF unei Persoane care face obiectul raportării, iar colectarea unui astfel de NIF nu poate fi solicitată în temeiul legislaţiei interne a respectivei jurisdicţii, Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor nu are obligaţia de a obţine şi de a raporta NIF. Cu toate acestea, Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor nu este împiedicat să solicite şi să colecteze NIF-ul persoanei care face obiectul raportării în scopuri de raportare în cazul în care Persoana care face obiectul raportării alege să îl furnizeze. În acest caz, Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor va raporta NIF.
3. Subsecţiunea B pct. 2 impune Furnizorului de Servicii de Criptoactive Raportor să îşi raporteze numele, adresa, numărul de identificare fiscală (NIF) şi, dacă este disponibil, numărul individual de identificare menţionat la articolul 291^6 alin. (14) şi identificatorul global al entităţii juridice ale Furnizorului de Servicii de Criptoactive Raportor. Informaţii privind numărul de identificare al Furnizorului de Servicii de Criptoactive Raportor: Numărul de identificare al unui Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor este unul dintre următoarele tipuri de numere atribuite unui Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor în scopuri de identificare: un NIF sau, în absenţa acestuia, un cod/număr de înregistrare al întreprinderii/ companiei sau Codul Unic de Identificare al Entităţii (LEI). În cazul în care nu este atribuit niciun număr de identificare Furnizorului de Servicii de Criptoactive Raportor, atunci trebuie raportate numai numele şi adresa Furnizorului de Servicii de Criptoactive Raportor.
4. Informaţii privind Tranzacţiile Relevante Furnizorii de Servicii de Criptoactive Raportori trebuie să raporteze, pentru fiecare tip de Criptoactive Relevante, informaţiile prevăzute la subsecţiunea B pct. 4. În cazul tranzacţiilor de Criptoactiv contra Monedă Fiduciară în conformitate cu subsecţiunea B pct. lit. b) şi c), Furnizorii de Servicii de Criptoactive Raportori trebuie să raporteze suma plătită sau încasată de Utilizatorul care face obiectul raportării, fără comisioanele de tranzacţie. Pentru tranzacţiile de Criptoactiv contra Criptoactiv în conformitate cu subsecţiunea B pct. 3 lit. d) şi e), Tranzacţiile de plată cu amănuntul care fac obiectul raportării în conformitate cu subsecţiunea B pct. 3 lit. f), alte transferuri în conformitate cu subsecţiunea B pct. 3 lit. g) şi h), precum şi raportarea privind transferurile către portofele care nu sunt cunoscute de Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor ca fiind asociate cu furnizorii de servicii de active virtuale sau cu instituţiile financiare, astfel cum sunt definiţi aceşti termeni în recomandările Grupului de acţiune financiară internaţională actualizate în iunie 2019 referitoare la furnizorii de servicii de active virtuale, în conformitate cu subsecţiunea B pct. 3 lit. i), având în vedere absenţa unei contravalori (cunoscute), Furnizorii de Servicii de Criptoactive Raportori trebuie să raporteze valoarea justă de piaţă a Criptoactivelor Relevante achiziţionate şi vândute sau transferate, fără comisioane de tranzacţie. Pentru toate categoriile de raportare în conformitate cu subsecţiunea B pct. 3 lit. b)-i), normele impun agregarea, şi anume însumarea, tuturor tranzacţiilor atribuibile fiecărei categorii de raportare pentru fiecare tip de Criptoactive Relevante, astfel cum au fost convertite şi evaluate în conformitate cu subsecţiunea B pct. 5 şi 6. Cu toate acestea, în cazul în care un Criptoactiv Relevant este nefungibil şi diferite variaţii ale Criptoactivului Relevant nu au aceeaşi valoare între unităţile fixe, fiecare unitate va fi considerată un tip separat de Criptoactiv Relevant.
5. Tipul Criptoactivului Relevant Informaţiile de la subsecţiunea B pct. 3 lit. b)-i) vor fi raportate în funcţie de tipul de Criptoactiv Relevant, prevederile subsecţiunii B pct. 3 lit. a) aplicându-se în mod corespunzător.
6. Tranzacţii Criptoactiv contra Monedă Fiduciară În conformitate cu subsecţiunea B pct. 3 lit. b), Furnizorii de Servicii de Criptoactive Raportori trebuie să raporteze suma agregată plătită de către Utilizatorul care face obiectul raportării pentru fiecare tip de Criptoactive Relevante achiziţionate, fără comisioanele de tranzacţie. O achiziţie este orice tranzacţie efectuată de Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor în care Utilizatorul care face obiectul raportării obţine un Criptoactiv Relevant, indiferent dacă un astfel de activ este obţinut de la un vânzător terţ sau chiar de la Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor. În contextul vânzărilor de Criptoactive Relevante contra Monedă Fiduciară, subsecţiunea B pct. 3 lit. c) impune ca Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor să raporteze suma agregată încasată în Monedă Fiduciară, fără comisioanele de tranzacţie pentru orice Criptoactive Relevante înstrăinate de Utilizatorul care face obiectul raportării. O vânzare este orice tranzacţie efectuată de Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor în care Utilizatorul raportor înstrăinează un Criptoactiv Relevant, indiferent dacă un astfel de activ este livrat unui cumpărător terţ sau Furnizorului de Servicii de Criptoactive Raportor. În situaţia în care un utilizator care face obiectul raportării achiziţionează sau vinde un Criptoactiv Relevant contra Monedă Fiduciară, deşi Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor nu are cunoştinţe reale despre contravaloarea aferentă Monedei Fiduciare, astfel de tranzacţii se raportează ca transferuri trimise către sau de către un Utilizator care face obiectul raportării în conformitate cu subsecţiunea B pct. 3 lit. g) şi, respectiv, subsecţiunea B pct. 3 lit. h).
7. Tranzacţii criptoactiv contra criptoactiv O tranzacţie Criptoactiv contra Criptoactiv care este efectuată de un Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor se va raporta atât în conformitate cu subsecţiunea B alin. (3) lit. d), cât şi cu subsecţiunea B pct. 3 lit. e), respectiv valoarea justă de piaţă a criptoactivelor relevante şi/sau, după caz, valoarea justă de piaţă a criptoactivelor revelante vândute, fără comisioanele de tranzacţie. Toate tranzacţiile Criptoactiv contra Criptoactiv efectuate de acelaşi Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor fac obiectul raportării atât în conformitate cu subsecţiunea B pct. 3 lit. d), cât şi cu subsecţiunea B pct. 3 lit. e). În situaţia în care un Utilizator care face obiectul raportării efectuează o tranzacţie Criptoactiv contra Criptoactiv, deşi Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor nu are cunoştinţe reale despre Criptoactivul Relevant achiziţionat sau vândut, astfel de tranzacţii trebuie raportate ca transferuri trimise către sau de către un Utilizator care face obiectul raportării în conformitate cu subsecţiunea B pct. 3 lit. g) şi, respectiv, subsecţiunea B pct. 3 lit. h).
8. Tranzacţii de plată cu amănuntul care fac obiectul raportării În conformitate cu subsecţiunea A pct. 3 lit. f), informaţiile agregate privind Transferurile care constituie Tranzacţii de plată cu amănuntul care fac obiectul raportării trebuie raportate ca o categorie separată de Tranzacţii Relevante. În ceea ce priveşte astfel de Tranzacţii de plată cu amănuntul care fac obiectul raportării, clientul comerciantului pentru sau în numele căruia Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor prestează un serviciu care efectuează Tranzacţii de plată cu amănuntul care fac obiectul raportării va fi considerat drept Utilizator de Criptoactive (sub rezerva condiţiilor specificate în definiţia Utilizatorului de Criptoactive) şi, prin urmare, drept Utilizator care face obiectul raportării, în plus faţă de comerciant. Informaţiile agregate cu privire la Tranzacţiile de plată cu amănuntul care fac obiectul raportării efectuate de clientul comerciantului nu trebuie incluse în informaţiile agregate raportate cu privire la Transferuri în temeiul subsecţiunii B pct. 3 lit. h). Informaţiile agregate cu privire la Transferurile care nu constituie Tranzacţii de plată cu amănuntul care fac obiectul raportării exclusiv în virtutea neîndeplinirii pragului de minimis trebuie incluse în informaţiile agregate raportate cu privire la Transferurile prevăzute în subsecţiunea B pct. 3 lit. g) şi h).
9. Transferuri, altele decât tranzacţiile de plată cu amănuntul care fac obiectul raportării Subsecţiunea B pct. 3 lit. g) şi h) impune ca Furnizorii de Servicii de Criptoactive Raportori să raporteze valoarea justă de piaţă a altor transferuri trimise unui Utilizator care face obiectul raportării şi, respectiv, de către un Utilizator care face obiectul raportării. În plus, Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor trebuie să defalce valoarea justă de piaţă agregată, numărul agregat de unităţi şi numărul de transferuri efectuate în numele unui Utilizator care face obiectul raportării, în cursul perioadei de raportare, în funcţie de tipul de transfer subiacent, în cazul în care un astfel de tip de transfer este cunoscut de Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor.
10. Transferuri către adrese de portofel externe Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor nu este obligat să raporteze numărul agregat de unităţi sau valoarea justă de piaţă agregată a transferurilor, în conformitate cu subsecţiunea B pct. 3 lit. i), în cazul în care Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor cunoaşte faptul că adresa portofelului la care este transferat Criptoactivul Relevant este asociată cu un furnizor de servicii de active virtuale sau cu o instituţie financiară.
11. Perioada de raportare adecvată Informaţiile care trebuie raportate în temeiul subsecţiunilor B pct. 1-3 trebuie să fie cele referitoare la sfârşitul anului calendaristic relevant sau al altei perioade de raportare adecvate. Pentru a determina care este semnificaţia sintagmei „perioadă de raportare adecvată“ trebuie să se facă referire la sensul pe care termenul îl are în acel moment în conformitate cu regulile de raportare din România.
12. Locul naşterii Locul naşterii trebuie raportat dacă, în ceea ce priveşte Persoana care face obiectul raportării, atât: a) furnizorul de Servicii de Criptoactive care face obiectul raportării este obligat să obţină locul naşterii şi să îl raporteze în conformitate cu legislaţia internă; şi b) locul naşterii este disponibil în informaţiile care pot fi căutate electronic menţinute de Furnizorul de Servicii de Criptoactive care face obiectul raportării.
13. Norme de evaluare şi conversie valutară pentru tranzacţiile Criptoactiv contra Monedă Fiduciară În sensul pct. 5, Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor poate aplica cursul la vedere la momentul tranzacţiei (tranzacţiilor) pentru a converti aceste sume într-o singură Monedă Fiduciară determinată de Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor. Informaţiile raportate trebuie să identifice Moneda Fiduciară în care fiecare sumă este raportată. În plus, Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor trebuie să agrege, respectiv să însumeze toate tranzacţiile atribuibile fiecărei categorii de raportare pentru fiecare tip de Criptoactive Relevante, astfel cum au fost convertite în conformitate cu pct. 5.
14. Norme de evaluare şi conversie monetară pentru tranzacţiile Criptoactiv contra Criptoactiv În sensul subsecţiunii B pct. 3 lit. d) şi e), Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor se poate prevala de perechile de tranzacţionare Criptoactiv contra Monedă Fiduciară aplicabile pe care le menţine pentru a determina valoarea justă de piaţă a ambelor Criptoactive Relevante. De exemplu, în contextul unei vânzări a Criptoactivului Relevant A împotriva Criptoactivului Relevant B, Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor poate, la momentul executării tranzacţiei: (i) să efectueze o conversie implicită a Criptoactivului Relevant A în Monedă Fiduciară pentru a determina valoarea justă de piaţă a Criptoactivului Relevant A vândut în scopul raportării în conformitate cu subsecţiunea B pct. 3 lit. e); şi (ii) să efectueze o conversie implicită a Criptoactivului Relevant B achiziţionat în Monedă Fiduciară pentru a determina valoarea justă de piaţă a Criptoactivului Relevant B achiziţionat în scopul raportării în conformitate cu subsecţiunea B pct. 3 lit. d).
Atunci când un Criptoactiv Relevant dificil de evaluat este schimbat contra unui Criptoactiv Relevant care poate fi uşor evaluat, evaluarea în Monedă Fiduciară a Criptoactivului Relevant contra care este schimbat Criptoactivul Relevant dificil de evaluat se va prevala de stabilirea unei valori a Monedei Fiduciare pentru Criptoactivul Relevant dificil de evaluat, cum ar fi: (i) un Utilizator de Criptoactive utilizează un Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor pentru a vinde Criptoactivul Relevant A contra cumpărării Criptoactivului Relevant B. Criptoactivul Relevant A are o valoare echivalentă a Monedei Fiduciare uşor de obţinut, iar Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor poate efectua o conversie implicită pentru a determina valoarea justă de piaţă a vânzării Criptoactivului Relevant A. Cu toate acestea, Criptoactivul Relevant B este un Criptoactiv lansat recent, iar Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor nu poate stabili o valoare justă de piaţă echivalentă, deoarece nu există o sumă disponibilă pentru conversia Monedei Fiduciare. În acest caz, pentru a determina valoarea de achiziţie atribuibilă achiziţiei Criptoactivului B de către Utilizatorul de Criptoactive, Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor poate efectua o conversie implicită a Criptoactivului Relevant B, atribuindu-i aceeaşi sumă în Monedă Fiduciară atribuită Criptoactivului Relevant A.
În scopul raportării în temeiul subsecţiunii B pct. 3 lit. d) şi e), Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor trebuie să agrege, respectiv să însumeze toate tranzacţiile atribuibile fiecărei categorii de raportare, astfel cum au fost convertite în conformitate cu pct. 5.
15. Reguli de evaluare şi conversie monetară pentru Tranzacţiile de plată cu amănuntul care fac obiectul raportării şi alte Transferuri. În sensul subsecţiunii B pct. 3 lit. f)-i), valoarea justă de piaţă se va stabili şi raporta într-o singură monedă, utilizând o metodă rezonabilă de evaluare care să ţină seama de dovezile contemporane ale valorii la momentul fiecărei tranzacţii relevante într-un mod aplicat consecvent de către Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor. În efectuarea unei astfel de evaluări, Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor poate utiliza ca referinţă valorile perechilor de tranzacţionare Criptoactiv şi Monedă fiduciară relevante pe care le menţine pentru a determina valoarea justă de piaţă a Criptoactivelor Relevante la momentul transferului. Informaţiile raportate trebuie să identifice Moneda Fiduciară în care este exprimată fiecare sumă. Exemplu: Un Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor menţine o platformă de tranzacţionare şi facilitează, de asemenea, transferurile de Criptoactive Relevante. Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor efectuează un transfer al Criptoactivului Relevant A pentru Utilizatorul de Criptoactive A. De asemenea, Criptoactivul Relevant A este tranzacţionat în mod regulat contra Monedă Fiduciară pe platforma de tranzacţionare a Furnizorului de Servicii de Criptoactive Raportor. Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor A se poate prevala de astfel de date de tranzacţionare pentru a determina valoarea justă de piaţă a Criptoactivului Relevant A la momentul Transferului. În cazul în care Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor care efectuează Transferul nu menţine o valoare de referinţă aplicabilă a perechilor relevante de tranzacţionare a Criptoactivelor Relevante şi a Monedelor Fiduciare, se va prevala de următoarele metode de evaluare: (i) în primul rând, trebuie utilizate valorile contabile interne pe care Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor le menţine în ceea ce priveşte Criptoactivul Relevant; (ii) în cazul în care nu este disponibilă o valoare contabilă, se va utiliza o valoare furnizată de companii terţe sau de site-uri web care agregă preţurile curente ale Criptoactivelor Relevante, în cazul în care se preconizează în mod rezonabil că metoda de evaluare utilizată de respectiva terţă parte va oferi un indicator fiabil al valorii; (iii) în cazul în care niciuna dintre cele de mai sus nu este disponibilă, trebuie utilizată cea mai recentă evaluare a Criptoactivului Relevant de către Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor; şi (iv) în cazul în care o valoare nu poate fi încă atribuită, o estimare rezonabilă poate fi aplicată ca măsură de ultimă instanţă.
În acest caz metoda alternativă de evaluare trebuie indicată prin intermediul elementului corespunzător din schema XML relevantă. În scopul raportării în temeiul subsecţiunii B pct. 3 lit. f)-i), Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor trebuie să agrege, respectiv să însumeze toate tranzacţiile atribuibile fiecărei categorii de raportare pentru fiecare tip de Criptoactive Relevante, astfel cum au fost convertite în conformitate cu pct. 5.
C. Fără a aduce atingere subsecţiunii B pct. 1, nu este obligatorie raportarea locului naşterii, cu excepţia cazului în care Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor este obligat să îl obţină şi să îl raporteze în temeiul normelor legale în vigoare. D.1. Informaţiile enumerate la subsecţiunea B se raportează anual, în anul calendaristic care urmează anului la care se referă informaţiile. Primele informaţii se raportează pentru anul calendaristic relevant sau pentru altă perioadă de raportare adecvată începând cu 1 ianuarie 2026. 2. Raportarea informaţiilor prevăzute la subsecţiunea B se face până la data de 15 martie inclusiv a anului calendaristic curent pentru informaţiile aferente anului calendaristic precedent. 3. A.N.A.F. stabileşte şi publică într-o secţiune dedicată pe pagina de internet proprie lista jurisdicţiilor calificate din afara Uniunii, respectiv lista jurisdicţiilor partenere conform definiţiilor prevăzute în prezenta anexă.
E. Fără a aduce atingere subsecţiunilor A şi D, un Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor, în sensul lit. a), b), c) sau d) de la pct. 2 subsecţiunea A secţiunea I, nu este obligat să furnizeze informaţiile prevăzute la subsecţiunea B cu privire la un Utilizator care face obiectul raportării sau la o persoană care exercită controlul pentru care Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor finalizează raportarea acestor informaţii într-o jurisdicţie din afara Uniunii Europene care face obiectul unui acord efectiv privind stabilirea autorităţii competente încheiat cu statul membru de reşedinţă al respectivului utilizator care face obiectul raportării sau respectivei persoane care exercită controlul. SECŢIUNEA III Proceduri de diligenţă fiscală Un Utilizator de Criptoactive este considerat Utilizator care face obiectul raportării începând cu data la care este identificat ca atare în conformitate cu procedurile de diligenţă fiscală descrise în prezenta secţiune. A. Proceduri de diligenţă fiscală pentru persoanele fizice care sunt Utilizatori de Criptoactive Se aplică următoarele proceduri pentru a stabili dacă persoana fizică care este Utilizator de Criptoactive este un Utilizator care face obiectul raportării. 1. La stabilirea relaţiei cu persoana fizică care este Utilizator de Criptoactive sau, în cazul persoanelor fizice care sunt Utilizatori de Criptoactive Preexistenţi la 1 ianuarie 2027, Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor obţine o declaraţie pe propria răspundere în baza căreia poate să stabilească rezidenţa fiscală (rezidenţele fiscale) a(le) persoanei fizice respective şi să confirme caracterul rezonabil al respectivei declaraţii pe propria răspundere pe baza informaţiilor obţinute, inclusiv a oricăror documente obţinute în conformitate cu măsurile de cunoaştere a clientelei. În cazul în care o persoană este rezidentă în scopuri fiscale în două sau mai multe jurisdicţii, toate jurisdicţiile de rezidenţă vor fi declarate prin declaraţia pe propria răspundere, Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor urmând să considere Persoana fizică care este Utilizator de Criptoactive drept Utilizator care face obiectul raportării în ceea ce priveşte fiecare Jurisdicţie care face obiectul raportării. Se consideră că un Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor a confirmat „caracterul rezonabil“ al unei declaraţii pe propria răspundere dacă, în cursul stabilirii relaţiei cu o Persoană fizică care este Utilizator de Criptoactive şi după revizuirea informaţiilor obţinute în legătură cu stabilirea relaţiei (inclusiv orice documente obţinute în conformitate cu măsurile de cunoaştere a clientelei), nu află sau nu are motive să suspecteze că autocertificarea iniţială este incorectă sau nu prezintă încredere. În cazul unei declaraţii pe propria răspundere care nu promovează testul de caracter rezonabil, Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor obţine: (i) fie o declaraţie pe propria răspundere valabilă; fie (ii) o explicaţie şi o documentaţie rezonabilă (după caz) care să susţină caracterul rezonabil al declaraţiei pe propria răspundere şi să păstreze o dovadă a unei astfel de explicaţii şi document înainte de a presta servicii de efectuare a Tranzacţiilor Relevante către Persoana fizică care este Utilizator de Criptoactive.
2. În cazul în care, în orice moment, intervine o modificare a circumstanţelor cu privire la o persoană fizică care este Utilizator de Criptoactive, în urma căreia Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor află sau are motive să suspecteze că declaraţia pe propria răspundere iniţială este incorectă sau nu este de încredere, Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor nu se poate baza pe aceasta şi trebuie să obţină o declaraţie pe propria răspundere valabilă sau o explicaţie rezonabilă şi, după caz, documente care să justifice valabilitatea declaraţiei pe propria răspundere iniţiale. Un Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor are motive să suspecteze că o declaraţia pe propria răspundere nu prezintă încredere sau este incorectă dacă informaţiile sale referitor la fapte sau declaraţii relevante cuprinse în declaraţia pe propria răspundere sau în alte documente sunt de aşa natură încât ar pune la îndoială cele cuprinse în declaraţia făcută. Un Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor are, de asemenea, motive să suspecteze că o declaraţie pe propria răspundere fie nu prezintă încredere, fie este incorectă în contextul în care există informaţii în documentaţie sau în dosarele Furnizorului de Servicii de Criptoactive Raportor care intră în conflict cu afirmaţia persoanei cu privire la statutul său. Un Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor are motive să suspecteze că o declaraţie pe propria răspundere furnizată de o persoană nu prezintă încredere sau este incorectă în cazul în care aceasta este incompletă cu privire la orice element relevant în raport cu persoana respectivă, declaraţia pe propria răspundere conţine orice informaţii care nu sunt în concordanţă cu cele declarate de persoana respectivă sau Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor are alte informaţii care nu sunt în concordanţă cu cele declarate de persoana în cauză. Se consideră că un Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor, care se prevalează de un furnizor de servicii pentru a revizui şi a menţine o declaraţie pe propria răspundere, află sau are motive să suspecteze faptele în cunoştinţă de cauză a furnizorului de servicii. Un Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor nu se poate prevala de documentaţia furnizată de o persoană dacă documentaţia nu stabileşte în mod rezonabil identitatea persoanei care prezintă documentaţia. În cazul în care Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor are alte informaţii care nu sunt în concordanţă cu statutul persoanei sau documentaţia nu conţine informaţiile necesare pentru a stabili statutul persoanei, acesta nu se poate prevala de documentaţia furnizată. O „schimbare a circumstanţelor“ include orice modificare ce are ca rezultat adăugarea de informaţii relevante pentru statutul unei persoane fizice care este Utilizator de Criptoactive sau care intră în conflict în alt mod cu statutul unui astfel de utilizator sau orice modificare sau adăugare de informaţii la orice profil asociat unei astfel de Persoane fizice care este Utilizator de Criptoactive dacă respectiva modificare sau adăugare de informaţii afectează statutul Persoanei fizice care este Utilizator de Criptoactive. În acest scop, Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor trebuie să stabilească dacă noile informaţii obţinute cu privire la profilul persoanei fizice care este Utilizator de Criptoactive în conformitate cu legislaţia pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului sau alte obligaţii de reglementare includ noi informaţii care constituie o schimbare a circumstanţelor. O schimbare a circumstanţelor care afectează declaraţia pe propria răspundere furnizată Furnizorului de Servicii de Criptoactive Raportor va înceta valabilitatea declaraţiei pe propria răspundere cu privire la informaţiile care nu mai sunt fiabile, până la actualizarea informaţiilor. Atunci când intervine o modificare a circumstanţelor, în conformitate cu subsecţiunea A punctul 2, Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor nu se poate prevala de declaraţia pe propria răspundere iniţială şi trebuie să obţină fie (i) o declaraţie pe propria răspundere valabilă care să stabilească rezidenţa fiscală (rezidenţele fiscale) a(le) Persoanei fizice care este Utilizator de Criptoactive, fie (ii) o explicaţie şi o documentaţie rezonabilă (după caz) care să susţină valabilitatea declaraţiei pe propria răspundere iniţială (şi să păstreze o dovadă a unei astfel de explicaţii şi documentaţii). Prin urmare, un Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor trebuie să instituie proceduri pentru a se asigura că orice modificare care constituie o schimbare a circumstanţelor este identificată de Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor. În plus, un Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor trebuie să notifice orice persoană care furnizează o autocertificare cu privire la obligaţia persoanei de a notifica Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor cu privire la o modificare a circumstanţelor. O declaraţie pe propria răspundere devine lipsită de valabilitate la data la care Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor care deţine declaraţia pe propria răspundere află sau are motive să suspecteze că circumstanţele care afectează corectitudinea declaraţiei pe propria răspundere s-au schimbat. Cu toate acestea, un Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor poate alege să considere o persoană ca având acelaşi statut pe care îl avea înainte de modificarea circumstanţelor până la prima dintre cele 90 de zile calendaristice de la data la care declaraţia pe propria răspundere a devenit lipsită de valabilitate din cauza modificării circumstanţelor, de la data confirmării valabilităţii declaraţiei sau de la data obţinerii unei noi declaraţii. În cazul în care Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor nu poate obţine o confirmare a valabilităţii declaraţiei iniţiale sau o declaraţie pe propria răspundere valabilă în această perioadă de 90 de zile, Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor trebuie să considere Persoana fizică care este Utilizator de Criptoactive drept rezident al jurisdicţiei (jurisdicţiilor) în care Persoana fizică care este Utilizator de Criptoactive a pretins că este rezidentă în declaraţia iniţială şi jurisdicţia (jurisdicţiile) în care Persoana fizică care este Utilizator de Criptoactive poate fi rezidentă ca urmare a modificării circumstanţelor. Un Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor se poate baza pe o declaraţie pe propria răspundere fără a fi nevoit să investigheze posibilele modificări ale circumstanţelor care ar putea afecta valabilitatea declaraţiei, cu excepţia cazului în care află sau are motive să suspecteze că circumstanţele s-au schimbat. De exemplu, în cazul în care Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor obţine informaţii în conformitate cu legislaţia pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului sau cu alte cerinţe de reglementare conform cărora informaţiile conţinute în declaraţie nu mai sunt exacte sau nu mai prezintă încredere, Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor trebuie să actualizeze declaraţia pe propria răspundere cu privire la informaţiile identificate, înainte de a se putea prevala de aceasta. Un Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor poate păstra un exemplar original, o copie certificată sau o fotocopie, inclusiv o microfişă, o scanare electronică sau un mijloc similar de stocare electronică, sau o copie electronică a declaraţiei pe propria răspundere. Declaraţia pe propria răspundere, inclusiv exemplarul original, poate exista şi numai în format electronic. Un Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor poate considera o declaraţie pe propria răspundere ca fiind valabilă, în ciuda faptului că aceasta conţine o eroare nesemnificativă, în cazul în care Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor dispune de suficiente documente la dosar pentru a completa informaţiile care lipsesc din declaraţia pe propria răspundere din cauza erorii. În acest caz, documentaţia care s-a utilizat pentru remedierea erorii nesemnificative trebuie să fie concludentă.
B. Proceduri de diligenţă fiscală pentru entităţile care sunt Utilizatori de Criptoactive Se aplică următoarele proceduri pentru a stabili dacă entitatea care este Utilizator de Criptoactive este un Utilizator care face obiectul raportării sau o entitate, alta decât o Persoană Exclusă sau o Entitate Activă, cu una sau mai multe Persoane care exercită controlul şi care sunt Persoane care fac obiectul raportării: 1. Se stabileşte dacă entitatea care este Utilizator de Criptoactive are calitatea de Persoană care face obiectul raportării. a) Pentru stabilirea relaţiei cu entitatea care este Utilizator de Criptoactive sau, în cazul entităţilor care sunt Utilizatori de Criptoactive preexistenţi la 1 ianuarie 2027, Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor obţine o declaraţie pe propria răspundere în baza căreia poate să stabilească rezidenţa fiscală (rezidenţele fiscale) a(le) entităţii respective şi să confirme caracterul rezonabil al respectivei declaraţii pe propria răspundere pe baza informaţiilor obţinute, inclusiv a oricăror documente obţinute în conformitate cu măsurile de cunoaştere a clientelei. În cazul în care entitatea care este Utilizator de Criptoactive certifică faptul că nu are rezidenţă fiscală, Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor se poate baza pe sediul conducerii efective sau pe adresa sediului principal pentru a stabili rezidenţa entităţii care este Utilizator de Criptoactive. b) Dacă declaraţia pe propria răspundere indică faptul că entitatea care este Utilizator de Criptoactive este rezidentă într-o jurisdicţie, Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor trebuie să considere entitatea care este Utilizator de criptoactive drept Utilizator care face obiectul raportării, cu excepţia cazului în care stabileşte în mod rezonabil, pe baza declaraţiei pe propria răspundere sau a informaţiilor aflate în posesia sa sau care sunt disponibile public, că entitatea respectivă este o Persoană Exclusă. În cazul în care declaraţia pe propria răspundere indică faptul că Entitatea care este Utilizator de Criptoactive este rezidentă într-o Jurisdicţie care face obiectul raportării, atunci Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor va considera Entitatea care este Utilizator de Criptoactive drept Utilizator care face obiectul raportării, cu excepţia cazului în care stabileşte, în mod rezonabil, pe baza declaraţiei pe propria răspundere sau a informaţiilor pe care le deţine sau care sunt disponibile public, că Entitatea care este Utilizator de Criptoactive este o Persoană exclusă. Aceste informaţii includ informaţii care au fost obţinute în scopul finalizării procedurilor de diligenţă fiscală în conformitate cu anexa nr. 1. Informaţiile „disponibile public“ includ informaţiile publicate de către o autoritate publică dintr-o jurisdicţie care face obiectul raportării, cum ar fi informaţiile publicate sub formă de listă, informaţii dintr-un registru disponibil public sau informaţii divulgate pe o piaţă a titlurilor de valoare stabilită. În acest sens Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor trebuie să păstreze o consemnare a tipului de informaţii examinate şi data la care au fost examinate informaţiile. Pentru a stabili dacă o Entitate care este Utilizator de Criptoactive este un Utilizator care face obiectul raportării, Furnizorul de Servicii de Criptoactive care face obiectul raportării poate urma îndrumările de la subsecţiunea B punctul 1 literele a)-b) în ordinea cea mai adecvată circumstanţelor. Acest lucru permite unui Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor, de exemplu, să stabilească în conformitate cu subsecţiunea B pct. 1 lit. b) că o Entitate care este Utilizator de Criptoactive este o Persoană exclusă şi, prin urmare, nu este un Utilizator care face obiectul raportării. Declaraţia pe propria răspundere trebuie să permită stabilirea rezidenţei (rezidenţelor) fiscale a (ale) Entităţii care este Utilizator de Criptoactive. În cazul în care o Entitate este supusă impozitării în calitate de rezidentă în mai multe jurisdicţii, toate jurisdicţiile de rezidenţă trebuie declarate în declaraţia pe propria răspundere, iar Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor va considera Entitatea care este Utilizator de Criptoactive drept Utilizator care face obiectul raportării pentru fiecare Jurisdicţie care face obiectul raportării. În cazul în care o Entitate care este Utilizator de Criptoactive certifică faptul că nu are rezidenţă fiscală, Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor se poate prevala de locul administrării efective sau, în calitate de reprezentant, de adresa sediului principal al Entităţii care este Utilizator de Criptoactive pentru a-i determina rezidenţa. După obţinerea de către Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor a declaraţiei pe propria răspundere care îi permite să determine rezidenţa fiscală (rezidenţele fiscale) a (le) Entităţii care este Utilizator de Criptoactive, acesta confirmă caracterul rezonabil al unei astfel de declaraţii pe baza informaţiilor obţinute în legătură cu stabilirea relaţiei, inclusiv orice documente obţinute în conformitate cu legislaţia pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului. Se consideră că un Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor a confirmat „caracterul rezonabil“ al unei declaraţii pe propria răspundere dacă, în cursul stabilirii unei relaţii cu Entitatea care este Utilizator de Criptoactive şi după revizuirea informaţiilor obţinute în legătură cu stabilirea relaţiei (inclusiv orice documente obţinute în conformitate cu legislaţia pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului), nu află sau nu are motive să suspecteze că declaraţia pe propria răspundere este incorectă sau nu prezintă încredere. În cazul unei declaraţii pe propria răspundere care nu promovează testul de caracter rezonabil, Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor obţine fie (i) o declaraţie pe propria răspundere valabilă, fie (ii) o explicaţie şi o documentaţie rezonabilă (după caz) care să susţină caracterul rezonabil declaraţiei (şi păstrează o copie sau o consemnare a unei astfel de explicaţii şi documentaţii) înainte de a presta servicii de efectuare a Tranzacţiilor Relevante către Entitatea care este Utilizator de Criptoactive.
2. Se stabileşte dacă entitatea are una sau mai multe persoane care exercită controlul şi care sunt persoane care fac obiectul raportării. În cazul unei entităţi care este Utilizator de Criptoactive fără a fi Persoană Exclusă, Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor determină dacă aceasta are una sau mai multe persoane care exercită controlul şi care sunt Persoane care fac obiectul raportării, cu excepţia cazului în care stabileşte că entitatea care este Utilizator de Criptoactive este o Entitate Activă, pe baza unei declaraţii pe propria răspundere din partea entităţii respective. a) Se stabilesc persoanele care exercită controlul asupra entităţii care este Utilizator de Criptoactive. În scopul stabilirii persoanelor care exercită controlul asupra unei entităţi care este Utilizator de Criptoactive, un Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor se poate baza pe informaţiile colectate şi păstrate în conformitate cu măsurile de cunoaştere a clientelei cu condiţia ca aceste proceduri să fie conforme legislaţiei pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului. În cazul în care Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor nu are obligaţia legală de a aplica măsurile de cunoaştere a clientelei conform legislaţiei pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, acesta aplică proceduri similare în esenţă în scopul stabilirii persoanelor care exercită controlul. b) Se stabileşte dacă o Persoană care exercită controlul asupra unei entităţi care este Utilizator de Criptoactive este o persoană care face obiectul raportării. Pentru a stabili dacă o persoană care exercită controlul este o persoană care face obiectul raportării, un Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor se bazează pe o declaraţie pe propria răspundere din partea unei entităţi care este Utilizatorul de Criptoactive sau a respectivei persoane care exercită controlul, în baza căreia poate să stabilească rezidenţa fiscală (rezidenţele fiscale) a(le) persoanei care exercită controlul şi să confirme caracterul rezonabil al respectivei declaraţii pe propria răspundere pe baza informaţiilor obţinute, inclusiv a oricăror documente obţinute în conformitate cu măsurile de cunoaştere a clientelei.
3. În cazul în care, în orice moment, intervine o modificare a circumstanţelor cu privire la o entitate care este Utilizator de Criptoactive sau la persoanele care exercită controlul asupra acesteia în urma căreia Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor află sau are motive să suspecteze că declaraţia pe propria răspundere iniţială este incorectă sau nu este de încredere, acesta nu se poate baza pe declaraţia pe propria răspundere iniţială şi trebuie să obţină o declaraţie pe propria răspundere valabilă sau o explicaţie rezonabilă şi, după caz, documente care să justifice valabilitatea declaraţiei pe propria răspundere iniţiale. În acest sens, procedurile prevăzute în secţiunea III, subsecţiunea A, pct. 2 se aplică în mod corespunzător.
C. Cerinţe privind valabilitatea declaraţiilor pe propria răspundere: 1. O declaraţie pe propria răspundere furnizată de o persoană fizică care este Utilizator de criptoactive sau de o persoană care exercită controlul este valabilă numai cu condiţia să fie semnată sau confirmată în alt mod de către persoana respectivă, să fie datată cel târziu la data primirii şi să conţină următoarele informaţii cu privire la persoana fizică având calitatea de Utilizator de criptoactive sau cu privire la persoana care exercită controlul: a) prenumele şi numele; b) adresa de rezidenţă; c) jurisdicţia (jurisdicţiile) de rezidenţă fiscală; d) pentru fiecare persoană care face obiectul raportării, numărul de identificare fiscală aferent jurisdicţiei care face obiectul raportării; e) data naşterii. Declaraţia pe propria răspundere poate fi completată în prealabil de către Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor pentru a include informaţiile Persoanei fizice care este Utilizator de Criptoactive sau ale Persoanei care exercită controlul, cu excepţia jurisdicţiei (jurisdicţiilor) de rezidenţă în scopuri fiscale, în măsura în care acestea sunt deja disponibile în evidenţele sale. În plus, Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor se poate prevala de o declaraţie pe propria răspundere obţinută în ceea ce priveşte Persoana fizică care este Utilizator de Criptoactive sau Persoana care exercită controlul în temeiul anexei nr. 1 din prezenta lege sau pe o declaraţie deja obţinută în alte scopuri fiscale, cum ar fi în scopuri de raportare internă, în contextul Legii conformităţii fiscale a conturilor străine (FATCA) sau în scopul unui Acord Interguvernamental FATCA, în măsura în care conţine toate informaţiile prevăzute la prezentul punct. În cazul în care Persoana fizică care este Utilizator de Criptoactive sau Persoana care exercită controlul sunt rezidenţi fiscal într-o Jurisdicţie Calificată din afara Uniunii Europene care face obiectul raportării, declaraţia pe propria răspundere trebuie să includă NIF-ul Persoanei fizice care este Utilizator de Criptoactive sau al Persoanei care exercită controlul pentru fiecare astfel de Jurisdicţie, cu excepţia cazului în care Jurisdicţia Calificată din afara Uniunii Europene nu eliberează un NIF Persoanei care face obiectul raportării sau dacă legislaţia internă a Jurisdicţiei Calificate din afara Uniunii Europene care face obiectul raportării relevante nu impune colectarea NIF eliberat de respectiva jurisdicţie care face obiectul raportării. Declaraţia pe propria răspundere poate fi furnizată în orice mod şi sub orice formă. În cazul în care declaraţia pe propria răspundere este furnizată electronic, sistemul electronic trebuie să se asigure că informaţiile primite sunt informaţiile trimise şi trebuie să documenteze toate ocaziile de acces al utilizatorului care au ca rezultat depunerea, reînnoirea sau modificarea unei declaraţii. În plus, proiectarea şi funcţionarea sistemului electronic, inclusiv procedurile de acces, trebuie să asigure că persoana care accesează sistemul şi furnizează declaraţia pe propria răspundere este persoana numită în declaraţie şi trebuie să fie capabilă să furnizeze, la cerere, o copie pe suport hârtie a tuturor declaraţiilor furnizate electronic. O declaraţie pe propria răspundere poate fi semnată sau confirmată în alt mod, de către orice persoană autorizată să semneze în numele Persoanei fizice care este Utilizator de Criptoactive sau al Persoanei care exercită controlul în conformitate cu legislaţia internă.
2. O declaraţie pe propria răspundere furnizată de o entitate care este Utilizator de Criptoactive este valabilă numai cu condiţia să fie semnată sau confirmată în alt mod de către entitatea respectivă, să fie datată cel târziu la data primirii şi să conţină următoarele informaţii cu privire la entitatea care este Utilizator de Criptoactive: a) denumirea juridică; b) adresa; c) jurisdicţia/jurisdicţiile de rezidenţă fiscală; d) pentru fiecare persoană care face obiectul raportării, numărul de identificare fiscală aferent fiecărei jurisdicţii; e) în cazul unei entităţi care este Utilizator de Criptoactive, alta decât o Entitate Activă sau o Persoană Exclusă, informaţiile prevăzute la subsecţiunea C pct. 1 cu privire la fiecare persoană care exercită controlul asupra entităţii care este Utilizator de Criptoactive, cu excepţia cazului în care respectiva persoană care exercită controlul a furnizat o declaraţie pe propria răspundere în temeiul subsecţiunii C pct. 1, precum şi rolul (rolurile) în temeiul căruia (cărora) fiecare Utilizator care face obiectul raportării este o persoană care exercită controlul asupra entităţii, dacă nu au fost deja stabilite pe baza măsurilor de cunoaştere a clientelei; f) dacă este cazul, informaţii cu privire la criteriile pe care le îndeplineşte pentru a fi considerată o Entitate Activă sau o Persoană Exclusă. Declaraţia pe propria răspundere poate fi completată în prealabil de către Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor pentru a include informaţiile Entităţii care este Utilizator de Criptoactive, cu excepţia jurisdicţiei (jurisdicţiilor) de rezidenţă în scopuri fiscale, în măsura în care acestea sunt deja disponibile în evidenţele sale. În plus, Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor se poate prevala de o declaraţie pe propria răspundere obţinută în ceea ce priveşte Entitatea care este Utilizator de criptoactive în temeiul anexei nr. 2 sau pe o declaraţie pe propria răspundere deja obţinută în alte scopuri fiscale, cum ar fi în scopuri de raportare internă, în contextul FATCA sau în scopul unui Acord Interguvernamental FATCA, în măsura în care conţine toate informaţiile prevăzute la prezentul punct. O declaraţie pe propria răspundere poate fi semnată sau confirmată în alt mod, de către orice persoană autorizată să semneze în numele Entităţii care este Utilizator de criptoactive în conformitate cu normele interne în vigoare. O persoană cu autoritate de a semna o declaraţie pe propria răspundere a unei Entităţi care este Utilizator de criptoactive include, în general, un funcţionar sau administrator al unei corporaţii, un partener al unui parteneriat, un fiduciar al unei fiducii, orice echivalent al titlurilor anterioare şi orice altă persoană care a primit autorizaţia scrisă din partea Entităţii care este Utilizator de criptoactive de a semna documentaţia în numele acelei persoane. Cerinţele pentru valabilitatea declaraţiilor pe propria răspundere în ceea ce priveşte Persoanele fizice care sunt Utilizatori de Criptoactive sau Persoanele care exercită controlul se aplică corespunzător şi pentru valabilitatea declaraţiilor pe propria răspundere în ceea ce priveşte Entităţile care sunt Utilizatori de Criptoactive.
D. Cerinţe generale privind diligenţa fiscală 1. Un Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor care este şi Instituţie Financiară în sensul prezentei anexe se poate baza, în scopul procedurilor de diligenţă fiscală prevăzute în prezenta secţiune, pe procedurile de diligenţă fiscală finalizate în temeiul anexei nr. 1 secţiunile IV şi VI. Un Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor se poate baza şi pe o declaraţie pe propria răspundere deja obţinută în alte scopuri fiscale, cu condiţia ca respectiva declaraţie pe propria răspundere să îndeplinească cerinţele de la subsecţiunea C din prezenta secţiune. Un Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor se poate prevala, de asemenea, de o declaraţie pe propria răspundere deja obţinută în alte scopuri fiscale, cum ar fi în scopuri de raportare internă, în contextul FATCA sau în scopul unui Acord Interguvernamental FATCA, cu condiţia ca o astfel de declaraţie pe propria răspundere să îndeplinească cerinţele de la subsecţiunea C din prezenta secţiune. În astfel de cazuri, un Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor face în continuare obiectul celorlalte elemente ale procedurilor de diligenţă fiscală din prezenta secţiune.
2. Un Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor poate încredinţa unui terţ îndeplinirea obligaţiilor de diligenţă prevăzute în prezenta secţiune, însă aceste obligaţii rămân în responsabilitatea Furnizorului de Servicii de Criptoactive Raportor. Un Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor se poate baza pe o terţă parte pentru a-şi îndeplini obligaţiile de diligenţă fiscală. Se aplică următoarele situaţii în care Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor se poate prevala de documentaţia unei terţe părţi pentru a-şi îndeplini obligaţiile de diligenţă fiscală: în primul rând, în ceea ce priveşte documentele obţinute de furnizori de servicii terţi, agenţi sau, în cazul în care un Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor se prevalează de documentaţia unei companii achiziţionate şi, în al doilea rând, în ceea ce priveşte situaţia în care un Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor se bazează pe alţi Furnizori de Servicii de Criptoactive Raportori care se ocupă de aceeaşi Tranzacţie Relevantă. În cazul în care Furnizorii de Servicii de Criptoactive Raportori utilizează furnizori de servicii pentru a-şi îndeplini obligaţiile de diligenţă fiscală, aceştia pot utiliza documentaţia (inclusiv o declaraţie pe propria răspundere) colectată de furnizorii de servicii, sub rezerva condiţiilor prevăzute de normele legale în vigoare, obligaţiile de diligenţă fiscală fiind responsabilitatea Furnizorilor de Servicii de Criptoactive Raportori. Un Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor poate avea în vedere, de asemenea, documentaţia (inclusiv o declaraţie pe propria răspundere) colectată de un agent al Furnizorului de Servicii de Criptoactive Raportor. Agentul poate păstra documentaţia ca parte a unui sistem informatic întreţinut pentru un singur Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportori sau mai mulţi Furnizori de Servicii de Criptoactive Raportori, cu condiţia ca, în cadrul sistemului, orice Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor în numele căruia agentul păstrează documentaţia să poată accesa cu uşurinţă date privind natura documentaţiei, informaţiile conţinute în documentaţie, inclusiv o copie a documentaţiei în sine, şi valabilitatea acesteia şi trebuie să permită respectivului Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor să transmită cu uşurinţă date, fie direct într-un sistem electronic, fie furnizând astfel de informaţii agentului, cu privire la orice fapte de care ia cunoştinţă şi care pot afecta fiabilitatea documentaţiei. Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor, în măsura în care este aplicabil, stabileşte cum şi când a transmis date cu privire la orice fapte de care a luat cunoştinţă care ar putea afecta fiabilitatea documentaţiei, faptul că orice date transmise au fost prelucrate şi a fost exercitată diligenţa fiscală corespunzătoare cu privire la valabilitatea documentaţiei. Agentul trebuie să aibă un sistem în vigoare pentru a se asigura că orice informaţii pe care le primeşte cu privire la fapte care afectează fiabilitatea documentaţiei sau statutul atribuit Utilizatorului de Criptoactive sunt furnizate tuturor Furnizorilor de Servicii de Criptoactive Raportori pentru care agentul păstrează documentaţia. În cazul în care un Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor achiziţionează compania unui alt Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor care a finalizat întreaga procedură de diligenţă fiscală în conformitate cu secţiunea III cu privire la persoanele fizice care sunt Utilizatori de Criptoactive transferate, acestuia i se permite să se bazeze şi pe stabilirea de către predecesor sau cedent a statutului unei persoane fizice care este Utilizator de Criptoactive până când achizitorul află sau are motive să suspecteze că statutul este inexact sau are loc o schimbare a circumstanţelor. În vederea evitării aplicării repetate sau multiple a procedurilor de diligenţă fiscală de către persoane fizice sau Entităţi care sunt toţi Furnizori de Servicii de Criptoactive Raportori care efectuează aceeaşi Tranzacţie Relevantă cu privire la acelaşi Utilizator de Criptoactive, Furnizorii de Servicii de Criptoactive Raportori desemnează un singur Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor pentru a respecta toate cerinţele de diligenţă fiscală. În acest scop, un Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor poate încheia acorduri contractuale adecvate cu o terţă parte pentru a îndeplini obligaţiile de diligenţă fiscală prevăzute în prezenta secţiune. Astfel de acorduri vor include informaţiile deţinute de Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor necesare unui terţ pentru a respecta şi finaliza procedurile de diligenţă fiscală. Acordurile, de asemenea, vor asigura faptul că Furnizorul de Servicii de Criptoactive care are obligaţia raportării poate obţine de la terţ (terţi) orice informaţii colectate şi verificate cu privire la Utilizatorii de Criptoactive cu scopul de a permite Furnizorului de Servicii de Criptoactive Raportor să demonstreze conformitatea cu cerinţele prezentei secţiuni. În situaţia în care un Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor încheie un acord contractual adecvat cu un terţ (terţi), inclusiv cu un alt Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor pentru a finaliza procedurile de diligenţă fiscală, aceasta nu înseamnă că Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor este exonerat de obligaţiile care îi revin în temeiul prezentei secţiuni, responsabilitatea pentru finalizarea procedurilor de diligenţă fiscală aparţinând, în exclusivitate, acestuia.
SECŢIUNEA IV Definiţiile termenilor Următorii termeni au înţelesul stabilit prin dispoziţiile următoare: A. Criptoactiv care face Obiectul Raportării 1. „Criptoactiv“ înseamnă criptoactiv, în sensul definiţiei de la art. 3 alin. (1) pct. 5 din Regulamentul (UE) 2023/1114. În acest context, o „reprezentare digitală a valorii“ înseamnă că un Criptoactiv trebuie să reprezinte un drept la valoare şi că dreptul de proprietate sau dreptul la o astfel de valoare poate fi tranzacţionat sau transferat altor persoane fizice sau Entităţi într-o manieră digitală. De exemplu, un jeton (token) bazat pe criptografie care permite persoanelor fizice să stocheze valoare, să se angajeze în plăţi şi care nu reprezintă nicio creanţă sau drepturi de membru împotriva unei persoane, drepturi de proprietate sau alte drepturi absolute sau relative este un Criptoactiv. În plus, un jeton (token) criptografic care reprezintă creanţe sau drepturi de membru împotriva unei persoane fizice sau entităţi, drepturi de proprietate sau alte drepturi absolute sau relative [de exemplu, un jeton (token) de securitate sau un contract derivat sau dreptul de a cumpăra sau vinde un activ, inclusiv un Activ Financiar şi un Criptoactiv, la o dată stabilită, preţ sau alt factor prestabilit] şi care poate fi schimbat digital contra unei Monede Fiduciare sau alte Criptoactive este un Criptoactiv. Termenul „Criptoactiv“ este destinat să acopere orice reprezentare digitală a valorii care se bazează pe un registru distribuit securizat criptografic sau o tehnologie similară pentru a valida şi securiza tranzacţiile, în cazul în care dreptul de proprietate sau dreptul asupra unei astfel de valori poate fi tranzacţionat sau transferat altor persoane fizice sau Entităţi într-o manieră digitală. Termenul „Criptoactiv“ cuprinde atât jetoane fungibile, cât şi nefungibile şi, prin urmare, include jetoane nefungibile (NFT-uri) care reprezintă drepturi la obiecte de colecţie, jocuri, opere de artă, documente de proprietate fizică sau financiare care pot fi tranzacţionate sau transferate altor persoane sau entităţi într-o manieră digitală. Alte utilizări ale tehnologiei criptografice care nu sunt reprezentări digitale de valoare nu constituie Criptoactive. Un Criptoactiv are o valoare inerentă care poate fi tranzacţionată sau transferată în manieră digitală şi trebuie să se bazeze pe un registru distribuit securizat criptografic sau pe o tehnologie similară pentru a valida şi securiza tranzacţiile, indiferent dacă tranzacţia este sau nu înregistrată efectiv într-un astfel de registru distribuit sau într-o tehnologie similară. Un registru distribuit este o modalitate descentralizată de înregistrare a tranzacţiilor de Criptoactive în mai multe locuri şi în acelaşi timp. Criptografia se referă la o practică matematică şi informatizată de codificare şi decodificare a datelor care este utilizată pentru a valida şi securiza tranzacţiile într-o manieră descentralizată sau nemediată. Procesul criptografic este utilizat pentru a asigura, într-o manieră descentralizată, integritatea Criptoactivelor, atribuirea clară a Criptoactivelor către utilizatori şi vânzarea Criptoactivelor. Acest proces criptografic permite mai multor părţi să se angajeze în validări nemediate ale tranzacţiilor de Criptoactive, adesea prin verificarea cheilor criptografice publice şi private ale unei tranzacţii. Această validare asigură faptul că utilizatorii care deţin un Criptoactiv nu au schimbat deja acelaşi Criptoactiv într-o altă tranzacţie. Procesul criptografic asigură, de asemenea, tranzacţiile efectuate în Criptoactive prin compilarea fiecărei tranzacţii într-un bloc de alte tranzacţii. Blocul de tranzacţii este apoi adăugat în registrul oficial de tranzacţii, accesibil publicului, cum ar fi un blockchain, odată ce utilizatorul finalizează un algoritm (hash) criptografic. Criptoactivele se pot baza, de asemenea, pe o tehnologie similară care permite deţinerea sau validarea nemediată a Criptoactivelor. Indiferent de tipul de software utilizat, dacă tehnologia care stă la baza Criptoactivului permite validarea şi securizarea tranzacţiilor digitale într-o manieră descentralizată sau nemediată, aceasta este considerată o tehnologie similară cu un registru distribuit securizat criptografic.
2. „Monedă digitală emisă de Banca Centrală“ înseamnă orice monedă fiduciară digitală emisă de o Bancă Centrală sau de o altă autoritate monetară. Monedele digitale emise de Banca Centrală nu sunt considerate Criptoactive Relevante, având în vedere că sunt o formă digitală a Monedei Fiduciare. 3. „Bancă Centrală“ înseamnă o instituţie care este, prin lege sau prin hotărâre de guvern, autoritatea principală, în afară de guvernul propriu-zis al jurisdicţiei, care emite instrumente destinate să circule ca monedă. O astfel de instituţie poate include un organism care este separat de guvernul jurisdicţiei, fie că este deţinut sau nu, în totalitate sau parţial, de către jurisdicţie. 4. „Criptoactiv care face obiectul raportării“ sau „Criptoactiv Relevant“ înseamnă orice Criptoactiv care nu este o monedă digitală emisă de o Bancă Centrală, o monedă electronică (produse de monedă electronică specificate) sau orice Criptoactiv în privinţa căreia Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor a stabilit în mod corespunzător că nu poate fi utilizat în scopuri de plată sau de investiţii. Criptoactivele Relevante sunt Criptoactive cu privire la care Furnizorii de Servicii de Criptoactive Raportori trebuie să îndeplinească cerinţele de raportare şi de diligenţă fiscală. În cazul în care o persoană fizică sau o Entitate este un Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor şi efectuează în alt mod schimburi de Criptoactive Relevante, aceasta nu este obligată să raporteze informaţii cu privire la schimburile efectuate în Criptoactive care nu sunt Criptoactive Relevante. Pentru a determina în mod adecvat dacă un Criptoactiv nu poate fi utilizat în scopuri de plată sau de investiţii, Furnizorii de Servicii de Criptoactive Raportori, într-o primă etapă, trebuie să se prevaleze de clasificarea Criptoactivului care a fost făcută în scopul de a stabili dacă Criptoactivul este un activ virtual în scopul respectării legislaţiei pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului în conformitate cu recomandările Grupului de acţiune financiară. În cazul în care un Criptoactiv este considerat un activ virtual în conformitate cu recomandările Grupului de acţiune financiară în virtutea faptului că poate fi utilizat în scopuri de plată sau de investiţii, acesta trebuie considerat un Criptoactiv Relevant în sensul prezentei anexe. În situaţia în care un activ nu este un activ virtual în conformitate cu recomandările Grupului de acţiune financiară sau Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor nu a făcut o determinare în acest sens, Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor trebuie să stabilească, pentru fiecare Criptoactiv, dacă acesta nu poate fi utilizat în scopuri de plată sau de investiţii. Numai atunci când acest test poate fi confirmat, Criptoactivul nu trebuie considerat un Criptoactiv Relevant. În cazul în care există îndoieli cu privire la faptul dacă Criptoactivul poate fi utilizat în scopuri de plată sau de investiţii, Criptoactivul trebuie considerat un Criptoactiv Relevant. Pentru a evalua dacă un Criptoactiv nu poate fi utilizat în scopuri de plată sau de investiţii, pot fi luate în considerare următoarele aspecte: (i) Criptoactivele care reprezintă active financiare sau fac obiectul reglementărilor financiare pot fi utilizate în scopuri de plată sau de investiţii şi, prin urmare, trebuie considerate Criptoactive Relevante; (ii) NFT-urile sunt în multe cazuri comercializate ca obiecte de colecţie. Cu toate acestea, această funcţie nu împiedică un astfel de NFT să poată fi utilizat în scopuri de plată sau de investiţii. Este important să se ia în considerare natura NFT-ului şi funcţia sa în practică şi nu ce terminologie sau termeni de marketing sunt utilizaţi. NFT-urile care pot fi utilizate în scopuri de plată sau de investiţii în practică constituie Criptoactive Relevante. Prin urmare, Furnizorii de Servicii de Criptoactive Raportori ar trebui să ia în considerare, de la caz la caz, dacă un NFT nu poate fi utilizat în scopuri de plată sau de investiţii, luând în considerare utilizarea acceptată în mod obişnuit a Criptoactivului. NFT-urile care sunt tranzacţionate pe o piaţă pot fi utilizate în scopuri de plată sau de investiţii şi, prin urmare, trebuie considerate Criptoactive Relevante; (iii) Anumite Criptoactive pot fi schimbate sau răscumpărate numai într-o reţea fixă limitată sau într-un mediu limitat pentru anumite bunuri şi servicii. În acest context, sintagma „bunuri şi servicii“ poate include şi bunuri şi servicii digitale, cu condiţia ca aceste Criptoactive să fie caracterizate prin operarea într-o reţea fixă limitată sau într-un mediu dincolo de care Criptoactivele nu pot fi transferate sau schimbate pe o piaţă secundară în afara sistemului cu circuit închis şi nu pot fi vândute sau schimbate la o rată de piaţă în interiorul sau în afara circuitului închis. Astfel de Criptoactive nu ar putea, în general, să fie utilizate în scopuri de plată sau de investiţii.
5. În sensul prezentei anexe, „Monedă Electronică (produs de monedă electronică specificat)“ înseamnă orice Criptoactiv care este: a) o reprezentare digitală a unei singure monede fiduciare; Se va considera că un Criptoactiv reprezintă şi reflectă digital valoarea Monedei Fiduciare în care este exprimat. În consecinţă, un Criptoactiv care reflectă valoarea mai multor monede sau active nu este un Produs de monedă electronică specificat.
b) emis la primirea de fonduri în scopul efectuării de operaţiuni de plată; În acest sens, Criptoactivul trebuie emis la primirea fondurilor. Aceasta înseamnă că un Produs de monedă electronică specificat este un produs preplătit. Actul de „emitere“ este interpretat în sens larg ca incluzând activitatea de punere la dispoziţie a valorii stocate preplătite şi a mijloacelor de plată în schimbul fondurilor. În plus, Criptoactivul trebuie să fie emis în scopul efectuării de tranzacţii de plată.
c) reprezentat de o creanţă asupra emitentului exprimată în aceeaşi monedă fiduciară; În acest sens, o „creanţă“ include orice creanţă monetară împotriva emitentului, reflectând valoarea Monedei Fiduciare reprezentată de Criptoactivul emis clientului.
d) acceptat ca plată de către o persoană fizică sau juridică, alta decât emitentul; Un Criptoactiv trebuie să fie acceptat de o persoană fizică sau juridică, alta decât emitentul, pentru a fi un Produs de monedă electronică specificat, prin care aceste terţe părţi trebuie să accepte Criptoactivul ca mijloc de plată. Pe cale de consecinţă, valoarea monetară stocată în anumite instrumente preplătite este concepută să răspundă unor nevoi precise şi poate fi utilizată numai într-un mod limitat, fie deoarece acestea permit deţinătorului de monedă electronică să achiziţioneze bunuri sau servicii numai în locaţiile emitentului de monedă electronică sau în cadrul unei reţele limitate de furnizori de servicii care au un acord comercial direct cu un emitent profesionist, fie deoarece acestea pot fi utilizate numai pentru achiziţionarea unei game limitate de bunuri sau servicii.
e) în temeiul cerinţelor de reglementare aplicabile emitentului, rambursabil în orice moment şi la valoarea nominală pentru aceeaşi monedă fiduciară, la cererea deţinătorului produsului. În acest sens, „aceeaşi“ Monedă Fiduciară se referă la Moneda Fiduciară pentru care Criptoactivul este o reprezentare digitală. Atunci când se procedează la o răscumpărare, se recunoaşte că emitentul poate deduce din suma de răscumpărare orice comisioane sau costuri de tranzacţie. Termenul „Monedă Electronică (produs de monedă electronică specificat)“ nu include un produs creat cu unicul scop de a facilita transferul de fonduri de la un client la o altă persoană în conformitate cu instrucţiunile clientului şi care nu pot fi utilizate pentru a stoca valoare. Un produs nu este creat cu unicul scop de a facilita transferul de fonduri dacă, pe parcursul desfăşurării normale a activităţii entităţii care efectuează transferul, fie fondurile legate de produsul respectiv sunt deţinute mai mult de 60 de zile de la primirea instrucţiunilor de facilitare a transferului, fie, în cazul în care nu se primesc instrucţiuni, fondurile legate de produsul respectiv sunt deţinute mai mult de 60 de zile de la primirea fondurilor.
B. Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor 1. „Furnizor de Servicii de Criptoactive“ înseamnă furnizor de servicii de criptoactive, în sensul definiţiei de la art. 3 alin. (1) pct. 15 din Regulamentul (UE) 2023/1.114. 2. „Operator de Criptoactive“ înseamnă un prestator de servicii de criptoactive care nu are calitatea de Furnizor de Servicii de Criptoactive. 3. „Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor“ înseamnă orice Furnizor de Servicii de Criptoactive şi orice Operator de Criptoactive, care desfăşoară activitate economică şi furnizează unul sau mai multe servicii de criptoactive care implică tranzacţii de schimb pentru sau în numele Utilizatorilor (clienţilor) care fac obiectul raportării, inclusiv acţionând ca o contraparte sau ca intermediar pentru Tranzacţiile de schimb sau prin punerea la dispoziţie a unei platforme de tranzacţionare. Expresia „desfăşoară activitate economică“ exclude persoanele fizice sau Entităţile care prestează un serviciu foarte rar din motive necomerciale. Pentru a stabili ce se înţelege prin „desfăşoară activitate economică“ se poate face referire la regulile relevante ale fiecărei jurisdicţii. Un serviciu care efectuează Tranzacţii de schimb include orice serviciu prin care clientul poate primi Criptoactive Relevante contra Monedă Fiduciară sau viceversa sau poate schimba Criptoactive Relevante contra altor Criptoactive Relevante. Activităţile unui fond de investiţii care investeşte în Criptoactive Relevante nu constituie un serviciu care efectuează Tranzacţii de schimb, deoarece astfel de activităţi nu permit investitorilor în fond să efectueze tranzacţii de schimb. O persoană fizică sau o Entitate care efectuează Tranzacţii de schimb va fi un Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor numai dacă desfăşoară astfel de activităţi pentru sau în numele clienţilor. Aceasta înseamnă, de exemplu, că o persoană fizică sau o Entitate care este angajată exclusiv în validarea tranzacţiilor din registrul distribuit în Criptoactivele Relevante nu este un Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor, chiar şi în cazul în care o astfel de validare este remunerată. O persoană fizică sau o Entitate poate efectua Tranzacţii de schimb pentru sau în numele clienţilor, acţionând ca o contraparte sau intermediar pentru Tranzacţiile de schimb. Exemple de persoane fizice sau Entităţi care pot presta servicii de efectuare a Tranzacţiilor de schimb în calitate de contraparte sau de intermediar includ: (i) distribuitori care acţionează pe cont propriu pentru a cumpăra şi vinde Criptoactive Relevante clienţilor; (ii) operatorii de ATM-uri pentru Criptoactive, care permit schimbul de Criptoactive Relevante contra Monedă Fiduciară sau alte Criptoactive Relevante prin astfel de ATM-uri; (iii) Bursele de Criptoactive care acţionează ca formatori de piaţă şi percep o marjă dintre preţurile de cumpărare şi cele de vânzare cu titlu de comision de tranzacţie pentru serviciile lor; (iv) brokeri de Criptoactive Relevante, în cazul în care acţionează în numele clienţilor pentru a finaliza ordine de cumpărare sau vânzare a unui interes în Criptoactive Relevante; şi (v) persoane fizice sau Entităţi care subscriu la unul sau mai multe Criptoactive Relevante. Deşi crearea şi emiterea unică a unui Criptoactiv Relevant nu ar fi considerată un serviciu care efectuează Tranzacţii de schimb în calitate de contraparte sau intermediar, achiziţionarea directă de Criptoactive Relevante de la un emitent pentru a revinde şi distribui astfel de Criptoactive Relevante clienţilor se consideră a fi efectuarea unei Tranzacţii de schimb.
O persoană fizică sau o Entitate poate efectua, de asemenea, Tranzacţii de schimb pentru sau în numele clienţilor, punând la dispoziţie o platformă de tranzacţionare care oferă posibilitatea acestor clienţi de a efectua tranzacţii de schimb pe o astfel de platformă. O „platformă de tranzacţionare“ include orice program software sau aplicaţie care permite utilizatorilor să efectueze (parţial sau integral) Tranzacţii de schimb. O persoană fizică sau o Entitate care pune la dispoziţie o platformă care include doar o funcţionalitate de panou de afişaj pentru postarea preţurilor de cumpărare, vânzare sau conversie ale Criptoactivelor Relevante nu ar fi un Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor, deoarece nu ar oferi un serviciu care să permită utilizatorilor să efectueze Tranzacţii de schimb. Din acelaşi motiv, o persoană fizică sau o Entitate care creează sau vinde exclusiv software sau o aplicaţie nu este un Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor, atât timp cât nu utilizează un astfel de software sau aplicaţie pentru furnizarea unui serviciu care efectuează Tranzacţii de schimb pentru sau în numele clienţilor. Se va considera că o persoană fizică sau o Entitate pune la dispoziţie o platformă de tranzacţionare în măsura în care exercită un control sau o influenţă suficientă asupra platformei, permiţându-i să respecte obligaţiile de diligenţă fiscală şi de raportare cu privire la Tranzacţiile de schimb încheiate pe platformă. Dacă o persoană fizică sau o Entitate exercită un astfel de control sau o influenţă suficientă trebuie evaluată într-o manieră consecventă cu Recomandările Grupului de acţiune financiară şi ghidurile aferente. O persoană fizică sau o Entitate poate fi un Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor prin desfăşurarea altor activităţi decât acţionarea în calitate de contraparte sau intermediar pentru o Tranzacţie de schimb sau punerea la dispoziţie a unei platforme de tranzacţionare, atât timp cât oferă în mod funcţional un serviciu, în calitate de companie, efectuând Tranzacţii de schimb pentru sau în numele clienţilor. Tehnologia implicată în furnizarea unui astfel de serviciu este irelevantă pentru a stabili dacă o persoană fizică sau o Entitate este un Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor.
4. „Servicii de Criptoactive“ înseamnă servicii de criptoactive, în sensul definiţiei de la art. 3 alin. (1) pct. 16 din Regulamentul (UE) 2023/1.114, inclusiv participaţii şi împrumuturi.
C. Tranzacţie care face Obiectul Raportării sau tranzacţie relevantă 1. „Tranzacţie care face obiectul raportării“ înseamnă orice: a) Tranzacţie de Schimb; şi b) Transfer de Criptoactive care fac obiectul raportării. Termenul „Tranzacţie relevantă“ se referă la orice schimb de Criptoactive Relevante şi Monede Fiduciare, orice schimb între una sau mai multe forme de Criptoactive Relevante şi Transferuri de Criptoactive Relevante, inclusiv Tranzacţii de plată cu amănuntul care fac obiectul raportării. Această definiţie vizează acele tranzacţii care ar putea genera evenimente de impozitare şi anume, câştiguri de capital şi impozitarea veniturilor.
2. „Tranzacţie de Schimb“ înseamnă orice: a) schimb între criptoactive care fac obiectul raportării şi monede fiduciare; şi b) schimb între una sau mai multe forme de criptoactive care fac obiectul raportării. În acest scop, un schimb include deplasarea unui Criptoactiv Relevant de la o adresă de portofel la alta, luând în considerare un alt Criptoactiv Relevant sau Monedă Fiduciară.
3. „Tranzacţie de plată cu amănuntul care face obiectul raportării“ înseamnă un transfer de Criptoactive care fac obiectul raportării (Relevante) în schimbul unor bunuri sau servicii cu o valoare mai mare de 50.000 USD, sau un cuantum echivalent în orice altă monedă. Acest termen acoperă situaţiile în care un Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor transferă Criptoactive Relevante utilizate de un client pentru a achiziţiona bunuri sau servicii de la un comerciant care primeşte cu titlu oneros Criptoactivele Relevante. De exemplu, un Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor poate efectua Tranzacţii Relevante între un comerciant şi clienţii săi pentru a permite plata pentru bunuri sau servicii cu Criptoactive Relevante. În cazul în care un Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor transferă plata efectuată în Criptoactive Relevante de la un client la comerciant pentru o valoare peste pragul specificat, Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor trebuie să raporteze un astfel de Transfer drept o Tranzacţie de plată cu amănuntul care face obiectul raportării. În ceea ce priveşte astfel de transferuri, Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor trebuie să considere, de asemenea, clientul comerciantului ca Utilizator de Criptoactive, cu condiţia ca Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor să aibă obligaţia de a verifica identitatea unui astfel de client în conformitate cu legislaţia pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, în virtutea Tranzacţiei de plată cu amănuntul care face obiectul raportării.
4. „Transfer“ înseamnă o tranzacţie prin care se transferă un criptoactiv care face obiectul raportării de la sau către adresa criptoactivelor sau contul unui Utilizator de Criptoactive, altele decât adresa criptoactivelor sau contul administrat de Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor în numele aceluiaşi Utilizator de criptoactive, în cazul în care, pe baza cunoştinţelor de care dispune la momentul tranzacţiei, Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor nu poate stabili că tranzacţia este o tranzacţie de schimb. Termenul „Transfer“ înseamnă o tranzacţie care mută un Criptoactiv Relevant de la sau către adresa sau contul de Criptoactiv al unui Utilizator de Criptoactive, altul decât cel menţinut de Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor în numele aceluiaşi Utilizator de Criptoactive. Un Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor poate clasifica o Tranzacţie Relevantă drept Transfer numai dacă, pe baza cunoştinţelor Furnizorului de Servicii de Criptoactive Raportor la momentul tranzacţiei, acesta nu poate stabili că tranzacţia este o Tranzacţie de schimb. Aceste cunoştinţe trebuie determinate prin referire la cunoştinţele reale ale Furnizorului de Servicii de Criptoactive Raportor pe baza informaţiilor disponibile şi a gradului de expertiză şi înţelegere necesare pentru efectuarea Tranzacţiei Relevante. De exemplu, pot exista cazuri în care un Utilizator de Criptoactive cumpără sau vinde un Criptoactiv Relevant contra Monedă Fiduciară, deşi Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor nu are cunoştinţe reale despre contravaloarea subiacentă. Acesta ar fi, de exemplu, cazul în care Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor a efectuat numai transferul Criptoactivelor Relevante în şi din contul Utilizatorului de Criptoactive, fără vizibilitate asupra segmentului de Monedă Fiduciară al tranzacţiei. Astfel de tranzacţii sunt considerate Tranzacţii Relevante, dar Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor raportează astfel de tranzacţii Relevante drept Transferuri. Un „Transfer“ ar include, de asemenea, cazul în care un Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor facilitează primirea unui Criptoactiv Relevant de către o persoană fizică sau o Entitate prin intermediul unui airdrop atunci când Criptoactivele sunt nou-emise. De exemplu, în contextul unei bifurcaţii (hard-fork), un nou Criptoactiv Relevant diferă de un Criptoactiv Relevant tradiţional. Ca urmare, dezvoltatorii bifurcaţiei trimit, de obicei, un flux de noi Criptoactive Relevante tuturor posesorilor de Criptoactive Relevante tradiţionale şi Utilizatorii de Criptoactive respectivi vor deţine noile Criptoactive Relevante în plus faţă de Criptoactivele Relevante tradiţionale. De exemplu, primirea unui airdrop pentru un nou Criptoactiv Relevant este considerată un transfer de intrare către Utilizatorul de Criptoactive destinatar.
5. „Monedă Fiduciară“ înseamnă moneda oficială a unei jurisdicţii, emisă de o jurisdicţie sau de o Bancă Centrală sau de o autoritate monetară desemnată de o jurisdicţie, reprezentată de bancnote sau monede fizice sau de monede în diferite forme digitale, printre care rezerve bancare şi monedele digitale emise de banca centrală. Termenul include şi moneda băncii comerciale şi produsele de monedă electronică (moneda electronică), inclusiv Produsele de monedă electronică specificate. În consecinţă, o monedă stabilă care se califică drept Produs de monedă electronică specificat este considerată drept Monedă Fiduciară.
D. Utilizator care face Obiectul Raportării 1. „Utilizator care face obiectul raportării“ înseamnă un Utilizator de criptoactive care este o persoană care face obiectul raportării rezidentă într-un stat membru sau într-o jurisdicţie calificată din afara Uniunii Europene. 2. „Utilizator de Criptoactive“ înseamnă o persoană fizică sau o Entitate care este clienta unui Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor în scopul efectuării de Tranzacţii care fac Obiectul Raportării (tranzacţii relevante). O persoană fizică sau o Entitate, alta decât o Instituţie Financiară sau un Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor care acţionează în calitate de Utilizator de Criptoactive în beneficiul sau în numele unei alte persoane fizice sau al unei alte Entităţi în calitate de agent, custode, mandatar, semnatar, consilier de investiţii sau intermediar nu este considerată drept Utilizator de Criptoactive, ci cealaltă persoană fizică sau Entitate este considerată drept Utilizator de Criptoactive. În cazul în care un Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor prestează un serviciu prin care se efectuează Tranzacţii de Plată cu Amănuntul care fac Obiectul Raportării pentru un comerciant sau în numele acestuia, Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor consideră şi clientul care este contrapartea comerciantului pentru aceste Tranzacţii de Plată cu Amănuntul care fac Obiectul Raportării drept Utilizator de Criptoactive în ceea ce priveşte respectiva tranzacţie, cu condiţia ca Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor să aibă obligaţia de a verifica identitatea acestui client în cadrul Tranzacţiei de Plată cu Amănuntul care face Obiectul Raportării în conformitate cu normele naţionale de combatere a spălării banilor. Orice persoană fizică sau Entitate identificată de Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor în scopul efectuării Tranzacţiilor Relevante este considerată drept Utilizator de Criptoactive, indiferent dacă Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor păstrează în siguranţă Criptoactivele Relevante în numele Utilizatorului de Criptoactive sau caracterizarea juridică a relaţiei dintre Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor şi respectiva persoană fizică sau Entitate. O persoană fizică sau Entitate, alta decât o Instituţie Financiară sau un Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor, care acţionează în calitate de Utilizator de Criptoactive în beneficiul sau în contul unei alte persoane fizice sau Entităţi în calitate de agent, custode, mandatar, semnatar, consilier de investiţii sau intermediar, nu este considerată drept Utilizator de Criptoactive şi o astfel de altă persoană fizică sau Entitate este considerată drept Utilizator de Criptoactive. În aceste scopuri, un Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor se poate prevala de informaţiile pe care le deţine (inclusiv informaţiile colectate în conformitate cu legislaţia pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului), pe baza cărora poate determina în mod rezonabil dacă persoana fizică sau Entitatea acţionează în beneficiul sau în contul unei alte persoane fizice sau Entităţi. Pentru a confirma dacă un Utilizator de Criptoactive poate fi un Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor sau o Instituţie Financiară, un Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor se poate baza, de exemplu, pe verificarea încrucişată a informaţiilor furnizate de Utilizatorul său de Criptoactive cu listele instituţiilor reglementate care indică alţi Furnizori de Servicii de Criptoactive Raportori sau Instituţii Financiare, dacă sunt disponibile. Un Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor poate efectua Tranzacţii Relevante care permit unui comerciant să ofere clienţilor săi posibilitatea de a efectua plăţi sub formă de Criptoactive Relevante, în schimbul unei achiziţii de bunuri sau servicii. În aceste cazuri şi cu condiţia ca valoarea tranzacţiei să depăşească 50.000 USD, tranzacţia este considerată o Tranzacţie Relevantă, în virtutea faptului că este o Tranzacţie de plată cu amănuntul care face obiectul raportării. Pentru Tranzacţiile de plată cu amănuntul care fac obiectul raportării, Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor trebuie să considere clientul comerciantului drept Utilizator de Criptoactive, iar tranzacţia trebuie raportată ca Tranzacţie de plată cu amănuntul care face obiectul raportării în conformitate cu secţiunea II subsecţiunea B pct. 3 lit. f), cu condiţia ca Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor să aibă obligaţia de a verifica identitatea unui astfel de client în conformitate cu normele naţionale de combatere a spălării banilor, în temeiul Tranzacţiei de plată cu amănuntul care face obiectul raportării. Cerinţa de verificare a identităţii clientului înseamnă o cerinţă în conformitate cu normele naţionale de combatere a spălării banilor care impune Furnizorului de Servicii de Criptoactive Raportori să verifice identitatea utilizând documente, date sau informaţii fiabile, independente.
3. „Persoană fizică care este Utilizator de Criptoactive“ înseamnă un Utilizator de Criptoactive care este persoană fizică. 4. „Persoană fizică care este Utilizator de Criptoactive Preexistent“ înseamnă o persoană fizică care este Utilizator de Criptoactive şi care are stabilită o relaţie cu Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor la data de 31 decembrie 2025. 5. „Entitate care este Utilizator de Criptoactive“ înseamnă un Utilizator de Criptoactive care este entitate. 6. „Entitate care este Utilizator de Criptoactive Preexistent“ înseamnă o entitate care este Utilizator de Criptoactive şi care are stabilită o relaţie cu Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor la data de 31 decembrie 2025. Un Utilizator de Criptoactive este clasificat, în primul rând, în funcţie de faptul dacă este o persoană fizică sau o Entitate şi, în al doilea rând, în funcţie de data la care a stabilit o relaţie ca atare cu un Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor. Astfel, un Utilizator de Criptoactive poate fi fie o „Persoană fizică care este Utilizator de Criptoactive Preexistent“, o „Entitate care este Utilizator de Criptoactive Preexistent“, o „Persoană fizică care este Utilizator de Criptoactive“ şi/sau o „Entitate care este Utilizator de Criptoactive“. Ca atare, Persoanele fizice care sunt Utilizatori de Criptoactive Preexistenţi şi Entităţile care sunt Utilizatori de Criptoactive Preexistenţi sunt Utilizatori de Criptoactive care au stabilit o relaţie în calitate de client al Furnizorului de Servicii de Criptoactive Raportor începând cu 31 decembrie 2025 şi sunt, prin urmare, un subset de Persoane fizice care sunt Utilizatori de Criptoactive şi, respectiv, Entităţi care sunt Utilizatori de Criptoactive.
7. „Persoană care face obiectul raportării“ înseamnă o persoană dintr-o jurisdicţie care face obiectul raportării, alta decât o persoană exclusă. 8. Termenul „Jurisdicţie care face obiectul raportării“ înseamnă orice jurisdicţie: a) cu care este în vigoare un acord sau o înţelegere în temeiul căreia Jurisdicţia este obligată să furnizeze informaţiile specificate în secţiunea II cu privire la Persoanele care fac obiectul raportării rezidente în respectiva jurisdicţie şi b) care este identificată ca atare într-o listă publicată de respectiva Jurisdicţie. Fiecare jurisdicţie trebuie să pună la dispoziţia publicului o astfel de listă şi să o actualizeze după caz (de exemplu, de fiecare dată când jurisdicţia semnează un acord cu privire la schimbul de informaţii în conformitate cu aceste norme sau un astfel de acord intră în vigoare).
9. „Persoană dintr-o jurisdicţie care face obiectul raportării“ înseamnă o entitate sau o persoană fizică care are rezidenţa într-o jurisdicţie care face obiectul raportării în temeiul legislaţiei fiscale a jurisdicţiei respective sau patrimoniul succesoral al unei persoane decedate care era rezidentă a unei jurisdicţii care face obiectul raportării. În acest sens, o entitate precum o societate în nume colectiv, o societate cu răspundere limitată sau o construcţie juridică similară care nu are rezidenţă fiscală este considerată ca fiind rezidentă în jurisdicţia în care se află sediul conducerii efective. Legislaţia internă diferă în ceea ce priveşte tratamentul societăţilor în nume colectiv (inclusiv societăţile cu răspundere limitată). Unele jurisdicţii tratează societăţile în nume colectiv drept unităţi impozabile (uneori chiar drept companii), în timp ce alte jurisdicţii adoptă ceea ce se poate numi abordarea transparentă din punct de vedere fiscal, conform căreia societatea în nume colectiv nu este luată în considerare în scopuri fiscale. În cazul în care o societate în nume colectiv este considerată o companie sau impozitată în acelaşi mod, aceasta ar fi, în general, un rezident al Jurisdicţiei care face obiectul raportării care impozitează societatea în nume colectiv. Cu toate acestea, în cazul în care o societate în nume colectiv este considerată ca fiind transparentă din punct de vedere fiscal într-o Jurisdicţie care face obiectul raportării, societatea în nume colectiv nu este „supusă impozitării“ în acea jurisdicţie şi, prin urmare, nu poate fi rezidentă a acesteia. În acest sens, o Entitate precum o societate în nume colectiv, o societate privată cu răspundere limitată sau o construcţie juridică similară care nu are rezidenţă fiscală este considerată ca fiind rezidentă în jurisdicţia în care se află sediul conducerii efective. În acest sens, o persoană juridică sau o construcţie juridică este considerată a fi „similară“ cu o societate în nume colectiv şi cu o societate cu răspundere limitată în cazul în care aceasta nu este tratată ca o unitate impozabilă într-o Jurisdicţie care face obiectul raportării, în temeiul legislaţiei fiscale a acestei Jurisdicţii care face obiectul raportării. "Locul conducerii efective“ este locul în care conducerea-cheie şi deciziile comerciale care sunt necesare pentru desfăşurarea activităţii Entităţii în ansamblu sunt luate în esenţă. Toate faptele şi circumstanţele relevante trebuie examinate pentru a determina locul conducerii efective. Termenul „Persoană dintr-o Jurisdicţie care face obiectul raportării“ include, de asemenea, patrimoniul succesoral al unei persoane decedate care era rezidentă a unei Jurisdicţii care face obiectul raportării. Pentru a stabili înţelesul sintagmei „patrimoniu succesoral“ trebuie să se facă trimitere la normele specifice ale fiecărei jurisdicţii privind transferul sau moştenirea drepturilor şi obligaţiilor în caz de deces.
10. „Persoane care exercită Controlul“ înseamnă persoanele fizice care exercită controlul asupra unei entităţi. În cazul unei fiducii, acest termen înseamnă constituitorul (constituitorii), fiduciarul (fiduciarii), protectorul (protectorii) (dacă este cazul), beneficiarul (beneficiarii) sau clasa (clasele) de beneficiari, precum şi orice altă persoană fizică (alte persoane fizice) care exercită un control efectiv definitiv asupra fiduciei şi, în cazul unei construcţii juridice care nu este o fiducie, acest termen desemnează persoanele aflate în poziţii echivalente sau similare. Termenul „Persoană care exercită controlul“ se interpretează în mod similar termenului „beneficiar real“, în sensul definiţiei de la art. 4 din Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare, în ceea ce îi priveşte pe Furnizorii de Servicii de Criptoactive Raportori. Pentru o Entitate care este o persoană juridică, termenul „Persoane care exercită controlul“ înseamnă persoana fizică (persoanele fizice) care exercită controlul asupra Entităţii. „Controlul“ asupra unei Entităţi este exercitat, în general, de către persoana fizică (persoanele fizice) care, în ultimă instanţă, deţine (deţin) pachetul de control asupra Entităţii. „Pachetul de control“ depinde de structura de proprietate a persoanei juridice şi este, de obicei, identificat pe baza unui prag care aplică o abordare bazată pe risc [de exemplu, orice persoană (persoane) care deţine (deţin) mai mult de un anumit procent din persoana juridică, cum ar fi 25%]. În cazul în care nicio persoană fizică (persoane fizice) nu exercită controlul prin participaţie, Persoana (persoanele) care exercită controlul asupra Entităţii va (vor) fi persoana fizică (persoanele fizice) care exercită controlul asupra Entităţii prin alte mijloace. În cazul în care nicio persoană fizică (persoane fizice) nu este (sunt) identificată (identificate) ca exercitând controlul asupra Entităţii, Persoana (persoanele) care exercită controlul asupra Entităţii va (vor) fi persoana fizică (persoanele fizice) care ocupă o funcţie de conducere de rang superior. În cazul unei fiducii, termenul „Persoanele care exercită controlul“ înseamnă constituitorul (constituitorii), fiduciarul (fiduciarii), protectorul (protectorii) (dacă este cazul), beneficiarul (beneficiarii) sau clasa (clasele) de beneficiari, precum şi orice altă persoană fizică (alte persoane fizice) care exercită un control efectiv definitiv asupra fiduciei. Constituitorul (constituitorii), fiduciarul (fiduciarii), protectorul (protectorii) (dacă este cazul), beneficiarul (beneficiarii) sau clasa (clasele) de beneficiari trebuie să fie întotdeauna considerate ca fiind Persoane care exercită controlul asupra fiduciei, indiferent dacă oricare dintre aceştia exercită sau nu controlul asupra fiduciei. În plus, orice altă persoană fizică (persoane fizice) care exercită controlul efectiv în ultimă instanţă asupra fiduciei (inclusiv printr-un lanţ de control sau proprietate) trebuie, de asemenea, considerată o Persoană care exercită controlul asupra fiduciei. În vederea stabilirii sursei fondurilor din contul (conturile) deţinut (deţinute) de fiducie, în cazul în care constituitorul (constituitorii) unei fiducii este (sunt) o Entitate, Furnizorii de Servicii de Criptoactive Raportori trebuie, de asemenea, să identifice Persoana (persoanele) care exercită controlul asupra fiduciei şi să le raporteze ca Persoană (persoane) care exercită controlul asupra fiduciei. Pentru beneficiarul (beneficiarii) fiduciilor care este (sunt) desemnat (desemnaţi) în funcţie de caracteristici sau de clasă, Furnizorii de Servicii de Criptoactive Raportori trebuie să obţină suficiente informaţii cu privire la beneficiar (beneficiari) pentru a convinge Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor că va fi în măsură să stabilească identitatea beneficiarului (beneficiarilor) la momentul plăţii sau atunci când beneficiarul (beneficiarii) intenţionează să exercite drepturi dobândite. Prin urmare, această ocazie va constitui o schimbare a circumstanţelor şi va declanşa procedurile relevante. În cazul unei construcţii juridice, alta decât o fiducie, termenul „Persoane care exercită controlul“ înseamnă persoane aflate în poziţii echivalente sau similare cu cele care exercită controlul asupra unei fiducii. Astfel, luând în considerare diferitele forme şi structuri ale construcţiilor juridice, Furnizorii de Servicii de Criptoactive Raportori vor identifica şi raporta persoanele aflate în poziţii echivalente sau similare, ca cele care trebuie identificate şi raportate pentru fiducii. În ceea ce priveşte persoanele juridice care sunt similare din punct de vedere funcţional cu trusturile (de exemplu, fundaţiile), Furnizorii de Servicii de Criptoactive Raportori vor identifica Persoanele care exercită controlul prin proceduri similare de diligenţă fiscală ca cele necesare pentru fiducii, în vederea atingerii unor niveluri adecvate de raportare.
11. „Entitate Activă“ înseamnă orice entitate care îndeplineşte oricare dintre următoarele criterii: a) mai puţin de 50% din venitul brut al entităţii pentru anul calendaristic precedent sau pentru altă perioadă de raportare adecvată este venit pasiv şi mai puţin de 50% din activele deţinute de entitate în cursul anului calendaristic precedent sau al altei perioade de raportare adecvate sunt active care produc sau sunt deţinute pentru a produce venit pasiv. Pentru a stabili înţelesul sintagmei „venit pasiv“ trebuie să se facă trimitere la normele specifice ale fiecărei jurisdicţii. În general, se consideră că venitul pasiv include partea din venitul brut care constă în: a) dividende; b) dobândă; c) venituri echivalente dobânzilor sau dividendelor; d) chirii şi redevenţe, altele decât chiriile şi redevenţele obţinute în desfăşurarea activă a unei activităţi desfăşurate, cel puţin parţial, de angajaţii Entităţii; e) contracte cu rentă viageră; f) venituri provenite din Criptoactive Relevante; g) excedentul de câştiguri în raport cu pierderile din vânzarea sau tranzacţionarea de Criptoactive Relevante sau Active Financiare; h) excedentul de câştiguri în raport cu pierderile din tranzacţii (inclusiv contracte futures, contracte forward, opţiuni şi tranzacţii similare) în orice Criptoactive Relevante sau Active Financiare; i) excedentul câştigurilor valutare în raport cu pierderile valutare; j) venitul net din swapuri; sau k) sume primite în baza contractelor de asigurare cu valoare de răscumpărare.
Fără a aduce atingere celor de mai sus, venitul pasiv nu va include, în cazul unei Entităţi care acţionează în mod regulat ca distribuitor de Criptoactive Relevante sau Active Financiare, niciun venit din orice tranzacţie încheiată în cursul normal al activităţii respectivului distribuitor în calitate de distribuitor. În plus, veniturile obţinute din active pentru a investi capitalul unei companii de asigurări pot fi tratate ca venituri active;
b) toate activităţile entităţii constau, în esenţă, în deţinerea (în totalitate sau parţial) a acţiunilor subscrise emise de una sau mai multe filiale ale căror tranzacţii sau activităţi sunt diferite de activităţile unei Instituţii Financiare sau în finanţarea şi prestarea de servicii respectivelor filiale. Totuşi, o entitate nu are statutul de Entitate Activă dacă funcţionează (sau se prezintă) drept un fond de investiţii, cum ar fi un fond de investiţii în societăţi necotate, un fond cu capital de risc, un fond de achiziţie prin îndatorarea companiei sau orice alt organism de plasament al cărui scop este de a achiziţiona sau de a finanţa companii şi de a deţine capital în cadrul respectivelor companii, reprezentând active de capital în scopul unor investiţii. Termenul „în esenţă toate“ înseamnă 80% sau mai mult. Dacă, totuşi, activităţile de deţinere sau de finanţare la nivel de grup ale Entităţii constituie mai puţin de 80% din activităţile sale, dar Entitatea primeşte şi venituri active (cu alte cuvinte, venituri care nu sunt venituri pasive) în caz contrar, aceasta se califică pentru statutul de Entitate activă, cu condiţia ca suma totală a activităţilor să îndeplinească „testul în esenţă toate“. Pentru a stabili dacă activităţile, altele decât deţinerea şi activităţile de finanţare la nivel de grup, ale Entităţii o califică drept Entitate activă, testul de la lit. a) poate fi aplicat acestor alte activităţi. De exemplu, în cazul în care o societate holding are activităţi de holding sau de finanţare şi servicii pentru una sau mai multe filiale pentru 60% şi, de asemenea, funcţionează pentru 40% ca centru de distribuţie pentru bunurile produse de grupul din care face parte şi venitul activităţilor sale de centru de distribuţie este activ în conformitate cu lit. a), aceasta este o Entitate activă, indiferent de faptul că mai puţin de 80% din activităţile sale constau în deţinerea acţiunilor subscrise emise ale uneia sau mai multor filiale sau furnizarea de finanţare şi servicii uneia sau mai multor filiale. Termenul „în esenţă toate“ se referă, de asemenea, la o combinaţie de deţinere a acţiunilor subscrise emise şi furnizare de finanţare şi servicii uneia sau mai multor filiale. Termenul „filială“ înseamnă orice entitate ale cărei acţiuni subscrise emise sunt deţinute direct sau indirect (integral sau parţial) de către Entitate;
c) entitatea nu desfăşoară încă activităţi comerciale şi nu a mai desfăşurat niciodată, dar investeşte capital în active cu intenţia de a desfăşura o activitate comercială, alta decât cea a unei Instituţii Financiare, cu condiţia ca entitatea să nu se califice pentru această excepţie ulterior datei la care se împlinesc 24 de luni de la data iniţială a constituirii entităţii; d) entitatea nu a fost o Instituţie Financiară în ultimii cinci ani şi este în proces de lichidare a activelor sale sau de restructurare cu intenţia de a continua sau de a relua operaţiunile în alte activităţi decât cele ale unei Instituţii Financiare; e) activităţile entităţii constau în principal în finanţare şi operaţiuni de acoperire a riscurilor cu sau pentru entităţi afiliate care nu sunt Instituţii Financiare, iar entitatea nu prestează servicii de finanţare sau de acoperire a riscurilor niciunei alte entităţi care nu este o entitate afiliată, cu condiţia ca grupul din care fac parte respectivele entităţi afiliate să desfăşoare în principal o activitate diferită de activităţile unei Instituţii Financiare; sau f) entitatea îndeplineşte toate condiţiile următoare: (i) este constituită şi îşi desfăşoară activitatea în jurisdicţia sa de rezidenţă exclusiv în scopuri religioase, caritabile, ştiinţifice, artistice, culturale, sportive sau educaţionale; sau este constituită şi îşi desfăşoară activitatea în jurisdicţia sa de rezidenţă şi este o organizaţie profesională, o asociaţie de afaceri, o cameră de comerţ, o organizaţie a muncii, o organizaţie din sectorul agriculturii sau al horticulturii, o asociaţie civică sau o organizaţie care funcţionează exclusiv pentru promovarea bunăstării sociale; (ii) este scutită de impozitul pe venit în jurisdicţia sa de rezidenţă; (iii) nu are acţionari sau membri care au drepturi de proprietate sau beneficii legate de activele sau veniturile sale; (iv) legislaţia aplicabilă a jurisdicţiei de rezidenţă a entităţii sau documentele de constituire a entităţii nu permit ca vreun venit ori vreun activ al entităţii să fie distribuit sau utilizat în beneficiul unei persoane fizice sau al unei entităţi noncaritabile în alt mod decât în scopul desfăşurării de activităţi caritabile ale entităţii sau drept plată a unor compensaţii rezonabile pentru servicii prestate ori drept plată reprezentând valoarea justă de piaţă a unei proprietăţi pe care a cumpărat-o entitatea; şi (v) legislaţia aplicabilă a jurisdicţiei de rezidenţă a entităţii sau documentele de constituire a entităţii impun ca, în momentul lichidării sau al dizolvării entităţii, toate activele sale să fie distribuite către o Entitate Guvernamentală sau altă organizaţie nonprofit sau să revină guvernului jurisdicţiei de rezidenţă a Entităţii sau oricărei subdiviziuni politice a acestuia. Una dintre cerinţele enumerate mai sus pentru ca „Entităţile nonprofit“ să se califice pentru statutul de Entitate activă este aceea că legile aplicabile din jurisdicţia de rezidenţă a Entităţii sau documentele de constituire a Entităţii nu permit ca vreun venit ori vreun activ al Entităţii să fie distribuit sau utilizat în beneficiul unei persoane fizice sau al unei Entităţi noncaritabile în alt mod decât în scopul desfăşurării de activităţi caritabile ale Entităţii sau drept plată a unor compensaţii rezonabile pentru servicii prestate ori drept plată reprezentând valoarea justă de piaţă a unei proprietăţi pe care a cumpărat-o Entitatea. În plus, veniturile sau activele entităţii pot fi distribuite sau utilizate în beneficiul unei persoane fizice sau al unei Entităţi noncaritabile drept plată a unor compensaţii rezonabile pentru utilizarea proprietăţii.
E. Persoană Exclusă 1. „Persoană Exclusă“ înseamnă: a) o entitate al cărei capital este tranzacţionat în mod regulat pe una sau mai multe pieţe ale titlurilor de valoare reglementate; b) orice entitate care este o entitate afiliată unei entităţi prevăzute la litera a); c) o Entitate Guvernamentală; d) o Organizaţie Internaţională; e) o Bancă Centrală; sau f) o Instituţie Financiară, alta decât o entitate de Investiţii descrisă la subsecţiunea E pct. 5 lit. b). Acele Entităţi care sunt vizate de termenul „Persoană exclusă“ nu fac obiectul raportării în temeiul prezentei anexe, în lumina riscurilor limitate de conformare fiscală pe care aceste Entităţi le reprezintă şi/sau alte obligaţii de raportare fiscală la care sunt supuse unele dintre aceste Entităţi, inclusiv în conformitate cu prevederile anexei nr. 1. Ca atare, sfera de aplicare a Persoanelor excluse este, ori de câte ori este adecvat, aliniată la excluderile de la raportare prevăzute în anexa nr. 1.
2. „Instituţie Financiară“ înseamnă o Instituţie de Custodie, o Instituţie Depozitară, o Entitate de Investiţii sau o Companie de Asigurări Specificată. 3. „Instituţie de Custodie“ înseamnă orice Entitate care deţine, ca parte substanţială a activităţii sale, Active Financiare în contul unor terţi. O Entitate deţine, ca parte substanţială a activităţii sale, Active Financiare în contul unor terţi dacă venitul brut al Entităţii atribuibil deţinerii de Active Financiare şi serviciilor financiare conexe este mai mare sau egal cu 20% din venitul brut al Entităţii pe perioada cea mai scurtă dintre următoarele: (i) perioada de trei ani care se încheie la data de 31 decembrie (sau în ultima zi a unei perioadei contabile care nu este un an calendaristic) dinaintea anului în care se efectuează calculul; sau (ii) perioada în cursul căreia Entitatea a existat.
4. „Instituţie Depozitară“ înseamnă orice entitate care: a) atrage depozite în cadrul obişnuit al activităţii bancare sau al unei activităţi similare; sau b) deţine monedă electronică sau monede digitale emise de bănci centrale în beneficiul clienţilor. Termenii „Instituţie financiară“, „Instituţie de custodie“ şi „Instituţie depozitară“ prevăzuţi în prezenta subsecţiune trebuie interpretaţi în conformitate cu prevederile anexei nr. 1.
5. „Entitate de Investiţii“ înseamnă orice entitate: a) care desfăşoară, ca activitate principală, una sau mai multe dintre următoarele activităţi sau operaţiuni pentru un client sau în numele acestuia: (i) tranzacţii cu instrumente de piaţă monetară (cecuri, bonuri de trezorerie, certificate de depozit, instrumente derivate etc.); schimb valutar; instrumente în materie de schimb valutar, rata dobânzii şi indici bursieri; titluri de valoare transferabile sau tranzacţii la termen cu mărfuri; (ii) administrarea individuală şi colectivă a portofoliului; sau (iii) care investeşte, administrează sau gestionează în alt mod active financiare, bani sau Criptoactive care fac obiectul raportării (Relevante) în numele altor persoane; sau
b) al cărei venit brut provine în principal din activităţi de investire, reinvestire sau tranzacţionare de active financiare sau criptoactive care fac obiectul raportării, în cazul în care entitatea este administrată de către o altă entitate care este o instituţie depozitară, o instituţie de custodie, o companie de asigurări specificată sau o entitate de investiţii descrisă la lit. a). Se consideră că o entitate desfăşoară ca activitate principală una sau mai multe dintre activităţile menţionate la lit. a) sau venitul brut al unei entităţi este atribuibil în principal activităţilor de investire, reinvestire sau tranzacţionare de active financiare sau de criptoactive care fac obiectul raportării în sensul lit. b), în cazul în care venitul brut al entităţii atribuibil activităţilor relevante este mai mare sau egal cu 50% din venitul brut al entităţii pe perioada cea mai scurtă dintre următoarele: (i) perioada de trei ani care se încheie la data de 31 decembrie a anului dinaintea anului în care se efectuează calculul; sau (ii) perioada în cursul căreia entitatea a existat.
În sensul lit. a) subpunctul (iii), expresia „care investeşte, administrează sau gestionează în alt mod active financiare, bani sau Criptoactive care fac obiectul raportării (Relevante) în numele altor persoane“ nu include prestarea de servicii prin care se efectuează tranzacţii de schimb pentru clienţi sau în numele acestora. Termenul „Entitate de Investiţii“ nu include o entitate care este o entitate activă deoarece îndeplineşte oricare dintre criteriile prevăzute în subsecţiunea D pct. 11 lit. b)-e). Prezentul punct se interpretează într-o manieră consecventă cu limbajul similar prevăzut în definiţia termenului „instituţie financiară“ de la art. 2 lit. g) din Legea nr. 129/2019, cu modificările şi completările ulterioare. Astfel de activităţi sau operaţiuni nu includ oferirea de consultanţă de investiţii fără caracter obligatoriu unui client. În sensul lit. a), termenul „client“ include participaţia în capitalurile proprii ale unui organism de plasament colectiv, prin care se consideră că organismul de plasament colectiv îşi desfăşoară activităţile sau operaţiunile ca activitate comercială. În sensul lit. a) subpunctul (iii), termenul „investiţie, administrare sau tranzacţionare“ nu cuprinde prestarea de servicii care efectuează tranzacţii de schimb pentru sau în numele clienţilor. O Entitate este „administrată de“ o altă Entitate dacă Entitatea de administrare efectuează, fie direct, fie prin intermediul unui alt furnizor de servicii, oricare dintre activităţile sau operaţiunile descrise la lit. a) în numele Entităţii administrate. Cu toate acestea, o Entitate nu administrează o altă Entitate dacă nu are autoritatea discreţionară de a gestiona activele Entităţii (integral sau parţial). În cazul în care o Entitate este administrată de o combinaţie de Instituţii Financiare şi persoane fizice sau Entităţi, altele decât Instituţii Financiare, Entitatea este considerată a fi administrată de o altă Entitate care este o Instituţie Depozitară, o Instituţie de Custodie, o Companie de asigurări specificată sau o Entitate de investiţii prevăzută la lit. a), dacă oricare dintre Entităţile de administrare este o astfel de altă Entitate. De exemplu, o societate fiduciară privată care acţionează ca sediu social sau agent înregistrat al unei fiducii sau prestează servicii administrative care nu au legătură cu activele financiare, Criptoactivele Relevante sau banii fiduciei nu desfăşoară activităţile şi operaţiunile prevăzute la lit. a) în numele fiduciei şi, prin urmare, fiducia nu este „administrată de“ societatea fiduciară privată în sensul lit. b). De asemenea, o Entitate care investeşte toate sau o parte din activele sale într-un fond mutual, fond tranzacţionat la bursă sau vehicul similar nu va fi considerată „administrată de“ fondul mutual, fondul tranzacţionat la bursă sau organismul similar. În ambele exemple se va stabili suplimentar dacă Entitatea este administrată de o altă Entitate în scopul de a determina dacă prima Entitate menţionată se încadrează în definiţia Entităţii de investiţii, astfel cum se prevede la lit. b). O Entitate este considerată ca desfăşurând în primul rând una sau mai multe dintre activităţile descrise la lit. a) sau venitul brut al unei Entităţi este atribuibil în primul rând investiţiilor, reinvestirii sau tranzacţionării Activelor Financiare sau Criptoactivelor Relevante în sensul lit. b), în cazul în care venitul brut al Entităţii atribuibil activităţilor relevante este egal sau depăşeşte 50% din venitul brut al Entităţii pe parcursul celei mai scurte perioade dintre: (i) perioada de trei ani care se încheie la data de 31 decembrie a anului dinaintea anului în care se efectuează calculul; sau (ii) perioada în cursul căreia Entitatea a existat.
În scopul testului venitului brut, toate remuneraţiile pentru activităţile relevante ale unei Entităţi trebuie luate în considerare, indiferent dacă această remuneraţie este plătită direct Entităţii căreia i se aplică testul sau unei alte Entităţi. Termenul „Entitate de investiţii“, astfel cum este definit la prezentul punct, nu include o Entitate care este o Entitate activă deoarece îndeplineşte oricare dintre criteriile de la subsecţiunea D pct. 10 lit. b)-e). O Entitate ar fi, în general, considerată o Entitate de investiţii dacă funcţionează sau se prezintă ca un organism de plasament colectiv, fond mutual, fond tranzacţionat la bursă, fond de capital privat, fond de acoperire a riscurilor, fond cu capital de risc, un fond de achiziţie prin îndatorarea companiei sau orice organism de investiţii similar stabilit cu o strategie de investiţii de a investi, reinvesti sau tranzacţiona Active Financiare sau Criptoactive Relevante. O Entitate care desfăşoară în principal activităţi de investire, administrare sau gestionare a intereselor directe în bunuri imobile în numele altor persoane, cum ar fi un tip de fiducie de investiţii imobiliare, nu va fi o Entitate de investiţii. Definiţia termenului „Entitate de investiţii“ trebuie interpretată într-o manieră consecventă cu limbajul similar utilizat în definiţia termenului „instituţie financiară“ din Recomandările Grupului de acţiune financiară.
6. „Companie de asigurări specificată“ înseamnă orice Entitate care este o companie de asigurări (sau societatea holding a unei companii de asigurări) care emite sau este obligată să efectueze plăţi cu privire la un Contract de asigurare cu valoare de răscumpărare sau la un Contract cu rentă viageră. 7. „Entitate guvernamentală“ înseamnă guvernul unei jurisdicţii, orice subdiviziune politică a unei jurisdicţii (care, pentru evitarea oricărei ambiguităţi, se referă la un stat, o provincie, un judeţ sau o localitate) sau orice organism sau agenţie deţinut(ă) integral de o jurisdicţie ori de una sau mai multe dintre subdiviziunile sus-menţionate. Această categorie este alcătuită din părţi integrante, entităţi controlate şi subdiviziuni politice ale unei jurisdicţii. a) O „parte integrantă“ a unei jurisdicţii înseamnă orice persoană, organizaţie, agenţie, birou, fond, organism public sau alt organism, oricare ar fi denumirea sa, care constituie o autoritate administrativă a unei jurisdicţii. Veniturile nete ale autorităţii administrative trebuie să fie creditate contului propriu al acesteia sau altor conturi ale unei jurisdicţii şi nicio parte a acestora nu trebuie să revină în beneficiul vreunei persoane private. O parte integrantă nu include nicio persoană fizică care este un membru al guvernului, funcţionar sau administrator care acţionează cu titlu privat sau personal. b) O „Entitate Controlată“ înseamnă o Entitate care este, formal, separată de jurisdicţie sau care constituie, în alt mod, o entitate juridică separată, cu condiţia ca: (i) entitatea să fie deţinută şi controlată în totalitate de una sau mai multe Entităţi Guvernamentale, direct sau prin intermediul uneia sau al mai multor entităţi controlate; (ii) veniturile nete ale Entităţii să fie creditate contului propriu al acesteia sau în alte conturi ale uneia sau ale mai multor Entităţi Guvernamentale şi nicio parte a acestora să nu revină în beneficiul vreunei persoane private; şi (iii) activele Entităţii să revină uneia sau mai multor Entităţi Guvernamentale în momentul dizolvării acesteia.
c) Venitul nu revine în beneficiul persoanelor fizice în cazul în care respectivele persoane sunt beneficiarii-ţintă ai unui program guvernamental, iar activităţile din cadrul programului sunt desfăşurate pentru publicul larg în interes general sau se referă la administrarea unei părţi a guvernului. Cu toate acestea, fără a aduce atingere dispoziţiilor anterioare, se consideră că venitul revine în beneficiul persoanelor fizice în cazul în care este obţinut din folosirea unei entităţi guvernamentale pentru a desfăşura o activitate comercială, cum ar fi o activitate bancară comercială, care furnizează servicii financiare persoanelor fizice.
8. „Organizaţie Internaţională“ înseamnă orice organizaţie internaţională ori agenţie sau organism deţinut în totalitate de aceasta. Această categorie include orice organizaţie interguvernamentală (inclusiv o organizaţie supranaţională): a) care este alcătuită în primul rând din guverne; b) care are în vigoare un acord privind sediul sau un acord substanţial similar cu jurisdicţia; şi c) al cărei venit nu revine în beneficiul unor persoane private.
9. „Activ Financiar“ include un titlu de valoare (de exemplu, acţiuni în cadrul capitalului unei societăţi comerciale; participaţii în capitalurile proprii sau dreptul la beneficii în cadrul unui parteneriat deţinut de mulţi asociaţi sau cotat la bursă sau în cadrul unei fiducii; bilete la ordin, obligaţiuni sau alte titluri de datorie), drepturi generate de un parteneriat, o marfă, un swap (de exemplu, swap pe rata dobânzii, swap valutar, swap de bază, rată de dobândă cu plafon maxim, rata de dobândă cu prag minim, swap pe mărfuri, swap pe acţiuni, swap pe indici bursieri şi acorduri similare), un contract de asigurare sau un contract cu rentă viageră sau orice dobândă (inclusiv un contract de tip futures sau forward sau o opţiune) în legătură cu un titlu de valoare, un criptoactiv care face obiectul raportării, drepturi generate de un parteneriat, o marfă, un swap, un contract de asigurare sau un contract cu rentă viageră. Termenul „Activ Financiar“ nu include drepturile directe asupra unor bunuri imobile, care să nu fie titluri de datorie. 10. „Participaţie în Capitalurile Proprii“ înseamnă, în cazul unui parteneriat care este o Instituţie Financiară, o participaţie fie la capitalul, fie la profitul parteneriatului. În cazul unei fiducii care este o Instituţie Financiară, o Participaţie în Capitalurile Proprii este considerată a fi deţinută de către orice persoană asimilată unui constituitor sau unui beneficiar al întregii fiducii sau a unei părţi a acesteia sau a oricărei alte persoane fizice care exercită un control efectiv definitiv asupra fiduciei. O Persoană care face obiectul Raportării va fi considerată beneficiar al unei fiducii dacă respectiva Persoană care face obiectul Raportării are dreptul de a primi, direct sau indirect (de exemplu, prin intermediul unui mandatar), o distribuţie obligatorie sau poate primi, direct sau indirect, o distribuţie discreţionară din fiducie. 11. „Contract de Asigurare“ înseamnă un contract (altul decât un Contract cu Rentă Viageră) în conformitate cu care emitentul este de acord să plătească o sumă în momentul în care survine un eveniment asigurat specificat, legat de mortalitate, morbiditate, accident, răspundere civilă sau pagubă materială afectând o proprietate. 12. „Contract cu Rentă Viageră“ înseamnă un contract în conformitate cu care emitentul este de acord să efectueze plăţi pentru o anumită perioadă de timp, determinată, în totalitate sau parţial, în funcţie de speranţa de viaţă a uneia sau mai multor persoane fizice. Termenul include, de asemenea, un contract care este considerat a fi un Contract cu Rentă Viageră în conformitate cu legislaţia, reglementările sau practica din statul membru sau din altă jurisdicţie în care contractul a fost emis şi în conformitate cu care emitentul este de acord să facă plăţile pentru o perioadă de mai mulţi ani. 13. „Contract de Asigurare cu Valoare de Răscumpărare“ înseamnă un Contract de Asigurare (altul decât un contract de reasigurare încheiat între două societăţi de asigurare) care are o Valoare de Răscumpărare. 14. „Valoare de Răscumpărare“ înseamnă valoarea cea mai mare dintre: (i) suma pe care deţinătorul poliţei de asigurare este îndreptăţit să o primească în cazul răscumpărării sau al rezilierii contractului (calculată fără a scădea eventualele taxe de răscumpărare sau împrumuturi din poliţă); şi (ii) suma pe care deţinătorul poliţei de asigurare o poate împrumuta în temeiul contractului sau în legătură cu acesta. Fără a aduce atingere dispoziţiilor anterioare, termenul „Valoare de Răscumpărare“ nu include o sumă de plătit în temeiul unui Contract de Asigurare: a) doar din motivul decesului unei persoane fizice asigurate în temeiul unui contract de asigurare de viaţă; b) drept indemnizaţie pentru o daună corporală, o boală sau o altă plată reparatorie pentru o pierdere economică ce survine în momentul producerii evenimentului asigurat; c) drept rambursare a unei prime plătite anterior (mai puţin costul taxelor de asigurare, fie că acestea sunt sau nu efectiv aplicate) în conformitate cu un Contract de asigurare (altul decât un contract de asigurare de viaţă cu componentă de investiţii sau un Contract cu rentă viageră) ca urmare a anulării sau a rezilierii contractului, a diminuării expunerii la risc pe parcursul perioadei în care contractul este efectiv în vigoare ori rezultând din corectarea unei erori de înscriere sau a unei erori similare cu privire la prima stipulată în contract; d) drept dividend în beneficiul deţinătorului poliţei de asigurare (în afară de dividendele transferate la rezilierea contractului), cu condiţia ca respectivele dividende să fie legate de un Contract de asigurare în conformitate cu care singurele indemnizaţii de plătit sunt cele prevăzute la lit. b); e) drept restituire a unei prime în avans sau a unui depozit de primă pentru un Contract de asigurare a cărui primă trebuie plătită cel puţin o dată pe an, dacă suma reprezentând prima anticipată sau depozitul de primă nu depăşeşte suma primei anuale de plată pentru anul următor în temeiul contractului. Termenii „Companie de asigurări specificată“, „Entitate guvernamentală“, „Organizaţie internaţională“, „Bancă centrală“, „Active financiare“, „Participaţie în capitalurile proprii“, „Contract de asigurare“, „Contract cu rentă viageră“, „Contract de asigurare cu valoare de răscumpărare“ şi „Valoare de răscumpărare“ trebuie interpretaţi în conformitate cu prevederile anexei nr. 1, astfel cum a fost modificată.
F. Diverse 1. „Măsuri de cunoaştere a clientelei“ înseamnă măsurile de cunoaştere a clientelei ale unui Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor, în temeiul Legii nr. 129/2019, cu modificările şi completările ulterioare, sau al unor cerinţe similare care se aplică unui astfel de Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor. Aceste proceduri includ identificarea şi verificarea identităţii clientului (inclusiv beneficiarii reali ai clientului), înţelegerea naturii şi scopului tranzacţiilor şi monitorizarea continuă.
2. „Entitate“ înseamnă o persoană juridică sau o construcţie juridică. Acest termen este destinat să acopere orice persoană, alta decât o persoană fizică, în plus faţă de orice construcţie juridică. Astfel, de exemplu, o companie, un parteneriat, o fiducie, o fundaţie, o societate în nume colectiv, o fideiusiune, o cooperativă, o asociaţie sau o asociaţie în participaţiune se încadrează în sensul termenului „Entitate“. 3. O Entitate este o „Entitate Afiliată“ unei alte Entităţi dacă: oricare dintre cele două Entităţi deţine controlul asupra celeilalte sau cele două Entităţi se află sub control comun. În acest sens, noţiunea de control include deţinerea directă sau indirectă a peste 50% din voturi şi din valoarea unei Entităţi. În acest sens, Entităţile sunt considerate Entităţi afiliate dacă aceste Entităţi sunt conectate printr-unul sau mai multe lanţuri de proprietate de către o entitate-mamă comună şi dacă entitatea-mamă comună deţine direct mai mult de 50% din acţiuni sau altă participaţie în capitalurile proprii în cel puţin una dintre celelalte Entităţi. Un lanţ de proprietate trebuie înţeles ca deţinerea de către una sau mai multe Entităţi a mai mult de 50% din puterea totală de vot a acţiunilor unei Entităţi şi mai mult de 50% din valoarea totală a acţiunilor unei Entităţi. De exemplu, Entitatea A deţine 51% din puterea totală de vot şi 51% din valoarea totală a acţiunilor entităţii B. Entitatea B, la rândul său, deţine 51% din puterea totală de vot şi 51% din valoarea totală a acţiunilor entităţii C. Entităţile A şi C sunt considerate „Entităţi afiliate“ deoarece entitatea A deţine în mod direct mai mult de 50% din puterea totală de vot a acţiunilor şi mai mult de 50% din valoarea totală a acţiunilor entităţii B şi deoarece entitatea B deţine în mod direct mai mult de 50% din puterea totală de vot a acţiunilor şi mai mult de 50% din valoarea totală a acţiunilor entităţii C. Entităţile A şi C sunt, prin urmare, conectate prin lanţuri de proprietate. Fără a aduce atingere faptului că entitatea A deţine în mod proporţional numai 26% din valoarea totală a acţiunilor şi drepturilor de vot ale entităţii C, entitatea A şi entitatea C sunt Entităţi afiliate.
4. „Sucursală“ înseamnă o unitate, o activitate sau un birou al unui Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor care este considerat(ă) sucursală în temeiul regimului de reglementare al unei jurisdicţii sau care este reglementat(ă) în alt mod în temeiul legislaţiei unei jurisdicţii ca fiind separat(ă) de alte birouri, unităţi sau sucursale ale Furnizorului de Servicii de Criptoactive Raportor. Toate unităţile, activităţile sau birourile unui Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor dintr-o singură jurisdicţie sunt considerate o singură sucursală. 5. „Acord Efectiv privind Stabilirea Autorităţii Competente“ înseamnă un acord între autoritatea competentă din România şi o jurisdicţie din afara Uniunii care impune schimbul automat de informaţii corespunzătoare celor specificate la secţiunea II subsecţiunea B din prezenta anexă, astfel cum este confirmat printr-un act de punere în aplicare în conformitate cu art. 291^6 alin. (23). 6. „Jurisdicţie Calificată din afara Uniunii“ înseamnă o jurisdicţie din afara Uniunii care a încheiat un Acord Efectiv privind Stabilirea Autorităţii Competente cu autorităţile competente din toate statele membre care sunt identificate drept jurisdicţii raportabile pe o listă publicată de jurisdicţia din afara Uniunii. 7. Termenul „Jurisdicţie parteneră“ înseamnă orice jurisdicţie care a instituit o legislaţie juridică echivalentă şi care este inclusă într-o listă publică emisă de respectiva Jurisdicţie. 8. „NIF“ înseamnă Număr de Identificare Fiscală (sau echivalentul său funcţional dacă nu există un Număr de Identificare Fiscală). NIF este orice număr sau cod utilizat de o autoritate competentă pentru a identifica un contribuabil. NIF-urile sunt utile şi pentru identificarea contribuabililor care investesc în alte jurisdicţii. Specificaţiile NIF (şi anume, structura, sintaxa etc.) sunt stabilite de administraţiile fiscale ale fiecărei jurisdicţii. Unele jurisdicţii au chiar o structură diferită a NIF-ului pentru diferite impozite sau diferite categorii de contribuabili (de exemplu, rezidenţi şi nerezidenţi). În timp ce multe jurisdicţii utilizează un NIF în scopuri de impozitare a persoanelor sau societăţilor, unele jurisdicţii nu emit un NIF. Cu toate acestea, aceste jurisdicţii utilizează adesea un alt număr de integritate ridicată cu un nivel echivalent de identificare (un „echivalent funcţional“). Exemplele acestui tip de număr includ, pentru persoane fizice, un număr de securitate socială/de asigurare, număr/cod de cetăţean/identificare personală/de serviciu şi număr de înregistrare a rezidenţilor; iar pentru Entităţi, un cod/număr de înregistrare al companiei. Jurisdicţiile vor depune eforturile necesare să furnizeze Furnizorilor de Servicii de Criptoactive Raportori informaţii cu privire la emiterea, colectarea şi, în măsura în care este posibil şi practic, structura şi alte specificaţii ale numerelor de identificare ale contribuabililor şi ale echivalentelor lor funcţionale. Astfel de informaţii vor facilita colectarea de NIF-uri exacte de către Furnizorii de Servicii de Criptoactive Raportori.
9. „Serviciu de Identificare“ înseamnă un proces electronic pus gratuit la dispoziţie de către Uniunea Europeană sau de către jurisdicţia Entităţilor sau persoanelor fizice cu obligaţii de raportare către terţi (cum ar fi un Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor), în scopul stabilirii identităţii şi a rezidenţei fiscale a persoanelor care fac obiectul raportării (cum ar fi Utilizatorii de Criptoactive sau Persoanele care exercită controlul). În cazul în care o administraţie fiscală optează pentru identificarea Utilizatorilor de Criptoactive sau a Persoanelor care exercită controlul pe baza unei soluţii de Interfaţă de Programare a Aplicaţiei (API), ar pune la dispoziţia Furnizorilor de Servicii de Criptoactive Raportori un portal API. Ulterior, în cazul în care autocertificarea Utilizatorului de Criptoactive sau a Persoanei care exercită controlul indică rezidenţa în acea jurisdicţie, Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor poate direcţiona Utilizatorul de Criptoactive sau Persoana care exercită controlul către portalul API care ar permite jurisdicţiei să identifice Utilizatorul de Criptoactive sau Persoana care exercită controlul pe baza cerinţelor sale interne de identificare a contribuabilului (de exemplu, un act de identitate oficial sau un nume de utilizator). După identificarea cu succes a Utilizatorului de Criptoactive sau a Persoanei care exercită controlul în calitate de contribuabil al jurisdicţiei respective, jurisdicţia, prin intermediul portalului API, urmează a furniza Furnizorului de Servicii de Criptoactive Raportor un număr unic de referinţă sau un cod care să permită jurisdicţiei să coreleze Utilizatorul de Criptoactive sau Persoana care exercită controlul cu un contribuabil din baza sa de date. În cazul în care Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor raportează ulterior informaţii referitoare la acel Utilizator de Criptoactive sau Persoană care exercită controlul, acesta ar include numărul sau codul unic de referinţă pentru a permite jurisdicţiei care primeşte informaţiile să permită corelarea Utilizatorului de Criptoactive sau a Persoanei care exercită controlul. În acest sens, un număr de referinţă unic, un cod sau o altă confirmare primită de un Furnizor de Servicii de Criptoactive Raportor cu privire la un Utilizator de Criptoactive sau o Persoană care exercită controlul prin intermediul unui serviciu guvernamental de verificare este, de asemenea, un echivalent funcţional al unui NIF.
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
