Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 7 din 19 februarie 2019  privind unele măsuri temporare referitoare la concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, formarea profesională iniţială a judecătorilor şi procurorilor, examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii, stagiul şi examenul de capacitate al judecătorilor şi procurorilor stagiari, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 7 din 19 februarie 2019 privind unele măsuri temporare referitoare la concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, formarea profesională iniţială a judecătorilor şi procurorilor, examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii, stagiul şi examenul de capacitate al judecătorilor şi procurorilor stagiari, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii

EMITENT: Guvernul
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 137 din 20 februarie 2019
    Având în vedere că prin Legea nr. 242/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor au fost aduse modificări şi completări substanţiale în ceea ce priveşte concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, formarea profesională iniţială a judecătorilor şi procurorilor, examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii, stagiul judecătorilor şi procurorilor şi examenul de capacitate al acestora,
    luând în considerare faptul că, potrivit noilor dispoziţii, concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii se anunţă cu cel puţin 6 luni înainte de data stabilită pentru concurs,
    totodată, potrivit noilor dispoziţii legale, menţionate anterior, verificarea condiţiei de bună reputaţie şi a aptitudinii psihologice a candidaţilor la concursul de admitere la Institut se va face anterior susţinerii probelor de concurs, fiind necesară asigurarea persoanelor care vor face aceste verificări pentru un număr de câteva mii de candidaţi,
    întrucât, în situaţia aplicării noilor dispoziţii privind structura examenului de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii organizat în anul 2019, durata previzibilă a concursului de admitere va fi de 8-9 luni, astfel încât, în situaţia aplicării acestora, concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii ar trebui anunţat cel târziu în luna februarie a anului în curs, neputând fi asigurat timpul necesar pentru adaptarea legislaţiei secundare în condiţii de transparenţă decizională şi pentru organizare logistică a concursului în noua formă reglementată prin Legea nr. 242/2018,
    ţinând seama de faptul că Legea nr. 242/2018 a majorat durata cursurilor de formare profesională la Institutul Naţional al Magistraturii, la 4 ani, şi a stabilit o nouă structură a cursurilor de formare profesională constând în urmarea de către auditorii de justiţie, după primul an de cursuri, a unor stagii de pregătire practică pentru perioade de câte şase luni la instanţe, parchete, penitenciare şi cabinete de avocatură, precum şi la alte instituţii cu relevanţă pentru pregătirea profesională, stagiile urmând a fi organizate pe baza unor protocoale de colaborare între Institutul Naţional al Magistraturii şi aceste instituţii cu relevanţă pentru pregătirea profesională,
    având în vedere faptul că, la finalul fiecărui stagiu, îndrumătorii de practică, stabiliţi prin Regulamentul de organizare, desfăşurare şi evaluare a stagiilor de practică, vor realiza o evaluare a capacităţii fiecărui auditor de a exercita funcţia de judecător sau procuror, iar nota finală de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii este compusă din media de la examenul de absolvire prevăzut de lege, ce va avea o pondere de 60%, şi media rezultată din evaluările realizate pe durata studiilor în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii, ce va avea o pondere de 40%,
    întrucât pentru aplicarea noilor dispoziţii privind structura examenului de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii şi formarea profesională iniţială a judecătorilor şi procurorilor este necesară asigurarea unui interval de timp rezonabil pentru pregătirea sistemului judiciar şi a Institutului Naţional al Magistraturii,
    având în vedere faptul că, prin Legea nr. 242/2018, durata stagiului judecătorilor şi procurorilor a fost majorată de la 1 an la 2 ani, fiind, totodată, modificate în mod substanţial prevederile referitoare la materia organizării şi desfăşurării examenului de capacitate,
    întrucât toate aceste modificări şi completări aduse Legii nr. 303/2004 prin Legea nr. 242/2018, referitoare la concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, formarea profesională iniţială a judecătorilor şi procurorilor, examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii, stagiul şi examenul de capacitate al judecătorilor şi procurorilor stagiari, care urmăresc asigurarea unei formări profesionale iniţiale a magistraţilor mai complexă, pe o perioadă de 4 ani, urmată de un stagiu de 2 ani, se găsesc într-o legătură indisolubilă,
    având în vedere faptul că, în conformitate cu dispoziţiile art. I pct. 157 din Legea nr. 242/2018, cu referire la art. 112 din Legea nr. 303/2004, „Dispoziţiile prevăzute la art. 16 alin. (3), art. 19, art. 26 şi art. 28 din prezenta lege intră în vigoare începând cu anul şcolar 2019-2020“,
    având în vedere şi solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii, motivată de considerentele anterior prezentate, privind amânarea aplicării acestor dispoziţii legale, urmând ca acestea să fie aplicabile doar auditorilor de justiţie care vor susţine concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii începând cu anul 2020, este necesară adoptarea unor soluţii legislative temporare referitoare la organizarea, în anul 2019, a concursului de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, precum şi la formarea profesională iniţială a judecătorilor şi procurorilor, examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii, stagiul şi examenul de capacitate al judecătorilor şi procurorilor stagiari.
    Ţinând seama de faptul că este necesară clarificarea problematicii delegării procurorilor în funcţiile de conducere din cadrul parchetelor pentru care numirea se face, potrivit legii, de Preşedintele României, în scopul consolidării instituţionale a acestor instituţii judiciare şi pentru a da eficienţă dispoziţiilor legale care reglementează procedura de numire în aceste funcţii de conducere, cu evitarea situaţiilor de provizorat,
    întrucât modificările şi completările aduse prin Legea nr. 242/2018 materiei promovării judecătorilor şi procurorilor au consacrat promovarea în două etape, mai întâi promovarea pe loc, iar apoi promovarea efectivă la instanţe sau parchete superioare, accesibilă doar judecătorilor şi procurorilor care au promovat anterior pe loc şi au dobândit astfel gradul profesional imediat superior, ceea ce impune o corelare a prevederilor în acest domeniu, deoarece modalitatea actuală de redactare a acestor texte normative generează dificultăţi de interpretare şi aplicare a acestora,
    ţinând seama de necesitatea adoptării unor reglementări prin care să fie eliminate o serie de elemente de incertitudine juridică generate de prevederi existente în legile supuse modificării şi completării prin prezenta ordonanţă de urgenţă,
    întrucât, în materia promovării judecătorilor şi procurorilor la instanţa supremă, potrivit reglementării în vigoare, concursul de promovare constă în două probe, respectiv o probă având ca obiect evaluarea actelor întocmite de candidaţi sau care privesc activitatea acestora şi un interviu susţinut în faţa Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, iar nu în trei probe, cum se prevedea anterior adoptării Legii nr. 242/2018, se impune stabilirea punctajelor alocate fiecăreia dintre cele două probe de concurs, printr-o modificare corespunzătoare a normei; de asemenea, dispoziţiile legale actuale nu stabilesc numărul membrilor comisiilor de concurs constituite pentru proba având ca obiect evaluarea actelor întocmite de candidaţi sau care privesc activitatea acestora.
    Întrucât prin Legea nr. 234/2018 a fost modificat art. 44 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, alineatul (3) al acestui articol prevăzând faptul că „acţiunea disciplinară în cazul abaterilor săvârşite de judecători, procurori şi magistraţi-asistenţi se exercită de Inspecţia Judiciară, prin inspectorul judiciar“, fiind aşadar eliminată soluţia legislativă anterioară care prevedea calitatea de titulari ai acţiunii disciplinare a ministrului justiţiei, preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dar fără ca această soluţie să fie însoţită de modificarea corespunzătoare a altor prevederi din materia răspunderii disciplinare, care fac în continuare referire la exercitarea de către aceste persoane a unor prerogative decurgând din calitatea de titulari ai acţiunii disciplinare, nefiind deci asigurată o corelare a prevederilor legale aplicabile în materie,
    având în vedere şi faptul că dispoziţiile în vigoare ale art. 46 alin. (3) teza a doua şi art. 48 alin. (4) teza finală din Legea nr. 303/2004 stabilesc faptul că anularea sau modificarea în orice mod a baremului de răspuns stabilit pentru oricare din subiectele de concurs, după ce acest barem a fost adus la cunoştinţa candidaţilor, atrage invalidarea concursului şi reluarea acestuia, ceea ce va atrage invalidarea concursului şi reluarea acestuia chiar şi în ipoteza anulării sau modificării baremului pentru un singur subiect de concurs, soluţie care va ridica în practică serioase probleme, faţă de multitudinea subiectelor de concurs, în raport cu care probabilitatea admiterii cel puţin a unei contestaţii la barem este destul de mare,
    având în vedere considerentele Deciziei nr. 45/2018 (paragrafele 201-205) în care Curtea Constituţională a statuat că „obiectul de reglementare al legii analizate este statutul judecătorilor şi procurorilor, nefiind admis ca prin legea privind statutul unei categorii socioprofesionale să se reglementeze drepturi şi obligaţii ale notarilor de stat“ şi că, deşi „este dreptul exclusiv al legiuitorului de a reglementa pensii de serviciu, în funcţie de politica sa, acesta nu poate realiza o paralelă şi o confuziune între funcţia de notar de stat şi cea de judecător sau procuror“, se impune clarificarea dispoziţiilor legale care reglementează vechimea în magistratură şi vechimea necesară pentru acordarea pensiilor de serviciu pentru magistraţi, prin raportare la utilizarea sintagmei „notar de stat“.
    Ţinând seama de faptul că forma în vigoare a art. 82 alin. (5) din Legea nr. 303/2004 este de natură a genera confuzii de interpretare, ceea ce contravine Deciziei nr. 45/2018 a Curţii Constituţionale şi se îndepărtează de la scopul legii, realizându-se o confuziune între funcţia de notar de stat şi cea de judecător sau procuror,
    întrucât, în absenţa unei intervenţii legislative imediate, împrejurările anterior prezentate ar continua să subziste, ceea ce este de natură a afecta concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, formarea profesională iniţială a judecătorilor şi procurorilor, examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii, stagiul şi examenul de capacitate al judecătorilor şi procurorilor stagiari, delegarea procurorilor în funcţiile de conducere, promovarea judecătorilor şi procurorilor,
    având în vedere şi faptul că o eventuală legiferare, pe altă cale decât delegarea legislativă, chiar în procedură de urgenţă, nu ar fi de natură să înlăture de îndată aceste consecinţe negative care continuă să se producă asupra societăţii,
    considerând că toate acestea constituie o situaţie extraordinară a cărei reglementare nu poate fi amânată,
    în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,
    Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.
    ART. 1
    (1) În anul 2019, admiterea la Institutul Naţional al Magistraturii se realizează potrivit prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă.
    (2) Formarea profesională iniţială şi examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii pentru auditorii de justiţie admişi la Institutul Naţional al Magistraturii în anul 2019, precum şi stagiul şi examenul de capacitate ale acestora se organizează şi desfăşoară potrivit prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă.
    (3) Durata stagiului judecătorilor şi procurorilor admişi până în anul 2019 la Institutul Naţional al Magistraturii este de 1 an şi se desfăşoară potrivit prezentei ordonanţe de urgenţă.
    (4) Dispoziţiile art. 2-12 se completează cu dispoziţiile Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în măsura în care acestea nu sunt contrare prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă.

    ART. 2
    (1) Admiterea la Institutul Naţional al Magistraturii se face cu respectarea principiilor transparenţei şi egalităţii, exclusiv pe bază de concurs.
    (2) Poate fi admisă la Institutul Naţional al Magistraturii persoana care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:
    a) are cetăţenia română, domiciliul în România şi capacitate deplină de exerciţiu;
    b) este licenţiată în drept;
    c) nu are antecedente penale sau cazier fiscal şi se bucură de o bună reputaţie;
    d) cunoaşte limba română;
    e) este aptă, din punct de vedere medical şi psihologic, pentru exercitarea funcţiei. Comisia medicală se numeşte prin ordin comun al ministrului justiţiei şi al ministrului sănătăţii. Taxele examenului medical se suportă din bugetul Institutului Naţional al Magistraturii.


    ART. 3
    (1) Concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii se organizează la data şi locul stabilite de Institutul Naţional al Magistraturii, cu aprobarea Consiliului Superior al Magistraturii. Data, locul, modul de desfăşurare a concursului de admitere şi numărul de locuri scoase la concurs se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi pe cea a Institutului Naţional al Magistraturii, cu cel puţin 60 de zile înainte de data stabilită pentru concurs.
    (2) Datele prevăzute la alin. (1) se aduc la cunoştinţă şi printrun comunicat care se publică în trei cotidiene centrale.
    (3) Pentru înscrierea la concursul prevăzut la alin. (1), candidatul plăteşte o taxă al cărei cuantum se stabileşte prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, în funcţie de cheltuielile necesare pentru organizarea concursului.
    (4) Consiliul Superior al Magistraturii stabileşte numărul de cursanţi, în funcţie de posturile de judecători şi procurori vacante, precum şi de cele care vor fi înfiinţate.
    (5) Comisia de admitere, comisia de elaborare a subiectelor şi comisia de soluţionare a contestaţiilor sunt numite prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii. Verificarea dosarelor candidaţilor şi îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 2 alin. (2) se realizează de comisia de admitere.
    (6) Rezultatele concursului se afişează la sediul Institutului Naţional al Magistraturii şi se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi pe cea a Institutului Naţional al Magistraturii.
    (7) Candidaţii nemulţumiţi de rezultatele concursului pot formula contestaţii în termen de 3 zile de la afişare la comisia de soluţionare a contestaţiilor. Aceasta le va soluţiona în termen de 3 zile. Decizia comisiei de soluţionare a contestaţiilor este irevocabilă, dispoziţiile alin. (6) fiind aplicabile în mod corespunzător.
    (8) Verificarea îndeplinirii condiţiei bunei reputaţii şi a condiţiei de a fi apt din punct de vedere medical şi psihologic pentru exercitarea funcţiei se realizează după afişarea rezultatelor definitive ale concursului.

    ART. 4
    (1) Durata cursurilor de formare profesională a auditorilor de justiţie este de 2 ani. După primul an de cursuri, auditorii de justiţie optează, în ordinea mediilor şi în raport cu numărul posturilor, pentru funcţia de judecător sau procuror.
    (2) În perioada cursurilor, auditorii de justiţie efectuează stagii de practică în cadrul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor, asistă la şedinţele de judecată şi la activitatea de urmărire penală, pentru a cunoaşte în mod direct activităţile pe care le desfăşoară judecătorii, procurorii şi personalul auxiliar de specialitate.
    (3) Programul de formare profesională a auditorilor de justiţie se aprobă de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii.

    ART. 5
    (1) După încheierea cursurilor în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii, auditorii de justiţie susţin un examen de absolvire, constând în probe teoretice şi practice, prin care se verifică însuşirea cunoştinţelor necesare exercitării funcţiei de judecător sau de procuror.
    (2) Auditorii de justiţie care au promovat examenul prevăzut la alin. (1) vor fi numiţi, potrivit legii, în funcţiile pentru care au optat după primul an de cursuri în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii.
    (3) Auditorii de justiţie care nu promovează examenul de absolvire se pot prezenta încă o dată pentru susţinerea acestuia la următoarea sesiune organizată de Institutul Naţional al Magistraturii. În cazul în care auditorul de justiţie nu se prezintă, în mod nejustificat, la examen sau nu promovează examenul în a doua sesiune, el nu poate fi numit ca judecător sau procuror şi este obligat să restituie bursa şi cheltuielile de şcolarizare.

    ART. 6
    (1) Judecătorii stagiari şi procurorii stagiari sunt numiţi în funcţie de către Consiliul Superior al Magistraturii, pe baza mediei generale, obţinută prin însumarea celor trei medii de la sfârşitul fiecărui an de studiu şi de la examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii.
    (2) Durata stagiului este de 1 an.
    (3) În perioada stagiului, judecătorii şi procurorii sunt obligaţi să continue formarea profesională, sub coordonarea unui judecător sau procuror anume desemnat de preşedintele judecătoriei sau, după caz, de prim-procurorul parchetului de pe lângă această instanţă.
    (4) Conducerea instanţelor şi a parchetelor este obligată să asigure toate condiţiile pentru buna desfăşurare a stagiului.

    ART. 7
    (1) Judecătorul sau procurorul care răspunde de coordonarea judecătorilor stagiari sau, după caz, a procurorilor stagiari întocmeşte trimestrial un referat de evaluare individuală privind însuşirea cunoştinţelor practice specifice activităţii de judecător sau de procuror.
    (2) În vederea prezentării la examenul de capacitate, ultimul referat de evaluare individuală cuprinde avizul consultativ al preşedintelui curţii de apel sau al procurorului general al parchetului de pe lângă aceasta.

    ART. 8
    (1) Examenul de capacitate al judecătorilor stagiari şi al procurorilor stagiari se organizează de Consiliul Superior al Magistraturii, prin intermediul Institutului Naţional al Magistraturii.
    (2) La examenul de capacitate prevăzut la alin. (1) participă judecătorii stagiari şi procurorii stagiari, precum şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii şi al instituţiilor coordonate sau subordonate, Ministerului Public, precum şi din cadrul Ministerului Justiţiei şi al instituţiilor coordonate sau subordonate acestuia, dispoziţiile privind desfăşurarea şi durata stagiului aplicându-se în mod corespunzător şi acestei categorii de personal.
    (3) Data, locul şi modul de desfăşurare a examenului de capacitate se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, precum şi pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi pe cea a Institutului Naţional al Magistraturii şi se comunică instanţelor judecătoreşti şi parchetelor de pe lângă acestea, cu cel puţin 90 de zile înainte de data stabilită pentru examenul de capacitate.
    (4) Cererile de înscriere la examenul de capacitate, însoţite de referatele de evaluare şi de celelalte acte necesare potrivit Regulamentului privind examenul de capacitate al judecătorilor stagiari şi al procurorilor stagiari, se depun la Consiliul Superior al Magistraturii în termen de 60 de zile de la publicarea datei examenului.

    ART. 9
    (1) Comisia pentru examenul de capacitate al judecătorilor şi comisia pentru soluţionarea contestaţiilor sunt alcătuite din judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, judecători de la curţile de apel şi formatori din Institutul Naţional al Magistraturii, numiţi prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii.
    (2) Comisia pentru examenul de capacitate al procurorilor şi comisia pentru soluţionarea contestaţiilor sunt alcătuite din procurori de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procurori de la parchetele de pe lângă curţile de apel şi formatori din Institutul Naţional al Magistraturii, numiţi prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii.

    ART. 10
    (1) Examenul de capacitate constă în verificarea cunoştinţelor teoretice şi practice prin probe scrise şi orale.
    (2) Probele cu caracter teoretic au ca obiect fundamentele constituţionale ale statului de drept, instituţiile de bază ale dreptului, organizarea judiciară şi Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor. La susţinerea probelor orale participă cel puţin 3 membri ai comisiilor prevăzute la art. 9.
    (3) Probele cu caracter practic constau în soluţionarea de speţe şi întocmirea de acte judiciare, distincte pentru judecători şi procurori, în funcţie de specificul activităţii acestora.

    ART. 11
    (1) Rezultatele examenului de capacitate se înscriu în tabelul de clasificare a candidaţilor, care se afişează la sediul Institutului Naţional al Magistraturii şi se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi pe cea a Institutului Naţional al Magistraturii.
    (2) Contestaţiile pentru examenul de capacitate cu privire la probele scrise se trimit la Institutul Naţional al Magistraturii, în termen de 72 de ore de la afişarea rezultatelor, de către candidaţi, curţile de apel sau parchetele de pe lângă acestea. Contestaţiile se soluţionează în termen de 3 zile. Decizia comisiei de soluţionare a contestaţiilor este irevocabilă, dispoziţiile alin. (1) fiind aplicabile în mod corespunzător.
    (3) Notarea la probele orale este definitivă.
    (4) După întocmirea tabelului de clasificare a candidaţilor, Consiliul Superior al Magistraturii validează examenul de capacitate, în prima şedinţă care urmează afişării rezultatelor.
    (5) Consiliul Superior al Magistraturii poate invalida, în tot sau în parte, examenul de capacitate în cazurile în care constată că nu au fost respectate condiţiile prevăzute de lege sau de regulament privind organizarea examenului sau că există dovada săvârşirii unor fraude.

    ART. 12
    (1) După validarea examenului de capacitate, lista tuturor posturilor vacante de la judecătorii şi parchetele de pe lângă aceste instanţe se publică de îndată, separat pentru judecători şi procurori, în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, şi se afişează la sediile instanţelor şi parchetelor, prin grija Consiliului Superior al Magistraturii.
    (2) Candidaţii declaraţi admişi la examenul de capacitate au dreptul, în ordinea mediilor, să îşi aleagă posturile, în termen de 15 zile libere de la publicarea acestora în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a.
    (3) Candidatului care nu şi-a exercitat dreptul de alegere a postului în termenul prevăzut la alin. (2) i se propune, din oficiu, un post de către Consiliul Superior al Magistraturii. Refuzul de a accepta propunerea este considerat demisie.
    (4) La medii egale are prioritate la alegerea postului, în următoarea ordine, candidatul care funcţionează la instanţa sau parchetul pentru care a optat ori cel care are o vechime mai mare în magistratură.
    (5) Repartizarea pe posturi se afişează la sediul Consiliului Superior al Magistraturii, al instanţelor şi al parchetelor, se comunică persoanelor interesate şi se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii.
    (6) În circumscripţiile instanţelor şi parchetelor unde o minoritate naţională are o pondere de cel puţin 50% din numărul locuitorilor, la medii egale, au prioritate candidaţii cunoscători ai limbii acelei minorităţi.

    ART. 13
    Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
    1. La articolul 44, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "ART. 44
    (1) Pot participa la concursul de promovare pe loc, în gradul profesional imediat superior, judecătorii şi procurorii care au avut calificativul «foarte bine» la ultima evaluare, nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani şi îndeplinesc următoarele condiţii minime de vechime:
    a) 7 ani vechime în funcţia de judecător sau procuror, pentru promovarea în funcţiile de judecător de tribunal sau tribunal specializat şi procuror la parchetul de pe lângă tribunal sau la parchetul de pe lângă tribunalul specializat;
    b) 10 ani vechime în funcţia de judecător sau procuror, pentru promovarea în funcţiile de judecător de curte de apel şi procuror la parchetul de pe lângă aceasta;
    c) 10 ani vechime în funcţia de judecător sau procuror, pentru promovarea în funcţia de procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie."

    2. Articolul 46 se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "ART. 46
    (1) Concursul de promovare pe loc constă în susţinerea unei probe scrise.
    (2) Procedura de desfăşurare a concursului, inclusiv modalitatea de contestare a rezultatelor, precum şi materiile la care se susţine proba scrisă prevăzută la alin. (1), în funcţie de specializarea judecătorului sau procurorului, se stabilesc prin Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului de promovare a judecătorilor şi procurorilor.
    (3) Dispoziţiile art. 21 alin. (3) se aplică în mod corespunzător."

    3. La articolul 46^3, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "(2) Procedura de organizare şi desfăşurare a concursului, inclusiv comisiile de concurs şi constituirea acestora, aspectele supuse verificării în cadrul probei prevăzute la alin. (1) şi modalitatea de stabilire şi contestare a rezultatelor se stabilesc prin regulamentul prevăzut la art. 46 alin. (2)."

    4. La articolul 48, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "(4) Concursul sau examenul constă în prezentarea unui proiect referitor la exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere şi în probe scrise privind managementul, comunicarea, resursele umane, capacitatea candidatului de a lua decizii şi de a-şi asuma răspunderea, rezistenţa la stres şi un test psihologic. Contestaţiile cu privire la proba scrisă se trimit Institutului Naţional al Magistraturii în termen de 3 zile de la publicarea rezultatelor."

    5. La articolul 48, alineatul (6^1) se abrogă.
    6. La articolul 52, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "(3) Pot participa la concursul de promovare în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecătorii care au îndeplinit efectiv cel puţin 3 ani funcţia de judecător la curtea de apel, au obţinut calificativul «foarte bine» la ultimele 3 evaluări, nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani şi au o vechime de cel puţin 18 ani în funcţiile prevăzute la art. 44 alin. (1). Dispoziţiile art. 44 alin. (2) se aplică în mod corespunzător."

    7. La articolul 52^1, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "(4) Comisiile de concurs sunt alcătuite din câte 2 judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi câte un cadru didactic universitar având grad de conferenţiar sau profesor universitar de la o facultate de drept din cadrul universităţilor de cercetare avansată şi educaţie, astfel cum acestea sunt clasificate potrivit art. 193 alin. (4) lit. c) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare."

    8. La articolului 52^2 alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "ART. 52^2
    (1) În cadrul probei prevăzute la art. 52^1 alin. (2) lit. a), la cererea comisiilor de concurs, Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii va solicita, prin intermediul curţilor de apel, hotărâri judecătoreşti pronunţate şi redactate de candidaţi, precum şi celelalte date necesare evaluării potrivit prezentei legi."

    9. Articolul 52^5 se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "ART. 52^5
    (1) Punctajul maxim ce poate fi atribuit la probele prevăzute la art. 52^1 alin. (2) este de 100 de puncte, distribuite astfel:
    a) 50 de puncte pentru proba prevăzută la art. 52^1 alin. (2) lit. a);
    b) 50 de puncte pentru proba prevăzută la art. 52^1 alin. (2) lit. b);
    (2) Punctajul minim pentru a fi declarat admis la probele prevăzute la art. 52^1 alin. (2) este următorul:
    a) 35 de puncte pentru proba prevăzută la art. 52^1 alin. (2) lit. a);
    b) 35 de puncte pentru proba prevăzută la art. 52^1 alin. (2) lit. b);
    (3) Punctajul minim pentru a fi declarat admis la concurs este de 70 de puncte."

    10. La articolului 54, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "ART. 54
    (1) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, adjuncţii acestuia, precum şi procurorii şefi de secţii ai acestor parchete sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii în funcţie sau dintre judecătorii care au îndeplinit funcţia de procuror, pentru un mandat de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată."

    11. La articolul 57, după alineatul (7) se introduce un nou alineat, alineatul (7^1), cu următorul cuprins:
    "(7^1) Procurorii nu pot fi delegaţi în funcţiile de conducere din cadrul parchetelor pentru care numirea se face de Preşedintele României."

    12. La articolul 65 alineatul (1), litera i) se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "i) neîndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 14 alin. (2) lit. a) şi e) ori a condiţiei privind buna reputaţie, dacă în acest din urmă caz se apreciază că nu se impune menţinerea în funcţie;"

    13. La articolul 82, alineatul (5) se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "(5) Persoanele care îndeplinesc condiţiile de vechime prevăzute la alin. (1) şi (3) în funcţia de judecător, procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, precum şi în funcţia de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi se pot pensiona şi pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, chiar dacă la data pensionării au o altă ocupaţie. În acest caz, pensia se stabileşte dintr-o bază de calcul egală cu indemnizaţia de încadrare brută lunară pe care o are un judecător sau procuror în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad al instanţei sau parchetului, şi sporurile, în procent, avute la data eliberării din funcţie ori, după caz, cu salariul de bază brut lunar şi sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării. De această pensie de serviciu pot beneficia numai persoanele care au fost eliberate din funcţie din motive neimputabile."

    14. La articolul 86, alineatul (2) se abrogă.


    ART. 14
    Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
    1. La articolul 29 alineatul (1), litera b) se abrogă.
    2. La articolul 29, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (5), cu următorul cuprins:
    "(5) Colegiul de conducere nu va putea adopta Regulamente sau hotărâri prin care să adauge la dispoziţiile cuprinse în legi, pe motiv că acestea ar fi neclare sau incomplete."

    3. La articolul 49, după alineatul (7) se introduce un nou alineat, alineatul (8), cu următorul cuprins:
    "(8) Colegiile de conducere nu vor putea adopta hotărâri prin care să adauge la dispoziţiile cuprinse în legi, pe motiv că acestea ar fi neclare sau incomplete."

    4. La articolul 88^1, după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alineatul (6), cu următorul cuprins:
    "(6) Ori de câte ori Codul de procedură penală sau alte legi speciale fac trimitere la „procurorul ierarhic superior“ în cazul infracţiunilor de competenţa Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, prin acesta se înţelege procurorul şef al secţiei, inclusiv în cazul soluţiilor dispuse anterior operaţionalizării acesteia."

    5. La articolul 88^5, după alineatul (11) se introduc două noi alineate, alineatele (11^1) şi (11^2), cu următorul cuprins:
    "(11^1) Membrii comisiilor de concurs prevăzute în prezenta secţiune nu devin incompatibili şi îşi exprimă votul în Plenul Consiliului Superior al Magistraturii.
(11^2) Comisiile de concurs prevăzute de art. 883, respectiv de art. 885 îşi desfăşoară legal activitatea în prezenta a cel puţin 3 membri."

    6. La articolul 88^8 alineatul (1), litera d) se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "d) exercitarea şi retragerea căilor de atac în cauzele de competenţa Secţiei, inclusiv în cauzele aflate pe rolul instanţelor sau soluţionate definitiv anterior operaţionalizării acesteia potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 90/2018 privind unele măsuri pentru operaţionalizarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie."

    7. La articolul 88^8 alineatul (1), după litera d) se introduce o nouă literă, litera e), cu următorul cuprins:
    "e) exercitarea altor atribuţii prevăzute de lege."

    8. La articolul 120, alineatele (6) şi (7) se abrogă.


    ART. 15
    Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 628 din 1 septembrie 2012, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
    1. La articolul 38, după alineatul (6) se introduce un nou alineat, alineatul (7), cu următorul cuprins:
    "(7) Plenul Consiliului nu va putea adopta Regulamente sau hotărâri prin care să adauge la dispoziţiile cuprinse în legi, pe motiv că acestea ar fi neclare sau incomplete."

    2. La articolul 40 alineatul (1), literele m) şi o) se abrogă.
    3. La articolul 41 alineatul (1), după litera f) se introduce o nouă literă, litera g), cu următorul cuprins:
    "g) urmăreşte respectarea prevederilor legale şi regulamentare în domeniul organizării şi funcţionării instanţelor şi ia măsurile necesare înlăturării imediate a vulnerabilităţilor ce pot afecta buna desfăşurare a activităţii acestora."

    4. La articolul 41, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:
    "(3) Secţiile Consiliului Superior al Magistraturii nu vor putea adopta Regulamente sau hotărâri prin care să adauge la dispoziţiile cuprinse în legi, pe motiv că acestea ar fi neclare sau incomplete."

    5. La articolul 45, alineatul (8) se abrogă.
    6. La articolul 49, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "(1) În procedura disciplinară în faţa secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii, citarea judecătorului sau a procurorului împotriva căruia se exercită acţiunea disciplinară şi a Inspecţiei Judiciare este obligatorie. Judecătorul sau procurorul poate fi reprezentat de un alt judecător ori procuror sau poate fi asistat ori reprezentat de un avocat. Neprezentarea judecătorului sau a procurorului cercetat la judecarea acţiunii nu împiedică desfăşurarea în continuare a judecăţii."

    7. La articolul 51, alineatele (1) şi (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
    "ART. 51
    (1) Hotărârile secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii prin care s-a soluţionat acţiunea disciplinară se redactează, obligatoriu, în termen de cel mult 20 de zile de la pronunţare şi se comunică, de îndată, în scris, judecătorului sau procurorului vizat, precum şi Inspecţiei Judiciare. Comunicarea hotărârilor este asigurată de Secretariatul general al Consiliului Superior al Magistraturii.
    ..................................................................................................
    (3) Împotriva hotărârilor prevăzute la alin. (1) se poate exercita recurs în termen de 15 zile de la comunicare de către judecătorul sau procurorul sancţionat ori, după caz, de Inspecţia Judiciară. Competenţa soluţionării recursului aparţine Completului de 5 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Din Completul de 5 judecători nu pot face parte membrii cu drept de vot ai Consiliului Superior al Magistraturii sau judecătorul sancţionat disciplinar."



    ART. 16
    În aplicarea prevederilor art. 1-12, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, Plenul Consiliul Superior al Magistraturii aprobă, prin hotărâre care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I:
    a) Regulamentul privind concursul de admitere şi examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii, care prevede modul de organizare, tematica, bibliografia, probele de examen, procedura de desfăşurare a concursului de admitere şi a examenului de absolvire, precum şi media minimă de admitere şi de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii;
    b) Regulamentul privind examenul de capacitate al judecătorilor stagiari şi al procurorilor stagiari.


    ART. 17
    Delegările în funcţiile de conducere din parchete, prevăzute la art. 54 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv cu cele aduse prin prezenta ordonanţă de urgenţă, încetează în termen de 45 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.



                    PRIM–MINISTRU
                    VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ
                    Contrasemnează:
                    Ministrul justiţiei,
                    Tudorel Toader

    Bucureşti, 19 februarie 2019.
    Nr. 7.

    ------

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016