Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 65 din 21 septembrie 2017  pentru modificarea şi completarea Legii cetăţeniei române nr. 21/1991     Twitter Facebook
Cautare document

 ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 65 din 21 septembrie 2017 pentru modificarea şi completarea Legii cetăţeniei române nr. 21/1991

EMITENT: Guvernul
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 760 din 25 septembrie 2017
    Având în vedere necesitatea clarificării în regim de urgenţă a unor aspecte incidente în procedura de acordare şi redobândire a cetăţeniei române rezultate din practica neuniformă în materia dobândirii cetăţeniei române de către copiii minori născuţi din părinţi cetăţeni străini sau fără cetăţenie, care a generat interpretări divergente la nivelul autorităţilor cu atribuţii în acest domeniu, cu consecinţe grave în ceea ce priveşte situaţia persoanelor, care au invocat drepturi izvorâte din modul în care instituţiile statului au aplicat, până în prezent, reglementările în vigoare, astfel:
    - într-o primă etapă, interpretarea şi aplicarea în practică a art. 9 din Legea cetăţeniei române nr. 21/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, a fost aceea că, pentru minor, dobândirea cetăţeniei române ar decurge cvasiautomat din legătura de filiaţie, nefiind obligatorie parcurgerea procedurii de acordare a cetăţeniei române odată cu părinţii, la autoritatea competentă potrivit legii;
    – în prezent, la nivelul autorităţilor publice cu atribuţii în domeniul actelor de stare civilă, actelor de identitate şi documentelor de călătorie, prevederile legale amintite sunt aplicate în sensul că acordarea la cerere a cetăţeniei este incompatibilă cu dobândirea prin efectul legii a acesteia, astfel că, în situaţia în care pentru persoanele solicitante nu a fost urmată procedura de dobândire a cetăţeniei române odată cu părinţii sau cu părintele acestora, la autoritatea competentă, aceste autorităţi refuză înscrierea în registrele de stare civilă române a certificatelor sau extraselor de stare civilă eliberate de autorităţile străine sau eliberarea actului de identitate ori a paşaportului românesc ori, după caz, reînnoirea acestor documente eliberate anterior, considerând că persoanele respective nu au dobândit cetăţenia română,

    luând în considerare faptul că această practică a generat numeroase litigii, soluţionate în mod definitiv sau în curs de soluţionare pe rolul instanţelor judecătoreşti,
    ţinând cont de faptul că jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului precizează că:
    - în materie de calitate, claritate şi previzibilitate a legii, o importanţă deosebită o are existenţa unei practici uniforme şi constante în stabilirea caracterului previzibil al reglementării aplicabile în materia cetăţeniei;
    – dreptul de a dobândi sau a păstra cetăţenia unui anumit stat nu este garantat de Convenţie sau protocoalele la aceasta, însă nu a exclus posibilitatea ca refuzul sau retragerea arbitrară a cetăţeniei să pună o problemă pe terenul art. 8 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, în anumite împrejurări, din cauza impactului unei astfel de măsuri asupra vieţii private a persoanei,

    având în vedere, faţă de situaţia expusă anterior, că procedura de dobândire a cetăţeniei române de către copiii minori trebuie regândită din nevoia adoptării unor norme care să înlăture, cu efect imediat, posibilitatea apariţiei în continuare a stării de incertitudine în rândul persoanelor care ar putea fi afectate prin aplicarea procedurii menţionate, instituindu-se, pentru instituţiile cu atribuţii în domeniu, unele reguli de fond şi procedurale clare, având ca scop înlăturarea riscului apariţiei unor interpretări diferite,
    ţinând seama de faptul că, în considerarea existenţei, la acest moment, a unui număr foarte mare de persoane care, invocând, în diferite etape, drepturi rezultate din aplicarea legii, au o situaţie incertă cu privire la statutul lor juridic, este necesară reglementarea unor norme tranzitorii care să le recunoască calitatea de cetăţeni români şi să înlăture în termen cât mai scurt consecinţele grave suferite de aceste persoane în ceea ce priveşte derularea unei activităţi de familie şi profesionale normale,
    având în vedere faptul că, pentru perioada 2015-2017, în evidenţele Direcţiei Generale de Paşapoarte, cu privire la persoanele care nu au parcurs procedura de dobândire a cetăţeniei române odată cu părinţii, dar care s-au aflat în situaţii ce au avut legătură cu activitatea de paşapoarte, s-a constatat existenţa unui număr de 951 de cereri de eliberare a paşapoartelor respinse pe motiv că solicitanţii nu au făcut dovada cetăţeniei române, iar pe rolul instanţelor de judecată au fost înregistrate 31 de cauze în care Direcţia Generală de Paşapoarte a avut/are calitatea de pârât, cu obiect formulat diferit, fiind soluţionate definitiv 12 cauze, în toate cazurile fiind pronunţate soluţii de respingere a cererilor de chemare în judecată,
    ţinând cont de faptul că, potrivit evidenţelor Direcţiei de Stare Civilă a Sectorului 1 al Municipiului Bucureşti, au fost formulate în justiţie un număr de 285 de acţiuni având ca obiect „anularea actelor de stare civilă“ transcrise fără ca titularul actului de stare civilă să facă dovada calităţii de cetăţean român, potrivit legii, sau „obligaţie de a face“, soluţionate definitiv, soluţionate în primă instanţă sau în curs de soluţionare pe rolul primei instanţe, cu soluţii favorabile atât titularilor, cât şi autorităţii publice,
    luând în considerare faptul că numărul persoanelor ale căror cereri de transcriere au fost respinse, justificat de faptul că verificările efectuate nu au condus la clarificarea statutului juridic faţă de statul român, este ridicat (2014: 21 de cereri; 2015: 583 de cereri; 2016: 69 de cereri; 2017: 13 cereri), în contextul în care şi la nivelul Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, în perioada 2010-2017, au fost aprobate un număr de 499.904 de cereri de redobândire a cetăţeniei române în care au fost incluşi un număr total de 122.375 de copii, numărul de copii menţionat regăsindu-se în doar 84.785 de cereri din numărul total de cereri aprobate,
    ţinând cont de faptul că sunt necesare măsuri legislative similare, ca soluţie cu titlu excepţional, care să evite apariţia unui tratament diferenţiat determinat de excluderea unor categorii de persoane de la aplicarea acestui beneficiu, respectiv persoanele cu privire la care s-a stabilit prin hotărâre judecătorească definitivă că nu au dobândit cetăţenia română, întrucât pentru acestea nu s-a parcurs procedura privind dobândirea cetăţeniei române la autoritatea competentă odată cu părinţii sau cu părintele care a obţinut cetăţenia română, dar care şi-au înscris ori transcris în registrele de stare civilă române certificatele sau extrasele de stare civilă eliberate de autorităţile străine sau au obţinut, după caz, înscrierea în actele de stare civilă române a menţiunilor privind dobândirea cetăţeniei române, fiind minori la data dobândirii sau redobândirii cetăţeniei române de către părinţii sau, după caz, de către unul dintre părinţii lor,
    în considerarea necesităţii de asigurare a unui statut juridic cert cu privire la dobândirea cetăţeniei române de către copilul adoptat se impune reglementarea situaţiei în care adopţia se face de către soţul cetăţean român al părintelui firesc sau adoptiv, cetăţean străin, ori de către persoana de cetăţenie română care se află într-o relaţie stabilă şi convieţuieşte cu acest părinte în condiţiile prevăzute de Legea nr. 273/2004 privind procedura adopţiei, republicată,
    întrucât, în considerarea volumului fluctuant al cererilor de cetăţenie adresate Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie de la înfiinţare şi până în prezent (în anul 2010 - 96.695, în 2011 - 102.719, în 2012 - 89.033, în 2013 - 53.181, în 2014 - 21.987, în 2015 - 81.531, iar în 2016 - 115.217), pentru a crea posibilitatea adaptării periodice corespunzătoare a numărului membrilor Comisiei pentru cetăţenie prin raportare la volumul activităţii curente, astfel încât aceste fluctuaţii să nu afecteze ritmul de soluţionare a cererilor, este necesar ca, în funcţie de resursele umane disponibile, numărul membrilor Comisiei pentru cetăţenie, care îşi desfăşoară activitatea în limita cvorumului minimal de cel puţin 3 membri, să poată fi mărit corespunzător, de o manieră facilă şi flexibilă, prin ordin al ministrului justiţiei, aspect de natură a contribui la îmbunătăţirea serviciului public, cu repercusiuni favorabile asupra ritmului de soluţionare a cererilor de acordare şi redobândire a cetăţeniei române,
    în vederea evitării unei grave atingeri aduse interesului public, care impune adoptarea unei soluţii imediate, conform celor expuse,
    în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,
    Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.
    ART. I
    Legea cetăţeniei române nr. 21/1991, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 576 din 13 august 2010, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
    1. La articolul 6, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu următorul cuprins:
    "(4) În cazul în care adopţia se face de către soţul cetăţean român al părintelui firesc sau adoptiv, cetăţean străin, ori de către persoana de cetăţenie română care se află într-o relaţie stabilă şi convieţuieşte cu acest părinte în condiţiile prevăzute de Legea nr. 273/2004 privind procedura adopţiei, republicată, cetăţenia minorului va fi hotărâtă, de comun acord, de către adoptator şi părintele cetăţean străin. În situaţia în care aceştia nu cad de acord, instanţa judecătorească competentă să încuviinţeze adopţia va decide asupra cetăţeniei minorului, ţinând seama de interesele acestuia. Minorului care a împlinit 14 ani i se cere consimţământul."

    2. Articolul 9 se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "ART. 9
    (1) Copilul născut din părinţi cetăţeni străini sau fără cetăţenie, care nu a împlinit vârsta de 18 ani şi care domiciliază, la data cererii, pe teritoriul României, dobândeşte cetăţenia română la cererea părinţilor săi, odată cu aceştia; cererea va fi depusă odată cu cererea părinţilor de acordare a cetăţeniei române întemeiată pe art. 8.
    (2) În cazul în care numai unul dintre părinţi solicită acordarea cetăţeniei române în temeiul art. 8, părinţii vor hotărî, de comun acord, cu privire la cetăţenia copilului care nu a împlinit vârsta de 18 ani şi care domiciliază, la data cererii, pe teritoriul României. În situaţia în care părinţii nu cad de acord, tribunalul de la domiciliul minorului va decide, ţinând seama de interesele acestuia. În cazul copilului care a împlinit vârsta de 14 ani este necesar consimţământul acestuia.
    (3) Cererea privind acordarea cetăţeniei române, în condiţiile alin. (2), copilului care nu a împlinit vârsta de 18 ani va fi depusă odată cu cererea prin care părintele solicită acordarea cetăţeniei române. Copilul dobândeşte cetăţenia română pe aceeaşi dată cu părintele său.
    (4) Prin excepţie de la prevederile alin. (1) şi (3), pentru copilul născut după data depunerii cererii de către părinţi sau, după caz, de către părinte, cererea poate fi depusă până la data acordării cetăţeniei române acestora.
    (5) În cazul în care minorul nu a dobândit cetăţenia română în condiţiile alin. (1) sau (3), părinţii sau, după caz, părintele care a obţinut cetăţenia română în temeiul art. 8 pot/poate depune o cerere privind acordarea cetăţeniei române minorului, dacă acesta domiciliază pe teritoriul României, la data cererii. Cererea va fi însoţită de dovada mijloacelor legale pentru o existenţă decentă, în condiţiile prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. d), precum şi, după caz, de acordul celuilalt părinte. Soluţionarea cererii se face prin ordin al preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, pe baza raportului conţinând propunerea motivată a Comisiei pentru cetăţenie, cu aplicarea în mod corespunzător a dispoziţiilor alin. (2). Copilul minor dobândeşte cetăţenia română la data emiterii ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie. În cazul în care copilul devine major în timpul procesului de soluţionare a cererii, acesta va depune jurământul.
    (6) Prevederile alin. (1)-(5) sunt aplicabile în mod corespunzător şi în cazul cererilor privind dobândirea cetăţeniei române de către copilul care nu a împlinit vârsta de 18 ani formulate de părinţii sau, după caz, de părintele care solicită acordarea cetăţeniei române în temeiul art. 8^1 şi 8^2."

    3. La articolul 10, după alineatul (3) se introduc trei noi alineate, alineatele (4)-(6), cu următorul cuprins:
    "(4) Cererea privind dobândirea cetăţeniei române de către copilul care nu a împlinit vârsta de 18 ani va fi depusă odată cu cererea prin care părinţii săi ori, după caz, părintele său solicită redobândirea cetăţeniei române. În cazul în care numai unul dintre părinţi solicită redobândirea cetăţeniei române este necesar consimţământul celuilalt părinte, precum şi al copilului care a împlinit vârsta de 14 ani. Copiii minori dobândesc cetăţenia română odată cu părinţii sau, după caz, cu unul dintre ei. Dispoziţiile art. 9 alin. (4) rămân aplicabile.
(5) În cazul în care minorul nu a dobândit cetăţenia română în condiţiile alin. (4), părinţii sau, după caz, părintele care a obţinut cetăţenia română pot/poate depune o cerere privind dobândirea cetăţeniei române de către minor. Soluţionarea cererii se face prin ordin al preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, pe baza raportului conţinând propunerea motivată a Comisiei pentru cetăţenie, cu aplicarea în mod corespunzător a dispoziţiilor alin. (4). Copilul minor dobândeşte cetăţenia română la data emiterii ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie. În cazul în care copilul devine major în timpul procesului de soluţionare a cererii, acesta va depune jurământul.
(6) În cazul în care numai unul dintre părinţi solicită redobândirea cetăţeniei române sau după, caz, a redobândit cetăţenia română, iar părinţii nu cad de acord cu privire la cetăţenia copilului care nu a împlinit vârsta de 18 ani şi care domiciliază, la data cererii, pe teritoriul României, tribunalul de la domiciliul minorului va decide, ţinând seama de interesele acestuia. În cazul copilului care a împlinit vârsta de 14 ani este necesar consimţământul acestuia."

    4. La articolul 11, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "(2) Dispoziţiile art. 10 alin. (2)-(6) se aplică în mod corespunzător."

    5. La articolul 14, alineatele (3) şi (4) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
    "(3) Membrii Comisiei şi preşedintele acesteia se numesc prin ordin al ministrului justiţiei, pentru un mandat de 2 ani, şi pot fi revocaţi pe toată durata mandatului prin ordin al ministrului justiţiei. Numărul membrilor Comisiei se stabileşte anual prin ordin al ministrului justiţiei.
(4) Comisia are activitate permanentă, este formată din personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, din care unul are calitatea de preşedinte. Lucrările Comisiei nu sunt publice, acestea se desfăşoară în prezenţa a cel puţin 3 membri şi sunt prezidate de preşedinte, iar în lipsa acestuia, de către un membru desemnat de acesta."

    6. La articolul 20, alineatul (7) se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "(7) În situaţia în care copiii minori dobândesc cetăţenia română odată cu părinţii sau cu unul dintre ei, acestora li se va elibera certificat de cetăţenie distinct şi nu depun jurământul."

    7. La articolul 20, după alineatul (7) se introduce un nou alineat, alineatul (7^1), cu următorul cuprins:
    "(7^1) În situaţia în care copiii minori dobândesc cetăţenia română în condiţiile art. 9 alin. (5) şi (6), art. 10 alin. (5) sau art. 11 alin. (2), acestora li se va elibera certificat de cetăţenie."

    8. La articolul 22, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "(2) Cetăţenia copilului până la vârsta de 14 ani se dovedeşte cu paşaportul, cu titlul de călătorie fără menţiunea «identitate incertă», cu certificatul prevăzut la art. 20 alin. (7) şi (7^1) sau cu certificatul său de naştere românesc, însoţit de actul de identitate, certificatul de cetăţenie sau paşaportul oricăruia dintre părinţi, emise de autorităţile române, ori cu documentele prevăzute la art. 23."



    ART. II
    (1) Sunt cetăţeni români de la data dobândirii sau redobândirii cetăţeniei române de către ambii părinţi sau, după caz, de către unul dintre părinţi persoanele pentru care nu s-a parcurs procedura privind dobândirea cetăţeniei române la autoritatea competentă potrivit legii, odată cu părinţii care au dobândit cetăţenia română sau, după caz, cu părintele care a dobândit cetăţenia română, dar au obţinut, până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, înscrierea ori transcrierea în registrele de stare civilă române a certificatelor sau extraselor de stare civilă eliberate de autorităţile străine sau, după caz, înscrierea pe actele de stare civilă întocmite în registrele de stare civilă române a menţiunilor cu privire la dobândirea cetăţeniei române, în temeiul art. 9 din Legea cetăţeniei române nr. 21/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi al Legii nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ca urmare a dobândirii sau redobândirii cetăţeniei române de către ambii părinţi sau, după caz, de către unul dintre părinţi, fiind minori la data dobândirii sau redobândirii cetăţeniei române de către părinţii lor sau, după caz, de către părintele lor.
    (2) Dispoziţiile alin. (1) sunt aplicabile, cu respectarea condiţiilor acolo prevăzute, şi persoanelor:
    a) cărora, prin hotărâre judecătorească definitivă, li s-au anulat, după caz, actele de stare civilă, menţiunile cu privire la dobândirea cetăţeniei române înscrise pe acestea ori actele de identitate sau documentele de călătorie româneşti eliberate în temeiul actelor de stare civilă sau al menţiunilor cu privire la dobândirea cetăţeniei române, cu motivarea că nu au dobândit cetăţenia română întrucât pentru acestea nu s-a parcurs procedura privind dobândirea cetăţeniei române la autoritatea competentă potrivit legii odată cu părinţii care au obţinut cetăţenia română sau, după caz, cu părintele care a dobândit cetăţenia română;
    b) cu privire la care, prin hotărâre judecătorească definitivă, în alte situaţii decât cele prevăzute la lit. a), s-a stabilit că nu au dobândit cetăţenia română cu motivarea că pentru acestea nu s-a parcurs procedura privind dobândirea cetăţeniei române la autoritatea competentă potrivit legii odată cu părinţii care au obţinut cetăţenia română sau, după caz, cu părintele care a dobândit cetăţenia română.

    (3) Cererile de înscriere sau transcriere în registrele de stare civilă române a certificatelor sau extraselor de stare civilă eliberate de autorităţile străine, precum şi cererile prin care se solicită înscrierea menţiunii cu privire la dobândirea cetăţeniei române pe actele de stare civilă întocmite în registrele de stare civilă române, formulate în temeiul art. 9 din Legea nr. 21/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi al Legii nr. 119/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi depuse la autorităţile competente până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, se soluţionează ţinându-se seama de dispoziţiile alin. (1), cu îndeplinirea condiţiilor acolo prevăzute. Dispoziţiile art. 9 alin. (2) din Legea nr. 21/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sunt şi rămân aplicabile la soluţionarea acestor cereri; cu toate acestea, prin derogare de la dispoziţiile art. 9 alin. (2) din Legea nr. 21/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, copilul devenit major hotărăşte asupra cetăţeniei sale. Persoanele cărora li s-au respins aceste cereri până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă pot depune noi cereri.

    ART. III
    Cererile aflate în curs de soluţionare la Comisia pentru cetăţenie din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie se vor rezolva potrivit procedurii prevăzute de Legea nr. 21/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, astfel cum a fost modificată şi completată prin prezenta ordonanţă de urgenţă.



                    PRIM-MINISTRU
                    MIHAI TUDOSE
                    Contrasemnează:
                    Ministrul justiţiei,
                    Tudorel Toader
                    Ministrul afacerilor interne,
                    Carmen Daniela Dan
                    p. Ministrul afacerilor externe,
                    George Ciamba,
                    secretar de stat

    Bucureşti, 21 septembrie 2017.
    Nr. 65.
    ----

Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice