Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Având în vedere angajamentele şi termenele asumate de România în raport cu instituţiile Uniunii Europene, precum şi riscul de sesizare a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene în Cauza 2021/0333 - procedură de infringement având ca obiect netranspunerea în termen a Directivei (UE) 2018/2001 a Parlamentului European şi a Consiliului din 11 decembrie 2018 (reformare) privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, înaintată autorităţilor române, întrucât autorităţile române au la dispoziţie până la data de 24 noiembrie 2025 adoptarea măsurilor de soluţionare a avizului motivat suplimentar emis în Cauza 2021/0333, faptul că, prin Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European şi a Consiliului din 11 decembrie 2018, au fost impuse obligaţii statelor membre, care trebuie să ia în considerare nivelul de ambiţie prevăzut în Acordul de la Paris din 12 decembrie 2015, încheiat la Paris la 12 decembrie 2015 şi semnat de România la New York la 22 aprilie 2016, ratificat prin Legea nr. 57/2017, referitor la schimbările climatice, precum şi progresele tehnologice, inclusiv reducerea costurilor investiţiilor în energia din surse regenerabile, propunerea Comisiei Europene din iulie 2021, în cadrul pachetului de iniţiative în materie de politici reprezentând Pactul verde european, dublarea ponderii energiei din surse regenerabile în mixul energetic în anul 2030 faţă de anul 2020, pentru a ajunge la cel puţin 40% faţă de obiectivul general obligatoriu al Uniunii Europene de atingere a unei ponderi de cel puţin 32% a energiei din surse regenerabile în cadrul consumului final brut de energie al Uniunii Europene până în anul 2030, stabilit prin Directiva (UE) 2018/2001, ţinând cont de contextul geopolitic regional, în vederea realizării obiectivului pe termen lung al unui sistem energetic independent de ţările terţe, Uniunea Europeană ar trebui să pună accentul pe accelerarea tranziţiei verzi şi pe asigurarea unei politici energetice de reducere a emisiilor, care să reducă dependenţa de combustibilii fosili importaţi şi să promoveze preţuri corecte şi accesibile cetăţenilor şi întreprinderilor localizate în Uniunea Europeană din toate sectoarele economiei. Având în vedere necesitatea utilizării eficiente a resurselor de biomasă, acordând prioritate ori de câte ori este posibil utilizării materiilor prime de biomasă în defavoarea utilizării sale pentru energie, prin respectarea principiului utilizării în cascadă a biomasei, luând în considerare dezideratul reprezentat de decarbonarea energiei utilizate pentru încălzirea şi răcirea clădirilor prin creşterea ponderii producţiei şi a utilizării energiei din surse regenerabile pentru a îndeplini obiectivul ambiţios prevăzut în Regulamentul (UE) 2021/1.119 al Parlamentului European şi al Consiliului din 30 iunie 2021 de instituire a cadrului pentru realizarea neutralităţii climatice şi de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 401/2009 şi (UE) 2018/1999 („Legea europeană a climei“), de a orienta şi a stimula eforturile privind exploatarea potenţialului utilizării şi producţiei de energie din surse regenerabile în clădiri, de a încuraja dezvoltarea tehnologiilor care produc energie din surse regenerabile şi de a contribui la integrarea eficientă a unor astfel de tehnologii în Sistemul energetic naţional (SEN), oferind în acelaşi timp siguranţă investitorilor şi implicare la nivel local şi contribuind totodată la eficienţa SEN, întrucât pentru accelerarea ritmului implementării proiectelor pentru producţia de energie din surse regenerabile este necesar să se adopte norme de nivel primar care să simplifice şi să reducă termenele aferente procedurilor de acordare a autorizaţiilor necesare punerii în funcţiune a acestora, luându-se în considerare acceptarea la scară largă de către public a implementării energiei din surse regenerabile, deoarece Ministerul Energiei, în calitate de minister de resort, în colaborare cu autorităţile cu competenţe în domeniu, ar trebui să identifice zonele de uscat, de suprafaţă, de subsol şi de ape maritime sau de ape interioare necesare pentru instalarea de centrale producătoare de energie din surse regenerabile şi a infrastructurii aferente, în vederea îndeplinirii cel puţin a contribuţiilor lor naţionale la obiectivul general revizuit pentru anul 2030 privind energia din surse regenerabile, prevăzut la art. 3 alin. (1) din Directiva (UE) 2018/2001, şi în sprijinul atingerii obiectivului neutralităţii climatice până cel târziu în 2050, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/1.119 al Parlamentului European şi al Consiliului din 30 iunie 2021, având în vedere că ministerul de resort ar trebui să se asigure că astfel de zone reflectă traiectoriile lor estimate şi capacitatea instalată totală planificată şi ar trebui să identifice domenii specifice pentru diferitele tipuri de tehnologii din domeniul energiei din surse regenerabile prevăzute în planurile lor naţionale integrate privind energia şi clima prezentate în temeiul prevederilor art. 3 şi 14 din Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 decembrie 2018, faptul că, printre aspectele care necesită reglementări imediate, atât de natură primară, cât şi secundară, sunt: schemele de sprijin şi calculul ponderii energiei din surse regenerabile, comunităţile de energie din surse regenerabile, garanţiile de origine pentru energia produsă din surse regenerabile de energie, stabilirea punctului unic de contact în vederea simplificării procedurilor administrative, metodologia privind calculul emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din producţia şi utilizarea de combustibili pentru transporturi, biocombustibili şi biolichide, mecanisme de cooperare, întrucât complexitatea actului normativ şi faptul că, după aprobarea acestuia, Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei va trebui să modifice şi să completeze legislaţia secundară, în conformitate cu prevederile acestui act normativ, iar întârzierea adoptării acestor modificări va avea un impact major asupra implementării Componentei 6 - Energie prevăzute în Planul naţional de redresare şi rezilienţă al României, în considerarea faptului că în data de 12 februarie 2025 Comisia Europeană a notificat autorităţilor române avizul motivat suplimentar în Cauza 2021/0333 pentru netranspunerea completă a art. 19 alin. (2) primul paragraf, a patra şi a cincea teză şi al doilea paragraf şi alin. (9), art. 21 alin. (6) şi art. 22 alin. (4) lit. f)-h) din Directiva (UE) 2018/2001, sunt necesare măsuri urgente de remediere a situaţiei pentru a răspunde solicitărilor Comisiei cât mai curând posibil prin transpunerea prevederilor sus-menţionate, pentru a evita declanşarea procedurii contencioase împotriva României prin sesizarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene. În temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată, Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă. ART. I Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 163/2022 pentru completarea cadrului legal de promovare a utilizării energiei din surse regenerabile, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1165 din 6 decembrie 2022, cu modificările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează: 1. La articolul 2, după punctul 1 se introduce un nou punct, pct. 1^1, cu următorul cuprins: "1^1. «eficienţă energetică înainte de toate» înseamnă eficienţa energetică înainte de toate, astfel cum este definită la art. 2 pct. 18 din Regulamentul (UE) 2018/1.999 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 decembrie 2018 privind guvernanţa uniunii energetice şi a acţiunilor climatice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 663/2009 şi (CE) nr. 715/2009 ale Parlamentului European şi ale Consiliului, a Directivelor 94/22/CE, 98/70/CE, 2009/31/CE, 2009/73/CE, 2010/31/UE, 2012/27/UE şi 2013/30/UE ale Parlamentului European şi ale Consiliului, a Directivelor 2009/119/CE şi (UE) 2015/652 ale Consiliului şi de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului, cu modificările şi completările ulterioare;" 2. La articolul 2, punctele 18, 19 şi 27 se modifică şi vor avea următorul cuprins: "18. «comunitate de energie din surse regenerabile» înseamnă o entitate juridică care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii: a) care, în conformitate cu dreptul intern aplicabil, are la bază o participare deschisă şi voluntară, este autonomă şi este controlată efectiv de acţionari sau membri situaţi în apropierea proiectelor privind sursele regenerabile de energie deţinute şi dezvoltate de respectiva entitate juridică; b) are un număr de minimum 5 membri sau acţionari persoane fizice, IMM-uri, asociaţii şi fundaţii sau ai administraţiei publice locale; c) al cărei obiectiv principal este să ofere avantaje comunitare economice, sociale sau de mediu acţionarilor ori membrilor săi sau zonelor locale în care îşi desfăşoară activitatea; d) locurile de consum, precum şi unităţile de producere a energiei electrice ale membrilor sau acţionarilor sunt racordate la reţeaua aceluiaşi operator de distribuţie;19. «contract de achiziţie de energie din surse regenerabile» înseamnă un contract bilateral negociat direct în temeiul căruia o persoană fizică sau juridică achiziţionează energie din surse regenerabile direct de la un producător, care cuprinde contracte de achiziţionare de energie electrică din surse regenerabile şi contracte de achiziţie de energie din surse regenerabile pentru încălzire şi răcire; ...............................................................27. «biomasă agricolă» înseamnă biomasă obţinută din agricultură şi din industriile conexe;" 3. La articolul 2, după punctul 28 se introduce un nou punct, pct. 28^1, cu următorul cuprins: "28^1. «biomasă forestieră disponibilă în scopuri energetice» înseamnă: a) fracţiunea biodegradabilă a produselor rezultate din prelucrarea primară şi secundară pe teritoriul României a lemnului recoltat de pe teritoriul naţional sau provenit din import/schimburi intracomunitare - coajă, rumeguş, lemnul sub formă de aşchii sau particule, tocătura provenită din liniile de profilare, capetele şi flancurile buştenilor, resturi de lemn, rezultate în urma prelucrării sau reciclării materialelor lemnoase, precum şi materialele lemnoase declasate în incinta proprie ca urmare a procesului tehnologic de prelucrare a materialelor lemnoase; b) tocătură de lemn, provenită numai din categoriile cuprinse la lit. a);" 4. La articolul 2, punctul 38 se modifică şi va avea următorul cuprins: "38. «combustibili din surse regenerabile de origine nebiologică» înseamnă combustibili din surse regenerabile de origine nebiologică, astfel cum sunt definiţi la art. 2 pct. 1 din Legea nr. 237/2023 privind integrarea hidrogenului din surse regenerabile şi cu emisii reduse de carbon în sectoarele industriei şi transporturilor;" 5. La articolul 2, după punctul 52 se introduc douăzeci şi opt de noi puncte, pct. 53-80, cu următorul cuprins: "53. «lemn rotund industrial» înseamnă buşteni de gater, buşteni de furnir, lemn pentru celuloză rotund sau despicat, precum şi orice alt lemn rotund adecvat pentru scopuri industriale, cu excepţia lemnului rotund ale cărui caracteristici, cum ar fi specia, dimensiunile, verticalitatea şi densitatea nodurilor, îl fac inadecvat pentru utilizarea industrială după cum este definit şi justificat în mod corespunzător în conformitate cu condiţiile forestiere relevante;54. «zonă pretabilă accelerării proiectelor de producere a energiei din surse regenerabile» înseamnă o locaţie sau zonă specifică, terestră sau maritimă sau de ape continentale, care a fost desemnată ca fiind în mod special adecvată pentru instalarea de centrale producătoare de energie din surse regenerabile;55. «echipamente de energie solară» înseamnă echipamente care convertesc energia solară în energie termică sau electrică, în special echipamente termice solare şi echipamente fotovoltaice solare;56. «zonă de ofertare» înseamnă o zonă de ofertare în sensul definiţiei de la art. 2 pct. 65 din Regulamentul (UE) 2019/943 al Parlamentului European şi al Consiliului din 5 iunie 2019 privind piaţa internă de energie electrică (reformare);57. «tehnologie inovatoare în domeniul energiei din surse regenerabile» înseamnă tehnologie de producere a energiei din surse regenerabile care îmbunătăţeşte, cel puţin într-un mod, tehnologia comparabilă de ultimă generaţie în materie de energie din surse regenerabile sau face ca o tehnologie de energie regenerabilă care nu este pe deplin comercializată sau care implică un grad clar de risc să devină exploatabilă;58. «sistem de contorizare inteligentă» - definit în conformitate cu art. 3 pct. 117 din Legea nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare;59. «punct de reîncărcare» înseamnă o interfaţă fixă sau mobilă, conectată sau neconectată la reţea, pentru transferul de energie electrică către un vehicul electric, care, deşi poate avea unul sau mai mulţi conectori adaptaţi diferitelor tipuri de conectori, este capabilă să reîncarce un singur vehicul electric o dată şi care exclude dispozitivele cu o putere de ieşire mai mică sau egală cu 3,7 kW al căror scop principal nu este reîncărcarea vehiculelor electrice;60. «participant la piaţă» - potrivit definiţiei prevăzute la art. 3 pct. 79 din Legea nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare;61. «piaţă de energie electrică» - potrivit definiţiei prevăzute la art. 3 pct. 81 din Legea nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare;62. «baterie de uz casnic» înseamnă o baterie reîncărcabilă de sine stătătoare cu o capacitate nominală mai mare de 2 kWh, care este adecvată pentru instalare şi utilizare într-un mediu casnic;63. «baterie pentru vehicule electrice» - potrivit definiţiei prevăzute la art. 3 alin. (1) pct. 14 din Regulamentul (UE) 2023/1.542 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 iulie 2023 privind bateriile şi deşeurile de baterii, de modificare a Directivei 2008/98/CE şi a Regulamentului (UE) 2019/1.020 şi de abrogare a Directivei 2006/66/CE;64. «baterie industrială» - potrivit definiţiei prevăzute la art. 3 alin. (1) pct. 13 din Regulamentul (UE) 2023/1.542;65. «starea de sănătate» - potrivit definiţiei prevăzute la art. 3 alin. (1) pct. 28 din Regulamentul (UE) 2023/1.542;66. «nivelul de încărcare» - potrivit definiţiei prevăzute la art. 3 alin. (1) pct. 27 din Regulamentul (UE) 2023/1.542;67. «valoare de referinţă a puterii» înseamnă informaţiile dinamice deţinute în sistemul de gestionare al unei baterii care prescriu setările de energie electrică la care bateria ar trebui să funcţioneze în mod optim în timpul unei operaţiuni de reîncărcare sau de descărcare, pentru a se optimiza starea de sănătate a bateriei şi utilizarea sa operaţională;68. «reîncărcare inteligentă» înseamnă o operaţiune de reîncărcare în cazul căreia intensitatea energiei electrice furnizate bateriei este ajustată în mod dinamic, pe baza informaţiilor primite prin intermediul comunicaţiilor electronice;69. «reîncărcare bidirecţională» - potrivit definiţiei prevăzute la art. 2 pct. 11 din Regulamentul (UE) 2023/1.804 al Parlamentului European şi al Consiliului din 13 septembrie 2023 privind instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi şi de abrogare a Directivei 2014/94/UE, cu modificările şi completările ulterioare;70. «punct de reîncărcare de putere normală» înseamnă un punct de reîncărcare de putere normală, în sensul definiţiei de la art. 2 pct. 37 din Regulamentul (UE) 2023/1.804, cu modificările şi completările ulterioare;71. «industrie» înseamnă întreprinderile şi produsele care intră sub incidenţa secţiunilor B, C şi F, precum şi a secţiunii J diviziunea 63 din Nomenclatorul statistic al activităţilor economice (NACE Rev. 2), astfel cum este stabilit în Regulamentul (CE) nr. 1.893/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 20 decembrie 2006 de stabilire a Nomenclatorului statistic al activităţilor economice NACE a doua revizuire şi de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 3.037/90 al Consiliului, precum şi a anumitor regulamente CE privind domenii statistice specifice, cu modificările şi completările ulterioare;72. «scop neenergetic» înseamnă utilizarea combustibililor ca materii prime într-un proces industrial, în loc de a fi utilizaţi pentru a produce energie;73. «combustibili din surse regenerabile» înseamnă biocombustibili, biolichide, combustibili din biomasă şi combustibili din surse regenerabile de origine nebiologică;74. «plantaţie forestieră» - potrivit definiţiei prevăzute la art. 2 pct. 11 din Regulamentul (UE) 2023/1.115 al Parlamentului European şi al Consiliului din 31 mai 2023 privind punerea la dispoziţie pe piaţa Uniunii Europene şi exportul din Uniune a anumitor produse de bază şi produse asociate cu defrişările şi degradarea pădurilor şi de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 995/2010 al Parlamentului European şi al Consiliului din 20 octombrie 2010, cu modificările şi completările ulterioare;75. «energie osmotică» înseamnă energia creată din diferenţa concentraţiilor de sare ale două fluide, cum ar fi apă dulce şi apă sărată;76. «eficienţă a sistemului» înseamnă selectarea de soluţii eficiente din punct de vedere energetic, în cazul în care acestea permit, de asemenea, o cale de decarbonare rentabilă, o flexibilitate suplimentară şi utilizarea eficientă a resurselor;77. «stocarea energiei în acelaşi amplasament» înseamnă o instalaţie de stocare a energiei, combinată cu o instalaţie care produce energie din surse regenerabile şi care este racordată la acelaşi punct de acces la reţea;78. «vehicul electric solar» înseamnă un autovehicul dotat cu un grup motopropulsor care conţine doar dispozitive electrice nonperiferice cu funcţia de convertizoare de energie cu un sistem electric reîncărcabil de stocare a energiei, care poate fi reîncărcat extern şi care este echipat şi cu panouri fotovoltaice integrate în vehicul;79. «gaze din surse regenerabile» înseamnă biogazul în sensul definiţiei de la pct. 30, inclusiv biogazul care a fost transformat în biometan, şi combustibilii de origine nebiologică din surse regenerabile astfel cum sunt definiţi la art. 2 pct. 1 din Legea nr. 237/2023 privind integrarea hidrogenului din surse regenerabile şi cu emisii reduse de carbon în sectoarele industriei şi transporturilor;80. «proiecte de importanţă naţională în domeniul energiei electrice» înseamnă proiecte definite în conformitate cu art. 3 pct. 94^1 din Legea nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare;" 6. La articolul 3, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins: "ART. 3 (1) România împreună cu celelalte state membre ale Uniunii Europene (UE): a) asigură în mod colectiv faptul că ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie al Uniunii Europene în anul 2030 este de cel puţin 42,5%; b) depun eforturi colective pentru a mări ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie al Uniunii Europene în anul 2030 la 45%." 7. La articolul 3, după alineatul (1) se introduc trei noi alineate, alin. (1^1)-(1^3), cu următorul cuprins: "(1^1) Până în anul 2030, cel puţin 5% din noua capacitate instalată de producere a energiei din surse regenerabile este reprezentată de tehnologii inovatoare în domeniul energiei din surse regenerabile.(1^2) În condiţiile prevederilor art. 5 din Legea nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare, ministerul de resort poate solicita Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor derogarea de la principiul utilizării în cascadă a biomasei.(1^3) Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor poate deroga de la principiul utilizării în cascadă a biomasei atunci când industria locală nu este în măsură, din punct de vedere cantitativ sau tehnic, să utilizeze biomasa forestieră pentru o valoare adăugată economică şi de mediu superioară producerii energiei, pentru materiile prime provenite din: a) activităţile necesare de gestionare a pădurilor, menite să asigure operaţiunile de rărire înainte de comercializare sau cele desfăşurate în conformitate cu dreptul intern privind prevenirea incendiilor de pădure în zonele cu grad de risc ridicat; b) activităţi de exploatare forestieră de recuperare derulate în urma unor perturbări naturale documentate; sau c) activităţi de recoltare a anumitor produse lemnoase ale căror caracteristici nu sunt adecvate pentru instalaţii de prelucrare locale." 8. La articolul 3, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins: "(2) Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor împreună cu Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale: a) iau măsuri pentru a reduce la minimum distorsiunile nedorite pe piaţa materiilor prime de biomasă şi impactul negativ asupra biodiversităţii, a mediului şi a climei, atunci când biomasa este utilizată pentru producerea de energie; b) în elaborarea măsurilor prevăzute la lit. a), ţin seama de ierarhia deşeurilor în conformitate cu prevederile art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2021 privind regimul deşeurilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 17/2023, cu modificările şi completările ulterioare, şi asigură aplicarea principiului utilizării în cascadă a biomasei, punând accentul pe scheme de sprijin şi ţinând seama în mod corespunzător de particularităţile naţionale." 9. La articolul 3, după alineatul (2) se introduc cinci noi alineate, alin. (2^1)-(2^5), cu următorul cuprins: "(2^1) Schemele de sprijin elaborate pentru energia obţinută din biocombustibili, biolichide şi combustibili din biomasă evită promovarea unor practici nesustenabile şi nu determină denaturarea concurenţei cu sectoarele materialelor, pentru a se garanta că biomasa lemnoasă este utilizată în corelare cu valoarea sa adăugată economică şi de mediu maximală, în următoarea ordine a priorităţilor: a) produsele lemnoase; b) prelungirea duratei de viaţă a produselor lemnoase; c) reutilizarea; d) reciclarea; e) bioenergia; f) eliminarea.(2^2) Cel mult o dată pe an, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor prezintă Comisiei Europene o sinteză a derogărilor de la principiul utilizării în cascadă a biomasei în temeiul prevederilor alin. (1^2), însoţită de motivele acestor derogări şi de scara geografică la care se aplică acestea.(2^3) Nu se acordă, prin oricare autoritate competentă, sprijin financiar direct pentru: a) utilizarea buştenilor de gater, a buştenilor de furnir, a lemnului rotund industrial, a buturugilor şi a rădăcinilor pentru producerea de energie; b) producţia de energie regenerabilă prin incinerarea deşeurilor dacă nu au fost respectate obligaţiile privind colectarea separată.(2^4) Fără a aduce atingere prevederilor alin. (2) şi (2^1), autorităţile competente nu acordă niciun sprijin nou şi nu reînnoiesc sprijinul pentru producţia de energie electrică din biomasă forestieră în instalaţiile care generează exclusiv energie electrică, cu excepţia cazului în care energia electrică de acest tip îndeplineşte cel puţin una dintre următoarele condiţii: a) este produsă într-o regiune identificată într-un plan teritorial pentru o tranziţie justă, stabilit în conformitate cu art. 11 din Regulamentul (UE) 2021/1.056 al Parlamentului European şi al Consiliului din 24 iunie 2021 de instituire a Fondului pentru o tranziţie justă, cu modificările şi completările ulterioare, în considerarea dependenţei acesteia de combustibilii fosili solizi, şi îndeplineşte cerinţele relevante prevăzute la art. 29 alin. (16); b) este produsă aplicând captarea şi stocarea de dioxid de carbon (CO_2) provenit din biomasă şi îndeplineşte cerinţele prevăzute la art. 29 alin. (16).(2^5) În funcţie de evaluarea inclusă în PNIESC cu privire la necesitatea de a construi o nouă infrastructură pentru încălzirea şi răcirea centralizată din surse regenerabile în vederea realizării obiectivului general al Uniunii Europene stabilit la alin. (1), ministerul de resort, în colaborare cu Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei şi Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, adoptă, după caz, măsurile necesare în vederea dezvoltării unei infrastructuri eficiente de încălzire şi răcire centralizată pentru a promova încălzirea şi răcirea din surse regenerabile, precum energia termică solară, energia fotovoltaică solară, pompele de căldură acţionate de energie electrică din surse regenerabile care utilizează energia ambientală şi energia geotermală, alte tehnologii de energie geotermală, biomasa, biogazul, biolichide şi căldura şi răcoarea reziduală, unde este posibil în combinaţie cu stocarea energiei termice, consumul dispecerizabil şi instalaţii care transformă energia electrică în căldură prin Strategia naţională privind serviciul public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat, în conformitate cu Legea serviciului public de alimentare cu energie termică nr. 325/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare." 10. La articolul 4, după alineatul (11) se introduc patru noi alineate, alin. (12)-(15), cu următorul cuprins: "(12) Ministerul de resort stabileşte cadrul de reglementare, care poate include scheme de sprijin şi măsuri de facilitare a contractelor de achiziţie de energie electrică din surse regenerabile şi care permite implementarea energiei electrice din surse regenerabile la un nivel care să fie în concordanţă cu contribuţia la nivel naţional şi într-un ritm corelat cu traiectoria orientativă a ponderii energiei din surse regenerabile în consumul final brut, stabilită în PNIESC. (13) În aplicarea prevederilor alin. (12), ministerul de resort, în colaborare cu Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei, Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice Transelectrica - S.A., denumită în continuare CNTEE Transelectrica - S.A., şi operatorii de distribuţie concesionari, analizează şi elimină barierele identificate în vederea asigurării unui nivel ridicat de aprovizionare cu energie din surse regenerabile, inclusiv pe cele legate de procedurile de acordare a autorizaţiilor şi dezvoltarea infrastructurii de transport, de distribuţie şi de stocare necesare, inclusiv stocarea energiei în acelaşi amplasament. (14) În vederea elaborării cadrului prevăzut la alin. (12), ministerul de resort colaborează cu Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, ANRE şi ţine cont de cantitatea suplimentară de energie electrică din surse regenerabile necesară pentru a răspunde cererii în sectorul transporturilor, al industriei, al încălzirii şi răcirii clădirilor, precum şi pentru producţia de combustibili din surse regenerabile de origine nebiologică. (15) În cuprinsul PNIESC şi în rapoartele naţionale intermediare integrate privind energia şi clima autorităţile prevăzute la art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2023 privind stabilirea cadrului instituţional şi a unor măsuri pentru punerea în aplicare a Regulamentului (UE) 2018/1.999 al Parlamentului European şi al Consiliului privind guvernanţa uniunii energetice şi a acţiunilor climatice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 663/2009 şi (CE) nr. 715/2009 ale Parlamentului European şi ale Consiliului, a Directivelor 94/22/CE, 98/70/CE, 2009/31/CE, 2009/73/CE, 2010/31/UE, 2012/27/UE şi 2013/30/UE ale Parlamentului European şi ale Consiliului, a Directivelor 2009/119/CE şi (UE) 2015/652 ale Consiliului şi de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului, precum şi a Regulamentului (UE) 2022/2.299 al Comisiei din 15 noiembrie 2022 de stabilire a normelor de punere în aplicare în ceea ce priveşte structura, formatul, detaliile tehnice şi procedurile pentru rapoartele naţionale intermediare integrate privind energia şi clima, pot include un rezumat al politicilor şi măsurilor adoptate în temeiul cadrului prevăzut la alin. (12) şi, respectiv, o evaluare a punerii lor în aplicare." 11. La articolul 7, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins: "(2) În ceea ce priveşte alin. (1) lit. a), b) sau c), gazul şi energia electrică din surse regenerabile se iau în considerare doar o dată la calcularea ponderii consumului final brut de energie din surse regenerabile." 12. La articolul 7, după alineatul (2) se introduc patru noi alineate, alin. (2^1)-(2^4), cu următorul cuprins: "(2^1) Energia produsă din combustibili din surse regenerabile de origine nebiologică se contabilizează în sectorul în care este consumată: al energiei electrice, al încălzirii şi răcirii sau al transporturilor. (2^2) Ministerul de resort împreună cu autorităţile competente din alte state membre UE pot conveni, prin intermediul unui acord de cooperare, să contabilizeze toţi sau o parte din combustibilii din surse regenerabile de origine nebiologică consumaţi într-un stat membru în ponderea consumului final brut de energie din surse regenerabile în statul membru în care sunt produşi combustibilii respectivi. (2^3) Pentru a verifica faptul că aceiaşi combustibili din surse regenerabile de origine nebiologică nu sunt contabilizaţi atât în statul membru în care sunt produşi, cât şi în statul membru în care sunt consumaţi şi pentru a înregistra cantitatea contabilizată, ministerul de resort notifică Comisiei acordul prevăzut la alin. (2^2). (2^4) Acordul de cooperare încheiat în temeiul prevederilor alin. (2^2) va include cantitatea totală de combustibili din surse regenerabile de origine nebiologică care urmează să fie luată în calcul pentru fiecare stat membru şi data la care acordul de cooperare intră în vigoare." 13. La articolul 7 alineatul (4), litera a) se modifică şi va avea următorul cuprins: "a) consumul final brut de energie electrică din surse regenerabile se calculează ca fiind cantitatea de energie electrică produsă din surse regenerabile, incluzând producţia de energie electrică de la prosumatorii de energie din surse regenerabile şi de la comunităţile de energie din surse regenerabile, precum şi energia electrică din combustibili din surse regenerabile de origine nebiologică, şi excluzând producţia de energie electrică în centralele cu acumulare prin pompare din apă pompată anterior în sens ascendent, precum şi energia electrică utilizată pentru producerea de combustibili din surse regenerabile de origine nebiologică;" 14. La articolul 7 alineatul (6), litera a) se modifică şi va avea următorul cuprins: "a) consumul final de energie din surse regenerabile în sectorul transporturilor se calculează ca fiind suma tuturor biocombustibililor, biogazului şi combustibililor din surse regenerabile de origine nebiologică consumaţi în sectorul transporturilor. Acesta include combustibilii din surse regenerabile furnizaţi buncherajului maritim internaţional;" 15. La articolul 9, după alineatul (1) se introduc patru noi alineate, alin. (1^1)-(1^4), cu următorul cuprins: "(1^1) Până la data de 31 decembrie 2025, ministerul de resort iniţiază un cadru de cooperare destinat dezvoltării proiectelor comune pentru producerea de energie din surse regenerabile, care prevede unul sau mai multe acorduri cu unul sau mai multe state membre, sub rezerva următoarelor: a) stabilirea, până la data de 31 decembrie 2030, a cel puţin două proiecte comune; b) în situaţia în care consumul anual de energie electrică este de peste 100 TWh, până la data de 31 decembrie 2033 se va stabili un al treilea proiect comun. (1^2) Identificarea proiectelor comune privind energia din surse regenerabile offshore este corelată cu nevoile identificate în planurile strategice la nivel înalt de dezvoltare a reţelei offshore integrate pentru fiecare bazin maritim menţionat la art. 14 alin. (2) din Regulamentul (UE) 2022/869 al Parlamentului European şi al Consiliului şi în planul pe zece ani de dezvoltare a reţelei la nivelul Uniunii Europene menţionat la art. 30 alin. (1) lit. b) din Regulamentul (UE) 2019/943 al Parlamentului European şi al Consiliului din 5 iunie 2019. (1^3) În realizarea proiectelor comune, ministerul de resort: a) distribuie în mod echitabil costurile şi beneficiile acestora între participanţii la proiectele respective; b) ţine cont în acordurile de cooperare relevante de toate costurile şi beneficiile relevante, aferente proiectelor comune.(1^4) La data intrării în vigoare a acordurilor de cooperare prevăzute la alin. (1^1), ministerul de resort, pe baza datelor furnizate de autorităţile competente, notifică Comisia cu privire la acordurile de cooperare încheiate în temeiul prevederilor alin. (1^1), inclusiv cu privire la data la care se preconizează că proiectele vor deveni operaţionale; se consideră că proiectele finanţate prin contribuţii naţionale în cadrul mecanismului Uniunii Europene de finanţare a energiei din surse regenerabile instituit prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/1.294 al Comisiei îndeplinesc obligaţiile menţionate la alin. (1^1) pentru statele membre implicate." 16. După articolul 9 se introduce un nou articol, art. 9^1, cu următorul cuprins: "ART. 9^1 (1) Pe baza obiectivelor orientative privind producerea de energie din surse regenerabile offshore care urmează să fie utilizată în bazinul maritim, identificate în conformitate cu art. 14 din Regulamentul (UE) 2022/869 al Parlamentului European şi al Consiliului din 30 mai 2022, ministerul de resort publică informaţii cu privire la volumele de energie din surse regenerabile offshore pe care intenţionează să le realizeze prin licitaţii, ţinând seama de fezabilitatea tehnică şi economică a infrastructurii reţelei şi de activităţile care au deja loc. (2) Autorităţile competente alocă spaţiu pentru proiectele privind energia din surse regenerabile offshore în planurile lor de amenajare a spaţiului maritim, ţinând cont de activităţile care au deja loc în zonele afectate şi de regimul de protecţie al ariilor respective. (3) Autorităţile competente asigură reducerea complexităţii şi creşterea eficienţei şi transparenţei procedurii de acordare a autorizaţiilor pentru proiectele comune privind energia din surse regenerabile offshore. (4) În vederea îndeplinirii obligaţiilor prevăzute la alin. (3), autorităţile competente: a) simplifică şi eficientizează procesul de autorizare prin adoptarea de măsuri care să asigure reducerea termenelor pentru emiterea de autorizaţii, avize, acorduri şi altele asemenea; b) consolidează cooperarea interinstituţională prin încheierea de protocoale de colaborare cu acest scop; c) instituie un punct unic de contact pentru gestionarea procedurilor administrative în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 1.251/2023 privind organizare şi funcţionarea Oficiului pentru Licenţă Industrială, precum şi pentru completarea anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 832/2022 privind stabilirea atribuţiilor, organizarea şi funcţionarea Cancelariei Prim-Ministrului, cu modificările ulterioare." 17. La articolul 15, alineatele (1), (5) şi (6) se modifică şi vor avea următorul cuprins: "ART. 15 (1) Autorităţile publice şi entităţile emitente, abilitate să emită avize, autorizaţii, acorduri, certificate şi licenţe care se aplică centralelor şi reţelelor conexe de transport şi de distribuţie pentru producţia de energie electrică, încălzire sau răcire din surse regenerabile, pentru procesul de transformare a biomasei în biocombustibili, biolichide, combustibili din biomasă sau în alte produse energetice, precum şi combustibililor din surse regenerabile de origine nebiologică utilizaţi în transporturi se asigură că emiterea acestora respectă principiul proporţionalităţi şi principiul «eficienţa energetică înainte de toate». ............................................................... (5) Prin personalul propriu sau consultant de specialitate, autorităţile publice şi entităţile emitente abilitate să emită avize, autorizaţii şi acorduri definesc toate specificaţiile tehnice care trebuie respectate de echipamentele şi de sistemele din domeniul energiei din surse regenerabile pentru a putea beneficia de schemele de sprijin şi pentru a fi eligibile în cadrul achiziţiilor publice. (6) În cazul în care există oricare dintre următoarele specificaţii tehnice: standarde armonizate, alte standarde europene, documente de standardizare europeană, stabilite de organismele de standardizare europene, specificaţiile tehnice naţionale se exprimă în raport cu acestea; se acordă prioritate standardelor armonizate ale căror referinţe au fost publicate." 18. La articolul 15, după alineatul (6) se introduce un nou alineat, alin. (6^1), cu următorul cuprins: "(6^1) În absenţa acestora, se utilizează alte standarde armonizate şi standarde europene, în această ordine." 19. La articolul 15, după alineatul (7) se introduc patru noi alineate, alin. (7^1)-(7^4), cu următorul cuprins: "(7^1) Ministerul de resort, în colaborare cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării, prin programe dedicate la nivel naţional şi parteneriate între instituţii aparţinând diferitelor state membre, promovează testarea de tehnologii inovatoare în domeniul energiei din surse regenerabile pentru a produce, a partaja şi a stoca energie din surse regenerabile prin proiecte-pilot. Aceste proiecte se desfăşoară într-un mediu real, pentru o perioadă limitată de timp şi includ garanţii adecvate pentru a asigura funcţionarea în condiţii de siguranţă a sistemului de energie electrică şi pentru a evita impactul disproporţionat asupra funcţionării pieţei interne.(7^2) Ministerul de resort asigură, prin programe dedicate la nivel naţional şi parteneriate între instituţii aparţinând diferitelor state membre, promovarea testării tehnologiilor inovatoare în domeniul gazelor din surse regenerabile, inclusiv hidrogen pentru a produce, a partaja, a stoca gaze din surse regenerabile şi hidrogen prin proiecte-pilot într-un mediu real, pentru o perioadă limitată în timp, în conformitate cu dreptul Uniunii Europene aplicabil şi însoţite de garanţii adecvate, respectiv standarde, norme de siguranţă şi norme tehnice, pentru a garanta funcţionarea în condiţii de siguranţă a sistemului de hidrogen şi pentru a evita impactul disproporţionat asupra funcţionării pieţei interne a gazelor naturale, gazelor din surse regenerabile şi a hidrogenului.(7^3) Pentru activităţile prevăzute la alin. (7^2), ministerul de resort colaborează cu Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Securitate Minieră şi Protecţie Antiexplozivă - INSEMEX Petroşani, Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat - ISCIR, Institutul Naţional de Cercetare şi Dezvoltare pentru Protecţia Mediului, INCDPM, operatori economici şi alte instituţii de profil, inclusiv universităţile cu activitate specifică în domeniul hidrogenului, prin programe dedicate la nivel naţional şi parteneriate între instituţii aparţinând diferitelor state membre.(7^4) Operatorul de transport şi de sistem, operatorii de distribuţie şi operatorii de reţele de hidrogen elaborează şi publică normele tehnice prevăzute la alin. (7^2). În vederea publicării acestor norme, operatorii solicită un aviz prealabil obligatoriu din partea ANRE." 20. La articolul 15, alineatele (10)-(13) se abrogă. 21. La articolul 15, alineatul (14) se modifică şi va avea următorul cuprins: "(14) Până la data de 31 decembrie 2026, ministerul de resort, în colaborare cu ANRE, evaluează barierele normative şi administrative, adoptă, dacă este cazul, reglementări specifice pentru a îndepărta obstacolele nejustificate privind contractele de achiziţie a energiei din surse regenerabile încheiate pe termen lung şi promovează utilizarea acestora. În cadrul evaluării se au în vedere şi modalităţile de reducere a riscurilor financiare asociate acestora, precum utilizarea garanţiilor pentru credite." 22. La articolul 15, după alineatul (14) se introduc patru noi alineate, alin. (15)-(18), cu următorul cuprins: "(15) Contractele de achiziţie de energie din surse regenerabile nu fac obiectul unor proceduri sau taxe discriminatorii sau disproporţionate, iar garanţiile de origine asociate pot fi transferate cumpărătorului de energie din surse regenerabile în conformitate cu prevederile art. 19.(16) Ministerul de resort, în colaborare cu ANRE, se asigură că nu există bariere nejustificate pe pieţele interne ale hidrogenului în ceea ce priveşte intrarea pe piaţă, ieşirea de pe piaţă, accesul la sistem, comercializarea hidrogenului şi operarea sistemului de hidrogen.(17) Ministerul de resort descrie politicile şi măsurile care promovează optarea pentru contracte de achiziţie de energie din surse regenerabile în actualizarea PNIESC şi în rapoartele naţionale intermediare integrate privind energia şi clima transmise. În rapoartele intermediare respective ministerul de resort indică, de asemenea, cantitatea de energie din surse regenerabile tranzacţionată prin contracte de achiziţie de energie din surse regenerabile.(18) ANRE monitorizează cantitatea de energie din surse regenerabile tranzacţionată prin contracte de achiziţie de energie din surse regenerabile şi, la solicitarea ministerului de resort, ANRE pune la dispoziţie informaţiile solicitate relevante în vederea respectării prevederilor alin. (17)." 23. După articolul 15 se introduc cinci noi articole, art. 15^1-15^5, cu următorul cuprins: "ART. 15^1 (1) Ponderea naţională orientativă de energie din surse regenerabile produsă la faţa locului sau în apropiere se stabileşte în conformitate cu prevederile Legii nr. 372/2005, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, astfel încât în anul 2030, ponderea energiei din surse regenerabile în sectorul clădirilor să contribuie la obiectivul Uniunii Europene care reprezintă cel puţin 49% din consumul final de energie din clădiri în anul 2030. (2) Ponderea naţională orientativă prevăzută la alin. (1) şi ponderea de energie din surse regenerabile preluată din reţea în consumul final de energie în sectorul clădirilor la nivelul anului 2030, precum şi informaţii referitoare la modul în care se intenţionează să se realizeze obiectivul menţionat la alin. (1) sunt incluse în actualizarea PNIESC, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2023. (3) Ministerul de resort şi Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei pot contabiliza căldura şi răcoarea reziduală în vederea atingerii ponderii naţionale orientative stabilite până la o limită de 20%; în cazul în care decid să facă acest lucru, ponderea naţională estimată creşte cu jumătate din procentajul de căldură şi răcoare reziduală luat în calcul în respectiva pondere. (4) Legislaţia naţională specifică din domeniul construcţiilor, precum şi schemele de sprijin conţin măsuri care să sprijine creşterea ponderii de utilizare în parcul imobiliar a energiei electrice şi a încălzirii şi răcirii din surse regenerabile, produsă la faţa locului sau în apropiere, precum şi a energiei din surse regenerabile preluate din reţea. (5) Măsurile menţionate la alin. (4) pot include măsuri naţionale referitoare la creşteri substanţiale ale autoconsumului de energie din surse regenerabile, ale comunităţilor de energie din surse regenerabile, ale stocării locale a energiei, ale reîncărcării inteligente şi reîncărcării bidirecţionale, ale altor servicii de flexibilitate, cum ar fi consumul dispecerizabil, şi în combinaţie cu îmbunătăţiri ale eficienţei energetice legate de cogenerare şi renovări majore care măresc numărul de clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero şi de clădiri care depăşesc cerinţele minime de performanţă energetică prevăzute în Legea nr. 372/2005, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. (6) Pentru a atinge ponderea orientativă de energie din surse regenerabile prevăzută la alin. (1), prin legislaţia naţională specifică din domeniul construcţiilor şi prin reglementările tehnice elaborate în aplicarea acesteia de către autoritatea de reglementare competentă, şi, după caz, prin schemele de sprijin, sunt stabilite nivelurile minime de utilizare a energiei din surse regenerabile, produsă la faţa locului sau în apropiere, precum şi preluată din reţea, utilizată în clădirile noi şi în cele existente ce fac obiectul unei renovări majore sau al unei intervenţii la sistemele tehnice ale clădirii, dacă acest lucru este fezabil din punct de vedere economic, tehnic şi funcţional; nivelurile minime pot fi realizate, printre altele, şi prin intermediul încălzirii şi răcirii centralizate eficiente. (7) În cazul în care prevederile alin. (6) sunt incompatibile cu natura şi obiectivul principal al activităţilor sistemului de apărare naţional sau cu materialele utilizate exclusiv în scopuri militare, clădirile existente ale acestuia sunt exceptate de la prevederile alin. (6). (8) Clădirile din proprietatea/administrarea autorităţilor administraţiei publice, încălzite şi/sau răcite, deţinute şi ocupate de acestea, respectă prevederile art. 6 din Legea nr. 121/2014 privind eficienţa energetică, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 17 din Legea nr. 372/2005, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în ceea ce priveşte ponderea de utilizare a energiei din surse regenerabile. (9) Obiectivul menţionat la alin. (1) poate fi îndeplinit inclusiv prin utilizarea acoperişurilor clădirilor publice sau cu caracter mixt public-privat de către părţi terţe pentru instalaţii care produc energie din surse regenerabile. (10) Autorităţile locale cooperează cu comunităţile de energie din surse regenerabile în sectorul clădirilor, inclusiv în cadrul procesului de achiziţii publice. (11) Pentru a atinge ponderea orientativă de energie din surse regenerabile, ministerul de resort şi Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei promovează utilizarea sistemelor şi echipamentelor de încălzire şi răcire din surse regenerabile şi tehnologiilor inovatoare, respectiv sistemele şi echipamentele de încălzire şi răcire inteligente bazate pe surse regenerabile care sunt electrificate, completate, după caz, cu gestionarea inteligentă a consumului de energie în clădiri. (12) În sensul alin. (11), se utilizează toate măsurile, instrumentele şi stimulentele adecvate, inclusiv etichetele energetice dezvoltate în temeiul Regulamentului (UE) 2017/1.369 al Parlamentului European şi al Consiliului din 4 iulie 2017 de stabilire a unui cadru pentru etichetarea energetică şi de abrogare a Directivei 2010/30/UE, cu modificările şi completările ulterioare, certificatele de performanţă energetică stabilite şi alte certificate sau standarde relevante elaborate la nivelul Uniunii Europene sau la nivel naţional; se asigură furnizarea de informaţii privind soluţiile alternative din surse regenerabile, cu un grad de eficienţă ridicat din punct de vedere energetic, precum şi privind instrumentele financiare şi stimulentele disponibile pentru a promova creşterea ratei de înlocuire a sistemelor vechi de încălzire şi trecerea într-o proporţie mai mare la soluţii bazate pe energie din surse regenerabile. ART. 15^2 (1) Până la data de 31 decembrie 2025, ministerul de resort, împreună cu Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, ANRE, Autoritatea Navală Română, CNTEE Transelectrica - S.A., Ministerul Apărării Naţionale şi operatorii de distribuţie concesionari şi autorităţile publice locale efectuează o cartografiere coordonată pentru implementarea energiei din surse regenerabile pe teritoriul României, cu scopul de a identifica potenţialul intern şi zonele de pe suprafaţa terestră, subterană, marină sau apele interioare disponibile necesare pentru crearea de centrale producătoare de energie din surse regenerabile, precum şi a infrastructurii aferente, cum ar fi reţelele şi instalaţiile de stocare, inclusiv stocarea termică, care sunt necesare pentru a acoperi cel puţin contribuţiile naţionale la obiectivul privind energia din surse regenerabile pentru anul 2030. (2) În acest scop autorităţile competente pot utiliza sau se pot baza pe documente sau planuri existente de amenajare a teritoriului, planurile urbanistice generale, inclusiv pe planurile de amenajare a spaţiului maritim, studii şi cercetări existente. (3) Autoritatea Aeronautică Civilă Română, administratorii aerodromurilor civile certificate şi ROMATSA pun la dispoziţia ministerului de resort informaţiile aeronautice care să faciliteze identificarea zonelor de suprafaţă terestră, subterană, marină sau apele interioare disponibile necesare pentru crearea de centrale producătoare de energie din surse regenerabile, precum şi a infrastructurii aferente, cu respectarea obiectivului de a asigura siguranţa şi securitatea aviaţiei şi fără a aduce atingere suveranităţii depline şi exclusive asupra spaţiului aerian naţional, precum şi reglementărilor specifice referitoare la apărare, ordine şi securitate naţională. (4) Secretariatul General al Guvernului asigură coordonarea între toate autorităţile şi entităţile naţionale şi locale relevante, în ceea ce priveşte cartografierea zonelor necesare. (5) Zonele prevăzute la alin. (1) sunt stabilite proporţional cu traiectoriile estimate şi cu capacitatea instalată totală planificată pentru fiecare tehnologie în domeniul energiei din surse regenerabile, stabilite în actualizarea PNIESC luând în considerare centralele existente producătoare de energie din surse regenerabile şi mecanismele de cooperare aferente zonelor respective. (6) În scopul identificării zonelor menţionate la alin. (1) se iau în considerare, în special: a) disponibilitatea energiei din surse regenerabile şi potenţialul de producere a energiei din surse regenerabile al diferitelor tipuri de tehnologii în zonele de pe suprafaţa terestră, subterană, marină sau apele interioare; b) cererea de energie preconizată, ţinând seama de flexibilitatea potenţială a consumului dispecerizabil şi de câştigurile preconizate în materie de eficienţă energetică şi de integrarea sistemului energetic; c) disponibilitatea infrastructurilor energetice, inclusiv a reţelelor, a capacităţii de stocare şi a altor instrumente de flexibilitate relevante, sau potenţialul de a crea sau de a moderniza o astfel de infrastructură de reţea şi capacitate de stocare. (7) Autorităţile administraţiei publice locale favorizează utilizările multiple ale zonelor menţionate la alin. (1), proiectele privind energia din surse regenerabile trebuind să fie compatibile cu utilizările preexistente ale zonelor respective. (8) Autorităţile prevăzute la alin. (1) revizuiesc periodic şi, atunci când este necesar, actualizează zonele menţionate la acelaşi alineat, în special în contextul actualizării PNIESC. ART. 15^3 (1) Până la data de 31 decembrie 2026, planul sau planurile prin care se desemnează ca subcategorie a zonelor menţionate la art. 15^2 alin. (1) zone pretabile accelerării proiectelor privind energia din surse regenerabile pentru unul sau mai multe tipuri de surse regenerabile de energie se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministerului de resort. (2) În elaborarea planurilor prevăzute la alin. (1) instalaţiile de ardere pe bază de biomasă şi hidrocentralele pot fi excluse. (3) În planurile prevăzute la alin. (1): a) se desemnează zone terestre, de ape continentale şi maritime suficient de omogene, în care nu se preconizează că implementarea unui anumit tip sau a unor anumite tipuri de surse regenerabile de energie va avea un impact semnificativ asupra mediului, în considerarea particularităţilor zonei selectate, şi se acordă prioritate suprafeţelor artificiale şi construite, cum ar fi acoperişurile şi părţile din faţadele clădirilor, acolo unde reglementările urbanistice o permit şi unde este fezabil tehnic, infrastructura de transport şi împrejurimile sale directe, zonele de parcare, fermele, depozitele de deşeuri, siturile industriale, minele, corpurile de apă interioare artificiale, lacurile sau rezervoarele artificiale şi, după caz, staţiile de tratare a apelor urbane reziduale, precum şi a fostelor situri industriale decontaminate, terenurilor degradate care nu pot fi utilizate pentru agricultură şi care nu sunt deservite de infrastructura de îmbunătăţiri funciare, identificate conform prevederilor legale aplicabile acestor terenuri; b) se exclud siturile Natura 2000 şi zonele desemnate în cadrul sistemelor naţionale de protecţie pentru conservarea naturii şi a biodiversităţii, principalele rute de migraţie a speciilor, precum şi alte zone identificate pe baza hărţilor de sensibilitate şi a instrumentelor prevăzute la lit. c), monumentele istorice, zonele de protecţie a monumentelor istorice şi zonele construite protejate, cu excepţia suprafeţelor artificiale şi construite situate în zonele respective, cum ar fi acoperişurile care nu se află în imobile monument istoric, zone de protecţie ale monumentelor istorice şi zonele construite protejate, zonele de parcare sau infrastructura de transport; c) se utilizează toate instrumentele şi seturile de date adecvate şi proporţionale pentru identificarea zonelor în care centralele producătoare de energie din surse regenerabile nu ar avea niciun impact semnificativ asupra mediului şi asupra patrimoniului construit, inclusiv cartografierea zonelor sensibile de floră şi faună sălbatică, ţinând cont de datele disponibile în contextul dezvoltării unei reţele Natura 2000 coerente în ceea ce priveşte tipurile de habitate naturale şi speciile de interes comunitar reglementate prin legislaţia în vigoare. (4) Autorităţile cu competenţe în acordarea de autorizaţii stabilesc norme adecvate pentru zonele pretabile accelerării proiectelor privind energia din surse regenerabile în ceea ce priveşte măsurile de atenuare efective care trebuie adoptate pentru instalarea centralelor producătoare de energie din surse regenerabile şi a stocării energiei în acelaşi amplasament, precum şi pentru activele necesare pentru racordarea unor astfel de centrale şi stocări la reţea, cu scopul de a evita sau, dacă nu este posibil, de a reduce în mod semnificativ impactul negativ asupra mediului care poate apărea, asigurându-se, după caz, că măsurile de atenuare adecvate sunt aplicate în mod proporţional şi în timp util pentru a asigura respectarea obligaţiilor prevăzute la art. 28 alin. (1)-(11), art. 31, art. 33 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, şi la art. 21 din Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, pentru a evita deteriorarea şi a obţine o stare ecologică bună sau un potenţial ecologic bun. (5) Normele prevăzute la alin. (4) sunt orientate către particularităţile fiecărei zone pretabile accelerării proiectelor privind energia din surse regenerabile identificate, către tipul sau tipurile de tehnologie din domeniul energiei din surse regenerabile care urmează să fie implementate în fiecare zonă şi către impactul identificat asupra mediului. (6) Respectarea normelor menţionate la alin. (4) şi punerea în aplicare a măsurilor de atenuare adecvate de către proiectele individuale conduc la prezumţia că proiectele nu încalcă dispoziţiile respective, fără a aduce atingere art. 16^1 alin. (9)-(21). (7) În cazul în care noile măsuri de atenuare menite să prevină pe cât posibil uciderea sau perturbarea speciilor protejate, în temeiul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, sau orice alt impact asupra mediului nu au fost testate pe scară largă în ceea ce priveşte eficacitatea lor, autorităţile competente pot permite utilizarea lor pentru unul sau mai multe proiecte-pilot pentru o perioadă determinată, cu condiţia ca eficacitatea acestor măsuri să fie monitorizată îndeaproape şi să fie luate imediat măsuri adecvate, în cazul în care respectivele măsuri de atenuare nu se dovedesc a fi eficace. (8) În cadrul planurilor de desemnare a zonelor pretabile accelerării proiectelor privind energia din surse regenerabile menţionate la alin. (1) sunt prezentate rezultatele evaluărilor efectuate pentru identificarea fiecărei zone pretabile accelerării proiectelor de producere a energiei din surse regenerabile desemnate pe baza criteriilor stabilite şi pentru identificarea măsurilor de atenuare adecvate. (9) Înainte de adoptare, planurile de desemnare a zonelor de accelerare a proiectelor privind energia din surse regenerabile sunt supuse unei evaluări de mediu în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 1.076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe, cu modificările ulterioare, şi, dacă sunt susceptibile de a avea un impact semnificativ asupra siturilor Natura 2000, sunt supuse evaluării adecvate în temeiul prevederilor art. 28 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare. (10) Zonele pretabile accelerării proiectelor privind energia din surse regenerabile stabilite în planurile menţionate la alin. (1) sunt dimensionate luând în considerare particularităţile şi cerinţele tipului sau tipurilor de tehnologie pentru care se instituie zone pretabile accelerării proiectelor privind energia din surse regenerabile, iar dimensiunea combinată a respectivelor zone să fie semnificativă şi să contribuie la realizarea obiectivelor stabilite. (11) Planurile care desemnează zone pretabile accelerării proiectelor privind energia din surse regenerabile se publică şi se revizuiesc periodic, după caz, în special în contextul actualizării PNIESC. (12) Autorităţile prevăzute la art. 15^2 alin. (1) stabilesc drept zone pretabile accelerării proiectelor privind energia din surse regenerabile zone specifice care au fost deja desemnate drept zone adecvate pentru o implementare accelerată a uneia sau mai multor tipuri de tehnologie din domeniul energiei din surse regenerabile, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoare condiţii: a) astfel de zone se află în afara siturilor Natura 2000, a zonelor desemnate prin legislaţia în vigoare pentru conservarea naturii şi a biodiversităţii şi a rutelor identificate de migraţie a păsărilor, a monumentelor istorice, zonelor de protecţie a monumentelor istorice şi a zonelor construite protejate; b) planurile de identificare a unor astfel de zone au fost supuse unei evaluări strategice de mediu în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 1.076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe, cu modificările ulterioare, şi, după caz, unei evaluări în baza art. 28 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare; c) proiectele situate în astfel de zone pun în aplicare norme şi măsuri adecvate şi proporţionale pentru a remedia impactul negativ asupra mediului care ar putea apărea. (13) Autorităţile publice şi entităţile emitente, abilitate să emită avize, autorizaţii, acorduri, certificate şi licenţe pe întreg lanţul de autorizare a proiectelor de producere a energiei din surse regenerabile aplică procedurile de acordare a autorizaţiilor, cu respectarea termenelor menţionate la art. 16^1, proiectelor individuale din zonele pretabile accelerării proiectelor privind energia din surse regenerabile. ART. 15^4 (1) În procesul de elaborare a planului/planurilor de desemnare a zonelor pretabile accelerării proiectelor privind energia din surse regenerabile menţionate la art. 15^3 alin. (1) se asigură participarea publicului, în special a publicului afectat sau care ar putea fi afectat de desemnarea acestor tipuri de zone, în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 1.076/2004, cu modificările ulterioare. (2) Autorităţile administraţiei publice locale promovează acceptarea publică a proiectelor privind energia din surse regenerabile prin participarea directă şi indirectă a comunităţilor locale la proiectele respective. ART. 15^5 (1) Desemnarea unor zone de infrastructură dedicate pentru dezvoltarea proiectelor de reţea şi de stocare care sunt necesare pentru integrarea energiei din surse regenerabile în sistemul de energie electrică, luând în considerare şi planul/planurile prevăzut/prevăzute la art. 15^3 alin. (1), se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministerului de resort, în colaborare cu CNTEE Transelectrica - S.A. şi cu operatorii de distribuţie concesionari; zonele desemnate respectă prevederile avizului de mediu aferent planului/planurilor, astfel încât dezvoltarea proiectelor are impact redus asupra mediului sau un astfel de impact poate fi atenuat în mod corespunzător sau, în cazul în care acest lucru nu este posibil, compensat. (2) Scopul desemnării unor astfel de zone este de a sprijini şi completa zonele pretabile accelerării proiectelor privind energia din surse regenerabile. Aceste planuri trebuie: a) pentru proiectele de reţea, să evite siturile Natura 2000 şi celelalte categorii de arii naturale protejate desemnate prin legislaţia în vigoare, precum şi monumente istorice şi zone construite protejate, cu excepţia cazului în care nu există alternative proporţionale pentru implementarea lor, ţinând cont de obiectivele de conservare ale sitului; b) pentru proiectele de stocare, să excludă siturile Natura 2000 şi celelalte categorii de arii naturale protejate desemnate prin legislaţia în vigoare; c) să asigure sinergii cu desemnarea zonelor pretabile accelerării proiectelor privind energia din surse regenerabile; d) să facă obiectul unei evaluări de mediu în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 1.076/2004, cu modificările ulterioare, şi, după caz, al unei evaluări în temeiul prevederilor art. 28 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare; şi e) să stabilească norme adecvate şi proporţionale, inclusiv cu privire la măsurile proporţionale de atenuare care urmează să fie adoptate pentru dezvoltarea proiectelor de reţea şi de stocare, cu scopul de a evita efectele negative asupra mediului care pot apărea sau, dacă nu este posibil ca asemenea efecte să fie evitate, de a le reduce în mod semnificativ. (3) Prin derogare de la art. 7 alin. (1), art. 9 alin. (2), pct. 20 din anexa nr. 1 şi pct. 3 lit. b) din anexa nr. 2 a Legii nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, şi prin derogare de la art. 28 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, în cazul proiectelor de importanţă naţională în domeniul energiei electrice, inclusiv în cazul în care acest lucru este necesar pentru accelerarea implementării energiei din surse regenerabile în vederea realizării obiectivelor privind clima şi energia din surse regenerabile, proiectele de reţea şi de stocare necesare pentru integrarea energiei din surse regenerabile în sistemul de energie electrică pot fi exceptate de la evaluarea impactului asupra mediului, în temeiul prevederilor art. 7 alin. (1) din Legea nr. 292/2018, de la o evaluare a implicaţiilor acestora pentru siturile Natura 2000, în temeiul prevederilor art. 28 şi 33 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, cu condiţia ca proiectul respectiv să fie situat într-o zonă de infrastructură dedicată desemnată în conformitate cu alin. (1) şi să respecte normele stabilite, inclusiv măsurile proporţionale de atenuare care urmează să fie adoptate, în conformitate cu alin. (2). (4) Derogarea prevăzută la alin. (3) poate fi acordată şi în cazul zonelor de infrastructură desemnate după data de 20 noiembrie 2025, dar nu mai târziu de 20 noiembrie 2026, în cazul în care acestea au făcut obiectul unei evaluări de mediu în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 1.076/2004, cu modificările ulterioare. (5) Derogarea de la alin. (3) nu se aplică proiectelor care ar putea avea efecte semnificative asupra mediului într-un alt stat membru sau în cazul în care un stat membru care ar putea fi afectat în mod semnificativ solicită acest lucru, astfel cum se prevede în Legea nr. 292/2018. (6) În aplicarea prevederilor alin. (4), Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor elaborează şi aprobă, prin ordin al ministrului mediului, apelor şi pădurilor, o procedură de examinare a proiectelor care sunt situate în zone de infrastructură dedicate. O astfel de procedură de examinare se bazează pe datele existente obţinute în cadrul evaluării de mediu, efectuată în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 1.076/2004, cu modificările ulterioare. (7) În cadrul procedurii de examinare Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor poate cere solicitantului să furnizeze informaţii suplimentare disponibile. (8) Procedura de examinare menţionată la alin. (6) trebuie finalizată în termen de 30 de zile de la aprobarea planului/planurilor de desemnare a unor zone de infrastructură dedicate pentru dezvoltarea proiectelor de reţea şi de stocare care sunt necesare pentru integrarea energiei din surse regenerabile în sistemul de energie electrică. (9) Autorităţile competente prevăzute la alin. (1) pot excepta proiectele de reţea şi de stocare, în temeiul prevederilor alin. (3)-(5), de la evaluările menţionate la alin. (3), ca urmare a efectuării procedurii de examinare menţionate la alin. (6) de către Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor. (10) Scopul procedurii de examinare menţionate la alin. (6) este de a identifica dacă este foarte probabil ca vreunul dintre proiecte să genereze efecte negative neprevăzute semnificative, având în vedere sensibilitatea ecologică a zonei geografice în care sunt situate, care nu au fost identificate în timpul evaluării de mediu a planurilor de desemnare a zonelor de infrastructură dedicate, efectuate în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 1.076/2004, cu modificările ulterioare, şi, după caz, al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare. (11) În cazul în care procedura de examinare concluzionează că este foarte probabil ca un proiect să genereze efecte negative neprevăzute semnificative, astfel cum se menţionează la alin. (10), Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, pe baza datelor existente, aplică măsuri de atenuare adecvate şi proporţionale pentru a aborda respectivele efecte. (12) În cazul în care nu este posibil să fie aplicate astfel de măsuri de atenuare, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor aplică entităţii care dezvoltă proiectul măsuri compensatorii adecvate pentru a contracara efectele respective, care, dacă nu sunt disponibile alte măsuri compensatorii proporţionale, pot lua forma unei compensaţii financiare pentru programele de protecţie a speciilor, cu scopul de a asigura sau a îmbunătăţi starea de conservare a celor afectate. (13) În cazul în care integrarea energiei din surse regenerabile în sistemul de energie electrică necesită un proiect pentru a consolida infrastructura de reţea în zonele de infrastructură dedicate sau în afara acestora, iar un astfel de proiect face obiectul unei proceduri de examinare desfăşurate în temeiul prevederilor alin. (6)-(10), al unei analize a necesităţii de a supune proiectul unei evaluări a impactului asupra mediului sau al unei evaluări a impactului asupra mediului în temeiul prevederilor art. 9 din Legea nr. 292/2018, o astfel de procedură de examinare, de analiză sau de evaluare a impactului asupra mediului se limitează la efectele potenţiale care rezultă din modificare sau din extindere în comparaţie cu infrastructura de reţea originală." 24. Articolul 16 se modifică şi va avea următorul cuprins: "ART. 16 (1) Procedurile de acordare a autorizaţiilor vizează toate autorizaţiile administrative relevante pentru construirea, retehnologizarea şi exploatarea centralelor producătoare de energie din surse regenerabile, inclusiv cele care combină diferite surse regenerabile de energie, pompele de căldură şi stocarea energiei în acelaşi amplasament, inclusiv instalaţiile de producere a energiei electrice şi termice, precum şi activele necesare pentru conectarea unor astfel de centrale, pompe de căldură şi stocări la reţea şi pentru integrarea energiei din surse regenerabile în reţelele de încălzire şi de răcire, inclusiv autorizaţiile de racordare la reţea şi, atunci când sunt necesare, evaluările de impact asupra mediului. (2) Procedura de acordare a autorizaţiilor cuprinde toate etapele administrative, de la confirmarea caracterului complet al cererii de acordare a autorizaţiei în conformitate cu alin. (3) şi (4), până la notificarea deciziei finale privind rezultatul procedurii de acordare a autorizaţiei de către autoritatea competentă relevantă. (3) În termen de 30 de zile de la primirea unei cereri de acordare a unei autorizaţii, în cazul centralelor producătoare de energie din surse regenerabile amplasate în zone pretabile accelerării proiectelor privind energia din surse regenerabile, şi de 45 de zile, în cazul centralelor producătoare de energie din surse regenerabile amplasate în afara zonelor pretabile accelerării proiectelor privind energia din surse regenerabile, autorităţile administraţiei publice locale implicate în procesul de autorizare confirmă caracterul complet al cererii sau, în cazul în care un solicitant nu a transmis toate informaţiile necesare pentru prelucrarea cererii, acestea cer solicitantului să depună o cerere completă, fără întârzieri nejustificate. În sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, data confirmării caracterului complet al cererii de către autorităţile administraţiei publice locale implicate în procesul de autorizare reprezintă începutul procedurii de acordare a autorizaţiilor. (4) Oficiul pentru Licenţă Industrială - Punctul de contact unic electronic - asistă solicitantul pe întreg parcursul procedurii administrative de solicitare şi de acordare a autorizaţiilor. Solicitantul nu este nevoit să contacteze decât un singur punct de contact pe durata întregii proceduri. Punctul de contact unic electronic asistă solicitantul pe tot parcursul procedurii administrative de depunere a cererilor de acordare a autorizaţiei, inclusiv în etapele privind protecţia mediului, în mod transparent, până în momentul emiterii uneia sau mai multor decizii la finalul procedurii de acordare a autorizaţiei, furnizează solicitantului toate informaţiile necesare şi implică, atunci când este cazul, şi alte autorităţi. (5) În vederea îndeplinirii atribuţiilor prevăzute la art. 10 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 140/2022 privind licenţa industrială unică, aprobată cu modificări prin Legea nr. 98/2023, cu modificările şi completările ulterioare, Oficiul pentru Licenţă Industrială prin Punctul de contact unic electronic se asigură că autorităţile competente pun în aplicare termenele pentru procedurile de acordare a autorizaţiilor stabilite prin prezenta ordonanţă de urgenţă. (6) Solicitanţii pot depune documentele relevante şi în format digital. (7) În vederea aplicării alin. (6), până la data de 21 noiembrie 2025, autorităţile competente se asigură că toate procedurile de acordare a autorizaţiilor pot fi efectuate în format electronic. (8) Prin Punctul de contact unic electronic este pus la dispoziţie un serviciu public de informare, consiliere tehnică şi sprijin pentru dezvoltatorii de centrale producătoare de energie din surse regenerabile şi informaţiile respective sunt publicate online, abordând, de asemenea, în mod distinct, proiectele privind energia regenerabilă de mici dimensiuni, proiectele prosumatorilor de energie din surse regenerabile şi comunităţile de energie din surse regenerabile. (9) Informaţiile disponibile online indică punctul de contact relevant pentru cererea în cauză. (10) Autorităţile competente asigură accesul solicitanţilor şi publicului larg la proceduri simple pentru soluţionarea litigiilor privind procedura de acordare a autorizaţiilor, precum şi a autorizaţiilor de construire şi de exploatare a centralelor producătoare de energie din surse regenerabile, inclusiv, atunci când este cazul, la mecanisme alternative de soluţionare a litigiilor. (11) În contextul unui proiect de dezvoltare a unei centrale producătoare de energie din surse regenerabile, al racordării centralei respective la reţea şi al activelor necesare pentru a dezvolta reţelele de infrastructură energetică necesare pentru a integra energia din surse regenerabile în sistem, modalităţile de atac administrative şi judiciare, inclusiv cele legate de aspectele de mediu, fac obiectul celei mai rapide proceduri administrative şi judiciare disponibile la nivelul naţional, regional şi local relevant. (12) Autorităţile publice responsabile prevăzute la art. 24^3 din Legea nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, asigură în bugetele proprii resursele necesare pentru a facilita procedura de obţinere a autorizaţiilor, pentru a asigura personal calificat, pentru perfecţionarea şi recalificarea acestuia în conformitate cu capacitatea instalată planificată de producere a căldurii şi răcorii din surse regenerabile prevăzută în actualizarea PNIESC. (13) Cu excepţia cazului în care coincide cu alte etape administrative ale procedurii de acordare a autorizaţiilor, durata procedurii de acordare a autorizaţiilor nu include: a) perioada în care centralele producătoare de energie din surse regenerabile sunt în curs de construcţie sau în proces de retehnologizare; b) perioada în care infrastructura de reţea necesară aferentă centralelor producătoare de energie din surse regenerabile este în construcţie sau în retehnologizare; c) perioada de racordare la reţea a centralelor producătoare de energie din surse regenerabile; d) perioada corespunzătoare etapelor administrative necesare pentru modernizările semnificative ale reţelei de care este nevoie pentru a asigura stabilitatea, fiabilitatea şi siguranţa reţelei; e) termenele aferente oricăror căi de atac judiciare, măsuri reparatorii şi alte proceduri în faţa unei instanţe judecătoreşti; f) termenele aferente mecanismelor alternative de soluţionare a litigiilor, inclusiv procedurilor de formulare a plângerilor şi căilor de atac şi măsurilor reparatorii extrajudiciare. (14) Deciziile rezultate din procedurile de acordare a autorizaţiilor sunt puse la dispoziţia publicului în conformitate cu prevederile Legii nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, republicată, cu modificările ulterioare." 25. După articolul 16 se introduc şase noi articole, art. 16^1-16^6, cu următorul cuprins: "ART. 16^1 (1) În zonele pretabile accelerării proiectelor privind energia din surse regenerabile, procedura de acordare a autorizaţiilor menţionată la art. 16 alin. (1) şi (2): a) nu depăşeşte 12 luni pentru proiectele privind energia din surse regenerabile; b) nu depăşeşte doi ani pentru proiectele privind energia din surse regenerabile offshore; c) nu depăşeşte 6 luni pentru proiectele privind energia din surse regenerabile, localizate pe terenurile aflate în proprietatea statului care sunt administrate de Agenţia Domeniilor Statului (ADS). (2) În cazul unor circumstanţe excepţionale termenele prevăzute la alin. (1) pot fi prelungite o singură dată, cu cel mult şase luni, printr-o decizie motivată emisă de autoritatea competentă. Decizia de prelungire trebuie să specifice în mod clar circumstanţele excepţionale care justifică prelungirea, să fie susţinută prin documente oficiale şi să includă motivele obiective care au condus la această măsură, precum şi impactul asupra termenului iniţial. (3) În zonele pretabile accelerării proiectelor privind energia din surse regenerabile, procedura de acordare a autorizaţiilor, inclusiv racordarea la reţea: a) nu depăşeşte şase luni pentru retehnologizarea centralelor producătoare de energie din surse regenerabile care duce la o creştere a capacităţii centralei producătoare de energie din surse regenerabile cu peste 15%; b) nu depăşeşte şase luni pentru instalaţiile noi cu o capacitate electrică mai mică de 150 kW; c) nu depăşeşte şase luni pentru instalaţiile de stocare a energiei în acelaşi amplasament, inclusiv instalaţiile de energie electrică şi termică; d) nu depăşeşte 12 luni pentru proiectele privind energia din surse regenerabile offshore. (4) Atunci când se justifică în mod corespunzător din motive legate de circumstanţe excepţionale, din motive imperative de siguranţă, când proiectul de retehnologizare are un impact substanţial asupra reţelei sau asupra puterii dimensiunii sau performanţei iniţiale a instalaţiei, termenele de şase luni prevăzute la alin. (3) lit. a)-c) pot fi prelungite cu cel mult trei luni, iar termenul de 12 luni prevăzut la alin. (3) lit. d) poate fi prelungit cu cel mult şase luni. (5) Autorităţile publice şi entităţile emitente, abilitate să emită avize, autorizaţii, acorduri, certificate şi licenţe, informează dezvoltatorul de proiect în mod clar cu privire la circumstanţele extraordinare care justifică o prelungire în sensul prevăzut la alin. (2) sau în sensul prevăzut la alin. (4). (6) Fără a aduce atingere prevederilor alin. (9)-(21), prin derogare de la dispoziţiile art. 9 alin. (2) şi de la anexa nr. 2, pct. 3 lit. a), b), d), h), i) şi pct. 6 lit. c) din Legea nr. 292/2018, individual sau în corelare cu pct. 13 lit. a) din aceeaşi anexă la respectiva lege, în ceea ce priveşte proiectele privind energia din surse regenerabile, noile cereri de acordare a autorizaţiei pentru centrale producătoare de energie din surse regenerabile, inclusiv centrale care combină diferite tipuri de tehnologie în domeniul energiei din surse regenerabile şi retehnologizarea centralelor producătoare de energie din surse regenerabile, în zonele desemnate ca zone pretabile accelerării proiectelor privind energia din surse regenerabile pentru tehnologia relevantă şi stocarea în acelaşi amplasament, precum şi racordarea unor astfel de centrale şi instalaţii de stocare la reţea pot fi exceptate de la obligaţia de a efectua o evaluare specifică a impactului asupra mediului în temeiul prevederilor art. 7 alin. (1) din Legea nr. 292/2018, cu condiţia ca respectivele proiecte să respecte art. 15^3 alin. (4). (7) Derogarea prevăzută la alin. (6) nu se aplică proiectelor care ar putea avea efecte semnificative asupra mediului într-un alt stat membru sau în cazul în care un stat membru care ar putea fi afectat în mod semnificativ solicită acest lucru, astfel cum se prevede la art. 17 din Legea nr. 292/2018. (8) Prin derogare de la art. 28 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, proiectele privind energia din surse regenerabile menţionate la alin. (1) nu fac obiectul unei evaluări a efectelor lor asupra siturilor Natura 2000, cu condiţia ca respectivele proiecte privind energia din surse regenerabile să respecte normele şi măsurile stabilite în conformitate cu art. 15^3 alin. (4). (9) Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor efectuează o procedură de examinare a cererilor menţionate la alin. (6). (10) Procedura de examinare prevăzută la alin. (9): a) are scopul de a identifica dacă este foarte probabil ca vreunul dintre proiectele privind energia din surse regenerabile să genereze efecte negative neprevăzute semnificative, având în vedere sensibilitatea ecologică a zonei geografice în care sunt situate, care nu au fost identificate în timpul evaluării de mediu a planurilor de desemnare a zonelor pretabile accelerării proiectelor privind energia din surse regenerabile menţionate la art. 15^3 alin. (1), efectuate în temeiul Legii nr. 292/2018, şi, după caz, al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare; b) urmăreşte să identifice dacă vreunul dintre aceste proiecte privind energia din surse regenerabile intră în domeniul de aplicare a art. 17 din Legea nr. 292/2018, din cauza probabilităţii ca acesta să genereze efecte semnificative asupra mediului într-un alt stat membru sau ca urmare a solicitării unui stat membru care ar putea fi afectat în mod semnificativ. (11) În scopul procedurii de examinare menţionată la alin. (9): a) dezvoltatorul de proiect furnizează Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor informaţii cu privire la caracteristicile proiectului de energie din surse regenerabile, la conformitatea acestuia cu normele şi măsurile identificate în temeiul prevederilor art. 15^3 alin. (4), pentru zona pretabilă accelerării proiectelor de producere a energiei din surse regenerabile specifică, la eventualele măsuri suplimentare adoptate de către dezvoltatorul de proiect şi la modul în care măsurile respective abordează impactul asupra mediului; b) Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor poate solicita dezvoltatorului de proiect să furnizeze informaţii suplimentare disponibile. (12) Procedura de examinare referitoare la cereri de acordare a autorizaţiilor pentru centrale noi producătoare de energie din surse regenerabile se finalizează în termen de 45 de zile de la data depunerii informaţiilor suficiente necesare în acest scop. (13) Prin excepţie de la prevederile alin. (12), în cazul cererilor pentru instalaţii cu o capacitate electrică mai mică de 150 kW şi al cererilor noi de retehnologizare a centralelor producătoare de energie din surse regenerabile, procedura de examinare se finalizează în termen de 30 de zile. (14) În urma procedurii de examinare, autorităţile competente de mediu autorizează cererile menţionate alin. (6) fără obţinerea unui nou act de reglementare de la autoritatea competentă pentru protecţia mediului. (15) Prin excepţie de la prevederile alin. (14), autoritatea competentă pentru protecţia mediului poate adopta o decizie administrativă, invocând motive corespunzătoare pe baza unor dovezi clare, prin care decide că proiectul este foarte probabil să aibă efecte negative neprevăzute semnificative, având în vedere sensibilitatea ecologică a zonei geografice în care este situat, care nu pot fi atenuate prin măsurile identificate în planurile de desemnare a zonelor pretabile accelerării proiectelor sau propuse de dezvoltatorul de proiect. (16) Autoritatea competentă pentru protecţia mediului pune la dispoziţia publicului deciziile administrative, inclusiv cea menţionată la alin. (15). (17) În sensul alin. (15), astfel de proiecte privind energia din surse regenerabile fac obiectul unei evaluări a impactului asupra mediului în temeiul Legii nr. 292/2018 şi, dacă este cazul, al unei evaluări în temeiul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, care se efectuează în termen de şase luni de la decizia administrativă care identifică probabilitatea ridicată a unor efecte negative neprevăzute semnificative. (18) Termenul prevăzut la alin. (17) poate fi prelungit cu cel mult şase luni, dacă acest lucru este justificat în mod corespunzător din motive legate de circumstanţe excepţionale. (19) În cazul unor circumstanţe justificate, inclusiv în cazul în care este necesar pentru a accelera implementarea energiei din surse regenerabile în vederea realizării obiectivelor în materie de climă şi energie din surse regenerabile, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor poate excepta proiectele eoliene şi solare fotovoltaice de la astfel de evaluări. (20) În cazul în care Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor exceptează proiectele eoliene şi solare fotovoltaice de la evaluările respective, operatorul trebuie să adopte măsuri proporţionale de atenuare sau, dacă astfel de măsuri de atenuare nu sunt disponibile, măsuri compensatorii, care, în cazul în care alte măsuri compensatorii proporţionale nu sunt disponibile, pot lua forma unei compensaţii monetare, pentru a aborda orice efecte negative. (21) În cazul în care aceste efecte negative au un impact asupra protecţiei speciilor, în temeiul prevederilor art. 26 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, operatorul plăteşte o compensaţie financiară pentru programele de protecţie a speciilor pe durata de funcţionare a centralei producătoare de energie din surse regenerabile, pentru a asigura sau a îmbunătăţi starea de conservare a speciilor afectate. (22) În procedura de acordare a autorizaţiilor menţionată la alin. (1)-(4), lipsa unui răspuns din partea autorităţilor competente relevante în termenul stabilit de legislaţie, etapele administrative privind obţinerea de avize, acorduri şi altele asemenea, etapele intermediare specifice sunt considerate a fi aprobate tacit în condiţiile prevăzute la art. 6-8 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2003 privind procedura aprobării tacite, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 486/2003, cu modificările şi completările ulterioare, cu excepţia cazului în care proiectul privind energia din surse regenerabile specific face obiectul unei evaluări a impactului asupra mediului în temeiul prevederilor alin. (14)-(21). (23) Prevederile alin. (22) nu se aplică deciziilor finale privind rezultatul procedurii de acordare a autorizaţiei, care trebuie să fie explicite. (24) Autorităţile publice cu competenţe în procedurile de autorizare pun la dispoziţia publicului toate deciziile în sensul alin. (22) şi (23). ART. 16^2 (1) Procedura de acordare a autorizaţiilor menţionate la art. 16 alin. (1) şi (2): a) nu depăşeşte doi ani pentru proiectele privind energia din surse regenerabile situate în afara zonelor pretabile accelerării proiectelor privind energia din surse regenerabile onshore; b) nu depăşeşte trei ani pentru proiectele privind energia din surse regenerabile situate în afara zonelor pretabile accelerării proiectelor privind energia din surse regenerabile offshore. (2) Termenele prevăzute la alin. (1) pot fi prelungite cu cel mult şase luni, dacă acest lucru este justificat în mod corespunzător din motive legate de circumstanţe excepţionale, inclusiv atunci când acestea necesită perioade prelungite în scopul unei evaluări în temeiul Legii nr. 292/2018 sau al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare. (3) Autorităţile publice şi entităţile emitente, abilitate să emită avize, autorizaţii, acorduri, certificate şi licenţe, informează dezvoltatorul de proiect cu privire la circumstanţele extraordinare care justifică o prelungire în sensul alin. (2). (4) În cazul în care este necesară o evaluare a impactului asupra mediului în temeiul Legii nr. 292/2018 sau al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, după caz, aceasta se efectuează în cadrul unei proceduri unice care combină toate evaluările relevante pentru un anumit proiect privind energia din surse regenerabile. În cazul în care este necesară o astfel de evaluare a impactului asupra mediului, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, ţinând seama de informaţiile furnizate de dezvoltatorul de proiect, emite un îndrumar privind domeniul de aplicare şi nivelul de detaliu al informaţiilor care trebuie incluse de dezvoltatorul de proiect în raportul de evaluare a impactului asupra mediului, al cărui domeniu de aplicare nu se extinde ulterior. (5) În cazul în care un proiect privind energia din surse regenerabile a adoptat măsuri necesare de atenuare, eventuala ucidere sau perturbare a speciilor protejate în temeiul prevederilor art. 31 şi 33 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, nu este considerată a fi deliberată. (6) În cazul în care noile măsuri de atenuare menite să prevină pe cât posibil uciderea sau perturbarea speciilor protejate în temeiul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, sau orice alt impact asupra mediului nu au fost testate pe scară largă în ceea ce priveşte eficacitatea lor, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor poate permite utilizarea lor pentru unul sau mai multe proiecte-pilot pentru o perioadă determinată, cu condiţia ca eficacitatea acestor măsuri de atenuare să fie monitorizată îndeaproape şi să fie luate imediat măsuri adecvate, în cazul în care respectivele măsuri de atenuare nu se dovedesc a fi eficace. (7) Procedura de acordare a autorizaţiilor pentru retehnologizarea centralelor producătoare de energie din surse regenerabile care duce la o creştere a capacităţii centralei producătoare de energie din surse regenerabile cu peste 15% situate în afara zonelor pretabile accelerării proiectelor privind energia din surse regenerabile: a) nu depăşeşte 12 luni, inclusiv în privinţa evaluărilor de mediu, în cazul instalaţiilor noi cu o capacitate electrică mai mică de 150 kW şi pentru stocarea energiei în acelaşi amplasament, precum şi pentru racordarea unor astfel de centrale, instalaţii şi stocări la reţea; b) nu depăşeşte doi ani, inclusiv în privinţa evaluărilor de mediu, în cazul proiectelor privind energia din surse regenerabile offshore. (8) Termenele menţionate la alin. (7) pot fi prelungite cu cel mult trei luni, dacă acest lucru este justificat în mod corespunzător din motive legate de circumstanţe excepţionale. (9) Autorităţile publice şi entităţile emitente, abilitate să emită avize, autorizaţii, acorduri, certificate şi licenţe, informează dezvoltatorul de proiect cu privire la circumstanţele extraordinare care justifică o prelungire în sensul alin. (8). ART. 16^3 (1) În cazul în care înlocuirea echipamentelor din cadrul unei centrale producătoare de energie din surse regenerabile nu duce la o creştere a capacităţii centralei producătoare de energie din surse regenerabile cu peste 15% şi fără a aduce atingere oricărei evaluări a impactului potenţial asupra mediului impusă în temeiul prevederilor alin. (2), procedurile de acordare/modificare a autorizaţiilor pentru racordarea la reţeaua de transport sau de distribuţie nu depăşesc o durată de trei luni de la introducerea cererii adresate operatorului de reţea relevant, cu excepţia cazului în care există preocupări justificate în materie de siguranţă sau există o incompatibilitate tehnică a componentelor sistemului. (2) În cazul în care retehnologizarea unei centrale producătoare de energie din surse regenerabile face obiectul procedurii de examinare prevăzută la art. 16^1 alin. (9)-(13), al unei analize a necesităţii de a supune proiectul unei proceduri de evaluare a impactului asupra mediului sau unei evaluări a impactului asupra mediului în temeiul prevederilor art. 9 din Legea nr. 292/2018, o astfel de procedură de examinare, de analiză sau de evaluare a impactului asupra mediului se limitează la efectele potenţiale care rezultă din modificare sau din extindere în comparaţie cu proiectul iniţial. (3) În cazul în care retehnologizarea instalaţiilor solare nu implică utilizarea unui spaţiu suplimentar şi respectă măsurile aplicabile de atenuare a impactului asupra mediului stabilite pentru instalaţia iniţială, proiectul este exceptat de la realizarea procedurii de examinare prevăzută la art. 16^1 alin. (9)-(13), de la realizarea unei analize a necesităţii de a supune proiectul unei proceduri de evaluare a impactului asupra mediului sau de la realizarea unei evaluări a impactului asupra mediului în temeiul prevederilor art. 9 din Legea nr. 292/2018. ART. 16^4 (1) Procedura de acordare a autorizaţiilor menţionată la art. 16 alin. (1) şi (2) pentru instalarea de echipamente de energie solară şi stocarea energiei în acelaşi amplasament, inclusiv instalaţii solare integrate în clădiri, în structuri artificiale existente sau viitoare, cu excepţia suprafeţelor artificiale de apă, nu depăşeşte trei luni, cu condiţia ca scopul principal al unor astfel de structuri artificiale să nu fie producerea de energie solară sau stocarea de energie. (2) Prin derogare de la prevederile art. 9 alin. (2) din Legea nr. 292/2018, precum şi de la anexa nr. 2, pct. 3 lit. a) şi b), individual sau coroborat cu pct. 13 lit. a), din respectiva lege, o astfel de instalare de echipamente solare poate fi exceptată, dacă este cazul, de la cerinţa de a fi supusă unei evaluări specifice a impactului asupra mediului în temeiul prevederilor art. 7 alin. (1) din Legea nr. 292/2018. (3) Ministerul Apărării Naţionale poate exclude, printr-un aviz, anumite zone sau structuri de la aplicarea primului alineat din motive legate de interese de apărare naţională sau de siguranţă. (4) Proiectele de producţie a energiei solare şi de stocare a energiei în acelaşi amplasament, inclusiv instalaţii solare integrate în clădiri, realizate în clădiri cu regim juridic de monument istoric se supun avizării de către Ministerul Culturii în conformitate cu prevederile şi procedurile Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. (5) Procedura de acordare a autorizaţiilor pentru instalarea de echipamente de energie solară cu o capacitate mai mică sau egală cu 100 kW, inclusiv pentru prosumatorii de energie din surse regenerabile şi comunităţile de energie din surse regenerabile, nu depăşeşte o lună. (6) În absenţa unui răspuns din partea operatorului de distribuţie în termenul stabilit la alin. (5) după depunerea unei cereri complete, operatorul de distribuţie emite în termen de cinci zile autorizaţia respectivă, cu condiţia ca capacitatea echipamentelor de energie solară să nu depăşească capacitatea existentă a racordării la reţeaua de distribuţie. (7) În cazul în care aplicarea pragului privind capacitatea menţionată la alin. (5) generează o sarcină administrativă semnificativă sau afectează exploatarea reţelei de energie electrică, în baza unei analize detaliate, operatorul de distribuţie poate aplica un prag privind capacitatea mai scăzut, cu condiţia ca acesta să rămână superior valorii de 10,8 kW. Analiza este publicată pe site-ul propriu al operatorului respectiv. ART. 16^5 (1) Instalatorii certificaţi de pompe de căldură au obligaţia de a raporta către autorităţile publice locale numărul de pompe de căldură instalate, precum şi caracteristicile tehnice ale acestora. (2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), instalatorii de pompe de căldură care montează astfel de echipamente în clădiri publice au obligaţia de a raporta către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei numărul şi capacitatea pompelor de căldură instalate. (3) Raportarea prevăzută la alin. (1) şi (2) se efectuează anual, în luna iunie a fiecărui an, pentru toate instalaţiile efectuate în anul anterior în conformitate cu macheta publicată pe site-ul Ministerului Energiei. (4) Până la data de 31 decembrie 2025, ministerul de resort publică macheta menţionată la alin. (3). (5) Ministerul de resort va colecta periodic datele înregistrate de către autorităţile publice locale şi de către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei pentru a le pune la dispoziţia publicului. (6) Pentru instalarea pompelor de căldură cu o putere mai mică de 50 MW, procedura de acordare a autorizaţiilor specifice nu depăşeşte o lună. (7) Pentru instalarea pompelor de căldură cu sursă sol, procedura de acordare a autorizaţiilor nu depăşeşte trei luni. (8) Prin excepţie de la cazurile în care există preocupări justificate în materie de siguranţă, în care sunt necesare lucrări suplimentare pentru racordările la reţea sau în care există o incompatibilitate tehnică între componentele sistemului, racordările la reţeaua de transport sau de distribuţie se vor autoriza de operatorii de reţea în termen de două săptămâni de la notificarea acestora pentru: a) pompele de căldură cu o capacitate electrică de până la 12 kW; şi b) pompele de căldură cu o capacitate electrică de până la 50 kW instalate de un prosumator de energie din surse regenerabile, cu condiţia ca capacitatea electrică a instalaţiei de producere a energiei electrice din surse regenerabile a prosumatorului de energie din surse regenerabile să reprezinte cel puţin 60% din capacitatea electrică a pompei de căldură. (9) Ministerul Apărării Naţionale poate exclude, printr-un aviz, anumite zone sau structuri de la aplicarea dispoziţiilor alin. (6)-(8) din motive legate de interese de apărare naţională sau de siguranţă. (10) Proiectele de instalare a pompelor de căldură realizate în clădiri cu regim juridic de monument istoric se supun avizării de către Ministerul Culturii în conformitate cu prevederile şi procedurile Legii nr. 422/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. ART. 16^6 (1) Începând cu data de 1 ianuarie 2026 până la atingerea neutralităţii climatice, în sensul prevederilor art. 28 alin. (7) şi art. 38 alin. (1) lit. c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, şi Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, autorităţile competente cu atribuţii în autorizarea proiectelor de producere a energiei, în cadrul procedurii de acordare a autorizaţiilor, planificarea, construcţia şi exploatarea centralelor producătoare de energie din surse regenerabile, racordarea unor astfel de structuri la reţea, reţeaua aferentă în sine şi unităţile de stocare consideră că astfel de proiecte, în cazuri individuale, au statut de importanţă naţională în domeniul energiei electrice şi că sunt în scopul realizării securităţii naţionale, a sănătăţii şi siguranţei publice, atunci când se pun în balanţă interesele juridice. (2) În conformitate cu priorităţile prevăzute în PNIESC, pe baza unei analize privind caracteristicile tehnice ale proiectului şi a eventualelor constrângeri de mediu, autorităţile competente pot limita, pentru raţiuni de securitate naţională, aplicarea prevederilor alin. (1). (3) Ministerul de resort informează Comisia cu privire la astfel de restricţii aplicate şi cu privire la justificarea acestora." 26. Articolul 19 se modifică şi va avea următorul cuprins: "ART. 19 (1) Garanţia de origine se emite ca răspuns la cererea unui producător de energie din surse regenerabile, inclusiv gaze din surse regenerabile/hidrogen şi de energie electrică din sursă nucleară, precum şi pentru energie termică. (2) În conformitate cu prevederile prezentului articol, până la data de 31 martie 2026, ANRE elaborează studiile necesare pentru elaborarea reglementărilor pentru emiterea şi urmărirea garanţiilor de origine pentru: a) energie electrică produsă din surse regenerabile de energie şi sursă nucleară; b) gaze din surse regenerabile şi hidrogen; c) energie termică produsă din surse regenerabile. (3) Până la data de 30 septembrie 2026, ANRE elaborează şi aprobă prin ordin al preşedintelui ANRE următoarele: a) Regulamentul de emitere şi urmărire a garanţiilor de origine pentru energia electrică produsă din surse regenerabile de energie şi sursă nucleară, ce include şi stabileşte condiţiile privind emiterea, valabilitatea, transferul, anularea şi expirarea garanţiilor de origine energia electrică din surse regenerabile de energie şi sursă nucleară; b) Regulamentul de emitere şi urmărire a garanţiilor de origine pentru gaze din surse regenerabile, ce include şi stabileşte condiţiile privind emiterea, valabilitatea, transferul, anularea şi expirarea garanţiilor de origine pentru gaze din surse regenerabile şi hidrogen; c) Regulamentul de emitere şi urmărire a garanţiilor de origine pentru energia termică produsă din surse regenerabile, ce include şi stabileşte condiţiile privind emiterea, valabilitatea, transferul, anularea şi expirarea garanţiilor de origine pentru energia termică produsă din surse regenerabile; (4) Regulamentele prevăzute la alin. (3) lit. a)-c) includ şi stabilesc: a) regulile privind obligativitatea furnizorilor de a proba eticheta de energie doar cu garanţia de origine; b) metodologia de calcul al mixului energetic rezidual; c) condiţiile privind emiterea, valabilitatea, transferul, anularea şi expirarea garanţiilor de origine, pentru energie şi gaze din surse regenerabile în conformitate cu prevederile art. 19 şi art. 30 alin. (6); d) deschiderea unui cont în registrul ANRE, denumit în continuare RUGO, pentru operatorul ce urmează a fi selectat de către ministerul de resort pentru fiecare Regulament; e) colectarea datelor privind cantităţile de energie regenerabilă produsă şi livrată de către capacităţile care beneficiază sau au beneficiat de scheme de sprijin, pe perioada de referinţă; f) emiterea garanţiilor de origine în contul producătorilor prevăzuţi la alin. (7) şi transferul garanţiilor de origine din contul producătorilor în contul operatorului prevăzut la lit. d). (5) La elaborarea regulamentelor prevăzute la alin. (3), dimensiunea standard a unei garanţii de origine este de 1 MWh. Prin excepţie, dimensiunea standard poate fi împărţită în fracţiuni, cu condiţia ca fracţiunea să fie un multiplu de 1 Wh, dacă studiile prevăzute la alin. (2) relevă oportunitatea. (6) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), garanţiile de origine emise producătorilor susţinuţi prin Legea nr. 220/2008, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se anulează şi se atribuie pro-rata furnizorilor de energie electrică care au obligaţia de a achiziţiona certificate verzi în funcţie de cota obligatorie anuală de achiziţie a acestora, evidenţiindu-se în eticheta energiei electrice la consumatori. (7) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), pentru garanţiile de origine aferente energiei produse în capacităţi de producere a energiei din surse regenerabile şi în capacităţi de producere a gazelor din surse regenerabile, exceptând garanţiile de origine aferente producţiei de hidrogen din surse regenerabile, care au beneficiat sau beneficiază de scheme de sprijin, altele decât Legea nr. 220/2008, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, emiterea şi transferul de garanţii de origine se realizează de către ANRE, în baza regulamentelor prevăzute la alin. (3). (8) Garanţiile de origine aferente cantităţilor de energie electrică regenerabilă prevăzute în contractele de achiziţie de energie din surse regenerabile şi în actele adiţionale ale acestora, încheiate până la data de 30 noiembrie 2025 inclusiv, destinate consumului de energie electrică, se transferă conform prevederilor contractuale. (9) În cadrul contractelor de achiziţie de energie din surse regenerabile încheiate începând cu data de 1 decembrie 2025, producătorii de energie electrică din surse regenerabile prevăzuţi la alin. (6) şi (7) pot prevedea transferul garanţiilor de origine până la data de 31 decembrie 2026. (10) Pentru fiecare unitate de energie produsă nu se emite mai mult de o garanţie de origine. (11) Garanţiile de origine sunt valabile pe o perioadă de un an de la data producerii unităţii de energie la care se referă. (12) Toate garanţiile de origine care nu au fost anulate expiră la împlinirea a 18 luni de la producerea unităţii de energie în cauză. (13) Garanţiile de origine expirate se includ în calculul mixului energetic rezidual şi până la data de 21 mai 2026 şi, ulterior, anual, ANRE publică pe site-ul propriu date privind mixul energetic rezidual. (14) Producătorii şi furnizorii care deţin garanţii de origine le anulează cel mai târziu după şase luni de la sfârşitul perioadei lor de valabilitate. (15) O garanţie de origine specifică cel puţin: a) sursa de energie din care a fost produsă energia şi data iniţială şi finală a producerii pentru care se poate preciza: (i) în cazul gazelor din surse regenerabile şi hidrogenului, inclusiv al combustibililor gazoşi de origine nebiologică din surse regenerabile, şi al încălzirii şi răcirii din surse regenerabile, la un interval orar sau suborar; (ii) pentru energie electrică din surse regenerabile, conform intervalului de decontare a dezechilibrelor, astfel cum este definit la art. 2 pct. 15 din Regulamentul (UE) 2019/943 al Parlamentului European şi al Consiliului din 5 iunie 2019; b) dacă garanţia de origine se referă la: (i) energie electrică; (ii) gaz, inclusiv hidrogen; sau (iii) încălzire sau răcire; c) identitatea, amplasarea, tipul şi puterea instalaţiei unde a fost produsă energia; d) dacă instalaţia a beneficiat de un sprijin pentru investiţii şi dacă unitatea de energie a beneficiat în orice alt mod de o schemă de sprijin naţională şi, dacă da, care este tipul schemei de sprijin; e) data la care instalaţia a fost pusă în funcţiune; şi f) data şi ţara emiterii şi un număr de identificare unic. (16) Pentru garanţiile de origine aferente instalaţiilor mai mici de 50 kW şi pentru comunităţile de energie din surse regenerabile ANRE poate introduce proceduri simplificate de înregistrare şi taxe de înregistrare reduse. (17) ANRE nu recunoaşte garanţiile de origine emise de o ţară terţă, cu excepţia cazului în care Uniunea Europeană a încheiat un acord cu ţara terţă respectivă privind recunoaşterea reciprocă a garanţiilor de origine emise în Uniunea Europeană şi a sistemelor de garanţii de origine compatibile instituite în ţara terţă respectivă şi numai în cazurile în care există importuri sau exporturi directe de energie electrică asociată garanţiilor de origine. (18) Utilizarea garanţiilor de origine se face pe bază de criterii obiective, transparente şi nediscriminatorii, cu respectarea prevederilor art. 57 alin. (3) din Legea nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare. (19) ANRE recunoaşte garanţiile de origine emise de autorităţile altor state membre ale UE, exclusiv în ceea ce priveşte informaţiile prevăzute la alin. (15) şi numai în scopul declarat la alin. (1). (20) ANRE poate refuza recunoaşterea unor garanţii de origine emise de autorităţile altor state membre ale UE numai pentru motive temeinice referitoare la exactitatea, fiabilitatea sau veridicitatea emiterii acestora. (21) În cazul prevăzut la alin. (20), ANRE notifică Comisiei Europene şi deţinătorului garanţiilor de origine refuzul recunoaşterii acestora împreună cu motivaţia deciziei luate. (22) Pentru emiterea unei garanţii de origine de către ANRE, aceeaşi unitate de energie este luată în considerare o singură dată. (23) Începând cu data de 1 decembrie 2025, ANRE publică anual, pe site-ul propriu, date privind mixul energetic rezidual." 27. După articolul 19 se introduc cinci noi articole, art. 19^1-19^5, cu următorul cuprins: "ART. 19^1 (1) Emiterea de garanţii de origine poate fi condiţionată de existenţa unei puteri minime instalate, care se stabileşte prin regulamentele prevăzute la art. 19 alin. (3) în baza studiilor prevăzute la art. 19 alin. (2). (2) ANRE supraveghează emiterea, transferul şi anularea garanţiilor de origine în conformitate cu regulamentele de emitere şi urmărire a garanţiilor de origine pentru: energia produsă din surse regenerabile şi sursă nucleară, pentru gaze din surse regenerabile şi hidrogen şi pentru energie termică, după intrarea în vigoare a regulamentelor de la art. 19 alin. (3). (3) ANRE instituie mecanisme corespunzătoare pentru a asigura faptul că garanţiile de origine sunt emise, transferate şi anulate electronic şi că sunt exacte, fiabile şi greu de fraudat şi se asigură că cerinţele pe care le impun respectă standardul CEN - EN 16325, cu modificările şi completările ulterioare, la data intrării în vigoare a regulamentelor prevăzute la art. 19 alin. (3). (4) ANRE, în calitate de entitate emitentă a garanţiilor de origine, poate încheia acorduri cu alte organisme emitente sau asociaţii reprezentative ale organismelor emitente, inclusiv cu Asociaţia Organismelor Emitente pentru Garanţiile de Origine - Association of Issuing Bodies AIB în vederea armonizării sistemelor de garanţii de origine şi a efectuării de transferuri transfrontaliere în format electronic. (5) Până la data de 30 noiembrie 2025, ANRE întreprinde demersurile necesare pentru înscrierea în Asociaţia Organismelor Emitente pentru Garanţiile de Origine, denumită în continuare AIB, ca membru observator. (6) Ulterior intrării ANRE în AIB, până la data de 1 iunie 2026, ANRE stabileşte, ca urmare a consultării prealabile cu ministerul de resort, prin ordin al preşedintelui ANRE, un calendar privind deschiderea graduală a unei pieţe de tranzacţionare a garanţiilor de origine într-un sistem standardizat uniform, recunoscut reciproc la nivelul Uniunii Europene până la data de 1 ianuarie 2027. ART. 19^2 (1) Dacă gazele sunt furnizate dintr-o reţea de hidrogen sau gaze naturale, inclusiv de combustibili gazoşi nebiologici din surse regenerabile sau biometan, furnizorul este obligat să demonstreze consumatorilor finali care este ponderea sau cantitatea de energie din surse regenerabile în mixul său energetic în sensul art. 145 alin. (4) din Legea nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare. Furnizorul face acest lucru utilizând garanţii de origine, cu excepţia următoarelor cazuri: a) pentru cantităţile aferente ofertelor comerciale fără urmărire încheiate pentru care furnizorul poate utiliza mixul rezidual; sau b) pentru cantităţile achiziţionate de la producători care beneficiază sau au beneficiat de scheme de sprijin pentru care garanţiile de origine nu sunt emise. (2) Atunci când un client consumă gaze dintr-o reţea de hidrogen sau de gaze naturale, inclusiv combustibili gazoşi de origine nebiologică din surse regenerabile şi biometan, astfel cum se demonstrează în oferta comercială a furnizorului, garanţiile de origine anulate corespund caracteristicilor relevante ale reţelei. ART. 19^3 Regulamentul de emitere şi urmărire a garanţiilor de origine pentru energia electrică produsă din surse regenerabile de energie, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.232/2011, se abrogă la data intrării în vigoare a Ordinului ANRE de aprobare a Regulamentului menţionat la art. 19 alin. (3) lit. a). ART. 19^4 (1) În termen de maximum 60 de zile de la finalizarea studiilor prevăzute la art. 19 alin. (2), ministerul de resort va elabora şi publica pe site-ul propriu o evaluare a impactului deschiderii pieţei destinate tranzacţionării garanţiilor de origine, realizată într-un sistem standardizat uniform, recunoscut reciproc la nivelul Uniunii Europene. (2) Atribuţiile operatorului desemnat de către ministerul de resort, prevăzut la art. 19 alin. (4) lit. d), sunt următoarele: a) administrează, organizează şi desfăşoară sesiuni de licitaţie trimestriale pentru tranzacţionarea garanţiilor de origine prevăzute la art. 19 alin. (6); b) înregistrează solicitanţii ca participanţi la licitaţiile pentru tranzacţionarea garanţiilor de origine prevăzute la art. 19 alin. (6); c) evaluează documentele justificative ale cererii de participare la licitaţii de la lit. a), respectiv ale participanţilor înregistraţi care pot acţiona exclusiv în calitate de cumpărători prin transmiterea de oferte de cumpărare de garanţii de origine; d) evaluează eligibilitatea solicitantului care depune o cerere de participare la licitaţiile de la lit. a); e) notifică solicitantul cu privire la selecţia acestuia în cadrul unei licitaţii; f) publică anunţul privind rezultatul licitaţiilor de la lit. a); g) elaborează procedura de organizare a sesiunilor de licitaţii trimestriale de la lit. a); h) elaborează procedura privind constituirea, verificarea şi utilizarea garanţiilor financiare pentru participarea la sesiunile de licitaţie trimestriale de la lit. a). (3) Operatorul prevăzut la art. 19 alin. (4) lit. d) are dreptul să perceapă tarife solicitanţilor care doresc înregistrarea ca participanţi la licitaţii şi pentru tranzacţionarea garanţiilor de origine prevăzute la art. 19 alin. (6). (4) Până la data de 1 ianuarie 2027, operatorul prevăzut la art. 19 alin. (4) lit. d) deschide şi operează o piaţă internă pentru tranzacţionarea de garanţii de origine emise în temeiul prevederilor art. 19 alin. (6). (5) Licitaţiile desfăşurate pe piaţa internă prevăzute la alin. (4) se organizează trimestrial astfel: a) Sesiunea nr. 1 organizată cu operatori economici, în calitate de cumpărători, care au obligaţia de aplicare de la data de 1 ianuarie 2024 a reglementărilor Uniunii Europene privind raportarea de sustenabilitate corporativă - reglementări CSRD, conform prevederilor legale în vigoare, europene sau naţionale, în limitele consumului realizat; b) Sesiunea 2 organizată pentru numărul de garanţii de origine neachiziţionate la punctul a), rămase în contul operatorului de la art. 19 alin. (4) lit. d), organizată cu: (i) furnizorii de energie electrică, în calitate de cumpărători, ce pot achiziţiona garanţii de origine în limita cantităţii de energie electrică furnizată la nivel naţional în trimestrul anterior; (ii) operatorii sistemelor de stocare, în calitate de cumpărători, ce pot achiziţiona garanţii de origine în limita cantităţii de energie electrică stocată în trimestrul anterior; şi (iii) producătorii de hidrogen din surse regenerabile, în calitate de cumpărători, ce pot achiziţiona garanţii de origine în limita cantităţii de energie electrică achiziţionată şi utilizată pentru producţia de hidrogen din surse regenerabile în trimestrul anterior. (6) În termen de 3 zile lucrătoare de la încheierea fiecărei sesiuni de licitaţie, operatorul prevăzut la art. 19 alin. (4) lit. d) comunică datele rezultate către ANRE şi publică pe site-ul propriu, în vedere efectuării transferurilor/utilizărilor/anulărilor de garanţii de origine, după caz. (7) Preţul minim de licitaţie [lei/garanţie de origine] este stabilit prin ordin al ministrului energiei. (8) Numărul garanţiilor de origine care urmează să fie scoase la fiecare licitaţie trimestrială este calculat de către ANRE pe baza datelor din RUGO şi comunicat ministerului de resort şi operatorului prevăzut la art. 19 alin. (4) lit. d) înainte de desfăşurarea licitaţiei. (9) Preţul fiecărei oferte de cumpărare transmise în cadrul licitaţiilor prevăzute la alin. (5), exprimat în [RON/garanţie de origine], nu include TVA şi trebuie să fie mai mare sau egal cu preţul minim de licitaţie cu două zecimale. (10) Preţul de pornire al licitaţiei corespunde preţului de vânzare stabilit de către ministerul de resort, în calitate de vânzător unic al garanţiilor de origine care fac obiectul alin. (4^1), prin intermediul operatorului prevăzut la art. 19 alin. (4) lit. d). (11) Sumele rezultate din tranzacţionarea garanţiilor prevăzute la art. 19 alin. (6) pe piaţa prevăzută la alin. (4) sunt transferate către ministerul de resort conform acordului stabilit între operatorul platformei de tranzacţionare prevăzut la art. 19 alin. (4) lit. d) şi ministerul de resort. (12) Sumele prevăzute la alin. (11) sunt utilizate în scopul realizării de investiţii în sectorul energetic prevăzute în PNIESC. (13) Începând cu data de 1 ianuarie 2027, operatorii pieţelor de energie pot începe deschiderea pieţelor de tranzacţionare a garanţiilor de origine. ART. 19^5 Informaţiile conţinute în cuprinsul etichetelor de energie, contractelor bilaterale de energie, de vânzare-cumpărare, de furnizare energie electrică, de agregare sau alte documente specifice cu referire la energie din surse regenerabilă şi sursă nucleară trebuie dovedite prin deţinerea şi/sau anularea, transferul de garanţii de origine specifice şi aferente cantităţii de energie, după caz, cu excepţia cazului în care furnizorul de energie electrică trebuie să demonstreze ponderea mixului său energetic care corespunde eventualelor oferte comerciale fără urmărire pentru care furnizorul de energie electrică poate utiliza mixul rezidual." 28. După articolul 20 se introduce un nou articol, art. 20^1, cu următorul cuprins: "ART. 20^1 (1) CNTEE Transelectrica - S.A. şi operatorii de distribuţie concesionari pun la dispoziţia ANRE date privind ponderea energiei electrice din surse regenerabile şi conţinutul de emisii de gaze cu efect de seră din energia electrică furnizată pentru fiecare interval de decontantare, conform reglementărilor ANRE. (2) Reglementările ANRE prevăzute la alin. (1) sunt elaborate şi aprobate de preşedintele ANRE până la data de 31 decembrie 2025. (3) CNTEE Transelectrica şi operatorii de distribuţie concesionari pun la dispoziţia ANRE previziuni cu privire la datele prevăzute la alin. (1), dacă acestea sunt disponibile. (4) În cazul în care operatorii de distribuţie concesionari nu au acces la datele necesare în temeiul prevederilor alin. (1), aceştia aplică sistemul existent de raportare a datelor în cadrul Reţelei europene a operatorilor de sisteme de transport de energie electrică, în conformitate cu Legea nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare. (5) Ministerul de resort promovează acordarea de măsuri de sprijin financiar sub formă de grant prin scheme de sprijin pentru modernizarea reţelelor inteligente în scopul îmbunătăţirii monitorizării echilibrului reţelei şi al punerii la dispoziţie de informaţii în timp real, cu respectarea prevederilor naţionale şi europene în materia ajutorului de stat. (6) Acolo unde există disponibilitatea tehnică, operatorii de distribuţie concesionari pun la dispoziţia ANRE date anonimizate şi agregate privind potenţialul de răspuns la variaţiile cererii şi energia electrică din surse regenerabile produsă şi injectată în reţea de prosumatori şi de comunităţile de energie din surse regenerabile. (7) În vederea aplicării prevederilor alin. (1)-(3): a) datele menţionate se pun la dispoziţia ANRE în format digital, într-un mod care să asigure interoperabilitatea pe baza unor formate armonizate pentru date şi a unor seturi de date standardizate; b) ANRE publică datele menţionate astfel încât să poată fi utilizate în mod nediscriminatoriu de participanţii la piaţa de energie electrică, de agregatori, de consumatori şi de utilizatorii finali; c) datele pot fi citite prin intermediul dispozitivelor de comunicaţii electronice, cum ar fi sistemele de contorizare inteligentă, punctele de reîncărcare a vehiculelor electrice, sistemele de încălzire şi răcire şi sistemele de gestionare a energiei în clădiri. (8) Producătorii de baterii de uz casnic şi industrial respectă, în mod cumulativ, următoarele: a) prevederile Regulamentului (UE) 2023/1.542 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 iulie 2023 privind bateriile şi deşeurile de baterii, de modificare a Directivei 2008/98/CE şi a Regulamentului (UE) 2019/1.020 şi de abrogare a Directivei 2006/66/CE; b) permit accesul în timp real la informaţiile de bază privind sistemul de gestionare a bateriilor, inclusiv privind capacitatea, starea de sănătate a bateriei, nivelul de încărcare şi valoarea de referinţă a puterii bateriilor; c) în conformitate cu normele de protecţie a datelor, permit accesul la informaţiile prevăzute la lit. b), în mod nediscriminatoriu şi fără costuri, proprietarilor şi utilizatorilor bateriilor, precum şi terţilor care acţionează în numele acestora, cu consimţământul explicit al deţinătorilor, cum ar fi întreprinderile de gestionare a energiei din clădiri şi participanţii la piaţa de energie electrică. (9) Producătorii de vehicule sunt obligaţi să respecte cerinţele de omologare de tip şi supraveghere a pieţei stabilite prin Regulamentul (UE) 2018/858 al Parlamentului European şi al Consiliului şi pun la dispoziţia proprietarilor şi utilizatorilor de vehicule electrice, precum şi părţilor terţe care acţionează în numele acestora, inclusiv participanţi la piaţa de energie electrică şi furnizori de servicii de electromobilitate, în timp real, în condiţii nediscriminatorii şi fără costuri, următoarele date de la bordul vehiculului cu respectarea normele privind protecţia datelor: a) starea de sănătate a bateriei; b) nivelul de încărcare a bateriei; c) puterea setată a bateriei; d) capacitatea bateriei; e) locaţia vehiculului electric, dacă este cazul. (10) Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii este autoritatea competentă pentru îndeplinirea obligaţiei prevăzute la alin. (9), scop în care poate emite ordine, instrucţiuni sau norme tehnice/standarde. (11) Punctele de reîncărcare de putere normală, noi sau înlocuite, care nu sunt accesibile publicului şi sunt instalate pot accepta funcţionalităţi de reîncărcare inteligentă şi, după caz, interfaţa cu sistemele de contorizare inteligentă, atunci când sunt instalate, precum şi funcţionalităţi de reîncărcare bidirecţională, în conformitate cu cerinţele de la art. 15 alin. (3) şi (4) din Regulamentul (UE) 2023/1.804. (12) Ministerul de resort este autoritatea competentă pentru îndeplinirea obligaţiei prevăzute la alin. (11), scop în care poate emite ordine, instrucţiuni sau norme tehnice/standarde. (13) Având în vedere prevederile Regulamentului (UE) 2019/943 al Parlamentului European şi al Consiliului din 13 septembrie 2023 şi prevederile Legii nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare, sistemele mici sau mobile, cum ar fi bateriile de uz casnic şi vehiculele electrice, precum şi alte resurse de energie mici şi descentralizate, pot participa la pieţele de energie electrică, inclusiv la gestionarea congestiilor şi furnizarea de servicii de flexibilitate şi de echilibrare, inclusiv prin agregare. (14) În vederea aplicării prevederilor alin. (1) autorităţile competente, în strânsă cooperare cu toţi participanţii la piaţă şi cu ANRE, stabilesc cerinţele tehnice pentru participarea la pieţele de energie electrică, pe baza caracteristicilor tehnice ale sistemelor în cauză. (15) ANRE, CNTEE Transelectrica - S.A., în colaborare cu operatorii desemnaţi ai pieţelor de energie electrică asigură condiţii de concurenţă echitabile şi o participare nediscriminatorie la piaţa de energie electrică pentru activele energetice descentralizate mici sau sistemele mobile." 29. La articolul 21, alineatele (4) şi (6) se modifică şi vor avea următorul cuprins: "(4) Ministerul de resort, ANRE, autorităţile administraţiei publice centrale competente şi autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a asigura, în conformitate cu domeniul specific de activitate, punerea în aplicare a dispoziţiilor prevăzute la alin. (6) şi (6^1). .............................................................(6) Prezenta ordonanţă de urgenţă instituie cadrul juridic pentru promovarea şi facilitarea dezvoltării autoconsumului de energie din surse regenerabile." 30. La articolul 21, după alineatul (6) se introduc două noi alineate, alin. (6^1) şi (6^2), cu următorul cuprins: "(6^1) În acest scop: a) clienţii finali, inclusiv cei din gospodării vulnerabile sau cei cu venituri mici, au acces la autoconsumul de energie din surse regenerabile; b) sunt interzise barierele nejustificate din calea finanţării proiectelor pe piaţă şi din calea măsurilor pentru facilitatea accesului la finanţare; c) sunt interzise barierele de reglementare nejustificate din calea autoconsumului de energie din surse regenerabile, inclusiv pentru chiriaşi; d) proprietarii de clădiri, inclusiv pentru chiriaşi, au acces la scheme de sprijin pentru producţia de energie electrică pentru autoconsum; e) prosumatorii de energie din surse regenerabile, pentru energia electrică din surse regenerabile autoprodusă pe care o introduc în reţea, au acces nediscriminatoriu la scheme de sprijin, precum şi la toate segmentele pieţei energiei electrice; f) prosumatorii de energie din surse regenerabile contribuie într-un mod adecvat şi echilibrat la partajarea costurilor totale de racordare la reţeaua electrică de interes public, atunci când energia electrică este introdusă în reţea.(6^2) În aplicarea dispoziţiilor de la alin. (6) şi (6^1) ale prezentului articol, ministerul de resort, ANRE, autorităţile administraţiei publice centrale competente şi autorităţile administraţiei publice locale evaluează barierele nejustificate existente în calea autoconsumului de energie din surse regenerabile şi potenţialul acestui autoconsum pe teritoriile lor şi în cadrul reţelelor lor energetice." 31. La articolul 21, alineatul (7) se modifică şi va avea următorul cuprins: "(7) În conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) 2018/1999 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 decembrie 2018, în planul naţional integrat privind energia şi clima şi în rapoartele intermediare se include un rezumat al politicilor şi măsurilor adoptate în temeiul cadrului favorabil prevăzut la alin. (6), precum şi o evaluare a punerii în aplicare a politicilor şi măsurilor adoptate în temeiul cadrului favorabil prevăzut la alin. (6)." 32. La articolul 22, alineatul (5) se modifică şi va avea următorul cuprins: "(5) Cadrul juridic prevăzut la alin. (4) este alcătuit din următoarele drepturi şi obligaţii: a) obligaţia de eliminare a barierelor administrative şi de reglementare nejustificate; b) obligaţia comunităţilor de energie din surse regenerabile care furnizează energie sau servicii de agregare sau alte servicii energetice comerciale de a aplica reglementările incidente pentru aceste activităţi; c) obligaţia operatorilor de distribuţie de a coopera cu comunităţile de energie din surse regenerabile, în scopul facilitării transferurilor de energie din cadrul acestor comunităţi; d) dreptul comunităţilor de energie din surse regenerabile de a beneficia de proceduri echitabile, transparente, inclusiv pentru înregistrare şi acordarea licenţelor, de taxe de reţea care reflectă costurile, precum şi de unele taxe, tarife şi impozite aplicabile, asigurându-se că acestea contribuie în mod adecvat, echitabil şi echilibrat la partajarea costurilor totale ale sistemului în conformitate cu o analiză transparentă a costurilor şi beneficiilor surselor de energie distribuite, elaborată de autorităţile naţionale competente; e) dreptul comunităţilor de energie din surse regenerabile de a beneficia de un tratament nediscriminatoriu în ceea ce priveşte activităţile, drepturile şi obligaţiile lor în calitate de clienţi finali, de producători, de furnizori, de operatori de distribuţie sau în calitate de alt tip de participanţi pe piaţă; f) dreptul clienţilor finali, inclusiv al celor din gospodării vulnerabile sau al celor cu venituri mici, de a participa la comunităţi de energie din surse regenerabile; g) obligaţia autorităţilor competente de a pune la dispoziţia comunităţilor de energie din surse regenerabile informaţii şi instrumente pentru facilitarea accesului la mecanisme de sprijin financiar; h) dreptul autorităţilor publice locale de a primi sprijin din partea ministerului de resort pentru dezvoltarea cadrului de reglementare şi pentru consolidarea capacităţii administrative pentru înfiinţarea şi favorizarea comunităţilor de energie din surse regenerabile şi pentru încurajarea autorităţilor să participe în mod direct; i) dreptul la un tratament egal şi nediscriminatoriu pentru consumatorii care participă la comunitatea de energie din surse regenerabile." 33. După articolul 22 se introduc opt noi articole, art. 22^1-22^8, cu următorul cuprins: "ART. 22^1 Prevederile art. 73^1 din Legea nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare, nu se aplică membrilor comunităţii de energie din surse regenerabile/a cetăţenilor. ART. 22^2 (1) Până la data de 31 decembrie 2025, ANRE elaborează şi aprobă prin ordin al preşedintelui Procedura de constituire a Registrului de comunităţi de energie, în vederea înregistrării comunităţilor legal constituite. (2) Registrul prevăzut la alin. (1) include comunităţile de energie din surse regenerabile şi comunităţile de energie a cetăţenilor. (3) În cel mult 30 de zile de la data constituirii legale a unei comunităţi de energie din surse regenerabile sau a unei comunităţi de energie a cetăţenilor, reprezentantul legal al acesteia are obligaţia de a înregistra comunitatea în Registrul de comunităţi de energie. (4) În termen de 180 de zile de la înregistrarea unei comunităţi de energie din surse regenerabile sau unei comunităţi de energie a cetăţenilor în Registrul de comunităţi de energie, reprezentantul legal al comunităţii de energie are obligaţia de a face dovada amplasării în cadrul comunităţii de energie respective a sistemelor de măsurare inteligentă a energiei electrice, astfel încât toţi membrii comunităţii, respectiv consumatori/producători/prosumatori de energie electrică, au instalate sisteme de măsurare inteligentă a energiei electrice, precum şi dovada îndeplinirii prevederilor art. 3 pct. 24 din Legea nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare, sau prevederilor art. 2 pct. 18, după caz. (5) O comunitate de energie din surse regenerabile sau o comunitate de energie a cetăţenilor devine operaţională după înregistrarea acesteia în registrul prevăzut la alin. (1). ART. 22^3 Prin excepţie de la prevederile art. 22^2 alin. (3), în vederea înregistrării unei comunităţi de energie din surse regenerabile sau unei comunităţi de energie a cetăţenilor în Registrul de comunităţi de energie prevăzut la art. 22^2 alin. (1), reprezentantul legal al comunităţilor constituite anterior datei de 15 noiembrie 2025 întreprinde demersurile necesare pentru a se conforma la prevederile art. 22-22^2, 22^5, precum şi la prevederile art. 3 pct. 24 din Legea nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare, sau ale art. 2 pct. 18, după caz, în termen de 180 de zile de la constituirea registrului. ART. 22^4 Operatorii de distribuţie au obligaţia să prioritizeze instalarea sistemelor de măsurare inteligentă a energiei electrice pentru membrii comunităţilor de energie din surse regenerabile şi pentru membrii comunităţilor de energie a cetăţenilor în baza planurilor de investiţii aprobate de ANRE pe baza Procedurii privind fundamentarea şi aprobarea planurilor de dezvoltare şi de investiţii ale operatorului de transport şi de sistem şi ale operatorilor de distribuţie a energiei electrice, precum şi în cadrul actualizărilor ulterioare ale respectivelor planuri. ART. 22^5 (1) Consumul de energie în cadrul unei comunităţi de energie din surse regenerabile sau în cadrul unei comunităţi de energie a cetăţenilor se realizează cu prioritate din producţia realizată de unităţile de producţie ale acesteia şi/sau ale membrilor comunităţii. (2) În situaţia în care o comunitate de energie din surse regenerabile sau o comunitate de energie a cetăţenilor şi/sau membrii acestora deţin unităţi de stocare a energiei electrice, acestea sunt încărcate cu prioritate din unitatea/unităţile de producere a energiei electrice deţinute, într-un regim optim de utilizare a energiei produse în comunitate. (3) Descărcarea unităţilor de stocare a energiei electrice deţinute de către comunităţile energetice şi/sau membrii acestora se realizează cu prioritate către membrii comunităţii de energie din surse regenerabile sau către membrii comunităţii de energie a cetăţenilor, după caz, într-un regim care să optimizeze utilizarea energiei produse în comunitatea de energie respectivă. (4) Capacităţile de stocare care aparţin unei comunităţi de energie din surse regenerabile sau unei comunităţi de energie a cetăţenilor şi/sau cele care aparţin membrilor acestora pot participa la programe de flexibilitate sau pot fi utilizate pentru furnizare de servicii către operatorii de distribuţie în conformitate cu condiţiile utilizării capacităţilor de stocare aparţinând unei comunităţi de energie din surse regenerabile sau unei comunităţi de energie a cetăţenilor şi/sau cele aparţinând membrilor acestora stabilite de către ANRE în temeiul prevederilor art. 22^6 alin. (1). (5) În cadrul unei comunităţi de energie din surse regenerabile sau în cadrul unei comunităţi de energie a cetăţenilor, partajarea energiei produse de către unităţile de producere a energiei deţinute de aceasta şi preţul energiei active produse şi consumate în cadrul comunităţii energetice se determină în cadrul regulamentului de funcţionare stabilit de membrii comunităţii de energie respective într-un mod echitabil şi nediscriminatoriu pentru toţi membrii comunităţii de energie respective. (6) Partajarea energiei produse între membrii din cadrul unei comunităţi de energie din surse regenerabile sau în cadrul unei comunităţi de energie a cetăţenilor de către unităţile de producere ale acestora respectă următoarele principii de prioritate: a) autoconsumul realizat la locul de producere, inclusiv cel al membrilor comunităţii de energie conectaţi prin linii electrice directe; b) consumul membrilor comunităţii de energie; c) încărcarea unităţii/unităţilor de stocare a energiei electrice. (7) Surplusul de energie electrică în cadrul unei comunităţi de energie din surse regenerabile sau în cadrul unei comunităţi de energie a cetăţenilor este definit ca fiind excedentul de energie electrică produsă şi livrată în reţeaua electrică de interes public, după satisfacerea necesarului de consum al tuturor membrilor comunităţii, conform prevederilor stabilite la alin. (5) şi (6), şi se poate tranzacţiona pe piaţa angro sau pe piaţa cu amănuntul conform reglementărilor ANRE. (8) Facturarea energiei partajate se realizează în conformitate cu prevederile Regulamentului de furnizare a energiei electrice la clienţii finali, aprobat de către ANRE, şi cu prevederile stabilite la alin. (5) şi (10). (9) Sumele rezultate în urma tranzacţionării cantităţii de energie electrică în cadrul unei comunităţi de energie din surse regenerabile sau în cadrul unei comunităţi de energie a cetăţenilor în luna anterioară şi sumele rezultate în urma tranzacţionării surplusului realizat în luna anterioară de unităţile de producţie din cadrul unei comunităţi de energie din surse regenerabile sau al unei comunităţi de energie a cetăţenilor se repartizează în funcţie de regulile stabilite prin regulamentul de funcţionare. (10) În vederea alocărilor stabilite la alin. (9), fiecare membru al unei comunităţi de energie din surse regenerabile sau al unei comunităţi de energie a cetăţenilor pune la dispoziţie un cont bancar în care sunt virate sumele de bani aferente acestuia. (11) Prin regulamentul de funcţionare, o comunitate de energie din surse regenerabile sau o comunitate de energie a cetăţenilor poate stabili un preţ preferenţial pentru consumatorii vulnerabili sau cei afectaţi de sărăcie energetică, astfel încât aceştia să îşi poată acoperi nevoile energetice minimale. (12) În vederea tranzacţionării de energie electrică în cadrul şi în afara acesteia, o comunitate de energie din surse regenerabile sau o comunitate de energie a cetăţenilor poate: a) deţine o licenţă de furnizare a energiei electrice; b) deţine o licenţă pentru activitatea de agregare a energiei electrice; c) deleagă activitatea de furnizare unui furnizor sau agregator terţ, cu acordul acestuia şi al membrilor comunităţii. (13) În vederea tranzacţionării sunt exceptate de la obligaţia deţinerii licenţei de furnizare sau de agregare: a) comunităţile de energie şi membrii acestora în care consumatorii sunt alimentaţi prin linii directe la unităţile de producţie ale comunităţii energetice şi nu sunt racordaţi la Sistemul energetic naţional (SEN) sau la reţele de distribuţie ale operatorilor concesionari; b) condominiile, astfel cum sunt definite la art. 2 lit. h) din Legea nr. 196/2018 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari şi administrarea condominiilor, cu modificările ulterioare, care deţin unităţi de producţie a căror energie electrică produsă de aceste unităţi proprii este destinată 100% autoconsumului; c) comunităţile de energie şi membrii acestora constituite sub forma de ONG, asociaţii şi fundaţii fără scop patrimonial, precum şi asociaţiile şi fundaţiile care au dobândit statutul de utilitate publică în conformitate cu prevederile art. 38 din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările şi completările ulterioare. (14) Încheierea contractelor de furnizare şi agregare se realizează astfel: a) fiecare membru al unei comunităţi de energie din surse regenerabile sau al unei comunităţi de energie a cetăţenilor are dreptul, în calitate de client activ, să încheie un contract de furnizare a energiei electrice şi cu un alt furnizor licenţiat pentru cantitatea de energie electrică consumată suplimentar cantităţii alocate din comunitatea de energie; b) o comunitate de energie din surse regenerabile sau o comunitate de energie a cetăţenilor încheie contracte de furnizare sau contracte de agregare a energiei electrice cu fiecare membru al său pentru cantitatea de energie electrică alocată acestora conform principiilor stabilite în cadrul regulamentului de funcţionare al comunităţii de energie respective; c) o comunitate de energie din surse regenerabile sau o comunitate de energie a cetăţenilor, membrii acesteia, furnizorii membrilor comunităţii energetice şi operatorii de distribuţie întocmesc o convenţie multipartită privind regulile referitoare la măsurarea/determinarea cantităţilor de energie electrică furnizate de către fiecare furnizor şi comunitatea de energie din surse regenerabile sau comunitatea de energie a cetăţenilor, după caz, către membrii acesteia, care constituie anexă la contractele de furnizare, a celor de distribuţie şi, după caz, a contractelor de transport şi de sistem. (15) Prin excepţie de la alin. (14) lit. b), comunitatea de energie poate delega activitatea de furnizare unui furnizor sau agregator terţ şi încheia contract cu acesta. ART. 22^6 (1) Până la data de 31 martie 2026, ANRE elaborează şi aprobă prin ordin al preşedintelui condiţiile utilizării capacităţilor de stocare aparţinând unei comunităţi de energie din surse regenerabile sau unei comunităţi de energie a cetăţenilor şi/sau cele aparţinând membrilor acestora în vederea furnizării de servicii către operatorii de distribuţie. (2) Până la data de 28 februarie 2026, ANRE elaborează şi aprobă prin ordin al preşedintelui metodologia de realizare a unei analize transparente a costurilor şi beneficiilor surselor de energie distribuite în vederea determinării costurilor totale ale sistemului de distribuţie aplicabile partajării energiei regenerabile în cadrul unei comunităţi de energie din surse regenerabile. (3) După intrarea în vigoare a metodologiei prevăzute la alin. (2), la solicitarea unei comunităţi de energie din surse regenerabile sau în cadrul unei comunităţi de energie a cetăţenilor, în termen de maximum 60 de zile de la data transmiterii solicitării, ANRE elaborează analiza prevăzută la alin. (2) pentru specificaţiile comunităţii de energie din surse regenerabile. ART. 22^7 (1) Pentru promovarea utilizării surselor regenerabile în cantitatea de surse de energie utilizată în scopuri energetice şi neenergetice finale în sectorul industrial se are în vedere o creştere orientativă de cel puţin 1,6 puncte procentuale ca medie anuală calculată pentru perioadele 2021-2025 şi 2026-2030. (2) Se pot include căldura şi răcoarea reziduale în calculul creşterilor medii anuale prevăzută la alin. (1) până la o limită de 0,4 puncte procentuale, cu condiţia ca răcoarea şi căldura reziduale să fie furnizate din sisteme eficiente de încălzire şi răcire centralizată, cu excepţia reţelelor care furnizează căldură doar unei singure clădiri sau în cazul în care întreaga energie termică este consumată doar in situ şi dacă energia termică nu este vândută. (3) În vederea aplicării dispoziţiilor alin. (2), creşterea orientativă prevăzută la alin. (1) se majorează cu jumătate din punctele procentuale utilizate pentru căldura şi răcoarea reziduale. (4) La actualizarea PNIESC şi în rapoartele naţionale intermediare integrate privind energia şi clima sunt incluse măsurile şi politicile planificate şi adoptate pentru realizarea creşterii orientative prevăzute la alin. (1). (5) Atunci când electrificarea este luată în considerare ca o opţiune eficientă din punctul de vedere al costurilor, politicile şi măsurile respective promovează electrificarea bazată pe surse regenerabile a proceselor industriale. (6) Politicile şi măsurile respective creează condiţii de piaţă favorabile pentru disponibilitatea unor alternative de energie din surse regenerabile viabile din punct de vedere economic şi fezabile din punct de vedere tehnic pentru a înlocui combustibilii fosili utilizaţi pentru încălzirea industrială, cu scopul de a reduce utilizarea combustibililor fosili utilizaţi pentru încălzire la o temperatură mai mică de 200 °C. (7) La adoptarea politicilor şi măsurilor prevăzute la alin. (4) se iau în considerare principiul «eficienţa energetică înainte de toate», eficacitatea şi competitivitatea internaţională şi nevoia de a lua măsuri în legătură cu barierele de reglementare, administrative şi economice. (8) Până în anul 2030, contribuţia combustibililor din surse regenerabile de origine nebiologică utilizaţi în scopuri energetice şi neenergetice finale este de cel puţin 42% din hidrogenul utilizat în industrie în scopuri energetice şi neenergetice finale şi de cel puţin 60% până în anul 2035. (9) Pentru calcularea contribuţiei combustibililor din surse regenerabile de origine nebiologică utilizaţi în industrie în scopuri energetice şi neenergetice finale se aplică următoarele reguli: a) pentru calcularea numitorului, se ia în considerare conţinutul energetic al hidrogenului pentru scopuri energetice şi neenergetice finale, cu excepţia hidrogenului utilizat drept produs intermediar pentru producţia de combustibili convenţionali pentru transport şi de biocombustibili, al hidrogenului care este produs prin decarbonarea gazelor industriale reziduale şi este utilizat pentru a înlocui gazele specifice din care este produs şi al hidrogenului produs ca subprodus sau derivat din subproduse în instalaţii industriale; b) pentru calcularea numărătorului se ia în considerare conţinutul energetic al combustibililor din surse regenerabile de origine nebiologică consumaţi în sectorul industrial în scopuri energetice şi neenergetice finale, cu excepţia combustibililor din surse regenerabile de origine nebiologică utilizaţi drept produs intermediar pentru producţia de combustibili convenţionali pentru transport şi de biocombustibili; c) pentru calcularea numărătorului şi a numitorului se utilizează valorile privind conţinutul energetic al combustibililor stabilite în anexa nr. 2. (10) În sensul alin. (9) lit. c), pentru stabilirea conţinutului energetic al combustibililor care nu sunt incluşi în anexa nr. 2, se utilizează standardele europene relevante pentru determinarea puterii calorifice a combustibililor sau, în cazul în care nu a fost adoptat în acest sens niciun standard european, standardele ISO relevante. (11) Autorităţile competente promovează mecanisme voluntare de etichetare pentru produsele industriale despre care se pretinde că sunt produse cu energie din surse regenerabile şi combustibili din surse regenerabile de origine nebiologică. (12) Astfel de mecanisme voluntare de etichetare indică procentul de energie regenerabilă utilizată sau de combustibili din surse regenerabile de origine nebiologică utilizaţi în etapa de achiziţie şi operaţiuni anterioare prelucrării aferente materiilor prime, de fabricaţie şi de distribuţie, calculat pe baza metodologiilor prevăzute fie în Recomandarea (UE) 2021/2.279 a Comisiei din 15 decembrie 2021 privind utilizarea unor metode referitoare la amprenta de mediu pentru măsurarea şi comunicarea performanţei de mediu pe durata ciclului de viaţă a produselor şi organizaţiilor, fie în ISO 14067:2018. (13) Ministerul de resort include cantitatea de combustibili de origine nebiologică din surse regenerabile, pe care estimează că o va importa şi exporta în actualizarea PNIESC, precum şi în rapoartele naţionale intermediare integrate privind energia şi clima. (14) Ministerul de resort indică în actualizarea PNIESC şi în rapoartele naţionale intermediare integrate privind energia şi clima modul în care intenţionează să contribuie la prevederile documentului UE O strategie europeană pentru hidrogen. ART. 22^8 (1) Contribuţia combustibililor de origine nebiologică din surse regenerabile, prevăzută la art. 22^7 alin. (8), utilizaţi în scopuri finale energetice şi neenergetice poate fi redusă cu 20% în anul 2030 dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele: a) contribuţia naţională la obiectivul general obligatoriu al Uniunii Europene este cel puţin echivalentă cu contribuţia naţională preconizată, în conformitate cu formula menţionată în anexa II la Regulamentul (UE) 2018/1.999 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 decembrie 2018; şi b) ponderea hidrogenului sau a derivaţilor săi, produşi din combustibili fosili, care sunt consumaţi în România nu depăşeşte 23% în anul 2030 şi 20% în anul 2035. (2) În cazul în care oricare dintre condiţiile prevăzute la alin. (1) nu sunt îndeplinite, reducerea prevăzută la acelaşi alineat încetează să se aplice. (3) În cazul în care se aplică reducerea menţionată la alin. (1), ministerul de resort transmite către Comisie o notificare împreună cu actualizarea PNIESC şi introduce reducerea menţionată ca parte a rapoartelor naţionale intermediare integrate privind energia şi clima. (4) Notificarea include informaţii cu privire la ponderea actualizată a combustibililor din surse regenerabile de origine nebiologică şi toate datele relevante pentru a demonstra că sunt îndeplinite ambele condiţii prevăzute la alin. (1)." 34. La articolul 23, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins: "ART. 23 (1) Pentru promovarea utilizării energiei din surse regenerabile se are în vedere creşterea ponderii energiei din surse regenerabile în sectorul încălzire şi răcire cu o valoare orientativă de 0,8 puncte procentuale ca medie anuală calculată pentru perioadele de referinţă 2021-2025 şi cu cel puţin 1,1 puncte procentuale ca medie anuală calculată pentru perioada 2026-2030, pornind de la ponderea energiei din surse regenerabile în sectorul încălzirii şi răcirii în 2020, exprimată ca pondere naţională din consumul final brut de energie şi calculată în conformitate cu metodologia stabilită prin anexa nr. 3." 35. La articolul 23, după alineatul (1) se introduc trei noi alineate, alin. (1^1)-(1^3), cu următorul cuprins: "(1^1) Pentru calcularea ponderii energiei electrice din surse regenerabile utilizate în sistemele de încălzire şi răcire în sensul alin. (1) se utilizează ponderea medie a energiei electrice din surse regenerabile furnizate în cei doi ani precedenţi.(1^2) Autorităţile publice locale efectuează o evaluare a potenţialului lor în materie de energie din surse regenerabile şi a utilizării căldurii şi răcorii reziduale în sectorul încălzirii şi răcirii, inclusiv, după caz, o analiză a zonelor adecvate pentru implementarea acestora cu un risc ecologic redus şi a potenţialului proiectelor la scară mică aplicabile în gospodării.(1^3) Evaluarea prevăzută la alin. (1^2): a) ţine cont de tehnologiile disponibile şi fezabile economic pentru utilizările industriale şi casnice, cu scopul de a stabili etape fundamentale şi măsuri pentru creşterea gradului de utilizare a energiei regenerabile în sectorul încălzirii şi răcirii şi, după caz, pentru utilizarea căldurii şi răcorii reziduale prin încălzire şi răcire centralizată, în vederea stabilirii unei strategii naţionale pe termen lung pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră şi poluarea aerului provenită din încălzire şi răcire; b) respectă principiul «eficienţa energetică pe primul loc»; c) face parte din PNIESC şi însoţeşte evaluarea cuprinzătoare a încălzirii şi răcirii prevăzută în Legea nr. 121/2014, cu modificările şi completările ulterioare." 36. La articolul 23, alineatul (2) se abrogă. 37. La articolul 23, după alineatul (2) se introduc opt noi alineate, alin. (2^1)-(2^8), cu următorul cuprins: "(2^1) În determinarea valorilor orientative prevăzute la alin. (1) poate fi luată în considerare căldura şi răcoarea reziduală până la o limită de 0,4 puncte procentuale.(2^2) În aplicarea alin. (2^1), mediile anuale prevăzute la alin. (1) cresc cu jumătate din punctele procentuale aferente căldurii şi răcorii reziduale incluse până la o limită superioară de 1,0 puncte procentuale pentru perioada 2021-2025 şi de 1,3 puncte procentuale pentru perioada 2026-2030. (2^3) Ministerul de resort informează Comisia Europeană cu privire la intenţia de a contabiliza căldura şi răcoarea reziduală şi cantitatea estimată în actualizarea PNIESC.(2^4) În sensul alin. (1), autorităţile competente depun eforturi pentru a creşte ponderea energiei din surse regenerabile în sectorul de încălzire şi răcire cu punctele procentuale orientative suplimentare prevăzute în anexa nr. 1A. (2^5) În determinarea valorilor orientative prevăzute la alin. (1) poate fi luată în considerare energia electrică din surse regenerabile utilizate pentru încălzire şi răcire până la o limită de 0,4 puncte procentuale, cu condiţia ca randamentul generatorului de încălzire şi răcire să fie mai mare de 100%.(2^6) În aplicarea alin. (2^5), mediile anuale prevăzute la alin. (1) cresc cu jumătate din punctele procentuale aferente energiei electrice din surse regenerabile, respectiv până la o limită superioară de 1,0 puncte procentuale pentru perioada 2021-2025 şi de 1,3 puncte procentuale pentru perioada 2026-2030. (2^7) Ministerul de resort include în actualizarea PNIESC şi în rapoartele naţionale intermediare integrate privind energia şi clima cu privire la intenţia de a contabiliza energia electrică din surse regenerabile utilizată în sistemele de încălzire şi răcire centralizată de la generatoarele de căldură şi frig al căror randament este mai mare de 100%, precum şi capacităţile estimate de energie electrică în calculul creşterilor prevăzute la alin. (1).(2^8) Ministerul de resort informează Comisia Europeană cu privire la intenţia de a contabiliza energia electrică din surse regenerabile utilizată în sistemele de încălzire şi răcire centralizată de la generatoarele de căldură şi frig al căror randament este mai mare de 100% în calculul creşterilor prevăzute la alin. (1) în actualizarea PNIESC." 38. La articolul 23, alineatul (3), partea introductivă se modifică şi va avea următorul cuprins: "(3) În sensul alin. (1), la calculul ponderii energiei din surse regenerabile în sectorul încălzirii şi răcirii şi creşterii medii anuale în conformitate cu alineatul menţionat, inclusiv creşterea orientativă suplimentară stabilită în anexa 1A:" 39. La articolul 23 alineatul (3), litera a) se abrogă. 40. La articolul 23, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alin. (3^1), cu următorul cuprins: "(3^1) Ministerul de resort, Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului şi Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei furnizează prin Punctul unic de informare online, organizat conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2024 privind înfiinţarea reţelei naţionale de ghişee unice de eficienţă energetică, informaţii, într-un mod accesibil şi transparent, în special proprietarilor sau locatarilor clădirilor şi IMM-urilor despre măsurile şi instrumentele financiare disponibile pentru a folosi mai multă energie din surse regenerabile în sistemele de încălzire şi răcire." 41. La articolul 23, alineatul (5) se modifică şi va avea următorul cuprins: "(5) Pentru a obţine creşterea medie anuală menţionată la alin. (1) se iau în considerare cel puţin două dintre următoarele măsuri: a) încorporarea fizică a energiei din surse regenerabile sau a căldurii şi răcorii reziduale în sursele de energie şi în combustibilii furnizaţi pentru încălzire şi răcire; b) instalarea de sisteme de încălzire şi răcire din surse regenerabile de înaltă eficienţă în clădiri, racordarea clădirilor la sisteme eficiente de încălzire şi răcire centralizată sau utilizarea energiei din surse regenerabile ori a căldurii şi răcorii reziduale pentru procesele industriale de încălzire şi de răcire; c) măsuri acoperite de certificate comercializabile care dovedesc respectarea obligaţiei prevăzute la alin. (1) prin sprijin acordat măsurilor de instalare prevăzute la lit. b) de la prezentul alineat, realizate de alt operator economic, precum un instalator independent de tehnologie în domeniul energiei din surse regenerabile sau o societate de servicii energetice care furnizează servicii de instalare în domeniul energiei din surse regenerabile; d) consolidarea capacităţilor pentru ca autorităţile naţionale şi locale să identifice potenţialul local de încălzire şi răcire din surse regenerabile, să planifice şi să pună în aplicare proiecte şi infrastructuri privind energia din surse regenerabile, oferind consultanţa aferentă; e) crearea unor cadre de atenuare a riscurilor pentru a reduce costul de capital pentru proiectele de încălzire şi răcire din surse regenerabile şi din încălzire şi răcoare reziduală, permiţând, printre altele, gruparea proiectelor mai mici, precum şi corelarea lor mai strânsă şi mai completă cu alte măsuri de eficienţă energetică şi de renovare a clădirilor; f) promovarea contractelor de achiziţie de căldură şi răcire din surse regenerabile pentru întreprinderile cu calitate de consumator şi pentru colectivele mici de consumatori; g) scheme planificate de înlocuire a surselor de încălzire pe bază de combustibili fosili, a sistemelor de încălzire incompatibile cu sursele de energie regenerabile sau scheme planificate de eliminare treptată a combustibililor fosili, cu ţinte de etapă; h) cerinţe la nivel local şi regional în ceea ce priveşte planificarea energiei termice din surse regenerabile, care include răcirea; i) promovarea producţiei de biogaz şi a injectării biometanului în reţeaua de gaze, în loc să fie folosit pentru producerea de energie electrică; j) măsuri de promovare a integrării tehnologiilor de stocare a energiei termice în sistemele de încălzire şi răcire; k) promovarea reţelelor de încălzire şi răcire centralizată pe bază de energie din surse regenerabile, în special de comunităţile de energie din surse regenerabile, inclusiv prin măsuri de reglementare, mecanisme de finanţare şi sprijin; l) scheme de sprijin sau alte stimulente financiare care să contribuie la instalarea de echipamente de încălzire şi răcire utilizând energie din surse regenerabile şi la dezvoltarea de reţele energetice care furnizează energie din surse regenerabile pentru încălzire şi răcire în clădiri şi industrie." 42. La articolul 24, alineatele (1) şi (4) se modifică şi vor avea următorul cuprins: "ART. 24 (1) Operatorii de servicii de alimentare cu energie termică în sistem centralizat pun la dispoziţia consumatorilor finali informaţii cu privire la performanţa energetică şi la ponderea energiei, exprimată cel puţin ca procent din consumul final brut de energie pentru încălzire şi răcire alocat clientului, precum şi cantitatea de energie utilizată pentru a furniza o unitate de încălzire din surse regenerabile în sistemele de încălzire şi răcire centralizată, într-un mod uşor accesibil, respectiv în facturi sau pe site-urile acestora şi la cerere. ............................................................... (4) Pentru creşterea ponderii energiei din surse regenerabile şi din căldură şi răcoare reziduală în încălzirea şi răcirea centralizată cu o valoare orientativă de 2,2 puncte procentuale ca medie anuală calculată pentru perioada 2021-2025 şi cu cel puţin 1,1 puncte procentuale ca medie anuală calculată pentru perioada 2026-2030, pornind de la ponderea energiei din surse regenerabile şi din căldura şi răcoarea reziduală în încălzirea şi răcirea centralizată în anul 2020, autorităţile competente stabilesc măsurile necesare în acest scop, în actualizarea PNIESC." 43. La articolul 24, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alin. (4^1), cu următorul cuprins: "(4^1) Energia electrică din surse regenerabile utilizată în sistemele de încălzire şi răcire centralizată poate fi inclusă în calculul creşterii medii anuale prevăzute la alin. (4)." 44. La articolul 24, alineatul (5) se modifică şi va avea următorul cuprins: "(5) Ministerul de resort informează Comisia cu privire la intenţia de a contabiliza energia electrică din surse regenerabile utilizată în sistemele de încălzire şi răcire centralizată în calculul creşterii anuale prevăzute la alin. (4) şi autorităţile competente includ capacităţile estimate de energie electrică din surse regenerabile pentru sistemele de încălzire şi răcire centralizate în actualizarea PNIESC, precum şi cantitatea de energie electrică din surse regenerabile utilizată în sistemele de încălzire şi răcire centralizată în rapoartele naţionale intermediare integrate privind energia şi clima." 45. La articolul 24, după alineatul (5) se introduc patru noi alineate, alin. (5^1)-(5^4), cu următorul cuprins: "(5^1) Pentru calcularea ponderii energiei electrice din surse regenerabile utilizate în sistemele de încălzire şi răcire centralizată în sensul alin. (4), autorităţile competente pot utiliza ponderea medie a energiei electrice din surse regenerabile furnizate în cei doi ani precedenţi. (5^2) În sensul alin. (4), atunci când se calculează ponderea energiei din surse regenerabile şi din căldură şi răcoare reziduală în încălzirea şi răcirea centralizată: a) se poate considera că o astfel de pondere acoperă creşterea medie anuală menţionată la alin. (4), dacă aceasta este de peste 60%; b) se poate considera că o astfel de pondere acoperă jumătate din creşterea medie anuală menţionată la alin. (4), dacă aceasta este de peste 50% şi de până la 60%.(5^3) Ministerul de resort împreună cu autorităţile competente stabilesc măsurile necesare pentru a introduce creşterea medie anuală menţionată în alin. (4) în actualizarea PNIESC.(5^4) Operatorii de sisteme de încălzire sau răcire centralizată au obligaţia de a racorda furnizori părţi terţe de energie din surse regenerabile şi din căldură şi răcoare reziduală sau pot voluntar să racordeze şi să cumpere de la furnizori părţi terţe căldură şi răcoare din surse regenerabile şi din căldură sau răcoare reziduală, pe baza unor criterii nediscriminatorii stabilite prin ordin al preşedintelui autorităţii competente, atunci când operatorii respectivi trebuie să realizeze una sau mai multe dintre următoarele: a) să satisfacă cererea unor clienţi noi; b) să înlocuiască capacităţile existente de producere de căldură sau răcoare; c) să extindă capacităţile existente de producere de căldură sau răcoare." 46. La articolul 24, alineatele (6)-(8) se modifică şi vor avea următorul cuprins: "(6) Operatorii de sistem de încălzire sau răcire centralizată pot să refuze să racordeze şi să cumpere căldură sau răcoare de la un furnizor parte terţă în oricare dintre următoarele situaţii: a) sistemul nu dispune de puterea necesară din cauza altor furnizări de căldură sau răcoare din surse regenerabile sau de căldură şi răcoare reziduală; b) căldura sau răcoarea de la furnizorul parte terţă nu respectă parametrii tehnici necesari pentru racordare şi pentru asigurarea funcţionării fiabile şi sigure a sistemului de încălzire şi răcire centralizată; c) operatorul poate demonstra că furnizarea accesului ar duce la o creştere excesivă a costului căldurii sau răcirii pentru clienţii finali în comparaţie cu costul aferent utilizării principalului furnizor local de căldură sau răcoare cu care ar concura furnizorul de energie din surse regenerabile şi din căldură sau răcoare reziduală; d) sistemul operatorului este un sistem eficient de încălzire şi răcire centralizată.(7) În cazul în care un operator al sistemului de încălzire sau răcire centralizată refuză să racordeze un furnizor de încălzire sau de răcire în temeiul prevederilor alin. (6), operatorul respectiv pune la dispoziţia autorităţii competente informaţii cu privire la motivele refuzului, precum şi cu privire la condiţiile care trebuie îndeplinite şi la măsurile care trebuie luate în sistem pentru a face posibilă racordarea. Refuzul operatorului se va face în conformitate cu procedura de remediere a refuzurilor nejustificate, elaborată şi aprobată prin ordin al preşedintelui ANRE până la data de 31 decembrie 2025. (8) După caz, autorităţile publice şi locale instituie un cadru de coordonare între operatorii de sisteme de încălzire şi răcire centralizată şi sursele potenţiale de căldură şi răcoare reziduală în sectoarele industriale şi terţiare pentru a facilita utilizarea căldurii şi răcorii reziduale. Cadrul de coordonare asigură dialogul în ceea ce priveşte utilizarea căldurii şi răcorii reziduale, care implică în special: a) operatorii de sisteme de încălzire şi răcire centralizată; b) întreprinderile din sectoarele industriale şi terţiare care generează căldură şi răcoare reziduală care pot fi recuperate din punct de vedere economic prin sisteme de încălzire şi răcire centralizată, cum ar fi centrele de date, fabricile industriale, clădirile comerciale mari, instalaţiile de stocare a energiei şi transportul public; c) autorităţile locale responsabile cu planificarea şi aprobarea infrastructurilor energetice; d) experţi ştiinţifici care lucrează la sisteme de încălzire şi răcire centralizată de ultimă generaţie; şi e) comunităţile de energie din surse regenerabile implicate în încălzire şi răcire." 47. La articolul 24, alineatul (10) se modifică şi va avea următorul cuprins: "(10) Operatorii de distribuţie de energie electrică vor evalua, cel puţin la fiecare patru ani, în cooperare cu operatorii sistemelor de încălzire şi răcire centralizată din zonele respective, potenţialul sistemelor de încălzire şi răcire centralizată de a furniza servicii de echilibrare şi alte servicii de sistem, inclusiv participarea activă a cererii şi stocarea termică a energiei electrice excedentare din surse regenerabile, şi vor evalua, de asemenea, dacă utilizarea potenţialului identificat ar fi mai eficientă din punctul de vedere al costurilor şi al utilizării resurselor decât soluţiile alternative." 48. La articolul 24, după alineatul (10) se introduc cinci noi alineate, alin. (10^1)-(10^5), cu următorul cuprins: "(10^1) CNTEE Transelectrica - S.A. şi operatorii de distribuţie a energiei electrice utilizează rezultatele evaluării solicitate în planificarea reţelelor, investiţiile în reţele şi dezvoltarea infrastructurii pe teritoriul României. (10^2) Operatorii sistemelor de încălzire şi răcire centralizată pot participa la pieţele de energie electrică, în vederea furnizării de servicii de echilibrare, de stocare şi alte servicii de flexibilitate, precum consumul dispecerizabil.(10^3) În aplicarea prevederilor alin. (10^2), ANRE facilitează coordonarea dintre CNTEE Transelectrica - S.A., operatorii de sisteme de încălzire şi răcire centralizată şi operatorii sistemelor de distribuţie a energiei electrice.(10^4) ANRE poate extinde cerinţele de evaluare şi de coordonare prevăzute la alin. (10), respectiv (10^2) la operatorii de sisteme de transport şi de distribuţie de gaze, incluzând reţelele de hidrogen şi alte reţele energetice.(10^5) Până la data de 31 decembrie 2025, ANRE întocmeşte şi aprobă prin ordin al preşedintelui procedura privind metodologia de realizare a evaluării prevăzute la alin. (10)." 49. La articolul 24, alineatul (12) se modifică şi va avea următorul cuprins: "(12) Obligaţiile prevăzute la alin. (2)-(11) nu se aplică în cazul în care este îndeplinită cel puţin una dintre următoarele condiţii: a) ponderea încălzirii şi răcirii centralizate era mai mică sau egală cu 2% din consumul final brut de energie pentru încălzire şi răcire la data de 24 decembrie 2018; b) ponderea încălzirii şi răcirii centralizate creşte peste pragul de 2% din consumul final brut de energie pentru încălzire şi răcire de la data de 24 decembrie 2018, prin dezvoltarea unor sisteme noi eficiente de încălzire şi răcire centralizată pe baza PNIESC, prezentat în temeiul prevederilor art. 3 şi 14 din Regulamentul (UE) 2018/1.999 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 decembrie 2018 şi pe baza evaluării menţionate la art. 23 alin. (1^2) şi (1^3); c) 90% din consumul final brut de energie în sistemele de încălzire şi răcire centralizată are loc în sisteme eficiente de încălzire şi răcire centralizată." 50. Articolul 25 se modifică şi va avea următorul cuprins: "ART. 25 (1) Furnizorii de combustibili au obligaţia de a se asigura că: a) cantitatea de combustibili din surse regenerabile şi de energie electrică din surse regenerabile furnizată sectorului transporturilor conduce la: (i) o pondere a energiei din surse regenerabile în cadrul consumului final de energie în sectorul transporturilor de cel puţin 29% până în anul 2030; sau (ii) o reducere a intensităţii gazelor cu efect de seră de cel puţin 14,5% până în anul 2030, în comparaţie cu nivelul de referinţă calculat în conformitate cu art. 27 alin. (1) lit. b) şi în conformitate cu traiectoria orientativă stabilită în PNIESC; b) ponderea combinată a biocombustibililor avansaţi şi a biogazului produşi din materiile prime enumerate în anexa nr. 10 partea A din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2018 pentru stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a combustibililor lichizi şi gazoşi, de introducere a unui mecanism de monitorizare şi reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră şi de stabilire a metodelor de calcul şi de raportare a reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, aprobată cu modificări prin Legea nr. 311/2018, cu modificările şi completările ulterioare, şi a combustibililor din surse regenerabile de origine nebiologică în consumul final de energie în sectorul transporturilor este de cel puţin 1% în anul 2025 şi 5,5% în anul 2030, din care o pondere de cel puţin 1% este din combustibili din surse regenerabile de origine nebiologică. (2) Ministerul de resort stabileşte ponderea energiei din surse regenerabile în cadrul consumului final de energie în sectorul transporturilor, inclusiv în sectorul transportului maritim, precum şi reducerea intensităţii gazelor cu efect de seră în vederea includerii acestora în rapoartele naţionale intermediare integrate privind energia şi clima. (3) Pentru calcularea obiectivelor şi a ponderilor menţionate la alin. (1) se va ţine seama de: a) combustibilii din surse regenerabile de origine nebiologică şi atunci când aceştia sunt utilizaţi drept produs intermediar pentru producţia de: (i) combustibili convenţionali pentru transport; sau (ii) biocombustibili, cu condiţia ca reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră obţinută prin utilizarea de combustibili din surse regenerabile de origine nebiologică să nu fie contabilizată la calcularea reducerilor emisiilor de gaze cu efect de seră realizate prin utilizarea biocombustibililor; b) biometanul injectat în infrastructura naţională de transport şi distribuţie a gazelor. (4) Pentru calcularea obiectivelor stabilite la alin. (1) lit. a) se pot lua în considerare combustibilii pe bază de carbon reciclat. (5) În vederea stabilirii obligaţiilor prevăzute la alin. (1), ministerul de resort poate: a) excepta furnizorii de combustibili care furnizează energie electrică sau combustibili de origine nebiologică produşi din surse regenerabile de la cerinţa de a respecta, în legătură cu aceşti combustibili, ponderea minimă a biocombustibililor avansaţi şi a biogazului produşi din materiile prime enumerate în anexa nr. 10 partea A din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2018, aprobată cu modificări prin Legea nr. 311/2018, cu modificările şi completările ulterioare; b) stabili obligaţia prin măsuri care vizează volumele, conţinutul energetic sau emisiile de gaze cu efect de seră; c) face distincţia între diferiţii vectori energetici; d) face distincţia între sectorul transportului maritim şi alte sectoare. (6) Prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă se aplică fără a aduce atingere obligaţiilor specifice ale furnizorilor de combustibil de aviaţie impuse în temeiul Regulamentului (UE) 2023/2405 al Parlamentului European şi al Consiliului din 18 octombrie 2023 privind asigurarea unor condiţii de concurenţă echitabile pentru un transport aerian durabil (ReFuelEU în domeniul aviaţiei). (7) Până la data de 1 ianuarie 2027 ministerul de resort împreună cu Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii instituie, prin ordin comun, un mecanism care să permită furnizorilor de combustibili să facă schimb de credite pentru furnizarea de energie din surse regenerabile în sectorul transporturilor. (8) În sensul prevederilor alin. (7) mecanismul se referă la posibilitatea ca operatorii economici care furnizează energie electrică din surse regenerabile vehiculelor electrice prin puncte publice de reîncărcare să primească credite, indiferent dacă operatorii economici fac obiectul prevăzut la alin. (1) şi pot vinde creditele respective furnizorilor de combustibili, cărora li se permite să utilizeze creditele pentru a îndeplini obligaţia prevăzută la alin. (1). (9) Mecanismul prevăzut la alin. (7) include puncte de reîncărcare private, cu condiţia să demonstreze că energia electrică din surse regenerabile livrată acestor puncte de reîncărcare private este furnizată exclusiv vehiculelor electrice." 51. La articolul 26, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins: "ART. 26 (1) Pentru calcularea consumului final brut de energie din surse regenerabile menţionat la art. 7 şi a ponderii minime a energiei din surse regenerabile şi a obiectivului de reducere a intensităţii gazelor cu efect de seră menţionat la art. 25 alin. (1) lit. a), ponderea biocombustibililor şi a biolichidelor, precum şi a combustibililor din biomasă consumaţi în transporturi, dacă sunt produşi din culturi alimentare şi furajere, nu depăşeşte cu mai mult de 1% ponderea acestor combustibili în consumul final de energie în sectorul transporturilor în 2020, până la maximum 7% din consumul final de energie în sectorul transporturilor." 52. La articolul 26, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins: "(2) Pentru calcularea consumului final brut de energie din surse regenerabile prevăzut la art. (7), a ponderii minime a energiei din surse regenerabile şi a obiectivului de reducere a intensităţii gazelor cu efect de seră prevăzuţi la art. 25 alin. (1) lit. a), ponderea biocombustibililor, a biolichidelor sau şi a combustibililor din biomasă produşi din culturi alimentare şi furajere care prezintă riscuri ridicate din perspectiva schimbării indirecte a destinaţiei terenurilor, pentru care se observă o expansiune semnificativă a suprafeţei de producţie în detrimentul terenurilor care stochează cantităţi ridicate de carbon nu depăşeşte nivelul de consum al acestor tipuri de combustibili la nivelul anului 2019, cu excepţia cazului în care sunt certificaţi drept biocombustibili, biolichide sau combustibili din biomasă care prezintă riscuri reduse din perspectiva schimbării indirecte a destinaţiei terenurilor." 53. La articolul 26, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alin. (4), cu următorul cuprins: "(4) În cazul în care ponderea biocombustibililor, biolichidelor şi combustibililor din biomasă consumaţi în transporturi, produşi din culturi alimentare şi furajere este limitată la o valoare mai mică de 7% sau dacă ministerul de resort decide să stabilească o limită inferioară acestei valori, în contextul actualizării PNIESC, ministerul de resort modifică corespunzător ponderea minimă a energiei din surse regenerabile sau obiectivul de reducere a intensităţii gazelor cu efect de seră menţionat la art. 25 alin. (1) lit. a), luând în considerare contribuţia pe care respectivii combustibili ar fi adus-o la aceste obiective. În vederea reducerii intensităţii gazelor cu efect de seră, la calculul consumului final brut de energie din surse regenerabile se ia în considerare faptul că aceşti combustibili contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 50%." 54. Articolul 27 se modifică şi va avea următorul cuprins: "ART. 27 (1) În aplicarea art. 25 alin. (1) lit. a) pct. (ii) pentru calcularea reducerii intensităţii gazelor cu efect de seră se calculează după cum urmează: a) reducerile de emisii de gaze cu efect de seră se calculează după cum urmează: (i) pentru biocombustibili şi biogaz, prin înmulţirea cantităţii de astfel de combustibili furnizată tuturor modurilor de transport cu reducerile lor de emisii de gaze cu efect de seră determinate în conformitate cu art. 31; (ii) pentru combustibilii din surse regenerabile de origine nebiologică şi combustibilii pe bază de carbon reciclat, prin înmulţirea cantităţii combustibililor respectivi care este furnizată tuturor modurilor de transport cu reducerile lor de emisii de gaze cu efect de seră determinate în conformitate cu actele delegate adoptate de către Comisie în temeiul prevederilor art. 29a alin. (3) din Directiva (UE) 2023/2413 de modificare a Directivei (UE) 2018/2001, a Regulamentului (UE) 2018/1999 şi a Directivei 98/70/CE în ceea ce priveşte promovarea energiei din surse regenerabile şi de abrogare a Directivei (UE) 2015/652 a Consiliului; (iii) pentru energia electrică din surse regenerabile, prin înmulţirea cantităţii de energie electrică din surse regenerabile furnizată tuturor modurilor de transport cu omologul combustibil fosil ECF(e) prevăzut în anexa nr. 6 a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2018, aprobată cu modificări prin Legea nr. 311/2018, cu modificările şi completările ulterioare; b) nivelul de referinţă menţionat la art. 25 alin. (1) lit. a) pct. (i) se calculează până la data de 31 decembrie 2030 înmulţind cantitatea de energie furnizată sectorului transporturilor cu omologul combustibil fosil EF(t) prevăzut în anexa nr. 6 a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2018, aprobată cu modificări prin Legea nr. 311/2018, cu modificările şi completările ulterioare; de la data de 1 ianuarie 2031, nivelul de referinţă menţionat la art. 25 alin. (1) lit. b) este suma dintre: (i) cantitatea de combustibili furnizată tuturor modurilor de transport înmulţită cu omologul combustibil fosil EF(t) prevăzut în anexa nr. 6 a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2018, aprobată cu modificări prin Legea nr. 311/2018, cu modificările şi completările ulterioare; (ii) cantitatea de energie electrică furnizată tuturor modurilor de transport înmulţită cu omologul combustibil fosil EF(t) prevăzut în anexa nr. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2018, aprobată cu modificări prin Legea nr. 311/2018, cu modificările şi completările ulterioare; c) pentru calcularea cantităţilor relevante de energie, se aplică următoarele reguli: (i) pentru a determina cantitatea de energie furnizată sectorului transporturilor, se utilizează valorile privind conţinutul energetic al combustibililor utilizaţi în transporturi stabilite în anexa nr. 1, tabelul 3^2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2018, aprobată cu modificări prin Legea nr. 311/2018, cu modificările şi completările ulterioare; (ii) pentru stabilirea conţinutului energetic al combustibililor utilizaţi în transporturi care nu sunt incluşi în anexa nr. 1, tabelul 3^2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2018, aprobată cu modificări prin Legea nr. 311/2018, cu modificările şi completările ulterioare, se utilizează standardele europene relevante pentru determinarea puterii calorifice a combustibililor, sau, în cazul în care nu a fost adoptat în acest sens niciun standard european, standardele Organizaţiei Internaţionale de Standardizare (ISO) relevante; (iii) cantitatea de energie electrică din surse regenerabile furnizată sectorului transporturilor se determină prin înmulţirea cantităţii de energie electrică furnizată sectorului respectiv cu ponderea medie a energiei electrice din surse regenerabile în cei doi ani precedenţi, cu excepţia cazului în care energia electrică este obţinută prin racordarea directă la o instalaţie care produce energie electrică din surse regenerabile şi este furnizată sectorului transporturilor, caz în care energia electrică respectivă se consideră a fi în totalitate din surse regenerabile, iar energia electrică produsă de un vehicul electric solar şi utilizată pentru consumul vehiculului în sine poate fi considerată a fi în totalitate din surse regenerabile; (iv) ponderea biocombustibililor şi a biogazului produşi din materiile prime enumerate în anexa nr. 10, partea B din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2018, aprobată cu modificări prin Legea nr. 311/2018, cu modificările şi completările ulterioare, în conţinutul energetic al combustibililor şi al energiei electrice furnizate sectorului transporturilor este limitată la 1,7%; d) reducerea intensităţii gazelor cu efect de seră prin utilizarea energiei din surse regenerabile se determină prin împărţirea cantităţii de emisii de gaze cu efect de seră reduse prin utilizarea biocombustibililor, a biogazului, a combustibililor din surse regenerabile de origine nebiologică şi a energiei electrice din surse regenerabile furnizate tuturor modurilor de transport la nivelul de referinţă; se pot lua în considerare combustibilii pe bază de carbon reciclat. (2) Pentru calculul prevăzut la alin. (1) lit. c) ponderea biocarburanţilor şi a biogazului produse din materiale prime enumerate în anexa nr. 10 partea B din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2018, aprobată cu modificări prin Legea nr. 311/2018, cu modificările şi completările ulterioare, este limitată la 1,7% din conţinutul energetic al combustibililor utilizaţi în transporturi furnizaţi pentru consum sau pentru utilizare pe piaţă. La solicitarea justificată a furnizorilor de combustibil şi ţinând cont de disponibilitatea materiilor prime, ministerul de resort poate modifica limita respectivă cu aprobarea Comisiei Europene. (3) În aplicarea art. 25 alin. (1) lit. a) pct. (i) şi lit. b), pentru calcularea ponderilor minime se va ţine cont de următoarele: a) pentru calcularea numitorului, şi anume cantitatea de energie consumată în sectorul transporturilor, se iau în considerare toţi combustibilii şi energia electrică furnizate sectorului transporturilor; b) pentru calcularea numărătorului, care este cantitatea de energie din surse regenerabile consumată în sectorul transporturilor, se ia în considerare conţinutul energetic al tuturor tipurilor de energie din surse regenerabile furnizate tuturor modurilor de transport, inclusiv buncherajului maritim internaţional; se pot lua în considerare combustibilii pe bază de carbon reciclat; c) ponderea biocombustibililor şi a biogazului produşi din materiile prime enumerate în anexa nr. 10 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2018, aprobată cu modificări prin Legea nr. 311/2018, cu modificările şi completările ulterioare, şi a combustibililor din surse regenerabile de origine nebiologică se consideră a fi egală cu de două ori conţinutul lor energetic; d) ponderea energiei electrice din surse regenerabile este considerată a fi egală cu de patru ori conţinutul său energetic atunci când este furnizată vehiculelor rutiere şi poate fi considerată a fi de 1,5 ori conţinutul său energetic atunci când este furnizată transportului feroviar; e) ponderea biocombustibililor avansaţi şi a biogazului produşi din materiile prime enumerate în anexa nr. 10, partea A din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2018, aprobată cu modificări prin Legea nr. 311/2018, cu modificările şi completările ulterioare, furnizaţi în modurile de transport aerian şi maritim se consideră a fi de 1,2 ori conţinutul lor energetic şi ponderea combustibililor din surse regenerabile de origine nebiologică furnizaţi în modurile de transport aerian şi maritim se consideră a fi de 1,5 ori conţinutul lor energetic; f) ponderea biocombustibililor şi a biogazului produşi din materiile prime enumerate în anexa nr. 10, partea B din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2018, aprobată cu modificări prin Legea nr. 311/2018, cu modificările şi completările ulterioare, în conţinutul energetic al combustibililor şi al energiei electrice furnizate sectorului transporturilor este limitată la 1,7%; g) pentru a determina cantitatea de energie furnizată sectorului transporturilor, se utilizează valorile privind conţinutul energetic al combustibililor utilizaţi în transporturi stabilite în anexa nr. 1, tabelul 3^2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2018, aprobată cu modificări prin Legea nr. 311/2018, cu modificările şi completările ulterioare; h) pentru stabilirea conţinutului energetic al combustibililor utilizaţi în transporturi care nu sunt incluşi în anexa nr. 1, tabelul 3^2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2018, aprobată cu modificări prin Legea nr. 311/2018, cu modificările şi completările ulterioare, se utilizează standardele europene relevante pentru determinarea puterii calorifice a combustibililor, sau, în cazul în care nu a fost adoptat în acest sens niciun standard european, standardele ISO relevante; i) cantitatea de energie electrică din surse regenerabile furnizată sectorului transporturilor se determină prin înmulţirea cantităţii de energie electrică furnizată sectorului respectiv cu ponderea medie a energiei electrice din surse regenerabile, furnizată în cei doi ani precedenţi, cu excepţia cazului în care energia electrică este obţinută prin racordarea directă la o instalaţie care produce energie electrică din surse regenerabile şi este furnizată sectorului transporturilor, caz în care energia electrică respectivă se consideră a fi în totalitate din surse regenerabile, iar energia electrică produsă de un vehicul electric solar şi utilizată pentru consumul vehiculului în sine poate fi considerată a fi în totalitate din surse regenerabile. (4) Pentru calculul prevăzut la alin. (3) lit. f) ponderea biocarburanţilor şi a biogazului produse din materiale prime enumerate în anexa nr. 10 partea B din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2018, aprobată cu modificări prin Legea nr. 311/2018, cu modificările şi completările ulterioare, este limitată la 1,7% din conţinutul energetic al combustibililor utilizaţi în transporturi furnizaţi pentru consum sau pentru utilizare pe piaţă. La solicitarea justificată a furnizorilor de combustibil şi ţinând cont de disponibilitatea materiilor prime, ministerul de resort poate modifica limita respectivă cu aprobarea Comisiei Europene. (5) Până la data de 31 decembrie 2030, în scopul efectuării calculelor menţionate la alin. (1) lit. b) şi la alin. (3) lit. a), cantitatea de energie furnizată sectorului transportului maritim se consideră a nu fi mai mare de 13% din consumul final brut de energie. (6) Atunci când energia electrică este folosită la producţia de combustibili lichizi şi gazoşi de origine nebiologică produşi din surse regenerabile şi utilizaţi în transporturi, fie direct, fie pentru producţia de produse intermediare, pentru a stabili ponderea energiei din surse regenerabile se utilizează ponderea medie a energiei electrice din surse regenerabile din ţara de producţie, măsurată cu doi ani înainte de anul vizat. (7) Energia electrică obţinută prin racordarea directă la o instalaţie care produce energie electrică din surse regenerabile poate fi considerată a fi în totalitate din surse regenerabile, atunci când este utilizată pentru producţia de combustibili din surse regenerabile de origine nebiologică, cu condiţia ca instalaţia: a) să intre în funcţiune după sau în acelaşi timp cu instalaţia care produce combustibilul de origine nebiologică produs din surse regenerabile şi utilizat în transporturi; şi b) să nu fie racordată la reţea sau, dacă este racordată la reţea, să se poată furniza dovezi că energia electrică în cauză a fost furnizată fără a prelua energie electrică din reţea. (8) Energia electrică care a fost preluată din reţea poate fi considerată a fi în totalitate din surse regenerabile cu condiţia ca aceasta să fie produsă exclusiv din surse regenerabile şi caracteristicile regenerabile şi alte criterii corespunzătoare să fi fost demonstrate, asigurându-se faptul că în ceea ce priveşte energia electrică în cauză caracteristicile regenerabile sunt contabilizate o singură dată şi într-un singur sector de utilizare finală." 55. La articolul 29 alineatul (1), litera a) se modifică şi va avea următorul cuprins: "a) contribuţia la ponderile de energie din surse regenerabile şi la obiectivele menţionate la art. 3 alin. (1) şi (1^1), art. (15^1) alin. (1) şi (2), art. 22^7 alin. (1), art. 23 alin. (1) şi alin. (2^1)-(2^8), art. 24 alin. (4), (4^1) şi (5^1) şi art. 25 alin. (1)-(5)." 56. La articolul 29, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins: "(2) Biocombustibilii, biolichidele şi combustibilii din biomasă produşi din deşeuri şi din reziduuri, altele decât reziduurile din agricultură, acvacultură, pescuit şi silvicultură, trebuie să îndeplinească numai criteriile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru a fi luate în considerare în scopurile menţionate la literele a), b) şi c)." 57. La articolul 29, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alin. (2^1), cu următorul cuprins: "(2^1) Prevederile alin. (2) se aplică şi deşeurilor şi reziduurilor care sunt prelucrate mai întâi într-un produs înainte de a fi prelucrate ulterior în biocombustibili, biolichide şi combustibili din biomasă." 58. La articolul 29, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins: "(4) Combustibilii din biomasă trebuie să îndeplinească criteriile de durabilitate şi de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră stabilite la alin. (2)-(15) dacă sunt folosiţi: a) în cazul combustibililor din biomasă solizi, în instalaţii care produc energie electrică, încălzire şi răcire cu o putere termică instalată totală mai mare sau egală cu 7,5 MW; b) în cazul combustibililor din biomasă gazoşi, în instalaţii care produc energie electrică, încălzire şi răcire cu o putere termică instalată totală mai mare sau egală cu 2 MW; c) în cazul instalaţiilor care produc combustibili din biomasă gazoşi cu următorul debit mediu al biometanului: (i) peste 200 mc echivalent metan/h, măsurat în condiţii standard de temperatură şi presiune, adică 0 °C şi o presiune atmosferică de 1 bar; (ii) dacă biogazul este compus dintr-un amestec de metan şi alte gaze incombustibile, pentru debitul metanului, pragul stabilit la pct. (i), recalculat proporţional cu ponderea volumetrică a metanului în amestec." 59. La articolul 29, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alin. (4^1), cu următorul cuprins: "(4^1) Autorităţile competente pot aplica criteriile de durabilitate şi de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră stabilite la alin. (2)-(15) şi în cazul instalaţiilor cu o putere termică instalată totală mai mică decât cele prevăzute la alin. 4 lit. a) şi b) sau şi pentru instalaţiile cu un debit al biometanului mai mic faţă de cel prevăzut la alin. 4 lit. c)." 60. La articolul 29, alineatul (7) se modifică şi va avea următorul cuprins: "(7) Biocombustibilii, biolichidele şi combustibilii din biomasă produşi din biomasă agricolă care sunt luaţi în considerare în scopurile menţionate la alineatul (1) literele a), b) şi c) nu se obţin din materii prime ce provin de pe terenuri bogate în biodiversitate, şi anume de pe terenuri care până la data de 31 ianuarie 2008 sau după această dată deţineau unul din următoarele statute, indiferent dacă terenul mai deţine acest statut: a) păduri primare şi alte terenuri împădurite, şi anume pădurile şi alte terenuri împădurite cu specii indigene, în care nu există indicii vizibile clare ale activităţii umane, iar procesele ecologice nu sunt afectate în mod semnificativ, încadrate în tipul I funcţional potrivit amenajamentelor silvice; şi păduri seculare; b) păduri foarte bogate în biodiversitate şi alte terenuri împădurite care conţin o mare diversitate de specii, sunt nedegradate şi au fost identificate ca fiind bogate în biodiversitate de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor potrivit planurilor de management ale siturilor Natura 2000 şi amenajamentelor silvice, exceptând cazul în care se furnizează dovezi conform cărora producţia respectivei materii prime nu a adus atingere scopurilor de ocrotire a naturii; c) zone desemnate: (i) prin lege sau de autorităţile competente relevante ca zone de protecţie a naturii, exceptând cazul în care se furnizează dovezi conform cărora producţia respectivei materii prime nu a adus atingere scopurilor de ocrotire a naturii; (ii) ca zone protejate în scopuri de protecţie a ecosistemelor sau a speciilor rare, ameninţate sau pe cale de dispariţie, care sunt recunoscute prin acorduri internaţionale sau incluse pe listele elaborate de organizaţii interguvernamentale sau de Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii, sub rezerva recunoaşterii lor în conformitate exceptând cazul în care se furnizează dovezi conform cărora producţia respectivei materii prime nu a adus atingere scopurilor de ocrotire a naturii; d) păşuni foarte bogate în biodiversitate cu suprafaţa mai mare de un hectar care sunt: (i) păşuni naturale, şi anume păşuni care ar continua să fie păşuni fără intervenţia omului şi care menţin configuraţia naturală de specii, precum şi caracteristicile şi procesele ecologice; (ii) păşuni care nu sunt naturale, şi anume păşuni care ar înceta să fie păşuni fără intervenţia omului şi care conţin o mare diversitate de specii şi sunt nedegradate şi pe care Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor le-a identificat ca fiind foarte bogate în biodiversitate, exceptând cazul în care se furnizează dovezi conform cărora recoltarea materiei prime este necesară pentru a-şi menţine statutul de păşuni foarte bogate în biodiversitate." 61. La articolul 29, după alineatul (7) se introduce un nou alineat, alin. (7^1), cu următorul cuprins: "(7^1) Dacă nu sunt îndeplinite condiţiile stabilite la alin. (11) lit. a) pct. (vi) şi (vii), prevederile alin. (7) cu excepţia literei c) se aplică şi biocombustibililor, biolichidelor şi combustibililor din biomasă produşi din biomasă forestieră." 62. La articolul 29, după alineatul (8) se introduce un nou alineat, alin. (8^1), cu următorul cuprins: "(8^1) Dacă nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la alin. (11) lit. a) pct. (vi) şi (vii), prevederile alin. 8 cu excepţia literelor b) şi c) şi prevederile alin. (9) se aplică, de asemenea, biocombustibililor, biolichidelor şi combustibililor din biomasă produşi din biomasă forestieră." 63. La articolul 29, alineatul (10) se modifică şi va avea următorul cuprins: "(10) Biocombustibilii, biolichidele şi combustibilii din biomasă produşi din biomasă agricolă care sunt luaţi în considerare în scopurile menţionate la alin. (1) lit. a), b) şi c) nu sunt obţinuţi din materii prime ce provin de pe terenuri care până la data de 31 ianuarie 2008 erau turbării, exceptând cazul în care se furnizează dovezi conform cărora cultivarea şi recoltarea materiilor prime în cauză nu implică asanarea unor porţiuni de sol care nu erau asanate anterior; dacă nu sunt îndeplinite condiţiile stabilite la alin. (11) lit. a) pct. (vi) şi (vii), se aplică şi biocombustibililor, biolichidelor şi combustibililor din biomasă produşi din biomasă forestieră." 64. La articolul 29 alineatul (11) litera a), punctele (iii) şi (iv) se modifică şi vor avea următorul cuprins: "(iii) că zonele desemnate prin dreptul internaţional sau intern sau de către autoritatea competentă relevantă în scopuri de protecţie a naturii, inclusiv în zone umede, pajişti şi turbării, sunt ocrotite cu scopul de a păstra biodiversitatea şi a împiedica distrugerea habitatelor;(iv) că recoltarea se desfăşoară potrivit amenajamentelor silvice ţinându-se seama de menţinerea calităţii solului şi a biodiversităţii în conformitate cu principiile gospodăririi sustenabile a pădurilor, în scopul prevenirii oricăror efecte negative, astfel încât să se evite recoltarea buturugilor şi a rădăcinilor, degradarea pădurilor primare şi seculare, conform definiţiei în legislaţia naţională unde este situată pădurea sau transformarea acestora în plantaţii forestiere, precum şi recoltarea pe soluri vulnerabile, că recoltarea se desfăşoară cu respectarea pragurilor maxime pentru tăieri la ras pe suprafeţe mari definite în ţara în care este situată pădurea şi cu pragurile de retenţie potrivite cu situaţia ecologică locală pentru extracţia lemnului mort şi că exploatarea se desfăşoară cu respectarea cerinţelor de utilizare a unor sisteme de exploatare forestieră care să reducă la minimum orice impact negativ asupra calităţii solului, inclusiv tasarea solului, precum şi asupra caracteristicilor biodiversităţii şi a habitatelor; şi" 65. La articolul 29 alineatul (11) litera a), după punctul (v) se introduc două noi puncte, pct. (vi) şi (vii), cu următorul cuprins: "(vi) că pădurile din care se recoltează biomasa forestieră nu provin de pe terenurile care au statutele menţionate la alin. (7) lit. a), b), c) şi d), la alin. (8) lit. (a) şi, respectiv, la alin. (10), în aceleaşi condiţii de stabilire a statutului terenurilor menţionate la alineatele respective; şi(vii) că instalaţiile care produc biocombustibili, biolichide şi combustibili din biomasă forestieră publică o declaraţie de asigurare, susţinută de procese interne la nivel de întreprindere, în scopul auditurilor efectuate în temeiul prevederilor art. 30 alin. (4)-(9), că biomasa forestieră nu provine de pe terenurile menţionate la pct. (vi)." 66. La articolul 29 alineatul (11) litera b), punctele (iii) şi (iv) se modifică şi vor avea următorul cuprins: "(iii) protejarea zonelor desemnate prin dreptul internaţional sau intern sau de către autoritatea competentă relevantă ca zone protejate în scopuri de protecţie a naturii, inclusiv în zone umede, păşuni şi turbării, cu scopul de a păstra biodiversitatea şi a împiedica distrugerea habitatelor, exceptând cazul în care se furnizează dovezi conform cărora recoltarea materiilor prime în cauză nu aduc atingere scopurilor de protecţie a naturii;(iv) că recoltarea se desfăşoară ţinându-se seama de menţinerea calităţii solului şi de biodiversitate, în concordanţă cu principiile gospodăririi sustenabile a pădurilor, cu scopul prevenirii oricărui impact negativ, astfel încât să se evite recoltarea buturugilor şi a rădăcinilor, degradarea pădurilor primare şi seculare, potrivit definiţiei din ţara unde este situată pădurea sau transformarea acestora în plantaţii forestiere, precum şi recoltarea pe soluri vulnerabile; că recoltarea se desfăşoară cu respectarea pragurilor maxime pentru tăieri la ras pe suprafeţe definită în conformitate cu legislaţia naţională în care este situată pădurea şi cu pragurile de retenţie potrivite cu situaţia ecologică locală pentru extracţia lemnului mort şi că recoltarea se desfăşoară cu respectarea cerinţelor de utilizare a unor sisteme de exploatare forestieră care să reducă la minimum orice impact negativ asupra calităţii solului, inclusiv tasarea solului, precum şi asupra caracteristicilor biodiversităţii şi a habitatelor;" 67. La articolul 29, după alineatul (11) se introduc trei noi alineate, alin. (11^1)-(11^3), cu următorul cuprins: "(11^1) Producţia de biocombustibili, biolichide şi combustibili din biomasă forestieră internă respectă prevederile stabilite la art. 4 din Regulamentul (UE) 2018/841 al Parlamentului European şi al Consiliului, şi este în concordanţă cu politicile şi măsurile stabilite în actualizarea PNIESC.(11^2) În actualizarea PNIESC se includ elementele următoare: a) o evaluare a aprovizionării cu biomasă forestieră disponibilă în scopuri energetice în perioada 2021-2030, în conformitate cu criteriile prevăzute la prezentul articol; b) o evaluare a compatibilităţii utilizării preconizate a biomasei forestiere pentru producerea de energie cu ţintele şi bugetele aferente acestora pentru perioada 2026-2030; c) o descriere a măsurilor şi politicilor care asigură compatibilitatea cu ţintele şi bugetele aferente acestora. (11^3) În cadrul rapoartelor naţionale intermediare integrate privind energia şi clima se includ măsurile şi politicile prevăzute la alin. (11^2) lit. c)." 68. La articolul 29 alineatul (13), litera d) se modifică şi va avea următorul cuprins: "d) de cel puţin 80% pentru producţia de energie electrică, încălzire şi răcire pe bază de combustibili din biomasă utilizaţi în instalaţii care au intrat în funcţiune după data de 20 noiembrie 2023;" 69. La articolul 29 alineatul (13), după litera e) se introduc cinci noi litere, lit. f)-j), cu următorul cuprins: "f) de cel puţin 70% până la data de 31 decembrie 2029, pentru producţia de energie electrică, încălzire şi răcire pe bază de combustibili din biomasă utilizaţi în instalaţii cu o putere termică instalată totală mai mare sau egală cu 10 MW care au intrat în funcţiune între 1 ianuarie 2021 şi 20 noiembrie 2023;g) de cel puţin 80% începând cu data de 1 ianuarie 2030, pentru producţia de energie electrică, încălzire şi răcire pe bază de combustibili din biomasă utilizaţi în instalaţii cu o putere termică instalată totală mai mare sau egală cu 10 MW care au intrat în funcţiune între 1 ianuarie 2021 şi 20 noiembrie 2023;h) de cel puţin 70% pentru producţia de energie electrică, încălzire şi răcire pe bază de combustibili gazoşi din biomasă utilizaţi în instalaţii cu o putere termică instalată totală mai mică sau egală cu 10 MW care au intrat în funcţiune între 1 ianuarie 2021 şi 20 noiembrie 2023, până când au funcţionat pe o perioadă de 15 ani şi cel puţin 80% după 15 ani de funcţionare;i) de cel puţin 80% după 15 ani de funcţionare pentru producţia de energie electrică, încălzire şi răcire pe bază de combustibili din biomasă utilizaţi în instalaţii cu o putere termică instalată totală mai mare sau egală cu 10 MW care au intrat în funcţiune înainte de 1 ianuarie 2021, cel mai devreme de la 1 ianuarie 2026 şi cel mai târziu de la data de 31 decembrie 2029;j) de cel puţin 80% după 15 ani de funcţionare pentru producţia de energie electrică, încălzire şi răcire pe bază de combustibili gazoşi din biomasă utilizaţi în instalaţii cu o putere termică instalată totală mai mică sau egală cu 10 MW care au intrat în funcţiune înainte de data de 1 ianuarie 2021 şi cel mai devreme de la data de 1 ianuarie 2026." 70. La articolul 29, după alineatul (20) se introduce un nou alineat, alin. (21), cu următorul cuprins: "(21) Până la data de 31 decembrie 2030, energia produsă din biocombustibili, biolichide şi combustibili din biomasă poate fi luată în considerare în scopurile menţionate la alin. (1) în conformitate cu prevederile art. 29 din Directiva (UE) 2018/2001 în cazul în care: a) au fost acordate ajutoare înainte de 20 noiembrie 2023 în conformitate cu criteriile de sustenabilitate şi de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră; şi b) ajutoarele au fost acordate sub forma unui sprijin pe termen lung pentru care s-a stabilit o sumă fixă la începutul perioadei de sprijin şi cu condiţia să existe un mecanism de corecţie care să înlăture posibilitatea supracompensării." 71. După articolul 29 se introduce un nou articol, art. 29^1, cu următorul cuprins: "ART. 29^1 (1) Energia obţinută din combustibili din surse regenerabile de origine nebiologică se ia în calcul în vederea atingerii ponderii energiei din surse regenerabile şi a obiectivelor prevăzute la art. 3 alin. (1) şi (1^1), art. (15^1) alin. (1) şi (2), art. 22^7 alin. (1), art. 23 alin. (1) şi (2^1)-(2^8), art. 24 alin. (4), (4^1) şi (5^1) şi art. 25 alin. (1)-(5), numai în cazul în care reducerile de emisii de gaze cu efect de seră obţinute prin utilizarea combustibililor respectivi sunt de cel puţin 70%. (2) Energia obţinută din combustibili pe bază de carbon reciclat poate fi luată în calcul în vederea atingerii obiectivului de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră prevăzute la art. 25 alin. (1)-(5) numai în cazul în care reducerile de emisii de gaze cu efect de seră obţinute prin utilizarea combustibililor respectivi sunt de cel puţin 70%." 72. La articolul 30, alineatele (1), (3)-(5) şi (7) se modifică şi vor avea următorul cuprins: "ART. 30 (1) În cazul în care combustibilii din surse regenerabile şi combustibilii pe bază de carbon reciclat sunt luaţi în calcul în vederea atingerii obiectivelor prevăzute la art. 3 alin. (1) şi (1^1), art. (15^1) alin. (1) şi (2), art. 22^7 alin. (1), art. 23 alin. (1) şi (2^1)-(2^8), art. 24 alin. (4), (4^1) şi (5^1) şi art. 25 alin. (1)-(5), autorităţile competente impun operatorilor economici, prin intermediul unor audituri obligatorii, independente şi transparente, în conformitate cu actul de punere în aplicare adoptat de către Comisie în temeiul prevederilor art. 30 alin. (8) din Directiva (UE) 2018/2001, să demonstreze că au fost îndeplinite criteriile de durabilitate şi de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră prevăzute la art. 29 alin. (6)-(15) şi la art. (29^1) pentru combustibili din surse regenerabile şi combustibili pe bază de carbon reciclat. În acest scop, autorităţile competente impun operatorilor economici să utilizeze un sistem de bilanţ masic care: a) permite ca loturile de materii prime sau de combustibili cu caracteristici diferite de durabilitate şi de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră să fie amestecate, de exemplu într-un recipient, într-o instalaţie de prelucrare sau logistică, într-o infrastructură de transport şi de distribuţie sau într-un amplasament de acest gen; b) permite ca loturile de materii prime cu conţinut energetic diferit să fie amestecate în scopul prelucrării ulterioare cu condiţia ca dimensiunea loturilor să fie ajustată în funcţie de conţinutul lor energetic; c) impune ca informaţiile cu privire la caracteristicile de durabilitate şi de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, precum şi la dimensiunea loturilor prevăzute la lit. a) să rămână asociate amestecului; şi d) prevede ca suma tuturor loturilor retrase din amestec să fie descrisă ca având aceleaşi caracteristici de durabilitate, în aceleaşi cantităţi ca suma tuturor loturilor adăugate la amestec şi impune ca acest echilibru să fie atins pe o perioadă adecvată. .............................................................. (3) Atunci când un lot este prelucrat, informaţiile referitoare la caracteristicile de durabilitate şi de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră ale lotului se ajustează şi se alocă rezultatelor producţiei în conformitate cu următoarele reguli: a) atunci când prelucrarea unui lot de materii prime duce la obţinerea unui singur rezultat al producţiei care este destinat producerii de biocombustibili, de biolichide sau de combustibili din biomasă, de combustibili din surse regenerabile de origine nebiologică sau de combustibili pe bază de carbon reciclat, dimensiunea lotului şi cantităţile aferente ale caracteristicilor de durabilitate şi de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră sunt ajustate prin aplicarea unui factor de conversie care reprezintă raportul dintre masa rezultatului producţiei care este destinat unei astfel de produceri şi masa de materii prime care intră în proces; b) atunci când prelucrarea unui lot de materii prime duce la obţinerea mai multor rezultate ale producţiei care sunt destinate producerii de biocombustibili, de biolichide sau de combustibili din biomasă, de combustibili din surse regenerabile de origine nebiologică sau de combustibili pe bază de carbon reciclat, pentru fiecare rezultat al producţiei în parte se aplică un factor de conversie separat şi se foloseşte un bilanţ masic separat. (4) Ministerul de resort solicită operatorilor economici să prezinte informaţii precise privind respectarea criteriilor de durabilitate şi de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră stabilite la art. 29 alin. (6)-(15) şi la art. 29^1 şi ministerul de resort solicită datele utilizate pentru elaborarea informaţiilor respective. (5) Operatorii economici sunt obligaţi să elaboreze un audit independent al informaţiilor prezentate şi să prezinte ministerului de resort rezultatele raportului de audit. Pentru conformitatea cu art. 29 alin. (7) lit. a), b), şi d), alin. (8) lit. a), alin. (10), alin. (11) lit. a) şi alin. (12) lit. a), se poate recurge la audituri interne sau externe până la primul punct de colectare a biomasei forestiere. ............................................................... (7) Obligaţiile prevăzute la alin. (4)-(6) se aplică indiferent dacă combustibilii din surse regenerabile şi combustibilii pe bază de carbon reciclat sunt produşi sau importaţi în interiorul Uniunii Europene." 73. La articolul 30, după alineatul (7) se introduce un nou alineat, alin. (7^1), cu următorul cuprins: "(7^1) Informaţiile privind originea geografică şi tipul de materii prime ale biocombustibililor, ale biolichidelor şi ale combustibililor din biomasă pentru fiecare furnizor de combustibil se pun la dispoziţia consumatorilor într-o versiune actualizată, uşor de accesat şi de utilizat, pe site-urile internet ale operatorilor, ale furnizorilor şi ale autorităţilor competente relevante, precum şi la staţiile de realimentare şi se actualizează anual." 74. La articolul 30, alineatul (10) se modifică şi va avea următorul cuprins: "(10) Până la data de 30 aprilie 2026, ministerul de resort în colaborare cu Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor şi Ministerul Agriculturii Dezvoltării Rurale elaborează şi supun aprobării Guvernului, prin hotărâre, cadrul legal pentru organizarea şi funcţionarea unui sistem naţional în cadrul căruia se respectă criteriile de durabilitate şi de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră stabilite la art. 29 alin. (6)-(15) şi la art. (29^1) alin. (1) şi (2), în conformitate cu metodologia prevăzută în anexa la Regulamentul delegat nr. 1.185/2023 de completare a Directivei (UE) 2018/2001 a Parlamentului European şi a Consiliului." 75. La articolul 30, după alineatul (10) se introduc trei noi alineate, alin. (10^1)-(10^3), cu următorul cuprins: "(10^1) În vederea aplicării prevederilor art. (10), Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor şi Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale emit certificate de origine pentru biomasa utilizată în scopuri energetice.(10^2) Până la data de 30 aprilie 2026, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor şi Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale întocmesc şi aprobă prin ordin al ministrului mediului şi pădurilor şi, respectiv, al ministrului agriculturii şi dezvoltării procedurile în baza cărora se vor emite certificatele de origine menţionate la alin. (10^1).(10^3) Sistemul prevăzut la alin. (10) poate fi utilizat, de asemenea, pentru a verifica exactitatea şi caracterul complet al informaţiilor incluse de operatorii economici în baza de date a Uniunii Europene, pentru a demonstra respectarea prevederilor art. 27 alin. (6) şi pentru certificarea biocombustibililor, a biolichidelor şi a combustibililor din biomasă care prezintă riscuri reduse din perspectiva schimbării indirecte a destinaţiei terenurilor." 76. La articolul 30, alineatul (11) se modifică şi va avea următorul cuprins: "(11) Ministerul de resort notifică Comisiei sistemul naţional prevăzut la alin. (10)." 77. La articolul 30, după alineatul (11) se introduce un nou alineat, alin. (11^1), cu următorul cuprins: "(11^1) Pentru instalaţiile care produc energie electrică pentru încălzire şi răcire cu o putere termică instalată totală cuprinsă între 7,5 şi 20 MW, autorităţile competente pot stabili sisteme naţionale de verificare simplificate pentru a asigura îndeplinirea criteriilor de durabilitate şi de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră prevăzute la art. 29 alin. (6)-(15). Pentru aceleaşi instalaţii, actele de punere în aplicare prevăzute la art. 30 alin. (8) din Directiva (UE) 2018/2001 stabilesc condiţii uniforme pentru sistemele simplificate de verificare voluntară menite să asigure îndeplinirea criteriilor de durabilitate şi de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră prevăzute la art. 29 alin. (6)-(15)." 78. După articolul 30 se introduce un nou articol, art. 30^1, cu următorul cuprins: "ART. 30^1 (1) Operatorii economici relevanţi au obligaţia să introducă în baza de date a Uniunii Europene date exacte privind tranzacţiile realizate şi caracteristicile de durabilitate ale combustibililor care fac obiectul tranzacţiilor respective, inclusiv emisiile lor de gaze cu efect de seră generate pe durata ciclului de viaţă, începând de la punctul lor de producţie şi până la momentul în care sunt introduşi pe piaţă în Uniune. (2) În vederea aplicării alin. (1): a) infrastructura interconectată de gaze este considerată a fi un sistem unic de bilanţ masic; b) operatorii economici relevanţi introduc date despre injectarea şi retragerea de combustibili gazoşi din surse regenerabile; c) operatorii economici relevanţi introduc date din care să reiasă dacă producerea unui anumit lot de combustibil a beneficiat de sprijin şi, în caz afirmativ, care este tipul schemei de sprijin; d) respectivele date pot fi introduse în baza de date a Uniunii Europene prin intermediul sistemului naţional. (3) Furnizorii de combustibili au obligaţia să introducă în baza de date a Uniunii Europene datele necesare pentru verificarea respectării cerinţelor stabilite la art. 25 alin. (1)-(5). (4) Prin excepţie de la prevederile alin. (1)-(3), în cazul în care se instituie un sistem de bilanţ masic cu un sistem de garanţii de origine, pentru combustibilii gazoşi injectaţi în infrastructura interconectată de gaze a Uniunii Europene, operatorii economici introduc informaţii privind tranzacţiile efectuate, privind caracteristicile de durabilitate şi alte date relevante, precum emisiile de GES ale combustibililor până la punctul de injecţie în infrastructura de gaze interconectată. (5) Ministerul de resort monitorizează şi verifică datele introduse de către furnizorii de combustibili în baza de date a Uniunii Europene. (6) În cazul în care au fost emise garanţii de origine pentru producerea unui lot de gaze din surse regenerabile, garanţiile de origine sunt transferate în baza de date a Uniunii Europene în momentul în care o livrare de gaze din surse regenerabile este înregistrată în baza de date a Uniunii Europene şi sunt anulate după ce lotul de gaze regenerabile este retras din infrastructura de gaze interconectată a Uniunii Europene. Aceste garanţii de origine, odată transferate, nu pot fi comercializate în afara bazei de date a Uniunii Europene. (7) Corectitudinea şi caracterul complet al datelor introduse de operatorii economici în baza de date a Uniunii Europene sunt verificate prin intermediul organismelor de certificare în cadrul sistemului naţional prevăzut la art. 30 alin. (10) în temeiul Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2022/996 al Comisiei din 14 iunie 2022 privind normele de verificare a criteriilor de durabilitate şi de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră şi a criteriilor privind riscurile reduse din perspectiva schimbării indirecte a destinaţiei terenurilor. (8) Sistemul naţional prevăzut la art. 30 alin. (10) poate fi completat de un sistem de garanţii de origine. (9) În cazul în care sistemul naţional prevăzut la art. 30 alin. (10) utilizează sistemele de informaţii ale terţilor ca intermediari pentru colectarea datelor, ministerul de resort notifică Comisiei Europene. (10) Sistemul naţional prevăzut la art. 30 alin. (10) îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii: a) este compatibil cu baza de date a Uniunii Europene, inclusiv în ceea ce priveşte rapiditatea transmiterii datelor, tipologia seturilor de date transferate şi protocoalele privind calitatea datelor şi verificarea datelor; b) datele introduse în sistemul naţional vor fi transferate instantaneu în baza de date a Uniunii Europene. (11) Verificarea calităţii datelor introduse în baza de date a Uniunii Europene prin intermediul sistemului naţional, precum şi a caracteristicilor de sustenabilitate ale combustibililor în raport cu datele respective se realizează în conformitate cu prevederile alin. (7) şi aprobarea finală a tranzacţiilor, au loc exclusiv prin intermediul bazei de date a Uniunii Europene. (12) Ministerul de resort transmite Comisiei caracteristicile detaliate ale sistemului naţional în vederea stabilirii îndeplinirii condiţiilor prevăzute la alin. (10)." 79. Articolul 37 se modifică şi va avea următorul cuprins: "ART. 37 Anexele nr. 1, 1A, 2 şi 3 fac parte integrantă din prezenta ordonanţă de urgenţă." 80. După anexa nr. 1 se introduce o nouă anexă, anexa nr. 1A, cu următorul cuprins: " ANEXA 1A PONDERILE NAŢIONALE ale energiei pentru încălzire şi răcire din surse regenerabile în consumul final brut de energie pentru perioada 2020-2030 - pentru România
┌───────┬────────────┬────────────┬────────────────┐
│ │Suplimentări│Suplimentări│Ponderile │
│ │la art. 23 │la art. 23 │obţinute în urma│
│ │alin. (1) │alin. (1) │suplimentărilor,│
│ │(în puncte │(în puncte │fără căldura şi │
│ │procentuale)│procentuale)│răcoarea │
│ │pentru │pentru │reziduală (în │
│ │perioada │perioada │puncte │
│ │2021-2025 │2026-2030 │procentuale) │
│ │(*) │(**) │ │
├───────┼────────────┼────────────┼────────────────┤
│România│0,8 │0,5 │1,6 │
└───────┴────────────┴────────────┴────────────────┘
(*) Măsurile de flexibilitate prevăzute la art. 23 alin. (3) lit. a) în care au fost luate în considerare la calcularea suplimentărilor şi a ponderilor obţinute. (**) Măsurile de flexibilitate prevăzute la art. 23 alin. (3) lit. a) în care au fost luate în considerare la calcularea suplimentărilor şi a ponderilor obţinute." 81. Anexa nr. 2 se modifică şi va avea următorul cuprins: " ANEXA 2 CONŢINUTUL DE ENERGIE PENTRU COMBUSTIBILI
┌─────────────────────────┬─────────────┬─────────────┐
│ │Conţinut │Conţinut │
│ │masic de │volumic de │
│ │energie │energie │
│Combustibil │(putere │(putere │
│ │calorifică │calorifică │
│ │inferioară, │inferioară, │
│ │MJ/kg) │MJ/l) │
├─────────────────────────┴─────────────┴─────────────┤
│COMBUSTIBILI PROVENIŢI DIN BIOMASĂ ŞI/SAU DIN │
│OPERAŢIUNI DE PRELUCRARE A BIOMASEI │
├─────────────────────────┬─────────────┬─────────────┤
│Biopropan │46 │24 │
├─────────────────────────┼─────────────┼─────────────┤
│Ulei vegetal pur (ulei │ │ │
│produs din plante │ │ │
│oleaginoase prin presare,│ │ │
│extracţie sau procedee │37 │34 │
│comparabile, brut sau │ │ │
│rafinat, dar nemodificat │ │ │
│chimic) │ │ │
├─────────────────────────┼─────────────┼─────────────┤
│Biomotorină - ester │ │ │
│metilic al acizilor graşi│37 │33 │
│(ester metilic produs din│ │ │
│ulei produs din biomasă) │ │ │
├─────────────────────────┼─────────────┼─────────────┤
│Biomotorină - ester │ │ │
│etilic al acizilor graşi │38 │34 │
│(ester etilic produs din │ │ │
│ulei produs din biomasă) │ │ │
├─────────────────────────┼─────────────┼─────────────┤
│Biogaz care se poate │ │ │
│purifica pentru a obţine │50 │- │
│calitatea gazelor │ │ │
│naturale │ │ │
├─────────────────────────┼─────────────┼─────────────┤
│Ulei hidrotratat (tratat │ │ │
│termochimic cu hidrogen) │ │ │
│produs din biomasă, │44 │34 │
│destinat a fi folosit la │ │ │
│înlocuirea motorinei │ │ │
├─────────────────────────┼─────────────┼─────────────┤
│Ulei hidrotratat (tratat │ │ │
│termochimic cu hidrogen) │ │ │
│produs din biomasă, │45 │30 │
│destinat a fi folosit la │ │ │
│înlocuirea benzinei │ │ │
├─────────────────────────┼─────────────┼─────────────┤
│Ulei hidrotratat (tratat │ │ │
│termochimic cu hidrogen) │ │ │
│produs din biomasă, │ │ │
│destinat a fi folosit la │44 │34 │
│înlocuirea │ │ │
│combustibilului pentru │ │ │
│avioane │ │ │
├─────────────────────────┼─────────────┼─────────────┤
│Ulei hidrotratat (tratat │ │ │
│termochimic cu hidrogen) │ │ │
│produs din biomasă, │46 │24 │
│destinat a fi folosit la │ │ │
│înlocuirea gazului │ │ │
│petrolier lichefiat │ │ │
├─────────────────────────┼─────────────┼─────────────┤
│Ulei coprelucrat │ │ │
│(prelucrat într-o │ │ │
│rafinărie simultan cu │ │ │
│combustibili fosili) │43 │36 │
│produs din biomasă sau │ │ │
│biomasă supusă pirolizei,│ │ │
│destinat a fi folosit la │ │ │
│înlocuirea motorinei │ │ │
├─────────────────────────┼─────────────┼─────────────┤
│Ulei coprelucrat │ │ │
│(prelucrat într-o │ │ │
│rafinărie simultan cu │ │ │
│combustibili fosili) │44 │32 │
│produs din biomasă sau │ │ │
│biomasă supusă pirolizei,│ │ │
│destinat a fi folosit la │ │ │
│înlocuirea benzinei │ │ │
├─────────────────────────┼─────────────┼─────────────┤
│Ulei coprelucrat │ │ │
│(prelucrat într-o │ │ │
│rafinărie simultan cu │ │ │
│combustibili fosili) │ │ │
│produs din biomasă sau │43 │33 │
│biomasă supusă pirolizei,│ │ │
│destinat a fi folosit la │ │ │
│înlocuirea │ │ │
│combustibilului pentru │ │ │
│avioane │ │ │
├─────────────────────────┼─────────────┼─────────────┤
│Ulei coprelucrat │ │ │
│(prelucrat într-o │ │ │
│rafinărie simultan cu │ │ │
│combustibili fosili) │ │ │
│produs din biomasă sau │46 │23 │
│biomasă supusă pirolizei,│ │ │
│destinat a fi folosit la │ │ │
│înlocuirea gazului │ │ │
│petrolier lichefiat │ │ │
├─────────────────────────┴─────────────┴─────────────┤
│COMBUSTIBILI DIN SURSE REGENERABILE CARE POT FI │
│PRODUŞI DIN DIFERITE SURSE REGENERABILE, INCLUSIV │
│BIOMASĂ │
├─────────────────────────┬─────────────┬─────────────┤
│Metanol din surse │20 │16 │
│regenerabile │ │ │
├─────────────────────────┼─────────────┼─────────────┤
│Etanol din surse │27 │21 │
│regenerabile │ │ │
├─────────────────────────┼─────────────┼─────────────┤
│Propanol din surse │31 │25 │
│regenerabile │ │ │
├─────────────────────────┼─────────────┼─────────────┤
│Butanol din surse │33 │27 │
│regenerabile │ │ │
├─────────────────────────┼─────────────┼─────────────┤
│Motorină Fischer-Tropsch │ │ │
│(hidrocarbură sintetică │ │ │
│sau amestec de │44 │34 │
│hidrocarburi sintetice │ │ │
│destinat a fi folosit la │ │ │
│înlocuirea motorinei) │ │ │
├─────────────────────────┼─────────────┼─────────────┤
│Benzină Fischer-Tropsch │ │ │
│(hidrocarbură sintetică │ │ │
│sau amestec de │ │ │
│hidrocarburi sintetice │44 │33 │
│produs din biomasă, │ │ │
│destinat a fi folosit la │ │ │
│înlocuirea benzinei) │ │ │
├─────────────────────────┼─────────────┼─────────────┤
│Combustibil pentru │ │ │
│avioane Fischer-Tropsch │ │ │
│(hidrocarbură sintetică │ │ │
│sau amestec de │ │ │
│hidrocarburi sintetice │44 │33 │
│produs din biomasă, │ │ │
│destinat a fi folosit la │ │ │
│înlocuirea │ │ │
│combustibilului pentru │ │ │
│avioane) │ │ │
├─────────────────────────┼─────────────┼─────────────┤
│Gaz petrolier lichefiat │ │ │
│Fischer-Tropsch │ │ │
│(hidrocarbură sintetică │ │ │
│sau amestec de │46 │24 │
│hidrocarburi sintetice │ │ │
│destinat a fi folosit la │ │ │
│înlocuirea gazului │ │ │
│petrolier lichefiat) │ │ │
├─────────────────────────┼─────────────┼─────────────┤
│DME (dimetileter) │28 │19 │
├─────────────────────────┼─────────────┼─────────────┤
│Hidrogen din surse │120 │- │
│regenerabile │ │ │
├─────────────────────────┼─────────────┼─────────────┤
│ETBE │36 (din care │27 (din care │
│(etil-terţ-butil-eter │33% │33% │
│produs pe bază de etanol)│din surse │din surse │
│ │regenerabile)│regenerabile)│
├─────────────────────────┼─────────────┼─────────────┤
│MTBE │35 (din care │26 (din care │
│(metil-terţ-butil-eter │22% │22% │
│produs pe bază de │din surse │din surse │
│metanol) │regenerabile)│regenerabile)│
├─────────────────────────┼─────────────┼─────────────┤
│TAEE │38 (din care │29 (din care │
│(terţiar-amil-etil-eter │29% │29% │
│produs pe bază de etanol)│din surse │din surse │
│ │regenerabile)│regenerabile)│
├─────────────────────────┼─────────────┼─────────────┤
│TAME │36 (din care │28 (din care │
│(terţiar-amil-metil-eter │18% │18% │
│produs pe bază de │din surse │din surse │
│metanol) │regenerabile)│regenerabile)│
├─────────────────────────┼─────────────┼─────────────┤
│THxEE │38 (din care │30 (din care │
│(terţiar-hexil-etil-eter │25% │25% │
│produs pe bază de etanol)│din surse │din surse │
│ │regenerabile)│regenerabile)│
├─────────────────────────┼─────────────┼─────────────┤
│THxME │38 (din care │30 (din care │
│(terţiar-hexil-metil-eter│14% │14% │
│produs pe bază de │din surse │din surse │
│metanol) │regenerabile)│regenerabile)│
├─────────────────────────┴─────────────┴─────────────┤
│COMBUSTIBILI DIN SURSE NEREGENERABILE │
├─────────────────────────┬─────────────┬─────────────┤
│Benzină │43 │32 │
├─────────────────────────┼─────────────┼─────────────┤
│Motorină │43 │36 │
├─────────────────────────┼─────────────┼─────────────┤
│Combustibil pentru │43 │34 │
│avioane │ │ │
├─────────────────────────┼─────────────┼─────────────┤
│Hidrogen din surse │120 │- │
│neregenerabile │ │ │
└─────────────────────────┴─────────────┴─────────────┘
" 82. La anexa nr. 3 partea A, termenul „Q_utilizabil“ se modifică şi va avea următorul cuprins: " Q_utilizabil = totalul estimat al căldurii utilizabile generate de pompele de căldură care îndeplinesc criteriile menţionate la art. 7 alin. (5), pus în aplicare după cum urmează: doar pompele de căldură pentru care SPF > 1,15 * 1/η sunt luate în considerare," ART. II Legea nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 577 din 13 august 2010, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează: 1. La articolul 2, litera i^1) va avea următorul cuprins: "i^1) consum final brut de energie - produsele energetice furnizate în scopuri energetice industriei, transporturilor, gospodăriilor, serviciilor, inclusiv serviciilor publice, agriculturii, silviculturii şi pescuitului, consumul de energie electrică şi termică din sectorul de producere a energiei electrice şi termice, precum şi pierderile de energie electrică şi termică din distribuţie şi transport;" 2. Articolul 24^3 va avea următorul cuprins: "ART. 24^3 (1) Ministerul de resort, Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului şi ANRE, sub coordonarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării, asigură disponibilitatea schemelor de certificare pentru instalatorii şi proiectanţii tuturor formelor de sisteme de încălzire şi răcire din surse regenerabile pentru clădiri, industrie şi agricultură, pentru instalatorii de sisteme fotovoltaice solare, inclusiv de sisteme de stocare a energiei, şi pentru instalatorii de puncte de reîncărcare care să permită consumul dispecerizabil. (2) La elaborarea schemelor prevăzute la alin. (1) se iau în considerare schemele în vigoare şi au la bază criteriile prevăzute în anexa care face parte integrată din prezenta lege. (3) Autoritatea competentă recunoaşte certificarea acordată de alte state membre în conformitate cu prevederile alin. (2) şi cu Ordinul ministrului educaţiei nr. 4.696/2024 pentru aprobarea Metodologiei privind recunoaşterea certificatelor dobândite, după caz, în sistem formal, nonformal şi informal la furnizori de formare profesională autorizaţi/acreditaţi sau în centre de evaluare a competenţelor autorizate/acreditate şi/sau în cadrul altor entităţi cu rol echivalent din afara României, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 594 din 26 iunie 2024. (4) Autorităţile competente prevăzute la alin. (1) elaborează cadrul legislativ favorabil pentru formare de instalatori calificaţi în tehnologiile menţionate la alin. (1) în vederea asigurării creşterii ponderii energiei din surse regenerabile, necesară pentru realizarea obiectivelor stabilite în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 163/2022 pentru completarea cadrului legal de promovare a utilizării energiei din surse regenerabile, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările ulterioare. (5) Pentru a asigura disponibilitatea instalatorilor şi proiectanţilor, autorităţile competente prevăzute la alin. (1) pun la dispoziţie suficiente programe de formare, inclusiv scheme de certificare, care să conducă la certificarea acestora pentru tehnologia de încălzire şi răcire din surse regenerabile, sistemele fotovoltaice solare, inclusiv sistemele de stocare a energiei, punctele de reîncărcare care să permită consumul dispecerizabil, precum şi pentru cele mai recente soluţii inovatoare ale acestora, cu condiţia ca acestea să fie compatibile cu scheme de certificare naţionale. (6) Autorităţile competente prevăzute la alin. (1) adoptă măsuri de promovare a participării la programele de formare menţionate la alin. (5), în special a întreprinderilor mici şi mijlocii şi a persoanelor; măsurile pot include şi acorduri voluntare de colaborare, bazate pe estimări ale vânzărilor fundamentate printr-un studiu de piaţă, cu furnizorii şi vânzătorii de tehnologie relevanţi. (7) Autorităţile competente prevăzute la alin. (1) iau măsuri de remediere atunci când Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale identifică un decalaj între numărul necesar de instalatori formaţi şi calificaţi faţă de numărul de instalatori disponibili. (8) Autorităţile competente prevăzute la alin. (1) pun la dispoziţia publicului informaţii privind schemele de certificare sau sistemele de calificare echivalente menţionate la alin. (5). (9) ANRE pune la dispoziţia publicului, într-un mod transparent şi uşor accesibil, o listă actualizată periodic a instalatorilor care sunt certificaţi sau calificaţi în conformitate cu prevederile alin. (4)-(6)." 3. Anexa va avea următorul cuprins: " ANEXA 1 FORMAREA ŞI CERTIFICAREA instalatorilor şi proiectanţilor instalaţiilor pe bază de energie din surse regenerabile Sistemele de certificare sau sistemele de calificare echivalente şi programele de formare au la bază următoarele criterii: ART. 1 Procesul de certificare sau un proces de calificare echivalent trebuie să fie transparent şi definit în mod clar. Certificatele eliberate de organismele de certificare sunt clar definite şi uşor de identificat pentru lucrătorii şi profesioniştii care solicită certificarea. Procesul de certificare le permite instalatorilor să dobândească cunoştinţele teoretice şi practice necesare şi garantează existenţa competenţelor necesare pentru a instala instalaţii de înaltă calitate care funcţionează în mod fiabil. ART. 2 Instalatorii de sisteme care funcţionează pe bază de biomasă, pompe de căldură, energie geotermală de mică adâncime, energie fotovoltaică solară şi energie termică solară, inclusiv pentru stocarea energiei, şi de puncte de reîncărcare sunt certificaţi printr-un program de formare acreditat sau de către un organism de formare acreditat ori printr-un sistem de calificare echivalent. ART. 3 (1) Acreditarea/Autorizarea programului se realizează de către autorităţile competente responsabile de organizarea programului. Organismul de acreditare/autorizare se asigură că programele de formare, inclusiv programele de perfecţionare şi recalificare oferite de organismul de formare, sunt incluzive, au continuitate şi au acoperire naţională. (2) Organismul de formare trebuie să deţină dotări tehnice specifice pentru a oferi formare practică, inclusiv suficiente echipamente de laborator sau facilităţi corespunzătoare pentru a asigura formarea practică. (3) De asemenea, organismul de formare trebuie să ofere, pe lângă formarea de bază, cursuri mai scurte de actualizare şi de perfecţionare organizate în module de formare care să le permită instalatorilor şi proiectanţilor să obţină noi competenţe, să îşi extindă şi să îşi diversifice aptitudinile cu privire la mai multe tipuri de tehnologii şi combinaţii ale acestora. Organismul de formare asigură adaptarea formării la noile tehnologii în domeniul energiei din surse regenerabile în contextul clădirilor, al industriei şi al agriculturii. Organismele de formare recunosc competenţele relevante dobândite. (4) Programele şi modulele de formare sunt concepute astfel încât să permită învăţarea pe tot parcursul vieţii cu privire la instalaţiile pe bază de energie din surse regenerabile şi să fie compatibile cu formarea profesională pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă pentru prima dată şi pentru adulţii care doresc să se recalifice sau să găsească un nou loc de muncă. (5) Programele de formare sunt concepute pentru a facilita dobândirea calificărilor care să cuprindă diferite tipuri de tehnologii şi soluţii şi pentru a evita specializarea limitată cu privire la o anumită marcă sau tehnologie. Pot avea calitatea de organism de formare producătorul instalaţiei sau al sistemului, institute sau asociaţii, cu respectarea condiţiilor privind acreditarea/autorizarea. ART. 4 Formarea care se încheie cu certificarea sau calificarea instalatorului include atât o parte teoretică, cât şi una practică. La finalul formării, instalatorul trebuie să deţină calificările necesare pentru instalarea echipamentelor şi sistemelor relevante în scopul de a îndeplini cerinţele clientului de performanţă şi fiabilitate ale acestora, de a-şi însuşi competenţe la un înalt nivel de calitate şi de a respecta toate codurile şi standardele aplicabile, inclusiv cele referitoare la energie şi etichetare ecologică. ART. 5 Cursul de formare se încheie cu organizarea unui examen şi eliberarea unui certificat de calificare sau absolvire, pentru cursanţii care au promovat examenul. Examenul include o probă practică de instalare corectă a cazanelor sau a sobelor pe bază de biomasă, a pompelor de căldură, a instalaţiilor geotermale de mică adâncime, a instalaţiilor fotovoltaice solare sau a celor termice solare, inclusiv a mijloacelor de stocare a energiei, sau a punctelor de reîncărcare, ceea ce va favoriza o reacţie din partea cererii. ART. 6 Sistemele de certificare sau sistemele de calificare iau în considerare următoarele orientări: (1) Programele de formare acreditate/autorizate ar trebui oferite instalatorilor cu experienţă la locul de muncă şi care au urmat sau urmează tipurile de formare menţionate, astfel: a) în cazul instalatorilor de cazane şi cuptoare de biomasă: se cere formarea prealabilă ca instalator de apă şi canal, instalator de ţevi şi conducte, instalator de instalaţii termice sau tehnician de instalaţii sanitare şi de încălzire sau de răcire; b) în cazul instalatorilor de pompe de căldură: se cere formarea prealabilă ca instalator de apă şi canal sau instalator de instalaţii frigorifice şi deţinerea calificării de bază ca electrician şi instalator de apă şi canal (tăierea ţevilor, sudarea manşoanelor de ţeavă, lipirea manşoanelor de ţeavă, izolarea, etanşarea garniturilor, verificarea scurgerilor şi instalarea sistemelor de încălzire sau de răcire); c) în cazul instalatorului de instalaţii termice solare sau fotovoltaice solare: se cere formarea prealabilă ca electrician şi calificare pentru lucrări de aplicare a învelişurilor în construcţii, inclusiv cunoştinţe de sudare a manşoanelor de ţeavă, lipire a manşoanelor de ţeavă, izolaţii, etanşare a garniturilor, capacitate de a efectua racordări la reţea, familiarizare cu materialele de bază pentru acoperiri, metodele de descărcare în arc şi de sudare; sau d) un program de formare profesională care să îi ofere unui instalator calificările specifice, echivalente cu 3 ani de instruire în calificările menţionate la lit. a), b) sau c), inclusiv învăţământ la clasă şi la locul de muncă. (2) Partea teoretică a formării instalatorului pentru cuptoare şi cazane de biomasă ar trebui să ofere o privire de ansamblu a situaţiei pieţei de biomasă şi să cuprindă aspecte ecologice, combustibili din biomasă, logistică, protecţia împotriva incendiilor, elemente privind protecţia patrimoniului construit, dotări aferente, tehnici de ardere, sisteme de aprindere, soluţii hidraulice optime, compararea costurilor şi a rentabilităţii, precum şi proiectarea, instalarea şi întreţinerea cazanelor şi cuptoarelor de biomasă. Formarea ar trebui să asigure, de asemenea, o bună cunoaştere a standardelor europene în domeniul tehnologiei şi combustibililor din biomasă, de tipul peletelor, precum şi a legislaţiei naţionale şi comunitare referitoare la biomasă. (3) Partea teoretică a formării instalatorilor de pompe de căldură ar trebui să ofere o privire de ansamblu asupra situaţiei pe piaţa pompelor de căldură şi să prezinte sursele geotermale de energie şi temperaturile surselor subterane din diferite regiuni, identificarea conductibilităţii termice a solurilor şi a rocilor, reglementările privind utilizarea surselor geotermale de energie, fezabilitatea utilizării pompelor de căldură în clădiri şi determinarea celui mai potrivit sistem de pompe de căldură, precum şi cunoştinţe privind cerinţele tehnice, siguranţa, filtrarea aerului, racordarea la sursa de căldură şi planul sistemului şi integrarea soluţiilor de stocare a energiei, inclusiv în combinaţie cu instalaţiile solare. Formarea ar trebui să asigure, de asemenea, o bună cunoaştere a tuturor standardelor europene pentru pompe de căldură, precum şi a dreptului naţional şi comunitar aplicabil. Instalatorul ar trebui să demonstreze că deţine următoarele competenţe esenţiale: a) înţelegerea de bază a principiilor fizice şi de funcţionare a pompei de căldură, inclusiv a caracteristicilor circuitului pompei de căldură: contextul dintre temperaturile joase ale mediului absorbant de căldură, temperaturile mari ale sursei de căldură şi eficienţa sistemului, determinarea coeficientului de performanţă (COP) şi factorul de performanţă sezonieră (FPS); b) înţelegerea componentelor şi a funcţionării lor în cadrul circuitului pompei de căldură (compresorul, ventilul de destindere, evaporatorul, condensorul, armăturile şi garniturile, uleiul de ungere, refrigerentul), supraîncălzirea şi subrăcirea şi posibilităţile de răcire în cazul pompelor de căldură; c) capacitatea de a alege şi de a dimensiona componentele în situaţii tipice de instalare, inclusiv de a determina valorile tipice ale sarcinii termice pentru diferite clădiri şi pentru producerea apei calde pe baza consumului de energie, de a determina capacitatea pompei de căldură privind sarcina termică pentru producerea apei calde, privind masa de stocare a clădirii şi privind asigurarea neîntreruptă cu curent electric; de a determina soluţiile de stocare a energiei, inclusiv prin intermediul rezervorului tampon şi al volumului acestuia şi integrarea unui al doilea sistem de încălzire; d) înţelegere a studiilor de fezabilitate şi de proiectare; e) înţelegere a forajului, în cazul pompelor de căldură geotermale. (4) Partea teoretică a formării instalatorilor pentru instalaţiile fotovoltaice solare şi cele termice solare ar trebui să ofere o privire de ansamblu asupra situaţiei de pe piaţa produselor solare şi o comparaţie între costuri şi profitabilitate şi să cuprindă aspecte ecologice, componentele, caracteristicile şi dimensionarea sistemelor care utilizează energia solară, selectarea de sisteme precise şi dimensionarea componentelor, determinarea necesarului de căldură, opţiuni pentru integrarea soluţiilor de stocare a energiei, protecţia împotriva incendiilor, subvenţiile aferente, precum şi proiectarea, instalarea şi întreţinerea instalaţiilor fotovoltaice solare şi a celor termice solare. Formarea ar trebui să asigure, de asemenea, o bună cunoaştere a tuturor standardelor europene privind tehnologia şi certificarea (Solar Keymark), precum şi a dreptului naţional şi comunitar aplicabil. Instalatorul trebuie să demonstreze că deţine următoarele competenţe esenţiale: a) capacitatea de a lucra în condiţii de siguranţă, utilizând echipamentul şi uneltele necesare şi punând în aplicare codurile şi standardele de siguranţă şi capacitatea de a identifica pericolele legate de lucrările de energie electrică, apă şi canal, precum şi pericolele de altă natură asociate instalaţiilor solare; b) capacitatea de a identifica sistemele şi componentele lor specifice pentru sistemele active şi pasive, inclusiv proiectarea lor mecanică, şi de a determina amplasarea componentelor, planul şi configuraţia sistemului şi opţiunile pentru integrarea soluţiilor de stocare a energiei, inclusiv în combinaţie cu staţii de reîncărcare; c) capacitatea de a determina zona necesară pentru instalare, orientarea şi înclinarea încălzitorului de apă solar şi ale celui fotovoltaic solar, ţinând cont de umbră, de accesul solar, de integritatea structurală, de oportunitatea instalării din punctul de vedere al clădirii sau climei şi de identificarea diferitelor metode de instalare potrivite pentru tipurile de acoperiş şi proporţia echipamentelor necesare pentru instalare în cadrul sistemului; şi d) capacitatea de adaptare a schemei electrice, inclusiv determinarea curenţilor nominali proiectaţi, selectarea tipurilor corespunzătoare de conductori şi a valorilor nominale corespunzătoare pentru fiecare circuit electric, determinarea dimensiunii corespunzătoare, a valorilor nominale şi a locaţiilor pentru echipamentele şi subsistemele aferente şi selectarea unui punct corespunzător de interconectare. (5) Certificarea instalatorilor se realizează pentru o perioadă limitată de timp, astfel încât se recomandă un seminar sau un curs de perfecţionare pentru a se asigura continuitatea certificării." ART. III Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2018 pentru stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a combustibililor lichizi şi gazoşi, de introducere a unui mecanism de monitorizare şi reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră şi de stabilire a metodelor de calcul şi de raportare a reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 803 din 19 septembrie 2018, aprobată cu modificări prin Legea nr. 311/2018, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează: 1. La articolul 1, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins: "(2) Prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă se aplică carburanţilor utilizaţi pentru propulsia autovehiculelor rutiere, utilajelor mobile nerutiere, inclusiv a tractoarelor agricole şi forestiere, navelor de navigaţie interioară şi ambarcaţiunilor de agrement atunci când nu se află pe mare." 2. La articolul 1, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alin. (2^1), cu următorul cuprins: "(2^1) Începând cu 1 ianuarie 2026 pentru carburanţii care sunt folosiţi pentru motoare cu aprindere prin scânteie şi motoare cu aprindere prin compresie specificaţiile tehnice bazate pe considerente de sănătate şi de mediu, ţinând seama de cerinţele tehnice ale acestor motoare, se aplică în conformitate cu prezenta ordonanţă de urgenţă." 3. La articolul 2 alineatul (1), după litera j) se introduce o nouă literă, lit. j^1), cu următorul cuprins: "j^1) culturi de protecţie - culturi secundare cu scop de protejare a solului;" 4. La articolul 5, alineatul (7) se modifică şi va avea următorul cuprins: "(7) Prin excepţie de la prevederile alin. (6), motorina destinată utilizării de către utilajele mobile nerutiere, inclusiv navele de navigaţie interioară, de către tractoarele agricole şi forestiere şi de către ambarcaţiunile de agrement poate fi introdusă pe piaţă şi/sau comercializată în cazul în care conţinutul de sulf al carburanţilor lichizi respectivi nu depăşeşte 10 mg/kg." 5. După articolul 5^1 se introduce un nou articol, art. 5^2, cu următorul cuprins: "ART. 5^2 Pentru respectarea obiectivului de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, operatorii economici comercializează carburanţi cu un conţinut minim de biocombustibili avansaţi şi biogaz produşi din materiile prime enumerate în anexa nr. 10 partea A şi combustibili din surse regenerabile de origine nebiologică de minimum 5,5% în conţinut energetic, din care cel puţin 1% este din combustibili din surse regenerabile de origine nebiologică, în anul 2030." 6. La articolul 8, după alineatul (11) se introduce un nou alineat, alin. (12), cu următorul cuprins: "(12) Datele colectate şi raportate pentru anul 2023 autorităţii competente în conformitate cu prevederile art. 5 vor fi raportate de către aceasta Comisiei Europene în conformitate cu anexa nr. 7 până la data de 31 decembrie 2025." 7. La articolul 11, alineatele (4)-(10) se abrogă. 8. La articolul 12, după alineatul (8) se introduce un nou alineat, alin. (8^1), cu următorul cuprins: "(8^1) În cazul în care un operator economic furnizează dovezi sau date obţinute în conformitate cu un sistem care face obiectul unei decizii adoptate în temeiul prevederilor art. 30 alin. (10) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 163/2022 pentru completarea cadrului legal de promovare a utilizării energiei din surse regenerabile, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte, cu modificările ulterioare, ministerul de resort ia în considerare dovezile de respectare a elementelor vizate de sistem furnizate de către operatorul economic." 9. La articolul 13 alineatul (1), litera a) se modifică şi va avea următorul cuprins: "a) specificaţiile pentru benzină şi pentru motorină prevăzute la art. 3 alin. (1), (2) şi (3^1), la art. 5 alin. (4) şi (5) şi la art. 5^2 alin. (1);" 10. Anexa nr. 1 se abrogă. 11. La anexa nr. 2, notele de subsol 1, 2 şi 5 se modifică şi vor avea următorul cuprins: "^(1) Metodele de testare sunt cele specificate în EN 228:2012+A1:2017. Autorităţile competente pot adopta metoda analitică specificată în standardul de înlocuire EN 228:2012+A1:2017, dacă se poate demonstra că aceasta oferă cel puţin aceeaşi precizie ca metoda analitică pe care o înlocuieşte. ^(2) Valorile menţionate în specificaţie sunt „valori reale“. La stabilirea valorilor lor limită s-au aplicat termenii EN ISO 4259-1:2017/A1:2021 «Produse petroliere şi produse înrudite. Fidelitatea metodelor de măsurare şi a rezultatelor - Partea 1: Determinarea valorilor de fidelitate referitoare la metodele de încercare», iar pentru stabilirea unei valori minime s-a luat în considerare o diferenţă minimă de 2R peste zero (R = reproductibilitatea). Rezultatele măsurărilor individuale se interpretează pe baza criteriilor descrise în EN ISO 4259-2:2017/A1:2019. ............................................................. ^(5) Alţi mono-alcooli şi eteri cu un punct final de fierbere care nu îl depăşeşte pe cel menţionat în EN 228:2012+A1:2017." 12. La anexa nr. 3, notele de subsol 1, 2 şi 4 se modifică şi vor avea următorul cuprins: "^(1) Metodele de testare sunt cele specificate în EN 590:2013+A1:2017. Autorităţile competente pot adopta metoda analitică specificată în standardul de înlocuire EN 590:2013+A1:2017, dacă se poate demonstra că aceasta oferă cel puţin aceeaşi precizie ca metoda analitică pe care o înlocuieşte. ^(2) Valorile menţionate în specificaţie sunt «valori reale». La stabilirea valorilor-limită s-au aplicat termenii EN ISO 4259-1:2017/A1:2021 «Produse petroliere şi produse înrudite. Fidelitatea metodelor de măsurare şi a rezultatelor - Partea 1: Determinarea valorilor de fidelitate referitoare la metodele de încercare», iar pentru stabilirea unei valori minime s-a luat în considerare o diferenţă minimă de 2R peste zero (R = reproductibilitatea). Rezultatele măsurărilor individuale se interpretează pe baza criteriilor descrise în EN ISO 4259-2:2017/A1:2019. ............................................................. ^(4) Începând cu 1 ianuarie 2027, furnizorilor de combustibil le este interzis să introducă pe piaţă motorină diesel cu un conţinut de esteri metilici ai acizilor graşi (EMAG) mai mare de 7%." 13. Anexa nr. 9 se abrogă. 14. La anexa nr. 10 partea A, titlul se modifică şi va avea următorul cuprins: "PARTEA A Materii prime pentru producţia de biogaz pentru transporturi şi de biocombustibili avansaţi:" 15. La anexa nr. 10 partea A, după litera q) se introduc cinci noi litere, lit. r)-ţ), cu următorul cuprins: "r) uleiuri de fuzel provenite din distilare alcoolică;s) metanol brut din celuloză kraft rezultată din producţia de pastă de lemn;ş) culturi intermediare, precum culturile intercalate şi culturile de protecţie care sunt cultivate în zone în care, din cauza unei perioade scurte de vegetaţie, producţia de culturi alimentare şi furajere este limitată la o singură recoltă şi cu condiţia ca utilizarea lor să nu declanşeze o cerere de terenuri suplimentare şi cu condiţia menţinerii conţinutului de materie organică din sol, atunci când sunt utilizate pentru producţia de biocombustibil pentru sectorul aviaţiei;t) culturi cultivate pe terenuri puternic degradate, cu excepţia culturilor alimentare şi furajere, atunci când sunt utilizate pentru producţia de biocombustibil pentru sectorul aviaţiei;ţ) cianobacterii (alge albastre-verzi)." 16. La anexa nr. 10 partea B, titlul se modifică şi va avea următorul cuprins: "PARTEA B Materii prime pentru producţia de biocombustibili şi de biogaz pentru transporturi, a căror contribuţie la îndeplinirea obiectivelor menţionate la art. 24 alin. (6) lit. a) trebuie să fie limitată la:" 17. La anexa nr. 10 partea B, după litera b) se introduc patru noi litere, lit. c)-f), cu următorul cuprins: "c) culturi deteriorate care nu sunt adecvate pentru a fi utilizate în lanţul alimentar sau furajer, cu excepţia substanţelor care au fost modificate sau contaminate intenţionat pentru a corespunde prezentei definiţii;d) ape reziduale municipale şi derivaţii lor, alţii decât nămolul de epurare;e) culturi cultivate pe terenuri puternic degradate, cu excepţia culturilor alimentare şi furajere şi a materiilor prime enumerate în partea A a prezentei anexe, atunci când nu sunt utilizate pentru producţia de biocombustibil pentru sectorul aviaţiei;f) culturi intermediare, precum culturile intercalate şi culturile de protecţie, cu excepţia materiilor prime enumerate în partea A a prezentei anexe, care sunt cultivate în zone în care, din cauza unei perioade scurte de vegetaţie, producţia de culturi alimentare şi furajere este limitată la o singură recoltă şi cu condiţia ca utilizarea lor să nu declanşeze o cerere de terenuri suplimentare şi cu condiţia menţinerii conţinutului de materie organică din sol, atunci când nu sunt utilizate pentru producţia de biocombustibil pentru sectorul aviaţiei." 18. La anexa nr. 11 lit. B, punctele 6, 15 şi 18 se modifică şi vor avea următorul cuprins: "6. Pentru calculul menţionat la punctul 1 lit. a), reducerile emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din îmbunătăţirea gestionării în agricultură, e_sca, cum ar fi trecerea la aratul de conservare sau la semănarea direct în mirişte, îmbunătăţirea culturilor şi a sistemului de rotaţie a culturilor, utilizarea culturilor de protecţie, inclusiv gestionarea reziduurilor de culturi, precum şi utilizarea unui ameliorator organic de soluri, precum compost şi digestat fermentat din gunoi de grajd, se ia în considerare doar în cazul în care nu există riscul ca acestea să aibă un efect negativ asupra biodiversităţii. În plus, se furnizează dovezi solide şi verificabile cu privire la creşterea cantităţii de carbon din sol sau dacă se poate presupune în mod rezonabil că aceasta a crescut în perioada în care au fost cultivate materiile prime respective, ţinând seama, în acelaşi timp, de emisiile existente acolo unde astfel de practici presupun utilizarea la scară crescută de îngrăşăminte şi erbicide (*). (*) Măsurarea carbonului din sol poate constitui o astfel de dovadă, de exemplu, printr-o primă măsurătoare premergătoare cultivării şi prin măsurători ulterioare la intervale regulate de câţiva ani. În acest caz, înainte ca cea de-a doua măsurătoare să fie disponibilă, creşterea carbonului din sol ar urma să fie estimată pe baza unor experimente sau a unor modele ale solului reprezentative. După cea de-a doua măsurătoare, măsurătorile ar urma să constituie baza pentru determinarea creşterii cantităţii carbonului din sol şi a amplorii acestei creşteri. .............................................................15. Reducerea emisiilor prin captarea şi înlocuirea CO_2, e_ccr, este direct legată de producţia de biocombustibili sau de biolichide cărora le sunt atribuite şi se limitează la emisiile evitate prin captarea CO_2 al cărui carbon provine din biomasă şi care se utilizează pentru înlocuirea CO_2 de origine fosilă în producţia de produse şi servicii comerciale până la data de 1 ianuarie 2036. ...............................................................18. Pentru calculele menţionate la punctul 17, emisiile care trebuie împărţite sunt e_ec + e_l + e_sca + acele fracţii ale e_p, e_td, e_ccs şi e_ccr care au loc până la faza în care se produce un coprodus, inclusiv faza respectivă. În cazul în care s-a alocat vreo valoare coproduselor într-o etapă de prelucrare anterioară din ciclul de viaţă, fracţia din emisiile atribuite produsului combustibil intermediar în ultima etapă a prelucrării respective se utilizează în acest scop în locul valorii totale a emisiilor. În cazul biocombustibililor şi biolichidelor, toate coprodusele care nu se încadrează în domeniul de aplicare a punctului 17 se iau în considerare în scopul acestor calcule. Pentru calculul respectiv se atribuie un conţinut energetic egal cu zero coproduselor cu conţinut energetic negativ. Ca regulă generală, deşeurile şi reziduurile, inclusiv toate deşeurile şi reziduurile incluse în anexa nr. 10, se consideră a avea o valoare a emisiilor de gaze cu efect de seră egală cu zero în decursul ciclului lor de viaţă până în momentul procesului de colectare a materialelor respective, indiferent dacă acestea sunt prelucrate în produse intermediare înainte de a fi transformate în produsul final. În cazul combustibililor din biomasă produşi în rafinării, altele decât combinaţiile de instalaţii de prelucrare cu cazane sau unităţi de cogenerare care furnizează energie termică şi/sau energie electrică instalaţiei de prelucrare, unitatea de analiză pentru calculul menţionat la punctul 17 este rafinăria." ART. IV La articolul 3 din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 485 din 16 iulie 2012, cu modificările şi completările ulterioare, punctele 24 şi 43 se modifică şi vor avea următorul cuprins: "24. comunitate de energie a cetăţenilor - persoana juridică care îndeplineşte, cumulativ, următoarele condiţii: a) este bazată pe o participare voluntară şi deschisă şi este controlată efectiv de către minimum 5 membri sau acţionari persoane fizice, autorităţi locale, inclusiv municipalităţi sau întreprinderi mici; b) are ca principal obiectiv oferirea unor avantaje cu privire la mediu, economice sau sociale pentru membrii sau acţionarii săi sau pentru zonele locale în care funcţionează; c) se poate implica în producere, inclusiv producerea din surse regenerabile, distribuţie, furnizare, consum, agregare, stocarea energiei, servicii de eficienţă energetică sau în servicii de încărcare pentru autovehicule electrice ori poate să furnizeze alte servicii energetice membrilor sau acţionarilor săi; d) locurile de consum aferente membrilor sau acţionarilor sunt racordate la reţeaua aceluiaşi operator de distribuţie; ...............................................................43. energie din surse regenerabile sau energie regenerabilă înseamnă energie din surse regenerabile nefosile, respectiv energie eoliană, solară (solară termică şi solară fotovoltaică) şi geotermală, energie osmotică, energie ambientală, energia mareelor, a valurilor şi alte tipuri de energie a oceanelor, energie hidroelectrică, biomasă, gaz de depozit, gaz provenit din instalaţiile de epurare a apelor uzate şi biogaz." ART. V Legea nr. 237/2023 privind integrarea hidrogenului din surse regenerabile şi cu emisii reduse de carbon în sectoarele industriei şi transporturilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 669 din 20 iulie 2023, se modifică după cum urmează: 1. La articolul 2, punctul 1 va avea următorul cuprins: "1. combustibili din surse regenerabile de origine nebiologică - combustibili lichizi şi gazoşi al căror conţinut energetic provine din surse regenerabile, altele decât biomasa, aşa cum este definită la art. 2 lit. b) din Legea nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi care respectă un prag de 70% în ceea ce priveşte reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. În cazul în care conţinutul energetic provine dintr-un mix de surse regenerabile şi neregenerabile, va fi luată în considerare doar fracţia aferentă surselor regenerabile;" 2. La articolul 3, alineatul (2) va avea următorul cuprins: "(2) Furnizorii de combustibili au obligaţia să se asigure că valoarea energetică provenită din cantitatea de combustibili din surse regenerabile de origine nebiologică furnizaţi pe piaţă în România şi utilizată în sectorul transporturilor pe perioada unui an este cel puţin egală cu 1% din conţinutul energetic al tuturor combustibililor furnizaţi pentru consum sau pentru utilizare pe piaţă, în România, începând cu anul 2030." 3. La articolul 3, alineatul (3) va avea următorul cuprins: "(3) Fiecare furnizor de combustibili are obligaţia să se asigure că valoarea energetică provenită din cantitatea de combustibili din surse regenerabile de origine nebiologică şi din energia electrică din surse regenerabile utilizată pentru electromobilitate furnizată pe piaţă în România şi utilizată în sectorul transporturilor, în perioada 2026-2029, este cel puţin 0,1%, în anul 2026, 0,2%, în anul 2027, 0,5%, în anul 2028, şi 0,8%, în anul 2029, din conţinutul energetic al tuturor combustibililor puşi pe piaţă în România în anul respectiv." 4. La articolul 5, litera b) va avea următorul cuprins: "b) pentru calcularea numărătorului se iau în considerare conţinutul energetic al combustibililor din surse regenerabile de origine nebiologică furnizaţi în sectorul transporturilor şi conţinutul energetic al combustibililor din surse regenerabile de origine nebiologică, când aceştia sunt utilizaţi drept produs intermediar pentru producţia de combustibili convenţionali;" ART. VI Finanţarea necesară schemelor de sprijin prevăzute la art. 4 alin. (12), art. 15^1 alin. (12), art. 20^1 alin. (5), art. (21) alin. (6^1) şi art. 23 alin. (5) lit. k) şi l) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 163/2022 pentru completarea cadrului legal de promovare a utilizării energiei din surse regenerabile, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările ulterioare, precum şi cu modificările şi completările aduse prin prezenta ordonanţă de urgenţă, se realizează cu încadrare în bugetele aprobate anual, potrivit legii, cu această destinaţie autorităţilor/instituţiilor publice implicate. ART. VII Prezenta ordonanţă de urgenţă instituie cadrul juridic pentru promovarea şi facilitarea dezvoltării comunităţilor de energie din surse regenerabile. Prezenta ordonanţă de urgenţă transpune prevederile art. 1, art. 3, anexa I şi anexa II din Directiva 2023/2.413 a Parlamentului European şi a Consiliului din 18 octombrie 2026 de modificare a Directivei (UE) 2018/2001, a Regulamentului (UE) 2018/1999 şi a Directivei 98/70/CE în ceea ce priveşte promovarea energiei din surse regenerabile şi de abrogare a Directivei (UE) 2015/652 a Consiliului, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, nr. 2023/2.413, seria L, din 31 octombrie 2023, precum şi prevederile anexei din Directiva delegată (UE) 2024/1.405 a Comisiei din 14 martie 2024 de modificare a anexei IX la Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte adăugarea de materii prime pentru producţia de biocombustibili şi biogaz, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, nr. 2024/1.405, seria L, din 17 martie 2024, precum şi prevederile art. 19 alin. (2) primul paragraf, a patra şi a cincea teză şi al doilea paragraf, alin. (9), art. 21 alin. (6) şi ale art. 22 alin. (4) lit. f)-h) din Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European şi a Consiliului din 11 decembrie 2018 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile (reformare), publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, nr. 328, seria L, din 21 decembrie 2018. PRIM-MINISTRU ILIE-GAVRIL BOLOJAN Contrasemnează: Viceprim-ministru, Marian Neacşu p. Viceprim-ministru, ministrul apărării naţionale, Eduard Bachide, secretar de stat Ministrul energiei, Bogdan-Gruia Ivan Secretarul general al Guvernului, Ştefan-Radu Oprea p. Ministrul finanţelor, Florin-Alexandru Zaharia, secretar de stat p. Ministrul economiei, digitalizării, antreprenoriatului şi turismului, Gabriel-Bogdan Şteţco, secretar de stat Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale, Florin-Ionuţ Barbu p. Ministrul muncii, familiei, tineretului şi solidarităţii sociale, Francisc Oscar Gal, subsecretar de stat Ministrul mediului, apelor şi pădurilor, Diana-Anda Buzoianu p. Ministrul transporturilor şi infrastructurii, Ionuţ-Cristian Săvoiu, secretar de stat Ministrul dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei, Cseke Attila-Zoltán Ministrul sănătăţii, Alexandru-Florin Rogobete Ministrul educaţiei şi cercetării, Daniel-Ovidiu David Ministrul afacerilor externe, Oana-Silvia Ţoiu Ministrul investiţiilor şi proiectelor europene, Dragoş-Nicolae Pîslaru Ministrul culturii, Demeter András István Bucureşti, 6 noiembrie 2025. Nr. 59. -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
