Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 25 din 18 aprilie 2019  privind protecţia know-how-ului şi a informaţiilor de afaceri nedivulgate  care constituie secrete comerciale împotriva dobândirii, utilizării şi divulgării ilegale,  precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative    Twitter Facebook
Cautare document

 ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 25 din 18 aprilie 2019 privind protecţia know-how-ului şi a informaţiilor de afaceri nedivulgate care constituie secrete comerciale împotriva dobândirii, utilizării şi divulgării ilegale, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative

EMITENT: Guvernul
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 309 din 19 aprilie 2019
    Având în vedere necesitatea imediată de adoptare la nivel naţional a cadrului normativ care să asigure protecţia knowhowului şi a informaţiilor de afaceri nedivulgate, care constituie secrete comerciale, prin stabilirea mecanismelor adecvate de asigurare a accesului la o instanţă, de dispunere de către aceasta a măsurilor provizorii şi asigurătorii, de oferire a posibilităţii obţinerii de reparaţii sau a sancţionării în cazul dobândirii, utilizării sau divulgării ilegale a informaţiilor care constituie secrete comerciale,
    în vederea asigurării respectării de către România a obligaţiei de transpunere în legislaţia naţională a Directivei (UE) 2016/943 a Parlamentului European şi a Consiliului din 8 iunie 2016 privind protecţia know-how-ului şi a informaţiilor de afaceri nedivulgate (secrete comerciale) împotriva dobândirii, utilizării şi divulgării ilegale,
    având în vedere expirarea termenului de transpunere, există riscul ca, în cazul neîndeplinirii obligaţiei de comunicare de către România a măsurilor naţionale de transpunere, Comisia Europeană să declanşeze, în temeiul art. 258 din Tratatul de funcţionare a Uniunii Europene, o acţiune în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor, infringement, cu consecinţa impunerii de penalităţi financiare, calculate pe zi de întârziere,
    în scopul asigurării posibilităţii legale pentru persoanele prejudiciate de exercitare a acţiunilor în justiţie pentru asigurarea protecţiei juridice a informaţiilor comerciale secrete în cazul dobândirii, utilizării sau divulgării ilegale,
    având în vedere faptul că lipsa unui cadru normativ consolidat de reglementare a protecţiei secretelor comerciale şi a mecanismelor procedurale apte să îndeplinească acest obiectiv reduce semnificativ stimulentele întreprinderilor de a desfăşura activităţi economice legate de inovare, de cooperare în materie de cercetare sau în materie de producţie, de externalizare sau de investiţii,
    întrucât absenţa unei reglementări uniforme în materie de protecţie a secretelor comerciale poate avea ca efect creşterea riscului dobândirii şi utilizării ilegale a acestora, ceea ce conduce la o alocare ineficientă a capitalurilor destinate dezvoltării, inovării cu potenţial de stimulare a creşterii economice, prin majorarea cheltuielilor necesare compensării unei protecţii juridice insuficiente sau ineficiente,
    având în vedere faptul că menţinerea unui cadru normativ diferit în raport cu celelalte state membre ale Uniunii Europene afectează dreptul deţinătorilor legitimi ai secretelor comerciale pe teritoriul României de a beneficia de o protecţie juridică corespunzătoare, creând astfel un climat de incertitudine juridică, cu afectarea în mod negativ a siguranţei investiţiilor şi a posibilităţii de dezvoltare economică a întreprinderilor,
    având în vedere necesitatea întăririi capacităţii organizaţionale a autorităţii de concurenţă în vederea îndeplinirii atribuţiilor de corespondent naţional, alături de Ministerul Economiei, în relaţia cu Comisia Europeană şi cu celelalte state membre legate de aplicarea prezentei ordonanţe de urgenţă, precum şi pentru completarea atribuţiilor în sensul efectuării de analize în vederea identificării barierelor de natură a afecta libera concurenţă, prin restrângerea sau împiedicarea accesului operatorilor economici pe piaţa naţională sau a operatorilor economici români pe piaţa unică europeană,
    ţinând cont de recentele evoluţii la nivel european în domeniul concurenţei, respectiv de recenta adoptare a Directivei (UE) 2019/1 a Parlamentului European şi a Consiliului din 11 decembrie 2018 privind oferirea de mijloace autorităţilor de concurenţă din statele membre astfel încât să fie mai eficace în aplicarea legii şi privind garantarea funcţionării corespunzătoare a pieţei interne, prin care se doreşte consolidarea competenţelor autorităţilor naţionale de concurenţă, propunând, în acest sens, noi norme care să abiliteze autorităţile de concurenţă din statele membre să aplice cu mai multă eficacitate normele europene antitrust, prevăzându-se, în acest scop, şi necesitatea garantării faptului că acestea dispun de toate instrumentele necesare pentru atingerea obiectivelor, printre acestea numărându-se şi dispunerea de o capacitate financiară şi umană corespunzătoare.
    Comisia Europeană a notificat autorităţilor române, în data de 20 iulie 2018, Scrisoarea cu privire la punerea în întârziere pentru necomunicarea măsurilor naţionale de transpunere a Directivei (UE) 2016/943, procedură care face obiectul Cauzei 2018/0224.
    La solicitarea statului român, termenul pentru comunicarea măsurilor de transpunere a directivei sus-menţionate a fost prelungit cu două luni, respectiv până la data de 20 noiembrie 2018.
    Este esenţial ca, în cazul necomunicărilor, autorităţile române să depună toate diligenţele în vederea transpunerii Directivei (UE) 2016/943 şi să notifice Comisiei măsurile de transpunere, înainte de sesizarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.
    Comisia Europeană a atras, totodată, atenţia asupra sancţiunilor financiare pe care le poate impune Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, în temeiul art. 260 alin. (3) din TFUE, dacă va fi sesizată în legătură cu neîndeplinirea de către România a obligaţiei de comunicare a măsurilor naţionale de transpunere a directivei adoptate în temeiul unei proceduri legislative. Amenda prin care se sancţionează comportamentul statului pentru netranspunerea unei directive înainte de sesizarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, potrivit comunicării Comisiei [C (2016)5091], reprezintă o sumă forfetară care, în cazul României, este de minimum 1.849.000 euro.
    Întrucât aceste împrejurări constituie elemente extraordinare care impun intervenţia legislativă,
    întrucât lipsa intervenţiei legislative generează prelungirea stării de incertitudine juridică cu impact negativ asupra siguranţei investiţiilor şi a posibilităţii de dezvoltare economică a întreprinderilor, a creşterii economice, a competitivităţii sau a capacităţii de inovare a companiilor, cu efecte negative asupra interesului public,
    ţinând cont de faptul că nepromovarea proiectului de act normativ poate avea consecinţe negative asupra beneficiului public generat de faptul că protecţia secretelor comerciale are ca efect direct protejarea dreptului de proprietate al întreprinderilor, permiţând acestora să obţină valoare adăugată din propriile creaţii şi inovaţii, devenind astfel deosebit de importante pentru competitivitatea acestora, cu efect de multiplicare în economie,
    în considerarea faptului că aceste elemente vizează interesul public general şi constituie o situaţie extraordinară, a cărei reglementare nu poate fi amânată,
    în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,
    Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.
    ART. 1
    Obiectul şi domeniul de aplicare
    (1) Prezenta ordonanţă de urgenţă reglementează normele de protecţie împotriva dobândirii, utilizării şi divulgării ilegale a secretelor comerciale.
    (2) Prezenta ordonanţă de urgenţă nu aduce atingere:
    a) exercitării dreptului la libertatea de exprimare şi de informare, astfel cum este prevăzut în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, denumită în continuare Carta, inclusiv respectarea libertăţii şi pluralismului mijloacelor de informare în masă;
    b) aplicării normelor naţionale sau ale Uniunii Europene care le impun deţinătorilor de secrete comerciale să divulge informaţii, inclusiv secrete comerciale, din raţiuni de interes public, publicului ori autorităţilor administrative sau judiciare în vederea exercitării atribuţiilor autorităţilor respective;
    c) aplicării normelor naţionale sau ale Uniunii Europene care impun sau permit instituţiilor şi organelor Uniunii Europene sau autorităţilor publice naţionale să divulge informaţiile furnizate de societăţi pe care respectivele instituţii, organe sau autorităţi le deţin în temeiul obligaţiilor şi prerogativelor stabilite de dreptul intern sau al Uniunii Europene şi în conformitate cu acestea;
    d) autonomiei partenerilor sociali şi dreptului acestora de a încheia acorduri colective, în conformitate cu dreptul Uniunii Europene şi legislaţia şi practicile naţionale.

    (3) Prezenta ordonanţă de urgenţă nu constituie temei pentru limitarea mobilităţii angajaţilor. În special, în legătură cu exercitarea acestei mobilităţi, prezenta ordonanţă de urgenţă nu oferă niciun temei pentru:
    a) limitarea utilizării de către angajaţi a informaţiilor care nu constituie secret comercial, astfel cum este definit la art. 2 lit. a);
    b) limitarea utilizării de către angajaţi a experienţei şi a competenţelor dobândite în mod onest ca urmare a desfăşurării normale a activităţii lor profesionale;
    c) impunerea oricărei restricţii suplimentare angajaţilor în cadrul contractelor lor de muncă, altele decât restricţiile impuse în conformitate cu dreptul Uniunii Europene sau cel intern.


    ART. 2
    Definiţii
    În sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:
    a) secret comercial - definit conform art. 1^1 lit. d) din Legea nr. 11/1991 privind combaterea concurenţei neloiale, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare Legea nr. 11/1991;
    b) deţinătorul secretului comercial - definit potrivit art. 1^1 lit. e) din Legea nr. 11/1991;
    c) autorul încălcării - orice persoană fizică sau juridică care a dobândit, a utilizat sau a divulgat în mod ilegal un secret comercial;
    d) mărfuri care contravin normelor - mărfurile a căror concepere, caracteristici, funcţionare, proces de producţie sau comercializare beneficiază în mod semnificativ de secrete comerciale dobândite, utilizate sau divulgate în mod ilegal.


    ART. 3
    Dobândirea, utilizarea şi divulgarea legală de secrete comerciale
    (1) Dobândirea unui secret comercial este considerată legală în cazul în care secretul comercial este obţinut prin oricare dintre următoarele mijloace:
    a) descoperirea sau crearea independentă;
    b) analiza, studierea, dezasamblarea sau testarea unui produs sau a unui obiect care a fost făcut public sau care se află în mod legal în posesia celui care a dobândit informaţiile şi căruia nu i se aplică nicio obligaţie valabilă din punct de vedere legal de a limita dobândirea secretului comercial;
    c) exercitarea dreptului angajaţilor şi al lucrătorilor sau al reprezentanţilor angajaţilor sau al lucrătorilor la informare şi la consultare în conformitate cu dreptul Uniunii Europene, cu dreptul intern şi practica naţională;
    d) orice altă practică care, în condiţiile date, este conformă cu practicile comerciale loiale, care nu contravine uzanţelor cinstite sau principiului general al bunei-credinţe şi care nu produce sau nu este susceptibilă să producă pagube participanţilor la piaţă.

    (2) Dobândirea, utilizarea sau divulgarea unui secret comercial este considerată legală în măsura în care o astfel de dobândire, utilizare sau divulgare este impusă sau permisă în temeiul dreptului Uniunii Europene sau al dreptului naţional.

    ART. 4
    Dobândirea, utilizarea şi divulgarea ilegală de secrete comerciale
    (1) Deţinătorii de secrete comerciale pot solicita instanţei de judecată competente aplicarea măsurilor, procedurilor şi acţiunilor reparatorii prevăzute de lege pentru a preveni sau împiedica dobândirea, utilizarea sau divulgarea ilegală a secretelor lor comerciale sau pentru a obţine reparaţii în urma unor astfel de fapte.
    (2) Dobândirea unui secret comercial fără consimţământul deţinătorului secretului comercial este considerată ilegală ori de câte ori este efectuată prin:
    a) accesul neautorizat, însuşirea sau copierea oricăror documente, obiecte, materiale, substanţe sau fişiere electronice care se află în mod legal sub controlul deţinătorului secretului comercial şi care conţin secretul comercial sau din care poate fi dedus acesta;
    b) orice alt comportament care, în circumstanţele date, contravine practicilor comerciale loiale.

    (3) Utilizarea sau divulgarea unui secret comercial este considerată ilegală ori de câte ori este săvârşită, fără consimţământul deţinătorului secretului comercial, de către o persoană care îndeplineşte oricare dintre următoarele condiţii:
    a) a dobândit secretul comercial în mod ilegal;
    b) încalcă un acord de confidenţialitate sau orice altă obligaţie de a nu divulga secretul comercial;
    c) încalcă o obligaţie contractuală sau de altă natură care limitează utilizarea secretului comercial.

    (4) Dobândirea, utilizarea sau divulgarea unui secret comercial este considerată ilegală atunci când o persoană, în momentul dobândirii, utilizării sau divulgării, avea cunoştinţă sau ar fi trebuit să aibă cunoştinţă, în circumstanţele date, de faptul că secretul comercial a fost obţinut, direct sau indirect, de la o altă persoană care a utilizat sau a divulgat secretul comercial ilegal potrivit prevederilor alin. (3).
    (5) Producerea, oferirea sau introducerea pe piaţă a mărfurilor care contravin normelor sau importul, exportul sau depozitarea unor astfel de mărfuri în aceste scopuri este, de asemenea, considerată drept o utilizare ilegală a unui secret comercial atunci când persoana care desfăşoară astfel de activităţi avea cunoştinţă sau ar fi trebuit să aibă cunoştinţă, în circumstanţele date, de faptul că secretul comercial a fost utilizat în mod ilegal în sensul alin. (3), prevederile alin. (1) aplicânduse în mod corespunzător.

    ART. 5
    Excepţii
    Solicitarea de aplicare a măsurilor, a procedurilor şi a acţiunilor reparatorii prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă este respinsă în cazul în care presupusa dobândire, utilizare sau divulgare a secretului comercial a avut loc în oricare dintre următoarele cazuri:
    a) pentru exercitarea dreptului la libertatea de exprimare şi de informare, astfel cum este prevăzut în Cartă şi în dreptul intern, inclusiv respectarea libertăţii şi pluralismului mijloacelor de informare în masă;
    b) pentru dezvăluirea unei abateri, a unei fapte reprobabile sau a unei activităţi ilegale, cu condiţia ca pârâtul să fi acţionat în scopul protejării interesului public general;
    c) divulgarea de către angajaţi reprezentanţilor acestora ca parte a exercitării legitime de către reprezentanţii respectivi a funcţiilor lor în conformitate cu dreptul Uniunii Europene sau cu dreptul intern, cu condiţia ca divulgarea să fi fost necesară pentru această exercitare legitimă;
    d) în scopul protejării unui interes legitim recunoscut în dreptul Uniunii Europene sau în cel intern.


    ART. 6
    Dreptul la acţiune
    Pentru protecţia secretului comercial împotriva dobândirii, utilizării şi divulgării ilegale, deţinătorul acestuia se poate adresa tribunalului.

    ART. 7
    Principii
    (1) Măsurile prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă au în vedere următoarele principii:
    a) asigurarea proporţionalităţii acestora în raport cu obiectivul urmărit;
    b) evitarea creării de obstacole în calea comerţului legitim pe piaţa internă;
    c) instituirea de garanţii corespunzătoare împotriva utilizării lor abuzive.

    (2) La aplicarea măsurilor, procedurilor şi acţiunilor reparatorii prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă, instanţa se va asigura că acestea:
    a) sunt corecte şi echitabile;
    b) nu presupun o complexitate sau costuri inutile, termene nerezonabile sau întârzieri nejustificate; şi
    c) sunt eficace şi au un efect disuasiv.


    ART. 8
    Termenul de prescripţie
    (1) Dreptul la acţiunea privind protecţia secretelor comerciale împotriva dobândirii, utilizării şi divulgării ilegale se prescrie în termen de 6 ani.
    (2) Termenul începe să curgă de la data la care reclamantul a cunoscut sau ar fi trebuit să cunoască dobândirea, utilizarea sau divulgarea ilegală a secretului comercial de către autorul încălcării.
    (3) Suspendarea şi întreruperea termenului de prescripţie se supun dispoziţiilor cuprinse la art. 2.532-2.543 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare.

    ART. 9
    Asigurarea confidenţialităţii secretelor comerciale pe parcursul procedurilor judiciare
    (1) În cazul în care instanţa, din oficiu sau la cererea motivată a unei părţi, apreciază că desfăşurarea procesului în prezenţa publicului poate afecta sau compromite secretul comercial sau presupus comercial, luând în considerare împrejurările prevăzute la art. 11 alin. (2), poate dispune ca procesul să se desfăşoare fără prezenţa publicului, art. 213 alin. (2) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, fiind aplicabile în mod corespunzător.
    (2) Instanţa poate califica ca fiind confidenţiale secretele comerciale sau presupusele secrete comerciale care fac obiectul unei cereri motivate corespunzător a unei părţi interesate care participă la procedurile judiciare legate de dobândirea, utilizarea sau divulgarea ilegală a unui asemenea secret comercial sau presupus secret comercial, care are acces la documente care sunt parte integrantă din aceste proceduri judiciare sau care a luat cunoştinţă de asemenea secrete comerciale în urma acestei participări sau a acestui acces.
    (3) La cererea justificată a unei părţi sau din oficiu instanţa poate lua măsurile corespunzătoare în vederea păstrării confidenţialităţii oricăror secrete comerciale sau presupuse secrete comerciale utilizate sau menţionate în cursul procedurii judiciare.
    (4) În aplicarea prevederilor alin. (3), instanţa poate să dispună:
    a) restricţionarea, integral sau parţial, la un număr limitat de persoane a accesului la orice document care conţine secrete comerciale sau presupuse secrete comerciale şi care a fost prezentat de părţi sau de terţi;
    b) restricţionarea la un număr limitat de persoane a accesului la şedinţele de judecată, atunci când pot fi divulgate secrete comerciale sau presupuse secrete comerciale, precum şi la înregistrările sau transcrierile aferente şedinţelor de judecată respective;
    c) punerea la dispoziţia oricărei altei persoane decât cele care fac parte din numărul limitat de persoane prevăzut la lit. a) şi b) a unei versiuni neconfidenţiale a oricărei hotărâri judecătoreşti, din care au fost eliminate sau ocultate pasajele conţinând secrete comerciale;
    d) orice alte măsuri prevăzute de lege pentru asigurarea confidenţialităţii secretelor comerciale sau presupuselor secrete comerciale.

    (5) Instanţa se asigură că numărul de persoane prevăzut la alin. (4) lit. a) şi b) nu depăşeşte ceea ce este necesar pentru a garanta respectarea dreptului părţilor la procedurile juridice, la o cale de atac efectivă şi la un proces echitabil, incluzând cel puţin o persoană fizică din partea fiecărei părţi şi avocaţii sau alţi reprezentanţi ai respectivelor părţi la procedurile judiciare.
    (6) Atunci când se pronunţă asupra măsurilor prevăzute la alin. (4) şi atunci când evaluează proporţionalitatea acestora, instanţa ia în considerare necesitatea de a garanta dreptul la o cale de atac efectivă şi la un proces echitabil, interesele legitime ale părţilor şi, după caz, ale terţilor, precum şi orice eventual prejudiciu cauzat oricăreia dintre părţi şi, după caz, terţilor, care rezultă din aprobarea sau respingerea unor astfel de măsuri.
    (7) Orice prelucrare a datelor cu caracter personal în temeiul prezentului articol se efectuează în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor), publicat în Jurnalul Oficial al uniunii Europene, seria L, nr. 119 din 4 mai 2016, şi ale legislaţiei naţionale în materie.

    ART. 10
    Măsuri provizorii şi asigurătorii
    (1) La cererea deţinătorului secretului comercial, instanţa poate dispune oricare dintre următoarele măsuri provizorii şi asigurătorii împotriva presupusului autor al încălcării:
    a) încetarea sau, după caz, interzicerea, cu titlu provizoriu, a utilizării sau a divulgării secretului comercial;
    b) interdicţia de a produce, oferi, introduce pe piaţă sau utiliza mărfuri care contravin normelor ori de a importa, exporta sau depozita astfel de mărfuri în scopurile menţionate;
    c) indisponibilizarea mărfurilor suspectate de a încălca normele, inclusiv a mărfurilor importate, astfel încât să se împiedice intrarea sau circulaţia acestora pe piaţă.

    (2) Ca alternativă la măsurile prevăzute la alin. (1), instanţa poate dispune ca orice continuare a presupusei utilizări ilegale a unui secret comercial să facă obiectul constituirii unei cauţiuni stabilite de instanţă destinată să asigure despăgubirea deţinătorului secretului comercial.
    (3) Este interzisă divulgarea unui secret comercial în schimbul constituirii unor garanţii.

    ART. 11
    Condiţii de aplicare şi garanţii
    (1) Pentru a dispune măsurile provizorii şi asigurătorii prevăzute la art. 10 alin. (1), instanţa poate solicita reclamantului furnizarea probelor care pot fi considerate, în mod rezonabil, disponibile, pentru a se convinge cu un grad suficient de siguranţă că:
    a) secretul comercial există;
    b) reclamantul este deţinătorul secretului comercial; şi
    c) secretul comercial este dobândit, utilizat sau divulgat în mod ilegal sau că o dobândire, utilizare sau divulgare ilegală a secretului comercial este iminentă.

    (2) La evaluarea proporţionalităţii încuviinţării sau respingerii cererii prevăzute la art. 10, instanţa ţine seama de circumstanţele specifice ale cauzei, precum:
    a) valoarea şi alte trăsături specifice ale secretului comercial;
    b) măsurile luate în vederea protejării secretului comercial;
    c) comportamentul pârâtului în dobândirea, utilizarea sau divulgarea secretului comercial;
    d) impactul utilizării sau divulgării ilegale a secretului comercial;
    e) interesele legitime ale părţilor şi impactul pe care aprobarea sau respingerea măsurilor l-ar putea avea asupra părţilor;
    f) interesele legitime ale terţilor;
    g) interesul public;
    h) protejarea drepturilor fundamentale.

    (3) La cererea pârâtului, instanţa dispune încetarea măsurilor provizorii şi asigurătorii prevăzute la art. 10 alin. (1), dacă:
    a) reclamantul nu a demarat proceduri judiciare care să conducă la pronunţarea de către instanţă a unei hotărâri privind soluţionarea fondului cauzei, în termen de 30 de zile calendaristice de la luarea acestora;
    b) informaţiile în cauză nu mai îndeplinesc cerinţele prevăzute la art. 2 lit. a), din motive care nu pot fi imputate pârâtului.

    (4) În vederea încuviinţării măsurilor provizorii şi asigurătorii prevăzute la art. 10 alin. (1), instanţa poate să dispună obligarea reclamantului la constituirea unei cauţiuni sau a unei garanţii echivalente corespunzătoare, destinată să asigure acoperirea oricărui prejudiciu suferit de pârât şi, dacă este cazul, de către oricare altă persoană afectată de măsurile respective.
    (5) Instanţa poate dispune la cererea pârâtului sau a terţului prejudiciat acordarea unei despăgubiri corespunzătoare pentru prejudiciul provocat de măsurile prevăzute la art. 10, în următoarele situaţii:
    a) măsurile au încetat în temeiul alin. (3) lit. a);
    b) măsurile au încetat ca urmare a oricărei acţiuni sau omisiuni a reclamantului;
    c) când se constată ulterior că nu a avut loc o dobândire, utilizare sau divulgare ilegală a secretului comercial sau o ameninţare de producere a unor astfel de comportamente.

    (6) Dispunerea de către instanţă a măsurilor provizorii şi asigurătorii prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă se face cu aplicarea regulilor de procedură prevăzute la art. 978 şi 979 din Legea nr. 134/2010, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

    ART. 12
    Soluţiile pe care le poate pronunţa instanţa odată cu soluţionarea fondului cauzei
    (1) Atunci când, în urma judecării fondului cauzei, instanţa, la cererea reclamantului, pronunţă o hotărâre prin care constată dobândirea, utilizarea sau divulgarea ilegală a unui secret comercial poate dispune împotriva pârâtului, autor al încălcării, una sau mai multe dintre următoarele măsuri:
    a) încetarea sau, după caz, interzicerea utilizării sau divulgării secretului comercial;
    b) interdicţia de a fabrica, a oferi, a introduce pe piaţă sau a utiliza mărfuri care contravin normelor ori de a importa, exporta sau depozita astfel de mărfuri în aceste scopuri;
    c) adoptarea măsurii corective a eliminării caracteristicilor ilicite ale mărfurilor care contravin normelor.

    (2) În cazul măsurii prevăzute la alin. (1) lit. c), instanţa dispune ca aceasta să fie pusă în aplicare pe cheltuiala autorului încălcării, cu excepţia cazului în care există motive temeinice pentru a nu dispune acest lucru.
    (3) Măsurile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi b) nu aduc atingere dreptului la daune-interese care ar putea fi datorate deţinătorului secretului comercial ca urmare a dobândirii, utilizării sau divulgării ilegale a secretului comercial.

    ART. 13
    Condiţii de aplicare, garanţii şi măsuri alternative
    (1) În vederea analizării cererii reclamantului de luare a măsurilor prevăzute la art. 12, precum şi pentru evaluarea proporţionalităţii acestora, instanţa va ţine seama de circumstanţele specifice ale cauzei, incluzând după caz:
    a) valoarea sau alte trăsături specifice ale secretului comercial;
    b) măsurile luate în vederea protejării secretului comercial;
    c) comportamentul autorului încălcării în dobândirea, utilizarea sau divulgarea secretului comercial;
    d) impactul utilizării sau divulgării ilegale a secretului comercial;
    e) interesele legitime ale părţilor şi impactul pe care aprobarea sau respingerea măsurilor l-ar putea avea asupra părţilor;
    f) interesele legitime ale terţilor;
    g) interesul public;
    h) protejarea drepturilor fundamentale.

    (2) La stabilirea duratei măsurilor prevăzute la art. 12 alin. (1) lit. a) şi b), instanţa va avea în vedere ca aceasta să fie suficientă pentru a elimina orice avantaj comercial sau economic pe care autorul încălcării l-ar fi putut obţine în urma dobândirii, utilizării sau divulgării ilegale a secretului comercial.
    (3) În cazul în care, din motive care nu pot fi imputate direct sau indirect pârâtului, informaţiile nu mai îndeplinesc cerinţele prevăzute la art. 2 lit. a), instanţa, la cererea acestuia, poate dispune încetarea măsurilor prevăzute la art. 12 alin. (1) lit. a) şi b).
    (4) Ca alternativă la măsurile prevăzute la art. 12, la cererea pârâtului, autor al încălcării, instanţa poate dispune plata de despăgubiri pecuniare părţii prejudiciate, dacă sunt îndeplinite, cumulativ, următoarele condiţii:
    a) în momentul utilizării sau divulgării, persoana respectivă nu avea cunoştinţă şi nu ar fi avut motive, în circumstanţele date, să ia cunoştinţă de faptul că secretul comercial a fost obţinut de la o altă persoană care a utilizat sau a divulgat secretul comercial în mod ilegal;
    b) executarea măsurilor în cauză ar produce prejudicii disproporţionate persoanei în cauză;
    c) măsura acordării de despăgubiri pecuniare părţii prejudiciate este apreciată de instanţă ca fiind mai potrivită în raport cu circumstanţele concrete ale cauzei, fiind suficientă să acopere, în mod echitabil, prejudiciul suferit de aceasta.

    (5) Cuantumul despăgubirilor prevăzute la alin. (4), dispuse ca alternativă la măsurile prevăzute la art. 12 alin. (1) lit. a) şi b) nu depăşeşte cuantumul redevenţelor sau al drepturilor care ar fi fost datorate dacă persoana în cauză ar fi solicitat autorizaţia de a utiliza secretul comercial respectiv pentru perioada de timp în care s-ar fi putut interzice utilizarea secretului comercial.

    ART. 14
    Daune interese
    (1) La cererea părţii prejudiciate, instanţa poate dispune obligarea autorului încălcării, care ştia sau ar fi trebuit să ştie că se implică în dobândirea, utilizarea sau divulgarea ilegală a unui secret comercial, la plata de daune-interese proporţionale cu prejudiciul real suferit ca urmare a dobândirii, utilizării sau divulgării ilegale a secretului comercial.
    (2) În cazul în care instanţa constată că angajaţii au dobândit, utilizat sau divulgat ilegal un secret comercial al angajatorului, fără intenţie, aceasta poate dispune reducerea cuantumului daunelor-interese.
    (3) La stabilirea daunelor-interese prevăzute la alin. (1) instanţa va ţine cont de consecinţele economice negative asupra părţii vătămate, inclusiv pierderile de profit ale acesteia, beneficiile necuvenite realizate de autorul încălcării şi, dacă este cazul, orice alt element în afara factorilor economici, cum ar fi prejudiciul moral cauzat deţinătorului secretului comercial prin dobândirea, utilizarea sau divulgarea ilegală a secretului comercial.
    (4) Ca alternativă la modalitatea de stabilire a daunelor-interese potrivit alin. (2), atunci când circumstanţele cauzei permit, instanţa poate obliga autorul încălcării la plata de daune-interese în cuantumul unei sume forfetare stabilite pe baza unor elemente cum ar fi, cel puţin, valoarea redevenţelor sau a drepturilor care ar fi fost datorate dacă autorul încălcării ar fi solicitat autorizarea de a utiliza secretul comercial în cauză.

    ART. 15
    Publicarea hotărârilor judecătoreşti
    (1) Instanţa, la cererea reclamantului, poate dispune, pe cheltuiala autorului încălcării, măsura publicării, integrale sau parţiale, a hotărârii judecătoreşti.
    (2) Măsura prevăzută la alin. (1) va asigura păstrarea confidenţialităţii secretelor comerciale, conform prevederilor art. 9.
    (3) La dispunerea şi evaluarea proporţionalităţii măsurii prevăzute la alin. (1) instanţa are în vedere următoarele elemente, după caz:
    a) valoarea secretului comercial;
    b) comportamentul autorului încălcării în dobândirea, utilizarea sau divulgarea secretului comercial;
    c) impactul utilizării sau divulgării ilegale a secretului comercial;
    d) probabilitatea unei noi utilizări sau divulgări ilegale a secretului comercial de către autorul încălcării.

    (4) La dispunerea măsurii prevăzute la alin. (1) instanţa va verifica dacă informaţiile privind autorul încălcării permit identificarea unei persoane fizice şi, în acest caz, dacă publicarea informaţiilor respective ar fi justificată în special în raport cu un eventual prejudiciu pe care o astfel de măsură l-ar putea aduce vieţii private şi reputaţiei acesteia.

    ART. 16
    Sancţiuni privind nerespectarea măsurilor provizorii şi asigurătorii dispuse de instanţă
    (1) Nerespectarea măsurilor provizorii şi asigurătorii prevăzute la art. 10 se sancţionează cu amendă civilă între 500 şi 5.000 lei pentru persoane fizice, respectiv între 0,1 şi 1% din cifra de afaceri realizată anul anterior pentru persoane juridice, dar nu mai puţin 10.000 lei. La individualizarea cuantumului amenzii, instanţa se va asigura că aceasta este eficientă, proporţională şi cu efect de descurajare în raport cu circumstanţele concrete ale cauzei.
    (2) Amenda civilă prevăzută la alin. (1) se stabileşte în funcţie de gravitatea faptei, de către instanţa învestită cu judecarea litigiului, prin încheiere executorie, dată în cameră de consiliu, care poate fi atacată cu apel în 15 zile de la comunicare, la instanţa superioară. Cauza se judecă de urgenţă în cameră de consiliu. Hotărârea instanţei de apel ne este supusă niciunei căi de atac.
    (3) Instanţa poate dispune obligarea la plata de daune cominatorii între 100 şi 5.000 lei pe zi de întârziere pentru nerespectarea măsurilor aplicate potrivit prevederilor art. 10.
    (4) Prin excepţie de la prevederile alin. (1):
    a) în cazul în care în anul financiar anterior sancţionării persoana juridică nu a înregistrat cifră de afaceri, va fi luată în considerare cifra de afaceri aferentă anului financiar în care aceasta a înregistrat cifra de afaceri, an imediat anterior anului de referinţă pentru calcularea cifrei de afaceri în vederea aplicării sancţiunii;
    b) în cazul persoanei juridice nou-înfiinţate, care nu a înregistrat cifra de afaceri în anul anterior sancţionării, aceasta va fi sancţionată cu amendă de la 5.000 lei la 50.000 lei;
    c) în cazul în care cifra de afaceri realizată în anul financiar anterior sancţionării nu poate fi determinată, persoana juridică va fi sancţionată cu amendă de la 10.000 la 100.000 lei.


    ART. 17
    Sancţiuni privind nerespectarea măsurilor dispuse de instanţă odată cu judecarea fondului cauzei
    (1) Nerespectarea măsurilor dispuse de instanţă în temeiul art. 12 alin. (1) de către persoana faţă de care acestea au fost dispuse constituie infracţiune şi se sancţionează cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.
    (2) Acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.

    ART. 18
    Schimb de informaţii, corespondenţi naţionali şi măsuri pentru îmbunătăţirea monitorizării mediului concurenţial
    (1) În scopul promovării cooperării, inclusiv a schimbului de informaţii între statele membre şi între statele membre şi Comisie, se desemnează reprezentanţii Consiliului Concurenţei şi ai Ministerului Economiei în calitate de corespondenţi naţionali responsabili de toate întrebările privind aplicarea măsurilor prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă.
    (2) În vederea îndeplinirii atribuţiilor prevăzute la alin. (1), se înfiinţează în cadrul Consiliului Concurenţei o structură specializată cu atribuţii privind monitorizarea aplicării prezentei ordonanţe de urgenţă, precum şi pentru analiza şi identificarea barierelor de natură a afecta libera concurenţă, prin restrângerea sau împiedicarea accesului operatorilor economici pe piaţa naţională sau a operatorilor economici români pe piaţa unică europeană.
    (3) În vederea îndeplinirii atribuţiilor prevăzute la alin. (1) şi (2), Consiliul Concurenţei poate solicita informaţii tuturor entităţilor implicate în procesul aplicării prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă sau entităţilor care pot furniza date sau informaţii care să conducă la identificarea barierelor de natură a afecta libera concurenţă, prin restrângerea sau împiedicarea accesului operatorilor economici pe piaţa naţională sau a operatorilor economici români pe piaţa unică europeană.
    (4) Consiliul Concurenţei va înainta anual Guvernului o informare care va cuprinde concluziile analizelor prevăzute la alin. (2).

    ART. 19
    La articolul 1^1 din Legea nr. 11/1991 privind combaterea concurenţei neloiale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 24 din 30 ianuarie 1991, cu modificările şi completările ulterioare, literele d) şi e) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
    "d) secret comercial - informaţiile care îndeplinesc cumulativ următoarele cerinţe:
    1. sunt secrete în sensul că nu sunt, ca întreg sau astfel cum se prezintă sau se articulează elementele acestora, cunoscute la nivel general sau uşor accesibile persoanelor din cercurile care se ocupă, în mod normal, de tipul de informaţii în cauză;
    2. au valoare comercială prin faptul că sunt secrete;
    3. au făcut obiectul unor măsuri rezonabile, în circumstanţele date, luate de către persoana care deţine în mod legal controlul asupra informaţiilor respective, pentru a fi păstrate secrete;
e) deţinătorul secretului comercial - orice persoană fizică sau juridică care deţine controlul legal asupra unui secret comercial;"


    ART. 20
    Legea concurenţei nr. 21/1996, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 153 din 29 februarie 2016, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
    1. La articolul 4, alineatul (5) se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "(5) Întreprinderile transmit la cererea Consiliului Concurenţei preţurile de vânzare a produselor comercializate de acestea, în vederea realizării de analize, studii de piaţă sau comparaţii de preţ incluse în platformele on-line destinate informării consumatorilor. În acest scop, selectarea sectoarelor din economie incluse în platformele online se realizează de către Consiliul Concurenţei, cu consultarea autorităţii de reglementare din sectorul respectiv."

    2. La articolul 31 alineatul (5), după litera c) se introduce o nouă literă, litera c^1), cu următorul cuprins:
    "c^1) indemnizaţie de şedinţă acordată membrilor Plenului Consiliului Concurenţei;"

    3. La articolul 31, după alineatul (6) se introduc trei noi alineate, alineatele (6^1)-(6^3), cu următorul cuprins:
    "(6^1) Membrii Plenului Consiliului Concurenţei beneficiază de indemnizaţie de şedinţă în cuantum aprobat de Plenul Consiliului Concurenţei, acordată din veniturile prevăzute la alin. (3). Indemnizaţia de şedinţă acordată într-o lună membrilor Plenului Consiliului Concurenţei nu va depăşi 50% din cuantumul indemnizaţiei lunare de care aceştia beneficiază în calitate de membri ai plenului, indiferent de numărul de şedinţe ale plenului desfăşurate în cursul unei luni.
(6^2) Modul de acordare a indemnizaţiilor prevăzute la alin. (5) lit. c^1) se stabileşte prin regulament al Consiliului Concurenţei, în limita sumelor prevăzute la alin. (3).
(6^3) Consiliul Concurenţei poate reţine şi utiliza veniturile din taxa de autorizare a concentrărilor economice prin înfiinţarea pe lângă acesta a unei activităţi finanţate integral din veniturile prevăzute la alin. (3); bugetul de venituri şi cheltuieli al acestei activităţi se va întocmi şi utiliza cu respectarea prevederilor art. 68 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare."



    Prezenta ordonanţă de urgenţă transpune prevederile art. 1-8, art. 9 alin. (2)-(4), art. 12 alin. (1) lit. a)-c), alin. (2) lit. b) şi parţial art. 16 din Directiva (UE) 2016/943 a Parlamentului European şi a Consiliului din 8 iunie 2016 privind protecţia know-how-ului şi a informaţiilor de afaceri nedivulgate (secrete comerciale) împotriva dobândirii, utilizării şi divulgării ilegale, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE), seria L, nr. 157 din 15 iunie 2016.


                    PRIM-MINISTRU
                    VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ
                    Contrasemnează:
                    Preşedintele Consiliului Concurenţei,
                    Bogdan Marius Chiriţoiu
                    Ministrul economiei,
                    Niculae Bădălău
                    p. Ministrul pentru mediul de afaceri, comerţ şi antreprenoriat,
                    Paula-Marinela Pîrvănescu,
                    secretar de stat
                    p. Ministrul muncii şi justiţiei sociale,
                    Elena Solomonesc,
                    secretar de stat
                    p. Ministrul finanţelor publice,
                    Daniela Pescaru,
                    secretar de stat
                    p. Ministrul afacerilor externe,
                    Maria Magdalena Grigore,
                    secretar de stat
                    p. Ministrul delegat pentru afaceri europene,
                    Alexandru-Victor Micula,
                    secretar de stat

    Bucureşti, 18 aprilie 2019.
    Nr. 25.

    ------

Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice