Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Având în vedere faptul că problematica regenerării urbane este de actualitate la nivel european, fiind subiect al reuniunilor şi declaraţiilor comune la nivelul Uniunii Europene şi al Consiliului Europei, precum şi al unor reglementări specifice la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene,
luând în considerare faptul că sunt necesare măsuri urgente pentru reglementarea activităţilor având ca scop regenerarea urbană, pentru stabilirea demersurilor de planificare, identificare şi definire a categoriilor de proiecte care se pot finanţa în domeniul regenerării urbane, pentru ca beneficiarii autorităţi publice locale să poată pregăti din timp proiectele şi accesa fondurile externe nerambursabile,
având în vedere că bugetul estimat destinat priorităţilor de investiţii pentru regenerare urbană în cadrul perioadei de programare 2021-2027 pentru politica de coeziune este de aproximativ 0,5 mld. euro, iar pentru accesarea acestor fonduri, beneficiarii trebuie să asigure pregătirea din timp a documentaţiilor tehnico-economice, astfel încât să poată asigura implementarea proiectelor la termenele prevăzute în documentele programatice ale României,
deoarece proiectele de regenerare urbană au un impact major asupra condiţiilor de viaţă şi locuire ale populaţiei şi contribuie în mod hotărâtor la îmbunătăţirea acestora, respectiv la dezvoltarea localităţilor urbane şi rurale,
ţinând cont de faptul că, în lipsa unor măsuri urgente privind pregătirea unor proiecte mature cu finanţare din fonduri externe nerambursabile, care să conducă la încheierea unor contracte de achiziţie începând cu anul 2023, va exista un risc de dezangajare a fondurilor europene nerambursabile pentru perioada de programare 2021-2027,
având în vedere Declaraţia de la Toledo (2010), potrivit căreia regenerarea urbană integrată trebuie „să transceadă hotarele şi abordările utilizate în mod obişnuit anterior pentru a se adresa oraşului ca un întreg funcţional şi părţilor sale componente precum unui organism urban unitar, cu obiectivul de a dezvolta şi echilibra în totalitate complexitatea şi diversitatea structurilor sociale, economice şi urbane, stimulând în acelaşi timp o mai mare ecoeficienţă a mediului înconjurător“,
având în vedere faptul că terenul reprezintă o resursă finită şi greu regenerabilă, iar în lipsa proiectelor de regenerare urbană intravilanele localităţilor urbane şi ale celor din zona periurbană sunt extinse în mod constant, fiind afectate elementele de mediu şi resursele financiare ale unităţilor administrativ-teritoriale care trebuie să extindă infrastructura edilitară şi rutieră,
din această perspectivă, categoriile de intervenţii generate de regenerarea urbană a zonele degradate şi care sunt derulate de unităţile administrativ-teritoriale sunt de importanţă strategică în conceptul de optimizare, conservare şi valorificare a întregului capital urban existent, faţă de alte forme de intervenţie generate de comunitate şi mediul privat, astfel încât să poată contribui la îmbunătăţirea calităţii vieţii şi la creşterea economică a oraşului.
Având în vedere existenţa cadrului legal lacunar în domeniul finanţării proiectelor de regenerare urbană din fonduri externe nerambursabile în cadrul programelor operaţionale regionale pentru perioada de programare 2021-2027, care poate genera sincope şi întârzieri în elaborarea proiectelor mature cu impact direct asupra nivelului de absorbţie,
deoarece, în lipsa unor măsuri urgente privind pregătirea proiectelor de regenerare urbană, există posibilitatea unui număr redus de proiecte mature, precum şi posibile întârzieri, blocaje şi dificultăţi în implementarea unor astfel de proiecte, accentuându-se riscul pierderii resurselor disponibile alocate prin programele regionale,
luând în considerare că neadoptarea măsurilor propuse prin prezenta ordonanţă de urgenţă conduce la diminuarea efectelor de antrenare în economie a proiectelor de regenerare urbană care pot viza inclusiv încurajarea şi atragerea investitorilor din industria creativă şi infrastructura verde, cu impact direct asupra reducerii veniturilor la bugetul de stat,
întrucât elementele sus-menţionate vizează interesul public şi strategic, sunt o prioritate a Programului de guvernare şi constituie o situaţie de urgenţă şi extraordinară, a cărei reglementare nu poate fi amânată, pentru a nu genera întârzieri în implementarea de către unităţile administrativ-teritoriale a proiectelor de regenerare urbană finanţate din fonduri externe nerambursabile cu impact asupra eliminării decalajelor teritoriale şi dezvoltării socioeconomice a localităţilor urbane, respectiv creşterea standardelor de locuit ale populaţiei şi calităţii vieţii acestora, se impune adoptarea de măsuri imediate pe calea ordonanţei de urgenţă.
În temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,
Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă.
ART. 1
(1) Prezenta ordonanţă de urgenţă stabileşte unele măsuri pentru unităţile administrativ-teritoriale cu privire la intervenţiile specifice proiectelor de regenerare urbană, finanţabile din fonduri externe nerambursabile în cadrul programelor operaţionale regionale pentru perioada de programare 2021-2027, precum şi din cofinanţarea publică.
(2) Pentru proiectele de regenerare urbană beneficiarii eligibili sunt:
a) unităţile şi subunităţile administrativ-teritoriale urbane;
b) asociaţiile de dezvoltare intercomunitară, astfel cum sunt definite la art. 5 lit. i) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, care au în componenţă cel puţin o unitate administrativ-teritorială urbană;
c) zonele metropolitane constituite conform Legii nr. 246/2022 privind zonele metropolitane, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările ulterioare;
d) parteneriate între unităţile administrativ-teritoriale prevăzute la lit. a) şi/sau dintre acestea şi unităţile administrativ-teritoriale învecinate, situate în teritoriul metropolitan, delimitat conform art. 5 alin. (1) din Legea nr. 246/2022, cu modificările ulterioare;
e) parteneriate între unităţile administrativ-teritoriale prevăzute la lit. a) şi alte entităţi publice care au în proprietate sau în administrare imobile în zonele de regenerare urbană, stabilite pe baza acordului de parteneriat încheiat conform prevederilor capitolului VIII - Proiecte implementate în parteneriat din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 133/2021 privind gestionarea financiară a fondurilor europene pentru perioada de programare 2021-2027 alocate României din Fondul european de dezvoltare regională, Fondul de coeziune, Fondul social european Plus, Fondul pentru o tranziţie justă;
f) parteneriate constituite în conformitate cu prevederile art. 11^2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 12/1998 privind transportul pe căile ferate române şi reorganizarea Societăţii Naţionale a Căilor Ferate Române, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
(3) În elaborarea şi implementarea proiectelor de regenerare urbană se aplică următoarele principii:
a) principiul abordării integrate, urmărind aspectele economice, sociale şi de mediu la nivelul localităţii;
b) principiul utilizării raţionale a spaţiului, promovând densităţi specifice mediului urban;
c) principiul punerii în valoare a patrimoniului cultural imobil, conservării caracterului şi identităţii locului în care sunt implementate, prin utilizarea potenţialului său endogen;
d) principiul stimulării diversităţii funcţionale şi sociale, precum şi dezvoltării de mecanisme de combatere a segregării sociale;
e) principiul participării şi implicării părţilor interesate în procesul de planificare a regenerării urbane, ca măsură proactivă pentru implementarea de proiecte şi stimularea construirii de viitoare relaţii de parteneriat pentru adresarea în comun a unor probleme de importanţă pentru comunitate;
f) principiul accesibilităţii universale la zonele de regenerare urbană aferente nodurilor intermodale;
g) principiul creşterii conectivităţii în/la zonele de regenerare urbană.
ART. 2
În înţelesul prezentei ordonanţe de urgenţă, expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:
a) regenerare urbană - operaţiunea urbanistică de transformare, renovare şi reabilitare a unor zone din cadrul unităţilor administrativ-teritoriale, delimitate conform prevederilor art. 4 alin. (1)-(3), cu scopul îmbunătăţirii calităţii mediului construit şi natural din zonele supuse operaţiunii, prin intermediul acţiunilor integrate şi coordonate ce vizează îmbunătăţirea condiţiilor economice, sociale, culturale, ecologice de mediu, precum şi dezvoltarea echipamentelor şi serviciilor publice de interes general;
b) spaţiu verde, astfel cum este reglementat conform art. 3 din Legea nr. 24/2007 privind reglementarea şi administrarea spaţiilor verzi din intravilanul localităţilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
c) zona de regenerare urbană - zona delimitată şi declarată ca atare de către autorităţile administraţiei publice locale competente, care cuprinde obligatoriu imobile aflate integral sau parţial pe raza unităţilor administrativ-teritoriale urbane sau imobile învecinate situate în unităţi administrativ-teritoriale diferite, pentru care a fost stabilită necesitatea declanşării operaţiunii de regenerare urbană;
d) teren degradat din zona urbană - terenul situat în interiorul zonelor urbane, care nu poate fi utilizat fie ca urmare a faptului că este sit contaminat sau potenţial contaminat, conform art. 6 lit. aa) şi bb) din Legea nr. 74/2019 privind gestionarea siturilor potenţial contaminate şi a celor contaminate, fie din cauza utilizării neadecvate, care îl face impropriu dezvoltărilor urbane.
ART. 3
(1) Pentru implementarea proiectelor de regenerare urbană, zona supusă regenerării va fi tratată ca un ansamblu funcţional, cu obiectivul de a aborda într-un mod coerent dezvoltarea urbană la nivelul localităţii, cu accent pe valorizarea dimensiunii socioeconomice alături de accesibilitate, mobilitate, inovare şi mediu.
(2) Proiectul de regenerare urbană trebuie să facă parte din Strategia integrată de dezvoltare urbană/strategia de dezvoltare locală/judeţeană elaborată conform legii la nivelul autorităţilor publice locale/judeţene/polului de creştere/zonei urbane funcţionale/grupului de acţiune locală pentru zonele urbane marginalizate sau din alte studii de specialitate aprobate de acestea.
(3) Proiectele de regenerare urbană sunt elaborate de unităţile şi subunităţile administrativ-teritoriale urbane în colaborare cu unităţile administrativ-teritoriale rurale învecinate pe raza cărora sunt identificate imobilele care pot compune zona de regenerare urbană.
(4) Proiectul de regenerare urbană se corelează cu documentaţiile de amenajare a teritoriului şi de urbanism aprobate.
(5) Proiectul de regenerare urbană corelează măsurile, acţiunile şi soluţiile identificate, investiţiile propuse, sursele de finanţare ale acestora, etapizarea realizării investiţiilor şi entităţile responsabile de implementare.
(6) Proiectele de regenerare urbană se realizează cu respectarea legislaţiei în vigoare privind avizarea lucrărilor/intervenţiilor din zona de siguranţă şi zona de protecţie a infrastructurii feroviare publice.
(7) Proiectele de regenerare urbană se realizează cu respectarea legislaţiei în vigoare privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, a legislaţiei în vigoare privind protecţia mediului, a prevederilor documentaţiilor de urbanism, avizate şi aprobate potrivit legii, şi a legislaţiei privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local.
ART. 4
(1) Zonele în care se preconizează operaţiuni urbanistice de regenerare urbană sunt delimitate prin planul urbanistic general, în conformitate cu prevederile art. 46 alin. (3) lit. g) din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Delimitarea zonelor de regenerare urbană, prevăzută la alin. (1), se realizează pe limite cadastrale şi include, după caz, zonele învecinate cu care există legături ecologice, peisagistice, funcţionale sau de circulaţie, pentru a crea conexiunile către acestea.
(3) În situaţia în care prin planul urbanistic general nu au fost stabilite iniţial zone pentru operaţiuni de regenerare urbană potrivit alin. (1) sau în cazul în care au fost identificate alte zone care pot face obiectul regenerării urbane, inclusiv zone urbane marginalizate cuprinse în strategiile de dezvoltare locală, delimitarea acestor zone se realizează în baza unui studiu elaborat de specialişti atestaţi în domeniul urbanismului.
(4) Delimitarea zonelor propuse pentru operaţiuni de regenerare urbană, conform alin. (2), se aprobă de către:
a) consiliul local, respectiv Consiliul General al Municipiului Bucureşti, pentru beneficiarii prevăzuţi la art. 1 alin. (2) lit. a);
b) adunarea generală a asociaţiei de dezvoltare intercomunitară, pentru beneficiarii prevăzuţi la art. 1 alin. (2) lit. b);
c) adunarea generală a zonei metropolitane, pentru beneficiarii prevăzuţi la art. 1 alin. (2) lit. c);
d) consiliile locale partenere, respectiv Consiliul General al Municipiului Bucureşti, pentru parteneriatele prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. d)-f).
(5) Zonele care necesită implementarea unor operaţiuni integrate de regenerare urbană se regăsesc cel puţin în una dintre următoarele categorii:
a) zone centrale;
b) zone istorice;
c) zone construite protejate şi zone de protecţie a monumentelor;
d) zone din ansambluri de locuit;
e) zona autogărilor, staţiilor, haltelor şi punctelor de oprire feroviare, zonele adiacente infrastructurii feroviare, zonele activelor feroviare dezafectate, precum şi zonele adiacente porturilor/locurilor de operare;
f) faleze, maluri şi insule ale râurilor, fluviului şi lacurilor;
g) zone locuite de comunităţi defavorizate, inclusiv aşezări informale;
h) zone de reconversie funcţională: siturile industriale dezafectate, situri cu infrastructuri majore dezafectate, situri militare dezafectate, haldele de steril/zgură închise şi depozitele de deşeuri închise;
i) zone destructurate cuprinzând parcele construite izolat, realizate în mod necoordonat şi fragmentat, respectiv foste terenuri agricole afectate de expansiune urbană necontrolată ce necesită reconfigurări în vederea dezvoltării urbanistice durabile;
j) zone de agrement şi turism;
k) zona pieţelor destinate comerţului cu produse şi servicii.
(6) Zonele care necesită implementarea unor operaţiuni integrate de regenerare urbană, în cazul proiectelor de regenerare urbană pentru care se acordă sprijin financiar în elaborarea documentaţiilor tehnico-economice conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 88/2020 privind instituirea unor măsuri, precum şi acordarea unui sprijin financiar pentru pregătirea portofoliului de proiecte în domenii strategice considerate prioritare pentru perioada de programare 2021-2027, destinat finanţării prin Programul operaţional Asistenţă tehnică 2014-2020 (POAT 2014-2020) şi Programul operaţional Infrastructură mare 2014-2020 (POIM), aprobată cu modificări prin Legea nr. 198/2020, cu modificările şi completările ulterioare, sunt cele prevăzute la art. 15 alin. (1) lit. b) din aceeaşi ordonanţă de urgenţă.
(7) Proiectele de regenerare urbană, care pot fi finanţate din Programele operaţionale regionale, acoperă, într-o concepţie unitară şi corelată cu programele de la nivelul localităţilor de dezvoltare economico-socială, amenajare a teritoriului, urbanism şi mediu, un spectru larg de intervenţii şi de situaţii care sunt complementare, privind, în special:
a) îmbunătăţirea calităţii serviciilor de administrare a domeniului public şi privat;
b) renovarea, consolidarea sau reabilitarea imobilelor aflate în proprietate publică sau privată a statului sau a unităţii administrativ-teritoriale, inclusiv reconversia funcţională a acestora, cu o atenţie specială asupra reducerii riscului seismic, ameliorării performanţelor energetice, a instalaţiilor şi infrastructurii asociate, inclusiv prin promovarea de soluţii tehnice inovative;
c) conservarea, punerea în valoare şi dezvoltarea moştenirii culturale şi istorice;
d) reconsiderarea mobilităţii urbane, îmbunătăţirea accesibilităţii şi a legăturilor cu zonele înconjurătoare;
e) măsuri privind construirea de locuinţe sociale.
ART. 5
(1) Proiectele de regenerare urbană trebuie să asigure implementarea operaţiunilor integrate menţionate la art. 4 alin. (6) şi, în funcţie de nevoile identificate şi specificitatea zonei, a următoarelor activităţi cu caracter general:
a) modernizarea şi reconfigurarea sistemului de transport, a reţelelor stradale şi a căilor de rulare în zona de interes, implementarea de sisteme destinate managementului inteligent al traficului rutier urban şi dezvoltarea infrastructurii necesare, pentru fluidizarea traficului şi asigurarea unei coordonări unitare a tuturor reţelelor de transport public;
b) promovarea infrastructurii verzi în zonele de regenerare urbană, încurajarea folosirii de către comunitate a unor mijloace alternative nepoluante de transport sau mai puţin poluante şi sprijin pentru infrastructura nemotorizată, realizarea de coridoare ecologice urbane şi refacerea conectivităţii coridoarelor ecologice, de tipul extinderii pistelor şi traseelor pentru biciclete, spaţii de parcare pentru biciclete, inclusiv introducerea unor sisteme de închiriere de biciclete, implementarea unor sisteme de monitorizare, supraveghere şi de siguranţă specifice infrastructurii verzi, coridoare verzi şi perdele forestiere;
c) realizarea de structuri de acces pietonal în zonele cu mai multe moduri de transport, inclusiv pasaje supraterane sau subterane, ascensoare şi alte amenajări specifice, inclusiv pentru persoanele cu dizabilităţi;
d) realizarea de sisteme de supraveghere şi de siguranţă, inclusiv Wi Fi, amenajarea spaţiilor publice şi a staţiilor de transport public cu sisteme electronice inteligente de informare, inclusiv sisteme de informare şi atenţionare destinate persoanelor cu dizabilităţi;
e) realizarea de sisteme de parcare verticală, multietajate, precum şi amenajarea, reabilitarea, modernizarea locurilor de parcare, inclusiv prin executarea de locuri de parcare temporară, de reşedinţă, dacă acestea sunt strict necesare şi sunt destinate zonei de regenerare urbană;
f) dezvoltarea căilor de comunicaţie de orice fel şi a infrastructurii tehnico-edilitare aferente sectorului serviciilor de utilităţi publice şi programelor de protecţie a mediului pentru activităţile şi serviciile poluante prin lucrări de construire, reconstruire, modificare, extindere, reparare, modernizare şi reabilitare;
g) lucrări de construire, reconstruire, consolidare, extindere, reabilitare, schimbare de destinaţie a clădirilor, inclusiv demolarea clădirilor aflate într-o stare avansată de degradare, situate pe terenurile supuse intervenţiilor şi care nu aparţin patrimoniului naţional cultural;
h) renovarea clădirilor şi a clădirilor de patrimoniu în vederea punerii lor în valoare, precum şi lucrări de asigurare şi îmbunătăţire a eficienţei energetice în funcţie de potenţialul de reducere a consumului, respectiv reducerea emisiilor de carbon, inclusiv lucrări de consolidare structurală a acestora în funcţie de nivelul de expunere şi vulnerabilitate la riscurile identificate;
i) modernizarea, extinderea şi reabilitarea imobilelor publice şi amenajarea spaţiilor publice destinate interacţiunilor sociale şi activităţilor educaţionale, culturale, sportive şi recreaţionale; dotarea şi asigurarea infrastructurii în scopul utilizării unor imobile prin îmbunătăţirea infrastructurii specifice pentru creşterea participării comunităţii la activităţile comunitare, culturale şi civice, inclusiv construcţia de săli polivalente şi bazine de înot destinate activităţilor sportive şi recreative;
j) realizarea de lucrări de conservare, construire, extindere, consolidare, restructurare a fondului construit existent, amenajări peisagistice, lucrări de restaurare, punere în valoare şi de punere în siguranţă a monumentelor istorice;
k) revitalizarea spaţiului public prin implementarea de soluţii urbanistice şi tehnice, integrate şi adecvate, prin lucrări de întreţinere, dotare sau, după caz, reabilitare a mobilierului urban degradat, reparare a împrejmuirilor, a stâlpilor şi a lămpilor de iluminat public cu valoare istorică, a indicatoarelor şi plăcuţelor cu nume de străzi, inclusiv reabilitarea pavajelor existente prin reutilizarea pietrei cubice existente cu valoare estetică şi de patrimoniu;
l) realizarea de demolări, modernizări, extinderi, reconstrucţii, precum şi reconversia funcţională şi punerea în valoare a construcţiilor şi spaţiilor degradate existente pentru diferite servicii administrative, sociale, culturale şi pentru alte destinaţii şi activităţi specifice zonei regenerate;
m) reconversia, reutilizarea spaţiilor şi terenurilor abandonate, degradate, a altor terenuri urbane care sunt vacante sau neutilizate corespunzător, transformarea lor în zone verzi, de agrement şi recreere;
n) crearea, modernizarea, extinderea şi întreţinerea de amenajări peisagistice, de spaţii verzi şi altele asemenea, inclusiv parcuri/păduri urbane, acoperişuri verzi, grădini urbane, conectivitate ecologică;
o) realizarea de sisteme de irigaţii inteligente asupra spaţiilor verzi amenajate în zona de regenerare;
p) reabilitarea/modernizarea şi retehnologizarea sistemelor existente de iluminat public, dezvoltarea unor sisteme de iluminat public performant şi eficient energetic în zona de regenerare urbană;
q) măsuri pentru construirea imaginii urbane prin proiecte de artă contemporană şi implicarea comunităţii locale, contribuind la durabilitatea urbană a locurilor caracterizate în mod tradiţional de degradare şi includerea artei stradale în proiectele de dezvoltare a comunităţilor, incluziune socială, îmbunătăţirea mediului fizic, îngrijirea spaţiilor comune, marketing teritorial.
(2) Pentru proiectele care conţin intervenţii pentru grădini şi parcuri publice urbane, parcuri dendrologice, grădini botanice, suplimentar intervenţiilor prevăzute la alin. (1), se pot derula următoarele tipuri de intervenţii:
a) reabilitarea fondului vegetal prin înlocuirea şi completarea arborilor şi plantelor degradate, bolnave, dispărute;
b) reabilitarea componentelor peisagistice, vegetale şi arhitecturale;
c) montarea de sisteme de iluminat public destinate punerii în valoare a vegetaţiei, a statuilor şi a altor componente cu valoare peisagistică şi arhitecturală, montarea de sisteme de supraveghere, inclusiv sisteme adecvate pentru persoanele cu dizabilităţi;
d) realizarea de parcuri tematice.
ART. 6
(1) Pentru regenerarea urbană a zonelor prevăzute la art. 4 alin. (5) lit. e), suplimentar prevederilor art. 5 alin. (1), se pot derula şi următoarele categorii de activităţi specifice:
a) reabilitarea, modernizarea, înfiinţarea, extinderea cadrului destinat zonelor prevăzute la art. 4 alin. (5) lit. e) - subteran, suprateran, multietajat;
b) operaţionalizarea unui sistem de transport multimodal sub forma unui hub de transport, incluzând şi parcări multietajate sau subterane.
(2) În cazul căilor ferate care traversează localitatea, în zonele staţiilor, haltelor şi punctelor de oprire feroviare, zonele adiacente infrastructurii feroviare, zonele activelor feroviare dezafectate se vor include zonele situate de ambele părţi ale căii ferate, pentru a se putea realiza poduri rutiere şi pasaje pietonale supraterane sau subterane necesare pentru a face accesibile şi a multiplica fluxurile de circulaţie şi relaţiile funcţionale dintre aceste zone şi zonele situate de o parte şi de alta a liniilor de cale ferată.
(3) Intervenţiile specifice proiectelor de regenerare urbană din zona liniilor de cale ferată pentru executarea de legături/pasaje de legătură au la bază avizul tehnic de specialitate eliberat de administratorul infrastructurii feroviare, în condiţiile legii.
(4) Lucrările prevăzute la alin. (1)-(3) se vor executa cu respectarea prevederilor art. 29 alin. (2) şi (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 12/1998, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
ART. 7
(1) Pentru zonele de regenerare urbană aferente falezelor, malurilor şi insulelor râurilor, fluviului şi lacurilor de pe raza localităţilor urbane, suplimentar prevederilor art. 5 alin. (1), se pot derula şi următoarele categorii de activităţi specifice:
a) executarea de lucrări hidrotehnice de regularizare a cursurilor râurilor şi de amenajare a malurilor râurilor şi lacurilor;
b) executarea unor lucrări de demolare a dalelor şi casetelor în care unele segmente de râuri au fost canalizate, respectiv de consolidare şi amenajare a malurilor şi a albiei în scop recreativ, de agrement sau turistic;
c) executarea unor lucrări de amenajări ale spaţiului public şi modificări ale circulaţiei rutiere existente pentru a fluidiza accesul către frontul de apă al râurilor şi lacurilor;
d) construirea/amenajarea/extinderea/reabilitarea unei zone de promenadă pietonală, puncte de belvedere şi spaţii destinate recreerii, dar şi dezvoltarea infrastructurii necesare pentru atragerea în zonă a activităţilor economice;
e) amenajarea de plaje, montarea de instalaţii publice pentru sporturi nautice, debarcadere, amenajarea de terenuri de sport, piste pentru alergare, instalaţii şi amenajări cu rol de recreere, educaţional şi alte activităţi, precum şi instalarea unor sisteme inteligente de supraveghere a spaţiilor amenajate;
f) amenajări peisagistice, crearea de parcuri tematice, modernizarea sau extinderea de parcuri şi spaţii verzi, aliniamente plantate pe malul râurilor sau al lacurilor;
g) amenajarea de centuri verzi şi plantaţii cu rol de protecţie eoliană împotriva alunecărilor de teren sau de reducere a eroziunii şi alte amenajări.
(2) Intervenţiile specifice proiectelor de regenerare urbană din zona falezelor, malurilor şi insulelor râurilor, fluviului şi lacurilor de pe raza localităţilor urbane au la bază avizul tehnic de specialitate eliberat de administratorul infrastructurii, în condiţiile legii, precum şi, după caz, avizul organelor poliţiei de frontieră române eliberat în condiţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 105/2001 privind frontiera de stat a României, aprobată cu modificări prin Legea nr. 243/2002, cu modificările şi completările ulterioare.
ART. 8
(1) Pentru zonele de regenerare urbană aferente zonelor industriale şi/sau militare dezafectate sau zonelor cu căi ferate, apeducte, poduri şi baraje declarate dezafectate conform reglementărilor legale în vigoare sau haldelor de steril/zgură sau alte materiale similare şi depozitele de deşeuri închise, respectiv parcelele construite şi zonele cuprinzând terenuri foste agricole ce necesită reconfigurări în vederea dezvoltării urbanistice durabile, suplimentar prevederilor art. 5 alin. (1), se pot derula şi următoarele categorii de activităţi specifice:
a) reconfigurarea sistemului parcelar şi al tramei stradale, cu rezervarea de terenuri pentru parcuri, instituţii publice, centre de cartier, de educaţie sau medicale, locuinţe sociale;
b) lucrări tehnice de decontaminare a zonei;
c) reutilizarea, inclusiv demolarea infrastructurilor majore dezafectate de tipul căilor ferate, funicularelor sau altor infrastructuri dezafectate, curăţarea şi amenajarea terenurilor, asigurarea utilităţilor;
d) lucrări tehnice de stabilizare şi remediere a siturilor, de tasare şi amenajare a zonelor de acces şi vecinătate;
e) reutilizarea spaţiilor prin implementarea de soluţii urbanistice şi tehnice, integrate şi adecvate, prin lucrări de modelare şi acoperire în vederea amenajării lor;
f) amenajarea de parcuri tematice, amenajări peisagistice, spaţii verzi şi aliniamente plantate, amenajarea de terenuri de sport;
g) construirea/amenajarea/extinderea/reabilitarea unei zone de promenadă pietonală, puncte de belvedere, dar şi dezvoltarea infrastructurii necesare pentru atragerea în zonă a activităţilor economice;
h) amenajarea de centuri verzi şi plantaţii cu rol de protecţie eoliană împotriva alunecărilor de teren sau de reducere a eroziunii şi alte amenajări.
(2) Iniţierea proiectelor de regenerare urbană care vizează amplasamente care cuprind şi zone militare dezafectate necesită acordul prealabil al Ministerului Apărării Naţionale.
ART. 9
Pentru zonele de regenerare urbană aferente zonelor locuite de comunităţi defavorizate, inclusiv aşezări informale, prevăzute de art. 4 alin. (5) lit. g), suplimentar prevederilor art. 5 alin. (1), se pot derula şi lucrări pentru reconfigurarea sistemului parcelar şi al tramei stradale, cu rezervarea de terenuri pentru parcuri, instituţii publice, centre de cartier, centre de educaţie, instituţii de învăţământ, centre medicale şi pentru edificarea de locuinţe sociale.
ART. 10
Pentru zonele de regenerare urbană aferente zonelor de turism şi agrement, suplimentar prevederilor art. 5 alin. (1), se pot derula şi următoarele categorii de activităţi specifice:
a) îmbunătăţirea infrastructurii publice de turism şi de agrement, în zonele care dispun de un potenţial turistic valoros;
b) promovarea diferitelor tipuri de turism în funcţie de potenţialul şi patrimoniul natural al zonei pentru creşterea socioeconomică a acesteia;
c) activităţi de marketing şi promovare turistică a zonei, inclusiv servicii de digitializare;
d) îmbunătăţirea accesului către resursele şi obiectivele turistice sau de patrimoniu, inclusiv către infrastructura de agrement construită, amenajată, reabilitată, modernizată.
ART. 11
În zona pieţelor comerciale ale localităţilor urbane, suplimentar prevederilor art. 5 alin. (1), se pot derula şi următoarele categorii de activităţi specifice:
a) demolarea, reabilitarea, modernizarea, extinderea, construirea spaţiilor de desfacere a produselor din cadrul pieţei, asigurarea dotărilor interioare ale pieţei, echipamentelor pentru situaţii de urgenţă şi a infrastructurilor tehnico-edilitare, instalaţii de suprafaţă şi subterane, pavaje, spaţii verzi, căi de rulare, amenajări urbane în interiorul pieţei;
b) modernizarea şi reconfigurarea pieţelor şi a profilului străzilor care delimitează spaţiul aferent acestora;
c) realizarea de parcări temporare destinate transferului mărfurilor şi sisteme de parcare multietajată din structuri metalice sau parcări subterane.
ART. 12
(1) Beneficiarii pot propune în cadrul proiectelor de regenerare urbană, într-o manieră integrată, una sau mai multe tipuri de activităţi de natura celor prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă.
(2) Proiectele de regenerare urbană propuse de beneficiari, conform prevederilor alin. (1), care conţin intervenţii care pot avea impact semnificativ asupra mediului, fac obiectul procedurii de reglementare prevăzute de Legea nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului.
ART. 13
(1) Toate proiectele de regenerare urbană se derulează în mod participativ, cu implicarea comunităţii locale şi a tuturor părţilor interesate.
(2) Toate proiectele de regenerare urbană vor cuprinde activităţi de implicare a cetăţenilor, diseminare a informaţiei şi promovare a activităţilor realizate.
ART. 14
Fondurile publice necesare pentru finanţarea proiectelor de regenerare urbană care vizează activităţi economice se acordă cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare privind ajutorul de stat.
ART. 15
Prevederile referitoare la delimitarea zonelor de regenerare urbană şi a operaţiunilor de regenerare prevăzute de prezentul act normativ se pot aplica şi pentru elaborarea de proiecte de regenerare urbană cu finanţări de la bugetul local sau din alte surse legal constituite.
PRIM-MINISTRU
NICOLAE-IONEL CIUCĂ
Contrasemnează:
p. Viceprim-ministru, ministrul transporturilor şi infrastructurii,
Bogdan-Stelian Mîndrescu,
secretar de stat
p. Viceprim-ministru,
Mihaela-Ioana Kaitor,
secretar de stat
p. Ministrul investiţiilor şi proiectelor europene,
Bogdan-Eduard Simcea,
secretar de stat
Ministrul dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei,
Cseke Attila-Zoltán
Ministrul mediului, apelor şi pădurilor,
Tánczos Barna
Ministrul afacerilor interne,
Lucian Nicolae Bode
p. Ministrul apărării naţionale,
Simona Cojocaru,
secretar de stat
Ministrul antreprenoriatului şi turismului,
Constantin-Daniel Cadariu
Bucureşti, 28 decembrie 2022.
Nr. 183.
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
