Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 181 din 22 octombrie 2020  privind unele măsuri fiscal-bugetare, pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru prorogarea unor termene    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 181 din 22 octombrie 2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare, pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru prorogarea unor termene

EMITENT: Guvernul
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 988 din 26 octombrie 2020
    În vederea aplicării unor măsuri fiscale benefice pentru mediul de afaceri în contextul în care măsurile pentru combaterea pandemiei de COVID-19 au generat dificultăţi de natură financiară pentru majoritatea operatorilor economici, aceştia confruntându-se în această perioadă cu o lipsă severă de lichiditate,
    luând în considerare necesitatea atât a susţinerii resurselor financiare ale contribuabililor, cât şi a asigurării încasării unor sume certe şi periodice la bugetul general consolidat,
    având în vedere necesitatea prevenirii acumulării de către contribuabili a noi datorii la bugetul general consolidat care ar putea conduce la declanşarea procedurilor de insolvenţă, precum şi necesitatea acordării unor şanse de redresare economică, în special contribuabililor cu afaceri viabile care au fost afectate de criza SARS-CoV-2, şi evitarea deschiderii procedurilor de insolvenţă care din perspectiva recuperării creanţelor bugetare sunt ineficiente,
    în vederea susţinerii conformării la plată, şi menţinerii lichidităţilor financiare pentru revitalizarea activităţii contribuabililor, ca efect al crizei sanitare,
    având în vedere că mecanismul de stabilire a impozitului specific unor activităţi afectează lichiditatea operatorilor economici care desfăşoară activitate în domeniul HoReCa, prin stabilirea impozitului în funcţie de indicatori cantitativi privind suprafaţa aferentă locaţiei, numărul unităţilor de cazare, sezonalitate, rangul localităţii, şi nu în funcţie de veniturile realizate de aceşti operatori economici,
    luând în considerare întârzierile producătorilor/distribuitorilor de echipamente fiscale în dezvoltarea de software, necesară pentru implementarea conectării aparatelor de marcat electronice fiscale la sistemul informatic naţional de supraveghere şi monitorizare a datelor fiscale al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală,
    ţinând cont de faptul că ulterior dezvoltării de software este obligatorie parcurgerea unor etape suplimentare, respectiv testarea acestuia, avizarea tehnică a aparatului de marcat electronic fiscal la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Informatică - ICI Bucureşti, implementarea în producţie, iar pentru finalizarea acestor etape sunt necesare cca trei luni, context care a făcut ca obiectivul de a conecta aparatele de marcat utilizate de marii contribuabili la sistemul informatic al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, până la data de 30 septembrie 2020, să nu poată fi îndeplinit,
    în vederea evitării sancţionării operatorilor economici din categoria marilor contribuabili pentru nerespectarea termenului de conectare a aparatelor de marcat electronice fiscale la sistemul informatic naţional de supraveghere şi monitorizare a datelor fiscale, în condiţiile în care fapta nu le este imputabilă,
    ţinând cont de faptul că nepromovarea prezentului act normativ ar avea consecinţe negative în sensul că, nereducerea sarcinii fiscale pentru operatorii economici din domeniul HoReCa, în contextul măsurilor de restricţionare a desfăşurării activităţii, ca efect al crizei sanitare, ar putea accelera intrarea acestora în procedura de insolvenţă şi reducerea numărului de locuri de muncă în acest domeniu,
    pentru evitarea unui blocaj financiar la nivelul contribuabililor care şi-au întrerupt total/parţial activitatea ca urmare a instituirii stării de urgenţă şi/sau alertă cu consecinţe negative atât în ceea ce priveşte desfăşurarea pe viitor a activităţii, cât şi acumularea de noi datorii către bugetul local, ca urmare a dificultăţii privind plata la termen a impozitului/taxa pe clădiri,
    totodată, ca măsură de prevenire a răspândirii COVID-19, UEFA a decis să amâne Turneul final al Campionatului European de Fotbal 2020, evenimentul sportiv fiind planificat a avea loc în anul 2021,
    pentru reînnoirea îndeplinirii angajamentelor asumate prin semnarea reconfirmării garanţiei numărul 05.34, România s-a angajat că va întreprinde demersurile necesare pentru susţinerea facilităţilor fiscale şi procedurale şi pe perioada de pregătire, organizare şi desfăşurare a Turneului final al Campionatului European de Fotbal 2020 amânat,
    ţinând seama de faptul că nepromovarea prezentului act normativ ar avea drept consecinţă negativă neîndeplinirea angajamentelor asumate prin Formularul tip garanţie 05.34 şi a reconfirmării acestei garanţii semnată de ministrul finanţelor publice la data de 30 aprilie 2020, şi ar expune Bucureştiul la riscul retragerii dreptului de a organiza cele patru meciuri din cadrul Turneului final al Campionatului European de Fotbal 2020 amânat, cu implicaţii negative asupra imaginii României în exterior, ca ţară care nu îşi respectă angajamentele asumate, precum şi cu eventuale consecinţe negative din punct de vedere economic,
    întrucât s-a constatat, în anii precedenţi, în baza execuţiilor bugetare ale ASPAAS, că sumele reprezentând contribuţia Camerei Auditorilor Financiari la finanţarea ASPAAS depăşesc 30% din cheltuielile curente şi de capital ale ASPAAS, în concordanţă cu Legea nr. 162/2017 privind auditul statutar al situaţiilor financiare anuale şi al situaţiilor financiare anuale consolidate şi de modificare a unor acte normative, se consideră o situaţie de urgenţă reglementarea mecanismului de finanţare a ASPAAS, pentru a se respecta întocmai legea cu privire la procentul de 30%,
    ţinând cont de faptul că este necesară întărirea colaborării dintre autorităţile implicate în activitatea de audit financiar, respectiv organismul profesional CAFR şi organismul care realizează, potrivit legii, supravegherea publică a auditorilor financiari şi a firmelor de audit,
    având în vedere că în această perioadă urmează a se elabora proiectul de buget pentru anul 2021,
    având în vedere că un număr semnificativ de contribuabili şi-au manifestat intenţia de a beneficia de măsura restructurării obligaţiilor bugetare, dar până la această dată nu au reuşit să depună cererea de restructurare, planul de restructurare, precum şi testul creditorului privat prudent,
    având în vedere situaţia epidemiologică naţională şi internaţională şi măsurile guvernamentale de stimulare a economiei prin încurajarea revenirii angajaţilor şi a profesioniştilor în activitate, în condiţiile crizei medicale generate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, este necesară clarificarea regimului fiscal aplicabil contravalorii cheltuielilor suportate de angajator/plătitor cu efectuarea testelor medicale de diagnosticare a infecţiei COVID-19, din iniţiativa acestora, pentru persoanele fizice care realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor cu scopul prevenirii răspândirii acestui virus şi pentru desfăşurarea activităţii la locul de muncă în condiţii de securitate şi sănătate în muncă, precum şi încadrarea în categoria cheltuielilor deductibile a contravalorii acestor teste medicale în cazul persoanelor fizice pentru care venitul net anual se determină în sistem real, pe baza datelor din contabilitate,
    ţinând cont că în anii precedenţi s-au constatat dificultăţi în procesul de plată a serviciilor de comunicaţii de date de arie extinsă de care beneficiază autorităţile şi instituţiile publice şi luând în considerare necesitatea utilizării eficiente a fondurilor publice, se impune adoptarea de măsuri bugetare care vor flexibiliza acest proces şi, totodată, vor degreva bugetul autorităţii gestionare a reţelelor securizate de comunicaţii de date de arie extinsă,
    având în vedere necesitatea alocării în continuare de sume necesare combaterii efectelor negative ale crizei epidemiologice determinate de pandemia de COVID-19 şi pentru asigurarea resurselor necesare desfăşurării până la sfârşitul anului în bune condiţii a activităţii ordonatorilor principali de credite, şi ţinând seama de faptul că până în prezent au fost deja elaborate două rectificări bugetare se impune derogarea de la prevederile Legii responsabilităţii fiscal-bugetare, nr. 69/2010, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care să dea posibilitatea aprobării celei de-a treia rectificări bugetare,
    în vederea prelungirii aplicării unor măsuri fiscale benefice mediului de afaceri în contextul în care pandemia SARS-CoV-2 a generat dificultăţi de natură financiară pentru majoritatea întreprinderilor, acestea confruntându-se în această perioadă cu o lipsă severă de lichiditate,
    în vederea asigurării continuităţii pachetului de măsuri fiscale adoptat anterior prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 29/2020 privind unele măsuri economice şi fiscal-bugetare, cu modificările ulterioare şi prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 48/2020 privind unele măsuri financiar-fiscale, cu modificările ulterioare, având în vedere perpetuarea crizei sanitare, evoluţia imprevizibilă a pandemiei în perioada următoare, creşterea numărului de cazuri de infectare, prelungirea stării de alertă, context în care afacerile sunt în continuare afectate,
    în considerarea faptului că elementele sus-menţionate vizează interesul public şi strategic, sunt o prioritate a Programului de guvernare şi constituie o situaţie de urgenţă şi extraordinară, a cărei reglementare nu poate fi amânată, se impune adoptarea de măsuri imediate pe calea ordonanţei de urgenţă.
    În temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,
    Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.
    CAP. I
    Înlesniri la plată pentru obligaţiile bugetare datorate după data declarării stării de urgenţă, administrate de organul fiscal central
    ART. 1
    Instituirea posibilităţii acordării eşalonărilor la plată de către organul fiscal central
    (1) Pentru obligaţiile fiscale principale şi accesorii a căror scadenţă/termen de plată s-a împlinit după data declarării stării de urgenţă şi nestinse până la data eliberării certificatului de atestare fiscală, administrate de organul fiscal central, denumit în continuare organ fiscal, se aprobă eşalonarea la plată pe o perioadă de cel mult 12 luni.
    (2) În sensul prezentului capitol, asocierile fără personalitate juridică care, potrivit legii, au calitatea de debitor sunt asimilate persoanelor juridice.
    (3) Eşalonarea la plată se acordă pentru toate obligaţiile fiscale înscrise în certificatul de atestare fiscală, dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de prezentul capitol.
    (4) Prevederile alin. (3) se aplică şi pentru obligaţiile fiscale preluate de organele fiscale de la alt organ fiscal sau de la altă autoritate publică ca urmare a transferului de competenţă, în situaţia în care acesta are loc pe perioada derulării unei eşalonări la plată. În acest scop, organul fiscal comunică debitorului o înştiinţare de plată privind obligaţiile fiscale individualizate în acte administrative preluate ca urmare a transferului de competenţă, precum şi deciziile referitoare la obligaţiile fiscale accesorii aferente.
    (5) În scopul acordării eşalonării la plată, sunt asimilate obligaţiilor fiscale:
    a) amenzile de orice fel administrate de organul fiscal;
    b) creanţele bugetare stabilite de alte organe şi transmise spre recuperare organelor fiscale, potrivit legii, inclusiv creanţele bugetare rezultate din raporturi juridice contractuale stabilite prin hotărâri judecătoreşti sau alte înscrisuri care, potrivit legii, constituie titluri executorii.

    (6) Eşalonarea la plată nu se acordă pentru:
    a) obligaţiile fiscale care au făcut obiectul unei eşalonări acordate în temeiul prezentului capitol, care şi-a pierdut valabilitatea;
    b) obligaţiile fiscale care au scadenţa şi/sau termenul de plată după data eliberării certificatului de atestare fiscală;
    c) obligaţiile fiscale care, la data eliberării certificatului de atestare fiscală, intră sub incidenţa art. 167 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare Cod de procedură fiscală, în limita sumei de rambursat/de restituit/de plată de la buget;
    d) obligaţiile fiscale stabilite prin acte administrative fiscale care, la data eliberării certificatului de atestare fiscală, sunt suspendate în condiţiile art. 14 sau 15 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare. În cazul în care suspendarea executării actului administrativ fiscal încetează după data comunicării unei decizii de eşalonare la plată, debitorul poate solicita includerea în eşalonare a obligaţiilor fiscale ce au făcut obiectul suspendării, precum şi a obligaţiilor fiscale accesorii aferente. În acest scop, organul fiscal comunică debitorului o înştiinţare de plată privind obligaţiile fiscale individualizate în acte administrative pentru care a încetat suspendarea executării, precum şi deciziile referitoare la obligaţiile fiscale accesorii aferente.

    (7) Eşalonarea la plată nu se acordă pentru obligaţiile fiscale în sumă totală mai mică de 500 lei în cazul persoanelor fizice şi 5.000 lei în cazul persoanelor juridice.
    (8) Pentru a beneficia de eşalonarea la plată prevăzută la alin. (1), debitorul trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:
    a) să depună o cerere la organul fiscal, până la data de 15 decembrie 2020 inclusiv, sub sancţiunea decăderii. La cerere, debitorul poate anexa graficul de eşalonare cuprinzând cuantumul propus al ratelor de eşalonare;
    b) să nu se afle în procedura falimentului;
    c) să nu se afle în dizolvare;
    d) să nu înregistreze obligaţii fiscale restante la data declarării stării de urgenţă şi nestinse la data eliberării certificatului de atestare fiscală;
    e) să nu i se fi stabilit răspunderea potrivit legislaţiei privind insolvenţa şi/sau răspunderea solidară, potrivit prevederilor art. 25 şi 26 din Codul de procedură fiscală. Prin excepţie, dacă actele prin care s-a stabilit răspunderea sunt definitive în sistemul căilor administrative şi judiciare de atac, iar suma pentru care a fost atrasă răspunderea a fost stinsă, condiţia se consideră îndeplinită.

    (9) Pe lângă condiţiile prevăzute la alin. (8), debitorul trebuie să aibă depuse toate declaraţiile fiscale, potrivit vectorului fiscal în conformitate cu Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 3.725/2017 pentru aprobarea formularelor de înregistrare fiscală a contribuabililor şi a tipurilor de obligaţii fiscale care formează vectorul fiscal. Această condiţie trebuie îndeplinită la data eliberării certificatului de atestare fiscală.
    (10) Condiţia prevăzută la alin. (9) se consideră îndeplinită şi în cazul în care, pentru perioadele în care nu s-au depus declaraţii fiscale, obligaţiile fiscale au fost stabilite, prin decizie, de către organul fiscal.
    (11) Obligaţiile fiscale principale individualizate în decizii de impunere emise ca urmare a unei inspecţii fiscale sau a verificării situaţiei fiscale personale în derulare la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, precum şi obligaţiile fiscale accesorii aferente individualizate în decizii referitoare la obligaţiile fiscale accesorii, pot face obiectul eşalonării la plată dacă debitorul îndeplineşte condiţiile prevăzute de prezentul capitol şi depune cererea în termen de 30 de zile de la data comunicării deciziei de impunere, indiferent de perioada supusă inspecţiei fiscale sau verificării situaţiei fiscale personale.
    (12) În scopul acordării eşalonării la plată potrivit prezentului capitol, prevederile art. 188-190, art. 204, art. 205 şi art. 207 din Codul de procedură fiscală se aplică în mod corespunzător.
    (13) Nu sunt considerate restante obligaţiile fiscale pentru care s-au acordat şi sunt în derulare înlesniri la plată, potrivit prezentului capitol, dacă pentru acestea nu s-a împlinit termenul de plată prevăzut în decizia de eşalonare la plată sau se află în termenul de plată prevăzut la art. 4 alin. (1) lit. d), precum şi celelalte obligaţii fiscale, care sunt condiţii de menţinere a valabilităţii înlesnirilor la plată, dacă pentru acestea nu s-au împlinit termenele suplimentare astfel cum sunt prevăzute la art. 4 alin. (1).

    ART. 2
    Eliberarea certificatului de atestare fiscală
    (1) După primirea cererii, organul fiscal eliberează, din oficiu, certificatul de atestare fiscală, pe care îl comunică debitorului.
    (2) Certificatul de atestare fiscală se eliberează în termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii, inclusiv în cazul cererilor depuse de debitorii persoane fizice care desfăşoară activităţi economice în mod independent sau exercită profesii libere.
    (3) Prin derogare de la prevederile art. 158 din Codul de procedură fiscală, certificatul de atestare fiscală cuprinde obligaţiile fiscale existente în sold la data eliberării acestuia.

    ART. 3
    Modul de soluţionare a cererii
    (1) Cererea debitorului se soluţionează de organul fiscal în termen de 5 zile lucrătoare de la data înregistrării acesteia, prin decizie de eşalonare la plată ori decizie de respingere, după caz.
    (2) Cuantumul şi termenele de plată a ratelor de eşalonare se stabilesc prin grafice de eşalonare care fac parte integrantă din decizia de eşalonare la plată. În sensul art. 167 din Codul de procedură fiscală, ratele sunt exigibile la aceste termene de plată, cu excepţia situaţiei prevăzute la art. 190 alin. (2) din Codul de procedură fiscală.
    (3) La cererea debitorului, organul fiscal poate aproba plata diferenţiată a ratelor de eşalonare.
    (4) Cererea se soluţionează prin decizie de respingere în oricare dintre următoarele situaţii:
    a) în cazul cererilor depuse pentru obligaţiile prevăzute la art. 1 alin. (6) şi (7);
    b) nu sunt îndeplinite condiţiile de acordare prevăzute la art. 1 alin. (8) şi (9);
    c) cererea nu prezintă nicio modificare faţă de condiţiile de acordare a eşalonării la plată dintr-o cerere anterioară care a fost respinsă;
    d) în cazul stingerii în totalitate, până la data emiterii deciziei de eşalonare la plată, a obligaţiilor fiscale care au făcut obiectul cererii de eşalonare la plată.

    (5) După eliberarea certificatului de atestare fiscală, organul fiscal verifică încadrarea cererii în prevederile prezentului capitol şi comunică debitorului decizia de respingere sau decizia de eşalonare la plată, după caz.
    (6) Atunci când există diferenţe între sumele solicitate de către debitor în cerere şi cele înscrise în certificatul de atestare fiscală, se aplică în mod corespunzător prevederile art. 207 alin. (1) din Codul de procedură fiscală.
    (7) În cazul în care în perioada dintre data depunerii cererii de eşalonare la plată şi data eliberării certificatului de atestare fiscală debitorul efectuează plăţi în conturile bugetare aferente tipurilor de creanţe fiscale datorate, se sting mai întâi obligaţiile fiscale restante la data declarării stării de urgenţă şi apoi obligaţiile ce pot face obiectul eşalonării la plată potrivit prezentului capitol.
    (8) Pe perioada eşalonării la plată acordată potrivit prezentului capitol, în scopul aplicării reducerii prevăzute la art. 181 alin. (2) lit. b) din Codul de procedură fiscală, penalităţile de nedeclarare cuprinse în certificatul de atestare fiscală se amână la plată prin decizie care se comunică debitorului odată cu decizia de eşalonare la plată. Prevederile art. 208 din Codul de procedură fiscală se aplică în mod corespunzător.

    ART. 4
    Condiţii de menţinere a valabilităţii eşalonării la plată
    (1) Eşalonarea la plată acordată pentru obligaţiile fiscale îşi menţine valabilitatea în următoarele condiţii:
    a) să se declare şi să se achite, potrivit legii, obligaţiile fiscale administrate de organul fiscal cu termene de plată începând cu data comunicării deciziei de eşalonare la plată, cu excepţia situaţiei în care debitorul a solicitat eşalonarea potrivit art. 5 alin. (2). Eşalonarea la plată îşi menţine valabilitatea şi dacă aceste obligaţii sunt declarate şi/sau achitate până la data de 25 a lunii următoare scadenţei prevăzute de lege inclusiv;
    b) să se achite, potrivit legii, obligaţiile fiscale stabilite de organul fiscal prin decizie, cu termene de plată începând cu data comunicării deciziei de eşalonare la plată, cu excepţia situaţiei în care debitorul a solicitat eşalonarea potrivit art. 5 alin. (2). Eşalonarea la plată îşi menţine valabilitatea şi dacă aceste obligaţii sunt achitate în cel mult 30 de zile de la termenul de plată prevăzut de lege;
    c) să se achite diferenţele de obligaţii fiscale rezultate din declaraţii rectificative în termen de cel mult 30 de zile de la data depunerii declaraţiei, cu excepţia situaţiei în care debitorul a solicitat eşalonarea potrivit art. 5 alin. (2);
    d) să se respecte cuantumul şi termenele de plată din graficul de eşalonare. Eşalonarea la plată îşi menţine valabilitatea şi dacă rata de eşalonare este achitată până la următorul termen de plată din graficul de eşalonare;
    e) să se achite obligaţiile fiscale administrate de organul fiscal, nestinse la data comunicării deciziei de eşalonare la plată şi care nu fac obiectul eşalonării la plată, în termen de cel mult 180 de zile de la data comunicării acestei decizii, cu excepţia situaţiei în care debitorul a solicitat eşalonarea potrivit art. 5 alin. (2);
    f) să se achite creanţele stabilite de alte organe decât organele fiscale şi transmise spre recuperare organelor fiscale, precum şi amenzile de orice fel, pentru care au fost comunicate somaţii după data comunicării deciziei de eşalonare la plată, în cel mult 180 de zile de la comunicarea somaţiei, cu excepţia situaţiei în care debitorul a solicitat eşalonarea potrivit art. 5 alin. (2);
    g) să achite obligaţiile fiscale rămase nestinse după soluţionarea deconturilor potrivit art. 190 alin. (5) din Codul de procedură fiscală, în cel mult 30 de zile de la data comunicării înştiinţării de plată, cu excepţia situaţiei în care debitorul a solicitat eşalonarea potrivit art. 5 alin. (2);
    h) să se achite, în termen de cel mult 30 de zile de la data comunicării înştiinţării de plată, obligaţiile fiscale stabilite în acte administrative fiscale ce au fost suspendate în condiţiile art. 14 sau 15 din Legea nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, şi pentru care suspendarea executării actului administrativ fiscal a încetat după data comunicării deciziei de eşalonare la plată, cu excepţia situaţiei în care debitorul a solicitat eşalonarea potrivit art. 5 alin. (2);
    i) să se achite, în termen de cel mult 30 de zile de la data comunicării înştiinţării de plată, obligaţiile fiscale stabilite de alte autorităţi a căror administrare a fost transferată organului fiscal după emiterea unei decizii de eşalonare la plată, cu excepţia situaţiei în care debitorul a solicitat eşalonarea potrivit art. 5 alin. (2);
    j) să achite sumele pentru care s-a stabilit răspunderea potrivit prevederilor legislaţiei privind insolvenţa şi/sau răspunderea solidară potrivit prevederilor art. 25 şi 26 din Codul de procedură fiscală, în cel mult 30 de zile de la data stabilirii răspunderii;
    k) să nu intre sub incidenţa uneia dintre situaţiile prevăzute la art. 1 alin. (8) lit. b) şi c);
    l) să se achite, în termen de cel mult 30 de zile de la data comunicării înştiinţării de plată, obligaţiile fiscale datorate de debitorii care fuzionează, potrivit legii, şi care nu beneficiază de eşalonarea la plată, cu excepţia situaţiei în care debitorul a solicitat eşalonarea potrivit art. 5 alin. (2).

    (2) În situaţia în care termenele prevăzute la alin. (1) se împlinesc după data finalizării eşalonării la plată, obligaţiile fiscale trebuie stinse până la data finalizării eşalonării la plată.
    (3) În situaţia în care sumele eşalonate la plată au fost stinse în totalitate şi au fost respectate condiţiile prevăzute la alin. (1), organul fiscal comunică debitorului decizia de finalizare a eşalonării la plată.

    ART. 5
    Modificarea deciziei de eşalonare la plată în perioada de valabilitate a eşalonării
    (1) Pe perioada de valabilitate a eşalonării, decizia de eşalonare la plată poate fi modificată la cererea debitorului prin includerea în eşalonare a următoarelor obligaţii fiscale cuprinse în certificatul de atestare fiscală emis de organul fiscal:
    a) obligaţiile fiscale de a căror plată depinde menţinerea valabilităţii eşalonării la plată, prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. a)-c), e)-i) şi l);
    b) obligaţiile fiscale exigibile la data comunicării deciziei de menţinere a valabilităţii eşalonării, prevăzute la art. 10 alin. (2), cu excepţia sumelor de natura celor prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. j).

    (2) Contribuabilul poate depune cel mult două cereri de modificare a deciziei de eşalonare la plată pe perioada de valabilitate a eşalonării la plată, la care poate anexa graficul de eşalonare cuprinzând cuantumul propus al ratelor de eşalonare. Pentru obligaţiile fiscale prevăzute la alin. (8) şi (9) şi la art. 4 alin. (1) lit. h) şi i) debitorul poate depune cererea de modificare a deciziei de eşalonare la plată ori de câte ori este necesar. Printr-o cerere se poate solicita modificarea deciziei de eşalonare la plată prin includerea tuturor obligaţiilor fiscale ce reprezintă condiţie de menţinere a valabilităţii eşalonării la plată la data depunerii cererii, cu excepţia celor pentru care art. 4 alin. (1) nu prevede posibilitatea debitorului de a solicita eşalonarea la plată.
    (3) Cererea se depune până la împlinirea termenului prevăzut la art. 4 alin. (1) lit. a)-c), e)-i) sau l), după caz, ori până la împlinirea termenului prevăzut la art. 10 alin. (2) şi se soluţionează de organul fiscal, în termen de 5 zile lucrătoare, prin decizie de modificare a deciziei de eşalonare la plată sau decizie de respingere, după caz.
    (4) Pentru obligaţiile fiscale prevăzute la alin. (1), includerea în eşalonare se efectuează cu menţinerea perioadei de eşalonare deja aprobate.
    (5) Prin excepţie de la dispoziţiile alin. (4), pentru obligaţiile fiscale prevăzute la alin. (1), precum şi pentru sumele rămase de plată din eşalonarea la plată în derulare, la cererea debitorului, se poate aproba şi o altă perioadă de eşalonare, dar care nu poate depăşi perioada prevăzută la art. 1 alin. (1).
    (6) Cuantumul şi termenele de plată ale noilor rate de eşalonare se stabilesc prin grafice de eşalonare care fac parte integrantă din decizia de modificare a deciziei de eşalonare la plată.
    (7) În situaţia în care cererea de modificare a deciziei de eşalonare la plată se respinge, debitorul are obligaţia să plătească sumele prevăzute la alin. (1) în termen de 30 de zile de la data comunicării deciziei de respingere.
    (8) În situaţia în care pe perioada de valabilitate a înlesnirii debitorul obţine o suspendare a executării actului administrativ fiscal în care sunt individualizate creanţe fiscale ce fac obiectul eşalonării la plată, decizia de eşalonare la plată se modifică, la cererea debitorului.
    (9) În situaţia în care pe perioada de valabilitate a eşalonării se desfiinţează sau se anulează, în tot sau în parte, actul administrativ fiscal în care sunt individualizate creanţe fiscale ce fac obiectul eşalonării la plată, decizia de eşalonare la plată se modifică în mod corespunzător, la cererea debitorului.
    (10) Prevederile prezentului articol sunt aplicabile în mod corespunzător şi pentru obligaţiile fiscale ale unui debitor care nu beneficiază de eşalonare la plată şi fuzionează, potrivit legii, cu un alt debitor care beneficiază de eşalonarea la plată.

    ART. 6
    Renunţarea la eşalonarea la plată
    (1) Debitorul poate renunţa la eşalonarea la plată pe perioada de valabilitate a acesteia, prin depunerea unei cereri de renunţare la eşalonare.
    (2) În cazul renunţării la eşalonare, debitorul trebuie să achite obligaţiile fiscale rămase din eşalonare până la data la care intervine pierderea valabilităţii eşalonării la plată. Prevederile art. 4 alin. (3) sunt aplicabile în mod corespunzător.
    (3) În cazul nerespectării obligaţiei prevăzute la alin. (2), sunt aplicabile prevederile referitoare la pierderea valabilităţii eşalonării la plată.

    ART. 7
    Dobânzi şi penalităţi de întârziere
    (1) Pe perioada pentru care au fost acordate eşalonări la plată, începând cu data de 26 decembrie 2020, pentru obligaţiile fiscale eşalonate la plată, cu excepţia celor prevăzute la art. 173 alin. (2) din Codul de procedură fiscală, se datorează şi se calculează dobânzi. Nivelul dobânzii este de 0,01% pentru fiecare zi de întârziere.
    (2) Dobânzile se datorează şi se calculează pentru fiecare rată din graficul de eşalonare la plată începând cu data emiterii deciziei de eşalonare la plată şi până la termenul de plată din grafic sau până la data achitării ratei potrivit art. 4 alin. (1) lit. d), după caz.
    (3) Dobânzile datorate şi calculate în cazul achitării cu întârziere a ratei potrivit art. 4 alin. (1) lit. d) se comunică prin decizie referitoare la obligaţiile de plată accesorii şi se achită potrivit prevederilor art. 156 alin. (1) din Codul de procedură fiscală.
    (4) Penalitatea de întârziere prevăzută la art. 176 din Codul de procedură fiscală se calculează până la data emiterii deciziei de eşalonare la plată.
    (5) Pentru obligaţiile bugetare stabilite de alte organe şi transmise spre recuperare organului fiscal, potrivit legii, şi pentru care legislaţia specifică prevede un alt regim privind calculul dobânzilor, sunt aplicabile prevederile legislaţiei specifice.

    ART. 8
    Penalitate
    (1) Pentru rata de eşalonare la plată achitată cu întârziere până la următorul termen de plată din graficul de eşalonare, potrivit art. 4 alin. (1) lit. d), precum şi pentru diferenţele de obligaţii fiscale marcate şi rămase nestinse după soluţionarea deconturilor cu sumă negativă de TVA cu opţiune de rambursare, potrivit art. 190 alin. (5) din Codul de procedură fiscală, se percepe o penalitate care i se comunică debitorului prin decizie referitoare la obligaţiile de plată accesorii şi se achită potrivit prevederilor art. 156 alin. (1) din Codul de procedură fiscală.
    (2) Nivelul penalităţii este de 5% din:
    a) suma rămasă nestinsă din rata de eşalonare, reprezentând obligaţii fiscale principale şi/sau obligaţii fiscale accesorii eşalonate la plată, inclusiv dobânzile datorate pe perioada eşalonării la plată, după caz;
    b) diferenţele de obligaţii fiscale marcate şi rămase nestinse după soluţionarea deconturilor cu sumă negativă de TVA cu opţiune de rambursare.

    (3) Penalitatea se face venit la bugetul de stat.

    ART. 9
    Pierderea valabilităţii eşalonării la plată şi consecinţele pierderii acesteia
    (1) Eşalonarea la plată îşi pierde valabilitatea la data la care nu sunt respectate dispoziţiile art. 4 alin. (1) şi art. 5 alin. (7). Organul fiscal emite o decizie de constatare a pierderii valabilităţii eşalonării la plată care se comunică debitorului.
    (2) Pierderea valabilităţii eşalonării la plată atrage începerea sau continuarea, după caz, a executării silite pentru întreaga sumă nestinsă.
    (3) În cazul pierderii valabilităţii eşalonării la plată, pentru sumele rămase de plată din eşalonarea la plată acordată de organul fiscal, reprezentând obligaţii fiscale principale şi/sau obligaţii fiscale accesorii eşalonate la plată, se datorează o penalitate de 5%. Prevederile art. 8 alin. (1) şi (3) se aplică în mod corespunzător.
    (4) Prevederile alin. (3) nu sunt aplicabile pentru obligaţiile fiscale principale eşalonate la plată şi pentru care se datorează penalitate de nedeclarare potrivit art. 181 din Codul de procedură fiscală. În cazul pierderii valabilităţii eşalonării la plată, pentru aceste obligaţii fiscale se datorează penalitatea de nedeclarare prevăzută de art. 181 alin. (1) din Codul de procedură fiscală.
    (5) În cazul pierderii valabilităţii eşalonării la plată acordate de organul fiscal, pentru obligaţiile fiscale principale rămase de plată din eşalonarea la plată acordată, se datorează de la data emiterii deciziei de eşalonare la plată dobânzi potrivit art. 174 din Codul de procedură fiscală.

    ART. 10
    Menţinerea eşalonării la plată
    (1) Debitorul poate solicita organului fiscal menţinerea unei eşalonări a cărei valabilitate a fost pierdută din cauza nerespectării condiţiilor prevăzute la alin. (2), precum şi la art. 4 alin. (1) lit. a)-j) şi l), de două ori pe perioada de valabilitate a eşalonării la plată, dacă depune o cerere în acest scop, înainte de stingerea în totalitate a obligaţiilor fiscale care au făcut obiectul eşalonării la plată. Cererea se soluţionează, în termen de 5 zile lucrătoare, prin emiterea unei decizii de menţinere a valabilităţii eşalonării, cu păstrarea perioadei de eşalonare aprobate iniţial.
    (2) Pentru menţinerea valabilităţii eşalonării, debitorul are obligaţia să achite obligaţiile fiscale exigibile la data comunicării deciziei de menţinere a valabilităţii eşalonării, cu excepţia celor care au făcut obiectul eşalonării a cărei valabilitate a fost pierdută, în termen de 90 de zile de la data comunicării deciziei. Prevederile art. 4 sunt aplicabile în mod corespunzător.

    ART. 11
    Suspendarea executării silite
    (1) Pentru sumele care fac obiectul eşalonării la plată a obligaţiilor fiscale, precum şi pentru obligaţiile prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. a)-c), e)-j) şi l) nu începe sau se suspendă, după caz, procedura de executare silită, de la data comunicării deciziei de eşalonare la plată. În cazul obligaţiilor prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. f) executarea silită se suspendă după comunicarea somaţiei.
    (2) Odată cu comunicarea deciziei de eşalonare la plată către debitor, organele fiscale comunică, în scris, instituţiilor de credit la care debitorul are deschise conturile bancare şi/sau terţilor popriţi care deţin/datorează sume de bani debitorului, măsura de suspendare a executării silite prin poprire.
    (3) În cazul prevăzut la alin. (2), suspendarea executării silite prin poprire bancară are ca efect încetarea indisponibilizării sumelor viitoare provenite din încasările zilnice în conturile în lei şi în valută, începând cu data şi ora comunicării către instituţiile de credit, a adresei de suspendare a executării silite prin poprire.
    (4) Sumele existente în cont la data şi ora comunicării adresei de suspendare a executării silite rămân indisponibilizate, debitorul putând dispune de acestea numai pentru efectuarea de plăţi în scopul:
    a) achitării obligaţiilor administrate de organele fiscale de care depinde menţinerea valabilităţii eşalonării la plată;
    b) achitării drepturilor salariale.

    (5) În cazul terţilor popriţi, suspendarea executării silite are ca efect încetarea indisponibilizării sumelor datorate de aceştia debitorului, atât a celor prezente, cât şi a celor viitoare, până la o nouă comunicare din partea organului fiscal privind continuarea măsurilor de executare silită prin poprire.
    (6) Măsurile de executare silită începute asupra bunurilor mobile şi/sau imobile proprietate a debitorului se suspendă de la data comunicării deciziei de eşalonare la plată.

    ART. 12
    Prevederi speciale aplicabile debitorilor care au în derulare înlesniri la plată
    (1) Debitorii care la data depunerii cererii de eşalonare la plată potrivit prezentului capitol au în derulare eşalonări la plată acordate potrivit Codului de procedură fiscală pot beneficia de înlesniri la plată potrivit prezentului capitol.
    (2) În baza cererii depuse de către debitori, organul fiscal emite, după caz, decizie de acordare a eşalonării la plată pentru obligaţiile fiscale prevăzute la art. 1 alin. (1) şi (11) sau decizie de respingere.
    (3) Prevederile art. 165 alin. (4) din Codul de procedură fiscală se aplică în mod corespunzător în ceea ce priveşte ordinea de stingere a obligaţiilor fiscale. Dacă suma plătită de către debitor nu este suficientă pentru a stinge ratele din cele două grafice de eşalonare la plată, atunci se stinge, cu prioritate, rata aferentă celei mai vechi decizii de eşalonare la plată.
    (4) Obligaţiile fiscale principale şi accesorii rămase de plată din eşalonările la plată şi/sau amânările la plată, după caz, a căror valabilitate a fost pierdută potrivit prezentului capitol ori potrivit art. 199 alin. (1) şi art. 208 alin. (4) din Codul de procedură fiscală, în scopul încadrării în condiţiile de menţinere a valabilităţii eşalonării la plată, sunt exigibile şi au termen de plată la data pierderii valabilităţii înlesnirilor la plată, respectiv data comunicării deciziei de constatare a pierderii valabilităţii eşalonării la plată a obligaţiilor fiscale, precum şi, după caz, a deciziei de pierdere a valabilităţii amânării la plată a penalităţilor de nedeclarare.
    (5) Pentru debitorii care au obţinut o eşalonare la plată conform Codului de procedură fiscală şi solicită înlesniri la plată potrivit prezentului capitol, condiţia prevăzută la art. XIII alin. (2) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 48/2020 privind unele măsuri financiar-fiscale, cu modificările ulterioare, se consideră îndeplinită dacă debitorii depun cererea de eşalonare la plată potrivit prezentului capitol, în termen de 30 de zile de la încetarea termenului prevăzut la art. XIII alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 48/2020, cu modificările ulterioare, astfel cum a fost prorogat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2020 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 6/2019 privind instituirea unor facilităţi fiscale, precum şi pentru modificarea altor acte normative, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 114/2020 şi prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2020 privind unele măsuri fiscale, modificarea unor acte normative şi prorogarea unor termene.

    ART. 13
    Acte normative de aplicare
    Procedura de acordare a eşalonării la plată de către organul fiscal central se aprobă prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală în termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

    CAP. II
    Alte măsuri fiscale
    ART. 14
    (1) Contribuabilii obligaţi la plata impozitului specific unor activităţi, potrivit Legii nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activităţi, cu completările ulterioare, în anul 2020, nu datorează impozit specific pentru perioada cuprinsă între data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă şi 31 decembrie 2020 inclusiv.
    (2) Pentru aplicarea prevederilor alin. (1) contribuabilii recalculează, în mod corespunzător, impozitul specific stabilit potrivit Legii nr. 170/2016, cu completările ulterioare, aferent anului 2020, prin împărţirea impozitului specific anual la 365 de zile calendaristice şi înmulţirea valorii rezultate cu numărul de zile obţinut prin scăderea din numărul de 365 de zile calendaristice a numărului de zile aferent perioadei prevăzute la alin. (1) şi a numărului de 90 de zile calendaristice prevăzut la art. I din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2020.
    (3) Contribuabilii care intră sub incidenţa prevederilor art. IX din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 48/2020 privind unele măsuri financiar-fiscale, cu modificările ulterioare, pentru recalcularea impozitului specific anual potrivit alin. (2), scad şi perioada în care au întrerupt activitatea, total sau parţial, ca urmare a stării de urgenţă.
    (4) Contribuabilii care, până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, au depus declaraţia privind impozitul specific aferentă semestrului I al anului 2020, aplică prevederile alin. (1)-(3), prin depunerea unei declaraţii rectificative.

    ART. 15
    (1) În anul 2020, în cazul contribuabililor plătitori de impozit pe clădiri/taxă pe clădiri potrivit art. 462 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, consiliile locale, respectiv Consiliul General al Municipiului Bucureşti pot adopta hotărâri până la data de 2 decembrie 2020 privind:
    a) reducerea impozitului anual pe clădiri cu o cotă de până la 50%, pentru clădirile nerezidenţiale, aflate în proprietatea persoanelor fizice sau juridice, folosite pentru activitatea economică proprie a acestora sau date în folosinţă printr-un contract de închiriere, comodat sau prin alt tip de contract pentru desfăşurarea unor activităţi economice către alte persoane fizice sau juridice, după caz, dacă în perioada pentru care s-a instituit starea de urgenţă şi/sau alertă, ca urmare a efectelor epidemiei coronavirusului SARS-CoV-2, proprietarii sau utilizatorii clădirilor au fost obligaţi, potrivit legii, să îşi întrerupă total activitatea economică sau deţin certificatul pentru situaţii de urgenţă emis de Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri prin care se certifică întreruperea parţială a activităţii economice;
    b) scutirea de la plata taxei lunare pe clădiri datorate de către concesionari, locatari, titularii dreptului de administrare sau de folosinţă a unei clădiri proprietatea publică sau privată a statului ori a unităţilor administrativ-teritoriale, după caz, dacă în perioada pentru care s-a instituit starea de urgenţă şi/sau alertă ca urmare a efectelor epidemiei coronavirusului SARS-CoV-2, utilizatorii clădirilor au fost obligaţi, potrivit legii, să îşi întrerupă total activitatea economică.

    (2) În situaţia în care autorităţile administraţiei publice locale competente adoptă hotărâri de acordare a reducerii impozitului pe clădirile nerezidenţiale, pentru a beneficia de prevederile alin. (1) lit. a), proprietarii clădirilor au obligaţia ca, până la data de 21 decembrie 2020 inclusiv, să depună la organul fiscal local în a cărui rază teritorială de competenţă se află clădirea o cerere de acordare a reducerii însoţită de o declaraţie pe propria răspundere.
    (3) Proprietarii care deţin clădiri nerezidenţiale utilizate pentru activitatea economică proprie, în declaraţia pe propria răspundere prevăzută la alin. (2), vor menţiona fie întreruperea totală a activităţii economice proprii stabilită conform prevederilor legale, fie întreruperea parţială a activităţii economice.
    (4) Proprietarii care şi-au întrerupt parţial activitatea anexează la cererea prevăzută la alin. (2) o copie a certificatului pentru situaţii de urgenţă emis de Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri.
    (5) În cazul proprietarilor care deţin clădiri nerezidenţiale date în folosinţă pentru desfăşurarea unor activităţi economice către alte persoane fizice sau juridice, pe perioada în care s-a instituit starea de urgenţă şi/sau alertă, din declaraţia pe propria răspundere prevăzută la alin. (2) trebuie să reiasă că aceştia se regăsesc concomitent în următoarele situaţii:
    a) au renunţat la cel puţin 50% din dreptul de a încasa contravaloarea chiriei, redevenţei sau altă formă de utilizare a clădirii, stabilită conform prevederilor contractuale, pe perioada pentru care s-a instituit starea de urgenţă şi/sau alertă;
    b) cel puţin 50% din suprafeţele totale deţinute şi afectate ale activităţilor economice nu au fost utilizate, ca urmare a faptului că titularii dreptului de folosinţă a clădirilor respective au fost obligaţi, potrivit legii, să îşi întrerupă total şi/sau parţial activitatea economică.

    (6) Pentru încadrarea în situaţia prevăzută la alin. (5) lit. b) proprietarii care deţin clădiri nerezidenţiale verifică dacă cel puţin 50% din suprafaţa totală deţinută şi dată în folosinţă pentru desfăşurarea unor activităţi economice către alte persoane fizice sau juridice este afectată de întreruperea totală şi/sau parţială a activităţii acestora.
    (7) Proprietarii care deţin clădiri nerezidenţiale date în folosinţă pentru desfăşurarea unor activităţi economice către alte persoane fizice sau juridice, la cererea prevăzută la alin. (2) vor anexa declaraţia pe propria răspundere din care rezultă încadrarea cumulativă în situaţiile prevăzute la alin. (5) lit. a) şi b), însoţită de declaraţiile pe propria răspundere ale utilizatorilor cu privire la întreruperea totală a activităţii economice a acestora şi/sau de certificatele pentru situaţii de urgenţă emise de Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri în cazul utilizatorilor care şi-au întrerupt parţial activitatea economică, după caz.
    (8) În cazul în care persoanele prevăzute la alin. (1) lit. a) au plătit impozitul anual pe clădiri datorat pentru anul 2020, până la data de 30 septembrie 2020, acestea pot solicita restituirea diferenţei de impozit, în termenul de prescripţie a dreptului de a cere restituirea, în conformitate cu prevederile Codului de procedură fiscală.
    (9) În situaţia în care autorităţile administraţiei publice locale competente adoptă hotărâri de acordare a scutirii de la plata taxei pe clădiri, pentru a beneficia de prevederile alin. (1) lit. b), concesionarii, locatarii, titularii dreptului de administrare sau de folosinţă a unei clădiri proprietate publică sau privată a statului ori a unităţilor administrativ-teritoriale, după caz, au obligaţia ca până la data de 21 decembrie 2020 inclusiv să depună la organul fiscal local în a cărei rază teritorială de competenţă se află clădirea o cerere de acordare a scutirii, însoţită de o declaraţie pe propria răspundere. În declaraţia pe propria răspundere contribuabilii vor menţiona prevederile legale potrivit cărora au avut obligaţia întreruperii totale a activităţii proprii, pe perioada instituirii stării de urgenţă şi/sau alertă.
    (10) În cazul în care persoanele prevăzute la alin. (1) lit. b) au plătit taxa lunară pe clădiri datorată pentru perioada în care s-a instituit starea de urgenţă şi/sau alertă, acestea pot solicita restituirea taxei, în termenul de prescripţie a dreptului de a cere restituirea, în conformitate cu prevederile Codului de procedură fiscală.
    (11) În cazul contribuabililor care au beneficiat de prevederile alin. (1) lit. a), impozitul anual pe clădiri se calculează prin aplicarea cotei de reducere, asupra impozitului anual datorat pentru anul 2020.

    ART. 16
    Aplicarea dispoziţiilor art. 10 lit. ff), precum şi cele ale art. 11 alin. (1) lit. j) pentru săvârşirea faptei prevăzute la art. 10 lit. ff) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 21 ianuarie 2005, cu modificările şi completările ulterioare, se suspendă până la data de 31 decembrie 2020.

    ART. 17
    Prevederile art. II din Legea nr. 145/2018 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 18/2018 privind adoptarea unor măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 din 22 iunie 2018, cu modificările şi completările ulterioare, sunt aplicabile şi în contextul pregătirii, organizării şi desfăşurării Turneului final al Campionatului European de Fotbal 2020 amânat.

    CAP. III
    Modificarea şi completarea unor acte normative
    ART. 18
    Alineatele (2)-(4) ale articolului 85 din Legea nr. 162/2017 privind auditul statutar al situaţiilor financiare anuale şi al situaţiilor financiare anuale consolidate şi de modificare a unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 548 din 12 iulie 2017, se modifică şi vor avea următorul cuprins:
    "(2) Veniturile proprii ale ASPAAS reprezintă contribuţii ale CAFR. Contribuţia CAFR reprezintă 30% din cheltuielile curente şi de capital ale ASPAAS realizate în ultimul exerciţiu bugetar cunoscut la data elaborării proiectului legii bugetare anuale.
(3) Plata contribuţiei prevăzute la alin. (2) se efectuează în două tranşe semestriale, în baza înştiinţării de plată emise de ASPAAS, întocmită în baza bugetului aprobat. Înştiinţarea de plată se supune dispoziţiilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare.
(4) Procedura de administrare a contribuţiei CAFR şi termenele de plată se stabilesc prin ordin al preşedintelui ASPAAS."


    ART. 19
    Ordonanţa Guvernului nr. 6/2019 privind instituirea unor facilităţi fiscale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 648 din 5 august 2019, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:
    1. La articolului 3, alineatul (1) va avea următorul cuprins:
    "(1) Debitorul care doreşte să îşi restructureze obligaţiile bugetare, potrivit prezentului capitol, are obligaţia de a notifica organul fiscal competent cu privire la intenţia sa în perioada 8 august-31 octombrie 2019 şi în perioada 1 februarie-30 septembrie 2020, precum şi în perioada 1 noiembrie 2020- 31 martie 2021, sub sancţiunea decăderii din dreptul de a mai beneficia de restructurarea obligaţiilor bugetare, şi se adresează unui expert independent în vederea întocmirii unui plan de restructurare şi a testului creditorului privat prudent."

    2. La articolul 22, alineatul (1) va avea următorul cuprins:
    "ART. 22
    (1) Solicitarea de restructurare prevăzută la art. 5 se poate depune până la data de 30 iunie 2021, sub sancţiunea decăderii."



    ART. 20
    Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015, cu modificările şi completările ulterioare, se completează după cum urmează:
    1. La articolul 68, după alineatul (4^1) se introduce un nou alineat, alineatul (4^2), cu următorul cuprins:
    "(4^2) Sunt cheltuieli deductibile contravaloarea testelor medicale de diagnosticare a infecţiei COVID-19 efectuate pentru contribuabil, cu scopul depistării şi prevenirii răspândirii coronavirusului SARS-CoV-2, pentru asigurarea desfăşurării activităţii, individual sau într-o formă de asociere, pe perioada instituirii stării de urgenţă sau de alertă, potrivit legii."

    2. La articolul 76 alineatul (4), după litera u) se introduce o nouă literă, litera v), cu următorul cuprins:
    "v) contravaloarea cheltuielilor suportate de angajator/plătitor cu efectuarea testelor medicale de diagnosticare a infecţiei COVID-19, din iniţiativa acestuia, pentru persoanele fizice care realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor, în scopul depistării şi prevenirii răspândirii coronavirusului SARS-CoV-2, pentru asigurarea desfăşurării activităţii în condiţii de securitate şi sănătate în muncă, pe perioada instituirii stării de urgenţă sau de alertă, potrivit legii."

    3. La articolul 142, după litera u) se introduce o nouă literă, litera v), cu următorul cuprins:
    "v) contravaloarea cheltuielilor suportate de angajator/plătitor cu efectuarea testelor medicale de diagnosticare a infecţiei COVID-19, din iniţiativa acestuia, pentru persoanele fizice care realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor, în scopul depistării şi prevenirii răspândirii coronavirusului SARS-CoV-2, pentru asigurarea desfăşurării activităţii în condiţii de securitate şi sănătate în muncă, pe perioada instituirii stării de urgenţă sau de alertă, potrivit legii."



    ART. 21
    Prin derogare de la prevederile art. 4 din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, prevederile art. 20 se aplică începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

    ART. 22
    După alineatul (2) al articolului 7^2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2016 privind unele măsuri financiare în vederea finalizării proiectelor finanţate din fondurile Uniunii Europene aferente perioadei de programare 2007-2013, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 225 din 25 martie 2016, aprobată cu completări prin Legea nr. 124/2016, se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:
    "(3) Disponibilităţile rămase la sfârşitul anului în contul prevăzut la alin. (1) se reportează în anul următor şi se utilizează cu aceeaşi destinaţie."


    ART. 23
    Prin derogare de la prevederile art. 23 alin. (2) din Legea responsabilităţii fiscal-bugetare nr. 69/2010, republicată, şi de la prevederile art. 6 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, în anul 2020 se pot aproba mai mult de două rectificări bugetare.

    ART. 24
    (1) Termenul prevăzut la art. VII alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 29/2020 privind unele măsuri economice şi fiscal-bugetare, cu modificările ulterioare, precum şi termenul prevăzut la art. XIII alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 48/2020 privind unele măsuri financiar-fiscale, cu modificările ulterioare, astfel cum au fost prorogate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2020 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 6/2019 privind instituirea unor facilităţi fiscale, precum şi pentru modificarea altor acte normative, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 114/2020, precum şi prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2020 privind unele măsuri fiscale, modificarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, se prorogă până la data de 25 decembrie 2020 inclusiv.
    (2) Termenul prevăzut la art. XIII alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 48/2020, cu modificările ulterioare, cu privire la aplicarea prevederilor dispoziţiilor art. XI din acelaşi act normativ, prorogat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2020, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 114/2020 şi prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2020, se prorogă până la data de 25 ianuarie 2021 inclusiv.



                    PRIM-MINISTRU
                    LUDOVIC ORBAN
                    Contrasemnează:
                    Ministrul finanţelor publice,
                    Vasile-Florin Cîţu
                    Ministrul lucrărilor publice, dezvoltării şi administraţiei,
                    Ion Ştefan
                    Ministrul economiei, energiei şi mediului de afaceri,
                    Virgil-Daniel Popescu
                    p. Ministrul tineretului şi sportului,
                    Dragoş-Florin Coman,
                    secretar de stat

    Bucureşti, 22 octombrie 2020.
    Nr. 181.
    ----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016