Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 163 din 29 noiembrie 2022  pentru completarea cadrului legal de promovare a utilizării energiei din surse regenerabile,  precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 163 din 29 noiembrie 2022 pentru completarea cadrului legal de promovare a utilizării energiei din surse regenerabile, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative

EMITENT: Guvernul
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 1165 din 6 decembrie 2022
    Având în vedere angajamentele şi termenele asumate de România în raport cu instituţiile Uniunii Europene, precum şi riscul de sesizare a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene în cauza 2021/0333 - procedură de infringement având ca obiect netranspunerea în termen a Directivei (UE) 2018/2001 a Parlamentului European şi a Consiliului din 11 decembrie 2018 (reformare) privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, înaintată autorităţilor române,
    faptul că, potrivit art. 288 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, directiva, ca act juridic al Uniunii Europene, este obligatorie pentru fiecare stat membru cu privire la rezultatul care trebuie atins,
    faptul că, prin Directiva (UE) 2018/2001, au fost impuse obligaţii statelor membre, care trebuie să ia în considerare nivelul de ambiţie prevăzut în Acordul de la Paris, precum şi progresele tehnologice, inclusiv reducerea costurilor investiţiilor în energia din surse regenerabile,
    faptul că, potrivit Directivei (UE) 2018/2001, s-a instituit un obiectiv obligatoriu la nivelul Uniunii Europene care să urmărească o pondere de cel puţin 32% a energiei din surse regenerabile în consumul final brut, obiectiv pentru a cărui îndeplinire este necesară încurajarea în continuare a dezvoltării de tehnologii de producere a energiei din surse regenerabile şi implicit conferirea de stabilitate şi predictibilitate investitorilor în domeniu,
    faptul că adoptarea prezentei ordonanţe de urgenţă a Guvernului contribuie la îndeplinirea obiectivelor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră în modul cel mai rentabil şi în conformitate cu specificităţile României, cu mixul energetic şi cu potenţialul de producere a energiei din surse regenerabile,
    faptul că prin Planul naţional de redresare şi rezilienţă al României, denumit în continuare PNRR, se are în vedere implementarea măsurii de investiţii I.1 - Noi capacităţi de producere a energiei electrice din surse regenerabile, măsură pentru care a fost deja lansat apelul de proiecte pentru producerea de energie din surse regenerabile, cu termen de finalizare a investiţiilor, respectiv conectare la reţea luna iunie 2024,
    întrucât este avută în vedere realizarea de capacităţi de producere a energiei electrice cu o putere instalată de 950 MW din surse regenerabile - energie eoliană şi solară sau volumul maxim compatibil cu licitaţia organizată în condiţii concurenţiale, date în funcţiune şi conectate la reţea, conform jalonului 124, componenta C6. Energie, derularea unor asemenea proceduri de licitaţii publice şi finalizarea realizării acestor investiţii până în anul 2024 presupun asigurarea unui cadru legal adecvat,
    având în vedere faptul că sectorul energetic este unul strategic şi de interes naţional, existând oportunitatea implementării investiţiilor finanţate din PNRR şi din Fondul pentru modernizare, astfel încât se impune ca autorităţile cu atribuţii în emiterea de autorizaţii şi avize să trateze cu prioritate toate aceste investiţii, ce trebuie realizate în cadrul unor calendare bine delimitate. În lipsa aprobării prezentei ordonanţe de urgenţă a Guvernului, aceste termene nu vor putea fi respectate, cu o posibilă consecinţă directă nerealizarea jaloanelor/ţintelor asumate.
    Întrucât creşterea producţiei de energie prin dezvoltarea şi implementarea de instalaţii de energie din surse regenerabile este vitală pentru ca Uniunea Europeană să îşi poată atinge obiectivul pentru 2030 privind energia din surse regenerabile şi pentru a facilita atingerea obiectivului Uniunii Europene pentru 2030 privind reducerea cu cel puţin 55% a emisiilor de gaze cu efect de seră, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/1.119 al Parlamentului European şi al Consiliului din 30 iunie 2021 de instituire a cadrului pentru realizarea neutralităţii climatice şi de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 401/2009 şi (UE) 2018/1999,
    faptul că, potrivit Recomandării Comisiei Europene din 18 mai 2022, creşterea rapidă a ponderii energiei din surse regenerabile este crucială pentru abordarea problemei preţurilor ridicate la energie,
    deoarece implementarea accelerată a energiei din surse regenerabile va reduce dependenţa Uniunii Europene de combustibilii fosili, care sunt în cea mai mare parte importaţi la nivelul Uniunii Europene,
    faptul că aprobarea completării cadrului legal necesar pentru promovarea utilizării energiei din surse regenerabile pentru perioada 2021-2030 capătă un caracter de urgenţă excepţional în condiţiile în care termenul-limită în vederea transpunerii în legislaţia naţională a prevederilor Directivei (UE) 2018/2001 a fost depăşit şi elementele enumerate vizează interesul economic în sectorul energetic şi constituie o situaţie extraordinară care impune modificarea şi completarea de urgenţă a legislaţiei naţionale,
    faptul că neadoptarea în regim de urgenţă a actului normativ are un impact major asupra îndeplinirii obiectivelor naţionale privind energia regenerabilă prevăzute în Planul naţional integrat pentru energie şi schimbări climatice, a căror îndeplinire trebuie raportată în cadrul rapoartelor intermediare privind energia şi clima, în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) 2018/1.999 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 decembrie 2018 privind guvernanţa uniunii energetice şi a acţiunilor climatice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 663/2009 şi (CE) nr. 715/2009 ale Parlamentului European şi ale Consiliului, a Directivelor 94/22/CE, 98/70/CE, 2009/31/CE, 2009/73/CE, 2010/31/UE, 2012/27/UE şi 2013/30/UE ale Parlamentului European şi ale Consiliului, a Directivelor 2009/119/CE şi (UE) 2015/652 ale Consiliului şi de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului, cu implicaţii în toate sectoarele de producere şi utilizare a energiei din surse regenerabile,
    având în vedere că neadoptarea în regim de urgenţă a actului normativ conduce la afectarea stabilităţii mediului de afaceri, cu impact major asupra dezvoltării investiţiilor în domeniul producerii de energie din surse regenerabile în România,
    având în vedere complexitatea actului normativ şi faptul că, după aprobarea acestuia, Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei va trebui să modifice şi să completeze legislaţia secundară, în conformitate cu prevederile acestui act normativ, iar întârzierea adoptării acestor modificări va avea un impact major asupra implementării componentei 6 - Energie prevăzute în PNRR,
    faptul că, printre aspectele care necesită reglementări imediate, atât de natură primară, cât şi secundară, sunt: schemele de sprijin şi calculul ponderii energiei din surse regenerabile, comunităţile de energie din surse regenerabile, garanţiile de origine pentru energia produsă din surse regenerabile de energie, stabilirea punctului unic de contact în vederea simplificării procedurilor administrative, metodologia privind calculul emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din producţia şi utilizarea de combustibili pentru transporturi, biocombustibili şi biolichide, mecanisme de cooperare,
    impactul Directivei (UE) 2018/2001, respectiv transpunerea acesteia într-un act normativ naţional, este multisectorial cu implicaţii asupra ţintei şi obiectivelor din Planul naţional integrat în domeniul energiei şi schimbărilor climatice 2021-2030 (PNIESC) şi PNRR prin asigurarea cadrului legal, pentru reformele 1, 3, 4 şi 6, precum şi a investiţiilor ce vizează aceste aspecte,
    ţinând cont de contextul geopolitic actual care a generat necesitatea reorientării politicii energetice europene exprimate prin Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - „Planul REPowerEU“ (COM (2022) 230 final) din data de 18 mai 2022, există necesitatea identificării de către statele membre a tuturor opţiunilor alternative pentru gazul rusesc, care să conducă pe termen lung la independenţa energetică a Europei, la rezolvarea crizei economice generate şi la protecţia mediului, printre aceste opţiuni, creşterea şi înlocuirea capacităţilor jucând un rol deosebit de important.
    ţinând cont de contextul discuţiilor actuale derulate la nivelul Comisiei Europene, privind revizuirea Directivei (UE) 2018/2001 şi creşterea ambiţioasă a ţintei pentru energia din surse regenerabile la 45%, în lipsa reglementării unitare a cadrului necesar realizării investiţiilor în energie sigură, curată, sustenabilă, competitivă şi la preţuri accesibile, consecinţele negative ale contextului existent în domeniul energetic pentru România se vor agrava, cu impact asupra tuturor sectoarelor de activitate socioeconomică, dintre care enumerăm câteva care necesită atenţie imediată:
    - Reglementarea criteriilor de durabilitate conform noilor reglementări europene pentru combustibili proveniţi din biomasă:
    a) stabilirea procedurii de notificare simplă pentru racordările la reţea ale instalaţiilor;
    b) prosumatorii şi comunităţile de energie din surse regenerabile;
    c) adoptarea pe scară largă a utilizării energiei din surse regenerabile în sectorul transporturilor;
    d) utilizarea pe scară largă a energiei din surse regenerabile în sectorul încălzirii şi răcirii etc.


    Prezenta ordonanţă de urgenţă, prin amendamentele propuse, se circumscrie elementelor de obiectivitate a condiţiilor extrinseci de constituţionalitate şi nu afectează regimul instituţiilor fundamentale ale statului. Scopul principal al actului normativ este de a reglementa nevoile atât ale cetăţenilor, cât şi ale mediului privat prin alinierea politicilor naţionale cu cele europene şi accesarea de fonduri europene pentru viitoarele investiţii în sectorul producerii de energie din surse regenerabile.
    Luând în considerare faptul că, în conformitate cu dispoziţiile art. 148 alin. (4) din Constituţia României, republicată, autorităţile statului român s-au angajat să garanteze aducerea la îndeplinire a obligaţiilor rezultate din actul aderării, este necesar să se modifice şi completeze dispoziţiile Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, conform prezentei ordonanţe de urgenţă a Guvernului, precum şi asigurarea transpunerii corecte şi complete a prevederilor directivei anterior menţionate,
    având în vedere faptul că toate aceste elemente vizează interesul public şi constituie o situaţie extraordinară a cărei reglementare nu poate fi amânată,
    în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,
    Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.
    CAP. I
    Completarea cadrului legal de promovare a utilizării energiei din surse regenerabile
    ART. 1
    Prezenta ordonanţă de urgenţă completează cadrul legal stabilit prin Legea nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, necesar promovării energiei din surse regenerabile prin stabilirea normelor referitoare la:
    a) sprijinul financiar pentru energia electrică din surse regenerabile;
    b) autoconsumul acestui tip de energie electrică;
    c) utilizarea energiei din surse regenerabile în sectorul încălzirii şi răcirii şi în cel al transporturilor;
    d) cooperarea regională între România şi statele membre şi ţări terţe;
    e) garanţiile de origine pentru energia din surse regenerabile;
    f) procedurile administrative aplicabile, reglementări şi coduri;
    g) informarea şi instruirea atât a factorilor relevanţi, cât şi a consumatorilor cu privire la aspectele practice, inclusiv tehnice şi financiare, ale dezvoltării şi utilizării energiei din surse regenerabile;
    h) criteriile de durabilitate şi de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru biocombustibili, biolichide şi combustibilii din biomasă.


    ART. 2
    În înţelesul prezentei ordonanţe de urgenţă, termenii şi expresiile de mai jos se definesc după cum urmează:
    1. „energie din surse regenerabile“ sau „energie regenerabilă“ definită în conformitate cu art. 3 pct. 43 din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare;
    2. „energie ambientală“ înseamnă energie termică prezentă în mod natural şi energie acumulată în mediu în zone determinate, care poate fi stocată în aerul înconjurător, cu excepţia aerului evacuat, sau în apele de suprafaţă ori reziduale;
    3. „energie geotermală“ definită în conformitate cu art. 2 lit. o) din Legea nr. 220/2008, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
    4. „consum final brut de energie“ definit în conformitate cu art. 2 lit. i^1) din Legea nr. 220/2008, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
    5. „schemă de sprijin“ înseamnă orice instrument, schemă sau mecanism aplicat, care promovează utilizarea energiei din surse regenerabile prin reducerea costurilor acestei energii, prin creşterea preţului la care aceasta poate fi vândută sau prin mărirea, prin intermediul unor obligaţii referitoare la energia din surse regenerabile sau în alt mod, a volumului achiziţionat de acest tip de energie, inclusiv, dar fără a se limita la: ajutoare pentru investiţii, scutiri sau reduceri de impozite, rambursări de impozite, scheme de sprijin privind obligaţii referitoare la energia din surse regenerabile, inclusiv cele care utilizează certificate verzi, şi scheme de sprijinire directă a preţurilor, inclusiv tarife fixe şi prime variabile sau fixe;
    6. „obligaţie referitoare la energia din surse regenerabile“ înseamnă o schemă de sprijin care impune producătorilor de energie să includă în producţia lor o anumită proporţie de energie din surse regenerabile, care impune furnizorilor de energie să includă în furnizarea de energie o anumită proporţie de energie din surse regenerabile sau care impune consumatorilor de energie să includă în consumul lor o anumită proporţie de energie din surse regenerabile, inclusiv scheme în cadrul cărora astfel de cerinţe pot fi îndeplinite prin utilizarea certificatelor verzi;
    7. „instrument financiar“ înseamnă un instrument financiar astfel cum este definit la art. 2 pct. 29 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1.046 al Parlamentului European şi al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1.296/2013, (UE) nr. 1.301/2013, (UE) nr. 1.303/2013, (UE) nr. 1.304/2013, (UE) nr. 1.309/2013, (UE) nr. 1.316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 şi a Deciziei nr. 541/2014/UE şi de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012;
    8. „IMM“ definit în conformitate cu art. 4 pct. 23) din Legea nr. 121/2014 privind eficienţa energetică, cu modificările şi completările ulterioare;
    9. „căldură şi răcoare reziduală“ înseamnă căldura sau răcoarea generată, în mod inevitabil, ca produs secundar în instalaţii industriale, instalaţii de producere a energiei electrice ori în sectorul terţiar, care, în lipsa accesului la un sistem de încălzire sau de răcire centralizată în care s-a utilizat sau va fi utilizat un proces de cogenerare sau în care cogenerarea nu este fezabilă, s-ar disipa în aer sau în apă fără a fi utilizată;
    10. „retehnologizarea centralelor electrice ce produc energie din surse regenerabile“ înseamnă înlocuirea, integrală sau parţială, a unor instalaţii sau a unor sisteme de operare şi echipamente existente, uzate moral şi/sau fizic, cu tehnologii noi, în scopul înlocuirii capacităţii sau creşterii capacităţii sau creşterii eficienţei instalaţiei;
    11. „operator de distribuţie“ definit în conformitate cu art. 3 pct. 70 din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare;
    12. „garanţie de origine“ înseamnă un document electronic care are rolul unic de a furniza unui client final dovada că o pondere sau o cantitate de energie furnizată acestuia a fost produsă din surse regenerabile;
    13. „mix energetic rezidual“ înseamnă mixul energetic anual total al României, exceptând ponderea acoperită de garanţiile de origine anulate;
    14. „prosumator“ definit în conformitate cu art. 3 pct. 95 din Legea nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare;
    15. „client final“ definit în conformitate cu art. 3 pct. 20 din Legea nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare;
    16. „autoconsum de energie din surse regenerabile“ înseamnă consumul propriu al clientului final din energie produsă de acesta la propriul loc de consum;
    17. „prosumatori care acţionează în mod colectiv“ înseamnă un grup de cel puţin doi prosumatori, care acţionează în mod colectiv, inclusiv prin agregare, şi care locuiesc în aceeaşi clădire sau în acelaşi bloc de apartamente;
    18. „comunitate de energie din surse regenerabile“ înseamnă o entitate juridică care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:
    a) care, în conformitate cu dreptul intern aplicabil, are la bază o participare deschisă şi voluntară, este autonomă şi este controlată efectiv de acţionari sau membri situaţi în apropierea proiectelor privind sursele regenerabile de energie deţinute şi dezvoltate de respectiva entitate juridică;
    b) ai cărei acţionari sau membri sunt persoane fizice, IMMuri sau autorităţi locale, inclusiv municipalităţi;
    c) al cărei obiectiv principal este să ofere avantaje comunitare economice, sociale sau de mediu acţionarilor ori membrilor săi sau zonelor locale în care îşi desfăşoară activitatea, mai degrabă decât profituri financiare;

    19. „contract de achiziţie de energie electrică din surse regenerabile“ înseamnă un contract prin care o persoană fizică sau juridică convine să achiziţioneze energie electrică din surse regenerabile direct de la un producător de energie electrică;
    20. „tranzacţie inter pares“ cu energie din surse regenerabile înseamnă vânzarea de energie din surse regenerabile între participanţii la piaţă, pe baza unui contract cu condiţii prestabilite care reglementează executarea şi decontarea automate ale tranzacţiei fie direct, între participanţii la piaţă, fie indirect, prin intermediul unui participant la piaţă terţ autorizat, cum ar fi un intermediar, fără a aduce atingere drepturilor şi obligaţiilor părţilor implicate în calitate de clienţi finali, producători, furnizori sau intermediari;
    21. „încălzire centralizată“ sau „răcire centralizată“ definită în conformitate cu art. 2 lit. t) din Legea nr. 220/2008 republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
    22. „sistem eficient de încălzire şi răcire centralizată“ înseamnă sistem eficient de termoficare centralizat şi de răcire în sensul definiţiei de la art. 4 pct. 36 din Legea nr. 121/2014, cu modificările şi completările ulterioare;
    23. „cogenerare de eficienţă înaltă“ definită în conformitate cu art. 3 lit. g) din Hotărârea Guvernului nr. 219/2007 privind promovarea cogenerării bazate pe cererea de energie termică utilă, cu modificările şi completările ulterioare;
    24. „certificat de performanţă energetică a clădirii“ definit în conformitate cu art. 3 pct. 3) din Legea nr. 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
    25. „deşeuri“ definit în conformitate cu anexa nr. 1 pct. 10 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2021 privind regimul deşeurilor, cu modificările şi completările ulterioare, excluzând substanţele care au fost modificate sau contaminate intenţionat pentru a corespunde acestei definiţii;
    26. „biomasă“ definită în conformitate cu art. 2 lit. b) din Legea nr. 220/2008, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
    27. „biomasă agricolă“ înseamnă biomasă obţinută din agricultură;
    28. „biomasă forestieră“ înseamnă biomasă obţinută din silvicultură;
    29. „combustibili din biomasă“ înseamnă combustibili gazoşi şi solizi produşi din biomasă;
    30. „biogaz“ înseamnă combustibili gazoşi produşi din biomasă;
    31. „biodeşeuri“ definite în conformitate cu anexa nr. 1 pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2021, cu modificările şi completările ulterioare;
    32. „zonă de aprovizionare“ înseamnă zona geografică determinată din care provin materiile prime de biomasă forestieră, din care sunt disponibile informaţii fiabile şi independente şi în care condiţiile sunt suficient de omogene pentru a se realiza o evaluare a riscului în materie de durabilitate şi de legalitate aferent biomasei forestiere;
    33. „regenerare forestieră“ înseamnă restabilirea unui arboret prin mijloace naturale sau artificiale în urma îndepărtării arboretului anterior prin tăiere sau din cauze naturale, inclusiv incendiu sau furtună;
    34. „biolichide“ definite în conformitate cu art. 2 lit. c) din Legea nr. 220/2008, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
    35. „biocombustibil“ înseamnă combustibil lichid pentru transporturi, produs din biomasă;
    36. „biocombustibili avansaţi“ înseamnă biocombustibili care sunt produşi din materiile prime enumerate în anexa nr. 10 partea A din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2018 pentru stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a benzinei şi motorinei, de introducere a unui mecanism de monitorizare şi reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră şi de stabilire a metodelor de calcul şi de raportare a reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 311/2018 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2018 pentru stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a benzinei şi motorinei, de introducere a unui mecanism de monitorizare şi reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră şi de stabilire a metodelor de calcul şi de raportare a reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie;
    37. „combustibili pe bază de carbon reciclat“ înseamnă combustibili lichizi şi gazoşi care sunt produşi din fluxuri de deşeuri lichide sau solide de origine neregenerabilă care nu pot face obiectul unor operaţiuni de valorificare materială în conformitate cu ierarhia deşeurilor, prevăzută la art. 4 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2021, cu modificările şi completările ulterioare, sau din gazul de proces şi gazul de evacuare combustibile reziduale de origine neregenerabilă produse ca o consecinţă inevitabilă şi neintenţionată a proceselor de producţie din instalaţiile industriale;
    38. „combustibili lichizi şi gazoşi de origine nebiologică produşi din surse regenerabile şi utilizaţi în transporturi“ înseamnă combustibili lichizi sau gazoşi utilizaţi în sectorul transporturilor, alţii decât biocombustibilii şi biogazul, al căror conţinut energetic provine din surse regenerabile, altele decât biomasa;
    39. „biocombustibili, biolichide şi combustibili din biomasă care prezintă riscuri reduse din perspectiva schimbării indirecte a destinaţiei terenurilor“ înseamnă biocombustibili, biolichide şi combustibili din biomasă ale căror materii prime au fost produse în cadrul unor sisteme care evită efectele de dislocare ale biocombustibililor, biolichidelor şi combustibililor din biomasă produşi din culturi alimentare şi furajere, datorită unor practici agricole îmbunătăţite, precum şi datorită cultivării unor culturi în zone care nu se utilizau anterior în acest scop, şi care au fost produse în conformitate cu criteriile de durabilitate pentru biocombustibili, biolichide şi combustibili din biomasă stabilite la art. 27 al prezentei ordonanţe de urgenţă;
    40. „furnizor de combustibil“ înseamnă o entitate care furnizează combustibil pe piaţă şi care este responsabilă pentru trecerea combustibilului printr-un punct de control al produselor supuse accizelor sau, în cazul energiei electrice sau dacă nu trebuie plătite accize ori dacă este justificat în mod corespunzător, orice altă entitate relevantă;
    41. „culturi bogate în amidon“ definite în conformitate cu art. 2 alin. (1) lit. j) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2018, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 311/2018, cu modificările şi completările ulterioare;
    42. „culturi alimentare şi furajere“ înseamnă culturi de plante bogate în amidon, de plante zaharoase sau de plante oleaginoase produse pe terenuri agricole drept cultură principală, cu excepţia reziduurilor, a deşeurilor sau a materialelor ligno-celulozice şi a culturilor intermediare, precum culturile intercalate şi culturile de protecţie, cu condiţia ca utilizarea unor astfel de culturi intermediare să nu genereze o creştere a cererii de terenuri suplimentare;
    43. „materiale ligno-celulozice“ definite în conformitate cu art. 2 alin. (1) lit. x) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2018, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 311/2018;
    44. „materiale celulozice de origine nealimentară“ definite în conformitate cu art. 2 alin. (1) lit. y) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2018, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 311/2018;
    45. „reziduu“ definit în conformitate cu art. 2 alin. (1) lit. t) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2018, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 311/2018;
    46. „reziduuri agricole, din acvacultură, pescuit şi silvicultură“ definite în conformitate cu art. 2 alin. (1) lit. ş) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2018, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 311/2018;
    47. „valoarea efectivă“ definită în conformitate cu art. 2 alin. (1) lit. z) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2018, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 311/2018;
    48. „valoare tipică“ definită în conformitate cu art. 2 alin. (1) lit. aa) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2018, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 311/2018;
    49. „valoare implicită“ definită în conformitate cu art. 2 alin. (1) lit. bb) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2018, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 311/2018;
    50. „agregator independent“ definit în conformitate cu art. 3 pct. 7 din Legea nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare;
    51. „minister de resort“ - Ministerul Energiei;
    52. „ANRE“ - Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei, autoritate competentă în sectorul energiei electrice, termice şi al gazelor naturale în conformitate cu prevederile Legii nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare, şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 33/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 160/2012, cu modificările şi completările ulterioare, privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei.


    ART. 3
    (1) România asigură, în mod colectiv împreună cu celelalte state membre ale Uniunii Europene, faptul că ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie al Uniunii Europene va fi de cel puţin 32% la nivelul anului 2030 - contribuţia României la îndeplinirea obiectivului privind energia din surse regenerabile în consumul final brut de energie al Uniunii Europene în 2030 este stabilită în Planul naţional integrat în domeniul energiei şi schimbărilor climatice 2021-2030, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.076/2021.
    (2) Pentru a evita distorsiunile nedorite pe pieţele materiilor prime, politicile naţionale în materie de prevenire a generării şi de gestionare a deşeurilor, inclusiv obligaţiile care derivă din prezenta ordonanţă de urgenţă şi schemele de sprijin sunt concepute ţinându-se seama, în mod corespunzător, de ierarhia deşeurilor stabilită în conformitate cu Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2021 privind regimul deşeurilor, cu modificările şi completările ulterioare. Nu se acordă sprijin energiei din surse regenerabile produse prin incinerarea deşeurilor dacă nu au fost respectate obligaţiile privind colectarea separată stabilite prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2021 privind regimul deşeurilor, cu modificările şi completările ulterioare.
    (3) Ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie al României nu trebuie să se situeze sub ponderea de referinţă egală cu obiectivul naţional obligatoriu pentru ponderea energiei din surse regenerabile pentru perioada de referinţă 2020, stabilit la art. 5 alin. (1) din Legea nr. 220/2008, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
    (4) Dacă ponderea de energie din surse regenerabile, măsurată pe orice perioadă de un an, nu se menţine la nivelul de referinţă, ministerul de resort aplică primul şi al doilea paragraf de la art. 32 alin. (4) din Regulamentul (UE) 2018/1.999 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 decembrie 2018 privind guvernanţa uniunii energetice şi a acţiunilor climatice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 663/2009 şi (CE) nr. 715/2009 ale Parlamentului European şi ale Consiliului, a Directivelor 94/22/CE, 98/70/CE, 2009/31/CE, 2009/73/CE, 2010/31/UE, 2012/27/UE şi 2013/30/UE ale Parlamentului European şi ale Consiliului, a Directivelor 2009/119/CE şi (UE) 2015/652 ale Consiliului şi de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului [în continuare denumit Regulamentul (UE) 2018/1.999)].

    ART. 4
    (1) Pentru atingerea sau depăşirea obiectivului stabilit la art. 3 alin. (1) privind ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final brut, pe lângă schemele de sprijin în vigoare, se pot aplica noi scheme de sprijin.
    (2) Schemele de sprijin pentru energia electrică din surse regenerabile oferă stimulente pentru integrarea energiei electrice din surse regenerabile pe piaţa energiei electrice întrun mod bazat pe piaţă şi receptiv la semnalele pieţei, evitând în acelaşi timp denaturarea inutilă a pieţelor energiei electrice şi luând totodată în considerare posibilele costuri de integrare în sistem şi stabilitatea reţelelor.
    (3) Schemele de sprijin pentru energia electrică din surse regenerabile sunt concepute astfel încât să sporească integrarea energiei electrice din surse regenerabile pe piaţa energiei electrice şi să asigure faptul că producătorii de energie din surse regenerabile răspund la semnalele de preţ ale pieţei şi îşi optimizează veniturile de pe piaţă, în conformitate cu prevederile Legii nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare.
    (4) Schemele de sprijinire directă a preţurilor pentru energia electrică din surse regenerabile se acordă sub forma unei prime de piaţă, care poate fi variabilă sau fixă.
    (5) Fără a se aduce atingere dreptului aplicabil al Uniunii Europene privind piaţa internă a energiei electrice, instalaţiile de mici dimensiuni şi proiectele demonstrative pot fi exceptate de la aplicarea prevederilor alin. (3).
    (6) Schemele de sprijin pentru energia electrică din surse regenerabile se acordă într-un mod deschis, transparent, competitiv, nediscriminatoriu şi rentabil.
    (7) La implementarea schemelor de sprijin, instalaţiile de mici dimensiuni şi proiectele demonstrative sunt exceptate de la procedurile de licitaţie.
    (8) Schemele de sprijin pot stabili mecanisme care să asigure diversificarea regională a utilizării energiei electrice din surse regenerabile, în special pentru a asigura integrarea sistemelor într-un mod rentabil.
    (9) Procedurile de licitaţie se pot limita la anumite tehnologii, atunci când deschiderea schemelor de sprijin tuturor producătorilor de energie electrică din surse regenerabile ar conduce la un rezultat nesatisfăcător, având în vedere:
    a) potenţialul pe termen lung al unei anumite tehnologii;
    b) necesitatea de a se asigura diversificarea;
    c) costurile de integrare în reţea;
    d) constrângerile de reţea şi stabilitatea reţelei;
    e) în cazul biomasei, necesitatea de a se evita denaturările pieţelor materiilor prime.

    (10) Atunci când se acordă sprijin pentru energia electrică din surse regenerabile printr-o procedură de licitaţie, pentru a asigura o rată ridicată de realizare a proiectelor:
    a) se stabilesc şi se publică criterii nediscriminatorii şi transparente pentru calificarea la procedura de licitaţie şi se stabilesc termene şi norme clare pentru livrarea proiectului;
    b) se publică informaţii despre procedurile de licitaţie anterioare, inclusiv despre ratele de realizare a proiectelor.

    (11) Informările privind noile scheme de sprijin se efectuează prin afişarea pe pagina de internet a administratorului schemei, respectiv a ministerului de resort.

    ART. 5
    (1) În conformitate cu art. 7-13, în vederea deschiderii schemelor de sprijin pentru energia electrică din surse regenerabile, ministerul de resort poate propune Guvernului:
    a) până la ce nivel sprijină energia electrică din surse regenerabile care este produsă într-un alt stat membru;
    b) deschiderea accesului la schemele de sprijin pentru energia electrică din surse regenerabile pentru producătorii situaţi în alte state membre, cu aplicarea condiţiilor stabilite în prezentul articol;
    c) nivelul sprijinului anual pentru o cotă orientativă din capacitatea nou-sprijinită sau din bugetul alocat schemei, pentru producătorii situaţi în alte state membre, aceste cote putând reprezenta cel puţin 5% în perioada 2023-2026 şi cel puţin 10% în perioada 2027-2030, sau dacă acestea au un nivel inferior, se pot situa la nivelul interconectivităţii statului membru în cauză.

    (2) În aplicarea prevederilor alin. (1), România, prin ministerul de resort:
    a) poate solicita dovezi ale importului efectiv de energie electrică din surse regenerabile;
    b) poate limita accesul la schemele de sprijin în favoarea producătorilor situaţi în statele membre cu care există o conexiune directă prin interconexiuni;
    c) nu modifică şi nu afectează în niciun fel programele interzonale sau alocarea capacităţilor din cauza producătorilor care participă la scheme de sprijin transfrontaliere;
    d) se asigură că transferurile transfrontaliere de energie electrică sunt determinate exclusiv de rezultatul alocării capacităţilor în temeiul dreptului Uniunii Europene privind piaţa internă a energiei electrice.

    (3) În cazul deschiderii accesului la schemele de sprijin pentru producători situaţi în alte state membre, România încheie acorduri asupra principiilor unei astfel de participări. Aceste acorduri cuprind cel puţin principiile alocării energiei electrice din surse regenerabile care face obiectul sprijinului transfrontalier.

    ART. 6
    (1) Fără a aduce atingere adaptărilor necesare pentru respectarea dispoziţiilor de la art. 107 şi 108 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, nivelul şi condiţiile aferente sprijinului acordat proiectelor privind energia din surse regenerabile nu sunt revizuite într-un mod care să aibă un impact negativ asupra drepturilor acordate prin acest sprijin şi să submineze viabilitatea economică a proiectelor care au beneficiat deja de sprijin.
    (2) Nivelul sprijinului se poate ajusta în conformitate cu criterii obiective, cu condiţia ca aceste criterii să fie stabilite în proiectul original al schemei de sprijin.
    (3) Ministerul de resort publică pe pagina sa de internet un calendar care anticipează alocarea estimată a sprijinului financiar.
    (4) Calendarul va include:
    a) calendarul orientativ;
    b) frecvenţa procedurilor de licitaţie, dacă este cazul;
    c) capacitatea şi bugetul preconizate sau sprijinul unitar maxim care se preconizează a fi alocat;
    d) tehnologiile eligibile preconizate, dacă este cazul.

    (5) Calendarul se actualizează anual sau atunci când este necesar, pentru a reflecta evoluţiile recente ale pieţei sau alocarea preconizată a sprijinului financiar.
    (6) Evaluarea eficacităţii schemelor de sprijin pentru energia electrică din surse regenerabile şi efectele distributive majore ale acestora asupra diferitelor grupuri de consumatori şi asupra investiţiilor se realizează cel puţin o dată la cinci ani şi se include în actualizările relevante ale planului naţional integrat privind energia şi clima şi în rapoartele intermediare, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2018/1.999.

    ART. 7
    (1) Consumul final brut de energie din surse regenerabile se calculează ca suma următoarelor:
    a) consumul final brut de energie electrică din surse regenerabile;
    b) consumul final brut de energie din surse regenerabile în sectorul încălzirii şi răcirii; şi
    c) consumul final de energie din surse regenerabile în sectorul transporturilor.

    (2) În ceea ce priveşte lit. a), b) sau c) ale alin. (1), gazul, energia electrică şi hidrogenul din surse regenerabile se iau în considerare numai o dată la calcularea ponderii consumului final brut de energie din surse regenerabile.
    (3) În conformitate cu prevederile art. 29 alin. (3), biocombustibilii, biolichidele şi combustibilii din biomasă care nu respectă criteriile de durabilitate şi de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră stabilite la art. 29 alin (6)-(13) nu se iau în considerare.
    (4) În sensul alin. (1) lit. a):
    a) consumul final brut de energie electrică din surse regenerabile se calculează ca fiind cantitatea de energie electrică produsă din surse regenerabile, incluzând producţia de energie electrică de la prosumatorii de energie din surse regenerabile şi de la comunităţile de energie din surse regenerabile şi excluzând producţia de energie electrică în centralele cu acumulare prin pompare din apă pompată anterior în sens ascendent;
    b) în cazul centralelor multicombustibil care utilizează surse regenerabile şi neregenerabile se ia în considerare numai acea parte din energia electrică care este produsă din surse regenerabile. În scopul acestor calcule, contribuţia fiecărei surse de energie se calculează pe baza conţinutului său energetic;
    c) energia electrică generată de energia hidroelectrică şi eoliană se ia în considerare în conformitate cu formulele de normalizare prevăzute în anexa nr. 1.

    (5) În sensul alin. (1) lit. b):
    a) consumul final brut de energie din surse regenerabile în sectorul încălzirii şi răcirii se calculează ca fiind cantitatea de energie destinată încălzirii şi răcirii centralizate produsă în România din surse regenerabile, la care se adaugă consumul de alte tipuri de energie din surse regenerabile al industriei, gospodăriilor, serviciilor, agriculturii, silviculturii şi pescuitului, în scopul încălzirii, răcirii şi prelucrării;
    b) în cazul centralelor multicombustibil care utilizează surse regenerabile şi neregenerabile se ia în considerare numai acea parte destinată încălzirii şi răcirii care este produsă din surse regenerabile. În scopul acestor calcule, contribuţia fiecărei surse de energie se calculează pe baza conţinutului său energetic;
    c) energia ambientală şi geotermală utilizată pentru încălzire şi răcire prin intermediul pompelor de căldură şi al sistemelor de răcire centralizată se ia în considerare, cu condiţia ca energia finală generată să depăşească semnificativ intrarea de energie primară necesară funcţionării pompelor de căldură. Cantitatea de căldură sau răcoare considerată drept energie din surse regenerabile în sensul prezentei ordonanţe de urgenţă a Guvernului se calculează în conformitate cu metodologia prevăzută în anexa nr. 3 şi ia în considerare consumul de energie în toate sectoarele de utilizare finală;
    d) energia termică generată de sistemele energetice pasive, în care consumul scăzut de energie se realizează în mod pasiv prin modul de proiectare a clădirilor sau prin căldura produsă prin utilizarea energiei din surse neregenerabile, nu se ia în considerare.

    (6) În sensul alin. (1) lit. c) se aplică următoarele cerinţe:
    a) consumul final de energie din surse regenerabile în sectorul transporturilor se calculează ca fiind suma tuturor biocombustibililor, combustibililor din biomasă şi combustibililor lichizi şi gazoşi de origine nebiologică produşi din surse regenerabile şi utilizaţi în transporturi care au fost consumaţi în sectorul transporturilor;
    b) combustibilii lichizi şi gazoşi de origine nebiologică produşi din surse regenerabile care sunt produşi din energie electrică din surse regenerabile sunt luaţi în considerare în cadrul calculului conform alin. (1) lit. a) doar atunci când se calculează cantitatea de energie electrică produsă din surse regenerabile;
    c) pentru calcularea consumului final de energie se utilizează valorile privind conţinutul energetic al combustibililor utilizaţi în transporturi stabilite în anexa nr. 2;
    d) pentru stabilirea conţinutului energetic al combustibililor utilizaţi în transporturi care nu sunt incluşi în anexa nr. 2 se utilizează standardele relevante ale Organizaţiei de Standardizare Europeană (ESO) pentru a determina puterea calorică a combustibililor;
    e) în cazul în care ESO nu a adoptat niciun standard se utilizează standardele Organizaţiei Internaţionale de Standardizare (ISO) relevante.

    (7) Ponderea energiei din surse regenerabile se calculează ca fiind consumul final brut de energie din surse regenerabile împărţit la consumul final brut de energie provenită din toate sursele de energie, exprimat ca procent.
    (8) În calculul prevăzut la alin. (7), suma prevăzută la alin. (1) se ajustează în conformitate cu art. 8, 10, 12 şi 13.
    (9) La calcularea consumului final brut de energie, în scopul măsurării respectării de către acesta a obiectivelor şi a traiectoriei orientative stabilite în prezenta ordonanţă de urgenţă, cantitatea de energie consumată în sectorul aviaţiei, ca proporţie din consumul final brut de energie, se consideră a nu fi mai mare de 6,18%.
    (10) Metodologia şi definiţiile utilizate la calcularea ponderii energiei din surse regenerabile sunt cele prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 1.099/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 22 octombrie 2008 privind statisticile în domeniul energiei.
    (11) Institutul Naţional de Statistică asigură coerenţa informaţiilor statistice utilizate în calculul ponderii energiei din surse regenerabile prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 1.099/2008 şi a informaţiilor statistice raportate Comisiei Europene în temeiul acestui regulament.

    ART. 8
    (1) În conformitate cu Regulamentul delegat (UE) 2021/2.003 al Comisiei din 6 august 2021 de completare a Directivei (UE) 2018/2.001 a Parlamentului European şi a Consiliului prin instituirea platformei Uniunii de dezvoltare a energiei din surse regenerabile, ministerul de resort poate conveni şi stabili transferul statistic al unei cantităţi specificate de energie din surse regenerabile din România către un alt stat membru sau din alt stat membru către România. Cantitatea transferată:
    a) se scade din cantitatea de energie din surse regenerabile care este luată în considerare pentru calcularea ponderii de energie din surse regenerabile a statului membru care efectuează transferul în sensul prezentei ordonanţe de urgenţă; şi
    b) se adaugă la cantitatea de energie din surse regenerabile care este luată în considerare pentru calcularea ponderii de energie din surse regenerabile a statului membru care acceptă transferul în sensul prezentei ordonanţe de urgenţă.

    (2) Pentru a facilita transferurile statistice în conformitate cu alin. (1), ministerul de resort poate transmite, pe bază voluntară, pe Platforma Uniunii de dezvoltare a surselor regenerabile, date anuale cu privire la contribuţia naţională la obiectivul Uniunii Europene sau orice valoare de referinţă stabilită pentru monitorizarea progreselor înregistrate în temeiul Regulamentului (UE) 2018/1.999, inclusiv cantitatea care se preconizează că nu va fi îndeplinită sau cantitatea cu care se preconizează că va depăşi contribuţia, precum şi o indicare a preţului la care poate fi acceptat să se transfere eventuala producţie excedentară de energie din surse regenerabile de la sau către alt stat membru.
    (3) Acordurile prevăzute la alin. (1) şi (2) pot avea o durată de un an calendaristic sau mai mulţi. Astfel de înţelegeri:
    a) se notifică Comisiei Europene sau;
    b) se finalizează pe URDP în termen de cel mult 12 luni de la încheierea fiecărui an în care sunt în vigoare. Informaţiile transmise Comisiei Europene includ cantitatea şi preţul energiei respective. În cazul transferurilor finalizate pe URDP, părţile implicate şi informaţiile privind transferul respectiv sunt puse la dispoziţia publicului.

    (4) Transferurile intră în vigoare după ce toate statele membre implicate în transfer au notificat transferul Comisiei Europene sau după ce au fost îndeplinite toate condiţiile de compensare pe platforma Uniunii Europene de dezvoltare a surselor regenerabile.

    ART. 9
    (1) Ministerul de resort aduce la cunoştinţa Guvernului posibilitatea cooperării cu alte state membre în cadrul tuturor tipurilor de proiecte comune cu privire la producerea de energie electrică, de încălzire sau de răcire din surse regenerabile. O astfel de cooperare poate implica operatori privaţi.
    (2) Ministerul de resort, pe baza datelor furnizate de autorităţile competente, informează Comisia Europeană cu privire la proporţia sau cantitatea de energie electrică, de încălzire sau de răcire din surse regenerabile de energie, produsă în cadrul oricărui proiect comun de pe teritoriul României, care a fost pus în funcţiune după data de 25 iunie 2009, sau de capacitatea crescută a unei instalaţii care a fost modernizată după data respectivă, care trebuie considerată ca fiind inclusă în ponderea de energie din surse regenerabile a unui alt stat membru cu care s-a încheiat proiectul comun.
    (3) Notificarea prevăzută la alin. (2):
    a) descrie instalaţia propusă sau identifică instalaţia modernizată;
    b) specifică proporţia sau cantitatea de energie electrică sau de încălzire sau răcire produsă de instalaţia respectivă care trebuie considerată ca fiind inclusă în ponderea de energie din surse regenerabile a celuilalt stat membru;
    c) identifică statul membru în favoarea căruia se realizează notificarea; şi
    d) specifică perioada, în ani calendaristici întregi, în care energia electrică, încălzirea sau răcirea produsă de instalaţie din surse regenerabile trebuie să fie considerată ca fiind inclusă în ponderea de energie din surse regenerabile a celuilalt stat membru.

    (4) Durata unui proiect comun astfel cum se prevede la prezentul articol se poate prelungi dincolo de anul 2030.
    (5) O notificare efectuată în temeiul acestui articol nu este modificată sau retrasă fără acordul comun al statului membru care efectuează notificarea şi al statului membru identificat în conformitate cu alin. (3) lit. c).

    ART. 10
    (1) În cazul realizării de proiecte comune, în conformitate cu art. 9, în termen de trei luni de la sfârşitul fiecărui an din cadrul perioadei prevăzute la art. 9 alin. (3) lit. d), ministerul de resort transmite o scrisoare de notificare Comisiei Europene în care precizează:
    a) cantitatea totală de energie electrică sau de încălzire sau răcire produsă în timpul anului respectiv din surse regenerabile de către instalaţia care a făcut obiectul notificării în temeiul art. 9; şi
    b) cantitatea de energie electrică sau de încălzire sau răcire produsă în timpul anului respectiv din surse regenerabile de către instalaţia respectivă, care trebuie să fie considerată ca fiind inclusă în ponderea de energie din surse regenerabile a altui stat membru, în conformitate cu termenii notificării.

    (2) Scrisoarea de notificare este transmisă atât statului membru în favoarea căruia a fost făcută notificarea, cât şi Comisiei Europene.
    (3) Cantitatea de energie electrică sau de încălzire sau răcire din surse regenerabile notificată în conformitate cu alin. (1) lit. b):
    a) se scade din cantitatea de energie electrică sau de încălzire sau răcire din surse regenerabile care este luată în considerare pentru calcularea ponderii de energie din surse regenerabile a statului membru care transmite scrisoarea de notificare în temeiul alin. (1); şi
    b) se adaugă la cantitatea de energie electrică sau de încălzire sau răcire din surse regenerabile care este luată în considerare pentru calcularea ponderii de energie din surse regenerabile a statului membru care primeşte scrisoarea de notificare în temeiul alin. (2).


    ART. 11
    (1) Ministerul de resort poate propune Guvernului posibilitatea ca individual sau împreună cu alte state membre, prin acorduri comune cu terţe ţări, să coopereze în realizarea unor proiecte referitoare la producerea de energie electrică din surse regenerabile de energie. O astfel de cooperare poate implica operatori privaţi şi se desfăşoară cu respectarea deplină a dreptului internaţional.
    (2) Energia electrică din surse regenerabile produsă într-o ţară terţă este luată în considerare în scopul calculării ponderilor de energie din surse regenerabile numai dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii cumulative:
    a) energia electrică este consumată în interiorul Uniunii Europene;
    b) energia electrică este produsă de o instalaţie care a fost pusă în funcţiune după 25 iunie 2009 sau de o instalaţie retehnologizată, a cărei capacitate a fost crescută după respectiva dată, în cadrul unui proiect comun, aşa cum se prevede la alin. (1);
    c) cantitatea de energie electrică produsă şi exportată nu a primit alt sprijin din partea unei scheme de sprijin dintr-o ţară terţă în afară de ajutorul pentru investiţie acordat instalaţiei; şi
    d) energia electrică a fost produsă în conformitate cu dreptul internaţional, într-o ţară terţă care este parte semnatară la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale a Consiliului Europei sau la alte convenţii internaţionale sau tratate privind drepturile omului.

    (3) Cerinţa prevăzută la lit. a) se consideră a fi îndeplinită dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii cumulative:
    a) cantitate de energie electrică echivalentă cu cantitatea de energie electrică luată în considerare a fost stabilită clar în cadrul procesului de alocare de capacitate pe interconexiuni de către toţi operatorii de transport şi de sistem responsabili, din ţara de origine, din ţara de destinaţie şi, dacă este relevant, din fiecare ţară terţă de tranzit;
    b) cantitate de energie electrică echivalentă cu cantitatea de energie electrică luată în considerare a fost stabilită clar în balanţa de energie programată de către operatorul de transport şi de sistem responsabil din partea comunitară a liniei de interconexiune; şi
    c) capacitatea stabilită şi producţia de energie electrică din surse regenerabile de către instalaţia prevăzută la lit. b) se referă la aceeaşi perioadă de timp.

    (4) În sensul alin. (4), România poate depune la Comisia Europeană, prin ministerul de resort, o cerere, în vederea luării în considerare a energiei electrice din surse regenerabile produse şi consumate într-o ţară terţă, în contextul construcţiei unei linii de interconexiune, cu termen de execuţie ce poate depăşi 31 decembrie 2030, între România şi o ţară terţă, dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:
    a) construcţia liniei de interconexiune a început înainte de 31 decembrie 2026;
    b) nu este posibil ca linia de interconexiune să fie pusă în funcţiune până la 31 decembrie 2030;
    c) este posibil ca linia de interconexiune să fie pusă în funcţiune până la 31 decembrie 2032;
    d) după ce intră în funcţiune, linia de interconexiune va fi utilizată pentru exportul către Uniunea Europeană, în conformitate cu alin. (2), de energie electrică din surse regenerabile;
    e) cererea se referă la un proiect comun care îndeplineşte criteriile prevăzute la alin. (2) lit. b) şi c) şi care va utiliza linia de interconexiune după ce aceasta intră în funcţiune, la o cantitate de energie electrică care nu depăşeşte cantitatea ce va fi exportată către Uniunea Europeană după intrarea în funcţiune a liniei de interconexiune.

    (5) Ministerul de resort notifică Comisiei Europene proporţia sau cantitatea de energie electrică produsă de orice instalaţie pe teritoriul unei ţări terţe, care trebuie considerată ca fiind inclusă în ponderea de energie din surse regenerabile a României în sensul prezentei ordonanţe de urgenţă. Această proporţie sau cantitate nu depăşeşte proporţia sau cantitatea exportată efectiv către Uniunea Europeană şi consumată în Uniunea Europeană, corespunde cantităţii prevăzute la alin. (3) lit. a) şi b) şi întruneşte condiţiile prevăzute la lit. a) de la alineatul respectiv. Notificarea se transmite dacă obiectivul naţional global ia în considerare respectiva proporţie sau cantitate de energie electrică.
    (6) Notificarea prevăzută la alin. (4):
    a) descrie instalaţia propusă sau identifică instalaţia modernizată;
    b) specifică proporţia sau cantitatea de energie electrică produsă de instalaţie care trebuie să fie considerată ca fiind inclusă în ponderea de energie din surse regenerabile, precum şi, sub rezerva cerinţelor de confidenţialitate, dispoziţiile financiare corespunzătoare;
    c) specifică perioada, în ani calendaristici întregi, în care energia electrică trebuie să fie considerată ca fiind inclusă în ponderea de energie din surse regenerabile; şi
    d) cuprinde o confirmare scrisă a lit. b) şi c) de către ţara terţă pe teritoriul căreia urmează să fie pusă în funcţiune instalaţia, precum şi o indicare a proporţiei sau a cantităţii de energie electrică produsă de instalaţie care va fi folosită la nivel intern de către ţara terţă respectivă.

    (7) Durata unui proiect comun, astfel cum se prevede la prezentul articol, se poate prelungi şi după 31 decembrie 2030.
    (8) O notificare efectuată în temeiul prezentului articol poate fi modificată sau retrasă dacă există un acord comun între România, care efectuează notificarea, şi ţara terţă care a confirmat proiectul comun în conformitate cu alin. (5) lit. d).

    ART. 12
    (1) În termen de 12 luni de la sfârşitul fiecărui an din cadrul perioadei specificate la art. 11 alin. (5) lit. c), România, prin ministerul de resort, transmite o scrisoare de notificare în care precizează:
    a) cantitatea totală de energie electrică produsă în timpul anului respectiv din surse regenerabile de către instalaţia care a făcut obiectul notificării în temeiul art. 11;
    b) cantitatea de energie electrică produsă în timpul anului respectiv din surse regenerabile de către instalaţia respectivă, care trebuie să fie considerată ca fiind inclusă în ponderea sa de energie din surse regenerabile în conformitate cu termenii notificării în temeiul art. 11; şi
    c) dovada respectării condiţiilor stabilite la art. 11 alin. (2).

    (2) În temeiul alin. (1), România transmite scrisoarea de notificare Comisiei Europene şi ţării terţe care a confirmat proiectul în conformitate cu art. 11 alin. (6) lit. d).
    (3) În scopul calculării ponderilor de energie din surse regenerabile în temeiul prezentei ordonanţe de urgenţă, cantitatea de energie electrică din surse regenerabile notificată în conformitate cu alin. (1) lit. b) se adaugă la cantitatea de energie din surse regenerabile care este luată în considerare pentru calcularea ponderilor de energie din surse regenerabile.

    ART. 13
    (1) Fără a aduce atingere obligaţiilor care revin în temeiul art. 5, ministerul de resort poate propune Guvernului să instituie în comun sau să îşi coordoneze parţial schemele naţionale de sprijin cu privire la energia din surse regenerabile, cu unul sau mai multe state membre.
    (2) În cazul aplicării prevederilor alin. (1), o anumită cantitate de energie din surse regenerabile produsă pe teritoriul unuia din statele membre participante poate fi considerată ca fiind inclusă în ponderea de energie din surse regenerabile a altui stat membru participant, cu condiţia ca statele membre în cauză:
    a) să efectueze un transfer statistic al cantităţilor specificate de energie din surse regenerabile de la un stat membru către alt stat membru în conformitate cu art. 8; sau
    b) să stabilească o regulă de distribuţie convenită de statele membre participante prin care sunt alocate cantităţile de energie din surse regenerabile între statele membre participante.

    (3) Ministerul de resort notifică Comisiei Europene regula de distribuţie prevăzută la alin. (2), lit. b), cel târziu la trei luni de la sfârşitul primului an în care aceasta intră în vigoare.
    (4) În termen de trei luni de la sfârşitul fiecărui an, în cazul în care s-a făcut o notificare în temeiul alin. (3), ministerul de resort transmite o scrisoare de notificare în care precizează cantitatea totală de energie electrică sau de încălzire sau răcire din surse regenerabile produsă în timpul anului care urmează să fie supus regulii de distribuţie.
    (5) În scopul calculării ponderilor de energie din surse regenerabile, cantitatea de energie electrică sau de încălzire sau răcire din surse regenerabile notificată în conformitate cu alin. (4) este realocată între statele membre în cauză în conformitate cu regula de distribuţie notificată.

    ART. 14
    (1) În sensul art. 9 alin. (2) şi al art. 11 alin. (2) lit. b), unităţile de energie din surse regenerabile rezultate în urma creşterii puterii unei instalaţii se consideră ca fiind produse de o instalaţie separată care a fost pusă în funcţiune la data la care a avut loc creşterea puterii.
    (2) În cazul centralelor electrice acreditate pentru aplicarea sistemului de promovare prin certificate verzi instituit prin Legea nr. 220/2008, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, orice creştere de putere electrică instalată faţă de puterea electrică acreditată se consideră ca fiind o instalaţie separată care a fost pusă în funcţiune la data la care a avut loc creşterea puterii şi nu beneficiază de certificate verzi.
    (3) Data realizării creşterii de putere prevăzută la alin. (2) se stabileşte pe bază de documente justificative, iar în lipsa acestora se consideră ziua următoare datei deciziei de acreditare emise de ANRE.
    (4) Pentru situaţia prevăzută la alin. (2), energia electrică care beneficiază de certificate verzi se stabileşte în baza înregistrărilor grupurilor de măsurare a energiei electrice produse de fiecare etapă/grup din centrala electrică acreditată, citite de către operatorul de reţea la reţeaua căruia este racordată centrala electrică respectivă.
    (5) Prin excepţie de la prevederile alin. (4), în situaţia unei retehnologizări/înlocuiri a unor echipamente principale componente ale unui grup/etapă din centrală/centrală electrică acreditată, energia electrică care beneficiază de certificate verzi se stabileşte proporţional cu raportul dintre puterea electrică acreditată şi puterea electrică total instalată a grupului/etapei din centrala electrică/centrala electrică respectivă, conform reglementărilor ANRE.

    ART. 15
    (1) Autorităţile publice cu competenţe în procedurile de autorizare, de certificare şi de acordare de licenţe care se aplică centralelor şi reţelelor conexe de transport şi de distribuţie pentru producţia de energie electrică, încălzire sau răcire din surse regenerabile, procesului de transformare a biomasei în biocombustibili, biolichide, combustibili din biomasă sau în alte produse energetice, precum şi combustibililor gazoşi şi lichizi de origine nebiologică produşi din surse regenerabile şi utilizaţi în transporturi sunt obligate să emită aceste documente în baza unor proceduri specifice elaborate cu respectarea principiului proporţionalităţii şi a principiului „eficienţa energetică înainte de toate“.
    (2) Procedurile administrative referitoare la autorizare, certificare şi acordare de licenţe prevăzute la alin. (1) sunt obiective, transparente şi proporţionale, nu fac discriminare între solicitanţi şi ţin pe deplin seama de particularităţile fiecăreia dintre tehnologiile din domeniul energiei din surse regenerabile.
    (3) Taxele administrative plătite de consumatori, de urbanişti, de arhitecţi, de constructori şi de instalatorii şi furnizorii de echipamente şi de sisteme sunt transparente şi stabilite în funcţie de costuri.
    (4) Pentru instalaţiile descentralizate şi pentru producerea şi stocarea energiei din surse regenerabile se stabilesc proceduri de autorizare simplificate, inclusiv printr-o procedură de notificare simplă.
    (5) Prin personalul propriu sau consultant de specialitate, autorităţile publice implicate în procesul de autorizare a investiţiilor definesc toate specificaţiile tehnice care trebuie respectate de echipamentele şi de sistemele din domeniul energiei din surse regenerabile pentru a putea beneficia de schemele de sprijin.
    (6) În cazul în care există standarde europene, inclusiv etichete ecologice, etichete energetice şi alte sisteme de referinţe tehnice stabilite de organismele de standardizare europene, specificaţiile tehnice menţionate anterior se exprimă în raport cu aceste standarde.
    (7) Specificaţiile tehnice în cauză nu prevăd în ce caz este necesară certificarea echipamentelor şi a sistemelor şi nu constituie o barieră în calea bunei funcţionări a pieţei interne.
    (8) Autorităţile publice responsabile de proiectarea, construirea şi renovarea infrastructurii urbane, a zonelor industriale, comerciale sau rezidenţiale şi a infrastructurii energetice, inclusiv reţele electrice, de termoficare centralizată şi răcire, de gaze naturale şi de combustibili alternativi, emit dispoziţii care:
    a) vizează integrarea şi utilizarea energiei din surse regenerabile;
    b) vizează autoconsumul de energie din surse regenerabile şi comunităţile de energie din surse regenerabile, precum şi utilizarea căldurii şi a răcorii reziduale inevitabile.

    (9) Autorităţile administraţiei publice locale includ în planurile lor de infrastructură urbană, în special, încălzirea şi răcirea din surse regenerabile, acolo unde este cazul, şi se consultă cu operatorii de reţea pentru a se ţine cont de impactul pe care îl au asupra planurilor operatorilor de dezvoltare a infrastructurii, programele vizând eficienţa energetică şi participarea activă a cererii, precum şi dispoziţiile specifice legate de autoconsumul de surse regenerabile şi comunităţile de energie din surse regenerabile.
    (10) În reglementările şi codurile din domeniul construcţiilor se introduc măsuri pentru a creşte ponderea tuturor tipurilor de energie din surse regenerabile în sectorul construcţiilor şi se publică conform art. 41 din Legea nr. 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
    (11) Prevederile alin. (11) se aplică forţelor armate numai în măsura în care aplicarea acestora nu este incompatibilă cu natura şi cu obiectivul principal al activităţilor forţelor armate şi cu excepţia materialelor utilizate exclusiv în scop militar.
    (12) La stabilirea acestor măsuri sau în cadrul schemelor de sprijin, se iau în considerare măsurile naţionale cu privire la creşterea semnificativă a autoconsumului de energie din surse regenerabile, a stocării locale a energiei şi a eficienţei energetice, în materie de cogenerare şi în materie de clădiri pasive sau cu consum de energie scăzut sau zero.
    (13) Ministerul de resort, în colaborare cu autorităţile cu atribuţii în domeniu, realizează o evaluare a potenţialului în materie de energie din surse regenerabile şi a utilizării căldurii şi răcorii reziduale în sectorul încălzirii şi răcirii. Această evaluare include, acolo unde este cazul, o analiză spaţială a zonelor adecvate pentru o utilizare cu risc ecologic redus, precum şi a potenţialului proiectelor la scară mică aplicabile în gospodării, şi face parte din a doua evaluare cuprinzătoare care trebuie realizată în temeiul art. 14 din Legea nr. 121/2014, cu modificările şi completările ulterioare, pentru prima dată până la 31 decembrie 2022 şi în actualizările evaluărilor cuprinzătoare.
    (14) Ministerul de resort, în colaborare cu ANRE, evaluează barierele normative şi administrative din calea contractelor pe termen lung de achiziţionare de energie electrică din surse regenerabile, îndepărtează obstacolele nejustificate din calea unor astfel de contracte, cu respectarea legislaţiei primare în vigoare, şi facilitează optarea pentru acestea şi se asigură că respectivele contracte nu fac obiectul unor proceduri sau taxe discriminatorii sau disproporţionate.

    ART. 16
    (1) În termen de 9 luni de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se desemnează prin hotărâre a Guvernului unul sau mai multe puncte de contact, care, la cererea solicitantului, furnizează îndrumări şi sprijin administrativ pe întreg parcursul procesului administrativ de solicitare şi de acordare a autorizaţiilor.
    (2) Desemnarea punctului sau punctelor de contact prevăzut/prevăzute la alin. (1) se realizează ulterior consultării autorităţilor administraţiei publice centrale, locale şi ANRE.
    (3) Procesul de acordare a autorizaţiilor vizează autorizaţiile administrative relevante pentru construirea, retehnologizarea şi exploatarea de centrale pentru producerea de energie din surse regenerabile şi activele necesare pentru racordarea acestora la reţea şi se derulează în conformitate cu art. 8-17 din Legea nr. 123/2012 pentru avizele şi autorizaţiile necesare punerii în funcţiune a capacităţii.
    (4) Procesul de acordare a autorizaţiilor include toate procedurile, de la confirmarea de primire a cererii, până la comunicarea rezultatului procedurii.
    (5) În cadrul procesului prevăzut la alin. (3) solicitantul nu este nevoit să contacteze decât un singur punct de contact.
    (6) Punctul de contact:
    a) îndrumă solicitanţii pe tot parcursul procesului administrativ de depunere a cererilor de acordare a autorizaţiilor, în mod transparent, până în momentul emiterii de către autorităţile responsabile a uneia sau mai multor decizii, la finalul procesului;
    b) furnizează solicitanţilor toate informaţiile necesare;
    c) implică, atunci când este cazul, şi alte autorităţi administrative;
    d) furnizează informaţii cu privire la procedurile pentru soluţionarea litigiilor privind procesul de acordare a autorizaţiilor şi de emitere a autorizaţiilor de construcţie şi exploatare a centralelor electrice pe bază de surse regenerabile, inclusiv, acolo unde este cazul, la mecanisme alternative de soluţionare a litigiilor.

    (7) Solicitanţii pot depune documentele relevante şi în format digital.
    (8) Punctul de contact pune un manual de proceduri la dispoziţia dezvoltatorilor de proiecte care vizează producerea de energie din surse regenerabile şi publică informaţiile respective şi online, abordând totodată, în mod distinct, cazul proiectelor de mici dimensiuni şi al proiectelor prosumatorilor de energie din surse regenerabile.
    (9) Informaţiile disponibile online indică punctul de contact competent pentru cererea solicitantului.
    (10) Procesul de acordare a autorizaţiilor, prevăzut la alin. (3), nu depăşeşte doi ani în cazul centralelor electrice, inclusiv pentru ansamblul procedurilor relevante ale autorităţii competente. Termenul de doi ani poate fi prelungit cu până la un an atunci când acest lucru este justificat în mod corespunzător din motive legate de circumstanţe excepţionale.
    (11) Procesul de acordare a autorizaţiilor nu depăşeşte un an pentru instalaţiile cu o putere electrică mai mică de 150 kW, iar acest termen de un an poate fi prelungit cu până la un an atunci când acest lucru este justificat în mod corespunzător din motive legate de circumstanţe excepţionale.
    (12) Autorităţile publice cu competenţe în procedurile de autorizare facilitează retehnologizarea centralelor electrice existente pe bază de energie din surse regenerabile prin asigurarea unui proces simplificat şi rapid de acordare a autorizaţiilor, iar durata acestui proces nu depăşeşte un an.
    (13) Atunci când se justifică în mod corespunzător, din motive legate de circumstanţe excepţionale, cum ar fi motivele imperative de siguranţă, când proiectul de retehnologizare are un impact semnificativ asupra reţelei sau asupra capacităţii, dimensiunii sau randamentului iniţial al instalaţiei, termenul prevăzut la alin. (11) poate fi prelungit cu până la un an.
    (14) Termenele prevăzute la alin. (10)-(13) se aplică în conformitate şi fără a aduce atingere obligaţiilor existente în temeiul dreptului Uniunii Europene în vigoare în domeniul mediului, căilor de atac judiciare, măsurilor reparatorii şi altor proceduri în faţa unei instanţe judecătoreşti şi mecanismelor alternative de soluţionare a litigiilor, inclusiv proceduri de contestare şi căi de atac şi măsuri reparatorii extrajudiciare şi pot fi prelungite pe durata respectivelor proceduri.
    (15) În cazul proiectelor de retehnologizare ale capacităţilor energetice din surse regenerabile, se instituie o procedură de notificare simplă pentru racordările la reţea, astfel cum este prevăzut la art. 15 alin. (1), iar în astfel de cazuri, retehnologizarea este permisă în urma transmiterii unei notificări autorităţilor publice cu competenţe în procedurile de autorizare, dacă nu se anticipează un impact negativ semnificativ asupra mediului sau societăţii.
    (16) Autorităţile publice cu competenţe în procedurile de autorizare decid în termen de şase luni de la primirea unei notificări dacă aceasta este suficientă.
    (17) Dacă autorităţile publice cu competenţe în procedurile de autorizare decid că o notificare este suficientă, acestea acordă în mod automat autorizaţia, iar dacă notificarea nu este suficientă, este necesară depunerea unei noi cereri de acordare a unei autorizaţii, aplicându-se termenele prevăzute la alin. (12) şi (13).

    ART. 17
    (1) În termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, ANRE stabileşte o procedură de notificare simplă pentru racordările la reţea, prin care instalaţiile sau unităţile generatoare ale prosumatorilor de energie din surse regenerabile şi proiectele demonstrative cu o putere electrică aprobată inferioară sau egală cu 10,8 KW ori echivalentă pentru conexiunile diferite de conexiunile trifazice se racordează la reţea în urma transmiterii unei notificări operatorului de distribuţie şi realizării, dacă este necesar, a modificărilor instalaţiilor de racordare la reţea a respectivului loc de consum.
    (2) În termen de 15 zile de la notificarea prevăzută la alin. (1), operatorul de distribuţie poate refuza racordarea la reţea solicitată în conformitate cu prevederile art. 25 alin. (2) din Legea nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare, sau poate propune un punct alternativ de racordare la reţea din raţiuni justificate corespunzător, de siguranţă sau de incompatibilitate tehnică a componentelor sistemului; în cazul unei decizii de aprobare a racordării a operatorului de distribuţie sau în absenţa unei decizii din partea acestuia, în termen de o lună de la notificare, instalaţia sau unitatea de producţie agregată poate fi conectată.

    ART. 18
    (1) Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale cu responsabilităţi în domeniul promovării energiei din surse regenerabile organizează programe adecvate de informare cu privire la măsurile de sprijin, pe care le pun la dispoziţia tuturor factorilor relevanţi, precum şi a consumatorilor, inclusiv a consumatorilor vulnerabili cu venituri mici, a prosumatorilor de energie din surse regenerabile, a comunităţilor de energie din surse regenerabile, a constructorilor, instalatorilor, arhitecţilor, furnizorilor de echipamente şi de sisteme de încălzire, răcire şi energie electrică, precum şi a furnizorilor de vehicule compatibile cu utilizarea energiei din surse regenerabile şi de sisteme de transport inteligente.
    (2) Informaţii despre programele prevăzute la alin. (1) sunt publicate pe paginile de internet ale autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale.
    (3) Furnizorii de echipamente şi sisteme de încălzire, răcire şi producere de energie electrică din surse regenerabile informează în mod corect cu privire la beneficiile nete şi la rentabilitatea financiară şi eficienţa energetică a acestora.
    (4) Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei asigură îndrumarea factorilor relevanţi, în special a urbaniştilor şi arhitecţilor, astfel încât aceştia să poată lua în considerare combinaţia optimă de energie din surse regenerabile, de tehnologii cu eficienţă ridicată şi de termoficare centralizată şi răcire la planificarea, proiectarea, construirea şi renovarea zonelor industriale, comerciale sau rezidenţiale.
    (5) ANRE organizează, din bugetul propriu, cu participarea autorităţilor administraţiilor publice locale, programe de informare, de orientare sau de formare adecvate, în scopul informării cetăţenilor cu privire la modul în care îşi pot exercita drepturile de clienţi activi şi la avantajele şi la aspectele practice, incluzând aspecte tehnice şi financiare ale dezvoltării şi utilizării energiei din surse regenerabile, inclusiv prin autoconsum de energie din surse regenerabile sau în cadrul comunităţilor de energie din surse regenerabile. Informaţii despre aceste programe sunt publicate pe pagina de internet a ANRE şi pe cele ale autorităţilor administraţiei publice locale.
    (6) În vederea aducerii la îndeplinire a prevederilor alin. (5), autorităţile administraţiei publice locale au posibilitatea de a include în bugetul propriu sume cu această destinaţie.

    ART. 19
    (1) Garanţia de origine se emite ca răspuns la cererea unui producător de energie din surse regenerabile.
    (2) În termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, ministerul de resort, în colaborare cu ANRE, modifică şi completează Regulamentul de emitere şi urmărire a garanţiilor de origine pentru energia electrică produsă din surse regenerabile de energie, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 123/2011.
    (3) Regulamentul prevăzut la alin. (2) include şi stabileşte:
    a) regulile privind obligativitatea furnizorilor de a proba eticheta de energie electrică numai cu garanţia de origine;
    b) condiţiile privind emiterea, valabilitatea, transferul, anularea şi expirarea garanţiilor de origine, în conformitate cu alin. (4)-(13);
    c) metodologia de calcul al mixului energetic rezidual.

    (4) Garanţiile de origine emise producătorilor pentru energia din surse regenerabile, susţinută prin scheme de sprijin, se anulează şi se atribuie pro-rata furnizorilor naţionali de energie electrică, evidenţiindu-se în eticheta energiei electrice la consumatori.
    (5) Emiterea de garanţii de origine poate fi condiţionată de puterea electrică minim instalată, care se stabileşte prin regulamentul de emitere a garanţiilor de origine modificat conform alin. (2), dacă este cazul.
    (6) Garanţiile de origine sunt valabile pe o perioadă de un an de la data producerii energiei electrice la care se referă.
    (7) Toate garanţiile de origine care nu au fost anulate expiră la împlinirea a 18 luni de la producerea unităţii de energie în cauză.
    (8) Garanţiile de origine expirate se includ în calculul mixului energetic rezidual.
    (9) Producătorii şi furnizorii care deţin garanţii de origine le anulează cel mai târziu după şase luni de la sfârşitul perioadei lor de valabilitate.
    (10) ANRE supraveghează emiterea, transferul şi anularea garanţiilor de origine în conformitate cu Regulamentul de emitere şi urmărire a garanţiilor de origine pentru energia electrică produsă din surse regenerabile de energie.
    (11) ANRE instituie mecanisme corespunzătoare pentru a asigura faptul că garanţiile de origine sunt emise, transferate şi anulate electronic şi că sunt exacte, fiabile şi greu de fraudat şi se asigură că cerinţele pe care le impun respectă standardul CEN - EN 16325.
    (12) O garanţie de origine specifică cel puţin:
    a) sursa de energie din care a fost produsă energia şi data iniţială şi finală a producerii;
    b) dacă garanţia de origine se referă la:
    (i) energie electrică;
    (ii) gaz, inclusiv hidrogen; sau
    (iii) încălzire sau răcire;

    c) identitatea, amplasarea, tipul şi puterea instalaţiei unde a fost produsă energia;
    d) dacă instalaţia a beneficiat de un sprijin pentru investiţii şi dacă unitatea de energie a beneficiat în orice alt mod de o schemă de sprijin naţională şi dacă da, care este tipul schemei de sprijin;
    e) data la care instalaţia a fost pusă în funcţiune; şi
    f) data şi ţara emiterii şi un număr de identificare unic.

    (13) Pentru garanţiile de origine aferente instalaţiilor sub 50 kW se pot specifica informaţii simplificate.
    (14) ANRE nu recunoaşte garanţiile de origine emise de o ţară terţă, cu excepţia cazului în care Uniunea Europeană a încheiat un acord cu ţara terţă respectivă privind recunoaşterea reciprocă a garanţiilor de origine emise în Uniunea Europeană şi a sistemelor de garanţii de origine compatibile instituite în ţara terţă respectivă şi numai în cazurile în care există importuri sau exporturi directe de energie electrică asociată garanţiilor de origine.
    (15) Utilizarea garanţiilor de origine se face pe bază de criterii obiective, transparente şi nediscriminatorii, cu respectarea prevederilor art. 57 alin. (3) din Legea nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare.

    ART. 20
    (1) Operatorul de transport şi de sistem şi operatorii de distribuţie de gaze naturale evaluează periodic necesitatea extinderii infrastructurii existente a reţelei de gaze pentru a facilita integrarea gazelor din surse regenerabile, conform reglementărilor ANRE.
    (2) Producătorii de gaze din surse regenerabile au acces la reţelele de gaze în măsura în care nu afectează siguranţa funcţionării acestora.
    (3) ANRE, în colaborare cu operatorii de transport şi de sistem şi operatorii de distribuţie de gaze naturale de pe teritoriul României:
    a) publică norme tehnice în conformitate cu Legea nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi norme privind racordarea la reţea, care cuprind cerinţe legate de calitatea, de odorizarea şi de presiunea gazelor;
    b) face public modul de stabilire a tarifelor de racordare a instalaţiilor de gaz din surse regenerabile, pe baza unor criterii obiective, transparente şi nediscriminatorii.


    ART. 21
    (1) Consumatorii au dreptul de a deveni prosumatori de energie din surse regenerabile.
    (2) Prosumatorii, în mod individual sau prin agregatori, au dreptul:
    a) să producă energie din surse regenerabile, pentru consumul propriu, să stocheze şi să vândă producţia lor excedentară de energie electrică din surse regenerabile consumatorilor racordaţi la barele centralei electrice, inclusiv prin contracte de achiziţie de energie electrică din surse regenerabile, atât prin intermediul furnizorilor de energie electrică şi al acordurilor privind tranzacţiile inter pares, cât şi prin decontarea energiei electrice produse şi livrate cu energia electrică consumată din reţea pentru mai multe locuri de producere şi consum ale prosumatorilor, dacă pentru locurile de consum respective este acelaşi furnizor de energie electrică şi dacă sunt racordate la reţeaua electrică a distribuitorului la care este racordat prosumatorul, fără a face obiectul:
    (i) cu energia electrică pe care o consumă din reţea sau pe care o introduc în reţea, unor proceduri şi taxe discriminatorii sau disproporţionate şi unor tarife de reţea care nu reflectă costurile;
    (ii) cu energia electrică din surse regenerabile autoprodusă de aceştia, care rămâne în spaţiile lor, unor proceduri discriminatorii sau disproporţionate şi oricărei taxe sau oricărui tarif;

    b) să instaleze şi să exploateze sisteme de stocare a energiei electrice combinate cu instalaţii de producere a energiei electrice din surse regenerabile pentru autoconsum fără a trebui să plătească vreo taxă dublă, inclusiv taxe de reţea pentru energia electrică stocată care rămâne în spaţiile lor;
    c) să îşi menţină drepturile şi obligaţiile de consumatori finali;
    d) să primească, inclusiv, după caz, prin intermediul schemelor de sprijin, pentru energia electrică din surse regenerabile autoprodusă pe care o introduc în reţea, o remuneraţie care reflectă valoarea de piaţă a energiei electrice respective şi care poate lua în considerare valoarea pe termen lung a energiei electrice introduse pentru reţea, mediu şi societate.

    (3) Autorităţile administraţiei publice centrale şi ANRE pot aplica taxe şi tarife nediscriminatorii şi proporţionale prosumatorilor de energie din surse regenerabile, în legătură cu energia electrică din surse regenerabile autoprodusă de aceştia care rămâne în spaţiile lor în unul sau mai multe din următoarele cazuri:
    a) dacă energia electrică din surse regenerabile autoprodusă este sprijinită efectiv prin intermediul unor scheme de sprijin, numai în măsura în care nu sunt subminate viabilitatea economică a proiectului şi efectul de stimulare a unui astfel de sprijin;
    b) de la data de 1 decembrie 2026, dacă puterea instalată în centralele electrice ale prosumatorilor depăşeşte 8% din puterea totală instalată în capacităţile de producţie de energie electrică la nivel naţional şi dacă se demonstrează, prin intermediul unei analize cost-beneficiu, efectuată de ANRE printr-un proces deschis, transparent şi participativ, că dispoziţia prevăzută la alin. (3) lit. b) fie a avut drept rezultat o sarcină disproporţionată semnificativă pentru sustenabilitatea financiară pe termen lung a sistemului electric, fie creează un stimulent care depăşeşte ceea ce este necesar în mod obiectiv pentru a obţine o utilizare rentabilă a energiei din surse regenerabile, precum şi că o astfel de sarcină sau un astfel de stimulent nu ar putea fi minimizat prin întreprinderea altor acţiuni rezonabile; sau
    c) dacă energia electrică din surse regenerabile autoprodusă este produsă în instalaţii cu o putere totală instalată de energie electrică de peste 30 kW.

    (4) Prosumatorii de energie din surse regenerabile aflaţi în aceeaşi clădire, inclusiv în blocuri de apartamente, au dreptul să se implice împreună în activităţi prevăzute la alin. (2) şi le este permis să convină asupra punerii în comun a energiei din surse regenerabile care este produsă în locul sau locurile în care se află aceştia, fără a aduce atingere taxelor de reţea şi altor taxe, comisioane, tarife şi impozite relevante aplicabile fiecărui prosumator de energie din surse regenerabile.
    (5) Instalaţia prosumatorului de energie din surse regenerabile poate fi deţinută de o parte terţă sau gestionată de o terţă parte în ceea ce priveşte instalarea, exploatarea, inclusiv contorizarea şi întreţinerea, cu condiţia ca partea terţă să fie supusă instrucţiunilor de instalare, exploatare şi contorizare ale prosumatorului de energie din surse regenerabile. Partea terţă nu este considerată ea însăşi un prosumator de energie din surse regenerabile, iar prosumatorul şi partea terţă întreprind toate demersurile necesare astfel încât din punct de vedere legal producerea, utilizarea pentru consum propriu, stocarea şi vânzarea/cumpărarea energiei electrice în punctul de delimitare dintre instalaţia electrică a prosumatorului şi reţeaua electrică deţinută de operatorul de reţea la care este racordată instalaţia prosumatorului să se realizeze numai de către prosumator.
    (6) Ministerul de resort, cu colaborarea ANRE, a autorităţilor administraţiei publice centrale competente şi a autorităţilor administraţiei publice locale, se asigură de existenţa unui cadru favorabil necesar promovării şi facilitării producţiei de energie electrică din surse regenerabile pentru consum propriu, cadru care, printre altele:
    a) abordează accesibilitatea autoconsumului de energie din surse regenerabile pentru toţi clienţii finali, inclusiv pentru cei din gospodării vulnerabile sau cu venituri mici;
    b) abordează barierele nejustificate din calea finanţării proiectelor pe piaţă şi măsurile în vederea facilitării accesului la finanţare;
    c) abordează alte bariere de reglementare nejustificate din calea autoconsumului de energie din surse regenerabile, inclusiv pentru chiriaşi;
    d) abordează stimulentele pentru proprietarii de clădiri pentru a crea posibilităţi de autoconsum, inclusiv pentru chiriaşi;
    e) acordă prosumatorilor de energie din surse regenerabile, pentru energia electrică din surse regenerabile autoprodusă pe care o introduc în reţea, accesul nediscriminatoriu la scheme de sprijin, precum şi la toate segmentele pieţei energiei electrice;
    f) asigură faptul că prosumatorii de energie din surse regenerabile contribuie într-un mod adecvat şi echilibrat la partajarea costurilor totale de racordare la reţeaua electricǎ de interes public, atunci când energia electrică este introdusă în reţea.

    (7) În conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) 2018/1.999, în planul naţional integrat privind energia şi clima şi în rapoartele intermediare se includ un rezumat al politicilor şi măsurilor adoptate în temeiul cadrului favorabil prevăzut la alin. (7), precum şi o evaluare a impactului punerii lor în aplicare.

    ART. 22
    (1) Clienţii finali, în special clienţii casnici, au dreptul să participe la o comunitate de energie din surse regenerabile, menţinându-şi în acelaşi timp drepturile şi obligaţiile de clienţi finali şi fără a fi supuşi unor condiţii sau proceduri nejustificate sau discriminatorii care ar putea să îi împiedice să participe la o comunitate de energie din surse regenerabile, cu condiţia ca, în ceea ce priveşte întreprinderile private, activitatea de producere a energiei electrice să nu constituie principala lor activitate comercială sau profesională.
    (2) Comunităţile de energie din surse regenerabile au dreptul:
    a) să producă, să consume, să stocheze şi să vândă energie din surse regenerabile, inclusiv prin contracte de achiziţie de energie electrică din surse regenerabile;
    b) să folosească în comun, în interiorul comunităţii de energie din surse regenerabile, energia din surse regenerabile produsă de unităţile de producţie deţinute de comunitatea respectivă de energie din surse regenerabile, cu respectarea cerinţelor stabilite în prezentul articol şi cu menţinerea drepturilor şi obligaţiilor membrilor comunităţii de energie din surse regenerabile în calitate de clienţi;
    c) să aibă acces la toate pieţele adecvate de energie, atât direct, cât şi prin intermediari, în mod nediscriminatoriu.

    (3) Ministerul de resort coordonează realizarea evaluării obstacolelor existente şi a potenţialului de dezvoltare la nivel naţional a comunităţilor de energie din surse regenerabile.
    (4) Autorităţile administraţiei publice centrale competente, autorităţile administraţiei publice locale în condiţiile art. 8 şi 9 din Legea serviciului public de alimentare cu energie termică nr. 325/2006, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ANRE au obligaţia de a participa, în conformitate cu domeniul specific de activitate, la asigurarea unui cadru favorabil pentru promovarea şi facilitarea dezvoltării de comunităţi de energie din surse regenerabile.
    (5) Prin cadrul prevăzut la alin. (4) se asigură că:
    a) barierele de reglementare şi administrative nejustificate în calea comunităţilor de energie din surse regenerabile sunt eliminate;
    b) comunităţile de energie din surse regenerabile care furnizează energie sau servicii de agregare ori alte servicii energetice comerciale intră sub incidenţa dispoziţiilor relevante pentru astfel de activităţi;
    c) operatorii de distribuţie cooperează cu comunităţile de energie din surse regenerabile pentru a facilita transferurile de energie în cadrul acestor comunităţi;
    d) comunităţile de energie din surse regenerabile fac obiectul unor proceduri echitabile, proporţionale şi transparente, inclusiv proceduri privind înregistrarea şi acordarea licenţelor, şi al unor taxe de reţea care reflectă costurile, precum şi al unor taxe, tarife şi impozite aplicabile, asigurându-se că acestea contribuie în mod adecvat, echitabil şi echilibrat la partajarea costurilor totale ale sistemului în conformitate cu o analiză transparentă a costurilor şi beneficiilor surselor de energie distribuite, elaborată de autorităţile naţionale competente;
    e) comunităţile de energie din surse regenerabile beneficiază de un tratament nediscriminatoriu în ceea ce priveşte activităţile, drepturile şi obligaţiile lor în calitate de clienţi finali, de producători, de furnizori, de operatori de distribuţie sau în calitate de alt tip de participanţi pe piaţă;
    f) participarea la comunităţi de energie din surse regenerabile este accesibilă pentru toţi consumatorii, inclusiv pentru cei din gospodării vulnerabile sau cu venituri mici;
    g) sunt disponibile instrumente pentru facilitarea accesului la finanţare şi la informaţii;
    h) autorităţilor publice locale li se acordă sprijin pentru dezvoltarea cadrului de reglementare şi pentru consolidarea capacităţii administrative pentru înfiinţarea şi favorizarea comunităţilor de energie din surse regenerabile şi pentru încurajarea autorităţilor să participe în mod direct;
    i) există reguli pentru a asigura un tratament egal şi nediscriminatoriu pentru consumatorii care participă la comunitatea de energie din surse regenerabile.

    (6) Elementele principale ale cadrului favorabil prevăzut la alin. (5) şi ale punerii în aplicare a acestuia fac parte din actualizările planului naţional integrat privind energia şi clima şi din rapoartele intermediare, în temeiul Regulamentului (UE) 2018/1.999.
    (7) La conceperea schemelor de sprijin se ţine seama de particularităţile comunităţilor de energie din surse regenerabile, pentru a le permite acestora să concureze pentru sprijin în mod egal cu alţi participanţi pe piaţă.

    ART. 23
    (1) Pentru promovarea utilizării energiei din surse regenerabile se are în vedere creşterea ponderii energiei din surse regenerabile în sectorul încălzire şi răcire, cu o valoare orientativă de 1,3 puncte procentuale ca medie anuală calculată pentru perioadele de referinţă 2021-2025 şi 2026-2030, pornind de la ponderea energiei din surse regenerabile în sectorul încălzirii şi răcirii în 2020, exprimată ca pondere naţională din consumul de energie finală şi calculată în conformitate cu metodologia stabilită prin anexa nr. 3.
    (2) Creşterea prevăzută la alin. (1) se limitează la o valoare orientativă de 1,1 puncte procentuale dacă nu se utilizează căldura şi răcoarea reziduală.
    (3) În sensul alin. (1), atunci când se calculează ponderea energiei din surse regenerabile în sectorul încălzirii şi răcirii şi creşterea medie anuală:
    a) se pot calcula căldura şi răcoarea reziduală, sub rezerva unei limite de 40% din creşterea medie anuală;
    b) se poate considera că o astfel de pondere acoperă creşterea medie anuală în cazul în care ponderea energiei din surse regenerabile în sectorul încălzirii şi răcirii este de peste 60%; şi
    c) se poate considera că o astfel de pondere acoperă jumătate din creşterea medie anuală în cazul în care ponderea energiei din surse regenerabile în sectorul încălzirii şi răcirii este de peste 50% şi până la 60%.

    (4) Ministerul de resort poate stabili şi publica, pe baza unor criterii obiective şi nediscriminatorii, o listă a măsurilor ce trebuie adoptate în vederea utilizării energiei din surse regenerabile în sectorul încălzirii şi răcirii şi poate desemna şi face publice denumirile entităţilor de implementare care contribuie la creşterea medie anuală prevăzută la alin. (1).
    (5) Creşterea medie anuală prevăzută la alin. (1) se poate pune în aplicare prin următoarele opţiuni:
    a) încorporarea fizică a energiei din surse regenerabile sau a căldurii şi răcorii reziduale în energia şi în combustibilii energetici furnizaţi pentru încălzire şi răcire;
    b) măsuri de atenuare directe, precum instalarea de sisteme de încălzire şi răcire din surse regenerabile de înaltă eficienţă în clădiri sau utilizarea energiei din surse regenerabile ori a căldurii şi răcorii reziduale pentru procesele industriale de încălzire şi de răcire;
    c) măsuri de atenuare indirecte acoperite de certificate comercializabile care dovedesc respectarea obligaţiei prevăzute la alin. (1) prin sprijin acordat unor măsuri de atenuare indirecte, realizate de alt operator economic, precum un instalator autorizat în domeniul energiei din surse regenerabile sau o societate de servicii energetice care furnizează servicii de instalare în domeniul energiei din surse regenerabile;
    d) alte măsuri de politică, pentru a realiza creşterea medie anuală prevăzută la alin. (1), incluzând măsuri fiscale sau alte stimulente financiare.

    (6) În aplicarea prevederilor alin. (5), autorităţile administraţiei publice centrale şi locale cu responsabilităţi în domeniul promovării energiei din surse regenerabile asigură accesibilitatea măsurilor pentru toţi consumatorii, în special pentru cei din gospodării vulnerabile sau cu venituri mici, care altfel nu ar dispune de suficient capital iniţial pentru a beneficia de ele.
    (7) Entităţile desemnate în temeiul alin. (4) transmit autorităţilor competente datele măsurabile şi verificabile referitoare la cantitatea de energie din surse regenerabile utilizată. De asemenea, entităţile desemnate vor prezenta un raport anual, cuprinzând:
    a) cantitatea totală de energie furnizată pentru încălzire şi răcire;
    b) cantitatea totală de energie din surse regenerabile furnizată pentru încălzire şi răcire;
    c) cantitatea de căldură şi răcoare reziduală furnizată pentru încălzire şi răcire;
    d) ponderea energiei din surse regenerabile şi a căldurii şi răcorii reziduale în cantitatea totală de energie furnizată pentru încălzire şi răcire; şi
    e) tipul de sursă regenerabilă de energie.


    ART. 24
    (1) Consumatorii finali sunt informaţi cu privire la performanţa energetică şi la ponderea energiei din surse regenerabile în sistemele lor de încălzire sau de răcire centralizată, în facturile anuale şi pe site-urile web ale furnizorilor sau la cerere.
    (2) Pe baza unui plan de debranşare avizat de autorităţile publice locale, clienţii sistemelor de încălzire sau de răcire centralizată care nu se califică drept sistem eficient de încălzire sau de răcire centralizată sau care nu devin astfel de sisteme până la 31 decembrie 2025 se pot debranşa prin rezilierea sau modificarea contractului lor, pentru a produce ei înşişi încălzire sau răcire din surse regenerabile. Planul de debranşare este realizat şi aprobat de operatorul local al sistemului, pe baza cererilor primite de la consumatorii finali.
    (3) Debranşarea prin rezilierea sau modificarea unui contract în conformitate cu alin. (2) se acordă numai clienţilor care pot demonstra că soluţia alternativă planificată de alimentare pentru încălzire şi răcire duce la o performanţă energetică semnificativ mai mare. Evaluarea performanţei energetice a soluţiei alternative de alimentare poate fi bazată pe certificatul de performanţă energetică.
    (4) Pentru ca sistemele de încălzire sau de răcire centralizată să contribuie la creşterea prevăzută la art. 23 alin. (1), autoritatea competentă ia măsuri pentru a se asigura că operatorii de sisteme de încălzire sau răcire centralizată au obligaţia de a racorda furnizorii de energie din surse regenerabile şi din căldură şi răcoare reziduală şi de a cumpăra, de la furnizorii părţi terţe, căldură şi răcoare din surse regenerabile şi din căldură sau răcoare reziduală, pe baza unor criterii nediscriminatorii stabilite de autoritatea competentă, în următoarele cazuri în care trebuie:
    a) să satisfacă cererea unor clienţi noi;
    b) să înlocuiască capacităţile existente de producere de căldură sau răcoare;
    c) să extindă capacităţile existente de producere de căldură sau răcoare.

    (5) Măsurile prevăzute pentru a pune în aplicare creşterea medie anuală prevăzută în art. 23 alin. (1) şi (2) sunt incluse în planul naţional integrat privind energia şi clima, în temeiul anexei I la Regulamentul (UE) 2018/1.999.
    (6) Un operator de sistem de încălzire sau răcire centralizată poate refuza să racordeze şi să cumpere căldură sau răcoare de la furnizori-părţi terţe în următoarele cazuri:
    a) sistemul nu dispune de puterea necesară din cauza altor furnizări de căldură şi răcoare reziduală, de căldură sau răcoare din surse regenerabile de energie sau de căldură sau răcoare produsă prin cogenerarea de înaltă eficienţă;
    b) căldura sau răcoarea de la furnizorul-parte terţă nu respectă parametrii tehnici necesari pentru racordare şi pentru asigurarea funcţionării fiabile şi sigure a sistemului de încălzire şi răcire centralizată; sau
    c) operatorul poate demonstra că acordarea accesului ar duce la o creştere excesivă a costului căldurii sau răcirii pentru clienţii finali în comparaţie cu costul aferent utilizării principalului furnizor local de căldură sau răcoare cu care ar concura furnizorul de energie din surse regenerabile şi de căldură sau răcoare reziduală.

    (7) În cazul în care un operator al sistemului de încălzire sau răcire centralizată refuză să racordeze un furnizor de încălzire sau de răcire în temeiul alin. (6), operatorul respectiv pune la dispoziţia autorităţii competente, în conformitate cu alin. (11), informaţii cu privire la motivele refuzului, precum şi cu privire la condiţiile care trebuie îndeplinite şi la măsurile care trebuie luate în sistem pentru a face posibilă racordarea.
    (8) Operatorii de sisteme de încălzire sau răcire centralizată pot fi exceptaţi de la aplicarea prevederilor alin. (4), dacă:
    a) operează sisteme eficiente de încălzire şi răcire centralizată;
    b) operează sisteme de încălzire şi răcire centralizată eficientă care exploatează cogenerarea de înaltă eficienţă;
    c) operează sisteme de încălzire şi răcire centralizată care, pe baza unui plan aprobat de autoritatea publică locală, devin încălzire sau răcire centralizată eficientă până la 31 decembrie 2025;
    d) operează sisteme de încălzire şi răcire centralizată cu o putere termică instalată totală mai mică de 20 MW.

    (9) Dreptul de debranşare prin rezilierea sau modificarea contractului în conformitate cu alin. (2) poate fi exercitat de clienţii persoane fizice, de diverse forme de asociere a clienţilor sau de părţile care acţionează în numele clienţilor, iar în cazul blocurilor de apartamente, o astfel de debranşare poate fi exercitată numai la nivelul întregii clădiri, cu respectarea prevederilor art. 30, art. 32 şi art. 45 din Legea nr. 196/2021 pentru modificarea şi completarea Legii serviciului public de alimentare cu energie termică nr. 325/2006 şi a prevederilor Ordinului nr. 91/2007 pentru aprobarea Regulamentului-cadru al serviciului public de alimentare cu energie termică.
    (10) Operatorii de sisteme de distribuţie de energie electrică au obligaţia să evalueze, cel puţin o dată la fiecare patru ani, în cooperare cu operatorii sistemelor de încălzire sau răcire centralizată din zona lor de operare, potenţialul sistemelor de încălzire sau răcire centralizată de a furniza servicii de echilibrare şi alte servicii de sistem, inclusiv participarea activă la acoperirea cererii de energie electrică şi la stocarea energiei electrice excedentare din surse regenerabile şi, de asemenea, să evalueze dacă utilizarea potenţialului identificat ar fi mai eficientă din punctul de vedere al costurilor şi al utilizării resurselor decât soluţiile alternative. Obligaţia de evaluare este efectuată de experţi tehnici atestaţi de către autorităţile competente.
    (11) Autoritatea competentă are obligaţia de a se asigura că drepturile consumatorilor şi normele de exploatare a sistemelor de încălzire sau răcire centralizată în conformitate cu prezentul articol sunt clar definite şi respectate.
    (12) Prevederile alin. (2)-(9) nu se aplică ȋn cazul ȋn care:
    a) ponderea încălzirii şi răcirii centralizate este mai mică sau egală cu 2% din consumul global de energie pentru încălzire şi răcire la data de referinţă, 24 decembrie 2018;
    b) ponderea încălzirii şi răcirii centralizate creşte peste pragul de 2%, prin dezvoltarea unor sisteme noi eficiente de încălzire şi răcire centralizată pe baza planului naţional integrat privind energia şi clima, în temeiul anexei I la Regulamentul (UE) 2018/1.999, sau pe baza evaluării prevăzute la art. 15 alin. (13); sau
    c) ponderea sistemelor prevăzute la alin. (8) reprezintă peste 90% din totalul vânzărilor de încălzire şi răcire centralizată.


    ART. 25
    (1) Furnizorii de combustibil au obligaţia de a asigura o pondere minimă a energiei din surse regenerabile în consumul final de energie în sectorul transporturilor de 14% până în 2030, în concordanţă cu traiectoria orientativă stabilită în PNIESC şi calculată în conformitate cu metodologia prevăzută în prezentul articol şi în art. 26 şi 27.
    (2) Obligaţia prevăzută la alin. (1) poate fi modificată după anul 2023, în sensul creşterii acesteia, în cazul în care se constată reduceri suplimentare substanţiale ale costurilor de producţie a energiei din surse regenerabile dacă revizuirea este necesară pentru îndeplinirea angajamentelor internaţionale în materie de decarbonizare ori dacă o reducere semnificativă a consumului de energie în România justifică acest lucru.
    (3) În cadrul ponderii minime prevăzute la alin. (1), contribuţia biocombustibililor avansaţi şi a biogazului produse din materiile prime enumerate în anexa nr. 10 partea A a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2018, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 311/2018, ca pondere din consumul final de energie în sectorul transporturilor este de cel puţin 0,2% în 2023, cel puţin 1% în 2025 şi cel puţin 3,5% în 2030.
    (4) Pentru calculul ponderii minime prevăzute la alin. (1) se va ţine seama de:
    a) combustibili lichizi şi gazoşi de origine nebiologică produşi din surse regenerabile şi utilizaţi în transporturi atunci când aceştia sunt utilizaţi drept produs intermediar pentru producerea de combustibili convenţionali; şi
    b) combustibilii pe bază de carbon reciclat.

    (5) Reducerile emisiilor de gaze cu efect de seră, generate de utilizarea de combustibili lichizi şi gazoşi de origine nebiologică produşi din surse regenerabile şi utilizaţi în transporturi, sunt de cel puţin 70%.

    ART. 26
    (1) Pentru calcularea consumului final brut de energie din surse regenerabile prevăzut la art. 7 şi a ponderii minime prevăzute la art. 25 alin. (1), ponderea biocombustibililor şi a biolichidelor, precum şi a combustibililor din biomasă consumaţi în transporturi, dacă sunt produşi din culturi alimentare şi furajere, nu depăşeşte cu mai mult de 1% ponderea acestor combustibili în consumul final de energie în sectorul transporturilor rutiere şi sectorul transporturilor feroviare, respectiv până la maximum 7% din consumul final de energie în sectorul transporturilor rutiere şi sectorul transporturilor feroviare.
    (2) Pentru calcularea consumului final brut de energie din surse regenerabile, prevăzut la art. 7, şi a ponderii minime prevăzute la art. 25 alin. (1), ponderea biocombustibililor, a biolichidelor sau a combustibililor din biomasă produşi din culturi alimentare şi furajere, care prezintă riscuri ridicate din perspectiva schimbării indirecte a destinaţiei terenurilor, pentru care se observă o expansiune semnificativă a suprafeţei de producţie în detrimentul terenurilor care stochează cantităţi ridicate de carbon, nu depăşesc nivelul de consum al acestor tipuri de combustibili în anul 2019, cu excepţia cazului în care sunt certificaţi drept biocombustibili, biolichide sau combustibili din biomasă care prezintă riscuri reduse din perspectiva schimbării indirecte a destinaţiei terenurilor, în temeiul prezentului alineat.
    (3) De la data de 31 decembrie 2023 şi cel târziu până în 2030, limita respectivă scade treptat până la 0%.

    ART. 27
    (1) Pentru calcularea ponderilor minime prevăzute la art. 25 alin. (1) şi alin. (3) se aplică următoarele dispoziţii:
    a) pentru calcularea numitorului, şi anume conţinutul energetic al combustibililor pentru transportul rutier şi transportul feroviar furnizaţi pentru consum sau pentru utilizare pe piaţă, se iau în considerare benzina, motorina, gazul natural, biocombustibilii, biogazul, combustibilii lichizi şi gazoşi de origine nebiologică produşi din surse regenerabile şi utilizaţi în transporturi, combustibilii pe bază de carbon reciclat şi energia electrică furnizate pentru sectorul transporturilor rutiere şi sectorul transporturilor feroviare;
    b) pentru calcularea numărătorului, şi anume cantitatea de energie din surse regenerabile consumată în sectorul transporturilor în sensul art. 25 alin. (1), se ia în considerare conţinutul energetic al tuturor tipurilor de energie din surse regenerabile furnizată în toate sectoarele de transport, inclusiv energia electrică din surse regenerabile furnizată pentru sectorul transporturilor rutiere şi sectorul transporturilor feroviare. Se pot lua în considerare şi combustibilii pe bază de carbon reciclat. Pentru acest calcul, ponderea biocombustibililor şi a biogazului produse din materiile prime enumerate în anexa nr. 10 partea B este limitată la 1,7% din conţinutul energetic al combustibililor utilizaţi în transporturi furnizaţi pentru consum sau pentru utilizare pe piaţă;
    c) pentru calcularea atât a numărătorului, cât şi a numitorului, se utilizează valorile privind conţinutul energetic al combustibililor utilizaţi în transporturi stabilite în anexa nr. 2. Pentru stabilirea conţinutului energetic al combustibililor utilizaţi în transporturi care nu sunt incluşi în anexa nr. 2 se utilizează standardele relevante ale organizaţiilor de standardizare europene pentru determinarea puterii calorice a combustibililor. În cazul în care nu a fost adoptat în acest sens niciun standard al unei organizaţii de standardizare europene, se utilizează standardele ISO relevante.

    (2) Pentru calculul prevăzut la alin. (1) lit. b) ponderea biocarburanţilor şi a biogazului produse din materiale prime enumerate în anexa nr. 10 partea B este limitată la 1,7% din conţinutul energetic al combustibililor utilizaţi în transporturi furnizaţi pentru consum sau pentru utilizare pe piaţă. La solicitarea justificată a furnizorilor de combustibil şi ţinând cont de disponibilitatea materiilor prime, ministerul de resort poate modifica limita respectivă, cu aprobarea Comisiei Europene.
    (3) Pentru a demonstra respectarea ponderilor minime prevăzute la art. 25 alin. (1):
    a) ponderea biocombustibililor şi a biogazului pentru transporturi produse din materiile prime enumerate în anexa nr. 10 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2018, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 311/2018, poate fi considerată a fi egală cu dublul conţinutului său energetic;
    b) ponderea energiei electrice din surse regenerabile este considerată a fi egală cu de patru ori conţinutul său energetic atunci când este furnizată pentru vehicule rutiere şi poate fi considerată a fi de 1,5 ori conţinutul său energetic atunci când este furnizată pentru transportul feroviar;
    c) cu excepţia combustibililor produşi din culturi alimentare sau furajere, ponderea combustibililor furnizaţi sectorului aviaţiei şi celui maritim este considerată a fi de 1,2 ori conţinutul lor energetic.

    (4) Pentru a calcula ponderea pe care o are energia electrică din surse regenerabile în energia electrică furnizată pentru vehicule rutiere şi feroviare în sensul alin. (1), România se raportează la perioada de doi ani anterioară anului în care energia electrică este furnizată pe teritoriul ei.
    (5) Prin excepţie de la prevederile alin. (4), pentru a determina ponderea de energie electrică în conformitate cu alin. (1), în cazul energiei electrice obţinute prin racordarea directă la o instalaţie care produce energie electrică din surse regenerabile şi furnizate vehiculelor rutiere, energia electrică respectivă se consideră a fi în totalitate din surse regenerabile.
    (6) Atunci când energia electrică este folosită la producţia de combustibili lichizi şi gazoşi de origine nebiologică produşi din surse regenerabile şi utilizaţi în transporturi, fie direct, fie pentru producţia de produse intermediare, pentru a stabili ponderea energiei din surse regenerabile se utilizează ponderea medie a energiei electrice din surse regenerabile din ţara de producţie, măsurată cu doi ani înainte de anul vizat.

    ART. 28
    (1) Organismele de verificare şi furnizorii de biocombustibili asigură reducerea la minimum a riscului ca loturile unice să nu fie revendicate mai mult de o singură dată în cadrul Uniunii Europene, prin consolidarea cooperării dintre sistemele naţionale şi dintre sistemele naţionale şi sistemele şi factorii voluntari de verificare stabiliţi în temeiul art. 30, inclusiv, dacă este cazul, prin schimbul de date. În cazul în care o autoritate competentă suspectează că s-a comis o fraudă sau depistează o astfel de fraudă, ea informează, după caz, organismele competente ale statului membru în cauză. Pentru a permite urmărirea combustibililor lichizi şi gazoşi utilizaţi în transporturi, ce sunt eligibili pentru a fi luaţi în considerare la calculul numărătorului prevăzut la art. 27 alin. (1) lit. b) sau ce sunt luaţi în considerare în scopurile prevăzute la art. 29 alin. (1) lit. a), b) şi c), şi pentru verificarea respectării cerinţelor stabilite în art. 25 alin. (1) şi (3), furnizorii de combustibil raportează ministerului de resort informaţiile privind tranzacţiile realizate şi caracteristicile de durabilitate ale combustibililor respectivi, inclusiv emisiile lor de gaze cu efect de seră generate pe durata ciclului de viaţă, începând de la punctul lor de producţie şi până la furnizorul de combustibil care introduce combustibilul pe piaţă. Ministerul de resort introduce aceste informaţii în baza de date a Uniunii Europene.
    (2) Ministerul de resort împreună cu autorităţile administraţiei publice centrale cu atribuţii în domeniul transporturilor, infrastructurii, mediului şi agriculturii iau măsuri pentru a asigura disponibilitatea combustibililor din surse regenerabile utilizaţi în transporturi inclusiv în ceea ce priveşte punctele de reîncărcare cu putere înaltă accesibile publicului şi a altor infrastructuri de realimentare, după cum se prevede în Legea nr. 34/2017 privind instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi.

    ART. 29
    (1) Energia produsă din biocombustibili, biolichide şi combustibili din biomasă este luată în considerare în scopurile prevăzute la lit. a), b) şi c) de la prezentul alineat numai în cazul în care sunt îndeplinite criteriile de durabilitate şi criteriile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră stabilite la alin. (6)-(13):
    a) contribuţia la ponderea de energie din surse regenerabile a României stabilită la art. 3 alin. (1);
    b) măsurarea respectării obligaţiilor referitoare la energia din surse regenerabile, inclusiv a obligaţiei stabilite la art. 23;
    c) eligibilitatea privind sprijinul financiar pentru consumul de biocombustibili, biolichide şi combustibili din biomasă.

    (2) Biocombustibilii, biolichidele şi combustibilii din biomasă produşi din deşeuri şi din reziduuri, altele decât reziduurile din agricultură, acvacultură, pescuit, silvicultură şi deşeurile şi reziduurile care sunt prelucrate întâi într-un produs înainte de a fi prelucrate ulterior în biocombustibili, biolichide şi combustibili din biomasă, trebuie să îndeplinească numai criteriile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră stabilite la alin. (13) pentru a fi luate în considerare în scopurile prevăzute la alin. (1) lit. a), b) şi c).
    (3) Energia electrică, încălzirea şi răcirea produse din deşeuri municipale solide nu fac obiectul criteriilor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră stabilite la alin. (13).
    (4) Combustibilii din biomasă îndeplinesc criteriile de durabilitate şi de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră stabilite la alin. (6)-(13) dacă sunt folosiţi în instalaţii care produc energie electrică, încălzire şi răcire sau combustibili cu o putere termică instalată totală mai mare sau egală cu 20 MW, în cazul combustibililor din biomasă solizi, şi cu o putere termică instalată totală mai mare sau egală cu 2 MW, în cazul combustibililor din biomasă gazoşi.
    (5) Criteriile de durabilitate şi de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră stabilite la alin. (6)-(13) se aplică indiferent de originea geografică a biomasei.
    (6) Biocombustibilii, biolichidele şi combustibilii din biomasă produşi din deşeuri şi din reziduuri neforestiere provenind de pe terenurile agricole sunt luaţi în considerare în scopurile prevăzute la alin. (1) lit. a), b) şi c) numai în cazul în care operatorii sau autorităţile naţionale dispun de planuri de monitorizare sau de gestionare pentru a aborda impacturile asupra calităţii solului şi carbonului conţinut în sol. Informaţiile referitoare la modul în care impacturile sunt monitorizate şi gestionate se raportează în temeiul art. 30 alin. (3).
    (7) Biocombustibilii, biolichidele şi combustibilii din biomasă produşi din biomasă agricolă care sunt luaţi în considerare în scopurile prevăzute la alin. (1) lit. a), b) şi c) nu se obţin din materii prime ce provin de pe terenuri bogate în biodiversitate, şi anume de pe terenuri care, în ianuarie 2008 sau după această dată, deţineau unul din următoarele statute, indiferent dacă terenul mai deţine acest statut sau nu:
    a) păduri primare şi alte terenuri împădurite, şi anume pădurile şi alte terenuri împădurite cu specii indigene, în care nu există indicii vizibile clare ale activităţii umane, iar procesele ecologice nu sunt afectate în mod semnificativ;
    b) păduri foarte bogate în biodiversitate şi alte terenuri împădurite care conţin o mare diversitate de specii şi sunt nedegradate sau care au fost identificate de autoritatea competentă relevantă ca fiind bogate în biodiversitate;
    c) zone desemnate:
    (i) prin lege sau de autorităţile competente relevante ca zone protejate în scopuri de protecţie a naturii; sau
    (ii) ca zone protejate în scopuri de protecţie a ecosistemelor sau a speciilor rare, ameninţate sau pe cale de dispariţie, care sunt recunoscute prin acorduri internaţionale sau incluse pe listele elaborate de organizaţii interguvernamentale sau de Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii, recunoscute astfel de Comisia Europeană;
    exceptând cazul în care se furnizează dovezi conform cărora producţia respectivei materii prime nu a adus atingere acestor scopuri de protecţie a naturii;

    d) păşuni foarte bogate în biodiversitate cu suprafaţa mai mare de un hectar care sunt:
    (i) păşuni naturale, şi anume păşuni care ar continua să fie păşuni în lipsa intervenţiei omului şi care menţin configuraţia naturală de specii, precum şi caracteristicile şi procesele ecologice; sau
    (ii) păşuni care nu sunt naturale, şi anume păşuni care ar înceta să fie păşuni în lipsa intervenţiei omului şi care conţin o mare diversitate de specii şi sunt nedegradate şi care au fost identificate de autoritatea competentă relevantă ca fiind foarte bogate în biodiversitate, exceptând cazul în care se furnizează dovezi că recoltarea materiei prime este necesară pentru menţinerea statutului lor de păşuni foarte bogate în biodiversitate.


    (8) Biocombustibilii, biolichidele şi combustibilii din biomasă produşi din biomasă agricolă care sunt luaţi în considerare în scopurile prevăzute la alin. (1) lit. a), b) şi c) nu se obţin din materii prime ce provin de pe terenuri cu stocuri mari de carbon, şi anume de pe terenuri care în ianuarie 2008 aveau unul din următoarele statute şi care nu mai deţin acest statut:
    a) zone umede, şi anume terenuri acoperite sau saturate cu apă în mod permanent sau pe o perioadă semnificativă din an;
    b) suprafeţe dens împădurite, şi anume terenuri care acoperă mai mult de un hectar, cu copaci mai înalţi de cinci metri şi un coronament de peste 30% sau cu copaci care pot atinge aceste praguri in situ;
    c) terenuri care acoperă mai mult de un hectar, cu copaci mai înalţi de cinci metri şi un coronament între 10% şi 30% sau cu copaci care pot atinge aceste praguri in situ, cu excepţia cazului în care se furnizează dovezi că stocul de carbon al zonei, înainte şi după transformare, ar permite îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (13), la aplicarea metodologiei prevăzute în anexa nr. 6 partea C la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2018, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 311/2018.

    (9) Prevederile alin. (8) nu se aplică în cazul în care, la data la care a fost obţinută materia primă, terenul deţinea acelaşi statut ca în ianuarie 2008.
    (10) Biocombustibilii, biolichidele şi combustibilii din biomasă produşi din biomasă agricolă care sunt luaţi în considerare în scopurile prevăzute la alin. (1) lit. a), b) şi c) nu se obţin din materii prime ce provin de pe terenuri care în ianuarie 2008 erau turbării, cu excepţia cazului în care se furnizează dovezi potrivit cărora cultivarea şi recoltarea materiilor prime în cauză nu implică asanarea unor porţiuni de sol care nu erau asanate anterior.
    (11) Biocombustibilii, biolichidele şi combustibilii din biomasă produşi din biomasă forestieră care sunt luaţi în considerare în scopurile prevăzute la alin. (1) lit. a), b) şi c) îndeplinesc următoarele criterii pentru a reduce la minimum riscul de a utiliza biomasă forestieră obţinută printr-un proces de producţie nedurabil:
    a) ţara în care a fost recoltată biomasa forestieră dispune de legislaţie naţională primară sau secundară aplicabilă în domeniul recoltării, precum şi de sisteme de monitorizare şi de asigurare a respectării legislaţiei, care asigură:
    (i) legalitatea operaţiunilor de recoltare;
    (ii) regenerarea forestieră a suprafeţelor recoltate;
    (iii) protejarea zonelor desemnate prin dreptul internaţional sau intern sau de către autoritatea competentă relevantă ca zone protejate în scopuri de protecţie a naturii, inclusiv în zone umede şi turbării;
    (iv) că recoltarea se desfăşoară ţinându-se seama de menţinerea calităţii solului şi a biodiversităţii în scopul reducerii la minimum a efectelor negative; şi
    (v) că recoltarea menţine sau îmbunătăţeşte capacitatea de producţie pe termen lung a pădurii;

    b) atunci când dovezile prevăzute la lit. a) nu sunt disponibile, biocombustibilii, biolichidele şi combustibilii din biomasă produşi din biomasă forestieră sunt luaţi în considerare în scopurile prevăzute la alin. (1) lit. a), b) şi c) dacă la nivel de zonă de aprovizionare forestieră sunt instituite sisteme de management care asigură:
    (i) legalitatea operaţiunilor de recoltare;
    (ii) regenerarea forestieră a suprafeţelor recoltate;
    (iii) protejarea zonelor desemnate prin dreptul internaţional sau intern sau de către autoritatea competentă relevantă ca zone protejate în scopuri de protecţie a naturii, inclusiv în zone umede şi turbării, cu excepţia cazului în care se furnizează dovezi potrivit cărora recoltarea materiilor prime în cauză nu aduce atingere acestor scopuri de protecţie a naturii;
    (iv) că recoltarea se desfăşoară ţinându-se seama de menţinerea calităţii solului şi a biodiversităţii în scopul minimizării efectelor negative; şi
    (v) că recoltarea menţine sau îmbunătăţeşte capacitatea de producţie pe termen lung a pădurii.


    (12) Biocombustibilii, biolichidele şi combustibilii din biomasă produşi din biomasă forestieră luaţi în considerare în scopurile prevăzute la alin. (1) lit. a), b) şi c) îndeplinesc următoarele criterii referitoare la exploatarea terenurilor, schimbarea destinaţiei terenurilor şi silvicultură (LULUCF):
    a) ţara sau organizaţia regională de integrare economică din care provine biomasa forestieră este parte la Acordul de la Paris şi:
    (i) a transmis o contribuţie stabilită la nivel naţional (CSN) către Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite asupra Schimbărilor Climatice (UNFCCC), care acoperă emisiile şi absorbţiile din agricultură, din silvicultură şi din exploatarea terenurilor şi asigură faptul că modificările stocului de carbon asociate recoltării biomasei sunt contabilizate pentru angajamentul ţării de a reduce sau de a limita emisiile de gaze cu efect de seră specificat în CSN; sau
    (ii) este adoptată legislaţie primară sau secundară în conformitate cu art. 5 din Acordul de la Paris, care este aplicabilă în domeniul recoltării, pentru a conserva şi a consolida stocurile şi absorbanţii de carbon, şi se furnizează dovezi ale faptului că emisiile raportate ale sectorului LULUCF nu depăşesc absorbţiile;

    b) atunci când dovezile prevăzute la lit. a) nu sunt disponibile, biocombustibilii, biolichidele şi combustibilii din biomasă produşi din biomasă forestieră sunt luaţi în considerare în scopurile prevăzute la alin. (1) lit. a), b) şi c) dacă la nivel de zonă de aprovizionare forestieră sunt instituite sisteme de management care să asigure faptul că nivelurile stocurilor şi absorbanţilor de carbon din pădure sunt menţinute sau consolidate pe termen lung.

    (13) Reducerile emisiilor de gaze cu efect de seră rezultând din utilizarea biocombustibililor, a biolichidelor şi a combustibililor din biomasă care sunt luate în considerare în scopurile prevăzute la alin. (1) sunt:
    a) de cel puţin 50% pentru biocombustibilii, biogazul consumat în sectorul transporturilor şi biolichidele produse în instalaţii care erau operaţionale în perioada de referinţă 5 octombrie 2015 sau înainte de această dată;
    b) de cel puţin 60% pentru biocombustibilii, biogazul consumat în sectorul transporturilor şi biolichidele produse în instalaţii care erau operaţionale în perioada de referinţă 6 octombrie 2015-31 decembrie 2020;
    c) de cel puţin 65% pentru biocombustibilii, biogazul consumat în sectorul transporturilor şi biolichidele produse în instalaţii care au fost puse în funcţiune ulterior datei de 1 ianuarie 2021;
    d) de cel puţin 70% pentru producţia de energie electrică şi de încălzire şi răcire pe bază de combustibili din biomasă utilizaţi în instalaţii care au devenit operaţionale în perioada de referinţă 1 ianuarie 2021-31 decembrie 2025; şi
    e) de 80% în cazul instalaţiilor care intră în funcţiune începând cu 1 ianuarie 2026.

    (14) Instalaţiile prevăzute la alin. (13) se consideră a fi puse în funcţiune odată ce au fost demarate producţia fizică de biocombustibili, de biogaz consumat în sectorul transporturilor şi de biolichide şi producţia fizică de încălzire şi răcire şi energie electrică pe bază de combustibili din biomasă.
    (15) Reducerile emisiilor de gaze cu efect de seră rezultând din utilizarea biocombustibililor, a biogazului consumat în sectorul transporturilor şi a biolichidelor şi a combustibililor din biomasă utilizaţi în instalaţii de producere a încălzirii, a răcirii şi a energiei electrice se calculează în conformitate cu art. 29 alin. (1).
    (16) Energia electrică pe bază de combustibili din biomasă se ia în considerare în scopurile prevăzute la alin. (1) lit. a), b) şi c) numai dacă îndeplineşte una sau mai multe dintre următoarele cerinţe:
    a) este produsă în instalaţii cu o putere termică instalată totală mai mică de 50 MW;
    b) pentru instalaţiile cu o putere termică instalată totală între 50 MW şi 100 MW, este produsă aplicând tehnologie de cogenerare de înaltă eficienţă sau, pentru instalaţiile care generează exclusiv energie electrică, respectând nivelurile de eficienţă electrică asociate celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEEL), astfel cum sunt definite în Decizia de punere în aplicare (UE) 2017/1.442 a Comisiei din 31 iulie 2017 de stabilire a concluziilor privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru instalaţiile de ardere de dimensiuni mari, în temeiul Directivei 2010/75/UE a Parlamentului European şi a Consiliului;
    c) pentru instalaţiile cu o putere termică instalată totală peste 100 MW este produsă aplicând tehnologie de cogenerare de înaltă eficienţă sau pentru instalaţiile care generează exclusiv energie electrică, obţinând un randament electric net de cel puţin 36%;
    d) este produsă aplicând captarea şi stocarea CO_2 provenit din biomasă.

    (17) În scopurile prevăzute la alin. (1) lit. a), b) şi c), instalaţiile care generează exclusiv energie electrică se iau în considerare numai dacă nu utilizează combustibili fosili ca principal combustibil şi numai dacă nu există un potenţial de rentabilitate pentru aplicarea tehnologiei de cogenerare de înaltă eficienţă potrivit evaluării realizate în conformitate cu art. 14 din Legea nr. 121/2014, cu modificările şi completările ulterioare.
    (18) În scopurile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi b), prevederile alin. (16) şi (17) se aplică doar instalaţiilor care intră în funcţiune sau care sunt transformate pentru a utiliza combustibili din biomasă după 25 decembrie 2021.
    (19) În scopurile prevăzute la alin. (1) lit. a), b) şi c) şi fără a aduce atingere art. 22 şi art. 23, nu se evită să se ia în considerare, din alte motive de durabilitate, biocombustibilii şi biolichidele obţinute cu respectarea prezentului articol. Prezentul alineat nu aduce atingere sprijinului public acordat în temeiul schemelor aprobate înainte de data de 24 decembrie 2018.
    (20) În cazul în care se furnizează dovezi conform cărora producţia respectivei materii prime nu a adus atingere acestor scopuri de protecţie a naturii, prin excepţie de la prevederile alin. (7) lit. b) şi c), biocombustibilii, biolichidele şi combustibilii din biomasă produşi din biomasă agricolă care sunt luaţi în considerare în scopurile prevăzute la alin. (1) lit. a), b) şi c) pot fi obţinuţi din materii prime ce provin de pe terenuri bogate în biodiversitate, şi anume de pe terenuri care, în ianuarie 2008 sau după această dată, deţineau statutul de păduri foarte bogate în biodiversitate şi alte terenuri împădurite care conţin o mare diversitate de specii şi sunt nedegradate sau care au fost identificate de autoritatea competentă relevantă ca fiind bogate în biodiversitate, sau statutul de zone desemnate, indiferent dacă terenul mai deţine acest statut sau nu.

    ART. 30
    (1) În cazul în care biocombustibilii, biolichidele şi combustibilii din biomasă sau alţi combustibili care sunt eligibili pentru a fi luaţi în considerare la calculul numărătorului prevăzut la art. 27 alin. (1) lit. b) urmează să fie luaţi în considerare în scopurile prevăzute la art. 23 şi art. 25 şi la art. 29 alin. (1) lit. a), b) şi c), operatorii economici trebuie să demonstreze că au fost îndeplinite criteriile de durabilitate şi de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră stabilite la art. 29 alin. (6)-(13). În acest sens, operatorii economici trebuie să utilizeze un sistem de echilibrare a masei care:
    a) permite ca loturile de materii prime sau de combustibili cu caracteristici diferite de durabilitate şi de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră să fie amestecate, de exemplu, într-un recipient, într-o instalaţie de prelucrare sau logistică, într-o infrastructură de transport şi de distribuţie sau într-un amplasament de acest gen;
    b) permite ca loturile de materii prime cu conţinut energetic diferit să fie amestecate în scopul prelucrării ulterioare cu condiţia ca dimensiunea loturilor să fie ajustată în funcţie de conţinutul lor energetic;
    c) impune ca informaţiile cu privire la caracteristicile de durabilitate şi de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, precum şi la dimensiunea loturilor prevăzute la lit. (a) să rămână asociate amestecului; şi
    d) prevede ca suma tuturor loturilor retrase din amestec să fie descrisă ca având aceleaşi caracteristici de durabilitate, în aceleaşi cantităţi ca suma tuturor loturilor adăugate la amestec şi impune ca acest echilibru să fie atins pe o perioadă adecvată.

    (2) Sistemul de echilibrare a masei prevăzut la alin. (1) asigură faptul că fiecare lot este luat în considerare o singură dată la art. 7 alin. (1) primul paragraf lit. a), b) sau c) în scopul calculării consumului final brut de energie din surse regenerabile şi include informaţii din care să reiasă dacă producerea lotului respectiv a beneficiat de sprijin şi, în caz afirmativ, care este tipul schemei de sprijin.
    (3) Atunci când un lot este prelucrat, informaţiile referitoare la caracteristicile de durabilitate şi de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră ale lotului se ajustează şi se alocă rezultatelor producţiei în conformitate cu următoarele reguli:
    a) atunci când prelucrarea unui lot de materii prime duce la obţinerea unui singur rezultat al producţiei care este destinat producerii de biocombustibili, de biolichide sau de combustibili din biomasă, de combustibili lichizi şi gazoşi de origine nebiologică produşi din surse regenerabile şi utilizaţi în transporturi sau de combustibili pe bază de carbon reciclat, dimensiunea lotului şi cantităţile aferente ale caracteristicilor de durabilitate şi de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră sunt ajustate prin aplicarea unui factor de conversie care reprezintă raportul dintre masa rezultatului producţiei care este destinat unei astfel de produceri şi masa de materii prime care intră în proces;
    b) atunci când prelucrarea unui lot de materii prime duce la obţinerea mai multor rezultate ale producţiei care sunt destinate producerii de biocombustibili, de biolichide sau de combustibili din biomasă, de combustibili lichizi şi gazoşi de origine nebiologică produşi din surse regenerabile şi utilizaţi în transporturi sau de combustibili pe bază de carbon reciclat, pentru fiecare rezultat al producţiei în parte se aplică un factor de conversie separat şi se foloseşte un bilanţ masic separat.

    (4) Ministerul de resort ia măsuri pentru a se asigura că operatorii economici prezintă informaţii fiabile cu privire la respectarea pragurilor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră prevăzute şi adoptate în temeiul art. 25 alin. (2) şi a criteriilor de durabilitate şi de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră stabilite la art. 29 alin. (6)-(13) şi că operatorii economici pun la dispoziţia ministerului, la cerere, datele care au fost utilizate pentru elaborarea informaţiilor.
    (5) Operatorii economici sunt obligaţi să ia măsuri pentru elaborarea unui standard corespunzător de audit independent al informaţiilor prezentate şi să prezinte dovezi că au făcut acest lucru. Pentru respectarea art. 29 alin. (11) lit. a) şi art. 29 alin. (12) lit. a), se poate recurge la audituri interne sau externe până la primul punct de colectare a biomasei forestiere.
    (6) Auditul verifică dacă sistemele utilizate de operatorii economici sunt precise, fiabile şi protejate împotriva fraudelor, incluzând verificarea în scopul garantării faptului că materialele nu sunt modificate sau eliminate în mod intenţionat astfel încât lotul sau o parte a acestuia să poată deveni deşeu sau reziduu. Auditul evaluează frecvenţa şi metodologia prelevării de probe şi soliditatea datelor.
    (7) Obligaţiile prevăzute la alin. (4)-(6) se aplică indiferent dacă biocombustibilii, biolichidele, combustibilii din biomasă, combustibilii lichizi şi gazoşi de origine nebiologică produşi din surse regenerabile şi utilizaţi în transporturi sau combustibilii pe bază de carbon reciclat sunt produşi în interiorul Uniunii Europene sau importaţi.
    (8) Informaţiile privind originea geografică şi tipul de materii prime ale biocombustibililor, ale biolichidelor şi ale combustibililor din biomasă pentru fiecare furnizor de combustibil se pun la dispoziţia consumatorilor pe site-urile internet ale operatorilor, ale furnizorilor sau ale autorităţilor competente relevante şi se actualizează anual.
    (9) Ministerul de resort prezintă Comisiei Europene informaţiile prevăzute la alin. (1), în formă agregată.
    (10) Ministerul de resort instituie un sistem naţional în cadrul căruia respectarea criteriilor de durabilitate şi de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră stabilite la art. 29 alin. (6)-(13) şi a pragurilor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru combustibilii lichizi şi gazoşi de origine nebiologică produşi din surse regenerabile şi utilizaţi în transporturi şi pentru combustibilii pe bază de carbon reciclat stabilite şi adoptate în temeiul art. 25 alin. (5) este verificată dea lungul întregului lanţ de custodie implicând autorităţile naţionale competente.
    (11) Ministerul de resort notifică Comisiei sistemul naţional prevăzut la alin. (10). Sistemul notificat trebuie să fie compatibil cu metodologia de verificare a respectării criteriilor de durabilitate şi de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră stabilite la art. 29 alin. (6)-(13) şi a pragurilor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră stabilite şi adoptate în temeiul art. 25 alin. (5) şi în conformitate cu prevederile art. 12 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2018.
    (12) Autorităţile competente supraveghează funcţionarea organismelor de certificare care realizează audituri independente în cadrul unui sistem voluntar. Organismele de certificare furnizează, la cererea autorităţilor competente, toate informaţiile relevante necesare pentru a supraveghea funcţionarea acestora, inclusiv data exactă, ora şi locul de desfăşurare a auditurilor. În cazul în care se constată probleme de neconformitate, ele informează sistemul voluntar fără întârziere.

    ART. 31
    (1) În scopurile art. 29 alin. (13), reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră datorată utilizării biocombustibililor, biolichidelor şi combustibililor din biomasă se calculează după cum urmează:
    a) atunci când este stabilită o valoare implicită pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră pentru filiera de producţie, în anexa nr. 6, partea A sau partea B, a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2018, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 311/2018, pentru biocombustibili şi biolichide şi în anexa nr. 11 partea A a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2018, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 311/2018 pentru combustibilii din biomasă, atunci când valoarea ei pentru biocombustibilii sau biolichidele în cauză, calculată în conformitate cu anexa nr. 6 partea C pct. 7 a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2018, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 311/2018, şi pentru combustibilii din biomasă în cauză, calculată în conformitate cu anexa nr. 11 partea B pct. 7 a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2018, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 311/2018, este egală cu sau mai mică decât zero, prin utilizarea acestei valori implicite;
    b) prin utilizarea valorii efective, calculate în conformitate cu metodologia stabilită în anexa nr. 6 partea C a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2018, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 311/2018, pentru biocombustibili şi biolichide şi în anexa nr. 11 partea B a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2018, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 311/2018, pentru combustibilii din biomasă;
    c) prin utilizarea unei valori calculate ca suma factorilor formulelor prevăzute în anexa nr. 6 partea C pct. 1 a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2018, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 311/2018, caz în care valorile implicite detaliate din anexa nr. 6 partea D sau partea E a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2018, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 311/2018, pot fi folosite pentru unii factori, iar valorile efective, calculate în conformitate cu metodologia stabilită în anexa nr. 6 partea C a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2018, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 311/2018, se folosesc pentru toţi ceilalţi factori;
    d) prin utilizarea unei valori calculate ca suma factorilor formulelor prevăzute în anexa nr. 11 partea B pct. 1 a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2018, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 311/2018, caz în care valorile implicite detaliate din Anexa nr. 11 partea C pot fi folosite pentru unii factori, iar valorile efective, calculate în conformitate cu metodologia stabilită în anexa nr. 11 partea B, se folosesc pentru toţi ceilalţi factori.


    CAP. II
    Modificarea şi completarea unor acte normative
    ART. 32
    Legea nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 577 din 13 august 2010, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
    1. La articolul 2, literele n) şi s) se abrogă.
    2. La articolul 2, literele t) şi ac) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
    "t) «încălzire centralizată» sau «răcire centralizată» înseamnă distribuţia de energie termică sub formă de abur, apă fierbinte sau lichide răcite, de la surse centralizate sau descentralizate de producţie, printr-o reţea, către mai multe clădiri sau amplasamente, în scopul utilizării pentru încălzirea sau răcirea spaţiilor sau în procese de încălzire sau de răcire;
    ...............................................................................................
ac) «energie din surse regenerabile» sau «energie regenerabilă» definitǎ în conformitate cu art. 3 pct. 43 din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare;"

    3. La articolul 5, alineatele (2) şi (6) se abrogă.
    4. Articolele 15-19 se abrogă.
    5. La articolul 24, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "(1) Pentru a dovedi clienţilor finali ponderea sau cantitatea de energie din surse regenerabile din cadrul mixului energetic al unui furnizor şi din cadrul energiei furnizate consumatorilor în temeiul unor contracte oferite cu referire la consumul de energie din surse regenerabile, se asigură că originea energiei din surse regenerabile poate fi garantată ca atare, în conformitate cu criterii obiective, transparente şi nediscriminatorii."

    6. Articolul 24^1 se abrogă.
    7. Articolul 24^4 se abrogă.
    8. Menţiunea privind transpunerea directivelor Uniunii Europene din Legea nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a energiei din surse regenerabile de energie, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:
    "Prezenta lege transpune art. 2 pct. 1, pct. 3, pct. 4, pct. 19, pct. 24, pct. 26 şi pct. 32, art. 18 alin. (3)-(4) şi art. 19 alin. (1) din Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European şi a Consiliului din 11 decembrie 2018 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile (reformare), publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 328 din 21.12.2018."



    ART. 33
    Legea nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 577 din 13 august 2010, cu modificările şi completările ulterioare, şi cu cele aduse prin prezenta ordonanţă de urgenţă, va fi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, după aprobarea acesteia prin lege, dându-se textelor o nouă numerotare.

    ART. 34
    Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 485 din 16 iulie 2012, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
    1. La articolul 1 alineatul (2), litera a) se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "a) grupurile electrogene mobile, instalaţiile electrice amplasate pe vehicule de orice fel."

    2. La articolul 3, pct. 95 se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "95. prosumator - clientul final care îşi desfăşoară activităţile în spaţiul propriu deţinut cu orice titlu, aferent unui punct de delimitare cu reţeaua electrică, precizat prin certificatul de racordare şi care produce energie electrică din surse regenerabile pentru propriul consum, a cărui activitate specifică nu este producerea energiei electrice, care consumă şi care poate stoca şi vinde energie electrică produsă sau stocată furnizorului de energie electrică cu care acesta are încheiat contract de furnizare a energiei electrice şi/sau consumatorilor racordaţi la barele centralei electrice, inclusiv care poate deconta energia electrică produsă şi livrată cu energia electrică consumată din reţea pentru mai multe locuri de producere şi consum ale acestora, dacă pentru locurile de consum respective este acelaşi furnizor de energie electrică şi dacă sunt racordate la reţeaua electrică a distribuitorului la care este racordat prosumatorul, cu condiţia ca, în cazul consumatorilor autonomi necasnici de energie, aceste activităţi să nu constituie activitatea lor comercială sau profesională primară;"

    3. La articolul 66 alineatul (3), după litera b) se introduce o nouă literă, litera c), cu următorul cuprins:
    "c) clienţii finali prevăzuţi la lit. a) şi b) au obligaţia să contribuie, în mod transparent şi nediscriminatoriu, la costurile asociate introducerii sistemelor de măsurare inteligentă."

    4. La articolul 73^1, alineatul (9^1) se abrogă.


    ART. 35
    Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2018 pentru stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a benzinei şi motorinei, de introducere a unui mecanism de monitorizare şi reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră şi de stabilire a metodelor de calcul şi de raportare a reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 803 din 19 septembrie 2018, aprobată cu modificări prin Legea nr. 311/2018, se modifică şi se completează după cum urmează:
    1. La articolul 2 alineatul (1), literele y), z) şi aa) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
    "y) «materiale celulozice de origine nealimentară» înseamnă materii prime compuse mai ales din celuloză şi hemiceluloză şi care au un conţinut de lignină mai scăzut decât materialele lignocelulozice; inclusiv reziduurile de culturi alimentare şi furajere, precum paiele, tulpinile de porumb, pleava şi cojile; culturile ierboase energetice cu conţinut scăzut de amidon, precum raigras, Panicum virgatum, Miscanthus, trestia de zahăr gigant; culturi alternative şi culturi de protecţie anterioare şi ulterioare culturilor principale, precum păşuni temporare, însămânţate pentru perioade de scurtă durată şi pe care creşte un amestec de ierburi şi leguminoase cu conţinut scăzut de amidon, în scopul obţinerii de furaje pentru animale şi al îmbunătăţirii fertilităţii solului, astfel încât să crească productivitatea principalelor culturi arabile; reziduuri industriale, inclusiv cele provenite din culturi alimentare şi furajere după ce s-au extras uleiuri vegetale, zaharuri, amidonuri şi proteine, şi materiale provenite din biodeşeuri;
z) «valoarea efectivă» înseamnă reducerile emisiilor de gaze cu efect de seră pentru unele sau pentru toate etapele unui proces specific de producţie a biocombustibililor, a biolichidelor sau a combustibililor din biomasă, calculate în conformitate cu metodologia stabilită în partea C din anexa nr. 6 sau în partea B din anexa nr. 11;
aa) «valoare tipică» înseamnă o estimare a emisiilor şi a reducerilor emisiilor de gaze cu efect de seră pentru o anumită filieră de producţie a biocombustibililor, a biolichidelor sau a combustibililor din biomasă, care este reprezentativă pentru consumul Uniunii Europene;"

    2. Menţiunea privind transpunerea directivelor Uniunii Europene din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2018 pentru stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a benzinei şi motorinei, de introducere a unui mecanism de monitorizare şi reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră şi de stabilire a metodelor de calcul şi de raportare a reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie se modifică după cum urmează:
    " prevederile art. 2 pct. 39 şi pct. 41-47 şi anexele VIII şi IX din Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European şi a Consiliului din 11 decembrie 2018 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE), seria L, nr. 328 din 21 decembrie 2018"

    3. Anexa nr. 6 se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "    ANEXA 6

    *) Anexa nr. 6 este reprodusă în facsimil.
    NORME PENTRU CALCULAREA IMPACTULUI BIOCOMBUSTIBILILOR, AL BIOLICHIDELOR
    ŞI AL OMOLOGILOR LOR COMBUSTIBILI FOSILI ÎN CEEA CE PRIVEŞTE GAZELE CU EFECT DE SERĂ A. VALORI TIPICE Şl IMPLICITE PENTRU BIOCOMBUSTIBILII PRODUŞI FĂRĂ EMISII NETE DE CARBON REZULTATE ÎN URMA SCHIMBĂRII DESTINAŢIEI TERENULUI

┌──────────────────────┬────────┬─────────┐
│ │Reduceri│ │
│ │de │Reduceri │
│ │emisii │de emisii│
│Filieră de producţie a│de gaze │de gaze │
│biocombustibililor │cu efect│cu efect │
│ │de seră │de seră -│
│ │— │valoare │
│ │valoare │implicită│
│ │tipică │ │
├──────────────────────┼────────┼─────────┤
│etanol din sfeclă de │ │ │
│zahăr (fără biogaz din│ │ │
│tancul de deversare, │ │ │
│gaz natural utilizat │67% │59% │
│drept combustibil de │ │ │
│prelucrare în cazane │ │ │
│convenţionale) │ │ │
├──────────────────────┼────────┼─────────┤
│etanol din sfeclă de │ │ │
│zahăr (cu biogaz din │ │ │
│tancul de deversare, │ │ │
│gaz natural utilizat │77% │73% │
│drept combustibil de │ │ │
│prelucrare în cazane │ │ │
│convenţionale) │ │ │
├──────────────────────┼────────┼─────────┤
│etanol din sfeclă de │ │ │
│zahăr (fără biogaz din│ │ │
│tancul de deversare, │ │ │
│gaz natural utilizat │73% │68% │
│drept combustibil de │ │ │
│prelucrare în │ │ │
│instalaţii de │ │ │
│cogenerare (*)) │ │ │
├──────────────────────┼────────┼─────────┤
│etanol din sfeclă de │ │ │
│zahăr (cu biogaz din │ │ │
│tancul de deversare, │ │ │
│gaz natura! utilizat │79% │76% │
│drept combustibil de │ │ │
│prelucrare în │ │ │
│instalaţii de │ │ │
│cogenerare (*)) │ │ │
├──────────────────────┼────────┼─────────┤
│etanol din sfeclă de │ │ │
│zahăr (fără biogaz din│ │ │
│tancul de deversare, │ │ │
│lignit utilizat drept │58% │47% │
│combustibil de │ │ │
│prelucrare în │ │ │
│instalaţii de │ │ │
│cogenerare (*)) │ │ │
├──────────────────────┼────────┼─────────┤
│etanol din sfeclă de │ │ │
│zahăr (cu biogaz din │71 % │64% │
│tancul de deversare, │ │ │
│lignit utilizat drept │ │ │
├──────────────────────┼────────┼─────────┤
│combustibil de │ │ │
│prelucrare în │ │ │
│instalaţii de │ │ │
│cogenerare (*)) │ │ │
├──────────────────────┼────────┼─────────┤
│etanol din porumb (gaz│ │ │
│natural utilizat drept│ │ │
│combustibil de │48% │40% │
│prelucrare în cazane │ │ │
│convenţionale) │ │ │
├──────────────────────┼────────┼─────────┤
│etanol din porumb (gaz│ │ │
│natural utilizat drept│ │ │
│combustibil de │55% │48% │
│prelucrare în │ │ │
│instalaţii de │ │ │
│cogenerare (*)) │ │ │
├──────────────────────┼────────┼─────────┤
│etanol din porumb │ │ │
│(lignit utilizat drept│ │ │
│combustibil de │40% │28% │
│prelucrare în │ │ │
│instalaţii de │ │ │
│cogenerare (*)) │ │ │
├──────────────────────┼────────┼─────────┤
│etanol din porumb │ │ │
│(reziduuri forestiere │ │ │
│utilizate drept │ │ │
│combustibil de │69% │68% │
│prelucrare în │ │ │
│instalaţii de │ │ │
│cogenerare (*)) │ │ │
├──────────────────────┼────────┼─────────┤
│etanol din alte │ │ │
│cereale, cu excepţia │ │ │
│etanolului din porumb │ │ │
│(gaz natura! utilizat │47% │38% │
│drept combustibil de │ │ │
│prelucrare în cazane │ │ │
│convenţionale) │ │ │
├──────────────────────┼────────┼─────────┤
│etanol din alte │ │ │
│cereale cu excepţia │ │ │
│etanolului din porumb │ │ │
│(gaz natural utilizat │53% │46% │
│drept combustibil de │ │ │
│prelucrare în │ │ │
│instalaţii de │ │ │
│cogenerare (*)) │ │ │
├──────────────────────┼────────┼─────────┤
│etanol din alte │ │ │
│cereale cu excepţia │ │ │
│etanolului din porumb │ │ │
│(lignit utilizat drept│37% │24% │
│combustibil de │ │ │
│prelucrare în │ │ │
│instalaţii de │ │ │
│cogenerare (*)) │ │ │
├──────────────────────┼────────┼─────────┤
│etanol din alte │ │ │
│cereale cu excepţia │ │ │
│etanolului din porumb │ │ │
│(reziduuri forestiere │ │ │
│utilizate drept │67% │67% │
│combustibil de │ │ │
│prelucrare în │ │ │
│instalaţii de │ │ │
│cogenerare (*)) │ │ │
├──────────────────────┼────────┼─────────┤
│etanol din trestie de │70% │70% │
│zahăr │ │ │
├──────────────────────┼────────┴─────────┤
│partea de │egală cu cea din │
│etil-terţ-butil-eter │filiera utilizată │
│(ETBE) din surse │pentru producţia │
│regenerabile │etanolului │
├──────────────────────┼──────────────────┤
│partea de │egală cu cea din │
│terţiar-amil-etil-eter│filiera utilizată │
│(TAEE) din surse │pentru producţia │
│regenerabile │etanolului │
├──────────────────────┼────────┬─────────┤
│biomotorină din │52% │47% │
│seminţe de rapiţă │ │ │
├──────────────────────┼────────┼─────────┤
│biomotorină din │57% │52% │
│floarea soarelui │ │ │
├──────────────────────┼────────┼─────────┤
│biomotorină din │55% │50% │
│seminţe de soia │ │ │
├──────────────────────┼────────┼─────────┤
│biomotorină din ulei │ │ │
│de palmier (bazin de │32% │19% │
│efluenţi deschis) │ │ │
├──────────────────────┼────────┼─────────┤
│biomotorină din ulei │ │ │
│de palmier (procedeu │51 % │45% │
│cu captură de metan la│ │ │
│presa de ulei) │ │ │
├──────────────────────┼────────┼─────────┤
│biomotorină din ulei │88% │84% │
│de gătit uzat │ │ │
├──────────────────────┼────────┼─────────┤
│biomotorină din │ │ │
│grăsime animală topită│84% │78% │
│(**) │ │ │
├──────────────────────┼────────┼─────────┤
│ulei vegetal din │ │ │
│seminţe de rapiţă, │51 % │47% │
│hidrotratat │ │ │
├──────────────────────┼────────┼─────────┤
│ulei vegetal din │ │ │
│floarea soarelui, │58% │54% │
│hidrotratat │ │ │
├──────────────────────┼────────┼─────────┤
│ulei vegetal din │ │ │
│seminţe de soia, │55% │51 % │
│hidrotratat │ │ │
├──────────────────────┼────────┼─────────┤
│ulei vegetal din ulei │ │ │
│de palmier, │34% │22% │
│hidrotratat (bazin de │ │ │
│efluenţi deschis) │ │ │
├──────────────────────┼────────┼─────────┤
│ulei vegetal din ulei │ │ │
│de palmier, │ │ │
│hidrotratat (procedeu │53% │49% │
│cu captură de metan la│ │ │
│presa de ulei) │ │ │
├──────────────────────┼────────┼─────────┤
│ulei din ulei de gătit│87% │83% │
│uzat, hidrotratat │ │ │
├──────────────────────┼────────┼─────────┤
│ulei din grăsime │ │ │
│animală topită, │83% │77% │
│hidrotratat (**) │ │ │
├──────────────────────┼────────┼─────────┤
│ulei vegetal pur din │59% │57% │
│seminţe de rapiţă │ │ │
├──────────────────────┼────────┼─────────┤
│ulei vegetal pur din │65% │64% │
│floarea soarelui │ │ │
├──────────────────────┼────────┼─────────┤
│ulei vegetal pur din │63% │61 % │
│seminţe de soia │ │ │
├──────────────────────┼────────┼─────────┤
│ulei vegetal pur din │ │ │
│ulei de palmier (bazin│40% │30% │
│de efluenţi deschis) │ │ │
├──────────────────────┼────────┼─────────┤
│ulei vegetal pur din │ │ │
│ulei de palmier │ │ │
│(procedeu cu captură │59% │57% │
│de metan la presa de │ │ │
│ulei) │ │ │
├──────────────────────┼────────┼─────────┤
│ulei pur din ulei de │98% │98% │
│gătit uzat │ │ │
├──────────────────────┴────────┴─────────┤
│(*) Valorile implicite pentru procesele │
│care utilizează cogenerare sunt valabile │
│numai în cazul în care toată căldura de │
│proces este furnizată de cogenerare. │
├─────────────────────────────────────────┤
│(**) Se aplică mimai biocombustibililor │
│produşi din subproduse de origine animală│
│clasificate ca material de categoria 1 şi│
│2 în conformitate cu Regulamentul (CE) │
│nr. 1069/2009 al Parlamentului European │
│şi al Consiliului (^1), în cazul cărora │
│emisiile legate de igienizare ca parte a │
│procesului de neutralizare nu sunt luate │
│în considerare. │
└─────────────────────────────────────────┘


    B. ESTIMĂRI ALE VALORILOR TIPICE ŞI IMPLICITE AFERENTE VIITORILOR BIOCOMBUSTIBILI INEXISTENŢI SAU CARE SE AFLAU DOAR ÎN CANTITĂŢI NEGLIJABILE PE PIAŢĂ ÎN 2016, DACĂ ACEŞTIA SUNT PRODUŞI FĂRĂ EMISII NETE DE CARBON REZULTATE ÎN URMA SCHIMBĂRII DESTINAŢIEI TERENULUI

┌─────────────────────┬────────┬─────────┐
│ │Reduceri│ │
│ │de │Reduceri │
│ │emisii │de emisii│
│Filieră de producţie │de gaze │de gaze │
│a biocombustibililor │cu efect│cu efect │
│ │de seră │de seră -│
│ │- │valoare │
│ │valoare │implicită│
│ │tipică │ │
├─────────────────────┼────────┼─────────┤
│etanol din paie de │85% │83% │
│grâu │ │ │
├─────────────────────┼────────┼─────────┤
│motorină │ │ │
│Fischer-Tropsch din │ │ │
│deşeuri lemnoase, în │85% │85% │
│instalaţie de sine │ │ │
│stătătoare │ │ │
├─────────────────────┼────────┼─────────┤
│motorină │ │ │
│Fischer-Tropsch din │ │ │
│deşeuri lemnoase │ │ │
│provenite din pădure │82% │82% │
│cultivată, în │ │ │
│instalaţie de sine │ │ │
│stătătoare │ │ │
├─────────────────────┼────────┼─────────┤
│benzină │ │ │
│Fischer-Tropsch din │ │ │
│deşeuri lemnoase, în │85% │85% │
│instalaţie de sine │ │ │
│stătătoare │ │ │
├─────────────────────┼────────┼─────────┤
│benzină │ │ │
│Fischer-Tropsch din │ │ │
│deşeuri lemnoase │ │ │
│provenite din pădure │82% │82% │
│cultivată, în │ │ │
│instalaţie de sine │ │ │
│stătătoare │ │ │
├─────────────────────┼────────┼─────────┤
│dimetileter (DME) din│ │ │
│deşeuri lemnoase, în │86% │86% │
│instalaţie de sine │ │ │
│stătătoare │ │ │
├─────────────────────┼────────┼─────────┤
│dimetileter (DME) din│ │ │
│deşeuri lemnoase │ │ │
│provenite din pădure │83% │83% │
│cultivată, în │ │ │
│instalaţie de sine │ │ │
│stătătoare │ │ │
├─────────────────────┼────────┼─────────┤
│metanol din deşeuri │ │ │
│lemnoase, în │86% │86% │
│instalaţie de sine │ │ │
│stătătoare │ │ │
├─────────────────────┼────────┼─────────┤
│metanol din deşeuri │ │ │
│lemnoase provenite │ │ │
│din pădure cultivată,│83% │83% │
│în instalaţie de sine│ │ │
│stătătoare │ │ │
├─────────────────────┼────────┼─────────┤
│motorină │ │ │
│Fischer-Tropsch din │ │ │
│gazificarea leşiei │89% │89% │
│negre integrată în │ │ │
│fabrici de celuloză │ │ │
├─────────────────────┼────────┼─────────┤
│benzină │ │ │
│Fischer-Tropsch din │ │ │
│gazificarea leşiei │89% │89% │
│negre integrată în │ │ │
│fabrici de celuloză │ │ │
├─────────────────────┼────────┼─────────┤
│dimetileter (DME) din│ │ │
│gazificarea leşiei │89% │89% │
│negre integrată în │ │ │
│fabrici de celuloză │ │ │
├─────────────────────┼────────┼─────────┤
│metanol din │ │ │
│gazificarea leşiei │89% │89% │
│negre integrată în │ │ │
│fabrici de celuloză │ │ │
├─────────────────────┼────────┴─────────┤
│partea de │egală cu cea din │
│metil-terţ-butil-eter│filiera utilizată │
│(MTBE) din surse │pentru producţia │
│regenerabile │metanolului │
└─────────────────────┴──────────────────┘


    C. METODOLOGIE
    1. Emisiile de gaze cu efect de seră provenite din producţia şi utilizarea de combustibili pentru transporturi, biocombustibili şi biolichide se calculează prin formula următoare:
    (a) emisiile de gaze cu efect de seră provenite din producţia şi utilizarea de biocombustibili se calculează prin formula următoare:
    E = e(ec) + el + ep +e(td) + e(u) – e(sca) – e(ccs) -e(ccr),
    unde

┌─────┬─┬──────────────────────────────┐
│E │=│emisiile totale provenite din │
│ │ │utilizarea combustibilului; │
├─────┼─┼──────────────────────────────┤
│ │ │emisiile provenite din │
│e(ec)│=│extracţia sau cultivarea │
│ │ │materiilor prime; │
├─────┼─┼──────────────────────────────┤
│ │ │emisiile anuale provenite din │
│el │=│variaţia cantităţii de carbon │
│ │ │provocată de schimbarea │
│ │ │destinaţiei terenului; │
├─────┼─┼──────────────────────────────┤
│ep │=│emisii provenite din │
│ │ │prelucrare; │
├─────┼─┼──────────────────────────────┤
│e(td)│=│emisii provenite din transport│
│ │ │şi distribuţie; │
├─────┼─┼──────────────────────────────┤
│e(u) │=│emisii provenite de la │
│ │ │combustibilul utilizat; │
├─────┼─┼──────────────────────────────┤
│ │ │reduceri de emisii datorate │
│e │=│acumulării carbonului în sol │
│(sca)│ │prin intermediul unui mai bun │
│ │ │management agricol; │
├─────┼─┼──────────────────────────────┤
│e │ │reduceri de emisii prin │
│(ccs)│=│captarea şi stocarea geologică│
│ │ │a CO2; şi │
├─────┼─┼──────────────────────────────┤
│e │=│reduceri de emisii prin │
│(ccr)│ │captarea şi înlocuirea CO2. │
└─────┴─┴──────────────────────────────┘


    Emisiile rezultate din producţia de maşini şi echipamente nu se iau în considerare;
    (b) emisiile de gaze cu efect de seră provenite din producţia şi utilizarea de biolichide se calculează prin formula pentru biocombustibili (E), dar cu extensia necesară pentru a include conversia energiei în energie electrică şi/sau încălzire şi răcire produsă, după cum urmează:
    (i) pentru instalaţiile energetice care produc numai energie termică:
    EC(h) = E/eta(h)
    (ii) pentru instalaţiile energetice care produc numai energie electrică:
    EC(el) = E/eta(el)
    unde
    EC(h,el) = totalul emisiilor de gaze cu efect de seră rezultate din produsul energetic final.
    E = totalul emisiilor de gaze cu efect de seră ale biolichidului înainte de conversia finală.
    eta(el) = randamentul electric, definit ca rezultat al împărţirii producţiei anuale de energie electrică la contribuţia anuală a biolichidului pe baza conţinutului său energetic.
    eta(h) = randamentul termic, definit ca rezultat al împărţirii producţiei anuale de energie termică utilă la contribuţia anuală a biolichidului pe baza conţinutului său energetic.
    (iii) pentru energia electrică sau mecanică produsă de instalaţiile energetice care produc energie termică utilă pe lângă energie electrică şi/sau energie mecanică: (a se vedea imaginea asociată)

    (iv) pentru energia termică utilă produsă de instalaţiile energetice care produc energie termică pe lângă energie electrică şi/sau energie mecanică: (a se vedea imaginea asociată)
    unde:
    EC(h,el) = totalul emisiilor de gaze cu efect de seră rezultate din produsul energetic final.
    E = totalul emisiilor de gaze cu efect de seră ale biolichidului înainte de conversia finală.
    eta(el) = randamentul electric, definit ca rezultat al împărţirii producţiei anuale de energie electrică la intrarea anuală de combustibil pe baza conţinutului său energetic.
    eta(h) = randamentul termic, definit ca rezultat a! împărţirii producţiei anuale de energie termică utilă la intrarea anuală de combustibil pe baza conţinutului său energetic.
    C(el) = fracţiunea exergetică din energia electrică şi/sau energia mecanică, stabilită la 100 % (C(el) = 1).
    C(h) = randamentul ciclului Carnot (fracţiunea exergetică din cadrul energiei termice utile).
    Randamentul ciclului Carnot, C(h) pentru energia termică utilă la diferite temperaturi, este definit după cum urmează:
    C(h) = (T(h) - T(0))/T(h)
    unde
    T(h) = temperatura, măsurată ca temperatură absolută (în grade Kelvin), a energiei termice utile la pct. de furnizare.
    T(0) = temperatura mediului ambiant, stabilită la 273,15 grade Kelvin (echivalent cu 0 °C)
    Alternativ, în cazul în care surplusul de căldură se exportă pentru încălzirea clădirilor, la o temperatură mai mică de 150°C (423,15 grade Kelvin), Ci, poate fi definit după cum urmează:
    C(h) = randamentul ciclului Carnot pentru energia termică la 150 °C (423,15 grade Kelvin), ceea ce înseamnă: 0,3546
    În scopul acestui calcul, se aplică următoarele definiţii:
    (a) „cogenerare” înseamnă producerea simultană, prin acelaşi proces, a energiei termice şi a energiei electrice şi/sau a energiei mecanice;
    (b) „energie termică utilă" înseamnă energia termică produsă în vederea satisfacerii unei cereri justificate din punct de vedere economic de energie termică pentru încălzire şi răcire;
    (c) „cerere justificată din punct de vedere economic” înseamnă cererea care nu depăşeşte necesarul de încălzire sau răcire şi care altfel ar putea fi satisfăcută în condiţiile pieţei.
    2. Emisiile de gaze cu efect de seră provenite de la biocombustibili şi biolichide se exprimă după cum urmează:
    (a) emisiile de gaze cu efect de seră provenite de la biocombustibili, E, se exprimă în grame de echivalent CO2 per MJ de combustibil, g CO2eq/MJ.
    (b) (emisiile de gaze cu efect de seră provenite de la biolichide, EC, se exprimă în grame de echivalent CO2 per MJ de produs energetic final (energie termică sau electrică), g CO2eq/MJ.
    În cazul în care încălzirea şi răcirea sunt cogenerate cu energie electrică, emisiile se alocă între energia electrică şi cea termică [astfel cum este prevăzut la pct. 1 lit. (b)], indiferent dacă energia termică este utilizată pentru încălzire sau pentru răcire (^2).
    În cazul în care emisiile de gaze cu efect de seră provenite din extracţia sau cultivarea de materii prime e(ec) sunt exprimate în g CO2eq/tonă de substanţă uscată de materii prime, conversia în grame de echivalent CO2 per MJ de combustibil, g CO2eq/MJ, se calculează după cum urmează (^3): (a se vedea imaginea asociată)
    unde (a se vedea imaginea asociată)

    Emisiile pe tonă de substanţă uscată de materii prime se calculează după cum urmează: (a se vedea imaginea asociată)

    3. Reducerile emisiilor de gaze cu efect de seră de la biocombustibili şi biolichide se calculează prin formula următoare:
    (a) reducerile emisiilor de gaze cu efect de seră datorată utilizării biocombustibililor:
    REDUCERE = (EF(t) - EB)/EF(t)
    unde

┌───┬─┬────────────────────────────────┐
│EB │=│emisiile totale provenite de la │
│ │ │biocombustibil; şi │
├───┼─┼────────────────────────────────┤
│EF │ │emisiile totale provenite de la │
│(t)│=│omologul combustibil fosil │
│ │ │pentru transport │
└───┴─┴────────────────────────────────┘


    (b) reducerile emisiilor de gaze cu efect de seră datorate încălzirii, răcirii şi energiei electrice produse din biolichide:
    REDUCERE = (ECF(h&c,el) - ECB(h&c,l))/ECF(h&c,el),
    unde
    ECB(h&c,el) = emisiile totale rezultate din energia termică sau electrică; şi
    ECF(h&c,el) = emisiile totale provenite de la omologul combustibil fosil pentru energie termică utilă sau energie electrică.
    4. Gazele cu efect de seră luate în considerare în sensul pct. 1 sunt CO2, N2O şi CH4. Pentru calcularea echivalenţei în CO2, aceste gaze se evaluează după cum urmează:

┌────────────────┬─────┬────────────────┐
│CO2 │: │1 │
├────────────────┼─────┼────────────────┤
│N2O │: │298 │
├────────────────┼─────┼────────────────┤
│CH4 │: │25 │
└────────────────┴─────┴────────────────┘


    5. Emisiile provenite din extracţia sau cultivarea de materii prime, e(ec), includ emisii provenite din însuşi procesul de extracţie sau cultivare; din colectarea, uscarea şi depozitarea de materii prime; din deşeuri şi scurgeri; precum şi din producerea de substanţe chimice sau produse utilizate în procesul de extracţie sau de cultivare. Se exclude captarea de CO2 în cadrul cultivării de materii prime. Se pot obţine estimări ale emisiilor rezultate din cultivarea biomasei agricole folosindu-se mediile regionale pentru emisiile provenite din cultivare incluse în rapoartele prevăzute la art. 31 alin. (4) sau din informaţii cu privire la valorile implicite detaliate privind emisiile provenite din cultivare incluse în prezenta anexă, ca alternativă la utilizarea valorilor efective. În absenţa unor informaţii relevante în rapoartele respective, este permis să se calculeze valori medii bazate pe practici agricole locale, de exemplu pe baza unor date provenite de la un grup de exploataţii, ca alternativă la utilizarea valorilor efective.
    6. Pentru scopurile calculului prevăzut la pct. 1 lit. (a), reducerile emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din îmbunătăţirea gestionării în agricultură, cum ar fi trecerea la aratul de conservare sau la semănarea direct în mirişte, îmbunătăţirea sistemului de rotaţie, utilizarea culturilor de protecţie, inclusiv gestionarea reziduurilor de culturi, precum şi utilizarea unui ameliorator organic de soluri (de exemplu compost, digestat fermentat din gunoi de grajd), se ia în considerare doar în cazul în care sunt furnizate dovezi solide şi verificabile cu privire la creşterea cantităţii de carbon din sol sau dacă se poate presupune în mod rezonabil că aceasta a crescut în perioada în care au fost cultivate materiile prime respective, ţinând seama, în acelaşi timp, de emisiile existente acolo unde astfel de practici presupun utilizarea la scară crescută de îngrăşăminte şi erbicide (^4).
    7. Emisiile anuale rezultate din variaţiile stocurilor de carbon provocate de schimbarea destinaţiei terenurilor, ei, se calculează prin distribuirea în mod egal a emisiilor totale pe o perioadă de 20 de ani. La calcularea emisiilor respective se aplică formula următoare:
    e(l) = (CSR - CSA) x 3,664 x 1/20 x 1/P -e(B) (^5)
    unde

┌───┬─┬────────────────────────────────┐
│ │ │emisiile anuale de gaze cu efect│
│ │ │de seră rezultate din variaţia │
│ │ │stocului de carbon provocată de │
│ │ │schimbarea destinaţiei │
│ │ │terenurilor [măsurată ca masă │
│ │ │(grame) de echivalent CO2 per │
│e │=│unitate energetică produsă de │
│(l)│ │biocombustibili sau de │
│ │ │biolichide (megajouli)]. │
│ │ │„Terenuri cultivate” (^6) şi │
│ │ │„terenuri cu cultură perenă” (^ │
│ │ │7) sunt considerate ca │
│ │ │reprezentând o singură categorie│
│ │ │de destinaţie a terenurilor; │
├───┼─┼────────────────────────────────┤
│ │ │stocul de carbon per unitate de │
│ │ │suprafaţă asociat destinaţiei de│
│ │ │referinţă a terenului [măsurat │
│ │ │ca masă (tone) de carbon per │
│ │ │unitate de suprafaţă, cuprinzând│
│ │ │atât solul, cât şi vegetaţia]. │
│CSR│=│Destinaţia de referinţă a │
│ │ │terenului reprezintă destinaţia │
│ │ │terenului în ianuarie 2008 sau │
│ │ │cu 20 de ani înainte de │
│ │ │obţinerea materiei prime, în │
│ │ │funcţie de care dată este mai │
│ │ │recentă; │
├───┼─┼────────────────────────────────┤
│ │ │stocul de carbon per unitate de │
│ │ │suprafaţă asociat destinaţiei │
│ │ │efective a terenului [măsurat ca│
│ │ │masă (tone) de carbon per │
│ │ │unitate de suprafaţă, cuprinzând│
│ │ │atât solul, cât şi vegetaţia]. │
│ │ │În cazurile în care stocul de │
│CSA│=│carbon se acumulează pe 0 │
│ │ │perioadă mai mare de un an, │
│ │ │valoarea atribuită CSA este │
│ │ │stocul estimat per unitate de │
│ │ │suprafaţă după 20 de ani sau │
│ │ │atunci când cultura ajunge la │
│ │ │maturitate, în funcţie de care │
│ │ │dintre momente survine primul; │
├───┼─┼────────────────────────────────┤
│ │ │productivitatea culturii │
│ │ │(măsurată ca energie produsă de │
│P │=│biocombustibili sau biolichide │
│ │ │per unitate de suprafaţă per │
│ │ │an); şi │
├───┼─┼────────────────────────────────┤
│ │ │bonus de biolichid sau de │
│e │ │biocombustibil de 29 g CO2eq/MJ,│
│(B)│=│dacă biomasa este obţinută din │
│ │ │teren degradat reabilitat, în │
│ │ │condiţiile stabilite la pct. 8. │
└───┴─┴────────────────────────────────┘


    8. Bonusul de 29 g CO2eq/MJ se atribuie dacă se furnizează dovezi care să ateste că terenul în chestiune:
    (a) nu era folosit pentru activităţi agricole sau de orice altă natură în ianuarie 2008; şi
    (b) este teren sever degradat, inclusiv terenurile exploatate în trecut în scopuri agricole.
    Bonusul de 29 g CO2eq/MJ se aplică pentru o perioadă de până la 20 de ani, începând cu data transformării terenurilor în exploataţii agricole, cu condiţia asigurării unei creşteri regulate a stocului de carbon, precum şi a unei reduceri semnificative a eroziunii, în cazul terenurilor din categoria (b).
    9. „Teren sever degradat” înseamnă un teren care, pe o perioadă importantă de timp, fie a fost salinizat într-o proporţie importantă, fie a prezentat un conţinut în materii organice deosebit de scăzut şi a fost grav erodat.
    10. Decizia 2010/335/UE a Comisiei (^13), care prevede orientări pentru calcularea stocurilor de carbon din sol în legătură cu prezenta directivă, pe baza Orientărilor 1PCC din 2006 pentru inventarele naţionale privind gazele cu efect de seră — volumul 4 şi în conformitate cu Regulamentele (UE) nr. 525/2013 şi (UE) 2018/841 serveşte drept bază de calcul pentru stocurile de carbon din sol.
    11. Emisiile rezultate în urma prelucrării, ep, includ emisii provenite din însuşi procesul de prelucrare; din deşeuri şi scurgeri; precum şi din producerea de substanţe sau produse chimice utilizate în procesul de prelucrare, inclusiv emisiile de CO2 care corespund conţinutului de carbon al materiilor prime fosile, indiferent dacă au fost sau nu arse efectiv în acest proces.
    La calculul consumului de energie electrică care nu se produce în instalaţia de producţie a combustibilului, se consideră că intensitatea emisiilor de gaze cu efect de seră care caracterizează producerea şi distribuţia energiei electrice respective este egală cu intensitatea medie a emisiilor la producerea şi distribuţia de energie electrică într-o regiune definită. Prin derogare de ta această regulă, producătorii pot utiliza o valoare medie pentru a calcula energia electrică produsă de o instalaţie individuală de producere a energiei electrice, în cazul în care instalaţia nu este conectată la reţeaua electrică.
    Emisiile rezultate în urma prelucrării includ emisii provenite din uscarea produselor şi materialelor intermediare, atunci când este relevant.
    12. Emisiile provenite din transport şi distribuţie, e(td), includ emisii rezultate din transportul de materii prime şi materiale semifinite şi din stocarea şi distribuţia de materiale finite. Emisiile provenite din transport şi distribuţie care sunt luate în considerare în temeiul pct. 5 nu sunt acoperite de prezentul punct.
    13. Emisiile combustibilului utilizat, e(u), se consideră ca având valoarea zero pentru biocombustibili şi biolichide.
    Emisiile de alte gaze cu efect de seră decât CO2 (N2O şi CH4) ale combustibilului utilizat se includ în factorul e(u) pentru biolichide.
    14. Reducerile emisiilor prin captarea şi stocarea geologică a CO2, e(ccs), care nu au fost deja luate în calcul pentru ep, se limitează la emisiile evitate prin captarea şi stocarea de CO2 emis în legătură directă cu extracţia, transportul, prelucrarea şi distribuţia combustibilului din biomasă dacă este stocat în conformitate cu Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 64/2011 privind stocarea geologică a dioxidului de carbon, cu modificările şi completările ulterioare.
    15. Reducerea emisiilor prin captarea şi înlocuirea CO2, e(ccr), este direct legată de producţia de biocombustibili sau de biolichide cărora li se datorează şi se limitează la emisiile evitate prin captarea de CO2 al cărui carbon provine din biomasă şi care se utilizează pentru înlocuirea CO2 de origine fosilă în producţia de produse şi servicii comerciale.
    16. În cazul în care o unitate de cogenerare - care furnizează energie termică şi/sau energie electrică unui proces de producţie a combustibililor pentru care se calculează emisiile - produce un surplus de energie electrică şi/sau de energie termică utilă, emisiile de gaze cu efect de seră se împart între energia electrică şi energia termică utilă conform temperaturii agentului termic (care reflectă utilitatea energiei termice). Partea utilă a energiei termice se calculează prin înmulţirea conţinutului său energetic cu randamentul ciclului Carnot, C(h) calculat după cum urmează:
    C(h) = (T(h) - T(0))/T(h)
    unde
    T(h) = temperatura, măsurată ca temperatură absolută (în grade Kelvin), a energiei termice utile la pct. de furnizare.
    T(0) = temperatura mediului ambiant, stabilită la 273,15 grade Kelvin (echivalent cu 0°C)
    Alternativ, în cazul în care surplusul de căldură se exportă pentru încălzirea clădirilor, la o temperatură mai mică de 150 °C (423,15 grade Kelvin), C(h), poate fi definit după cum urmează:
    C(h) = randamentul ciclului Carnot pentru energia termică la 150 °C (423,15 grade Kelvin), ceea ce înseamnă: 0,3546
    În scopul acestui calcul, se utilizează randamentele efective, definite ca producţia anuală de energie mecanică, energie electrică şi energie termică, fiecare împărţită Ia intrarea anuală de energie.
    În scopul acestui calcul, se aplică următoarele definiţii:
    (a) „cogenerare” înseamnă producerea simultană, prin acelaşi proces, a energiei termice şi a energiei electrice şi/sau a energiei mecanice;
    (b) „energie termică utilă” înseamnă energia termică produsă în vederea satisfacerii unei cereri justificate din punct de vedere economic de energie termică, pentru încălzire sau răcire;
    (c) „cerere justificată din punct de vedere economic” înseamnă cererea care nu depăşeşte necesarul de încălzire sau răcire şi care altfel ar putea fi satisfăcută în condiţiile pieţei.
    17. În cazul în care, printr-un proces de producţie a combustibilului, se obţine, în combinaţie, combustibilul pentru care se calculează emisiile şi unul sau mai multe alte produse (coproduse), emisiile de gaze cu efect de seră se împart între combustibil sau produsul său intermediar şi coproduse, proporţional cu conţinutul lor energetic (determinat de puterea de încălzire inferioară în cazul unor coproduse altele decât energia electrică şi termică). Intensitatea gazelor cu efect de seră generate de surplusul de energie electrică sau de energie termică utilă este aceeaşi cu intensitatea gazelor cu efect de seră generate de energia electrică sau termică livrată procesului de producţie a combustibilului şi se determină prin calcularea intensităţii gazelor cu efect de seră la toate intrările şi emisiile, inclusiv emisiile provenite de la materiile prime şi emisiile de CH4 şi N2O, către şi dinspre unitatea de cogenerare, cazane sau alte aparate care furnizează energie termică sau electrică pentru procesul de producţie a combustibililor. În cazul cogenerării de energie electrică şi termică, calculul se efectuează în conformitate cu pct. 16.
    18. Pentru calculul prevăzut la pct. 17, emisiile care trebuie împărţite sunt e(ec) + el + e(sca) + acele fracţii ale ep, e(td), e(ccs) şi e(ccr) care au loc până la faza în care se produce un coprodus, inclusiv faza respectivă. În cazul în care s-a alocat vreo valoare coproduselor într-o etapă de prelucrare anterioară din ciclul de viaţă, fracţiunea din emisiile atribuite produsului combustibil intermediar în ultima etapă a prelucrării respective se utilizează în acest scop în locul valorii totale a emisiilor.
    În cazul biocombustibUilor şi al biolichidelor, toate coprodusele se iau în considerare în sensul acestui calcul. Nu se alocă emisii pentru deşeuri şi reziduuri. În scopul calculului respectiv, se atribuie un conţinut energetic egal cu zero coproduselor cu un conţinut energetic negativ.
    Deşeurile şi reziduurile, inclusiv coroanele şi crengile arborilor, paiele, pieliţele, ştiuleţii, cojile de nuci, precum şi reziduurile provenite din prelucrare, inclusiv glicerina brută (glicerină care nu este rafinată) şi reziduuri rezultate din prelucrarea trestiei de zahăr, au o valoare a emisiilor de gaze cu efect de seră egală cu zero în decursul ciclului lor de viaţă până în momentul procesului de colectare a acestora, indiferent dacă acestea sunt prelucrate în produse intermediare înainte de a fi transformate în produsul final.
    În cazul combustibililor produşi în rafinării, altele decât combinaţiile de instalaţii de prelucrare cu cazane sau unităţi de cogenerare care furnizează energie termică şi/sau energie electrică instalaţiei de prelucrare, unitatea de analiză în scopurile calculului prevăzut la pct. 16 este rafinăria.
    19. În cazul biocombustibililor, pentru calculul prevăzut la pct. 3, omologul combustibil fosil EF(t) este 94g CO2eq/MJ.
    În cazul biolichidelor utilizate în producerea de energie electrică, pentru calculul prevăzut la pct. 3, omologul combustibil fosil ECF(e) este 183 g COieq/MJ.
    În cazul biolichidelor utilizate în producerea de energie termică utilă, precum şi pentru producerea de încălzire şi/sau răcire, pentru calculul prevăzut la pct. 3, omologul combustibil fosil ECF(h&c) este 80 g CO2eq/MJ.
    D. VALORI IMPLICITE DETALIATE PENTRU BIOCOMBUSTIBILI ŞI BIOLICHIDE Valori implicite detaliate pentru cultivare: „e(ec)” conform definiţiei din partea C din prezenta anexă, inclusiv emisiile de N2O din sol

┌──────────────────┬─────────┬─────────┐
│ │Emisii de│Emisii de│
│ │gaze cu │gaze cu │
│Filiera de │efect de │efect de │
│producţie a │seră - │seră - │
│biocombustibililor│valoare │valoare │
│şi a biolichidelor│tipică │implicită│
│ │(g CO2eq/│(g CO2eq/│
│ │MJ) │MJ) │
├──────────────────┼─────────┼─────────┤
│etanol din sfeclă │9,6 │9,6 │
│de zahăr │ │ │
├──────────────────┼─────────┼─────────┤
│etanol din porumb │25,5 │25,5 │
├──────────────────┼─────────┼─────────┤
│etanol din alte │ │ │
│cereale, exceptând│27,0 │27,0 │
│etanolul din │ │ │
│porumb │ │ │
├──────────────────┼─────────┼─────────┤
│etanol din trestie│17,1 │17,1 │
│de zahăr │ │ │
├──────────────────┼─────────┴─────────┤
│ │egală cu cea din │
│partea de ETBE din│filiera utilizată │
│surse regenerabile│pentru producţia │
│ │etanolului │
├──────────────────┼───────────────────┤
│ │egală cu cea din │
│partea de TAEE din│filiera utilizată │
│surse regenerabile│pentru producţia │
│ │etanolului │
├──────────────────┼─────────┬─────────┤
│biomotorină din │32,0 │32,0 │
│seminţe de rapiţă │ │ │
├──────────────────┼─────────┼─────────┤
│biomotorină din │26,1 │26,1 │
│floarea soarelui │ │ │
├──────────────────┼─────────┼─────────┤
│biomotorină din │21,2 │21,2 │
│seminţe de soia │ │ │
├──────────────────┼─────────┼─────────┤
│biomotorină din │26,2 │26,2 │
│ulei de palmier │ │ │
├──────────────────┼─────────┼─────────┤
│biomotorină din │0 │0 │
│ulei de gătit uzat│ │ │
├──────────────────┼─────────┼─────────┤
│biomotorină din │ │ │
│grăsime animală │0 │0 │
│topită (**) │ │ │
├──────────────────┼─────────┼─────────┤
│ulei vegetal din │ │ │
│seminţe de rapiţă,│33,4 │33,4 │
│hidrotratat │ │ │
├──────────────────┼─────────┼─────────┤
│ulei vegetal din │ │ │
│floarea soarelui, │26,9 │26,9 │
│hidrotratat │ │ │
├──────────────────┼─────────┼─────────┤
│ulei vegetal din │ │ │
│seminţe de soia, │22,1 │22,1 │
│hidrotratat │ │ │
├──────────────────┼─────────┼─────────┤
│ulei vegetal din │ │ │
│ulei de palmier, │27,4 │27,4 │
│hidrotratat │ │ │
├──────────────────┼─────────┼─────────┤
│ulei din ulei de │ │ │
│gătit uzat, │0 │0 │
│hidrotratat │ │ │
├──────────────────┼─────────┼─────────┤
│ulei din grăsime │ │ │
│animală topită, │0 │0 │
│hidrotratat (**) │ │ │
├──────────────────┼─────────┼─────────┤
│ulei vegetal pur │ │ │
│din seminţe de │33,4 │33,4 │
│rapiţă │ │ │
├──────────────────┼─────────┼─────────┤
│ulei vegetal pur │ │ │
│din floarea │27,2 │27,2 │
│soarelui │ │ │
├──────────────────┼─────────┼─────────┤
│ulei vegetal pur │ │ │
│din seminţe de │22,2 │22,2 │
│soia │ │ │
├──────────────────┼─────────┼─────────┤
│ulei vegetal pur │ │ │
│din ulei de │27,1 │27,1 │
│palmier │ │ │
├──────────────────┼─────────┼─────────┤
│ulei pur din ulei │0 │0 │
│de gătit uzat │ │ │
└──────────────────┴─────────┴─────────┘

    Valori implicite detaliate pentru cultivare: „e(ec)” - numai pentru emisiile de N2O din sol (acestea sunt deja incluse în valorile detaliate pentru emisiile provenite din cultivare în tabelul „e(ec) ”)

┌──────────────────┬─────────┬─────────┐
│ │Emisii de│Emisii de│
│ │gaze cu │gaze cu │
│Filiera de │efect de │efect de │
│producţie a │seră - │seră - │
│biocombustibililor│valoare │valoare │
│şi a biolichidelor│tipică (g│implicită│
│ │CO2eq/MJ)│(g CO2eq/│
│ │ │MJ) │
├──────────────────┼─────────┼─────────┤
│etanol din sfeclă │4,9 │4,9 │
│de zahăr │ │ │
├──────────────────┼─────────┼─────────┤
│etanol din porumb │13,7 │13,7 │
├──────────────────┼─────────┼─────────┤
│etanol din alte │ │ │
│cereale, exceptând│14,1 │14,1 │
│etanolul din │ │ │
│porumb │ │ │
├──────────────────┼─────────┼─────────┤
│etanol din trestie│2,1 │2,1 │
│de zahăr │ │ │
├──────────────────┼─────────┴─────────┤
│ │egală cu cea din │
│partea de ETBE din│filiera utilizată │
│surse regenerabile│pentru producţia │
│ │etanolului │
├──────────────────┼───────────────────┤
│ │egală cu cea din │
│partea de TAEE din│filiera utilizată │
│surse regenerabile│pentru producţia │
│ │etanolului │
├──────────────────┼─────────┬─────────┤
│biomotorină din │17,6 │17,6 │
│seminţe de rapiţă │ │ │
├──────────────────┼─────────┼─────────┤
│biomotorină din │12,2 │12,2 │
│floarea soarelui │ │ │
├──────────────────┼─────────┼─────────┤
│biomotorină din │13,4 │13,4 │
│seminţe de soia │ │ │
├──────────────────┼─────────┼─────────┤
│biomotorină din │16,5 │16,5 │
│ulei de palmier │ │ │
├──────────────────┼─────────┼─────────┤
│biomotorină din │0 │0 │
│ulei de gătit uzat│ │ │
├──────────────────┼─────────┼─────────┤
│biomotorină din │ │ │
│grăsime animală │0 │0 │
│topită (**) │ │ │
├──────────────────┼─────────┼─────────┤
│ulei vegetal din │ │ │
│seminţe de rapiţă,│18,0 │18,0 │
│hidrotratat │ │ │
├──────────────────┼─────────┼─────────┤
│ulei vegetal din │ │ │
│floarea soarelui, │12,5 │12,5 │
│hidrotratat │ │ │
├──────────────────┼─────────┼─────────┤
│ulei vegetal din │ │ │
│seminţe de soia, │13,7 │13,7 │
│hidrotratat │ │ │
├──────────────────┼─────────┼─────────┤
│ulei vegetal din │ │ │
│ulei de palmier, │16,9 │16,9 │
│hidrotratat │ │ │
├──────────────────┼─────────┼─────────┤
│ulei din ulei de │ │ │
│gătit uzat, │0 │0 │
│hidrotratat │ │ │
├──────────────────┼─────────┼─────────┤
│ulei din grăsime │ │ │
│animală topită, │0 │0 │
│hidrotratat (**) │ │ │
├──────────────────┼─────────┼─────────┤
│ulei vegetal pur │ │ │
│din seminţe de │17,6 │17,6 │
│rapiţă │ │ │
├──────────────────┼─────────┼─────────┤
│ulei vegetal pur │ │ │
│din floarea │12,2 │12,2 │
│soarelui │ │ │
├──────────────────┼─────────┼─────────┤
│ulei vegetal pur │ │ │
│din seminţe de │13,4 │13,4 │
│soia │ │ │
├──────────────────┼─────────┼─────────┤
│ulei vegetal pur │ │ │
│din ulei de │16,5 │16,5 │
│palmier │ │ │
├──────────────────┼─────────┼─────────┤
│ulei pur din ulei │0 │0 │
│de gătit uzat │ │ │
└──────────────────┴─────────┴─────────┘

    Valori implicite detaliate pentru prelucrare: „ep” conform definiţiei din partea C din prezenta anexă

┌───────────────────┬────────┬─────────┐
│ │Emisii │Emisii de│
│ │de gaze │gaze cu │
│Filiera de │cu efect│efect de │
│producţie a │de seră │seră — │
│biocombustibililor │— │valoare │
│şi a biolichidelor │valoare │implicită│
│ │tipică │(g CO2eq/│
│ │(g CO2eq│MJ) │
│ │/MJ) │ │
├───────────────────┼────────┼─────────┤
│etanol din sfeclă │ │ │
│de zahăr (fără │ │ │
│biogaz din tancul │ │ │
│de deversare, gaz │ │ │
│natural utilizat │18,8 │26,3 │
│drept combustibil │ │ │
│de prelucrare în │ │ │
│cazane │ │ │
│convenţionale) │ │ │
├───────────────────┼────────┼─────────┤
│etanol din sfeclă │ │ │
│de zahăr (cu biogaz│ │ │
│din tancul de │ │ │
│deversare, gaz │ │ │
│natural utilizat │9,7 │13,6 │
│drept combustibil │ │ │
│de prelucrare în │ │ │
│cazane │ │ │
│convenţionale) │ │ │
├───────────────────┼────────┼─────────┤
│etanol din sfeclă │ │ │
│de zahăr (fără │ │ │
│biogaz din tancul │ │ │
│de deversare, gaz │ │ │
│natural utilizat │13,2 │18,5 │
│drept combustibil │ │ │
│de prelucrare în │ │ │
│instalaţii de │ │ │
│cogenerare (*1)) │ │ │
├───────────────────┼────────┼─────────┤
│etanol din sfeclă │ │ │
│de zahăr (cu biogaz│ │ │
│din tancul de │ │ │
│deversare, gaz │ │ │
│natural utilizat │7,6 │10,6 │
│drept combustibil │ │ │
│de prelucrare în │ │ │
│instalaţii de │ │ │
│cogenerare (*1)) │ │ │
├───────────────────┼────────┼─────────┤
│etanol din sfeclă │ │ │
│de zahăr (fără │ │ │
│biogaz din tancul │ │ │
│de deversare, │ │ │
│lignit utilizat │27,4 │38,3 │
│drept combustibil │ │ │
│de prelucrare în │ │ │
│instalaţii de │ │ │
│cogenerare (*1)) │ │ │
├───────────────────┼────────┼─────────┤
│etanol din sfeclă │ │ │
│de zahăr (cu biogaz│ │ │
│din tancul de │ │ │
│deversare, lignit │ │ │
│utilizat drept │15,7 │22,0 │
│combustibil de │ │ │
│prelucrare în │ │ │
│instalaţii de │ │ │
│cogenerare (*1)) │ │ │
├───────────────────┼────────┼─────────┤
│etanol din ponimb │ │ │
│(gaz natural │ │ │
│utilizat drept │ │ │
│combustibil de │20,8 │29,1 │
│prelucrare în │ │ │
│cazane │ │ │
│convenţionale) │ │ │
├───────────────────┼────────┼─────────┤
│etanol din porumb │ │ │
│(gaz natural │ │ │
│utilizat drept │ │ │
│combustibil de │14,8 │20,8 │
│prelucrare în │ │ │
│instalaţii de │ │ │
│cogenerare (*1)) │ │ │
├───────────────────┼────────┼─────────┤
│etanol din porumb │ │ │
│(lignit utilizat │ │ │
│drept combustibil │28,6 │40,1 │
│de prelucrare în │ │ │
│instalaţii de │ │ │
│cogenerare (*1)) │ │ │
├───────────────────┼────────┼─────────┤
│etanol din porumb │ │ │
│(reziduuri │ │ │
│forestiere │ │ │
│utilizate drept │1,8 │2,6 │
│combustibil de │ │ │
│prelucrare în │ │ │
│instalaţii de │ │ │
│cogenerare (*1)) │ │ │
├───────────────────┼────────┼─────────┤
│etanol din alte │ │ │
│cereale, cu │ │ │
│excepţia etanolului│ │ │
│din porumb (gaz │ │ │
│natural utilizat │21,0 │29,3 │
│drept combustibil │ │ │
│de prelucrare în │ │ │
│cazane │ │ │
│convenţionale) │ │ │
├───────────────────┼────────┼─────────┤
│etanol din alte │ │ │
│cereale, cu │ │ │
│excepţia etanolului│ │ │
│din porumb (gaz │ │ │
│natural utilizat │15,1 │21,1 │
│drept combustibil │ │ │
│de prelucrare în │ │ │
│instalaţii de │ │ │
│cogenerare (*1)) │ │ │
├───────────────────┼────────┼─────────┤
│etanol din alte │ │ │
│cereale, cu │ │ │
│excepţia etanolului│ │ │
│din porumb (lignit │ │ │
│utilizat drept │30,3 │42,5 │
│combustibil de │ │ │
│prelucrare în │ │ │
│instalaţii de │ │ │
│cogenerare (*1)) │ │ │
├───────────────────┼────────┼─────────┤
│etanol din alte │ │ │
│cereale, cu │ │ │
│excepţia etanolului│ │ │
│din porumb │ │ │
│(reziduuri │ │ │
│forestiere │1,5 │2,2 │
│utilizate drept │ │ │
│combustibil de │ │ │
│prelucrare în │ │ │
│instalaţii de │ │ │
│cogenerare (*1)) │ │ │
├───────────────────┼────────┼─────────┤
│etanol din trestie │1,3 │1,8 │
│de zahăr │ │ │
├───────────────────┼────────┴─────────┤
│ │egală cu cea din │
│partea de ETBE din │filiera utilizată │
│surse regenerabile │pentru producţia │
│ │etanolului │
├───────────────────┼──────────────────┤
│ │egală cu cea din │
│partea de TAEE din │filiera utilizată │
│surse regenerabile │pentru producţia │
│ │etanolului │
├───────────────────┼────────┬─────────┤
│biomotorină din │11,7 │16,3 │
│seminţe de rapiţă │ │ │
├───────────────────┼────────┼─────────┤
│biomotorină din │11,8 │16,5 │
│floarea soarelui │ │ │
├───────────────────┼────────┼─────────┤
│biomotorină din │12,1 │16,9 │
│seminţe de soia │ │ │
├───────────────────┼────────┼─────────┤
│biomotorină din │ │ │
│ulei de palmier │30,4 │42,6 │
│(bazin de efluenţi │ │ │
│deschis) │ │ │
├───────────────────┼────────┼─────────┤
│biomotorină din │ │ │
│ulei de palmier │ │ │
│(procedeu cu │13,2 │18,5 │
│captură de metan la│ │ │
│presa de ulei) │ │ │
├───────────────────┼────────┼─────────┤
│biomotorină din │9,3 │13,0 │
│ulei de gătit uzat │ │ │
├───────────────────┼────────┼─────────┤
│biomotorină din │ │ │
│grăsime animală │13,6 │19,1 │
│topită (*2) │ │ │
├───────────────────┼────────┼─────────┤
│ulei vegetal din │ │ │
│seminţe de rapiţă, │10,7 │15,0 │
│hidrotratat │ │ │
├───────────────────┼────────┼─────────┤
│ulei vegetal din │ │ │
│floarea soarelui, │10,5 │14,7 │
│hidrotratat │ │ │
├───────────────────┼────────┼─────────┤
│ulei vegetal din │ │ │
│seminţe de soia, │10,9 │15,2 │
│hidrotratat │ │ │
├───────────────────┼────────┼─────────┤
│ulei vegetal din │ │ │
│ulei de palmier, │ │ │
│hidrotratat (bazin │27,8 │38,9 │
│de efluenţi │ │ │
│deschis) │ │ │
├───────────────────┼────────┼─────────┤
│ulei vegetal din │ │ │
│ulei de palmier, │ │ │
│hidrotratat │9,7 │13,6 │
│(procedeu cu │ │ │
│captură de metan la│ │ │
│presa de ulei) │ │ │
├───────────────────┼────────┼─────────┤
│ulei din ulei de │ │ │
│gătit uzat, │10,2 │14,3 │
│hidrotratat │ │ │
├───────────────────┼────────┼─────────┤
│idei din grăsime │ │ │
│animală topită, │14,5 │20,3 │
│hidrotratat (*2) │ │ │
├───────────────────┼────────┼─────────┤
│ulei vegetal pur │ │ │
│din seminţe de │3,7 │5,2 │
│rapiţă │ │ │
├───────────────────┼────────┼─────────┤
│ulei vegetal pur │ │ │
│din floarea │3,8 │5,4 │
│soarelui │ │ │
├───────────────────┼────────┼─────────┤
│ulei vegetal pur │4,2 │5,9 │
│din seminţe de soia│ │ │
├───────────────────┼────────┼─────────┤
│ulei vegetal pur │ │ │
│din ulei de palmier│22,6 │31,7 │
│(bazin de efluenţi │ │ │
│deschis) │ │ │
├───────────────────┼────────┼─────────┤
│ulei vegetal pur │ │ │
│din ulei de palmier│ │ │
│(procedeu cu │4,7 │6,5 │
│captură de metan la│ │ │
│presa de ulei) │ │ │
├───────────────────┼────────┼─────────┤
│ulei pur din ulei │0,6 │0,8 │
│de gătit uzat │ │ │
└───────────────────┴────────┴─────────┘

    Valori implicite detaliate doar pentru extracţia de ulei (acestea sunt deja incluse în valorile detaliate pentru emisiile de prelucrare în tabelul „ep”)

┌──────────────────┬─────────┬─────────┐
│ │Emisii de│Emisii de│
│ │gaze cu │gaze cu │
│Filiera de │efect de │efect de │
│producţie a │seră - │seră - │
│biocombustibililor│valoare │valoare │
│şi a biolichidelor│tipică (g│implicită│
│ │CO2eq/MJ)│(g CO2eq/│
│ │ │MJ) │
├──────────────────┼─────────┼─────────┤
│biomotorină din │3,0 │4,2 │
│seminţe de rapiţă │ │ │
├──────────────────┼─────────┼─────────┤
│biomotorină din │2,9 │4,0 │
│floarea soarelui │ │ │
├──────────────────┼─────────┼─────────┤
│biomotorină din │3,2 │4,4 │
│seminţe de soia │ │ │
├──────────────────┼─────────┼─────────┤
│biomotorină din │ │ │
│ulei de palmier │20,9 │29,2 │
│(bazin de efluenţi│ │ │
│deschis) │ │ │
├──────────────────┼─────────┼─────────┤
│biomotorină din │ │ │
│ulei de palmier │ │ │
│(procedeu cu │3,7 │5,1 │
│captură de metan │ │ │
│la presa de ulei) │ │ │
├──────────────────┼─────────┼─────────┤
│biomotorină din │0 │0 │
│ulei de gătit uzat│ │ │
├──────────────────┼─────────┼─────────┤
│biomotorină din │ │ │
│grăsime animală │4,3 │6,1 │
│topită (**) │ │ │
├──────────────────┼─────────┼─────────┤
│ulei vegetal din │ │ │
│seminţe de rapiţă,│3,1 │4,4 │
│hidrotratat │ │ │
├──────────────────┼─────────┼─────────┤
│ulei vegetal din │ │ │
│floarea soarelui, │3,0 │4,1 │
│hidrotratat │ │ │
├──────────────────┼─────────┼─────────┤
│ulei vegetal din │ │ │
│seminţe de soia, │3,3 │4,6 │
│hidrotratat │ │ │
├──────────────────┼─────────┼─────────┤
│ulei vegetal din │ │ │
│ulei de palmier, │ │ │
│hidrotratat (bazin│21,9 │30,7 │
│de efluenţi │ │ │
│deschis) │ │ │
├──────────────────┼─────────┼─────────┤
│ulei vegetal din │ │ │
│ulei de palmier, │ │ │
│hidrotratat │3,8 │5,4 │
│(procedeu cu │ │ │
│captură de metan │ │ │
│la presa de ulei) │ │ │
├──────────────────┼─────────┼─────────┤
│ulei din ulei de │ │ │
│gătit uzat, │0 │0 │
│hidrotratat │ │ │
├──────────────────┼─────────┼─────────┤
│ulei din grăsime │ │ │
│animală topită, │4,3 │6,0 │
│hidrotratat (**) │ │ │
├──────────────────┼─────────┼─────────┤
│ulei vegetal pur │ │ │
│din seminţe de │3,1 │4,4 │
│rapiţă │ │ │
├──────────────────┼─────────┼─────────┤
│ulei vegetal pur │ │ │
│din floarea │3,0 │4,2 │
│soarelui │ │ │
├──────────────────┼─────────┼─────────┤
│ulei vegetal pur │ │ │
│din seminţe de │3,4 │4,7 │
│soia │ │ │
├──────────────────┼─────────┼─────────┤
│ulei vegetal pur │ │ │
│din ulei de │21,8 │30,5 │
│palmier (bazin de │ │ │
│efluenţi deschis) │ │ │
├──────────────────┼─────────┼─────────┤
│ulei vegetal pur │ │ │
│din ulei de │ │ │
│palmier (procedeu │3,8 │5,3 │
│cu captură de │ │ │
│metan la presa de │ │ │
│ulei) │ │ │
├──────────────────┼─────────┼─────────┤
│ulei pur din ulei │0 │0 │
│de gătit uzat │ │ │
└──────────────────┴─────────┴─────────┘

    Valori implicite detaliate pentru transport şi distribuţie: „e(td)” conform definiţiei din partea C dinprezenta anexă

┌───────────────────┬────────┬─────────┐
│ │Emisii │Emisii de│
│ │de gaze │gaze cu │
│Filiera de │cu efect│efect de │
│producţie a │de seră │seră - │
│biocombustibililor │- │valoare │
│şi a biolichidelor │valoare │implicită│
│ │tipică │(g CO2eq/│
│ │(g CO2eq│MJ) │
│ │/MJ) │ │
├───────────────────┼────────┼─────────┤
│etanol din sfeclă │ │ │
│de zahăr (fără │ │ │
│biogaz din tancul │ │ │
│de deversare, gaz │ │ │
│natural utilizat │2,3 │2,3 │
│drept combustibil │ │ │
│de prelucrare în │ │ │
│cazane │ │ │
│convenţionale) │ │ │
├───────────────────┼────────┼─────────┤
│etanol din sfeclă │ │ │
│de zahăr (cu biogaz│ │ │
│din tancul de │ │ │
│deversare, gaz │ │ │
│natural utilizat │2,3 │2,3 │
│drept combustibil │ │ │
│de prelucrare în │ │ │
│cazane │ │ │
│convenţionale) │ │ │
├───────────────────┼────────┼─────────┤
│etanol din sfeclă │ │ │
│de zahăr (fără │ │ │
│biogaz din tancul │ │ │
│de deversare, gaz │ │ │
│natural utilizat │2,3 │2,3 │
│drept combustibil │ │ │
│de prelucrare în │ │ │
│instalaţii de │ │ │
│cogenerare (*3)) │ │ │
├───────────────────┼────────┼─────────┤
│etanol din sfeclă │ │ │
│de zahăr (cu biogaz│ │ │
│din tancul de │ │ │
│deversare, gaz │ │ │
│natural utilizat │2,3 │2,3 │
│drept combustibil │ │ │
│de prelucrare în │ │ │
│instalaţii de │ │ │
│cogenerare (*3)) │ │ │
├───────────────────┼────────┼─────────┤
│etanol din sfeclă │ │ │
│de zahăr (fără │ │ │
│biogaz din tancul │ │ │
│de deversare, │ │ │
│lignit utilizat │2,3 │2,3 │
│drept combustibil │ │ │
│de prelucrare în │ │ │
│instalaţii de │ │ │
│cogenerare (*3)) │ │ │
├───────────────────┼────────┼─────────┤
│etanol din sfeclă │ │ │
│de zahăr (cu biogaz│ │ │
│din tancul de │ │ │
│deversare, lignit │ │ │
│utilizat drept │2,3 │2,3 │
│combustibil de │ │ │
│prelucrare în │ │ │
│instalaţii de │ │ │
│cogenerare (*3)) │ │ │
├───────────────────┼────────┼─────────┤
│etanol din porumb │ │ │
│(gaz natural │ │ │
│utilizat drept │ │ │
│combustibil de │2,2 │2,2 │
│prelucrare în │ │ │
│instalaţii de │ │ │
│cogenerare (*3)) │ │ │
├───────────────────┼────────┼─────────┤
│etanol din porumb │ │ │
│(gaz natural │ │ │
│utilizat drept │ │ │
│combustibil de │2,2 │2,2 │
│prelucrare în │ │ │
│cazane │ │ │
│convenţionale) │ │ │
├───────────────────┼────────┼─────────┤
│etanol din porumb │ │ │
│(lignit utilizat │ │ │
│drept combustibil │2,2 │2,2 │
│de prelucrare în │ │ │
│instalaţii de │ │ │
│cogenerare (*3)) │ │ │
├───────────────────┼────────┼─────────┤
│etanol din porumb │ │ │
│(reziduuri │ │ │
│forestiere │ │ │
│utilizate drept │2,2 │2,2 │
│combustibil de │ │ │
│prelucrare în │ │ │
│instalaţii de │ │ │
│cogenerare (*3)) │ │ │
├───────────────────┼────────┼─────────┤
│etanol din alte │ │ │
│cereale, cu │ │ │
│excepţia etanolului│ │ │
│din porumb (gaz │ │ │
│natural utilizat │2,2 │2,2 │
│drept combustibil │ │ │
│de prelucrare în │ │ │
│cazane │ │ │
│convenţionale) │ │ │
├───────────────────┼────────┼─────────┤
│etanol din alte │ │ │
│cereale, cu │ │ │
│excepţia etanolului│ │ │
│din porumb (gaz │ │ │
│natural utilizat │2,2 │2,2 │
│drept combustibil │ │ │
│de prelucrare în │ │ │
│instalaţii de │ │ │
│cogenerare (*3)) │ │ │
├───────────────────┼────────┼─────────┤
│etanol din alte │ │ │
│cereale, cu │ │ │
│excepţia etanolului│ │ │
│din porumb (lignit │ │ │
│utilizat drept │2,2 │2,2 │
│combustibil de │ │ │
│prelucrare în │ │ │
│instalaţii de │ │ │
│cogenerare (*3)) │ │ │
├───────────────────┼────────┼─────────┤
│etanol din alte │ │ │
│cereale, cu │ │ │
│excepţia etanolului│ │ │
│din porumb │ │ │
│(reziduuri │ │ │
│forestiere │2,2 │2,2 │
│utilizate drept │ │ │
│combustibil de │ │ │
│prelucrare în │ │ │
│instalaţii de │ │ │
│cogenerare (*3)) │ │ │
├───────────────────┼────────┼─────────┤
│etanol din trestie │9,7 │9,7 │
│de zahăr │ │ │
├───────────────────┼────────┴─────────┤
│ │egală cu cea din │
│partea de ETBE din │filiera utilizată │
│surse regenerabile │pentru producţia │
│ │etanolului │
├───────────────────┼──────────────────┤
│ │egală cu cea din │
│partea de TAEE din │filiera utilizată │
│surse regenerabile │pentru producţia │
│ │etanolului │
├───────────────────┼────────┬─────────┤
│biomotorină din │1,8 │1,8 │
│seminţe de rapiţă │ │ │
├───────────────────┼────────┼─────────┤
│biomotorină din │2,1 │2,1 │
│floarea soarelui │ │ │
├───────────────────┼────────┼─────────┤
│biomotorină din │8,9 │8,9 │
│seminţe de soia │ │ │
├───────────────────┼────────┼─────────┤
│biomotorină din │ │ │
│ulei de palmier │6,9 │6,9 │
│(bazin de efluenţi │ │ │
│deschis) │ │ │
├───────────────────┼────────┼─────────┤
│biomotorină din │ │ │
│ulei de palmier │ │ │
│(procedeu cu │6,9 │6,9 │
│captură de metan la│ │ │
│presa de ulei) │ │ │
├───────────────────┼────────┼─────────┤
│biomotorină din │1,9 │1,9 │
│ulei de gătit uzat │ │ │
├───────────────────┼────────┼─────────┤
│biomotorină din │ │ │
│grăsime animală │1,7 │1,7 │
│topită (*4) │ │ │
├───────────────────┼────────┼─────────┤
│ulei vegeta! din │ │ │
│seminţe de rapiţă, │1,7 │1,7 │
│hidrotratat │ │ │
├───────────────────┼────────┼─────────┤
│ulei vegeta! din │ │ │
│floarea soarelui, │2,0 │2,0 │
│hidrotratat │ │ │
├───────────────────┼────────┼─────────┤
│ulei vegeta! din │ │ │
│seminţe de soia, │9,2 │9,2 │
│hidrotratat │ │ │
├───────────────────┼────────┼─────────┤
│ulei vegetal din │ │ │
│ulei de palmier, │ │ │
│hidrotratat (bazin │7,0 │7,0 │
│de efluenţi │ │ │
│deschis) │ │ │
├───────────────────┼────────┼─────────┤
│ulei vegetal din │ │ │
│ulei de palmier, │ │ │
│hidrotratat │7,0 │7,0 │
│(procedeu cu │ │ │
│captură de metan la│ │ │
│presa de ulei) │ │ │
├───────────────────┼────────┼─────────┤
│ulei din ulei de │ │ │
│gătit uzat, │1,7 │1,7 │
│hidrotratat │ │ │
├───────────────────┼────────┼─────────┤
│ulei din grăsime │ │ │
│animală topită, │1,5 │1,5 │
│hidrotratat (*4) │ │ │
├───────────────────┼────────┼─────────┤
│ulei vegetal pur │ │ │
│din seminţe de │1,4 │1,4 │
│rapiţă │ │ │
├───────────────────┼────────┼─────────┤
│ulei vegeta! pur │ │ │
│din floarea │1,7 │1,7 │
│soarelui │ │ │
├───────────────────┼────────┼─────────┤
│ulei vegetal pur │8,8 │8,8 │
│din seminţe de soia│ │ │
├───────────────────┼────────┼─────────┤
│ulei vegeta! pur │ │ │
│din ulei de palmier│6,7 │6,7 │
│(bazin de efiuenţi │ │ │
│deschis) │ │ │
├───────────────────┼────────┼─────────┤
│ulei vegetal pur │ │ │
│din ulei de palmier│ │ │
│(procedeu cu │6,7 │6,7 │
│captură de metan la│ │ │
│presa de ulei) │ │ │
├───────────────────┼────────┼─────────┤
│ulei pur din ulei │1,4 │1,4 │
│de gătit uzat │ │ │
└───────────────────┴────────┴─────────┘

    Valori implicite detaliate doar pentru transportul şi distribuţia combustibilului final. Acestea sunt deja induse în tabelul „emisii din transport şi distribuţie e(td)", conform definiţiei din partea C din prezenta anexă, însă valorile următoare sunt utile în cazul în care un operator economic doreşte să declare emisiile reale din transport doar pentru transportul recoltei sau al uleiului.

┌──────────────────────┬───────┬─────────┐
│ │Emisii │ │
│ │de gaze│Emisii de│
│ │cu │gaze cu │
│ │efect │efect de │
│Filiera de producţie a│de seră│seră - │
│biocombustibililor şi │- │valoare │
│a biolichidelor │valoare│implicită│
│ │tipică │(g CO2eq/│
│ │(g │MJ) │
│ │CO2eq/ │ │
│ │MJ) │ │
├──────────────────────┼───────┼─────────┤
│etanol din sfeclă de │ │ │
│zahăr (fără biogaz din│ │ │
│tancul de deversare, │ │ │
│gaz natural utilizat │1,6 │1,6 │
│drept combustibil de │ │ │
│prelucrare în cazane │ │ │
│convenţionale) │ │ │
├──────────────────────┼───────┼─────────┤
│etanol din sfeclă de │ │ │
│zahăr (cu biogaz din │ │ │
│tancul de deversare, │ │ │
│gaz natural utilizat │1,6 │1,6 │
│drept combustibil de │ │ │
│prelucrare în cazane │ │ │
│convenţionale) │ │ │
├──────────────────────┼───────┼─────────┤
│etanol din sfeclă de │ │ │
│zahăr (fără biogaz din│ │ │
│tancul de deversare, │ │ │
│gaz natural utilizat │1,6 │1,6 │
│drept combustibil de │ │ │
│prelucrare în │ │ │
│instalaţii de │ │ │
│cogenerare (*5)) │ │ │
├──────────────────────┼───────┼─────────┤
│etanol din sfeclă de │ │ │
│zahăr (cu biogaz din │ │ │
│tancul de deversare, │ │ │
│gaz natura! utilizat │1,6 │1,6 │
│drept combustibil de │ │ │
│prelucrare în │ │ │
│instalaţii de │ │ │
│cogenerare (*5)) │ │ │
├──────────────────────┼───────┼─────────┤
│etanol din sfeclă de │ │ │
│zahăr (fără biogaz din│ │ │
│tancul de deversare, │ │ │
│lignit utilizat drept │1,6 │1,6 │
│combustibil de │ │ │
│prelucrare în │ │ │
│instalaţii de │ │ │
│cogenerare (*5)) │ │ │
├──────────────────────┼───────┼─────────┤
│etanol din sfeclă de │ │ │
│zahăr (cu biogaz din │ │ │
│tancul de deversare, │ │ │
│lignit utilizat drept │1,6 │1,6 │
│combustibil de │ │ │
│prelucrare în │ │ │
│instalaţii de │ │ │
│cogenerare (*5)) │ │ │
├──────────────────────┼───────┼─────────┤
│etanol din porumb (gaz│ │ │
│natural utilizat drept│ │ │
│combustibil de │1,6 │1,6 │
│prelucrare în cazane │ │ │
│convenţionale) │ │ │
├──────────────────────┼───────┼─────────┤
│etanol din porumb (gaz│ │ │
│natura! utilizat drept│ │ │
│combustibil de │1,6 │1,6 │
│prelucrare în │ │ │
│instalaţii de │ │ │
│cogenerare (*5)) │ │ │
├──────────────────────┼───────┼─────────┤
│etanol din porumb │ │ │
│(lignit utilizat drept│ │ │
│combustibil de │1,6 │1,6 │
│prelucrare în │ │ │
│instalaţii de │ │ │
│cogenerare (*5)) │ │ │
├──────────────────────┼───────┼─────────┤
│etanol din porumb │ │ │
│(reziduuri forestiere │ │ │
│utilizate drept │ │ │
│combustibil de │1,6 │1,6 │
│prelucrare în │ │ │
│instalaţii de │ │ │
│cogenerare (*5)) │ │ │
├──────────────────────┼───────┼─────────┤
│etanol din alte │ │ │
│cereale, cu excepţia │ │ │
│etanolului din porumb │ │ │
│(gaz natural utilizat │1,6 │1,6 │
│drept combustibil de │ │ │
│prelucrare în cazane │ │ │
│convenţionale) │ │ │
├──────────────────────┼───────┼─────────┤
│etanol din alte │ │ │
│cereale cu excepţia │ │ │
│etanolului din porumb │ │ │
│(gaz natural utilizat │1,6 │1,6 │
│drept combustibil de │ │ │
│prelucrare în │ │ │
│instalaţii de │ │ │
│cogenerare (*5)) │ │ │
├──────────────────────┼───────┼─────────┤
│etanol din alte │ │ │
│cereale cu excepţia │ │ │
│etanolului din porumb │ │ │
│(lignit utilizat drept│1,6 │1.6 │
│combustibil de │ │ │
│prelucrare în │ │ │
│instalaţii de │ │ │
│cogenerare (*5)) │ │ │
├──────────────────────┼───────┼─────────┤
│etanol din alte │ │ │
│cereale cu excepţia │ │ │
│etanolului din porumb │ │ │
│(reziduuri forestiere │ │ │
│utilizate drept │1,6 │1,6 │
│combustibil de │ │ │
│prelucrare în │ │ │
│instalaţii de │ │ │
│cogenerare (*5)) │ │ │
├──────────────────────┼───────┼─────────┤
│etanol din trestie de │6,0 │6,0 │
│zahăr │ │ │
├──────────────────────┼───────┴─────────┤
│partea de │Se consideră │
│etil-terţ-butil-eter │egală cu cea din │
│(ETBE) din surse │filiera utilizată│
│regenerabile de etanol│pentru producţia │
│ │etanolului │
├──────────────────────┼─────────────────┤
│partea de │Se consideră │
│terţiar-amil-etil-eter│egală cu cea din │
│(TAEE) din surse │filiera utilizată│
│regenerabile de etanol│pentru producţia │
│ │etanolului │
├──────────────────────┼───────┬─────────┤
│biomotorină din │1,3 │1,3 │
│seminţe de rapiţă │ │ │
├──────────────────────┼───────┼─────────┤
│biomotorină din │1,3 │1,3 │
│floarea soarelui │ │ │
├──────────────────────┼───────┼─────────┤
│biomotorină din │1,3 │1,3 │
│seminţe de soia │ │ │
├──────────────────────┼───────┼─────────┤
│biomotorină din ulei │ │ │
│de palmier (bazin de │1,3 │1,3 │
│efluenţi deschis) │ │ │
├──────────────────────┼───────┼─────────┤
│biomotorină din ulei │ │ │
│de palmier (procedeu │1,3 │1,3 │
│cu captură de metan la│ │ │
│presa de ulei) │ │ │
├──────────────────────┼───────┼─────────┤
│biomotorină din ulei │1,3 │1,3 │
│de gătit uzat │ │ │
├──────────────────────┼───────┼─────────┤
│biomotorină din │ │ │
│grăsime animală topită│1,3 │1,3 │
│(*6) │ │ │
├──────────────────────┼───────┼─────────┤
│ulei vegeta! din │ │ │
│seminţe de răpită, │1,2 │1,2 │
│hidrotratat │ │ │
├──────────────────────┼───────┼─────────┤
│ulei vegeta! din │ │ │
│floarea soarelui, │1,2 │1,2 │
│hidrotratat │ │ │
├──────────────────────┼───────┼─────────┤
│ulei vegetal din │ │ │
│seminţe de soia, │1,2 │1,2 │
│hidrotratat │ │ │
├──────────────────────┼───────┼─────────┤
│ulei vegetal din ulei │ │ │
│de palmier, │1,2 │1,2 │
│hidrotratat (bazin de │ │ │
│efluenţi deschis) │ │ │
├──────────────────────┼───────┼─────────┤
│ulei vegetal din ulei │ │ │
│de palmier, │ │ │
│hidrotratat (procedeu │1,2 │1,2 │
│cu captură de metan la│ │ │
│presa de ulei) │ │ │
├──────────────────────┼───────┼─────────┤
│ulei din ulei de gătit│1,2 │1,2 │
│uzat, hidrotratat │ │ │
├──────────────────────┼───────┼─────────┤
│ulei din grăsime │ │ │
│animală topită, │1,2 │1,2 │
│hidrotratat (*6) │ │ │
├──────────────────────┼───────┼─────────┤
│ulei vegetal pur din │0,8 │0,8 │
│seminţe de rapiţă │ │ │
├──────────────────────┼───────┼─────────┤
│ulei vegetal pur din │0,8 │0,8 │
│floarea soarelui │ │ │
├──────────────────────┼───────┼─────────┤
│ulei vegetal pur din │0,8 │0,8 │
│seminţe de soia │ │ │
├──────────────────────┼───────┼─────────┤
│ulei vegetal pur din │ │ │
│ulei de palmier (bazin│0,8 │0,8 │
│de efluenţi deschis) │ │ │
├──────────────────────┼───────┼─────────┤
│ulei vegetal pur din │ │ │
│ulei de palmier │ │ │
│(procedeu cu captură │0,8 │0,8 │
│de metan la presa de │ │ │
│ulei) │ │ │
├──────────────────────┼───────┼─────────┤
│ulei pur din ulei de │0,8 │0,8 │
│gătit uzat │ │ │
└──────────────────────┴───────┴─────────┘

    Total pentru cultivare, prelucrare, transport şi distribuţie

┌───────────────────┬────────┬─────────┐
│ │Emisii │Emisii │
│ │tipice │implicite│
│ │de gaze │de gaze │
│Filiera de │cu efect│cu efect │
│producţie a │de seră │de seră -│
│biocombustibililor │- │valoare │
│şi a biolichidelor │valoare │implicită│
│ │tipică │(g CO2eq/│
│ │(g CO2eq│MJ) │
│ │/MJ) │ │
├───────────────────┼────────┼─────────┤
│etanol din sfeclă │ │ │
│de zahăr (fără │ │ │
│biogaz din tancul │ │ │
│de deversare, gaz │ │ │
│natural utilizat │30,7 │38,2 │
│drept combustibil │ │ │
│de prelucrare în │ │ │
│cazane │ │ │
│convenţionale) │ │ │
├───────────────────┼────────┼─────────┤
│etanol din sfeclă │ │ │
│de zahăr (cu biogaz│ │ │
│din tancul de │ │ │
│deversare, gaz │ │ │
│natural utilizat │21,6 │25,5 │
│drept combustibil │ │ │
│de prelucrare în │ │ │
│cazane │ │ │
│convenţionale) │ │ │
├───────────────────┼────────┼─────────┤
│etanol din sfeclă │ │ │
│de zahăr (fără │ │ │
│biogaz din tancul │ │ │
│de deversare, gaz │ │ │
│natural utilizat │25,1 │30,4 │
│drept combustibil │ │ │
│de prelucrare în │ │ │
│instalaţii de │ │ │
│cogenerare (*7)) │ │ │
├───────────────────┼────────┼─────────┤
│etanol din sfeclă │ │ │
│de zahăr (cu biogaz│ │ │
│din tancul de │ │ │
│deversare, gaz │ │ │
│natural utilizat │19,5 │22,5 │
│drept combustibil │ │ │
│de prelucrare în │ │ │
│instalaţii de │ │ │
│cogenerare (*7)) │ │ │
├───────────────────┼────────┼─────────┤
│etanol din sfeclă │ │ │
│de zahăr (fără │ │ │
│biogaz din tancul │ │ │
│de deversare, │ │ │
│lignit utilizat │39,3 │50,2 │
│drept combustibil │ │ │
│de prelucrare în │ │ │
│instalaţii de │ │ │
│cogenerare (*7)) │ │ │
├───────────────────┼────────┼─────────┤
│etanol din sfeclă │ │ │
│de zahăr (cu biogaz│ │ │
│din tancul de │ │ │
│deversare, lignit │ │ │
│utilizat drept │27,6 │33,9 │
│combustibil de │ │ │
│prelucrare în │ │ │
│instalaţii de │ │ │
│cogenerare (*7)) │ │ │
├───────────────────┼────────┼─────────┤
│etanol din porumb │ │ │
│(gaz natural │ │ │
│utilizat drept │ │ │
│combustibil de │48,5 │56,8 │
│prelucrare în │ │ │
│cazane │ │ │
│convenţionale) │ │ │
├───────────────────┼────────┼─────────┤
│etanol din porumb │ │ │
│(gaz natural │ │ │
│utilizat drept │ │ │
│combustibil de │42,5 │48,5 │
│prelucrare în │ │ │
│instalaţii de │ │ │
│cogenerare (*7)) │ │ │
├───────────────────┼────────┼─────────┤
│etanol din porumb │ │ │
│(lignit utilizat │ │ │
│drept combustibil │56,3 │67,8 │
│de prelucrare în │ │ │
│instalaţii de │ │ │
│cogenerare (*7)) │ │ │
├───────────────────┼────────┼─────────┤
│etanol din porumb │ │ │
│(reziduuri │ │ │
│forestiere │ │ │
│utilizate drept │29,5 │30,3 │
│combustibil de │ │ │
│prelucrare în │ │ │
│instalaţii de │ │ │
│cogenerare (*7)) │ │ │
├───────────────────┼────────┼─────────┤
│etanol din alte │ │ │
│cereale, cu │ │ │
│excepţia etanolului│ │ │
│din porumb (gaz │ │ │
│natural utilizat │50,2 │58,5 │
│drept combustibil │ │ │
│de prelucrare în │ │ │
│cazane │ │ │
│convenţionale) │ │ │
├───────────────────┼────────┼─────────┤
│etanol din alte │ │ │
│cereale cu excepţia│ │ │
│etanolului din │ │ │
│porumb (gaz natural│ │ │
│utilizat drept │44,3 │50,3 │
│combustibil de │ │ │
│prelucrare în │ │ │
│instalaţii de │ │ │
│cogenerare (*7)) │ │ │
├───────────────────┼────────┼─────────┤
│etanol din alte │ │ │
│cereale cu excepţia│ │ │
│etanolului din │ │ │
│porumb (lignit │ │ │
│utilizat drept │59,5 │71,7 │
│combustibil de │ │ │
│prelucrare în │ │ │
│instalaţii de │ │ │
│cogenerare (*7)) │ │ │
├───────────────────┼────────┼─────────┤
│etanol din alte │ │ │
│cereale cu excepţia│ │ │
│etanolului din │ │ │
│porumb (reziduuri │ │ │
│forestiere │30,7 │31,4 │
│utilizate drept │ │ │
│combustibil de │ │ │
│prelucrare în │ │ │
│instalaţii de │ │ │
│cogenerare (*7)) │ │ │
├───────────────────┼────────┼─────────┤
│etanol din trestie │28,1 │28,6 │
│de zahăr │ │ │
├───────────────────┼────────┴─────────┤
│ │Egală cu cea din │
│partea de ETBE din │Jiliera utilizată │
│surse regenerabile │pentru producţia │
│ │etanolului │
├───────────────────┼──────────────────┤
│ │Egală cu cea din │
│partea de TAEE din │fdiera utilizată │
│surse regenerabile │pentru producţia │
│ │etanolului │
├───────────────────┼────────┬─────────┤
│biomotorină din │45,5 │50,1 │
│seminţe de rapiţă │ │ │
├───────────────────┼────────┼─────────┤
│biomotorină din │40,0 │44,7 │
│floarea soarelui │ │ │
├───────────────────┼────────┼─────────┤
│biomotorină din │42,2 │47,0 │
│seminţe de soia │ │ │
├───────────────────┼────────┼─────────┤
│biomotorină din │ │ │
│ulei de palmier │63,5 │75,7 │
│(bazin de efluenţi │ │ │
│deschis) │ │ │
├───────────────────┼────────┼─────────┤
│biomotorină din │ │ │
│ulei de palmier │ │ │
│(procedeu cu │46,3 │51,6 │
│captură de metan la│ │ │
│presa de ulei) │ │ │
├───────────────────┼────────┼─────────┤
│biomotorină din │11,2 │14,9 │
│ulei de gătit uzat │ │ │
├───────────────────┼────────┼─────────┤
│biomotorină din │ │ │
│grăsime animală │15,3 │20,8 │
│topită (*8) │ │ │
├───────────────────┼────────┼─────────┤
│ulei vegeta! din │ │ │
│seminţe de rapiţă, │45,8 │50,1 │
│hidrotratat │ │ │
├───────────────────┼────────┼─────────┤
│ulei vegetal din │ │ │
│floarea soarelui, h│39,4 │43,6 │
│idrotratat │ │ │
├───────────────────┼────────┼─────────┤
│ulei vegetal din │ │ │
│seminţe de soia, │42,2 │46,5 │
│hidrotratat │ │ │
├───────────────────┼────────┼─────────┤
│ulei vegetal din │ │ │
│ulei de palmier, │ │ │
│hidrotratat (bazin │62,2 │73,3 │
│de efluenţi │ │ │
│deschis) │ │ │
├───────────────────┼────────┼─────────┤
│ulei vegetal din │ │ │
│ulei de palmier, │ │ │
│hidrotratat │44,1 │48,0 │
│(procedeu cu │ │ │
│captură de metan la│ │ │
│presa de ulei) │ │ │
├───────────────────┼────────┼─────────┤
│ulei din ulei de │ │ │
│gătit uzat, │11,9 │16,0 │
│hidrotratat │ │ │
├───────────────────┼────────┼─────────┤
│ulei din grăsime │ │ │
│animală topită, │16,0 │21,8 │
│hidrotratat (*8) │ │ │
├───────────────────┼────────┼─────────┤
│ulei vegetal pur │ │ │
│din seminţe de │38,5 │40,0 │
│rapiţă │ │ │
├───────────────────┼────────┼─────────┤
│ulei vegetal pur │ │ │
│din floarea │32,7 │34,3 │
│soarelui │ │ │
├───────────────────┼────────┼─────────┤
│ulei vegetal pur │35,2 │36,9 │
│din seminţe de soia│ │ │
├───────────────────┼────────┼─────────┤
│ulei vegetal pur │ │ │
│din ulei de palmier│56,3 │65,4 │
│(bazin de efluenţi │ │ │
│deschis) │ │ │
├───────────────────┼────────┼─────────┤
│ulei vegetal pur │ │ │
│din ulei de palmier│ │ │
│(procedeu cu │38,4 │57,2 │
│captură de metan la│ │ │
│presa de ulei) │ │ │
├───────────────────┼────────┼─────────┤
│ulei pur din ulei │2,0 │2,2 │
│de gătit uzat │ │ │
└───────────────────┴────────┴─────────┘


    E. ESTIMĂRI ALE VALORILOR IMPLICITE DETALIATE AFERENTE VIITORILOR BIOCOMBUSTIBILI ŞI BIOLICHIDE, INEXISTENŢI SAU CARE SE AFLAU DOAR ÎN CANTITĂŢI NEGLIJABILE PE PIAŢĂ ÎN 2016 Valori implicite detaliate pentru cultivare: „e(ec)” conform definiţiei din partea C din prezenta anexă, inclusiv emisiile de N2O din sol (inclusiv stocarea deşeurilor lemnoase sau a deşeurilor lemnoase din păduri cultivate)

┌──────────────────┬─────────┬─────────┐
│ │Emisii de│Emisii de│
│ │gaze cu │gaze cu │
│Filiera de │efect de │efect de │
│producţie a │seră - │seră - │
│biocombustibililor│valoare │valoare │
│şi a biolichidelor│tipică (g│implicită│
│ │CO2eq/MJ)│(g CO2eq/│
│ │ │MJ) │
├──────────────────┼─────────┼─────────┤
│etanol din paie de│1,8 │1,8 │
│grâu │ │ │
├──────────────────┼─────────┼─────────┤
│motorină │ │ │
│Fischer-Tropsch │ │ │
│din deşeuri │3,3 │3,3 │
│lemnoase, în │ │ │
│instalaţie de sine│ │ │
│stătătoare │ │ │
├──────────────────┼─────────┼─────────┤
│motorină │ │ │
│Fischer-Tropsch │ │ │
│din deşeuri │ │ │
│lemnoase provenite│8,2 │8,2 │
│din pădure │ │ │
│cultivată, în │ │ │
│instalaţie de sine│ │ │
│stătătoare │ │ │
├──────────────────┼─────────┼─────────┤
│benzină │ │ │
│Fischer-Tropsch │ │ │
│din deşeuri │8,2 │8,2 │
│lemnoase, în │ │ │
│instalaţie de sine│ │ │
│stătătoare │ │ │
├──────────────────┼─────────┼─────────┤
│benzină │ │ │
│Fischer-Tropsch │ │ │
│din deşeuri │ │ │
│lemnoase provenite│12,4 │12,4 │
│din pădure │ │ │
│cultivată, în │ │ │
│instalaţie de sine│ │ │
│stătătoare │ │ │
├──────────────────┼─────────┼─────────┤
│dimetileter (DME) │ │ │
│din deşeuri │ │ │
│lemnoase, în │3,1 │3,1 │
│instalaţie de sine│ │ │
│stătătoare │ │ │
├──────────────────┼─────────┼─────────┤
│dimetileter (DME) │ │ │
│din deşeuri │ │ │
│lemnoase provenite│ │ │
│din pădure │7,6 │7,6 │
│cultivată, în │ │ │
│instalaţie de sine│ │ │
│stătătoare │ │ │
├──────────────────┼─────────┼─────────┤
│metanol din │ │ │
│deşeuri lemnoase, │3,1 │3,1 │
│în instalaţie de │ │ │
│sine stătătoare │ │ │
├──────────────────┼─────────┼─────────┤
│metanol din │ │ │
│deşeuri lemnoase │ │ │
│provenite din │7,6 │7,6 │
│pădure cultivată, │ │ │
│în instalaţie de │ │ │
│sine stătătoare │ │ │
├──────────────────┼─────────┼─────────┤
│motorină │ │ │
│Fischer-Tropsch │ │ │
│din gazificarea │ │ │
│leşiei negre │2,5 │2,5 │
│integrată în │ │ │
│fabrici de │ │ │
│celuloză │ │ │
├──────────────────┼─────────┼─────────┤
│benzină │ │ │
│Fischer-Tropsch │ │ │
│din gazificarea │ │ │
│leşiei negre │2,5 │2,5 │
│integrată în │ │ │
│fabrici de │ │ │
│celuloză │ │ │
├──────────────────┼─────────┼─────────┤
│dimetileter (DME) │ │ │
│din gazificarea │ │ │
│leşiei negre │2,5 │2,5 │
│integrată în │ │ │
│fabrici de │ │ │
│celuloză │ │ │
├──────────────────┼─────────┼─────────┤
│metanol din │ │ │
│gazificarea leşiei│ │ │
│negre integrată în│2,5 │2,5 │
│fabrici de │ │ │
│celuloză │ │ │
├──────────────────┼─────────┴─────────┤
│ │Egală cu cea din │
│partea de MTBE din│filiera utilizată │
│surse regenerabile│pentru producţia │
│ │metanolului │
└──────────────────┴───────────────────┘

    Valori implicite detaliate pentru emisiile de N2O din sol (incluse în valorile implicite detaliate pentru emisiile provenite din cultivare din tabelul „e(ec)”)

┌──────────────────┬─────────┬─────────┐
│ │Emisii de│Emisii de│
│ │gaze cu │gaze cu │
│Filiera de │efect de │efect de │
│producţie a │seră - │seră - │
│biocombustibililor│valoare │valoare │
│şi a biolichidelor│tipică (g│implicită│
│ │CO2eq/MJ)│(g CO2eq/│
│ │ │MJ) │
├──────────────────┼─────────┼─────────┤
│etanol din paie de│0 │0 │
│grâu │ │ │
├──────────────────┼─────────┼─────────┤
│motorină │ │ │
│Fischer-Tropsch │ │ │
│din deşeuri │0 │0 │
│lemnoase, în │ │ │
│instalaţie de sine│ │ │
│stătătoare │ │ │
├──────────────────┼─────────┼─────────┤
│motorină │ │ │
│Fischer-Tropsch │ │ │
│din deşeuri │ │ │
│lemnoase provenite│4,4 │4,4 │
│din pădure │ │ │
│cultivată, în │ │ │
│instalaţie de sine│ │ │
│stătătoare │ │ │
├──────────────────┼─────────┼─────────┤
│benzină │ │ │
│Fischer-Tropsch │ │ │
│din deşeuri │0 │0 │
│lemnoase, în │ │ │
│instalaţie de sine│ │ │
│stătătoare │ │ │
├──────────────────┼─────────┼─────────┤
│benzină │ │ │
│Fischer-Tropsch │ │ │
│din deşeuri │ │ │
│lemnoase provenite│4,4 │4,4 │
│din pădure │ │ │
│cultivată, în │ │ │
│instalaţie de sine│ │ │
│stătătoare │ │ │
├──────────────────┼─────────┼─────────┤
│dimetileter (DME) │ │ │
│din deşeuri │ │ │
│lemnoase, în │0 │0 │
│instalaţie de sine│ │ │
│stătătoare │ │ │
├──────────────────┼─────────┼─────────┤
│dimetileter (DME) │ │ │
│din deşeuri │ │ │
│lemnoase provenite│ │ │
│din pădure │4,1 │4,1 │
│cultivată, în │ │ │
│instalaţie de sine│ │ │
│stătătoare │ │ │
├──────────────────┼─────────┼─────────┤
│metanol din │ │ │
│deşeuri lemnoase, │0 │0 │
│în instalaţie de │ │ │
│sine stătătoare │ │ │
├──────────────────┼─────────┼─────────┤
│metanol din │ │ │
│deşeuri lemnoase │ │ │
│provenite din │4,1 │4,1 │
│pădure cultivată, │ │ │
│în instalaţie de │ │ │
│sine stătătoare │ │ │
├──────────────────┼─────────┼─────────┤
│motorină │ │ │
│Fischer-Tropsch │ │ │
│din gazificarea │ │ │
│leş iei negre │0 │0 │
│integrată în │ │ │
│fabrici de │ │ │
│celuloză │ │ │
├──────────────────┼─────────┼─────────┤
│benzină │ │ │
│Fischer-Tropsch │ │ │
│din gazificarea │ │ │
│leş iei negre │0 │0 │
│integrată în │ │ │
│fabrici de │ │ │
│celuloză │ │ │
├──────────────────┼─────────┼─────────┤
│dimetileter (DME) │ │ │
│din gazificarea │ │ │
│leşiei negre │0 │0 │
│integrată în │ │ │
│fabrici de │ │ │
│celuloză │ │ │
├──────────────────┼─────────┼─────────┤
│metanol din │ │ │
│gazificarea leşiei│ │ │
│negre integrată în│0 │0 │
│fabrici de │ │ │
│celuloză │ │ │
├──────────────────┼─────────┴─────────┤
│ │Egală cu cea din │
│partea de MTBE din│filiera utilizată │
│surse regenerabile│pentru producţia │
│ │metanolului │
└──────────────────┴───────────────────┘

    Valori implicite detaliate pentru prelucrare: „ep” conform definiţiei din partea C din prezenta anexă

┌───────────────────┬────────┬─────────┐
│ │Emisii │Emisii de│
│ │de gaze │gaze cu │
│Filiera de │cu efect│efect de │
│producţie a │de seră │seră - │
│biocombustibililor │- │valoare │
│şi a biolichidelor │valoare │implicită│
│ │tipică │(g CO2eq/│
│ │(g CO2eq│MJ) │
│ │/MJ) │ │
├───────────────────┼────────┼─────────┤
│etanol din paie de │4,8 │6,8 │
│grâu │ │ │
├───────────────────┼────────┼─────────┤
│motorină │ │ │
│Fischer-Tropsch din│ │ │
│deşeuri lemnoase, │0,1 │0,1 │
│în instalaţie de │ │ │
│sine stătătoare │ │ │
├───────────────────┼────────┼─────────┤
│motorină │ │ │
│Fischer-Tropsch din│ │ │
│deşeuri lemnoase │ │ │
│provenite din │0,1 │0,1 │
│pădure cultivată, │ │ │
│în instalaţie de │ │ │
│sine stătătoare │ │ │
├───────────────────┼────────┼─────────┤
│benzină │ │ │
│Fischer-Tropsch din│ │ │
│deşeuri lemnoase, │0,1 │0,1 │
│în instalaţie de │ │ │
│sine stătătoare │ │ │
├───────────────────┼────────┼─────────┤
│benzină │ │ │
│Fischer-Tropsch din│ │ │
│deşeuri lemnoase │ │ │
│provenite din │0,1 │0,1 │
│pădure cultivată, │ │ │
│în instalaţie de │ │ │
│sine stătătoare │ │ │
├───────────────────┼────────┼─────────┤
│dimetileter (DME) │ │ │
│din deşeuri │ │ │
│lemnoase, în │0 │0 │
│instalaţie de sine │ │ │
│stătătoare │ │ │
├───────────────────┼────────┼─────────┤
│dimetileter (DME) │ │ │
│din deşeuri │ │ │
│lemnoase provenite │ │ │
│din pădure │0 │0 │
│cultivată, în │ │ │
│instalaţie de sine │ │ │
│stătătoare │ │ │
├───────────────────┼────────┼─────────┤
│metanol din deşeuri│ │ │
│lemnoase, în │0 │0 │
│instalaţie de sine │ │ │
│stătătoare │ │ │
├───────────────────┼────────┼─────────┤
│metanol din deşeuri│ │ │
│lemnoase provenite │ │ │
│din pădure │0 │0 │
│cultivată, în │ │ │
│instalaţie de sine │ │ │
│stătătoare │ │ │
├───────────────────┼────────┼─────────┤
│motorină │ │ │
│Fischer-Tropsch din│ │ │
│gazijicarea leşiei │0 │0 │
│negre integrată în │ │ │
│fabrici de celuloză│ │ │
├───────────────────┼────────┼─────────┤
│benzină │ │ │
│Fischer-Tropsch din│ │ │
│gazificarea leşiei │0 │0 │
│negre integrată în │ │ │
│fabrici de celuloză│ │ │
├───────────────────┼────────┼─────────┤
│dimetileter (DME) │ │ │
│din gazificarea │ │ │
│leşiei negre │0 │0 │
│integrată în │ │ │
│fabrici de celuloză│ │ │
├───────────────────┼────────┼─────────┤
│metanol din │ │ │
│gazificarea leşiei │0 │0 │
│negre integrată în │ │ │
│fabrici de celuloză│ │ │
├───────────────────┼────────┴─────────┤
│ │Egală cu cea din │
│partea de MTBE din │filiera utilizată │
│surse regenerabile │pentru producţia │
│ │metanolului │
└───────────────────┴──────────────────┘

    Valori implicite detaliate pentru transport şi distribuţie: „e(td)” conform definiţiei din partea C din prezenta anexă

┌──────────────────┬────────┬──────────┐
│ │Emisii │Emisii de │
│ │de gaze │gaze cu │
│Filiera de │cu efect│efect de │
│producţie a │de seră │seră - │
│biocombustibililor│- │valoare │
│şi a biolichidelor│valoare │implicită │
│ │tipică │(g CO2eq/ │
│ │(g CO2eq│MJ) │
│ │/MJ) │ │
├──────────────────┼────────┼──────────┤
│etanol din paie de│7,1 │7,1 │
│grâu │ │ │
├──────────────────┼────────┼──────────┤
│motorină │ │ │
│Fischer-Tropsch │ │ │
│din deşeuri │10,3 │10,3 │
│lemnoase, în │ │ │
│instalaţie de sine│ │ │
│stătătoare │ │ │
├──────────────────┼────────┼──────────┤
│motorină │ │ │
│Fischer-Tropsch │ │ │
│din deşeuri │ │ │
│lemnoase provenite│8,4 │8,4 │
│din pădure │ │ │
│cultivată, în │ │ │
│instalaţie de sine│ │ │
│stătătoare │ │ │
├──────────────────┼────────┼──────────┤
│benzină │ │ │
│Fischer-Tropsch │ │ │
│din deşeuri │10,3 │10,3 │
│lemnoase, în │ │ │
│instalaţie de sine│ │ │
│stătătoare │ │ │
├──────────────────┼────────┼──────────┤
│benzină │ │ │
│Fischer-Tropsch │ │ │
│din deşeuri │ │ │
│lemnoase provenite│8,4 │8,4 │
│din pădure │ │ │
│cultivată, în │ │ │
│instalaţie de sine│ │ │
│stătătoare │ │ │
├──────────────────┼────────┼──────────┤
│dimetileter (DME) │ │ │
│din deşeuri │ │ │
│lemnoase, în │10,4 │10,4 │
│instalaţie de sine│ │ │
│stătătoare │ │ │
├──────────────────┼────────┼──────────┤
│dimetileter (DME) │ │ │
│din deşeuri │ │ │
│lemnoase provenite│ │ │
│din pădure │8,6 │8,6 │
│cultivată, în │ │ │
│instalaţie de sine│ │ │
│stătătoare │ │ │
├──────────────────┼────────┼──────────┤
│metanol din │ │ │
│deşeuri lemnoase, │10,4 │10,4 │
│în instalaţie de │ │ │
│sine stătătoare │ │ │
├──────────────────┼────────┼──────────┤
│metanol din │ │ │
│deşeuri lemnoase │ │ │
│provenite din │8,6 │8,6 │
│pădure cultivată, │ │ │
│în instalaţie de │ │ │
│sine stătătoare │ │ │
├──────────────────┼────────┼──────────┤
│motorină │ │ │
│Fischer-Tropsch │ │ │
│din gazificarea │ │ │
│leşiei negre │7,7 │7,7 │
│integrată în │ │ │
│fabrici de │ │ │
│celuloză │ │ │
├──────────────────┼────────┼──────────┤
│benzină │ │ │
│Fischer-Tropsch │ │ │
│din gazificarea │ │ │
│leşiei negre │7,9 │7,9 │
│integrată în │ │ │
│fabrici de │ │ │
│celuloză │ │ │
├──────────────────┼────────┼──────────┤
│dimetileter (DME) │ │ │
│din gazificarea │ │ │
│leşiei negre │7,7 │7,7 │
│integrată în │ │ │
│fabrici de │ │ │
│celuloză │ │ │
├──────────────────┼────────┼──────────┤
│metanol din │ │ │
│gazificarea leşiei│ │ │
│negre integrată în│7,9 │7,9 │
│fabrici de │ │ │
│celuloză │ │ │
├──────────────────┼────────┴──────────┤
│ │Egală cu cea din │
│partea de MTBE din│filiera utilizată │
│surse regenerabile│pentru producţia │
│ │metanolului │
└──────────────────┴───────────────────┘

    Valori implicite detaliate doar pentru transportul şi distribuţia combustibilului final. Acestea sunt deja induse în tabelul „emisii din transport şi distribuţie e(td)”, conform definiţiei din partea C din prezenta anexă, însă valorile următoare sunt utile în cazul în care un operator economic doreşte să declare emisiile reale din transport doar pentru transportul materiilor prime.

┌──────────────────┬─────────┬─────────┐
│ │Emisii de│Emisii de│
│ │gaze cu │gaze cu │
│Filiera de │efect de │efect de │
│producţie a │seră - │seră - │
│biocombustibililor│valoare │valoare │
│şi a biolichidelor│tipică (g│implicită│
│ │CO2eq/MJ)│(g CO2eq/│
│ │ │MJ) │
├──────────────────┼─────────┼─────────┤
│etanol din paie de│1,6 │1,6 │
│grâu │ │ │
├──────────────────┼─────────┼─────────┤
│motorină │ │ │
│Fischer-Tropsch │ │ │
│din deşeuri │1,2 │1,2 │
│lemnoase, în │ │ │
│instalaţie de sine│ │ │
│stătătoare │ │ │
├──────────────────┼─────────┼─────────┤
│motorină │ │ │
│Fischer-Tropsch │ │ │
│din deşeuri │ │ │
│lemnoase provenite│1,2 │1,2 │
│din pădure │ │ │
│cultivată, în │ │ │
│instalaţie de sine│ │ │
│stătătoare │ │ │
├──────────────────┼─────────┼─────────┤
│benzină │ │ │
│Fischer-Tropsch │ │ │
│din deşeuri │1,2 │1,2 │
│lemnoase, în │ │ │
│instalaţie de sine│ │ │
│stătătoare │ │ │
├──────────────────┼─────────┼─────────┤
│benzină │ │ │
│Fischer-Tropsch │ │ │
│din deşeuri │ │ │
│lemnoase provenite│1,2 │1,2 │
│din pădure │ │ │
│cultivată, în │ │ │
│instalaţie de sine│ │ │
│stătătoare │ │ │
├──────────────────┼─────────┼─────────┤
│dimetileter (DME) │ │ │
│din deşeuri │ │ │
│lemnoase, în │2,0 │2,0 │
│instalaţie de sine│ │ │
│stătătoare │ │ │
├──────────────────┼─────────┼─────────┤
│dimetileter (DME) │ │ │
│din deşeuri │ │ │
│lemnoase provenite│ │ │
│din pădure │2,0 │2,0 │
│cultivată, în │ │ │
│instalaţie de sine│ │ │
│stătătoare │ │ │
├──────────────────┼─────────┼─────────┤
│metanol din │ │ │
│deşeuri lemnoase, │2,0 │2,0 │
│în instalaţie de │ │ │
│sine stătătoare │ │ │
├──────────────────┼─────────┼─────────┤
│metanol din │ │ │
│deşeuri lemnoase │ │ │
│provenite din │2,0 │2,0 │
│pădure cultivată, │ │ │
│în instalaţie de │ │ │
│sine stătătoare │ │ │
├──────────────────┼─────────┼─────────┤
│motorină │ │ │
│Fischer-Tropsch │ │ │
│din gazificarea │ │ │
│leşiei negre │2,0 │2,0 │
│integrată în │ │ │
│fabrici de │ │ │
│celuloză │ │ │
├──────────────────┼─────────┼─────────┤
│benzină │ │ │
│Fischer-Tropsch │ │ │
│din gazificarea │ │ │
│leşiei negre │2,0 │2,0 │
│integrată în │ │ │
│fabrici de │ │ │
│celuloză │ │ │
├──────────────────┼─────────┼─────────┤
│dimetileter (DME) │ │ │
│din gazificarea │ │ │
│leşiei negre │2,0 │2,0 │
│integrată în │ │ │
│fabrici de │ │ │
│celuloză │ │ │
├──────────────────┼─────────┼─────────┤
│metanol din │ │ │
│gazificarea leşiei│ │ │
│negre integrată în│2,0 │2,0 │
│fabrici de │ │ │
│celuloză │ │ │
├──────────────────┼─────────┴─────────┤
│ │Egală cu cea din │
│partea de MTBE din│filiera utilizată │
│surse regenerabile│pentru producţia │
│ │metanolului │
└──────────────────┴───────────────────┘

    Total pentru cultivare, prelucrare, transport şi distribuţie

┌──────────────────┬────────┬──────────┐
│ │Emisii │Emisii de │
│ │de gaze │gaze cu │
│Filiera de │cu efect│efect de │
│producţie a │de seră │seră - │
│biocombustibililor│- │valoare │
│şi a biolichidelor│valoare │implicită │
│ │tipică │(g CO2eq/ │
│ │(g CO2eq│MJ) │
│ │/MJ) │ │
├──────────────────┼────────┼──────────┤
│etanol din paie de│13,7 │15,7 │
│grâu │ │ │
├──────────────────┼────────┼──────────┤
│motorină │ │ │
│Fischer-Tropsch │ │ │
│din deşeuri │13,7 │13,7 │
│lemnoase, în │ │ │
│instalaţie de sine│ │ │
│stătătoare │ │ │
├──────────────────┼────────┼──────────┤
│motorină │ │ │
│Fischer-Tropsch │ │ │
│din deşeuri │ │ │
│lemnoase provenite│16,7 │16,7 │
│din pădure │ │ │
│cultivată, în │ │ │
│instalaţie de sine│ │ │
│stătătoare │ │ │
├──────────────────┼────────┼──────────┤
│benzină │ │ │
│Fischer-Tropsch │ │ │
│din deşeuri │13,7 │13,7 │
│lemnoase, în │ │ │
│instalaţie de sine│ │ │
│stătătoare │ │ │
├──────────────────┼────────┼──────────┤
│benzină │ │ │
│Fischer-Tropsch │ │ │
│din deşeuri │ │ │
│lemnoase provenite│16,7 │16,7 │
│din pădure │ │ │
│cultivată, în │ │ │
│instalaţie de sine│ │ │
│stătătoare │ │ │
├──────────────────┼────────┼──────────┤
│dimetileter (DME) │ │ │
│din deşeuri │ │ │
│lemnoase, în │13,5 │13,5 │
│instalaţie de sine│ │ │
│stătătoare │ │ │
├──────────────────┼────────┼──────────┤
│dimetileter (DME) │ │ │
│din deşeuri │ │ │
│lemnoase provenite│ │ │
│din pădure │16,2 │16,2 │
│cultivată, în │ │ │
│instalaţie de sine│ │ │
│stătătoare │ │ │
├──────────────────┼────────┼──────────┤
│metanol din │ │ │
│deşeuri lemnoase, │13,5 │13,5 │
│în instalaţie de │ │ │
│sine stătătoare │ │ │
├──────────────────┼────────┼──────────┤
│metanol din │ │ │
│deşeuri lemnoase │ │ │
│provenite din │16,2 │16,2 │
│pădure cultivată, │ │ │
│în instalaţie de │ │ │
│sine stătătoare │ │ │
├──────────────────┼────────┼──────────┤
│motorină │ │ │
│Fischer-Tropsch │ │ │
│din gazificarea │ │ │
│leşiei negre │10,2 │10,2 │
│integrată în │ │ │
│fabrici de │ │ │
│celuloză │ │ │
├──────────────────┼────────┼──────────┤
│benzină │ │ │
│Fischer-Tropsch │ │ │
│din gazificarea │ │ │
│leşiei negre │10,4 │10,4 │
│integrată în │ │ │
│fabrici de │ │ │
│celuloză │ │ │
├──────────────────┼────────┼──────────┤
│dimetileter (DME) │ │ │
│din gazificarea │ │ │
│leşiei negre │10,2 │10,2 │
│integrată în │ │ │
│fabrici de │ │ │
│celuloză │ │ │
├──────────────────┼────────┼──────────┤
│metanol din │ │ │
│gazificarea leşiei│ │ │
│negre integrată în│10,4 │10,4 │
│fabrici de │ │ │
│celuloză │ │ │
├──────────────────┼────────┴──────────┤
│ │Egală cu cea din │
│partea de MTBE din│filiera utilizată │
│surse regenerabile│pentru producţia │
│ │metanolului │
└──────────────────┴───────────────────┘


    (^1) Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unor norme sanitare privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1774/2002 (Regulament privind subprodusele de origine animală) (JO L 300. \'a14.11.2009. p. 1).
    (^2) Căldura sau căldura reziduală este utilizată pentru producerea de răcire (aer răcit sau apă răcităj prin intermediul unor răcitoare cu absorbţie. Prin urmare, este necesar să se calculeze numai emisiile asociate cu energia termică produsă per MJ de energie termică, indiferent dacă utilizarea finală a căldurii este încălzirea sau răcirea prin intermediul unor răcitoare cu absorbţie.
    (^3) Formula pentru calcularea emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din extracţia sau cultivarea de materii prime eet descrie cazurile în care materiile prime sunt transformate în biocombustibili într-o singură etapă. Pentru lanţuri de aprovizionare mai complexe, sunt necesare ajustări pentru calcularea emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din extracţia sau cultivarea de materii prime eec pentru produse intermediare.
    (^4) Măsurarea carbonului din sol poate constitui o astfel de dovadă, de exemplu printr-o primă măsurătoare premergătoare cultivării şi prin măsurători ulterioare la intervale regulate de câţiva ani. In acest caz, înainte ca cea de-a doua măsurătoare să fie disponibilă, creşterea carbonului din sol ar urma să fie estimată pe baza unor experimente sau a unor modele ale solului reprezentative. După cea de-a doua măsurătoare, măsurătorile ar urma să constituie baza pentru determinarea existenţei unei creşteri a cantităţii carbonului din sol şi a amplorii acestei creşteri.
    (^5) Coeficientul obţinut prin împărţirea masei moleculare a CO2 (44,010g/mol) la masa moleculară a carbonului (12,011 g/mol) este de 3,664.
    (^6) „Terenuri cultivate ” astfel cum sunt definite de IPCC.
    (^7) Culturile perene înseamnă culturi multianuale a căror tulpină nu este, în general, recoltată anual, cum este cazul crângurilor cu rotaţie rapidă şi al palmierilor de ulei.
    (^8) Decizia 2010/335/UE a Comisiei din 10 iunie 2010 privind orientările pentru calcularea stocurilor de carbon din sol în sensul anexei V la Directiva 2009/28/CE (JO L 151. 17.6.2010. p. 19).
    (^9) Regulamentul (UE) 2018/841 al Parlamentului European şi al Consiliului din 30 mai 2018 cu privire la includerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi a absorbţiilor rezultate din activităţi legate de exploatarea terenurilor, schimbarea destinaţiei terenurilor şi silvicultură în cadrul de politici privind clima şi energia pentru 2030 şi de modificare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 şi a Deciziei nr. 529/2013/UE (JOI. 156. 19.6.2018. p. 1).
    (^10) Directiva 2009/31/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind stocarea geologică a dioxidului de carbon şi de modificare a Directivei 85/337/CEE a Consiliului, precum şi a Directivelor 2000/60/CE, 2001/80/CE, 2004/35/CE, 2006/12/CE, 2008/1/CE şi a Regulamentului (CE) nr. 1013/2006 ale Parlamentului European şi ale Consiliului (JO L 140. 5.6.2009. p. 114).
    (**) Se aplică numai biocombustibililor produşi din subproduse de origine animală clasificate ca material de categoria 1 şi 2 în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, în cazul cărora emisiile legate de igienizare ca parte a procesului de neutralizare nu sunt luate în considerare.
    (**) Notă: se aplică numai biocombustibililor produşi din subproduse de origine animală clasificate ca material de categoria 1 şi 2 în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, în cazul cărora emisiile legate de igienizare ca parte a procesului de neutralizare nu sunt luate în considerare.
    (*1) Valorile implicite pentru procesele care utilizează cogenerare sunt valabile numai în cazul în care toată căldura de proces este furnizată de cogenerare.
    (*2) Notă: se aplică numai biocombustibililor produşi din subproduse de origine animată clasificate ca material de categoria 1 şi 2 în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, în cazul cărora emisiile legate de igienizare ca parte a procesului de neutralizare nu sunt luate în considerare.
    (**) Notă: se aplică numai biocombustibililor produşi din subproduse de origine animală clasificate ca material de categoria I şi 2 în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, în cazul cărora emisiile legate de igienizare ca parte a procesului de neutralizare nu sunt luate în considerare.
    (*3) Valorile implicite pentru procesele care utilizează cogenerare sunt valabile numai în cazul în care toată căldura de proces este furnizată de cogenerare.
    (*4) Notă: se aplică numai biocombustibililor produşi din subproduse de origine animală clasificate ca material de categoria 1 şi 2 în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, în cazul cărora emisiile legate de igienizare ca parte a procesului de neutralizare nu sunt luate în considerare.
    (*5) Valorile implicite pentru procesele care utilizează cogenerare sunt valabile numai în cazul în care toată căldura de proces este furnizată de cogenerare.
    (*6) Notă: se aplică numai biocombustibililor produşi din subproduse de origine animală clasificate ca material de categoria 1 şi 2 în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, în cazul cărora emisiile legate de igienizare ca parte a procesului de neutralizare nu sunt luate în considerare.
    (*7) Valorile implicite pentru procesele care utilizează cogenerare sunt valabile numai în cazul în care toată căldura de proces este furnizată de cogenerare.
    (*8) Notă: se aplică numai biocombustibililor produşi din subproduse de origine animală clasificate ca material de categoria 1 şi 2 în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, în cazul cărora emisiile legate de igienizare ca parte a procesului de neutralizare nu sunt luate în considerare."

    4. Anexa nr. 9 se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "    ANEXA 9

     PARTEA A

    Emisii estimate provizorii în legătură cu schimbarea indirectă a destinaţiei terenurilor,
    generate de materiile prime pentru biocombustibili, biolichide şi combustibili din biomasă (g CO_2eq/MJ) (^1)

┌─────────────┬─────┬──────────────────┐
│ │ │Intervalul dintre │
│Grup de │Media│percentile derivat│
│materii prime│(^2) │din analiza │
│ │ │sensibilităţii (^ │
│ │ │3) │
├─────────────┼─────┼──────────────────┤
│Culturi de │ │ │
│cereale şi │ │ │
│alte culturi │12 │8-16 │
│bogate în │ │ │
│amidon │ │ │
├─────────────┼─────┼──────────────────┤
│Culturi de │ │ │
│plante │13 │4-17 │
│zaharoase │ │ │
├─────────────┼─────┼──────────────────┤
│Culturi de │ │ │
│plante │55 │33-66 │
│oleaginoase │ │ │
└─────────────┴─────┴──────────────────┘


    (^1) Valorile medii prevăzute aici reprezintă o medie ponderată a valorilor materiilor prime modelate individual. Cuantumul valorilor din anexă depinde de gama de ipoteze (precum tratarea coproduselor, evoluţiile producţiei, stocurile de carbon şi dislocarea altor produse) folosite în cadrul modelelor economice dezvoltate pentru estimarea lor. Prin urmare, deşi nu este posibil să se caracterizeze pe deplin intervalul de incertitudine asociat cu astfel de estimări, a fost efectuată o analiză a sensibilităţii cu privire la aceste rezultate pe baza variaţiei aleatorii a parametrilor-cheie, aşa-numita „analiză Monte Carlo“.
    (^2) Valorile medii prevăzute aici reprezintă o medie ponderată a valorilor materiilor prime modelate individual.
    (^3) Intervalul prevăzut aici reflectă 90% dintre rezultate, utilizând valorile celei de a cincea şi a nouăzeci şi cincea percentile care rezultă din analiză. Cea de a cincea percentilă sugerează o valoare sub care au fost identificate 5 % dintre observaţii (şi anume 5% din datele totale utilizate au arătat rezultate sub 8, 4 şi 33 g CO_2eq/MJ). Cea de a nouăzeci şi cincea percentilă sugerează o valoare sub care au fost identificate 95 % dintre observaţii (şi anume 5 % din datele totale utilizate au arătat rezultate peste 16, 17 şi 66 g CO_2eq/MJ). PARTEA B

    Biocombustibili, biolichide şi combustibili din biomasă pentru care emisiile estimate în legătură cu
    schimbarea indirectă a destinaţiei terenurilor sunt considerate a fi egale cu zero Biocombustibilii, biolichidele şi combustibilii din biomasă produse din următoarele categorii de materii prime sunt considerate ca având emisii estimate în legătură cu schimbarea indirectă a destinaţiei terenurilor egale cu zero:
    1. materii prime care nu sunt enumerate în partea A din prezenta anexă;
    2. materii prime a căror producţie a condus la schimbarea directă a destinaţiei terenurilor, şi anume o schimbare de la una dintre următoarele categorii utilizate de IPCC: terenuri forestiere, păşuni, zone umede, aşezări sau alte tipuri de terenuri, la terenuri cultivate sau terenuri cu culturi perene (^4). În acest caz, o valoare a emisiilor în legătură cu schimbarea directă a destinaţiei terenurilor (e_l) ar fi trebuit calculată în conformitate cu anexa 6 partea C pct. 7.
    (^4) Culturile perene înseamnă culturi multianuale a căror tulpină nu este, în general, recoltată anual, cum este cazul crângurilor cu rotaţie rapidă şi al palmierilor de ulei."

    5. Anexa nr. 10 se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "    ANEXA 10

     PARTEA A

    Materii prime pentru producţia de biogaz pentru transporturi şi de biocombustibili avansaţi, a căror contribuţie la realizarea ponderilor minime prevăzute la articolul 23 alineatul (1) poate fi considerată a fi egală cu dublul conţinutului lor energetic:
    a) alge, dacă sunt cultivate pe pământ în heleşteie sau fotobioreactoare;
    b) fracţiunea de biomasă din deşeurile municipale mixte, însă nu din deşeurile menajere triate vizate de obiectivele în materie de reciclare prevăzute la art. 17 alin. (5) lit. (a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2021, cu modificările şi completările ulterioare;
    c) biodeşeuri, astfel cum sunt definite la pct. 3 din Anexa 1 - „Definirea unor termeni în sensul prezentei Ordonanţe de urgenţă a Guvernului“ - la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2021, cu modificările şi completările ulterioare, provenite din gospodării private care fac obiectul colectării separate, astfel cum este definită la pct. 7 din Anexa 1 - „Definirea unor termeni în sensul prezentei Ordonanţe de urgenţă a Guvernului“ - la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2021, cu modificările şi completările ulterioare;
    d) fracţiunea de biomasă din deşeurile industriale care nu poate fi folosită în lanţul alimentar sau furajer, inclusiv materiale provenite din industria cu amănuntul şi cu ridicata şi din industria agroalimentară, precum şi din industria pescuitului şi acvaculturii şi excluzând materiile prime enumerate în partea B din prezenta anexă;
    e) paie;
    f) gunoi de grajd şi nămol de epurare;
    g) efluenţi proveniţi de la fabricile de ulei de palmier şi grămezile de fructe de palmier goale;
    h) smoală de ulei de tal;
    i) glicerină brută;
    j) deşeuri rezultate din prelucrarea trestiei de zahăr (bagasă);
    k) tescovină de struguri şi drojdie de vin;
    l) coji de fructe cu coajă lemnoasă;
    m) pleavă;
    n) ştiuleţi curăţaţi de boabe de porumb;
    o) fracţiunea de biomasă din deşeurile şi reziduurile din silvicultură şi din industriile forestiere, şi anume scoarţa, ramurile, reziduurile anterioare comercializării, frunzele, acele, coroanele arborilor, rumeguşul, aşchiile, leşia neagră, leşia cu sulfit, fibra de nămol, lignina şi uleiul de tal;
    p) alte materiale celulozice de origine nealimentară, astfel cum sunt definite la art. 2 lit. (y) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2018, aprobată cu modificări prin Legea nr. 311/2018;
    q) alte materiale ligno-celulozice, astfel cum sunt definite la art. 2 lit. (x) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2018, aprobată cu modificări prin Legea nr. 311/2018, cu excepţia buştenilor de gater şi a buştenilor de furnir. PARTEA B

    Materii prime pentru producţia de biocombustibili şi de biogaz pentru transporturi a căror contribuţie la realizarea ponderii minime stabilite la articolul 23 alineatul (1) este limitată şi poate fi considerată a fi egală cu dublul conţinutului lor energetic:
    a) ulei de gătit uzat;
    b) grăsimi animale clasificate în categoriile 1 şi 2 în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1.069/2009^(1).
    ^(1) Regulamentul (CE) nr. 1.069/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unor norme sanitare privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.774/2002 (Regulamentul privind subprodusele de origine animală) (JO L 300, 14.11.2009, p. 1)."

    6. După anexa nr. 10 se introduce o nouă anexă, anexa nr. 11, cu următorul cuprins:
    "    ANEXA 11

    *) Anexa nr. 11 este reprodusă în facsimil.
    REGULI PENTRU CALCULAREA IMPACTULUI ASUPRA FORMĂRII GAZELOR CU EFECT DE SERĂ
    PENTRU COMBUSTIBILII DIN BIOMASĂ Şl OMOLOGII LOR COMBUSTIBILI FOSILI A. VALORI TIPICE ŞI IMPLICITE PENTRU REDUCERILE EMISIILOR DE GAZE CU EFECT DE SERĂ PROVENITE DIN COMBUSTIBILI DIN BIOMASĂ ÎN CAZUL ÎN CARE ACEŞTIA SUNT PRODUŞI FĂRĂ EMISII NETE DE CARBON GENERATE DE SCHIMBAREA DESTINAŢIEI TERENURILOR

┌──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│AŞCHII DE LEMN │
├───────────────┬──────────┬─────────────────┬─────────────────┤
│ │ │Reduceri de │Reduceri de │
│Sistemul de │ │emisii de gaze cu│emisii de gaze cu│
│producţie a │Distanţa │efect de seră - │efect de seră - │
│combustibililor│de │valoare tipică │valoare implicită│
│din biomasă │transport ├───────┬─────────┼───────┬─────────┤
│ │ │Căldură│Energie │Căldură│Energie │
│ │ │ │electrică│ │electrică│
├───────────────┼──────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤
│ │1-500 km │93% │89% │91 % │87% │
│ ├──────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤
│ │500-2 500 │89% │84% │87% │81 % │
│Aşchii de lemn │km │ │ │ │ │
│din reziduuri ├──────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤
│forestiere │2500-10000│82% │73% │78% │67% │
│ │km │ │ │ │ │
│ ├──────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤
│ │Peste 10 │67% │51 % │60% │41 % │
│ │000 km │ │ │ │ │
├───────────────┼──────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤
│Aşchii de lemn │ │ │ │ │ │
│din specii │ │ │ │ │ │
│forestiere cu │2 500-10 │11% │65% │73% │60% │
│ciclu de │000 km │ │ │ │ │
│producţie scurt│ │ │ │ │ │
│(eucalipt) │ │ │ │ │ │
├───────────────┼──────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤
│ │1-500 km │89% │83% │87% │81 % │
│ ├──────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤
│Aşchii de lemn │500-2 500 │85 % │78% │84% │76% │
│din specii │km │ │ │ │ │
│forestiere cu ├──────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤
│ciclu de │2 │ │ │ │ │
│producţie scurt│500-10000 │78% │67% │74% │62% │
│(plop - │km │ │ │ │ │
│fertilizat) ├──────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤
│ │Peste 10 │63% │45% │57% │35% │
│ │000 km │ │ │ │ │
├───────────────┼──────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤
│ │1-500 km │91 % │87% │90% │85% │
│Aşchii de lemn ├──────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤
│din specii │500-2 500 │88% │82% │86% │79% │
│forestiere cu │km │ │ │ │ │
│ciclu de ├──────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤
│producţie scurt│2500-10000│80% │70% │77% │65% │
│(plop - fără │km │ │ │ │ │
│fertilizare) ├──────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤
│ │Peste 10 │65% │48% │59% │39% │
│ │000 km │ │ │ │ │
├───────────────┼──────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤
│ │1-500 km │93% │89% │92% │88% │
│ ├──────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤
│ │500-2 500 │90% │85% │88% │82% │
│Aşchii de lemn │km │ │ │ │ │
│din lemn ├──────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤
│comercializabil│2 500-10 │82% │73% │79% │68% │
│ │000 km │ │ │ │ │
│ ├──────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤
│ │Peste 10 │67% │51 % │61 % │42% │
│ │000 km │ │ │ │ │
├───────────────┼──────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤
│ │1-500 km │94% │92% │93% │90% │
│ ├──────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤
│ │500-2 500 │91 % │87% │90% │85% │
│Aşchii de lemn │km │ │ │ │ │
│din reziduuri ├──────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤
│industriale │2500-10000│83% │75% │80% │71 % │
│ │km │ │ │ │ │
│ ├──────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤
│ │Peste 10 │69% │54% │63 % │44% │
│ │000 km │ │ │ │ │
└───────────────┴──────────┴───────┴─────────┴───────┴─────────┘


┌───────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│PELETE DE LEMN (*1) │
├─────────────────────┬─────────┬─────────────────┬─────────────────┤
│ │ │Reduceri de │Reduceri de │
│ │ │emisii de gaze cu│emisii de gaze cu│
│Sistemul de producţie│Distanţa │efect de seră - │efect de seră - │
│a combustibililor din│de │valoare tipică │valoare implicită│
│biomasă │transport├───────┬─────────┼───────┬─────────┤
│ │ │Căldură│Energie │Căldură│Energie │
│ │ │ │electrică│ │electrică│
├───────────────┬─────┼─────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤
│ │ │1-500 km │58% │37% │49% │24% │
│ │ ├─────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤
│ │ │500-2 500│58% │37% │49% │25% │
│ │ │km │ │ │ │ │
│ │Cazul├─────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤
│ │1 │2 500-10 │55% │34% │47% │21 % │
│ │ │000 km │ │ │ │ │
│ │ ├─────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤
│ │ │Peste 10 │50% │26% │40% │11 % │
│ │ │000 km │ │ │ │ │
│ ├─────┼─────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤
│ │ │1-500 km │77% │66% │72% │59% │
│ │ ├─────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤
│ │ │500-2 500│77% │66% │72% │59% │
│Brichete sau │ │km │ │ │ │ │
│pelete de lemn │Cazul├─────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤
│din reziduuri │2a │2 500-10 │75% │62% │70% │55% │
│forestiere │ │000 km │ │ │ │ │
│ │ ├─────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤
│ │ │Peste 10 │69% │54% │63% │45% │
│ │ │000 km │ │ │ │ │
│ ├─────┼─────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤
│ │ │1-500 km │92% │88% │90% │85% │
│ │ ├─────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤
│ │ │500-2 500│92% │88% │90% │86% │
│ │ │km │ │ │ │ │
│ │Cazul├─────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤
│ │3a │2 500-10 │90% │85% │88% │81 % │
│ │ │000 km │ │ │ │ │
│ │ ├─────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤
│ │ │Peste 10 │84% │76% │81 % │72% │
│ │ │000 km │ │ │ │ │
├───────────────┼─────┼─────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤
│Brichete sau │Cazul│2 500-10 │52% │28% │43% │15% │
│pelete de lemn │1 │000 km │ │ │ │ │
│din specii ├─────┼─────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤
│forestiere cu │Cazul│2 500-10 │70% │56% │66% │49% │
│ciclu de │2a │000 km │ │ │ │ │
│producţie scurt├─────┼─────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤
│(eucalipt) │Cazul│2 500-10 │85% │78% │83% │75% │
│ │3a │000 km │ │ │ │ │
├───────────────┼─────┼─────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤
│ │ │1-500 km │54% │32% │46% │20% │
│ │ ├─────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤
│ │Cazul│500-10 │52% │29% │44% │16% │
│ │1 │000 km │ │ │ │ │
│ │ ├─────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤
│ │ │Peste 10 │47% │21 % │37% │7% │
│ │ │000 km │ │ │ │ │
│Brichete sau ├─────┼─────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤
│pelete de lemn │ │1-500 km │73% │60% │69% │54% │
│din specii │ ├─────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤
│forestiere cu │Cazul│500-10 │71 % │57% │67% │50% │
│ciclu de │2a │000 km │ │ │ │ │
│producţie scurt│ ├─────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤
│(plop - │ │Peste 10 │66% │49% │60% │41 % │
│fertilizat) │ │000 km │ │ │ │ │
│ ├─────┼─────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤
│ │ │1-500 km │88% │82% │87% │81 % │
│ │ ├─────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤
│ │Cazul│500-10 │86% │79% │84% │77% │
│ │3a │000 km │ │ │ │ │
│ │ ├─────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤
│ │ │Peste 10 │80% │71 % │78% │67% │
│ │ │000 km │ │ │ │ │
├───────────────┼─────┼─────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤
│ │ │1-500 km │56% │35% │48% │23% │
│ │ ├─────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤
│ │Cazul│500-10 │54% │32% │46% │20% │
│ │1 │000 km │ │ │ │ │
│ │ ├─────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤
│ │ │Peste 10 │49% │24% │40% │10% │
│ │ │000 km │ │ │ │ │
│Brichete sau ├─────┼─────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤
│pelete de lemn │ │1-500 km │76% │64% │72% │58% │
│din specii │ ├─────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤
│forestiere cu │Cazul│500-10 │74% │61 % │69% │54% │
│ciclu de │2a │000 km │ │ │ │ │
│producţie scurt│ ├─────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤
│(plop - fară │ │Peste 10 │68% │53 % │63% │45 % │
│fertilizare) │ │000 km │ │ │ │ │
│ ├─────┼─────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤
│ │ │1-500 km │91 % │86% │90% │85% │
│ │ ├─────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤
│ │Cazul│500-10 │89% │83% │87% │81 % │
│ │3a │000 km │ │ │ │ │
│ │ ├─────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤
│ │ │Peste 10 │83% │75% │81 % │71 % │
│ │ │000 km │ │ │ │ │
├───────────────┼─────┼─────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤
│ │ │1-500 km │57% │37% │49% │24% │
│ │ ├─────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤
│ │ │500-2 500│58% │37% │49% │25% │
│ │ │km │ │ │ │ │
│ │Cazul├─────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤
│ │1 │2 500-10 │55% │34% │47% │21 % │
│ │ │000 km │ │ │ │ │
│ │ ├─────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤
│ │ │Peste 10 │50% │26% │40% │11 % │
│ │ │000 km │ │ │ │ │
│ ├─────┼─────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤
│ │ │1-500 km │77% │66% │73% │60% │
│ │ ├─────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤
│ │ │500-2 500│77% │66% │73% │60% │
│ │ │km │ │ │ │ │
│Lemn │Cazul├─────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤
│comercializabil│2a │2 500-10 │75% │63% │70% │56% │
│ │ │000 km │ │ │ │ │
│ │ ├─────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤
│ │ │Peste 10 │70% │55 % │64% │46% │
│ │ │000 km │ │ │ │ │
│ ├─────┼─────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤
│ │ │1-500 km │92% │88% │91 % │86% │
│ │ ├─────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤
│ │ │500-2 500│92% │88% │91 % │87% │
│ │ │km │ │ │ │ │
│ │Cazul├─────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤
│ │3a │2 500-10 │90% │85% │88% │83% │
│ │ │000 km │ │ │ │ │
│ │ ├─────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤
│ │ │Peste 10 │84% │77% │82% │73% │
│ │ │000 km │ │ │ │ │
├───────────────┼─────┼─────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤
│ │ │1-500 km │75% │62% │69% │55% │
│ │ ├─────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤
│ │ │500-2 500│75% │62% │70% │55% │
│ │ │km │ │ │ │ │
│ │Cazul├─────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤
│ │1 │2 500-10 │72% │59% │67% │51 % │
│ │ │000 km │ │ │ │ │
│ │ ├─────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤
│ │ │Peste 10 │67% │51 % │61 % │42% │
│ │ │000 km │ │ │ │ │
│ ├─────┼─────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤
│ │ │1-500 km │87% │80% │84% │76% │
│ │ ├─────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤
│Brichete sau │ │500-2 500│87% │80% │84% │77% │
│pelete de lemn │ │km │ │ │ │ │
│din reziduuri │Cazul├─────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤
│din industria │2a │2 500-10 │85% │77% │82% │73% │
│lemnului │ │000 km │ │ │ │ │
│ │ ├─────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤
│ │ │Peste 10 │79% │69% │75% │63% │
│ │ │000 km │ │ │ │ │
│ ├─────┼─────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤
│ │ │1-500 km │95% │93% │94% │91 % │
│ │ ├─────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤
│ │ │500-2 500│95% │93% │94% │92% │
│ │ │km │ │ │ │ │
│ │Cazul├─────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤
│ │3a │2 500-10 │93% │90% │92% │88% │
│ │ │000 km │ │ │ │ │
│ │ ├─────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤
│ │ │Peste 10 │88% │82% │85% │78% │
│ │ │000 km │ │ │ │ │
└───────────────┴─────┴─────────┴───────┴─────────┴───────┴─────────┘


┌─────────────────────────────────────────────────────────────┐
│FILIERE AGRICOLE │
├───────────────┬─────────┬─────────────────┬─────────────────┤
│ │ │Reduceri de │Reduceri de │
│Sistemul de │ │emisii de gaze cu│emisii de gaze cu│
│producţie a │Distanţa │efect de seră - │efect de seră - │
│combustibililor│de │valoare tipică │valoare implicită│
│din biomasă │transport├───────┬─────────┼───────┬─────────┤
│ │ │Căldură│Energie │Căldură│Energic │
│ │ │ │electrică│ │electrică│
├───────────────┼─────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤
│ │1- 500 km│95% │92% │93% │90% │
│ ├─────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤
│ │500-2 500│89% │83% │86% │80% │
│Reziduuri │km │ │ │ │ │
│agricole cu o ├─────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤
│densitate < 0,2│2 500-10 │77% │66% │73% │60% │
│t/mc (*2) │000 km │ │ │ │ │
│ ├─────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤
│ │Peste 10 │57% │36% │48% │23% │
│ │000 km │ │ │ │ │
├───────────────┼─────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤
│ │1-500 km │95% │92% │93% │90% │
│ ├─────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤
│ │500-2 500│93% │89% │92% │87% │
│Reziduuri │km │ │ │ │ │
│agricole cu o ├─────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤
│densitate > 0,2│2 500-10 │88% │82% │85% │78% │
│t/mc (*3) │000 km │ │ │ │ │
│ ├─────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤
│ │Peste 10 │78% │68% │74% │61 % │
│ │000 km │ │ │ │ │
├───────────────┼─────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤
│ │1-500 km │88% │82% │85% │78% │
│ ├─────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤
│ │500-10 │86% │79% │83% │74% │
│Pelete din paie│000 km │ │ │ │ │
│ ├─────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤
│ │Peste 10 │80% │70% │76% │64% │
│ │000 km │ │ │ │ │
├───────────────┼─────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤
│Brichete │500-10 │93% │89% │91 % │87% │
│rezultate din │000 km │ │ │ │ │
│prelucrarea ├─────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤
│trestiei de │Peste 10 │87% │81 % │85% │77% │
│zahăr │000 km │ │ │ │ │
├───────────────┼─────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤
│Făină de │Peste 10 │ │ │ │ │
│sâmburi de │000 km │20% │-18% │11 % │-33 % │
│palmier │ │ │ │ │ │
├───────────────┼─────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤
│Făină de │ │ │ │ │ │
│sâmburi de │ │ │ │ │ │
│palmier (fară │Peste 10 │46% │20% │42% │14% │
│emisii de CH4 │000 km │ │ │ │ │
│de la presa de │ │ │ │ │ │
│ulei) │ │ │ │ │ │
└───────────────┴─────────┴───────┴─────────┴───────┴─────────┘


┌──────────────────────────────────────────────┐
│BIOGAZ PENTRU ENERGIE ELECTRICĂ (*4) │
├───────────────┬───────────┬────────┬─────────┤
│ │ │Reduceri│ │
│ │ │de │Reduceri │
│ │ │emisii │de emisii│
│Sistemul de │Opţiunea │de gaze │de gaze │
│producţie a │tehnologică│cu efect│cu efect │
│biogazului │ │de seră │de seră -│
│ │ │- │valoare │
│ │ │valoare │implicită│
│ │ │tipică │ │
├─────────┬─────┼───────────┼────────┼─────────┤
│ │ │Digestat în│ │ │
│ │ │mediu │146% │94% │
│ │ │deschis (^ │ │ │
│ │Cazul│2) │ │ │
│ │1 ├───────────┼────────┼─────────┤
│ │ │Digestat în│ │ │
│ │ │mediu │246 % │240 % │
│ │ │închis (^3)│ │ │
│ ├─────┼───────────┼────────┼─────────┤
│ │ │Digestat în│ │ │
│Gunoi de │ │mediu │136% │85% │
│grajd │Cazul│deschis │ │ │
│umed (^1)│2 ├───────────┼────────┼─────────┤
│ │ │Digestat în│ │ │
│ │ │mediu │227 % │219% │
│ │ │închis │ │ │
│ ├─────┼───────────┼────────┼─────────┤
│ │ │Digestat în│ │ │
│ │ │mediu │142% │86% │
│ │Cazul│deschis │ │ │
│ │3 ├───────────┼────────┼─────────┤
│ │ │Digestat în│ │ │
│ │ │mediu │243 % │235 % │
│ │ │închis │ │ │
├─────────┼─────┼───────────┼────────┼─────────┤
│ │ │Digestat în│ │ │
│ │ │mediu │36% │21 % │
│ │Cazul│deschis │ │ │
│ │1 ├───────────┼────────┼─────────┤
│ │ │Digestat în│ │ │
│ │ │mediu │59% │53% │
│ │ │închis │ │ │
│ ├─────┼───────────┼────────┼─────────┤
│ │ │Digestat în│ │ │
│Plantă de│ │mediu │34% │18% │
│porumb │Cazul│deschis │ │ │
│întreagă │2 ├───────────┼────────┼─────────┤
│(^4) │ │Digestat în│ │ │
│ │ │mediu │55% │47% │
│ │ │închis │ │ │
│ ├─────┼───────────┼────────┼─────────┤
│ │ │Digestat în│ │ │
│ │ │mediu │28% │10% │
│ │Cazul│deschis │ │ │
│ │3 ├───────────┼────────┼─────────┤
│ │ │Digestat în│ │ │
│ │ │mediu │52% │43% │
│ │ │închis │ │ │
├─────────┼─────┼───────────┼────────┼─────────┤
│ │ │Digestat în│ │ │
│ │ │mediu │47% │26% │
│ │Cazul│deschis │ │ │
│ │1 ├───────────┼────────┼─────────┤
│ │ │Digestat în│ │ │
│ │ │mediu │84% │78% │
│ │ │închis │ │ │
│ ├─────┼───────────┼────────┼─────────┤
│ │ │Digestat în│ │ │
│ │ │mediu │43% │21 % │
│Deşeuri │Cazul│deschis │ │ │
│biologice│2 ├───────────┼────────┼─────────┤
│ │ │Digestat în│ │ │
│ │ │mediu │77% │68% │
│ │ │închis │ │ │
│ ├─────┼───────────┼────────┼─────────┤
│ │ │Digestat în│ │ │
│ │ │mediu │38% │14% │
│ │Cazul│deschis │ │ │
│ │3 ├───────────┼────────┼─────────┤
│ │ │Digestat în│ │ │
│ │ │mediu │76% │66% │
│ │ │închis │ │ │
└─────────┴─────┴───────────┴────────┴─────────┘


┌───────────────────────────────────────────┐
│BIOGAZ PENTRU ENERGIE ELECTRICĂ - │
│AMESTECURI DE GUNOI DE GRAJD ŞI PORUMB │
├────────────┬───────────┬────────┬─────────┤
│ │ │Reduceri│ │
│ │ │de │Reduceri │
│ │ │emisii │de emisii│
│Sistemul de │Opţiunea │de gaze │de gaze │
│producţie a │tehnologică│cu efect│cu efect │
│biogazului │ │de seră │de seră -│
│ │ │- │valoare │
│ │ │valoare │implicită│
│ │ │tipică │ │
├──────┬─────┼───────────┼────────┼─────────┤
│ │ │Digestat în│ │ │
│ │ │mediu │72% │45% │
│ │Cazul│deschis │ │ │
│ │1 ├───────────┼────────┼─────────┤
│ │ │Digestat în│ │ │
│ │ │mediu │120% │114% │
│ │ │închis │ │ │
│ ├─────┼───────────┼────────┼─────────┤
│Gunoi │ │Digestat în│ │ │
│de │ │mediu │67% │40% │
│grajd │Cazul│deschis │ │ │
│- │2 ├───────────┼────────┼─────────┤
│Porumb│ │Digestat în│ │ │
│80 │ │mediu │111 % │103 % │
│%-20 %│ │închis │ │ │
│ ├─────┼───────────┼────────┼─────────┤
│ │ │Digestat în│ │ │
│ │ │mediu │65% │35% │
│ │Cazul│deschis │ │ │
│ │3 ├───────────┼────────┼─────────┤
│ │ │Digestat în│ │ │
│ │ │mediu │114% │106% │
│ │ │închis │ │ │
├──────┼─────┼───────────┼────────┼─────────┤
│ │ │Digestat în│ │ │
│ │ │mediu │60% │37% │
│ │Cazul│deschis │ │ │
│ │1 ├───────────┼────────┼─────────┤
│ │ │Digestat în│ │ │
│ │ │mediu │100% │94% │
│ │ │închis │ │ │
│ ├─────┼───────────┼────────┼─────────┤
│Gunoi │ │Digestat în│ │ │
│de │ │mediu │57% │32% │
│grajd │Cazul│deschis │ │ │
│- │2 ├───────────┼────────┼─────────┤
│Porumb│ │Digestat în│ │ │
│70 │ │mediu │93% │85% │
│%-30 %│ │închis │ │ │
│ ├─────┼───────────┼────────┼─────────┤
│ │ │Digestat în│ │ │
│ │ │mediu │53% │27% │
│ │Cazul│deschis │ │ │
│ │3 ├───────────┼────────┼─────────┤
│ │ │Digestat în│ │ │
│ │ │mediu │94% │85% │
│ │ │închis │ │ │
├──────┼─────┼───────────┼────────┼─────────┤
│ │ │Digestat în│ │ │
│ │ │mediu │53% │32% │
│ │Cazul│deschis │ │ │
│ │1 ├───────────┼────────┼─────────┤
│ │ │Digestat în│ │ │
│ │ │mediu │88% │82% │
│ │ │închis │ │ │
│ ├─────┼───────────┼────────┼─────────┤
│Gunoi │ │Digestat în│ │ │
│de │ │mediu │50% │28% │
│grajd │Cazul│deschis │ │ │
│- │2 ├───────────┼────────┼─────────┤
│Porumb│ │Digestat în│ │ │
│60 % -│ │mediu │82% │73% │
│40 % │ │închis │ │ │
│ ├─────┼───────────┼────────┼─────────┤
│ │ │Digestat în│ │ │
│ │ │mediu │46% │22% │
│ │Cazul│deschis │ │ │
│ │3 ├───────────┼────────┼─────────┤
│ │ │Digestat în│ │ │
│ │ │mediu │81 % │72% │
│ │ │închis │ │ │
└──────┴─────┴───────────┴────────┴─────────┘


┌───────────────────────────────────────────┐
│BIOMETAN PENTRU TRANSPORT (*5) │
├────────────┬───────────┬────────┬─────────┤
│ │ │Reduceri│ │
│ │ │de │Reduceri │
│ │ │emisii │de emisii│
│Sistemul de │Opţiuni │de gaze │de gaze │
│producţie a │tehnologice│cu efect│cu efect │
│biometanului│ │de seră │de seră -│
│ │ │- │valoare │
│ │ │valoare │implicită│
│ │ │tipică │ │
├────────────┼───────────┼────────┼─────────┤
│ │Digestat în│ │ │
│ │mediu │ │ │
│ │deschis, │ │ │
│ │fără ardere│117% │72% │
│ │a │ │ │
│ │efluenţilor│ │ │
│ │gazoşi │ │ │
│ ├───────────┼────────┼─────────┤
│ │Digestat în│ │ │
│ │mediu │ │ │
│ │deschis, cu│133% │94% │
│ │ardere a │ │ │
│ │efluenţilor│ │ │
│Gunoi de │gazoşi │ │ │
│grajd umed ├───────────┼────────┼─────────┤
│ │Digestat în│ │ │
│ │mediu │ │ │
│ │închis, │ │ │
│ │fără ardere│190% │179% │
│ │a │ │ │
│ │efluenţilor│ │ │
│ │gazoşi │ │ │
│ ├───────────┼────────┼─────────┤
│ │Digestat în│ │ │
│ │mediu │ │ │
│ │închis, cu │206 % │202 % │
│ │ardere a │ │ │
│ │efluenţilor│ │ │
│ │gazoşi │ │ │
├────────────┼───────────┼────────┼─────────┤
│ │Digestat în│ │ │
│ │mediu │ │ │
│ │deschis, │ │ │
│ │fără ardere│35% │17% │
│ │a │ │ │
│ │efluenţilor│ │ │
│ │gazoşi │ │ │
│ ├───────────┼────────┼─────────┤
│ │Digestat în│ │ │
│ │mediu │ │ │
│ │deschis, cu│51 % │39% │
│ │ardere a │ │ │
│ │efluenţilor│ │ │
│Plantă de │gazoşi │ │ │
│porumb ├───────────┼────────┼─────────┤
│întreagă │Digestat în│ │ │
│ │mediu │ │ │
│ │închis, │ │ │
│ │fără ardere│52% │41 % │
│ │a │ │ │
│ │efluenţilor│ │ │
│ │gazoşi │ │ │
│ ├───────────┼────────┼─────────┤
│ │Digestat în│ │ │
│ │mediu │ │ │
│ │închis, cu │68% │63% │
│ │ardere a │ │ │
│ │efluenţilor│ │ │
│ │gazoşi │ │ │
├────────────┼───────────┼────────┼─────────┤
│ │Digestat în│ │ │
│ │mediu │ │ │
│ │deschis, │ │ │
│ │fără ardere│43% │20% │
│ │a │ │ │
│ │efluenţilor│ │ │
│ │gazoşi │ │ │
│ ├───────────┼────────┼─────────┤
│ │Digestat în│ │ │
│ │mediu │ │ │
│ │deschis, cu│59% │42% │
│ │ardere a │ │ │
│ │efluenţilor│ │ │
│Deşeuri │gazoşi │ │ │
│biologice ├───────────┼────────┼─────────┤
│ │Digestat în│ │ │
│ │mediu │ │ │
│ │închis, │ │ │
│ │fără ardere│70% │58% │
│ │a │ │ │
│ │efluenţilor│ │ │
│ │gazoşi │ │ │
│ ├───────────┼────────┼─────────┤
│ │Digestat în│ │ │
│ │mediu │ │ │
│ │închis, cu │86% │80% │
│ │ardere a │ │ │
│ │efluenţilor│ │ │
│ │gazoşi │ │ │
└────────────┴───────────┴────────┴─────────┘


┌───────────────────────────────────────────┐
│BIOMETAN - AMESTECURI DE GUNOI DE GRAJD ŞI │
│PORUMB (*6) │
├────────────┬───────────┬────────┬─────────┤
│ │ │Reduceri│ │
│ │ │de │Reduceri │
│ │ │emisii │de emisii│
│Sistemul de │Opţiuni │de gaze │de gaze │
│producţie a │tehnologice│cu efect│cu efect │
│biometanului│ │de seră │de seră -│
│ │ │- │valoare │
│ │ │valoare │implicită│
│ │ │tipică │ │
├────────────┼───────────┼────────┼─────────┤
│ │Digestat în│ │ │
│ │mediu │ │ │
│ │deschis, │ │ │
│ │fară ardere│62% │35% │
│ │a │ │ │
│ │efluenţilor│ │ │
│ │gazosi (^5)│ │ │
│ ├───────────┼────────┼─────────┤
│ │Digestat în│ │ │
│ │mediu │ │ │
│ │deschis, cu│78% │57% │
│ │ardere a │ │ │
│Gunoi de │efluenţilor│ │ │
│grajd - │gazoşi (^6)│ │ │
│Porumb 80 ├───────────┼────────┼─────────┤
│%-20 % │Digestat în│ │ │
│ │mediu │ │ │
│ │închis, │ │ │
│ │fară ardere│97% │86% │
│ │a │ │ │
│ │efluenţilor│ │ │
│ │gazoşi │ │ │
│ ├───────────┼────────┼─────────┤
│ │Digestat în│ │ │
│ │mediu │ │ │
│ │închis, cu │113% │108% │
│ │ardere a │ │ │
│ │efluenţilor│ │ │
│ │gazoşi │ │ │
├────────────┼───────────┼────────┼─────────┤
│ │Digestat în│ │ │
│ │mediu │ │ │
│ │deschis, │ │ │
│ │fară ardere│53% │29% │
│ │a │ │ │
│ │efluenţilor│ │ │
│ │gazoşi │ │ │
│ ├───────────┼────────┼─────────┤
│ │Digestat în│ │ │
│ │mediu │ │ │
│ │deschis, cu│69% │51 % │
│ │ardere a │ │ │
│Gunoi de │efluenţilor│ │ │
│grajd - │gazoşi │ │ │
│Porumb ├───────────┼────────┼─────────┤
│70 %-30 % │Digestat în│ │ │
│ │mediu │ │ │
│ │închis, │ │ │
│ │fară ardere│83% │71 % │
│ │a │ │ │
│ │efluenţilor│ │ │
│ │gazoşi │ │ │
│ ├───────────┼────────┼─────────┤
│ │Digestat în│ │ │
│ │mediu │ │ │
│ │închis, cu │99% │94% │
│ │ardere a │ │ │
│ │efluenţilor│ │ │
│ │gazoşi │ │ │
├────────────┼───────────┼────────┼─────────┤
│ │Digestat în│ │ │
│ │mediu │ │ │
│ │deschis, │ │ │
│ │fară ardere│48% │25% │
│ │a │ │ │
│ │efluenţilor│ │ │
│ │gazoşi │ │ │
│ ├───────────┼────────┼─────────┤
│ │Digestat în│ │ │
│ │mediu │ │ │
│ │deschis, cu│64% │48% │
│ │ardere a │ │ │
│Gunoi de │efluenţilor│ │ │
│grajd - │gazoşi │ │ │
│Porumb ├───────────┼────────┼─────────┤
│60 %-40 % │Digestat în│ │ │
│ │mediu │ │ │
│ │închis, │ │ │
│ │fară ardere│74% │62% │
│ │a │ │ │
│ │efluenţilor│ │ │
│ │gazoşi │ │ │
│ ├───────────┼────────┼─────────┤
│ │Digestat în│ │ │
│ │mediu │ │ │
│ │închis, cu │90% │84% │
│ │ardere a │ │ │
│ │efluenţilor│ │ │
│ │gazoşi │ │ │
└────────────┴───────────┴────────┴─────────┘


    B. METODOLOGIE
    1. Emisiile de gaze cu efect de seră provenite din producţia şi utilizarea de combustibili din biomasă se calculcază prin formula următoare:
    (a) Emisiile de gaze cu efect de seră provenite din producţia şi utilizarea de combustibili din biomasă înainte de conversia în energie electrică, încălzire şi răcire se calculează prin formula următoare:
    E= e(ec) + el + ep + e(td) + e(u) – e(sca) – e(ccs) – e(ccr),
    unde:
    E = volumul total al emisiilor rezultate din producţia de combustibil înainte de conversia energetică;
    e(ec) = emisiile provenite din extracţia sau cultivarea materiilor prime;
    el = emisiile anuale provenite din variaţia cantităţii de carbon provocată de schimbarea destinaţiei terenului;
    ep = emisii provenite din prelucrare;
    e(td) = emisii provenite din transport şi distribuţie;
    e(u) = emisii provenite de la combustibilul utilizat;
    e(sca) = reduceri de emisii datorate acumulării CO2 în sol prin intermediul unui mai bun management agricol;
    e(ccs) = reduceri de emisii prin captarea şi stocarea geologică a CO2; şi
    e(ccr) = reduceri de emisii prin captarea şi înlocuirea CO2.
    Emisiile rezultate din producţia de maşini şi echipamente nu se iau în considerare.
    (b) în cazul codigestiei diferitelor substraturi într-o instalaţie de biogaz, pentru producţia de biogaz sau biometan, valorile tipice şi implicite ale emisiilor de gaze cu efect de seră se calculează după cum urmează: (a se vedea imaginea asociată)
    unde:
    E = emisiile de gaze cu efect de seră per MJ de biogaz sau biometan produs prin codigestia amestecului stabilit de substraturi
    S(n) = ponderea materiilor prime n în conţinutul energetic
    E(n) = emisiile în g CO2/MJ pentru filiera n astfel cum se prevede în partea D din prezenta anexă (*)
 (a se vedea imaginea asociată)
    unde:
    Pn = randamentul energetic [MJ] per kilogram de materie primă folosită umedă n (**)
    Wn = factorul de ponderare a substratului n definit după cum urmează: (a se vedea imaginea asociată)
    unde:
    In = contribuţia anuală la fierbătorul de substrat n [tone de substanţă proaspătă]
    AMn = umiditatea medie anuală a substratului n [kg de apă/kg de substanţă proaspătă]
    SMn = umiditatea standard a substratului n (***).
    (*) Pentru gunoiul de grajd utilizat ca substrat, se adaugă un bonus de 45 g CO2eq/MJ de gunoi de grajd (-54 kg CO2eq/t substanţă proaspătă) pentru o mai bună gestionare agricolă şi a gunoiului de grajd.
    (**) Următoarele valori ale lui Pn se folosesc pentru calculul valorilor tipice şi implicite:
    P(porumb): 4,16 [MJbiogaz/kg porumb umed @ 65 % umezeală]
    P(gunoi de grajd): 0,50 [MJbiogaz/kg gunoi de grajd umed @ 90 % umezeală]
    P(deşeuri biologice) 3,41 [MJbiogaz/kg deşeuri biologice umede @ 76 % umezeală]
    (***) Se utilizează următoarele valori ale umidităţii standard pentru substratul SMn:
    SM(porumb): 0,65 [kg de apă/kg de substanţă proaspătă]
    SM(gunoi de grajd): 0,90 [kg de apă/kg de substanţă proaspătă]
    SM(deşeuri biologice): 0,76 [kg de apă/kg de substanţă proaspătă]
    (c) în cazul codigestiei substraturilor n într-o instalaţie de biogaz, pentru producţia de biogaz sau biometan, valorile efective ale emisiilor de gaze cu efect de seră provenite de la biogaz şi biometan se calculează după cum urmează: (a se vedea imaginea asociată)
    unde:
    E = volumul total al emisiilor rezultate din producţia de biogaz sau biometan înainte de conversia energiei;
    Sn = ponderea materiilor prime n, în fracţiune a intrării în digestor;
    e(ec,n) = emisiile provenite din extracţia sau cultivarea materiilor prime n;
    e(td,materiiprime,n) = emisiile provenite din transportul materiilor prime n către digestor;
    e(l,n) = emisiile anualizate provenite din variaţiile stocului de carbon provocate de schimbarea destinaţiei terenurilor, pentru materiile prime n;
    e(sca) = reducerile de emisii datorate unei gestionări agricole mai bune a materiilor prime n (*);
    ep = emisii provenite din prelucrare;
    e(td,produs) = emisii provenite din transportul şi distribuţia de biogaz şi/sau biometan;
    e(u) = emisiile produse de combustibilul folosit, şi anume gaze cu efect de seră emise pe parcursul procesului de ardere;
    e(ccs) = reduceri de emisii prin captarea şi stocarea geologică a CO2; şi
    e(ccr) = reduceri de emisii prin captarea şi înlocuirea CO2.
    (*) Pentru e(sca) se atribuie un bonus de 45 g CO2eq/MJ de gunoi de grajd pentru o mai bună gestionare agricolă şi a gunoiului de grajd în cazul în care gunoiul de grajd este utilizat ca substrat pentru producţia de biogaz şi biometan.
    (d) Emisiile de gaze cu efect de seră provenite din utilizarea de combustibili din biomasă pentru producerea energiei electrice, a încălzirii şi a răcirii, inclusiv conversia energiei în energie electrică şi/sau încălzire sau răcire, se calculează după cum urmează:
    (i) Pentru instalaţiile energetice care produc numai energie termică:
    EC(h) = E/eta(h)
    (ii) Pentru instalaţiile energetice carc produc numai energie electrică:
    EC(el) = E/eta(el)
    unde:
    EC(h,el) = totalul emisiilor de gaze cu efect de seră rezultate din produsul energetic final.
    E = totalul emisiilor de gaze cu efect de seră ale combustibilului înainte de conversia finală.
    eta(el) = randamentul electric, definit ca rezultat al împărţirii producţiei anuale de energie electrică la intrarea anuală de combustibil pe baza conţinutului său energetic.
    eta(h) = randamentul termic, definit ca rezultat al împărţirii producţiei anuale de energie termică utilă la intrarea anuală de combustibil pe baza conţinutului său energetic.
    (iii) pentru energia electrică sau mecanică produsă de instalaţiile energetice care produc energie termică utilă pe lângă energie electrică şi/sau energie mecanică: (a se vedea imaginea asociată)

    (iv) pentru energia termică utilă produsă de instalaţiile energetice care produc energie termică pe lângă energie electrică şi/sau energie mecanică: (a se vedea imaginea asociată)
    unde:
    EC(h,el) = totalul emisiilor de gaze cu efect de seră rezultate din produsul energetic final.
    E = totalul emisiilor de gaze cu efect de seră ale combustibilului înainte de conversia finală.
    eta(el) = randamentul electric, definit ca rezultat al împărţirii producţiei anuale de energie electrică la intrarea anuală de energie pe baza conţinutului său energetic.
    eta(h) = randamentul termic, definit ca rezultat al împărţirii producţiei anuale de energie termică utilă la intrarea anuală de energie pe baza conţinutului său energetic.
    C(el) = fracţiunea exergetică din energia electrică şi/sau energia mecanică, stabilită la 100 % (C(el) = 1).
    C(h) = randamentul ciclului Camot (fracţiunea exergetică din cadrul energiei termice utile).
    Randamentul ciclului Camot, Ch, pentru energia termică utilă la diferite temperaturi, este definit după cum urmează:
    C(h) = (T(h) - T(0))/T(h)
    unde:
    T(h) = temperatura, măsurată ca temperatură absolută (în grade Kelvin), a energiei termice utile la punctul de furnizare.
    T(0) = temperatura mediului ambiant, stabilită la 273,15 grade Kelvin (echivalent cu 0 °C)
    Alternativ, în cazul în care surplusul de căldură se exportă pentru încălzirea clădirilor, la o temperatură mai mică de 150 °C (423,15 grade Kelvin), C(h) poate fi definit după cum urmează:
    C(h) = randamentul ciclului Camot pentru energia termică la 150 °C (423,15 grade Kelvin), ceea ce înseamnă: 0,3546
    În scopul acestui calcul, se aplică următoarele definiţii:
    (i) „cogenerare” înseamnă producerea simultană, prin acelaşi proces, a energiei termice şi a energiei electrice şi/sau a energiei mecanice;
    (ii) „energie termică utilă” înseamnă energia termică produsă în vederea satisfacerii unei cereri justificate din punct de vedere economic de energie termică, pentru încălzire sau răcire;
    (iii) „cerere justificată din punct de vedere economic” înseamnă cererea care nu depăşeşte necesarul de încălzire sau răcire şi care altfel ar putea fi satisfăcută în condiţiile pieţei.
    2. Emisiile de gaze cu efect de seră provenite de la combustibilii din biomasă se exprimă după cum urmează:
    (a) emisiile de gaze cu efect de seră provenite de la combustibilii din biomasă, E, se exprimă în grame de echivalent CO2 per MJ de combustibil, g CO2eq/MJ.
    (b) emisiile de gaze cu efect de seră provenite de la încălzire sau energie electrică produsă pe bază de combustibili din biomasă, EC, se exprimă în grame de echivalent CO2 per MJ de produs energetic final (energie termică sau energie electrică), g CO2eq/MJ.
    În cazul în care încălzirea şi răcirea sunt cogenerate cu energie electrică, emisiile se alocă între energia electrică şi cea termică [astfel cum sunt prevăzute la pct. 1 lit. (d)], indiferent dacă energia termică este utilizată pentru încălzire sau pentru răcire (^7).
    În cazul în care emisiile de gaze cu efect de seră provenite din extracţia sau cultivarea de materii prime ecc sunt exprimate în g CO2eq/tonă de substanţă uscată de materii prime, conversia în grame de echivalent CO2 per MJ de combustibil, g CO2eq/MJ, se calculează după cum urmează (^8): (a se vedea imaginea asociată)
    unde: (a se vedea imaginea asociată)

    Factor combustibil materii prime(a) = [Raport MJ materii prime necesare pentru producerea a 1MJ combustibil]
    Emisiile pe tonă de substanţă uscată de materii prime se calculează după cum urmează: (a se vedea imaginea asociată)

    3. Reducerile de emisii de gaze cu efect de seră provenite de la combustibilii din biomasă se calculează după cum urmează:
    (a) reducerile emisiilor de gaze cu efect de seră provenite de la combustibilii din biomasă utilizaţi în transporturi:
    REDUCERE = (EF(t) - EB))/EF(t)
    unde
    EB = emisiile totale provenite de la combustibili din biomasă utilizaţi în transporturi; şi
    EF(t) = emisiile totale provenite de la omologul combustibil fosil pentru transport
    (b) reducerile emisiilor de gaze cu efect de seră datorate producerii de încălzire şi răcire şi de energie electrică pe bază de combustibili din biomasă:
    REDUCERE = (ECF(h&c,el) - ECB(h&c,el))/ECF(h&c,el),
    unde
    ECB(h&c,el) = emisiile totale rezultate din energia termică sau electrică,
    ECF(h&c,el) = emisiile totale provenite de la omologul combustibil fosil pentru energie termică utilă sau energie electrică.
    4. Gazele cu efect de seră luate în considerare în sensul punctului 1 sunt CO2, N2O şi CH4. Pentru calcularea echivalenţei în CO2, aceste gaze se evaluează după cum urmează:
    CO2: 1
    N2O: 298
    CH4: 25
    5. Emisiile provenite din extracţia, recoltarea sau cultivarea de materii prime, eec, includ emisii provenite din însuşi procesul de extracţie, recoltare sau cultivare; din colectarea, uscarea şi depozitarea de materii prime; din deşeuri şi scurgeri; precum şi din producerea de substanţe chimice sau produse utilizate în procesul de extracţie sau de cultivare. Se exclude captarea de CO2 în cadrul cultivării de materii prime. Se pot obţine estimări ale emisiilor rezultate din cultivarea biomasei agricole pe baza mediilor regionale pentru emisiile provenite din cultivare incluse în rapoartele prevăzute la art. 31 alin. (4) din Directiva (UE) 2018/2001 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile sau din informaţii cu privire la valorile implicite detaliate privind emisiile provenite din cultivare incluse în prezenta anexă, ca alternativă la utilizarea valorilor efective. în absenţa unor informaţii relevante în rapoartele respective, este permis să se calculeze valori medii bazate pe practici agricole locale, de exemplu pe baza unor date provenite de la un grup de exploataţii, ca alternativă la utilizarea valorilor efective.
    Se pot obţine estimări ale emisiilor provenite din activitatea de cultivare şi de recoltare a biomasei forestiere prin utilizarea valorilor medii pentru emisiile provenite din cultivare şi recoltare calculate pentru zone geografice la nivel naţional, ca alternativă la utilizarea valorilor efective.
    6. Pentru scopurile calculului prevăzut la pct. 1 lit. (a), reducerile emisiilor provenite din îmbunătăţirea gestionării în agricultură, e(sca), cum ar fi trecerea la aratul de conservare sau la semănarea direct în mirişte, îmbunătăţirea sistemului de rotaţie, utilizarea culturilor de protecţie, inclusiv gestionarea reziduurilor de culturi, precum şi utilizarea unui ameliorator organic de soluri (de exemplu compost, digestat fermentat din gunoi de grajd), se ia în considerare doar în cazul în care sunt furnizate dovezi solide şi verificabile cu privire la creşterea cantităţii de carbon din sol sau dacă se poate presupune în mod rezonabil că aceasta a crescut în perioada în care au fost cultivate materiile prime respective, ţinând seama, în acelaşi timp, de emisiile existente acolo unde astfel de practici presupun utilizarea la scară crescută de îngrăşăminte şi erbicide (^9).
    7. Emisiile anuale rezultate din variaţiile stocurilor de carbon provocate de schimbarea destinaţiei terenurilor, ei, se calculează prin distribuirea în mod egal a emisiilor totale pe o perioadă de 20 de ani. La calcularea emisiilor respective se aplică formula următoare:
    el = (CSR - CSA) x 3,664 * 1 /20 x 1 /p - eB (^10)
    unde:
    el = emisiile anuale de gaze cu efect de seră rezultate din variaţia stocului de carbon provocată de schimbarea destinaţiei terenurilor [măsurată ca masă de echivalent CO2 per unitate energetică produsă pe bază de combustibil din biomasă]. „Terenuri cultivate” (n) şi „terenuri cu cultură perenă” sunt considerate ca reprezentând o singură categorie de destinaţie a terenurilor;
    CSR = stocul de carbon per unitate de suprafaţă asociat destinaţiei de referinţă a terenului [măsurat ca masă (tone) de carbon per unitate de suprafaţă, cuprinzând atât solul, cât şi vegetaţia]. Destinaţia de referinţă a terenului reprezintă destinaţia terenului în ianuarie 2008 sau cu 20 de ani înainte de obţinerea materiei prime, luându-se în considerare data cea mai recentă;
    CSA = stocul de carbon per unitate de suprafaţă asociat destinaţiei de referinţă efective a terenului [măsurat ca masă (tone) de carbon per unitate de suprafaţă, cuprinzând atât solul, cât şi vegetaţia]. în cazurile în care stocul de carbon se acumulează pe o perioadă mai mare de un an, valoarea atribuită CSA este stocul estimat per unitate de suprafaţă după 20 de ani sau atunci când cultura ajunge la maturitate, în funcţie de care dintre momente survine primul;
    P = productivitatea culturii (măsurată ca energie produsă de combustibilii din biomasă per unitate de suprafaţă per an); şi
    eB = bonus de 29 g CO2eq/MJ de combustibil din biomasă, dacă biomasa este obţinută din teren degradat reabilitat, în condiţiile stabilite la pct. 8.
    8. Bonusul de 29 g CO2eq/MJ se atribuie dacă se furnizează dovezi care să ateste că terenul în chestiune:
    (a) nu era folosit pentru activităţi agricole în ianuarie 2008 sau pentru oricare altă activitate; şi
    (b) este teren sever degradat, inclusiv terenurile exploatate în trecut în scopuri agricole.
    Bonusul de 29 g CO2 eq/MJ se aplică pentru o perioadă de până la 20 ani, începând cu data transformării terenurilor în exploataţii agricole, cu condiţia asigurării unei creşteri regulate a stocului de carbon, precum şi a unei reduceri semnificative a eroziunii, în cazul terenurilor din categoria (b).
    9. „Teren sever degradat” înseamnă un teren care, pe o perioadă importantă de timp, a fost fie salinizat într-o proporţie importantă, fie a prezentat un conţinut în materii organice deosebit de scăzut şi care a fost grav erodat.
    10. Decizia 2010/335/UE a Comisiei (^13), care prevede orientări pentru calcularea stocurilor de carbon din sol în legătură cu prezenta directivă, pe baza Orientărilor IPCC din 2006 pentru inventarele naţionale privind gazele cu efect de seră - volumul 4 şi în conformitate cu Regulamentele (UE) nr. 525/2013 şi (UE) 2018/841 serveşte drept bază pentru calcularea stocurilor de carbon din sol.
    11. Emisiile rezultate în urma prelucrării, ep, includ emisii provenite din însuşi procesul de prelucrare; din deşeuri şi scurgeri; precum şi din producerea de substanţe sau produse chimice utilizate în procesul de prelucrare, inclusiv emisiile de CO2 care corespund conţinutului de carbon al materiilor prime fosile, indiferent dacă au fost sau nu arse efectiv în acest proces.
    La calculul consumului de energie electrică ce nu se produce în instalaţia de producţie a combustibilului din biomasă solidă sau gazoasă, se consideră că intensitatea emisiilor de gaze cu efect de seră care caracterizează producerea şi distribuţia energiei electrice respective este egală cu intensitatea medie a emisiilor la producerea şi distribuţia de energie electrică într-o regiune definită. Ca o excepţie de la această regulă, producătorii pot utiliza o valoare medie pentru a calcula energia electrică produsă de o instalaţie individuală de producere a energiei electrice, în cazul în care instalaţia nu este conectată la reţeaua electrică.
    Emisiile rezultate în urma prelucrării includ emisii provenite din uscarea produselor şi materialelor intermediare, atunci când este relevant.
    12. Emisiile provenite din transport şi distribuţie, eu, includ emisii rezultate din transportul de materii prime şi materiale semifinite şi din stocarea şi distribuţia de materiale finite. Emisiile provenite din transport şi distribuţie care sunt luate în considerare în temeiul pct. 5 nu sunt acoperite de prezentul punct.
    13. Emisiile de CO2 provenite de la combustibilul utilizat, e(u), se consideră ca având valoarea zero pentru combustibilii din biomasă. Emisiile de alte gaze cu efect de seră decât CO2 (CH4 şi N2O) provenite de la combustibilul utilizat se includ în factorul e(u).
    14. Reducerile emisiilor prin captarea şi stocarea geologică a CO2, e(ccs), care nu au fost deja luate în calcul pentru ep, se limitează la emisiile evitate prin captarea şi stocarea de CO2 emis în legătură directă cu extracţia, transportul, prelucrarea şi distribuţia combustibilului din biomasă dacă este stocat în conformitate cu Directiva 2009/31/CE.
    15. Reducerile emisiilor prin captarea şi înlocuirea CO2, e(ccr), este direct legată de producţia de combustibili din biomasă cărora li se datorează şi se limitează la emisiile evitate prin captarea de CO2 al cărui carbon provine din biomasă şi care se utilizează pentru înlocuirea CO2 de origine fosilă în producţia de produse şi servicii comerciale.
    16. În cazul în care o unitate de cogenerare - care furnizează energie termică şi/sau energie electrică unui proces de producţie a combustibililor din biomasă pentru care se calculează emisiile - produce un surplus de energie electrică şi/sau de energie termică utilă, emisiile de gaze cu efect de seră se împart între energia electrică şi energia termică utilă conform temperaturii agentului termic (care reflectă utilitatea energiei termice). Partea utilă a energiei termice se calculează prin înmulţirea conţinutului său energetic cu randamentul ciclului Carnot, C(h), calculat după cum urmează:
    C(h) = (T(h) -T(0))/T(h)
    unde:
    T(h) = temperatura, măsurată ca temperatură absolută (în grade Kelvin), a energiei termice utile la punctul de furnizare.
    T(0) = temperatura mediului ambiant, stabilită la 273,15 grade Kelvin (echivalent cu 0°C).
    Alternativ, în cazul în care surplusul de căldură se exportă pentru încălzirea clădirilor, la o temperatură mai mică de 150 °C (423,15 grade Kelvin), Ch poate fi definit după cum urmează:
    Ch = randamentul ciclului Carnot pentru energia termică la 150°C (423,15 grade Kelvin), ceea ce înseamnă: 0,3546
    În scopul calcului respectiv, se utilizează randamentele efective, definite ca producţia anuală de energie mecanică, energie electrică şi energie termică, fiecare împărţită la intrarea anuală de energie.
    În scopul acestui calcul, se aplică următoarele definiţii:
    (a) „cogenerare” înseamnă producerea simultană, prin acelaşi proces, a energiei termice şi a energiei electrice şi/sau a energiei mecanice;
    (b) „energie termică utilă” înseamnă energia termică produsă în vederea satisfacerii unei cereri justificate din punct de vedere economic de energie termică, pentru încălzire sau răcire;
    (c) „cerere justificată din punct de vedere economic” înseamnă cererea care nu depăşeşte necesarul de încălzire sau răcire şi care altfel ar putea fi satisfăcută în condiţiile pieţei.
    17. În cazul în care, printr-un proces de producţie a combustibilului din biomasă, se obţine, în combinaţie, combustibilul pentru care se calculează emisiile şi unul sau mai multe alte produse („coproduse”), emisiile de gaze cu efect de seră se împart între combustibil sau produsul său intermediar şi coproduse, proporţional cu conţinutul lor energetic (determinat de puterea calorifică inferioară în cazul unor coproduse altele decât energia electrică şi termică). Intensitatea gazelor cu efect de seră generate de surplusul de energie electrică sau de energie termică utilă este aceeaşi cu intensitatea gazelor cu efect de seră generate de energia electrică sau termică livrată procesului de producţie a combustibilului din biomasă şi se determină prin calcularea intensităţii gazelor cu efect de seră la toate intrările şi emisiile, inclusiv emisiile provenite de la materiile prime şi emisiile de CH4 şi N2O, către şi dinspre unitatea de cogenerare, cazane sau alte aparate care furnizează energie termică sau electrică pentru procesul de producţie a combustibililor din biomasă. În cazul cogenerării de energie electrică şi termică, calculul se efectuează în conformitate cu pct. 16.
    18. Pentru calculele prevăzute la pct. 17, emisiile care trebuie împărţite sunt e(ec) + e(l) + e(sca)+ acele fracţii ale ep, e(td), e(ccs) şi e(ccr) care au loc până la faza în care se produce un coprodus, inclusiv faza respectivă. în cazul în care s-a alocat vreo valoare coproduselor într-o etapă de prelucrare anterioară din ciclul de viaţă, fracţia din emisiile atribuite produsului combustibil intermediar în ultima etapă a prelucrării respective se utilizează în acest scop în locul valorii totale a emisiilor.
    În cazul biogazului şi al biometanului, toate coprodusele care nu se încadrează în domeniul de aplicare a pct. 7 se iau în considerare în scopul acestui calcul. Nu se alocă emisii pentru deşeuri şi reziduuri. În scopul calculului respectiv, se atribuie un conţinut energetic egal cu zero coproduselor cu conţinut energetic negativ.
    Deşeurile şi reziduurile, inclusiv coroanele şi crengile arborilor, paiele, pieliţele, ştiuleţii, cojile de nuci, precum şi reziduurile provenite din prelucrare, inclusiv glicerina brută (glicerină care nu este rafinată) şi reziduuri rezultate din prelucrarea trestiei de zahăr se consideră a avea o valoare a emisiilor de gaze cu efect de seră egală cu zero în decursul ciclului lor de viaţă până în momentul procesului de colectare a materialelor respective, indiferent dacă acestea sunt prelucrate în produse intermediare înainte de a fi transformate în produsul final.
    În cazul combustibililor din biomasă produşi în rafinării, altele decât combinaţiile de instalaţii de prelucrare cu cazane sau unităţi de cogenerare care furnizează energie termică şi/sau energie electrică instalaţiei de prelucrare, unitatea de analiză în scopurile calculului prevăzut la pct. 17 este rafinăria.
    19. În cazul combustibililor din biomasă utilizaţi la producerea de energie electrică, pentru calculul prevăzut la pct. 3, omologul combustibil fosil ECF(el) este 183 g CO2eq/MJ de energie electrică sau 212 g CO2eq/MJ de energie electrică pentru regiunile ultraperiferice.
    În cazul combustibililor din biomasă utilizaţi la producerea de energie termică utilă, precum şi la producerea de încălzire şi/sau de răcire, pentru calculul prevăzut la pct. 3, omologul combustibil fosil ECF(h) este 80 g CO2eq/MJ de energie termică.
    În cazul combustibililor din biomasă utilizaţi la producerea de energie termică utilă, în cazul căreia se poate demonstra o înlocuire fizică directă a cărbunelui, pentru calculul prevăzut la pct. 3, omologul combustibil fosil ECF(h) este 124 g CO2eq/MJ de energie termică.
    În cazul combustibililor din biomasă utilizaţi pe post de combustibili pentru transport, pentru calculul prevăzut la pct. 3, omologul combustibil fosil EF(t) este 94 g CO2eq/MJ.
    C. VALORI IMPLICITE DETALIATE PENTRU COMBUSTIBILII DIN BIOMASĂ Brichete sau pelete de lemn

┌───────────────┬─────────┬────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────┐
│ │ │Emisii de gaze cu efect de seră - valoare │Emisii de gaze cu efect de seră - valoare │
│ │ │tipică │implicită (g CO2eq/MJ) │
│ │ │(g CO2eq/MJ) │ │
│Sistemul de │Distanţa ├─────────┬──────────┬─────────┬─────────────┼─────────┬──────────┬─────────┬─────────────┤
│producţie a │de │ │ │ │Alte emisii │ │ │ │Alte emisii │
│combustibiIilor│transport│ │ │ │decât cele de│ │ │ │decât cele de│
│din biomasă │ │Cultivare│Prelucrare│Transport│CO2 provenite│Cultivare│Prelucrare│Transport│CO2 provenite│
│ │ │ │ │ │de la │ │ │ │de la │
│ │ │ │ │ │combustibilul│ │ │ │combustibilul│
│ │ │ │ │ │utilizat │ │ │ │utilizat │
├───────────────┼─────────┼─────────┼──────────┼─────────┼─────────────┼─────────┼──────────┼─────────┼─────────────┤
│ │1-500 km │0,0 │1,6 │3,0 │0,4 │0,0 │1,9 │3,6 │0,5 │
│ ├─────────┼─────────┼──────────┼─────────┼─────────────┼─────────┼──────────┼─────────┼─────────────┤
│ │500-2 500│0,0 │1,6 │5,2 │0,4 │0,0 │1,9 │6,2 │0,5 │
│ │km │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Aşchii de ├─────────┼─────────┼──────────┼─────────┼─────────────┼─────────┼──────────┼─────────┼─────────────┤
│lemn din │2 500- │ │ │ │ │ │ │ │ │
│reziduuri │10 000 │0,0 │1,6 │10,5 │0,4 │0,0 │1,9 │12,6 │0,5 │
│forestiere │km │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├─────────┼─────────┼──────────┼─────────┼─────────────┼─────────┼──────────┼─────────┼─────────────┤
│ │Peste 10 │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │000 │0,0 │1,6 │20,5 │0,4 │0,0 │1,9 │24,6 │0,5 │
│ │km │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼─────────┼─────────┼──────────┼─────────┼─────────────┼─────────┼──────────┼─────────┼─────────────┤
│Aşchii de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│lemn din │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│specii │2 500- │ │ │ │ │ │ │ │ │
│forestiere cu │10 000 km│4,4 │0,0 │11,0 │0,4 │4,4 │0,0 │13,2 │0,5 │
│ciclu de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│producţie scurt│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│(eucalipt) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼─────────┼─────────┼──────────┼─────────┼─────────────┼─────────┼──────────┼─────────┼─────────────┤
│ │1-500 km │3,9 │0,0 │3,5 │0,4 │3,9 │0,0 │4,2 │0,5 │
│Aşchii de lemn ├─────────┼─────────┼──────────┼─────────┼─────────────┼─────────┼──────────┼─────────┼─────────────┤
│din specii │500-2 500│3,9 │0,0 │5,6 │0,4 │3,9 │0,0 │6,8 │0,5 │
│forestiere cu │km │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ciclu de ├─────────┼─────────┼──────────┼─────────┼─────────────┼─────────┼──────────┼─────────┼─────────────┤
│producţie scurt│2 50010 │3,9 │0,0 │11,0 │0,4 │3,9 │0,0 │13,2 │0,5 │
│(plop - │000 km │ │ │ │ │ │ │ │ │
│fertilizat) ├─────────┼─────────┼──────────┼─────────┼─────────────┼─────────┼──────────┼─────────┼─────────────┤
│ │Peste 10 │3,9 │0,0 │21,0 │0,4 │3,9 │0,0 │25,2 │0,5 │
│ │000 km │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼─────────┼─────────┼──────────┼─────────┼─────────────┼─────────┼──────────┼─────────┼─────────────┤
│ │1-500 km │2,2 │0,0 │3,5 │0,4 │2,2 │0,0 │4,2 │0,5 │
│Aşchii de lemn ├─────────┼─────────┼──────────┼─────────┼─────────────┼─────────┼──────────┼─────────┼─────────────┤
│din specii │500-2 500│2,2 │0,0 │5,6 │0,4 │2,2 │0,0 │6,8 │0,5 │
│forestiere cu │km │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ciclu de ├─────────┼─────────┼──────────┼─────────┼─────────────┼─────────┼──────────┼─────────┼─────────────┤
│producţie scurt│2 50010 │2,2 │0,0 │11,0 │0,4 │2,2 │0,0 │13,2 │0,5 │
│(plop - fară │000 km │ │ │ │ │ │ │ │ │
│fertilizare) ├─────────┼─────────┼──────────┼─────────┼─────────────┼─────────┼──────────┼─────────┼─────────────┤
│ │Peste 10 │2,2 │0,0 │21,0 │0,4 │2,2 │0,0 │25,2 │0,5 │
│ │000 km │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼─────────┼─────────┼──────────┼─────────┼─────────────┼─────────┼──────────┼─────────┼─────────────┤
│ │1-500 km │1,1 │0,3 │3,0 │0,4 │1,1 │0,4 │3,6 │0,5 │
│ ├─────────┼─────────┼──────────┼─────────┼─────────────┼─────────┼──────────┼─────────┼─────────────┤
│ │500-2 500│1,1 │0,3 │5,2 │0,4 │1,1 │0,4 │6,2 │0,5 │
│Aşchii de lemn │km │ │ │ │ │ │ │ │ │
│din lemn ├─────────┼─────────┼──────────┼─────────┼─────────────┼─────────┼──────────┼─────────┼─────────────┤
│comercializ │2 500 10 │1,1 │0,3 │10,5 │0,4 │1,1 │0,4 │12,6 │0,5 │
│abil │000 km │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├─────────┼─────────┼──────────┼─────────┼─────────────┼─────────┼──────────┼─────────┼─────────────┤
│ │Peste 10 │1,1 │0,3 │20,5 │0,4 │1,1 │0,4 │24,6 │0,5 │
│ │000 km │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼─────────┼─────────┼──────────┼─────────┼─────────────┼─────────┼──────────┼─────────┼─────────────┤
│ │1-500 km │0,0 │0,3 │3,0 │0,4 │0,0 │0,4 │3,6 │0,5 │
│ ├─────────┼─────────┼──────────┼─────────┼─────────────┼─────────┼──────────┼─────────┼─────────────┤
│Aşchii de lemn │500-2 500│0,0 │0,3 │5,2 │0,4 │0,0 │0,4 │6,2 │0,5 │
│din reziduuri │km │ │ │ │ │ │ │ │ │
│din ├─────────┼─────────┼──────────┼─────────┼─────────────┼─────────┼──────────┼─────────┼─────────────┤
│industria │2 50010 │0,0 │0,3 │10,5 │0,4 │0,0 │0,4 │12,6 │0,5 │
│lemnului │000 km │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├─────────┼─────────┼──────────┼─────────┼─────────────┼─────────┼──────────┼─────────┼─────────────┤
│ │Peste 10 │0,0 │0,3 │20,5 │0,4 │0,0 │0,4 │24,6 │0,5 │
│ │000 km │ │ │ │ │ │ │ │ │
└───────────────┴─────────┴─────────┴──────────┴─────────┴─────────────┴─────────┴──────────┴─────────┴─────────────┘

    Brichete sau pelete de lemn

┌───────────────┬──────────┬──────────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────┐
│ │ │Emisii de gaze cu efect de seră – valoare │Emisii de gaze cu efect de seră – valoare │
│ │ │tipică (g CO2eq/MJ) │implicită (g CO2eq/MJ) │
│Sistemul de │ ├─────────┬──────────┬───────────┬─────────────┼─────────┬──────────┬───────────┬─────────────┤
│producţie a │Distanţa │ │ │ │Alte emisii │ │ │ │Alte emisii │
│combustibililor│de │ │ │Transport │decât cele de│ │ │Transport │decât cele de│
│din biomasă │transport │Cultivare│Prelucrare│şi │CO2 provenite│Cultivare│Prelucrare│şi │CO2 provenite│
│ │ │ │ │distribuţie│de la │ │ │distribuţie│de la │
│ │ │ │ │ │combustibilul│ │ │ │combustibilul│
│ │ │ │ │ │utilizat │ │ │ │utilizat │
├───────────────┼──────────┼─────────┼──────────┼───────────┼─────────────┼─────────┼──────────┼───────────┼─────────────┤
│ │1-500 km │0,0 │25,8 │2,9 │0,3 │0,0 │30,9 │3,5 │0,3 │
│ ├──────────┼─────────┼──────────┼───────────┼─────────────┼─────────┼──────────┼───────────┼─────────────┤
│Brichete sau │500-2500 │0,0 │25,8 │2,8 │0,3 │0,0 │30,9 │3,3 │0,3 │
│pelete de lemn │km │ │ │ │ │ │ │ │ │
│din reziduuri ├──────────┼─────────┼──────────┼───────────┼─────────────┼─────────┼──────────┼───────────┼─────────────┤
│forestiere │2500-10000│0,0 │25,8 │4,3 │0,3 │0,0 │30,9 │5,2 │0,3 │
│(cazul 1) │km │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├──────────┼─────────┼──────────┼───────────┼─────────────┼─────────┼──────────┼───────────┼─────────────┤
│ │Peste │0,0 │25,8 │7,9 │0,3 │0,0 │30,9 │9,5 │0,3 │
│ │10000 km │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼──────────┼─────────┼──────────┼───────────┼─────────────┼─────────┼──────────┼───────────┼─────────────┤
│ │1-500 km │0,0 │12,5 │3,0 │0,3 │0,0 │15,0 │3,6 │0,3 │
│ ├──────────┼─────────┼──────────┼───────────┼─────────────┼─────────┼──────────┼───────────┼─────────────┤
│Brichete sau │500-2500 │0,0 │12,5 │2,9 │0,3 │0,0 │15,0 │3,5 │0,3 │
│pelete de lemn │km │ │ │ │ │ │ │ │ │
│din reziduuri ├──────────┼─────────┼──────────┼───────────┼─────────────┼─────────┼──────────┼───────────┼─────────────┤
│forestiere │2500-10000│0,0 │12,5 │4,4 │0,3 │0,0 │15,0 │5,3 │0,3 │
│(cazul 2a) │km │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├──────────┼─────────┼──────────┼───────────┼─────────────┼─────────┼──────────┼───────────┼─────────────┤
│ │Peste │0,0 │12,5 │8,1 │0,3 │0,0 │15,0 │9,8 │0,3 │
│ │10000 km │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼──────────┼─────────┼──────────┼───────────┼─────────────┼─────────┼──────────┼───────────┼─────────────┤
│ │1-500 km │0,0 │2,4 │3,0 │0,3 │0,0 │2,8 │3,6 │0,3 │
│ ├──────────┼─────────┼──────────┼───────────┼─────────────┼─────────┼──────────┼───────────┼─────────────┤
│Brichete sau │500-2500 │0,0 │2,4 │2,9 │0,3 │0,0 │2,8 │3,5 │0,3 │
│pelete de lemn │km │ │ │ │ │ │ │ │ │
│din reziduuri ├──────────┼─────────┼──────────┼───────────┼─────────────┼─────────┼──────────┼───────────┼─────────────┤
│forestiere │2500-10000│0,0 │2,4 │4,4 │0,3 │0,0 │2,8 │5,3 │0,3 │
│(cazul 3a) │km │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├──────────┼─────────┼──────────┼───────────┼─────────────┼─────────┼──────────┼───────────┼─────────────┤
│ │Peste │0,0 │2,4 │8,2 │0,3 │0,0 │2,8 │9,8 │0,3 │
│ │10000 km │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼──────────┼─────────┼──────────┼───────────┼─────────────┼─────────┼──────────┼───────────┼─────────────┤
│Brichete de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│lemn din specii│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│forestiere cu │2500-10000│ │ │ │ │ │ │ │ │
│ciclu de │km │3,9 │24,5 │4,3 │0,3 │3,9 │29,4 │5,2 │0,3 │
│producţie scurt│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│(eucalipt – │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│cazul 1) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼──────────┼─────────┼──────────┼───────────┼─────────────┼─────────┼──────────┼───────────┼─────────────┤
│Brichete de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│lemn din specii│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│forestiere cu │2500-10000│ │ │ │ │ │ │ │ │
│ciclu de │km │5,0 │10,6 │4,4 │0,3 │5,0 │12,7 │5,3 │0,3 │
│producţie scurt│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│(eucalipt – │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│cazul 2a) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼──────────┼─────────┼──────────┼───────────┼─────────────┼─────────┼──────────┼───────────┼─────────────┤
│Brichete de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│lemn din specii│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│forestiere cu │2500-10000│ │ │ │ │ │ │ │ │
│ciclu de │km │5,3 │0,3 │4,4 │0,3 │5,3 │0,4 │5,3 │0,3 │
│producţie scurt│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│(eucalipt – │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│cazul 3a) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼──────────┼─────────┼──────────┼───────────┼─────────────┼─────────┼──────────┼───────────┼─────────────┤
│ │1-500 km │3,4 │24,5 │2,9 │0,3 │3,4 │29,4 │3,5 │0,3 │
│Brichete de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│lemn din specii├──────────┼─────────┼──────────┼───────────┼─────────────┼─────────┼──────────┼───────────┼─────────────┤
│forestiere cu │500-10000 │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ciclu de │km │3,4 │24,5 │4,3 │0,3 │3,4 │29,4 │5,2 │0,3 │
│producţie scurt│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│(plop – ├──────────┼─────────┼──────────┼───────────┼─────────────┼─────────┼──────────┼───────────┼─────────────┤
│fertilizat – │Peste │ │ │ │ │ │ │ │ │
│cazul 1) │10000 km │3,4 │24,5 │7,9 │0,3 │3,4 │29,4 │9,5 │0,3 │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼──────────┼─────────┼──────────┼───────────┼─────────────┼─────────┼──────────┼───────────┼─────────────┤
│ │1-500 km │4,4 │10,6 │3,0 │0,3 │4,4 │12,7 │3,6 │0,3 │
│Brichete de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│lemn din specii├──────────┼─────────┼──────────┼───────────┼─────────────┼─────────┼──────────┼───────────┼─────────────┤
│forestiere cu │500-10000 │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ciclu de │km │4,4 │10,6 │4,4 │0,3 │4,4 │12,7 │5,3 │0,3 │
│producţie scurt│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│(plop – ├──────────┼─────────┼──────────┼───────────┼─────────────┼─────────┼──────────┼───────────┼─────────────┤
│fertilizat – │Peste │ │ │ │ │ │ │ │ │
│cazul 2a) │10000 km │4,4 │10,6 │8,1 │0,3 │4,4 │12,7 │9,8 │0,3 │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼──────────┼─────────┼──────────┼───────────┼─────────────┼─────────┼──────────┼───────────┼─────────────┤
│ │1-500 km │4,6 │0,3 │3,0 │0,3 │4,6 │0,4 │3,6 │0,3 │
│Brichete de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│lemn din specii├──────────┼─────────┼──────────┼───────────┼─────────────┼─────────┼──────────┼───────────┼─────────────┤
│forestiere cu │500-10000 │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ciclu de │km │4,6 │0,3 │4,4 │0,3 │4,6 │0,4 │5,3 │0,3 │
│producţie scurt│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│(plop – ├──────────┼─────────┼──────────┼───────────┼─────────────┼─────────┼──────────┼───────────┼─────────────┤
│fertilizat – │Peste │ │ │ │ │ │ │ │ │
│cazul 3a) │10000 km │4,6 │0,3 │8,2 │0,3 │4,6 │0,4 │9,8 │0,3 │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼──────────┼─────────┼──────────┼───────────┼─────────────┼─────────┼──────────┼───────────┼─────────────┤
│ │1-500 km │2,0 │24,5 │2,9 │0,3 │2,0 │29,4 │3,5 │0,3 │
│Brichete de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│lemn din specii├──────────┼─────────┼──────────┼───────────┼─────────────┼─────────┼──────────┼───────────┼─────────────┤
│forestiere cu │500-2500 │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ciclu de │km │2,0 │24,5 │4,3 │0,3 │2,0 │29,4 │5,2 │0,3 │
│producţie scurt│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│(plop – fără ├──────────┼─────────┼──────────┼───────────┼─────────────┼─────────┼──────────┼───────────┼─────────────┤
│fertilizare – │2500-10000│ │ │ │ │ │ │ │ │
│cazul 1) │km │2,0 │24,5 │7,9 │0,3 │2,0 │29,4 │9,5 │0,3 │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼──────────┼─────────┼──────────┼───────────┼─────────────┼─────────┼──────────┼───────────┼─────────────┤
│ │1-500 km │2,5 │10,6 │3,0 │0,3 │2,5 │12,7 │3,6 │0,3 │
│Brichete de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│lemn din specii├──────────┼─────────┼──────────┼───────────┼─────────────┼─────────┼──────────┼───────────┼─────────────┤
│forestiere cu │500-10000 │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ciclu de │km │2,5 │10,6 │4,4 │0,3 │2,5 │12,7 │5,3 │0,3 │
│producţie scurt│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│(plop – fără ├──────────┼─────────┼──────────┼───────────┼─────────────┼─────────┼──────────┼───────────┼─────────────┤
│fertilizare – │Peste │ │ │ │ │ │ │ │ │
│cazul 2a) │10000 km │2,5 │10,6 │8,1 │0,3 │2,5 │12,7 │9,8 │0,3 │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼──────────┼─────────┼──────────┼───────────┼─────────────┼─────────┼──────────┼───────────┼─────────────┤
│ │1-500 km │2,6 │0,3 │3,0 │0,3 │2,6 │0,4 │3,6 │0,3 │
│Brichete de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│lemn din specii├──────────┼─────────┼──────────┼───────────┼─────────────┼─────────┼──────────┼───────────┼─────────────┤
│forestiere cu │500-10000 │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ciclu de │km │2,6 │0,3 │4,4 │0,3 │2,6 │0,4 │5,3 │0,3 │
│producţie scurt│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│(plop – fără ├──────────┼─────────┼──────────┼───────────┼─────────────┼─────────┼──────────┼───────────┼─────────────┤
│fertilizare – │Peste │ │ │ │ │ │ │ │ │
│cazul 3a) │10000 km │2,6 │0,3 │8,2 │0,3 │2,6 │0,4 │9,8 │0,3 │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼──────────┼─────────┼──────────┼───────────┼─────────────┼─────────┼──────────┼───────────┼─────────────┤
│ │1-500 km │1,1 │24,8 │2,9 │0,3 │1,1 │29,8 │3,5 │0,3 │
│ ├──────────┼─────────┼──────────┼───────────┼─────────────┼─────────┼──────────┼───────────┼─────────────┤
│ │500-2500 │1,1 │24,8 │2,8 │0,3 │1,1 │29,8 │3,3 │0,3 │
│Brichete sau │km │ │ │ │ │ │ │ │ │
│pelete din lemn├──────────┼─────────┼──────────┼───────────┼─────────────┼─────────┼──────────┼───────────┼─────────────┤
│comercializabil│2500-10000│1,1 │24,8 │4,3 │0,3 │1,1 │29,8 │5,2 │0,3 │
│(cazul 1) │km │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├──────────┼─────────┼──────────┼───────────┼─────────────┼─────────┼──────────┼───────────┼─────────────┤
│ │Peste │1,1 │24,8 │7,9 │0,3 │1,1 │29,8 │9,5 │0,3 │
│ │10000 km │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼──────────┼─────────┼──────────┼───────────┼─────────────┼─────────┼──────────┼───────────┼─────────────┤
│ │1-500 km │1,4 │11,0 │3,0 │0,3 │1,4 │13,2 │3,6 │0,3 │
│ ├──────────┼─────────┼──────────┼───────────┼─────────────┼─────────┼──────────┼───────────┼─────────────┤
│ │500-2500 │1,4 │11,0 │2,9 │0,3 │1,4 │13,2 │3,5 │0,3 │
│Brichete sau │km │ │ │ │ │ │ │ │ │
│pelete din lemn├──────────┼─────────┼──────────┼───────────┼─────────────┼─────────┼──────────┼───────────┼─────────────┤
│comercializabil│2500-10000│1,4 │11,0 │4,4 │0,3 │1,4 │13,2 │5,3 │0,3 │
│(cazul 2a) │km │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├──────────┼─────────┼──────────┼───────────┼─────────────┼─────────┼──────────┼───────────┼─────────────┤
│ │Peste │1,4 │11,0 │8,1 │0,3 │1,4 │13,2 │9,8 │0,3 │
│ │10000 km │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼──────────┼─────────┼──────────┼───────────┼─────────────┼─────────┼──────────┼───────────┼─────────────┤
│ │1-500 km │1,4 │0,8 │3,0 │0,3 │1,4 │0,9 │3,6 │0,3 │
│ ├──────────┼─────────┼──────────┼───────────┼─────────────┼─────────┼──────────┼───────────┼─────────────┤
│ │500-2500 │1,4 │0,8 │2,9 │0,3 │1,4 │0,9 │3,5 │0,3 │
│Brichete sau │km │ │ │ │ │ │ │ │ │
│pelete din lemn├──────────┼─────────┼──────────┼───────────┼─────────────┼─────────┼──────────┼───────────┼─────────────┤
│comercializabil│2500-10000│1,4 │0,8 │4,4 │0,3 │1,4 │0,9 │5,3 │0,3 │
│(cazul 3a) │km │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├──────────┼─────────┼──────────┼───────────┼─────────────┼─────────┼──────────┼───────────┼─────────────┤
│ │Peste │1,4 │0,8 │8,2 │0,3 │1,4 │0,9 │9,8 │0,3 │
│ │10000 km │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼──────────┼─────────┼──────────┼───────────┼─────────────┼─────────┼──────────┼───────────┼─────────────┤
│ │1-500 km │0,0 │14,3 │2,8 │0,3 │0,0 │17,2 │3,3 │0,3 │
│ ├──────────┼─────────┼──────────┼───────────┼─────────────┼─────────┼──────────┼───────────┼─────────────┤
│Brichete sau │500-2500 │0,0 │14,3 │2,7 │0,3 │0,0 │17,2 │3,2 │0,3 │
│pelete de lemn │km │ │ │ │ │ │ │ │ │
│din reziduuri ├──────────┼─────────┼──────────┼───────────┼─────────────┼─────────┼──────────┼───────────┼─────────────┤
│din industria │2500-10000│0,0 │14,3 │4,2 │0,3 │0,0 │17,2 │5,0 │0,3 │
│lemnului (cazul│km │ │ │ │ │ │ │ │ │
│1) ├──────────┼─────────┼──────────┼───────────┼─────────────┼─────────┼──────────┼───────────┼─────────────┤
│ │Peste │0,0 │14,3 │7,7 │0,3 │0,0 │17,2 │9,2 │0,3 │
│ │10000 km │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────^