Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie
 ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 155 din 3 septembrie 2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului naţional de relansare şi rezilienţă necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile şi nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă
Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 155 din 3 septembrie 2020  privind unele măsuri pentru elaborarea Planului naţional de relansare şi rezilienţă necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile şi nerambursabile  în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă    Twitter Facebook
Cautare document

 ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 155 din 3 septembrie 2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului naţional de relansare şi rezilienţă necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile şi nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă

EMITENT: Guvernul
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 819 din 7 septembrie 2020
    Întrucât România are un buget din fonduri externe rambursabile şi nerambursabile estimat la 79,9 miliarde euro obţinut în urma negocierilor care au avut loc la nivelul Consiliului European în perioada 17-21 iulie 2020, buget care urmează să fie supus procedurilor de aprobare ale Parlamentului European, din care 30,4 miliarde euro sunt destinaţi instrumentului de finanţare „Mecanismul de redresare şi rezilienţă“, structuraţi sub formă de granturi 13,7 miliarde euro şi sub formă de împrumuturi 16,6 miliarde euro,
    deoarece pentru politica de coeziune a fost agreat un buget de 28,2 miliarde euro în care sunt incluse fonduri pentru politica de coeziune, inclusiv fondurile alocate prin instrumentul REACT-EU, dezvoltare regională şi pentru dezvoltarea resurselor umane, iar pentru accesarea acestora în perioada de programare 2021-2027 este nevoie de elaborarea acordului de parteneriat şi de negocierea şi aprobarea programelor operaţionale prin decizie a Comisiei Europene până la sfârşitul anului 2020,
    având în vedere că pentru politica agricolă şi pentru pescuit sunt alocate fonduri în valoare de 19,16 miliarde euro, din care pentru plăţi directe în agricultură fondurile alocate sunt în valoare de 12,20 miliarde euro, pentru pescuit fondurile sunt în valoare de 0,163 miliarde euro, pentru dezvoltare rurală sunt estimate fonduri în valoare de 6,8 miliarde euro, inclusiv alocarea din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală prin instrumentul Next Generation EU, iar pentru accesarea fondurilor aferente următoarei perioade de programare este necesară elaborarea documentelor programatice care urmează a fi negociate şi aprobate împreună cu Comisia Europeană ulterior aprobării legislaţiei UE sectoriale,
    deoarece pentru instrumentul de finanţare Mecanismul de redresare şi rezilienţă este necesară elaborarea Planului naţional de relansare şi rezilienţă prin care urmează a fi stabilite domeniile prioritare de investiţii ale României pentru ieşirea din criză, relansarea economică şi creşterea capacităţii de rezilienţă a României, care are fixat ca termen pentru elaborarea primului draft al planului naţional luna octombrie 2020, pentru ca mai apoi negocierile să se deruleze până în luna aprilie 2021 în vederea emiterii deciziei Comisiei Europene de aprobare a planului naţional,
    întrucât perioada de elaborare a Planului naţional de relansare şi rezilienţă este relativ scurtă, iar pentru aceasta este necesară implicarea de resurse umane specializate, astfel încât planul naţional să poată fi elaborat la termenul asumat, iar pentru proiectele de investiţii este necesară actualizarea/elaborarea de urgenţă a documentaţiilor tehnico-economice, astfel încât să poată fi contractate şi implementate până la termenul prevăzut în propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de instituire a „Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă“ COM (2020) 408 final, respectiv până la data de 31 decembrie 2022 să fie contractate 70% din valoarea granturilor şi diferenţa până la data de 31 decembrie 2023,
    având în vedere că Planul naţional de relansare şi rezilienţă este supus unor reguli de evaluare de către Comisia Europeană care includ: concordanţa planului naţional cu recomandările specifice de ţară din cadrul Semestrului european, contribuţia măsurilor, respectiv a intervenţiilor la tranziţia verde şi digitală, impactul economic şi social asupra statului membru, potenţialul de creştere economică şi crearea de locuri de muncă, rezonabilitatea costurilor şi a bugetului, guvernanţa internă a planului naţional, iar ulterior planul naţional este implementat prin intermediul proiectelor, proces care presupune elaborarea în paralel a documentaţiilor tehnico-economice necesare implementării acestora,
    deoarece elementele sus-menţionate vizează interesul public şi strategic, sunt o prioritate a strategiei de guvernare şi constituie o situaţie de urgenţă şi extraordinară, a cărei reglementare nu poate fi amânată, pentru a nu genera întârzieri în implementarea Mecanismului de redresare şi rezilienţă cu impact asupra gradului de absorbţie a fondurilor externe nerambursabile alocate României, se impune adoptarea de măsuri imediate pe calea ordonanţei de urgenţă.
    În temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,
    Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.
    ART. 1
    (1) Planul naţional de relansare şi rezilienţă al României, denumit în continuare PNRR, este documentul strategic al României care fundamentează priorităţile de reformă şi domeniile de investiţii la nivel naţional pentru instituirea Mecanismului de redresare şi rezilienţă. Sursa de finanţare este reprezentată de fondurile alocate pentru România în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă (MRR) şi în completare din surse alocate de la bugetul de stat. Scop final al PNRR este asigurarea ameliorării stării economiei naţionale după criza generată de COVID-19, creşterea economică şi crearea de locuri de muncă necesare pentru incluziunea forţei de muncă, sprijinirea tranziţiei verzi şi a celei digitale pentru promovarea creşterii durabile.
    (2) PNRR are structura, domeniile de investiţii, domeniile de reformă şi alte componente stabilite conform MRR şi face obiectul procedurilor de negociere cu Comisia Europeană.
    (3) PNRR se aprobă prin hotărâre a Guvernului în vederea negocierii cu Comisia Europeană. Prin aprobarea PNRR, Guvernul României acordă mandat Ministerului Fondurilor Europene, denumit în continuare MFE, pentru a desfăşura procedurile de negociere.
    (4) Proiectele de investiţii publice aferente domeniilor de investiţii care se finanţează în cadrul PNRR trebuie să respecte cumulativ următoarele condiţii:
    a) să fie proiecte mature, cu un grad avansat de elaborare a documentaţiilor tehnico-economice şi cu angajamente ferme din partea beneficiarilor finali de încheiere a contractelor de achiziţie publică sau a contractelor sectoriale, după caz, până la sfârşitul anului 2022, pentru minimum 70% din valoarea alocată sub formă de grant, respectiv la sfârşitul anului 2023, pentru restul valorii alocate sub formă de grant;
    b) să contribuie la ameliorarea stării economice şi la creşterea capacităţii de rezilienţă a României;
    c) să obţină avizul conform al structurii din cadrul Ministerului Fondurilor Europene prin care să se confirme compatibilitatea cu recomandările specifice de ţară şi tranziţia verde şi digitală, eligibilitatea finanţării din MRR şi contribuţia la obiectivele de ameliorare a stării economiei şi de creştere a rezilienţei;
    d) să respecte condiţiile prevăzute pentru finanţare în cadrul PNRR;
    e) să respecte cerinţele prevăzute de Mecanismul de redresare şi rezilienţă;
    f) să aibă un impact semnificativ pentru dezvoltarea economică şi/sau, după caz, la nivelul regiunilor de dezvoltare ale României ori la nivelul autorităţilor locale, ţinând cont şi de Strategia naţională pentru dezvoltare durabilă a României 2030.

    (5) Contractarea împrumuturilor externe rambursabile în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă se va face cu respectarea legislaţiei în vigoare privind datoria publică.

    ART. 2
    (1) Pentru elaborarea documentaţiilor tehnico-economice cu finanţare din bugetul de stat, prin ordonator principal de credite Ministerul Fondurilor Europene, cu suplimentarea creditelor de angajament şi a creditelor bugetare, conform prevederilor legale, respectiv din bugetul fondurilor externe nerambursabile, se alocă fonduri pentru pregătirea următoarelor categorii de proiecte din PNRR:
    a) proiecte de infrastructură pentru adaptarea la schimbări climatice, pentru compensarea deficitului de umiditate a solului în vederea combaterii riscului de secetă, reducerea riscului la inundaţii şi alunecări de teren, prin promovarea/punerea în siguranţă a lucrărilor hidrotehnice pentru asigurarea resursei de apă pentru folosinţe, atenuarea viiturilor prin acumulări nepermanente/poldere şi îmbunătăţirea calităţii apei brute, combaterea eroziunii solului de suprafaţă şi de adâncime şi corectarea torenţilor, în special bazinele hidrografice cu hazard torenţial ridicat, prin sisteme de irigare/umectare a solului, drenare şi desecare, protecţie antigrindină, pepiniere silvice, împăduriri şi terasarea versanţilor, precum şi pentru alte proiecte complementare de infrastructură, inclusiv IT, comunicaţii şi baze de date pentru monitorizare şi raportare directive europene, în valoare de maximum 700.000 mii lei. Beneficiarii finali ai finanţării sunt ministerele de resort în parteneriat cu Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare, Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor, Administraţia Naţională Apele Române, Regia Naţională a Pădurilor - ROMSILVA, singure sau în parteneriate interinstituţionale sau împreună cu autorităţi publice centrale/ locale sau asociaţii de dezvoltare comunitare care au ca obiect de activitate administrarea infrastructurii de gospodărire a apelor, îmbunătăţiri funciare, protecţia antigrindină şi creşterea/ uniformizarea precipitaţiilor şi de administrare a fondului forestier naţional. Ministerul Fondurilor Europene alocă fondurile necesare pregătirii proiectelor pe bază de contracte de finanţare, încheiate direct cu beneficiarii finali sau liderii de parteneriat pentru pregătirea proiectelor, în funcţie de valoarea estimată a proiectelor de investiţii, dar nu mai mult de 3% din valoarea estimată a acestora;
    b) proiecte de infrastructură pentru mobilitate urbană, regenerare urbană, turism şi cultură, ecologizare platforme industriale, construire/reabilitare/modernizare clădiri publice, inclusiv clădiri pentru spaţii de lucru, tehnice, cazare şi desfăşurarea activităţilor instituţionale, în vederea scăderii emisiilor de carbon, investiţii în infrastructura educaţională şi dotarea cu echipamente de laborator pentru toate formele de învăţământ, inclusiv învăţământul profesional şi tehnic, învăţământul dual şi colegii centenare, învăţământul universitar, investiţii în campusuri, reabilitare/modernizare/extindere clădiri existente şi clădiri noi, reabilitare/modernizare/extindere sisteme centralizate de producere şi distribuţie a energiei termice necesare populaţiei, în valoare de maximum 450.000 mii lei. Beneficiarii finali ai finanţării sunt instituţii de învăţământ superior de stat şi autorităţi publice locale din municipii reşedinţă de judeţ, municipii şi oraşe. Pentru proiectele de construire/reabilitare/ modernizare clădiri publice, în vederea scăderii emisiilor de carbon, în categoria de beneficiari finali ai finanţării se includ şi autorităţile publice centrale. Pentru proiectele din domeniul turismului, în categoria de beneficiari finali ai finanţării se include şi Regia Naţională a Pădurilor - ROMSILVA. Mecanismul de alocare a fondurilor, încheiere a contractelor de finanţare, monitorizare proiecte, raportare, precum şi orice alte măsuri este cel prevăzut de Ordonanţă de urgenţă a Guvernului nr. 88/2020 privind instituirea unor măsuri, precum şi acordarea unui sprijin financiar pentru pregătirea portofoliului de proiecte în domenii strategice considerate prioritare pentru perioada de programare 2021-2027, destinat finanţării prin Programul operaţional Asistenţă tehnică 2014-2020 (POAT 2014-2020) şi Programul operaţional Infrastructură mare 2014-2020 (POIM). Bugetul total de 450.000 mii lei se repartizează pe regiuni de dezvoltare ale României după cum urmează: 12,5% pentru Regiunea Bucureşti-Ilfov, ca regiune mai dezvoltată, respectiv 87,5% pentru celelalte 7 regiuni mai puţin dezvoltate, pe baza criteriilor de repartizare a sumelor între regiuni utilizate la repartizarea sumelor prin Programul operaţional regional 2014-2020, respectiv populaţie şi suprafaţă, respectându-se procentele de alocare astfel cum acestea au rezultat din aplicarea acestor criterii. Procedura de finanţare a documentaţiilor tehnico-economice este prevăzută de art. 8;
    c) proiecte de infrastructură publică din domeniul sănătăţii pentru: extinderea/reabilitarea/modernizarea clădirilor destinate unităţilor sanitare, dotarea cu aparatură şi echipamente; medicale a acestora, reorganizarea circuitelor pentru a răspunde condiţiilor igenico-sanitare în vigoare, cu asigurarea unor circuite temporare în caz de epidemii, pandemii şi alte situaţii de urgenţă, precum şi alte măsuri necesare creşterii rezilienţei în sfera oncologică, a bolilor cardiovasculare şi ATI; dacă este cazul, înfiinţarea de unităţi sanitare cu paturi noi, inclusiv construcţia de noi clădiri pentru spitale existente, precum şi dotarea cu echipamente medicale, spitale sau unităţi sanitare cu paturi şi policlinici, precum şi pentru alte categorii de măsuri necesare creşterii rezilienţei unităţilor medicale care desfăşoară activităţi publice în domeniul oncologiei şi bolilor cardiovasculare, inclusiv ATI, în valoare de maximum 500.000 mii lei. Finanţarea documentaţiilor tehnico-economice necesare construcţiei de noi unităţi sanitare cu paturi se realizează cu avizul de oportunitate al Ministerului Sănătăţii. Beneficiarii finali ai fondurilor destinate realizării documentaţiilor tehnico-economice sunt unităţile sanitare cu paturi din domeniul oncologic, al bolilor cardiovasculare şi ATI sau care furnizează preponderent servicii de spitalizare continuă în domeniul oncologic şi al bolilor cardiovasculare, inclusiv ATI. De asemenea, beneficiarii finali ai fondurilor destinate realizării documentaţiilor tehnico-economice sunt: unităţile sanitare aflate în subordinea şi/sau coordonarea Ministerului Sănătăţii, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Justiţiei, instituţii din domeniul apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale, Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor. Pentru spitale sau unităţi sanitare cu paturi noi, extinderea/reabilitarea/modernizarea clădirilor destinate spitalelor, inclusiv spitale sau unităţi sanitare cu paturi şi policlinici existente, precum şi dotarea cu echipamente/dispozitive medicale, beneficiarii sunt autorităţile publice centrale şi locale. Ministerul Fondurilor Europene încheie contracte de finanţare în mod direct cu fiecare dintre beneficiarii finali pe bază de apel de proiecte după principiul primul venit - primul servit, cu prag minim de calitate stabilit prin ghidul solicitantului aprobat conform legii, în funcţie de valoarea estimată a proiectului de investiţii publice, dar nu mai mult de 3% din valoarea estimată a acestora;
    d) proiecte de infrastructură pentru cercetare în domeniul transferului tehnologic pentru extindere/reabilitare/modernizare clădiri, inclusiv clădiri noi, dotare cu echipamente/utilaje/dotări independente pentru instituţiile de învăţământ superior de stat şi institute de cercetare-dezvoltare din România în domeniul cercetării pe bază de transfer tehnologic din industria alimentară şi agricultură, precum şi cele din domeniul ingineriei precum: maşini şi motoare electrice, microelectronică, tehnologii avansate, sudură şi altele asemenea, în calitate de beneficiari finali, în valoare de maximum 125.000 mii lei. Ministerul Fondurilor Europene încheie contracte de finanţare pe bază de apel de proiecte după principiul primul venit - primul servit, cu prag minim de calitate stabilit prin ghidul solicitantului aprobat conform legii, în funcţie de valoarea estimată a proiectului de investiţii publice, dar nu mai mult de 3% din valoarea estimată a acestora;
    e) proiecte de infrastructură de apă-canalizare ai căror beneficiari finali sunt operatorii de apă şi canalizare, pentru extinderea, modernizarea, reabilitarea reţelelor de apă şi canalizare existente, inclusiv pentru aglomerările pentru care numărul de gospodării este sub 2.000, pentru racordarea la reţeaua de canalizare, cu condiţia să accepte soluţia tehnică de racordare prevăzută de legislaţia în vigoare pentru aglomerări sub 2.000 de gospodării, în limita valorii de maximum 250.000 mii lei. Ministerul Fondurilor Europene încheie contracte de finanţare pe bază de apel de proiecte după principiul primul venit - primul servit, cu prag minim de calitate stabilit prin ghidul solicitantului aprobat conform legii, în funcţie de valoarea estimată a proiectului de investiţii publice, dar nu mai mult de 3% din valoarea estimată a acestora;
    f) proiecte de infrastructură edilitară destinate localităţilor rurale limitrofe localităţilor urbane: apă-canalizare, modernizare/ extindere/reabilitare/dezvoltare de drumuri interioare ale localităţilor, mobilitate urbană, în parteneriat cu localităţile urbane, regenerare urbană, sistem de iluminat public, sisteme inteligente de distribuţie a combustibililor de tranziţie, sisteme centralizate de alimentare cu energie termică, inclusiv reţelele de transport şi distribuţie a energiei termice destinate localităţilor rurale limitrofe localităţilor urbane, în limita valorii de 250.000 mii lei. Ministerul Fondurilor Europene încheie contracte de finanţare pe bază de apel de proiecte după principiul primul venit - primul servit, cu prag minim de calitate stabilit prin ghidul solicitantului aprobat conform legii, în funcţie de valoarea estimată a proiectului de investiţii publice, dar nu mai mult de 3% din valoarea estimată a acestora. Beneficiarii finali ai fondurilor destinate realizării documentaţiilor tehnico-economice sunt autorităţile publice locale ale localităţilor rurale limitrofe localităţilor urbane singure sau în parteneriat cu acestea;
    g) proiecte de infrastructură pentru creşterea rezilienţei comunităţilor în situaţii de urgenţă prin extinderea reţelei de subunităţi de intervenţie din structura inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă, astfel încât să fie asigurată o capacitate de răspuns adecvată şi suficientă pentru îndeplinirea criteriilor operaţionale, în limita a 3% din valoarea proiectelor şi a unor fonduri de maximum 40.000 mii lei. Beneficiarii finali ai finanţării sunt Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi inspectoratele judeţene pentru situaţii de urgenţă. Ministerul Fondurilor Europene încheie contracte de finanţare pe bază de apel de proiecte după principiul primul venit - primul servit, cu prag minim de calitate stabilit prin ghidul solicitantului aprobat conform legii, în funcţie de valoarea estimată a proiectului de investiţii publice, dar nu mai mult de 3% din valoarea estimată a acestora;
    h) proiecte de infrastructură pentru constituirea unor depozite regionale şi crearea stocurilor de materiale şi tehnică - inclusiv medicală, în limita valorii de 8.500 mii lei, pentru gestionarea unor situaţii cu impact mare şi probabilitate scăzută generate de manifestarea riscurilor prevăzute în anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 557/2016 privind managementul tipurilor de risc, în limita a 3% din valoarea proiectelor. Beneficiarii finali ai finanţării sunt Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi unităţile subordonate. Ministerul Fondurilor Europene încheie contracte de finanţare pe bază de apel de proiecte după principiul primul venit - primul servit, în funcţie de valoarea estimată a proiectului de investiţii publice, dar nu mai mult de 3% din valoarea estimată a acestora;
    i) proiecte de infrastructură din sistemul judiciar şi sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională pentru construcţia, reabilitarea şi modernizarea clădirilor destinate instituţiilor din domeniul justiţiei şi domeniul apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale, inclusiv digitalizare, în limita valorii de 250.000 mii lei. Ministerul Fondurilor Europene încheie contracte de finanţare pe bază de apel de proiecte după principiul primul venit - primul servit, cu prag minim de calitate stabilit prin ghidul solicitantului aprobat conform legii, în funcţie de valoarea estimată a proiectului de investiţii publice, dar nu mai mult de 3% din valoarea estimată a acestora. Beneficiarii finali ai fondurilor destinate realizării documentaţiilor tehnico-economice sunt instanţele de judecată din întreaga ţară, parchete, Administraţia Naţională a Penitenciarelor, Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, Direcţia Naţională de Probaţiune şi instituţiile din domeniul apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale;
    j) proiecte de infrastructură în domeniul comunicaţiilor şi tehnologiei informaţiei şi securităţii cibernetice, inclusiv construcţia/reabilitarea/modernizarea de centre de date, centre de servicii esenţiale, centre de instruire şi pregătire, centre de rezervă, regionale şi judeţene, destinate managementului situaţiilor de urgenţă şi asigurării rezilienţei serviciilor IT&C, în limita a 10.000 mii lei, pentru îndeplinirea măsurilor şi acţiunilor necesare asigurării, planificării, coordonării necesarului de comunicaţii pentru elementele de răspuns în situaţii de urgenţă la nivel local, judeţean şi naţional, inclusiv gestionarea informaţiilor din domeniu. Beneficiar final al finanţării este autoritatea naţională cu rol principal în asigurarea funcţiei de sprijin comunicaţii şi informatică în managementul tipurilor de risc, stabilită prin Hotărârea Guvernului nr. 557/2016, precum şi instituţiile şi autorităţile publice centrale. Ministerul Fondurilor Europene încheie contracte de finanţare pe bază de apel de proiecte, în funcţie de valoarea estimată a proiectului de investiţii publice, dar nu mai mult de 3% din valoarea estimată a acestora;
    k) proiecte de transformare/tranziţie digitală, inclusiv prin robot process automation, a serviciilor administraţiei publice centrale şi locale, esenţiale pentru ca cetăţenii şi companiile să poată obţine servicii publice eficiente şi de calitate de la distanţă, infrastructura IT&C (hardware, software, servicii IT) necesară digitalizării serviciilor (pentru oricare din procesele aferente serviciilor - frontend sau backend), interoperabilitate, securitate cibernetică, standardizare, semnătură electronică, identitate electronică, single sign on, dar şi implementarea de alte instrumente specifice transformării digitale, în valoare maximă de 100.000 mii lei. Beneficiarii finali ai fondurilor destinate realizării documentaţiilor tehnico-economice sunt Autoritatea pentru Digitalizarea României, autorităţile publice centrale şi locale care dezvoltă proiecte de digitalizare a serviciilor publice oferite cetăţenilor şi companiilor. Ministerul Fondurilor Europene încheie contracte de finanţare pe bază de apel de proiecte, în funcţie de valoarea estimată a proiectului de investiţii publice, dar nu mai mult de 3% din valoarea estimată a acestora.

    (2) Beneficiarii finali de fonduri pentru elaborarea de documentaţii tehnico-economice prevăzuţi la alin. (1) au obligaţia de a iniţia toate măsurile necesare pentru a obţine finanţare în cadrul PNRR cu respectarea procedurilor legale naţionale şi europene în domeniu şi ulterior după încheierea contractelor/acordurilor de finanţare să solicite la rambursare întreaga sumă alocată pentru pregătirea documentaţiilor tehnico-economice.
    (3) Procentul de 3% din valoarea estimată pentru elaborarea documentaţiilor tehnico-economice se aplică la valoarea totală estimată a proiectelor, inclusiv TVA.
    (4) Beneficiarii finali de fonduri pentru elaborarea de documentaţii tehnico-economice prevăzuţi la alin. (1) au calitatea de autoritate contractantă sau de entitate contractantă şi derulează, potrivit prevederilor legale în vigoare, procedurile de atribuire a contractelor de achiziţie publică/sectoriale, necesare elaborării documentaţiilor tehnico-economice prevăzute anterior.
    (5) Cheltuielile cu documentaţiile tehnico-economice sunt cheltuieli eligibile în cadrul PNRR, cu condiţia respectării legislaţiei din domeniul ajutorului de stat, după caz. Beneficiarii finali de fonduri pentru elaborarea de documentaţii tehnico-economice prevăzuţi la alin. (1) au obligaţia de a solicita la rambursare cheltuielile aferente elaborării documentaţiilor tehnico-economice în cadrul PNRR. Sumele cuvenite a fi rambursate beneficiarilor reprezentând contravaloarea documentaţiilor tehnico-economice se fac venit, la o poziţie distinctă, în bugetul de stat, în condiţiile legii.
    (6) Creditele de angajament şi bugetare necesare pentru elaborarea documentaţiei tehnico-economice se prevăd în bugetul Ministerului Fondurilor Europene.
    (7) Pentru efectuarea de către beneficiarii finali prevăzuţi de prezenta ordonanţă de urgenţă a plăţilor aferente contractelor de achiziţie publică sau a contractelor sectoriale, după caz, pentru pregătirea documentaţiilor tehnico-economice se prevăd în bugetul Ministerului Fondurilor Europene creditele bugetare necesare la nivelul valorii sumelor prevăzute la alin. (1) lit. a)-k). Ministerul Fondurilor Europene, prin structurile de specialitate, efectuează plăţile pe baza prevederilor legale în vigoare prin mecanismul cererilor de plată şi/sau, după caz, mecanismul cererilor de prefinanţare şi al cererilor de rambursare formulate de beneficiarii finali. Modelul cererilor de plată şi/sau al cererilor de rambursare necesare pentru decontarea fondurilor în relaţia cu beneficiarii finali se aprobă prin ordin al ministrului fondurilor europene în termen de maximum 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.
    (8) Beneficiarii finali de fonduri destinate pregătirii documentaţiilor tehnico-economice prevăzute la alin. (1) au obligaţia de a aproba, potrivit legii, documentaţiile tehnico-economice care au fost elaborate, precum şi de a respecta prevederile Hotărârii Guvernului nr. 907/2016 privind etapele de elaborare şi conţinutul-cadru al documentaţiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiţii finanţate din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare.
    (9) Prin ordin al ministrului fondurilor europene se aprobă ghidul solicitantului pentru apelurile de proiecte prevăzute la alin. (1) lit. c)-k) necesar accesării de fonduri din bugetul de stat pentru elaborarea documentaţiilor tehnico-economice.

    ART. 3
    (1) Beneficiarii finali pot derula procedurile de atribuire a contractelor de execuţie lucrări, asistenţă tehnică, dirigenţie de şantier şi a altor categorii de contracte necesare implementării proiectelor de investiţii publice cu includerea în documentele achiziţiei aferente a unei condiţii suspensive referitoare la aprobarea finanţării proiectului din PNRR.
    (2) Beneficiarii finali ale căror proiecte urmează a se finanţa din fondurile alocate prin intermediul PNRR derulează procedurile de atribuire a contractelor de achiziţie publică/sectoriale, în baza avizului conform eliberat în termen de 10 zile lucrătoare de Ministerul Fondurilor Europene. Avizul conform se eliberează pentru fiecare proiect de infrastructură în parte care urmează a se finanţa din fondurile alocate prin PNRR, în limita bugetului estimat prevăzut pentru fiecare domeniu de investiţii, după aprobarea potrivit procedurilor la nivel european a PNRR. Avizul conform este valabil până la încheierea acordurilor/contractelor de finanţare potrivit prevederilor legale referitoare la mecanismul de implementare şi finanţare al PNRR.
    (3) Între beneficiarul final de fonduri PNRR şi Ministerul Fondurilor Europene se încheie contracte/acorduri de finanţare pentru categoriile de proiecte prevăzute la art. 2 alin. (1) numai după aprobarea PNRR potrivit procedurilor la nivel european.
    (4) Beneficiarii finali de fonduri din PNRR pot încheia contracte de achiziţie publică/sectoriale, după caz, pentru proiectele de infrastructură finanţate din PNRR, după încheierea contractelor de finanţare/acordurilor de finanţare.
    (5) În baza contractelor/acordurilor de finanţare încheiate, ordonatorii principali de credite din bugetul cărora urmează a se efectua plăţi de către beneficiarii finali ai PNRR potrivit contractelor de achiziţie publică sau a contractelor sectoriale, după caz, legal încheiate, prevăd în bugetele acestora creditele de angajament şi creditele bugetare necesare implementării proiectelor de investiţii publice finanţate din fondurile care urmează a fi alocate prin PNRR.

    ART. 4
    Pentru sistemul de guvernanţă al PNRR, respectiv pentru elaborarea, negocierea, aprobarea, decontarea de cheltuieli, monitorizarea investiţiilor şi reformelor, precum şi raportarea PNRR se înfiinţează în cadrul Ministerului Fondurilor Europene o structură de specialitate cu un număr de 30 de posturi cu denumirea: Direcţia generală management mecanism de redresare şi rezilienţă, denumită în continuare DG_MMRR, care va avea ca atribuţii principale:
    a) emiterea avizului conform prevăzut la art. 1 alin. (4) lit. c) către beneficiarii finali prevăzuţi la art. 3 alin. (1) după aprobarea PNRR potrivit procedurilor europene;
    b) elaborarea PNRR în conformitate cu structura, prevederile şi cerinţele din Mecanismul de redresare şi rezilienţă;
    c) negocierea PNRR în relaţia cu Comisia Europeană şi adoptarea măsurilor necesare pentru emiterea deciziei de aprobare a planului naţional, în colaborare cu Ministerul Finanţelor Publice;
    d) realizarea activităţilor de monitorizare a PNRR;
    e) asigurarea decontării de către Comisia Europeană a cheltuielilor efectuate de beneficiarii finali pentru implementarea reformelor şi a proiectelor de infrastructură finanţate din fondurile alocate PNRR;
    f) elaborarea şi aprobarea mecanismului de implementare şi mecanismului financiar al PNRR;
    g) asigurarea gestionării fondurilor alocate României prin PNRR pe seama prefinanţării;
    h) realizarea activităţilor de raportare a PNRR şi întocmirea rapoartelor intermediare de progres pentru decontarea fondurilor alocate României în cadrul PNRR;
    i) monitorizarea şi raportarea părţilor de reformă asumate de România prin intermediul PNRR;
    j) elaborarea şi aprobarea în condiţiile legii a metodologiei pentru realizarea pistelor de audit, astfel încât să se poată exercita controlul ex-ante/ex-post asupra procedurilor şi contractelor implementate de beneficiarii finali ai PNRR;
    k) asigurarea decontării fondurilor din PNRR în relaţia cu Comisia Europeană;
    l) îndeplinirea oricăror altor atribuţii pentru elaborarea, negocierea, aprobarea, monitorizarea, monitorizarea reformelor, monitorizarea implementării proiectelor de investiţii, decontarea de cheltuieli, precum şi pentru orice alte activităţi care sunt necesare pentru implementarea PNRR.


    ART. 5
    (1) La nivelul ministerelor de resort se organizează prin ordin al ministrului, după caz, unitatea de elaborare şi negociere a PNRR şi unitatea de implementare, monitorizare, raportare, aprobare şi validare a proiectelor care fac obiectul finanţării din fonduri alocate în cadrul PNRR, cu următoarele atribuţii principale:
    a) participarea la elaborarea componentelor sectoriale ale PNRR şi negocierea cu Comisia Europeană, sub coordonarea Ministerului Fondurilor Europene;
    b) implementarea proiectelor de investiţii/reformelor care fac obiectul finanţării din fonduri alocate din cadrul PNRR;
    c) monitorizarea proiectelor de investiţii/reformelor care fac obiectul finanţării din fonduri alocate din cadrul PNRR;
    d) elaborarea, întocmirea şi aprobarea rapoartelor de implementare a proiectelor de investiţii/reformelor aşa cum acestea sunt reglementate prin mecanismul de implementare şi mecanismul financiar al PNRR;
    e) validarea rapoartelor de implementare ale proiectelor de investiţii/reformelor de la nivelul beneficiarilor care implementează proiecte cu finanţare din PNRR;
    f) îndeplinirea oricăror altor atribuţii necesare pentru asigurarea implementării proiectelor de investiţii/reformelor care fac obiectul finanţării din PNRR.

    (2) Personalul care face parte din unităţile prevăzute la alin. (1) beneficiază de prevederile art. 16 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare.

    ART. 6
    (1) Beneficiarii finali de fonduri din PNRR îşi pot constitui unităţi de implementare şi monitorizare pentru fiecare proiect de infrastructură prin decizie a conducătorului unităţii în cadrul căreia funcţionează unitatea de implementare şi monitorizare începând cu data de la care se elaborează documentaţiile tehnico-economice necesare proiectelor de infrastructură. Dimensionarea personalului necesar gestionării proiectelor de infrastructură are loc în funcţie de evoluţia etapelor de implementare ale acestora cu respectarea principiilor de gestionare eficientă a fondurilor alocate.
    (2) Personalul care desfăşoară activităţi în cadrul unităţilor de implementare şi monitorizare a proiectelor de infrastructură finanţate din fonduri PNRR, din cadrul beneficiarilor finali instituţii publice, beneficiază de prevederile art. 16 din Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare.

    ART. 7
    (1) La emiterea autorizaţiilor de construire în baza Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru proiectele cu finanţare din fonduri externe nerambursabile, solicitanţii autorizaţiilor de construire au obligaţia de a prezenta dovada exproprierii terenurilor şi/sau, după caz, a construcţiilor, în condiţiile prevăzute de lege.
    (2) Proiectele de infrastructură pentru compensarea deficitului de umiditate din sol în vederea combaterii riscului de secetă, combaterea eroziunii solului de suprafaţă şi de adâncime, drenare şi sisteme de eliminare a excesului de apă din sol cuprinse în PNRR referitor la îmbunătăţirile funciare declarate de utilitate publică sunt supuse prevederilor Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauza de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local, cu modificările şi completările ulterioare.

    ART. 8
    (1) Ministerului Fondurilor Europene, pe bază de acord de parteneriat cu Agenţiile pentru Dezvoltare Regională, organizează apel de proiecte de infrastructură pentru mobilitate urbană, regenerare urbană, turism şi cultură, ecologizare platforme industriale, construire/reabilitare/modernizare clădiri publice, inclusiv clădiri pentru spaţii de lucru, tehnice, cazare şi desfăşurarea activităţilor instituţionale, în vederea scăderii emisiilor de carbon, investiţii în infrastructura educaţională şi dotarea cu echipamente de laborator pentru toate formele de învăţământ, inclusiv învăţământul profesional şi tehnic, învăţământul dual şi colegii centenare, învăţământul universitar, investiţii în campusuri, reabilitare/modernizare/extindere clădiri existente şi clădiri noi, reabilitare/modernizare/extindere sisteme centralizate de producere şi distribuţie a energiei termice necesare populaţiei potrivit art. 2 alin. (1) lit. b) în perioada 1 octombrie 2020-28 februarie 2021.
    (2) Apelul de proiecte se organizează după principiul primul venit - primul servit, cu prag minim de calitate stabilit prin ghidul solicitantului aprobat conform legii, iar contractele de finanţare se încheie în limita fondurilor disponibile cu această destinaţie cu condiţia ca la data depunerii cererii de finanţare beneficiarii eligibili să depună studiul de fezabilitate, să obţină avizele tehnice prevăzute de lege, să obţină autorizaţia de construire şi să facă dovada aprobării studiului de fezabilitate.
    (3) Proiectele din domeniile de eligibilitate prevăzute la alin. (1) sunt eligibile la finanţare numai dacă îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
    a) fac parte dintr-o strategie elaborată la nivel naţional/local/judeţean şi/sau dintr-un plan de mobilitate pentru dezvoltare urbană şi/sau alte documente strategice aprobate conform legii;
    b) au o valoare minimă de 10.000.000 euro fără TVA şi o valoare maximă de 75.000.000 euro fără TVA, la cursul de schimb de la data depunerii cererii de finanţare;
    c) înainte de demararea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţie publică/sectoriale, au obţinut avizul conform pentru elaborarea de documentaţii tehnico-economice prevăzut la art. 4 lit. a);
    d) sunt însoţite de o declaraţie pe propria răspundere din partea autorităţilor publice locale conform căreia, în situaţia finanţării contravalorii studiului de fezabilitate împreună cu avizele/acordurile şi aprobările legale aferente, autorităţile publice locale se obligă să depună pentru rambursare cheltuielile ocazionate de elaborarea documentaţiilor tehnico-economice şi să depună cererea de finanţare aferentă proiectului pentru care s-a elaborat documentaţia tehnico-economică la finanţare din PNRR. Sumele rambursate din PNRR pe seama cheltuielilor ocazionate de elaborarea documentaţiilor tehnico-economice se fac venit la bugetul de stat. Beneficiarii finali care nu depun cereri de rambursare pentru rambursarea cheltuielilor aferente documentaţiilor tehnico-economice şi/sau nu depun proiectul pentru finanţare din bugetul de stat sunt obligaţi să returneze bugetului de stat sumele ocazionate de elaborarea documentaţiilor tehnico-economice împreună cu accesoriile aferente;
    e) proiectele pentru care se elaborează documentaţiile tehnico-economice sunt necesare, oportune şi au un impact semnificativ la nivel local şi sunt aprobate prin hotărâre a consiliilor locale/judeţene, după caz, înainte de derularea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţie publică/sectoriale;
    f) contractele de achiziţie publică sau contractele sectoriale, după caz, au fost elaborate cu respectarea prevederilor legale în vigoare privind achiziţiile publice.

    (4) Agenţiile pentru dezvoltare regională încheie cu beneficiarii finali convenţii de finanţare pe baza principiului primul venit - primul servit şi a condiţiilor de eligibilitate prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă, în limita fondurilor alocate la nivelul fiecărei regiuni de dezvoltare a României.
    (5) Beneficiarii finali de fonduri pentru elaborarea documentaţiilor tehnico-economice sunt autorităţile publice locale de la nivelul municipiilor reşedinţă de judeţ, municipiilor şi oraşelor.

    ART. 9
    Prin derogare de la prevederile art. 27 alin. (3) din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, cu modificările ulterioare, Ministerul Fondurilor Europene şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale pot organiza concurs în condiţiile legii pentru ocuparea funcţiilor publice şi a posturilor vacante în cadrul structurilor de specialitate implicate direct în procesul de gestionare a fondurilor externe nerambursabile şi, după caz, a celor implicate în dezvoltarea sistemului de management al PNRR.

    ART. 10
    (1) Ministerul Fondurilor Europene, în colaborare cu Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, asigură dezvoltarea unui sistem informatic de management al PNRR care va dispune de următoarele funcţii principale:
    a) funcţie modulară - front office - MFE/back office - UIP;
    b) funcţie de arhivare electronică pentru auditul/controlul ex-post al proiectelor de investiţii/reforme.

    (2) Ministerul Fondurilor Europene este administratorul operaţional al sistemului informatic prevăzut la alin. (1), iar Serviciul de Telecomunicaţii Speciale este administratorul tehnic al acestuia.
    (3) Cheltuielile privind dezvoltarea şi administrarea tehnică a sistemului informatic prevăzut la alin. (1) se suportă din bugetul de stat prin bugetul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale.

    ART. 11
    Mecanismul instituţional şi financiar al MRR - PNRR va fi reglementat la nivel de lege în termen de maximum 30 de zile după aprobarea Mecanismului de redresare şi rezilienţă la nivel european.



                    PRIM-MINISTRU
                    LUDOVIC ORBAN
                    Contrasemnează:
                    Ministrul fondurilor europene,
                    Ioan Marcel Boloş
                    p. Ministrul lucrărilor publice, dezvoltării şi administraţiei,
                    Augustin-Cătălin Iapă, secretar de stat
                    Ministrul mediului, apelor şi pădurilor,
                    Costel Alexe
                    Ministrul transporturilor, infrastructurii şi comunicaţiilor,
                    Lucian Nicolae Bode
                    Ministrul muncii şi protecţiei sociale,
                    Victoria Violeta Alexandru
                    Ministrul educaţiei şi cercetării,
                    Cristina Monica Anisie
                    Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,
                    Nechita-Adrian Oros
                    Ministrul finanţelor publice,
                    Vasile-Florin Cîţu
                    Secretarul general al Guvernului,
                    Antonel Tănase
                    Ministrul apărării naţionale,
                    Nicolae-Ionel Ciucă
                    Ministrul afacerilor interne,
                    Marcel Ion Vela
                    Ministrul sănătăţii,
                    Nelu Tătaru

    Bucureşti, 3 septembrie 2020.
    Nr. 155.

    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016