Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 112 din 15 iulie 2022 privind instituirea unor măsuri pentru stimularea investiţiilor cu finanţare din fonduri externe nerambursabile în domeniul eficienţei energetice, resurselor regenerabile de energie pentru întreprinderi mari şi întreprinderi mici şi mijlocii, energiei verzi din surse regenerabile destinate autorităţilor publice locale, precum şi unele măsuri în domeniul specializării inteligente, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 112 din 15 iulie 2022 privind instituirea unor măsuri pentru stimularea investiţiilor cu finanţare din fonduri externe nerambursabile în domeniul eficienţei energetice, resurselor regenerabile de energie pentru întreprinderi mari şi întreprinderi mici şi mijlocii, energiei verzi din surse regenerabile destinate autorităţilor publice locale, precum şi unele măsuri în domeniul specializării inteligente, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative

EMITENT: Guvernul
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 721 din 18 iulie 2022
Comenteaza legea
    Având în vedere efectele crizei din Ucraina care au condus la creşterea preţului la materialele de construcţii în medie cu peste 60%, în timp ce preţul la utilităţile publice - energie, gaze naturale, combustibil - a crescut în medie cu peste 40%,
    pe cale de consecinţă, întreprinderile mari şi întreprinderile mici şi mijlocii, denumite în continuare IMM-uri, au înregistrat dificultăţi în finanţarea activităţii curente, dar şi în gestionarea preţului la produsele şi serviciile obţinute de acestea.
    Deoarece Comisia Europeană a lansat programul RepowerEU prin care statele membre ale Uniunii Europene sunt încurajate să investească în independenţa energetică, atât la nivel naţional, cât şi la nivelul consumatorilor, pentru a genera fie economie de energie, fie obţinerea de energie verde din surse regenerabile,
    întrucât Uniunea Europeană şi-a asumat să furnizeze energie verde în întreaga Uniune, fixându-şi în acest context patru obiective strategice, şi anume:
    • Obiectivul privind reducerea emisiilor interne de gaze cu efect de seră - GES - cu cel puţin 40% până în 2030, comparativ cu 1990;
    • Obiectivul privind un consum de energie din surse regenerabile de 32% în 2030;
    • Obiectivul privind îmbunătăţirea eficienţei energetice cu 32,5% în 2030;
    • Obiectivul de interconectare a pieţei de energie electrică la un nivel de 15% până în 2030,

    deoarece pentru România, în acest context, s-au fixat obiective strategice naţionale majore în cadrul Planului naţional integrat în domeniul energiei şi schimbărilor climatice (PNIESC),
    întrucât în cadrul Programului operaţional Infrastructură mare pentru perioada de programare 2014-2020 trebuie adoptate măsuri urgente în vederea evitării riscului de pierdere a fondurilor externe nerambursabile alocate României,
    luând în considerare numărul ridicat de solicitanţi care se estimează că vor depune cereri pentru finanţarea măsurilor de eficienţă energetică/utilizarea surselor regenerabile de energie, precum şi faptul că aplicaţia MySMIS/MySMIS 2014, prevăzută de Hotărârea Guvernului nr. 398/2015 pentru stabilirea cadrului instituţional de coordonare şi gestionare a fondurilor europene structurale şi de investiţii şi pentru asigurarea continuităţii cadrului instituţional de coordonare şi gestionare a instrumentelor structurale 2007-2013, cu modificările şi completările ulterioare, nu poate susţine un volum ridicat de cereri,
    luând act de faptul că Sistemul informatic integrat IMM-RECOVER, dezvoltat şi implementat în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 130/2020 privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar din fonduri externe nerambursabile, aferente Programului operaţional Competitivitate 2014-2020, în contextul crizei provocate de COVID-19, precum şi alte măsuri în domeniul fondurilor europene, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 220/2020, cu modificările şi completările ulterioare, deţine infrastructura fizică, virtuală şi software necesare preluării şi gestionării unui număr ridicat de cereri şi într-un timp mai scurt,
    ţinând cont de interesul Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene de a utiliza sistemul informatic integrat IMM-RECOVER în procesul de finanţare a măsurilor de eficienţă energetică, utilizarea surselor regenerabile de energie,
    având în vedere că elementele sus-menţionate vizează interesul public şi strategic, sunt o prioritate a Programului de guvernare şi constituie o situaţie de urgenţă şi extraordinară, a cărei reglementare nu poate fi amânată, se impune adoptarea de măsuri imediate pe calea ordonanţei de urgenţă.
    Având în vedere faptul că autorităţile publice locale au în responsabilitate serviciile publice destinate populaţiei cu un impact direct asupra condiţiilor de locuire, aici încadrându-se educaţia, serviciile publice de asigurare cu energie termică şi apă caldă menajeră, serviciile publice de iluminat, serviciile de alimentare cu apă şi canalizare, precum şi serviciile de colectare a deşeurilor, dar şi de integrare şi educaţie, inclusiv serviciile publice de sănătate,
    întrucât autorităţile publice locale suportă costurile de funcţionare pentru o parte din serviciile publice asigurate populaţiei, cum sunt educaţia şi sănătatea, iar pentru o altă parte din serviciile publice locale, cum sunt alimentarea cu apă şi canalizare, alimentarea cu energie termică şi altele de asemenea natură, stabilesc tarife de prestare către populaţie care sunt influenţate de creşterile recente ale preţului la gazele naturale, preţului la energia electrică, dar şi la combustibilul necesar pentru asigurarea acestor categorii de servicii publice,
    ţinând cont de creşterile la preţul gazelor naturale, al energiei electrice şi al combustibilului prezentate în tabelul de mai jos:

┌────┬───────────────┬──────────────┬────────────────┐
│Anul│Energie        │Gaze naturale │Combustibil     │
│    │electrică      │              │                │
├────┼───────┬───────┼──────┬───────┼────────┬───────┤
│2020│47,692 │100%   │15,280│100%   │636,088 │100%   │
│    │€/MWh  │       │€/MWh │       │€/to    │       │
├────┼───────┼───────┼──────┼───────┼────────┼───────┤
│2021│54,786 │114,87%│14,742│96,47% │636,088 │100%   │
│    │€/MWh  │       │€/MWh │       │€/to    │       │
├────┼───────┼───────┼──────┼───────┼────────┼───────┤
│2022│368,118│671,91%│79,012│535,96%│1214,398│190,91%│
│    │€/MWh  │       │€/MWh │       │€/to    │       │
└────┴───────┴───────┴──────┴───────┴────────┴───────┘



    întrucât creşterile de preţ astfel cum sunt menţionate în tabelul de mai sus indică faptul că autorităţile publice locale sunt nevoite să aloce din bugetele locale fondurile necesare atât pentru subvenţionarea serviciilor publice de alimentare cu energie termică şi apă caldă menajeră, cât şi pentru suportarea cheltuielilor de funcţionare ale serviciilor publice din educaţie, dar şi a celor din sănătate,
    luând în considerare că, pentru a evita eventualele deficite bugetare la nivel local care ar pune în dificultate asigurarea serviciilor publice de bază către populaţie, autorităţile publice locale sunt nevoite să identifice soluţii pentru a reduce consumurile de energie şi, odată cu aceasta, şi a emisiilor GES, precum şi să identifice surse noi ieftine de obţinere a energiei verzi din resurse regenerabile prin intermediul cărora pot gestiona subvenţiile alocate din bugetele locale, precum şi suportarea cheltuielilor de funcţionare ale acestora,
    deoarece serviciile publice de natură socio-culturală - educaţie şi sănătate - sunt gestionate de către instituţiile publice aflate în subordonarea, coordonarea, sub autoritatea consiliilor locale şi, după caz, a consiliilor judeţene, în timp ce serviciile publice care desfăşoară activităţi economice (alimentare cu apă şi canalizare, alimentare cu energie termică şi apă caldă menajeră, iluminat public) sunt încredinţate de către autorităţile publice locale prin contracte de delegare de gestiune încheiate potrivit legii,
    pe cale de consecinţă, scopul măsurilor instituite prin prezenta ordonanţă de urgenţă este de a contribui la creşterea nivelului de independenţă energetică a autorităţilor publice locale prin obţinerea de energie din surse regenerabile - apă geotermală, energie solară, energia vântului şi altele de asemenea natură, astfel cum sunt definite în Legea nr. 220/2020, cu modificările şi completările ulterioare - pentru consumul propriu al acestora, respectiv de a asigura o diversificare a surselor de energie din piaţă prin comercializarea energiei din surse regenerabile produsă de către autorităţile publice locale.
    Ţinând cont de interesul Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene de a utiliza sistemul informatic integrat IMMRECOVER şi în procesul de finanţare a măsurilor de producere a energiei din surse regenerabile destinate autorităţilor publice locale,
    întrucât în cadrul Programului operaţional Infrastructură mare pentru perioada de programare 2014-2020 există un risc de dezangajare pentru care trebuie adoptate măsuri urgente în vederea evitării riscului de a pierde fondurile externe nerambursabile alocate României,
    având în vedere că elementele sus-menţionate vizează interesul public şi strategic, sunt o prioritate a Programului de guvernare şi constituie o situaţie de urgenţă şi extraordinară, a cărei reglementare nu poate fi amânată, se impune adoptarea de măsuri imediate pe calea ordonanţei de urgenţă.
    În ceea ce priveşte domeniile de specializare inteligentă, în concordanţă cu conceptul Quadruple Helix, strategiile de specializare inteligentă propun dezvoltarea unei viziuni orientate către viitor, care să abordeze provocările actuale şi să propună soluţii, punând accent pe o dezvoltare durabilă dintr-o perspectivă care reuneşte inovaţia, antreprenorialul, publicul şi autorităţile. Acest concept pune utilizatorii inovaţiei în centru şi încurajează dezvoltarea inovaţiilor care sunt de interes pentru utilizatori.
    Întrucât strategiile pentru specializarea inteligentă oferă o nouă abordare de politici şi practici pentru cercetare şi inovare în regiuni care au drept scop promovarea schimbărilor structurale, dezvoltarea regională, creşterea capacităţii interne şi a avantajului comparativ regional prin investiţii direcţionate în domenii strategice de forţă locală în cercetare, inovare şi a potenţialului în afaceri,
    având în vedere că prin derularea procesului de descoperire antreprenorială la nivel regional au fost identificate proiecte în domeniile de specializare inteligentă a căror implementare este esenţială pentru atingerea obiectivelor stabilite prin strategiile regionale de specializare inteligentă,
    ţinând cont de faptul că pentru perioada de programare 2021-2027 totalul fondurilor europene dedicate domeniului cercetării, dezvoltării şi inovării, în cadrul Politicii de coeziune, este de aproximativ 4,37 miliarde euro, sumă care urmează a fi absorbită prin intermediul programelor operaţionale,
    având în vedere că implicarea autorităţilor publice locale este necesară atât în dezvoltarea de infrastructuri specifice de utilitate publică destinate funcţionării şi operaţionalizării parcurilor de specializare inteligentă pe terenuri deţinute sau în administrarea acestora, cât şi în gestionarea acestora pentru a dezvolta ecosistemele de antreprenoriat bazate pe parteneriatul cu întreprinderi şi/sau entităţi de cercetare pentru dezvoltarea de investiţii de cercetare-inovare,
    ca urmare a activităţilor derulate în parcurile de specializare inteligentă bugetele locale şi bugetul de stat beneficiază de importante venituri încasate din impozitul pe venit, taxa pe valoarea adăugată, dar şi din impozitul pe profit ulterior perioadei de scutire a acestuia,
    pentru a evita riscul de neimplementare a proiectelor de specializare inteligentă finanţate din fonduri europene nerambursabile, dar şi pentru a susţine autorităţile publice locale în realizarea demersurilor necesare pentru dezvoltarea economică locală şi crearea de locuri de muncă şi atragerea de investiţii,
    având în vedere interesul public şi strategic, precum şi faptul că elementele menţionate mai sus sunt o prioritate a Programului de guvernare prin crearea de locuri de muncă şi atragerea de investiţii, constituind o situaţie extraordinară de urgenţă a cărei reglementare nu poate fi amânată, se impune adoptarea de măsuri imediate pe calea ordonanţei de urgenţă.
    Luând în considerare recomandările specifice de ţară 2019 şi 2020 prin care sunt identificate multiple probleme ale sistemului de cercetare, dezvoltare şi inovare din România, fiind considerat un sistem nefuncţional şi care se confruntă cu o capacitate scăzută de inovare a economiei, subfinanţare publică cronică, dar şi investiţii private reduse, bază ştiinţifică fragmentată şi cooperare scăzută între organizaţiile de cercetare şi mediul de afaceri,
    pentru asigurarea implementării unor proiecte care să conducă la atingerea obiectivelor strategice de specializare inteligentă,
    în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,
    Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.
    CAP. I
    Instituirea unor măsuri de eficienţă energetică, utilizarea surselor regenerabile de energie pentru întreprinderi mari şi IMM-uri, cu finanţare din fonduri externe nerambursabile alocate în cadrul Programului operaţional Infrastructură mare
    ART. 1
    (1) Prezenta ordonanţă de urgenţă reglementează cadrul general de instituire a unor măsuri de eficienţă energetică/utilizarea surselor regenerabile de energie pentru întreprinderi mari şi IMM-uri cu finanţare din fonduri externe nerambursabile alocate în cadrul Programului operaţional Infrastructură mare, denumit în continuare POIM, cu scopul de a sprijini mediul de afaceri pentru a dobândi independenţă energetică prin realizarea de economii de energie specifice clădirilor industriale/prestărilor de servicii şi construcţiilor anexe, precum şi celor specifice proceselor tehnologice, precum şi pentru producerea de energie verde pentru consum propriu din resurse regenerabile.
    (2) Măsurile de eficienţă energetică/Utilizarea surselor regenerabile de energie se finanţează sub formă de grant din fonduri nerambursabile alocate în cadrul POIM din resursele financiare alocate României prin Fondul de coeziune şi din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene, în cadrul perioadei de programare 2014-2020, ţinând cont şi de prevederile Regulamentului (UE) nr. 651/2014 al Comisiei din 17 iunie 2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piaţa internă, în aplicarea articolelor 107 şi 108 din Tratat, denumit în continuare Regulamentul (UE) nr. 651/2014 al Comisiei, cu modificările şi completările ulterioare.
    (3) Pentru realizarea scopului prevăzut la alin. (1) prin măsurile de eficienţă energetică/utilizarea surselor regenerabile de energie sunt sprijinite investiţii în înlocuirea echipamentelor, retehnologizarea/modernizarea şi realizarea investiţiilor în monitorizarea şi optimizarea consumului de energie la nivelul IMM-urilor şi întreprinderilor mari, cu impact direct în eficientizarea proceselor tehnologice şi realizarea unor economii considerabile de energie la nivelul întreprinderilor, utilizarea energiei produse din surse regenerabile pentru asigurarea consumului propriu, precum şi reducerea intensităţii energetice si a emisiilor de gaze cu efect de seră.

    ART. 2
    În sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, în prezentul capitol, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele definiţii:
    a) administrator al schemelor de ajutor de stat şi de minimis - apelurilor de proiecte - Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, denumit în continuare MIPE, prin intermediul Autorităţii de management pentru Programul operaţional Infrastructură mare, denumită în continuare AM POIM, ce are responsabilitatea de lansare a apelului de proiecte, de evaluare a cererilor de finanţare depuse în cadrul apelului, de semnare a contractelor de finanţare, precum şi de modificare a acestora, de aprobare a rapoartelor de progres, de autorizare a cererilor de prefinanţare, plată, rambursare, de efectuare de plăţi către beneficiari, de monitorizare a implementării proiectelor, precum şi de prevenire, constatare şi sancţionare a neregulilor;
    b) administrator tehnic al sistemului informatic de gestionare a schemei de ajutor de stat - Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, denumit în continuare STS, având atribuţii în dezvoltarea sistemului informatic şi asigurarea mentenanţei acestuia;
    c) administrator operaţional al sistemului informatic de gestionare a schemelor de ajutor de stat şi de minimis - Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului, denumit în continuare MAT, având atribuţii în operarea, asigurarea suportului operaţional pentru utilizatori şi prelucrarea datelor din cadrul sistemului informatic;
    d) ajutor de stat - ajutor acordat sub formă de granturi în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 651/2014 al Comisiei, a cărui valoare minimă este de 50.000 de euro şi valoare maximă nu depăşeşte 500.000 de euro;
    e) ajutor de minimis - ajutor acordat în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) nr. 1.407/2013 al Comisiei din 18 decembrie 2013 privind aplicarea articolelor 107 şi 108 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene ajutoarelor de minimis, cu modificările şi completările ulterioare, denumit în continuare Regulamentul (UE) nr. 1.407/2013;
    f) beneficiari ai ajutorului de stat şi de minimis - întreprinderi mari, IMM-uri şi microîntreprinderi care primesc ajutorul de stat prin intermediul grantului pentru investiţii în înlocuirea echipamentelor, retehnologizarea/modernizarea şi realizarea investiţiilor în monitorizarea şi optimizarea consumului de energie la nivelul operatorilor economici, cu impact direct in eficientizarea proceselor tehnologice şi realizarea unor economii considerabile de energie la nivelul întreprinderilor, utilizarea energiei produse din surse regenerabile pentru asigurarea consumului propriu, precum şi reducerea intensităţii energetice şi a emisiilor de gaze cu efect de seră, care încheie contract de finanţare cu MIPE, prin AM POIM;
    g) cofinanţare - procent din valoarea proiectului depus la finanţare, asigurat de către beneficiari, prin contribuţia proprie a acestora realizată prin împrumuturi sau din orice alte surse legal constituite, sub o formă care să nu facă obiectul niciunui alt ajutor public;
    h) IMM Recover - sistemul informatic prevăzut de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2020 privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar din fonduri externe nerambursabile, aferente Programului operaţional Competitivitate 2014-2020, în contextul crizei provocate de COVID-19, precum şi alte măsuri în domeniul fondurilor europene, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 220/2020, cu modificările şi completările ulterioare, dezvoltat şi integrat de către STS pe baza cerinţelor operaţionale furnizate de MAT/MIPE, în scopul gestionării apelurilor de proiecte pentru implementarea schemelor de ajutor de stat, ajutoarelor de minimis menţionate la art. 10 alin. (1) din prezenta ordonanţă de urgenţă, acesta fiind găzduit şi administrat din punct de vedere tehnic de STS, respectiv din punct de vedere operaţional de MAT, iar din punct de vedere al apelului de proiecte de către MIPE;
    i) IMM - întreprinderile mici, mijlocii şi microîntreprinderile, respectiv întreprinderile înfiinţate în baza Legii societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sau în baza Legii nr. 1/2005 privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei, republicată, cu modificările ulterioare, sau în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 6/2011 pentru stimularea înfiinţării şi dezvoltării microîntreprinderilor de către întreprinzătorii debutanţi în afaceri, aprobată cu modificări prin Legea nr. 301/2011, cu modificările şi completările ulterioare;
    j) întreprinderi mari - întreprinderile care nu se încadrează în definiţia întreprinderilor mici şi mijlocii: care au de la 250 salariaţi şi cifra de afaceri anuală netă mai mare de echivalentul în lei a 43 milioane euro;
    k) clădire industrială şi construcţie anexă - spaţiu funcţional necesar pentru derularea proceselor industriale, cu excepţia clădirii administrative;
    l) clădire pentru prestare servicii şi construcţie anexă - spaţiu funcţional necesar pentru prestarea serviciilor;
    m) surse regenerabile de energie - reprezintă sursele de energie aşa cum sunt definite la art. 2 lit. ac) din Legea nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, cu modificările şi completările ulterioare, cu excepţia biomasei.


    ART. 3
    Beneficiarii măsurilor de eficienţă energetică, de utilizare a surselor regenerabile de energie sunt:
    a) întreprinderile mari, astfel cum sunt definite la art. 2 lit. j), cu excepţia întreprinderilor cu activităţi enumerate în anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 780/2006 privind stabilirea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, cu modificările şi completările ulterioare;
    b) IMM-urile şi microîntreprinderile, astfel cum sunt definite la art. 2 lit. i), cu respectarea prevederilor Regulamentului (UE) nr. 651/2014.


    ART. 4
    (1) Bugetul alocat pentru finanţarea măsurilor de eficienţă energetică/utilizarea surselor regenerabile de energie este de 350.000.000 euro asiguraţi din fonduri externe nerambursabile, în cadrul POIM, din surse alocate în cadrul Fondului de coeziune, pentru perioada de programare 2014-2020, la care se adaugă cofinanţare asigurată din bugetul de stat în sumă de 61.764.000 euro prin bugetul MIPE, cu posibilitate de supracontractare conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 40/2015 privind gestionarea financiară a fondurilor europene pentru perioada de programare 2014-2020, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2016, cu modificările şi completările ulterioare.
    (2) Granturile aferente măsurilor de eficienţă energetică/utilizarea surselor regenerabile de energie se acordă în baza unei solicitări unice per apel la nivel de beneficiar, în care pot fi incluse mai multe puncte de lucru, pe bază de contract de finanţare încheiat ca urmare a apelului de proiecte, cu respectarea criteriilor de selecţie prevăzute în anexa nr. 1 care face parte integrantă din prezenta ordonanţă de urgenţă şi cu respectarea principiilor de transparenţă şi competitivitate. Granturile au valoarea minimă de 50.000 euro şi, respectiv, valoarea maximă de 500.000 euro, cu excepţia celor acordate în baza schemei de minimis, unde valoarea maximă este de 200.000 euro.
    (3) Bugetul alocat prevăzut la alin. (1) se defalcă la nivelul fiecărui apel de proiecte, respectiv la nivelul fiecărei scheme de ajutor de stat/de minimis.
    (4) Granturile prevăzute la alin. (2) nu includ cofinanţarea proprie a beneficiarilor prevăzută de regulile privind acordarea ajutorului de stat, ajutorului de minimis în conformitate cu regulile ajutorului de stat şi cu prevederile Regulamentului (UE) nr. 651/2014, respectiv ale Regulamentului (UE) nr. 1.407/2013, după caz.

    ART. 5
    Prin măsurile de eficienţă energetică/utilizarea surselor regenerabile de energie se finanţează următoarele categorii de investiţii:
    a) investiţii în măsuri de eficienţă energetică şi de reducere a consumurilor specifice energetice la clădiri şi construcţiile anexe, cu excepţia clădirilor administrative sau clădirilor care nu sunt destinate activităţilor de producţie, de servicii ale IMM-urilor şi întreprinderilor mari, prin intervenţii la anvelopa clădirii, şarpante, învelitoare, inclusiv măsuri de consolidare a clădirilor şi construcţiilor anexe. De asemenea sunt permise intervenţii la sistemele de utilităţi ale clădirilor, precum şi achiziţii de echipamente, utilaje, dotări specifice necesare pentru producerea de energie necesare clădirilor şi construcţiilor anexe. Lucrările de consolidare la clădiri şi construcţiile anexe nu pot depăşi 15% din valoarea totală a proiectului. Lucrările privind consolidări seismice sunt excluse de la finanţare;
    b) investiţii în echipamente/utilaje/dotări specifice necesare pentru obţinerea de energie din surse regenerabile, cu excepţia biomasei, destinate consumului propriu de energie al IMM-urilor şi întreprinderilor mari, care se încadrează în capacitatea de producţie specifică prosumatorului definit potrivit art. 3 pct. 95 din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. În categoria utilizării surselor de energie regenerabile se încadrează utilizarea surselor care sunt definite la art. 2 lit. m);
    c) investiţii în măsuri de eficienţă energetică la nivelul unităţilor de cogenerare, trigenerare existente sau noi la momentul depunerii cererii pentru finanţare, inclusiv pentru lucrări de modernizare/reabilitare/creşterea puterilor instalate, utilizând sursele regenerabile de energie, cu excepţia biomasei, şi destinate consumului propriu, care se încadrează în capacitatea de producţie specifică prosumatorului;
    d) investiţii pentru reducerea consumului de energie şi a emisiilor de gaze cu efect de seră prin sisteme dedicate modernizării, monitorizării şi eficientizării consumului de energie la nivelul IMM-urilor şi întreprinderilor mari, ce vor include, în mod obligatoriu, instalarea unui sistem de management al energiei - EMS - care va asigura, la nivelul întreprinderii, o contorizare generală a consumului de energie, va realiza statistici asupra consumului, va înregistra şi analiza datele centralizate, va livra un raport periodic asupra acestor date şi va eficientiza consumul de energie în timp real. Achiziţionarea de echipamente, utilaje, dotări specifice care fac parte din procesul de producţie/servicii respectiv din activitatea economică de bază a întreprinderii este posibilă dacă prin acestea se înlocuiesc echipamente, utilaje, dotări specifice cu consum de energie sporit şi prin această măsură se obţine o reducere a consumului specific de energie faţă de consumul iniţial.


    ART. 6
    Pentru investiţiile specifice prevăzute la art. 5 lit. a) sunt incluse următoarele categorii de cheltuieli/intervenţii eligibile:
    a) lucrări de reabilitare termică a anvelopei clădirilor astfel cum sunt definite la art. 2 lit. k) şi l), cu excepţia clădirilor administrative, şi construcţiilor anexe şi a clădirilor/construcţiilor care sunt destinate activităţilor de producţie/servicii, inclusiv pereţi exteriori, ferestre, tâmplărie, planşeu peste ultimul nivel, planşeu peste subsol, a şarpantelor şi învelitoarelor, inclusiv măsuri de consolidare a clădirii, excepţie făcând lucrările privind consolidări seismice;
    b) introducerea, reabilitarea şi modernizarea sistemelor tehnice ale clădirilor, inclusiv în vederea pregătirii clădirilor pentru soluţii inteligente, respectiv a instalaţiilor pentru prepararea, distribuţia şi utilizarea agentului termic pentru încălzire şi a apei calde menajere, a sistemelor de ventilare şi climatizare, a sistemelor de ventilare mecanică cu recuperarea căldurii, inclusiv sisteme de răcire pasivă, fără a fi exhaustiv, achiziţionarea şi instalarea echipamentelor aferente şi racordarea la sistemele de încălzire centralizată, după caz;
    c) înlocuirea corpurilor de iluminat fluorescent şi incandescent cu corpuri de iluminat cu eficienţă energetică ridicată şi durată mare de viaţă;
    d) implementarea sistemelor de management energetic având ca scop îmbunătăţirea eficienţei energetice şi monitorizarea consumurilor de energie, inclusiv achiziţionarea, instalarea sistemelor inteligente pentru gestionarea şi monitorizarea oricărui tip de energie pentru asigurarea condiţiilor de confort interior;
    e) activităţi care conduc la îndeplinirea realizării obiectivelor proiectului, fără a fi exhaustive: sisteme inteligente de umbrire pentru sezonul cald, înlocuirea, repararea, modernizarea, montarea lifturilor, înlocuirea circuitelor electrice, lucrări de demontare/montare a instalaţiilor şi echipamentelor montate, lucrări de reparaţii la faţade, lucrări pentru echiparea cu staţii de încărcare pentru maşini electrice, respectiv tubulatura pentru cabluri electrice, inclusiv tubulatura pentru cabluri electrice fixată pe pereţi, necesară pentru permiterea instalării ulterioare a punctelor de reîncărcare pentru vehicule electrice.


    ART. 7
    Pentru investiţiile specifice prevăzute la art. 5 lit. b) sunt eligibile următoarele categorii de cheltuieli:
    a) achiziţionarea, realizarea, modernizarea de sisteme de energie care conţin echipamente, utilaje, dotări specifice pentru obţinerea de energie din surse regenerabile, astfel cum sunt definite la art. 2 lit. m), necesare consumului propriu, care se încadrează în capacităţi de producţie specifice prosumatorului definit potrivit art. 3 pct. 95 din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
    b) realizarea/achiziţionarea/modernizarea de capacităţi de producţie noi sau existente la momentul depunerii cererii pentru finanţare pentru obţinerea de energie din surse regenerabile necesare consumurilor de energie proprii, care se încadrează în capacităţi de producţie specifice prosumatorului, inclusiv prin achiziţia de echipamente, utilaje, dotări specifice;
    c) realizarea, achiziţionarea, modernizarea de unităţi/capacităţi de cogenerare noi/existente pentru obţinerea de energie termică şi electrică în cogenerare din surse regenerabile destinate consumului propriu al întreprinderilor.


    ART. 8
    Pentru investiţiile specifice prevăzute la art. 5 lit. c) sunt eligibile următoarele categorii de cheltuieli:
    a) realizarea de unităţi de cogenerare, trigenerare noi pentru obţinerea în cogenerare de energie termică şi electrică din surse regenerabile, cu excepţia biomasei, destinate consumului propriu, care se încadrează în capacităţi de producţie specifice prosumatorului definit potrivit art. 3 pct. 95 din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
    b) modernizarea, reabilitarea, creşterea puterii instalate pentru unităţile de cogenerare/trigenerare care obţin energie termică şi electrică din surse regenerabile, cu excepţia biomasei, destinate consumului propriu, care se încadrează în capacităţi de producţie specifice prosumatorului;
    c) achiziţionarea de echipamente/utilaje/tehnologii/dotări specifice pentru obţinerea în cogenerare de energie termică/electrică din surse regenerabile, cu excepţia biomasei, necesare consumului propriu, care se încadrează în capacităţi de producţie specifice prosumatorului.


    ART. 9
    Pentru investiţia specifică prevăzută la art. 5 lit. d) sunt eligibile următoarele categorii de cheltuieli:
    a) achiziţionarea şi implementarea sistemului de monitorizare a consumului de energie la nivelul întreprinderii, respectiv instalaţii/echipamente necesare realizării de sisteme de monitorizare a consumului de energie la IMM-uri şi întreprinderi mari, cu scopul de reducere imediată şi pe termen scurt a pierderilor de energie, localizarea punctelor de aplicare şi cuantificare a potenţialului de reducere a consumului de energie şi pentru maximizarea eficienţei măsurilor de creştere a eficienţei energetice ce pot fi aplicate ulterior de către întreprindere, fără a fi exhaustiv:
    - sisteme de monitorizare hardware şi software: senzori pentru instrumente de măsură şi/sau instrumente de măsură şi dispozitive de control pentru date de proces;
    – RTU - Remote Terminal Units - unitate de prelevare date din proces sau din câmp, sistem de comunicare date, staţie;
    – sistem de comunicare date;
    – staţie master - staţia la care ajung toate comunicaţiile şi care este legată de toate echipamentele şi subsistemele;
    – sistem computerizat de prelucrare a datelor, recomandare a unor soluţii sau acţiuni şi/sau optimizarea acestor acţiuni. Alte echipamente, numai dacă sunt necesare implementării proiectului, inclusiv autolaboratoare de măsurări energetice, analizoare de gaze, fără a fi exhaustiv;

    b) achiziţionarea de echipamente, utilaje şi aparatură necesare investiţiilor în eficienţă energetică.
    Principalele echipamente pentru eficienţă energetică sunt instalaţii, echipamente specifice pentru întreprinderi, în scopul obţinerii de economii de energie, pe baza analizei energetice - fără a fi exhaustiv, motoare, transformatoare, compresoare de aer, pompe, instalaţii, echipamente, sisteme de ventilaţie, sisteme de încălzire, răcire, boilere, arzătoare, schimbătoare de căldură, convertoare de frecvenţă, baterii de condensatoare, sisteme integrate de management al consumului de energie.
    Selecţia echipamentelor se face în baza analizei energetice realizate la nivelul proiectului de către un expert independent/autorizat. Clasa de eficienţă energetică va fi obligatoriu de înaltă eficienţă energetică, cel puţin clasa A acolo unde se utilizează sistemul de certificare/etichetare energetică. Astfel, echipamentul ce se înlocuieşte va fi obligatoriu superior celui existent şi trebuie să nu fi fost achiziţionat prin alte fonduri externe nerambursabile;

    c) achiziţia, modernizarea, reabilitarea de echipamente, utilaje, tehnologii, dotări independente care fac parte din activitatea de producţie/servicii şi contribuie la reducerea consumului de energie şi, respectiv, la reducerea emisiilor GES. În situaţia în care are loc achiziţionarea/modernizarea/ reabilitarea de active care contribuie la reducerea consumului de energie şi a emisiilor GES, acestea trebuie să asigure reducerea consumurilor specifice de energie din valoarea consumurilor specifice de energie iniţiale.


    ART. 10
    (1) Finanţările prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă, care cad sub incidenţa ajutorului de stat, ajutorului de minimis, se acordă în temeiul unor scheme de ajutor de stat, ajutor de minimis, elaborate cu respectarea prevederilor naţionale şi europene aplicabile în domeniul ajutorului de stat, ajutorului de minimis. Aceste scheme se supun avizării Consiliului Concurenţei şi se aprobă prin ordine ale ministrului investiţiilor şi proiectelor europene ce se publică în Monitorul Oficial al României.
    (2) Se autorizează AM POIM să realizeze ghidul solicitantului şi schemele de ajutor de stat şi ajutor de minimis prevăzute la alin. (1), în conformitate cu reglementările naţionale şi europene în vigoare.

    ART. 11
    Beneficiarul măsurilor de eficienţă energetică/utilizarea surselor regenerabile de energie trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
    a) a fost înfiinţat până la data de 31 decembrie 2021 inclusiv;
    b) se angajează să asigure sustenabilitatea proiectului, respectiv să asigure desfăşurarea activităţii operaţionale sau curente şi să menţină parametrii energetici specifici la care s-a angajat pentru o perioadă de minimum 5 ani după expirarea duratei de implementare a proiectului;
    c) dispune de cofinanţare proprie a proiectului stabilită în conformitate cu prevederile legale privind ajutorul de stat, astfel cum vor fi cuprinse în schemele de ajutor de stat;
    d) nu este întreprindere în dificultate, potrivit prevederilor Regulamentului (UE) nr. 651/2014;
    e) nu a mai beneficiat de sprijin financiar din fonduri publice, inclusiv fonduri ale Uniunii Europene, în ultimii 5 ani pentru aceleaşi costuri eligibile;
    f) a avut minimum 1 angajat la 31 decembrie 2021;
    g) se angajează să prezinte dovezi privind rezonabilitatea costurilor pentru investiţiile în eficienţă energetică/utilizarea surselor regenerabile de energie pentru care se solicită finanţare;
    h) prezintă documentele doveditoare ale calităţii de proprietar/superficiar/administrator/titular al unui drept de folosinţă/concesionar/locatar pentru imobilul în care se implementează proiectul sau proprietar/comodatar/titular al dreptului de folosinţă pentru utilajele care asigură implementarea proiectului, însoţite de actul de dobândire a proprietăţii, contract de concesiune, actul care atestă proprietatea/folosinţa/concesiunea/comodatul, după caz, valabile pe toată durata de implementare a proiectului şi o perioadă de minimum 5 ani după expirarea duratei de implementare a proiectului. Aceste documente sunt însoţite de extrasul de carte funciară a respectivului imobil, precum şi de acordul proprietarului cu privire la implementarea proiectului;
    i) deţine cel puţin un contract de furnizare a energiei electrice şi a gazelor naturale, obligatoriu, sau a energiei termice, după caz, în vigoare pentru punctul de consum unde solicită finanţarea;
    j) prezintă o analiză energetică, realizată de către un expert independent/autorizat, care conţine indicatorii specifici energetici iniţiali şi previzionaţi, care reprezintă ţinte minime de îndeplinit de către beneficiari la sfârşitul perioadei de implementare a proiectului şi ulterior de menţinut pe o durată de minimum 5 ani după expirarea datei de implementare a proiectului. În situaţia IMM-urilor sau întreprinderilor mari nou-înfiinţate sau în cazul în care nu există contracte de furnizare la locul de implementare, analiza energetică se va baza pe date previzionate şi va stabili indicatorii energetici specifici angajaţi de către beneficiar;
    k) prezintă declaraţie de consum total anual de energie din care reiese consum energetic total calculat în tep/an;
    l) investiţia implementată în cadrul măsurilor de eficienţă energetică, utilizarea surselor regenerabile de energie determină o scădere a consumului energetic total al proiectului de minimum 10% faţă de indicatorii energetici specifici iniţiali, pe baza analizei energetice. În situaţia în care nu se realizează economii de energie de cel puţin 10%, proiectul este declarat neeligibil;
    m) beneficiarul desfăşoară activitatea de producţie/prestări servicii, cu excepţia investiţiilor imobiliare, consultanţei, asistenţei tehnice şi a activităţilor listate în anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 780/2006, cu modificările şi completările ulterioare.


    ART. 12
    (1) Pentru măsurile de eficienţă energetică, utilizarea surselor regenerabile de energie destinate IMM-urilor şi întreprinderilor mari, beneficiarii propun investiţii care să contribuie la indicatorii de realizare şi de rezultat ai POIM, aşa cum vor fi evidenţiaţi în ghidul solicitantului.
    (2) Beneficiarii trebuie să finalizeze proiectele de investiţii menţionate la alin. (1) până la data de 31 decembrie 2023.

    ART. 13
    (1) Criteriile de selecţie la finanţare a proiectelor de investiţii sunt prevăzute în anexa nr. 1 şi includ:
    a) reducerea consumului de energie - RCE: TEP/an;
    b) valoarea contribuţiei din fonduri nerambursabile raportat la capacitatea de producţie din surse regenerabile de energie pentru consum propriu - VSER: [Euro/kW instalat];
    c) reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră - RGES: t_Co2;
    d) modificarea ratei profitului operaţional aferent anului 2021 în raport cu anul 2020, [%];
    e) rata rentabilităţii activităţii operaţionale în anul 2021 [%].

    (2) Criteriile de selecţie prezentate în anexa nr. 1 au caracter general şi se detaliază la nivelul fiecărui apel de proiecte, pe baza schemelor de ajutor de stat, ajutor de minimis aplicabile, acolo unde este cazul.
    (3) Proiectele de investiţii sunt selectate la finanţare în ordinea descrescătoare a punctajelor şi în limita bugetului aprobat şi prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă. La punctaje egale, departajarea se face în funcţie de punctajul obţinut la criteriul C1) din anexa nr. 1. În cazul în care se păstrează egalitatea, se ia în considerare punctajul obţinut la criteriul următor.
    (4) În urma evaluării cererilor de finanţare depuse, AM POIM încheie contracte de finanţare cu beneficiarii selectaţi. Acordarea finanţării se face în baza criteriilor de selecţie prevăzute în anexa nr. 1 pentru proiectele care întrunesc un punctaj de minimum 50 de puncte. Proiectele cu un prag de calitate sub 50 de puncte nu sunt admise la finanţare.

    ART. 14
    Cheltuielile generate după punerea în funcţiune a investiţiilor sunt în sarcina beneficiarului.

    ART. 15
    (1) Prelucrarea datelor în sistemele informatice utilizate, respectiv IMM Recover şi MySMIS2014-2020, se efectuează cu respectarea Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor), denumit în continuare Regulamentul (UE) 2016/679, precum şi a legislaţiei naţionale aplicabile domeniului protecţiei datelor cu caracter personal.
    (2) MIPE, MAT şi STS, în calitate de operatori asociaţi, prelucrează date cu caracter personal, prin intermediul IMM Recover, în conformitate cu responsabilităţile prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă.
    (3) Datele cu caracter personal prelucrate prin intermediul IMM Recover sunt stocate pe perioadă de minimum 5 ani după expirarea duratei de implementare a proiectelor.
    (4) Cererile referitoare la datele din IMM Recover, precum şi cererile formulate pentru exercitarea drepturilor persoanelor vizate, prevăzute la art. 13-22 din Regulamentul (UE) 2016/679, în raport cu prelucrările de date cu caracter personal realizate în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă, se adresează şi se soluţionează de către MIPE.
    (5) Cerinţele operaţionale de dezvoltare şi adaptare a IMM Recover, modul de implementare a funcţionalităţilor, seturile de date, modul de asigurare a suportului pentru utilizatorii IMM Recover sunt stabilite, de comun acord, prin protocol de colaborare, de către instituţiile menţionate la alin. (2).
    (6) În vederea implementării măsurilor prevăzute la art. 5, instituţiile şi autorităţile publice care deţin şi furnizează pentru IMM Recover, în condiţiile legii, date privind existenţa şi activitatea economică a solicitanţilor prevăzuţi la art. 3 răspund pentru actualitatea, realitatea şi integralitatea datelor furnizate.

    ART. 16
    Depunerea, evaluarea, selecţia şi contractarea proiectelor, cât şi soluţionarea contestaţiilor în oricare dintre aceste etape se realizează în cadrul platformei IMM Recover. Ulterior semnării contractului de finanţare, beneficiarii de fonduri externe nerambursabile încarcă în sistemul informatic MySMIS2014 cererea de finanţare şi documentele-suport necesare implementării tehnice şi financiare a proiectului, în conformitate cu prevederile contractului de finanţare.

    ART. 17
    În situaţia în care beneficiarii nu realizează indicatorii asumaţi prin solicitarea de grant aferentă proiectului, aceştia sunt obligaţi să returneze contravaloarea sumelor primite cu titlu de ajutor de stat, ajutor de minimis, la care se adaugă dobânzi, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/2016, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 20/2015, cu modificările şi completările ulterioare.

    CAP. II
    Instituirea unor măsuri pentru producerea energiei din surse regenerabile destinate autorităţilor publice locale care au în responsabilitate servicii publice de interes local
    ART. 18
    (1) Prezenta ordonanţă de urgenţă reglementează cadrul general pentru instituirea unor măsuri de producere a energiei din surse regenerabile destinate autorităţilor administraţiei publice locale care au în responsabilitate servicii publice de interes local pentru consumul propriu al acestora, cu scopul de a asigura creşterea nivelului de independenţă energetică şi/sau pentru comercializarea energiei din surse regenerabile, cu excepţia biomasei.
    (2) Prin consum propriu se înţelege consumul aferent clădirilor publice deţinute şi ocupate de autorităţile şi instituţiile publice locale, precum şi consumul aferent sectorului de iluminat public, aflat în directa administrare a unităţilor administrativ-teritoriale.
    (3) Măsurile de producere a energiei din surse regenerabile se finanţează din fonduri externe nerambursabile alocate în cadrul POIM, din resursele financiare alocate României prin Fondul de coeziune, în cadrul perioadei de programare 2014-2020, ţinând cont şi de prevederile Regulamentului (UE) nr. 651/2014.
    (4) Pentru măsurile ce vizează producerea de energie din surse regenerabile în vederea comercializării sunt aplicabile regulile ajutorului de stat.
    (5) Pentru măsurile ce vizează producerea de energie din surse regenerabile pentru consum propriu nu sunt aplicabile regulile ajutorului de stat.
    (6) Prin măsurile de producere a energiei din surse regenerabile sunt sprijinite la finanţare investiţii în echipamente, utilaje, dotări şi alte active de asemenea natură care produc energie din surse regenerabile destinate atât consumului propriu de energie al autorităţilor publice locale, cât şi pentru comercializarea energiei din surse regenerabile, după caz, precum şi investiţiile în unităţile de cogenerare, trigenerare care funcţionează pe baza surselor regenerabile.

    ART. 19
    În sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, din prezentul capitol, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele definiţii:
    a) administrator al schemelor de ajutor de stat - apelurilor de proiecte - Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, denumit în continuare MIPE, prin intermediul AM POIM, ce are responsabilitatea de lansare a apelului de proiecte, de evaluare a cererilor de finanţare depuse în cadrul apelului, de semnare a contractelor de finanţare, precum şi de modificare a acestora, de aprobare a rapoartelor de progres, de autorizare a cererilor de prefinanţare/plată, rambursare, de efectuare de plăţi către beneficiari, de monitorizare a implementării proiectelor, precum şi de prevenire, constatare şi sancţionare a neregulilor.
    b) administrator tehnic al sistemului informatic de gestionare a schemei de ajutor de stat - Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, denumit în continuare STS, având atribuţii în dezvoltarea sistemului informatic şi asigurarea mentenanţei acestuia;
    c) administrator operaţional al sistemului informatic de gestionare a schemelor de ajutor de stat şi de minimis - Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului, denumit în continuare MAT, având atribuţii în operarea, asigurarea suportului operaţional pentru utilizatori şi prelucrarea datelor din cadrul sistemului informatic;
    d) ajutor de stat - ajutor acordat sub formă de granturi, în conformitate cu Regulamentul nr. 651/2014, a cărui valoare minimă este de 5.000.000 de euro şi valoare maximă nu depăşeşte 15.000.000 de euro, pentru realizarea de investiţii în producerea de energie din surse regenerabile;
    e) beneficiari ai ajutorului de stat - unităţi administrativ-teritoriale care primesc ajutorul de stat prin intermediul grantului pentru investiţii în producerea de energie din surse regenerabile, pentru comercializarea energiei astfel produse;
    f) cofinanţare - procent din valoarea proiectului depus la finanţare, asigurat de către beneficiari, prin contribuţia proprie a acestora realizată prin împrumuturi sau din orice alte surse legal constituite, sub o formă care să nu facă obiectul niciunui alt ajutor public;
    g) IMM Recover - sistemul informatic prevăzut de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2020 privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar din fonduri externe nerambursabile, aferente Programului operaţional Competitivitate 2014-2020, în contextul crizei provocate de COVID-19, precum şi alte măsuri în domeniul fondurilor europene, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 220/2020, cu modificările şi completările ulterioare, dezvoltat şi integrat de către STS pe baza cerinţelor operaţionale furnizate de MIPE, în scopul gestionării apelului de proiecte pentru finanţarea măsurilor propuse în cadrul prezentei ordonanţe de urgenţă, acesta fiind găzduit şi administrat din punct de vedere tehnic de STS, respectiv din punct de vedere operaţional de MAT, iar din punctul de vedere al apelului de proiecte de către MIPE;
    h) surse regenerabile de energie - reprezintă sursele de energie aşa cum sunt definite la art. 2 lit. ac) din Legea nr. 220/2008, cu modificările şi completările ulterioare, cu excepţia biomasei;
    i) clădiri publice - clădirile în legătură cu efectuarea proceselor funcţionale privind serviciul sau managementul populaţiei.


    ART. 20
    Beneficiarii măsurilor de producere a energiei din surse regenerabile sunt unităţile administrativ-teritoriale.

    ART. 21
    Investiţiile finanţate prin măsurile de producere a energiei din surse regenerabile în scopul comercializării sunt proprietatea publică a unităţilor administrativ-teritoriale şi se va asigura delegarea gestiunii serviciilor către operatorii de servicii publice locale, după încheierea procesului-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor.

    ART. 22
    (1) Valoarea măsurilor de producere a energiei din surse regenerabile este de 350.000.000 euro, asigurată din fonduri externe nerambursabile, în cadrul Programului operaţional Infrastructură mare, din surse alocate în cadrul Fondului de coeziune, pentru perioada de programare 2014-2020, la care se adaugă cofinanţare asigurată din bugetul de stat în sumă de 61.764.000 euro prin bugetul Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene, cu posibilitate de supracontractare conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 40/2015 privind gestionarea financiară a fondurilor europene pentru perioada de programare 2014-2020, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2016, cu modificările şi completările ulterioare.
    (2) Granturile aferente măsurilor de producere a energiei din surse regenerabile pentru consumul propriu de energie al autorităţilor publice locale nu constituie ajutor de stat şi au valoarea minimă de 500.000 euro şi respectiv valoarea maximă de 5.000.000 euro.
    (3) Granturile aferente măsurilor de producere a energiei din surse regenerabile pentru comercializare se acordă pe beneficiar şi proiect, sub formă de ajutor de stat, pe bază de contract de finanţare încheiat ca urmare a apelului de proiecte, cu respectarea principiilor de transparenţă şi competitivitate şi ale Regulamentului (UE) nr. 651/2014. Granturile au valoarea minimă de 5.000.000 euro şi, respectiv valoarea maximă de 15.000.000 euro.
    (4) Granturile prevăzute la alin. (3) nu includ cofinanţarea proprie a beneficiarilor prevăzută de regulile privind acordarea ajutorului de stat, aşa cum prevede Regulamentul (UE) nr. 651/2014.

    ART. 23
    (1) Regulile de acordare a ajutorului de stat prevăzut la art. 22 alin. (3) vor fi prevăzute în cadrul schemei de ajutor de stat pentru sprijinirea autorităţilor publice locale în implementarea unor măsuri de investiţii pentru producerea de energie din surse regenerabile pentru comercializare, care va fi supusă avizării Consiliului Concurenţei şi aprobată prin ordin al ministrului investiţiilor şi proiectelor europene ce va fi publicat în Monitorul Oficial al României.
    (2) Se autorizează AM POIM să realizeze ghidul solicitantului şi schema de ajutor de stat prevăzută la alin. (1), în conformitate cu reglementările naţionale şi europene în vigoare.

    ART. 24
    Prin măsurile de producere a energiei din surse regenerabile reglementate de prezenta ordonanţă de urgenţă se finanţează următoarele categorii de investiţii:
    a) investiţii în echipamente, utilaje, dotări specifice necesare pentru obţinerea de energie din surse regenerabile destinată consumului propriu de energie al autorităţilor publice locale şi/sau comercializării, după caz. În categoria utilizării surselor de energie regenerabile se încadrează panourile fotovoltaice, utilizarea apei geotermale, utilizarea energiei eoliene în zonele unde există potenţial de utilizare a energiei vântului, precum şi alte surse de energie regenerabile definite conform art. 2 din Legea nr. 220/2008, cu modificările şi completările ulterioare;
    b) investiţii în realizarea de unităţi de cogenerare, trigenerare noi destinate obţinerii de energie din surse regenerabile pentru consumul propriu al autorităţilor publice locale.


    ART. 25
    Pentru investiţiile prevăzute la art. 24 lit. a) sunt eligibile următoarele categorii de cheltuieli:
    a) cheltuieli privind dotări pentru obţinerea de energie din surse regenerabile;
    b) cheltuieli privind realizarea, achiziţionarea, modernizarea de capacităţi de producţie noi sau existente la momentul depunerii cererii pentru finanţare, pentru obţinerea de energie din surse regenerabile;
    c) cheltuieli privind realizarea, achiziţionarea, modernizarea de unităţi, capacităţi de cogenerare, trigenerare noi/existente pentru obţinerea de energie termică şi electrică în cogenerare din surse regenerabile, inclusiv reţelele de distribuţie a energiei, în cazul energiei electrice reţeaua este până la punctul de preluare în sistemul naţional, şi instalaţiile aferente;
    d) cheltuielile de preluare, conectare a energiei în sistemul energetic naţional.


    ART. 26
    Pentru investiţiile prevăzute ale art. 24 lit. b) sunt eligibile următoarele categorii de cheltuieli:
    a) cheltuieli privind realizarea de unităţi de cogenerare, trigenerare noi pentru obţinerea în cogenerare de energie termică şi electrică din surse regenerabile destinate consumului propriu al autorităţilor publice locale;
    b) cheltuieli privind achiziţionarea de echipamente, utilaje, tehnologii, dotări specifice pentru obţinerea în cogenerare de energie termică/electrică din surse regenerabile necesare consumului propriu al autorităţilor publice locale;
    c) cheltuieli privind realizarea reţelelor de distribuţie a energiei obţinute în cogenerare, trigenerare, indiferent de natura acesteia, inclusiv cheltuielile de preluare a energiei în sistemul energetic naţional.


    ART. 27
    (1) Beneficiarii măsurilor de producere a energiei din surse regenerabile prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
    a) se angajează să asigure sustenabilitatea proiectului, respectiv să asigure desfăşurarea activităţii operaţionale, curente şi să menţină parametrii energetici specifici la care sau angajat pentru o perioadă de minimum 5 ani după expirarea duratei de implementare a proiectului;
    b) dispun de cofinanţare proprie a proiectului stabilită în conformitate cu prevederile legale privind ajutorul de stat, respectiv prevederile legale ale cadrului financiar multianual 2014-2020, după caz;
    c) beneficiarii care solicită ajutor de stat nu se află în dificultate, în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) nr. 651/2014;
    d) beneficiarul măsurilor de investiţie pentru producerea de energie din surse regenerabile pentru consumul propriu nu se încadrează în următoarele situaţii:
    (i) este în incapacitate de plată/în stare de insolvenţă, conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 46/2013 privind criza financiară şi insolvenţa unităţilor administrativ-teritoriale, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv conform Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;
    (ii) este în stare de faliment, lichidare, are afacerile conduse de un administrator judiciar sau activităţile sale comerciale sunt suspendate ori fac obiectul unui aranjament cu creditorii sau este într-o situaţie similară cu cele anterioare, reglementată prin lege, ori face obiectul unei proceduri legale pentru declararea sa în stare de faliment, lichidare, conducerea afacerilor de un administrator judiciar sau activităţile sale comerciale sunt suspendate ori fac obiectul unui aranjament cu creditorii;
    (iii) nu şi-a îndeplinit obligaţiile de plată a impozitelor, taxelor şi contribuţiilor de asigurări sociale către bugetele componente ale bugetului general consolidat, în conformitate cu prevederile legale în vigoare în România.

    e) nu au mai beneficiat de sprijin financiar din fonduri publice, inclusiv fonduri UE, în ultimii 5 ani pentru aceleaşi activităţi - costuri eligibile - sau nu derulează proiecte finanţate în prezent, parţial sau în totalitate, din alte surse publice, pentru aceleaşi activităţi;
    f) se angajează să prezinte dovezi privind rezonabilitatea costurilor pentru investiţiile în eficienţă energetică pentru care se solicită ajutor de stat;
    g) prezintă documentele doveditoare ale calităţii de proprietar/superficiar/administrator/titular al unui drept de folosinţă/concesionar/locatar pentru imobilul în care se implementează proiectul beneficiarului şi/sau instituţiei publice locale aflate în subordine pentru care justifică consumul propriu plătit de către unitatea administrativ-teritorială sau sunt proprietari/comodatari/titulari ai dreptului de folosinţă pentru utilajele care asigură implementarea proiectului, însoţite de actul de dobândire a proprietăţii, contract de concesiune, actul care atestă proprietatea/folosinţa/concesiunea/comodat, după caz, valabile pe toată durata de implementare a proiectului şi o perioadă de minimum 5 ani după expirarea duratei de implementare a proiectului. Aceste documente sunt însoţite de extrasul de carte funciară al respectivului imobil, precum şi de acordul proprietarului cu privire la implementarea proiectului.

    (2) Beneficiarii trebuie să finalizeze proiectele de investiţii pentru implementarea măsurilor prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă până la data de 31 decembrie 2023.

    ART. 28
    (1) Criteriile de selecţie la finanţare a proiectelor de investiţii în producţia de energie verde sunt prezentate în anexa nr. 2 care face parte integrantă din prezenta ordonanţă de urgenţă la modul general şi se detaliază la nivelul ghidului solicitantului, după caz. Criteriile de selecţie includ:
    a) reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră;
    b) cantitatea de energie verde produsă cu ajutorul capacităţilor de producţie realizate;
    c) număr populaţie unitate administrativ-teritorială;
    d) suprafeţe de teren decontaminat/neproductiv, ca de exemplu cele cu destinaţia iniţială de halde de zgură, utilizate pentru producerea de energie verde;
    e) număr populaţie racordată la reţeaua centralizată de alimentare cu energie termică.

    (2) Proiectele de investiţii în producerea de energie din surse regenerabile sunt selectate la finanţare în ordinea descrescătoare a punctajelor şi în limita bugetului apelului de proiecte şi prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă. La punctaje egale, departajarea se face în funcţie de punctajul obţinut la criteriul C1) din anexa nr. 1. În cazul în care se păstrează egalitatea, se ia în considerare punctajul obţinut la criteriul următor.
    (3) În urma evaluării cererilor de finanţare depuse, AM POIM va încheia contracte de finanţare cu beneficiarii selectaţi. Acordarea finanţării se va face în baza criteriilor de selecţie prevăzute în anexa nr. 2 pentru proiectele care întrunesc un punctaj de minimum 50 de puncte. Proiectele cu un prag de calitate sub 50 de puncte nu sunt admise la finanţare.

    ART. 29
    Cheltuielile generate după punerea în funcţiune a investiţiilor în eficienţa energetică de natura cheltuielilor cu salariile, cheltuielilor cu achiziţia de materii prime, materiale consumabile, reparaţii şi mentenanţă şi alte asemenea categorii de cheltuieli sunt în sarcina beneficiarului.

    ART. 30
    (1) Prelucrarea datelor în sistemele informatice utilizate, respectiv IMM Recover şi MySMIS2014-2020, se efectuează cu respectarea Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor), precum şi a legislaţiei naţionale aplicabile domeniului protecţiei datelor cu caracter personal.
    (2) MIPE, MAT şi STS, în calitate de operatori asociaţi, prelucrează date cu caracter personal, prin intermediul IMM Recover, în conformitate cu responsabilităţile prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă.
    (3) Datele cu caracter personal prelucrate prin intermediul IMM Recover sunt stocate pe o perioadă de minimum 5 ani după expirarea duratei de implementare a proiectelor.
    (4) Cererile referitoare la datele din IMM Recover, precum şi cererile formulate pentru exercitarea drepturilor persoanelor vizate, prevăzute la art. 13-22 din Regulamentul (UE) 2016/679, în raport cu prelucrările de date cu caracter personal realizate în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă, se adresează şi se soluţionează de către MIPE.
    (5) Cerinţele operaţionale de dezvoltare şi adaptare a IMM Recover, modul de implementare a funcţionalităţilor, seturile de date, modul de asigurare a suportului pentru utilizatorii IMM Recover sunt stabilite, de comun acord, prin protocol de colaborare, de către instituţiile menţionate la alin. (2).
    (6) În vederea implementării măsurilor prevăzute la art. 24, instituţiile şi autorităţile publice care deţin şi furnizează pentru IMM Recover, în condiţiile legii, date privind existenţa şi activitatea economică a solicitanţilor prevăzuţi la art. 20 răspund pentru actualitatea, realitatea şi integralitatea datelor furnizate.

    ART. 31
    Depunerea, evaluarea, selecţia şi contractarea proiectelor, cât şi soluţionarea contestaţiilor în oricare dintre aceste etape, se realizează în cadrul platformei IMM Recover. Ulterior semnării contractului de finanţare, beneficiarii de fonduri externe nerambursabile încarcă în sistemul informatic MySMIS2014 cererea de finanţare şi documentele-suport necesare implementării tehnice şi financiare a proiectului, în conformitate cu prevederile contractului de finanţare.

    ART. 32
    (1) În situaţia în care beneficiarii ajutorului de stat nu realizează indicatorii asumaţi prin solicitarea de grant aferentă proiectului, aceştia sunt obligaţi să returneze contravaloarea sumelor primite cu titlu de ajutor de stat, la care se adaugă dobânzi, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 20/2015, cu modificările şi completările ulterioare.
    (2) În situaţia în care beneficiarii nu realizează indicatorii asumaţi prin solicitarea de grant aferentă proiectului, aceştia sunt obligaţi să returneze contravaloarea sumelor primite, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 142/2012, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare OUG nr. 66/2011.

    CAP. III
    Instituirea unor măsuri pentru stimularea investiţiilor, crearea de locuri de muncă în domeniile de specializare inteligentă şi organizarea şi funcţionarea parcurilor de specializare inteligentă
    SECŢIUNEA I
    Dispoziţii generale
    ART. 33
    (1) Prezentul capitol reglementează cadrul legal pentru promovarea unui ecosistem de cercetare şi inovare atractiv şi competitiv în care să crească capacitatea de inovare a întreprinderilor, să fie sprijinită colaborarea între întreprinderi şi organizaţiile de cercetare prin crearea unor infrastructuri de tip parc de specializare inteligentă, în vederea reducerii fragmentării bazei ştiinţifice a sistemului de cercetare şi inovare.
    (2) Prezentul capitol reglementează modalitatea de finanţare a unor proiecte complexe pentru înfiinţarea şi organizarea parcurilor de specializare inteligentă, în baza titlului de parc de specializare inteligentă, inclusiv adaptarea unor entităţi existente de tip parc care să răspundă criteriilor prezentei ordonanţe de urgenţă.

    ART. 34
    (1) În cuprinsul acestui capitol, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:
    a) parc de specializare inteligentă - un amplasament delimitat în care se desfăşoară activităţi de inovare, cercetare, dezvoltare experimentală, transfer de cunoştinţe, transfer tehnologic a unor rezultate referitoare la produs/serviciu/proces inovator obţinute prin activităţi de cercetare-dezvoltare-inovare specifice domeniilor de specializare inteligentă, producţie de serie/serie zero, individuală, precum şi alte categorii de activităţi specifice domeniilor de specializare inteligentă prevăzute în strategiile de specializare inteligentă elaborate la nivel naţional şi/sau la nivel regional;
    b) fondatori ai parcului de specializare inteligentă - autorităţi publice locale/asociaţii de dezvoltare intercomunitară, individual sau în asociere cu institute naţionale de cercetare-dezvoltare sau alte unităţi şi instituţii de drept public care au în obiectul de activitate cercetarea-dezvoltarea, potrivit prevederilor art. 7 din Ordonanţa Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările şi completările ulterioare, care înfiinţează parcul de specializare inteligentă;
    c) administratorul parcului - structură cu personalitate juridică desemnată de fondatorii parcului de specializare inteligentă, conform art. 40, în vederea gestionării acestuia conform atribuţiilor prevăzute la art. 52;
    d) rezidenţi ai parcului - unităţile şi instituţiile de drept public şi privat care au în obiectul de activitate cercetarea-dezvoltarea potrivit prevederilor art. 7 şi 8 din Ordonanţa Guvernului nr. 57/2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 324/2003, întreprinderi, individual sau în cooperare cu unităţile şi instituţiile de drept public şi privat care au în obiectul de activitate cercetarea-dezvoltarea, care desfăşoară activităţi de specializare inteligentă în parc;
    e) metodologie de selecţie - document elaborat de către autorităţile de management ale programelor operaţionale regionale şi de tranziţie justă şi/sau alţi furnizori de ajutor de stat/de minimis, care descrie procedura de selecţie a rezidenţilor parcului şi, după caz, modalitatea de acordare a fondurilor publice acestora;
    f) documentaţia de selecţie - documentul elaborat de fondatorii parcului pe baza metodologiei de selecţie, ce conţine orice cerinţă, criteriu, regulă şi orice alte informaţii necesare pentru a asigura rezidenţilor o informare completă, corectă şi explicită cu privire la modul de aplicare a procedurii de selecţie competitivă;
    g) planul de dezvoltare al parcului - document de planificare elaborat de către fondatorii parcului care cuprinde investiţiile necesare pentru crearea/dezvoltarea/modernizarea parcurilor coroborate cu activităţile specifice domeniilor de specializare inteligentă, identificate la nivel regional şi naţional.
    h) perioada de durabilitate a proiectului de specializare inteligentă - perioada definită la art. 65 din Regulamentul (UE) 2021/1.060 al Parlamentului European şi al Consiliului din 24 iunie 2021 de stabilire a dispoziţiilor comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european Plus, Fondul de coeziune, Fondul pentru o tranziţie justă şi Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit şi acvacultură şi de stabilire a normelor financiare aplicabile acestor fonduri, precum şi Fondului pentru azil, migraţie şi integrare, Fondului pentru securitate internă şi Instrumentului de sprijin financiar pentru managementul frontierelor şi politica de vize;
    i) lider de parteneriat - termenul are înţelesul din art. 2 alin. (4) lit. q) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 133/2021 privind gestionarea financiară a fondurilor europene pentru perioada de programare 2021-2027 alocate României din Fondul european de dezvoltare regională, Fondul de coeziune, Fondul social european Plus, Fondul pentru o tranziţie justă, denumită în continuare O.U.G. nr. 133/2011.

    (2) Activităţile de producţie de bunuri şi/sau, după caz, de prestări servicii, activităţile de marketing şi desfacere, precum şi alte categorii de activităţi necesare activităţilor de producţie şi servicii se desfăşoară numai condiţionat de justificarea activităţilor de inovare aferente proiectului prevăzute la alin. (1) lit. a).
    (3) Activităţile de inovare desfăşurate în parc, conform prevederilor alin. (1) lit. a), sunt definite conform Manualului Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică din anul 2018.
    (4) Sunt asimilate activităţilor parcului activităţile specifice prevăzute la alin. (1) lit. a) desfăşurate în alte locaţii decât locaţia parcului, în infrastructuri deţinute de institutele naţionale de cercetare-dezvoltare şi/sau alte organizaţii de cercetare, în condiţiile prevăzute la art. 53.

    ART. 35
    (1) Parcurile de specializare inteligentă se constituie în scopul facilitării implementării proiectelor de specializare inteligentă care încurajează dezvoltarea inovaţiilor pentru atingerea obiectivelor stabilite prin strategiile regionale de specializare inteligentă.
    (2) Parcurile de specializare inteligentă se înfiinţează la iniţiativa fondatorilor parcului.
    (3) Fondatorii parcului pot solicita finanţare din fonduri locale, de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Cercetării, Inovării şi Digitalizării şi din fonduri europene pe baza planului de dezvoltare al parcului, cu respectarea regulilor de eligibilitate şi în limita sumelor alocate cu această destinaţie.

    ART. 36
    Proiectele de investiţii elaborate pentru înfiinţarea şi organizarea parcurilor de specializare inteligentă au două componente obligatorii care vizează:
    a) activităţi de funcţionare/operaţionalizare şi investiţii în active corporale şi necorporale pentru crearea/dezvoltarea/ modernizarea parcurilor derulate de fondatorii parcului;
    b) activităţi desfăşurate în parc, conform prevederilor art. 34 alin. (1) lit. a) şi alin. (2), derulate de rezidenţii parcului.


    ART. 37
    (1) Autorităţile de management ale programelor operaţionale regionale şi de tranziţie justă şi/sau alţi furnizori de ajutor de stat/de minimis au obligaţia să elaboreze, pentru programele gestionate, metodologiile de selecţie pe baza cărora fondatorii parcului vor derula procedura de selecţie competitivă, asigurându-se de respectarea cel puţin a principiilor menţionate la art. 34 din O.U.G. nr. 133/2011.
    (2) În cadrul metodologiilor de selecţie menţionate la alin. (1), fondatorii parcului solicită rezidenţilor să evidenţieze în mod distinct caracterul inovativ al proiectului şi/sau activităţile de cercetare-dezvoltare-inovare specifice domeniilor de specializare inteligentă, pe care urmează să le implementeze, precum şi confirmarea menţinerii caracterului inovator până la semnarea contractelor subsidiare prevăzute la art. 60.

    ART. 38
    (1) Fondatorii parcului derulează procedura de selecţie competitivă a rezidenţilor parcului, pe baza metodologiei de selecţie menţionată la art. 37.
    (2) Procedura de selecţie trebuie să respecte cel puţin principiile menţionate la art. 34 alin. (1) din O.U.G. nr. 133/2021.
    (3) În perioada de implementare şi durabilitate a proiectelor de specializare inteligentă, finanţate din fonduri europene, autoritatea publică locală/liderul de parteneriat se asigură de reluarea procedurii de selecţie competitivă conform alin. (1), în funcţie de gradul de ocupare al parcului şi în limita sumelor rămase disponibile pentru acordarea de ajutoare.

    ART. 39
    Documentaţia de selecţie va cuprinde în mod obligatoriu cel puţin următoarele informaţii:
    a) informaţii generale privind fondatorii parcului şi/sau administratorul parcului - denumire, adresă, datele de contact, mijloacele de comunicare etc.;
    b) obiectul şi scopul procedurii de selecţie competitivă;
    c) data, locul şi ora-limită de depunere a candidaturilor;
    d) etapele procedurii de selecţie competitivă;
    e) motive de excludere a rezidenţilor;
    f) criteriile de calificare la procedură a rezidenţilor;
    g) criteriile privind alocarea suprafeţelor de teren din parcul de specializare inteligentă către rezidenţi;
    h) propunerea planului de parcelare a terenului, respectiv disponibilitatea şi caracteristicile suprafeţelor de teren din cadrul parcului de specializare inteligentă, în vederea elaborării propriului proiect de investiţii, şi transmiterea opţiunii privind suprafaţa de teren din cadrul parcului, corespunzătoare proiectului de investiţii;
    i) criteriile de selecţie a rezidenţilor;
    j) informaţii despre contractul subsidiar.


    ART. 40
    (1) În vederea facilitării implementării proiectelor ce vizează înfiinţarea de parcuri de specializare inteligentă, unitatea administrativ-teritorială/asociaţia de dezvoltare intercomunitară, în calitate de fondator al parcului:
    a) asigură amplasamentul aferent parcului de specializare inteligentă, inclusiv infrastructura existentă, pe durata de funcţionare a parcului;
    b) desemnează administratorul parcului de specializare inteligentă;
    c) iniţiază demersurile pentru obţinerea titlului de parc de specializare inteligentă, în condiţiile prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă la secţiunea II.

    (2) Fondatorii parcului hotărăsc cu privire la modalitatea de administrare a parcului, prin desemnarea unui administrator cu personalitate juridică, denumit în continuare administratorul parcului, sub forma unei:
    a) structuri proprii a consiliului local, judeţean sau a Consiliului General al Municipiului Bucureşti;
    b) societăţi constituite conform Legii societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, înfiinţată de către fondatorii parcului;
    c) societăţi constituite conform Legii societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cu respectarea prevederilor legislative din domeniul achiziţiilor publice.

    (3) Societăţile prevăzute la alin. (2) lit. b) şi c) nu pot avea drept acţionari majoritari persoane juridice localizate în parcul de specializare inteligentă şi care utilizează reţelele de utilităţi şi/sau infrastructura parcului, în mod direct sau indirect, şi sunt supuse controlului fondatorilor parcului.

    ART. 41
    (1) Terenul menţionat la art. 40 alin. (1) lit. a) trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:
    a) terenul are acces la un drum naţional sau european şi permite racordarea la infrastructura utilităţilor publice;
    b) terenul are o suprafaţă de cel puţin 3,00 ha;
    c) terenul se află în proprietatea privată a unităţii administrativ-teritoriale, asociaţiei de dezvoltare intercomunitară sau se află în administrarea unităţii administrativ-teritoriale;
    d) terenul este liber de orice sarcini şi servituţi;
    e) terenul nu face obiectul unor litigii în curs de soluţionare la instanţele judecătoreşti cu privire la situaţia juridică.

    (2) Prevederile alin. (1) lit. c)-e) se aplică şi în cazul infrastructurii existente pe terenurile aferente parcului.

    ART. 42
    (1) Pentru atingerea obiectivelor stabilite în planul de dezvoltare al parcului, prin aplicarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, unitatea administrativ-teritorială, prin direcţiile de specialitate, poate decide concesionarea suprafeţelor de teren din interiorul parcurilor către întreprinderile/organizaţiile de cercetare selectate pentru finanţare din fonduri europene.
    (2) Dovada încheierii contractului de concesiune pentru suprafaţa de teren din cadrul parcului de specializare inteligentă reprezintă condiţia obligatorie pentru încheierea contractului subsidiar de finanţare, în condiţiile prevăzute la art. 60.

    ART. 43
    (1) În vederea obţinerii de finanţare pentru implementarea proiectelor, fondatorii parcului/liderul de parteneriat pot depune cererea de finanţare însoţită de următoarele documente:
    a) acordul de parteneriat cu institutele naţionale de cercetare-dezvoltare şi/sau cu alte organizaţii publice de cercetare pentru înfiinţarea parcului de specializare inteligentă, dacă este cazul;
    b) dovada îndeplinirii condiţiilor solicitate la art. 41 pentru terenul pe care urmează a se dezvolta/înfiinţa parcul de specializare inteligentă, inclusiv clădirile şi infrastructura privind utilităţile existente;
    c) planul de dezvoltare pentru realizarea obiectivelor parcului în domeniile de specializare inteligentă, inclusiv facilităţile fiscale acordate;
    d) acordul autorităţii publice locale privind realizarea infrastructurii aferente parcului de specializare inteligentă şi asigurarea utilităţilor publice.

    (2) Suplimentar documentelor stabilite la alin. (1), prin ghidurile solicitantului, autoritatea de management poate solicita alte date şi informaţii necesare evaluării la depunerea cererii de finanţare.
    (3) Fondatorii parcului/Liderul de parteneriat derulează apelul de proiecte pentru selectarea partenerilor privaţi, respectiv a rezidenţilor parcului, pe baza metodologiei de selecţie menţionate la art. 37, şi asigură accesul transparent şi nediscriminatoriu al tuturor părţilor interesate la informaţiile, documentele şi condiţiile necesare participării.

    SECŢIUNEA II
    Emiterea şi condiţiile privind titlul de parc de specializare inteligentă
    ART. 44
    (1) Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, denumit în continuare MCID, este instituţia de specialitate a administraţiei publice centrale în domeniul parcurilor de specializare inteligentă abilitată cu emiterea titlului de parc de specializare inteligentă.
    (2) În calitatea menţionată la alin. (1), MCID are următoarele atribuţii:
    a) elaborează şi aprobă, prin ordin al ministrului cercetării, inovării şi digitalizării, normele metodologice de organizare şi funcţionare a parcurilor de specializare inteligentă menţionate la art. 61;
    b) acordă titlul de parc de specializare inteligentă, în condiţiile prevăzute la art. 48;
    c) evaluează şi monitorizează activitatea parcurilor şi propune măsuri privind cadrul legal de organizare şi funcţionare a parcurilor de specializare inteligentă;
    d) urmăreşte respectarea condiţiilor de constituire şi funcţionare a parcurilor de specializare inteligentă şi dispune suspendarea/anularea titlului de parc de specializare inteligentă în cazul nerespectării acestora, conform prevederilor art. 49;
    e) colaborează cu ministerele de resort, autorităţile publice locale, camerele de comerţ şi industrie, organizaţiile neguvernamentale, alte structuri de reprezentare ale mediului de afaceri care au drept scop sprijinirea dezvoltării regionale, precum şi cu experţi autorizaţi, pentru elaborarea şi aplicarea politicii de dezvoltare a parcurilor de specializare inteligentă;
    f) îndeplineşte orice alte atribuţii şi responsabilităţi în domeniul parcurilor de specializare inteligentă.


    ART. 45
    (1) Titlul de parc de specializare inteligentă se acordă de către MCID fondatorilor parcului, prin ordin al ministrului cercetării, inovării şi digitalizării şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, în urma analizei şi evaluării documentelor prevăzute la art. 48.
    (2) Titlul de parc de specializare inteligentă este valabil pe o durată minimă de 15 ani, cu posibilitatea de prelungire pentru încă o perioadă de timp cel mult egală cu durata iniţială de funcţionare, în perimetrul şi în condiţiile stabilite prin ordinul ministrului cercetării, inovării şi digitalizării.

    ART. 46
    Pe perioada de realizare a investiţiilor pentru crearea/dezvoltarea/modernizarea parcurilor, prevăzute la art. 36 lit. a), şi pe perioada procedurii de selecţie competitivă a întreprinderilor/organizaţiilor de cercetare, conform art. 37, ministrul cercetării, inovării şi digitalizării emite un aviz provizoriu de funcţionare a parcului, valabil până la emiterea titlului de parc de specializare.

    ART. 47
    Pentru acordarea titlului de parc de specializare inteligentă trebuie respectate, în mod cumulativ, următoarele condiţii:
    a) administratorul parcului îndeplineşte toate condiţiile stabilite la art. 40 alin. (2) şi (3);
    b) terenul şi infrastructura aferentă parcului de specializare inteligentă îndeplinesc prevederile art. 41.


    ART. 48
    În vederea obţinerii titlului de parc de specializare inteligentă fondatorii parcului sau, după caz, administratorul parcului desemnat de fondatori în acest scop depune la Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării o cerere însoţită de următoarele documente:
    a) dovada îndeplinirii condiţiilor prevăzute la art. 41 cu privire la terenul destinat parcului de specializare inteligentă, inclusiv clădirile şi infrastructura existentă;
    b) planul de dezvoltare pentru realizarea obiectivelor parcului în domeniile de specializare inteligentă;
    c) acordul autorităţii administraţiei publice locale/asociaţiei de dezvoltare intercomunitară privind realizarea infrastructurii aferente parcului de specializare inteligentă şi asigurarea utilităţilor publice;
    d) lista cuprinzând activităţile economice prevăzute a se desfăşura pe amplasamentul parcului de specializare inteligentă;
    e) planul de parcelare a amplasamentului de teren pe care urmează a se realiza parcul de specializare inteligentă, inclusiv descrierea infrastructurii în interiorul parcului şi a sistemelor de racord la utilităţile din exteriorul parcului, necesare;
    f) orice alte documente pe care fondatorii parcului sau, după caz, administratorul parcului le consideră necesare şi relevante pentru obţinerea titlului de parc de specializare inteligentă.


    ART. 49
    (1) Titlul de parc de specializare inteligentă se poate suspenda în următoarele situaţii:
    a) rezidenţii parcului nu desfăşoară activităţi de specializare inteligentă, aşa cum sunt acestea prevăzute de planul de dezvoltare al parcului şi strategiile naţionale şi/sau regionale de specializare inteligentă, iar autoritatea publică locală/asociaţia de dezvoltare intercomunitară/asocierea nu ia măsuri pentru remedierea acestor situaţii;
    b) mai mult de 70% dintre rezidenţii parcului nu şi-au realizat investiţiile la care s-au obligat potrivit contractelor de concesiune şi, ca urmare, funcţionarea parcului este imposibil de realizat, iar autoritatea publică locală/asociaţia de dezvoltare intercomunitară/asocierea nu ia măsuri pentru remedierea acestor situaţii;
    c) în situaţia prevăzută la lit. b), întreprinderile/organizaţiile de cercetare care nu au realizat investiţiile în baza contractelor subsidiare de finanţare încheiate sunt obligate să restituie sumele primite, fiind aplicabile prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011.

    (2) În perioada de implementare şi durabilitate a proiectelor de specializare inteligentă, finanţate din fonduri europene, autoritatea publică locală/liderul de parteneriat se asigură de reluarea procedurii de selecţie competitivă conform art. 37, în limita sumelor rămase disponibile pentru acordarea de ajutoare şi în funcţie de gradul de ocupare al parcului.
    (3) Pentru evitarea anulării/suspendării titlului de parc, autoritatea publică locală/asociaţia de dezvoltare intercomunitară/asocierea asigură popularea parcului prin reluarea procedurii de selecţie competitivă.
    (4) Pe perioada suspendării titlului de parc de specializare inteligentă rezidenţii parcului nu beneficiază de facilităţile fiscale prevăzute la secţiunea IV.
    (5) MCID poate începe procedura de anulare a titlului în cazul încălcării dispoziţiilor legale care reglementează constituirea parcului de specializare inteligentă sau în orice alte situaţii care fac imposibilă desfăşurarea activităţii parcului potrivit legii.

    SECŢIUNEA III
    Atribuţiile şi activităţile părţilor
    ART. 50
    (1) Unităţile administrativ-teritoriale în calitate de fondatori ai parcului de specializare inteligentă pot:
    a) să încheie un contract cu administratorul parcului cu privire la administrarea imobilelor şi infrastructurii realizate pentru crearea şi funcţionarea parcului de specializare inteligentă, aşa cum a fost stabilit prin procedura de desemnare de la art. 40;
    b) să asigure, cu respectarea prevederilor legale, amplasamentul de teren pe care este situat parcul, să realizeze infrastructura stradală şi cea de utilităţi publice din interiorul parcurilor, racordul la utilităţile publice necesare funcţionării parcului, inclusiv conectarea la infrastructura de transport;
    c) să monitorizeze activitatea administratorului parcului, precum şi a rezidenţilor care îşi desfăşoară activitatea în cadrul parcurilor şi să dispună măsuri, în limita competenţelor legale, ori de câte ori constată că sunt abateri de la normele legale în vigoare privind organizarea şi funcţionarea parcurilor de specializare inteligentă, precum şi obiectivele stabilite în planul de dezvoltare;
    d) să acorde scutiri/reduceri de la plata impozitelor şi taxelor locale, precum şi scutiri/reduceri de la plata redevenţelor datorate de administratorul parcului, cu respectarea prevederilor legale în materie de ajutor de stat;
    e) să îndeplinească orice alte atribuţii şi responsabilităţi necesare pentru organizarea şi funcţionarea parcurilor de specializare inteligentă.

    (2) Fondatorii parcului implementează pe terenurile puse la dispoziţie proiectele de infrastructură şi toate investiţiile propuse prin documentaţiile tehnico-economice, inclusiv clădiri administrative, relocarea reţelelor de utilităţi publice existente pe amplasamentele de teren puse la dispoziţie pentru realizarea parcurilor şi producţia de energie în sistem de cogenerare sau energie regenerabilă, reţele de distribuţie a alimentării cu energie electrică, în condiţiile legii.
    (3) Fondurile pentru realizarea infrastructurii şi a utilităţilor necesare funcţionării parcului de specializare inteligentă pot fi alocate din bugetul local, bugetul de stat şi/sau din fonduri europene nerambursabile, cu respectarea regulilor de eligibilitate şi în limita sumelor alocate cu această destinaţie şi a regulilor specifice ajutorului de stat/de minimis.
    (4) Reţelele de utilităţi publice, indiferent de natura fondurilor din care sunt realizate, urmează regimul de proprietate prevăzut pentru fiecare categorie de utilitate publică, cu excepţia staţiilor de distribuţie pentru alimentarea cu energie electrică, pentru care proprietatea publică rămâne a unităţilor administrativ-teritoriale, potrivit legii.
    (5) Reţelele de utilităţi publice realizate potrivit alin. (2) pot fi date în administrarea operatorilor de servicii publice în condiţiile prevăzute de lege, pe bază de contract de delegare sau prin alte modalităţi prevăzute de lege.

    ART. 51
    (1) Autoritatea publică locală/Asociaţia de dezvoltare intercomunitară stabileşte tarifele de administrare a parcului şi redevenţele din concesionarea terenurilor.
    (2) Redevenţele încasate din concesionarea terenurilor se virează ca venit la bugetul local sau la bugetul judeţului, după caz.
    (3) Valoarea redevenţelor recuperată de autorităţile publice locale pe o perioadă de minimum 10 ani şi maximum 30 de ani nu poate fi mai mică decât valoarea de piaţă a terenului la data concesionării.
    (4) Perioadele de recuperare a valorii de piaţă a terenurilor se aprobă prin hotărâre a consiliului local/judeţean sau hotărârea generală a municipiului Bucureşti, după caz.

    ART. 52
    Administratorul parcului are următoarele atribuţii:
    a) să administreze imobilele şi infrastructura de utilităţi şi să asigure serviciile necesare activităţilor desfăşurate în parcul de specializare inteligentă, potrivit contractelor încheiate cu rezidenţii parcului;
    b) să asigure utilizarea infrastructurii şi utilităţilor;
    c) să repare, să întreţină, să modernizeze şi să dezvolte, după caz, infrastructura şi utilităţile din interiorul parcului de specializare inteligentă, iar în situaţia în care acestea sunt în administrarea/exploatarea operatorilor de servicii să ia măsurile necesare pentru asigurarea funcţionării continue a acestora;
    d) să gestioneze resursele financiare proprii şi atrase, în conformitate cu planul de dezvoltare a parcului;
    e) să încheie contracte de administrare cu fiecare rezident care realizează investiţii pe amplasamentul destinat parcului de specializare inteligentă, inclusiv pentru stabilirea drepturilor şi obligaţiilor în ceea ce priveşte asigurarea utilităţilor publice, folosinţa instalaţiilor, clădirilor şi spaţiilor comune, precum şi altele asemenea;
    f) să atragă investitori pentru dezvoltarea de activităţi productive şi servicii în domeniul specializării inteligente;
    g) să asigure sprijin pentru dezvoltarea parteneriatelor interne şi internaţionale, consultanţă pentru afaceri, consultanţă tehnologică;
    h) să asigure relaţiile de colaborare cu instituţiile şi/sau autorităţile publice;
    i) să iniţieze, să coordoneze şi să implementeze aplicaţii cu finanţare externă rambursabilă/nerambursabilă pentru proiecte de cercetare, proiecte care conţin activităţi inovatoare, precum şi alte categorii de activităţi asimilate.


    ART. 53
    Organizaţiile de cercetare organizate potrivit prevederilor art. 7 şi 8 din Ordonanţa Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările şi completările ulterioare, pot realiza următoarele activităţii:
    a) să se asocieze cu autorităţile publice locale, agenţi economici organizaţi potrivit Legii societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu orice parteneri interesaţi pentru realizarea de proiecte de specializare inteligentă;
    b) să organizeze filiale, după caz, pentru desfăşurarea activităţilor de cercetare industrială, dezvoltare experimentală şi transfer tehnologic, inclusiv prin dezvoltarea de infrastructuri, clădiri şi achiziţia de echipamente necesare;
    c) să utilizeze activele corporale şi necorporale necesare desfăşurării activităţilor de cercetare, inovare, dezvoltare experimentală şi transfer tehnologic specifice parcurilor de specializare inteligentă;
    d) să încheie contracte de concesionare, contracte de administrare, precum şi orice alte categorii de contracte prevăzute de lege pentru desfăşurarea activităţilor de cercetare, inovare, dezvoltare experimentală şi transfer tehnologic specifice parcurilor de specializare inteligentă;
    e) să încheie acorduri de parteneriat, potrivit legii, cu întreprinderi care îşi desfăşoară activitatea în cadrul parcurilor de specializare inteligentă, necesare pentru transferul tehnologic al rezultatelor activităţii de cercetare, inovare şi dezvoltare experimentală;
    f) să desfăşoare orice alte categorii de activităţi şi să îndeplinească orice alte responsabilităţi permise de lege.


    SECŢIUNEA IV
    Facilităţi fiscale acordate parcurilor de specializare inteligentă şi cercetătorilor implicaţi în derularea proiectelor de specializare inteligentă şi măsuri de sprijin pentru stimularea activităţilor din cadrul acestor parcuri
    ART. 54
    Pentru constituirea/implementarea şi realizarea unui parc de specializare inteligentă se acordă următoarele categorii de facilităţi, cu respectarea prevederilor legislaţiei ajutorului de stat:
    a) scutirea de la plata taxelor percepute pentru modificarea destinaţiei sau pentru scoaterea din circuitul agricol a terenului aferent parcului de specializare inteligentă, pentru societatea-administrator care deţine titlul de parc de specializare inteligentă;
    b) deducerea de 100% a profitului repartizat pe surse de dezvoltare, conform prevederilor legale în vigoare, pentru determinarea profitului impozabil necesar calculului impozitului pe profit datorat de către cei care realizează investiţii în cadrul parcului de specializare inteligentă. Pentru a beneficia de această facilitate fiscală investitorii trebuie să repartizeze profitul net realizat pe surse de dezvoltare pentru o perioadă de minimum cinci ani de la data primei repartizări;
    c) deducerea din profitul impozabil a unei cote de 50% din valoarea investiţiilor realizate în parcul de specializare inteligentă, pentru societatea-administrator care realizează astfel de investiţii în construcţii sau reabilitări de construcţii şi în infrastructura necesară parcului şi de racordare la reţeaua publică privind utilităţile, ţinând seama de prevederile legale în vigoare privind clasificarea şi duratele normate de funcţionare a mijloacelor fixe. Deducerea se calculează în luna în care se realizează punerea în funcţiune a investiţiei, conform prevederilor Legii nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale şi necorporale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, numai din punct de vedere fiscal, prin înscrierea acesteia la sumele deductibile prevăzute în declaraţia de impunere. În situaţia în care se realizează pierdere fiscală, aceasta se recuperează din profiturile impozabile obţinute în următorii 7 ani;
    d) deducerea din profitul impozabil a unei cote de 100% din valoarea investiţiilor realizate în parcul de specializare inteligentă, pentru agenţii economici care au încheiate contracte de concesionare şi/sau contracte de administrare şi realizează investiţii în clădiri şi echipamente destinate activităţilor de specializare inteligentă, ţinând seama de prevederile legale în vigoare privind clasificarea şi duratele normate de funcţionare a mijloacelor fixe. Deducerea se calculează în luna în care se realizează punerea în funcţiune a investiţiei, conform prevederilor Legii nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale şi necorporale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, numai din punct de vedere fiscal, prin înscrierea acesteia la sumele deductibile prevăzute în declaraţia de impunere. În situaţia în care se realizează pierdere fiscală, aceasta se recuperează din profiturile impozabile obţinute în următorii 7 ani;
    e) reducerea redevenţei datorate de către agenţii care au realizat investiţii în parcuri de specializare inteligentă, prin hotărâre a consiliului local, judeţean sau a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, în limita a 50% din valoarea redevenţei datorate;
    f) scutirea de la plata impozitului pe clădire pentru categoriile de clădiri situate în parcurile de specializare inteligentă, cu respectarea prevederilor legale în materie de ajutor de stat şi cu aprobarea consiliului local, judeţean sau a Consiliului General al Municipiului Bucureşti;
    g) scutirea de la plata impozitului pe teren pentru categoriile de terenuri situate în parcurile de specializare inteligentă, cu respectarea prevederilor legale în materie de ajutor de stat şi cu aprobarea consiliului local, judeţean sau a Consiliului General al Municipiului Bucureşti;
    h) alte facilităţi ce pot fi acordate, potrivit legii, de administraţia publică locală.


    ART. 55
    Reducerile la calculul impozitelor şi taxelor şi/sau, după caz, deductibilităţile fiscale sunt considerate deduceri fiscale la stabilirea profitului impozabil şi la calculul impozitului pe profit.

    ART. 56
    Fondatorii parcului şi rezidenţii parcului pot beneficia de sprijin, cu respectarea legislaţiei în domeniul ajutorului de stat/de minimis, pentru:
    a) realizarea infrastructurii şi utilităţilor publice aferente parcului de specializare inteligentă;
    b) implementarea proiectelor de specializare inteligentă, respectiv a activităţilor de investiţii în clădiri şi, după caz, echipamente/utilaje/instalaţii, precum şi a activităţilor de cercetare, dezvoltare sau inovare.


    SECŢIUNEA V
    Condiţii pentru accesarea de fonduri europene nerambursabile pentru finanţarea parcurilor de specializare inteligentă
    ART. 57
    (1) Parcurile de specializare inteligentă finanţate din fonduri europene nerambursabile au ca beneficiari fondatorii parcului, organizaţii de cercetare şi întreprinderi parte din contractele subsidiare, cu condiţia desemnării ca lider de parteneriat a unei entităţi înregistrate fiscal în România, cu sediul în regiunea în care se implementează parcul de specializare inteligentă.
    (2) La depunerea cererii de finanţare liderul de parteneriat are obligaţia de a face dovada notificării MCID asupra intenţiei de a obţine titlul de parc de specializare inteligentă.
    (3) Fondatorii parcului sau administratorul parcului, după caz, are obligaţia obţinerii titlului de parc de specializare inteligentă în maxim doi ani de la data semnării contractelor de finanţare.
    (4) Nerespectarea prevederilor alin. (3) şi ale art. 49 alin. (1) şi (2) privind suspendarea/anularea titlului de parc de specializare inteligentă conduce la rezilierea contractului de finanţare, astfel cum este prevăzut la capitolul IX - Decizia de reziliere a contractului de finanţare din O.U.G. nr. 133/2021.

    ART. 58
    Se autorizează autorităţile de management ale programelor operaţionale/organismele intermediare să stabilească, dacă este cazul, prin ghidurile aferente categoriile de activităţi care nu pot fi realizate de către partenerii entităţi private în implementarea proiectelor.

    ART. 59
    Pentru neregulile constatate în cadrul parcurilor de specializare inteligentă finanţate din fonduri europene se emit titluri de creanţă potrivit prevederilor O.U.G. nr. 66/2011 pe numele liderului de parteneriat şi/sau al partenerului din a cărui acţiune sau inacţiune a rezultat o abatere de la legalitate, conformitate şi regularitate în raport cu dispoziţiile naţionale şi/sau europene.

    ART. 60
    (1) În cazul investiţiilor realizate conform art. 36 lit. b, se încheie contracte subsidiare cu întreprinderile/ organizaţiile de cercetare ulterior contractului de finanţare.
    (2) Contractele subsidiare prevăzute la alin. (1) sunt parte integrantă din contractele de finanţare şi trebuie să cuprindă obligatoriu următoarele informaţii:
    a) datele de identificare ale autorităţii publice locale/asociaţiei de dezvoltare intercomunitară/asocierii şi ale întreprinderii/ organizaţiei de cercetare;
    b) drepturile şi obligaţiile autorităţii publice locale/asociaţiei de dezvoltare intercomunitară/asocierii şi ale întreprinderii/ organizaţiei de cercetare;
    c) valoarea totală a contractului şi a fiecărei activităţi, defalcată pentru autoritatea publică locală/asociaţia de dezvoltare intercomunitară/asociere, şi ale întreprinderii/ organizaţiei de cercetare;
    d) contribuţia financiară proprie a întreprinderii/organizaţiei de cercetare;
    e) conturile bancare deschise de către întreprindere/ organizaţie de cercetare;
    f) prevederi referitoare la răspunderea fiecărei părţi privind recuperarea cheltuielilor afectate de nereguli aferente activităţilor proprii din cadrul proiectului;
    g) cuantumul ajutorului de tip minimis, respectiv ajutorului de stat, de care beneficiază întreprinderea/organizaţia de cercetare ca urmare a semnării contractului subsidiar;
    h) obligaţia întreprinderii/organizaţiei de cercetare beneficiare ale contractelor subsidiare de a respecta cerinţele minime cu privire la informarea şi publicitatea privind operaţiunea finanţată din fonduri europene, conform Regulamentului (UE) 2021/1.060.

    (3) Prevederile referitoare la lider de parteneriat/parteneri din prezenta ordonanţă de urgenţă, privind acordarea prefinanţării, mecanismul cererilor de plată şi rambursare, precum şi recuperarea sumelor acordate necuvenit prevăzute în O.U.G. nr. 133/2021 se aplică în mod corespunzător şi parteneriatelor pentru acordare de granturi întreprinderilor/organizaţiilor de cercetare destinate activităţilor de specializare inteligentă în cadrul programelor operaţionale.
    (4) În cazul parteneriatelor destinate activităţilor de specializare inteligentă finanţate din fonduri europene nerambursabile, autorităţile de management virează sumele aferente activităţilor proprii ale autorităţilor administraţiei publice locale, organizaţiilor de cercetare, respectiv ale întreprinderilor, în conturile corespunzătoare deschise de acestea conform prevederilor legale în vigoare.
    (5) Pentru neregulile identificate în cadrul proiectelor implementate în parteneriat pentru realizarea parcurilor de specializare inteligentă, notificările şi titlurile de creanţă se emit pe numele autorităţii publice locale/organizaţiei de cercetare/întreprinderii care a efectuat cheltuielile afectate de nereguli, conform contractului subsidiar, conform OUG nr. 66/2011.

    SECŢIUNEA VI
    Dispoziţii tranzitorii şi finale
    ART. 61
    În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, se elaborează şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului, următoarele:
    a) normele metodologice pentru emiterea avizului provizoriu de funcţionare şi a titlului de parc de specializare inteligentă, inclusiv pentru suspendarea/anularea titlului de parc de specializare inteligentă;
    b) normele metodologice de aplicare a prevederilor prezentului act normativ privind parcurile de specializare inteligentă;
    c) normele metodologice referitoare la conţinutul planului de dezvoltare a parcului.


    ART. 62
    Autorităţile de management care gestionează fondurile destinate proiectelor implementate în cadrul parcurilor de specializare inteligentă asigură corelarea între apelurile de proiecte, în scopul asigurării predictibilităţii şi eficienţei proceselor de lansare a apelurilor, precum şi de evaluare şi selecţie a proiectelor.

    ART. 63
    Întreprinderile/Organizaţiile de cercetare care au beneficiat de granturi pentru implementarea de investiţii indiferent de natura acestora au obligaţia de a menţine activitatea în cadrul parcurilor de specializare inteligentă pentru o perioadă de minimum 5 ani de la data finalizării perioadei de implementare a proiectului.

    ART. 64
    Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2022 privind măsurile aplicabile clienţilor finali din piaţa de energie electrică şi gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2023, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul energiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 274 din 22 martie 2022, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 206/2022, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
    1. La articolul 2, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "(3) Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei va elabora şi va aproba, cu consultarea Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor şi a furnizorilor de gaze naturale/energie electrică, conţinutul minim obligatoriu al facturilor de gaze naturale şi de energie electrică astfel încât facturile să conţină informaţii corecte, transparente, clare, lizibile şi uşor de înţeles, care să ofere clienţilor casnici posibilitatea să îşi ajusteze propriul consum şi să compare condiţiile comerciale de furnizare."

    2. La articolul 2, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alin. (3^1), cu următorul cuprins:
    "(3^1) Furnizorii au obligaţia de implementare în sistemul informatic a prevederilor privind factura la gaze naturale/energie electrică astfel încât să fie aplicate în mod unitar începând cu facturile aferente consumului de energie electrică/gaze naturale din luna aprilie 2023."

    3. Articolul 5^1 se abrogă.
    4. La articolul 15, alineatul (5) se abrogă.




                    PRIM-MINISTRU
                    NICOLAE-IONEL CIUCĂ
                    Contrasemnează:
                    Ministrul investiţiilor şi proiectelor europene,
                    Marcel-Ioan Boloş
                    Ministrul energiei,
                    Virgil-Daniel Popescu
                    Ministrul cercetării, inovării şi digitalizării,
                    Sebastian-Ioan Burduja
                    p. Ministrul antreprenoriatului şi turismului,
                    Florin-Sergiu Dobrescu,
                    secretar de stat
                    Ministrul dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei,
                    Cseke Attila-Zoltán
                    p. Ministrul economiei,
                    Mihai-Ion Macaveiu,
                    secretar de stat
                    Ministrul finanţelor,
                    Adrian Câciu

    Bucureşti, 15 iulie 2022.
    Nr. 112.
    ANEXA 1

    I. CRITERII DE SELECŢIE PENTRU PROIECTE DE EFICIENŢĂ ENERGETICĂ
    Criteriul C1): Reducerea consumului de energie (RCE) - 40 p:
    Modalitatea de calcul:

    
               Tepr - Tep1
        RCE = ────────────── [%]
                  Tepr


    Unde:
    - RCE - reducerea consumului de energie ca urmare a implementării proiectului de investiţii, pe baza analizei energetice;
    – Tepr - consumul de energie, exprimat în Tep, pentru anul de referinţă (2021), fără implementarea proiectului;
    – Tep1 - consumul de energie, exprimat în Tep, pentru primul an calendaristic după realizarea proiectului;

    Punctaj acordat:
    - RCE ≤ 30% - 10 p;
    – 30% < RCE ≤ 40% - 20 p;
    – 40% < RCE ≤ 50% - 25 p
    – 50% < RCE ≤ 60% - 30 p
    – RCE > 60% - 40 p;


    Criteriul C2): Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (RGES - 40 p):
    Modalitatea de calcul:

    
                GESr - GES1
        RGES = ────────────── {%][t_CO2}
                  GESr


    Unde:
    - RGES - reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, ca urmare a implementării proiectului de investiţii, pe baza analizei energetice;
    – GESr - emisii de gaze cu efect de seră, exprimat în [t_CO2] pentru anul de referinţă (2021), fără implementarea proiectului;
    – GES1 - emisii de gaze cu efect de seră, exprimat în [t_CO2], pentru primul an calendaristic după realizarea proiectului;

    Punctaj acordat:
    RGES ≤ 30% - 10 p;
    30% < RGES ≤ 40% - 20 p;
    40% < RGES ≤ 50% - 30 p;
    RCE > 50% - 40 p;


    Criteriul C3*): Modificarea ratei profitului operaţional aferent anului 2021 în raport cu anul 2020 ţinând cont de valorile rezultatului obţinut pe baza situaţiilor financiare depuse la unităţile teritoriale ale Ministerului Finanţelor: - 10 p:
    Se determină cu formula de calcul:

    
                      Pi_op2021 - Pi_op2020
        DeltaPi_op = ─────────────────────── [%]
                          Pi_op2021


    Unde:
    - DeltaPi_pop - reprezintă variaţia profitului operaţional în anul 2021 faţă de anul 2020;
    – Pi_op2021 - profitul operaţional realizat potrivit situaţiilor financiare depuse la unităţile teritoriale ale Ministerului Finanţelor, în anul 2021;
    – Pi_op2020 - profitul operaţional realizat potrivit situaţiilor financiare depuse la unităţile teritoriale ale Ministerului Finanţelor, în anul 2020;

    Punctaj acordat:
    - ≤ 25% - 2,5 puncte;
    – (25% ÷ 35%] - 5 puncte;
    – (35% ÷ 50%] - 7,5 puncte;
    – > 50% -10 puncte;


    Criteriul C4*) Rata rentabilităţii activităţii operaţionale în anul 2021 - 10 p:
    Se determină cu relaţia de calcul:

    
                     Pi_op2021
        R_op2021 = ──────────── [%]
                     CA_2021


    Unde:
    - R_op2021 - reprezintă rentabilitatea activităţii operaţionale realizată în anul 2021;
    – Pi_op2021 - reprezintă profitul operaţional pentru anul 2021 realizat potrivit situaţiilor financiare depuse la unităţile teritoriale ale Ministerului Finanţelor;
    – CA_2021 - reprezintă cifra de afaceri netă realizată în anul 2021 potrivit situaţiilor financiare depuse la unităţile teritoriale ale Ministerului Finanţelor;

    Punctaj acordat;
    - ≤ 25% - 2,5 puncte;
    – (25% ÷ 35%] - 5 puncte;
    – (35% ÷ 50%] - 7,5 puncte;
    – > 50% -10 puncte;

    *) Indicatorii calculaţi pentru criteriul C3 şi criteriul C4 se punctează doar pentru valori pozitive ale acestora. În situaţia în care solicitantul nu înregistrează valori pozitive ale profitului operaţional numărul de puncte acordate este egal cu zero.

    II. CRITERII DE SELECŢIE PENTRU PROIECTE PRIVIND UTILIZAREA SURSELOR REGENERABILE DE ENERGIE
    Criteriul C1): Valoarea contribuţiei din fonduri nerambursabile raportat la capacitatea de producţie din surse regenerabile de energie pentru consum propriu (VSER) - 40 p:
    Modalitatea de calcul:

    
                VAS
        VSER = ─────── [Euro/kW instalat]
                Pi


    Unde:
    - VSER - Valoarea contribuţiei din fonduri nerambursabile raportat la capacitatea de producţie din surse regenerabile de energie pentru consum propriu, pe baza analizei energetice;
    – VAS - cuantumul/valoarea contribuţiei din fonduri nerambursabile solicitată pentru proiect;
    – Pi - putere instalată din surse regenerabile de energie realizată prin proiectul de investiţii;

    Punctaj acordat:
        X = Valoarea cea mai mică a contribuţiei din fonduri nerambursabile solicitată raportată la capacitatea de producţie din surse regenerabile de energie pentru consum propriu (Euro/kW instalat)
    – VSER > 130% * X - 10 p;
    – 130% * X ≥ VSER > 120% * X - 20 p;
    – 120% * X ≥ VSER > 110% * X - 25 p;
    – 110% * X ≥ VSER > 100% * X - 30 p;
    – VSER = X - 40 p


    Criteriul C2): Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (RGES - 40 p):
    Modalitatea de calcul:

    
                GESr - GES1
        RGES = ────────────── [%][t_CO2]
                   GESr


    Unde:
    - RGES - reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, ca urmare a implementării proiectului de investiţii, pe baza analizei energetice;
    – GESr - emisii de gaze cu efect de seră, exprimat în [t_CO2] pentru anul de referinţă (2021), fără implementarea proiectului;
    – GES1 - emisii de gaze cu efect de seră, exprimat în [t_CO2], pentru primul an calendaristic după realizarea proiectului;

    Punctaj acordat:
    RGES ≤ 30% - 10 p;
    30% < RGES ≤ 40% - 20 p;
    40% < RGES ≤ 50% - 30 p;
    RCE > 50% - 40 p;


    Criteriul C3*): Modificarea ratei profitului operaţional aferent anului 2021 în raport cu anul 2020 ţinând cont de valorile rezultatului obţinut pe baza situaţiilor financiare depuse la unităţile teritoriale ale Ministerului Finanţelor : - 10 p;
    Se determină cu formula de calcul:

    
                       Pi_op2021 - Pi_op2020
        Delta Pi_op = ────────────────────── [%]
                          Pi_op2021


    Unde:
    - Delta Pi_op - reprezintă variaţia profitului operaţional în anul 2021 faţă de anul 2020;
    – Pi_op2021 - profitul operaţional realizat potrivit situaţiilor financiare depuse la unităţile teritoriale ale Ministerului Finanţelor, în anul 2021;
    – Pi_op2020 - profitul operaţional realizat potrivit situaţiilor financiare depuse la unităţile teritoriale ale Ministerului Finanţelor, în anul 2020;

    Punctaj acordat:
    - ≤ 25% - 2,5 puncte;
    – (25% ÷ 35%] - 5 puncte;
    – (35% ÷ 50%] - 7,5 puncte;
    – > 50% -10 puncte;


    Criteriul C4*) Rata rentabilităţii activităţii operaţionale în anul 2021 - 10 p:
    Se determină cu relaţia de calcul:

    
                    Pi_op2021
        R_op2021 = ─────────── [%]
                    CA_2021


    Unde:
    - R_op2021 - reprezintă rentabilitatea activităţii operaţionale realizată în anul 2021;
    – Pi_op2021 - reprezintă profitul operaţional pentru anul 2021 realizat potrivit situaţiilor financiare depuse la unităţile teritoriale ale Ministerului Finanţelor;
    – CA_2021 - reprezintă cifra de afaceri netă realizată în anul 2021 potrivit situaţiilor financiare depuse la unităţile teritoriale ale Ministerului Finanţelor;

    Punctaj acordat:
    - ≤ 25% - 2,5 puncte;
    – (25% ÷ 35%] - 5 puncte;
    – (35% ÷ 50%] - 7,5 puncte;
    – > 50% -10 puncte;

    *) Indicatorii calculaţi pentru criteriul C3 şi criteriul C4 se punctează doar pentru valori pozitive ale acestora. În situaţia în care solicitantul nu înregistrează valori pozitive ale profitului operaţional numărul de puncte acordate este egal cu zero.


    ANEXA 2

    *) Anexa nr. 2 este reprodusă în facsimil
 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)
    ----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Ordonanta de Urgenta, Alte Institutii,  ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 112 din 15 iulie 2022

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016