Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie
 ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 101 din 25 iunie 2020 privind unele măsuri pentru implementarea proiectelor cu finanţare din fonduri europene în vederea evitării riscului de dezangajare pentru perioada de programare 2014-2020
Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 101 din 25 iunie 2020  privind unele măsuri pentru implementarea proiectelor cu finanţare din fonduri europene  în vederea evitării riscului de dezangajare pentru perioada de programare 2014-2020    Twitter Facebook
Cautare document

 ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 101 din 25 iunie 2020 privind unele măsuri pentru implementarea proiectelor cu finanţare din fonduri europene în vederea evitării riscului de dezangajare pentru perioada de programare 2014-2020

EMITENT: Guvernul
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 559 din 26 iunie 2020
    Ţinând cont de faptul că proiectele de infrastructură sunt investiţii publice de importanţă strategică pentru România care asigură creşterea calităţii vieţii, conectivitatea cu coridoarele de transport transeuropene şi creşterea mobilităţii populaţiei şi a mărfurilor, iar întârzierea implementării acestora are impact direct asupra pierderii de sume alocate României prin Programul operaţional Infrastructură mare, context care impune reglementarea în regim de urgenţă a unor măsuri pentru diminuarea acestei categorii de risc,
    având în vedere că pentru anul 2020 riscul de dezangajare la nivelul tuturor programelor operaţionale este în valoare de 2.154,81 milioane euro, iar cele mai mari valori ale riscului de dezangajare sunt înregistrate la nivelul Programului operaţional Infrastructură mare cu valoarea de 778,17 milioane euro şi Programului operaţional Regional cu valoarea de 740,13 milioane euro, iar riscul de dezangajare acţionează imediat la sfârşitul anului calendaristic prin dezangajarea automată a sumelor din bugetul alocat României,
    deoarece riscul de dezangajare este concentrat în cea mai mare parte în zona proiectelor de infrastructură de transport, energie, mediu şi în zona proiectelor de dezvoltare regională, iar pentru acest tip de proiecte specifice trebuie luate măsuri din timp pentru a preîntâmpina eventualele blocaje în implementarea proiectelor cu impact asupra riscului de dezangajare,
    având în vedere măsurile luate la nivelul întregii Uniuni Europene, precum şi la nivelul României în contextul pandemiei COVID-19, fapt ce a determinat instituirea stării de urgenţă prin Decretul nr. 195/2020, prelungită prin Decretul nr. 240/2020, respectiv Hotărârea Guvernului nr. 394/2020 privind declararea stării de alertă şi măsurile care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei COVID-19, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi faptul că la această dată se estimează că din cauza restricţiilor pentru limitarea răspândirii coronavirusului COVID-19 va exista un impact negativ asupra implementării contractelor de lucrări crescând riscul de dezangajare,
    în contextul necesităţii luării de măsuri urgente pentru reducerea impactului socioeconomic pe care pandemia COVID-19 îl poate avea în perioada imediat următoare, cu efect pe termen mediu şi lung,
    întrucât această categorie de măsuri specifice proiectelor de infrastructură produce efecte după un interval de timp între 6 luni - 12 luni ceea ce ar pune în pericol buna implementare a proiectelor şi ar întârzia măsurile necesare pentru evitarea riscului de dezangajare pentru anul calendaristic 2020,
    deoarece întârzierea implementării proiectelor de infrastructură cu finanţare din fonduri europene are impact direct asupra sumelor alocate României, prin pierderi estimate la 2.154,81 milioane euro, context care impune reglementarea în regim de urgenţă a unor măsuri pentru diminuarea acestei categorii de risc,
    întrucât măsurile prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă se referă la proiecte de infrastructură cu finanţare din fonduri europene pentru care implementarea are loc în perioada lunilor martie - noiembrie 2020, proiecte care sunt afectate atât de restricţiile şi întârzierile apărute ca urmare a măsurilor stabilite în contextul pandemiei COVID-19, dar şi din cauza temperaturii mediului înconjurător şi de starea vremii, adoptarea în regim de urgenţă a acestor măsuri este absolut necesară. În lipsa acestor măsuri s-ar produce o serie de consecinţe imediate asupra bugetului de stat prin neatragerea fondurilor europene, a implementării proiectelor şi atingerii obiectivelor, dar şi asupra personalului angajat în cadrul contractelor de achiziţie aferente proiectelor cu finanţare europeană.
    Având în vedere că elementele sus-menţionate vizează interesul public şi strategic, sunt o prioritate a Programului de guvernare şi constituie o situaţie de urgenţă şi extraordinară, a cărei reglementare nu poate fi amânată, se impune adoptarea de măsuri imediate pe calea ordonanţei de urgenţă.
    În temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,
    Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.
    ART. 1
    (1) Pentru obiectivele de investiţii din domeniul infrastructurii publice de transport, energie, mediu, dezvoltare urbană, regenerare urbană, eficienţă energetică şi iluminat public finanţate din fonduri europene, denumite în continuare proiecte de infrastructură, care cuprind în structura devizului general de investiţii cheltuieli privind protecţia mediului, cheltuieli privind relocările de utilităţi, precum şi alte categorii de cheltuieli similare necesare pentru implementarea proiectelor, care sunt independente de voinţa beneficiarului sau a executantului de lucrări sau care nu pot fi prevăzute cu exactitate la data organizării procedurii de atribuire a contractului de achiziţie publică sau a contractului sectorial, după caz, dar sunt strict necesare pentru implementarea proiectelor de infrastructură, beneficiarii/autorităţile/entităţile contractante pot include, odată cu iniţierea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţie publică de servicii/lucrări sau a contractelor sectoriale de servicii/lucrări, după caz, rezerve de implementare a proiectelor, care fac parte din investiţia de bază, exprimate în procente din valoarea estimată a cheltuielilor pentru investiţia de bază sau în sume fixe, după caz.
    (2) Rezervele de implementare a proiectelor prevăzute la alin. (1) sunt evidenţiate distinct de către beneficiarii/ autorităţile/entităţile contractante în documentaţia de atribuire a contractelor de achiziţie publică de servicii/lucrări sau a contractelor sectoriale de servicii/lucrări, după caz, ca articole generale de lucrări sau sub orice altă formă considerată de către beneficiar în conformitate cu prevederile legale în vigoare, la propunerea proiectantului şi fac parte din valoarea estimată a contractului de achiziţie publică de servicii/lucrări sau a contractului sectorial de servicii/lucrări, după caz.
    (3) Utilizarea rezervelor de implementare a proiectelor de infrastructură de către prestatorii de servicii/executanţii de lucrări se face, cu aprobarea conducătorului autorităţii/entităţii contractante, pe baza unei metodologii aprobate de conducătorul autorităţii/entităţii contractante şi cu respectarea principiilor de transparenţă şi eficienţă a utilizării fondurilor publice. Metodologia de utilizare a rezervelor de implementare a proiectelor de infrastructură face parte din documentaţia de atribuire, ce se comunică ofertanţilor odată cu iniţierea procedurii de atribuire a contractelor de achiziţie publică de servicii/lucrări sau a contractelor sectoriale de servicii/lucrări, după caz.
    (4) Lista categoriilor de cheltuieli care se finanţează din rezervele de implementare a proiectelor, precum şi sumele alocate fiecărei categorii de cheltuieli se evidenţiază distinct în documentaţia de atribuire a contractelor de achiziţie publică de servicii/lucrări sau a contractelor sectoriale de servicii/lucrări, după caz.
    (5) Utilizarea mecanismului rezervelor de implementare a proiectelor se poate aplica numai pentru contractele de achiziţie publică de servicii/lucrări sau contractele sectoriale de servicii/lucrări, după caz, cu condiţia ca aceste sume să fie prevăzute distinct în contractele legal încheiate.

    ART. 2
    (1) Creanţele rezultate din drepturile furnizorilor de bunuri, prestatorilor de servicii/executanţilor de lucrări, subcontractorilor care deţin contracte legal încheiate cu autoritatea contractantă sau cu executantul de lucrări pentru proiectele de infrastructură prevăzute la art. 1 pot face obiectul unor contracte de cesiune legal încheiate cu instituţiile financiare, cu respectarea prevederilor art. 6^1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 146/2002 privind formarea şi utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru a asigura lichidităţile necesare implementării proiectelor de infrastructură sau pentru derularea oricăror operaţiuni necesare implementării proiectelor cu acordul autorităţii contractante sau al executantului de lucrări, după caz. În situaţia încheierii contractelor de cesiune de creanţe autoritatea contractantă sau, după caz, executantul de lucrări are calitatea de debitor cedent conform legii.
    (2) Prin derogare de la prevederile art. 2.389 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, creanţele rezultate din drepturile furnizorilor de bunuri, prestatorilor de servicii/executanţilor de lucrări, subcontractorilor, cesionate potrivit prevederilor alin. (1) pot face obiectul unor garanţii mobiliare pentru înscrierea de ipotecă conform legii. În această situaţie contractele de achiziţie publică trebuie să prevadă datele de identificare ale subcontractanţilor/ prestatorilor de servicii/furnizorilor de materiale, precum şi orice alte date necesare pentru înscrierea de ipotecă în sistemul de garanţii mobiliare pentru obţinerea de credite bancare în scopul implementării proiectelor de infrastructură.

    ART. 3
    (1) Autorităţile/Entităţile contractante care au prevăzut în procedura de achiziţie publică şi în documentaţiile de achiziţie publică întocmite în acest sens posibilitatea ca executanţii de lucrări în baza contractelor de achiziţie publică legal încheiate să subcontracteze o parte din lucrările ce urmează a fi executate au dreptul să încheie acte adiţionale la contractele de achiziţie publică între autoritatea contractantă, executantul de lucrări şi subcontractori, care să aibă ca obiect efectuarea de către autoritatea contractantă în mod direct către subcontractori a plăţilor aferente îndeplinirii obligaţiilor asumate prin contractul de subcontractare.
    (2) În situaţia prevăzută la alin. (1) autoritatea/entitatea contractantă virează sumele datorate ca urmare a îndeplinirii de către subcontractori a obligaţiilor asumate prin contractul de subcontractare, în contul indicat de aceştia. Mecanismul de decontare, sistemul de documente justificative care urmează a se derula între autoritatea contractantă, executantul de lucrări şi subcontractori, se stabileşte prin actul adiţional la contractul de achiziţie publică.
    (3) În vederea asigurării respectării clauzelor contractuale, în cazul efectuării plăţii către executantul de lucrări, la momentul solicitării plăţii pentru lucrările realizate, acesta trebuie să facă dovada achitării sumelor către subcontractori, integral sau parţial, în cazul eşalonărilor agreate între executant şi subcontractori.
    (4) În cazul unor sume restante, în sensul prevederilor alin. (3), autoritatea/entitatea contractantă are dreptul de a reţine din sumele cuvenite executantului de lucrări suma aferentă plăţilor restante aferente subcontractorilor, până la prezentarea documentelor justificative privind efectuarea plăţilor restante către subcontractori.

    ART. 4
    (1) Pentru organizarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţie publică sau a contractelor sectoriale, după caz, necesare proiectelor de infrastructură finanţate din fonduri europene, autorităţile/entităţile contractante vor determina valorile estimate ale contractelor de achiziţie publică sau ale contractelor sectoriale, după caz, în baza devizului general de investiţie, a obiectelor de lucrări, a articolelor comasate, precum şi a articolelor de deviz, cu respectarea legislaţiei în domeniul achiziţiilor publice sau al achiziţiilor sectoriale, după caz.
    (2) Articolele comasate fac parte din valoarea estimată a obiectivelor de investiţii publice, respectiv din costul lucrărilor care urmează a se realiza potrivit cap. 4 - Cheltuieli pentru investiţia de bază din Devizul general al obiectivului de investiţie şi reprezintă comasarea articolelor de deviz care definesc etapele de realizare a unui obiectiv de lucrări pe baza căruia are loc implementarea ulterioară a proiectelor de infrastructură prevăzute la alin. (1).
    (3) Articolele comasate se propun de către proiectant, se aprobă conform competenţelor legale de către reprezentantul legal al autorităţii/entităţii contractante şi trebuie să fie identificabile şi măsurabile ca parte a unui proces de realizare a unui obiect de lucrări specific unei investiţii publice.

    ART. 5
    (1) Unităţile administrativ-teritoriale, denumite în continuare UAT, din regiunile mai puţin dezvoltate, conform clasificării din Nomenclatorul comun al unităţilor teritoriale de statistică (NUTS), stabilit prin Regulamentul (CE) nr. 1.059/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului privind instituirea unui nomenclator comun al unităţilor teritoriale de statistică (NUTS), în baza documentaţiilor tehnico-economice elaborate, pot propune Companiei Naţionale de Administrarea a Infrastructurii Rutiere, denumită în continuare CNAIR, constituirea de parteneriate pentru implementarea de proiecte de infrastructură de transport rutier de natura variantelor ocolitoare, drumurilor de legătură la drumurile naţionale, autostrăzilor, drumurilor expres, drumurilor alternative ca soluţii pentru descongestionarea de trafic rutier, inclusiv modernizarea, reabilitarea acestora.
    (2) UAT pot forma asociaţii de dezvoltare intercomunitare, denumite în continuare ADI, care pot constitui parteneriate cu CNAIR în vederea implementării proiectelor de infrastructură. În situaţia în care se constituie ADI prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă se aplică acestora, obligaţiile/responsabilităţile/ atribuţiile UAT fiind preluate de ADI.
    (3) Odată cu propunerea transmisă CNAIR de a implementa proiecte de infrastructură în parteneriat, UAT/ADI trebuie să fundamenteze capacitatea de implementare a proiectelor respective, prin raportare la categoriile de activităţi pe care UAT/ADI propun să le deruleze în cadrul proiectelor respective.
    (4) Lista proiectelor de infrastructură care pot face obiectul prevederilor prezentului articol se aprobă prin ordinul ministrului transporturilor, infrastructurii şi comunicaţiilor, cu avizul Ministerului Fondurilor Europene, la propunerea Organismului intermediar Transport din cadrul Ministerului Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, după verificarea capacităţii de implementare a proiectelor respective, conform prevederilor alin. (3).
    (5) Avizul Comitetului tehnico-economic, denumit în continuare CTE, de la nivelul CNAIR pentru documentaţia tehnico-economică elaborată/modificată/revizuită în vederea includerii la finanţare în cadrul Programului operaţional Infrastructură mare (POIM) a proiectelor propuse se emite în termen de maximum 30 de zile calendaristice de la data depunerii solicitării pentru obţinerea avizului.
    (6) Avizarea soluţiei tehnice pentru realizarea proiectelor de infrastructură de transport rutier din cadrul documentaţiilor tehnico-economice elaborate/modificate/revizuite, după caz, de către structura responsabilă cu gestionarea Master Planului General de Transport din cadrul Ministerului Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, împreună cu CNAIR, se face în termen de maximum 10 zile lucrătoare de la data depunerii solicitării de către beneficiar la structura responsabilă cu gestionarea Master Planului General de Transport. Structura responsabilă cu gestionarea Master Planului General de Transport poate cere clarificări, de regulă, o singură dată, termenul până la primirea răspunsului la clarificări suspendând termenul de emitere a avizului.
    (7) Infrastructura rezultată în urma implementării proiectelor de infrastructură prevăzute la alin. (1), inclusiv terenurile achiziţionate şi/sau expropriate, dacă este cazul, sunt proprietate publică a statului şi se vor înscrie în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului şi în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară.
    (8) Pentru implementarea proiectelor de infrastructură rutieră prevăzute la alin. (1), UAT/ADI, în calitate de partener, va derula următoarele categorii de activităţi:
    a) elaborarea, modificarea, revizuirea, completarea, actualizarea documentaţiilor tehnico-economice, supunerea spre aprobare conform legii, după caz, necesare pentru implementarea proiectelor de infrastructură de transport rutier;
    b) derularea procedurilor de achiziţie publică, în calitate de autoritate contractantă, pentru a asigura implementarea proiectelor de infrastructură rutieră prevăzute la alin. (1);
    c) încheierea tuturor contractelor de achiziţie publică, inclusiv a contractelor de execuţie a lucrărilor, contractelor de proiectare, consultanţă, asistenţă tehnică, precum şi a altor contracte necesare pentru implementarea proiectelor de infrastructură de transport rutier;
    d) monitorizarea şi implementarea efectivă a proiectelor de infrastructură rutieră prevăzute la alin. (1);
    e) monitorizarea şi urmărirea lucrărilor executate pentru proiectele de infrastructură;
    f) decontarea lucrărilor executate de către executanţii de lucrări;
    g) elaborarea şi depunerea cererilor de prefinanţare/ plată/rambursare a cheltuielilor rezultate din implementarea proiectelor de infrastructură rutieră;
    h) întocmirea şi supunerea spre aprobare a proceselor-verbale de recepţie la terminarea lucrărilor în condiţiile prevăzute de lege;
    i) alte categorii de activităţi care sunt necesare pentru a asigura implementarea proiectelor de infrastructură de transport rutier.

    (9) Cheltuielile generate de implementarea proiectelor de infrastructură prevăzute la alin. (1), reprezentând cofinanţarea şi cheltuielile neeligibile, se cuprind în bugetul Ministerului Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, conform contractelor/deciziilor/ordinelor de finanţare.
    (10) Finanţarea cotei de contribuţie europeană din proiectul de infrastructură se derulează prin mecanismul cererilor de prefinanţare/plată/rambursare, la solicitarea beneficiarului, potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 40/2015 privind gestionarea financiară a fondurilor europene pentru perioada de programare 2014-2020, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2016, cu modificările şi completările ulterioare.
    (11) Până la semnarea contractelor/deciziilor/ordinelor de finanţare cheltuielile totale generate de implementarea proiectelor de infrastructură prevăzute la alin. (1) se cuprind în bugetul Ministerului Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, în baza fişei de fundamentare a proiectului propus la finanţare în cadrul programului operaţional.
    (12) Cheltuielile generate de implementarea proiectelor de infrastructură prevăzute la alin. (1) includ următoarele categorii:
    a) cheltuieli cu investiţia de bază;
    b) cheltuieli privind asigurarea relocării utilităţilor;
    c) cheltuieli cu amenajarea terenurilor şi lucrări de sistematizare;
    d) cheltuieli privind utilităţile din corpul drumurilor/liniilor de cale ferată;
    e) cheltuieli cu iluminatul public necesar drumului/liniei de cale ferată;
    f) cheltuieli cu semnalizarea rutieră/feroviară;
    g) cheltuieli cu amenajările hidrologice;
    h) cheltuieli cu protecţia mediului;
    i) cheltuieli cu dotările şi echipamentele necesare;
    j) cheltuieli cu impozitele şi taxele;
    k) cheltuieli cu protejarea patrimoniului cultural;
    l) alte categorii de cheltuieli necesare implementării proiectelor de infrastructură de transport, în conformitate cu prevederile contractelor de finanţare.

    (13) În perioadele de garanţie, dacă este cazul, UAT/ADI răspunde de implementarea proiectului de infrastructură rutieră la standardele de calitate prevăzute de legislaţia în vigoare şi îşi asumă întreaga responsabilitate pentru respectarea prevederilor legale, normelor tehnice, precum şi a oricăror alte reglementări în vigoare pentru implementarea proiectelor de infrastructură rutieră.
    (14) Pentru implementarea proiectelor de infrastructură rutieră prevăzute la alin. (1), CNAIR, în calitate de partener, va derula procedurile privind exproprierile de teren, inclusiv plata despăgubirilor şi soluţionarea litigiilor aferente exproprierilor, în conformitate cu prevederile Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local, cu modificările şi completările ulterioare.
    (15) Cheltuielile privind despăgubirile pentru exproprieri se suportă integral din bugetul de stat prin bugetul Ministerului Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor şi se plătesc de către expropriator, conform prevederilor legale, putând fi rambursate din fonduri europene, corespunzător clauzelor contractelor de finanţare.
    (16) Hotărârile Guvernului privind exproprierile se adoptă la propunerea Ministerului Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor pe baza documentaţiilor elaborate de beneficiar şi la propunerea acestuia.
    (17) Se autorizează Autoritatea de management pentru Programul operaţional Infrastructură mare (POIM) să ia toate măsurile legale ce se impun pentru modificarea programului, inclusiv pentru includerea ca beneficiari a UAT/ADI şi a parteneriatelor dintre UAT/ADI şi CNAIR, în vederea implementării proiectelor prevăzute la alin. (1).
    (18) Contractelor de finanţare încheiate între Autoritatea de management a Programului operaţional Infrastructură mare (POIM) sau, după caz, Organismul intermediar Transport şi parteneriatul dintre UAT/ADI şi CNAIR le sunt aplicabile prevederile legale în vigoare privind mecanismul cererilor de plată, cererilor de prefinanţare şi/sau mecanismul cererilor de rambursare.

    ART. 6
    (1) UAT din regiunile mai puţin dezvoltate, conform clasificării din Nomenclatorul comun al unităţilor teritoriale de statistică (NUTS), stabilit prin Regulamentul (CE) nr. 1.059/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului, pot prelua de la CNAIR, pe bază de protocol de implementare, proiecte de infrastructură de transport rutier de natura variantelor ocolitoare, drumurilor de legătură la drumurile naţionale, drumurilor alternative ca soluţii pentru descongestionarea de trafic rutier, părţi ale drumurilor expres, părţi ale autostrăzilor, inclusiv modernizarea, reabilitarea acestora, precum şi orice alte categorii de lucrări similare, în vederea implementării, în calitate de implementatori.
    (2) În vederea implementării proiectelor de infrastructură prevăzute la alin. (1), UAT pot forma ADI. În situaţia în care se constituie ADI prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă se aplică acestora, obligaţiile/responsabilităţile/atribuţiile UAT fiind preluate de ADI.
    (3) Lista proiectelor de infrastructură care pot face obiectul prevederilor prezentului articol se aprobă prin ordinul ministrului transporturilor, infrastructurii şi comunicaţiilor, cu avizul Ministerului Fondurilor Europene.
    (4) Infrastructura rezultată în urma implementării proiectelor de infrastructură prevăzute la alin. (1), inclusiv terenurile achiziţionate şi/sau expropriate, dacă este cazul, sunt proprietate publică a statului şi se vor înscrie în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului şi în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară.
    (5) Proiectele de infrastructură rutieră se dau în implementare UAT/ADI cu asigurarea surselor de finanţare din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, cu respectarea prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă.
    (6) Prin implementarea proiectelor de infrastructură rutieră prevăzute la alin. (1) se înţelege desfăşurarea de către UAT/ADI a următoarelor categorii de activităţi:
    a) elaborarea, modificarea, supunerea spre aprobare conform legii, actualizarea documentaţiilor tehnico-economice, după caz, necesare pentru implementarea proiectelor de infrastructură de transport rutier;
    b) derularea procedurilor de achiziţie publică, în calitate de autoritate contractantă, pentru a asigura implementarea proiectelor de infrastructură rutieră prevăzute la alin. (1);
    c) încheierea tuturor contractelor de achiziţie publică, inclusiv a contractelor de execuţie a lucrărilor, contractelor de proiectare, consultanţă, asistenţă tehnică, precum şi a altor contracte necesare pentru implementarea proiectelor de infrastructură de transport rutier;
    d) monitorizarea şi implementarea efectivă a proiectelor de infrastructură rutieră prevăzute la alin. (1);
    e) monitorizarea şi urmărirea lucrărilor executate pentru proiectele de infrastructură;
    f) decontarea lucrărilor executate de către executanţii de lucrări, precum şi depunerea cererilor de fonduri necesare pentru decontarea cheltuielilor din bugetul Ministerului Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor;
    g) elaborarea şi depunerea cererilor de prefinanţare/ plată/rambursare a cheltuielilor rezultate din implementarea proiectelor de infrastructură rutieră;
    h) întocmirea şi supunerea spre aprobare a proceselor-verbale de recepţie la terminarea lucrărilor în condiţiile prevăzute de lege;
    i) alte categorii de activităţi care sunt necesare pentru a asigura implementarea proiectelor de infrastructură de transport rutier.

    (7) Cheltuielile generate de implementarea proiectelor de infrastructură prevăzute la alin. (1), reprezentând cofinanţarea şi cheltuielile neeligibile, se cuprind în bugetul Ministerului Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, conform contractelor/deciziilor/ordinelor de finanţare.
    (8) Finanţarea cotei de contribuţie europeană din proiectul de infrastructură se derulează prin mecanismul cererilor de prefinanţare/plată/rambursare, la solicitarea beneficiarului, potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 40/2015, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2016, cu modificările şi completările ulterioare.
    (9) Până la semnarea contractelor/deciziilor/ordinelor de finanţare cheltuielile totale generate de implementarea proiectelor de infrastructură prevăzute la alin. (1) se cuprind în bugetul Ministerului Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, în baza fişei de fundamentare a proiectului propus la finanţare în cadrul programului operaţional.
    (10) Cheltuielile generate de implementarea proiectelor de infrastructură prevăzute la alin. (1) includ următoarele categorii:
    a) cheltuieli cu investiţia de bază;
    b) cheltuieli privind asigurarea relocării utilităţilor;
    c) cheltuieli cu amenajarea terenurilor şi lucrări de sistematizare;
    d) cheltuieli privind utilităţile din corpul drumurilor/liniilor de cale ferată;
    e) cheltuieli cu iluminatul public necesar drumului/liniei de cale ferată;
    f) cheltuieli cu semnalizarea rutieră/feroviară;
    g) cheltuieli cu amenajările hidrologice;
    h) cheltuieli cu protecţia mediului;
    i) cheltuieli cu dotările şi echipamentele necesare;
    j) cheltuieli cu impozitele şi taxele;
    k) cheltuieli cu protejarea patrimoniului cultural;
    l) alte categorii de cheltuieli necesare implementării proiectelor de infrastructură de transport, în conformitate cu prevederile contractelor de finanţare.

    (11) Între administratorul infrastructurii rutiere, CNAIR şi UAT/ADI se încheie protocolul de implementare în baza căruia administratorul infrastructurii rutiere are calitatea de titular al dreptului de implementare şi de beneficiar al proiectului, iar UAT au calitatea de implementator. Protocolul de implementare a proiectului de infrastructură rutieră va cuprinde:
    a) denumirea şi datele de identificare ale părţilor protocolului;
    b) obiectul protocolului de implementare;
    c) durata protocolului de implementare;
    d) drepturi şi obligaţii ale titularului dreptului de implementare;
    e) drepturi şi obligaţii ale implementatorului;
    f) situaţia juridică a terenului care face obiectul protocolului de implementare şi datele de identificare ale terenului;
    g) starea în care se află proiectul de infrastructură de transport rutier;
    h) documentaţii tehnico-economice existente la data transferului;
    i) obligaţii ale implementatorului privind respectarea regulilor de eligibilitate ale finanţatorului şi privind obligativitatea asigurării pistei de audit şi asigurarea disponibilităţii documentelor, în conformitate cu prevederile contractelor de finanţare;
    j) alte categorii de informaţii necesare pentru implementarea proiectului de infrastructură de transport rutier.
    k) verificarea calităţii proiectului.

    (12) Protocolul de implementare se aprobă în prealabil de către consiliul de administraţie al CNAIR, precum şi de către consiliul local sau, după caz, judeţean de la nivelul UAT. Dacă UAT au înfiinţate ADI, iar acestea preiau proiectul pentru implementare, protocolul de implementare se aprobă de structurile de conducere ale acestora.
    (13) La data finalizării implementării proiectului de infrastructură, implementatorul are obligaţia de a preda toate rezultatele proiectului, conform prevederilor contractului de finanţare şi protocolului de implementare, către CNAIR, inclusiv documentele aferente.
    (14) La data finalizării implementării proiectelor de infrastructură vor fi predate de către UAT/ADI către CNAIR pe bază de protocol de predare-primire următoarele documente: contractele de achiziţie publică în vigoare, garanţiile aferente proiectului asigurate de către executanţii de lucrări, precum şi orice alte contracte încheiate de implementator în interesul implementării proiectului. În baza protocolului de predare-primire administratorul de infrastructură rutieră CNAIR se subrogă în drepturi şi obligaţiile UAT/ADI în cadrul contractelor de achiziţie publică încheiate de UAT/ADI. În protocolul de predare-primire a rezultatelor proiectului, contractelor şi garanţiilor, încheiat în termen de 30 de zile de la data aprobării procesului-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor pentru ultimul contract de lucrări din cadrul proiectului, se vor consemna: datele de identificare ale părţilor, obiectul protocolului de predare-primire, drepturi şi obligaţii ale părţilor, starea tehnică a proiectului/fiecărui contract, precum şi orice alte informaţii pe care părţile le consideră necesare pentru implementarea proiectului. Eventualele defecte de calitate la data încheierii protocolului de predare-primire se remediază potrivit prevederilor contractuale sau conform prevederilor legale în vigoare.
    (15) Pe durata protocolului de implementare şi în perioadele de garanţie, dacă este cazul, autoritatea publică locală răspunde de implementarea proiectului de infrastructură rutieră la standardele de calitate prevăzute de legislaţia în vigoare şi îşi asumă întreaga responsabilitate pentru respectarea prevederilor legale, normelor tehnice, precum şi a oricăror alte reglementări în vigoare pentru implementarea proiectelor de infrastructură rutieră, în baza protocolului, utilizând structurile CNAIR de verificare a calităţii lucrărilor.
    (16) Revizuirea/Completarea documentaţiilor tehnico-economice pentru implementarea proiectului de infrastructură de transport rutier revine în sarcina UAT/ADI care au preluat proiectul de infrastructură rutieră în vederea implementării.
    (17) Avizul CTE de la nivelul CNAIR pentru documentaţia tehnico-economică elaborată/modificată/revizuită în vederea includerii la finanţare în cadrul Programului operaţional Infrastructură mare (POIM) a proiectelor propuse se emite în termen de maximum 30 de zile calendaristice de la data depunerii solicitării pentru obţinerea avizului.
    (18) UAT aprobă documentaţiile tehnico-economice în condiţiile prevăzute de lege pentru proiectele pe care le-au preluat în implementare, inclusiv pentru proiectele în care implementatorul este ADI.
    (19) Avizarea soluţiei tehnice pentru realizarea proiectelor de infrastructură de transport rutier din cadrul documentaţiilor tehnico-economice elaborate/modificate/revizuite, după caz, de către structura responsabilă cu gestionarea Master Planului General de Transport din cadrul Ministerului Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, împreună cu CNAIR, se face în termen de maximum 10 zile lucrătoare de la data depunerii solicitării de către beneficiar sau de către UAT/ADI la structura responsabilă cu gestionarea Master Planului General de Transport. Structura responsabilă cu gestionarea Master Planului General de Transport poate cere clarificări, de regulă, o singură dată, termenul până la primirea răspunsului la clarificări suspendând termenul de emitere a avizului.
    (20) CNAIR este obligată să ia măsuri pentru a asigura implementarea proiectelor de infrastructură rutieră propuse de UAT/ADI, atunci când acestea sunt situate pe un coridor transeuropean de transport sau sunt parte din infrastructura de transport rutier cum sunt: autostrăzi, drumuri expres, drumuri naţionale, alte infrastructuri similare ori sunt parte a unei infrastructuri care asigură conexiunea cu reţeaua de transport TEN-T Centrală/Globală.
    (21) Protocolul de implementare încheiat conform prevederilor alin. (11) între CNAIR şi UAT/ADI, în calitate de implementatori, îndeplineşte funcţia de document justificativ pentru înregistrarea de către autorităţile publice locale, în evidenţa financiar-contabilă proprie, a cheltuielilor generate în implementarea proiectelor de infrastructură rutieră. Valoarea acestor cheltuieli se consemnează în protocolul de predare-primire, conform legislaţiei în vigoare.
    (22) Protocolul de predare-primire încheiat conform prevederilor alin. (14) între UAT/ADI, în calitate de predător, şi CNAIR, în calitate de primitor, îndeplineşte funcţia de document justificativ pentru preluarea în evidenţele financiar-contabile a valorii proiectului de infrastructură rutieră, punere în funcţiune, întreţinere şi mentenanţă prevăzute de normele tehnice în vigoare.
    (23) Cheltuielile privind despăgubirile pentru exproprieri se suportă integral din bugetul de stat prin bugetul Ministerului Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor şi se plătesc de către expropriator, conform prevederilor legale, putând fi rambursate din fonduri europene, corespunzător clauzelor contractelor de finanţare.
    (24) Hotărârile Guvernului privind exproprierile se adoptă la propunerea Ministerului Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor pe baza documentaţiilor elaborate de beneficiar şi la propunerea acestuia.
    (25) Se autorizează Autoritatea de management din cadrul Programului operaţional Infrastructură mare (POIM) sau, după caz, Organismul intermediar Transport să ia toate măsurile legale ce se impun pentru modificarea programului operaţional inclusiv pentru includerea ca beneficiari a UAT/ADI, în vederea implementării proiectelor prevăzute la alin. (1). În baza protocolului de implementare încheiat potrivit prevederilor alin. (11), UAT/ADI are calitatea de beneficiar şi poate încheia cu respectarea prevederilor legale contracte de finanţare cu Autoritatea de management a Programului operaţional Infrastructură mare (POIM) sau, după caz, cu Organismul intermediar Transport.

    ART. 7
    (1) UAT din regiunile mai puţin dezvoltate, conform clasificării din Nomenclatorul comun al unităţilor teritoriale de statistică (NUTS), în baza documentaţiilor tehnico-economice elaborate, pot propune Companiei Naţionale de Căi Ferate „C.F.R.“ - S.A., denumită în continuare CNCFR, constituirea de parteneriate pentru implementarea de proiecte de infrastructură feroviară care vizează trenuri urbane, trenuri metropolitane sau alte soluţii identificate prin studiile de trafic elaborate în acest sens, destinate serviciului public de transport în comun de călători.
    (2) UAT pot forma asociaţii de dezvoltare intercomunitare, denumite în continuare ADI, care pot constitui parteneriate cu CNCFR în vederea implementării proiectelor de infrastructură. În situaţia în care se constituie ADI, prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă se aplică acestora, obligaţiile/ responsabilităţile/atribuţiile UAT fiind înlocuite cu cele ale ADI.
    (3) Odată cu propunerea transmisă CNCFR de a implementa proiecte de infrastructură feroviară în parteneriat, UAT/ADI trebuie să fundamenteze capacitatea de implementare a proiectelor respective, prin raportare la categoriile de activităţi pe care UAT/ADI propun să le deruleze în cadrul proiectelor respective.
    (4) Lista proiectelor de infrastructură feroviară care pot face obiectul prevederilor prezentului articol se aprobă prin ordinul ministrului transporturilor, infrastructurii şi comunicaţiilor, cu avizul Ministerului Fondurilor Europene, la propunerea Organismului intermediar Transport din cadrul Ministerului Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, după verificarea capacităţii de implementare a proiectelor respective, conform prevederilor alin. (3).
    (5) Avizul CTE de la nivelul CNCFR pentru documentaţia tehnico-economică elaborată/modificată/revizuită în vederea includerii la finanţare în cadrul Programului operaţional Infrastructură mare (POIM) a proiectelor propuse se emite în termen de maximum 30 de zile calendaristice de la data depunerii solicitării pentru obţinerea avizului.
    (6) Avizarea soluţiei tehnice pentru realizarea proiectelor de infrastructură de transport feroviar din cadrul documentaţiilor tehnico-economice elaborate/modificate/revizuite, după caz, de către structura responsabilă cu gestionarea Master Planului General de Transport din cadrul Ministerului Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, împreună cu CNCFR, se face în termen de maximum 10 zile lucrătoare de la data depunerii solicitării de către beneficiar la structura responsabilă cu gestionarea Master Planului General de Transport. Structura responsabilă cu gestionarea Master Planului General de Transport poate cere clarificări, de regulă, o singură dată, termenul până la primirea răspunsului la clarificări suspendând termenul de emitere a avizului.
    (7) Infrastructura rezultată în urma implementării proiectelor de infrastructură feroviară prevăzute la alin. (1), inclusiv terenurile achiziţionate şi/sau expropriate, dacă este cazul, sunt proprietate publică a statului şi se vor înscrie în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului şi în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară.
    (8) Pentru implementarea proiectelor de infrastructură feroviară prevăzute la alin. (1) UAT/ADI, în calitate de partener, va derula următoarele categorii de activităţi:
    a) elaborarea, modificarea, revizuirea, completarea, actualizarea documentaţiilor tehnico-economice, supunerea spre aprobare conform legii, după caz, necesare pentru implementarea proiectelor de infrastructură de transport feroviar;
    b) derularea procedurilor de achiziţie publică, în calitate de autoritate contractantă, pentru a asigura implementarea proiectelor de infrastructură feroviară prevăzute la alin. (1);
    c) încheierea tuturor contractelor de achiziţie publică, inclusiv a contractelor de execuţie a lucrărilor, contractelor de proiectare, consultanţă, asistenţă tehnică, precum şi a altor contracte necesare pentru implementarea proiectelor de infrastructură de transport feroviar;
    d) monitorizarea şi implementarea efectivă a proiectelor de infrastructură feroviară prevăzute la alin. (1);
    e) monitorizarea şi urmărirea lucrărilor executate pentru proiectele de infrastructură feroviară prevăzute la alin. (1);
    f) decontarea lucrărilor executate de către executanţii de lucrări;
    g) elaborarea şi depunerea cererilor de prefinanţare/plată/ rambursare a cheltuielilor rezultate din implementarea proiectelor de infrastructură feroviară;
    h) întocmirea şi supunerea spre aprobare a proceselor-verbale de recepţie la terminarea lucrărilor în condiţiile prevăzute de lege;
    i) alte categorii de activităţi care sunt necesare pentru a asigura implementarea proiectelor de infrastructură de transport feroviar.

    (9) Cheltuielile generate de implementarea proiectelor de infrastructură feroviară prevăzute la alin. (1), reprezentând cofinanţarea şi cheltuielile neeligibile, se cuprind în bugetul Ministerului Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, conform contractelor/deciziilor/ordinelor de finanţare.
    (10) Finanţarea cotei de contribuţie europeană din proiectul de infrastructură feroviară se derulează prin mecanismul cererilor de prefinanţare/plată/rambursare, la solicitarea beneficiarului, potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 40/2015, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2016, cu modificările şi completările ulterioare.
    (11) Până la semnarea contractelor/deciziilor/ordinelor de finanţare cheltuielile totale generate de implementarea proiectelor de infrastructură feroviară prevăzute la alin. (1) se cuprind în bugetul Ministerului Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, în baza fişei de fundamentare a proiectului propus la finanţare în cadrul Programului operaţional Infrastructură mare (POIM).
    (12) Cheltuielile generate de implementarea proiectelor de infrastructură feroviară prevăzute la alin. (1) includ următoarele categorii:
    a) cheltuieli cu investiţia de bază;
    b) cheltuieli privind asigurarea relocării utilităţilor;
    c) cheltuieli cu amenajarea terenurilor şi lucrări de sistematizare;
    d) cheltuieli privind utilităţile din corpul drumurilor/liniilor de cale ferată;
    e) cheltuieli cu iluminatul public necesar drumului/liniei de cale ferată;
    f) cheltuieli cu semnalizarea rutieră/feroviară;
    g) cheltuieli cu amenajările hidrologice;
    h) cheltuieli cu protecţia mediului;
    i) cheltuieli cu dotările şi echipamentele necesare;
    j) cheltuieli cu impozitele şi taxele;
    k) cheltuieli cu protejarea patrimoniului cultural;
    l) alte categorii de cheltuieli necesare implementării proiectelor de infrastructură de transport, în conformitate cu prevederile contractelor de finanţare.

    (13) În perioadele de garanţie, dacă este cazul, beneficiarul răspunde de implementarea proiectului de infrastructură feroviară la standardele de calitate prevăzute de legislaţia în vigoare şi îşi asumă întreaga responsabilitate pentru respectarea prevederilor legale, normelor tehnice, precum şi a oricăror alte reglementări în vigoare pentru implementarea proiectelor de infrastructură feroviară.
    (14) Pentru implementarea proiectelor de infrastructură feroviară prevăzute la alin. (1), CNCFR, în calitate de partener, va derula procedurile privind exproprierile de teren, inclusiv plata despăgubirilor şi soluţionarea litigiilor aferente exproprierilor.
    (15) Cheltuielile privind despăgubirile pentru exproprieri se suportă integral din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, şi se plătesc de către expropriator, conform prevederilor legale, putând fi rambursate din fonduri europene, corespunzător clauzelor contractelor de finanţare.
    (16) Hotărârile Guvernului privind exproprierile se adoptă la propunerea Ministerului Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, pe baza documentaţiilor elaborate de beneficiar şi la propunerea acestuia.
    (17) Se autorizează Autoritatea de management pentru Programul operaţional Infrastructură mare (POIM) să ia toate măsurile legale ce se impun pentru modificarea programului, inclusiv pentru includerea ca beneficiari a UAT/ADI şi a parteneriatelor dintre UAT/ADI şi CNCFR, în vederea implementării proiectelor prevăzute la alin. (1).
    (18) Contractelor de finanţare încheiate între Autoritatea de management a Programului operaţional Infrastructură mare (POIM) sau, după caz, Organismul intermediar Transport şi parteneriatul dintre UAT/ADI şi CNCFR le sunt aplicabile prevederile legale în vigoare privind mecanismul cererilor de plată, cererilor de prefinanţare şi/sau mecanismul cererilor de rambursare.

    ART. 8
    (1) Pentru proiectele de cercetare-dezvoltare în cadrul cărora se aplică scheme de ajutor de stat pentru cercetare-dezvoltare, beneficiarii finanţării pot opta pentru aplicarea metodei de amortizare accelerată specifică, potrivit prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă.
    (2) Prin derogare de la prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 81/2003 privind reevaluarea şi amortizarea activelor fixe aflate în patrimoniul instituţiilor publice, aprobată prin Legea nr. 493/2003, cu modificările şi completările ulterioare, şi de la prevederile Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, pentru proiectele de cercetare-dezvoltare finanţate din fonduri europene, instituţiile publice pot opta pentru aplicarea metodei de amortizare accelerată specifică definită conform prevederilor alin. (3).
    (3) În sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, prin amortizare accelerată specifică proiectelor de cercetare-dezvoltare se înţelege posibilitatea recuperării valorii de intrare în patrimoniu a activelor imobilizate utilizate în cadrul unui contract de finanţare, în limita unui procent cuprins între 50% şi 75% din valoarea de intrare în patrimoniu a acestora, în primul an de funcţionare a activelor de natura clădirilor, echipamentelor, utilajelor şi altor active similare rezultate din implementarea proiectelor de cercetare-dezvoltare, restul de valoare urmând a fi recuperat liniar pe durata rămasă până la sfârşitul duratei de utilizare a activelor imobilizate prevăzute conform cataloagelor tehnice în vigoare. Procentul din valoarea de intrare menţionat se stabileşte prin decizie a conducătorului unităţii beneficiare a finanţării.
    (4) Autorităţile de management care gestionează proiecte de cercetare-dezvoltare cu finanţare din fonduri europene vor lua în considerare eligibilitatea cheltuielilor cu amortizarea accelerată specifică, în aplicarea prevederilor alin. (1) şi (2), şi vor efectua, după caz, regularizarea valorii cheltuielilor eligibile pentru beneficiarii proiectelor de cercetare-dezvoltare care optează pentru metoda de amortizare specifică.
    (5) Autorităţile de management ale programelor operaţionale care operează cu proiecte de cercetare-dezvoltare prevăzute la alin. (1) şi (2) specifice, la autorizarea cheltuielilor, vor lua în considerare eligibilitatea cheltuielilor cu amortizarea accelerată specifică, conform prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă. Aplicarea metodei de amortizare accelerată specifică se realizează inclusiv pentru proiectele de cercetare-dezvoltare prevăzute la alin. (1) şi (2) aflate în derulare la data intrării in vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă. Pentru echipamentele achiziţionate înainte de data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă în cadrul proiectelor de cercetare-dezvoltare prevăzute la alin. (1) şi (2) aflate în derulare, prin excepţie de la prevederile alin. (3), se poate opta pentru metoda de amortizare specifică, fiind posibilă recalcularea amortizării, dacă echipamentele utilizate sunt în cadrul unui contract de finanţare în vigoare şi se aplică pe durata de implementare a proiectului.

    ART. 9
    (1) Beneficiarii finanţărilor pentru proiecte de infrastructură pot angaja experţi pentru implementarea proiectelor de infrastructură, definite conform prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă, în afara organigramelor, conform legii.
    (2) În sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, prin experţi pentru implementare se înţelege: experţi pentru analiza, fundamentarea şi clarificarea soluţiei tehnice aferente proiectelor de infrastructură, precum şi experţi tehnici necesari pentru implementarea proiectelor de infrastructură.
    (3) Cheltuielile cu experţii angajaţi pe perioadă determinată prevăzuţi la alin. (2) se rambursează în cadrul programelor operaţionale din care face parte proiectul de infrastructură sau, după caz, în cadrul Programului operaţional Asistenţă tehnică, în limita alocărilor cu această destinaţie, conform regulilor de eligibilitate. Autorităţile de management sunt abilitate să ia toate măsurile necesare pentru a asigura eligibilitatea cheltuielilor cu experţii prevăzuţi la alin. (1).

    ART. 10
    (1) Pentru proiectele de infrastructură din domeniile prevăzute la art. 1, autorităţile competente care intră în procedura de reglementare de mediu respectă prevederile legale în vigoare şi depun toate diligenţele pentru finalizarea cu prioritate a etapelor procedurale ce intră în finalizarea actului de reglementare, în cazul modificărilor oricăror soluţii tehnice care nu afectează habitate naturale prioritare/specii prioritare şi nu se află în arii naturale protejate sau în vecinătatea acestora.
    (2) Pentru proiectele de infrastructură prevăzute la alin. (1), modificările oricăror soluţii tehnice din proiectul de infrastructură pentru care a fost emis actul de reglementare asupra mediului, care afectează habitate naturale prioritare/specii prioritare şi se află în arii naturale protejate sau în vecinătatea acestora, autorităţile competente care intră în procedura de reglementare de mediu respectă prevederile legale în vigoare şi depun toate diligenţele pentru finalizarea cu prioritate a etapelor procedurale ce intră în finalizarea actului de reglementare.
    (3) În situaţia în care un proiect de infrastructură include modificări ale soluţiei tehnice în zone situate în arii naturale protejate sau în vecinătatea acestora, autorităţile competente care intră în procedura de reglementare de mediu respectă prevederile legale în vigoare şi depun toate diligenţele pentru finalizarea cu prioritate a etapelor procedurale ce intră în finalizarea actului de reglementare.

    ART. 11
    Pentru proiectele de infrastructură definite conform prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă, eventualele economii înregistrate în cadrul valorii contractelor de achiziţie publică sau a contractelor sectoriale, după caz, ca urmare a unor modificări legislative, a reducerii unor taxe şi/sau impozite cu impact asupra proiectului de infrastructură şi/sau ca urmare a unor măsuri de utilizare eficientă a bugetelor alocate proiectelor de infrastructură, pot fi utilizate pentru finanţarea altor categorii de cheltuieli/activităţi în cadrul aceluiaşi contract de achiziţie publică sau sectorial, cu condiţia încadrării în valoarea iniţială a acestuia, a indicatorilor tehnico-economici aprobaţi, cu respectarea prevederilor legale în domeniul achiziţiilor publice sau al achiziţiilor sectoriale, după caz.

    ART. 12
    (1) Relocarea utilităţilor situate pe coridorul de expropriere al proiectelor de infrastructură definite conform prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă se realizează prin intermediul operatorilor de transport/distribuţie a gazelor naturale/energiei electrice, în baza contractelor de execuţie lucrări încheiate în condiţiile legii cu operatorii economici autorizaţi în domeniul respectiv, fără ca această activitate să afecteze emiterea avizului tehnic conform în domeniul transportului şi/sau al distribuţiei energiei electrice/gazelor naturale necesar implementării proiectelor de infrastructură.
    (2) Între administratorii de infrastructură care implementează proiecte de infrastructură/implementatori şi operatorii de transport/distribuţie a gazelor naturale/energiei electrice se încheie o convenţie de relocare a utilităţilor pentru transportul şi distribuţia energiei electrice/gazelor naturale prin care operatorii se obligă ca într-un anumit termen stabilit de comun acord cu administratorul de infrastructură să asigure relocarea utilităţilor pe terenurile puse la dispoziţie de către administratorii de infrastructură care implementează proiecte de infrastructură/ implementatori.
    (3) După încheierea convenţiei de relocare a utilităţilor prevăzute la alin. (2) se întocmeşte antecalculaţia de costuri necesară pentru relocarea de utilităţi în baza căreia administratorul de infrastructură/implementatorul virează sumele necesare relocării, în avans, cu respectarea prevederilor legale.
    (4) După executarea lucrărilor de relocare a utilităţilor, dacă nu este justificată întreaga sumă acordată conform prevederilor alin. (3) şi prevăzută în convenţia de relocare a utilităţilor, operatorul de transport/distribuţie a gazelor naturale/energiei electrice este obligat să restituie administratorului de infrastructură/implementatorului sumele rămase necheltuite, în termen de 30 de zile de la data întocmirii procesului-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor de relocare utilităţi.
    (5) Dacă operatorul de transport/distribuţie a gazelor naturale/energiei electrice nu realizează relocarea de utilităţi în termenul prevăzut în convenţia de relocare a utilităţilor în vederea implementării proiectelor de infrastructură, administratorul de infrastructură/implementatorul este îndreptăţit la plata unei juste despăgubiri pentru întârzierile generate în implementarea proiectelor de infrastructură.
    (6) Asupra terenurilor proprietate publică care sunt afectate de reţele de distribuţie de energie electrică/gaze naturale deviate/relocate ca urmare a implementării proiectelor de infrastructură, dreptul de trecere pentru reţelele electrice/de gaze naturale şi dreptul de acces la utilităţile publice, pentru asigurarea funcţionării normale a capacităţii energetice, se constituie în favoarea titularilor autorizaţiilor de înfiinţare şi de licenţe.
    (7) Pe durata execuţiei lucrărilor de deviere/relocare a reţelelor de distribuţie de energie electrică/gaze naturale, despăgubirile aferente pentru constituirea drepturilor prevăzute la alin. (6), care cuprind sumele datorate în schimbul limitării folosinţei terenurilor proprietate publică afectate, se suportă de către beneficiarii proiectelor de infrastructură, care au generat prin implementarea proiectelor devierea/relocarea reţelei electrice/de gaze naturale. Eventualele pagube cauzate de devierea/relocarea reţelelor de distribuţie de energie electrică/gaze naturale se suportă de către titularii autorizaţiilor de înfiinţare şi de licenţe.
    (8) Cuantumul despăgubirilor prevăzute la alin. (7) este stabilit pe baza unui raport de evaluare întocmit în baza expertizelor elaborate şi actualizate de camerele notarilor publici.
    (9) Anterior obţinerii avizelor finale, beneficiarii proiectelor de infrastructură au obligaţia identificării deţinătorilor terenurilor proprietate publică afectate de devierea/relocarea reţelelor de distribuţie electrică/de gaze naturale, astfel cum rezultă din evidenţele Agenţiei de Cadastru şi Publicitate Imobiliară sau ale UAT pe raza cărora se află aceste terenuri.

    ART. 13
    (1) La solicitarea transmisă de beneficiarii care implementează proiecte de infrastructură din domeniile prevăzute la art. 1, autorităţile publice centrale/locale, precum şi operatorii de utilităţi, alţii decât cei precizaţi la art. 12, care sunt responsabili de emiterea avizelor, efectuarea relocărilor, aprobarea scoaterii din fondul forestier naţional şi din circuitul agricol a terenurilor, precum şi de emiterea altor avize de interes naţional sau local, au obligaţia ca, în termen de 20 de zile lucrătoare, să încheie cu beneficiarii proiectelor convenţii prin care se obligă ca într-un termen stabilit de comun acord cu aceştia să asigure avizele, relocările necesare implementării proiectelor de infrastructură.
    (2) În situaţia patrimoniului cultural imobil, având în vedere caracterul de resursă neregenerabilă a acestuia, emiterea avizelor se poate face doar cu luarea de măsuri compensatorii necesare în vederea protejării acestuia, în condiţiile legii.
    (3) Instituţiile publice abilitate să efectueze cercetări arheologice au obligaţia ca, în termen de 20 de zile lucrătoare de la solicitarea transmisă de beneficiarii care implementează proiecte de infrastructură, să transmită acestora proiecte de convenţii prin care se obligă ca într-un termen stabilit de comun acord cu beneficiarii să asigure cercetarea arheologică în vederea emiterii certificatului de descărcare de sarcină arheologică sau avizului, după caz.
    (4) După încheierea convenţiei prevăzute la alin. (1) se întocmeşte antecalculaţia de costuri necesară pentru avizele, relocările, scoaterile din fondul forestier naţional şi din circuitul agricol ale terenurilor aferente implementării proiectelor de infrastructură, în baza căreia beneficiarul care implementează proiectul de infrastructură virează sumele necesare, în avans, cu respectarea prevederilor legale privind plata avansurilor din fonduri publice.
    (5) Sumele necesare cercetării arheologice şi proiectării în vederea elaborării documentaţiilor depuse pentru obţinerea certificatului de descărcare de sarcină arheologică sau supuse avizării se virează direct instituţiilor organizatoare de profil muzeal, de cercetare sau de învăţământ superior sau proiectanţilor. Dacă după elaborarea documentaţiilor nu este justificată întreaga sumă acordată, elaboratorii sunt obligaţi să restituie beneficiarului care implementează proiectul de infrastructură sumele rămase necheltuite în termen de 30 de zile de la data întocmirii avizului, relocării sau descărcării necesare. Dacă elaboratorii documentaţiilor nu realizează activităţile în termenele stabilite, administratorul de infrastructură este îndreptăţit la plata unei juste despăgubiri pentru întârzierile generate în implementarea proiectelor de infrastructură.
    (6) Dacă după executarea activităţilor necesare avizării, relocării, scoaterii din fondul forestier naţional şi din circuitul agricol a terenurilor necesare implementării proiectelor de infrastructură nu este justificată întreaga sumă acordată conform prevederilor alin. (4), responsabilii de avizele şi relocările, altele decât cele de transport/distribuţie a energiei electrice şi de gaze naturale şi alte avize de interes naţional sau local, sunt obligaţi să restituie beneficiarului care implementează proiectul de infrastructură sumele rămase necheltuite în termen de 30 de zile de la data întocmirii avizului, relocării sau scoaterii din fondul forestier naţional şi din circuitul agricol a terenurilor.
    (7) Dacă responsabilii de avizele, relocările şi descărcările de utilităţi, altele decât cele de transport/distribuţie a energiei electrice/gaze naturale şi alte avize de interes naţional sau local, nu realizează activităţile în termenele prevăzute în convenţiile încheiate în vederea implementării proiectelor de infrastructură, beneficiarul care implementează proiecte de infrastructură este îndreptăţit la plata unei juste despăgubiri pentru întârzierile generate în implementarea proiectelor de infrastructură.

    ART. 14
    Sumele aferente ajustărilor de preţ prevăzute la art. 12 alin. (2^2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 40/2015 privind gestionarea financiară a fondurilor europene pentru perioada de programare 2014-2020, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2016, cu modificările şi completările ulterioare, se asigură de la bugetul de stat, prin bugetele Ministerului Fondurilor Europene/Ministerului Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, şi se plătesc beneficiarilor la valoarea totală eligibilă solicitată de beneficiari, urmând ca, după modificarea ordinelor de finanţare/contractelor de finanţare, să se ramburseze bugetului de stat procentul de cofinanţare europeană nerambursabilă, precum şi contribuţia beneficiarilor, după caz.

    ART. 15
    În cazul în care, în cadrul certificatelor de plată emise de către inginerul supervizor în cadrul contractelor de execuţie a lucrărilor, există sume nerecunoscute la plată de către autorităţile contractante, acestea vor solicita inginerului supervizor să refacă certificatele interimare de plată, în baza măsurătorilor, cu includerea doar a acelor sume cuvenite, aferente lucrărilor executate şi recunoscute de autorităţile contractante.

    ART. 16
    (1) Prin derogare de la prevederile art. 2 alin. (1) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, executarea lucrărilor de foraje geotehnice, puţuri deschise/de vizitare, alte investigaţii geotehnice, necesare pentru elaborarea studiilor geotehnice parte integrantă a studiilor de prefezabilitate, studii de fezabilitate, proiect tehnic, detalii de execuţie, etapa DALI - Detalii de avizare a lucrărilor de intervenţie, pentru proiectarea, modernizarea, construcţia lucrărilor de investiţii sau de infrastructură de utilitate publică sau privată, este permisă fără obţinerea autorizaţiei de construire şi/sau a vreunui aviz de mediu ori a actului de autoritate al autorităţii competente desemnate prin legea specială.
    (2) Pentru realizarea investigaţiilor geotehnice pentru obiective de infrastructură, indiferent de etapa de proiectare pentru care se execută, proprietarii de terenuri sunt obligaţi să permită accesul pe proprietate operatorilor economici care execută respectivele investigaţii, având dreptul la despăgubiri pentru eventualele deteriorări dovedite ale terenului, care vor fi plătite de către operatorii economici respectivi, cu asigurarea sumelor de către beneficiarii proiectelor de infrastructură.

    ART. 17
    Autorităţile de management pentru programele operaţionale din cadrul politicii de coeziune pentru care există risc de dezangajare la sfârşitul anilor 2020 şi 2021 sunt autorizate să ia toate măsurile legale ce se impun pentru evitarea acestui risc prin modificarea programelor operaţionale, astfel încât, pentru cheltuielile declarate în cererile de plată transmise Comisiei Europene în cursul exerciţiului contabil care începe la 1 iulie 2020 şi se încheie la 30 iunie 2021, să se aplice o rată de cofinanţare europeană de 100% .

    ART. 18
    (1) Pentru proiectele de infrastructură prevăzute la art. 4 alin. (1), aflate în curs de implementare la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, poate avea loc trecerea acestora pe articole comasate organizate pentru fiecare obiect de lucrări, prin act adiţional la contractul de achiziţie publică de lucrări sau la contractul sectorial de lucrări, pe baza acordului de voinţă al ambelor părţi contractante, după caz, cu respectarea legislaţiei în domeniul achiziţiilor publice sau sectoriale, după caz, şi a clauzelor de modificare convenite de părţi la încheierea contractului. Documentaţia de trecere de la articolele de deviz la articolele comasate se întocmeşte de către proiectant pentru restul de lucrări rămase de executat la data întocmirii documentaţiei, se avizează de către consultantul/ supervizorul de lucrări şi se aprobă de către conducătorul autorităţii/entităţii contractante.
    (2) Documentaţia de trecere de pe articole de deviz pe articole comasate întocmită cu respectarea prevederilor alin. (1) se comunică autorităţilor de management ale programelor operaţionale care finanţează proiectul de infrastructură şi constituie baza pentru decontarea şi autorizarea de cheltuieli în conformitate cu prevederile contractului de finanţare.

    ART. 19
    Proiectele de infrastructură rutieră prevăzute la art. 6 alin. (3) pot fi preluate în implementare chiar dacă sunt întocmite şi aprobate documentaţii tehnico-economice ale proiectului sau au fost semnate contracte de achiziţie pentru acestea.

    ART. 20
    În cazul proiectelor de infrastructură rutieră prevăzute la art. 6, dacă la data preluării proiectului de infrastructură rutieră anumite proceduri de achiziţie publică sunt în curs de desfăşurare, acestea se vor consemna în protocolul de implementare încheiat între părţi, implementatorul preluând contractul după finalizarea procedurii de achiziţie.

    ART. 21
    Dacă la data aprobării listei proiectelor prevăzute la art. 6 alin. (3) anumite proceduri de achiziţie publică sunt în curs de desfăşurare fără a fi depuse ofertele de către operatorii economici, aceştia vor fi notificaţi privind delegarea implementării proiectului după finalizarea procedurii de achiziţie, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă, iar contractele se vor consemna în protocolul de implementare încheiat între părţi. În aceste situaţii contractele de achiziţie vor prevedea clauze specifice privind drepturile şi obligaţiile UAT/ADI.

    ART. 22
    Proiectele de infrastructură de transport rutier care cuprind proceduri de achiziţie publică în curs de desfăşurare în cadrul cărora au fost depuse ofertele la data întocmirii listei proiectelor prevăzute la art. 6 alin. (3) vor putea fi incluse pe această listă numai după obţinerea acordului scris al contractorilor privind delegarea implementării, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă. În aceste situaţii, în acte adiţionale la contractele de achiziţie se vor prevedea clauze specifice privind drepturile şi obligaţiile UAT/ADI.

    ART. 23
    Proiectele de infrastructură prevăzute la art. 12 aflate în implementare la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se vor realiza potrivit prevederilor legale în vigoare la data emiterii avizelor tehnice şi conform reglementărilor tehnice conţinute de acestea.

    ART. 24
    Proiectele de infrastructură prevăzute la art. 13 aflate în implementare la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se vor realiza potrivit prevederilor legale în vigoare la data emiterii avizelor tehnice şi conform reglementărilor tehnice conţinute de acestea.

    ART. 25
    (1) Modelul de convenţie pentru relocarea de utilităţi prevăzut la art. 12 alin. (2) se aprobă prin ordin comun al ministrului economiei, energiei şi mediului de afaceri, al ministrului transporturilor, infrastructurii şi comunicaţiilor, precum şi al Secretariatului General al Guvernului, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.
    (2) Modelele de convenţie pentru avizele şi relocările de utilităţi prevăzute la art. 13 alin. (1), altele decât cele de transport al energiei electrice şi de gaze naturale şi alte avize de interes naţional sau local, se aprobă prin ordin comun al ministrului transporturilor, infrastructurii şi comunicaţiilor şi al ministrului de resort, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

    ART. 26
    Fluxurile financiare rezultate din implementarea proiectelor de infrastructură pe bază de parteneriat se stabilesc potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 40/2015, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2016, cu modificările şi completările ulterioare.

    ART. 27
    La data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se abrogă prevederile art. XI şi XII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2016 privind unele măsuri de eficientizare a implementării proiectelor de infrastructură de transport, unele măsuri în domeniul transporturilor, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 964 din 29 noiembrie 2016, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 205/2019.

    ART. 28
    Procedurile de achiziţii publice/achiziţii sectoriale aflate în curs la data intrării în vigoare a prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă rămân supuse legislaţiei în vigoare la data iniţierii acestora.



                    PRIM-MINISTRU
                    LUDOVIC ORBAN
                    Contrasemnează:
                    Ministrul fondurilor europene,
                    Ioan Marcel Boloş
                    p. Ministrul lucrărilor publice, dezvoltării şi administraţiei,
                    Vetuţa Stănescu,
                    secretar de stat
                    p. Ministrul transporturilor, infrastructurii şi comunicaţiilor,
                    Ionel Scrioşteanu,
                    secretar de stat
                    Ministrul mediului, apelor şi pădurilor,
                    Costel Alexe
                    Ministrul culturii,
                    Bogdan Gheorghiu
                    Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,
                    Nechita-Adrian Oros
                    Secretarul general al Guvernului,
                    Antonel Tănase
                    Ministrul educaţiei şi cercetării,
                    Cristina Monica Anisie
                    Ministrul apărării naţionale,
                    Nicolae-Ionel Ciucă
                    Ministrul economiei, energiei şi mediului de afaceri,
                    Virgil-Daniel Popescu
                    Ministrul finanţelor publice,
                    Vasile-Florin Cîţu

    Bucureşti, 25 iunie 2020.
    Nr. 101.
    ----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016