Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   ORDIN nr. M.37 din 31 martie 2010  pentru aprobarea Normelor privind asigurarea protectiei la foc a personalului si bunurilor, pregatirea pompierilor si conducerea interventiei pe timpul operatiilor militare    Twitter Facebook

ORDIN nr. M.37 din 31 martie 2010 pentru aprobarea Normelor privind asigurarea protectiei la foc a personalului si bunurilor, pregatirea pompierilor si conducerea interventiei pe timpul operatiilor militare

EMITENT: MINISTERUL APARARII NATIONALE
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 240 din 15 aprilie 2010

ORDIN nr. M.37 din 31 martie 2010
pentru aprobarea Normelor privind asigurarea protecţiei la foc a personalului şi bunurilor, pregãtirea pompierilor şi conducerea intervenţiei pe timpul operaţiilor militare
EMITENT: MINISTERUL APÃRÃRII NAŢIONALE
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 240 din 15 aprilie 2010


Având în vedere Avizul nr. 45.762 din 22 februarie 2010 al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţã,
pentru aplicarea prevederilor <>art. 18 lit. b) şi ale <>art. 47 alin. (1) din Legea nr. 307/2006 privind apãrarea împotriva incendiilor, cu modificãrile ulterioare,
în temeiul prevederilor <>art. 33 alin. (1) din Legea nr. 346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apãrãrii Naţionale, cu modificãrile ulterioare,

ministrul apãrãrii naţionale emite prezentul ordin.

ART. 1
Se aprobã Normele privind asigurarea protecţiei la foc a personalului şi bunurilor, pregãtirea pompierilor şi conducerea intervenţiei pe timpul operaţiilor militare, prevãzute în anexa ce face parte integrantã din prezentul ordin.
ART. 2
Prezentul ordin se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Ministrul apãrãrii naţionale,
Gabriel Oprea

Bucureşti, 31 martie 2010.
Nr. M.37.


ANEXÃ

NORME
privind asigurarea protecţiei la foc a personalului şi bunurilor,
pregãtirea pompierilor şi conducerea intervenţiei
pe timpul operaţiilor militare


CAP. I
Dispoziţii generale

ART. 1
Verificarea îndeplinirii reglementãrilor din prezentele norme revine şefilor operaţiilor militare, comandanţilor forţelor aflate în dislocare, persoanelor delegate de aceştia şi, dupã caz, persoanelor cu atribuţii de îndrumare şi control al activitãţii de apãrare împotriva incendiilor în Ministerul Apãrãrii Naţionale.
ART. 2
Rãspunderea pentru asigurarea mãsurilor Crash, Fire-Fighting and Rescue/prãbuşire, stingerea incendiului şi salvare, denumite în continuare CFR, revine comandaţilor/şefilor unitãţilor şi formaţiunilor militare aflate în dislocare.
ART. 3
Comandanţii/şefii unitãţilor militare sunt obligaţi sã asigure constituirea şi încadrarea formaţiunilor proprii de intervenţie în funcţie de natura şi nivelul riscurilor, particularitãţile misiunilor şi gradul de protecţie ce trebuie asigurat personalului şi tehnicii, în componenţa acestora fiind incluse echipe specializate pentru evacuare, salvare, descarcerare, resuscitare, prevenirea, limitarea şi stingerea incendiilor.
ART. 4
Personalul din cadrul formaţiunilor de intervenţie, denumit în continuare pompieri, care participã la operaţii militare trebuie sã aibã pregãtirea teoreticã şi practicã necesarã îndeplinirii misiunilor specifice.
ART. 5
Semnificaţia abrevierilor şi termenilor utilizaţi în prezentele norme este prevãzutã în anexa nr. 1.

CAP. II
Cerinţe minime de competenţã pentru pompieri

ART. 6
Nivelurile minime de competenţã sunt valabile pentru toţi pompierii şi se asigurã prin instituirea unui sistem standardizat pentru pregãtirea acestora, în scopul realizãrii unui nivel comun de experienţã şi dobândirii de abilitãţi necesare pentru protecţia personalului, tehnicii de luptã, muniţiilor, facilitãţilor esenţiale ale misiunii şi a altor resurse din zona acţiunii incendiului.
ART. 7
(1) Formarea şi pregãtirea pompierilor se realizeazã astfel încât aceştia sã dobândeascã nivelurile minime de competenţã prevãzute în anexa nr. 2.
(2) Sistemul standardizat de pregãtire se aplicã în funcţie de particularitãţi şi personalului care, în afara misiunilor de bazã, intervine şi în sprijinul pompierilor sau asigurã prima intervenţie.
ART. 8
(1) Tehnica militarã de luptã, muniţiile, facilitãţile esenţiale ale misiunii, cât şi alte resurse logistice pot fi incendiate din surse multiple, inclusiv din acţiuni ostile.
(2) Pentru a nu afecta misiunea, trebuie ca toate incendiile sã fie stinse rapid şi personalul rãnit sau imobilizat sã fie salvat şi sã i se asigure îngrijire medicalã de urgenţã.
ART. 9
(1) Cerinţele minime de competenţã sunt standardizate pentru ca formaţiunile proprii/detaşamentele de intervenţie sã desfãşoare acţiuni în comun cu pompierii celorlalte state partenere.
(2) Prin pregãtire se asigurã formarea de echipe, care acţioneazã în toate potenţialele scenarii, furnizând suport pentru îndeplinirea misiunii.
(3) Pentru respectarea strictã a cerinţelor de competenţã, pompierii trebuie sã fie bine pregãtiţi în vederea:
a) intervenţiei împotriva incendiilor;
b) folosirii comunicaţiilor;
c) folosirii unui Protective Equipment and Self Contained Breathing Apparatus/echipament de protecţie şi aparat de respirat, denumite în continuare SCBA;
d) executãrii operaţiunilor fundamentale de stingere a incendiilor;
e) executãrii operaţiunilor de salvare şi stingere a incendiilor la aeronave.
ART. 10
(1) Programul de pregãtire pentru operaţiuni de salvare la aeronavele NATO trebuie sã familiarizeze pompierii cu aterizarea forţatã şi procedurile de siguranţã şi de salvare a personalului.
(2) Pompierii trebuie sã participe la antrenamente simulate pentru stingerea incendiilor cauzate de carburanţii şi lubrifianţii utilizaţi în aviaţie.
(3) Exerciţiile de evacuare şi de salvare a echipajului dintr-o aeronavã sunt obligatorii, iar înainte de începerea acestora toate sistemele de ieşire ale aeronavei se asigurã sau se dezactiveazã, în conformitate cu manualele tehnice, şi, atunci când este posibil, membrii echipajului aeronavei echipaţi în costumul complet de zbor ocupã poziţiile stabilite.
(4) La aeronavele de dimensiuni mari sunt prioritare evacuarea unui numãr mare de pasageri şi protejarea toboganelor.
(5) Aplicarea unor scenarii de incendiu dinamice trebuie sã reflecte cât mai fidel condiţiile reale de intervenţie.
(6) Stingerea cu succes a focului presupune o exploatare adecvatã a autospecialelor, utilizarea corespunzãtoare a agentului de stingere, comanda şi controlul acţiunii şi lucrul în echipã.
(7) În desfãşurarea intervenţiilor la incendiu este prioritarã asigurarea securitãţii persoanelor angrenate în aceastã activitate.
ART. 11
(1) Menţinerea abilitãţilor pompierilor pentru intervenţia la fiecare tip de aeronavã se realizeazã prin exerciţii de antrenament executate astfel:
a) de douã ori pe an, pentru evacuarea/salvarea echipajului la fiecare aeronavã desemnatã, inclusiv aterizarea forţatã şi aplicarea procedurilor de siguranţã;
b) permanent, pentru intervenţia la cabina de pilotaj, înainte de a intra în aeronavele echipate cu sisteme pirotehnice de catapultare; instructajul formaţiunii trebuie sã fie executat de tehnicienii sistemului de catapultare;
c) anual, pentru instruirea pompierilor în cazul apariţiei de modificãri la sistemul de catapultare;
d) de douã ori pe an în timpul zilei şi anual pe timp de noapte, pentru antrenamentele simulate de incendiu.
(2) Frecvenţa exerciţiilor de la alin. (1) lit. a) se mãreşte dacã este cazul, la cererea şefului formaţiunii proprii de intervenţie.
ART. 12
Facilitãţile de antrenament pentru exerciţii trebuie sã asigure cerinţele de protecţie a mediului şi condiţii realiste de instruire.

CAP. III
Baremul minim pentru pregãtirea fizicã a pompierilor

ART. 13
(1) Pentru ca un pompier sã îşi îndeplineascã misiunile şi responsabilitãţile cu forţã, promptitudine şi rezistenţã trebuie sã îşi dezvolte permanent condiţia fizicã.
(2) Programul de pregãtire fizicã prevede evaluãri anuale la care sunt supuşi toţi pompierii.
(3) Programul de pregãtire fizicã este un pachet complet, care asigurã fiecãrui pompier echipament, timp şi suport tehnic, pentru a-l determina sã îşi îndeplineascã obiectivele pregãtirii fizice şi sã îşi menţinã starea de sãnãtate pe termen lung.
(4) Pompierilor li se alocã minimum 60 de minute pe schimb pentru menţinerea sau îmbunãtãţirea nivelului lor de pregãtire fizicã, şedinţele desfãşurându-se individual sau sub supravegherea directã a personalului calificat.
(5) Pompierii au acces în timpul programului de 24 de ore la baza sportivã, seara sau dimineaţa, atunci când sunt asigurate condiţiile de securitate a bazei operaţionale.
(6) În spaţiile destinate formaţiunilor proprii de intervenţie trebuie instalate echipamente de pregãtire fizicã şi supraveghere cardiovascularã, pentru a permite pompierilor sã îşi menţinã/îmbunãtãţeascã pregãtirea fizicã.
ART. 14
(1) Condiţiile de proiectare a circuitului de antrenament şi condiţiile de evaluare a testului de pregãtire fizicã a pompierilor sunt prevãzute în anexa nr. 3.
(2) Condiţiile de desfãşurare şi probele testului de evaluare a pregãtirii fizice a pompierilor sunt prevãzute în anexa nr. 4.
ART. 15
Pentru obţinerea şi menţinerea unei bune condiţii fizice, pompierii susţin semestrial şi probele de pregãtire fizicã prevãzute în programele de pregãtire fizicã specifice Ministerului Apãrãrii Naţionale.

CAP. IV
Cerinţe minime pentru intervenţia în scopul evacuãrii, salvãrii personalului, limitãrii şi stingerii incendiilor, înlãturãrii urmãrilor exploziilor, înainte şi dupã atac

SECŢIUNEA 1
Generalitãţi

ART. 16
(1) Structurile cu responsabilitãţi în planificarea şi conducerea operaţiunilor militare trebuie sã iniţieze, sã aprobe şi sã coordoneze un plan de bazã, care furnizeazã o forţã de rãspuns rapidã, mobilã şi susţinutã, pentru intervenţia în caz de incendii.
(2) Planul de bazã trebuie sã asigure pentru forţa de salvare mobilitate rapidã şi ridicatã, supravieţuirea, lupta susţinutã împotriva focului într-un mediu ostil sau în timpul operaţiunilor de luptã.
(3) Planul de bazã se pune în aplicare în cazarma de bazã sau la o locaţie dislocatã înainte, în timpul sau dupã ostilitãţi.
ART. 17
(1) Operaţiunile de intervenţie împotriva incendiilor într-un mediu ostil diferã radical de acţiunile desfãşurate pe timp de pace, în cazul dezastrelor naturale, pentru asistenţa umanitarã sau în cazul acţiunilor de ajutorare ori evacuare a cetãţenilor.
(2) Procedurile trebuie sã defineascã în mod clar rolurile, misiunile şi obiectivele formaţiunilor proprii de intervenţii.
ART. 18
(1) Dezvoltarea capabilitãţilor pentru lupta cu focul înainte şi dupã atac şi pentru salvare este obligatorie în cazul:
a) aeronavelor;
b) utilitãţilor existente;
c) stingerii focului în depozitul de carburanţi şi lubrifianţi;
d) zonelor aglomerate de parcare ale aeronavelor;
e) amplasãrii celorlalte resurse logistice;
f) cartiruirii trupelor.
(2) Autospecialele de stingere a incendiilor şi echipamentele de intervenţie sunt destinate, în principal, susţinerii operaţiunilor de decolare/aterizare a aeronavelor şi desfãşurãrii acţiunilor de salvare a personalului şi tehnicii.
ART. 19
(1) Pe timpul desfãşurãrii operaţiilor militare într-un mediu ostil, protecţia împotriva incendiilor are un rol esenţial.
(2) Dacã protecţia împotriva incendiilor nu este asiguratã, efortul total de luptã al bazei este diminuat considerabil.
ART. 20
Misiunea de protecţie la incendiu în operaţiunile de luptã constã în:
a) protecţia înaintea unui atac prin eliminarea sau reducerea pericolului pentru personal, aeronave şi instalaţii;
b) protecţia în timpul atacului prin asigurarea integritãţii mijloacelor tehnice de intervenţie;
c) protecţia dupã atac prin intervenţia pentru stingerea incendiilor care afecteazã în mod grav operaţiunile aeriene şi capacitatea de luptã.
ART. 21
Factorii care trebuie luaţi în considerare pe timpul unui atac convenţional sunt:
a) extinderea incendiului;
b) incendierea instalaţiilor avariate;
c) reluarea atacului.
ART. 22
Principalele mãsuri ce se iau în timpul unui atac convenţional sunt:
a) stabilirea vehiculelor care sunt în stare de funcţionare;
b) neutralizarea şi distrugerea muniţiilor/dispozitivelor explozive;
c) prevenirea contaminãrii;
d) decontaminarea.
ART. 23
Printr-un scenariu, pompierii sunt angajaţi într-un mediu operaţional de luptã cu focul în 4 perioade de timp: anticipatã, înainte de atac, în timpul atacului şi dupã atac.

SECŢIUNEA a 2-a
Perioada anticipatã

ART. 24
Perioada anticipatã este perioada în care se identificã cerinţele şi se obţin resursele necesare pentru asigurarea intervenţiilor în situaţii ofensive sau defensive, dupã caz, şi aceasta include:
a) dezvoltarea planurilor de pregãtire şi execuţie;
b) exersarea şi aprofundarea procedurilor;
c) identificarea şi obţinerea echipamentului nou sau de rezervã;
d) pregãtirea pompierilor din formaţiunea proprie de intervenţie pentru desfãşurarea operaţiunilor;
e) alte operaţiuni asemãnãtoare.

SECŢIUNEA a 3-a
Perioada înainte de atac

ART. 25
Perioada înainte de atac începe din momentul în care ameninţarea este detectatã şi dureazã pânã la apariţia atacului sau pânã la încetarea ameninţãrii.
ART. 26
Perioada înainte de atac include planificarea, pregãtirea personalului şi tehnicii şi acţiunea propriu-zisã.
ART. 27
(1) Planificarea scenariului şi mediului operaţional de luptã cu focul reprezintã elementul esenţial pentru o tranziţie de succes de la o perioadã la alta.
(2) Amploarea ostilitãţilor probabile se determinã prin planificarea documentelor întocmite la toate nivelurile de comandã.
(3) Planurile elaborate pentru perioada dinaintea atacului trebuie sã fie disponibile la bazele operaţionale principale, ajutând semnificativ bazele operaţionale dislocate.
(4) Planurile pentru locaţiile propuse pentru operaţionalizare se aplicã odatã cu operaţionalizarea forţelor.
(5) Factorii limitatori la stingerea incendiilor în timpul operaţiunilor militare ce trebuie luaţi în considerare la elaborarea documentelor de planificare sunt prevãzuţi în anexa nr. 5.
(6) Întocmirea documentelor de execuţie se face pe baza planificãrii iniţiale.
ART. 28
La întocmirea planificãrilor, pentru asigurarea rezervelor de apã se au în vedere:
a) identificarea posibilitãţilor de captare şi înmagazinare: bazine, turnuri de rãcire, rezervoare, tancuri, pompe, sonde, puncte de furnizare şi sisteme mobile de distribuţie a apei;
b) verificarea funcţionãrii dispozitivelor de deschidere/închidere ale rezervoarelor de apã;
c) realizarea cãilor de acces operativ sau realizarea cãilor alternative la sursele de alimentare cu apã auxiliare;
d) rutele alternative cãtre sursele de apã;
e) aprovizionarea cu pompe, furtunuri şi echipamente;
f) instalarea de dispozitive pentru captarea apei din lacuri şi râuri.
ART. 29
Pentru dispunerea dispersatã a personalului şi a celorlalte elemente de logisticã, la întocmirea planificãrilor se au în vedere:
a) terenul de bazã în vederea localizãrii şi utilizãrii potenţialului natural al ariilor în scopul protejãrii personalului, vehiculelor, agenţilor de stingere şi echipamentelor;
b) caracteristicile topografice ale terenului, cum ar fi: şanţurile, dealurile, care combinate cu plase de camuflaj permit asigurarea unui refugiu eficace, fãrã cheltuieli.
ART. 30
(1) Echipamentele, vehiculele, agenţii de stingere de rezervã şi echipamentul specializat se amplaseazã în locaţii ce asigurã protecţia împotriva efectelor armelor şi agenţilor chimici.
(2) Protecţia personalului este primordialã şi se realizeazã prin folosirea biutelor de pãmânt, întãririlor, blocurilor protectoare şi sacilor de nisip.
(3) Planificãrile includ şi planurile de cooperare/sprijin cu componentele sistemului de prevenire şi stingere a incendiilor al naţiunii-gazdã/oficiale.
(4) În scopul evitãrii scurgerilor de combustibili, documentele de planificare prevãd şi activitãţi care sã asigure coordonarea cu elementele de sprijin logistic pentru carburanţi-lubrifianţi, precum şi întreţinerea şi repararea autospecialelor de stins incendii.
ART. 31
Pompierii trebuie sã fie pregãtiţi pentru adaptarea rapidã la incendii, în timpul operaţiunilor de luptã, în scopul supravieţuirii şi acordãrii sprijinului direct operaţiunilor de zbor.
ART. 32
(1) Pentru asigurarea prevenirii şi stingerii incendiului, forţele luptãtoare şi formaţiunile de intervenţie trebuie sã fie instruite temeinic în:
a) tactici şi strategii pentru operaţiuni de luptã postatac, împotriva incendiului, în mediu infectat cu agenţi biologici, chimici sau în urma atacului cu arme convenţionale;
b) procese de reabilitare şi decontaminare şi proceduri de rãspuns la incendii pe timpul operaţiunilor defensive şi ofensive de luptã împotriva incendiului şi în condiţiile unor limitãri ale echipamentului de protecţie;
c) acţiuni la aeronavele desemnate din baza sau locaţia dislocatã;
d) acţiuni privind încãrcarea/descãrcarea muniţiei în/din aeronavã;
e) acordarea primului ajutor personalului care desfãşoarã misiuni în zone critice;
f) acţiuni în caz de incendiu, folosirea stingãtoarelor, hidranţilor şi instalaţiilor de stins incendii, în funcţie de riscurile generate de operaţiunile de luptã.
(2) Conştientizarea, în scopul protejãrii resurselor de acţiunea focului, se realizeazã prin instructaje, exerciţii şi informãri periodice.
(3) Pentru evaluarea gradelor diferite de protecţie împotriva incendiului, la camparea forţelor combatante dislocate, coordonarea iniţialã se realizeazã cu ofiţeri şi subofiţeri cu pregãtire în domeniul apãrãrii împotriva incendiilor din unitãţile dislocate, asigurându-se:
a) trasee protejate la foc pentru vehicule;
b) locuri de depozitare a reziduurilor, locuri pentru fumat şi folosirea focului deschis.
ART. 33
În cadrul perioadei dinaintea atacului, personalul cu misiuni de prevenire şi stingere a incendiilor desfãşoarã acţiuni pentru:
a) utilizarea echipamentelor de protecţie chimicã;
b) utilizarea echipamentelor pentru stins incendii;
c) acordarea primului ajutor;
d) asigurarea cu apã;
e) asigurarea plinului tancurilor cu combustibil şi agenţi de stingere;
f) asigurarea vehiculelor, echipamentelor, agenţilor, pieselor de schimb şi a altor echipamente necesare pentru protejarea zonelor;
g) asigurarea agentului de stingere a focului necesar pentru intervenţie şi rezervã, care se poziţioneazã în aceeaşi zonã de protecţie ca şi vehiculele;
h) utilizarea construcţiilor provizorii care prezintã siguranţã la incendiu pentru depozitarea agenţilor de stingere şi carburanţilor/lubrifianţilor care nu pot fi mutaţi şi adãpostirea reţelei radio de bazã utilizate de formaţiunea de intervenţie împotriva incendiilor/prãbuşirilor.
ART. 34
Amplasarea dispersatã a vehiculelor se realizeazã îndeplinind urmãtoarele condiţii:
a) mascarea vehiculelor cu acoperire naturalã unde este posibil;
b) amplasarea, dar nu mai mult de un vehicul într-o locaţie;
c) poziţionarea unui vehicul pentru a examina cãile de rulare şi zonele de parcare a aeronavelor unde este posibil;
d) menţinerea vehiculelor la o distanţã de cel puţin 100 m de clãdiri, aeronave şi alte potenţiale ţinte;
e) poziţionarea vehiculelor astfel încât sã nu fie distruse în totalitate la o singurã trecere a avionului inamic.

SECŢIUNEA a 4-a
Perioada din timpul atacului

ART. 35
(1) Perioada din timpul atacului este intervalul de timp care începe cu prima acţiune inamicã asupra aerodromului şi se sfârşeşte când baza revine în starea în care se pot începe activitãţile de refacere.
(2) Pe timpul atacului, pompierii şi resursele sunt dispersate în locaţii protejate de la un capãt la altul al bazei, astfel încât sã asigure vizibilitate optimã pentru raportarea în orice moment a stãrii aerodromului.
(3) Întregul personal trebuie sã fie protejat cu echipament corespunzãtor în funcţie de ameninţare.
(4) Mãsurile prezentate la alin. (2) şi (3) sunt întârziate dacã nu a fost avertizatã iminenţa atacului.
(5) În cazul unui atac surprinzãtor pompierii înceteazã instantaneu operaţiunile de stingere şi utilizeazã echipamentul de protecţie adecvat.
(6) Pe timpul unui atac, supravieţuirea are prioritate faţã de toate celelalte activitãţi, inclusiv lupta împotriva incendiului.
(7) Pompierii nu se adãpostesc în/sub autospecialele de stins incendii, cu excepţia situaţiei în care acestea sunt dispuse într-o zonã protejatã.

SECŢIUNEA a 5-a
Perioada de dupã atac

ART. 36
(1) Perioada de dupã atac este perioada imediat urmãtoare atacului asupra bazei.
(2) Operaţiunile de prevenire şi stingere a incendiilor de dupã atac sunt cruciale pentru menţinerea operabilitãţii bazei aeriene şi pentru generarea zborurilor/misiunilor de luptã.
(3) Acţiunile formaţiunii de intervenţie trebuie sã asigure o tranziţie lentã cãtre operaţiile de recuperare de dupã atac.
(4) Pe timpul recuperãrii capacitãţii de intervenţie, pompierii desfãşoarã acţiuni planificate care includ:
a) refacerea mãsurilor de protecţie deteriorate din locaţiile de dispersare;
b) redefinirea responsabilitãţilor personalului;
c) identificarea posibilitãţilor de aprovizionare cu apã şi agenţi;
d) asigurarea stãrii de operativitate a echipamentelor de sprijin;
e) formularea cererilor de completare a personalului;
f) menţinerea în stare de funcţionare a vehiculelor;
g) asigurarea funcţionãrii sistemului de comunicaţii.
ART. 37
(1) Pompierii se pot confrunta cu numeroase incendii, distrugeri importante şi personal rãnit care necesitã acordarea primului ajutor.
(2) Deplasarea spre zonele incendiate şi locaţiile unde se acordã ajutorul de urgenţã poate fi îngreunatã de dispozitive neexplodate, cratere, deteriorãri ale drumului şi dãrâmãturi.
(3) În unele situaţii stingerea incendiilor şi operaţiunile de salvare trebuie sã se realizeze cu numãr redus de persoane, echipamente şi materiale.
(4) Operabilitatea tehnicii de intervenţie şi agenţilor de stingere este afectatã de numãrul limitat de pompieri.
ART. 38
Comandanţii operaţiunilor militare împreunã cu şefii pompierilor decid urmãtoarele:
a) focurile care sunt lãsate sã ardã şi cele care se sting;
b) personalul care urmeazã sã salveze unitãţile specializate;
c) personalul care urmeazã sã fie lãsat în grija camarazilor.

CAP. V
Asigurarea protecţiei la foc a bunurilor în funcţie de importanţa acestora în desfãşurarea acţiunilor

SECŢIUNEA 1
Generalitãţi

ART. 39
Realizarea evaluãrii riscului şi asigurarea managementului protecţiei la foc a bunurilor permit minimizarea probabilitãţii de pierdere a acestora cauzate de începutul unui incendiu sau unei explozii în timpul operaţiilor militare.
ART. 40
(1) Identificarea şi cuantificarea riscului operaţional al bunurilor NATO şi/sau naţionale se fac prin asigurarea unui management adecvat.
(2) Criteriile de evaluare a riscului se aplicã în mod prioritar pentru operaţiunile de stabilizare neofensive, fiind luate în considerare şi în timpul operaţiilor ofensive, reducând probabilitatea degradãrii bunurilor cauzate de acte de terorism.
ART. 41
Clasificarea şi consideraţiile pentru evaluarea riscurilor sunt prevãzute în anexa nr. 6.

SECŢIUNEA a 2-a
Factorul cerinţei militare

ART. 42
Military Requirement Factor Based on Alternative Capabilites/Factorul cerinţei militare bazat pe capabilitãţi alternative, denumit în continuare MRF, este un indicator utilizat pentru clasificarea fiecãrei capabilitãţi în acord cu impactul asupra operaţiunilor militare şi sustenabilitãţii.
ART. 43
(1) Aplicabilitatea MRF se face pe baza tabelelor prevãzute în anexa nr. 7.
(2) Cuantificarea MRF este prevãzutã în anexa nr. 8.

SECŢIUNEA a 3-a
Minimizarea riscului

ART. 44
(1) Minimizarea riscului se realizeazã prin angajarea uneia dintre urmãtoarele mãsuri:
a) separarea bunurilor-cheie, prin care se asigurã cea mai bunã protecţie pentru riscurile strategice, ce presupune cã una dintre locaţiile separate va fi pierdutã, şi care are un impact scãzut în reducerea riscului financiar, supravegherea bunurilor dispersate creând responsabilitãţi suplimentare serviciilor care asigurã securitatea zonei;
b) utilizarea elementelor de separare rezistente la foc în interiorul clãdirilor - oferã cea mai bunã protecţie pentru riscurile strategice;
c) montarea de sisteme de detecţie şi stingere automatã a incendiului în zonele de risc importante, pe arii reduse - acest tip de protecţie este cel mai potrivit pentru un risc financiar ridicat;
d) montarea de sisteme de detecţie şi localizare pe arii mari;
e) dislocarea în teatrul de operaţii militare a pompierilor din serviciile de intervenţii la dezastre, iar dacã aceste servicii au fost deja dislocate de cãtre naţiunile NATO participante, comandanţii militari trebuie sã încurajeze folosirea acestor resurse pentru analizã şi consultanţã, mai ales atunci când modificarea condiţiilor generale atrage un alt risc asociat focului.
(2) Minimizarea riscului se realizeazã şi prin angajarea combinatã a mãsurilor enumerate la alin. (1).

CAP. VI
Pregãtirea ghidurilor pentru rãspuns la incendii

SECŢIUNEA 1
Generalitãţi

ART. 45
(1) Ghidurile pentru rãspuns la incendii reprezintã totalitatea operaţiunilor întreprinse de personalul cu responsabilitãţi în protecţia la incendiu şi asigurã realizarea acţiunilor de urgenţã, în scopul protejãrii vieţii şi bunurilor materiale.
(2) Pompierii care participã la misiuni trebuie sã aibã capacitatea de a acţiona în cazul incendiilor, în medii periculoase sau la calamitãţi.
(3) Fiecare unitate/formaţiune militarã întocmeşte proceduri adaptate specificului şi condiţiilor de cartiruire, în scopul reducerii probabilitãţii apariţiei incendiilor.
ART. 46
Pompierii trebuie sã fie pregãtiţi sã intervinã conform ghidului de rãspuns, organizaţi şi echipaţi pentru a minimaliza impactul şi consecinţele incendiilor.
ART. 47
Ghidurile de rãspuns pentru incendii se aplicã în perimetrul zonei de dislocare, de cãtre forţele proprii.

SECŢIUNEA a 2-a
Elaborarea ghidurilor de rãspuns la incendii

ART. 48
Ca urmare a apariţiei unui incendiu, comandantul forţelor dislocate numeşte un singur comandant/şef care executã urmãtoarele activitãţi:
a) analizeazã riscurile;
b) ia deciziile-cheie;
c) controleazã şi coordoneazã formaţiunea proprie de intervenţie şi alte forţe care vin în sprijin;
d) îndeplineşte alte responsabilitãţi de management al situaţiei;
e) asigurã controlul centralizat al incendiului prin structura sistemului de transmisiuni şi comunicaţii;
f) asigurã o singurã direcţie pentru iniţierea şi gestionarea acţiunilor de rãspuns ca urmare a apariţiei unui incendiu.
ART. 49
Pentru asigurarea comunicaţiilor trebuie sã se stabileascã sisteme alternative la sistemele de bazã, iar direcţionarea fluxului de informaţii sã se realizeze de la comanda situaţiei, la formaţiunea de intervenţie care acţioneazã în prima linie.
ART. 50
Sistemul de asigurare a asistenţei medicale trebuie sã se realizeze prin urmãtoarele activitãţi:
a) planificarea medicalã pentru acţiunea la incendii trebuie sã ia în considerare o mare varietate de situaţii, plecând de la inhalaţii de fum şi substanţe toxice pânã la situaţii grave: rãniri cauzate de substanţe toxice, explozii, prãbuşiri, cãderi de fragmente de materiale de construcţii, arsuri, fracturi şi expuneri la agenţi patogeni;
b) întocmirea planurilor de rãspuns, luându-se în considerare mutarea/transportarea unui numãr mare de persoane accidentate, trierea rãniţilor la locul incendiului şi servicii funerare temporare.
ART. 51
Securitatea la locul incendiului trebuie sã se realizeze prin urmãtoarele activitãţi:
a) planificarea controlului mişcãrii personalului în zonã;
b) stabilirea unui singur punct de acces verificat şi supravegheat;
c) împrejmuirea amplasamentului şi controlul perimetrului pentru limitarea mişcãrii şi accesul personalului;
d) folosirea, când situaţia impune, a echipelor speciale de impunere şi menţinere a ordinii înaintea accesului în incintã a pompierilor.
ART. 52
(1) Sprijinul operaţiilor pentru Explosive Ordonance Disposal/neutralizarea şi distrugerea muniţiilor/dispozitivelor explozive, denumite în continuare EOD, trebuie sã se realizeze prin:
a) aplicarea planurilor de rãspuns, astfel încât sã existe siguranţa cã orice dispozitiv exploziv este eliminat înainte ca personalul sã intre în zona incendiului;
b) verificarea existenţei dispozitivelor explozive de cãtre un specialist EOD, în toate situaţiile în care se presupune existenţa acestora.
(2) Operaţiile EOD trebuie realizate în concordanţã cu STANAG-urile specifice.
ART. 53
Acţiunea unitãţilor de sprijin logistic dupã intervenţie presupune:
a) realizarea unor servicii diverse, cum ar fi: curãţarea amplasamentului, servicii funerare, analize de mediu şi de siguranţã a construcţiilor;
b) pregãtirea informãrilor detaliate asupra tuturor riscurilor, asociate cu sarcinile care le revin şi solicitarea echipamentului de protecţie adecvat.
ART. 54
(1) Formaţiunea proprie de intervenţie trebuie sã fie echipatã şi pregãtitã pentru a rãspunde la toate tipurile de riscuri generate de incendii.
(2) Factorii de decizie trebuie sã cunoascã capabilitãţile formaţiunii, nivelul de dotare cu echipament de protecţie şi intervenţie şi modul de utilizare a acestuia, acţiunea membrilor formaţiunii şi forţelor care acţioneazã în sprijinul acesteia ca o forţã unitarã de reacţie.
(3) Acţiunile formaţiunii se planificã înaintea, în timpul şi dupã situaţia apariţiei unui incendiu şi cuprind urmãtoarele activitãţi:
a) selectarea vehiculelor şi echipamentelor de intervenţie;
b) realizarea sistemului de evidenţã a personalului;
c) stabilirea unui sistem de chemare din timpul liber a personalului şi a unui sistem specific de transmitere a instrucţiunilor;
d) anticiparea modului de acţiune la incendiu în funcţie de natura situaţiei apãrute;
e) luarea în considerare a muniţiilor şi dispozitivelor neexplodate;
f) stabilirea unui punct de control pentru accesul la locul situaţiei;
g) coordonarea forţelor care asigurã securitatea şi suportul pentru implementarea ordinii la fiecare punct de acces, controlul maselor, facilitãţi sau metode de evacuare;
h) coordonarea identificãrii, izolãrii, neutralizãrii şi eliminãrii dispozitivelor explozive;
i) stabilirea unui amplasament medical în cazul calamitãţilor;
j) asigurarea asistenţei medicale şi coordonarea transportului rãniţilor;
k) solicitarea de echipament specializat şi asistenţã de la autoritãţile locale;
l) punerea la dispoziţie a facilitãţilor de recuperare - odihnã, hrãnire şi altele asemenea;
m) obţinerea serviciilor de deservire şi întreţinere sau de reparare a vehiculelor la locul situaţiei;
n) întocmirea procedurilor pentru aprovizionarea/realimentarea echipamentelor, rezervelor de aer, surselor de luminã şi solicitarea de personal suplimentar la locul situaţiei;
o) obţinerea echipamentului specializat de la alte structuri, în scopul recuperãrii victimelor;
p) stabilirea unui amplasament de decontaminare şi coordonarea depozitãrii materialelor contaminate;
q) verificarea asigurãrii echipamentului de protecţie pentru toţi pompierii;
r) coordonarea refacerii amplasamentului dupã incident, stabilizarea, decontaminarea, conservarea şi asigurarea pazei acestuia;
s) coordonarea altor acţiuni în scopul securizãrii zonei.
(4) Activitãţile enumerate la alin. (3) nu sunt limitative.

CAP. VII
Sistemul de comandã în situaţia producerii incendiilor

SECŢIUNEA 1
Generalitãţi

ART. 55
Pompierii care sprijinã acţiunile NATO au un singur sistem de comandã pentru a acţiona în mod unitar şi eficient la incendiu.
ART. 56
(1) Instalaţiile şi echipamentele sunt expuse la incendii potenţiale din cauza unor surse multiple, cum sunt:
a) degajãri de agenţi biologici şi/sau chimici provocate de terorişti atât accidental, cât şi intenţionat;
b) degajãri normale sau accidentale de substanţe chimice industriale;
c) bombardamente;
d) întreruperea utilitãţilor la infrastructurã cauzate de accidente şi dezastre;
e) defecţiuni majore ale aeronavei sau instalaţiilor;
f) alte evenimente.
(2) Pentru reducerea la minim a impactului şi consecinţelor riscurilor menţionate la alin. (1), pompierii sunt organizaţi şi pregãtiţi sã intervinã pe baza planurilor de rãspuns întocmite la nivelul cazãrmii de bazã sau zonei de dislocare.
ART. 57
(1) Sistemul de comandã organizat pentru intervenţii în caz de incendiu se stabileşte în limitele cazãrmii sau zonei de dislocare.
(2) Sistemul de comandã poate fi extins dacã autoritãţile civile solicitã sprijin.

SECŢIUNEA a 2-a
Sisteme de comandã

ART. 58
(1) În cadrul operaţiunilor militare se constituie un comandament pe baza ordinului emis de autoritatea de comandã şi control, care are urmãtoarele responsabilitãţi:
a) analiza riscului;
b) luarea deciziilor esenţiale;
c) controlul la locul incendiului, prin stabilirea unui post de comandã la locul respectiv, care sã permitã obţinerea şi transmiterea centralizatã a informaţiilor, în vederea conducerii unitare, iniţierii şi gestionãrii mãsurilor de intervenţie în caz de urgenţã şi dirijãrii formaţiunii de intervenţie sau serviciilor subordonate;
d) gestionarea situaţiilor apãrute.
(2) Controlul centralizat principal al incendiilor se asigurã prin organizarea unor comandamente care, orientativ, au în componenţã urmãtoarele elemente:
a) sediu central;
b) comandant;
c) şefii echipelor specializate din cadrul formaţiunii proprii de intervenţie;
d) şefii echipelor medicale de urgenţã.
ART. 59
(1) Autoritatea centralã/localã poate solicita sprijin militar pe baza planurilor detaliate întocmite anterior.
(2) În cazul în care are nevoie de sprijin militar, autoritatea localã poate prelua comanda în cazul situaţiei respective.
(3) În situaţia în care comanda situaţiei se exercitã de autoritatea centralã/localã, comandantul militar este responsabil doar pentru personalul militar din subordine şi materialele/echipamentele din dotare.
(4) Comandantul formaţiunii de intervenţie asigurã instruirea personalului subordonat privind sistemul de comandã local.
(5) Comandantul formaţiunii de intervenţie trebuie sã asigure ca personalul, atât desemnat/distribuit, cât şi dislocat, sã fie instruit în sistemul de comandã naţional, dacã acesta diferã de sistemul de bazã utilizat de forţele proprii pentru serviciile de urgenţã.

CAP. VIII
Echipament standard minim pentru operaţiuni de salvare şi stingere a incendiilor pentru navele maritime capabile sã transporte tehnicã de aviaţie

SECŢIUNEA 1
Generalitãţi

ART. 60
Intervenţia pentru salvarea personalului şi stingerea incendiilor se face asigurându-se urmãtoarele cerinţe:
a) siguranţa navei maritime şi salvarea vieţii personalului;
b) minimizarea pagubelor la nava maritimã şi aeronava transportatã;
c) controlul permanent al riscurilor generate de activitãţile specifice.
ART. 61
În cazul unei intervenţii la un incendiu produs la o aeronavã se iau în considerare urmãtoarele aspecte:
a) echipajul unei aeronave în flãcãri poate supravieţui maximum 90 de secunde;
b) timpul de stingere/control al incendiilor interne sau externe trebuie sã fie de maximum 60 de secunde;
c) intervenţiile împotriva incendiului trebuie sã asigure arderea controlatã a focului pe o duratã de timp suficientã pentru a asigura executarea completã a operaţiunii de salvare, urmând ca incendiul sã fie stins rapid pentru punerea în siguranţã a navei maritime.
ART. 62
Organizarea, nivelul de dotare cu echipament, încadrarea şi pregãtirea pompierilor trebuie sã asigure intervenţia optimã pentru salvarea personalului, limitarea şi stingerea incendiului.

SECŢIUNEA a 2-a
Suprafaţa criticã

ART. 63
(1) Suprafaţa criticã este suprafaţa aeronavei care se protejeazã în timpul unui incendiu, pentru a facilita evacuarea în condiţii de securitate a personalului de la bordul aeronavei.
(2) Pe baza acestei suprafeţe critice se calculeazã cantitatea minimã de agent de stingere necesarã pentru a proteja aeronava, pânã când operaţiunile de salvare sunt terminate.
(3) Suprafaţa incendiatã adiacentã fuselajului, Critical Area/suprafaţa criticã, denumitã în continuare CA, în care se aflã personalul aeronavei, se controleazã de cãtre membrii formaţiunii de intervenţie şi se vizualizeazã ca douã valori separate, Practical Critical Fire Area/suprafaţã criticã practicã de incendiu, denumitã în continuare PCA, şi Theoretical Critical Fire Area/suprafaţã criticã teoreticã de incendiu, denumitã în continuare TCA.
(4) PCA reprezintã 2/3 din suprafaţa criticã teoreticã de incendiu.
(5) TCA este rectangularã.
(6) Debitul de refulare se calculeazã pentru fiecare tip de aerodrom/heliport conform tabelelor prevãzute în anexele nr. 9, 11 şi 13.
(7) Debitele calculate au caracter minimal şi se suplimenteazã pentru asigurarea navei maritime în timpul unui incendiu la aeronavele transportate.

SECŢIUNEA a 3-a
Agenţi de stingere

ART. 64
Stingerea incendiului la aeronavã cauzat de combustibilii de hidrocarburã se face utilizând unul sau mai mulţi agenţi de stingere, prevãzuţi la art. 79 alin. (1).
ART. 65
Agenţii de stingere se asigurã prin dotarea navelor maritime cu cel puţin douã din urmãtoarele tipuri de stingãtoare portabile:
a) cu agent de stingere înãbuşitor/pulbere chimicã pentru utilizarea împotriva incendiilor din clasa B - incendii incipiente cauzate de combustibili lichizi sau solizi lichefiaţi;
b) cu dioxid de carbon sau gaz inert pentru utilizarea împotriva incendiilor din clasa B şi clasa C - incendii la motorul aeronavei şi la conductorii electrici interni.
ART. 66
Pentru a permite folosirea simultanã sau consecutivã trebuie asiguratã compatibilitatea chimicã între spumã şi agenţii de stingere.
ART. 67
(1) Debitul de refulare trebuie sã fie asigurat prin sistemele fixe sau mobile de producere a spumei.
(2) Controlul pe 90% din suprafaţa criticã trebuie sã se realizeze sub un minut, aceastã capabilitate asigurându-se tuturor suprafeţelor incendiului şi extinzându-se, la nevoie, pentru siguranţa navei maritime.
(3) Pe nava maritimã trebuie pãstrat agent de stingere suficient pentru executarea intervenţiei, precum şi o rezervã constituitã în acest sens.
(4) Apa necesarã controlului incendiului la o aeronavã, pentru salvare, rãcirea armelor şi finalizarea stingerii incendiului, trebuie sã se furnizeze prin pompe şi sisteme de distribuţie.
(5) Cantitatea suplimentarã de apã trebuie asiguratã pentru a susţine o perioadã scurtã de timp sistemele mobile de stingere a incendiilor.

SECŢIUNEA a 4-a
Protecţia navei maritime

ART. 68
(1) Navele maritime care transportã tehnicã de aviaţie se echipeazã cu sisteme de stins incendii amplasate pe punte, care acoperã întreaga suprafaţã, în funcţie de debitele de refulare stabilite în urma analizelor de risc.
(2) Navele maritime mari care transportã mai multe aeronave trebuie sã fie prevãzute pe punte şi cu sisteme de stins incendii perimetrale.
(3) Sistemele prevãzute la alin. (1) trebuie sã asigure stingerea rapidã a oricãrui foc şi formarea unui strat de spumã pe puntea de zbor pentru a preveni reizbucnirea focului.

SECŢIUNEA a 5-a
Protecţia armelor

ART. 69
Prezenţa armelor trebuie luatã în considerare, deşi nu reprezintã o prioritate în timpul operaţiunilor iniţiale de stingere a incendiului.
ART. 70
(1) Comandanţii asigurã echipamentul şi persoanele desemnate sã acţioneze pentru rãcirea armelor şi prevenirea supraîncãlzirii acestora.
(2) Operaţiunea de rãcire este consideratã finalizatã când specialistul în tehnica de luptã considerã cã armele sunt în siguranţã.
(3) Operaţiunea de rãcire se efectueazã cu precauţie pentru a se evita ruperea pãturii de spumã.

SECŢIUNEA a 6-a
Formaţiunea proprie de intervenţie pentru operaţiuni maritime

ART. 71
(1) Numãrul pompierilor trebuie sã fie suficient pentru a asigura controlul incendiului, manevrarea a cel puţin unui furtun şi scoaterea unei persoane afectate.
(2) Când navele maritime transportã tehnicã de luptã, numãrul pompierilor trebuie sã fie suplimentat.
(3) Pentru salvarea echipajelor/pasagerilor, cel puţin 2 pompieri trebuie sã poarte costum de protecţie la incendiu.
(4) Pompierii trebuie sã îndeplineascã nivelurile minime de competenţã prevãzute în anexa nr. 2, în corelare cu procedurile de operare şi doctrina de instrucţie.
ART. 72
Echipamentul de salvare, descarcerare şi aparatele de respirat se amplaseazã într-o magazie special destinatã, situatã pe puntea de zbor sau în apropierea acesteia, astfel încât accesul sã fie facil şi prompt.
ART. 73
Navele maritime capabile sã transporte tehnicã de aviaţie trebuie sã fie echipate corespunzãtor şi sã aibã instituite proceduri necesare prevenirii contaminãrii personalului şi navei.

SECŢIUNEA a 7-a
Sisteme de stins incendiul

ART. 74
(1) Cantitatea de apã şi debitele de refulare necesare se asigurã prin folosirea unei combinaţii de sisteme automate, monitoare, ajutaje şi hidranţi.
(2) Proporţia dintre debitul total de refulare şi cantitatea de agent de stingere trebuie controlatã manual.
ART. 75
(1) Navele maritime care au accesul limitat sau restricţionat la puntea de zbor trebuie sã aibã în dotare tunuri de apã sau ţevi de refulare pentru stingerea incendiilor.
(2) În cazul în care puntea de zbor se aflã la pupa, echipamentele prevãzute la alin. (1) trebuie sã poatã fi activate automat, de la un punct de comandã, dar sã permitã şi acţionarea manualã sau prin telecomandã.
(3) Tunurile de stins incendiu se amplaseazã astfel încât soluţia sã fie pompatã cãtre zona criticã a avionului din orice parte a punţii de zbor.
ART. 76
La proiectarea şi instalarea hidranţilor trebuie sã se respecte urmãtoarele:
a) pe navele maritime cu mai multe punţi de zbor se asigurã minimum 2 hidranţi poziţionaţi la minim 20 m distanţã de fiecare parte a navei; fiecare hidrant se doteazã cu un dispozitiv de producere a spumei sau cu un sistem centralizat dotat cu branşamente aspirante ori neaspirante pentru producerea spumei;
b) la suprafeţele mari dintre punţi hidranţii se dispun pe fiecare parte a navei, la cel puţin 12-15 m distanţã, branşându-se la conductele care produc spumã;
c) la navele maritime cu o singurã punte de zbor, destinate salvãrii în caz de prãbuşire, hidranţii se amplaseazã la babord şi tribord adiacent punţii de zbor şi hangarului, branşându-se la conductele care produc spumã;
d) pentru stingerea unui incendiu izolat pe puntea de zbor se prevãd 2 hidranţi cu furtunuri suficiente.

CAP. IX
Categorii de identificare pentru servicii de stingere a incendiilor şi salvare pe aerodrom

SECŢIUNEA 1
Clasificarea aerodromurilor pentru asigurarea serviciilor de stingere a incendiilor şi salvare

ART. 77
(1) Autoritatea decizionalã determinã nivelul de protecţie cerut în funcţie de cea mai mare aeronavã care opereazã pe aerodrom.
(2) Aerodromurile se clasificã pentru asigurarea serviciilor de stingere a incendiilor şi salvare dupã lungimea totalã şi lãţimea avionului, conform categoriilor prevãzute în anexa nr. 10.
ART. 78
(1) Clasificarea aerodromului eliminã calculele pentru stabilirea cantitãţilor specifice de agenţi de stingere pentru fiecare tip de aeronavã.
(2) Cantitãţile de apã necesare pentru producerea de spumã şi asigurarea debitului de refulare se asigurã în conformitate cu valorile prevãzute în tabelele din anexa nr. 11.
(3) Dacã, dupã selectarea categoriei corespunzãtoare lungimii totale, lãţimea fuselajului aeronavei este mai mare decât valorile maxime prevãzute în anexa nr. 10, se alege categoria imediat urmãtoare, mai mare.

SECŢIUNEA a 2-a
Agenţi de stingere

ART. 79
(1) Incendiile la aeronavã provocate de combustibilii de hidrocarburã se sting folosindu-se unul sau mai multe tipuri de agenţi de stingere, cum ar fi:
a) Aqueous Film-Forming Foam/spumã mecanicã care formeazã peliculã pe bazã de apã, denumitã în continuare AFFF;
b) Fluoroprotein Foam/spumã fluoroproteicã, denumitã în continuare FP, sau Film-forming Fluoroprotein Foam/spumã fluoroproteicã ce formeazã peliculã, denumitã în continuare FFFP;
c) Protein Foam/spumã proteicã, denumitã în continuare PF.
(2) Agenţii de stingere prevãzuţi la alin. (1) trebuie sã îndeplineascã cerinţele din specificaţia U.S. Military MIL - F-24385 - Fire Extinguishing Agent Aqueous Film-Forming Foam (Afff) Liquid Concentrate, for Fresh and Sea Water/Agent de stingere a incendiilor - Concentrat lichid de tip film apos formator de spumã, pentru apã potabilã şi apã de mare şi cerinţele din Standardul UL-162 - Standard for Safety for Foam Equipment and Liquid Concentrates/Standard pentru siguranţa echipamentelor cu spumã şi concentratelor lichide.
(3) Agentul de stingere utilizat în cantitãţi minime şi debitul de refulare conform tabelelor din anexa nr. 11 trebuie sã îndeplineascã cerinţele de performanţã la stingerea incendiilor şi reaprindere aplicabile din standardul MIL - F-24385, excepţie fãcându-se atunci când FFFP are un debit de utilizare de 5,5 (L/min.)/m².
(4) Unul dintre urmãtorii agenţi de stingere trebuie sã fie disponibil pentru stingerea incendiilor la aeronavã:
a) bicarbonat de potasiu sau bicarbonat de potasiu chimic uscat;
b) agent halogenat.
ART. 80
(1) Cantitãţile minime de apã pentru producerea spumei şi cantitãţile minime de agenţi complementari necesari se asigurã conform tabelelor prevãzute în anexa nr. 11, pe baza sistemului de clasificare a aerodromurilor.
(2) Pentru determinarea nivelului de agenţi de stingere, ca metodã alternativã, se foloseşte formula prevãzutã în anexa nr. 13.
ART. 81
În situaţia în care sunt utilizaţi simultan sau consecutiv spuma şi agenţii de stingere complementari, trebuie sã fie asiguratã compatibilitatea chimicã dintre aceştia.
ART. 82
Debitul de refulare a agentului de stingere trebuie sã îndeplineascã urmãtoarele criterii:
a) sã nu fie mai mic decât debitele specificate în tabelele prevãzute în anexa nr. 11;
b) la alte aeroporturi decât cele din categoriile 1, 2 şi 3, unde pot fi folosite ţevile de refulare manuale, debitele de refulare pentru spumã vor fi asigurate folosindu-se numai vehicule pentru Airfield Rescue and Fire-Fighting/misiuni de salvare pe aerodrom şi stingerea incendiilor, denumite în continuare ARFF, prevãzute în anexa nr. 12.
ART. 83
(1) Rezervele de apã necesare pentru vehiculele de stingere a incendiilor trebuie sã îndeplineascã cerinţele din tabelele prevãzute în anexa nr. 13.
(2) Rezervele de apã se pãstreazã în rezervoare sau echipamente structurale.
(3) Pentru menţinerea capacitãţii de luptã împotriva incendiilor trebuie sã fie asigurate servicii de intervenţii pentru realimentarea cu apã a vehiculelor ARFF.
(4) Când rezervele de apã sunt limitate sau inexistente este necesar sã se asigure un rezervor de apã cu douã furtunuri de stins incendiul.

CAP. X
Dispoziţii finale

ART. 84
Anexele nr. 1-13 fac parte integrantã din prezentele norme.

*

Prezentele norme implementeazã la nivelul Ministerului Apãrãrii Naţionale urmãtoarele acorduri de standardizare NATO, astfel:




┌────┬────────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────┬─────────────────────┐
│Nr. │ STANAG │ Modalitatea de implementare │ Poziţia │
│crt.│ │ │ │
├────┼────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────────────────┤
│ 1. │STANAG 3712, ediţia a 6-a │Categorii de identificare pentru │Cap. IX │
│ │AIRFIELD RESCUE AND FIRE-FIGHTING (ARFF)│servicii de stingere a incendiilor │Anexele nr. 10, 11, │
│ │SERVICES IDENTIFICATION │şi salvare pe aeroport/ARFF 󧓔 şi 13 │
├────┼────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────────────────┤
│ 2. │STANAG 7051, ediţia a 3-a │Cerinţele minime pentru operaţiuni │Cap. IV │
│ │MINIMUM REQUIREMENTS FOR CFR │CFR în sprijinul desfãşurãrii │Anexa nr. 5 │
│ │OPERATIONS IN SUPPORT OF SORTIE │misiunilor/raidurilor în mediul de │ │
│ │GENERATION IN A PRE/POST ATTACK │pre/postatac │ │
│ │ENVIRONMENT │ │ │
├────┼────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────────────────┤
│ 3. │STANAG 7145, ediţia a 4-a │Nivele de competenţã minime şi │Cap. II │
│ │MINIMUM CORE COMPETENCY LEVELS AND │abilitãţi pentru pompieri │Anexa nr. 2 │
│ │PROFICIENCY OF SKILLS FOR FIRE FIGHTERS │ │ │
│ │ÎN TOTALITATE │ │ │
├────┼────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────────────────┤
│ 4. │STANAG 7162, ediţia 1 │Standardizarea programului de │Cap. III │
│ │STANDARDIZATION OF PHYSICAL FITNESS │pãstrare a condiţiei fizice a │Anexele nr. 3 şi 4 │
│ │MAINTENANCE PROGRAMME FOR FIRE- │pompierilor │ │
│ │FIGHTERS │ │ │
├────┼────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────────────────┤
│ 5. │STANAG 7179, ediţia 1 │Pregãtirea ghidului pentru rãspuns │Cap. VI │
│ │PLANNING GUIDELINES FOR FIRE AND │la situaţii de urgenţã şi incendii │ │
│ │EMERGENCY SERVICES RESPONSE TO MAJOR │ │ │
│ │FIRE AND EMERGENCY INCIDENTS │ │ │
├────┼────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────────────────┤
│ 6. │STANAG 7183, ediţia 1 │Asigurarea mãsurilor la navele │Cap. VIII │
│ │THE MINIMUM CRASH, FIRE-FIGHTING AND │militare care transportã tehnicã de│Anexa nr. 9 │
│ │RESCUE (CFR) EQUIPMENT STANDARDS FOR │aviaţie │ │
│ │AVIATION CAPABLE VESSELS │ │ │
├────┼────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────────────────┤
│ 7. │STANAG 7184, ediţia 1 │Evaluarea riscului şi │Cap. V │
│ │DEPLOYED OPERATIONS - ASSET PROTECTION │managementul protecţiei la foc a │Anexele nr. 6, 7 şi 8│
│ │FIRE RISK ASSESSMENT AND MANAGEMENT │bunurilor │ │
├────┼────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────┼─────────────────────┤
│ 8. │STANAG 7193, ediţia 1 │Sistem de comandã pentru situaţii │Cap. VII │
│ │INCIDENT COMMAND SYSTEM FOR FIRE AND │de urgenţã în caz de incendiu şi │ │
│ │EMERGENCY SERVICES RESPONSES TO │rãspunsuri la incendii ale │ │
│ │INCIDENTS │serviciilor de urgenţã │ │
└────┴────────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────┴─────────────────────┘




ANEXA 1
-------
la norme
--------

GLOSAR

1. AFFF - Aqueous Film-Forming Foam/spumã mecanicã care formeazã peliculã pe bazã de apã
2. FP - Fluoroprotein Foam/spumã fluoroproteicã sau FFFP/Film-Forming Fluoroprotein Foam/spumã fluoroproteicã ce formeazã peliculã
3. FFFP - Film-Forming Fluoroprotein Foam/spumã fluoroproteicã ce formeazã peliculã
4. PF - Protein Foam/spumã proteicã
5. ARFF - Airfield Rescue and Fire-Fighting/misiuni de salvare pe aerodrom şi stingerea incendiilor
6. CFR - Crash, Fire-Fighting and Rescue/prãbuşire, stingerea incendiului şi salvare
7. Scala Borg - sistem de autoevaluare a capacitãţii de rezistenţã la efort fizic a pompierilor
8. RPE - Rating of Perceived Exertion/efortul maxim perceput de pompier în timpul parcurgerii testului de verificare a pregãtirii fizice
9. EOD - Explosive Ordonance Disposal/neutralizarea şi distrugerea muniţiilor/dispozitivelor explozive
10. SCBA - Protective Equipment and Self Contained Breathing Apparatus/echipament de protecţie şi aparat de respirat
11. MRF - Military Requirement Factor Based on Alternative Capabilites/factor al cerinţei militare, bazat pe capabilitãţi alternative
12. CWDE - Chemical Warfare Defense Equipment/echipament de protecţie antichimic
13. PCA - Practical Critical Fire Area/suprafaţã criticã practicã de incendiu
14. TCA - Theoretical Critical Fire Area/suprafaţã criticã teoreticã de incendiu
15. CA - Critical Area/suprafaţã criticã ce poate fi afectatã de un incendiu


ANEXA 2
-------
la norme
--------

NIVELURILE
minime de competenţã pentru pompieri





┌────┬──────────────────┬────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Nr. │ Categoria de │ Procedura de îndeplinit │ Scopul/Modul de însuşire sau acţionare/exemplificare │
│crt.│ abilitãţi │ │ │
├────┼──────────────────┼────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 1. │ Abilitãţi şi │Organizarea formaţiunii proprii │a) cunoaşterii şi exemplificãrii procedurilor de acţiune standard, │
│ │cunoştinţe de bazã│privind descrierea, principiile │conexe şi diferenţelor dintre acestea; │
│ │ │organizãrii, exemplificarea │b) cunoaşterii şi aplicãrii legislaţiei naţionale şi militare în │
│ │ │rolului echipei, exemplificarea │domeniul apãrãrii împotriva incendiilor; │
│ │ │rolului membrilor în cadrul │c) cunoaşterii componentelor de bazã ale managementului │
│ │ │echipei, îndatoriri, │sistemului pentru prevenirea şi stingerea incendiilor la nivel │
│ │ │responsabilitãţi, cunoaşterea │naţional, rolului pompierilor în cadrul sistemului de management │
│ │ │misiunilor se realizeazã în │şi rolului celorlalte componente ale sistemului care rãspund la │
│ │ │scopul: │situaţii de incendiu; │
│ │ │ │d) cunoaşterii şi exemplificãrii procesului pentru asumarea şi │
│ │ │ │transferul comenzii între naţiunile care au adoptat "Sistemul de │
│ │ │ │comandã al situaţiilor de incendiu". │
│ │ ├────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │Responsabilitãţile de │a) aplicãrii politicii de siguranţã a formaţiunii proprii de │
│ │ │îndeplinit se realizeazã în │intervenţie; │
│ │ │scopul: │b) asigurãrii politicii de siguranţã în timpul pregãtirii, evidenţei │
│ │ │ │personalului şi a comunicaţiilor de urgenţã; │
│ │ │ │c) exploatãrii în siguranţã a autospecialelor şi echipamentelor din │
│ │ │ │dotare, urcãrii şi coborârii personalului în/din autospeciale şi │
│ │ │ │folosirii centurilor de siguranţã; │
│ │ │ │d) utilizãrii echipamentului şi îmbrãcãmintei de protecţie; │
│ │ │ │e) asigurãrii securitãţii în timpul operaţiunilor de urgenţã; │
│ │ │ │f) acţionãrii în condiţii periculoase la clãdiri, cauzate de foc, │
│ │ │ │scurtcircuite, prãbuşiri structurale; │
│ │ │ │g) desfãşurãrii corecte a acţiunilor de urmat în caz de pericol; │
│ │ │ │h) evitãrii riscurilor generate de instalaţii şi echipamente electrice;│
│ │ │ │i) realizãrii procedurilor corecte pentru întreruperea utilitãţilor la │
│ │ │ │clãdiri şi facilitãţi; │
│ │ │ │j) iluminãrii la locul incendiului cu elemente de iluminare de │
│ │ │ │urgenţã; │
│ │ │ │k) asigurãrii rãspunsului la incendii prin identificarea, stabilirea │
│ │ │ │conţinutului şi implementarea procedurilor pentru diminuarea │
│ │ │ │pericolelor. │
│ │ ├────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │Modul de acţiune cu │Utilizarea corectã a: │
│ │ │echipamentul sub tensiune │a) fierãstrãului, ventilatorului, aerotermei, turbosuflantei, │
│ │ │ │generatorului; │
│ │ │ │b) utilajului de tãiere şi a berbecilor. │
│ │ ├────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │Modul de întrerupere a │Întreruperea în condiţii de siguranţã a: │
│ │ │utilitãţilor la clãdiri şi │a) curentului electric; │
│ │ │facilitãţi │b) gazelor naturale. │
│ │ ├────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │Explicarea modului de │a) condiţiile de producere/propagare a incendiului, riscurile │
│ │ │manifestare a incendiului şi │asociate, acţiuni de diminuare/limitare: foc în fazã incipientã, foc │
│ │ │a reacţiilor chimice care se │în propagare, ardere constantã, izbucnirea flãcãrii, ardere lentã şi │
│ │ │produc în timpul incendiului: │întoarcerea flãcãrii; │
│ │ │ │b) produsele rezultate în urma arderii: CO(2), CO, SO(2), anhidridã │
│ │ │ │sulfuroasã, cianuri şi altele; │
│ │ │ │c) modalitãţile de transfer al cãldurii: conducţie, convecţie, │
│ │ │ │radiaţie, contact direct cu flacãra; │
│ │ │ │d) starea fizicã a materiei: solidã, lichidã, gazoasã; │
│ │ │ │e) concentraţiile de oxigen care afecteazã combustia: 20% - │
│ │ │ │stadiu incipient, peste 20% - ardere constantã, 15% - ardere │
│ │ │ │lentã; │
│ │ │ │f) bariera termicã. │
│ │ ├────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │Descrierea tipurilor şi │a) combustibili obişnuiţi; │
│ │ │caracteristicilor │b) combustibili lichizi; │
│ │ │materialelor, precum şi a │c) echipament electric activ; │
│ │ │substanţelor şi claselor de │d) metale combustibile. │
│ │ │incendiu din care fac parte: │ │
│ │ ├────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │Alegerea tipului de agent │a) apã; │
│ │ │stingãtor sã se realizeze în │b) dioxid de carbon; │
│ │ │funcţie de clasa incendiului: │c) gaz inert; │
│ │ │ │d) spumã mecanicã. │
│ │ ├────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │Modul de acţiune cu stingãtoare │a) combustibili obişnuiţi; │
│ │ │portabile/transportabile pentru │b) combustibili lichizi; │
│ │ │a stinge incendiile în fazã │c) echipament electric activ; │
│ │ │incipientã la: │d) metale combustibile. │
├────┼──────────────────┼────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 2. │ Abilitãţi şi │Cunoaşterea activitãţii │a) descrierea procedurilor de raportare a incendiului sau a altor │
│ │cunoştinţe privind│centrului de comunicaţii pentru │urgenţe prin telefon, dispozitiv de alarmare la incendiu, dispozitiv │
│ │ sistemul de │a-l alarma în caz de incendiu: │local de alarmare la incendiu sau linie directã de la facilitãţile de │
│ │ comunicaţii │ │control al traficului aerian; │
│ │ │ │b) acţionarea în caz de primire a alarmei sau de raportare a unei │
│ │ │ │urgenţe prin sisteme publice de alertare, telefon, sistem-radio, │
│ │ │ │sisteme private de alarmare la incendiu sau linie directã de la │
│ │ │ │facilitãţile de control al traficului aerian; │
│ │ │ │c) utilizarea sistemului de comunicaţii din dotarea formaţiunii │
│ │ │ │proprii de intervenţie se face acordându-se prioritate mesajelor │
│ │ │ │de urgenţã în orice situaţii; │
│ │ │ │d) menţinerea echipamentului de comunicaţii al formaţiunii proprii │
│ │ │ │de intervenţie în stare de funcţionare pentru a permite utilizarea │
│ │ │ │acestuia în orice situaţii; │
│ │ │ │e) iniţierea unui mesaj ca urmare a raportãrii unui incendiu conţine │
│ │ │ │toate informaţiile descrise în procedurile de operare standard şi │
│ │ │ │este transmis cu promptitudine şefului formaţiunii; │
│ │ │ │f) iniţierea unui raport ca rãspuns la un incendiu la aeronavã │
│ │ │ │conţine pe lângã informaţiile descrise în procedurile de operare │
│ │ │ │standard şi informaţii specifice folosind formularele cu date de │
│ │ │ │bazã, hãrţi şi diagrame, informaţii esenţiale despre tipul │
│ │ │ │aeronavei, pasagerii şi membrii echipajului, combustibilii încãrcaţi, │
│ │ │ │tipuri de muniţii şi materiale periculoase aflate la bord. │
├────┼──────────────────┼────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 3. │ Cunoaşterea şi │Modul de pãstrare, folosire, │a) cascã şi guler; │
│ │modul de utilizare│verificare şi întreţinere a │b) cizme; │
│ │ a echipamentului │fiecãrui accesoriu al │c) mãnuşi; │
│ │ de protecţie şi │echipamentului de protecţie │d) haine şi pantaloni de protecţie; │
│ │ aparatelor de │format din: │e) ochelari/mascã pentru protecţia ochilor; │
│ │ respirat │ │f) sistem de alarmare a personalului - PASS. │
│ │ ├────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │Modul de îmbrãcare şi │a) cascã şi guler; │
│ │ │dezbrãcare a echipamentului de │b) cizme; │
│ │ │protecţie se realizeazã în │c) mãnuşi; │
│ │ │urmãtoarea ordine: │d) haine şi pantaloni de protecţie; │
│ │ │ │e) ochelari/mascã pentru protecţia ochilor; │
│ │ │ │f) sistem de alarmare a personalului - PASS. │
│ │ ├────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │Mediul în care este necesarã │a) aer fãrã oxigen; │
│ │ │folosirea aparatelor de │b) temperaturi înalte; │
│ │ │respirat: │c) fum; │
│ │ │ │d) atmosferã toxicã asociatã cu foc; │
│ │ │ │e) atmosferã toxicã fãrã foc. │
│ │ ├────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │Procedura corectã pentru │a) tuburi de aer; │
│ │ │inspecţia aparatelor de │b) manometre; │
│ │ │respirat autonome se realizeazã │c) alarma de presiune scãzutã în stare de funcţionare; │
│ │ │în urmãtoarea ordine: │d) furtunurile de conectare; │
│ │ │ │e) masca; │
│ │ │ │f) sistemul de harnaşament; │
│ │ │ │g) funcţionarea supapelor principale şi de by-pass/derivaţie. │
│ │ ├────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │Procedura corectã pentru a │a) inspecţia; │
│ │ │întreţine aparatele de respirat │b) curãţarea; │
│ │ │autonome se realizeazã în │c) igienizarea; │
│ │ │urmãtoarea ordine: │d) reumplerea tubului cu aer. │
│ │ ├────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │Procedura corectã pentru a │a) în condiţii de vizibilitate redusã; │
│ │ │folosi în siguranţã aparatele │b) prin maximizarea aerului disponibil în tubul de aer. │
│ │ │de respirat autonome se │ │
│ │ │realizeazã: │ │
│ │ ├────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │Echiparea şi dezechiparea │a) metoda peste cap; │
│ │ │rezervoarelor/buteliilor cu │b) metoda peste braţe; │
│ │ │oxigen se realizeazã prin: │c) metoda cu braţele în poziţie normalã; │
│ │ │ │d) metoda echipãrii cu aparatul aşezat pe un suport. │
│ │ ├────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │Punerea şi scoaterea mãştii │a) sistemul de fixare al regulatorului; │
│ │ │pompierului se fac în │b) fixarea regulatorului pe mascã. │
│ │ │urmãtoarea ordine: │ │
│ │ ├────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │Modul de acţiune în cazul │a) alegerea tehnicii de urgenţã; │
│ │ │procedurilor de urgenţã se │b) asistarea pompierilor care au dificultãţi de respiraţie; │
│ │ │realizeazã prin: │c) deteriorarea mãştii, harnaşamentului, tubului de respirat sau │
│ │ │ │valvei de expirare; │
│ │ │ │d) respiraţia alternativã cu un singur tub; │
│ │ │ │e) defectarea totalã a aparatelor de respirat; │
│ │ │ │f) schimbarea tubului de aer. │
├────┼──────────────────┼────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 4. │ Cunoaşterea şi │Pentru a intra în forţã într-o │a) sã cunoascã natura materialelor de construcţie, realizarea │
│ │ aplicarea │incintã, pompierul trebuie: │uşilor, ferestrelor, pereţilor, pardoselilor, planşeelor şi │
│ │ operaţiunilor │ │acoperişurilor; │
│ │ structurale de │ │b) sã exemplifice pericolele unei intrãri în forţã prin uşi, ferestre, │
│ │ stingere a │ │pereţi, pardoseli, planşee şi acoperişuri; │
│ │ incendiilor │ │c) sã realizeze o intrare prin forţã prin uşi, ferestre, pardoseli, │
│ │ │ │planşee, acoperişuri şi sã neutralizeze sistemul de închidere; │
│ │ │ │d) sã identifice, sã mânuiascã, sã verifice, sã cureţe şi sã întreţinã │
│ │ │ │sculele şi utilajele necesare intrãrii prin forţã. │
│ │ ├────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │Pompierul trebuie sã cunoascã │a) salvãrii; │
│ │ │principiile, avantajele şi │b) identificãrii consecinţelor acţiunii focului şi stingerii acestuia; │
│ │ │efectele ventilãrii în scopul: │c) protejãrii bunurilor; │
│ │ │ │d) controlului rãspândirii focului; │
│ │ │ │e) reducerii potenţialului flashover/incendierii totale; │
│ │ │ │f) reducerii potenţialului backdraft/de întoarcere a flãcãrii; │
│ │ │ │g) securitãţii pompierilor; │
│ │ │ │h) identificãrii pericolelor inerente în timpul executãrii ventilaţiei;│
│ │ │ │i) determinãrii nevoii de ventilaţie. │
│ │ ├────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │Pompierul trebuie sã fie │a) verticalã; │
│ │ │familiarizat cu tipurile de │b) orizontalã; │
│ │ │ventilaţie de bazã şi sã fie │c) deschidere trape; │
│ │ │capabil sã explice │d) mecanicã; │
│ │ │avantajele/dezavantajele │e) presurizare mecanicã - presurizare pozitivã; │
│ │ │fiecãrui tip de ventilaţie: │f) hidraulicã. │
│ │ ├────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │Pompierul trebuie sã cunoascã │a) semnele pentru izbucnirea flãcãrii/întoarcerea flãcãrii; │
│ │ │precondiţiile de izbucnire a │b) cauzele care determinã izbucnirea flãcãrii/întoarcerea flãcãrii; │
│ │ │flãcãrii/întoarcerii flãcãrii, │c) efectele izbucnirii flãcãrii/întoarcerii flãcãrii; │
│ │ │astfel: │d) evaluarea condiţiilor izbucnirii flãcãrii/întoarcerii flãcãrii; │
│ │ │ │e) coordonarea acţiunilor în scopul preîntâmpinãrii izbucnirii │
│ │ │ │flãcãrii/întoarcerii flãcãrii; │
│ │ │ │f) ventilarea în scopul preîntâmpinãrii izbucnirii flãcãrii/întoarcerii│
│ │ │ │flãcãrii. │
│ │ ├────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │Determinarea integritãţii │a) naturii construcţiei; │
│ │ │plafonului/planşeului se │b) observaţiilor pompierilor; │
│ │ │realizeazã pe baza cunoaşterii: │c) timpului scurs de la începerea incendiului. │
│ │ ├────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │Procedurile corecte trebuie │a) verticalã; │
│ │ │cunoscute pentru diferitele │b) orizontalã; │
│ │ │metode de ventilaţie: │c) deschiderea trapelor; │
│ │ │ │d) mecanicã; │
│ │ │ │e) presurizare mecanicã; │
│ │ │ │f) hidraulicã. │
│ │ ├────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │Aplicarea metodei corecte de │a) din interior spre exterior; │
│ │ │deschidere a ferestrelor cu sau │b) din exterior spre interior. │
│ │ │fãrã unelte şi spargerea │ │
│ │ │geamurilor şi uşilor de sticlã │ │
│ │ │se realizeazã: │ │
│ │ ├────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │Asigurarea ventilaţiei │a) utilizarea corespunzãtoare a uneltelor; │
│ │ │orizontale a unei incinte, prin │b) poziţionarea corectã a scãrilor; │
│ │ │acţiunea colectivã a echipei, │c) eliberarea ieşirilor de ventilaţie; │
│ │ │folosindu-se echipament complet │d) amplasarea corectã a dispozitivelor de ventilaţie; │
│ │ │de protecţie şi uneltele │e) eliberarea incintei de fum. │
│ │ │necesare, se realizeazã prin: │ │
│ │ ├────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │Asigurarea ventilaţiei │a) utilizarea corespunzãtoare a uneltelor; │
│ │ │verticale a unei incinte, │b) poziţionarea corectã a scãrilor; │
│ │ │prin acţiunea colectivã a │c) crearea unui numãr suficient de deschideri; │
│ │ │echipei, folosindu-se │d) înlãturarea barierelor de ventilaţie; │
│ │ │echipament complet de │e) evitarea compromiterii integritãţii structurii; │
│ │ │protecţie şi uneltele │f) mutarea produselor de ardere din incintã; │
│ │ │necesare, se realizeazã prin: │g) retragerea în ordine a echipei când misiunea este îndeplinitã. │
│ │ ├────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │Utilizarea frânghiilor şi │a) scãri; │
│ │ │nodurilor pentru a lega scule │b) furtunuri şi ţevi de refulare; │
│ │ │şi echipamente ca: │c) stingãtoare; │
│ │ │ │d) dispozitive şi unelte. │
│ │ ├────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │Utilizarea frânghiilor şi │a) identificarea diferitelor tipuri de frânghii folosite în │
│ │ │nodurilor pentru a securiza │operaţiunile de stingerea incendiilor; │
│ │ │scãrile, furtunurile sau alte │b) explicarea diferenţei dintre coarda de lucru şi coarda de │
│ │ │unelte, prin: │siguranţã. │
│ │ ├────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │Explicarea cazurilor în care │Cunoaşterea modului de înlocuire │
│ │ │este necesarã înlocuirea scãrii │ │
│ │ │de incendiu şi a corzii de │ │
│ │ │lucru sau de siguranţã │ │
│ │ ├────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │Identificarea, definirea │a) scãrile culisante; │
│ │ │pãrţilor de bazã şi explicarea │b) scãrile pentru acoperiş; │
│ │ │folosirii diferitelor tipuri de │c) scãrile extensibile; │
│ │ │scãri de serviciu la incendiu │d) scãrile de perete/dreaptã; │
│ │ │se fac pentru: │e) scãrile suspendate. │
│ │ ├────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │Demonstrarea procedurilor │a) 4,27 metri sau 4,5/5 metri scarã simplã sau scarã de perete/14 │
│ │ │corecte de transport, ridicare │trepte; │
│ │ │şi coborâre a diferitelor scãri │b) 7,32 metri sau 8 metri scarã extensibilã/24 trepte, ridicare │
│ │ │de incendiu se realizeazã │dreaptã cu un pompier, ridicarea grinzii cu 2 pompieri, ridicarea │
│ │ │conform exemplificãrii: │scãrii cu 2 pompieri; │
│ │ │ │c) 10,675 metri sau 12 metri scarã extensibilã/35 trepte, ridicare │
│ │ │ │cu 3 pompieri; │
│ │ │ │d) scarã culisantã, ridicare cu un pompier. │
│ │ ├────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │Demonstrarea procedurilor de │a) urcarea scãrilor; scãri poziţionate pe sol, scãri suspendate, │
│ │ │urcare corectã, sigurã şi │transportul uneltelor şi al echipamentului în timpul urcãrii sau │
│ │ │executarea operaţiunilor de pe │coborârii şi evacuarea pe scarã a persoanelor rãnite; │
│ │ │scara ridicatã se fac prin: │b) ataşarea unei scãri; │
│ │ │ │c) intervenţia pe scarã, cu şi fãrã corzi de siguranţã. │
│ │ ├────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │Demonstrarea instalãrii scãrilor│a) ridicarea şi stabilizarea scãrii; │
│ │ │extensibile şi de perete, în │b) alegerea unghiului corespunzãtor pentru urcare; │
│ │ │cadrul echipei, în timpul │c) ridicarea şi fixarea scãrilor extensibile pânã la înãlţimea │
│ │ │intervenţiei se face prin: │corespunzãtoare; │
│ │ │ │d) rezemarea/fixarea corespunzãtoare pãrţii de sus a scãrii. │
│ │ ├────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │Demonstrarea procedurilor │a) deschiderea cârligelor scãrii pentru acoperiş; │
│ │ │corecte pentru poziţionarea şi │b) aşezarea scãrii pentru acoperiş contra scãrii principale; │
│ │ │utilizarea unei scãri pentru │c) urcarea scãrii principale cu scara pentru acoperiş pe umãr; │
│ │ │acoperiş se face prin: │d) urcarea pânã în vârful scãrii principale şi asigurarea/blocarea ei; │
│ │ │ │e) ridicarea scãrii pentru acoperiş pânã când cârligele sunt trecute │
│ │ │ │de coama acoperişului. │
│ │ ├────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │Identificarea corectã, │Cunoaşterea materialelor din dotarea formaţiunii proprii de │
│ │ │denumirea şi explicarea │intervenţie. │
│ │ │scopului diferitelor tipuri şi │ │
│ │ │dimensiuni de furtunuri, │ │
│ │ │adaptoare, racorduri, │ │
│ │ │dispozitive, ţevi de refulare │ │
│ │ │şi unelte adiacente │ │
│ │ │furtunurilor se fac prin: │ │
│ │ ├────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │Explicarea mãsurilor de │a) arãtarea pericolelor potenţiale pe timpul stingerii incendiului; │
│ │ │precauţie luate pentru │b) poziţionarea pompierului de la ajutaj şi a ajutorului acestuia; │
│ │ │poziţionarea │c) eliminarea aerului din conducte; │
│ │ │pompierului/ajutorului acestuia │d) orientarea permanentã în vederea evacuãrii în caz de pericol; │
│ │ │în apropierea incendiului │e) menţinerea poziţiei de siguranţã - aplecat. │
│ │ │trebuie fãcutã prin: │ │
│ │ ├────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │Demonstrarea metodei corecte │a) într-o incintã; │
│ │ │pentru avansarea liniei de atac │b) prin ridicarea unei scãri pânã la etajul al II-lea; │
│ │ │trebuie fãcutã: │c) prin urcarea pe casa scãrii interioare pânã la un etaj superior; │
│ │ │ │d) prin urcarea pe casa scãrii exterioare pânã la un etaj superior; │
│ │ │ │e) prin coborârea pe casa scãrii interioare pânã la un etaj inferior; │
│ │ │ │f) prin coborârea pe casa scãrii exterioare pânã la un etaj inferior; │
│ │ │ │g) prin cãţãrarea pânã la un etaj superior. │
│ │ ├────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │Demonstrarea metodelor │a) rularea furtunului şi asigurarea lui cu cordiţã; │
│ │ │corecte pentru îndeplinirea │b) rularea furtunului pentru depozitare; │
│ │ │operaţiunilor de rutinã cu │c) cuplarea şi decuplarea furtunurilor; │
│ │ │furtunul se face prin: │d) extinderea furtunurilor; │
│ │ │ │e) înlocuirea furtunurilor sparte; │
│ │ │ │f) inspectarea, repararea, curãţarea, uscarea şi întreţinerea │
│ │ │ │furtunurilor. │
│ │ ├────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │Demonstrarea ducerii furtunului │a) sã transporte un pachet standpipe/hidrant portativ şi furtun; │
│ │ │într-o clãdire, conectarea la │b) sã foloseascã tot echipamentul conţinut în pachetul │
│ │ │un hidrant şi întinderea │standpipe/hidrant portativ şi furtun; │
│ │ │acestuia se fac astfel încât │c) sã conecteze furtunul la o conexiune a standpipe/hidrant │
│ │ │pompierul sã fie capabil: │portativ şi furtun; │
│ │ │ │d) sã întindã furtunul de la standpipe şi sã deschidã valva de la │
│ │ │ │standpipe/hidrant portativ şi furtun. │
│ │ ├────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │Demonstrarea procedurilor │a) intervenţia de pe scarã cu o linie de atac; │
│ │ │corecte pentru folosirea unei │b) mânuirea unui furtun sub presiune trecut peste o scarã; │
│ │ │linii de atac pe o scarã se │c) folosirea unui furtun sub presiune. │
│ │ │face prin: │ │
│ │ ├────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │Demonstrarea procedurilor │a) hidrant - pompã - incendiu (linie directã); │
│ │ │corecte pentru pomparea apei │b) hidrant - pompã - hidrant (configuraţia inversã). │
│ │ │se face de cãtre pompier în │ │
│ │ │ordinea: │ │
│ │ ├────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │Demonstrarea practicã a │Aplicarea procedurilor operaţionale. │
│ │ │alimentãrii dintr-un rezervor │ │
│ │ │se face prin: │ │
│ │ ├────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │Demonstrarea amplasãrii unui │Aplicarea procedurilor operaţionale. │
│ │ │rezervor de apã portabil se │ │
│ │ │face prin: │ │
│ │ ├────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │Identificarea şi descrierea │Aplicarea procedurilor operaţionale. │
│ │ │diferitelor tipuri de acţiune a │ │
│ │ │focului se fac prin: │ │
│ │ ├────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │Exemplificarea metodelor de │Aplicarea procedurilor operaţionale. │
│ │ │aplicare a jetului de apã şi │ │
│ │ │rezultatele aplicãrii │ │
│ │ │corespunzãtoare a apei la un │ │
│ │ │focar se fac prin: │ │
│ │ ├────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │Înţelegerea şi explicarea │a) pericolele potenţiale pe timpul stingerii incendiului; │
│ │ │precauţiunilor în avansarea │b) poziţionarea pompierului de la ajutaj şi a ajutorului acestuia; │
│ │ │furtunurilor se fac având în │c) eliminarea aerului din conducte înainte de intrarea în clãdire; │
│ │ │vedere: │d) orientarea permanentã în vederea evacuãrii în caz de pericol; │
│ │ │ │e) menţinerea poziţiei de siguranţã - aplecat. │
│ │ ├────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │Demonstrarea intervenţiei şi │a) alegerii ţevii de refulare corecte şi a liniei de atac în funcţie de│
│ │ │stingerea focului interior şi │model şi debitul de refulare; │
│ │ │exterior care cuprinde │b) protejãrii împotriva expunerilor; │
│ │ │materiale, precum: produse de │c) opririi propagãrii incendiului; │
│ │ │lemn, haine, hârtie, piele, │d) evitãrii zonelor cu pericol de prãbuşiri neprevãzute; │
│ │ │mobilier de birou şi altele │e) aplicãrii eficiente a jetului de apã; │
│ │ │asemãnãtoare se fac în scopul: │f) stingerii focului. │
│ │ ├────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │Demonstrarea intervenţiei la │a) alegerii ţevii de refulare corecte şi a liniei de atac în funcţie de│
│ │ │un incendiu într-o incintã, ca │model şi debitul de refulare; │
│ │ │parte a echipei, se face în │b) desfãşurãrii şi angajãrii corecte a liniei de atac; │
│ │ │scopul: │c) amplasãrii corecte a scãrilor; │
│ │ │ │d) accesului în aria de incendiu; │
│ │ │ │e) aplicãrii eficiente a jetului de apã; │
│ │ │ │f) abordãrii în siguranţã a incendiului; │
│ │ │ │g) alegerii tehnicilor de atac care faciliteazã stingerea; │
│ │ │ │h) localizãrii şi controlãrii focurilor ascunse; │
│ │ │ │i) menţinerii poziţiei corecte a corpului; │
│ │ │ │j) evitãrii şi gestionãrii riscurilor; │
│ │ │ │k) controlãrii şi stingerii focului. │
│ │ ├────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │Demonstrarea intervenţiei şi │a) alegerea ţevii de refulare corecte şi a liniei de atac în funcţie de│
│ │ │stingerea incendiului la un │model şi debitul de refulare; │
│ │ │vehicul se fac prin: │b) alegerea uneltelor de mânã corespunzãtoare; │
│ │ │ │c) identificarea şi controlul scurgerilor de lichide inflamabile; │
│ │ │ │d) menţinerea protecţiei la explozie/inflamare cauzatã de │
│ │ │ │incendiu; │
│ │ │ │e) verificarea compartimentelor vehiculului; │
│ │ │ │f) finalizarea acţiunii de stingere. │
│ │ ├────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │Conştientizarea şi explicarea │a) reducerea pierderilor bunurilor materiale; │
│ │ │importanţei operaţiunii de │b) localizarea şi stingerea focurilor ascunse; │
│ │ │salvare se realizeazã prin: │c) responsabilizarea formaţiunii de pompieri; │
│ │ │ │d) informarea publicã. │
│ │ ├────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │Definirea şi explicarea │a) cãutarea focurilor ascunse; │
│ │ │scopului examinãrii locului │b) stingerea focurilor ascunse; │
│ │ │incendiului se fac prin: │c) protejarea şi pãstrarea dovezilor/probelor; │
│ │ │ │d) asigurarea clãdirii. │
│ │ ├────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │Exemplificarea indicatorilor │a) vizualizarea decolorãrii/decojirii vopselei, emisiilor de fum, │
│ │ │focurilor ascunse se face prin: │fisurãrii tencuielii şi tapetului; │
│ │ │ │b) atingerea pereţilor şi a pardoselilor cu dosul mâinii; │
│ │ │ │c) sporirea atenţiei la sunetele de fisurare sau spargere şi suflul │
│ │ │ │vaporilor; │
│ │ │ │d) utilizarea senzorilor electronici de detectare a cãldurii. │
│ │ ├────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │Explicarea procedurilor pentru │a) identificarea dispozitivelor de verificare şi explicarea modului │
│ │ │identificarea/descoperirea │de folosire a acestora; │
│ │ │focurilor ascunse se face prin: │b) desfacerea pereţilor, tavanelor şi pardoselilor; │
│ │ │ │c) îndepãrtarea şi separarea materialelor arse. │
│ │ ├────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │Explicarea îndatoririlor pe │a) raportarea tuturor faptelor; │
│ │ │care le au pompierii rãmaşi la │b) securizarea locului incendiului; │
│ │ │locul incendiului pentru │c) protejarea şi pãstrarea probelor. │
│ │ │asigurarea şi controlul │ │
│ │ │securitãţii se face prin: │ │
│ │ ├────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │Demonstrarea modului de │a) controlarea integritãţii structurii; │
│ │ │verificare la locul incendiului │b) descoperirea tuturor focurilor ascunse; │
│ │ │se face prin: │c) identificarea cauzei incendiului; │
│ │ │ │d) stingerea focului. │
│ │ ├────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │Explicarea procedurilor │a) resuscitarea cardiovascularã; │
│ │ │medicale se realizeazã pentru: │b) acordarea primului ajutor medical în caz de urgenţã la adulţi şi │
│ │ │ │copii. │
│ │ ├────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │Demonstrarea procedurilor │Cu sau fãrã frânghii/furtun. │
│ │ │corecte pentru conducerea │ │
│ │ │cãutãrii primare şi secundare │ │
│ │ │se face: │ │
│ │ ├────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │Demonstrarea transportãrii │a) ridicarea şi transportarea de cãtre un singur salvator; │
│ │ │persoanelor rãnite folosind │b) transportarea de la extremitãţi; │
│ │ │targa sau cãrucioare se face │c) transportarea cu placa de lemn sau litiera; │
│ │ │prin: │d) tragerea cu haina de protecţie şi cu pãtura; │
│ │ │ │e) improvizarea unei litiere. │
│ │ ├────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │Demonstrarea descarcerãrii din │a) acţionarea ca o echipã, folosind unelte de descarcerare │
│ │ │vehicul a persoanelor rãnite se │electrice sau neelectrice; │
│ │ │face prin: │b) stabilizarea vehiculului, deconectarea bateriei, prevenirea │
│ │ │ │scurgerilor de combustibil; │
│ │ │ │c) folosirea uneltelor pentru eliberarea persoanelor rãnite; │
│ │ │ │d) scoaterea persoanelor rãnite fãrã provocarea altor rãni; │
│ │ │ │e) acordarea primului ajutor medical, dacã este necesar. │
│ │ ├────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │Demonstrarea practicã a │a) diferitelor tipuri de incendii la sol; │
│ │ │atacului şi a stingerii │b) metodelor de stãpânire şi înãbuşire a incendiilor la sol; │
│ │ │incendiului din interior şi │c) mãsurilor de siguranţã asociate cu incendiile la sol; │
│ │ │exterior se face în scopul │d) alegerii ţevii de refulare şi a furtunului de alimentare │
│ │ │explicãrii: │corespunzãtor debitului şi formei de pulverizare; │
│ │ │ │e) protejãrii împotriva expunerilor; │
│ │ │ │f) împiedicãrii extinderii focului; │
│ │ │ │g) folosirii eficiente a apei; │
│ │ │ │h) stingerii focului. │
├────┼──────────────────┼────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 5. │ Acţiunea │Sã aibã cunoştinţe despre │a) caracteristicile fizice şi proprietãţile; │
│ │ pompierului, ca │comportarea incendiului cauzat │b) caracteristicile de ardere; │
│ │membru al echipei,│de combustibilii de aviaţie │c) propagarea flãcãrii de la combustibil în aer liber; │
│ │ pentru │privind: │d) debitul şi caracteristicile agentului pentru controlul şi stingerea │
│ │evacuarea/salvarea│ │incendiului; │
│ │ din aeronavã şi │ │e) managementul şi conservarea agentului. │
│ │ stingerea ├────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ incendiilor │Sã fie pregãtit pentru: │a) folosirea echipamentului de protecţie în scopul stingerii │
│ │ │ │incendiului la aeronavã; │
│ │ │ │b) alegerea agentului de stingere a incendiului în funcţie de │
│ │ │ │incendiu şi combustibil; │
│ │ │ │c) utilizarea comunicaţiilor radio pe douã benzi cu turnul de │
│ │ │ │control al aeronavei şi alte subunitãţi; │
│ │ │ │d) utilizarea hãrţilor şi a schemelor; │
│ │ │ │e) inspectarea şi folosirea stingãtoarelor. │
│ │ ├────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │Sã cunoascã planul general al │a) pistele, cãile de rulare şi bretele, parcãrile aeronavelor; │
│ │ │aerodromului, care include: │b) localizarea punctelor de acces; │
│ │ │ │c) marcajele pe aerodrom, iluminatul şi semnalizarea; │
│ │ │ │d) ariile critice ale sistemului de dirijare la aterizare; │
│ │ │ │e) ariile izolate desemnate; │
│ │ │ │f) cãile de circulaţie la sol; │
│ │ │ │g) locaţiile depozitelor de combustibil şi ale reţelelor de │
│ │ │ │distribuţie; │
│ │ │ │h) planul topografic al aerodromului şi sistemele de drenaj; │
│ │ │ │i) facilitãţile de mentenanţã a avioanelor şi facilitãţile esenţiale │
│ │ │ │pentru misiuni; │
│ │ │ │j) poziţionarea autospecialelor pentru aplicarea eficientã a │
│ │ │ │agentului de stingere; │
│ │ │ │k) zona topograficã adiacentã sau din vecinãtatea aerodromului. │
│ │ ├────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │Sã aibã cunoştinţe despre │a) materialele de construcţie a aeronavelor: convenţionale şi │
│ │ │aeronavele NATO în ceea ce │compozite; │
│ │ │priveşte: │b) terminologia; │
│ │ │ │c) zonele de risc; │
│ │ │ │d) tipurile de carburant; │
│ │ │ │e) sistemele de frânare; │
│ │ │ │f) sistemele de stingere a incendiilor; │
│ │ │ │g) sistemele de oxigenare; │
│ │ │ │h) intrarea/ieşirea normalã sau de urgenţã; │
│ │ │ │i) dispozitivele explozive, sistemele sub presiune şi hidraulice; │
│ │ │ │j) procedurile de aterizare forţatã; │
│ │ │ │k) muniţiile; │
│ │ │ │l) pericolele asociate cu materialele compozite. │
│ │ ├────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │Sã demonstreze cã este capabil │a) utilizarea corespunzãtoare a echipamentului de protecţie şi a │
│ │ │sã stingã un incendiu de │SCBA; │
│ │ │combustibil de avion în │b) folosirea tehnicii de aplicare corectã a agentului; │
│ │ │suprafaţã de cca. 40 m² │c) controlarea focului şi stingerea acestuia. │
│ │ │folosind un furtun de mânã şi │ │
│ │ │împrãştiind agent spumant │ │
│ │ │dintr-o autospecialã/ARFF prin: │ │
│ │ ├────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │Sã demonstreze cã este capabil │a) utilizarea corespunzãtoare a echipamentului de protecţie şi a │
│ │ │sã stingã un incendiu de │SCBA; │
│ │ │combustibil de avion în │b) folosirea tehnicii de aplicare corectã a agentului; │
│ │ │suprafaţã de cca. 190 m² │c) controlarea focului şi stingerea acestuia. │
│ │ │folosind tunul care împrãştie │ │
│ │ │agent spumant dintr-o │ │
│ │ │autospecialã/ARFF prin: │ │
│ │ ├────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │Sã demonstreze cã este capabil │a) utilizarea corespunzãtoare a echipamentului de protecţie şi a │
│ │ │sã stingã un incendiu │SCBA; │
│ │ │tridimensional de combustibil │b) folosirea tehnicii de aplicare corectã a agentului; │
│ │ │de avion folosind furtunuri │c) controlarea focului şi stingerea acestuia. │
│ │ │manuale care împrãştie agent │ │
│ │ │spumant şi chimic uscat prin: │ │
│ │ ├────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │Sã demonstreze cã este capabil │a) utilizarea corespunzãtoare a echipamentului de protecţie şi a │
│ │ │sã stingã un incendiu în │a SCBA; │
│ │ │interiorul unei aeronave │b) folosirea tehnicii corecte de intrare în avion; │
│ │ │folosind o autospecialã/ARFF şi │c) selectarea agentului şi folosirea tehnicii de aplicare corectã a │
│ │ │agentul potrivit prin: │acestuia; │
│ │ │ │d) controlarea focului şi stingerea acestuia. │
│ │ ├────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │Sã demonstreze cã este capabil │a) utilizarea corespunzãtoare a echipamentului de protecţie şi a │
│ │ │sã stingã un incendiu la │SCBA; │
│ │ │motorul aeronavei şi un │b) selectarea agentului şi folosirea tehnicii de aplicare corectã a │
│ │ │incendiu auxiliar folosind o │acestuia; │
│ │ │autospecialã/ARFF şi agentul │c) controlarea focului şi stingerea incendiului. │
│ │ │potrivit prin: │ │
│ │ ├────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │Sã demonstreze cã este capabil │a) utilizarea corespunzãtoare a echipamentului de protecţie şi a │
│ │ │sã stingã un incendiu la │SCBA; │
│ │ │ansamblul de anvelope al │b) selectarea agentului şi folosirea tehnicii de aplicare corectã a │
│ │ │aeronavei folosind o │acestuia; │
│ │ │autospecialã/ARFF şi agentul │c) controlarea focului şi stingerea incendiului. │
│ │ │potrivit prin: │ │
│ │ ├────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │Sã demonstreze cã este capabil │a) racordarea la punctul de realimentare dispus cât mai aproape │
│ │ │sã realimenteze │posibil de locul incendiului, la sursa adecvatã de apã cu furtunuri │
│ │ │autospecialele/ARFF la punctele │potrivite şi conectori sau la echipamentul adecvat pentru │
│ │ │de realimentare şi în timpul │furnizarea şi pomparea spumei, combustibililor şi lubrifianţilor │
│ │ │operaţiunilor de stingere prin: │disponibili, dupã caz; │
│ │ │ │b) operaţiuni de susţinere de alimentare a autospecialei de │
│ │ │ │intervenţie ARFF cu ajutorul furtunurilor de la un hidrant sau │
│ │ │ │pompã capabil/capabilã sã furnizeze volumul de apã echivalent │
│ │ │ │unei autospeciale la capacitate maximã şi utilizarea │
│ │ │ │echipamentului disponibil adecvat pentru furnizarea spumei │
│ │ │ │corespunzãtoare şi a echipamentului de pompare pe baza │
│ │ │ │debitului de refulare şi capacitãţii echipamentului de pompare. │
├────┼──────────────────┼────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 6. │ Acţiunea echipei │Demonstrarea capabilitãţii │a) intrãrii normale, în urmãtoarele etape: │
│ │ pentru │pentru evacuarea unui membru al │- acces prin zona destinatã; │
│ │evacuarea/salvarea│echipajului dintr-o aeronavã de │- oprirea motorului; │
│ │ din aeronavã şi │luptã/atac folosind metodele de │- scoaterea echipajului folosind sistemul de ieşire de siguranţã; │
│ │ stingerea │intrare normalã şi de urgenţã │b) intrãrii de urgenţã, în urmãtoarele etape: │
│ │ incendiilor │se realizeazã în scopul: │- alegerea uneltelor potrivite pentru intrare prin forţã; │
│ │ │ │- intrarea prin forţã; │
│ │ │ │- oprirea motorului; │
│ │ │ │- scoaterea echipajului. │
│ │ ├────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │Demonstrarea capabilitãţii │a) intrãrii normale, în urmãtoarele etape: │
│ │ │pentru evacuarea unui membru │- acces prin uşa destinatã echipajului; │
│ │ │al echipajului dintr-o aeronavã │- oprirea motorului; │
│ │ │de bombardament folosind │- scoaterea echipajului folosind sistemul de ieşire de siguranţã; │
│ │ │metodele de intrare normalã şi │- coordonarea cãutãrii principale şi secundare; │
│ │ │de urgenţã se realizeazã în │b) intrãrii de urgenţã, în urmãtoarele etape: │
│ │ │scopul: │- alegerea uneltelor potrivite pentru intrare prin forţã; │
│ │ │ │- deschiderea trapei prin forţã sau largare; │
│ │ │ │- decuparea zonelor; │
│ │ │ │- intrarea; │
│ │ │ │- scoaterea echipajului; │
│ │ │ │- coordonarea cãutãrii principale şi secundare; │
│ │ │ │- oprirea motorului. │
├────┼──────────────────┼────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 7. │ │Demonstrarea capabilitãţii │a) intrãrii normale, în urmãtoarele etape: │
│ │ │pentru evacuarea echipajului şi │- intrare normalã prin uşi, uşile compartimentului cargo, rampe │
│ │ │pasagerilor dintr-o aeronavã │şi trape; │
│ │ │cargo folosind metodele de │- oprirea motorului; │
│ │ │intrare normalã şi de urgenţã │- oprirea sistemului de oxigen pentru pasageri; │
│ │ │se realizeazã în scopul: │- desfãşurarea evacuãrii de urgenţã; │
│ │ │ │- evacuarea echipajului şi a pasagerilor prin cea mai eficientã │
│ │ │ │metodã; │
│ │ │ │- conducerea cãutãrilor principale şi secundare; │
│ │ │ │b) intrãrii de urgenţã, în urmãtoarele etape: │
│ │ │ │- alegerea corectã a sculelor/uneltelor pentru intrarea prin forţã; │
│ │ │ │- intrare de urgenţã prin uşi forţate, trape, ferestre sau alte │
│ │ │ │decupãri din structurã; │
│ │ │ │- oprirea motorului; │
│ │ │ │- desfãşurarea evacuãrii de urgenţã; │
│ │ │ │- oprirea sistemului de oxigen al pasagerilor; │
│ │ │ │- evacuarea echipajului şi a pasagerilor prin cea mai eficientã │
│ │ │ │metodã; │
│ │ │ │- conducerea cãutãrilor principale şi secundare. │
├────┼──────────────────┼────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 8. │ │Demonstrarea capabilitãţii │a) evaluarea fiecãrui rãnit; │
│ │ │echipei pentru stabilirea ariei │b) stabilirea prioritãţilor; │
│ │ │de triaj iniţial se face prin: │c) acordarea îngrijirilor medicale de urgenţã. │
├────┼──────────────────┼────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 9. │ │Demonstrarea capabilitãţii │a) utilizarea uşilor şi trapelor deschise în funcţie de direcţia │
│ │ │echipei pentru ventilarea unei │vântului; │
│ │ │aeronave cargo de mari │b) utilizarea ejectorului mecanic de fum plasat corect pentru a │
│ │ │dimensiuni prin deschiderea │îndepãrta fumul şi noxele; │
│ │ │uşilor, trapelor şi prin │c) realizarea ventilaţiei sub presiune pozitivã: │
│ │ │mijloace mecanice se realizeazã │- alegerea, amplasarea şi utilizarea accesoriilor adecvate; │
│ │ │prin: │- alegerea corectã a trapei pentru îndepãrtarea optimã a │
│ │ │ │fumului. │
├────┼──────────────────┼────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
󧓒. │ │Demonstrarea capabilitãţii │a) alegerea corectã a mijloacelor tehnice; │
│ │ │echipei pentru stingerea şi │b) localizarea şi stingerea tuturor focarelor; │
│ │ │înlãturarea incendiilor la │c) pãstrarea şi protejarea dovezilor; │
│ │ │aeronavã se realizeazã prin: │d) evitarea deteriorãrii ulterioare a avionului sau a conţinutului │
│ │ │ │acestuia. │
└────┴──────────────────┴────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────────────────────────────────────┘




ANEXA 3
-------
la norme
--------
CONDIŢIILE
de proiectare a circuitului de antrenament şi condiţiile de
evaluare a testului de pregãtire fizicã a pompierilor

1. Proiectarea circuitului de antrenament - etape:
a) se marcheazã linia de start cu o bandã coloratã;
b) se mãsoarã o distanţã de 20 m de la linia de start şi se marcheazã cu o bandã coloratã - aceasta este linia de 20 m;
c) se mãsoarã o distanţã de 20 m de la linia de start în direcţia opusã şi se marcheazã cu o bandã coloratã - aceasta este linia de 40 m;
d) la linia de start se poziţioneazã un distribuitor tip B/C cu Ø? = 75/100 mm;
e) lângã linia de start: se marcheazã un punct pe perete, unde se va ridica scara de 3,6m/4m; se stabileşte sarcina de intrare prin forţã; se monteazã şi se stabilizeazã scara de 7,3m/8 m;
f) la linia de 20 m se aşeazã urmãtorul echipament: scara de 3,6 m/4 m, douã furtune de tip B/C Ø? = 38 mm cu ajutaj, un manechin care cântãreşte 68,2 kg/70 kg, douã furtunuri de 20 m cu diametrul Ø? = 100 mm şi un furtun de 20 m cu secţiunea Ø? = 65 mm.
2. Condiţii de evaluare a testului de verificare a capacitãţii fizice:
a) la comanda "start", evaluatorul porneşte cronometrul şi pompierul începe sã efectueze prima probã;
b) la sfârşitul acestei probe pompierului i se cere sã puncteze un numãr de pe scala Borg, conform tabelului de mai jos, care reflectã cât de dificilã i s-a pãrut proba respectivã;
c) aceastã procedurã se repetã la finalul fiecãrei probe;
d) scara Borg de mãsurare a Rating of Perceived Exertion/efortului maxim perceput, denumit în continuare RPE, în timpul parcurgerii testului de verificare a pregãtirii fizice de cãtre pompier a fost dezvoltatã sã permitã participantului sã îşi mãsoare în mod subiectiv efortul depus în timpul exerciţiului, luând în considerare nivelul personal de pregãtire fizicã, condiţiile de mediu înconjurãtor şi nivelele generale de obosealã;
e) scara Borg mãsoarã intensitatea exerciţiilor pe o scarã de la 6 la 20 şi reprezintã un indicator important şi obiectiv în monitorizarea toleranţei la exerciţiile individuale; ratele efortului maxim perceput sunt strâns corelate cu bãtãile inimii şi valorile calculate ale consumului de oxigen;
f) în timpul executãrii probelor, evaluatorul poate încuraja pompierul, astfel încât acesta sã poatã termina circuitul, accentuând cã "mersul" de la 20 m şi 40 m între probe este introdus în circuit ca sã permitã pompierului sã se odihneascã;
g) dacã un pompier indicã pe scara Borg un nivel de percepere a exerciţiului "foarte greu" sau "foarte, foarte greu", atunci trebuie încurajat sã utilizeze mersul pentru recuperarea adecvatã înainte de începerea unei noi probe din circuit;
h) dupã terminarea tuturor probelor circuitului şi de îndatã ce pompierul atinge linia de final, se opreşte cronometrul şi se înregistreazã timpul final al examinãrii.

Scara Borg de mãsurare a efortului maxim perceput (RPE)


┌──────────────────────────┬───────────────────────────────────────────────────┐
│ Scara │ Mãsurarea │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│ 6 │ Foarte, foarte uşor │
├──────────────────────────┤ │
│ 7 │ │
├──────────────────────────┤ │
│ 8 │ │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│ 9 │ Foarte uşor │
├──────────────────────────┤ │
│ 10 │ │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│ 11 │ Destul de uşor │
├──────────────────────────┤ │
│ 12 │ │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│ 13 │ Cumva greu │
├──────────────────────────┤ │
│ 14 │ │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│ 15 │ Greu │
├──────────────────────────┤ │
│ 16 │ │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│ 17 │ Foarte greu │
├──────────────────────────┤ │
│ 18 │ │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│ 19 │ Foarte, foarte greu │
├──────────────────────────┤ │
│ 20 │ │
└──────────────────────────┴───────────────────────────────────────────────────┘




ANEXA 4
-------
la norme
--------
CONDIŢIILE
de desfãşurare şi probele testului de evaluare
a pregãtirii fizice a pompierilor

Desfãşurarea şi evaluarea testului de verificare a capacitãţii fizice:
Circuitul constã în 10 probe simulate pentru pompieri, care trebuie sã fie îndeplinite continuu şi consecutiv pe o suprafaţã betonatã.
Fiecare probã a circuitului trebuie sã fie terminatã înainte de începerea unei noi probe, iar probele trebuie sã fie completate secvenţial.
Intervalele de odihnã, constând în mersul pe distanţe de 20 m sau 40 m, sunt încorporate în fiecare probã, reprezentând îndeplinirea probelor la locul unui incendiu adevãrat, mersul între probe permiţând pompierului sã îşi redobândeascã respiraţia normalã şi sã se linişteascã.
Din motive de siguranţã este imperativ ca pompierii sã nu alerge în timpul testului.
Pentru realizarea circuitului, pompierii poartã şi folosesc întregul echipament specializat: ghete de pompieri, mãnuşi, cascã, pantalon şi SCBA.
Circuitul a fost conceput sã fie terminat cu un tub de oxigen, de aceea nu se solicitã umplerea rapidã sau înlocuirea rezervei de aer.
Înainte de începerea circuitului, evaluatorul verificã modul de echipare al pompierului şi rezerva de aer.
Probele susţinute în vederea verificãrii capacitãţii fizice sunt prezentate în tabelul de mai jos.




┌────┬─────────────────┬───────────────────────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────┐
│Nr. │ Proba │ Activitatea, distanţa │ Observaţii │
│crt.│ │ │ │
├────┼─────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┤
│ 1. │ Furtunul │Pentru aceastã probã, pompierul duce într-o mânã un │Aceastã probã simuleazã cerinţa de │
│ │ transportat cu o│furtun de 20 m rulat, cu Ø? = 65 mm în secţiune, care │transport al unui furtun rulat de la │
│ │ mânã │cântãreşte 16,5 kg (20 kg) pe o distanţã de 20 m, │autospeciala de intervenţie la hidrant │
│ │ │atingând linia cu cel puţin un picior, şi se întoarce pe │sau la locul incendiului. Echipamentul │
│ │ │aceeaşi distanţã, ducând furtunul cu cealaltã mânã. │trebuie transportat de la maşinã la locul│
│ │ │Furtunul este lãsat jos la linia de start când cel puţin │incendiului, deoarece maşina trebuie sã │
│ │ │un picior atinge linia. │fie parcatã la distanţã faţã de locul │
│ │ │ │incendiului din motive de siguranţã. │
│ │ │ │Locul = linia de 20 m. │
├────┼─────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┤
│ 2. │Ridicarea scãrii │Pentru aceastã probã, pompierul ridicã de la sol o scarã │Aceastã probã simuleazã cerinţa de │
│ │ de incendiu │de 3,6 m/4m, greutate de 13,6 kg/15 kg, o transportã pe │mutare a unei scãri de la autospeciala │
│ │ │o distanţã de 20 m şi o ridicã pe un perete la o poziţie │de intervenţie la locul incendiului şi │
│ │ │prestabilitã. │ridicarea acesteia pe perete. │
│ │ │ │Distanţa = 20 m │
├────┼─────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┤
│ 3. │ Întinderea │Pentru aceastã probã, pompierul trebuie sã ridice capãtul │La locul incendiului, pompierul trebuie │
│ │ furtunului sub │cu ţeavã de refulare a douã furtune cuplate sub presiune │sã tragã furtunul încãrcat de la hidrant │
│ │ presiune │în lungime de 40 m şi cu secţiunea de Ø? = 38 mm şi sã │la locul incendiului. │
│ │ │îl întindã pe o distanţã de 40 m. Pompierul plaseazã apoi │Distanţa = 20 m. │
│ │ │ţeava de refulare a furtunului încãrcat la semnul de la │ │
│ │ 󧓰 m când cel puţin un picior atinge linia. │ │
├────┼─────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┤
│ 4. │Prima escaladare │Pentru aceastã probã, pompierului i se cere sã urce şi │Aceasta probã reprezintã cerinţa de a │
│ │ a scãrii │sã coboare 10 trepte ale unei scãri de 7,3 m (8 m). Acest │urca şi coborî 3 rânduri de scãri. │
│ │ │proces este repetat de 3 ori pentru un total de 30 trepte │Aceastã sarcinã echivaleazã cu urcarea │
│ │ │în sus şi 30 de trepte în jos. Pompierul trebuie sã aibã │şi coborârea a 10 trepte pe o scarã de │
│ │ │ambele picioare pe treapta 10 înainte de coborâre. 𗈛,3 m (8 m) de 3 ori. │
│ │ │Pompierul trebuie sã aibã ambele picioare pe sol înainte │ │
│ │ │de urcare. Evaluatorul trebuie sã strige pompierului cu │ │
│ │ │voce tare numãrul treptelor urcate şi coborâte. Este │ │
│ │ │important sã îi strige cu voce tare numai dupã ce a │ │
│ │ │terminat de urcat sau coborât fiecare treaptã, fãrã sã i │ │
│ │ │se impunã ritmul. Pompierul trebuie sã îşi impunã propriul │ │
│ │ │ritm. │ │
├────┼─────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┤
│ 5. │ Tragerea unui │Pentru aceastã probã, pompierul trebuie sã tragã în │Aceastã probã simuleazã cerinţa de a │
│ │ furtun │vitezã douã furtunuri cuplate în lungime de 40 m, cu o │trage echipament pe acoperiş sau într-o │
│ │ │secţiune de 100 mm, legate de alt furtun de 20 m, cu o │clãdire în flãcãri utilizând tehnica mânã│
│ │ │secţiune de 65 mm, pe o distanţã de 40 m. Pompierul │peste mânã. Din motive de siguranţã în │
│ │ │trebuie sã foloseascã tehnica mânã peste mânã. │timpul evaluãrii este simulatã o podea │
│ │ │ │gãuritã pentru ca pompierii sã tragã │
│ │ │ │echipamentul pe acoperiş. │
│ │ │ │Distanţa = 40 m. │
├────┼─────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┤
│ 6. │ Intrarea prin │Pentru aceastã probã, pompierului i se cere sã mute o │Aceastã probã simuleazã intrarea prin │
│ │ forţã │anvelopã, cântãrind 100 kg, pe o distanţã de 40 cm peste │forţã într-o clãdire fie prin doborârea │
│ │ │o platformã situatã la o înãlţime de 75 cm, lovind │uşii, fie prin dãrâmarea unui perete. │
│ │ │anvelopa cu un ciocan/baros de 5 kg. Anvelopa este │Înãlţimea realã a anvelopei de la nivelul│
│ │ │situatã pe un stativ de lemn care este aşezat pe │podelei reprezintã înãlţimea la care în │
│ │ │platformã. Ciocanul (barosul) poate fi ţinut în orice fel, │mod normal un ciocan/baros este manevrat;│
│ │ │iar pompierului i se permite sã loveascã de câte ori este │înãlţimea pânã la drucãrele uşi. Mişcarea│
│ │ │nevoie pentru a muta anvelopa 40 cm. Anvelopa trebuie │anvelopei pe distanţa de 40 cm este │
│ │ │sã treacã complet peste linia de final pentru a finaliza │corelatã ştiinţific cu forţele necesare │
│ │ │proba. │pentru a dãrâma o structurã în vederea │
│ │ │ │accesului. │
│ │ │ │Distanţa = 20 m. │
├────┼─────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┤
│ 7. │ Scoaterea │Pentru aceastã probã, pompierului i se cere sã tragã un │Aceastã probã simuleazã evacuarea │
│ │ victimei │manechin cântãrind 70 kg pe o distanţã totalã de 40 m. │rãniţilor dintr-o structurã în flãcãri. │
│ │ │Manechinul nu poate fi tras de haine. Deplasarea │Distanţa = 40 m. │
│ │ │manechinului este fãcutã, ca şi pentru victimele umane, │ │
│ │ │ţinându-l de sub braţe. Este permisã folosirea unei curele │ │
│ │ │pe sub braţe. Manechinul este deplasat de la linia de │ │
│ │ 󧓜 m la linia de start. Odatã ce pompierul atinge linia de │ │
│ │ │start cu cel puţin un picior, el trebuie sã se întoarcã şi │ │
│ │ │sã tragã manechinul înapoi la linia de 20 m. Manechinul │ │
│ │ │este poziţionat la linia de 20 m când pompierul pune cel │ │
│ │ │puţin un picior pe linie. │ │
├────┼─────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┤
│ 8. │ A doua │Pompierului i se cere sã escaladeze 10 trepte în sus şi │ │
│ │ escaladare a 󧓒 trepte în jos de douã ori. Aceastã probã este identicã │ │
│ │ scãrii │cu proba 4, cu deosebirea cã pompierul urcã şi coboarã │ │
│ │ │numai de douã ori în loc de trei. Pompierul se poate opri │ │
│ │ │şi odihni de-a lungul îndeplinirii acestei sarcini; totuşi,│ │
│ │ │din motive de siguranţã, pompierul va fi încurajat sã se │ │
│ │ │odihneascã înainte de a doua urcare şi va fi descurajat │ │
│ │ │sã se odihneascã pe treapta nr. 10. Ambele picioare │ │
│ │ │trebuie sã fie puse pe treapta a 10-a şi pe pãmânt, aşa │ │
│ │ │cum este descris în proba 4. │ │
├────┼─────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┤
│ 9. │ Coborârea scãrii│Pompierului i se cere sã coboare de pe perete scara de │Aceastã probã simuleazã un scenariu real │
│ │ de 3,6m (4m) 𗈗,6 m/4 m, folosind orice tehnicã. Lui/ei i se cere apoi sã│în care un pompier mutã o scarã la scena │
│ │ │transporte scara pe o distanţã de 20 m, sã atingã linia cu │incendiului de la altã locaţie sau │
│ │ │cel puţin un picior şi apoi sã punã jos scara la linia de │întoarcerea cu scara de la locul incen- │
│ │ 󧓜 m. │diului la autospeciala de intervenţie. │
├────┼─────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────┤
󧓒. │ Transportul unui│Pentru aceastã probã, pompierului i se cere sã ridice un │Aceastã probã reprezintã cerinţa pentru │
│ │ distribuitor │distribuitor de la linia de start şi sã îl transporte la │un pompier sã transporte un distribuitor │
│ │ │linia de 20 m şi apoi sã se întoarcã şi sã aducã │la locul accidentului. │
│ │ │distribuitorul la linia de start. Pompierul coboarã │ │
│ │ │distribuitorul înapoi pe pãmânt. │ │
└────┴─────────────────┴───────────────────────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────┘




ANEXA 5
-------
la norme
--------
FACTORI LIMITATORI
la stingerea incendiilor în timpul operaţiunilor militare ce trebuie
luaţi în considerare la elaborarea documentelor de planificare

Factorii limitatori la stingerea incendiilor în timpul operaţiilor militare sunt:
a) Stingerea incendiilor în timpul operaţiunilor de rãzboi nu se realizeazã ca pe timp de pace, pompierii confruntându-se cu mai multe probleme importante şi riscuri majore.
b) Lipsa unui Chemical Warfare Defense Equipment/echipament de protecţie antichimic adecvat, denumit în continuare CWDE, face ca protecţia împotriva focului în cazul unui atac chimic sã fie minimã sau chiar inexistentã. Când CWDE existent este voluminos, induce disconfort termic şi limiteazã performanţele fizice ale pompierilor. Când utilizeazã CWDE, pompierii nu trebuie sã se lupte cu focul şi nici sã întreprindã acţiuni de salvare, mai puţin atunci când acolo este o probabilitate rezonabilã de salvare a unor vieţi omeneşti sau de pãstrare a bunurilor importante pentru misiune, fãrã sã îşi punã viaţa în pericol.
c) Lipsa unei aprovizionãri adecvate cu apã limiteazã semnificativ operaţiile de stingere a incendiilor şi de salvare.
d) Condiţiile climaterice pot varia de la foarte rece la foarte cald, de la perioade umede la uscate şi de la umiditate scãzutã la umiditate ridicatã şi pot reduce performanţele.
e) Protecţia la foc a personalului, vehiculelor şi a echipamentelor este un risc pânã când mãsurile protective sunt stabilite. Vehiculele de stingere a incendiilor nu sunt blindate şi e posibil sã fie serios avariate în timpul atacului.
Riscuri asumate şi modalitãţi de reducere a acestora în timpul operaţiunilor de stingere a incendiilor înainte şi dupã atac
Eficacitatea pompierilor va fi afectatã de factori de stres fizici şi psihici datoritã operaţiilor de rãspuns de urgenţã susţinute şi diminuãrii personalului.
Atacurile adversarului pot sã includã agenţi nucleari, biologici şi chimici/NBC.
Sistemul principal de distribuţie a apei poate fi afectat în timpul atacului şi nu poate fi utilizabil în totalitate pentru scopurile pompierilor.
Acţiunile de rãspuns ale formaţiunii de intervenţie pot fi întârziate din cauza muniţiei neexplodate, craterelor/resturilor formate pe drumuri, cãi de rulare, pistã, bretele şi dispozitivelor explozive improvizate proiectate sã rãneascã oamenii.
Formaţiunea de intervenţie la incendii nu va avea resursele sã acţioneze în vederea stingerii focurilor din clãdiri, sã rãspundã situaţiilor de salvare şi sã sprijine toate acţiunile de stingere a incendiilor apãrute la mai multe avioane în acelaşi timp.
Autospecialele de stingere a incendiilor şi echipamentele trebuie sã fie disponibile pentru faza iniţialã a operaţiunilor de rãzboi.
La aerodromurile mari, resursele de protecţie la foc împotriva incendiilor vor fi prepoziţionate înaintea atacului.


ANEXA 6
-------
la norme
--------

Clasificarea riscului




┌────┬──────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Nr. │ Categoria de │ Caracteristici │
│crt.│ risc │ │
├────┼──────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 1. │Risc de categoria │a) reprezintã cea mai mare categorie de risc; │
│ │ 1 │b) are potenţialul de a compromite operaţiunile militare şi sustenabilitatea;│
│ │ │c) prezintã potenţialul unor pierderi financiare inacceptabile pentru o │
│ │ │naţiune; │
│ │ │d) nivelul de toleranţã la riscul financiar se determinã de autoritatea care │
│ │ │este capabilã sã clarifice ce pierderi financiare sunt acceptabile pentru o │
│ │ │naţiune proporţional cu riscul. │
├────┼──────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 2. │Risc de categoria │a) are potenţialul de a compromite operaţiunile militare şi sustenabilitatea;│
│ │ a 2-a │b) naţiunea considerã riscul financiar tolerabil. │
├────┼──────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 3. │Risc de categoria │a) are potenţial de pierderi financiare inacceptabile pentru naţiune; │
│ │ a 3-a │b) riscul pentru operabilitatea militarã şi sustenabilitate este │
│ │ │considerat tolerabil; │
│ │ │c) autoritatea naţionalã este capabilã sã clarifice ce pierderi financiare │
│ │ │sunt acceptabile pentru naţiune proporţional cu nivelul riscului; │
│ │ │d) în anumite circumstanţe, obiectivele strategice generale pot predomina │
│ │ │în faţa unor riscuri financiare. │
├────┼──────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 4. │Risc de categoria │a) este riscul cel mai scãzut; │
│ │ a 4-a │b) nu compromite capacitatea operaţionalã şi/sau sustenabilitatea; │
│ │ │c) nu prezintã potenţial pentru pierderi financiare inacceptabile naţiunii. │
└────┴──────────────────┴─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



Consideraţii pentru evaluarea riscului


- mii USD -
┌─────────────────────────┬─────────────────────────┬─────────────────────────┐
│ Valoarea │ MRF │ Risc │
├─────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────────────┤
│ Mai mare de ........*) │ 3 sau mai puţin │ Risc categoria 1 │
├─────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────────────┤
│ Mai puţin de ........*) │ 3 sau mai puţin │ Risc categoria 2 │
├─────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────────────┤
│ Mai mare de ........*) │ 4 │ Risc categoria 3 │
├─────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────────────┤
│ Mai puţin de ........*) │ 4 │ Risc categoria 4 │
└─────────────────────────┴─────────────────────────┴─────────────────────────┘



----------
*) Valoarea de referinţã stabilitã de autoritatea naţionalã desemnatã.


ANEXA 7
-------
la norme
--------
Factorul cerinţe militare/MRF
- bazat pe capabilitãţi alternative -


┌───┬─────────────────┬─────────────────┬─────────────────┬────────────────────┐
│MRF│Capabilitatea are│Capabilitatea are│Capabilitatea are│ Capabilitatea are │
├───┼─────────────────┼─────────────────┼─────────────────┼────────────────────┤
𗈕. │ NICIO │ │ │ │
│ │ ALTERNATIVÃ │ │ │ │
├───┼─────────────────┼─────────────────┼─────────────────┼────────────────────┤
𗈖. │ │ O ALTERNATIVÃ │ │ │
│ │ │ │ │ │
├───┼─────────────────┼─────────────────┼─────────────────┼────────────────────┤
𗈗. │ │ │ 2 ALTERNATIVE │ │
├───┼─────────────────┼─────────────────┼─────────────────┼────────────────────┤
𗈘. │ │ │ │ MAI MULT DE 2 │
│ │ │ │ │ ALTERNATIVE │
└───┴─────────────────┴─────────────────┴─────────────────┴────────────────────┘



Acest tabel este folosit de autoritatea naţionalã desemnatã pentru a determina aplicabilitatea factorilor MRF pentru fiecare capabilitate desfãşuratã. O simplã secvenţã numericã de la 1 - maximum pânã la 4 - minimum este utilizatã pentru clasificarea fiecãrei capabilitãţi în acord cu impactul asupra operaţiunilor militare şi sustenabilitãţii.

Factorul cerinţe militare/MRF
- bazat pe gruparea bunurilor -


┌───┬─────────────────┬──────────────────┬──────────────────┬──────────────────┐
│MRF│ Pierderea a mai │ Pierderea a mai │ Pierderea a mai │ Pierderea a mai │
│ │mult de 10% din │ mult de 33% din │ mult de 50% din │ mult de 50% din │
│ │ bunuri este │ bunuri este │ bunuri este │ bunuri este │
├───┼─────────────────┼──────────────────┼──────────────────┼──────────────────┤
𗈕. │ ACCEPTABILÃ │ │ │ │
├───┼─────────────────┼──────────────────┼──────────────────┼──────────────────┤
𗈖. │ │ NEACCEPTABILÃ │ │ │
├───┼─────────────────┼──────────────────┼──────────────────┼──────────────────┤
𗈗. │ │ │ NEACCEPTABILÃ │ │
├───┼─────────────────┼──────────────────┼──────────────────┼──────────────────┤
𗈘. │ │ │ │ ACCEPTABILÃ │
└───┴─────────────────┴──────────────────┴──────────────────┴──────────────────┘



Acest tabel trebuie folosit de cãtre autoritatea naţionalã desemnatã pentru determinarea cerinţelor militare aplicabile bunurilor comune dislocate. De exemplu: starea de fixaţie din interiorul unei încãperi, definitã ca zonã separatã prin perete rezistent la foc, dintr-o clãdire sau bunuri depozitate într-o locaţie unde izbucnirea focului poate conduce la pierderea acestora. O numerotare simplã de la 1 - mare la 4 - scãzut este folositã pentru a cataloga bunurile în conformitate cu impactul asupra operaţiilor şi capacitãţii de susţinere a efortului militar.


ANEXA 8
-------
la norme
--------

Cuantificarea factorului cerinţe militare/MRF




┌──────────────┬───────────────────────────────┬──────────────────────────────────┬─────────────────────────────────┐
│ Nivel MRF │ Definiţie/detalieri │ Impact │ Observaţii │
├──────────────┼───────────────────────────────┼──────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤
│ MRF 1 │Funcţiune susţinutã de un │a) pierderea bunului ar anula │Se încadreazã câteva │
│ CRITIC │bun/o capabilitate criticã, │o capabilitate militarã │facilitãţi (clãdiri) sau │
│ │pentru operaţiunile militare │indispensabilã; │conţinutul lor cheie: │
│ │în dislocare. │b) pierderea a mai mult de │facilitãţi de reparaţii unice │
│ │Bunul/Capabilitatea nu este 󧓒% din bunurile-cheie │şi alte bunuri care sunt critice │
│ │dublat/dublatã altundeva şi │într-un incendiu este │pentru susţinerea continuitãţii │
│ │odatã pierdut/pierdutã │inacceptabilã. │operaţiunilor. │
│ │cauzeazã perturbãri │ │ │
│ │neacceptabile ale operaţiunii. │ │ │
├──────────────┼───────────────────────────────┼──────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤
│ MRF 2 │Funcţiunea asiguratã de un │a) pierderea bunului/capabilitãţii│Mai multe facilitãţi/clãdiri │
│ MAJOR │bun/o capabilitate este │sau a unuia dintre │şi/sau conţinutul lor se includ │
│ │dublatã printr-o singurã │cele douã compartimente │în aceastã categorie: facilitãţi │
│ │alternativã ce nu poate fi │rezistente la foc ar însemna │de comandã şi control, │
│ │folositã imediat. │cã 50% din bunurile militare │producţie şi asamblare de │
│ │ │ar fi pierdute; │explozivi şi depozitele │
│ │ │b) pierderea a mai mult de │asociate. │
│ │ 󧓩% din totalul │ │
│ │ │bunurilor/capabilitãţilor aflate │ │
│ │ │în ambele clãdiri/facilitãţi sau │ │
│ │ │în ambele compartimente │ │
│ │ │rezistente la foc ar putea fi │ │
│ │ │acceptabilã, neavând un │ │
│ │ │impact major asupra │ │
│ │ │operaţiunii. │ │
├──────────────┼───────────────────────────────┼──────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤
│ MRF 3 │Funcţiunea asiguratã de un │Prima consecinţã (ca urmare │Mai multe facilitãţi/clãdiri ar │
│ IMPORTANT │bun/o capabilitate sau │a incendiului) în termenii │putea fi incluse în aceastã │
│ │conţinutul acestora este │pierderii conţinutului depinde │categorie: bunul/capabilitatea │
│ │dublatã de cãtre alte douã │de modalitãţile de distribuire │este una dintre cele 3 facilitãţi│
│ │alternative. Acestea ar putea │între clãdiri/compartimente. │conţinând piese de schimb │
│ │cuprinde: 3 clãdiri separate │Urmãtoarele afirmaţii sunt │pentru un tip de navã, avion │
│ │sau douã clãdiri separate, │reprezentative pentru criteriul │sau vehicul blindat. │
│ │dintre care una are douã │MRF 3: │Considerând pierderea totalã │
│ │compartimente rezistente │a) pierderea │a oricãrei facilitãţi dintre │
│ │la foc, ori o clãdire cu │bunului/capabilitãţii sau │cele 3, atunci disponibilitatea │
│ 𗈗 compartimente rezistente │a unuia dintre cele │pieselor de schimb nu │
│ │la foc. 𗈗 compartimente rezistente la │depãşeşte 33% din cerinţele │
│ │ │foc ar însemna cã 33% din │planificate. │
│ │ │bunurile militare ar fi pierdute; │ │
│ │ │b) pierderea a mai mult de │ │
│ │ 󧓺% a bunurilor-cheie în │ │
│ │ │orice incendiu nu este │ │
│ │ │acceptabilã. │ │
├──────────────┼───────────────────────────────┼──────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤
│ MRF 4 │Funcţiunea asiguratã de │a) pierderea │Majoritatea │
│NESEMNIFICATIV│bun/capabilitate sau │bunului/capabilitãţii sau a │clãdirilor/facilitãţilor │
│ │componentele-cheie este │compartimentelor rezistente │neimportante ar putea fi │
│ │dublatã de alternative │la foc ar avea un efect minim │incluse în aceastã categorie: │
│ │multiple. │asupra capabilitãţilor militare; │clãdiri fãrã rol militar, clãdiri│
│ │ │b) pierderea a mai mult de │de antrenament, biserici, │
│ │ 󧓺% din totalul bunurilor este │teatre, sãli de lecturã. │
│ │ │tolerabilã, fãrã impact asupra │ │
│ │ │operaţiunilor militare. │ │
└──────────────┴───────────────────────────────┴──────────────────────────────────┴─────────────────────────────────┘




ANEXA 9
-------
la norme
--------
CALCULUL
necesarului substanţei de stingere la navele militare
care transportã tehnicã de aviaţie
- elicoptere -

Cantitãţi şi debite de refulare minime de agent de stingere




┌────────────┬──────────────────────────┬────────────────────────────┬─────────────────────┐
│ │ AFFF sau FFFP folosit │ Fluoroproteinã sau spumã │ Spumã proteicã │
│ │ de 5,5 ori │ fluoroproteicã │ │
│ Categoria ├────────────┬─────────────┼─────────────┬──────────────┼───────┬─────────────┤
│heliportului│ Apã │ Debit │ Apã │ Debit │ Apã │ Debit │
│ │ [litri] │[litri/minut]│ [litri] │[litri/minut] │[litri]│[litri/minut]│
├────────────┼────────────┼─────────────┼─────────────┼──────────────┼───────┼─────────────┤
│ H-1 │ 1.508 │ 225 │ 1.647 │ 250 │ 1.696 │ 275 │
├────────────┼────────────┼─────────────┼─────────────┼──────────────┼───────┼─────────────┤
│ H-2 │ 1.983 │ 425 │ 2.295 │ 550 │ 2.404 │ 625 │
├────────────┼────────────┼─────────────┼─────────────┼──────────────┼───────┼─────────────┤
│ H-3 │ 2.597 │ 750 │ 3.132 │ 1.000 │ 3.319 │ 1.100 │
└────────────┴────────────┴─────────────┴─────────────┴──────────────┴───────┴─────────────┘



Categoria heliportului dupã lungimea şi lãţimea de gabarit ale elicopterului


┌─────────────┬─────────────────┬───────────────────┬──────────────────────────┐
│ Categoria │ Lungimea │ │Suprafaţa criticã practicã│
│ heliportului│ elicopterului │Lãţimea fuselajului│ de incendiu (PCA) │
│ │ [m] │ [m] │ [mp] │
├─────────────┼─────────────────┼───────────────────┼──────────────────────────┤
│ H-1 │ 0...15,2 │ 0...1,53 │ 34,8 │
├─────────────┼─────────────────┼───────────────────┼──────────────────────────┤
│ H-2 │ 15,2...24,4 │ 1,53...2,13 │ 78,0 │
├─────────────┼─────────────────┼───────────────────┼──────────────────────────┤
│ H-3 │ 24,2...36,6 │ 2,13...2,43 │ 133,8 │
└─────────────┴─────────────────┴───────────────────┴──────────────────────────┘



Calculul cantitãţii totale de apã

1. Cantitãţile de agent de stingere au fost calculate folosind formule cunoscute.
Totalul cantitãţilor este bazat pe:
a) cantitatea (Q1) folositã pentru a obţine un minut de control al suprafeţei critice practice;
b) cantitatea (Q2) necesarã pentru controlul focului dupã primul minut sau pentru stingerea lui ori pentru amândouã;
c) cantitatea (Q3) necesarã pentru controlul focului în interior şi operaţiuni de salvare.
Cantitatea totalã este suma cantitãţilor enunţate.
2. Sunt folosite urmãtoarele valori:
a) AFFF=5,5 [l/min.]/mp;
b) Fluoroproteinã sau FFFP = 7,5 [l/min.]/mp;
c) Spumã proteicã = 8,2 [l/min.]/mp.
3. Cantitatea totalã de apã: Qt=Q1+Q2+Q3, unde:
a) Q1 = PCA x AR x 1 [min.];
b) Q2 = 100% x Q1;
c) Q3 = 225 [L] x 5 [min.].
NOTE:
1. Lungimea totalã a elicopterului = dimensiunea maximã cu rotoarele în funcţiune
2. Lãţimea fuselajului = lãţimea fuselajului fãrã trenul de aterizare, mãsuratã în exteriorul cabinei
3. PCA - Practical Critical Fire Area/Suprafaţã criticã practicã de incendiu = 'bd din lungimea totalã x 3 lãţimea fuselajului
4. Categoria heliportului pentru un anume elicopter este bazatã pe lungimea totalã a elicopterului sau pe lãţimea fuselajului. Dacã dupã selectarea categoriei corespunzãtoare lungimii totale a elicopterului lãţimea totalã este mai mare decât valorile maxime corespunzãtoare din tabelul, atunci categoria heliportului este cea imediat urmãtoare mai mare.
5. Pentru a asigura debitele şi cantitãţile de refulare minime de agent de stingere indicate în tabelul, este necesar ca heliportul sã fie dotat cu cel puţin o autospecialã de stins incendiu.
6. Stingãtor portabil AFFF = stingãtor portabil cu spumã mecanicã care formeazã peliculã pe bazã de apã


ANEXA 10
--------
la norme
--------
CATEGORIILE
aerodromului dupã lungimea totalã şi lãţimea avionului




┌───────────────────────────────┬────────────────────────────┬───────────────────────────┐
│ Categoria aerodromului │Lungimea totalã a avionului,│Lãţimea totalã a avionului,│
│ │ exclusiv valoarea de: │ exclusiv valoarea de: │
├─────────┬──────────┬──────────┼──────────────┬─────────────┼─────────────┬─────────────┤
│ NFPA │ FAA │ ICAO │ ft │ m │ ft │ m │
├─────────┼──────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤
│ 1 │ GA-1 │ 1 │ 30 │ 9 │ 6,6 │ 2 │
├─────────┼──────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤
│ 2 │ GA-1 │ 2 │ 39 │ 12 │ 6,6 │ 2 │
├─────────┼──────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤
│ 3 │ GA-2 │ 3 │ 59 │ 18 │ 9,8 │ 3 │
├─────────┼──────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤
│ 4 │ A │ 4 │ 78 │ 24 │ 13 │ 4 │
├─────────┼──────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤
│ 5 │ A │ 5 │ 90 │ 28 │ 13 │ 4 │
├─────────┼──────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤
│ 6 │ B │ 6 │ 126 │ 39 │ 16,4 │ 5 │
├─────────┼──────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤
│ 7 │ C │ 7 │ 160 │ 49 │ 16,4 │ 5 │
├─────────┼──────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤
│ 8 │ D │ 8 │ 200 │ 61 │ 23 │ 7 │
├─────────┼──────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤
│ 9 │ E │ 9 │ 250 │ 76 │ 23 │ 7 │
├─────────┼──────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤
│ 10 │ │ 10 │ 300 │ 91 │ 25 │ 8 │
└─────────┴──────────┴──────────┴──────────────┴─────────────┴─────────────┴─────────────┘



NOTE:
1. NFPA = National Fire Protection Associations
2. FAA = Federal Aviation Administration
3. ICAO = International Civil Aviation Organization


ANEXA 11
--------
la norme
--------
CANTITĂ?ŢILE MINIME
de agenţi de stingere şi debitele de refulare




┌────────────┬─────────────────────────┬──────────────────────┬───────────────────────┬──────────────────┬───────────────┐
│ │AFFF sau FFFP folosind un│Spumã fluoroproteinicã│ Spumã proteinã │Potasiu bicarbonat│ Halon 1211 │
│ │debit de refulare de 5,5 │care formeazã pelicula│ │ │ │
│ Categoria ├────────────┬────────────┼───────────┬──────────┼───────────┬───────────┼──────────────────┼───────────────┤
│aerodromului│ apã │ debit │ apã │ debit de │ apã │ debit │debit de refulare │ debit de │
│ │ │ de refulare│ │ refulare │ │de refulare│ │ refulare │
│ ├────────────┼────────────┼───────────┼──────────┼───────────┼───────────┼─────────┬────────┼───────┬───────┤
│ │ litri │ litri/min. │ litri │litri/min.│ litri │litri/min. │ kg │kg/min. │ kg │kg/min.│
├────────────┼────────────┼────────────┼───────────┼──────────┼───────────┼───────────┼─────────┼────────┼───────┼───────┤
│ 1 │ 536,428 │ 272,76 │ 740,998 │ 340,95 │ 822,826 │ 386,41 │ 45,4 │ 2,27 │ 45,4 │ 2,27 │
├────────────┼────────────┼────────────┼───────────┼──────────┼───────────┼───────────┼─────────┼────────┼───────┼───────┤
│ 2 │ 886,47 │ 590,98 │ 1.227,42 │ 818,28 │ 1.363,8 │ 886,47 │ 90,8 │ 2,27 │ 90,8 │ 2,27 │
├────────────┼────────────┼────────────┼───────────┼──────────┼───────────┼───────────┼─────────┼────────┼───────┼───────┤
│ 3 │ 3.045,82 │ 1.045,58 │ 3.691,352 │ 1.409,26 │ 3.950,474 │ 1.522,91 │ 136,2 │ 2,27 │ 136,2 │ 2,27 │
├────────────┼────────────┼────────────┼───────────┼──────────┼───────────┼───────────┼─────────┼────────┼───────┼───────┤
│ 4 │ 6.068,91 │ 1.772,94 │ 7.355,428 │ 2.409,38 │ 7.869,126 │ 2.613,95 │ 136,2 │ 2,27 │ 136,2 │ 2,27 │
├────────────┼────────────┼────────────┼───────────┼──────────┼───────────┼───────────┼─────────┼────────┼───────┼───────┤
│ 5 󧓔.556,052 │ 3.750,45 󧓗.201,824 │ 5.159,71 │ 16.251,95 │ 5.591,58 │ 204,3 │ 2,27 │ 204,3 │ 2,27 │
├────────────┼────────────┼────────────┼───────────┼──────────┼───────────┼───────────┼─────────┼────────┼───────┼───────┤
│ 6 │ 17.020,23 │ 5.000,6 󧓝.384,384 │ 6.728,08 󧓟.125,502 │ 7.364,52 │ 204,3 │ 2,27 │ 204,3 │ 2,27 │
├────────────┼────────────┼────────────┼───────────┼──────────┼───────────┼───────────┼─────────┼────────┼───────┼───────┤
│ 7 󧓞.170,842 │ 6.546,24 󧓤.512,512 │ 8.955,62 │ 31.049,18 │ 9.773,9 │ 204,3 │ 2,27 │ 204,3 │ 2,27 │
├────────────┼────────────┼────────────┼───────────┼──────────┼───────────┼───────────┼─────────┼────────┼───────┼───────┤
│ 8 󧓫.358,788 │ 8.637,4 󧓴.587,168 │ 11.819,6 │ 48.278,52 │ 12.933,37 │ 408,6 │ 4,54 │ 408,6 │ 4,54 │
├────────────┼────────────┼────────────┼───────────┼──────────┼───────────┼───────────┼─────────┼────────┼───────┼───────┤
│ 9 │ 43.505,22 │ 10.910,4 󧓿.865,794 │ 15.001,8 󧔄.811,842 │ 15.820,08 │ 408,6 │ 4,54 │ 408,6 │ 4,54 │
├────────────┼────────────┼────────────┼───────────┼──────────┼───────────┼───────────┼─────────┼────────┼───────┼───────┤
│ 10 󧓽.479,144 │ 14.092,6 󧔍.671,996 │ 18.638,6 󧔔.154,592 │ 20.911,6 │ 408,6 │ 4,54 │ 408,6 │ 4,54 │
└────────────┴────────────┴────────────┴───────────┴──────────┴───────────┴───────────┴─────────┴────────┴───────┴───────┘



NOTE:
1. FFFP = îndeplineşte cerinţele MIL specifice.
2. Halon 1211 = sau alte alternative halon aprobate.




┌────────────┬───────────────────────────┬───────────────────────┬───────────────────────┬──────────────────┬─────────────────┐
│ │ AFFF sau FFFP folosind │Spumã fluoroproteinicã │ Spumã proteinã │Potasiu bicarbonat│ Halon 1211 │
│ │un debit de refulare de 5,5│care formeazã pelicula │ │ │ │
│ Categoria ├─────────────┬─────────────┼───────────┬───────────┼───────────┬───────────┼──────────────────┼─────────────────┤
│aerodromului│ apã │ debit │ apã │ debit │ apã │ debit │debit de refulare │debit de refulare│
│ │ │ de refulare │ │de refulare│ │de refulare│ │ │
│ ├─────────────┼─────────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼─────────┬────────┼────────┬────────┤
│ │ litri │ litri/min. │ litri │litri/min. │ litri │litri/min. │ kg │kg/min. │ kg │kg/min. │
├────────────┼─────────────┼─────────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 1 │ 446,63 │ 225 │ 616,96 │ 290 │ 685 │ 322 │ 45 │ 2,25 │ 45 │ 2,25 │
├────────────┼─────────────┼─────────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 2 │ 738 │ 500 │ 1.022 │ 680 │ 1.135,5 │ 738 │ 90 │ 2,25 │ 90 │ 2,25 │
├────────────┼─────────────┼─────────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 3 │ 2.536 │ 800 │ 3.073,4 │ 1.165 │ 3.290 │ 1.268 │ 135 │ 2,25 │ 135 │ 2,25 │
├────────────┼─────────────┼─────────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 4 │ 5.053 │ 1.500 │ 6.125 │ 2.000 │ 6.552 │ 2.176 │ 135 │ 2,25 │ 135 │ 2,25 │
├────────────┼─────────────┼─────────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 5 │ 10.455 │ 3.000 │ 12.657 │ 4.300 │ 13.532 │ 4.656 │ 205 │ 2,25 │ 205 │ 2,25 │
├────────────┼─────────────┼─────────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 6 │ 14.171 │ 4.000 │ 17.805 │ 5.600 │ 19.256 │ 6.132 │ 205 │ 2,25 │ 205 │ 2,25 │
├────────────┼─────────────┼─────────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 7 │ 18.460 │ 5.500 │ 23.740 │ 7.450 │ 25.852 │ 8.038 │ 205 │ 2,25 │ 205 │ 2,25 │
├────────────┼─────────────┼─────────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 8 │ 29.440 │ 7.000 │ 37.124 │ 9.850 │ 40.197 │ 10.768 │ 410 │ 4,5 │ 410 │ 4,5 │
├────────────┼─────────────┼─────────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 9 │ 36.223 │ 9.000 │ 46.514 │ 12.500 │ 50.632 │ 13.172 │ 410 │ 4,5 │ 410 │ 4,5 │
├────────────┼─────────────┼─────────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 10 │ 44.526 │ 11.700 │ 58.010 │ 15.500 │ 63.407 │ 17.411 │ 410 │ 4,5 │ 410 │ 4,5 │
└────────────┴─────────────┴─────────────┴───────────┴───────────┴───────────┴───────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘



NOTE:
1. FFFP = îndeplineşte cerinţele MIL specifice.
2. Halon 1211 = sau alte alternative halon aprobate.


ANEXA 12
--------
la norme
--------

NUMÃRUL MINIM
de vehicule ARFF asigurate la fiecare aerodrom


┌──────────────────────┬────┬─────┬────┬─────┬─────┬────┬─────┬────┬─────┬────┐
│Categoria aerodromului│ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │ 6 │ 7 │ 8 │ 9 │ 10 │
├──────────────────────┼────┼─────┼────┼─────┼─────┼────┼─────┼────┼─────┼────┤
│Numãrul de vehicule │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │ 2 │ 2 │ 3 │ 3 │ 4 │ 4 │
└──────────────────────┴────┴─────┴────┴─────┴─────┴────┴─────┴────┴─────┴────┘




ANEXA 13
--------
la norme
--------
FORMULA
pentru determinarea nivelului de agenţi de stingere a
incendiului şi echipamentul necesar pentru combaterea
unui accident la un avion

Nivelul de agenţi de stingere a incendiilor şi echipamentul necesar pentru combaterea unui incendiu la avion se determinã pentru un avion dat folosindu-se urmãtoarea formulã:
Q = Q1 + Q2 + Q3,
unde:
Q1 este cantitatea de apã necesarã pentru controlul PCA;
Q2 este cantitatea de apã necesarã pentru menţinerea controlului sau stingerea focului rãmas ori amândouã;
Q3 este cantitatea de apã necesarã pentru stingerea incendiului în interior.
Metoda de calculare a valorilor pentru fiecare componentã a lui Q este prezentatã mai jos:
Cantitatea Q1 - cantitatea necesarã pentru a obţine controlul timp de un minut în PCA.
Formula pentru apa necesarã pentru controlul Q1 în suprafaţa PCA ca:
Q1 = PCA x R x T se exprimã
unde:
PCA = (0,67) x TCA;
TCA = L (K + W);
L = lungimea avionului;
W = lãţimea avionului;
R = debit de refulare al agentului selectat;
T = timpul de aplicare (1 minut);
K = valori arãtate mai jos:


┌───────┬────────┬─────────────────────┬────────┬────────┬─────────────────────┐
│ │ │ feet/picioare │ │ │ metri │
├───────┼────────┼─────────────────────┼────────┼────────┼─────────────────────┤
│ K │ = │ 39, unde L < 39 │ K │ = │ 12, unde L < 12 │
├───────┼────────┼─────────────────────┼────────┼────────┼─────────────────────┤
│ K │ = 󧓶, unde 39 ≤ L < 59 │ K │ = 󧓖, unde 12 ≤ L < 18 │
├───────┼────────┼─────────────────────┼────────┼────────┼─────────────────────┤
│ K │ = 󧔀, unde 59 ≤ L < 79 │ K │ = 󧓙, unde 18 ≤ L < 24 │
├───────┼────────┼─────────────────────┼────────┼────────┼─────────────────────┤
│ K │ = │ 98, unde L ≥ 79 │ K │ = │ 30, unde L ≥ 24 │
└───────┴────────┴─────────────────────┴────────┴────────┴─────────────────────┘



NOTĂ?:
TCA - este un dreptunghi a cãrui dimensiune longitudinalã este lungimea totalã a avionului, lãţimea include fuselajul şi se extinde suplimentar cu o distanţã predeterminatã care depinde de lãţimea totalã, astfel cã lungimea avionului înmulţitã cu lãţimea calculatã este egalã cu dimensiunea TCA.
Cantitatea Q2 - cantitatea necesarã pentru controlul focului dupã primul minut ori pentru stingerea completã a focului sau pentru amândouã.


Valorile pentru Q2 ca procent din Q1


┌───────────────────────┬──────────────┬────────────────────────┬──────────────┐
│Categoria aerodromului │ Q2%Q1 │ Categoria aerodromului │ Q2%Q1 │
├───────────────────────┼──────────────┼────────────────────────┼──────────────┤
│ 1 │ 0 │ 6 │ 100 │
├───────────────────────┼──────────────┼────────────────────────┼──────────────┤
│ 2 │ 27 │ 7 │ 129 │
├───────────────────────┼──────────────┼────────────────────────┼──────────────┤
│ 3 │ 30 │ 8 │ 152 │
├───────────────────────┼──────────────┼────────────────────────┼──────────────┤
│ 4 │ 58 │ 9 │ 170 │
├───────────────────────┼──────────────┼────────────────────────┼──────────────┤
│ 5 │ 75 │ 10 │ 190 │
└───────────────────────┴──────────────┴────────────────────────┴──────────────┘



Cerinţele debitului de apã Q3 pentru operaţiunile de stingere a incendiului în interior

Cerinţele debitului de apã Q3


┌──────────────┬─────────────────────────────┬─────────────────────────────────┐
│ Categoria │ Q3 Equals (U.S. gal) │ Q3 Equals (Litri) │
│ aerodromului │ │ │
├──────────────┼─────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤
│ 1 │ 0 │ 0 │
├──────────────┼─────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤
│ 2 │ 0 │ 0 │
├──────────────┼─────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤
│ 3 │ 60 gpm 5 min. = 300 gal │ 228 litri 5 min. = 1.140 litri │
├──────────────┼─────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤
│ 4 │ 60 gpm 10 min. = 600 gal │ 228 litri 10 min. = 2.280 litri │
├──────────────┼─────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤
│ 5 │ 125 gpm 10 min. = 1.250 gal │ 475 litri 10 min. = 4.750 litri │
├──────────────┼─────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤
│ 6 │ 125 gpm 10 min. = 1.250 gal │ 475 litri 10 min. = 4.750 litri │
├──────────────┼─────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤
│ 7 │ 125 gpm 10 min. = 1.250 gal │ 475 litri 10 min. = 4.750 litri │
├──────────────┼─────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤
│ 8 │ 250 gpm 10 min. = 2.500 gal │ 950 litri 10 min. = 9.500 litri │
├──────────────┼─────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤
│ 9 │ 250 gpm 10 min. = 2.500 gal │ 950 litri 10 min. = 9.500 litri │
├──────────────┼─────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤
│ 10 │ 250 gpm 10 min. = 2.500 gal │ 950 litri 10 min. = 9.500 litri │
└──────────────┴─────────────────────────────┴─────────────────────────────────┘



Debitele de refulare cerute pentru 3 tipuri generice de spumã necesare pentru stingerea incendiului într-un m² sau un ft² de suprafaţã PCA sunt dupã cum urmeazã:
a) AFFF = 5,5 (L/min.) m² x 0,13 gpm/ft²;
b) FP1 = 7,5 (L/min.) m² x 0,18 gpm/ft²;
c) PF = 8,2 (L/min.) m² x 0,20 gpm/ft².

NOTĂ?:
FP^1 = trebuie menţionat cã unele FP sunt produse la 5,5 L/min. sau 0,13 gpm/ft².

Model de calcul pentru aerodrom categoria 4 şi spumã AFFF

TCA = L (K + W) = 77,8(56+12,9) = 5.360 ft²
PCA = 2/3 x TCA = 2/3 x 5.360 ft² = 3.573 ft²
Q(1) = 0,13 gpm/ft² x 3.573 ft² x 1 = 464 gal
Q(2) = 58% x Q(1) = 0,58 x 464= 269 gal
Q(3) = 600 gal
Q = Q(1) + Q(2) + Q(3) = 464 + 269 + 600 = 1.333 gal - rotunjit 1.335 gal.
Toate tabelele prezentate în anexã au fost preluate din ediţia 1998 a N.F.P.A. 403 - Standard for Aircraft Resque and Fire-Fighting Services at Airports.

--------

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email




Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Ordin, Ministerul Apararii Nationale, ORDIN nr. M.37 din 31 martie 2010

Comentarii



Nume
Email
Comentariu

Maximum 3000 caractere.
Cod securitate:
Cod de securitate
Fii primul care comenteaza.
Cautare document
Club Legislatia Muncii
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5