Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Având în vedere prevederile <>Legii nr. 100/1998 privind asistenta de sãnãtate publica, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, vazand Referatul Direcţiei generale sãnãtate publica şi inspecţia sanitarã de stat nr. O.B. 9.009/2004, în temeiul dispoziţiilor <>Hotãrârii Guvernului nr. 743/2003 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sãnãtãţii, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, ministrul sãnãtãţii emite urmãtorul ordin: ART. 1 Se aproba Normele de supraveghere şi control al infectiilor nosocomiale în unitãţile sanitare, prevãzute în anexele nr. I-V care fac parte integrantã din prezentul ordin. ART. 2 La data intrãrii în vigoare a prezentelor norme se abroga Ordinul ministrului sãnãtãţii nr. 984/1994 privind Normele de organizare a supravegherii, prevenirea şi controlul infectiilor nosocomiale. ART. 3 Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ministrul sãnãtãţii, Ovidiu Brinzan Bucureşti, 10 august 2004. Nr. 994. ANEXA I CRITERIILE DE DEFINIRE A INFECTIEI NOSOCOMIALE Infectia nosocomiala este infectia contractatã în spital sau în alte unitãţi sanitare cu paturi şi se referã la orice boala datoratã microorganismelor, boala ce poate fi recunoscuta clinic sau microbiologic, care afecteazã fie bolnavul datoritã internãrii lui în spital sau ingrijirilor primite, fie pacientul spitalizat sau în tratament ambulatoriu, fie personalul sanitar datoritã activitãţii sale, indiferent dacã simptomele bolii apar sau nu în timp ce persoana respectiva se afla în spital. Definitia infectiei nosocomiale se bazeazã pe: date clinice (ex. clinic), date de laborator şi alte teste de diagnostic. Dovada clinica deriva din observarea bolnavului sau din analiza informatiei din foaia de observatie a pacientului şi alte evidente din salon sau din unitate. Dovada de laborator consta în rezultatele culturilor, testelor de detectare a antigenelor sau anticorpilor şi metodelor de vizualizare microscopica. Alte teste de diagnostic cum ar fi: rezultatele examenelor radiologice, ultrasunete, tomografie computerizata, rezonanta magnetica, imagini cu radioizotopi, examene endoscopice, biopsii şi aspiratie cu acul (punctie). Diagnosticul de infectie stabilit de medic, derivat din observatia în timpul actului chirurgical, observatia endoscopica sau alte studii de diagnostic, sau bazat pe judecata clinica este un criteriu acceptabil pentru o infectie, cu condiţia sa nu fie dovezi contrarii. Pentru ca o infectie sa fie doveditã ca nosocomiala trebuie sa nu existe dovada ca infectia era prezenta sau în incubatie în momentul internãrii în spital. Trebuie considerate ca nosocomiale şi infectiile dobândite în spital, dar diagnosticate dupã ieşirea din spital (infectia nou-nascutului, rezultatã prin trecerea prin tractul genital şi diagnosticata dupã externare). Nu se considera infectie nosocomiala infectia asociata cu o complicatie sau o extindere a unei infectii prezente la internare, dacã nu s-a schimbat agentul patogen sau dacã semnele nu arata o noua infectie, precum şi infectia transplacentara la nou-nãscut (ex. herpes simplex, rubeola, sifilis, citomegalovirus, toxoplasmoza) şi care devine evidenta la scurt timp de la naştere. Fiecare caz de infectie nosocomiala trebuie dovedit ca se datoreazã spitalizarii sau ingrijirilor medico-sanitare ambulatorii în unitãţi sanitare. ANEXA II ATRIBUŢIILE ŞI RESPONSABILITĂŢILE INSTITUŢIONALE ŞI ALE PERSONALULUI DIN UNITĂŢILE SANITARE PUBLICE ŞI PRIVATE ÎN PREVENIREA ŞI CONTROLUL INFECTIILOR NOSOCOMIALE: I. Principiile fundamentarii activitãţii de prevenire a infectiilor nosocomiale: (1) Prevenirea infectiilor nosocomiale este un obiectiv permanent al activitãţii profesiunii medico-sanitare şi un criteriu de evaluare a calitãţii managementului din unitãţile sanitare. (2) Supravegherea şi controlul infectiilor nosocomiale sunt obligaţii profesionale şi de serviciu pentru toate categoriile de personal medico-sanitar şi auxiliar sanitar din unitãţile ofertante şi prestatoare de servicii şi îngrijiri medicale. (3) Activitatea de asistenta medicalã şi ingrijirile aferente acesteia au loc în condiţii de risc recunoscute, motiv pentru care eradicarea sau eliminarea infectiei nosocomiale nu este posibila, dar controlul eficient al manifestãrii cantitative şi calitative a morbiditatii specifice poate fi realizat prin diminuarea riscului la infectie şi eliminarea infectiilor evitabile prin activitate preventivã. (4) Unitãţile sanitare ofertante ale serviciilor medicale şi de îngrijire conexã actului medical sunt obligate sa desfãşoare, pentru personalul propriu sau contractant al serviciilor externalizate, activitãţi de perfecţionare profesionalã şi educaţie, inclusiv în domeniul prevenirii şi combaterii infectiilor nosocomiale. (5) Activitatea de prevenire a infectiilor nosocomiale se organizeazã şi se desfãşoarã în toate unitãţile prestatoare de servicii medicale şi de îngrijire pe baza unui plan propriu de supraveghere şi control a infectiilor nosocomiale. (6) Planul cuprinde, distinct pentru fiecare unitate şi secţie de profil, protocoale de proceduri şi manopere profesionale, standarde de îngrijire şi de tehnici aseptice şi alte normative specifice privind condiţiile de cazare, igiena şi alimentaţie, necesare pentru implementarea activitãţilor programate. (7) Nerespectarea prevederilor legale şi ale normativelor profesionale privind asigurarea calitãţii actului medical, condiţiile de asepsie-antisepsie, igiena, cazare şi alimentaţie, în scopul prevenirii infectiilor nosocomiale, atrage dupã sine responsabilitatea individualã a personalului sau dupã caz, a instituţiei ca persoana juridicã, în conformitate cu legislaţia în vigoare. II. Obligaţiile principale în activitatea de prevenire a infectiilor nosocomiale: (1) Obligaţiile unitãţii: a. Stabilirea obiectivelor fezabile în ceea ce priveşte acţiunile de supraveghere şi control a infectiilor nosocomiale şi de pregãtire profesionalã specifica realizãrii acestora; b. Elaborarea şi adoptarea Planului anual de supraveghere şi control a infectiilor nosocomiale cu acţiunile şi activitãţile necesare realizãrii obiectivelor propuse şi nominalizarea atribuţiilor şi responsabilitãţilor de la toate nivelele şi componentele activitãţii profesionale şi manageriale din unitate; c. Asigurarea unui mediu profesional şi funcţional-organizatoric adecvat, care sa favorizeze utilizarea unor metode şi modele eficiente pentru realizarea activitãţilor şi responsabilitãţilor asumate prin Planul anual de supraveghere şi control a infectiilor nosocomiale; d. Crearea unor condiţii igienico-sanitare adecvate profilului activitãţilor sub aspect edilitar, dotãri nemedicale, încãlzire, iluminat, aprovizionarea cu apa, alimentaţie, îndepãrtarea reziduurilor, cai de acces, etc.; e. Asigurarea, în cadrul bugetului alocat, a finanţãrii adecvate pentru realizarea activitãţilor în concordanta cu obiectivele şi acţiunile propuse în Planul anual de supraveghere şi control a infectiilor nosocomiale; f. Evaluarea îndeplinirii atributiunilor şi asumarea responsabilitãţilor prevãzute în planul de supraveghere şi control a infectiilor nosocomiale, ori de câte ori situaţia epidemiologica o impune, respectiv în cadrul bilanţului anual de activitate, prezentat în fata consiliului de administraţie al unitãţii. (2) Obligaţiile personalului: a. Adoptarea de cãtre întregul personal medico-sanitar, la nivelul tuturor competentelor medicale şi manopere de îngrijiri, a unui comportament adecvat aplicãrii mãsurilor de prevenire a infectiilor şi respectarea principiului precautiunilor universale; b. Asigurarea unor condiţii de mediu fizic funcţional şi servicii conexe actului medical, inclusiv prin izolare funcţionalã, care sa permitã evitarea sau diminuarea riscului transmiterii infectiilor în relatie cu prestaţia de îngrijiri; c. Respectarea principiilor asepsiei şi antisepsiei la toate nivelele şi momentele îngrijirii şi terapeuticii acordate; d. Utilizarea unor manopere şi proceduri de îngrijire şi terapie bazate pe protocoale de activitate profesionalã care corespund criteriului riscului minim acceptat în condiţiile riscului asumat; e. Aplicarea unor mãsuri profesionale de profilaxie nespecifica, dupã caz specifica, pentru protejarea bolnavilor şi a personalului fata de riscul la infectie; f. Integrarea în activitatea profesionalã curenta a supravegherii specifice a asistatilor, cunoaşterea şi recunoaşterea riscului la infectie, respectiv înregistrarea, stocarea, prelucrarea şi transmiterea informaţiilor privind infectiile clinic manifeste sau depistate, în conformitate cu normativele profesionale; g. Solicitarea consultantei interdisciplinare, respectiv a colaborãrii şi coordonãrii profesionale de specialitate pentru evaluarea riscului pentru infectie şi dupã caz, a combaterii unor situaţii endemice sau epidemice prin infectii nosocomiale, depistate şi raportate în conformitate cu reglementãrile în vigoare; h. Participarea la activitãţi de perfecţionare profesionalã pentru dobândirea unor cunoştinţe specifice în prevenirea şi controlul infectiilor nosocomiale. III. Organizarea activitãţilor de supraveghere şi control al infectiilor nosocomiale în unitãţile sanitare publice şi private: (1) Unitãţile sanitare publice cu paturi (spitalul şi alte unitãţi sanitare cu paturi definite prin lege) asigura organizarea şi funcţionarea unor servicii de supraveghere şi control a infectiilor nosocomiale, dupã cum urmeazã: a. la nivelul spitalelor judeţene şi ale sectoarelor din municipiul Bucureşti, spitalelor clinice şi universitare respectiv institutelor de asistenta medicalã se organizeazã/reorganizeazã compartimente specializate de supraveghere şi control a infectiilor nosocomiale. Activitatea specifica este asigurata prin personal propriu, angajat în acest scop. Compartimentul este organizat cu minim 5 posturi, din care cel puţin un medic de specialitate epidemiolog sau microbiolog, şef compartiment, 1-2 cadre cu pregãtire postliceala de profil asistent medical şi personal cu pregãtire medie cu o calificare adecvatã activitãţilor. b. la nivelul spitalelor municipale, orãşeneşti, comunale sau altor unitãţi cu paturi de asistenta medicalã definite prin lege, prin crearea/reorganizarea unui colectiv funcţional cu minim trei posturi normate din care, în funcţie de numãrul paturilor din unitate, 0.5-1 norma de medic specialist, 1-1.5 norma cadre medii cu pregãtire asistent medical şi 1 norma de muncitor cu calificare adecvatã activitãţii. Angajarea, în conformitate cu legislaţia în vigoare şi resursele umane de specialitate, poate fi prin contract de munca pe perioada nedeterminatã, pe funcţie; cu contract de munca prestaţie de servicii, al doilea loc de munca pentru personalul propriu sau din alte unitãţi medicale publice; respectiv, prin contract de servicii oferta din partea unei instituţii cu resurse umane calificate. Pentru coordonarea profesionalã a activitãţii specifice sunt preferate specialitatile de medic specialist epidemiolog, microbiolog, de boli infectioase sau, în lipsa acestora, medic specialist pediatru, neonatolog, obstetrician-ginecolog, etc. atestat ca absolvent al unui curs de perfecţionare profesionalã specifica, organizat de Direcţia de Sãnãtate Publica judeteana şi a municipiului Bucureşti sau de Institutul de Sãnãtate Publica regional. Pentru posturile de cadre medii asistenţi medicali sunt preferaţi asistentii de igiena sau asistentii încadraţi la statia centrala de sterilizare, servicii de neonatologie, AŢI, obstetrica-ginecologie, etc. cu condiţia absolvirii unui curs de perfecţionare specifica organizat în condiţii similare. c. unitãţile sanitare publice cu paturi, altele decât cele menţionate, unitãţile sanitare ambulatorii de specialitate şi de asistenta medicalã primara cu paturi de zi sau de o zi, unitãţile sanitare de asistenta medico-socialã, sanatoriile, persoane juridice sau contractante acreditate pentru servicii medicale publice, vor desemna, din personalul propriu, un medic responsabil pentru activitãţile specifice de supraveghere şi control a infectiilor nosocomiale, cu activitate de 0.5 norma, remuneratã ca ore suplimentare sau din venituri proprii, în conformitate cu legea. (2) Unitãţile sanitare private cu paturi sau ambulatorii, de asistenta primara sau de specialitate, vor rãspunde pentru activitãţile de supraveghere şi control a infectiilor nosocomiale prin asumarea responsabilitãţii profesionale şi juridice de cãtre titularul acreditat al unitãţii medicale, în conformitate cu legislaţia. (3) Unitãţile medico-sanitare mai sus enumerate, care nu pot asigura activitatea de supraveghere şi control a infectiilor nosocomiale prin personal angajat sau personalul propriu remunerat pentru servicii, vor contracta serviciile specifice sau personal specializat, în conformitate cu legislaţia, de la Direcţiile de Sãnãtate Publica judeţene şi a municipiului Bucureşti sau compartimentele sale externe din municipii şi oraşe. Personalul sau unitatea astfel angajata sau contractatã, îşi asuma toate responsabilitãţile profesionale sau juridice dupã caz, pentru calitatea serviciilor angajate/contractate în prevenirea infectiilor nosocomiale. (4) Îndrumarea metodologicã şi profesionalã a activitãţilor se asigura, la solicitarea instituţiei sanitare, de cãtre compartimentul de epidemiologie şi microbiologie al Direcţiei de Sãnãtate Publica judeţene şi a municipiului Bucureşti, sub forma de prestaţii la solicitare, pe baza de contract pe perioada determinata sau de solicitare punctuala, contra cost. Tariful prestaţiilor este stabilit prin reglementãri legale şi reprezintã venituri ale Direcţiei de Sãnãtate Publica. (5) Intervenţia şi expertiza de specialitate, în cazul unor focare epidemice sau situaţii de risc declarat, sunt asigurate, la solicitarea unitãţii sau prin autosesizare, de cãtre compartimentele specializate ale Direcţiilor de Sãnãtate Publica judeţene şi a municipiului Bucureşti, cu titlu de gratuitate, din bugetul de stat, în cadrul programelor naţionale de sãnãtate. IV. Responsabilitãţile şi atribuţiile instituţionale şi individuale în activitatea de prevenire şi combatere a infectiilor nosocomiale în unitãţile sanitare publice şi private: (1) Consiliul de administraţie a spitalului: Solicita şi aproba planul anual de activitate pentru supravegherea şi controlul infectiilor nosocomiale. Asigura analiza anuala a îndeplinirii obiectivelor planului de activitate, rezultatele obţinute, eficienta economicã a mãsurilor şi investiţiilor finanţate. Verifica şi aproba alocarea bugetului aferent derulãrii activitãţilor fundamentate prin planul anual de activitate pentru supravegherea şi controlul infectiilor nosocomiale şi îmbunãtãţirea continua a condiţiilor de desfãşurare a activitãţilor şi a dotãrii tehnico-materiale necesare evitãrii sau diminuãrii riscului pentru infectie nosocomiala. Delibereazã şi decide, la propunerea comitetului director şi/sau a Colegiului Medicilor, în privinta responsabilitãţii instituţionale sau individuale a personalului angajat/contractat, pentru fapte sau situaţii care au dus la lezarea drepturilor sau au prejudiciat starea de sãnãtate a asistatilor prin infectie nosocomiala depistata şi declarata. (2) Comitetul director rãspunde de: Analizarea şi aprobarea planului anual de activitate pentru supravegherea şi controlul infectiilor nosocomiale. Organizarea şi funcţionarea compartimentului/serviciului de supraveghere şi control a infectiilor nosocomiale. Implementarea în activitate a prevederilor planului anual de activitate pentru supravegherea şi controlul infectiilor nosocomiale. Utilizarea în activitate a protocoalelor de proceduri şi de diagnostic, a normelor de igiena spitaliceasca, a condiţiilor adecvate de cazare, alimentaţie şi igiena. Derularea legalã a achiziţiilor şi aprovizionarea tehnico-materialã prevãzute în planul de activitate sau impuse de situaţia epidemiologica din unitate în vederea diminuãrii sau evitãrii situaţiilor de risc sau combaterii infectiilor nosocomiale. Solicitarea consultantelor profesionale sau dupã caz, realizarea contractelor de furnizare de servicii necesare prevenirii şi controlului infectiilor nosocomiale. Organizarea şi funcţionarea sistemului informaţional pentru înregistrarea, stocarea, prelucrarea şi transmiterea, conform reglementãrilor în vigoare, a informaţiilor privind infectiile nosocomiale. Analiza şi expertizarea situaţiilor de risc sau ale focarelor de infectie nosocomiala depistate în unitate şi adoptarea mãsurilor de urgenta pentru anihilarea/eliminarea situaţiei epidemiologice create. (3) Directorul general/titularul unitãţii: Rãspunde de organizarea structurilor profesionale de supraveghere şi control a infectiilor nosocomiale în conformitate cu prevederile prezentei, diferenţiat, în funcţie de încadrarea unitãţii în conformitate cu legea. Participa la definitivarea propunerilor de activitate şi achiziţii cuprinse în Planul anual al unitãţii pentru supravegherea şi controlul infectiilor nosocomiale. Rãspunde de asigurarea bugetarã aferentã activitãţilor cuprinse în Planul anual aprobat de supraveghere şi control a infectiilor nosocomiale. Controleazã şi rãspunde pentru organizarea şi derularea activitãţilor proprii ale compartimentului/serviciului sau, dupã caz, ale responsabilului nominalizat cu supravegherea şi controlul infectiilor nosocomiale, ca structura de activitate în directa subordine şi coordonare. Controleazã respectarea normativelor cuprinse în Planul de activitate pentru supravegherea şi controlul infectiilor nosocomiale de la nivelul secţiilor şi serviciilor din unitate, în colaborare cu responsabilul coordonator al activitãţii specifice şi medicii şefi de secţie. Analizeazã şi propune soluţii de rezolvare, dupã caz alocare de fonduri, pentru sesizãrile compartimentului/serviciului/responsabilului de activitate specifica în situaţii de risc sau focar de infectie nosocomiala. Verifica şi aproba evidenta interna şi informaţiile transmise esaloanelor ierarhice, conform legii sau la solicitare legalã, aferente activitãţii de supraveghere, depistare, diagnostic, investigare epidemiologica şi mãsurile de control a focarului de infectie nosocomiala din unitate. Solicita, la propunerea coordonatorului de activitate specializatã sau din proprie initiativa, expertize şi investigaţii externe, consiliere profesionalã de specialitate şi intervenţie în focare de infectie nosocomiala. Angajeazã unitatea pentru contractarea unor servicii şi prestaţii de specialitate. Reprezintã unitatea în litigii juridice legate de responsabilitatea instituţiei în ceea ce priveşte infectiile nosocomiale respectiv, acţioneazã în instanta persoanele fizice în cazul stabilirii responsabilitãţii individuale pentru infectie nosocomiala. (4) Directorul adjunct medical rãspunde de: Utilizarea în activitatea curenta, la toate componentele activitãţilor medicale de preventie, diagnostic, tratament şi recuperare, a procedurilor şi tehnicilor prevãzute în protocoalele unitãţii, a standardelor de sterilizare şi sterilitate, asepsie şi antisepsie respectiv, a normelor privind cazarea, alimentaţia şi condiţiile de igiena oferite pe perioada ingrijirilor acordate. Pentru spitalele care nu îndeplinesc condiţiile legale de a avea director de îngrijiri, funcţia acestuia este preluatã de directorul adjunct medical care va avea aceleaşi responsabilitãţi ca acesta. (5) Directorul adjunct de îngrijiri: Rãspunde de comportamentul igienic al personalului în subordine, de respectarea regulilor de tehnica aseptica de cãtre acesta. Rãspunde de starea de curãţenie din secţie, de respectarea normelor de igiena şi antiepidemice. Propune directorului administrativ planificarea aprovizionarii cu materiale necesare prevenirii infectiilor nosocomiale şi menţinerii stãrii de igiena. Controleazã respectarea mãsurilor de asepsie şi antisepsie. Controleazã igiena bolnavilor şi insotitorilor şi face educaţia sanitarã a acestora. Efectueazã examenul organoleptic al alimentelor distribuite la bolnavi, insotitori şi le indeparteaza pe cele necorespunzãtoare, situaţie pe care o aduce la cunostiinta medicului şef de secţie şi directorului general. Constata şi raporteazã directorului general deficiente de igiena (alimentare cu apa, instalaţii sanitare, încãlzire) şi ia mãsuri pentru remedierea acestora. Organizeazã şi supravegheazã pregãtirea saloanelor pentru dezinfectii periodice. Participa la recoltarea probelor de mediu şi testarea eficacitatii dezinfectiei şi sterilizarii împreunã cu echipa compartimentului/serviciului de supraveghere şi control a infectiilor nosocomiale. Urmãreşte în permanenta respectarea de cãtre personal şi insotitori a mãsurilor de izolare şi controleazã prelucrarea bolnavilor la internare. Anunta la serviciul de internari locurile disponibile, urmãreşte internarea corecta a bolnavilor în funcţie de grupe de varsta, infectiozitate sau receptivitate. Urmãreşte aplicarea mãsurilor de izolare a bolnavilor cu caracter infectios şi a mãsurilor pentru supravegherea contactilor. Instruieste personalul din subordine privind autodeclararea imbolnavirilor şi urmãreşte aplicarea acestor mãsuri. Semnalizeaza medicului şef de secţie cazurile de boli transmisibile pe care le observa în rândul personalului. Instruieste şi supravegheazã personalul din subordine asupra mãsurilor de igiena care trebuie respectate de vizitatori şi personalul spitalului care nu lucreazã la paturi (portul echipamentului, evitarea aglomerarii în saloane). Instruieste personalul privind schimbarea la timp a lenjeriei bolnavilor, colectarea şi pãstrarea lenjeriei murdare, dezinfectia lenjeriei de la bolnavii infectiosi, transportul lenjeriei murdare, transportul şi pãstrarea lenjeriei curate. Urmãreşte modul de colectare a deşeurilor infectioase şi neinfectioase, a depozitarii lor, a modului de transport şi neutralizare a acestora. Controleazã şi instruieste personalul din subordine asupra tinutei şi comportamentului igienic, cat şi asupra respectãrii normelor de tehnica aseptica şi propune medicului şef de secţie mãsuri disciplinare în cazurile de abateri. (6) Directorul adjunct economic/contabilul şef rãspunde pentru: Planificarea bugetarã în conformitate cu planul de activitate aprobat. Derularea achiziţiilor şi plãţilor în conformitate cu legislaţia. Evaluarea prin bilanţul contabil al eficientei indicatorilor specifici. (7) Medicul şef de secţie: Organizeazã, controleazã şi rãspunde pentru derularea activitãţilor proprii sectiei conform Planului anual de supraveghere şi control a infectiilor nosocomiale din unitatea sanitarã. (8) Medicul şef de compartiment/serviciu sau medicul responsabil pentru supravegherea şi controlul infectiilor nosocomiale: Elaboreazã şi supune spre aprobare Planul anual de supraveghere şi control a infectiilor nosocomiale din unitatea sanitarã. Solicita includerea obiectivelor planului de activitate aprobat pentru supravegherea şi controlul infectiilor nosocomiale, condiţie a autorizãrii sanitare de funcţionare respectiv componenta a criteriilor de acreditare. Organizeazã activitatea compartimentului/serviciului de supraveghere şi control a infectiilor nosocomiale pentru implementarea şi derularea activitãţilor cuprinse în Planul anual tematic al unitãţii. Propune şi iniţiazã activitãţi complementare de preventie sau de control cu caracter de urgenta, în cazul unor situaţii de risc sau focar de infectie nosocomiala. Rãspunde pentru planificarea şi solicitarea aprovizionarii tehnico-materiale necesare activitãţilor planificate respectiv, pentru situaţii de urgenta. Rãspunde pentru activitatea personalului subordonat direct, din cadrul compartimentului/serviciului. Asigura accesibilitatea la perfecţionarea/pregãtirea profesionalã, rãspunde pentru instruirea specifica a subordonaţilor direcţi şi efectueazã evaluarea performantei activitãţii profesionale a subordonaţilor. Elaboreazã cartea de vizita a unitãţii, care cuprinde - caracterizarea succintã a activitãţilor acreditate; organizarea serviciilor; dotarea edilitara şi tehnica a unitãţii în ansamblu şi ale subunitatilor din structura; facilitãţile prin dotãri edilitar-comunitare de aprovizionare cu apa, încãlzire, curent electric; prepararea şi distribuirea alimentelor; starea şi dotarea spalatoriei; depozitarea, evacuarea şi neutralizarea, dupã caz, a reziduurilor menajere precum şi cele rezultate din activitãţile de asistenta medicalã; circuitele organice şi functionale din unitate, etc. - în vederea caracterizarii calitative şi cantitative a riscurilor pentru infectie nosocomiala. Întocmeşte harta punctelor şi segmentelor de risc pentru infectie nosocomiala privind modul de sterilizare şi menţinerea sterilitatii în unitate, decontaminarea mediului fizic şi curãţenia din unitate, zonele "fierbinti" cu activitate de risc sau cu dotare tehnica şi edilitara favorizanta pentru infectii nosocomiale. Elaboreazã "istoria" infectiilor nosocomiale din unitate cu concluzii privind cauzele facilitatoare ale apariţiei focarelor. Coordoneazã elaborarea şi actualizarea anuala, împreunã cu consiliul de conducere şi şefii secţiilor de specialitate, a ghidului de prevenire a infectiilor nosocomiale care va cuprinde: legislaţia în vigoare, definiţiile de caz pentru infectiile nosocomiale, protocoalele de proceduri, manopere şi tehnici de îngrijire, precautii de izolare, standarde aseptice şi antiseptice, norme de sterilizare şi menţinere a sterilitatii, norme de dezinfecţie şi curãţenie, metode şi manopere specifice secţiilor şi specialitatilor aflate în structura unitãţii, norme de igiena spitaliceasca, de cazare şi alimentaţie, etc. Colaboreazã cu şefii de secţie pentru implementarea mãsurilor de supraveghere şi control a infectiilor nosocomiale în conformitate cu Planul de acţiune şi ghidul propriu al unitãţii. Verifica respectarea normativelor şi mãsurilor de prevenire. Organizeazã şi participa la sistemul de autocontrol privind evaluarea eficientei activitãţilor derulate. Participa şi supravegheazã în calitate de consultant la politica de antibiotico-terapie a unitãţii şi secţiilor. Supravegheazã, din punct de vedere epidemiologic activitatea laboratorului de diagnostic etiologic pentru infectiile suspecte sau clinic evidente. Colaboreazã cu medicul laboratorului de microbiologie pentru cunoaşterea circulaţiei microorganismelor patogene de la nivelul secţiilor şi compartimentelor de activitate şi a caracteristicilor izolatelor sub aspectul antibiocinotipiilor. Solicita şi trimite tulpini de microorganisme izolate la laboratoarele de referinta atât în scopul obţinerii unor caracteristici suplimentare cat şi în cadrul auditului extern de calitate. Supravegheazã şi controleazã buna funcţionare a procedurilor de sterilizare şi menţinere a sterilitatii pentru instrumentarul şi materialele sanitare care sunt supuse sterilizarii. Supravegheazã şi controleazã efectuarea decontaminarii mediului de spital prin curãţire chimica şi dezinfecţie. Supravegheazã şi controleazã activitatea blocului alimentar în aprovizionarea, depozitarea, prepararea şi distribuirea alimentelor, cu accent pe aspectele activitãţii bucatariei dietetice, lactariu, biberonerie, etc. Supravegheazã şi controleazã calitatea prestaţiilor efectuate la spalatorie. Supravegheazã şi controleazã activitatea de îndepãrtare şi neutralizare a reziduurilor cu accent fata de reziduurile periculoase rezultate din activitatea medicalã. Supravegheazã şi controleazã respectarea circuitelor functionale ale unitãţii, circulaţia asistatilor şi vizitatorilor, a personalului şi dupã caz, a studenţilor şi elevilor din învãţãmântul universitar, postuniversitar sau postliceeal. Supravegheazã şi controleazã respectarea în secţiile medicale şi paraclinice a procedurilor profesionale de supraveghere, triaj, depistare, izolare, diagnostic şi tratament pentru infectiile nosocomiale. Supravegheazã şi controleazã corectitudinea înregistrãrii suspiciunilor de infectie la asistaţi, derularea investigarii etiologice a sindroamelor infectioase, operativitatea transmiterii informaţiilor aferente la compartimentul/serviciul de supraveghere şi control a infectiilor nosocomiale. Rãspunde prompt la informaţia primitã din secţii şi demareaza ancheta epidemiologica pentru toate cazurile suspecte de infectie nosocomiala. Dispune, dupã anunţarea prealabilã a directorului unitãţii, mãsurile necesare pentru limitarea difuziunii infectiei respectiv, organizeazã, dupã caz, triaje epidemiologice şi investigaţii paraclinice necesare. Întocmeşte şi definitiveaza ancheta epidemiologica a focarului, difuzeazã informaţiile necesare privind focarul, în conformitate cu legislaţia, întreprinde mãsuri şi activitãţi pentru evitarea riscurilor identificate în focar. Solicita colaborarile interdisciplinare sau propune solicitarea sprijinului extern conform reglementãrilor în vigoare. Coordoneazã activitatea colectivului din subordine în toate activitãţile asumate de compartimentul/serviciul sau colectivul de supraveghere şi control a infectiilor nosocomiale. Întocmeşte, pentru subordonaţi, fişa postului şi programul de activitate. Raporteazã sefilor ierarhici problemele depistate sau constatate în prevenirea şi controlul infectiilor nosocomiale, prelucreaza şi difuzeazã informaţiile legate de focarele de infectii interioare investigate, prezintã activitatea profesionalã specifica în fata consiliului de conducere, a directiunii şi a consiliului de administraţie. Întocmeşte rapoarte cu dovezi la dispoziţia directorului general al unitãţii în cazurile de investigare a responsabilitãţilor pentru infectie nosocomiala. ANEXA III DEFINIŢIILE DE CAZ PENTRU INFECTIILE NOSOCOMIALE: Grupele de Infectii Nosocomiale cu frecventa crescutã: A) Infectiile cãilor urinare a) Infectiile simptomatice ale cãilor urinare Prezenta obligatorie a cel puţin unul din cele 2 criterii de diagnostic: Criteriul 1: Dintre simptomele de mai jos, în absenta altor cauze, prezenta a cel puţin una din urmãtoarele: la bolnavul în varsta de peste un an - febra (peste 38°C), senzatie acuta de mictiune, mictiuni frecvente, disurie, senzatie de tensiune suprapubiana; la copilul de un an sau sub un an varsta - febra (peste 38°C) sau hipotermie (sub 37°C), apnee, bradicardie, disurie, apatie, varsaturi şi - bacteriurie semnificativã (10^5 germeni/ml sau mai mare) cu cel mult doua specii microbiene izolate Criteriul 2: În absenta altor cauze evidentiate, dintre simptomele menţionate la criteriul anterior (1) - prezenta a cel puţin doua pentru bolnavul peste varsta de un an şi cel puţin una la copilul de un an sau sub aceasta varsta; şi cel puţin una din condiţiile de mai jos: - piurie (10 sau peste 10 leucocite pe ml urina) - evidentierea bacteriuriei prin examen direct şi coloratia gram din sedimentul urinar - urocultura pozitiva pentru aceleaşi bacterii uropatogene gram negative sau S. saprophyticus, în cel puţin doua probe, cu un numãr minim de 10^3 germeni/ml urina - urocultura pozitiva pentru bacterii uropatogene dintr-o singura proba, cu gram negative sau S. saprophyticus dintr-o singura proba, cu un numãr de germeni de 10^5 sau mai puţin/ml urina, dacã bolnavul a primit o antibiotico-terapie eficienta anterioarã - medicul curant a emis diagnosticul de infectie urinara - dacã medicul curant a recomandat o antibiotico-terapie adecvatã pentru infectie urinara Observaţii: Cultura pozitiva prelevata de pe varful cateterului urinar nu este relevanta pentru diagnosticul unei infectii urinare nosocomiale. Recoltarea probei de urina pentru examen microbiologic se efectueazã obligatoriu în condiţii aseptice sau prin cateter. În cazul sugarului recoltarea probei pentru urocultura se efectueazã prin cateterism sau prin punctie suprapubiana. Cultura pozitiva recoltata din interiorul recipientului de colectare a urinii poate fi acceptatã numai în cazul corelãrii pozitive cu urocultura recoltata în condiţii aseptice sau prin cateter. b) Infectiile subclinice ale cãilor urinare Pentru diagnostic este nevoie de prezenta a cel puţin unul din cele 2 criterii de mai jos: Criteriul 1. Bolnavul are un cateter urinar permanent, montat cu cel puţin 7 zile înaintea efectuãrii uroculturii şi urocultura este pozitiva cu cel puţin 10^5 germeni/ml, nu cu mai mult de doua specii de germeni identificati şi bolnavul nu are o simptomatologie clinic manifesta (febra, senzatie de mictiune, disurie, mictiuni frecvente sau tensiune dureroasa suprapubiana) Criteriul 2. Bolnavul nu are un cateter permanent, montat cu 7 zile înaintea primei uroculturi pozitive şi bolnavul are cel puţin doua uroculturi pozitive cu cel puţin 10^5 germeni/ml urina, cu aceeaşi specie microbiana sau cel mult cu doua specii bacteriene izolate şi bolnavul nu are acuze şi/sau semne clinice manifeste Observaţii: Cultura pozitiva prelevata de pe varful cateterului urinar nu este relevanta pentru diagnosticul unei infectii urinare nosocomiale. Recoltarea probei de urina pentru examen microbiologic se efectueazã obligatoriu în condiţii aseptice sau prin cateter. c) Alte infectii ale cãilor urinare (rinichi, ureter, vezica urinara, uretra şi tesuturile perirenale sau retroperitoneale) Din cele trei criterii de mai jos prezenta a cel puţin unuia este obligatorie: Criteriul 1. Din probele recoltate (exclusiv urina) din teritoriul infectat sau din prelevatele histologice cultivarea este pozitiva pentru microorganisme Criteriul 2. Intraoperator este observat abcesul sau probele histopatologice demonstreaza prezenta unui proces inflamator-infectios Criteriul 3. Simptomatologia de mai jos, cu excluderea altor cauze: - Febra (peste 38°C) şi durere sau sensibilitate în regiunea afectatã - Este prezenta la bolnavul de un an sau mai mare de un an - Febra (peste 38°C) sau hipotermia (sub 37°C), apneea, bradicardia, apatia, febra - Sunt prezente la copilul de 1 an sau mai mic de un an şi dintre criteriile de mai jos este prezent cel puţin unul - Eliminare de puroi pe tubul de dren din teritoriul incriminat - Hemocultura pozitiva cu microorganisme acceptabile în concordanta cu caracteristicile infectiei suspectate - Dovada imagistica [R(x), CT sau MR] a procesului infectios - Infectia este susţinutã de observatia medicului curant - Medicul curant a prescris tratament antimicrobian adecvat infectiei suspectate B) Infectiile postoperatorii a) Infectiile plagii operatorii superficiale (de incizie) Cele 3 criterii care trebuie sa fie realizate sunt urmãtoarele: Criteriul 1: Infectia apare într-un interval de 30 zile de la intervenţia chirurgicala Criteriul 2: Infectia cointereseaza numai tesutul cutanat şi subcutanat din zona intervenţiei (inciziei) Criteriul 3: Este prezenta, cel puţin una, din urmãtoarele condiţii: - Secretie purulenta la nivelul inciziei superficiale cu sau fãrã confirmarea cu laboratorul - Din prelevatul secretiei sau prelevatul tisular recoltate în condiţii aseptice de la nivelul inciziei operatorii superficiale prin cultura pot fi puse în evidenta germeni patogeni - Din simptomele infectiei sunt prezente cel puţin unu: durere sau sensibilitate, tumefiere localã, roseata sau senzatie de caldura localã respectiv cazul în care chirurgul a redeschis plaga, exceptând situaţia unui rezultat microbiologic negativ - Chirurgul sau medicul curant a diagnosticat infectia plagii superficiale de incizie Observaţii: Nu pot fi considerate infectie a inciziei superficiale urmãtoarele situaţii: Abcesul de fir (inflamatie şi secretie punctiforma la nivelul plagii de fir); Infectia la nivelul episiotomiei sau la nivelul plagii de circumcizie al nou nascutului; Infectia plagilor intepate; Infectia plagilor de arsura; Infectia plagilor de incizie penetrante în fascie sau tesutul muscular. b) Infectiile plagii operatorii profunde Cele 3 criterii care trebuie realizate sunt urmãtoarele: Criteriul 1: Infectia apare în treizeci de zile de la intervenţia chirurgicala; Excepţie constituie implantul, când infectia aparuta pana la un an de la aplicare semnifica o infectie nosocomiala; Criteriul 2: Infectia intereseazã tesuturile profunde (ex. fascia sau musculatura) de la nivelul plagii operatorii Criteriul 3: Cel puţin una din urmãtoarele situaţii trebuie sa fie prezenta: - Secretie purulenta din tesuturile profunde ale plagii operatorii dar fãrã cointeresarea organelor sau cavitatilor atinse prin intervenţia chirurgicala; - Dehiscenta spontana a plagii operatorii sau redeschiderea acesteia de cãtre chirurg în cazul în care cel puţin una din urmãtoarele simptome sunt prezente: febra peste 38°C, durere sau sensibilitate localã cu condiţia unei culturi pozitive din prelevatul de secretie sau tesut din plaga interesatã (în cazul culturii negative, nu este cazul); - Examenul clinic direct în cazul reinterventiei, sau prin examen histologic sau radiologic, se pune în evidenta abcedarea sau semnele clare ale unei infectii; - Chirurgul sau medicul curant susţine un diagnostic de infectia plagii operatorii profunde. Observaţii: Dacã infectia cointereseaza concomitent structurile superficiale şi profunde ale plagii operatorii diagnosticul va fi de plaga operatorie profunda; Infectia organului sau cavitatii operate care se dreneaza prin plaga, este consideratã infectie de plaga operatorie profunda. c) Infectiile postoperatorii ale organelor sau cavitatilor instrumentate Aceste infectii pot apare pe orice teritoriu al organismului care a fost instrumentat în timpul intervenţiei chirurgicale (excepţie tesutul cutanat, fascia şi musculatura) Pentru infectiile incluse în aceasta subgrupa este necesarã localizarea topografica mai exactã a infectiei dupã clasificarea recomandatã mai jos: Infectiile cãilor urinare Infectiile cãilor respiratorii superioare, faringita Infectia cãilor respiratorii inferioare (excepţie pneumonia) Infectia arteriala sau venoasa Miocardita şi pericardita Endocardita Mediastinita Infectiile ochiului, excepţie conjunctivita Infectiile urechii şi mastoidei Infectiile cavitatii bucale (stomatita, glosita, parodontita) Sinuzitele Infectiile tractului gastro-intestinal Infectiile cavitatii intrbdominale Infectiile intracraniene ale tesutului nervos şi durei Meningita sau ventriculita Abcesul spinal fãrã meningita Infectiile organelor reproductive feminine şi masculine Infectiile vaginului Abcesul mamar şi mastita Endometrita Infectiile intrrticulare şi ale bursei Osteomielita Infectiile meniscului intrrticular Cele 3 criterii obligatorii pentru diagnosticul situaţiilor de mai sus sunt: Criteriul 1: Infectia apare în intervalul de pana la 30 zile de la intervenţia chirurgicala. Excepţie constituie implantul, când infectia aparuta pana la un an are semnificatia infectiei nosocomiale. Criteriul 2: Infectia poate aparea cu orice localizare topografica în funcţie de organul sau cavitatea interesatã în intervenţia chirurgicala, exceptând tesutul cutanat, fascia şi musculatura. Criteriul 3: Din condiţiile urmãtoare cel puţin una trebuie sa fie prezenta: - Secretie purulenta eliminata prin drenul implantat în organul sau cavitatea operata; - Rezultat pozitiv în cultura microbiologica dintr-o proba de secretie sau prelevat histologic de la nivelul organului sau cavitatii vizata prin intervenţia chirurgicala; - Examenul clinic direct în timpul reinterventiei, sau examenul histologic sau radiologic pune în evidenta un proces de abcedare sau semnele clare ale unei infectii la nivelul organelor sau cavitatilor atinse prin intervenţia chirurgicala; - Chirurgul sau medicul curant emite diagnosticul de infectie la nivelul organului sau cavitatii operate. Observaţii: Este posibil ca infectia organului sau cavitatii operate sa se dreneze prin plaga operatorie. Aceste infectii de obicei nu necesita reinterventie operatorie şi de cele mai multe ori pot fi considerate ca o complicatie a plagii de incizie profunda. Din acest motiv ele ţin de grupa infectiilor plagii operatorii profunde. Secretia recoltata din organe sau cavitati este secretie de plaga operatorie profunda. C) Pneumonia nosocomiala Pentru susţinerea diagnosticului sunt necesare realizarea a cel puţin unuia din urmãtoarele 4 criterii: Criteriul 1. La examinarea fizica şi stetacustica a bolnavului sunt prezente raluri crepitante sau zona de matitate în aria pulmonara şi din urmãtoarele este prezent cel puţin un simptom: - Apariţia unei expectoratii sau schimbarea caracterului expectoratiei anterioare; - Hemocultura pozitiva cu flora microbiana patogena; - Demonstrarea agentului patogen din aspiratul transtraheal, prelevat bronhoscopic sau bioptic. Criteriul 2: Examenul radiologic pulmonar al bolnavului evidenţiazã un infiltrat pulmonar nou sau progresiv, o condensare sau formaţiune cavitara pulmonara sau o cointeresare pleurala şi prezenta a încã cel puţin una din urmãtoarele semne: - Secretie purulenta pe drenul aplicat al teritoriului atins; - Hemocultura pozitiva cu flora microbiana concordanta cu aspectul infectiei suspicionate; - Infectia demonstrata prin explorari de imagistica (CT, MR, sau Echografie); - Izolarea unui virus sau demonstrarea antigenului specific viral din secretiile tractusului respirator; - Determinarea serologica a unui anticorp IgM specific sau creşterea de 4 ori a litrului anticorpilor IgG specific din probe perechi; - Histologie relevanta pentru pneumonie. Criteriul 3. La copilul de un an sau sub un an prezenta obligatorie a cel puţin 2 semne din urmãtoarele: - Apnee, tahicardie sau bradicardie, detresa respiratorie, tusa, whising şi cel puţin una din urmãtoarele condiţii - Secretii mai abundente la nivelul cãilor respirator; - Expectoratie nou aparuta sau schimbarea caracterelor expectoratiei avute; - Izolarea prin hemocultura pozitiva a agentului patogen sau evidentierea serologica a anticorpilor IgM specifice sau creşterea de 4 ori a titrului anticorpilor IgG specifici în probe perechi; - Izolarea agentului patogen din aspiratul transtraheal, prelevat bronhoscopic sau proba bioptica; - Demonstrarea antigenelor virale din secretia cãilor respiratorii; - Histologie relevanta pentru pneumonie. Criteriul 4: La copilul de un an sau sub un an examenul radiologic evidenţiazã un infiltrat pulmonar nou sau progresiv, o imagine cavitara sau de condensare pulmonara sau o cointeresare pleurala şi cel puţin una din urmãtoarele - Secretii mai abundente la nivelul cãilor respiratorii; - Expectoratie nou aparuta sau schimbarea caracterelor expectoratiei avute; - Izolarea prin hemocultura pozitiva a agentului patogen sau evidentierea serologica a anticorpilor IgM specifice sau creşterea de 4 ori a titrului anticorpilor IgG specifici în probe perechi; - Izolarea agentului patogen din aspiratul transtraheal, prelevat bronhoscopic sau proba bioptica; - Demonstrarea antigenelor virale din secretia cãilor respiratorii; - Histologie relevanta pentru pneumonie. Observatie: Examenul microbiologic prin cultura efectuatã din secretiile expectorate nu sunt de prea mare utilitate în diagnosticul etiologic dar pot fi utilizate pentru orientarea etiologica respectiv evaluarea sensibilitãţii la antibioticele chimioterapice Examinarile radiologice seriate pot avea o utilitate net superioarã fata de imaginile unice. D) Infectiile nosocomiale ale tesutului sangvin (sângelui) a) Septicemia doveditã etiologic prin examene de laborator Din cele 2 criterii de mai jos cel puţin una trebuie sa fie îndeplinite: Criteriul 1: una sau mai multe hemoculturi ale bolnavului este pozitiva pentru microorganisme şi microorganismul izolat din hemocultura nu este în relatie de cauzalitate cu alte infectii ale pacientului Criteriul 2: Din simptomele de mai jos prezenta a cel puţin una este obligatorie: La bolnavul peste virsta de un an Febra (peste 38°C), frisoane, hipotensiune La copilul de un an sau sub un an Febra (peste 38°C) apnee, bradicardie şi din cele trei situaţii de mai jos cel puţin una trebuie sa fie îndeplinitã: - flora bacteriana comensuala (de ex. difteromorfii, bacillus sp. propionibacterium sp., stafilococcus coagulazo negativi, etc.) trebuie sa fie prezenta în hemocultura în cel puţin doua probe recoltate în timpi diferiţi; - flora comensuala mai sus citata este în hemocultura pozitiva a unui pacient cu cateter vascular montat şi medicul curant recomanda antibioticoterapie adecvatã - testele directe de decelare a unor antigenele specifice din sânge este pozitiva (de ex. H. influenzae, S. pneumoniae, N. meningitidis, Streptococi grup B., etc.) şi toate aceste simptomatologii şi probe pozitive de laborator nu sunt în relatie cu o alta infectie a pacientului Observaţii: Flebita purulenta, confirmatã prin cultura pozitiva din recoltarea de pe cateterul vascular dar fãrã hemocultura pozitiva este consideratã infectie localã vasculara. Hemocultura pozitiva care nu poate fi corelata cu alta infectie a bolnavului este considerat infectie bacteriologic confirmatã a tesutului sangvin. Pseudobacteriemiile (bacteriemiile transitorii sau prin suprainfectarea probei recoltate) nu sunt considerate infectii nosocomiale ale tesutului sangvin. b) Septicemia clinica (Starea toxico-septica clinica) Pentru confirmarea diagnosticului sunt necesare realizarea urmãtoarelor 4 criterii: Criteriul 1: Din simptomatologia de mai jos prezenta a cel puţin unu La bolnavul cu varsta peste un an: - Febra (peste 38°C), hipotensiune cu presiunea sistolica de 90 mmHg sau sub aceasta valoare, oligurie cu 20 ml/ora excretie sau sub aceasta valoare La copilul de un an sau sub aceasta varsta - Febra (peste 38°C) sau hipotermie (sub 37°C), apnee, bradicardie şi Criteriul 2: Hemocultura nu a fost recoltata sau are o hemocultura negativa şi Criteriul 3: cu excepţia simptomatologiei amintite la criteriul 1 alte semne relevante pentru o alta infectie nu sunt şi Criteriul 4: Medicul curant a dispus un tratament adecvat septicemiei Observaţii: Septicemia care se confirma prin hemocultura pozitiva este consideratã septicemie confirmatã prin probe de laborator. c) Septicemia nosocomiala prin cateterism central - definitie epidemiologica Definitia se bazeazã pe prezenta unui cateter cu capatul terminal în apropierea inimii sau este montat într-o artera sau vena centrala. Cateterul montat la nivelul arterei sau venei ombilicale este considerat cateter central. Infectia sanghina se considera nosocomiala în relaţia cu folosirea cateterului dacã infectia apare la 48 ore de la aplicare. Dacã infectia apare peste 48 ore de la montarea cateterului şi nu sunt depistate alte cauze pentru septicemie, definitia de mai sus poate fi acceptatã şi în acest caz. d) Septicemia nosocomiala prin cateterism central - definitie clinica Definitia se bazeazã pe evidentierea bacteriemiei/fungemiei la cel puţin o hemocultura efectuatã la un bolnav cu cateter vascular care prezintã o simptomatologie clinica compatibila cu starea septica (febra, frison, hipotensiune) şi cu excepţia cateterului nu are alte cauze depistate pentru septicemie sau oricare din situaţiile de mai jos: - Rezultatul unei culturi semnificativ pozitive de pe cateterul central (semicantitativ peste 15 colonii/unit. cateter sau cantitativ peste 103 microorganisme pe unit. de cateter) cu microorganisme izolate identice (specie şi antibiocinotipie) cu microoganismele izolate din hemocultura recoltata din circulaţia periferica; - Rezultatul culturilor microbiene recoltate concomitent din vasele centrale şi periferice sunt pozitive şi raportul exprimarii cantitative central/periferic este peste 5/1; - Rezultatele culturilor microbiene recoltate în timpi diferiţi (peste 2 ore diferenţa) de la nivelul vaselor centrale şi periferice demonstreaza identitate de patogen izolat. Grupele de Infectii nosocomiale cu frecventa mai scãzutã: E) Infectiile nepneumonice ale cãilor respiratorii inferioare a) Bronsita-, tracheobronsita-, bronchiolita-, traheita- nosocomiala Pentru definirea infectiilor traheobronsice prezenta a cel puţin unuia din urmãtoarele criterii sunt obligatorii: Criteriul 1: bolnavul nu are semne clinice sau radiologice de pneumonie şi din cele de mai jos sunt prezente cel puţin doua simptome, fãrã o alta cauza: - febra (peste 38°C), tuse, expectoratie nou aparuta sau cu creştere cantitativã progresiva ale acestuia, stridor, respiratie superficiala şi realizarea a cel puţin unuia din cele de mai jos: - Cultura pozitiva din aspiratul traheal profund sau din prelevatul bronhoscopic; - Detectarea antigenelor specifice din secretia tractului respirator. Criteriul 2: la copilul de un an sau sub un an nu sunt semne clinice sau radiologie de pneumonie şi din simptomele de mai jos sunt prezente cel puţin doua semne: - febra (peste 38°C), tuse, expectoratie nou aparuta sau cu creştere cantitava progresiva a acesteia, stridor, detresa respiratorie, apnee sau bradicardie şi sunt îndeplinite cel puţin una din urmãtoarele situaţii: - Cultura pozitiva din aspiratul traheal profund sau din prelevatul bronhoscopic; - Detectarea antigenelor specifice din secretia tractului respirator; - Apariţia anticorpilor IgM specifice sau creşterea de patru ori a titrului anticorpilor IgG specifici la investigarea sero-etiologica. Observatie: Nu sunt incluse bronsitele cronice ale bolnavilor cu tuberculoza pulmonara, cu excepţia cazurilor în care suprainfectia acuta poate fi demonstrata etiologic. b) Alte infectii nosocomiale ale tractului respirator inferior Din criteriile de mai jos trebuie îndeplinite cel puţin unu: Criteriul 1: Cultura microbiana pozitiva din tesutul pulmonar sau lichid pleural Criteriul 2: Intraoperator sau histopatologic se observa abces sau empiem Criteriul 3: Examenul radiologie pulmonar prezintã imagine de abces Observaţii: Concomitenta pneumoniei şi a infectiei acute a cãilor respiratorii inferioare cu aceeaşi etiologie identificata obliga la încadrarea patologiei la "Pneumonie". Abcesul pulmonar sau empiemul fãrã pneumonie se încadreazã la infectii ale tractului respirator inferior F) Infectiile cutanate şi ale tesuturilor moi subcutane a) Infectiile pielii Din criteriile de mai jos prezenta a cel puţin unu este obligatorie: Criteriul 1: Prezenta unei secretii purulente, pustula, vezicula sau furuncul la nivelul pielii bolnavului Criteriul 2: Din simptomele de mai jos sunt prezente cel puţin doua şi acestea nu sunt în legatura cu alte infectii ale organismului: - durere sau sensibilitate, tumefactie, roseata sau senzatie de caldura la nivelul regiunii afectate şi din situaţiile de mai jos este prezenta cel puţin una: - din aspiratul regiunii afectate sau din prelevatul secretiei prezente cultura microbiologica este pozitiva. Dacã microorganismul identificat face parte din flora normalã a pielii (de ex. stafilococ coagulazo negativ, micrococi, difteroides, etc.) izolatul trebuie sa fie monoetiologic în cultura pura; - hemocultura pozitiva fãrã o alta cauza depistata; - în prelevatul tisular din regiunea afectatã sau la un examen serologic se pune în evidenta un antigen specific (de ex. ale virusurilor herpes simplex, vaicela zoster sau ale H. influenzae, N. Meningitidis, etc.); - la examenul histologic provenit din regiunea afectatã se pun în evidenta macrofage polinucleate; - rezultat serologic pozitiv pentru anticorpii specifici IgM sau creşterea de patru ori ai IgG-urilor specifici în probe perechi. Observaţii: Infectia nosocomiala a pielii poate rezulta din variate situaţii ca urmare a activitãţii de îngrijiri din spitale. Infectiile plagii superficiale de incizie, pustulele nou nascutului, decubitele şi plagile post combustie suprainfectate, abcesul mamar şi mastita nu fac parte din subgrupa infectiilor nosocomiale ale pielii. b) Infectiile tesuturilor moi subcutane (fasceita necrozanta, gangrena, celulita necrozanta, miozita, limfadenita, limfangita) Pentru susţinerea diagnosticului sunt necesare realizarea a cel puţin una din urmãtoarele criterii: Criteriul 1: din tesuturile sau secretiile regiunii afectate cultivarea microbiologica este pozitiva Criteriul 2: prezenta unei secretii purulente la nivelul regiunii afectate Criteriul 3: intraoperator sau la examenul histopatologic sunt observate abces sau alte semne relevante pentru un proces infectios Criteriul 4: din simptomele de mai jos, fãrã o legatura depistata cu o alta infectie, sunt prezente durerea şi roseata localã, tumefierea şi senzatia de arsura la nivelul regiunii afectate şi cel puţin una din urmãtoarele situaţii: - hemocultura pozitiva; - depistarea unor antigene specifice din sânge sau urina (de ex. H. Influenzae, S. pneumoniae, N. Meningitidis, Streptococi de grup B, Candida sp., etc.); - rezultat serologic pozitiv pentru anticorpi specifici IgM sau creşterea de patru ori ai IgG-urilor specifici în probe perechi. Observaţii: Nu fac parte din subgrup: infectiile plagii care afecteazã concomitent pielea şi tesuturile moi profunde (fascia, tesutul muscular), infectiile plagii de decubit, infectiile tesuturilor profunde ale bazinului. c) Infectia plagilor de decubit Pentru diagnostic sunt necesare urmãtoarele criterii: Criteriul 1: Prezenta, fãrã legatura cu o alta infectie, a cel puţin doua din urmãtoarele simptome: roseata pielii, sensibilitate sau edem la nivelul buzei plagii de decubit şi Din condiţiile de mai jos îndeplinirea a cel puţin unu: - din secretia sau tesutul local recoltat corespunzãtor cultura microbiana pozitiva; - hemocultura pozitiva fãrã o alta cauza depistata. Observaţii: Prezenta numai a secretiei purulente nu confirma infectia. Simpla prezenta a microorganismelor din prelevatul de pe suprafata decubitului nu este suficient. În cazul decubitelor recoltarea trebuie sa cuprindã insamantarea aspiratului de la nivelul marginilor plagii sau ale prelevatelor tisulare din plaga. d) Infectiile plagii de arsura Pentru diagnostic sunt necesare prezenta a cel puţin unuia din urmãtoarele criterii: Criteriul 1: Apariţia sau schimbarea caracterului plagii de arsura cu detasarea brusca a crustei, schimbarea culorii crustei în brun închis, negru sau mov-violet, apariţia edemului la marginile plagii şi Examenul histologic confirma pãtrunderea microorganismelor în tesuturile sanatoase din vecinãtate. Criteriul 2: Apariţia sau schimbarea caracterului plagii de arsura cu detasarea brusca a crustei, schimbarea culorii crustei în brun închis, negru sau mov-violet, apariţia edemului la marginile plagii şi Apariţia a cel puţin una din urmãtoarele condiţii: - hemocultura pozitiva fãrã alte cauze determinante; - prezenta virusului herpetic demonstrata prin cultura sau examen electronomicroscopic sau prezenta evidenta a incluziunilor virale la examenul electronomicroscopic din prelevatul bioptic tisular. Criteriul 3: La bolnavul cu arsura sunt prezente cel puţin doua din condiţiile de mai jos, fãrã o alta cauza cunoscutã: febra (peste 38°C) sau hipotermie (sub 36°C), hipotensiune, oligurie (sub 20 ml/ora), hiperglicemie sub dieta glucidica anterior tolerata sau semne de confuzie mintalã. şi Îndeplinirea a cel puţin una din urmãtoarele condiţii: - examenul histopatologic confirma pãtrunderea microorganismelor în tesuturile sanatoase din vecinãtate; - hemocultura pozitiva; - prezenta virusului herpetic demonstrata prin cultura sau examen electronomicroscopic sau prezenta evidenta a incluziunilor virale la examenul electronomiscroscopic din prelevatul bioptic tisular. Observaţii: Numai prezenta unei secretii purulente de la nivelul plagii nu este criteriu de certitudine prin posibilitatea apariţiei acesteia şi în cadrul deficienţelor de îngrijire corespunzãtoare a plagii. Prezenta singulara a sindromului febril la bolnavul cu arsura nu este argument convingator. Febra poate fi de resorbtie, în urma distrugerii tisulare. e) Abcesul mamar sau mastita Sunt necesare prezenta a cel puţin unuia din urmãtoarele criterii: Criteriul 1: Prelevatele recoltate intraoperator prin aspirare sau bioptic sunt pozitive pentru microorganisme în cultura Criteriul 2: Intraoperator sau prin examen histopatologic sunt observate abces sau semne patognomonice pentru un proces infectios Criteriul 3: febra (peste 38°C) şi sindrom inflamator local la nivelul mamelei şi Medicul curant a emis diagnosticul de abces mamar Observatie: Abcesul mamar apare de cele mai dese ori post partum. Abcesele mamare care apar în primele 7 zile dupã naştere sunt considerate infectii nosocomiale. f) Infectia ombilicala (omphalita) Pentru susţinerea diagnosticului prezenta a cel puţin unuia din criteriile de mai jos sunt obligatorii: Criteriul 1: La nivelul bontului ombilical al nou-nascutului apare roseata localã şi secretie seroasa şi Din situaţiile de mai jos se realizeazã cel puţin una: - din secretia sau aspiratul local cultura microbiana este pozitiva; - hemocultura pozitiva. Criteriul 2: La nivelul bontului ombilical al nou-nascutului apare roseata localã şi secretie purulenta Observaţii: Infectiile care apar dupã cateterismul arterei sau venei ombilicale sunt considerate infectii vasculare Sunt considerate nosocomiale şi infectiile bontului ombilical care apar în primele 7 zile de la externarea nou nascutului g) Pustuloza nou nascutului Din criteriile de mai jos realizarea a cel puţin unuia este obligatoriu: Criteriul 1: Nou-nascutul are una sau mai multe pustule şi Medicul curant emite diagnosticul de infectie a pielii Criteriul 2: Nou-nascutul are una sau mai multe pustule şi Medicul curant aplica o antibiotico-terapie adecvatã. Observaţii: Nu sunt incluse în acest subgrup eritema toxica şi sindroamele pustuloase neinfectioase Sunt considerate nosocomiale şi pustulele infectioase care apar în primele 7 zile de la externarea nou nascutului G) Infectiile cardio-vasculare a) Infectia arteriala şi venoasa Pentru diagnostic sunt necesare realizarea a cel puţin unuia din cele 5 criterii: Criteriul 1: Din artera sau vena excizata chirurgical cultura microbiana pozitiva şi Hemocultura nu a fost efectuatã sau a fost negativa Criteriul 2: Intraoperator sau la examenul histopatologic al arterelor sau venelor exista constatarea semnelor unei infectii Criteriul 3: Din semnele de mai jos trebuie sa fie prezenta cel puţin unul, în absenta altor cauze infectioase depistate: febra peste 38°C, durere, roseata pielii sau senzatie de caldura la nivelul regiunii afectate şi Au crescut mai mult de 15 colonii microbiene din proba semicantitativa, insamantata de pe varful materialului endovascular şi hemocultura nu a fost efectuatã sau a avut un rezultat negativ Criteriul 4: Secretie purulenta la nivelul vasului din teritoriul afectat şi hemocultura nu a fost efectuatã sau a avut un rezultat negativ Criteriul 5: la copilul de un an sau sub un an sunt prezente, în absenta altor cauze depistate, cel puţin unul din urmãtoarele semne: febra (peste 38°C) sau hipotermie (sub 37°C), apnee, bradicardie, letargie sau roseata dureroasa sau senzatie de caldura la nivelul regiunii afectate şi Au crescut mai mult de 15 colonii microbiene din proba semicantitativa, insamantata de pe varful materialului endovascular şi hemocultura nu a fost efectuatã sau a avut un rezultat negativ Observaţii: Infectia intravasculara unde hemocultura este pozitiva se considera infectie sangvina microbiologic doveditã. Infectiile vasculare din zona graftului, shuntului, fistulei sau canulei în cazul în care hemocultura este negativa sunt considerate infectii sanghine în relatie cu cateter vascular central. b) Endocardita de valva (naturala sau artificiala) Din criteriile de mai jos cel puţin unul trebuie sa fie prezent: Criteriul 1: Cultura microbiana pozitiva din proba recoltata de pe valve sau vegetatii cardiace Criteriul 2: La bolnav sunt prezente, fãrã o alta cauza cunoscutã, doua sau mai multe semne din urmãtoarele: febra (peste 38°C), sufluri cardiace noi sau modificarea suflurilor cardiace, semne de embolie, sindroame cutanate (petesii, echimoze, noduli subcutanati durerosi, insuficienta cardiaca congestiva sau tulburãri de ritm cardiac şi Din urmãtoarele situaţii este prezenta cel puţin una: - doua sau mai multe hemoculturi pozitive; - prelevatul recoltat de pe valve confirma, prin examen direct şi coloratie gram, prezenta bacteriilor în absenta sau în cazul negativitatii hemoculturilor; - intraoperator sau la necropsie sunt observate direct vegetatii pe valvele cardiace; - examenul serologic sau urinar pune în evidenta antigene microbiene/de ex. H. Influenzae, S. pneumoniae, N. Meningitidis, Streptococi grup B, etc.); - examenul echografic depisteaza apariţia unor vegetatii valvulare noi. şi antemortem, medicul dispune un tratament antimicrobian adecvat Criteriul 3: la copilul de un an sau sub un an sunt prezente doua sau mai multe din semnele de mai jos: febra (peste 38°C) sau hipotermie (sub 37°C), apnee, bradicardie, sufluri cardiace noi sau schimbarea caracteristicilor suflurilor, embolie, sindroame cutanate (petesii, echimoze, noduli subcutanati durerosi), insuficienta cardiaca congestiva, tulburãri de ritm cardiac (de conducere) şi Cel puţin una din urmãtoarele situaţii: - doua sau mai multe hemoculturi pozitive; - prelevatul recoltat de pe valve confirma, prin examen direct şi coloratie gram, prezenta bacteriilor în absenta sau în cazul negativitatii hemoculturilor; - intraoperator sau la necropsie sunt observate direct vegetatiuni pe valvele cardiace; - examenul serologic sau urinar pune în evidenta antigene microbiene (de ex. H. Influenzae, S. pneumoniae, N. Meningitidis, Streptococi grup B, etc.); - examenul echografic depisteaza apariţia unor vegetatii valvulare noi. şi antemortem, medicul dispune un tratament antimicrobian adecvat c) Miocardita sau pericardita Pentru diagnostic este necesar cel puţin unul din urmãtoarele criterii: Criteriul 1: Cultura microbiana pozitiva din prelevatul de tesut pericardic sau aspirat din lichidul pericardic recoltate intraoperator Criteriul 2: Din semnele de mai jos, fãrã o legatura evidenta cu o alta cauza, sunt prezente cel puţin doua: febra (peste 38°C), durere toracica, puls paradox sau arie cardiaca marita şi Cel puţin una din situaţiile urmãtoare: - simptomatologie ECG relevanta pentru miocardita sau pericardita; - serologie sangvina pozitiva pentru antigene microbiene specifice (de ex. H. Influenzae, S. pneumoniae, etc.); - examenul histopatologic confirma miocardita sau pericardita; - echografia, CT sau MR confirma existenta lichidului pericardic. Criteriul 3: La copilul de un an sau sub un an sunt prezente cel puţin doua, fãrã legatura cu o alta cauza depistata, din urmãtoarele semne: febra (peste 38°C) sau hipotermie (sub 37°C), apnee, bradicardie, puls paradox sau arie cardiaca marita şi Cel puţin una din situaţiile de mai jos: - simptomatologie ECG relevanta pentru miocardita sau pericardita; - serologie sangvina pozitiva pentru antigene microbiene specifice (de ex. H. Influenzae, S. pneumoniae, etc.); - examenul histopatologic confirma miocardita sau pericardita; - echografia, CT sau MR confirma existenta lichidului pericardic. Observaţii: Pericarditele dupã operaţiile de chirurgie cardiaca sau dupã infarctul miocardic de cele mai multe ori nu sunt de cauza infectioasa. d) Mediastinita Pentru diagnostic prezenta a cel puţin unul din criteriile de mai jos trebuie sa fie prezent: Criteriul 1: Cultura microbiana pozitiva din insamantarea prelevatelor de tesut miocardic sau aspirat din situsul mediastinal recoltate intraoperator Criteriul 2: Intraoperator sau prin examen histopatologic sunt observate semnele mediastinitei Criteriul 3: Sunt prezente cel puţin una, fãrã o alta cauza evidenta, din urmãtoarele semne: febra (peste 38°C), durere toracica sau instabilitate sternala şi Cel puţin una din urmãtoarele situaţii: - evacuarea unei secretii purulente din regiunea mediastinala; - hemocultura sau cultura microbiana din lichidul mediastinal pozitiva; - imaginea radiologica a unei umbre mediastinale mult largita. Criteriul 4: la copilul de un an sau sub un an sunt prezente cel puţin una, fãrã o alta cauza evidenta, din urmãtoarele semne: febra (peste 38°C) sau hipotermie (sub 37°C), apnee, bradicardie sau instabilitate sternala şi Cel puţin una din urmãtoarele situaţii: - evacuarea unei secretii purulente din regiunea mediastinala; - hemocultura sau cultura microbiana din lichidul mediastinal pozitiva; - imaginea radiologica a unei umbre mediastinale mult largita. Observatie: Mediastinita şi osteomielita concomitenta, apãrute dupã operaţiile de chirurgie cardiaca se încadreazã la subgrupa mediastinitei. H) Infectiile osoase şi ale articulatiilor a) Osteomielita Din criteriile de mai jos prezenta a cel puţin unu este obligatorie: Criteriul 1: Din prelevatul de tesut osos al bolnavului cultura microbiana este pozitiva Criteriul 2: Examenul direct intraoperator sau examenul histopatologic pune în evidenta semne clare de osteomielita Criteriul 3: Sunt prezente cel puţin una, fãrã o alta cauza evidenta, din urmãtoarele semne: febra (peste 38°C), tumefiere localã dureroasa, senzatie de caldura localã sau prezenta unei secretii la nivelul locului osteomielitei şi Cel puţin una din urmãtoarele situaţii: - hemocultura bolnavului pozitiva; - serologie pozitiva pentru antigene microbiene (de ex. H. Influenzae, S. pneumoniae); - exista dovezi de imagistica (radiologie, CT sau MR) pentru osteomielita. b) Infectiile articulatiilor şi ale bursei Din criteriile de mai jos prezenta a cel puţin unu este obligatorie: Criteriul 1: Din lichidul intrrticular sau biopsie sinoviala, cultura microbiana pozitiva Criteriul 2: Observatia directa intraoperatorie sau examenul histopatologic pune în evidenta semne clare de artrita sau bursita Criteriul 3: Sunt prezente cel puţin doua, fãrã o alta cauza evidenta, din urmãtoarele semne: durere articulara, tumefiere localã dureroasa, senzatie de caldura localã şi lichid intrrticular demonstrat cu limitarea mobilitatii articulare şi Cel puţin una din urmãtoarele situaţii: - prin coloratie gram la examenul microscopic direct al lichidului intrrticular sunt prezente bacterii şi leucocite; - prezenta unor antigene microbiene în sânge, urina sau lichidul sinovial; - frotiul preparat din lichidul sinovial şi examenul chimic al acestuia sunt relevante pentru prezenta unei infectii, în absenta unei patologii reumatologice; - semnele imagistice obţinute (radiologie, MT, MR) sunt concludente pentru procesul infectios. c) Infectiile meniscului intrrticular Din criteriile de mai jos prezenta a cel puţin unu este obligatorie: Criteriul 1: Cultura microbiana pozitiva rezultatã prin insamantarea tesutului chondroid (meniscal) recoltat intraoperator Criteriul 2: Intraoperator prin examen direct sau prin examen histopatologic sunt puse în evidenta semne de infectie al meniscului intrrticular Criteriul 3: Sunt prezente semnele febrei (peste 38°C) sau ale durerii locale şi Exista dovezi radiologice sau CT, MR de infectie Criteriul 4: Sunt prezente semnele febrei (peste 38°C) sau ale durerii locale şi La examenul serologic sau din urina sunt puse în evidenta antigene specifice (de ex. H. influenzae, S. pneumoniae, N. meningitides, Streptococi de grup B) I) Infectiile tractului digestiv a) Gastroenterite Dovada a cel puţin unui criteriu din cele de mai jos este necesarã: Criteriul 1: Bolnavul prezintã un tranzit intestinal accelerat cu scaune diareice apoase, cu o durata mai mare de 12 ore, varsaturi, cu sau fãrã febra, situaţie în care etiologia neinfectioasa este puţin probabila (de ex. teste diagnostice, procedura terapeuticã, exacerbarea unei stãri cronice sau diaree psihicã prin stress, etc.) Criteriul 2: Din semnele de mai jos sunt prezente cel puţin doua, fãrã o alta cauza depistata: senzatie de voma, varsatura, durere abdominala, cefalee şi Din situaţiile de mai jos cel puţin una este prezenta: - coprocultura sau prelevatul rectal este pozitiv pentru patogene enterale; - la examenul electronomicroscopic al prelevatului din materii fecale pot fi puse în evidenta microorganisme enteropatogene; - prin examen serologic sau din materii fecale sunt puse în evidenta antigene sau anticorpi microbieni specifici; - prezenta enteropatogenului este doveditã pe cultura celulara (efect citopatogen, evidentierea toxine, etc.); - apariţia anticorpilor IgM sau creşterea de patru ori a titrului anticorpilor IgG în probe perechi la investigare serodiagnostica. b) Infectiile esofagului, stomacului, intestinului subtire şi gros, rectului Pentru definirea infectiilor tractului gastro-intestinal - exclusiv gastroenterita şi apendicita - sunt necesare a fi îndeplinite cel puţin unul din urmãtoarele criterii: Criteriul 1: Intraoperator sau prin examen histopatologic sunt demonstrate prezenta abcesului sau ale altor semne clare de infectie Criteriul 2: Dintre semnele de mai jos sunt prezente cel puţin doua şi nu pot fi depistate alte cauze generatoare respectiv semnele pot fi încadrate în diagnosticul infectiei segmentului digestiv dat: febra, vomismente, voma, durere abdominala sau sensibilitate abdominala şi din situaţiile de mai jos cel puţin una este îndeplinitã: - din secretiile recoltate intraoperator sau endoscopic sau, din prelevatul recoltat pe tubul de dren montat postoperator cultura microbiana este pozitiva; - din secretiile recoltate intraoperator sau endoscopic sau, din prelevatul recoltat pe tubul de dren montat postoperator prin microscopie extemporanee cu coloratie gram şi prin proba hidroxidului de potasiu se pune în evidenta prezenta bacteriilor; - hemocultura este pozitiva; - la examenul radiologic pot fi evidentiate modificãri patognomonice; - la examenul endoscopic sunt puse în evidenta modificãri patognomonice (esofagita sau proctita candidozica). c) Hepatitele Pentru susţinerea diagnosticului sunt necesare îndeplinirea urmãtoarelor criterii: cel puţin doua din semnele febra, anorexie, senzatie de voma, varsatura, durere sau senzatie de plenitudine în hipocondrul drept cu sau fãrã sindrom icteric sau subicteric, transfuzie în antecedentele personale într-o perioada de sub 3 luni şi din situaţiile de mai jos cel puţin una este prezenta: - test pozitiv pentru antigenele sau anticorpii de faza acuta ale hepatitei A, B sau C; - probe hepatice alterate; - test pozitiv din urina sau secretie faringiana pentru citomegalovirus sau teste serologice de faza acuta (IgM) pentru CMV, HSV, EBV, etc. Observaţii: Urmãtoarele stãri patologice nu pot fi considerate hepatita nosocomiala: - hepatita neinfectioasa sau icter neinfectios; - hepatita toxica post alcoolicã sau alte substanţe cu toxicitate hepatica; - patologia obstructiva de cãile biliare sau hepatita şi icterul urmare a colecistitei sau angiocolitei. d) Infectiile intrbdominale neclasificate în alte locuri (vezicula biliara şi ficat - excepţie hepatita -, splina, pancreas, peritoneu, cavitatea subfrenica sau subdiafragmatica şi alte tesuturi intrbdominale) Pentru diagnostic sunt necesare îndeplinirea a cel puţin unul din urmãtoarele criterii: Criteriul 1: Din secretia purulenta recoltata intraoperator sau din aspirat intrbdominal cultura microbiologica este pozitiva Criteriul 2: Intraoperator sau prin examen histopatologic sunt observate abces sau semne clare pentru un proces infectios Criteriul 3: Din semnele de mai jos sunt prezente cel puţin doua: febra, anorexie, senzatie de voma, varsatura, durere abdominala sau sindrom icteric şi din situaţiile de mai jos cel puţin una este prezenta: - din conţinutul drenului aplicat intraoperator cultura microbiana este pozitiva; - din secretiile intrbdominale recoltate intraoperator sau din prelevatul histopatologic prin coloratie gram la examinare microscopica sunt puse în evidenta bacterii; - hemocultura este pozitiva şi semnele investigatiei imagistice (radiologie, echografie, CT, MR sau investigare cu izotopi) pledeaza pentru o infectie intrbdominala. Observatie: Pancreatita acuta nu se încadreazã în subgrup decât cu condiţia originii infectioase ale acestuia. e) Enterocolita necrozanta Pentru diagnosticul enterocolitei necrozante la sugar sunt necesare prezenta urmãtoarelor: Cel puţin doua din urmãtoarele semne, fãrã o alta cauza determinata: varsatura, distensie abdominala, resturi alimentare în stomac şi prezenta macroscopica sau microsopica a sângelui în materiile fecale şi cel puţin una din urmãtoarele semne radiologice: - pneumoperitoneu; - pneumatoza intestinala; - imagini nemodificate şi rigide la nivelul anselor intestinului subtire. J) Infectiile genitale a) Endometrita Din criteriile de mai jos prezenta a cel puţin unu: Criteriul 1: Din prelevatul intraoperator, aspirat endocavitar sau biopsie, cultura microbiana pozitiva Criteriul 2: Din semnele de mai jos, fãrã o alta cauza determinata, sunt prezente cel puţin doua: febra (peste 38°C), durere abdominala, sensibilitate uterina sau secretie purulenta din cavitatea uterina Observatie: Endometrita post partum este consideratã infectie nosocomiala cu excepţia situaţiilor când lichidul amniotic a fost infectat înaintea internãrii în spital sau preluarea gravidei în spital a avut loc dupã 48 ore de la ruperea membranelor. b) Infectiile episiotomiei Pentru diagnostic sunt necesare realizarea urmãtoarelor criterii: Criteriul 1: Dupã naştere vaginala la plaga de episiotom este prezenta o secretie purulenta Criteriul 2: Dupã naştere vaginala pe locul plagii episiotomiei apare abcesul. Observatie: Dupã unele opinii episiotomia nu este intervenţie chirurgicala. c) Infectiile în situsul bontului vaginal Pentru diagnostic sunt necesare cel puţin una din urmãtoarele criterii: Criteriul 1: De la nivelul bontului vaginal dupã histerectomie se elimina o secretie purulenta. Criteriul 2: La nivelul bontului vaginal dupã histerectomie apare un abces Criteriul 3: Din secretiile de la nivelul bontului vaginal dupã histerectomie, cultura microbiologica este pozitiva. Observatie: Infectia bontului vaginal se încadreazã în subgrupa infectiei de organ. d) Alte infectii ale organelor genitale (epididimita, prostatita, vaginita, ooforita, metrita şi alte infectii profunde ale tesuturilor din micul bazin), cu excepţia endometritei şi ale infectiei bontului vaginal Din criteriile de mai jos cel puţin una trebuie sa fie prezenta: Criteriul 1: Cultura microbiana pozitiva din secretia sau prelevatul histologic recoltat din regiunea afectatã Criteriul 2: Intraoperator sau prin examen histopatologic pot fi observate semne relevante pentru un proces infectios sau abces Criteriul 3: Dintre semnele de mai jos sunt prezente cel puţin doua fãrã o alta cauza depistata: febra peste 38°C, senzatie de voma, varsatura, durere, sensibitate sau disurie şi cel puţin una din urmãtoarele situaţii: - hemocultura pozitiva; - procesul patologic a fost diagnosticat de medic. K) Infectiile sistemului nervos central: a) Infectii intracraniene (abcesul, infectia sub- şi epi-durala, encefalita) Din criteriile de mai jos prezenta a cel puţin unu este obligatorie: Criteriul 1: Din prelevatul de tesut nervos intracranian sau dura mater cultura microbiana pozitiva Criteriul 2: Intraoperator sau prin examen histopatologic semnele unui abces sau ale unui proces infectios sunt evidente Criteriul 3: Din semnele de mai jos, în absenta unei alte cauze, sunt prezente cel puţin doua: cefalee, vertij, febra peste 38°C, semne de focar, tulburare senzoriala sau confuzie şi - din prelevatul de tesut nervos intracranian sau abces, recoltate prin aspirare, intraoperator sau necroptic, cultura microbiana este pozitiva; - prezenta antigenului specific în sânge sau urina; - infectia are semne imagistice evidente (radiologic, CT, MR sau arteriografic); - anticorpi specifici de faza acuta (IgM) sau creşterea anticorpilor specifici IgG de patru ori din probe perechi. şi în diagnosticul antemortem medicul a dispus terapia antimicrobiana adecvatã Criteriul 4: La copilul de un an sau sub un an din semnele de mai jos sus prezente cel puţin doua: febra (peste 38°C) sau hipotermie (sub 37°C), apnee, bradicardie, semne de focar sau tulburãri de senzoriu şi cel puţin una din situaţiile de mai jos: - din prelevatul de tesut nervos intracranian sau abces, recoltate prin aspirare, intraoperator sau necroptic, cultura microbiana este pozitiva; - prezenta antigenului specific în sânge sau urina; - infectia are semne imagistice evidente (radiologic, CT, MR sau arteriografic); - anticorpi specifici de faza acuta (IgM) sau creşterea anticorpilor specifici IgG de patru ori din probe perechi. Observatie: În cazul prezentei concomitente a meningitei şi abcesului intracranian infectia este consideratã şi incadrata ca infectie intracraniana b) Meningita sau ventriculita Din criteriile de mai jos prezenta a cel puţin unu este obligatorie: Criteriul 1: din lichidul cefalorahidian recoltat cultura microbiana este pozitiva Criteriul 2: din semnele de mai jos, în absenta altor cauze, cel puţin unul este prezent: febra (peste 38°C), cefalee, redoarea cefei, semne de iritatie meningeala, semne patognomonice la nivelul nervilor cranieni, iritabilitate şi din situaţiile de mai jos cel puţin una este realizatã: - în LCR numãrul elementelor celulare albe este crescutã, albuminorahia crescutã şi/sau glicorahia scãzutã; - colorarea gram şi examenul microscopic direct, confirma prezenta bacteriilor în LCR; - hemocultura pozitiva; - examinarea antigenelor din LCR, sânge sau urina este pozitiva; - prezenta anticorpilor specifici de faza acuta (IgM) sau creşterea anticorpilor specifici IgG de patru ori din probe perechi. şi în cazul diagnosticului antemortem medicul a prescris antibioticoterapie adecvatã cazului Criteriul 3: La copilul de un an sau sub un an din semnele de mai jos sunt prezente cel puţin unul, fãrã o alta cauza evidenta: febra (peste 38°C) sau hipotermie (sub 37°C), apnee, bradicardie, redoarea cefei, semne de iritatie meningeala, semne patognomonice pentru nervi cranieni, iritabilitate şi cel puţin una din situaţiile de mai jos: - în LCR numãrul elementelor celulare albe este crescutã, albuminorahia crescutã şi/sau glicorahia scãzutã; - colorarea gram şi examenul microscopic direct, confirma prezenta bacteriilor în LCR; - hemocultura pozitiva; - examinarea antigenelor din LCR, sânge sau urina este pozitiva; - prezenta anticorpilor specifici de faza acuta (IgM) sau creşterea anticorpilor specifici IgG de patru ori din probe perechi. şi în cazul diagnosticului antemortem medicul a prescris antibioticoterapie adcvata cazului Observaţii: Meningita nou nascutului se considera nosocomiala cu excepţia situaţiei în care sunt dovezi pentru transmiterea tranplacentara. Meningoencefalita este consideratã meningita. Abcesul spinal asociat cu meningita este încadrat ca meningita. Infectia dupã shunt se considera infectie de plaga cu condiţia ca apare într-un interval de un an. c) Abces spinal fãrã meningita Pentru diagnostic necesita prezenta a cel puţin un criteriu din urmãtoarele: Criteriul 1: Din abcesul subdural sau epidural cultura microbiana este pozitiva Criteriul 2: Intraoperator sau necroptic, respectiv la examenul histopatologic sunt observate semne de abces Criteriul 3: Din semnele de mai jos sunt prezente cel puţin unu şi nu exista alta relatie de cauzalitate cunoscutã: febra peste 38°C, durere, sensibilitate localã, semne de radiculita, parapareza sau paraplegie şi cel puţin una din situaţiile de mai jos: - hemocultura pozitiva; - exista dovezi (radiologice, CT, MR, mielografie, echografie, explorare cu izotopi) pentru abcesul spinal. şi antemortem medicul a dispus tratamentul antimicrobian adecvat Observaţii: Abcesul spinal concomitent cu meningita se încadreazã în subgrupa meningita. L) Infectiile ochiului, urechii, faringelui şi cavitatii bucale a) Conjunctivita Cel puţin unul din criteriile de mai jos trebuie îndeplinite: Criteriul 1: Din proba de secretie purulenta recoltata de la nivelul conjunctivei oculare sau ale tesuturilor din vecinãtate (pleoapa, cornee, glande lacrimale) cultura microbiologica este pozitiva Criteriul 2: La nivelul conjunctivei oculare sau ale zonelor oculare invecinate apare durerea şi roseata şi din semnele de mai jos cel puţin unul este prezent: - în secretia conjunctivala, la examenul nativ colorat gram sunt observate leucocite şi bacterii; - exista o secretie purulenta în zona afectatã; - investigarea secretiei este pozitiva pentru antigene specifice (ELISA sau IF pentru Chlamidydia trachomatis, Herpes simplex, Adenovirus, etc.); - la examenul microscopic al secretiei sunt prezente macrofagele polinucleate; - cultura virala este pozitiva; - sunt detectati anticorpi specifici de faza acuta (IgM) sau creşterea anticorpilor specifici IgG de patru ori în probe perechi. Observaţii: Infectiile globului ocular nu fac parte din aceasta subgrupa. Conjunctivita iritativa (de ex. dupã instilatiile cu nitrat de argint) nu sunt nosocomiale. Conjunctivitele în cadrul infectiilor virale sistemice (rujeola, rubeola, etc.) fac parte din patologia specificatã. b) Infectiile ochiului Pentru diagnostic este necesarã realizarea a cel puţin unuia din urmãtoarele criterii: Criteriul 1: Probele recoltate de la nivelul camerei anterioare sau posterioare sau din umoarea apoasa, insamantarea microbiologica rezulta cultura pozitiva Criteriul 2: Dintre semnele de mai jos sunt prezente cel puţin doua, fãrã o alta cauza depistata: durere oculara, tulburare de acuitate vizuala, hipopion (secretie purulenta în camera anterioarã) şi cel puţin una din situaţiile de mai jos: - medicul specialist a diagnosticat o infectie oculara; - sunt detectate antigene specifice din sânge (de ex. H. Influenzae, S. Pneumoniae); - hemocultura pozitiva. c) Infectiile urechii, mastoidei şi apofizei mastoidei Pentru diagnosticul infectiei sunt utilizabile urmãtoarele criterii: Pentru otita externa cel puţin unul din criteriile de mai jos Criteriul 1: Din secretia purulenta a conductului auditiv cultura microbiana pozitiva Criteriul 2: Dintre semnele de mai jos prezenta a cel puţin unu, fãrã o alta acuza determinata: febra peste 38°C, durere şi eritem local sau secretie purulenta la nivelul conductului auditiv şi din secretia purulenta, examenul microscopic colorat gram pune în evidenta prezenta microorganismelor Pentru otita interna cel puţin unul din criteriile de mai jos Criteriul 1: Din secretia urechii interne recoltata intraoperator cultura pozitiva Criteriul 2: Medicul a emis diagnosticul de otita medie Pentru mastoidita cel puţin unul din criteriile de mai jos Criteriul 1: Din secretia purulenta de la nivelul mastoidei cultura pozitiva Criteriul 2: Dintre semnele de mai jos este prezent cel puţin unul, fãrã o alta cauza determinata: febra peste 38°C, durere, sensibilitate şi eritem local, cefalee sau pareza faciala şi prezenta a cel puţin una din situaţiile de mai jos: - evidentierea bacteriilor în preparatul microscopic colorat gram din prelevatul secretiei purulente de la nivelul mastoidei; - examenul serologic evidenţiazã prezenta antigenelor specifice. d) Infectiile din cavitatea bucala (stomatita, glosita şi parodontita) Pentru diagnostic este necesar realizarea a cel puţin unul din urmãtoarele criterii: Criteriul 1: Din secretia purulenta a tesuturilor din cavitatea bucala cultura pozitiva Criteriul 2: La examenul cavitatii bucale (examen fizic, intraoperator sau histopatologic) abcesul sau semnele clare ale infectiei sunt prezente Criteriul 3: Cel puţin unul din urmãtoarele semne sunt prezente, fãrã o alta cauza determinata: abces, exulceratii, pete albe proeminente pe mucoasa inflamata sau plãci/depozite pe mucoasa cavitatii bucale şi Cel puţin una din urmãtoarele situaţii: - la examenul microscopic colorat gram al prelevatului recoltat se observa prezenta bacteriilor; - proba pozitiva cu hidroxid de potasiu; - la examenul microscopic al prelevatului recoltat sunt observate macrofage polinucleare; - apariţia anticorpilor specifici de faza acuta (IgM) sau creşterea de 4 ori a titrului anticorpilor specifici IgG la examenul serologic; - medicul a stabilit diagnosticul de infectie a cavitatii bucale şi a aplicat un tratament local sau peroral antifungic adecvat. Observatie: Infectia herpetica, caz nou, cu manifestare la nivelul cavitatii bucale poate fi nosocomiala, dar infectia recidivanta/reacutizata nu se încadreazã în aceasta categorie de infectii. e) Sinuzitele fronto-maxilare Din criteriile de mai jos realizarea a cel puţin unu este obligatorie pentru diagnostic: Criteriul 1: Din secretia purulenta a cavitatilor paranazale şi maxilare cultura microbiana pozitiva Criteriul 2: Dintre semnele de mai jos cel puţin unul este prezent, fãrã o alta acuza depistata: febra peste 38°C, durere sau sensibilitate la suprafata zonei sinusului afectat, cefalee, rinoree cu secretie purulenta sau obstructie nazala şi cel puţin una din urmãtoarele situaţii: - rezultat edificator la examenul radiologie; - imagine radiografica relevanta. f) Infectiile cãilor respiratorii superioare (faringita, laringita şi epiglotita) Din criteriile de mai jos cel puţin unul este realizat: Criteriul 1: Dintre semnele de mai jos sunt prezente cel puţin doua, fãrã o alta cauza depistata: febra peste 38°C, eritemul mucoaselor, durere în gat, tuse, disfagie, secretie purulenta faringiana şi din situaţiile de mai jos este realizatã cel puţin una: - din prelevatele regiunii afectate cultura microbiana pozitiva; - hemocultura pozitiva; - examenul sângelui sau secretiei tractului respirator este pozitiv pentru antigene specifice; - prezenta anticorpilor specifici de faza acuta (IgM) sau creşterea de patru ori a titrului anticorpilor IgG specifici în probe perechi; - medicul a emis diagnosticul de infectie respiratorie acuta. Criteriul 2: La examenul fizic, intraoperator sau histopatologic se constata prezenta abcesului Criteriul 3: La copilul de un an sau sub un an sunt prezente cel puţin doua din semnele de mai jos, fãrã o alta cauza depistata: febra (peste 38°C) sau hipotermie (sub 37°C), apnee, bradicardie, rinoree sau secretie purulenta la nivelul faringelui şi cel puţin una din situaţiile de mai jos este realizatã: - din prelevatele regiunii afectate cultura microbiana pozitiva; - hemocultura pozitiva; - examenul sângelui sau secretiei tractului respirator este pozitiv pentru antigene specifice; - prezenta anticorpilor specifici de faza acuta (IgM) sau creşterea de patru ori a titrului anticorpilor IgG specifici în probe perechi; - medicul a emis diagnosticul de infectie respiratorie acuta. M) Infectii sistemice a) Infectiile diseminate Sunt infectii care cointereseaza mai multe organe sau sisteme fãrã o localizare regionala/teritorialã caracteristica. De cele mai multe ori sunt de etiologie virala (rubeola, rujeola, infectia urliana, varicela, eritema infectiosum, infectia HIV, etc.) Observaţii: Diagnosticul de cele mai multe ori se bazeazã pe simptomatologia clinica şi probe de laborator pentru diagnosticul etiologic. Febra de origine necunoscutã (FUO) şi starea toxico-septica a nou nascutului nu sunt încadrate în acest grup de patologie. Exantemele virale şi eruptive fac parte din acest grup de patologie. N) Infectii nosocomiale la bolnavii cu spitalizare cronica, de lungã durata: 1. Infectiile urinare a) Infectiile urinare la bolnavii necateterizati Sunt necesare pentru diagnostic realizarea a trei din semnele de mai jos: - febra peste 38°C şi/sau frison; - apariţia sau accentuarea unei jene dureroase la mictiune şi/sau disurie; - apariţia sau accentuarea unei senzatii dureroase suprapubiene; - modificarea caracteristicilor urinei emise; - deteriorarea stãrii fizice şi/sau mentale, eventual incontinenta urinara. b) Infectiile urinare la bolnavii cu cateter urinar Sunt necesare pentru diagnostic realizarea a cel puţin doua din urmãtoarele: - febra peste 38°C şi/sau frison; - apariţia senzatiei dureroase sau de tensiune suprapubiana; - modificarea caracteristicilor urinei emise; - deteriorarea stãrii fizice şi/sau mintale. 2. Infectiile respiratorii a) Faringita şi raceala simpla Dintre semnele şi simptomele de mai jos prezenta a cel puţin doua: - Rinoree şi/sau stranut; - Congestie şi/sau obstructie nazala; - Durere faringiana, disfonie şi/sau deglutitie dureroasa; - Tuse neproductiva; - Microlimfadenopatie latero-cervicala dureroasa. b) Viroza asemãnãtoare stãrii gripale Prezenta stãrii febrile (peste 38°C) şi cel puţin trei din urmãtoarele: - Frison, cefalee sau durere oculara retrobulbara, mialgie, astenie sau inapetenta, durere în gat, apariţia sau accentuarea tusei uscate. c) Bronsita şi traheobronsita În prezenta unui examen radiologic toracic negativ sau în absenta acestuia sunt obligatorii prezenta a cel puţin trei semne din urmãtoarele: - Apariţia tusei sau accentuarea ei, apariţia expectoratiei sau accentuarea ei, febra (peste 38°C), durere toracica pleurala, apariţia sau accentuarea unor semne stetacustice pulmonare (raluri ronflante, inspir zgomotos, etc.) apariţia sau accentuarea disfunctiei respiratorii (tahipnee, respiratie superficiala, etc.), stare generalã fizica şi/sau mentala alterata. d) Pneumonie Prezenta a cel puţin doua semne din urmãtoarele: - Apariţia tusei sau accentuarea ei, apariţia expectoratiei sau accentuarea ei, febra (peste 38°C), durere toracica pleurala, apariţia sau accentuarea unor semne stetacustice pulmonare (raluri ronflante şi crepitante, inspir zgomotos, dispnee, etc.), apariţia sau accentuarea disfunctiei respiratorii (tahipnee, respiratie superficiala, etc.), stare generalã fizica şi/sau mentala alterata. În prezenta unui rezultat radiologic care evidenţiazã pneumonia sau probabilitatea pneumoniei (condensare) sau un infiltrat pulmonar, accentuarea desenului hilar şi/sau perihilar. e) Otita Dacã otita este diagnosticata de medic sau exista o secretie otica uni- sau bilaterala. Durerea otica sau prezenta unei rosete congestive localã este edificatoare dacã otorea nu este cu secretie purulenta. f) Sinuzita Este diagnostic clinic emis de un medic. g) Infectiile gurii şi cavitatii bucale Este un diagnostic clinic stabilit de medic sau medic stomatolog. 3. Infectiile primare ale tesutul sanghin (sângelui) Prezenta a doua sau mai multe hemoculturi pozitive din care au fost identificate microorganisme identice sau o hemocultura pozitiva la care poate fi acceptatã ca nu exista doar o suprainfectie a probei recoltate sau a mediului de cultura şi este prezent cel puţin unul din urmãtoarele semne: - febra peste 38°C; - hipotermie nou aparuta (sub 35°C); - presiune sistolica cu cel puţin 30 mmHg mai mica fata de cel obişnuit; - deteriorarea funcţiei fizice şi mentale. 4. Gastroenterite Prezenta a cel puţin unul din urmãtoarele semne/simptome: - doua sau mai multe scaune apoase peste cele obişnuite în 24 ore; - doua sau mai multe vomismente/voma în 24 ore; - coprobacteriologie pozitiva pentru Salmonella sp. Shigella sp., E. coli O157:H7, Camphylobacter sp. sau rezultate pozitive pentru toxine microbiene specifice (de ex. C. Difficile, etc.) şi semne relevante pentru gastroenterita infectioasa (greata, varsaturi, scaune diareice, jena sau durere în regiunea abdominala) 5. Infectiile cutanate şi ale tesuturilor moi a) Celulita şi infectia plagii cutanate/subcutane Prezenta secretiei purulente la nivelul plagii, pielii sau tesuturilor moi subjacente şi Prezenta unuia din semnele de mai jos: - Febra peste 38°C sau schimbarea defavorabila a stãrii mentale/fizice; - Senzatie de caldura şi roseata la nivelul trunchiului sau membrelor; - Tumefiere şi sensibilitate sau durere la nivelul regiunii afectate; - Exacerbarea secretiilor la nivelul leziunii sau a teritoriului afectat. b) Infectii micotice cutanate Realizarea urmãtoarelor doua criterii: - Prezenta unei eruptii maculo-papuloase; - Diagnosticul micozei de cãtre un medic sau prin probe de laborator. c) Infectie cutanata herpetica şi herpes zoosteriana În ambele situaţii realizarea urmãtoarelor doua criterii: - Prezenta unei eruptii veziculare pe o suprafata segmentara; - Diagnosticul de cãtre medic sau prin laborator a unei infectii specifice. d) Scabie cutanata Pentru diagnostic este necesarã realizarea a doua criterii: - Prezenta unor eruptii maculo-papulare pruriginoase; - Diagnosticul scabiei de cãtre un medic cu sau fãrã confirmarea prin examene de laborator. e) Conjunctivita Din cele doua criterii realizarea a cel puţin unu: - Apariţia unei secretii purulente la nivelul ochiului sau la ambii ochi de cel puţin 24 ore; - Apariţia unei rosete noi sau accentuarea celei existente la nivelul conjunctivei oculare, senzatie dureroasa sau durere localã, cu sau fãrã prurit, de cel puţin 24 ore. 6. Perioade febrile probabil infectioase de cauza neelucidata/incerta Stare febrila (peste 38°C) în mai multe episoade, cu intervale afebrile de cel puţin 12 ore, stare care este prezenta cel puţin 3 zile şi nu sunt demonstrate cauze evidente infectioase sau neinfectioase Medicul emite diagnosticul de stare febrila de cauza neelucidata. O) Infectii cu microorganisme genetic modificate artificial şi cu transmitere accidentala sau prin acţiuni de bioterorism. Orice simptom sau sindrom infectios care apare sub forma de caz nou şi acut, este prezent la o persoana sau afecteazã mai mulţi bolnavi şi/sau personal medico sanitar şi epidemiologic este demonstrata legatura de cauzalitate cu activitatea şi/sau produsele şi materialele unui laborator de microbiologie sau, este suspicionata rãspândirea intenţionatã a agentului etiologic patogen infectios. ANEXA IV SUPRAVEGHEREA EPIDEMIOLOGICA A INFECTIILOR NOSOCOMIALE 1. Consideratii generale. Supravegherea epidemiologica este activitatea sistematica şi/sau continua de colectare, analiza, prelucrare, interpretare a datelor, necesarã pentru cunoaşterea frecvenţei infectiilor nosocomiale şi identificarea factorilor de risc. Rezultatul analizei datelor este difuzat sistematic. Datele obţinute folosesc pentru elaborarea, planificarea, implementarea şi evaluarea acţiunilor/programelor de acţiuni, având ca scop prevenirea şi controlul infectiilor nosocomiale. 2. Obiective: 2.1. Sa determine incidenta infectiilor nosocomiale pe baza definitiilor de caz. 2.2. Sa determine tendinta evoluţiei precum şi modificãrile caracteristicilor infectiilor nosocomiale. 2.3. Sa identifice factorii de risc. 2.4. Sa determine promovarea acţiunilor/programelor de prevenire şi control. 2.5. Sa evalueze activitãţile/programele de prevenire şi control. 3. Definiţiile infectiilor nosocomiale. Supravegherea epidemiologica a infectiilor nosocomiale se bazeazã pe definiţiile clinice de caz ale infectiilor nosocomiale prevãzute în Anexa Nr. III. 4. Populaţia supravegheatã: Reprezintã numãrul total de persoane aflate la risc pentru dobândirea unei infectii nosocomiale (ex.: pacientii internati în secţiile de chirurgie, pacientii internati în secţia de pediatrie, sugarii alimentati artificial în secţia de pediatrie, etc.). 5. Colectarea datelor. 5.1. Identificarea infectiilor nosocomiale constituie sarcina permanenta a medicilor din spitale/ambulatoriu, din sistemul sanitar de stat şi privat. Diagnosticul de infectie nosocomiala se va mentiona în actele medicale cu care lucreazã medicul (ex.: foaia de observatie clinica, fişa de consultatie, registrul de consultatie, etc.). 5.2. Înregistrarea şi declararea infectiilor nosocomiale se face pe Fişa cazului de infectie nosocomiala (model prezentat în Figura 1), de cãtre asistenta desemnatã (asistenta sefa) din fiecare secţie sau directorul de îngrijiri din unitatea sanitarã respectiva. 5.3. Responsabilitatea corectitudinii datelor înregistrate revine medicului în îngrijirea cãruia se afla pacientul. 5.4. Fişele cazurilor de infectii nosocomiale vor fi transmise imediat compartimentului/serviciului de supraveghere şi control a infectiilor nosocomiale. 6. Controlul înregistrãrii şi declarãrii cazurilor de infectie nosocomiala. 6.1. Compartimentul/serviciul de supraveghere şi control a infectiilor nosocomiale stabileşte un ritm de control pentru depistarea cazurilor nediagnosticate, neinregistrate şi neanuntate (ritm recomandat: minim la 2 zile, maxim la 7 zile). 6.2. Compartimentul/serviciul de supraveghere şi control a infectiilor nosocomiale înregistreazã şi declara cazurile de infectie nosocomiala descoperite la verificãrile pe care le face la nivelul secţiilor, dupã consult cu medicul care îngrijeşte pacientul. 6.3. Centralizarea datelor se face de cãtre asistenta compartimentului/serviciului de supraveghere şi control a infectiilor nosocomiale pentru spitalul pe care îl deserveste. Unitãţile sanitare private înregistreazã şi declara cazurile de infectii nosocomiale în acelaşi regim ca şi unitãţile sanitare de stat. 7. Analiza datelor. 7.1. Datele se prelucreaza şi se analizeazã sãptãmânal de cãtre compartimentul/serviciul de supraveghere şi control a infectiilor nosocomiale. 7.2. Validarea datelor se face de compartimentul/serviciul de supraveghere şi control a infectiilor nosocomiale care poate solicita în acest sens medicul care are în îngrijire pacientul. 8. Calculul şi interpretarea indicilor se face de cãtre compartimentul/serviciul de supraveghere şi control a infectiilor nosocomiale cu un ritm sãptãmânal. - Incidenta infectiilor nosocomiale reprezintã numãrul de cazuri noi de infectii într-o saptamana, raportate la populaţia asistatã în acelaşi interval de timp. Pentru intervale de timp lunare, trimestriale sau anuale, în unitãţile sanitare cu paturi, se va utiliza ca numitor populaţia de pacienti externati. - Prevalenta la un moment dat reprezintã numãrul de cazuri de infectii nosocomiale existente în evoluţie la un moment dat (o zi, o saptamana, etc.) într-o populaţie analizata. 9. Diseminarea datelor. Datele interpretate sunt diseminate cãtre: 9.1. Secţii, pentru informare şi completarea mãsurilor. 9.2. Consiliul de administraţie, care prin analiza ia decizii legate de obiectivele menţionate în prezenta Anexa, în legatura directa cu asigurarea actului medical. 9.3. Compartimentul/serviciul de supraveghere şi control a infectiilor nosocomiale are obligaţia întocmirii Dãrii de seama statistice trimestriale şi transmiterea acesteia cãtre Direcţia de Sãnãtate Publica. 10. Atitudinea în caz de izbucnire epidemica. 10.1. Izbucnirea epidemica reprezintã înregistrarea unui numãr de cazuri de infectie nosocomiala în exces net fata de numãrul de cazuri asteptat. 10.2. Responsabilitatea pentru izbucnirea unui episod epidemic revine în exclusivitate unitãţii care l-a generat. 10.3. Compartimentul/serviciul de supraveghere şi control a infectiilor nosocomiale stabileşte din punct de vedere tehnic conduita în rezolvarea izbucnirii epidemice. Odatã cu informarea operativã la Direcţiile de Sãnãtate Publica Judeţene, conform Ordinului Ministrului Sãnãtãţii nr. 8/2000 , Compartimentul/serviciul de supraveghere şi control a infectiilor nosocomiale poate solicita colaborarea acesteia. 10.4. Secţiile la nivelul cãrora se înregistreazã izbucniri epidemice sunt responsabile de ducerea la îndeplinire a mãsurilor stabilite de Compartimentul/serviciul de supraveghere şi control a infectiilor nosocomiale în vederea rezolvarii episodului epidemic. 10.5. Consiliul de administraţie al unitãţii sanitare este abilitat sa stabileascã mãsurile administrative corespunzãtoare în cazul unei izbucniri epidemice. FIGURA 1---------- *) Se completeazã pentru fiecare caz nou de infectie nosocomiala (dacã un bolnav a avut doua sau mai multe infectii nosocomiale, se completeazã câte o fişa pentru fiecare imbolnavire).
ÎN SECŢIA ............ SPITALUL ................
Data completãrii (zz/ll/): .......
Bolnavul: Nume ................... Prenume ............. Sexul ......
Data naşterii (zz/ll/): ........ Varsta la data internãrii ........
Data internãrii (zz/ll/): ...... Nr. FO ...........................
Diagnostic la internare
......................................................................
Diagnostic la 72 de ore
......................................................................
Salon Nr. .............................................................
Dacã a fost mutat
se specifica salonul şi data mutãrii: .................................
În secţiile cu profil chirurgical:
Denumirea
operatiei .............................................................
data intervenţiei (zz/ll/): .........................................
Infectie nosocomiala:
┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Diagnostic clinic: ..................................................│
│debut (zz/ll/): ...................................................│
└─────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Examene microbiologice pentru diagnosticul de infectie nosocomiala:
┌──────────────────────┬───────────────────┬───────────────┬──────────┐
│Data recoltarii probei│ Denumirea │Germeni izolati│Diagnostic│
│ (zz/ll/) │examenului efectuat│ │ │
├──────────────────────┼───────────────────┼───────────────┼──────────┤
├──────────────────────┼───────────────────┼───────────────┼──────────┤
├──────────────────────┼───────────────────┼───────────────┼──────────┤
├──────────────────────┼───────────────────┼───────────────┼──────────┤
└──────────────────────┴───────────────────┴───────────────┴──────────┘
Antibiograma: .......................................................
.....................................................................
.....................................................................
.....................................................................
Data externarii (zz/ll/): ................................
Nr. total zile spitalizare: ................................
Starea la externare (vindecat, ameliorat, stationar, transferat, decedat):
.......................................................................
Diagnosticul la externare (sau deces): .................................
........................................................................
Nr. zile de tratament pentru infectia nozocomiala: .....................
Factori de risc .......................................................
........................................................................
........................................................................
Semnatura
SCOPUL aplicãrii PU:
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│prevenirea transmiterii infectiilor cu cale de transmitere sanguina, │
│la locul de munca al personalului. │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
CONCEPTUL de PU se referã la:
┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│- mãsurile care se aplica în vederea prevenirii transmiterii HIV, HBV, │
│ HCV şi alţi agenţi microbieni cu cale de transmitere sanguina, în │
│ timpul actului medical. │
│- sânge, alte fluide biologice şi tesuturile tuturor pacientilor se │
│ considera a fi potenţial infectate cu HIV, HBV, HCV şi alţi agenţi │
│ microbieni cu cale de transmitere parenterala (sanguina). │
│- toţi pacientii consideraţi potenţial infectati cu HIV, HBV, HCV sau │
│ cu alţi agenţi microbieni cu cale de transmitere sanguina, deoarece: │
│ cei mai mulţi dintre purtatorii de HIV, HBV, HCV şi alţi agenţi │
│ microbieni sunt asimptomatici şi nu-şi cunosc propria stare de │
│ portaj. │
└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
REGULI de baza în aplicarea Precautiunilor Universale:
┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ 1. Considera toţi pacientii potenţial infectati; │
│ 2. Considera ca sangele, alte fluide biologice şi tesuturile sunt │
│ contaminate cu HIV, HBV, HCV │
│ 3. Considera ca acele şi alte obiecte folosite în practica medicalã │
│ sunt contaminate dupã utilizare. │
└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│CONTACTUL │
│tegumentelor şi mucoaselor cu urmãtoarele produse TREBUIE considerat │
│ LA RISC: │
│ - sânge; │
│ - lichid amniotic, lichid pericardic, lichid peritoneal, lichid pleural│
│ lichid sinovial, lichid cefalo-rahidian; │
│ - sperma, secretii vaginale; │
│ - tesuturi; │
│ - orice alte fluide organice vizibil contaminate cu sânge; │
└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
- prin inoculari percutane:
- intepare;
- tãiere.
- contaminarea tegumentelor care prezintã soluţii de continuitate;
- contaminarea mucoaselor.
- în timpul:
- efectuãrii de manopere medicale invazive cu ace şi instrumente
ascutite;
- manipulãrii de produse biologice potenţial contaminate;
- manipulãrii instrumentarului şi a altor materiale sanitare, dupã
utilizarea în activitãţi care au dus la contaminarea cu produse
biologice potenţial infectate.
- prin intermediul:
- instrumentelor ascutite;
- materialului moale;
- suprafeţelor, altor materiale utilizate în activitatea din
unitãţile sanitare;
- reziduurilor din activitatea medicalã;
- obiecte ascutite:
- reducerea de manevre parenterale la minimum necesar;
- colectarea imediat dupã utilizare în containere rezistente la
intepare şi tãiere, amplasate la indemana şi marcate corespunzãtor
conf. <>Ordinului Ministrului Sãnãtãţii nr. 219/2002 , pentru:
- pregãtire în vederea utilizãrii;
- distrugere;
- evitarea recapisonarii, indoirii, ruperii acelor utilizate;
- de evitat scoaterea din seringile de uz unic.
- lenjerie:
- manipularea lenjeriei contaminate cu sânge şi alte produse
biologice potenţial contaminate cat mai puţin posibil;
- sortare şi prelucrare cu echipament de protecţie potrivit,
în spaţii special destinate;
- colectare în saci impermeabili, la nevoie dubli, marcati în
mod corespunzãtor conform Ordinului Ministrului Sãnãtãţii
nr. 219/2002;
- evitarea pãstrãrii lor indelungate, înainte de prelucrare;
- asigurarea unui ciclu corect şi complet de prelucrare
decontaminare.
- curãţenie şi decontaminare:
- folosirea manusilor la îndepãrtarea urmelor de sânge, alte
lichide biologice sau tesuturi;
- decontaminarea iniţialã cu substanţe clorigene, îndepãrtarea
cu hârtie absorbanta care se colecteazã în containere sau
saci de plastic marcate;
- dezinfecţie cu soluţie germicida;
- uscarea suprafeţei prelucrate;
- folosirea de tehnici standard în vederea efectuãrii curãţeniei,
sterilizarii, decontaminarii echipamentului medical, a
pavimentelor, pereţilor, mobilierului, veselei, sticlariei,
tacamurilor, conform Ordinului Ministrului Sãnãtãţii
nr. 185/2003.
- reziduuri infectante (<>Ordinului Ministrului Sãnãtãţii nr. 219/2002 )
- neutralizare prin ardere sau autoclavare;
- colectare - recipiente impermeabile, marcate pentru diferentierea
clara prin culoare şi etichetare.
- igiena personalã:
- spalarea mainilor (pct. 2);
- spalarea altor pãrţi ale corpului care au venit în contact cu
produse biologice potenţial contaminate sau cu materiale
potenţial contaminate;
- evitarea activitãţilor cu risc de expunere:
- existenta de leziuni cutanate;
- prezenta unui deficit imunitar;
- graviditate;
- asistenta de urgenta, principii:
- viata pacientului este pretioasa;
- obligatorie aplicarea precautiunilor universale;
- chiar şi în situaţii imprevizibile se vor asigura cele necesare
respectãrii principiilor precautiunilor universale.
- colectarea flacoanelor care conţin produse biologice în containere
marcate, care sa împiedice rãsturnarea, vãrsarea, spargerea;
- evitarea contaminarii pereţilor exteriori ai flacoanelor colectoare;
- utilizarea echipamentului potrivit cu prestaţiile laboratorului:
- manusi;
- masca, ochelari de protecţie, ecran protector;
- halat, sort impermeabil, boneta.
- spalarea atenta a mainilor (pct. 2);
- utilizarea de echipamente de pipetare automate, semiautomate,
pentru înlãturarea tehnicilor de pipetare cu gura;
- atentie la utilizarea de material ascutit în activitatea de laborator;
- curãţenia, dezinfectia, sterilizarea în mod corect, standardizat;
- instrumentarul contaminat, colectare, decontaminare:
- chimica;
- fizica-ardere;
- autoclav.
- aparatura defecta-decontaminare înainte de reperare;
- la terminarea activitãţii, echipamentul utilizat rãmâne în laborator
pana la colectarea şi îndepãrtarea în vederea prelucrãrii;
- amplasarea de afişe avertizoare asupra riscului de contaminare.
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
