Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   ORDIN nr. 919 din 17 iunie 2014  privind aprobarea Planului de management şi a Regulamentului Rezervaţiei Naturale Muzeul Trovanţilor    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 ORDIN nr. 919 din 17 iunie 2014 privind aprobarea Planului de management şi a Regulamentului Rezervaţiei Naturale Muzeul Trovanţilor

EMITENT: MINISTERUL MEDIULUI ŞI SCHIMBĂRILOR CLIMATICE
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 539 din 21 iulie 2014

    Având în vedere Referatul de aprobare nr. 109.717/F.U. din 7 mai 2014 al Direcţiei dezvoltare durabilă şi protecţia naturii,
    ţinând seama de Decizia etapei de încadrare nr. 362 din 12 iunie 2013 emisă de Agenţia pentru Protecţia Mediului Vâlcea, Avizul nr. 484/2014 al Departamentului pentru Proiecte de Infrastructură, Investiţii Străine, Parteneriat Public-Privat şi Promovarea Exporturilor, Avizul nr. 40.288/2014 al Ministerului Economiei, Avizul nr. 14.362/2014 al Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Avizul nr. 59.183/2013 al Ministerului Sănătăţii, Avizul nr. 4.823/2013 al Ministerului Culturii, Avizul nr. 268.163/2013 al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Avizul nr. A/2.867/2013 al Ministerului Apărării Naţionale,
    în temeiul prevederilor art. 21 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 13 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 48/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice şi pentru modificarea unor acte normative în domeniul mediului şi schimbărilor climatice, cu modificările şi completările ulterioare,

    ministrul mediului şi schimbărilor climatice emite următorul ordin:

    ART. 1
    Se aprobă Planul de management al Rezervaţiei Naturale Muzeul Trovanţilor, prevăzut în anexa nr. 1.
    ART. 2
    Se aprobă Regulamentul Rezervaţiei Naturale Muzeul Trovanţilor, prevăzut în anexa nr. 2.
    ART. 3
    Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezentul ordin.
    ART. 4
    Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

                 Ministrul mediului şi schimbărilor climatice,
                                 Attila Korodi

    Bucureşti, 17 iunie 2014.
    Nr. 919.


    ANEXA 1

                              PLANUL DE MANAGEMENT
                   al Rezervaţiei Naturale Muzeul Trovanţilor

    CAP. 1
    Introducere şi context

    1.1. Scurtă descriere a planului
    Rezervaţia Naturală Muzeul Trovanţilor, denumită în continuare RNMT, s-a înfiinţat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.581/2005 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. Rezervaţia figurează la poziţia B.3., are o suprafaţă de 1,1 ha, este situată pe teritoriul comunei Costeşti, judeţul Vâlcea şi a fost înfiinţată pe baza Avizului Academiei Române - Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii nr. B1125 din 5 aprilie 2005.
    Rezervaţia are ca principal scop protejarea formaţiunilor geologice numite trovanţi.
    În conformitate cu principiile moderne ale conservării naturii, planul de management integrează interesele de conservare cu cele de dezvoltare socioeconomică ale comunităţii locale.
    Este probabil ca presiunea turistică existentă să crească în viitor şi datorită acţiunilor de promovare ale custodelui.
    Lipsa unei coordonări a tuturor activităţilor care se desfăşoară pe cuprinsul RNMT, a eforturilor şi acţiunilor de conservare poate duce la acţiuni dispersate, cu eficienţă redusă şi la pierderi semnificative din punctul de vedere al valorilor naturale.
    Planul de management al RNMT a fost elaborat în vederea unei planificări integrate a acţiunilor ce trebuie întreprinse în vederea îndeplinirii obiectivului major al rezervaţiei, respectiv conservarea geodiversităţii.
    Planul de management va sta la baza activităţii custodelui şi se constituie ca document de referinţă pentru planificarea tuturor activităţilor legate de RNMT.
    Pentru elaborarea planului de management a fost necesară şi desfăşurarea unui proces participativ, la care au fost invitaţi să participe toţi factorii interesaţi.
    1.2. Scopul şi categoria ariei protejate
    1.2.1. Scopul şi încadrarea generală
    Conform prevederilor art. 5 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, RNMT face parte din categoria rezervaţiilor naturale, ale căror scopuri sunt protecţia şi conservarea unor habitate şi specii naturale importante sub aspect floristic, faunistic, forestier, hidrologic, geologic, speologic, paleontologic, pedologic. Mărimea lor este determinată de arealul necesar asigurării integrităţii elementelor protejate.
    Managementul rezervaţiilor naturale se face diferenţiat, în funcţie de caracteristicile acestora, prin măsuri active de gospodărire pentru a asigura menţinerea habitatelor şi/sau în vederea protejării anumitor specii, grupuri de specii sau comunităţi biotice.
    Pe lângă activităţile ştiinţifice, după caz, pot fi admise activităţi turistice, educaţionale, organizate. Sunt admise unele activităţi de valorificare durabilă a unor resurse naturale. Sunt interzise folosinţe ale terenurilor sau exploatarea resurselor care dăunează obiectivelor atribuite. Potrivit scopului pentru care au fost desemnate, rezervaţiile naturale pot avea caracter predominant: botanic, zoologic, forestier, geologic, paleontologic, peisagistic, speologic, de zonă umedă, marină, de resurse genetice şi altele.
    Aceste rezervaţii corespund categoriei IV IUCN, şi anume arie de gestionare a habitatelor/speciilor: arie protejată administrată în special pentru conservare prin intervenţii de gospodărire.
    1.2.2. Baza legală
    1.2.2.1. Baza legală a planului de management
    Elaborarea şi aprobarea Planului de management al RNMT s-a făcut în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare.
    1.2.2.2. Înfiinţare şi funcţionare
    Înfiinţare: Hotărârea Guvernului nr. 1.581/2005.
    Funcţionare: Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare.
    1.2.3. Procesul de elaborare a planului
    1.2.3.1. Elaborarea planului de management
    În 22 mai 2006 Asociaţia Kogayon a devenit custodele RNMT prin semnarea Convenţiei de custodie nr. 3.007 cu Agenţia pentru Protecţia Mediului Vâlcea.
    În perioada iulie-decembrie 2006 a avut loc procedura de consultare a factorilor interesaţi, pentru ca în decembrie 2006 să fie finalizat Regulamentul RNMT, care a fost trimis spre avizare la Agenţia pentru Protecţia Mediului Vâlcea la data de 10 ianuarie 2007.
    Planul de management pentru perioada 2008-2012 a fost elaborat de echipa Asociaţiei Kogayon, cu implicarea tuturor factorilor interesaţi şi trimis spre avizare la Agenţia pentru Protecţia Mediului Vâlcea şi Ministerul Mediului.
    Asociaţia Kogayon şi-a reînnoit custodia RNMT prin Convenţia de custodie nr. 300 din 8 decembrie 2011 încheiată cu Ministerul Mediului şi Pădurilor, ca urmare a atribuirii acesteia în urma depunerii dosarului pentru preluarea în custodie, în cadrul celei de a 4-a sesiuni de depunere a dosarelor pentru preluarea în custodie a ariilor naturale protejate de interes naţional, conform Ordinului ministrului mediului şi pădurilor nr. 1.948/2010*) privind aprobarea Metodologiei de atribuire a administrării ariilor naturale protejate care necesită constituirea de structuri de administrare şi a Metodologiei de atribuire a custodiei ariilor naturale protejate care nu necesită constituirea de structuri de administrare.
-------
    *) Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 1.948/2010 a fost abrogat prin Ordinul ministrului mediului şi schimbărilor climatice nr. 1.470/2013, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 19 iulie 2013.

    Regulamentul şi Planul de management pentru perioada 2014-2018 s-au elaborat de către Asociaţia Kogayon în perioada ianuarie-decembrie 2012 prin consultarea factorilor interesaţi, în special a comunităţii locale.
    1.2.3.2. Aprobare şi revizuire
    Planul de management se supune aprobării autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, care are atribuţii în domeniul ariilor naturale protejate, după obţinerea avizului Academiei Române - Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii.
    Revizuirea Planului de management se va face o dată la 5 ani.
    1.2.3.3. Proceduri de implementare a Planului de management
    Responsabilitatea implementării Planului de management revine Asociaţiei Kogayon.
    Activităţile incluse în planurile de lucru sunt realizate după cum urmează:
    - de către Asociaţia Kogayon în mod direct;
    - cu parteneri, pe bază de contracte de colaborare, voluntariat (ONG-uri, voluntari, servicii publice etc.);
    - cu furnizori (persoane juridice, fizice), pe bază de contracte de achiziţie: bunuri, consultanţă, sponsorizare;
    Asociaţia Kogayon va monitoriza în permanenţă activitatea altor instituţii, organizaţii, persoane a căror activitate contravine prevederilor Planului de management şi Regulamentului RNMT, intervenind ori de câte ori este necesar pentru reglementarea problemelor apărute.

    CAP. II
    Descrierea Rezervaţiei Naturale Muzeul Trovanţilor

    2.1. Descriere generală
    2.1.1. Localizare
    RNMT este situată în Subcarpaţii Getici, pe teritoriul comunei Costeşti, judeţul Vâlcea.
    Accesul se face din DN 67 - Târgu Jiu-Râmnicu Vâlcea, RNMT aflându-se la 38 km de Râmnicu Vâlcea, cu 700 m înainte de intersecţia cu şoseaua care merge spre Costeşti.
    2.1.2. Dreptul de folosinţă şi administrare a terenurilor
    Întreaga suprafaţă (1,1 ha) se află în proprietatea şi administrarea Consiliului Local al Primăriei Costeşti.
    2.1.3. Resurse de management şi infrastructură
    Asociaţia Kogayon are sediul în Costeşti-Vâlcea (247115 Costeşti nr. 343, jud. Vâlcea), la doar 1 km distanţă de Rezervaţia Naturală Muzeul Trovanţilor, spaţiu ce va fi folosit pentru administrarea ariei naturale protejate. Aici se găsesc tot mobilierul şi birotica necesare administrării rezervaţiei.
    Asociaţia Kogayon dispune de un teren de 1156 mp, chiar vizavi de rezervaţie, dat în administrare cu titlu gratuit prin Hotărârea Consiliului Local al Comunei Costeşti, pe care urmează să se realizeze în parteneriat cu Primăria Costeşti şi cu Administraţia Parcului Naţional Buila-Vânturariţa un centru de vizitare al Parcului Naţional Buila-Vânturariţa, care va integra în ansamblul vizitabil Rezervaţia Naturală Muzeul Trovanţilor şi celelalte valori ale patrimoniului natural şi cultural al zonei.
    Asociaţia Kogayon dispune de următoarele echipamente ce vor fi folosite la nevoile de administrare ale rezervaţiei:
    - 2 calculatoare portabile performante (din 2005 şi 2010);
    - 1 videoproiector (din 2007);
    - 1 imprimantă laser color (din 2009);
    - 2 camere foto digitale, dintre care una profesională, cu toate accesoriile necesare (obiective, trepiede, filtre etc.);
    - 2 GPS-uri performante;
    - binocluri, busole, determinatoare, material bibliografic;
    - corturi, saltele, saci de dormit şi alte echipamente necesare realizării de tabere şi de evenimente educative (pentru 30 de persoane);
    - pagină web proprie (www.kogayon.ro) şi pagină web creată special pentru rezervaţie: www.trovanţi.ro.
    În cadrul Asociaţiei Kogayon au fost desemnate 4 persoane care au funcţia de custode al rezervaţiei.
    Asociaţia Kogayon a realizat lucrări de amenajare şi întreţinere a rezervaţiei, constând din:
    - montarea unui panou informativ (1,5 x 1 m);
    - amplasarea unei mese şi a două bănci;
    - amplasarea unui container pentru deşeuri;
    - delimitarea rezervaţiei;
    - repararea şi amenajarea barierei de la intrarea în rezervaţie.
    Acestea au fost întreţinute în permanenţă din resursele asociaţiei.
    Pe lângă aceste cheltuieli cu infrastructura, principalele activităţi desfăşurate care au necesitat resurse au fost cele de educaţie ecologică, informare-conştientizare, cercetare şi igienizare, acoperite din resurse interne ale asociaţiei şi din câteva proiecte.
    În Planul de management al RNMT a fost stabilit un necesar financiar pentru administrarea rezervaţiei şi desfăşurarea activităţilor curente pentru perioada 2008-2012, care s-a dovedit a fi mai mult decât suficient, neajungându-se la necesitatea cheltuirii întregilor sume prevăzute.
    Resursele financiare necesare implementării acţiunilor pe următorii 5 ani se prezintă după cum urmează:

 ┌─────────────────────────────────────────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┐
 │ Tipuri de activităţi │ 2014 │ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │
 ├─────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
 │Amenajări/întreţinere │ 100│ 100│ 100│ 100│ 100│
 ├─────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
 │Activităţi ecologice │ 500│ 500│ 500│ 500│ 500│
 ├─────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
 │Conştientizare publică şi educaţie │ 500│ 500│ 500│ 500│ 500│
 ├─────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
 │Cheltuieli de birou │ 100│ 100│ 100│ 100│ 100│
 ├─────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
 │Deplasări şi cursuri de pregătire │ 100│ 100│ 100│ 100│ 100│
 ├─────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
 │Utilităţi │ 100│ 100│ 100│ 100│ 100│
 ├─────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
 │TOTAL*) │ 1.400│ 1.400│ 1.400│ 1.400│ 1.400│
 └─────────────────────────────────────────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┘

-------
    *) Sumele sunt exprimate în euro.

    Aceste resurse vor fi asigurate din fondurile proprii ale asociaţiei şi din viitoarele proiecte.
    Toate proiectele viitoare ale asociaţiei de amenajare a infrastructurii turistice, educaţie ecologică, informare-conştientizare şi promovare, cercetare, precum şi cele realizate până acum, vor avea şi activităţi referitoare la RNMT, de unde vor fi alocate resursele necesare managementului rezervaţiei.
    În momentul de faţă, cel mai important proiect aflat în derulare este proiectul "Realizarea Centrului de Vizitare al Parcului Naţional Buila-Vânturariţa din Comuna Costeşti". Proiectul vizează realizarea în parteneriat cu Primăria Costeşti şi Administraţia Parcului Naţional Buila-Vânturariţa a unui centru de vizitare al Parcului Naţional Buila-Vânturariţa, care va integra în ansamblul vizitabil Rezervaţia Naturală Muzeul Trovanţilor şi celelalte valori ale patrimoniului natural şi cultural ale zonei. Investiţia va avea o valoare de peste 800.000 euro şi va fi realizată pe un teren situat chiar vizavi de rezervaţie, dat în administrare cu titlu gratuit prin hotărâre a Consiliului Local al Comunei Costeşti.
    Prin acest proiect se vor face amenajări de infrastructură care, fără să afecteze în vreun fel integritatea rezervaţiei, fiind realizate în afara perimetrului acesteia, vor contribui la o mai bună vizitare, cunoaştere, promovare şi informare-conştientizare/educaţie: parcări, spaţiu de odihnă şi recreere, pasaj de traversare a drumului naţional, muzeu al geologiei locale în aer liber, spaţii de vizitare dedicate Parcului Naţional Buila-Vânturariţa, în particular, conservării patrimoniului natural şi cultural, cercetării, educaţiei ecologice şi informării-conştientizării, în general.
    2.1.4. Limitele şi descrierea suprafeţei
    Limitele RNMT şi suprafaţa acesteia sunt descrise în anexa nr. 2 - Descrierea limitelor şi a suprafeţei rezervaţiilor naturale şi a ariei de protecţie specială avifaunistică, secţiunea 1 - Rezervaţii naturale, punctul B.3. la Hotărârea Guvernului nr. 1.581/2005:
    - Limita nordică mulează traseul în curbă al DN 67 (Râmnicu Vâlcea-Costeşti-Horezu-Târgu Jiu-Drobeta-Turnu Severin), între km 35, metrul 700-km 35, metrul 800 - pe o lungime de 100 m.
    - Limita estică porneşte din DN 67, km 35, metrul 700, urmăreşte partea superioară a aflorimentului (carierei) de nisip, de-a lungul lizierei pădurii de fag (proprietate particulară), până în firul pârâului Valea Nisipului.
    - Această limită trebuie stabilită pe baza unor coordonate fixe, datorită faptului că limita superioară a aflorimentului este în continuă schimbare, din cauza eroziunii naturale şi a extragerii nisipului de la baza acestuia. Astfel, de la desemnare, după marcarea în teren a limitelor (2006), unele dintre semnele de delimitare au dispărut, prin prăbuşirea unor arbori pe care acestea s-au aplicat, ducând la mutarea limitei estice şi extinderea rezervaţiei cu câţiva metri pătraţi, în detrimentul proprietăţii private (pădure) de deasupra.
    - Limita sudică este reprezentată de cursul sinuos al pârâului Valea Nisipului, pe o lungime de 140 m; limita porneşte în partea de est a perimetrului, din punctul unde marginea de sus a carierei/aflorimentului de nisip coboară în firul văii şi continuă apoi pe pârâu în aval, până în dreptul gardului de sârmă (care constituie limita vestică a ariei protejate).
    - Limita vestică porneşte din DN 67, din dreptul km 37, metrul 800 şi urmăreşte gardul de împrejmuire (de sârmă) care separă aria protejată de proprietatea particulară vecină, până în firul pârâului Valea Nisipului. Descrierea suprafeţei: RNMT cuprinde un teren neproductiv, denivelat şi o carieră de nisip (afloriment) cu expunere vestică, fiind situată în extravilanul localităţii Costeşti, la baza dealului Costeşti (Zlamene), adiacentă DN 67. Rezervaţia face parte din trupul B, este parcela înscrisă în Cartea funciară nr. 148 a comunei Costeşti, având nr. cadastral imobil 313. Parcela topografică a fost ridicată la scara 1: 1.000 în anul 2005 şi a fost în suprafaţă totală (inclusiv carieră) de 1,1 ha.
    2.1.5. Scurt istoric
    Muzeul Trovanţilor a fost constituit ca atare în anul 1996 de către un colectiv din cadrul Facultăţii de Geologie şi Geofizică Bucureşti - Societatea pentru Protecţia Mediului Geologic, în cadrul unui proiect de amenajare a zonei ca muzeu geologic în aer liber. În cadrul acestui proiect au fost aranjate formaţiunile geologice (trovanţii) în zona de la baza carierei de nisip şi au fost montate panouri informative în perimetru şi indicatoare pe şosea (DN 67). Din acel moment, în zonă nu au mai fost realizate niciun fel de amenajări, în timp panourile deteriorânduse sau dispărând, unele dintre formaţiunile geologice au fost luate din perimetru, altora le-a fost schimbat amplasamentul. Între timp, exploatarea nisipului din carieră a continuat, prin aceste lucrări fiind scoase la suprafaţă şi alte formaţiuni geologice.
    2.1.6. Geologie
    Din punct de vedere ştiinţific, zona este valoroasă prin faptul că aici apar cei mai reprezentativi trovanţi. Astfel de formaţiuni geologice se găsesc şi în alte zone din ţară, dar la Costeşti aceştia apar într-o densitate foarte mare pe un spaţiu restrâns, sunt de o varietate de forme, compoziţie şi dimensiuni foarte mari şi, în plus, aici a fost amenajat sigurul muzeu de acest gen cunoscut.
    Trovanţii sunt cantonaţi în strate de nisip de vârstă Miocen superior (Meoţian inferior), iar zona face parte din unitatea geotectonică Depresiunea Getică.
    Termenul de "trovant" este specific literaturii geologice române şi a fost introdus de prof. Gheorghe Munteanu Murgoci (în lucrarea "Terţiarul din Oltenia", 1907).
    Trovanţii (concreţiunile grezoase) reprezintă cimentări locale în masa nisipurilor ce îi conţin, iar cimentarea neuniformă conduce la diferite forme ale acestora, uneori cu totul bizare.
    Concreţiunile sunt aglomerări punctuale de substanţă minerală, cu structură masivă sau concentrică, zonară, formate diagenetic prin creştere centrifugă. După acumulare, sedimentele clastice (depozitele nisipoase) îşi modifică organizarea internă graţie cauzelor mecanice, biotice şi mai ales chimice. În acest fel, prin structuri de cimentare selectivă şi difuzie iau naştere trovanţii (concreţiunile grezoase). Ei sunt caracterizaţi prin gradul de deschidere şi comunicare a spaţiului interstiţial (porozitatea şi permeabilitatea).
    Procesul de formare a trovanţilor este considerat ca făcând parte din diageneza timpurie (sindiageneză). În acest stadiu al evoluţiei sedimentare au loc transformări mai ales sub influenţa soluţiilor interstiţiale. Datorită existenţei fluidelor în spaţiul interstiţial, premisa fundamentală a transformărilor de natură chimică, apare procesul de cimentare.
    Pentru a explica apariţia cimentului din spaţial poros, ciment ce joacă rol de liant al clastelor preexistente, se ţine seama că:
    - sensul, viteza şi modul de deplasare a fluidelor au fost controlate de gradienţii de presiune şi de diferenţele de densitate;
    - cimentul s-a depus în sedimentul în curs de comprimare din soluţii, al căror chimism a rezultat în urma interacţiunii locale dintre fluidul interstiţial şi clastele preexistente;
    - factorii care controlează formarea cimentului sunt: concentraţia soluţiilor, pH-ul, Eh-ul, temperatura sistemului, presiunea geostatică şi hidrostatică.
    Prin urmare, compoziţia concreţiunilor indică compoziţia fazei minerale disperse şi condiţiile mediului genetic (pH, Eh, prezenţa substanţei organice), iar structura şi textura concreţiunilor (masivă sau concentrică, micro- sau macrocristalină) vor reflecta condiţiile de precipitare în spaţiul sedimentului (porozitate, permeabilitate, presiunea hidrostatică, temperatură).
    Cele două condiţii esenţiale de formare a trovanţilor ar fi deci următoarele:
    - existenţa unor sedimente nisipoase şi conservarea unei largi porozităţi, în ciuda compactării normale cauzate de presiune;
    - prezenţa concentraţiilor locale (cu distribuţie neuniformă) - "segregaţii" - de minerale specifice cu componenţi secundari dispersaţi în roca gazdă (fluide carbonatice în nisipuri).
    2.1.7. Geomorfologie
    Relieful zonei a fost modelat antropic prin deschiderea carierei de nisip în versantul dealului. Principalul element geomorfologic este faleza înaltă de 30 m a carierei de nisip, situată în partea de est a rezervaţiei. Încă o faleză, mai mică (5 m înălţime), se află în nordul rezervaţiei, spre şosea. La baza acestora, sub nivelul şoselei, terenul este relativ plat, cu mici denivelări (movile de nisip peste care a crescut vegetaţia). În sudul rezervaţiei se află o vale - Valea Nisipului.
    2.1.8. Hidrografie
    Un singur curs de apă temporar se află la limita sudică a rezervaţiei - Valea Nisipului, care curge de la est la vest.
    2.1.9. Pedologie
    În zonă există un singur tip de sol: sol scheletic nisipos, silicios.
    2.2. Descrierea mediului biologic
    2.2.1. Flora şi vegetaţia
    Flora şi vegetaţia sunt sărace, datorită substratului nisipos şi solului scheletic, însă există şi zone lipsite complet de vegetaţie. Vegetaţia este reprezentată de pătura erbacee specifică solurilor nisipoase: ierburi rezistente la secetă, ciulini. Pe teritoriul rezervaţiei nu există vegetaţie arboricolă. În sud-vestul rezervaţiei se află o zonă cu lăstăriş de salcâmi, în lungul Văii Nisipului cresc câţiva plopi, iar în nord-est mesteceni. Deasupra falezei carierei se află o pădure de fag.
    2.2.2. Fauna
    Fauna este reprezentată în special de insecte, dar şi de batracieni, reptile (Podarcis muralis, Lacerta viridis), rozătoare, precum şi de păsări (Corvus corax) şi mamifere (Capreolus capreolus, Vulpes vulpes, Lepus europaeus) aflate în pasaj.
    2.3. Aspecte socioeconomice, folosinţa terenului în prezent
    2.3.1. Folosinţa actuală a terenurilor
    În prezent continuă exploatarea nisipului din carieră, fără a exista o licenţă de exploatare din partea autorităţii responsabile, pentru folosinţa localnicilor comunei Costeşti şi alte mici nevoi locale.
    Rezervele de nisip care se exploatează la ora actuală nu se află pe teritoriul rezervaţiei, ci în afara acesteia, deoarece limita estică, adică limita superioară a aflorimentului (carierei) s-a schimbat, din cauza eroziunii naturale şi a extragerii nisipului de la baza versantului.
    Astfel, de la desemnare, după marcarea în teren a limitelor (2006), unele dintre semnele de delimitare au dispărut, prin prăbuşirea unor arbori pe care acestea s-au aplicat, ducând la mutarea limitei estice şi extinderea rezervaţiei cu câţiva metri pătraţi, în detrimentul proprietăţii private (pădure) de deasupra.
    La ora actuală, se exploatează nisipul din afara limitelor rezervaţiei, însă se încarcă şi se transportă pe teritoriul acesteia, ducând totodată la apariţia din versant a altor trovanţi care îmbogăţesc patrimonial rezervaţia.
    Vegetaţia erbacee este folosită de către localnici pentru păşunatul animalelor.
    2.3.2. Starea actuală de conservare
    Starea de conservare este bună, păstrându-se echilibrul între exploatarea resurselor şi conservare.
    2.3.3. Turism şi facilităţi de turism
    Asociaţia Kogayon a realizat lucrări de amenajare turistică a rezervaţiei, constând din:
    - montarea unui panou informativ (1,5 x 1 m);
    - amplasarea unei mese şi a două bănci;
    - amplasarea unui container pentru deşeuri;
    - delimitarea rezervaţiei;
    - repararea şi amenajarea barierei de la intrarea în rezervaţie.
    Nu sunt necesare şi alte amenajări turistice în perimetrul rezervaţiei, doar întreţinerea celor existente. În vecinătate ar trebui amenajate şi alte facilităţi turistice, în special parcări.
    2.3.4. Educaţie
    RNMT reprezintă un spaţiu al desfăşurării activităţilor de educaţie ecologică cu elevii şcolilor din zonă, dar şi cu vizitatorii.
    Asociaţia Kogayon este implicată în administrarea Parcului Naţional Buila-Vânturariţa în calitate de partener al Regiei Naţionale a Pădurilor Romsilva, RNMT constituind un prim pas în activităţile practice de educaţie, beneficiind de acces uşor, de poziţionare bună în raport cu căile de acces şi de vecinătatea parcului naţional.
    2.3.5. Cercetare
    Cercetarea care se efectuează este în primul rând în domeniile geologiei, respectiv petrologie şi sedimentologie.
    Aceasta va fi făcută cu avizul custodelui, iar rezultatele cercetării vor fi puse în mod obligatoriu la dispoziţia acestuia.

    CAP. III
    Evaluări şi ameninţări

    3.1. Evaluare pentru mediul fizic şi biodiversitate
    3.1.1. Evaluare pentru biodiversitate şi habitate
    Rezervaţia a fost declarată în primul rând pe criterii geologice. În plus, aceasta având dimensiuni reduse, nu se poate vorbi separat despre biodiversitate, aceasta încadrându-se în cea a zonei.
    3.1.2. Evaluarea peisajului
    Peisajul se află într-o stare bună de conservare şi nu există probleme de integrare a elementelor rezervaţiei în peisaj.
    3.2. Ameninţări
    3.2.1. Ameninţări datorate activităţilor antropice
    Principalele ameninţări datorate activităţilor antropice pot fi:
    - exploatarea necontrolată a nisipului;
    - sustragerea trovanţilor;
    - impact negativ adus de necontrolarea circulaţiei turistice: deşeuri, vetre de foc, distrugeri etc.
    3.2.2. Ameninţări naturale
    Principala ameninţare naturală poate fi reprezentată de prăbuşirile şi alunecările masive din faleza carierei.
    3.2.3. Evaluarea pentru utilizarea terenurilor şi a resurselor naturale
    Zona prezintă potenţial din punct de vedere al exploatării nisipului, pentru utilizarea acestuia la nivel local, de către locuitorii comunei Costeşti (activitate tradiţională) şi de către autorităţile locale, pentru nevoile comunităţii (de exemplu, material antiderapant pentru drumuri).
    3.2.4. Evaluarea potenţialului turistic şi de recreere
    RNMT constituie o atracţie turistică importantă pentru zonă, iar valoarea ei turistică va creşte probabil în viitor, atât pe plan local, cât şi naţional.
    Turiştii care vizitează zona sunt în număr de peste 10.000 pe an, datorită accesului facil, RNMT aflându-se la marginea DN 67.
    Evaluarea facilităţilor existente:
    - drum de acces (securizat cu barieră)
    - panou informativ
    - spaţiu de popas (masă, bănci, container pentru gunoi)
    Efecte ale activităţilor:
    - asupra peisajului


 ┌───────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────────┬────┐
 │ Activitate │ Efecte │Sens│
 ├───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┼────┤
 │Închirieri de camere în gospodării şi │Oportunităţi de creare de infrastructură │ + │
 │pensiuni; case de vacanţă construite de│suplimentară │ │
 │persoane din afara zonei ├───────────────────────────────────────────┼────┤
 │ │Baza de impozitare se măreşte. │ + │
 │ ├───────────────────────────────────────────┼────┤
 │ │Crearea de oportunităţi de finanţare │ + │
 │ │suplimentare │ │
 ├───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┼────┤
 │Fotografiere, filmare │Sursa de venit şi creşterea conştientizării│ + │
 ├───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┼────┤
 │Turism specializat │Sursa de venit şi creşterea conştientizării│ + │
 └───────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────────┴────┘
    - în relaţia dintre vizitatori şi populaţia locală

 ┌───────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────────┬────┐
 │ Activitate │ Efecte │Sens│
 ├───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┼────┤
 │populaţiei locale │Creşterea veniturilor şi implicit a bazei │ + │
 │ │de impozitare │ │
 │ ├───────────────────────────────────────────┼────┤
 │ │Mărirea nivelului de cunoaştere şi │ + │
 │ │creşterea conştientizării │ │
 │ ├───────────────────────────────────────────┼────┤
 │ │Îmbunătăţirea stilului de viaţă │ + │
 │ ├───────────────────────────────────────────┼────┤
 │ │Creşterea conştientizării şi │ + │
 │ │responsabilităţii │ │
 ├───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┼────┤
 │vizitatorilor │Impune conştientizarea, vizitatorii sunt │ + │
 │ │mai educaţi. │ │
 │ ├───────────────────────────────────────────┼────┤
 │ │Descoperă tradiţiile locului. │ │
 └───────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────────┴────┘


    RNMT are un mare potenţial turistic, dar dacă dezvoltarea turismului se va face necontrolat şi haotic, fără a ţine cont de valorile existente, există pericolul ca acestea să fie afectate în mod ireversibil.
    3.2.5. Evaluare pentru educaţie şi conştientizare
    Populaţia locală nu are încă o imagine clară asupra activităţilor şi scopurilor RNMT şi confundă de asemenea obiectivele acestuia cu cele ale altor proiecte ce se desfăşoară în zonă. Se poate menţiona că nivelul de conştientizare este mai ridicat în cadrul şcolilor şi liceelor din localităţile aflate în zonă; o parte din vizitatori au cunoştinţe despre existenţa RNMT şi obiectivele sale.
    Caracteristicile zonei
    Există şcoli de nivele diferite în toate localităţile (liceu în Horezu, şcoli generale, primare şi grădiniţe în Costeşti, Bărbăteşti, Măldăreşti). Şcolile sunt deschise pentru parteneriat cu Asociaţia Kogayon, fie datorită nevoilor de suport material şi inovator, fie datorită conştientizării necesităţii unei educaţii ecologice în şcoli.
    Comunităţile au un acces important la mass-media şi informare.
    Topografia locului ajută la direcţionarea turiştilor şi facilitarea transmiterii mesajului.
    Beneficii ale conştientizării
    - În rândul populaţiei locale se pot identifica persoane/organizaţii/finanţatori care pot să devină catalizatori/susţinători de transmitere a informaţiei dinspre şi înspre RNMT, către populaţia locală şi vizitatori.
    - Comportamentul civilizat contribuie la reducerea impactului asupra RNMT şi a mediului, în general.
    - Creşterea numărului de vizitatori
    - Educaţia ecologică a copiilor are un efect social educativ mai larg asupra familiei şi comunităţii.
    - Beneficiile conştientizării sunt promovarea utilizării durabile a resurselor, conservarea biodiversităţii, creşterea numărului de turişti în zonă, fiecare cu mai multe cunoştinţe despre valorile existente în zonă (aceştia se transformă în "ambasadori" ai RNMT).
    Pentru programele de conştientizare trebuie avute în vedere următoarele grupuri-ţintă:
    - populaţie;
    - copii (elevi);
    - profesori;
    - vizitatori;
    - administraţie publică locală;
    - mass-media;
    - agenţi economici;
    - sponsori;
    - ONG-uri;
    - organizaţii regionale, naţionale;
    - preoţi, grupuri religioase.
    Pentru realizarea conştientizării în funcţie de grupurile-ţintă trebuie folosite următoarele mesaje-cheie:
    - păstrarea unicităţii peisajului;
    - nevoia conservării şi protejării geodiversităţii;
    - dezvoltarea durabilă a zonei;
    - implicarea comunităţilor;
    - transmiterea imaginii rezervaţiei.
    3.2.6. Situaţia actuală a managementului rezervaţiei
    Asociaţia Kogayon are o dotare satisfăcătoare în echipamente de birou şi de calcul, pentru o bună desfăşurare a activităţilor. Din punctul de vedere al finanţării, Asociaţia Kogayon a acoperit până în momentul de faţă necesităţile rezervaţiei. În viitor însă, trebuie găsite şi alte surse de finanţare.
    În anexa nr. 1 la Planul de management sunt prezentate descrierea limitelor şi a suprafeţei Rezervaţiei Naturale Muzeul Trovanţilor, iar în anexa nr. 2 la Planul de management sunt prezentate hărţile cu localizarea rezervaţiei, harta topografică şi harta geologică.

     CAP. IV
     Acţiuni

---------------
    NOTĂ (CTCE)
    Tabelul reprezentând Tema A. "Geodiversitate şi peisaj" se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 539 din 21 iulie 2014, la pagina 7 (a se vedea imaginea asociată).

---------------
    NOTĂ (CTCE)
    Tabelul reprezentând Tema B. "Conservarea tradiţiilor" se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 539 din 21 iulie 2014, la pagina 8 (a se vedea imaginea asociată).

---------------
    NOTĂ (CTCE)
    Tabelul reprezentând Tema C. "Utilizare teren şi resurse naturale" se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 539 din 21 iulie 2014, la pagina 9 (a se vedea imaginea asociată).

---------------
    NOTĂ (CTCE)
    Tabelul reprezentând Tema D. "Turism şi recreere" se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 539 din 21 iulie 2014, la paginile 10 şi 11 (a se vedea imaginile asociate).

---------------
    NOTĂ (CTCE)
    Tabelul reprezentând Tema E. "Educaţie şi conştientizare" se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 539 din 21 iulie 2014, la pagina 12 (a se vedea imaginea asociată).

---------------
    NOTĂ (CTCE)
    Tabelul reprezentând Tema F. "Management" se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 539 din 21 iulie 2014, la pagina 13 (a se vedea imaginea asociată).


    ANEXA 1
    -------
la planul de management
-----------------------

                 Descrierea limitelor şi suprafeţei Rezervaţiei
                          Naturale Muzeul Trovanţilor

    Limita nordică mulează traseul în curbă al DN 67 (Râmnicu Vâlcea-Costeşti-Horezu-Târgu Jiu-Drobeta-Turnu Severin), între km 35, metrul 700-km 35, metrul 800, pe o lungime de 100 m.
    Limita estică porneşte din DN 6, km 35, metrul 700, urmăreşte partea superioară a aflorimentului (carierei) de nisip, de-a lungul lizierei pădurii de fag (de asemenea, proprietate particulară), până în firul pârâului Valea Nisipului.
    Această limită trebuie stabilită pe baza unor coordonate fixe, datorită faptului că limita superioară a aflorimentului este în continuă schimbare, din cauza eroziunii naturale şi a extragerii nisipului de la baza acestuia. Astfel, de la desemnare, după marcarea în teren a limitelor (2006), unele dintre semnele de delimitare au dispărut, prin prăbuşirea unor arbori pe care acestea s-au aplicat, ducând la mutarea limitei estice şi extinderea rezervaţiei cu câţiva metri pătraţi, în detrimentul proprietăţii private (pădure) de deasupra.
    Limita sudică este reprezentată de cursul sinuos al pârâului Valea Nisipului, pe o lungime de 140 m; limita porneşte în partea de est a perimetrului, din punctul unde marginea de sus a carierei/aflorimentului de nisip coboară în firul văii şi continuă apoi pe pârâu în aval, până în dreptul gardului de sârmă (care constituie limita vestică a ariei protejate).
    Limita vestică porneşte din DN 67, din dreptul km 37, metrul 800 şi urmăreşte gardul de împrejmuire (de sârmă) care separă aria protejată de proprietatea particulară vecină, până în firul pârâului Valea Nisipului.
    Descrierea suprafeţei
    Rezervaţia Naturală Muzeul Trovanţilor cuprinde un teren neproductiv, denivelat şi o carieră de nisip (afloriment) cu expunere vestică, fiind situată în extravilanul localităţii Costeşti, la baza Dealului Costeşti (Zlamene), adiacentă DN 67. Rezervaţia face parte din trupul B, este parcela înscrisă în Cartea funciară nr. 148 a comunei Costeşti, având nr. cadastral imobil 313. Parcela topografică a fost ridicată la scara 1:1.000 în anul 2005 şi este în suprafaţă totală (inclusiv carieră) de 1,1 ha.


    ANEXA 2
    -------
la planul de management
-----------------------

                                     Hărţi
---------------
    NOTĂ (CTCE)
    Imaginea reprezentând "Hărţi" se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 539 din 21 iulie 2014, la pagina 14 (a se vedea imaginea asociată).


    ANEXA 2

                                  REGULAMENTUL
                    Rezervaţiei Naturale Muzeul Trovanţilor

    CAP. I
    Înfiinţarea, scopul, limitele Rezervaţiei Naturale Muzeul Trovanţilor

    ART. 1
    Rezervaţia Naturală Muzeul Trovanţilor, denumită în continuare RNMT, s-a înfiinţat în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1.581/2005 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone.
    ART. 2
    (1) RNMT face parte din categoria rezervaţiilor naturale şi este arie naturală protejată, care are ca scop protecţia şi conservarea unor habitate şi specii naturale importante sub aspect floristic, faunistic, forestier, hidrologic, geologic, speologic, paleontologic, pedologic.
    (2) Potrivit scopului pentru care a fost desemnată şi specificului, RNMT este arie naturală protejată în care sunt protejate formaţiunile geologice numite trovanţi.
    (3) RNMT este o arie naturală protejată administrată în special pentru conservare prin intervenţii de gospodărire, corespunzând categoriei IV IUCN.
    ART. 3
    (1) Responsabilitatea administrării RNMT revine Asociaţiei Kogayon, conform Convenţiei de custodie nr. 300 din 8 decembrie 2011, încheiată între Ministerul Mediului şi Pădurilor şi Asociaţia Kogayon.
    (2) Asociaţia Kogayon elaborează planul de management prin care se realizează gospodărirea unitară şi integrată a ariei naturale protejate, urmăreşte respectarea acestuia, organizează şi desfăşoară activităţi specifice şi supraveghează toate activităţile care se desfăşoară pe teritoriul RNMT, astfel încât să se asigure îndeplinirea obiectivelor de management ale rezervaţiei, în conformitate cu obiectivele de rezervaţie naturală stabilite prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare.
    ART. 4
    Pe teritoriul RNMT şi în vecinătatea acesteia se interzice desfăşurarea de activităţi care generează un impact negativ asupra mediului. Autorizarea activităţilor, planurilor şi proiectelor se face cu acordul Asociaţiei Kogayon. Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii din cadrul Academiei Române, denumită în continuare CMN, analizează şi avizează efectuarea de lucrări şi activităţi susceptibile de a avea impact negativ asupra mediului în RNMT.

    CAP. II
    Reglementarea activităţilor în Rezervaţia Naturală Muzeul Trovanţilor

    SECŢIUNEA 1
    Exploatarea resurselor minerale

    ART. 5
    (1) Sunt permise numai acele intervenţii care au drept scop protejarea şi promovarea obiectivului pentru care au fost constituite şi unele activităţi de valorificare durabilă a anumitor resurse naturale (nisip) aflate pe teritoriul RNMT.
    (2) Se permite accesul la resursele aflate în afara perimetrului RNMT, dar care necesită deplasarea prin RNMT.
    (3) Aceste activităţi sunt permise doar pentru nevoile locale ale Primăriei Costeşti şi localnicilor din comuna Costeşti.
    (4) Aceste activităţi se reglementează astfel:
    a) doar în prezenţa unuia dintre custozii RNMT, astfel existând obligaţia de a înştiinţa în timp util pe unul dintre custozii RNMT;
    b) obligaţia de a respecta indicaţiile reprezentantului Asociaţiei Kogayon.
    ART. 6
    Este strict interzisă însuşirea, deplasarea şi degradarea prin orice mijloace a trovanţilor.

    SECŢIUNEA a 2-a
    Accesul în perimetrul RNMT

    ART. 7
    (1) Accesul cu mijloace motorizate în perimetrul RNMT este permis numai cu înştiinţarea Asociaţiei Kogayon şi doar în următoarele situaţii: executarea unor lucrări de întreţinere, exploatarea nisipului de către localnici sau Primăria Costeşti, tranzitarea zonei de către proprietarii care au terenuri în vecinătate şi nu au altă cale de acces.
    (2) Limitarea accesului cu mijloace motorizate se face prin închiderea barierei de la intrarea în perimetrul rezervaţiei.

    SECŢIUNEA a 3-a
    Păşunat. Cosit

    ART. 8
    Responsabilitatea exploatării păşunilor şi fâneţelor din RNMT este în sarcina proprietarilor acestora.
    ART. 9
    Asociaţia Kogayon monitorizează activitatea de păşunat şi cosit din RNMT pentru stabilirea impactului acestei activităţi asupra florei şi faunei şi pentru stabilirea unor eventuale restricţii în zonele afectate.

    SECŢIUNEA a 4-a
    Cercetare ştiinţifică

    ART. 10
    Cercetarea ştiinţifică în RNMT va urmări în principal realizarea scopurilor de conservare a patrimoniului natural.
    ART. 11
    Activitatea de cercetare ştiinţifică pe teritoriul RNMT se desfăşoară cu acordul scris al Asociaţiei Kogayon, care sprijină logistic, la solicitare şi în măsura posibilităţilor, activitatea de cercetare.
    ART. 12
    Rezultatele temelor de cercetare vor fi prezentate Asociaţiei Kogayon. În baza rezultatelor temelor de cercetare desfăşurate în RNMT, acceptate şi avizate de forurile ştiinţifice abilitate, Asociaţia Kogayon propune măsurile de conservare ce se impun pentru realizarea obiectivelor rezervaţiei.
    ART. 13
    În cazul temelor de cercetare desfăşurate pe teritoriul RNMT se va încheia un contract cu cei care derulează tema, contract care să asigure accesul Asociaţiei Kogayon la rezultate în vederea utilizării lor în activitatea de management a rezervaţiei. Clauzele contractului se stabilesc de comun acord de către părţi, iar utilizarea rezultatelor se stabileşte prin contract, cu respectarea drepturilor de autor.
    ART. 14
    Asociaţia Kogayon stabileşte măsurile necesare în vederea împiedicării distrugerii voite sau accidentale a patrimoniului natural al RNMT.

    SECŢIUNEA a 5-a
    Turism, reguli de vizitare

    ART. 15
    În RNMT sunt permise activităţi de turism şi de educaţie, cu respectarea regulilor de vizitare a rezervaţiei, potrivit prezentului regulament.
    ART. 16
    (1) Accesul/Vizitarea RNMT se poate face în baza unui bilet de vizitare.
    (2) Instituirea tarifelor şi valoarea biletului de vizitare se stabilesc de către Asociaţia Kogayon cu aprobarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, responsabilă cu managementul ariilor naturale protejate, şi se percepe pe teritoriul RNMT de către custozii Asociaţiei Kogayon, persoane autorizate de Asociaţia Kogayon, cu legitimaţie eliberată de Asociaţia Kogayon.
    (3) Sunt exceptaţi de la plata tarifului de vizitare:
    a) copiii sub 7 ani;
    b) voluntarii care prestează o activitate utilă RNMT;
    c) proprietarii de teren de pe teritoriul RNMT;
    d) membrii Asociaţiei Kogayon;
    e) personal de la alte unităţi/instituţii, cu delegaţie în interes de serviciu;
    f) persoanele cu handicap, pentru care legislaţia în vigoare prevede scutirea de plata unor taxe.
    (4) vor achita 50% din valoarea biletului de vizitare următoarele categorii de vizitatori:
    a) copiii între 7 şi 14 ani;
    b) elevii şi studenţii, dacă dovedesc această calitate cu acte legale, vizate pe anul în curs;
    c) pensionarii, dacă dovedesc această calitate;
    d) grupuri organizate mai mari de 10 persoane.
    ART. 17
    Întreţinerea şi amenajarea infrastructurii turistice se fac numai cu aprobarea Asociaţiei Kogayon.
    ART. 18
    Camparea pe teritoriul RNMT este permisă numai cu aprobarea Asociaţiei Kogayon, în situaţiile următoare:
    - pentru activitate de cercetare;
    - pentru voluntarii care lucrează pe teritoriul RNMT;
    - alte activităţi care nu aduc atingere patrimoniului natural şi imaginii rezervaţiei.
    ART. 19
    Aprinderea focului pe teritoriul RNMT este strict interzisă.
    ART. 20
    Regimul deşeurilor pe teritoriul RNMT se reglementează astfel:
    - este interzisă abandonarea deşeurilor de orice fel pe teritoriul RNMT. Turiştii au obligaţia de a evacua deşeurile pe care le generează pe timpul vizitării rezervaţiei. Deşeurile vor fi evacuate în afara rezervaţiei şi se lasă doar în locuri special amenajate pentru colectare.
    ART. 21
    Se interzice tăierea, ruperea sau scoaterea din rădăcini a arborilor, puieţilor sau lăstarilor, precum şi însuşirea celor rupţi sau doborâţi de fenomene naturale sau de către alte persoane.
    ART. 22
    Se interzice distrugerea, degradarea, respectiv colectarea fără acordul Asociaţiei Kogayon a ciupercilor, plantelor, inclusiv medicinale, animalelor, rocilor şi a oricăror eşantioane de origine naturală de orice fel din RNMT.
    ART. 23
    Perturbarea liniştii în rezervaţie prin orice fel de mijloace (strigăte, pocnitori, folosirea de echipamente audio etc.) este strict interzisă.
    ART. 24
    Este strict interzisă distrugerea sau degradarea panourilor informative şi indicatoare, a oricăror amenajări turistice sau de alt fel şi a semnelor de delimitare a rezervaţiei.
    ART. 25
    Este interzisă dislocarea rocilor şi prăvălirea acestora pe versanţi.
    ART. 26
    Asociaţia Kogayon monitorizează turismul pe teritoriul RNMT, în vederea stabilirii impactului acestei activităţi şi pentru stabilirea măsurilor de protecţie ce se impun, inclusiv a celor de restricţionare a accesului turiştilor, dacă acest lucru se impune pentru conservare.
    ART. 27
    Accesul cu mijloace motorizate care utilizează combustibili fosili, în scop turistic, este interzis.

    SECŢIUNEA a 6-a
    Construcţii

    ART. 28
    Pe teritoriul RNMT este interzisă realizarea de orice construcţii, cu excepţia celor de utilitate publică, ce vor deservi activităţi de cercetare sau de administrare şi gospodărire a rezervaţiei.
    ART. 29
    Realizarea oricăror investiţii în rezervaţie sau în imediata vecinătate a acesteia se va face doar după efectuarea studiului de impact, conform reglementărilor în vigoare, cu accent deosebit pe impactul asupra rezervaţiei. Documentaţiile se avizează de către Asociaţia Kogayon, conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

    SECŢIUNEA a 7-a
    Finanţarea activităţilor

    ART. 30
    Finanţarea activităţilor desfăşurate în RNMT de către Asociaţia Kogayon se poate asigura din fonduri provenite din:
    a) bugetul de stat sau al autorităţilor locale;
    b) activităţi proprii şi din sistemul de tarife al RNMT;
    c) proiecte întocmite de Asociaţia Kogayon sau în colaborare cu alte organizaţii/instituţii şi finanţate prin programe locale, naţionale sau internaţionale;
    d) subvenţii, donaţii, sponsorizări, contribuţii etc.

    CAP. III
    Sancţiuni

    ART. 31
    Încălcarea dispoziţiilor prezentului regulament atrage, după caz, răspunderea contravenţională, penală, materială sau civilă, conform legislaţiei în vigoare.
    ART. 32
    Încălcarea prevederilor din prezentul regulament constituie contravenţii dacă faptele nu au fost săvârşite astfel încât, potrivit legii penale, să constituie infracţiuni.
    ART. 33
    Aplicarea prezentului regulament se face de către custozii Asociaţiei Kogayon. Personalul împuternicit să aplice regulamentul îşi va dovedi identitatea cu legitimaţii al căror format va fi popularizat în mass-media şi pe panourile informative din rezervaţie.

    CAP. IV
    Dispoziţii finale

    ART. 34
    Prezentul regulament poate fi modificat de către autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului, în baza avizului Comisiei pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii din cadrul Academiei Române, la propunerea Asociaţiei Kogayon.
    ART. 35
    Regulamentul va fi adus la cunoştinţa publicului.

                                     -----
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016