Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   ORDIN nr. 865 din 29 noiembrie 2023  privind reglementarea modalităţilor de certificare a copiilor documentelor care atestă vechimea  în muncă realizată anterior datei de 1 aprilie 2001 şi a copiilor documentelor care atestă  perioadele asimilate, precum şi a existenţei beneficiarilor nerezidenţi     Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 ORDIN nr. 865 din 29 noiembrie 2023 privind reglementarea modalităţilor de certificare a copiilor documentelor care atestă vechimea în muncă realizată anterior datei de 1 aprilie 2001 şi a copiilor documentelor care atestă perioadele asimilate, precum şi a existenţei beneficiarilor nerezidenţi

EMITENT: Casa Naţională de Pensii Publice
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 1124 din 13 decembrie 2023
    Având în vedere:
    - Regulamentul (CE) nr. 883/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L, nr. 166 din 30 aprilie 2004, cu modificările şi completările ulterioare;
    – Regulamentul (CE) nr. 987/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 septembrie 2009 de stabilire a procedurii de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L, nr. 284 din 30 octombrie 2009, cu modificările şi completările ulterioare;
    – Acordul comercial şi de cooperare dintre Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice, pe de o parte, şi Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, pe de altă parte, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 149 din 30 aprilie 2021;
    – dispoziţiile Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare;
    – caracterul normelor juridice europene care reglementează domeniul securităţii sociale, regulamentele europene având acoperire generală, fiind de directă aplicare, obligatorii în toate elementele lor şi prevalând asupra legislaţiei naţionale, în caz de conflict cu aceasta din urmă;
    – prevederile acordurilor bilaterale de securitate socială la care România este parte;
    – necesitatea asigurării unei implementări corecte şi unitare a dispoziţiilor instrumentelor juridice cu caracter supranaţional din domeniul securităţii sociale, prin elaborarea unor norme interne de aplicare;
    – oportunitatea pe care o reprezintă consolidarea relaţiilor de colaborare dintre casele teritoriale de pensii şi anumite instituţii corespondente din străinătate,

    în temeiul prevederilor art. 9 alin. (4) şi (5) din Statutul Casei Naţionale de Pensii Publice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 118/2012, cu modificările ulterioare,
    preşedintele Casei Naţionale de Pensii Publice emite următorul ordin:
    ART. 1
    Reglementarea modalităţilor de certificare a copiilor documentelor care atestă vechimea în muncă realizată anterior datei de 1 aprilie 2001 şi a copiilor documentelor care atestă perioadele asimilate, precum şi a existenţei beneficiarilor nerezidenţi
    În vederea eficientizării activităţii de stabilire şi plată a pensiilor internaţionale, cu respectarea dispoziţiilor Regulamentului (CE) nr. 883/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Regulamentului (CE) nr. 987/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 septembrie 2009 de stabilire a procedurii de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială, cu modificările şi completările ulterioare, a prevederilor Acordului comercial şi de cooperare între Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice, pe de o parte, şi Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, pe de altă parte, şi a prevederilor acordurilor bilaterale de securitate socială la care România este parte, se reglementează posibilitatea:
    a) certificării, pentru conformitate cu originalul, a copiilor documentelor care atestă vechimea în muncă realizată anterior datei de 1 aprilie 2001 şi a copiilor documentelor care atestă perioadele asimilate, de către:
    (i) oficiile consulare ale României;
    (ii) patronatele cu care Casa Naţională de Pensii Publice a încheiat protocoale de colaborare: Institutul Naţional de Asistenţă Socială (INAS) din Italia, Institutul Naţional Confederal de Asistenţă (INCA) din Italia şi Institutul de Tutelă şi Asistenţă a Muncitorilor (ITAL - UIL) din Italia;
    (iii) instituţiile de pensii corespondente din statele de şedere permanentă ale solicitanţilor de drepturi de pensie cu care România aplică instrumente juridice supranaţionale sau bilaterale de securitate socială;
    (iv) alte instituţii şi autorităţi din statele de şedere permanentă ale solicitanţilor de drepturi de pensie cu care România aplică instrumente juridice supranaţionale sau bilaterale de securitate socială;

    b) certificării existenţei beneficiarilor nerezidenţi de către:
    (i) oficiile consulare ale României, prin utilizarea unui certificat de viaţă aprobat la nivelul sistemului public de pensii din România sau a unei încheieri de certificare de fapte, emisă în conformitate cu dispoziţiile Legii notarilor publici şi activităţii notariale nr. 36/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
    (ii) patronatele cu care Casa Naţională de Pensii Publice a încheiat protocoale de colaborare: Institutul Naţional de Asistenţă Socială (INAS) din Italia, Institutul Naţional Confederal de Asistenţă (INCA) din Italia şi Institutul de Tutelă şi Asistenţă a Muncitorilor (ITAL - UIL) din Italia, prin utilizarea certificatului de viaţă aprobat la nivelul sistemului public de pensii din România;
    (iii) instituţiile de pensii corespondente din statele de şedere permanentă ale solicitanţilor de drepturi de pensie cu care România aplică instrumente juridice supranaţionale sau bilaterale de securitate socială;
    (iv) alte instituţii şi autorităţi din statele de şedere permanentă ale solicitanţilor de drepturi de pensie cu care România aplică instrumente juridice supranaţionale sau bilaterale de securitate socială.


    ART. 2
    Procedura de certificare, pentru conformitate cu originalul, a copiilor documentelor care atestă vechimea în muncă realizată anterior datei de 1 aprilie 2001 şi a copiilor documentelor care atestă perioadele asimilate
    (1) Asiguraţii şi/sau beneficiarii sistemului public de pensii din România şi/sau Italia pot apela la serviciile instituţiilor şi autorităţilor menţionate la art. 1 lit. a), în vederea certificării, pentru conformitate cu originalul, prin semnătură şi ştampilă aplicate pe fiecare pagină, a copiilor documentelor de vechime în muncă, emise anterior datei de 1.01.2001 şi a copiilor documentelor care atestă perioadele asimilate, prevăzute de legislaţia română în vigoare, în vederea acordării sau a recalculării drepturilor de pensie.
    (2) Certificarea, pentru conformitate cu originalul, a copiilor documentelor de vechime în muncă emise anterior datei de 1.01.2001 şi a copiilor documentelor care atestă perioadele asimilate, de către instituţiile şi autorităţile menţionate la alin. (1), va fi efectuată cu respectarea procedurilor proprii aplicabile în acest sens, în situaţia în care există astfel de proceduri proprii aplicabile.

    ART. 3
    Renunţarea la clauzele de reşedinţă (şedere obişnuită) în cazul beneficiarilor stabiliţi pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene, ale Spaţiului Economic European, pe teritoriul Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord sau pe teritoriul statelor cu care România aplică acorduri bilaterale de securitate socială
    În aplicarea prevederilor art. 7 din Regulamentul (CE) nr. 883/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. SSC. 8 din Protocolul privind coordonarea sistemelor de securitate socială din cadrul Acordului comercial şi de cooperare între Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice, pe de o parte, şi Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, pe de altă parte, ale acordurilor bilaterale de securitate socială la care România este parte şi care prevăd exportul prestaţiilor, persoana care are dreptul la prestaţii de bătrâneţe, de invaliditate sau de urmaş şi la ajutoare de deces, dobândite potrivit legislaţiei române, va beneficia de aceste prestaţii chiar dacă reşedinţa sa este stabilită pe teritoriul altui stat membru al Uniunii Europene, unui stat membru al Spaţiului Economic European, Elveţiei, pe teritoriul Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord sau pe teritoriul unui stat cu care România aplică instrumente juridice bilaterale care prevăd exportul prestaţiilor.

    ART. 4
    Renunţarea la clauzele de domiciliu în cazul beneficiarilor domiciliaţi în străinătate
    În aplicarea prevederilor art. 111 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, persoanele care au dreptul la pensie sau la alte drepturi băneşti ce se stabilesc şi se plătesc de către casele teritoriale de pensii, care nu au domiciliul în România, pot opta pentru transferul în străinătate al acestor drepturi.

    ART. 5
    Definiţii
    Termenii care sunt folosiţi în continuare în prezentul ordin au următoarea semnificaţie:
    a) „reşedinţă“ desemnează locul de şedere obişnuită;
    b) „domiciliu“ are sensul prevăzut de legislaţia română în vigoare;
    c) „beneficiar nerezident“ desemnează beneficiarul sistemului public de pensii, având reşedinţa pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene, al Spaţiului Economic European, Elveţiei, Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord sau pe teritoriul unui stat cu care România aplică acorduri bilaterale de securitate socială care prevăd exportul prestaţiilor, respectiv domiciliul pe teritoriul unui stat cu care România nu aplică niciun instrument juridic cu caracter internaţional sau supranaţional în domeniul securităţii sociale care să prevadă exportul prestaţiilor;
    d) „beneficiarul sistemului public de pensii“ prevăzut la lit. c) desemnează orice persoană care beneficiază de drepturi de pensie şi de alte drepturi băneşti care se stabilesc şi se plătesc de către casele teritoriale de pensii indiferent de instrumentele juridice în baza cărora i s-au acordat prestaţiile respective.


    ART. 6
    Cheltuieli aferente plăţii prestaţiilor
    (1) Cheltuielile generate de transferul în străinătate al prestaţiilor de asigurări sociale, inclusiv comisioanele de schimb valutar, se suportă de beneficiar, prin diminuarea sumelor ce fac obiectul transferului, cu excepţia plăţilor care intră sub incidenţa Legii nr. 209/2019 privind serviciile de plată şi pentru modificarea unor acte normative, în cazul acestora din urmă comisioanele fiind suportate, proporţional, de către beneficiar şi de către casele teritoriale de pensii.
    (2) Cheltuielile generate de transferul din străinătate al prestaţiilor de asigurări sociale, cuvenite şi neîncasate, se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat.

    ART. 7
    Confirmarea detaliilor bancare şi a adresei de reşedinţă, respectiv de domiciliu
    (1) În vederea achitării, prin transfer bancar, a prestaţiilor prevăzute la art. 5 lit. d), casele teritoriale de pensii utilizează informaţiile bancare confirmate de beneficiarii sistemului public de pensii, după cum urmează:
    a) în cazul beneficiarilor stabiliţi pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene, ale Spaţiului Economic European, Elveţiei, Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord sau pe teritoriul statelor cu care România aplică acorduri bilaterale de securitate socială: în cadrul documentelor electronice structurate, respectiv al formularelor de legătură, transmise de instituţiile de asigurări sociale de pe teritoriul statului de reşedinţă;
    b) în cazul beneficiarilor domiciliaţi pe teritoriul altor state decât cele menţionate la lit. a): prin transmiterea la sediul casei teritoriale de pensii a declaraţiei de transfer în străinătate al drepturilor cuvenite beneficiarilor sistemului public de pensii, care constituie dovada în baza căreia plata drepturilor băneşti se efectuează în străinătate, ca urmare a opţiunii titularului. Modelul acesteia este prevăzut în anexa nr. 1.

    (2) Declaraţia de transfer în străinătate al drepturilor cuvenite beneficiarilor sistemului public de pensii se transmite la sediul casei teritoriale de pensii personal de către titularul drepturilor sau se depune prin mandatar desemnat cu procură specială în acest sens, emisă conform legii, însoţită de un document care confirmă detaliile bancare şi de o copie a actului de identitate al titularului care atestă domiciliul său actual. Transmiterea declaraţiei de transfer în străinătate al drepturilor cuvenite beneficiarilor sistemului public de pensii şi a documentelor care o însoţesc se poate face prin poştă, la sediul casei teritoriale de pensii, prin fax, la numărul de fax oficial al casei teritoriale de pensii, sau prin e-mail, scanate, la adresa electronică oficială a casei teritoriale de pensii postată de instituţia menţionată pe site-ul acesteia.
    (3) Declaraţia menţionată la alin. (1) lit. b) poate fi utilizată şi de către beneficiarii sistemului public de pensii stabiliţi pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene, ale Spaţiului Economic European, Elveţiei, Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord sau pe teritoriul statelor cu care România aplică acorduri bilaterale de securitate socială, în acest caz documentul care confirmă detaliile bancare fiind însoţit de un act care atestă locul de şedere obişnuită, dacă este cazul.
    (4) Declaraţia menţionată la alin. (1) lit. b) poate fi utilizată atât la iniţiativa beneficiarilor nerezidenţi, cât şi la iniţiativa casei teritoriale de pensii.
    (5) În cazul beneficiarilor nerezidenţi, stabiliţi pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene sau ale Spaţiului Economic European sau Elveţiei, care nu şi-au exprimat opţiunea cu privire la valuta în care doresc să primească drepturile ce li se cuvin din cadrul sistemului public de pensii, plăţile vor fi efectuate în EUR, iar în cazul beneficiarilor stabiliţi pe teritoriul Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, plăţile vor fi efectuate în GBP.
    (6) În cazul beneficiarilor nerezidenţi, stabiliţi pe teritoriul altor state decât cele menţionate la alin. (5), cu care România aplică acorduri bilaterale de securitate socială, respectiv cu care România nu aplică niciun instrument juridic bilateral în domeniul propriu de competenţă, care nu şi-au exprimat opţiunea cu privire la valuta în care doresc să primească drepturile ce li se cuvin din cadrul sistemului public de pensii, plăţile vor fi efectuate în USD.
    (7) Beneficiarii nerezidenţi au dreptul de a primi drepturile de pensie şi/sau alte drepturi care se stabilesc şi se plătesc de către casele teritoriale de pensii pe teritoriul statului de domiciliu, respectiv de reşedinţă al titularului sau al mandatarului, după caz.

    ART. 8
    Utilizarea certificatului de viaţă ca instrument de verificare administrativă
    (1) Pentru a se evita efectuarea unor plăţi necuvenite sau către beneficiari nerezidenţi a căror situaţie s-a modificat, cu efecte asupra obligaţiei casei teritoriale de pensii competente de a achita drepturile de pensie şi/sau alte drepturi care se stabilesc şi se plătesc de către casele teritoriale de pensii, se va utiliza certificatul de viaţă ca instrument de verificare administrativă.
    (2) Se aprobă modelul unic de certificat de viaţă, care constituie dovada pe baza căreia se continuă plata drepturilor cuvenite beneficiarilor nerezidenţi, prevăzut în anexa nr. 2.
    (3) Certificatul de viaţă se transmite beneficiarilor nerezidenţi în versiune bilingvă, utilizându-se, alături de limba română, o limbă de circulaţie internaţională.
    (4) Certificatul de viaţă se emite în dublu exemplar, din care unul va rămâne la casa teritorială de pensii competentă, însoţit de dovada comunicării (confirmare de primire sau recomandată).
    (5) Certificatul de viaţă se poate transmite de casa teritorială de pensii competentă pe o adresă de e-mail comunicată de către beneficiarul nerezident, cu confirmarea primirii de către acesta din urmă, caz în care nu mai este necesară transmiterea certificatului de viaţă conform prevederilor alin. (4).

    ART. 9
    Confirmarea existenţei noilor beneficiari nerezidenţi
    (1) În cazul noilor beneficiari nerezidenţi, dacă între data depunerii cererii de pensionare şi data primei plăţi a pensiei stabilite prin decizia de acordare a unor drepturi de pensie s-au scurs mai mult de 6 luni, casa teritorială de pensii competentă va transmite, împreună cu decizia de acordare a unor drepturi de pensie, un exemplar al certificatului de viaţă, urmând ca prima plată a drepturilor de pensie să se efectueze în acest caz după primirea exemplarului completat al certificatului, semnat şi ştampilat, care atestă faptul că beneficiarul este în viaţă.
    (2) În situaţia în care beneficiarii nerezidenţi au transmis, prin modalităţile prevăzute la art. 7, detaliile bancare actuale, în perioada menţionată la alin. (1) sau ulterior, obligaţia confirmării existenţei noilor beneficiari nerezidenţi prin transmiterea unui certificat de viaţă se stinge.

    ART. 10
    Confirmarea existenţei beneficiarilor nerezidenţi aflaţi în plată
    (1) Pentru a beneficia de drepturile cuvenite din cadrul sistemului public de pensii, beneficiarul nerezident aflat în plată are obligaţia de a transmite anual, până cel târziu la data de 31 decembrie a fiecărui an, un certificat de viaţă.
    (2) În vederea prezentării certificatului de viaţă menţionat la alin. (1), casa teritorială de pensii competentă transmite beneficiarului nerezident, la adresa sa de reşedinţă, respectiv de domiciliu, după caz, sau pe adresa de e-mail confirmată de către beneficiarul nerezident, în luna octombrie a fiecărui an, un exemplar al certificatului de viaţă completat în partea A, indicând data-limită de transmitere a certificatului de viaţă de către beneficiar.
    (3) Beneficiarul nerezident are obligaţia de a completa partea B a certificatului de viaţă, în faţa unei autorităţi legale de pe teritoriul statului de reşedinţă, respectiv de domiciliu, după caz, care poate fi o instituţie de pensii, o autoritate administrativă locală, un notar public, un oficiu consular al României sau un birou al unuia din patronatele cu care Casa Naţională de Pensii Publice a încheiat protocoale de colaborare: Institutul Naţional de Asistenţă Socială (INAS) din Italia, Institutul Naţional Confederal de Asistenţă (INCA) din Italia şi Institutul de Tutelă şi Asistenţă a Muncitorilor (ITAL - UIL) din Italia, în vederea certificării existenţei acestuia.
    (4) La solicitarea beneficiarului nerezident, autoritatea legală menţionată la alin. (3) certifică faptul că partea B a certificatului de viaţă a fost semnată personal de titularul drepturilor, completând, în acest sens, partea C a certificatului.
    (5) Transmiterea certificatului de viaţă menţionat la alin. (1) se poate face prin poştă, la sediul casei teritoriale de pensii, prin fax, la numărul de fax oficial al casei teritoriale de pensii, sau prin e-mail, scanat, la adresa electronică oficială a casei teritoriale de pensii postată de instituţia menţionată pe site-ul acesteia.
    (6) În situaţia în care beneficiarul nerezident nu prezintă sau nu transmite certificatul de viaţă menţionat la alin. (1)-(4) în termenul prevăzut la alin. (1), casa teritorială de pensii competentă suspendă drepturile cuvenite titularului, începând cu luna februarie a anului următor celui în care a fost transmis certificatul de viaţă de către casa teritorială de pensii.
    (7) Dacă beneficiarul nerezident transmite certificatul de viaţă după expirarea termenului prevăzut la alin. (1), drepturile cuvenite din cadrul sistemului public de pensii vor fi reluate în plată de la data suspendării, cu respectarea termenului general de prescripţie.
    (8) Procedura de confirmare a existenţei beneficiarilor nerezidenţi aflaţi în plată care nu beneficiază de exportul prestaţiilor pe teritoriul statului de şedere obişnuită, respectiv de domiciliu poate fi utilizată şi în cazul beneficiarilor nerezidenţi aflaţi în plată ale căror drepturi se plătesc de casele teritoriale de pensii pe teritoriul României, fie la domiciliul mandatarului desemnat cu procură specială, fie într-un cont curent sau cont de card deschis la o bancă din România.
    (9) Utilizarea certificatului de viaţă în situaţia menţionată la alin. (8) nu este obligatorie, constituind un instrument suplimentar de verificare, obligaţia privind comunicarea informaţiilor determinante pentru modificarea, suspendarea sau încetarea plăţii drepturilor de pensie revenindu-i mandatarului desemnat prin procura specială, atunci când acesta există.

    ART. 11
    Confirmarea detaliilor bancare şi/sau a adresei de reşedinţă, respectiv de domiciliu
    Beneficiarii nerezidenţi confirmă detaliile bancare şi/sau adresa de reşedinţă, respectiv de domiciliu, potrivit modalităţilor prevăzute în cadrul prezentului ordin, ori de câte ori intervin modificări ale informaţiilor respective.

    ART. 12
    Informarea beneficiarilor nerezidenţi
    (1) La solicitarea beneficiarului nerezident, casa teritorială de pensii competentă emite o adeverinţă care cuprinde informaţii referitoare la drepturile de pensie şi alte drepturi băneşti plătite de instituţia menţionată persoanei în cauză în ultimele 12 luni calendaristice.
    (2) În cazuri justificate, prin adeverinţa emisă de casa teritorială de pensii competentă se pot certifica drepturile de pensie şi alte drepturi băneşti plătite de instituţia menţionată persoanei în cauză în altă perioadă de referinţă decât cea prevăzută la alin. (1).

    ART. 13
    Alte modalităţi de verificare a detaliilor bancare şi/sau a existenţei/decesului beneficiarilor
    Casa Naţională de Pensii Publice poate conveni cu instituţii corespondente din alte state alte modalităţi de confirmare a detaliilor bancare sau a existenţei, respectiv a decesului beneficiarilor aflaţi în plată decât cele prevăzute în prezentul ordin.

    ART. 14
    Publicarea ordinului în Monitorul Oficial al României
    Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.



                    Preşedintele Casei Naţionale de Pensii Publice,
                    Daniel Baciu

    Bucureşti, 29 noiembrie 2023.
    Nr. 865.
    ANEXA 1

    *) Anexa nr. 1 este reprodusă în facsimil.
 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 2

    *) Anexa nr. 2 este reprodusă în facsimil.
 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)

    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016