Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   ORDIN nr. 764 din 29 mai 2002  privind modificarea Ordinului ministrului finantelor publice, al guvernatorului Bancii Nationale a Romaniei si al presedintelui Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare nr. 875/2001 pentru aprobarea Regulamentului privind operatiunile cu titluri de stat emise in forma dematerializata, cu modificarile ulterioare    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

ORDIN nr. 764 din 29 mai 2002 privind modificarea Ordinului ministrului finantelor publice, al guvernatorului Bancii Nationale a Romaniei si al presedintelui Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare nr. 875/2001 pentru aprobarea Regulamentului privind operatiunile cu titluri de stat emise in forma dematerializata, cu modificarile ulterioare

EMITENT: MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 376 din 4 iunie 2002
Ministrul finanţelor publice, guvernatorul Bãncii Naţionale a României şi preşedintele Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare,
în temeiul prevederilor art. 10 alin. (2) şi ale <>art. 12 alin. (3) din Legea datoriei publice nr. 81/1999 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 215 din 17 mai 1999, în conformitate cu dispoziţiile <>art. 14 alin. (1) din Hotãrârea Guvernului nr. 18/2001 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 10 ianuarie 2001, cu modificãrile ulterioare, având în vedere prevederile <>art. 36 alin. (1) din Legea nr. 101/1998 privind Statutul Bãncii Naţionale a României, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 203 din 1 iunie 1998, cu modificãrile ulterioare, precum şi ale <>art. 170 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 28/2002 privind valorile mobiliare, serviciile de investiţii financiare şi pieţele reglementate, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 238 din 9 aprilie 2002,
emit urmãtorul ordin:

ART. 1
Ordinul ministrului finanţelor publice, al guvernatorului Bãncii Naţionale a României şi al preşedintelui Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare nr. 875 din 21 mai 2001 pentru aprobarea Regulamentului privind operaţiunile cu titluri de stat emise în forma dematerializatã, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 450 din 8 august 2001, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, se modifica şi se completeazã dupã cum urmeazã:
- La articolul 3, alineatul (3) va avea urmãtorul cuprins:
"(3) La data de 1 decembrie 2002 <>Regulamentul Bãncii Naţionale a României nr. 2/1997 privind operaţiunile cu titluri de stat derulate prin Banca Nationala a României în calitatea sa de agent al statului, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 66 din 16 aprilie 1997, se abroga."
ART. 2
Ordinul ministrului finanţelor publice, al guvernatorului Bãncii Naţionale a României şi al preşedintelui Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare nr. 395/2/5C din 2 aprilie 2002 privind aprobarea Procedurilor de lucru în aplicarea Ordinului ministrului finanţelor publice, al guvernatorului Bãncii Naţionale a României şi al preşedintelui Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare nr. 875/2001 pentru aprobarea Regulamentului privind operaţiunile cu titluri de stat emise în forma dematerializatã se completeazã cu anexa nr. 1 la prezentul ordin "Regulamentul nr. 15 privind operaţiunile cu titluri de stat" şi, respectiv, cu anexa nr. 2 la prezentul ordin "Procedura nr. 15.1 privind decontarea tranzacţiilor cu titluri de stat", care devin anexa nr. 2 şi, respectiv, nr. 3 la <>Ordinul nr. 395/2/5C/2002 .
ART. 3
Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.


Ministrul finanţelor publice,
Mihai Nicolae Tanasescu

Guvernatorul Bãncii Naţionale a României,
Mugur Constantin Isarescu

Preşedintele Comisiei Naţionale
a Valorilor Mobiliare,
Gabriela Anghelache

ANEXA 1

REGULAMENTUL Nr. 15
privind operaţiunile cu titluri de stat
CAP. 1
Dispoziţii generale

ART. 1
Cadru general cu privire la operaţiunile cu titluri de stat
1. Prezentul regulament stabileşte regimul operaţiunilor cu titluri de stat pentru care Bursa de Valori Bucureşti, denumita în continuare B.V.B., este desemnatã ca piata secundarã, cu excepţia celor prevãzute în Regulamentul B.V.B. nr. 14 privind operaţiunile cu obligaţiuni.
2. Banca Nationala a României, denumita în continuare B.N.R., poate efectua operaţiuni cu titluri de stat pe piata secundarã a B.V.B. în conformitate cu prevederile <>Regulamentului B.N.R. nr. 1/2000 privind operaţiunile de piata monetara efectuate de Banca Nationala a României şi facilitãţile de creditare şi de depozit acordate de aceasta bãncilor.
ART. 2
Sistemul electronic al B.V.B.
1. Operaţiunile având ca obiect titlurile de stat sunt realizate printr-un sistem electronic al B.V.B., denumit în continuare sistemul B.V.B. Sistemul B.V.B. este compus din modulul de tranzactionare, modulul de compensare-decontare şi modulul de registru.
2. Sistemul prin care se realizeazã operaţiunile având ca obiect titluri de stat este stabilit, prin decizie, de cãtre directorul general al B.V.B.
3. B.V.B. pune la dispoziţia participanţilor la piata, prin sistemul B.V.B., prospectul de emisiune şi toate modificãrile acestuia, asa cum au fost transmise de Ministerul Finanţelor Publice, denumit în continuare M.F.P.
ART. 3
Moneda
1. Operaţiunile având ca obiect titluri de stat emise în lei se efectueazã în lei.
2. Operaţiunile având ca obiect titluri de stat emise în valuta se efectueazã în valuta de emisiune, sub condiţia existenţei avizelor necesare emise de organele competente.
ART. 4
Termenii utilizaţi
În înţelesul prezentului regulament, termenii şi expresiile de mai jos au urmãtoarele semnificatii:
1. Cont reprezintã contul de titluri de stat deschis în modulul de registru în care sunt evidentiate toate detinerile de titluri de stat ale unei persoane fizice sau juridice.
2. Contract repo reprezintã contractul prin care un intermediar al pieţei primare sau al pieţei secundare oferã spre vânzare un anumit numãr de titluri de stat, angajandu-se în acelaşi timp sa recumpere titlurile respective sau alte titluri echivalente la o data ulterioara şi la un anumit preţ.
3. Contract reverse repo reprezintã contractul prin care un intermediar al pieţei primare sau al pieţei secundare cumpara un anumit numãr de titluri de stat, angajandu-se în acelaşi timp sa revanda titlurile respective sau alte titluri echivalente la o data ulterioara şi la un anumit preţ.
4. Cotatie ferma de cumpãrare-vânzare, denumita în continuare cotatie ferma, reprezintã ansamblul format din oferta ferma de vânzare şi oferta ferma de cumpãrare, introduse simultan în piata principala de cãtre un market maker pentru o anumitã serie de titluri de stat.
5. Cotatie informativa de cumpãrare-vânzare, denumita în continuare cotatie informativa, reprezintã ansamblul format din intenţia de vânzare şi intenţia de cumpãrare, introduse simultan în piata deal de cãtre un intermediar al pieţei primare sau un intermediar al pieţei secundare, fãrã a angaja în vreun fel rãspunderea acestuia.
6. Cupon reprezintã suma de bani corespunzãtoare dobânzii calculate pentru perioada cupon a acestuia, datoratã periodic de M.F.P. deţinãtorilor de titluri de stat şi la plata cãreia acesta s-a angajat prin prospectul de emisiune.
7. Cupon curent reprezintã cuponul a cãrui perioada cupon nu s-a încheiat la data decontãrii tranzacţiei şi a cãrui obligaţie de plata devine exigibilã la cea mai apropiatã data a cuponului, stabilitã în prospectul de emisiune.
8. Cupon precedent reprezintã cuponul cel mai recent plãtit, prin raportare la data decontãrii tranzacţiei.
9. Data cupon reprezintã ziua calendaristicã la care devine exigibilã obligaţia M.F.P. de a efectua plata unui cupon şi/sau a valorii nominale a unui titlu de stat cu dobanda cãtre proprietarii de titluri de stat înregistraţi în documentul intitulat "Situaţia deţinãtorilor înregistraţi la data înregistrãrii curente".
10. Data emisiunii reprezintã data la care a fost emis un titlu de stat şi de la care începe sa se acumuleze dobanda.
11. Data înregistrãrii curente reprezintã data care serveşte la identificarea deţinãtorilor de titluri de stat care au dreptul de a primi la scadenta valoarea nominalã, în cazul unui titlu de stat cu discont, sau care au dreptul de a primi cuponul curent şi/sau valoarea nominalã, în cazul unui titlu de stat cu dobanda, prin raportare la înregistrãrile din modulul de registru de la sfârşitul zilei respective. Data înregistrãrii curente se stabileşte conform reglementãrilor B.N.R.
12. Data scadentei reprezintã data la care devine exigibilã obligaţia de plata a valorii nominale a unui titlu de stat cu discont sau reprezintã ultima data cupon a unui titlu de stat cu dobanda la care devine exigibilã obligaţia de plata a ultimului cupon şi a valorii nominale.
13. Deal reprezintã oferta ferma de cumpãrare sau de vânzare a unui anumit numãr de titluri de stat, introdusã în piata deal, care este transmisã direct de cãtre un trader, denumit în continuare initiator, cãtre un alt trader, denumit în continuare contraparte. Identitatea celor doua pãrţi nu este publica pentru ceilalţi intermediari din piata.
14. Dobanda acumulatã este exprimatã ca procent din valoarea nominalã a titlului de stat cu dobanda. Valoarea dobânzii acumulate reprezintã cota-parte din valoarea cuponului curent, corespunzãtoare zilelor scurse din perioada cuponului curent, începând cu data emisiunii sau data cuponului precedent inclusiv, pana la data decontãrii tranzacţiei exclusiv.
15. Intermediarii pieţei bursiere reprezintã intermediarii pieţei primare şi intermediarii pieţei secundare care desfãşoarã operaţiuni cu titluri de stat pe piata secundarã a B.V.B.
16. Intermediarul pieţei primare reprezintã o banca comercialã sau o societate de valori mobiliare autorizata de B.N.R. ca intermediar al pieţei primare a titlurilor de stat. Intermediarii pieţei primare desfãşoarã operaţiuni cu titluri de stat pe piata secundarã a B.V.B. în nume şi pe cont propriu, precum şi în numele şi pe contul clienţilor.
17. Intermediarul pieţei secundare reprezintã o banca comercialã sau o societate de valori mobiliare autorizata de B.N.R. ca intermediar al pieţei secundare a titlurilor de stat. Intermediarii pieţei secundare desfãşoarã operaţiuni cu titluri de stat pe piata secundarã a B.V.B. în nume şi pe cont propriu, precum şi în numele şi pe contul clienţilor.
18. Market maker reprezintã intermediarul pieţei primare sau al pieţei secundare care se angajeazã sa afiseze cotatii ferme şi sa încheie tranzacţii pe baza acestora pentru seria de titluri de stat şi pe perioada pentru care deţine aceasta calitate.
19. Ordin reprezintã oferta ferma de cumpãrare sau de vânzare a unui anumit numãr de titluri de stat, introdusã în piata principala.
20. Perioada cupon sau baza reprezintã intervalul de timp, exprimat în zile, cuprins între data de emisiune şi data primului cupon sau intervalul de timp cuprins între data cuponului precedent şi data cuponului curent.
21. Piata principala reprezintã un segment al pieţei secundare bursiere a titlurilor de stat în care tranzacţiile se încheie prin execuţia automatã a unui ordin directionat cãtre partea de cumpãrare sau de vânzare a unei cotatii ferme, care are la un moment dat randamentul sau preţul cel mai bun.
22. Piata deal reprezintã un segment al pieţei secundare bursiere a titlurilor de stat care funcţioneazã pe principiul negocierii directe între doi intermediari.
23. Piata repo şi reverse repo reprezintã un segment al pieţei secundare a titlurilor de stat care funcţioneazã pe principiul negocierii şi încheierii de contracte repo şi reverse repo. B.V.B. va emite reglementãri specifice cu privire la operaţiunile desfãşurate pe aceasta piata.
24. Preţ al unui titlu de stat cu discont, emis cu scadenta de 365 de zile, reprezintã preţul de cumpãrare sau de vânzare exprimat ca procent din valoarea nominalã şi este calculat de sistemul B.V.B. pe baza randamentului introdus într-o cotatie ferma sau informativa, deal sau ordin.
25. Preţ brut al unui titlu de stat cu dobanda, emis cu scadenta mai mare sau egala cu 365 de zile, reprezintã preţul de cumpãrare sau de vânzare care include dobanda acumulatã şi este introdus într-o cotatie ferma sau informativa, deal sau ordin. Preţul brut este exprimat ca procent din valoarea nominalã a titlului de stat.
26. Preţ net al unui titlu de stat cu dobanda, emis cu scadenta mai mare sau egala cu 365 de zile, reprezintã preţul de cumpãrare sau de vânzare care nu include dobanda acumulatã şi este introdus într-o cotatie ferma sau informativa, deal sau ordin. Preţul net este exprimat ca procent din valoarea nominalã a titlului de stat.
27. Rata cupon reprezintã rata anuala a dobânzii exprimatã ca procent din valoarea nominalã a unui titlu de stat cu dobanda, care este utilizata pentru calcularea cuponului.
28. Registrul cotatiilor ferme reprezintã lista tuturor cotatiilor ferme corespunzãtoare unei anumite serii de titluri de stat care sunt introduse în modulul de tranzactionare. Identitatea market makerilor care introduc cotatii ferme este publica.
29. Registrul cotatiilor informative reprezintã lista tuturor cotatiilor informative corespunzãtoare unei anumite serii de titluri de stat care sunt introduse în modulul de tranzactionare. Identitatea intermediarilor care introduc cotatii informative este publica.
30. Registrul ordinelor reprezintã lista tuturor ordinelor corespunzãtoare unei anumite serii de titluri de stat care sunt introduse în modulul de tranzactionare. Identitatea intermediarilor care introduc ordine este anonima.
31. Seria emisiunii reprezintã un cod alfanumeric prin care se identifica o emisiune de titluri de stat.
32. Situaţia deţinãtorilor înregistraţi la data emisiunii reprezintã documentul întocmit şi transmis pe suport electronic şi/sau hârtie de cãtre agentul desemnat de M.F.P. cãtre B.V.B., în vederea înregistrãrii în modulul de registru a deţinãtorilor care au cumpãrat titluri de stat pe piata primara.
33. Situaţia deţinãtorilor înregistraţi la data înregistrãrii curente reprezintã documentul pe suport electronic sau hârtie întocmit şi transmis de B.V.B. agentului de plata desemnat de M.F.P. şi care cuprinde informaţii referitoare la seria emisiunii, numãrul de titluri de stat din seria respectiva în circulaţie, numele/denumirea deţinãtorilor de titluri de stat, datele de identificare şi numãrul de titluri de stat deţinute de fiecare proprietar.
34. Trader reprezintã persoana fizica autorizata de B.V.B. sa opereze în sistemul B.V.B.
35. Tranzacţie reprezintã contractul de vanzarecumparare de titluri de stat dintr-o anumitã serie, negociat şi încheiat prin modulul de tranzactionare.

CAP. 2
Formule de calcul standard pentru titluri de stat cu discont emise cu scadenta de 365 de zile

ART. 5
Randament şi preţ
1. Relaţia dintre randamentul şi preţul unui titlu de stat cu discont se determina astfel:


┌ 100 365 ┐
Randament (%) =│(───────── - 1) x ─────────────── │ x 100
│ Preţ (%) Nr._zile_rãmase │
└ ┘
┌ 100 ┐
Preţ (%) =│ ──────────────────────────────────── │
│ Randament (%) Nr._zile_rãmase │
│ 1 +(───────────── x ──────────────── │
└ 100 365 ┘



în care:
- randament = randamentul anual exprimat procentual;
- preţ = preţul exprimat ca procent din valoarea nominalã;
- nr._zile_rãmase = numãrul de zile începând cu data decontãrii tranzacţiei inclusiv, pana la data scadentei exclusiv.
2. În funcţie de prospectul de emisiune, B.V.B. poate utiliza o alta convenţie cu privire la numãrul de zile corespunzãtoare anului calendaristic.
ART. 6
Valoarea tranzacţiei
Valoarea unei tranzacţii cu titluri de stat cu discont, încheiatã pe baza preţului rezultat din conversia randamentului introdus de trader în modulul de tranzactionare, se determina astfel:


│Preţ (%) │
Valoare_tranzacţie (lei) = │──────── │x Valoare_nominalã (lei) x Nr._titluri
│ 100 │
└ ┘



CAP. 3
Formule de calcul standard pentru titluri de stat cu dobanda emise cu scadenta mai mare sau egala cu 365 de zile

ART. 7
Dobanda acumulatã
Dobanda acumulatã corespunzãtoare tranzacţiilor cu titluri de stat cu dobanda se determina astfel:


┌ ┐
│Nr._zile_acumulate │
Dobanda_acumulatã (%) = Rata_cupon (%) x │────────────────── │,
│ Nr._zile_an │
└ ┘



în care:
- nr._zile_acumulate = numãrul de zile începând cu data emisiunii sau data cuponului precedent inclusiv, pana la data decontãrii tranzacţiei exclusiv;
- nr._zile_an = numãrul de zile din an - calculat în funcţie de convenţia de calcul utilizata pentru determinarea dobânzii acumulate.
ART. 8
Valoarea tranzacţiei
1. Valoarea unei tranzacţii cu titluri de stat cu dobanda, încheiatã pe baza preţului net introdus de trader în modulul de tranzactionare, se determina astfel:


┌ ┐
│Preţ_net (%) + Dobanda_acumulatã (%)│
Valoare_tranzacţie (lei) = │────────────────────────────────────│x Valoare_nominalã (lei) x Nr._titluri
│ 100 │
└ ┘



2. Valoarea unei tranzacţii cu titluri de stat cu dobanda, încheiatã pe baza preţului brut introdus de trader în modulul de tranzactionare, se determina astfel:


┌ ┐
│Preţ_brut (%)│
Valoare_tranzacţie (lei) = │──────────── │x Valoare_nominalã (lei) x Nr._titluri
│ 100 │
└ ┘



ART. 9
Convenţii de calcul al dobânzii acumulate
9.1. Titluri de stat cu dobanda fixa
1. În cazul titlurilor de stat cu dobanda fixa, convenţia de calcul utilizata pentru determinarea dobânzii acumulate este "actual/actual".
2. Datele cupoanelor sunt date fixe din anul calendaristic, indiferent dacã acestea sunt sau nu zile lucrãtoare.
3. Numãrul de zile acumulate, utilizat în formula dobânzii acumulate, se calculeazã începând cu data emisiunii, în cazul primului cupon, sau cu data cuponului precedent, în cazul celorlalte cupoane inclusiv, pana la data decontãrii tranzacţiei exclusiv.
4. Numãrul de zile din an, utilizat în formula dobânzii acumulate, se calculeazã ca produsul dintre numãrul de zile din perioada cuponului în care se deconteazã tranzacţia şi numãrul de cupoane pe an.
9.2. Titluri de stat cu dobanda flotanta
1. În cazul titlurilor de stat cu dobanda flotanta, convenţia de calcul utilizata pentru determinarea dobânzii acumulate este "actual/360".
2. Numãrul de zile acumulate, utilizat în formula dobânzii acumulate, se calculeazã conform pct. 9.1 alin. 3.
3. Numãrul de zile din an, utilizat în formula dobânzii acumulate, este 360.
9.3. Alte convenţii de calcul al dobânzii acumulate
În cazul în care caracteristicile emisiunii nu corespund cu convenţiile de calcul al dobânzii acumulate, astfel cum sunt prevãzute la pct. 9.1 şi 9.2, B.V.B. poate adapta în mod corespunzãtor convenţiile de calcul utilizate.

CAP. 4
Intermediarii pieţei bursiere

ART. 10
Cadru general
1. În vederea dobândirii dreptului de acces la sistemul B.V.B., o banca comercialã sau o societate de valori mobiliare, membra a Asociaţiei Bursei, trebuie sa îndeplineascã urmãtoarele condiţii:
a) sa fie autorizata de B.N.R. în calitate de intermediar al pieţei bursiere;
b) sa aibã cel puţin 2 traderi autorizaţi de B.V.B.;
c) sa dispunã de dotãrile tehnice şi operationale necesare derulãrii operaţiunilor cu titluri de stat prin sistemul B.V.B.
2. Intermediarii pieţei bursiere au obligaţia de a respecta permanent cerinţele prevãzute la alineatul precedent. Orice modificãri vor fi notificate B.V.B. în termen de 24 de ore.
3. Se interzice intermediarilor pieţei bursiere sa acţioneze în nume şi pe cont propriu prin intermediul unui alt intermediar.
4. În cazul intermediarilor pieţei secundare care au cumpãrat titluri de stat prin intermediul unui intermediar al pieţei primare, aceştia nu vor utiliza conturile deschise în acest sens pentru desfãşurarea de operaţiuni pe piata secundarã a B.V.B.
5. Se interzice intermediarilor pieţei bursiere sa introducã şi sa afiseze cotatii ferme pentru seriile de titluri de stat pentru care nu au calitatea de market maker.
6. Calitatea de intermediar al pieţei bursiere înceteazã în cazul în care B.N.R. retrage autorizaţia de funcţionare pe piata titlurilor de stat a intermediarului pieţei primare sau al pieţei secundare, precum şi în alte cazuri prevãzute de reglementãrile în vigoare.
7. B.V.B. va menţine şi va pune la dispoziţia participanţilor la piata lista completa a intermediarilor pieţei bursiere şi va comunica orice modificãri survenite în conţinutul acesteia.
ART. 11
Traderi
1. Intermediarii pieţei bursiere care îndeplinesc condiţiile stipulate la art. 10 negociaza şi încheie tranzacţii cu titluri de stat numai prin intermediul traderilor autorizaţi de B.V.B. în acest sens.
2. Calitatea de trader se dobândeşte în baza unei cereri transmise în acest sens de un intermediar al pieţei bursiere, fiind necesarã îndeplinirea cumulativa a urmãtoarelor condiţii:
a) varsta minima de 21 de ani;
b) frecventarea cursurilor organizate de B.V.B. şi promovarea testelor şi a examenelor profesionale;
c) angajarea cu contract de munca în cadrul intermediarului pieţei bursiere respectiv.
3. Menţinerea calitãţii de trader autorizat sa desfãşoare operaţiuni cu titluri de stat necesita îndeplinirea în permanenta a condiţiilor prevãzute la alin. 2 lit. b) şi c).
4. Un trader acţioneazã exclusiv pentru un singur intermediar al pieţei bursiere.
5. Autorizarea ca trader este de competenta directorului general al B.V.B.
6. Traderii autorizaţi de B.V.B. au obligaţia sa utilizeze sistemul B.V.B. în conformitate cu Manualul de utilizare a sistemului B.V.B.
7. Traderul autorizat de B.V.B. introduce şi administreazã cotatii ferme şi informative, deal-uri şi ordine, negociaza şi încheie tranzacţii cu titluri de stat, în funcţie de drepturile de acces acordate intermediarului pieţei bursiere în numele cãruia acţioneazã.
8. În vederea autorizãrii unui trader, intermediarul pieţei bursiere va transmite în acest sens B.V.B. o cerere semnatã de preşedintele acestuia.
9. B.V.B. menţine registrul traderilor care sunt autorizaţi sa desfãşoare operaţiuni cu titluri de stat.
10. În momentul în care un trader nu mai este angajatul intermediarului pieţei bursiere pentru care a fost autorizat, atât intermediarul, cat şi traderul vor notifica în scris B.V.B. cu privire la aceasta.
11. Intermediarii pieţei bursiere sunt direct rãspunzãtori pentru activitatea desfasurata de traderii proprii.
ART. 12
Operaţiuni desfãşurate de intermedierii pieţei primare şi ai pieţei secundare
Un intermediar care nu acţioneazã ca market maker pe o anumitã serie de titluri de stat desfãşoarã operaţiuni cu titluri de stat în numele şi pe contul propriu sau în numele şi pe contul unui client, astfel:
a) în piata principala, încheierea de tranzacţii prin introducerea de ordine şi încheierea de tranzacţii cu un market maker, pe baza cotatiilor ferme afişate de acesta;
b) în piata deal, afişarea sau oferirea de cotatii informative, negocierea şi încheierea de tranzacţii prin transmiterea şi confirmarea de deal-uri.
ART. 13
Market makeri
13.1. Intermediari eligibili
1. Intermediarii pieţei primare şi ai pieţei secundare se pot inregistra ca market makeri pentru orice serie de titluri de stat.
2. În vederea menţinerii lichiditatii pieţei secundare bursiere, intermediarii pieţei primare care au cumpãrat din piata primara titluri de stat dintr-o anumitã serie, în nume şi pe cont propriu, sunt obligaţi sa se înregistreze ca market makeri pentru emisiunea respectiva.
13.2. Înregistrare market makeri
1. Pentru înregistrarea ca market maker intermediarul va depune la B.V.B. un formular-tip, conform anexei la prezentul regulament.
2. În cazul în care formularul prevãzut la alineatul precedent este transmis B.V.B. pana la ora 13:00 a unei zile lucrãtoare, calitatea de market maker devine efectivã începând cu şedinţa de tranzactionare imediat urmãtoare.
3. Perioada minima pentru desfãşurarea de activitãţi de market maker este de 3 luni de la data de la care devine efectivã calitatea de market maker.
4. B.V.B. informeazã toţi participanţii la piata cu privire la identitatea market makerilor înregistraţi pentru fiecare serie de titluri de stat, precum şi cu privire la orice modificãri intervenite în acest sens.
13.3. Operaţiuni desfãşurate de market makeri
1. În calitate de intermediar al pieţei primare sau al pieţei secundare un market maker poate desfasura operaţiuni cu titluri de stat pe toate pieţele.
2. În exercitarea obligaţiilor ce decurg din calitatea de market maker pentru o anumitã serie de titluri de stat, un intermediar desfãşoarã pe piata principala, în nume şi pe cont propriu, urmãtoarele operaţiuni cu titluri de stat din emisiunea respectiva:
a) introducerea şi afişarea de cotatii ferme;
b) încheierea de tranzacţii pe baza cotatiilor ferme afişate.
3. Pe lângã operaţiunile menţionate la alineatul anterior un market maker poate sa introducã ordine pentru clienţii proprii şi sa desfãşoare operaţiunile menţionate la art. 12 lit. b) pentru orice serie de titluri de stat.
13.4. Suspendarea şi retragerea calitãţii de market maker
1. Un intermediar poate solicita suspendarea calitãţii de market maker pentru o anumitã serie de titluri de stat în urmãtoarele situaţii:
a) temporar nu mai dispune de titluri de stat în nume şi pe cont propriu pentru a susţine partea de vânzare a cotatiei ferme;
b) nu dispune temporar de traderi sau nu poate desfasura operaţiuni cu titluri de stat din motive tehnice.
2. B.V.B. poate retrage calitatea de market maker pentru o anumitã serie de titluri de stat dacã intermediarul respectiv solicita expres acest lucru sau dacã acesta nu introduce cotatii ferme pe o perioada de 5 şedinţe de tranzactionare consecutive.
3. B.V.B. va retrage automat calitatea de market maker unui intermediar al pieţei primare sau al pieţei secundare în cazul în care acesta îşi pierde calitatea de intermediar al pieţei bursiere, în conformitate cu prevederile art. 10 alin. 6.
4. La solicitarea B.N.R. sau a Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare, denumita în continuare C.N.V.M., directorul general al B.V.B. poate dispune suspendarea sau retragerea calitãţii de market maker a unui intermediar al pieţei primare sau al pieţei secundare pentru o anumitã serie de titluri sau pentru toate seriile de titluri de stat.

CAP. 5
Tranzacţionarea titlurilor de stat

ART. 14
Cadru general
1. B.V.B. nu recunoaşte şi nu opereazã tranzacţiile cu titluri de stat care nu au fost încheiate prin modulul de tranzactionare al sistemului B.V.B.
2. Pentru fiecare serie de titluri de stat B.V.B. stabileşte şi comunica participanţilor la piata secundarã bursiera urmãtoarele, fãrã a se limita la:
a) convenţiile utilizate cu privire la tranzacţionarea titlurilor de stat şi la calculul dobânzii acumulate;
b) numãrul de zecimale corespunzãtor randamentului, preţului, dobânzii acumulate şi valorii tranzacţiei.
3. În funcţie de metoda de tranzactionare utilizata, negocierea şi încheierea tranzacţiilor cu titluri de stat se realizeazã pe piata principala şi pe piata deal.
4. În perioada în care pentru o anumitã serie de titluri de stat nu exista nici un market maker tranzacţiile cu titlurile din seria respectiva se încheie numai pe piata deal.
5. Înainte de introducerea în modulul de tranzactionare a partii de vânzare a unei cotatii ferme, a unui deal sau ordin de vânzare intermediarii pieţei bursiere trebuie sa se asigure cu privire la existenta în cont a titlurilor de stat.
6. Titlurile de stat în curs de decontare nu fac obiectul operaţiunilor bursiere.
7. Instrucţiunile de cumpãrare sau de vânzare primite de cãtre intermediarii pieţei bursiere de la clienţi trebuie transmise imediat spre îndeplinire şi trebuie executate în conformitate cu principiul celei mai bune executii.
8. Termenele de valabilitate care se aplica cotatiilor ferme sau informative, deal-urilor şi ordinelor sunt urmãtoarele:
a) "Day", valabil pana la sfârşitul zilei curente;
b) "Open", valabil pana la execuţie, retragere sau eliminare automatã din modulul de tranzactionare.
9. Cotatiile ferme şi informative se introduc numai cu termenul "Day".
10. Deal-urile şi ordinele pot fi introduse cu termenul "Day" sau "Open".
11. În cazul în care o serie de titluri de stat cu dobanda se tranzactioneaza pe baza preţului net, modulul de tranzactionare actualizeazã zilnic dobanda acumulatã, preţul brut şi valoarea deal-urilor şi a ordinelor care au termenul de valabilitate "Open".
12. În cazul în care o serie de titluri de stat cu dobanda se tranzactioneaza pe baza preţului brut, deal-urile şi ordinele vor avea numai termenul de valabilitate "Day".
13. Valoarea minima a unui deal, respectiv a unei tranzacţii pe piata deal, este de 5 miliarde lei.
14. Directorul general al B.V.B., cu consultarea Comitetului B.V.B., poate modifica valoarea minima a unui deal, precum şi dimensiunea blocului de tranzactionare, a cotatiei minime şi a limitei de variatie a preţurilor, a diferenţei maxime dintre preţul de vânzare şi preţul de cumpãrare într-o cotatie şi a pasului de cotare.
15. Încheierea tranzacţiilor pe piata principala şi piata deal este confirmatã electronic prin alocarea automatã a unui identificator numeric unic, denumit în continuare tichet.
16. Tranzacţiile cu termen de decontare "Today" (T) se încheie numai pe piata deal, în intervalul 9:00-11:00.
17. Statisticile cu privire la tranzacţiile cu titluri de stat încheiate prin modulul de tranzactionare, inclusiv caracteristicile principale ale acestora, sunt vizualizate de toţi intermediarii pieţei bursiere.
18. În intervalul de timp cuprins între data înregistrãrii curente şi data cupon sau data scadentei nu se pot realiza urmãtoarele operaţiuni:
a) încheierea de tranzacţii;
b) decontarea de tranzacţii;
c) transferul dreptului de proprietate.
19. B.N.R. poate încheia tranzacţii pe piata principala şi pe piata deal în conformitate cu prevederile art. 1 alin. 2.
20. Informaţii suplimentare cu privire la pieţe, cotatii ferme sau informative, deal-uri şi ordine, precum şi cu privire la încheierea tranzacţiilor sunt prezentate în "Manualul de utilizare a sistemului B.V.B."
ART. 15
Convenţii cu privire la tranzacţionarea titlurilor de stat
15.1. Titluri de stat cu discont emise cu scadenta de 365 de zile Titlurile de stat cu discont se tranzactioneaza pe randament anual exprimat procentual.
15.2. Titluri de stat cu dobanda emise cu scadenta mai mare sau egala cu 365 de zile
1. Titlurile de stat cu dobanda fixa şi cu dobanda flotanta predeterminata se tranzactioneaza pe preţul net introdus în modulul de tranzactionare de cãtre trader. Sistemul B.V.B. calculeazã automat dobanda acumulatã, preţul brut şi valoarea tranzacţiei.
2. Titlurile de stat cu dobanda flotanta postdeterminata se tranzactioneaza pe preţul brut determinat şi introdus în modulul de tranzactionare de cãtre trader. Sistemul B.V.B. calculeazã automat valoarea tranzacţiei.
3. În funcţie de prospectul de emisiune şi/sau de regimul fiscal al veniturilor din dobânzi, directorul general al B.V.B. poate stabili ca titlurile de stat menţionate la alin. 1 sa se tranzactioneze pe preţ brut.
ART. 16
Piata principala
16.1. Introducerea de cotatii ferme
1. Cotatiile ferme pentru o anumitã serie de titluri de stat sunt introduse numai de cãtre market makerii înregistraţi pentru seria respectiva.
2. Cotatiile ferme sunt introduse numai în numele şi pe contul propriu al market makerului.
3. Un market maker introduce o singura cotatie ferma pentru seria de titluri de stat pentru care s-a înregistrat.
4. Preţul de vânzare din cadrul unei cotatii trebuie sa fie mai mare decât preţul de cumpãrare.
5. Pasul de cotare reprezintã valoarea variaţiei minime de preţ a unui titlu de stat. Preţul dintr-o cotatie, precum şi preţul unui ordin sunt multipli ai pasului de cotare.
6. Diferenţa minima admisã între preţul de vânzare şi preţul de cumpãrare în cadrul aceleiaşi cotatii este egala cu un pas de cotare.
7. Este interzisã introducerea unei cotatii sau modificarea unei cotatii existente care conduce la una dintre urmãtoarele situaţii:
a) preţul de cumpãrare este egal sau mai mare decât preţul de vânzare al oricãrei alte cotatii existente în piata la momentul introducerii; sau
b) preţul de vânzare este egal sau mai mic decât preţul de cumpãrare al oricãrei alte cotatii existente în piata la momentul introducerii.
8. Retragerea unei cotatii, care este singura cotatie rãmasã în piata pentru o emisiune de titluri de stat, se poate face numai cu avizul prealabil al directorului general al B.V.B. şi numai în condiţiile în care acesta constata ca nu mai poate fi menţinutã o piata ordonatã pentru respectiva emisiune de titluri de stat, în cazul în care market makerul respectiv nu mai are în portofoliul propriu titluri de stat din respectiva emisiune sau a apãrut o defectiune majorã a sistemului de comunicaţii.
9. În cazul în care se constata ca nu exista o piata ordonatã, regulatã şi lichidã şi în situaţia în care cotatiile introduse nu reflecta raportul dintre cerere şi oferta, directorul general al B.V.B. poate limita pentru o perioada determinata diferenţa minima dintre preţul de vânzare şi preţul de cumpãrare al cotatiei.
10. Informaţiile necesare la introducerea unei cotatii ferme în modulul de tranzactionare sunt urmãtoarele:
a) seria emisiunii;
b) partea de cumpãrare şi de vânzare a cotatiei:
- randamentul sau preţul net/brut;
- numãrul titlurilor de stat;
c) termenul de decontare, respectiv "Tomorrow";
d) termenul de valabilitate, respectiv "Day";
e) contul propriu al market makerului.
11. Modulul de tranzactionare furnizeazã market makerului detalii cu privire la cotatia ferma proprie, fãrã a se limita la:
a) identitatea traderului;
b) preţ, pentru titlurile de stat cu discont care se tranzactioneaza pe randament;
c) preţ brut, pentru titlurile de stat cu dobanda care se tranzactioneaza pe preţ net;
d) valoare;
e) identificator numeric unic.
12. Directorul general al B.V.B., cu consultarea Comitetului B.V.B., stabileşte numãrul minim de titluri de stat aferent unei cotatii ferme.
13. Cotatiile ferme introduse de market makeri sunt centralizate şi sortate dupã randament, respectiv preţ net sau brut, în registrul cotatiilor ferme, separat pentru fiecare serie de titluri de stat.
14. Caracteristicile principale ale cotatiilor ferme, inclusiv indentitatea market makerilor, sunt vizualizate de toţi intermediarii pieţei bursiere.
16.2. Modificarea şi retragerea cotatiilor ferme
1. Market makerul poate sa modifice şi/sau sa retragã cotatia ferma proprie introdusã în modulul de tranzactionare.
2. În cazul în care s-a executat integral o parte sau ambele pãrţi ale cotatiei, aceasta este eliminata automat de sistemul B.V.B.
3. Cotatiile ferme din registrul cotatiilor ferme sunt automat eliminate din modulul de tranzactionare la sfârşitul zilei.
4. B.V.B. poate retrage cotatiile ferme ale unui market maker în cazul în care acesta nu mai are acces, din vina proprie, la sistemul B.V.B.
16.3. Încheierea tranzacţiilor
1. Încheierea tranzacţiilor se realizeazã prin execuţia automatã a unui ordin cu partea de cumpãrare sau de vânzare a unei cotatii ferme, care are la un moment dat randamentul sau preţul cel mai bun în registrul cotatiilor ferme.
2. Un ordin transmis cãtre un market maker se executa automat cu partea de cumpãrare sau vânzare a cotatiei ferme a acestuia, dacã termenii ordinului corespund cu termenii cotatiei în ceea ce priveşte seria emisiunii, randamentul sau preţul net/brut, numãrul de titluri de stat şi termenul de decontare.
3. În cazul în care numãrul de titluri de stat precizat într-un ordin este mai mic sau egal cu numãrul de titluri din partea de cumpãrare sau de vânzare a cotatiei ferme, acesta se va executa automat dacã toţi ceilalţi termeni mentionati la alineatul precedent corespund.
4. În cazul în care numãrul de titluri de stat precizat într-un ordin este mai mare decât numãrul de titluri din partea de cumpãrare sau de vânzare a unei cotatii ferme, acesta nu se va executa automat şi va fi respins de modulul de tranzactionare.
5. În cazul în care partea de cumpãrare sau de vânzare a unei cotatii ferme se executa parţial cu un ordin, cotatia respectiva rãmâne în piata cu volumul rãmas neexecutat.
6. Tranzacţiile încheiate pe piata principala au termenul de decontare "Tomorrow" (T+1).
7. Modulul de tranzactionare furnizeazã intermediarului pieţei primare sau al pieţei secundare detalii cu privire la tranzacţiile proprii, fãrã a se limita la:
a) tichet;
b) seria emisiunii;
c) data şi timpul încheierii tranzacţiei;
d) data de decontare;
e) sensul operaţiunii, respectiv cumpãrare sau vânzare;
f) randament şi preţ, pentru titlurile de stat cu discont;
g) preţ net şi brut, pentru titlurile de stat cu dobanda;
h) numãrul titlurilor de stat;
i) valoare;
j) cont.
ART. 17
Piata deal
17.1. Introducerea de cotatii informative şi deal-uri
1. Procesul de negociere directa poate fi initiat pe baza cotatiilor informative introduse în registrul cotatiilor informative sau oferite prin facilitatea de mesagerie a modulului de tranzactionare.
2. Cotatiile informative afişate în registrul cotatiilor informative de cãtre intermediarii pieţei primare sau ai pieţei secundare pot fi utilizate pentru informarea participanţilor la piata cu privire la intenţia de a încheia o tranzacţie prin negociere directa pe piata deal.
3. Caracteristicile principale ale cotatiilor informative afişate în registrul cotatiilor informative, inclusiv identitatea intermediarilor, sunt vizualizate de toţi intermediarii pieţei bursiere.
4. Caracteristicile principale ale cotatiilor informative oferite pe baza bilaterala, inclusiv identitatea intermediarilor, nu sunt vizualizate de ceilalţi intermediari ai pieţei bursiere.
5. Intermediarii pieţei bursiere care afişeazã, respectiv oferã o cotatie informativa, nu sunt obligaţi sa confirme deal-urile primite pe baza acestora.
6. Informaţiile necesare la introducerea unui deal în modulul de tranzactionare sunt urmãtoarele:
a) contraparte;
b) seria emisiunii;
c) randament sau preţ net/brut;
d) numãrul titlurilor de stat;
e) cont;
f) termen de decontare, respectiv "Today", "Tomorrow", "Spot" sau "Forward";
g) termen de valabilitate, respectiv "Day" sau "Open".
7. Modulul de tranzactionare furnizeazã intermediarului pieţei primare sau al pieţei secundare detalii cu privire la deal-urile iniţiate şi primite, fãrã a se limita la:
a) identitatea traderului;
b) preţ, pentru titlurile de stat cu discont care se tranzactioneaza pe randament;
c) preţ brut, pentru titlurile de stat cu dobanda care se tranzactioneaza pe preţ net;
d) valoare;
e) indentificatorul numeric unic.
17.2. Retragerea deal-urilor
1. Intermediarul pieţei primare sau al pieţei secundare poate sa retragã deal-urile proprii introduse în modulul de tranzactionare.
2. Modulul de tranzactionare elimina automat deal-urile în cazul în care termenul de valabilitate a acestora a expirat.
3. B.V.B. poate retrage deal-urile unui intermediar al pieţei primare sau al pieţei secundare, în cazul în care acesta nu mai are acces, din vina proprie, la sistemul B.V.B.
17.3. Încheierea tranzacţiilor
1. Încheierea tranzacţiilor se realizeazã prin confirmarea manualã a unui deal primit de un intermediar, în calitate de initiator.
2. Modulul de tranzactionare furnizeazã intermerdiarului pieţei primare sau al pieţei secundare detalii cu privire la tranzacţiile proprii, fãrã a se limita la:
a) tichet;
b) seria emisiunii;
c) data şi timpul încheierii tranzacţiei;
d) data decontãrii;
e) sensul operaţiunii, respectiv cumpãrare sau vânzare;
f) randament şi preţ, pentru titlurile de stat cu discont;
g) preţ net sau brut, pentru titlurile de stat cu dobanda;
h) numãrul titlurilor;
i) valoare;
j) cont;
k) contraparte.
3. Deal-urile introduse de un initiator şi neconfirmate de contraparte sunt vizualizate numai de cãtre cele doua pãrţi implicate în procesul de negociere directa.
ART. 18
În cazul în care exista cereri justificate din partea participanţilor la piata, directorul general al B.V.B. poate dispune prelungirea programului de tranzactionare al pieţei deal cu o perioada de pana la 30 de minute şi pentru care acesta poate stabili o alta valoare minima a unui deal, prin excepţie de la prevederile art. 14 alin. 13.
ART. 19
Corectarea şi anularea tranzacţiilor cu titluri de stat
1. În cazul încheierii unei tranzacţii cu titluri de stat în numele şi pe contul unui client, ca urmare a unor erori de introducere a datelor în modulul de tranzactionare, intermediarul în cauza poate solicita în scris, pana la data confirmãrii raportului de tranzactionare de cãtre acesta, corectarea tranzacţiei, explicand situaţia creata şi prezentând documentele justificative necesare.
2. În cazul în care B.V.B. constata realitatea faptelor semnalate şi identifica posibilitatea tehnica a corectãrii erorii, B.V.B. analizeazã şi decide asupra aprobãrii cererii de corectare a tranzacţiei.
3. Corectarea unei tranzacţii cu titluri de stat se poate realiza de cãtre B.V.B. prin înlocuirea contului clientului cu contul propriu al intermediarului care solicita operaţiunea respectiva. B.V.B. nu opereazã modificãri asupra celorlalte caracteristici ale tranzacţiei.
4. B.V.B. nu corecteaza tranzacţii care au fost încheiate pentru contul propriu sau contul profesional.
5. Corectarea unei tranzacţii presupune anularea acesteia şi introducerea în modulul de tranzactionare a unei noi tranzacţii pentru contul propriu al intermediarului care solicita corecţia respectiva. Tranzacţia noua are aceleaşi caracteristici cu tranzacţia anulatã, cu excepţia contului.
6. B.V.B. poate respinge cererea de corectare a erorii în cazul în care intremediarul solicita corectarea unui numãr mare de tranzacţii sau în cazul în care corectarea uneia sau mai multor tranzacţii are implicaţii tehnice şi/sau în ceea ce priveşte contrapartile implicate.
7. Anularea tranzacţiilor cu titluri de stat este o operaţiune bursiera constând în desfiinţarea retroactivã a uneia sau mai multor tranzacţii care au fost încheiate cu încãlcarea reglementãrilor bursiere şi ale altor acte normative incidente, precum şi în situaţia în care sunt afectate integritatea pieţei şi încrederea investitorilor.
8. Anularea unei tranzacţii se va dispune prin decizie a C.N.V.M. sau a directorului general al B.V.B. În ziua efectuãrii anulãrii B.V.B. va notifica societãţile de valori mobiliare care au efectuat tranzacţia respectiva.
9. Corectarea sau anularea unei tranzacţii poate fi efectuatã de cãtre B.V.B. numai înaintea decontãrii tranzacţiei respective.
10. Directorul general al B.V.B. poate decide, din motive tehnice sau la solicitarea organelor competente, suspendarea temporarã de la tranzactionare a uneia sau a tuturor seriilor de titluri de stat care se tranzactioneaza pe piata secundarã a B.V.B.

CAP. 6
Compensarea şi decontarea tranzacţiilor cu titluri de stat

ART. 20
Cadru general
1. Operaţiunile de compensare şi de decontare a tranzacţiilor cu titluri de stat, precum şi managementul riscului sunt realizate în conformitate cu prevederile prezentului regulament şi ale Procedurii nr. 15.1 privind decontarea tranzacţiilor cu titluri de stat.
2. Sistemul de compensare şi decontare al B.V.B. este compus din doua subsisteme distincte:
a) subsistemul de compensare multilaterala şi decontare pe baza neta;
b) subsistemul de decontare pe baza bruta ("tranzacţie cu tranzacţie").
3. Decontarea tranzacţiilor cu titluri de stat încheiate pe piata secundarã a B.V.B. este efectuatã pe principiul "livrare contra plata" (Delivery versus Payment - DVP).
4. Termenul standard de decontare a tranzacţiilor cu titluri de stat încheiate pe piata principala este "Tomorrow" (T+1).
5. Termenii de decontare a tranzacţiilor cu titluri de stat încheiate pe piata deal sunt "Today" (T), "Tomorrow" (T+1), "Spot" (T+2) şi "Forward" (T+x, unde x este mai mare sau egal cu 3).
6. Tranzacţiile cu titluri de stat a cãror valoare este mai mare sau egala cu 5 miliarde lei se deconteazã numai prin subsistemul de decontare pe baza bruta.
7. Valoarea de decontat a tranzacţiei este determinata în conformitate cu prevederile prezentului regulament, în funcţie de tipul titlului de stat.

CAP. 7
Înregistrarea şi transferul titlurilor de stat

ART. 21
Cadru general
1. Seriile de titluri de stat care sunt tranzacţionate pe piata secundarã a B.V.B. sunt înregistrate în modulul de registru, denumit în continuare Registrul B.V.B.
2. Registrul B.V.B. asigura înregistrarea şi transferul dreptului de proprietate asupra titlurilor de stat în conformitate cu prevederile prezentului regulament şi cu legislaţia incidenta.
3. Titlurile de stat sunt înregistrate şi transferate în Registrul B.V.B. la nivelul conturilor de titluri de stat, separat pentru fiecare emisiune.
4. Detinerile de titluri de stat sunt înregistrate şi administrate în Registrul B.V.B. la nivel analitic, prin intermediul conturilor individuale deschise pentru fiecare deţinãtor.
5. Registrul B.V.B. cuprinde totalitatea conturilor de titluri de stat deschise pentru deţinãtorii de titluri de stat, respectiv: M.F.P., B.N.R., intermediarii pieţei bursiere şi clienţii acestora.
6. Serviciile de registru prestate M.F.P. de cãtre B.V.B. se realizeazã în baza unui contract-cadru încheiat între B.V.B. şi agentul desemnat de M.F.P.
ART. 22
Tipuri de conturi
Tipurile de conturi utilizate în Registrul B.V.B. sunt urmãtoarele:
a) contul client este deţinut de un client, persoana fizica sau juridicã, care nu se încadreazã în categoriile cont instituţie, cont propriu şi cont profesional;
b) contul instituţie este deţinut de bãnci, fonduri de investiţii închise şi deschise, fonduri cu capital de risc, societãţi financiare, societãţi de investiţii, inclusiv Societãţile de Investiţii Financiare, societãţi de administrare a fondurilor şi societãţilor de investiţii, fonduri de pensii, societãţi de depozitare a activelor fondurilor şi societãţilor de investiţii, societãţi de asigurãri şi reasigurari, societãţi de custodie, societãţi de consultanţa şi plasament, fonduri de investiţii şi restructurare, instituţii bursiere, instituţii guvernamentale şi neguvernamentale ale cãror atribuţii şi decizii pot avea impact asupra pieţei de capital, precum şi alte entitãţi calificate de cãtre C.N.V.M.;
c) contul propriu este deţinut de un intermediar al pieţei bursiere în nume propriu;
d) contul profesional este deţinut de acţionari semnificativi, directori, administratori, cenzori externi independenţi, cenzori interni, traderi ai intermediarilor pieţei bursiere, indiferent de natura juridicã a raportului angajat-intermediar al pieţei bursiere.
ART. 23
Conţinutul informaţional al Registrului B.V.B. Registrul B.V.B. conţine urmãtoarele informaţii, fãrã a se limita la:
1. datele de identificare ale deţinãtorilor de titluri de stat, astfel:
a) persoane fizice: numele şi prenumele, numãrul unic de identificare, domiciliul sau resedinta, cetãţenia, rezidenţã, ţara, contul bancar prin care se realizeazã plata cuponului şi a principalului, în cazul în care deţinãtorul a precizat aceasta informaţie;
b) persoane juridice: denumirea/numele comercial, numãrul unic de identificare, sediul social, naţionalitatea, rezidenţã, ţara, contul bancar prin care se realizeazã plata cuponului şi a principalului.
2. numãrul de titluri de stat deţinute;
3. menţiuni privind garanţiile care au ca obiect titluri de stat.
ART. 24
Deschiderea conturilor în Registrul B.V.B.
1. Deschiderea conturilor în cadrul Registrului B.V.B. se realizeazã de cãtre:
a) B.V.B., conform "Situaţiei deţinãtorilor înregistraţi la data emisiunii";
b) intermediarii pieţei bursiere, conform cererilor clienţilor proprii care doresc sa cumpere pentru prima data titluri de stat;
c) intermediarii pieţei bursiere care doresc sa cumpere pentru prima data titluri de stat, în nume şi pe cont propriu;
d) intermediarii pieţei bursiere, conform cererilor clienţilor care solicita transferul detinerilor dintr-un cont deschis la un alt intermediar al pieţei bursiere;
e) B.N.R.;
f) M.F.P.
2. Un intermediar al pieţei bursiere va deschide, dupã caz, un singur cont pentru fiecare client propriu şi cel mult un singur cont propriu.
3. Rãspunderea cu privire la corectitudinea şi integralitatea datelor necesare pentru deschiderea conturilor revine, dupã caz, în exclusivitate agentului desemnat de M.F.P., intermediarilor pieţei bursiere, M.F.P. şi B.N.R.
4. Intermediarii pieţei bursiere au obligaţia sa verifice permanent datele de identificare ale clienţilor proprii.
5. În cazul sesizãrii unor erori sau neconcordante, precum şi în cazul modificãrii datelor de identificare introduse la deschiderea unui cont, intermediarii pieţei bursiere au obligaţia sa notifice în scris B.V.B. şi sa solicite operarea corectiilor necesare.
ART. 25
Modificarea datelor de identificare înscrise în Registrul B.V.B.
1. Modificarea datelor de identificare în Registrul B.V.B. se realizeazã numai de cãtre B.V.B., la nivelul deţinãtorului de titluri.
2. Operaţiunile de modificare menţionate la alineatul precedent se realizeazã în baza cererilor formulate în scris de cãtre intermediarii pieţei bursiere, B.N.R. sau M.F.P.
3. Cererile intermediarilor pieţei bursiere cu privire la modificarea datelor de identificare se completeazã cu respectarea instrucţiunilor scrise ale deţinãtorilor, a reglementãrilor B.V.B., a legislaţiei incidente, aplicate în mod corespunzãtor, şi în urma verificãrii prealabile a tuturor documentelor care stau la baza solicitãrii respective.
4. Cererile intermediarilor pieţei bursiere cu privire la modificãrile datelor de identificare vor fi semnate de cãtre deţinãtorul de titluri şi de cãtre persoana imputernicita a intermediarului respectiv.
5. Intermediarii pieţei bursiere, B.N.R., M.F.P. şi agentul desemnat al M.F.P. rãspund personal şi integral pentru corectitudinea, integralitatea datelor furnizate în cerere, precum şi pentru verificarea legalitãţii acestora.
ART. 26
Transferul dreptului de proprietate ca urmare a tranzacţiilor
Transferul dreptului de proprietate asupra titlurilor de stat ca urmare a tranzacţiilor se realizeazã la data decontãrii.
ART. 27
Transferul direct al dreptului de proprietate
1. Prin excepţie de la prevederile art. 14 alin. 1, urmãtoarele tipuri de transfer al dreptului de proprietate asupra titlurilor de stat se realizeazã de B.V.B. prin transfer direct în Registrul B.V.B.:
a) tranzacţiile directe în sensul <>art. 43 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 28/2002 privind valorile mobiliare, serviciile de investiţii financiare şi pieţele reglementate, precum şi al <>Regulamentului C.N.V.M. nr. 13/1996 privind funcţionarea unui registru independent autorizat, aprobat prin <>Ordinul nr. 24/1996 , cu modificãrile ulterioare;
b) transferurile de proprietate asupra titlurilor de stat dispuse de hotãrâri judecãtoreşti;
c) transferurile de proprietate asupra titlurilor de stat realizate prin contracte de donaţie, în care valoarea acestora este stabilitã în funcţie de preţul de închidere al titlului de stat respectiv la momentul încheierii contractului de donaţie;
d) transferurile de proprietate asupra titlurilor de stat cãtre legatari şi moştenitori legali;
e) transferurile de proprietate asupra titlurilor ca efect al fuziunilor sau divizarilor entitatilor care deţin aceste titluri.
2. Transferurile prevãzute la alineatul precedent se realizeazã de cãtre B.V.B. numai la cererea intermediarilor pieţei bursiere.
3. Intermediarii pieţei bursiere rãspund personal şi integral pentru corectitudinea, integralitatea datelor furnizate în cerere, precum şi pentru verificarea legalitãţii acestora.
ART. 28
Transferul în cadrul Registrului B.V.B.
Transferul titlurilor din contul clientului, deschis la un intermediar al pieţei bursiere, în contul aceluiaşi client, deschis la un alt intermediar al pieţei bursiere, se realizeazã de cãtre B.V.B. conform cererii formulate de intermediarii pieţei bursiere implicaţi, în baza instrucţiunii clientului.
ART. 29
Menţiuni privind garanţiile
Înscrierea în, respectiv radierea din Registrul B.V.B., a mentiunilor cu privire la garanţiile care au ca obiect titluri de stat se efectueazã în baza unei cereri semnate de toate pãrţile implicate.
ART. 30
Informaţii furnizate
1. În vederea efectuãrii operaţiunilor de plata a cuponului şi/sau a valorii nominale cãtre proprietarii de titluri existenţi la data înregistrãrii curente în Registrul B.V.B., B.V.B. va transmite agentului desemnat al M.F.P. "Situaţia deţinãtorilor înregistraţi la data înregistrãrii curente" corespunzãtoare unei serii de titluri de stat.
2. La cererea M.F.P. sau a agentului desemnat al M.F.P., B.V.B. va transmite "Situaţia deţinãtorilor înregistraţi în Registrul B.V.B." pentru oricare data de înregistrare.
ART. 31
Radierea seriilor titlurilor de stat din Registrul B.V.B.
Radierea unei serii de titluri din Registrul B.V.B. se realizeazã la:
a) scadenta;
b) rãscumpãrare anticipata.

CAP. 8
Raspunderi şi sancţiuni

ART. 32
Fapte ilicite
1. Intermediarii pieţei bursiere a titlurilor de stat sunt obligaţi sa respecte prevederile Regulamentului privind operaţiunile cu titluri de stat emise în forma dematerializatã, aprobat prin Ordinul ministrului finanţelor publice, guvernatorului Bãncii Naţionale a României şi al preşedintelui Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare nr. 875/2001, cu modificãrile ulterioare, şi ale prezentului regulament.
2. Încãlcarea oricãrei norme din prezentul regulament sau din "Manualul de utilizare a sistemului B.V.B.", care cuprinde o interdicţie expresã de a nu face ceva sau o îndatorire expresã de a face ceva într-un anumit mod, constituie fapta ilicitã la regimul juridic bursier, dacã, potrivit condiţiilor în care a fost sãvârşitã, nu este prevãzutã de lege ca infracţiune sau contravenţie.
3. Sãvârşirea de cãtre o societate de valori mobiliare membra a Asociaţiei Bursei sau de cãtre un trader al acesteia, autorizaţi sa desfãşoare operaţiuni pe piata bursiera a titlurilor de stat, cu intenţie sau din culpa, prin acţiune sau inacţiune, dupã caz, a unei fapte ilicite la regimul juridic bursier se sancţioneazã potrivit prevederilor Regulamentului B.V.B. nr. 8 privind sancţionarea faptelor ilicite la regimul juridic bursier sãvârşite de membrii Asociaţiei Bursei şi de agenţii de bursa.
4. Constatarea sãvârşirii faptelor ilicite la regimul juridic bursier de cãtre subiectele menţionate la alin. 3, investigarea acestora şi propunerea de individualizare a sancţiunii bursiere aplicabile sunt de competenta serviciilor/direcţiilor B.V.B., care procedeazã în acest sens cu respectarea prevederilor cuprinse în Regulamentul B.V.B. nr. 8 privind sancţionarea faptelor ilicite la regimul juridic bursier sãvârşite de membrii Asociaţiei Bursei şi de agenţii de bursa şi în celelalte reglementãri bursiere.
5. Sãvârşirea de cãtre o banca comercialã sau de un trader al acesteia, autorizaţi sa desfãşoare operaţiuni pe piata bursiera a titlurilor de stat, cu intenţie sau din culpa, prin acţiune sau inacţiune, dupã caz, a unei fapte ilicite la regimul juridic bursier se constata de serviciile/direcţiile B.V.B. şi se comunica B.N.R., care va proceda potrivit prevederilor Regulamentului privind operaţiunile cu titluri de stat emise în forma dematerializatã, aprobat prin Ordinul ministrului finanţelor publice, guvernatorului Bãncii Naţionale a României şi al preşedintelui Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare nr. 875/2001, cu modificãrile ulterioare, şi ale celorlalte acte normative incidente.

CAP. 9
Dispoziţii tranzitorii

ART. 33
Derogãri
Prin derogare de la prevederile art. 10 alin. 1 lit. b), pentru o perioada de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentului regulament, B.V.B. va permite derularea operaţiunilor cu titluri de stat de cãtre un intermediar al pieţei bursiere prin intermediul unui singur trader autorizat în acest sens.

ANEXA 1


────────
la regulament
──────────────

ANTET oficial
Nr. înregistrare/Data

Cãtre
Bursa de Valori Bucureşti

FORMULAR - TIP
pentru înregistrarea ca market maker pentru seria de titluri de stat .......
............................................................................
(denumirea completa a intermediarului)
cu sediul social în .........., str. ...... nr. ....., telefon ......., având codul fiscal nr. ...../ având codul unic de înregistrare .........., atribut fiscal ......... şi numãr de ordine în registrul comerţului ..........., prin reprezentant legal/împuternicit al acestuia ........., solicitam înregistrarea ca market maker pentru seria de titluri de stat ...... pe perioada ........
Anexãm la prezenta cerere autorizarea ca intermediar al pieţei titlurilor de stat emisã de Banca Nationala a României.
Pe perioada de deţinere a calitãţii de market maker ....................../ (denumirea completa a intermediarului) ............ se angajeazã sa menţinã lichiditatea pieţei secundare prin introducerea de cotatii ferme în sistemul B.V.B.

Semnãturi autorizate şi ştampila oficialã
.........................................

Nume ............... Nume ........................
(LS)
Funcţia ............ Funcţia .....................

ANEXA 2

PROCEDURA Nr. 15.1
privind decontarea tranzacţiilor cu titluri de stat

CAP. 1
Definiţii

ART. 1
În înţelesul prezentei proceduri, termenii şi expresiile de mai jos au urmãtoarele semnificatii:
1. Banca participanta reprezintã societatea bancarã autorizata de Bursa de Valori Bucureşti, denumita în continuare B.V.B., sa participe la compensarea şi decontarea finala interbancara a tranzacţiilor cu titluri de stat încheiate în cadrul B.V.B.
2. Balanţa pentru decontare finala reprezintã documentul informativ întocmit de B.V.B., în baza cãruia Banca Nationala a României, denumita în continuare B.N.R., receptioneaza ordinele de plata emise de B.V.B. şi de bãncile participante în vederea realizãrii decontãrii finale prin subsistemul de compensare multilaterala şi decontare pe baza neta a tranzacţiilor cu titluri de stat încheiate în cadrul B.V.B.
3. Contul de decontare reprezintã contul bancar deschis de participantul direct la sistemul de compensare şi decontare al B.V.B. la una dintre bãncile participante, destinat decontãrii bãneşti a tranzacţiilor cu titluri de stat încheiate în cadrul B.V.B.
4. Contul de decontare al bãncii participante reprezintã contul curent analitic deschis la B.N.R. pe numele bãncii participante şi special destinat pentru decontarea finala prin subsistemul de compensare multilaterala şi decontare pe baza neta a tranzacţiilor cu titluri de stat încheiate în cadrul B.V.B. Conturile de decontare ale bãncilor participante fac parte integrantã din conturile sintetice ale societãţilor bancare deschise la B.N.R.
5. Contul special de decontare finala reprezintã contul deschis de B.N.R. pe numele B.V.B. şi destinat în exclusivitate decontãrii finale a sumelor în lei aferente tranzacţiilor încheiate în cadrul B.V.B. Contul special de decontare finala se închide în fiecare zi de decontare cu sold zero.
6. Data tranzactionarii reprezintã data încheierii tranzacţiilor cu titluri de stat încheiate în cadrul B.V.B.
7. Data decontãrii reprezintã data la care devin exigibile obligaţia de plata şi obligaţia de livrare rezultate în urma încheierii tranzacţiilor cu titluri de stat încheiate în cadrul B.V.B.
8. Decontarea reprezintã transferul final al titlurilor de stat şi al fondurilor bãneşti aferente tranzacţiilor încheiate în cadrul B.V.B., în conformitate cu termenii cuprinşi în Raportul de tranzactionare. Decontarea se realizeazã pe baza principiului "livrare contra plata" (DVP).
9. Participant direct la sistemul de compensare şi decontare al B.V.B. reprezintã societatea de valori mobiliare membra a Asociaţiei Bursei sau banca comercialã, care este autorizata ca intermediar al pieţei primare sau ca intermediar al pieţei secundare.
10. Raportul de compensare reprezintã documentul întocmit de B.V.B., care reflecta compensarea multilaterala a obligaţiilor şi drepturilor bãneşti ale participanţilor direcţi la sistemul de compensare şi decontare al B.V.B., rezultate în urma tranzactionarii, pentru o anumitã data de decontare.
11. Raportul de decontare reprezintã documentul întocmit de B.V.B., care evidenţiazã obligaţiile sau drepturile bãneşti nete ale participanţilor direcţi la sistemul de compensare şi decontare al B.V.B., rezultate în urma compensãrii tranzacţiilor, pentru o anumitã data de decontare.
12. Raportul de decontare bancarã reprezintã documentul întocmit de cãtre B.V.B., pe baza rapoartelor de decontare, care evidenţiazã obligaţiile sau drepturile bãneşti ale participanţilor direcţi la sistemul de compensare şi decontare al B.V.B. care au deschis conturi de decontare la o anumitã banca participanta şi obligaţiile sau drepturile bãneşti nete ale bãncii participante. Pe baza raportului de decontare bancarã bãncile participa la decontarea finala prin subsistemul de compensare multilaterala şi decontare pe baza neta a tranzacţiilor cu titluri de stat încheiate în cadrul B.V.B.
13. Raportul de decontare bancarã pe baza bruta reprezintã documentul întocmit de cãtre B.V.B., pe baza raportului de tranzactionare, care cuprinde toate obligaţiile şi drepturile rezultate din tranzacţiile cu titluri de stat eligibile pentru decontarea prin susbsistemul de decontare pe baza bruta, încheiate de participanţii direcţi care deconteazã aceste tranzacţii printr-o banca participanta.
14. Raportul de decontare pe baza bruta reprezintã documentul întocmit de cãtre B.V.B., pe baza raportului de tranzactionare, care cuprinde toate obligaţiile şi drepturile rezultate din tranzacţiile cu titluri de stat eligibile pentru decontarea prin subsistemul de decontare pe baza bruta, încheiate de un participant direct.
15. Raportul de tranzactionare reprezintã documentul întocmit de B.V.B., care conţine termenii şi clauzele tuturor contractelor de vânzare-cumpãrare de titluri de stat încheiate în cadrul B.V.B. la o anumitã data de tranzactionare.
16. Sistemul de compensare şi decontare al B.V.B. reprezintã ansamblul de norme şi proceduri pe baza cãruia participanţii direcţi realizeazã în nume propriu decontarea tranzacţiilor încheiate în cadrul B.V.B. Sistemul de compensare şi decontare al B.V.B. este compus din doua subsisteme distincte: subsistemul de compensare multilaterala şi decontare pe baza neta şi subsistemul de decontare pe baza bruta ("tranzacţie cu tranzacţie").
17. Subsistemul de compensare multilaterala şi decontare pe baza neta reprezintã un set de norme, proceduri şi un mecanism de calcul al poziţiilor multilaterale nete ale participanţilor direcţi, pe baza cãruia se realizeazã decontarea tranzacţiilor cu titluri de stat încheiate în cadrul B.V.B.
18. Subsistemul de decontare pe baza bruta reprezintã un set de norme pe baza cãruia se realizeazã decontarea individualã a tranzacţiilor încheiate în cadrul B.V.B., a cãror valoare este de minimum 5 miliarde lei.

I. SUBSISTEMUL DE COMPENSARE MULTILATERALA ŞI DECONTARE PE BAZA NETA

CAP. 2
Contractele de decontare

ART. 2
Compensarea multilaterala între participanţii direcţi la sistemul de compensare şi decontare al B.V.B. a obligaţiilor şi drepturilor bãneşti rezultate în urma tranzactionarii are loc în baza contractului de decontare încheiat între B.V.B. şi fiecare participant direct.
ART. 3
Compensarea multilaterala şi decontarea finala a tranzacţiilor cu titluri de stat încheiate în cadrul B.V.B. se vor face potrivit principiilor de funcţionare a caselor de compensaţii interbancare, prin intermediul bãncilor de decontare participante la care participanţii direcţi la sistemul de compensare şi decontare al B.V.B. au deschise conturi de decontare, pe de o parte, şi al B.V.B., pe de alta parte.

CAP. 3
Dobândirea şi menţinerea calitãţii de participant direct la sistemul de compensare şi decontare al B.V.B.

ART. 4
1. Pentru a dobândi calitatea de participant direct la sistemul de compensare şi decontare al B.V.B., societãţile de valori mobiliare membre ale Asociaţiei Bursei şi bãncile comerciale trebuie sa îndeplineascã cumulativ urmãtoarele condiţii:
a) sa fie autorizate ca intermediar al pieţei primare sau ca intermediar al pieţei secundare;
b) sa încheie contractul de decontare cu B.V.B.;
c) sa comunice B.V.B. contul de decontare a sumelor rezultate din încheierea tranzacţiilor;
d) sa transmitã B.V.B. contractul de decontare încheiat cu banca participanta, în cazul societãţilor de valori mobiliare.
2. Neîndeplinirea uneia dintre condiţiile prevãzute la alineatul precedent conduce la suspendarea calitãţii de participant direct la sistemul de compensare şi decontare al B.V.B.

CAP. 4
Dobândirea şi menţinerea calitãţii de banca participanta

ART. 5
1. Pentru a dobândi calitatea de banca participanta la compensarea şi decontarea finala interbancara a tranzacţiilor încheiate în cadrul B.V.B., societatea bancarã trebuie sa îndeplineascã urmãtoarele condiţii:
a) sa fie autorizata ca intermediar al pieţei primare sau secundare a titlurilor de stat tranzacţionate la B.V.B.;
b) sa fie autorizata de B.N.R. sa participe la compensarea şi decontarea finala realizate de Casa de Compensaţii Interbancare - B.V.B.
c) sa încheie contractul de decontare cu B.V.B.;
d) sa aibã legatura electronica directa cu sistemul informatic al B.V.B.;
e) sa notifice B.V.B. numele persoanelor de legatura în relaţia bãncii cu B.V.B. şi sa transmitã fişa specimenelor de semnãturi;
f) sa achite comisionul datorat B.V.B. pentru participarea la decontarea tranzacţiilor prin subsistemul de compensare multilaterala şi decontare pe baza neta.
2. Bãncile participante au obligaţia sa achite B.V.B. comisionul aferent participãrii la compensarea şi decontarea tranzacţiilor bursiere pentru fiecare zi de decontare, în conformitate cu hotãrârile Comitetului B.V.B. şi cu prevederile contractului încheiat între B.V.B. şi fiecare banca participanta.
3. Neîndeplinirea uneia dintre condiţiile prevãzute la alin. 1 şi 2 poate conduce la suspendarea calitãţii de banca participanta.
4. În cazul în care anticipeaza dificultãţi în îndeplinirea obligaţiilor sale asumate în calitate de banca participanta la compensarea şi decontarea finala realizate de Casa de Compensaţii Interbancare - B.V.B., banca are obligaţia de a notifica acest lucru B.V.B.
ART. 6
Comitetul B.V.B. va stabili anual cuantumul comisionului pentru participarea la compensarea şi decontarea tranzacţiilor bursiere a bãncilor participante şi modalitatea de plata a acestuia, în ultima sa şedinţa din anul precedent celui pentru care se stabileşte comisionul.

CAP. 5
Conturile de decontare

ART. 7
Participantul direct la subsistemul de compensare multilaterala şi decontare pe baza neta va desfasura operaţiunile de decontare bãneascã a tranzacţiilor încheiate în cadrul B.V.B. prin intermediul unui singur cont de decontare.
ART. 8
Participantul direct la sistemul de compensare şi decontare al B.V.B. are obligaţia de a alimenta contul de decontare cu suma necesarã pentru stingerea obligaţiilor cuprinse în raportul de decontare şi în raportul de decontare bancarã pe baza bruta, pentru ziua de decontare în curs.
ART. 9
Societãţile de valori mobiliare pot deschide cont de decontare a tranzacţiilor cu titluri de stat încheiate pe piata secundarã organizatã de B.V.B. numai la o banca autorizata ca intermediar al pieţei primare.

CAP. 6
Confirmarea rapoartelor

ART. 10
1. Dupã încheierea fiecãrei şedinţe de tranzactionare B.V.B. va întocmi, pentru fiecare zi de decontare, o forma preliminarã a rapoartelor de compensare şi a rapoartelor de decontare.
2. Cu o zi lucrãtoare înainte de data de decontare, la ora 16:00, B.V.B. va întocmi forma finala a rapoartelor de compensare şi a rapoartelor de decontare, pentru fiecare participant direct. B.V.B. poate modifica conţinutul rapoartelor de compensare şi al rapoartelor de decontare şi va notifica aceste modificãri participanţilor direct implicaţi, pana la data decontãrii inclusiv.
ART. 11
1. Confirmarea tranzacţiilor sau notificarea unor eventuale obiecţii cu privire la conţinutul formei preliminare sau finale a rapoartelor de compensare şi a rapoartelor de decontare va fi facuta de cãtre participanţii direcţi la sistemul de compensare şi decontare al B.V.B., pana în preziua datei de decontare, ora 17:30.
2. În cazul în care exista obiecţii cu privire la datele cuprinse în rapoartele de compensare sau în rapoartele de decontare, participanţii direcţi la sistemul de compensare şi decontare al B.V.B. vor comunica în scris B.V.B. aceste obiecţii, solicitând corectarea corespunzãtoare a tranzacţiilor, în conformitate cu prevederile Regulamentului B.V.B. nr. 15 privind operaţiunile cu titluri de stat. Dupã analizarea şi eventuala corectare a tranzacţiilor respective B.V.B. va întocmi noi rapoarte de compensare, rapoarte de decontare şi rapoarte de decontare bancarã.
3. În situaţia în care participanţii direcţi la sistemul de compensare şi decontare al B.V.B. nu vor comunica, în scris şi în intervalul de timp prevãzut anterior, obiecţiile cu privire la conţinutul rapoartelor de compensare şi al rapoartelor de decontare, aceste documente se considera a fi însuşite şi confirmate de aceştia.
ART. 12
1. Dupã confirmarea rapoartelor de cãtre participanţii direcţi B.V.B. va întocmi şi va transmite bãncilor participante rapoartele de decontare bancarã. B.V.B. poate modifica conţinutul rapoartelor de decontare bancarã şi va notifica aceste modificãri bãncilor participante, pana la data decontãrii inclusiv.
2. În cazul în care banca participanta constata la data decontãrii ca unul dintre participanţii direcţi pentru care realizeazã decontarea bãneascã a tranzacţiilor cu titluri de stat nu dispune de sumele necesare acoperirii poziţiei sale nete debitoare, banca va comunica acest lucru B.V.B. pana la ora 10:30.
ART. 13
1. Pe baza rapoartelor de decontare bancarã B.V.B. va întocmi şi va transmite B.N.R., în ziua decontãrii, balanţa pentru decontare finala.
2. B.V.B. va transmite B.N.R. la ora 10:30, printr-un împuternicit, urmãtoarele documente:
a) balanţa pentru decontarea finala a tranzacţiilor efectuate în B.V.B.;
b) ordinele de plata din contul special de decontare finala al B.V.B. în conturile de decontare ale bãncilor participante aflate în poziţie neta creditoare.

CAP. 7
Mecanismul decontãrii

ART. 14
1. În vederea stingerii obligaţiilor rezultate din rapoartele de compensare şi rapoartele de decontare, participanţii direcţi la sistemul de compensare şi decontare al B.V.B., aflaţi în poziţie neta debitoare, vor instructa banca participanta la care au deschis contul de decontare sa efectueze plãţile necesare.
2. Bãncile participante aflate în poziţie neta debitoare vor confirma B.V.B. la data de decontare, pana la ora 10:30, prin transmiterea prin fax a copiei de pe ordinul de plata transmis B.N.R. şi/sau în format electronic, acceptul de participare la decontarea finala pentru respectiva zi de decontare, conform sumei nete înscrise în raportul de decontare bancarã. Ordinele de plata vor fi transmise B.N.R. pana la ora 14:30.
ART. 15
În vederea realizãrii decontãrii finale B.V.B. va întocmi, în baza balanţei de decontare finala, ordine de plata pentru acoperirea poziţiilor creditoare ale bãncilor participante, din contul special de decontare deschis la B.N.R.
ART. 16
1. B.N.R. verifica, între orele 15:00-15:15, conformitatea ordinelor de plata emise de cãtre bãncile participante şi de cãtre B.V.B. cu balanţa pentru decontarea finala a tranzacţiilor cu titluri de stat încheiate prin B.V.B.
2. În cazul în care B.N.R. constata, între orele 15:00 şi 15:15, ca nu exista concordanta între balanţa pentru decontare finala şi ordinele de plata emise de bãncile participante aflate în poziţie neta debitoare sau cele emise de cãtre B.V.B., solicita în cel mai scurt timp B.V.B. refacerea situaţiei.
3. Întocmirea unei noi balante de decontare finala de cãtre B.V.B., refacerea ordinelor de plata de cãtre B.V.B. şi de cãtre bãncile participante şi transmiterea acestor documente cãtre B.N.R. trebuie efectuate pana la ora 15:45.
ART. 17
1. În cazul în care nu exista suficiente disponibilitati în contul de decontare al unei bãnci participante aflate în poziţia neta debitoare fata de B.V.B., B.N.R. va proceda la aplicarea schemei de garantare a decontãrii finale a casei de compensaţii interbancare.
2. În cazul în care prin aplicarea procedurii de garantare bilaterala din schema de garantare se determina schimbarea poziţiei nete creditoare iniţiale a unei bãnci participante în poziţie neta debitoare, B.N.R. va solicita B.V.B. refacerea compensãrii multilaterale prin eliminarea operaţiunilor care au determinat poziţia debitoare neacoperita a bãncii participante care a generat aceasta situaţie.
3. Refacerea ordinelor de plata de cãtre B.V.B. şi de cãtre bãncile participante, întocmirea unei noi balante de decontare finala de cãtre B.V.B. şi transmiterea acestor documente cãtre B.N.R. trebuie efectuate pana la ora 16:30.
ART. 18
1. În cazul în care B.N.R. nu solicita B.V.B. refacerea balanţei de decontare şi a ordinelor de plata aferente acesteia, în baza contractului de decontare încheiat cu fiecare participant direct B.V.B. se substituie calitãţii de debitor net şi calitãţii de creditor net în care se afla participanţii direcţi pentru respectiva zi de decontare.
2. Din acest moment B.N.R. va efectua urmãtoarele operaţiuni:
a) efectuarea primei pãrţi a decontãrii finale prin debitarea conturilor curente ale bãncilor participante aflate în poziţie neta debitoare şi creditarea contului special de decontare finala al B.V.B.;
b) efectuarea celei de-a doua pãrţi a decontãrii finale prin debitarea contului special de decontare finala al B.V.B. şi creditarea conturilor curente ale bãncilor participante aflate în poziţie neta creditoare.
3. B.N.R. va notifica în scris B.V.B., pana la ora 16:30, efectuarea decontãrii finale în conformitate cu instrucţiunile date de B.V.B., prin remiterea confirmãrii de decontare finala.
ART. 19
1. Imediat dupã primirea confirmãrii efectuãrii decontãrii finale B.V.B. va transfera valorile mobiliare din conturile vanzatorilor în cele ale cumparatorilor, în conformitate cu datele cuprinse în raportul de tranzactionare.
2. Dupã confirmarea de cãtre B.N.R. a tuturor operaţiunilor privind decontarea bãneascã B.V.B. va notifica bãncilor participante efectuarea transferului irevocabil al fondurilor bãneşti aferente decontãrii finale a tranzacţiilor bursiere.

CAP. 8
Managementul riscului

ART. 20
Pentru limitarea expunerii la riscul de neplata participanţii direcţi vor acorda prioritate disponibilizarii sumelor necesare acoperirii poziţiilor lor nete debitoare, rezultate în urma compensãrii tranzacţiilor încheiate în cadrul B.V.B.
ART. 21
1. În cazul în care se constata ca la data decontãrii participantul direct nu are suficiente disponibilitati în contul sau de decontare pentru acoperirea obligaţiei de plata, banca participanta la care acesta are deschis contul poate proceda la acordarea unui credit.
2. În cazul în care banca participanta acorda participantului direct creditul necesar acoperirii poziţiei debitoare, acesta va putea proceda la gajarea valorilor mobiliare existente în contul propriu în favoarea bãncii care i-a acordat creditul.
Participantul direct în cauza şi banca participanta au obligaţia de a prezenta B.V.B. înscrisul prin care se constata gajul, solicitând totodatã operarea acestuia în Registrul B.V.B., în conformitate cu prevederile Regulamentului B.V.B. nr. 15 privind operaţiunile cu titluri de stat.
ART. 22
1. În situaţia în care mãsurile prevãzute la art. 21 nu asigura efectuarea decontãrii tranzacţiilor de cãtre un participant direct, B.V.B. va exclude din rapoartele de compensare pentru ziua de decontare respectiva toate tranzacţiile de cumpãrare realizate în contul propriu al participantului direct în cauza.
2. În situaţia în care mãsura prevãzutã la alin. 1 nu elimina situaţia de neacoperire a poziţiei debitoare nete a participantului direct în cauza, B.V.B. va continua sa excludã din rapoartele de compensare pentru ziua de decontare respectiva tranzacţiile de cumpãrare efectuate în contul clienţilor participantului direct în cauza, pana când poziţia sa neta debitoare va putea fi acoperitã. Excluderea tranzacţiilor se va face de cãtre B.V.B. astfel încât sa se minimizeze valoarea tranzacţiilor excluse şi numãrul participanţilor direcţi implicaţi.
3. Decontarea tranzacţiilor excluse din rapoartele de compensare, în baza prevederilor alin. 1 şi 2, va fi amânatã cu o singura zi lucrãtoare.
4. B.V.B. va notifica participanţilor direcţi implicaţi tranzacţiile a cãror decontare va fi amânatã şi va întocmi o noua situaţie a rapoartelor de compensare, rapoartelor de decontare, rapoartelor de decontare bancarã şi a balanţei pentru decontarea finala.
5. Participantul direct care este în imposibilitatea de a-şi acoperi obligaţia de plata are obligaţia de a plati compensaţii atât contrapartilor la tranzacţiile care au fost respinse la decontare sau a cãror decontare a fost amânatã, cat şi B.V.B.
Valoarea compensatiei datorate B.V.B. se calculeazã aplicându-se dobanda medie interbancara echivalenta unei zile calendaristice la valoarea tranzacţiilor amânate sau respinse la decontare.
Valoarea compensatiei datorate fiecãrei contraparti afectate se calculeazã aplicându-se dobanda medie interbancara echivalenta unei zile calendaristice la dublul valorii tranzacţiilor încheiate cu aceasta şi care au fost amânate sau respinse la decontare.
Plata compensaţiilor va fi efectuatã în termen de maximum doua zile lucrãtoare de la data iniţialã a decontãrii tranzacţiilor respective, în caz contrar aplicându-se penalitãţi la suma datoratã, în cuantum de 1% pentru fiecare zi de întârziere.
ART. 23
1. În cazul în care se constata ca la data decontãrii un participant direct sau clientul acestuia nu are în cont cantitatea de valori mobiliare necesarã acoperirii obligaţiilor de livrare pentru o anumitã zi de decontare, participantul direct care a generat amânarea decontãrii tranzacţiei se substituie obligaţiei de livrare a clientului sau, iar B.V.B. va înlocui în tranzacţia respectiva contul clientului vânzãtor cu contul propriu (contul house) al participantului direct, în cazul în care acesta are dreptul sa încheie tranzacţii cu titluri de stat în nume şi pe cont propriu.
2. În cazul în care operaţiunile prevãzute la alin. 1 nu asigura realizarea decontãrii, B.V.B. va exclude din rapoartele de compensare pentru ziua de decontare respectiva toate tranzacţiile a cãror decontare nu poate fi realizatã.
3. Decontarea tranzacţiilor excluse din rapoartele de compensare în baza prevederilor alin. 2 va fi amânatã cu o singura zi lucrãtoare.
4. B.V.B. va notifica participanţilor direcţi implicaţi tranzacţiile a cãror decontare va fi amânatã şi va întocmi o noua situaţie a rapoartelor de compensare, rapoartelor de decontare, rapoartelor de decontare bancarã şi a balanţei pentru decontarea finala.
5. În cazul în care operaţiunile prevãzute la alineatul precedent nu asigura realizarea decontãrii, B.V.B. va proceda la aplicarea procedurii de cumpãrare impusa (buy-în). În cazul în care procedura buy-în nu asigura realizarea decontãrii, B.V.B. va putea decide respingerea de la decontare a respectivelor tranzacţii.
6. Participantul direct care este în imposibilitatea de a-şi acoperi obligaţia de livrare trebuie sa plãteascã compensaţii atât contrapartilor la tranzacţiile care au fost respinse la decontare sau a cãror decontare a fost amânatã, cat şi B.V.B.
Valoarea compensatiei datorate B.V.B. se calculeazã aplicându-se dobanda medie interbancara echivalenta unei zile calendaristice la valoarea tranzacţiilor amânate sau respinse la decontare.
Valoarea compensatiei datorate fiecãrei contraparti afectate se calculeazã aplicându-se dobanda medie interbancara echivalenta unei zile calendaristice la dublul valorii tranzacţiilor încheiate cu aceasta şi care au fost amânate sau respinse la decontare.
Plata compensaţiilor va fi efectuatã în termen de maximum doua zile lucrãtoare de la data iniţialã a decontãrii tranzacţiilor respective, în caz contrar aplicându-se penalitãţi la suma datoratã, în cuantum de 1% pentru fiecare zi de întârziere.
ART. 24
Contrapartile afectate de amânarea sau respingerea decontãrii tranzacţiilor menţionate la art. 22 alin. 5 şi la art. 23 alin. 6 se pot adresa Camerei Arbitrale a B.V.B. în scopul obţinerii unor eventuale compensaţii suplimentare.

II. SUBSISTEMUL DE DECONTARE PE BAZA BRUTA

ART. 25
1. La sfârşitul fiecãrei zile de tranzactionare B.V.B. va întocmi şi va transmite participanţilor direcţi şi bãncilor participante prin care aceştia realizeazã decontarea tranzacţiilor încheiate în cadrul B.V.B. situaţia preliminarã a raportului de decontare pe baza bruta, respectiv a raportului de decontare bancarã pe baza bruta, pentru fiecare zi de decontare.
2. La data decontãrii, la ora 9:00, B.V.B. va întocmi şi va transmite participanţilor direcţi şi bãncilor participante forma finala a raportului de decontare pe baza bruta, respectiv a raportului de decontare bancarã pe baza bruta, pentru ziua de decontare în curs. Raportul de decontare pe baza bruta şi raportul de decontare bancarã pe baza bruta vor putea suferi modificãri pana la ora 12:00, în sensul adaugarii în aceste rapoarte a tranzacţiilor încheiate în aceeaşi zi şi care au termen de decontare "Today" (T).
ART. 26
Participanţii direcţi pot realiza decontarea pe baza bruta a tranzacţiilor prin conturi distincte de cele prin care se realizeazã decontarea prin subsistemul de compensare multilaterala şi decontare pe baza neta.
ART. 27
1. La data decontãrii tranzacţiei prin subsistemul de decontare pe baza bruta participantul direct cumpãrãtor îşi va alimenta contul de decontare cu suma necesarã decontãrii acesteia şi va instructa banca participanta prin intermediul cãreia realizeazã decontarea pe baza bruta a tranzacţiei cu privire la plata aferentã decontãrii acestei tranzacţii.
2. La data decontãrii banca prin care participantul direct cumpãrãtor va realiza decontarea pe baza bruta a tranzacţiilor încheiate în cadrul B.V.B. va debita contul de decontare al acestuia şi va credita contul participantului direct vânzãtor sau, în cazul în care acesta are cont de decontare deschis la o alta banca participanta, va emite o instrucţiune de plata în favoarea acesteia pentru suma corespunzãtoare decontãrii tranzacţiei, în conformitate cu datele cuprinse în raportul de decontare bancarã pe baza bruta.
3. La data decontãrii banca sau bãncile participante implicate în decontarea unei tranzacţii pe baza bruta şi/sau B.N.R. vor/va confirma B.V.B., pana cel târziu la ora 16:30, realizarea transferului fondurilor bãneşti aferente decontãrii acesteia. B.V.B. va opera transferul de proprietate asupra valorilor mobiliare între contul vânzãtorului şi contul cumpãrãtorului, conform termenilor şi clauzelor tranzacţiei, şi va notifica participanţilor direcţi efectuarea decontãrii irevocabile a tranzacţiei.
ART. 28
1. În cazul în care la data decontãrii unul dintre participanţii direcţi sau banca participanta implicata nu dispune de sumele sau valorile mobiliare necesare realizãrii decontãrii tranzacţiei pe baza bruta, acesta va transmite o notificare scrisã B.V.B. pana la ora 16:30 a zilei de decontare şi va putea solicita amânarea realizãrii decontãrii cu o singura zi lucrãtoare.
2. B.V.B., la solicitarea unui participant direct sau a unei bãnci participante, va putea amana decontarea unei tranzacţii prin subsistemul de decontare pe baza bruta cu o singura zi de decontare. Decizia de amânare va fi adusã imediat la cunostinta participanţilor direcţi şi bãncilor participante implicate în decontarea tranzacţiei.
3. În cazul în care nici în urmãtoarea zi tranzacţia nu poate fi decontatã, B.V.B. va respinge de la decontare tranzacţia în cauza şi va informa despre acest lucru participantul direct contraparte şi bãncile participante implicate.
4. B.V.B. va putea respinge de la decontare toate tranzacţiile pentru care, pana la ora 16:30 a zilei de decontare, nu a primit confirmarea efectuãrii plãţii sumelor aferente decontãrii acestora sau pentru care nu s-a solicitat amânarea decontãrii.

CAP. 9
Raspunderi şi sancţiuni

ART. 29
Constituie fapte ilicite la regimul juridic bursier urmãtoarele fapte, dacã, potrivit condiţiilor în care au fost sãvârşite, nu sunt prevãzute de lege ca infracţiuni sau contravenţii:
a) nealimentarea conturilor de decontare cu un disponibil suficient pentru stingerea obligaţiilor rezultate în urma tranzacţiilor bursiere;
b) nedisponibilizarea cu prioritate a sumelor necesare acoperirii poziţiilor debitoare rezultate din executarea tranzacţiilor bursiere;
c) generarea unei situaţii de amânare sau de respingere de la decontare a unei tranzacţii.
ART. 30
Sãvârşirea cu intenţie sau din culpa, prin acţiune sau inacţiune, dupã caz, a vreuneia dintre faptele ilicite la regimul juridic bursier, enumerate la art. 29, se sancţioneazã potrivit prevederilor Regulamentului B.V.B. nr. 8 privind sancţionarea faptelor ilicite la regimul juridic bursier sãvârşite de membrii Asociaţiei B.V.B. şi de agenţii de bursa.
ART. 31
Constatarea sãvârşirii faptelor ilicite la regimul juridic bursier, prevãzute la art. 29, investigarea acestora şi propunerea de individualizare a sancţiunii bursiere aplicabile sunt de competenta Serviciului compensare şi control al decontãrii din cadrul B.V.B., care procedeazã în acest sens cu respectarea prevederilor cuprinse în Regulamentul B.V.B. nr. 8 privind sancţionarea faptelor ilicite la regimul juridic bursier sãvârşite de membrii Asociaţiei B.V.B. şi de agenţii de bursa şi în celelalte reglementãri bursiere.
ART. 32
Participanţii direcţi sau bãncile participante sunt direct rãspunzãtoare pentru orice prejudicii directe sau indirecte aduse unui participant direct, unei bãnci participante, investitorilor sau B.V.B. prin nerespectarea obligaţiilor asumate şi a prevederilor regulamentelor şi procedurilor B.V.B.


──────────────────
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016