Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
ORDIN nr. 760 din 13 august 2003 privind Normele metodologice de realizare a activitatilor de screening in cadrul subprogramului 2.2 - Preventie si control in patologia oncologica
Având în vedere prevederile art. 4 alin. (3) din Ordinul ministrului sãnãtãţii şi familiei şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate nr. 248/149/2003 pentru aprobarea subprogramelor de sãnãtate în anul 2003, vazand Referatul de aprobare al Direcţiei generale asistenta medicalã nr. M.B. 2029 din 12 august 2003, în temeiul prevederilor <>Hotãrârii Guvernului nr. 743/2003 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sãnãtãţii,
ministrul sãnãtãţii emite urmãtorul ordin:
ART. 1 Se aproba Normele metodologice de realizare a activitãţilor de screening în cadrul subprogramului 2.2 Preventie şi control în patologia oncologica, prevãzute în anexele 1, 2, 3 şi 4 care fac parte integrantã din prezentul ordin. ART. 2 Direcţiile implicate din cadrul Ministerului Sãnãtãţii şi direcţiile de sãnãtate publica judeţene şi a municipiului Bucureşti, Centrul de Statistica Sanitarã şi Documentare Medicalã, precum şi institutele oncologice vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin. ART. 3 Prezentul ordin se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Ministrul sãnãtãţii, Mircea Beuran
Bucureşti, 13 august 2003. Nr. 760.
ANEXA 1
NORME METODOLOGICE de realizare a activitãţilor de screening în cancerul colului uterin
Etapa I: Direcţia de sãnãtate publica şi comisia teritorialã de specialişti pentru cancer vor selecta medicii de familie instruiti (sau care vor fi instruiti), în vederea aplicãrii programului naţional de preventie a cancerului colului uterin în teritoriul arondat atât teoretic, prin înmânarea de cãtre Direcţia de sãnãtate publica judeteana sau a municipiului Bucureşti a caietelor metodologice transmise de Ministerul Sãnãtãţii (Direcţia generalã asistenta medicalã), cat şi practic de cãtre comisia de specialitate în domeniu (oncologie, ginecologie, anatomie patologica). Etapa a II-a: Rolul şi locul medicului de familie în programul naţional de preventie: ● examinarea, conform cadrului actual legal, o data pe an a întregii populaţii înscrise pe lista acestuia, în vederea identificarii persoanei care prezintã risc pentru apariţia şi dezvoltarea cancerului colului uterin; ● tuturor persoanelor examinate clinic în cadrul legal actual le vor fi prezentate normele de educaţie sanitarã specifice afectiunilor ginecologice. La aceste acţiuni vor fi implicate alãturi de Ministerul Sãnãtãţii şi organizaţii neguvernamentale într-un program comun de educaţie; ● întocmirea fisei medicale personale a persoanei care prezintã risc, cu consemnarea urmãtoarelor date: - varsta; - factorul/factorii de risc: 1. infectia virala genitala cu HPV; 2. debutul precoce al activitãţii sexuale (sub varsta de 16 ani); 3. viata sexualã dezordonata; parteneri sexuali multiplii; 4. fumatul; 5. antecedente heredo-colaterale de cancer al colului uterin, în special rude de gradul I; 6. antecedente personale de cancer în situ al colului uterin; 7. utilizarea contraceptivelor orale; 8. deficite imune dobândite sau congenitale; ● medicii de familie instruiti vor recolta probele pentru examenul de citologie monostrat sau pentru testul BabesPapanicolau şi se vor ocupa de trimiterea acestor probe cãtre laboratorul de anatomie patologica nominalizat de cãtre direcţia de sãnãtate publica judeteana sau a municipiului Bucureşti pentru a participa la prezentul program de screening; ● medicii de familie care nu au fost instruiti, dar vor sa participe la acest program de screening se vor ocupa numai de pregãtirea persoanelor asigurate, pe care le vor indruma cãtre unitatea sanitarã nominalizatã în cadrul prezentului program de screening, ce va efectua examen ginecologic complet, dar şi recoltarea probelor pentru examenul de citologie monostrat sau pentru testul Babes-Papanicolau. Etapa a III-a: A. Laboratorul de anatomie patologica nominalizat de cãtre direcţia de sãnãtate publica judeteana sau a municipiului Bucureşti şi comisia teritorialã de specialişti pentru cancer vor comunica rezultatele testelor atât medicului de familie, cat şi cabinetului oncologic judeţean sau al municipiului Bucureşti. B. Cabinetul oncologic judeţean sau al municipiului Bucureşti, aflat în strânsã colaborare cu cabinetul ginecologic din unitatea sanitarã nominalizatã de cãtre direcţia de sãnãtate publica judeteana sau a municipiului Bucureşti: - va efectua examen ginecologic complet; - va recolta probele pentru testul Babes-Papanicolau sau citologie monostrat (în funcţie de dotare) la persoanele asigurate trimise de cãtre medicii de familie neinstruiti în aceste tehnici; - va stabili indicaţia pentru colposcopie. Rezultatele acestor explorari vor fi prezentate de cãtre medicul oncolog Comisiei de diagnostic şi indicaţie terapeuticã. Persoana asigurata va fi înregistratã în baza de date şi va urma indicaţia terapeuticã recomandatã de cãtre Comisia de diagnostic şi indicaţie terapeuticã, în conformitate cu <>Ordinul ministrului sãnãtãţii şi familiei nr. 871/2002 (în cazul confirmãrii malignitatii) sau se va prezenta la medicul de familie cu o scrisoare medicalã şi cu un program de monitorizare, redactate de cãtre Comisia de diagnostic şi indicaţie terapeuticã (în cazul infirmarii malignitatii). Observaţii: 1. Este de preferat nominalizarea de cãtre direcţia de sãnãtate publica judeteana sau a municipiului Bucureşti şi de comisia teritorialã de specialişti pentru cancer a acelor cabinete oncologice judeţene sau ale municipiului Bucureşti ce beneficiazã de infrastructura necesarã efectuãrii testului Babes-Papanicolau sau citologie monostrat şi a colposcopiei. 2. Medicul specialist obstetrica-ginecologie şi medicul specialist anatomie patologica vor fi nominalizaţi în cadrul fiecãrei unitãţi sanitare implicate în desfãşurarea prezentului program de screening şi preventie. Etapa a IV-a: Cabinetul oncologic judeţean sau al municipiului Bucureşti comunica prin scrisoare medicalã cu medicul de familie, transmitand: ● rezultatul investigatiilor; ● programul de monitorizare a asiguratului, de a cãrui desfãşurare va rãspunde. Etapa a V-a: Raportarea datelor Numãrul persoanelor care au efectuat examen clinic, test Babes-Papanicolau sau citologie monostrat, examen ginecologic complet şi colposcopie va fi raportat separat. În situaţia în care într-un judeţ sau în municipiul Bucureşti sunt implicate în acest program de screening mai multe cabinete oncologice, rezultatele vor fi transmise cãtre cabinetul oncologic judeţean sau al municipiului Bucureşti, pentru centralizarea datelor şi trimiterea mai departe a acestora cãtre Ministerul Sãnãtãţii, Centrul de Statistica Sanitarã şi Documentare Medicalã (prin direcţia de sãnãtate publica judeteana sau a municipiului Bucureşti). Medicul oncolog transmite fişa cu datele personale, explorarile efectuate şi rezultatele (conform casetei de date personale din FIŞA ONC 1 - <>Ordinul ministrului sãnãtãţii şi familiei nr. 871/2002 ) cabinetului oncologic judeţean sau al municipiului Bucureşti, pentru justificarea cheltuielilor şi întocmirea unei catagrafii naţionale. Astfel vor putea fi urmãrite în timp modificãrile evolutive. Etapa a VI-a: Rezultatele transmise la cabinetul oncologic judeţean sau al municipiului Bucureşti vor fi raportate, conform precizãrilor din Programul naţional 2.2, cãtre Ministerul Sãnãtãţii, Centrul de Statistica Sanitarã şi Documentare Medicalã (prin direcţia de sãnãtate publica judeteana sau a municipiului Bucureşti). Etapa a VII-a: Coordonarea activitãţii, în concordanta cu normele prevãzute, va fi realizatã de cãtre institutele oncologice în colaborare cu comisiile teritoriale de specialişti pentru cancer din centrele universitare traditionale, sub îndrumarea direcţiei coordonatoare din Ministerul Sãnãtãţii, în colaborare cu comisia de specialitate a ministerului Sãnãtãţii.
ANEXA 2
NORME METODOLOGICE privind realizarea activitãţii de screening în cancerul glandei mamare
Etapa I: Direcţia de sãnãtate publica şi comisia teritorialã de specialişti pentru cancer vor selecta 5-10 medici de familie instruiti (sau care vor fi instruiti), în vederea aplicãrii programului naţional de preventie a cancerului glandei mamare în teritoriul arondat. Etapa a II-a: Rolul şi locul medicului de familie în programul naţional de preventie: ● examinarea, conform cadrului legal actual, o data pe an, a întregii populaţii înscrise pe lista acestuia, în vederea identificarii persoanei care prezintã risc pentru apariţia şi dezvoltarea cancerului glandei mamare; ● toate persoanele examinate clinic în cadrul legal actual vor fi instruite în vederea autopalparii lunare. La aceste acţiuni vor fi implicate alãturi de Ministerul Sãnãtãţii şi organizaţii neguvernamentale într-un program comun de educaţie; ● întocmirea fisei medicale personale a individului care prezintã risc, cu consemnarea urmãtoarelor date: - varsta - factorul/factorii de risc: 1. menarha precoce; 2. prima naştere dupã 30 de ani; 3. biopsii mamare în antecedentele personale; 4. antecedente heredocolaterale de cancer mamar sau ovarian, în special rude de gradul I; 5. antecedente de cancer mamar; 6. tratament cu estrogeni în antecedente; 7. dieta - alimentaţia cu conţinut bogat în grãsimi; ● îndrumarea pacientului selectat cãtre cabinetul oncologic judeţean nominalizat. Etapa a III-a: Cabinetul oncologic judeţean sau al municipiului Bucureşti, care va fi nominalizat de cãtre direcţia de sãnãtate publica judeteana sau a municipiului Bucureşti, va prelua persoanele asigurate ce prezintã factori de risc pentru apariţia cancerului glandei mamare. Medicul oncolog: - va efectua examenul clinic al sanilor; - va stabili indicaţia pentru mamografie bilaterala, în doua incidente, mediolateral oblic şi craniocaudal, ca prima explorare pentru persoanele asigurate în varsta de peste 40 de ani; - va stabili indicaţia pentru ecografie mamara, ca prima explorare pentru persoanele asigurate cu varsta mai mica de 40 de ani; pentru cazurile clinic suspecte sau neelucidate prin ecografie mamara se va efectua mamografia bilaterala, în doua incidente; - va stabili indicaţia pentru punctie aspirativa cu ac fin. Rezultatele acestor explorari vor fi prezentate de cãtre medicul oncolog Comisiei de diagnostic şi indicaţie terapeuticã. Persoana asigurata va fi înregistratã în baza de date şi va urma indicaţia terapeuticã recomandatã de cãtre Comisia de diagnostic şi indicaţie terapeuticã, în conformitate cu <>Ordinul ministrului sãnãtãţii şi familiei nr. 871/2002 (în cazul confirmãrii malignitatii) sau se va prezenta la medicul de familie cu o scrisoare medicalã şi cu un program de monitorizare redactate de cãtre Comisia de diagnostic şi indicaţie terapeuticã (în cazul infirmarii malignitatii). Observaţii: 1. Este de preferat nominalizarea de cãtre direcţia de sãnãtate publica judeteana sau a municipiului Bucureşti şi comisia teritorialã de specialişti pentru cancer a acelor cabinete oncologice judeţene sau ale municipiului Bucureşti ce beneficiazã de infrastructura necesarã efectuãrii examinãrii mamografice, a ecografiei mamare şi a punctiei aspirative cu ac fin. 2. Unitãţile sanitare cu cabinete oncologice judeţene sau ale municipiului Bucureşti, nominalizate pentru prezentul program de screening şi preventie, vor avea angajat personal cu atribuţii concrete (specificate în caietul de sarcini) şi cu pregãtire în interpretarea mamografiilor (medic specialist imagistica medicalã). 3. Medicul specialist imagistica medicalã şi medicul specialist anatomie patologica vor fi nominalizaţi în cadrul fiecãrei unitãţi sanitare implicate în desfãşurarea prezentului program de screening şi preventie. Etapa a IV-a: Cabinetul oncologic judeţean sau al municipiului Bucureşti comunica prin scrisoare medicalã cu medicul de familie, transmitand: ● rezultatul investigatiilor; ● programul de monitorizare a asiguratului, de a cãrui desfãşurare va rãspunde. Etapa a V-a: Raportarea datelor Numãrul persoanelor care au efectuat examen clinic, examen mamografic, ecografie mamara şi/sau punctie aspirativa cu ac fin vor fi raportate separat. În situaţia în care într-un judeţ sau în municipiul Bucureşti sunt implicate în acest program de screening şi preventie mai multe cabinete oncologice, rezultatele vor fi transmise cãtre cabinetul oncologic judeţean sau al municipiului Bucureşti, pentru centralizarea datelor şi trimiterea mai departe a acestora cãtre Ministerul Sãnãtãţii, Centrul de Statistica Sanitarã şi Documentare Medicalã (prin direcţia de sãnãtate publica judeteana sau a municipiului Bucureşti). Medicul oncolog transmite fişa cu datele personale, explorarile efectuate şi rezultatele (conform casetei de date personale din FIŞA ONC 1 - <>Ordinul ministrului sãnãtãţii şi familiei nr. 871/2002 ) cabinetului oncologic judeţean sau al municipiului Bucureşti, pentru justificarea cheltuielilor şi întocmirea unei catagrafii naţionale. Astfel vor putea fi urmãrite în timp modificãrile evolutive. Etapa a VI-a: Rezultatele ajunse la cabinetul oncologic judeţean sau al municipiului Bucureşti vor fi raportate, conform precizãrilor cuprinse în Programul naţional 2.2, cãtre Ministerul Sãnãtãţii, Centrul de Statistica Sanitarã şi Documentare Medicalã. Etapa a VII-a: Coordonarea activitãţii, în concordanta cu normele prevãzute, va fi realizatã de cãtre institutele oncologice, în colaborare cu comisiile teritoriale de specialişti pentru cancer din centrele universitare traditionale, sub îndrumarea direcţiei coordonatoare din Ministerul Sãnãtãţii, în colaborare cu comisia de specialitate a Ministerului Sãnãtãţii.
ANEXA 3
NORME METODOLOGICE privind realizarea activitãţii de screening în cancerul de prostata
Populaţia tinta: Vor fi introdusi în programul de screening persoane de sex masculin cu varste cuprinse între 50 şi 70 de ani. Conform recomandãrilor American Cancer Society este util screening-ul pacientilor cu speranta de viata de peste 10 ani. Având în vedere speranta medie de viata în România pentru persoanele de sex masculin, consideram ca varsta maxima de 65 de ani este corecta în condiţiile actuale. Se vor urmãri în special asiguraţii care prezintã în antecedentele heredocolaterale: - cel puţin o ruda de gradul I diagnosticata cu cancer al prostatei înainte de 55 de ani; - mai mult de 3 membri de familie cu cancer al prostatei. Etapa I: Direcţiile de sãnãtate publica judeţene sau a municipiului Bucureşti şi comisiile teritoriale de urologie şi oncologie vor selecta 5-10 medici de familie (în funcţie de numãrul de determinãri antigenice acoperite financiar) care vor fi instruiti în vederea aplicãrii Programului naţional de screening pentru cancerul de prostata. Etapa a II-a: Medicul de familie va informa pacientii asupra eficacitatii şi beneficiilor, dar şi asupra posibilelor erori sau aspecte neplacute legate de introducerea în programul de screening: ● impactul psihologic asupra pacientului; ● complicatiile legate de metodele de screening, dar mai ales de punctia biopsie; ● posibilitatea de a detecta un cancer de prostata fãrã semnificatie clinica, care sa conducã la aplicarea unui tratament supraoptimal. Dupã o informare corecta şi completa medicul de familie va obţine acordul scris al pacientului pentru introducerea în programul de screening. Medicul de familie, în cadrul examenului clinic anual al pacientilor înscrişi pe lista sa, completeazã împreunã cu pacientul chestionarul standard pentru determinarea Scorului Internaţional al Simptomelor Prostatice (I-PSS) şi, indiferent de valoarea acestuia, indruma pacientii de sex masculin cu varste cuprinse între 50 şi 65 de ani cãtre medicul specialist urolog pentru examinarea prostatei prin tuseu rectal. Acesta, la rândul sau, solicita laboratorului acreditat dozarea antigenului prostatic specific (PSA). Etapa a III-a: Medicul specialist urolog, având la dispoziţie datele furnizate de tuseul rectal şi valoarea determinata a PSA seric, decide atitudinea de urmat, conform algoritmului prezentat mai jos. ● PSA seric total mai mic de 4 ng/ml sau 3 ng/ml acolo unde factorii etiologici justifica - repetare tuseu rectal şi dozare PSA seric total la 12 luni; ● PSA seric total mai mare de 10 ng/ml - se efectueazã punctie biopsie prostatica: - punctie pozitiva: se trece la etapa urmãtoare - punctie negativa: se repeta punctia la o luna; ● PSA seric total cu valori cuprinse între 4-10 ng/ml (sau 3-10 ng/ml acolo unde factorii etiologici justifica) se determina procentul PSA liber: - suspiciune de cancer - se efectueazã punctie biopsie prostatica: - punctie pozitiva: se trece la etapa urmãtoare - punctie negativa: se repeta dozarea PSA seric total şi liber la 6 luni. - suspiciune de patologie benigna: se repeta dozarea PSA seric total şi liber la 6 luni Etapa a IV-a: Medicul specialist urolog comunica medicului de familie prin scrisoare medicalã urmãtoarele date: - rezultatul tuseului rectal; - valoarea PSA seric; - rezultatul examenului anatomo-patologic (dacã s-a practicat punctia biopsie); - programul de monitorizare a pacientului. Etapa a V-a: Medicul specialist urolog transmite cabinetului oncologic judeţean o fişa care cuprinde datele personale ale pacientului şi rezultatele explorarilor efectuate în vederea întocmirii unei catagrafii naţionale. Cazurile de cancer al prostatei, confirmate anatomopatologic, vor fi raportate cabinetului oncologic judeţean prin Fişa ONC 1. Etapa a VI-a: Rezultatele transmise cabinetului oncologic judeţean vor fi raportate, prin intermediul direcţiilor de sãnãtate publica judeţene sau a municipiului Bucureşti, cãtre Ministerul Sãnãtãţii (Centrul de Statistica Sanitarã şi Documentare Medicalã). Punctia biopsie prostatica va fi efectuatã transrectal sub ghidaj ecografic. Vor fi practicate cu pacientul în ambulatoriu şi se va folosi analgo-sedarea sau nici o forma de anestezie. Etapa a VII-a: Coordonarea activitãţii, în concordanta cu normele prevãzute, va fi realizatã de cãtre institutele oncologice în colaborare cu comisiile teritoriale de specialişti pentru cancer din centrele universitare traditionale, sub îndrumarea direcţiei coordonatoare din cadrul Ministerului Sãnãtãţii, în colaborare cu comisia de specialitate a Ministerului Sãnãtãţii.
ANEXA 4
NORME METODOLOGICE privind realizarea activitãţii de screening în cancerul colo-rectal
Etapa I: Direcţia de sãnãtate publica judeteana sau a municipiului Bucureşti şi comisia teritorialã de specialişti pentru cancer vor selecta 5-10 medici de familie instruiti (sau care vor fi instruiti), în vederea aplicãrii programului naţional de preventie a cancerului colo-rectal în teritoriul arondat. Etapa a II-a: Rolul şi locul medicului de familie în programul naţional de preventie: ● examinarea, conform cadrului legal actual, o data pe an a întregii populaţii înscrise pe lista acestuia, în vederea identificarii persoanei care prezintã risc pentru apariţia şi dezvoltarea cancerului colo-rectal; ● întocmirea fisei medicale personale a individului care prezintã risc, cu consemnarea urmãtoarelor date: - varsta; - factorul/factorii de risc: 1. dieta - alimentaţia cu conţinut bogat în grãsimi 2. factori genetici: 2.1. sindromul de polipoza ereditara 2.1.1. polipoza adenomatoasa - FAP - Sindromul Gardner - Sindromul Turcot 2.1.2. polipoza hamartomatoasa - Sindromul Peutz-Jeghers - polipoza juvenila - boala Cowden - neurofibromatoza 2.2. cancerul colo-rectal nonpolipozic ereditar, conform criteriilor AMSTERDAM: a) trei membri din familie diagnosticati cu cancer colo-rectal, unul ruda de gradul 1, iar ceilalţi rude de gradul 2 b) cel puţin doua generaţii interesate c) un pacient cu diagnostic înainte de 50 de ani 3. boala inflamatorie a colonului: - colita ulcerativa - boala Crohn 4. polipii adenomatosi 5. antecedente personale de cancer colo-rectal, cancer al glandei mamare, cancer al endometrului sau cancer ovarian 6. intervenţii chirurgicale în antecedente - ureterosigmoidostomia - colecistectomia; ● îndrumarea pacientului selectat cãtre centrul de gastroenterologie nominalizat. Etapa a III-a: Centrul de gastro-enterologie încadreazã pacientul într-o categorie de risc (mediu, mare, foarte mare) care va fi evaluat individualizat: 1. pacient cu risc mediu: ● cu o singura ruda de gradul I diagnosticata cu cancer colo-rectal sau un polip adenomatos dupã varsta de 60 de ani ● cu rude diagnosticate ca mai sus - mai indepartate ca grad de rudenie Screening: - initiat la varsta de 50 de ani - test hemocult al materiilor fecale - anual - sigmoidoscopie flexibila - la 5 ani - irigografie - la 5 ani - colonoscopie în cazul pozitivarii oricãrui test de mai sus, iar dacã aceasta explorare este negativa, se va repeta la 10 ani; 2. pacient cu risc mare: ● cu un singur adenom, cu dimensiuni mici (sub 1 cm) Screening: - la 3-6 ani de la polipectomia iniţialã, prin: - colonoscopie (iar dacã nu este acceptatã de pacient sau nu este disponibilã, se vor efectua sigmoidoscopie flexibila şi irigografie) Rezultat: - normal: pacientul este supus liniilor ghid de screening asemenea pacientilor cu risc mediu - pozitiv: îndrumare la tratament specific oncologic ● cu: - un singur adenom, cu dimensiune mare (peste 1 cm) - adenoame multiple - adenoame cu displazie cu grad înalt - adenoame viloase Screening: - initiat în termen de 3 ani de la polipectomie, prin: - colonoscopie (vizualizarea leziunii, biopsie şi/sau ridicarea leziunii) Rezultat: - normal, se repeta colonoscopia la alţi 3 ani, un nou rezultat normal fiind urmat de încadrarea individului în grupa pacientilor cu risc mediu - pozitiv: îndrumare la tratament specific oncologic ● cu istoric personal de rezectie cu intenţie curativã pentru cancerul colo-rectal Screening: - initiat în termen de 1 an de la intervenţia chirurgicala, prin: - colonoscopie Rezultat: - normal, se repeta la 3 ani şi apoi la fiecare 5 ani dacã rezultatele sunt normale - pozitiv: îndrumare la tratament specific oncologic ● cu orice ruda de gradul I înainte de 60 de ani sau cel puţin doua rude de gradul I de orice varsta (în cazul în care nu este un sindrom ereditar) diagnosticate cu cancer colo-rectal sau polipi adenomatosi Screening: - initiat la varsta de 40 de ani sau la o varsta cu 10 ani mai tanara comparativ cu cea mai tanara ruda diagnosticata cu cancer colo-rectal, prin: - colonoscopie Rezultat: - normal, se repeta la 5-10 ani (cancerul colo-rectal la rudele de gradul I nu creste semnificativ riscul fata de populaţia cu risc mediu) - pozitiv: îndrumare la tratament specific oncologic 3. Pacient cu risc foarte mare (prezenta unuia dintre cele doua sindroame ereditare): ● istoric familial de FAP Screening: - initiat la pubertate, prin: - supraveghere endoscopica - testare genetica Rezultat: - pozitiv: impune efectuarea colectomiei ● istoric familial de HNPCC. Screening: - initiat la 21 de ani, prin: - colonoscopie - testare genetica ● boala inflamatorie colonica (rectocolita ulcero-hemoragica, boala Crohn). Screening: - initiat la 8 ani de la debutul pancolitei sau la 12-15 ani de la debutul rectocolitei ulcero-hemoragice, prin: - colonoscopie cu biopsie pentru evaluarea displaziei, la 1-2 ani. Etapa a IV-a: Gastro-enterologul comunica prin scrisoare medicalã cu medicul de familie, transmitand: ● rezultatul investigatiilor; ● programul de monitorizare a asiguratului, de a cãrui desfãşurare va rãspunde. Etapa a V-a: Gastro-enterologul transmite fişa cu datele personale, explorarile efectuate şi rezultatele (conform casetei de date personale din FIŞA ONC 1 - <>Ordinul ministrului sãnãtãţii şi familiei nr. 871/2002 ) cabinetului oncologic judeţean sau al municipiului Bucureşti, pentru justificarea cheltuielilor şi întocmirea unei catagrafii naţionale. Astfel vor putea fi urmãrite în timp modificãrile evolutive. Etapa a VI-a: Rezultatele ajunse la cabinetul oncologic judeţean sau al municipiului Bucureşti vor fi raportate, conform precizãrilor din Programul naţional 2.2, cãtre Ministerul Sãnãtãţii, Centrul de Statistica Sanitarã şi Documentare Medicalã (prin direcţia de sãnãtate publica judeteana sau a municipiului Bucureşti) Etapa a VII-a: Coordonarea activitãţii, în concordanta cu normele prevãzute, va fi realizatã de cãtre institutele oncologice în colaborare cu comisiile teritoriale de specialişti pentru cancer din centrele universitare traditionale, sub îndrumarea direcţiei coordonatoare din Ministerul Sãnãtãţii, în colaborare cu comisiile de specialitate ale Ministerului Sãnãtãţii.
──────────────
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
