Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Vazand Referatul Direcţiei generale sãnãtate publica şi Inspecţia sanitarã de stat nr. OB 6.695/2004,
în temeiul dispoziţiilor <>Hotãrârii Guvernului nr. 743/2003 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sãnãtãţii, cu modificãrile şi completãrile ulterioare,
ministrul sãnãtãţii emite urmãtorul ordin:
ART. 1
Se aproba normele de autorizare a unitãţilor sanitare cu paturi, cuprinse în anexele nr. 1-4.
ART. 2
Anexele nr. 1-4*) fac parte integrantã din prezentul ordin.
---------
*) Anexele nr. 1-4 se publica ulterior în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 68 bis în afarã abonamentului, care se poate achizitiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome "Monitorul Oficial", Bucureşti, sos. Panduri nr. 1.
ART. 3
Direcţia generalã sãnãtate publica şi Inspecţia sanitarã de stat, direcţiile de sãnãtate publica judeţene şi a municipiului Bucureşti şi toate unitãţile sanitare cu paturi, indiferent de forma de organizare, vor duce la îndeplinire dispoziţiile prezentului ordin.
ART. 4
La data intrãrii în vigoare a prezentului ordin se abroga Ordinul M.S. nr. 190/1982 privind stabilirea normelor tehnice de prevenire şi controlul infectiilor nosocomiale.
ART. 5
Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Ministrul sãnãtãţii,
Ovidiu Brinzan
Bucureşti, 8 iunie 2004.
Nr. 713.
ANEXA 1
ART. 1
Spitalul este unitatea sanitarã cu paturi, de utilitate publica, care desfãşoarã activitate de asistenta spitaliceasca şi sanatoriala.
ART. 2
Indiferent de forma de proprietate, spitalul trebuie sa solicite, obţinã şi sa detina autorizaţie sanitarã de funcţionare.
ART. 3
Autorizarea sanitarã de funcţionare a spitalelor se efectueazã de cãtre autoritãţi competente desemnate şi în conformitate cu proceduri prevãzute în Normele Ministerului Sãnãtãţii.
ART. 4
În sensul prezentelor norme urmãtoarele notiuni se definesc dupã cum urmeazã:
(a) Autorizarea sanitarã a spitalului reprezintã procesul de analiza şi investigatie sanitarã care conditioneaza, din punct de vedere tehnic şi juridic, punerea în funcţiune şi desfãşurarea activitãţii de asistenta spitaliceasca şi sanatoriala, de conformare la prezentele norme;
(b) Autorizaţia sanitarã este un act tehnic şi juridic, eliberat în scris de cãtre autoritatea localã de sãnãtate publica, prin care sunt stabilite condiţiile şi/sau parametrii de funcţionare ori de punere în funcţiune a activitãţii de asistenta spitaliceasca şi sanatoriala;
(c) Viza anuala reprezintã actul de constatare, eliberat în scris de cãtre autoritatea localã de sãnãtate publica, privind respectarea conformitatii cu autorizaţia sanitarã, eliberata anterior spitalului;
(d) Programul de conformare reprezintã un plan de mãsuri cuprinzând etape care trebuie parcurse în intervale de timp precizate, prin prevederile autorizaţiei sanitare, de cãtre spital, sub controlul autoritãţii de sãnãtate publica, în scopul respectãrii prezentelor norme.
ART. 5
Documentele necesare pentru solicitarea autorizaţiei sanitare sunt:
● Cerere
● Dosar tehnic, care va cuprinde: planul dimensionat cu structura interioarã, dotãrile necesare desfãşurãrii activitãţii supuse autorizãrii, prezentarea circuitelor functionale, modul de asigurare a iluminatului, ventilatiei, temperaturii ambiante, schita reţelelor de utilitãţi sau modul de asigurare a acestora (apa potabilã, apa calda menajera, evacuarea apelor uzate menajere şi tehnologice, evacuarea deşeurilor solide şi a deşeurilor periculoase rezultate din activitatea desfasurata);
● Dovada de achitare a tarifului de autorizare sanitarã.
ART. 6
(a) Cererea de autorizare şi dosarul tehnic se depun la biroul pentru avize şi autorizaţii sanitare al autoritãţii locale de sãnãtate publica;
(B) În termen de 20 de zile de la înregistrarea cererii autoritatea de sãnãtate publica localã are obligaţia sa soluţioneze solicitarea în baza referatului de evaluare întocmit de cãtre specialişti proprii.
ART. 7
Variantele legale de soluţionare a solicitãrii de autorizare sanitarã a spitalului sunt urmãtoarele:
a) se elibereazã necondiţionat autorizaţia sanitarã de funcţionare;
b) se elibereazã autorizaţia sanitarã de funcţionare, condiţionat de realizarea programului şi calendarului de conformare stabilit în autorizaţie;
c) nu se elibereazã autorizaţia sanitarã de funcţionare, iar solicitantul este informat în scris privind neconformitãţile cu prescripţiile actelor legale pe care se întemeiazã refuzul de autorizare sanitarã de funcţionare.
ART. 8
(a) Autorizaţia sanitarã are valabilitate atâta timp cat sunt respectate condiţiile igienico-sanitare, sunt menţinute condiţiile de structura funcţionalã şi cele care se referã la obiectul de activitate din solicitarea iniţialã pentru care a fost emisã autorizaţia;
(b) Autorizaţia sanitarã de funcţionare a spitalului se vizeazã anual;
(c) Între doua vize anuale spitalul autorizat va informa în scris direcţia de sãnãtate publica localã privind intenţia de a întreprinde orice modificãri în structura spatial-funcţionalã şi sau activitatea autorizata;
(d) Inspecţia sanitarã din cadrul direcţiei de sãnãtate publica poate proceda la retragerea temporarã sau definitiva a autorizaţiei sanitare de funcţionare în cazul oricãrei modificãri a obiectului de activitate şi a structurii functionale a spitalului fata de ceea ce este prevãzut în autorizaţia sanitarã de funcţionare sau în cazul nerespectãrii programului de conformare.
ART. 9
(a) Din momentul retragerii temporare sau definitive a autorizaţiei sanitare de funcţionare activitatea pentru care a fost eliberata autorizaţia sanitarã de funcţionare se suspenda.
(b) Pentru reluarea activitãţii se reia procedura de autorizare prin biroul pentru avize şi autorizaţii sanitare din cadrul direcţiei de sãnãtate publica teritorialã.
ANEXA 2
ART. 1
Conform normativelor pentru spitalele generale neclinice, lista principalelor grupe şi funcţiuni (sectoare) şi a unitãţilor functionale componente (compartimente), este urmãtoarea:
A. Sector spitalizare:
A1. Secţiile medicale cu paturi compuse din unitãţi de îngrijire
A2. Unitate de spitalizare de o zi (dupã caz)
A3. Serviciu de primire şi externare a bolnavilor
B. Sector ambulator (pentru pacienti neinternati)
B1. Cabinete de consultaţii şi tratamente
B2. Compartiment de evidenta medicalã, programare, informare
C. Servicii tehnico-medicale de diagnostic şi tratament
C1. Sector de intervenţii - tratamente aferente bolnavilor spitalizati
C1a. Bloc operator
C1b. Serviciu anestezie şi terapie intensiva (AŢI)
C1c. Bloc de naşteri
C2. Sector de investigaţii - explorari functionale (comun pentru pacienti internati şi ambulatorii)
C2a. Laborator de analize medicale
C2b. Laborator de radiodiagnostic
C2c. Laborator de explorari functionale
C2d. Laborator de anatomie patologica
C2e. Laborator de medicina nucleara (dupã caz)
C3. Sector de terapie (pentru bolnavi spitalizati şi ambulatorii)
C3a. Serviciu de urgente
C3b. Serviciu de recuperare medicalã şi fizioterapie
C3c. Compartiment de epurare renala
C3d. Compartiment de radioterapie (dupã caz)
C3e. Compartiment de psihoterapie şi ergonomie (dupã caz)
C3f. Alte compartimente de terapie specialã în funcţie de structura medicalã a spitalului
C4. Servicii tehnico-medicale auxiliare (nu se adreseazã direct pacientilor)
C4a. Serviciu de sterilizare centrala
C4b. Farmacie
C4c. Banca (punct) de sânge, bãnci de tesuturi (dupã caz)
C4d. Prosectura (morga)
D. Servicii gospodãreşti
D1. Bucatarie, oficii alimentare şi depozite alimente
D2. Spalatorie şi depozite lenjerie
D3. Statie de dezinfecţie (centrala de paturi)
E. Conducerea medicalã şi administraţie
E1. Conducere medicalã
E2. Birouri administrative
E3. Serviciu evidenta medicalã şi arhive
E4. Compartiment prelucrare informaţii şi documente
E5. Sala de întruniri
F. Servicii anexe pentru personal
F1. Vestiare pentru personal medical şi tehnic
F2. Punct de documentare medicalã (biblioteca)
G. Spaţii sociale şi anexe pentru pacienti, apartinatori, vizitatori
G1. Garderoba
G2. Serviciu de informaţii şi relaţii
G3. Bufet şi puncte de vânzare (florarie, cadouri, ziare)
G4. Diverse prestaţii - frizerie, coafura, posta (dupã caz)
G5. Capela (dupã caz)
H. Servicii tehnico-utilitare
H1. Centrale şi staţii tehnice
H1a. Centrala termica
H1b. Uzina de apa şi hidrofor
H1c. Post de transformare şi grup electrogen
H1d. Centrale de ventilaţie şi tratare a aerului
H1e. Centrala frigorifica (dupã caz)
H1f. Staţii pentru oxigen, aer comprimat, alte fluide medicinale
H1g. Centrala telefonica
H1h. Staţii pentru comunicare interna (TV cu circuit închis, cãutare de persoane, radioficare)
H1i. Staţii de pompare şi tratare efluenti
H1j. Staţii tehnice pentru maşini ascensoare
H1k. Staţii tehnice aferente unor echipamente medicale
H1l. Alte staţii tehnice aferente instalaţiilor (puncte de distribuţie, camere tablouri electrice, galerii de vizitare etc.)
H2. Dispecerate pentru supraveghere, control şi avertizare asupra functionarii echipamentelor şi instalaţiilor (dupã caz)
H3. Serviciu de întreţinere şi service aparatura (ateliere)
H4. Depozite diverse
H5. Statie colectare şi tratare deşeuri solide
H6. Garaje
H7. Control poarta
ART. 2
(a) Organizarea spatial-funcţionalã a spitalelor în ansamblu, ca şi cea a fiecãruia din sectoarele şi compartimentele componente, se face ţinând seama de: (a) categoriile de utilizatori, (b) specificul activitãţilor, (c) conditionari tehnologice impuse de aparatura medicalã şi echipamentele (instalaţiile) utilizate şi (d) criterii de igiena şi asepsie.
(b) Atât la proiectarea cat şi la amenajarea spitalului, se recomanda aplicarea simultanã a criteriilor de organizare spatial-funcţionalã, ceea ce conduce la un model general de zonare, model valid atât la spitalele generale, cat şi la unele spitale de specialitate, dupã cum urmeazã:
Zona "curata": cu compartimente adresate numai pacientilor spitalizati, cu cerinţe severe privind igiena şi asepsia, recomandabil a fi amplasate departe de circulaţia principala a spitalului, include:
● blocul operator, serviciul AŢI, blocul de naşteri, sterilizarea centralizata;
● secţiile medicale cu paturi.
Zona "murdara" (sau cu subzone "murdare"): este incadrata astfel întrucât constituie zona de interfata a spitalului în relaţia cu serviciile tehnice şi de prestaţii ale localitãţii, cu unitãţile furnizoare de materiale şi produse, cu diverse reţele edilitare şi accesului direct dinspre zona de serviciu a incintei spitaliceşti. Aceasta zona cuprinde compartimente strict separate de zonele cu cerinţe de asepsie, închise accesului pacientilor şi altor categorii de personal în afarã celui propriu, amplasate uzual la demisolul (parterul) clãdirilor spitaliceşti, precum şi în construcţii anexe izolate, include:
● unele servicii tehnico-medicale (prosectura, farmacia)
● zona gospodareasca
● servicii tehnice.
Zona "neutra" din punct de vedere al condiţiilor igienico-sanitare, incadrata astfel întrucât reprezintã interfata spitalului, pe componenta medicalã, în relaţia cu pacientii, apartinatorii şi vizitatorii, deschisã direct spre cãile de circulaţie auto şi pietonale din zona publica a incintei spitaliceşti. Compartimentele încadrate în aceasta zona, se recomanda a fi amplasate la parter sau mezanin şi includ:
● serviciul de urgenta
● secţia de spitalizare de o zi
● ambulatoriul spitalului
● serviciul de primire - internari şi externari
Zona "intermediara" - compartimentele grupate în acesta zona ocupa poziţii intermediare în ierarhia bazatã pe condiţii igienico-sanitare, cu precizarea ca zona laboratoarelor şi zona administraţiei sunt segregate accesului pacientilor sau apartinatorilor cu excepţia spaţiilor de relaţii (punctul de recoltare şi respectiv secretariatul) şi se vor amplasa periferic fata de circulatiile principale ale acestor utilizatori. Zona neutra include urmãtoarele compartimente şi servicii:
● laboratoarele
● serviciul centralizat şi unitãţile de explorari functionale
● serviciul centralizat şi unitãţile de roentgendiagnostic
● administraţia şi serviciile anexe pentru personal.
ANEXA 3
Organizarea secţiilor medicale curente
ART. 1
Secţiile medicale de spitalizare asigura cazarea şi îngrijirea curenta a bolnavilor pe perioada internãrii în spital. Indiferent de profilul medical, secţiile de spitalizare au o structura funcţionalã asemãnãtoare, cu excepţia celei de pediatrie (compartimentele pentru prematuri, sugari şi copii mici) şi celei de obstetrica - ginecologie (compartimentul obstetrica fiziologica şi nou-nãscuţi).
ART. 2
Secţia medicalã de spitalizare va fi amplasata de preferinta pe un singur nivel. Se accepta amplasarea pe doua niveluri a secţiilor mari, care au în componenta compartimente relativ autonome.
ART. 3
În componenta unei secţii medicale de spitalizare intra urmãtoarele categorii de spaţii: saloanele pacientilor şi dotãrile sanitare aferente;
● încãperi pentru asistenta medicalã;
● încãperi pentru deservirea pacientilor;
● camera de garda cu grup sanitar şi dus;
● diverse spaţii pentru activitãţile gospodãreşti ale sectiei;
ART. 4
În spitalele clinice pot fi amenajate spaţii suplimentare, destinate activitãţilor didactice (studenţilor şi cursanţilor ce îşi desfãşoarã practica medicalã sau specializarea la patul bolnavului) conform normelor.
ART. 5
Salonul pentru pacienti adulti se va conformã urmãtoarelor cerinţe:
● capacitate maxima de 6 paturi în saloane curente şi maxim 2 paturi în rezerve;
● arie utila minima de 7 mp/pat în saloane curente, 8 mp/pat în rezerva
● cubaj de 20 mc/pat de aer în caz de ventilaţie naturala.
ART. 6
(a) Dotarea minima sanitarã aferentã salonului va include:
● la saloane cu 1-2 paturi: grup sanitar propriu/comun (dus, WC, lavoar)
● la saloanele cu 3-4 paturi: grup sanitar propriu/comun la 2 saloane (dus, WC, lavoar)
● la saloanele cu 5-6 paturi: grup sanitar propriu (WC, lavoar)
● un dus la 15 asistaţi când saloanele nu sunt prevãzute cu duşuri; sãlile de duşuri pot fi grupate pe unitãţi de îngrijire;
(b) pentru grupa de varsta 3-6 ani pediatrie, se prevãd grupuri sanitare comune.
ART. 7
Alte dotãri minime obligatorii în salon sunt:
● o priza de oxigen la doua paturi
● corp de iluminat, priza şi sonerie la fiecare pat
● pat şi noptiera cu dulap/bolnav
● o masa cu scaune/salon.
ART. 8
(a) Orientarea ferestrelor salonului ventilat natural va fi dupã cum urmeazã:
● favorabilã sau acceptabilã: sud-est, sud, nord-vest
● se va evita orientarea ferestrelor spre nord şi nord-est (vanturi dominante reci)
● se poate accepta orientarea spre vest şi sud-vest, în cazul asigurãrii unei protecţii corespunzãtoare a ferestrelor fata de excesul de insorire;
(b) Conditionarile privind orientarea ferestrelor nu mai sunt imperative la secţiile de spitalizare de bolnavi acuti (durata mica de spitalizare: 10-12 zile) şi la saloanele la care se face tratarea aerului (climatizare).
ART. 9
(a) Alte prescripţii privind salonul:
● paturile vor fi aşezate paralel cu frontul ferestrei şi vor fi accesibile pe ambele laturi lungi;
● distanta între doua paturi nu va fi mai mica de 0,70 m;
● distanta între pat şi peretele exterior va fi de cel puţin 0,80 m;
● distanta între pat şi peretele paralel pe care se afla lavoarul va fi de minim 1,30 m;
(b) Pentru cel puţin un pat dintr-un salon, circulaţia libera aferentã va permite stationarea şi deplasarea în carucior de handicapat.
ART. 10
În mod curent pentru activitãţi medicale din secţie se vor prevedea urmãtoarele spaţii:
(a) sali pentru tratamente - pansamente, fiecare cu suprafata de 16-18 mp;
(b) cabinete de consultaţii, fiecare cabinet cu suprafata de 12-14 mp amplasate numai la intrarea în secţie;
(c) spaţii de lucru pentru asistenţi medicali (oficiu medical), cu posturi de supraveghere a bolnavilor (monitorizare dacã este cazul), cu anexe pentru depozitare instrumentar şi medicamente;
(d) încãperi pentru conducerea medicalã a sectiei: medic-şef, asistent-şef, raport de garda, secretariat;
(e) grupuri sanitare şi vestiare pentru personal.
(f) pentru unele din profilurile medicale, în cadrul sectiei se mai pot prevedea şi alte spaţii pentru activitãţi medicale: camere pentru investigaţii, tratamente speciale, sali de intervenţie chirurgicala cu anexele respective şi dotãri conform normelor.
ART. 11
Încãperile necesare pentru deservirea pacientilor din componenta sectiei:
(a) oficiul alimentar cu anexele sale şi sala de mese;
(b) camera pentru activitãţi de zi şi primire vizitatori, în funcţie de spaţiile disponibile;
(c) camera de baie (dupã caz şi grupul de duşuri, dacã sunt soluţionate centralizat).
ART. 12
Obligatoriu în componenta sectiei vor intra urmãtoarele spaţii pentru activitãţile gospodãreşti:
(a) camera de spalare-sterilizare plosti şi alte recipiente ("ploscar"): un ploscar la 25-30 paturi;
(b) spaţiu de colectare rufe murdare şi boxa de curãţenie;
(c) depozit de lenjerie curata.
ART. 13
(a) În fiecare secţie de spitalizare se desemneazã o subzona "septica" care la nevoie sa permitã izolarea şi cohortarea pacientilor contagiosi şi dependenti de echipamentele sectiei sau imunodeficienti, conform normelor Ministerului Sãnãtãţii.
(b) La spitalele clinice se recomanda diferentierea pe circulaţie separatã a zonei spaţiilor destinate învãţãmântului şi conducerii medicale a sectiei, de zona saloanelor pentru bolnavi.
ART. 14
(a) Secţiile medicale pot fi organizate în sistemul "unitãţilor de îngrijire".
(b) O secţie de spital poate cuprinde 2-4 unitãţi de îngrijire, din care cel puţin una va fi destinatã izolarii pacientilor cu risc septic.
(c) Unitatea de îngrijire include o grupare de saloane şi/sau rezerve de bolnavi, cu un numãr constant de paturi, pentru care asistenta medicalã este acordatã de o echipa compusa din 5-6 asistenţi medicali, 2-3 ingrijitoare, repartizate pe ture, echipa fiind coordonata de un medic. În funcţie de profilul medical al spitalului, capacitatea unei unitãţi de îngrijire poate varia între 20 şi 35 de paturi.
ART. 15
În sistemul de organizare a secţiilor pe "unitãţi de îngrijire", anexele medicale şi gospodãreşti ale sectiei vor fi repartizate pe unitãţi de îngrijire (câte un cabinet medical, o sala de tratamente - pansamente, un post asistenţi medicali, un spaţiu de igienizare, o camera de zi s.a.m.d.), rãmânând comune spaţiile conducerii sectiei, oficiul alimentar, una-doua încãperi destinate investigatiilor şi tratamentelor speciale.
Organizarea sectiei de pediatrie
ART. 16
(A) Îngrijirea pacientilor copii se face obligatoriu în compartimente distincte în funcţie de varsta: grupa sugari şi copii 1-3 ani, grupa copii preşcolari (3-6 ani) şi grupa copii şcolari (6-14 ani).
(b) Compartimentul destinat unei grupe de varsta constituie o unitate de îngrijire relativ autonomã, în cadrul cãreia pe lângã spaţiile de spitalizare, conformate dupã specificul vârstei, se mai prevãd:
● o parte din spaţiile de asistenta medicalã (cele de supraveghere şi tratament specific),
● o parte din spaţiile de deservire ale bolnavilor (individualizate dupã varsta pacientilor),
● un spaţiu de curãţenie.
ART. 17
Compartimentul pentru copii şcolari:
(a) Este asemãnãtor ca organizare cu unitatea de îngrijire pentru bolnavii adulti.
(b) Saloanele, cu grupurile sanitare aferente, (separate pe sexe), sunt identic conformate, dimensionate şi mobilate.
(c) Se prevãd aceleaşi anexe medicale şi gospodãreşti.
(d) În cadrul compartimentului va fi desemnat un sector "septic" incluzând 1-2 saloane sau rezerve (fiecare cu grup sanitar propriu) care sa permitã izolarea şi cohortarea pacientilor conform normelor Ministerului Sãnãtãţii.
(e) O camera de zi care se va amenaja şi pentru activitãţi şcolare.
ART. 18
Pentru compartimentul de copii preşcolari (3-6 ani):
(a) Sistemul de cazare va fi adaptat vârstei, în grupãri de 3-4 saloane de 2-4 copii, prevãzute cu grup sanitar comun sau separat pe sexe, cãrora li se afecteazã un post de supraveghere pentru asistentii medicali.
(b) În cadrul compartimentului, 1-2 saloane (cu grupuri sanitare distincte) se vor specializa pentru cazurile care necesita izolare şi cohortare epidemiologica;
(c) În amenajarea unui salon pentru aceasta grupa de varsta se va tine seama de urmãtoarele:
● suprafata utila/pat în salon va fi de minim 6 mp;
● peretele salonului orientat spre postul asistentului medical va fi parţial vitrat;
● dimensiunile mobilierului şi a obiectelor sanitare vor fi adaptate vârstei;
(d) În cadrul compartimentului se vor mai prevedea o camera de tratamente-pansamente proprie, un spaţiu de lucru pentru personalul mediu (oficiu) şi un numãr de rezerve pentru copii care se interneaza cu mamele.
(e) Dacã mãrimea compartimentului o justifica, se poate amenaja unui spaţiu de joaca pentru copiii necontagiosi.
ART. 19
Compartimentul pentru sugari şi copii de 1-3 ani:
(a) se va organiza în sistemul nucleelor cu 2-3 camere (boxate) de 4-6 paturi, prevãzute cu un grup sanitar de igienizare şi grupate la un post de supraveghere al asistentilor medicali.
(b) Unul din nuclee va fi destinat cazurilor care necesita izolare şi cohortare epidemiologica.
(c) Suprafata utila/pat în camera va fi de 4-5 mp.
(d) Toţi pereţii vor fi vitrati în partea superioarã, pentru control vizual
(e) În fiecare camera se va prevedea o cada cu dus de mana pentru imbaiere.
(f) Pentru copiii care se interneaza cu mamele se prevãd rezerve având dotãri sanitare specializate pentru mama şi pentru copil.
(g) Se accepta amplasarea în afarã compartimentului, dar în cadrul sectiei a unor saloane pentru mamele care îşi alapteaza copiii.
ART. 20
Compartimentul pentru sugari şi copii mici (0-3 ani) va fi izolat pe un circuit distinct de restul grupelor de varsta, va avea anexe medicale şi gospodãreşti proprii, iar accesul dinspre exterior va fi soluţionat în sistem filtru.
ART. 21
În cadrul sectiei de pediatrie se mai amplaseaza urmãtoarele categorii de spaţii pentru asistenta medicalã:
(a) Unitate specializatã (nucleu) de terapie intensiva, cu configuraţia prevãzutã la cap. 2.7 din prezentele norme;
(b) Unitate specializatã pentru îngrijire prematuri (dupã caz), având configuraţia prevãzutã în norme;
(c) Încãperi pentru consultaţii, investigaţii şi tratamente speciale;
(d) Cabinete pentru medici şi anexe pentru personalul medical auxiliar;
(e) Spaţii pentru conducerea sectiei, (dupã caz).
ART. 22
Pentru hranirea sugarilor şi a copiilor de 1-3 ani:
(a) În secţiile de pediatrie se amenajeaza o bucatarie specializatã, ("biberonerie" sau "bucatarie de lapte"), organizatã şi conformata adecvat capacitãţii sectiei.
(b) Spaţiile componente ale bucatariei de lapte se dimensioneaza ţinând seama de echipamente; alcãtuirea lor urmãreşte fluxul tehnologic:
● Primirea, spalarea şi sterilizarea biberoanelor, canitelor, linguritelor;
● Prepararea alimentelor: paste, piureuri, lichide dietetice, lapte;
● Umplerea biberoanelor, racirea, distribuţia;
● Anexe pentru depozitare;
● Camera asistenta dieteticiana.
(c) Biberoneria va avea dotãrile sanitare specializate prevãzute în norme.
Secţia (subsectia) de obstetrica fiziologica şi nou nãscuţi (maternitate)
ART. 23
(a) Secţiile de obstetrica-ginecologie din spitalele generale mici şi mijlocii se organizeazã pe subsectii complet separate, de obstetrica şi respectiv de ginecologie, pentru care se prevãd anexe medicale, de deservire pacienti şi gospodãreşti distincte.
(b) În spitalele mari, sau în cele de specialitate, pentru cele doua profiluri se constituie secţii diferite.
ART. 24
Se accepta trei moduri de organizare funcţionalã a sectiei:
(a) compartimente medicale distincte pentru mame şi nou-nãscuţi, în care asistenta pentru mame se face similar cu cea pentru celelalte categorii de pacienti adulti, iar pentru nou-nãscuţi se soluţioneazã în sistemul de pediatrie la compartimentul sugari. Cele doua compartimente vor avea propriile anexe medicale, de deservire şi gospodãreşti specializate. Între cele doua compartimente se amplaseaza spaţiile pentru alaptare, utilizate în comun.
(b) sistemul nucleelor (respectiv al unitãţilor de îngrijire) mixte pentru mame şi nou-nascutii acestora: un nucleu este compus din doua saloane pentru mame (cu câte 3-5 paturi) cu dotãrile sanitare aferente, care flancheaza doua saloane (dotate corespunzãtor) pentru nou-nãscuţi şi un spaţiu de lucru pentru asistenţi medicali (care, dimensionat ca atare, este utilizat în unele variante de organizare ca spaţiu de alaptare).
(c) sistemul "rooming-în" sau de cazare al mamei şi nou-nascutului în acelaşi salon, (fie în rezerve individuale, fie în saloane pentru doua mame cu copiii lor), cu spaţii corespunzãtor dimensionate şi dotãri sanitare specializate.
(d) în sistemele b) şi c) de mai sus, anexele medicale şi de deservire, specializate pentru cele doua categorii de pacienti, se amplaseaza grupat în cadrul unitãţii de îngrijire.
ART. 25
(a) Indiferent de sistemul de cazare adoptat, pentru cazurile cu risc se vor diferentia compartimente (nuclee) distincte, atât pentru mame cat şi pentru nou-nãscuţi;
(b) Pentru cazurile de obstetrica patologica se amenajeaza saloane distincte, grupate, atât în compartimentul aseptic, cat şi în cel septic.
(c) Uneori cazurile de obstetrica patologica se pot amplasa în secţia/subsectia de ginecologie.
ART. 26
(a) Secţia de obstetrica va fi amplasata la acelaşi nivel şi în legatura directa cu blocul de naşteri şi sala de operaţii pentru cezariene, recomandat fiind ca circuitul respectiv sa fie distinct de circulatiile comune ale spitalului.
(b) La spitalele generale mici şi mijlocii, blocul de naşteri se poate amplasa chiar în secţia (subsectia) de obstetrica.
Serviciul de primire - internare a bolnavilor
ART. 27
Acest serviciu se organizeazã ca serviciu unic pe spital şi are rolul de a asigura:
(a) efectuarea formelor de internare,
(b) examinarea medicalã şi trierea epidemiologica a bolnavilor pentru internare,
(c) prelucrarea sanitarã a acestora în funcţie de starea lor fizica şi,
(d) echiparea în îmbrãcãmintea de spital.
ART. 28
Amplasarea serviciului de primire - internare se face în legatura directa cu accesul principal în spital, serviciul de urgenta şi (dupã caz) serviciile de spitalizare de o zi, spitalizare de zi, epurare renala, chimioterapie, întreruperi de sarcina.
ART. 29
Componentele functionale ale serviciului de primire - internari sunt:
● unitatea de întocmire a documentelor medicale
● compartimentul de examinari medicale care include cabinete de consultatie specializate
● unitatea de igienizare sanitarã
● unitate de gestiune haine şi efecte de spital
● unitatea de externare
ART. 30
Unitatea de întocmire a documentelor medicale de internare cuprinde în structura:
(a) spaţiul de asteptare prevãzut cu grupuri sanitare, cu zone separate pentru pacienti adulti şi pacienti copii
(b) 2-3 birouri conexate între ele şi prevãzute cu amenajãri pentru relaţia cu publicul (ghisee sau tejghea cu boxe).
ART. 31
Compartimentul examinari medicale:
(a) cuprinde cabinetele de consultatie, specializate dupã profiluri medicale, cu spaţiile de asteptare şi grupurile sanitare aferente;
(b) în spitalele generale sunt obligatorii cel puţin câte un cabinet medical pentru urmãtoarele profiluri medicale: pediatrie, obstetrica-ginecologie şi adulti.
ART. 32
Necesarul de cabinete pentru spitalele generale mari şi spitalele de specialitate se determina în funcţie de capacitatea secţiilor cãrora li se adreseazã şi nu va fi mai mic decât:
(a) pediatrie
● pana la 150 de paturi: 1 cabinet
● peste 150 de paturi: 2 cabinete
● peste 300 de paturi: 3 cabinete
(b) obstetrica-ginecologie:
● pana la 50 de paturi: 1 cabinet cu doua boxe
● pana 200 de paturi: 2 cabinete
● peste 200 de paturi: 3 cabinete
(c) secţii de adulti:
● pana la 200 de paturi: 1 cabinet
● pana la 400 de paturi: 2 cabinete
● peste 400 de paturi: 3 cabinete
ART. 33
Spaţiul de asteptare pentru pediatrie:
(a) va fi separat de spaţiul de asteptare pentru adulti
(b) va fi prevãzut cu urmãtoarele amenajãri:
- filtru de triaj epidemiologic
- boxa de izolare destinatã pacientilor copii depistati cu afecţiuni contagioase - fiecare boxa de izolare va avea grup sanitar propriu şi acces direct în exteriorul spitalului.
(c) la spitalele mari de pediatrie se vor amenaja doua-trei boxe de izolare.
ART. 34
Unitatea de igienizare sanitarã:
(a) va cuprinde filtre de prelucrare sanitarã (cu dotãrile prevãzute în norme) şi grupurile sanitare aferente (prevãzute cu dus sau baie - dupã caz), separate pe sexe şi pe cele trei categorii de pacienti: copii, parturiente/ginecopate, adulti;
(b) la pediatrie spaţiul de igienizare se compartimenteaza: pentru grupa 0-2 ani şi pentru grupa 2-14 ani, accesul fãcându-se direct din cabinetele de consultaţii.
(c) în filtrele de igienizare se prevãd boxe pentru lenjerie şi efecte curate de spital.
ART. 35
(a) Pãstrarea hainelor bolnavilor pe perioada internãrii se face într-un depozit de efecte compartimentat, bine ventilat, legat direct de spaţiile de igienizare, dar şi de unitatea de externare.
(b) Depozitul de efecte va avea dotãrile prevãzute în normele Ministerului Sãnãtãţii.
ART. 36
Unitatea de externare
(a) se compune dintr-un spaţiu prevãzut cu boxe de imbracare, separate pe sexe şi distincte pentru copii şi nou-nãscuţi.
(b) Dacã externarea se face centralizat, unitatea se amplaseaza în afarã circuitului de internare, dar în legatura cu depozitul de haine de oraş şi cu biroul de întocmire a documentelor de spitalizare.
Serviciul de urgenta
ART. 37
Serviciul de urgenta:
(a) În varianta minima, curenta la spitalele mici şi mijlocii, compartimentul poate sa cuprindã urmãtoarele spaţii:
● acces acoperit şi închis lateral pentru autosalvari
● 1-2 cabinete de consultatie şi tratament cu 2 (4) posturi de lucru
● sala de intervenţii chirurgicale, cu anexe pentru spalare medici şi instrumente
● sala cu anexe pentru aparate gipsate, echipata cu aparat roentgen
● camera de spitalizare provizorie compartimentata pe sexe, de 2-6 paturi (1% din capacitatea spitalului)
● filtre igienizare cu boxe pentru depozitarea hainelor pacientilor, a efectelor şi lenjeriei de spital
● post de lucru pentru asistenţi medicali şi anexe personal mediu
● sala de asteptare cu anexe pentru apartinatori
● cabinet medici de garda cu grup sanitar
● depozit targi, brancarde, carucioare.
(b) La spitalele generale mari sau la spitalele cu specific de urgenta, serviciul se amplifica ca numãr de sali de intervenţie, se diversifica pe profiluri medicale (chirurgie, cardiologie, pediatrie) şi poate capata şi alte funcţiuni medicale:
- sala de reanimare,
- cabinete de investigaţii şi explorari,
- laborator de teste de urgenta etc.
ART. 38
Amplasarea seviciului în cadrul spitalului va permite colaborarea directa cu serviciul de internari, precum şi legãturi rapide cu blocul operator, serviciul de terapie intensiva, serviciile de roentgendiagnostic şi explorari functionale, laboratorul de analize medicale.
Compartiment de spitalizare de o zi
ART. 39
Compartimentul de spitalizare de o zi:
(a) se organizeazã în spitale mijlocii şi mari, pentru o capacitate de 2-3% din numãrul de paturi al spitalului, dar minim pentru 12 paturi;
(b) în cadrul compartimentului, dupã caz, se pot amplasa distinct şi unitãţi de epurare renala, de întreruperi de sarcina, chimioterapie.
(c) compartimentul se amplaseaza în apropierea accesului principal, în legatura cu serviciul ambulator, cu serviciul de urgenta şi cu circuitele principale care fac legatura cu serviciile tehnico-medicale.
ART. 40
În compartimentul de spitalizare de o zi:
(a) cazarea pacientilor în compartiment se face în saloane de 2-3 paturi şi rezerve;
(b) aferent acestor saloane se prevãd:
● cabinet de consultaţii şi tratamente (eventual sala de mici intervenţii),
● post de lucru pentru asistenţi medicali,
● mic oficiu alimentar,
● grupuri sanitare,
● boxe de lenjerie şi de curãţenie etc.
Sectorul ambulator
ART. 41
Sectorul ambulator propriu spitalului acorda servicii medicale, în specialitatile pe care este profilat, pentru pacienti a cãror condiţie nu impune sau nu mai impune internarea.
ART. 42
În structura funcţionalã a ambulatorului de spital se amenajeaza:
● Cabinete de consultatie (în specialitãţi din profilul spitalului şi în specialitãţi conexe cu acestea);
● Camere pentru pansamente şi tratamente curente;
● Spaţii de asteptare aferente cabinetelor;
● Birou de programare şi evidenta pacientilor;
● Punct farmaceutic pentru medicamente specifice (dupã caz);
● Anexe pentru personalul medical;
● Grupuri sanitare şi boxa pentru curãţenie.
ART. 43
(a) Dimensiunea pentru cabinetele de consultatie sau camerele de tratamente curente, este cuprinsã între 16 mp şi 24 mp, şi va fi diferenţiatã dupã activitãţile specifice.
(b) Numãrul de cabinete şi anexele acestora sunt determinate de numãrul de consultaţii ce se preconizeaza a se acorda pentru fiecare specialitate.
(c) Pentru dimensionarea spaţiilor de asteptare se ia în calcul încãrcarea la orele de vârf, considerând o arie utila de 1,00-1,50 mp/pacient adult şi respectiv 1,50-2,00 mp/pacient copil cu un insotitor.
(d) Spaţiile de asteptare şi grupurile sanitare pentru copii se izoleaza de cele ale adulţilor.
ART. 44
Sectorul ambulator poate fi accesibil dupã cum urmeazã:
(a) direct din exterior, situaţie în care va fi dotat cu anexe specifice (garderoba, punct de informaţii şi control acces, cabine telefonice),
(b) din holul intrãrii principale a spitalului, caz în care pacientii vor beneficia de toate serviciile şi anexele prevãzute pentru vizitatori şi insotitori.
ART. 45
Amplasarea sectorului ambulator în cadrul spitalului va permite legãturi uşor accesibile cu serviciile de investigaţii-explorari şi tratamente, precum şi cu compartimentul de spitalizare de o zi.
Blocul operator
ART. 46
Blocul operator grupeazã toate sãlile de operaţii necesare diverselor specialitãţi (profiluri) medicale. În spitalele generale, profilurile medicale care utilizeazã blocul operator sunt: chirurgia generalã, ortopedia, traumatologia şi arsii, cardiologia, gastroenterologia, urologia, obstetrica, ginecologia, oftalmologia, ORL, pediatria, oncologia, şi serviciul de urgenta.
ART. 47
În funcţie de numãrul de paturi chirurgicale şi ţinând seama de specificul activitãţilor medicale, pentru unele secţii (compartimente) se pot prevedea sali de operaţii proprii în afarã blocului operator centralizat, cum este cazul pentru: secţia obstetrica-ginecologie, secţia de oftalmologie, secţia ORL, compartimentul de arsi, serviciul de urgenta.
ART. 48
Dimensionarea blocului operator, respectiv determinarea numãrului necesar de sali de operaţie, se face prin raportare la numãrul de paturi din secţiile şi compartimentele cu profil chirurgical care îl utilizeazã.
● O sala de operaţie pentru 30-35 de paturi chirurgicale
● O sala de operaţie pentru 25 de paturi pentru specialitãţi chirurgicale (transplant, arsi).
ART. 49
În funcţie de mãrimea şi structura medicalã a spitalului, blocul operator centralizat poate grupa 2-10 sali de operaţie.
ART. 50
În proiectarea/amenajarea blocurilor operatorii se vor lua în consideraţie urmãtoarele:
(a) Pentru spitalele mici şi mijlocii se recomanda gruparea salilor de operaţie într-un singur bloc operator;
(b) În spitalele mari şi foarte mari, mai ales în cele multiprofilate, se recomanda amenajarea de doua-trei blocuri operatorii distincte şi specializate, amplasate mai aproape de secţiile respective de spitalizare.
ART. 51
(a) Un mod uzual de sectorizare a blocului operator, aplicat adesea chiar şi în spitalele de mãrime mijlocie, este cel de separare în bloc septic şi bloc aseptic, cu tratare diferenţiatã a salilor de operaţie şi a anexelor medicale, în ce priveşte mãsurile de asepsie.
(b) În cazul blocurilor operatorii cu o singura sala de operaţie, se vor aplica prescripţiile normelor Ministerului Sãnãtãţii privind ordinea de efectuare a operaţiilor septice şi respectiv aseptice.
ART. 52
Soluţionarea spatial-funcţionalã pentru blocurile operatorii diferã dupã mãrimea acestora. Sunt considerate blocuri operatorii mici cele cu 2-4 sali de operaţie, iar blocuri operatorii mari cele cu mai mult de 6 sali de operaţie.
ART. 53
Un bloc operator mic se compune din urmãtoarele categorii de spaţii:
(a) Spaţii medicale: 2-4 sali de operaţie cu anexele aferente:
● spalator-filtru pentru chirurgi,
● spalator pentru instrumente, prevãzut cu ghiseu pentru transferul instrumentelor murdare,
● spaţiu de pregãtire a bolnavului,
● spaţiu pregãtire materiale (dupã caz),
● spaţiu pentru trezirea pacientilor (comun sau boxat),
● camera de odihna pentru medici,
● camera de lucru pentru asistenţi medicali,
● laborator pentru determinãri de urgenta,
● sala aplicare proteze gipsate cu anexe pentru pregãtirea feselor (dupã caz),
● camera protocol operator
● camera medici anestezisti.
(b) Spaţii gospodãreşti:
- boxa pentru depozitare materiale sterile şi farmaceutice,
- depozit aparate,
- spaţiu depozitare targi, carucioare,
- boxa pentru curãţenie şi colectare - evacuare obiecte murdare (rufe, deşeuri).
(c) Spaţii control şi filtrare accese:
- filtru bolnavi (eventual cu sistem de transbordare targa),
- filtru personal medical (separat pe sexe) cuprinzând vestiar şi grup sanitar cu dus,
- dispecerat - programare (dupã caz).
ART. 54
(a) Anexele vor fi individualizate pentru fiecare sala de operaţie.
(b) Se accepta amenajarea de anexe comune la doua sali de operaţie numai în cazul în care cel puţin o sala a blocului operator dispune de anexe individualizate.
ART. 55
Spaţiile tehnice pentru instalaţiile aferente blocului operator:
(a) vor fi amplasate în afarã blocului, dar în imediata vecinãtate a acestuia,
(b) vor cuprinde urmãtoarele:
● statie preparare apa sterila pentru spalare chirurgicala,
● statie preparare gaz de narcoza,
● statie de acumulatori şi camera tablou electric,
● centrala de ventilaţie şi tratare a aerului (dupã caz).
ART. 56
Dispunerea spaţiilor şi organizarea circuitelor în interiorul blocului operator se va face pe principiul zonarii dupã cerinţele de asepsie, trecerea fãcându-se gradat dinspre spaţiile neutre (condiţii igienico-sanitare obişnuite pentru sectorul sanitar), prin cele "curate" (cu conditionari igienice speciale), la cele aseptice:
- zona filtre de acces şi zona funcţiunilor anexe (protocol operator, secretariat, punct de transfuzii, laborator determinãri de urgenta, etc.), fac parte din zona neutra.
- zona curata cuprinde camera de pregãtire preoperatorie a bolnavilor, camera de trezire a bolnavilor, spaţiul de lucru al asistentilor medicali, camera de odihna medici, camera de gipsare, etc.,
- zona aseptica cuprinde sala de operaţie şi spaţiul de spalare şi echipare sterila a echipei operatorii.
ART. 57
În blocurile operatorii mari se accepta cuprinderea unei staţii de sterilizare proprii, distinctã de statia centrala de sterilizare care deserveste restul serviciilor din spital. Descrierea modului de conformare şi organizare a unei staţii de sterilizare se face la punctul 2.8.
ART. 58
În blocurile operatorii mari se mai pot prevedea şi alte spaţii dupã cum urmeazã:
● camera dezinfecţie aparatura medicalã mobila,
● punct farmaceutic,
● bãnci de tesuturi,
● post de lucru pentru medici şi personal mediu anestezie,
● mic oficiu pentru ceai, cafea, legat de zona de odihna a personalului medical etc.
ART. 59
Dimensionarea diverselor spaţii specifice este determinata de tipul de intervenţii chirurgicale, mãrimea echipelor operatorii, mãrimea blocului operator, nivel de echipare cu aparatura, soluţia generalã de conformare a blocului operator dupã cum urmeazã:
● pentru sala de operaţie dimensiunile minime variaza de la 30 mp la 40 mp arie utila,
● pentru celelalte spaţii medicale, aria utila nu va fi mai mica decât:
- 12 mp - sala spalare şi imbracare chirurgi pentru o sala,
- 18 mp - sala spalare şi imbracare chirurgi comuna la doua sali,
- 10 mp - sala spalare instrumente,
- 12 mp - un post de pregãtire preoperatorie,
- 10 mp - un post de trezire postoperatorie,
- 25 mp - sala de gipsare.
● Înãlţimea libera a sãlii de operaţie va fi de 3,2 mp
● Uşile salilor de operaţii se prevãd cu lãţimea de min. 1,20 m.
ART. 60
Blocul operator va avea:
(a) legatura directa cu serviciul anestezie - terapie intensiva şi sterilizare centrala (dacã nu are sterilizare proprie);
(b) asigurate legãturi uşoare cu: blocul de naşteri (când acesta nu are sala proprie de operaţii cezariene), serviciul de roentgendiagnostic, serviciul de urgenta, laboratorul de anatomie patologica (pentru examene extemporanee) şi secţiile de spitalizare.
Serviciul de anestezie - terapie intensiva (AŢI)
ART. 61
Serviciul AŢI centralizeazã toate cazurile medicale grave, care necesita supraveghere continua şi îngrijire intensiva 24 de ore din 24. Asistenta medicalã se asigura de un personal înalt calificat, cu ajutorul unei aparaturi medicale specializate (pentru compensarea şi monitorizarea funcţiilor vitale ale organismului bolnavilor)
ART. 62
Mãrimea serviciului (numãr de paturi) variaza în funcţie de capacitatea şi profilul spitalului.
(a) Seviciile AŢI mici (sub 15 paturi) precum şi cele pentru spitalele de specialitate, se zoneaza în sector septic şi respectiv sector aseptic.
(b) Serviciile AŢI mari, în spitalele multiprofilate, se organizeazã pe sectoare (unitãţi) distincte, dupã profilul medical sau dupã gravitatea cazurilor, prevãzându-se şi un compartiment amenajat corespunzãtor destinat cazurilor septice.
ART. 63
Pentru unele profiluri medicale, dacã particularitãţile procedurilor medicale şi/sau numãrul de paturi aferent o justifica, se pot organiza compartimente de terapie intensiva specializate, distincte de unitatea centrala, amplasate în secţiile medicale respective; este cazul mai ales pentru urmãtoarele specialitãţi: cardiologie şi boli vasculare, pediatrie, arsi şi traumatologie, transplant de organe.
ART. 64
Spaţiile componente ale serviciului AŢI sunt urmãtoarele:
● unitãţile de îngrijire - saloane sau nuclee cu spaţii aferente pentru: postul de supraveghere (directa şi/sau monitorizata), grupul de igienizare, depozite diverse;
● camera de lucru pentru asistente, cuplata cu statia centrala de monitorizare şi semnalizare;
● cabinete medici anestezisti cu grup sanitar;
● sala de mici intervenţii şi tratamente speciale, cu anexele ei (la serviciile mari);
● depozite pentru aparatura, instrumentar, produse farmaceutice;
● mic laborator pentru determinãri de urgenta (se poate utiliza în comun cu blocul operator);
● boxa pentru lenjerie curata;
● spaţiu sanitar pentru prelucrare şi igienizare obiecte de inventar, cu boxa pentru colectare obiecte murdare (rufe, deşeuri);
● vestiar-filtru pentru personalul medical, prevãzut cu grup sanitar şi dus;
● filtru de acces pentru pacienti şi materiale, cuplat cu un spaţiu (vestiar) pentru echiparea în vestimentatie de protecţie a persoanelor strãine serviciului (apartinatori sau alt personal) medical decât al sectiei.
ART. 65
Circuitul interior al persoanelor este de tip închis pe considerente de asepsie, dar şi pentru izolare fata de perturbari externe (agitatie, zgomot, vizite inoportune).
ART. 66
Unitatea (nucleul) de îngrijire intensiva se conformeazã şi dimensioneaza în raport de cazuistica proprie spitalului, respectiv de numãrul de paturi afectat unei echipe de îngrijire.
● Capacitate optima:
- 5-6 paturi aferente unui post de supraveghere;
● Capacitate maxima:
- 8 paturi (la mai multe paturi aferente unui post de supraveghere, îngrijirea nu se mai considera intensiva)
● arie utila minima/pat: 12 mp
● arie utila minima /post supraveghere: 12 mp (recomandat 15 mp)
● dotare sanitarã aferentã: grup sanitar cu closet, lavoar şi "ploscar".
ART. 67
(a) Modul optim de alcãtuire a unei unitãţi de îngrijire este de tip nucleu cu camere (compartimente) de 1-2 paturi, grupate în jurul postului de supraveghere al echipei de îngrijire, prevãzut cu pereţi vitrati şi goluri de trecere spre acesta.
(b) Sistemul de spitalizare în saloane mari de 5-7 paturi, cu paturile izolabile prin perdele sau panouri uşoare este nerecomandat, fiind mai puţin igienic.
(c) Indiferent de soluţia tipologica aplicatã, fiecare unitate de îngrijire din AŢI va avea cel puţin o rezerva de un pat cu grup sanitar pentru cazurile care necesita izolare epidemiologica severã.
ART. 68
(a) În mod curent, mai ales la spitalele mici şi mijlocii, serviciul AŢI se amplaseaza în imediata vecinãtate a blocului operator, pe acelaşi nivel cu acesta;
(b) Serviciul AŢI se poate amplasa şi la nivel superior sau inferior fata de blocul operator (la spitalele mari şi foarte mari), cu condiţia realizãrii unei legãturi directe, prin scara şi ascensor.
Serviciul de sterilizare centrala
ART. 69
În spitale activitãţile de sterilizare se centralizeazã cu precãdere în cadrul serviciului de sterilizare centrala, cu urmãtoarele excepţii obligatorii:
(a) Sticlaria şi materialele de laborator se sterilizeaza în interiorul laboratorului;
(b) Produsele farmaceutice injectabile, se sterilizeaza în cadrul farmaciei;
(c) Biberoanele şi alt inventar marunt legat de alimentaţia sugarului se sterilizeaza în compartimentul "biberonerie" al sectiei pediatrie.
ART. 70
(a) Serviciul central de sterilizare va avea circuit închis pentru persoane, cu acces unic dinspre circulatiile generale ale spitalului;
(b) În cazul în care se alipeste blocului operator, mai poate avea o comunicare interioarã cu circulatiile acestuia (prin usa în zona "murdara" şi prin ghiseu în zona "curata" a blocului, descrise la art. 6 din prezentele norme).
ART. 71
În cadrul serviciului de sterilizare, spaţiile se împart şi se aseaza în flux astfel încât sa se asigure circuite separate pentru instrumentarul şi materialele nesterile de cele sterile dupã cum urmeazã:
(a) zona de activitate cu materiale nesterile, cuprinzând spaţiile pentru primire, depozitare temporarã, sortare, prelucrare primara, introducerea în aparatele sau camera de sterilizare;
(b) zona de sterilizare propriu-zisa sau "zona fierbinte";
(c) zona de activitate cu materiale sterile, cuprinzând spaţiile pentru scoatere din "zona fierbinte" şi rãcire, sortare, inscriptionare, depozitare, predare;
(d) sector anexe comune: birou evidenta, depozit detergenti şi talc (dupã caz), vestiar şi grup sanitar cu dus pentru personal.
ART. 72
(a) Prelucrarea primara a materialelor nesterile este diferenţiatã ca proceduri pentru diferite categorii de materiale (instrumentar metalic, cauciucarie, material moale) şi se desfãşoarã în spaţii distincte (boxe, alveole, nise).
(b) Spaţiile vor fi echipate cu fronturi de lucru adecvate pentru spalare, pregãtire (confectionare) material moale, pudrare cu talc, ambalarea, aşezare pe rastele sau în casolete, conform cu tehnologia impusa de tipul de aparatura de sterilizare utilizat.
ART. 73
"Zona fierbinte" poate fi alcãtuitã în doua moduri:
(a) fie dintr-o camera de sterilizare (eventual doua, separand sterilizarea umeda de sterilizarea uscata), asezata pe linia fluxului între zona nesterila şi cea sterila, în care se amplaseaza aparatele de sterilizare şi mesele pentru descãrcarea casoletelor;
(b) fie din chiar frontul alcãtuit din aparatura de sterilizare inseriata, dacã se utilizeazã autoclave şi echipamente cu deschidere dubla, sistem recomandat la spitalele mijlocii şi mari, pentru a asigura separarea completa a circuitului nesteril de cel steril.
ART. 74
Sterilizarea materialelor se poate face conform <>Ordinului Ministerului Sãnãtãţii nr. 185/2003 , aparatura fiind diferenţiatã în funcţie de agentul sterilizant.
ART. 75
(a) Dimensionarea şi organizarea statiei de sterilizare se va face în funcţie de:
● numãrul de paturi (capacitatea spitalului), şi numãrul salilor de operaţie,
● cantitatea materialului de sterilizat, pe categorii, determinata în dmc/pat/zi, corespunzãtor profilului spitalului,
● tipul şi capacitatea aparatelor de sterilizare,
● durata unui ciclu de sterilizare pe fiecare tip de aparat.
(b) Se recomanda prevederea pentru fiecare categorie de aparate a câte unuia suplimentar care sa preia efectuarea operaţiunilor în caz de avariere a aparatelor aflate în serviciu.
ART. 76
(a) Serviciul de sterilizare centrala se amplaseaza cat mai aproape de blocul operator şi trebuie sa aibã legãturi cat mai directe cu serviciul AŢI, blocul de naşteri, serviciul de urgente, laboratoarele de explorari functionale, secţiile medicale cu paturi.
(b) La spitalele cu profil chirurgical sau la cele generale cu procent mare de paturi de chirurgie, se recomanda alipirea statiei de sterilizare la blocul operator, cu crearea unui circuit specializat pentru relaţia cu acesta.
(c) La spitalele generale mari şi foarte mari, dacã mãrimea blocului operator o justifica, se poate amenaja o statie de sterilizare proprie blocului operator, separand activitãţile de sterilizare pentru restul spitalului.
Blocul de naşteri
ART. 77
În blocul de naşteri se efectueazã centralizat activitatea de asistenta medicalã calificatã a parturientelor pe parcursul naşterii.
ART. 78
Modul de conformare al blocului de naşteri şi locul cel mai potrivit de amplasare în cadrul spitalului este dependent de:
● felul cum se organizeazã în cadrul spitalului, respectiv al sectiei de profil, asistenta parturientelor de la primirea în spital şi pana la terminarea naşterii;
● capacitatea acestuia (numãr de naşteri/zi, rezultatã din capacitatea sectiei de obstetrica prevãzutã în structura spitalului);
● sistemul adoptat pentru asistarea parturientei în timpul celor trei faze ale naşterii: travaliu, expulzie, postpartum.
ART. 79
În principiu un bloc de naşteri este constituit din urmãtoarele componente spatio-functionale:
(a) compartiment de primire şi prelucrare sanitarã specifica (dacã activitãţile nu au fost preluate de serviciul de primire - internare descris la art. 29);
(b) Unitãţi pentru naştere (o suita de spaţii pentru triada de activitãţi specifice: travaliu, expulzie, postpartum);
(c) Eventual sala de operaţie descris la art. 56 şi 59 din prezentele norme;
(d) Camera resuscitare nou-nãscut;
(e) Spaţii de lucru pentru personal (cabinet medici, camera de lucru moase, boxe depozitare instrumentar şi materiale sterile);
(f) Spaţii gospodãreşti (mic oficiu alimentar, boxe depozitare lenjerie şi efecte, spaţiu colectare - evacuare rufe murdare şi deşeuri);
(g) Filtru de acces şi dotãri sanitare aferente (vestiar personal cu grup sanitar şi dus, compartimentat pe sexe, grup sanitar paciente).
ART. 80
(a) În blocurile de naşteri mici (2-3 unitãţi de naştere), nu se recomanda prevederea unei sali de operaţie - pentru cezariene şi alte urgente - acestea urmând a se efectua în blocul operator centralizat sau în sala de operaţii a sectiei de obstetrica-ginecologie.
(b) La blocurile de naşteri mari (peste 10 naşteri/zi) este indicatã prevederea sãlii de operaţie în cadrul blocului, precum şi a spaţiului de pregãtire-trezire aferent.
ART. 81
Blocul de naşteri va are un circuit închis, controlat prin filtre de acces.
ART. 82
(a) Blocuri de naşteri va fi compartiment în sector septic şi aseptic.
(b) Pentru spitalele mici şi mijlocii, cu mai mult de 50 de paturi de obstetrica, una din unitãţile de naşteri se va individualiza ca septica, va primi anexe sanitare proprii şi se va izola în circuitul general al blocului de naşteri.
(c) În cadrul spitalelor de specialitate, cu secţii de obstetrica care insumeaza mai mult de 150 de paturi, se vor crea doua blocuri de naşteri separate, dintre care unul septic.
ART. 83
Unitatea de naştere se poate alcãtui în mai multe moduri:
(a) camera de travaliu tip salon cu 2-3 paturi (14-20 mp), conectata la o sala de naşteri, prevãzutã cu o nisa (boxa) pentru prelucrarea primara a nou-nascutului (minim 25 mp), urmatã de o camera cu 2-3 paturi pentru terapia postpartum, cele trei încãperi având usi între ele. O astfel de unitate se prevede pentru cca. 20 de paturi de obstetrica;
(b) sala unica pentru travaliu şi expulzie, destinatã unei singure parturiente, dotatã cu pat, masa ginecologica şi punct pentru toaleta nou-nascutului (arie utila 22-25 mp); paturile pentru terapia postpartum se grupeazã la un loc pentru mai multe astfel de sali, în saloane de 2-3 paturi. Soluţionatã în acest fel, unitatea corespunde la cca. 15 paturi de obstetrica fiziologica pentru o sala de travaliu-expulzie.
ART. 84
Amplasarea blocului de naşteri, se poate face conform urmãtoarelor doua modele:
(a) Amplasarea în cadrul sectiei sau compartimentului de obstetrica (justificatã la spitalele mici, dar şi la spitalele generale mari, cu putine paturi de obstetrica);
(b) Amplasarea în apropierea blocului operator şi a celorlalte servicii tehnico-medicale, avantajoasã pentru cooperarea cu acestea, necesarã dacã spitalul are mai mult de doua secţii de obstetrica. Aceasta soluţie se aplica în mod curent la spitalele de specialitate (maternitati sau blocuri materno-infantile).
Laboratorul de analize medicale
ART. 85
În acest compartiment se centralizeazã activitãţile de laborator necesare examinãrii produselor biologice umane pentru o mai corecta apreciere a stãrii de sãnãtate sau a stadiului de imbolnavire a pacientilor. Laboratorul poate deservi atât pacientii internati în spital cat şi pe cei ambulatori.
ART. 86
Laboratorul va fi dimensionat şi structurat funcţional în concordanta cu mãrimea şi profilul spitalului, respectiv cu capacitatea sectorului ambulator, dar şi cu rangul spitalului în ierarhia unitãţilor de asistenta medicalã.
ART. 87
Laboratorul de analize medicale se va organiza conform <>Ordinului Ministerului Sãnãtãţii nr. 119/2004 .
ART. 88
(a) La spitalele clinice universitare, la unele spitale de specialitate cu programe asociate de cercetare (institute medicale), pe lângã laboratorul de analize curente se dezvolta şi un sector mai mic sau mai mare de laboratoare specializate de cercetare clinica şi/sau paraclinica, în care caz apare şi un sector mare de creştere şi întreţinere de animale, numit biobaza.
(b) Biobaza va fi amplasata izolat, în afarã clãdirilor spitalului.
ART. 89
(a) Conform normelor se vor separa încãperile cu activitãţi periculoase şi se vor delimita locurile de munca în care operaţiunile presupun degajari de noxe, prin crearea de boxe speciale sau nise de laborator;
(b) Asemãnãtor se protejeaza şi activitãţile sau operaţiunile care necesita condiţii speciale de desfãşurare în ceea ce priveşte mediul aseptic sau steril, ecranarea luminii, protecţia fata de vibratii etc.
ART. 90
(a) Încãperile laboratorului de analize vor fi ferite de insolare şi vor avea condiţii de iluminare uniforma a zonelor de lucru. Orientarea favorabilã pentru fronturile cu ferestre este nord, nord-est şi nord-vest.
(b) În cazul în care nu se pot evita orientãrile nefavorabile, se vor lua mãsuri speciale de protecţie şi ecranare a suprafeţelor vitrate (geamuri termoabsorbante, "brise-soleil").
ART. 91
(a) Întregul laborator de analize medicale va fi amenajat în circuit închis pentru alţi utilizatori decât personalul propriu;
(b) Accesul pacientilor sau al personalului medical din spital este permis numai în spaţiile amenajate ca atare din compatimentul de recoltare directa a produselor biologice şi camera sau ghiseu pentru primire probe respectiv ghiseul pentru eliberare rezultate.
(c) Fiecare încãpere a laboratorului de bacteriologie, virusologie, microbiologie, biochimie va fi asigurata cu sursa de apa potabilã rece şi calda, iluminat electric, gaze.
ART. 92
Amplasarea laboratorului va permite legãturi directe cu serviciul de explorari functionale şi legãturi uşoare cu secţiile de spitalizare, sectorul ambulator, serviciul de urgenta şi compartimentul de spitalizare de o zi.
Serviciul (laboratorul) de roentgendiagnostic
ART. 93
Serviciul grupeazã centralizat toate investigaţiile bazate pe utilizarea radiatiei Roentgen pentru aducerea în domeniul vizibilului a structurilor anatomice interne. Tehnicile de diagnostic fac parte dintr-un sistem mai amplu de investigaţii, cel al tehnicilor de examinare imagistica.
ART. 94
(a) Serviciul de roentgendiagnostic este una din unitãţile nucleare ce se pot constitui în cadrul spitalelor, pentru care este obligatorie solicitarea şi obţinerea de avize speciale, de amplasare şi funcţionare, din partea autoritãţilor responsabile cu controlul activitãţilor ce folosesc radiatii nucleare.
(b) Modul de utilizare a radiatiei Roentgen pentru diagnosticul medical, condiţiile ce trebuie sa le îndeplineascã aparatura, precum şi modul de alcãtuire, dimensionare şi ecranare la radiatii a încãperilor, sunt strict condiţionate de normele de securitate nucleara - regimul de lucru cu surse de radiatii nucleare.
ART. 95
La proiectare sau reamenajare, dimensionarea şi structurarea serviciului este dependenta de numãrul şi tipul de aparate radiologice ce urmeazã a se instala, de cerinţele fluxului medical specific, de considerente de optimizare a mãsurilor de radioprotectie. Pentru fiecare aparat sunt precis determinate necesarul de încãperi şi condiţii tehnologice de montaj.
ART. 96
(a) Tipurile de aparate radiologice utilizate în mod curent în serviciul de roentgendiagnostic sunt:
● aparate de Rx-scopie şi Rx-grafie, independente sau cuplate la un post comun de comanda;
● aparate de Rx-grafie specializatã (angiografie, mamografie, limfografie, radiografie dentara);
● aparate pentru microradiofotografie (MRF);
● aparate pentru tomografie computerizata (CT).
(b) Pentru fiecare aparat sau pentru un cuplaj de aparate se constituie o unitate funcţionalã de examinare.
ART. 97
În structura serviciului de roentgendiagnostic intra urmãtoarele categorii de spaţii:
(a) Unitãţile functionale de examinare (compuse din camera de investigatie, posturile de comanda şi control, boxele de dezbracare pentru pacienti, spaţiile sanitare şi tehnice aferente);
(b) Spaţii de asteptare pentru pacienti cu grupuri sanitare aferente;
(c) Spaţii medicale pentru relaţia cu pacientul (secretariat, cabinete de consultaţii);
(d) Spaţii pentru personal în afarã relatiei cu pacientul (cabinete de lucru ale medicilor, camere de odihna personal, vestiare cu dus şi grupuri sanitare);
(e) Spaţii pentru prelucrare şi stocare filme radiologice (developare, triere, uscare, citire, depozitare);
(f) Spaţii pentru întreţinere şi activitãţi gospodãreşti (camera pentru tehnician de întreţinere, depozit piese de schimb, boxe pentru întreţinere şi curãţenie etc.).
ART. 98
Unitatea Rx-scopie şi Rx-grafie clasica, intalnita la toate spitalele, este constituitã din urmãtoarele încãperi:
(a) Cele doua camere de investigatie, fiecare de minim 20 mp (cu raportul laturilor de minim 2/3), ecranate corespunzãtor la radiatii conform cu puterea aparatului,
(b) Camera de comanda (comuna pentru cele doua aparate) cu suprafata de minim 8 mp, prevãzutã cu vizoare de sticla plumbata spre camerele de investigare, sau vizionare directa pe monitor TV,
(c) Boxe de imbracare - dezbracare pentru pacienti, pe fluxul de intrare în camerele de investigare,
(d) Spaţiul de lucru pentru asistenţi medicali (preparare bariu, preparare seringi şi substanţe de control injectabile) cu suprafata de minim 6 mp, în relatie directa cu camerele de investigare,
(e) Grup sanitar pentru pacient, în relatie cu camera de Rx-scopie.
ART. 99
Pentru unitatea de angiografie, în care se efectueazã cateterism vascular, nu sunt necesare boxele de dezbracare, dar este necesar un spaţiu de pregãtire a pacientului, un spaţiu de spalare pentru medici şi o boxa pentru spalarea instrumentarului utilizat. Camera de investigatie va avea minim 25 mp.
ART. 100
Unitatea de tomografie computerizata se compune din: camera de investigatie (30-35 mp), camera de comanda (minim 15 mp) prevãzutã cu vizor mare de vizionare radioprotejat, camera pentru computere (10-12 mp), camera pentru pregãtirea bolnavului, boxe de dezbracare, camera pentru evaluare, spaţiile tehnice indicate de furnizorul aparatului.
ART. 101
Unitatea de microradiografie va cuprinde: camera de investigatie (18-20 mp), camera de comanda (care este şi spaţiul de lucru al persoanei care manipuleaza aparatul) şi boxele de dezbracare pentru pacienti.
ART. 102
Spaţiile destinate prelucrãrii filmelor radiologice.
ART. 103
(a) Amplasarea serviciului de roentgendiagnostic se face preferenţial la nivelurile inferioare ale clãdirii (demisol, parter, etaj 1) datoritã încãrcãrii structurale mari date de greutatea aparaturii şi a elementelor constructive de ecranare (plumb, tencuieli baritate).
(b) Nu exista contraindicatii de amplasare a altor servicii sau compartimente ale spitalului în vecinãtatea unitãţilor radiologice (lateral, la nivelul superior sau la nivelul inferior), dacã se aplica mãsurile normate de radioprotectie la elementele constructive de separare fata de alte spaţii.
ART. 104
Serviciul de roentgendiagnostic va avea legãturi cat mai directe posibil cu blocul operator, serviciul de urgenta, secţiile medicale şi serviciul de explorari functionale.
ART. 105
(a) La spitalele mari şi foarte mari, se accepta amplasarea unor unitãţi radiologice distincte de serviciul central, în sectorul de urgente, în blocul operator, în secţia de ortopedie.
(b) Aceste unitãţi se vor trata ca activitãţi nucleare distincte şi se vor supune, ca şi serviciul central, reglementãrilor normative privind utilizarea radiatiilor Roentgen.
Serviciul (laboratorul) de explorari functionale şi alte investigaţii anatomo-fiziologice complexe
ART. 106
În cadrul acestui serviciu se grupeazã, centralizat pe spital, o mare varietate de tehnici de investigare, bazate pe utilizarea unor aparaturi specializate de inalta tehnologie şi care permit obţinerea de date referitoare la potenţialul funcţional al diferitelor organe şi sisteme ale corpului uman.
ART. 107
La proiectarea sau amenajarea serviciului:
(a) se va preciza tipul şi numãrul de laboratoare de explorari functionale necesare (în funcţie de mãrimea şi profilul spitalului),
(b) se va stabili împreunã cu proiectantul modul de organizare generalã a serviciului (schema de grupare a unitãţilor pe compartimente),
(c) se va indica aparatura medicalã cu care se intenţioneazã sa se echipeze fiecare laborator în parte (întrucât conformarea şi dimensionarea spaţiilor este dependenta de prescripţiile şi conditionarile furnizorului de echipamente şi aparate medicale).
ART. 108
În mod uzual, în spitalele generale mijlocii şi mari, unitãţile de explorari functionale vor fi grupate pe compartimente, în funcţie de organele şi sistemele anatomo-fiziologice investigate, astfel:
(a) Explorari cardio-respiratorii şi cardio-vasculare (electrocardiografie (EKG), diagnostic ultrasonic, probe de efort, ventilaţie pulmonara, bronhoscopie etc.);
(b) Explorari ale funcţiilor digestive (tubaje gastrice şi duodenale, colonoscopie, rectoscopie etc.);
(c) Explorari ale sistemului nervos (elecroencefalografie (EEG), excitabilitate neuro-musculara, etc.);
(d) Explorari ale funcţiilor metabolice;
(e) Explorari ale funcţiilor renale (citoscopie, cateterism uretral etc.);
(f) Explorari oftalmologice;
(g) Explorari imagistice generale (ecografie, tomografie cu rezonanta magnetica - RMN).
ART. 109
În cadrul serviciului:
(a) Laboratoarele aparţinând aceluiaşi compartiment se grupeazã pe un circuit intern care, pe lângã cabinetele destinate examinãrii propriu-zise, mai cuprinde: încãperi de lucru pentru medici şi personal sanitar mediu, camere pentru pregãtirea pacientului în vederea examinãrii (dupã caz), anexe sanitare şi gospodãreşti, precum şi eventualele spaţii tehnice aferente echipamentului medical.
(b) Pentru fiecare compartiment, sau în comun pentru doua-trei compartimente (în funcţie de amploarea acestora şi de schema generalã de organizare a serviciului), se prevãd spaţiile de asteptare pentru pacienti cu grupurile sanitare aferente, ghiseul de relaţii cu pacientul (informare, programare, eliberare rezultate).
ART. 110
Evoluţia tehnicilor de explorare endoscopica şi laparoscopica, combinate cu proceduri terapeutice de tip chirurgical (cauterizari, extirpari, suturari), pune problema scoaterii laboratoarelor de endoscopie din cadrul compartimentelor specializate şi grupãrii lor într-un serviciu (compartiment) autonom de endoscopie, prevãzut cu toate anexele medicale, tehnice şi gospodãreşti necesare; în acest caz modelul tipologic de organizare a compartimentului de endoscopie va fi mai apropiat de cel utilizat pentru blocul operator.
ART. 111
La spitalele mari şi foarte mari, unele unitãţi de explorari functionale se pot regasi şi în componenta secţiilor medicale cu paturi, distinct de amplasarea lor în serviciul central (de ex: cabinet de ecografie în secţia de obstetrica-ginecologie, cabinet EKG în secţia de cardiologie).
ART. 112
(a) Amplasarea serviciului de explorari functionale se va face în apropierea serviciului de roentgendiagnostic şi a laboratorului de analize medicale.
(b) Se va asigura o legatura directa cu serviciul de urgenta, cu sectorul ambulator şi cu compartimentul de spitalizare de o zi.
Laboratoarele de medicina nucleara
ART. 113
Procedurile medicale care utilizeazã pentru diagnostic şi/sau terapie substanţe radiofarmaceutice (izotopi) se izoleaza de restul activitãţilor medicale, constituind un serviciu distinct în cadrul spitalului: laboratorul de medicina nucleara. Acest serviciu se organizeazã în spitalele generale mari şi foarte mari, precum şi în unele spitale de specialitate, cum ar fi cele de oncologie, endocrinologie, reumatologie etc.
ART. 114
În componenta serviciului pot intra (dupã caz) urmãtoarele compartimente:
(a) Izotopodiagnostic (unitate de explorari cu aparatura de tip scaner sau tip scintigraf);
(b) Izotopoterapie (microunitate de spitalizare pentru pacienti trataţi cu produse radiofarmaceutice);
(c) Laborator de analize medicale (pentru analiza produselor biologice ale pacientilor trataţi sau investigati cu izotopi);
(d) Laborator de preparare şi dozare (dilutie) a substanţelor radiofarmaceutice;
(e) Anexe functionale şi tehnice comune pentru:
● depozitarea surselor radioactive,
● decontaminarea lenjeriei şi obiectelor de inventar,
● decontaminarea personalului,
● dezactivarea deşeurilor radioactive lichide şi solide,
● tratarea şi filtrarea aerului.
ART. 115
Laboratorul de medicina nucleara se organizeazã ca o "unitate nucleara de lucru cu surse deschise" în sensul definit de norme.
ART. 116
(a) Laboratorul se amenajeaza în circuit închis, protejat prin filtre şi ecluze cu control dozimetric, la intrarea în laborator şi la trecerea dintr-un compartiment în celãlalt.
(b) Operaţiunile de transvazare a surselor cu concentraţie mare se fac în nise, boxe special amenajate.
(c) Efluentii şi deşeurile solide radioactive se colecteazã şi se stocheaza pe o durata de timp necesarã dezactivarii.
(d) Aerul viciat din nise, boxe sau alte zone cu posibile concentrari de particule radioactive, se filtreaza şi se controleazã înainte de evacuarea în exterior.
ART. 117
(a) Laboratorul de medicina nucleara se amplaseaza la parterul sau demisolul construcţiei, sub acesta urmând a fi soluţionat un spaţiu tehnic propriu, delimitat fata de alte spaţii comune sau de alte funcţiuni ale clãdirii.
(b) În afarã accesului dinspre circulatiile interioare ale spitalului, laboratorul de medicina nucleara va beneficia de un acces propriu direct din exterior, pentru aprovizionarea cu produse radiofarmaceutice şi pentru expedierea deşeurilor nedezactivate.
(c) Nu sunt contraindicatii în ceea ce priveşte amplasarea altor funcţiuni spitaliceşti în spaţiile aflate alãturi sau deasupra încãperilor laboratorului.
Serviciul fizioterapie şi recuperare medicalã
ART. 118
Procedurile de fizioterapie şi recuperare medicalã, mai amplu sau mai puţin dezvoltate, sunt nelipsite în structura spitalelor moderne, fie ca tratament asociat, fie ca tratament principal în cazul spitalelor de specialitate. Amploarea şi structura serviciului sunt în funcţie de capacitatea spitalului, de profilul acestuia şi, dupã caz, de asocierea dispensarului policlinic.
ART. 119
Serviciul de fizioterapie şi recuperare medicalã poate cuprinde în structura sa urmãtoarele compartimente:
(a) Cultura fizica medicalã (kinetoterapie)
(b) Electro-fototerapie
(c) Hidro-termoterapie
(d) Masoterapie
(e) Pneumoterapie
(f) Psihoterapie şi terapie ocupationala
ART. 120
Pentru compartimentul de kinetoterapie (cultura fizica medicalã) sunt necesare urmãtoarele spaţii:
(a) Sala de gimnastica în grup (dimensionata pentru 10-12 persoane).
(b) Sala de gimnastica analitica (pentru 2-3 persoane),
(c) Sala de elongatii,
(d) Sala de terapie pe aparate,
(e) Anexe: camere instructori, depozit materiale, vestiare pentru pacienti separate pe sexe, grupuri sanitare.
ART. 121
Compartimentul de electro-fototerapie:
(a) se subimparte pe unitãţi dupã tipurile de proceduri utilizate:
● terapie cu curenţi de joasa frecventa sau ultrasunete;
● terapie cu curenţi de frecventa medie;
● terapie cu curenţi de inalta frecventa;
● terapie cu câmpuri elecromagnetice;
● fototerapie.
(b) În general aplicarea procedurilor de elecroterapie se face în boxe de câte un pat cuplate mai multe în cadrul unui cabinet, care va avea prevãzut şi un spaţiu de lucru pentru personalul medical.
(c) Procedurile cu curenţi de inalta frecventa se izoleaza în încãperi distincte de celelalte proceduri; de asemeni procedurile bazate pe câmpuri electromagnetice vor avea aparatele instalate în camere individualizate protejate corespunzãtor.
(d) Încãperea pentru ultraviolete va fi închisã şi controlatã în ceea ce priveşte ozonarea aerului.
(e) Compartimentul va mai cuprinde: camera de odihna pentru personal, boxe de dezbracare pentru pacienti, grupuri sanitare.
ART. 122
(a) În compartimentul de hidroterapie se grupeazã urmãtoarele unitãţi:
● hidrotermoterapie
● hidroelectroterapie
● hidrokinetoterapie
(b) Unitãţile de hidrokinetoterapie se amplaseaza împreunã într-o sala mare, incalzita şi ventilata corespunzãtor, prevãzutã la intrare cu filtre-vestiar, closete şi duşuri pentru pacienti precum şi o camera cu grup sanitar pentru instructori. Bazinele mari vor avea scãri şi rampe comode pentru acces, balustrade de protecţie la exterior, balustrade de sustinere la interior.
(c) Celelalte unitãţi de hidroterapie se amplaseaza în spaţii boxate şi inseriate, accesibile pe o parte pentru pacienti (prin intermediul boxelor de dezbracare) şi deservite pe cealaltã parte de personalul specializat.
(d) În cadrul compartimentului se mai prevãd: camera de lucru şi odihna pentru personal, depozit pentru lenjerie umeda dotat cu aparate de uscare, depozit pentru lenjerie curata, boxa curãţenie.
ART. 123
Compartimentul de masoterapie:
(a) se subimparte în unitate pentru proceduri uscate şi unitate pentru proceduri umede (dus-masaj, masaj subaqual).
(b) Unitatea pentru proceduri umede se poate cupla cu celelalte unitãţi de hidroterapie, unitatea pentru masaj uscat amplasandu-se de regula între compartimentul de hidroterapie şi cel de cultura fizica medicalã.
(c) Masajul uscat se executa în boxe individuale inseriate, pe lângã care se prevede o camera de odihna pentru maseori cu grup sanitar şi dus.
ART. 124
Compartimentul de pneumoterapie
(a) poate avea în componenta o unitate de aerosoli, o unitate de inhalatii, barocamera, o unitate de gimnastica respiratorie la aparate.
(b) Unitatea de aerosoli se organizeazã fie într-o încãpere boxata pentru proceduri individuale, fie într-o sala comuna pentru mai mulţi pacienti dacã se fac tratamente cu ultrasonoaerosoli.
(c) Unitatea de inhalatii este asemãnãtoare celei pentru aerosoli.
(d) Barocamera va fi dimensionata corespunzãtor pentru un grup de 18-20 pacienti, asezati pe scaune.
(e) În cadrul compartimentului se mai prevãd staţii de lucru şi de odihna pentru personalul medical, grupuri sanitare, boxe pentru lenjerie curata şi murdara, eventuale anexe tehnice pentru echipamente.
ART. 125
Compartimentul de psihoterapie şi ergoterapie (terapie operationala):
(a) se adreseazã special pacientilor ce efectueazã tratamente dificile şi/sau de lungã durata, fiind prezent la spitale de boli cronice, spitale pentru handicapati sau la spitale generale mari şi foarte mari care au secţii de acest fel;
(b) Unitatea de psihoterapie are în componenta cabinete pentru tratament individual, sala pentru psihoterapie de grup şi grupuri sanitare pentru personal şi pacienti;
(c) Unitatea de terapie ocupationala cuprinde un numãr de sali-atelier specializate pentru diferite activitãţi (lucru manual, desen-pictura, tâmplãrie), camere pentru personal, depozite de materiale, grupuri sanitare.
ART. 126
(a) În zona accesului în serviciul de fizioterapie şi recuperare medicalã se amplaseaza secretariatul de programare şi luare în evidenta, cabinete pentru medici de specialitate şi pentru asistenta sefa, garderoba pentru pacientii ambulatorii, vestiare pentru personal medical, depozite de lenjerie şi cele pentru diferite produse farmaceutice necesare procedurilor.
(b) Spaţiile de odihna post tratament pentru pacienti se pot amplasa centralizat (în zona intrãrii), pentru serviciile mici, sau pe grupe de compartimente, în cazul serviciilor amplu dezvoltate.
ART. 127
(a) Amplasarea serviciului în cadrul spitalului va asigura legãturile directe cu secţiile medicale de spitalizare (prin intermediul nodului de circulaţie verticala) şi cu zona de acces în sectorul ambulator.
(b) Nu se permite ca serviciul sa fie traversat de circulaţia generalã a spitalului.
(c) Dacã seviciul are în componenta un compartiment de hidroterapie este recomandabila amplasarea lui la nivelul inferior (demisol sau parter) respectiv peste subsolul tehnic prin care se face distribuirea instalaţiilor şi vizitarea lor.
(d) Se poate adopta şi amplasarea seviciului pe doua niveluri, caz în care la nivelul superior se amplaseaza compartimentele "uscate" (electroterapie, pneumoterapie, cultura fizica medicalã, psihoterapie), asigurându-se o circulaţie verticala proprie (scara) între cele doua niveluri.
Laboratorul de anatomie patologica şi prosectura
ART. 128
Serviciul este destinat efectuãrii de examene anatomo-patologice ale pacientilor decedati (autopsie, analize de organe, tesuturi şi produse biologice), dar şi pentru examinari ale unor tesuturi prelevate de la pacienti vii (biopsii, punctii, extirpari chirurgicale).
ART. 129
Cele doua componente ce intra în structura serviciului, urmând a avea circuite interne relativ autonome sunt:
(a) Prosectura (prelucrare cadavre şi autopsie) şi
(b) Laboratoare (histopatologie, histochimie, citologie).
ART. 130
(a) Compartimentul de prosectura se prevede la toate tipurile de spital.
(b) Laboratorul de anatomie patologica nu se organizeazã distinct la spitalele mici; în cazul acestora, sãlii de autopsie i se alãturã o încãpere anexa pentru lucrãri de laborator.
(c) La spitalele teritoriale judeţene, de regula, pentru utilizarea mai eficienta a personalului şi aparaturii din dotare, laboratorului de anatomie patologica i se asociaza "Laboratorul judeţean de medicina legalã".
(d) La spitalele clinice serviciul se poate amplifica cu spaţiile necesare pentru învãţãmântul medical de specialitate, cu respectarea normelor.
ART. 131
Compartimentul de prosectura cuprinde urmãtoarele spaţii:
(a) Camera frigorifica boxata pentru depozitarea cadavrelor;
(b) Sala de autopsie (cu unul sau doua posturi de autopsie, în funcţie de mãrimea spitalului);
(c) Sala pt. pregãtirea cadavrelor pentru predarea cadavrelor cãtre apartinator;
(d) Spaţiu pentru predarea cadavrelor cãtre apartinator, cu acces propriu spre exterior;
(e) Hol asteptare apartinatori, prevãzut cu grup sanitar;
(f) Birou întocmire documente decese;
(g) Spaţiu de odihna şi grup sanitar cu dus, pentru personal;
(h) Laborator aferent autopsie (dupã caz).
ART. 132
Compartimentul laboratoare de anatomie patologica cuprinde:
(a) Spaţii pentru prepararea probelor şi pieselor anatomice;
(b) Spaţii pentru diverse determinãri histochimice, citologice etc.
(c) Camera microscopie şi histoteca;
(d) Depozit sau spaţiu de expunere piese anatomice;
(e) Boxe de depozitare reactivi, chimicale;
(f) Camera medicului şef;
(g) Anexe pentru personal.
ART. 133
Operaţiunile de autopsie şi cele de determinãri de laborator sunt generatoare de noxe (mirosuri, degajari de vapori toxici) şi implica pericol de infectare. Prevederea de nise de laborator pentru localizarea acestora şi ventilarea mecanicã a încãperilor sunt obligatorii. Pereţii camerelor vor fi faiantati (pana la h = 2 m), restul în ulei. Podeaua prevãzutã cu sifon în pardoseala, panta de scurgere racordata la reţeaua de canalizare. Reziduurile se dezinfecteaza înainte de deversare. Încãperile vor fi prevãzute cu instalaţii de apa calda şi rece, instalaţii electrice şi duşuri pt. personal.
ART. 134
Amplasarea serviciului se face:
(a) În asa fel încât sa se asigure un acces direct din exterior pentru apartinatori şi preluarea cadavrelor. În zona acestui acces se va prevedea un spaţiu pentru stationarea masinii mortuare, ferit vederii dinspre saloanele bolnavilor.
(b) Accesul dinspre spital va fi amenajat cu un filtru igienico-sanitar, care sa asigure izolarea circuitului intern al serviciului de restul circulatiilor din spital. Dinspre acest acces se vor asigura legãturi directe cu blocul operator şi nodul de circulaţie verticala al sectorului de spitalizare.
Farmacia
ART. 135
(a) Serviciul asigura primirea, depozitarea şi controlul produselor farmaceutice fabricate industrial, prepararea unor medicamente, portionarea şi reambalarea medicamentelor conform prescripţiilor medicale din spital, etc.
(b) În funcţie de mãrimea şi profilul spitalului, farmacia poate avea şi laborator de preparare a soluţiilor sterile injectabile.
ART. 136
Farmacia cuprinde urmãtoarele compartimente:
● primire şi depozitare medicamente,
● preparare şi prelucrare medicamente,
● laborator de produse sterile injectabile (dupã caz),
● eliberare medicamente,
● anexe comune pentru personal.
ART. 137
(a) Primirea produselor farmaceutice se face în camera de recepţie, unde se face şi depozitarea lor provizorie în vederea trierii şi controlului.
(b) Accesul se asigura direct din exterior şi se prevede cu rampa de descãrcare.
(c) Camerele de depozitare se separa pe tipuri de produse farmaceutice:
● specialitãţi (medicamente, plante, ceaiuri),
● chimicale grele (produse livrate în ambalaje mari, bidoane, damigene),
● chimicale uşoare (produse livrate în flacoane, sticle, pachete),
● produse inflamabile (alcool, eter, acetona),
● materiale aseptice (pansamente, vata).
(d) Medicamentele şi produsele farmaceutice termolabile se pãstreazã în frigidere.
(e) Într-o încãpere distinctã se va asigura depozitarea ambalajelor returnabile şi a altor materiale necesare prelucrarilor în farmacie (flaconase, pungute, dopuri, etichete), prevãzutã cu spaţiu de spalare a acestora.
(f) În funcţie de mãrimea spitalului, respectiv a farmaciei, unele din depozite se pot cupla (cele pentru chimicale grele şi uşoare şi cele pentru specialitãţi şi materiale aseptice).
ART. 138
Dacã farmacia are laborator de produse sterile injectabile, se va prevedea un depozit distinct pentru substantele şi materialele necesare acestui laborator.
ART. 139
(a) Prepararea şi prelucrarea medicamentelor conform retetelor, respectiv prepararea formulelor magistrale, divizarea şi reambalarea medicamentelor condiţionate, precum şi controlul produselor farmaceutice recepţionate se face în camera denumita receptura-oficina şi în laboratorul anexat acesteia.
(b) Pentru spalarea, uscarea şi depozitarea veselei şi ustensilelor se prevede o boxa (încãpere) specializatã, accesibila din oficina şi laborator.
ART. 140
(a) Laboratorul pentru produse sterile injectabile se proiecteazã conform normelor în vigoare. El se compune dintr-o suita de camere, ordonate tehnologic, ce alcãtuiesc un circuit închis fata de restul farmaciei.
(b) Accesul personalului în camera de preparare a soluţiilor sterile se face numai prin filtru, iar comunicarea dintre aceasta camera şi celelalte spaţii din fluxul de producţie se asigura prin ghisee.
ART. 141
Spaţiul pentru eliberare medicamente este interfata farmaciei cu spitalul, locul unde accede personalul din spital pentru a prezenta condicile cu retete medicale prescrise şi de unde se elibereazã medicamentele şi celelalte produse farmaceutice. Restul farmaciei este accesibil numai personalului propriu (circuit închis).
ART. 142
În cadrul farmaciei se mai pot organiza urmãtoarele spaţii anexe:
● biroul dirigintelui (amplasat în apropierea zonei de eliberare a medicamentelor),
● camera de odihna şi vestiarul personalului cu grup sanitar şi dus,
● boxa pentru arhivarea documentelor.
● boxa pentru curãţenie şi dezinfecţie.
ART. 143
(a) Farmacia trebuie sa aibã o buna legatura cu toate serviciile medicale ale spitalului, de aceea va fi cat mai uşor accesibila dinspre nodul de circulaţie verticala.
(b) Pentru a permite accesul direct din exterior, amplasarea favorabilã este la parter sau al demisol (cu asigurarea luminarii convenabile a spaţiilor de lucru).
(c) În cazul amplasarii farmaciei la etajul 1, între spaţiul de recepţie accesibil din exterior şi restul farmaciei se va asigura o legatura directa, proprie, prin ascensor de materiale şi scara.
Blocul alimentar (bucatarie)
ART. 144
Prepararea alimentelor se face centralizat pentru pacientii şi insotitorii internati, precum şi pentru personalul care serveşte masa la spital, bucataria dimensionandu-se în funcţie de numãrul de portii.
ART. 145
În cadrul blocului alimentar se vor amenaja urmãtoarele sectoare:
(a) Recepţie şi depozitare produse alimentare neprelucrate;
(b) Spaţii prelucrari primare;
(c) Spaţii pentru prelucrari finale;
(d) Spaţiu pt. depozitarea alimentelor pentru o zi (depozit de zi);
(e) Oficiu de distribuţie;
(f) Control dietetic;
(g) Anexe pentru personal.
ART. 146
(a) Bucataria are circuit închis, cu acces direct din exterior pentru aprovizionare şi evacuare deşeuri menajere;
(b) Interfata spre spital o constituie oficiul de distribuţie în care are acces personalul de îngrijire din secţiile medicale, precum şi cel de deservire al cantinei (restaurantului cu autoservire).
ART. 147
Condiţiile de recepţie şi depozitare, prelucrare şi preparare a alimentelor, modul de organizare a circuitelor bucatariei şi mãsurile de protecţie igienico-sanitare sunt cele prevãzute în normele şi prescripţiile referitoare la unitãţile de alimentaţie publica.
ART. 148
Spaţiile pentru depozitarea produselor alimentare neprelucrate se vor dimensiona în funcţie de stocul necesar pentru fiecare categorie, ţinând seama ca la unele produse de baza se face aprovizionarea pentru durate de timp mai lungi, cu scopul de a avea asigurat stocul de rezerva pentru cazuri de dificultãţi de aprovizionare sau dezastre.
ART. 149
Camerele pentru prelucrari primare:
(a) vor fi în numãr de minim doua, recomandabil trei (separat pentru legume, carne, peste, pãsãri).
(b) se vor conecta direct cu spaţiile bucatariei propriu-zise sau prin intermediul unui coridor intern "curat", neinterferat de circuitele de aprovizionare "murdare".
ART. 150
(a) În bucataria propriu-zisa se vor organiza distinct urmãtoarele zone de preparare (eventual separate prin pereţi de compartimentare parţialã, la blocurile alimentare de mare capacitate):
● prelucrari termice pentru mesele principale (bucataria calda),
● prelucrari dietetice,
● prelucrari pentru micul dejun (bucatarie lapte-ceai),
● bucatarie rece.
(b) Preparatele de patiserie-cofetarie se vor prelucra într-o încãpere distinctã.
(c) Anexat direct bucatariei se amplaseaza camera pentru spãlat vase.
ART. 151
Modul de amenajare a oficiului de distribuţie a mancarii depinde de sistemul adoptat pentru livrarea acestora la secţiile de spitalizare, astfel:
(a) livrarea alimentelor preparate se face pentru intreaga cantitate necesarã unei secţii (în recipiente mari); în acest caz încãlzirea şi portionarea mancarii se face în oficiile alimentare ale secţiilor şi tot aici se spala şi se pãstreazã vesela pentru pacienti şi carturile (carucioarele) de transport. Oficiile alimentare se vor dimensiona şi echipa corespunzãtor acestor activitãţi;
(b) din blocul alimentar, alimentele preparate se livreaza gata portionate pentru fiecare pacient, situaţie în care oficiul de distribuţie (sau bucataria) va fi dotatã cu o linie specialã de portionare şi catering. În acest caz, adiacent oficiului de distribuţie se vor prevedea spaţii, echipate cu linii mecanizate, pentru spalarea veselei întregului spital şi igienizarea carturilor; carturile pentru transportul mancarii portionate vor fi izolate termic; oficiile alimentare din secţii se vor dimensiona minimal.
Se recomanda ca hrana bolnavilor sa fie servita la aproximativ 30 min. de la preparare. În caz contrar ele trebuie menţinute la o temperatura > 60°C sau la max. 8°C. Alimentele preparate în afarã blocului alimentar vor fi transportate la rece şi incalzite la min. 60°C înainte de a fi servite bolnavilor.
Este interzisã pãstrarea alimentelor preparate de la o masa la alta.
ART. 152
Dacã se adopta sistemul de livrare pe partide, transportul alimentelor preparate de la oficiul blocului alimentar la oficiile alimentare ale secţiilor de spitalizare se poate face fie în carucioare ÎNCHISE prin intermediul ascensoarelor comune, fie direct cu ascensoare de alimente (tip mont-carge), dacã oficiile secţiilor se afla pe aceeaşi verticala cu oficiul central de distribuţie.
ART. 153
Pentru stabilirea meniurilor şi controlul dietelor, în apropierea bucatariei şi a oficiului de distribuţie se vor plasa laboratorul de dietetica, prevãzut cu un frigider pentru probe alimentare şi biroul dieteticianului.
Personalul bucãtãriilor sau oficiilor va fi supus controlului medical la angajare şi controalelor medicale periodice. Periodicitatea controalelor şi tipurile de examene care trebuie efectuate vor fi realizate conform normelor în vigoare.
Asistenta dieteticiana va supraveghea zilnic starea de sãnãtate şi de igiena individualã a personalului din blocul alimentar. Ea va investiga activ pe toţi lucrãtorii înainte de a începe munca şi dacã prezintã semne de boala îi va trimite la medic. De asemenea, orice lucrator din blocul alimentar va raporta asistenţei dieteticiene apariţia în timpul lucrului a unor semne de boala care pot pune în pericol starea de sãnãtate a consumatorilor.
ART. 154
Anexele pentru personalul blocului alimentar vor cuprinde urmãtoarele amenajãri:
● vestiar cu grup sanitar şi dus, separate pe sexe, amplasate lângã accesul personalului
● sala de mese, amplasat în relatie cu oficiul de distribuţie.
ART. 155
Blocul alimentar va fi dotat cu recipiente necesare pentru colectarea, depozitarea şi îndepãrtarea reziduurilor menajere conform normelor.
ART. 156
(a) Blocul alimentar se va amplasa în asa fel încât legãturile acestuia cu secţiile de spitalizare sau cu cantina personalului sa nu traverseze alte zone gospodãreşti pentru care cerinţele de igiena sunt mai puţin severe.
(b) Blocul alimentar se poate amplasa atât în clãdirea principala a spitalului (la parter sau demisol), cu luarea mãsurilor corespunzãtoare privind protecţia spaţiilor spitaliceşti fata de degajarile de abur şi mirosuri (ventilaţie, sas-ecluza la accesul în spital), fie într-o clãdire separatã, în care caz legatura cu spitalul se va asigura printr-un coridor închis.
Spãlãtoria
ART. 157
De regula spãlãtoria se organizeazã ca un serviciu unic pe spital pentru urmãtoarele activitãţi: primire, dezinfecţie, spalare, calcare, reparare, depozitare rufe. La organizarea spatial-funcţionalã a spalatoriei se vor respecta urmãtoarele cerinţe:
● separarea obligatorie a circuitelor de rufe murdare şi rufe curate;
● separarea sarjelor de rufe pe categorii de provenienta;
● diferentierea, pe întregul flux tehnologic, a liniilor de utilaje pentru rufele pacientilor copii fata de cele pentru rufele pacientilor adulti.
ART. 158
(a) Pentru secţiile de boli transmisibile şi TBC în spalatorie se va organiza, obligatoriu, un circuit complet distinct de al celorlalte secţii ale spitalului, cu compartimentarea corespunzãtoare a spaţiilor pe întregul traseu de procesare al rufelor;
(b) În cazul când secţia de boli transmisibile este plasata în pavilion separat, se va organiza o spalatorie proprie în cadrul pavilionului.
ART. 159
(a) Dimensionarea spaţiilor şi echiparea cu utilaje a spalatoriei se face în funcţie de capacitatea secţiilor de spitalizare, ţinându-se seama şi de amploarea celorlalte servicii tehnico-medicale.
(b) Pentru spitalele generale se considera un minim de 2,5 kg rufe pe zi şi pe pat.
(c) La spitalele cu profil chirurgical sau de obstetrica-ginecologie se va lua în calcul o cantitate mai mare de rufe pe zi şi pat respectiv între 3 şi 4 kg.
ART. 160
Organizarea spaţiilor se face în flux continuu, dupã cum urmeazã:
(a) Camera pentru primirea şi trierea rufelor murdare (în care rufele murdare, ambalate în saci, sunt aduse de personalul secţiilor şi predate spalatoriei);
(b) Spaţiu pentru dezinfectia rufelor, amenajat cu cazi de baie pentru inmuiere în dezinfectant, în numãr suficient pentru a putea separa rufele provenind de la diversele secţii. Dezinfectia se poate face şi direct în utilajul mecanizat de spalare, numai dacã acest utilaj are un program special de dezinfecţie, corespunzãtor cerinţelor de igiena pentru spitale (<>Ordinul nr. 1025/2000 )
(c) Spãlãtoria propriu-zisa, în care se amplaseaza utilajele mecanizate pentru spalare şi stoarcere prin centrifugare;
(d) Spaţii pentru uscatorie şi calcatorie (sala comuna sau compartimentata pentru cele doua operaţii, separatã însã de sala spalatoriei pentru a asigura menţinerea condiţiilor de igiena); uscarea şi cãlcarea rufelor se face mecanizat sau manual (<>Ordinul nr. 1025/2000 );
(e) Încãpere pentru repararea rufelor, amplasata între calcatorie şi depozitul de rufe curate;
(f) Depozit de rufe curate, în care se face şi sortarea, respectiv ambalarea rufelor pentru secţiile şi serviciile de destinaţie;
(g) Camera de eliberare rufe curate, în care are acces personalul din secţiile medicale;
(h) Anexe pentru personalul propriu care vor include:
● vestiar cu grup sanitar şi dus,
● camera de odihna,
● biroul responsabilului, cu controlul vizual asigurat spre camerele de primire şi eliberare rufe.
ART. 161
Circuitul interior al spalatoriei nu va fi traversat de alte circuite ale spitalului.
Modul de amplasare a utilajelor şi instalaţiilor aferente se va avea în vedere asigurarea condiţiilor pentru întreţinere uşoarã şi rapida (reparaţii, curãţire).
ART. 162
Spãlãtoria se poate amplasa fie la parterul sau demisolul clãdirii principale a spitalului (la primul nivel peste subsolul tehnic), în care caz se vor asigura toate mãsurile pentru a nu permite pãtrunderea în spaţiile medicale a aburului şi mirosurilor, fie în pavilion separat (eventual cu alte funcţiuni gospodãreşti), în care caz comunicarea cu clãdirea spitalului se va face printr-un coridor de legatura.
Depozitele centrale
ART. 163
În cadrul unitãţii sanitare trebuie sa existe un spaţiu central de depozitare a materialelor.
ART. 164
Depozitul central de materiale trebuie sa fie conceput şi amenajat corespunzãtor.
(a) Depozitul central de materiale se recomanda sa fie o construcţie separatã de clãdirea unitãţii sanitare.
(b) Dacã se apeleazã la spaţiile existente, încãperile se vor amenaja astfel încât sa rãspundã cerinţelor de mai jos.
(c) Pentru încãperile amenajate ca depozit în subsoluri tehnice se va asigura o buna hidroizolatie şi termoizolatie conductelor care traverseaza încãperile.
(d) Pentru o depozitare adecvatã a materialelor de diferite tipuri se poate opta pentru o singura încãpere suficient de mare sau mai multe încãperi dotate cu mobilier corespunzãtor necesitãţilor.
ART. 165
Materialele sanitare se depoziteaza separat de cele nesanitare.
ART. 166
(a) Spaţiile de depozitare vor fi prevãzute utilaje frigorifice pentru pãstrarea materialelor care necesita refrigerarea.
(b) Se va asigura protecţia impotriva radiatiilor solare a materialelor sensibile.
(c) Se va pãstra o temperatura şi un nivel de umiditate adecvate tipului de materiale depozitate.
(d) Se va asigura ventilatia naturala şi/sau artificiala astfel încât sa se pãstreze calitatea aerului interior conform normelor în vigoare.
(e) Finisajele vor fi fãcute cu vopsea lavabila.
(f) Pavimentul depozitului va fi neted, fãrã crapaturi, din materiale antiderapante, rezistente la compresiune, socuri şi uzura, înclinat şi cu o hidroizolatie buna.
ART. 167
(a) Accesul în spaţiul de depozitare trebuie sa fie suficient de larg, astfel încât sa fie posibila folosirea mijloacelor mecanice de transport şi manipulare; se recomanda ca accesul sa se facã direct din exterior.
(b) În depozitul central se vor folosi mijloace mecanice adecvate de manipulare, cantarire, ridicare şi distribuire a materialelor, pentru a evita ca lucrãtorii sa poarte greutãţi mai mari decât cele prevãzute în Normele de Protecţia Muncii în vigoare.
ART. 168
(a) Receptionarea materialelor, verificarea şi distribuirea cãtre localizari se face în ziua primirii, într-o zona special destinatã, numita zona de primire. În aceeaşi încãpere se predau materialele cãtre compartimentele unitãţii sanitare.
(b) Materialele care sosesc la sfârşitul programului de lucru şi care nu pot fi distribuite cãtre localizari se vor pãstra în zona de primire împreunã cu documentele insotitoare. Excepţie fac materialele care necesita refrigerare şi care se vor pune în frigidere imediat dupã primirea lor.
(c) Materialele primite cãtre localizari şi sub localizari se vor aseza pe rafturi, în spatele celor deja existente în depozit pentru ca materialele sa fie folosite în ordinea intrãrii în depozit. Materialele cu termen de valabilitate depãşit nu se pãstreazã în depozit. Ele se scot din depozit şi vor urma filiera de eliminare finala a deşeurilor, dupã reglementãrile în vigoare.
(d) Incarcaturile de pe carucioare vor fi asigurate în timpul deplasarii impotriva rasturnarii sau caderii. În timpul transportului, materialele distribuite cãtre secţiile unitãţii sanitare vor fi protejate impotriva oricãrei contaminari sau deteriorãri, pentru a se pãstra integritatea ambalajului şi a produsului.
ART. 169
Evidenta materialelor sanitare se tine pe baza catalogului materialelor folosite în unitãţile sanitare.
ART. 170
(a) Se vor respecta Normele de Prevenire şi Stingere a Incendiilor (PSI) pentru depozitarea substanţelor inflamabile.
(b) Se interzice fumatul în încãperile în care sunt depozitate substanţe sau materiale uşor inflamabile. Acest tip de materiale vor fi depozitate într-un spaţiu special amenajat, cu acces separat. Substantele toxice vor fi ţinute în recipiente etanse, etichetate şi depozitate în condiţii sigure, conform normelor în vigoare.
(c) Mãsuri de precautie se vor lua pentru evitarea accidentelor de munca la manipularea substanţelor periculoase.
(d) Orice accident sau incident produs în spaţiile de depozitare a materialelor va fi comunicat, de îndatã, supervizorului depozitului, care va anunta responsabilul cu protecţia muncii din unitatea sanitarã.
ART. 171
Personalul de distribuţie din depozit (lucrãtorii) trebuie sa foloseascã echipament de protecţie (manusi, sorturi, etc.) atunci când manipuleaza substanţe potenţial toxice. Suprafata depozitului central trebuie sa corespundã cu necesitãţile de depozitare.
ART. 172
Trebuie sa se realizeze depozitarea separatã a materialelor medicale de cele nemedicale.
ART. 173
Trebuie sa se realizeze depozitarea separatã a materialelor sterile de cele nesterile.
ART. 174
Spaţiile de depozitare trebuie sa fie prevãzute cu instalaţii frigorifice pentru materialele care necesita refrigerarea.
ART. 175
Trebuie sa existe un spaţiu special destinat pentru primirea/distribuirea materialelor cãtre compartimentele/laboratoarele/secţiile unitãţii sanitare.
ART. 176
În depozitul central trebuie sa se foloseascã mijloace adecvate de manipulare, cantarire, ridicare, transport şi distribuire a materialelor.
ART. 177
În depozitul central trebuie sa existe un spaţiu special amenajat pentru depozitarea substanţelor toxice.
ART. 178
Trebuie sa existe un catalog al materialelor folosite în unitatea sanitarã.
ART. 179
Spaţiile de depozitare a materialelor din cadrul secţiilor unitãţii sanitare (sublocalizari) trebuie sa fie amenajate corespunzãtor.
ART. 180
Personalul de distribuţie din depozit (lucrãtorii) trebuie sa foloseascã echipament de protecţie (manusi, sorturi, etc.) atunci când manipuleaza substanţe potenţial toxice.
ANEXA 4
ART. 1
Incinta spitalului (toate clãdirile şi anexele care asigura desfãşurarea activitãţii) trebuie sa fie:
● delimitata de zonele din jur astfel încât accesul în incinta sa fie controlat;
● zonata astfel încât sectoarele în care se desfãşoarã activitãţile medicale sa fie separate de cele tehnice şi gospodãreşti;
● prevãzutã cu cai de acces pietonal şi pentru autovehicule;
● prevãzutã cu o zona verde cu o suprafata de minim 20 mp/pat.
ART. 2
Distanţele minime fata de alte clãdiri sau surse de nocivitati din mediu vor asigura un perimetru de protecţie sanitarã care sa evite depãşirea valorilor normate privind calitatea aerului şi nivelul de zgomot exterior.
ART. 3
(a) Finisajele încãperilor de spital în care stationeaza sau se deplaseaza bolnavii sau în care se desfãşoarã activitãţi medicale vor fi:
● lavabile
● rezistente la dezinfectante
● rezistente la decontaminari radioactive (dupã caz)
● fãrã asperitati care sa retina praful
● bactericide (în spaţiile aseptice)
● negeneratoare de fibre sau particule care pot rãmâne suspendate în aer
● rezistente la acţiunea acizilor (în laboratoare şi sali de tratamente)
(b) Nu se admit materiale de finisaj care prin alcãtuirea lor, sau prin modul de punere în opera, pot favoriza dezvoltarea de organisme parazite (artropode, acarieni, mucegaiuri) sau substanţe nocive ce pot periclita sãnãtatea omului.
(c) Nu se admite amenajarea de tavane false în spaţiile frecventate de bolnavii.
(d) Unghiurile dintre pardosea şi perei trebuie sa fie concave.
(e) Nu se admite mochetarea pardoselilor.
ART. 4
(a) Se recomanda ca toate încãperile din spital în care au acces bolnavii sa beneficieze de lumina naturala.
(b) La proiectarea sau reamenajarea spitalului dimensionarea ferestrelor în încãperile unde au acces bolnavii va asigura urmãtoarele rapoarte specifice între aria ferestrelor şi suprafata pardoselii:
● 1/3-1/4 în sali de operaţie, naştere, tratamente, laboratoare;
● 1/4-1/5 în saloane pentru alaptare, nou nãscuţi, sugari, farmacii;
● 1/4-1/6 în cabinete de consultaţii, saloane bolnavi;
● 1/5-1/8 în spaţii de lucru, bucatarii, sterilizare;
● 1/6-1/7 în sali de asteptare, fizioterapie.
ART. 5
(a) Iluminatul artificial este obligatoriu în toate încãperile din spital unde au acces utilizatorii.
(b) Spitalul va fi dotat cu grup electrogen propriu pentru a asigura continuarea activitãţii în cazul întreruperii distribuţiei energiei electrice.
ART. 6
În încãperile pentru bolnavi (saloane cu paturi, rezerve) se vor asigura instalaţiile şi corpurile de iluminat necesare pentru funcţionarea corespunzãtoare a urmãtoarelor sisteme de iluminat normal:
● iluminat general;
● iluminat local la pat pentru lectura;
● iluminat local la pat pentru examinarea şi îngrijirea bolnavilor;
● iluminat pentru supraveghere în timpul nopţii.
ART. 7
(a) În cazul în care nu exista sisteme mecanice autorizate de ventilaţie, în toate încãperile spitalului accesate de utilizatori se vor asigura condiţii pentru ventilatia prin aerisire;
(b) Pentru aerisirea permanenta pe timpul verii ferestrele vor fi astfel construite încât sa permitã deschiderea parţialã a treimii sau jumãtãţii superioare a acestora.
ART. 8
(a) Ventilatia mecanicã se va asigura cu predilectie în: sãlile de tratament al pacientilor, în unitãţile de tratament intensiv, în spaţiile de izolare, în blocurile de operaţie şi în grupurile igienico-sanitare.
(b) Este obligatorie asigurarea ventilatiei mecanice prin exhaustare în spaţiile prevãzute în normele de protecţie a muncii.
(c) Pentru protecţia mediului este obligatorie dotarea echipamentelor de ventilaţie mecanicã prin exhaustare cu dispozitivele de filtrare prevãzute de norme.
ART. 9
(a) Se recomanda dotarea blocurilor operatorii (cu precãdere pentru transplant, mari arsi, chirurgie pe cord deschis, imunodepresati), seviciilor de terapie intensiva şi a unitãţilor de prematuri din spitalele existente la data intrãrii în vigoare a prezentelor norme, cu instalaţii de tratare specialã a aerului (în cazul în care spitalul nu este încã dotat cu astfel de instalaţii),
(b) Instalatia specialã de tratare a aerului din dotarea compartimentelor de la alineatul precedent va trebui sa funcţioneze cu 100% aer exterior şi trei trepte de filtrare, din care ultima treapta prin filtru de tip HEPA sau superior.
ART. 10
Spitalul trebuie sa aibã asigurat accesul la apa potabilã prin cel puţin una din variantele urmãtoare:
● racord la sistem public;
● sistem individual din sursa proprie;
● fântâna;
● cisterna (rezervor mobil);
● altele.
ART. 11
(a) Indiferent de sursa, calitatea apei va trebui sa corespundã normelor în vigoare.
(b) Indiferent de scop, se interzice racordarea spitalului la reţele de ape industriale.
ART. 12
Se recomanda ca pentru spitalele cu 400 de paturi şi mai mult, sa se prevadã o sursa proprie de apa (put), calitatea apei urmând a corespunde normelor în vigoare.
ART. 13
Pentru siguranta în consum a spitalelor alimentate cu apa potabilã din reţeaua publica, racordarea se va face prin doua bransamente. Pe aceste bransamente, în cãminele de apometru se vor monta ventile de reţinere pentru a permite circulaţia apei într-un singur sens (de la reţeaua publica cãtre spital).
ART. 14
(a) Pentru asigurarea continua a necesarului de apa, spitalele vor fi dotate cu rezervoare de acumulare dimensionate sa asigure o rezerva de consum de 1-3 zile.
(b) Rezervoarele vor fi amplasate în circuitul general al apei, astfel încât aceasta sa fie în permanenta proaspãta.
(c) În afarã rezervei de consum se va asigura o rezerva de apa de incendiu care sa permitã funcţionarea hidrantilor interiori timp de 10 minute şi a celor exteriori timp de 3 ore.
ART. 15
(a) Pentru a asigura în permanenta debitele şi presiunile necesare functionarii optime a instalaţiilor de alimentare cu apa şi de combatere a incendiilor se vor prevedea staţii de ridicare a presiunii (de pompare), racordate la rezervoarele de acumulare.
(b) Instalaţiile vor fi astfel alcãtuite încât sa nu permitã stagnarea apei şi impurificarea ei cu rugina sau microorganisme.
ART. 16
Fiecare salon şi rezerva de bolnavi, cabinet de consultatie, sala de tratamente va fi prevãzutã cu lavoar amplasat cat mai aproape de intrarea în încãpere; lavoarul va fi suficient de mare pentru a preveni stropirea, şi prevãzut cu urmãtoarele:
● baterie de amestecare apa calda cu rece prevãzutã cu robinet manevrabil cu cotul,
● dispenser de sapun lichid,
● suport/dispenser de hârtie prosop,
● dispenser de lotiune pentru îngrijirea mainilor personalului (dacã nu este distribuita în flacoane individuale).
ART. 17
Materialele folosite pentru construcţia instalaţiilor interioare de apa potabilã rece şi calda, pentru construcţia rezervoarelor de stocare sau transport, a recipientelor de stocare sau transport trebuie sa corespundã cerinţelor legale privind utilizarea în contact cu apa potabilã.
ART. 18
Alimentarea cu apa calda menajera a spitalului se face centralizat, de la centrala termica sau punctul termic propriu.
Pentru menţinerea unei temperaturi constante a apei calde menajere, precum şi pentru evitarea risipei de apa, punctul termic va fi prevãzut cu pompe pentru recircularea apei calde menajere.
ART. 19
Apa calda se va distribui în program continuu la toate punctele de distribuţie prevãzute cu lavoare, cazi/cadite de baie, duşuri.
ART. 20
Instalatia de apa calda va fi astfel construitã încât sa permitã accesul uşor pentru dezinfectia rezervoarelor, turnurilor de rãcire şi condensatoarele.
ART. 21
(a) Apele uzate evacuate din spital sunt: menajere obişnuite (de la grupurile sanitare), menajere cu nisip, pãmânt şi grãsimi (de la bucatarie şi spalatorie), acide (de la laboratoare), radioactive (laboratoare de medicina nucleara), contaminate cu agenţi patogeni (secţii de boli infectioase şi laboratoare de bacteriologie), pluviale.
(b) Apele uzate din spital, se colecteazã prin reţele interioare separate, şi evacueaza în reţeaua de canalizare a incintei dupã tratarea celor care nu corespund normativelor în vigoare dupã cum urmeazã:
● apele uzate cu nisip, pãmânt şi grãsimi vor fi trecute mai întâi prin separatoare;
● apele uzate de la secţiile de gipsare vor fi decantate în decantoare locale;
● apele uzate radioactive vor fi decontaminate în instalaţii de tratare şi rezervoare de stocare, alcãtuite conform prescripţiilor din norme;
● apele uzate suspect radioactive vor fi dirijate spre rezervoare de retenţie şi dupã un control al radioactivitatii, evacuate la canalizarea publica sau tratate;
● apele uzate de la secţiile de boli infectioase şi/sau laboratoarele care lucreazã cu produse patologice sau care prin specificul lor contamineaza apele reziduale cu agenţi patogeni, se vor dirija spre o statie de dezinfecţie localã, în care se vor neutraliza agenţii nocivi, conform normelor MS.
ART. 22
Absenta în zona a unor sisteme publice de canalizare se accepta numai pentru spitale mici rurale şi unele aşezãminte de postcura, caz în care unitãţile sanitare respective vor fi prevãzute cu instalaţii proprii pentru colectarea, tratarea şi evacuarea apelor uzate, executate şi exploatate astfel încât sa nu provoace poluarea solului, a apelor sau a aerului.
ART. 23
Pentru evacuarea apelor pluviale spitalul va dispune de instalaţiile necesare care exploatate corect sa previnã baltirile favorabile dezvoltãrii tantarilor.
ART. 24
Compartimentele spitalului se doteaza obligatoriu cu echipamente frigorifice dupã cum urmeazã:
Camere reci:
● bucataria
● prosectura
Frigidere tip domestic
● maternitatea (produse imunobiologice - vaccinuri, imunoglobuline)
● punctul de transfuzii (sânge şi derivate de sânge, teste de laborator)
● laboratorul de analize medicale (teste)
● farmacia (specialitãţi perisabile)
● secţia de terapie intensiva
● secţiile de spitalizare - minim 1 frigider de cel puţin 90 litri la 20 de paturi de spital
Congelatoare tip lada
● laboratorul
● banca de tesuturi şi organe
ART. 25
Unitatea sanitarã trebuie sa aplice planul de gestionare a deşeurilor rezultate din activitatea medicalã, conform Ordinului Ministerului Sãnãtãţii nr. 219/2003 .
_____________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
