Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   ORDIN nr. 67 din 12 iulie 2005  pentru aprobarea Normei sanitare veterinare cu privire la masurile pentru controlul pestei porcine clasice    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

ORDIN nr. 67 din 12 iulie 2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare cu privire la masurile pentru controlul pestei porcine clasice

EMITENT: AUTORITATEA NATIONALA SANITARA VETERINARA SI PENTRU SIGURANTA ALIMENTELOR
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 707 din 5 august 2005
ORDIN nr. 67 din 12 iulie 2005
pentru aprobarea Normei sanitare veterinare cu privire la mãsurile pentru controlul pestei porcine clasice
EMITENT: AUTORITATEA NAŢIONALÃ SANITARÃ VETERINARÃ ŞI PENTRU SIGURANŢA ALIMENTELOR
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 707 din 5 august 2005


Vãzând Referatul de aprobare nr. 33.023 din 29 iunie 2005, întocmit de Direcţia generalã sanitarã veterinarã din cadrul Autoritãţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor,
având în vedere prevederile <>art. 10 lit. b) din Ordonanţa Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activitãţii sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, aprobatã cu modificãri prin <>Legea nr. 215/2004 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare,
în temeiul <>art. 4 alin. (2) din Hotãrârea Guvernului nr. 308/2004 privind organizarea şi funcţionarea Autoritãţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor şi a unitãţilor din subordinea acesteia, cu modificãrile şi completãrile ulterioare,

preşedintele Autoritãţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor emite urmãtorul ordin:

ART. 1
Se aprobã Norma sanitarã veterinarã cu privire la mãsurile pentru controlul pestei porcine clasice, prevãzutã în anexa*) care face parte integrantã din prezentul ordin.
____________
*) Anexa se publicã ulterior în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 707 bis în afara abonamentului, care se poate achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome "Monitorul Oficial", Bucureşti, şos. Panduri nr. 1.

ART. 2
Autoritatea Naţionalã Sanitarã Veterinarã şi pentru Siguranţa Alimentelor, institutele veterinare centrale şi direcţiile sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene şi a municipiului Bucureşti vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
ART. 3
La data intrãrii în vigoare a prezentului ordin se abrogã <>Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 404/2002 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare cu privire la mãsurile de control al pestei porcine clasice, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 268 din 17 aprilie 2003.
ART. 4
Prezentul ordin constituie transpunerea oficialã a Directivei Consiliului 2001/89/CE privind mãsurile comunitare pentru controlul pestei porcine clasice, publicatã în Jurnalul Oficial al Comunitãţilor Europene (JOCE) nr. L 316 din 1 decembrie 2001, p. 5.
ART. 5
Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi va intra în vigoare la 1 ianuarie 2006, în conformitate cu <>Hotãrârea Guvernului nr. 1.026/2003 privind strategia de renunţare la vaccinarea contra pestei porcine clasice în România, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 10 septembrie 2003.

Preşedintele Autoritãţii Naţionale Sanitare
Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor,
Rãzvan Ţîru

Bucureşti, 12 iulie 2005.
Nr. 67.


ANEXA


NORMÃ SANITARÃ VETERINARÃ
cu privire la mãsurile pentru controlul pestei porcine clasice


ART. 1
Obiective
Prezenta normã sanitarã veterinarã prevede mãsurile minime pentru controlul pestei porcine clasice
ART. 2
Definiţii
În sensul prezentei norme sanitare veterinare, prin urmãtorii termeni se înţelege:
(a) porc - orice animal din familia Suidae, inclusiv porcii sãlbatici;
(b) porc sãlbatic - un porc care nu este ţinut sau crescut într-o exploataţie;
(c) exploataţie - orice incintã agricolã sau de altã naturã, localizatã pe teritoriul României, în care porcii sunt crescuţi sau ţinuţi permanent sau temporar. Nu sunt incluse abatoarele, mijloacele de transport şi zonele împrejmuite în care porcii sãlbatici sunt ţinuţi şi pot fi vânaţi. Aceste zone împrejmuite trebuie sã aibã o mãrime şi o structurã care fac inaplicabile mãsurile stabilite la art. 5 alin. (1);
(d) manual de diagnostic - manual de diagnostic al pestei porcine clasice la care face referire art. 17 alin. (3);
(e) porc suspect de a fi infectat cu virusul pestei porcine clasice - orice porc care manifestã simptome clinice sau orice carcasã de porc care prezintã leziuni post-mortem ori reacţii la testele de laborator efectuate conform manualului de diagnostic şi care indicã prezenţa posibilã a pestei porcine clasice;
(f) caz de pestã porcinã clasicã sau porc infectat cu virusul pestei porcine clasice - orice porc sau carcasã de porc:
(i) la care au fost confirmate oficial simptome clinice sau leziuni post-mortem de pestã porcinã clasicã; şi
(ii) la care prezenţa bolii a fost confirmatã oficial ca rezultat al unei examinãri de laborator efectuate conform manualului de diagnostic;
(g) focar de pestã porcinã clasicã - exploataţia în care a fost detectat unul sau mai multe cazuri de pestã porcinã clasicã;
(h) focar primar - focarul în sensul art. 2 alin. (d) al Directivei Consiliului 82/894/CEE ;
(i) zonã infectatã - zona din teritoriul României în care, în urma confirmãrii unuia sau mai multor cazuri de pestã porcinã clasicã la porcii sãlbatici, mãsurile de eradicare a bolii sunt puse în aplicare conform art. 15 sau 16;
(j) caz primar de pestã porcinã clasicã la porcii sãlbatici - orice caz de pestã porcinã clasicã, care este detectat la porcii sãlbatici într-o zonã în care nu se aplicã nici o mãsurã conform art. 15 sau 16;
(k) metapopulaţie de porci sãlbatici - orice grup sau subpopulaţie de porci sãlbatici cu contacte limitate cu alte grupuri sau subpopulaţii;
(l) populaţie de porci sãlbatici susceptibilã - acea parte a unei populaţii de porci sãlbatici, care nu a dezvoltat imunitate faţã de virusul pestei porcine clasice;
(m) deţinãtor - orice persoanã fizicã sau juridicã care deţine porci sau care este însãrcinatã cu îngrijirea animalelor menţionate, contra cost sau nu;
(n) autoritate competentã - autoritatea competentã în sensul art. 2 (6) al Normei sanitare veterinare privind controalele veterinare şi zootehnice aplicabile comerţului României cu statele membre ale Uniunii Europene cu unele animale vii şi produse de origine animalã aprobatã prin <>Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 580/2002 şi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 250 din 11 aprilie 2003 ce transpune Directiva Consiliului 90/425/CEE ;
(o) medic veterinar oficial - orice medic veterinar desemnat de autoritatea veterinarã centralã a României;
(p) prelucrare - unul dintre tratamentele pentru materiile cu risc crescut, stabilite de art. 3 al Normei sanitare veterinare privind stabilirea condiţiilor sanitare veterinare pentru înlãturarea şi prelucrarea deşeurilor animale, comercializarea lor şi prevenirea agenţilor patogeni din furajele care conţin produse de origine animalã sau peşte, aprobatã prin <>Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 504/2001 şi publicat în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 78 din 1 februarie 2002 ce transpune Directiva Consiliului 90/667/CEE , aplicate astfel încât sã se evite riscul de rãspândire a virusului pestei porcine clasice;
(q) deşeuri menajere - orice deşeuri provenite de la alimentele destinate consumului uman din restaurante, unitãţi de aprovizionare cu alimente sau bucãtãrii, inclusiv din bucãtãrii industriale şi gospodãrii ale fermierului sau ale persoanelor care îngrijesc porcinele;
(r) vaccin cu marker - vaccin ce poate induce o imunitate de protecţie ce poate fi diferenţiatã, prin intermediul testelor de laborator efectuate conform manualului de diagnostic, de rãspunsul imun provocat de infecţia naturalã cu tipul sãlbatic de virus;
(s) ucidere - uciderea porcilor în sensul art. 2 lit. (f) al Normei sanitare veterinare privind protecţia animalelor în timpul sacrificãrii sau uciderii, aprobatã prin <>Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 425/2002 şi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 9 decembrie 2002 ce transpune Directiva 93/119/CEE ;
(t) tãiere - sacrificarea porcilor în sensul art. 2 lit. (g) din Norma sanitarã veterinarã privind protecţia animalelor în timpul sacrificãrii sau uciderii, aprobatã prin <>Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 425/2002 şi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 9 decembrie 2002 ce transpune Directiva 93/119/CEE ;
(u) zonã cu o densitate mare de porci - orice zonã geograficã cu o razã de 10 km, în jurul unei exploataţii care conţine porci suspecţi sau cunoscuţi ca fiind infectaţi cu virusul pestei porcine clasice, care are o densitate a porcilor mai mare de 800 de porci pe kmp. Exploataţia în cauzã trebuie sã fie localizatã într-o regiune, definitã la art. 2 alin. (2) lit. (p) din Norma sanitarã veterinarã privind problemele de sãnãtate a animalelor, ce afecteazã comerţul României cu statele membre ale Uniunii Europene cu animale din speciile bovine şi porcine, aprobatã prin <>Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 236/2002 publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 835 din 20 Noiembrie 2002 ce transpune Directiva Consiliului 64/432/CEE , unde existã o densitate a porcilor crescuţi în exploataţii, mai mare de 300 de porci pe kmp sau la o distanţã de mai puţin de 20 km de o astfel de regiune;
(v) exploataţie de contact - o exploataţie posibil contaminatã cu pesta porcinã clasicã, ca urmare a localizãrii, circulaţiei persoanelor, porcilor ori a vehiculelor sau în oricare alt mod.
ART. 3
Notificarea pestei porcine clasice
(1) Prezenţa pestei porcine clasice şi prezenţa suspiciunii de pestã porcinã clasicã trebuie sã fie notificate obligatoriu şi imediat.
(2) Fãrã a aduce atingere prevederilor naţionale referitoare la notificarea focarelor de boli ale animalelor, dacã este confirmatã pesta porcinã clasicã, autoritatea veterinarã centralã a României trebuie:
(a) sã notifice boala şi sã furnizeze informaţii Comisiei Europene şi statelor membre ale Uniunii Europene, conform anexei 1, cu privire la:
(i) focarele de pestã porcinã clasicã care sunt confirmate în exploataţii;
(ii) cazurile de pestã porcinã clasicã care sunt confirmate într-un abator sau în mijloacele de transport;
(iii) cazurile primare de pestã porcinã clasicã, care sunt confirmate la porcii sãlbatici;
(iv) rezultatele anchetei epizootologice efectuate conform art. 8.
(b) sã furnizeze informaţii Comisiei Europene şi Statelor Membre ale Uniunii Europene cu privire la cazurile ulterioare confirmate la porcii sãlbatici dintr-o zonã infectatã cu pestã porcinã clasicã, conform art. 16 alin. (4) şi alin. 7 lit. (a).
(3) Prevederile anexei 1 pot fi suplimentate sau amendate conform regulilor comunitare transpuse în legislaţia naţionalã.
ART. 4
Mãsuri în cazul suspectãrii prezenţei pestei porcine clasice la porcii dintr-o exploataţie
(1) Atunci când o exploataţie conţine unul sau mai mulţi porci suspecţi de a fi infectaţi cu virusul pestei porcine clasice, autoritatea veterinarã centralã a României trebuie sã dispunã punerea în aplicare imediat a mijloacelor oficiale de investigare, pentru a confirma sau a infirma prezenţa bolii menţionate, conform procedurilor stabilite în manualul de diagnostic.
(2) Atunci când exploataţia este inspectatã de un medic veterinar oficial, sunt controlate şi registrul şi mãrcile de identificare a porcilor conform procedurii naţionale în vigoare.
(3) Atunci când autoritatea veterinarã localã considerã cã prezenţa suspiciunii de pestã porcinã clasicã într-o exploataţie nu poate fi exclusã, trebuie sã punã exploataţia sub supraveghere veterinarã oficialã şi sã dispunã urmãtoarele:
(a) toţi porcii de diferite categorii din exploataţie sunt numãraţi şi este alcãtuitã o listã cu numãrul porcilor deja bolnavi, morţi sau susceptibili de a fi infectaţi, din fiecare categorie; lista este actualizatã în funcţie de fãtãrile şi de moartea porcilor pe durata perioadei de suspiciune; datele din lista respectivã sunt prezentate la cerere şi pot fi controlate la fiecare inspecţie a autoritãţii veterinare centrale a României;
(b) toţi porcii din exploataţie sunt menţinuţi în adãposturile lor sau sunt ţinuţi închişi în alt loc în care pot fi izolaţi;
(c) nici un porc nu intrã sau nu iese din exploataţie; autoritatea veterinarã localã poate extinde, dacã este cazul, interdicţia cu privire la ieşirea din exploataţie şi la alte specii de animale şi poate impune, de asemenea, aplicarea de mãsuri corespunzãtoare pentru distrugerea rozãtoarelor sau insectelor;
(d) nici o carcasã de porc nu iese din exploataţie fãrã o autorizaţie eliberatã de autoritatea veterinarã localã;
(e) nici un sortiment de carne, produse provenite de la porcine, material seminal, ovule şi embrioni proveniţi de la porci, furaje pentru animale, ustensile, materiale sau deşeuri care pot transmite pesta porcinã clasicã nu ies din exploataţie fãrã o autorizaţie eliberatã de autoritatea veterinarã localã; carnea, produsele provenite de la porcine, materialul seminal, ovulele şi embrionii nu sunt livraţi din exploataţie pentru a face obiectul comerţului României cu statele membre ale Uniunii Europene;
(f) deplasarea persoanelor spre sau din exploataţie e supusã autorizãrii scrise de cãtre autoritatea veterinarã localã;
(g) deplasarea vehiculelor spre sau din exploataţie e supusã autorizãrii scrise de cãtre autoritatea veterinarã localã;
(h) sunt utilizate mijloace corespunzãtoare de dezinfecţie la intrãrile şi ieşirile din exploataţie, precum şi din clãdirile ce adãpostesc porci. Orice persoanã care intrã sau iese dintr-o exploataţie de porcine trebuie sã respecte mãsurile de igienã corespunzãtoare necesare pentru a reduce riscul de rãspândire a virusului pestei porcine clasice. Toate mijloacele de transport trebuie sã fie dezinfectate minuţios înainte de a ieşi şi de a intra în exploataţie;
(i) sã se efectueze o anchetã epizootologicã conform art. 8.
(4) Când este necesar, datoritã situaţiei epidemiologice şi dacã exploataţia care conţine porci suspecţi este localizatã într-o zonã cu o densitate mare de porci, autoritatea veterinarã localã:
(a) poate aplica mãsurile prevãzute la art. 5 alin. (1) în exploataţia la care se referã alin. (3) de mai sus. Autoritatea veterinarã localã poate limita, atunci când considerã cã este posibil, aplicarea acestor mãsuri doar la porcii suspecţi de a fi infectaţi sau contaminaţi cu virusul pestei porcine clasice şi la partea exploataţiei în care aceştia au fost ţinuţi, cu condiţia ca aceşti porci sã fi fost adãpostiţi, ţinuţi şi furajaţi complet separat de ceilalţi porci din exploataţie. Trebuie prelevat un numãr suficient de probe de la porcii ucişi, pentru ca prezenţa virusului pestei porcine clasice sã poatã fi confirmatã sau infirmatã, conform manualului de diagnostic;
(b) poate stabili o zonã temporarã de control în jurul exploataţiei la care se referã alin. (3). Unele sau toate mãsurile menţionate la alin. (1) sau (2) sunt aplicate în exploataţiile de porcine din cadrul acestei zone.
(5) Mãsurile prevãzute la alin. (3) nu trebuie ridicate pânã ce suspiciunea de pestã porcinã clasicã nu a fost infirmatã oficial.
ART. 5
Mãsuri în cazul confirmãrii prezenţei pestei porcine clasice la porcinele dintr-o exploataţie
(1) Când prezenţa pestei porcine clasice este confirmatã oficial într-o exploataţie, autoritatea veterinarã localã trebuie ca, suplimentar mãsurilor la care se referã art. 4 alin. (3), sã dispunã urmãtoarele:
(a) toţi porcii din exploataţie sunt ucişi fãrã întârziere, sub supraveghere veterinarã oficialã, astfel încât sã se evite riscul de rãspândire a virusului pestei porcine clasice în timpul uciderii sau transportului;
(b) este prelevat un numãr suficient de probe de la porcii ucişi, conform manualului de diagnostic, pentru ca sã poatã fi stabilite modul de contaminare a exploataţiei cu virusul pestei porcine clasice şi perioada dintre contaminare şi notificarea bolii;
(c) carcasele provenite de la porcii care au murit sau care au fost ucişi sunt prelucrate sub supraveghere oficialã;
(d) carnea provenitã de la porcii tãiaţi în perioada dintre contaminarea probabilã a exploataţiei cu pestã porcinã clasicã şi aplicarea mãsurilor oficiale e identificatã şi prelucratã sub supraveghere veterinarã oficialã, ori de câte ori este posibil;
(e) materialul seminal, ovulele şi embrionii proveniţi de la porci, colectate din exploataţie în cursul perioadei dintre contaminarea probabilã a exploataţiei cu virusul pestei porcine şi aplicarea mãsurilor oficiale, sunt identificate şi distruse sub supraveghere veterinarã oficialã, astfel încât sã fie evitat riscul de rãspândire a virusului pestei porcine clasice;
(f) toate substanţele şi deşeurile suspecte de a fi contaminate, cum ar fi furajele, sunt supuse unui tratament care sã asigure distrugerea virusului pestei porcine clasice. Toate materialele de unicã folosinţã care pot fi contaminate, în special cele utilizate pentru operaţiile de tãiere, sunt distruse. Aceste reguli trebuie sã se aplice conform instrucţiunilor medicului veterinar oficial;
(g) dupã ce porcii au fost eliminaţi, clãdirile în care au fost adãpostiţi, vehiculele utilizate pentru transportul lor sau al cadavrelor lor, precum şi echipamentul, aşternutul, gunoiul de grajd şi purinul, care sunt suspecte de a fi contaminate, sunt curãţate şi decontaminate sau tratate conform art. 12;
(h) în cazul unui focar primar de boalã, izolatul de virus al pestei porcine clasice e supus procedurii de laborator stabilite în manualul de diagnostic, pentru a se identifica tipul genetic;
(i) se efectueazã o anchetã epizootologicã, conform art. 8.
(2) Când un focar a fost confirmat într-un laborator, o grãdinã zoologicã, o rezervaţie naturalã sau o zonã împrejmuitã în care porcii sunt ţinuţi în scopuri ştiinţifice sau în scopuri legate de conservarea speciei sau conservarea raselor rare, autoritatea veterinarã centralã a României poate acorda derogãri de la alin. (1) lit. (a) şi (e), cu condiţia ca interesele naţionale fundamentale sã nu fie periclitate. Aceste derogãri vor fi notificate imediat Comisiei Europene.
(3) În toate cazurile, Comisia Europeanã împreunã cu autoritatea veterinarã centralã a României analizeazã situaţia imediat. Dacã este cazul, sunt aplicate mãsuri de prevenire a rãspândirii bolii, conform procedurii naţionale elaborate de autoritatea veterinarã centralã a României, ce pot include vaccinarea de necesitate conform procedurii prevãzute la art. 19.
ART. 6
Mãsuri în cazul confirmãrii prezenţei pestei porcine clasice în exploataţii ce conţin diferite unitãţi de producţie
(1) Când se confirmã prezenţa pestei porcine clasice în exploataţiile care conţin douã sau mai multe unitãţi de creştere a porcilor pentru producţie separate, pentru ca îngrãşarea porcilor sã poatã fi finalizatã, autoritatea veterinarã centralã a României poate acorda derogãri de la prevederile art. 5 alin. (1) lit. (a) pentru unitãţile cu animale sãnãtoase, chiar dacã exploataţia este infectatã.
(2) Derogãrile se acordã cu condiţia ca medicul veterinar oficial sã confirme cã structura, mãrimea şi distanţa dintre aceste unitãţi de creştere şi operaţiile efectuate sunt de asemenea naturã încât sunt asigurate incinte complet separate pentru adãpostire, întreţinere şi furajare, astfel încât virusul sã nu poatã difuza dintr-o unitate de producţie cãtre alta.
(3) Dacã se acordã derogarea prevãzutã la alin. (1), autoritatea veterinarã centralã a României trebuie sã elaboreze reguli detaliate pentru a oferi garanţii de sãnãtate a animalelor.
(4) Dacã autoritatea veterinarã centralã a României acordã derogarea prevãzutã la alin. (1), trebuie sã notifice imediat aceasta Comisiei Europene. Comisia Europeanã revizuieşte imediat situaţia împreunã cu autoritatea veterinarã centralã a României. Dacã este cazul, sunt aplicate mãsuri de prevenire a rãspândirii bolii, conform regulilor comunitare transpuse în legislaţia naţionalã.
ART. 7
Mãsuri în exploataţiile de contact
(1) Exploataţiile la care se referã art. 4 sau 5 trebuie considerate exploataţii de contact atunci când medicul veterinar oficial constatã cã existã posibilitatea de contaminare cu pesta porcinã clasicã din alte exploataţii, pe baza anchetei epidemiologice efectuate conform art. 8 sau existã posibilitatea ca exploataţia menţionatã la art. 4 sau 5 sã fi contaminat alte exploataţii.
(2) Prevederile art. 4 se aplicã exploataţiilor de contact pânã când suspiciunea de pestã porcinã clasicã a fost infirmatã oficial.
(3) Autoritatea veterinarã competentã aplicã mãsurile prevãzute la art. 5 alin. (1) în exploataţiile de contact la care se referã alin. (1) din prezentul articol, dacã situaţia epizootologicã o impune.
(4) Trebuie sã se preleveze un numãr suficient de probe de la porcii ucişi, conform manualului de diagnostic, pentru ca prezenţa virusului pestei porcine clasice în aceste exploataţii sã poatã fi confirmatã sau infirmatã.
(5) Principalele criterii şi factori de risc ce trebuie luaţi în considerare pentru aplicarea mãsurilor prevãzute la art. 5 alin. (1) lit. (a) în exploataţiile de contact sunt stabilite în anexa 5; criteriile şi factorii de risc pot fi modificaţi sau suplimentaţi ulterior, pentru a se ţine cont de evoluţiile şi experienţele ştiinţifice, conform procedurii naţionale elaborate de autoritatea veterinarã centralã a României.
ART. 8
Ancheta epizootologicã
(1) Autoritatea veterinarã localã trebuie sã efectueze ancheta epidemiologicã privind cazurile suspecte sau focarele de pestã porcinã clasicã, pe baza chestionarelor pregãtite în cadrul planului de urgenţã la care se referã art. 22.
(2) Ancheta epidemiologicã trebuie sã determine cel puţin:
(a) perioada de când exploataţia a fost contaminatã cu virusul pestei porcine clasice, înainte ca boala sã fie notificatã sau suspectatã;
(b) originea posibilã a pestei porcine clasice din exploataţie şi identificarea altor exploataţii în care porcii s-ar fi putut infecta sau contamina de la aceeaşi sursã;
(c) deplasarea persoanelor, vehiculelor, porcilor, carcaselor, materialului seminal, cãrnii sau a oricãrui material care ar fi putut transporta virusul cãtre sau de la exploataţia în cauzã.
(3) Dacã rezultatul acestei anchete epizootologice indicã faptul cã pesta porcinã clasicã s-ar fi putut rãspândi de la sau cãtre exploataţii localizate în alte state membre ale Uniunii Europene, Comisia Europeanã şi statele membre ale Uniunii Europene în cauzã trebuie informate imediat.
ART. 9
Stabilirea zonelor de protecţie şi de supraveghere
(1) Imediat dupã ce diagnosticul de pestã porcinã clasicã a fost confirmat oficial la porcii dintr-o exploataţie, autoritatea veterinarã localã trebuie sã stabileascã o zonã de protecţie cu o razã de cel puţin 3 km în jurul focarului, care sã fie inclusã într-o zonã de supraveghere cu o razã de cel puţin 10 km; în aceste zone se vor aplica mãsurile prevãzute la art. 10 şi 11.
(2) Când stabileşte zonele de protecţie şi supraveghere, autoritatea veterinarã localã trebuie sã ţinã cont de:
(a) rezultatele anchetei epizootologice efectuate conform art. 8;
(b) situaţia geograficã, în special graniţele naturale sau artificiale;
(c) localizarea şi proximitatea exploataţiilor;
(d) modalitãţile de deplasare şi de comerţ cu porci, precum şi disponibilitatea abatoarelor;
(e) instalaţiile şi personalul disponibil pentru a controla orice deplasare a porcilor în cadrul zonelor de protecţie şi de supraveghere, în special dacã porcii ce urmeazã sã fie ucişi trebuie mutaţi din exploataţiile lor de origine.
(3) Dacã o zonã de protecţie sau de supraveghere include pãrţi din teritoriul României şi din teritoriul unuia sau mai multor state vecine, autoritãţile veterinare centrale ale statelor respective şi a României coopereazã pentru a stabili zona respectivã.
(4) Autoritatea veterinarã localã trebuie sã ia toate mãsurile necesare, inclusiv semnalizarea evidentã, avertizarea, precum şi utilizarea resurselor media, cum ar fi presa şi televiziunea, pentru ca toate persoanele din zonele de protecţie şi de supraveghere sã fie informate cu privire la restricţiile în vigoare, conform art. 10 şi 11 şi sã ia mãsurile pe care le considerã adecvate pentru a asigura punerea în aplicare a acestora.
ART. 10
Mãsuri în zona de protecţie stabilitã
(1) Autoritatea veterinarã judeţeanã împreunã cu autoritatea veterinarã localã trebuie sã dispunã aplicarea urmãtoarelor mãsuri în zona de protecţie:
(a) sã efectueze, cât mai curând posibil, o evidenţã a tuturor exploataţiilor; dupã stabilirea zonei de protecţie, aceste exploataţii trebuie inspectate de un medic veterinar oficial într-o perioadã maximã de 7 zile, pentru efectuarea examinãrii clinice a porcilor şi pentru controlul registrului şi al mãrcilor de identificare a porcilor, în conformitate cu Norma veterinarã privind sistemul de identificare şi înregistrare a suinelor aprobatã prin <>Ordinul 170/2004 şi publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 227 din 16 martie 2004 ce transpune Directiva 92/102/EEC ;
(b) deplasarea şi transportul porcilor pe drumuri publice sau private, excluzând, când este cazul, drumurile de deservire a exploataţiei, sunt interzise, cu excepţia cazului în care sunt avizate de autoritatea veterinarã localã, pentru a permite deplasãrile la care se referã lit. (f). Aceastã interdicţie nu trebuie aplicatã tranzitului porcilor pe şosea sau pe calea feratã dacã tranzitul se face fãrã descãrcare sau oprire, în conformitate cu procedura prevãzutã la art. 27 alin. (2), poate fi acordatã o derogare în cazul porcilor destinaţi tãierii, care provin din exteriorul zonei de protecţie şi se îndreaptã spre un abator situat în zona menţionatã anterior pentru tãiere imediatã;
(c) camioanele şi alte vehicule şi echipamente ce sunt utilizate pentru transportul porcilor sau al altor efective de animale vii sau materii ce pot fi contaminate (de exemplu: carcase, furaje, gunoi de grajd, purin etc.) se curãţã, dezinfecteazã şi trateazã cât mai curând posibil dupã contaminare, în conformitate cu prevederile şi procedurile prevãzute la art. 12; nici un camion sau vehicul ce a fost utilizat pentru transportul porcilor nu poate pãrãsi zona fãrã a fi curãţat şi dezinfectat şi, apoi, inspectat şi autorizat de autoritatea veterinarã localã;
(d) nici un alt animal domestic nu poate intra sau pãrãsi o exploataţie fãrã autorizarea autoritãţii veterinare locale;
(e) toţi porcii morţi sau bolnavi dintr-o exploataţie sunt notificaţi imediat la autoritatea veterinarã localã, care efectueazã investigaţiile necesare conform procedurilor stabilite în manualul de diagnostic;
(f) porcii nu pot fi mutaţi din exploataţia în care aceştia sunt ţinuţi de cel puţin 30 de zile de la finalizarea curãţãrii şi dezinfecţiei preliminare a exploataţiilor infectate. Dupã 30 de zile, dacã sunt îndeplinite condiţiile prevãzute la alin. (3), autoritatea veterinarã localã poate autoriza ieşirea porcilor din exploataţia menţionatã, pentru a fi transportaţi direct cãtre:
(i) un abator desemnat de autoritatea veterinarã localã, preferabil în cadrul zonei de protecţie sau supraveghere, pentru tãiere imediatã;
(ii) o întreprindere de prelucrare sau un loc corespunzãtor unde porcii sunt ucişi imediat, iar carcasele acestora sunt prelucrate sub supraveghere veterinarã oficialã, sau
(iii) în cazuri excepţionale, cãtre alte incinte localizate în zona de protecţie. Dacã autoritatea veterinarã centralã a României aplicã prevederea menţionatã la lit. (f), trebuie sã informeze imediat Comisia Europeanã, respectiv Comitetul Permanent Veterinar despre aceasta;
(g) materialul seminal, ovulele şi embrionii proveniţi de la porci nu pãrãsesc exploataţiile situate în zona de protecţie;
(h) orice persoanã care intrã sau iese din exploataţiile de porcine respectã mãsurile de igienã corespunzãtoare necesare pentru a reduce riscul rãspândirii virusului pestei porcine clasice.
(2) Atunci când interdicţiile prevãzute la alin. (1) sunt menţinute mai mult de 30 de zile, datoritã focarelor de boalã ulterioare şi, ca urmare, apar probleme privind bunãstarea animalã sau alte probleme privind creşterea porcilor, în baza condiţiilor stabilite la alin. (3), autoritatea veterinarã localã poate autoriza ieşirea porcilor dintr-o exploataţie din zona de protecţie, pe baza solicitãrii motivate a proprietarului, pentru a fi transportaţi direct cãtre:
(a) un abator desemnat de autoritatea veterinarã localã, preferabil în cadrul zonei de protecţie sau de supraveghere, pentru tãiere imediatã;
(b) o întreprindere de prelucrare sau un loc corespunzãtor unde porcii sunt ucişi imediat, iar carcasele acestora sunt prelucrate sub supraveghere oficialã, sau
(c) în cazuri excepţionale, cãtre alte incinte localizate în zona de protecţie. Dacã autoritatea veterinarã centralã a României aplicã prevederea alin. (2), lit. (c), trebuie sã informeze imediat Comisia, respectiv Comitetul Permanent Veterinar despre aceasta.
(3) Autoritatea veterinarã localã poate autoriza ieşirea porcilor din exploataţia în cauzã, cu condiţia ca:
(a) un medic veterinar oficial sã fi efectuat o examinare clinicã a porcilor din exploataţie, în special a celor ce urmeazã sã fie transportaţi, inclusiv înregistrarea temperaturii corporale la un numãr dintre aceştia, precum şi o verificare a registrului şi a mãrcilor de identificare a porcilor, prevãzute la art. 4 şi 5 din Norma veterinarã privind sistemul de identificare şi înregistrare a suinelor aprobatã prin <>Ordinul 170/2004 şi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 227 din 16 martie 2004 ce transpune Directiva 92/102/EEC ;
(b) controalele şi examinãrile menţionate anterior şi cu respectarea prevederilor <>Ordinului nr. 170/2004 pentru aprobarea Normei veterinare privind sistemul de identificare şi înregistrare a suinelor sã nu fi evidenţiat nici un semn de pestã porcinã clasicã;
(c) porcii sã fie transportaţi în vehicule sigilate de cãtre autoritatea veterinarã localã;
(d) vehiculele şi echipamentele ce au fost utilizate la transportul porcilor sã fie imediat curãţate şi dezinfectate imediat dupã transport, conform prevederilor menţionate la art. 12;
(e) dacã porcii urmeazã sã fie tãiaţi sau ucişi, se preleveazã un numãr suficient de probe de la aceştia, conform manualului de diagnostic, pentru a se confirma sau infirma prezenţa virusului pestei porcine clasice în aceste exploataţii;
(f) dacã porcii urmeazã sã fie transportaţi cãtre un abator:
(i) autoritatea veterinarã localã responsabilã pentru abator va fi informatã cu privire la intenţia de a se trimite porci cãtre abatorul respectiv şi notificã autoritatea competentã de la locul expedierii cu privire la sosirea acestora;
(ii) la sosirea la abator, aceşti porci sunt cazaţi şi tãiaţi separat de alţi porci;
(iii) în timpul inspecţiei ante- şi post-mortem efectuatã la abatorul desemnat, autoritatea veterinarã localã va lua în considerare orice semne legate de prezenţa pestei porcine clasice;
(iv) carnea proaspãtã provenitã de la aceşti porci va fi prelucratã sau marcatã cu o ştampilã specialã conform prevederilor naţionale în vigoare ce transpun Directiva Consiliului 72/461/EEC şi tratatã ulterior în conformitate cu legislaţia în vigoare. Aceastã operaţiune trebuie sã se efectueze într-o întreprindere desemnatã de autoritatea competentã. Carnea va fi trimisã întreprinderii anterior menţionate, cu condiţia ca transportul sã fie sigilat înainte de expediere şi sã rãmânã sigilat pe tot parcursul transportului.
(4) Mãsurile din zona de protecţie continuã sã se aplice pânã când:
(a) în exploataţiile infectate s-au efectuat curãţarea şi dezinfectarea;
(b) porcii din toate exploataţiile au fost supuşi examinãrilor clinice şi de laborator efectuate în conformitate cu manualul de diagnostic, pentru a se depista posibila prezenţã a virusului pestei porcine clasice.
(5) Examinãrile menţionate la lit. (b) nu trebuie sã fie efectuate înainte de 30 de zile de la finalizarea mãsurilor preliminare de curãţare şi dezinfecţie în exploataţiile infectate.
ART. 11
Mãsuri în zona de supraveghere stabilitã
(1) Autoritatea veterinarã judeţeanã împreunã cu autoritatea veterinarã localã trebuie sã se asigure de aplicarea urmãtoarelor mãsuri în zona de supraveghere:
(a) se efectueazã o evidenţã a tuturor exploataţiilor de porcine;
(b) deplasarea şi transportul porcilor pe drumuri publice sau private, excluzînd, dacã este cazul, drumurile de deservire ale exploataţiei, sunt interzise, cu excepţia cazului în care sunt aprobate de autoritatea veterinarã localã. Aceastã interdicţie nu trebuie sã se aplice tranzitului porcilor pe şosea sau cale feratã, dacã tranzitul se efectueazã fãrã descãrcare sau oprire şi nici porcilor pentru tãiere imediatã ce provin din exteriorul zonei de supraveghere, dacã abatorul unde sunt tãiaţi este situat în zona menţionatã;
(c) camioanele şi alte vehicule şi echipamente ce sunt utilizate pentru transportul porcilor sau a altor efective de animale vii sau materii ce pot fi contaminate (de exemplu: carcase, furaje, gunoi de grajd, purin etc.) sunt curãţate, dezinfectate şi tratate cât mai curând posibil dupã contaminare, conform prevederilor şi procedurilor stabilite la art. 12. Nici un camion sau vehicul ce a fost utilizat la transportul porcilor nu poate pãrãsi zona de supraveghere fãrã sã fi fost curãţat şi dezinfectat;
(d) nici un alt animal domestic nu poate intra sau ieşi dintr-o exploataţie în cursul primelor şapte zile de la stabilirea zonei de supraveghere fãrã autorizarea autoritãţii veterinare locale;
(e) toţi porcii morţi sau bolnavi dintr-o exploataţie sunt notificaţi imediat autoritãţii veterinare locale, care efectueazã investigaţii necesare conform procedurilor stabilite în manualul de diagnostic;
(f) porcii nu pot fi mutaţi din exploataţia în care aceştia sunt ţinuţi cel puţin 21 de zile de la finalizarea curãţãrii şi dezinfectãrii preliminare a exploataţiilor infectate. Dupã 21 de zile, prin respectarea condiţiilor prevãzute la art. 10 (3), autoritatea veterinarã localã poate autoriza ieşirea porcilor din exploataţia menţionatã anterior, pentru a fi transportaţi direct cãtre:
(i) un abator desemnat de cãtre autoritatea veterinarã localã, preferabil în cadrul zonei de protecţie sau de supraveghere, în scopul tãierii imediate;
(ii) o întreprindere de prelucrare sau un loc corespunzãtor unde porcii sunt ucişi imediat şi carcasele acestora sunt prelucrate sub supraveghere veterinarã oficialã, sau
(iii) în cazuri excepţionale, cãtre alte incinte situate în cadrul zonei de protecţie sau de supraveghere. Dacã autoritatea veterinarã centralã a României aplicã prevederea lit. (f) pct. (iii), trebuie sã informeze imediat Comisia, respectiv Comitetul Permanent Veterinar despre aceasta;
(g) Totuşi, dacã porcii trebuie transportaţi cãtre un abator, la solicitarea autoritãţii veterinare centrale a României, în condiţiile în care existã o justificare corespunzãtoare şi în conformitate cu procedurile naţionale în vigoare, pot fi autorizate derogãri de la prevederile stabilite la art. 10 (3) (e) şi (f) (iv), în special cu privire la marcarea cãrnii provenite de la aceşti porci şi utilizarea sa ulterioarã şi la destinaţia produselor tratate;
(h) materialul seminal, ovulele şi embrionii proveniţi de la porci nu pãrãsesc exploataţiile situate în zona de supraveghere;
(i) orice persoanã care intrã sau pãrãseşte exploataţiile de porcine, respectã mãsurile de igienã corespunzãtoare necesare pentru a reduce riscul rãspândirii virusului pestei porcine clasice.
(2) Atunci când interdicţiile prevãzute la alin. (1) sunt menţinute mai mult de 30 de zile, datoritã focarelor ulterioare de boalã, şi, ca urmare apar probleme legate de bunãstarea animalã sau alte probleme referitoare la creşterea porcilor, în baza condiţiilor stabilite la art. 10 (3), autoritatea veterinarã localã poate autoriza ieşirea porcilor dintr-o exploataţie din zona de supraveghere, ca urmare a unei solicitãri motivate din partea proprietarului, pentru a fi transportaţi direct cãtre:
(a) un abator desemnat de autoritatea veterinarã localã, preferabil în cadrul zonei de protecţie sau supraveghere, în scopul tãierii imediate;
(b) o întreprindere de prelucrare sau un loc corespunzãtor unde porcii sunt ucişi imediat şi carcasele acestora sunt prelucrate sub supraveghere oficialã, sau
(c) în cazuri excepţionale, cãtre alte incinte localizate în zona de protecţie sau supraveghere. În acest caz autoritatea veterinarã centralã a României trebuie sã informeze imediat Comisia Europeanã, respectiv Comitetul Permanent Veterinar despre aceasta.
(3) Mãsurile din zona de supraveghere continuã sã se aplice cel puţin pânã când:
(a) a fost efectuatã curãţarea şi dezinfecţia în exploataţiile infectate;
(b) porcii din toate exploataţiile au fost supuşi examinãrilor clinice şi, atunci când este necesar, examinãrilor de laborator conform manualului de diagnostic, pentru a depista posibila prezenţã a virusului pestei porcine clasice.
(4) Examinãrile menţionate la alin. (3) lit. (b) nu se efectueazã înainte de 20 de zile de la finalizarea mãsurilor preliminare de curãţare şi dezinfecţie în exploataţiile infectate.
ART. 12
Curãţarea şi dezinfecţia
(1) Dezinfectanţii ce urmeazã a fi utilizaţi şi concentraţiile acestora sunt aprobaţi oficial de cãtre aceasta, în conformitate cu Norma veterinarã privind producerea, prelucrarea, depozitarea, transportul, comercializarea şi utilizarea produselor medicinale veterinare şi a altor produse de uz veterinar aprobatã prin <>Ordinul nr. 4/2004 şi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 458 din 21 mai 2004;
(2) Operaţiunile de curãţare şi dezinfectare sunt efectuate sub supraveghere oficialã, în conformitate cu:
(i) instrucţiunile medicului veterinar oficial şi
(ii) principiile şi procedurile de curãţare, dezinfecţie şi tratament prevãzute la anexa 2 a prezentei norme sanitare veterinare.
(3) Principiile şi procedurile pentru curãţare şi dezinfecţie prevãzute la anexa 2 a prezentei norme sanitare veterinare pot fi amendate sau suplimentate ulterior, pentru a se lua în considerare evoluţiile şi experienţele ştiinţifice, în conformitate cu procedura naţionalã în vigoare.
ART. 13
Repopularea exploataţiilor de porcine în urma focarelor de boalã
(1) Reintroducerea porcilor în exploataţia la care se referã art. 5 nu trebuie sã se realizeze mai devreme de 30 de zile de la finalizarea operaţiunilor de curãţare şi dezinfecţie, conform art. 12.
(2) Reintroducerea porcilor se realizeazã luând în considerare tipul de creştere practicat în exploataţia respectivã şi trebuie sã respecte urmãtoarele proceduri:
(a) în ceea ce priveşte exploataţiile de porcine în aer liber, reintroducerea porcilor trebuie sã înceapã cu introducerea porcilor santinelã ce au fost controlaţi şi au reacţionat negativ la controlul prezentei anticorpilor împotriva virusului pestei porcine clasice sau care provin din exploataţii ce nu fac obiectul nici unei restricţii legate de pesta porcinã clasicã. Conform solicitãrilor autoritãţii veterinare centrale a României, porcii santinelã trebuie plasaţi în întreaga exploataţie infectatã şi dupã 40 de zile de la introducere acestora li se preleveazã mostre şi sunt testaţi pentru depistarea prezenţei anticorpilor, conform manualului de diagnostic.
Dacã nici unul din porci nu a dezvoltat anticorpi împotriva virusului pestei porcine poate avea loc repopularea completã. Nici un porc nu poate pãrãsi exploataţia înainte de a fi disponibile rezultatele negative ale examinãrii serologice.
(b) în ceea ce priveşte toate celelalte ferme de creştere, reintroducerea porcilor trebuie sã se realizeze fie conform mãsurilor prevãzute la lit. (a) fie prin repopulare totalã, cu condiţia ca:
(i) toţi porcii sã soseascã în termen de 20 de zile şi sã provinã din exploataţii ce nu fac obiectul unei restricţii legate de pesta porcinã clasicã;
(ii) porcii din efectivul repopulat sã fie supuşi unei examinãri serologice, conform manualului de diagnostic. Prelevarea probelor pentru aceastã examinare se efectueazã cel mai devreme dupã 40 de zile de la sosirea ultimilor porci;
(iii) nici un porc sã nu pãrãseascã exploataţia înainte de a fi disponibile rezultatele negative ale examinãrii serologice.
(3) Totuşi, dacã au trecut mai mult de 6 luni de la finalizarea operaţiunilor de curãţare şi dezinfecţie a exploataţiei, autoritatea veterinarã centralã a României poate acorda o derogare de la prevederile stabilite la alin. (2), luând în considerare situaţia epidemiologicã.
ART. 14
Mãsuri aplicate în cazul suspiciunii şi confirmãrii prezenţei pestei porcine clasice la porcii dintr-un abator sau mijloc de transport
(1) Atunci când existã o suspiciune a prezenţei pestei porcine clasice într-un abator sau mijloc de transport, autoritatea veterinarã centralã a României se asigurã cã autoritatea veterinarã localã pune imediat în aplicare mijloacele oficiale de investigare, pentru a confirma sau infirma prezenţa bolii menţionate, conform procedurilor stabilite în manualul de diagnostic.
(2) Dacã este depistat un caz de pestã porcinã clasicã într-un abator sau mijloc de transport, autoritatea veterinarã localã se asigurã cã:
(a) toate animalele susceptibile din abator sau mijloc de transport sunt ucise fãrã întârziere;
(b) carcasele, organele şi deşeurile animale provenite de la animale posibil infectate şi contaminate sunt prelucrate sub supraveghere oficialã;
(c) curãţarea şi dezinfecţia clãdirilor şi echipamentelor, inclusiv a vehiculelor, are loc sub supravegherea medicului veterinar oficial, conform art. 12;
(d) este efectuatã o anchetã epizootologicã mutatis mutandis, conform art. 8;
(e) izolatul de virus al pestei porcine clasice este supus procedurii de laborator stabilitã în manualul de diagnostic, pentru a se identifica tipul genetic de virus;
(f) mãsurile prevãzute la art. 7 sunt aplicate în exploataţia de unde provin porcii sau carcasele infectate, precum şi în celelalte exploataţii de contact. Dacã nu este indicat altfel de anchetã epidemiologicã, mãsurile stabilite la art. 5, alin. (1) se vor aplica în exploataţia de origine a porcilor sau carcaselor infectate;
(g) nici un animal nu este reintrodus pentru tãiere sau transport mai devreme de 24 de ore dupã finalizarea operaţiunilor de curãţare şi dezinfecţie efectuate în conformitate cu art. 12.
ART. 15
Mãsuri în caz de suspiciune şi confirmare a prezenţei pestei porcine clasice la mistreţi
(1) Imediat dupã ce autoritatea veterinarã centralã a României deţine informaţii conform cãrora porcii sãlbatici sunt suspectaţi de a fi infectaţi, aceasta trebuie sã dispunã aplicarea tuturor mãsurilor corespunzãtoare pentru a confirma sau infirma prezenţa bolii, furnizând informaţii proprietarilor de porci şi vânãtorilor, precum şi investigarea tuturor porcilor sãlbatici împuşcaţi sau gãsiţi morţi, inclusiv prin teste de laborator.
(2) Imediat ce s-a confirmat un caz primar de pestã porcinã clasicã la porcii sãlbatici, pentru reducerea rãspândirii bolii, autoritatea veterinarã centralã a României trebuie:
(a) sã stabileascã imediat un grup de experţi ce include medici veterinari, vânãtori, biologi şi epidemiologi specializaţi pe fauna sãlbaticã. Grupul de experţi acordã consultanţã autoritãţii veterinare competente pentru:
(i) studierea situaţiei epidemiologice şi definirea zonei infectate, conform prevederilor stabilite la art. 16 alin. (3) lit. (b),
(ii) stabilirea mãsurilor corespunzãtoare ce trebuie aplicate în zona infectatã, suplimentar mãsurilor prevãzute la lit. (b) şi (c); aceste mãsuri pot include suspendarea activitãţilor de vânãtoare şi interzicerea furajãrii porcilor sãlbatici;
(iii) întocmirea planului de eradicare ce trebuie transmis Comisiei Europene conform art. 16,
(iv) efectuarea controalelor în vederea verificãrii eficienţei mãsurilor aplicate pentru eradicarea pestei porcine clasice din zona infectatã.
(b) sã punã imediat sub supraveghere veterinarã oficialã exploataţiile de porci din zona infectatã definitã şi sã dispunã:
(i) efectuarea unui recensãmânt oficial al tuturor categoriilor de porci din toate exploataţiile. Informaţiile din recensãmânt trebuie prezentate la cerere şi pot fi verificate la fiecare inspecţie. Pentru fermele de porci în aer liber, primul recensãmânt efectuat poate fi realizat pe baza unei estimãri;
(ii) toţi porcii din exploataţie sã fie ţinuţi în adãposturile lor sau în alt loc unde aceştia pot fi izolaţi de porcii sãlbatici. Porcii sãlbatici nu trebuie sã aibã acces la nici un material care ulterior poate intra în contact cu porcii din exploataţie;
(iii) nici un porc sã nu intre sau sã nu iasã din exploataţie, exceptând cazul în care mişcarea este avizatã de autoritatea veterinarã localã, ţinând cont de situaţia epidemiologicã;
(iv) sã fie utilizate mijloace de decontaminare corespunzãtoare la intrãrile şi ieşirile exploataţiei şi clãdirilor ce adãpostesc porci;
(v) sã fie aplicate mãsuri de igienã corespunzãtoare de cãtre toate persoanele care intrã în contact cu porcii sãlbatici, pentru a reduce riscul de rãspândire a virusului pestei porcine clasice, mãsuri ce pot include interdicţia temporarã a persoanelor ce au intrat în contact cu porcii sãlbatici de a intra într-o exploataţie porcinã;
(vi) toţi porcii morţi sau bolnavi dintr-o exploataţie, cu simptome de pestã porcinã clasicã, sã fie testaţi pentru detectarea prezenţei pestei porcine clasice;
(vii) sã nu fie introdusã într-o exploataţie porcinã nici o parte a unui porc sãlbatic, fie împuşcat, fie gãsit mort şi nici un material sau echipament ce poate fi contaminat de virusul pestei porcine clasice;
(viii) porcii, materialul seminal, embrionii sau ovulele provenite de la aceştia sã nu pãrãseascã zona infectatã, pentru comercializare localã sau pentru export;
(c) sã dispunã imediat ca toţi porcii sãlbatici împuşcaţi sau gãsiţi morţi în zona infectatã sã fie examinaţi de cãtre un medic veterinar oficial pentru pesta porcinã clasicã, conform manualului de diagnostic. Carcasele tuturor animalelor ce au reacţionat pozitiv trebuie sã fie prelucrate sub supraveghere veterinarã oficialã. Atunci când rezultatul testãrii este negativ pentru pesta porcinã clasicã, autoritatea veterinarã localã trebuie sã aplice mãsurile conform legislaţiei naţionale în vigoare ce transpune Directiva Consiliului 04/41/EC. Pãrţile ce nu sunt destinate consumului uman sunt prelucrate sub supraveghere oficialã;
(d) sã fie analizat izolatul de virus al pestei porcine, conform procedurii de laborator menţionate în manualul de diagnostic, pentru a se identifica tipul genetic al virusului.
(3) Dacã a apãrut un caz de pestã porcinã la porcii sãlbatici dintr-o zonã a României din apropierea teritoriului unui stat vecin, autoritatea veterinarã centralã a României şi a statului în cauzã trebuie sã colaboreze pentru stabilirea mãsurilor de combatere a bolii.
ART. 16
Planuri de eradicare a pestei porcine clasice dintr-o populaţie de porci sãlbatici
(1) Fãrã a aduce atingere mãsurilor stabilite la art. 15, autoritatea veterinarã centralã a României trebuie sã transmitã Comisiei Europene, în termen de 90 de zile de la confirmarea cazului primar de pestã porcinã clasicã la porcii sãlbatici, un plan cu mãsurile adoptate pentru eradicarea bolii în zona infectatã şi al mãsurilor aplicate în exploataţiile din acea zonã.
(2) Comisia Europeanã examineazã planul pentru a stabili dacã aplicarea acestuia permite realizarea obiectivului dorit. Planul, împreunã cu amendamentele, dupã caz, este aprobat de cãtre Comisia Europeanã.
(3) Planul poate fi amendat sau suplimentat ulterior, luându-se în considerare evoluţia situaţiei.
(4) Dacã aceste amendamente vizeazã redefinirea zonei infectate, autoritatea veterinarã centralã a României trebuie sã informeze imediat statele membre ale Uniunii Europene şi Comisia Europeanã cu privire la aceste amendamente.
(5) Dacã amendamentele au legãturã cu alte prevederi ale planului, autoritatea veterinarã centralã a României trebuie sã transmitã planul amendat Comisiei Europene, în vederea examinãrii şi aprobãrii.
(6) Dupã ce mãsurile prevãzute în planul menţionat la alin. (1) au fost aprobate, acestea trebuie sã înlocuiascã mãsurile iniţiale stabilite la art. 15 la o datã ce este stabilitã la momentul obţinerii aprobãrii.
(7) Planul menţionat la alin. (1) trebuie sã conţinã informaţii cu privire la:
(a) rezultatele investigaţiilor şi controalelor epizootologice efectuate conform art. 15, precum şi distribuţia geograficã a bolii;
(b) zona infectatã definitã de pe teritoriul României. Atunci când se defineşte zona infectatã, autoritatea veterinarã centralã a României trebuie sã ia în considerare:
(i) rezultatele investigaţiilor epidemiologice efectuate şi distribuţia geograficã a bolii;
(ii) populaţia de porci sãlbatici din zonã;
(iii) existenţa obstacolelor naturale sau artificiale majore pentru circulaţia porcilor sãlbatici;
(c) organizarea unei cooperãri strânse între biologi, vânãtori, organizaţiile de vânãtoare, serviciile de protecţie a faunei sãlbatice şi serviciile veterinare (sãnãtatea animalelor şi sãnãtate publicã);
(d) campania de informare ce trebuie promovatã pentru a spori cunoştinţele vânãtorilor privind mãsurile pe care aceştia trebuie sã le adopte în cadrul planului de eradicare;
(e) eforturile specifice depuse pentru a stabili numãrul şi localizarea metapopulaţiilor de porci sãlbatici din zona infectatã şi din jurul acesteia;
(f) numãrul aproximativ al metapopulaţiilor de porci sãlbatici şi dimensiunea acestora din zona infectatã şi din jurul acesteia;
(g) eforturile specifice realizate pentru a determina extinderea infecţiei la populaţia de porci sãlbatici, prin examinarea porcilor sãlbatici împuşcaţi de vânãtori sau gãsiţi morţi şi prin testare de laborator, inclusiv investigaţiile epidemiologice pe categorii de vârstã,
(h) mãsurile adoptate pentru a reduce rãspândirea bolii datoritã mişcãrii porcilor sãlbatici şi/sau contactului dintre metapopulaţiile de porci sãlbatici; aceste mãsuri pot include interzicerea vânãtorii.
(i) mãsurile adoptate pentru a reduce populaţia susceptibilã de porci sãlbatici şi în special de purcei tineri;
(j) cerinţele ce trebuie respectate de cãtre vânãtori pentru a se evita orice rãspândire a bolii;
(k) metoda de îndepãrtare a porcilor sãlbatici gãsiţi morţi sau împuşcaţi, trebuie sã se bazeze pe:
(i) prelucrarea sub supraveghere oficialã; sau
(ii) inspecţia efectuatã de un medic veterinar oficial şi testele de laborator prevãzute în manualul de diagnostic. Carcasele tuturor animalelor ce prezintã reacţii pozitive sunt prelucrate sub supraveghere oficialã. Dacã rezultatul testãrii este negativ pentru pesta porcinã clasicã, autoritatea veterinarã localã trebuie sã aplice mãsuri conform prevederilor legislative naţionale în vigoare. Pãrţile de animal ce nu sunt destinate consumului uman trebuie prelucrate sub supraveghere oficialã.
(l) ancheta epidemiologicã ce este efectuatã pentru fiecare porc sãlbatic, fie cã este împuşcat, fie cã este gãsit mort. Aceastã anchetã trebuie sã includã completarea unui chestionar ce furnizeazã informaţii despre:
(i) zona geograficã în care animalul a fost gãsit mort sau împuşcat;
(ii) data la care animalul a fost gãsit mort sau a fost împuşcat;
(iii) persoana care a gãsit sau a împuşcat animalul;
(iv) vârsta şi sexul porcului;
(v) dacã a fost împuşcat: simptomele înainte de împuşcare;
(vi) dacã a fost gãsit mort: starea carcasei;
(vii) rezultatele de laborator.
(m) programe de supraveghere şi mãsuri de prevenire aplicabile exploataţiilor situate în zona infectatã definitã şi, dacã este cazul, în împrejurimile acesteia, incluzând transportul şi mişcarea animalelor în interiorul şi exteriorul zonei; aceste mãsuri trebuie sã includã cel puţin interdicţia mişcãrii porcilor, a materialului seminal, embrionilor şi ovulelor provenite de la aceştia, din zona infectatã, destinate comercializãrii locale sau la export.
(n) alte criterii ce trebuie aplicate pentru ridicarea mãsurilor luate în vederea eradicãrii bolii, a definirii zonei şi a mãsurilor aplicate exploataţiilor din zonã;
(o) autoritatea responsabilã cu supravegherea şi coordonarea departamentelor responsabile pentru implementarea programului;
(p) sistemul stabilit pentru ca grupul de experţi, desemnat conform art. 15 alin. (2) lit. (a) sã poatã revizui cu regularitate rezultatele planului de eradicare;
(q) mãsurile de monitorizare a bolii, ce sunt puse în aplicare dupã ce a trecut o perioadã de cel puţin 12 luni de la ultimul caz confirmat de pestã porcinã clasicã la porcii sãlbatici din zona infectatã; aceste mãsuri de monitorizare trebuie sã se aplice cel puţin 12 luni şi sã includã cel puţin mãsurile aflate deja în vigoare conform lit. (g), (k) şi (l).
(8) La fiecare 6 luni se transmit Comisiei Europene şi Statelor Membre ale Uniunii Europene un raport privind situaţia epidemiologicã din zona definitã şi rezultatele planului de eradicare.
(9) Reguli mai detaliate privind informaţiile pe care autoritatea veterinarã centralã a României trebuie sã le furnizeze cu privire la acest subiect pot fi adoptate în conformitate cu procedura naţionalã în vigoare.
ART. 17
Proceduri de diagnostic şi cerinţe de biosecuritate
(1) Procedurile de diagnostic, prelevarea probelor şi testarea de laborator pentru depistarea prezenţei pestei porcine clasice sunt efectuate conform manualului de diagnostic;
(2) Un laborator naţional este responsabil pentru coordonarea standardelor şi metodelor de diagnostic în România, în conformitate cu prevederile anexei nr. 3;
(3) Laboratorul naţional menţionat la alin. 1 lit. (b) trebuie sã coopereze cu laboratorul comunitar de referinţã menţionat la anexa nr. 4. Competenţele şi îndatoririle laboratorului naţional sunt cele prevãzute la anexa nr. 3 a prezentei norme sanitare veterinare.
(4) Pentru a se asigura proceduri uniforme în vederea diagnosticãrii pestei porcine clasice, în termen de douã luni de la data intrãrii în vigoare a prezentei norme sanitare veterinare şi în conformitate cu procedurile naţionale în vigoare, autoritatea veterinarã centralã a României trebuie sã aprobe un manual de diagnostic, stabilind:
(a) cerinţe minime de biosecuritate şi standarde de calitate ce trebuie respectate de laboratoarele de diagnostic al pestei porcine clasice şi pentru transportul probelor;
(b) criterii şi proceduri ce trebuie urmate atunci când sunt efectuate examene clinice sau post-mortem pentru a se confirma sau infirma prezenţa pestei porcine clasice;
(c) criterii şi proceduri ce trebuie urmate pentru prelevarea probelor de la porcii vii sau de la carcasele acestora, pentru a se confirma sau infirma pesta porcinã clasicã prin examene de laborator, inclusiv prin metode de prelevare pentru controale serologice sau virusologice de depistare, efectuate în cadrul aplicãrii mãsurilor prevãzute de prezenta normã sanitarã veterinarã;
(d) testele de laborator ce trebuie utilizate pentru diagnosticul pestei porcine clasice, inclusiv:
(i) teste pentru diagnostic diferenţiat între virusul pestei porcine clasice şi alte pestivirusuri;
(ii) dacã sunt disponibile şi corespunzãtoare, teste pentru a distinge modelul de anticorp produs de un vaccin marker de unul produs de tipul sãlbatic de virus al pestei porcine clasice;
(iii) criterii de evaluare a rezultatelor testelor de laborator;
(e) tehnici de laborator pentru tipizarea geneticã a izolatului de virus al pestei porcine clasice.
(5) Pentru a garanta condiţiile de biosecuritate corespunzãtoare, în scopul de a proteja sãnãtatea animalelor, virusul pestei porcine clasice, genomul sãu, precum şi antigenele şi vaccinurile destinate cercetãrii, diagnosticului sau fabricãrii trebuie manipulate şi utilizate numai în locuri, întreprinderi sau laboratoare aprobate de autoritatea veterinarã centralã a României. Lista locurilor, întreprinderilor sau laboratoarelor aprobate trebuie transmisã Comisiei înainte de 1 mai 2004 şi se actualizeazã continuu dupã acea datã.
(6) Prevederile anexelor nr. 3 şi 4 şi ale manualului de diagnostic pot fi suplimentate sau amendate în conformitate cu procedurile naţionale stabilite de cãtre autoritatea veterinarã centralã a României.
ART. 18
Utilizarea, fabricarea şi vânzarea vaccinurilor pestei porcine clasice
(1) Autoritatea veterinarã centralã a României se asigurã cã:
(a) utilizarea vaccinurilor pentru pesta porcinã clasicã este interzisã;
(b) manipularea, fabricarea, depozitarea, aprovizionarea, distribuţia şi vânzarea vaccinurilor pentru pesta porcinã clasicã pe teritoriul României este efectuatã sub supraveghere oficialã.
(2) Dacã este necesar, pot fi adoptate reguli privind producţia, ambalarea, distribuţia şi starea stocurilor de vaccinuri ale pestei porcine clasice în România, în conformitate cu procedurile naţionale stabilite de cãtre autoritatea veterinarã centralã a României.
ART. 19
Vaccinarea de necesitate în exploataţiile de porcine
(1) Fãrã a aduce atingere prevederilor art. 18 alin. (1) lit. a), când pesta porcinã clasicã a fost confirmatã în exploataţiile de porcine, iar datele epidemiologice disponibile indicã faptul cã existã posibilitatea sã se rãspândeascã, vaccinarea de necesitate poate fi introdusã în exploataţiile de porcine, conform procedurilor şi prevederilor stabilite la alin. (2)-(9) ale prezentului articol.
(2) Fãrã a aduce atingere prevederilor art. 5 alin. (2), principalele criterii şi factorii de risc ce trebuie luaţi în considerare pentru aplicarea vaccinãrii de necesitate sunt stabiliţi la anexa 6 a prezentei norme sanitare veterinare; aceste criterii şi factori de risc pot fi amendaţi sau suplimentaţi ulterior, luând în considerare evoluţia tehnicã şi ştiinţificã, conform procedurii naţionale elaborate de autoritatea veterinarã centralã a României.
(3) Dacã autoritatea veterinarã centralã a României intenţioneazã sã aplice vaccinarea, trebuie sã transmitã Comisiei Europene un plan al vaccinãrii de necesitate care sã includã informaţii cu privire la:
(a) situaţia bolii care a condus la solicitarea vaccinãrii de necesitate;
(b) extinderea zonei geografice în care trebuie efectuatã vaccinarea de necesitate şi numãrul de exploataţii de porcine din aceastã zonã;
(c) categoriile de porci şi numãrul aproximativ de porci ce trebuie vaccinaţi;
(d) vaccinul ce urmeazã sã fie utilizat;
(e) durata campaniei de vaccinare;
(f) identificarea şi înregistrarea animalelor vaccinate;
(g) mãsurile referitoare la mişcarea porcilor şi a produselor acestora;
(h) criteriile ce vor fi luate în considerare pentru a decide dacã vaccinarea sau mãsurile menţionate la art. 7 alin. (2) se aplicã în exploataţiile de contact;
(i) alte elemente corespunzãtoare stãrii de necesitate, incluzând examinãrile clinice şi de laborator ce trebuie efectuate pe probe prelevate în exploataţiile în care animalele au fost vaccinate şi în celelalte exploataţii localizate în zona de vaccinare, în special dacã urmeazã sã fie utilizat un vaccin cu marker.
(4) Comisia Europeanã examineazã imediat planul în colaborare cu autoritatea veterinarã centralã a României; în conformitate cu procedurile naţionale elaborate de autoritatea veterinarã centralã a României, planul vaccinãrii de necesitate poate fi aprobat sau pot fi solicitate amendamente şi adãugãri înainte de a fi aprobat.
(5) Conform procedurii naţionale elaborate de autoritatea veterinarã centralã a României, planul de vaccinare de necesitate poate fi amendat sau suplimentat ulterior, pentru a se ţine cont de evoluţiile situaţiei.
(6) Fãrã a se aduce atingere art. 10 şi 11, în cursul perioadei de vaccinare de necesitate, autoritatea veterinarã centralã a României trebuie sã se asigure cã:
(a) nici un porc viu nu iese din zona de vaccinare, exceptând cazul în care urmeazã sã fie transportat, în vederea tãierii imediate, la un abator desemnat de autoritatea veterinarã localã, situat în cadrul zonei de vaccinare sau în apropierea acelei zone sau la o întreprindere de ecarisare ori la un loc corespunzãtor unde porcii sunt ucişi imediat, iar cadavrele lor sunt prelucrate sub supraveghere veterinarã oficialã;
(b) toatã carnea de porc proaspãtã provenitã de la porci vaccinaţi în cursul vaccinãrii de necesitate e prelucratã sau marcatã şi tratatã conform prevederilor art. 10 alin. (3) lit. (f) (iv);
(c) materialul seminal, ovulele şi embrionii colectaţi de la porci ce urmeazã sã fie vaccinaţi, cu 30 de zile înainte de vaccinare trebuie identificate şi distruse sub supraveghere oficialã;
(7) Prevederile alin. (6) trebuie sã se aplice pentru o perioadã minimã de 6 luni de la finalizarea operaţiilor din zona respectivã.
(8) Conform procedurii naţionale elaborate de autoritatea veterinarã centralã a României, înainte de încheierea perioadei de 6 luni menţionatã la alin. (7), sunt interzise:
(a) ieşirea porcilor serologic pozitivi din exploataţia în care aceştia sunt ţinuţi, cu excepţia cazului în care sunt destinaţi tãierii imediate;
(b) colectarea materialului seminal, a embrionilor sau a ovulelor provenite de la porcii serologic pozitivi;
(c) ieşirea purceilor proveniţi din scroafe serologic pozitive din exploataţia de origine, exceptând cazul în care sunt transportaţi cãtre:
(i) un abator pentru tãiere imediatã;
(ii) o exploataţie desemnatã de autoritatea veterinarã centralã a României, de unde aceştia urmeazã sã fie trimişi direct la abator;
(iii) o exploataţie, dupã obţinerea unui rezultat negativ la testul serologic pentru anticorpi împotriva virusului pestei porcine clasice.
(9) Prin derogare de la alin. (3), decizia de a aplica vaccinarea de necesitate poate fi luatã de autoritatea veterinarã centralã a României, cu condiţia sã nu fie periclitate interesele Comunitãţii Europene şi sã fie îndeplinite urmãtoarele condiţii:
(a) sã fie întocmit conform art. 22 un proiect de plan de vaccinare de urgenţã. Planul specific şi decizia de a aplica vaccinarea de necesitate trebuie notificate Comisiei Europene înainte de începerea operaţiilor de vaccinare;
(b) pe lângã informaţiile menţionate la alin. (3), planul trebuie sã stipuleze cã toţi porcii din exploataţiile în care urmeazã sã fie utilizat vaccinul trebuie tãiaţi sau ucişi cât mai rapid posibil dupã finalizarea operaţiilor de vaccinare, conform alin. (4) lit. (a) şi carnea proaspãtã provenitã de la aceştia trebuie fie prelucratã, fie marcatã şi tratatã conform prevederilor art. 10 alin. (3) lit. (f) (iv). Atunci când este luatã aceastã decizie, planul de vaccinare este revizuit imediat în cadrul Comitetului Veterinar Permanent, planul vaccinãrii de necesitate putând fi aprobat sau pot fi solicitate amendamente şi adãugãri înainte de a fi aprobat.
(10) Fãrã a aduce atingere prevederilor stabilite la alin. (7) şi (8), mãsurile prevãzute la alin. (6) pot fi ridicate dupã ce:
(a) toţi porcii din exploataţiile în care a fost utilizat vaccinul au fost tãiaţi sau ucişi conform alin. (6) lit. (a) al prezentului articol şi carnea proaspãtã provenitã de la aceştia a fost fie prelucratã, fie marcatã şi tratatã conform prevederilor art. 10 alin. (3) lit. (f) (iv).
(b) toate exploataţiile în care au fost ţinuţi porcii vaccinaţi au fost curãţate şi dezinfectate conform art. 12.
(c) Atunci când mãsurile prevãzute la alin. (6) sunt ridicate, autoritatea veterinarã competentã trebuie sã se asigure cã sunt aplicate urmãtoarele mãsuri:
(i) reintroducerea porcilor în exploataţiile menţionate anterior nu are loc mai devreme de 10 zile de la realizarea operaţiilor de curãţare şi dezinfecţie şi dupã ce toţi porcii din exploataţiile în care vaccinul a fost aplicat au fost tãiaţi sau ucişi;
(ii) dupã reintroducere, porcii din toate exploataţiile din zona de vaccinare sunt supuşi examinãrilor clinice şi de laborator stabilite în manualul de diagnostic, pentru a se depista posibila prezenţã a virusului pestei porcine clasice. În cazul porcilor reintroduşi în exploataţiile în care a fost aplicat vaccinul, aceste examinãri nu se efectueazã mai devreme de 40 de zile de la reintroducere, perioadã în care porcilor nu li se permite sã iasã din exploataţie.
(11) În cazurile în care a fost utilizat un vaccin marker în cursul campaniei de vaccinare, pot fi autorizate derogãri de la prevederile menţionate la alin. (6), (7) şi (8), conform procedurii naţionale elaborate de autoritatea veterinarã centralã a României, în special cu privire la marcarea cãrnii provenite de la porcii vaccinaţi şi utilizarea ei ulterioarã, precum şi destinaţia produselor tratate. O astfel de autorizare trebuie sã îndeplineascã urmãtoarele condiţii:
(a) planul de vaccinare a fost aprobat înainte de începerea operaţiilor de vaccinare, conform alin. (4);
(b) autoritatea veterinarã centralã a României a trimis o solicitare specificã Comisiei Europene, însoţitã de un raport detaliat cu privire la punerea în aplicare a campaniei de vaccinare, rezultatele acesteia şi situaţia epidemiologicã generalã; şi
(c) s-a efectuat un control la faţa locului pentru a se evalua dacã punerea în aplicare a campaniei de vaccinare a fost efectuatã conform procedurilor menţionate la art. 21.
(12) La acordarea de derogãri de la prevederile alin. (6), (7) şi (8) trebuie luat în considerare riscul rãspândirii virusului pestei porcine clasice prin mişcãrile sau comerţul cu porci vaccinaţi, descendenţii sau produsele acestora.
ART. 20
Vaccinarea de necesitate a porcilor sãlbatici
(1) Fãrã a aduce atingere prevederilor art. 18 alin. (1) lit. a), atunci când pesta porcinã clasicã a fost confirmatã la porcii sãlbatici, iar datele epidemiologice disponibile indicã faptul cã existã posibilitatea ca aceasta sã se rãspândeascã, poate fi introdusã vaccinarea de necesitate a porcilor sãlbatici în conformitate cu procedurile şi prevederile stabilite la alin. (2) şi (3).
(2) Atunci când România intenţioneazã sã aplice vaccinarea de necesitate, aceasta trebuie sã trimitã Comisiei Europene un plan de vaccinare de necesitate care sã cuprindã informaţii cu privire la:
(a) situaţia bolii care a condus la solicitarea aplicãrii vaccinãrii de necesitate;
(b) dimensiunea zonei geografice în care trebuie efectuatã vaccinarea de necesitate, în orice caz, aceastã zonã reprezintã o parte a zonei infectate definite în conformitate cu art. 16 alin. (7) lit. b);
(c) tipul de vaccin ce urmeazã sã fie utilizat şi procedura de vaccinare;
(d) eforturile speciale ce trebuie realizate pentru a vaccina tineretul porcin;
(e) durata preconizatã a campaniei de vaccinare;
(f) numãrul aproximativ de porci sãlbatici ce urmeazã sã fie vaccinaţi;
(g) mãsurile adoptate pentru a se evita fluctuaţii masive în populaţia de porci sãlbatici;
(h) mãsurile adoptate pentru a se evita orice rãspândire a virusului vaccinal la porcii ţinuţi în exploataţii, dacã este cazul;
(i) rezultatele preconizate ale campaniei de vaccinare şi parametrii care se vor lua în considerare pentru a verifica eficienţa acesteia;
(j) autoritatea însãrcinatã cu supravegherea şi coordonarea departamentelor responsabile cu aplicarea planului;
(k) sistemul stabilit pentru ca grupul de experţi desemnat în conformitate cu art. 15 alin. (2) lit. a) sã poatã examina în mod regulat rezultatele campaniei de vaccinare;
(l) alte elemente corespunzãtoare stãrii de necesitate.
(3) Comisia Europeanã examineazã imediat planul, în colaborare cu autoritatea veterinarã centralã a României, în special pentru a se asigura de conformitatea sa cu mãsurile aplicate conform planului de eradicare prevãzut la art. 16 alin. (1)-(5).
(4) Dacã zona de vaccinare este apropiatã de teritoriul unui stat vecin în care, de asemenea, se aplicã mãsuri pentru a eradica pesta porcinã clasicã la porcii sãlbatici, trebuie realizatã concordanţa între planul de vaccinare şi mãsurile aplicate în acest stat.
(5) În conformitate cu procedura comunitarã, planul de vaccinare de necesitate poate fi aprobat sau pot fi solicitate modificãri şi completãri înainte de a fi aprobat.
(6) În conformitate cu procedura menţionatã anterior, planul de vaccinare de necesitate poate fi modificat sau suplimentat ulterior pentru a se ţine cont de evoluţiile situaţiei.
(7) Autoritatea veterinarã centralã a României trebuie sã transmitã Comisiei Europene, la fiecare 6 luni, un raport cu privire la rezultatele campaniei de vaccinare, împreunã cu raportul la care se referã art. 16 alin. (8)-(9).
ART. 21
Controale comunitare
(1) Experţii Comisiei Europene pot efectua controale în România la faţa locului, în cooperare cu experţi ai autoritãţii veterinare centrale a României, în mãsura în care este necesar pentru a asigura aplicarea uniformã a prezentei norme sanitare veterinare.
(2) România trebuie sã furnizeze experţilor comunitari tot sprijinul necesar pentru îndeplinirea misiunii lor de control.
(3) Comisia Europeanã informeazã autoritatea competentã cu privire la rezultatele controalelor efectuate.
(4) Regulile de aplicare a prezentului articol şi în special cele ce guverneazã procedura de cooperare cu autoritãţile naţionale trebuie adoptate în conformitate cu procedura comunitarã.
ART. 22
Planuri de contingenţã
(1) Autoritatea veterinarã centralã a României trebuie sã întocmeascã un plan de contingenţã, în care sã fie specificate mãsurile naţionale ce urmeazã sã se aplice în cazul apariţiei unui focar de pestã porcinã clasicã. Acest plan trebuie sã permitã accesul la facilitãţi, echipamente, personal şi la toate celelalte materiale corespunzãtoare necesare pentru eradicarea rapidã şi eficientã a focarului şi sã ofere indicaţii precise cu privire la:
(a) necesarul de vaccin de care România considerã cã are nevoie în cazul vaccinãrii de urgenţã;
(b) regiunile din România unde pot fi identificate zone cu o densitate mare de porci, pentru ca în aceste regiuni sã fie asigurat un nivel mai crescut de conştientizare şi pregãtire.
(2) Criteriile şi cerinţele ce trebuie aplicate pentru întocmirea planului de contingenţã sunt cele stabilite în anexa nr. 7 a prezentei norme sanitare veterinare; în conformitate cu procedura comunitarã, criteriile şi cerinţele respective pot fi modificate sau suplimentate, luându-se în considerare natura specificã a pestei porcine clasice şi progresul înregistrat în evoluţia mãsurilor de control al bolii.
(3) Comisia Europeanã examineazã planul de contingenţã pentru a stabili dacã acesta permite îndeplinirea obiectivelor vizate şi sugereazã autoritãţii veterinare centrale a României modificãrile necesare, în special pentru a se asigura compatibilitatea cu planurile de contingenţã ale statelor membre ale Uniunii Europene. Planul de contingenţã, modificat dacã este necesar, este aprobat în conformitate cu procedura comunitarã.
(4) Planurile pot fi modificate sau completate ulterior în conformitate cu procedura comunitarã pentru a se ţine cont de evoluţia situaţiei. În orice caz, la fiecare cinci ani, autoritatea veterinarã centralã a României trebuie sã actualizeze planul şi sã îl trimitã Comisiei Europene pentru aprobare, în conformitate cu procedura comunitarã.
ART. 23
Centre de combatere a bolilor şi grupuri de experţi
(1) În cazul izbucnirii unui focar de pestã porcinã clasicã poate fi instituit imediat un centru naţional de combatere a bolii pe deplin funcţional.
(2) Centrul naţional de combatere a bolii dirijeazã şi monitorizeazã operaţiunile centrelor locale de combatere a bolii, prevãzute la alin. (3). Acesta este responsabil, inter alia, de:
(a) definirea mãsurilor de combatere necesare;
(b) asigurarea aplicãrii prompte şi eficiente a mãsurilor menţionate mai sus, de cãtre centrele locale de combatere a bolii;
(c) mobilizarea personalului şi a altor resurse la centrele locale de combatere a bolii;
(d) furnizarea de informaţii Comisiei Europene, statelor membre ale Uniunii Europene, organizaţiilor veterinare naţionale, autoritãţilor naţionale şi organismelor agricole şi comerciale;
(e) organizarea vaccinãrii de necesitate, atunci când este necesar, şi delimitarea zonelor de vaccinare;
(f) menţinerea legãturii cu laboratoarele de diagnostic;
(g) menţinerea legãturii cu presa şi cu alte mijloace de informare;
(h) menţinerea legãturii cu forţele de poliţie pentru a asigura aplicarea mãsurilor legale specifice.
(3) În eventualitatea izbucnirii unui focar de pestã porcinã clasicã, pot fi instituite imediat centre locale de combatere a bolii deplin funcţionale.
(4) Totuşi, anumite atribuţii ale centrului naţional de combatere a bolii pot fi delegate centrului local de combatere a bolii ce intervine la nivelul administrativ prevãzut la art. 2 alin. (2) lit. p) al Normei sanitare veterinare privind problemele de sãnãtate a animalelor, ce afecteazã comerţul României cu statele membre ale Uniunii Europene, cu animale din speciile bovine şi porcine, aprobatã prin <>Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 236/2002 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 835 din 20 noiembrie 2002 sau la un nivel superior, cu condiţia ca acesta sã nu compromitã obiectivele centrului naţional de combatere a bolii.
(5) Autoritatea veterinarã centralã a României trebuie sã creeze un grup de experţi, operaţional permanent care sã asigure expertiza şi sã sprijine autoritatea competentã în vederea pregãtirii în cazul apariţiei bolii. În cazul apariţiei unui focar grupul de experţi trebuie sã sprijine autoritatea competentã cel puţin în ceea ce priveşte:
(a) ancheta epidemiologicã;
(b) prelevarea de probe, testarea şi interpretarea rezultatelor testelor de laborator;
(c) stabilirea mãsurilor de combatere a bolii.
(6) Centrul naţional şi centrele locale de combatere a bolii, precum şi grupul de experţi beneficiazã de personal, facilitãţi şi echipamente, inclusiv sisteme de comunicaţie, conform necesitãţilor, precum şi un lanţ de comandã şi conducere clar şi eficient pentru a se asigura aplicarea promptã a mãsurilor de combatere a bolii stabilite de prezenta normã sanitarã veterinarã. Detaliile privind personalul, facilitãţile, echipamentele, lanţul de comandã şi conducere a centrului naţional şi centrelor locale de combatere a bolii şi ale grupului de experţi sunt stabilite de planul de contingenţã la care se referã art. 22.
(7) Criteriile şi cerinţele ulterioare cu privire la funcţionarea şi sarcinile centrului naţional de combatere a bolii, ale centrelor locale de combatere a bolii şi ale grupurilor de experţi pot fi stabilite în conformitate cu procedura comunitarã.
ART. 24
Utilizarea deşeurilor alimentare
(1) În conformitate cu Norma sanitarã veterinarã privind stabilirea regulilor de prevenire, control şi eradicare a unor encefalopatii spongiforme transmisibile aprobatã prin <>Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 144/2002 , publicat în Monitorul Oficial al României nr. 433 din 21 iunie 2002 ce transpune Regulamentul nr. 999/2001 şi cu Norma sanitarã veterinarã ce stabileşte reguli de sãnãtate cu privire la subprodusele de la animale, ce nu sunt destinate consumului uman aprobatã prin <>Ordinul ministrului agriculturii, pãdurilor, apelor şi mediului nr. 723/2003 , publicat în Monitorul Oficial al României nr. 842 din 26 noiembrie 2003 ce transpune Regulamentul nr. 1.774/2002 , Autoritatea veterinarã centralã a României se asigurã cã:
(a) furajarea porcilor cu deşeuri alimentare este interzisã;
(b) deşeurile alimentare rezultate din mijloacele de transport internaţionale, cum ar fi navele, vehiculele terestre şi avioanele sunt colectate şi distruse sub supraveghere veterinarã oficialã.
(c) informaţiile cu privire la aplicarea prevederilor lit. a) şi b) şi cu privire la controalele relevante efectuate de autoritatea veterinarã centralã a României se transmit Comisiei Europene cel târziu pânã la data de 31 octombrie a fiecãrui an, pentru a fi transmise Comitetului Veterinar Permanent, aşa cum este prevãzut în Decizia Consiliului 68/361/EEC.
(2) Reguli detaliate referitoare la mãsurile de control ce trebuie aplicate şi informaţiile care trebuie furnizate de cãtre autoritatea veterinarã centralã a României în legãturã cu acestea, în special în ceea ce priveşte prevederile alin. (1), lit. (c) pot fi adoptate în conformitate cu procedura comunitarã.
(3) Prevederile stabilite la alin. (1) şi (2) sunt în vigoare pânã la data aplicãrii legislaţiei comunitare cu privire la utilizarea deşeurilor menajere pentru furajarea porcilor, din cadrul regulilor referitoare la subprodusele de origine animalã ce nu sunt destinate consumului uman sau referitoare la nutriţia animalelor.
ART. 25
Dispoziţii tranzitorii
(1) Anexele nr. 2 şi 5 ale Normei sanitare veterinare privind mãsurile de supraveghere, profilaxie şi combatere a pestei porcine clasice, aprobatã prin <>Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 144/2001 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 459 din 13 august 2001 ce transpune Directiva 80/217/CEE vor rãmâne în vigoare pentru scopurile prezentei norme sanitare veterinare pânã la intrarea în vigoare a deciziei de aprobare a manualului de diagnostic prevãzut la art. 17 alin. (3).
(2) Planul de eradicare a pestei porcine clasice la porcii sãlbatici, aprobat în conformitate cu art. 12 alin. 2 al Normei sanitare veterinare privind mãsurile de supraveghere, profilaxie şi combatere a pestei porcine clasice, aprobatã prin <>Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 144/2001 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 459 din 13 august 2001 ce transpune Directiva 80/217/CEE şi existent la data intrãrii în vigoare a prezentei norme sanitare veterinare continuã sã se aplice în sensul prezentei norme. Autoritatea veterinarã centralã a României trebuie sã trimitã Comisiei Europene amendamente la acest plan, ţinând cont de prevederile art. 16 alin. (3). Planul, modificat dupã caz, este aprobat în conformitate cu procedura comunitarã.
(3) Planul de contingenţã pentru combaterea pestei porcine clasice, aprobat în conformitate cu art. 12 alin. (2) al Normei sanitare veterinare privind mãsurile de supraveghere, profilaxie şi combatere a pestei porcine clasice, aprobatã prin <>Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 144/2001 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 459 din 13 august 2001 ce transpune Directiva 80/217/CEE şi existent la data intrãrii în vigoare a prezentei norme sanitare veterinare, continuã sã se aplice în sensul prezentei norme. Autoritatea veterinarã centralã a României trebuie sã trimitã Comisiei Europene modificãrile acestor planuri, luând în considerare prevederile art. 22. Planul, modificat dupã caz, este aprobat în conformitate cu procedura comunitarã.
(4) Pânã la aplicarea prezentei norme sanitare veterinare pot fi adoptate alte prevederi tranzitorii cu privire la controlul pestei porcine clasice în conformitate cu procedura comunitarã.
ART. 26
(1) Autoritatea Naţionalã Sanitarã Veterinarã şi pentru Siguranţa Alimentelor pune în aplicare acte normative, reglementãri şi prevederi administrative, necesare pentru conformarea cu prezenta normã sanitarã veterinarã pe care le va transmite Comisiei Europene, prin intermediul Ministerului Integrãrii Europene şi al Misiunii României pe lângã Uniunea Europeanã, împreunã cu tabelele de concordanţã, în vederea evaluãrii conformitãţii transpunerii legislative şi va stabili mãsurile necesare pentru implementarea corectã şi la timp a prevederilor prezentei norme sanitare veterinare.
(2) Atunci când Autoritatea Naţionalã Sanitarã Veterinarã şi pentru Siguranţa Alimentelor acţioneazã potrivit prevederilor alin. (1), trebuie sã facã o referire expresã la prezenta normã sanitarã veterinarã, la publicarea oficialã a acestora. Procedura privind realizarea referirii menţionate rãmâne în responsabilitatea Autoritãţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor.
(3) Autoritatea Naţionalã Sanitarã Veterinarã şi pentru Siguranţa Alimentelor va lua mãsurile necesare şi va sancţiona, potrivit legii, orice încãlcare a prevederilor prezentei norme sanitare veterinare. De asemenea, va facilita întocmirea documentelor necesare pentru sancţionarea încãlcãrii legislaţiei veterinare ce constituie infracţiuni.
(4) Prezenta normã sanitarã veterinarã constituie transpunerea oficialã a Directivei Consiliului 2001/89/CE .
ART. 27
Anexele nr. 1-7 fac parte integrantã din prezenta normã sanitarã veterinarã.

ANEXA 1
-------
la prezenta normã sanitarã veterinarã
-------------------------------------

Notificarea bolii şi informaţii epidemiologice suplimentare pe care autoritatea veterinarã centralã a României trebuie sã le furnizeze atunci când pesta porcinã clasicã a fost confirmatã

1. În termen de 24 de ore de la confirmarea fiecãrui focar primar, caz primar la porcii sãlbatici sau caz într-un abator sau mijloc de transport, autoritatea veterinarã centralã a României trebuie sã notifice prin intermediul Sistemului de notificare a bolilor la animale, stabilit în conformitate cu art. 5 al Directivei 82/894/CEE , urmãtoarele:
a) data expedierii;
b) ora expedierii;
c) numele ţãrii;
d) denumirea bolii;
e) numãrul de focare sau de cazuri;
f) data la care pesta porcinã clasicã a fost suspectatã;
g) data confirmãrii;
h) metodele utilizate pentru confirmare;
i) dacã prezenţa bolii a fost confirmatã la porcii sãlbatici sau la porcii dintr-o exploataţie, abator sau mijloc de transport;
j) localizarea geograficã unde focarul sau cazul de pestã porcinã clasicã a fost confirmat;
k) mãsurile de combatere a bolii aplicate.
2. În cazul focarelor sau cazurilor primare în abatoare sau mijloace de transport, pe lângã datele la care se referã pct. 1 autoritatea veterinarã centralã a României trebuie sã transmitã, de asemenea, urmãtoarele informaţii:
a) numãrul de porci susceptibili din focar, abator sau mijloc de transport;
b) numãrul de porci morţi din fiecare categorie dintr-o exploataţie, abator sau mijloc de transport;
c) pentru fiecare categorie, morbiditatea bolii şi numãrul de porci la care pesta porcinã clasicã a fost confirmatã;
d) numãrul de porci ucişi în focar, abator sau mijloc de transport;
e) numãrul de carcase prelucrate;
f) distanţa dintre focar şi cea mai apropiatã exploataţie de porcine;
g) dacã pesta porcinã clasicã a fost confirmatã într-un abator sau mijloc de transport, localizarea exploataţiei sau exploataţiilor de origine a porcinelor sau a carcaselor infectate.
3. În cazul focarelor secundare, informaţiile prevãzute la pct. 1 şi 2 trebuie trimise în termenul limitã stabilit de art. 4 al Directivei 82/894/CEE .
4. Autoritatea veterinarã centralã a României se asigurã cã informaţiile ce trebuie furnizate cu privire la orice focar sau caz de pestã porcinã clasicã dintr-o exploataţie, abator sau mijloc de transport, în conformitate cu pct. 1-3, sunt urmate, cât mai curând posibil, de un raport scris trimis Comisiei Europene, care sã cuprindã cel puţin:
a) data la care porcii dintr-o exploataţie, abator sau mijloc de transport au fost ucişi, iar carcasele acestora prelucrate;
b) rezultatele testelor efectuate pe probe prelevate în momentul uciderii porcilor;
c) atunci când a fost acordatã derogarea prevãzutã la art. 6 alin. (1), numãrul de porci ucişi şi prelucraţi, precum şi numãrul de porci care urmeazã sã fie tãiaţi la o datã ulterioarã şi termenul limitã stabilit pentru tãierea acestora;
d) orice informaţii referitoare la posibila origine a bolii sau originea bolii, dacã aceasta a fost stabilitã;
e) în cazul unui focar primar sau al unui caz de pestã porcinã clasicã dintr-un abator sau mijloc de transport, tipul genetic al virusului responsabil de focar sau de caz;
f) în cazurile în care porcii au fost ucişi în exploataţiile de contact sau în exploataţiile ce conţin porci suspectaţi de a fi infectaţi cu virusul pestei porcine clasice, informaţii cu privire la:
(i) data uciderii şi numãrul de porci din fiecare categorie, ucişi în fiecare exploataţie;
(ii) legãtura epidemiologicã dintre focarul sau cazul de pestã porcinã clasicã şi fiecare exploataţie de contact sau motivele care au condus la suspiciunea de pestã porcinã clasicã din fiecare exploataţie suspectatã;
(iii) rezultatele testelor de laborator efectuate pe probele prelevate de la porcii din exploataţii în momentul uciderii acestora;
g) în cazurile în care porcii din exploataţiile de contact nu au fost ucişi, informaţii cu privire la motivele acestei decizii.

ANEXA 2
-------
la prezenta normã sanitarã veterinarã
-------------------------------------

Principii şi proceduri pentru curãţare şi dezinfecţie

1. Principii şi proceduri generale:
a) operaţiunile de curãţare şi dezinfecţie şi, atunci când este necesar, mãsurile de distrugere a rozãtoarelor şi insectelor sunt efectuate sub supraveghere veterinarã oficialã şi în conformitate cu instrucţiunile date de medicul veterinar oficial;
b) substanţele dezinfectante ce trebuie utilizate şi concentraţiile acestora sunt aprobate oficial de cãtre autoritatea competentã, pentru a se asigura distrugerea virusului pestei porcine clasice;
c) eficienţa substanţelor dezinfectante trebuie verificatã înainte de utilizare, deoarece eficienţa unor substanţe dezinfectante este diminuatã de depozitarea prelungitã;
d) alegerea substanţelor dezinfectante şi a procedurilor de dezinfecţie trebuie fãcutã luându-se în considerare natura incintelor, vehiculelor şi obiectelor care urmeazã sã fie tratate;
e) condiţiile în care sunt utilizaţi agenţii de degresare şi substanţele dezinfectante trebuie sã asigure eficacitatea acestora. În special, trebuie respectaţi parametrii tehnici indicaţi de producãtor, cum ar fi: presiunea, temperatura minimã şi timpul de contact necesar;
f) indiferent de dezinfectantul utilizat, trebuie sã se aplice urmãtoarele reguli generale:
(i) înmuierea minuţioasã cu dezinfectant a aşternutului şi a gunoiului, precum şi a materiilor fecale;
(ii) spãlarea şi curãţarea prin perierea şi frecarea meticuloasã a solului, podelelor, rampelor şi pereţilor, dupã evacuarea sau demontarea, dacã este posibil, a echipamentelor sau a instalaţiilor, pentru a se evita afectarea procedurilor de curãţare şi dezinfecţie;
(iii) imediat dupã aceea, aplicarea suplimentarã a dezinfectantului pentru o perioadã minimã de contact dupã cum a fost precizat în recomandãrile producãtorului;
(iv) apa utilizatã pentru operaţiunile de curãţare trebuie eliminatã astfel încât sã se evite orice risc de rãspândire a virusului şi în conformitate cu instrucţiunile medicului veterinar oficial;
g) atunci când spãlarea este efectuatã cu lichide aplicate sub presiune, trebuie sã se evite recontaminarea pãrţilor curãţate anterior;
h) trebuie sã se efectueze spãlarea, dezinfecţia sau distrugerea echipamentelor, instalaţiilor, articolelor sau a compartimentelor susceptibile de a fi contaminate;
i) consecutiv procedurilor de dezinfecţie, trebuie evitatã recontaminarea;
j) curãţarea şi dezinfecţia solicitate în cadrul prezentei norme sanitare veterinare trebuie înscrise în registrul exploataţiei sau al vehiculului şi, atunci când este necesarã o aprobare oficialã, trebuie certificate de cãtre medicul veterinar oficial însãrcinat cu supravegherea.
2. Prevederi speciale cu privire la curãţarea şi dezinfecţia exploataţiilor infectate:
a) curãţare şi dezinfecţie preliminarã:
(i) în cursul uciderii animalelor trebuie luate toate mãsurile necesare pentru a se evita sau minimaliza dispersarea virusului pestei porcine clasice. Acestea includ, printre altele, instalarea de echipamente de dezinfecţie temporare, furnizarea de echipament de protecţie, duşuri, decontaminarea echipamentelor, a instrumentelor şi a aparaturii utilizate şi întreruperea furnizãrii de energie electricã pentru sistemul de ventilaţie;
(ii) carcasele animalelor ucise trebuie pulverizate cu dezinfectant;
(iii) în cazul în care carcasele se îndepãrteazã din exploataţie pentru prelucrare, trebuie utilizate containere acoperite şi etanşe;
(iv) imediat ce carcasele porcilor au fost îndepãrtate pentru prelucrare, acele pãrţi ale exploataţiei în care aceste animale au fost adãpostite şi orice alte pãrţi ale clãdirilor, curţilor etc. contaminate în cursul uciderii, tãierii sau examinãrii post-mortem trebuie pulverizate cu substanţe dezinfectante, aprobate pentru utilizare în conformitate cu art. 12 al prezentei norme sanitare veterinare;
(v) orice ţesut sau sânge care ar fi putut fi rãspândit în cursul tãierii sau post-mortem ori care a produs contaminarea globalã a clãdirilor, curţilor, ustensilelor etc. trebuie colectat şi prelucrat minuţios împreunã cu carcasele;
(vi) dezinfectantul utilizat trebuie sã rãmânã pe suprafaţa tratatã cel puţin 24 de ore;
b) curãţenia şi dezinfecţia finalã:
(i) gunoiul de grajd şi aşternutul folosit trebuie îndepãrtate şi tratate în conformitate cu pct. 3 lit. a);
(ii) grãsimea şi murdãria trebuie îndepãrtate de pe toate suprafeţele prin aplicarea unui agent de degresare şi spãlarea suprafeţelor cu apã;
(iii) dupã spãlarea cu apã trebuie efectuatã pulverizarea cu dezinfectant;
(iv) dupã şapte zile, incintele trebuie tratate cu un agent de degresare, clãtite cu apã, pulverizate cu dezinfectant şi clãtite din nou cu apã.
3. Dezinfecţia aşternutului, gunoiului de grajd şi a purinului contaminat:
a) gunoiul de grajd şi aşternutul folosit trebuie stivuite pentru a se încãlzi, pulverizate cu dezinfectant şi lãsate pentru cel puţin 42 de zile sau distruse prin ardere sau îngropare;
b) purinul trebuie depozitat cel puţin 42 de zile de la ultima adãugare de material infectat, în afara cazului în care autoritãţile competente autorizeazã o perioadã redusã de depozitare pentru purinul care a fost tratat efectiv în conformitate cu instrucţiunile date de medicul veterinar oficial pentru a se asigura distrugerea virusului.
4. Totuşi, prin derogare de la pct. 1 şi 2, în cazul exploataţiilor în aer liber, autoritatea competentã poate stabili proceduri specifice de curãţare şi dezinfecţie, luând în considerare tipul exploataţiei şi condiţiile climatice.

ANEXA 3
-------
la prezenta normã sanitarã veterinarã
-------------------------------------

Laboratorul naţional pentru pesta porcinã clasicã şi atribuţiile acestuia

1. Laboratorul naţional pentru pesta porcinã clasicã din România este Institutul de Diagnostic şi Sãnãtate Animalã, Bucureşti, str. Dr. N. Staicovici nr. 63.
2. Laboratorul naţional pentru pesta porcinã clasicã din România este responsabil de a asigura cã în România testarea de laborator pentru a detecta prezenţa pestei porcine clasice şi identificarea tipului genetic al culturilor virale sunt efectuate conform manualului de diagnostic. În acest scop laboratorul poate încheia acorduri speciale cu laboratorul de referinţã comunitar sau cu alte laboratoare naţionale.
3. Laboratorul naţional pentru pesta porcinã clasicã din România este responsabil de coordonarea standardelor şi a metodelor de diagnostic în fiecare laborator de diagnostic pentru pestã porcinã clasicã din ţarã. În acest scop laboratorul naţional:
a) poate furniza reactivi de diagnostic laboratoarelor individuale;
b) trebuie sã controleze calitatea tuturor reactivilor de diagnostic utilizaţi în România;
c) trebuie sã organizeze teste comparative periodice;
d) trebuie sã pãstreze izolate de virus al pestei porcine clasice de la cazurile şi focarele confirmate în România.

ANEXA 4
-------
la prezenta normã sanitarã veterinarã
-------------------------------------

Laboratorul comunitar de referinţã pentru pesta porcinã clasicã


Laboratorul comunitar de referinţã pentru pesta porcinã clasicã este: Institut fur Virologie, der Tierarztlichen Hochschule Hannover, Bunteweg 17, D-30559 Hanovra, Germania.

ANEXA 5
-------
la prezenta normã sanitarã veterinarã
-------------------------------------

Principalele criterii şi factori de risc ce trebuie luaţi în considerare la adoptarea deciziei de ucidere a porcilor din exploataţiile de contact


┌───────────────────────────────────────────────────────┬─────────────────────┐
│ │ Decizia │
│ Criterii ├───────────┬─────────┤
│ │ pentru │împotriva│
│ │ ucidere │uciderii │
├───────────────────────────────────────────────────────┼───────────┼─────────┤
│Semne clinice ce sugereazã prezenţa pestei porcine │ Da │ Nu │
│clasice în exploataţiile de contact │ │ │
├───────────────────────────────────────────────────────┼───────────┼─────────┤
│Mişcãrile de porcine din focar cãtre exploataţiile de │ Da │ Nu │
│contact dupã perioada probabilã de introducere a │ │ │
│virusului în exploataţia infectatã │ │ │
├───────────────────────────────────────────────────────┼───────────┼─────────┤
│Localizarea exploataţilor de contact într-o zonã cu │ Da │ Nu │
│densitate mare de porcine │ │ │
├───────────────────────────────────────────────────────┼───────────┼─────────┤
│Rãspândirea probabilã a virusului din focar înainte de │ Masivã/ │Limitatã │
│aplicarea mãsurilor de eradicare │necunoscutã│ │
├───────────────────────────────────────────────────────┼───────────┼─────────┤
│Localizarea exploataţilor de contact pe o distanţã de │ Da │ Nu │
│pânã la 500*1) de metri de la focar │ │ │
├───────────────────────────────────────────────────────┼───────────┼─────────┤
│Existenţa mai multor focare în apropierea exploataţilor│ Da │ Nu │
│de contact │ │ │
├───────────────────────────────────────────────────────┼───────────┼─────────┤
│Numãrul porcinelor din focar şi/sau din exploataţiile │ │ │
│de contact │ Crescut │ Scãzut │
├───────────────────────────────────────────────────────┴───────────┴─────────┤
│ *1) În cazul zonelor cu o densitate foarte mare de procine trebuie luatã în│
│considerare o distanţã mai mare. │
└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



ANEXA 6
-------
la prezenta normã sanitarã veterinarã
-------------------------------------

Principalele criterii şi factori de risc ce trebuie luaţi în considerare la adoptarea deciziei de a aplica vaccinarea de necesitate în exploataţiile de porcine


┌───────────────────────────────────────────────────────┬─────────────────────┐
│ │ Decizia │
│ Criterii ├──────────┬──────────┤
│ │ pentru │împotriva │
│ │vaccinare │vaccinãrii│
├───────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┤
│Numãrul/incidenţa focarelor în ultimele 10-12 zile │Crescut/în│Scãzut/în │
│ │ creştere │ uşoarã │
│ │ rapidã │ creştere │
├───────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┤
│Localizarea exploataţiilor în care poate fi aplicatã │ Da │ Nu │
│vaccinarea într-o zonã cu o densitate mare de porcine │ │ │
├───────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┤
│Probabilitatea apariţiei de focare ulterioare în zonã │ Foarte │Improbabil│
│în urmãtoarele douã luni sau mai mult │ probabil │ │
├───────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┤
│Lipsa capacitãţii de prelucrare │ Da │ Nu │
└───────────────────────────────────────────────────────┴──────────┴──────────┘



ANEXA 7
-------
la prezenta normã sanitarã veterinarã
-------------------------------------

Criterii şi cerinţe referitoare la planul de contingenţã

Autoritatea veterinarã centralã a României trebuie sã se asigure cã planul de contingenţã îndeplineşte cel puţin urmãtoarele criterii şi cerinţe:
a) Se bazeazã pe prevederile legale existente, necesare implementãrii planului de contingenţã, care fac posibilã efectuarea unei campanii de eradicare rapide şi eficiente;
b) Sunt elaborate prevederi pentru a se asigura accesul la fondurile de urgenţã, la mijloacele bugetare şi resursele financiare, cu scopul de a acoperi toate aspectele luptei împotriva unei epizootii de pestã porcinã clasicã;
c) Este structurat pe un lanţ de comandã, ce asigurã cã procedura de luare a deciziei în cazul unei epizootii este rapidã şi eficientã. Lanţul de comandã este plasat sub autoritatea unei unitãţi centrale de luare a deciziei, responsabilã de dirijarea tuturor strategiilor de luptã împotriva bolii. Directorul general al serviciilor veterinare naţionale este membru al unitãţii respective şi asigurã legãtura dintre unitatea centralã de luare a deciziilor şi centrul naţional de control al bolii prevãzut la art. 23;
d) Sunt elaborate prevederi pentru ca resursele corespunzãtoare incluzând personalul, echipamentul şi infrastructura laboratorului sã fie disponibile, în scopul asigurãrii unei campanii rapide şi eficiente;
e) Este furnizat un manual de instrucţiuni. Acesta trebuie conţine o descriere completã, practicã şi în detaliu a tuturor procedurilor, instrucţiunilor şi mãsurilor ce trebuie utilizate în cazul unui focar de pestã porcinã clasicã;
f) Se pot furniza, dacã este necesar, planuri detaliate pentru vaccinarea de necesitate;
g) Asigurã participarea personalului în mod regulat la:
(i) instruire cu privire la semnele clinice, anchetele epidemiologice şi combaterea pestei porcine clasice;
(ii) exerciţii de alertã organizate cel puţin de douã ori pe an;
(iii) instruire cu privire la tehnici de comunicare, pentru a organiza campanii de informare privind o epizootie în curs, destinatã autoritãţilor, fermierilor şi medicilor veterinari.

-------

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016