Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   ORDIN nr. 550 din 15 iulie 2010  privind aprobarea Normei tehnice feroviare Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

ORDIN nr. 550 din 15 iulie 2010 privind aprobarea Normei tehnice feroviare "Vehicule de cale ferata destinate transportului de calatori. Usi exterioare si interioare actionate cu instalatii electrice, pneumatice si electropneumatice. Cerinte de proiectare"

EMITENT: MINISTERUL TRANSPORTURILOR SI INFRASTRUCTURII
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 673 din 4 octombrie 2010
ORDIN nr. 550 din 15 iulie 2010
privind aprobarea Normei tehnice feroviare "Vehicule de cale feratã destinate transportului de cãlãtori. Uşi exterioare şi interioare acţionate cu instalaţii electrice, pneumatice şi electropneumatice. Cerinţe de proiectare"
EMITENT: MINISTERUL TRANSPORTURILOR ŞI INFRASTRUCTURII
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 673 din 4 octombrie 2010


În temeiul prevederilor art. 3 alin. (2) lit. k) din anexa nr. 2 "Regulamentul de organizare şi funcţionare al Organismului Notificat Feroviar Român" la anexa nr. 1 la <>Hotãrârea Guvernului nr. 626/1998 privind organizarea şi funcţionarea Autoritãţii Feroviare Române - AFER, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, şi ale <>art. 5 alin. (4) din Hotãrârea Guvernului nr. 76/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, cu modificãrile şi completãrile ulterioare,

ministrul transporturilor şi infrastructurii emite urmãtorul ordin:

ART. 1
Se aprobã Norma tehnicã feroviarã "Vehicule de cale feratã destinate transportului de cãlãtori. Uşi exterioare şi interioare acţionate cu instalaţii electrice, pneumatice şi electropneumatice. Cerinţe de proiectare", prevãzutã în anexa care face parte integrantã din prezentul ordin.
ART. 2
Prevederile normei tehnice feroviare se aplicã de cãtre proiectanţii vehiculelor feroviare destinate transportului de cãlãtori, constructorii acestor vehicule feroviare, precum şi de cãtre operatorii de transport feroviar, la întocmirea caietelor de sarcini pentru noile tipuri de vehicule feroviare şi la modernizarea celor existente, precum şi de cãtre Autoritatea Feroviarã Românã - AFER în activitãţile de avizare a documentaţiei tehnice şi de certificare/omologare/agrementare tehnicã feroviarã cu privire la proiectele instalaţiilor electrice, pneumatice şi electropneumatice de acţionare a uşilor exterioare şi interioare ale vagoanelor de cãlãtori.
ART. 3
Prezentul ordin se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi intrã în vigoare în termen de 30 de zile de la data publicãrii.

Ministrul transporturilor şi infrastructurii,
Radu Mircea Berceanu

Bucureşti, 15 iulie 2010.
Nr. 550.


ANEXÃ

NORMÃ TEHNICÃ FEROVIARÃ
"Vehicule de cale feratã destinate transportului de cãlãtori.
Uşi exterioare şi interioare acţionate cu instalaţii electrice,
pneumatice şi electropneumatice. Cerinţe de proiectare"

Cod NTF 56-002

Norma tehnicã feroviarã are caracter obligatoriu.

PREAMBUL
Prezenta normã tehnicã feroviarã stabileşte cerinţele minime privind proiectarea uşilor exterioare şi interioare acţionate cu instalaţii electrice, pneumatice şi electropneumatice care echipeazã vagoanele de cãlãtori pentru siguranţa, confortul şi sãnãtatea cãlãtorilor. Instalaţiile de acţionare care se importã, precum şi instalaţiile fabricate în România vor fi agrementate, respectiv omologate dacã au cel puţin performanţele echivalente cu cerinţele prezentei norme tehnice feroviare. Prevederile prezentei norme tehnice feroviare se aplicã de cãtre proiectanţii şi constructorii vehiculelor feroviare destinate transportului de cãlãtori, la proiectarea şi fabricarea uşilor de acces şi intercomunicaţie, a uşilor culoarului lateral şi ale marilor compartimente, de cãtre operatorii de transport feroviar la întocmirea caietelor de sarcini pentru noile tipuri de vehicule feroviare şi la modernizarea celor existente, precum şi de cãtre organismele legal notificate în activitãţile de avizare a documentaţiei tehnice, certificare/omologare/agrementare tehnicã şi de inspecţie tehnicã feroviarã.
La elaborarea normei tehnice feroviare s-au utilizat prevederile standardelor române care au preluat integral standardele europene şi internaţionale şi prevederile din fişele Uniunii Internaţionale a Cãilor Ferate (UIC) precizate în anexa la prezenta normã tehnicã feroviarã. De asemenea, s-au analizat şi s-a constatat cã prevederile STI nr. 164/2008 şi STI nr. 920/2006 acoperã parţial cerinţele din sfera de aplicare a prezentei norme tehnice feroviare.
Prezenta normã tehnicã feroviarã este elaboratã cu respectarea prevederilor <>Hotãrârii Guvernului nr. 1.016/2004 privind mãsurile pentru organizarea şi respectarea schimbului de informaţii în domeniul standardelor şi reglementãrilor tehnice, precum şi al regulilor referitoare la serviciile societãţii informaţionale între România şi statele membre ale Uniunii Europene, precum şi Comisia Europeanã, cu modificãrile ulterioare.
Cifrele din parantezele drepte din cuprinsul normei tehnice feroviare indicã numãrul de ordine al documentelor de referinţã menţionate în anexã.

1. Generalitãţi
1.1. Scop
Prezenta normã tehnicã feroviarã stabileşte condiţiile minime de proiectare a uşilor, dotate cu instalaţii electrice, pneumatice şi electropneumatice de acţionare a acestora, de pe materialul rulant feroviar destinat transportului de cãlãtori.
Proiectarea instalaţiilor electrice, pneumatice şi electropneumatice de acţionare a uşilor trebuie sã aibã în vedere, în principal, cerinţele legate de securitate şi utilizare. Suplimentar faţã de aceste cerinţe la proiectare trebuie avutã în vedere asigurarea confortului, a unei ambianţe şi a unei fiabilitãţi crescute.
1.2. Domeniul de utilizare
(1) Prevederile prezentei norme tehnice feroviare se aplicã de cãtre proiectanţii şi constructorii vehiculelor feroviare destinate transportului de cãlãtori, la proiectarea şi fabricarea uşilor de acces şi intercomunicaţie, a uşilor culoarului lateral şi ale marilor compartimente, precum şi de cãtre operatorii de transport feroviar, la întocmirea caietelor de sarcini pentru noile tipuri de vehicule feroviare şi la modernizarea celor existente. Prevederile prezentei norme tehnice feroviare se pot aplica şi vehiculelor destinate transportului urban pe şine (metrou, tramvaie, vehicule feroviare uşoare).
Uşile la care se face referire în prezenta normã tehnicã feroviarã, dotate cu instalaţii electrice, pneumatice şi electropneumatice de acţionare, sunt:
- uşi exterioare:
● uşi de acces;
● uşi de intercomunicaţie;
- uşi interioare:
● uşi ale culoarului lateral;
● uşi ale marilor compartimente;
● uşi pentru toalete şi WC-uri.
Alimentarea cu energie electricã a instalaţiilor electrice de acţionare, precum şi alimentarea cu aer sub presiune pentru acţionarea uşilor nu fac obiectul prezentei norme tehnice feroviare.
(2) Aplicarea prezentei norme tehnice feroviare la produsele legal comercializate în alt stat membru al Uniunii Europene este obiectul Regulamentului CE nr. 764/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 9 iulie 2008 de stabilire a unor proceduri de aplicare a anumitor norme tehnice naţionale pentru produsele comercializate în mod legal în alt stat membru şi de abrogare a Deciziei nr. 3052/95/CE . Prezenta normã tehnicã feroviarã nu împiedicã aplicarea pe teritoriul României a specificaţiilor de interoperabilitate şi respectã principiul liberei circulaţii a subsistemelor autorizate pe baza STI în cadrul Uniunii Europene, în conformitate cu art. 17 din Directiva 2008/57/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 17 iunie 2008 privind interoperabilitatea sistemului feroviar în Comunitate.
Cerinţele prezentei norme tehnice feroviare nu se aplicã produselor legal fabricate şi/sau comercializate în alt stat membru al Uniunii Europene sau în Turcia ori produselor legal fabricate într-un stat EFTA care este parte contractantã a acordului EEA.
1.3. Clasa de risc
Uşile exterioare ale vagoanelor de cãlãtori fac parte din categoria produselor cu clasa de risc 1A, care prin defectare antreneazã o pierdere a siguranţei şi a securitãţii transporturilor [1].
Uşile interioare ale vagoanelor de cãlãtori fac parte din categoria produselor cu clasa de risc 2 A, care prin defectare determinã o diminuare a calitãţii condiţiilor de transport, a protecţiei mediului şi sãnãtãţii [1].
1.4. Definiţii
Pentru scopul prezentei norme tehnice feroviare, termenii de specialitate se definesc dupã cum urmeazã:
a) furnizor feroviar - orice operator economic autorizat şi supravegheat din punct de vedere tehnic, care realizeazã şi/sau furnizeazã produse şi/sau servicii feroviare destinate a fi utilizate în activitatea de proiectare, fabricaţie, întreţinere, reparare şi exploatare a materialului rulant şi a infrastructurii feroviare;
b) deţinãtor al unui vehicul feroviar - operator economic care exploateazã într-o manierã durabilã un vehicul feroviar, ca mijloc de transport, fie cã este proprietarul vehiculului feroviar, fie cã are drept de folosinţã asupra lui (închiriere, leasing);
c) beneficiar final - deţinãtor al unui vehicul feroviar care stabileşte modalitãţile de introducere în revizie/reparaţie, precum şi predarea şi constatarea stãrii tehnice la încheierea lucrãrilor de construcţie sau reparaţie;
d) fiabilitate - probabilitatea ca un produs sã poatã realiza funcţia cerutã, în condiţiile de funcţionare date (prescrise) pentru o perioadã de timp datã (t(2)-t(1));
e) mentenanţã - ansamblul tuturor acţiunilor tehnice şi administrative, inclusiv cele de supraveghere, destinate menţinerii sau repunerii unui produs într-o stare ce îi permite sã îndeplineascã funcţiile cerute;
f) disponibilitate - capacitatea unui produs de a fi în stare sã realizeze funcţia cerutã, în condiţii specificate, la un moment dat sau în orice moment al unui interval de timp prestabilit, presupunând cã sunt asigurate resursele externe cerute;
g) confort - senzaţie agreabilã perceputã de o persoanã referitor la mediul sãu climatic;
h) uşi exterioare - uşile care au contact permanent cu exteriorul;
i) uşi interioare - uşile care nu au contact cu exteriorul.
1.5. Simboluri şi abrevieri
UIC - Uniunea Internaţionalã a Cãilor Ferate;
SR - standard român;
EN - normã europeanã;
SR EN - standard român care preia o normã europeanã;
ISO - Organizaţia Internaţionalã de Standardizare;
RIC - Regulamentul pentru utilizarea reciprocã a vagoanelor de cãlãtori în trafic internaţional;
CEI - Comisia Internaţionalã de Electrotehnicã.
2. Condiţii de mediu
Funcţionarea uşilor exterioare şi interioare şi a subansamblurilor de acţionare a acestora - echipamente electrice, electromecanice, pneumatice şi electronice - trebuie sã îndeplineascã cerinţele recomandate în [9].
Instalaţiile electrice, pneumatice şi electropneumatice de acţionare a uşilor exterioare şi interioare trebuie ca, în condiţiile de mediu specificate, sã asigure:
- funcţionarea la parametrii proiectaţi, demonstratã prin încercãri în condiţiile cerute;
- calitatea protecţiei anticorozive alese;
- capacitatea de a suporta nivelul de vibraţii şi şocuri ales;
- încadrarea în valorile-limitã ale sistemului de alimentare cu energie electricã şi/sau cu aer sub presiune.
Pentru stabilirea claselor de condiţii de mediu şi a valorilor parametrilor de mediu se recomandã utilizarea urmãtoarelor documente de referinţã:
- încercãri în condiţii climatice [9], [10], [14];
- încercãri la şocuri şi vibraţii [10], [15];
- încercãri la interferenţe electromagnetice [10], [16], [17], [18];
- încercãri ale sistemului de alimentare [3], [10].
Pentru încercãrile în condiţii climatice se recomandã utilizarea prevederilor din [33], [34].
3. Componenţa uşilor exterioare şi interioare
Uşile interioare şi exterioare trebuie sã aibã în componenţã mecanisme electrice, pneumatice sau electropneumatice, care sã permitã deschiderea, închiderea, blocarea şi deblocarea lor în mod automat sau manual, precum şi închiderea telecomandatã a uşilor de acces, îndeplinind cerinţele din [2]. Recomandãrile cuprinse în acest document de referinţã şi în prezenta normã tehnicã feroviarã sunt opţionale în cadrul proiectãrii mecanismelor uşilor.
Figura nr. 1 prezintã un exemplu de mecanism de acţionare a uşilor de culoar, iar figura nr. 2 prezintã un exemplu de mecanism de acţionare a uşilor de intercomunicaţie.
4. Cerinţe generale pentru uşile exterioare şi interioare
4.1. Cerinţe privind securitatea transportului de cãlãtori:
a) subansamblurile din clasa de risc 1 A trebuie sã îndeplineascã cerinţele pentru a garanta securitatea circulaţiei la viteza maximã autorizatã;
b) în poziţie închisã, uşile de acces trebuie sã fie dispuse în lungul peretelui lateral al vagonului şi sã poatã fi încuiate mecanic;
c) uşile de intercomunicaţie trebuie sã fie prevãzute cu dispozitive de închidere care oferã securitate cãlãtorului. Uşile de intercomunicaţie trebuie sã fie prevãzute cu o încuietoare care poate fi manevratã, din interior şi din exterior, cu o cheie pãtratã, "mamã", de tip RIC;
d) uşa pentru culoarul lateral trebuie sã aibã mânere de acţionare pe ambele feţe ale uşii şi se recomandã ca uşa sã fie prevãzutã cu o încuietoare manevrabilã de pe ambele feţe cu o cheie pãtratã, "mamã", de tip RIC;
e) uşile interioare pentru vagoanele necompartimentate (marile compartimente sau saloane) trebuie sã fie realizate în unul sau douã canaturi, în sistem culisant, echipate cu un dispozitiv de deschidere automatã. Dispozitivul trebuie conceput astfel încât uşa sã nu rãneascã cãlãtorii şi trebuie sã permitã închiderea temporizatã şi menţinerea în poziţie deschisã;
f) concepţia uşilor, împreunã cu dispozitivele de ghidare, de închidere şi, dupã caz, dispozitivul de încuiere şi de blocare, nu trebuie sã permitã apariţia unor defecţiuni şi dereglãri care pot limita utilizarea vehiculului sau sã compromitã securitatea transportului;
g) materialele utilizate la fabricarea instalaţiilor electrice, pneumatice şi electropneumatice de acţionare a uşilor trebuie sã fie cele prevãzute în documentaţia tehnicã de fabricaţie valabilã, având modificãrile la zi, conform prevederilor reglementãrilor în vigoare;
h) concepţia şi proiectarea pieselor şi a subansamblurilor având clasa de risc 1 A trebuie sã asigure funcţionarea acestora în condiţii de siguranţã cel puţin pânã la urmãtoarea reparaţie planificatã.
4.2. Cerinţe privind viaţa, sãnãtatea şi confortul cãlãtorilor:
a) fiecare uşã de acces trebuie echipatã cu mânere de acţionare şi cu un dispozitiv de blocare care sã împiedice deschiderea neintenţionatã a uşilor în parcurs;
b) uşile care se deschid spre exterior trebuie sã fie prevãzute cu dublã închidere realizatã de douã dispozitive distincte sau de unul singur care închide în doi timpi (preliminar şi principal);
c) uşile de acces laterale care se deschid spre exterior trebuie sã fie proiectate, pe lângã mânere, şi cu protecţie împotriva blocãrii mâinilor pe mâner, iar pe cantul lor trebuie sã fie montate garnituri elastice pentru evitarea rãnirii mâinilor. Mânerele interioare şi exterioare trebuie proiectate şi realizate astfel încât sã nu permitã cãlãtorilor sã se sprijine de ele, dupã punerea în mişcare a trenului. Se recomandã ca mânerul de închidere/deschidere sã fie montat la înãlţimea de cca 900 mm deasupra podelei;
d) faţa internã a uşilor de acces trebuie vopsitã într-o culoare contrastantã faţã de suprafeţele învecinate, iar pe aceasta se va inscripţiona: "Nu deschideţi înainte de oprirea trenului." Inscripţia poate fi realizatã în mai multe limbi de circulaţie internaţionalã şi poate fi însoţitã de pictograme [35], [36];
e) uşile exterioare trebuie concepute şi realizate astfel încât sã asigure etanşeitate la curenţii de aer, la efectele intemperiilor (ploaie, zãpadã) şi un nivel de zgomot redus [2], [6];
f) pentru confortul cãlãtorilor este recomandabil ca:
- uşile de acces sã fie concepute şi echipate cu un dispozitiv de uşurare a deschiderii lor;
- sã se poatã sesiza persoanele aflate în dreptul uşilor;
- sã existe un interval de timp dupã care trebuie sã se închidã uşa, ca urmare a acţionãrii deschiderii ei şi a trecerii unei persoane;
- sã existe un semnal acustic (intermitent) şi/sau luminos care sã preceadã închiderea uşilor;
g) la vagoanele de cãlãtori în serviciu, uşile trebuie sã fie dotate cu un dispozitiv de izolare a sistemelor electrice şi pneumatice de acţionare, montat la interior, pentru a permite deschiderea manualã a lor, din interior şi din exterior, în caz de incendiu, deraiere sau tamponare violentã [3], [7], [8], [25];
h) uşile de intercomunicaţie trebuie sã reziste la diferenţele de presiune dinamicã ce se exercitã de o parte şi de cealaltã a acestora la viteza maximã admisã pentru vehiculul respectiv;
i) uşile de intercomunicaţie trebuie sã fie prevãzute cu un dispozitiv care împiedicã deschiderea lor atunci când pasarela de trecere dintre vagoane este ridicatã;
j) uşa pentru marile compartimente (saloane) trebuie sã fie prevãzutã cu un sistem de deschidere de siguranţã, în cazul defectãrii sistemului automat de deschidere, prin acţionarea unui buton sau a unei manete;
k) pentru protecţia mediului se vor respecta prevederile legislaţiei naţionale specifice [29], [30].
4.3. Cerinţe privind manevrarea şi circulaţia vagoanelor în caz de defectare a uşilor:
a) uşile trebuie sã poatã fi încuiate în poziţie închisã cu chei pãtrate de tip RIC, din interior şi din exterior. Încuietoarea trebuie sã prezinte o crestãturã care, în poziţie verticalã, semnificã "descuiat", iar în poziţie orizontalã semnificã "încuiat";
b) dispozitivele de închidere trebuie sã fie concepute astfel încât sã funcţioneze de o manierã sigurã în timpul utilizãrii şi sã garanteze înzãvorârea sigurã (fermã) care trebuie sã împiedice orice tentativã de deschidere şi siguranţa blocãrii automate a închiderii în cazul sistemului autoblocant.
4.4. Cerinţe previzionale privind fiabilitatea, mentenabilitatea şi disponibilitatea
4.4.1. Fiabilitatea reprezintã probabilitatea ca un sistem sã îndeplineascã funcţiile pentru care a fost proiectat, pentru un interval de timp determinat, fãrã defectãri. Fiabilitatea este datã în primul rând de parametrii de construcţie, impunându-se ca sistemul sã fie utilizat exact pentru ceea ce a fost proiectat.
Cerinţele privind fiabilitatea implicã:
- analiza şi previziunile fiabilitãţii;
- planificarea fiabilitãţii;
- culegerea şi evaluarea datelor fiabilitãţii.
4.4.2. Mentenabilitatea reprezintã capacitatea de a menţine un sistem în stare de funcţionare, existând posibilitatea de a fi reparat. Mentenabilitatea este condiţionatã de recondiţionãrile fãcute, de profesionalismul echipelor ce efectueazã reparaţiile, de modul în care sunt utilizate metodele şi resursele prescrise pentru fiecare nivel.
Cerinţele privind mentenabilitatea implicã:
- analiza şi previziunile despre mentenanţã;
- planificarea mentenanţei;
- evaluarea susţinerii logistice a mentenanţei;
- culegerea şi evaluarea datelor mentenanţei utilizând documentaţia specificã: documentele din faza pregãtitoare şi cele din faza de exploatare;
- analiza datelor pentru îmbunãtãţirea mentenanţei.
4.4.3. Disponibilitatea unui sistem este reprezentatã ca un parametru de performanţã pe care acel sistem tehnic îl poate atinge în timpul ciclului de viaţã şi poate fi exprimatã ca un procent de timp la care sistemul funcţioneazã la parametrii corespunzãtori.
Cerinţele privind disponibilitatea implicã:
- analiza disponibilitãţii;
- demonstrarea disponibilitãţii la începutul funcţionãrii;
- culegerea şi evaluarea datelor disponibilitãţii;
- analiza datelor pentru îmbunãtãţirea şi prevederea disponibilitãţii.
La vagoanele de cãlãtori noi, precum şi la cele la care s-au executat lucrãri de modernizare şi care au fost dotate cu instalaţii de diagnozã tehnicã automatã trebuie sã fie determinate şi înregistrate starea tehnicã a instalaţiilor de închidere/deschidere a uşilor, poziţia uşilor, precum şi afişarea poziţiei uşilor ("închis"/"deschis") pentru avertizarea cãlãtorilor.
Eficacitatea şi eficienţa lucrãrilor de modernizare a vagoanelor vor fi stabilite pe baza indicatorilor de fiabilitate şi disponibilitate calculaţi, utilizându-se informaţiile despre defectele înregistrate înainte şi dupã modernizare.
Pentru evidenţa informaţiilor referitoare la defecte şi pentru calculul de verificare a indicatorilor de fiabilitate şi a disponibilitãţii previzionale a vagoanelor se recomandã utilizarea cerinţelor minimale din [12] şi [13].
Proiectantul instalaţiilor electrice şi pneumatice de acţionare a uşilor de acces şi de intercomunicaţie trebuie sã calculeze urmãtorii indicatori previzionali:
a) fiabilitate:
- rata de defect - Z (t),lambda;
- timp mediu de bunã funcţionare - MTBF;
- timp mediu de defectare - MTD;
- funcţia de fiabilitate - R (t);
b) mentenabilitate:
- timpul mediu de reparare - m (MRT);
- timpul mediu de mentenanţã (corectivã/preventivã) - MTTM;
- funcţia disponibilitãţii - M (t);
c) disponibilitate:
- coeficientul de disponibilitate A(0)


T(0) MTBF


T(0) + T(f) MTBF + MTD


unde:
T(0) reprezintã timpul în care sistemul se aflã în stare de funcţionare;
T(F) reprezintã timpul în care sistemul se aflã în standby;
- funcţia de disponibilitate - A (t).
Pentru specificarea cerinţelor şi determinarea indicatorilor de fiabilitate, mentenabilitate şi disponibilitate se recomandã utilizarea prevederilor din [11], [12], [22], [23], [24], [38].
5. Cerinţe privind caracteristicile tehnice ale uşilor exterioare şi interioare
5.1. Cerinţe privind caracteristicile tehnice ale uşilor exterioare
5.1.1. Cerinţe generale pentru uşile exterioare:
a) în poziţie deschisã, uşile de acces a cãror parte inferioarã se gãseşte la mai puţin de 1.050 mm deasupra cãii, în poziţia cea mai de jos a tampoanelor (980 mm), pot depãşi cu 200 mm gabaritul redus al vehiculului;
b) instalaţia electricã, pneumaticã sau electropneumaticã de acţionare a uşilor de acces trebuie sã permitã deschiderea/închiderea şi blocarea automatã a uşilor. În lipsa alimentãrii cu aer comprimat şi/sau a curentului electric trebuie sã fie posibil sã se execute manevrele de deschidere şi închidere manual. Trebuie sã existe, de asemenea, un dispozitiv pentru oprirea acestor uşi în poziţia deschis. Figura nr. 3 prezintã un exemplu de schemã a unui mecanism electropneumatic pentru închiderea uşilor pivotant-culisante (louvoyante-coulissante) care poate fi adaptat ca schemã a unui mecanism electropneumatic pentru închiderea uşilor pivotantpliante;
c) manevra de deschidere a uşilor de cãtre cãlãtor sau manevrant, atunci când trenul staţioneazã, trebuie sã se realizeze atât din interiorul, cât şi din exteriorul vagonului. Manevra de închidere şi blocare automatã se realizeazã din interior prin acţionarea unui buton şi/sau de cãtre un dispozitiv care sesizeazã depãşirea vitezei de 5 km/h atunci când trenul este în mişcare. Deblocarea automatã a uşilor trebuie sã aibã loc înainte de oprirea trenului atunci când viteza scade sub 5 km/h;
d) comanda de deschidere automatã nu trebuie sã intre în acţiune decât atunci când încuietoarea a fost descuiatã. Se recomandã ca aceastã descuiere sã se declanşeze fie manual, fie prin comandã de la un buton sau un mâner. În cazul când nu funcţioneazã deschiderea automatã, uşa trebuie sã poatã fi descuiatã şi deschisã manual;
e) în poziţie închisã uşile de acces trebuie sã fie prevãzute cu încuietori care fac posibilã încuierea lor, din interior şi din exterior, cu o cheie pãtratã de tip RIC. Crestãtura aplicatã pe încuietoare, în poziţie verticalã, simbolizeazã "deschis" şi invers, în poziţie orizontalã, "închis";
f) dacã uşa este prevãzutã cu mâner de deschidere trebuie sã fie indicate poziţiile extreme: "deschis/închis". Este recomandat ca aceastã menţiune sã fie fãcutã în mai multe limbi de circulaţie internaţionalã;
g) comanda blocãrii şi a deblocãrii automate a uşilor trebuie sã fie independentã pentru fiecare vagon şi se realizeazã de cãtre un dispozitiv care sesizeazã depãşirea/micşorarea vitezei de 5 km/h atunci când trenul este în mişcare;
h) la manevra de închidere, la întâlnirea unui obstacol, uşa trebuie sã se redeschidã şi dupã o temporizare se închide în mod automat sau prin apãsarea unui buton la dispoziţia cãlãtorului, prin închidere telecomandatã ori în mod automat de cãtre un dispozitiv care sesizeazã depãşirea vitezei de 5 km/h;
i) dupã o comandã de deschidere a uşilor de acces, se recomandã ca timpul de rãmânere a uşii în poziţia "deschis" sã fie temporizat pentru diminuarea transmiterii aerului exterior cãtre interior, în cazul temperaturilor scãzute şi al intemperiilor;
j) se recomandã pentru uşile de acces prevãzute cu mâner de deschidere sã se monteze în interior, pentru închidere, un buton acţionat de cãtre cãlãtori, în apropierea acelei uşi, pe un stâlp al uşii, la înãlţimea de aproximativ 900 mm deasupra podelei;
k) la uşile de acces prevãzute cu buton de deschidere şi de închidere, din interior, butonul trebuie montat pe stâlpul uşii la înãlţimea de aproximativ 1350 mm deasupra podelei, iar în exterior, respectivul buton trebuie montat pe peretele alãturat, la înãlţimea de 1.550±30 mm deasupra şinei (figura nr. 4). Este admis a se renunţa la butonul exterior de închidere dacã uşa poate fi închisã manual, cu ajutorul unui mâner, de la nivelul peronului;
l) evitarea prinderii şi rãnirii în uşã a cãlãtorului, respectiv distrugerii bagajului, se realizeazã prin redeschidere automatã şi închidere, la întâlnirea obstacolului, dupã 15 secunde, sau prin neutralizarea închiderii timp de 10 secunde. În ambele cazuri efortul de închidere, mãsurat pe cantul uşii, trebuie sã fie de maximum 15 daN;
m) uşile de acces trebuie sã fie echipate cu sistem de închidere prin telecomandã utilizând cablul de sonorizare, alimentat cu o tensiune de 24 Vcc, fiind admis intervalul 18'f733 Vcc şi tensiunea minimã de 15 Vcc, la o impedanţã de intrare de 1.200 f2Ω [4], [5], [11]. Figura nr. 5 prezintã un exemplu de schemã de comandã a închiderii uşilor de acces prin telecomandã;
n) întrerupãtorul de închidere prin telecomandã a uşilor trenului trebuie sã poatã fi acţionat cu o cheie pãtratã, "mamã", de tip RIC, cu manevrare prin rotire spre dreapta şi revenire automatã, situat în interior, la înãlţimea de 500 mm deasupra podelei, astfel încât sã poatã fi manevrat de pe peron. Uşa de la care s-a dat comanda de închidere nu se va închide automat; închiderea acesteia este posibilã manual sau de la butonul utilizat de cãlãtori ori de la semnalul dispozitivului care sesizeazã creşterea vitezei peste 5 km/h;
o) uşile de acces trebuie sã fie echipate cu dispozitiv de blocare/deblocare, independent pe fiecare vagon. Se recomandã introducerea unui sistem de blocare centralizat, suplimentar, care trebuie sã permitã blocarea uşilor opuse peronului la oprirea în staţie şi pe ambele pãrţi la oprirea în linie curentã. În cazul în care se proiecteazã un nou sistem de închidere centralizatã, care poate fi utilizat, acesta va funcţiona în paralel cu cel existent, pe acelaşi vehicul;
p) blocarea uşilor şi un ordin de închidere, eventual neexecutat încã, trebuie sã se poatã anula acţionându-se un dispozitiv de securitate. Trebuie sã existe cel puţin un dispozitiv de securitate, pe fiecare platformã a vagonului. Acesta trebuie sã fie uşor reperat de cãlãtori printr-o inscripţie: "Deblocarea uşii"; "A nu se utiliza decât în caz de urgenţã", scrisã în mai multe limbi de circulaţie internaţionalã. De asemenea, trebuie sã existe un dispozitiv cu acţionare manualã pentru anularea efectului dispozitivului de securitate;
q) trebuie sã existe o semnalizare opticã sau acusticã ce anunţã intrarea în acţiune a dispozitivului de securitate şi ieşirea din acţiune a dispozitivului de închidere şi blocare automatã;
r) la vagoanele care nu sunt prevãzute cu barã de urcare exterioarã (mâini curente) şi treaptã exterioarã de manevrã, agentul de manevrã trebuie sã dispunã de o posibilitate de neutralizare a comenzii de închidere (întrerupãtor) şi blocare, de la nivelul platformei vagonului;
s) întrerupãtorul pentru comanda de închidere poate fi unul singur pe platforma vagonului, posibil de acţionat atât de cãlãtori, cât şi de agentul de manevrã, fiind posibilã şi soluţia cu întrerupãtoare separate. Întrerupãtorul agentului de manevrã trebuie sã fie reperat printr-o inscripţie: "Uşã de acces, deblocare de serviciu". La acţionarea cu cheie pãtratã de cãtre agentul de manevrã trebuie sã se declanşeze o semnalizare acusticã sau opticã;
t) este recomandat ca întrerupãtorul (maneta dispozitivului de securitate) sã fie prevãzut cu un sigiliu, dar trebuie sã fie posibil de utilizat de cãtre agentul de manevrã cu o cheie pãtratã, "mamã", de tip RIC, fãrã a deteriora sigiliul în cursul acestei operaţii.
5.1.2. Cerinţe pentru uşile pivotant-pliante:
a) mânerul interior trebuie sã fie protejat în aşa fel încât sã nu permitã sprijinirea pe acesta, ceea ce ar provoca deschiderea intempestivã a uşii. De asemenea, trebuie sã aibã o cursã în gol, la deplasarea în sus, înainte de începerea cursei de coborâre pentru efectuarea deschiderii uşii;
b) se recomandã indicarea sensului deschiderii/închiderii cu ajutorul unei sãgeţi şi explicitarea cu textul: "deschis"/"închis". Mânerul exterior trebuie realizat astfel încât cãlãtorul sã nu se poatã atârna de acesta dupã punerea în mişcare a trenului;
c) la vagoanele prevãzute cu mâini curente şi treaptã care permite menţinerea cãlãtorului în exteriorul uşii, instalaţiile de acţionare a uşilor trebuie sã permitã deschiderea din exterior, indiferent de viteza de mers, iar dupã închidere trebuie sã se blocheze din interior şi din exterior, în mod automat, la V>5 km/h şi sã se deblocheze automat la V<5 km/h;
d) la uşile deschise sau parţial deschise, la care sistemul de blocare a intrat în funcţiune, trebuie sã fie posibilã închiderea, fãrã avarierea dispozitivului de închidere;
e) se recomandã pentru uşile pivotant-pliante, care nu sunt prevãzute cu dispozitiv automat de închidere, ca anularea deblocãrii de securitate sã se opereze în mod automat printr-un releu de timp.
5.1.3. Cerinţe pentru uşile pivotant-culisante (louvoyante-coulissante):
a) uşa trebuie sã mascheze treptele de urcare, cu excepţia treptei cea mai de jos;
b) la vagoanele care nu sunt prevãzute cu mâini curente şi treaptã şi fãrã posibilitatea de menţinere a cãlãtorului în exteriorul uşii, instalaţiile de acţionare a uşilor trebuie sã blocheze în mod automat uşa, din exterior, la V>5 km/h şi sã se deblocheze automat la V<5 km/h;
c) atunci când uşa se închide, nu trebuie sã aparã pericolul înţepenirii sau rãnirii cãlãtorilor şi nici avarierea bagajelor. La întâlnirea unui obstacol uşa trebuie sã se redeschidã automat, sã se reînchidã dupã aproximativ 15 secunde sau sã fie neutralizatã acţiunea de închidere timp de aproximativ 10 secunde dupã un timp prestabilit. În ambele cazuri forţa de apãsare a cantului uşii trebuie sã fie de maximum 15 daN.
5.2. Cerinţe privind caracteristicile tehnice ale uşilor interioare:
a) uşile de intercomunicaţie pot fi realizate din douã canate care se deschid spre exterior ori spre interior sau uşi culisante din douã canate ori uşi culisante dintr-un singur canat. Se acceptã ca unul dintre cele douã canate sã acţioneze asupra celui de al doilea la executarea manevrei de deschidere/închidere;
b) instalaţia de acţionare a uşilor de intercomunicaţie trebuie sã permitã închiderea şi deschiderea automatã a uşilor, iar, opţional, iniţiere manualã a deschiderii şi executare automatã în continuare. În lipsa alimentãrii cu aer comprimat şi a curentului electric, trebuie sã fie posibilã manevrarea manualã a uşilor;
c) manevra de deschidere a uşilor de cãtre cãlãtor se realizeazã prin acţionarea unui buton sau de la mânerele uşii, care se aflã de o parte şi de cealaltã parte a uşii. Este posibil sã se utilizeze un singur mâner de manevrã dispus numai pe un canat. Se recomandã ca mânerele sã fie realizate în aşa fel încât sã nu permitã trecerea mâinii cãlãtorului prin mâner;
d) trebuie sã existe, de asemenea, un dispozitiv pentru oprirea acestor uşi în poziţia deschis;
e) mânerele de acţionare a uşilor vor fi montate la înãlţimea de 1,2'f71,4 m deasupra planşeului platformei;
f) uşile culisante trebuie sã lase un pasaj de trecere de minimum 750 mm la deschidere şi se recomandã de a se extinde pânã la 960 mm;
g) la întâlnirea unui obstacol, la manevra de închidere, uşa trebuie sã se redeschidã şi dupã o temporizare trebuie sã se închidã în mod automat, astfel încât sã nu rãneascã cãlãtorii sau sã deterioreze bagajele;
h) rãmânerea uşii în poziţia "deschis" este temporizatã pentru diminuarea transmiterii aerului exterior cãtre interior, atunci când temperatura este scãzutã, şi a intemperiilor;
i) uşile trebuie sã fie prevãzute cu garnituri astfel ca la închiderea lor sã asigure o etanşare care sã nu compromitã funcţionarea instalaţiilor de climatizare sau de încãlzire a aerului, pânã la viteza maximã a vehiculului. Materialul pentru garnituri trebuie ales în aşa fel încât acesta sã garanteze o comportare corespunzãtoare în caz de temperaturi joase, iar profilul acestuia nu trebuie sã aibã adâncituri în care se poate acumula apa. Pentru îndeplinirea acestei cerinţe se recomandã punerea în aplicare şi a prevederilor din [28];
j) uşile de intercomunicaţie trebuie sã fie echipate cu un dispozitiv care sã împiedice deschiderea lor atunci când pasarela este ridicatã, dar sã permitã rabaterea pasarelei din interior dupã cuplarea vagonului alãturat. Pentru executarea operaţiei de coborâre a pasarelei este necesar ca uşa dintr-un singur canat sã se deschidã minimum 120 mm, iar cea din douã canate minimum 150 mm şi maximum 200 mm;
k) uşile marilor compartimente (saloane) trebuie sã ofere un pasaj de trecere de minimum 700 mm şi se recomandã sã se prevadã o lãrgire la 800 mm;
l) se recomandã realizarea unei comenzi de deschidere automatã pentru uşile de WC şi de toaletã spre interiorul cabinei, astfel încât sã se evite confuzia şi cãlãtorul sã nu acţioneze din greşealã uşa exterioarã.
6. Cerinţe privind execuţia şi montajul instalaţiilor electrice, pneumatice şi electropneumatice pe vehicul
6.1. Cerinţe privind execuţia instalaţiilor:
a) materialele utilizate la fabricarea uşilor trebuie sã fie cele precizate în desenele de execuţie şi vor fi însoţite de certificate de calitate şi de garanţie;
b) reperele din cauciuc vor fi alese astfel încât durata lor de serviciu sã fie egalã cu durata dintre douã reparaţii succesive. Se recomandã utilizarea elastomerului etilenpropilic (EPDM) care respectã cerinţele precizate de [31].
6.2. Cerinţe privind montajul pe vehicul al instalaţiilor:
a) montajul subansamblurilor va respecta cerinţele din desenele de execuţie şi din specificaţia tehnicã, precum şi recomandãrile din [19], [26];
b) asigurarea închiderii ferme a uşii;
c) asigurarea blocãrii uşii;
d) asigurarea etanşeitãţii uşii;
e) asigurarea forţei minime de deszãvorâre şi deschidere pentru confortul şi siguranţa cãlãtorilor.
7. Cerinţe privind încercãrile şi verificãrile instalaţiilor electrice, pneumatice şi electropneumatice de acţionare a uşilor
Pentru verificarea calitãţii instalaţiilor electrice şi pneumatice de acţionare a uşilor materialului rulant feroviar destinat transportului de cãlãtori, se executã urmãtoarele categorii de încercãri:
- încercãri de tip;
- încercãri de serie;
- încercãri pentru determinarea fiabilitãţii, mentenabilitãţii şi disponibilitãţii;
- încercãri pentru verificarea aptitudinilor de funcţionare în exploatare.
Pentru stabilirea condiţiilor de încercare, amplasarea punctelor de mãsurã, programul de încercãri şi metodele de efectuare a încercãrilor de tip şi de serie, se recomandã utilizarea prevederilor din [2], [6], [10], [20], [21], [27].
7.1. Încercãri de tip
Încercãrile de tip se efectueazã cu ocazia certificãrii/omologãrii tehnice a unor tipuri de instalaţii şi ori de câte ori se aduc modificãri constructive, se înlocuiesc materiale, se înlocuiesc echipamente, care conduc la îmbunãtãţirea caracteristicilor tehnico-funcţionale şi a performanţelor instalaţiilor. În cazul efectuãrii unor modificãri se executã numai acele încercãri care sunt cerute de modificãrile realizate.
Încercãrile pot fi efectuate de cãtre Autoritatea Feroviarã Românã (AFER), de laboratoare autorizate de cãtre AFER sau în laboratoare din alte state membre ale Uniunii Europene care îndeplinesc cerinţele legale în acest sens. Rezultatele încercãrilor sunt consemnate în rapoarte de încercãri.
7.2. Încercãri de serie
Încercãrile de serie se efectueazã pe fiecare vehicul pe care se monteazã o instalaţie. Încercãrile se efectueazã în prezenţa reprezentantului beneficiarului final, atunci când contractele de fabricaţie a vehiculului conţin prevederi în acest sens.
Rezultatele încercãrilor sunt consemnate în rapoarte de încercãri.
7.3. Încercãri pentru determinarea fiabilitãţii, mentenabilitãţii şi disponibilitãţii
Aceste încercãri au ca scop urmãtoarele:
- verificarea indicatorilor previzionali de fiabilitate, mentenabilitate şi disponibilitate;
- controlul periodic al conformitãţii acestor indicatori cu valorile previzionate.
Încercãrile pentru determinarea fiabilitãţii, mentenabilitãţii şi disponibilitãţii se efectueazã prin urmãrirea comportãrii în exploatare a unui lot de instalaţii şi înregistrarea informaţiilor referitoare la defectele apãrute şi modul lor de remediere [13], [21].
7.4. Încercãri pentru verificarea aptitudinilor de funcţionare în exploatare
Aceste încercãri sunt efectuate pe baza unui program de urmãrire în exploatare a unei instalaţii sau a unui lot stabilit, ca numãr, prin caietul de sarcini/specificaţia tehnicã.
Programul trebuie sã cuprindã cel puţin urmãtoarele elemente:
- lista încercãrilor şi verificãrilor ce urmeazã sã fie efectuate;
- condiţiile de exploatare;
- durata programului (timp sau km);
- mãrimea lotului;
- planul de mentenanţã, cu specificarea documentaţiei aferente;
- planul de inspecţie (frecvenţa, scopul şi numãrul acestora);
- criteriile pentru aprecierea defecţiunilor tolerabile în exploatare şi impactul acestora asupra programului;
- informaţiile care urmeazã sã fie incluse în raportul încercãrilor în exploatare;
- datele de identificare ale operatorului responsabil cu urmãrirea în exploatare şi cu întocmirea raportului.
Încercãrile trebuie sã fie realizate într-un mod corespunzãtor, astfel încât sã fie verificate cerinţele funcţionale, acoperind toţi parametrii şi caracteristicile tehnice. Încercãrile, în funcţie de locaţia unde se efectueazã, se împart în douã categorii:
- încercãri la post fix;
- încercãri în linie curentã (în exploatare).
Încercãrile la post fix trebuie sã certifice cã produsul este suficient de sigur sã efectueze încercãrile în linie curentã, conform planului de încercãri.
Încercãrile în linie curentã (în exploatare) au ca scop verificarea produsului în condiţii de funcţionare, clar definite, pe vehiculul pe care a fost montat. Pentru verificarea compatibilitãţii electromagnetice a vehiculelor feroviare cu sistemele din cale se recomandã aplicarea cerinţelor din [37].

Încercãrile la post fix:


┌────┬───────────────────────────────────────────────────────┬─────────────────┐
│Nr. │ │ Tipul încercãrii│
│crt.│ Denumirea încercãrii/verificãrii ├────────┬────────┤
│ │ │ de tip │de serie│
├────┼───────────────────────────────────────────────────────┼────────┼────────┤
│ 1.│Verificãri dimensionale şi de gabarit │ x │ x │
├────┼───────────────────────────────────────────────────────┼────────┼────────┤
│ 2.│Verificarea masei │ x │ │
├────┼───────────────────────────────────────────────────────┼────────┼────────┤
│ 3.│Încercãri climatice │ x │ │
├────┼───────────────────────────────────────────────────────┼────────┼────────┤
│ 4.│Verificarea de etanşeitate (proba de ploaie) │ x │ x │
├────┼───────────────────────────────────────────────────────┼────────┼────────┤
│ 5.│Verificarea sistemului pneumatic │ x │ x │
├────┼───────────────────────────────────────────────────────┼────────┼────────┤
│ 6.│Verificarea sistemului electric │ x │ x │
├────┼───────────────────────────────────────────────────────┼────────┼────────┤
│ 7.│Verificarea la întrerupere şi la salturi de tensiune │ x │ │
├────┼───────────────────────────────────────────────────────┼────────┼────────┤
│ 8.│Verificarea sistemului de comandã │ x │ x │
├────┼───────────────────────────────────────────────────────┼────────┼────────┤
│ 9.│Încercarea izolaţiei electrice │ x │ │
├────┼───────────────────────────────────────────────────────┼────────┼────────┤
│ 10.│Verificarea circuitelor de protecţie şi siguranţã │ x │ x │
├────┼───────────────────────────────────────────────────────┼────────┼────────┤
│ 11.│Verificarea la vibraţii şi şocuri* │ x │ │
├────┼───────────────────────────────────────────────────────┼────────┼────────┤
│ 12.│Verificarea funcţionãrii şi a aptitudinii privind │ x │ │
│ │mentenanţa │ │ │
├────┼───────────────────────────────────────────────────────┼────────┼────────┤
│ 13.│Încercãri de anduranţã │ x │ │
└────┴───────────────────────────────────────────────────────┴────────┴────────┘



----------
*) Verificãrile pot fi executate şi pe subansamblurile componente

Încercãrile în linie curentã (în parcurs):


┌────┬───────────────────────────────────────────────────────┬─────────────────┐
│Nr. │ │ Tipul încercãrii│
│crt.│ Denumirea încercãrii/verificãrii ├────────┬────────┤
│ │ │ de tip │de serie│
├────┼───────────────────────────────────────────────────────┼────────┼────────┤
│ 1.│Verificarea caracteristicilor funcţionale │ x │ x │
├────┼───────────────────────────────────────────────────────┼────────┼────────┤
│ 2.│Verificarea performanţelor şi influenţei asupra │ x │ x │
│ │confortului │ │ │
├────┼───────────────────────────────────────────────────────┼────────┼────────┤
│ 3.│Încercarea sistemelor de protecţie │ x │ │
├────┼───────────────────────────────────────────────────────┼────────┼────────┤
│ 4.│Verificarea furnizãrii energiei sistemului de │ x │ │
│ │alimentare electricã şi pneumaticã │ │ │
├────┼───────────────────────────────────────────────────────┼────────┼────────┤
│ 5.│Verificarea compatibilitãţii electromagnetice │ x │ │
├────┼───────────────────────────────────────────────────────┼────────┼────────┤
│ 6.│Încercarea sistemului de telecomandã │ x │ x │
└────┴───────────────────────────────────────────────────────┴────────┴────────┘



8. Cerinţe privind asigurarea calitãţii procesului de proiectare
8.1. Elemente de intrare ale procesului de proiectare
Beneficiarul final al vehiculului construit şi dotat cu o instalaţie de acţionare a uşilor exterioare şi interioare trebuie sã stabileascã şi sã comunice proiectantului urmãtoarele elemente:
a) tipul vehiculului pe care se monteazã instalaţia, cu precizarea caracteristicilor constructive care pot influenţa instalaţia (structura de rezistenţã, alimentarea cu energie, materiale utilizate, spaţiile disponibile etc.);
b) destinaţia vehiculului feroviar;
c) aria geograficã de utilizare;
d) cerinţele privind realizarea instalaţiei:
- componenţa instalaţiei;
- caracteristici tehnice şi funcţionale;
- performanţe;
- condiţii de execuţie;
- condiţii privind fiabilitatea, mentenabilitatea şi disponibilitatea;
- condiţii privind amplasarea subansamblurilor;
e) cerinţe privind comunicarea pe durata elaborãrii proiectului:
- analiza soluţiilor adoptate;
- modificãri şi îmbunãtãţiri aduse proiectului;
- modul de participare a beneficiarului la validarea proiectului sau a pãrţilor de proiect în diverse etape.
8.2. Elemente de ieşire ale procesului de proiectare
a) contractul pe baza cãruia se poate trece la fabricarea/modernizarea instalaţiei de acţionare a uşilor exterioare şi interioare;
b) planul proiectului (etapele de elaborare, de verificare şi de validare);
c) documentaţia proiectului (scrisã şi desenatã):
- specificaţia tehnicã ce trebuie sã cuprindã: caracteristici, cerinţe (pentru materiale, pentru execuţie, de mediu, de confort, de siguranţã etc.), încercãri, metode de încercare, cerinţe de admisibilitate;
- desene de execuţie;
- breviare de calcul (alimentare cu energie, fiabilitate previzionalã etc.);
- lista furnizorilor ansamblurilor şi subansamblurilor componente şi a serviciilor;
d) planul mentenanţei preventive:
- tipul reviziilor/inspecţiilor şi al reparaţiilor planificate;
- intervalul de timp/km parcurşi la care se executã revizia/reparaţia;
- planul de etalonare sau reglare;
e) manualul pentru mentenanţa preventivã:
- lista ansamblurilor, subansamblurilor şi a pieselor critice;
- lista pieselor de schimb care se reparã;
- lista pieselor de schimb care nu se reparã (se înlocuiesc cu altele noi, similare) şi duratele de timp la care se înlocuiesc;
- schemele electrice, pneumatice şi hidraulice;
- schema de ungere;
- nomenclatorul de lucrãri pentru tipurile de revizie/reparaţie şi pentru depanare;
- proceduri/instrucţiuni de lucru pentru demontare/montare, reparare, reglare, securitatea personalului;
- lista dispozitivelor de mãsurã şi control;
- lista activitãţilor şi a personalului care necesitã autorizaţii speciale, însoţite de certificatele specifice;
- modelele rapoartelor de încercare/verificare;
- documentele pentru înregistrarea activitãţilor de mentenanţã;
f) manualul de exploatare:
- instrucţiuni de punere în funcţiune;
- instrucţiuni de exploatare;
- modelul documentului pentru înregistrarea informaţiilor privind defectele;
- diagrame control (MTBF, MRT, cauzã-efect);
- planul de ungere.
Documentele enumerate la lit. d), e) şi f) se vor prezenta cu ocazia omologãrii finale a uşilor sau a vagonului.
Atunci când beneficiarul final solicitã ca procesul de proiectare sã se realizeze în sistemul de management al calitãţii, se recomandã utilizarea prevederilor din [32].


ANEXÃ
la norma tehnicã feroviarã

DOCUMENTE DE REFERINŢÃ

Aplicarea standardelor cuprinse în aceastã listã reprezintã o modalitate recomandatã pentru asigurarea conformitãţii cu cerinţele din norma tehnicã feroviarã.
[1] <>Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 2.068/2004 pentru modificarea <>Ordinului ministrului transporturilor nr. 290/2000 privind admiterea tehnicã a produselor şi/sau serviciilor destinate utilizãrii în activitãţile de construire, modernizare, întreţinere şi de reparare a infrastructurii feroviare şi a materialului rulant, pentru transportul feroviar şi cu metroul, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.076 din 18 noiembrie 2004.
[2] Fişa UIC nr. 560 OR: ediţia 12, ianuarie 2002. Uşi, platforme de urcare, ferestre, trepte, manete de acţionare şi mâini curente ale vagoanelor de cãlãtori şi ale vagoanelor de marfã.
[3] Fişa UIC nr. 550 OR: ediţia 11, aprilie 2005. Instalaţii pentru alimentarea cu energie electricã a materialului rulant pentru cãlãtori.
[4] Fişa UIC nr. 550-1 OR: ediţia 1, ianuarie 1990. Dulapuri cu aparataj electric la bordul materialului rulant pentru transport de cãlãtori.
[5] Fişa UIC nr. 558 OR: ediţia 1, ianuarie 1996. Linii de telecomandã şi informatizare. Caracteristici tehnice unificate pentru echipamentele vagoanelor de cãlãtori în regim RIC.
[6] Fişa UIC nr. 561 OR: ediţia 8, ianuarie 1991. Dispozitive de intercomunicaţie dintre vagoanele de cãlãtori.
[7] Fişa UIC nr. 564-2 OR: ediţia 3, ianuarie 1991. Reguli relative la protecţia şi lupta împotriva incendiului în vehiculele feroviare din serviciul internaţional, de transport de cãlãtori sau vehicule similare.
[8] Fişa UIC nr. 567 OR: ediţia 2, noiembrie 2004. Dispoziţii generale cu privire la vagoane de cãlãtori.
[9] SR EN 50125-1:2003 Aplicaţii feroviare. Condiţii de mediu pentru echipamente. Partea 1: Echipament la bordul materialului rulant.
[10] SR EN 60721-3-0:1997 Clasificarea condiţiilor de mediu. Partea 3: Clasificarea grupelor de agenţi de mediu şi a gradelor de severitate ale acestora. Introducere.
[11] SR EN 50128:2003 Aplicaţii feroviare. Sisteme de semnalizare, telecomunicaţii şi de prelucrare de date. Software pentru sisteme de comandã şi de protecţie feroviare.
[12] SR EN 13460:2003 Mentenanţã. Documente pentru mentenanţã.
[13] SR EN 50126:2003 Aplicaţii feroviare. Specificarea şi demonstrarea fiabilitãţii, disponibilitãţii, mentenabilitãţii şi a siguranţei (FDMS).
[14] SR EN 60721-3-5:2004 Clasificarea condiţiilor de mediu. Partea 3: Clasificarea grupelor de agenţi de mediu şi a gradelor de severitate ale acestora. Secţiunea 5: Instalaţii pe vehicule terestre.
[15] SR EN 61373:2002 Aplicaţii feroviare. Echipament pentru material rulant - Încercãri la şocuri şi vibraţii.
[16] SR EN 50121-3-2:2003 Aplicaţii feroviare. Compatibilitate electromagneticã. Partea 3-2: Material rulant - Aparaturã.
[17] SR EN 50121-3-1:2003 Aplicaţii feroviare. Compatibilitate electromagneticã. Partea 3-1: Material rulant - Trenuri şi vehicule complete.
[18] SR EN 50121:2003 Aplicaţii feroviare. Compatibilitate electromagneticã.
[19] SR EN 50155:2002 Aplicaţii feroviare - Echipamente electronice utilizate pe materialul rulant.
[20] SR EN 50215:2003 Aplicaţii feroviare. Încercãri pe materialul rulant dupã terminarea construcţiei şi înainte de punerea în funcţiune.
[21] SR CEI 60300-3-2:2005 Managementul siguranţei în funcţionare. Partea 3. Ghid de aplicare. Secţiunea 2: Culegerea datelor privind siguranţa în funcţionare în condiţiile de exploatare.
[22] SR CEI 60300-3-4:2001 Managementul siguranţei în funcţionare. Partea 3. Ghid de aplicare. Secţiunea 4: Ghid pentru specificarea cerinţelor siguranţei în funcţionare.
[23] SR CEI 60706-2:1998 Ghid de mentenabilitate a echipamentului. Partea 2: Secţiunea 5 - Studii de mentenabilitate în timpul fazei de proiectare.
[24] SR CEI 60863:1998 Prezentarea rezultatelor previziunii caracteristicilor de fiabilitate, mentenabilitate şi disponibilitate.
[25] SR EN 50153:2004 Aplicaţii feroviare. Material rulant. Mãsuri de protecţie referitoare la riscurile electrice
[26] SR EN 50261:2002 Aplicaţii feroviare. Montajul echipamentelor electronice.
[27] SR EN 60077-1:2003 Echipament electric pentru material rulant. Partea 1: Condiţii generale de funcţionare şi reguli generale.
[28] SR EN 13129-1:2004 Aplicaţii feroviare. Aer condiţionat pentru material rulant de lung parcurs. Partea 1: Parametri de confort.
[29] <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.196 din 30 decembrie 2005, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 265/2006 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
[30] <>Legea securitãţii şi sãnãtãţii în muncã nr. 319/2006 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 26 iulie 2006.
[31] STAS 3230-84 Garnituri de cauciuc de uz general pentru ferestre şi uşi de autovehicule şi vagoane. Condiţii tehnice generale de calitate.
[32] SR EN ISO 9001:2001 Sisteme de management al calitãţii. Cerinţe.
[33] SR EN 60068-2-1+A1+A2:1996 Încercãri de mediu. Partea 2: Încercãri - Încercarea A: frig.
[34] SR EN 60068-2-2+A1+A2:1997 Încercãri de mediu. Partea 2: Încercãri - Încercarea B: cãldurã uscatã.
[35] Fişa UIC nr. 413 O: ediţia 9, decembrie 2000. Mãsuri pentru facilitarea cãlãtoriilor pe calea feratã.
[36] Fişa UIC nr. 580 OR: ediţia 6, ianuarie 1990. Inscripţii şi mãrci, plãci de itinerar şi de numerotare care se aplicã pe vagoanele de cãlãtori în trafic internaţional.
[37] SR EN 50238: 2006 Aplicaţii feroviare. Compatibilitatea între materialul rulant şi sistemele de detectare a trenurilor.
[38] SR EN 62308: 2007 Fiabilitatea echipamentelor. Metode de evaluare a fiabilitãţii.


Figura nr. 1 - Mecanism de acţionare a uşilor de culoar

--------------
NOTÃ(CTCE)
Figura nr. 1 - Mecanism de acţionare a uşilor de culoar se gãseşte în Monitorul oficial al României, Partea I, Nr. 673 din 4 octombrie 2010, la pagina 27 (a se vedea imaginea asociatã).


Figura nr. 2 - Mecanism de acţionare a uşilor de intercomunicaţie

--------------
NOTÃ(CTCE)
Figura nr. 2 - Mecanism de acţionare a uşilor de intercomunicaţie se gãseşte în Monitorul oficial al României, Partea I, Nr. 673 din 4 octombrie 2010, la pagina 28 (a se vedea imaginea asociatã).


Figura nr. 3 - Schemã electropneumaticã pentru închiderea uşilor pivotant-culisante

--------------
NOTÃ(CTCE)
Figura nr. 3 - Schemã electropneumaticã pentru închiderea uşilor pivotant-culisante se gãseşte în Monitorul oficial al României, Partea I, Nr. 673 din 4 octombrie 2010, la pagina 29 (a se vedea imaginea asociatã).


Figura nr. 4 - Uşã pivotant - culisantã - amplasare butoane de acţionare şi cote de gabarit pentru trepte

--------------
NOTÃ(CTCE)
Figura nr. 4 - Uşã pivotant - culisantã - amplasare butoane de acţionare şi cote de gabarit pentru trepte se gãseşte în Monitorul oficial al României, Partea I, Nr. 673 din 4 octombrie 2010, la pagina 30 (a se vedea imaginea asociatã).


Figura nr. 5 - Schemã pentru telecomanda închiderii uşilor pivotant - culisante

--------------
NOTÃ(CTCE)
Figura nr. 5 - Schemã pentru telecomanda închiderii uşilor pivotant - culisante se gãseşte în Monitorul oficial al României, Partea I, Nr. 673 din 4 octombrie 2010, la pagina 31 (a se vedea imaginea asociatã).

--------


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016